Biserica a devenit ~i mai stransa sub condu- fast englezul Alcuin, unul dintre cele mai dis- Incurajarea
Incurajarea ~i Imbunatatirea aspectelor cate-
cerea lui Carol cel Mare. Biserica l-a sprijinit
1n tot ce a facut, iar oamenii bisericii au jucat
un rol important In administrarea domin-
ioanelor sale -o chestiune vitala Intr-o
~ perioada cand mirenii (cei care nu apal1ineau
, clerului) erau aproape In totalitate analfabeti.
Chiar ~i a~a, guvemul lui Carol cel Mare era
rudimentar, bazandu-se pe nobili putemici,
tinuti sub un oarecare control de agentii de
Incredere ai regelui, adesea episcopi. Banii nu
aveau un rol prea mare In economie, iar sis-
temul social prelua deja caracteristicile feu-
dale, platile facandu-se In tot soiul de ali-
mente, munci sau serviciu militar.
Ca ~lln Anglia normanda 200 de am mai
tarziu, teritoriile periferice din imperiul franc
au devemt feude, ale caror lorzi erau Investiti
cu puteri importante; acest lucru trebuia facut
pentru ca ei sa poata actiona In mod eficient
Impotriva invadatorilor, dandu-le de aseme-
nea ocazia sa-~i sfideze stapanii ~i sa-~i
proclame independenta. Carol cel Mare, per-
manent activ, a reu~it sa-~i controleze vastul
regat, Insa evenimentele ulterioare aveau sa
demonstreze ca acest regat era mult prea
mare In comparatie cu resursele disponibile.
Carturari ~i patroni
Carol cel Mare nu prea avea ce face In pri-
vinta remedierii nivelului de viata relativ
primitiv din Europa post-romana, dar a Incer-
cat totu~i sa promoveze studiul ~i sa Inalte
standardele culturale. La curtea lui Carol cel
Mareerau atra~i carturari, profesori, scriitori ~i
arti~ti, unde transmiteau altora cuno~tintele ~i
priceperile lor. Cel mai important carturar a
tinse personaje de la sfa~itul secolului VIII,
care au facut din Northumbria cel mai mare
centru european al studiului. in calitate de
conducator al ~colii Palatului lui Carol cel
Ma.re lncepand cu 782, Alcuin a fast person-
ajul central al mi~carii religioase, literare ~i
artistice, numita "Rena~terea Carolingiana".
Una dintre realizari a fast copierea Evan-
gheliilor ~i a altar texte religioase. Acest lucru
a influentat atit credinta religioasa cat ~iedu-
catia. O buna copiere era foarte importanta
pentru ca, lnainte de epoca tiparirii, a fast sin-
gura cale de a "publica" ~i a face sa circule a
carte. Un text deformat (adica un text prost
copiat) putea fi copiat la randul sau ~i pus in
tirculatie, generand numeroase nelntelegeri ~j
dispute. Textele ~i alte documente trebuiau sa
fie u~or de descifrat; iar minusculele car-
olingiene -forma de scriere aparuta pe tim-
pullui Carol cel Mare -au stabilit un standard
pentru claritate ~i viteza de lntrebuintare, care
nu a fast depa~ita decat in timpul Rena~terii
italiene. Arta, sub aspectul de ornamentare a
manuscriselor (lnluminare), a lnflorit de
asemenea sub conducerea lui Carol cel Mare.
Alcuin a asigurat a educatie neprotocolara
in ~coala Palatului, destinata atat adultilor cat
~i copiilor, care urmarea dotarea imperiului
cu administratori competenti ~i culti. De~i era
profund interesat de studii ~i teologie, Carol
cel Mare lnsu~i era analfabet ~i, de~i vorbea
latina ~ilntelegea greaca, nu a reu~it niciodata
sa lnvete sa scrie, motivand ca s-a apucat de
scris la a varsta prea lnaintata. Cu toate ca
Rena~terea carolingiana era concentrata in
special asupra curtii, s-au facut eforturi pentru
dralelor, a ~colilor monastice ~i sate~ti. Insa
acestea nu au fost decat insule plutind Intr-o
mare a ignorantei, urmand sa treaca secole
pana cand Europa a atins nivelul de civiliza-
tie dorit de Imperiul Roman -In ciuda caruia,
lui Carol cel Mare Insu~i i-a fost sortit sa
devina, teoretic, urma~ullmparatilor romani.
impiratul Carol cel Mare
Acest lucru s-a Intamplatprin intermediul ali-
antei dintre papalitate ~i franci. Carol cel Mare
a intervenit In ltalia de cateva ori, pentru a.i
oferi ajutor papei, In special In 773-74, cand a
pomit un nou razboi Impotriva lombarzilor
care au fost Infranti ~i absorbiti de regatul
francilor. In 799, papa Leon al lII-lea a fost
alungat din Roma, iar Carol cel Mare i-a ofe-
rit adapost. Apoi, a revenit In ora~ cu regele,
care a acceptat juramantul papei prin care
sustinea ca nu era vinovat de acuzatiile ce i se
aduceau, restaurandu-i autoritatea. Prin
urmare, In ziua de Craciun a anului 800, In
timp ce Carol cel Mare se ridlca In picioare
dupa ce se rugase In biserica Sfantul Petru din
Roma, papa Leo s-a apropiat recunoscator ~i
i-a a~ezat pe cap coroana imperiala. Papa a
declarat ca Carol cel Mare era noul Cezar
Augustus al unui Imperiu Roman restaurat In
vest. Prin noul sau statut, Carol a devenit
Carol I al Imperiului Roman ~i al Frantei.
Semnific;atia exacta a acestui episod cele-
bru a fost Intotdeauna disputata. Un punct de
vedere este acela ca Carol cel Mare nu ~i-a
luat noua functie In serios, de vreme ce pla-
nurile sale ulterioare includeau Impartirea
imperiului Intre cei trei fii ai sai, conform
53
 CAROL CEL MARE

