Lucrare de Absolvire A Cursului de Atestare Psi

LUCRARE DE ABSOLVIRE A CURSULUI DE ATESTARE
PENTRU CADRU TEHNIC CU ATRIBUTIUNI IN DOMENIUL
APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR
TEMA:
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE INSTRUIRE IN DOMENIUL APARARII IMPOTRIVA

INCENDIILOR
INSTRUIREA PERSONALULUI IN CADRUL SECTIEI DE DRUMURI NATIONALE SI

AUTOSTRAZI CALARASI
CURSANT,
ing. Cojocaru Adrian

CUPRINS
I. Legislatie
I.1 Generalitati
I.2 Cerinte specific si categorii de instructaje
I.3 Inregistrarea si confirmarea instructajului
I.4 Organizarea activitatii de instruire
I.5 Cerinte privind materialele necesare pentru instruirea in

domeniul situatii lor de urgenta
I.6 Dispozitii finale
II. Organizarea activitatii de instruire in cadrul SDN Calarasi
II.1 Decizia sefului sectiei in ceea ce priveste instruirea salariatilor la

S.D.N. in privinta situatiilor de urgenta.
II.2 Decizia sefului sectiei de numire a responsabilului cu activitatile

din domeniul PSI si al situatiilor de urgenta
II.3 Tematica de instruire in domeniul PSI si al situatiilor de urgenta

pentru anul 2014 in cadrul CNADNR SA- SDN Calarasi
III Instructiuni proprii CNADNR privind Protectia civila
III.1 Instructajul specific locului de munca pentru protectia civila

CNADNR 2014
III.2 Instructajul periodic pentru protective civila CNADNR 2014
IV BIBLOGRAFIE
I. LEGISLATIE
I.1. Generalitati
Instruirea persoanelor angajate n munc n domeniul situaiilor de urgen
constituie parte component a activitii de pregtire desfurate de persoanele
fizice i juridice n domeniul managementului situaiilor de urgen, potrivit
prevederilor legale n vigoare.
Conductorii instituiilor publice, patronii i managerii operatorilor economici
sunt obligai, potrivit art. 28 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind
protecia civil, s organizeze i s execute instruirea n domeniul situaiilor de
urgen pe baza prezentelor dispoziii generale i a reglementrilor specifice.
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen este component a
pregtirii profesionale i are ca scop nsuirea cunotinelor i formarea
deprinderilor necesare n vederea prevenirii i reducerii efectelor negative ale
situaiilor de urgen sau ale dezastrelor la locul de munc i n incinta
instituiilor i operatorilor economici.
I.2. Cerine specifice i categorii de instructaje
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se realizeaz

prin instructaje i prin participarea la cursuri, aplicaii, exerciii practice i
antrenamente, n funcie de tipurile de risc specifice.
Periodicitatea aplicaiilor, exerciiilor i a antrenamentelor este stabilit
de Instruciunile privind organizarea i desfurarea pregtirii n domeniul
situaiilor de urgen, aprobate prin ordin al ministrului administraiei i
internelor.
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen este obligatorie i
trebuie s aib un caracter permanent i susinut n timpul desfurrii
procesului de producie i la locul de munc.
Conductorii instituiilor publice, patronii i managerii agenilor
economici au obligaia s asigure instruirea ntregului personal angajat n
munc, n raport cu nivelul de pregtire al salariailor i n funcie de specificul
activitii desfurate de fiecare unitate.
Operatorii economici care desfoar activiti ce prezint pericole de
accidente majore n care sunt implicate substane periculoase se supun i
prevederilor legislaiei specifice.
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se face la

angajare i periodic i se realizeaz prin urmtoarele categorii de instructaje:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de munc;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situaia o impune;
e) instructajul special pentru lucrri periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesional;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a
instituiei.
I.2.1 Instructajul introductiv general
Instructajul introductiv general vizeaz dobndirea de cunotine cu privire

la:
a) sistemul de acte normative care reglementeaz managementul situaiilor de
urgen i actele normative specifice profilului operatorului economic sau
instituiei;
b) managementul situaiilor de urgen la nivelul operatorului economic sau al
instituiei;
c) mijloacele tehnice existente i planificarea resurselor pentru realizarea
msurilor de protecie civil i de aprare mpotriva incendiilor;
e) modul de aciune n cazul producerii unei situaii de urgen ca urmare a
manifestrii unui tip de risc existent;
f) aciunile ce trebuie ntreprinse pentru limitarea i nlturarea urmrilor
situaiilor de urgen.
La instructajul introductiv general particip urmtoarele categorii de
persoane:
a) nou-angajaii n munc, indiferent de durata sau de forma contractului de
munc;
b) salariaii transferai de la o unitate la alta sau detaai n unitatea respectiv;
c) lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studenii i elevii din coli i licee aflai n practic de specialitate.
Instructajul introductiv general se desfoar cu grupe compuse din cel
mult 20 de persoane.
Durata instructajului introductiv general se stabilete prin reglementri
interne, n funcie de specificul activitii desfurate, complexitatea procesului
tehnologic, nivelul de risc rezultat din clasificarea unitilor din punct de vedere
al proteciei civile, precum i de nivelul de pregtire al participanilor, dar nu
poate fi mai mic de 8 ore.
Pentru fiecare categorie de personal participant se stabilete un nivel minim
de cunotine necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general
persoanele instruite vor fi verificate pe baz de teste asupra cunotinelor
acumulate.
Persoanele care nu i-au nsuit nivelul minim de cunotine stabilit pentru
instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de munc.
I.2.2 Instructajul specific locului de munc
Instructajul specific locului de munc se execut individual, dup

instructajul introductiv general, de ctre eful locului de munc respectiv.
La efectuarea instructajului specific locului de munc se urmrete s se
asigure participanilor cunotine referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice ale substanelor, materialelor i produselor
utilizate la locul de munc;
b) condiiile care determin ori favorizeaz producerea accidentelor i
avariilor tehnologice i cauzele poteniale de incendiu i/sau explozie specifice
locului de munc;
c) descrierea, funcionarea, monitorizarea i modul de intervenie la
instalaiile i sistemele de siguran ale mainilor i utilajelor de la locurile de
munc, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;
d) descrierea, funcionarea, amplasarea i modul de acionare a instalaiilor,
utilajelor, aparatelor, dispozitivelor i mijloacelor de protecie mpotriva
incendiilor;
e) concepia de intervenie n cazul producerii unei situaii de urgen i
coninutul documentelor operative de rspuns;
f) sarcini specifice pentru prevenirea situaiilor de urgen i realizarea
msurilor de protecie civil.
Durata instructajului specific locului de munc este stabilit n funcie de
complexitatea activitii desfurate (construcii, instalaii i utilaje tehnologice)
i nu poate fi mai mic de 8 ore.
Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific
locului de munc sunt urmate n mod obligatoriu de demonstraii practice.
Admiterea definitiv la lucru a persoanelor instruite se face numai dup
verificarea acestora pe baz de teste cu privire la nivelul de nsuire a
cunotinelor necesare.
I.2.3 Instructajul periodic
Instructajul periodic se execut cu toate categoriile de salariai pe o durat

de cel puin dou ore i are ca scop mprosptarea, completarea i detalierea
cunotinelor dobndite prin instructajul introductiv general i prin instructajul
specific locului de munc.
Instructajul periodic se execut pe baza tematicii anuale i a graficului de
instruire, aprobate de conductorii instituiilor, manageri sau patroni.
Tematica orientativ anual de instruire, adaptat fiecrei categorii de
salariai, se structureaz de regul astfel:
a) actele normative care reglementeaz managementul situaiilor de urgen;
b) obligaiile generale i specifice care revin fiecrei categorii de salariai
pentru realizarea managementului situaiilor de urgen n cadrul unitii;
c) condiiile care determin ori favorizeaz producerea accidentelor i
avariilor tehnologice i cauzele poteniale (riscurile) de incendiu i/sau explozie
specifice; normele, regulile i msurile de prevenire a acestora;
d) descrierea, funcionarea, ntreinerea i modul de utilizare a instalaiilor i
sistemelor de protecie destinate prevenirii avariilor tehnologice i incendiilor;
e) modul de aciune a salariailor n cadrul serviciilor de urgen i n sprijinul
acestora pentru realizarea interveniei operative i pentru limitarea i nlturarea
urmrilor situaiilor de urgen.
Tematica orientativ se adapteaz i se completeaz pe parcurs de ctre cei
care execut instruirea cu concluziile i nvmintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale i ndeplinirea
sarcinilor stabilite;
b) natura, frecvena i amploarea situaiilor de urgen produse pe raza unitii
sau n sectoare de activitate similare.
n graficul anual de instruire se menioneaz periodicitatea instructajelor i se
precizeaz zilele n care acestea se execut ealonat, pe locuri de munc i
categorii de salariai.
Intervalul de timp ntre dou instructaje periodice se stabilete de
conducerea agentului economic sau a instituiei publice n funcie de specificul
condiiilor de munc din unitatea respectiv, cu respectarea urmtoarelor
termene:
- cel mult o lun (30 de zile), pentru personalul cu funcii de execuie sau
operative, care sprijin serviciile de urgen (structurile de rspuns) n cazul
producerii situaiilor de urgen;
- 1 - 3 luni, pentru personalul care lucreaz nemijlocit cu aparate, maini,
utilaje i instalaii tehnologice (tehnicieni, maitri, subingineri, ingineri), precum
i pentru analiti, cercettori i personalul din laboratoare;
- 3 - 6 luni, pentru personalul auxiliar din seciile i sectoarele de producie,
control tehnic, cercetare, proiectare, de ntreinere i reparaii, investiii,
transporturi, precum i pentru cel care lucreaz n instituii publice;
- 1 - 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuii de organizare,
conducere i control (efi de secii, ateliere, instalaii, depozite etc.), pentru cel
din conducerea agentului economic sau a instituiei, precum i pentru cel din
structura autoritilor publice locale, a administraiei publice centrale i a
instituiilor statului.
Instructajul periodic se face obligatoriu n urmtoarele cazuri:
a) cnd un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de
munc;
b) cnd s-au adus modificri procesului tehnologic sau au fost introduse noi
tehnologii;
c) la reluarea activitii dup producerea unei situaii de urgen;
d) cnd au aprut modificri ale legislaiei specifice n domeniul situaiilor de
urgen sau modificri ale normelor i instruciunilor de protecie a muncii.
Pe timpul desfurrii instructajului periodic se pune accent pe
demonstraiile practice, salariaii fiind angrenai n executarea unor operaiuni
specifice.
Verificarea persoanelor instruite privind cunotinele nsuite i deprinderile
formate n timpul instructajului periodic se face prin sondaj, insistndu-se de
fiecare dat pentru clarificarea problemelor i eliminarea deficienelor
constatate.
Anual se efectueaz o verificare de fond pe baz de teste tip chestionar
asupra nivelului de nsuire i cunoatere a problematicii care a fcut obiectul
instructajului periodic, rezultatele consemnndu-se n fia individual de
instructaj.
Instructajul periodic se face de ctre persoanele desemnate de conductorii
instituiilor, managerii operatorilor economici sau patroni, astfel:
a) pentru personalul de execuie, de ctre conductorul locului de munc
respectiv;
b) pentru personalul ncadrat pe funcii tehnice i administrative din sectoarele
de producie i din compartimentele de cercetare, proiectare, ntreinere,
reparaii, controlul calitii, aprovizionare tehnico-material i desfacere, de
ctre efii compartimentelor respective;
c) pentru efii de secii, sectoare, compartimente funcionale i efii de
departamente, de ctre conductorul tehnic.
Pentru agenii economici sau instituiile care au cel mult 9 salariai
efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusiv a patronului sau a
conductorului instituiei.
Durata instructajului periodic nu poate fi mai mica de 2 ore.
I.2.4. Instructajul pe schimb
Instructajul pe schimb se execut la intrarea n schimbul de lucru, cu salariaii

care desfoar activiti n locuri de munc cu risc major din punctul de vedere
al existenei factorilor de risc potenial generatori de situaii de urgen.
Durata acestui instructaj nu va depi 10 - 15 minute.
Instructajul pe schimb se efectueaz de regul pentru atenionarea
salariailor din tura de serviciu asupra principalelor reguli i msuri de prevenire
a situaiilor de urgen, pe baza identificrii tipurilor de risc existente i innd
cont de constatrile anterioare, precum i de operaiunile sau lucrrile care se
execut pe timpul schimbului respectiv.
Instructajul pe schimb se efectueaz de conductorul locului de munc,
execuia consemnndu-se sub semntur n registrul de predare-primire a
schimbului de lucru.
I.2.5. Instructajul special pentru lucrri periculoase

