1) La traversarea capului cu roata automobilului in
direcie transversal se produc fracturi:
a) [ ] nfundate;
b) [ ] liniare;
c) [x] cominutive;
d) [ ] in terase;
e) [ ] orificiale.
2) Indicai direcia deplasrii prin inerie a corpului
oferului in salonul automobilului la coliziune
frontal:
a) [ ] posterioar;
b) [x] anterioar;
c) [ ] spre dreapta;
d) [ ] spre stnga;
e) [ ] nu se deplaseaz.
3) La traumatismul auto se atribuie leziunile
corporale produse in urma:
a) [ ] exploziei motorului automobilului;
b) [ ] exploziei rezervorului automobilului;
c) [ ] intoxicaiei cu in automobil;
d) [x] aciunii automobilului aflat in micare;
e) [ ] morii subite in automobil.
4) Mecanismul de baz de formare a leziunilor
corporale in traumatismul auto:
a) [x] lovirea cu prile automobilului;
b) [ ] traversarea corpului cu roile;
c) [ ] traumatismul in salonul automobilului;
d) [ ] explozia motorului automobilului;
e) [ ] aciunea factorului termic.
5) Fractura-bar (bamper) se produce in urmtorul
tip de traumatism auto:
a) [ ] in salonul automobilului;
b) [ ] la traversarea corpului cu roile automobilului;
c) [x] la ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) [ ] la cdere din automobilul in micare;
e) [ ] la compresiunea corpului de carosabil.
6) In traumatismul auto mortal, medicul legist
soluioneaz ntrebrile, cu excepia: b) [x] dimensiunilor hemoragiei;
a) [ ] care este cauza decesului;
b) [ ] ce leziuni corporale sunt depistate pe cadavru;
c) [ ] timpul survenirii decesului;
d) [x] culpabilitatea oferului;
e) [ ] prezena strii de ebrietate.
7) Amprentele anvelopelor pe hainele i corpul
decedatului se formeaz la:
a) [ ] ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) [ ] traumatismul in salonul automobilului;
c) [x] traversarea corpului cu roile;
d) [ ] cderea din automobilul aflat in micare;
e) [ ] compresiunea pietonului prin caroseria
camionului de copac.
8) Leziunile specifice pentru traumatismul auto sunt:
a) [ ] dezmembrarea corpului;
b) [ ] fracturi eschiloase ale oaselor craniene;
c) [x] amprenta cptuelii radiatorului pe corp;
d) [ ] fracturi multiple ale oaselor bazinului;
e) [ ] fracturi deschise ale oaselor femurale.
9) Ciocnirea primar cu autoturismul se realizeaz la
nivelul:
a) [ ] capului;
b) [ ] gatului;
c) [ ] toracelui;
d) [ ] membrelor superioare;
e) [x] gambelor.
10) Eschilul osos n fractura-bar (bamper) are
form:
a) [ ] rotund;
b) [x] triunghiular;
c) [ ] oval;
d) [ ] pentagonal;
e) [ ] ptrat.
11) In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul,
punctul de contact mai frecvent se va afla:
a) [ ] mai sus de centrul de greutate;
b) [x] mai jos de centrul de greutate;
c) [ ] la nivelul centrului de greutate;
d) [ ] la nivelul capului;
e) [ ] la nivelul centurii scapulare.
12) Clasificarea leziunilor musculare dup caracterul
morfologic:
a) [x] hemoragie;
b) [ ] plag;
c) [x] ruptur;
d) [x] zdrobire;
e) [ ] excoriaie.
13) Manifestarea tardiv a echimozei pe tegumente
depinde de:
a) [x] profunzimea localizrii;
c) [ ] sexul ptimitului;
d) [ ] forma suprafeei obiectului vulnerant;
e) [x] particularitile esuturilor lezate.
14) Tipurile traumatismului auto sunt:
a) [x] ciocnirea automobilului aflat in micare cu
pietonul;
b) [ ] aruncarea corpului i cderea pe carosabil;
c) [x] in salonul automobilului;
d) [x] traversarea corpului cu roile;
e) [ ] alunecarea corpului pe carosabil.
15) Traversarea cu roile automobilului este posibil
la poziia corpului pe:
a) [ ] flancul stng;
b) [x] spinare;
c) [x] abdomen;
d) [ ] flancul drept;
e) [ ] pe flanc, semiflectat.
16) Amprenta benzii de rulare a roilor automobilului
pe hainele victimei poate fi depistat in cazul:
a) [x] traversrii corpului cu roile automobilului;
b) [ ] ciocnirii automobilului aflat in micare cu
pietonul;
c) [x] contactului hainelor cu urmele benzii de rulare
de pe carosabil;
d) [ ] alunecrii corpului pe carosabil;
e) [ ] traumatismului in salonul automobilului.
17) Circumstanele de producere ale traumatismului
auto in salonul automobilului sunt:
a) [x] ciocnirea unui automobil cu altul;
b) [ ] la nceperea micrii automobilului;
c) [x] rsturnarea automobilului;
d) [x] ciocnirea automobilului de un obstacol imobil;
e) [ ] frnare lin.
18) Tipurile de cdere sunt:
a) [x] cdere de la nlime (precipitare);
b) [ ] cdere pasiv;
c) [ ] cdere veritabil;
d) [x] cdere simpl de pe acelai plan;
e) [ ] cdere in fntni, gropi.
19) Cderea de la nlime (precipitarea) poate fi:
a) [x] direct (liber);
b) [ ] direct coordonat;
c) [x] in trepte;
d) [ ] in trepte coordonat;
e) [ ] direct necoordonat.
20) Fazele in care se produc leziuni corporale in
precipitare:
a) [ ] zborul;
b) [ ] desprinderea corpului de pe suprafaa de suport;
c) [x] aterizarea;
d) [x] deplasarea corpului din locul aterizrii primare;
e) [ ] pan la desprinderea corpului de pe suprafaa de
suport.
21) Prile proeminente ale automobilului cu care se
produc leziuni la ciocnire cu pietonul:
a) [x] bara de protecie;
b) [x] farul;
c) [x] cptueala radiatorului;
d) [x] retrovizorul (oglinda) extern;
e) [ ] portbagajul.
22) Leziunile produse in traumatismul auto se
clasific:
a) [ ] leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) [x] caracteristice;
c) [x] necaracteristice;
d) [x] specifice;
e) [ ] leziuni ale organelor vizual i auditiv.
23) Accidentele rutiere pot fi condiionate de
urmtoarele stri patologice:
a) [x] boli cardio-vasculare cu caracter acut;
b) [x] diminuarea esenial a vzului;
c) [x] defecte anatomice ale membrelor;
d) [x] maladii ale organului auditiv;
e) [ ] cefalohematom.
24) La examinarea medico-legal a persoanelor
decedate in accidentele rutiere este necesar de
prelevat:
a) [x] snge pentru depistarea alcoolului etilic;
b) [ ] mostre de bil;
c) [x] mostre de pr, in cazul prezenei plgilor
capului;
d) [ ] mostre de saliv;
e) [x] snge pentru stabilirea apartenenei de specia i
de grup.
25) "Fractura-bar" in traumele rutiere se formeaz
pe:
a) [ ] oasele craniene;
b) [ ] vertebrele cervicale;
c) [x] oasele femurale;
d) [x] oasele tibiene;
e) [ ] oasele bazinului.
26) In traumatismul auto combinat pot fi depistate
urmtoarele leziuni:
a) [ ] patologie a organului auditiv;
b) [x] amprenta benzii de rulare pe tegumentele
toracelui;
c) [ ] maladii ale organului vzului;
d) [ ] anchiloza articulaiilor genunchiului;
e) [x] "fractur-bara" a femurului.
27) Dintre particularitile examinrii cadavrelor in
accidentele rutiere fac parte:
a) [ ] prelevarea viscerelor pentru examenul toxico-
chimic general;
b) [x] msurarea distanei plante-leziuni";
c) [x] seciuni suplimentare pe suprafaa posterioar a
corpului;
d) [ ] examinarea organelor cavitii toracice i
abdominale;
e) [x] cercetarea organelor vzului i auzului.
28) Concluziile referitor la moartea prin traumatisme
auto se bazeaz pe:
a) [x] datele cercetrii la faa locului;
b) [ ] prezena carosabilului uzat i condiiilor
meteorologice nefavorabile;
c) [x] rezultatele examinrii medico-legale ale
cadavrului;
d) [x] depistarea sngelui, prului victimei pe
automobil;
e) [x] rezultatele cercetrii automobilului.
29) Leziunile produse in cadrul traumatismelor auto
sunt:
a) [x] excoriaii;
b) [x] echimoze;
c) [x] plgi contuze;
d) [ ] cefalo-hematomul;
e) [x] fracturi.
30) La traversarea corpului cu roile automobilului se
produc:
a) [x] fracturi cominutive ale oaselor craniene cu
rupturi ale meningelui dur;
b) [x] fracturi bilaterale ale coastelor;
c) [ ] fractur prin bara de protecie a femurului;
d) [x] amprente ale benzilor de rulare pe tegumente;
e) [ ] echimoze circulare - amprente ale farului.
31) Volumul lezional in cazul traversrii corpului cu
roata depinde de:
a) [ ] nlimea barei de protecie;
b) [x] direcia traversrii;
c) [x] masa automobilului;
d) [x] limea roilor;
e) [ ] caracterul desenului benzii de rulare.
32) In cazul depistrii leziunilor corporale imense,
produse in circumstane necunoscute, in favoarea
traumatismului auto vor pleda:
a) [x] "fractura-bar" a tibiei;
b) [ ] rupturi ale cordului i pulmonilor;
c) [x] amprentele benzii de rulare pe tegumentele
toracelui;
d) [ ] hematomul subdural;
e) [ ] plgi contuze ale capului.
33) Dintre leziunile produse prin precipitare fac
parte:
a) [x] plgi contuze;
b) [ ] "fractura-bar" a tibiei;
c) [x] rupturi ale organelor parenchimatoase;
d) [ ] dezmembrare;
e) [x] fracturi angrenate.
34) Pentru cderile simple este caracteristic:
a) [x] prezena leziunilor de contralovitur ale
creierului i meningelor;
b) [ ] fracturi bilaterale ale oaselor bazinului;
c) [ ] fracturi inelare ale bazei craniului;
d) [x] lipsa leziunilor produse prin comoia general a
intregului corp;
e) [ ] fracturi in bici" (whiplash") ale vertebrelor
cervicale.
35) La precipitare se refer cderea de la:
a) [x] 150 m;
b) [x] 25 m;
c) [ ] cdere din poziie ortostatic;
d) [x] 5 m;
e) [x] 10 m.
36) Schimbrile ireversibile in S.N.C. i in sistemul
cardio-respirator se instaleaz imediat dup:
a) [ ] pierderea cunotinei;
b) [ ] pauza terminal;
c) [ ] moartea clinic;
d) [ ] perioada agonal;
e) [x] moartea biologic.
37) Peste cat timp dup moarte temperatura
cadavrului se egaleaz cu cea a mediului ambiant
0
(temperatura aerului fiind de +18 C)?
a) [ ] peste 3 - 5 ore;
b) [ ] peste 12 ore;
c) [x] spre sfritul primei zile;
d) [ ] spre sfritul zilei a doua;
e) [ ] peste 5 zile.
38) Care este mecanismul formrii lividitilor
cadaverice?
a) [ ] scderea tonusului muscular;
b) [ ] schimbarea proprietilor fizico-chimice ale
sngelui;
c) [x] deplasarea postmortem a sngelui prin vase in
prile decline ale corpului;
d) [ ] scderea densitii sngelui in vase;
e) [ ] creterea permeabilitii vaselor sanguine.
39) Ce culoare au lividitile cadaverice in
intoxicaia cu CO?
a) [ ] brun;
b) [ ] albastru-violacee;
c) [ ] surie;
d) [x] roz-roietic;
e) [ ] surie-brun.
40) Lividitile cadaverice vor fi mai pronunate in
moartea prin:
a) [ ] hemoragie extern din vasele sanguine
cervicale;
b) [ ] nefrit cronic cu uremie;
c) [ ] traum cranio-cerebral cu hemoragie;
d) [x] asfixie mecanic (spnzurare);
e) [ ] fractur deschis a femurului cu lezarea vaselor.
41) Peste cat timp dup instalarea morii, de regul,
ncepe rezoluia rigiditii cadaverice?
a) [ ] peste 12 h;
b) [x] peste 24 h;
c) [ ] peste 48 h;
d) [ ] peste 72 h; d) [ ] terenuri mltinoase cu reacie acid puternic;
e) [ ] peste 96 h. e) [ ] mediu uscat cu temperatur crescut.
42) Cnd apar petele Liarche? 49) Decizia despre ntreruperea msurilor de
a) [ ] in poziia cadavrului cu faa in jos; reanimare poate fi luat de ctre:
b) [ ] in cazul congestiei conjunctivei palpebrale; a) [ ] medicul legist;
c) [x] in cazul desecrii sclerei ochilor deschii; b) [ ] medicul reanimatolog;
d) [ ] in cazul desecrii sclerei ochilor nchii; c) [ ] medicul stomatolog;
e) [ ] in cazul feei acoperite cu pmnt. d) [x] comisia medicilor specialiti;
43) Unde vor fi localizate lividitile cadaverice pe e) [ ] medicul farmacist.
corpul unui spnzurat in poziie vertical? 50) In aceleai condiii de pstrare care cadavru se va
a) [ ] pe spate, fese, suprafaa posterioar; rci mai repede?
b) [ ] pe suprafaa anterioar a trunchiului, gatului i a) [ ] a unui adult;
feei; b) [x] a unui nou-nscut;
c) [x] pe membrele inferioare, poriunea inferioar a c) [ ] a unei persoane caectizate;
trunchiului, pe mini i plante; d) [ ] a unei persoane obeze;
d) [ ] pe suprafaa lateral a trunchiului; e) [ ] a unui copil.
e) [ ] pe toat suprafaa corpului. 51) Ce culoare au lividitile cadaverice in
44) Peste cat timp dup moarte lividitile cadaverice intoxicaie cu substane methemoglobinizante?
pot s se deplaseze complet in prile decline, la a) [ ] roz-roietic;
schimbarea poziiei cadavrului? b) [ ] albastru-violacee;
a) [x] peste 4-5 h; c) [ ] roie-violacee;
b) [ ] peste 48 h; d) [x] brun;
c) [ ] peste 12-15 h; e) [ ] rou-aprins.
d) [ ] peste 24 h; 52) Peste cat timp dup moarte poate fi observat
e) [ ] peste 36 h. rigiditatea cadaveric?
45) La digitopresiune lividitile cadaverice dispar a) [ ] peste 5 - 10 minute;
complet. Cat timp a trecut de la moarte? b) [ ] peste 0,5 - 1 h;
a) [x] pan la 12-15 h; c) [x] peste 2 - 4 h;
b) [ ] de la 15 pan la 36 h; d) [x] peste 12 h;
c) [ ] pan la 48 h; e) [x] la 26 ore.
d) [ ] de la 48 pan la 72 h; 53) In ce regiuni ale corpului iniial apar semnele de
e) [ ] peste 72 h. putrefacie?
46) Dintre semnele certe ale morii fac parte: a) [ ] pe fa i gat;
a) [ ] lipsa pulsului; b) [ ] pe coapse i gambe;
b) [ ] lipsa reflexelor; c) [ ] in regiunile decline ale corpului;
c) [x] electroencefalograma "mut"; d) [ ] pe torace i membrele superioare;
d) [ ] lipsa respiraiei; e) [x] in fosele inghinale.
e) [ ] absena cunotinei. 54) La modificrile cadaverice precoce nu se
47) Din ce cauz pielea in caz de putrefacie are atribuie:
culoarea verde-cenuie? a) [x] mumificarea;
a) [ ] din cauza formrii methemoglobinei; b) [ ] deshidratarea;
b) [ ] din cauza formrii verdhemocromogenului. c) [ ] rcirea;
c) [ ] din cauza imbibiiei esuturilor subcutanate cu d) [ ] rigiditatea cadaveric;
snge hemolizat; e) [ ] lividitile cadaverice.
d) [x] din cauza formrii sulfhemoglobinei i a 55) La modificrile cadaverice tardive nu se atribuie:
sulfurii de fier; a) [x] rigiditatea cadaveric;
e) [ ] din cauza formrii carboxihemoglobinei; b) [ ] putrefacia;
48) Ce condiii favorizeaz saponificarea cadavrelor? c) [ ] mumificarea;
a) [ ] sol uscat, bine afnat; d) [ ] lignificarea;
b) [x] mediu umed, neaerat; e) [ ] saponificarea.
c) [ ] umiditate crescut, ventilaie bun (bine aerat); 56) Rigiditatea cadaveric poate lipse peste 6 ore de
la deces pe cadavrul: schimbarea formei pupilei;
a) [ ] unui brbat; e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului.
b) [ ] unei femei; 64) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune
c) [ ] in intoxicaie cu CO; lividitilor cadaverice dispar i se restabilesc peste 5
d) [ ] in spnzurare; secunde?
e) [x] unui nou-nscut. a) [ ] 15-29 ore;
57) Rigiditatea cadaveric dispare complet peste: b) [x] 6-8 ore;
a) [ ] 2-4 ore; c) [ ] 24 ore;
b) [ ] 12 ore; d) [ ] 48 ore;
c) [ ] 24 ore; e) [ ] 72 ore.
d) [x] 3 zile; 65) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune
e) [ ] cteva minute de la deces. lividitile cadaverice nu-i modific culoarea?
58) Petele Liarche apar ca urmare a: a) [ ] 4-5 ore;
a) [ ] lividitilor cadaverice; b) [ ] 12 ore;
b) [ ] rigiditii cadaverice; c) [x] 48 ore;
c) [x] deshidratrii cadavrului; d) [ ] 16 ore;
d) [ ] autolizei; e) [ ] 20 ore.
e) [ ] putrefaciei. 66) Care este vechimea morii, dac la digitopresiune
59) Examenul entomologic se bazeaz pe: lividitile cadaverice plesc i se restabilesc peste 3-
a) [ ] tabloul histopatologic al modificrilor in 5 minute?
organe; a) [ ] 4-5 ore;
b) [x] legitatea apariiei pe cadavru a diferitor insecte; b) [ ] 10 ore;
c) [ ] cercetarea spectral a sngelui; c) [ ] 12 ore;
d) [ ] metodele botanice; d) [ ] peste 48 ore;
e) [ ] metodele imunologice. e) [x] 16-18 ore.
60) Gradul de macerare a tegumentelor indic: 67) Interaciunea hidrogenului sulfurat cu
a) [ ] cauza morii; hemoglobina determin urmtoarea culoare a
b) [x] durata aflrii cadavrului in ap; lividitilor cadaverice i a tegumentelor:
c) [ ] durata strii agonale; a) [ ] violacee-albstrie;
d) [ ] adncimea bazinului cu ap; b) [ ] violacee;
e) [ ] categoria morii. c) [x] verde;
61) Care modificri cadaverice permit stabilirea d) [ ] cafenie;
schimbrii poziiei cadavrului: e) [ ] roie.
a) [ ] deshidratarea cadaveric; 68) Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului
b) [x] lividitile cadaverice; unui om adult este de:
c) [ ] autoliza; a) [ ] cteva ore;
d) [ ] saponificarea; b) [ ] 2-3 zile;
e) [ ] congelarea cadavrului. c) [ ] 1 sptmn;
62) Proba Magnus se bazeaz pe: d) [ ] 2 sptmni;
a) [ ] lipsa pulsului; e) [x] cteva luni.
b) [ ] lipsa respiraiei; 69) In structura cauzelor morii subite predomin
c) [x] comprimarea unui deget la baz printr-o maladiile aparatului:
ligatur; a) [x] cardio-vascular;
d) [ ] comprimarea lateral a globului ocular; b) [ ] SNC;
e) [ ] reacia idiomuscular a bicepsului. c) [ ] digestiv;
63) Proba Beloglazov se bazeaz pe: d) [ ] respirator;
a) [ ] lipsa pulsului; e) [ ] endocrin.
b) [ ] lipsa respiraiei; 70) Viteza de rcire a cadavrului depinde de:
c) [ ] comprimarea unui deget la baz printr-o a) [x] temperatura mediului ambiant;
ligatur; b) [ ] sexul decedatului;
d) [x] comprimarea lateral a globului ocular i c) [ ] cauza decesului;
d) [x] vrst;
e) [ ] obiectul vulnerant.
71) Scopurile principale ale expertizei medico-legale
a cadavrului constau in:
a) [x] stabilirea cauzei morii;
b) [ ] determinarea genului morii;
c) [x] determinarea vechimii morii;
d) [ ] stabilirea cauzei producerii traumei;
e) [x] stabilirea obiectului vulnerant.