O Acest manuscris
descrie povestea
~colii Palatului de la
curtea lui Carol cel
Mare. Alcuin consi-
dera gramatica cel
mai important object
de studiu. Retorica,
aritmetica, geome-
tria, muzica ~i
astronomia erau de
asemenea studiate.

O Sculptura
reprezent3ndu-i pe
Carol cel Mare ~i pe
Willehad care, in
787, a devenit
primul episcop de la
Bremen. Willehad
era din Northumbria
(Anglia), inrudit cu
carturarul Alcuin. El
a fost convins de
Carol cel Mare sa
lucreze in mijlocul
saxonilor .

O Carol cel Mare

impreuna cu un ofi-
cial al inaltei curt,i,
cunoscut sub numele
de contele palatin. El
"' il ajuta pe rege in
"'"
.x justi,ie.

traditiei france. Pe de alta parte, era suficient

de ata~at de titlul imperial Incat sa insiste ca
Imparatul bizantin -colegul "roman" al lui
Carol cel Mare -sa i-1 recunoasca ca pe o
conditie de pace. Recunoa~terea a venit cu
greu cand o serie de razboaie franco-bizan-
tine s-au Incheiat In 814. Dupa acestea, bizan-
tinilor li s-a permis In continuare controlul
asupra Venetiei, a unor regiuni din sudul
Italiei ~i Siciliei.
insa, oricare ar fi fost parerile personale
ale lui Carol cel Mare, ideea relnvierii
Imperiului Roman de Apus a avut consecinte
importante, In ciuda faptului ca acest imperiu
era acuffi germanic ~i european, ~i nu medite-
ranean. Odat:I cu Carol cel Mare a Inceput
istoria unei mari institutii medievale, Sfantul
Imperiu Roman. De~i, acesta a pierit la InCe-
putul secolului X, iar zona vestica a acestuia a
devenit regatul separat al Frantei, imperiul a ~
fost revigorat In 962, a jucat un rol deosebit ~
de important In Evul Mediu ~i a raffias un ele- ~
ment fundamental In politica europeana pana ~
a disparut definitiv la Inceputul secolului XIX.
tate a cre~tinatatii se afla In persoana papei. intact, a revenit unui singur succesor. Dupa
Consecin~e grave Imperiali~tii au adoptat fire~te punctul de ce l-a incoronat pe fiul sau, Ludovic Pius, cu
Ceremonia de Incoronare din Roma urma sa vedere contrar, sustinand ca papa nu facuse propriile sale miini, Carol cel Mare a murit in
aiba consecinte imprevizibile. in timpul vietii mai mult decat sa recunoasca restaurarea 814.
lui Carol cel Mare, nu era pus la Indoiala fap- Imperiului pe care Carol cel Mare II crease. Sub conducerea lui Ludovic (814-840),
tul ca Imparatul era partenerul principal In Astfel, dornnia lui Carol cel Mare a avut o imperiul franc a inceput sa se destrame
alianta dintre imperiu ~i papa. insa mai tarziu, importanta deosebita deoarece a dat na~tere datorita disputelor familiale ~i a dificultatii de
In Evul Mediu, papii putemici aveau sa-~i unor institutii ~i probleme politice care aveau a guverna o zona atit de intinsa. Mai mult,
afirme superioritatea asupra Imparatilor, pret- sa joace un rol crucial In decursul Evului cerul Europei s-a intunecat din nou. Se parea
inzand ca Carol cel Mare fusese un rege Mediu. La fel ca ~i tatal sau, Carol cel Mare a ca cele infaptuite de Carol cel Mare i~i pier-
nelnsemnat pana cand papa Leon l-a onorat intentionat sa-~i Imparta regatul, facandu-i dusera valoarea, iar Europa a trecut prin
cu titlul imperial. in mod evident, daca acest regi pe toti rui sai. Insa, In 810-11, cei doi fii multe incercari pina cind s-a statornicit o
lucru ar fi fost adevarat, cea din urma autori- mai mari ai sai au murit, a~a ca imperiul, ordine feudala stabila.
~4
Istorie universal~ 19- EUROPA FEUDALA