AN NA SEWE LL

NEGR,UT CREAN CA

/e,
F
q

,3
 4N)A SUWIt.t.
CAPITOLUL 19
\UMAI DIN
NEPRICEPI]RI]
Nu ttiu cit timp am fost bolnav. Domnul
Bond, medicul veterinar, venea la mine in fie-
care zi. Apoi, intr-o zi, mi-a luat singe intr-o
geleata pe care o tinea John; dup6 aceea
rn-am simlit loarte slibit qi credeam cd am si
mor; probabil ce toli gindeau la fel.
Crnger !i Merrylegs luseseri mutafi in alt
grajd, aga ci puteam sA stau lini$tit; febra imi
asculise auzul: cel mai mic zgomot mi se pi-
rea foarte tare $i puteam si disting pasul ori-
cui intra sau iegea din cas6. $tiam tot ce se
petrecea. Intr-o seari, John trebuia si-mi dea
o dozi dintr-o doctorie; Thomas Green a ve-
nit si-l ajute. DupI ce am luat-o Si John a
fdcut tot ce a putut ca sd md simt bine, a
spus ca trebuie sA attepte o.jumitate de ord
ca sa vadi dace doctoria si-a fecut efectul.
Thomas a rdmas cu el, aga cd s-au dus impre-
uni gi s-au a5ezat pe o banci adusi in boxa
lui Merrylegs 9i au pus felinarul jos, la picioa-
rele lor, ca sd nu llu deranjat de lumind.
O vreme au tecut amindoi: aooi Tom
Creen a prins a vorbi cu o voce gravd:
John. a5 vrea sd-i spui lui Joe m6car o
- bune; beiatul este distrus, de nu mai
vorbd
poate se minince gi nici sd ridi. El recu-
noatte ce a fost intru totul gre$eala lui, de$i
este sigur cd a fScul tor ce s-a priceput.
Spune cd dace Negrul moare, nimeni nu va
mar vorbi vreodatd cu el, Mi doare sufletul
cind il aud; John, cred cd ai putea sd-i spui
macar un cuvint; nu-i un bdiat riu.
Dupe o scurte pauzi, John vorbi rar:
_ - Nu trebuie sd md judeci prea aspru,
Tom. gtiu ce nu a vrut sd facd weun riu si
niciodatd nu am spus asta; mai $tiu ce este
un beiat bun, dar, vezi, sint neceiit deoarece
calul acesra este mindria inimii mele. ca sri nu
mai vorbesc cd este preferatul stApinei 5i al
stdpinului meu; gi imi este cu neputinle si mA
gindesc ci viala lui poate fi irosite in felul
tsta; dar dace socoJi cA sint prea aspru cu
biiatul, voi incerca miine sd-i spun o- vorbd
buni si zic. doar in cazul in
- adic6.vavreau
card Negrul fi mai bine.
Bine, John, iii multumesc. Am ttiut ce
- lTut
n-ai si fii prea aspru cu el $i sint bucu-
ros ce-ti dai seama ce a fost vorba numai de
nepncepere.
In glasul lui John, clnd ii rispunse, se ghi-
cea ulmlre:
nepricepere! Cum poli si spui:
- Numai
,,numai nepricepere"? Oare nu $tii ce, dupe
rautate, ea este cel mai riu lucru din lume? Si
ci pricinuiegle cele mai mari neaiunsuri?
Dacd oamenii spun: ..O! N-am 5tiui, n-am
vrut se fac vreun rdu", ei cred ci totul este in
ordine. Presupun cd Martha Mulwash n-a
vrut sA omoare copilul cind i-a dat medica-
mentul si siropul cilmant; dar l-a omorit si a
fost judecatd pentru omor prin imprudenli.
a meritat-o, spuse Tom. O femeie nu
- $i se
trebuie se angajeze sd ingrijeasci un copil
mic, plaplnd, flri sd gtie ce este bun 5i ce
este reu pentru el.
Billy Starkey, continue John, n-a vrut
- sperie
sd-gi de moafie fratele atunci cind s-a
mascat in stafie gi l-a fugirit pe afari noap-
tea, in lumina lunii; dar a fdcut-o ti beietelul
acela degtept gi frumos, care ar fi putut se fie
mindria oricerei inimi de mami, acum nu
este decit un idiot 5i nici nu va mai fi vreo-
dat, altfel, chiar dacd va trai pine la optzeci
de ani. $i tu. Tom. te-ai supdiat acum doui
 ANNA SLWELI,
sdptemini cind fetele acelea au lisat deschisi
usa serei tale, si vintul rece bitea chiar lniun-
tru; ai spus cd }i-au degerat o mullime de
Dlanre.
Multe! confirmi Tom. Nici una din
-
plantele firave n-a remas neatins4 va trebui
sA le scot pe toate ti lucrul cel mai reu este
cA nu $tiu unde sd mi duc sd iau altele. Am
fost ca nebun clnd am intrat si am v6zut ce
se intimplase.
$i totuii sint sigur, spuse John, ce fetele
nu- au vrut s6 faci asta; a fost numai din ne-
pncepere.
N-am auzit mai mult din aceast6 discutie
pentru ca medicamentul ti-a fecut efectul 'gi
am adormit; dimineata m-am simlit mult mai
bine; dar cind am ajuns s5. cunosc mai mult
lumea, md gindeam adesea la vorbele lui
JOnn,
CAPITOLUL 20
.IOE GREEN
Joe Green se descurca din ce ln ce mal
bine; invAF repede gi era atit de alent $i de
grijuliu, incit John. incepu s6 aibi lncredere in
el in multe privinlel dar, a9a cum v-am mai
spus, era mic de staturd pentru virsta lui Si
rareori se intimDla sa i se dea voie se se an-
treneze cu mine sau cu Ginger. lntr-o dimi-
neal6 inse s-a inrimplat ca John sA fie plecat
cu Justice, cu cerup de bagaje, ii stdpinul se
vrea si fie dus6 imediat o scrisoare la locu-
inta unui domn, cam la weo trei mile depir-
tarc, ti deci i-a spus lui Joe sl mi in$eueze ti
se.o duce, atrdgindu-i atentia sd cdldreasci cu
grua.
Dup[ ce am predat scrisoarea, ne intor-
ceam la pas domol, cind ajunserim la o c5r6-
midirie. Aici, yezur\m o ci.rut6 incircata
peste misuri cu cSrimizi; rolile se impotmo-
lisere tare ln noroiul clisos dintr-un $n!
adinc, iar ceruF$ul striga qi biciuia firi mild
cei doi cai. Joe se opri. Era o priveligie trist6:
caii se opinteau, luptindu-se cu toati puterea
se scoate cirufa de acolo, dar nu o puteau
clinti; sudoarea li se scurgea pe picioare gi pe
coapse, fiecare mugchi li se incordase, iar
coastele li se ridicau si se lesau: in tot acest
timp, caruFtul, smucind cu selbdticie capul
calului inaintaq, injura gi-l biciuia cu toatd
brutalitatea.
inceteaze imediat. strige Joe, nu mai
- caii
bate in halul e$a! Rolile slnt impotmo-
lite atit de tare incit caii nu mai pot urni cA-
rula.
Omul nuJ begA in seame Si continue se-i
biciuiasc6,.
lnceteaz{.l Te rog, lnceteaze! strige. Joe.
Te- voi ajuta se mai ugurezi cerula; caii n-o
pot miFa a$a cum st de incercate.
Tu, biiete, vezi-1i de treaba ta, ce eu
imi- vid de-a mea.
CeruFgul era plin de minie nestipiniti,
poat ii din cauza beuturii, 9i incepu din nou
si loveasci cu biciul. Joe mi intoarse gi in
momentul urmator porneam in galop intins
spre casa ciremidarului. Nu pot se garantez
ci John ar fi fost de acord cu goana noastrd,
dar atit Joe cit Si eu eram preocupali de ace-
lagi gind gi eram atit de mihnili, incit nu pu-
team se mersem mai incet.
Casa se afla aproape de tosea. Joe betu la
use $i strigi:
Domnul Clay este acas6?
-U9a se deschise qi chiar domnul Clav
aperu.
- Hei, tinerel Pari grebit. Ai weo co-
 \t(,R t I