Instructajul special pentru lucrri periculoase se execut nainte de nceperea
unor lucrri care implic existena unor factori de risc care pot determina sau
favoriza producerea unor tipuri de risc.
Lucrrile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refer n principal la:
a) executarea unor operaiuni de comand a unor instalaii sau utilaje
tehnologice de importan ori intervenia asupra acestora, a cror operare greit
poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii,
calamiti naturale, eecul unor servicii de utilitate public sau a altor tipuri de
risc;
b) lucrri de reparaii sau de ntreinere, distrugerea unor deeuri sau reziduuri
periculoase pentru viaa oamenilor sau pentru mediu;
c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaii care conin substane
periculoase.
(1) Instructajul special pentru lucrri periculoase se efectueaz astfel:
a) privind tehnologia de execuie, de ctre conductorul formaiei de lucru;
b) privind condiiile tehnologice, de ctre conductorul locului de munc.
(2) Persoanelor care urmeaz s execute lucrrile prevzute la art. 36 din
OMAI 712 li se elibereaz autorizaie de lucru, al crei coninut este prevzut n
normele specifice emise de autoritile administraiei publice centrale de
specialitate.
(3) Efectuarea instructajului special pentru lucrri periculoase se
consemneaz, dup caz, n autorizaia de execuie a lucrrii, registrul de tur sau
n fiele individuale.
I.2.6. Instructajul la recalificarea profesional
Instructajul la recalificarea profesional se desfoar cu toate categoriile

de salariai care au parcurs un astfel de curs de formare profesional, definit
conform legislaiei specifice.
La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare
profesional, a persoanelor care l efectueaz, a duratei necesare i a modului de
verificare a nsuirii cunotinelor se vor avea n vedere urmtoarele:
a) n cazul persoanelor care i vor desfura activitatea n acelai loc de
munc n care au lucrat i nainte de conversia profesional, eful locului de
munc va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii
pentru instructajul specific locului de munc pe care le apreciaz c sunt
necesare ca urmare a noilor sarcini de munc pe care le au de ndeplinit;
b) n cazul persoanelor care i vor desfura activitatea n alt loc de munc
din cadrul aceluiai agent economic sau al aceleiai instituii n care au fost
angajate i nainte de recalificarea profesional, inclusiv pentru cele recrutate
din rndul omerilor dup formarea profesional, se vor respecta prevederile art.
16 din OMAI 712 i urmtoarele din prezentele dispoziii generale;
c) n cazul persoanelor care i vor desfura activitatea n cadrul altui
operator economic sau al altei instituii, acestea se consider nou-angajate i vor
parcurge categoriile de instructaje prevzute de prezentele dispoziii generale.
I.2.7. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a

instituiei
Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituiei se

desfoar cu persoanele care execut temporar activiti n locurile din incinta
agentului economic sau a instituiei respective unde sunt prezeni factori de risc
potenial generatori de situaii de urgen, dup cum urmeaz:
a) personalul societilor comerciale de construcii-montaj i instalaii;
b) personalul societilor comerciale de reparaii, revizii, ntreinere i de
service;
c) personalul care efectueaz transport de materiale periculoase;
d) personalul de paz aparinnd altor societi comerciale sau firme
specializate;
e) vizitatori n grup de minimum 5 persoane.
Locurile din incinta agentului economic sau a instituiei pentru care se
execut instructajul pentru personalul prevzut la art. 40 din OMAI 712 se
stabilesc prin act de autoritate al conductorului instituiei publice, al
managerului sau al patronului.
Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a
instituiei se efectueaz, dup caz, de personalul de specialitate n domeniul
proteciei civile, de cadrul tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii
incendiilor, de eful serviciului de urgen sau de eful locului de munc n care
este prevzut un asemenea instructaj.
Problematica instructajului const n:
a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru
categoriile de persoane prevzute la art. 40 lit. a) i b) din OMAI 712;
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munc
pentru categoriile de persoane prevzute la art. 40 lit. c) i d) din OMAI 712;
c) prezentarea unei proceduri special ntocmite pentru persoanele prevzute la
art. 40 lit. e) din legea 712, prin care acestea sunt instruite sumar (n maximum
15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie s le respecte
i sunt atenionate asupra pericolelor existente n anumite locuri de pe traseul
parcurs n incinta operatorului economic sau a instituiei.
Consemnarea efecturii instructajului pentru personalul din afara operatorului
economic sau a instituiei se face ntr-un proces-verbal ntocmit n acest scop,
care conine problematica prezentat i tabelele cu numele, prenumele i
semntura persoanelor instruite.
I.3. nregistrarea i confirmarea instructajului
Instruirea n domeniul situaiilor de urgen se certific prin nscrisuri

realizate, dup caz, n fia individual de instructaj n domeniul situaiilor de
urgen, n registrul de predare-primire a schimbului sau n procesele-verbale de
instruire.
Fiele individuale de instructaj se ntocmesc pentru toate persoanele
angajate, conform modelului prevzut n anexa la OMAI 712
Dup efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fielor
individuale de instructaj, nscrisul efectundu-se cu past sau cu cerneal.
Dup completare, fia individual de instructaj n domeniul situaiilor de
urgen se semneaz de persoana instruit i de ctre persoanele care au efectuat
i au verificat instructajul.
Prin semntur persoana instruit demonstreaz participarea la instructaj,
iar persoana care a verificat instructajul confirm, pe baza examinrii persoanei
instruite, c aceasta i-a nsuit cunotinele.
Conductorii locurilor de munc rspund de pstrarea fielor individuale de
instructaj n domeniul situaiilor de urgen pentru personalul din subordine.
I.4. Organizarea activitii de instruire
Organizarea activitii de instruire a personalului angajat n munc se va

face avndu-se n vedere urmtoarele:
a) responsabilitatea conductorului instituiei, managerului sau patronului
privind informarea i instruirea salariailor cu privire la actele normative,
normele, regulile i msurile specifice instituiei sau operatorului economic
respectiv, care reglementeaz managementul situaiilor de urgen, precum i
asupra sarcinilor ce le sunt stabilite potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr.
481/2004;
b) respectarea principiului responsabilitii conductorului instituiei,
managerului sau patronului privind verificarea nsuirii de ctre salariai a
obligaiilor ce le revin n cazul producerii situaiilor de urgen;
c) asigurarea msurilor tehnice i organizatorice necesare pentru instruirea
eficient a salariailor n domeniul situaiilor de urgen.
Sistemul de msuri tehnice i organizatorice vizeaz n principal:
a) desemnarea personalului care execut instructajele i verific nsuirea
cunotinelor;
b) stabilirea categoriilor de instructaje i de salariai, a duratei instructajelor n
funcie de specificul activitii operatorului economic sau a instituiei i de
periodicitatea instructajelor;
c) ntocmirea sau procurarea documentelor i materialelor pentru planificarea,
organizarea, desfurarea i verificarea instructajelor;
d) asigurarea resurselor materiale i documentare necesare pentru realizarea
activitii.
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se realizeaz de
ctre persoane care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) sunt bine pregtite profesional;
b) cunosc problematica specific domeniului managementului situaiilor de
urgen;
c) posed caliti psihopedagogice i atestatele prevzute de lege.
(1) Pot fi desemnate s execute instructaje n domeniul situaiilor de
urgen urmtoarele categorii de personal:
a) persoanele cu atribuii de conducere n cadrul unitii, al departamentului,
compartimentului sau al sectorului de activitate ori efii locurilor de munc n
care este prevzut un asemenea instructaj;
b) personalul de specialitate n domeniul proteciei civile (inspectorii de
protecie civil);
c) efii serviciilor de urgen;
d) cadrele tehnice cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor
sau persoanele atestate ca specialiti, verificatori i experi n domeniul
prevenirii i stingerii incendiilor.
(2) Persoanele prevzute la alin. (1) efectueaz i verificrile privind nsuirea
cunotinelor de ctre persoanele instruite.
(1) n activitatea de instruire n domeniul situaiilor de urgen se pot utiliza
urmtoarele mijloace:
a) vizuale: afie, brouri, pliante, fotomontaje, panouri, inscripii i
indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, nregistrri video, proiecii comentate
de diafilme sau la epidiascop i altele;
c) auditive: instructaje, conferine, expuneri, consultaii, dezbateri, concursuri,
casete audio etc.;
d) practic-aplicative: exerciii, aplicaii, demonstraii i antrenamente
executate la locul de munc sau n poligoane amenajate.
(2) La alegerea mijloacelor se va avea n vedere asigurarea caracterului
intensiv al activitii de instruire.
Instructajele n domeniul situaiilor de urgen se fac pe baza unor materiale
scrise (proceduri) ntocmite de persoanele desemnate i aprobate de
conductorul instituiei, de manager sau de patron.
Baza material i documentar necesar n vederea desfurrii i
verificrii instructajelor cuprinde:
a) legislaia specific n vigoare;
b) manuale i cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) cri, brouri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afie, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive i instalaii;
h) teste de verificare.
I.5. Cerine privind materialele necesare pentru instruirea n domeniul

situaiilor de urgen
La realizarea materialelor de instruire n domeniul prevenirii i stingerii