72) Expertiza medico-legal a cadavrului se dispune
i se efectueaz, in mod obligatoriu, pentru
constatarea:
a) [x] cauzei morii;
b) [ ] genului morii violente;
c) [x] caracterului vtmrilor integritii corporale;
d) [x] gradului de gravitate a vtmrilor integritii
corporale;
e) [ ] motivului infraciunii.
73) Motivele examinrii medico-legale a cadavrului
sunt:
a) [x] moartea violent;
b) [x] moartea subit;
c) [ ] decedai in staionar cu diagnosticul clinic
stabilit;
d) [x] cadavrele pruncilor, nscui la domiciliu;
e) [x] cadavrele persoanelor, decedate in drum spre
spital.
74) In care compartimente ale Raportului de
examinare medico-legal" se includ ntrebrile,
expuse de ctre organul de urmrire penal, i
rspunsurile la acestea?
a) [ ] partea descriptiv;
b) [x] concluzii;
c) [x] partea introductiv;
d) [ ] nainte de concluzii;
e) [ ] oricare din cele indicate.
75) Care din pete se refer la modificrile cadaverice
precoce?
a) [ ] Tardieu;
b) [x] Liarche;
c) [x] cadaverice;
d) [ ] Minakov;
e) [ ] Vinevski.
76) Expertiza (examinarea) medico-legal a
cadavrului se efectueaz in baza:
a) [ ] deciziei Ministerului Sntii;
b) [ ] indicaiei primriei;
c) [x] ordonanei procurorului;
d) [x] solicitrii in scris a organului de urmrire
penal;
e) [ ] indicaiei medicului ef al spitalului.
77) Modificrile cadaverice precoce sunt?
a) [ ] saponificarea;
b) [x] rcirea cadaveric;
c) [x] lividitile cadaverice;
d) [x] rigiditatea cadaveric;
e) [ ] lignificarea.
78) La examinarea medico-legal a cadavrelor
obligatoriu se deschid urmtoarele caviti:
a) [x] cranian;
b) [x] toracic;
c) [ ] canalul rahidian;
d) [x] abdominal;
e) [ ] sinusurile paranazale.
79) Semne pozitive ale morii se consider:
a) [ ] lipsa respiraiei;
b) [ ] lipsa pulsului;
c) [x] prezena lividitilor cadaverice;
d) [x] petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
e) [ ] paloarea tegumentelor.
80) Vechimea morii in primele 12 ore poate fi
stabilit mai exact in baza:
a) [x] lividitilor cadaverice;
b) [ ] rigiditii cadaverice;
c) [x] excitaiei electrice a muchilor;
d) [x] reaciei pupilei la ageni chimici;
e) [ ] reaciei idiomusculare a bicepsului.
81) In baza lividitilor cadaverice pot fi stabilite:
a) [x] timpul survenirii decesului;
b) [x] durata aflrii cadavrului intr-o poziie anumit;
c) [ ] gradul de gravitate al leziunilor;
d) [ ] maladiile preexistente;
e) [x] cauza decesului.
82) Pentru efectuarea expertizei medico-legale a
cadavrului sunt necesare:
a) [x] ordonana emis de ctre organul de urmrire
penal;
b) [ ] dosarul penal;
c) [x] fia medical de staionar;
d) [x] procesul verbal al examinrii locului faptei;
e) [ ] depoziiile martorilor.
83) La stadiile lividitilor cadaverice se refer:
a) [ ] autoliza;
b) [x] hipostaza;
c) [x] difuzia;
d) [x] imbibiia;
e) [ ] emfizemul cadaveric.
84) Rigiditatea cadaveric cataleptic se poate instala
in:
a) [x] leziune prin arm de foc a bulbului rahidian;
b) [ ] refrigerare;
c) [x] traum prin explozie a capului cu dilacerarea
total a creierului;
d) [ ] intoxicaie cu CO;
e) [ ] spnzurare.
85) Fenomenele cadaverice precoce au importan
pentru:
a) [ ] soluionarea problemelor maladiilor
preexistente;
b) [x] diagnosticul pozitiv al morii;
c) [x] presupunerea cauzei decesului;
d) [ ] stabilirea categoriilor morii;
e) [x] diagnosticarea vechimii morii.
86) Stadiile lividitilor cadaverice se determin in
baza:
a) [x] modificrii culorii lividitilor la
digitopresiune;
b) [ ] duratei restabilirii complete a culorii iniiale;
c) [ ] efecturii probei Magnus;
d) [ ] efecturii probei Beloglazov;
e) [x] deplasrii lividitilor la schimbarea poziiei
cadavrului.
87) Modificrile cadaverice tardive permit stabilirea:
a) [x] condiiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) [ ] cauzei morii;
c) [x] vechimii probabile a morii;
d) [ ] caracterului maladiilor preexistente;
e) [ ] genului morii.
88) Modificrile cadaverice tardive sunt?
a) [ ] autoliza;
b) [x] lignificarea;
c) [x] saponificarea;
d) [x] putrefacia;
e) [ ] imbibiia intimei arterelor magistrale.
89) Care factori condiioneaz viteza rcirii
cadavrului?
a) [x] temperatura aerului ambiant;
b) [ ] cauza decesului;
c) [x] masa cadavrului;
d) [x] caracterul hainelor;
e) [ ] obiectul vulnerant.
90) Compartimentele de baz ale Raportului de
examinare medico-legal a cadavrului" sunt:
a) [x] introductiv;
b) [x] descriptiv;
c) [x] diagnosticul;
d) [ ] epicriza postmortem;
e) [x] concluziile.
91) Particularitile examinrii cadavrului in caz de
traum auto sunt toate cu excepia:
a) [ ] examinarea organelor vzului, auzului i
aparatului locomotor;
b) [x] recoltarea materialului pentru examenul
bacteriologic;
c) [ ] examinarea esuturilor moi ale spatelui;
d) [ ] recoltarea sngelui i urinei pentru determinarea
alcoolului etilic;
e) [x] examinarea radiologic a pulmonilor.
92) Genul morii violente include:
a) [ ] moartea subit;
b) [x] omorul;
c) [ ] moartea patologic;
d) [x] suicidul;
e) [x] accidentul.
93) La descrierea fiecrui organ obligator se indic:
a) [x] dimensiunile;
b) [x] caracterul suprafeei seciunii;
c) [ ] diagnosticul modificrilor patologice;
d) [x] forma, culoarea, dimensiunile focarului
patologic;
e) [x] coninutul organului cavitar.
94) Autopsia cadavrului prezint particulariti in
urmtoarele cazuri:
a) [x] trauma de trafic;
b) [x] asfixiile mecanice;
c) [x] congelare;
d) [ ] maladii oncologice;
e) [x] intoxicaii.
95) Examinarea medico-legal a cadavrului difer de
cea morfopatologic prin urmtoarele particulariti:
a) [ ] cercetarea modificrilor morfologice;
b) [x] studierea minuioas a modificrilor
cadaverice;
c) [x] cercetarea hainelor i corpurilor delicte;
d) [ ] stabilirea cauzei morii;
e) [ ] metoda efecturii probelor pentru pneumotorace
i emboliei gazoase.
96) Examinarea extern a cadavrului cuprinde:
a) [x] examenul capului;
b) [x] examenului gatului i corpului;
c) [x] examenul membrelor;
d) [ ] secionarea spatelui i extragerea mduvei
spinrii;
e) [x] descrierea leziunilor corporale.
97) Etapele de baz ale examenului extern al
cadavrului sunt:
a) [x] examenul general al cadavrului;
b) [ ] cercetarea sinusurilor paranazale;
c) [x] descrierea hainelor;
d) [x] descrierea leziunilor corporale;
e) [x] cercetarea modificrilor cadaverice.
98) Cadavrele, persoanelor decedate in staionare, se
supun examinrii medico-legale in urmtoarele
cazuri:
a) [x] cadavrele persoanelor necunoscute;
b) [x] persoanele decedate in rezultatul aciunilor
suicidale;
c) [ ] maladii oncologice;
d) [x] prezena plngerilor privind tratamentul
incorect;
e) [ ] cadavrele persoanelor cu tratament staionar
ndelungat i cu diagnostic clinic stabilit.
99) In cazurile autopsiei cadavrelor, mostrele
corpurilor delicte de origine biologic pentru
cercetare se recolteaz de ctre:
a) [x] medicul legist titular;
b) [ ] anchetator;
c) [ ] procuror;
d) [x] medicul legist delegat;
e) [ ] judector.
100) Putrefacia cadavrului se manifest extern prin:
a) [ ] petele Liarche;
b) [ ] indurarea esuturilor moi i muchilor; b) [x] raport de examinare medico-legal a
c) [x] reeaua venoas de putrefacie; cadavrului;
d) [x] emfizemul cadaveric;
e) [x] vezicule de putrefacie.
101) Ce factori externi condiioneaz dezvoltarea
procesului de saponificare:
a) [x] insuficiena sau lipsa aeraiei;
b) [ ] sol uscat i poros;
c) [x] sol umed i lutos;
d) [ ] aeraie bun;
e) [ ] temperatur nalt. c) [ ] radiologic;
102) Modificri cadaverice sunt:
a) [x] lividitile cadaverice;
b) [x] rigiditatea cadaveric;
c) [ ] exhumarea;
d) [x] autoliza;
e) [ ] hemoliza.
103) Probe speciale, la examinarea medico-legal a
cadavrului, sunt:
a) [x] proba la embolie aerian;
b) [x] proba la pneumotorace;
c) [x] probele hidrostatice;
d) [x] proba Goppe-Zeiler;
e) [ ] proba cu ap oxigenat.
104) Cauze ale morii subite in maladiile cardio-
vasculare pot fi:
a) [x] ruptura anevrismului aortei;
b) [ ] tuberculoz pulmonar;
c) [ ] tumore cerebral;
d) [x] insuficiena cardiac acut; a) [x] furnici;
e) [ ] bronhopneumonia.
105) Cauze ale morii subite in maladiile tractului
gastro-intestinal pot fi:
a) [ ] hepatita cronic;
b) [x] pancreonecroz hemoragic;
c) [x] peritonit;
d) [ ] diverticul esofagian;
e) [x] hemoragia acut.
106) Sarcinile de baz la autopsia cadavrelor cu
semne de maladii infecioase sunt:
a) [x] prevenirea contaminrii personalului, care
efectueaz necropsia;
b) [x] prevenirea contaminrii mediului ambiant;
c) [ ] prelevarea organelor i esuturilor pentru
examenul toxico-chimic general;
d) [x] prelevarea organelor i esuturilor pentru
diagnosticul corect;
e) [ ] efectuarea expertizelor medico-criminalistice.
107) Dup efectuarea autopsiei se intocmesc
urmtoarele documente:
a) [x] raport de expertiz medico-legal a cadavrului;
c) [ ] proces verbal de cercetare morfo-patologic a
cadavrului;
d) [ ] proces verbal de expertiz a cadavrului;
e) [x] certificatul medical constatator de deces.
108) Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea
vechimii morii:
a) [ ] traseologic;
b) [x] biochimic;
d) [x] histologic;
e) [ ] balistic.
109) La cercetarea cadavrului mumificat pot fi
soluionate intrebrile:
a) [x] sexul decedatului;
b) [x] vechimea inhumrii;
c) [x] prezena unor semne individuale;
d) [ ] scopul comiterii infraciunii;
e) [x] varsta decedatului.
110) La cercetarea cadavrului scheletat pot fi
soluionate intrebrile:
a) [x] apartenena oaselor omului sau animalului;
b) [x] varsta decedatului;
c) [x] sexul decedatului;
d) [ ] cauza morii subite;
e) [x] prezena maladiilor esutului osos.
111) Distrugerea esuturilor moi ale cadavrului in
sezonul cald al anului se produce de ctre:
b) [x] roztoare;
c) [x] animale slbatice;
d) [x] mute (larve);
e) [ ] lipitori.
112) In primele 24 ore dup moarte autolizei se
supun:
a) [x] pancreasul;
b) [ ] oasele;
c) [ ] tendoanele;
d) [x] mucoasa gastric;
e) [ ] tegumentele.
113) Semnele deshidratrii cadavrului se depisteaz
pe:
a) [x] buze;
b) [ ] mucoasa gastric;
c) [x] sclerele ochilor;
d) [ ] mucoasa laringelui i traheii;
e) [x] scrot.
114) Scopurile examenului medico-legal histologic
sunt:
a) [x] stabilirea vechimii leziunilor;
b) [x] stabilirea vitalitii leziunilor;
c) [ ] stabilirea mecanismului producerii leziunilor;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] confirmarea diagnosticului.
115) Examenul histologic al excoriaiilor, plgilor,
echimozelor se efectueaz pentru stabilirea:
a) [x] vechimii leziunilor;
b) [ ] particularitilor obiectului vulnerant;
c) [ ] mecanismului cauzrii traumei;
d) [x] vitalitii leziunilor;
e) [ ] identificarea obiectului vulnerant.
116) Pan la examinarea medico-legal a cadavrului
medicul legist trebuie s studieze:
a) [ ] fia de insoire a ambulanei;
b) [x] copia procesului verbal de examinare a
cadavrului la faa locului;
c) [x] fia medical de staionar;
d) [x] ordonana de efectuare a expertizei medico-
legale;
e) [ ] depoziiile martorilor.
117) Examinarea extern a cadavrului include:
a) [x] descrierea hainelor;
b) [ ] examinarea sinusului sfenoidal;
c) [x] descrierea leziunilor corporale;
d) [x] fotografierea cadavrelor persoanelor
necunoscute;
e) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorace.
118) anul de spanzurare nu poate fi:
a) [ ] continuu;
b) [ ] discontinuu;
c) [ ] orizontal;
d) [x] cu adancime uniform;
e) [ ] cu amprenta nodului.
119) In care asfixie mecanic se determin mrirea
in volum a pulmonilor cu prezena petelor
hemoragice subpleurale pal-roietice?
a) [ ] compresiune toraco-abdominal;
b) [ ] strangulare;
c) [ ] aspiraie cu mase vomitive;
d) [ ] spanzurare;
e) [x] inec.
120) In care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are
loc compensarea insuficienei de oxigen?
a) [x] preasfictic;
b) [ ] dispnee inspiratorie;
c) [ ] dispnee expiratorie;
d) [ ] respiraie terminal;
e) [ ] agonal.
121) Din semnele general asfixice externe fac parte
toate, cu excepia:
a) [ ] cianoza feei;
b) [ ] lividiti cadaverice precoce, difuze;
c) [x] rigiditatea cataleptic;
d) [ ] hemoragii punctiforme pe conjunctiv;
e) [ ] semne de defecaie i ejaculare.
122) La semnele general asfixice interne se atribuie
urmtoarele, cu excepia:
a) [ ] supraumplerea cu sange a compartimentelor
drepte ale inimii;
b) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
c) [ ] venecongestia organelor interne;
d) [x] semnul Belin;
e) [ ] sangele fluid.
123) Semnul specific extern in spanzurare este:
a) [x] anul de spanzurare;
b) [ ] semnul Amusat;
c) [ ] rupturi transversale ale intimei arterelor
carotide;
d) [ ] hemoragii punctiforme subpleurale;
e) [ ] masca echimotic.
124) Fractura osului hioid i a cartilajelor laringiene
se va produce mai frecvent in:
a) [ ] spanzurare;
b) [ ] strangulare;
c) [x] sugrumare;
d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) [ ] inec.
125) Proba Bokarius se efectueaz pentru:
a) [x] stabilirea vitalitii anului de spanzurare;
b) [ ] stabilirea localizrii anului;
c) [ ] diagnosticului diferenial al anului de
spanzurare cu cel de strangulare;
d) [ ] stabilirea tipului laului;
e) [ ] stabilirea limii anului.
 126) Suicidul este imposibil prin: e) [ ] uoare, cu dereglarea sntii de scurt durat.
a) [ ] spanzurare; 133) In cazul decesului prin spanzurare se efectueaz
b) [ ] strangulare cu laul; proba:
c) [ ] sufocare; a) [ ] docimazia hidrostatic pulmonar;
d) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine; b) [ ] Goppe-Zeiler;
e) [x] sugrumare. c) [x] Bokarius;
127) Pentru sugrumare sunt caracteristice d) [ ] docimazia hidrostatic gastro-intestinal;
urmtoarele leziuni corporale: e) [ ] la pneumotorace.
a) [ ] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe 134) Proba Bokarius se efectueaz in caz de:
coapse; a) [ ] inec;
b) [x] echimoze ovale i excoriaii semilunare pe gat; b) [ ] sugrumare;
c) [ ] semne de lupt i autoaprare; c) [x] spanzurare;
d) [ ] masca echimotic; d) [ ] compresie toraco-abdominal;
e) [ ] an de strangulare. e) [ ] obturare a cilor respiratorii cu corpuri strine.
128) In compresia toraco-abdominal se determin: 135) La efectuarea probei Bokarius se utilizeaz:
a) [x] masca echimotic; a) [ ] microscopul;
b) [ ] emfizem pulmonar pronunat; b) [x] lamele de sticl;
c) [ ] amprentele costale pe suprafeele latero- c) [ ] cutia Petri;
posterioare ale pulmonilor; d) [ ] colorani specifici;
d) [x] edem pulmonar carminat; e) [ ] aparatul roentgenologic.
e) [ ] fracturi ale osului hioid. 136) La semnele morii rapide se refer petele:
129) In inec se determin urmtoarele semne, cu a) [ ] Liarche;
excepia: b) [x] Tardieu;
a) [ ] petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf; c) [ ] Fabrikantov;
b) [ ] semnul Kruevski; d) [ ] Minakov;
c) [ ] amprentele costale pe suprafeele latero- e) [ ] Vinevski.
posterioare ale pulmonilor; 137) Semnul Amusat se determin in:
d) [x] edem pulmonar carminat; a) [ ] inec;
e) [ ] semnul Svenikov. b) [x] spanzurare;
130) In cazul necropsiei persoanelor decedate in c) [ ] strangulare;
rezultatul inecului nu se cerceteaz: d) [ ] sugrumare;
a) [ ] cavitatea cranian; e) [ ] compresie toraco-abdominal.
b) [ ] sinusurile paranazale; 138) Semnul Svenikov este caracteristic pentru:
c) [ ] cavitatea toracic; a) [ ] spanzurare;
d) [ ] cavitatea abdominal; b) [x] inec;
e) [x] esuturile moi ale membrelor. c) [ ] strangulare;
131) Semne de retenie a cadavrelor in ap sunt d) [ ] sugrumare;
toate, cu excepia: e) [ ] compresie toraco-abdominal.
a) [ ] culoarea roz a tegumentelor; 139) Semnul Kruevski se stabilete in:
b) [ ] cderea prului; a) [ ] spanzurare;
c) [ ] macerarea tegumentelor; b) [x] inec;
d) [x] poziia boxerului" in gard; c) [ ] strangulare;
e) [ ] leziuni produse de raci, peti, etc. d) [ ] sugrumare;
132) Compresia organelor gatului, asociat cu un e) [ ] compresie toraco-abdominal.
complex pronunat de fenomene periculoase pentru 140) Hemoragiile difuze in picioruele muchilor
via, se refer la vtmri corporale: sterno-cleido-mastoidieni in locul inseriei pe
a) [ ] uoare; clavicul i stern (semnul Walcher) se produc in:
b) [x] grave, periculoase pentru via; a) [ ] inec;
c) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat; b) [x] spanzurare;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai c) [ ] strangulare;
puin de 1/3; d) [ ] compresie toraco-abdominal;
e) [ ] sugrumare. 148) Procesul asfixic se soldeaz cu decesul in
141) Echimozele ovale i excoriaiile semilunare in decurs de:
sugrumare sunt: a) [ ] 1-2 minute;
a) [ ] semne de lupt i autoaprare; b) [x] 5-6 minute;
b) [x] semne specifice; c) [ ] 30 minute;
c) [ ] leziuni accidentale; d) [ ] 10-15 minute;
d) [ ] modificri postmortale; e) [ ] 40-50 minute.
e) [ ] leziuni prin cdere. 149) In inec pot fi depistate:
142) Edemul carminat al plmanilor se intalnete in: a) [ ] hemoragii sub endocard de form alungit;
a) [ ] inec; b) [ ] hemoragii punctiforme in mucoasa bazinetelor
b) [ ] spanzurare; renale;
c) [x] compresie toraco-abdominal; c) [x] hemoragii punctiforme sub epicard;
d) [ ] aspiraia maselor vomitive; d) [ ] hemoragii in mucoasa stomacului;
e) [ ] sugrumare. e) [x] hemoragii subpleurale pal-roii, fr limite
143) anul orizontal, continuu, cu adancime certe.
uniform este caracteristic pentru: 150) Leziunile specifice pentru sugrumare sunt:
a) [ ] spanzurare; a) [x] echimoze ovale pe gat;
b) [x] strangulare; b) [ ] petele Tardieu;
c) [ ] asfixie prin compresie; c) [ ] proba Bokarius pozitiv;
d) [ ] lupt i autoaprare; d) [x] excoriaii semilunare pe gat;
e) [ ] leziunile accidentale. e) [ ] venecongestia organelor interne.
144) Obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine 151) Semnele specifice pentru spanzurare sunt:
se refer la: a) [x] an de spanzurare oblic-orizontal;
a) [ ] asfixii prin strangulare; b) [ ] semnul Kruevski;
b) [x] asfixii prin obturare; c) [x] semnul Amusat;
c) [ ] asfixii prin compresie; d) [ ] masca echimotic;
d) [ ] accidente; e) [ ] semnul Svenikov.
e) [ ] suicid. 152) In compresia toraco-abdominal pot fi
145) Care din semnele morii prin compresie toraco- depistate:
abdominal pot aprea postmortem? a) [ ] semnul Svenikov;
a) [ ] petele Tardieu; b) [x] edem pulmonar carminat;
b) [x] masca echimotic; c) [ ] semnul Amusat;
c) [ ] edemul carminic al plmanilor; d) [x] masca echimotic;
d) [ ] petele Minakov; e) [ ] poziia "boxerului in gard".
e) [ ] edemul cerebral. 153) In strangularea cu laul se depisteaz
146) La moartea in ap se atribuie: urmtoarele semne:
a) [ ] inecul; a) [x] an de strangulare orizontal;
b) [x] hemoragiile intracerebrale difuze; b) [ ] edem pulmonar carminat;
c) [ ] lezarea postmortem a corpului cu alicele c) [ ] masca echimotic;
brcilor cu motor; d) [ ] semnul Kruevski;
d) [ ] lezarea postmortem a corpului de ctre raci i e) [x] fracturile cartilajelor laringiene.
peti; 154) Semne ale inecului sunt:
e) [ ] depistarea planctonului in sinusul osului a) [ ] hemoragii in mucoasa bazinetelor renale;
sfenoidal. b) [x] semnul Svenikov;
147) Semnul Kruevski i petele Paltauf se intalnesc c) [x] amprentele costale pe suprafeele postero-
in cazul morii: laterale ale pulmonilor;
a) [ ] in ap; d) [ ] masca echimotic;
b) [x] prin inec; e) [x] semnul Kruevski.
c) [ ] prin spanzurare; 155) In favoarea vitalitii anului de spanzurare vor
d) [ ] prin compresie toraco-abdominal; indica:
e) [ ] prin sugrumare. a) [x] embolia eritrocitar i lipidic a ganglionilor
limfatici regionali;
b) [ ] direcie orizontal a anului;
c) [x] proba Bokarius pozitiv;
d) [ ] edem pulmonar carminat;
e) [ ] emfizem pulmonar acut.
156) In evoluia clinic a asfixiilor mecanice se
deosebesc urmtoarele stadii:
a) [x] preasfixic;
b) [x] dispnee inspiratorie;
c) [x] dispnee expiratorie;
d) [ ] agonie;
e) [x] respiraie terminal.
157) Din semnele general asfixice externe fac parte:
a) [x] cianoza pronunat a feei;
b) [ ] masca echimotic;
c) [x] hemoragii subconjunctivale;
d) [x] lividiti cadaverice precoce i extinse;
e) [x] semne de defecare i ejaculare.
158) Din semnele generalasfixice interne fac parte:
a) [x] venecongestia organelor interne;
b) [x] sangele fluid;
c) [ ] edem pulmonar carminat;
d) [x] petele Tardieu;
e) [ ] semnul Amusat.
159) Procesul evoluiei asfixiilor se caracterizeaz
prin:
a) [x] scderea concentraiei oxigenului in esuturi;
b) [ ] dezvoltarea alcalozei tisulare;
c) [ ] dezvoltarea acidozei tisulare;
d) [x] acumularea bioxidului de carbon in esuturi;
e) [ ] formarea carboxihemoglobinei.
160) Tipurile asfixiilor mecanice:
a) [x] prin strangulare;
b) [x] prin comprimare;
c) [ ] spanzurare;
d) [x] prin obturare;
e) [ ] inec.
161) Particularitile anului de spanzurare sunt:
a) [ ] direcie orizontal;
b) [x] direcie oblic-orizontal;
c) [ ] continuu, adancime uniform;
d) [x] discontinuu, adancime neuniform;
e) [ ] culoare brun-cafenie.
162) Particularitile anului de strangulare cu laul:
a) [x] direcie orizontal;
b) [ ] direcie oblic-ascendent;
c) [x] continuu, adancime uniform;
d) [ ] discontinuu, adancime neuniform;
e) [ ] culoare galben-brun.
163) In asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte
moi, leziunile se produc la nivelul:
a) [x] tegumentelor din jurul nasului i gurii;
b) [ ] cartilajelor laringiene;
c) [ ] epiglotei;
d) [x] mucoasei cavitii bucale i buzelor;
e) [ ] inelelor traheii.
164) Mecanismele de formare a mtii echimotice
sunt:
a) [x] deplasarea mecanic a sangelui in sistemul
venei cave superioare in rezultatul compresiei toraco-
abdominale;
b) [ ] diminuarea refluxului sanguin de la nivelul
organelor toracelui i abdomenului;
c) [x] staza venoas in sistemul venei cave superioare
din cauza stoprii funciei de aspiraie a cutiei
toracice;
d) [ ] leziunile multiple ale organelor interne;
e) [ ] fracturile coastelor i coloanei vertebrale.
165) La asfixiile mecanice prin obturare se refer:
a) [ ] compresiunea toraco-abdominal;
b) [x] sufocarea;
c) [x] obturarea cilor respiratorii cu lichide;
d) [ ] sugrumarea;
e) [x] obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine.
166) Variantele poziionrii corpului in spanzurare
sunt:
a) [x] atarnare;
b) [x] atarnare cu suport parial pe plante;
c) [x] ezand;
d) [ ] atipic;
e) [x] in genunchi.
167) Elementele anului de strangulare sunt:
a) [x] fundul;
b) [ ] hemoragii subcutanate la nivelul anului;
c) [x] marginile;
d) [x] bureletul;
e) [ ] semnul Amusat.
168) Tipurile de baz ale inecului sunt:
a) [x] aspirativ;
b) [x] spastic;
c) [ ] adevrat;
d) [x] mixt;
e) [x] reflector.
169) Diagnosticul cert al inecului se bazeaz pe
depistarea planctonului in:
a) [ ] esutul pulmonar;
b) [x] lichidul sinusului sfenoidal;
c) [x] rinichi;
d) [x] mduva osoas a oaselor tubulare mari;
e) [x] sangele din cavitile cordului.
170) Localizarea laului pe gat poate fi:
a) [ ] joas;
b) [x] atipic; e) [ ] emfizemul pulmonar hiperhidric.
c) [ ] inalt; 178) La asfixiile mecanice prin strangulare se refer:
d) [x] tipic; a) [x] spanzurarea;
e) [ ] liber. b) [ ] inecul;
171) Materialul de confecionare a laului poate fi: c) [x] strangularea;
a) [x] moale; d) [ ] compresiunea toraco-abdominal;
b) [ ] unic; e) [ ] obturarea cilor respiratorii cu corp strin.
c) [x] dur; 179) Spanzurarea poate avea loc in:
d) [x] semidur; a) [x] la;
e) [ ] multiplu. b) [ ] doar la comprimarea suprafeei posterioare a
172) Mecanismul survenirii morii in spanzurare se capului;
explic prin: c) [x] intre scandurile gardului;
a) [x] comprimarea vaselor magistrale ale gatului; d) [x] intre ramurile copacilor;
b) [ ] tromboembolie; e) [ ] comprimarea cutiei toracice.
c) [ ] redistribuirea sangelui in circuitul mic; 180) anul de strangulare se poate forma in
d) [x] comprimarea nervului vag i laringian superior; compresiunea gatului cu:
e) [ ] rupturi ale intimei arterelor carotide. a) [x] laul;
173) In cadrul examinrii organelor gatului, in caz de b) [ ] mainile;
spanzurare se depisteaz: c) [ ] obiecte contondente dure;
a) [x] rupturi transversale ale intimei arterelor d) [x] elementele hainelor (guler, fular);
carotide comune; e) [ ] obiecte ascuite.
b) [ ] fracturile inelelor traheii; 181) In spanzurare, bureletul cutanat se produce in
c) [x] hemoragii in sinusul carotidian; cazul:
d) [x] fracturi ale osului hioid; a) [ ] anului unic;
e) [x] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidian. b) [x] anului dublu;
174) Mecanismele survenirii morii in compresia c) [x] anului triplu;
toraco-abdominal sunt: d) [x] anului multiplu;
a) [ ] sufocarea; e) [ ] compresiei cu obiect contondent de form
b) [x] leziunile mecanice grave; alungit.
c) [ ] embolia gazoas; 182) La descrierea anului de strangulare este
d) [x] asfixic; necesar de indicat:
e) [ ] lipsa oxigenului in aerul inspirat. a) [x] direcia;
175) In caz de inec, pentru examenul de laborator se b) [x] limea;
expediaz: c) [x] adancimea;
a) [x] lichidul din sinusul osului sfenoidal; d) [x] culoarea;
b) [x] mostre de lichid din bazinul cu ap; e) [ ] fracturile cartilajului tiroid.
c) [ ] mostre de pr; 183) anul de strangulare poate fi confundat cu:
d) [x] rinichi; a) [ ] defectele produse de insecte postmortem;
e) [x] mduva osoas din oasele tubulare mari. b) [x] benzile produse prin compresia gulerului
176) La semnele general asfixice nu se atribuie: hainei;
a) [ ] petele Tardieu; c) [ ] modificrile cadaverice tardive;
b) [ ] sangele fluid; d) [x] cutele tegumentare naturale;
c) [x] petele Fabrikantov; e) [ ] semne de lupt i autoaprare.
d) [x] petele Vinevski; 184) Ca rezultat al lovirii prilor corpului de
e) [x] petele Rasskazov-Lukomski. obiectele inconjurtoare in spanzurare, se pot
177) La semnele reteniei cadavrului in ap se produce:
atribuie: a) [ ] rupturi renale;
a) [ ] spum albicioas stabil in cile respiratorii; b) [x] echimoze;
b) [ ] prezena planctonului in mduva osoas; c) [x] plgi contuze;
c) [x] hainele umede; d) [ ] fracturi ale vertebrelor toracale;
d) [x] macerarea tegumentelor; e) [x] excoriaii.
 185) In strangulare, laul se strange in jurul gatului
sub aciunea:
a) [ ] greutii pariale a corpului;
b) [x] mainilor proprii;
c) [ ] greutii intregului corp;
d) [x] forei exterioare;
e) [ ] spontan.
186) anul de spanzurare se deosebete de anul de
strangulare prin:
a) [x] direcie oblic-ascendent;
b) [x] adancime neuniform;
c) [ ] culoare;
d) [ ] lime;
e) [ ] pergamentare.
187) In strangularea cu laul pot fi depistate
urmtoarele semne de lupt i autoaprare:
a) [x] excoriaii pe maini;
b) [ ] hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidieni;
c) [x] excoriaii i echimoze pe torace;
d) [x] echimoze pe fa;
e) [ ] edem carminat pulmonar.
188) Asfixia prin compresie toraco-abdominal
survine ca rezultat al:
a) [x] comprimrii toracelui de ctre caroseria unui
autocamion rsturnat;
b) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre
un bloc de beton armat;
c) [ ] cderii pe cap a unui bloc de beton armat;
d) [ ] comprimrii indelungate a membrelor
inferioare;
e) [x] comprimrii toracelui i abdomenului de ctre
un copac tiat.
189) In sufocare cu obiecte moi se depisteaz:
a) [ ] masca echimotic;
b) [x] excoriaii pe mucoasa buzelor;
c) [x] prezena penelor, firelor de ae in orificiile
nazale, laringe, traheie;
d) [ ] fractura osului hioid;
e) [x] echimoze pe tegumentele din jurul orificiilor
bucal i nazale.
190) Moartea prin obturarea lumenului cilor
respiratorii se poate instala in rezultatul:
a) [x] ptrunderii in laringe a obiectelor eterogene-
compacte;
b) [ ] compresiei toracelui;
c) [x] inchiderii lumenului traheii cu chiaguri
sanguine;
d) [ ] spanzurrii;
e) [x] umplerii traheii i broniilor cu substane
pulverulente.
191) In asfixia prin obturarea cilor respiratorii cu
obiecte compacte se depisteaz:
a) [ ] nisip;
b) [x] fragmente din proteze dentare;
c) [x] clu;
d) [x] fragmente de alimente nemasticate;
e) [ ] fin.
192) In asfixiile prin obturarea cilor respiratorii la
copii cu substane pulverulente se depisteaz:
a) [ ] monede;
b) [x] nisip;
c) [x] fin;
d) [x] grau;
e) [ ] nasturi.
193) Inecul poate fi:
a) [ ] drept cauz a morii patologice;
b) [x] suicid;
c) [x] accident;
d) [ ] drept cauz a morii subite;
e) [x] homicid.
194) Asfixia prin compresia toraco-abdominal
poate fi:
a) [x] homicid;
b) [ ] drept cauz a morii subite;
c) [x] accident;
d) [x] suicid;
e) [ ] drept cauz a morii patologice.
195) Asfixia prin spanzurare poate fi:
a) [ ] drept cauz a morii patologice;
b) [x] accident;
c) [x] suicid;
d) [ ] drept cauz a morii subite;
e) [x] homicid.
196) Planctonul poate avea urmtoarele varieti:
a) [x] pseudoplancton;
b) [x] fitoplancton;
c) [ ] sub aspectul unor raci mici;
d) [x] zooplancton;
e) [ ] sub aspectul resturilor de plante.
197) La modificrile postmortem ale cadavrelor
extrase din ap se atribuie:
a) [ ] amprentele costale pe suprafeele postero-
laterale ale pulmonilor;
b) [x] leziunile produse de raci i peti;
c) [x] leziunile produse in timpul cutrii i extragerii
cadavrului din ap;
d) [x] leziunile produse de psri acvatice;
e) [ ] prezena planctonului in sinusul osului
sfenoidal.
198) Este oare posibil efectuarea expertizei fr
prezentarea ordonanei anchetatorului?
a) [ ] este posibil in majoritatea expertizelor;
b) [x] nu este posibil; 205) Drept obiectele ale expertizei medico-legale pot
c) [ ] este posibil doar ca excepie; fi:
d) [ ] ordonana va fi prezentat dup efectuarea a) [x] persoanele vii;
expertizei; b) [ ] literatura special pe medicina legal;
e) [ ] este posibil cu acordul directorului Centrului c) [x] corpurile delicte;
de Medicin Legal. d) [ ] locul depistrii cadavrului;
199) Msurile care pot fi aplicate pentru prezentarea e) [x] cadavrele.
concluziilor false sau divulgarea datelor anchetei 206) Exist urmtoarele feluri de expertiz:
preliminare sunt: a) [x] primar;
a) [ ] amend; b) [x] suplimentar;
b) [ ] disciplinare; c) [x] in comisie;
c) [ ] administrative; d) [ ] exhumare;
d) [x] penale; e) [x] complex.
e) [ ] mustrare. 207) Partea descriptiv a raportului de expertiz este
200) Medicul legist prezint concluziile din numele: semnat de:
a) [x] su; a) [ ] anchetatorul care a numit efectuarea expertizei;
b) [ ] Centrului de Medicin Legal; b) [x] medicul legist titular;
c) [ ] Seciei tanatologie; c) [x] medicul legist delegat;
d) [ ] Laboratorului; d) [ ] martorii oculari;
e) [ ] Ministerului Sntii. e) [ ] personalul cu studii medicale medii.
201) Pentru concluziile prezentate, medicul legist 208) Schema general de efectuare a expertizei
poart rspundere: medico-legale include urmtoarele etape:
a) [ ] colectiv; a) [x] studierea ordonanei anchetatorului;
b) [x] personal; b) [ ] aprecierea calitii materialelor prezentate;
c) [ ] nu poart rspundere; c) [x] cercetarea obiectului expertizei;
d) [ ] material; d) [x] analiza tuturor investigaiilor efectuate;
e) [ ] toate rspunsurile sunt corecte. e) [x] elaborarea concluziilor expertale.
202) Indicai dac anchetatorul este obligat s asiste 209) Concluziile medico-legale necesit a fi:
la efectuarea expertizei: a) [x] depline;
a) [ ] este obligat; b) [ ] bazate pe literatura tiinific;
b) [ ] nu este obligat; c) [x] obiective;
c) [x] are dreptul; d) [ ] bazate pe experiena medicului legist;
d) [ ] in funcie de caz; e) [x] argumentate.
e) [ ] la propunerea medicului legist. 210) Tipurile de materiale ilustrative anexate la
203) Medicul legist are dreptul: raportul de expertiz medico-legal pot fi:
a) [x] s fac cunotin cu dosarul penal; a) [x] desene-scheme;
b) [ ] a interoga martorii; b) [x] fotografii;
c) [x] s participe, cu autorizarea anchetatorului, la c) [ ] corpuri delicte - obiectul vulnerant;
aciuni de anchet penal; d) [x] cliee radiologice;
d) [ ] s soluioneze intrebarea referitor la e) [ ] haine cu defecte de stof.
culpabilitatea persoanei suspecte; 211) Aciunile de anchet la care poate participa
e) [x] s fac demers in vederea solicitrii unor medicul legist sunt:
materiale suplimentare. a) [x] cercetarea locului faptei;
204) Obligaiunile medicului legist sunt: b) [ ] examinarea persoanei suspecte;
a) [ ] consultarea persoanelor pe diverse probleme; c) [x] efectuarea experimentului de anchet;
b) [x] de a formula concluzii argumentate i obiective d) [x] cercetarea cadavrului la faa locului;
conform intrebrilor expuse; e) [ ] expertiza invinuitului.
c) [x] de a pstra taina anchetei preliminare; 212) Neglijena reprezint:
d) [x] de a se prezenta la solicitarea anchetatorului, a) [ ] practicarea medicinii de ctre o persoan fr
procurorului, judectorului; studii medicale;
e) [ ] de a efectua cercetri tiinifice. b) [x] neindeplinirea atribuiilor de serviciu;
c) [ ] abatere neintenionat a medicului; d) [ ] iatrogenie;
d) [ ] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor; e) [ ] eroare de diagnostic condiionat de caracterul
e) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni atipic al maladiei.
consecinele traumei. 220) Problema culpabilitii medicului este
213) Eroarea medical este: soluionat de ctre:
a) [ ] contravenie civil; a) [ ] Ministerul Sntii;
b) [ ] infraciune medical; b) [ ] medicul-ef al staionarului;
c) [ ] contravenie administrativ; c) [x] judecata;
d) [x] abatere neintenionat a medicului; d) [ ] comisia de medici legiti;
e) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu. e) [ ] primria.
214) Practicarea ilegal a medicinii este: 221) Pentru neacordarea ajutorului fr motive
a) [ ] abatere neintenionat a medicului; intemeiate pasibil penal este:
b) [x] practicarea medicinii de ctre o persoan fr a) [x] asistenta medical;
studii medicale; b) [x] medicul;
c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu; c) [x] felcerul;
d) [ ] contravenie civil; d) [x] moaa;
e) [ ] contravenie administrativ. e) [ ] infirmiera.
215) Iatrogenia reprezint: 222) Necropsia cadavrelor persoanelor de sex
a) [ ] abatere neintenionat a medicului; feminin, decedate in rezultatul avortului criminal
b) [x] aciuni i cuvinte nechibzuite ale medicilor; incepe cu efectuarea probei:
c) [ ] neindeplinirea atribuiilor de serviciu; a) [ ] la pneumotorace;
d) [ ] medicul nu a putut prevedea sau preveni b) [x] la embolia gazoaz;
consecinele traumei; c) [ ] Bokarius;
e) [ ] infraciune medical. d) [ ] Goppe-Zeiler;
216) Cauze ale erorii diagnostice pot fi cele indicate, e) [ ] Docimaziei hidrostatice pulmonare.
cu excepia: 223) Expertiza medico-legal in baza documentelor
a) [ ] maladiile concomitente; dosarelor penale se dispune de ctre:
b) [ ] evoluia atipic a maladiei; a) [ ] avocat;
c) [ ] subestimarea datelor de laborator; b) [x] anchetator;
d) [x] ingrijirea insuficient a pacientului; c) [x] judecat;
e) [ ] examinarea incomplet a pacientului. d) [ ] directorul Centrului de Medicin Legal;
217) In cazul expertizelor infraciunilor medicale, e) [ ] la propunerea rudelor.
comisia de medici legiti soluioneaz toate 224) Pasibile de pedeaps penal sunt urmtoarele
intrebrile, cu excepia: deficiene profesionale medicale:
a) [ ] corectitudinea efecturii tratamentului; a) [ ] eroarea medical;
b) [ ] corectitudinea stabilirii diagnosticului; b) [x] avortul criminal;
c) [ ] cauza decesului; c) [ ] iatrogenia;
d) [x] vina medicului in survenirea decesului; d) [x] neglijena;
e) [ ] existena legturii de cauzalitate dintre e) [ ] accidentul medical.
tratamentul efectuat i decesul bolnavului. 225) Cauzele accidentului medical sunt:
218) Avortul se consider ilegal in cazul efecturii a) [ ] ignorana;
lui in: b) [ ] practicarea ilegal a medicinii;
a) [ ] secia chirurgical; c) [ ] neglijena;
b) [ ] ambulator; d) [x] evoluia atipic a maladiei;
c) [x] la domiciliul medicului; e) [x] particularitile individuale ale organismului.
d) [ ] secia ginecologic; 226) Expertiza cazurilor deficienelor i
e) [ ] punctul medical. infraciunilor medicale se efectueaz in comisie, cu
219) Medicul este pasibil penal in cazul: concursul:
a) [ ] erorii medicale; a) [ ] judectorului;
b) [ ] accidentului medical; b) [x] directorului Centrului de Medicin Legal;
c) [x] neacordarea ajutorului medical bolnavului; c) [x] medicului consultant;
d) [ ] anchetatorului procuraturii;
e) [x] medicului legist.
227) Medicul este pasibil penal pentru neacordarea
ajutorului medical in urmtoarele cazuri:
a) [x] motivare prin lipsa instrumentarului necesar;
b) [ ] boala medicului solicitat;
c) [x] refuzul de a examina pacientul din alt sector;
d) [x] refuzul terapeutului de a trata un pacient
chirurgical;
e) [ ] tratarea unui bolnav mai grav in momentul
solicitrii.
228) In cazurile deficienelor i infraciunilor
medicale, comisia de medici legiti soluioneaz
urmtoarele intrebri:
a) [x] corectitudinea efecturii tratamentului;
b) [ ] culpabilitatea medicului in sfaritul nefavorabil
al cazului;
c) [x] cauza decesului;
d) [x] corectitudinea stabilirii diagnosticului;
e) [ ] care medici consultani sunt pasibili pentru
decesul pacientului.
229) Activitatea medicului legist este reglamentat
de urmtoarele documente:
a) [x] codul de procedur penal al RM;
b) [ ] codul penal al RM;
c) [x] legea ocrotirii sntii;
d) [ ] codul de procedur civil;
e) [ ] decizia instanei judectoreti.
230) La efectuarea expertizei, medicul legist
semneaz preintampinarea despre rspundere penal
pentru:
a) [x] refuzul efecturii expertizei;
b) [ ] atitudine neglijent fa de obligaiile sale;
c) [ ] concluzii care depesc competena expertizei
medico-legale;
d) [x] prezentarea premeditat a unor concluzii false;
e) [ ] efectuare necalitativ a expertizei.
231) Dup cercetarea cadavrului la faa locului
medicul poate rspunde anchetatorului la toate
intrebrile enumrate mai jos, cu excepia:
a) [ ] care este vechimea aproximativ a decesului?
b) [ ] care este cauza probabil a decesului?
c) [ ] sunt la faa locului urme asemntoare cu
sangele sau alte lichide biologice?
d) [x] care este grupa sanguin a cadavrului?
e) [ ] ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
232) La cadavrul, cercetat la faa locului, s-au
depistat lividiti cadaverice roii-aprinse, care la
digitopresiune dispar i reapar imediat. Care este
cauza probabil a morii i stadiul de evoluie al
lividitilor cadaverice?
a) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de staz;
b) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de staz;
c) [ ] intoxicaie cu acid azotic, stadiul de imbibiie;
d) [ ] intoxicaie cu CO, stadiul de imbibiie;
e) [x] intoxicaie cu CO, stadiul de hipostaz.
233) Lividitile cadaverice au o nuan gri-cafenie
in moartea prin:
a) [ ] intoxicaie cu etanol;
b) [ ] inec;
c) [ ] intoxicaie cu CO;
d) [ ] spanzurare;
e) [x] intoxicaie cu nitrii.
234) Generalizarea definitiv a rigiditii cadaverice
survine la:
a) [ ] 12 ore;
b) [x] 24 ore;
c) [ ] 36 ore;
d) [ ] 48 ore;
e) [ ] 72 ore.
235) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului,
profunzimea canalului de rnire se concretizeaz in?
a) [ ] faza static;
b) [ ] faza dinamic;
c) [ ] experimentul de anchet;
d) [ ] toate cele enumrate;
e) [x] nici una din ele.
236) In cazul cercetrii cadavrului la faa locului,
corpurile delicte se preleveaz?
a) [ ] in faza static;
b) [x] in faza dinamic;
c) [ ] la cercetarea suplimentar (la faa locului);
d) [ ] in toate cele enumrate;
e) [ ] in nici una din ele.
237) Cine intocmete procesul verbal de cercetare la
faa locului?
a) [ ] expertul medico-legal;
b) [x] anchetatorul procuraturii;
c) [ ] expertul criminalist;
d) [ ] colaboratorii poliiei;
e) [ ] poliia criminal.
238) Medicul legist in timpul cercetrii cadavrului la
faa locului efectueaz toate aciunile, cu excepia:
a) [ ] constatarea decesului;
b) [ ] descrierea hainelor i starea lor;
c) [ ] descrierea modificrilor cadaverice i gradului
de evoluie;
d) [x] concretizarea profunzimii canalului de rnire;
e) [ ] particularitile i leziunile prilor anatomice
ale corpului.
239) In timpul cercetrii cadavrului la faa locului,
pentru estimarea vechimii morii, care preparat
medical introduce medicul legist in camera anterioar 246) Examinarea cadavrului la faa locului se
a ochilor cadavrului? efectueaz cu concursul:
a) [x] pilocarpin; a) [x] medicului legist titular;
b) [ ] adrenalin; b) [ ] farmacistului;
c) [ ] cofein; c) [ ] personalului cu studii medicale medii;
d) [ ] lobelin; d) [x] medicului legist delegat;
e) [ ] camfor. e) [ ] stomatologului.
240) In procesul de cercetare a cadavrului la faa 247) Medicul legist exercit funcia la faa locului in
locului pot fi implicai toi specialitii, cu excepia: baza:
a) [ ] pediatrul; a) [ ] propriei iniiative;
b) [ ] chirurgul; b) [x] indicaiilor anchetatorului;
c) [ ] ginecologul; c) [ ] cererii rudelor decedatului;
d) [ ] igienistul; d) [ ] cererii colaboratorului poliiei criminale;
e) [x] farmacistul. e) [x] indicaiilor procurorului.
241) Reacia idiomuscular se produce in muchii 248) La faa locului, medicul legist este obligat de a:
scheletali ai cadavrului, in condiii de temperatur a a) [ ] intocmi procesul verbal de cercetare a locului
camerei: faptei;
a) [x] in limitele a 6-9 ore dup deces; b) [x] ajuta anchetatorul in depistarea i prelevarea
b) [ ] dup 24 ore; corpurilor delicte;
c) [ ] dup a 2-a zi; c) [x] ajuta anchetatorul in descrierea cadavrului;
d) [ ] la a 3-a zi; d) [ ] transporta cadavrul in secia tanatologic;
e) [ ] dup o sptman de la deces. e) [x] consulta anchetatorul la examinarea cadavrului
242) Determinarea temperaturii corpului cadavrului i expertizarea lui ulterioar.
in fosa axilar: 249) In lipsa semnelor certe ale morii, la faa
a) [x] are importan pentru estimarea probabil a locului, medicul legist este obligat de a:
vechimii morii; a) [x] solicita ambulana;
b) [ ] ajut la constatarea cauzei morii; b) [ ] preleva corpurile delicte;
c) [ ] nu are importan practic; c) [ ] descrie locul faptei;
d) [ ] stabilete condiiile de aflare a cadavrului; d) [ ] solicita martorii asisteni;
e) [ ] are importan pentru stabilirea schimbrii e) [x] efectua msurile de reanimare.
poziiei corpului. 250) Fazele cercetrii cadavrului la faa locului sunt:
243) Subdezvoltarea esutului celulo-adipos a) [x] repetat.
subcutanat la cadavre: b) [ ] definitiv;
a) [x] condiioneaz rcirea cadaveric; c) [x] dinamic;
b) [ ] nu are influen asupra rcirii cadavrului; d) [ ] intermediar;
c) [ ] reine rcirea cadaveric; e) [ ] static;
d) [ ] accelereaz instalarea rigiditii cadaverice; 251) Semnele de constatare a decesului sunt:
e) [ ] incetinete evoluia lividitilor cadaverice. a) [x] probabile;
244) Cercetarea locului faptei i a cadavrului la faa b) [ ] precoce;
locului constituie: c) [x] certe;
a) [ ] o expertiz; d) [ ] tardive;
b) [x] o cercetare de anchet primar; e) [ ] negative.
c) [ ] o examinare; 252) Semnele certe de stabilire ale morii la faa
d) [ ] un experiment de anchet; locului sunt:
e) [ ] o constatare. a) [x] semnul Beloglazov;
245) Perioada clinic a morii poate dura: b) [ ] lipsa respiraiei;
a) [ ] 30 minute; c) [ ] lipsa cunotinei;
b) [x] 5-7 minute; d) [x] lividitile cadaverice;
c) [ ] pan la o or; e) [x] fenomenele cadaverice tardive.
d) [ ] pan la 2 ore; 253) Metodele de baz de stabilire a vechimii morii
e) [ ] 3 ore. la faa locului sunt:
a) [x] termometria cadavrului;
b) [ ] cercetarea enzimelor organelor interne;
c) [x] determinarea excitrii electrice a muchilor;
d) [x] cercetarea lividitilor cadaverice;
e) [ ] cercetarea biochimic a sangelui.
254) In favoarea modificrii locului iniial de aflare a
cadavrului i poziiei lui vor indica:
a) [x] semne de tarare pe haine i corp;
b) [ ] prezena sangelui pe haine;
c) [x] necorespunderea localizrii fenomenelor
cadaverice precoce poziiei cadavrului;
d) [ ] prezena sangelui pe tegumentele cadavrului;
e) [ ] tegumente cu aspect de "piele de gasc".
255) Sarcinile de baz ale medicului legist la
examinarea cadavrului la faa locului sunt:
a) [x] constatarea decesului;
b) [x] descrierea cadavrului;
c) [ ] dezbrcarea complet a cadavrului;
d) [x] depistarea i prelevarea corpurilor delicte;
e) [ ] transportarea cadavrului in secia tanatologic.
256) La examinarea cadavrului la faa locului
particip:
a) [x] anchetatorul;
b) [x] medicul legist;
c) [x] martorii asisteni;
d) [ ] martorii oculari;
e) [x] expertul criminalist.
257) Care sunt msurile efectuate de medicul legist
la faa locului in faza static?
a) [ ] cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) [x] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
c) [ ] intocmirea procesului verbal de examinare a
locului faptei;
d) [x] intocmirea schemei locului faptei;
e) [ ] prelevarea corpurilor delicte.
258) Care sunt msurile efectuate de medicul legist
la faa locului in faza dinamic?
a) [x] descrierea leziunilor corporale;
b) [x] cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) [x] prelevarea corpurilor delicte;
d) [ ] descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
e) [x] descrierea lojei cadavrului.
259) Care documente se intocmesc la examinarea
cadavrului la faa locului?
a) [x] procesul verbal de examinare a locului faptei;
b) [ ] raport de examinare a cadavrului;
c) [x] solicitare de examinare medico-legal a
cadavrului;
d) [ ] certificat medical de deces;
e) [ ] concluzie consultativ pentru medicul de sector.
260) La examinarea cadavrelor persoanelor
necunoscute la faa locului, medicul legist este
obligat a:
a) [x] descrie deplin hainele;
b) [ ] efectua dactiloscopia;
c) [x] stabili varsta aproximativ dup exterior;
d) [x] stabili sexul decedatului;
e) [x] stabili constituia.
261) Motivele examinrii cadavrului la faa locului
sunt:
a) [x] moartea violent;
b) [ ] maladie oncologic la varsta senil;
c) [x] suspecie de avort criminal;
d) [x] deces in secia de internare cu diagnosticul
nestabilit;
e) [x] depistarea cadavrului unui nou-nscut
neidentificat.
262) In cazul examinrii cadavrului la faa locului se
permite:
a) [x] fotografierea cadavrului;
b) [ ] dezbrcarea i deschiderea unor caviti ale
cadavrului;
c) [x] micarea cadavrului;
d) [x] intocmirea schemelor, desenelor;
e) [x] prelevarea corpurilor delicte.
263) In cadrul examinrii cadavrului la faa locului
petele de sange pot fi depistate pe:
a) [x] hainele cadavrului;
b) [x] corpurile delicte;
c) [x] tegumentele cadavrului;
d) [ ] ap;
e) [x] sol.
264) Pentru depistarea petelor de sange, la faa
locului pot fi examinai:
a) [x] victima;
b) [x] persoana suspect;
c) [ ] martorii oculari;
d) [ ] martorii asisteni;
e) [x] inculpatul.
265) In cazurile de precipitare, la faa locului,
examenului extern vor fi supuse:
a) [x] cadavrul i hainele sale;
b) [x] locul depistrii cadavrului;
c) [x] petele de sange in locul cderii corpului;
d) [x] obiectele proeminente pe traiectoria cderii
corpului;
e) [ ] obiectele personale ale rudelor victimei.
266) La cercetarea locului accidentului rutier (locul
faptei) pot fi depistate:
a) [x] desenul benzii de rulare ale pneurilor;
b) [ ] amprente ale farurilor;
c) [x] fragmente din hainele victimei (cciul, nasturi,
batiste etc.); b) [ ] spermei;
d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale c) [ ] salivei;
automobilului; d) [x] urinei;
e) [x] semne ale benzii de franare. e) [ ] sangelui.
267) In cazul ciocnirii automobilului cu pietonul i 274) Depistarea serinei denot prezena:
traversrii ulterioare cu roile, pe hainele victimei pot a) [x] transpiraiei;
fi depistate: b) [ ] salivei;
a) [x] urme din vopseaua automobilului; c) [ ] spermei;
b) [x] fragmente ale sticlei farurilor; d) [ ] urinei;
c) [x] rupturi ale hainelor cu pete de sange; e) [ ] sangelui.
d) [ ] amprente ale prilor proeminente inferioare ale 275) Sangele de pe zpad se preleveaz:
automobilului; a) [ ] in eprubet;
e) [x] desenul benzii de rulare a automobilului. b) [x] pe tifon;
268) La examinarea locului faptei, in caz de leziuni c) [ ] pe cutia Petri;
prin arme de foc, pe cadavru pot fi depistate: d) [ ] pe vat;
a) [x] factori suplimentari ai tragerii; e) [ ] pe hartie.
b) [x] bura (buza); 276) Sangele de pe perete se recolteaz:
c) [ ] proba Bokarius pozitiv; a) [ ] pe tifon;
d) [x] fenomenul Vinogradov; b) [ ] in eprubet;
e) [x] tubul de cartu. c) [ ] pe vat;
269) Pe cadavrul victimei decedate in rezultatul d) [x] se rade pe hartie curat;
incendiului, la faa locului pot fi depistate: e) [ ] pe cutia Petri.
a) [x] arsuri vitale; 277) Ce urme se produc la cderea sangelui in
b) [ ] spum dens, perlat, stabil in jurul gurii i cantiti mari pe o suprafa neabsorbant?
nasului; a) [ ] pete;
c) [x] arsuri termice ale mucoasei cavitii bucale; b) [ ] improcturi;
d) [x] lividiti cadaverice roii-aprinse; c) [ ] tersturi;
e) [x] arsuri ale firelor de pr. d) [ ] prelingeri;
270) In cazul decesului in rezultatul spanzurrii, la e) [x] bltoace.
faa locului in procesul verbal este necesar de indicat: 278) Care obiecte se refer la corpurile delicte de
a) [x] localizarea laului; origine biologic?
b) [ ] rezultatul probei Bokarius; a) [ ] medicamentele;
c) [x] localizarea nodului; b) [ ] toxicele;
d) [x] materialul laului; c) [x] sperma;
e) [ ] prezena semnului Amusat. d) [ ] glontele;
271) Urma de sange, produs prin cderea picturii e) [ ] banii.
pe o suprafa orizontal, este: 279) Fiecare medic trebuie s poat face totul, cu
a) [ ] prelingere; excepia:
b) [ ] frotiu; a) [ ] a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea i
c) [x] pat; ambalarea corpurilor delicte;
d) [ ] terstur; b) [ ] a descrie la faa locului impreun cu
e) [ ] amprent. anchetatorul urmele de sange, sperm, pr etc.;
272) Depistarea elementelor figurate ale sangelui se c) [x] a efectua examinarea medico-legal a
stabilete in baza: corpurilor delicte;
a) [x] metodei morfologice; d) [ ] a ajuta anchetatorul la formularea intrebrilor
b) [ ] investigaiei histo-chimice; necesare pentru soluionare in cadrul examinrii
c) [ ] analizei spectrale; corpurilor delicte;
d) [ ] reaciei de precipitare; e) [ ] a efectua la faa locului diagnosticul probabil al
e) [ ] metodei de absorbie-eluie. urmelor de sange.
273) Depistarea creatininei denot prezena: 280) Pictura czut pe un plan oblic-vertical va
a) [ ] transpiraiei; forma:
a) [ ] pat; e) [ ] stabilirea volumului total al hemoragiei.
b) [ ] improcturi; 288) Apartenena de specie a sangelui se determin
c) [ ] terstur; in baza:
d) [x] prelingeri; a) [x] reacia de precipitare;
e) [ ] bltoace. b) [x] reacia de imunoelectroprecipitare;
281) Sangele de la cadavru se preleveaz: c) [ ] reacia de aglutinare combinat;
a) [x] in eprubet; d) [x] reacia de electroprecipitare in agar;
b) [ ] pe cutia Petri; e) [ ] metoda de extracie.
c) [ ] pe lama de sticl; 289) Diagnosticul pozitiv al petelor de sperm se
d) [ ] pe tampon de vat; efectueaz in baza:
e) [ ] prin toate metodele sus-indicate. a) [x] spectrografiei in emisie;
282) Metoda de diagnosticare probabil a urmelor de b) [ ] reaciei de microcristalizare;
sange este: c) [x] cromatografiei;
a) [ ] metoda morfologic; d) [x] examenului morfologic;
b) [ ] examenul spectral; e) [x] eletroforezei.
c) [x] proba cu ap oxigenat; 290) La descrierea petelor de sange se indic:
d) [ ] metoda de adsorbie-eluie; a) [x] forma;
e) [ ] reacia de precipitare. b) [x] dimensiunile;
283) Depistarea ptialinei denot prezena: c) [ ] densitatea;
a) [ ] transpiraiei; d) [x] culoarea;
b) [ ] spermei; e) [ ] grupa sanguin.
c) [ ] urinei; 291) Urmele de sange sunt:
d) [x] salivei; a) [x] bltoac;
e) [ ] sangelui. b) [x] pat;
284) Care sunt investigaiile prin care se depisteaz c) [x] improcturi;
prezena sangelui in pat? d) [x] prelingere;
a) [ ] reacia de imunofluorescen; e) [ ] echimoz.
b) [x] reacia cristalografic; 292) La faa locului, prul se preleveaz cu:
c) [x] examinare morfologic; a) [ ] corangul;
d) [x] analiza spectral; b) [x] penset cu branele de cauciuc,
e) [ ] reacia de izohemaglutinare. c) [ ] penset cu branele metalice;
285) La cercetarea petelor suspecte de sperm se d) [x] degetele;
soluioneaz intrebrile: e) [ ] bisturiul.
a) [x] diagnosticul pozitiv de sperm; 293) Tipurile de examinare a prului sunt:
b) [ ] raportul procentual al spermatozoizilor viabili; a) [x] morfologic;
c) [x] apartenena de grup a spermei; b) [ ] metoda amprentelor colorate;
d) [ ] capacitatea de procreare; c) [ ] traseologic;
e) [x] apartenena de specie a spermei. d) [x] serologic;
286) Care sunt semnele caracteristice firului de pr e) [ ] roentgenologic.
uman ? 294) In rezultatul examinrii prului pot fi stabilite:
a) [ ] cuticula cu solzi romboizi mari; a) [x] apartenena unei persoane concrete;
b) [ ] medulara lat; b) [x] proveniena regional;
c) [ ] corticala ingust; c) [x] proveniena de sex;
d) [x] medulara ingust; d) [ ] vechimea lezrii prului;
e) [x] corticala lat. e) [x] prelucrarea chimic a prului.
287) La cercetarea petei de sange pe hain, se 295) In rezultatul cderii petelor de sange pe o
soluioneaz intrebrile: suprafa orizontal se pot forma:
a) [x] diagnosticul pozitiv al petelor de sange; a) [x] pete cu contururi regulate;
b) [x] apartenena de specie a sangelui; b) [ ] tersturi;
c) [x] apartenena de grup a sangelui; c) [x] bltoace;
d) [x] stabilirea locului de provenien a sangelui; d) [x] pete cu margini zimate, cu stropi in jur;
e) [ ] amprente.