mande de la mogier pentru dimineata asta? cu Dalma, spunind: ,,De acum n-o sa mal ve-
Clay, dar in cdremideria dem ci se Detrec astfel de lucruri, nu-i a9.
- Nu, domnule
dumneavoastre se afle un individ care vi bate bitrine?" Dirpi aceea am auzit c6 Joe depu-
caii, si-i omoare. L-am rugat se lnceteze, dar sese o mirtuiie foarte limpede, iar din cauza
n-a vruti i-am spus ci-l voi ajuta s6 mai u;u- modului brutal in care au fost folosili, caii
reze carup 5i tot n-a wut. aia ce am venit si erau lntr-o stare de istovire atlt de vizibile,
vi lnstiintez; vi rog, domnule, duceli-ve inclt caruia$ul a fost dat in judecata, fiind
acolo. oasibil de condamnate la doui sau trei luni
Vocea lui Joe tremura de emolie. inchisoare.
Multumesc, baiatule, spuse omul aler- Era o minune ce schimbare se petrecuse cu
-
eind in casi duoi pdlirie, apoi,
-si'l oprindu-se un Joe. John ridea Si spunea ce, in septemina
duc pe indivi- aceea, Joe crescuse cu un deget 9i eu cred
iroment. adiug'e: bacd o fi
judecdtorului, vrei si depui
-
ce era adeverat. Era la fel de bun 9i de blind
dul esta in fala
m6rturie despre tot ce ai v6zut? ca mai inainte, dar in tot ce fecea era mai
Voi depune, spuse Joe, voi veni bucu- muha hotArire si mai multe precizie - ca 5i
ros. - cum ar fi trecut dintr-o dati de la adoles-
Domnul Clay plecd gi noi am pornit-o iute centi la maturitate.
spre
'- case, la trap.
Ce s-a intimplat cu tine, Joe? Pari supi-
rat reu. sDuse John cind biiatul slri din 9a. CAPITOLUL 2I
Pot !e v6 sDun ci sint tare amerlt, res-
-
punse biiatul. apoi. grdbit ti tulburat. ii po-
vesti tot ce se intimplase. De obicei Joe era
un biiepl atit de lin;itit si de blind, lncit era
de mirare si-l vezi acum atit de pornit.
Bine, Joe! Bine-ai f6cut, biiete, indife-
-
rent daci individul va primi o citalie sau nu.
Mulli oameni or fi trecut pe acolo 9i $i-or fi
sous ci nu este treaba lor. Dar eu socotesc
ch, atunci cind vezi ci este vorba de cruzime
9i de tiranie, este treaba fieciruia sl intervine;
bine-ai ficut, beiete!
lntre timp, Joe se linigtise 5i era mindru cd
-Iohn il ldudase. iar acum imi zvinta sudoa-
rea, frecindu-ml cu o mine mai hoteriti decit
de obicei.
Mai tirziu, cind voiau sd se duci ln casa ca
si mdnince, iate ce valetul veni la grajd spu-
nind cd Joe era poftit imediat in camera sta-
pinului; un om era dat in judecati pentru
maltratarea cailor si era nevoie de mirturia
lui Joe. Beiatul se inrogi pln6 in virful urechi-
lor 9i ochii ii strdlucirl.
- O vor avea. spuse el:
Aranjeazi-te pu1in, il sfntui John.
-Joe i9i potrivi cravata, lgi puse haina 9i
intr-o cupe plece. Stepinul nostru fiind unul
dintre iudecitorii districtului. deseori ii erau
Drezentate cazurile ca sa hoterasce sau sa in- Df,SPARTIREA
ilice ce trebuia ficut. ln grajd noi n-am mai
auzit nimic citva timp, deoatece era vtemea Eram de trei ani in acest loc fericit, dar cu-
mesei Dentru oameni. dar cind Joe a revenit rind schimbbri triste urmau se se abate asu-
era foarte bine dispus; m-a atins prieteneste pra noastr6. Din timp in timp auzeam ce ste-
pina cra bolnava. Doctorul venea adeseori
rLd.;. tJr .ripinul er.r grar pi ingrilur"rr. Apo
J.r.r'1,11 (, \linina lrebu;d sa p,ra\cr,cb ime
drat iara !t si plece, pentru doi sau trei ani.
intr-o alta n.rai cald6. Stirca a cezut asupra
tuturor din casd ca un trAsnet. Toat5 lumca
rra \Jpdrata: ,tipinul incepu imedlat ., ia
m;.ur' p(nlru a lichida gcrspodaria. dupa care
u.-rJ .i plecc din Anglia. In graldul no,rru
auzeam vorbindu-se despre asta, fiindcA, de
lapt, nu se mai vorbea despre nimic altceva.
John i5i continua munca tdcut gi trist, iar
Joe de-abia decd mai fluiera. Err un mare
du-te-vrnoi eu fi Cinger aveam mult de lucru.
DomniSoareie .Iessie 5i Flora, cu guvernantele
lor, au lost primele care au plecat. Au venlt
se-Si ia rimas bun de la noi. il imbragiSari pe
bietul Merrylegs ca pe un vechi prieten ce-le
('a. .q,poi am auzit (s anunlc \e aranla\e pen-
trJ no.: pe mine 5i pe Cingcr sripinul ne rirr-
.du\e \echtulur siu pricren. lordul W.. pcnrru
ca se gindise cd ne va fi bine acolo. Pe Mer-
.\legr I a drl tierrului curc dorea un ponci
pentru doamna Blomefieid, dar fusese dat cu
condilia ca sd nu fie vindut niciodari, iar
atunci cind^ nu va mai putea munci si fie im-
puScar fl lngropat.
Joe a lost angajat $i el sA aibt grijd de po-
nei $i si ajute in gospodirie, 5i de aceea soco-
team cd Merrylegs a fost bine aranjat. Lui
John isc oferiser6 mai multe posturi bune,
dar el spusese cA va mai a$tepta puJin 5i va
mal vedea
Seara, i!taintea plecdrii, stdpinul veni in
grajd ca sd dca citiva instrucliuni ti ca si-ti
mingile caii, pentru ultima oarA. Era foarte
abdtut: imi dddeam seama de asta dupi glas.
Cred ci noi caii putern inlelege mai multe
dupi rote decit por mulli oamcni.
Te-ai decis ce ai sa faci, John'l inrrebd
.l - Am aflat cA n-ai acceptat nici una din
olertele acclca.
- \u. rlomnult. M .rm horarit ca df,ca a5
pi,te! .;-mi lac un ru\t. atunci nu m-a)
ocupa decit cu crefterea minjilor de rasA ii cu
dresajul cailor. Multe animale tinere sint spe-
riate 5i ndrdvite numai din cauza unor me
rode greStte. care n-ar fi aplicate daci ei ar
incapea pc miini bunc. Md impac bine intot-
d:auna cu caii. 5i daci a5 putea si-i ajut pe
i.rnlr dln er s, porneasci mai u$or in \iali, af
.im1i ca fac o fapti buni. Dumrreavoastri.
lomnulc. ce pircrc a\cli dc5pl. a\tel
- Numai
cansider
cunosc niciieri un om pe care siJ
potrivit pentru lreaba asta decit
pe tinc, rdspunse stipinul. Tu inlelegi caii 5i.
intr-un Iel. fr e: le inleleg pc tine. idr cu lim
pul ar putea sd te stabilesti la mesena asta:
crcd ci n-ar fr altr.<rr mar bun penlru rine.
Daci. in vrcun fel. rc pot ajula. scric-mi: voi
vorbr cu agentul meu din Londra 5i am s6 i
las o recomandare.
Dupd ce-i didu lui John numele qi adresa
agentului. ir mullrmi penrru cA l-a slujir cu
credrnla Ilmp indelungar: penrru John. in5a.
asta era prea mult.
_ Nu, domnule, vi rog, nu por suporra:
dumneavoaslra Si stipina mea dragA ali ficut
atit de mult pentru mine, incit niciodati n-a5
putea si mi pldtesc; dar n-am si vd pot uita,
domnule, 9i inplor Cerul ca, intr,o zi, s-o
vad pe stepine inapoi, aici, $i torul sd fie ca
mai inainte; trebuie se ndddjduim, domnule.
. Stdpinul ii intinsc mina, John nu mai spuse
nimic 5i amindoi iegiri din grajd.
Sosi $i ultima zi tristd; valetul 5i bagajui
mai greu pleca,ela eu o zi inainte; urmau \a
mai plecc doar stipinul, stipina si servitoarea
lor- Ginger, t'mpreuni cu mine! a tras pentru
ullima data tra\ura linA la u;a drn Lrla. Ser-
vrlorr aduseri pernc. piruri 1i alte multe lu-
crun. sr cind toale lur, aranJate. srapinul co-
bori 'cArile purtind-o.in brale pe slaptna teu
ma a am pe partea dtnspre ca\a a5a c, pu-
leam \edca tot cc se petrccc): in rimp cc .er-
\rlonr drn ca\i sraleau in 'ur 5i plingeau. el o
aqezd cu griji in rrisurd.
Din n.ru. la reredcre. )t nu va \om uttd
pe-nici unul din voi, spusc cl 9i se urcd. Dd-i
drumul. John I
Joe se sui pe caprd 9i o pornirim ugor la
trap pnn parc ai apoi prin sat, unde oamenii
stiteau pe la porti ca sA-i vadA pentru ultima
dati $i sd le ureze drum bun.
AiunSi la gard. cred (a \t;pind d mer:\ pc
J05 de J rrisurl pini la sala de a$lcptdrc.
I-am auzit vocea blindd: ,,La revedere, John,
fii binecuvintat!" Arn simlit hdprile smucin-
du-sc, dar John nu-i rispunse; probabil ci nu
putea sa vorbeasci. Dupi ce Joe cdri lucru-
rile din trdsurd, John il chemi si stea lingi
cai. iar el se duse pe peron. Sdrmanul Joel
Stetea lingi capetele noastre incercind sd-5i
ascundi lacrimilc. In scurt timp, trenul intri.
pr'airr.i. in -,.tra: dltft ,l,,rr.r. rrei rr rrrre
u;ilc lura inchise iu pulere: rtrnciuerorul 11u-
 \NNA
ieri gi trenul plecd ugor, lisind in urmi doar
nori de fum alb fi ni$te inimi foarte grele.
, Cind dispiru cu totul la orizont, John se
rnapore:
Nu o vom mai vedea niciodat6, nicio-
-
date! sDuse el.
Apuci he rile, se urc6 pe capra trdsurii
linge Joe qi mine incet spre casi; dar acum
nu mat era casa noastra.
PARTEA A DOUA
CAPITOLUL 22
EARLSHALL
A doua zi dimineate, dupi micul dejun,
Joe I-a inhdmat pe Merrylegs la trdsurica cea
joasi a stipinei, pentru al duce la vicar; mai
intii a venit la noi Joe ca se-9i ia rdmas bun,
ST]\\ LLL
in l.imp ce din curte Merrylegs necheza citre
noi. Apoi. John a pus gaua pe Ginger. iar
mle mr-a pus hdlurile, gi astfel am mers cam
vreo cincisprczece mile pind la Earlshall Park,
unde locuia lordul W. Era o casi foarte mare
gi avea multe grajduri; dupi ce am intrat in
curte printr-o poarta de piarrd bolrire, John a
intrebat de domnul York. Pesre pulin rimp,
sosi. Era un berbat de virsti mijlocie, frumos,
gi dupd voce se cunogtea,imediat ce era de-
prins si fie ascultat. S areti foartc prietenos
gi politicos cu John gi, dupd ce ne privi cu
nep5sare, chemd un grejdar ca si ne duci in
boxele noastre. iar pe John il invitd la o gus-
tare.
Am fost dugi inttun grajd luminos 5i aeri-
sit ti a$ezali in boxe aleturate, unde am fost
lesehF $i hrenif. Cam dupe-o jumetate de
or5., John gi domnul York, care avea sd fie
noul nostru vizitiu. veniri si ne vadii.
- Deocamdatd, domnule Manly, spuse el
dup6 ce ne cercete cu atenlie pe amindoi, nu
pot se ved nici un defect la acefti cai, dar
ttim cu totii ce si caii, ca 9i oamenii, igi au
ciuddleniile lor gi cd uneori e nevoie de me-
tode diferite; a9 dori s6 giu dact la ace5ti doi
cai existe vreun lucru deosebit asupra caruia
ai wea s6-mi atragi atentia,
Pii, spuse John, eu nu cred cd existi ln
tot- tinutul o pereche de cai mai bune ca asta
ti sint foarte amerit ce me despart de ei, dar
trebuie se vA spun ce nu seamene unul cu al-
tul. Cel negru are cel mai frumos caracter din
cite am intilnit vreodata; cred ci n-a cunos-
cut nici munca istovitoare $i nici betaia; se
pare cE, de cind s-a nescut, cea mai mare bu-
curie a lui este si indeplineascd ce ise spune:
calul murg, insi, imi inchipui ci trebuie si fi
avut parte de un tratament prost. Am auzit
cite ceva de la geambag. Ginger a venit la noi
nervoasi $i neincrezdtoare, dar cind a vizut
ce loc bun era acolo, totul s-a rezolvat o date
cu trecerea limDului: in decurs de trei ani nu
am observat niciodare nici cel mai mic semn
de nervozitate $i, dace te porli bine cu ea, nu
existe alt cal mai bun gi mai ascultitor. Dar
Ginger are o fire mai aprigd decit calul cel
negru: mustele o interite mai mult, un ham
pus cu sting6cie o roade mai tare $i dac6 e$ti
aspru cu ea sau grege$ti, s-ar putea sa-ti ple-
teascd cu aceeasi moned6: dumneavoastri
;titi cA multi cai iufi din fire se poarte astfel.
Desigur, spuse York, inleleg foarte bine.
-
Car 5tii cd in grajduri ca acesta nu este toartc
u,\()r se ai grijdari a$a cum ar trebui, eu
t.acc tot cc pr)t fi ^vol