incendiilor se va ine seama n principal de urmtoarele cerine:
A. Cerine generale:
a) coninutul materialelor va fi n concordan cu bazele teoretice ale
activitii de management al situaiilor de urgen, precum i cu legislaia
specific n vigoare;
b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
c) coninutul i realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregtire a
subiecilor crora li se adreseaz.
B. Cerine specifice pentru cursuri i manuale:
a) s fie elaborate n baza unei documentaii bibliografice actualizate;
b) s foloseasc terminologia specific domeniului situaiilor de urgen;
c) redactarea s fie clar, concis, fr formulri ablon;
d) cunotinele s fie expuse n mod sistematic, ntr-o ordine logic;
e) gradul de abstractizare s fie n concordan cu nivelul de pregtire a
persoanelor crora li se adreseaz;
f) structura materialelor s asigure o alternativ i un raport optim ntre
cunotinele teoretice i practice corespunztoare nivelului de pregtire a
personalului cruia i sunt adresate;
g) s cuprind ilustraii i desene, ideograme i tabele.
C. Cerine specifice pentru afie:
a) grafica s fie simpl, accentundu-se elementele principale ale temei i
suprimndu-se detaliile nesemnificative;
b) textul s fie concis i vizibil de la 4 - 5 m distan.
D. Cerine specifice pentru filme:
a) scenariul s asigure perceperea corect i clar a mesajului;
b) imaginea i sonorul s fie clare i sugestive;
c) formele de prezentare s reprezinte filmri reale i animaie;
d) durata proieciei s fie de 10 - 20 de minute.
E. Cerine specifice pentru teste de verificare:
a) s cuprind un numr suficient de ntrebri-problem din materialul de
instruire utilizat;
b) ntrebrile s fie formulate ntr-o form clar i concis, astfel nct s
permit un rspuns scurt care s necesite ct mai puin timp pentru scris;
c) s fie nsoite de sistemul de cotare, grile de verificare i instruciuni de
completare.
I.6. Dispoziii finale

n situaia imobilelor (cldirilor) sau amenajrilor folosite simultan de mai
muli utilizatori, proprietarul cldirii va pune la dispoziie acestora procedurile
specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de
instructaje rmnnd n rspunderea utilizatorului.
Intervalele de timp la care se execut instructajul periodic sunt stabilite de
ctre proprietarul imobilelor (cldirii) sau al amenajrii prin contractul,
convenia, nelegerea de nchiriere sau prin locaia de gestiune etc.
Utilizatorul trebuie s fac dovada nsuirii de ctre toi salariaii proprii a
cunotinelor i problematicii care au fcut obiectul instruirilor.
n cldirile publice n care se organizeaz activiti la care particip
simultan mai mult de 50 de persoane, prin grija proprietarului sau a
administratorului cldirii respective, nainte de nceperea activitii se va
prezenta o procedur sintetic privind regulile generale de prevenire a situaiilor
de urgen i modul de comportare i aciune n cazul producerii acestora.
Conductorii instituiilor, managerii, patronii, utilizatorii, proprietarii,
administratorii sau alte persoane cu funcii similare vor asigura pstrarea tuturor
documentelor care s certifice organizarea i desfurarea instruirii n domeniul
situaiilor de urgen n conformitate cu prevederile legale
Pentru instruirea personalului n domeniul situaiilor de urgen managerii,
patronii sau alte persoane cu funcii similare pot ncheia contracte ori convenii
cu persoane fizice sau juridice care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 53 din
OMAI 712.
II. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE INSTRUIRE IN CADRUL S.D.N. CALARASI
II.1. Decizia sefului sectiei in ceea ce priveste instuirea salariatilor SDN Calarasi
in privinta situatiilor de urgenta
C.N.A.D.N.R. SA Bucuresti
D.R.D.P.Constanta
S.D.N. Calarasi
DECIZIA
Nr. 984 din 14.03.2013

Avnd n vedere prevederile art. 19 lit. , Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea mpotriva
incendiilor, precum i ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecia civil,
innd cont de prevederile art. 5 litera h) din Normele generale de aprare mpotriva incendiilor
aprobate de OMAI nr. 163/ 28.03.2007 i a Dispoziiilor Generale privind instruirea salariailor n
domeniul situaiilor de urgen aprobate prin ordinul ministrului administraiei i internelor nr.
712/23.07.2005, modificat i completat de ordinul ministrului administraiei i internelor nr.
786/02.09.2005,
Ec. Ichim Marian, sef Sectie Drumuri Nationale Calarasi
DECIDE:
1. Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen ( incendii, cutremure, inundaii,
explozii, prbuiri ale unor construcii sau instalaii etc. ), angajat permanent sau temporar din societatea
noastr, este obligatorie i constituie, conform legii, parte component a pregtirii profesionale.
2. Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se va realiza prin urmtoarele
categorii de instructaje:
- instructajul introductiv general ;
- instructajul specific locului de munc ;
- instructajul periodic;
- instructajul special pentru lucrri periculoase .
3. Instructajul introductiv general va avea o durat de min 8 ore i se va executa cu
urmtoarele categorii de persoane :
- noii angajai n munc sau transferai de la alte uniti;
- lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri.
Instructajul introductiv general se efectueaz de ctre cadrul tehnic cu atribuii de prevenire i stingere a
incendiilor, care are competena necesar. La ncheierea instructajului introductiv general, persoanele
instruite vor fi verificate asupra cunotinelor acumulate. Nu vor fi admise la locurile de munc
persoanele care nu i-au nsuit nivelul minim de cunotine.
4. Instructajul specific locului de munc se execut individual de ctre eful locului de
munc respectiv, are durata de 8 ore i se va desfura de regul n perioada de lucru de prob.
5. 1.2. instructajul periodic n domeniul situaiilor de urgen (protecie civil i PSI),
care se efectueaz:
a) lunar cu lucrtorii de la districte, formaii de poduri, pepiniere, formaii de
ntreinere, reparaii i exploatare autovehicule i utilaje, ateliere mecanice, precum i
cu salariaii ncadrai ca oferi, mecanici, electricieni i alte categorii de muncitori de
la CNADNR- Central, CESTRIN, DRDP 1 7 i SDN;
Instruirile se vor desfura n perioada 5 15 ale lunii.
b) trimestrial cu lucrtorii Ageniilor de Control i ncasare (ACI), laborator CESTRIN i
laboratoare DRDP.
Instruirile se vor desfura n perioada 5 - 15 ale primei luni din trimestru.
c) semestrial cu personalul tehnico-economic i administrativ din CNADNR - Central,
CESTRIN, DRDP 1 7, SDN - Central.
Instruirea se va desfura n perioada 5 - 15 ale primei luni din semestru.
Instruirile periodice vor fi efectuate de conductorii locurilor de munc i vor avea o
durat de 2 ore (protecie civil i PSI).
6. Instructajul special pentru lucrri periculoase (sudare, tiere sau lipire cu flacr, lucrri
care pot provoca scntei electrice sau mecanice, arcuri electrice, etc.) se efectueaz de conductorul
formaiei de lucru privind tehnologia de execuie i de conductorul locului de munc pentru probleme
specifice.
7. Personalul societii va putea ncepe lucrul numai dup ce i-a nsuit urmtoarele
cunotine minime :
- regulamentul de ordine interioar al societii;
- prevederile legislaiei n domeniul situaiilor de urgen, n prile ce-i privesc;
- normele de prevenire i stingere a incendiilor, exploziilor, i altor evenimente
negative specifice locului de munc;
- cunoaterea i mnuirea mijloacelor de prim intervenie din dotarea locului de
munc;
- modul de aciune n cazul producerii unei situaii de urgen.
8. Instruirea n domeniul situaiilor de urgen se certific prin nscrisuri realizate cu cerneal
sau past, n fiele individuale de instructaj. Dup completare fia individual de instructaj se semneaz
att de persoana instruit ct i de cea care a efectuat instructajul.
9. Participarea salariailor la instructajele i activitile organizate n domeniul situaiilor de
urgen este obligatorie, absena nejustificat se sancioneaz conform regulamentului de ordine interioar
i a prevederilor legale n vigoare.
10. Anexele alturate, Tematica de instruire a personalului n domeniul situaiilor de urgen
i Graficul de instruire fac parte integrant din prezenta dispoziie.
11. Coninutul prezentei decizii va fi adus la cunotina ntregului personal n prile care-i
privesc.
Sef sectie,
Ec. Ichim Marian
II.2 DECIZIA SEFULUI SECTIEI DE NUMIRE A RESPONSABILULUI CU ACTIVITATILE

DIN DOMENIULP.S.I. SI AL SITUATIILOR DE URGENTA
C.N.A.D.N.R.SA Bucuresti
D.R.D.P. Constanta
S.D.N. Calarasi
DECIZIA
Nr. 986 din 14.03.2013