296) Firul de pr const din:
a) [ ] stratul pigmentar;
b) [x] stratul extern - cuticula;
c) [x] substan cortical;
d) [ ] stratul cornos;
e) [x] canalul medular - medula.
297) Aciunii presiunii inalte organismul uman este
supus in:
a) [ ] condiii de altitudine inalt;
b) [ ] zbor la inlimi mari;
c) [x] submersii la adancimi mari;
d) [ ] spaiu inchis;
e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului.
298) Aciunii presiunii joase organismul uman este
supus in:
a) [x] condiii de altitudine inalt;
b) [ ] lucrri subacvatice la adancimi mari;
c) [ ] spaiu inchis;
d) [ ] fantani adanci;
e) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului.
299) Boala chesonierilor se dezvolt la:
a) [ ] trecerea brusc de la presiune joas la presiune
normal;
b) [x] trecerea brusc de la presiune inalt la normal;
c) [ ] schimbarea brusc a poziiei corpului;
d) [ ] condiii de altitudine inalt;
e) [ ] spaiu inchis.
300) In barotraum se produc urmtoarele leziuni:
a) [x] rupturi ale esutului pulmonar;
b) [ ] fracturi ale oaselor craniene;
c) [x] leziuni ale aparatului auditiv;
d) [ ] fracturi deschise ale membrelor;
e) [ ] efect hidrodinamic.
301) Pentru aciunea local a temperaturilor joase
este caracteristic:
a) [x] prezena degerturilor;
b) [ ] petele Vinevski;
c) [ ] petele Fabrikantov;
d) [ ] poziia "boxerului in gard";
e) [ ] congelarea cadavrului.
302) Pentru aciunea local a temperaturilor inalte
este caracteristic producerea:
a) [x] arsurilor;
b) [ ] osteomielitei;
c) [ ] escarelor;
d) [ ] mrcii electrice;
e) [ ] pseudo-inelului de excoriaie.
303) Petele Vinevski se localizeaz:
a) [ ] pe mucoasa esofagului;
b) [x] pe mucoasa gastric;
c) [ ] sub pleur;
d) [ ] pe mucoasa intestinului gros;
e) [ ] pe mucoasa bazinetelor renale.
304) Petele Fabrikantov se localizeaz:
a) [ ] pe mucoasa gastric;
b) [ ] pe mucoasa esofagului;
c) [ ] pe mucoasa intestinului subire;
d) [x] pe mucoasa calicelor i bazinetelor;
e) [ ] sub pleur.
305) Petele Vinevski se produc in moartea cauzat
de:
a) [ ] arsuri;
b) [x] hipotermie (refrigerare);
c) [ ] aciunea presiunii inalte;
d) [ ] boala chesonierilor;
e) [ ] electrocuie.
306) Petele Fabrikantov se produc in moartea
cauzat de:
a) [ ] arsuri masive;
b) [ ] boala chesonierilor;
c) [x] hipotermie (refrigerare);
d) [ ] aciunea presiunii inalte;
e) [ ] electrocuie.
307) Arsurile termice de gr.III-IV ale corpului cu
suprafaa mai mare de 15% se refer la leziuni
corporale:
a) [ ] uoare;
b) [ ] medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
c) [x] grave, periculoase pentru via;
d) [ ] medii, cu o incapacitate stabil de munc mai
puin de 1/3;
e) [ ] fr cauzarea prejudiciului sntii.
308) Clasificarea arsurilor se bazeaz pe:
a) [x] profunzimea lezrii tegumentelor i esuturilor
moi subiacente;
b) [ ] suprafaa combustiei;
c) [ ] profunzimea lezrii tegumentelor i suprafaa
combustiei;
d) [ ] caracterul aciunii factorului termic;
e) [ ] durata tratamentului.
309) La semnele aciunii vitale ale flcrii se
atribuie:
a) [ ] petele Vinevski;
b) [ ] arsuri ale hainelor;
c) [ ] sangele fluid;
d) [ ] venecongestia organelor interne;
e) [x] arsurile mucoasei cavitii bucale, laringelui i
traheii.
310) Hematoamele epidurale pot aprea postmortem
in:
a) [ ] aciunea presiunii inalte;
b) [ ] ocul hipertermic; 318) Cauzele morii la persoanele decedate i
c) [ ] hipotermie (refrigerare); depistate in focarul de incendiu pot fi:
d) [x] carbonizare; a) [x] intoxicaie cu CO;
e) [ ] insolaie. b) [ ] caexia combustional;
311) Tipurile aciunii vitale ale temperaturilor inalte c) [ ] toxemia combustional;
sunt: d) [x] ocul combustional;
a) [ ] indelungat; e) [ ] septicemia.
b) [x] local; 319) Condiiile mediului ambiant care contribuie
c) [x] general; aciunii temperaturilor joase sunt:
d) [ ] de scurt durat; a) [x] vantul puternic;
e) [ ] superficial. b) [ ] caexia;
312) Arsurile se produc in rezultatul aciunii: c) [ ] starea de ebrietate;
a) [x] gazelor incandescente; d) [x] inclmintea stramt;
b) [x] obiectelor incandescente; e) [x] lipsa hainelor calde.
c) [x] flcrii; 320) Strile organismului care contribuie aciunii
d) [x] lichidelor fierbini; temperaturilor joase sunt:
e) [ ] toxicelor distructive. a) [x] adinamia;
313) In cazul arsurilor de gr.II, modificrile b) [x] ebrietatea alcoolic;
morfologice se produc in: c) [x] somnul;
a) [x] epiderm; d) [ ] contactul cu obiectele reci;
b) [x] grosimea dermului; e) [x] surmenajul.
c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat; 321) La semnele decesului prin hipotermie
d) [ ] muchi; (refrigerare) se atribuie:
e) [ ] organe interne. a) [x] atitudinea "embrionar";
314) In cazul arsurilor de gr.III A i III B, b) [x] degerturi;
modificrile morfologice se produc in: c) [x] petele Vinevski;
a) [x] epiderm; d) [x] petele Fabrikantov;
b) [x] grosimea dermului; e) [ ] congelarea cadavrului.
c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat; 322) Boala arilor evolueaz in urmtoarele etape:
d) [ ] muchi; a) [x] ocul primar;
e) [ ] oase. b) [x] toxemia acut;
315) In cazul arsurilor de gr.IV, modificrile c) [ ] tromboza vaselor magistrale;
morfologice se produc in: d) [ ] insuficiena respiratorie;
a) [x] epiderm; e) [x] septicotoxemia.
b) [x] grosimea dermului; 323) In cazul degerturilor de gr.II, modificrile
c) [x] derm i stratul celulo-adipos subcutanat; morfologice se produc in:
d) [x] muchi; a) [x] epiderm;
e) [ ] mduva spinrii. b) [x] derm;
316) Gravitatea arsurilor depinde de: c) [ ] stratul celulo-adipos subcutanat;
a) [x] profunzime; d) [ ] muchi;
b) [x] suprafa; e) [ ] oase.
c) [ ] origine; 324) In cazul degerturilor de gr.III, modificrile
d) [x] grad; morfologice se produc in:
e) [x] localizare pe tegumente. a) [x] epiderm;
317) Semnele aflrii vitale in focarul incendiului b) [x] derm;
sunt: c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat;
a) [x] funingine in cile respiratorii; d) [ ] muchi;
b) [x] arsuri ale cilor respiratorii; e) [ ] oase.
c) [x] arsuri ale tegumentelor; 325) In cazul degerturilor de gr.IV, modificrile
d) [ ] poziia "boxerului in gard"; morfologice se produc in:
e) [x] parlirea prului cu arsuri ale tegumentelor. a) [x] epiderm;
b) [x] derm; c) [x] mtasea natural;
c) [x] stratul celulo-adipos subcutanat; d) [ ] lana;
d) [x] esuturile moi profunde; e) [x] pielea natural.
e) [ ] organele interne. 333) Curentul electric manifest urmtoarele aciuni
326) Cauzele morii la persoanele decedate in asupra organismului uman:
staionar in rezultatul combustiilor pot fi: a) [ ] hemoragie;
a) [x] ocul primar; b) [x] fibrilaia ventricular;
b) [x] toxemia; c) [x] spasmul coardelor vocale;
c) [x] septicemia; d) [ ] rupturi ale organelor interne;
d) [x] pneumonia; e) [x] convulsii tonice ale muchilor scheletali.
e) [ ] aspiraia. 334) In urma aciunii curentului electric atmosferic
327) In moartea prin fulgeraie se depisteaz se depisteaz urmtoarele semne caracteristice:
urmtorul semn specific: a) [x] "figura de trsnet" pe tegumente;
a) [ ] marca electric; b) [ ] lividiti cadaverice difuze;
b) [x] figura de trsnet; c) [x] topirea obiectelor metalice ale hainelor;
c) [ ] excoriaie; d) [ ] edem pulmonar;
d) [ ] plag; e) [x] leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare.
e) [ ] fractur. 335) Aciunea curentului electric asupra
328) In moartea prin electrocuie se depisteaz organismului uman se manifest prin urmtoarele
urmtorul semn specific: efecte:
a) [x] marca electric; a) [x] mecanic;
b) [ ] figura de trsnet; b) [ ] luminiscent;
c) [ ] excoriaie; c) [x] electrolitic;
d) [ ] plag; d) [x] termic;
e) [ ] fractur. e) [ ] psihologic.
329) Gradul reaciei organismului la aciunea 336) Tabloul microscopic al mrcii electrice se
curentului electric este determinat primordial de: caracterizeaz prin:
a) [ ] sex; a) [x] emfizem subcutanat (vacuole termice);
b) [ ] particularitile individuale ale organismului; b) [x] particule de metal in stratul cornos al pielii;
c) [x] intensitatea curentului; c) [ ] localizare marginal a leucocitelor;
d) [ ] prezena maladiilor preexistente; d) [x] alungire vertical a celulelor bazale ale
e) [ ] surmenaj. stratului Malpighi;
330) Tipurile de curent electric cu importan e) [ ] diapedeza eritrocitar.
medico-legal sunt: 337) Metodele de laborator pentru depistarea
a) [ ] static; metalizrii in marca electric sunt:
b) [ ] industrial; a) [ ] biologic;
c) [x] tehnic; b) [x] radiologic;
d) [x] atmosferic; c) [x] spectral;
e) [ ] alternativ. d) [ ] traseologic;
331) Aciunii curentului electric contribuie urmtorii e) [x] metoda amprentelor colorate.
factori externi: 338) In cazul expertizei medico-legale a cadavrului
a) [x] umiditatea crescut a aerului; cu plag prin arm de foc medicul legist trebuie s
b) [ ] particularitile individuale ale organismului soluioneze toate intrebrile, cu excepia:
uman; a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunii;
c) [x] umezirea pmantului; b) [ ] stabilirea distanei tragerii;
d) [ ] prezena substanelor pulverulente in incpere; c) [ ] stabilirea direciei canalului de rnire;
e) [x] umiditatea hainelor, membrelor. d) [x] stabilirea genului morii violente;
332) Materialele hainelor i inclmintei care e) [ ] stabilirea tipului armei de foc.
protejeaz impotriva aciunii curentului electric sunt: 339) Cauza principal de producere a defectului de
a) [x] cauciucul; esut din regiunea orificiului de intrare este:
b) [ ] bumbacul; a) [ ] micarea de rotaie a glonului in jurul axului
su longitudinal; b) [ ] pulberea ars incomplet;
b) [ ] masa considerabil a proiectilului; c) [ ] flacra;
c) [x] energia cinetic considerabil a glonului; d) [x] fragmente din obstacolul penetrat;
d) [ ] masa nesemnificativ a proiectilului; e) [ ] glonul.
e) [ ] deformarea glonului in timpul penetrrii 347) In care consecutivitate urmeaz coninutul
esuturilor umane. cartuului de vantoare cu alice?
340) In care condiii devine mai posibil depistarea a) [ ] bura-pulberea-alicele-bura;
factorilor suplimentari ai tragerii la nivelul orificiului b) [x] pulberea-bura-alicele-bura;
de intrare pe corpul victimei: c) [ ] alicele-bura-pulberea-bura;
a) [ ] tragere de la distan apropiat prin obstacol; d) [ ] bura-pulberea-bura-alicele;
b) [x] tragere cu eava lipit neermetic; e) [ ] nu este o consecutivitate strict.
c) [ ] tragere de la distan indeprtat; 348) tan-marca se produce la tragerea de la
d) [ ] tragere de la distan apropiat din arm distana:
pneumatic; a) [ ] indeprtat;
e) [ ] tragere cu eava lipit ermetic. b) [ ] foarte indeprtat;
341) Stabilirea direciei tragerii este posibil in baza: c) [ ] apropiat;
a) [ ] microscopiei canalului de rnire; d) [x] cu eava lipit ermetic;
b) [ ] caracterului lezrii oaselor plate; e) [ ] de la orice distan.
c) [ ] caracterului leziunii transfixiante a vezicii 349) In cazul depistrii inelelor de excoriaie i
urinare supraumplute; tergere in jurul plgii balistice se poate afirma c
d) [ ] caracterului lezrii diafizelor oaselor tubulare plaga reprezint:
mari; a) [ ] orificiu de ieire;
e) [x] tuturor semnelor sus-indicate. b) [x] orificiu de intrare;
342) La armele de foc nu se atribuie: c) [ ] orificiu de intrare i de ieire;
a) [ ] revolverul; d) [ ] aceste semne nu sunt caracteristice pentru
b) [ ] pistolul-automat; leziuni balistice;
c) [ ] arma de vantoare; e) [ ] soluionarea acestei intrebri nu reprezint
d) [x] arma pneumatic; competena medicului legist.
e) [ ] carabina. 350) Rupturile suplimentare ale marginilor
343) Factorul traumatic de baz al tragerii este: orificiului de intrare la tragere cu eava lipit ermetic
a) [ ] flacra; se produc in rezultatul aciunii:
b) [ ] funinginea; a) [ ] glonului;
c) [ ] particulele de pulbere; b) [ ] gurii evii;
d) [ ] uleiul armei; c) [x] gazelor;
e) [x] proiectilul. d) [ ] efectului hidrodinamic;
344) La cartuul armei de vantoare cu alice nu se e) [ ] gazelor i efectului hidrodinamic.
atribuie: 351) Micarea de rotaie al glonului in jurul axei
a) [ ] alicele; sale longitudinale este condiionat de:
b) [ ] capsa; a) [ ] construcia glonului;
c) [x] trgaciul; b) [ ] aciunea gazelor;
d) [ ] pulberea; c) [x] ghintuiturile evii;
e) [ ] bura. d) [ ] energia cinetic;
345) La factorii suplimentari ai tragerii nu se e) [ ] toi factorii sus-indicai.
atribuie: 352) Scurtarea evii armei de foc condiioneaz:
a) [ ] alicele; a) [ ] mrirea distanei de zbor a funinginii i pulberii;
b) [ ] mitraliile; b) [ ] schimbarea traiectoriei zborului glonului;
c) [x] pulberea ars incomplet; c) [ ] deformarea i fragmentarea glonului;
d) [ ] gloanele incendiare; d) [ ] polimorfismul leziunilor balistice;
e) [ ] gloanele trasoare. e) [x] toate aciunile sus-indicate.
346) La factorii traumatici secundari se atribuie: 353) Cartuul de vantoare const din:
a) [ ] alicele; a) [x] tub i caps;
b) [x] pulbere; b) [x] caracterului lezrii oaselor plate;
c) [x] bure; c) [ ] deformrii i fragmentrii glonului;
d) [x] alice; d) [x] caracterului lezrii oaselor tubulare;
e) [ ] factori suplimentari ai tragerii. e) [x] prezenei amprentei gurii evii (tan-marca).
354) Semnele orificiului de intrare la impucarea din 361) La armele de foc se atribuie:
arm de foc cu glon sunt: a) [x] pistolul;
a) [x] minus-esut; b) [x] pistolul-automat;
b) [ ] forma alungit; c) [x] arma de vantoare;
c) [x] inelul de tergere; d) [ ] arma pneumatic;
d) [ ] efectul hidrodinamic; e) [ ] arma de vantoare acvatic.
e) [x] inelul de excoriaie. 362) Factorii suplimentari ai impucturii reprezint:
355) La tragere cu eava lipit ermetic se depisteaz: a) [x] flacra;
a) [ ] funingine pe tegumentele din jurul plgii; b) [x] funinginea;
b) [x] culoarea roie a sangelui i muchilor; c) [ ] bura;
c) [x] prezena factorilor suplimentari in canalul de d) [ ] glonul;
rnire; e) [x] particule de pulbere.
d) [x] tan-marca; 363) Indicai care sunt distanele tragerii din armele
e) [ ] fenomenul Vinogradov. de foc:
356) Mecanismele principale de aciune ale glonului a) [x] cu eava lipit ermetic;
sunt: b) [x] apropiat;
a) [x] de perforare; c) [x] cu eava lipit neermetic;
b) [ ] cu eava lipit; d) [x] indeprtat;
c) [x] cuneiform; e) [ ] foarte indeprtat.
d) [ ] distan indeprtat; 364) La tragere din arma de foc de la distan
e) [x] de rupere. indeprtat pot fi depistate:
357) Efectul hidrodinamic al glonului se manifest a) [x] minus-esutul;
in cazul lezrii: b) [x] inelul de excoriaie;
a) [x] cordului in diastol; c) [ ] funinginea;
b) [ ] scapulei; d) [ ] impregnarea prin pulbere;
c) [ ] pulmonilor; e) [x] inelul de tergere.
d) [x] vezicii urinare pline; 365) Calibrul armei de foc se determin in baza:
e) [ ] femurului. a) [x] diametrului camerei cartuului (camerei
358) Semnele orificiului de ieire ale plgii detonante);
impucate sunt: b) [ ] diametrului canalului evii;
a) [ ] inelul de tergere; c) [x] distanei dintre marginile opuse ale
b) [x] forma de fisur; ghintuiturilor helicoidale;
c) [ ] minus esut"; d) [ ] masei glonului;
d) [x] rsfrangerea marginilor plgii in afar; e) [ ] lungimii evii.
e) [ ] prezena factorilor suplimentari pe tegumentele 366) Elementele leziunilor balistice pe corpul uman
din jurul plgii. sunt:
359) In cazul expertizei cadavrului cu plgi prin a) [x] orificiul de intrare;
arme de foc medicul legist soluioneaz toate b) [x] canalul de rnire;
intrebrile, cu excepia: c) [x] orificiul de ieire;
a) [ ] stabilirea originii balistice a leziunilor; d) [ ] depuneri de funingine pe tegumente;
b) [ ] stabilirea distanei de tragere; e) [ ] ptrunderea particulelor de pulbere in esuturi.
c) [x] stabilirea genului morii violente; 367) Semnele de baz ale tragerii cu eava lipit
d) [x] stabilirea inteniei agresorului; ermetic reprezint:
e) [ ] stabilirea direciei tragerii. a) [x] rupturi ale tegumentelor in regiunea orificiului
360) Determinarea direciei impucturii este de intrare;
posibil in baza: b) [x] tan-marca;
a) [x] microscopiei canalului de rnire; c) [x] minus-esutul;
d) [ ] depunere de funingine in jurul orificiului de b) [x] polimorfism al orificiilor de intrare;
intrare; c) [ ] leziuni masive ale oaselor i organelor interne;
e) [x] culoarea roie a sangelui i esuturilor din d) [ ] fenomenul Vinogradov;
regiunea plgii. e) [ ] inelul fals de excoriaie.
