Vous êtes sur la page 1sur 45

Universitatea Alexandru I.

Cuza
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor - Piatra Neam
Mastere Complementare - Management n Turism

Profesor cordonator: Studenta:

Prof. Dr. Nita Valentin Voda M. Suzana

Piatra Neamt-2011
Cap I. Amplasare si acces

1.1.Localizare, suprafata, informatii generale:

Turcia:

Turcia este un stat situat in SE Europei si SV Asiei, care are granite cu opt tari:
Grecia si Bulgaria la nord-vest; la nord cu Marea Neagra; Georgia si Armenia la nord-est;
Iran (Persia) si Azerbaidjian la est; Irak si Marea Mediterana la sud. Capitala este Ankara.
Stramtoarea Bosfor care separa Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afla in Turcia.
Anatolia e situata intre Marea Neagra la nord si Marea Mediterana la sud, cu Marea Egee si
Marea Marmara la vest.
Suprafata totala 780,580 km.
Numele Turciei, Turkiye in limba turca, poate fi impartit in 2 componente: Turk,
care inseamna puternic sau maret in turca veche si de obicei semnificand locuitorii
Turciei. Asezarea Turciei la intersectia Europei cu Asia o face o tara de o importanta
geostrategica importanta. Etnic turcii formeaza majoritatea populatiei, cu o minoritate
importanta de kurzi. Religia predominanta in Turcia este Islamul si limba oficiala a tarii
este turca. Turcia este o republica democrata, seculara, unitara, constitutionala, cu o
mostenire culturala si istorica veche. Turcia a devenit tot mai mult integrata prin
apartenenta vestica in organizatii ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE si economiile
majore G-20. Turcia a inceput negocierile complete cu EU in 2005, a fost un membru

2
asociat al Comunitatii Economice Europeene inca din anul 1963 si au atins acordul uniunii
vamale in 1995. Turcia de asemenea a promovat relatiile culturale, politice, economice si
industriale cu tarile din Est, in particular cu Orientul Mijlociu si cu statele turcice ale Asiei
Centrale, prin apartenenta in organizatii ca Islamic Conference and Economic Cooperation
Organization. Avand in vedere locatia strategica, economia mare si armata, Turcia este
clasificata ca o putere regionala de oamenii de stiinta politici si economistii mondiali.

Istanbul

Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizan) este cel mai mare ora al Turciei.
Singurul ora din lume ce se desfoar pe malurile a dou continente, Europa i Asia,
Istanbulul are o populaie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraul a fost ntemeiat
de mpratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceti Bizan. Sub
numele de Constantinopol, oraul a servit drept capital a Imperiului Bizantin pentru mai
bine de un mileniu. n 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capital a
Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraului a devenit Istanbul.
Oraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia i
Marea Neagr - de Marea Marmara. n ziua de azi, oraul este mult mai mare i acoper
att partea european, ct i cea asiatic. Dei nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o
poziie major n economia i cultura rii, fiind cel mai important centru de comer
internaional al Turciei.
Denumirea popular veche a Istanbulului este arigrad

Aezare geografic

Oraul vechi se afl pe malul strmtorii Bosfor, care separ Europa de Asia si Marea
Neagr - de Marea Marmara. n ziua de azi, orasul este mult mai mare si acoper att partea
european, ct si cea asiatic.

3
1.2. Acces:
Pentru a ajunge in Turcia exista mai multe posibilitati de transport. Fiecare dintre
acestea are unele avantaje si dezavantaje, optiunea va apartine:
Cu avionul: este principala recomandare, desi mai scump, este mai rapid.
Cu autobuzul: se trece prin Bulgaria in drum catre Istanbul.
Pe calea ferata: este si acesta un mijloc de transport.
Cu automobilul: insa trebuie luat in considerare pe langa benzina si alte plati pentru taxe de
autostrada si alte taxe de transport.

Cap.II. Patrimoniul turistic

2.1.Potentialul turistic natural:


Clima:
Clima Turciei este temperat-continentala in centrul tarii, mediteraneana in zona
coastelor Marii Egee si Mediterana.Vara este foarte calda, iar iernile sunt reci si ploioase.
Incepand cu aprilie, pana la sfarsitul lunii octombrie, clima este ideala pentru relaxare,
plaja, sau va puteti bucura de peisajele muntoase si de lacurile cristaline. In aer in iunie
temperatura medie e de 25 grade C, in iulie 28 grade C, in august 29 C, iar in septembrie 30
C.
Orasul Istanbul, localizat in stramtoarea Bosfor are o tempereatura medie intre 3-9
grade C in ianuarie. In iulie temperatura medie este intre 19-28 grade C. Precipitatiile sunt
de aproximativ 700 mm anual si cad cel mai mult intre octombrie si martie. Ankara are o
temperatura medie intre -3 C si 4 C in ianuarie si intre 15 C si 30 C in iulie. Cantitatea
anuala de precipitatii este de 410 mm. Anatolia de sud-est inregistreaza cele mai mari
temperaturi de vara, aproximativ 30 C in iulie si august.

4
Istanbul se afl n zon temperat, fiind un oras cu climat maritim-mediteraneean de
tranzitie, media anual a temperaturii fiind de 14,3 C. Luna cea mai cald este luna august,
media temperaturii ajungnd la 23,6 C. Luna cea mai rcoroas este luna ianuarie, media
temperaturii fiind n jur de 5,8 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 844 mm.

Caracteristicile meteorologice ale localitii Istanbul


Maxim
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Novembrie Decembrie
anual

Media
maxim a
8,7 9,1 11,2 16,5 21,4 26,0 28,4 28,5 25,0 20,1 15,2 9,7 18,3
temperaturii
(C)
Media
temperaturii 5,8 5,9 7,6 12,1 16,7 21,0 23,4 23,6 20,2 16,0 11,9 8,2 14,3
(C)
Media
minim a
2,9 2,8 3,9 7,7 12,0 16,0 18,5 18,7 15,2 12,0 8,5 5,3 10,3
temperaturii
(C)
Media
cantitii
102.4 80.2 69.9 45.8 36.1 34.0 38.8 47.8 61.4 100.9 110.7 123.9 843.9
precipitaiei
(mm)
Surs: Serviciul de Meteorologie a Turciei

Geografie

5
Asezare
Istanbul este singurul oras din lume care se ntinde pe dou continente, Europa si
Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se gsesc pe pintenul din extrema sud-estic a
Europei, desprtit de cele asiatice prin Marea Marmara si Strmtoarea Bosfor. Pe partea
european, golful adnc Cornul de Aur desparte cartierele europene n dou sectoare:
vechiul Constantinopol, la sud, i Oraul Nou la nord, cu cartierele Karaky (Galata),
Geyoglu (Pera), Kataba, Taksm, Beikta, Ortaky i altele mai noi, ntinse n adncul
uscatului sau de-a lungul Bosfor-ului. Peste ape, pe malul asiatic, se afl vechiul Scutari
(skdar), cu o seam de alte cartiere mai noi, ntinse pe rmul Mrii Marmara, spre sud i
pe cel al Bosfor-ului, spre nord. Oraul metropol este considerat european deoarece
centrul su istoric i ponderea locuirii de astzi se afl n Europa. Este centrul uneia dintre
cele mai mari aglomerri urbane a continentului i reprezint principalul pol economic al
Republicii Turcia, cu toate c nu mai este capital a statului. Nucleul Istanbul-ului, adic
oraul vechi, este scldat de apele Mrii Marmara, de cele ale Bosfor-ului i de cele ale
Cornului de Aur.
Bosfor
Strmtoarea Bosfor este o realitate geografic legat indestructibil de aezarea,
existena i evoluia Istanbul-ului. Bosfor-ul (Boazii n limba turc), este o ruptur
teluric a scoarei terestre dintre Europa i Asia, care permite comunuicaia dintre apele
Marea Mediteran, prin Marea Egee i Marea Marmara, cu Marea Neagr. Strmtoarea
reprezint ntlnirea a dou plci tectonice active care se contrapun la scar geologic.
Bosfor-ul are o lungime de 31,7 Km i o lime ce variaz ntre 650 i 2800 de metri. Apele
srate ale celor dou mri, pe care le unete, au umplut un an geologic adnc, nscut prin
ruperea, sau compresarea uscatului la nceputul erei quaternare. De 4-5 milenii un numr
greu de precizat de seminii i-au traversat apele de pe un continent pe altul, sau de la o mare
las alta, n ciuda curenilor violeni ce l strbat. In lungul strmtorii adncimea apelor
variaz ntre 36 i 124 de metri, cea mai mare adncime fiind atins n dreptul localitii
Arnavatky, "satul albanez" n limba turc i numit odinioar Mega Revna, sat de cretini
recunoscut astzi pentru restaurantele lui pescreti. Aici ca i n Romnia, la Galai sau
Constana, exist obiceiul de "Aruncare a crucii n mare" de Bobotaez, obicei vechi de 60
de ani. Navigaia prin strmtoare a fost totdeauna pus n pericol de curenii foarte puternici