cu asta am terminat. Imi
\!ri aminti totu5i- cc mi-ai spus despre iap6.
Pe cind pdrAseau grajdul, John se opri deo-
dati $i spuse:
Crcd ci ar ll blne \a va mal spun cd n.,i
-
nu am folosit r'riciodati tranzeluJa la nici unul
din er: calul cel negru nu a purlat-(,. iar
geamba$ul care a vindut-o pe Ginger ne-a
spus ci zibala dubld i-a stricat caracterul.
- Binc. 'puse York. dar daci au ajun'
aici. vor trebui si poarte tranzelutA. Eu per-
sonal prefer un ham mai liber, iar stdpinui se
dovedeqte intotdeauna foarte ingeduitor faid
de cai. Dar cu stipina este altceva, fiindcA ea
vrea ca echipajul sd lie dupA ultima mode 9i
daci hamurile cailor dc la trAsuri nu sint in-
tinse tare, nici nu vrea sd se uite la ei. lntot-
deauna am fost 5i voi fi impottiva Tibalei du-
ble dar cind cAlAtoreite stipina, hamul tre-
buie- sd fie bine intins!
- lmr pare rau de asla.plec; loarte rdu. spuse
John; dar acum trebuie si daci nu, am
sA pierd trenul.
John trccu pe la fiecare din n' 'i ca sd re
mingiie qi sd nc vorbeasce pentru ultima oarA;
vocea lui era cit se poate de tris6.
Mi-am lipit capul de el !i, o vremc, l-am lF
nut a$a; asta era tot ce puteam sa lac ca
s5-mi iau rimas bun; dupi uo iimp, a plecat
ti de atunci nu l-am mai vAzut niciodata.
A doua zi, lordul W. a venit sA ne vad6:
pdrea incintat de inteliiarea noastri-
Din cele spusc de prietenul meu, dom-
nui- Gordon, am marc incredere in ace$ti cai,
spuse el. Cu toate ca nu se potrivesc la cu-
loare, sint de pirere ci, arita timp cit sintem
la lari. ei vor fi buni la tr6suri. lnainle de a
pleca la L,'ndra. trebuie .; incerc sA-i giserc
o pereche lui Baron; calul cel negru cred cd
L\te t',.firar bu.1 penlru cdldrie.
Dupa aceea. Yurl l-a p,'\e:til l,'l ce-i spu-
\cse John despre nrri.
spuse el, trebuie sA tii cu ochii pe
- 1iBinc,
r"pa .5-i pui tranzelula mai lcicr: vrcau sd
. -cd .d sc r,,r L,bilnui. dar la inccput e ncv.ric
.le puline inlelcgere. O si-i spun lucrul ista 5i
doamnel,
Dupd-amiazd am lbst inhimali la trasurA,
rar cind ceasul bdtea ora trei, am fost du$i in
rala casci. Totul era foarte luxos, cam de trei
,,ri mai mare decit la vechea locuin9d din
49
Birtwick. dar, dace un cal poatc a|ca o p,r
rere, nu era nici pe jumetate atit dc Plicul.
Doi valeli aiteptau incremenili in lirreaua lor
cafen iu-ge lb uie, cu pantaloni roiii buian!i ri
cu ciorapi albi. Curind, cind stapina c(lbori
Sirul de trepte de piatri, auzirdm loSnet de
matare. Ea pa)t \pre noi ca si ne pIr\eJ.ca:
era o femete mirdra 5i cdrcia 'e pdrea ci ru-
plIcea nimic; dar nu scoasc o vorbA sl sc ur.a
in tresuri. Era prima datA cind purtam Iran
zelulA ii trebuie sa martunsesc ca. deil era.
bineinleles, neplacut sd nu-mt pot mt$ca dln
cind in cind capul iD sus 9i in jos. hamul
nu-mi trigea capul mai sus dccit lusesem
obignuit si-l lin. Eram insA ingrilorat drn
cauza lui Ginger, dar si ea pArea si fic lrni;-
tite !i muliumitt.
A doua zi, la ora trei, am lbst din nou la
u$i $i valelii erau tot acolo; auzirdm mitasea
fosnind: stapina cobori scarile qi, cu rocc p..-
runcitoare, spuse:
- York. trebuie si ridici mai sus capul
cailor, nu pot sd aparA ala in lume.
York cobori de pe capri 5i rdspunse plrn
de respect:
Vecer iertare, doamn6, dar ltmp de trel
-
ani acegti cai n-au purtat tranzeluia ti stapi-
nul mi-a spus ci ar fi mai binc sd-i obiSnutesc
tleptal cu a\la: dar daca stepina dore)lc. p' I
se le mai ridic pulin capul.
FA cum li-am spu'. repltcA e:r.
-York se apropie de capetelc noastre )l
scurte hamul, cred, cu o gaura; orice ditc
renlA crl dc mrca. fie in blne. lic in rdu. .c
.imle. )i in ziua aceea trcbuia 'a urL;nl
panta abrupta. De-abta acum am inceput .5
inleleg cele- ce auzisem. Cum era firesc. eu
cautam sd intind gitul inaintc, ala cum fus.-
sem obi$nuit, $i se trag trasura in vore. dJr
acum nu puteam pentru ci trebuia sa urc !l-
nind capul sus gi asta imi scotea sufletul: !n-
treaga in(,'rdare ie c,'ncentla. mai alcs. in pi-
cioarele dinapoi. Cind am aiuns acas6., Cin-
ger imi spuse:
Acum vezi ,ii tu cum esle. )i iD.; tu ,
-
fost de nesuportat; dacd nu va fi ;i mai riu
decil atit. nu roi facc rin'ic. penllu (a J,.l
sintem ingrijitri foarte bine: dar dace mi srlei.
s, tin capuL gi mai sus, pAi atuDci sd fie cu
bdgare de scami! Nu mai pot si rabd ii ntcl
nu vreau.
Zi de zi, hamul nostru era mereu scurl3t
gaurd cu gauri, 9i in loc si altepl inhematul
cu bucurie, ca mai inainte, a inceput s6-mi fie
fricd. Ginger pdrea gi ea neliniqtit6. de5i po-
menea loarte rar desDre asta. In cele din
urmd am crezut ci rdul trecuse. Dentru ce
rimp de citeva zile nu se mai ficuse nici o
scurtare; m-am hoterit deci se mA deDrind cu
acest ham gi sd-mi vdd de treab6, deli acum,
in_loc de plicere, era un chin permanent; dar
cel mar mare rdu inci nu venise.
INCERCAREA Df, ELIBERARE
intr-o zi, stepina a coborit mai tirziu ca de
obicei gi mitasea a foinit mai tare ca nlclo-
datA.
Du-mA la ducesa B.. porunci ea: apoi.
-
dupa o pauze. adauga: York. nu ai de gind sd
ridici capul cailor mai sus? Ridicdle imediat
9i haide si termindm odat6 cu gluma asta ab-
surda.
York veni mai intii la mine. in timo ce
grajdarul sterea lingl Ginger. lmi rrase capul
spre spate 9i lncheie hamul atit de strins, incit
era aproape de nesuDortat: aooi se duse Ia
Ginger caie-5i mipca nervos capul in sus gi in
jos din cauza zibalei, cum avea obiceiul
acum. ISi dddea bine seama de ce va urma, 5i
in momentul cind York apuci hamul ca siJ
scurteze, profiti de ocazie Si se selte in doue
picioare atit de brusc, incit York se lovi la
nas foarte rdu. iar pilS,ria ii cazu pe jos: n-a
lipsit mult ca gi grijdarul si fie trinlit la pa-
mint. Cei doi se repeziri imediat la capul ei,
dar Ginger era mai dibace decit ei ii continue
si aTvirle cu desperare din picioare. sd se ri-
dice la sus gi si loveasc6 cu copitele; in cele
din urmi, dupi ce mA izbi gi pe mine zdravin
cu piciorul dinspre oigte, lovi $i oigtea fiesurii
pe carc o risturnd. Nu se gie ce prostii ar
mai fi putut face daci York nu s-ar fi agetat
de cApastrul ei ca s-o impiedice se se mai
zbatd, in timp ce striga:
Deshema calul negru gi fugili dupi ar-
-
gat; teiad $leaul aici, careva, daci nul puteti
oeslace.
Unul dintre cei de falt fugi dupl argat 9i
un altul aduse din casd un cu1it. Grijdarul
me deperte repede de Ginger 9i de trdsuri gi,
aia cum eram, mA duse in boxa mea, apoi
fugi inapoi la York, Eram foarte rulburat-de
cele intimplate gi daci a9 fi fost obignuit
cindva se lovesc sau sd md cabrez, sint sisur
ca. in clipele acelea, at fi fecut-o; dar cum-nu
eram, am stat ala superat, cu durerea in pi-
cior, cu capul incordat, prins de inelul de la
pernip hamului 9i fdrd nici o putinte de a-l
lisa in jos. Eram foarte nenorocit 5i simleam
o mare nevoie sel lovesc oe orimul care s-ar
fi apropiat de mine.
Dup6 pulin timp, insi, Ginger lu adusA dc
d,ti tr5jdu, fusesc bdrurd tare Si avea urmc
de lovituri. York veni la ea 5i dddu ni5te in-
strucliuni. apoi se apropie de mine )i md cer-
cete. Imediat imi lisi caoul mai liber.
Blestematele astea de tranzetutet souse
el -ca pentru sine. $riam eu ca in cuiind t, sri
avem necazuri va lr supdrat. cu si-
- stApinul
guralfe. Dar daci sotul ei nrr poate stdpini,
se intelege cd un servitor nici atiti asa ca mi
spal pe miini ;i n-am ce-i lace dacl n-() sd
poatA ajungc la petrecere.
 York nu rostise aceste vorbe in lala oame- darea. Mai inainte nu stiusem ce inseamnd sA
nilor: intetde4una vorbea respectuos despre faci spume la gur6; acum, insd, din pricina
srdpini cind erau ci dc fale. Incepu sa ma cer- zebalei tiioase dintre f6lci ii a poziliei forpre
ceteze peste tot ;i gdsi repede locul, deasupra a capului 9i a gitului, aveam mereu botul in-
genunchiului, unde fusesem lovit. Era umflat spumat, Unii oameni vdd in asta ceva deose-
si dureros: didu ordin ca se fiu spelat cu un bit ti spun: ,,Ce cai minunali, aprigi!" Dar
burete cu apd calde 9i apoi si mi se pun6 o pentru cai este la fel de nefiresc. ca gi pentru
pri$nild. oameni, si facd spume la gurS; in schimb, e
Cind afli despre cele intimplate, lordul W. un semn srgur c5^ ceva nu e bine 9i ci trebuie
a fost foarte superat; il mustre pe York pen- se se interyine. In afari de asta, hamul imi
tru cA o ascultase pe stdpind, la care York mai producea Si o apesare a gitului care ade-
rdspunse cd pe viitnr ar fi bucur,'s sd pri- sea imi stinjenea respiratia; cind me intor-
measca ordine numai de la stipinul sau; dar ceam de la munce, gitul ti pieptul imi erau
eu cred ce din disculia asra n-a ie5ir nimic, inlepenite 9i md dureau, la fel gura 9i limba,
pentru cd lucrurile au continuat si fie la fel !i me simleam sleit de oboseale $i abdtut.
ca mai inainte. Credeam ce York o si-si Acolo unde fusesem mai inainte. stiam in-
apere mai mult caii, dar sc pare cA nu sint eu totdeauna ce atit John, cit 9i stepinul imi
cel care trebuie sd-l judece. erau prieteni; aici, insi, cu toate ce in multe
Ginger n-a mai fost pusi niciodati la tri- privinle eram bine ingrijili. nu aveam nici un
sura, inse, dupd ce i s-au yindecat toate re- prieten. Se poate ca York sA fi $tiut, Si este
nile, unul dintre bdieJii mai mici ai lordului foarte probabil ce Stia cit mi chinuia tranze-
\\'. a spus ce ar fi bucuros daci i.ar da-o lui lula aceea; dar banuiesc ce socotea asta ca pe
pe Ginger, pentru ci era sigur cd va fi un bun ceva firesc: in orice caz. nu fecea nimic ca ie
cal de vin6toare. Cit despre mine, am fost ma aJute.
obligat sA merg tot la trisur6, dindu-mi-se un
nou partener pe care il chema Max; el fusese
L)biSnuit dintetdeauna cu tranzelu;ele. L-am
intrebat cum Dutea sd le suDerte.
- Pii,
buie,
rispunse el, le supori pentru cA t.e-
dar asta imi scurteazi viata gi o si titr
scu eze Si pe a ta, dace nu vei scipa de ele.
Crezi cd stepinii no$tri i$i dau seama cit
riu- ne oricinuieste astal intrebai eu.
Nu pot sA $tiu, respunse el, dar negus-
-
loii de cai si medicii veterinari cunosc foarte
bine acest lucru. Odate eram la un geamba$
.are me invila sd trag impreuni cu un alt
cal: in fiecare zi el ne inelF capul, cum zicea
.1. pulin cite pufin. Un domn care se afla
3colo il intrebe de ce face asta. ..Pentru ce.
Jacd nu facem ala, oamenii nu vor sd-i cum-
pre. respunse el. Londonezii vor s5. aibi cai
,-are sA flnA mereu capul sus, si meargi cu el
ndicat; bineinleles ce este foarte reu pentru
iar. dar pentru comerl e bine; in felul dsta
;aii se trec foarte repede sau se imbolndvesc,
tr atunci sint cumperati allii". Asta est ce
a:n.auzit eu, spuse Max, insi acum poli sa ju-
::cl 5l slngur.
-{r fi greu de descris tot ce am iuferit eu cu
:ramul acela, timp de patru luni, la tresura
::apinei: sint sigur insi ci dacd ar fi durat
:rai mult, m-ar fi lisat ori senetatea. ori reb-

