Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
la zona euro
In primul rand, spune analistul economic, aderarea presupune realizarea unui plan de
convergenta nominal, care inseamna aducerea indicatorilor monetari si bugetari la nivelul cel
mai performant din UE, incepand cu nivelul PIB, a ponderii datoriei publice in PIB,
performanta cursului de schimb si stabilitatea acestuia.
Cei doi ani petrecuti in "antecamera" zonei euro ajuta oficialii sa constate daca tara
respectiva are capacitea de a trece, efectiv, la moneda europeana, si daca ar putea rezista
impactului unei astfel de schimbari.
Cu toate acestea, in afara de planul de convergenta nominal, in tratatul de aderare se
mentioneaza si un al doilea plan, care e mai important, dar nu este obligatoriu, el fiind mult
mai dificil de atins.
"Noi avem acum un nivel al datoriei in PIB corespunzator, de un deficit corespunzator,
dar structural, economia tarii e pe butuci. Poti sa indeplinesti planul nominal, dar la cel real
vei constata ca esti la ani lumina de zona euro", a declarat Blanculescu.
In ceea ce priveste criteriile tratatului de la Maastricht, care trebuie respectate inainte
de aderare, exigenta va fi maxima si posibilitatea introducerii unor noi conditionalitati exista,
mai ales dupa criza economica.
"Aceasta se confrunta acum cu o gramada de probleme si exista teama ca sosirea in
spatiului euro a unor noi state sa nu agraveze problemele in loc sa le rezolve. Desi in
Romania, in acest an aproape de zona euro, indeplineste o buna parte dintre criterii, aderarea
la zona euro mi se pare destul de departe", spune Rudnitchi.
Pe de alta parte, Blanculescu considera ca Romania nu va fi pregatita de aderare in
2015, asa cum nu a fost pregatita nici de integrarea in UE in 2007. "Vedem dupa cativa ani de
zile care e realitatea, ca Romania in loc sa absoarba bani de la UE, e contributor net, ea
platind mai mult prin cotizatii. A fost o aderare prematura", a spus Blanculescu.
Aderarea ar implica si o modificare a raportului dintre Romania si Uniunea Europeana,
care, spune Blanculescu, in ultimele luni, odata cu scandalul politic din tara, a fost foarte clar.
"Am constatat dimensiunile relatiei dintre Romania si Uniunea Europeana cand acest for a
ordonat guvernului un program in 11 puncte, a ordonat renuntarea la anumite schimbari
legislative facute, revenirea la o anumita situatie - a lasat sa se vada dimensiunile relatiei
dintre Romania si UE", a spus analistul. El a adaugat ca un stat care e in afara uniunii, executa
tot ce ordona Uniunea Europene, in timp ce un stat din interiorul zonei este rugat sa
indeplineasca cerintele respective. "In acest sens, e mai bine sa fii in interiorul acestei uniuni."
"Sunt argumente si pro si contra pentru aderare. Contra e celebra formula care spune ca
decat sa intram in zona euro nepregatiti, mai bine nu intram. In spatele acestei formule se
ascund lucruri mult mai complicate si trebuie o analiza serioasa pentru a vedea cat de
pregatita este economia romaneasca sa intre in zona euro", mentioneaza Rudnitchi.
Conform acestuia, Romania este pregatita partial pentru aderare, in prisma anilor care
au trecut de la intrarea in Uniunea Europeana. "Ei sunt deja exportatori pe pietele europene,
economia romaneasca e aproape dependenta de tarile din uniunea monetara. Din acest punct
de vedere, nu vad sa aduca socuri foarte mari pentru ca exista un soi de integrare cel putin la
nivelul comercial", a spus analistul.
In plus, in ciuda crizei economice cu care se confrunta tarile din zona euro, aderarea la
aceasta uniune monetara ne-ar fi benefica datorita echilibrarii pietei muncii locale si a
pachetelor salariale, dar si din punctul de vedere al relatiilor comerciale dintre Romania si
statele din jur, de care oricum depindem, peste trei sferturi din exporturi si importuri fiind
realizate cu tari din zona euro.