6
i periculoi care strbat apele la dou nivele distincte. Cei din partea superioar a apelor se
ndrept dinspre Marea Neagr spre Marea Marmara, iar cei de profunzime se scurg invers,
cu efect nefast pentru adncurile Marea Neagr. Sub adncimea de 200 de metri, n apele
Marea Neagr s-au acumulat substane nocive pentru viaa animal. Aceasta a disprut total
datorit aportului de ap mult mai srat dinspre bazinul mediteraneean n raport cu apa de
suprafa din bazinul pontic, mult ndulcit de apele Durea i a altor mari ruri ce vin din
cmpia ruso-ucrainean. Pe unele poriuni ale enalului Bosfor-ului, pericolul provocat de
cureni este crescut cu mult fa de medie. La pericolele ntmpinate de navigaie s-au
adugat n ultimele secole cele datorate construciilor militare medievale i moderne. Un
exemplu l pot oferi cele dou mari ceti construite de turci nainte de cucerirea
Constantinopol-ului, Anadolu Hisar pe malul asiatic i Rumali Hisar pe malul european, n
poriunea cea mai strmt a enalului, acolo unde ntre maluri sunt numai 660 de metri. In
baza Conveniei de la Montreux, din 1936, apele Bosfor-ului au devenit parte a domeniului
internaional i libere accesului oricror nave strine. Traficul naval prin strmtoare este
unul dintre cele mai importante din lume. O statistic din anul 2002 arat c 47.000 de nave
au tranzitat strmtoarea, dintre care 8.000 au transportat ncrcturi periculoase, printre
care gaze i petrol. In anul 2004 traficul a crescut la 54.000 de nave. Internaionalizarea
strmtorii i densitatea traficului naval greu a necesitat obligativitatea folosirii de piloi
turci de ctre navele de mare tonaj. Pe lng marele trafic naval internaional, apele
strmtorii sunt nesate de o puzderie de vase mici turceti folosite la traversri, la navetele
locuitorilor ntre cartiere, la trafic comercial local i, desigur, la turism.
Legtura rutier dintre partea european i cea asiatic a metropolei se realizeaz
prin dou mari poduri suspendate de dat recent, cu cte ase benzi de circulaie: Podul
Bosfor i Podul Fatih Sultan Mehmed sau Podul Cuceritorului. Pe calea apelor, cartierele
de pe cele dou continente sunt legate printr-o mulime de linii navale de navet, sau
turistice. In prezent este n stare de finalizare un tunel de legtur pe sub apele strmtorii, la
ntlnirea cu apele Marea Marmara, tunel destinat unei circulaii urbane rapide ntre
cartierele de pe malurile celor dou continente. Tunelul poart numele de Marmaray[4], va
avea o lungime de 13,6 Km i va fi dat n folosin n anul 2013. In jur de 1387 de metri din
tunel vor trece pe sub strmtoare la o adncime n jur de 61 de metri. Tunelul va avea un
traseu lung pe sub cartierele existente pe malul european al Marea Marmara i pe sub cele

7
de pe malul asiatic, spre sud. Va traversa pe sub apele marine n dreptul Cornul de Aur,
puin n diagonal spre nord, spre rmul aciatic. Odat cu marele proiect Marmaray se vor
moderniza circa 60 de Km de cale ferat existent din preajma capitalei. Noile ci ferate
subterane vor fi racordate de o parte i de alta a strmtorii cu reeaua de transport existent
i se vor amenaja patru noi staii: Kaliesme (acolo unde tunelul va intra n
subsol),Yenikap, Sirkeci i Uskdar. Tunelul va descongestiona traficul n Istanbul i va
permite trecerea zilnic, de o parte n alta, a circa 2.000.000 de cltori. Traversarea de la
un mal la cellalt va dura 18 minute i 105 minute de la un capt la altul al tunelului (de la
Halkali n partea european, la Gebze pe partea asiatic). Trenurile vor circula la un
interval de 2 minute i vor transporta circa 75.000 de calatori pe or. Un factor de risc este
acela c tunelul urmeaz pe circa 12 Km falia seismic nord-anatolian i c exist
pericolul unuor cutremure, a unor tsunami i puternicilor cureni marini. Tunelul a fost
proiectat pentru a face fa unui cutremur de 7,5 pe scara Richter.
Marea Marmara
Marea Marmara este un alt element georafic reprezentativ i definitoriu al aezrii
Istanbul-ului. Apele Marea Marmara scald latura sudic a vechiului Constantinopol,
respectiv cartierele europene apusene. Pe cellalt continent scald cartierele asiatice de
provenien mai nou cu tendin sudic. Marea Marmara este o mare intern a Turciei
fiind cuprins numai ntre teritorii turce. Ea este situat ntre sud-estul Europei i Asia
Mic, constituind o legtur ntre Marea Neagr i Marea Mediteran prin Marea Egee. Ca
i strmtoarea Bosfor este aezat pe triectul faliei seismice nord-anatoliene, falie
responsabil de numeroase i dramatice seisme de mare putere. Este o mare de mici
dimensiuni, dar bine delimitate. Are o suprafa de 11.500 Kmp i o adfncime maxim de
1261 metri. Are o importan economic major pentru Turcia, ea constituind o legtur
avantajoas ntre metropola Istanbul i marea zon industruial din regiunea Izmit.
Deasemeni se remarc drept o mare deosebit de circulat, cu un trafic dintre cele
mai importante din lume, datorit strmtorilor ntre care este cuprins. Comunic cu Marea
Neagr prin strmtoarea Bosfor i cu Marea Mediteran prin strmtoarea Dardanele,
ambele foarte strmte i strategice. Vechii greci o numeau Propontida. Numele provine de
la termenul pro, adic nainte i pontos, adic mare. Aceasta deoarece pentru grecii venii
din Marea Egee, aceast mic mare se afla naintea Pontul Euxin. Numele de Marmara

8
provine tot din limba greac, de la vechiul termen Marmaros saumarmaron care desemna
marmura alb cu granulaii, sau cu vinioare bleu, marmur foarte abundent n insula
Prokonnesos (nesos - insul i prokos - cprioaar), denumit mai trziu Insula Marmara.
Numele ei s-a exrins apoi asupra ntregii mri.
Cornul de Aur
Apele prietenoase care poart acest nume atrgtor (n turc Hali) sunt un reper
geografic esenial pentru marea metropol euro-asiatic. Cornul de Aur este un golf lung i
ngust, asemntor unui arpe acvatic, un corn prelung cu vrful puin curbat. Razele
soarelui de dup amiaz se reflect n apele sale, fcndu-le s strluceasc ca aurul topit.
Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor mulime de seminii purttoare a diverse
religii i stadii de dezvoltate pe scara civilizaiei. Chiar i astzi cartierele care-l mrginesc
ofer o imagine complet a compoziiei etnice i religioase a metropolei. La nceputul
mileniului dinaintea erei noi n adncul golfului a luat natere o nensemnat locuire
uman, numit Semistra, folosind calitile deosebite ale apelor lui pentru un port al navelor
rudimentare. Mai trziu locuitorii s-au deplasat pe colina tringhiular, mai nalt, cuprins
ntre Marea Marmara i minunatul i linititul golf. Noua aezare din sec. al 9-lea e.A, s-a
numit Lygos. Ea a ocupat poziia dominant deinut mai trziu de acropolisul viitorului
Byzantion grecesc, ntemeiat dup legend n anul 667 e.A i al Constantinopol-ului care i-
a urmat ncepnd cu anul 330 e.N. Astzi Cornul de Aur desparte n dou partea european
a Istanbul-ului, la sud rmnnd vechiul Constantinopol, iar la nord Oraul Nou, cel
ntemeiat de genovezi cu acordul bizantinilor, acolo unde s-au aciuit ulterior o mulime de
locuitori strini, mai ales apuseni, adui de interese comerciale. Golful are o lungime de 7,5
Km i o lime de 750 de metri. Atinge adncimea cea mai mare, de 35 de metri, acolo
unde se ntlnete cu Bosfor-ul, n dreptul liniei imaginare care unete astzi Palatul
Topkap, pe malul de sud, cu Turnul Galata pe malul de nord. In antichitate i n epoca
medieval a servit permanent drept port i zon pentru construcii navale. Pe malul su
sudic bizantinii au ridicat ziduri puternice i nalte de aprare. Tot pentru a proteja acea
parte a oraului de un posibil atac pe mare, ei au plasat un lan gros i greu la intrare n
golf. Lanul era fixat de un turn al oraului , pe partea sudic a golfului i de un alt turn mai
vechi din dreptul Turnul Galata, turn care era cunoscut drept Megalos Pyrgos, adic Marele
Turn. Lanul era menit s mpiedice trecerea navelor inamice n Cornul de Aur. Megalos

9
Pyrgos a fost distrus n mare parte de cruciaii jefuitori din Cruciada a IV-a n 1204, dar
genovezii au ridicat unul mai falnic n apropiere, Turnul Galata, n 1348, pe care ei l-au
numit Christea Turris. Pe parcursul istoriei lanul a fost ocolit de trei ori: - In sec. al 10-lea
ruii din Kiev , venii cu monoxile primitive, au ocolit lanul trecnd ambarcaiunile pe
uscat, dar au fost distrui total de bizantini cu ajutorul focului grecesc. - In 1204, pe timpul
Cruciadei a IV-a, veneienii au reuit s rup lanul cu un berbec. - In 1453 otomanii lui
Mahimed al II-lea Cuceritorul au copiata soluia ruilor, trecndu-i vasele pe o cale de
uscat peste nlimea Galata i relansndu-le la ap n apele din Cornul de Aur. Cornul de
aur este traversat astzi de trei poduri, enumerate n ordinea vechimii i a poziionrii spre
interiorul golfului:
Podul Galata ( Galata Koprs, sec.al 6-lea e.N, proiecte nerealizate 1502-1503,
1836, 1845, 1863, 1875, 1912, 1994)
Podul Atatruk (Hayrat Koprusu, devenit Ataturk Koprusu 1939)
Podul Hali (Podul Cornul de Aur) 1974, 1996.
In 1502 sub sultanul Baiazid al II-lea s-a cerut un proiect pentru pod lui Leonardo
da Vinci. Marele umanist a proiectat un pod la care a utilizat trei principii bine cunoscute
ale geometriei n arhitectur: bolta n semicerc, curba parabolic i cheia de bolt. In acest
fel a conceput un pod fr precedent cu un tablier unic. Podul urma s aib o deschidere de
240 de metri i o lime de 24 de metri, devenind cel cu cea mai lung deschidere i cel mai
lat din lume la acea dat. Proiectul nu a primit aprobarea sultanului. La 17 mai 2006 s-a
anunat c proiectul va fi resuscitat. Dupcinci secole proiectul lui Leonardo da Vinci de
traversare a Cornului de Aur va deveni primul proiect arhitectural de geniu, al Renaterii,
care se va realiza la dimensiunile identice acelui timp. Podul cel nou va avea o nlime de
24 de matri deasupra apelor.
Trebuie adugat c turcii au cerut i lui Michelangelo s prezinte i el un proiect,
dar acela a refuzat propunerea. Ideea construirii unui pod peste Cornul de Aur a fost
abandonat de otomani pn n sec. al 19-lea.

2.2. Potentialul turistic antropic:

10
2.2.1.Arhitectura
Istanbul este n primul rnd cunoscut pentru arhitectura sa bizantin i otoman, dar
cldirile sale reflecta diferitele popoare i imperii care au condus predecesorii si.
Genoveze, Romane i chiar forme greceti de arhitectur rmn vizibile la Istanbul, alturi
de omologii lor otomani. n mod similar, n timp ce Hagia Sophia i moschei imperiale
domina o mare parte a oraului orizontul, oraul este, de asemenea, acasa, la un numr de
biserici istorice si sinagogi.

Vedere panoramica a Cornului de Aur de la Istanbul, aa cum se vede din Turnul Galata .
Podul Galata poate fi vzut n centrul imaginii. The Point Serai n locul n care Palatul
Topkapi este situat, se poate observa la extremitatea stng a peninsulei istorice; urmat de
(de la stnga la dreapta) Sfanta Sophia , Moscheea Sultanului Ahmed , Moscheea Yeni n
apropiere de Podul Galata, Turnul Beyazit ridicat n fundal i Moscheea Suleymaniye , la
extrema dreapt, printre altele. Marea Marmara i Insulele Princes sunt vzute n fundal, la
orizont. La extrema stng a imaginii, districtul Kadikoy, poate fi vazut pe partea asiatic a
oraului. n spatele Podului Galata, spre orizont, se ridica Coloana lui Constantin (care a
fost nconjurata de bare de fier pentru restaurare).
Mai mult de dou mii de ani de la plecarea grecilor, cteva exemple din Istanbul au
supravieuit arhitecturii greceti; poate c cea mai proeminenta relicva din epoca greaca
este Maiden (Leander lui) Tower . Aflandu-se pe un ostrov n Bosfor doar n largul coastei
de skdar, Turnul Maiden a fost construit de greci n 411 .Hr. pentru a ghida navele
maritime n strmtoare. De atunci, ns, turnul a suferit o serie de extinderi i restaurri, iar
astzi servete doar ca un punct de observatie.

11
Un amestec de vechi i nou, apeductul Valens .
Arhitectura romana s-a dovedit a fi mai durabila. Obeliscuri de la Hipodromul din
Constantinopol , modelate dupa Circus Maximus din Roma, sunt nc vizibile n Piaa
Sultanahmet. O seciune a Apeductului Valens , construit la sfarsitul secolului al patrulea se
afl relativ intact. n mod similar, ziduri din Constantinopol , care au fost ridicate n
perioada bizantin , au o lungime medie de 4 mile (6,4 km) intindandu-se de la Marea
Marmara la Cornul de Aur. n sfrit, Coloana lui Constantin , ridicata in anul 330 d.H.
pentru a marca noua capitala romana, nc mai este intreaga si se situeaza nu departe de
hipodrom.

Sfanta Sophia n forma sa actual


Inainte de aparitia arhitecturii bizantine a fost modelul clasic roman de cupole i
arcuri, dar mbuntit n continuare acest concept arhitectural, ca i n Biserica Sfinilor
Serghie i Bacchus . Supravieuitoare a arhitecturii bizantine, cea mai veche biserica din
Istanbul (chiar dac parial n ruine) este Manastirea Stoudios , care a fost construita n
454. Alte structuri existente din perioada bizantin timpurie includ Hagia Irene , iniial
prima biserica n noua capitala, i nchisoarea de Anemas , care a fost ncorporat n
zidurile oraului. Dup recucerirea Constantinopolului n 1261, bizantinii au construit doua

12
dintre cele mai importante biserici ale lor: Biserica Chora i Biserica Pammakaristos . Peste
Cornul de Aur, genovezii au construit Turnul Galata , atunci cel mai nalt punct n cetatea
de Galata. Cu toate acestea, punctul culminant al arhitecturii bizantine, i unul dintre cele
mai Istanbul structuri iconic, este Sfanta Sophia . Acoperita de o cupol 31 de metri n
diametru, Sfanta Sofia a fost cunoscuta ca fiind cea mai mare catedrala mai mult de o mie
de ani, nainte de a fi transformata ntr-o moschee i, acum, in muzeu.

Palatul Dolmabahce , un exemplu de arhitectur baroc otoman.


Printre cele mai vechi exemple existente ale arhitecturii otomane din Istanbul sunt
cetatile Anadoluhisari i Rumelihisari, care au ajutat la blocarea traficului in timpul
asediului orasului turc. In urmatoarele patru secole, otomanii au continuat s fac o
impresie de neters Istanbulului, construind moschei falnice i palate. Aceste moschei
imperiale erau : Moscheea Sultanului Ahmed (Moscheea Albastr), Moscheea Suleymaniye
i Moscheea Yeni , toate au fost construite in perioada de varf a Imperiului Otoman, n
secolele 16 i 17.
n secolele urmtoare, i mai ales dup perioada reformelor, arhitectura otoman a
fost nlocuita cu stilurile europene. n contrast cu elementele tradiionale Palatul Topkapi i
moscheile de pe peninsula istoric, Dolmabahe Palace , Palatul Yildiz i Moscheea
Ortaky n Beikta , Palatul Beylerbeyi la Bosfor n skdar sunt n mod clar de stil neo-
baroc. n acelai timp, zonele din jurul Istiklal Avenue s-au umplut cu ambasade europene
grandioase i rnduri de cldiri n stil european (cea mai mare parte neoclasic i, mai
trziu, Art Nouveau a nceput stil) s apar de-a lungul bulevardului. Istanbul a fost unul
dintre cele mai importante centre ale micrii Art Nouveau la sfritul secolului al 19-lea i
nceputul-20, cu celebrii arhitecturi din aceast cldire n stilul palatelor i al vilelor din
ora.

13
2.2.2.Obiective turistice

Catedrala Sfnta Sofia Istanbul

Istanbul este singurul ora din lume care a fost construit pe 2 continente. Soarta lui
fost determinat de vitala poziie strategic n care se afl, i de ncnttoarea frumusee
natural de care dispune.
De-a lungul timpului, a aparinut de imperii puternice, el servind drept capital
Bizanului i apoi Imperiului Otoman. Se ntinde de-a lungul celor dou rmuri ale
Strmtorii Bosfor, strmtoare care leag Marea Marmara de Marea Neagr i desparte
Europa de Asia. Capital a trei imperii succesive: roman, bizantin i otoman, oraul
pstreaz numeroase vestigii, ncremenite n diverse faze de dezvoltare, fiind deosebit de
reprezentativ pentru arhitectura bizantin i cea islamic.
Cutremurele, incendiile i furia Cruciailor n 1204 i-au spus cuvntul i au condus
la distrugeri masive, dar de-a lungul oraului poi vedea lucrri arhitecturale care reflect
ceva din splendoarea trecutului. Fondat oficial la 26 noiembrie 326 d. Hr. oraul a fost
mpodobit de mpratul Constantin cu comori ale lumii antice, crend un amestec de
pgnism clasic i cretinism. Prea puin a rmas astzi din oraul original, cu excepia
rmielor marilor ziduri i a construciilor sfinte.
SFNTA SOFIA sau HAGHIA SOFIA Biserica Sfintei ntelepciuni nu este doar
principala cldire bizantin din Istanbul, ci este i cea mai spectaculoas atracie din ora,
una dintre cele mai frumoase creaii arhitectonice din lume, dar probabil i cea mai
important, fiind primul exemplu de arhitectur bizantin.

14
Hagia Sophia (din greaca Aghia Sophia, Sfnta nelepciune) a fost catedrala
Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astzi muzeu. Prima biseric (basilic) de pe
acest loc a fost construit de Constantin cel Mare, n 325 dar a ars ntr-un incendiu n anul
404. Reconstruit de Theodosiu al II-lea n 415, biserica a fost din nou ars, n timpul
Rscoalei Nika din 532. Cldirea i-a primit forma final n 537 sub mparatul Iustinian I.
Sfnta Sofia este de fapt o basilic cu cupol pe plan bazilical.
Pe dinafar are aspectul unui dreptunghi (aproape ptrat de 77 x 71,70m). n fa
are un atrium, un exonartex si un nartex de mici proporii fa de restul cldirii. Interiorul e
mprit ntr-o nav central, mai mare, i alte dou laterale mai mici, peste care se ridic
galeriile n dou etaje. Atenia e atras de marea cupol central de deasupra navei centrale,
ncadrat de dou semi cupole i ase cupole mai mici. Cupola central e o adevrat
minune arhitectonic, att prin mrimea ei (diametrul de 31 m), ct i nlimea la care e
ridicat (54 m), datorit creia pare suspendat n vzduh, luminat de cele 40 ferestre de la
baza ei. Panouri subiri de marmur absorbeau i reflectau lumina a mii de lumnri i
lmpi care luminau att de bine interiorul, nct era folosit i ca far, dei azi este
ntunecoas i misterioas.
Catedrala era o construcie remarcabil, domul este unul dintre cele mai mari, cu
doar civa centimetri mai mic dect domul Pantheonului. Se spune c slujbele inute n
Sfnta Sofia erau att de grandioase nct participarea la una din aceste slujbe a determinat
delegaia cneazului Vladimir I s opteze pentru cretinarea ruilor de ctre Patriarhia de
Constantinopol.Ultima ceremonie cretin a fost inut la data de 29 august 1453.
Basilica Sfnta Sofia, astzi Muzeul Ayasofia este fr ndoial una dintre cele mai
splendide monumente din toate timpurile.

15
Moscheea Albastra

A fost construit ntre anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de ctre Mehmet
Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorat cu motive arbeti iar pereii
sunt acoperii de motive florale.

Palatul Topkapi

A fost reedina sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de cldiri care alctuiete
Palatul Topkapi i ia numele de la Poarta tunului, care se gseste pe malul Bosforului,

16
poarta pe care sultanul ieea din gradina palatului si se putea plimba pe Bosfor. Construcia
a nceput n 1459 din ordinul sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. In
1853, curtea regala a fost mutata la Palatul Dolmabahe . Dupa ce a servit ca harem pna in
1909, palatul a fost declarat muzeu in 1924 . Topkapi a fost reedina sultanului, a
guvernului si trupelor de elit ale imperiului. Cldirile Palatului includ coala Otoman,
Divanul, Haremul. Printre exponate se gasesc armuri, arme, bijuterii, haine scumpe, cel mai
mare diamant din lume, trsuri, tacmuri, mobil scump.
Palatul Dolmabahce a fost reedina sultanilor dupa 1853. Printre exponate se
numar unul dintre cele mai mai candelabre din lume (de 4 tone), mobil ncrustat cu
filde, picturi foarte valoroase, covoare persane, colecii de arme si armuri, bijuterii.

Podul Galata peste Bosfor - face legatura intre Asia si Europa .


Istanbulul este mprit n dou de strmtoarea Bosfor, care leag Marea Neagr de
Marea Marmara. Strmtoarea are 30 de km lungime, o lime maxim de 3,700 m la gura
nordic i un minim de 750 m ntre Anadoluhisari i Rumelihisari. Adncimea variaz ntre
36 i 124 m.Bosfor semnific n greac trecere.
O parte a metropolei, de pe latura vestic a strmtorii, se afl n Europa, iar cealalt
este pe cea asiatic. Legtura ntre ele se face prin numai dou poduri rutiere, i exist
planuri privind construirea unui al treilea. Dar de cnd sultanul otoman Abdul Mecit a
menionat prima oar ideea, n 1860, edilii oraului viseaz la un tunel care s lege mai
trainic cele dou jumti ale oraului. n prezent, circulaia n zon se face printr-o
cltorie de trei ore cu trenul i feribotul, fie cu maina, printr-o foarte lung traversare pe
unul dintre cele dou poduri supraaglomerate. Distana dintre cele dou poduri este de 5
km.

17
Columna lui Constantin

COLUMNA LUI CONSTANTIN, spre deosebire de obeliscul egiptean, care era un


monolit, a fost construit i sculptat din pietre.
Nu i se cunoate autorul sau data la care a fost ridicat, dar conform inscripiilor a
fost renovat i reconstituit pentru a avea un aspect mai frumos sub Constantin VII
Porphyrogenitus, i al fiului su Romanus II, n anul 10 I.C, i se estimeaz data n jur de 4-
5 I.C. Coloana msoar 32 m, i se presupune a fi fost acoperit cu bazoreliefuri n bronz.
Plcile de bronz ce acopereau coloana la nceput au fost duse la Veneia dup ce
cruciaii au prdat oraul n 1204, n prezent unele din piese regsindu-se n decoraia pieei
Sfntul Marc din Veneia. lui Constantin.

Basilica Cistern situat vis-a-vis de Sfnta Sofia este cunoscut i sub numele de
Palatul Scufundat o construcie nceput de Constantin, dar extins de Iustinian n 532,
numit i Bazilica celor 1001 de coloane continua mult n subteran, avnd funciunea
iniial de rezervor de ap. Majoritatea coloanelor au fost reutilizate de constructorii
iniiali, de pe alte situri antice. Francezul Pierre Gilles a redescoperit rezerva n 1540.

18
Astzi este o surs de atracie bizar, sub forma unei camere subterane luminate sinistru,
avnd tavanul ca de catedral, sprijinit pe 336 de coloane. Att de inspirat este locul nct a
fost folosit pentru un film la Bienala Artelor din Istanbul.

Stadionul olimpic Atatrk

STADIONUL OLIMPIC ATATRK este localizat n Ikitelli, n apropierea


Istanbulului, i este cel mai mare stadion din Turcia, avnd o capacitate de 81,283 de
oameni. Construcia a nceput n 1999, i a fost finalizat n 2002 construit pentru jocurile
olimpice din 2002- i a costat 100 milioane de dolari.
Ataturk este garantat ca fiind un complex sportiv de 5 stele, titlu acordat de UEFA
n 2004, cnd a adpostiv evenimentul cupei. Volumetria se constituie ca o aren delimitat
vizual printr-un artificiu de percepie. Golul central este perceput doar din interior ca spaiu
nchis perimetral, datorit tribunelor i acoperirii laterale. Din exterior, pe axul nord sud,
complexul pare complet deschis, acest sentiment de libertate fiind accentuat i de forma
tribunelor. Perimetrul interior se identific cu traseul inelului inferior, format de elementele
de susinere i derivat n plan de la urmele pistelor de alergare.
Acoperirea este susinut de o reea de tirani mascat de creterea gradat a
nlimii tribunelor. Arhitecii Francesi Macary i Aymeric, au cutat s gseasc un design
special, care s impun construcia ca un land mark, att pentru jocurile olimpice, ct i
pentru ora. Aceast abordare s-a materializat n copertina uria n form de secer, care
este specific steagului naional, i care simbolic reprezint podul care unete Europa i
Asia, cele dou continente pe care Istanbulul este situat. Acoperiul de peste tribuna de
vest, este susinut de doi piloni de 60 m, fiecare coninnd cabluri pretensionate. Aceast
metod de susinere, acompaniat de rezolvarea scrilor care fac legtura cu nivelul
superior este similar rezolvrii de la Stadionul Franei, proiectat de aceiai arhiteci.

19
Acoperirea de pe tribuna de est este mai joas, dar urmrete acelai efect i form, precum
acoperirea descris, aceast abordare asigurnd un aspect echilibrat al stadionului.

Hipodromul

HIPODROMUL a fost construit de mpratul roman Septimiu Sever, ns cel care a


fcut din arena cu o capacitate de 100.000 de locuri centrul public al oraului su a fost
Constantin. Aici a aprut pentru prima dat pe scena istoriei partenera lui Iustinian, Teodora
dansatoare ntr-o trupa de circ. Au rmas trei monumente n Hipodrom: Obeliscul
Faraonului Thutmose, Coloana erpuit, Coloana lui Constantin al VII-lea ridicat aici n
940 d.Hr., de origine necunoscut. n hipodrom aveau loc curse de caruri, n jurul spinei.
Hipodromul a fost distrus i prdat n 1204 de cruciai, i odat cu nceperea construciei
moscheii albastre, i-a pierdut din popularitate. Hipodromul antic i-a schimbat numele i a
devenit At Meydani Piaa Cailor, un loc de dresaj.

20
Marele bazar Cevahir shopping centre Istanbul, Turcia

MARELE BAZAR se gsete spre vest, ctre zidurile oraului o strad pe care
odat au pit pae i viziri, este acum plin de magazine pentru turiti.
Bazarul Acoperit mai corect dup denumirea original Kapaliarsi este una din cele
mai mari piee acoperite din lume, avnd peste 58 de strzi, 4000 de magazine i ntre 250
000 i 400 000 de vizitatori zilnic. Destinaia bazarului era aceea de depozitare i protejare
a produselor, att de intemperii ct i de soare. Bazarul conine dou structuri bolite din
zidrie, cu timpane laterale pentru iluminare i ventilare, i are 18 intrri. Primul bazar,
construit n 1464 de Mehmed al IIlea a suferit n urma cutremurului din 1894 i a fost
restaurat.
Bazarul egiptean Un alt bazar cunoscut, mai aproape de docurile Eminonu, este
Piaa Egiptean de Condimente. Bazarul Egiptean a fost construit n 1664, ca o extindere a
complexului Yeni. Denumirea provine de la obiceiul negutorilor de a vinde mirodenii i
ierburi aduse din Egipt.
n prezent, specificul pieei nu mai este att de accentuat, precum n perioada
otoman, cnd acesta era singurul su profil, acum fiind i piaa de fructe. Bazarul are un
plan n form de L cu 6 pori de acces. Programul este similar cu cel al Marelui Bazar n
timpul sptmnii n cursul orelor de lucru, deschis i n weekend, duminica doar pn la
amiaza, i nchis n timpul srbtorilor religioase.
Complexul Kanyon

21
COMPLEXUL KANYON este localizat n centrul Istanbulului, i este unul
din cele mai inovative proiecte de tip mixt, reprezentativ la scar internaional. Ca multe
alte orae vechi, Istanbul s-a dezvoltat ca o aglomerare de centre vechi, crescnd pe
rmiele oraselor istorice, i s-a dezvoltat n ultimele trei milenii ajungnd un megapolis.
Ca un rezultat al aceste dezvoltri destul de necontrolat, absena centrului oraului a
nceput s se impun din ce n ce mai pregnant, spre deosebire de situaia unor orae de
dimensiuni asemntoare, dar mai noi, precum New York sau Singapore.
Jerde Partnership a realizat complexul Kanyon ca o soluie de reafirmare a centrului
oraului. Kanyon este un ora n ora, o mini metropol, un district financiar, care
adpostete 179 de apartamente rezideniale, un bloc de birouri de 26 de nivele, i 37 500
mp de spaii comerciale. Volumetria mbrac forma unui canion, cu falii deschise. n loc s
fie o abordare tradiional a cldirilor complexe, cu funciuni organizate ierarhic i
separate, noul complex este un loc n care prile intercioneaz, pentru a creea un flux
urban n care se locuiete, se lucreaz i distracia este o parte important a vieii.
Complexul este considerat noul Mare Bazar al secolului 21, avnd un impact
major asupra vieii din Istanbul, i producnd nc din faza de proiect, o revoluie urban
comparativ cu cea a renumitului su predecesor.

2.2.3. Locuitorii, religia, obiceiurile:

In Turcia traiesc aproximativ 69 milioane de locuitori, majoritatea traind in:


Istanbul, Ankara (capitala tarii), Izmir, Antalya si Bursa. Circa 80% din populatie sunt turci
si 17% kurzi; 99% din acestia sunt de religie islamica, restul fiind un amestec de religii:
Greco-ortodoxi si crestini armeni, catolici si evrei de origine sefarda (spaniola). Speranta
de viata la barbati este de 71,1 ani si la femei 75,3 ani, cu o medie globala de 73,2 ani
pentru intreaga populatie.
Educatia este obligatorie si gratuita pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de