51
 ANNA STWEI,I,
LADY ANNE
La inceputul primiverii, lordul W.9i o
parte din familia sa au plecat la Londra luin-
du-l cu ei gi pe York. Eu. Ginger gi inci vreo
ciliva cai am fost l6sa acasd in grija grijda-
rulul
sel.
Lady Harriet, care a ramas la conac, era
fbarte sufednde 5i nu iegea niciodat6 cu trd-
5ura, dar lui lady Anne ii placea sa mearge
celare cu fratele sau cu verisorii ei. Era o ci-
lareald desavirlite $i pe cit era de vesela pi de
delicati, pe atit era de frumoasi. Pentru c5ld-
rie ea mA alesese De mine simi d6du numele
de Black Auster.t imi pliceau foarte mult
aceste plimbdri in aerul' rece, curat, insotit
uneori de Ginger, alteori de Lizzie. Lizzie era
o iapi murgd, pur-singe, inteligenti, 9i era <r
mare favoriti a gentilomilor datoritd agerimei
;i energiei ei deosebite; dar Ginger. care 5tia
mai multe decit mine despre ea. imi spusese
ci era destul de ndr6vaqi.
La conac locuia uo gentilom pe care-l
Cu .ensul dc murgul ccl n,,t,,lrr rcnpl.r.
chema Blantyre; el cilirea intotdeauna pe
Lizzie gi o leuda atit de mult incit, intr-o 2i.
lady Anne dddu dispozilie sA ise pund saua
pe Lizzie, iar cealalti 9a pe mine. Cind am
sosit in fala u;ii, Blantyre firu foarte stinghe-
nt.
Ce inseamnd asta? intrebi el. Te-ai plic-
- de
tisir bunul teu Black Ausrer'.'
O, nu, deloc, rispunse lady Anne, dar
sint- destul de infelegetoare ca se te las si-l
cAlarefti Dricar o date, in timD ce eu am s-o
incerc pe admirabita ta Llzzie. Trebuie s6 re-
cunoiti cA, atit ca aspect cit 5i ca talie, ea e
mult mai potriviti pentru doamne decit este
calul. meu favodt.
Dar nu te sfetuiesc s-o incaleci. souse
el:-ce-i drept. este admirabila. dar e prea ner-
voasa penlru o doamne. Te asigur cd pe ea
nu etti in deplina siguranle; te rog sd schim-
bAm seile.
Dragul meu vdr, spuse lady Anne ri-
-
zind. nu-;i bate capul cu asrfel dc griji pentru
mine: caleresc de cind eram copili $i cu toate
cA Stiu ca nu esti de acord ca doamnele si
meargi la vindtoare, eu am mers de multc
od; totusi am de gind s-o incerc pe aceasta
Lizzie pe care voi, birbatii, o preferati atit de
mult; aia ce.ajute-mi sd incalec, ca un bun
pneren ce-ml estl.
Nu mai era nimic de spus ti astfel Blantyre
o sui cu grijd in $a, controld capestrul, ii puse
u$or dirlogii in mine !i apoi incilecd pe mine.
Tocmai cind porneam, veni un valet cu un
mesaj de la lady Harriet. care-l ruga ca. in
nimile ei, s6-i intrebe. ceva pe -doctorul
Ashlev si aDoi se-i aduce rasDunsul.
Sarul se aha la o depdrrare ie o mili, iar
casa doctorului era ultima din sat. Pe drum,
pini am ajuns la poarta lui, am fost destul de
bine dispugi, Pine la cas6 era un scurt drum
pietruit, merginit de brebenei. Blantyre desce-
leci 9i se duse si deschidd poarta pentru lady
Anne, dar aceasta ii spuse:
* Te voi agepta aici, ti tu poli sd ageli
dlrlogii lui Auster de poarte.
El o privi cu indoiali $i-i spuse:
- Nu voi zibovi nici cinci minute.
_; g. nu te gribi. nici Lizzie 5i nici eu n-o
sa ruglm.
Atunci el agnte dirlogii mei de una din le-
puqele de metal pi curind se pierdu printre
pomi. Lizzie stetea potolite, cu spatele la
mine, de cealalti parte a drumului, la citiva
 pd)i mdi depart(. Srapina a>lepli. lrni)lird. la-
.ind lriul liber si fredonirrd o melodic. Eu am
urmlrit cu atenlie pa$i lui Blantyre pini cind
d\esla aJun\e la u)a .a\ei: l-am auzit apoi cio-
cdnind. Peste drum era o livadi a cdrei
poarlA crJ de.chi"i: rocmar atunci ni)te cai
de cdrufi 5i mai mulli minji veneau la trap,
in foarte mare dezordine, minaii din urmd de
un b5iat care pocnea dintr-un bici lung. Min-
jii erau neastimpdragi 9i juciu;;i, iar unul din-
tre er o lui la fugi pe drum qi se repezi in
crupa lui Lizzie; nu pot sa spun dacd minzul
a fost pr.rst sau pocnitula biciului prea tare.
sau amindoud laolalti, dar Llzzie izbi firpraz-
nic cu picioarele $i o porni intr-un galop nr-
\alnic. Totul s-a intimplat atit de neaSteptat,
incit lady Anne aproape cd era sd cadd din
ga; dar s-a redresat repede. Am scos un ne-
chezat lung !i asculit, cerind ajutor; am ne-
chezat incd o datA Si incd o datA, scurmind
neribdilor paminrul cu copira 5i smucin-
du-mi capul ca sd scap din cipestru. Nu am
3steptat muit; Blantyre veni la poafii aler-
gind: privi speriat, cdutind se zAreascd silueta
\-3re a.um parcd zbura depanc. pe drum.
intr-o clipa se .alrd in pa. Nu am aiut neroie
nici de bici, nici de pinteni, pentru cd eram la
Iel de neribdltor ca Si cSlarepl; el igi didu
jeama de asta Si, lesindu-mi friul liber 5i aple-
.indu-se pulin inainte, o pornirdm de parci
zburam, gonind dupd ei.
Cam o mili si jumitate drumul era drept,
-rrr dpol o cotea spre dredpta. dupl care se
"rtrria. Cu mull inalnte ca noi .iA ajungcm la
:otiturd,
lady Anne nu se mai vedea. Pe care
:rum o luase? In poarta unei grldini stdtea o
::meie cu mina streagind la ochi, privind cu
::.ordare de-a lungul drumului. Trigind uqor
rirlogii. Blantyre strigi:
Pe care drum a apucat-o?
- La dreapta, rispunse femeia, ardtind cu
.-
::rIlJ.
Pornirim pe drumul care ficea Ia dreapta
r. sentru o clipd o zirirdm; dar, la o altd co-
::!ura. dln nou se ascunse privirilor noastre.
D: .iteva ori o z6rirdm fi de tot atitea ori o
; :-JLrArr din lap ochilor. Se parc:r ca nu
:::rigam deloc teren. Lingi o grimadd de pie-
::: se aila un cantonier care-li lesA jos lopata
:: :rJica miinile. Cind ajunserdm lingi el, fdcu
-.:ri ce !rea se ne vorbeasci. Blantyre trase
::l:: de iriu.
Spre izlaz. spre izlaz. domnulc; intr-a-
53
colo a luat-o.
Cuno$team foarte bine izlazul acela: in cea
mai mare parte terenul era foarte accidentat.
acoperit cu tufdrig 9i cu grozami verde-inchis.
iar ici 9i colo cregtea cite un mdricin berrin.
pipernicit; mai erau 9i spa;ii cu iarbd fru-
moasd. dar 5i aceslea prerirate cu mu)urod (
de furnici 9i de cirtile, era cel mai prosr ioc
pentru un galop lurtunos.
De-abia o luasem spre izlaz cind zirirlm.
din nou. costumul verde de caldne care par!a
zbura in fala noastra. Paleria stApinei dispd-
ruse li p'rul ei castaniu, lung, ii llurura in
vint. Capul !i corpul ii erau date spre spare.
ca $i cum s-ar fi sforfat si opreasci iapa cu
ullima picaturd de putere care-i mat rAma-
sese. Era limpede insi cd terenul accidentat o
silise pe Lizzie si-pi incetineascd foarte mulr
fuga, gi asta pdrea sI ne ofere gansa de a o
putea ajuoge din urmi.
Cit timp am mers pe por;iunea de drum
drept, Blantyre slibise friul; dar acum. cu
minA uSoard 5i ochi experimentat, md celeu,
zea alil de desirirSir. incit pasul meu incelrnl
doar foarte pulin gi ne apropiam de ei lizind
cu ochii.
Cam pe la jumdtatea drumului, pe portiu-
nea cu tufirig, fusese s6pat de curind un tan!
mare, iar pAmintul aruncat gr6madd de cea-
laltd pafie. Sigur ce acest obstacol ii va opril
Dar nu se intimpla aga; dupi o micd ezitare.
Ltzzie sdi, se impiedice de bulgirii tari de
pAmint Si cizu. Blantyre spuse, aproape se-
mind:
Acum, Auster, arati tot ce polil
-Trase de dirlogi. Imi adunai toate forlele ti.
cu un salt hotdrit, am sdrit firi sA ating nici
mecar marginea $anfului $i nici grdmada de
pAmint.
Printre tufe, zAcea nemifcati, cu fala la pd-
mint, sirmana mea stepine. Blantvre inge-
nunche lingi ea 5i o strigd pe nume dar nu
- cu fap
auzi nici un rispuns; o intoarse u;or
in sus; era ingrozitor de palidd, iar ochii ii
erau inchigi.
dragi Annie, le rog, \orDcir(:
-DarAnnie.
lol nu primi nici un rarofinr. ir der-
cheie haina. ii derlacu gulerul. ii pipii miinile
5i incheierurile. apoi se ridica pi re uiri despe-
rat in jur. \trigind dupA ajulor.
La o distanld nu prea mare se aflau doi oa-
meni care coseau iarbi ii care, vAzind,o p.
Lizzie alergind dezldnluir5, ferA cdldrel. i;i la-
 sasere lucrul ca s-o prind5. d.upd niSte apd qi spune-i soliei mele si vin,
Strigirul lui Blantyr; ii aduse repede la lo- crt^ pi,are de repede la lady Anne.
cul unde se afla acesta. Primul om pdru saltA. oarecum anevoie. in pa gi cu un
foarte lulbural cind vAzu despre ce era vorba ^5e
..D|l-sr o to\ituri datd cu ambele picioare in
5r IntreDa ce poate lace. coapsele mele. r, porni. fiicind un mlc ocol ca
sn cdliregti?
- $tii
Pii, domnule, nu sint eu un cdlirel prea
sa evrte ianlul. Nu avea cravaSe, lucru care
perea se-l nelini5teasci, dar mersul meu inli_
-
grozav. dar pcntru lady Anne imi voi iisca tura acest neajuns qi el descoperi ci cel mai
\lala:, a .losl cit sc p('ate de buna cu solia tucru pe care-l purea lace era se se lini
mea 1n larna asta. fln
Drne ln ga Sl sa stringl friul. ceea ce qi licu.
Atunci, prietene, urc6-te pe acest cal; ca un adevArat bdrbat. Ciutam, pe iit pu_
n-o- se-li fie viala in primejdie; di o fug6 pini team. se-l scurur mai pufin. dar o darA sau de
acase Ia d()cror $i roagi-l sa vini imediar: croua on, pe poniunea de teren mai acciden_
Ou-te apol Ia c('nac li spune-le tol ce-ai vd- tat. el. striga: ..lnceti5,,rl Ht,! lncetisor!.. pe
zur, tl roagA-i sd-mi trimiti trdsura cu came_ crumut neted am mers foarre bine; atit la
rista lady-ei Anne gi ceva ajutoare. Eu voi sta doctor cit qi la conac, gi-a indepiinit misiunea
arcl. a$a cum trebuie. La conac il imbiari sd bea
ordine, domnule, voi face tot ce pot
1i -,in
md r,rg Cerului ca draga noastri domni-
ceva.
Nu! Nu! spuse el. Mi voi intoarce din
$oara si-si re\inacit mai cudnd. Apoi. vdzjn- -
n-ou la el pe o scurlalure. peste cimp: vreau
du-l pe celdlalt om, ii strigi: Hei, Joe, fugi sa aJung acolo inaintea trdsurii,
.. Dupi ce s-a aflat vestea, toate lumea a fosr
loafte agttata. Eu am fost dus in boxa mea.
mi-au, scos Saua $i cipastrul Si au azvirlit o
patura pe Jnlne.
Ginger a fosr inhamard, s-a rrimis in mare
grabd dupe lordul Ceorge. Si curind am auzit
trasura iesind din curte-
Mi s-a. pdrut cA a trecut fbarte mult timp
pini
^
cind s-a intors Ginger; dupd aceea ea
mr-a povestlt tot ce vazuse.
Nu $tiu se-li spun prea mulre, zlse ea:
am- mers .aproape lot drumul in galop si am
ajuns acolo o data cu doctorul. O femeie 5e_
dea pe.pdminr linind in p,,ale capul sr6pinei.
careta coctorut r-a lurnal ceva in guri. dar nu
am p_utut auzi decit: ,,Nu este moartd... Apoi
am fosr. dusd pulin mai departc. Dupd 'un
timp. lad-y Anne a fosr purraid pe brale pini
ra rrasura >r am venrt acasd impreund. L_am
auzrt pe stepin spunindu-i unui domn, care_l
opnse ca si se intcreseze despre cele ce se in_
timplasera. ca sper5 sa nu se fi fracturat nicr
un os, dar ci ea nu-5i revenisc incd.
Atunci cind lordul George o luase pe Gin_
ger pentru vinAtoare. YL,rk clirinase din cap:
el sp_unea cd ar fi mai p,)trivitii ,, mini siguii
ca sa inveli un cal la aia ccru, nu un c?la_
rel ocaztonal ca l,,rdul Ce.rsc",
Lui _Cinger insa ii plAcea f,iarre mulr. nu-
mar ca. uneon. cind \e inan,,ia. vedeam ce
lusese prea mult alergati 5i din cind in cind
tulea pulin. Era mult prca mindrd ca si sc
 \l i,i
plingi, dar nu puteam sA nu fiu ingrijorat de
starea ei.
La doui zile dupd accident, Blantyre m6
|izita; md mingiie 9i mA lAudA lbarte mult. El
iispuse lordului George ci este sigur ci Black
-\uster a ;tiut, ca Si el, de pericolul in care
s-a gesit Anne.,,N-aS fi putut se-l lin in friu
chiar daci a$ fi vrut, spuse el. Annle n-ar mai
rrebui niciodati se celereascA alt cal." Din
conversatia lor am mai aflat ce tinera mea
stipind era in afari de orice pericol 5i c6 in
cudnd va putea se cdEreascd din nou. Asta
era o veste bund pentru mine Si a$teptam cu
nerdbdare o viali mai fericitd.
CAPII'OLI]L 25
R[UBEN SMITH
Acum trebuie si vi spun cite ceva despre
Reuben Smith cdruia i s-au ldsat in griji giaj-
durile atunci cind York a plecat la Londra.
55
t
Nimeni nu cunostea mai bine decit el munca
ce o avea de [5cut ;i. cind era treaz. nu exista
om mai bun 9i mai priceput. Era blind 5i
loarte indeminatic in treburile cu caii 5i era
in stare s6-i vindece aproape la fel de bine ca
gi un veterinar, pentru ce timp de doi ani
triise in preajma unui medic veterinar. E.a
un vizitiu de mina intii: Dutea conduce o tra-
surd cu patru cai. la lel de u$(lr ca }i o pere-
che. Era un birbat chipes, isi cunogtea bine
meseria pi ftia sd se poarte. Cred ca toate lu-
mea il pldcea; caii, sigur, il iubeau. Singurul
lucru de neinleles era cA el se afla intr-un
post mai mic $i nu in postul de vizitiu-;ef.
cum era York; dar avea un mare defect
olicea si bea. Nu era ca unii dintre aceia - ii
iare beau in fiecare zi; s linea bine sdptd-
mini intregi, sau chiar luni; 5i apoi, dintr-o
dat6, se dezl6ntuia gi avea,,un acces". cum ii
5punea Y(rrk. care pentru el insuli era o ru-
5ine. pentru solia lui o vesnica spaimA. si (r
sursi de nepliceri penlru loli cei care aleau
de-a face cu el. Era totusi atit de bun in me-
seria lui, incit de doud sau de trei ori York
mugamalizase lucrurile 5i tdinuise totul, ca
lordul si nu afle nimic. Dar intr-o seari. cind
Reuben trebuia se se intoarce acase de la bal.
era asa de beat ci nu putea se tinA hdlurile in
mind 9i de aceea un domn, aflat la petrecere-
a trebuit sd se urce pe capra trisurii 5i se
duci doamnele acasd. Se inlelege cd, de data
asta, faptul nu a mai putut fl ascuns $i Reu-
ben a fost imediat concediat: sdrmana lui so-
lie ;i bietii copilagi au fbst scoqi din frumoasa
casula de lingd poarta principali a conacului
5i nevoili se plece in lume. T,)ate asrea mi
le-a povestit bdtrinul cal Max, pentru ci s-au
intimplat mai de mult; doar cu puJin timp
inainte de a sosi aici eu gi Ginger, Smith fu-
sese reangajat. York intervenise pentru el pe
lingd lord, care era un om foarte bun la su-
flet, iar Reuben promisese, de bune credinla
fiind. ci nu va mai pune nici()dal5 vreo pice-
turd de biuturd in gure, atita timp cit va sta
acolo. El iqi tinuse promisiunea, a5a cd York
socotea ce ise poate incredinJa peslul lui cir
timp va li plecat. Era atit de priceput ti de
cinstit. incit nimeni altul nu pdrea mai pntn-
vlt pentru postul acesta.
Ne aflam la inceputul lunii aprilie 5i lordul
W. era a$teptat acas6 cam prin luna mai. Cu-
peul cel ugor urma si fie reparat gi fdcut ca
nou, 9i cum colonelul Blantyre trebuia se se
 ANNA
intoarce. la_ regimentul s6u, s-a aran1ar ca
Smith s6-l duci la orag in cupeu 5i si ie ina-
poieze celare: in acest scop hie gi'paua cu el,
rar pentru drum am fost ales eu. La gar6, co_
lonelul i-a pus in mind lui Smith citiva 'mo-
nede pi pi-a luaI rimas bun. spunind:
gn.16 "Ai
tindra ra [epine, Reuben. gi nuJ lisa
-de-
pe Black Auster si fie isrovit de orice rindr
ingimfat Si nechibzuit care wea s6l cel6_
reasce
_- pistreazd-l pentru lady Anne...
Am ldsat cupeul la reparal si Smith a mers
cilare pe mine pini la hanul ,White Lion..r,
unde a cerut rindagului sd fiu hrenir $i pregd_
gr pentru ora pa[ru. Cind venisem, dinlr_una
drn.potcoavele din fald imi cazuse o caia; dar
rinda$ul nu observase lucrul esla decit cu pu-
tin ioainte de ora patru. pini la cinci Sniith
nu veni in curte, dar, cind ie5i, spuse cd nu va
pleca pind la ora gase, deoarice ie intilnise cu
niste vechi prieteni. Omul ii spuse atunci de
caia $i-l intrebi dac6 s6 aib6 6l grijd de pot-
coavA.
.- ryuJ ii rispunse el, n-o se se intimple ni-
mic pin6 acas6.
_Voibea.intr-un fel ciudat, cu glas tare, ne-
pesator, Si mi gindeam ci nu-i-sti deloc ln
obicei lipsa de grije pentru caielele iegite din
potcoavele noastre. Nu a venit nici la ora
;ase, nici la ppte 9i nici la opt; cind m-a stri-
gat, era aproape noui qi am sim;it o asprime
io vocea.lui groase. -prost
Pdrea si fie foarte
dispus gii adrese cuvinte urite rlndaiului.
desi n-a$ putea spune din ce motive.
. Hangiul srAtea in u$e $i-i srriee:,,Ai grijd.
domnule Smithl". Dar el rdspunse supirit,
cu o injurdrurd; 5i mai inainri Oe a ieii din
orag, incepu sd galopeze lovindu-md desiul de
des cu biciul, deSi alergam cu loati iuleala.
Luna nu rasanse incd gi era foarte intuneric.
Drumurile erau pietruite gi de curind reoa-
rate; mergind _pe ele in asemenea galop.
potcoava se sl6bi; ba, gi mai mult, cind aiun_
serAm aproape de bariere, cezu.
Dace Smilh ar fi fost cu mintea limoede-
pi-ar fi dat seama ce e ceva in nereeuia in
mersul meu: dar era prea beat ca sd observe
ceva.
Dincolo de barierd era o bucati bund de
drum care tocmai fusese pitruit; erau pietre
sparte, ascuflte, peste care nici un cal nu ar fi
I Leul alb (eogl.).
S F] T}'T]I- I,
putut fi minat repede, fdrd riscul unui acci_
dent. Pe acest drum. am fost silit sd salooez
atit de tare cit eram in stare s-o fac, ctio pot_
coavA pierduta, cilire;ul meu croindu'_m6
mereu cu cravaga 9i indemnindu_mi cu bles_
teme apnge- sA fug 5i mai iute. Bineinleles ce
plcrorul tera potcoave suferea ingrozitor; co-
prta era rupti ti chiar despicard p'ihd la carne,
ir ruptura era scrijelitA de asculigul pietrelor.
l\u mar puteam contlnua aSa; nici un cal
n-ar ll putut sd meargd in asemenea condilii;
durerea devenise-.de nesuportat. M-am potic_
nlt tr am cdzur din goana pe ambii genunchi.
Dtn cavra caderii mele. Smith a fost azvirlit
5i. datorirA iutelii cu care alergasem, trebuie
si se. fi pribugit cu mare fo4d. M_am ridicat
lmedlat St am mers Schiopatind spre marginea
drumului, u,nde nu erau pietre. Luna to-cmai
se ndrcase deasupra gardului viu 5i, la lumina
el. l-am pu-tul vedea pe Smith zecind la ciliva
metri mai incolo de mine. El nu s-a ridicai, a
fecut doar o slabe lncercare Si apoi se auzi un
geamit. AS pulut ii eu s6 gem. penrru ca
-ll
srmteam o durere groaznicd, atit la picior cil
$r la genunchi: dar caii sint obitnuili se rabde
in trcere durerile. FerA se scot macar un su_
net, am remas acolo ascultind. Smith mai
gemu o datd: desi stdrea in pline luminA a lu_
nl- nu-l vedeam ficind vreo mi5care. Nu pu_
team se.fac^nimic nici pentru el. nici pentru
mine. Oh! Dar cum mti asculram ca iA aud
tropotul vreunui cal, sau uruit de roti, sau
papi de oml Drumul nu era prea umblai gi la
.
ora, aceea dtn noapte puteam sd aStept mult
prna sa vlna vreun aJutor de undeva, Sti_
team, vegheam gi ascultam. Era o noapte pld_
cute, calmi, de aprilie; nu se auzea nlcr un
zgomot in afara rrilurilor joase ale unei privi_
gneton $l ntmlc nu se mi5ca, doar norii albi
dln Jurul lunii 5i o bufnila ruginie care zbura
pe deasupra gardului viu. Totul mi ficea si
me gindesc la noplile de vara de demult, cind
ob$nutam se s[au culcat lingi mama in li_
vada plecuttr. plin6 de verdea16. acasi la fer_
mte rul urev-
 \i ,Ri
CAPI'I.oLUL 26
SIIiRSITUI, ACESTEI i].{TiMPLARI
Trebuie sd fi tbst aproape de miezul noplii
cind am auzit, la mare depArtare, un tropot
de cal. Uneori sunetul se pierdea. ap,ri se au-
zea din nou, mai clar gi mai aproape. Drumul
spre Earlshall trecea printr-o plantatie care
apartrinea lordului; sunetele veneau din di-
reclia aceea qi naddjduiam ce ar purea fi ci-
neva care pornise in ciutarea noastrd. Cum
zgumLJtul se auzea din ce in ce mai aproape.
incepeam sA fiu sigur c6 recunosc pasul lui
Ginger: cind se apropie ince pulin. am pulur
spune cu siguranl6 ci ea era, inhamate la d.>
car. Am nechezat Si am fest bucuros ta culme
si aud rAspunzind nechezatul lui Ginger pre-
cum 5i glasuri de oameni. Ei inaintau incet pe
pietre ti s-au oprit lingt silueta intunecatd
care zecea pe pdmint.
57
I
Unul dintre oameni sAri gi se apleci asupra
E Reuben! exclami el. $i nu mai mi5ci!
-Celehlt berbat il urmi gi se apleca si el sd
vada,
- E mort. spuse. uite cir de reci ii sinr
miinile.
il ridicara pu[in, dar nu mai in viald:
pirul ii era imbibat de singe. -era
n lesare din
nou jos, apoi venird gi se uitare la mine- \'e-
zura imediat genunchii mei plini de teieturi.
a cezut si I-a aruncat! Cine s-ar Ii
- Calul
gindit ce tocmai calul cel negru o sA faca una
ca asta! Nimeni nu si-a inchiDuit cA Reuben
ar puta se cadi. Se pare i6 zace aici de
multe orel Este foa e ciudat cA nici calul nu
s-a miscat din loc,
Apoi Robert incerca si me trage puFn mai
inainte. Fdcui un pas, dar era cit pe ce se cad
oln nou.
Ascult6! Este renit la fel de rdLu la pi-
- ca
cior gi la genunchi! Uiti-te. copita ei-te
toatd tiiate. de aceea a cdzut, s6rmanul! lti
spun eu ce este, Ned, mi-e teame ci nu a fost
in ordine cu Reuben. Gindegte-te numal; cum
si cilireasci el pe pietrele astea un cal cu o
potcoave lips6?! Pli, dac6 ar fi avut mintea
limpede, mai curind s-ar fi suit cu el pe lund
decit si mearge fdri potcoav6. Mi-e teame ce
e din nou vorba de vechea lui meteahnd. Sdr-
mana Susan! Era ingrozitor de palidl cind a
venit la mine acasi ca sd intrebe dac6 nu s-a
intors. Voia s6 pare ce nu e deloc nelinigtitd
9i vorbea de o mulfime de lucruri care ar fi
putut se-l face sA intirzie. Cu toate astea, m-a
rugat sd md duc 5i s6J caut. Dar acum ce-i
de ficut? Sd ducem acasi calul gi trupul lui
Smith asta nu va fi o treabi usoard!
Urmi- apoi o discugie intre ei, pind, se inle-
leseri ca Robert, fiind grijdar, sA mA duci pe
mine, iar Ned pe Reuben, Era o treabe grea
sdl suie in docar. pentru cd nu era nimeni
care s-o lin6 pe Ginger; dar ea infelegea la fel
de bine ca qi mine ce se petrece li stetea ne-
migcati ca pietrele. Am observat acest lucru
pentru ce, daci ar fi fost ceva care nu i-ar fi
convenit, ar h dat semne de nerdbdare.
Ned o porni foa e incet cu trista lui incir-
cetur6, iar Robert veni si se uite, din nou, la
piciorul meu; i;i scoase apoi batista $i o lega
strins in jurul copitei renite, 9i astfel mi duse
spre casi. N-am se uit niciodatd drumul din
noaptea aceea; erau de parcurs mai rnult de
 \\\ \ \l \\lll