368) In plgile produse la tragere din arma de 375) Care din factorii suplimentari ai tragerii posed
vantoare cu alice de la distan apropiat se aciune termic pronunat:
depisteaz: a) [ ] glonul;
a) [x] o plag masiv cu prezena plgilor oarbe de b) [x] flacra;
dimensiuni mici; c) [x] gazele;
b) [x] funingine pe tegumente; d) [ ] bura;
c) [x] impregnare cu pulbere; e) [ ] aerul preglonial.
d) [x] parlirea prului; 376) Tipurile canalelor de rnire produse prin armele
e) [ ] tan-marca. de foc sunt:
369) Fenomenul Vinogradov se produce in a) [x] orb;
condiiile: b) [x] intrerupt;
a) [x] vitez mare de zbor a glonului; c) [ ] cuneiform;
b) [ ] prezena obstacolului; d) [x] tangenial;
c) [x] prezena spaiului liber intre straturile hainelor; e) [x] penetrant in cavitate.
d) [ ] lipsa hainelor; 377) Plaga balistic transfixiant se caracterizeaz
e) [x] prezena hainelor in dou straturi. prin:
370) Armele de foc portative dup destinaie se a) [ ] fenomenul Vinogradov;
clasific in: b) [x] orificiu de intrare;
a) [ ] cu destinaie special (pistol de semnalizare, c) [x] orificiu de ieire;
pistol de construcie i asamblare); d) [x] canal de rnire;
b) [x] sportiv; e) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.
c) [x] de vantoare; 378) Plaga balistic oarb se caracterizeaz prin:
d) [ ] automat; a) [ ] lipsa factorilor suplimentari ai tragerii;
e) [x] de lupt. b) [x] orificiu de intrare;
371) In funcie de lungimea evii, armele se clasific c) [x] canal de rnire;
in: d) [ ] fenomenul Vinogradov;
a) [x] cu eava scurt; e) [ ] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii.
b) [ ] de construcie proprie; 379) In cadrul examinrii cadavrului cu plag prin
c) [x] cu eava lung; arm de foc, glonul se extrage cu:
d) [x] cu eava mijlocie; a) [x] mainile;
e) [ ] atipic. b) [x] penseta cu brane de cauciuc;
372) Cartuul armei de lupt const din: c) [ ] cornangul;
a) [x] glon; d) [ ] bisturiul;
b) [ ] bur; e) [ ] foarfecul.
c) [x] caps; 380) Urmele cror factori suplimentari ai tragerii pot
d) [x] tub; fi depistate pe haine?
e) [x] pulbere. a) [x] flcrii;
373) Orificiul de intrare produs prin aciunea b) [x] particulelor de pulbere;
glonului incendiar se caracterizeaz prin: c) [ ] glonului;
a) [ ] dehiscena plgii; d) [ ] burei;
b) [x] arsuri ale tegumentelor din jurul plgii; e) [x] particulele uleiului armei.
c) [x] parlirea firelor de pr din jurul plgii; 381) Care sunt modificrile produse de factorii
d) [ ] rupturi ale tegumentelor; suplimentari pe corpul victimei:
e) [ ] inelul fals de excoriaie. a) [ ] inelul de excoriaie;
374) Pentru leziunile produse la tragere din arm de b) [x] arsuri pe tegumente;
construcie proprie este caracteristic: c) [x] impregnarea cu pulbere;
a) [x] plgi oarbe; d) [ ] tan-marca;
e) [x] parlirea prului.
382) Excoriaia cu vechimea de 3-4 zile se
caracterizeaz prin:
a) [ ] lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor;
b) [ ] sub aspectul unui sector depigmentat, fr
crust, la nivelul tegumentelor;
c) [x] acoperit cu crust situat de asupra nivelului
tegumentelor adiacente;
d) [ ] acoperit cu crust la nivelul tegumentelor;
e) [ ] acoperit cu crust situat de asupra nivelului
tegumentelor, cu decolare marginal.
383) Consecutivitatea producerii leziunilor corporale
poate fi stabilit in baza:
a) [ ] modificrii culorii echimozei;
b) [ ] gradului de exprimare a modificrilor reactive;
c) [ ] gradului hemoragiei;
d) [ ] necorespunderii plgii cutanate cu canalul plgii
tiate-inepate (inepate, balistice) penetrante in
cavitatea toracic;
e) [x] tuturor semnelor sus-indicate.
384) Mecanismul de baz de producere a plgii
inepate este:
a) [ ] secionarea esuturilor;
b) [ ] ruperea esuturilor;
c) [x] indeprtarea esuturilor de la centru spre
periferie;
d) [ ] compresia esuturilor;
e) [ ] extensia esuturilor.
385) Semnul de baz de difereniere a plgii tiate-
inepate de cea tiat este:
a) [x] un col ascuit, altul rotunjit;
b) [ ] ambele coluri sunt ascuite;
c) [ ] margini neregulate;
d) [ ] ambele coluri rotunjite;
e) [ ] marginile excoriate.
386) Expertiza gradului de gravitate a vtmrilor
corporale poate fi efectuat in baza oricrui din
urmtoarele documente indicate mai jos, cu excepia:
a) [ ] hotrarii judecatei;
b) [ ] ordonanei procurorului;
c) [ ] ordonanei anchetatorului comisariatului de
poliie;
d) [x] indicaiei in scris a Primarului;
e) [ ] ordonanei inspectorului poliiei rutiere.
387) Leziunea corporal poate fi calificat drept
desfigurare a feei de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] chirurgul maxilo-facial;
c) [ ] medicul cosmetolog;
d) [ ] comisiei formate din medicii sus-numii;
e) [x] judecat.
388) Echimoza recent nu poate fi:
a) [ ] roie;
b) [ ] roie-albstrie;
c) [ ] violacee;
d) [ ] violacee-inchis;
e) [x] violacee cu nuan verzuie.
389) Plaga plesnit este o varietate a plgii:
a) [x] contuze;
b) [ ] despicate;
c) [ ] tiate;
d) [ ] inepate;
e) [ ] tiate-inepate.
390) Semnul morfologic de baz prin care plaga
tiat se deosebete de cea contuz este:
a) [ ] forma;
b) [ ] dimensiunile;
c) [ ] adancimea;
d) [ ] volumul hemoragiei;
e) [x] lipsa punilor de esut conjunctiv.
391) Semnul morfologic de baz al plgii despicate
este:
a) [ ] colurile rotunjite;
b) [ ] marginile neexcoriate;
c) [ ] hemoragia abundent;
d) [x] lezarea esutului osos subiacent;
e) [ ] marginile regulate.
392) La efectuarea expertizelor medico-legale ale
leziunilor corporale, medicul legist trebuie s
soluioneze toate intrebrile, cu excepia:
a) [ ] tipul leziunii;
b) [ ] vechimea leziunilor;
c) [ ] obiectul vulnerant i mecanismul de producere a
leziunii;
d) [ ] gradul de gravitate;
e) [x] volumul incapacitii profesionale de munc.
393) Criteriul de apreciere a gradului de vtmare
corporal a leziunilor organelor cavitii abdominale
este:
a) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
b) [x] pericol pentru via;
c) [ ] durata dereglrii sntii;
d) [ ] nici unul din cele indicate mai sus;
e) [ ] toate cele indicate mai sus.
394) Excoriaia prezint dereglarea integritii:
a) [x] epidermului;
b) [ ] vaselor sanguine ale tegumentelor;
c) [ ] epidermului i dermului;
d) [ ] epidermului, dermului i esuturilor subiacente;
e) [ ] tegumentelor pan la nivelul stratului bazal.
395) Care este mecanismul de baz de producere al
excoriaiilor:
a) [ ] lovirea;
b) [ ] compresiunea;
c) [ ] extensiunea;
d) [x] friciunea;
e) [ ] comoia.
396) Care este cauza modificrii culorii echimozei?
a) [ ] formarea carboxihemoglobinei;
b) [ ] creterea permeabilitii vaselor;
c) [x] formarea verdhemocromogenului i
biliverdinei;
d) [ ] hemoliza eritrocitelor cu eliberarea
hemoglobinei in patul vascular;
e) [ ] proces inflamator local.
397) Plaga plesnit poate fi produs prin lovire cu un
obiect contondent la nivelul:
a) [ ] coapsei;
b) [ ] feselor;
c) [ ] abdomenului;
d) [x] capului;
e) [ ] tuturor regiunilor anatomice indicate mai sus.
398) La ineptoare se atribuie obiectele cu:
a) [ ] lam cu o margine ascuit;
b) [ ] lam cu 2 margini ascuite;
c) [ ] lam cu margine i varf ascuit;
d) [ ] suprafa de interaciune plat;
e) [x] varf ascuit i form alungit.
399) Marginile plgilor tiate i inepate-tiate sunt:
a) [ ] neregulate;
b) [ ] microzimate;
c) [ ] echimotice;
d) [x] regulate;
e) [ ] excoriate.
400) Plaga tiat este mai profund:
a) [x] la inceput;
b) [ ] la mijloc;
c) [ ] la sfarit;
d) [ ] are adancime uniform;
e) [ ] adancimea nu poate fi stabilit.
401) Echimoza reprezint:
a) [ ] hemoragie cavitar;
b) [ ] hemoragie in esutul muscular;
c) [x] hemoragie cutanat i subcutanat;
d) [ ] hemoragie per diapedesum;
e) [ ] dilatare funcional a vaselor pieii.
402) Punile tisulare localizate la fundul plgii sunt
caracteristice pentru:
a) [ ] plgile tiate;
b) [ ] plgile inepate;
c) [ ] plgile inepate-tiate;
d) [x] plgile contuze;
e) [ ] plgile despicate.
403) Plaga produs prin aciunea obiectului
contondent se numete:
a) [ ] balistic;
b) [ ] despicat;
c) [ ] tiat;
d) [x] contuz;
e) [ ] inepat.
404) In care cazuri este posibil stabilirea mai exact
a lungimii lamei in baza lungimii canalului de rnire
a plgilor inepate i inepate-tiate?
a) [ ] plag penetrant in cavitatea abdominal;
b) [ ] plag in regiunea feselor;
c) [ ] plag transfixiant a cutiei toracice;
d) [ ] plag penetrant in cavitatea toracic;
e) [x] plag a suprafeei anterioare a cutiei toracice cu
lezarea coloanei vertebrale.
405) In baza crui semn se stabilete vechimea
echimozei?
a) [x] culorii;
b) [ ] formei;
c) [ ] dimensiunilor;
d) [ ] circumstanelor faptei;
e) [ ] tuturor semnelor indicate.
406) Plaga tiat nu poate fi:
a) [ ] liniar;
b) [ ] arcuit;
c) [ ] in zig-zag;
d) [ ] in lambou;
e) [x] in pan.
407) In cazul pierderii unuia din ochii sntoi
gradul de gravitate se stabilete in baza criteriului:
a) [ ] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) [x] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] desfigurarea feei.
408) Btaia, torturarea i chinuirea reprezint:
a) [ ] leziuni corporale grave;
b) [ ] leziuni corporale medii;
c) [ ] leziuni corporale uoare;
d) [ ] leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului
sntii;
e) [x] aciuni cu producerea unor suferine deosebite.
409) In cazul unei plgi tiate a braului cu lezarea
arterei brahiale, gradul de gravitate se stabilete in
baza urmtorului criteriu:
a) [x] pericol pentru via;
b) [ ] dereglarea sntii;
c) [ ] pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) [ ] volumul incapacitii generale de munc;
e) [ ] volumul hemoragiei.
 410) Criteriile de apreciere a gradului de vrmare e) [ ] social.
corporal sunt toate, cu excepia: 417) Torturarea i chinuirea sunt noiuni:
a) [ ] pericol pentru via; a) [ ] sociale;
b) [ ] dereglarea sntii; b) [ ] medicale;
c) [x] volumul incapacitii profesionale de munc; c) [x] juridice;
d) [ ] volumul incapacitii generale de munc; d) [ ] biologice;
e) [ ] consecinele traumei. e) [ ] habituale.
411) Care este gradul de gravitate in cazul unei plgi 418) Aprecierea gradului de gravitate al rupturilor
inepate, penetrante in cavitatea abdominal fr himenale se bazeaz pe urmtorul criteriu:
lezarea organelor interne: a) [ ] incapacitate general, stabil a muncii;
a) [x] leziune corporal grav; b) [ ] pericol pentru via;
b) [ ] leziune corporal uoar; c) [x] durata dereglrii sntii;
c) [ ] leziune corporal medie; d) [ ] perversitatea aciunilor;
d) [ ] leziune corporal fr cauzarea prejudiciului e) [ ] incapacitate profesional stabil a muncii.
sntii; 419) Rezultatele expertizei medico-legale de
e) [ ] gradul de gravitate depinde de starea general a apreciere a gradului de vtmare corporal se expun
sntii victimei. in:
412) Dereglarea sntii de lung durat, cauzat de a) [x] raportul de expertiz medico-legal;
leziune, reprezint termenul de: b) [ ] raportul de examinare medico-legal;
a) [ ] 6 zile; c) [ ] procesul verbal de examinare;
b) [ ] 10 zile; d) [ ] raportul de constatare medico-legal;
c) [x] mai mult de 21 zile; e) [ ] raportul de certificare a leziunilor corporale.
d) [ ] 20 zile; 420) Schema descrierii leziunilor corporale cuprinde:
e) [ ] 14 zile. a) [x] localizarea;
413) Drept incapacitate general stabil insemnat de b) [ ] vechimea;
munc, in cazul vtmrilor corporale medii, se c) [x] forma;
consider urmtorul volum: d) [x] dimensiunile;
a) [x] de la 10% la 33%; e) [ ] tipul obiectului vulnerant.
b) [ ] mai mult de 33%; 421) Semnele morfologice de baz ale plgii tiate
c) [ ] pan la 10%; sunt:
d) [ ] pan la 5%; a) [ ] prezena punilor tisulare;
e) [ ] mai mult de 50%. b) [x] ambele coluri ascuite;
414) Drept incapacitate general stabil neinsemnat c) [ ] forma liniar a plgii;
de munc se consider urmtorul volum: d) [x] adancime neuniform;
a) [ ] pan la 33%; e) [ ] lezarea esutului osos.
b) [x] pan la 10%; 422) Semnele morfologice de baz ale plgii contuze
c) [ ] 15%; sunt:
d) [ ] 11%; a) [ ] form in fant;
e) [ ] 25%. b) [ ] lezarea esutului osos subiacent;
415) Problema reparabilitii leziunii feei ine de c) [x] margini neregulate, excoriate;
competena: d) [x] puni tisulare la fundul plgii;
a) [ ] judecate; e) [x] coluri rotunjite.
b) [ ] medicului cosmetolog; 423) Semnele morfologice de baz ale plgii
c) [ ] chirurgului; despicate sunt:
d) [x] medicului legist; a) [ ] prezena punilor tisulare;
e) [ ] medicului ef al clinicii. b) [x] adancime i dehiscen considerabil;
416) Btaia este o noiune: c) [ ] un col rotunjit i altul ascuit;
a) [ ] medical; d) [ ] forma in fant;
b) [x] juridic; e) [x] lezarea esutului osos subiacent.
c) [ ] habitual; 424) Plaga inepat-tiat se caracterizeaz prin:
d) [ ] biologic; a) [ ] adancime neuniform;
b) [x] margini regulate; 432) Etapele expertizei medico-legale a persoanelor
c) [x] un col rotunjit i altul ascuit; vii sunt:
d) [ ] lezarea esutului osos subiacent; a) [x] studierea circumstanelor faptei;
e) [ ] prezena punilor tisulare la fundul plgii. b) [x] studierea documentaiei medicale;
425) Semnele specifice ale plgii tiate, care indic c) [x] examinarea persoanei;
mecanismul aciunii obiectului tietor sunt: d) [ ] stabilirea volumului incapacitii profesionale
a) [ ] direcia i lungimea plgii; de munc;
b) [x] adancimea neuniform; e) [x] intocmirea concluziilor expertale.
c) [ ] localizarea anatomic; 433) Vechimea leziunilor se stabilete in baza:
d) [x] excoriaie superficial la unul din coluri; a) [x] evoluiei crustei;
e) [ ] lezarea esutului muscular. b) [x] gradului reaciei de inflamaie;
426) Factorii vulnerani ai mediului ambiant sunt: c) [ ] numrului leziunilor;
a) [x] mecanici; d) [x] dezvoltrii calosului osos;
b) [x] chimici; e) [x] modificrii culorii echimozei.
c) [ ] botanici; 434) Determinarea tipului obiectului vulnerant se
d) [x] fizici; efectueaz in baza:
e) [x] psihici. a) [x] strii marginilor plgii;
427) Leziuni corporale primare sunt: b) [x] formei colurilor;
a) [x] plaga; c) [ ] dimensiunilor plgii;
b) [ ] btaia; d) [ ] gradului dehiscenei plgii;
c) [x] fractura; e) [x] formei plgii.
d) [ ] torturarea; 435) Plgile inepate sunt periculoase prin:
e) [x] excoriaia. a) [ ] lezarea esutului osos;
428) Mecanismele de aciune a obiectelor b) [x] hemoragie intern;
contondente sunt: c) [x] lezarea organelor interne;
a) [x] lovirea; d) [ ] lezarea muchilor;
b) [ ] cderea; e) [ ] hemoragie extern.
c) [x] compresiunea; 436) Identificarea obiectului vulnerant se bazeaz pe
d) [x] extensiunea; studierea:
e) [ ] coliziunea. a) [x] depunerilor in regiunea leziunii;
429) Dup mecanismul de formare echimozele se b) [x] semnelor morfologice ale leziunilor;
clasific in: c) [ ] duratei de regenerare a leziunilor;
a) [x] traumatice; d) [ ] gradului hemoragiei;
b) [x] patologice; e) [x] depunerilor pe obiectul vulnerant.
c) [x] artificiale; 437) A efectua examinarea medico-legal a
d) [ ] secundare; persoanelor ptimite are dreptul:
e) [ ] primare. a) [x] medicul legist;
430) Metode suplimentare de laborator de cercetare a b) [ ] judectorul;
leziunilor corporale sunt: c) [ ] anchetatorul;
a) [x] fotografic; d) [x] terapeutul;
b) [x] traseologic; e) [ ] martorul asistent.
c) [ ] entomologic; 438) Ce se subinelege prin pierderea auzului?
d) [x] microscopic; a) [x] surditate stabil la ambele urechi;
e) [x] radiologic. b) [ ] surditate stabil la o ureche;
431) Examinarea medico-legal a persoanelor vii c) [x] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu
poate fi efectuat: percepe vorbirea obinuit la o distan de 3-5 cm de
a) [x] in ambulator; la pavilionul urechii;
b) [x] in incinta incperilor organelor de anchet; d) [ ] diminuarea auzului la gradul cand persoana nu
c) [ ] la domiciliul medicului; percepe vorbirea obinuit la o distan de 20-30 cm
d) [x] in instituiile medicale; de la pavilionul urechii;
e) [x] in locurile de detenie. e) [ ] lezarea ambelor pavilioane auriculare.
 439) Ce se subinelege prin pierderea vederii? b) [ ] buletin de boal;
a) [ ] orbirea stabil la un ochi; c) [x] raport de examinare medico-legal;
b) [x] orbirea stabil la ambii ochi; d) [ ] proces verbal de examinare a persoanei;
c) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan e) [x] raport de expertiz medico-legal.
la 0,2 dioptrii; 446) Indicai factorii cu influen asupra gradului de
d) [ ] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan distrucie a esuturilor:
la 0,5 dioptrii; a) [x] energia cinetic a obiectului;
e) [x] diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan b) [x] caracterul esutului lezat;
la 0,04 dioptrii. c) [ ] particularitile individuale ale organismului;
440) Pierderea capacitii de reproducere presupune d) [x] caracterul obiectului vulnerant;
pierderea funciilor de: e) [x] suprafaa de lezare a corpului.
a) [x] copulare; 447) Factorii ce determin schimbarea culorii
b) [x] procreare; echimozei sunt:
c) [x] nidare i purtare a sarcinii; a) [ ] profunzimea echimozei;
d) [x] de natere pe ci naturale; b) [ ] localizarea anatomic;
e) [ ] educare. c) [x] gradul de dezintegrare a hemoglobinei i
441) Pierderea manii (membrului superior) ca organ eritrocitelor;
presupune: d) [ ] dimensiunile obiectului vulnerant;
a) [ ] anchiloza articulaiei cotului; e) [x] gradul de dezintegrare a hematinei.
b) [x] pareza membrului superior; 448) Clasificarea plgilor contuze este:
c) [x] amputarea la nivelul treimii medii a a) [ ] dislocate;
antebraului; b) [x] strivite;
d) [x] amputarea la nivelul articulaiei cotului; c) [x] mucate;
e) [x] amputarea la nivelul articulaiei umrului. d) [ ] ferestruite;
442) Pierderea piciorului (membrului inferior) ca e) [x] plesnite.
organ presupune: 449) Ce plgi pot fi produse prin aciunea unui
a) [ ] anchiloza articulaiei genunchiului; obiect contondent cu suprafaa preponderent plan:
b) [x] pareza membrului inferior; a) [x] contuz;
c) [x] amputarea la nivelul treimii superioare a b) [ ] despicat;
gambei; c) [x] strivit;
d) [ ] amputarea plantei; d) [x] plesnit;
e) [x] amputarea la nivelul articulaiei coxo-femurale. e) [ ] tiat.
443) Stabilirea consecutivitii producerii leziunilor 450) Tipurile aciunilor traumatice care contribuie la
este posibil in baza: formarea fracturilor coloanei vertebrale sunt:
a) [x] necorespunderii plgii cutanate cu canalul de a) [x] lovirea;
rnire; b) [ ] extensiunea;
b) [x] gradului de exprimare a hemoragiei; c) [ ] friciunea;
c) [x] gradului de exprimare a reaciei de inflamaie; d) [ ] alunecarea;
d) [x] deplasrii marginilor uneia din plgile e) [x] compresiunea.
intersectate; 451) Clasificarea leziunilor esuturilor moi dup
e) [ ] localizrii anatomice a leziunilor. caracter este:
444) In cazul expertizei medico-legale a leziunilor a) [x] excoriaie;
corporale in concluzii se indic: b) [x] echimoz;
a) [x] felul leziunii; c) [ ] btaie;
b) [x] vechimea leziunii; d) [x] plag;
c) [ ] intenia de producere a leziunilor; e) [ ] chinuire.
d) [x] tipul obiectului vulnerant; 452) Clasificarea plgilor in funcie de obiectul
e) [x] gradul de gravitate al leziunilor corporale. vulnerant mecanic este:
445) La examinarea persoanelor vii se intocmesc a) [x] contuze;
urmtoarele documente: b) [x] tiate;
a) [ ] certificat medico-legal; c) [x] impucate;
d) [ ] chimice;
e) [x] prin explozie.
453) Clasificarea juridic a gradului de vtmare
corporal este:
a) [x] grave;
b) [ ] foarte grave;
c) [x] medii;
d) [x] uoare;
e) [ ] bti.
454) Criteriile medicale de apreciere a gravitii
vtmrilor corporale sunt:
a) [x] pericolul pentru via;
b) [x] durata dereglrii sntii; c) [x] maladie psihic;
c) [x] consecinele traumatismului;
d) [ ] procentul incapacitii profesionale de munc;
e) [x] incapacitate stabil general de munc.
455) Leziunile capului vor fi considerate drept grave
in cazurile:
a) [x] fractur deschis a oaselor bolii craniului;
b) [x] fractur inchis a oaselor bazei craniului;
c) [ ] fractura lamelei externe a osului frontal;
d) [ ] fractur inchis a osului zigomatic;
e) [ ] fractur deschis a oaselor nazale cu deplasarea
fragmentelor.
456) Tipurile hemoragiilor intracraniene sunt:
a) [x] epidurale;
b) [x] subdurale;
c) [ ] cefalohematomul;
d) [ ] bosa sero-sanguin;
e) [x] subarahnoidiene.
457) Cauzele compresiei creierului in cadrul
traumatismului cranio-cerebral sunt:
a) [x] hematomul epidural;
b) [x] hematomul intracerebral;
c) [ ] tumoarea intracerebral;
d) [x] hemoragiile subarahnoidiene;
e) [x] hematomul cerebelului.
458) Semnele traumei cranio-cerebrale deschise
penetrante sunt:
a) [ ] lezarea meningelui dur;
b) [ ] dilacerarea substanei cerebrale;
c) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi
pericraniene, oaselor, meningelui dur i substanei
cerebrale;
d) [ ] fractura oaselor craniului;
e) [x] lezarea concomitent a esuturilor moi
pericraniene, oaselor i meningelui dur.
459) Clasificarea obiectelor ascuite este:
a) [x] ineptoare;
b) [x] tietoare;
c) [x] despictoare;
d) [x] ineptor-tietoare;
e) [ ] eschilele exploziei.
460) Cauza morii in leziunile tiate ale gatului poate
fi:
a) [x] hemoragia acut;
b) [x] embolia gazoas;
c) [ ] embolia grsoas;
d) [ ] hemoragia intern masiv;
e) [ ] ocul algic.
461) Semnele leziunilor corporale grave sunt:
a) [x] pericol pentru via;
b) [x] pierderea stabil a vederii;
d) [ ] dereglarea sntii mai mult de 3 sptmani;
e) [ ] pierderea auzului la o ureche.
462) Semnele vtmrilor corporale medii sunt:
a) [ ] plag penetrant a craniului;
b) [ ] leziuni inchise ale organelor interne;
c) [x] dereglarea sntii de lung durat, mai mult
de 3 sptmani;
d) [x] pierderea stabil, insemnat a capacitii
generale de munc mai puin de o treime;
e) [ ] pierderea stabil a capacitii profesionale de
munc.
463) In cadrul expertizelor medico-legale a leziunilor
corporale, medicul legist este obligat s stabileasc:
a) [x] prezena i caracterul leziunilor corporale;
b) [x] localizarea i vechimea;
c) [x] mecanismul producerii leziunii;
d) [ ] volumul incapacitii profesionale de munc;
e) [x] gradul de gravitate.
464) Semnele leziunilor corporale fr cauzarea
prejudiciului sntii sunt:
a) [ ] dereglarea sntii de lung durat, mai mult de
3 sptmani;
b) [ ] incapacitate stabil, neinsemnat i general de
munc;
c) [x] dereglarea sntii pan la 6 zile;
d) [x] lipsa dereglrii sntii;
e) [ ] pericol pentru via.
465) Dereglarea sntii de scurt durat
condiionat de traumatism constituie:
a) [ ] mai mult de 21 zile;
b) [x] 10 zile;
c) [x] 20 zile;
d) [ ] 5 zile;
e) [ ] 2 luni.
466) Desfigurarea ireparabil a feei este stabilit de
ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul cosmetolog;
c) [x] judecat;
d) [ ] anchetator;
e) [ ] comisia de experi.
467) Reparabilitatea leziunii feei presupune:
a) [x] diminuarea considerabil a modificrilor
patologice pe parcursul timpului;
b) [x] diminuarea considerabil a modificrilor
patologice sub influena mijloacelor nechirurgicale;
c) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup
intervenia cosmetologic;
d) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup orice
intervenie;
e) [ ] diminuarea modificrilor patologice dup
transplantarea pieii.
468) Caracterul penetrant al plgii localizate pe
torace este confirmat de:
a) [x] hemotorax;
b) [x] pneumotorax;
c) [ ] emfizemul subcutanat;
d) [x] colabarea pulmonului;
e) [ ] deformarea cutiei toracice.
469) La examinarea histologic a obiectului pot fi
stabilite:
a) [x] vechimea i vitalitatea producerii leziunilor;
b) [ ] stabilirea mecanismului de producere a
leziunilor;
c) [x] confirmarea diagnosticului;
d) [ ] stabilirea obiectului vulnerant;
e) [x] stabilirea modificrilor patologice in organele
interne.
470) Identificarea obiectelor ineptor-tietoare i
despictoare in baza microtraseurilor este posibil pe:
a) [x] oase plate;
b) [ ] esut muscular;
c) [ ] tegumente;
d) [x] oase tubulare;
e) [ ] organe parenchimatoase.
471) Expertiza medico-legal a gradului de gravitate
a vtmrii corporale se efectueaz in baza:
a) [x] ordonanei anchetatorului;
b) [ ] foii de insoire eliberat de ambulan;
c) [ ] solicitrii inspectorului de poliie de sector;
d) [ ] solicitrii instituiei curative;
e) [x] hotrarii judecatei.
472) Expertiza medico-legal a persoanelor vii este
efectuat de ctre:
a) [ ] medicul curant;
b) [x] medicul legist;
c) [x] expertul medico-legal;
d) [ ] felcerul;
e) [ ] conductorul instituiei curative.
473) Excoriaia permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizrii;
b) [x] numrul aciunilor traumatice;
c) [x] vechimea traumei;
d) [x] locul aplicrii forei;
e) [ ] timpul survenirii morii.
474) Echimoza permite a stabili:
a) [x] faptul traumatizrii;
b) [ ] obiectul vulnerant concret;
c) [x] vechimea leziunii;
d) [ ] cauza decesului;
e) [ ] timpul survenirii decesului.
475) La necropsia medico-legal, marginile plgii
contuze se preleveaz pentru stabilirea:
a) [x] vitalitii leziunii;
b) [x] consecutivitii cauzrii leziunilor;
c) [x] vechimii traumei;
d) [ ] posibilitii efecturii cercetrilor traseologice;
e) [ ] direciei aciunii obiectului traumatizant.
476) Care sunt metodele de cauzare a leziunilor
corporale?
a) [ ] prejudiciul adus sntii;
b) [x] torturarea;
c) [x] btaia;
d) [ ] pericolul pentru via;
e) [x] chinuirea.
477) Schema descrierii unei plgi contuze include:
a) [x] forma plgii;
b) [x] dimensiunile plgii;
c) [x] localizarea;
d) [ ] descrierea orificiului de intrare;
e) [x] starea fundului plgii.
478) Schema descrierii echimozei include:
a) [x] forma;
b) [ ] caracterul marginilor;
c) [x] dimensiunile;
d) [x] localizarea;
e) [ ] adancimea.
479) Schema descrierii excoriaiei include:
a) [x] localizarea;
b) [x] forma;
c) [x] dimensiunile;
d) [x] culoarea suprafeei;
e) [ ] caracterul marginilor.
480) La vtmri corporale grave, periculoase pentru
via se atribuie:
a) [x] fractura deschis a bolii craniului;
b) [x] fractura inchis a bolii craniului;
c) [ ] fisura izolat a lamelei externe a osului parietal;
d) [x] leziune penetrant a cavitii abdominale;
e) [x] leziune penetrant a cavitii toracice.
 481) La vtmri corporale medii se atribuie: 488) Dispariia bosei sero-sanguine are loc in:
a) [x] fractur inchis a osului ulnar; a) [ ] 10 ore;
b) [ ] ruptura splinei; b) [ ] 20 ore;
c) [ ] fractur inchis a colului femural; c) [x] 2-3 zile;
d) [ ] ruptura rinichiului; d) [ ] 10 zile;
e) [x] fractur inchis a tibiei. e) [ ] 1 lun.
482) La vtmri grave, dup consecin se atribuie: 489) Masa corpului unui nou-nscut la termen
a) [x] pierderea stabil a vederii; reprezint:
b) [x] intreruperea sarcinii; a) [ ] 2 kg;
c) [ ] leziune penetrant a traheii i esofagului; b) [x] 3,5 kg;
d) [x] pierderea stabil a auzului; c) [ ] 500 gr;
e) [ ] compresia organelor cu simptoame periculoase d) [ ] 1000 gr;
pentru via. e) [ ] 1500 gr.
483) La leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului 490) Ftul nscut la termen se consider in baza:
sntii se refer: a) [ ] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
a) [x] excoriaiile mici; b) [x] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni
b) [x] echimozele mici; obstetricale;
c) [ ] btaia; c) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni
d) [ ] chinuirea; obstetricale;
e) [ ] torturarea. d) [ ] masa corpului de 2 kg;
484) La efectuarea expertizei medico-legale privind e) [ ] circumferinei capului de 25cm.
leziunile corporale este necesar de a studia 491) Ftul nscut matur se consider in baza:
urmtoarele documente: a) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 10 luni
a) [x] fia medical de staionar; obstetricale;
b) [x] cartela medical de ambulator; b) [ ] termenului aflrii in uterul matern de 8 luni
c) [x] clieele radiologice; obstetricale;
d) [ ] explicaiile martorilor; c) [x] gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
e) [x] buletinul de boal. d) [ ] lungimii corpului 25cm;
485) In cadrul efecturii expertizei medico-legale e) [ ] circumferinei capului 20cm.
privind leziunile corporale, identitatea persoanei 492) Lungimea corpului nou-nscutului la termen se
agresate este stabilit in baza: afl in limitele:
a) [x] paaportului; a) [ ] pan la 50cm;
b) [x] buletinului de identitate; b) [x] 50-55cm;
c) [ ] certificatului medical; c) [ ] 35-40cm;
d) [ ] fiei medicale de staionar; d) [ ] 70cm;
e) [ ] cartelei medicale de ambulator. e) [ ] pan la 35cm.
486) In cadrul efecturii expertizei medico-legale 493) Viabilitatea nou-nscutului reprezint:
privind leziunile corporale, concluziile trebuie s a) [ ] gradul dezvoltrii fizice a ftului la momentul
reflecte: naterii;
a) [x] localizarea i caracterul leziunilor; b) [x] posibilitatea continurii vieii inafara
b) [x] mecanismul producerii leziunilor; organismului matern;
c) [x] vechimea leziunilor; c) [ ] imposibilitatea continurii vieii in afara
d) [x] gradul de gravitate al leziunilor; organismului matern;
e) [ ] persoana-agresor. d) [ ] masa mai mic de 1000gr;
487) In medicina legal, nou-nscutul este considerat e) [ ] lungimea corpului pan la 35cm.
pruncul care a trit dup natere: 494) Probele docimaziei hidrostatice pulmonare i
a) [ ] mai mult de 24 ore; gastro-intestinale se efectueaz pentru stabilirea:
b) [x] pan la 24 ore; a) [x] estimarea vieii extrauterine;
c) [ ] 3 zile; b) [ ] duratei vieii intrauterine;
d) [ ] 1 sptman; c) [ ] viabilitii ftului;
e) [ ] 1 lun. d) [ ] pruncuciderii;
e) [ ] cauzei morii. d) [x] prunc nscut mort;
495) Lungimea cordonului ombilical al ftului la e) [ ] prunc viabil.
termen de 10 luni obstetricale este egal cu: 502) Cordonul ombilical proaspt, umed, fr inel de
a) [ ] 35cm; demarcare indic:
b) [ ] 40cm; a) [ ] pruncucidere;
c) [x] 50cm; b) [ ] prunc neviabil;
d) [ ] 20cm; c) [ ] prunc nscut la termen;
e) [ ] 15cm. d) [x] nou-nscut;
496) Pruncuciderea este o noiune: e) [ ] prunc viabil.
a) [ ] medical; 503) Durata vieii intrauterine a ftului se determin
b) [x] juridic; in baza:
c) [ ] habitual; a) [x] lungimii ftului;
d) [ ] biologic; b) [ ] masei placentei;
e) [ ] social. c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal
497) La ce termen dup naterea pruncului in jurul cu aer;
cordonului ombilical se formeaz inelul de d) [ ] dimensiunilor placentei;
demarcare: e) [ ] gradului de umplere a pulmonilor cu aer.
a) [ ] peste 1-2 ore; 504) Nucleele de osificare Beclard se cerceteaz
b) [x] peste 24 ore; pentru stabilirea:
c) [ ] peste 3 zile; a) [ ] cauzei morii;
d) [ ] la a 7-a zi; b) [ ] vechimii morii;
e) [ ] imediat dup natere. c) [ ] diagnosticului pozitiv de nou-nscut;
498) Din punct de vedere medico-legal d) [x] maturitii;
pruncuciderea reprezint: e) [ ] viabilitii.
a) [ ] asasinarea ftului de propria lui mam pan la 505) Diagnosticul pozitiv de nou-nscut se stabilete
natere; in baza prezenei:
b) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat in a) [x] bosei sero-sanguine;
timpul naterii; b) [x] vernix caseosa (sebum);
c) [ ] asasinarea pruncului de propria lui mam peste c) [ ] orificiului oval neobliterat;
o sptman de la natere; d) [x] cordonului ombilical fr inelul de demarcare;
d) [x] asasinarea pruncului de propria lui mam la e) [ ] nucleelor de osificare Beclard.
natere sau in primele 2 ore; 506) Moartea violent a ftului i nou-nscutului
e) [ ] asasinarea pruncului de propriul lui tat peste o poate surveni:
sptman de la natere; a) [x] pan la natere;
499) Nucleul Beclard are 10 mm in diametru: b) [x] in timpul naterii;
a) [ ] prunc neviabil; c) [x] dup natere;
b) [ ] prunc nscut mort; d) [x] in timpul sarcinii;
c) [ ] prunc nscut viu; e) [ ] in timpul acordrii ajutorului medical la natere.
d) [x] prunc nscut la termen; 507) Moartea subit a ftului pan la natere poate fi
e) [ ] nou-nscut. cauzat de urmtoarele maladii ale mamei:
500) Lipsa ambilor rinichi: a) [ ] lipsa rinichilor la ft;
a) [ ] prunc nscut la termen; b) [x] infecie cronic;
b) [ ] nou-nscut; c) [x] toxicoz;
c) [ ] prunc nscut mort; d) [ ] asfixia intrauterin a ftului in rezultatul
d) [ ] pruncucidere; strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
e) [x] prunc neviabil. e) [x] infecie acut.
501) Pulmoni neexpansionai de consisten 508) Moartea violent a nou-nscutului poate fi:
crnoas: a) [x] accident;
a) [ ] prunc neviabil; b) [ ] suicid;
b) [ ] prunc nscut la termen; c) [x] pruncucidere;
c) [ ] nou-nscut; d) [x] omor;
e) [ ] rezultatul neviabilitii.
509) Pruncuciderea poate fi:
a) [ ] intenionat;
b) [x] activ;
c) [x] pasiv;
d) [ ] neintenionat;
e) [ ] accidental.
510) Pruncuciderea pasiv const in lipsirea nou-
nscutului de:
a) [x] cldur;
b) [x] hran;
c) [ ] asisten medical in caz de asfixie mecanic;
d) [x] haine;
e) [x] butur.
511) Metodele pruncuciderii active sunt:
a) [x] sugrumarea;
b) [x] trauma mecanic;
c) [x] intoxicaia;
d) [x] inecul;
e) [ ] abandonare fr cldur.
512) Cauzele morii nou-nscutului in pruncuciderea
activ pot fi:
a) [ ] neviabilitatea;
b) [x] asfixia mecanic;
c) [x] hemoragia;
d) [x] intoxicaia medicamentoas;
e) [x] fractura oaselor craniene.
513) In cazul examinrii cadavrelor nou-nscuilor
medicul legist trebuie s soluioneze urmtoarele
intrebri:
a) [x] diagnosticul pozitiv de nou-nscut;
b) [x] viabilitatea nou-nscutului;
c) [ ] s-a produs pruncuciderea activ sau pasiv;
d) [x] estimarea vieii extrauterine;
e) [x] cauza decesului nou-nscutului.
514) In care cazuri proba docimaziei hidrostatice
pulmonare va fi pozitiv:
a) [x] nou-nscut viu;
b) [x] starea de putrefacie avansat;
c) [x] pulmoni ingheai;
d) [x] respiraie artificial;
e) [ ] neviabilitatea nou-nscutului.
515) Particularitile examinrii cadavrelor nou-
nscuilor sunt:
a) [x] efectuarea probelor docimaziei hidrostatice;
b) [ ] stabilirea cauzei decesului;
c) [x] cercetarea nucleelor de osificare;
d) [ ] descrierea leziunilor corporale;
e) [x] efectuarea msurrilor antropometrice.
516) Bosa sero-sanguin poate fi localizat pe:
a) [x] cap;
b) [x] fese;
c) [ ] maini propriu-zise;
d) [ ] tlpile picioarelor;
e) [ ] organele interne.
517) Cefalohematomul poate fi depistat pe:
a) [x] osul frontal;
b) [ ] cutia toracic;
c) [x] osul temporal;
d) [x] osul occipital;
e) [ ] scapul.
518) In cadrul examinrii cadavrelor nou-nscuilor
vernix caseosa poate fi depistat:
a) [x] pe fa;
b) [x] pe cutele gatului;
c) [x] in regiunile inghinale;
d) [ ] in lumenul cilor respiratorii superioare;
e) [x] pe spinare.
519) Semnele maturitii nou-nscutului sunt:
a) [x] masa mai mult de 3500gr;
b) [x] lungimea corpului 52cm;
c) [ ] prezena cefalohematomului;
d) [ ] prezena bosei sero-sanguine;
e) [x] nucleele de osificare Beclard in epifiza distal a
femurului cu diametrul 10mm.
520) Nou-nscutul este viabil in cazul:
a) [x] lungimii corpului 52-54cm;
b) [ ] prezenei cefalohematomului;
c) [x] lipsei anomaliilor incompatibile cu viaa;
d) [ ] prezenei cordonului ombilical;
e) [x] masei 3500-4000gr.
521) Pentru estimarea vieii extrauterine se
efectueaz:
a) [x] proba docimaziei hidrostatice pulmonare;
b) [ ] cercetarea nucleelor de osificare;
c) [ ] proba Goppe-Zeiler;
d) [x] proba docimaziei hidrostatice gastro-
intestinale;
e) [ ] msurrile antropometrice.
522) Tehnica efecturii probei docimaziei
hidrostatice pulmonare include urmtoarele etape:
a) [x] aplicarea ligaturilor pe trahee i esofag;
b) [x] eviscerarea organo-complexului;
c) [x] plasarea in ap a fiecrui pulmon in parte;
d) [ ] efectuarea probei pentru pneumotorax;
e) [x] plasarea in ap a lobilor i fragmentelor mici de
pulmoni.
523) Tehnica efecturii probei docimaziei
hidrostatice gastro-intestinale include urmtoarele
etape:
a) [x] aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei i
pilorului stomacului;
b) [x] aplicarea ligaturilor pe intestinul subire i b) [ ] martorii asisteni;
gros; c) [x] anchetator;
c) [x] eviscerarea organo-complexului i plasarea lui d) [ ] judector;
in ap; e) [ ] criminalist.
d) [x] perforarea stomacului i intestinului sub ap; 531) In caz de infraciuni sexuale corpurile delicte de
e) [ ] perforarea vezicii biliare sub ap. origine biologic sunt prelevate de ctre:
524) Moartea subit a pruncului imediat dup natere a) [ ] anchetator;
poate surveni din cauza: b) [ ] martorii asisteni;
a) [x] anomaliilor de dezvoltare a creierului; c) [x] medicul legist;
b) [ ] strangulrii gatului cu cordonul ombilical; d) [ ] judector;
c) [x] atreziei totale a intestinului; e) [ ] asistenta medical.
d) [x] lipsei capului; 532) Marginile rupturilor himenale pot fi edemaiate,
e) [x] cordului bicameral. sangerande, echimotice in urmtorul termen dup
525) In pruncuciderea pasiv prin abandonarea deflorare:
pruncului i deces prin hipotermie se depisteaz: a) [x] 1-2 zile;
a) [x] lipsa hainelor; b) [ ] 10 zile;
b) [ ] bosa sero-sanguin; c) [ ] 2 sptmani;
c) [ ] cefalohematomul; d) [ ] 1 sptman;
d) [x] petele Vinevski; e) [ ] 5-6 zile.
e) [ ] nucleele de osificare. 533) La femeile, care triesc via sexual, din
526) La examinarea cadavrelor nou-nscuilor se semne tardive ale raportului sexual va fi:
utilizeaz urmtoarele metode de cercetare: a) [ ] prezena spermei in cile sexuale;
a) [x] histologic; b) [ ] prezena rupturilor himenale;
b) [x] chimic; c) [x] sarcina;
c) [ ] balistic; d) [ ] prezena sangelui bnuitului;
d) [x] macroscopic; e) [ ] prezena firelor de pr ale bnuitului.
e) [x] radiologic. 534) Semnul Belin reprezint:
527) Durata vieii intrauterine a pruncului se a) [ ] ruptura himenului ajunge pan la baza de
stabilete in baza: inserie;
a) [x] lungimii corpului; b) [ ] marginile rupturii sunt ingroate, sidefii;
b) [x] masei corporale; c) [x] ruptura himenului nu corespunde localizrii
c) [ ] gradului de umplere a tractului gastro-intestinal pliurilor longitudinale vaginale;
cu aer; d) [ ] forma de unghi a rupturii;
d) [ ] prezenei nucleelor de osificare; e) [ ] localizarea rupturii in poriunile postero-
e) [ ] gradului de dezvoltare a placentei. inferioare ale himenului.
528) Violul este o noiune: 535) Semnele recente ale raportului sexual la bnuit
a) [ ] medical; sunt:
b) [x] juridic; a) [ ] prezena maladiilor venerice;
c) [ ] habitual; b) [ ] prezena cicatricei in locul rupturii frenului
d) [ ] biologic; prepuial;
e) [ ] social. c) [x] ruptur sangerand a frenului prepuial;
529) Faptul privind aciunile perverse se constat de d) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei;
ctre: e) [ ] leziuni ale hainelor bnuitului.
a) [x] judecat; 536) Stabilirea sexului se efectueaz in urmtorul
b) [ ] martori; caz:
c) [ ] medicul legist; a) [ ] viol;
d) [ ] obstetrician-ginecolog; b) [ ] aciuni de desfranare;
e) [ ] comisia medical. c) [x] hermafroditism;
530) In caz de infraciuni sexuale hainele, pentru d) [ ] pederastie;
expertiza ulterioar, sunt luate de ctre: e) [ ] stabilirea maturitii sexuale.
a) [ ] medicul legist; 537) Hermafroditismul adevrat se manifest prin:
a) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale
secundare masculine;
b) [ ] prezena ovarelor i caracterelor sexuale
secundare feminine;
c) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale
secundare masculine;
d) [ ] prezena testiculelor i caracterelor sexuale
secundare feminine;
e) [x] prezena concomitent a ovarelor i testiculelor
cu manifestarea caracterelor sexuale secundare
feminine i masculine.
538) Semnele veridice ale raportului sexual la
persoanele de sex feminin sunt:
a) [x] sperm in cile genitale feminine;
b) [x] sarcina;
c) [x] rupturi ale himenului;
d) [x] maladii venerice;
e) [ ] sperma pe hainele bnuitului.
539) In cazul examinrii himenului, medicul legist
trebuie s descrie:
a) [x] forma;
b) [ ] dimensiunile vestibulului vaginal;
c) [x] caracterul marginii libere;
d) [x] crestturile naturale;
e) [x] leziunile himenului.
540) Faptul comiterii infraciunilor sexuale este
stabilit de ctre:
a) [ ] medicul legist;
b) [ ] medicul ginecolog;
c) [x] judecat;
d) [x] anchetator;
e) [ ] comisia de medici.
541) Semnele recente ale raportului sexual la
persoane de sex masculin sunt:
a) [x] ruperea frenului prepuial;
b) [x] prezena epiteliului vaginal pe glandul
penisului;
c) [x] prezena prului victimei pe organele genitale
ale bnuitului;
d) [ ] echimoze i excoriaii pe faa bnuitului;
e) [ ] prezena leziunilor pe corpul victimei.
542) In caz de viol, de la ptimit se vor preleva
pentru examenul de laborator urmtoarele:
a) [x] coninutul subunghial;
b) [x] mostre de sange;
c) [x] frotiuri cu coninut vaginal;
d) [x] mostre de pr;
e) [ ] eliminri de transpiraie.
543) De la persoana suspectat in viol pentru
examenul de laborator se vor preleva:
a) [x] frotiuri-amprent de pe glans penis;
b) [x] mostre de sange;
c) [x] mostre de pr;
d) [x] coninutul subunghial;
e) [ ] eliminri de transpiraie.
544) In caz de viol, medicul legist trebuie s
stabileasc:
a) [x] semne de raport sexual;
b) [ ] locul comiterii infraciunii;
c) [x] consecinele medicale ale violrii (sarcina,
maladii venerice etc.);
d) [x] urme ale agresiunilor fizice;
e) [ ] suspectul in comiterea infraciunii.
545) Cauzele strii neputincioase ale victimei in caz
de viol sunt:
a) [x] maladiile psihice;
b) [x] starea de ebrietate narcotic;
c) [x] starea de ebrietate alcoolic;
d) [x] defectele fizice;
e) [ ] agresiunea fizic.
546) Semnele morfologice ale rupturii recente ale
himenului sunt:
a) [ ] esut de granulaie cu elemente de cicatrizare a
suprafeei rupturii;
b) [x] rupturi cu margini sangerande;
c) [x] prezena edemului marginilor rupturii;
d) [x] margini echimotice;
e) [ ] semnul Belin.
547) Semnele recente ale unui raport sexual la
victim, in caz de viol sunt:
a) [x] ruptur recent a himenului;
b) [ ] sarcin;
c) [x] prezena sangelui, prului bnuitului in
regiunea organelor genitale feminine;
d) [x] prezena spermei in cile genitale feminine;
e) [ ] maladii venerice.
548) Pentru agresarea fizic a victimei in caz de viol
este caracteristic:
a) [x] excoriaii pe gat;
b) [x] echimoze pe fese;
c) [x] echimoze pe coapse;
d) [x] leziuni la nivelul organelor genitale;
e) [ ] preena spermei in vagin.
549) La infraciunile sexuale se atribuie:
a) [x] violul;
b) [x] aciunile de desfranare;
c) [ ] avortul;
d) [x] pederastia;
e) [ ] hermafroditismul.
550) Dup avortul criminal pot aprea urmtoarele
consecine:
a) [x] hemoragia;
b) [x] embolia gazoas; 558) Lividitile cadaverice roii-aprinse se
c) [x] septicemia; determin in intoxicaia cu:
d) [x] perforarea intestinului; a) [ ] acid acetic;
e) [ ] chist ovarian. b) [ ] fenol;
551) Pentru conservarea obiectelor prelevate pentru c) [x] CO;
examenul toxico-chimic se utilizeaz: d) [ ] acid sulfuric;
a) [ ] formalina; e) [ ] baze.
b) [ ] glicerina; 559) Lividitile cadaverice brun-surii se determin
c) [ ] acetona; in intoxicaia cu:
d) [x] etanolul; a) [ ] acid acetic;
e) [ ] metanolul. b) [ ] CO;
552) Toxicele corosive acioneaz preponderent: c) [x] toxice methemoglobinizante;
a) [ ] rezorbtiv; d) [ ] acid fosforic;
b) [x] local; e) [ ] baze.
c) [ ] cumulativ; 560) Coninutul letal de carboxihemoglobin este de:
d) [ ] local i rezorbtiv concomitent; a) [ ] pan la 5%;
e) [ ] hemolitic. b) [ ] 10%;
553) Necroza de tip colicvatic se stabilete la c) [ ] 15%;
aciunea: d) [ ] 30%;
a) [x] bazelor; e) [x] mai mult de 60%.
b) [ ] acizilor; 561) Care semn caracterizeaz moartea prin
c) [ ] toxicelor distructive; intoxicaie cu toxice methemoglobinizante:
d) [ ] toxicelor funcionale; a) [ ] sange fluid;
e) [ ] alcoolului etilic. b) [ ] congestie a organelor interne;
554) Necroza de tip coagulant se stabilete la c) [ ] lividiti cadaverice albastru-intunecate;
aciunea: d) [x] culoare brun a sangelui, muchilor, organelor
a) [ ] bazelor; interne;
b) [x] acizilor; e) [ ] distrofie hepatic i renal acut.
c) [ ] toxicelor distructive; 562) Mecanismul de baz de aciune a cianurilor
d) [ ] toxicelor funcionale; const din:
e) [ ] alcoolului etilic. a) [ ] paralizia centrului respirator;
555) Mecanismul aciunii arsenicului este: b) [x] blocarea citocromoxidazei celulare;
a) [x] capilaro-toxic; c) [ ] dereglarea echilibrului acido-bazic;
b) [ ] hemolitic; d) [ ] transformarea hemoglobinei in
c) [ ] paralizia centrului respiraiei; methemoglobin;
d) [ ] stop cardiac; e) [ ] hemoliza eritrocitelor.
e) [ ] insuficiena hepatic acut. 563) Investigaia pentru confirmarea intoxicaiei
556) Mecanismul aciunii CO este: letale cu cianuri este:
a) [ ] dereglarea respiraiei celulare; a) [ ] histologic;
b) [x] legarea hemoglobinei (formarea b) [ ] botanic;
carboxihemoglobinei); c) [x] toxico-chimic;
c) [ ] schimbarea valenei ferului; d) [ ] traseologic;
d) [ ] paralizia centrului de respiraie; e) [ ] biologice.
e) [ ] stop cardiac. 564) In cazul depistrii etanolului doar in urin poate
557) Mecanismul aciunii toxicelor fi soluionat intrebarea referitor la:
methemoglobinizante este: a) [ ] gradul de ebrietate alcoolic;
a) [ ] legarea hemoglobinei; b) [ ] cantitatea de alcool ingerat;
b) [x] schimbarea valenei ferului; c) [x] consumarea i timpul ingerrii alcoolului;
c) [ ] dereglarea respiraiei celulare; d) [ ] caracterul alimentelor ingerate;
d) [ ] paralizia centrului respirator; e) [ ] tipul buturilor alcoolice.
e) [ ] stop cardiac. 565) Starea de ebrietate uoar corespunde
concentraiei alcoolului in sange: b) [ ] prin ficat;
a) [ ] pan la 0,3; c) [x] intravenos;
b) [x] 0,5-1; d) [x] prin tegumentele integre;
c) [ ] 2; e) [x] prin plmani.
d) [ ] 2,5-3; 573) Cile de eliminare a toxicului din organism
e) [ ] 5. sunt:
566) Starea de ebrietate medie corespunde a) [x] rinichi;
concentraiei alcoolului in sange: b) [x] pulmoni;
a) [ ] pan la 0,3; c) [x] mucoase;
b) [ ] 0,5-1; d) [ ] pr;
c) [x] 2; e) [ ] oase.
d) [ ] 3; 574) Evoluia clinic a intoxicaiilor poate fi:
e) [ ] 5. a) [x] acut;
567) Starea de ebrietate grav corespunde b) [x] subacut;
concentraiei alcoolului in sange: c) [ ] general;
a) [ ] pan la 0,3; d) [ ] local;
b) [ ] 0,3-1; e) [x] cronic.
c) [ ] 1,5-2; 575) Dup caracter, substanele toxice se clasific in:
d) [x] 2,5-3; a) [x] corosive;
e) [ ] 4. b) [x] distructive;
568) Hemoliza pe cadavru se manifest prin: c) [x] hematice;
a) [ ] lividiti cadaverice roii-aprinse; d) [x] funcionale;
b) [ ] lividiti cadaverice brune; e) [ ] cu aciune pronunat.
c) [x] imbibiie precoce a intimei arterelor de calibru 576) Pentru confirmarea intoxicaiei se utilizeaz
mare; urmtoarele metode de laborator:
d) [ ] colit ulceroas; a) [x] histologic;
e) [ ] necroz de tip colicvatic. b) [x] toxico-chimic;
569) Ciupercile zbarciogul gras" conin: c) [x] botanic;
a) [ ] amanitotoxin; d) [ ] traseologic;
b) [ ] amanitohemolizin; e) [x] bacteriologic.
c) [x] acid helvelic; 577) Din toxicele corosive fac parte:
d) [ ] cicutotoxin; a) [x] acizii;
e) [ ] muscaridin. b) [ ] arsenicul;
570) Pentru confirmarea diagnosticului de intoxicaie c) [x] bazele;
cu ciuperci se efectueaz investigaia: d) [ ] mercurul;
a) [ ] spectral; e) [x] fenolul.
b) [ ] histologic; 578) In rezultatul aciunii locale a acizilor i bazelor
c) [x] botanic; in esuturi se produce:
d) [ ] traseologic; a) [ ] inflamaie septic;
e) [ ] imunologic. b) [x] necroz de tip colicvatic;
571) Recoltarea sangelui cadavrului pentru stabilirea c) [ ] cumularea toxicului;
carboxihemoglobinei se efectueaz din: d) [x] necroz de tip coagulant;
a) [ ] sinusurile meningelui dur; e) [ ] inflamaie aseptic.
b) [ ] vasele gatului; 579) Diagnosticul medico-legal al intoxicaiilor
c) [x] venele profunde ale membrelor inferioare letale se bazeaz pe:
(femurale); a) [x] circumstanele cazului;
d) [ ] cavitatea toracic; b) [x] examinarea medico-legal a cadavrului;
e) [ ] cavitatea abdominal. c) [x] modificrile microscopice ale organelor i
572) Cile de ptrundere a toxicului in organism esuturilor cadaverice;
sunt: d) [ ] investigaiile medico-criminalistice;
a) [x] per os; e) [x] investigaiile toxico-chimice.
 580) In intoxicaiile cu compuii metalelor grele
preponderent se afecteaz:
a) [ ] ficatul;
b) [x] rinichii;
c) [ ] creierul;
d) [x] intestinul gros;
e) [x] mucoasa cavitii bucale.
581) Formele intoxicaiilor cu compuii arsenicului
sunt:
a) [x] gastro-intestinal;
b) [ ] pulmonar;
c) [ ] renal;
d) [x] neuroparalitic;
e) [ ] hemoragic.
582) Din toxicele hematice fac parte substanele:
a) [x] hemolitice;
b) [x] CO;
c) [ ] care mresc permeabilitatea peretelui vascular;
d) [ ] care deregleaz hematopoeza;
e) [ ] care deregleaz coagulabilitatea sangelui.
583) Semnele morfologice ale intoxicaiei cu CO
sunt:
a) [ ] lividitile cadaverice violacee;
b) [x] lividitile cadaverice rou-aprinse;
c) [x] culoarea roie a muchilor i sangelui;
d) [ ] cheaguri sanguine in cord;
e) [ ] edemul lojei i peretelui vezicii biliare.
584) Semnele intoxicaiei cu toxice hemolitice sunt:
a) [x] icter al tegumentelor;
b) [ ] lividiti cadaverice difuze;
c) [x] nefroza hemoglobinureic acut;
d) [ ] colita ulceroas;
e) [x] imbibiia precoce a intimei vaselor magistrale.
585) Semnele intoxicaiei cu substane
methemoglobinizante sunt:
a) [x] sange fluid de culoare brun;
b) [x] lividiti cadaverice brune;
c) [ ] hemoliza sangelui;
d) [ ] sange de culoare roz-aprins;
e) [ ] venecongestia organelor interne.
586) Diagnosticul intoxicaiei letale cu substane
methemoglobinizante se confirm prin:
a) [x] methemoglobin in sange nu mai puin de 80%;
b) [x] culoare brun a muchilor i viscerelor;
c) [x] depistarea toxicului nemijlocit prin investigaia
toxico-chimic;
d) [ ] colita ulceroas;
e) [ ] hemoragii sub endocardul ventriculului stang.
587) Semnele intoxicaiei letale cu cianuri sunt:
a) [ ] lividiti cadaverice violacei, difuze;
b) [x] miros de migdale amare de la viscerele
cadavrului;
c) [x] lividiti roz-roietice;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] supraumplerea vezicii urinare.
588) Fazele toxicodinamicii alcoolului sunt:
a) [x] de resorbie;
b) [x] de eliminare;
c) [ ] de oxidare;
d) [ ] de cumulare in esuturi;
e) [ ] eliminarea alcoolului nemodificat.
589) Pentru confirmarea intoxicaiei letale cu
ciuperci este necesar a:
a) [ ] depista modificrile microscopice specifice ale
viscerelor;
b) [x] depista resturi de ciuperci in stomac;
c) [x] efectua investigaia botanic;
d) [ ] efectua investigaia spectral;
e) [ ] preleva organele pentru investigaia toxico-
chimic general.
590) Pentru efectuarea investigaiei toxico-chimice
in cazul intoxicaiei cu un toxic necunoscut, in
borcane se preleveaz:
a) [ ] produsele infectate cu microbi;
b) [x] un fragment de creier;
c) [x] rinichiul i urina;
d) [x] stomacul cu coninut, 1m de intestin subire i
gros;
e) [x] un fragment de ficat cu vezica biliar.
591) Modificrile morfologice ale intoxicaiei letale
cu compuii arsenicului sunt:
a) [ ] sange de culoare brun;
b) [x] coninut de tipul "fierturii de orez" in intestin;
c) [x] hemoragii benziforme, peteiale sub endocardul
ventriculului stang;
d) [ ] nefroz pigmentar;
e) [ ] hepatit.
592) Diagnosticul intoxicaiei letale cu alcool etilic
se bazeaz pe depistarea:
a) [x] mirosului strident de alcool de la organele
interne;
b) [ ] lividitilor cadaverice difuze;
c) [x] supraumplerea vezicii urinare;
d) [x] in sange a 6 de alcool etilic;
e) [ ] hemoragii punctiforma sub pleur.
593) Semnele intoxicaiei cu acid acetic sunt:
a) [x] arsuri chimice roii-negre ale esofagului;
b) [x] sange de "lac";
c) [x] hemosideroza organelor parenchimatose;
d) [ ] edem pulmonar;
e) [ ] anemia organelor interne.
594) In intoxicaiile cu compui ai mercurului se
depisteaz:
a) [ ] lividiti cadaverice brune;
b) [x] gingivit i stomatit;
c) [x] colit ulceroas;
d) [x] nefrozo-nefrit necrotic;
e) [ ] sange hemolizat.
595) La care concentraii de alcool etilic in sange
survine intoxicaia letal?
a) [ ] 2,5;
b) [ ] 3,0;
c) [x] 5,5;
d) [x] 7,0;
e) [ ] 1,5.
596) In cazul intoxicaiilor nemortale cu toxice
corosive pot surveni urmtoarele complicaii:
a) [x] peritonit;
b) [x] mediastinit;
c) [x] hemoragie gastro-intestinal masiv;
d) [x] pneumonie hipostatic;
e) [ ] encefalit.
597) Pentru intoxicaia cu acid azotic este
caracteristic:
a) [ ] sange hemolizat;
b) [x] culoarea galben-aprins a coninutului
esofagului i stomacului;
c) [x] miros sufocant specific;
d) [ ] lividiti cadaverice brune;
e) [ ] hemosideroza organelor interne.
598) Intoxicaia cu fenol se caracterizeaz prin:
a) [x] ptrunderea toxicului in organism prin
tegumentele integre;
b) [x] aciune asupra esuturilor cu intreaga molecul;
c) [x] crust uscat, dur, alb-surie;
d) [x] miros specific de fenol;
e) [ ] lividiti cadaverice roii.
599) Investigaia botanic se efectueaz in
intoxicaiile cu:
a) [ ] baze;
b) [x] ciuperci;
c) [ ] barbiturai;
d) [x] plante;
e) [ ] pahicarpin.
600) Intensitatea aciunii toxicului asupra
organismului uman depinde de:
a) [x] cile de ptrundere;
b) [x] structura chimic;
c) [x] cantitatea toxicului ptruns;
d) [x] starea ficatului, rinichilor, cordului i altor
organe;
e) [ ] condiiile mediului ambiant.