22
96% pentru barbati, 80,4% pentru femei, cu o medie globala de 88,1%. Cifrele mici la
femei de datoreaza in principal obiceiurilor traditionale a arabilor si kurzilor care locuiesc
in provinciile de SE ale tarii. Articolul 66 din Constitutia turca defineste un turc ca
oricine care este obligat de statul turc prin legaturi cetatenesti, prin urmare folosirea
legala a cuvantului turc ca cetatean al Turciei este diferit de definitia etnica. Totusi,
majoritatea populatiei turca este de etnie turca.
Turcia este un stat secular, fara o religie oficiala de stat; Constitutia Turciei
militeaza pentru libertatea religiei si a constiintei. Aproximativ 99% din populatie e
inregistrata, insa, ca fiind musulmana, majoritatea fiind sunniti; cu toate acestea, un sondaj
realizat in 2007 a constatat ca aproximativ 3% dintre adulti isi definesc relatiile cu religia
ca fiind fara convingere religioasa sau ca nu cred in obligatiile religioase. Majoritatea
musulmanilor sunt sunniti (85-90%) iar o larga minoritate sunt alevi (10-15%), o
comunitate in cadrul Twelver Shi'a Islamului, comunitate ce numara 711 milioane de
persoane. In tara sunt si cativa practicanti ai sufi. Cea mai inalta autoritate religioasa
islamica este Presedintia Cultelor care interpreteaza scoala de drept Hanafi si este
responsabila pentru reglementarea functionarii celor 75.000 de moschei ale tarii, a
angajatilor locali si a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel national in 2007 a
aratat ca 96,8% din cetatenii turci au o religie, in timp ce 3,2% sunt nereligiosi si atei.
In Turcia traiesc aproape 100.000 persoane de alte religii. Tara are aproximativ 64.000 de
crestini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodocsi greci si aproximativ 26.000
de evrei, in principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare
Pew, 65% dintre turci cred ca religia este foarte importanta, in timp ce un sondaj din 2005
dat de Eurobarometru arata faptul ca 95% dintre turci cred in existenta lui Dumnezeu.
O Biserica Ortodoxa a avut sediul la Istanbul inca din secolul al IV-lea d.Hr. Cu
toate acestea, statul turc nu recunoaste statutul ecumenic al Patriarhului Bartolomeu I,
episcopul primar intre egali in ierarhia traditionala a crestinismului ortodox si obliga
Biserica sa opereze sub restrictii semnificative. Un numar dintre proprietatile si scolile
Bisericii, cum ar fi orfelinatul Bykada si Scoala teologica din Halki, au fost expropriate
sau inchise.

23
Sarbatori nationale turcesti:
1 ianuarie: anul nou (Ylbai)
23 aprilie: Ziua Naional a Suveranitii (Ulusal Egemenlik ve ocuk Bayrami)
19 mai: Ziua tinerilor, a sportului i a gandului Atatrk (Atatrk Anma, Genlik ve
Spor Bayrami)
30 august: Ziua Victoriei (Zafer Bayrami)
29 octombrie: Ziua Republicii (1923) (Cumhuriyet Bayrami)
10 noiembrie: la ora 09:05 toat ara ine un moment de reculegere n amintirea lui
Ataturk, decedat n 1938
n afar de acestea se celebreaz i srbtorile religioase musulmane, dintre care cele mai
importante sunt:
eker Bayrami: care ncepe dup luna de post Ramadan i ine 3 zile
Kurban Bayrami: srbtorete actul neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra fiului
su, Ismael, la Muntele Moriah, care ncepe la 70 de zile dup Ramadan i ine 4 zile
Calendarul sarbatorilor musulmane:
26 februarie - Mawlid al-Nabiy ziua de nastere a Profetului
09 iulie - Mi'raj al-Nabiy
27 iulie - Nisf Sha'ban
11 august - Ramadan In fiecare an, in luna Ramadan, a 9-a luna a calendarului
islamic, musulmanii celebreaza luna in care profetul Muhammad a primit revelatia
Coranului de la Allah. Timp de aproximativ 30 de zile musulmanii adulti postesc
din zori pana la apusul soarelui, fara bautura si relatii sexuale.
06 septembrie - Lailat al-Qadr
10 septembrie - Aid al-Fitr (srbtoarea ntreruperii postului - celebrat la 1
Shawwal- consacr Ramadan, luna a noua a calendarului anual, ca luna cea mai
important a anului islamic. Este, de asemenea, luna Nopii predestinrii (laylat al-
qadr), chiar noaptea revelaiei
16 noiembrie - Hajj
17 noiembrie - Aid al-Adha (Srbtoarea berbecului, Kurban Bairam (Turcia, Egipt,
Siria) sau "Marea srbtoare" se celebreaz n ziua a zecea din Dhul-hijjah (a 12-a
lun lunar)

24
08 decembrie - Ras al 'Am
17 decembrie - Ashura (aa cum i-o indic i numele, este srbtoarea "Zilei a
zecea", instituit de Profetul nsui n ziua a 10-a a primei luni musulmane,
Muharram. n timpul acestei srbtori are loc i pelerinajul iit la Kerbala

Sarbatori familiare
Circumcizia -(sunnet) este o practica cu semnificatie religioasa. Nu este o varsta
obligatorie pentru acesta, dar baietii trebuie sa fie intre 2-14 ani. Cicumcizia se realizeaza
de chirurg specializat, dar poate fi facut si acasa, urmata de o masa in familie. Circumcizii
in grup sunt organizate pentru copii saraci sau orfani
Casatoria - Casatoriile sunt considerate evenimente majore, chiar obligatorii pentru
musulmani, fiind normal ca nunta sa dureze cateva zile, cu numar mare de musafiri. Un
musulman nu are voie sa renunte la credinta sa. In acest caz, legea islamica, il va pedepsi
cu moartea. O persoana de alta religie nu are voie sa se casatoreasca cu o musulmanca, in
timp ce un musulman are dreptul de a se casatori cu o femeie de alta religie. Totusi aceasta
este apoi obligata sa se converteasca la islam, iar copii ei sunt automat considerati a fi
musulmani
Traditiile referitoare la nunta sunt mult mai pastrate in zonele rurale, acolo unde
miresele inca poarta hainele traditionale zonei in care traiesc. Rochiile de mireasa albe sunt
specifice nuntilor din orase. Casatoriile planificate de catre parinti sunt inca frecvente si in
acest sens chiar copii mici pot fi logoditi de familii.
Sarbatori traditionale:
Nevruz prima zi de primavara, Alevis, care sarbatoreste nasterea lui Ali. Femeile
prepara mancare traditionala, denumita asure sau budinca lui Noah, care se
realizeaza din faina fiarta cu fructe si legume uscate, seminte de brazi. Este
considerata una dintre cele mai importante srbtoare a turcilor, din punct de vedere
a unitii lor etnice, srbtorit anual . Aceasta este i cea mai veche srbtoare a
lor, datnd de peste 5.000 de ani. Cuvntul Nevruz, n traducere din limba
persan, nseamn zi nou, de la Nev, adic nou i de la ruz, adic zi. Este
vorba aadar de o nou zi n care natura renvie i oamenii se bucur de nceputul

25
unui nou an ca i de venirea primverii, fiind considerat echivalentul Sarbatorilor
Pascale romanesti.
Hidirellez - 6 mai sarbatoarea primaverii.
Festivaluri turcesti:
Cursele cu camile - in satul Selcuk, la mijlocul lunii ianuarie
Festivalul international de Film de la Istanbul
Festivalul lalelelor (floarea preferata din Imperiul Otoman)- Istanbul la
sfarsitul lunii aprilie.
Festivalul de la Seluk - inceputul lui mai
Festivalul Caucazului -pe Inaltimile de deasupra oraselului Artvin la
sfarsitul lunii iunie
Sarbatoare capsunilor in Bartin, in luna iunie
Festivalul International al vinului in Urgup, in luna iunie
Festivalul de lupte - la Sarayici, la inceputul lunii iunie
Festivalul rustic Kafkasor, aproape de Artvin, in a treia saptamana din Iunie
Festivalul de folclor si muzica din Bursa, la mijlocul lunii iulie
Festivalul international de Jazz Istanbul, in primele doua saptamani din
luna iulie
Troia reinviata - inceputul lui august
Festivalul sporturilor acvatice - sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august
Festivalul pepenilor rosii de la Diyarbakir, incepand cu mijlocul lunii
septembrie
Cursele de yachturi Bodrum Cup - Bodrum, in cea de-a treia saptamana a
lunii octombrie
Sfantul Nicolae 6-8 decembrie

26
2.2.4. Bucataria turceasca

Bucataria turceasca este o minunata combinatie de gusturi si ingrediente. Aceasta


diversitate are adanci radacini geografice si istorice, deoarece Turcia sta la rascrucea intre
Europa, Asia si Orientul Apropiat.
Un mic dejun tipic turcesc se compune din paine, branza de oi, masline, rosii,
castraveti si din mercimek orbasi o ciorba de linte care se consuma cu paine din belsug.
La fiecare masa se adauga diverse aperitive meze, foarte populare in Turcia. Exista chiar si
restaurante care au in oferta lor doar aceste aperitive. Ele pot de fapt tine locul unui meniu
complet, fiind foarte consistente. Dintre ele merita mentionate: beyaz peynir branza dulce
din lapte de oaie, yaprak dolmasi sarmalute in frunze de vita, tarama pasta din icre de
cod, sau kabak kizartmasi dovlecei prajiti, in sos de iaurt. Turcii adora de asemenea imam
bayildi (imamul lesina) adica vinete coapte cu rosii, ceapa si usturoi. Toate aceste
aperitive se mananca cu ajutorul degetelor.
Felurile de mancare turcesti pe baza de carne sunt cunoscute in lumea intreaga. Coranul nu
le permite turcilor sa consume carne de porc, dar este in schimb admisa carnea de berbec.
Una din ipostazele sub care apare frecvent carnea este umplutura, in combinatie cu
legumele. Meniurile cu peste si fructe de mare sunt o importanta componenta a bucatariei
regiunilor de coasta ale Turciei. In alte regiuni ale tarii domina legumele si lactatele.
Laptele serveste la productia unui sos foarte popular in Turcia, dens si asemanator
unui iaurt usor sarat. Aceasta mixtura constituie baza a multe sosuri si bauturi, de exemplu:

27
ayranu iaurt cu sare, castraveti tocati si arpagic, amestecat cu apa sau un cub de gheata.
Kebabul turcesc - conform legendei, kebabul ar fi fost inventat de bucatarul Iskander din
orasul Bursa. Razboinicii turci, aflati departe de casa, frigeau carnea pe propriile spade.
Iskander a inventat protapul vertical, care permitea grasimii sa curga pe carne, saturand-o,
de sus in jos. Azi, inventia lui e folosita de mii de bucatari in intreaga lume. De obicei,
kebabul se serveste in paine, cu garnitura de cruditati.
Ca orice alta bucatarie, si cea turceasca isi are mancarurile ei dulci si deserturile.
Deosebit de agreat este consumul de fructe proaspete: pepeni, caise sau smochine.
Baza o constituie insa baklava (baclavaua) facuta din aluat moale foarte dulce si
acoperita cu sirop. Acest preparat este cunoscut din vremurile asiriene, insa retetele
contemporane se bazeaza pe carti de bucate turcesti din secolul XV. Turci consuma cu
multa placere de asemenea kadayif un amestec de nuci si cereale in miere. Sunt foarte
cunoscute de asemenea halvalele si martipanul turcesc acibadem kurabiyesi considerat
a fi cel mai bun din lume.
Turcii nu mananca niciodata in pripa; iau masa indelete si cu placere. La fel se
consuma si bauturile. Kahve, cafeaua traditionala turceasca, se fierbe in ibrice speciale,
amestecandu-se cafeaua macinata cu zaharul. Cand este gata, se toarna in mici cescute fara
toarta. Cafeaua se serveste in trei ipostaze: sekrali (foarte dulce), orte (cu un pic de zahar)
si sade (amara).
In ciuda marii popularitati a cafelei, bautura numarul unu ramane ceaiul. Se spune
ca turcii, atunci cand nu sunt ocupati, isi gasesc ceva de facut: beau ceai. Ceaiul se
infuzeaza pana la 10 minute, la sfarsit se adauga apa fiarta si se indulceste cu mult zahar.
Ceaiul se serveste in mici paharele in forma de lalea.

28
Un sfat pentru restaurantele din Turcia

Una dintre bucuriile de a manca n Turcia este c nu este nevoie de a comanda masa
deodata. Este perfect acceptabil pentru a comanda unul sau dou feluri mici i de
asemenea se mai poate comanda mai tarziu restul felurilor dorite, dac suntei
ispitii. Fii atent insa la suplimentele care apar pe masa dumneavoastr fr sa le fi
ordonat caci acestea incarca nota de plata. Pe de alt parte, nu fi paranoic fiind atent
sa nu fii furat - este indeajuns sa mentionezi chelnerului ca este indeajuns. De
exemplu, daca ai comandat un fel de mancare si ai mai primit ceva suplimentar lui
fara sa vrei acel fel este indeajuns daca nu esti sigur sa intrebi: "bedava mi?" (Este
gratuit?).

29
Cap III. Echipamente

3.1.Infrastructura
Locale de transport

Taxi
Istanbul este plin de taxiuri. Unii conducatori de taxi sunt nebuni, altii sunt artisti
cum se intampla de cele mai multe ori . Daca esti prins cu prima categorie si tu esti pe cale
de a intra n colaps, spune "yava!" (Atent / ncetini!). Conductorii auto din a doua
categorie - artitii - sunt, din pcate, n mod rezonabil comuni. Toate taxiurile au
kilometrajul digital i trebuie sa aiba aparatul de taxare la vedere, dar unii din acesti soferi
de taxi solicita un tarif plat, sau cere pretul la km ca nu funcioneaz aparatu, nu trebuie sa
acceptati aceste conditii. Cea mai bun modalitate de a contracara acest lucru este s le spui
ca nu doresti nici o plimbare si tariful il vrei afisat.
Dac prinzi un taxi peste oricare dintre Podurile Bosfor, este responsabilitatea
dumneavoastr pentru a acoperi taxa de trecere. Conductorul auto va aduga la bonul
fiscal acest tarif dumneavoastr.

Autobuz i tramvai
Autobuze din afara orasului(interurbane)
International Bus Station stanbul (Uluslararas Otogar stanbul; 212-658 0505)
este staie de autobuz principala a oraului, att pentru rutele internaionale i interurbane.
Numit pur i simplu otogar (staia de autobuz), este n districtul de vest a Esenler-ului, la
sud de autostrada si la aproximativ la 10 km vest de Sultanahmet.
Multe companii ofera un serviciu gratuit (autobuz) ntre otogar i Piaa Taksim sau
Sultanahmet. Dac ai ajuns doar cu autocarul n stanbul, adresai-v oferului de autobuz
cu privire la serviciul gratuit. Unul ar trebui s fie aproape de oprirea autocarului pentru a a
merge la Sultanahmet sau la Piaa Taksim.
Exista o statie de autobuz mai mica pe malul asiatic al Bosforului, la Harem ( 216-
333 3763), la sud de skdar i la nord de gara Haydarpaa. Dac sositi n stanbul cu

30
autocarul de oriunde de pe partea asiatic a Turciei , este foarte avantajos sa ieiti la Harem
i s luati feribotul la Sirkeci / Eminn (la fiecare 30 minute 07:30 - 09:30).

City autobuze (autobuze urbane)


Sistemul de autobuze din Istanbul este extrem de eficient. Statii mari de autobuze
sunt la Piaa Taksim, Beikta, Aksaray, Rstempaa (Eminn), Kadikoy i skdar, i
majoritatea serviciilor functioneaza in intervalul 06:30-11:30. Destinaiile i opririle pentru
principalele rute de autobuz din ora sunt afiate pe autobuze, sau pe ecrane electronice
pozitionate pe fata autobuzelor.
Autobuzele nu accepta decat bilete care trebuiesc compostate nainte de mbarcare.
Cumparati bilete de la cabinele de culoare alb, se regasesc in majoritatea statiilor chiar i
de tramvai i metrou sau de la unele magazine din apropiere (cutai "ETT bileti satlr
otobs"). Putei utiliza, de asemenea autobuze private albastre introduse de oras si sunt
numite OZEL Halk Otobs care circula pe aceleai rute; acestea accepta numerar (plata
direct la conducator).

Intercity & autocare internaionale


Majoritatea birourilor de informatii legate de curse internationale sunt n Beyolu,
n apropiere de Piaa Taksim, pe Mete i Caddesis nn, precum i la autogara. Aceasta
este o list a liniilor de top naionale:
Kamil Ko ( 252 7223; www.kamilkoc.com.tr n limba turc; nn Caddesi -ofera
servicii de transport in cele mai importante orae n ntreaga Turcie .
Ulusoy ( 244 6375; www.ulusoy.com.tr ; nn Caddesi 59, Taksim) Ulusoy au
curse de doua ori pe saptamana, autobuze de la si spre Grecia , Germania i Frana ,
precum i servicii de transport spre cele mai mari orase din Turcia .
VARAN Turizm ( 212 - 251 7474; www.varan.com.tr ; nn Caddesi 29B,
Taksim). VARAN este o linie premium cu rute regulate spre principalele rute din
Turcia si catre multe puncte din Europa , inclusiv n Atena.

Tramvai
Un excelent transport cu tramvaiul (tramvay) se execut de la Zeytinburnu (n cazul
n care se conecteaza cu aeroportul LRT) la Sultanahmet i Eminn, iar apoi peste podul

31
Galata la Karaky (conexiune la Tunel) i Kabata (conexiune cu funicularul la Taksim
Square ). Tramvaiele circula la fiecare cinci minute de la ora 6 dimineaa pn la miezul
nopii. Tariful este 1.30 YTL i Akbil (acele tichete internationale Transit Pass) pot fi
folosite.
Un tramvai antic face doua opriri de-a lungul Istiklal Caddesi ntre Tunel i Mp
Taksim din Beyolu.
Se gasesc de asemenea statii sde tramvai in dreptul marilor centre comerciale.

Aeroport

Avioanele
Cele mai multe birouri de companii aeriene din Istanbul sunt pe strzile din jurul
Taksim Square, n special Caddesi Cumhuriyet, dar Turkish Airlines au birouri n jurul
oraului. Agentiile de turism pot sa vanda de asemenea bilete de avion i sa faca rezervri.
Cele dou companii aeriene majore zboruri pe rutele interne, sunt Turkish Airlines
( www.thy.com ) i Onur Air ( www.onurair.com.tr ), dei nou-venii AtlasJet
( www.atlasjet.com ), Fly Air ( www.flyair.com. tr ) i Pegasus Airlines ( www.flypgs.com )
sunt, de asemenea, companii importante de zbor.

Aeroporturi internationale
Aeroportul Internaional Atatrk (Atatrk Hava Limani; informaii de zbor 212-465
3000, 212-465 5555; www.ataturkairport.com ), este n Yeilky, 23 km vest de
Sultanahmet (inima vechiului Istanbul). Terminalul internaional (DIS Hatlar) este foarte
organizat si de o marime impresionanta. Aproape de acest terminal mai regasim si
terminalul intern (IC Hatlar), este mai mic, dar nu mai puin eficient. Al doilea aeroport
international al orasului, Sabiha Gokcen Aeroportul Internaional ( 216 - 585 5000;
www.sabihagokcen.aero ) se situeaza la Kurtky pe partea asiatic a oraului, colaboreaza
cu multe companii aeriene low-cost.
La Aeroportul Internaional Atatrk exista birouri de nchiriat maini, case de schimb
valutar, o farmacie, ATM-uri i un ASV la zona de sosiri internaionale,. Exist, de
asemenea, 24 din 24 de ore de Informare Turistic Office ( 212-663 0793), care poate
furniza hri, sfaturi i brouri. Un supermarket non stop se regsete la iesire din aeroport
spre statia de metrou.

32
Unul dintre putinele lucruri enervante despre Aeroportul Ataturk este c turitii
trebuie s plteasc pentru a folosi un crucior pe fiecare parte a imigraiei. Putei plti n
lire (YTL1) sau euro, ( 1), care te ntorci cnd te vei ntoarce crucior.
Exist o banc, mini-market si PTT la Sabiha Gokcen. Utilizarea de crucioare este
gratuit.

Nave de croazier
Navele de croazier ajunge la Maritime Internaionale Karaky Terminal de pasageri ( 212-
249 5776), chiar lng Podul Galata.

Feriboturile
Modul cel mai plcut de a face un tur al orasului este cu feribotul. Aceste nave fac
trecerea ntre rmurile asiatice i europene si sunt sunt la fel de eficiente, de asemenea sunt
populare printre localnici. stanbul Deniz Otobsleri ( 212 - 444 4436; www.ido.com.tr )
este un tabel cu programul exact al plecarilor si sosirilor si de asemenea tarifele aplicate.
Pe partea european, docuri majore feribot sunt la gura de Cornul de Aur (Eminn,
Sirkeci i Karaky), i la Kabata, doi kilometri dincolo de Podul Galata, la captul liniei
de tramvai de la aeroport i Sultanahmet.
Feriboturile circula dupa doua calendare: de iarna (mijlocul lunii septembrie pana la
mijlocul lunii iunie) i vara (la mijlocul lunii iunie pn la mijlocul lunii septembrie),
orarele tiprite sunt disponibile in toate terminalele de feribot i deasemenea online (n
turc) este disponibil la www.tdi.com.tr . Biletele (jetons) sunt ieftine (de obicei YTL1.30)
Exist, de asemenea, Deniz otobs (catamaran rapid sau seabus) , dar aceste rute
rapide, care sunt cerute mai rar de turisti sunt, de asemenea, mai scumpe dect feriboturile.
Rutele cele mai utile seabus sunt Bostanc-Karaky-Eminn i Insulele Bostanc-Princes.

Funicularele & telecabina


Exist dou funiculare (funkleri) i un cablu-main (telefericul) n ora.
Un funicular antic numit Tunel transport cltori ntre Karaky, la baza Podulului Galata,
la Tunel Square, pana la ultima statie de oprire la sud-vest de Istiklal Caddesi. Acesta a fost
nchis pentru restaurare n momentul de cercetare.

33
Doua funiculare transporta pasagerii din Kabata - la sfarsitul liniei de tramvai de la
Zeytinburnu, prin orasul vechi si peste podul Galata - la Piaa Taksim, n Taksim, n cazul
n care se conecteaza la metrou.
Un cablu-masina ruleaza ntre lunca la Eyup la Pierre Loti Caf.
Toate sunt excursii scurte (de aproximativ trei minute) i YTL1.30 cost. Akbil
(carduri-tickete) pot fi folosite.

Tren -trenurile de mare distan


Toate trenurile din Europa opresc la Gara Sirkeci ( 212 - 527 0051; Ankara Caddesi,
Sirkeci), chiar lng Eminn.
Trenurile din partea asiatic a Turciei , i de la punctele de est i sud, au terminal la
Haydarpaa Gara ( 216 - 336 4470; Haydarpaa stasyon Caddesi, Kadikoy), pe malul
asiatic al Bosforului, aproape de Kadikoy. Trebuie ignorate persoanele care iti spun c ar
trebui s iei un taxi sau tren de la Haydarpaa. Feribotul este ieftin, convenabil, plcut i
rapid. Taxiurile la Bosfor sunt costisitoare i lente.
Serviciile Haydarpaa includ opt plecri n fiecare zi la Ankara (YTL11.75 la
YTL100). Transporturile internaionale de la Haydarpaa includ trenuri express la Teheran
(YTL98),cu oprire miercuri la 22:55, iar Toros espress la Alep (YTL57), cu oprire
duminica la 08:55.
Haydarpaa are si camera de bagaje, un restaurant unde se servesc buturi alcoolice,
magazine alimentare, ATM-uri bancare i un oficiu potal mic (ASV).
Trenurile locale
Exist dou linii de tren suburban (banliy treni) la Istanbul. The linii de-a lungul
Marii Marmara pe malul de la Gara Sirkeci si n jurul Serai Point la Cankurtaran,
Kumkapi, Yenikapi si se termina cateva statii inainte de Aeroportul Internaional Atatrk la
Halkali. Trenurile sunt murdare, dar rezonabil de ncredere si ieftine (YTL1.30 la
YTL1.50). Pot fi folosite si ticketele de transport.

34
3.2. Structurile turistice

Posibiliti de cazare
n funcie de preferinele dumneavoastr, dar i de posibilitile materiale, n Turcia
putei alege de regul ntre dou tipuri de cazare - hoteluri i pensiuni. Cazarea este relativ
ieftin n aceast ar, dar n marile centre turistice, precum Istanbul i n plin sezon, vei
plti mai mult. Turcia este paradisul cltorilor, care prefer s viziteze ara pe cont propriu
i s descopere frumuseile ei, cu cheltuieli minime.
Pensiunile
Cazarea n pensiuni este rentabil mai ales pentru cltorii tineri i mai puin
pretenioi, care sunt dispui s locuiasc modest pentru a economisi. De asemenea, exist
i pensiuni de calitate superior, iar locuri libere de cazare putei gsi chiar i n ultima
clip, mai ales n zonele turistice populare.
Cazare ntr-o pensiune turceasc se poate gsi de la 25 RON pe noapte.
Hotelurile
Din oferta bogat de hoteluri, putei alege prin intermediul ageniilor de turism, la
faa locului sau v putei rezerva camerele din timp, prin internet. Avei opiunea de a alege
dintr-o gam variat de hoteluri, din care cea mai joas categorie este marcat cu dou
stele. Fii ns ateni, pentru c la aceast categorie poate lispi aerul condiionat, care este o
necesitate n perioada de sezon i mai ales pe litoralul de sud.
Dac alegei un hotel cu minim trei stele, cel mai probabil complexul va dispune de un
bazin propriu, iar unele hoteluri din categoriile superioare v ofer umberele de soare i
ezlonguri pe plaj, pe gratis.
Cele mai ieftine hoteluri sunt oferite de ageniile de turism de la 1200 RON pentru o
sptmn de cazare, iar preul include i biletele de avion. Pentru cei mai pretenioi care
prefer standarde ridicate, exist de asemenea, oferte numeroase, ns preul poate fi de
cteva ori mai mare.
Dac vei cuta cazare direct la faa locului, atunci putei gsi camere i la preul de
aproximativ 30 RON pe noapte.

35
Reguli generale pentru cazare
n majoritatea locurilor de cazare, n special n hotelurile unde camerele nu sunt
echipate cu buctrii i frigider, este interzis s aducei n hotel alimente. ns angajaii sunt
deseori tolerani, att timp ct nu vei trece cu cumprturile la vedere prin faa lor. Avnd
n vedere temperaturile ridicate din Turcia, nu este recomandat s inei n camere alimente,
deoarece riscai mbolnviri digestive extrem de neplcute. De asemenea, este interzis s
prsii restaurantul hotelului cu mncare i butur obinute din acest local.
Pentru depozitarea lucrurilor de valoare exist cte un seif situat la recepie. Este
recomandat s l folosii, deoarece hotelul nu are nicio responsabilitate pentru obiectele
pierdute sau disprute din camer. Dac vrei s petrecei o vacan fr griji, v
recomandm s lsai actele, biletele de avion i banii de care nu avei nevoie n acest seif,
care este accesibil non-stop prin intermediul recepiei.
Curentul electric i prizele sunt identice cu cele din Romnia, ns sistemele de
economisire a energiei electrice sunt foarte rspndite. Pentru activarea curentului electric
este necesar utilizarea unei chei speciale n camer. Aceast cheie o primii la nceputul
cazrii i trebuie cuplat la ntreruptorul special, aflat lng u. De aceea, nu putei lsa
aparatul de aer condiionat pornit pe perioada absenei din camera de hotel.

n majoritatea hotelurilor, eliberarea camerei n ultima zi de cazare se face la ora 12,


iar bagajele le putei depozita la recepie sau ntr-o ncpere special amenajat.
Baciul
Este un obicei s se dea baci personalului din hotel, care v ajut cu bagajele. Din
acest motiv, turcii sunt foarte sritori i dispui s v ajute cu orice se poate, ns n
ateptarea unei mici recompense.
nainte de a plti n restaurante, este recomandat s verificai nota de plat, deoarece
este posibil ca baciul s fie deja inclus. n cazul n care acesta nu este inclus, se
obinuiete, la fel ca i n ara noastr, s lsai chelnerului aproximativ 10% din valoarea
consumaiei.
Unele hoteluri din Turcia au propriile metode de colectare a baciurilor. n diferite
pri ale hotelului, sunt amplasate mici cutii, prin intermediul crora putei lsa baci

36
pentru persoanele pe care dorii s le recompensai pentru serviciul primit, de exemplu
pentru buctarii din restaurant, recepioneri, etc. Este un obicei uzual ca mcar la sfritul
sejurului s depunei n fiecare cutiu, mcar cteva monede. De asemenea, dac suntei
mulumii de serviciile de curenie a camerei, putei s lsai baciuri sau alte mici atenii,
direct n camera dumneavoastr. Iar dac v decidei asupra unei excursii din gama variat
care v st la dispoziie, exist obiceiul de a lsa baci i oferului.
Divertismentul de noapte este bogat in Istanbul. Cluburile de noapte ofera distractii
pe durata cinei, de la cantece turcesti pana la dansuri orientale din buric. In plus, exista
discoteci moderne (vedeti cele de pe malul Bosforului), cabarete si cluburi de jazz in
districtul Taksim-Harbiye. In districtul Sultanahmet exista un numar de restaurante in
cladiri otomane si bizantine restaurate, oferind un decor unic pentru o seara in oras.

Cap. IV. Programul turistic

Sejur la ISTANBUL 2011


EUROPA - STRAMTOAREA BOSFOR - ASIA

Durata: 5 zile | Transport: autocar


Cazare: 4 nopti hotel 3* | Masa: mic dejun
Pret excursie: 160

DATE de PLECARE n 2011

20 aprilie (Paste) | 4 mai | 11 mai | 18 mai | 25 mai | 1 iunie | 8 iunie | 15 iunie | 22 iunie | 29
iunie | 6 iulie | 13 iulie | 20 iulie | 27 iulie | 3 august | 10 august | 17 august | 24 august | 31
august | 7 septembrie | 14 septembrie | 21 septembrie | 28 septembrie | 5 octombrie | 12
octombrie | 19 octombrie | 26 octombrie | 2 noiembrie | 9 noiembrie.

PROGRAM EXCURSIE

Miercuri, ora 06:15 prezentarea la mbarcare, parcare Gara de Nord Bucuresti (Calea

37
Grivitei - Muzeul CFR - gura metrou B Gara de Nord 2). Ora 6:30 - plecare din Bucuresti.
Traversarea Bulgariei. Tur nocturn Istanbul se traverseaza Strmtoarea Bosfor dinspre
Europa spre Asia si invers pe cele 2 poduri cu coborre din autocar, cateva minute, pe
pamnt asiatic. Cazare n Istanbul.

Mic dejun. De la ora 9 tur pietonal 3 ore cu ghid local: Moscheea Albastra, Palatul Topkap
(Palatul, Haremul Sultanului, Tezaurul), Muzeul Sfnta Sofia si Hipodromul. Dupa amiaza
timp liber - shopping n Marele Bazar. Optional Seara Turceasca (35 - daca se achita la
agentia din Romnia sau 45 - daca se achita n excursie; include: transport, cina si
program artistic). Cazare n Istanbul.

Mic dejun. Optional, plimbare pe Marea Marmara la Buyukada-Insula Printului (40 -


daca se achita la agentia din Romnia sau 50 - daca se achita in excursie; include:
transport local tramvai+vapor, turul insulei cu trasura si prnz), apoi shopping n Istanbul.
Cazare n Istanbul.

Mic dejun. Deplasare pentru vizitare Palatul Dolmabahce. De la ora 12 - Croaziera pe


Bosfor (90 min). Timp liber - shopping. Cazare n Istanbul.

Duminica. Mic dejun. In Edirne se viziteaza Moscheea Selimiye. Traversarea Bulgariei si


a podului Ruse-Giurgiu. Sosire aprox. ora 22 (in conditii normale de vreme, trafic,
formalitatile vamale, etc.), in Bucuresti - parcare Gara de Nord (Calea Grivitei-Muzeul
CFR-gura metrou B Gara de Nord 2).

Tarif: 160 Euro/persoana

SERVICII INCLUSE:
- 4 nopti cazare n hotel categoria 3 stele situat in Istanbul, zona Grand Bazar - Sfanta Sofia
Moscheea Albastra;
- 4 mic dejunuri;
- Transport cu autocar 2** (zilele 1 si 5) cu aer conditionat, taxe stradale si parcari.

38
- Servicii ghid romn.
- Tur oras (ziua 1) si ghid local (ziua 2)
- Croaziera pe Bosfor (ziua 4).

TARIFUL NU INCLUDE: asigurarea medicala de calatorie, biletele de intrare pentru


vizitarea obiectivelor turistice, ghizi locali, excursiile optionale.

Cazarea se face n camere cu 2 paturi sau pat dublu. La cerere camere cu 3 paturi.
Persoanele care doresc sa stea singure n camera achita supliment single:70

Copiii sub 12 ani nempliniti cazati n camera tripla cu 2 adulti au reducere: 20 .

Rezervarea locurilor in excursie implica plata unui avans minim de 30%. Pretul include
TVA. Se achita in Euro sau Lei (curs BNR x 1,02).
Excursia trebuie achitata integral cu cel putin 21 zile naintea plecarii.
nscrierile se opresc cnd se ocupa cele 45 locuri disponibile.

Traseul rutier
Timp Distanta Indicatii trafic

00:00 0m Pornesti din Piatra Neamt


pe 15

01:16 60.9 km Pastreaza directia pe 2/E85


langa Bacau

04:32 248.3 km Schimba directia la stanga


pe 2C langa Costesti BZ
06:03 324.6 km Schimba directia la dreapta
pe 21 langa Slobozia IM
06:53 365.8 km Pastreaza directia pe 3
langa Calarasi
07:11 377.4 km Schimba directia la stanga
pe 7 langa Silistra

39
10:58 566.7 km Schimba directia la stanga
pe 6/E773 langa Ajtos
11:25 593 km Pastreaza directia pe 9/E87
13:14 696.6 km Pastreaza directia;
Traverseaza granita pe E87
langa Malko Tarnovo E87
13:14 696.7 km Pastreaza directia;
Traverseaza granita pe
D555/E87 langa Derekoy
E87
14:28 770.6 km Intra pe O3
15:32 876.6 km La intersectia Kinali 1
ramai pe O3 si te indrepti
spre Istanbul
16:11 942.5 km Paraseste O3, intri pe D100
la intersectia Vatan Cad.
16:20 946.2 km Ai ajuns in Istanbul

Plecare: Piatra Neamt Sosire: Istanbul Distanta totala: 944 km

Timp total 16 hr 20 min

40
V. Plan de promovare

PROMOVAREA PRODUSULUI

Modul de promovare adoptat de agenie urmrete contientizarea potenialilor


turiti de existena produsului descris pe pia, va cuta s le trezeasc interesul prin
materialele lansate, s le dea posibilitatea de a evalua oferta prin intermediul informaiilor
oferite n materialele promoionale, urmrind ca potenialul turist, prin achiziionarea
produsului ofertat, s se transforme ntr-un consumator.
Dac turistul va fi satisfcut, exist anse considerabile ca el s revin pentru
solicitarea unui nou pachet/produs al ageniei i, de asemenea, va crea o imagine favorabil
produsului/ageniei prin intermediul relatrilor sale.

Planul de promovare, al crui desfurtor anual este prezentat n tabelul de mai jos,
urmrete prezena n media a informaiilor despre produs nainte de nceperea sezonului
estival, cnd se urmrete atingerea numrului maxim de vnzri. Lunile de promovare
sunt marcate cu + iar cele n care nu se desfoar activiti de promovare, cu -.

Tabelul 2. Plan de promovare-desfurtor lunar


Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
- - + + + + + + + - - -
Promovarea prin activiti media const n anunuri fcute n cotidianele de mare
tiraj din Bucureti (Ziua, Evenimentul zilei, Romnia liber). Avantajele acestui mod
de promovare sunt urmtoarele: cost relativ sczut, comparativ cu efectul scontat,
operativitate, flexibilitate, capacitate de stocare, selectivitate, regularitatea apariiei.
Dezavantajul este acela c mesajul trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi contientizat.

41
Internetul este un mijloc deosebit de important n promovarea i distribuirea produsului
turistic. Agenia Aladin Travel a gndit folosirea acestui instrument n trei moduri:
- crearea unui site al ageniei, n care produsul s aib o prezentare complet, care
s l promoveze n topul cutrilor;
- prezentarea ofertei pe portalurile de turism la care agenia este membr
(www.infoturism.ro, www.travelworld.ro) precum i pe siteurile de informare destinate
bolnavilor de psoriasis (www_psoriazis.ro);
- realizarea unui plan de promovare, prin expedierea de email-uri ctre clieni aflai
n baza de date a ageniei: persoane individuale care au folosit serviciile firmei i societi
comerciale.

n planul de promovare au mai fost incluse i brourile care vor fi difuzate, n


principal, la cabinete medicale i clinici specializate n tratarea psoriazisului.
Prezentm mai jos pozele din interiorul brourii care promoveaz produsul turistic.
Pe lng acestea, broura mai conine informaii detaliate referitoare la Centrul Kangal,
metodele de tratament, oferta turistic.
Broura conine pe pagina exterioar informaii privind numele ageniei i date de
contact.

Agenia are n plan i participarea la trguri i manifestri comerciale de profil, realizarea


de obiecte personalizate i de afie i aciuni de promovare cu vnzarea produsului la pre
redus.
O alt metod de promovare este cea prin pot, care presupune plasarea de
fluturai informativi n csuele potale ale potenialilor clieni.
Lansarea brourilor va fi nsoit de urmtoarele aciuni:
- prezentarea produsului ctre clieni n cadrul trgurilor de turism;
- prezentarea produsului n firme;
- realizarea de obiecte personalizate;
- realizarea unei animaii audio-video cu prezentarea produsului, care poate fi
folosit la trguri i alte forme de prezentri (n cerc restrns, n cadrul ageniei pe laptop)
sau poate fi folosit ca obiect personalizat care poate fi oferit cadou;

42
- trimiteri de e-mailuri;
- anunuri n pres.
n tabelul 3 sunt prezentate planurile pe care agenia i propune s le urmreasc pentru
promovarea produsului.

Tabelul 3. Forme de promovare a produsului.

PROMOVARE MIJLOACE DESCRIERE


Publicitatea media anunuri promoionale n ziarele centrale
media editare de brouri

media reclame difuzate la radio

media afie expuse n punctele de vnzare


Publicitatea pot trimitere ofert produs prin pot
direct internet prezentare produs pe site agenie
Promovare reducere tarife reduceri cu 20% n extrasezon
vnzri seminarii prezentare produs la firme
trguri prezentare produs la trguri de turism
afie afiare n agenie
cadouri obiecte personalizate (CD audio/video)
Relaii publice conferine organizate la sediul ageniei
organizare ziua copilului, nvtorului, ntlniri
evenimente absolveni
Vnzare prezentri organizate la sediul ageniei
personal comerciale

PLASAMENTUL I DISTRIBUIA PRODUSULUI TURISTIC

Legtura ntre firmele prestatoare i clienii finali ai produsului turistic se realizeaz


prin intermediul distribuiei. Prin activitatea de distribuie se urmrete ndeplinirea
obiectivelor de acoperire a spaiului de provenien a clientelei, de control a reelei de
distribuie, de asigurare a unui numr de distribuitori n concordan cu dimensiunea
cererii.

43
Problema principal a activitii de distribuie este alegerea canalelor, care, n
funcie de numrul de verigi, pot fi:

- directe, atunci cnd produsul turistic este vndut direct clientului

- indirecte, atunci cnd n vnzare sunt implicai intermediari.

Distribuia produsului turistic se poate face folosind un singur canal, toate canalele
sau fcndu-se o selecie.

n cazul de fa, agenia de turism va asigura distribuia direct, ea asigurnd:

- puncte de vnzare;

- brouri i alte materiale informaionale, pentru a nlesni alegerea destinaiei


turistice;

- asistarea i consilierea clientelei;

- furnizarea de informaii de marketing ctre prestatari;

- ncasarea i transmiterea ctre prestatari a veniturilor din vnzri;

- suplimentarea activitilor promoionale ale prestatarilor cu aciuni proprii;

- feed-back de la clieni;

- anunuri n pres.

44
Bibliografie

1.Gheorghia, D. Marketing general, suport de curs, THR-CG


2.Mihail, A., Stnciulescu, D. Managementul activitii de cazare, suport de
curs, THR-CG
3.Dumitrescu, I. Management general, suport de curs, THR-CG.
4.C. Luca, Chiriac C., Hurmuzescu D., Cojocariu S., Gheorghi D., Lscu T,
Manualul directorului ageniei de turism, THR-CG.
5.wikipedia
6. www.turistik.ro
7. http://harta.infoturism.ro/Europa/Turcia/Istanbul/Istanbul.php
8. http://www.infotravelromania.ro/obiectiveturistice_istanbul.html
9. http://www.tourismturkey.org/
10. http://www.tvl.ro/istanbul/obiective_turistice_istanbul.html
11. www.travelworld.ro
12. "Crearea si comercializarea produselor turistice", V.Nita

45