trei mile. Robert mi conduse foarte incet.

Schiopetam .si inaintam cu greu, pentru ce
a\.eam cluren. CAPITOLLL 27

. Cu siguranli c5-i era tare mile de mine,

deoarece adesea mi mingiia 5i md incuraja.
r orbind u-mi cu multd blindete.
Tn cele din urmd am aiuns in boxa mea
unde mr s-au dar ni$te gidunle. 5i dupi ce
Robert mi-a infagurar genunihii cu ^cirpe
umeoe. mr-a pus ta prctor o prisnild cu terile
pentru a trage llerbinleala, dezinfectind_o mai
inainte ca doclorul veterinar si vind s6 md
vad6 in dimineala urmetoare.
Cu toatd durerea pe care o simleam. am
reusrt totu$r sA me culc pe paie qi si dorm.
A doua zi. dup6 ce relirinarul mi-a exami-
nat rdnile. a spus cd sperd ca incheietura s6
nu lre vatdmati ti c5, daca era asa, n-ar lre-
bui si fiu folosit la munci pentru ca se nu-mi
diuneze gi mai mult. Cred c6 toti au ficut tot
ce. le-a- stat in putinle ca sd mi vindec pe de-
plin,.dar asta a durat mult fi am supofiat
destule dureri. Deoarece in senunchii mei se
formase puroi, rinile au fosl arse si in cele
din urme s-au inchis. Mai inainte, insd. m-au
uns cu o solutie inJepetoare pe ambii ge-
nunchr, pentru a indeperta pirul; cred c6 au
avut motlve senoase pentru ceea ce au fdcut
ti ce lotul a fost spre binele meu.
Cum moartea lui Smith a survenit atit de
nea$teptat Sl cum nu fusese nimeni dc fatd. a
li'st in\lituira () anchetd. Hangiul ti cu rinda-
5ul de la ,,White Lion", pr."um 5i atte per-
V{TAMAT $t iN DECI_|N

soane, au declarat cd Smith era beat cind a

pornit de la han. La rindul lui, paznicul de la
barieri a s.pus ci Rcuben gr)nca inLr-un gatop
nlDun crnd a trecut barrera; iar Dolcr)ava mea
a. f,,rl culeasd printre pietre. a)a cA pentru an-
uhelaton cazul era [()arte clar Si eu am l,,st
scr)s din cauza.
T,,ala lumca (' c,,mpetimca pe Susan: era
Jpr|ape inncbunite de durere. Repeta in_
truna: ..Oh. cra atir de bun! Atir tle bunl Nu-
mai blcsremata aia de biuturd! De ce se
\inde biutura aia blestematl? Oh. Reuben.
Reuben! $i a cL,nlinuar r,,l a$a pind cind a
tbst inmormintat. Apoi, deoarece nu avea
nrci cas6 5i nici rude, Susan a fost din nou
,
'bligare sa parAseasca. imprcund cu cei Sase
copila5i ai sdi, cisuta de li;gd srejarii inalii de
Ia lntrarea conacului gi si se mute in casa
aceea mare tl tnste, care era azilul comunitl_
I .
De indatd ce genunchii mi sc mai vinde-
card. am li)s( trecut penlru luni sau d,rui
intr-,r micd pajiSte; acr'lU nu mai era nici tr
alti feptur5 Si, cu toate cd m6 bucuram de li_
brtate si de iarbi buni, totuti mA simleam
srngur, pentru c6 fusesem obignuit prea mult
tlmp.cu tovid$ia altor cai. MA imprietenisem
repede cu Ginger 5i acum ii siml-eam foarte
mult lipsa. Adeseori, cind auzeam trecind cai
pe drum. nechezam. dar numar rare(,ri pri_
meam vreun raspuns, pind cind intr-o dimi_
neala s-a deschis poarta, $i cine altul credeti
cA intre decit buna gi draga mea Ginger! Cel
carc () adusese ii sc(\ase capaslrul 5i ,, la.e
acol(,. Cu un nechczar ltricit am alergat la
trap spre ea; amindoi eram bucuro5i cd ne in_
tilncam, dar curind am aflat ci nu fusesc
adusS ca sa stea cu minc d,,ar penlru plicc_
reU n"d\lra. F.,\e\tca:il cra lurrgir )l \c Sfir_
 :lse cu ruinarea senateiil et ct urmiuc a cilA-
ntulul prca lstr)\ il(rr. )i acLlnt cra mutatd aict
penlru a sc \.cdca daci odihna rr \a rejacc.
Lordul Gcorge era tinir )i rrr pnrnea nlct
un lil de slat: era un cdldre! dur, ou-i pisa
dc calul seu li mergca la vinittrare ori de cite
.rr J\<:r.,'!J/iJ. Curit'J Jund cc ('u Jnl pl(arl
u n gra'Ll. r d!Ltt l,'1 .' cur\a (u,,b\trc,.llj )t cl
:-a holarit sA ia parte la accasld probd de ci-
liric. DcSi grdjdarul i-a arras atenlia ca Cin-
ger cra cam surntcnate Si cA nu era aptA pcn-
IrJ C ''1LUr:\. el rrLr l-l crczut )t in ,/,ua c,,n-
cursului () sili si lioi pasul cu cer din lrunte.
Cu clanul ci caracteristic, Gingcr se slirrld din
raspuleri: alunse printre primii trei cai, dar
dcest lucru, precum $i lirptul cd lLrrdul George
(rr pre.i grrL pcnlrr c.l ;i ., lic.a \d-)l tl,!,,r-
deze spatele, ii vitimd rcspiralia. .,gi aqa.
\pusc ea, iatA-nc pe amt'ncloi terminali in
tl!)arca lincrelii $i iD pline vig()are
belrt. lar cu dc un nebuo: asta c ii)artc- tu de Lrn
rdu...
!r ru. pi Crngrr \lmle!m (a nu In.ri \ir)l(rn
<(.r \r aln f,,\t. l,.lll)1, l!rd.lir nU nL.-J ,tri-
a,1t bucuria pe carc o avcant unul in tovird$ia
.eluilall: c adevirat ci nu mai galopant a;a
, Lm lSccdm .,Jara. Jur mincJm impreura.
:talcanl culcati sau in picioare (rre intregi, sub
tlLr' din lc . unrbr.,.r. tu Lilp(tclu dpr,.pial,,
.ru Je (ctatJ[: )t l])ir tc pljlrcrurart tin.pLI
rina cind s-a intors lamifia de la orr5.-
intr-o zi, l-am vizut pe lord venind la pa-
rrpre impreuni cu York. Recunoscindu-i, am
slat lini;tili sub teiul nosrru qi i-am lisat pe ei
:a rini la noi. Ne examinara cu atenlie. ior-
iul pirea tare necijit.
il - Trei sute dc lire aruncate in vint, spuse
Dar ceea ce mi frlminti mai mult este cA
:iegti cai ai vechiului meu prieten, care s-a
:lindlt ce vor avea la mine un loc burr, sint is-
:rir 1t. Pe rapa o \-o mf,r linem rreun.rn yi
,.!rm vedea ce o si ntai poati lacel dar calul
-rL negru trebuie vindut; este mare pecat, dar
:r a; putea sa lin in grajdurile mele un cai cu
=srlel de genunchi.
.r Jr- |\:Nu. rtapine. se. inl(lcge ca nu. ra\pun\e
Orr dr putcd It dat intr-un ioc un,.lc in_
:3lriarea lur nu are o tmportanfd atit de marc
.: unLlc. rolu)r. al purea \i lie hine rngrijit.
L r'1LJ\c un onl in Balh. proprretarul unor
:raldun unde se pot inchiria cai 9i trisuri gi
,.trc. deseorr, \'rea sd cumpcre un cal bun ll
ir prel de nimic: ;riu cd el ingrijegte bine
--:ii. Juriul ar r erifica ce calitdgi arecalul. iar
59
rccon'landarca dumnca!oastri sau a mea er fi
o garanlie pentru el.
Ai face bine sd-i scrii. York. NI-ar inte-
-
resa mai muit iocul decit banii pe care mr r-ar
da_
Dupa aceasr, drscu grr. pletlrd.
Curind te vor duce de aici, zise Grnger.
^imi- voi
picrde singurul prietcn gi estc toirre
probabil ci n-o sd ne mai vedem niciodari.
Grea e viafa !
Cam la o sAptimina dupd asta, Roberr reni
^In paJrrtea unde ne allam. cu un c;pa\ L pc
care ml-l puse pe cap, Si mi duse. rr-u mi-am
luat nici un fel de rimas bun de la Gineer:
rm nechezat unul la alrul, iar e:r a mcr.. rilr-
niStiti, la trap, de-a lungul gardului. chemin-
du-mi tot rimpul cit a auzir tropotul paiilor
mei.
DatoritA recomanddrii lui York, am itr:r
umpirat ,le proprret.rrul grrjdurrlor ,u .,t
!
de inchiriat. A fost nerore sa mer:l . u rrcnul.
(eea ce era un luiru nou pcntru minc )i .rl(.
fi(ut prim3 ddti. cerea mulr iur.rl: de. .irrJ
am descoperit cd pufdirul trenulut. r(p(,/t.tu-
nea, fluieratul gi mai ales leginarea borei dc
car ln care stateam nu-mi fdceau, de lapt. nrci
un rau, m-am linistit.
Cind am ajuns la capitul calitoriei. m-am
pomenrt intr-un grajd destul de conl,lrrabil ;i
de bine ingrijit. Ac<.te grajduri nu (rl.u tolJ)l
la tel de aerisite;i de plicute ca acelea .u
.rrc lusescm obiynuit. Boxcle erau a)r,/:rtc i'1
prntd in loc \i lle pe teren tlrcpt 1t.;urt, r-
oJl imt erl ltgat dc resle. crrnt obitg:t trrt.,t-
dcauna \i .lhu pe podeJur inrlrnrr.t. rcc:, ..
cra foarte obo.itor. Oamerrir pJr. inLi .; n-l
ttle ce mai multi treabi pot face cati daca
\tau comrd )i daca sc pul inlotrc( in l. -rc
pdrfile; cu toate acestea, eram bine hranir.
brne curAFt 5i, in general, cred cA srdpinul
no\lru 3\ca Lrt \( porte tle rnulril grija l.r1i Jr
noi. El avea trisuri de diferite tipuri ii mulri
cai pcrrtru inchiriat. Lne.rrr ri minr,n or,,pr
r
sii oamcrri, alteori trisurile;i caii eral ldsali
pe seama domnilor sau doamneror. care rnr,
nau singuri.

CAPITOLUL 28
CALUL DE iNCHIRIAT $I VIZIT{II LUI
Pind acum fusesem minat totdeauna de oa-
meni care, cel puJin, ftiau cum s-o faca; aici
insa urma sa capdt experienla in ce privesle
diferitele moduri de a mina prost $i neinde-
minatic, la care noi caii sintem supu$i; deoa-
rece eram un ,,cal de inchiriat", puteam fi dat
pe mina a tot soiul de oameni care voiau sd
ma inchi eze; qi cum eu eram blind $i ascul-
6tor $i peotru ca pe mine se puteau bizui,
cred cd, mai mult declt pe ceilalli cai, eram
dat celor care nu ttiau se mine. Mi-ar trebui
mult timp ca si ve povestesc despre diferitele
moduri in care am fost minat, dar nu voi
aminti decit citeva din ele.
Mai intii, erau cei care lineau haturile
rtrins oameni care pareau sa fie convinsi
-
ce totul ste in a trage de hiluri cit pot de
tare, neslibind niciodatd zdbala din gura ca-
lului gi nedindu-i nici cea mai mice libertate
de migcare. Intotdeauna ei discutd despre
,,cum se trii mai bine calul in miini" ti,,cum
si opre$ti calul", ca gi cum calul n-ar fi f6cut
sa se opreasca singur.
Unii cai nefericili, ale c6ror guri au devenit
dure si insensibile din cauza unor astfel de
conducdtori, se pare cA gesesc un oarecare
sprijin in acest procedeu; dar pentru un cal
care poate sd se bizuie pe propriile sale pi-
cioare gi care are o gurd sensibili 5i este uSor
de caleuzit, acest fel de a mina nu este numai
chiouitor, dar qi stupid,
Apoi sint acei care lasi hiturile sA atirne li-
ber, pe spatele nostru, in timp ce mina lor se
odihne5te pe genunchi. Bineinleles cd astfel
de gentilomi nu pot avea nici un control asu-
pra calului dace se intimpll ceva pe nea;tep-
tate. Dacd un cal se sperie. tresare sau se im-
piedicd, ei sint absenli gi nu pot ajuta calul qi
nici pe ei ingigi atunci cind se intimpli neca-
zul. Desigur, in ceea ce md privegte, nu m-am
impotrivit unui astfel de procedeu, pentru ca
nu am obiceiul si tresar sau si. mi impiedic-
dar am fosl. qi qu invilat sd depind de iondu-
cetorul mu atunci cind e vorba de cirmit sau
de un indemn; cdci unora dintre cai le place
totu$i se simte putin friul atunci cind merg la
vale ti sd ltie cd nu le doarme in $a cAliretul.
In afare de asta, un mod neglijent d a
conduce il face adesea pe cal se capete unele
nlravuri gi si devini lene$; 9i cind se schimbi
conducatorul. el ajunge s6 fie biciuit. supor-
tind mai multt sau mai putind durere, ii sa
aibe tot felul de nepleceri. Mogierul Gordon
avea griji intotdeauna se linem cel mai bun
pas si se avem cea mai buniL tinuti. El spu-
nea ci a strica un cal gi a-l face neriva$ este
la fel de riu ca gi cum ai strica un copil,
amindoi avind de suferit dupd aceea.
$i apoi, unii dintre acepti cbnducatori sint
adesea cu totul ngatnli qi au griji de orice
afard de caii lor. Intr-o zi, am tras un faeton
cu un astfel de om pe capr6; in spate era o
doamnd cu doi copii. Cind am plecat, a smu-
cit pulin hilurile 5i. cu toate ci pornisem
foarte bine, mi-a dat mai multe lovituri cu bi-
ciul, dar nu prea tare. Pe drumul care se in-
tindea inaintea noastri, o bucate bune se afla
in reparalie, gi chiar qi acolo unde pietrele
erau mai de mult puse, multe erau desprinse.
 \tr,It
Conducetorul meu ridea ii glumea cu
doamna gi copiii, vorbind despre peisajul din
dreapta 5i din stinga; dar nici o clipd nu s-a
gindit cA meriti osteneala sd supravegheze ca-
lul sau sil mine pe pe4ile cele mai netede
ale drumului, $i ata s-a lntlmplat ci mia in-
trat o piatri ln potcoava din fai6.
Daci domnul Gordon sau John, sau ori-
care alt bun conducitor ar fi fost in locul lui,
inainte de a mai face trei papi 9i-ar fi dat
seama ce se intimplase ceva r6u. Chiar daci
ar fi fost intuneric. o mind exersat6 ar fi sim-
lit dupe friu ce ceva este in neregulS in mer-
sul meu gi ar fi coborit si scoatd piatra, Dar
acest om a continuat si ridd gi si vorbeasca,
in timp ce, cu fiecare pas, piatra se infigea gi
mai tare intre potcoave gi furcular copitei
mele. Piarra era asculiti in partea care inrrase
induntru gi rotunde in afarl, ceea cc, cum stie
toate lumea. este cel mai periculos pentru un
cal, deoarece li taie copita-;i ln aceligi timp il
expune foarte mult se se impiedice 9i s6 cad6,
Daci omul acesta nu-si didea seama sau
era numai neglijent, nu pot se spun; dar el
m-a minat mai bine de o iumdtate de mild cu
piatra aceea in picior. fdii s6 vadi ceva. in
acest timp, eu $chiopetam de durere, pini
cind, in cele din urmd, vezu $i strige: ,,Pei,
ista-i mers! Ne-au trimis la plimbare cu un
cal gchiop! Ce rugine!"
Apoi arunce hdlurile 9i plesni din bici, stri-
gind:
'Acum si nu faci pe nebunul cu mine;
mal avem incd de mers si n-are nici un rost
s-o faci pe leneSul 9i pe gchiopul".
Chiar in acest moment venea cAlare De un
cal mic. roib. un fermier. care-;i ridic6 pili-
ria in semn de salut ii se opri.
Mi scuzali, domnule, spuie el, dar cred
ce-s-a intimplat ceva cu calul dumneavoastre.
pntru cA merge ca gi cum ar avea o piatri in
potcoave. Daci imi veli permire. mii voi uira
la picioarele lui; aceste pietre imp16$tiate pe
drum sint foarte periculoase Dentru cai.
- Este un cal de inchiriat, raspunse con-
ducatorul meu; nu $liu ce s-a intimplat cu el.
dar esre o mare rugine sd ne trimiLi Ia olim-
bare cu un animal 5chitrp.
Fermierul a descdlecat ti. perrecindu-gi dir-
l.rgu calului siu pe sub bra1, imi ridici ime-
diat piciorul care era mai aproape de el.
' Partea cornoasa a copitei calului.
61
I
Cerule! E o piatdl Cred cd asta l-a IE-
-
cut sd $chiopateze!
La inceput incerca s-o tragd cu mina, dar
cum era infiptd fbarte tare, lud din buzunar
un ciocdnel cu virf asculit. () desprinse )i o
scoase cu mare atentie, dar destul de greu.
Apoi, ar6tindu-io, spuse:
Iate Diatra De care calul dumneavoastri
-
a cules-o in drum; este o minune ci n-a cizut
si nu si-a rupt genunchii!
Binein;eles, rdspunse conducdtorul meu,
- mi se pare ciudat! Niciodatd pini acum
dar
n-am ltiut cd animalele astea culeg piette!
se miri fermierul, destul de
- N-aIi stiut?
dispretuitor. Dar ei o fac totuii, chiar ti cei
mai buni, pentru ce pe astfel de drumuri n-au
incotro. $i daci nu vreli si va $chiopateze ca-
lul, ocolili in grabd locurile proaste. Piciorul
acesta este rinit, spuse el, puninduJ jos 5i
mingiindu-m6. Dace miali permite sA vi dau
un sfat, domnule, ali face bine ca un timp
sel minali cu grij6; rana e destul de rea 5i
gchiopitatul nu-i va trece imedrat.
Apoi, urcindu-se pe calul sdu gi ridicindu-5i
piliria citre doamn6, plece la trap.
Dupe ce a plecat, conducibrul meu a ince-
put sd scuture helurile si sA dea cu biciul in
hamuri, lucru care md ficu se inteleg ca urma
si merg mai departe, ceea ce bineinleles am
lEcut, bucuros ci nu mai aveam piatra, de5i
Diciorul me durea ince destul de tare.
Astfel de experienie dobindeam, adesea.
noi, caii de lnchiriat.

co(iK\EYsl
Mai existi ii stilul dc condus zis,,locomo-
tive" pe care, cel mai dcs, il practici ordqenii
ce nu au avut niciodati un cal in proprietatea
lor gi care, in general, cAldtoresc cu trenul.
Acettia par intojdeauna s6 creadd cA un cal
este ceva asemenetor cu r) l()comotive, doar
ceva mai mic6. Oricum, ei i5i inchipuie ci,
numai pentru faptul ci platcsc pentru el, ca-
lul este obligat si meargd la fel de departe 9i
de repede $i cu o incercdtura atit de grea cit
doresc ei. Si fie ci drumurile sint rele $i no-
roioase, sau uscate gi bune, lic ci sint bolovd-
noase sau netede, lie cd urcd la dcal sau co-
boare, pentru ei este acelagi lucru inainte,
inainle ii l(,t inainte. calul rrcbuie -sa mearga
Londonez dc bastina (,)resean).
in acelapi ritm, fird nici o pauzi 5i fird si se
bucure de nici o griji sau de vreo atentie din
partea stdpinului.
Acegti oameni nu se gindesc niciodati sA
coboare ca sd urce pe jos un deal abrupt. O.
nu! Au pletit ca se mearge celare !i celare
vor merge! Calul? El este obi$nuit - cu asta!
Pentru ce sint caii ficuli dace nu pentru a
urca oamenii pe dealuri! SA meargi ei pe jos?
E o glume bund, intr-adevir! $i astfel, biciul
este minuit cu vigoar 9i lriul smucit, la care
se adauge adesea o vdce aspre, mustrdtoare:
,,Hai, umbld mai repede, animal lene$ ce
esti!" $i apoi o alti lovituri de bici, desi noi
tot timpul, ascultetori, facem tot ce ne stA io
putinle sA mergem fdr6 a ne plinge, chiar
dacd uneori sintem chinuiii $i descurajali.
. Acest stil ,,locomotive" ne istovegte mai
tare decit uricarc altul. Decit se mere zece
mile cu unul dintre acestia. mai degr;bd ai
parcurge o distante de douezeci de mile cu
un ci)nducet,,r bun 5i cump6tat: m-ar istovi
mal pulrn.
Si mai este ceva - li'arte rar pun ei pre-
dicd la roate, oricit de abrupt ar fi cobodsul.
9i astfel, citeodatd, se produc accidente grave:
sau, chiar dac6 o pun, adesca uita s-o scoate
la poalele dealului: l;i de multe ori a trebuit
se merg mai departe, urcind jumetate din
dealul urmdtor cu una din roti blocate com-
plet de piedice, pine cc conducetorul meu a
binevoit si se gindeascA la acest lucru; or,
asta inseamnA un efort deosebit dc mare oen-
lru un cal.
Apt'i ace5ti cuckneys. 1n ['c si porneasce
ugor. la pas. cum ar face un om pricepul.
pornesc, in general, cu mare viteze chiar din
curtca grajdurilor: !r cind v(,r se se opreasce.
mai intii ne biciuiesc 5i apoi ne opresc atit de
brusc, incit aproape ce sintem aruncali pe pi-
cioarele dinapoi, iar gurile noastre sint cres-
tate de zdbale: ei numesc asLa oprire ..instan-
tanee"! Iar cind cotesc o fac atit de reoede si
de imprudent. ca Si cum drumul nu ar avea (r
parte pe care trebuie se se mearge pe dreapta
pe
Si stinga.
^alta
Imi amintesc bine de o seard de orimdvard
cind eu;i Rory fuseserdm plecali pentru o zi.
(Rory era calul carc mergea cel mai mult cu
mine cind se comanda o pereche era un
- si,
cal tare bun.) Ne mina vizitiul nostru cum
cl cra intotdeauna grijuliu ii blind cu noi,
am avut pafle de o zi loarte Dlicut5. Ne in-
.l::ildnr 5pre case. canr prin amurg- cu un
:.: Jcslul dc iutc: druntul nostru lecca brusc
: :iiisa: dar cum n,.ri eram aproapc dc gar
-t-:. !rLl de pc pitrtca noastra Sl era mult loc
::i:ru trecerc. \iziliul n-a ntai tras de hAluri
::::ru e nc dLrmoli. Cind nc-am apropiat de
: .1- Jm auzit trr)pot de cal 5i uruit de rotri
. r.,rird iutc dealul spre noi. Gardul viu era
r:rli !i nu putcam si vdd nimic; in momeDtul
::r:,ir!rr eram unit peste al1ii. Din fericirc
::i.iru ninc, mI aflam pe partea de lingd gar-
:- riu R,r\ ir..1 cla in fjdrlca Jrcapld a.,t)
::: ;i nu area nici micar o hulubd ca sd-l
::-:etez.. Omul care mina se indrepta dircct
!:r: n.l ir. cind ne \izu, nu mai avu timp si
::..].e pe partea lui. Intrcgul $oc se abdtu
::rilrll lui Rorv. Oistca cabrioietci ii intrd
:::pt in ptept. ticindu-l sd se clatine 5i sd se
::,ge inap()i cu un nechezat pe care nu-l \,oi
-.:: rrcrodard. CelAlalt cal fu siltat pc picioa-
::.: Jrnapoi. iar osia sc rupse. Se dovcdi apoi
:: :alta era un cal din grajdurile noastre, in-
.:r:r! la () cabriolcd cu roli inalte, din ace-
., ..rre l. plac atit de muLt tincril()r.
'. r:r'r,l sra unul dinirc acet nepnccpull )l
'-. _:.1LIll \:lrc nu )||u nrci ma(ar pe ce
:.:'-: dc drum trebuie si meargi. sau, dacd
.:.-.:u le pasi. Si iati ci s6rmanul Ror1,
-.i: .JrL-,. .rl)lata )r 'ingele ii curgea puroi.
':r::.i Jr:culau iDtre ei cA dacd s-ar fi aflat
: -::. :lr mult sprc mrlLocul drumului, l-ar Ii
- :r: :t poare cA ar fi fost mai bine pentru
a v ::ll Il ll
rr U mergeam mereu in trap bun, regulat, Si ap.,i
1:: .ir:t :-it iott'mplat, a trebuit sa treacd
- - : ::rri piDa cc rana s-a vindecat, iar apoi
- .l f( 1lru J ,ira cdlbuni; )r cu in-
.r.-:= :::aba asra. sd urci Si se cobori pe
!:: : ::i un abrupte. numai caii o $tiu! Una
: - : .i.:\tila pc carc le-am vdzut acttlci, cind
.L- ,: :::r.Lllil \a c()boarc dcalul cu tt droagi
-.-:-: -.1.a:la. carc nu a\,ea nict un lel de
- '-: - r :nrnil.azi 5i acum, de citc rrri inti
.l!: r- : a::: i:.
: -:= ir R.,r\ a rdmas invalid, ntergcam
:;-: .:-:; , b,)\i aleturati de a mca. Era
i!1 : *:. iul.rnrc. binc lecut, cu pirul sur,
i._: ,- : :. ;, rirtcluri. iar coaota !i coada ii
l-r, :: ,-.! rrr calrniu inchis. Nu era de
1!4 -r. r:.1 trumuftci ;r dcrrscbit de blindi
, : : :: ;rr'. Pritirr'a ii era totu;i nelini5-
..i - .: .. Ilr; d..:- .a.nri Jau \eami1 Ca
-. . Pr,rr.:, J.rli (tnLI Jm rc)tt irn-
63
preuna. am obserlat ce a\aa un nters t,rlna
nereguLat: lacca trei-patru paSi la rrap.
trer-paIru Ia galop mic. ca aprri si faca u::
mic salt inaintc.
Pentru oricc cal era neplicul sd tie inhantar
impreuni cu ca ;i mi fdcca qi pc mine sa tiu
lnarte rgitat. Cir.J rm ajurrs acr\d. lrr i..r(-
bal-o ce a lecut-o se meargd in lelul acela n.-
regulat. stinghcritor.
Ah, raspunsc ca tulburati, $tiu ci mer-
-
sul meu c loarle prost, dar cc pr)t lace.) Da
iapt, nu e vina mea; asta se intimpla penlfu
ci picioarele imi sint prea scurt.. Silll
aproapc la lel de inaltd ca rinc, dar picioarclr'
tale sint cu trei goli mai lungi deasupra ge-
nuochilor decit alc mele. ii bincinteles .a lu
putr.i f.rcr un par m:ri mJrc l \; m(rlt ntJl
reperle. Vezr. nu eu sint !in.,\ara La.inl .,..
d) [i vrut sd fiu allfel pr -a ri arur prcr.,ar.
mai lungi; toatc necazurile imi vin de la pr
cioarele mele scurtc, spusc Pcggy pc uo r('r
plin de deznidejde.
cum se lace ci ai aluns deztrrdr.
- Dar
nati. intrebai, cind tu e$ti totuiii arir de pu-
ternici, de blind6, de bincvoiroare.
rczt. ra\pun\e ca. ,anrenir \,t .d
- Pdt.
meargd foarte repede, Si dacd un cal Du p()are
line pasul cu ceilalli, atunci il biciuicsc.;i-l
biciuiesc, 5i-l biciuiescl $i astfel a trcbuit si
lln pasul cum arn putul )t dm I Ln. \a mrr!
atit de urit 5i de neregulat. N-am fost inror-
deauna aga; cind eram la primul ml]u stipi..
el nici nu se grebea adt de mulr... Era un
preot tinAr de 9ard gi era un stapin bun;i
blind. Niciodatd nu mi certa ii nu mi bitea
cu biciul pentru ce nu mergeam mai repede.
M6 iubea foarte mult! Cit a$ mai vrea si iiu
cu el acum! Dar a trcbuit sA plece de acol('
intr-un oral marc ji atunci am fost lindule
un ui fermier.
Tu Stii cA unii fermieri sint stipini minu
nalil dar cred cA acesta cra uu om de proaste
spe{4. Nu-l intcresau deloc caii bunr riu .5-
mine cum trebuie: nu voia decit :,; mebrea rs-
pede. Eu mergeam cit de repede puteam. dar
nidiodatd nu era destul Si intotdcauna mi lo-
vea cu biciul;;i a;a am ajuns^sd lac santura
asta ca si-mi potrivesc pasul. In zilele de rirg
cl obipnuia si stea foartc tirziu la han 5i apor
gonea spre case.
lntr-o seari intunecoasd, mergeam in gal()t
spre casr. ca dc obicei, cind deodara o roari
,< iz'-ri de ce\a loarte marc pr greu de pe
drum $r rasturnS, intr-o clipd, cabrioleta. El a
tost a.uncat li si-a rupt bralul Si citeva
coaste, pare-mi se. Oricum, acesta a fost sfir-
Srtul gederii mele acolo 5i nu mi-a pdrut riu.
Dar. vezi tu, pentru mine oriunde va fi la fel
de riu daci oamenii trebuie sA meargA atit de
repede. Ag fi wut ca picioarele melc sd fi
fost mai lungi !
. Sdraca Peggy! Imi pirea foarte riu pentru
ca. dar nu aveam cum s-o consolez, pentru
c; )tiam cil de greu le este cailor eu mers mri
Jornnl alunLi cind sint puSi impreund cu cer
rulr: loatA bdldia cu bicrul ei .irri cel eare o
incaseaze, gi nu au ce face.
Pcggy era lolosird adesea la faeton ;i ere
tarc rubitl de unele doamne pentru blinJelea
et. 1r nu dupi mult timp a fost cumparard d(
doui doamne care conduceau srngure >i ca-
re-ir doreau un cal pa5nic 5i neprimejdios.
Am intilnit-o de mai multe ori la 1ari, mer-
rind cu pas domol. }i pdrind re.eli 1r mullu-
mrte. aril cit poale fi un cal. Am forl Jq2.,.
iericit s-o vdd, pentru cd merita un loc bun.
Dupd ce ne-a pdrisit. a venit in locul ei un
alt cal. Era tindr gi avea un renume prost
p<nrru Li era sperios pi ficea mircdri imprevi-
/rh le. )r de aceea ili pierduse lorul bun de
unde venisc. L-am intrebat ce.] fdcea si se
sperie.
Pdi, nu prea giu, rispunse el; cind eram
-
tinir. eram timid 5i mi speriam de multe ori,
lar dace vedeam ceva ce nu cunogteam, obig-
ruiam .5 inrorc capul si sd md uir 5rii, cu
- pricepe
''.helarii n,'>tri n \e poale vedea sau
despre ce cste vorba dacd nu te intorCi sdie
uigi: de tiecare dati, insi, stdpinul meu mi
belea cu biciul, ceea ce, bineinjeles, me fdcea
sa pornesc brusc, firi ca totu$i sA fiu mai pu-
lin speriat. Cred ci daci m-ar fi lesat sA mA
ult liniStit qi sl vdd ci nu este nrmlc carc
sd-mi facd vreun rAu. totul ar fi fost in ordine
5i m-a9 fi obignuit. intr-o zi, pe cind un
domn batrin mergea impreuni -cu stdpinul
meu. o bucate mare de hirtie sau de cirp6
ba t hura fre linga mine: m-am speriar yi am
"pornrt-o
brusc la galop; stdpinul m-a biciujt
rmedlat. ca de obicei, dar bitrinul de lingi el
.trigd: ,.GreSe$ti! Gre!etti! Niciodate nu tre-
bure sA ba[i un cal cu biciul pentru cd este
rperlos: eL se spcnc pentru ci-i este fricl dc
.e!a ;r. balindu-1. il infrico;ezi 5i mai ntult
)i-l accenluezt acest obtcel rau Ala cd pre_
supun cA nu toli oamenii procedeazd astfel.
E5te clar ca eu nu \reau sd fiu sperio. numar
de dragul de a fi aqa; dar cum poate $ti ci-
neva ce este periculos 5i ce nu, dacl nu-i le-
sat sA se obitnuiasci cu acel ceva? Nu-mi este
niciodati fricd de ceea ce cunosc. Am fosr
clescut intr-un parc unde erau 5i cdprioare;
bineinleles ce le cuno$team la fel de bine cum
cuno$team oile sau vacile, dar cum ele nu sinr
prea prietenoase cu caii, am vdzut mul[i, din-
tre cei mai sensibili, care se sperie gi iac
mare_rirdboi cind.lrec pe lingi un parc und<
5e ltta aceste anlmale .
$tiam ci ceea ce spunea tovard$ul meu era
adevarat ti a9 fi dorit ca orice cal tiner si
aibi parte de un stipin la fel de bun ca fer-
mrerul Grey sau ca mo5ierul Gordon.
Est( adevarar ca uneori arci aveam noroc pr
de conducitori buni. imi amintesc cA, intr-o
dimineafi, am fost inhemat la o cabrioleti
uioard ti dus la o casi din strada Pultenev.
Iesiri doi domni; cel mai inalr veni Ia mini.
.e uild la zabali pi la capi\lru )i rra.e pulin
de ham ra sd vadi daci era ootririt bine_
Crezi ci acest cal are nevoie de zebali?
il -intrebi el pe rindag.
Pdi, rispunse omul, ag zice ce merge la
fel de bine 9i fdri; are o gurd neobiqnuit de
sAnAtoasi gi, cu toate ce este foarte iute, nu
are nlcl un nArav; dar, in general, oamenilor
le place sA mine caii cu zibala pusi.
Mie nu-mi place, spuse domnul, a5a ci,
fli -bun, scoate-o;i leag6-i lriul de cipdstru; e
mare lucru pentru un cal si aib6 gura liberd
intr-o cildiorie lungd, nu-i aia, batrine? spuse
el mingiindu-md pe git.
Apor apucd h5lurile gi amindoi domnii se
urcard. Imi amintesc qi acum cit de lini$tit
m-a intors $i cum m-a pornit doar cu o
u$oara scuturare a hilurilor 5i trecind biciul
cu delicatelc pestl] spatele meu.
Mi-am incordal grumazul pi am pornit cu
pasul meu cel mai hun. Tmt dadeam \eama ce
duceam pe cineva care $tie cum trebuie minat
un cal. Mi se p6rea ci s-au intors iariqi tim-
purile bune pentru mine, ceea ce me tecu se
md simt foarte fe ric it.
Acest gentilom md indrigi muit,5i dupi ce
mi incercd de mai multe ori cu ;aua, il con-
vinse pe stdpinul meu sA mi vindd unui prie-
ten de-al lui, care voia un cal sigur 5i pldcut
pentru cAldric. Si asa s-a intimplat cA in vare
am lost \indui domnului Barrr
 \f (,Hl I

stiam ce voi avea destule hranA $i gindeam ce

nu voi avea prilej de nemulfumlre
Timo de citeva zile. totul a mers binel con-
statarr ce grijdarul meu inlelegea care ii sint
atribuJiile. Jinea grajdul curat ti aerisit, md
tesela peste tot Si intotdeauna se purta blind.
Fusese rindas la unul dintre cele mai mari ha-
nuri din Bath. Acum renunlase Ia aceasta
sluibd si cultiva fructe 5i legume pentru piap:
la;indul ei, sotia lui crestea qi ingr6ga pisiLri
5i iepuri pentru vinzare. Dup6 un timp. mi se
piru c6-mi dddea prea putin ovez; amesieca
i1ritele cu fasole, in loc de oviz, din care
adauqa totusi cileva boabe, in nici un caz mai
-uti"a. un sfert din cit ar fi trebuit. in doui
sau trei septimini, acest fapt incepu. sd-91
spune cuvinlul asupra puterll tl vlolclunlt
mele. Iarba. desi foarte bun6, dar fare
greunle, nu era o hrand care se-mi menlind
condifia fizicd. Din p6cate, nu ma puteam
plinge si nici s6-mi fac cunoscute dorinple $i
i conrinuat asa weo doui lunil me miram ce
stdoinul nu v-ede ci s-a intimplat ceva. Dar
inti-o duoi-amiazi a pornit cdlare ca s6-si
vadd un prieten la lari un fermier care lo-
cuia oe drumul ce ducea - spre Wells. Acesta
avea'un ochi foarte format pentru cai. 5r.
dupi ce gi-a intimpinat prietenul, i-a spus.
aruncindu-gi privirea citre mine:
Mi se Dare. Barrv, ce nu mai arate la
-
fel de bine calul tau ca atunci cind l-ai adus
datil a fost sdnetos?
^orimaDa, cred c6 da, rispunse stipinul meu,
dar- nu mai este a$a de vioi cum era: grejdarul
imi sDun ci toamna caii sint intotdeauna
stibip qi greoi si ce trebuie si mA attept la
asta.
IIOTUL Toamna? Prostii! spuse fermierul. Pei.
-
acum sintem de-abia in august: ii cu munca
\:r: meu stipin nu era cisetorit. Locuia usoard de la tine $i cu hrana buni, calul n-ar
i- 3;::r si era foade ocuDat cu treburile lui. trebui se decade in halul esta, chiar dacd ar fi
l:"::.- r..rl sdu il sfetuise sd cildreascd si el md toamne. Cum il hrAnetti?
:--i-::: iase in acest scop. A inchiriat un grajd Stipinul ii spuse. Celilalt cletine incet din
r : :.--:ia distanp de locuinp lui si a angajat cap 5i incepu se mi pipeie peste tot.
a:idrr pe un anume Filcher. Stepinul meu Nu-li pot spune cine meninca grAunlele.
=
iL; :,.:.ne puline despre cai, dar se purta - meu prieten, dar nu m6 ingel
dragul prea
xr-,: :i :n-as fi bucurat de un loc bun gi uqor mult cind i1i spun ci nu le primegte calul reu.
E-!;:.:-:r fi intervenit unele lucruri de care el Ai cdldrit cumva prea repede?
r,r .:.:i .uno$inld. Didu dispozilie si mi se - Nu, foarte incet.
rEi i:- ]r)ai bun fin cu mult oviz, fasole me- - Atunci punc mina aici, spuse el, asezit-
ff;-: le.ile cu linte sau secari gi tot ce cre - du-i palma pe gitul meu si pe greabdn; este la
,l*; _r=;darul ci ar fi necesar. L-am auzit pe fel de cald 9i de umed ca al unui cal care toc-
ir;rr i- .:nd a dat aceastd dispozitie, aia ce mai a pescut iarba. Te sfetuiesc se te uili

65
 \N\{ 5E\1f.1 l_

ceva mar atent la ce se petrece ln grajdul tdu.

Nu-mi place s6 fiu suspicios gi, slavd Domnu-
lui, nu am nici un motiv se fiu. Dentru ce am CAPITOLUL 3I
incredere in oamenii mei, atit in cei de fa16
cit 9i in cei care lipsesc; dar existi ticdlogi,
oameni josnici, rii la suflet, care furi hrana
unui biet animal necuvintitor; trebuie sd cer-
cetezi. Si intorcindu-se spre omul care tocmai
venise se md ia, ii zise: acestui cal un
terci de oviz m4cinat gi"Di-inu-i limita po4ia".
,,Animal necuvintetor!" Da, asta sintem.
cdci, dace ag fi purut vorbi. i-a5 !i spus stApi-
nului unde se ducea ovdzul lui. In fiecare di-
mineate, cam pe la ora gase, grdjdarul meu
venea impreuna cu un biietel care avea intot-
deauna un coi acopedt. Intra cu tatel sdu in
camera unde se lineau hamurile gi in care se
pastrau $i greunlele; il vedeam, cind u5a era
deschisd, cum umplea un sdculel cu oviz
dintr-o lada Si apoi pleca.
Intr-o dimineald. dupd cinci sau Sase zile
pulin timp dupe ce beielelul iegise din grajd,
uga se deschise din nou gi intre un politist, !i-
nind copilul strins de bral; apoi intrd un alt
polilist Si incuie uga pe dinduntru, spunind:
-Arata-ne locul unde Jine tatil teu hmna
Dentru ieDuri".
Biiatul pirea foarte spedat ii incepu sA
plingS; dar neavind nici o scepare, ii conduse
spre lada cu grdunle. Aici polilistul gasi un
alt siculel gol. la fel cu acela din co5ul bdia-
tu|ui, plin cu ov6z.
In timpul dsta, Filcher imi curila picioa-
rele, dar ei il zerire imediat si. cu toate ce
lEcu multi giligie, il duseri la polilie impre-
una cu beiatul sdu. Am auzit aDoi ce biiatul $ARLATANUL
n-a fost relinut pentru aceaste vin6, dar cd
tatil siu fusese condamnat la doui luni in- Stdpinul meu n-a g6sit imediat pe cineva
chisoare. care si-i convin6, dar dupd citeva zile sosi
noul grijdar. Era un tip inalt ti destul de ari-
tos; dar dace a existat vreodati un $arlatan in
persoana unui grijdar, atunci acela era Alfred
Smirk. Se purta foarte civilizat cu mine 5i ni-
ciodate nu m-a tratat cum nu trebuie; de
fapt, md minglia ;i mi betea ugor cu palma
doar atunci cin^d stepinul era de fate, pentru
ca el s6 vadi. Intotdeauna imi curila coama
gi coada cu apd gi-mi ungea copitele cu un-
soare inainte de a rn6 duce ln fala utii stapi-
nului, ca si par ardtos; cit privegte insi curd-
Iatul copitelor, sau sA cerceteze potcoavele
sau sa ma iesale peste tot, nu se gindea la
asta mai mult decit s-ar fi sindit la o vacA.
imr lAsa zdbala se rugroeascd. $aua uda $i po-
tr iul
strins.
ALired Smirk sc considera un berbat foarte
:fumos: isi petrecea o mare parte din timp in
:a1a unei oglinjoarc din incdperea unde se ti-
reau hamurile. aranjindu-5i pirul, favorilii 9i
;rarata. Cind stdpinul ii vorbea, intotdeauna
.punea: ..Da, domnule, da, domnule" $i la
:-iscare cuvirt i5i ducea palma la borul pila-
:i?i: toate Iumea credea cA este un tiner
:..arte plAcut $i cd domnul Barry a avut no-
:'c ci i-a gdsit. Eu a9 spune cA era cel mai le-
:e5 5i cel mai ingimfat individ din cili am in-
-Jl.ir. Desigur cd era un lucru mare sd nu lii
r;!)sl tralat, dar un cal vrea mai mult decit
A'"eam o boxa spalioasi ti ar fi putut si
=iir.
--:r ioartc confortabild daci ei n-ar li fost
:iea nepasitor ca s-o curete. Nu schimba ni-
.l..date toate paiele din a$ternut $i mlrosea
:ir de la cele care rdmineau; aburii dengi
::re se ridicau din ele imi injectau ochii de
:::; uslurau si-mi t6iau 5i pofta de mincare.
lrtr-o zi veni stdpinul gi spuse:
Alfrcd, grajdul miroase cam tare; n-ar
:-:^J sa cure!i li sd freci bora aceea >i .i
. L1ci pe jos mulld ape'l
domnule, r6spunse el, atingind cu
- Bine.
::;etele borul pdldriei, voi face aga, daci do-
-i:. domnule, dar este destul de periculos sd
.:-rci apd pe jos intr-o boxa de cai; sint
: ":te predispugi la rdcea16, domnuie. N-aq
.::= !a-i fac nici un riu, dar dacd dumnea-
=.rr; d,,rili voi face ce-mi spuneli.
zrse stapinul. n-at vrea si ri-
- Pir.
.::,'.e. dar nu-mi place mirosul din grajd;
:a:rr aa scurgerea se face cum trebuie'J
ci pomenili de ea, domnule, b6-
- Penrru
-.-::. ce uneori canalul emand mirosuri;
I p p .Fr,. in nercorrli
.\runci trimite dupe zidar si vind sd se
- :a
-:: Da.el.domnule,
spuse stdpinul.
voi trimite.
-Zlerul veni 9i desficu multe cirimizi, dar
:- gisr nimic defect, a5a cd turne pe jos nigte
':: i:-l incasa pe std,pin cu cinci gilingi. Dar
!- -:r'r parce mirosea 9i mai rlu. Asta nu era
--..: r.rt: asa cum steteam pe o grimadd de
:;-: rilare. picioarele mele deveniri Subrede
, :-.-nare. incit stapinul spunea uneon:
- \u 5tiu ce s-a intimplat cu acest cal,
-=:g: de parce ar orbec6i prin intuneric.
-: .- rr'-e leame ce 'e va poricni.
Dr. domnule, confirmd Alfred, am ob-
-
67
servat acelati lucru cind fac exerciltt cu el.
Adevirul era cd de-abia dace mA antrena
vreodatd, si, cind stepinul era ocupat. eu ste-
team zile intregi fiLrd si-mi dezmorlesc deloc
picioarele, fiind torugi hr6nit ca 9i cum a; fi
iost pus la munci grea. Acest lucru imi
zdruncina sdnitatea 9i uneori m6 ficea greoi
si lipsit de putere, dar cel mai de. ma fac(a
i6 fiu agitat lr nervos. Fl nu imi dddea ni.io-
datd o ralie de nutret verde sau un tercl de
rArile care m-ar fi lini5tit. pentru ca pe cil era
de ingimfat, pe atit era de nepriceput; ca ur-
mare, in loc de exerciliu sau de schimbarea
hranei. eram silit sd inghit hapuri pentru c"t
;i licori care. in a[ari de sila pe care mi-o
produceau atunci cind mi \e turnau pe gil.
ma feceau se ma simt reu.
intr-o zi, picioarele imi erau atit de slabite
incit, vnind la trap pe un drum de curind
pietruit. cu stapinul meu celare. m-am potic-
nit serios de doui ori; cind am intrat in oraS
dinspre Lansdown. el s-a oprit la reterinar 5i
l-a rugat sd vadd ce s-a intimplat cu mlne
Doctorul mi-a luat picioarele, pe rind. le-a
examinat, ;i apoi, ridicindu-se gi scuturindu-5i
palmele una de alta de praf, spuse:
Calul dumneavoastrd are o umfldtuld la
-
copit6, care arate foarte rdu; picioarele ii sint
foarte $ubrezite !i este o mrnune ca n-a cazut.
Md intreb. grijdarul dumn^earoast16 n-a ob-
ser\at asla mai de mult? Inlilnim de obiccr
aceste cazuri Ia caii 1inu1i in grajduri nesdni-
toase, unde murdiria nu este niciodatd cure-
Iate cum trebuie. Daci trimiteJi miine calul
aici, ii voi ingriji copitele gi-i voi ardta omului
dumnea\oastre cum si aplice loliunea pe ca'e
am si i-o dau, A doua zi mi-a curi;at copi-
tele $i mi le-a oblojit cu nigte fuior de cinepa
inmuiat intr-o lofiune puternica; dar a fost o
treabe tare neplecutA.
Veterinarul a dat dispozilie ca toati mur-
ddna si lle scoasd zilnic din boxa mea. iar
podeaua s6 fie linute foarte curatd. Apoi tre-
buia sa mj se dea lerci de tarrile. pulin nulfe!
verde gi nu prea multe gr6unle, pine ce pi-
cioarele mi se vor vindeca. Cu acest trata-
ment imi recdpitai curind vioiciunea. dar
domnul Barry era atit de dezgustat de faptul
ce fusese inselat de doud ori de grdjdarii s6i.
incit s hotiri se renuntre sA mai lini un cal ti
sd inchirieze atunci cind dorea unul. Atadar.
am fost Jinut pine mi s-au vindecal complel
picioarele si apoi, din nou, vindut.
 PARTEA A TREIA
CAPITOLUL ]2
TiRcUL DE cAI
FerA indoiaE, un tirg de cai esre un loc
-loarte amuzant i)entru cei care nu au nimic
d pierdut sau de cittigat, deoarece. orrcum,
srnt multe de vazut-
. $iruri lungi de cai tineri de Ia tara venifi
din
!inuturi mldgrinoase. dupe cum bine se
putea vedea dupi noroiul de pe ei: o mullime
ge ponel..cu parul aspru. zburlit. originari din
lara Ualrtor. nu mai inalgi decit Merrylegs: 5i
sute de.cai de cerup, de toate felurile', dintre
care unii cu.c-ozile lungi, impletite 5i legate cu
Snur ro5u; $t toarte mulli cai ca mine. frumo5i
Sr de rasA aleasd. dar acum lreculi inlr_o alta
categorie fie printr-un accident. lie din cauza
vreunut delecr, a sinitilii Subrede sau a unei
alte suferinte. Erau gi cireva exemplare splen_
dide. in floarea virsrei 5i buni penrru oricel
zuneau dln plctoare Si-Si puneau in valoare
p,a5ii lor srila;i. in.timp ce mergeau la rrap
rnul tlnut.de graJdar. care alerga |i el decuo
parte a calului. Dar de jur imprejuiul oboru_
rul era un mare numir de sdrmane animale
foarte ruinate din cauza muncii grele. cu chi_
tllele. umltate gi impleticindu_gi picioarele di_
Irapor ra- ttecare pas; 5i mai erau $i ciliva cai
roarle^ba-trtnl care pireau abitufi. cu buza de
Jos arrrnlnd tl cu urechile mult ldsate spre
spate, ca gi cum nu mai aveau nici o plac'eri
pentru vialA-Si.nici o speranld; unii eriu asa
de..slabl. incit.le puteai numlra coastele, iar
allu aveau rdni ve^chi pe spinare 5i pe coapse.
tra o pnveli$te foarte trista pentru un cal
n.u putea tti daci vreodatA nu va ajunge
:gre,
$l et lntr-o asemenea stare!
Se lncheiau foarte multe vinze , pre{urile
urcau $i coborau, iar daci un cal nesaiutor ar
ll]:l te:9i exprime pirerea, ag zice cd se spu-
neau mar. multe minciuni gi era mai multd in_
$erarone la acest tirg de cai decit ar putea ob-
serva un.om. cu toari4 intetigenla lui. Eu am
rost pus ta un loc cu incd doi sau trei cai vi_
gurogi, care aretau.foarte bine,
9i o muliime
de oa.menl veneau gi se uitau la noi. Unii ple-
cau de lingi mine cind imi vedeau genunihii
Jupuilr. degi omul care ne vindea si jura ca
am alunecat in boxa mea.
. Primul lucru pe careJ ficeau era sA_mi des_
.,119, g,ltu, apor se.uirau la ochi, imi pipiiau
destul de apisat picioarele de sus pind ios.
prelea. ;r mu$chii. ;i la urme mi si incerca
mersul. Era surprinzetor ce diferen96 exista in
lelul in care se fdceau toate acestea. Unii o
f6ceau intr-un mod grosolan, de minruiita, ca
!1.9.uT ut.q fost_vorba de o bucati de temn;
allii. in schimb. igi treceau miinile u5or peste
corpul calului, mingiindu-1, din cind'in ;ind,
ca tr cum ar fi zis: ,,cu permisiunea dumnea_
voastri'. line_inleles ci-eu i-am judecat pe
cumpiretori dupd fetul cum sc uompoftau
fati de mine.
'Printre
ei era un berbat care dace m-ar fi
cumpdrat, cred cd ap fi fost fericit. Nu era un
gentllom $i nici unul dinrre aceia care fac
mare paradd de acest lucru 5i care se autotn-
tltuleazA gentilomi. Era destul de mic de sra_
tura,
-dar bine fdcut Si iute in migcdri. Am
intr-o
Strut clipd. dupi lelul in care m_a mi_
lll.'.cl .era obiSnuit-cu caii; vorbea blinJ 5i
ochii lui cenugii .aveau o privire prl.r.no"si.
roare ca pare ctudat ce spun _ dar totugi
este adevarat cA mirosul de curat. de
-
 s.
i:ii,r
:]ir,ii *

;.

!-:
'l
 proaspat. pe care il emana. md atrdgea spre Mulfumesc, pefule!
el: nici un fel de miros de bere sau dt tutirn. -
parte.
$i merse mai de_
pe care.il uram..ci un miros proaspdt, ca gi Curind o luarim pe una din strdzile late_
cum -chiar atunci ie5ise dintr-un pod de fin. rale ir, cam la jumatatea ei, in sus, cotirim
El oferi douizeci li trei de lire pentru mine. pe o
oar acest prel n-a tosl acceprar gi a plecar. _stradi foarte ingusti, cu case destul de
saracacloase, pe o parte ti ceva ce pirea si
M-am uirar dupd el. dar dislrirusi. Se'apro- Ile nrtte.9-oproane pentru trisuri 9i grajduri,
pie apoi un berbat cu o privire aspr6 5i 6u o pe cealalti.
voce rAsunatoare; imi era ingrozitoi de teame
cd me va c.uTpera, dar plecd gi el. Mai veniri _ Pro_prietarul meu opri Ia una din case gi
fluierd.. Uga deschise 9i o femeie tin6rd, ui-
unur sau dol care nu aveau insd de eind si d,:_o -se
felile
cumpere. Apoi b6rbatul cu privirea aiori se un bdiat. ie5ird'alergind.
T:tl catarelul meu$i descaleci.
Llno i se fecu o pri_
inapoie 5i oleri douizeci si irei de lire. ince_ mrre loarte insuflelita.
puse o tocmeale foarte strins6, pentru ce vin_ Ei,.. Harry, biiete, deschide porfile, iar
zitorul meu igi dddea seama ce-n-o sA capete -
mama si ne aduce un felinar.
cit a cerut ii ca trebuie si mai scadi din fre;
dar tocmai atunci omul cu ochii cenusii sl . In momentul
meu, intr-o
urmitor, steteau cu tofii in
curte mici unde se gisea
reintoarse. N-am purut sd me ablin !i sA Jurul
grajdul.
nu-mi intind capul spre el. Md mingiie cu
Dtlnqele. - E blind, tatd?
Da, Dolly, la fel de blind ca motAnaSul
Ei, b6trine, spuse el, cetre yinz6tor, - - vino pi
tAul
- ce.o
cred sd ne inleligem. l1i dau douizeci gi
mingiie-I.
patru de trre Dentru cal. _ Imediar. mina micufa a feritei ma mingiie.
fArd leame. pe crupe. Ce plicut era! -
- Spune doudzeci gi cinci 5i-i al dumitale.
Douezeci gi parru 5i zece 5ilingi. zise .
ln trmp ce-l yesali. sd-i dau niite terci de
- spuse mama.
-
pnetenul
BnIe,
meu cu glas foarte hotdrit. si nici un
penny mai mult da, sau nu? .- Dd-i. Polly. esre tocmai ce-i rrebuie 1i
Stru ca ai pregdtir gi penrru mine un ,,terci..
-
S-a f6cut, rispunse vinzetorul, 9i poli s6
-.
te brzur pe acest cal pentru cA are foarte
gustos.
multe _calile[i, iar dac6-l cumperi pentru tre-
sur6 de pia6i, ai ficut o aiacere buni.
Banii au fost pletiti pe loc gi noul meu sti-
pin-m-a luat de cepestru pi m-a scos din tirg,
ducindu-mi la un han unde avea pregitite o
ga 5i un friu. Mi-a dat si mininc oe J6.turate
ovdz pi stitu lingi mine. vorbind iu el insuSi
sau adresindu-mi-se mie, La o jumitate di
orii dupa aceea, eram in drum spre Londra.
trecind pe cdrdri 5i drumuri de lard plicute.
pini.cind am ajuns pe arterele importrnte ale
Londret. pe care am mers neintrerupt pini in
amurg, cind am ajuns in marele City. Felina-
rele erau aprinse. De-a lungul drumului erau
strezi la dreapta 9i la stinga ti strezi care se
incruci'au una cu alta. Credeam cd nu se vor
mai termina niciodate. In cele din urm6, tre-
cind pe una din ele, am ajuns la un loc de
stalionare a birjelor, unde cel care era c5lare
pe mine strige cu o voce vesele:
Buni seara, gefule!
- Hei, auzi o voce, ai adus unul bun?
- !red se
c6 da. raspunse propnelarul meu.
- ltr doresc noroc cu el.
-