Avnd n vedere prevederile art. 19 lit. a, e i f, Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind aprarea
mpotriva incendiilor, precum i ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecia civil,
innd cont de prevederile art. 6, lit. b) din Ordinului MinistruluiAdministraiei i Internelor nr. 163/
28.02.2007, privind aprobarea Normelor Generale de aprare mpotriva incendiilor,
Ec. Ichim Marian, sef Sectie Drumuri Nationale Calarasi
D E C I D E;
1. Se desemneaz dl. Ing. Cojocaru Adrian responsabil cu activitile din domeniul P.S.I. i al
situaiilor de urgen n cadrul societii, cu atribuii privind punerea n aplicare, controlul i supravegherea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor, la nivelul societii.
2. Responsabilul cu activitile din domeniul P.S.I. i al situaiilor de urgen, pe linie profesional
se subordoneaz direct, sefului sectiei i are urmtoarele atribuii:
Studiaz i i nsuete actele normative i legislative care reglementeaz activitatea de
prevenire i stingere a incendiilor;
Organizeaz i verific la nivelul societii modul n care se respect dispoziiile legale n
vigoare, normele, normativele i instruciunile de P.S.I., eficiena instruirii efectuate salariailor, informnd, n
scris, conducerea societii asupra celor constatate;
Organizeaz i conduce activitatea colectivului de membri P.S.I., conductorii
sectoarelor de activitate precum i efilor locurilor de munc;
Studiaz i identific pericolele de incendiu existente i poteniale, stabilete msurile de
remediere operativ sau n timp a deficienelor constatate, le transmite conductorilor sectoarelor de activitate
din cadrul unitii i stabilete termenele i posibilitile de realizare a acestora, precum i persoanele care
rspund de executarea lor;
Verific sistematic modul de ndeplinire de ctre colectivul de membri P.S.I., a
msurilor de aprare mpotriva incendiilor, obligaiile i sarcinile ce le revin;
Verific stadiul de ndeplinire a msurilor stabilite la controalele anterioare proprii,
precum i a celor stabilite de organele de control ale pompierilor militari, care au termene scadente;
Execut controale tehnice de prevenire a incendiilor n zilele nelucrtoare, de
srbtorile legale, precum i n timpul situaiilor speciale, verificnd respectarea dispoziiilor legale, a normelor
P.S.I., modul de organizare i supravegherea tehnica a activitii, paza i securitatea societii, ordinea i
disciplina;
Particip la controalele efectuate de pompierii militari, nsoesc i pun la dispoziia acestora
documentele P.S.I. prin care sunt stabilite modul de organizare privind aprarea mpotriva incendiilor;
Pstreaz documentele de P.S.I., procesele verbale de control, ordinele, deciziile i programele
de msuri referitoare la prevenirea i stingerea incendiilor adoptate de conducerea societii, tematicile de
instruire a salariailor, etc;
In colaborare cu serviciile de resort (financiar-contabile) ia msuri pentru includerea n
planurile economice i financiare anuale a fondurilor necesare realizrii msurilor de aprare mpotriva
incendiilor, dotrii cu mijloacele de intervenie sau protecie, echiprii cu instalaii, aparatur, echipamente de
P.S.I.;
Se asigur de buna funcionare i ntreinere a instalaiilor utilitare sau de protecie contra
incendiilor, cunoaterea de ctre personalul salariat a modului de utilizare a acestora, propune revizia/reparaia
la timp i de calitate a acestora, sau nlocuirea celor necorespunztoare sau completarea dotrii la nivelul
necesarului fixat prin normele de dotare;
Particip la analiza activitii de prevenire i stingere a incendiilor, fcnd propuneri pentru
nlturarea neajunsurilor i mbuntirea acestei activiti;
Particip la aciunile de prevenire i stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje,
schimburi de experien, analize) organizate de conducerea societii, i de unitile de pompieri militari sau
de alte organe mputernicite prin lege i face propuneri pentru organizarea unor asemenea aciuni;
Urmrete actualizarea documentelor de P.S.I., ori de cte ori apar modificri i le aduce la
cunotin salariailor, clienilor sau oricrei persoane interesate;
Aplic sau face propuneri, dup caz, potrivit prevederilor legale i competenei stabilite,
pentru recompense i sanciuni n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor.
3. In caz de incendiu sau situaii de urgen are urmtoarele atribuii:
Primete comunicrile privind evenimentul produs n sectoarele de activitate i informeaz
urgent conducerea societii;
Coordoneaz activitatea de stingere, n caz de incendiu, asigur colaborarea tuturor forelor
implicate n aciunea de stingere a incendiului, sau dup caz, intervenia pentru lichidarea urmrilor
provocate de calamiti naturale, va solicita, n caz de nevoie, sprijinul organelor superioare;
Particip dup caz n comisiile pentru analiza cauzelor unor incendii sau alte evenimente
importante produse;
Urmrete i controleaz realizarea n termen a msurilor stabilite n procesele verbale de
cercetare a incendiilor sau alte evenimente i informeaz conducerea societii asupra nerealizrii acestora,
propunnd msuri.
4. n cazul unor activiti de modernizare, extindere sau construcie de noi obiective, are
urmtoarele sarcini:
Urmrete i verific cuprinderea n proiecte a msurilor de prevenire i stingere a
incendiilor prevzute n norme sau face propuneri pertinente;
Pe baza studiului documentaiilor de proiectare, particip la edinele de avizare
prezentnd observaii, propuneri pentru completarea acestora;
Urmrete ca, la contractarea noilor instalaii i utilaje, s ceara asigurrea tuturor
msurilor de P.S.I., aa cum sunt ele prevzute n actele normative aflate n vigoare.
Particip n calitate de membru sau consultant de specialitate al comisiei, la recepia
obiectivelor noi care urmeaz s fie puse n funcie, sesiznd lips unor msuri de P.S.I., care pot afecta
securitatea personalului i instalaiilor respective.
5. n timpul cnd dl. Ing. Cojocaru Adrian lipsete din societate (concediu odihn, medical, delegaie,
etc.), atribuiile sale vor fi preluate de dl. Ing. Irimias Gheorghe. .
6. Pentru ndeplinirea sarcinilor primite pe linie de prevenire i stingere a incendiilor, d-nii
vor beneficia, conform prevederilor din Legea nr. 307/2006, de timpul necesar executrii atribuiilor stabilite.
7. Responsabilul cu probleme psi ( cadrul tehnic psi) va difuza i aplica prevederile prezentei
decizii.
Sef Sectie
Ec. Ichim Marian
II.3 TEMATICA DE INSTRUIRE IN DOMENIUL PSI SI AL SITUATIILOR DE URGENTA PENTRU

ANUL 2014 IN CADRUL CNADNR SA-SDN Calarasi
Nr Tematica Bibliografie Durat
Lun Domeniu
cr a
a l
t.
a) Tematic general : Legea nr. - Legea nr.307/2006
307/2006 , deciziile de organizare a - O.M.A.I. 163/2007
aprrii mpotriva incendiilor; cap I i II 20 min.
din Norme Generale de aprare
mpotriva incendiilor
Aprare b) Tematic specific: obligaiile - Legea nr.307/2006
mpotriva
generale i specifice ce revin - O.M.A.I. 163/2007 20 min.
categoriilor de salariai instruii
incendiilor c) Tematic specific : modul de - Instruciunile de
utilizare a mijloacelor de prima folosire a tehnicii
1 IAN intervenie din dotarea locului de respective
munc (hidrani, stingtoare portabile
20 min.
i cnd este cazul instalaii speciale
de P.S.I.).
a) Tematic general : reguli generale Culegere de lecii de
de comportare la calamitai naturale i protecie civila 30 min.
Protecie catastrofe
civil b) Tematic specific: msuri generale Culegere de lecii de
de prevenire, protecie i intervenie la protecie civila 30 min.
dezastre
a) Tematic general: evacuare - Plan de evacuare
persoane, depozite materiale, - Plan de depozitare 30 min.
Aprare intervenii la incendii - Plan de intervenie
b) Tematic specific: evaluare riscului - Instruciuni tehnice
mpotriva de incendiu, cauze poteniale de interne
incendiilor incendiu la locul de munc. Norme, - Organizarea 30 min.
2 FEB reguli i msuri de prevenire i aprrii mpotriva
nlturare a acestora. incendiilor
a) Tematic general: ntiinarea, Legea nr. 481/2004
alarmarea i adpostirea
30 min.
Protecie
b) Tematic specific: asigurarea H.G.R. nr. 501/2005
civil mijloacelor de protecie individuala a 30 min.
cetenilor
a) Tematic general: evacuarea O.M.A.I. 163/2007
Aprare fumului n caz de incendii. Pericole 30 min.
pentru oameni.
mpotriva b) Tematic specific: reguli de Instruciuni PSI
incendiilor prevenire a incendiilor specifice pentru specifice 30 min.
locul de munc.
3 MAR a) Tematic general: rolul, locul i Culegere de lecii de
misiunile proteciei civile protecie civila
30 min.
Protecie b) Tematic specific: msuri i reguli Culegere de lecii de
civil de comportare la receptarea protecie civila
30 min.
semnalelor de alarmare de protecie
civil
4 APR Aprare a) Tematic general: stabilirea i Legea nr. 307/2006
mpotriva sancionarea contraveniilor n 20 min.
domeniul aprrii mpotriva incendiilor
incendiilor b) Tematic specific: ci de acces, O.M.A.I. 163/2007 20 min.
planul de evacuare a locului de
munc, intervenie la locul de
munc
Lun Domeniu
cr a
a l
t.
c) Activitate practic: modul de
utilizare a unui hidrant de incendiu
interior (fiecare participant va executa 20 min.
intervenia cu jet compact i
pulverizat)
a) Tematic general: protecia civil Culegere de lecii de
pe plan internaional protecie civila
30 min.
Protecie
b) Tematic specific: reguli generale Culegere de lecii de
civil de comportare i protecie n cazul protecie civila 30 min.
cutremurelor de pmnt
a) Tematic general: protecia
golurilor la propagarea incendiilor (ui Normativ P 118-99
rezistente la foc, instalaii speciale,
20 min.
etc.)
b)Tematic specific: instalaii Normativ I 7 - 2011
Aprare electrice de for i iluminat
mpotriva
specifice locului de munc 20 min.
(cunotine tehnice generale i
incendiilor specifice)
c) Activitate practic: modul de
5 MAI utilizare a unui hidrant de incendiu
exterior (fiecare participant va executa 20 min.
intervenia cu jet compact i
pulverizat)
a) Tematic general: protecia Legea nr. 481/2004
nuclear, radiologic, chimic i 30 min.
Protecie biologic
civil b) Tematic specific: protecia Culegere de lecii de
populaiei, salariailor i bunurilor protecie civila 30 min.
materiale prin adpostire
a) Tematic general: Dispoziii O.M.A.I. nr. 605 /
generale de aprare mpotriva 2008
incendiilor pe timpul utilizrii focului 20 min.
Aprare deschis la arderea de miriti, vegetaie
mpotriva uscat i resturi vegetale
incendiilor b) Tematic specific: reguli generale O.M.A.I. 163/2007
20 min.
6 IUN i specifice sezonului secetos
c) Exerciiu de evacuare a locului de
munc
20 min.
a) Tematic general: organizarea Legea nr. 481/2004
Protecie proteciei civile n Romania
30 min.
civil b) Tematic specific: adposturile de Culegere de lecii de
30 min.
protecie civil protecie civila
7 IUL a) Tematic general: norme de O.M.A.I. 163/2007
aprare mpotriva incendiilor la
Aprare exploatarea construciilor, instalaiilor
30 min.
mpotriva i altor amenajri
incendiilor b) Activitatea practic: instructaj
privind primul ajutor n caz de arsuri i 30 min.
intoxicaii cu fum
Protecie a) Tematic general: clasificarea 30 min.
civil unitilor administrativ teritoriale, H.G.R. nr. 642/2005
instituiilor publice i operatorilor
economici din punct de vedere al
proteciei civile, n funcie de tipurile de
risc specifice
Lun Domeniu
cr a
a l
t.
b) Tematic specific: reguli de Culegere de lecii de
comportare i de aciune n caz de protecie civila 30 min.
accident nuclear i chimic
a) Tematic general: stabilirea i H.G.R. nr. 537 /
sancionarea contraveniilor la 2007
normele de prevenire i stingere a
20 min.
incendiilor
Aprare b) Tematic specific: mijloace de Norme
protecie n caz de incendiu (a departamentale
mpotriva corpului, a capului, a cilor respiratorii, specifice
20 min.
incendiilor mini i picioare).
8 AUG c) Activitate practic: mod de utilizare
a
mijloacelor de protecie enumerate la
20 min.
litera b.
a) Tematic general: controlul asupra H.G.R. nr. 804 /
Protecie pericolelor de accident major n care 2007 30 min.
sunt implicate substane periculoase
civil b) Tematic specific: mijloace de Culegere de lecii de
protecie individual i colectiv protecie civila
30 min.
a) Tematic general: tipuri de focare -Instruciuni folosire
n caz de incendiu i modul de stingtoare portabile
combatere n faz incipient cu -Manualul 30 min.
Aprare stingtoare portabile de incendiu pompierului, cap.
mpotriva aferent
incendiilor b) Tematic specific: obligativitatea -O.M.A.I. nr.
instruirii PSI a personalului, 712/2005, O.M.A.I.
30 min.
9 SEP rspunderii ce revin diverselor nr. 786/2005
categorii de personal.
a) Tematic general: principalele H.G.R. nr.
funcii de sprijin asigurate pentru 2288/2004
Protecie prevenirea i gestionarea situaiilor de
30 min.
civil urgen
b) Tematic specific: asanarea Manual protecie
teritoriului de muniie neexplodat civil
30 min.
a) Tematic general: mijloace de Normativul I -13/1-
nclzire (locale i centrale) 02
Ordinul prefectului
30 min.
Aprare nr. 193/2002
mpotriva b) Activitate practic: mijloacele O.M.A.I. 163/2007,
incendiilor tehnice de aprare mpotriva Organizarea
30 min.
incendiilor din sectorul de activitate interveniei de
funcii, mod de utilizare stingere a incendiilor
10 OCT
a) Tematic general: drepturile i Legea nr. 481/2004
obligaiile cetenilor privind protecia 30 min.
civil
Protecie
b) Tematic specific: organizarea i O.M.A.I. nr. 1259/
civil asigurarea activitii de ntiinare, 2006
avertizare, prealarmare i alarmare n
30 min.
situaii de protecie civil
11 NOV Aprare a) Tematic general: cauze de - Cercetarea cauze- 30 min.
mpotriva incendiu (mijloacele care le produc, lor incendiilor de I.
mprejurrile determinante i sursa de Crciun, S. Calot
incendiilor producere a incendiului).
Lun Domeniu
cr a
a l
t.
b) Tematic specific: cunoaterea -Planul de
forelor de intervenie n caz de intervenie n caz de
incendiu la locul de munc. incendiu 30 min.
Conducerea operaiunilor de stingere
a incendiilor, modaliti de cooperare.
a) Tematic general: Organizarea i O.M.A.I. nr.
asigurarea activitii de evacuare n 1184/2006 30 min.
Protecie situaii de urgen
civil b) Tematic specific: reguli generale Culegere de lecii de
de acordare a primului ajutor n caz protecie civil 30 min.
de rniri i intoxicri
Msuri de prevenire a situaiilor de Extrase din temele
Aprare urgen. Reguli generale de parcurse n timpul
comportare i protecie n cazul anului
90 min.
mpotriva
producerii acestora
12 DEC incendiilor/ Test tip gril: minim 10 ntrebri,
Protecie obligatoriu rspuns corect la 70% din
civil ntrebri. La nevoie se repet testul n
30 min.
termen de 3 zile.
III. INSTRUIREA PRIVIND PROTECTIA CIVILA
COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI

I DRUMURI NAIONALE DIN ROMNIA S.A.
III.1 INSTRUCTAJ
SPECIFIC LOCULUI DE MUNC
Cuprins:
Cap. 1: Dispoziii generale
Cap. 2: Drepturile i obligatiile salariailor
Cap. 3: Alarmarea i reguli de comportare la recepionarea semnalelor de alarm
Cap. 4: Protecia salariailor i bunurilor materiale
4.1 Prin adpostire

4.2 Protecia CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear)
4.3 Prin evacuare
Cap. 5: Reguli de pregtire, protecie, comportare i aciune n caz de cutremur
Cap. 6: Baza legal

Capitolul 1: Dispozitii generale
Protecia civil este o component a sistemului securitii naionale i reprezint un ansamblu

integrat de activiti specifice, msuri i sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter
umanitar i de informare public, planificate, organizate i realizate potrivit legii, n scopul
prevenirii i reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejrii populaiei, bunurilor i
mediului mpotriva efectelor negative ale situaiilor de urgen, conflictelor armate i
nlturrii operative a urmrilor acestora i asigurrii condiiilor necesare supravieuirii
persoanelor afectate.
Conform prevederilor legislative n vigoare, n cadrul CNADNR S.A. se vor respecta

normele specifice de protecie civil, se va asigura participarea la activitile de pregtire
specifice i vor fi duse la ndeplinire msurile/ aciunile prevzute n planurile i programele
de protecie civil sau a celor dispuse de autoritile abilitate pe timpul aciunilor de
intervenie i de restabilire a strii de normalitate.
Capitolul 2: Drepturile i obligaiile salariailor
Salariaii au urmtoarele drepturi i obligaii:

- s beneficieze de msurile de protecie prevzute prin lege pentru perioadele de ntrerupere a
activitii, impuse de situaiile de protecie civil;
- sa respecte normele, regulile i msurile de protecie civil stabilite;
- s participe la instruiri, exerciii, aplicaii i la alte forme de pregtire specific.
Capitolul 3. Alarmarea si reguli de comportare la receptionarea semnalelor

de alarma
Semnalele de alarmare a populaiei/ salariailor sunt: alarma aerian; alarma chimic;

alarma la dezastre i ncetarea alarmei.
Durata fiecarui semnal este de dou minute pentru toate mijloacele de alarmare, excepie
fcnd sirenele cu aer comprimat, la care durata semnalului este de un minut.
1. Semnalul alarm aerian:

Se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde ntre ele.
La recepionarea acestui semnal, persoanele care se gasesc la locul de munc:
- vor ntrerupe lucrul sau alte preocupri;
- vor ntrerupe iluminatul exterior i interior (pe timpul ntunericului), cu excepia
iluminatului camuflat.
2. Semnalul alarm chimic:

Se compune din 5 impulsuri a 16 secunde fiecare, cu pauz de 10 secunde ntre ele.
La recepionarea acestui semnal, persoanele care se gsesc la locul de munc sunt obligate:
- sa pun imediat mtile contra gazelor sau mijloacele improvizate (banderol vat-
sifon) i dispozitive de protecie a pielii (nclminte, mnui);
- sa ia rezerve de ap, alimente, medicamente, obiecte de prim necesitate, documentele
de identitate i s coboare n adpost;
- sa etaneizeze ct mai repede uile i ferestrele ncperii n care s-au adpostit cu
esturi, band adeziv, leucoplast, scotch; n ncperile cu sobe se nchid courile, se
astup orificiile i fisurile.
Dup ce pericolul de contaminare a trecut, regulile de comportare ulterioar vor fi comunicate
de organele de protecie civil.
3. Semnalul alarm la dezastre:

Se compune din 5 impulsuri a 15 secunde fiecare, cu pauz de 15 secunde ntre ele.
4. Semnalul ncetarea alarmei:

Se compune dintr-un semnal continuu, de aceeai intensitate, cu durata de 2 minute.
Dup comunicarea acestui semnal salariaii se ntorc la locurile de munc sau ntrerup lucrul
pentru lichidarea urmrilor atacului.
Capitolul 4. Protecia salariailor i bunurilor materiale
4.1 Prin adpostire
Adpostirea populaiei i a bunurilor materiale se realizeaz n dou variante:

1. Pentru atacul prin surprindere: salariaii se vor adposti n funcie de adposturile existente
i n funcie de teren (se pot folosi i culoarele sau parterul cldirilor);
2. Pentru atacul anunat (dup decretarea strii de rzboi) salariaii se vor adaposti n:
- adposturile existente;
- adposturile simple, amenajate pe plan local;
- subsolurile construciilor (pe baza proiectelor de amenajare).
4.2 Protecia CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear)
Protecia CBRN reprezint aciunea de ocrotire a salariailor mpotriva contaminrii

radiologice, biologice i chimice i se asigur prin mijloace speciale de protecie individual
i colectiv.
1. Protecia mpotriva efectelor factorilor distructivi ai exploziei nucleare necesit

adpostirea, astfel nct s fie minimizat contactul prafului radioactiv cu organismul.
2. Protecia mpotriva aciunii vtmtoare a substanelor toxice de lupt const n

evitarea contactului direct cu acestea. Acest lucru se poate realiza prin izolarea la locul de
munc sau n adposturi etane, a cror atmosfer s nu fie contaminat cu substane toxice.
Protecia persoanelor este eficient dac:
- din primele minute se ndeprteaz substanele toxice de pe piele, mbrcminte etc.;
- salariaii se echipeaz cu mti contra gazelor (sau mijloace improvizate) i se adpostesc;
- apa i alimentele nu se consum fr controlul i avizul organelor de specialitate.
3. Protecia biologic se impune ca urmare a ntrebuinrii de ctre agresor a armei

biologice.
Principalele semne ntlnite la majoritatea bolilor infecto-contagioase provocate de un atac cu
arm biologic sunt: temperatur ridicat, tulburri digestive (greuri, vrsturi, diaree),
tulburri respiratorii, dureri de cap, senzaie de ameeal, stare de agitaie, apariia unor pete
pe corp.
Msurile ntreprinse fa de sursa de infecie constau n:

- respectarea de ctre salariai a obligaiilor ce le revin n cadrul strii de carantin;
- sprijinirea activitilor de depistare i izolare a persoanelor cu semne de boal infecto-
contagioas i sesizarea organelor sanitare.
Msurile ntreprinse mpotriva transmiterii infeciei constau n:
- protejarea cilor respiratorii, a pielii i mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale sau
simple de protecie individual;
- ermetizarea uilor i ferestrelor spaiilor de lucru;
- evitarea consumrii apei din surse necontrolate de organele sanitare.
4. Protecia n cazul producerii accidentelor chimice/polurii accidentale necesit

adpostirea salariailor n cldiri i etaneizarea uilor i a ferestrelor utiliznd pentru izolare
materiale aflate la ndemn (produse textile, burei, chit). Se va opri orice instalaie de aer
condiionat sau de ventilare i nu se vor prsi cldirile dect la ncetarea alarmei.
4.3 Prin evacuare
In cazul evacurii salariaii:

- vor respecta ordinea de evacuare stabilit;
- nainte de prsirea spaiului de lucru vor ntrerupe funcionarea instalaiilor de
alimentare cu ap, gaze, energie electric i vor nchide ferestrele;
- la prsirea spaiului de lucru vor lua documentele personale, o rezerv de alimente, ap;
- la locul de refugiu vor ocupa locurile stabilite, vor respecta msurile de comportare i
igienico-sanitare stabilite.
Capitolul 5: Reguli de pregatire, protectie, comportare si actiune in caz de

cutremur
Masuri de pregtire a locului de munc pentru prevenirea efectelor seismice:

- regndirea mobilrii ncperilor astfel nct spaiul s nu fie aglomerat cu diverse piese
de mobilier sau aparatur instabile la seism i amplasate n vecintatea spaiului de
lucru;
- identificarea mobilierului auxiliar/obiectelor grele care atrn peste birouri i care ar
putea s cad i nlocuirea acestora cu altele mai uoare, bine fixate;
- amplasarea echipamentelor tehnice mai grele sau pe rotile la distan de ieirile din
ncperi, astfel nct, n caz se seism, s nu blocheze, prin deplasare, accesul;
- amplasarea extinctoarelor n locuri cunoscute i accesibile n orice moment, lng
sursele poteniale de incendiu;
- informarea asupra locului de amplasare a comutatoarelor, siguranelor, robinetelor
pentru ap, gaze i electricitate, astfel nct, la nevoie, dup seism, acestea s poat fi
nchise/deschise.
Reguli de comportare n timpul producerii seismului:

- pstrai-v calmul, nu intrai n panic, linitii-i i pe ceilali;
- rmnei n ncpere, departe de ferestre care se pot sparge i v pot accidenta,
protejai-v sub o grind, un toc de u solid sub un birou/ mas care sunt suficient de
rezistente spre a v feri de cderea unor obiecte, mobile suprapuse, lmpi, tencuieli etc.
In lipsa unor astfel de posibiliti v putei proteja stnd la podea lng un perete solid,
pe genunchi i coate, cu faa n jos i cu palmele mpreunate pentru a proteja capul i
ceafa, iar cu antebraele pe lateral capul;
- nu fugii pe u, nu srii pe fereastr, nu alergai pe scri, nu utilizai liftul, evitai
aglomeraia, mbulzeala, iar dac este posibil deschidei ua ncperii spre exterior, spre
a preveni blocarea acesteia, n vederea evacurii dup terminarea micrii seismice;
- dac v aflai n afara cldirii, deplasai-v ct mai departe de aceasta, ferii-v de
tencuieli, crmizi, couri, parapete, cornie, geamuri, ornamente care de obicei se pot
prbui n strad. Nu fugii pe strad, deplasai-va calm spre un loc deschis i sigur;
- acordai primul ajutor persoanelor ranite.
- n cazul n care suntei surprini de cderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier
rsturnate, cutai s v protejai capul i membrele sau s v asigurai supravieuirea;
ulterior vei cuta s alarmai prin diferite metode colegii ct i echipele de salvare-
intervenie de prezena dvs.
Comportarea dup producerea unui cutremur:

- nu prsii imediat spaiul n care v-a surprins seismul;
- acordai mai nti primul ajutor celor afectai de seism;
- utilizai telefonul doar pentru apeluri la salvare, pompieri etc., n cazuri justificate,
spre a nu bloca circuitele telefonice;
- dac s-a declanat un incendiu, cutai sa-l stingei prin fore proprii;
- prsii cu calm cldirea, fr a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificai mai nti scara
i drumul spre ieire spre a nu v expune la pericole;
- prevenii rnirea provocat de cderea unor tencuieli, crmizi, etc. la ieirea din
cldire utiliznd o casc de protecie sau, n lipsa acesteia, un scaun ori alt obiect
protector;
- experiena cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa avei cunotine necesare
supravieuirii pn la intervenia echipelor de salvare n cazul unei situaii extreme n
care, de exemplu ai fi surprins sub drmturi, mobilier rsturnat sau ai rmne blocat
ntr-o camer prin nepenirea uilor sau din alte cauze. In astfel de cazuri, o variant
clasic de comunicare cu cei din afar este s batei la intervale regulate cu un obiect
tare n conducte sau n pereii incintei, iar dac ai stabilit contactul verbal, furnizai
informaiile cerute i cerei primul ajutor necesar.
Capitolul 6: Baza legal
1. Legea nr. 481/2004 privind protecia civil, cu modificrile i completrile ulterioare

2. Ordinului ministrului administraiei i internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea
Dispoziiilor generale privind instruirea n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor i
instruirea n domeniul proteciei civile, cu modificrile i completrile ulterioare;
3. Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea i asigurarea activitii de evacuare n situaii de urgen
4. Manual de protecie civil pentru personalul cu atribuii n domeniul proteciei civile de la
localiti, instituii publice i ageni economici, Editura Ministerului Administraiei i
Internelor, 2005.
COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI
SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A.
III.2 INSTRUCTAJUL PERIODIC LUNAR PENTRU SITUATII DE URGENTA

(PROTECTIE CIVILA) 2014
Ianuarie:
Informatii generale privind protectia civila
Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta

ansamblul de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu
caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate in scopul
prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor si
mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor armate si
inlaturarii urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor
afectate.
Organizarea protectiei civile consta in:
- constituirea organismelor/structurilor pentru managementul situatiilor de urgenta,
inclusiv al protectiei civile, respectiv constituirea serviciilor pentru situatii de urgenta;
- intocmirea planurilor de analiza si de acoperire a tipurilor de riscuri (PAAR) in teritoriul
de competenta sau in domeniul de activitate;
- planificarea, organizarea activitatilor de pregatire a populatiei/ salariatilor in domeniul
protectiei civile;
- organizarea evacuarii in caz de urgenta civila;
- planificarea resurselor pentru functionarea structurilor specificate mai sus, precum si
pentru realizarea masurilor stabilite in PAAR.
Organizarea activitii de protecie civil la nivelul CNADNR. Celula de urgenta
La nivelul CNADNR, activitatea de protectie civila este condusa, potrivit legii, de

catre Directorul General, care este Seful Protectiei Civile.
Personalul de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile din cadrul
CNADNR asigura permanent coordonarea planificarii si a realizarii activitatilor si masurilor
de protectie civila, participa la pregatirea serviciilor de urgenta, a salariatilor si asigura
coordonarea celulelor de urgenta.
Celula de urgenta se constituie si functioneaza potrivit legii, sub conducerea
nemijlocita a directorului general al CNADNR SA, ca organism de sprijin al managementului
situatiilor de urgenta. Din celula fac parte angajati ai CNADNR SA, numiti prin decizia
directorului general, care indeplinesc functii de sprijin in gestionarea situatiilor de urgenta.
Activitatea desfasurata de celula de urgenta face parte din sarcinile de serviciu.
Formatiunile de protectie civila sunt forte specializate, organizate si dotate pentru a
participa, impreuna cu alte forte destinate apararii, la limitarea si inlaturarea urmarilor
dezastrelor si atacurilor teroriste sau inamice.
Februarie:
Protejarea salariailor prin evacuare i adpostire n cazul producerii unei situaii de

urgen
Adaposturile pentru protectia civila reprezinta totalitatea constructiilor special

executate sau amenajate care au capacitatea sa reduca actiunea de distrugere a armelor de
nimicire in masa si sa asigure protectia persoanelor adapostite impotriva daramaturilor
provocate de explozii.
Adapostirea populatiei si a bunurilor materiale se realizeaza in doua variante:
1. Pentru atacul prin surprindere: salariatii se vor adaposti in functie de adaposturile
existente si in functie de teren (se pot folosi si culoarele sau parterul cladirilor);
2. Pentru atacul anuntat (dupa decretarea starii de razboi) salariatii se vor adaposti in:
- adaposturile existente;
- adaposturile simple, amenajate pe plan local;
- subsolurile constructiilor (pe baza proiectelor de amenajare).
Dotarea adaposturilor cuprinde: instalatii de ventilatie (filtro-ventilatie); instalatii
electrice; instalatii sanitare; banci si scaune; trusa de deblocare-salvare; rezerva de apa;
mijloace de iluminat cu baterii; instalatii de telecomunicatii; afise cu reguli de comportare.
Prin evacuare se intelege scoaterea organizata din municipiile resedinta de judet,

precum si din alte localitati, in timp de razboi sau in caz de dezastre, a unor institutii publice
si agenti economici, categorii de populatie si bunuri materiale, in zone si localitati care
asigura conditii de protectie a personalului, de functionare a institutiilor publice, a agentilor
economici respectivi precum si pentru protejarea valorilor materiale si culturale.
Reguli de comportament in cazul evacuarii:

- respectati ordinea de evacuare stabilita pentru persoanele aflate in zonele periclitate:
copii, femei, bolnavi si batrani;
- inainte de parasirea locuintei intrerupeti functionarea instalatiilor de alimentare cu apa,
gaze, energie electrica si inchideti ferestrele;
- la parasirea locuintei luati documentele personale, o rezerva de alimente, apa, trusa
sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio si imbracaminte de schimb
corespunzatoare anotimpului;
- calmati persoanele intrate in panica sau speriate, in special copii;
- la locul de refugiu (tabara de sinistrati, sali de sport, etc.) ocupati locurile stabilite,
protejati si supravegheati copii, respectati masurile de comportare si igienico-sanitare
stabilite.
Martie:
Cutremure. Reguli de pregtire, protecie, comportare i aciune n caz de cutremur
Masuri de pregatire a locului de munca pentru prevenirea efectelor seismice:

- regandirea mobilarii incaperilor astfel incat spatiul sa nu fie aglomerat cu diverse piese
de mobilier sau aparatura instabile la seism si amplasate in vecinatatea spatiului de
lucru;
- identificarea mobilierului auxiliar/ obiectelor grele care atarna peste birouri si care ar
putea sa cada si inlocuirea acestora cu altele mai usoare, bine fixate;
- amplasarea extinctoarelor in locuri cunoscute si accesibile in orice moment, langa
sursele potentiale de incendiu;
- informarea asupra locului de amplasare a comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor
pentru apa, gaze si electricitate, astfel incat, la nevoie, dupa seism, acestea sa poata fi
inchise/deschise.
Reguli de comportare in timpul producerii seismului:

- ramaneti in incapere, departe de ferestre care se pot sparge si va pot accidenta, protejati-
va sub o grinda, un toc de usa solid sub un birou/ masa care sunt suficient de rezistente
spre a va feri de caderea unor obiecte, mobile suprapuse, lampi, tencuieli etc. In lipsa
unor astfel de posibilitati va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, pe
genunchi si coate, cu fata in jos si cu palmele impreunate pentru a proteja capul si ceafa,
iar cu antebratele pe lateral capul;
- nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, evitati
aglomeratia, imbulzeala, iar daca este posibil deschideti usa incaperii spre exterior, spre
a preveni blocarea acesteia, in vederea evacuarii dupa terminarea miscarii seismice;
- daca va aflati in afara cladirii, deplasati-va cat mai departe de aceasta, feriti-va de
tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente care de obicei se pot
prabusi in strada. Nu fugiti pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur;
- acordati primul ajutor persoanelor ranite.
- in cazul in care sunteti surprinsi de caderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier
rasturnate, cautati sa va protejati capul si membrele sau sa va asigurati supravietuirea;
ulterior veti cauta sa alarmati prin diferite metode colegii cat si echipele de salvare-
interventie de prezenta dvs.
Comportarea dupa producerea unui cutremur:

- nu parasiti imediat spatiul in care v-a surprins seismul;
- acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism;
- utilizati telefonul doar pentru apeluri la salvare, pompieri etc., in cazuri justificate, spre
a nu bloca circuitele telefonice;
- daca s-a declansat un incendiu, cautati sa-l stingeti prin forte proprii;
- parasiti cu calm cladirea, fara a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificati mai intai scara si
drumul spre iesire spre a nu va expune la pericole;
- preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc. la iesirea din cladire
utilizand o casca de protectie sau, in lipsa acesteia, un scaun ori alt obiect protector;
- experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare
supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in
care, de exemplu ati fi surprins sub daramaturi, mobilier rasturnat sau ati ramane blocat
intr-o camera prin intepenirea usilor sau din alte cauze. In astfel de cazuri, o varianta
clasica de comunicare cu cei din afara este sa bateti la intervale regulate cu un obiect
tare in conducte sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit contactul verbal, furnizati
informatiile cerute si cereti primul ajutor necesar.
Aprilie:
Protectia in caz de atac chimic, accident chimic sau poluare accidentala
Protectia chimica se impune ca urmare a intrebuintarii de catre agresor a armei

chimice.
Substantele toxice de lupta continute de armele chimice pot vatama populatia (salariatii) si
animalele neprotejate si contamineaza aerul, terenul, constructiile, imbracamintea, produsele
alimentare, furajele, apa etc.
Protectia salariatilor (populatiei) cat si a bunurilor materiale de orice natura impotriva
actiunii vatamatoare a substantelor toxice de lupta consta in evitarea contactului direct cu
acestea.
Acest lucru se poate realiza prin izolarea la locul de munca, camere de locuit (birouri) si
adaposturi etanse, a caror atmosfera sa ramana nepoluata cu substante toxice.
Protectia persoanelor este eficienta daca:
- din primele minute se indeparteaza substantele toxice de pe piele, imbracaminte etc;
- oamenii/ salariatii se echipeaza cu masti contra gazelor si se adapostesc;
- la aparitia primelor semne de intoxicatie se acorda imediat primul ajutor;
- apa si alimentele nu se consuma fara controlul si avizul organelor de specialitate.
Reguli de comportare si actiune ale salariatilor in caz de accident chimic sau poluare
accidentala:
- comportati-va cu calm si respectati regulile si masurile indicate;
- inchideti apa, gazele, scoateti aparatele electrice din priza;
- luati actele de identitate, mijloacele individuale de protectie si ocupati locul de
adapostire;
- inchideti usile si ferestrele si puneti in functiune aparatul de radio sau televizorul;
- pregatiti mijloacele individuale de protectie pentru a fi folosite imediat;
- limitati la maximum deplasarile in afara locurilor de adapostire, iar daca o faceti
imbracati mijloacele de protectie;
- nu consumati alimente, apa, decat din surse protejate si avizate;
- fiti pregatit in vederea unei eventuale evacuari in afara zonei contaminate;
- parasirea locului de adapostire se face numai la incetarea alarmei sau la indicatia
organelor de protectie civila;
- evitati contactul cu obiectele din jur;
- nu intrati in locuinte, incaperi de lucru etc., cu imbracamintea contaminata;
- executati decontaminarea personala a imbracamintei si incaltamintei.
Mai:
Protectia in caz de atac nuclear, accident nuclear si urgenta radiologica
Protectia nucleara se impune ca urmare a intrebuintarii de catre agresor a armei

nucleare.
Pentru protectia impotriva efectelor exploziei nucleare trebuie sa retinem urmatoarele:
- impotriva armei nucleare ne protejam prin adapostire;
- nu trebuie sa privim spre sfera de foc;
- ne adapostim numai dupa constructii solide sau obstacole naturale;
- nu stam in picioare, expusi la explozie;
- orice obstacol micsoreaza actiunea factorilor distructivi ai exploziei nucleare;
- impotriva contaminarii radioactive ne protejam daca impiedicam contactul prafului
radioactiv cu organismul.
Reguli de comportare si actiune in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica:

- comportati-va cu calm si respectati regulile si masurile indicate;
- inchideti apa, gazele, scoateti aparatele electrice din priza;
- luati actele de identitate, mijloacele individuale de protectie si ocupati locul de
adapostire;
- inchideti usile si ferestrele si puneti in functiune aparatul de radio sau televizorul;
- pregatiti mijloacele individuale de protectie pentru a fi folosite imediat;
- limitati la maximum deplasarile in afara locurilor de adapostire, iar daca o faceti
imbracati mijloacele de protectie;
- nu consumati alimente, apa, decat din surse protejate si avizate;
- fiti pregatit in vederea unei eventuale evacuari in afara zonei contaminate;
- parasirea locului de adapostire se face numai la incetarea alarmei sau la indicatia
organelor de protectie civila;
- evitati contactul cu obiectele din jur;
- nu intrati in locuinte, incaperi de lucru etc., cu imbracamintea contaminata;
- executati decontaminarea personala a imbracamintei si incaltamintei.
Iunie:
Protectia biologica
Protectia biologica se impune ca urmare a intrebuintarii de catre agresor a armei

biologice. Arma biologica include agenti patogeni care, in urma raspandirii, pot determina
imbolnavirea in masa a populatiei (salariatilor) sau a animalelor precum si distrugerea
culturilor vegetale.
Semnele utilizarii armelor biologice sunt:
- explozia infundata a bombelor de aviatie si proiectilelor de artilerie;
- zborul avioanelor la joasa inaltime si aparitia unor nori de fum sau ceata in urma lor;
- aruncarea din avioane a diferitelor obiecte (lazi, cutii), urmata de aparitia la cadere a
unui numar mare de insecte si rozatoare care nu se intalnesc in mod obisnuit in zona;
- prezenta unui numar mare de cazuri de boli contagioase in randul populatiei
(salariatilor);
- imbolnavirea in masa a animalelor domestice si salbatice precum si a pasarilor.
Principalele semne intalnite la majoritatea bolilor infectios-contagioase provocate de un

atac cu arma biologica sunt: temperatura ridicata, tulburari digestive (greturi, varsaturi,
diaree), tulburari respiratorii, dureri de cap, senzatie de ameteala, stare de agitatie, aparitia
unor pete pe corp.
Masurile intreprinse fata de sursa de infectie constau in:

- respectarea de catre salariati /populatie a obligatiilor ce le revin in cadrul starii de
carantina;
- sprijinirea activitatilor de depistare si izolare a persoanelor cu semne de boala infectios-
contagioasa si sesizarea organelor sanitare;
- respectarea masurilor de izolare, supraveghere a celor veniti in contact cu bolnavii
infectati.
Masurile intreprinse impotriva transmiterii infectiei constau in:
- protejarea cailor respiratorii, a pielii si mucoaselor, cu ajutorul mijloacelor speciale sau
simple de protectie individuala;
- ermetizarea usilor si ferestrelor locuintelor;
- evitarea consumarii apei din surse necontrolate de organele sanitare. Pana la avizarea
calitatii apei, se va bea apa fiarta si racita sau apa imbuteliata;
- respectarea indicatiilor organelor sanitare privind consumarea legumelor, fructelor,
produselor de origine animala;
- executarea indicatiilor organelor sanitare privind autocontrolul preventiv al corpului si
imbracamintei, distrugerea rozatoarelor din locuinte (loc de munca) si magazii.
Iulie:
Cutremure. Pregtirea, protecia, comportarea i aciunea n caz de cutremur

lucru;
inchise/deschise.


August:
Asanarea teritoriului de munitia neexplodata
Sub denumirea generala de munitii sunt incluse urmatoarele: cartuse pentru arme
militare, de tir si de vanatoare; proiectile; bombe sau aruncator de rachete; munitie reactiva;
torpile; mine; cartuse de semnalizare; petarde; grenade; bombe; orice elemente incarcate cu
substante explozive.
La intalnirea unei astfel de munitii respectati urmatoarele reguli:

- nu le atingeti, nu le loviti sau miscati;
- nu le introduceti in foc;
- nu incercati sa demontati focoasele sau alte elemente componente;
- nu lasati copiii sa se joace cu asemenea componente;
- nu ridicati, nu transportati sau introduceti munitiile neexplodate in incaperi,
locuinte sau gramezi de fier vechi;
- in zona unde se presupune ca ar exista munitie neexplodata nu permiteti accesul,
nu faceti focul si nu executati lucrari de imbunatatiri, sapat.
Persoanele fizice si juridice care iau cunostinta de existenta munitiilor au obligatia sa

anunte imediat centrul operational din cadrul serviciului de urgenta profesionist, dispeceratul
integrat de urgenta, politia sau primarul, dupa caz.
Actiunile de asanare a terenului si de neutralizare a munitiei ramase neexplodate sunt
realizate de catre subunitati specializate si specialisti pirotehnicieni din serviciile de urgenta
profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
Munitiile sunt distruse in poligoane ale Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului
Apararii Nationale sau pe terenuri puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice
locale pe a caror raza administrativ-teritoriala se executa lucrarile de asanare.
Septembrie:
Dezastre. Alunecari de teren/ inundatii si inzapeziri
In cazul producerii unui dezastru, este bine sa:

- cunoasteti semnalele de alarmare transmise prin sistemul protectiei civile;
- deschideti difuzoarele, aparatele radio si televizoarele si sa ascultati informatiile emise,
buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autoritatile in drept;
- folositi telefonul numai pentru a semnala autoritatilor locale evenimente importante,
cum ar fi incendii, inundatii, alunecari de teren, accidente majore, inzapeziri etc;
- aveti la indemana un stoc de provizii suficient de mare ca sa va ajute sa supravietuiti
cateva zile;
- daca sunteti evacuati si trebuie sa va deplasati in alte localitati, luati cu dumneavoastra
rezervele de alimente pentru a le folosi pe drum sau dupa ce ajungeti in noua localitate.
Dupa producerea dezastrului:

- respectati cu strictete masurile, indrumarile, comunicarile organelor de protectie civila;
- intrati cu extrema precautie in interiorul cladirilor care au fost avariate sau slabite;
- nu intrati cu torte, lumanari sau tigari aprinse in cladirile avariate sau care au fost
inundate;
- nu atingeti firele electrice cazute sau rupte;
- daca simtiti miros de gaze deschideti toate ferestrele, usile, inchideti robinetul principal
de gaze, parasiti casa imediat si anuntati intreprinderea de distributie a gazelor;
- daca diferite aparate electrice sunt ude, intai intrerupeti sursa principala de curent
electric, stergeti-le de umezeala, uscati-le si in final conectati-le la priza (Atentie! Nu
faceti acest lucru daca sunteti ud sau stati in apa);
- daca sunteti sfatuiti sa evacuati, sa faceti promt acest lucru;
- verificati rezervele de apa si hrana inainte de a folosi;
- daca este necesar cereti alimente, imbracaminte, asistenta medicala si adapost;
- scrieti si telegrafiati rudelor dupa trecerea pericolului, ca ei sa stie ca sunteti in
siguranta, altfel autoritatile locale pot pierde timp cautandu-va;
- nu intrerupeti liniile telefonice daca ele sunt necesare pentru apeluri speciale.
Informarea si alarmarea asupra alunecarii de teren este realizata de autoritatile publice

locale si Comisia de aparare impotriva dezastrelor.
In cazul in care inundatia va surprinde acasa, daca aveti timp, luati urmatoarele masuri:
- aduceti in casa obiectele care se pot muta si care pot fi suflate de vant sau luate da apa
(mobilier de curte, unelte de gradina etc.)
- blocati ferestrele astfel incat sa nu fie sparte de vant, apa, obiecte care plutesc sau de
aluviuni;
- incuiati usile casei si ferestrele dupa ce inchideti apa, gazul si instalatiile electrice;
- nu stocati saci de nisip pe partea din afara peretilor casei;
- evacuati animalele si bunurile de valoare si, impreuna cu intreaga familie, parasiti
locuinta si deplasati-va spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare,
acoperisuri, inaltimi) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor.
In cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri, sali de
spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri) este necesar sa respectati cu strictete
comunicarile primite si sa va indreptati spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
In cazul in care organele de protectie civila ordona evacuarea:

- respectati ordinea de evacuare stabilita;
- inainte de parasirea locuintei intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa, gaze, energie
electrica si inchideti ferestrele;
- la parasirea locuintei luati documentele personale, o rezerva de alimente, apa, trusa
sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio;
- dupa sosirea la locul de refugiu, comportati-va cu calm, ocupati locurile stabilite,
protejati si supravegheati copiii, respectati masurile stabilite.
La reintoarcerea acasa respectati urmatoarele:
- nu intrati in locuinta in cazul in care aceasta a fost avariata sau a devenit insalubra;
- nu atingeti firele electrice;
- nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce a fost fiarta;
- consumati alimente numai dupa ce au fost curatate, fierte si dupa caz, controlate de
organele sanitare;
- nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electricitate, decat dupa aprobarea
organelor de specialitate;
- acordati ajutor victimelor surprinse de inundatii;
- executati lucrari de inlaturare a urmarilor inundatiei, degajarea malului, curatirea
locuintei si mobilierului, dezinfectarea incaperilor, repararea avariilor.
In caz de inzapezire respectati urmatoarele reguli de comportament:

- informati-va permanent asupra conditiilor atmosferice folosind radioul si televizorul;
- fiti pregatit pentru a rezista acasa; pregatiti rezerva de alimente, apa si combustibil si
asigurati-va mijloace alternative pentru incalzit si preparat hrana;
- pregatiti mijloace de iluminat independente de reteaua electrica;
- pastrati la indemana uneltele pentru degajarea zapezii;
- evitati absolut orice fel de calatorie daca nu este necesara. Daca totusi este necesar sa
plecati luati-va imbracaminte groasa, caciula, manusi si calatoriti numai ziua, folosind
soselele principale;
- daca plecati cu masina, asigurati-o cu lanturi pentru zapada, lopata, razuitoare, cablu de
remorcare, benzina de rezerva, nisip si asigurati-va ca stie cineva incotro plecati;
- daca mijlocul de transport se strica, nu intrati in panica si pastrati-va calmul, dati
semnale de alarma, aprindeti luminile, ridicati capota masinii si asteptati ajutorul;
- nu parasiti mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece va puteti rataci.
Octombrie
Cutremure. Msuri de prevenire a efectelor seismice i reguli de comportare/aciune n

caz de cutremur

lucru;
inchise/deschise.


Noiembrie:
Notiuni de acordare a primului ajutor n cazul producerii unei situaii de urgen
La acordarea primului ajutor medical se respecta urmatoarele reguli:

- examinarea rapida a ranitului si stabilirea vatamarii;
- acordarea ajutorului medical pe loc si, ulterior, transportarea ranitului, in functie de
gravitatea leziunilor;
- in cazul ranitilor contaminati cu substante toxice de lupta se face decontaminarea
partiala si li se pune masca contra gazelor.
In functie de gravitatea starii in care se afla ranitii se acorda primul ajutor medical pe urgente,
astfel:
Prima urgenta:
- ranitii cu hemoragii interne (toracice, abdominale) si cei cu hemoragii din arterele
mari externe (cap, gat, fata, coapse);
- ranitii cu plagi craniene, toracice si abdominale profunde;
- ranitii in stare de soc si cei cu fracturi mari, inchise sau deschise;
- ranitii cu arsuri intinse.
Urgenta a doua:
- ranitii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin aplicarea garoului;
- ranitii cu membre zdrobite, fracturi mici deschise;
- ranitii cu rani profunde fara hemoragii.
Urgenta a treia:
- ranitii cu fracturi mici inchise si cu rani superficiale;
- ranitii cu contuzii sau arsuri mici.
Traumatisme la care se acorda primul ajutor medical
Rana reprezinta o leziune a pielii (contuzie, strivire, taiere si intepare), in cazul lezarii
profunde a acesteia putand fi lezati muschii, arterele, venele, nervii, oasele si organele interne.
Primul ajutor consta in curatarea si pansarea ranii.
Arsura reprezinta o leziune a pielii sau a mucoaselor provocata de expunerea la o

temperatura intensa sau prin contactul cu un agent fizic sau chimic.
In functie de profunzime, arsurile pot fi de trei tipuri:
- arsuri de gradul I caracterizate prin roseata si umflarea zonei afectate;
- arsuri de gradul II caracterizate prin basici mari cu lichid;
- arsuri de gradul III caracterizate prin carbonizarea pielii.
Primul ajutor consta in acoperirea regiunii arse cu un pansament curat si administrarea de
bauturi cu efect antisoc.
Fractura reprezinta ruperea osului si poate fi deschisa sau inchisa.

Primul ajutor consta in imobilizarea locului unde este rupt osul, cu ajutorul atelelor.
O fractura se recunoaste dupa urmatoarele semne :
- in locul unde s-a produs fractura se localizeaza si durerea;
- regiunea fracturata se deformeaza sau se scurteaza;
- bolnavul nu poate misca membrul fracturat.
Mobilizarea fracturii cu ajutorul atelelor se realizeaza astfel: se inveleste partea
fracturata cu vata (la o fractura complicata se panseaza si se bandajeaza plaga); cand lipseste
vata atelele se imbraca in fulare, bluza, camasa, batiste, prosop.
Atelele se aseaza de o parte si de alta a membrului fracturat si se fixeaza printr-un bandaj
spiral de jos in sus sau cu fulare, sfoara, curele, etc.
Hemoragiile reprezinta scurgerea sangelui in afara vaselor, arterelor, venelor si

capilarelor, in mod continuu. Primul ajutor consta in oprirea hemoragiei prin aplicarea
garoului sau prin aplicarea de presiune direct pe rana.
Decembrie:
Alarmarea
Semnalele de alarmare a populatiei/ salariatilor sunt: alarma aeriana; alarma

chimica; alarma la dezastre si incetarea alarmei.
1. Semnalul alarma aeriana:

Se compune din 15 impulsuri a 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde intre ele.
La receptionarea acestui semnal, persoanele care se gasesc la locul de munca:
- vor intrerupe lucrul sau alte preocupari;
- vor intrerupe iluminatul exterior si interior (pe timpul intunericului), cu exceptia
iluminatului camuflat.
2. Semnalul alarma chimica:

La receptionarea acestui semnal, persoanele care se gasesc la locul de munca sunt obligate:
- sa puna imediat mastile contra gazelor sau mijloacele improvizate (banderola vata-
sifon) si dispozitive de protectie a pielii (incaltaminte, manusi);
- sa ia rezerve de apa, alimente, medicamente, obiecte de prima necesitate, documentele
de identitate si sa coboare in adapost;
- sa ermetizeze cat mai repede usile si ferestrele incaperii in care s-au adapostit cu
tesaturi, banda adeziva, leucoplast, scotch.
Dupa ce pericolul de contaminare a trecut, regulile de comportare ulterioara vor fi
comunicate de organele de protectie civila.
3. Semnalul alarma la dezastre:

4. Semnalul incetarea alarmei:

Se compune dintr-un semnal continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute.
Dupa comunicarea acestui semnal salariatii se intorc la locurile de munca sau intrerup lucrul
pentru lichidarea urmarilor atacului.
IV BIBLIOGRAFIE
-Legea 307.2006
-Legea 481/2004
-OMAI 163/2007
-OMAI 712/2005
-OMAI 1184/2006
-Manualul de Protectie Civila

Lucrare de Absolvire A Cursului de Atestare Psi

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Lucrare de Absolvire A Cursului de Atestare Psi

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

LUCRARE DE ABSOLVIRE A CURSULUI DE ATESTARE

PENTRU CADRU TEHNIC CU ATRIBUTIUNI IN DOMENIUL

APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE INSTRUIRE IN DOMENIUL APARARII IMPOTRIVA

INSTRUIREA PERSONALULUI IN CADRUL SECTIEI DE DRUMURI NATIONALE SI

ing. Cojocaru Adrian

I.2 Cerinte specific si categorii de instructaje

I.3 Inregistrarea si confirmarea instructajului

I.4 Organizarea activitatii de instruire

I.5 Cerinte privind materialele necesare pentru instruirea in

I.6 Dispozitii finale

II. Organizarea activitatii de instruire in cadrul SDN Calarasi

II.1 Decizia sefului sectiei in ceea ce priveste instruirea salariatilor la

II.2 Decizia sefului sectiei de numire a responsabilului cu activitatile

II.3 Tematica de instruire in domeniul PSI si al situatiilor de urgenta

III Instructiuni proprii CNADNR privind Protectia civila

III.1 Instructajul specific locului de munca pentru protectia civila

III.2 Instructajul periodic pentru protective civila CNADNR 2014

Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se realizeaz

Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se face la

I.2.1 Instructajul introductiv general

Instructajul introductiv general vizeaz dobndirea de cunotine cu privire

I.2.2 Instructajul specific locului de munc

Instructajul specific locului de munc se execut individual, dup

I.2.3 Instructajul periodic

Instructajul periodic se execut cu toate categoriile de salariai pe o durat

I.2.4. Instructajul pe schimb

Instructajul pe schimb se execut la intrarea n schimbul de lucru, cu salariaii

I.2.5. Instructajul special pentru lucrri periculoase

I.2.6. Instructajul la recalificarea profesional

Instructajul la recalificarea profesional se desfoar cu toate categoriile

I.2.7. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a

Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituiei se

I.3. nregistrarea i confirmarea instructajului

Instruirea n domeniul situaiilor de urgen se certific prin nscrisuri

I.4. Organizarea activitii de instruire

Organizarea activitii de instruire a personalului angajat n munc se va

I.5. Cerine privind materialele necesare pentru instruirea n domeniul

La realizarea materialelor de instruire n domeniul prevenirii i stingerii

I.6. Dispoziii finale

II. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE INSTRUIRE IN CADRUL S.D.N. CALARASI

Nr. 984 din 14.03.2013

Ec. Ichim Marian, sef Sectie Drumuri Nationale Calarasi

II.2 DECIZIA SEFULUI SECTIEI DE NUMIRE A RESPONSABILULUI CU ACTIVITATILE

Nr. 986 din 14.03.2013

II.3 TEMATICA DE INSTRUIRE IN DOMENIUL PSI SI AL SITUATIILOR DE URGENTA PENTRU

COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI

Cap. 1: Dispoziii generale

Cap. 2: Drepturile i obligatiile salariailor

Cap. 3: Alarmarea i reguli de comportare la recepionarea semnalelor de alarm

Cap. 4: Protecia salariailor i bunurilor materiale

4.1 Prin adpostire

Cap. 5: Reguli de pregtire, protecie, comportare i aciune n caz de cutremur

Cap. 6: Baza legal

Protecia civil este o component a sistemului securitii naionale i reprezint un ansamblu

Conform prevederilor legislative n vigoare, n cadrul CNADNR S.A. se vor respecta

Capitolul 2: Drepturile i obligaiile salariailor

Salariaii au urmtoarele drepturi i obligaii:

Capitolul 3. Alarmarea si reguli de comportare la receptionarea semnalelor

Semnalele de alarmare a populaiei/ salariailor sunt: alarma aerian; alarma chimic;

1. Semnalul alarm aerian:

2. Semnalul alarm chimic:

3. Semnalul alarm la dezastre: