Vous êtes sur la page 1sur 664

c

ION I. NISTOR
4

ISTORIA -

ROMANILOR
a.
0,1
Volumul I

. .
a

Editura Biblioteca Bucuretilor


www.dacoromanica.ro
Ion I. Nistor
ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro
Coperta: MIRCEA DUMITRESCU

Tehnoredactare computerizatd: MARIAN TANASE

Lectori de carte si corectura: ION HOREA


RADU VLADUT

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

ISBN: 973-8369-05-3
ISBN vol. I: 973-8369-06-1

www.dacoromanica.ro
Ion I. NISTOR
Membru al Academiei Romane

ISTORIA ROMANILOR
Editie ingrijita de Florin ROTARU

VOLUMUL I

Editura Biblioteca Bucurestilor


Bucuresti
2002

www.dacoromanica.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
NISTOR, ION I.
Istoria RomAnilor / Ion I. Nistor. - Bucuresti
Biblioteca Bucurestilor, 2002
662 p.; 29,5 cm
ISBN 973-8369-05-3
Vol. I. - 2002. - ISBN 973-8369-06-1

94(498)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTA ASUPRA EDITIEI

Istoria romeutilor este o grea staruinta si 1948, tar, in urma, in locuinta inchiriata din
este, in general, o lucrare destinata nemuririi, str. Vasile Stroescu nr. 10, in anii 1948 - 1950.
in pofida perfectibilitatii cunoasterii care pe- Elaborarea lucrarii a fost intrerupta brusc in
rimeaza o opera stiintifica, dar care nu poate perioada 1950 - 1955, cand a fost incarcerat in
anula valoarea autorului. Ion Nistor si-a dorit o inchisoarea de la Sighet. Dupa eliberarea sa, in
asemenea opera, mai molt spre a-i fi corolarul 8 iulie 1955, a reluat lucrul la opera sa ca-
intregii activitati stiintifice. Gestul sau pitala, in mansarda case! din str. Vasile Lascar
tradeaza, deopotriva, puterea de sacrificiu, dar nr. 55, intre timp nationalizata, pans la
si doza de orgoliu pamantean. Inaintea sa, sfarsitul vietii, in ziva de 11 noiembrie 1962.
temeritatea gandului si a faptei de a scrie isto- Profesorul Ion Nistor scria cu toe si
ria neamului au avut nurnai A.D. Xenopol, penita Klaps, intr-o caligrafie ce amintea
Nicolae Iorga si C.C. Giurescu. In rarele sale scrisul gotic invatat la scoala primara din
clipe de nostalgie, Nicolae lorga le povestea stu- Vicovul de Sus, judetul Suceava, comuna unde
dentilor incepatori emotiile traite cand avea se nascuse in 16 august 1876 si aflata pe atun-
varsta lor, la cursul profesorului A.D. Xenopol. ci in granitele imperiului austro-ungar. Timp
Un farmec ca-n basme ii fixa privirea, fara a de mai multi ani, manuscrisul olograf a fost
mai auzi un cuvant, asupra mainilor care dactilografiat in mai multe exemplare de catre
scrisesera Istoria romeutilor. Miscarea for Oltea Apostolescu, fiica autorului. In prezent,
infatisa initiatilor finitul si infinitul, malitiozi- manuscrisul si un exemplar dactilografiat se
tatea timpului, maculatura trecutului si afla la Biblioteca. Academiei Romane. Textul
impostura cotidianului, marturia constiintei editiei prezente a fost stabilit dupa o copie
unui neam si treptele viitorului. dactilografiata identica cu exemplarul de la
Ion Nistor a scrutat tainitele timpului si Biblioteca Academiei si care se pastreaza in
ale spatiului romanesc cu nobila probitate. A fondul Bibliotecii Metropolitan. Bucuresti.
inceput redactarea Istoriei romemilor in vacanta Istoria romeutilor este o opera netermi-
de vary a anului 1938, in vila fiicei sale de la nata si ramasa in stadiul primei redactari.
lzvorul Mul-esului. A continuat la Cernauti intre Timpul nv I-a ajutat pe Ion Nistor sa revina
anii 1938 1940, in locuinta sa din str. Iancu asupra textului, sa dezvolte cuprinsul atator
Flondor nr. 16, pe urma la Bucuresti intre anii capitole si subcapitole, sa revada stilistica
1940 - 1950, in locuinta fiicei din str. Vasilc frazei. Pentru un editor o asemenea fazes de
Lascar nr. 55, cu intrerupere in timpul refugiu- elaborare a unui text este o grea incercare.
lui din 1944, petrecut in cladirea Academiei Totusi, structurarea extrem de moderna a
Romane din comuna Berthlot. judetul materialului, precum si bogatia informatiilor
Hunedoara, iar dupa revenirea in Capitala a dau o valoare deosebita lucrarii, conferindu-I
lucrat in apartamentul Academiei Romane din dreptul sa vada lumina tiparului.
Calea Victoriei, cat timp a fost bibliotecar-con- Datorita faptului ca este un text de
servator la Biblioteca Academiei in anii 1945 interes in primul rand stiintific, am considerat

5
www.dacoromanica.ro
important pentru editia noastra sa adoptam ansamblu asupra lucrarii. De asemenea, am
tarn nici o exceptie normele ortogralice si de considerat util sa alcatuim un minimum de
punctuatie stabilite de Academia Romans, pre- note ale editorului cu scopul de a releva
cum si regulile morfologice si sintactice ale lim- temeinicia ipotezelor autorului care sunt con -
bii literare contemporane. firmate in majoritatea lor de cercetarile.stiinti-
Lectura textului a permis cu destula fice din ultima jumatate a secolului al )0C-lea,
facilitate identificarea operelor istorice care sintetizate in tratatul Academiei Romane:
i-au servit drept model autorului in redactarea Istoria Romanilor, Bucuresti, 2001, vol. I - IV.
materialului: Vasile Parvan, Getica. 0 protoisto- Notele editorului au fost numerotate cu cifre
rie a Daciei, Bucuresti, 1926; A.D. Xenopol, arabe, tar singurele note ale autorului facute la
Istoria Romantior in Dacia Traiand, vol. I - XII; Partile V si VII ale lucrarii au fost marcate in
A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rust si turd. si paranteze drepte.
iru-durirea for asupra tdrilor roman, vol. I - II, Prin aceasta editie se spera intr-o ade-
Iasi, 1880; Nicolae lorga, Istoria romanilor, vol. varata reconsiderare a bucovineanului Ion
I X. Nistor pentru a-I readuce in constiinta publics
Din aceste motive, am considerat nece- cu intreaga sa activitate intelectuala si politica
sar sa completam un capitol nescris de Ion depuse pans la sacrificiul de sine in interesul
Nistor, prin transcrierea capitolului similar din national.
lucrarea lui A.D. Xenopol, Reizboaiele dintre
rust si turd, capitolul dedicat pacii de la Sistov.
Pare o completare cu un text strain, dar este
extrem de utila cititorului st pentru viziunea de FLORIN ROTARU

6
www.dacoromanica.ro
PARTEA I

EPOCA PREISTORICA

I. infatisarea geopolitics
II. Cultura neolitica
III. Tracii
IV. Cimerienli
V. Invazia scitilor
VI. Cea mai veche descriere geografica a Romaniei
VII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celtice
VIII. Romania, patria geto-dacilor
IX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for de
sub dominatia scito-agatirsa

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

INFATISAREA GEOPOLITIC A

1. Solul si rasa
2. Configuratia geografica
3. Flora si fauna
4. Asezarea geopolitica

1. Solul si rasa pe care I-a jucat in istoric, precum si locul pc


care 1 -a clobandit in randul popoarclor ci-
Dezvoltarca istorica a poporului roman vilizate. Si cum prima coordonata este spatiul,
a fost, din capul locului, determinate de natu- se impune sa aruneam mai intai o scurta
ra solului in care s-a zamislit si de vitalitatea privire asupra infatis&rii geografice a teritoriu-
rasci careia ii apartinc. Asezarea geografica si lui romancsc.
structura, cat si imbelsugatele procluse ale
solului natal i-au inllucntal fclul de viala si
indeletnieirilc si i-au &terminal performanta
etnica, politica si culturald. 2. Configuratia geografica
Romp nul s-a simtit Iotdcauna strans
legat de pamantul sau strdmosesc pc care 1-a Romania cuprinde in hotarele sale nat-
cultivat de veacuri si 1-a aparat necontenit cu urale podisul Daciei transilvanene cu
sangele sau. Din constiinta sa vie dc propri- numeroascle sale clepresiuni, dealuri si sesuri
elate a pornit pentru el indemnul permanent la ale Transilvaniei, Moldovei si Munteniei,
munca, imboldul vitejesc la lupla si jertfa strajuild la miazdzi dc masivul Moesiei dobro-
pentru apararea mosiei strabune. El si-a gene dc dincolo de Dunare. Unit5.We accslea
indeplinit cu dragoste si sacrificiu aceste sacre geografice isi gasese centrul de polarizare in
comandamente gratie puternicei sale vitalilati Carpati, munti care strabat teritoriul romanesc
etnice mostenite de la protoparintii sai gcto- in curbs diagonals, de la izvoarele
daci, sporita si improspatatd prin virtutile Ceremusului pang la Portile de Fier, unde
razboinice pe care le-a pri-mit de la cuceritorii Dundrea, prin eroziuni milenare, si-a deschis
romani, a calor limbd si civilizatie si le-a cu anevoie drumul din sesul panonic spre
insusit. Pe temeiul acestor puternice suporturi bazinul pontic. Zonele dc dealuri si de ses se
etnice, poporul roman si-a pulut asigura astern armonios la poalele Carpatilor si ale
existenta poste veacuri si a indeplinit marea Muntilor Apuseni, pentru a-si gasi o granite
misiunc istorica de a pastra .si continua fireasca in albia Nistrului, a Tisei si a Dunarii.
struvcchile traditii politice si culturale ale Accs(e Lrei fliivii in-cing pamantul romancsc
initatii orientate. intr-un admirabil triunghi hidrografic, unic in
Solul si rasa au conslituit toldeauna fclul sau in geografia fizica a continentului
principalele coordonate ale permanentei european. Varialia fonnatlunilor geografice si
istorice a neamului nostru. In cadrul acestor nebanuitele bogatii ale subsolului imprumuta
coordonate s-a desfasurat istoria tuturor acestui spatiu geografic din sud-estul Europei
popoarelor lumii, care, la randul tor, nu pot trai un caracter specific.
in izolare uncle de altele, ci ele se ating si sc Comunicatia intre regiunile de munte si
influenteaza reciproc intr-o nobild emulatie dc intre cele de ses si de deal este inlesnitd de vai
a aduce fiecare partea sa specified de con- largi si practicabile care strabat masivele
tributie la patrimoniul comun al civilizatiei muntoase si se ramified in toate directiile.
umane.., Tacerea ;Tailor este invioratd de ropotul apelor
In urmarirea acestor coordonate vom curgatoare care, dupd parcurgerca ocolului ce
incerca deci sa delerminam pozitia poporului le este impus de nature, se revarsa toate in
roman in spatiul sau vital si sa deslusim rolul marele canal colector al Dunarii, prin care se

8
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

scurg in Marea Neagra. Tisa aduna in albia sa celor mai variate. Din vcchime se culliva graul,
apele afluentilor ei Visaul, Iza, Mara, Crisul, secara, orzul si meiul, la care s-au adaugat mai
Somesul si Muresul, pentru a le rostogoli pe tarziu cultura porumbului, a cartofului, a sfe-
toate in. Dunare. Ace lasi rol de tributare ale clei de zahar, a orezului si a bumbacului. In
Dunarii ii indeplinesc si raurile moldovenesli regiunile de dealuri si de munte se gasesc din
Prutul si Siretul care adund apele ce izvoresc vechime, pe langa pasuni intinse, si mari
de pe versantul nordic si rasaritean al masive forestiere de foioase si rasinoase, care,
Carpatilor. Prutul primeste apele Ceremusului, cu (Data vitregia vremurilor trecute, si-au pas-
ale Jijiei, Bahluiului si Miletinului; iar Siretul trat Inca o bung parte din suprafata tor. Vita de
pe cele ale Sucevei, Moldovei, vie si pomii fructiferi au gasit totdeauna un
Trotusului, Putnei, Milcovului, Ramnicului si teren prielnic in pamantul romanesc.
Buzaului, ce izvoresc din Carpati, precum si Dar nici fauna n-a ramas mai prejos.
cele ale Barladului care le adund din Animalele care puneau la indemana omului
meleagurile deluroase ale tarii de jos a primitiv oascle si coarnele for pentru cioplirea
Moldovei, ape care in vechime se varsau direct armelor si uneltelor rudimentare erau: mamu-
in Dunare. Raid le care strabat lantul de sud al tul, ursul de pesters, bourul si renul. Arme si
Carpatilor isi deschid drum direct spre unelte de aces! fcl, ba chiar si schelete intregi
Dunare. Aceste rauri sunt Timisul, Carasul, de animale antediluviene se gasesc raspandite
Nera, Cerna, Jiul, 011ul, Argesul, Dambovita si din belsug poste intreaga suprafata a
Ialomita cu Prahova. Nistrul adund apele aflu- Romaniei. Drept incoronare a vietii animale,
entilor sai Rautul, Bacul si Botna si isi aparu in curand si omul, care nu putea sa
dcschide drum direct sprc Marea Neagra prin lipseasca dintr-o regiunc asa de bine inzestrala
limanul de la Cetatea Alba. cu toate ccic nccesare pentru viata.
Apele curgatoare isi au cursul for intreg La imbelsugarea productlei suprafetelor
in tard, formand aslfel o retea de arlere nalu- se adauga si marea bogatie a subsolului, care
rale de comunicalie, care leaga si uneste prin ascunde in stralurilc sale cantitati enorme do
curmaturile Carpatilor ccic patru formatiuni care, depozite inepuizabile de carbuni de tot
geografice, care constituie structura geo- felul, precum si rezervoarc de pacura si de gaz
grafica a Romaniei. Legatura organica intre metan. Mincreurile de fier si de mangan con-
difcritele regiuni ale (iirii a crcat sernintiflor cc curcaza in calitatc si can titate cu cele dc our si
s-au adaposlit aci, din vremurilc prcisloricc argint. La poalele niuntilor izbucncsc la
pang in zilele noastre, conditii prielnice pentru suprafata numeroase izvoare mi-nerale, uncle
o dezvoltare larga si elastics, croila dupes nevoi termale, la care se adauga si ghiolurile tc-
si imprejurari. Ele au inlocuil transhumanla si rapcutice de pc litoralul pontic.
au impus un itinerar lipic pentru o perpetua
pendulare de la munte la ses, si de la ses la
munte, in locurile si anotimpurile obisnuitc. 4. Asezarea geopolitica
Accesibilitatea terenului a inlesnit comunicatia
intre toate regiunile tarii si a creal conditii nor- Pe langa marile avantaje ce decurg din
male pentru o dezvoltare unitara, etnica., configuratia geografica si a climei, asezarea
politica si culturala. geopolitica a Romaniei prezinta incontestabil si
uncle neajunsuri, care s-au resimtit in trecut si
se resimt si astazi. Podisul dacic, cu regiunile
3. Flora si fauna transdanubiene de dealuri si campii, se inalta
din sesul panonic si eel sarmatic, ca un ostrov
Configuratia fericita a terenului a din valurile oceanului. Dunarea, Nistrul si Tisa
inlesnit dezvoltarea unei vegetatii bogate, nu au putut constitui niciodata zagazuri dcstul
favorizata de un climat dulce, cu lemperatura de puternicc contra navalirilor barbare care s-
moderates, cu ploi si precipitatii abundente, en au revarsat necontenit, din epocile pre-istorice
vanturi variabile si cu diferentieri climaterice pang in timpurile noastre, asupra teritoriului
putin pronuntate. In climatul acesta asa de romanesc. Sub variatele for infatisari, navali-
prielnic s-a putut dezvolta din vreme o flora rile accstea sunt cunoscute ca: cimericne,
foarte bogata si variata care este reprezentata scitice, celtice, sarmatice, germane, slave si
prin 3.290 de specii, constittiind 35% din flora uralo-altaice. Asternut in drumul acestor
Europei intregi si care, cu drept cuvant, .poate napraznice incursiuni, teritoriul Romaniei n-a
fi considerata ca o flora si vegetatie specific putut fi aparal totdeauna cu succes impotriva
dacica. Suprafel.ele de la ses sunt acoperile cu navalitorilor, pentru ca cl este deschis in afard
parnant negru, productiv si propriu culturilor si usor accesibil din toate partile. Marea, pe

9
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

care aparatorii sa se fi putut sprijini, era prea otomane spre centrul Europei si a aspiratiilor
departe, iar muntii, sub care sa se fi putut polone si austro-ungare spre Marea Neagra. In
ascunde, strabateau teritoriul diagonal prin timpul acestor tragice incercari dezvoltarea
inima sa, impartindu-1 in doua. De aceea politica a neamului nostru evolua spre munte,
campia moldoveneasca, cu prelungirea ei pentru a inlesni fluxul populatiei spre codrii
munteana si olteana, a servit in timpurile tre- ocrotitori. Crangurile dese si inaccesibile din
cute de loc de trecere din rasarit spre apus interior, cum erau codrii Vlasiei, codrij
pentru neamurile navalitoare. Imprejurarea ca Tigheciului si ai Vrancei din tara de jos si ai
teritoriul romanesc se reazima la sud-est pe Teleormanului, faimoasele bucovine din tara
delta Dunarii si litoralul pontic a ispitit de sus a Moldovei, indeplineau rolul strategic
popoarele vecine, cu asezari teritoriale fora de fortarete naturale ale tarii, ridicate de fire in
contact cu marea, sa nazuiasca mereu cu gand fata navalitorilor din toate partile si de toate
de cucerire spre pamantul romanesc, pentru neamurile.
a-si deschide prin el drumul la mare. Seco le Aceasta era natura solului Romaniei,
intregi teritoriul Romaniei a indurat urgia ocu- cu bogatiile sale care au exercitat o inraurire
patiilor straine pentru Ca asezarea sa hotaratoare asupra dezvoltarii istorice a nea-
geografica se gasea in calea aspiratiilor mului roman.

5, Swot lo

llopqrt.
ladtiet.6
1%4011110 110.

S Urutl 1143 twg


O .1.04asa i
ilisltntem
ow. oleo It.o.pcs
Mr 4. ChNi.
Thrs;to
,eollsosI
115tbe

a)
huoN

tim4
till. r.d11

vJ?A7 0 kaa wow !Atone


4611. 1115'-17 i:1
Chatj1 WWI 0 NI
lethal 0
cAl

tor 'URNS
Olds he

wow. /
PIN OOOOO
Ortth hot V la
Sa da Doti.
%Imo Cm la .r1, im/ell. ttn I
ht,
ifilat et Ili
Cl4.., fitt, 6.00 'W 0,11UN
51.1,110* 1. 0 WW1.
0 OsVemes ..7N00,1 MOW
ne 2051411
21.co11a iu.....1 .ctsite4 0
e
m6114 Pelo Avel 540.13
Claw 0
Int 0
laDyNssto
Ihtans9 pt
oats

25 SO 25 110 loo

Principalelc descoperiri arheologicc din: 1 - paleolitic; 2 - mezolitic; 3 - ncolitic

10
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Cap itol u I II

CULTURA NEOLITICA

1. Varsta de piatra
2. Periodizarea
3. Monumente megalitice si locuinte lacrtstre
4. Muzee preistorice
5. Preistoria si protoistoria

1. Varsta de piatra Cioclovina si la Ohaba-Ponor din jud.


Hunedoara. Aceste piese pot 11 considerate ca
Cu multe milenii inainte ca teritoriul paleolitice. Ele servesc drept dovada pentru
Romaniei sal 11 intrat in lumina istoriei, el a fost prezenta omului pe teritoriul Romaniei in epoca
locuit de semintii preistorice care, disparand in paleolitica. Masele si oase de mamut s-au gasit
noianul vremurilor trecute, au lasat in paman- pretutindeni in Romania, astfel ca muzeele
tul tarn noastre urme palpabile de cultural noastre abunda in piese dc acest fel.
primitives. Romania se poate mandri cu bogaLul Omul primitiv calla adapost contra
sau trecut preistoric rata de Wale Odic din intemperiilor in pester! sau in culcusuri pe care
Europa. In holarelc ei s-a desfasurat o bogala le lua in stapanire dupes izgonirea sau starpirea
si variata viala preistorice. Pretutindeni in fiarelor salbatice. Dupes o indelungata epoca de
largul ei cuprins s-au descoperit numeroase anevoioasa evolutie culturala, omul primitiv,
asezari sau statiuni preistorice. traind in climatul mai dulce postdeluvian,
Dupes malerialul din care locuilorii incepu sal -si perfectioneze uneltele de munca si
stravechi ai 4irii romanesti obisnuiau sal -si vanaLoare, lustruindu-le si gaurindu-le. Vase le
plasmuiasca armele de apiirarc si atac, dc lul devenira mai variate si mai frecvente,
obiectele de cull, sculcle de gospodaric sau prasila animalelor domestics deveni mai raspan-
podoabele for primitive, putcm dislinge din dila, tar pentru hrana acestora, ca si pentru cea
spuza de cultura ce ni s-a pastrat de la ei trei a omului s-a intensificat cultura plantelor de
maxi epoci sau varste preistorice, si anume: nutrel.. Cultura solului lega pc om de glie
varsta de piatra, varsla de bronz si varsla de indemna sa-si conslruiasca adaposturi stabile si
fier, cu subimpartirile tor. asezari colective. In Limp, epoca neolitica se
In varsta de piatra distingem o perioada socoteste intre anii 5500 1900 a.Chr.
mai veche, paleolitica (600.000 10.000
a.Chr.), una mijlocie, mezolitica (10.000 5500
a.Chr.) si alta mai noua, neolitica (5500 1900 2. Periodizarea
a.Chr.). Perioada paleolitica este considerate
cu drept cuvant perioada pietrei cioplite. Din La periodizarea timpului insal nu tie-
punct de .vedere geologic, varsta de piatra buie sal scapam din vedere ca sfarsitul acestei
cuprinde epoca cuaternara sau deluviu. perioade la 1900 a.Chr. este mai bine precizat
In varsta de piatra se constata prezenta decat inceputul ei la 5500 a.Chr., care dupa
omului pe pamantul romanesc, care-si cioplea unii cercetatori trece peste aceasta data. Astfel
armele si sculele rudimentare din cremene sau ni se prezinta inceputul epocii neolitice sau al
din oasele mai consistente si din coarnele ani- pielrei lustruite cu nazuinta ei de propasire si
malelor pe care le vana. Convieluitoare cu omul perfectionare in perioada neolitica, care
din acea epoca erau mamutul, ursul de caverne, formeazal puntea de trecere de la preistorie la
bourul si renul. Bucati de cremene cioplita, care protoistorie.
serveau omului preistoric ca arme sau scule, s- In perioada aceasta pare sal fi descale-
au gasit in valea Prutului si a Nistrului si in cat in Europa o populatie noua, de origine asi-
Dacia transilvaneana, la valea Cremenei, la atica, care aduse cu sine grauntele de grau.

11
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Cad populatia aceasta, pe Fanga vanat, ince- menhiri si cromlehi. Monumentele acestea
puse sa se indeleLniceasca si cu agricultura pi sunt foarte frecvente in tarile nordice. Ele au
cresterea vitelor, pe care izbutise sa le putut fi constatate - mai rar - si la noi, ca
imblanzeasca. Pe Fanga came si peste, bundoard pe Dealul Iancului de langa
populatia neolitica se hranea si cu boabe de Crainicesti (jud. Suceava), Horodnicul de Jos
grau, rasnite intre doua pietre. Ea intelegea Si- (jud. Radauti), pe muntele Lespedea (jud.
si impleteasca si haine din fire de plante, cum Dambovita), la Schelea si pe un deal lang;i.
era inul si canepa. Locuintele primitive Manastirea Polovraci (jud. Gorj), precum si in
devenira mai indemanoase, unele find con- alte statiuni preistorice de la noi.
struite chiar pe piloti de stejar infipti in iazuri, Existenta locuintelor lacustre sau a
pentru a fi mai bine -scutite de adulmecarea palafitelor la noi n-a putut fi dovedita indea-
fiarelor salbatice si de atacurile neprietenilor. juns. Statiunile de la Odastra (jud. Teleorman),
Armele si uneltele de cremene erau in continua de la Olteni, Balaci, Licurici, Zambreasca si
perfectionare, find tot mai bine lustruite sau Calomfiresti (jud. Teleorman) par a fi mai mull
cizelate si gaurite. La uneltele acestea se tumuli sau maguri, la marginea sau mijlocul
adauga un element nou de mare importanta si unor balti.
foarte ca-racteristic, anume un foarte bogat si In schimb tumulii sau magurele sunt
variat material ceramic. La atingerea primei foarte frecvente si raspandite asupra intregului
trepte de civilizatie, omul preistoric simti teritoriu al Romaniei. Clasificarea for in tumuli
nevoia vaselor de tot felul pentru pastrarea si plani, adica putin ridicati, si in tumuli conici
servirea hranei si a bauturilor, precum si pen- este cea mai obisnuita. Dupes unii, tumulii
tru savarsirea cultului religios. La inceput plani s-ar fi format in scurgerea vremii prin
aceste vase se plasmuiau din pamant si se asternerea succesiva a materialului ramas in
ungeau pe dinafard si pe dinduntru, mai apoi urma locuint.clor parasite, arse sau daramate;
ele se confectionau si se ardeau. Plasmuirea cu dupes altii, tumulii plani ar fi cimitire comune,
mina se desavarsi mai apoi prin aplicarca unde se aruncau mortii in timp de mai multe
roatei olarului, dezvoltandu-se aslfcl tot mai sccolc. In schimb, tumulii conici ar fi morminte
imbelsugat in ceramica clasica incizata si pic- ridica Lc numai pentru o singura familic sau o
luta' , alat dc caracterislica pentru spatiul capelenie de Crib. Dar oricum, tumulii plani
romanesc. sau conici, fie ca erau asezari omencsti, fie CA
Urme de cultures neolitica se gasesc serveau de monumente funerare sau de
raspandite asupra intregului teritoriu locuit morminte pe un deal natural, la ses sau la o
astazi de roman!. Dupes cercetarile preistorice margine de apes, constitute adevarate muzee
mai recente, urmele acestea constituie un preistorice, in care ni s-au pastrat armele,
spatiu cultural al unci singure rase. Dupes sculele, plasmuirilc ccra-mice si obiectele de
forma si infalisarca Tor, aceste ramasile se pot but ale timpulul, Wale dovezi prctioase ale cul-
impart! in monumente megalitice, locuinte turii si civilizatiei neolitice de pe parnantul
lacustre si in tumuli, maguri, movile sau cur- Romaniei.
gani, cum li se mai nice.

4. Muzee preistorice
3. Monumente megalitice si locuinte
lacustre Muzee preistorice de acest fel, care s-au
conservat mii de ani sub pamant sau in aer
Monumentele megalitice sunt monu- liber, se gasesc foarte multe. Numai in Dacia
mente preistorice formate din bolovani marl, transilvaneana au putut fi constatate aproape
unde o lespede lata este asezata deasupra, de- 200 de statiuni preistorice de acest fel. In
a curmezisul peste alte doua lespezi, sau unde numarul acesta asa de impozant se adauga si
un bolovan mare este ocolit de pietre verticale numerosii tumuli cercetati in Bucovina,
infipte in pamant, pentru a servi ca morminte, Basarabia, Moldova, Muntenia si Dobrogea.
ca altare pentru scopul de cult si ca pietre Statiuni neolitice !mportante s-au descoperit la
comemorative. Dupes originea si destinatia Tor, Sipen! (jud. Cernaut!), Siret (jud. Radauti),
aceste monumente se disting in dolmeni, Cucuteni (jud. Iasi), Preutesti (jud. Baia),

12
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Saida (jud. Botosani), Petreni (jud. Ba. lti), Husi directie, intre anii 1900 1700 a.Chr.
(Jud. ,Falciu), Niculiteni (jud. Tulcea), Piscul De altfel, varsta de piatra", deopotriva cu
Crasani (jud. Ialomita), Arcuda (jud. Ilfov), varsta de bronz si de fier care i-au urmat, nu
Campina, Comarnic si ManesU (jud. Prahova), pot fi privite ca perioade de timp propriu zise,
Budesteni (jud. Muscel), Balcesti (jud. Arges), ci mai curand ca stadii de viata si de infaiituire.
Horez si Caciulata (jud. Valcea), Andreesti (jud. Despre epocile preistorice cercetatorii
GM), Hinova (jud. Mehedinti), Hunedoara si culeg informatii numai din urmele vizibile
Baia de Cris, Brad si Deva (jud. Hunedoara), palpabile ale creatiei omenesti, fara semne si
Sibiu si Ocna Sibiului (jud. Sibiu), Brasov, indicate asupra persoanelor si semintiilor care
Sangeorgiu si Sieu (jud. Nasaud), Cristur (jud. le-au creat. Intreaga civilizatie preistorica
Somes) si altele. poarta pecetea celui mai mare anonimat.
Obiectele de piatra ce s-au gasit in Cunostintele noastre privitoare la acele epoci
statiunile acestea neolitice sunt: topoare, cio- indepartate nu le putem scoate decat din
cane, maciuci, dalti, aschii de cremene, varfuri arhivele tacute cum zicea Odobescu care
de sulfite si de lanci, prasnele de fus, afunda.- pastreaza in negrul for pamant documente
toare de plasa, bolduri, cutite, razatoare, pictre istorice ale tarii noastre din timpul cand istoria
de prastie, pietre de rasnit seminte, sule, nu se scria cu condeiul.
andrele cu gaura etc. etc. Ceramica este la fel Dar cu toata bogatia acestor arhive
de bine reprezentata ca si tehnica, in forma si mute din evolutia straveche a omenirii, mar-
ornamentatie, incizata si colorata. Plastica cu turiile for sunt anonime. Ele se reduc la diverse
idolii si figurinele diferite ce s-au descoperit la creatii si plasmuiri omenesti, cum stint armele
Turdasi (jud. Hunedoara), Vodastra, de lupta si de aparare, sculele de gospodarie,
Calomfiresti, Crasani, Cucuteni si Sipenit este podoabele de tot felul si piesele de cult care
de asemenea la inaltime. In urma cercetarilor vorbesc prin ele insele. Abundenta acestor
amanuntite cu privire la forma, culoarea si netagaduite urme de viata omeneasca pc teri-
ornamentatia ceramicii cu desenuri gcome- toriul romanesc dovedesc aci prezenta unor
trice si cu nazuinte vadite spre plastica semintii sau triburi care au creat aceasta
antropomorfa, s-au putut stabili la noi chiar civilizatie.
anumite tipuri de civilizatie neo si eneolitica si Viata si activitatea acestor triburi este
anume Turdasi pe Muresul inferior, tipul Bolan invaluita in negura unui nepatruns anonimat,
in campia munteand, tipul Sipenit si Cucuteni, care incepe sa se dezvaluie in Romania numai
in valea PruLului superior, pe langa tipurile la inceputul vcacului al VII -lea a.Chr., cand cu
Vodastra, Clime !nip?, Cololithi si Glum. aparitia primelor insemnari scrise asupra
oamcnilor si localHatilor inccpc cpoca istorica
cu preludiul ei preistoric. in telegem sub
5. Preistoria si protoistoria numele de protoistorie perioada de tranzitie de
la preistorie la istorie, in care, pe langa materi-
Examinarea cri tied a materialului alul anonim, se gasesc si insemnari scrise,
neolitic ce s-a gasit la noi si compararea lui cu oricat de rare si reduse ar fi acestea. Trecerea
elementele caracteristice ale tarilor vecinc au sau periodizarea aceasta variaza de la lard la
dus la concluzia ca acest material reprezinta o lard, de la popor la popor. In nici un caz insa,
unitate aparte, cuprinzand toata intinderea inceputul protoistoriei pe globul terestru n-a
masivului carpatic cu dealurile si sesurile ce se putut fi urmarit mai adanc inapoi, decal pans
astern la poalele lui. Acest masiv se prezinta ca la mileniul al V-lea a.Chr., dar si aceasta
centrul unei civilizatii preistorice cu vaste ram - numai pentru anumite regiuni de pe glob, cum
ificatii dincolo de Nistru, pang la Nipru, in ar fi China, India, Iranul, Mesopotamia,
Polonia meridionala, in Rusia subcarpatica, in Egiplul si tarile din bazinul egeic, cum sunt
Slovacia, Moravia si Boemia, precum si in Anatolia, Grecia si insulele din Arhipelag. La
Peninsula Balcanica. Inflorirea culturii noi, pe teritoriul Romaniei, trecerea de la epoca
neolitice in Romania si desavarsirea ei in preistoriei la epoca protoistoriei, cu primele
perioada eneolitica se situeaza, dupd studiile si insemnari scrise, coincide cu sfarsitul varstei
cercetarile anevoioase ce s-au facut in aceasta de bronz si cu inceputul varstei de fier, adica in
secolul al VII-lea a.Chr.

13
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca p it olul III

TRACII

1. Dezvoltarea culturii bronzului in spatiul carpato-dunarean


2. Raspandirea tracilor

1. Dezvoltarea culturii bronzului in asupra semintifior de la care ne-a ramas acest


spatiul carpato-dunfirean material. Si de aceea trebuie sa ne intrebam ce
semintii au creat civilizatia epocii bronzului din
Sapaturile din ce in ce mai frecvenle au Romania? In lipsa unor marturii directe,
scos la iveala un bogat material din acestea raspunsul este foarte greu de dat cu precizie.
epoca, care indica o surprinzatoare unitate cul- Totusi, avem numeroase indicii ca la crearea
turala in spatiul carpato-dunarean. Extinderea acestei civilizatii in tara noastra a contribuit o
acestei culturi asupra unui spatiu vast, spri- populatie noua, de limbs indo-europeand din
jinita de o temeinica temelie de cultura popu- care mai tarziu s-au desprins ilirii, tracii, daco-
lard* si cu o vadita succedare de epoci, arata ca getii. Tracii, inainte de navalirile cimeriene si
ea nu s-a putut dezvolta printr-o trecere brusca scitice, s-au asezat statornic in masivul carpa-
de la o stare de salbateca primitivitate la alta, ci to-dunarean. In sprijinul acestei pared yin
prin o evolutie lent, si continua dupa locuri si informatiile pe care ni be dd. insusi Herodot,
imprejurari, dand dovada de o exceptional, sta- parintele istoriei, care sustine ca neamul
tornicie si tenacitate. In zona acestei civilizatiu- tracilor era, dupd cel al hindusilor, cel mai
ni unitare navalird semintii straine, care subju- mare din toate.
gara pe creatorii vechii culturi eneolitice si le Daces semintiile tracice - zice Herodot
impusera cultura tor. De groaza acestor ar avea un singur domnitor si ar fi unite intre
navaliri, creatorii culturii neolitice se grabira sa dansele, ele ar 11 de bung seams de neinvins si,
ascunda in pamant pretioasele for odoare ce au dupd cum creel, cu mull mai putemice decal
fost dezgropate de curand, ca bundoard tezau- loate popoarele. Dar aceasta este greu, este cu
rul de la Drajna, din Valea Teleajenului, vale neputinfa sa se intample vreodata la dansele,
care servea ca drum de comunicatie cu Dacia pen fru cg acestea suet slabe. Numiri poarta
transilvaneana. Dupes o perioada de tranzitie diferite, dupa regiuni; obiceiuri, au toate
(1900 1700 a.Chr.), zisa a "aramei", neoliticul aceleag"
lass defi-nitiv locul unei noi epoci, aceea a
bronzului (1700 - 700 a.Chr.)
Din comparatia materialului epocii 2. Raspandirea tracilor
bronzului dezgropat la noi cu piesele similare
descoperite la Troia se poate constata o Ca un popor in miscare, fares hotar -
izbiloare asemanare intre cultura de la noi si cum it ca-racterizase Nicolae Iorga - tracii se
civilizatia troiana, find o dovada a formelor intindeau asupra unui teriLoriu foarte larg. La
cultu-rale asemandloare cu cele ale aheilor nord, granita for era neholarata, dar ea atingea
descrisi in Iliada si Odiseea lui Homer. muntii Boemiei, ajungand pana in Podolia. La
Dupes constatarile lui Vasile Parvan, vest, asezarile tracice atingeau Dunarea
aristocratia militara era iubiloare de our si de panonica, iar la est, ele ajungeau pana la
obiecte de lux; ea lupta in care cu doua roti, cu fluviul Tyras (Nistru). La sud, semintiile tracice
lanci, spade, coifuri si isi impodobea casele cu traiau pe ambele maluri ale Dunarii, de la
vase scumpe. Patura conducatoare traia in Belgrad pand la Marea Neagra, raspanditi in
grupuri de case, raspandite ca acele ce s-au intreaga Peninsula Balcanica.
dezgropat la marginea Bucurestilor, cu pereti In vastul cuprins al acestei extinderi se
impletiti din nuiele si umpluti cu lut. Ei isi gasesc pomenite asezarile for caracteristice
aveau chiar templele tor, in care erau asezate prin terminatiile in -dava si -para, iar celatile
in cerc vasele -urne pentru slujba religioasa. in -diza si dizos. Numele de persoane aduc
Dar cum intreg materialul acesta este a minte de cele iranice ca: Antoporis,
anonim, nu putem avea informatii directe Bithitrales, Denichentos, Mucaporis,

14
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

Rhaiscuporis sau mai scurte ca: Kotya, Bithys, acestia - zice Herodot - dupd ce au trecut in
Seuthes. Din limba traded, afard de mult dis- Asia s-au numit bitini, mai inainte vreme spun
cutata inscriptie de pe inelul gasit la Ezerevo, ei ca se numeau strimoni, pentru ca locuiau in
in Bulgaria, care nu cuprinde decat nume pro- Strimon, de unde au fost alungati se zice - de
prii, nu ni s-au pastrat decat putine cuvinte teucri si de mizi. Semintiile acestea, care tre-
izolate, si anume cateva nume de plante si mai curd in Asia Mica, par sa 11 facut legatura intre
multe nume proprii cu terminarea in -poris, in civilizatia din nordul Dunarii, cu civilizatia
-centus sau in -zis. Se pare ca limba traded nu miceniana de la Troia.3 Sunt invatati' care
s-a scris niciodata: numele de persoane si de sustin ca aurul din obiectele de lux de la Troia
localitati tracice ni s-au pastrat numai in tran- ar Ii, dupd compozitia sa chimica, de prove-
scrierea for elina sau latina. nienta. dacica. Daca faptul acesta s-ar adeveri,
Un popor numeros si puternic, tracii el ar constitui o netagaduita dovada despre
constituiau o rasa mare si unitard, care era legatura dintre civilizatia de la not si cea de la
insa impartita in nenumarate clanuri Troia.
autonome, unele sub principi indigeni, iar Din asezarile for stravechi de la nordul
altele recunoscand autoritatea cutarui rege Dunarii, tracii exercitau influenta for si asupra
sau despot strain. Clanurile tracice traiau Peninsulei Balcanice.
mereu in lupta si dusmanie. Asezarile for Pe la finelc mileniului al II-lea a.Chr.,
stravechi se gaseau in Nordul Dunarii, uncle semintiile tracice din spatiul carpato-dunarean
semintiile sau clanurile for apar in epoca au fost greu incercate, in activitatea for politica
istorica sub nume diferite ca.: geti, tyrageti, si culturala, prin navalirea unor semintii bar-
sargeti, daci, mizi, carpi, carpo-daci; dupa. bare care veneau din rasarit. Dar navalitorii
Lribul carpilor, care salasluia in muntii ce cimerieni si scitici, gasindu-se pe o treapta cul-
incingeau podisul Dacici, muntii acestia s-au tural& inferioara, n-au izbutit nici sa
numit Muntii Carpilor sau Carpatil. izgoncasca triburilc tracice din tcritoriul for si
Scminlii tracice pairunscra panii in nici sa be desnationalizczc. Vcchca ci-vilizatie
muntii Rhodope, impunancl accsiei rcgiuni iraeica, care prinsese raclacini adanci in
numele for national de Tracia. Atte semintii pamanlul romancsc de astazi, n-a putut li
tracice tree in Asia Mica, uncle lc giisint 11 lai sicarsa dc nici unul din popoarelc navalitoare.
tarziu, sub diferite nume Ca: mysii, bilinicni, Ea si-a mentinut ncschimbat caracterul sau
frigieni.2 Despre tracii din Asia Mica, spune specific si a putut fi continuata si desavarsita
Herodot ca purtau pe cap piei de vulpe, pe corp de principalele semintii tracice din tarile
lunici si peste tunici mantale cu inflorituri in romanesti si anume de getii si dacii din
picioare si la pulpe, incaltaminte de piele de Carpati.
cerb, apoi lanci, scuturi mid si pumnale. Tracii

Vas ceramic, glisit la Corlate, caracteristic pcntru epoca bronzului;


h = 22,2 cm; ornaments geornetrice rcalizatc mai ales prin incizii

15
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul IV

CIMERIENII

1. Nava lirea cimerienilor


2. Varsta de bronz

1. Navalirea cimerienilor batuti de sciti si impinsi spre Nistru. in cursul


acestor lupte cimerienii ar fi ucis pe capeteniile
De pe la finele mileniului al doilea for care ii indemnau la lupta contra navalito-
inainte de era cresting, semintiile tracice din rilor si le-ar fi ingropat pe tarmul Nistrului,
Romania fura incercate de invazia unor unde se pomenea de mormintele for Inca pe
semintii iraniene, care pornisera din marele timpul lui Herodot.
rezervor de oameni al Asiei Centrale si de pe
platoul Iranului. Seria navalitorilor o deschi-
sera semintiile cimeriene, kimry sau cimirii 2. Varsta de bronz
asirienilor si chimirii izvoarelor mesopotamice.
Acestea descalecaseral mai intai in Rusia Pe vremea invaziei cimerienilor in
meridionala si salasluira timp mai indelungat Romania, cultura neolitica evoluase cu incetul
in regiunea pontica dintre Don si Nistru. Acolo, si pe nesimtite intr-o cultural eneolitica, numita
la marginea parnantului, langa Ocean, la asa dupes latinescul aenus = de arama, si din
intrarea in Hades (Intern), unde Helios grecescul lithos = piatra, fiindca, desi princi-
(Soarele) nu mai straluceste si unde domneste palul material din care se lucrau armele si
o vesnica intunecime - faimoasa intunecime sculele ramasese Inca tot piatra, totusi ince-
cimeriana le pomeneste Homer. Dupes cime- puse sa se iveasca si sa fie intrebuintat la con-
rieni, stramtoarea de la Cherci s-a numit in fectionarea armelor si uneltelor cel mai vechi
antichitate Bosforul cimeric, spre deosebire de metal arama. Epoca eneolitica trecu apoi in
Bosforul tracic, care leaga Marea Neagra. cu varsta bronzului, un aliaj de arama si zinc, din
Marea Egee. care se faureau armele, instrumentele si
Sub presiunea scitilor sau socolitilor, obiectele de cull. Inventarea bronzului propriu-
cum se numeau ei insisi, care erau asezati in zis este cu mull mai veche, dar raspandirea lui
preajma Marl Caspice, cimerienii trecura in Europa nu s-a facut decal pe la anul 1900
Nistrul si navalira asupra semintiilor tracice a.Chr., si anume mai intai in regiunile cu
din spatiul carpalo-dunarean, incercand sa le zacaminle dc amnia si de zinc din aliajul caro-
impuna civilizatia si suprematia tor. Astfel ra se formase bronzul. Din part* acelea cul-
haladuira cimerienii un limp oarecare pe tura bronzului s-a raspandit asupra tuturor
pamantul romanesc, supunandu-se semintiei tarilor europene.
tracice sau vietuind in mod pasnic impreuna In Romania cultura bronzului era in
cu ea, caci ei erau de aceeasi vita cu tracii, iar floare numai pe la anul 1000 a.Chr., cand
unii invatati ii considers drcpt traci. instrumentele de piatra fura succesiv inlocuile
Ecoul luptelor si rivalilalilor dintre prin arme, scule, obiecte de toaleta si picse de
cimerieni si sciti rasuna Inca in amintirea gre- cult faurite din bronz si pe alocuri impodobite
cilor din Olbia, care informasera pe Herodot ca chiar cu pietre pretioase si semipretioase.
tam scitilor fusese mai inainte a cimerienilor si Ceramica era mai ingrijita si impodobita uneori
ca acestia numai din cauza neunirilor ar fi fost cu zugraveli de adevarata maiestrie. Tot atunci

16
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

si agricultura Meuse progrese insemnate, la (jud.Mehedinti) s-a descoperit un rhyton,


cultura graului, secarei si orzului se adauga si adica un vas in forma unui corn de argint
cultura ovazului, iar intre animalele domestice aunt. La Scortaru (jud. Braila) s-a descoperit
ocupa primul loc calul, pentru indoita sa un mare cazan, iar in tezaurul de la Hagighiol
folosire atat in agricultura, cat si in razboi. (jud. Tulcea) s-a gasit un vas de argint incrus-
Centre insemnate de civilizatie din vars- tat cu figuri de animate s.a. Varsta de bronz a
ta de bronz au fost descoperite in Romania la dainuit in Romania intre anii 1200 700
Drajna (jud. Prahova), unde s-au scos la iveala a.Chr. Intervalul acesta de timp corespunde in
varfuri de lanci, topoare, fragmente de sabii si genere cu petrecerea cimerienilor in Romania.
indeosebi seceri faurite din bronz cu mare Pe la anul 700 a.Chr. scitii trecura Nistrul si
iscusinta. Agrafe sau fibule si varfuri de lanci navalira asupra cimerienilor, care cedars
s-au descoperit la Rafaila (jud. Vaslui), iar terenul in fata navalitorilor. Ei trecura
ceramics bogata, din varsta de bronz, s-a gasil Dunarea si se retrasera in Balcani, iar de acolo
la Lacul Tei de langa Bucuresti. La Crasani ajunseral in Asia Mica, unde prezenta si influ-
(jud. Ialomita) s-a descoperit un prea frumos enta for sunt atestate prin civilizatia homerica
candelabru de bronz cu trei brate si patru de la Troia. Deplasarea aceasta a avut loc,
lumini. In Muzeul National din Bucuresti se dupes toata probabilitatea, in secolul al VIII-lea
pastreaza nenumarate piese din varsta de a.Chr., adica pe la sfarsilul varstei de bronz.
bronz, descoperite in tares. Un coif de our a lost Asa sc explica faptul ca Herodot nu aminteste
gasit la Poiana (jud. Prahova). La Craiova s-au de cimcricni pc teritoriul Romanici,4 ci numai
descoperit capete de laur in argint aw-it si de sciti, care navalisera numai atunci in
podoabe de harnasamcnte in argint. La Poroina regiunea carpalo-dunareand.
fl

ti

ST

'S

Stela funerary din Samun (Cateiu, jud. Cluj) cu portretul vcteranului lulius Crescens ai al sotiei sale

17
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul V

INVAZIA SCITILOR

1. Cale de invazie
2. Varsta de fier
3. infatisarea scitilor

1. Cale de invazie Scitii navalitori aduceau cu ei, in tarile


romanesti, o cultura noua, specified tor, cul-
Din Rusia merldionala, strabatuta de tura fierului.
fluviile Don, Nipru si Bug, scitii inaintara spre
vest, atingand Nistrul. Nava lind in teritoriul
romanesc, ei patrunsera in interiorul tarii pe 2. Varsta de fier
mai multe cal, care au putut fi identificate cu
ajutorul asezarilor preistorice ce s-au dez- In Egipt si in tarile Orientului apropiat
gropat.5 Un grup scitic a pornit spre nord, fierul era cunoscut Inca din mileniul al IV-lea
ocolind Carpatii si patrunzand adanc in tara de a.Chr. Civilizatia miceniana cunostea fierul ca
sus a Moldovei, cum arata aseza."rile de la metal pretios, ca si aurul. In Italia si in spatiul
Contesti pe Prut (jud. Dorohoi) si Satu Mare alpino-dunarean, fierul aparu numai prin
(jud. Radauti), unde s-au gasit antichitail secolul al XI -lea a.Chr. Intrebuintarea fierului
scitice. Un al doilea val scitic a patruns in tara pentru faurirea armelor si sculelor a inlocuit
de jos a Moldovei, iar de acolo, strabatand bronzul in civilizatia de Hallstatt, asa numita
Carpatii, prin pasul Oituz, au inaintal in Dacia dupa statiunea preistorica de la Hallstatt, pe
transilvaneana, pana in muntii Apuseni, popu- malul lacului cu acelasi nume din Austria de
land cu asezarile for intreaga regiune dintre Jos. Civilizatia Hallstatt, sau propriu zis a
vaile superioare ale Oltului si Muresului. Un al fierului, a parcurs mai multe stadii de dez-
treilea grup scitic ocoli Carpatii si parcurse vollare, care incepura in secolul al XI -lea si se
sesul muntean si oilcan, cu directia spre incheiara cu secolul al IV-lea a.Chr. In secolul
Banatul timisan. Drumul acesta este marcat al V-lea, civilizatia Hallstatt trecu in civilizatia
prin statiunile preistorice de la Scortaru (jud. mai noua a fierului, numita La Tene, dupd
Braila), Naieni (jud. Buzau), Bucurcsti, statiunca pre-istorica cu acelasi nume din
Baldnoaia (jud. Vlasca), Craiova, Tr. Magurele Elvetia.

si Poroina (jud. Mehedinti). In sfarsit, o a patra Noua civilizatie a fierului cuprinde


unda de populatie scaled se revarsa asupra perioada de la anul 500 a.Chr. pana la anul 50
Dobrogei de astazi, care primi chiar numele de p.Chr. In regiunile nordice ale Europei, varsta
Scitia Minor, spre deosebire de Scitia Major, lierului s-a prelungit pana in secolul al X-lea
care incepea dincoace de Dunare si cuprindca d.Chr. In perioada mai noua a civilizatiei fieru-
tot tinutul de miazdzi al Rusiei, pana la Marea lui, inlrebuintarea aceslui metal dcveni mai
de Azov. Triburile scitice inundara cu prefer- frecventa in faurirea armelor si uneltelor, iar
inta regiunile de la ses. In munt.i, numdrul for arta prelucrarii si forjarii lui s-a desavarsit cu
apare mai redus. Prezenta scitilor in Dacia este timpul. In apus, creatorii si suslinatoril civiliza-
confirmata numai in secolul al VII-lea a.Chr. liei ficrului au fost semintiile ilirice si celtice.

18
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

In Romania, cultura fierului nu se Herodot arata ca scitii erau nomazi,


datoreste unei infiltratii din sud-vestul iliro- neavand nici orase, nici sate. Carul era singu-
celtic, ci ea s-a dezvoltat sub influenta scitica rul for adapost, cu ajutorul caruia se puteau
din rasarit.6 Nava lind in spatiul carpato- misca dintr-un loc in altul. Ei se hraneau din
dunarean, triburile scitice zagazuira infiltratia produsul turmei for si din vanat, band lapte de
civilizatiilor Hallstatt, Villa-Nova si La Tene la iapa, asemenea semintiilor caucaziene de
noi, pentru a impune aici civilizatia for proprie. astazi. Erau calareti buni, inarmati cu arcuri si
In epoca aceasta armele si sculele de tot felul sageti otravite, cu care amenintau mereu pacea
se construiau cu preferinta din Fier. popoarelor vecine.
Cu privire la infatisarea scitilor aflam
de la medicul elfin Hippocrat (460 - 377 a.Chr.)
3. Infatisarea scitilor ca figurile for erau marl si greoaie, madularele
groase si flexibile; purtau parul scurt si sema-
Homer nu pomeneste de sciti, pentru ca nau foarte mult unul cu altul, din cauza ca
aparitia for in raza civilizatiei homerice este erau grasi si muschiulosi. Femeile for numai
intr-o perioada mai tarzie. In schimb, Herodot cu greu le puteai deosebi de barbati; ele tineau
se opreste mai mult asupra tor, dar nici el nu capul aplecat, aveau pieptul turtit si fata
indeajuns de lamurit asupra vielii acestui roscovand.
popor, intrucaL marturiseste ca niciodata n-a Indicaliilc acestea ale lui Herodot au
cunoscut indcaproape poporul scitic, ci a auzit Meta pe unii sa considcrc pe sciti ca
diferite pareri cu privire Ia multimea tor, care apartinand rasei mongolice, hind iranieni
dupes unii ar fi fost foarte mare, iar dupes altii numai prin limbs, pe care ar 11 primit-o de la
foarte redusa.7 Fates de relatarile lui Herodot, femeile for de origins iranica. Dar figurile
s-a observat, pe drept cuvant, ca nomazii din scitice de pe vasele grecesti ce s-au descoperit
rasarit erau triburi cuceritoare nu prea in sudul Rusiei repre-zinta tipuri iranice, iar
numeroase, dar bine organizate, astfel incest ele portul parului, care seamand cu coama calu-
puteau sa se impuna unei populatii agricole, lui, nu poate fi un indiciu serios pentru ori-
cum erau bunaoara tracii. Totusi, intinderea ginea for uralo-altaica. Astazi controversa
scitilor asupra unui teritoriu atat de vast lass asupra originii scitilor este considerate de
sa se intrevada ca neamul for era destul de cercetalorii rusi insist ca find inchisa. Seitii
puternic si numeros pentru ca sa tulbure erau o semintie iranica inrudita cu alanii, ias-
pacea si linistea popoarelor vecine. sii si osetii din Caucaz.

Coif greco-iliric dc bronz, g5sit Ia GostavAt (jud. Olt) sec. V - IV i. d. Hr.

19
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolu I VI

CEA MAI VECHE DESCRIERE GEOGRAFICA A ROMANIEI

1. Geografia Scitiei dupil Herodot


2. Expeditia regelui Darius la Dunare

bate fluviile pe care le vazuse. El arata ca.


1. Geografia Scitiei dupes Herodot Istrul curgea totdeauna la acelasi nivel, atat
vara, cat si iarna, in comparatie cu nivelul vari-
De 1a primele inscriptli lapidare din abil al Nilului. Istrul este aratat ea primul din-
secolul al VII-lea a.Chr. a trebuit sa se scurga tre raurile Scitiei, care curge din apus spre
aproape un veac si jumatate pand cand infor- rasarit si ajunge la un mare volum de apa,
matiile scrise asupra taxii noastre sa prezinte o fiindca in el se varsa si alte rauri. Raurile care
expunere mai larga si mai cuprinzatoare. Cele ii maresc volumul de apa sunt urmatoarele
mai vechi insemnari geograilce asupra terito- cinci, care pornesc din partile Scitiei si anume:
riului Romanici le gasim la Herodol. Aces la Porata, pc care clinii ii numcsc Pyreton
este primul autor care face in cartea a patra a (Prutul), apoi Tiarantos (Siretul), Araros
Istoriilor sale o descriere amply asupra (Buzaul); Naparis (Ialomita) si Ordessos
Romanici pc care o privea ca pe o regiunc a (Argcsul). Primul rau mentionat, adica Porala,
Scitiei, dupes populatia dominanla din accic este mare si, curgand in partile rasarilene,
vremuri. Herodot, originar din Halicarnas, a uneste apele sale cu ccle ale Istrului; al doilea,
cunoscut liloralul Romanic' din propriilc sale Tiarantos, curge mai spre apus si este mai mic;
calatorii de-a lungul larmului pontic, de la cat penlru Araros, Naparis si Ordessos, ele
Olbia la Tyras (Cetatea Alba) si dc acolo la curg intre aceste doua rauri. Aceste rauri, ade-
Histria (Caranasul) pana la Odessos (Varna). varat scitice, contribuie la cresterea volumului
Cu ocazia acestei calatorii, Herodot a culcs din de apa al Istrului.9 Informatia lui Herodot, ca
gura negustorilor greci din parlea locului infor- raurile Araros, Naparis si Ordessos s-ar varsa
matii prelloase asupra litoralului pontic, in Istru, intre gura Prutului si a Siretului, era
asupra hinierlandului acestuia si asupra vietii evident gresita, intrucat si pe timpul sau
locuitorilor din aceste regiuni. Dintr-un tainic Buzau' se varsa in Siret, iar Ialomita si Argesul
spirit divinatoriu, Herodot a inchinat carlea se varsau direct in Dunare si anume: Ialomita
aceasta Melpomenei, muza tragediei, pre- la Piva-Petrii in fata Harsovei, iar Argesul la
vestind astfel desfasurarea dramatics a istoriei Oltenita, in fata Turtucaiei. Raul Maris, care
Romaniei in desfasurarea ei milenard. Herodot venea din munti, isi unea apele cu ale Istrului.
arata ca Scitia incepea unde coasta pontica Pe tarmul opus, se varsau in Istru
forma un golf, in care se revarsa Istrul, cu gura raurile Atlas (Lom), Aoras (Osma), Tibizis
intoarsa spre rasarit. Golful acesta a fost iden- (Timoc), Athys (landra), Noes (Daistra) si
tificat de unii cu golful de la Burgas, iar de altii Arlanes (Vid), Schios (Ischel), izvorand din
cu golful de la Balcic. Este mai curand golful muntii Emului (Balcani).
din partile Histriei, pe care aluviunile Dunarii Dintre raurile mentionate dc Herodot
1-au transformal cu vremea in limanurile Sinoe intampind oarecare dificultate identificarea
si Raze lm, din timpurile noastre. Pornind de la raului Maris, care porneste din Carpati si se
Istru, Scitia lui Herodot se intindea pand la revarsa in Dunare. Unii au incercat sa identi-
Chersones. fice raul Maris cu Muresul, considerandu-1 ca
Herodot infatiseaza Scitia8 ca o mare rau principal, iar Tisa ca afluent al Muresului.
campie, bogata in pasuni si daruita cu ape Numai printr-o asemenea interpretare silita,
curgatoare din belsug, care o strabat in toate Muresul, identificat cu Maris, s-ar revarsa
directiile. Cele mai renumite din aceste ape direct in Dunare, precum arata Herodot.
erau navigabile pang la oarecare distanta de Interpretarea aceasta sty insa in contradictie
mare. Istrul (Dunarea), cu cele cinci gun ale cu relatarile lui Herodot, care spune ca Marisul
sale, parea lui Herodot fluviul cel mai mare din se varsa in Dunare, prin Scitia. Muresul insa,

20
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

chiar daca ar fi considerat ca rau principal in torios in Persia, prin regiunile caspice. In scopul
locul Tisei, nu se varsa in Dunare prin Scitia, acesta, regele Darius porunci sa se arunce un
caci Scitia lui Herodot nu trecea dincolo de pod de vase peste Bosfor, pentru trecerea
stramtorile Portilor de Fier. De aceea, credem armatei sale in Europa, iar de acolo el inainta in
ca este mai aproape de adevar identificarea anul 513 a.Chr. de-a lungul tarmului pontic
raului Maris cu Oltul, care se varsa in Dunare pand la gurile Dunarii, insotit mereu de galerele
in fata raului Artanes (Vid), mentionat de coastal ale grecilor din Milet si din Arhipelag.
deopotriva de Herodot. In sprijinul acestei Asupra acestei faimoase campanii, gasim la
interpretari, vine marturia lui Strabo, care Herodot informatii interesante cu privire la
arata ca raul Maris, pe care se transports regiunile dobrogene. Vasele grecesti pluteau de-
material de razboi, se varsa in Dunare. a lungul coastei pang in delta Dunarii.
Herodot arata ca. Istrul strabate toata Patrunzand in delta, vasele inaintara pe fluviu
Europa, incepand de la celti, care sunt cei mai in sus, pand la punctul unde se despart gurile,
occidental' locuitori din Europa, si dupd ce departandu-se la o distanta de doua zile de
strabate Europa intreaga, ajunge 'Jana la mar- mare. Acolo, grecii construira, in asteptarea
ginea Scitiei. El este aratat ca primul dintre regelui, un pod de vase. Podul pare sa fi fost
toate fluviile Settle"; dupa el venea Thyras aruncat intre Isaccea si Cartal, unde malurile
(Nistrul), care porneste din partite de Dunarii se apropiau mai mult unul de altul, si
miazanoapte si incepe a curge dintr-o balta unde conditiile terenului ingaduiau constructia
mare care desparte Scitia de Cara neurilor. La unui asemenea pod. Intre timp, regele Darius
gura fluviului Thyras locuiau elinii, care se inainta in fruntea ostirilor sale de-a lungul
numeau tiriti (tirageti). coastei tracice si sosi la raul Tearos (Simes-Dore)
Intinsele sesuri ale Scitiei sunt ara tate care se alimenteaza din 38 de izvoare, pentru
de Herodot ca bogate in pasuni, dar lipsite de a-si continua drumul spre Dunare. In drum,
paduri. Pasunile inlesncau creslerea cailor si a rcgcic infranse impotrivirca gettlor si primi
bovinelor, cats vremc cresterea ramatorilor era supunerca tracilor Zara lupla.
detestata de sciti, despre care Herodot sustIne Invingand greutatile marsului, regele
ca ei nu cresteau si nici nu sacrificau porci. Pe Darius ajunse in sfarsit la podul de la Isaccea,
langa cereale, scitii cultivau si plante textile. peste care trecu cu ostirea sa in Bugeacul
Herodot arata ca in Cara scitilor crestea canepa, basarabean, unde traiau budinii, o semintie
o plants care semana mull cu inul. Afars doar scilica. Patrunzand mai adanc in Bugeac, regele
ea e mai tare si mai inalta. Din pricina acestor dadu peste un oras de lemn, ce fusese parasit de
doua calitati, canepa avea - dupa Herodot - locuitori si caruia ii dadu foc. Scitii se retrageau
avantaj asupra inului, fiindca ea crestea si sal- tot mai adanc in interiorul Basarabiei, pustiind
batec. Din canepa, tracii isi faceau haine foarte totul in cale, astupand fantanile si arzand
asemanatoare cu cele efectuate din in, asa fanetele in urma lor. In conditiile acestea extrem
incat cine nu cunostea bine canepa nici nu de neprielnice, armata incepu sa se resimta din
putea deosebi imbracamintea din canepa de cauza dificullatilor de aprovizionare si de aceea
cea de in; iar cine nu vazuse canepa isi regele se hotari sa se reintoarca la Dunare. In
inchipuia ca era efectuata din in. clipele acestor hotarari se ivi un sol scit, care
prezenla regelui o pasare, un guzgan, o broasca
si cinci sageti, fard a-i mai da vreo explicatie.
2. Expeditia regelui Darius la Dunare Mult se minund regele Darius de aceasta
neobisnuita solie, cand unul dintre credinciosii
Tot de la Herodot ni s-a pastrat cea mai sal, care cunostea limba simbolica a scitilor,
veche marturie despre o expeditie military pe talmaci solia in urmatorul mod: "daca, schim-
teritoriul Romaniei. Este vorba de campania bandu-vd in pasari, nu veil scapa prin vazduh,
regelui persilor, Darius, impotriva scitilor de la sau prefacandu-va in guzgani, nu v veil
Dunare. S-a aratat mai sus ca imperiul scitilor ascunde sub parnant, sau transformandu-va in
ajungea de la Dunare la Marea Caspica, in broaste, nu veil sari in bait!, loviti de aceste
regiunile cele mai indepartate. sage(' nu va veg mai intoarce acasa".
Scitii amenintau mereu granitele imperi- Impresionat de aceasta stranie solie,
ului persic, extins dupd infrangerea mezilor de Darius grabi trecerea peste Dunare, si rein-
catre regele Cyrus in vecinatatea scitica. toarcerea in tam sa, mai ales ca aflase despre
Neintelegerile acestea determinara pe regele uneltirile dusmanoase ale adversarilor sal.
Darius Codomanul (521 485 a.Chr.) sal intre- Aceasta este prima veste 'storied despre
prinda o expeditie contra scitilor pentru a-i lovi o invazie strains pe teritoriul Romaniei de
la Dunare, a-i supune si a se intoarce apoi vic- astazi.

21
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul VII

TRIBURILE SCITICE SI ASEZARILE GRECESTI SI CELTICE

1. Patrunderea agatirsilor in Dacia


2. Scitii in Dobrogea
3. Coloniile grecesti de la Marea Neagra
4. Coloniile grecesti de la Dunare

1. Patrunderea agatirsilor in Dacia nu existe invidie si ura. La agatirsi legile erau


ticluite in stihuri pe care le recitau. cantand.
Triburile scitice au patruns in Traind in mijlocul triburilor tracice autohtone,
Romania, precum s-a aratat mai sus, pe mai care aveau o civilizatie veche in statul dacic,
multe cal, conduse fiecare de capetenia sa. Ele agatirsii nu putura rezista multa vreme proce-
s-au asezat in spatiul carpato-dunarean in sului de tracizare, de care erau amenintati.
mod sporadic, constituind enclave etnice Procesul acesta era insa pe vremea lui Herodot
straine in mijlocul triburilor tracice autohtone. deslul de avansal, intrucal parintele istoriei
Scmintii scitice erau napeii din sesul munlean, arata ca moravurile agatirsilor erau indestul de
sacii de la Dunare si de la Mures, sargelii si asemanatoare cu cele ale tracilor. In timpul
paleii din Moldova si siginii din Banat. Dar din- acela, agatirsii erau considerati ca sciti traciza-
tre toatc triburile sciticc, ccl mai puternic era li, sau mai precis dacizati. Imprejurarea aceas-
tribul agatirsilor din Dacia, numil astfel dupes La a dclerminal pe unii invatati sa considere pe
regele Agathirsos, care-1 conduse acolo. Pe agatirsi chiar din capul locului drept traci.
langa capetenia agatirsilor, mai cunoastem si Dupes informatiile lui Herodot, agatirsii
alt! regi scitici, dar fara sa slim si numele erau buni crescatori de albine, astfel Ca roiurile
triburilor in fruntea carora se aflau. impiedicau adesea circulatia. Tot Herodot
Conducalorul scitilor in lupla de apararc arata ca din Cara agatirsilor izvorea raul Maris
impolriva lui Darius. rcgcic persilor, fuscsc (011u1). La agatirsi pare sa sc refere si afirmatia
regele Idanthyrsos. Herodot mai amintesle si lui 1-Icrodot ca sell!! aveau obiceiul sa bea yin
de un alt rege al scitilor cu numele Ariapeithes, curat. Elenii numeau chiar pe cei ce beau yin
care luase in casatorie o grecoaica din Histria, curat, adica." neamestecat cu apa, "ca toarna ca
cunoscuta cetate de pe malul lacului Sinoe. la sciti". Scitii nomazi care se hraneau cu lapte
Din casatoria aceasta se nascu Sky les (cca. de iapa nu aveau putinta de a se desfata cu vin
500 a.Chr.), fiul lui Ariapeithes, care cunostea ca bautura obisnuita si intrebuintau vinul doar
limba greaca. Ariapeithes fu ucis de regele pentru savarsirea ceremoniilor religioase. Altfel
agatirsilor, Spargapeithes, probabil din cauza se prezinta insa situatia la agatirsii din Dada,
rivalitatilor politice dintre triburile scitice care unde cultura vitei de vie era dezvoltata si la ei
patrunsera in Dacia si cele ramase in regiunea se refers informatiile lui Herodot.
transdanubiana dintre Nistru, Dunare si Celelalte triburi scitice din Romania
Carpati. pierdura cu vremea suprematia pe care o
Agatirsii erau tribul scitic cel mai put- exercitau asupra triburilor tracice subjugate,
ernic, care dobandi suprematia politics si eco- contopindu-se cu ele in cursul vremii.
nomica asupra semintiilor tracice din podisul
dacic si pe care ei intelesera sa o exercite acolo
timp indelungat pana la trezirea triburilor 2. Scitii in Dobrogea
tracice autohtone la viata politica proprie.1
Supusii lui Agathyrsos si ai urmasilor Numele acesta se mentinu numai pen-
sal, dupes Herodot, erau oameni iubitori de tru regiunea pontica din Dobrogea, care apare
viata usoard, inclinati spre poligamie si Limp mai indelungat sub numele de Sciga
impopot.onati cu podoabe de aur. Ei isi aveau Minor.
sotiile in comun, ca sa fie frati intre dansii si sa Absorbirea scitilor din Romania de
catre populatiile subjugate este confirmata. de

22
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

geograful Strabon care, amintind de sciti, arata 4. Coloniile grecesti de la Dunare


ca ei traiau amestecati cu tracii, si mai ales cu
tracii bet de dincolo de Istru, adica din Dar influenta greceasca n-a ramas
Transdanuvia munteand. Ca un popor navalitor marginita la litoralul pontic, ci ea a patruns si
scitii nu erau numerosi, iar sub raport etnic in interior de-a lungul Istrului si al princi-
asethrile for erau sporadice, astfel ca absorbirea pallor lui afluenti. Grecii din coloniile pontice
for in masele compacte ale populatiei indigene patrunsera adanc in hinterlandul dobrogean,
s-a putut savarsi card prea man greutAti. inaintand pe Dunare in sus. Histrienii isi aveara
Scitii din Scitia Minor, adica din factoria for la Carsium (Harsova) iar tomitanii
Dobrogea, se pierdura cu vremea in randurile la Axiopolis (mai jos de Cernavoda). Acolo, pe
triburilor getice de acolo. De la regii for ni s-au Dunare in sus, grecii descalecard factoriile for
pastrat doar cateva monede de bronz si de la gurile afluentilor celor mai importanti ai
argint, batute dupes modelul monedelor grecesti Dundrii, cum erau Prutul, Siretul, Ialomita,
din coloniile pontice. Inscriptiile de pe aceste Argesul si Oltul. La gura Prutului, intre Galati
monede ne-au pastrat numele mai multor regi si Tomarova-Reni, s-au descoperit urme de
scitici ca Tanusa, Kanites, Haraspes, Acrossae asezari grecesti, iar pe Prut s-au dezgropat
si Sariakes. obiecte grecesti la Dolhesti (jud. Falciu). Se
pare ca regiunea dintre Prut si Nistru,
Basarabia de astazi, servea ca hinterland mai
3. Coloniile grecesti de la Marea Neagra mult pentru colonistii greci din Thyras (Cetatea
Alba).
Prime le inscmnari sense privitoare la Intre Prut si Sirel a fost dezgropata o
tara noastra le datoram colonistilor eleni de la veche factorie a histrienilor cu bogat material
Thyras si Histria. Acestia, strabatand arheologic din se-colul al VI-lea a.Chr., si
Helespontul, patrunsera. in Pontul Euxin (Marea anume la Barbosi. De acolo negustorii greci
Neagra) pentru a descaleca factorii comerciale la urcau pe Siret, pang la gura Buzaului si a
Olbia, la Thyras si la Histria. Olbia a fost o Putnei, ajungand pana la revarsarea
colonie ionica intemeiata in secolul al VII-lea Trotusului, unde s-a dezgropal faimoasa stati-
a.Chr. in limanul Bugului, in fata orasului une de la Poiana cu obiecte vechi din secolul al
Nicolaev de astazi. In aceeasi vreme, milesicnii III-lea a.Chr. Penetratia greceasca nu s-a oprit
infiintau colonia Panticapaion (Cherci), care insa aci, ci a strabatut, prin pasul Oituz, in
stapanea stramtoarea dintre Marea Azov si Dacia transilvaneana. Astfel valea Trotusului,
Marea Neagra, devenita capitala imperiului a Siretului si a Dundrii formau linia de lega-
bosporan. La gura Donului luase fiinta colonia tur5 intre masivul carpatic si larmul dobro-
Tanais, Azovul de astazi, dupes care s-a numiL si gcan al Pontului.
marea cu acelasi nume. La revarsarea fluviului 0 alter sta.liune, situates pe Dunare in
Thyras (Nistru), pe buza de vest a limanului cu sus, se gasea la Carsium (Harsova), in fata
acelasi nume, colonistii ionicni descAlccard gurii raului lalomita. Pe valea lalomitei in sus,
colonia Thyras (Cctatca Alba"). La 50 km sprc la 100 km deparle de Dunare, s-a descoperit
nord-est de Constanta, corabicri indr5zncli din slatiunca dc la Piscul Crasani, cu numeroasc
Milet descalecard, la anul 656 a.Chr., colonia picse grecesti din secolul al III-lea a.Chr.
Histria, Istros, azi Cavarnasul, pc tarmul Colonistii eleni din Tomis (Constanta)
apusean al lacului Sinoe. infiintara factoria for la Axiopolis (Cernavoda),
In secolele urmatoare, grecii intreprinza- unde s-au dezgropat obiecte din secolul al III-
tori inzestrara." :tarmul pontic de la Histria pans lea a.Chr. 0 alta factorie greceasca s-a
la Odessos (Varna) cu un sirag de colonii si fac- descoperit pe Dunare in sus, la Gradistea
torii comerciale, incepand cu Tomis (Constanta), Mare, in fata lacului Mostistea si aproape de
Callatis (Mangalia), Bizone (Cavarna), Apollonia localitatea Manastirea, cu obiecte grecesti din
(Sozopolis) si Dionysopolis (Balcic). Numeroasele secolul al III-lea si al II-lea a.Chr.
inscriptii ce ni s-au pastrat din aceste colonii vin Legatura cu interiorul campiei muntene
sa lumineze intunericul ce apasa asupra pana. la Carpati o racea Argesul, care se revar-
pamantului romanesc in varsta fierului sau in sa in Dunare, in apropicre de Gradistea Mare.
epoca protoistorica. Din coloniile pontice grecii De la Gradistea in sus, tot malul Dundrii, intre
din tara-marna se aprovizionau cu peste, miere, Calarasi, Zimnicea si Turnul Magurele este
ceara, cereale, piei, blanuri, land si sclavi geto- bogat in rama.site preistorice. Monede grecesti
dacici, intalniti din secolul al IV-lea tot mai des din insula Thasos s-au gasit la Zimnicea,
la Atena. Petrosani si Popesti (jud. Ilfov); la Cosholtin
(jud. Sibiu) si la Turnu Severin. Grecii din

23
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Thasos aveau in secolul al III-lea a.Chr. lega- celtice din secolul at V-lea a.Chr. Din se-colul at
turi cu tarile noastre. Este probabil ca seminti- N-lea a.Chr. sunt obiecte dezgropate la Sedriasi,
ile tracice sa fi deprins de la thasieni folosirea Copis, Apahida, Prejmer si Tartlau, lang5.
monedelor metalice. Drahme din Apolonia si Brasov, unde s-a dezgropat chiar un car celtic,
Dyrrachium s-au gasit in cantitati marl la Baia precum si la Tinosul din campia munteand.
de Cris (jud. Hunedoara), la Sebesul de Sus Dintre numeroasele triburi celtice care
(jud. Sibiu), la Sighisoara si la Giurgiu, toate salasluiau in spatiul carpato-dunarean gasim
din secolul al III-lea a.Chr. pomenite de Ptolemeu numai trei triburi, si
Vase de our si argint, ceramics artistic anume: anartli, teuriscii si cotenzii.
pictata, statuete si obiecte de lux, sticlarie si Cultura cellica a patruns tot mai adanc
arme de tot felul se importau din coloniile in tarile noastre de la 300 a.Chr. incoace, cand
grecesti. Palate le regilor si demnitarilor geto- semintiile celtice, ca boienii, se apropiau tot mai
daci erau construite de mesteri eleni, precum mult de spatiul etnic romanesc de astazi.
ne arata literele si monogramele.grecesti de pe Monede celtice s-au gasit la noi mai putine. Mai
pietrele zidariilor ce s-au descoperit la frecvente sunt fabricatele de her si de pamant
Gradistea si aiurea. La Spantov (jud. Ilfov) s-a ars. Celtii au introdus aci prelucrarea
gasit o amfora din insula Rhodos. Inscriptia de mestesugita a fierului, precum si roata olarului
pe toarte arata ca amfora a fost facuta pe tim- care a revolutionat arta ceramicii. Formele
pul arhontului Aristodamos, de mesterul ceramice create sub influenta celtilor din
Theasos, probabil in secolul at II-lea a.Chr. La Bavaria si Boemia au patruns in Dacia pe valea
Sendrenii de la gura Siretului s-au gasit Somesului si a Muresului si s-au raspandit de
numeroase vase grecesti provcnite dc la cliversi acolo asupra sesului muntean. Pans la Piscul
ncgustori. Tot acolo s-a dezgropat un sarcofag Crasani (jud. Ialomita) anurnitc tipuri celtice se
adus din Asia Mica, ceea ce dovedeste intalnesc cu precursoarelc for din regiunea
bunastarea materials a negustorilor greci de Durfarii superioare.
acolo. Dar pe langa influenta celtica, care ne-a
De la Tumul Magurele pana la Sucidava venit din nord-vest, s-a manifestat la noi si un at
(Celei) se gasesc obiecte grecesti pe Arges in sus doilea curent cultural celtic, care pomea din
si pe Dambovita, pand la Rucar si Bran. Aceasta sud-vest, de la confluenta Savei cu Dunarea,
era a doua linie de legatura director a grecilor cu unde salalsluiau scordistii celtici, care isi aveau
Dacia transilvaneana. Monede histriene s-au centrul for la Singidunum (Belgrad). Este de
gasit in judetul Hunedoara pe unul dintre dru- retinut faptul ca sufixul -dunum indica originea
murile de acces la numeroasele cetati dacice din celtica a localitatilor care it poarta. De la scor-
acea regiune muntoasa. Din veacul at VII -lea distil din Serbia de astazi s-au revarsat undele
pana in at V-lea a.Chr. erau numai hislrienii, civilizatiei celtice asupra Banatului si Olteniei,
care intretineau aceste legaturi cu regiunile de precum si asupra regiunilor balcanice in genere.-
la Dunare. In secolul at III-lea a.Chr. incepu sa Dupa Tomaschek, ar fi de origins celtica
se manifeste in tarile noastre influenta negusto- Naissus (Nis) si Remeziana (Bela Palanca). De
rilor din Rhodos. Capetenfile semintiilor tracice asemenea celtic ar 11 si numele Danuvius
de pe teritoriul nostru primeau cu drag, dupes (Dunarea) pentru Istrul tracic. Pe valea Moravei,
cum se vede, si plateau cu pret bun diverse pro- in sus, a strabatut semintia celtica a galatenilor,
duse ale industriei, oferind in schimb materii care ucisera in lupta pe regele Ptolemeus
prime. Influenta greceasca atinse curried si Cherameus, la 280 a.Chr. Celtii galateni
domeniul spiritual. Legenda it infatiscaza pe patrunsera mai apoi pana in Asia Mica, unde
Zamolxis drept ucenic at lui Pitagora. Astfel, impusera numele for provinciei Galatia.
vedem cum inraurirea culturii grecesti incepu sa Descalecarea celtilor spre Marea Neagra
patrunda tot mai adanc in teritoriile Romaniei porni de la izvoarele Prutului si ale Nistrului. De
de astazi si sa se manifeste nu numai pe lard- acolo Celtii coborara si impusesera suprematiei
mul indeletnicirilor tehnice si comerciale, ci si in for populatiile intalnite in cale. Regatul lui Tyle
domeniul preocuparilor spirituale si culturale. ar fi durat 50 de ani. Ptolemeu mentioneaza in
partite Nistrului mai multe cetati celtice ca:
Carrodunum, Mactonium, Vibantavarium si
5. Asezarile celtice Eractum. In Bugeac se mentioneaza cetatea
Brita/agai, dupes semintia cellica a brilolagilor
Influenta celtica asupra teritoriului sau brilogalilor. Dincolo de Dunare, in Scitia
romanesc 1 1 s-a manifestat dinspre nord-vest. Minor, se mentioneaza cetatile celtice Arrubium
Statiunile celtice de la 7'uroci, Bosolpe Tisa si de (Macin), Noviodunum (Isaccea) si Aliobris, care
la Silvasi (Alba de Jos) cuprind arme si podoabe n-a putut 11 Inca identificata.

24
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul VIII
ROMANIA, PATRIA GETO-DACILOR

1. Diferentierea triburilor tracice nord si sud-danubiene


2. Viata social& si politic& a geto-dacilor
3. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel Mare

1. Diferentierea triburilor tracice nord- feste tot mai hotarator asupra triburilor tracice
si sud-danubiene din Balcani.
Doua din semintiile tracice de la- nord
intunericul aproape de nepatruns, care s-au ma-nifestat mai hots sat in istorie, si
pana in secolul al V-lea a.Chr. apasa asupra anume getii si dacii. Strabon arata ca tracii din
pamantului romanesc, incepu sa fie strabatut spatiul carpato-dunarean se desfacura in cloud
tot. mai des de razele de lumina revelaLoare din grupuri, si anume in grupul getilor dinspre
insemnarile scrise.12 Raze le acestea de lumina rasarit si grupul dacilor dinspre apus. Din ran-
avura darul sa se concentreze mai mult asupra durile accstor scmintii se ridicau numcrosi
populatiei autohtone a Lracilor din spatiul sclavi, pd care alicii ii numeau, dupa originea
carpato-dunarean. Poporul acesta mare si for, gela si claim, de la dal, un nume mai vechi,
puternic era divizat in numeroase triburi peniru dad. Strabon atesta ca getii si dacii
autonome, dintre care unele traiau sub prin- erau doua ramuri ale aceluiasi popor. El afirma
cipii sau regii for national!, iar altele cunosteau ca getii si dacii vorbeau aceeasi limbs.
suprematia unor regi straini de neam cimeric, In realitate, numele de daci il.npurta un
scitic, sarmatic, celtic, grec sau macedonean. trib tracic din regiunea Crisurilor. In cursul
Cu vremea, semintiile tracice din timpului, tribul acesta, distingandu-se fats de
Romania incepura sa se diferentieze tot mai celelalte triburi tracice prin curajul si vitejia sa,
mult de semintiile tracice care trecusera izbuti sa le impuna acestora numele sau gcn-
Dunarea si se asezasera in Balcani. In urma tilic si astfel s-a ajuns la numele national de
contactului politic si cultural cu popoarele daci si la toponimicul de Dada. Dio Cassius
vecine eterogene, diferentierea aceasta s-a arata ca dacii locuiau pe ambele maluri ale
accentuat tot mai pu-ternic, pana ce triburile Dunarii, cu deosebire numai ca cei ce erau
tracice nord-danubiene se inchegasera, sub asezati la dreapta fluviului se numeau mizi, iar
influenta celtica, intr-o populatie indo-euro- cei de la stanga Dunarii dad. Grecii ii numeau
peana, cu spiritualitate si cultura nordica daci zice Dio Cassius - "dupa cum se numeau
celto-germand, cats vreme semintiile sud- ei insisi, macar ca ei stiau ca unii greci, cu
danubiene primird, sub influenta balcanica drept on fara drept, lc zic geti".
greco macedoneana, timbrul spiritua- litatii si
civilizatiei mediteraneene, cu predominarea
elementelor sudice in taramul religios si social. 2. Viata social& si politic& a geto-dacilor
Triburile ramase la nord, pe pamantul clasic al
culturii neolitice, erau inrudite cu cele de la Asupra istoriei geto-dacilor au existat
sud, dar ele nu mai constituiau unul si acelasi trei scrieri si anume: Comentarille irnparatului
popor, precum nici triburile tracice, care Traian asupra razboaielor sale cu dacii,
patrunsesera in Frigia, Bitinia sau Paflagonia, Gelicele lui Crilon si Gelicele lui Dio
din Asia Mica, nu mai pastrara insusirile Crisostomul. Din nenorocire, izvoarele acestea
caracteristice de acasa, ci devenird, sub influ- asa de pretioase s-au pierdut, astlel ca din
enta mediului in care traiau, popoare de sine cuprinsul for nu ni s-au plistrat decal crampee,
din citatele altor autori an-tici. Vasile Parvan a
statatoare.13 In secolul al IV-lea a.Chr. se adunat in scrierea sa Getica informatiile
remarca in Romania o puternica influenta istorice arheologice ce s-au facut in Romania.
culturala celtica. In acelasi limp, influenta cul- Din cercetarile acestea se vede ca geto-dacii
turala greco-macedoneana incepu sa se mani- erau sedentari. Ocupatia for principals era

25
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

plugaria si cresterea vitelor. Ei cresteau cai, muzica. Se canta din citera, fluier, dar mai ales
boi, of si capre. Calaretii geto-daci erau re- din nai si bucium. Dupa ospete toata lumea se
numiti. Boii si bivolii se injugau la car *i la prindea in hors. La praznice marl se aranjau
plug. Din coarnele stramosilor lor salbateci, jocuri cu acme si dansuri cu sabii. Femeile
cum erau bourul sau zimbrul, se faceau erau foarte iscusite in vindecarea bolilor cu
pocale. Turmele de of si capre, pastorite de leacuri *i descantece. Ele stiau sa provoace un
pacurari, imbra.cati in cojoace mitoase, albe si fel de narcotizare prin fumigatie cu samanta de
negre - belgunii si caragunii din Balcani - canepa, tinand loc de betie.
umpleau atunci, ca si azi, vara, poienele Menandros spune despre conationalii
muntilor, iar iarna inviorau baltile de la sai getici ca fiecare dintre ei tineau mai multe
Dunare. femei. Daca se intampla sa moara cineva care
Geto-dacii erau organizati in clanuri, sa fi avut numai patru, sau cinci neveste, un
"gentes", avand fiecare centrul sau intr-un sat asemenea om era compatimit ca n-a stiut in
intarit la ses, sau intr-un castel de piatra, pe viata ce inseamna cununia sl insuratoarea.
varf de munte. Asezarile se numeau, dupe Dar, ca si la musulmani, poligamia era mai
triburile care le alcatuiau, ca Buridava, mult un privilegiu pentru cei cu dare de mans.
Sucidava etc. La ses casele se construiau din In privinta socials, geto-dacii se
nuiele umplute cu pamant, unele chiar pe diferenliau in nobili si in oameni de rand. Ca
jumatate infundate in pamant. La deal si la orice popor asezat, geto-dacii trimeteau in
munte, adaposturile se faceau din barne *i se razboi arcasi calari si pede*tri.
ungeau cu lut, pe dinduntru st pe dinafard. In Ei erau oameni foarte credinciosi.14
locuri umede si mlastinoase, stalpii se infigeau Dupa conceptia lor, sufletul era nemuritor.
in pamant si pe ei se aseza temelia casei. Trupul impiedica nemurirea, de aceea el nu avea
Grinzile erau bine inchegate cu cuie de lemn. nici un pret. Poftele trupesti nu trebuiau sa fie
Planul caselor era in patru cornuri, nici satisfacute. Camea, vinul si femeia nu puteau
rotunde, nici ovale. Gospodarifie erau inconju- decat sa impiedice si sa zadarniceasca
rate de un gard de pari si raslogi, legati cu nemurirea sufietului. Zeul cerului era adorat in
canjuri. pesteri sau pe varfuri de munte, in singuratate,
Barbatul se indeletnicea cu razboiul, pans unde rautatea omeneasca nu putea
vanatul si pastoritul si munca grea de la camp patrunde. Ei credeau ca nu mor, ci daca au
*i de la padure. Femeile dercticau in casa, raposal se duc la zeul Zamolxis, pe care unit
macinau graul la ra*nite de mina, carau ape clintr -insii it numeau si Gcbelczis. La fiecare 5
in vase, pc care, pc alocuri, lc purlau pc cap cu ani ei trageau la sort pc cite unul dintre ei st ii
multi iscusinta, torceau firul si teseau panza trimeteau sol la Zamolxis cu insarcinarea sa-i
din in sau canepa pentru imbracaminte. Din arate pa.surile lor de fiecare zi. Pe sol it trimeteau
nuiele de rachita si din papura sau stuf se in chipul urmator: unii se asezau si tineau trei
impleteau cosuri, navoade si plase de prins land cu varfurile in sus, iar altii apucau de
peste. main! si de picioare pe cel care voiau sa.-1 trim-
Barcile se scobeau intr-un singur ita la Zamolxis si -I zvarleau in sus, in asa fel
trunchi de copac pentru a servi la pescuit si la incat sa cads in ascutisul lancilor. Daca murea,
trecerea apelor. Care le se miscau pe roti cu ei credeau ca zeul le este favorabil; daca nu
obezi si spite. Plugurile erau din lemn, de murea, ei aruncau vina asupra solului, spunand
asemenea si jugurile de la boi. Imbracamintea ca e om rau, trimitand pe altul in locul acestu-
consta in cojoace, sube mari, mantale cu gluga ia. Cele ce trebuiau sa spund lui Zamolxis, ei le
si sandale sau opinci, in picioare, din land se spuneau solului, cand acesta era Inca in viata.
faceau haine mai calduroase. Cand tuna si fulgera, semintiile geto-dacice
Pamantul se cultiva in mod rational, aruncau sagetile spre cer, amenintand pe zeu,
aplicandu-se asolamentul, adica alternarea pentru ca ei credeau ca nu mai exists *i alti zei
metodica a araturilor, spre a trage din sol cel in afard de al lor.
mai mare folos posibil. Cerealele se pastrau in Cand patria nu se mai putea apara,
gropi de bucate (zimnicele). Cultura vitei de vie regele *i fruntasii sal se sinucideau. Cand
ajunse la mare inflorire. Amforele de vin ce murea sotul, sotia se sinucidea si it urma in
s-au pastrat in statiunile preistorice arata ca mormant. A muri in razboi era cea mai mare
protoparintii romanilor se inveseleau cu virtu le.
placere la un pahar de yin, ca si in zilele noas- Poemele lui Ovidiu in limba getica nu ni
tre. Blidele de casa erau primitive si mancarea s-au pastrat sau n-au putut fi inca descoperite
se servea in scafe de lemn. pand astazi. Limba geto-dacilor era cea tracica,
Semintiile geto-dacice erau iubitoare de cu o accentuate dife-rentiere insa a

26
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

vocalismului si consonantismului. Strabon porniti si cruzi pe timp de razboi. Erau intot-


sustine ca getii si dacii vorbeau una si aceeasi deauna calduziti de bunul for simt innascut si
limbd.15 De origins geto-dacica sunt toponimi- de o neclintitd credinta optimist-a in zei si in
cfle in -dava si -diza, rdspandite asupra intreg- oameni. Din constatar. ile de mai sus rezultd
ului teritoriu cuprins de geto-daci, la nordul deci, pand la evidenta, ca geto-dacii erau o
Dunarii. Este insa foarte probabil ca o bund populatie asezata, cu o cultures spirituald si
parte din vocabularul limbii noastre, cdruia i se materiald proprie, bine dezvoltata, care se
atribuie o origine slava, sa fi apartinut patrimo- puteau masura in toate privintele cu contem-
niului lingvistic dispdrut al limbii geto-dacice. poranii for greci, macedoneni si romani, din
In exilul sau la Tomis (Constanta), sudul Dundrii. De aceea, ei nu pot fi confun-
Ovidiu a avut prilej sa cunoasca de aproape pe dati cu barbarii. de la miazanoapte si rasarit,
getii din vecinatatea cetatii grecesti. El ii care navalird asupra lot. Ei nu erau barbari si
descrie netunsi, nerasi, murdari si salbateci. Ei trebuie bine distinsi de acestia.
purtau pdrul retezat pe frunte si la tample,
lasand pletele sa cads pe umeri, destul de
lungi. Culoarea parului era blondes. La femei 3. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel
fata era expresiva, dar unghiulard si masiva. Mare
Parul era pieptanat pe tample cu carare la
mijloc si strans la spate rard ciucur. Figurile Triburile geto-dacice erau insufletite de un
getice de pe monumentul de la Adamclisi nepotolit dor de libertate si neatarnare.
poarta o camases cu maneci scurte si o fusty Herodot arata ca getii opuserd regelui Darius o
peste ea, de la brau in jos. Pe Columna lui inclarjita rezisteniA, in marsul lui spre Dunare.
Traian, din Roma, vedem, dimpotriva, chipuri Aceasta clarza impotrivire fata de nal/MR.0d o
femeiesti foarte frumoase, purldnd manta, manifestara geto-dacii in tot cursul dramatic al
bogat drapatd, peste haina lunges stilizatd cla- isLoriei tor. Tucidide (471 - 400 a.Chr.)
sic, ca un lung hiton bogat, iar pe cap femeile relateaza ca getii erau vecini cu scitii si ca ei se
purtau, ca si fetele noastre de la tars, un foloseau de aceleasi arme ca si acestia, adica
testemel, care acoperea parul innodat la spate de arcuri, cu care sagetau pe adversar in galop-
sub con-ciuri. Nobilii purtau capul acoperit cu ul cailor iuti si rezistenti. Din sediile for de la
un fel de fes, fares ciucuri. De aceea, grecii ii Dundre, se-mintiile odrizilor, tribalilor si
numeau "pilofori", iar romanii "piliati", ei insisi getilor, uniti cu scitii, molestau mereu granitele
se numeau "tarabostes". Preotii si demnitarii Macedoniei, ceea ce determines pe regele Filip
mai marl purtau un soi de tiara mai inalta (359 - 336 a.Chr.) sa intreprinda o expeditie
decdt fesul nobililor. Oamenii de rand umblau impotriva tor. Dar in decursul acesteia, regele
cu capul descoperit, folosindu-se de podoaba Filip nu izbuti sa patrundd pand la Dundre.
parului for propriu, de aceea erau numiti de Succesul acesta mi-litar ramase rezervat fiului
romani, spre deosebire de nobili, "comati" sau sau Alexandru cel Mare (336 - 323 a.Chr.)
"capileati". Barbatii purtau o camases peste care, insotit de seful statului sau major
pantaloni Si erau incinsi, ca sl satenii nostri, Ptolemaios al lui Lagos, regele de mai tarziu al
cu un brau sau cu un chimir. Pe vreme rea, se Egiptului, infranse coalitia traco-scitica de la
foloseau de o glugd prinsa de manta. Pe granita de nord a Macedoniei si inainta pan-a la
Columna lui Traian, ei poarta o manta lung, Dundre, coborand probabil pe rdul Oescus
Med maned, prinsd cu fibula. Pe monumentul (lschil) in jos si atingand malul marelui fluviu,
de la Adamclisi ii vedem imbed-calf in sube cu in fata Olteniei.16
bland pe dinafara si bine croite pe trup, cam in Intemeindu -se pe notele lui Ptolemaios,
felul sumanelor si mantalelor noastre, mai cu privire la aceasta campanie, Strabon (m. 24
stranse si nu prea lungi. Inca* ltati in sandale, p.Chr.) relateaza ca. Alexandru, flub lui Filip, in
nobilii purtau un fel de bonet de land, sau expeditia sa contra regelui tribalilor, Lirmos, a
comanac, asemdnator cu caciula frigiana, in ajuns la Istru, a trecut la geti, le-a cuprins un
vreme ce poporul de rand este infatisat cu oras si apoi s-a intors repede acasa, dupes ce a
capul gol sl parul rasfirat pe umeri. primit bogate daruri de la acele popoare.
Parvan conchidea, cu drept cuvant, 0 relatare mai amply asupra acestei
ca geto-dacii erau un popor de tarani asezati, expedigi ni s-a pastrat la Arian (secolul II
statornici, supusi si cu fried de zeul tor. a.Chr.), din care aflam ca Alexandru, favorizat
Amarati de vecini, cu nesfarsite razboaie si de intunericul noptii, trecu Dundrea pe malul
prada.ciuni si salbaticiti de multe on de tied- getic in bard scobite, dintr-un singur trunchi
losiile proprii, ei isi pastraserd insd dispozitia de copac, monosile, care se gaseau in numar
veseld si glumeatd, in timp de pace, dar erau

27
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

foarte mare. Cand se zari de ziva, regele porni incercat de atacul lui Alexandru cel Mare. Din
cu ostirea sa printr-un intins Ian de grau, pe pretioasele for relatari aflam Ins-a ca acel rege
care ostasii macedoneni it culcara la pamant get putea concentra in graba o armata de 4.000
cu sulitele. indata ce iesi din culturile de gran, de calareti si 10.000 de pedestri si ca resedinta
Alexandra lua personal comanda asupra cava- sa se afla la o distanta de o parasanga (cca. 6
leriei care era asezata la aripa dreapta, iar km) de Dunare. Tot ei ne arata ca, la malul
comanda asupra falangei oranduite in careu o Dunarii, Alexandru gasi un mare num.& de
trecu asupra generalului Nicanor. Getii, sur- barci scobite dintr-un singur trunchi, cu aju-
prinsi prin repeziciunea atacului, adunasera in torul carora armata macedoneand putu fi
graba o armata de vreo 4.000 de calareti si mai transportata dincoace de Dunare, intr-o sin-
bine de 10.000 de pedestri, dar ei nu rezistard gura. noapte. Flotila aceasta servea localnicilor
primului atac al cavaleriei macedonene, pentru pentru circulatia for obisnuita pe Dunare, pen-
ca nu se asteptasera deloc la o asemenea tru pescuit si pentru atacuri de prada si pen-
indrazneala din partea inamicului, care, farce tru apararea granitei. Flotila de Dunare corn-
sa fl aruncat pod peste Istru, it trecuse usor pieta armata de uscat a getilor, compusa din
intr-o singura noapte. De altfel, inchegarea calareti si pedestrasi.
falangei macedonene era destul de puternica, In fata invaziei dusmane, orasul de
iar atacul cavaleriei irezistibil. Pusi in fata resedinta a putut fi evacuat cu ajutorul
acestei situatii, getii fugird catre orasul tor, calaretilor, care ridicara langa ei in sa nevestele
care se gasea la o distanta de o parasanga de la si copiii, cat puteau duce caii. Inaintarea
Istru. Vazand falanga asezata de-a lungul navalitorilor in interiorul tarii era anevoioasa
malului, gata pentru atac, iar calaretii inain- din cauza holdelor, care umpleau campia
tand in front legat impolriva tor, getii parasira munteand. Soldatii macedoneni trebuiau sa-si
din nou orasul slab intarit, luand cu ei in grabs faces drum cu sulitele prin lanurile de grau, o
copiii si femeile, cat puteau duce caii, si se dovada ca in acele vremuri cultura cerealelor la
indreptard spre tinuturile for pustii, cal mai geto-daci era bine cunoscuta. Numarul mare
departe de fluviu. Dupes retragerea getilor, de cai pentru cavalerie arata ca agricullura era
Alexandru nu mai continua urmarirea tor, ci completala cu crestcrea animalelor domestice.
darama din temelie orasul si se rcintoarse cu Bogatia de cereale si vile atragea atentia si
bogata prada la Dunarc, pe care o trecu in interesul negustorilor greci asupra acestor
aceeasi zi cu toti ai sai, sanatosi si teferi. inuturi asa de bogale in materii prime, cum
Ajungand pe malul drept, rcgele acluse jerlfa am zicc aslazi.
lui Hercule si Islrului insusi, care nu-i fusese Cu ocazia sapaturilor arheologice, s-au
potrivnic. Dupes ce primi revista trupelor, pre- descoperit in sesul muntean, pe langa o bogata
cum si pe solii semintiilor tracice de pe ambele si variata ceramics, si numeroase monede
maluri ale fluviului, intre care se gaseau si grecesti din coloniile pontice, dar si din insulele
imputernicitii getilor, Alexandru ceru ostateci Thasos, Rhodos si Cnidos. Piesele acestea
de la tot". Orasul intarit al getilor s-ar fi ridicat servira geto-dacilor de imbold de a bate si ei
- dupes unit - la locul unde este astazi satul monede de metal, dupes modelcle grecesti.
Manastirea, numit pe vremuri si Cornatelul si Numarul mare de bard arala ca pescuitul pe
de unde s-au dezgropat bogate urme de Dunare cons tituia una din indeletnicirile
veche civlizatie greceasca. Dar orasul getilor ar rentabile ale geto-dacilor si ca prisosul pro-
fi putut fi tot atat de bine identificat si cu duselor tarii putea ajunge la export, gratie im-
Zimnicea, sau cu alts asezare de pe malul belsugatelor mijloace de circulatie pe apes. Dar,
Dunarii dintre Arges si Olt, atat de bogat in pe langa regiunile cultivate, se mai gaseau si
material arheologic. In apropiere de Giurgiu, altele pustii, precum erau acelea in care se
bundoard, s-au gasit vreo 250 monede mace- refugiasera getii din fata falangei macedonene.
donene cu efigia lui Alexandru cel Mare. Acestea pot fi usor identificate cu stepele
Nici Strabon si nici Arian nu ne-au Baraganului, care numai in timpurile moderne
transmis numele regelui get care fusese au putut fi castigate pentru cultura cerealelor.

28
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Capitolul IX

GRUPAREA GETO-DACILOR IN JURUL REGELUI DROMIHETE SI


EMANCIPAREA LOR DE SUB DOMINATIA SCITO-AGATIRSA
1. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul regelui Dromihete
2. Campania lui Lisimach in Getia si infrang erea lui de catre Dromihete
3. Urmasii lui Dromihete

1. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul Astfel izbuti Dromihete sa infranga poftele de
regelui Dromihete cucerire ale macedonenilor si sa restabileasca
pacea si linistea la Dunarea de jos.
Campania lui Alexandru cel Mare la
Dunare trezise poftele de cucerire ale regilor
Macedoniei spre miazanoapte. Extinderea 2. Campania lui Lisimach in Getia si infritn-
granitelor regatului macedonean pana la Dunare gerea lui de catre Dromihete
putea contribui la intarirea si siguranta tarii,
fiindca marele fluviu putea servi de granita natu- Perioada de pace nu dainui decat pans
rals, usor de aparat, iar bogatia regiunilor la anul 292 a.Chr., cand Lisimach,17 uiland de
dunarene in resurse maleriale ademenea pe gestul marinimos al regelui Dromihete, porni
negustorii greci sff macedoneni. Accentuarea tot impotriva geto-dacilor, in fruntea unei puternice
mai hotarata a acestei politici de cucerire si ostiri. liar si aceasta a doua expeditie mace-
expansiune ameninta tot mai simtitor libertatea doneana la Dunare se ten-nina cu o infrangere la-
triburilor geto-dacice de la Dunare. In fata acestei mentabila. Dupa marlunile lui Palianos,
pri-mejdii, capeteniile geto-dacilor intelesera ca Lisimach trecu Dunarea pc malul getic. De acolo
trebuie sa domoleasca tot mat mull inclinatiile for el patrunse in scsul muntean, ca si Alexandru ccl
individualiste si sa sc grupczc in jurul cclui mai Mare. Regele Dromihete ceda de forma navali-
destoinic si mai viteaz dintre ei, pentru a punc torului, retragandu-se in interiorul tarii si dev-
din vreme stavila impotriva nazuintelor de astand totul in unna sa. Astfel armata mace-
cotropire ale regilor macedoneni. doneana trebui sa inainteze printr-o regiune
Concentrarea triburilor geto-dacice sub pustiita si lipsita de apa. In conditiile acestea
conducerea unitara pare sa se 11 produs curand armata lui Lisimach se resimti de pe urma lipsei
dupa atacul regelui Alexandru, flindca pe la de provizii, dar mai ales de pe urma lipsei de apa,
inceputul secolului al III-lea a.Chr. le aflam unite caci era in toiul verii si setea devenise chinuitoare
sub sceptrul regelui Dromihete, ca cel mai pentru cai si pentru oameni. In fata acestor simti-
destoinic si cu autoritate dintre capeteniile lor. toare neajunsuri, membrii statului sau major it
Nu intamplator Dromihete insemna in limba for sfatuira sa se reintoarca in graba pentru a evita
"cel aprins" sau "eel cumplit". dezastrul. Dar regele nu asculta de sfatul gene-
In sudul Dunarii, luptele si rivalitatile ralilor sal, ci hotari sa continue urmarirea adver-
dintre traci si macedoneni continuau mereu, nefi- sarului, sperand sa-I ajunga si sa-1 despoaie de
ind vorba de ciocniri singuratice, ci de o intreaga proviziile de care avea nevoie, nedandu-si seama
serie de lupte sangeroase pentru stapanirea baz- de cursa pe care i-o intinsese regele Dromihete.
inului dunarean. Dromihete isi dadea bine seama Cand observa, era prea tarziu, cad se vazu
de pericolul macedonean si de aceea el, re-orga- dintr-o data inconjurat din toate partite de geti si
nizandu-si ostirea, statea necontenit la panda, silit sa capituleze cu toata armata sa. Astfel
gata de lupta," sff increzator in izbanda. El se dove- ajunse regele Lisimach prizonierul lui Dromihete.
di un bun conducator de ostire, cand pe la anul Asupra tratamentului care fu aplicat
300 a.Chr. izbuti sa infrunte cu barbatie un atac regelui Lisimach in prizionatul getic, gasim la
macedonean si sa faca prizonier pe Agatocle, fiul Strabon informatii interesante. Cronicarul grec
regelui Lisimach (301 - 281 a.Chr.). Cronicarul arata ea regele Dromihete facu pe Lisimach sa
Diodor din Sicilia sustine ca regele Dromihete aril cunoasca viala modesta si cumpatata a supusilor
tratat foarte bine pe prizonierul sau princiar, sai, sfatuindu-I sa nu se razboiasca cu asemenea
eliberandu-1 curand si trimitandu-I tatalui sau, oameni, ci dimpotriva, sa si-i faca prieteni. Apoi ii
cinstindu-1 cu pretioase daruri. In schimb, regele ospata si facu pace cu el, redanclu-i libertatea.
getilor ar fi prima pc sora lui Agatocle in casatoric. Un alt cronicar grec, Pausanias, ne-a
Dromihete nu se multumi numai cu acest dar transmis pretioase amanunte asupra atitudinii
matrimonial, ci obtinu si restituirea teritoriului regelui Dromihele fata de Lisimach, relatand ca
uzurpat de macedoneni. Acest teritoriu trebuie cu acea ocazie, se adunara in tumult si
cautat undeva in regiunile dunarene de la cerura zgomotos uciderea lui Lisimach.
Cernavoda, vechiul Axiopolis, despre care se Dromihete convinse insa pe ai sai ca e mai bine
sustine ca ar 11 fost o ctitorie a regelui Lisimach. pentru dansii sa-1 lase viu, cad altfel se vor ridi-

29
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ca alti regi ca urmasi ai lui, cu manie si mai aspra macedoneni trebuie deci cautat mai curand
asupra tor. Tratandu-1 bine, Lisimach va fi undeva in Baragan, sau in sesul muntean, poate
recunoscator fats de geti ca 1-au scapat de la chiar la Piscul Crasani, unde s-au descoperit
moarte si le va restitui, fara lupta, cetatile care urmele unei vechi civilizalii preistorice de factura
fusesera ale tor. Getii se lasara convinsi si -I ier- gelled. Asemenea urme arheologice s-au dez-
tara pe Lisimach, iar Dromihete puse sa scoata gropat si la Sutesti pe Buzau, si la Bontesti, langa
din randurile prizonierilor pe toti sfetnicii si sluji- Focsani, precum si in alte localitati muntene. Se
torii lui Lisimach, pentru a-i reconstitui curtea in prea poate ca resedinta lui Dromihete sa fi fost in
toata stralucirea ei de mai inainte. Dupa vreuna dintre aceste localitati. Cat priveste loca-
savarsirea acestor masuri, regele Dromihete pe care Dromihete le redobandi de la
pregati un mare ospat, la care si Lisimach cu ai Lisimach, acestea pot fi lesne identificate cu
lui luara loc, la o masa separata de cea la care se Troesmis (Iglita), Dinogetia (Garvan), Aegysus
asezara getti cu regele tor. Macedonenii furs (Tulcea), Noviodunum (Isaccea), Carsium
poftiti pe band astemute cu covoarele scumpe de (Harsova) s.a. si aceasta cu atat mai sigur, cu cat
acasa, pe care gelii be luasera ca prada de razboi. insusi Lisimach trece ca inteme- ictorul orasului
In cinstea oaspetilor fu astemuta o masa de Axiopolis (Cernavoda). Monede cu efigia lui
argint, cu vesela de our si cu cele mai alese Lisimach si cu inscriptia Basileos Lysimachos
bucate. In vremea aceea, getii se asezara pe band s-au gasit pretutindeni in sesul muntean, dar si
asternute cu laicere saracacioase, gustand, la adanc in Carpati, asa bunaoara in Valea
mese simple, de lemn, din mancarurilc gatite din Streiului, langa Munccl si la Gradistea Noua,
came si legume si band din cupe scobite din lemn unde s-au dezgropat tezaure intregi de
sau din coarne de bour, dupa vechiul for obicei. lisimachi, adica de monedc cu efigia si inscriptia
Cand mesenii ajunsera in toiul ospatului, regelui Lisimach.
regele Dromihete umplu pocalul sau de corn si-1 In insemnarile timpului nu ni s-au pas-
inching in cinstca lui Lisimach, pc care it intitula (rat nici anii de clomnie si nici tirmasii nernijlocili
"tats ", intrcbandu-I care masa i se pare mai ai regelui Dromihete. Cronicilc n-au inrcgistrat
regcasca, masa maccdonenilor sau cca a gctilor. decal izb5nda sa asupra lui Lisimach, aslfcl ca
Lisimach raspunsc fircste c5 masa adcv5rat Ircbtile sa nc multumim cu relatarile lui Strabon,
regcasca este cca a maccdoncnilor. La aceasta, Pausanias si Diodorus Siculus, asupra accstui
Dromihete raspunse, zicand: mare si puternic rege al getilor. Concentrand
"Daca este asa, atunci pentru ce al triburile geto-dacice sub conducerea sa unilara,
parasit oranduirile si vials aceasta asa de striilu- cl a putut rczista atacurilor regelui Lisimach, pe
did regalul tau Inca si mai stralueil si ti -ai care 1-a invins si 1-a izgonit de la Dunare. Prin
doril sa vii Ia aisle 0a177C111 barbari, care duc o istoria aceasta Dromihete a restabilit suprematia
viala ca dobiloacele, intr-o taro frig' uroasa si lip- getica asupra cetatenilor din cireapta Dunarii,
sita de bumiliiii? Pentru cc le -ai Indiiriitnicil sa impunand vccinilor respectul fats de puterca sa.
aduci armata to impotriva Brit In aceste locitri Invingator asupra macedonenilor, el s-a
unde o caste straina, expusa intemperiilor sub indreptat cu putere impotriva suprematiei scito-
cerul liber de once adapost, au poate sa nu se agatirse din spatiul carpato-dunarean. care
prapadeascii ?" dainuise mai multe secolc dc-a randul, pcntru a
La acestca Lisimach i-a raspuns, caindu- rcdobandi vcchea libcrlatc politica pcntru neamul
se ca mare greseala a facul cu razboiul acesta, geto-dac. Izvoarele contemporane nu indica
dar Ca pe viitor va cauta sa-i fie prieten si aliat, Ca numele regelui liberator dc sub jugul scitic, dar
nu se va lasa intrecut in cele bune de binele pe dupa toate cite slim despre el pare mai mult ca
care i-1 face acuma Dromihete. Regele getilor sigur ca Dromihete a indeplinit marele rot istoric
primi cu dragoste si sullet curat declaratiile lui de liberator al geto-dacilor de sub suprematia
Lisimach, ii aseza din nou coroana regala pe seculars a agatirsilor scitici si de restaurator al
frunte si-i darui libertatca, multumindu-se independentei politice a geto-dacilor in spatiul for
numai cu redobandirea cetatilor de la Dunare, pe ethic de la nordul Dunarii.
care macedonenii i be rapisera.
Dupa toata probabilitatea, Lisimach tre-
cuse Dunarea pe la Axiopolis, langa Cernavoda si 3. Urmasii lui Dromihete
se izbi de impotrivirea getilor in Baraganul
lalomitei si al Brailei. Acolo armata macedoneana De la moartea lui Dromihete se strecurara
pare sa fi fost atrasa in cursa si silita sa capi- mai multe decenii raid ca sa &lam ceva despre
tuleze. Strabon si Ptolemeu nu ne-au pastrat urmasii sai. Numai pe la anul 200 a.Chr., o
urmele resedintei lui Dromihete. In schimb, un inscriplie descoperita de curand la Histria face
alt cronicar, si anume Diodorus Siculus, arata ca mentiune de regele getilor Remaxos, care-si avea
resedinta regelui getic ar fi fost in orasul Helios: resedinta undeva in preajma Carpatilor. De pro-
Identificarea acestei localitati intampina, fireste, tectia sa se bucurau si cetatile grecesti de la
serioase dificultati. lncercarea ce s-a facut de a Dunare si de pc litoralul pontic. Se stie doar ca
identifica Helios cu Hele (Chilia), prin simpla aso- asezarile grecesti de acolo traiau de la descaleca-
nanta cu ambele denumiri, este putin probabila. tul for sub protectia regilor barbari, cu a caror
Teatrul luptelor dintre geti si macedoneni nu invoire fusesera intemeiate. Mai inaintc, acest
poate fi cautat in della Dunarii, unde hind apa protectoral fusese exercitat de regii scili. De la
din abundenta, ostirca lui Lisimach nu ar fi putut Dromihete incoace. suprematia regilor scito-
fi chinuita de sete. Locul ciocnirii dintre geti si agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra

30
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra capatai, fiindca lasitatea for i-ar fi privat de drep-
regilor geto-daci. Inscriptia descoperita la Bistria tul de a ft priviti ca barbati.
arata ca pe la anul 200 a.Chr. aceasta suprematie Din putinele informatii ce ni s-au pastrat,
era exercitata de regele Remaxos. pare sa rezulte ca dupa moartea lui Dromihete nu
Contemporan cu Remaxos era si regele s-a mai ridicat multa vreme o alts personalitate
Oro les, capetenia altor triburi geto-dacice ce se mai proeminenta din randurile geto-dacilor. Belli
distinsera in lupte de aparare in contra bas triburilor, vesnic gelosi de independenta for si
tamilor, care salasluiau pe vremea aceea la mereu pomiti spre individualism, par sa-si, ft
poalele Carpatilor. El insusi indraznet si viteaz, irosit puterile in lupte si rivalitati locale, alimen-
regele Oro les cerea aceleasi virtuti si supusilor tand mereu, prin atitudinea aceasta, poftele de
sai. De aceea cand acestia furs batuti si pusi pe cucerire ale greco-macedonenilor de la miazazi si
fuga de bastarni, Oro les ii pedepsi, obligandu-i sa ale celto-germanilor de la miazanoapte.
slujeasca femeilor lor, sa doarrna cu picioarele la

ly
'

Regele Decebal, in reprezentarea de pe Columna TraianA

31
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

NOTE

1. vezi, Vasile Parvan, Getica. 0 protoistorie Parvan. In ullimul tratat academic al istoriei
a Dacia editie ingrijita de Radu Florescu, Editura romanilor este discutabila prezenta cimmerienilor in
Meridiane, Bucuresti, 1982, p. 32: Din cele mai teritoriul actual al tariff noastre, iar denumirea de
vechi timpuri istorice, regiunea de la vest de Tyras "culture cimeriana" este considerate o formula
se arata a fi fost gelled iar infiltratiile scythice par a conventionala acordata descoperirilor din secolele IX
fi de un caracter mai mult superficial si de nature - VII a.Chr., din nordul Marii Negre, de tip
trecatoare, Tomaschek crede chiar Cernogorovka, Novocerkask sau Zabotin, culturi in
ca ar putea identifica precis tribul getic care locuia buns parte contemporane cu perioada Basarabi din
in Moldova si Basarabia sudica, intre Siret si Nistru, Romania. Tratatul Istoria Romanilor, vol. I, Editura
ba chiar dincolo de Nistru, pina catre Olbia, unde Enciclopedica., Bucuresti, 2001, pp. 406 - 407,
slim precis din inscriptii, ca era destul element mentioneaza: Printre cele mai vechi popoare din
trade, explicind, credem, cu dreptate, ca aces vecinatatea rasariteana a spatiului carpato-dunare-
problematic! callipidai agricultori, pc care Herodol ii an, mentionate in sursele literate, sunt cimmerienii.
pomeneste (IV, 17) intre Bug si Nistru, [calipizii... Herodot, relatand o traditie care circula la grecii din
care sint scito-greci], dar totusi deosebiti de sciti, Pont, ii pomeneste ca bind locuitori ai meleagurilor
pentru Ca [ins& searnana gnu si it maninca], nu ar fi nord-pontice anterior venirit scitilor. Acestia din
altceva decit cunoscutii carpidai, pe care Skymnos ii urma i-ar fi alungat in Asia Mica, urmarindu-i prin
pomeneste intre gurile Dunarii si scilil [ agricultori]. Caucaz (Herodot, I, 103; IV, 10 - 12). Aceiasi cim-
In adevar, alit Piolemaeus cit si (Date celcIalle merieni sun'. apoi caracterizati de parintele istoriei
izvoare literare si epigrafice sint unanime in a local- ca popor pe traieste din expeclitiile de prada (I, 16),
iza pe [Carpianoi, Arpioi, Carpoi, Carpo-Dacai, in vestul Anatoliei. Nici o alts sursa directs din cele
Carpioi], Carpi, in Moldova si Basarabia pina spre pastrate nu-i mai aminteste pe cimmerienii nord-
Nistru si Dunare. Numele insusi al muntilor dc la pontici (Lextele mai tarzii reiau, in general, pove-
apusul Moldovei, Carpatis Oros (Plolemaeus) poate stirea lui Herodot), in schimb aflarn mai multe
din Carpa-tasa (cf. Karpa-eus si Tasi-basta) se arata despre cimmerienii din Asia Mica. [...] Din aceasta
a se trage de la ei Muntii carpilor ". succinta prezentare a istoriei cimmerienilor rezulta
2. Istoria Romanilor, vol. I, coordonalori ca sigura doar prezenta for in Asia Mica, mai ales in
Mircca Pelrescu-Dambovita si Alexandru Vulpc, ccntrul si veslul Anatolie', unde sunt infatisall ca un
Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001, pp. 400 - popor razboinic, ce intreprinde expeditii, uncoil
401: 0 serie de neamuri trace sunt cunoscute si in impreuna cu triburile tracice ale trerilor (de aid si
O Asia Mica: bithynii, Urynii, mysii si frigii. Ultimii presupunerea ca cimmerienii ar fi fost traci, inte-
numiti sunt si cel mai timpuriu atestati, probabil meiata pe o relatare discutabila a lui Strabon, I, 3,
z inca din secolul al MI-lea a.Chr. Frigii sunt denumiti 21). Imaginea cimmerienilor ca un popor nomad,
C muski in textele asiriene, prima data sub originar din tinuturile de la nordul Marii Negre, care
0
Tiglatpileser I (1112 - 1070); apoi sub Sargon II (722 migreaza spre Asia Mica, s-a creat pe baza relatarilor
705) se mentioneaza un rege musku, numit Mitaa, lui Herodot. La o examinare critica, aceasta ridica o
care ar corespunde numelui regelui frigian Midas, serie de probleme: sunt cu adevarat cimmerienii
pomenit in surse grecesti in 670 a.Chr. ca luptandu- real!, din Asia, acelasi popor cu cei mentionati in
se cu cimerienii. Polrivil unei traditii macedonene, nord? Sunt scitii din tara mezilor (numiti iskuzai de
mentionata de Herodot (VII, 73), frigii ar fi migral in calre asirieni, in timpul lui Assarhaddon) aceiasi cu
Asia Mica, ceea ce ar parea a fi in sprijinul parer!! ocilii nord pontici? Sau intreaga povestire este doar
mullor cercetatori, dupe care acest neam ar fi con- rezultatul unei incercari a parintelui istoriei de a
tribuit la distrugerea Regatului hitit, la inceputul pune in conexiune logica doua evenimente total
secolului al XII-lea". diferite, petrecute cu peste doua secole inaintea
3. lbidem, p. 401: Cele mai vechi mentiuni scrierii Istoriilorr
despre traci par a data inca din epoca miceniana. 5. Migratia scitilor in viziunea autorului reia
Termenul Tre-ke-wi din scrierea lineara B se intocmai ipoteza expusa de Vasile Parvan, in tratat-
aseamana denumirii grecesti Thu sau Traihi prin ul Getica, editia a II -a, ingrijita de Radu Florescu,
care este desemnata Tracia. Tracii apar apoi in Bucuresti, 1982, pp. 10 - 26. Noul tratat academic,
epopeea homerica (frecvent in Iliada, o singura data Istoria Romanilor, vol. I, Bucuresti, 2001, p. 409,
in Odiseea), deci in secolul al VIII-lea a.Chr." prezinta acest subiect intr-un mod nuantat: Ata.- t
4. Ipoteza autorului despre invazia cimme- momentul patrunderii scitilor in Europa cat si calea
rienilor este determinate de rezultatele cercetarii pe care au parcurs-o este discutata. Mai fireasca
stiintifice din perioada scrierii acestei lucrari, pare o migratie prin nordul Marii Caspice, dar nu a
indeosebi de lucrarea Getica a savantului Vasile fost exclusa nici una prin sudul Caucazului. In ceea

32
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

ce privepte data, se presupune ca find cea mai pontica a lost preluata de Herodot din traditlile
verosimila prima jumatate a secolului al VII-lea vehiculate de grecii din coloniile pontice si, mai ales,
a.Chr. tunci, sau cel mai tarziu care 650, sunt de la poetul elegiac Aristeas din Proconessos (secolul
atestate piese de arta in apa-numitul stil Kelermes, at VII-lea sau at VI-lea a.Chr.), care, in poemul inti-
dupa denumirea unor piese de harnasament (falere), tulat Arimaspaea, cants migratiile succesive ale
piese de tolba, un sceptru pi vesela, aflate intr-un unor populatii din Asia spre apus. Astfel, arimaspii
tumul din bazinul fluviului Kuban, explorat prin i-au Unpins pe issedoni, ce au exercitat presiuni
1903 - 1904. 0 traditie preluata de la geograful grec asupra scitilor, care, ajungand in nordul Maiii
Demetrios din Callatis (secolul al III-lea a.Chr.) Negre, i-au izgonit pe cimmerieni (Herodot N. 9).
povesteste ca cetatea Istros a Post intemeiata de Dupes o alts versiune, scitii nomazi, ce locuiau in
milesieni pe vremea cand scitii 1-au gonit pe cimme- Asia, presati de massager', au migrat peste fluviul
rieni din Crimeea (topos literar, preluat de la Araxes pi au ajuns in tara cimmerienilor, pe care
Herodot). Cercetarile arheologice de la Histria au 1-au alungat (Herodot N. 9). Acest model este
aratat insa ca cetatea exista deja de o vreme pe la intr-atat de sugestiv pentru a evoca evenimente ce
630, asa incest intemeierea ei pe la 650 este plauzi- s-au petrecut in vastul spatiu euro-asiatic, in
bila pi conforms cu o alts traditie care propunea 657 repetate randuri in decursul istoriei, pan& in evul
- 654 a.Chr. (cronica lui Eusebiu din Caesarea, mediu, incat trebuie considerat ca extrem de
secolul al IV-lea p.Chr.)". plauzibil pi in cazul de fats. Atat imaginea unei
6. Ipoteza apartine lui Vasile Parvan si se migratii lente, cat pi modelul unui vat de cuceriri pe
regasepte in studiile sale, inclusiv in Getica, editia a parcursul a doud - trei generatii, de tip Ginghis-
II-a, ingrijita de Radu Florescu, Bucurepti, 1982, p. Han, pot fl, deci, avute in vedere".
10. in tratatul Istoria Romanilor, vol. I, Editura 8. Istoria RornAn llor, vol. I, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2001, p. 410, este prezen- Enciclopedica, Bucuresti, 2001. p. 409: in viziunea
tata o viziune usor diferita: Influenta culturii scitice lui Herodot, Scitia era comparator cu forma unui
asupra spatiului carpato-dunarean este astazi mull patrat, aWind laturile de elite 20 de Me mers.
mai nuantat ptivita decal cu 50 de ani in arms. in Imaginea schematics corcspunde, in Unit marl, unui
primul rand, este dificil de slabilil ce este specific larg teritoriu din Ucraina, dar ar fl greslt sa-1
scitilor chiar in aria nord-pontica. I...) Este cu WW1 intelegem ad litteram". Pentru consideratii supli-
neverosimil sa atribuim multitudinea de descoperiri mentare, vezi Alexandra Vulpe, Limita de vest a
funerare din vista arie nord-pontica in totalitate Seigel lui Herodot, in ,,Studii Clasice", Bucurepti, 24,
scitilor regal!, cum erau supupii lui Ariapeithes, 1986, pp. 33 - 44.
regele pe care Herodot 1-ar fl cunoscut indirect prin 9. Identificarea aceasla apartine lui Vasile
insarcinatul cu afaceri al acesluia - Tymnes gazda Parvan, in Considerallunl asupra unor nume de
parintelui istoriei pe durata scjurului acesluia la thud deco-scilice, in Analelc Academic! Romane.
Olbia. Mai clegrabi trebuie sa vedem in accste Mcmoriile Sectiunii Istorice ", seria 111, tom I, mem. I,
morminte fastuoase (sprinciare) prezcnta unei elite 1923, pp. 3 - 31. 0 ipoteza diametral opuses in
razboinice, a unei aristocratii ce se identifica pe plan Istoria Romanilor, vol. 1, Editura Enciclopedica,
supraregional pi supraetnic ca atare". Bucurepti, 2001, p. 409: Dintre acestea, sigur este
7. 0 interpretare unor dubitativa in Istoria Prutul (Porata la seill, Pyretos la greci)".
Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucurepti, Identificarea celorlalte este ipotetica: Vasile Parvan
2001, p. 408: Scitii reprezinta, potrivit lui Herodot, si altii credeau ca Ordessos ar fl numcle Argepului,
poporul ce stapanea in vremea lui tinuturile nord- iar narantos al Siretului, in timp ce Alexandra
pontice si neamurile care locuiau acolo. Se discuta Vulpe propunea situarea tuturor celor cinci rauri in
mutt, ce anume a inteles parintele istoriei prin Moldova (Prutul plus Siretul cu cei trei afluenti prin-
Scitia, ca intindere si structures social-politica si ce cipali dinspre apus).
sunt sciti1 propriu-zisi. Pared le difera intre a vedea 10. vezi, Vasile Par-van, Getica, editia a II-a,
in sciti un popor nomad, migrator, patruns dinspre ingrijita de Radu Florescu, Editura Meridiane,
Asia Centrals, si a-i concepe sub forma unui termen Bucuresti, 1982, p. 26: Agathyrsii, gelonii pi scythii
generic pentru populatia autohtona, ca'reia i s-ar sint frati; ca dintre ei insa numai scythii au ramas
datora aid civilizatia epocii fierului. De asemenea, in Scythia, in vreme ce ceilalti doi frati au plecat din
prin Scitia s-a inteles mai ales o uniune tribala, con- Cara scythica. (Herodot, IV, 10). [...] Ca agathyrsii,
stituita din neamuri diverse, dar condusa de sciti, adica oamenii regelui care-1 va fl condus spre apus,
chiar un regat de tip oriental, asemanator celui un Agathyrsos, locuiau la riul Marts care curgind de
medo-pers. Din modul prin care Herodot ne la agatirpi, merge sa se verse in Istros (Herodot, IV,
inratipeaza miturile si religia scitilor, deducem mai 48). Ei sint, e drept, iubitori de viata upoara st
ales caracterul indiscutabil Iranian al numelui unor poarta pe et multe podoabe de our si sint inclinati
zei si persoane mitice, ca se referea la o populatie de spre poligamie, ca si scythii pi ceilalti barbari, dar
sorginte iraniana - sco/opi, dupa numele pe care, apropiindu-se de tract prin celelalte obiceiuri
potrivit parintelui istoriei, si-1 dadeau scitii insipi. (Herodot, IV, 104). 1...] Ca de altfel caracterul origi-
Prezentarea scitilor ca popor intrus in aria nord- nar scythic al agathyrsilor nu este a se gas! numai

33
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pe cale filologico-arheologica, ci e stabilit si prin Europei a ocolit tara noastra. Niel unul din nea-
marturii geografico-istorice". Localizarea agathyr- murile celtice mentionate in literatura din vechime
silor langa raul Maris este comentata si in lucrarea nu a fost atestat ca atare pe teritoriul Romaniei
Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, actuate. Triburile celtice cele mai apropiate de Dacia
Bucuresti, 2001, p. 409: Dintre vecinii Seidel au fost anartii, mentionati de Caesar (De Bello
herodoteice, deci care, in viziunea lui Herodot, nu Galileo, V, 25) ca invecinati cu dad! la rasaritul
faceau parte din Scitia, primii mentionati la apus codrilor hercinici. Si Ptolemeu ii mentioneaza, ala-
sunt agatirsii (nu exista nici un temei pentru turf de tauriscii (teurisci), alt neam celtic, ca situari-
transliterarea acestui etnonim sub forma agatarsi*, du-se in nord-vestul Daciei. Prezenta unui grup
cum apare in multe lucrari). Precizarea parintelui celtic in Transilvania este dedusa doar pe baza infor-
istoriei (Herodot, IV, 48) ca. de la agatirsi curge raul matiei arheologice". Pentru o inforrnatie mai corn-
Maris (pe care este firesc sa-1 identificam cu pieta, vezi, Dumitru Berciu, Lumea cellikr,
Muresul) face plauzibila situarea acestora in Bucuresti, 1970.
Transilvania, ceea ce ar implica atribuirea grupului 12. Aceasta caracterizare este confirmata
cultural Ciumbrud acestei populatii. Desi este post- astazi in Istoria Romani lor, vol. I, Bucuresti, 2001,
bil ca agatirsii sa fi locuit si in zona rasariteana a p. 417: Despre tracii nordici, populatie preponde-
Carpatilor, tara for ocupa, oricum, parts din renta in spatiul carpato-dunarean, izvoarele istorice
Transilvania". relateaza relaUv tarziu. Daca primele stirs sense
11. Autorul este tributar ipotezelor emise in despre getii de la Dunarea de Jos dateaza Inca din
baza rezultatelor obtinute de cercetarea stiintifica secolul al V-lea, abia in epoca lui Burebista (sec. I
din epoca sa. Asrazi, in ultimul tratat academic, a.Chr.) intreg acest spatiu se afla in sfera de interes
Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, a autorilor ale caror scrieri au parvenit pans in zilele
Bucuresti, 2001, pp. 415 - 416, influents celtilor noastre. Desi se vorbeste nominal de geti numai
asupra spatiului romanesc este privita mull mai incepand cu evenimentele petrecule la sfarsitul
nuantat: Expansiunea celtilor incepe, cel mai veacului al VI-lea si despre daci, abia din secolul al
devreme, in a doua jumatate a secolului al V-lea. II-lea a.Chr., este evident ca premisele structurii for
Cauza pare a fl fost, intre allele, o neobisnuila sociale, cele ale culturii spirituale, intr-un cuvant
crestere demografica; asa presupuneau Trogus caracteristicile etno-culturale, se conturasera sensi-
Pompeius (apud, lustinus. XXIV, 4) si Titus Livius bil mai devreme de cand Herodot a luat sUinla
(V. 34). 0 masIva populatic celtica patruncic, putin despre get' si C. hilius Caesar despre daci. Pentru
inaintc de 400 a.Chr., in norclul italics (Trogus ;ices Le v rcmu ri indcpartale s tau marturie
vorbea despre 300.000 de celti, numar probabil descoperi ri le a rheologIce".
exagera1), tar in 387 celtil infrang o armatil romans 13. 0 rclatic de suborclonarc a existat intre
si prada Roma, cu exceptia Capitolului. Cu grcu si gctii nord-dunareni si regatul odrys care cuprindea
cu mulle daruri obtin romanii sa-i faces sa piece. terforiul dintre lantul nordic al Balcanilor si
Abia in secolul I a.Chr. romanii reusesc sa lichideze Dimare, incluzancl sl Dobrogea de astazi. In tratalul
clefinitiv pu term celtilor central si vest-cm-open', Istorin Runilinflor, vol. I, Bucureti. 2001. p. 455 se
prin cucerirca Gallic' sl. apol, a Raetici si a intregii file urmilloarele precizari: Cum se deduce dintr-o
zone cis- si transalpine, care vor 11 integrate in relatare a lui Tucidide (II, 96, I si II, 97, 3), getii se
lumea romans. af au intr-un raport de subordonare fats de regele
Raspandirea spre rasarit a Iriburilor celtice odrys Sitalkes. Ei au fost antrenati de acesta in cam-
se intensifica in secolul al IV-lea a.Chr. Acum ei se pania din 429 a.Chr., in Macedonia, impotriva
instaleaza in cadrilaterul Boemiei, in Austria si in dusmanilor Atenei din vremea razboiului pelopone-
Ungaria, iar in 335 a.Chr. Alexandru cel Mare siac. Dupes spusele aceluiasi autor, cea mai mare
primeste la Dunare o delegatie a celtilor statorniciti parte a calarimii (este vorba de marea armata a lui
pe tarmurile AdriaUcei. In anii 279 - 278 a.Chr., o Sitalkes, constituita din 150.000 de ostasi, din care
puternica grupare de triburi celtice avanseaza in o treime o alcatuia cala'rimea) o pregateau odrysii si,
Peninsula Balcanied, pustiind parti din Grecia cu el, getii (Tucidide, II, 98, 4). In sfarsit, sub regele
(inclusiv sanctuarul de la Delphi), cucerind provin- Seuthes, 2.000 de geti usor inarmati participa, in
cia macedoneana a Traciei, unde au intemeiat, calitate de mercenari ai odrysilor, la o lupta alaturi
undeva in centrul Bulgariei, regatul din Ty lis. Un de odrys', de asta data impotriva atenienilor, in
grup de celti a patruns in Asia Mica si s-a asezat in partite Chersonesului. Nu este insa clar daca
zona numita ulterior Galatia (dupes numele galilor), aceasta informatie, citata in culegerea de stratageme
situates aproximativ in centrul Anatoliei. 0 migratie a lui Polyainos (VII, 38), se refers la Seuthes I
a unor triburi celtice pe la nord de Carpal' pans in (424 - 410) sau Seuthes al II-lea (400 - 387),
campfile nord-ponUce, poate fl dedusa din textul lui ultimul find mentionat de Xenofon (Anabasis, VII).
Plularh (Marius. 11) si dintr-o inscriptic descoperila (...) Organizarea de Lip pyramidal a statulul odrys a
la Olbia (Syll. 3, 495). Daca ne limitam doar la infor- inraurit, cu siguranta, evolutia structurii uniunii
matiile oferite de diversele surse literare antice, vom tribale getice si nu este de mirare ca de acum inainte
constata ca valul migratiei celtilor in sud-estul gctii apar mereu ca o forts unitara, redutabila. De

34
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

asemenea, este foarte posibil ca. in urma slabirii consideram ca limbi reciproc inteligibile. In lipsa
puterii odrysilor, in secolul al IV-lea, mai ales la dovezilor trebuie sa ne multumim cu o astfel de con-
moartea lui Cotys I (359), si a trecerii lor treptate cep tie. Un indiciu pentru evaluarea deosebirilor de
sub influenta si apoi dominatia macedoneand (in limb& intre getii din Campia Dunarii si dacii de la
341). getii sa-si fi disputat si castigat independenta". munte ar putea fi dat de uncle grafii diferite ale
14. In prezent, nu exists o ipoteza despre numelui lui Burebista in izvoarele antice. Cele mai
credintele tracilor nord-balcanici unanim recunos- multe din aceste grafii se datoreaza stalcirii numelui
euta, situatie determinate in primul rand de lipsa prin copiile manuscriselor. Altele se refers la din-
surselor literare, iar atunci cand se fac uncle cultatile de pronuntare si de transcriere ale unor
relatari, acestea sunt extrem de lacunare. 0 sinteza vocale specifice limbii geto-dace. (...] Cat priveste
a principalelor izvoare literare si epigrafice a ra'cut apropierea dintre daco-geta si daco-misiand, cum se
I.I. Rusu, Religia geto-dacilor, in Anuarul mai spune, si limbile sau limba tracilor din sud,
Institutului de Studii Clasice", Cluj, 5, 1944 - 1948, aceasta a fost evaluates in mod deosebit de lingvisti.
pp. 61 - 139. De asemenea, ultimul tratat al Oricum va fi fost, grecii Inca de pe vremea lui
Academiei Romane, Istoria Romanilor, vol. I, Herodot, au avut constiinta ca toate aceste neamuri
Bucuresti, 2001, prezinta o conduzie a stadiului vorbeau idiomuri inrudite, getii find desemnati in
cercetarilor de pans in prezent, la pp. 786 - 787: mod direct ca nearn tracic".
Z,eul suprem al getilor, Zalmoxis, apare in izvoarele 16. Statul macedonean din timpul lui Filip
antice in trei ipostaze: ca un personaj real, adica un al II-lea si Alexandru cel Mare a cautat s5.-si con-
om, sclav al lui Pitagora, devenind la geti vraci, solideze frontiera nordica care era slabita pe malul
filosof, tarnaduitor, legiuitor, rege; ca daimon numit Dunarii, indeosebi impotriva triballilor care locuiau
la Herodot (IV, 94). ceea ce ar fi o reprezentare sigur la Dundre, in teritoriul actual al Serbiei si in nord-
anterioara conceptiei de zeu personificat si cu vestul Bulgariei. in pofida rclatarilor amanunt.ite
atributli determinate sau o apropiere de filosofia oferite de care Plolemaios al lui Lagos. a carui opera
pitagoreica, unde intre om si zeu mai este un per- istorica s-a pierdut dar a fost utilizata de Arian
sonaj din specia lui Pitagora; ca zeu incepand de la (Anabasis, I, 1 si urm., dar si de Strabon, VII, 3, 8),
Herodot. 1-1 Oscilatia intre daimon si zeu se reflec- nu poate fi reconstituit cu exactitate drumul oastei
ts inclusiv in randurile primului pasaj din Herodot lui Alexandru cel Marc sprc tam triballilor. Opiniile
(IV, 94) ei cred ca nu mor si ca acel care dispare cercetatorilor sunt rezumate astfel in Istoria
din lumea noastra se duce la daimon-ul Zalmoxis. Romanilor, vol. I, Bucuresti, 2001, p. 458: Tinand
[...] Obtlnerea nemuririi sau a unei existente eterne seama de toate aceste detalii, rezulta ca find cel mai
dupe plecarea din lumea pamanteana si ajungerea probabil zona ce urmeaza in aval de iesirea din
langa Zalmoxis se realiza prin initiere, prin partici- Portile de Fier. Acolo putea fi stramtoare, curent
parea la acele 'mese comune intr-o case anume puternic si s-ar fi plasat insula potrivit descrierii de
construita (un andreon) unde, dupe spusele lui mai sus; totodata, ar fi greu de presupus 65., la acea
Herodot, se adunau fruntasii tarii si primeau invata- vreme flota macedoneana ar f putut trece prin
turile chiar de la Zalmoxis (Herodot, IV, 95). clisura, ceea ce face, o data in plus, cu totul
Coborarea lui Zalmoxis in locuinta subpamanteana, neverosimila o situare a actiunii lui Alexandra pe
cum remarca Mircea Eliade, era un descens ad larmurile banatene ale Dunarii. Cercetarile arheo-
inferos (o calabash) in vederea unei inilieri inchciate logice ar putea eventual contribui, in cazul de rata,
in epifania lui Zalmoxis. Tot Herodot relateaza trim- la identificarea cetatii getice mentionate in text, dar
iterea, tot in al cincilea an, a unui sol la Zalmoxis sunt inca departe de a oferi o solutie; singura
prin aruncarea lui in sulite, probabil ales dintre asezare ceva mai bine cercetata, cea de la Zimnicea,
caruia i se comunicau dorintele comunitatii nu intruneste cerintele topografice la care obliga tex-
Inca in viata fiind. Cu alte cuvinte, este o practica tul si totusi a fost propusa spre identificare. Desi se
prin care se realiza comunicarea directs cu divini- cunosc si alte asemenea statiuni langa Dunare,
tatea, adica ocultatia. Rmulta, asadar, existenta acestea n-au fost decat foarte put.in exploatate (vezi,
unui cult initiatic in care ocultatia si epifania sunt de exemplu, situl de la Celeiu-Corabia, distrus in
momente ale unui scenariu mitico-ritual cu perio- cea mai mare parte de cetatea romans si romano-
dicitate bine slabilita. Accederea la nemurire nu bizanzina Sucidava). Faptul ca, potrivit lui Arian,
implied insa intotdeauna initierea, cats vreme ea numelc insulei pc care s-au retras tribalii era Peuce
putea fl inlocuita prin bravura in lupta (Iulian - denumire a unei insule in preajma deltei Dunarii
Apostatul, Cesares, 22)". (de aceea unii cercetatori considers mentionarea ei
15. vezi, Istoria Romanilor, vol. I, Bucuresti, ca rezultat al unei interpolari in textul lui Arian) -
2001, p. 420: Din cele relatate de marturiile con- sugereaza ca putem cauta locul trecerii lui
temporanilor tor, deosebirile de limba nu erau atat Alexandra chiar si in Dobrogea, deli mult mai putin
de substantiale incest sa poata fi sesizate de urechea probabil".
unui grec sau roman. Este indreptatit sa be / Z Ibidem, pp. 456 464.

35
www.dacoromanica.ro
impAratul Traian, in reprezcntarea de pe Columna Traiana

www.dacoromanica.ro
PARTEA II

EPOCA ROMANA

I. Regele Burebista si luptele cu romanii


II. infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans
III. PAtrunderea romanilor in Transdanubia
IV. Cucerirea Daciei
V. Dacia sub dominatia romans
VI. Viata economics si socials
VII. Viata religioasa si culturala
VIII. Provincialii si colonistii
IX. Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor
X. Evacuarea Daciei

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

CAPITOLUL I

REGELE BUREBISTA SI LUPTELE CU ROMANII

1. Luptele romanilor cu ilirienii si macedonenii


2. inaintarea romanilor la Dunare
3. Opera de concentrare politics a regelui Burebista si raporturile sale cu romanii

1. Luptele romanilor cu ilirienii si mace- vreme, pana cand ele degenerard intr-un cran-
donenii cen razboi. In fata primejdiei romane, Perseus,
ultimul rege al Macedoniei, ceruse ajutor la
In secolul al II-lea a.Chr. se produsera getii din Moesia, care insa nu sosira la limp,
in sudul Dundrii mars prefacert si schimbari din cauza neintelegerilor pentru solda luptato-
politice. In locul regilor macedoneni despre ale rilor. Astfel, ramas lard ajutor din nici o parte,
caror nazuinte de expansiune in spatiul car- Perseus fu infrant de romani in batalia de la
pato-dunarean s-a relatat mai sus, se instalase Pydna (168 a.Chr.), prin care se pecetlui soar-
in Macedonia noua putere militara a romanilor. ta regatului macedonean. Acosta fu impartit de
Panes sa ajunga acolo, romanii avura de susti- cuceritoli in patru republic! clientelare Rome!.
nut lupte grele si sangeroase cu semintiile Macedonenii nu se putura impaca cu
thrice dintre litoralul adriatic si regatul mace- impartirea taxis for si incercara, dupes doua
doncan. Regiunea aceasta, despartita de terito- decenii, din nou norocul armelor. Dar acesta ii
riul scmintiilor tracicc din Balcani prin o linie parasi si de asla data. Impolrivirea for fu
meridionala care, urmand cursul rnijlociu al infranta, iar Macedonia prefacula in provincie
Dunarii, al Moravici si at Vardariilui, ajungea romanii (148 a.Chr.).
pang in Epir, era populates (Ic semintil Mr Ice,
inrudite cu rnaccdonenii si cu iracii dar lolusi
bine distincte de acestea prin particularitati 2. Inaintarea romanilor la Dunfire
bine definite de trai, de limbs si de obiceiuri.
Urmasii acestor ilirieni sunt albanezii de Dupa consolidarea stapanirii romane in
astazi, a caror limbs reprezinta un compromis Macedonia, legiunile incercara curand sa-si
intre elementele lexicale ilirice si latine. deschida drumul spre bazinul Dunarii, sub-
Una din semintiile thrice, vecind cu jugand semintiile ilirice, celtice si tracice, care
geto-dacii dinspre apus, erau panonienii,1 le stateau in cale. Atacurile romanilor erau
despre care Dio Cassius spune ca erau un indreptate mai intai contra odrizilor, care
popor salbatec, iubitor de chefuri si lenes la cuprindeau regiunile din valea raului Hebrus
munca campului. Ei nu aveau orase, ci traiau (Marital. La anul 110 a.Chr., romanii supusera
raspanditi in teritoriul Ungariei de astazi. regatul odrizilor si silird pe regele for Cotys sa
Numai la sud de raul Sava, panonienii aveau o intre in raport de clientele fata de imperiu.
cetate intarita cu ziduri, numita Siscia (Sissek). Dupa supunerea odrizilor, guvernatorul
Dunarea despartea Panonia de Dacia. In se- Macedoniei Lucullus Varo se aruncal la 73
colul al IV-lea a.Chr. panonienii avura de a.Chr. asupra bessilor, pe care ii batu si ii
sustinut lupte grele cu semintiile celtice ale subordond puterii romane. Din tara bessilor,
taur4tilor si scordistilor, dar indeosebi cu cele Lucullus, urmand pilda lui Alexandru col Mare
ale bofilor, care se ciocnira mai apoi si cu dacii. si a lui Lisimach, nazui spre Dunare si litoralul
Pentru a putea patrunde in Macedonia, pontic, pentru a aduce la supunere semintiile
romanii supusera mai intai, in urma unor miso-geto-dacice de acolo, deopotriva cu
lupte sangeroase cu regina Teuta, vaduva orasele grecesti de pe tarmul pontic. Apprian
regelui Agron, regatul Iliriei. Deschizandu-si relateaza ca M. Lucullus a atacat pe moesi
astfel drumul spre granitele Macedoniei, ei cand patrunse pana la mare, unde erau sase
ajunsera curand in conflict cu regii acestei tart, orase grecesti, si anume: Hisiros, Dionysopolis,
carora le inchisera drumul la Marea Adriatica. Odessos Mesembria, Callatys si Appolonia, de
Neintelegerile acestea dainuisera mai multa unde tidied statuia colosala a lui Apollo, opera

38
www.dacoromanica.ro
Istoria Rombilor

lui Calamis, si o transports la Roma. contopise una cu alta.


In anul 59 a.Chr., C. Antonius intre- In realitate geto-dacii constituiau unul
prinde expeditii salbatice contra semintiilor si acelasi popor cu cloud denumiri. Greet' ii
tracice, dislocand triburi intregi si colonizan- numeau de preferinta gets, iar romanii, dad. In
du-le in alte parii. Astfel, Antonius disloca schimb, pe conationalii geto-dacilor din sudul
tribul bessilor din Rhodope si-1 aseza in Scitia Dundrii, de la Singidunum (Belgrad), pand la
Minor (Dobrogea). Dar in cele din urma el fu litoralul pontic, atat grecii cat si romanii. ii
batut de getiialiati cu bastarnii si respins de la numeau misi. Puterea acestor semintii se m a-
Dundre. Luptele contra tracilor furd continuate nifesta de cate on se ridica din mijlocul for
de Marcus Fison pana ce orasele grecesti de pe vreun conducator capabil, ca Dromihete sau
litoralul pontic, care constituiau asa numita Burebista, care izbuteau sa intruneasca sub
Ripa Traciae, Curd. supuse Romei. acelasi steag micile for regate locale. Astfel
uniti sub o conducere bund si unitard, moeso-
geto-dacii constituiau o impunatoare fortd mi-
3. Opera de concentrare politica a litard, care punea adesea in situatie critics
regelui Burebista si raporturile sale cu chiar pe adversarii for cei mai puternici, cum
romanii erau romanii. Virgil (17 - 19 a.Chr.), Horatiu
(64 a.Chr.) Propel-4u (51 - 15 a.Chr.) si Martial
Concomitent cu atacurile de la sud, te- (43 - 104 p.Chr.) pomenesc in operele for ade-
ritoriul miso-geto-dacic era mereu amenintat seori de misi, geti si daci care ndvaleau mereu
de atacurile semintiilor celtice si germanice de in imperiul roman, mai ales in vreme de lama,
la nord-vest, astfel ca pe la inceputul secolului cand apele fluviulul erau inghetate. Atacurile
I a.Chr., miso-geto-dacii se gaseau in greu acestea necontenitc nelinisteau pe romani in
impas, find amenintati de cotropire dusmand. gradul eel mai Malt. Horatiu arata ca romanii,
In fata acestor amenintari, semintiile miso- cand se intalneau, prima for intrebare era:
geto-dacice, deprinse pe urma bogaliei solului "Ce ai auzit despre daci?" - Nam quid de Dads
la o viata usoara si refraclare fats de orice con- au-disti?
centrare a fortelor politice si militare, incepurd Pentru a putea exercita o influents mai
sa -si dea seama ea numai in unire rezida pu- holdrata asupra supusilor sai si pentru a-i face
terea in fata primejdiei din afard. Ele se vazura sa asculte de poruncile sale, regele Burebista
nevoite sa renunte la individualismul lor politic recurse la ajutorul religios al lui Deceneu.2
si sa Und5 la conecnimrea Inturor fortelor Acesla calalorise in Egipl si -si insusise acolo
nallonale pentru ca unite i Tederalizate inire antimite cunoslinte incleorologice, care ii inga-
dc sa poat5 face fal5 amenint5rilor din parka duiau sa sc prezinte in fata multimii ca
romanilor. In imprejurarile acestea criticc iz- intretinand contact direct cu zcii. Dcceneu
buti pe la anul 50 a.Chr. regele Buerebistos traia intr-o pesters din muntcle Kogaionon, ce
sau Burebista, ceea ce in limba dacica insem- se inalta pe malul raului cu acelasi nume.
na cel vestit, sa desavarseasca opera inceputa Viata aceasta de pustnic, imbinata cu
de parintele sau - al carui nume nu ni s-a pas- prezicerea unor manifestaliuni meteorologice,
trat - de a uni sub sceptrul sau toate tribttrile produceau mare impresie asupra poporului de
si clanurile miso-geto-dacice din cuprinsul ter- rand care, in superstitiile sale, it socoteau un
itoriului romanesc de astazi, din muntii zeu. Cea mai build probes pentru supunerea si
Maramuresului pand la Balcic si Ecrene pe ascultarea moeso-geto-dacilor fata de regele for
litoralul pontic. Pe calea aceasta, Burebista Burebista rezida in faptul ca oamenii acestia
reusi sa creeze un puternic stavilar politic con- asa de iubitori de chefuri si bdutural se
tra nazuintelor romane de suprematie la lasaserd convinsi de rege sa. distrugd viile si sa
Dundre. nu mai bea vin.
Cat despre originea lui Burebista, aflam Strabon, care povesteste aceasta, ne-a
din marturisirile lui Strabon cateva informatii pastrat si un impresionant portret asupra
interesante. Geograful grec aminteste in doud impundtoarei personalitati a lui Burebista,
locuri despre luptele lui Burebista cu Crilazir, araland ca Gelul, luand conducerea poporului
regele boiilor si cu tauristii, infatisand intr-un sau, a inteles sa-i ridice pe oamenii acestia
loc pe Burebista ca find de natiune get, iar in inraiti din cauza necontenitelor razboaie si
altul sustinand ca. Critazir ar 11 fost batut de sa -i indrcpte prin obisnuinta, sobrietate si
dad. Din marturia aceasta se vede ea Strabon, ascultare de porunci, asa Inca in cativa ani el
ca de altfel si Dio Cassius, identified aceste izbuli sa fulemeieze un mare si puternic
cloud popoare, care in realitate nu erau decal imperiu, de de care ascultau aproape toate
cloud seminlii ale aceluia.si popor, pc care in popoarele vecine.
urma unui indelungat proces istoric soarta be Ba mai mull chiar, Burebista, calcand

39
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pe urmele marelui sau inaintas Dromihete, miso-geto-dacice o stavila puternica contra


deveni o mare primejdie, chiar si pentru planurilor for de cucerire in spatiul carpato-
imperiul roman, pentru ca el, trecand Dunarea dunarean. Pentru a putea zadarnici aceste pla-
fara sa se teams de cineva, facea incursiuni de nuri ale romanilor, regele Burebista se ameste-
prada in Tracia, Macedonia si Iliria. Tara ca in luptele civile din imperiul roman, anga-
celtilor, care se unisera cu tracii si ilirii, el o jand tratative.cu Pompei, contra rivalului aces-
pustii cu totul, iar pe boil, care ascultau de tuia Caesar. In vremea aceea, imperiul roman
regele tor, Cretazir, precum si pe tauristi, ii se resimtea serios in urma luptelor, framan-
*terse de pe fata pamantului, prefacand tarile tarilor sI rivalitatilor interne ce izbucnisera in
cuprinse de ei intr-o vasty pustielate. Ispravile timpul triumviratului al II-lea. Burebista,
acestea razboinice fara precedent ii creara re- favorizat de aceasta conjuncture, trimise in
putatia de Celtohton, a.dica Litigator de eelt.i. anul 48 a.Chr. in solie tainica la Pompei pc
Infloritoarele colonii grecesti de pe litoralul Acornion din Dionysopolis, care mai
pontic de la Odessos (Varna) pans la Olbia de indeplinise asemenea misiuni diplomatice.
la Gura Bugului ascultau de poruncile lui Inscriptia de la Dionysopolis, arata ca.
Burebista si se bucurau de puternica sa pro- Acornion, intalnind pe Pompei in partite
tectie. Cetatea Apollonia trimitea chiar oaste ca Macedoniei, izbutise sa-si indeplineasca misi-
sa lupte alaturi de puternicul rege. 0 inscriptic unea pe care o avea de la rege si dobandi
greceasca descoperita la Apollonia ne-a pastral bunavointa romanilor pentru regele Burebista.
chiar numele comandantilor ostirii trimise in Dar pretinsa bunavointa a romanilor fata
ajutorul razboinicului rege al moeso-geto- de Burebista n-a avut nici un efect, intrucat
dacilor. Caesar, triumfand asupra lui Pompei, incepuse
Pe la anul 40 a.Chr., celatenii din sa face marl pregatiri militare contra imperiu-
Dionisiopolis (Baltic), asezara o inscriptie in cin- lui dacic: La randul sau, Burebista se inarma
stea concetateanului for Acornion, flub lui cu febrilitate pentru lupla decisive contra
Dionisie, care fusesc trimis in solie la fatal lui romanilor, dar rivalilalile si dusmaniile in-
Burebista, pentru a-i cere sa primeasca orasul terne, conspiratiile meschine ale adversarilor
sub protectia sa. In timpul din urma - conti-nua sai dinlauntru stapaniti mereu de porniri se-
inscriptia descoperita de curand regele paratiste au provocat caderea viteazului rege.
Burebista, ajungand cel dintai si cel mai mare in Moartea napraznica a lui Burebista s-a
Tracia si stapanitor al luturor regiunilor de din- intamplat in anul 44 a.Chr., cam in acelasi
colo si de dincoace de Dunare, Acornion a fost si limp cu asasinatul comis contra marelui sau
pe langa acesta in cea dintai si cea mai mare adversar Caesar. Cu moartea marelui fauritor
apropiere si a obtinut cele mai favorabile suc- al sintezei politice moeso-geto:dacice se
cese pentru patria sa, inspirand si colaborand la sfarama unitatea imperiului dunarean, iar
cele mai vajnice masuri, cu un cuvant, el doban- scmintiile si triburile care-1 alcatuiau isi
di bunavointa regelui pentru mantuirea celatii redobiZuldira vechea for liberta Le si indepen-
sale. dents.
Capitala vastului imperiu moeso-geto- Indata dupe tragicul sfarsit al lui
dacic al lui Burebista se gasea la Argidava,3 Burebista, imperiul alcatuit de el se descom-
identilicata de unii cu Arcidava (Varadia) la est puse in patru si chiar in cinci regate regionale,
de Varset in Banat, iar de altii cu o localitate care, rivalizand intre ele, nu mai puteau opune
necunoscuta din valea raului Argessos (Arges), cuvenita rezistenta nazuintelor de expansiune
care ar constitui o surprinzatoare asonanta cu ale romanilor spre Dunare si spre litoralul pon-
Argidava. Un imperiu de o extindere asa de mare tic. Izbucnirea palimasa a spiritului separatist
nu putea fi aparat decat cu ajutorul unei ostiri pare sal fi provocat si moartea lui Deceneu, care
puternice, pe care Strabon o aprecia la 200.000 fusese colaboratorul cel mai devotat al politicii
de oameni. Burebista dispunea deci de o forts centraliste a lui Burebista.
military respectabila chiar pentru zilele noastre. Consecintele politice ale descompunerii
Cu o asemenea armata puteau fi tinute in frau imperiului lui Burebista au fost cele mai tra-
numeroasele semintii subjugate care amenintau gice pentru semintiile moeso-geto-dacice de pe
imperiul din afara, dar putea infrana si ambiti- ambele maluri ale Dunarii. Triburile si ele-
ile triburilor indigene care nu puteau uita usor mentele aceslora, invrajbite intrc de, nu mai
vechea for libertate si neatarnare. putura rezista cu succes loviturilor romane, si
Adversarii cci mai ireductibili ai imperi- de aceea ele cazura sub jugul cuceritorilor, mai
ului lui BurebiSta erau insa romanii, care intai misii din sudul Dundrii, apoi ge(nr din
vedeau in consolidarea si inchegarea intr-un campia muriteana si, cu un secol mai tarziu,
singur manunchi a tuturor semintiilor insisi dacii din podisul carpatic.

40
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Ca p itolu I II

INFRANGEREA GETILOR SI PREFACEREA DACIEI


IN PROVINCIE ROMANA

1. Decadenta puterii geto-dacilor sub regii Comosicus, Scorilo si Cotiso


2. Campania lui Marcus Licinius Crassus la Dunare
3. Organizarea provinciei Moesia
4. Vista lui Ovidiu in exit la Tomis

1. Decadenta puterii geto-dacilor sub Dunarii, ca prieten si asociat al romanilor. In


regii Comosicus, Scorilo si Cotiso partile Olteniei domnea regele Diconus ca
prieten si asociat al lui Antonius.
Dupa moartea regelui Burebista, In urma descompunerii imperiului lui
imperiul creat de el si aparat cu atata vrednicie Burebista scazu fireste si forta military de la
se desfacu curand in componentele lui, dupa 200.000 la 40.000 de combatant!. Decadenta
inclinatiile fiecaruia dintre adversarii sai. imperiului se evidentia tot mai mutt, prin
Marluriile timpului fac mentiune de mai multi necontenitele lupte si tulburari interne.
regi ai moeso-geto-dacilor care impartisera Sueloniu arata ea in vremea lui Augustus trei
mo.stenirea lui Burebista.4 intre acestia se regi geto-daci fury ucisi de romans, ceea ce facu
pomeneste de regele Comosicus Si de contem- ca incursiunile geto-dacilor in imperiu sa de-
poranul sau Cori lus sau Scorilo, pe care vina din ce in ce mai rare si mai putin eficace.
lordanes ni-1 iniatiseaza ca pe un rege foarte Augustus intelese sa se foloseasca tot mai bine
chibzuit care, desi stia ca romanii erau sfasiat.i de aceasta slabiciune pentru a continua
intre ei in lupte civile, el totusi nu credea Ca cuceririle sale in Panonia, amenintand astfel
este prudent sa se ridice contra tor, pentru ca spatiul geto-dacic din partile Dunarii mijlocii si
isi dadea seama ca un atac din afara ar fi ale Tisei.
restabilit imediat unirea si buna intelegere
intre adversarii interni din marele si puternicul
imperiu roman. De aceea, Scorilo incerca sa 2. Campania lui Marcus Licinius Crassus
convinga pe supusii sai despre acest adversar, la Dunfire
lasand dos caini sa se bats intre ei. Cand cainii
se gaseau in toiul bataii, regele facu sa apara In vremea luptelor din Panonia se pro-
pe neasteptate un lup. In clipa aceea cainii se duse la Dunarea de Jos un eveniment militar
aruncara cu furie asupra lupului uitand de de o covarsitoare insemnatate politica pentru
inversunarea for de mai inainte. In chipul aces- viitor. In anul 29 a.Chr. guvernatorul
ta izbuti Scorilo sa faca pe supusii sai sa inte- Macedoniei Marcus Licinius Crassus, un nepot
leaga ca un atac nesocotit contra romanilor at triumvirului Crassus care cazuse in lupta cu
n-ar putea decat sa le aduca pieirea. partii, intreprinse faimoasa sa campanie la
Suetoniu aminteste de numele regelui Dunare impotriva moesilor i bastarnilor, o
Cotiso al carui regat se gasea la sud-vestul campanie care a durat doi ani de zile. Expeditia
teritoriului romanesc de astazi, in partile lui Crassus a fost mutt inlesnita prin cunoscu-
banatene, de unde el nelinistea mereu imperi- ta lipsa de unire si coeziune dintre triburile
ul roman. Pentru a asigura linistea la granita moeso-geto-dacice din spatiul carpato -duna-
din acea parte, Octavianus Augustus era gata rean. Astfel, vedem cum regele Roles, din
sa incheie legaturi matrimoniale cu regele partile Darstorului, lupta alaturi de romans
Cotiso, fagaduindu-i myna fiicei sale Iu lia, impotriva bastarnilor, fara sa-si dea seama Ca
urmand ca imparatul insusi sa is in casatorie invingatorul bastarnilor nu va intarzia sa-si
pe fiica regelui dac. Dar planurile acestea indrepte arma biruitoare impotriva sa. In
matrimoniale n-au putut fi aduse la schimb, el se mangaia cu titlul de prieten si
indeplinire. Totusi Cotiso se mentinu multa aliat al poporului roman.
vreme in fruntea regatului sau din stanga In aceasta calitate, Roles solicits

41
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

concursul romanilor contra regelui Dapix, unui al saselea oras. Uniunea aceasta, spre
vecinul sau dinspre rasarit. Regele Dapix fu deosebire de uniunile similare de pe litoralul
asediat de romani in cetatea sa de resedinta asiatic al Pontului, se numea Uniunea de pe
care cazu in mainile lui Crassus prin actul de Pontul stingsi se bucura de o larga autonomie
tradare al unui grec. Pentru a nu ajunge locals, avand moneda. proprie. In fruntea ei se
prizonier la romani, Dapix se sinucise impre- afla un consiliu sau o dicta, care isi alegea
una cu sfetnicii si colaboratorii sai, dupa presedintele, numit pentarh, si isi avca
stravechiul obicei al semintiilor moeso-geto- resedinta la Tomis (Constanta), metropola
dacice. Dio Cassius povesteste ca in fata gestu- Pontului.
lui disperat al regelui tor, supusii lui Dapix
ridicard in graba tot ce aveau mai de pret si se
retrasera impreund cu turmele for intr-o mare 3. Organizarea provinciei Moesia
pesters numita Keiris, probabil una din cele ce
se pot vedea si astazi la locul numit Gum In anul 15 p.Chr. imparatul Tiberius
Dobrogei, intre Ulmetum si Histria. Crassus organiza guvernamantul militar din dreapta
urmari pe fugari pand la gura pesterii, unde Dunarii intr-o provincie numita Moesia, dupa
dadu ordin ca aceasta sa se astupe pentru ca populatia moesica din aceasta regiune. Cu
gelii nenorocili sa fie siliti sa se predea invinga- acest prilej Pentapolis a fost scoasa de sub
torului sau sa se inaduse in pestera murind de au tori tatea guvernatorului Macedoniei si
foame. supusa guvernatorului Moesiei, care isi avea
Dupes sangeroasa isprava asupra lui resedinta la Singidunum (Belgrad). Tot atunci,
Dapix, Crassus sc arunca asupra vccinului pentru o mai buns administrare a nevoilor
acestuia dinsprc miazanoapte, asupra regclui locale, s-a numit. pentru Pentapolis un comisar
Ziraxes, sub pretextul ca acesta ar 11 pastrat special Cu titlul praefectus ozae maritimae sau
steagurile romane pe care proconsulul G. praeses laevi Ponti, adica prefect al tarmului
Anlonius Hibrida le-ar fi pierdut in anul 61 marii sau al Pontului stang. Acest prefect
a.Chr. in batalia de la Histria contra gelilor exercita controlul administrativ asupra
uniti cu bastarnii. Crassus, prinzand de veste Pentarhului, avand largi atributii administra-
ca regele Ziraxes s-ar afla in cetatea Genucla tive si judecaloresti. Sub comanda guverna-
de pe tarmul Dunarii, inconjura cetatea pe apes torului Moesiei statea si flota de la Dunare care
si pe uscat si o sili la capitulare, dar fares sa patrula necontenit in susul si in josul marelui
poata prinde pe regele Ziraxes care, ridicandu- fluviu. Ea intrelinea legatura cu armata de
si in graba comorile, fugi pe tarmul stang al uscat si transporta, in caz de nevoie, trupele
Dunarii, in partite basarabene. romane acolo unde prezenta for era urgent
0 alts capetenie a misilor replica lui ceruta de imprejurari.
Crassus care se mandrea ca romanii sunt Din relatarile lui Tacit aflam ca terito-
stapanitorii popoarelor, zicand: riul Dobrogei si Cadrilaterului de astazi in pri-
"Stapanitori da, dar numai dup.1 ce ne vinta economics era pe la anul 15 p.Chr.
yeti T invins". imparlil in cloud regiuni foarle putin asemana-
Astfel reusi Crassus in anii 29 - 27 toare una cu alla. Partea dinspre rasarit,
a.Chr. sa zdrobeasca cu mare cruzime rezis- vecind cu litoralul ocupal de greet, avea ogoare
tenta indarjita a triburilor misice de pc malul bine cultivate si era bine populates, avand
drept. al Dunarii si sa pregateasca astfel inglo- numeroase targuri, cats vreme partea vestica
barea regiunii dintre Dunare si Balcani pana la pans la Dunare era nelucrala si aproape
litoralul pontic in imperiul roman. Singur, pustie. Targurile pomenite de Tacit in partea de
regele Roles se mai menlinu 'Inca un limp oare- rasarit a Dobrogei erau Aegissus (Tulcea),
care in regatul sau, dar numai in calitate de Noviodunum (Isaccea), Arubium (Macinul),
rege clientelar al Romei. Faptul ca, in amintirea Troesmis (1glita), Beroe (Valea Hogii), Cuis
izbanzilor sale asupra misilor, Crassus ar fi (Eski-Sarai), Carsium (Harsova), Capidava
ridicat mausoleul de la Adamclisi nu este ade- (Cala Chioi), Axiopolis (Cernavoda),
verit prin nimic. Durostorum (Silistra), Transmarisca
In deceniile urmatoare, romanii extinsera (Turtucaia), Novae (Sistov).
suprematia for pand la Marea Neagra, luand In localitatile acestea salasluiau gelii
sub proteclia for si cetatile grecesti de pe tar aspri si neciopliti, refractari fata de stapanirea
mul dobrogean. Orasele acestea formau o uni- romans. Ovidiu arata. ca Aegissus era un oras
une numita Pentapolis, adica uniunea celor vechi, iar Troesmis era o veche cetate getica
cinci orase pontice, care devenisera mai apoi deopotriva cu Carsium si Durostorum pe fluviu
chiar Hexapolis, prin primirea in federatie a in sus, iar mai spre mare era cetatea Genucla

42
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

a regelui Ziraxes al miso-getilor. Localitatile 4. Viata lui Ovidiu in exil la Tomis


moeso-getice de-a lungul Dundrii furd ocupate
militareste de romani, inzestrate cu garnizoane Cel dintai cetatean roman care a fost silit
pentru trupele de granita si legate intre ele cu sa deschidd drumul romanizarii Moesiei
drumuri strategice, construite dupes cerintele Inferioare a fost poetul Ovidiu Naso, care in cei
militare. Pe timpul imparatului Tiberius s-au noua ani de exil petrecuti la Tomis (Constanta)
desfundat in parte si strdmtorile de la Portile se manifests acolo ca soldat, magistrat si seri-
de Fier, prin drumuri sapate in stances, care itor.5 Traind acolo intre greci si get!, Ovidiu
faceau legatura cu capitala provinciei avu prilej sa cunoasca si alte semintli barbare
Singidunum prin Viminacium (Costalaci). Trei cum erau bessii, sarmatii si bastarnii, navali-
legiuni isi aveau garnizoanele la Dundre, si tori din Basarabia si Moldova. Acolo a scris
anume Legiunea I-a Italics, cu ordinul coman- Ovidiu cunoscutele sale opere literare Tristia,
damentului la Novae (Sistov), Legiunea a DC-a Ponticele si Epistolae ex Ponto. El a luat parte,
Claudia, cu garnizoana la Durostorum aldturi de noii sal concetateni, la apararea
(Silistra) si Legiunea a V-a Macedonia, cu cen- cetatii impotriva barbarilor navalitori, suferind
trul la Troesmis (Ig lita). Prin asezarea bazelor de pe urma gerului, a murddriei si a obi-
militare de-a lungul fluviului si prin con- ceiurilor grosolane ale bastinasilor. Ovidiu a
structia de turnuri de veghe in punctele strate- deprins acolo si limba getia, in care a scris si
gice mai importante, limesul dunarean deveni poezii, care, din nenorocire pentru stiintd, nu
o granita military bine pazita si in consecinta ni s-au pastrat. Grecii din Tomis cinsteau
greu accesibild barbarilor din stanga Dundrii. foarte mult pe poetul surghiunit si -1 facurd
In escadroanele si batalioanele auxiliare chiar agonotet, adica presedinte al serbdrilor si
romane puteau intra si neromani, adica bar- sporlurilor pc care le aranjau in cinstea zeilor
bari, ca si misi, geti, dad, sarmati, sciti, care in si spre distractia spectatorilor.
urma indelungatului serviciu militar Ovidiu arata in una din scrisorile sale
deprindeau limba latind si se romanizau. Pe ca pe vremea sa in Tomis nu se gdsea nici un
calea aceasta s-a initial marea opera de singur om cu care sa fi putut schimba o sin -
romanizare a miso-geto-dacilor de la Duna re. gura vorbd in limba latind. Tot de la Ovidiu
Prin restabilirea linistii Sl ordinii in aflam ca pe timpul exilului sau dintre anti 9 -
noua provincie, romanii creard conditii priel- 17 nu s-au produs decal cloud atacuri asupra
nice pentru propasirea ei culturald. Numdrul limesului dunarean, unul in anul 12, indreptat
populatiei spori din an in an, iar viata econo-
mica ajunse curand la mare inflorire, astfel ca contra cetatii Aegissus (Tulcea) at altul in anul
dupes anul 70 p.Chr. Moesia putea contribui cu 15 impotriva cetatii Troesemis (Iglita), dar
cerealele ei la aprovizionarea Romei. Prosperi- ambele atacuri furs respinse de roman!.
tatea noii provincii determind pe impdratul Asaltul impotriva cetatii Troesemis fu respins
Domitian sa faces o noua organizare adminis- cu succes grape energicei interventii a guver-
trative a Moesiei. El o imparti in cloud, si natorului Moesiei, Lucius Pomponius Flaccus,
anume: Moesia Superioar.4 cu centrul la primul sef politic si militar al provinciei. Acest
Singidunum si Moesia Inferioara, avand capi- Flaccus este faimosul batman ramlean din care
tala la Durostorum. Dupes Ptolemeu, era mar- cronicarii Renasterii plasmuird pe eroul ano-
cata de rdul Cebrus (Tibrita) care se varsd in nim al vlahilor, adica al romanilor, zice Miron
Dundre mai sus de gura Jiului. Inscriptiile Costin: "tar cum al lie acest nume Vlah de pe
descoperite in timpul din urma ne-au pastrat Flab hatmanul Ramului, precum au scris unii,
numele mai multor guvernatori ai Moesiei pre-
cum: Flavius Sabinus, Aruncius Flavius, basme sunt."
Emilianus Pomponius Pius, Plautius Belianus,
Tullius Geminus

43
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul III

PATRUNDEREA ROMANILOR IN TRANSDANUBIA

1. Aparitia numelui de Transdanubia pentru Moldova si Tara Romaneasca de mai


tarziu
2. inceputurile organizatiei administrative romane a Transdanubiei
3. Sarmatii in Transdanubia si iagizii de la Tisa
4. Expeditia imparatului Augustus contra geto-dacilor si fortificarea capetelor de
pod din Transdanubia
5. Cucerirea Cetatii Albe din limanul Nistrului
6. Patrunderea romanilor in valea Siretului si a Trotusului
7. Urme romane in valea Bistritei
8. Tribune carpilor si costobocilor din muntii Moldovei. Numele carpilor la originea
denumirii muntilor Carpati
9. Stribaterea romanilor in vane raurilor Buzau, Ialomita, Arges, Olt si Jiu
10. Atitudinea romanilor fata de populatia geto-daces
11. Campaniile de represiune in Transdanubia
12. Ridicarea valului nurnit Brazda lui Novac sau Troian
1. Aparitia numelui de Transdanubia transdanubiana - mater eius transdanubiana -
pentru Moldova si Tara Romaneasca de care fugise de groaza barbarilor in Dada noud
mai tarziu a imparatului Aurelian. Astfel, vedem cum ofi-
cialitatea romans abandonase numele de
Dupa cucerirea Moesiei si consolidarea Scitia, pe care Herodot it daduse tarilor romane
limesului dunarean, romanii isi indreplara ciscarpatine prin eel de Transdanubia. Nu-
curand privirile asupra malului stang al mirea aceasta a fost introdusa de curand in
Dundrii, pentru a-si asigura acolo capete de istoriografia germana de Karl Patsch si ea me-
pod. In scopul acesta guvernatorul Mocsiei rita sa primeasca incctatcnirea si in istori-
Sextus Aelius Cato intreprinse Inca in anul 4 ografia romans.
p.Chr. o expeditie de recunoastere in stanga
Dundrii si patrunse adanc in sesul muntean pe
urmele lui Alexandru cel Mare si Lisimach. 2. inceputurile organizatiei administra-
Regiunea aceasta de ses si dealuri, care se tive romane a Transdanubiei
intindea din valea Oltului pana la tarmul
Nistrului, cuprinzand astfel Muntenia si intrucat Transdanubia, din cauza
Moldova de mai tarziu, era numita de romani, nesigurantei si nestatorniciei vremurilor, n-a
Transdanubia. putut 11 organizata intr-o provincie romans,
Imparatul Augustus sustine in inscriptia regiunea aceasta de margine a fost privity
de pe monumentul de la Anoka (Ancana) ca a totdeauna ca o anexd a Moesiei Ad Moesiam
trecut cu ostirile sale dincolo de Dunare trans - carrnuita ca un fel de exposotura administra-
Danuvium -. 0 alts inscriptie descoperita la tive.
Tivoli in Italia arata ca guvernatorul Moesiei, Dupa cercetarile mai recente, Sextus
Tiberius Placetus Silvanus Aelianus, trecu cu Aelius Cato ar fi cuprins cu ocazia expeditiei
ostirile sale in Transdanubia, de unde ridica sale in Transdanubia o fasie de pamant din
100.000 de transdanubieni si-i colonizes in sesul muntean in fata Iagarelor de la Ratiaria
Moesia. Numirea aceasta pentru regiunea din- (Arciar), Novae (Sistov) si Oescus (Gigau) i ar fl
tre Nistru, Dunare si Carpati o gasim mention- ridicat aci, pentru apararca limesului duna-
ata si la cronicarul crestin Lactantius care rean, valul cunoscut sub numele Valid cel Mic,
arata ca mama imparatului Maximianus era o ale carui urme se vad pans astazi si care se

44
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

pornesc de la Cetatea, la nord de Calafat si duc grupurile de barbari reprezentati pe monumen-


in formarea unui arc pand la lacul Greaca, la tul comemorativ de la Adamclisi.
est de Giurgiu. Tot cu acest prilej Cato, batand
pe barbari, ar ft ridicat 50.000 dintre ei si i-ar
fi colonizat in regiunile pustii din Transda- 4. Expeditia imparatului Augustus con-
nubia, careia ii urmara mai apoi si altele, dupes tra geto-dacilor si fortificarea capetelor
cum se va vedea. In anul 6 p.Chr. s-a organizat de pod din Transdanubia
un comandament special al Dunarii de la
Portile de Fier pans la gurile ei, iar in anul 11 Din cuprinsul celebrei inscriptii de la
p.Chr. guvernatorul Gnaeus Cornelius Ancira, care preamareste faptele de arme ale
Lentulus intreprinse .o noua razie impotriva imparatului Augustus, aflam ca, dupes infran-
barbarilor transdanubieni, strabatand intregul gerea getilor din Moesia, imparatul trecuse, in
curs al fluviului. fruntea legiunilor sale de la Dunare, in
urmarirea gintilor dacice - Dacorum gentes -
din Transdanubia pentru a le supune imperiu-
3. Sarmatii in Transdanubia si iazigii de lui roman. Pribegirea sarmatilor spre campia
la Tisa Tisei slabi simtitor puterea ofensiva a barba-
rilor din Transdanubia. Romanii se folosira de
La semintiile autohtone geto-dacice din aceasta slabiciune pentru a cuprinde si a intari
Transdanubia care patrundeau mereu in lime- capetele de pod de pe malul stang al Dunarii de
sul dunarean se asociasera cu vremea si sar- la Cartal, din fata Noviodunului, de la Paloda
matii si roxolanii. Sarmatii erau o semintie (Barbosi), de la Ca larasi, in fata Durostorului,
arica, pe care Herodot o aratase in partile Marti de la Marisca (Oltenita) si de la Zimnicea din
Caspice. De acolo sarmatii navalira spre fluvi- fata lagarului de la Novae, de la Sucidava
ile scitice Borysothenes, Hipanys si Tyras, le (Celei) din fata lagarului de la Cescus, alegand
razbotezard dupes limba for in Danapris, Magus in scopul acesta vadurile Dunarii cele mai
si Danastris. Nomenclatura aceasta sarmatica prielnice, care au servit ca trecatoare peste
s-a pastrat pentru fluviile acestea pand in tim- marele fluviu in toate 'razboaiele pasta in zilele
pul de fata sub forma de IVipru, Bug si Nistru. noastre. La aceste vaduri, malurile Dunarii se
Tot sarmatii inlocuisera si numele de Scitia tidied deasupra imprejurirnii de nesfarsite
pentru aceste regiuni prin cel de Sarmatia, lacuri si balti si inlesnesc astfel legarea prin
care se pomeneste asa de des in istoriografia poduri stabile sau plutitoare. Valul mic dintre
medievala. Triburi sarmatice trecura si Calafat si Giurgiu fu ridicat pentru apararea
Dunarea in Moesia si indeosebi in Scitia Minor, acestor trecatori in contra unor atacuri masive
despre care Ovidiu sustine ca, pe timpul sau, care puteau fi intreprinse oricand de catre bar-
era tot atat de sarrnatica pe cat era de getica. barii din sesul muntean.
Alte triburi sarmatice, numite iazigY,
patrunsesera in sesul muntean pans la Olt,
strabatand muntii si ajunsesera SA.* se aseze in 5. Cucerirea Cetatii Albe din limanul
regiunile Tisei. Plinius arata ca iazigii cuprin- Nistrului
sesera sesurile Tisei de Jos, izgonind de acolo
triburile dacice, care se retraseth in codrii si Dupes asigurarea capetelor de pod de pe
muntii din apropiere. Iazigii sarmatici din lun- malul stang al Dunarii, romanii intreprinsera
die Tisei, cu fetele for tatuate, adica un pas inainte in interiorul Transdanubiei.
impodobite cu figuri in diferite culori, raspan- Primul for obiectiv in aceasta directie era
deau groaza in jurul lor, prin jafuri si pradaci- vechea asezare greceasca Tyras (Cetatea Alba)
uni. Ei purtau barbs si plete lungs st aveau pe din limanul Nistrului. Data cuceririi Cetatii
cap caciuli frigiene. La razboi porneau calari si Albe de catre romans poate fi stabilita foarte
cu lanturi de gat pentru ferecarea prizonierilor, lesne cu ajutorul unei note, pe care magistra-
astfel ca figurile for se pot distinge usor din tul suprem al cetatii Publius Aelius Calpurnius
randurile barbarilor de pe coloana imparatului o adaugase la textul unui decret imperial din
Marcus Aurelius din Roma. februarie 201. Prin decretul acesta imparatul
Inruditi cu sarmatii erau si roxolanii, Septimius Severus acordase cetatenilor din
care, pornind si ei din regiunile caspice, se Tyras anumite privilegii fiscale. Pe acest decret
revarsard asupra Moldovei si Munteniei, pen- marele magistrat avu fericita inspiratie sa
tru a ingrosa randurile in necontenitele for insemneze cu mana proprie ca cetatenii
asalturi impotriva limesului dunarean. Figurile orasului se invrednicira de aceasta inalta
for grosolane se pot distinge si ele usor din

45
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

favoare imparateasca chiar cu ocazia aniver- precum se vede aceasta si din bogatele resturi
sarii a 145 de ani de la incorporarea cetatii in de ceramics, de arme si de oseminte, care s-au
imperiul roman. Prin simpla operatic de gasit uncoil chiar in tumuli grupati in chip de
scadere a anilor 145 de la data decretului din cimitire in localitatile Basanesti (jud. Bacau),
201, obtinem exact anul 56 cand Cetatea Alba Bratea (jud. Bacau), Rapele de la confluenta
ajunse sub dominatie romans. Tazlaului cu Trotusul, Homocea (jud. Tecuci),
Prin ocupalla Cetatii Albe, romanii Domnesti (jud. Putna), Cismesti (jud. Tecuci) si.
dobandisera un important punct strategic in Cihau (jud. Covurlui). Urmele arheologice arata
limanul Nistrului. Dar pe langa importanta sa ca regiunile acestea serveau inca din epoca
strategica, noua cucerire romans mai indepli- preromand ca hinterland pentru coloniile
nea si un mare rol comercial in randul coloni- grecesti de la Dunare si de la mare.
ilor grecesti de pe litoralul pontic. Cetatea Alba In trecatoarea de la Oituz-Bretcu s-au
se gasea chiar la mijlocul drumului dintre dezgropat ruinele unui castel roman, a carui
Histria si Olbia. Prin Tyras trecea atunci marea identificare cu Augusta, mentionata de
ruts iaziga pentru traficul international, care Ptolemeu, pare foarte verosimila. 0 diploma
pornea de la Tisa si ducea departe, dincolo de mifitara romans din anul 92, care s-a gasit la
Nistru panal la granita regatului Pontului si Bretcu, arata ca drumul care ducea pe Trotus
Bosforului al lui Mithridates. De la Tyras in sus, pand la trecatorile Carpatilor, servea ca
pornea la randul sau spre apus drumul linie de comunicatie intre Moesia Inferioard si
roxolan, care, strabatand Moldova si podisul Dada Carpatina. Veteranul roman care isi gasi
carpatic, ajungea la Partiscurn (Seghedin) de moartea la Bretcu nu putea ajunge acolo de la
dincolo de Tisa. Rolul insemnat pe care Cetatea Dunare decal pe linia Palonda - Piroboridava -
Alba it exercita in viala comerciala a Augusta.
Transdanubiei se evidentiaza si prin faptul ca
ea avea privilegiul de a bate moneda proprie.
Ca punct si centru comercial de prim rang, 7. Urme romane in valea Bistritei
Celalca Alba depindca in celc militare si
administrative de guvernalorul Moesici Infc- Gcograful Ptolemeu mai arata pe Sirel
rioare. Comunicatia cu imperiul se facea pc in sus, pe langa Piroboridava, Inca alte cloud
apa prin mijlocirea fold moesice, iar pe uscat, localittill, si anume ZargYdava si Tamasidava, a
pe drumul anevoios care lega din vechime caror identificare n-a putut 11 falcuta 'Inca pans
cetatea greceasca cu Histria. in prezent. Nu incape insa nici o indoiala ca ele
se vor fi aflat undeva mai sus, pe valea
Siretului sau a afluentilor acestuia, unde unii
6. Patrunderea romanilor in valea cercetatori asaza si Petrodava, pc care inclines a
Siretului si a Trotusului o identifica cu Piatra-Neamt. Identificarea pe
teren a acestor localitati intampind incontesta-
Un alt punct strategic important, pe bil mail dificultati. Nu este insa mai putin ade-
care romanii se grabira sa-1 ocupe, probabil varat cal in partile acestea moldovene a pulsat
deodata cu Cetatea Alba, era Piroboridava mereu viata economical romans, precum arata
(Poiana) de la confluenta Trotusului cu Siretul. tezaurul de monede romane din anii 54 - 211,
Acolo, ca si Cetatea Alba, stationa un care a fost dezgropat la Bacau. Descoperiri
detasament din Cohors Hispanorum Veterana arheologice din aceeasi epoca s-au facut la
Equitata, care isi avea garnizoana in Moesia. Casin i la Fantanele, langa Sascut. La Calu,
Piroboridava era un important centru de comu- asezat in Campia lui Dragos, pe un pinten de
nicatie, la mijlocul drumului care lega Paloda deal cu numele semnificativ de Horodistea,
(Barbosi) cu Augusta (Oituz), unde s-au gasit care atinge linia de la revarsarea torentului
caramizi cu inscriptia COH.H.I.S. provenind de Calu, a putut fi dezgropata o intreaga asezare
la aceeasi cohort& romans, care avea, precum geto - dacica din vremea suprematiei romane.
am vazut, detasamentele ei si la Cetatea Alba si Asezarea este suprapusa unui strat mai vechi,
la Piroboridava. Drumul pe Siret in sus de la apartinand civilizatiei neolitice, imprejurare
Barbosi la Poiana lega Pentapolea greceasca de care constituie o elocventa dovada pentru con-
pe litoralul dobrogean cu liniile de mare traffic tinuitatea domeniului etnic geto-dacic al civi-
international, cum erau calea iaziga si cea lizatiei neolitice din spatiul carpato-dunarean.
roxolana. 0 alts veche asezare geto-dacica a fost
Regiunea din preajma acestor drumuri ciescoperita la Izvoare, in apropiere de Piatra-
era Inca din epoca preistorical bine populates, Neamt.

46
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

8. Triburile carpilor si costobocilor din material arheologic, se intinde valea Buzaului


muntii Moldovei. Numele carpilor la pe care romanii o folosird pentru apro-
originea denumirii muntilor Carpati vizionarea tor.
0 inscriptie romane, gasita la gura Ialomitei
Continuatorii acestei vechi culturi arata Ca punctul acesta fusese ocupat de
autohtone improspatata mereu prin influente romani pentru a servi ca escala pentru flotila si
culturale scitice, celtice si in urma romane, cap de pod pentru unitatile armatei de uscat.
erau Cara indoiala triburile dacice si getice ale Pe Ialomita si afluentii ei in sus, romanii
costobocilor si carpilor, care haladuiau in vre- patrunsera pana la Drajna, unde s-au gasit
mea aceea in regiunile muntoase ale Moldovei caramizi cu stampila armatei romane.
de sus, de unde izvoraste Siretul si principalii In fata Transmariscei (Turtucaia) se
sai afluenti, Moldova, Suceava si Bistrita. revarsa Argesul in Dunare. Pe valea Argesului
Ptolemeu arata ca muntii in care carpii isi si a afluentilor lui, romanii patrunsera adanc
gasisera adapostul se numeau Carpati - muntii spre Campulung, precum arata caramizile
carpilor - lasand astfel sa se inteleaga ca romane dezgropate la Jidovi.
numirea Carpatilor s-ar datora semingei geto- Urme de caramizi romane sporesc mull
dacice a carpilor. In tabula lui Pentinger din de-a lungul Oltului pana la Turnu Rosu.
secolul al IV-lea, Carpatii apar sub numele de Castrele romane se gaseau la lanusesli langa
Montes Bastarnicae, dupa semintla sarmatica Piatra Olt, la Bivolari, la Copaceni-Racovita, la
a bastarnilor. Ammianus Marcellinus numeste Boronoaia si la Radacinesa Statiuni avansate
Carpatii Montes Serrorum, dupa tribul serrilor spre rasarit se gaseau si pe linia exterioara
din neamul alanilor. In actele medievale care pornea de la Flamanda, mai jos de Gura
latinesti sunt adeseori pomeniti sub numele de 011ului si ducea sus spre munti, prin Rosiorii
Alpes Nivium, adica Muntii Zapezilor. Se pare de Vede,, Urluieni, Sapata de Jos, larva Pitesti,
insa ca numirile acestea asa de variate pentru de unde se putea trece la Jidovii de langa
Carpati se refereau numai la anumite masive Campulung. Urme de inta'rituri s-au mai pas-
muntoase, la poalele carora salasluisera trat la Copaceni si la Ciurnesti, la nord-vest de
vremelnic triburile barbare ale bastarnilor si Pitesti.
serrilor. Populatia autohtona din acesti munti Astfel, vedem cum regiunile transdanu-
erau geto-dacii, iar in speta carpii geto-daci, biene dintre Olt si Nistru, care cuprindeau
care impusera numele for unor masive de Muntenia, Moldova si Basarabia de mai tarziu
munti, pentru ca mai apoi sa se extinda asupra furs cuprinse de romani in cursul veacului
intregului arc al Carpatilor, de la piscurile intai ale erei crestine si anexate Moesiei
Tatrei pand la Portile de Fier din stramtorile Inferioare ca unitate administrative autonoma,
Dunarii. controlata de comandantii militari din garni-
Vecinii carpilor dinspre miazanoapte zoanele de pc malul drept al Dunarii si de
erau coslobocii din Moldova de sus de unde comandorii flolei moesice din porturile fluviale
incepea, dupa Ptolemeu, Sarmatia, cu larga ei de pc artibele maluri ale marclui fluviu.
extindere dincolo de Nistru. Costobocii se
inrudeau de-aproape cu dacii, precum ade-
veresc numele for de personaje ca Natoparus, 10. Atitudinea romanilor fata de popu-
Pieporus, Sabitus, Drilgii s.a. 0 inscriptie din latia geto-daca
anul 180 aminteste de Zia, Estee lui flatus, de
neam dac, sotia lui Pieporus, regele costo- Fate de populatia indigena geto-daca,
bocilor - "Zia 7Yati glia, Daca, uxor, Piepori roman!! practicau o politica de prietenie si con-
regis Costoboensis". ciliatie. Pe calea aceasta ea putu fi castigate cu
vremea pentru limba si civilizatia romans prin
zilnicul contact cu organele administrative si
9. Strabaterea romanilor in vaile cu unitatile militare. Populatia autohtona se
raurilor Buzau, Ialomita, Arges, Olt si simtea strans legata de pamantul strabun
Jiu datator de hrana. Ea indurase cu resemnare
stapanirile trecatoare ale scitilor, sarmatilor,
Romanii mai desfundard si vaile roxolanilor si bastarnilor, care se hraneau din
raurilor Buzau, lalomita, Arges si Olt, pentru a produsul muncii indigenilor, pe care ii aservi-
putea exploata mai bine boga.tiile sesului sera tiraniei Ion La randul 'or, geto-dacii adop-
muntean si ale regiunilor de dealuri. Mai sus tard o tinuta prieteneasca fata de romani.
de .Serpe.ptipe Siret, localitate asa de bogata in Neamurile stapanitoare din Trans-
danubia nu erau legate prin nimic de glia

47
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

locals. Cele mai multe dintre acestea duceau o in Transdanubia si pentru propasirea ei eco-
viata nestatomica, indeletnicindu-se numai cu nomics, populatia autohtond geto-daca nu
razboiul si vanatul, ca si navalitorii uralo- intelegea sa renunte la viata libera si indepen-
altaici de mai tarziu. Toata grija muncii si a dents. De aceea, capeteniile triburilor geto-
productiei apasa asupra indigenilor. Asa se dace nu lasau sa treaca nici un prilej, cand
explica faptul Ca semintiile barbare care acesta li se oferea, de a se ridica impotriva
invadasera in Transdanubia s-au risipit in romanilor cuceritori. In scopul acesta ei se
toate vanturile, cats vreme populatia indigena uneau cu roxolanii si bastarnii sarmatici pen:
geto -daca a ramas neclintita la vetrele sale tru a ataca necontenit limesul dunarean spre
strabune. a-si deschide drum prin el in Moesia romans.
Dezgroparile arheologice care s-au Astfel navalira ei in iarna anului 67 p.Chr.
facut la Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Comana si peste Dunarea inghetata si patrunsera adanc
Popesti pe Arges, la Ta tarastt, Bogati si in Moesia, devastand totul in calea Tor. Numai
Stoenesti pe Dambovita, la 7Yr/0s/ripe Prahova, cu marl jertfe reusi guvernatorul provinciei
la Crasani pe Ialomita, la Monteoru in partile Tiberius Plautus Silvanus Aelianus de a-i opri
Buzaului, la Barbosi si Poiana pe Siret, cu si a-i alunga peste Dunare. Dar el nu se
asezarile moldovene de la Barsanesti, Bratea, multumi numai cu aceasta izbanda, ci intre-
Rapele, Homocea, Domnesti si Cibau, precum prinse o campanie de represiune unde-i
si cele de la Horoistea Calului si de la Izvoarele infranse si-i silt sa se supund autoritatii
de langa Piatra au scos la iveala un bogat romane.
mate-rial arheologic de provenienta indigena, Izvoarele timpului nu ne-au pastrat ama-
dar si de import. Materialul indigen nu putea nunie asupra accstei campanii. Nu cunoastem
proven! decal de la o populatie asezata, nici locul din eampia munleana unde s-a dal
obisnuita cu munca si iscusita" in diverse batalia dintre romani si geto-dacii aliati cu ro-
indeletniciri mestesugaresti, dar si obisnuita xolanii si bastarnii. In schimb insa, a fost
cu importul de produse straine, de preferinta descoperita la Tivoli, langa Roma, o inscriptie
grecesti din coloniile pontice. comemorativa din anul 73 p.Chr. asezata acolo
Secerile care s-au dezgropal la Drajna in amintirea faptelor razboinice savarsite de
arata ca agricullura constiluia in varsta de vileazul guvernator al Moesiei, Tiberius
bronz una din indeletnicirile principale, pe Plautus Silvanus Aelianus. Elogiul de la Tivoli
Tanga cresterea vitelor si pastoritul. Starile arata Ca el a mutat in Moesia mai mult de
acestea de lucruri au dainuil in timpul supre- 100.000 de transdanubieni, cu femei, cu copii,
matiei romane asupra Transdanubiei, cand impreuna cu principii si regii Tor, pentru a
regiunile muntene si moldovene erau pline de spori numarul contribuabililor din aceasta
sate geto-dace strabatute de viata romans. provincie. Cu acest prilej, el -a adus regi pana
Indigenii se bucurau de protectia marelui atunci necunoscuti sau dusmani poporului
imperiu, iar produsele muncii for agricole erau roman pe malul Dundrii, spre a-i supune ado-
foarte mult cautate de romani. Garnizoanele ratiei steagului roman. Tot el a restituit bas-
romane din Moesia Inferioara erau numeroase, tarnilor si roxolanilor pe fratii for prinsi, on
iar raza for de aprovizionare se extindea luati prizonieri de la adversarii Tor, iar regilor
departe asupra regiunilor transdanubiene. daci le-a eliberat pe fratii Tor. De la unii dintre
Ostirea romans se aproviziona din Trans- acest barbari, Aelianus a primil in schimb
danubia cu cereale, carne, piele si Lind si ostateci, statornicind astfel pacea provinciei si
aceasta cu atat mai mult cu cat stim Ca anu- asigurand linistea imperiului din aceasta
mite piese de echipament pentru trupele de la parte. In fine, elogiul arata ca. Tiberius Plautus
limesul dunarean se importau chiar din Silvanus Aelianus a fost primul guvernator al
Grecia. si negustorii greci si
I ntreprinzatorii Moesiei care a usurat lipsa de paine a poporu-
romani umpleau drumurile ce duceau prin lui roman, trimitand din acea tara multe grane
Transdanubia, trecand din deal in vale, si pentru aprovizionarea Romei.
patrundeau pana in cele mai departate puncte Din cuprinsul acestui interesant elogiu
ale ei. se vede ca. populatia Transdanubiei din acea
vreme se compunea din geto-dacii autohtoni si
din roxolani si bastarni, pribegiti acolo. Din
11. Campaniile de represiune in Trans- randurile acestora ridica Aelianus pe acei
danubia 100.000 de oameni, pe care ii muta in Moesia.
Era acesta al doilea caz de dislocari masive de
Dar oricat de mare ar fifost grija barbari, pentru popularea imperiului, prima
romanilor pentru mentinerea linistii si ordinii find cea efectuata de Aelianus Cato, in anul 4

48
www.dacoromanica.ro
I stori a Rom anilor

p.Chr. infrangerea barbarilor a fost asa de Nistrului, mai sus de Cetatea Alba. intre pose-
zdrobitoare, incat multe dintre capeteniile for siunile manastirii Cozia se gasea, pe timpul lui
cazura -in captivitate. Unele dintre capeteniile Mircea, si valul Hinatesti, al carui hotar
acestea furs duse dincolo de Dunare impreuna ajungea pand la Troian, adica pana la Brazda
cu supusii tor, iar altele puse in libertate, dupa lui Novac, dovada ca acesta, pe vremea aceea,
ce se invoira la adorarea steagurilor romane. se numea Troian. Un val mai mic leaga in cerc
Elogiul mai aminteste ca Tiberius convex Serpe.stif, pe Siret, cu Tulucestii, pe
Plautus Silvanus Aelianus restabilise autori- Prut, in geana lacului Brates. Valul acesta
tatea imperiului si in regatul pontic si bospo- servea, de buns seams, pentru apararea cen-
ran, silind pe regii scitilor sa opreasca trului de la Barbosi a vadurilor Dunarii, din
impresurarea Chersonului. Prin interventia fata garnizoanei de la Troesmis (Iglita). Brazda
aceasta, guvernatorul *Moesiei nu facea decat lui Novac si prelungirea ei pana la Nistru avea
sa calce pe urmele regelui Burebista, care si el Cara indoiala destinatia sa asigure romanilor
exercitase cu putere si autoritate un protec- operatiile for viitoare impotriva geto-dacilor si
torat asupra Crimeei si asupra regiunilor de la sa stavileasca prin santuri si valuri ridicate pe
gurile fluviilor Bug si Nipru. Prin reluarea aces- teren invazia barbarilor din rasarit.
tei politici, romanii urmareau in prima linie Marta in mans cu ocuparea capetelor de
salvgardarea intereselor for comerciale, pe cat pod si a punctelor strategice din Transdanubia,
posibil a navalirilor barbare din rasarit si romanii cuprinsera puncte de sprijin si in
exercitarea unui control cat mai sever asupra campia Tisei. Inca din anul 5 p.Chr., ei patrun-
necontenitelor miscari ale diverselor semintii sera acolo, ocupand si fortificand
orientate in migrarea for spre apus. Tauruminium din fata Singidunurn-ului
(Belgrad) si inaintara apoi pe Tisa in sus, pana
la Partiscum (Seghedin) si pana la linia
12. Ridicarea valului numit Brazda lui Muresului.
Novac sau Troian Pe la finele secolului I p.Chr. romanii isi
consolidara de-a binelea stapanirea asupra
In legatura cu izbanda lui Tiberius Panoniei, prin crearea de centre militare impor-
Plautus Silvanus Aelianus asupra geto-dacilor tante la Vidobona (Viena), Carnesutum
din Transdanubia, s-a pus poate cu oarecare (Altenburg), Savaria (Sleinamanger), Arraba
temei si ridicarea marilor valuri romane, (Raab) si Aquinum (Buda). In conformitate cu
cunoscute pana astazi sub numele dc Brazda acesle insemnate largiri de granita, Panonia fu
Jul Novac. Valurile acestea pornesc dc Ia Turnu imparlita in cloud unitati administrative:
Sevcrin si pot fi urmarite de-a lungul linici care Panonia Superioara sl Panonia Inferioara.
desparte regiunca de campic de zona de In fclul acesta, romanii intelescra sa-si
dealuri, &parte, pana in valca Sire Lulu! la asigure, din vrcmc, pozitil strategice ncccsarc
Adjud. De acolo valul strabate Moldova pana la pentru lovitura decisiva impotriva geto-dacilor.
Prut. La Valid lui Isar, valul trece Pallid in La randul tor, gelo-dacii isi deters bine scama
Basarabia, uncle marcheaza vcchca linic dc de pericolul care ii ameninta si de accea adop-
granita a Bugeacului cu atingerea lacurilor tara masurile de aparare impuse de impre-
Catalpugsi Conduc pentru a ajunge la limanul jura'ri.

Coif de aur, gasit Ia Cotofancsti (jud.


Prahova); a aparlinut, probabil unci
capetenii locale geticc si dateaza de Ia
inceputul sec. IV i.d.Hr.

49
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Cap 'tofu' IV
CUCERIREA DACIEI

1. Regele Duras sau Diurpaneus, predecesorul lui Decebal


2. Situatia politica la urcarea pe tron a regelui Decebal
3. Luptele regelui Decebal cu imparatul Domitian
4. Primul razboi al impfiratului Traian contra Dacilor lui Decebal
5. Al doilea razboi intre daci si romani
6. Columna lui Traian de la Roma si monumentul de la Adamclisi

1. Regele Duras sau Diurpaneus, prede- 2. Situatia politica la urcarea pe tron a


cesorul lui Decebal regelui Decebal
In fata acestor grave amenintari, prede- Noul rege al dacilor, Decebal (86 - 106),
cesorul lui Deccbal, regele Duras,6 forma abre- nume7 care in limba daces inseamna cel ce std
viatA a lui Diurpaneus, concentra fortele mi- in frunle, adica principe, era socotit de triburile
litare geto-dace, incerca sa prevind atacul din geto-dace un principe foarte priceput in
partea romanilor, navalind in 86 p.Chr., prin mestesugul razboiului, eel mai energic si eel
surprindere, in Moesia si biruind pe romani mai iscusit in conducerea lui. De aceea,
intr-o lupta extrem de sangeroasa, lupta in triburile it ridicard in fruntea lor, infrangandu-
care cazu insusi guvernatorul Moesiei, Gneius si in fata primejdiei comune pornirile lor innas-
Opius Sabinus. Dupes toata probabilitatea, cute spre independents. Regele Decebal
Walla s-a dat la Nicopolis (Stari-Nikup) in intruchipa, impreuna cu marii sal predecesori,
Balcani. Biruinta aceasta neasteptata a geto- Dromihete si Burebista, pe cei mai stralucitori
dacilor asupra romanilor trezi din nou nadej- astri de pe firmamentul politic al Daciei carpa-
dea de libertate la semintiile miso-tracice din tine, care au aruncat peste veacuri razele lumi-
Balcani, care vedeau in Diurpaneus un at noase ale stralucirii si vitejiei lor.
doilea Burebista, restauratorul marelui impe- Regele Dromihete, care infruntase tru-
riu miso-geto-dacic, de pe ambele maluri ale fia macedoneand a guvernatorului Lisimach, a
Dunarii. fost eroul liberator al geto-dacilor de sub robia
Dar nadejdile aceslea se dovedira seculard a agatirsilor. Cu urcarea sa pe tron
curand zadarnice. Atacul neasteptat din partea s-a incheiat epoca scito-agalirsa, care dainuise
regelui geto-dac facu pe imparatul Domilian mai bine de patru secole (700 a.Chr. - 300
(81 - 96) sa acccicrczc pregatirile de razboi p.Chr.) si a inccpul epoca dacica, care dainui si
pentru a razbuna cu un ceas mai degraba ea alle palm sute de ani (300 a.Chr. - 106
moartea lui Gneius Opius Sabinus. Cu gandul p.Chr.). Redobandirea independentei politice
acesta, Domitian incredinta. pe Cornelius aduse cu sine renasterea civilizatici tracice in
Fuscus cu misiunea de a infrunta indrazneala Transdanubia si Dada. Aceasta fusese intre-
regelui Diurpaneus. Acesta a avut de sustinut ruptes de invazia scito-agatirsa, primind
multe si grele lupte impotriva regelui geto-dac, pretioase imbolduri cello-elenice, si a ajuns la
pang ce izbuti infranga, sa-1 alunge pesle inceputul erei crestine la mare inflorire pc Wale
Dunare, impreuna cu aliatii sal transdanubieni taramurile, pregalind astfel climatul priincios
si sa -1 urmareasca pana in Dacia. Mahnit peste pentru receplarea limbii .si cullurii romane.
masura de acesle grele infrangeri, Diurpancus Dromihete rasa urmasului sau Oroles o tars
trecu deodata comanda trupelor si coroana units si consolidates politiceste, astfel ca sl
regard a Daciei asupra lui Decebal, cel mai acesta se putu afirma ca vajnic stapanitor al
razboinic dintre numerosii sell de triburi ai geto-dacilor. Numai sub urmasii lui Oroles,
dacilor. inclinarea miso-geto-dacilor spre dezbinare si
individualism local, de trib reduse fortele lor
ofensive si slabi pulerea lor de aparare pana

50
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom'anilor

la mijlocul secolului I a.Chr., cand triburile era serioasa, aceasta o demonstra curand
miso-geto-dace, zguduite de pericolul roman marea expeditie a romanilor impotriva dacilor
care le. ameninta, putura fl din nou unite sub din anul 87 p.Chr.
regele Burebista, pentru a da cea mai stralu-
cita dovada de virtutile for razboinice.
Al treilea din acest falnic manunchi de 3. Luptele regelui Decebal cu imparatul
intemeietori de tars a fost regele Decebal, care Domitian
a inteles sa lupte pans la jertfire de sine pentru
libertatea si independenta regatului sau. Prin In cursul anului 87, imparatul
chemarea sa la domnie, ajunse in fruntea geto- Domitian dezlantui campania contra dacilor.
dacilor unul dintre cei mai darji si neimpacati Imparatul se opri la Naissus (Nis) si incredinta
adversari ai imperiului roman. Noul rege inte- comanda lui Cornelius Fuscus, care izgonise
lese sa-si asocieze pe toti barbarii transdanu- cu un an inainte pe Diurpaneus din Moesia.
bieni si sa-i mobilizeze in lupta inversunald Mandra de acest succes de arme, ostirea
impotriva romanilor cotropilori. Coalitia aceas- romance trecu Dunarea la Oescus (Gigeu) in
ta a barbarilor ameninta serios linistea imperi- fata Sucidavei (Celei) ceva mai sus de gura
ului roman atat la Dunare, cat si la Tisa de mai Oltului. In fata atacului, dacii bateau in
bine de cloud decenii. Ea n-a putut fi infranta retragere spre muntii impaduriti, fortificatii
decat prin lupte grele si sangeroase de naturale care serveau ca loc de refugiu si de
imparatul Marcus Ulpius Traianus, vrednic si adapost contra navalitorilor. Comandantul
egal adversar al regelui Decebal. roman se lass atras in cursa de adversar, care,
Spre deosebire de marii sai predecesori, asteptand momentul prielnic, trecu subit la
regele Decebal nu se putea intemeia in giganli- contraatac sl aplica romanilor navalitori una
ca sa lupta dc aparare in contra romanilor din cele mai dureroase lovituri din cate suferi-
decat pe triburile dace propriu zise, care it ridi- sera pans atunci din partea dacilor. Cornelius
casera pe tron. Fiindca pe vremea sa atat moe- Fuscus fu ucis in lupta, iar armata comandata
sii din dreapta Dunarii, cat si triburile getice de el fu in buns parte macelarita. Pe langa un
din Transdanubia, adic5. din Muntenia si mare numar de prizonieri, dacii ajunsera si in
Moldova de mai tarziu, ajunsesera dependente posesia unui bogat material de razboi,
de imperiul roman. Dar imprejurarea aceasta cuprinzand arme de tot felul, masini de asalt,
nu-1 descuraja pc Decebal de a incepe lupta sleaguri si imbelsugate provizii. Locul infran-
hotaratoare cu inamicii seculars ai patrici sale, gerii lui Cornelius Fuscus inca n-a putut fl
fiindca avca o firc razboinica si indrazneata si identifical. Natalia trcbuic sa 11 avul loc undc-
se bucura de neclinlila incrcderc a cona(io- Vil in valca Oltului, mai sus de valul Jul Novae,
nalilor sai, care it considerau vrednic de a intr-un Wren inchis, pe linia in care regiunea
purta coroana Dade! carpatice. de dealuri se intretaie cu cea de munti.
Dio Cassius8 ni-1 infatiseaza ca pe un Catastrofa lui Cornelius Fuscus a trezit un
om priceput in mestesugul razboiului si iscusit dureros rasunet in lumea romans. Cornelius
in conducerea lui, intelegand cand trebuie sa Tacitus relateaza ca in urma acestei
loveasca si cand sa se retraga. El era mester in sangeroase infrangeri nu mai putea fi vorba de
asternerea de curse si iute la fapta, neintrecut subjugarea dacilor, ci mai curand de lupta
in folosirea izbandei, cat si in dregerea infran- pentru apararea granitelor si a existentei
gerii suferite. Astfel deveni Decebal timp de imperiului.
cloud decenii un adversar periculos al imperiu- Infrangerea lui Fuscus starni si mai
lui roman. Pentru a face fata primejdiei care it mult pornirea imparatului Domitian impotriva
pandea la tot pasul, regele dacilor se grab! sa dacilor. El hotari sa atace pe Decebal din nou,
refaca si sa completeze aparatul de razboi al si anume din Moesia Superioara. In scopul
tarii sale, angajand mesteri si tehnicieni acesta el incredinta pe Tettius lulianus cu con-
romani si incheind cu vecinii conventii militare ducerea operatiilor in contra dacilor. Pornind
pentru caz de razboi. Asa infra Decebal in de la Virninacium (Costolaci), el trecu Dunarea
tratative cu sarmatii din luncile Tisei si cu bas- la Lederata (Palanca) mai sus de gura Nerei, si
tarnii si roxolanii din regiunile nord-estice ale inainta pe rail Apo (Caras) in sus pana la
Transdanubiei. Solii lui ajunsera si la regele Argidava (Varadia) unde trecu raul pentru a
Pacorus al partilor pentru a-1 pune in garda ajunge la Berzovia (Jidovin), situat pe Berzovia
fata de primejdia romans si pentru a-i propune (Barzova), un afluent al raului 77biscus (Timis)
o alianta milliard contra romanilor care pe care it atinse mai jos de Lugoj, la Tapae,
amenintau libertatea si independenta ambelor care cu greu poate fi identificata cu Tabia de
popoare. Ca amenintarea din parlea romanilor azi, mai jos de Lugoj. Ea trebuie cautata in

51
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

valea Bistrei, in partite Bantarilor, din preajma impotriva marcomanilor, precum arata
curmaturil de la Poarta de Fier. Acolo i1 astepta inscriptia lui C. Velius Rufus de la Tivoli. Este
ostirea Iui Decebal. Lupta dintre romani si daci de bund seams vorba de regiunile dacice din
a fost foarte apriga si s-a sfarsit cu infrangerea Banat, pe care romanii le ocupasera in urma
sangeroasa a dacilor. expeditiei for impotriva lui Decebal. In schimb,
Prin lzbanda aceasta Tettius Iulianus insa, imparatul, care avea motive sa se
isi deschide drumul spre capitala lui Decebal - increada in loialitatea regelui dac, se intoarse
Sarmizegetusa (Gra'diste), care se gasea la nord la Roma pentru a sarbatori izbanda asupra
de Poarta de Fier de la Zaicani, in tara dacilor, dar Cara sa-si fi insusit titlul de dad-
Hategului. Pentru a opri inaintarea navalnica a cus, dupes obiceiul invingatorilor, pentru a nu
romanilor spre resedinta sa, Decebal recurse la jigni susceptibilitatea regelui Decebal, pretin-
stratagema camuflarii- trunchiurilor de copaci sul sau.prieten si aliat.
retezati pand la inaltimea unui stat de om in Intelegerea cu romanii, oricat de umili-
ostasi dad pentru a impresiona pe adversar toare parea in ochii unui rcge energic si viteaz
prin multimea ostirii sale. Stratagema prinse si ca Decebal, ii ingadui ragazul necesar pentru a
determine pe invingatorul de la Tapae sa se se folosi de toate avantajele pe care ea i le
retraga spre Dunare, pe drumul pe care inain- oferea. Regele se folosi de tehnicienii romani
tase indata ce Decebal, vazan. du-si amenintata pentru a-si reorganiza ostireasi a-si repara for -
capitala, se grabise sa-i trimita imparatului tificatiile cele mai ascunse. In felul acesta el
Domitian solie de pace. Solia fu bine primita de reusi sa readuca Dada in stare de aparare fats
imparat, care chiar in vremea aceea avea de de oricine, chiar fats de romani. Asa se explica
respins un atac pe care marcomanii si guazii ii perioada de pace si liniste din partea dacilor, in
intreprinsera contra Panoniei. timpul domnici imparatului Domitian si chiar a
Acolo, undcva in Panonia, priori urmasului acestuia, a balranului Cocceius
Domitian solia daca, in fruntea carcia se gasea Nerva (96 - 98).
insusi Diegis, fratele lui Decebal,9 care aducea
cu sine un numar de prizonieri romani si
bogate trofee de razboi, pe care dacii le luasera 4. Primal razboi al imparatului Traian
de la romani in luptele anterioare. Solia daces fu contra dacilor lui Decebal
primita de imparat cu mulla bunavointa.
Domitian lua cunostinca de declaratiile de 0 schimbarc radicals in raporturile daco-
supunere ale dacilor fats de imperiul roman si romane sc produsc numai dupes urcarea pe
se arata dispus de a recunoaste formal pe tronul cezarilor a tanarului si energicului
Decebal ca rege clientelar, savarsind chiar Marcus Ulpius Traianus (98 - 117)10 care se
obisnuita incoronare simbolica in persoana lui convinse, curand dupes venirea sa la domnie,
Diegis. lar pentru ca Decebal sa poata oferi ca regele Decebal nu intelegea deloc sa se corn-
romanilor cuvenitul ajutor contra marco- porte ca rege federat si clientelar al Romei si ca.
manilor, guazilor si sarmatilor iagizi, impara- dimpotriva, el facea pregatid aprige de razboi
tul consimti sa recunoasca pe Decebal ca "fe- pentru redobandirea vechii sale neatarnari.
derat al imparatului" si sa-i trimita chiar sub- Imparatul Traian ocupd un loc de frunte in
sidii banesti. Imparatul ingadui, de asemenea, randurile celor mai mad carmuitori de
sa se puna la dispozitia regelui dacilor, pe popoare. Izvoarele timpului ii considera ca
langa arme si material de razboi, mesteri si "optimus princeps".
ingineri romani, care sa-i ajute la lucrarile de A avut un respect profund fatal de cor-
fortificatii, ca unui prieten aliat ce pretindea a pul legiuitor al imperiului si bunatatea lui
11 in viitor. Se prea poate ca romanii chiar devenise proverbiala. Urmasii sai pe tronul
atunci sa fi cuprins capetele de pod din stanga imperial al Romei erau salutati cu urarea de a
Dunarii de pe malul banatean si oltean pentru fi mai norocosi decal Augustus si mai buni
a tine in frau pe dad si a-si asigura pozitii decat Traian - felicior Augusto, melior Traiano.
strategice importante in vederea operatiilor El considera problema daces una din cele prin-
viitoare. cipale si ardente ale imperiului roman.
Romanii isi dadeau bine seama ca Prietenii sai sustineau ca Traian obisnuia sal
supunerea regelui Decebal fats de imparatul incheie totdeauna declaratiile pe care be facea
Domitian nu era decat un simulacru la care se cu solemnul angajament: "Asa imi voi preface
vedea nevoit, sub presiunea imprejurarilor Dada in provincie romans ".
neprielnice. El accepts numai de forma rolul de Pentru aducerea la indeplinire a acestei
rege clientelar al Romei si ingadui trecerea hotarari, Traian incepu chiar din primul an de
legiunilor romane prin teritoriul dac in lupta

52
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

domnie pregalirile de razboi contra dacilor. ziliile dacilor din munti nu puteau fi cucerite
Motive le pentru aceste pregatiri i le oferea cu decat printr-un atac combinat din apus si din
prisosinta insusi regele Decebal, care se credea rasarit. In scopul acesta ei organizara o a doua
destul de bine inarmat, pentru ca sa poata armata de invazie in Dacia, care, inaintand pe
nesocoti angajamentele fata de imperiu si sa se Valea Cernei in sus, sa se uneasca cu fortele
poata gandi la un razboi de revansa impotriva armate care patrunsesera pe valea Timisului.
romanilor. El grupase in jurul sau capeteniile Dar nici Decebal nu ramase inactiv in timpul
barbarilor ostili imperiului si intari fortificati- iernii, ci, folosindu-se de Dunarea inghetata,
ile, pentru a putea tine piept oricarui atac, din repezi, in unire cu aliatii sai barbari, unitati
once parte s-ar fi produs el. Dupes marturia lui sprintene in Moesia, pentru a zadarnici pla-
Dio Cassius, Decebal se straduia sa redoban- nurile romanilor. Traian preintampind insa
deasca vechiul hotar al Daciei la Dunare. lovitura si respinse pe agresori peste Dunare
In al patrulea an de domnie, imparatul cu pierderi mars si sangeroase.
Traian se crezu destul de bine pregatit pentru In primavara anului 102, roman!! re-
a intreprinde campania contra dacilor, cu luard operatiile in contra dacilor. La noua ofen-
hotararea ferma de a pune capat uneltirilor siva impotriva lui Decebal colaborard si
necontenite ale regelui Decebal si de a preface unitatile care, inaintand pe Cerna in sus, se
Dacia in provincie romans, o hotarare eroica si unira cu grosul armatei comandate de Traian.
cu grave urmari istorice in desfasurarea ei Dar si de aceasta data forta ofensiva a
viitoare: romanilor se lovi de puternicele fortificatli ale
In primavara anului 101 p.Chr. Traian dacilor, care stapaneau trecatori prin
intreprinse prima sa campanie in Dacia. numeroasele castele de pe coama muntilor din
Pornind de la capetele de pod ocupate de preajma Sarmizegetusei, care nu putea fi
romani Inca din timpul lui Domilian, ostirea cucerita atat de usor. Cum insa romanii
romans inainta prin Banat spre capitala strangeau tot mai mult cercul de asediere din
Daciei. Linia de patrundere ducea "pe la jurul capitalei, Decebal isi dadu seama ca sortii
Bersovia la Aixis" (Azizis), precum arata sin- izbandei nu puleau cadea in favoarea sa.11 De
gurele randuri ce ni s-au pastrat din comen- aceea, el nu pregeta de a trimite repetate solii
tariile lui Traian asupra campaniilor sale con- de pace in lagarul imparatului. Ele tura
tra dacilor, pierdute din nefericire. Bersovia, respinse parg nu se prezenta regele Decebal
situates pe raul Bersovia (Barzava), un afluent insusi in fata imperatorului. Columna lui Tra-
al Timisului, a fost identificata cu Jidovin de ian ne-a pastrat scena acestei intalniri:
astazi, iar Aixis sau Azizis, situat la nord-est de Decebal fu primit de Traian stand pe tron,
Bersovia, corespunde, dupes toata probabili- inconjurat de generalii sal si adumbrit de
tatea, Ezerisului din zilele noastre. De acolo steagurile armatei sale biruitoare. Imparatul
ostirea romans se indrepta spre est in valea ingadui pacea sub conditii destul de grele pen-
Timisului si a Bistrei, spre curmatura de la tru daci. Regele for trebui sa se oblige de a
Porti le de Fier, unde intampina prima rezis- preda armatele, masinile de razboi, deopotriva
tenta serioasa din partea dacilor. Ciocnirea cu mesterii romani care deprinsesera pe daci
sangeroasa a avut loc si de asta data la Tapae. cu intrebuintarea for de a &drama cetatile de
Daces rezistenta dacilor fu infranta in campul aparare, de a restitui pe dezertori si de a
liber, totusi trecatoarea de la Porti le de Fier, de renunta la toate cuceririle teritoriale in afara
la Zaicani, fu aparata vitejeste de Decebal, ast- granitelor Daciei. Decebal trebui sa reintre in
fel ca drumul spre capitala Daciei transil- vechea sa situatie de rege clientelar al Romei,
vanene Sarmizegetusa ramase, ca si pe vremea renuntand la o politica externs proprie si
lui Domitian, inaccesibil pentru romani. inglobandu-se, in toate, politicii generale a
Se vede ca trecatoarea aceasta era prea imperiului. El se obliga formal sa nu mai
bine intarita si aparala de Decebal, pentru ca primeasca sub nici o forma cetateni romani in
Traian sa o poata lua in cursul campaniei din serviciile civile si militare ale regatului sau. Dar
anul 101. De aceea, imparatul consolida cat cea mai grea conditie pentru Decebal era fall
putu mai bine pozitiunile ocupate in Banat si indoiala renuntarea formals la capetele de pod
fiindca intre timp cazuse iarna, el amana con- de pe malul oltean si banatean al Dunarii, pre-
tinuarea ofensivei pentru primavara anului cum si asupra hinterlandului for pans in
urmator, 102 p.Chr. Carpati, deci Oltenia si Banatul intreg. Caci
In timpul iernii insa adversarii nu este mai mult ca probabil ca dupes prima cam-
ramasera. inactivi. Atat Decebal, cal si Traian panie a lui Traian in contra dacilor, teritoriul
facura mari pregatiri pentru campania de camas acestora nu mai cuprindea nici Oltenia
primavara. Romanii isi dadeau seama ca po- si nici Banatul, ci se marginea numai la

53
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

regiunile de dincolo de coroana de munti din Decebal nu vedea cu ochi bunt con-
podisul dacic propriu zis. La concluziile acestea structia podului st nici febrilele pregatiri de
duc marturiile fragmentare care ni s-au pastrat razboi ale romanilor, dar in fata primejdiei nu
asupra campaniei *i care amintesc de ramase nici el cu bratele incrucisate, ci trimise
retragerea lui Decebal "din teritoriul cucerit de soli la barbaric din vecinatate ca sa-i determine
Traian" ca si din provincia ocupata" de la o alianta cu el contra romanilor sub faldurile
romani. Iar Dio Cassius, relatand asupra steagurilor sale cu balaurii zburatori. De altfel,
ispravilor de arme ale lui Traian asupra regele dispunea de armament, de arme si de
Dacilor, arata ca imparatul Iua "muntii intariti ma*ini de razboi. Mai mult, Decebal, in con-
cu ziduri", unde gasi arme. ma*ini *I robi. tradictie cu stipulatiile tratatului de supunere
In conditiile acestea, a*a de grele pen- fata de roman!, avu grija sa nu darame toate
tru Decebal, s-a putut incheia pacea intre fortificatiile din Dada, ci sa pastreze o buna
romani si dad, in toamna anului 102, cand parte din ele *i sa ridice in taina altele not.
imparatul Traian, multumit de izbanda sa si Urmele acestor vechi fortificatii dacice s-au
increzator in cuvantul regelui Decebal, se rein- pastrat pand astazi pe piscurile de munti din
toarce la Roma insotit de o numeroasa solie de valea Sebe*ului, a*a bunaoard la Costesti,
dad, veniti la Roma sa intareasca in fata se- Piatra Rosie, Gradistea Muncelului si altele, pe
natului legamantul de supunere a regelui lor. coama muntilor din preajma Portilor de Fier *1
Intemeindu -se pe buna credinta a regelui din valea Bistrei. Vestile acestea starneau tot
Decebal, dar mai ales pe garnizoana romans, mai mult pornirea lui Traian contra lui Decebal
pe care o lasase in Dada banateana, imparatul *I-I determinara la o actiune cat mai grabnica.
Traian se crezu in drept sa serbeze marele sau *i mai hotarata.
triumf asupra dacilor *i sa primeasca titlul Motive plauzibile pentru declararea de
onorific "Dacicus". razboi erau destule. Traian alesese dintre aces-
tea cauza iazigilor, care se planscsera la Roma
ca Decebal ar fi cuprins o parte din tara lor.
5. Al doilea razboi al lui Traian cu Rcclama (Ica accasta detcrmina senatul roman
Decebal s5 declare pc Decebal "host is", adica du*man
al poporului roman, coca cc echivala cu o for-
Bucuria romanilor in urma supuncrii maid declaratie de razboi. In urma acestei
lui Decebal n-a Post insa decal de scurta declaratii, imparatul Traian porni din nou la
durata, fiindca acesta primise conditiile de Dunare cu gandul hotarat de a supune Dacia
pace impuse de Traian nu pentru ca ar fi avut si a o preface in provincie romana. Si astfel se
de gand sa be respecte, ci numai pentru a scapa dezlantuira in anul 105 p.Chr. lupte grele si
din stramtoarea in care se afla. De aceea, mare sangeroase intre romani si daci, care dainuira
fu uimirea imparatului - zice Dio Cassius - aproape dot ant *i se terminara cu distrugerea
cand i se aduse la cuno*tinta. ca. Decebal regatului lui Decebal si cu organizarea Dade!
unelteste pe fata contra legamantului de pace, in provincie romana.
ca primeste din nou dezertori in serviciile sale, De asta data imparatul porn! din
ca recladeste cetatile Si ca trimite soli la Moesia Inferioard, trecu podul de la Drobeta *i
popoarele vecine, ademenindu-le sa treaca de inainta apoi in cloud coloane pe Jiu *I pc Olt in
partea sa sl ca uzurpase chiar o parte din teri- sus, deschizandu-si drum prin pasurile Vulcan
toriul iazigilor. Intrigat de atitudinea ostila a si Turnu-Rosu spre capitala Dacilor Sarmize-
regelui dac, imparatul hotari sa intreprinda o getusa, care era o cetate bine intarita *i
noua campanie contra dacilor. aparata viteje*te de Decebal *1 de eroicii sal
In acest al doilea razboi contra lui tovarasi de arme. In fata cetatii se uni cu tru-
Decebal, Ostirile romane pornira de la cunos- pele care inaintasera acolo prin Banat si fu silit
cutele lor capete de pod din Banat *i Oltenia. sa sustind contra dacilor lupte extrem de grele
Pentru o legatura mai trainica cu regiunile *i sangeroase, precum se evidentiaza aceasta
transdanubiene, Traian incepu constructia pe Columna lui Traian. Dar cu toata rezistenta
unui pod peste Dunare, opera arhitectului eroica a dacilor, invinse in cele din urma supe-
Apolodor din Damasc. Podul fu construit la rioritatea tehnicii romanilor in me*teugul
Drobeta (Turnu Severin) pe 20 de piloni, cu un razboiului. Impotrivirea dacilor fu infranta.
cap de pod intArit in Drobeta, pe malul stang al Cetatea Sarmizegetusa fu cucerita si daramata
Dunarii. Astfel incepu in anul 105 al doilea de romani. Decebal fugi in munti unde isi
razboi al romanilor contra dacilor, care avea sa adund resturile stilt sale infrante, pentru o
determine pentru totdeauna soarta regatului ultima sI disperata" rezistenta.. Dar o actiune
dac. unitara contra romanilor nu mai era posibila.

54
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

De aceea, rezistenta dacica degenera dupa cum acestei credinle ei merg la moarte mai veseli
se *tie din numeroasele lucrari asupra acestei decal- la orice alta calatorie"
disperate inclestari intre cloud neamuri, Rezistenta dacilor a fost asa de darza,
intr-un razboi de guerillas din vale in vale, din incat un scriitor antic putea sustine ca ostasii
pisc in pisc pans la ultimul loc de scapare a romans care luptasera in Dada, ajungand sa se
unui neam ce se voia cu orice pret cu regele bata cu partii, dispretuiau sagetile acestora, fats
vanat pana la pierire. Undcva in muntii de "ranile deschise pe care le primisera prin
Apuseni, regele Decebal, cu ai sal, fu inconju- casele dacilor". Victoria asupra dacilor a fo'st
rat si facut prizonier cu sotia sa Sma la *i cu doi sarbatorita la Roma cu un fast neinchipuit de
copii ai sal. Dar cand patrulele romane ajun- cetatenii urbei eterne, care primird pretioase
sera la ascunzisul eroului, asa de aspru incer- daruri si remuneratii. Festivitatile comemorative
cat de soarta, nu-1 mai gasira intre cei vii, ci dainuira. 123 de zile. In arena comparara 10.000
mort, cu o larga rang la gat. Se spune ca. dup.& de gladiatori in lupta cu 11.000 de flare salba-
ce Decebal isi ascunsese comorile in albia lice si imblanzite. Reprezentantii popoarelor din
Streiului, intinse masa din urma tovarasilor sat cele mai indepartate colturi ale ecumenei venires
de lupta, pentru a sorbi impreuna izbavitoarea la Roma ca sa prezinte urar. ile tor.
bautura a mortis si a se arunca apoi in spades Principalii colaboratori militari si poli-
pentru a nu cadea viu in mainile dusmanilor tic! ai lui Traian in campaniile sale contra
sal si ale cotropitorilor tariff sale. Asa era obi- dacilor furs, pe langa Longinus si Papirius
ceiul dac si asa murise si unul din inaintasii Marcellius, ambii prinsi de dad in razboi, C.
sal, regele Roles. Julius QuadrailiS Bassus care fu incredintat
Decebal se impotrivi 'Ana in clipa dupa razboi cu organizarea si administrarea
suprema a vietii sale. Monarhul dac - zice N. noii provincii si comandanti de armate ca
forga12
- imparatul barbarilor, urma datinci Manias Zaberius Maximus si Lucius Quietus,
deosebite a poporului sau, care, credincios care cucerisera redutele de la Tapae.
ideii de nemurire, cunoaste alte drumuri spre o In amintirea luptelor cu dadi, Traian
linistita viata eterna. Dusmanul cel mai ridica la Roma vestita sa columna, o opera a
indraznet, cel mai statornic si cel mai viclean, arhitectului Apolodor din Damasc, construe-
dar si sufietul eel mai mare prin ambitie si torul podului peste Dunare de la Turnu
rezistenta, pe care pana atunci ii intalnise Severin. Coloana aceasta prezinta cel mai corn-
Roma Imperials, nu mai era in viata. Sfarsitul plet document despre razboaiele romanilor cu
darzului barbar fu vrednic de viata lui si de dad! si despre cucerirea sangeroasa a acestei
intreg trecutul de lupta pe care it incorpora, ca provincii.
si de credinta pe care o aratase neamului sau. Coloana13 a fost ridicata. in 113 p.Chr.;
Traian isi retinu cornul de zimbru imbracat in este construita din 23 de blocuri colosale de
our al regelui dac, pe care ii inching lui Zeus marmura alba, avand inaltimea totala de circa
Kasios. 30 m. Baza ei este format& dintr-un piedcstal
Cu moartca lui Deccbal fu zdrobita patrat, impodobit cu ghirlandc si trofee si cu o
ultima rezistenta a dacilor care disparura din- labia pentru inscriptia comcmorativa.
Ire popoarcic independente ale lumii. Imperiul La varful coloanei se gaseste o terasa pe
roman cuprinse in hotarcle sale intreg podisul care era asezata statuia imparatului Traian,
transilvancan. turnata in bronz aunt. De jur imprejurul
coloanei, pe o bands circular& in forma de spi-
rals, lunga de vreo 200 m, sunt scoase in relief
6. Columna lui Traian de la Roma si scenele principale din razboaiele daco-romane.
monumentul de la Adamclisi Pe dinlauntru coloana are si o scars pana sus
pe terasa, primind lumina prin cateva feresti
Dupes relatarile imparatului Julian ingusLe, scobite din distanta in distanta. La
Apostatul, insusi Traian, invingatorul dacilor, anul 1587 statuia imparatului Traian a fost
le-ar fi recunoscut vitejia si patriotismul fara inlocuita din ordinul Papei Sixt al V-lea cu sta-
pereche, zica.nd: tuia Sfantului Apostol Petru. Reliefurile
"Am subjugat pe acesti geto-daci, cei mai coloanei reprezinta scene din cele cloud cam-
razboinici dintre toate neamurile, cate au exis- panii ale lui Traian cu dacii. Reliefurile sunt in
tat vreodata, nu numai din' cauza puterii for cea mai bund parte bine pastrate si fac, din
lizice, dar si din pricina invata turilor lui punct de vedere artistic, fala mesterului care
Zamolxis, care este intre ei asa de slavit. Acesta le-a sapat.
le-a impregnat in inima credinta ca ei nu mor, Cu trei ani mai inainte, la anul 110
ci isi schimba numai locuinta 0 din pricina p.Chr. Traian ispravise monumentul inchinat

55
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

zeului razboiului Mars Ultor, Marte Razbuna- copac imbracat cu lorica si pulpare si avand in
torul, pentru biruinta sa asupra dacilor la punctele care reprezinta umerii grupuri de scu-
Adamclisi, in valea raului Carasu, la 15 km turi si land. Deasupra se gasea un coif care
distanta de Dunare, o mareata ruin care dom- n-a fost Inca descoperit. Pe monument sunt
ina intreaga regiune. Ea are forma unui corp reprezentate scene si figuri, care sunt sculptate
cilindric, cu partea superioara semisferica si la parte pe metope, parte pe creneluri. Metopele
baza cu o scars circulars cu 7 trepte. reprezinta scene din luptele care se refers lja
Constructia este foarte solids, zidita din razboaiele lui Traian cu dacii, iar crenelurile in
sfaramaturi de piatra, legate intre ele cu ten- special reprezinta pe prizonierii barbari. Din
cuiala de var foarte rezistenta. Sapaturile au scenele de pe metope s-au pastrat 49 din 54
fost conduse de Grigore Tocilescu si de arhe- cate erau. Spre deosebire de columna lui
ologii germani Otto Bendorf si Gh. Niemann. Traian de la Roma, executia artistica a trofeu-
Ele au scos la iveala forma originala a monu- lui de la Adamclisi lass mult de dorit.
mentului. Uncle piese de monument au fost Alaturi de monument, Traian facu un
transportate la Bucuresti si se gasesc azi mormant colectiv 7n cinstea si amintirea prea
depozitate la Muzeul militar din Parcul Carol. vitejilor barbati care au murit pentru tara"- in
Monumentul a fost studiat si descris honorem et memoriam fortissimorum virorum
mai apoi de Vasile Parvan.14 In forma sa origi- qui pro re publica ocubuerunt, monumentum
nala avea circa 10 m in inaltime si 27 m in fecit insemnand pe zidurile lui numele tutur-
latime in diametru, find imbracat pe dinafara or celor cazuti.
cu blocuri de piatra cioplita si acoperit cu lespezi In preajma celor cloud monumente ale sale,
de piatra asezate in forma de solzi. Deasupra se imparatul Traian funds si o colonic de cetateni
afla un trofeu de piatra inalt de peste 10 m. romani care se numea Tropaeum Traiani. La
Astfel intreg monumentul avea o inaltime de 32 anii 115 - 116 cetatenii din Tropaeum Traiani
m si un diametru la baza de 38 m. ridicara si ei la randul lor, in micul for targ, un
Trofeul era compus dintr-un trunchi de monument in cinstea razboinicului imparat.

In amintirca luptclor grele date in iarna 101-102 cu dacii, romanii au ridicat in anul 109,
monumcntul Tropacum (Adamclisi - jud. Constanta)

56
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul V

DACIA SUB DOMINATIA ROMANA


1. Hotarele Daciei
2. Chile de comunicatie
3. Armata
4. impartirea in cele trei Dacii
5. Restaurarea capitalei - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa
6. Coloniile, municipiile, satele, catunele si conacele
7. Autonomiile locale
8. Impozitele
1. Hotarele Daciei raurilor Mare, Iza si Viseul din Maramures. lar
spre vest, Dada se marginea cu Panonia pe o
Dupes terminarea fericita a campaniei a linie care ducea de-a lungul cursului meridio-
doua contra dacilor si dupes inchcierea marilor nal al Tisci pana la rcvarsarea sa in Dunare,
festivitati popularc la Roma in legatura cu mai sus de Bc 'grad (Singidunum). Provincia
infrangerea lui Dccebal si cucerirca rcgalului Dacia cuprindca dcci in hotarele sale
(lac, impAralul "I'raisut incept' indalA organl- Trans Ilvanla propritt zisa imprettna cii
zarea polllIcA sl admInIslrallvA a non pnwincil Crisana, Bann hit si Oltenia, avAnd, dupa
Dacia. Trupcic romane cuprinsera capilala socotclile lui Eutropius, in circuit, un milion de
Sarmizegetusa, deopotriva cu punctele strate- past - decks centena passum - ceea ce ar core-
gice din Dada, ale care! hotare urmau sa lie spunde unei circumferinte de vreo 1.470 kilo-
asezate definitiv. Granite le Daciei Traiane metri. Indicatia aceasta cuprinde in sine cea
urmau in general coama Carpatilor, in lantul mai buns dovada ca provincia Dada nu
carora insasi natura cuprinsese aceasta fru- cuprindea in granitele sale nici Muntenia si
moasa tars. Fruntaria dinspre rasarit era mar- nici Moldova, cad in cazul acesta circuitul
cata de lantul Carpatilor moldovenesti, pand la Dade! ar fi trebuit sa fie mai mare. Niel Tabula
curmatura Buzaului, tar de acolo se ducea pe Peutingeriana nu face mentiune decal de cane
coama muntilor spre vest, pana la crestatura de comunicatie din Oltenia, Banat si
de la Turnu Rosu, unde Oltul strabate masivul Transilvania. Ea nu aminteste nimic de dru-
muntos spre a-si deschide drum larg spre murile care strabateau Muntenia si Moldova.
Dunare, marcand totodata si hotarul intre In cuprinsul hotarelor aratate mai sus,
Dada si Transdanubia. strabatute de apele Oltului, Muresului,
Regiunile de la miazazi si rasarit de Crisurilor si Somesului, s-a desfasurat viata
aceasta linie de granita, adica Muntenia si romana. in Dada Traiana timp de mai bine de
Moldova de mai tarziu, cadeau in zona de influ- un secol jumatate (107 - 275).
ents a Moesiei Inferioare cu centrul adminis- Prin insasi configuratia sa geografica,
trativ la Silistra (Durostorum). De acolo teritoriul Daciei se imparte in doua regiuni bine
organele administrative si militare patrundeau distincte una de alta. Este cadrilaterul
pe Arges, pe Dambovita, pe Siret si Prut in sus, Banatului si Olteniei, dintre raurile Tisa si Olt
strabatand campia munteand si regiunea - Mures si Dunare, si podisul transilvanean,
deluroasa. a Moldovei pand in partile imprejmuit de lantul Carpatilor cu faimoasele
bucovinene, unde s-au gasit monede romane sale curmaturi de la Portile de Fier si Turnu-
de la Traian si de la urmasii sal 'Ana departe Rosu, precum si de masivul stancos al
spre miazanoapte, pana la Hotin. Bucovina, Muntilor Apuseni.
Basarabia, Moldova si Muntenia cadeau deci in
sfera de influents militara, administrative si
economics a Moesiei Inferioare si nicidecum a 2. Chile de comunicatie
Daciei Traiane. La nord, Dacia gasise o granites
fireasca in lanturile de munti care desparteau Configuratia hidrografica a Dade! a
bazinul Somesului si al Crisurilor de cel al determinat structura si directia cailor de

57
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

comunicatie, ramasa aproape aceeasi din anti- mul ocolea soseaua principals a Daciei, se
chitate pana in prezent. Drumurile urmau cur- unea cu a treia ruta, care pornind de la
sul apelor si brazdau adanc lanturile muntilor Drobetis (Turnu Severin), urca Jiul pana la
pentru a strabate podisul dacic in intreg Corcina (Bumbesti) si, strabatand pasul
cuprinsul sau; nu erau largi, dar erau solid Vulcan, ajungea in valea Streiului, flancata
construite. Ele erau pietruite si inzestrate cu mereu, in dreapta si in stanga, de piscuri
indicatoare de distanta. (milliaria). Peste vai si inalte, cu urme de vechi fortificatii dacice. De la
rauri se construiau viaducte si poduri. De-a Subcetate ruta principals isi continua mersul
lungul cailor principale de comunicatie se pand la Aquae (Calan) si de acolo pana. la
gaseau statiuni pentru popasuri - mansiones .Petras sau Petris (Pietrele) situata mai jos de
si pentru schimbarea cailor - mutationes. Micia (Vetel) de Mures. La Patrae soseaua prin-
Statiunile acestea corespundeau postelor - cipal( a Daciei se unea cu drumul care pornea
dela posita static - sau menzilurilor de mai de la Partiscum (Seghedin) unde Muresul se
tarziu. Posta statului se numea cursus publi- varsa in Tisa. De acolo, drumul urma cursul
cus. Maistrul postelor se numea mai tarziu Muresului in sus pana la Micia si de acolo la
logofatul drumurilor. Urme de drumuri romane Petrae. De la Petrae soseaua principals, care se
s-au pastrat pand in zilele noastre, iar materi- unise cu rutele ce veneau de Ia Seghedin,
alul vechi s-a folosit pe alocuri pentru con- Orsova si Turnu Severin, isi continua direcha
strucha soselelor moderne. pe Mures in sus, atingand localitatile
Harta lui Castotius din secolul al IV- Germisara (Ghelmariu), Burticum, Blandiana
lea, editata de Petinger si numita dupa editor, pana la Apulum (Alba Iulia). Acolo soseaua se
ne-a pastrat reteaua de cai de comunicatie care int'alnea cu ruta care, pornind de la Cescus
pornea de la Dunare si ducea in Dacia. Cu aju- (Isker), trecea Dunarea la Sucidava (Celci),
Lorul el putern urmari accste drumuri in Wale pornca pc OIL in sus, atingand localitatile
$oselele principale porneau de Ia Amutria, Polendava, Castra Nova, Romula
Dunare din patru puncte mai insemnale si (Resca), Pons Aluli (lonesli), Buridava
patrundeau adanc in Dada, pastrand in gene- (Boroneasa), Castra Traiana (Gura Vail)
ral directiile principale dupa care se orientase Arutela (Bivolari), Praetorium (Cornet), Pons
imparatul Traian cu prilejul campaniilor sale Vetus (Caineni), Caput Stenarum (Boita). La
impotriva dacilor. Prima si cea mai importanla Boita drumul Oltului se bifurca, o linie ducea
rula pornea de la Viminacium (Costolaci), tre- pe Olt in sus prin punclele Cincsor - Hoghiz si
cea Dunarea la Lederata (Palanca Noua) de la Cumidava (Rasnov) la Augusta (Brett), unde se
gura Nerei si, linzand spre nord, traversa raul intalnea cu drumul Siretului care ducea la
Apo (Caras) la Arcidava (Varadia) si urma cur- Dunare, atingand Poiana, Domnesti, Ho-
sul Cernavatului pana la Centum Putea noscea, Ratele, Bratila si Bar-sanest', pentru a
(Surducu-Mare). De acolo drumul ducea Ia ajunge la Dinogetia. 0 alts ramura trecea prin
Berzovia sau Berzobis (Barsava) pe apa Cedonia (Sibiu) si Acidava (Miercurea) la
Barsavei iar apoi, deviind spre est, atingea Apulum (Alba Iulia) pentru a se uni cu linia
localitatile Agises (Ezeris) si Caput Bubali (intre principals care venea de la Sarmizegetusa.
Dolinesti si Valea Boului); de acolo traversand De la Apulum, ruta principals ducea pe
raul Tibiscus (Timis) ajungea la localitatea Mures in sus la Bruclava (Aiud) si la Salinae
Tibiscum (Caransebes). Acolo drumul se unea (Uioara), unde parasea Muresul si ducea la
cu Hula care, pornind de la Tabiata, trecea Potaissa (Turda) si la Napoca (Cluj), iar de
Dunarea la Dicrna (Orsova), urma apa Dierna acolo, prin Optaliana si Largiana (Cersic) la
(Cerna) in sus, atingea localitatile Ad Mediam Porolissum (Magura = Moigrad), capitala Daciei
(Mehadia), Praetorium (Plugava), Ad Ranno- Porolissense. De la Napoca urea un drum pe
niam (Cornea), Gaganis (Slalina), Maseliana Samus (Somes) in sus la Caseiu si Tarpeia
(Valisoara Carpa) si ajungea la Tibiscum (Tarchiu), Ilisua si Orhei spre Beclean, Bistrita
(Caransebes). De la Tibiscum drumul ducea pe si Rodna. De la Salina ducea o linie directs
Bistra in sus, atingand asezarile Acmonia spre est, pc valea Muresului, la Bogata,
(Zavoi), Agnavia (Sacu), Pons Augusti (Marga) Calugareni, Praetoria Augusta si de acolo la
si Tapae (Boutari), unde drumul intra in Odorhei, care era in legatura cu fortul de la
defilcul ingust al Poi-41r de Fier, din care iesea Hoghiz. Odorheiul era legat cu Apulum prin o
la Zaicani, pentru a ajunge apoi la Ulpia linie de comunicatie directs care atingea si
Traiana Sarmizegetusa. Sighisoara. Un indicator de distant(, un mil-
De la Sarmizegetusa, drumul ducea pe liarium din anul 108, care a fost descoperit pe
la Subcetate, unde Farcadinul si Raul Mare isi drumul principal dintre Apulum si Potaissa,
unesc apele cu cele ale Streiului. De acolo, dru- arata ca romanii incepusera constructia cailor

58
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

de comunicatie indata dupes cucerirea Dadei. granita se numeau "ripenses" sau "limitaner,
iar rezervele le formau a*a Humana "comi-
tatenses".
3. Armata Regiunile de granites mai expuse erau
aparate prin valuri - limes - care urmau sd
Ideea de stat roman era reprezentall in inlocuiascd lipsa unor fortificatii naturale, cum
Dada, ca de altfel *1 in celelalte provincii erau muntii, codrii sau apele. Asemenea valurt
vecine, prin o*tirea de uscat sf prin flota de pe furs ridicate intre raurile Some si Cris pentru
Dundre. Inaltul comandament al armatei i*i acoperirea van Somesului *iapararea municip-
avea sediul in capitala provinciei Ulpia Traiana iului Porolissum (Moigrad). Valuri similare par
Augusta Sarmizegetusa. Centre militare mai ses fi fost trase si in sud-estul Banatului. Un
importante erau Apulum si Porolissum. De-a asemenea val traversa raurile Bega si Pogdni*
lungul cdilor de comunicatie se gaseau lagdrele *i ducea la Cara*, iar altul pornea de la
intdrite in puncte strategice importante. In Timisoara sf ajungea pand la Barsava. Un al
Dacia stationau: Legiunea XIII Gemina, patrulea val incepea la Ali-Bunar si cobora la
Legiunea V Macedonica i LegYunea XXXV Dundre. In urma cercetdrilor mai recente, exis-
Ulpia Vitrix, toate trei adeverite prin cardmizile tenta acestor valuri a fost puss in discutie si
cu insemnele acestor legiuni gasite in Dacia. chiar direct contestatd.
Legiunea XIII Gemina i*i avea garnizoana la Necontestat de nimeni romane inses
Apulum, iar Legiunea V Macedonica la limesul alutean - limes alutanus - valul
Potaissa, in nordul provinciei. Unitatile legiu- Oltului, a cdrui constructie incepu sub
nilor, numite "alae ", "cohortes", "numeri" *1 impdratul Traian pcntru a fi desavar*il de
"vexilationes", erau adapostite in forlificalii sau Adrian. Pe timpul imparatului Septimius
cetatl (castra, castella). Asemenea fortificatii si Severus limesul alutean a fost dublat de un
cetati, In forma rotunda sau patrulatera, limes paralel la o distantd de aproximativ 50
inconjurate cu ziduri sI cu santuri, se gaseau km spre est, cunoscut in literalura istorica sub
la Arcidava (Varadia). Centre mai mici erau in numele de limesul valahic (limes Valahicus) ale
Centum Putei (Surduc), Tibiscum (Caran- cdrui urme au fost de curand dezgropate.
sebes), Praetorium (Plugava), la Teregora, la Serviciul militar era efectuat de tined cu
Micia (Vetel) pe Mures, precum *i la Bulci, varsta cuprinsd intre 18 si 25 de ani. In timpul
Aradul Nou *1 Cenodul Cerven, asezate toate pe acesta, soldatii care ramaneau in aceeasi gar-
Mures. Numeroase erau castrele de-a lungul nizoand cunosteau bine localitatea, iar in timp
Oltului, *i anume la Romula (Resca), Acidava de pace se indeletniceau cu agricullura *i co-
(Enosesti) langd PIatra Olt, Rusedava mcrtul. Astfel, incetul cu inccLul, armata de
(Dragasani), Pons Aluti (lonesti), Buridava linie evolud intr-o armata de graniceri, care
(Boroneasa) la nord de Ramnicu Valcei, Castra stationau adesea limp de mai multe generapi
Traiana (Gura Arutela (Bivolari in fata in una si aceeasi localitate. In preajma fortifl-
Coziei), Praetorium (Cornet-Racovita-Copd- catiilor se injghebau cu vremea a,sezari de
ceni), Pons Vetus (Cdineni) si Caput Stenarum populatie civia numite "canabae", de la "cana"
(Boita). Urme de castre romane s-au gasit la (stuf, rogoz) cu care erau acoperite colibele lor
Comaldu, Cincsor, Hoghiz, Sighisoara, Olteni, primitive. Din canabele acestea se formau sate
Pauleni, Martini*, Odorhei, Cumidava (Rd*- - vicus canabus. Locuitorii acestor sate (vicani
nov), la Praetoria Augusta (Iulaceni-Enlaca), canabenses) aveau un curator in fruntea lor,
Sarata, Calugareni, Brancovene*ti, Orhei, supus comandantului militar al fortificatiei -
Biwa, Gherla, Cd*eiu, Tihdu p.a. praefectus castrorum. Locuitorii din aceste
Astfel, vedem cum intreaga Dade era asezdri se recrutau de regula din mici negus-
impanzita de o retea de castre, cu garnizoane tori, meseriasi, artisti si comedianti de tot felul,
mai mars sau mai mid, dupes insemnatatea uncle nu lipsea flre*te nici elementul feminin,
strategica a regiunii. In total sunt adeverite in indeosebi fetele dornice de maritat. Cu acestea
garnizoanele din Dada 7 alea *i 18 cohorte. soldatii incheiau adeseori legdturi de dragoste
Pe langd trupele regulate mai stationau *1 trdiau cu ele intr-un fel de concubinaj tole-
in Dada 0 trupe auxiliare care inrolau *1 indi- rat, pand ce-*i terminau serviciul militar, cand
gent. Dadi formau o "ala" si cinci cohorte, se casatoreau cu ele *1-0 legitimau copiii.
prestand serviciul militar la ei acasd, dar *1 in Dupes implinirea serviciul militar, soldatii se
Italia *i in Africa. Popoarele asociate, a*a contopeau de-a binelea cu "vicani canabenses",
numitii federati, ndeplineau serviciul militar lrecand astfel in randurile cetkenilor romani -
sub comanda sefilor lor. Spre deosebire de tru- conscript, in caves romani - cum arata o
pele de linie (milites palatini), trupele de inscriptie descoperita la Apulum, privind pe

59
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

"vicani canabenses" din una din canabele Sub imparatul Antonius Pius (138 -
Legiunii XIII Gemina. Veteranii primeau loturi 161) s-a simtit nevoia unei not impArtiri
de colOnizare in jurul fostelor for garnizoane, administrative a Daciei Superioare, care, din
unde se asezau si injghebau colonii de ve- cauza prea marii sale extinderi teritoriale, nu
terani, adica de batran" cad acest vechi ter- putea fl bine administrate de la un singur cen-
men romanesc derive de la latinescul veter- tru si de o singura persoand. Din consideratiile
anus, insemnand totodata in vechiul drept acestea, Dada Superioara a urmat sa fie
romanesc si lotul de pamant sau corpul de impartita in cloud unitati administrative, una
mosie cu care batranul fusese improprietdrit. pdstrandu-si vechiul centru administrativ 1a
Pe Fang lotul de improprietarire, veteranii mai Apulum (Alba - Julia), iar pentru a doua credn-
primeau de la stat si lemn pentru constructia du-se un nou centru administrativ la Poroli-
locuintei, sclavi sl animale de munca si de ssum (Magura-Moigrad). Dupe localitatile de
prasild, seminte si unelte agricole pentru resedinta ale administratiilor locale, civile si
injghebarea gospoddriei Tor. Impdratul militare, provincia primi o noua impArtire, si
Septimius Severus ingadui soldatilor sa anume in Dada Malvensa, cu centrul la Malva
locuiascd chiar in afara fortificatiflor, iar (Denta), Dacia Apulensa, cu centrul la Apulum
urmasul sau Alexandru Severus improprietari (Alba Julia) si Dada Porolissensa, cu resedinta
soldatii in preajma garnizoanelor, impartindu- la Porolissum (Mdgura-Moigrad). Guvernatorul
le loturi de pamant din vastele domenii ale general al acestor trei Dacii isi pastra resedinta
statului. Loturile de improprie-tdrire erau la Colonia Ulpia Tralana Augusta Dada care fu
inalienabile si scutite de once taxe si impozite. ridicatd de romani pe locul vechii capitale da-
De aceleasi avantaje se bucurau fireste si marl- cice Sarmizegetusa. De curand, s-au ridicat
narii, dupes terminarea serviciului in flota oblectii contra identificarii Sarmizegetusei cu
dundreand. Gradisted din Tara Hategului, sustinandu-se
Cele mai multe asezdri romane la ca sediul resedintei regelui Decebal s-ar fl aflat
Dunare si in Dada s-au dezvoltat din canabele la Gradistea Muncelului din valea Beriului,
din preajma fortificatiilor, care primird privi- mai sus de Ordstie, unde au fost scoase la
legille unui oral de la impdratul Traian si de la iveald urmele unor puternice fortificatii dacice.
urmasii sal pe tronul cezarilor. Dupes eliberarea Descoperirile nu exclud insa existenta capitalei
for din serviciul militar, primeau si bAstinasii dacice Sarmizegetusa la Gradistea, in tara
cetatenia romans, asociindu-si la cognomenul Hategului, mai jos de Meant flindcd este greu
for numele imparatului care le acordase cetate- de admis ca regele Decebal sa fl clddit capitala
nia, ca Iulius, Claudius, Ulpius, Aelius, Daciei pe creasta inaccesibila a unui munte, la
Aurelius, Septimius etc. Astrel deveni armata o inaltime de peste 1.200 m, unde, afara de
romans instrumentul cel mai puternic in pro- zidurile groase ale unei fortiflcatii solide, nu
cesul de romanizare a Moestel, 7'ransdanubid prezinta urme de asezdri omenesti, care nu
.1Dadel. puteau lipsi din capitala regatului dac.

4. irnpartirea in cele trei Dacii 5. Restaurarea capitalei - Colonia Ulpia


Tralana Sarmizegetusa
Tinand seama de conflguratia geo-
graflca a noii cuceriri, romanii impartira noua Pe ruinele vechii capitale a Daciei s-a
for provincie in cloud unitati administrative, si ridicat intre anii 107 - 110 p.Chr. Colonia
anume in Dada Inferioara 0 in Dada Ulpia Traiana, prin staruinta guvernatorului
Superioara. Dacia Inferioara cuprindea Oltenia D. Terentius Scaurianus. 0 monedd de bronz
si Banatul, iar Dada Superioara, podisul dacic ne-a pdstrat scena simbolica a fundaxii no!!
dintre Carpati si Tisa. impartirea aceasta era in capitale a Dade! Tralane. Apasand pe coarnele
flints pe timpul imparatului Adrian (118 - unui plug tras de un bou si de o vacs alba,
131). 0 inscriptie din Moesia aminteste ca guvernatorul Scaurianus astoarna brazda, de-
Sarmizegetusa, capitala Daciei, se gasea in a lungul careia urmau sa se ridice zidurile
Dacia Superioard. 0 diploma military din 129 cetatii. Sapatutile recente de la Gradistea
p.Chr. aminteste de unitati militare care aveau Hategului au scos la iveald o bund parte din
garnizoana in Dada Inferioara. Centrul admin- vechea resedinta romans, unde s-au gasit
istrativ al Daciei Inferioare se gasea dupe toata monede imperiale pand in timpul imparatului
probabilitatea la Malva - colonia Malvensis ex Valentinian (364 - 375), o indicatie ca municip-
Dada - care fusese identificatd cu Denta din iul se mentinuse pand in a doua jumAtate a
Banat, situates pe Barzava. secolului al IV-lea p.Chr. Numai in secolele

60
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

urmatoare, Colonia Ulpia Traiana Sarmizege- cate la rangul de colonii, cum fusese cazul cu
tusa fu parasita si cazu in ruin, peste care cele mai multe dintre acestea.
urgia vremurilor asternu o slabs vegetatie. Satele, catunele si conacele constituiau
Mormanele de moloz si zidarie mai aratau doar comune rurale, spre deosebire de colonii si
locul stralucirii municipale de odinioara. municipii care constituiau comune urbane.
Urmasii saraciti si barbarizati peste veacuri au In fruntea comunelor rurale - territoria,
numit mormanele acestea GradIptea, un- regio - statea un "princeps Lori" sau un
gureste Varhely. Astazi s-a restabilit "praefectus pagi", adica un primar, instituit de
stravechea numire dacica Sarmizegetusa. autoritatea administrative superioara, civila
In noua capitala a provinciei isi aveau sau militara, de regula pentru un termen de
resedinta toate serviciile administrative, civile, cinci ani - quinquinalis. Primarul era asistat in
militare si ecleziastice, in frunte cu guverna- functiunea sa de un consiliu comunal - curia,
torul Daciei. La inceput, acesta avea rangul de compus, din oamenii cei mai bogati din sat,
"legatus Augusti propraetore", iar mai apoi de care puteau garanta cu averea lor pentru per-
"proconsul". 0 inscriptie din timpul imparatu- ceperea ddrilor. Membrii curies satesti se
lui Marcus Aurelius (161 - 180) face mentiune numeau curial! - curiales. El ascultau de sfa-
de "propretorul celor trei Dacii" - Propraetor tul oamenilor buns si batrani din sat, numiti
trium Daciarum - adica al Daciei Malvense, decurioni - decuriones.
Apulense si Porolissense. Populatia satelor ce se alcatuia din
0 alts inscriptie aminteste de "legatus dacii bastinasi nu se bucura insa de drepturi
trium Daciarum". La anul 170 guvernatorul civile si politice. Aceste drepturi erau rezervate
Sextus Cornelius Clemens se intitula "procon- numai romanilor asezati prin sate, care isi
sularis et dux trium Daciarum". 77t1u1 acesta gospodareau conacele - villae - si latifundiile
de dux (duce), adica conducator, s-a pastrat in lor cu ajutorul indigenilor. La inceput romanii,
cele trei Dacii si dupd reiragerea legiunilor, ca strain! privilegiati ce erau, nu se bucurau de
capetenille provinciilor de acolo continuand s.4 dragostea si increderea bastinasilor.
se numeasca duel 0 sub supremalia barbara. Numai dupa ce prin constitutia antoni-
Sub ordinele guvernatorului general de aria" a imparatului Caracala din anul 212
la Sarmizegetusa stateau procurator!!, adica dreptul de cetatenie romans fu extins asupra
administratorii celor trei Dacii, care percepeau tuturor locuitorilor, lard Wei o referire la
darile pentru cult si ingrijeau de o cat mai originea etnica, disparu deosebirea de drepturi
bund administraite, constiluind organe provin- dintre cucerill si cuceritori si pin aceasta se
ciale pentru descentralizarea administrativa. stabilira raporturi normale Mire tog locuitorii
Daciei, raporturi care Inlesnira aproplerea si
contopirea dacilor cu romanii.
6. Coloniile, municipiile , s at ele , Dace o comuna rurala ajungea la o
catunele si .conacele, ca unitati adminis- oarecare insemnatate politica sau administra-
trative tive sau data numarul locuitorilor ei sporea in
mod considerabil, atunci comuna rurala putea
De-a lungul tailor de comunicatie care fi ridicata la rangul de comuna urbana sau
legau capitala cu centrele administrative locale municipiu.
de la Malva, Apulum si Porolissum lua fiirlla
un mare numar de asezari colective, care, dupes
marimea si importanta lor, formau colonii - 7. Autonomiile locale
coloniae municipii - municipia -, sate - pagi
-, ca" tune - yid - si conace - villae. Locuitorii Coloniile si municipiile, cu vaslele teri-
din colonii se bucurau de toate drepturile torii din jurul lor, se bucurau de o large
cetatenilor roman!. autonomie locals. In fruntea acestor unitati
Colonii in Dacia erau de la inceput administrative autonome se gasea un consiliu
Sarmizegetusa, Potaissa (Turd a) , Aquae municipal - ordo decurionum - care este ade-
(Calan), Malva (Denta). Municipii un termen vent prin inscriptii la Sarmizegetusa, Apulum,
care derive de la latinescul manus capere, Tibiscum, Porolissum, Romula, Dobretae,
adica a prinde cu mana sau a lua asupra-si Potaissa, Napoca etc. Atributiile principale ale
anumite obligatiuni obstesti erau Tibiscum decurionilor constau in repartitia impozitelor
(Caransebes), Romula (Resca), Apulum (Alba prin cisluire si in perceperea acestor impozite
Iulia), Porolissum (Magura-Moigrad) si Napoca sub garantia lor personals. Decurionii se bucu-
(Cluj) s.a. rau de o mare autoritate in fata concetatenilor
Cu vremea, municipiile puteau fi ridi- lor. Ei purtau semne distinctive - ornamenta -

61
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

precum si o tunics Cu dunga lunga - laticlavia. trative, se formulau adrese catre autoritatile
La cult si la jocurile publice li se rezervau superioare si chiar care imparat.
locuri de onoare. Din randurile for se alegea un Pe langa conciliile acestea oficiale, guver-
fel de delegatie permanents, compusa din doi - natorul provinciei putea convoca pe subaltern!!
duumviri - sau patru consilieri - quattuorviri. sai in conferinte adminstrative - conventus -
Durata mandatului in consiliu era de 5 ani, in pentru a da instructii sau a discuta asupra
delegatie insa numai de un an. problemelor de interes administrativ, fiscal sap
Unul dintre duumviri sau quattuorviri cultural.
era "primus", adica primar, iar ceilalti, aju- Chestiunile de interes general privind
toarele lui. In atributiile primarului sau aju- provincia intreaga se discutau in conslliul
toarelor sale cadea judecarea proceselor sau provincial al celor trei Dacii- consilium provin-
aplanarea litigiilor ce se iveau intre cetateni. Ei ciarum Daciarum ill - care era alcatuit din 20
indeplineau deci si atributiile judecatorului de deputati din cele trei Dacii, constituind astfel
pace - duumviri, quattuorviri jure dicundo. un fel de senat ca la Roma. Senatorii veneau in
Consiliul municipal - ordo decurionum se ajutorul guvernatorului in privinta luarii de
numea uncoil st senat - senatus - dupa pilda hotarari in chestiuni de drept sau de
senatului de la Roma. recunoastere a cetateniei. Senatul provincial
Pe langa autoritatea municipals si chiar vota motiuni si catre imparat si voturi de
mai presus de ea se ridica patronul sau pro- incredere pentru locliitorul acestuia in provin-
tectorul - defensor - al municipiului sau al cie. Problemele cele mai serioase care ajungeau
coloniei, la care puteau apela cetatenii cu in dezbatere in dicta provincials erau, fard
necazurile Tor. Patron, defensor, presedinte sau indoiala, cele de ordin fiscal, bugetul consti-
primar de onoare al capitate' Daciei tuind toldeauna problema cea mai importanta
Sarmizegelusa era guvernatorul militar si civil a dezbalcrilor dictate.
al provinciei. Prefect cvincvinal al Sarmize-
getusel fusese inlr -o vreme insusi irnparalul
Antonius Pius, indeplinind aceasta misiune 8. Impozitele
printr-un delegat al sau.
Arhilectli municipali erau edilii - Impozitele erau directe. Colonist!i
aediles. In atributiile edililor cadea supraveg- asezali in Dacia erau scutili de Impozitele
herea si inspectia edificiilor strazilor si pietclor directe. Acestea se percepeau numai de la
publice. Ei intrebuintau atributiile de politic si provinciali si constau in:
jurisdictie, imparteau ajutoare nevoiasilor, a) Darea fonciara - tributum soli- asupra
indeplinind astfel o folositoare opera de asis- pamantului cultivabil care, dupa bonitatea si
tenta socials. In seama for era si grija pentru produclivitatea lui, era impartit in campie de
sporturile, jocurile si distractiile publice. clasa I-a - arvi primi - campie de clasa a H-a -
Incasatorii impozitelor municipale si arvi secundi -, in paduri de rand - silvae vul-
manipulantii cu bani publici erau chestorii - gares - si in pasuni - pascuae. Impozitele nu se
quaestores. Candidalii la asemenea demnitati socoteau dupa venit sau randament, ci dupd
trebuiau sa fie oameni cu dare de mans, fund- valoare ad valorem.
ed serviciile acestea erau onorifice, garantau cu Taranii erau parte proprietari pe
averea for acoperirea cheltuielilor publice. pamantul for - fundus - adica razes! si
Delegatii municipiilor se intruneau o data pe mosneni, parte embaticari pe pamantul statu-
an in consiliu comun, care se numea "dicta", lui sau al particularilor, adica vecini, rumani
"consilium", pentru a delibera asupra chestiu- sau iobagi. Marti proprietari se recrutau din
nilor de interes comun pentru toate municipi- randurile colonistilor romani dar si ale indige-
ile. Cu prilejul deschiderii adunarii sau dietei, nilor geto-daci. Acestia munceau latifundiile cu
sacerdotele provinciei aducea jertra zeitei Roma ajutorul sclavilor. Micii proprietari recurgeau
si imparatului. Dupa serviciul religios urmau foarte rar la folosirea robilor.
jocuri si distractii sportive de tot felul, aranjate b) Darea de cap sau capitatia - tribu-
de edili. Dupa terminarea sedintei festive se turn capitis - se percepea de la cei ce nu aveau
trecea la dezbaterea problemelor de la ordinea proprietati rurale. Cine platea tributum soli nu
de zi a dietei. mai platea si tributum capitis.
Dezbaterile erau uncoil foarte animate c) Prestatia in natura, adica dilma si claca
si chiar aprinse, cum nici nu se putea altfel - victigalia, anona - s-a facut aplicata in Dacia.
intr-o adunare politica. Se votau moliuni de Se pare ca imparatul Traian, in dorinta sa de a
incredere sau neincredere in organele adminis- sport numarul colonistilor in Dacia, a scutit

62
www.dacoromanica.ro
Istori a Romanilor

locuitorii din noua sa provincie de dijma si pasunile si salinele la arendasi - conductores


claca, prestatii vexatorii in alte provincii ale pascui et salinarum. Arendate pe mai multi ani
imperiului. erau si vamile - stationes. Taxele vamale se
Pe langa contributiile directe se mai ridicau la 25% din valoarea marfli. Erau insa si
percepeau si contributii indirecte precum: statiuni vamale, care se administrau de sluf-
a) Darea pe mosteniri - vicesima here- basi imperiali - conductor sive comes corner-
ditaturn. 'ciorum. .
b) Darea pe sclavii emancipati - vices- Registrele funciare si rolurile de
ima liberiatis sive manumissionis. impunere erau purtate de librarius ab instru-
De plata acestor impuneri nimeni nu mends censualibus si de ajutoarele sale - adju-
era scutit. Ele se percepea in regie proprie, dar tores tabulariorum.
si prin arendare. De asemenea, se arendau si

Marturie a artei statuare din Dacia:


capul imps ratului Traian Decius (249 - 251),
primul ilir care ocuplI tronul imperial

63
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul VI
VIATA ECONOMICA SI SOCIALA

1. Grija pentru sporirea productiei agricole si forestiere


2. Intensificarea exploatArilor aurifere
3. Organizarea muncitorilor In colegii sau bresle
4. Opera edilitarA
5. Instalatii de igiena si salubritate

1. Grija pentru sporirea productiei salinarum, ceea ce indica legatura stransa ce


agricole si forestiere exists intre pawn' 0 saline.
Vastele masive forestiere constituiau un
Dominatia romans, pe langa grija pe bun al statului - silvae cominicae - cu padurari
care o purta unei bune si cinstite administratii, angajati din randurile veteranilor. Pentru trans-
se interesa de-aproape *I de bunastarea eco- portul lemnului din munti la vale se recurgea la
nomics si social's a populatiei. Romanii au forta motrice a apelor curgatoare, adica la
introdus in Dada metode not de cultura inten- pluLarit. Controlul plutaritului, ca 0 at pescui-
siva si rationala a pamantului, cautand sa lulu! in apele de munte 0 de la *es, era in
obtina recolte cat mai abundente pentru a seama aka numitului conductor piscatus.
putea contribui in mod efectiv la aprovizionarea Negotul de cereale 0 de produse anima-
cu cereale a Italie' sI indeosebi a Romei. Una lice se facea cu cetatile grece*ti de pe litoralul
dintre principalele obligatiuni ale provincialilor pontic. Schimbul de produse se facea la iar-
fata de metropola era contributia cat mai maroace - nundinae. Comertul suferea foarte
imbelsugata la aprovizionarea ei cu alimente. mult de pe urma monopolurilor si preturilor
Inmagazinarea cerealelor se facea in maydmale pentru diverse produse de prima
silozuri sau hambare sub controlul unui necesitate, dar mai ales din cauza tare! de van-
preposit al granelor - praepositus horreorum. zare - siliquaticum - care se ridica pana la 24%.
Monopolul graului nu se aplica in Dada, dar se
raceau stocaje de cereale ca rezerve pentru tim-
purl de seceta, precum si rechizit.ii de gran 2. Intensificarea exploatarilor aurifere
pentru nevoile armatei.
In scopul unei cat mai rationale agricul- Romanii dadura o deosebita atentie
turi, ogoarele erau masurate de ingYneri holar- exploatarilor minelor de aur din Muntii
nici- agrimensores- far hotarele dintre ele bine Apuseni, de unde extrasesera si dacii comorile
fixate prin borne sau pietre de hotar - maceria. for de aur, in monede, in bare si in scule, pe
Agricultorii cu familiile si sclavii tor, deopotriva care cuceritorii be ridicasera ca prada de razboi.
cu tot inventarul agricol, erau trecuti in rolurile Noua exploatare se facea in mod mai sistema-
pentru Impozite. P4unile - pascua tic, aducand in Dada miner! expert! din
cuprindeau suprafete foarte mari in golurile de Dalmatia 0 colonizandu-i in regiunile aurifere.
munti, in poiene de codri, in luncile de la deal Astfel, luard fiinta a*ezarile de mined de la
*i de la *es. Ele inlesneau prasila vitelor si Ampelum, de langa Zlatna, de la Alburnus
indeosebi a ovinelor - peccus - de unde deriva Major (Abrud) *.a, unde se gasesc pana astazi
si termenul de pacurar pentru pastor. urme de exploatari aurifere din timpul
In stransa legatura cu cresterea vitelor romanilor.
sta.- tea *i exploatarea zacamintelor de sare pen- Meteugul exploatarii aurului a trecut
tru consumul intern, dar si pentru export in de la agatirsi la dad, Si de la acestia la romans.
tarile vecine, cum arata numeroasele drumuri Minereul aurifer se macina in pive mari manate
numite ale sarii. Romanii exploatara de apa, far macini*ul se spala in apa in aqs fel
zacamintele de sare de la Salinae (Ocna ca aurul, fund mai greu, sa se aseze la fund de
Muresului) 0 de la Potaissa trurda), unde s-a unde se culegea. 0 piva mare de acest fel s-a
dezgropat si un castru roman Si s-au gasit gasit pe malul Cri*ului, la Buda, in apropierea
numeroase inscriptii. Controlul asupra unei mine de aur. Se culegeau si fire de aur din
exploatarilor in legatura cu pasunile si salinele nisipul raurilor, tre 'cand nisipul printr-o sits
era incredintat unui conductor pascui et deasa. Culegatorii de aur - leguli aurariorum

64
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

sive auri leguli erau destul de numerosi pen- casele construite din lemn si piatra lard chea-
tru a se putea asocia intr-o breasla proprie. gul cimentului, din care cauza au ramas atat de
Exploatarile se faceau in regie sub con- putine urme de pe urma tor, asezarile romane si
ducerea unui inginer de mine- philosophi - sub indeosebi orasele infatisau un progres remarca-
conducerea suprema a procuratorului minelor bil. Orasele se construiau dupes planurile edi-
aurifere din Dacia - procurator aurariarum Mare, cu strazi largi si regulate sf cu o plata la
daciarum. Aurul topit se turna in forme din mijloc forum. In plata impodobita cu coloanc
care ieseau barele, sub controlul asa numitului se ridicau palate pentru serviciile publice cum
"Aurilustralis coactor", ajutat de scriitori erau primaria curia - bazilicile si magazine.
tabularii - casieri platitori dispensatores - si Tot in centrul orasului se ridica templul cultu-
de re-gistratori librarii. In localitatea lui official al augustalnor, iar in apropiere se
Pirustrilor- vicus Pirustrarum s-au descoper- construia amfiteatrul pentru adunari si specta-
it contractele de munca ale minerilor, scrise pe cole, cum erau luptele gladiatorilor cu flare sal-
table cerate, in latineste si greceste. batice si tauri, cursurile si intrecerile gimnas-
Minereuri de argint se gaseau in partite tice distractive.
Nasaudului, la Rodna si in alte regiuni si este
foarte probabil ca romanii sa fi exploatat si
minele de argint. 0 inscriptie din timpul 5. Instalatiile de igiena si salubritate
imparatului Antonius Pius (138 - 161) pare sa
indice ca romanii exploatasera si minele de tier Aprovizionarea oraselor cu apa potabila
din Hunedoara. De asemenea, erau exploatate se facea prin apeducte, care alimentau si insta-
de romani si carierele de marmura de la latiile de bai publice si particulare. Urme de
Bucova, din valea Bistrei, mai jos de Zaicani si apeducte s-au dezgropat la Sarmizegetusa, la
Portile de Fier. In anumite centre ale Daciei s- Apulum si in alte orase din Dada. Waite publice
au descoperit urme de monelarll si arsenalc de excelau prin marea for curat.enie si prin
arme. respectarea regulilor de igiena. Foarle frecvente
erau instalatiile de bai pentru ostire in orasele
de garnizoana. Pe langa izvoarele de apa ter-
3. Organizarea muncitorilor in colegii maid din valea Cernei s-au dezvoltat cu vremea
sau bresle celebre statiuni balneare, precum la Bane
Herculane, numite astfel dupes zeul for protec-
Muncitorii specializati de la orase, din tor Hercules Salutiferus, adica tamaduitorul.
mine si din alte intreprinderi industriale ca Din cuprinsul unei inscriptii aflam ca utiliza-
mineru aurarii - Berarii - fabnlanarii - cen- torii baii publice din Apulum, dupes baie, isi
tonarii- plutasii - dendroforii -, corabierii na- tratau corpul cu uleiuri aromatice. Numele
vicularii sive nautae luntrasii utricularii localitatii Aquae, de langa Chian (jud.
purtatorii de litiere - lecticarii s.a. erau organi- Hunedoara) indica o alts statiune balneard
zati si cartelati in colegii, adica in isnaliwi sau folosita de romani. Inscriptiile latinesti care s-
bresle profesionale sau sindicale, cu un au gasil la Geoagiul de Sus, la Bane Episcopiei
staroste in frunte, inconjural de numerosi sfel- de langa Oradea, arata ca si aceste statiuni ter-
nici. Simbolul vizibil al colegiului profesional male erau cunoscute in Umpul romanilor.
era steagul care isi avea nasa lui mater Casele de la orase se construiau din pia-
Fiecare colegiu isi avea zeul sat' protector tra si caramida, bine legate cu vestitul ciment
caruia i se inchina si-i aducea jerlfe dupes ritu- roman, a carui compozitie chimica n-a putut fi
alul obisnuit. Membrii colegiului erau obligati Inca descoperita. Intcrioarcle palatelor de la
sa plateasca anumite colizalii pentru oras si ale vilelor de la Cara erau impodobite cu
intretinerea casei for de intrunire, pentru aran- mozaicuri si picturi de tot felul, ale caror resturi
jarea de jocuri si festivitati, pentru ajutorarea trezesc admiratia noastra. Edificiile publice, ca
nevoiasilor si pentru acoperirea cheltuielilor de si palatele cetatenilor mai instariti erau inzes-
Inmormantare. trate cu instalatii de Incalzire centrals -
hypocausta - cu aer infierbantat, care era con-
dus in incaperi prin zid si pe sub dusumele.
4. Opera edilitara Tinand seama de remarcabilele progrese
economice si sociale realizate in noua provincie
In comparatie cu viata primitive rustled nu trebuie sa ne miram daces contemporanii o
a populatiei geto-dace din sate, care traia si se numeau Dacia Felix.
adapostea in case de lemn si se aparau din

65
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul VII

VIATA RELIGIOASA. SI SPIRITUALA

1. Cu ltele si asociatiile religioase


2. Cunostinta de carte

1. Cultele si asociatiile religioase de inchinare aveau Si Junona, Neptun,


Hercule, Liber (Bachus), Esculap, Higya,
Credinta religioasa a populatiilor din Victoria, Concordia, Virtus, Nemesis. imp-al-41i
Dacia era un mixtum compositum de conceptii divinizati erau Traian, Antonius Pius si Divus
indigene si de diverse culte romane, grecesti si Versus. Apoi Roma Aeterna, Cibele, Isis,
orientale. Geto-dacii bastinasi tineau sub Serapis, Balmarcodes - Baal Marquod
stapanirea romans la credinta for stra- Buzumarus, Malacbet, Babellahamon,
moseasca, iar colonistii care veneau din toate Benefat, Mahaved, Hierobulus, Mithras,
partile imperiului roman si se asezau in Dacia Deusol, Invictus Nabarzes, Dea Celestis,
isi aduceau cu ei zeii for de acasa. Astfel Ballis, Deus Samandus, Epona si Campestris.
romanii veneau cu zeitatile for nationale, iar Acestca erau zcitatile care isi aveau in Dacia
colonislii din Dacia, greci, ilirici sau asiatici altarele si adoratorii tor. Cele mai multe din
continuau sa se inchine la zeilatile for aceste alfare si pietre votive s-au putul consta-
nationale, pe care le adorasera in orasul sau ta fireste la orase, unde populatia era mai
tam for de basting. Exercitiul diverselor culte si numeroasa si mai variata, si anume in prima
credinte religioase era liber, in intreg cuprinsul linie la Apulum, Sarmizegetusa, Potaissa,
Daciei. Totusi, cultul imparatului, de origina Napoca, Ampelum etc.
orientala, care fusese introdus in imperiul In uncle din orasele Daciei luasera
roman de la imparatul Augustus incoace, con- Ginty si anumite asociatii religioase in jurul
stituia religia predominanta in Dada. In legis- cultului unor zeitati, asociatii care se numeau
latia justiniand totul era slant si divin, iar colegii si care cuprindeau pe adoratorii din
bizantinii nu vorbeau decat de sfanlul imparat. localitate ai acelei zeitati. Astfel fiinta la
Grija acestui cult oficial era in seama Potaissa colegiul Izidei, iar la Alburnus Maior
augustalilor, care isi aveau templele for in toate (Abrud) colegiul lui Jupiter Cemeius. Membrii
orasele mari. Geniul imparatului era trecut acestor asociatii sau colegii religioase plateau
intre lari si penati, adica intre zeii casnici, anumite cotizatii pentru fondul comun de
ocrotitori ai tuturor cetatenilor. inmormantare a membrilor - collegium fune-
Cultul religios in genere era in seama raticium si pentru ajutorarea for in caz de
pontificilor, Ilaminilor, antistilor si sacerdolilor nevoie. Aflam aceasta dintr-o circulars din 9
de tot felul. Augurii si haruspicii se indelet- februarie 167 p.Chr., care fusese emisa de
niceau cu talcuirea diferitelor semne si aratari, Arternidorus Apollon, presedintele colegiului
precum si cu prevestirea viitorului. In veacul al lui Jupiter Cerneus, prin care se arata Ca
II-lea ajunse la mare raspandire in Dacia cultul numarul membrilor scazuse de la 541a 17 si ca
oriental al lui Mithras, Isis si Serapis. Altare nici cotizatiile nu se mai incasau regulat, astfel
pentru aceste zeitati se ridicau cu preferinta de ca nici colegiul nu mai era in stare sa-si
ostasii strain', sositi in Dacia din Orient, iar indeplineasca obligatiunile sale statuare in
sub influenta acestora si de indigeni. cazul de deces al vreunui membru.
Investigatorul american Leslie Webber 0 inscriptie din anul 235 p.Chr.,
Jones, examinand numeroasele inscriptii din descoperita la Napoca pe un sarcofag, se
Dacia, a putut constata ca la orase se cultiva incheie cu crucea monogramatica si cu formu-
mult Jupiter, cu diferite epitete, adeverit prin la sepukrala S.7:T.L.L. (Sit Tibi Terra Levis),
100 de inscriptii: zeul Marte prin 15 inscriptii; pare sa indice ca pe la mijlocul secolului al III-
o inscriptie era dedicata lui Romulus iar alta lea p.Chr. era raspandit in Dacia si cultul
Terrae Daciae si Genio Populi Romani. Altare crestin.

66
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Mars, Statucta de Venus, Statueta de


bronz de la Potaisa bronz de la Potaisa

2. Cunostinta de carte suficienta, tincretul din Dacia se ducea la


stud!! mai Lemcinicc la Roma, sau in alte cen-
Din punct de vedere cultural organi- tre culeurale din Orient pentru adancirea si
zarea Dade! in provincie romans a insemnat completarea cunostintelor lui. Dupes ter-
fares indoiala un remarcabil progres. Romanii minarea sludiilor, tined! acestia se intorceau
au introdus si au raspandil in Dacia in Dacia pentru a ocupa posturi de raspundere
cunostinta de carte, care in epocile anterioare in armata si administratie. Unii dintre ei se
era necunoscuta.15 Asa se explica lipsa de dedicau si profesiunilor libere, ca avocati sau
insemnari scrise in limba geto-daca. medici, cum era faimosul oculist Titus Altius
Cunostinta de carte a patruns mai intai la Bivixtus din Apulum (Alba Iulia) care-si facea
orase si s-a raspandit mai apoi la sate. cuvenita reclama pentru alifia de ochi
Numeroasele inscriptii si insemnari preparata de el insusi. Din aceasta prea intere-
imprastiate asupra intregului tcritoriu al santa inscriptie pare sa rezulte ca medicina
Dade' Traiane sunt cea mai elocventa dovada curatives in Dacia era asa de raspandita si
pentru larga raspandire a cunostintei de carte apreciata, incat se simti nevoia ca ea sa fie
in timpul stapanirii romane. practicata de medici de specialitate, cum era
Scoli latinesti luara fiinta mai intai la oculistul mentionat mai sus.
Sarmizegetusa si apoi la Porolissum, unde Nu lipseau nici artistii fiber prole-
insemnase cineva ca "a ajuns sa incerce a sionisti precum erau cantaretii pe la ospete,
scrie" - consionem nanctus sum scribendi. Pe matadorii si gladialorii din circuri si amfiteatre
o caramida gasita la Sarmizegetusa s-a pulut ale caror nume au ramas invesnicite in
descifra alfabetul sapal de trei ori, o data intreg inscriptiile din Dacia, culcse si publicate de
si de cloud ori fragmentar, probabil de un Theodor Mommsen si all' cercetatori ai trecu-
invatacel al scrisului sau poate pentru uzul tului imperiului roman. Relinem numele unui
scolar. Caramizi similare, cuprinzand alfabetul copil minune Regulus, care, asemenea lui
sapat probabil de incepatori, s-au mai gasit la Iacint si Narcis, a jucat si a cantat in fata sen-
Porolissum. La Romula s-a descoperit o atului si poporului roman si chiar inaintea
caramida cuprinzand un fragment din Iliada imparatului Commodus (180 - 192) spre marea
lui Homer, ceea ce arata ca, pe langa invatarea admiratie a tuturor - saltavit, cantavit, jock
scrisului si cititului, se mai preda si limba omnes delictavit - cum spune inscriptia.
elena si aceasta poate numai pentru copiii Numeroasele inscriptii funerare scrise in ver-
colonistilor originari din regiunile grecesti ale suri indica inclinatia daco-romanilor spre
vastului imperiu roman. poezie, mostenita in parte si de la agatirsi, la
Cum insa pentru ocuparea unor functii care legile erau formulate in versuri, care se
mai inalte in administratia civila sau in recitau si se cantau totodata.
armata, simpla cunostinta de carte nu era

67
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul VIII

PROVINCIAL!! SI COLONIST!!

1. Legenda exodului populatiei autohtone


2. Respectul romanilor fata de datinile si obiceiurile dacilor
3. Ostilitatile dacilor liberi fata de romani
4. Procesul de romanizare si inlesnirea lui prin constitutia imparatului Antonius
Caracala
5. Rolul armatei si al corpului functionaresc in desfasurarea procesului de
romanizare
6. inlesnirea colonizarii si organizarea colonistilor in colegii dupes originea for
7. Raspandirea limbii latine

1. Legenda exodului populatiei autohtone trecusera de partea romanilor. Masa compacts


a populatiei dacice, alcatuita din oameni mai in
inainte de cuccrirea romance, Dacia era varsta, din femei si din tincret, ramase, atat in
o lard bine populates. Populalla autohlond se limpul razboiului, cal sl dupes terminarea lui,
compunca din gelo -daci, pc Tanga care sc la valra, supunandu-se cuceritorilor si
asezasera, mai ales in regiunile periferice, ojungand cu vremca la o convietuire pasnica
diverse triburi barbare, intre care iazigii in lun- cu ei.
cile Tisei, germano-cellii in partile nord-vestice Harta lui Ptolemeu din secolul al II-lea
si semingi sarmatice in regiunile nord-estice ne-a pastrat in teritoriul geto-dacic numele
ale teritoriului roman de asUazi. Pe puterea de unor asezari rurale cu terminatiunea dacica in
rezistenta a populatiei autohtone s-a rezemat -dava ca: Dacidava, Arcidava, Polendava,
regele Decebal in eroicele sale lupte contra Patridava, Rusidava, Carsidava, Petendava,
romanilor. In cursul acestor sangeroasc Petrodava, Ulida va, Burida va, Marcoda va,
inclestari a cazut, faith indoiala, o bung parte Ziridava, Singidava, Argklava s.a. Inscripliile
din populatia barbateasca. a Daciei, care fusese descoperite in Dacia fac mentiune de nume
capabild de a purta arma. Faptul acesta este, dacice ca: Bacanca, Burticum, Canonia,
de altfel, adeverit prin marturia lui Eutropius Cadonia, Deusara, Toneta, Scaleta, Margada
care arata ca, in urma indelungatelor razboaie, etc. De altfel, romanii nu aveau nici un motiv
Dada ramasese istovita de barbati - viris erat de a starni populatia autohtona sau de a o
exhausta. izgoni din asezarile ei, cand se stie ca romanii
Dar nu este mai putin adevarat ca pretuiau elementul uman din provinciile Tor,
indata dupes incetarea ostilitatilor si asezarea care singur era in masurd sa chezasuiasca
pacii, populatia dacica, care se refugiase in inflorirea provinciei prin munca sa construc-
munti cu avutul ei, se reintoarse la vetrele tive in folosul cuceritorilor. In Dacia, romanii
parasite, cum se evidentiaza aceasta din mai se straduira sa castige si sa puns in miscare
multe scene de pe Columna lui Traian, care cat mai multe brate de munca pentru
gresit fuseserd interpretate ca un exod al popu- exploatarea bogatiilor naturale ale noii cuceriri,
latiei autohtone. Exodul populatiei ar fi putut care constau, precum s-a al-Mat mai sus, in
avea loc la inceputul razboiului, dar nicidecum ogoare si pasuni, in masive forestiere si in
la sfarsitul lui, in fata invingatorului. thcaminte miniere cum era sarea, dar indeose-
Numeroase triburi dacice ramasesera bi metalele nobile cum erau aurul, argintul si
dupes cucerirea romans in afara granitelor noii chiar fierul. In plus, din motive fiscale niciun
provincii si randurile for par sa fi fost umplute cuceritor nu se lipseste usor de elementele har-
si cu anumite elemente darze din interiorul nice si productive, care prin munca for con-
Daciei, care preferath robiei romane viata in tribuie la sporirea avuliei publice si la inflorirea
pribegie, desi nu lipsesc stiri ca in cursul celui starii materiale a tarii cucerite.
de al doilea ra.zboi cu romanii foarte multi daci

68
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

2. Respectul romanilor fats de datinele dacice, infranse rezistenta for si transplants


si obiceiurile dacilor 12.000 de familii dacice in provincia romans,
colonizandu-le acolo. Actul acesta de
intr-adevar, romanii, dupa cucerirea colonizare constituie cea mai build dovada ca
Dade!, aplicara fats de populatia autohtond o politica romanilor in Dacia nu tindea la star-
politica de destindere si de apropiere, tinand pirea populatiei, ci dimpotriva, la inmultirea si
seama de vechile traditii politice si economice intarirea potentialului ei ethic si economic.
ale dacilor. Imparatul Traian pastra numele Urmasii lui Septimius Severus avura tie
Sarmizegetusa pentru capitala Daciei. In sustinut lupte sangeroase contra dacilor liberi.
ostirea romans se gaseau unitati dacice ca Imparatul Maximianus Tracul (225 239)
"numerus dacicus"si "cohortes dacorum" din- respinse un atac puternic din partea dacilor
tre care unele isi pastrau chiar vechiul for stin- liberi in aliantal cu sarmatii iazigi, pentru care
dard national, zmeul volant sau dragonul. fapta razboinica imparatul fu cinstit cu titlul de
Dacii indigeni serveau si in militiile locale Dacicus si Sarmaticus. Pentru izbanzile sale
manus turnultuaria- de care se face mentiune. asupra acelorasi daci liberi imparatul Dacicus
Perna si faimoasele sabli incovoiate dupa mod- (249 251) fu onorat cu titlul de "Restitutor
elul dacic precum si sageata dacica - iaculurn Daciarum" si de "Dacicus Maximus". Pe la
Dacorum - furs mentionate. Pe o moneda mijlocul secolului al III -lea, constiinta natio-
comemorativa in cinstea imparatului Decius nala dacica era treaza. In timpul imparatului
(249 - 251) s-a putut distinge geniul dacic cu Galinus (260 - 269) generalul Regalianus, un
dragonul. 0 alts moneda de la imparatul Filip pretendent la tronul imperial, se mandrea cu
ccl Tanar purta pe avers inscriptia Dada, originea sa dacica si de coborarea sa directa
reprezentata prin chipul unei femei tinere, din regele Decebal - era[ geniis Daciae,
avand la picioare un vultur cu o cununa de Decebalis !psis ul fertur affinis.
laur in clot. Vulturul era si pe emblema
Legiunii I-a Macedonica. Vulturul s-a "Astral si
in emblema Munteniei, cu singura deosebire ca 4. Procesul de romanizare si inlesnirea
ad cununa dc laur din ciocul vulturului este lui prin constitutia imparatului
inlocuila cu setnnul crucii crest inc. Antonius Caracala
Dupes uncle marlurii si inclicatii islorice
romanii ingaduird folosirea limbii dace in Cu Coate acestea, elementul dacic care
unitatile militare ce se recrutau din randurile traia in provincie si venea zilnic in atingere cu
dacilor. romanii, superiori din punct de vedere cultural
si at civilizatiei, nu putu rezista mutt procesu-
lui de romanizare. In urma contactului zilnic
3. Ostilitatile dacilor liberi fats de cu autoritatile civile si militare, populatia daci-
romani ea autohtond deprinse curand limba, datinele
si obiceiurile romane, lard sa-si renege originea
Cu Coate acestea insa, dadi liberi, al sa dacica, cum se vede aceasta din numeroase-
terror numar sporea mereu prin refugiatii din le inscriptii funerare din Dacia, care indica
Dacia romans, nu incetau de a agresa cu originea dacica a celor decedati in amintirea
atacurile for granitele imperiului. Sub impara- carora se pune inscriptii. Originea dacica se
tul Antonius Pius (138 161) se mentiona vede din insusi numele raposatului, car uncoil
mereu de dad rebeli - Dad rebellantes - si chiar prin indicatia directa: "de naLiune dac"-
provinciali razvratiti provinciales recusanles. natione Dacus.
In timpul domniei imparatului Commodus Duper o cercetare mai recenta a
(180 - 192) dacii liberi, in intelegere cu gepizii inscriptiilor din Dacia s-au putut constata vreo
si marcomanii de la granita nord-vestica a 335 nume grecesti, vreo 116 nume thrice si
provinciei, amenintau mereu linistea si pacea vreo 67 nume traco-dacice. Interesant este fap-
provinciei, silind pe romani sa recurga la tul ca inscriptiile din celelalte provincii romane
masuri drastice de aparare. Septimius Severus ne-au pastrat aproape 150 nume de militari si
(192 - 201) intari garnizoana de la Potaissa civil! originari din Dacia - natione dacus, domo
(Turda) mutand acolo din Moesia Legiunea a V- Dacia. In conditiile acestea este evident ca in
a Macedonica. La 193, imparatul incredinta nici un caz nu poate fi vorba de o exterminare
guvernatorului provinciei, C. Vettius Sabi- a populatiei autohtone din Dacia, cum s-a
nianus Iulius Hospes, comanda unei expeditii sustinut si cum se mai sustine sl astazi de unii
de pedeapsa contra dacilor liberi si a aliatilor cercetatori cu idei preconcepute.
tor. Sabinianus lovi fares crutare triburile Procesul de contopire a dacilor cu

69
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

populatia romana, cuceritoare a fost foarte mult Aber profesionistll, dar si oamenii de tot felul
inlesnit prin constitutia din 212 a fmparatului care, ademeniti de faima bogatiei Daciei,
Antonius Caracala (211 - 217) in virtutea umblau dupes afaceri rentabile in tara raga-
careia dreptul de cetatenie romance fu conferit duintei, care min bogatiile ascunse ale minelor
Luturor locuitorilor din vastul imperiu roman, de aur ispiteau pe oamenii de afaceri din lumea
fares deosebire de limba si originea for etnica. romance sa-si incerce norocul in aceasta
Prin aplicarea constitutiei antoniene, ge(ii din Califomie antics.
Transdanubia si dacii din Dada propriu-zisa itAro,c9..k.DIvrrP,NIM t is, tr*
devenird cu totii cetateni romani. FF/IE Eted-TO EXNVS H APS.: N.+ v_.4.
poarta.11,:r Pia MI ESI". YRI1
Sf. Augustin relateaza ca pc timpul sau Fa..Nrria rrir, cr./ Nisi E. (RNER. itA
FRO ii,Cntiv.x.ri\rrt.1.1...ci t u1/4( nkrCavivez ,
toti cetatenii imperiului devenisera roman si F/(ogro Nrtiv afrx N t13 PJTAN
;
Liffri ISTNNElfiSKINNOPso.a.T..krw,CxEst1/4/
tog Isi zic romani- mimes Romani facti sunt et t rrila trnar4v3i1SvIvt.rNo&curnrtoy
Svail nv IAry,lictItizitiv rrst: CE N rcvs..1Evs
.
omnes Romani dicuntur. Dupes cetatenii sai .FsToErmEmEitrosoltusstvws.ms$
last
t(V.NONAINtk.NSCR.IrrttINTIP115-1
romani, provincia Dacia s-a numit ulterior rOsIElkirtkr6 ry /TAX PENT froNsT
Romania. CV Nv.rTiffileCK*F14439109..
Fyrrs OSt C/Z.EI IR ES,
cviAist soNhsrovmnvg.issEr4t crqm
sitsirr,wor i'siNfpiLiks &Dv
-to.Ar.sit,c,v r4 14 t
p,s4orn co cos
Cat icamr.n. co
5. Rolul armatei si al corpului co
TI
sp. irprst4 !th.r..A
al:: z) 1,4.5
cvf r p..tEST
roots (rrvi.
functionaresc in desfesurarea procesului Kv t F
D:TF
CPkr+DtJ
S Er rivEfro
de romanizare DE-stA. rlu m.1.7,tC0f..t4 MN, r,cmir41),Nr
n ay FIXNEs.TBP /,Osr r NI
-TT Mi` vN, P :11 ,v.11. Xj) ivo N F kviv,
Dupes cucerirea Daciei si dupes transfor- Diploma a mini mililar din trupele auxiliare
marea ei in provincie romance, cuceritorii nu se
puteau intemeia pe elementele etnice ostile Tor,
ci trebuird se. recurga la sprijinul institutiilor
for oficiale, cum erau armata si corpul 6. Inlesnirea colonizarii si organizarea
functionaresc. In urma armalei venires tehni- colonistilor in colegii, dupe. originea for
cienii si mesterii de tot felul pentru a ajuta la
noua asezare administrative si economics a Exodul acesta de colonisti romani din
provinciei. Armata, cu garnizoanele ei in cen- toate regiunile imperiului era incurajat intr-o
trele principale ale Daciei si cu unita.tile ei masura oarecare de insasi oficialitatea romance.
raspandite asupra intregului cuprins al provin- Eutropius afirma ca, dupes supunerea Daciei,
ciei, s-a ingrijit ca viata romans sa gaseasca Traian ar fi stramutat acolo o mare multime dc
prctutindeni puncle de sprijin pentru mani- oamcni din toata lumea romance pentru munca
festarea si afirmarea ci. dimpului si ridicarea orasclor - Traianus victa
In jurul forlaretelor si garnizoanelor se Dacia ex lobo orbo Romano inifinitas eo copiae
indesau elemente locale pentru a gasi satisfac- transtuleral ad agros el irbes calendas. In sco-
erea nevoilor si neajunsurilor Tor. Iar pentru a pul acesta imparatul Traian recurse chiar la
putea fi intelesi, ei se straduiau se. articuleze modificarea normelor pentru emigralie, inga-
cererile si revendicarile for in limba cucerito- duind in mod exceptional emigrarea de ele-
rilor, adica in limba Latina, care era singurul mente romane din Italia pentru noua sa
mijloc de intelegere verbala. Si cum legiunile provincie, Dacia, la prosperitatea careia tinea
stationau de regula decenii intregi in una si asa de mult. Astfel, Dacia se putea mandri cu
aceeasi localitate, comandantii si trupa aveau privilegiul de a 11 primit colonisti din Roma si
grija sa. ramana in contact zilnic cu localnicii, din alte orase italiene.
sa si -i apropie cat mai mult si sa. se conto- Centre importante de colonisti romani
peasca cu ei. In canabele din jurul taberelor se erau municipiile Sarmizegetusa, Apulum,
desfasura un mare proces de contopire etnica a Potaissa. Napoca si Porolissum, care din cauza
elementului dacic cu cel roman dominant, pro- aceasta fusesera ridicate curand la rangul de
ces care ajungea sa se desavarseasca prin colonii.
atribuirea de loturi de pamant catre veterani si Exploatarea minelor de aur din Muntii
prin statornicirea acestora pe pamantul asa de Apuseni ademeni curand numeroase elemente
ospitalier al Daciei. specializate in exploatarile miniere din
Un al doilea element activ in procesul Dalmatia, care se asezard la Apulum, la
de romanizare a fost corpul functionanlor pu- Alburnus si alte localitati vecine. Alburnus
blid care, find in contact zilnic cu provincialii, devenise astfel un adevarat "vicus Pirustarum",
cautau sa-i apropie si sa le trezesca increderea adica satul colonistilor din Pirusta dalmatina.
in noua stapanire. In sensul acesta activau si La colonistii ilirici veniti din Dalmatia se mai

70
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

asociasera colonist si din alte provincii Terenul pa vat al oraselor- pavirnentul- deveni
romane, ca bundoard din Gallia, Macedonia, pamantul nostru, adica solul cultivat si pro-
Bitinia, Galatia, Siria a.a. ductiv.
Colonistii originari din aceeasi localitate Din bogata terminologie administrative
se constituiau uneori in asociatii sau in cercuri s-a pastrat termenul de judex - judele sau
pentru cultivarea limbilor mateme, precum si a judecele nostru. Termenul de lex s-a pastrat
datinilor si obiceiurilor for de acasa, dar si pen- sub forma de lege in inteles profan, dar si relit
tru apararea intereselor profesionale: Colonistii gios. Provincialii din Dacia, deopotriva cu cei
originari din Asia organizard la Napoca cercul din Moesia, au pastrat termenii bisericesti si
sau colegiul Asianilor - collegium Asianorum. administrativi, precum si cuvintele care
Colonisti originari din Galatia isi aveau exprima ideile fundamentale pe care le intal-
colegiul for - collegium Galatarum - la Napoca nim in limba romana.
si Germisara. La Apulum colonist! din locali- Una din cele mai insemnate titulaturi
tatea Prosmona din Dalmatia isi aveau colegiul romane care s-a pastrat la provincialii din cele
for - collegium Prosmonorum. Este probabil ca trei Dacii era titlul de dux, duce, pentru guver-
asemenea colegii sa fi existat in cercurile natorul provinciei, care, cu vremea, trecu
colonistilor proveniti si din alte localitati ale asupra administratorilor celor trei Dacii si care
imperiului si ca descoperirea de inscripti not din marturiile istorice medievale apare sub
va largi cunostintele noastre in aceasta pri- forma de duce si in slava, voievod, iar in ger-
vinta. Dar pe langa colonistii cu drepturi mane herteg (Herzog).
politice depline mai venires in Dacia si numerosi Procesul de tranzitie din limba clasica
peregrine si sclavi care, folosindu-se de limba in dialectul rustic se evidentaza foarte bine in
latina, o propagau cu succes in randurile loponimia cc ni s-a past-at la Procopius in
provincialilor aulohloni. lucrarea sa asupra edificiilor din timpul
imparatului Justinian (527 - 565). Iata caleva
exemple in redaclarea greceasca a autorului:
7. Raspandirea limbii latine [...1 treizeci de lei, [...1 sapte case, [...1 Fantana
lupului, [...] slam, [...] strunga, [...] scara, [...]
Raspandirea limbii latine oficiale Arini, [...1 Muntii Gerneni, [...1 Dusmanii, [...]
asupra intregului teritoriu al Daciei s-a facut, Ulmel, [...1 Castel Nou, [...] Scaune, [...]
fireste, in dauna limbii dace, despre care nu se Florentina, [...] Romanian, 1...1 Romuliana, L.)
mai aminteste nimic in marturiile timpului. Barsava, [...] Labula, [...) Argintari s.a.
Limba dace, neajungand sa se ridice la nivelul Unele din numirile acestea vechi latine,
limbii literare latine, nu apare nici in inscripti ca bundoard Petra sau Petrae- Piatra, traduse
si cazu prada uitarii. in limba navalitorilor de mai tarziu, care s-au
Limba latina vorbita in Dacia nu era suprapus populatiei autohtone in slavonescul
latina clasica, ci un dialect latin rustic. Camena (jud. Tulcea) care nu este decat o tra-
Diferentierea progresiva dintre limba clasica si ducere a latinului Petra, adica Piatra.
limbajul rustic latin de la Dunare fu determi- Numele imparatului Traian s-a pastrat
nate in bung parte si de noile conditi de viga pana astazi in traditia islorica. Prin constructi-
ale provincialilor din Dacia si Moesia. ile sale Traian devenise asa de popular in
Termenul de pagus pentru sat fu inlocuil prin inscriplii, incest Constantin cel Mare it numea
eel de fossatum, adica de asezare aparata cu "burneand de zid". Provincialii atribuiau lui
val si sant - fossa contra atacurilor barbare, Traian aproape toate constructiile vechi.
de unde derive romanescul sat. Locuitorii din Drumul roman care duce la Turnu Rosu se
"pagus" - "pagani" devenird necredinciosii numeste Calea lui Traian. Valurile de aparare
pagani, care nu imbratisasera crestinismul, de tot felul, ce fusesera ridicate in tot cuprinsul
spre deosebire de satenii crestini. Daciei si Transdanubiei, apar pana in zilele
Termenul de "vila" - casa fu inlocuit noastre sub numirea de troiene. De asemenea,
prin curte de la cohortem - o unitate s-au incercat apropieri intre numele localitatii
care stationa adesea in vile. Termenul de Caracal cu eel al imparatului Caracala, pro-
municipiurn sau urbe pentru asczarile urbane, mulgatorul constitute! anloniene din 282.
fu inlocuit prin termenul de cetate - civitatem Numele orasului Turnu- Severin a fost pus in
ceea ce insemna o localitate fortificata. legatura cu numele imparatului Septimius
Canabele de pe langa taberele militare isi Severus s.a.
schimbara numele in subcetate- subcivitatem.

71
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca p ito I u I IX

APARAREA TRANSDANUBIEI SI DACIEI


CONTRA BARBARILOR

1. Pretinsa intentie de evacuare a imparatului Adrianus


2. Apararea Daciei de catre urmasii lui Adrian si inceputul luptelor cu gotii
1. Pretinsa intentie de evacuare a Traian de la Drobeta. 0 medalie din timpul sau
imparatului Adrianus infatiseaza Dacia Felix prin o fecioara care
intr-o mane tine sabia dacica incovoiata, iar in
Dupe moartea imparatului Traian, alta un ciorchine de struguri, o dovada ca vita
intamplata la 11 august 117, urmasii lui pe de vie, distrusts sub regele Burebista, ajunse sa
tronul cezarilor depusera cele mai largi staru- fie cultivate din nou in Dacia Traiana. Pentru
inte pentru consolidarea Daciei si apararea ei larga sa solicitudine pentru provincia lui
contra barbarilor navalitori. Granita nord-ves- Traian, imparatul Adrian fu cinstit cu titlul
tica a Daciei era mereu amenintata de vandali, Restitu tor Daciae.
gepizi si marcomani care, unindu-se en dacii
libcri, navalcau mcreu in Dacia. lazigii din kin-
dle Tisei nelinisleau mereu Dacia Malvensa, 2. Apararea Daciei de catre urmasii lui
iar din rasarit roxolanii patrunsesera adanc in Adrian si inceputul luptelor cu gotii
Transdanubia moldoveana si munteand, De aceeasi solicitudine se bucura Dacia
ajungand pana la Olt. in fata acestei situatii, si sub urmasii lui Adrian. Impartul Antonius
urmasul lui Traian, imparatul Aelius Pius (138 -161) respinse cu succes atacurile
Hadrianus (117 - 138), care comandase pe vre- barbarilor contra Daciei si restaura, cum arata
muri Legiunea a V-a Macedonica in Troesmis o inscriptie, amfileatrul de la Porolissum, care
(Iglita) pare sa fi avul inlentia de a parasi se putea asemana cu eel de la Sarmizegetusa.
Dacia, retragand legiunile la limesul dunarean. Imparatul Marc Aureliu (161 - 180) avu de
Cel putin asa ne comunica doi cronicari sustinut lupte grele si sangeroase contra mar-
romani, Dio Cassius si Eutropius, care sustin comanilor. 0 inscriptie arata ca el a salvat
ca imparatul Adrian, sub impresia necon- Dacia de mad primejdii. In luptele sale
tenitelor atacuri si hartuieli din partea barba- imparatul a gasit un sprijin efectiv la guverna-
rilor, ar fi voit sa evacueze Dacia, dar ca la torul Daciei Claudius Pronto, caruia cetatenii
staruinta generalilor sai ar fi revenit asupra din Sarmizegetusa ii dedica o inscriptie votive.
hotararii acesteia, din consideratie pentru Dio Cassius arata ca pe timpul domniei
multimea cetatenilor romani din Dacia, care, in imparatului Marc Aureliu au fost supusi si col-
cazul unei evacuari, ar fi ramas prada barba- onizati in Dacia mase compacte de barbari.
rilor. Astfel, planul imparatului, de a retrage Sub imparatul Commodus (160 - 192), cinstit
legiunile din partile imperiului prea expuse si cu titlul de Sarmaticus, pentru ispravile sale
prea greu de aparat, pe linii mai interioare, a razboinice contra sarmatilor, guvernatorul
fost redus la cvacuarca unor provincii din Daciei, Sabinianus, a infrant impotrivirea
Orientul Mijlociu, cum erau Armenia, Asiria si dacilor liberi si a colonizat in imperiu 12.000
Mesopotamia, Dacia ramanand mai departe in de familii dacice.
granitele imperiului. Alte semintii dacice, cum erau costo-
Imparatul Adrian a vizitat de multe on bocii si carpii, coborara pe Siret, spre Dunare.
capitala Sarmizegetusa. Din ordinul sau s-a Strabatand Transdanubia moldoveana, ei
construit apeductul orasului, ale carui urme s- nazuiau spre Moesia inferioard, unde ii ademe-
au dezgropat in zilele noastre. 0 inscriptie neau bogagile oraselor grecesti de pe litoralul
comemorativa a invesnicit amintirea prezentei pontic. Ei fura primili in imperiu si colonizati
sale acolo. El a staruit pentru intarirea limesu- acolo, unde, pe timpul imparatului Teodosiu,
lui alutan si de aceea pare foarte putin proba- se pomeneste de "vicus carporum" langa.
bila relatarea lui Dio Cassius ca din ordinul Harsova. Imparatul Septin2ius Severus (192
imparatului Adrian s-ar fi demontat podul lui 201) acorda Daciei o atentie deosebita. El mutts

72
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Legiunea a V-a Macedonica din Troesmis Incurajati de aceste succese, gotii nu


(Iglita) la Potaissa (Turda) si tidied aceasta contenira cu atacurile for contra imperiului.
localitate la rangul de colonie. Tot din ordinul Sub imparatul Valerianus (253 - 260) ei
lui pare sa se fi ridicat vestitele castre not invadara din nou Moesia, iar imparatul
severiane - castra nova severiana - la Drobeta, Galienus (260 - 268) nu mai prididea cu
in jurul carora s-a ridicat mai apoi cetatea apararea atacurilor repetate ale gotilor din
Turnu- Severinului, care-i pastreaza numele Transdanubia. Inversunarea acestor lupte
pans in zilele noastre. necontenite Meuse pe unii scriitori ca
Imparatul Antonius Caracala (211 Eutropius, Sextus Rufus, Orosius si altii sa
217) avu de sustinut lupte grele cu gotii care, afirme ca pe timpul imparatului Galienus
desprinzandu-se din numeroasele triburi ger- insasi Dacia ar fi fost pierduta - amissa. In
manice de la Marea Baltica, salasluira mai bine realitate insa in afirmatiile acestor scriitori,
de un secol in sesul sarmatic si pe litoralul care nici nu erau contemporani evenimentelor,
nordic al Marii Negre, ajungand pans in se confunda Dacia cu Transdanubia, care pe
Crimeea. Pe la inceputul secolului al III-lea, timpul lui Galienus era de fapt pierduta pentru
gotii trecura Nistrul in Transdanubia romani. Aurelius Victor, care scria in a doua
moldoveana, ocupand regiunile evacuate intre jumatate a secolului al IV-lea, arata clar ca sub
limp de costoboci si de carpi, care navalisera in Galienus fusese pierdula provincia de dincolo
Moesia Inferioara. Sub imparatul Antonius de Istru - amissa trans Istrum provincia -
Caracala, romanii se ciocnira pentru prima adica Transdanubia, unde gotii se incuibasera
data cu gotii in Transdanubia si nu in Dacia, asa de bine, incat puteau fi considerati aproape
precum s-a crezut. Gotii furs baluti si silili sa ca salasluind acolo - prope incolas. Iar
respecte limesul dunarean. Valurile romane Orosius, la randul sau, arata ca regiunea
din Transdanubia nu mai puteau fi aparate cu transdanubiana se numea Gotia - trans
succes contra gotilor navalitori. Imparatul Danubium ubi est Gotia. 0 inscriptie pe care
Alexandru Severus (222 - 235) nu mai putu cetatcnii din Sarmize-gelusa o asezasera in
impiedica picrderea cetatii Tyras din limanul cinstea lui Licinius Cornelius Valerianus, fiul
Nistrului, unde se gasira ullimele monede imparatului Ga-lienus, arata ca nu putea fi
romane din timpul domniei sale. vorba de pierderea Daciei pe timpul acestui
Dupa ce cuprinsera Cetatea Alba imparat, pe care contemporanii it cinsteau cu
(Tyras),gotii se instalara de-a binelea in titlul de Dacicus Maximus. De altfel, gotii nici
Transdanubia pc care o numira Gotia. De acolo nu incercasera sa strabata Carpatii in Dacia.
ei nelinisteau mereu Moesia Inferioara. Ei se asezara in Transdanubia de unde
Imparatul Maximianus (235 - 238) avu ciocniri nazuiau spre sud in Moesia. De acolo gotii tre-
sangeroase cu gotii. El apara cu succes Dacia ceau Dunarea si invadau imperiul.
contra sarmatilor si dacilor liberi si fu onorat Imparatul Claudius (268 - 270) intre-
cu titlul de Sarmaticus si Dacicus. imparatii prinse o mare expeditie contra tor. Coloanele
Gordianus (238 - 244) si Filip Araby] (244 - gotilor inaintasera pans la Naissus (Nis) unde
249) luptara contra gotilor, care patrunsera in suferira o grea si sangeroasa infringere. In
Moesia, izgonindu-i de acolo. Sarmizegetusa schimb, imparatul Claudius fu cinstit cu titlul
datoreste imparatului Gordianus ridicarea ei la Goticus, primul imparat distins cu acest titlu.
rangul de metropola - metropolis - a oraselor Scriitorul Trobellius Pello arata Ca in cur-
dacice. Pe timpul imparatului Dacios (248 sul navalirilor gotice in Moesia, romanii luara
251) gotii navalira in Moesia. Imparatul, care ca prizonieri multi regi barbari. De asemenea,
se mandrea cu titlul sau de Restitutor furs robite femei nobile de diferite neamuri
Daciarum, iesi intru intampinarea for la transdanubiene, in asa fel ca. Moesia se umplu
Abrittus (Abtatkalesi) la jumatatea drumului cu sclavi si muncitori din nordul Dunarii.
dintre Mangalia si Silistra, dar ostirea sa fu Dupa infrangerile acestea, gotii din
batuta si imparatul isi pierdu viata pe campul Transdanubia furs siliti sa recunoasca supre-
de lupta. Sub imparatul Galus (251 253), matia romans si sa se impace cu situatia de
gotii se putura reintoarce in Gotia federati ai imperiului in schimbul subsidiilor
Transdanubiana cu prada tor, imparatul con- obisnuite in bani si in efecte de tot felul.
simtind sa-i considere ca federati al imperiului
si sa le plateasca subsidii anuale.

73
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul X

EVACUAREA DACIEI DE CATRE ROMANI

1. Luptele cu vandalii si gepizii


2. Dispozitiile de evacuare luate de imparatul Aurelian
3. Marturiile lui Flavius Vopiscus si Eutropius asupra evacuiirii Daciei
4. Organizarea Daciei Aureliene

1. Luptele cu vandalii si gepizii de "Restitutor Daciarum". Urmasul lui


Galienus, imparatul Claudius (260 - 270),
Concomitent cu navalirile golilor in respinse la Naissus ata-cul gotilor si tinu Inca
Transdanubia si asezarea for vremelnica acolo piept atacurilor furioase ale barbarilor contra
se accentua tot mai mult agresiunea dacilor Daciei.
liberi si a asociatilor for contra granitei nord-
vestice a Daciei. Aliatii dacilor liberi erau acolo 2. Dispozitiile de evacuare luate de
lazigii, vandaliisi gepizii. Iazigii erau o semintie imparatul Aurelian
sarmatica care se strecurase Inca pc la anul 50
p.Chr. in campia Tisei. Aparatorii Daciei avura Succesorul lui Galienus, imparatul
mull de furca cu ci. Aurclianus (270 275) isi dadu scama insa ca
La nord de iazigi, pana la gura in fata atacurilor neconlenile ale coalitiei van-
Somesului, haladuiau vandalii, o semintie ger- dalo-gepido-dacice granitele Daciei nu mai
manica, foarte razboinica, care nazuia spre puteau fi aparate cu succes. De aceea, el lua
sud, pentru a-si deschide drumul in imperiu. grava hotarare de a scurta frontul de aparare
Dincolo de Somes, pana la gura Crisurilor si prin retragerea legiunilor din Dada
mai sus de Tisa, salasluiau gepizii. Aceslia Porolissensa spre pozitii interioare pregalite
parasira in secolul al II-lea p.Chr. asezarile for din vreme. Acestea erau, dupes that& probabili-
nordice de la gura Vistulei, strabatura Carpatii tatea, marcate prin cursul Muresului cu fortifi-
Padurosi si ajunsera in valea Tisei la granita carea capului de pod de la Apulum.
Daciei Porolissense. De acolo, ei atacau mereu, Dar imparatul ajunse curand la convin-
in unire cu triburile dacilor liberi, granitele gerea ca nici aceasta lithe a frontului contra
provinciei romane. barbarilor din nord-vest nu mai putea fl
In tot cursul secolului al II-lea si al III- aparata cu succes. De aceea, romanii evacuara
lea, romanii avura de sustinut lupte grele de si Dacia Apulensa, retragandu-se in Carpati si
aparare contra coalitiei acestor semintii ostile, organizand o noua lime de aparare pe creasta
precum indica de altfel si titlurile de onoare de acestora, cu intethia de a incerca apararea cel
"Dacicus" Si "Sarmaticus" conferile imparatu- putin a Daciei Malvense, adica Oltenia si
lui Maximianus Tracul si imparatului Dacius. Banatul de astazi. Acolo gasim concentrate,
In toiul luptelor sangeroase contra coalitiei dupes 271, Legiunea a V-a Macedonica, care isi
gepido-dacice isi gasi moartea Filip cel Tanar, avea garnizoana la Potaissa (Turda) si Napoca
fiulsi coregentul imparatului Filip Arabul, (Cluj) si Legiunea a XIII-a Gemina cu resedinta
cazand de pe cal si frangandu-si gatul. Sub la Apulum (Alba-Iulia), precum se constata din
imparatul Galienus (260 - 268) atacurile coal- ultimele inscriptii romane din Dacia. Se vede
itiei barbare contra Daciei se intetira tot mai insa ca in urma atacurilor concentrice ale coal-
mult, dar ele putura fi Inca respinse cu succes, itiei barbare din sud-vest si ale gotilor din
precum indica titulurile de glorie conferite rasarit, adica din Transdanubia, nici aceasta
imparatului biruitor de Dacicus Maximus" si ultima linie de rezistenta n-a mai putut fi

74
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

apa..rata, astfel ca romanii se vazura siliti s se comerciale care fusesera evacuate din vreme.
retraga la Dunare, evacuand si Dacia Deodata cu trupele se retrasera din Dacia si
Ma Ivens& Operatia aceasta de retragere strate- elementele de elita ale societatii romane, care
gica pare sa fi continuat in tot timpul domniei fireste ca nu voiau si nici nu puteau sa ramand
imparatului Aurelian, terminandu-se numai la sub barbari.
275, deodata cu moartea imparatului.
imparatul Aurelian nu considera insa
retragerea legiunilor decat ca o masura treca- 3. Marturiile lui Flavius Vopiscus si
toare, dictates de greutatile momentului. Mai Eutropius asupra evacuarii Daciei
mult chiar, romanii pastrard sub stapanirea for
mai multe capete de pod pe malul stang al La 25 de ant dupa: evacuarea ostirii si a
Dunarii, ca Drobeta, Desa, Sucidava, Marisca aparatului administrativ din Dada, cronicarul
s.a., precum confirms descoperirile arheologice Flavius Vopiscus, care descrie domnia
mai recente. Marturiile timpului amintesc imparatului Aurelian, insista asupra conditiilor
chiar de "Dacia restituta", ceea ce nu se poate in care s-a facut evacuarea:
referi decat la mentinerea capetelor de pod de "imparatul Aurelian, vazand Iliricul
mai sus si poate chiar la largirea zonei for spre devastat si Moesia pierduta, lass provincia
nord. interneiala de Traian dincolo de Duniire in
De acelasi gand erau stapaniti si scama provincialilor, dupa ce ridica armata de
urmasii sai pc tronul cezarilor, care in lot cur- acolo, Ilindca pierduse nadejclea de o mai putea
sul secolelor urmatoare n-au renuntat nicio- tine; popillattile ridicate de acolo le coloniza in
data la drepturile for de stapanire asupra Moesia, pe care o numi Dacia sa, ce desparte
Daciei. Dimpotriva, imparatii romani au intre- acuma cele cloud Moesil - quuni vastaturn
prins nenumarate expeditii mili tare in Ilyricum et Moesiam deperditam videret,
7ransdanubia si Dacia pentru readucerea provinciam trans Danubium. Dacia a Tralano
accstor Leritorii sub supremalia romans. constitula, stzblato exercitu provincialibus
Un act formal de cesiune a Daciei n-a reliquil desperans earn posse relinere;
fort semnat nici de Aurelian, nici de urmasii abdurtorque ex ea populos in Moessiam collo-
sai. De alifel, barbarii coalizali in lupta contra cavil appelavitque suam Daciam, quas nunc
romanilor nici nu ar fi avut cum sa inceapa cu duas Moessias
un asemenea act, intrucat coalitia for se des- S-a dat, ce-i drept, textului lui Vopiscus
facu indata dupd dobandirea victoriei, fiecare si o alts interpretare, anume ca. Aurelian ar fi
grup urmarind scopuri deosebite. Semintiile ridicat din Dacia deodata cu armata si pe
sarmatice disparura curand de pe arena provinciali, ceea ce constituie un nonsens,
istorica, tar cele germanice nazuira spre sud, flindca toata populatia unei tdri nu putea fi
unde si ajunsera curand. Singurul element ridicata de la vetrele ei si mutates in alts tars.
etnic din coalitie, care nu urmarea alte scopuri In parerea aceasta ne intareste de altfel
politice decat acela de a se uni cu conationalii si Eutropius care, reproducind in opera sa
din Dacia evacuates de romani si de a trai Breviarum historiae Romanae textul lui
impreuna cu consangenii for de acolo in vechile Vopiscus, arata ca imparatul Aurelian a ridicat
for traditii de libertate, erau dacii liberi, care din orasele si ogoarele Dade! pe romani -
contribuisera in larga masura la eliberarea abductos que Rarnanos ex urbis et agris Daciae
Daciei de sub stapanirea romans. Dacii liberi - si i-a asezat in Moesia si nicidecum pe provin-
erau deci singurii dintre invinga Lori care s-au cialii geto-daci, ale caror randuri furs intarite
asezat in Dacia si au contribuit in larga prin dacii liberi care se rcintoarsera in patrie.
masura la consolidarea clernentului etnic Ca relalarile lui Eutropius nu se refereau
autohlon de acolo. la populatiile dacice autohtone, ci la coloni.stii
In avangarda trupelor in retragere se roman', reiese din faptul ca el repeta aceleasi
gasea personalul serviciilor publice si al fraze ca si la colonizarea Daciei cu romani,
marilor instalatii industriale si Intreprinderi aratand ca Traian a adus nenumarate cete de

75
www.dacoromanica.ro
Ion N Istor

oameni sa populeze ogoarele si cetalile dacice - Ratiaria (Arcar) si Dacia Mediteranea, cu capi-
ad agros et urbes colendas. El intrebuinteaza tala la Sofia. La aceste cloud Dacii fu alipita la
deci aceeasi fraza atat la cucerirea, cat si la 297, pe timpul imparatului Diocletian, si
parasirea Daciei. provincia Dardania. Dar in vremea in care
Aceeasi afirmatie o gasim si la Sextus romanii din Dada Traiand isi gasisera o patrie
Rufus in lucrarea sa Breviarium gestorum noua in Dada Aureliana, provincialii daco-
popu-li Romani din secolul al IV-lea si anume roman!, care traiau din munca bratelor tor,
Ca numai romani - per Aurelianum translatis find de veacuri infratiti cu glia dada, n-au
ex inde Romanis - fusesera evacuati, fireste cu putut fi dezradacinati din pamantul for de
voia tor, din Dacia si colonizati in Moesia. baptina. Randurile lor.r.arite pe urma emigrarii
Astfel, vedem cum elemente romane evacuate colonistgor roman! furs Intarite de dacii liberi
din Dacia Traiana gasira adapost dincolo de care contribuisera ail tun' de barbari la sur-
Dunare in noua Dade Aureliana, pentru ca parea stipanirii romane. insusi Robert Rosier,
numele provinciei Dada .5.4 continue a _Uinta in antagonistul cel mai pronuntat al continuitatii
cadastrul imperiului si pentru a linisti agitatia provincialilor pe pamantul vechii Dacii, se vazu
din Roma, pe teme ca masa de romani ar fi silit sa recunoasca c, la evacuare, in Dacia a
ramas prada barbarilor. ramas o parte din vechea populatie.
De altfel, teritoriul noii provincii tam- Dupes retragerea legiunilor si evacuarea
pon, dintre ambele Moesii, cuprinsa intre aparatului administrativ roman, puterea de
raurile Timaeus (Timoc) si Margus (Morava), conduoere asupra provincialilor din cele trei
nici nu era destul de mare pentru ca sa poata Dacii carpatine trecu parte asupra capeteniilor
adaposti si pe provincialii din Dada Felix de dacilor liberi, parte asupra diverselor semintii
odinioard. Aceasta cu atat mai putin cu cat in barbare, cum erau vandalii si gepizii care, fats
acel spatiu restrans se ingramadisera si refu- de populatia autohtona daco-romans, nu con-
giatii romani din Moesia Inferioara., care cazuse stituiau decat elemente fluctuante de
si ea prada barbarilor. suprafata. Schimbarile de stapanire n-au fost
Astfel stand lucrurile, nu mai poate prea mult resimtite de provinciali. Dimpotrival,
incapea nici o indoiala Ca provincialii din Dacia soarta for pare sa se fi ameliorat, intrucat
evacuates, care se compuneau din midi mese- luptele se mai potolisera, iar pacea si linistea
riasi si negustori de la orase .si din populatia cu interns se restabilisera prin disparitia ostil-
indeletniciri agricole si pastorale de la sale .si dintre dacii liberi si cuceritorii romani.
catune asa de strans legate de productia solu- Populatia autohtona continua sa raspunda, cu
lui si de belsugul turmelor ramasera pe loc si contributiile in bani si in prestatii, noilor
dupes retragerea ostirii .si a aparatului adminis- stapanitori barbari, precum raspunsese
trativ roman, incredintandu-si soarta noilor cuceritorilor romani. Cultura ogoarelor,
cuceritori care incepusera sa se perinde pe ter- cresterea animalelor domestice, exploatarea
itoriul vechii Dacii. Si aceasta cu atat mai mull padurilor si extractia zacamintclor de sate si de
cu cat soarta provincialilor din imperiu, minereuri nobile ramasesera mai departe in
hartuiti mereu de barbarii navalitori, nu era grip provincialilor daco-romani.
nici ea mai bund si mai ademenitoare decat Pe de alts parte insa, romanii nu
viata populatiei de sub stapanirea barbara. intelegeau sa renunte la pretentiile for de
suprematie asupra celor trei Dacii carpatine,
considerand capeteniile semintiilor barbare
4. Organizarea Daciei Aureliene care se instalasera acolo ca regi clientelari
Romei care, in schimbul unor stipendii anuale,
Noua Dade Aureliana isi avea la prestau romanilor servicii militare. De aceea,
inceput centrul administrativ la Serdica (Sofia). imparatii romani intreprindeau campanii pen-
0 inscriptie din 283 aminteste de cloud Dacii, tru recucerirea provinciilor transdanubiene.
si anume de Dada Ripensis, cu capitala

76
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

NOTE

1. cf. Istoria Romani lor, vol. I. Bucuresti, 2001, condusa de Cotiso: Dacii traiesc nedezlipiti de munti.
p. 414: Pannonii reprezinta un grup de populatii ce De acolo, sub conducerea regelui Cotiso (Cotisonis regis
locuiau in jumatatea apuseana a Ungariei imperio) obisnuiau sa coboare. si sa pustiiasca Ong-
(Transdanubiei), rasaritul Austriei si o zona intinsa din turile vecine, on de cite on Dunarea, inghetata de ger,
Slovenia, de-a lungul raurilor Sava si Drava, pana la Psi unea malurile". (op. cit., p. 669). Un alt rege get,
Dunare. Pannonii au fost multi vreme considerati de mentionat de Plutarh in biogralla sa dedicata imparat-
neam illyric sau strans inruditi cu acestia. Studii mai ului roman Marcus Antonius (63). a fost: Dicomes,
recente ii deosebese de acestia din urma ca find un regele getilor, ii fagaduise ca-1 va ajuta cu armata
grup de sine statator, constituit dintr-o serie de triburi numeroasa". (op. cit., p. 669). Ipoteza, care intruneste
mcntionate in sursele literare antice, al caror nume cele mai multe acorduri din partea cercetatorilor,
se distingea, din punct de vedere lingvistic, de cel al sustine ca Dicomes este un rege get din Muntenia, spre
illyrilor (Trogus Pompeius, din vremea lui Augustus, in deosebire de o alts parere care plaseaza resedinta aces-
Origines Pannoniorum, cartea a 32-a, lucrare pier- tui rege in Moldova, pe Valea Siretului, poate la
duta) ". Zargidava (azi Brad, jud. Bacau). Exists o atestare
2. Principalul izvor literar este Strabon (VII, 3, documentary in privinta unui alt rege get, Vasileis,
11) care, aratand inaltarea neamului get de catre dupa alti cercetatori cu numele Thianzarcus, cu
Burebista prin exercitii, sobrietate si ascultare de resedinta in regiunea de dealuri din nord-estul Olteniei,
porunci", it prezinta succint pe Deceneu, apud, Istoria poate si a Argesului, potrivit fragmentelor de vas dacic
Romanilor, vol. I, Bucuresti, 2001, p. 641: Spre a tine descoperite la Ocnita, jud. Valcea (Buridava antics).
in ascultare poporul, el pi-a luat ajutor pe Deceneu, un 5. vezi, Vasile Pat-van, inceputurile vietii
sarlatan care ratacise multi vreme prin Egipt, invatand roman la gurile Dunarii, Bucuresti. 1923. p. 65:
acolo uncle semnc de proorocire. rnultumita carora Soarta a v,roit ca marele poet latin Ovidiu sa fie cel din-
sustine ca talmaceste vointa zeilor. Ba Inca de la un tai roman, care sa traiasca in pantile noastre (...) o viata
Limp fusese socolit si zeu, asa cum am aratat cand am de cetatean dcplin: ca soldat, ca magistrat, ca scriitor
vorbit despre Zamolxis (Zalmoxis). Ca o dovada despre (...). In cele doua culegeri de poezii ale sale scrise la
ascultarea ce i-o dadeau (getii), este si faptul ca ei s-au Tomis si pastrate intregi. numite Tristele si Ponticele
lasat induplecati sa tale vita de vie si sa traiasca Para (...), Ovidiu ne zugraveste imagini ale tulburarilor,
vin..." neoranduielilor si pradacittnilor barbare din Scitia
3. Parerile specialistilor in legatura cu sediul Mica".
capitate' lui Burebista sunt diferite si in prezent. Sc 6. Urmasul lui Scoryllo la domnie a fost
pastreaza ipotezele considerate insulicienl dovedite cu Diurpaneus, contemporan cu imparatul Domitian,
Argcdova pe Argcs salt in zona Muntilor Sebesului (din dupa relatarea lui Orosius ( Adversum paganos, VII, 10,
ranntra vestIca a Masivului Stirennultii). precum F.; 3 - 4) si a tut lordanes (Geffen. 70). Ipoteza veche a
varlanta polrivil carcia capitala lui Burcbista ar Il lost umanistului Stanislav Sarnicki, autorul lucraril
cetatea Costesti - Cetatuie", la sud de Orastle. Annales, publicata in anul 1492, potrivit. carcia
4. Informatia despre sfarsitul lui Burebista si Diurpaneus aril acelasi cu regele Decebal, idee prezen-
destramarea statului sau ne este oferita de Strabon La Si in uncle editii mai vechi ale serierii Adversum
(VII, 3, 11). apud Istoria Romanilor, vol. I. Bucuresti, paganos a lui Omsius, a lost prcluala dc calm Dimilrie
2001, p. 668: Cal despre Burebista, acesta a pistil din Cant emir, acceplala de W. Tornaschek (Die alien
pricina unei rascoale, mai inainte ca romanit sa apuce Thraken, 1906, p. 32), de S. Gsel (Essai sur le regne de
a trimite o armata impotriva lui. Urmasii accstula la Tempereur Dornitien, Paris, 1894. p. 206) si de G.G.
domnie s-au dezbinat, raramitand puterea in mai multe Matecscu (I Traci nelle epigrali di Roma, in Ephemeris
parti. De curand, cand Caesar Augustus a trimis o Dacoromana", I, 1923. p. 189, nota 1, 226), dar repusa
armata impotriva tor, puterea era impartita in cinci imprudent, in prezent, in circulatie de Nicolae Gostar si
park. Atunci stapanirea se impartise in patru. Astfel de Vasile Lica (Socielatea gelo-dacial de la Burebista la
impartiri sunt vremelnice pi se schimba cand intr-un Decebal, Iasi, 1984), des' Constantin Daicoviciu
fel, cand intr-altul". Urmasul direct al lui Burebista se demonstrase ca Diurpancus este identic cu regcle
crecie a II fost Deceneu, dupa care, potrivit lui lordanes Duras care ccdeaza domnia lui Decebalus (in Istoria
(Getica, 73), s-ar fi succedat Comosicus si Coryllus. Jar Romanic', vol. I, Bucuresti, 1960, p. 295).
dupa ce Deceneu a murit. 1-au avut in aproape aceeasi 7. In onomastica geto-dacica, numelc
vencratie pe Comosicus, deoarece acesta nu-i era mai Decebalus (Decibalus sau Dicebalus) era destul de
prejos in iscusinta. El era socotit, datotita priceperli comun atat inaintea cat si dupa epoca regelui Decebal,
sale, si rege pentru dansii, si preot, si judeca poporul ca asa cum rezulta din cele 8 inscriptii din Moesia
judecator suprem. Si dupa ce el a lasat cele omenesti, Inferioara care demonstreaza frecventa numelui printre
a venit la domnie Coryllus, regele gotilor (getilor), Si geto-dacii de la sud de Dunare, dar si dintr-o inscriptie
tamp de patruzeci de ani a stapanit peste neamurile din atestata dupa cucerirea romans si descoperita la
Dacia". Constantin Daicoviciu, in Istoria Romanic', vol. Germisara cu numele acesta purtat de persoane de
I, Bueuresti, 1960, p. 294, considers ca regele Coryllus origins comuna.
era identic cu Scoryllo, dux Dacorum, mentionat de 8. Dio Cassius (LXVII, 6. 1), apud Istoria
Frontinus (Strategemata, I, 10, 4). 0 alts forrnallune Romziniloz; vol. I, 2001, p. 686: foarte priceput la pla-
rezultata in urma disparitlei lui Burebista, mentionata nurile de razboi si iscusit in inraptuirea tor, stiind sa
de Strabon si de Istoricul Florus (II, 18 - 19), era cea aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe dusman si a se

77
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

retrage la timp. Dibaci in a intinde curse, era tin bun reliefuri) din marmura de Carrara, cu un capitel doric
luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda, dar sl sa de 1,48 m si o baza cilindrica, avand rol de suport al
Iasi bine dintr-o infrangere. Din aceasta pricing, multi statuii imparatului inalta de 4,66 m. Baza (plinta),
vreme a fost un dusman de temut pentru romani". fusul si capitelul masoara inipreuna 29,78 m, ceea ce
9. Informatia ne parvine de la poetul Martial echivaleaza cu 100 picioare romane; de aceea, ea a fost
din lucrarea sa Epigrammata, V. 3, 1-6. denumita si column centenaria. Diametrul la baza
10. apud, Istoria Romantic': vol. I, 2001, p. este de 3,83 m, scazand user spre varf, unde masoara
674: imparatul Traian s-a nascut la 18 septembrie 53 3,66 m; dimpotriva, latimea panglicii de reliefuri crest
p.Chr., in orasul Italicu din Baetica (Hispania). El a lost treptat, dinspre baza in sus, de la 0,89 la 1,25 m (si, o
primul imparat din afara Italic! urcat pe tronul data cu acestea, inaltimea flgurilor sculptate, pentru a
Imperiului roman. Tatal viitorului imparat, purtand putea fi observate de jos). Banda sculptate se intinde pe
acelasi nume, a guvernat Baetica pe timpul lui Nero. A o lungime de 200 m si reprezinta 124 de episoade din
servit sub ordinile lui Vespasian in Stria, in 69 a razboaiele dacice, in care apar circa 2.500 de figuri (...)
devenit consul, iar peste 10 ani a primit guvernarea Columna lui Traian este o creatie originala a artei
Sine!. Ascensiunea tatalui a netit drumul carierei flu- romane de la inceputul secolului al II-lea; ea reprezinta
lui. Viitorul imparat a facut o cariera militara stralucita culmea atinsa de relieful istoric roman. 0 trasatura
si temeinica. A servit zece ani in calitate de tribun caracteristica a scenelor sculptate este realismul si
militar, mai intai in Siria, apoi in armata Germaniei. In forta dramatics ce se degaja din derularea spiralei. (...)
primit ani ai domniei lui Domitian isi incepe cursus Dupe moartea lui Traian, Columna a servit si ca mor-
honorurn la Roma; dupa pretura (anul 84), primeste mant al cuceritorului Daciei. Intr-un vestibul al aces -
comanda Legiunii XIII Gemina din Hispania. In 91 este tela, imparatul Hadrian a dispus sa se amenajeze o
consul ordinarlus. In 92 insoteste, in calitate de comes, camera sepulcrala, in care a asezat urna de our (dis-
pe imparatul Domitian in Pannonia. La sfarsitul anului paruta in cursul evului mediu) cu cenusa lui Traian.
96 a fost numit guvernator al Germanic! Superioare; Tot in evul mediu timpuriu, in imprejurari necunos-
acolo a primit vestea adoptiunii de catre imparatul cute, a fost rasturnata statuia lui Traian; pe la 1587,
Nerva (anul 97). Nerva murea la 27 ianuarie 98. iar la papa Sixtus al V-lea a cerut artistului Fontana sa ridice
28 ianuarie Traian este proclamat Augustus. in locul ed statuia apostolului Petru (sculptate de 0,
11. Printre prizonierii luati de Care romani se Gerolamo della Porta).
afla si sora lui Decebal, capturata in cursul primului 14. vezi, Vasile Parvan, Getica. 0 protoistorle a
razboi dacic de care Manius Liberius Maximus, guver- Rack!, ed. a II-a, ingrijita de Radu Florescu, Bucuresti,
natorul Moesiei Inferioare, dupa cum relateaza Dio 1982, pp. 70 - 71. De asemenea, poate fi consultata
Cassius (LXVIII, 9, 4). urmatoarea bibliografie: F.B. Florescu, Monumentul de
12. vezi, N. Iorga, Istoria romanilor, vol. I. la Adamclisi, Tropaeum Traian', 2 editii, Bucuresti,
partea a II-a, Sigiliul Romei, Bucuresti, 1936, pp. 152 - 1959 si 1961; V. Barbu, Monumentul de la Adamclisi,
153: "Decebal se impotrivise pans in ultima clips. Bucuresti, 1965: M. Sampetru, Tropaeum Traiani, II.
Nobila si mandra flara gramadita in barlogul ei, el nu Monumentele romane, Bucuresti, 1984; A. Radulescu,
voise sa se deie viu. Si la romani pe atunci cel care Tropaeum Traian'. Monumentul si cetatea, cuvant
suferise o catastrofa se credea dator sa-si face sama inainte de I. Barnea, Bucuresti, 1988; M.
aruncandu-se in sabia lui. Monarhul dac. imparatul Alexandrescu-Vianu, Tropaeum Traian'. L'ensemble
barbarilor, urma datinii deosebile a poporului sau, commemora ti d'Adamclisi, in "II Mar Nero", nr. 2, 1995
care, credincios al ideii de nemurire, cunostea alte dru- 1996, pp. 145 - 188.
muri spre o linistita viata eterna. In ultimul adapost de 15. Concluziile autorului sunt confirmate in
munte, dupa ce ascunsese in pester'. iar nu cufundase Istoria Romanilor, vol. II, Bucuresti, 2001, pp. 228
sub apele Streiului, o partc macar din comorile mull 299: "Stiutorii de carte erau relativ numerosi in epoca;
timp adunate, el intinse masa din urma singurilor sat se pare ca procentajul for nu va mai fi egalat decat in
tovarasi, care sorbira impreuna izbavitoarea bautura a epoca moderns. Multi sunt cei care se straduiau sa
'north si, apoi, se ucise, singuratic, cu sabia. Traian dobandeasca o minima .stiinta de carte. Instruirea copi-
spune in cutare scriere a lui Julian ca spiritul dis- ilor si a sclavilor era o problcma particulars, care se
pretuitor de moarte al lui Zalmoxe a tinut drepti in fata rezolva prin invatatori si profesori privati. Copiii stint
lui pe dac'. Serbandu-si maretul triumf, cu soli' - se infatisati pe monumente funerare (la Mich% Germisara)
spune -, de la nu sliu ce dcpartati Indieni, el nu putea cu still in mans. Instruirea sclavilor public' urmarea
sa tarasca in lanturi un astfel de invins, ci numai sa posibilitatea angajarii for ca functionari in birourile fis-
infatiseze capul taiat al lui Decebal ca dovada ca Roma cului, la yam! etc.; sclavii instruiti ai particularilor
nu va mai avea sa se incaiere cu dansul. Dusmanul cel deveneau administrator!, reprezentanti al stapanului in
mai indraznet, cel mai statornic si mai viclean, dar si diferite afaceri. Pentru a putea avansa, militarii tre-
sufletul cel mai mare prin ambitie si rezistenta pe care buiau sa *tie carte, ceea ce explica efortul for de a se
pans atunci ii intalnise aceasta Roma imperials ". alfabeliza: mai ales in mediul militar s-au descoperit
13. apud, Istoria Romanilor; vol. I, 2001, pp. caramizi si Ogle, in a caror pasta moale, inainte de
691 - 693: "Columna Jul TYvian, monument ridicat la ardere, soldatii reproduc alfabetul on scriu diferite
Roma, in forul lui Traian, a fest inaugurata la 12 mai cuvinte si scurte Lexie. Asemenca "exercitii de scriere"
113, Hind, ca si forul care o adapostea, opera celebru- au aparut in 28 de localitati ale Dade' (dintre care in 20
lui arhitect Apollodor din Damasc. inaltimea coloanei, erau castre). [...] insemnarea in greceste de pe o
rara statute, este de 39,83 m. Deasupra unui soclu caramida descoperita la Romula - "ale razboiului troian
paralepipedic, cu latura de 5,48 m si inaltimea de 5,37 (evenimente) dupa Homer (sa lc - dovedeste exis-
m si a unei plintc in forma de cununa de laur inalta de lcnta unui invalamant ce depasea nivelul "alfabet-
1,68 m, se ridica fusul coloanei, inalt de 26,62 m, for- izarii", precum si a unor preocupari intelectuale".
mat din 18 tamburi (dintre care 17 impodobiti cu

78
www.dacoromanica.ro
PARTEA III

EPOCA MIGRATIILOR BARBARE

I. Salasluirea gotilor in Transdanubia si a gepizilor in Dacia


II. Raspaindirea crestinismului
III. Luptele romanilor cu gotii pentru stapanirea Transdanubiei
IV. Daciile carpatine sub suprematia hunilor
V. Gepizii in Daciile carpatine
VI. Penetratia slavilor in Transdanubia si Dacia
VII. Trecerea bulgarilor prin Transdanubia moldoveana si asezarea for in
Balcani
VIII. Absorbirea slavilor din Dacia si Transdanubia de catre provinciile daco-
romane
IX. Daciile carpatine sub suprematia avarilor
X. Transdanubia si Dacia sub pradaciunile pecenegilor
XI. Transdanubia moldoveana si munteana sub cumani
XII. Invazia tAtarilor in spatiul carpato-dunarean

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

SALASLUIREA GOTILOR IN TRANSDANUBIA


SI A GEPIZILOR IN DACIA

1. Luptele imparatului Constantin cel Mare contra gotilor din Transdanubia


2. Ocuparea capetelor de pod de la Constantinea-Daphne si Turnul si construirea
podului peste Dunare de la Sucidava
3. Emigrarea vandalilor si salasluirea gepizilor in Dacia
4. Viata provincialilor daco-romani sub dominatia gotilor si gepizilor
5. Tezaurul de la Simleul Silvaniei

1. Luptele imparatului Constantin cel regele tor, care-si gasi moartea pe campul de
Mare contra gotilor din Transdanubia batalie. Cu acest prilej imparatul Constantin
elibera din robia gotilor un numar mare de pri-
Dupa infrangerea de la Naissus (269), zonieri romani ridicati din Moesia. Gotii
gotiii se retrasera dincoace de Dunare in infranti recunoscura suprematia impara-tului,
Transdanubia, unde isi exercitara suprematia dandu-i ostateci, intre care pe insusi flub
asupra provincialilor geto-daci. Dar pacea cu regelui Ariarich. Astfel intrara gotii in raport
gotii nu fu de lunga durata.- , fiindca incursiu- clientelar fates de imperiu, obligandu-se sa
nile for in imperiu se repetau mereu. Limesul puna la dispozitia imparatului un contingent
dunarean, cu capetele de pod din stanga de 40.000 de oameni, primind in schimb sub-
fluviului, era vesnic amenintat de ei, dand sidii anuale. Marturifie timpului nu ne inga-
prilej imparaglor Diocletian si ginerelui sau duie sa stabilim mai de-aproape locul unde s-a
Maximian de a-si manifesta vitejia for in lupta dat batalia intre romani si goti. Acesta trebuie
cu gotii neastamparati. Pentru a pune stavila cautat undeva in Muntenia, pc Arges sau pe
invaziei gotilor in Moesia, imparatul Diocletian Ialomita. In cinstca imparatului victorios s-a
fortified localitatea Transmarisca, din fala gurii batut o medalie comemorativa cu inscriptia:
Argcsului, pc care cronicarul lordancs it Debellatori Genii= Barbarorum - Victoria
numeste Madsen. Astfel, Transmarisca a putut Gothica - Gothia, adieu. biruitorul gintilor bar-
fi idenlificata cu Turlucala de aslazi, care core- bare, victoria gotica din Gotia, cad asa se
spundea desigur unci asczari mai vechi, numca dupes ci Transdanubia. In legatura cu
numita Marisca, din preajma Oltenitei. De izbanda lui Constantin cel Mare asupra gotilor
aceea, nu trebuie sa ne surprinda daces o
din Transdanubia munteana sta probabil si
inscriptie din Mauretania onoreaza pe ambii scena din frumoasa camee din muzeul de la
imparati cu titlul de Goticus Maximus. Belgrad, care inratiseaza pe imparat sus, pe
Pentru a pune capat incursiunilor cal, privind asupra gloatei de barbari, dintre
gotice in imperiu, imparatul Constantin cel care unii sunt morti, altii prizonieri, iar altii
Mare (306 - 337), restauratorul cetatii mai numerosi se inching invingatorului solic-
Tropaeum Traiani (Adamclisi), pregati o mare itandu-i gratia.
ofensiva contra gotilor din Transdanubia care
navalisera, in anul 323, in Moesia si intrara
victoriosi pana in Tracia sub regele for 2. Ocuparea capetelor de pod de la
Rauzimod. Atunci imparatul porni intru Constantinea - Daphne si Turnul si con-
intampinarea tor, ii batu si-i arunca peste struirea podului peste Dunare de la
Dunare. Dar Constantin nu se multumi ca Sucidava
inaintasii sai, numai cu aceasta izbanda, ci el
trecu cu ostirile sale Dunarea si-i urmari Pentru asigurarea linistii la limesul
adanc in Transdanubia, pana ce ajunse la o dunarean, imparatul Constantin nu se multu-
colina impadurita, unde gotii urmariti incer- mi insa numai cu luarea de ostateci, ci el
card sa se ascunda. In lupta ce se incinse la ocupa si cateva capete de pod pe tarmul stang
liziera codrului, gotii furs batuti impreuna cu al marelui fluviu.2 In scopul acesta el ridica pe

80
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ruinele vechii cetati Marisca, de la gura batut un medalion de bronz, pe care imparatul
Argesului, un castel, sau un turn de veghe, pe Constantin insotit de zeita Victoria paseste
care -1 inuni dupa numele sau Constantinea- peste un pod in arcuri spre tarmul dacic pen-
Daphne, sub scutul caruia se putea stabili tru a primi omagiul de supunere din partea
usor legatura cu fortul Transmarisca unui barbar, care ingenuncheaza in fata
(Turtucaia) de pe malul opus al Dunarii biruitorului.
(Oltenita - Turtucaia). In amintirea fundarii Tot Constantin eel Mare, ajutat de fiii
castelului de la Constantinea-Daphne s-a sai, cesarii Constantin si Constantius, refacu si
batut un medalion cu zeita Victoria, avand in soseaua care lega podul peste Dunare cu Dacia
spate cetatea Transmarisca, iar in fata un bar- Malvensa, precum arata si inscriptia de pe mil-
bar, probabil un got. larzzl - millearium - stalpul de kilometraf - ce a
Un al doilea Cap de pod ocupat de fost descoperit acolo. Numeroasele monede din
Constantin eel Mare pe malul stang al Dunarii epoca constantineana ce s-au descoperit la
se gasea la Celei, vechea Sucidava, la o dis- Celei sunt pretioase indicatii pentru influenta
tanta de 40 km mai sus de Turnu Magurele, romans ce s-a exercitat acolo. Insasi Brazda lui
mai sus de gura Oltului, unde se aminteste de Novae, care porneste, precum se stie, pe langa
Turnul sfantului si marelui imparat cetatea Hinova la 15 km spre sud-est de Turnu
Constantin. 0 inscriptie arata ca. imparatul Severin si duce pe sub dealurile Olteniei si
Constantin dupd infrangerea gotilor - victis Munteniei, spre Craiova, Costesti, Gaiesti,
superatisque Gothis - a cladit Turnul cu Ploiesti pand la Braila, fu atribuita de unii
munca si harnicia prea credinciosilor sai osiasi cercetatori imparatului Constantin cel Mare,
pentru apararea imperiului. indicand granita de nord a stapanirii sale in
0 alts inscriptie gasita in Moesia pre- Transdanubia.
cizeaza ca Turnul a fost construit pentru Un al patrulea cap de pod ocupat de
supravegherea lotrilor si in vederea apararii imparatul Constantin eel Marg in Dacia
castreapilor si cetalenllor munteni burgum Malvensa pare sa fi fost Drobeta (T. Severin). In
constitui iussit, unde latrunculos observarent felul acesta intelese imparatul sa apere limesul
propter lutelam castrensium el civium dunarean contra atacurilor necontenite ale
Montanen slum. Turnuri de aparare se gaseau gotilor. Un alac al gotilor sub regele for
raspandite mai ales pe vremea imparatului Vidigoia, contra sarmatilor din Dacia, care erau
Justinian pe cuprinsul intregii Moesii. Nu este considerati drept federati ai romanilor, fu repri-
insa exclus ca inscriptia de la Gromsin, care mat de Constantius, fiul imparatului, care,
face mentiune de cetatenii munteni dyes trecand podul de la Celei, cazu gotilor in spate
montanenses - sa se refere la Turnul. Intrucat pentru a le taia legatura cu conationalii for din
atributul de munteni montenenses- s-a pas- Transdanubia si a le aplica, in aprilie 332, o
trat in intelesul primordial pans astazi numai lovitura nimicitoare.
pentru provincialii din Transdanubia Dar pentru ca nisi flancul pontic al
munteana, numita in izvoarele istorice si Moesiei Inferioare sa nu ramana descoperit in
Muntenia, iar locuitorii ei numindu-se fata asallurilor barbare, Constantin cel Mare
munteni. In ipoteza aceasta se va putea vedea restaura si vechiul vat de aparare, care ducea
in textul acelei inscriptii prima mentiune docu- de la Axiopolis (Cernavoda) la Tomis
mentary a numelui de Muntenia pentru Tara (Constanta). Valul acesta urma valea raului
Romaneasca sau Vlahia si de munteni, pentru Carasu pe o lungime de 51 km, find intarit cu
locuitorii ei. 26 turnuri de aparare ridicate la o distanta de
In credinta aceasta ne intareste si fap- 2 - 3 km unul de altul.
tul ca. imparatul Constantin cel Mare construi Prin restaurarea limesului dobrogean si
in vecinatatea Turnului chiar un pod peste prin fortificarea capetelor de pod de la Oltenita,
Dunare care lega centrul militar de la Oescus Turnu (Celei) si T. Severin si prin construirea
(Gigeu) cu localitatea Sucidava (Celei) asezata podului peste Dunare intre Gigeu si Celei, care
pe malul Daciei Malvense, mai sus de gura inlesni o cat mai grabnica interventie military
Oltului. imparatul cuprinse capul de pod de la impotriva barbarilor neastamparati, imparatul
Sucidava, de pe malul oltean, si-1 lega cu Constantin cel Mare asigura pentru un timp
Oescus de pe malul opus din Moesia printr-un mai indelungat linistea la Dunare. Prin izban-
pod de piatra ale cami urme s-au pastrat pans da sa asupra gotilor repurtata chiar in inima
in zilele noastre, o copie fidela dupa podul lui teritoriului transdanubian ocupat de acestia,
Traian de la Turnu Severin, dupa planurile imparatul izbuti sa be impuna respectul cuven-
arhitectului Teofil Patriciu. In amintirea con- it rata de imperiu si sa restabileasca astfel
structiei podului dintre Sucidava - Oescus s-a vechea suprematie romans asupra

81
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

7'ransdanuviei si Daciei Malvense. Pe calea in seama provincialilor, al caror numar sporise


aceasta, gotii furs siliti sa duca o viata stator- prin unirea cu dacii liberi si provincialii
nica si sa se indeletniceasca cu agricultura si razboinici - rebellantes - care contribuisera in
cresterea vitelor deopotriva cu provincialii mare masura la izgonirea legiunilor romane din
daco- romani. Dacia.
Urmasii lui Traian pans la Aurelian
avura de sustinut lupte continue cu dacii liberi
3. Emigrarea vandalilor si salisluirea care, in unire cu barbarii, nelinisteau mereu
gepizilor in Dacia granitele Daciei romane. Era deci firesc ca la
ithpartirea teritoriului celor trei Dacii carpatine
In timpul . domniei imparatului intre invingatori, dacii sa revendice partea Tor.
Constantin cel Mare, vandalii din Dada In revendicarile Tor, dacii triumfatori gasira un
Malvensa trecura, in anul 336, Dunarea in mare sprijin in provincialii daco-romani, care
Moesia Superioard pentru a-si deschide dru- la randul for se intelesera mai lesne cu conatio-
mul spre Italia Si de acolo spre Africa, unde nalii for dad, decat cu vandalii sau gepizii
ajunsesera mai apoi sub conducerea capeteniei straini si nestatornici.
for Genserich. In regiunile evacuate de vandali Capeteniile triburilor dacice se
coborara din Dacia Porolissensa triburi de impartisera in stapanirea teritoriilor dacice
gepizi.3 Cronicarul Iordanes arata Ca gepizii cazute in lotul Tor, continuand a se numi duci
salasluiau in regiunile strabatute de raurile - duca - dupa traditia romans, transmisa for
Marisia, Miliare, Gilipil si Grisia - e Gepidae din partea provincialilor. La indemnul acesto-
sedent juxta !lumina Marisia, Miliare, Gilipil et ra, ducii celor trei Dacii intretineau vechile
Grisia - dintre care Marisia si Grisia pot II usor legaturi cu imperiul roman, care nu renuntase
identificate cu Muresul si Crisul. Daces pre- niciodata la dreptul sau de protectie si supre-
supunem ca Iordanes a insirat raurile in ordine matie asupra provincialilor din Dacia carpa-
geografIca de la sud spre nord, ar urma sub tina.
Miliare si Gilipil sa intelegem Somesul cu allu- Drept dovada pentru staruinta acestor
entii sal. Tot Iordanes numeste regiunea legaturi servesc tezaurele de monede romane
cuprinsa de gepizi direct Gepidis - quae nunc care s-au dezgropat in largul cuprins al celor
Gepidia dicitur. Relatarea lui Iordanes este trei Dacii. Monede de la Constantin cel Mare
confirmata si de alti scriitori, si anume de s-au gasit la Alba de Sus si Alba de Jos. De la
Procopius, a carui opera militaro-geografica urmasul sau Constantius (337 - 361) s-au
este cunoscuta si de Menandros, care amintesc descoperit monede la Tulghes. De la imparatul
in scrierile for de Tara gepizilor. Valentinian (364 - 375) s-au gasit monede la
Astfcl, aflam Ca precum intr-o vreme Sarmizegetusa. Monede cu chipul lui
Transdanubia moldoveana si munteana era Valentinian al II-lea s-au gasit Tanga Odorhei.
nurnita Golia, tot astfel regiunile periferice ale 0 moneda de aur de la imparatul Honorius a
Dade' Porolissense si Malvense, limitrofe cu fost gasita la Ocna Sibiului. De la tatal sau,
Tisa, se numeau dupa ocupantii for vremelnici imparatul Teodosius (379 - 395) si de la
Gepidia. 0 numire de care face mentiune si un imparatii Zenon (474 - 491), Anastasius (491 -
geograf anonim de la Ravenna, de la finele sec- 518) si Justin (518 - 527) s-au descoperit mo-
olului al VII-lea si care arata ca in Dada Prima nede in tezaurul de la Medias.
si Dada Secunda, care se numeste si Gepidia
salasluiau pe timpul sau hunii si avarii.
Regiunea aceasta, el o arata ca find strabatuta 5. Tezaurul de la Simleul Silvaniei
de raurile Tisia, Tibisia, Drica, Marisia, Mine,
Gilipil si Grisia, dintre care Tisa, Timisul si Dar cel mai important tezaur din cate s-
Crisul sunt usor de identificat. au descoperit pana astazi pe teritoriul celor trei
Dacii este fara indoiala tezaurul de la Simleul
Silvaniei, care se pastreaza in muzeul de la
4. Viata provincialilor daco- romani sub Viena. Tezaurul acesta care s-a gasit la poalele
dominatia gotilor si gepizilor Magurei de Tanga Simleu cuprinde intre
numeroasele piese de cult si de lux si un colier
Suprematia gepizilor ramase redusa la cu un frumos topaz la mijloc, prins in aur. De
regiunile de campie ale Daciei Porolissense si o parte si de alta a topazului sunt prinse
Malvense. Regiunile muntoase din aceste doua obiecte de aur in miniature, simbolizand
Dacii, deopotriva cu Dacia Apulensa, ramasera diversele indeletniciri ale provincialilor din
Dacia, ca plugul, sapa, secera, foarfecele de

82
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

tuns Lana, dar si vita de vie, maciuca a fost trimis uneia din capeteniile provin-
ciobaneasca, lingura, clestele, Jugul, ancora, cialilor, unui duce daco-roman in amintirea
luntrea s.a. Tezaurul mai cuprinde si dominatiei romane de pe vremuri. Si aceasta
medalioane de la mai multi imparati, si anume cu atat mai mult cu cat existenta unor aseme-
de la Maximian (286 - 305), Constantin cel nea capetenii indigene nu poate fi contestata.
Mare (306 - 337), Constantius (337 361), Se stie doar ca ungurii la invazia for in Daciile
Valentinian (364 -375), Valens (364 - 378), si carpatine se lovira de rezistenta ducilor daco-
de la imparatul Grattan (375 383). Pe rever- romani. De altfel, insusi Constantin eel Mare,
sul medalioanelor de la imparatii Valens si invingator asupra gotilor din Transdanubia, se
Gratian se gaseste inscriptia: "Gloria intitula, intr-o inscriptie din Frigia: Imperator
Romanorum". Din indicatia monedelor din Caesar Constantinus Maximus Goticus Victor
bogatul tezaur se vede ca acest colier fusese ac Triumfator Augustus. El ocupa anumite
oferit in dar unei capetenii din Dacia din partea capete de pod si in Dacia Malvensa, intretinind
imparatului Grattan, deci intre anti 375, cand cu vandalii si cu gepizii raporturi de buns
se implinise centenarul evacuarii Daciei de vecinatate, considerandu-i ca federati ai
catre romani, si 383, anul mortii imparatului imperiului. Dar el nu neglija nici bunele rapor-
Grattan. Necunoscuta este personalitatea din turi cu provincialii daco-romani din cele trei
Dacia careia imparatul ii oferise un dar asa de Dacii. Capeteniile acestora se bucurau de pro-
pretios si totodata atat de simbolic. tectia sa. Monedele cu chipul sau care nu s-au
S-a sustinut ca podoaba aceasta ar Ii gasit numai in Dacia, la Magura si la Alba, ci si
fost conferita uneia dintre capeteniile gepizilor. in Transdanubia, la Craiova si Bucuresti, arata
Inscriptia: Gloria Romanorum de pe ca el se straduia sa mentind legaturi corner-
medalionul imparatului, precum si piesele care ciale cu provincialii de acolo, ale caror cape-
simbolizeaza indeletnicirile provincialilor daco- tenii recunoscusera suprematia imparatului
romani, ajunse la mare dezvoltare sub domi- care se intitula cu mandrie "Restitutor
natia romance, ne fac sa presupunem ca darul Daciarum".

0 , .,./-0.,./
'.. ,-(
..t. A. ,
.'. ' -- tal.
.
'Ili-.
.-,
g:
i
1
10 a
...:
/1
.0 L.
Colier cu pandantive simbolice

.
ti

Bula dc cristal de stand


din mijlocul colicrului
z.M.F.14

Mcdalioane de our

Obiecte apartinand tezaurului de la Simleul Silvaniei

83
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul H

RASPANDIREA CRESTINISMULUI

1. Inceputurile crestinismului la Dunare


2. Reactia gotilor contra crestinismului si martirajul predicatorilor Sava si Nichita
3. Crestinismul in Daciile carpatine si stabilirea jurisdictiei canonice

1. Inceputurile crestinismului la Dunare care la Dunarc cleprinsesora si limba latimi a


provincialilor, s .a put ut ridica si primul epis-
invatatura crcstina s-a raspandit in cop al Gotici, aclica al Transdanubiei, Teo&
tarilor romanc, pornind din Oricntul Apropiat, precum si urmasul sail Ullla, propovncluitorul
unde luase fiinta. Ea prinsese curancl radacini credintei crestinc in limba golica si iraducd-
in An /iohia, Stria, Capadochia, Cilicia, Pamfilia torul Slintei Scripturi in acea limba. Ulfila s-a
si Caria. Comunitati crestine sunt adeverite nascut la anul 311 si a muril la anul 383 dupa
inca inainte de anul 180 in Bizant si in o rodnica activilate pastorale de 40 de ani.
Anchialos. Desprc apostolul Andrei se zice ca In timpul imparatului Galerius (305 -
ar fi propovaduit crestinismul la sciti si chiar in 313) invatatura crestina palrunsese si la sate.
Scitia Minor, Dobrogca de astazi. Dc acolo, Lactantius arata, cum satenii crestini din loca-
dcci, au pornil si primii propovaduitori crestini litatca Romuliana, asezata la gura Timocului,
de la Dunare si din Dada. se ablineau demonstraiiv de la praznicele
Intre colonistii romani din Moesia si pagane cu rnancari si bauturi pc care Romula,
Dacia se gaseau numerosi asieni si galateni, mama imparatului Galerius, be oferea satenilor
clintre care unii, pe langa culturile for orient ale, in cinstea zeilor pagani. Din cauza aceasta
se vor fi inchinat pe ascuns si lui Hristos, cum imparateasa mama atata mereu pe fiul ei cu
s-a interpretat faimoasa inscriptie dc pe sar- tanguiri muieresti - querelis mulieribus con-
cofagul din Napoca din anul 235, care sfarseste tra crostinilor, cerand exterminarea tor.
cu crucea monogramalica si cu formula saccr- Pc timpul imparatului Diocletian (284
dotala S.T.T.L., adica Sit Tibi Terra Levis - sa- 305) pastorea la Tomis episcopul Scitiei,
lri fic tarana usoara. Eva ngelicus. Urmasul acestuia era episcopul
In lipsa unor marturii documentare Phil /us sub domnia lui Licinius (308 - 323).
sigure asupra raspandirii crestinismului in Impiiralul Constantin cel Marc pose capat per-
cuprinsul Romaniei de astazi sunlem redusi la secutiilor contra crestinilor. Prin decretul de
cateva marturii narative ca bundoara cea a lui toleranta de la Milano. din 313 fury abolite
Tcrtulian4 care afirma ca la inceputul secolului loalc restrictiile contra cullului crestin, astfcl
al III-lea samanta credintei creslinc s-ar fi ca propovaduirea invataturii lui Hrislos se
raspandit si la cele mai indepartate popoare ale putea dezvolta in deplind libertate. Mai mult
pamantului, cum erau sarmatii, dacii, ger- chiar, dupa mutarea rescdintei imperiale de la
rnanii, scitii s.a. Un all scriitor bisericesc, Roma la Constantinopol, Constantin cel Mare
Origenes, care scria inainte de 250, sustine ca convoca, in 325, pe chiriarhii crestini din toata
cei mai multi - plurimi dintre daci, sarmati si lumea la Nlceea, in sinod ecumenic pentru a
sciti n ar fi auzit Inca cuvantul Evanghcliei, intocmi simbolul sau crezul credintei crestine.
ceea ce ar corespunde cu adevarul, intrucat La acest prim sinod sau coned ecumenic luara
inainte de Constantin cel Mare exercitiul cultu- parte, intre multi altii, si episcopul Prologenes
lui crestin era oprit in tot cuprinsul imperiului al Sofiei, capitala Daciei Aureliane, alaturi de
roman si putinii adepti ai acestui cult isi ma- Bornnus, episcopul Panoniei, si de Teo& epis-
nifcstau credinta in ascuns. copul Gotiei t.ransdanubiene, care rcprezenta
Dar, cu (pate accstea, in a doua juma- la Niceca si proviricialii crestini din Dacille
tate a secolului al 111-1ca, si anume la anul 264, carpatine.
Vieille Slintllor fac mentiune de existenta unor Urmasul lui Teolil in pastorirea credin-
cornunitati crestinc la Tomis (Constanta), ciosilor crestini din Transdanubia a fost epis-
Novidunurn (Isaccea), Axiopolis (Cernavoda), copul Ulfila, care predica enoriasilor sal in trei
Durostorum (Silistra), Ratiaria (Arcar) si limbi si anume, in limba greaca, Latina si gotica
Bononia (Vidin). Iniliatoi ii acestor comunitati - graecam, latinam et goticam linguam sine
crestine erau prizonicrii crestini care fusesera internissione in una et sola eclesia Cristi pred-
ridicati de got! din Frigia, Capadocia si Galata, icavit. Ulfila se folosea de limba Latina rustica,
cu ocazia navalirilor acestora in Anatolia in rata de credinciosii sat daco-romani din
anul 258. Din randurile acestor anatoliti greci, Transdanubia, tar gotilor le propovaduia

84
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

crestinismul in limba materna. Pentru tradu- leasi greutati se lovi si raspandirea crestinis-
cerea Bib lief in gotica, Ulfila a inventat un alfa- mului la provincial!! din Dacia. Episcopii latini
bet peopriu in rune, folosindu-se in scopul din Panonia, Dacia Aureliand si Moesia
acesta de caracterele unciale grecesti si cu intretineau stranse legaturi cu crestinii din
semne imprumutate din scrisul latin. cele trei Dacii. Izvoarele timpului preamaresc
Orosius relateaza ca la cererea gotilor, pe episcopul Nichita din Remesiana (Bela
imparatul Valens le trimise doctori in dogmele Palanca), care pastori la Dunare intre anii 380
arcane doctores arianis dogmaUs misit - ca - 420 ca adevarat apostol al bessilor si dacilor.
sa-i invete regula credintei crestine - regulam Contemporanii lui Nichita erau episcopii
cristianae fide! discere. Discipolul si urmasul Paladie de la Ratiaria (Arcar) si Axentie de la
Iui Ulfi la a fost Axentie, pe care it luase Inca din Durostorum (Silistra) care propovaduiau cre-
frageda copilarie din casa parinteasca pentru dinta cresting in limba Latina ca sa fie inteleasa
a-1 creste intru cele sfinte, precum mar- de provincialii roman!. Serviciul divin si functi-
turiseste Axentie insusi in biografia sa - qui me ile rituale se sdvarseau in aceasta limbd, in
a prima etate a parentibus meis discipulurn care gasim exprimate 'land astazi notiunile
suscepit et sacras litteram docuit. fundamentale ale invd taturil crestine la
romani, .notiuni care prin insesi formele for
denota o vechime egala cu vechimea limbii
2. Reactia gotilor contra crestinismului romane ca limbd romanica.
si martirajul predicatorilor Sava si In secolul al IV-lea, raspandirea crestin-
ismului in limba latina la provincialii din Dacia
Nichita Apulensa este adeverita prin inscriptia de la
Biertan, care pe o tabla impodobita cu chris-
Contra crestinilor din Transdanubia se mo, adica monogramul crestin, se pot distinge
ridica insa o puternica reactie din partea cuvintele: "Ego Z,errovius voturn posur:
gotilor care ramasesera credinciosi zeilor for Pretioasd inscriptie se pastreaza in muzeul
pagani. Ulfi la impreuna cu turma pastorilor sac Bruckenthal din Sibiu.
se vazu silit sa se refugieze in imperiu, unde Episcopiile crestine din zona limbii
imparatul Constantin oferi bejenarilor, cunos- grecesti a imperiului, precum era episcopia de
cuti sub numele de gothi minores, sediu in la Tomis (Constanta) stateau sub jurisdictia
jurul localitatii Nicopolis din Balcani.5 canonica a patriarhului ecumenic de la
In Transdanubia continua insa cu furie Constantinopol. Episcopiile crestine de la
reactia pagana contra crestinilor. Acestei Dunare insa, precum erau cele de la
reactii sangeroase ii cazu jertfa predicatorul Durostorum, Bononia (Vidin), Retiaria,
Sava, care fu inecat in apa Buzau lui, in ziva de Remesiana, Singidunurn (Belgrad) sc altele din
12 aprilie 372. Moastele martirului pentru hinterlandul dunarean, asezate toate in zona
credinta furs scoase din apa de invataceii sac si in care populatia vorbea limba latina rustled-,
incredintate mai apoi chiriarhului erau supuse arhiepiscopului de la Salonic.
Capadochiei, Vasi le cel Mare. Numai pe timpul imparatului
Furiei paganilor din Transdanubia ii Justinian, jurisdictia asupra bisericilor cu
cazu jertfa si predicatorul Nichita, ale carui limba liturgica latind de la Dunare trecu
moaste furs transportate in Ci licia. Din ordinul asupra arhiepiscopiei Justiniana Prima
regclui got ic Wingurich, comunitatea crestinii a (Skoplic) infiinlala de insusi imparatul la anul
unei localitati din Transdanubia muntcana, 535. Jurisdictia noii episcopii latine se extin-
compusa din barbati, femei si copii, in frunte dea asupra tuturor episcopillor crestine cu
cu preotii Vereca si Botvins si cu monahul limba liturgica Latina, din provinciile
Apylas, la un loc 26 de persoane, indura Macedonia Secunda, Praevalitania, Moesia
moartea groaznica a arderii de vii. Cenusa mar- Prima, Dacia Mediteranea, Dacia Ripensis si
tirilor culeasa de printesa Gaatha si de flica el Panonia Secunda. Sub jurisdictia canonica a
Dulcilla fu transportata la Cizicus cu ajutorul arhiepiscopiei Justiniana Prima se gaseau si
crestinului Vellos. Dulcilla ramase la Cizicus, provincial!! crestini din Daciile carpatine si din
maica sa Gaatha insa, insotita. de Vellos, se Transdanubia.
intoarse in Transdanubia, unde cazu jertfa Provincialii romani de la Dunare si din
razbunarii paganilor, indurand martirajul prin Carpati ramasera sub jurisdictia canonica a
lapidare. arhiepiscopului din Justiniania Prima si dupa
ce sediul mitropoliei fu mutat in timpul
luptelor iconoclastice la Ohrida in Macedonia,
3. Crestinismul in Daciile carpatine si pe malul lacului cu acelasi nume. imparatul
stabilirea jurisdictiei canonice Leon Sirianul (717 -741) supuse la anul 726 si
pe credinciosii de limba latina cu mitropolia de
Reactia pagana a gotilor puse stavila la Ohrida sub jurisdictia bisericeasca a patri-
raspandirii libere a crestinismului la provin- arhului din Constantinopol.
cial!! daco-romani din Transdanubia. De ace-

85
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca p it olul III

LUPTELE ROMANILOR CU GOTII


PENTRU STAPANIREA TRANSDANUBIEI

1. Campaniile impitratului Valens contra gotilor din Transdanubia


2. Tratatul de pace de la Noviodunum (Isaccea)
3. Aparitia hunilor la Nistru
4. Retragerea vizigotilor in Romania si in Caucaland
5. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia si emigrarea for in Romania
6. impartirea imperiului roman in Romania Orientals cu centrul la Constantinopol si
Romania Occidentals cu resedinta la Roma

1. Campaniile impAratului Valens plotul lui Procopius putu fi inabusit in graba


contra gotilor din Transdanubia de trupele imperiale, contingentele gotice furs
dezarmate Inca inainte de a fi intrat in lupta si
Urmasul lui Constantin eel Mare, internate in diferite cetati din interiorul
imparatul Constantius (337 361) continua imperiului. Participarea gotilor la complotul
politica de veghe la limesul dunarean care se contra imparatului provocase grave disensiuni
rczcma pc capcicic dc pod dc la Constantinca- inirc romani si gotii transdanubieni, care
Daphne (0Itcnita), Turnu, Suc /dava (Celei) si ccrcau puncrca in libcrtate a conationalilor tor.
Drobeta (T. Severin). Fratele si coregentul sau Cererea regelui Athanarich fu respinsa si
Constantin restaura cetatea Tomis si o numi imparatul trimise pe generalul sau Victor in
dupes numele sau Constantiana, Constanta de Gotta transdanubiand pentru a cere regelui
astazi. Luptele si tulburarile dinastice si reli- socoteala pentru amestecul sau theft si iloial in
gioase din randurile gotilor din Transdanubia treburile interne ale imparatiei romane ob
continual-al mereu. Partida cresting se bucura auxilia missa Procopio. Expllcatiile gotilor nu
de sprijinul principilor Fritigern si Alavivus satisfacura insa pe roman! si de aceea s-a pro-
contra regelui Athanarich, de partea caruia dus ruptura cu "gens amica"a gotilor.
combateau gotii pagan'. imparatul Constantius In primavara anului 367, imparatul
care, in calitatea sa de coregent al tatalui sau, Valens incepu o mare ofensiva contra gotilor
batuse la 332 pe goti si -si dobandise titlul lui Athanarich. In iunie el se puse in fruntea
onorific de Goticus Maximus, se oferi sa inter- unei numeroase armate, trecu Dunarea pe un
vina in certurile interne ale tor, lasandu-i sa-si pod de vase la "rnunimentum" Constantinea-
consume fortele in lupte fratricide. In conditiile Daphne (Oltenita) si inainta in Gotta in
acestea gotii respectard raporturile de vasali- urmarirea lui Athanarich. Acesta insa nu
tate fats de imperiu, prestand servicii militare indrazni sa se impotriveasca ostirii romane, ci
in schimbul cuvenitelor subsidii in our si se retrase in graba in interiorul tariff, devastand
echipamente de tot felul. In cursul anilor 348 - totul in urma sa.
360 anumite contingente de goti luptau alaturi In marsuri fortate de mai multe zile,
de romani contra persilor. romanii patrunsera adanc in Transdanubia
Pacea si buna vecinatate cu gotii dainui munteana, fares sa intalneasca in cafe obsta-
si in primii ani de domnie a imparatului Valens cole sau asezari omenesti, ceea ce indices oare-
(364 -378). Dar indata ce imparatul constata cum ca gotii nu ajunscsera Inca la o viata sta-
ca gotii sub regele for Athanarich incepura sa tornica. Strabatand Baraganul, romanii inain-
participe la uneltirile lui Procopius contra sa, el tard in regiunea de dealuri fara sa fi dat de
se grabi, in 365, sa fortifice capetele de pod de urma gotilor. 0 patrundere in munti parea
pe malul transdanubian. In adevar, gotii riscanta din cauza violentei gotilor si a lipsei de
trecusera de partea rivalului imparatului, provizii. De aceea, imparatul dadu ordin de
obligandu-se sa-i sara in ajutor cu un contin- intoarcere pe acelasi drum la capul de pod de
gent de 10.000 de combatant!. Dar cum corn- la Oltenita si de acolo peste Dunare la

86
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

Transmarisca (Turtucaia). La 20 septembrie relatand despre asezarea gotilor in Gotta trans-


imparatul ajunse la Durostorum, tar de acolo danubiana, afirma ca Gotia aceasta fusese mai
se retrase la Marcianopolis (Devnia) pentru a inainte Romania, adica apartinuse imperiului
petrece iarna acolo, pregatind campania de roman - ut vulgariter loquor, Gothia quod
primavard. 0 inscriptie din 368 din satul Romania fuisset. In relalarea lui Orosius avem
Carpatilor vicus Carporum - (Hisarlik) de o marturie directs ca Transdanubia fusese
langa Hassova, atesta prezenta imparatului considerate ca o parte a Romaniei.
acolo pentru a supraveghea trecerea trupelor De altfel, numele de Romania pentru
peste Dundrii. Dar trecerea nu s-a putut face imperiul roman este adeverit prin numeroase
din cauza marilor inundatii ale Dunarei. izvoare contemporane. Gotii crestini ai lui
Retragerea apelor se facu numai tarziu la Ulfila fura primiti de imparatul Constantius in
sfarsitul verii, cand se anunta o toamna tim- Romania suscepti eraht in Romania. Vandal!!
purie si ploioasa. Din pricina acestor intam- navalitori in Africa erau considerati ca ras-
plari neprevazute, imparatul se vazu silit sa tumatori ai Romaniei - Romaniae aversares.
amane campania contra gotilor pentru anul Britania evacuates de romani era privita ca
viitor si sa se reintoarca, fard nici o isprava, din Romania - ita ut non Britania se Romania
nou la Marcianopolis unde petrecu iarna. censeretur. Un cetatean din Sirmium
In primavara anului 369, imparatul afla (Mitrovita) numea patria sa Romania, insem-
prin informatorii sat ca gotii isi concentrara nand pe o caramida urmatoarea rugaciune:
fortele la Dunarea de Jos si hotari atace "Hristoase Dumnezeule, ajuta cetatii, opreste
chiar acolo. in scopul acesta imparatul dirija pe avari si ocroteste Romania si pe cel ce-ti
trupele sale de operatie spre Noviodunum aduce aceasta rugaciune".
(Isaccea) in fata localilatii Carla] de pe malul
transdanubian, mai sus de Ismail, unde, dupes
indicatiile unei inscriptii din timpul imparatu- 2. Tratatul de pace de la Noviodunum
lui Marc-Aureliu (161 - 180), se gasea o veche (Isaccea)
baza a flotilei dunarene. Spre acest vechi lagar
roman se indreptara privirile imparatului cand Imparatul Valens accepta propunerea
hotari sa arunce un pod de vase intre de pace a regelui Athanarich si insarcina pe
Noviodunum si Cartal pentru trecerea trupelor generalii sat Victor si Arinteus cu conducerea
sale de operatie contra gotilor din "barba- tratativelor de pace. Negocierile ajunsera la
ricum". Pentru prima data vadul acesta fusese bun sfarsit, astfel ca in toamna anului 369
folosit in 513 a.Chr. de regele persilor, Darius, tratatul de pace putu fi semnat.
cu ocazia celebrei sale expeditii contra scitilor. Pe ambele maluri ale Dundrii stationau
Dar si de asta data, regele Athanarich trupele adverse. Din mijlocul for pomira dele-
aplica vechea sa tactics de a se retrage din fata gatii partilor contractante, in barci, la locul
inamicului si de a evita orice ciocnire cu el. convenit pe Dunare, dupe ce din ambele parti
Imparatul inconjura locurile si se lua pe urma se luasera ostateci pentru desfasurarea
lui Athanarich care se retrase in stepele pasnica a actului semnarii. intr-o frumoasa zi
Bugeacului, Third sa-1 fi putut ajunge. Dupe un de toamna s-a semnat astfel in mijlocul
mars de mai multe zile, imparatul se vazu insa Dunarii actul de pace intre romani si goti. Nu
silit sa se reintoarca la Dunare, fora nici o cunoastem stipulatiile tratatului de la
isprava, ca si in 367. Dar pentru a face pe goti Noviodunum (Isaccea). Se pare insa ca in
sa simta puterea sa, el intari capetele de pod temeiul acestor stipulatii, gotii incetara de a
din Transdanubia, blocand comunicatia pe mai fi priviti ca federati ai imperiului, tar
Dunare, periclitand astfel aprovizionarea for cu romanii incetara de a mai plati subsidii.
alimente si echipamente. Masurile acestea de Schimbul de produse nu se mai putea face
constrangere provocara grave nemultuiniri in decat numai in anumite puncte de granita din
randurile gotilor infometati si dornici de a apropierea capetelor de pod de la Carta',
ajunge la o intelegere cu romanii. Constrans Oltenita, 7'urnu si Celei sub controlul garni-
astfel de imprejurari, regele Athanarich se vazu zoanelor romane din aceste centre.
nevoit sa trimita imparatului Valens soli de Rolul de mijlocitori intre romani si goti
pace in Romania legatos in Romania reveni provincialllor daco-romani din Trans-
direxerunt ad Valentem imperatorem. danubia, in mijlocul carora isi gasise refugiul si
Iordanes, care ne relateaza aceasta, numeste imparatul Licinius, dupe pierderea tronului.
imperiul roman simplu Romania, tar Orosius, Dintr-o marturie a cronicarului Lactantius,

87
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

aflam ca in jurul imparatului Galerius (305 Invazia hunilor nu poate fi privita, deci, drept
311) se gaseau provincialii goniti de got.", de la inceputul unei not epoci in istoria omenirii.
vetrele for din Transdanubia, care preferau In fata navalitorilor, regele Athanarich
stapanirea romans celei barbare - barbaram se retrase in graba pe linia Prutului inferior,
servitutem fugientes. Din marturia aceasta se incercand sa reconstruiasca in graba vechiul
vede ca unii din provincialii daco-romani din val roman care strabatea tara de jos a Moldovei
Transdanubia fugisera in imperiu, dar masa de la Adjud spre Siret la Vadul lui Isac pe Prut.
for compacts ramasese la vetrele strabune. Dar pans sa inceapa acea mare opera de
Provincialii daco-romani intitulau pe fortificatie, Athanarich se grabi sa restaureze
Athanarich judex potentissimus", spre deose- eel putin un val interior care lega Serpestii pe
bire de goti care it intitulau rege sau .herteg Siret cu Tulucestii de la geana de miazanoapte
(Herzog). Astfel izbuti imparatul Valens sa a la-cului Brates, pentru a organiza acolo rezis-
restabileasca pacea cu gotii si sa asigure tenta contra ostrogotilor, impinsi de hunt spre
linistea imperiului la Dunare. Pentru aceste Dunare. Curand insa presiunea hunilor asupra
merite contemporanii 1-au cinstit cu titlul de ostrogotilor slabs. Navalitorii uralo-altaici se
Gothicus Maximus. multumird deocamdata cu prada luata de la
Stipulatiile tratatului de la Novio- acestia. Hunii nici nu mai staruird in lupta for
dunum nu multumira insa pe goti. Criza eco- contra gotilor, ci schimbara radical directia
nomics provocata in urma blocarii Dunarii, invaziei for in imperiul roman, ocolind lantul
inasprita si de framantarile religioase inteti agi- Carpatilor si fortand trecerea for pe la izvoarele
tatiile contra regelui Athanarich. In fruntea Tisei pentru a descaleca in sesul panonic, mult
nemultumirilor se Tidied' principele Frithigern, mai propice traiului for cle stepa ca popor
la care gotii lincau foarte mull, it sprijincau nomad.
si-1 prcluiau pcntru curajul sl cnergia sa.
Nemultumitii in frunte cu Frithigern recursera
la ajutorul imparatului Valens, dand astfel 4. Retragerea vizigotilor in Romania si
prilej romanilor de a interveni in afacerile in Caucaland
interne ale gotilor si de a-si afirma suprematia
politica asupra Transdanubiei muntene si Deodata cu retragerea hunilor, slabi si
moldovene. presiunea ostrogotilor asupra consangenilor
for vizigoti din Transdanubia. Totusi,
amenintarile continue care porneau din partea
3. Aparitia hunilor la Nistru ostrogotilor inasprira adversitatile din ran-
durile vizigotilor transdanubieni si grabira rup-
In toiul acestor lupte si rivalitati interne tura definitiva intre Frithigern si Athanarich.
se produse la granita de rasarit a Principele Frithigern duse la bun sfarsit trata-
Transdanubiei basarabene lovitura hunilor tivele sale cu imparatul Valens, obtinand de la
contra ostrogotilor, care salasluiau in regiunile acesta vaste terenuri de colonizare in Balcani.
transnistrene de astazi. Semintia uralo-altaica In toamna anului 376, gotii, sub conducerea
a hunilor care haladuia in stepele nord-pontice principilor Frithigern si Alaviv, in numar de
se arunca la anul 376 cu o nemaipomenita sal- vreo 200.000 de suflete, parasira cu mic cu
baticie asupra ostrogotikr,6 infransera rezis- mare sediile for din Transdanubia, unde
tenta regelui for Hermanrich si-1 aruncard salasluisera mai bine de un secol si emigrara in
peste Nistru asupra vizigotilor lui Athanarich Romania, unde imparatul be aviza sedii mai
din Transdanubia moldoveana. In clisperarea linistite si mai putin expuse atacurilor barbare
sa regele Hermanrich se arunca in propria sa domicilium remolum ab omni notitia
sabie, iar ostrogotii navalira sub presiunea barbarorum.
hunilor asupra vizigotilor. Aparitia hunilor la Prin exodul lui Frithigern, numarul
Nistru si atacul for contra ostrogotilor au fost vizigotilor din Transdanubia in jurul lui
privite de unii fard nici un temei ca inceputul Athanarich suferi o reducere simtitoare. Regele
migr' atiei popoarelor si ca piatra de hotar intre nu dispunea de forta necesard pentru a se
antichitate si evul mediu. Din cele relatate mai putea impotrivi cu succes presiunii tot mai
sus s-a putut insa vedea ca invaziile semintiilor accentuate din partea ostrogotilor care nazuiau
barbare in provinciile periferice ale Romaniei spre Dunare. De aceea, el se hotari sa
incepusera insa cu mult inainte de aparitia paraseasca pozitiile fortificate de pe Siret si sa
hunilor la granitele Transdanubiei basarabene. se retraga cu putinii credinciosi ce-i mai

88
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

ramasesera in Caucaland - ad tusera aceasta cale pe timpul imparatului


Caucalandensen locum cum suis omnibus Constantin eel Mare, sub conducerea principi-
declinavit gonind de acolo pe sarmati - lor Vidigola, cand furs batuti de cezarul
Sarmatis inde extructis. Asa numeste croni- Constantius undeva in Banat (332). Locul cau-
carul Ammianus Marcellinus locul unde s-a calandez pe unde strabatura vizigotii la sar-
retras regele Athanarich cu triburile vizigote matii din Banat trebuie cautat deci mai curand
care ii mai ramasesera credincioase. in muntii Jiului si ai Cernei decat in muntii
Sfantul Ambrozie confirma aceasta Neamtului sau ai Buzaului.
retragere, sustinand Ca vizigot s-au napustit In sprijinul acestei localizari vine cuprin-
asupra tarfalilor si sarmatilor - Gothi in sul unei inscriptii funerare, descoperita la
Tarfalos et Sarmatos insurexerunt. Din mar- Co Ionia (Kln) in amintirea unui ostas cazut in
turiile timpului aflam ca pe la finele secolului timpul campaniei lui Trojan contra dacilor,
al IV-lea tarfalii salasluiau in Oltenia, de unde luptand pe Olt in spatele muntelui Caucas- ad
emigrasera mai apoi in Dacia Aureliana. Iar cat Aluturn 'lumen secus montem Caucasi. N-a
despre sarmati, stim ca, pe vremea aceea, trai- lipsit deci nici incercarea de a gasi o apropiere
au in vechea Dacie malvensa, adica in Banatul intre muntele Caucas de pe Olt si locul cauca-
de astazi. Din marturiile acestea narative se landez al lui Ammianus Marcellinus. Se prea
vede Ca regele Athanarich se indreptase in poate ca in legatura cu numele muntelui
retragerea sa spre apus, si anume spre Oltenia Caucas, mentionat in inscriptia de la Colonia
si Banat. sa fi stat in oarecare legatura si numele tribu-
Toponomasticul Caucalandensis lui dacic al caucoensilor.
locum7 de care face mentiune Ammianus Vizigotii lui Athanarich nu-si gasira nici
Marcellinus, este format din radicalul Cauca si in Banat,linistea dorita.. Nemultumiti cu noua
apelativul Land. Radicalul Cauca corespunde for situatie, ei se ridicara contra regelui
goticului hauha, ceea ce insemneaza hoch - Athanarich care ii manase pe drumul greu al
inalt -, iar apelativul Land este obisnuitul ter- pribegiei. In fat:a amenintArilor tot mai
men german pentru tars. Termenul de staruitoare ale supusilor sai, Athanarich,
Cauca land corespunde deci termenului ger- ajuns la adanci batraneg, trebui sa fuga peste
man de Hoch land, podis sau platou. Si cum Dunare, in Romania, cu tot juramantul facut
configuratia geografica a intregii Dacii carpa- parintelui sau de a nu calea niciodata teritori-
tine nu este decat aceea de podis sau platou, ul roman. El ajunse curand la Constantinopol
nu trebuie sa ne miram daca incercarile de unde mud la 25 ianuarie 381. Astfel se slinse
localizare a Caucaland-ului difera asa de mult din viata regele Athanarich a carui indelungata
uncle de altele. Unii au cautat Caucaland-ul in domnie a ramas strans legal:a de istoria
partile Tarrrave lor, numite nemteste Kokel, Transdanubiei din secolul al IV-lea.
ungureste Kukolo. Altii cautau Caucaland-ul Dupa moartea regelui tor, vizigotii din
in muntii Neamtului, iar altii au incercat sa Banat trecura si ei Dunarea in Romania, unde
localizeze Caucaland-ul in Muntii Buzaului, se intalnird cu fratii for de sub conducerea lui
aducand in sprijinul acestei localizari ingro- Frithigern. Acestia trecusera Dunarea mai
parea tezaurului gotic la Pietroasa precum si inainte pentru a primi asezari not in Romania,
mormantul gotic care a fost descoperit la dar find rau tratati de slujbasii imperiului, se
Chiojdul Mic, ambele localitati situate in rasculasera contra romanilor. Imparatul
partile buzoiene. Valens porni contra tor, dar fu batut de got! la
Este adevarat ca vizigot lui Atanarich Adrianopol si-ai gasi moartea pe campul de
au haladuit multa vreme in regiunea Buzau lui. lupta (378). Urmasul sau, imparatul Teodosie
Stim doar ca SE Sava indurase martirajul in (379 - 395) izbuti numai cu mare greutate sa
apele raului Buzau. Aceasta insa nu inseamna pacifice pe gotii razvratiti, avizandu-le paman-
ca regele Athanarich, sub presiunea ostro- turi mai bune si acceptandu-i ca federati ai
gotilor, s-ar fi infundat in muntii Buzaului, imperiului. Gotii nu se multumira nici cu noile
unde putea fi usor urmarit si impresurat de for sedii, ci, unindu-se cu fostii credinciosi ai
adversarii sai. Dimpotriva, singura cale lui Athanarich, incercara sub Alarih, urmasul
deschisa pe care o mai avea era indreptata spre lui Frithigern, sa-si deschida calea spre Italia.
Oltenia, unde salasluiau tarfalii si de acolo Alarih naval! in Italia in fruntea vizigotilor, dev-
spre Banat, unde traiau sarmatii iazigici. Si asta Roma si inainta pans in Apulia. Acolo insa
aceasta cu atat mai mult cu cat vizigotii straba- it surprinse moartea, find inmormantat in

89
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

albia raului Buzento. Sub conducerea lui sau spre Panonia care, dupes risipirea hanatu-
Atauff; vizigotii ajunsera mai apoi in Aquitania, lui hunic al lui Attila, ramase fares stapan.
iar de 'acolo in Spania, unde se contopird cu Ostrogotii luara in stapanire Panonia ca fede-
provincialii romani de acolo. rati ai imperiului. Din Panonia atentia lui
Theodorih se indrepta asupra Ita liei, unde
Odoakar detrona in 476 pe ultimul imparat al
5. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia imperiului roman de apus, Romulus
si emigrarea lor in Romania Augustulus si se proclama "regele gerrnanilor
initalia".
Dupa plecarea vizigotilor, Transda-
nubia munteand si moldoveand cu provincialii
indigeni ramase in seama ostrogotilor, divizati 6. impartirea imperiului roman in
si ei in numeroase triburi, fiecare cu ducele Romania Orientala cu centrul la
sau regele sau in frunte. Constantinopol si Romania Occidentala cu
In tot cursul secolului al V -lea, provin- resedinta la Roma
cialii transdanubieni dadeau ostrogotilor tribu-
tul lor in bani si in munca, cultivand ogoarcle La moartea imparatului Teodosiu, intam-
si pascand turmele. Politic, localnicii plata in anul 395, imperiul roman fusese
recunosteau suprematia imparatilor din impartit intre flii sai Arcadie si Honoriu.
Romania si se bucurau de inalta lor protectie. Arcadie primise partea de rasarit a imperiului
In privinta bisericeasca, ei ascultau de cu resedinta la Constantinopol, iar Honoriu se
indrumarile pastorale ale episcopului latin din multumi cu jumatatea de apus cu centrul la
cetatile de la Dunare. Dar nu numai provin- Roma. Impartirea aceasta era socotita numai
cialii, ci insisi ostrogotii se vazura siliti sa se pe timpul domniei fiilor lui Teodosiu; ea a
orienteze politiceste spre Romania, devenind ramas insa definitive si pentru urmasii lor.
federati ai imperiului si primind subsidii din Granita dintre ambele imperii urma cursul
Constantinopol, ca si vizigotii la timpul lor. meridional al' Dundrii, pana la Singidunum
Regele Thindimir din casa Amalilor (Belgrad) iar de acolo ea ducea in directia sud-
incheiase pace si alianta cu imparatul Leon vestica pana la Callan, de pe tarmul Adriaticei.
(457 - 474), trimitand pe insusi fiul sau In urma acestei impartiri a Romaniei,
Theodorih ca ostatec la Constantinopol. Acolo, Transdanubia si Dacille carpatine cazusera in
tandrul mostenitor al tronului ostrogot isi lotul lui Arcadie, pentru a impart4i astfel
petrecu adolescenta si prim! educatie. Dar peste veacuri destinul politic al imperiului de
indata ce, dupes moartea parintelui sau, rasarit; numit apoi si bizantin.
tandrul Theodorih (471 - 526) ajunse la dom- Uzurparile neasteptate ale lui Odoakar
nie, el nu se sfii de a naval! in Romania si de a ademenird pe regele Theodorih de a-si incerca
patrunde chiar adanc in peninsula pana la norocul in Italia. La anul 493, el porni in frun-
Elada. Atunci imparatul Zenon (474 491), in tea ostrogotilor contra lui Odoakar, it batu pe
dorinta sa de a pune capat incursiunilor ostro- raul Isonzo si-1 izgoni din Ravenna, unde
gote in imperiu, hotari sa colonizeze pe ostro- Theodorih se proclama rege al gotilor in Italia
goti in Romania si sa-i considere ca federati ai (493 526). indata dupes izbanda sa asupra lui
sai. In anul 483, ostrogotii primird sedii in Odoakar, regele Theodorih cuprinse si Roma,
Moesia Interioara iar regele Teodorih isi aseza considerandu-se ca succesor de drept al
resedinta la Novae (Sistov) in fata localitatii imperiului apusean. Astfel luara sfarsit nu
Zimnicea, de pe malul transdanubian. numai suprematia ostrogotilor in Transda-
Ostrogotii insa nu zabovira multa nubia, ci si incursiunile in imperiul de rasarit,
vreme in Moesia. La staruinta imparatului care supravietui celui din apus cu aproape o
Zenon, regele Theodorih se indrepta cu poporul mie de ani.

90
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom anilor

Capitolul IV

DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATLA. HUNILOR

1. Descalecarea hunilor in Panonia si campaniile lor de prada in Romania


2. Traiul daco-romanilor sub huni si ruptura in sanul latinitatii de la Dunare
3. Campaniile lui Attila in Italia si Galia si moartea sa

1. Descalecarea hunilor in Panonia si Cu ocazia invaziilor repetate si in anti


campaniile lor de prada in Romania urmatori, hunii devastard mai bine de 70 de
eetati si sate din cele mai infloritoare cum erau
Dupes infrangerea ostrogotilor la Nistru, Singidunum (Belgrad), Viminacium (Costolaci),
hunii nu-i urmarira pe aeestia in Margus (Dubrovita), Ratiaria (Arcar), iar mai
Transdanubia, ci ocolird Carpatii pentru a adanc in hinterlandul dundrean Naissus (Nis),
pail-uncle in sesul panonic, uncle descallecard la Berdica (Sofia) , Filipopol, Adrianopol,
anul 405. Hunii erau divizati in mai multe Arcadiapol s.a. Numai dupes ce-si potoliserd
hoarde sau triburi, cu sell in frunte, care riva- indeajuns poftele lor de jaf si pradd, hoardele
lizau intre ei. Dar conducdtorul lor de cdpele- hunice ,putura fi determinate sa se relraga
nie, Ruas, intelese sa uneasca hoardele hunicc dupes ce mai primiserd de la imparat si
sub conducerea sa. La descalccatul lor in pretioase daruri in aur si pietre scumpc. Cu
Panonia, hunii isi indreplaserd privirile asupra ocazia acestor sangeroase campanii in
imperiului roman si asupra bogatiilor acestuia, Romania, Hunii ridicara zed si sute de mii de
astfel ca Daciile carpatine de sub stapdnirea provincial! roman! din Moesia si din Daciile
gepizilor si a conducdtorilor provincial! nu prea aureliene si-i colonizara in Panonia si in Daciile
ademeneau poftele de jaf si pradd ale noilor carpatine, pentru a spori acolo numarul
navalitori barbari. Dimpotrivd, gepizii din provincialilor indigeni, in vederea maririi pro -
Dacia Porolissensd si cea Malvensa." se grabira ductiel agricole. Astfel, vedem cum dupes 166
sa se inchine hunilor si sa le ofere plata unui de ani de la evacuarea Dade! carpatine de
tribut anual. Ba mai mult chiar, gepizii se ard- Care impara -tul Aurelian, o buns parte din
tard dispusi sa parlicipe cu contingentele lor la elementul ethic roman ce fusese evacuat in
expeditiile hunilor contra Romaniei. In Daciile aureliane se intoarse in vechea patrie
acestea, era firesc ca Daciile carpatine sa fie ca prizonieri de -razboi ridicati de huni.
crutate de pradaciunile hunilor si ca populatia
gepid si daco-romana indigenes sa -si poata
continua in liniste obisnuitele sale indeletniciri 2. Traiul daco-romanilor sub huni si
agricole .si pacuraresti. ruptura in sanul latinitatii de la Dunare
In schimb, toata urgia hunicc se
descared asupra Moesiei si Daciilor aureliene Unii din acesti prizonieri reusird sa fuga
din sudul Dundrii. Dupes moartea lui Ruas, din prinsoarea hunica si sd se reintoarca. in
hunii ridicard in fruntea lor pe Attila (434 - Romania. La incheierea pdcii cu romanii la
453) care navali cu hoardele sale in Romania. 443, Attila ceru insd extradarea prizonierilor
Oferta imparatului Teodosie al II-lea (408 - care fugiserd in imperiu far& plata taxei de rds-
450) de a-i spori tributul si a-i conferi titlul cumparare in piese de aur. Cum insa numai
onorific de maresal al Romanic! - magister mil- putini din numarul eel mai mare de prizonieri
itum - nu potoli deloc ldcomia si setea de singe dispuneau de mijloace pentru achitarea acestei
a lui Attila. Sub pretextul ca imparatul ar fi laxe, majoritatea lor covarsiloare rarnase in
refuzat extradarea unor transfugi huniei, ,Daciile carpatine, pentru a spori acolo numarul
hoardele lui Attila se revarsard la 441 ca un provincialilor roman! sub ocarmufrea conduca-
torent napraznic asupra Romaniei, cucerind torilor lor.
cetatile si pustiind satele si orasele in dru- Din ambasadele lui Priscus la curtea lui
murile lor. Attila, care nu era decat un sat mare cu case

91
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

de lemn asezate undeva in mijlocul pustei Ausonia, cum se numea in limbajul mai vechi
unguresti de astazi, poate chiar la Buda, Italia. El luase parte la o mare petrecere, la
Etzelbing-ul epopeei Nibelungilor, aflam ca care oaspetii se delectau cu ghidusiile mascari-
Rustittus, seful cancelariei lui Attila, era un ciului Zerkon, care, amestecand cuvinte
prizonier roman din Moesia Superioara, hunice si gotice in limba ausonica, trezea mare
deopotriva cu arhitectul curtii care era originar ilaritate.
din Sirmium (Mitrovita). Din relatarile privi- Soarta prizonierilor romani asezati in
toare la marirea pretului de rascumparare a cuprinsul hanatului lui Attila nici nu era atat
prizonierilor vedem ca potentatii barbari, in de vitrega precum si-o imaginasera unii croni-
frunte cu insusi Attila, cel mai crud si mai cari. Priscus afla din gura unui asemenea pri-
razboinic dintre ei, nu numai ca nu extirpau zonier roman originar din Viminacius
populatia provinciala, ci dimpotriva, ei cautau (Costolaci), care traia la'curtea lui Attila, unde
sa-si intareasca randurile cu prizonieri de se casatorise cu o femeie barbard, ca traiul cu
razboi ridicati din Romania. Pe romani, hunii ii barbarii era de preferat celui de sub romani.
amenintau cu razboi pentru ca ademeneau pe "Cei ce Taman cu barbarii - spune inter-
prizonieri sa se reintoarca in patrie. Hanul locutorul lui Priscus - dupes terminarea
Attila ameninta pe imparatul Teodosie al II-lea razboiului isi duc traiul in liniste, ilecare
cu razboi, pentru ca acesta intarzia cu resti- bucurandu-se de ceea ce are. El nu asupreste
tuirea refugiatilor din regiunile cucerite de si nici nu este asuprit de nimeni sau numai
hunt. Attila intemeia staruintele sale pe langa pu tin; cei din imperiu insa, in Limp de razboi se
imparat pe molivul ca nu erau destui romani pot prapa di usor, flindca sansele salvarii
pentru cullura ogoarelor. depind de altii ei neavand dreplul de a poseda
Romanii de care Attila avea nevoie pen- arme din cauza stapanitorilor asupritori. In
tru munca campului nu erau decal provincialli timp de pace ei indura suferinte si mai
daco-romani din Daciile carpatice, pro- dureroase decat nenorocirile razboiului. Si
toparintii "romanilor", vlahlior sau vecinilor din aceasta din cauza grelelor apasari ale
hrisoavele muntene de mai tarziu. Termenul de impozitelor si ale strambitatii de tot felul din
"roman" avea un dublu inteles, adica ethic si partea celor FN. Legile nu se aplica in mod egal
social tot-odata. Nevoia de muncitori agricoli la tuturor; daca cel ce calca legea apartine tagmei
hunt gaseste cuvenita explicatie prin marturia celor avuti, el are putinta sa scape de pedeap-
lui Ammianus Marcellinus care arata ca acesti s, iar daca contravenientul este sarac, el nu
oameni ai stepei nici nu arau si nici nu intelege cum sa-si apere cauza si de aceea i se
atingeau coarnele plugului - nemo apud cos aplica rigorile legit, daca mai traieste pans la
arat, nec stivam aliquando continhit - ci se pronuntarea sentintei, Bindcajudecarea proce-
aruncau numai ca niste lupi flamanzi asupra selor reclama limp foarte indelungat si cheltu-
recoltei. ieli nespus de marl. Dar lucrul cel mai gray
Romanii din cuprinsul Daciilor carpa- este ca adesea sentinta poate B cumparata cu
tine traiau in colibe saracacioase pe marile la- bani, flindca cel lezat in drepturile sale nu
tifundii dacice, pe care mai marii hunilor le poate obtine sentinta daca. 121.1 varsa bani
impartisera intre ei. Una din numeroasele sotii judecatorului si ajuloarelor sale."
ale lui Bleda stapanea mai multe sale. Dupes retragerea din Romania, Attila
Proprietar de numeroase sate de rumani era si recunoscu numai cu mare greutate Dunarea ca
Bericiu, unul dintre primii sfetnici ai lui Attila. granita intre ambele imperil, dar si aceasta
Provincialii daco-romani din imperiul hunic se numai sub conditia ca tarmul drept al marelui
hraneau cu mei si se cinsteau cu med. Ei fluviu de la Sirmium (Mitrovita) pang la Novae
tineau cu Carle la drepturile for stravechi. (Sistov), pe o adancime de cinci zile de drum sa
Priscus relateaza ea ei se razvrateau adeseori conslituie o zones pus tie de izolare intre ambele
contra impilatorilor hunici, suprimand pe imperil. In acest "desertum hunicum" nu se
multi dintre acestia. Ambasadorul roman puteau tine decal balciuri pentru schimbul de
fusese insusi martor ocular la un asemenea marfuri intre supusii hunici si cei romani. Si
caz de razvratire. Tot el lauds larga ospitalitate tocmai aceasta zones pustiita fusese regiunea
a daco- romanilor, bucurandu-se personal de cea mai bine populates si mai infloritoare din
ea in coliba unui roman. Daciile aureliene. Provincialii romani de limba
Latina de acolo se imprastiasera In toate pantile,
Limba vorbita de ei era latina rustica, unii Bind ridicati de hunt si transplantati in
pe care Priscus o auzi la curtea lui Attila, Daciile carpatine, unde nevoia de romani era
numin-d-o ausonica, adica originara din foarte mare, iar altii fugira in fata navalitonlor

92
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

spre sud, pentru a se adaposti in muntli demnitate administrative. Fiul lui Aetius se
Emu lui, in Pind sau in Alpii Dinarici. Zona numea Carpiolus, nume care aduce aminte de
aceasta'cle izolare dintre ambele Imperil deveni carpi' dada care emigrasera din Carpati in
cu vremea si zona de izolare dintre provincialii Moesia Inferioara. Carpiolus petrecuse un limp
roman din spatiul carpatic si cei din spatiul oarecare la curtea lui Attila ca ostatec.
balcanic, curmand legatura de pans atunci Dupe respingerea sa din Galia, anul
dintre ei. Astfel se produse ruptura intre urmator Attila navali in Italia, unde devasta
daco-romanii de la nord si macedo-romanii de orasul Aquilea, silind pe supravietuitori sa se
la sud, care fu mercy ada.-ncita prin invazille refugieze pe lagunele de la gura PaduluL unde
barbare care au mai urmat. intemeiara Venetia. De la Aquilea, Attila se
indrepta cu hoardele sale spre Roma. Puterea
de persuasiune a papei Leon I sa-1 fi oprit in
3. Campaniile lui Attila in Italia si Galia pornirea sa de a devasta cetatea eterna?
si moartea sa Retragerea sa grabita. din Italia era determinate
de actiunea lui Aetius, care cauta o intelegere
Attila nu se multumi numai cu ispravile cu imperiul de rasarit pentru a-i taia
sale in Romania orientala ci el isi indrepta retragerea. Dar 'ana ce planul strategic al lui
curand privirile lacome si asupra Romanic' Aetius sa poata fi pus in lucrare, Attila se putu
uccidentale. In anul 451, el strabatu in fruntea intoarce cu hoardele sale in Panonia, pentru a
hoardelor sale pana in inima Galiei, unde se pregati rezistenta. In toiul acestor pregatiri,
izbi insa de rezistenta lui Aetius, in campfile Attila muri insa subit in 453 in urma unui prea
catalanice de la 7'royas. Aetius, invingatorul lui opulent ospat nuptial, spre consternarea
Attila, era originar din Durostorum (Silistra), hoardelor sale, care ii facura un fastuos
unde tatal sau Gaudentius indeplinea o inalta comand.

Capt.. pren ..i


,ave w luw
Orapf trIle taly
at
r.!,t11.1. ." ""
Vital rusl:ee
1101 Iweetur
ED rscefro
as0ea pasecreitinv
wlntIcf
vt11 y.e aft .
Druint,i

O 10 /elm
)
.110.1161,11..1

, MOES IA
011105

es011
.111.0fibf

Iet..1111.
Goo*
...1.

0
n-"
"7."

Aolo.

SEC VNDA Ploi ro (17

I"-
Provincia Scythia Minor in secolcle 1V-VI

93
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca pitol u I V

GEPIZII IN DACIILE CARPATINE

1. Risipirea hanatului lui Attila si emanciparea gepizilor


2. Provincialii daco-romani sub gepizi
3. Luptele imparatului Justinian cu gepizii si reincorporarea malului sting al
Dunarii in Romania Orientals
4. Interventia avarilor in ostilitatile dintre gepizi si lombarzi

1. Risipirea hanatului lui Attila si eman- Romano imperio nisi pacem et annua
ciparea gepizilor sollemnia ut strenui viri arnica pactione
postulaverunt.
Dupes moartea lui Attila, hanatul 2. Provincialii daco-romani sub gepizi
hunilor se desfacu in componentele sale etnice.
Iordanes arata ca popoarele care alcatuisera Provincialii romani din cele trei Dacii, al
hanatul se desprinsesera unele de allele ca si car-or numar sporise prin cetele de prizonieri
madularele unui corp caruia ii lipsea capul. romani adusi de huni din Daciile aureliene,
Gepizii furs cei dintai care scuturard jugul erau carmuiti de conducatorii tor, care raspun-
robiei hunice. Regele for Ardarich nu putea deau in fata regelui gepidic pentru plata con-
ingadui ca regatele si popoarele sa fie trase la tributiilor in bans si in natures si pentru
sort! si distribuite ca robi intre fiii lui Attila, prestarea muncilor datorate stapanitorilor bar-
care din cauza dcsfraului accsiuta alcaluiau bari. Cronicarul Procopius arata ca gepizii
aproapc un popor in treg. Batalia de clezrobire (ratan bins pc suptisii for roman!. In ccic
avu loc langa rani Nctao - juxla Orrnien rill administrative si sociale ci sc calauzcau dupes
110111C11 CSI - in Panonla in until 454. Fin vechiul drept roman rccunoscuI provincialilor
lui Attila furs invinsi. I lanalul se risipi, tar inca de imparatul Caracala. Pc king raspun-
popoarele subjugate isi redobandira libertatea. derea pentru dart, conducatorii daco-romanilor
Gepizii victoriosi asupra hunilor recIarnara mai aplanau si diferendul si neintelegerile din-
pentru neamul for toata Dada nam Gepidi tre roman', dupes normele dreptului roman,
vindicantes totius Daciae fines velut victores. care mai tarziu s-a numit si vlahic - jus
Iordanes ne infatiseaza Dada ocupatil de valahicum. Influenta administrative a gepizilor
gepizi ca o tars asezata dincoace de Dunare in se resimtea mai mult in campie, populatia de la
fata Moesiei, incinsa de o cunund de munti - in munte, compusa din elemente autohtone, trai
conspectu Moesiae sita, trans Danuvium netulburata de nimeni dupes prescriptiile cape-
corona montium cingitur si inlarita prin o tenigor ei locale. Vechile legaturi cu Romania
centura specials de munti prapastiosi - ad ramasera neschimbate, intrucat imparatii
coronam speciem adduis Alpibus emunita. S-a bizantini, ca suzerani ai regilor gepizi cliente-
amintit mai sus ca acelasi cronicar arata ca lari tor, continuau sa se considere ca protectori
Gepidia era strabatuta de raurile Marisia, ai provincialilor din Daciile carpatine. Monede
Miliare, Gilipil si Gris /a. de la imparatii Marcian (450 - 457) si Leon
indata dupes scuturarea jugului hunic, (457 - 474) s-au gasit in tezaurul de la
gepizii reinnoird bunele for raporturi cu Firtuseni. La Seica Mica de langa Sibiu s-au
Romania, incheind cu imparatul Marcian (450 dezgropat mo-nede de la imparatii Zenon (476
- 457) un tratat de pace si de aliant.a. In vir- - 491), Anastasie (491 - 518) si Justin I (518
tutea acestei intelegeri imparatul se invoi sa 527). Circulatia aceasta de monede imperiale
considere pe gepizi ca federati ai imperiului si in cuprinsul Daciilor carpatine denotes ca
sa le trimita subsidii anuale - nihil aliud a vechile raporturi comerciale ale provincialilor

94
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

cu Romania se mentinuserd pi pe timpul Danubium sunt nostrae iterum dicioni subac-


suprematiei gepidice. tae sint. Pentru izbanda sa asupra gepizilor,
impdratul Justinian fu onorat cu titlul de
Gepidicus, iar pentru recucerirea unor regiuni
din Daciile carpatine, el se intituld "Restitutor
3. Luptele impiratului Justinian cu Daciarum, adica. Intregitorul Daciilor.
gepizii si reincorporarea malului sting Relatiile bizantinilor cu gepizii ra-
al Dunirii in Romania Oriental& masera incordate pand la 551, cand imparatul
Justinian ajunse la o intelegere cu ei, in urrna
Dar cu toata zabovirea for mai indelun- careia Dunarea deveni din nou hotar intre
gata in Daciile carpatine, gepizii nu se Romania si Gepidia, iar gepizii isi reluara rolul
hotdraserd sa ramand pentru totdeauna acolo. de federati ai imperiului. Contingentele
Dorul for de cluets si de aventuri rdzboinice ii gepidice luptau aldturi de trupele romane con-
mina mereu, ca si pe goti, spre sud si spre tra gotilor in Italia. In schimb izvoarele timpu-
apus. Aspiratiile for asupra Panoniei, eliberata lui amintesc ca imparatul Justinian ar fi aban-
de sub jugul hunic, fury zadarnicite de lom- donat planul de cucerire a Gepidia adica
barzi, care se instalaserd de-a binelea in Daciile carpatine, si de a le ingloba Romania
Mesopotamia panonica. Asezarea lombarzilor
in Panonia fu considerate de gepizi ca o neier-
tata provocare la adresa tor. Ea dadu nastere la 4. Interventia avarilor in ostilititile din-
dusmania de moarte dintre ambele semintii tre gepizi si lombarzi
germanice, despartile una de alta numai prin
apele Tisei. Dar pe masura in care rclatiile bizanti-
0 expansiune spre apus deveni astfel nilor cu gepizii se imbundtatiserd, se indsprird
inoperantd, de aceea gepizii isi indreptard raporturile acestora cu lombarzii. 0 dusmanie
privirile asupra Romaniei si indeosebi asupra de moarte, care era alimentald mereu si de ani-
regiunilor din Moesia Superioard. Regiunea mozitatile personale intre regele gepizilor,
aceasta fusese evacuates de cur-and de catre Kunimund si regele lombarzilor, Alboin.
vizigoti. In cuprinsul ei se aflau celatile imparatul Justinian si urmasul sau Justinian
Singidunum (Beigrad) si Sirmium (Milrovita). al II -lea (565 - ?) urnblau sa exploatcze aceasta
Aspiratiile gepizilor asupra cetaillor din dusmanie in folosul Romaniei, observand o ati-
Romania provocard grave neintelegeri intre t.udine dc stricta neutralitate in conflictul gepi-
gepizi si bizantini. Ele determinara pe impara- do-lombard, ceea ce determind pe lombarzi sa
tul Justinian (527 - 565) sa denunte pactul de recurga la ajutorul avarilor contra gepizilor.
amicitie cu gepizii si sa suspende plata Avarii erau o semintie uralo-allaica ca
stipendiilor anuale. si hunci. Patria for era in Turkestan, de uncle
Ruptura raporturilor diplomatice duse fusesera izgoniti dc hoardeic turcmenilor. In
curand la izbucnirea ostilitaylor intre romani calea pribegiei for spre vest, ei ajunsera in ste-
si gepizi. Trupele romane trecurd Dundrea in pele pontice, unde se lovird de huni pe care ii
Dada Malvensa, lovird pe gepizi pi-i respinserd aruncard asupra ostrogotilor din Transda-
spre nord. Romanii invingatori cucerird cetatile nubia. Dar indata ce hunii ocolird Carpatii si
Lederata (Palanca Noud) si Arcidava (Varadia) descalecard in Panonia, avarii cuprinserd sedi-
si le realipird Romaniei. In "novella" din 15 ile acestora de pe litoralul pantie, unde hald-
aprilie 535 prin care imparatul punea comu- duird lunges vreme. De acolo hanul for trimise
nitatile crestine din Daciile dundrene sub juris- la 558 soli la Constantinopol pentru a oferi
dictia arhiepiscopatului din Justiniania Prima, imparatului Justinian alianta sa, recomandan-
el se putea mandri ca, prin ajutorul lui du-se ca neamul eel mai puternic din fume. In
Dumnezeu ziditor a toata faptura, a putut largi realitate, avarii sernanau foarte mutt cu hunii.
granitele Romaniei in asa Tel incat ambele infatisarea for era salbatica. Ei purtau plete
maluri ale Dunarii sa fie accesibile cetatenild- lungi si aveau miscari de harts. Oferta for fu
romani si ca in cuprinsul for sa se gaseasca ,si insd respinsd de imparat, fiindca barbarii
celatile Lederata si Arcidava - quae trans acestia nu-i inspirau nici o incredere. Atunci

95
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

kr,f4 **

Justinian - mozaic din basilica San Vitale, Ravenna

avarii se pregatira sa invadcze in Romania pen- superioara a Tisci hoardele avarc se unira cu
tru a impune imparatului prietenia for cu contingentele lombarzilor, pentru a se arunca
armele. asupra gepizilor care, neprimind nici un ajutor
In toiul acestor pregatiri sosira insa la din partea romanilor, ramasera redusi la pro-
avari soil regelui Alboin din Panonia, pentru priile for forte de aparare. In situatia aceasta de
a-i chema in ajutor contra gepizilor din Daciile izolare, gepizii nu putura rezista multi vreme
carpatine (567). Avarii, care cunosteau drumul atacurilor avaro-lombarde. impotrivirea for fu
apusului din timpul navalirii for in Turingia, de curand infranta. Regele Alboin cazu in lupta,
unde fusesera respinsi de regele francilor, rapus de adversarul sau Kunimund care silt pe
Sigebert, acceptara chemarea lombarzilor, care Rosamunde, fiica nenorocitului rege gepid, sa-
le oferira echipament si subzistenta, precum si i fie sotie.
jumatate din Gepidia, ce urma sa fie cucerital La moartea regelui Alboin se prabusi
prin sfortari comune. regatul gepidic din Daciile carpatine -
In drumul for spre Panonia, avarii oco- Gepidorum regnum fines accepit qui a
lira Carpatii Moldovenesti si strabatura pe la Lambardie proelio superati, cum arata un
izvoarele Prutului i ale Nistrului in Gepidia cronicar contemporan. Resturile gepizilor care
sub conducerea hanului for Baian. Hoardele cautau refugiu in Romania furs urmarite de
for erau imbricate in zale si inarmate cu land, avari si nimicite undeva in Dacia Malvensa.
palose si arcuri, bulucind in lupta pe caii for Numai cu man greutati izbuti printul Reptila
iuti la sunete de fanfare si tobe. Tactica for era insotit de episcopul Tarassarik sa salveze teza-
sa simuleze fuga in fata adversarului pentru a- urul gepidic din mainile avarilor si s fuga cu
1 scoate din poziVile sale si pentru a se arunca el la Constantinopol, unde li se pierdu urma
apoi prin surprindere asupra lui. In campia (571).

96
www.dacoromanica.ro
Istori a Roman ilor

Capitolul VI

PENETRATIA SLAVILOR IN TRANSDANUBIA SI DACIA

1. Originea slavilor si contactul for cu romanii


2. Patrunderea slavilor in Transdanubia
3. Luptele romanilor cu slavii pe timpul imparatului Justinian
4. Descalecarea slavilor in Daciile carpatine
5. Campaniile imparatului Mauritius contra antilor si sclavinilor din Transdanubia
6. Dislocarea antilor si scheilor din Transdanubia munteana sub imparatii Heraclius
si Constant

1. Originea slavilor si contactul for cu numeau schei sau schiai, iar arabii, sacalib.
romanii Etimologia populara greco-latind derives
numele slavilor de la termenul de servi, adica
Grecii si romanii ajunsera in atingere sclavi sau robi. Etimologia aceasta populara
cu slavii in drumul for spre Marea Baltica pe fusese acceptata si de imparatul-scriitor
care it faceau adeseori in interes de convert, Constantin Pothrogenetul.
aducand de acolo chihlimbarul. Herodol face Regiunile pontice evacuate de hunt furs
mentiune de semintiile neurilor si budinilor din cuprinse de slavi, care incepura sa exercite o
partite Niprului superior, semintii care par sa fi prcsiune lot mai mare asupra ostrogotilor din
lost. de origine slava. Mai spre miazanoapte Transdanubia moldoveana si muntcana. Sub
haladuiau scmintii finice, iar spre miazazi trai- prcsiunea slavilor, ostrogolii parasira Trans-
au sc./Psi agatirsii, care palrunsera in Carpati. danubia, trecand Dunarea in Romania. In
Tacitus este primul care ne infatiseaza harla regiunile evacuate astfel de osirogoti navalird
etnografica a Europei centrale si rasaritene, semintiile scheice de la Nistru pentru a se
asezand in ordine geografica, de la est spre aseza vremelnic acolo.
vest, urmatoarele semintii, sl anume: germanii,
dadi, sarmatii, venzii, estionii Si finlandezit
Este sigur ca Tacitus intelegea sub venzi pe 2. Patrunderea slavilor in Transdanubia
Slavi, iar sub estioni pe lituanieni. Despre
venzi Veneti, aflam ca ei rataceau prin Procopius arata ca pe vremea sa slavii
Ucraina de astazi, de unde ajunsera curand ocupasera cea mai mare parte din
pang in Carpati si pana. la Dunare, patrunzand Transdanubia de unde amenintau mereu lime-
astfel in Transdanubia si in Dada. Venzii sunt sul dunarean. Ei atacau cetatile Durostorum
aratati ca un popor foarte mobil - pedum usu (Silistra), Bononia (Vidin) si Viminacium
ac pernicitate gaudet. (Costolac). Prima invazie a scheilor in Romania
Ptolemeu considera pe venzi drept unul se produse pe timpul imparatului Justin I (518
dintre popoarele cele mai mart. El face menti- - 527), cand Germanicus, nepolul imparatului,
une de triburile slave ale galinzilorsi sudinllor. ii batu si-i risipi peste Dunare, in
Harta lui Peutinger din secolul al IV-lea asaza Transdanubia.
pe venzi in vecinatatea Dunarii de Jos si a Iordanes arata ca venzii erau raspanditi
Daciei. Iordanes face mentiune de vechea asupra unor regiuni imense - per immensa
vrajmasie dintre goti si said. In drumul for spatia - si ca numele for gentilic varia dupes
spre Panonia, hunii avura de firma cu slavii. Se familii si regiuni per marias familias et Iota -
prea poate ca ei sa fi dus in Panonia dar ca principalele semintii vendice erau totusi
numeroase grupuri de slavi, pe care ii subju- sclavonii (scheii) si antii. Slavonii - princi-
gasera in Ucraina. Slavii insisi se numeau pallier lamen Sclaueni et Antes numinautur -
slovenin, pl. slovene. Romanii ii numeau halacluiau in regiunea dintre Novidunurn
sclaveni, sclavini sau sclavi. Daco-romanii ii (Isaccea) si lacul Mursianus pana la Nistru - a

97
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

civitate Nouetunense et Taco qui appelatur imparatului, cerand insa ca unitatile lor sa fie
Mursianus usque ad Danastrim, iar antii puse sub comanda generalului Chilbudius,
salasluiau in spatele lor, in spatiul pontic din- care n-ar fl cazut in lupta, ci ar trai in captivi-
tre Nistru si Nipru. Antic sunt infatisati ca cei tatea lor. Rolul falsului Chilbudius urma sa-1
mai razboinici din semintiile slave. joace un ant, care deprinsese limba latind .si
Cronicarul Luidas arata asezarile care fusese indemnat la acest act temerar de
sclavonilor dincoace de Dunare. Un alt scriitor prizonierii romani care trar-au in Sclavinia
bizantin, si anume Theophylaktos Simokattes, munteana, care sporeau acolo numarul provirr-
numeste Transdanubia moldoveana si cialllor daco-romani din numeroasele for
munteana direct Sclavinia - un toponimic care enclave etnice. Justinian ingadui cererea
dupa retragerea ostrogotilor in Romania veni antilor, astfel ca falsul Chilbudius trecu
sa inlocuiasca pe cel de Gothia. Dunarea in Romania in fruntea contingentului
Semintiile slavone din timpul migratiu- de anti pe care-1 comanda, pornind spre
nilor erau stapanite, deopotriva cu cele Constantinopol pentru a se uni cu ostirea
germane si uralo-altaice, de un nepotolit imperials de sub comanda generalisimului
neastampar si dor de clued. Pornirea aceasta Narses. In drum, insa, falsul Chilbudius fu
spre drumetie si aventura apare usor explica- demascat si osandit la moarte.
bila la semintii neasezate, lipsite de conducere Atacurile necontenite ale barbarilor de
politica si de orice spirit de ordine si disciplines la nord determinara pe imparatul Justinian sa
cum caracterizeaza Procopius pe contempo- inceapa si sa ducts la bun sfarsit maretul sau
ranii sat anti si sclavoni. Legendele despre plan de fortificare a imperiului, plan pe care it
Romaniei, cu pretinsele ei comori si cunoastem din opera De aedificiis a lui
bogatii neintrecute, ademeneau lacomia bar- Procopius din Caesarea. In zona de forlificatie
barilor, exallancl neastamparul lor de lupta si cadea si malul slang a] Dunarii cu cetatile
aventura pentru dobandirca acestora. Constantinca-Daphnc (011 cnita), Turnu de la
Sucidava (Ccici), Drobeta-7'eodora (Turnu
Scverin), Lederata (Palanca Noua), Arcidava
3. Luptele romanilor cu slavii pe timpul (Varadia) s.a. Capetele de pod forlificate core-
imparatului Justinian spundeau forlificatiilor de pc malul drept al
Dunarii de la Durostorum (Silistra), Novae
Din Sclavinia transdanubiana, scheii si (Sistov), Securista (langa. Nicopol), Bononia
antii amenintau mereu granitele Romaniei, (Vidin), Ratiaria (Arcar), Virninacium (Bela
exact cum procedasera si gotii in vremea lor. Palanca) s.a.
Esecurile pe care navalitorii slavi le suferisera Dar cu toata reteaua de fortificatii, care
pe timpul imparatului Justin nu-i descurajara acoperea ambele maluri ale Dunarii, semintii
catusi de putin. In timpul domniei imparatului slave izbutird totusi sa patrunda in Romania si
Justinian (527 - 565) ei isi intetird atacurile sa se aseze acolo. In cursul anului 551
contra imperiului in asa grad, incat la limesul numeroase semintii scheice navalira In
dunarean luptele de aparare ale romanilor nu Romania si iernara acolo ca la ele acasa.
mai incetau. Imparatul restaura vechile capete Contingentele romane, trimise de Justinian
de pod de pe tarmul transdanubian si incre- contra lor, suferisera o grea infrangere la
dinta pe generalul Chilbudius cu opal-area Adrianopol, astfel ca insusi Constantinopolul,
granitei. Acesta trecu cu armata sa Dunarea si capitala imperiului, era serios amenintata de
opera trei ani in sir contra antilor si scheilor schei. Cronicarul Joan din Efes arata la anul
din Transdanubia munteana. In cursul acestei 584 ca slavii isi aveau asezarile in Romania si
grele si indelungate campanii Chilbudius cazu traiau acolo farts nici o grija. Ei raspandeau foe
in lupta contra antilor aliati cu sclavinii contra si parjol in jurul lor lard sa se teams de impe-
romanilor. riali. In urma jafurilor si pradaciunilor pe care
Pentru a slabi puterea de rezistenta a be comisesera, ei se imbogatisera de-a binelea,
coalitiei antosclavinice, imparatul Justinian dobandind aur, argint, herghelii si multe arme,
incerca sa dezbine pe anti de sclavini sau caci ei deprinsesera de la romani si mestesugul
schei, oferind antilor cetatea Turnu cu toata razboiului. Dar cu toate acestea, ei sunt
imprejurimea, care dupes afirmatia imparatului prezentati de cronicar ca oameni cruzi si pri-
apartinea romanilor in virtutea stravechrlor lor mitivi, care nu indrazneau sa paraseasca codrii
drepturi de stapanire asupra ei. Justinian mai in care tralau. In conditiile acestea, romano-
oferea antilor si imbelsugate subsidii in bani bizantinilor nu be mai ramasese alter cale de
pentru a-i castiga ca federati ai imperiului in iesire din strarntoarea in care ii ingramadisera
lupta contra avarilor. Antii primird oferta slavii decat de a-i considera ca federati ai

98
www.dacoromanica.ro
Istori a Romanilor

imperiului si a le ingadui asezarea pe teritoriul aceeasi pornire de migratiu.ne spre sud


Romaniei, precum procedasera inainte fata de deopotriva" cu triburile consangene din
goti. Pentru faptele sale razboinice contra Transilvania. Grupul dacic nazuia spre sud ca
antilor, Justinian fu onorat cu titlul Anticus. si grupul transdanubian, ambele unindu-se
adeseoriin atacuri combinate contra Romanic'.
Pentru semintiile slave din Transdanubia ni s-
4. Descalecarea slavilor in Daciile au pastrat numirile gentilice de anti si sclavini
carpatine (schei), pentru cele din Daciile Carpatine nu ni
s-au pastrat asemenea numiri.
Grupurile de anti si schei, care porneau Romania si grecii numeau capeteniile
din Transdanubia si navaleau in Romania, se slave duces - adica dud, arhonti, hegemoni,
intalneau acolo cu alte triburi de slavi care March' sau regi, cats vreme nu ni s-a pastrat
patrundeau acolo, venind din Panonia si nici o marturie din care sa afiam cum numeau
Daciile carpatine. Amintisem mai sus ca., deo- slavii insisi pe conducatorii sau starostii tor.
data cu descalecatul humkr in Panonia, dar Cea mai veche numire cunoscuta este cea de
mai ales in urma invaziei avarilor in sesul vladica, de la slavonicul vladz, vlasti, a domni,
panonic, se revarsa asupra dacilor din Carpati latineste regere sau regnare. In romaneste, ter-
un puternic val de navalitori slavi, care cuprin- menul de vladica s-a pastrat numai pentru
sera regiunile ce fusesera evacuate de gepizi, capetenia bisericeasca, ceea ce arata ca ter-
din Rusia Subcarpatica, in Maramures si in menul acesta a patruns in limba romans
Dacia Porolissensa, precum si in Slovacia. numai foarte tarziu, si anume sub influenta
Constantin Porlirogenetul arata ca limbii liturgice slavone.
triburile slave din Rusia Subcarpatica si
Slovacia, care locuiau mai inainte la
miazanoapte de Carpati, se revarsara asupra 5. Campaniile imparatului Mauritius
Panoniei, ajungand pana la Dunare si trecand contra antilor si sclavinilor din
chiar acest fluviu pentru a atinge raurile Sava Transdanubia
si Drava, unde constituira cu vremea substra-
tul ethic al sfirbilor, croatilor si slovemkr. Semintiile slave care reusisera sa
Semintiile slave insa, care se asezasera in patrunda in Romania nu mai puteau fi izgonite
Maramures si Dacia Subcarpatind se exLinsera- de acolo. In schimb, romanii se straduird din
si asupra Daciei Apulense si Malvense, rasputeri sa opreasca la Dunare puhoiul slay
atingand ss ele Dun area dincolo de stramtori, care se revarsa fares incetare asupra Romaniei.
de unde navalleau si ele in Romania, pentru a Actiunea aceasta de zagazuire a puhoiului
constitui acolo substratul etnic pentru poporul inaugurata de imparatul Justinian fu continu-
bulgar. ator cu mult zel si energie de urmasii sal pe
Pe teritoriul dacilor din Carpati, tronul bizantin. Imparatul 7Theriu al II-lea
triburile slave venires in atingcre cu provincialii Constantiu (578 - 582) ingadui avarilor sa
daco-romani, intrara intr-o indelungata sim- atace pe antis si scheii din Transdanuvia de la
bioza, in care petrecura pima la disparitia for sud, din Moesia. Cronicarul Menandros
total a in randurile aceslora. 0 geogralle compi- relateaza Ca la 581 avarii patrunsesera in
lata intre anti 670 - 680 in limba armeana si Sclavinia munteana pe la Oltenita, silind
atribuita lui Moise de Chorene, o localitate din triburile scheice sal se retraga in regiunile
Armenia, arata salasluind in Daciile Carpatine impadurite, unde nu mai puteau fi urmariti de
nu mai putin de 25 de semintii slave, semintii avari. Sclavinia munteana este prezentata ca o
care cu vremea, strecurandu-se peste Dunare tars imboga- tita de pe urma pradaciunilor
in Romania, se asezard in Tracia si Macedonia, sa-varsite in Romania, deoarece ea nu fusese
si ajunsera pand la Dalmatia si Ahaia. niciodata jefuita de barbari. De aceea, avarii
Dupes semintiile slave care se izbutira sa ridice de la antic din Transdanubia
ingramadisera. in Elada si Pelopones sau o prea bogata prada de razboi si sa elibereze
Morea, regiunea aceasta aparu in marturiile mai multe mai de prizonieri romani din captivi-
timpului sub numirea de Sclavinia, deopotriva tatea slava.
cu Transdanubia. De acolo slavii patrunsera cu Ofensiva contra antilor si scheilor fu
vremea si in ostroavele arhipelagului egeic, reluata in stil mare de imparatul Mauritius
cum se vede aceasta din frecventa toponi- (582 - 602). Cronicarul bizantin Theophylaktos
micelor slavone de acolo. Simokattes si compilatorul sau Theophanes
Din martunlle timpului se vede ca ne-au lasat informatii pretioase asupra cam-
triburile slave din Dacii erau stapanite de paniilor romane contra scheilor si antilor din

99
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Transdanubia munteana. Cronica arata ca la cazusera intr-un somn adanc. Riga Musoc cu
anul 593 imparatul Mauritius concentrase o ai sac se inapoiasera numai atunci de la fune-
puternica armata pe care o puse sub comanda raliile fratelui sau. Dupes ceremonia inhuman!
maresalului Priscus si o trimisese contra sla- urmase praznicul obisnuit dupes mort, cu
vilor neastamparati din Transdanubia unde mancari si bauturi si cu cantece avare, dupes
domnea regele Ardagast. Ostirea romana. trecu datina barbarilor. Sosind acasa ametit de bau-
Dunarea la Silistra si, inaintand in Baragan, tura, Musoc si oamenii sai cazura intr-un
lovi unitatile lui Ardagast prin surprindere si le somn adanc, din care ii trezird pe neasteptate
infranse intr-un atac de noapte. Romanii legionarii romani, care se aruncard cu furie
facura numerosi prizonieri dintre slavi. Insusi asupra lor, macelarind pe unii si facand pri-
regele Ardagast scapa numai gratie agerimiii zonieri pe altii. Intre acestia se gasea si riga
calului sau buestru. In timpul insa in care Musoc.
Priscus era ocupat cu adunarea prizonierilor Dar n-a lipsit mult ca si romanii, la ran-
sub comanda lui Tatimir, slay si el in serviciul dui lor, sa indure soarta antilor lui Musoc.
romanilor, si indrumarea lor spre Dunare, Sarbatorind izbanda asupra antilor, ostenii
regele Ardagast concentrase in graba rezervele roman! se inveselira cu mancari si bauturi
sale si ataca convoiul de prizonieri, eliberand o pang ce cazura si ei morti, beti cu tout, asa ca
buns parte dintre ei. Atacul lui Ardagast nu nu auzira la timp consernnul de alarms sau
impiedica insa pe Priscus de a urmari pe schei trczire, asa numita "scuica", un termen de
pans la raul Elivachia - Ilvachia - care ar putea comanda roman, deopotriva cu termenif de
fl identificat cu lalomita, primul rau mai de comanda, move, sta, Lorna s.a. de care face
seams in marsul unei armate care inainta de la rnentiune Theophy1aktos Simokattes, cuvinte
Dunare spre nord, in largul Baraganului. care pe nedrept. au Cost considerate de unii ca
Unitatile romane, sub comanda substralegului ar fi corisUtuind primele cuvinte din limba
Alexandru, ajunsera la malul raului chiar in romans. Intarzierea aceasta era cat pe ce sa
clipa in care antii efectuasera trecerea peste devina fatales pentru romani, caci antii lui
rau si se retragcau in graba intr-o padure Ardagast se aruncasera cu (uric asupra lor. In
deasa si mlastinoasa, cu scopul vadit dc a cele din urma insa romanii izbutira sa scape
atrage pe romani in cursa pe care lc -o prega- teferi din pericolul de moarte in care ii arun-
tisera de mai inainte. Substrategul Alexandru case usuratatea lor, respingand la timp atacul
ghici insa viclesugul antilor si opri inaintarea neasteptat al lui Ardagast.
la vadul raului, trimitand numai patrule pen- Hartuielile acestea cu slavii nu atin-
tru recunoasterea terenului din imprejurime. sesera insa scopul carnpaniei romane in
Acestea dadura peste niste colibe saracacioase, Transdanubia. De aceea, imparatul ordond ca
pe care incepura sa le incendieze, dar colibcle ostirea romans sa pelreaca si iarna in
nu prinsera foc, fiindca barnele erau ude de . Sclavinia. Ordinul acesta trezi murmure in
ploaie. randurile ostirii care suporta numai cu marl
Patrulele adusera in fata cornandantu- greutati asprimea iernilor geroase din stanga
lui lor pe un prizonier gepid, din gura caruia Dunarii. Arhistrategul Priscus reusi insa sa
substrategul Alexadru afla ca in apropiere s-ar pololeasca nemultumirile din armata si sa
gasi ascunzisul unui rege al antilor, cu numele aduca la indeplinire ordinul imperial. Si astfel,
Musoc sau Musakios, latineste Musatius, trupele romane petrecura iarna din anul 593
nume ce aduce foarte mult cu romanescul spre 594 in Transdanubia munteand, luand
Mosuc. Gepidul recunoscuse intre prizonierii cartiere de 'alma in capetele de pod de pe malul
luati de romani pe unul dintre oamenii lui slang al Dundrii cu avanposturi mai inaintate
Musoc de la care aflase ca. "riga" antilor s-ar fi in interiorul Sclaviniei transdanubiene.
retras intr-un adapost sigur la o departare de Hibernarea trupelor romane in garnizoanele
treizeci de parasange de la vadul raului unde din stanga Dundrii nemultumi insa pe avari,
stationau romanii. In drum spre ascunzisul lui care ridicau prelentii de suprernatie si asupra
Musoc, romanii trebuiau sa treaca peste raul Sclaviniei munlene. Priscus intelese insa sa
Papirios, care despartea regatul lui Musoc de impace pc avari, trimitandu-le daruri scumpe
cel al lui Ardagast. Raul Papirios n-a putut fi precum si 5.000 de prizonieri, pe care ii ridi-
Inca idenUficat. Era probabil unul din afluentii case din triburile antilor si scheilor. In cursul
Ialomilei, daces nu chiar Argesul sau Buzaul. verii 584 romanii executara mai multe operatii
Sub calauza prizonierului gepid, unitatile contra antilor pentru a le impune cuvenitul
romane patrunsera in ascunzisul lui Musoc respect fata de imperiu.
si -1 surprinsera chiar in clipa cand regele si Dupa ispravile acestea, trupele romane
curtenii sai, morti de bautura si oboseala, Curd retrase din Sclavinia si concentrate in

100
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

garnizoana de la Oescus (Gigeu) din fata putere armata contra slavilor din
Sucidavei (Celei), iar comanda trecu asupra Transdanubia si Dada.
arhistrategului Petru, fratele imparatului. Romanii facura mereu uz de acest drept
Retragerea trupelor pe malul drept al Dunarii pentru a tine in sah pe slavii din Transdanubia
fu privita insa de slavi ca un vadit semn de si Daciile Carpatine care, nazuind spre sud,
slabiciune din partea imperiului, indarjindu-i nelinisteau mereu granitele Romaniei, pentru a
si mai mult in atitudinea for de ostilitate fata patrunde si a se aseza acolo. In anul 601
de imparat. Priscus trecu Dunarea in Dada Malvensa sau
In anul 597, regele antilor Pirogast banateana pentru a impune cuvenitul respect
indrazni sa treaca Dunarea in Romania. El fu slavilor de acolo. El se izbi de impotrivirea
insa intampinat de arhistrategul Petru si avarilor, care incercara sa-i inchida calea. Dar
respins cu mari pierderi pentru navalitori. Dar el reusi sa cuprinda cetatile Lederata (Palanca
romanii nu se multumira numai cu respin- Noud) si Arcidava (Varadia) si sa respinga pe
gerea atacului, ci ii urmarird pe anti in avari pana la Tibiscum (Timis). Avarii furs
Sclavinia. Pe o seceta cumplita ostirea batuti intr-o lupta crancena, in cursul careia
patrunse adanc in Transdanubia munteana, isi gasira moartea si flit hanului Baian.
ajungand din nou la raul Ilivachia, in undele Sub impresia acestei dureroase infran-
caruia trupa isi putu potoli setea de care geri hanul Baian concentra in graba rezervele
suferise grozay. Dar in momentul in care sol- sale si porni el insusi contra romanilor. Priscus
datii sorbeau din pumni apa racoritoare, ei primi lupta undeva pe raul Timis si batu din
furs surprinsi de o grinding de sageti uciga- nou hoardele avare in randurile carora luptau
toare, pe care contingentele antilor si scheilor gepizii, slavii si alti barbari. Victoria romanilor
be repezird asupra tor. Romanii se reculesera fu desavarsita. Priscus facu 9.000 de pri-
insa in graba, sarird in bard pentru a forta tre- zonieri, dintre care 3.000 avari, 3.200 gepizi,
cerea raului si a lovi pe inamic care ocupase 800 slavi si 2.000 alti barbari, pe care ii trans-
pozitii de lupta pe malul opus al raului. Atacul porta in Romania. Merits sa fie retinut faptul
romanilor se lovi insa de rezistenta inversunata ca intre contingentele barbare care constituiau
a slavilor, care silira pe romani sa se retraga ostirea avard nu se gaseau mentionate si con-
peste rau si sa se reintoarca la Dunare. Astfel tingentele provincialilor daco-romani din
se lichida campania din 597, cu un esec Daciile carpatine de sub suprematia avarilor.
dureros pentru arhistrategul Petru, care pierdu Absenta daco-romanilor din ostirea avara
comanda asupra trupelor de la Dunare, pe care denotes ca provincialii indigent din Daciile
imparatul o incredinta din nou lui Priscus. carpatine nu se considerau ca barbari, ci ca
Incercatul arhistrateg reusi sa refaca element etnic aparle, care pastrau legaturile
moralul scazut al trupelor si sa pregateasca for vechi cu Romania si se simteau insist
pentru anul viitor expeditia de pedeapsa contra romani. De aceea, ei nu ridicard arma contra
antilor si scheilor. De asta data, Priscus romanilor din imperiu, ci dimpotriva, ii simpa-
extinse operatiile sale ofensive si asupra taTr- tizau, iar conducatorii for sprijineau pe toate
mului band tean al Dunarii pana. la caile campaniile lui Priscus contra barbarilor
Singidunum (Belgrad) pentru a zagazui si prin care se urmarea restaurarea suprerna tiei
incursiunile sla-vilor din Dada in Romania. romane asupra Daciei .si 7'ransdanubiei. Prin
Dar extinderea operatiunilor si dincolo de infrangerea avarilor si a barbarilor aliati cu ei,
Portile de Fier trezi grave resentimente in ran- Priscus izbuti sa restabileasca autoritatea
durile avarilor, care prin rostul hanului for imperiului in Dacia banateana pentru mai
Baian reprosau lui Priscus ca nesocoteste multa vreme si sa inchida drumul invaziilor
drepturile for de stapanire asupra malului slave in Romania.
stang al Dunarii. Priscus raspunse insa la Intre timp, insa., antii si sclavinii din
reclamatiunile ava-rilor cu hotarare, ca Transdanubia munteana incepura sa-si ridice
romanii nu lac decat sa afirme drepturi mai din nou capul. In anul 602 imparatul trimise
vechi asupra regiumlor de pc malul stang al pe fratele sau Petru contra tor. Acesta isi stabili
Dunarii, care apargnusera imperiului roman si cartierul general la Palatiolum in fata Celeiului,
care pe nedrept furs uzurpate de barbari. concentrand acolo si flotila de pe Dunare de
Cronicarul Theophylaktos Simokattes insists sub comanda generalului Gunduis pentru
mai pe larg asupra neintelegerilor dintre transbordarea trupelor in Transdanubia, si
roman! si avari, care furs aplanate in 598. astfel incepu a cincea ofensiva a imparatului
Romanii sporira subsidiile pe can le plateau Mauritius contra antilor si scheilor. Campania
avarilor, iar acestia, la randul tor, recunoscura se desfasura in conditii favorabile pentru
imparatului dreptul de a interveni oricand cu romani. Rezistenta antilor si aliatilor scheici fu

101
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

curand inn-ant:a. Numeroase triburi slavone imperiu. Opera aceasta de supunere si dislo-
furl dezarmate si deportate in Romania. In care a antilor si scheilor din Transdanubia
urma acestor succese, autoritatea military dar munteana fu desavarsita de imparatul
si politica a romanilor fu restabilita in Constant (641 - 668) care intreprinse in anul
Transdanubia, iar imparatul putu cere gene- 649 o mare campanie contra lor, in urma
ralului Gunduis sa trimita din Sclavinia careia ei furl batuti si siliti sa recunoased
munteana cereale si alte produse la stapanirea romans. Resturile antilor si scheilor
Constantinopol pentru aprovizionarea capi- din Transdanubia furs ridicate de Invingaton' si
talei. colonizate in Balcani. Martunile contemporane
Ispravile acestea de arme justificau relateaza ca la anul 679 in parole Bulgariei de
indeajuns titlul onorific de Anticus, cu care astazi dintre Dunare si Balcani salasluiau 7 se-
contemporanii cinstira memoria imparatului .mintii slave federate imperiului.
Mauritius. In schimb, titlul de Sclavinius, imparatul Leon Izaureanul (717 - 741)
adica de invingator asupra sclavinilor sau recurse la sucursul militar al slavilor din
scheilor nu apare in titulatura nici unuia din- Romania pentru respingerea atacurilor arabe
tre imparatii romani sau bizantini din timpul contra Constantinopolului. Imparatul Con-
migratiilor. Titlul de Anticus care fu conferit stantin Porarogenetul (912 - 959) considera te-
imparatilor Justinian si Mauritius lass sa se ritoriul cuprins de sarbi si de croati in Romania
inteleaga ca semintia antilor era cea mai drept dar al imparatului iacut de buns vole
razboinica dintre semintiile slave. In fruntea for acestor oaspeti nepoftiti.
stateau regii Ardagast, Musoc si Pirogast, care Cu timpul, ingramadirea slavilor pe te-
se impotrivira romanilor cu indaratnicie, pans ritoriul Romaniei devenise asa de mare, incat
ce triburile for filed infrante, dezarmate si colo- imparatul Justinian al II-lea (685 695) se
nizate in Romania. vazu nevoit sa ridice 30.000 de slavi din
Balcani si sa-i colonizeze in Bitinia. Asti&
vedem ca" in cursul secolului al VIII-lea puhoiul
6. Dislocarea antilor si scheilor din slay care incepuse s.4 se reverse in
Transdanubia munteana sub impliratii Transdanuvia si Dada asupra Romaniei nu
Heraclius si Constant mai putea 1.1 stavilit. De aceea imparatli bizan-
tini se vazura siliti sa" primeasca semintlile
Theophylaktos arata ca numeroase slave navalitoare si sa le colonizeze ca federate
semintii slave cu conducatorii for - duces in imperiu. In conditiile acestea era deci liresc
Sclavorum se supusera imparatului sa" se produca deplasarea punctului de gravi-
Heraclius (610 - 641) si se stramulasera in la tie a elementului slay din Carpati in Balcani.

Unelle si obiecte vestimentare si de podoaba slave secolele VI-VII, I - Danceni - Srascni;


2 - Hansca - laloveni; 3 - Seliste - Orhci; 4 - Davideni - Neamt; 5 - Succava - Sipot;

102
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul VII

TRECEREA BULGARILOR PRIN TRANSDANUBIA MOLDOVEANA-


SI ASEZAREA LOR IN BALCANI

1. imparatul Constantin Pogonatos in lupta cu bulgarii


2. intemeierea primului tarat bulgar in Balcani
3. Slavizarea bulgarilor si ruperea in doua a latinitatii de la Dunare in ramura bal-
canici si ramura carpatica

1. imparatul Constantin Pogonatos in In vara anului 679 trupele romane tre-


lupta cu bulgarii curd Dunarea la Noviodunum (Isaccea) si,
urmand calea pe care o parcurscse la vremea
Sub domnia imparatului Constantin al sa imparatul Valens, strabatura adanc in
IV-lea Pogonatos (668 - 685) isi facu aparitia la Transdanubia, urmarind pe bulgari, dar farce
Nistru o noua semintie turanica, cum sustin sa-i fi putut ajunge fiindca Isperich se retrase
unii, lino-ugrica, cum cred altii, si anume bul- din fata ostirii romane, evitand lupta cu
garii, care incepura sa bate cu violenta la romanii. Toamna timpurie si rece, cu plot nein-
portile Romaniei, cerand sraruitor intrarea. trerupte vent sa ingreuieze si mai mult
Hoarda ce sc desprinscse din marele imperiu urmarirea bulgarilor si sa inaspreasca sufe-
bulgar de la Volga isi infipse corturfle in collul rinla dc gut5 a imparatului. Ploile dcsfun-
dintre Nistru si Dunare, pe care romanii ii clascra slcahurile basarabcne, astfcl ea
numeau angu/us, slavii ungbi, iar semintille imparatul se vazu silit sa opreasca inaintarea
uralo- altaicc budzak, Bugcacul cronicilor si sa (Ica ordin de rcintoarccrc la Dunarc, farce
noastre din sudul Basarabiei. intemeietorul sa fi dal ochii cu Isperich. Retragerea Cara nici
acestui imperiu cu resedinta la Bolgar fusese o isprava a ostirii imperiale din Transdanubia
hanul Kubrat. Dupd moartea intemeietorului fu privity de bulgari ca un simptom de slabici-
intamplata la 643, imperiul bulgar cazu in une din partea imparatului si de aceea ei nu
descompunere, iar hoardele care it alcatuiau isi ezitard de a se lua pe urmele lui. Ajungand la
redobandira libertatea, nazuind spre vest sub Dunare, Isperich trecu fluviul si tabari la
presiunea hazarilor. Unul dintre fiii lui Kubrat, Nicolitel, langa Isaccea (679). Cum hoarda sa
cu numele Isperich sau Asparuch trecu cu nu era prea numeroasa, cuprinzand cel mult
hoarda sa Nistrul in Transdanubia. De acolo, 20.000 de oameni, ea trecu toata in Romania,
Isperich incepu sa agreseze mereu granita fara sa se mai intoarca in bugeacul transdanu-
Romaniei de la Dunare, intreprinzand raiduri bian. Pus in fata faptutui implinit, imparatul
de prada in Moesia. indrazneala bulgarilor Constantin Pogonatos se invoi sa ingaduie bul-
determine pe imparatul Constantin al IV-lea garilor de a se aseza pe teritoriul Romaniei,
Pogonatos sa raspunda la provocarile acestora considerandu-i drept federati ai imperiului.
printr-o expeditie de pedeapsa contra Tor, pen- In deceniile urmatoare, bulgarii cuprin-
tru a le impune cuvenitul respect fata de sera tot mai mult teren din Romania, mutan-
imperiu. du-si tabara de la Nicolitel la Plisca, langa. satul
Aboba de astazi, in valea raului Kameiya.

103
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Resedinta hanului bulgar, cad talul de tar tru ca regiunea aceasta sa fi primit cu drept
capeteniile bulgare it primira numai dupa numirea de Bulgaria, precum se numise
crestinare, nu era decat o mare tabara de Gothia dupa goti, sau Sclavinia dupa schei.
nornazi, cuprinzand o suprafata de 25 km2. Totusi, gasim ca doi scriitori bizantini, si
Tabara era inconjurata cu valuri si santuri si anume Leon Gramaticul si Gheorghe Monahul,
avea o cladire de zid la mijloc, constituind ast- se folosira de aceasta analogie, amintind in
fel un adevarat hring- circulus - dupd modelul cronicile for de Bulgaria de dincolo de Istru,
hringurilor avare din Panonia. De la Plisca, unde tarul bulgarilor Krum (802 - 814) sa fi
resedinta hanatuIui bulgar fu mutates mai apoi colonizat un grup de prizonieri bizantini, pe
la Pres lav sau Prejeoslav, situat la poalele care ii ridicase din' partile Adrianopolului.
nordice ale Balcanilor. Hanul Isperich si I.Chr. Engel vedea in prizonierii deportati de
urmasii sai gasira in triburile slave care bulgari in Transda-nubia pe pro topa'rintii
navalisera in Romania aliati firesti contra daco-romanilor din spatiul carpato-dunarean.
romanilor. Cu ajutorul acestora, pe care mar- Se vede insa ca. Engel, formuland aceasta
turiile timpului le arata ca find sapte la afirmatie, scapase cu totul din vedere ca pri-
numar, hanii bulgarilor continuard lupta cu zonierii ridicati de tarul Krum din partile
imparatii romano-bizantini pans ce ajunsera Adrianopolului nici nu erau de origine latini, ci
independenti lap. de acestia, aservindu-si in greci. Mai mult, acesti prizonieri nici n-au
schimb semingile slave. In unire cu bulgarii, zabovit prea mult in surghiunul for transdanu-
triburile slave care se asezasera in Balcani bian, fiindca la anul 836 imparatul Thorn (829
duceau crancene lupte contra romanilor, lup- - 843) trimise Lriremele bizantine in delta
tand cu sageti otravite si arzand prizonierii de Dunarii ca ridice de acolo si sa-i transporte
vii, impreund cu animalcle pe care nu lc in patric. La marturiile acestea, formulate prin
puteau mana cu ei. Jupuirea de viu si tragerea simpla analogic cu Gothia si Sclavinia, se
in teapa erau cazne obisnuite la slavii din reduce tot ce slim despre o pretinsa supre-
Balcani. mage bulgard asupra Transdanubiei si asupra
Daciilor Calpatine. In Cosmographia geografu-
lui anonim din Ravenna, ce fusese alcatuita pe
2. Intemeierea primului tarat bulgar in la finele secolului al VII -lea, se aminteste de
Balcani asezarea bulgarilor in Moesia Inferioara -
Cu mijloacele acestea de teroare izbu- Mysiam inferiorem modo Bulgari habitant.
Lira curand bulgarii si aliati for slavi sa Geograful necunoscut aminteste la nordul
cuprinda vasta regiune dintre Dunare si Dunarii de hunt, avail si gepizi, enumerand
Balcani, sa o desprinda din Romania si sa o dupd tabula lui Peutinger vechile cetati - civi-
prefaces intr-un hanat propriu bulgar, care fates - din Dacia traiana. Din textul
numai dupa absorbirea for completes de catre Cosmografiei Ravenatului nu rezulta insa ca
slavi si dupd acceptarea crestinismului fu aceste cetati s-ar fi gasit atunci sub stapanirea
numit tarat, cand termenul de han fu inlocuit hoardei lui Isperich, care descalecase numai de
prin eel de tar. Prin crearea taratului bulgar, curand in Moesia Inferioara, cum s-a sustinut
romano-bizantinii pierdura legatura cu aceasta in mod eronat de unii cercetatori
Duziarea. In urma acestei dureroase pierdeil roman! mai vechi.
teritoriale arnutith pentru un timp mai Faimoasa inscriptie cu caractere
indelungat si pretentille de suprernage pe care grecesti de pe unul din vasele de our din teza-
imparatii bizantini le afirmaseth cu atita tarie urul de la San-Nicolaul-Mare din Banat, care
asupra Transdanubiei si asupra Dad ilor din fusese socotita de unii bulgard, s-a dovedit ca
Carpati. pecenega, datand din secolul al XII-lea.
Sal'41uirea bulgarilor in Transdanubia Aspiratiunile tarilor bulgari tindeau
moldoveand a fost de prea scurta durata pen- spre Constantinopol pentru a se substitui

104
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

imparatilor bizantini. Dar aspiratiile acestea randuri fusesera foarte mult rarite prin incur-
treceau peste puterile tor. Ei nu izbutird decat siunile de prada ale hunilor si avarilor. Prin
sa cupiinda in granitele taratului for o bund migrari continue din Panonia si Dada, prin
parte din Romania dunareand si centrala, stra- absorbirea elementelor etnice aborigene, semi
duindu-se sa-si deschida drum la Marea ntiile slavone din Romania se consolidara
Egeica si chiar la cea Adriatica. curand in asa masura. *Inca pe la finele secolu-
lui al VII-lea ele putura constitui o zones etnica
slavona din Alpi pans in Balcani, zones ce
3. Slavizarea bulgarilor si ruperea in pornea de la izvoarele Savei si ajungea pans la
dourt a latinitatii de la Dunftre in ramura Odessus (Varna) de pe litoralul pontic. Prin
balcanica si ramura carpatica inchegarea acestei zone etnice slavone latini-
tatea orientala sau dun5.reanal, care pand
Aratasem mai sus ca hoarda bulgara ce atunci formase o unitate etnica bine consoli-
navalise cu Isperich in Romania la anul 679 nu data, fu divizata in cloud si anume in ramura
era mai numeroasa decat 20.000 de oameni. daco-romans din Carpati si in ramura rnacedo-
Ea se compunea insa din cambatanti hotarati romana* din Balcani. Ruptura definitive dintre
si bine disciglinati, cu remarcabile calitati romanii de la nord si cei de la sud s-a produs
politice si administrative, caracteristice semi- numai in secolul al VIZ-lea, astfel ca de la
ntiilor turanice, cum fusesera hunii si cum aceasta data ambele ramuri neolatine si-au
erau Inca avarli in vremea aceea. Virtutile aces- urmat fiecare in parte destinul istoric, fara sa
tea civice si militare erau, deci, cu mult supe- mai 11 stat in contact una cu alta.
rioare celor ale triburilor slave care cuprin- In fata barbarilor navalitori, romanii
sesera o build parte din Romania. Acestea erau din sudul Dunarii s-au retras mereu spre sud,
lipsite de o conducere unitary si de aceea bul- divizandu-se cu timpul in trei grupuri dis-
garii reusira usor sa le-o impund pe a tor, tincte, si anume in grupul dinaric, grupul bal-
aducandu-le sub ascultarea tor. Slavii din canic si grupul din Pind, fiecare cu dezvoltarea
Balcani contau ca numar, cad vreme bulgarii sa istorica aparte, constiluind insa" totusi o
ca spirit de conducere .si de organizare. Si ast- unitate etnica distincta. Grupul dinaric s-a
fel s-a putut intampla ca minoritatea bulgard dezvoltat in stransa legatura cu sarbo-croatii,
sa fie absorbita de majoritatea slaves care grupul balcanic cu bulgarii, iar grupul din Pind
impuse cuceritorilor pans si limba for slavona, cu green precum s-a aratat de autorul acestei
astfel ea bulgarii de astazi cu tot numele for lucrari intr-un studiu recent aparut in Analele
gentilic turanic constituie una din natiunile Academiei Romane, Memoriile Sectlunii
slave din Europa. Istorice, Seria III, Tomul XXVI, sub titlul:
Numarul cel mare al slavilor care Originea roma...In:for din Balcani si Vlahlile din
patrunsera in Romania prin Panonia si Daciile Pind Bucuresti 1944. In schimb insa., roman-
Carpatine contribui si la slavizarea jumatatii ismul din Carpati s-a consolidat mereu si s-a
de vest a Peninsulei Balcanice in dauna ele- perpetuat cu succes 'Ana in zilele noastre.
mentului autohton latin de acolo, ale carui

105
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul VIII

ABSORBIREA SLAVILOR DIN DACIA SI TRANSDANUBIA


DE CATRE PROVINCIALII DACO-ROMANI

1. Scaderea numarului slavilor prin lupte si emigrari in Romania


2. Straduintele imparatilor bizantini pentru mentinerea suprematiei for asupra
daco-romanilor
3. Legaturile daco-romanilor cu Romania Orientali, numita si Imperiul bizantin
4. Daco-romanii ca pastratori ai institutiilor bizantine in stat si bisericil
5. Superioritatea culturala a daco-romanilor fate de popoarele navalitoare

1. Scaderea numarului slavilor prin bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii si tatarii,


lupte si emigrari in Romania navalira in spatial est-carpatic de la Nistru si
rupsera legatura de pang atunci dintre masa
In urma luptelor necontenite cu slava din Ucraina si triburile slave raspandite
romanii, randurile slavilor din Transdanubia si asupra meleagurgor dacice si transdanubiene,
din Daciile carpatice se rarira mereu. Romanii care ramasesera astfcl izolate si avizate la pro-
invingatori ridicau cete numeroase de slavi si le priile for forte de rezistenta etnica.
transportau in Romania ca prizonieri. La cetele Prin descalecatul ungurilor in Panonia
acestea se mai asociau si grupurile masive de si consolidarea stapaLnirii for acolo, slavii din
slavi care navaleau din propriul for imbold in Carpati pierdura si vechile for legaturi cu
imperiu pentru a-si crea acolo o soarta mai triburile slave de acolo, care si ele isi rarira
bund. Contingentele slave, care insoteau randurile parte din evaziune in Balcani, parte
hoardele avare in expeditiile for de jaf si prada prin absorbirea for de care unguri. Se stie doar
in imperiu, nu se mai intorceau in nordul ca tezaurul lexic al limbii maghiare cuprinde o
Dundrii si ramaneau acolo, sporind numarul bund parte de elemente slavone.
conationalilor for din Balcani. Din triburile Acestea insa slabira mereu in urma necon-
slave care la anul 626 insotird pe avari in cam- tenitelor evaziuni in Romania pang la complcta
pania for contra Constantinopolului numai for epuizare. In condillile acestea elementul
foarte putine elemente se reintoarsera in Dacia. slay din Dacia si Transdanubia nu-si putu
Aratasem mai sus cum in 594 arhis- mentine mults vreme etnicitatea, hind absorbit
trategul Priscus oferise avarilor 5.000 de pri- cu totul de provincialii daco-romani in mijlocul
zonieri slavi, iar cu ocazia campaniei sale con- carora it aruncase soarta.
tra avarilor din 601 el Meuse 800 prizonieri Ultimele marturisiri care mai fac menti-
slavi. De asemenea, nu trebuie sa pierdem din une de prczenta slavilor in Daciile carpatice se
vedere ca la razboaiele cu romanii si la expe- gascsc in cronica notarului anonim al rcgelui
ditiile contra imperiului luau parte elementcle Bela al II-lea (1131 1141) precum si in vechea
cele mai viguroase dintre slavi, a caror lipsa cronica ruseasca atribuita monahului Nestor
din randurile consangenilor for ramasi in din secolul al XI-lea. Notarul anonim al regelui
Transdanubia si Dacia nu putea sa nu se Bela relaleaza ca ungurii la descalecatul for in
resimta curand. campia Tisei ar 11 gasit acolo populatii vlahice,
Golurile acestea ar fi putut fi usor adica romane si slavone. Aceeasi afirmatie o
umplute prin migrari proaspete de dincolo de gasim si in cronica monahului Nestor. Izvoarele
Nistru din Ucraina, vechiul leagan al seminti- documentare din secolul al XI-lea si al X1I-lea
ilor slave sau scheice din Carpal' si Balcani. nu fac nici o mentiune de slavi in Daciile carpa-
Printr-un remarcabil concurs de imprejurari, Ele amintesc acolo numai de vlahi,
Line.
semintiile slave din Dacia si Transdanubia nu unguri, sasi si secui, ceca ce constitute o
mai primird insa nici un concurs 011ie de la nelagiiduita dovada ca indelungalul proces de
consangenii for de la obarsia Bugului si absorbire a elementului slay de catre cel daco-
Niprului. Si aceasta pentru motivul ca inire roman aulohi on fusese de mull lerminat.
timp diversele semintii uralo-altaice, cum erau Incepulul acestui proccs de asimilare etnica
fusese observat Inca in secolul al VI-lea de

106
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cronicarul Theophylaktos Simokattes care ra care credeau si sustineau chiar in lucrarile


arata ea slavii din Transdanubia isi insuseau for Ca influenta politics, military, economics si
vechiul nume de geti, adica geto-romani. culturale a imperiului roman asupra
Transdanubiei si Daciei Carpatine ar fi incetat
subit la anul 275, data evacuarii militare a
2. Straduintele imparatilor bizantini Dade! Traiane din ordinul imparatului
pentru mentinerea suprematiei for Aurelian. Legaturile acestea asa de stranse
asupra daco-romanilor n-au suferit nici in urma imparlirii imperiului
roman intre fiii imparatului Teodosiu din anul
Provincialii daco-romani din 395. imparatul Arcadie se multumi cu juma-
Transdanubia si Dacia au putut savarsi tatea orientala a imperiului, alegandu-si
aceasta mareata opera de asimilare a ele- resedinto la Constantinopol, vechiul Bizant,
mentelor slave eterogene grape superioritalii dupa care imperiul oriental s-a numit si bizan-
for culturale fata de slavi. Legaturile for nein- tin. Fratele sau Onoriu a prima jurnatatea occi-
trerupte cu Romania intareau si improspatau dentals din imperiul roman, pastrandu-si
mereu vechile traditii politice si culturale resedinta la Roma. Granita intre ambele
romane care s-au pastrat la ei pana in timpul imperil oriental si occidental era marcata prin
de fata. Imparatii bizantini de la Constan- cursul meridional al Dunarii panonice pana la
tinopol n-au renuntat niciodata la drepturile Singidunurn (Belgrad) iar de acolo, urmand
for de suprematie asupra teritoriilor dacice si vales raului Timacus (Morava) in sus, trecea
transdanubiene, care facusera pe vremuri spre apus pentru a atinge litoralul adriatic la
parte din imperiul roman. Dimpotriva, Catarro. Prin impartirea aceasta, Daciile carpa-
incepand cu Constantin cel Mare si continuand tine cu Transdanubia cazura in lotul impara-
cu mici intreruperi pana in timpul Comnemlor, tului Arcadie. Intreg spatiul acesta carpato-
ei au trimis ostirile for la nordul Dunarii pen- dunarean ramasese deci in zona de influenta a
tru a proteja pe provincialii romani de acolo si imperiului oriental cu centrul politic la
pentru a impune barbarilor, care navalisera Conslantinopol. Imperiul occidental cazu in
asupra acestora, respectul cuvenit imperiului. anul 476 prada navalitorilor barbari, cats
N-au lipsit nici incercari directe de recucerire a vreme imperiul roman de rasarit, numit si
Daciei si Transdanubiei. Ajunge sa ne aducem bizantin, se mentinu pana in anul 1453, cand
aminte de campaniile imparatilor Justinian si fu cucerit de turci. Dace poate fi, deci, vorba
Mauritius din Transdanubia si Daciile carpa- despre o intrerupere a relatifior daco-romane
tice in urma carora ei furs cinstiti cu titlul de cu imperiul, apoi aceasta rupture nu se poate
restauratori ai Daciilor - restitutor Daciarum. referi decat la imperiul de apus, cu centrul la
In capeteniile barbarilor care salasluiau Roma, si nicidecum la imperiul de rasarit, cu
vremelnic in teritoriul Romaniei de astazi, care daco-romanii au pastrat relatii politice,
imparatii bizantini nu vedeau decat regi clien- bisericesti, economice si culturale pana la
telari, aserviti politicii imperiului si obligati la prabusirea lui sub loviturile iataganelor
servicii militare in schimbul unor stipendii lu rces Li .
anuale. In primele secole dupa desparlirea de
Romani nu neglijara nici latura eco- imperiul occidental, imperiul de rasarit nu era
nomics a relatiilor cu provincialii din stanga mai putin latin decat cel de apus. Limba oll-
Dunarii. Negustorii romano- bizanlini patrun- ciala a imperiului, deopotriva cu limba de
deau adanc in spatiul carpato-dunarean cu comanda a armatei, era limba latina. Latineste
ispititoarele monede de our si argint vorbea si populatia autohtond de pe ambele
impodobite frumos cu chipurile imparatilor maluri ale Dunarii, pana in muntii Emului
bizantini, oferindu-le in schimbul produselor (Balcani) si ai Macedoniei si pand la coasta dal-
indigene. Monede bizantine din secolul al IV- matind de la Alesio. Linia de demarcatie intre
lea pana in secolul al XII-lea s-au gasit raspan- spatiul lingvistic latin si cel elen din Peninsula
dite asupra largului cuprins al Daciilor carpa- Balcanica din secolul al V-lea a fost stability cu
tine si al Transdanubiei muntene si moldovene. ajutorul inscriptiilor de pe monumentele arhi-
tectonice, de pe pietrele de kilometraj, precum
si de pe monede de invatatul Constantin losif
3. Legiturile daco-romanilor cu Romania Jirecek. Din intinderea spatiului limbii latine
Orientals numita si Imperiul bizantin vedem cat de mare si puternica era latinitatea
orientala de la Dunare si din Balcani, inainte
In fata acestor constatari istorice se de navalirile barbare, in urma carora fu dislo-
vede cat de putin justificata era parerea acelo- cate din sediile ei stravechi si imprastiata parte

107
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

spre nord, spre Carpati, parte spre sud, spre Alexandru cel Bun numea jupan pe fratele sau
Balcani, Alpii Dinarici si muntii Pindului. Bogdan.
Tinandii-se astfel seama de caracterul tidal In fruntea tarii statea ducele, adica con-
latin al imperiului de rasarit, el apare in mar- ducatorul, un titlu administrativ adeverit
turiile timpului si sub numele de Romania, printr-o inscriptie din 170 pentru guvernatorul
deopotriva cu imperiul occidental. Locuitorii celor trei Dacii, Sextus Cornelius Clemens
Romaniei se numeau roman, slavii ii numeau proconsularis et dux trium Daciarum.
Rumi, iar persii, arabii si turcii numeau pe Cronicarii bizantini atribuiau titlul de duce, pe
bizantini rum sau urum, de unde deriva topo- langa eel de rege, si unora dintre capeteniile
nimicul de Rumelia pentru Romania. scheilor. Acest titlu it purtau si guvernatorii
Grecizarea Romaniei incepu sa se provincialilor sau temelor bizantine. Ana
accentueze tot mai mult numai din secolul al Comnena arata ca in fruntea temei Paristrion
VII-lea, cand latinitatea de la Dunare fu parte din dreapta Dundrii se gasea un duce. Notarul
supusa, parte imprastiata de slavii navalitori. anonim al regelui Bela al II-lea arata cal local-
Ea fu inlesnita foarte mult de cler si de bise- nicii numeau pe comandantul cetatii Laborcea
rica, unde limba greceasca fusese din capul duca qui in lingua eorum duca vocabatur.
locului acceptata ca limba liturgica dominants Capetenia carii se numea la daco-romani si
in Orient. Sub influenta imparatilor si a domn, lalineste dominus in sensul diocletianic
inaltilor demnitari ai imperiului, nascuti si de domnitor, stapanitor sau despot. Imparti-
crescuti in mediul limbii si civilizatiei elene, torul dreptatii dar si dregator, totodata, era
limba greceasca patrunsese curand in cance- judecul sau judele, din latinescul j udex, care
laria imperials si in ostire, inlocuind limba La- aplana neintelegerile dintre provinciali si per-
tina ce se folosea din vechime. Rivalitatile din- ceperea darilor pentru stapanitorul barbar.
tre inaltele chiriarhii din Roma si Constan- Daco-romanii au primit crestinismul cu
tinopol contribuira si ele la eliminarea limbii si multe sute de ani inaintea patrunderii slavilor
civilizatiei latine din Romania orientala si la in Carpati. Invatatura cresting li s-a propova-
inlocuirea ei prin limba si civilizatia elena. duit in limba latina in care au gasit expresie si
notiunile fundamentale ale dumnezeiestii
invaTaturi. Aproape intreaga terminologie a
4. Daco-romanii ca pastratori ai organizatiei noastre bisericesti si-a pastral
institutiilor bizantine in stat si biserica pana in zilele noastre stravechiul caracter
greco-roman. Limba vorbita de provincialii
Schimbarea caracterului linguistic al daco-romani era limba Jaffna rustics, din care
Romaniei nu impiedica deloc vechile sale relatii s-a dezvoltat limba romance, ca limba aparte
politice si economice cu Transdanubia si neolatina alaturi de limbile surori italiana,
Daciile din Carpati. Imperiul ramase mai franceza, spaniola si portugheza.
departe scutul provincialilor daco-romani si
izvorul de inspiratie pentru edificarea for
politica si culturala. Pamantul asezarii for mi- 5. Superioritatea culturala a daco-
litare ei ii numcau Ora, de la latinescul terra. romanilor fatA de popoarele navalitoare
Circumscriptiilc administrative ale tarn daco-
romanii be numeau jupe, un lermen extravechi, Semintiile slave ajunsera in atingere cu
probabil din geto-dacicul diurpaneus sau jupa- provincialii daco-romani numai pe la finele se-
neus, cum se numea fruntasul sau capetenia colului al V-lea si inceputul secolului al VI-lea.
unui trib, astfel ca jupa insemna circum- Contactul acesta s-a produs aproape deodata,
scriptia in care traia acel trib. Intreg teritoriul atat de Transdanubia moldoveana. si
cuprins de semintiile moeso-geto-dacice de pe munteand, cat si de Daciile Carpatine. In
ambele tarmuri ale Dundrii era impartit in Transdanubia navalira antii si sclavinii, iar in
asemenea jupanii, cu jupani in frunte. Vechile Dacia semintii slave ale caror nume nu ni s-au
jupanii geto-dacice s-au pastral in ducatele pastral. La atingerea cu daco-romanii, triburile
romanesti din Transdanubia munleand si slave navalitoare duceau Inca o viata semino-
moldoveana pand tarziu in secolul al XV-lea, in !nada, fara sa aiba nici ccle mai elementare
Vlahiile sau Romaniile din Carpati, si anume notiuni de civilizatie romans, de influenta
Ungrovlahia sau Muntenia si in Moldovlahia careia provincialii daco-roniani se bucurasera
sau Moldova, sfetnicii ducilor apar in actele mai bine de patru secole. Era deci firesc ca
domnesti sub numele de jupani, un termen navalitorii slavi s se gaseasca intr-o situatie
care nu gaseste nici o explicatie prin nici una de inferioritate civics si culturala fats de daco-
din limbile slavone. Intr-un sat din anul 1400, romanii indigeni.

108
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

De la provincialii daco-romani din Valachicis - Zandov sj Moznopon erau invata-


Transdanubia, slavii adapostiti acolo se ceii lui Chiril si Metodiu, apostolii scheilor.
deprinsera la o viata statornial, primind de la In conditii similare se produse si asimi-
ei notiunile elementare de organizatie civica si larea slavilor din Panonia de catre ungurii din
de indeletniciri agricole. De la daco-romani, pusta, un toponimic imprumutat de la acestia.
conlocuitorii for au primit notiunea de tars, pe Absorbirea slavilor din Daciile Carpatine
care ei au talmacit-o dupa limba for in zemlya. si din Transdanubia de catre elementul ethic
Termenul de jupa 1-au acceptat intocmai ca daco-roman autohton constituia cea mai pti-
zupa. Termenul de duce 1 -au tradus in voievod, ternica afirmare a vitalitatii acestuia si a unui
pe cel de domn in gospodar, pe cel de Jude in potential ethic asa de ridicat cum numai rar se
sudr, jar judecia in sudstvo. intalneste in istoria altor popoare. In Bulgaria,
Raporturile politice si sociale dintre daco- Serbia si Croatia elementele latine indigene au
romani si slavi erau cele normale. Triburile fost inghitite in bund parte de slavi, in Carpati
slave care se asezasera printre daco-romani si s-a produs un fenomen etnic invers, elementele
slavi traiau in aceasta bun& prietenie, avand de etnice slavone diluandu-se mereu, au disparut
indurat aceeasi soarta din partea stapanitorilor cu vremea in masa compactor a daco-romanilor
vremelnici, cum fusesera gepizii si avarii. Ei nu 135.stinasi.
se comportau unii fats de altii ca adversari, ci Singura amintire ce s-a mai pastrat pe
dimpotriva, ca tovarasi de suferinta, strans urma acestui memorabil proces etnic de
uniti in lupta contra asupritorilor. In aceste asimilare o gasim invesnicita in bogata topo-
raporturi de amicalg simbioza sunt reprezen- nimie slava din tar& romanesti, cu formele ei
tati romanii sj slavii in Dacia de notarul arm- rotunjite, prescurtate sj armonizate si in
nim al regelui Bela al II-lea. In Dacia Apulensa imbelsuga-tul material lexic slavon din tezau-
domnea - dominum tenebat - Gelu Romanul rul lingvistic al graiului romanesc.
Gelon quidam Blaccus. Drept supusi ai lui La acestea se mai adauga si un numar
Gelu apar deopotriva romanii s1 slavii - Blassi insemnat de formatiuni toponimice, plasmuite
et Sclavi - pe care notarul anonim ni-i in cancelaria slavona a Orli. S-a facut mare caz
infatiseaza ca pe oamenii cei mai necajiti din din imprejurarea aceasta, fara sa se tins seama
lume - habitatores terrae illius veliores de faptul ca termenii care exprima notiunile
homines tolius mundi fiindca aveau de principale din graiul romanesc sunt de origine
suferit foarte mult din partea pecenegilor si latina, precum neolatind este si intreaga struc-
cumanilor. Tot notarul anonim ne spune ca tura gramaticala a limbii noastre. De aseme-
romanii si slavii faceau serviciul militar Impre- nea, nu trebuie sa scapam din vedere nici
und, find inarmati deopotriva cu arcuri si frecventa cuvintelor in graiul romanesc, care
&Vett In continuarea cronicii Gelu este aratat deriva de asemcnea din radicale latine.
ca duce al romanilor dux Valachorum fara Multe din cele ce se scriu si se sustin cu
sa mai aminteasca de slavi, indicand prin privire la influenta slavilor asupra populatiei
aceasta preponderenta elementului daco- daco-romane bastinase din Daciile Carpatine
roman la' de cel slavon. se intemeiaza aproape exclusiv pe consideratil
Preponderenta aceasta se accentua tot glotologice sj onomastice, fara sa se tins seama
mai mult in urma evaziei continue a elementu- de dezvoltarea istorica a raporturilor politice si
lui slay din Carpati in Balcani si in urma com- sociale dintre romani si slavi. De asemenea, nu
pletes zagazuiri a sucursului ethic pe care aces- trebuie sa scapam din vedere ca multe dintre
ta 1-ar fi putut primi prin not invazii slave din toponimille si onomasticele considerate drept
nord-estul Carpatilor. In conditiile acestea slave fac parte din stravechiul patrimoniu geto-
numarul slavilor din Daciile Carpatine scazu dacic al limbii romane.
pana ce elementul ethic slay disparu cu totul Privind mai de-aproape fizionimia teza-
in randurile autohtonilor daco-romani. urului lingvistic roman, gasim ca derivatille
Absorbirea slavilor de care roman! a fost foarte sunt mult mai numeroase decat radicalele.
mult inlesnita prin legaturile matrimoniale - Cele 2.099 de cuvinte de baza de origine Latina
connubium care par sa fi existat intre ambele reprezinta un numar intreit de variante si
entitati etnice. derivatii, adica. 6.806. La cuvintele de origine
Increstinarea slavilor in a doua jumatate slavona variantele sj derivatille sunt reprezen-
a secolului al IX-lea veni sa legitimeze aceste tate numai cu un numar Indoit. Celor 1.466 de
legaturi. 0 cronica morava de mai tarziu arata cuvinte de baza de origine slavona le core-
ca propovaduitori ai invataturii crestine la spunde un numar numai de 3.058 de variante
slavii din Carpati pe Zandov in Dacia si pe si derivatii.
Moznopon in Alpii Valahiei - in Alpibus

109
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul IX
DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATIA AVARILOR

1. Hringurile avare din Daciile Carpatine


2. Situatia daco-romanilor sub avari
3. PrAbusirea hanatului avar sub loviturile francilor

1. Hringurile avare din Daciile Carpatine interventlei energice a arhistrategului Bonus,


unul din ultimii general' bizantini cu nume
Aratasem intr-un capitol precedent ca latin. Alungati din Romania, avarii isi
abatandu-se din drumul for prin
avarii, indreptara atacurile for contra francilor din
Transdanubia spre Romania, ajunsera sa apus, molestand necontenit provinciile fostului
descalece in Panonia, chemati acolo de lorn- imperiul roman occidental. La anul 677 avarii
barzi contra gepizilor. Iar card lombarzii la incheiara pace cu imparatul Constantin al
anul 568 emigrara in Italia, Panonia intreaga IV-lea Pogonatos trimitandu-i chiar daruri
ramase sub teroarea avarilor, care injghebara bogate.
acolo un hanat puternic, impartit in 9 cercuri
administrative numite hringuri, latineste
cif-cull, nemteste Ringe. Dintre hringurile aces- 2. Situatia daco-romanilor sub avari
tea, unul cuprindea Dada Porolissensa, iar un
al doilea Dada Malvensa. Restul hringurilor Imbunatatirea raporturilor politice din-
cuprindeau regiunile corespunzatoare din tre avari si romani fusese de mare folos pentru
largul cuprins al Panoniei. Dupes cronicile supusii daco-romani ai acelora. Sub avari, ca
francesti, hringurile avarilor constituiau un fel si sub predecesorii acestora - gepizii si hunii,
de fortificatie circulard, ca ocoalele in jurul daco-romanii traiau sub capeteniile for locale,
stanelor sau hindichiurile dimprejurul viilor. numite dud, care plateau tributul cuvenit
Ingraditurile din jurul hringurilor erau con- stapanitorilor barbari si aplanau certurile si
structii primitive facule din implelituri de neintelegerile dintre consangenii ion Pe
nuiele sau fasine fixate in randuri paralele si masura in care puterea avarilor era in
umplute apoi cu pamant. La mijlocul dcscrestere, sporea si se consolida puterea
hringurilor se gasea resedinta capeleniilor care ducilor daco-romani. In conditiile acestea priel-
se numeau iuguri, canhani, tudani sau nice putura lua fiinta si dainuira in Daciile
tarcani. Conducatorul for de capetenie se Carpatine vechile nuclee politice ale daco-
numea changan, adica han, care era inconju- romanilor, pe temelia carora se dezvoltara apoi
rat de un numeros harem. Tronul era un scaun faimoasele ducate vlahice, pe care be gasira
de aur, pe care hanul it lua cu sine si in ungurii acolo la descalecatul for in campia
razboaie. Hanii si nobilii avari se inmormantau Tisei.
calare tinand fraiele in mans si rezemandu-se Capeteniile sau ducii acestor injghebari
in scars. Armele se puneau in mormant alaturi politice daco-romane recunosteau de forma
de cel care le manuise in viata. suprematia hanilor avari, carora be datorau
Din hringurile for bine intarite avarii tributul muncii si agoniselii lor. In realitate
intreprindeau expeditii de prada in tarile vecine insa ei se considerau ca supusi ai imparatului
si indeosebi in Romania de unde se intorceau din Constantinopol, privind ducatele for ca
incarcati de prada, manand inaintea for cete part" integrante ale imperiului roman de
numeroase de prizonieri romani pe care ii colo- rasarit, numit si bizantin. Si aceasta cu atata
nizau in hringurile for dacice si panonice. La mai vartos, cu cat puterea avarilor se destrama
anul 626 ei incercara un asalt indraznet contra mereu, in vremea in care bulgarii si francii se
Constantinopolului dar furs respinsi gratie straduiau sa-si largeasca granitele pe socoteala

110
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

hanatului avar. Cronica rimata a vienezului tarul Boris I (852 888) bulgarii se impacara
Jansen Enikel arata ea regele Carol cel Mare cu francii, intervenind la 826 in certurile dintre
prinse razboi impotriva avarilor, pe care el ii Ludovic Germanul si Karlsmann.
confunda cu ungurii, pentru a le cuceri tara La 864 bulgarii semnara la Tulin o con-
pana la valahi - unz in Walachen. ventie de alianta cu francii contra ducelui
Moimir al Moraviei, alianta care la 892 fu
reinnoita de tarul Vladimir, urmasul lui Boris.
3. Pri.busirea hanatului avar sub Iar pentru a lovi economiceste pe slovaci si
moravi, bulgarii incercara sa impiedice expor-
loviturile franeilor tul de sare care se facea din Dada in Moravia,
blocand drumul prin Panonia, dupes cum
Pe la finele secolului al VIII-lea hanatul relateaza Analele de la Fulda. Legenda Sf.
avar cazu sub loviturile combinate ale bulga- Gerard arata cum ducele Ahtum din Dacia
rilor din sud-est, dar indeosebi ale francilor din Malvensa stapanea transportul sari! pe Mures,
nord-vest. Principe le Pepin, fiul imparatului asezand acolo vamesii si paznicii sat.
Carol eel Mare, intreprinse intre anii 791 - 796 Risipirea hanatului avar aduse cu sine
mai multe campanii contra avarilor care agre- surparea suprematiei avare asupra Daciilor din
sau mereu granitele imperiului francilor. Pepin Carpati. Daco-romanii care plateau pang atun-
patrunse adanc in hanat si reusi sa distruga si ci avarilor tribut isi dobandira libertatea, pe
sa ocupe un hring dupes altul, pand la comple- care intelesera s-o apere cu pricepere si
ta nimicire a puterii avarilor. Rizboiul contra hotarare fates de poftele de suprematie ale bul-
avarilor, care erau considerati ca cei mai cruzi garilor de la sud si ale moravilor de la nord.
si odiosi dintre barbari, fusese purtat de franc! Credinciosi vechilor for traditii politice\ si cul-
cu o cruzime nemaipomenita. Cele mai multe turale, co.nduca daco-romani cultivau insa
dintre hringurile for furs disLruse iar regiunea cu sflntenie relattile for cu Romania bizantina,
dintre Dunare st Tisa fu transformata intr-o recunoscand in imparatul din Constantinopol
vasta pustietate, numila desertul avarilor - pc suzeranul si ocrotilorul tor.
disertum avarorum - dupes cum ne adeveresc De pe firma dorninatiet avarilor in spa-
analelc lui Einhardt. tiul panonic n-a camas nimic durabtl, decal
Dincolo de aces'. desert, la pleloarele doar termenit administrativi de ban si banal.
Alpilor austrieci, franc!! organizara o marcli de Marcile de granila care luasera Ilinta la mar-
granita, pe care ei o numesc Marca de Raesarit ginile hanatului dinspre bulgari, bizantini si
- Ostmark - iar mai apoi Oster/chi, de unde franc' Isi mentrinura si dupes disparitia avarilor
derives numele Austria - Oesterreich. Regiunile de pe arena politica numele de banate, cu cal&
de la poalele sudice ale Carpatilor apuseni furs un ban in frunte. In limba persand ban
cuprinse de semintiile slave ale moravilor si inscamna strajer, pandar, pazitor, ca de pilda
slovacilor care, pe la anul 830, sc grupara in dor-ban, porlar, bagh -ban, gradinar etc. In
jurul steagului ridicat de ducele for Moimir. In regiunile de la Dunare banul statea in fruntea
regiunile parcurse de raurile Drava si Sava se marcii de granita. Demnitatea insasi se numea
instalasera de-a binelea croalii si sarbii, iar la bank iar teritoriul asupra caruia se extindea
gurile Tisei incercara sa se aseze bulgarii. 0 puterea administrative a unui ban se numea
inscriptie arata Ca tarhanul bulgar Onegavon banat. Monedele de argint, care se bateau in
s-a inecat in Tisa. La 827 bulgarii incercara sa banate, se numeau dinar' banal' dinar'
inlocuiasca pe ducii - duces - oranduiti de banales. Termenul acesta pentru monedele de
franc' in regiunea Dravei cu rectorii - rectores metal generalizandu-se, a devenit in limba
- lor. romans termenul curent de bani pentru valo-
0 veche inscriptie greceasca, descope- rile monetare. Tot asa s-a numit si masura
rita intr-o geamie din Tarnova, arata ca. tarul pentru grau si alte cereale, uzitata in marcile
Omortagisi construise un palat la Dunare, dar de granita, banita.
fora a arata mai de-aproape localitatea. Sub

Il1
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul X

TRANSDANUBIA SI DACIA SUB PRADACIUNILE


PECENEGILOR

1. Judecii mixobarbari din cetatile de la Dunire


2. Luptele cu pecenegii si cu marele cneaz Sviatoslav
3. Restaurarea dominatiei bizantine la Dunfire
4. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in Banat
5. Sfarsitul pecenegilor
6. Traiul daco-romanilor sub pecenegi
guverna la Vicina. Numele lui Saceas aduce
1. Judecii mixobarbari din cetatile de la aminte de Isaccea, vechiul Noviodunurn, iar cel
Duniire de Chales pare sal stea in legatura cu Chilia de
pe malul drept al bratului Dunarii, cu acelasi
Campaniile sangeroase ale imparatilor nume, corespunzand Chiliei Vechi de astazi.
Mauriti.us, Constant si Constantin al IV-lea Purtatorul numelui Seslav pornea din amalga-
Pogonatos uzara foarte mult puterea de rezis- mul etnic romano-slav care se produsese in
tenta a antilor si sclavinilor din Transdanubia. Transdanubia. Titlul de judeci sau cneji pentru
Parte in ei cazura prizonieri, parte se strecu- capeteniile cetatilor de la Dunare arata ca
rara in indemn propriu peste Dunare in "mixobarbarii" daco-romani de acolo aveau o
Roma' ia, unde se gasea masa compacta de organizare politica identical cu cea a conatio-
conationali ai lor. Cei ce mai ramasera in nalilor for din Dacia.
Transdanubia se pierdura cu vremea in ran- La cetatile dunarene ocupate de judecii
durile provincialilor daco-romani in urma unui daco-romani se asociase si Cetatea Alba din
proces; simtitor de absorbire, ca si in Dacia limanul Nistrului, pe care Constantin
transilivaneand. Afara de slavi sau schei, popu- Porfirogenetul o numea Aspron, din care a por-
latia daco-romans mai absorbi si alte semintii nit forma amplificata de Asprocastron -
barbare devenind ea insasi semibarbard, sau Cetatea Intunecata sau Neagra, dupes vechimea
mixobarbard, cum o califica cronicarul bizan- zidurilor ei. Intr-un manuscris din secolul al X-
tin Mimi Allaliates, care slujise cu credinta la lea, vechea cetate Tras apare sub numele de
patru imparati si era familiarizat cu cele ce se Maurocastron, adica Cetatea Alba, din care
petre.ceau la Dunare. El arata ca in cetatile de genovezii racura Moncastro. Geograful arab
la Dunare traia o populatie care ducea o vats Edrizi aminteste de un oras din partile pontice
scitica si care vorbea toate limbile, si care pen- cu numele de Armocastro, cu cladiri inalte,
tru apararea acestor cetati intretinea o armata, campii roditoare si negot bun, ceea ce se
nu chiar mica. In cetatile acestea se gramadira potriveste foarte bine pentru Cetatea Alba" din
si elementele latine din Romania cate mai limanul Nistrului. In cronica lui Nestor este
ramasesera in vats, pe urma navalirilor bar- vorba de o localitate numita. Bialobereg, unde
bare in Moesia Inferioara. Viata scitica a mixo- iernal la 971 cneazul rus Sviatoslay. Pentru o
barbarilor din cetatile de pe ambele maluri ale completes lista a cetatilor de la Dunare ramane
Dundrii a fost considerate pe drept cuvant ca sa mai adaugam la ele si Sulina de la gura
viap daco-romans. bratului mijlociu al fluviului, de care aminteste
In sprijinul acestei afirmatii vine si Constantin Porfirogenetul, numind-o Selines,
marturia scriitoarei Ana Comnena care, Turnul, Maglavitul, Kalarat, care aduce aminte
insistand asupra luptelor de la Dunare ale de imparatul Mihai al V-lea Kalafatos (1041 -
parintelui ei, imparatul Alexie Comnenul (1081 1042), adica cel ce ungea corabiile cu pacura.
- 1118), arata ca in fruntea cetatilor de la In timpul luptelor pe care bizantinii le
Dunare se gaseau judeci cu numele Tatos, sustinura timp mai indelungat contra bulga-
riumiti si Chalis, Settabos si Saceas. Tatos era rilor, cetatile de la Dunare avura foarte mult de
stapanitorul cetatii Silistra iar altul dintre ei suferit, find avizate la propriile for mijloace de

112
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

aparare. In imprejurarile acelea cdpeteniile tor, inceput, bizantinii nu vedeau cu ochi rat pe
juzii, nazuird tot mai mult spre independentd, noii barbari, care amenintau taratul bulgar de
pe care ei o si dobandird indata ce suprematia la Dundre. Ei cautara sa si-i asocieze in luptele
bizantina. de la Dundre fu inlocuitd prin supre- for contra bulgarilor. imparatul Nichita al II-lea
matia bulgara. In timpul primului prat bulgar Focas (969 976) atrase in coalitia antibulgard
cetatile dundrene erau de sine statatoare, si pe cneazul Kievului Sviatoslav (957 972)
bizuindu-se pe armata for proprie, care, dupd care navali in taratul bulgar, cuceri capitala
marturia Anei Comnena, nu era mica. Dupes Preslav si facu prizonier pe tarul Boris al H- -lea
cronicile rusesti, cetatile de la Dundre - gorodi (969 972) impreund cu familia sa. Incantat de
po Dunaiskich - erau ravnite si de marele cneaz aced neasleplat succes, Sviatoslav isi puse in
al Kievului Sviatoslav, precum si de aven- gand sa cucereasca si Constantin opolul si
turierul Ivanco RoStislavici, fiincicd dupd sa -si mute resedinta acolo, dupd cum arata
cunostinta for acolo se concentrau toate bogdti- intr-o scrisoare adresata mamei sale.
ile lumii. De cetatile de la Dundre si de regiunile In urmarirea acestui plan indraznet,
din jurul for se interesau de-aproape si bizanti- Sviatoslav fortA trecerea prin Balcani si inainta
nii, ndzuind la restaurarea autoritatii for victorios pang la Adrianopol. Acolo insd ii iesi
asupra acestora, care s-a si realizat la anul 971. in cale imparatul loan Tzimiskis (969 - 976), it
batu si -1 respinse pand la Dundre, unde
cneazul se inchise in cetatea Silistra. In
2. Luptele cu pecenegii si cu marele urmarirea lui Sviatoslav, imparatul izgoni pe
cneaz Sviatoslav rusi din Preslav si ocupd insasi capitala
Bulgariei, tar tarul Boris, impreund cu familia
Cetdtile acestea avurd de suferit foarte sa si cu patriarhul David, cazurd in mainile
mult din partea barbarilor care continuau sa imparatului, care-i trimise la Constantinopol.
navaleasca in Transdanubia, venind de la Dupes ocuparea capitalei bulgare impara-
Nistru. Cdpetenifie - sau cdpitanii - for sustin- tul inainta la Dundre si impresurd Silistra,
urd lupte grele contra pecenegilor sau bisenilor unde se fortificase Sviatoslay. Dupes o asediere
bisseni bessi, in maghiara bessenyok, in de trei luni, cneazul fu silit sa capituleze,
slaves peceneg, pl. pecenezi, in limba arabd imparatul ii ingadui libera retragere din cetate
bdznak, o semintie Lured din tribul uzilor pe impreund cu ostenii sdi. Dar in drum spre
care la fincle secolului al X-lea o intalnim Kiev, Sviatoslav fu a tacat de pecenegi si
nomadizand in stepele nord- ponlice. macclarit impreund cu multi dintre tovardsii
Constantin Porfirogenetul ii numeste kangar, sal de luptd si de aventurd (972).
tar cronicarul Kedrenos ni-i descrie ca pe un
neam mare si numeros, care se compunea din
13 hoarde si care pe la finele secolului al IX-lea 3. Restaurarea dominatiei bizantine la
saldsluia la nordul Dundrii de la Nipru pang in Dunare
Panonia. Scriitorul persan Gardizi de la jumd-
tatea secolului al XI-lea descrie pe pecenegi ca Dupes o intrerupere de cloud secole si
oameni bogati, cu herghelii de cat si turme de mai bine, imperiul bizantin isi putu extinde din
oi, ducand cu sine multe vase de our si de nou granitcle sale pang la Dundrea de Jos.
argint. Ei erau impartiti in 8 triburi, dupd mar- Taratul bulgar de la Dundre fu desfiintat in
turia lui Constantin Porfirogenetul, patru din- 971 de impdratul loan Tzimiskis, tar coroana
coace si patru dincolo de Nipru. Dupes Ana tarului Boris al II-lea fu inchinata ca trofeu Ca-
Comnena, limba pecenegilor era identica cu tedralei SI Sofia din Constantinopol.
limba vorbita de cumani. Dupes o intrerupere de mai bine de 250
Cand ungurii din Alelkus amenintau de ani, acvilele romano-bizantine isi facurd din
taratul bulgar cu invazia tor, bulgarii chemard nou aparitia la Dundre, pentru a reinnoda firul
pe pecenegi in ajutor, sdrird in spatele vechilor traditii romane, fir ce fusese intrcrupt
ungurilor si, prin atacul for combinal cu cel al prin asezarea bulgarilor in Moessia si prin
bulgarilor, aplicard ungurilor o lovitura asa de infiriparea primului tarat. bulgar.
nimicitoare incest be inchise drumul in taratul Urmasul lui Tzimiskis, impdratul Vasile
bulgar. Atunci rest urilc ungurilor sc indreptara al II -Ica Bulgaroctonul (976 - 1025) cuceri si
spre nord, tar pecenegii cuprinserd Atelkusul taralul bulgar din Macedonia (1018) si astfcl se
unguresc. De acolo, in secolul al X-lea si al XI- puse capat stapanirii bulgare din Balcani.
lea, isi extinserd incursiunile de pradd asupra Monede de la imparatul Vasile al II-lea si de la
Transdanubiei moldovene si muntene, urmasii sal s-au gasit in lezaurul de la Folhesti
nelinistind mereu cetatile de la Dundre. La (jud. Husi).

113
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Teritoriul fostului tarat bulgar fu impartit bizantinii fortificara limesul dunarean cu


in mai multe circumscriptii administrative, cetatile din cuprinsul lui si luara masuri pen-
numite* teme, cu un strateg, duce sau arhon in tru efectiva sa aparare. Pe la anul 1065 cu
frunte. Duce le avea largi atributii militare si apararea cetatilor de la Dunare erau
administrative, incredintate lui de imparatul incredintati chiar doi arhonti, si anume
din Constantinopol. Teme le de granita formau Botaneiates si Vasile Apocapes, care tinura cu
unitati administrative cu o mai larga compe- darzenie piept atacurilor pecenege. La 1072
tenta, corespunzand banatelor sau marhio- apare ducele Nestor ca vajnic luptator contra
natelor. Tema de granita de la Dunarea de Jos, pecenegilor, care potoli la Silistra o periculoasa
din fosta Moesie Inferioara, fu numita rebeliune ce izbucnise acolo.
Paristrion sau Paradanubia, avand centrul
administrativ la Silistra sau Darstor. Sub
autoritatea ducelui de Paristrion se gaseau si 4. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in
cetatile dunarene cu teritoriile din jurul lor. Banat
Principala misiune a ducelui de Paristrion, a
carui putere se extindea si asupra Dobrogei si Concomitent cu incursiunile for in
Cadrilaterului de astazi, consista in apararea Romania, pecenegii intreprindeau expeditii de
cetatilor de la Dunare contra necontenitelor prada si in Dada transilvaneana si in Banat.
atacuri ale pecenegilor. Acestia isi gasira locul Cronicile unguresti fac mentiune de asemenea
for de concentrare in Transdanubia de unde invazii pe timpul regilor Solomon (1063 1074)
faceau mereu incursiuni pradalnice in impe- si Ladislau cel Slant (1077 - 1095). Atacurile
riul bizantin, dar si in Dada transilvaneana. pecenegilor fura respinse, dar regii Ungarici,
Duce le de Paristrion avea deci datoria sa apere urmand exemplul imparatilor bizantini, cautau
granitele imperiului si sa restabileasca vechea sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa be
suprematie romano-bizantina asupra Trans- colonizeze in Ungaria, in Dacia transilvaneana
danubiei muntene si moldovene asa de greu si in Banat. Politica aceasta de coalitie reusi in
incercala de pradaciunile pecenegilor. La parte, intrucat notarul anonim arata ca
ordinele sale sialca si flotila bizantina dc la numerosi biseni BeSSellOS non paucos - fu-
Dunare, care, ca si flola flavica de pc vremuri, sesera colonizati in prcajma localitatii Mosony
patrula neconienit pc cursul march!' fluviu de dc pc malul slang al raului Laitha pentru paza
la gurile sale panes la sirantiorile dc la Politic dc rega tului contra teulonilor. Probabil Ca acolo
Fier. era si Tara bisenilor - terra Bissenorum - de
Masturiile timpului ne-au paslrat care face mentiune cronica notarului.
numele unora dintre aparatorii cetatilor Cronicarul Keza ne spune ca pe timpul
dunarene contra atacurilor pecenege. Ducelui regelui Geiza si al urmasilor sal intrasera in
Diogene ii urma arhontul Katakalin Ungaria si se asezasera acolo pe langa cehl,
Kekaumenos, numit de cronicari "turn neclin- talon, greci, armeni si biseni, adica pecenegi.
tit de furtuni". El venise la Dunare sa continue In felul acesta, numeroase hoarde de pecenegi
lupta contra pecenegilor, opera marilor sai fura de fapt colonizate in Ungaria. Rezulta
inaintasi Tiberius Plautius Silvanus Aelianus, aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu
a lui Chilbudius si a lui Priscus. privire la contingentele pecenege din ostirea
Scriitorii bizantini relateaza ca. impara- ungara, calificandu-le ca pe cele mai
tul Constantin al IX-lea Monornahul (1042 - despretuite si mai rele - villissimi, pessimi. La
1054) intreprinse in anii 1048 1051 mai expeditia comitelui Ioachin2 din Sibiu contra
multe expeditii contra pecenegilor din Vidinului din 1210 participau, pe langa
Transdanubia, ii batu in mai multe lupte si lua romani, si contingente de pecenegi. Colonizari
un mare numar de prizonieri dintre ei. Alte de pecenegi s-au facut in mod sporadic atat in
grupuri de pecenegi fura transplantate in Dacia transilvaneana cat si in Banatul timisan.
imperiu si colonizate in regiunile de la Serdica Dovada cea mai bung pentru aceasta ne-o dau
(Sofia) si Naissus (Nis) ca federati sau mai toponimicele Bessony - Sesenau din judetele
curand ca mercenari. Luptele acestea se lichi- Nasaud, Trei Scaune, Tarnava Mica si Timis
dara cu incheierea unui armistitiu cu pecenegii Torontal si Pecebevos din jud. Severin, sau sub
pe termen de 30 de ani, prin care imparatul forma romaneasca. de Pigneaca (jud.
intelese sa asigure pentru un timp mai Hunedoara) sf Pecenisca sau Pecinicica (jud.
indelungat linistea si pacea la Dunare. Cams). Ca element etnic aparte, pecenegii au
In intervalul acesta de liniste relatives, disparut de mull din aceste localitati.

114
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

5. Sfarsitul pecenegilor 6. Traiul daco-romanilor sub pecenegi


Totusi, atacurile cele mai indailite ale Pecenegii au haladuit mai bine de 2
pecenegilor erau indreptate contra imperiului veacuri in Transdanubia munteana si
bizantin, spre care nazuiau pecenegii, moldoveana, exploatand munca productive a
deopotriva cu toate semintiile barbare. Pe tim- indigenilor daco-romani si agresand tarile
pul imparatului Alexie Comnenul (1081 - vecine in incursiunile for de prada. In tot tim-
1118) incursiunile pecenegilor in imperiu se pul acesta, daco-romanii din cetatile dunarene,
inteti-sera tot mai mult. Hoardele for nedisci- deopotriva cu conationalii for din deal si de la
plinate patrundeau in Romania, raspandind munte, duceau traiul for obisnuit muncindu-si
foc si parjol in jurul tor. La anul 1087 pecenegii ogoarele si pazindu-si turmele. Dacii i judecii
patrunsera adanc in imperiu. Ducele Leon garanlau plata diirilor fala de cuceritorii
IVikirilis nu se multumi numai respinga, ci pecenegi si imparteau dreplatea intre ai tor. In
el trecu Dunarea in Transdanubia, ii urmari in conditiile acestea, stapanirea pecenega n-a fost
ascunzisurile for de la Ozolimna, o localitate a pentru ei nici mai bung si nici mai rea decal
caret identificare prezinta serioase cea a navalitorilor de mai inainte. Pe masura in
Probabila este incercarea ce s-a facut de care randurile pecenegilor se rareau prin
curand de a identifica Ozolima cu "Ezerele necontenitele for incursiuni de prada in tarile
Ialomitei". La 1091 pecenegii navalira din nou vecine, autoritatea for scadea mereu in ochii
cu forte sporite in imperiu, inaintand pang la indigenilor romani care, sporindu-si randurile
Lebunion, la gura Maritei, unde hordele pece- prin absorbirea elementelor slave ramase in
nege fura impresurate de bizantini si zdrobite Transdanubia, tindeau tot mai hotarat spre
pans la nimicire. emanciparea politica si culturala.
Se pare ca la aceasta campanie contra Nazuinta for a primit un puternic imbold
pecenegilor din timpul imparatului Alexei prin reintoarcerea bizantinilor la Dunare si
Comnenul se refers si scriitorul islandez Snorri prin restaurarea suprernatiei for politice
Sturleson (1179 - 1241) cand insists asupra asupra cetatilor dunarene, precum si asupra
expeditiei in "BlOkumannland"uncle se gaseau Transdanubiei. In urma aceslor marl prefaced
pecenegii - pezinavolln. politice de la Dunare, daco-romanii din
Resturile for fura distruse la 1122 de Transdanubia ajunsera din nou in contact
imparatul Ion al II-Ica Comnenul (1118 - 1143) fecund cu civil&aria romano-bfrantina de care
inlr-o lupta sangcroasa, pc care cronicarii ramasesera izolalI limp de mai inulle sccole.
bizantini o co ns idera u ca "sfzirsitul Influenta binefacaloare a acestui contact n-a
pccenegilor". Cci putini cati mai scapard cu intarziat a se manifesto in secolele urmatoare,
viala fura colonizati la Moglena, centrul unui cancl romanii transdanubieni, inlarindu-pi
district situal la nord-est de Salonic, o rcgiune organizatiile for politice, incepura lupta pcntru
locuita astazi de vlahi mahomedani, al caror emancipare.
grai difera de cel macedo-roman. Megienitii se Neamul pecenegilor a disparut curand
numeau ei insist vlasi. Despre colonizarea de pe arena politica. Resturile for care mai
acestora dupes infrangerea pecenegilor, croni- ramasesera in Transdanubia s-au unit cu
cai-ul Honaras arata ca Imparatul, alegand o hoardele cumanilor, care navalisera in locurile
multime de oameni linen si voinici, i-a colo- parasite de ei. Numele for insa s-a pastrat in
nizat cu lemeile si copiti in tema Meglenilor ;51 toponimia tarii, cum arata numele localitatii de
i -a asezat ca o tagma ostaseasca osebita, care Peceneaga, din judetul Tulcea, padurea
si pans acuma roman din neam in neam, avan- Peceneaga din judetul Braila, muni.ele
du-si numele dupes locul unde au lost coloniza- Picineagul din Muscel, precum afluentul
ti si se cheama pecenegi megleniti". Buzaului Peceneaga. Trecand la crestinism,
resturile pecenegilor fura absorbite cu vremea
de neamurile in mijlocul carora traiau, asi-
milandu-se cu acestea si uitandu-si complet
limba care disparea lard urma..

115
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul XI

TRANSDANUBIA. MOLDOVEANA SI MUNTEANA. SUB CUMANI

1. Cumanii, uzii, brodnicii, barladnicii si berendicii


2. Luptele bizantinilor contra cumanilor si ungurilor pentru suprematia asupra
Transdanubiei
3. Rascoala vlahilor din Balcani si retragerea bizantinilor de la Dunfire
4. Adeziunea bulgarilor la rascoala vlahilor si intemeierea taratului vlaho-bulgar al
As anestilor
5. Incercarea vecinilor de a se substitui bizantinilor in suprematia acestora asupra
Transdanubiei
6. inlocuirea cavalerilor teutoni prin calugari dominicani si episcopia cumanilor
7. Lirnba cumanilor

1. Cumanii, uzii, brodnicii, barladnicii si 0 alts hoarda cumanica erau brodnicif,


berendicii pe care letopisetele rusesti ii arata alaturi de
cumani in valea raului Oka, afluentul fluviului
Asezarile mai vechi ale cumanilor, o Volga. Nichita Honiatul arata in 1186 hoardele
semintie uralo-altaica ca si pecenegii, erau din- brodnicilor luptand umar la umar cu cele ale
colo de Nistru in spatele pecenegilor, unde ii cumanilor. Cronicarul considera pe brodnici o
gasira ungurii in drumul for spre Panonia. ramura tauroscitica. La anii 1222 si 1254
Pornind de acolo, hoardele cumanice navalira analcle rusesti arala pe brodnici in
in Transdanubia unde apasara asupra pece- Transdanubia. In anul 1223 voievodul for
negilor impingandu-i spre Dunare si spre Ploskina ar 11 tradat pe rusi in batalia de la
Carpati. Izvoarele latine ii numesc cumani, iar Calca, trecand de partea tatarilor. Pe nedrept
celc germane kumanen sau Haven. Slavii ii Karamsin ii considera drept slavi. Ei duceau o
numeau polovci sau plavoi, iar ungurii le viata Para capatai si luptau de partea celui
ziccau kunok sau Polaco.k. Notarul anonim care-i platea mai bine. Erau pagani deopotriva
spune ca la cumani barbatii umblau cu parul cu ceilalti cumani. Pe langa multe allele,
tuns foarle scud., astfcl ca la prima vcdere militcaza si aceasta imprejurare contra pretin-
capetele for semalnau cu dovlecii necopti - sei for latinita If, care continua a fi sustinuta
tonsa capita tamquan2 crudes curcubitas. Inca de unii cercetatori romani.
Dupd navalirea cumanilor in Transdanubia, Teri toriul ocupat de brodnici in
Cara aceasta s-a numit Cumania, precum fus- Transdanubia moldoveand se invecina cu teri-
ese numila mai inainte Go (fa si apoi Sclavinia. toriul cuprins de cumani. Papa Grigore al IX-
Hoarde le cumanilor purlau nume diferite de lea numea pc abatele Theodoricus episcop si
uzi, brodnici, barladnici si berendici, pe care le legal apostolic in Cumania si in Cara vecina a
gasim pomenite in Transdanubia moldoveana. brodnicilor - in Cumania et Brodnic terra illa
Hoarda uzilor intreprinse la 1064 o vicina. insusi papa Grigore al IX-Ica face
mare invazie in imperiul roman de uncle pulu fi cuvenita distinctie intre vlabi si brodnici: vlahii
respinsa numai cu ajutorul pecenegilor, rivalii ascullau de pseudocpiscopii for de rilul gre-
ei. Incercarea cc s-a facut de a pune pc uzi in cesc, cad vreme brodnicii pagan! fura incred-
legatura cu gagautii din Dobrogea sau chiar cu intati deopotriva cu cumanii episcopului
butanii sau hutulii din muntii Pocutici, de Theodoricus in vcderea crestinarii lor.
uncle s-a extins si asupra muntilor din Dupa invazia tatarilor in Transdanubia
Bucovina, este lipsita de orice temei istoric. Sc unii dintre brodnici trecura dc partea acestora,
poate insa ca numele raurilor Uzu si Oituzu, iar altii se refugiasera Inca inainte de aceasta
afluenti ai Trotusului, sa stea in oarecare lega- in Ungaria, unde, crestinandu-se, primira
tura cu numele hoardei cumanice a uzilor. loturi de colonizare si in Dada transilvaneana.

116
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

O diploma din 1223 aminteste in partile nu aveau de luptat numai contra cumanilor, ci
Sibiului de Tara Borotnic - Terra Borothnik. 0 si contra ungurilor, care dupes inglobarea
alts diploma din 1359 face mentiune de dome- Daciei transilvanene si a Banatului in granllele
niul Prostea din judetul Tarnava Mare care rega-tului lor, umblau sa-si extinda supre-
s-ar fi numit Brodnik - alio nomine Bodnik matia si asupra Cumaniei transdanubiene. Dar
nuncupata. Ambele topice au fost puse in lega- nazuintele acestea se izbird de impotrivirea
tura cu prezenta brodnicilor acolo, ceea ce pare bizantinilor. Tensiunea dintre unguri si bizan-
probabil. tini se inaspri in asa fel, incest imparatul loan
O alts semintie cumanica erau barlad- Comnenul (1118 - 1143) ndvali in 1129 in
nicii, care din cauza nestatorniciei lor fur& ase- Banatul timisan si ataca cetatea Kormon
multi cu cazacii de mai tarziu. Analele rusesti (Palanca Noua). Numai cu grele jertfe reusi
amintesc de barladniCi ratacitori la Olesa pe regele Stefan al II-lea sa respinga pe bizantini
Nipru. Intre anii 1145 si 1161 aparu in peste Dundre.
Transdanubia aventurierul galitian Ivanco Pe timpul imparatului Manuel
Rostislavici care, insotit de cumani si 6.000 de Comnenul (1143 - 1180) cumanii ocupara prin
barladnici, agresa cu atacurile sale cetatile suprindere cetatea Zimnicea si navalira vijelios
dunarene. De la acest aventurier ar fi emanat in ducatul paristrian. Dar ducele Paristrionului
faimoasa diploma barladeana, care s-a dovedit izbuti sa-1 respinga cu maxi pierderi peste
ca o indrazneata plasmuire diplomatic& Dundre sl sa-i urmareasca pans la dealul
deopotriva cu cronica lui Huru. Numele raului Tenu-Hormon, unde hoardele cumane reusira
Barlad, dupes care s-a numit apoi si localitatea, sa se ascunda intr-o padure. Cronicarul nu
aminteste de prezenta barladnicilor in precizeaza mai de aproape unde se gasea
Transdanubia moldoveand. dealul Tenu-Hormon. Toponimicul acesta a
O semintie cumanica erau si berendicii fost insa identificat cu numele judetului
de care face mentiune cronica lui Nestor la Teleorman si identificarea aceasta este foarte
1105. Se prea poate ca numele familiei sugestiva, Tenu-Hormon insemnand "padure
Berendei pomenit adeseori in documentele nebuna", adica mare si deasa.. Nu trebuie insd
moldovene si muntene sa stea in oarecare lega- scapat din vedere ca numirea aceasta se
tura cu semintia cumanica a berendicilor. extinde si asupra unei vaste regiuni de dincolo
de Dundre din Cadrilater. De origine cumanica
pare sa fie si numele de Baragan.
2. Luptele bizantinilor contra cumanilor La 1152 incepura ostilitatile cu
si ungurilor pentru suprematia asupra Ungaria. Bizantinii navalira din nou in Banat
Transdanubiei lovind pe ungurii regelui Geisa al II-lea (1141 -
1161). Incursiunea aceasta n-a fost insa decat
indata dupes patrunderea lor in preludiul marii campanii a imparatului Manuel
Transdanuvia, cumanii incercard sa treaca Comnenul contra Ungariei din 1161. impara-
Dunarea in imperiu, atrasi de mirajul bogati- tul nu se multumea numai cu restaurarea
ilor de acolo, ca si gotii si slavii la vremea lor. suprematiei sale asupra Transdanubiei, ci pla-
La anul 1114 ei atacara prin surprindere nurile sale indraznete mergeau cu mull mai
Vidinul, atacul lor fu respins de ostirea bizan- departe. El urmarea recucerirea Dacillor de la
tina si hoardele atacatoare izgonite peste unguri si realipirea lor la imperiul roman de
Dunare. Atunci imparatul Alexie Comnenul rasarit, asupra caruia domnea.
dadu ordin ostirii sale sa urmareasca pe In scopul acesta imparatul Manuel
cumani trei zile in curs. Bizantinii patrunsera pregati impolriva Banatului si a Dade! transil-
adanc in Cumania transdanubiana, pang ce vanene un atac combinat din trei parti deo-
ajunsera la tarmul unui rau, pe care hoardele data. Protostrategul Alexte primi ordinul sa
cumane se grabira sa -1 treaca folosindu-se de atace Banatul pe calea obisnuita de la Palanca
plutele ce le stateau la indemand. Nu putem sti Noud pentru a face pe unguri sa creada ea*
precis care era acest rau, deoarece cronicarul atacul principal se va da de asta data contra
Kinamos, care relateaza asupra campaniei vechii Dacii Malvense. 0 a doua armata
bizantine in Cumania, nu-1 numeste. Raul comandata de Leon Batatzes inainta prin
acesta putea fi Oltul, Argesul sau poate chiar Transdanubia in Dacia transilvaneand pentru
lalomita. 0 precizare mai amanuntita nu se a lovi pe unguri dintr-o parte, pe unde din
poate face, fiindca nu cunoastem vadul prin vechime nu mai patrunsese nimeni in Dada. In
care ostirea bizantina trecuse Dundrea. marsul ei, armata lui Batatzes intampina sate
In straduintele lor de a restaura vechea bine populate, din care fura ridicati multi pri-
suprematie asupra Transdanubiei, bizantinii zonieri. Drumul parcurs de ostirea lui Batatzes

117
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

poate sa 11 fost in valea 0/tu/ui sau chiar a 3. Riscoala vlahilor din Balcani si
Argesu/ui. In amintirea expeditiei sale, gene- retragerea bizantinilor de la Dunfire
ralul bizantin ridica, undeva in munti, o cruse
comernorativa cu o inscriptie sapata in arama, Suprematia politica a bizantinilor la
prin care se preamarea izbanda imparatului Dunare nu da'inui insa decat pans la finele se-
asupra gintei panonice, sub care erau de inte- colului al XII-lea, cand ea se prabusi in urma
les ungurii. Cronicarul Kinamos ne-a pastrat rascoalei vlahilor din Balcani. Catastrofa
cuprinsul inscriptiei pe care it reproducem in aceasta aparu cu atat mai neasteptata cu cat
traducere: ea nu s-a produs prin lovituri din afard, ci in
urma tulburarilor dinlauntrul imperiului.
Nenumarata multime de ginta panonica Rasturnarea imparatului Andronic, fiul si
Ares ucise cu a Ausonilor brat, urmasul lui Manuel, si uciderea lui la 1185 nu
nd divul Manuel domnea in Roma glorioasa, erau decat o lugubra prevestire a zguduirilor
Fala Comnenilor celor puternici si marl. interne care se produsera curand dupa
moartea silnica a imparatului si cu care se
Tot Kinamos ne spuse ca in ostirea lui stinse dinastia Comnenilor. Coroana imperials
Batatzes se gaseau multi viahi, despre care se trecu asupra lui Isac din casa Angelilor.
zicea ca sunt urmasii celor veniti de mult din Noul imparat Isac al II-lea Angelos
Italia. (11851195) provoca, indata dupd urcarea sa
0 a treia armata porni de la Dunarea de pe tron, mars nemultumiri prin politica sa fis-
Jos sub comanda lui loan Dukas si inainta cala. Cei mai greu loviti de aceasta excesiva fis-
probabil prin valea Siretului in sus pentru a calitate erau vlahii din muntii Hemului, adica
strabate prin valea Trotusului in Secuime si in din muntii Balcanului, cum s-au numit mai
Tara Barsei. Se pare ca si aceasta expeditie tarziu acesti munti. Vlahii sau romanii acestia,
fusese incununata de succes, cu toate ca care in urma navalirilor barbare furs izgoniti
cronicarul nu mai insists asupra ei, precum din vechile" for asezari din Moesia si Dada
nisi asupra rezultatelor obtinute de ostirile Aureliana, gasira un refugiu in muntii
bizantine pe urma acestei intreite campanii. Hemului, unde, ca cetateni loiali ai imperiului,
Daces si planurile marete ale imparatu- traiau din produsul turmelor tor.
lui Manuel Comnenul de a recuceri Daciile Cronicarul contemporan Nichita
rarpatine n-au reusit, ramane totusi un fapt Honiatul relateaza Ca imparatul Isac isi facuse
istoric vrednic de retinut ca vechile traditii dusmani neimpacati pe locuitorii din largul
politice romane ramasesera in vigoare si ca un cuprins al muntilor Hemus, care mai inainte se
imparat bizantin incerca in secolul al XII-lea numeau moesi, tar acum se cheama vlahi.
restaurarea vechiului imperiu roman de la Vlahii acestia, bizuindu-se pe clisurile lor greu
Dunare si in Carpati, un plan care a preocupat accesibile pentru cuceritori si semetindu-se in
si energiile politice ale urmasilor lui Aurelian, cetatile lor naturale ce se ridicau pe piscuri de
cum fusesera Constantin cel Mare, Justinian si munte si pe stand abrupte si prapastioase, se
Mauritius. Bizuindu-se pe cetatile de la impotriveau adeseori guvernului bizantin, sand
Dunare, Comnenii intelesera sa restabileasca acesta nesocotea inleresele tor. Cand insa per-
suprematia bizantina asupra Transdanubiei ceptorii imperiali venires sa le sechestreze
muntene si moldovene si sa tins in frau pe turmele, ei se razvratira impoiriva stapanirii,
navalitorii cumani, care cautau sa-si creeze avand in fruntea for pe fratii Petru i Asan, care
acolo o noud patrie. erau de acelasi neam i de aceeasi semintie cu
Daco-romanii din Transdanubia si-au ei. Cronica arata ca inainte de a trece la acte de
intaril tot mai mult situalla for etnica si violenta, capeteniile vlahilor se prezentara
politica sub protectoratul bizantin. Judecii sau imparatului pentru a-i arata pasurile tor, pen-
cnejii romani din cetatile dunarene si din vaile tru a cere sistarea abuzurilor si a-i oferi ser-
Carpatilor deprinsera multe din viata si organi- viciile for militare, reclamand si pentru ei drep-
zarea politica a bizantinilor, reimprospatand tul de a ostiti alaturi de Rornei, adica de greci.
vechile datini si obiceiuri mostenite de la Imparatul insa nesocoti jalba vlahilor.
romani. Organizarea ducatului din Paristrion Delegatii for furs insultati, tar unul dintre dem-
le servi ca model vrednic de imitat. nitarii curtii sa-i 11 chiar lovit. Atunci vlahii,
Numeroasele monede din timpul Comnenilor care la inceput, dandu-si seama de gra-vitatea
ce s-au descoperit in Muntenia si Dobrogea actiunii tor, se abtinusera de la acte de vio-
dau dovada ca bizantinii intretineau si rapor- lenta, pierdura rabdarea si, ridicandu-se cu
turi economice cu aceste regiuni. mic, cu mare, pornira la lupta contra stapanirii
nedrepte si apasatoare, atatati fiind de Worn-

118
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

nut" Ca lopetrus - Calopetrus Vlahorum Balcani era prca mic pcntru a lc ingadui sa
domnus. traga pentru ei foloasele politice care
decurgeau din izbanda rascoalei tor. Aceasta
izbanda a fost exploatata." insa de elementele
4. Adeziunea bulgarilor la riscoala bulgare pentru reinfiintarea fostului tarat bul-
vlahilor gar. Vechea traditie politica a bulgarilor, pe
care bizantinii nu izbutisera a o inabusi, con-
La rascoala vlahilor contra imparatului tinua sa se afirme prin biserica unde limba
se asociara in graba toti adversarii dinlauntru liturgica paleoslavonica ramase in uz. Ea se
ai imperiului, intre care primul loc it ocupau menlinea si in viata politica intrucat teritoriul
bulgarii, care ravneau la restaurarea fostului locuit in bung parte de bulgari constituia o
lui tarat, ce fusese desfiintat de imparatii roan provincie administrative proprie, acea tem&
Tzimiskis si Vasi le al II-lea Bulgaroctonul. numita Bulgaria, tinand vesnic treaza
Miscarea revolutionary pornita si condusa de amintirea fostului tarat bulgar cu nazuinta
vlahii din Balcani cuprinse curand toate temelc spre independents. Asemenea traditie lipsea
sau provinciile bizantine din hinterlandul vlahilor ca cetateni loiali imperiului, care se
dunarean, si mai ales provincia Bulgaria, unde razvratisera impotriva unui regim abuziv, dar
elementul bulgar era foarte puternic. Nichita nicidecum contra imperiului insusi, al carui
Honiatul arata ca imparatul era incoltit din element constilutiv erau de fapt. Revendicarile
toate partite "ca un fagure de albine". for erau de nature socials si economics si
Rasculatii se aruncara cu furie asupra oraselor nicidecum de ordin politic sau de nazuinte cen-
de pe litoralul pontic, dar si din interiorul (aril, trifugale, caci vlahii ca element constitutiv al
pentru a -si procura armele si mijloacele nem- imperiului erau prin originea si trecutul for
sare pent.ru sustinerea miscarii. Curancl, sco- istorie terra adanc patrunsi de ideca imperials
pul initial al miscarii fu &past( de cursul ca sa face cauza comunii cu barbarii contra et.
evenimentelor. Cronica contemporana arata ca In ititprejurarile acesta nu trcbulc dccl
rasculatii urmareau restaurarea ,imperiului sa ne surprincla faptul ca nazuintele vlahilor
moesilor si bulgarilor dupes cum fusese pe vre- rasculati au putut fi curand depasite de cursul
muri. fatal al miscarii. Capeteniile for nu mai putura
Planul acesta politic fu impus fratilor stapani curentele distructive bulgare pe alts
Petru si Asan de rasculatii bulgari si el fu dus cale detest punandu-se vrand, nevrand in frun-
la indeplinire de fratele for mai mic /onita, a tea for si incadrandu-se astfel in traditiile
caror descendents din neamul vlahilor din vechiului tarat bulgar ce urma sa renasca. In
Balcani nu mai poate fi contestata de nici un noua ordine politica rolul vlahilor care con-
Lemei serios. Orice s-ar aduce impotriva tribuisera in cea mai larga masura la crearea ei
descendentei for vlahice nu poate intIrma afir- scazu mereu, pentru a dispare cu vremea
matiile categorice ale scriitorului contemporan aproape cu totul. Scriitorii bizantini din secolul
Nichita Honiatul, care arata pe Belli rascoalei al XIII-lea si al XIV-lea aproape ca nici nu mai
ca Bind de acelasi neam si aceeasi semintie cu amintesc de vlahii din noul tarat vlaho-bulgar
vlahii si intelegandu-se cu ei In limba vlahica. al Asanestilor, pe care acestia it intemeiasera.
Insasi imbracamintea for era cea tipic vlahica, Doar papa Grigore al IX-lea mai intitula pe
adica o manta alba cu gluga, numita guna, tarul loan Asan (1218 - 1241) domn al vlahilor
dupes care un nepot al lui loan Man apare in si bulgarilor - dominus Blac.horum et
sinodicul tarului Borila cu atributul de belgun, Bulgarorum. In scurgerea vremurilor marea
adica gluga-alba, precum si vlahii din Pind majorilate a vlahilor din muntii Hemului fu
sunt aratati sub numirea de caraguni, adica absorbita in mod succesiv parte de greci, parte
purtatori de mantale cu gluga neagra. de bulgarii in mijlocul carora traiau. In schimb
Cronicarii cruciatelor care s-au perindat prin insa, Pratul bulgar, renascut la 1186, isi con-
imperiul bizantin, ca Geoffroy de tinua existenta sub diverse dinastii pans la
Villehardouin, Ambertus si Robert de Clary si anul 1393, cand fu cucerit de turd.
care participasera chiar la nenumarate lupte La anul 1253 calugarul Rubruqui face
contra lui Ionita, it considerau cu drept vlah - mentiune de Vlahia lui Asan - Vlachia quae est
ce Iohanniz etait un Blaque, Joanice le Blac. La terra Assani, care cuprindea Dobrogea de
marturiile acestea mai vine si vasta corespon- astazi si se intindea de-a lungul tarmului pon-
dents a papei Inochentie al III-lea cu tic pand spre Cons tantinopol - ultra
care abunda in afirmatii cu privire la originea Danubium versus Constantinopoleurn.
romano-vlahica a temutului potentat din Cronicarii bizantini Gregoras si Pachymeres
Balcani. arata ca., la 1285, bizantinii, temandu-se ca
Din nefericire insa numarul vlahilor din vlahii din tara lui Man sa nu se uneasca cu

119
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

tatarii contra imperiului, ii mutara in Anatolia. Banalului, stim insa ca. la 1233 ban de Severin
Evacuarea vlahilor in Asia Mica s-a facut iarna era Luca si ca misiunea lui principals era s
pe un' ger cumplit, asa ca multi dintre ei constituie aci la Dunare un puternic zid de
degerara in drum, sagetati de crivatul aspru si aparare contra bulgarilor si cumanilor. Un al
neindurator. Numai vlahii din Rhodope doilea bastion contra cumanilor urma sa fie
opusera o rezistenta mai indelungata procesu- ridicat de ordinul cavalerilor teutoni in Tara
lui de deznatio-nalizare de care face mentiune Barsei.
cronicarul Kantakuzen. Aceasta situatie extrem de favorabica.
Ungariei fu exploatata de regii ei pentru a se
substitui bizantinilor in suprematia acestora
5. incercarea vecinilor de a se substitui asupra Transdanubiei, unde zaboveau
bizantinilor in suprematia acestora cumanii. Dar pentru ca Ungaria sa poata
asupra Transdanubiei ajunge la aceasta suprematie, ea trebuia sa
izgoneasca mai intai hoardele cumanice de
Prin restaurarea taratului bulgar, acolo. Cu gandul acesta chemase regele Andrei
imperiul bizantin pierdu cetatile de la Dunare al II-lea ordinul Teutonikm; cerandu-i la 1213
si cu ele si provinciile din hinterland, intre care Tara Barsei, cu scopul marturisit de a largi
si ducatul Paristrionului. Deodata cu pierderea granitele regatului pe socoteala cumanilor -
stapanirii efective asupra acestor teritorii versus Cumanos ut regnum per conversionem
incetara fireste si pretentiile de suprematie ale eorum delatetur. Misiunea cavalerilor era sal
bizantinilor asupra Transdanubiei muntene si creeze acolo la granita in control( - dincolo de
moldovene. Bulgarii care ar 11 put.ut revendica muntii cu zapacla. - ultra montes Nivium - un
pentru ei aceste pretentii se gaseau Inca in faza puternic bastion pentru regal - &mum propu-
de inceput a reorganizarii vietii for de stat, isi gnaculum pro regno. Cavalerii teutoni
angajasera fortele in lupta nu numai contra intelegeau insa sa lupte pe socoteala for pro-
bizantinilor, ci si contra cruciatilor apuseni, prie si nicidecum pentru Ungaria, si de aceea la
care be disputau dreptul la succesiunea tronu- 1225 s-a produs ruplura intre rege si teutoni.
lui bizantin, asa de serios amenintat de latinii
cruciadei a IV-a. Acestia cucerird, in 1204,
Constantinopolul, sfaramara imperiul in bucati 6. Inlocuirea cavalerilor teutoni prin
impartira intrc ei. calugari dominicani si episcopia
Toata atcntia tarului lonita, ca si a cumanilor
urmasilor sai, era indreptata asupra noului
imperiul latin din Constantinopol si asupra Dar ceea ce regele Andrei nu reusise sa
regatului de Salonic, care luase fiinta in infaptuiasca prin forta armata a cavalerilor
Balcani, astfel ca problema transdanubiand nu teutoni, incerca sa obtind prin pulerea de
intra." in cadrul balcanic at preocuparilor for convingere religioasa a calugarilor din ordinul
politice. Totusi, n-au lipsit incercari din partea Dominicanilor, care luase flint:a in vremea
Asanestilor de a se substitui bizantinilor si la aceea si care primise misiunea de a crestina pe
nordul Dundrii. Se pare ca expeditia comitelui cumani si a-i castiga sufleteste pentru Domnul
de Sibiu, loachim, contra Vidinului, din 1210, - ibimus ad Cumanos et praedicabimus eis
la care luasera parte si con tingentele fldem Christi et aquiremus eos Domini -, iar
romanesti, statea in stransa legatura cu politi- politiceste pentru Ungaria. La 1221 luase fiinta.
ca Ungariei din acea vreme, de a zadarnici cu la Alba Regala prima mandstire dominicani in
(nice pret asemenea incercari ale noului tarat Ungaria. La doi ani dupd izgonirea cavalerilor
bulgar. teutoni din Tara Barsei, la 1207, abatele aces-
Misiunea de a sta in calea unor aseme- tei manastiri, Theodoricus, fu numit episcop al
nea aspiratii bulgare era incredintata comitelui CumanieL Insotit de un mare numar de frati
sau banului de Ti 1124 Cum insa teritoriul predicatori, ca.ci asa se numeau membrii
marcii de granita timisene care se intindea si ordinului dominican, episcopul Theodoricus
dincoace de Carpati pana la Olt, cuprinzand si trecu muntii in Cumania si anume in partile
parti din Oltenia, era prea extins, se hotari Milcovului, unde incepu o vie propaganda
impartirea Banatului in doua parti, una cu crestina intre cumanii pagani. El reusi in
vechiul centru administrativ la Timisoara, iar scurla vreme sa converteasca la crestinism, pe
alta cuprinzand Oltenia si parti din judetul langa o parte din norod, si cloud capetenii
Severinului cu centrul la Turnu Severin, deci cumane, pe principele Bortz si pe Memleroc,
dincoace de Porti le de Fier. Nu cunoastem anul tatal si fiul. Vestea crestinarii unora dintre
in care a avut loc aceasta impartire a cumani produse -o mare bucurie la curtea

120
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

regelui Andrei, care primi functiunea de nas la episcop de rit latiniar acestia sa he siliti sa i se
botezul principilor cumani, oferindu-le ca dar supuna si sa primeasca de la el sfintele taine.
de botez domenii intinse in Dada transil- Papa srarui totodata pe langa regele Bela ca sa
vaneand. Ceremonia botezului avu loc probabil cedeze o parte din darile pe care be percepea de
la Focsani pe Milcov, unde Theodoricus is! la vlahi pentru acoperirea cheltuielilor de
instalase resedinta sa episcopala. inlocuitorul intretinere ale noului episcop al vlahilor. Dar
regelui Andrei, la actul crestinarii, fusese flu' pans ce noul episcop al vlahilor sa fi fost
acestuia, principele Bela. desemnat si ca eparhia sa 11 luat fiinta, urma
Documentele timpului arata sediul invazia tatarilor in Transdanubia moldoveand,
episcopiei cumanice la Milcovia - civitas de care puse capat inainte de vreme episcopiei
Mylcov, civitas Milcoviensis. Tara episcopului Milcoviei.
cumanilor - terra episcopi Cumanorum - la Prezenta vlahilor de rat grecesc in
vest de apa Siretului, deci in judetul Putna, iar cuprinsul episcopiei cumanilor este adeverita
Milcovia ar putea fi identificata mai curand cu si prin bula papala din 1228, cand papa
localitatea Focaani de asrazi. La anul 1234 Grigore al DC-lea dojenea aspru pe sacuii din
papa Grigore al IX-lea acorda o larga indul- Cumania, care protestara contra schimbaril
genta tuturor celor ce aduceau ofrande pentru titulaturii episcopiei Mikoviei, prin cea a
episcopia cumana. El indemna pe cumanii Cumaniei, zicand: "Ce vg' supara schimbarea
crestinati sA treaca la viata asezata si sa inte- numelui, cats vreme episcopia ramane Insu-
meieze sate si orase. El ingadui chiar sa se fletita de aceeasi dragoste si intelegere pentru
predice o cruciadd impotriva celor ce tulburau credincioaii vostri? Oare in biserica lui Hristos
pacea si linistea cumanilor trecuti la cresti- nu s-a intalnit lupul cu mielul? Adica de ce nu
nism. Tot curia papala lug' initiative pentru s-ar impaca fi sacuiul cu valahul Si cumanul?"
cladirea unei catedrale episcopale la Milcovia. - Siculus cum Cumano Vlahoque? .
Catedrala s-a si construit, ea era in flinta la
navalirea tatarilor, hind bogat inzestrata cu
toate cele necesare pentru buna ei functionare. 7. Limba cumanilor
Populatia creating' din episcopia cuma-
nice era foarte amestecata. Pe langa cumani si Regele Bela, care fusese amenintat gray
secui - ceangai - mai traia acolo si populatia de tatari in propria sa tare, accepta cu placere
indigena daco-romana sau vlahica, care oferta cumanilor si primi in Ungaria cele sapte
imbratisase crestinismul Inca din secolul al IV- hoarde ale for - septem generationes
lea si care, traind sub jurisdictia episcopilor Cumanorum - care constituiau o comunitate
din Vicina si Silistra sau chiar a celor de la etnica de 40.000 suflete, colonizandu-le in
Halici, ce luase flints la anul 1157, nu voia sa regiunea dintre Tisa si Dunare. Alte hoarde
recunoasca pe noul arhiereu catolic. Faptul fugira peste Dunare in Balcani, unde se face
acesta indispunea foarte mult pe episcopul mereu mentiune de ei in tot timpul cruciadelor.
Theodoricus, indemnandu-1 sa se jeluiasca Cumanii colonizati in Ungaria ajunserd sa
papei. Papa Grigore al IX-lea impartasi amard- joace acolo un rol politic insemnat, contopin-
ciunea exarhului sau in partile necredinciosilor du-se cu ungurii si inrudindu-se chiar cu
- in patibus inildelium - constatand cu regret dinastia arpadienilor, cum arata supranumele
in bula sa din 1234 ca in episcopia cumana regelui Ladislau Cumanul (1272 -1290). Unit
traiau niste semintii care se numeau vlahi i dintre cumanii din Ungaria nu erau multumiti
care, desi se considerau a fi crestine, totusi cu situatia for de acolo si fugira peste munti -
dispretuiau biserica catolica, refuzand sa ultra Alpes - in vechea for patrie transdanu-
primeasca sfintele taine de la episcopul bland, la tatari. Contra for intreprinse regele
cumanilor, primindu-le pe acestea de la niste Ladislau o expeditie in fosta Cumanie unde
pseudoepiscopi ce tin de ritul grecesc - a stapaneau tatarii.
quibusdem pseudoepiscopis, Graecorum ritu "Lingua cumanesca" ramase multa
tenentibus. Mai mult chiar, papa arata ca unit vreme domInanta la semintiile din stepa pon-
din regatul ungar, atat unguri cat si sasi, pre- ticd. Dupes relatarile lui Pegalotti, cunoasterea
cum si alti credinciosi catolici, zabovind prin- limbii cumanice era indispensabild in negotul
tre acestia, treceau la credinta lor, facandu-se pontic. Minoritul spaniol Fra Dascal de
una cu acesti valahi, primeau dupe legea aces- Victoria, care se pregatea pentru cariera de
tora sfintele sacramente in dispretul episcopu- misionar in Mongolia, invata timp de un an de
lui Cumaniei. Starea aceasta de lucruri mahni zile "lingua chomanica" la Saray pe Volga. Un
rau pe sfantul parinte, care autoriza pe legatul "alphabetum" al limbii cumanice si pecenege,
sau apostolic din Cumania sa dea vlahilor un care erau inrudite din 1303, se pastreaza la

121
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Venetia. Parti alese din acest pretios monu- ramas numai in titulatura regilor Ungariei.
ment literar, scris pe hartie. au fost editate la Amintirea cumanilor o gasim invesni-
1828 de Klaprotb, iar editarea lui in intregime cita in mai multe toponimice din Transda-
a fost ingrijita de contele Gaza Kuun la 1880. nubia. Vadul cumanilor, astazi satul Cumani
Manuscrisul cuprinzand 82 de pagini a fost din fata Vidinu lui, apare intr-un document
redactat probabil de un Italian din Caffa sau muntean in 1385. Nume de sate precum
din alt oral genovez de pe litoralul pontic, Comanii, Comana luta Wm in judetele Olt,
inregistrand nomenclatura marfurilor. Vlasca si Buzau. Locuri numite Coman sat
Misionari germani au adaugat rugaciuni, Comanul in judetele Hunedoara, Neamt si
inmuri religioase si omelii in limba cumanica. Valcea si Valea Comancei din Teleorman si
In Ungaria, limba cumanica se vorbea insa la Comanca din judetele Romanati, Valcea si
curtea regelui Sigisthund (1386 - 1437). Arges. Numeroasele nume de sate numite
Ultimul om care vorbea insa limba cumanilor a Com-am:pi:I indica mai curand pe ctitorii for cu
murit in Ungaria numai la 1775. In Ungaria se numele Coman, obisnuit la romans. Termenul
mai pomeneau Inca nu demult ss anumite de comanac, caciula de postav, in patru colturi
regiuni de Cumania Mare si Cumania Mica. In pentru laid si rotunda pentru calugari deriva
schimb insa numele de Cumania pentru mai curand de la coama cases, numita comana,
Transdanubia munteana si moldoveana a decal de la cumani, cum s-a crezut.

Tara Hategului in see-oleic XI -XIII

122
www.dacoromanica.ro
Istori a Romanilor

Capitolul XII

INVAZIA TATARILOR IN SPATIUL CARPATO-DUNAREAN

1. Originea tatarilor si navAlirea lor in Europa


2. Tatarii in Dacia carpatina
3. TAtarii in Transdanubia munteana si in Banatul timisan
4. TAtarii in Transdanubia moldoveanA
5. Originea gagautilor
6. Provenienta tiganilor

1. Originea tatarilor si navalirea lor in dupa care urma Haliciul si chiar Cracovia. De
Europa acolo hoardele tatare patrunsera in Silezia,
unde ducele Ludovic le inchise calea pe urma
Pela anul 1206 Ghinghis-Hanul izbandei sale de la Liegnitz..Poticnindu-se ast-
Temugin concentrase hoardele mongolice din fel in marsul lor triumfal spre .apus, Batu-han
centrul Asiei pentru a navali in fruntea lor in arunca hoardele sale asupra Ungariei, cu gan,
Europa. Prime le victime ale salbaticiei lor fu- dul de d-i cere regelui Bela al IV-lea. socoteala
sesera cnejli rust de la Volga, Don si Nipru. pentru primirea.cumanilor in tara ungureasca.
Prin infrangerea ultimei rezistente ruscsti in
batalia sangeroasa din 1223 de Ia Calca, un
raulet ce se varsa in Marea Azov, Rusia zacea 2. Tatar 11 in Dada carpatinA
zdrobita la picioarele mongolilor colropilori,
care isi deschisesera astfel drumul spre centrul Cronica lui Keza arata ca tatarii patrun-
Europei. Dupes una din hoardele cele mai pu- sera in Ungaria Si in Dacia transilvaneana din
ternice ale lor, mongolli s-au numil si iii/azi. trci parti deodata - de 'films par / /bus. Un mar-
Dupes succesul acesta de arme s-ai- [Or ocular al invazici, arhidiaconul Thomas,
parea ca steagurile si steguletcle hoardclor arata ca infatisarea tatarilor navalitori era
tatare, numite tamgha, purtand fiecare semnul ingrozitoare, cu madularele scurte si trunchi-
potricalei cu care gaureau urechile turmelor uri mars, cu fata lata si pielea galbuie, cu obra-
lor, se vor opri la Nistru, multumindu-se cu jii spani si narile adanci, cu ochii mid si dis-
vastele lor cuceriri din nemarginita stepa ru- tantati. Ei dispretuiau hrana vegetala si se
seasca. In 1227 mmi insa marele lor han hraneau cu came, chiar daces aceasta era alte-
Temugin in mod subit, ca si Attila. Atunci dom- rata, iar ca bautura preferau lap tde inchegat
nia trecu asupra fiului sau Ogotai, care inte- cu sange de cal. Nici cea mai repede apa ntr-i
lese sa mearga inainte pe calea cuceririlor in oprea din drumul lor, flindca ei o treceau calari
Europa indrumate de temutul sau parinte. La pe caii lor iuti. Ei se adaposteau in corturi
anul 1235 hanul Ogotai convoca capeteniile aeoperite cu pane sau cu piei de animale.
hoardelor tatare intr-un mare consiliu de Dupes infrangerea rezistentei unguresti la
razboi la Carocorum pentru a pune la cale Mohi-Puszta pe Tisa, in urma careia regele
invazia in Europa centrals, si anume nu atat Bela, fugarit de tatari, fugi pans in Dalmatia,
din ambitia de a stapani popoare, cat mai var- hoar -dole biruitoare se aruncara cu nespusa
tos din lacomia de a prada si jefui - non pro salbaticie asupra Daciei transilvanene, arzand
regnandi cupiditate, sed pro praedonum avidi- orasele Oradea, Zalau, Alba - Julia, Clujul sl
tate. Batu-han, un nepot al lui Temugin, primi Sibiul si ajunsera pans in Tara Barsei,
comanda suprema asupra invaziei. In 1237 el raspandind prelutindeni foe si parjol in drumul
se arunca asupra hanatului bulgar de la Volga, lor.
asa numita Bulgarie Mare de la Volga, care ii Un alt grup de tatari isi deschise drum
statea in cale. De acolo el porni spre apus, sub- prin munti si codri - per alpes et silvas - cu
jugand si ultimele cnezate rusesti care mai ajutorul purtatorilor de securi - securigeri -
ramasesera in picioare. La 1240 cazu Kievul, spre Rodna si se aruncara cu furie asupra

123
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

targului - Rodnam quoddam oppidum pre- De altfel, romanii traiair in bune rapor-
cum si asupra Bistritei. Descriind scena dra- turi cu tatarii. Unii din cnejii roman! insotira
matics a acestei treceri, arhidiaconul Thomas chiar cu contingentele for militare pe tatari in
arata Ca muntii fumegau, brazil trosneau, Italia, unde participara la .1240 si 1243 impre-
risipindu-se in cenusa, fiarele salbatice una cu cOntingentele cumane la sedierea
ingrozite paraseau ascunzisurile for din codri si localitatilor S. Damian si Assisi. Ordinele si
sihle, iar acest prapad al firii prevestea furtuna ordonantele tatare erau investite cu pecetea
care venea s se abata asupra Ungariei. regard, pe care regele Bela o pierduse pe cam=
In locul regelui pribeag in Dalmatia, pul de bataie. si pe care tatarii o gasira si o
tatarii constituira o regenta sau calmacamie intrebuintara pentru scriptele lor. Suprematia
craiasca cu hanul Cadan in frunte - in regno tatard asupra Ungariei si Daciei dainui trei ani
Hungarias Kaymakam'- care dadea ordonante de zile - mansueruht Tatars in regno Hungariae
ca cea prin care sacuii si vlahii din Dada tran- tribus armis.
silvaneana erau somati sa" accepte moneda
mongolica deopotriva cu cea bizantina, precum
o acceptasera sasii de acolo pentru o cat mai 3. Tatarii in Transdanubia munteana si
burial administrare a Daciei. Hanul Cadan in Banatul timisan
imparti tara in mai multe circumscriptii
administrative punand in fruntea for adminis- In primavara anului 1241 tatarii
tratori numiti "canesi" ea sa judece pricinile pornind din Dada transilvaneana patrunsera
dintre sateni si sa ingrijeasca de aprovizionarea in Transdanubia munteana in cloud direct!!. 0
noilor stapani cu produsele tad', care consis- hoarda strabatu in Oltenia - Terra d'Ilante -
tau in cat, in animale, arme si diverse obiecte unde se izbi de impotrivirea banalui de Severin
de imbracaminte - constituerunt canesios, id - Beseremban - care fu infrant si fugarit spre
est balivos qui justiliam faceren et eis equos Dunare. A doua hoarda sub conducerea lui
animalia, arma, axenia et vestiniente utilia Budzek navali in Vlahia Neagra - Casa Oulag-
procurarent. Magistrul Rogerius, care ne unde incerca sa li se impotriveasca ducele
relateaza aceasta, se adapostise el insusi in Mischeslay. Dar hanul zdrobi rezistenta
casa unui asemenea "canesios ", care avea sub ducelui si a ostenilor'sai si patrunse adanc in
auloritalea sa aproape o rnie de case - et sic Transdanubia munteana.
procurator meus de istis dominis Brat unus et Cronica persana a lui Fazel-Ullah-
pene millia villas regebat. Magistrul arata ea Raschid, din care detinem aceste informatii, nu
erau o sulfa de asemenea canes! - erant canesii mai insists cu amanunte asupra acestor incur-
Jere centuni. Daca erau circa 100 de cneji si siuni. Se pare insa ca atat banul de Severin cat
fiecare diriguia - regebat - 1.000 de case, si ducele Vlahiei Negre se supusera tatarilor si
rezulta ca sub autoritatea cnejilor trai in Dacia le platira tribut at& in bani, cat si in produse
o populatie destul de numeroasa, find adapos- naturale. La concluzia aceasta ne mans faptul
tita in 100.000 de case. Populatia ducea o viata ca la anul 1247 regele Bela al IV-lea recurse la
pasnica, se aduna pe la targuri pentru schim- ajutorul ordinului Templierilor Ioaniti, pentru
bul produselor si fiecaruia i se facea dreptale - izgonirea tatarfor din banatul Severinului si
pacem habemus et fora iuxta unicuique justi- din Transdanubia munteana pe care regele o
tia servabatur. Dupa relatarile lui Rogerius numea Cumania, cu toate ca hoardele cuma-
canesii se adunau aproape in fiecare sap- nice parasisera de mult aceasta tara, fugind in
tamana la sfat - conveniebant canesii pene Ungaria.
qualibet septimana - iar el nu pierdea nicio-
data ocazia de a insoti pe amfitrionul sau la
adunarile saptamanale ale canesilor pentru- a 4. Tatarii in Transdanubia moldoveana
le cunoaste traiul si a-i urmari mai de aproape
pe unii din mai marl! for - maiores. Tot Alte hoarde tatare coborara. pe Siret in
Rogerius ne spune Ca unii dintre canesi jos, sub comanda hanului Bochetor, nazuind
ramaneau acasa, iar altii mergeau la oaste - ad spre Dunare pentru a obtine jonctiuriea cu
exerciturn S-a crezut multa vreme ca acesti hoarda lui Budzek care era asteptat sa coboare
canesi constituiti de tatari in Dada transil- acolo din Dacia transilvaneana. In drumul for
vaneana ar 11 fost cnejii romanilor de acolo.. spre sud, tatarii se lovira de impotrivirea loca-
Cercetarile mai recente au aratat insa ca lnicilor vlahi 1 sacui. Bochetor-han infranse
oamenii acestia nu aveau nimic in comun cu insa rezistenta acestora si navali in tara epis-
cnejii vlahici, afard de numele pe care it pur- copului cumanilor, pe care o cuceri in
tau.

124
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

intregime in lupte sangeroase - Bochetor Regele Bela incerca la 1259 sa ajunga la


autem cum aliis regibus pervenerat ad terram o intelegere cu tatarii, cdutand sa incheie cu ei
episcopi Cumanorum et expugnatis hominibus legaturi matrimoniale, o hotarare care ii atrase
qui ad pugnam convenerant, ceperunt terram o aspra dojand din partea papei Alexandru al
totaliter occupare. IV-lea repetata in 1264 si de papa Urban al IV-
Tatarii invingatori ocupard. cetatea lea. Acesta nu piitea intelege cum putea un
Milcovului unde se gasea resedinta episcopald, rege apostolic sa se incuscreasca cu niste
pe care o daramard dintr-o data cu biserica tatari pagani. Mitropolitul primat al Ungarlei fu
catedrald. La 1279 papa Nicolae al II-lea arata delegat de papa sa -1 scaluiasca* pe rege de a nu
delegatului sau din Ungaria ca, dupes infor- intra in relatii matrimoniale cu Nogai, atotpu-
matiile ce le are, cetatea Milcovia, asezata la ternicul han al tatarilor. In 1265 papa
granita dinspre ta- tari, fusese distrusts de -molt Clemente al IV-lea ingadui chiar sa se predice
de acestia, asa ca. de 40 de ani nu se mai o cruciadd contra tatarilor, care nu conteneau
pomeneste acolo nici de episcop si nici de cre- cu pradaciunile for in Dacia si Polonia. Acestea
dinciosi catolici - civitas de Myko, posita in delerminard pe regele Ladislau Cumanul (1272
confinibus Tartarorum, jamdudum distructa - 1290) sa atace pe tatari, trecand muntii -
fuerit, nec ibi episcopus et alii calolici habita- ultra alpes - in Transdanubia.
tares existerunt. Interventia papei nu era decal Nogai han, capetenia tatarilor din Crimeea,
o admo-nestare la adresa regelui Ungariei pen- era un tatar salbatic si plin de energie. Dupes el
tru restaurarea episcopiei cumanice, admon- tatarii pontici s-au numit nogaieni sau
estare care a ramas insa raid nici un efect, din nobaieni, precum si turcii, la randul tor, se
cauza imprejurarilor destul de critice in care se numeau osmalii dupes capetenia for Osman. In
abatea la sfarsitul veacului al XIII-lea regali- 1292 hanul Nogai navali in Bulgaria si aseza pe
tatea ungara. tronul de la Tarnova pe tarul Smiled, ca vasal
Intre timp, tatarii isi consolidara de-a al sau. In timpul lui Nogai incepurd grupuri de
binelea situatia for in Transdanubia, de unde tatari sa se aseze si dincolo de Dundre, in
intreprindeau mereu expeditii de prada. in Moesia, unde randurile for se completard cu
Dacia transilvaneand. De aceea, la 1245 papa resturile pecenegilorsi cumanilor, dar mai ales
Inochentie al IV-lea indemna pe toti bunii cu 00'0. Nogai-han muri in 1298 in urma
crestini din Dacia sa bareze drumul si sa ranilor primite in lupta cu Toctai, hanul
inchida stramtorile din munti, pentru a opri Hoardei de Aur de la Chipceac. Dupes moartea
jafurile din partea tatarilor. La 1247 regele Bela sa, flu! sau Ceaki ndvali in Bulgaria si uzurpa
al IV-lea chema ordinul Cavalerilor Ioaniti in tronul ca ginere al tarului Testeri. Curand,
ajutor contra tatarilor, iar la 1254 solicits con- Ceaki fu izgonit din scaunul domniei si deca-
cursul papei contra tatarilor pradalnici, care pitat, iar capul sau fu trimis adversarilor din
din ordinul lui Batu-han isi stabilira la 1252 Crimeea. Astfel, vedem ca pe la sfarsilul sec-
resedinta la Bachciserai in Crimeea, de unde olului al XIII-lea puterea tatarilor se gasea in
dirijau expeditiile for in Transdanubia. Ei descrestere. De aceea, izgonirea for din
puserd stapanire asupra centrelor comerciale Transdanubia munteand si moldoveand
de la Nistru si Dunare, cum era Cetalea Alba, devenise un imperativ categoric al timpului.
vechea Tyras, pe care o rebotezaserd dupes Opera aceasta istorica ramasese rezervata
limba for Ak-Kerman, ceea ce nu este decat provincialilor daco-romani.
traducerea verbald a vcchiului nume cromatic
al ceatii. Totodatd, cuprinserd si Chilia din
Delta Dundrii, deopotriva cu Vicina, pe care 5. Originea gagautilor
postulanele genoveze de mai tarziu o arata sub
steag tataresc cu tumgha si semiluna. Gagautii din Basarabia au ajuns acolo
Semnul semilunei aparu in stema numai la inceputul secolului al XII-lea. Panes
tatarilor numai dupes convertirea for prin atunci ei tralau pe malul pontic al Moesiei
misionari arabi la credinta mahomedand, Inferioare, numita mai apoi Dobrogea. Dupes
intamplata in 1257 sub hanul Berekai. Panes informatiile ce le detinem din izvoarele bizan-
atunci erau pagani, inchinandu-se soarelui si tine, gagautii sunt o semintie turca originara
stelei care luceste inaintea luceafdrului, zeilor din sultanatul Iconium din Asia Mica, care
siderali si le aduceau sacrificii cu mancaruri si avea in frunte pe capetenia for Izzetdiv
bauturi. Prin imbratisarea mahomedanismu- Gaigavus. Acesta, ajungand in conflict cu
lui, tatarii intrau in raza de influentd politica si fratele sau, fu infrant in luptd si trebui sa
spirituals a lumii islamice, in care persists paraseasca Idonium impreund cu tribul care ii
pand in timpul de fat.a. ramase credincios. In cautarea unor not

125
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

asezari, Izzetdiv Gaigavus se adresa imparatu- Asezari vechi in Delta Dunarii apar in postu-
lui Mihail al VIII -lea Paleologul (1261 - 1282) lanele genoveze de la inceputul secolului al
care isi avusese resedinta vremelnica la Niceea, XIV-lea localitatile. Sulina si Sfantul Gheorghe
pana la recucerirea Constantinopolului din - Sett georgy- asezata fiecare la revarsarea in
mainile latinilor. Acesta ii oferi "Tara Carbonei" mare a bratelor Dundrii numite dupa ele. Mare
- Carbonum Terra - care se gasea pe litoralul importanta comerciala aveau in vremea aceea,
pontic intre Varna si Carbona (Cavarna). Tribul pe langa Chilia Veche, si Isaccea, Vicina si
lui Gaigavus parasi Anatolia si emigra pe mare Darstorulsau Silistra, ca centre importante ale
in Tara Carbonei, unde debarca si se aseza in comertului genovez si venetian. 0 veche
liniste. In scurta vreme spori numarul noilor asezare tatareasca era Babadagul, despre care
colonisti si ei se latira spre nord, ajungand calatorul arab Ibn Batutah sustinea pe la 1333
pana spre Delta Dunarii. ca este localitatea cea din urma pe care- o
Dupa capetenia lor Gaigavus, membrii stapanesc tatarii.
tribului turc s-au numit gajgavuzisau gagauti, La anul 1303 urmasul lui Mircea era
un nume gentilic sub care traiesc pana astazi: arhontul Balykas, nume derivat din turcesCul
o semintie inrudita cu gagauzii si descalecata balyk care inseamna peste. Despotul Balykas
deodata cu ei pe tarmul pontic mai la sud de din Carbona sau Cavarna intretinea legaturi
Varna se numea orguzi. Colonizarea gagauzilor stranse cu bizantinii, luand parte la razboiul
pe tarmul pontic s-a facut sub conducerea lui civil care izbucnise la Constantinopol si tinand
Saru-Saltuc care apare ca primul for principe partea imparatesei Ana si a fiului ei loan al V-
in noua patrie. Cum colonizarea gagauzilor pe lea contra imparatului loan Car2tacuzen. El
larmul pontic se Meuse cu stirca si ingaduinta trimise acolo un contingent de 1.000 de osteni,
imparatului Mihail al 1/111-10a Palm logril era comandail de fra(ii sal Teodor Dobroia sau
c41

firesc ca Sarti-Salitic sa fi reciinoscui din cajmil Dobroficl. Acesta din urma se casa tort chiar la
locului suprcmalia bizantina, imbratisand Constantinopol cu o prinlesa bizantina din
totodata si crestinismul dupd ritul grecesc. familia Apocafocas.
Si in adevar la Carbona (Cavarna) Dupa moartea lui Balykas domnia
exisla, pe langa resedinta principelui gagauz, si asupra gagautilor trecu asupra lui Dobrotici -
sediul unei mitropolii ortodoxe, care primisc pe Dobrotitius, Dobrodize care rezida la Varna.
noli crestinati sub ocrotirea si jurisdictia ei Noul despot dispunea de o puternica flota, cu
arhiereasca. astfel furs castigati gagauzii care la 1375 lug parte la expeditia contra
pentru legea cresting la care in cu sfintonie Trapezundei. Cu ajutorul flotei sale Dobrotici
pana in prezent. Ca sufragana a mitropolitului putea tine in sah atat pe genovezi, cat si pe
de Varna era episcopia de la Vicina, o localitate venetienii din Crimeea si de la tarmul nordic al
asezata pe Dunare, peste Macinul de astazi. Marii Negre. Pe timpul 'sau a aparut numele de
Episcop la Vicina era pe la inceputul secolului "Tara Jul Dobrotici"- Terra Dobroticii - de unde
al XIV-lea un oarecare Luca, care inlesnise tre- deriva numele de astazi al Dobrogei.
cerea unui grup de "alani" peste Dunare. Fiica despotului Dobrotici era maritata
Episcopul de Vicina administra probabil si cas- dupa Mihai, fiul imparatului loan al V-lea
trele patriarhale de la Dunare, de care s-a Paleologul. Fiul si urmasul lui Dobrotici apare
amintit mai sus. in actele bizantine sub numele -de loanhos, iar
Pe la anul 1300 apare ca despot la in cele latine i se zicea Ivanko - magnificus et
Cavarna Mircea si cu fiul sau Joan, care era potens dominus Ivanko filius bonae memoriae
incuscrit cu imparatul din Constantinopol. magniiici domini Dobrodize. Turcii i1 numeau
Nepotul Mircea inchinase patriarhiei din Dobricioglu, adica fiul lui Dobrici sau
Constantinopol mai multe "castre" la Dunare si Dobrotici. La 1387 despotul Ivanco incheie cu
la mare, la Silistra, Chilia si la Caliacra, loca- genovezii o conventie comerciala. Din partea
Mali care apar in izvodul yroprietaglor patri- despotului apar ca semnatari ai actului Costa
arhale din acea vreme. Intre asezarile mai si Ciolpan, dupa turcescul colpan, care
insemnate se gasea Constanta, vechiul Tomis, inseamna luceafarul diminetii.
mentionata sub acest nume de imparatul Sub amenintarea turcilor osmanlai,
Constantin Porlirogenetulpe la 950. Turcii i-au despotul Ivancd se vazu constrans sa unease&
zis laistenge. Vechiul Callatis apare din secolul flota cu cea otomana si sa treaca chiar la cre-
al XIII-lea sub numele de Mangalia sau dinta mahornedana, supunandu-se stapanirit
Pangalia. Pe ruinele vechiului Dionysopolis se turcesti. Supusii sai gagauzi nu urmara insa
Tidied portul Balcic de astazi. Cetatea Histria pilda despotului tor, ci perseverara in legea for
de odinioara nu s-a mai ridicat din ruinele ei de ortodoxii si sub stapanirea tiirceasca.', staruind
la Caranasuf de astazi, de langa lacul Sinoe. in Dobrogea pana /a inceputul secolului al XIX-

126
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

lea, cand emigrard in Basarabia, desfacuta Dar la cele mai multe dintre popoarele
numai atunci din trupul Moldovei. europene numele for a ramas eel de tigan, pe
care clericul Eusie/ Enric Vali it pune in lega-
tura cu numele provinciei Cinganda din India.
6. Provenienta liganilor El relateaza ca a cunoscut la Universitatea din
Leyden trei student! hindusi originari de pe
Tatar!' au tristul merit de a fi desrada- litoralul Malabar care vorbeau o limba foarte
cinat pe tigani din pamantul patriei for si de asemanatoare cu limba tiganeasca, pe care
a-i fi dus in Europa. Marturii sense asupra Vali o cunostea. Din gura tinerilor studenti
originii for nu ni s-au pastrat, sau poate ca malabarenzi el afla ca in patria for ar exista
n-au putut fi Inca descoperite. Singurele indicii chiar o provincie cu numele Cinganda. La ran-
asupra originii for ni le ofera limba tiganeasca, dul sau Pott aratase ca. in India ar exista in
ce apartine grupului de limbi iraniene sau adevar o populatie indigena care s-ar numi cin-
indoeuropene. Cercetarile lingvistice asupra gar sau cengar. Populatia cengarilor facea
idiomului tiganesc, incepute la 1787 de parte din clasa populatiei celei mai oropsile din
Grallmann si continuate de Pott si Miklosich, India, numita Paria. Pentru originea for hin-
au stabilit ca originea tiganilor trebuie cautala dusa pledeaza si numele de linte, linde sau
in India, unde el faceau parte din familiile Enid, pe care si el it atribuie tiganilor si care sta
popoarelor indigene ale hindusflor. In disper- in legatura cu lindoii din India.
sarea for in Europa, tiganii si-au pastrat Tiganii din imperiul bizantin, si mai
vechea for limba hindusa inrudita cu sanscri- ales cei din Turcia si Licaonia, constituiau
ta, amestecand-o cloar in limpul ralacirilor for secta liganilor dupa care grecii numesc pans
prin lume cu numeroase cuvinte imprumulate astazi pc Rani alingani, nume care a patruns
din limbile popoarelor cu care ajungeau in si in documenlele din Muntenia, cats vreme in
atingere sau in mijlocul carora ii aruncase cele din Moldova s-a pastrat numele de tigani.
soarta. 0 cronica anonima arata ca. regele Bela Si turcii numesc pe tigani tsinghiane. Sub
al IV-lea, cu ocazia luplelor sale cu tatarii, ar fi numele de ligani ei mai apar si in limba rusa,
cunoscut o semintie ce se numea gingari sau bubgara, sarba, germana si maghiara, cata
besingari, adica tigani. vreme spaniolii f.:;1 cnglezii ii numesc cgiptcni,
De unde si cand a vent aceasla Barba' englezeste gypsies, spanioleste gitanos. In
in Moldova - zice Dimilrie Cantemir - nici ci nu oarccare legatura cu numele de egipteni pentru
sUzi, nici analele noastre nu ne spun. Di ligani sla si numirea for de !arson!, ungureste
vorbesc o liinb<3 care este comunii tuturor pharao ne:pc, cum ii numesc sl roman'', in
figanilor de pr/n /Dale districlele: o arnesteca- deradere dupa numele biblic al vechilor regi al
tura de cuvinte curat grecesti si altele persane. Egiptului. La inceputul secolului al XV-lea
Profesiunea for este fieraria si armaria si nimic tiganii erau foarte apreciati de Regele
alta. Natura for este aceeasi, ca si a tib;anfior Sigismund al Bohemiei si Ungariei pentru
din ante taxi; ei au aceleasi naravuri. Virtutea iscusinta for in faurirea de sabii si Levi de
for cea mai mare si semnul distinctly este fur- pusca. De aceea, el he conferi in 1423 anumite
tul si lenea". privilegii, intre care si eliberarea de pasapoarte
In secolul al XIX-lea problema tiganilor pentru tarile apusene si indeosebi pentru
a format obiectul cercetarilor unui insemnat Franta. Asa se explica faptul ca frantuzii
numar de lingvisti ca R. Turner, A. Woolner, numesc pe tigani bohemieni - bohemiens. In
R.A. Macatister, R. Macfil, I. Sampson, F.G. Olanda si in Tarile Scandinave si chiar si in
Ackerlay, 13.1. Giliat, Smith, R. Pischel, F. Germania nord-vestica tiganii apar sub numele
Nicola! Finck, Ernst Kulin, Enno Lithmann, M. de pagans sau Mari in amintirea fostilor for
Block s.a. Cei mai multi dintre ei au cautat stapani care ii ridicasera la vremea for din
originea tiganilor in India, de unde au fost ridi- India si ii tarasera in Europa. Maurii si Arabii
cati de tatari si tarati dupd ei ca robi, pentru a numeau pe tigani harami, adica hoti, nume ce
se folosi de ei ca potcovari, topitori, armurieri, a patruns si la not in zicala romaneasca de
lacatusi, pictori, rotari, lautari, bucatari etc. "haramuri de tigani", precum si titlul de
Fugind de robia tatareasca, tiganii s-au haramebasa pentru capelenia tiganilor. Un
imprastiat asupra rest ului imperiului bizantin, cercelator german, Leo Wiener, a incercat sa
numit si Romania, de unde par sa fi imprumu- derive numele de tigan de la onomatopeele tik,
tat si noul for nume de romi, adica romani, cad tiuk, tsink, pc care aramarii tigani, le-ar pro-
astfel atat tatarii cat si turcii numeau pe bizan- duce prin loviturile de ciocan in caldarile de
tini. In limba for "rom"pl. "romrinseamna om, ararna.
barbat, iar romi sau rums inseamna femeie. La izgonirea tatarilor din Transilvania,

1.27
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

din Muntenia si din Moldova tiganii nu si-au bull -basa in frunte. Bulucbasii tiganesti erau
mai urmat stapanii lor, ci au ramas in tarile supusi unui capitan numit de domn, cu
romainesti, devenind robi. insarcinarea de a aduna dajdiile si de a aplana
La inceput tiganii duceau cu totii o certurile dintre tigani. In Transilvania bulibasa
viata nomads ca tigani de laie sau de ceatil farce tiganilor se numea voievod - Czigari vajda -
asezari statornice, sau cu asezare statornica, waywoda Ciganorum. Ei fataceau cu .satrele
ca tiganli de vatra sau vatrarii care isi aveau sau corturile prin tars indeletnicindu-se ca zla-
bordeiele sau najurile pe langa manastiri sau tad, rudari, caldarari, ursari sau modorani,
conacurile boieresti. Astfel se ajunse la lingurari etc. Vatrasii indeplineau diverse ser-
clasarea tiganilor dupes stapanii for ca tigani vicii pe langa manastiri si conacele boieresti, ca
domne.sti, tigani manastireti si tigani fierari, aramari, potcovari, lautari, bucatari s.a.
boiereti, langa manastiri sau conacurile Tigancile cutreierau satele cu descaritece, cu
boieresti. Tiganii bulucbasi apartineau domnu- ghicitul in palms sf cu datul cu bobii sau cu
lui tariff, ei constituiau cete cu cite un jude sau ghiocul.

\N\\ .\
.....
.....,_
....-- %. A
..".
(101N11
0 VIM %. i I
CIACOril
111555115 Wilt!

4011011
'- r-.
0 00 15

TIERS MOM

SYCLAVA
0
9
CEIUM S.N..kr TifARI
/Ths'\ noun

IRAISIL01111;\ 4

MAU Flagg I \ C1010 SW

0.11.
/gm tooth
Simms

N 0SA N. E

S RI I
"V.
00SOIl

115555A

POIRCIPAT
OTOMAN
CORSI/Mill iluswd
PRINCIPA DEJAMOSICI
P19 0 MASCO
SIALILIICT
IMP. SIISNIIM
64 5 ,Iinc

11111E11ln OTOMAN
SIMMS

Europa do sud-est pe la 1390

128
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

NOTE

1. 0 sinteza a rezultatelor ultimelor cereetari intre care se aflau si bunicii lui Ulfrla, fapt pentru care
stiintifice din ultima jumatate de secol asupra gotilor este legaturile gotilor cu Cappadocia vor ramane foarte
prezentata in lstoria romanilor, vol.II, Bucureti, 2001, stranse pang in secolul at IV-Ica. (...) in aceste imprejurari
pp.681 691: Intreaga istorie a gotilor ar putea fi sepa- are loc si rcplierca fronticrei romane Ia Dunarea de Jos
rata in trei marl capitole. Fiecare dintre acestea core- de-a lungul fluviului. (...) Retragerea aureliana la sudul
spunde unei perioade distincte si se desfasoara in alt Dunarii nu a dus ai Ia patrunderea imediata a gotilor in
spatiu geografic. Un prim capitol cuprinde istoria gotilor fosta Dacie Romans. (...) Infiltrarea si asezarea gotilor la
de la Inceputuri si pans Ia parasirea tinuturilor din nordul est si sud-est de Carpati, care au dus curand si la
continentului (arealul cuprinde Pomerania, nordul declansarea unor conflicte cu fostii aliati daci, carpi si sar-
Poloniei Mad *i zona Vistulei inferioare), cand are loc mati, nu s-a petrecut deodata in toate teritoriile. Primele
marea for migratie spre sud. Momentul poate fi fixat in al afectate au fost zonele din nordul arealului dacic, in care,
treilea sfert al secolului al II-lea. Cel de-al doilea capitol in a doua jumatate sau chiar pe la mijlocul secolului al III-
acopera perioada deplasarilor succesive spre sud si sud- lea, au patruns la inceput grupe restranse de goti.
est si asezarea temporary in regiunilc dintre Carpati si inaintarea spre sud s-a facut treptat, zonele de podi;, cu o
Nipru. (...) In est au ocupat mai intai vastul bazin al densitate mare de populatie dacica, find evitate in mare
Niprului, din care au facut o noun baza de plecare spre parte. Asezarea gotilor in regiunile de pe malul stang al
tannurile Mani Negre si ale Mani Azov, zona in care se Dunarii, chiar in vecinatatea frontierei romane, pare sa fi
aflau orase prospere ca Olbia, Panticapaioni Tanais. De avut loc mai tarziu, abia in primele deccnii ale secolului
asemenea, pornind de aici au pus stapanire pe largi ten- al 1V-lea,probabil dupa pacea pu romanii din anul 323,
torii Ia este de Nipru, ajungand pans in bazinul Donetului cand ei devin federati. In sfarsit, inaintarea lor spre vest
Nordic. 0 a doua directic de inaintare importanta urmata doar pans in preajma fostului limes iransalutan ar putea
de timpuriu a fost spre sud ai sud-est, de-a lungul sugera eventual una din conditiile pacii impuse de
Nistrului ducand pe coasta de nord-vest a Mani Negre, romani, si anume aceea de a nu se aseza pe teritoriul fos-
acolo unde se afla orasul Tyras. lnaintand pc cele doua tci provincii romane de Ia nordul Dunarii. La fel trebuie
directii principale, dar si pc alto trasee de importanta cxplicata si patrunderea mai tarzie ai destul dc limitata a
secundara, gotii si-au asigurat dominatia asupra unor gotilor in Transilvania. (...)
regiuni vaste din estul Europei, ce se Intindeau din Evenimentele si imprejurarile not de Ia nordul
Volynia la nord pans la Dunarea Inferioara si Marea Dunarii de Jos au avut importance consecinte si pentru
Neagra Ia sud $i din bazinul Donetului Nordic Ia est pang viata economics. Regiuni intinse de ample, folosite ante-
in Transilvania la vest. Gotii vor controla cu autoritate rior mai mult pentru pasunatul turmelor, au inceput a fi
toate aceste regiuni pans la invazia hunilor (anul 375). folosite pe scary larga pentru agricultura. De asemenea,
(...) Primele confruntari cu romanii au avut loc la unitatea culturala remarcabila din spatiul culturii Santana
Inceputul domniei imparatului Gordian al Ill -lea (...). In de Mum Cerneahov, in care detaliile regionale totusi
242 ei ataca din nou Moesia i Thracia in tovarasia sar- nu lipsesc, atesta legaturi directe ai foarte stranse intre
matilor. (...) In primavara anului 250, concomitent cu un regiuni aflate Ia mare distanta intre ele, care sunt de expli-
atac al carpilor in Dacia si in Mocsia Superioara, foarte cat prin rolul jucat de goti 1u1 numai la formarea com-
probabil printr-o intelegere dinainte stability, gotii tree plexului cultural amintit, ci si pe tot parcursul dezvoltarii
din nou Dunarea. (...) Peste numai doi ani, in 253, gotii lui. Din acest punct de vedere, informatia arheologica nu
ataca din nou, dar sunt respinsi in regiunile lor din nordul feed deocamdata vrcun suport cat de cat convingator
Dunarii. (...) Unnatorul Mac gotic are loc in anii 257 pentru o diferentiere regionals, care sa poata sustine sep-
258 *i porneste de Ia Tyras. Expeditia se indreapta sprc ararea gotilor in vizigoli 5i ostrogoli,asa cum rezulta din
sud concomitent pe mare si pe uscat, find atacate orasele izvoarele scrise".
Histria, Tomis $i Anchialos. Traverseaza Bosforul 2. Ipotezele autorului sunt confirmate de
ocupa orasul C'hakhedon. Apoi se retrag pradand cercetarile stiintifice din ultimii 40 50 de ani sinteti-
Bithynia. In myna for au cazut Nicomedia, Niceea, Kios, zate in tratatul academic lstoria romanilor, vo1.11,
ilpamea si Prusa, primele doua fiind incendiate Ia Bucurcsti, 2001, pp.585 586: Dar facia de pamant con-
Intoarcere. Imparatul Valerian a venit in Cappadocia, dar trolata sau stapanita de romani, prin capetcle de pod
nu i-a putut opri, in annata sa izbucnind ciuma. La numai mcntinute de Aurelian si dc unnasii sal pe tarmul stang at
cativa ani, in 267, gotii fac o noun expeditie in Asia Mica, fluviului, a fost mutt largita prin recucerirea regiunilor din
cuceresc Heracleia Pontica, iar de acolo prada Bithynia, sudul Daciei de catre Constantin cel Mare: La marginea
Galatia si Cappadocia. In deceniul al saptelea al celui de nordica a campiei Olteniei 5i Munteniei s-a construit
al treilea secol, gotii au luat foarte multi captivi cretini, marele vat de pamant cu cant in fats, numit conventional

129
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

brazda lui Novae, cu scopul de a proteja teritoriile de romanitatii orientate a fost rupta de avari si slavi, acestia
es reanexate la imperiu. Pentru legatura mai stransa a din unna asezandu-se statornic ca si bulgarii in 679 in
sudului Daciei de imperiu, intre Sucidava i Descus s-a teritoriile romane din Peninsula Balcanica. data cu aces-
construit peste Dunare un pod de piatra si de lemn, inau- te evenimente incepe si viata romanitatii nord-dunarene o
gurat in 328, iar vechiul drum roman pe valea Oltului, noun etapd istorica, cc se va termina in secolele unna-
intre Sucidava i Romula a fost refacut. Tot de numele toare prin asimilarea slavilor".
primului imparat crestin se leagd construirea cetatii de la 3. Detalii despre gepizi in Istoria romdnifor,
Sucidava, eventual a fortificatiei de la Constantiniana vol.!!, Bucuresti, 2001, p.707 i unn.:"Precum se stie, in
Daphne (neidentificata, dar localizata ipotetic nu departe a doua jumatate a secolului al II-lea o parte din gotii sta-
de gura Argesului) 4i refacerea, pe acelasi loc, a castrului biliti in regiunea varsarii Vistulei in Marea Baltica, pe
lui Traian de Ia Drobeta,.reclaclit in tchnica epocii, dupl malul oriental at fluviului, au plecat spre sud i coborand
un plan nou, cu material scos din vechile constructii si din de-a lungul Niprului, au ajuns in regiunea pontica. Cei
zidurile de incinta. Pe malul nordic al Dunarii abunda ramasi pe tarmul Balticei s-au dezvoltat ca un grup dis-
unnele de tot felul, intre care numeroase caramizi on Ogle tinct cunoscut sub numele de gepizi. Aceasta denumire
cu tampila ale diferitelor unitati din armata Daciei derive din verbul giban (a da), avand aici semnificatia de
Ripensis. Aceste trupe, in caz de nevoie, puteau folosi $i ecei inzestrati, cei dotati, cei fericiii".
flota militara a Dunarii, care avea ca sedii principals 4. apud, Isioria romanilor, vol.11, p.370: in
Raliaria i geta, dispunand totodata $i de midi baze partile Pontului Stang se produce de timpuriu marea
navale pe cursul fluviului. Reanexarca Ia imperiu a tinu- epoca de evanghelizare, chiar din a doua jurnatate a sec-
turilor din sudul Daciei i construirea de fortificatii olului I p.Chr. In acest sens avem marturia scriitorului
aparate de unitati militare din armata Daciei Ripensis au crestin Tertulian: Caci in cine altul s-au increzut nea-
permis lui Constantin $i fiilor sai sa impuna o politica murile: partii i mezii... diferite neamuri din provinciilc
autoritard gotilor $i sarrnatilor-iazigi dc Ia nordul Dunarii Galliei si, regiunii britanilor, inaccesibile pentru romani,
Inferioare. Gotii au fost infranti, iar prin pacea din 332 dar supuse lui Christos; si cele ale sarmatilor, ale dacilor,
sunt adusi Ia ascultare $i constransi sail respecte obli- ale germanilor, ale scitilor si ale multor altor neamuri $i
gatiile defoederaii ai imperiului. In 334 vor fi invini, de ale multor insule.nectinoscute noun $i pe care abia putcm
asemenea, sarmatii Ihnigantes din Banat. Constantius at sa be numarain? In toate aceste locuri se rosteste numele
II-lea, in 358, va obtine si el o biruinta asupra sarmatilor lui Christos care a venit".
din Banat $i sesul Tisei. Situatia fiind consolidata, nea- 5. Ibidem, p.691: Patrunderea crestinismului in
murilc germanice din Dacia nu vor indrazni sa intreprinda spatiul sud-est european dominat de goti se datoreaza WA
actiuni militare contra imperiului. Abia pe timpul lui indoiala contactelor dintre populatia accstui teritoriu $i
Valens, gotii au profitat de luptele pentru tron si au atacat lumca romans, contacte ce au imbracat forme dintre cele
teritoriile si garnizoanele romane de la nordul Dunarii, iar mai variate. Intro cazurile importante care au dus la
imparatul, in urma dezastrului de Ia Adrianopol (anul crestinarea gotilor $i a celorlalte populatii din regiunile
378) i a invaziei hunice, a pierdut sudul Dunarii. De aici stapanite de ei trebuie considerate prezenta in numar mare
inainte pant la Justinian, imperiul va mai face doar mici a captivilor romani, intre care se aflau $i multi crestini,
cuceriri vremclnice Ia nordul Dunarii, ca rczultat al precum *i a misionarilor crestini. Fenomenul pare sa ia
razboaielor purtate cu succes schimbator intro imperiu $i amploare i sa evolueze rapid, ceea ce duce la ridicarea
neamurile germanice. (...) 0 noun revenire puternica a lui (Vila, misionar proeminent at noii religii printre gotii
stapanirii romano-bizantine la nord de Dunare are loc pe de la nordul Dunarii de Jos, Ia rangul de episcop (anul
timpul impdratului Justinian, care planuia sa recucereasca 341). In anul 348, Ulfila se stabileste cu un grup de
Dacia traiana. Dar sub Justinian au fost recucerite numai crestini la sudul fluviului, dar propovaduirea religiei
zone (imitate si anumite puncte pe tarmul nordic at crestine printre populatiile gotice de la nordul fluviului nu
Dunarii. Sesurile intinse ale Olteniei si ale Munteniei insa este abandonata. Martirajul unui alt misionar crestin,
au ramas in afara stapanirii romano-bizantine. Cele mai Sava Gotul, care in anul 372 a fost inecat in rAul Museos
bogate urme arheologice din epoca lui Justinian se intal- (Buzau) de persecutorii din randul aristocratiei gotice este
nese Ia Sucidava, unde cetatuia a fost refacutd $i in interi- o buns marturie in acest sens".
orul ei s-a construit o bazilica crestina. (...) Stapanirea 6. lbidem, pp.695 697: Manand pe alani
imperiului pe malul de nord al Dunarii a fost practic Inaintea for inglobandu-i in organizatia for rdzboinica,
lichidata pe timpul imparatului Tiberiu Mauriciu, in anii hunii zdrobesc formatiunea politica. i militara a ostro-
599 600, cand avarii i slavii au atacat si devastat gotilor at caror rege, batran de 110 ani, Ermanarie, care isi
cumplit regiunile din valea Dunarii si au distrus multe ia singur viata, si apar in anul 376 Ia Nistru, Ia granita de
cetati romano-bizantine, de Ia Singidunum pans in est a teritoriului dominat de vizigoti. (...) Dupa infran-
Dobrogea. Atunci a fost mistuita de un puternic incendiu, gerea ostrogotilor, vizigotii lui Athanaric incearca sa se
dupe care nu s-a mai refacut niciodatd, si cetatea apere la Nistru, unde era granita intre stapanirea vizigota
Sucidava. Astfel, apararea romans pe Dunarea lnferioara si cea ostrogota. Hunii insa, in ciuda masurilor de pre-
s-a prabusit Ia inceputul secolului at VII-lea, iar unitatea cautie luate de goti, care trimisera cercetai dincolo de

130
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Nistru spre a le supraveghca miscarile, trec Nistrul prin care au locuit si au prosperat 75 de ani teama de huni ii
vad intr-o noapte cu tuna (foarte probabil Ia Tiraspol- dorinta de jaf in imperiul roman deschis acum barbar-
Tighina) $i cad pe neasteptate peste oastea lui Athanaric ilor. Astfel, Athanaric este obligat in cele din urma sa
pe care o ataca $i o silesc sa se retragli in graba la caute refugiu, pentru sine $i pentru apropiatii sai, in
adapostulunor inaltimi pieptiw. (...) Cercetarile arheo- imperiu. In ianuarie 381, este primit cu mare cinste la
logice romfinesti au reusit sa identifice exact locurile in Constantinopol, unde moare dupa doua saptamani".
care s-au petrecut aceste evenimente importante pentru 7. Ibidem, p.697: Problema localizarii acelui
istoria Europei Intregi. S-a dovedit astfel ca refugiul Cauca land (Caucalandensis locus) in care s-au retras
gotilor a fost in Podivil Central Moldovenesc si ca vizigotii Iui Athanaric a fost $i este incA disputata. S-au
zidurile inalte construite in graba de goti si neterminate emis tot felul de ipoteze, printre care mai sustinute sunt
nu sunt altceva decat valuri de pamant ale anti urine se doua: cea care situeazA Caucalandul in Banat $i cea care
mai pAstreaza gi astazi pe marl distante Intre localitatile it cautA in Muntii Buzaului, eventual chiar inambele parti
Ploscuteni din valea Siretului ii Stoicani din cea a ale tor, deci 5i in sud-estul Transilvaniei. Cea mai proba-
Prutului. In felul acesta o indelungata ii incalcita disputa bila solutie este aceasta din urma, caci in sprijinul sau
stiintifica referitoare la localizarea momentelor hoard- vine intreaga situatie istorica 1i insasi localizarea luptelor
toare ale luptelor dintre huni 5i vizigoti, a fost rezolvata. dintre huni 5i vizigoti precum $i uncle fapte de ordin arhe-
Faptul ca hunii nu atacA noile pozitii vizigote se explica, ologic. Ipoteza localizArii Caucalandului in Banat se spri-
in primul rand, prin aceea ca puterea,slor nu era Inca Ia jinea mai ales pe imprejurarea ca acolo se gaseau sar-
acea data suficient de InchegatA. (...) In rastimpul astfel matii, despre care textul lui Ammianus spune ca au fost
obtinut se contureaza mai clar contradictiile interne din indepartati de vizigoti. Dar, din moment ce descoperirile
masa gotica qi cele rczultate din raporturile for cu ceic- arheologice au dovedit prezenta sarmatilor nomazi in
Ialtc populatii conlocuitoare. Conflictul dintrc grupul Muntenia $i Oltenia, ca $i la est de Carpati nu mai exists
pagan traditionalist, condus de Athanaric, $i cel proroman nici un motiv sa se admits o localizare in Banat, unde, de
avand in fruntc pe Frithigern, caruia i se alatura $i all con- astfel, descoperirile arheologice care sa sprijine o astfel de
dilator, Alaviv, izbucneve acum violent. Frithigern Ire- ipoteza Iipscsc sau sum extrem de rare. Podoabelc de
cuse nu demult la crestinismul arian $i se bucura, astfel, argint $ i de aur, cu caractcr gotic, dcscoperite mai demult
de sprijinul imparatului Valens. In fata pericolului hunic, Ia Periam, care an fost folosite ca argument, sunt, pe de o
pc care it stiau doar amanat $i nu eliminat, cetele goticc parte, dintr-o regiune de campie cats vremc
conduse de Frithigern $i Alaviv cer si obtin de in Valens C'aucalandul era muntos $i sigur mai tarzii decat perioa-
chiar in toamna anului 376, trecerea in imperiu. Fie ca tre- da in discutie. In schimb, in dealurilc BuzAului s-a gasit
cerea s-a flicut pe Ia Dinogelia, fie ca mai degraba pe Ia un monument arheologic care totdeauna a constituit unul
Durustorum, aceasta retragere a vizigotilor condusi de din cele mai de seams argumente in sprijinul plasarii
Frithigern din regiunile de la nordul Dunarii de Jos Caucalandului in aceste regiuni. Este vorba de nriarele
reprezinta o prima mare emigrare, cAreia ii vor urma tezaur de obiecte de aur descoperit, in 1837, la Pietroasa,
curand $i allele. Cifra de 200.000 de oameni, care I -ar fi cunoscut popular sub numele de Closca cu puii de aur, iar
urmat pe Frithigern, indicatA de un text, este desigur de unii invatati denumit Tezaurul lui Athanaric. (...)
exagerata. Ammianus spune numai ca nu au putut fi Tezaur at unui templu sau regal on ii una $i alta
numarati. De altfe, Inca din anul 377, profitand de spaima functia de rege coincizand cu aceea de mare preot el
$i dezordinea ce cuprinsesera garnizoanele romane de pe este considerat in mod cert ca apartinand gotilor prin
linia Dunarii, se strecoara dincolo de Dunare $i cete de inscriptia mutilata, dar Inca destul de dark scrijelitA se
taifali, de alani si chiar de huni, fie pentru prada, fie pen- pare in grabs pe unul dintre coliere. Se citeste clar
tru a se alatura maselor gotice conduse de Frithigern sau in scrierea runica, la inceputul cuvantului gutani (al
pcntru a intra in solda romanilor. Dinspre rasarit tree o gotilor), deci numele pe care si-I (Rideau insist gotii, la
parte dintre ostrogoti, sub conduce= principilor genitiv, iar la unna haiktg (slant, sacru). Restul se poate
Alatheus, SaJrax si Farnobius. Athanaric cu restul interprcta in asa fel, incat intreaga inscriptie sa insemne
vizigotilor ramasi in nordul Dunarii nu se poate decide so a gotilor proprictate sacra sunt. Oricum s-ar mai putca
treacA in imperiu. El incearca o ultima retransare in fata citi inscriptia, un lucru este !impede: ea a avut scopul de
pericolului hunic, retrAgandu-se cu cetele sale in locul a consacra, a sfinti tezaurul, a constitui o apt-are magico-
Cauca land, aparat de inaltimea padurilor $i religioasa a Iui, a-1 face intangibil. Literele runice etc
muntilor...gonind de aici pe sarmati. Este, ins5, ii acolo insele crau socotite sfinte $i nu se foloseau dead in scop
parasit de vizigotii sAi, pe care probabil Ii mina tot mai magico-religios nu pentru trebuinte profane.
mutt dtipa ce i-au pierdut stapanirea peste in tara in

131
www.dacoromanica.ro
Sterna Bassarabilor

www.dacoromanica.ro
PARTEA IV

EPOCA VIETII DE STAT LA URMASII


PROVINCIALILOR ROMANI DIN
TRANSDANUBIA SI DACIA
A. IN TRANSDANUBIA APUSEANA

I. Romaniile sau Vlablile din Carpati


II. Unirea Vlahiilor muntene sub sceptrul Basarabilor

M. Domnia voievodului Alexandru Basarab si intemeierea


mitropoliei Ungro-Vlahiei

B. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA
IV. Descalecarea principatului Moldovei
V. Starostia Sipenitului
VI. Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei

C. DACIILE
VII. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati
VIII. Transilvania si Banatul sub regii arpadieni
IX. Viata rominilor din Transilvania si Banat sub regii Ungariei

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

A. IN TRANSDANUBIA APUSEANA
Capitolul I

ROMANIILE SAU VLAHIILE DIN CARPATI


1. Continuitatea traditiilor politice romano-bizantine
2. Voievodatul lui Litovoi si Tara Severinului
3. Vlah la voievodului Seneslau
1. Continuitatea traditiilor politice Sub inalta protectie a imparatilor din
romano-bizantine Constantinopol, daco-romanii din Trans-
danubia s-au putut constitui sub barbari in
Poate ca nici intr-o alts parte a Europei judecii (judices, inlocuit mai tarziu, catre
nu s-a adeverit mai bine ca in Transdanubia si sfarsitul mileniului I, prin termenul slay kneaz)
Dada zicatoarea ea apa trece, iar pietrcle in vaile raurilor de munte si in locuri greu acce-
raman. In curs de mai bine de o mie dc ani sibile, unde traiau duper legile si obiceiurile for
s-au abatut asupra populatiei bastinase din mostenite de la roman!. Teritoriile acestea in
aceste tan valurile nenumaratelor semintii bar- care traiau in largul lor, romanii be numeau
bare, amenintand-o cu nimicirea etnica. Dar tori, latineste terrae. In constiinta for acestea
talazurile navalitorilor s-au potolit, apele s-au erau considerate ca parti dezlipite din tara cea
scurs si populatia indigena a ramas neclintita mare a romanilor, adica din Romania, cum se
in sediile ei strabune, ca si stancile de granit mai numea imperiul bizantin. Tarile for de din-
din masivele Carpatilor. coace de Dunare, din Carpati, nu erau deci
In toata epoca navalirilor barbare, decal midi Romanii sau Vlahii, cum le ziceau
provincial!! daco-romani au ramas la vetrele for strainii. In aceste Romanii s-a pastrat
strabune, si-au pastrat limba si legea moste- amintirea vechii Rome, iar autohtonii s-au
nite de la stramosii for firesti, bar prin asimi- numit romani. Nu este deci nici o mirare dada
larea si absorbirea elementelor slave migra- numele de romani s-a pastrat numai de latirtii
toare dadura cea mai stralucita dovada despre din Carpati, care ramasesera, precum s-a
puterea si vitalitatea for etnica. Ei n-au incetat vazut, sub suprematia imperiului roman de
nici o clips de a se considera romani sau vlahi, rasarit sau a Romaniei. La celelalte natiuni
cum li s-a mai zis mai tarziu si de a numi tam neolatine ca bunaoara la italieni, francezi,
for Romania, ca o parte care apartinuse impe- spanioli si portughezi, numele gentilic de
riului roman. In credinta aceasta, erau mereu romani a disparut, fiindca imperiul roman
intariti de imparatii bizantini, care nu in- occidental, adica. Romania din apus disparuse
cetasera de a afirma cu arma in mans drep- cu imparatul Romulus Augustus Inca la 476.
turile for de suprematie asupra Transdanubiei Amintirea acestor vechi Romanii sau
si Dade!. Legiunile romane, deopotriva cu Vlahii s-a pastrat pand astazi in numele
ostirile bizantine de mai tarziu, au dus cam- judetelor Romanati sau Vlasca. Ca eroi anonimi
panii sangeroase la Dunare si au fortat de ai acestor midi taxi romanesti sau vlahice erau
nenumarate on trecerea marelui fluviu pentru considerati legendarii Roman si Vlahata de care
a impune semintiilor barbare, ce navalisera face mentiune cronica anonima intitulata:
asupra provincialilor daco-romani, respectul Povestire pe scurt despre domnia Moldovei de
cuvenit. In capeteniile barbare de la Dunare si cand s-a inceput tara rnoldoveneasca.-. Aceeasi
din Carpati, bizantinii nu vedeau decat regi apropiere a numelor Roman si Vlahata o gasim
clientelari ai Romaniei, castigati pentru politica si in Cantecul Nibelungilor in care se spune ca la
ei si obligati la servicli militare in schimbul nunta. lui Etzel cu frumoasa Krirnhilda vor vent
unor stipendii anuale. Mid incercari de sa participe, intre multi alti principi strain!, si
recucerire a Transdanubiei si Dade! si de ducele Ramuno din Tara Vlahilor - Rcununo
realipire a acestor provincii la Romania n-au Herzoge uzdr Walchenland. In scrisoarea sa din
lipsit din zilele imparatului Constantin cel 1345, papa Clementie al V-lea arata ea in Dada
Mare pans in cele ale imparatului Manuel transilvaneana si in Transdanubia munteana
Comnenul. traiau multi olachi roman!.

134
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Dupes actele cunoscute pans in prezent, 2. Voievodatul lui Litovoi si Tara


cea mai veche mentiune documentary despre Severinului
Tara Vlahilor - terra Blaccorum - o gasim in
privilegiul acordat ordinului teutonic de regelc Pe la inceputul secolului al XIII-lea,
Andrei at II-lea al Ungariel din anul 1211. cand atacurile cumanilor pi ale bulgarilor se
Regele incredinta cavalerilor Tara Barsei, care intetira mereu, s-a simtit nevoia unei aparari
era vecina cu Tara Vlahilor, prin care aceptia mai active a granitelor de rasarit ale Banatului
puteau trece Para a plati vama - quod multum timisan. In scopul acesta regele Andrei al II-lea
tributum debeant persolvere, cum transierint per (1205 - 1235) care isi insusise titlul de rege al
terrain Blaccorum. Mentiunea aceasta se aunaniei, dezlantui o ofensiva foarte puternica
mentine si cu ocazia innoirii privilegiului din contra cumanilor, chemand in ajutor ordinul
anul 1222. Localizarea pe teren a Tarii Vlahice teutonic caruia ii cedase Tara Barsei. Atacul
intampind oarecari dificultati. Ea era vecina si contra cumanilor porni concomitent din Tara
cu Tara Secuilor,2 ceea ce indica ca ea trebuia rsei pi din Dada tirnisarui de la Orsova prin
sa se extinda pi la sud de Tara Barsei pentru a Portile de Fier. Primul punct de reazem ocupat
se putea invecina cu Tara Secuilor din rasarit. de unguri in Dada Olteartd era Severinul, care,
De aceea, credein ca terra Blaccorum din privi- prin situatia sa dominants la iepirea Dunarii
legiul de la 1211 trebule cautata dincoace de din Cazane, avea o mare importanta strategica
Carpati, in Transdanubia. in vedere operatiilor militare contra cumanilor.
Pentru localizarea aceasta militcaza De aceea, regele se grabs sa organizeze acolo o
cloud marturii narative, una cuprinsa in croni- marcd de granites sau banat, incredintand
ca islandeza a lui Snorri Sturleson de la apararea ei credinciosului sau Luca. care la
inceputul secolului al XIII-lea si alta inregis- 1231 aparc in marturiile timpului ca ban al
trata in cronica persana a lui Fazel-el-Raschid Severinului - Luca Bano de Sevrei.
de la inceputul secolului al XIV -lea. La acestea Numele localitatii pare sa stea in lega-
se adauga si versurile din epopeea Nibelurugilor, tura cu numele imparatului Septimius Sevens
care s-a inchegat dupes cum se stie, in cursul (192 - 201) car;:; ridicase Drobeta la rangul de
secolului al XII-lea, din diverse cantecc de vile- colonic si construise acolo asa numitul castru
jie germane. severian - castra Severiana. Infmrcarea de a
Islandezul Sturleson aminteste despre deriva toponimicul Severin din slavonescul
campania imparatului Alexie Comnenul in sever - nordic, de unde romanescul seavar -
Blakumannalculd unde se gasesc pi pecenegi. vantul de miazanoapte, nu pare intemeiata,
Termenul de Bleslaurtannaland nu este decat intrucat pentru semintiile slavone din Dacia,
traducerea germana a termenului Terra Severinul venea la sud si nicidecum la nord de
Blaccorum, adica Tara Vlahilor, care pe nedrept apezarile lor. Nici de un cap de pod bulgar la
a fost identificata cu Romania bizantina. nordul Dunarii nu poate fi vorba, fiindca
Campania a avut loc la sfarsitul secolului al XI- cetatea medievala a Severinului n-a fost cladita
lea. Cronica persarui arata ca. la 1240 hanul de bulgari, ci de Cavalerii loaniti.
tatarilor Budzek, pornind din Dacia transil- Urmasul regelui Andrei, flul sau Bela al
vaneana, trecu muntii in Cara Ou lag, adica in lV-lea, incerca sa extinda suprematia sa
Vlahia-Neagrei, cad tatarii ca si turdi numeau asupra hinterlandului oltean si sa aduca sub
pe vlahi, Iflak. In fruntea Vlahiei Negre se gasea ascultarea sa si pe voievozii si pe cnejii roman!
ducele Mischeslav, care se impotrivise tatarilor, de dincoace Si de dincolo de Olt. Acestia erau
Hind infrant. Litovoi si Seneslau si cnejii loan pi Farcas pe
Versurile din Cantecul Nibelungilor care, supunandu-i autoritatii sale, ii sill sa
amintesc de Wlachenland, adica Tara Vlahilor. plateasca cuvenitul tribut de vasalitate. Tara
Conjugand deci marturia documentary din stapanita de aceste cdpetenii autohtone ca pi de
1211 cu cele narative din sursa islandeza, per- inaintasii lor, regele o numi Tara Severinului -
sand si germana cu privire la Terra Blaccorum, terra de Zeurino. Regiunea aceasta era locuita
Blakumennland, Cara-Oulag si Wlachenland, de numeroase semintii - multitudo gentium - pe
ajungem la concluzia ca cel mai tarziu in se- care, la 1237, papa Grigore al X1-lea dorea sa be
colul al X-lea romanii sau vlahii din Banat si din castige pentru biserica catolica trimitand - in
Transdanubia ajunsera sa se emancipeze de terra Ceurin - calugari predicatori din ordinul
barbari si sa-si organizeze ducatele sau lank dominicanilor pentru a predica multimii crezul
lor proprii, adica mici Romanii sau Vtahii, ale catolic. In anul urmator, regele Bela arata
caror intemeietori gasira personificarea lor in curies papale ca Tara Severinului, find numai
figurile legendare ale fratilor Roman pi Vlahata. de curand cuprinsa de el, nu apartinea insa

135
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

nici unei dioceze existente. La 1246, se cumanilor a caror suprematie ajungea pana la
aminteste chiar de un episcop al Severinului - poalele Carpatilor.
episcopus Zeurinensis, cu numele Grigore, ale Iar cand inversunarea atacurilor
carui tendinte intampinara serioase dificultati. cumane si bulgare devenise si mai apriga,
Populatia romaneasca apartinea bi- regele Ungariei se vazu nevoit sa recurga la
sedcii ortodoxe, iar elm-jell primeau din ajutorul Cavalerilor Ioaniti, pe care la 1247 ii
vechime hirotonia canonica de la mitropolia din chema la Dunare, urrnand pilda parintelui sau
Ohrida. Romani' severineni aveau bisericile, Andrei al II-lea, care la 1211 chemase in ajutor
schiturile si manastirile tor; ei ajunsera la o ordinul teutonic, oferindu-i Tara Ba" rsei. Astfel
viata culturala, economics si sociala destul de be oferi regele Bela al IV-lea prin hrisovul din
inaintata. 1247 "toatd Tara. Severinului cu muntii aferenti
Tezaurul de monede medievale si cu toate dependintele impreuna cu cnezatele
descoperite de curand la Craiova cuprinde lui loan si Farcas pang la rain Olt" - totam ter
pfenigi de argint de la arhiepiscopii de Salzburg ram de Zeurino cum Alpibus ad ipsum pertinen-
din anii 1147 - 1246, de la ducele Bernard al II- tibus et alliis attinentibus partes cum cnezatis
lea al Carintiei, precum si de la alti potentati Ioannis et Fracasi usque ad fluviwn Olth.
apuseni din acea epoca. Prezenta acestor mo- Hrisovul regal din 2 iulie 1247, care la
nede in Tara Severinului denota ca populatia 1251 primi si cofirmarea papei Inochentie al IV-
local& din acea vreme intretinea raporturi co- lea, cuprinde, pe langa indicatiile geografice, si
merciale nu numai cu t;3.- ile vecine, ci si cu alte pretioase informatii politice asupra adminis-
tan mai indepartate. De asemenea, se produ- tratiei din Tara Severinului. Din cuprinsul lui
sese acolo de mult diferentierea in close sociale. vedem ca autoritatea banului de Severin nu se
Pe langa nobili - maiores terrae - traiau acolo extindea decat asupra regiunii de la Dunare,
sateni-rustici - din agricultura, pescuit si caci hinterlandul de la deal si de la munte se
cresterea vitelor. In 1240, ban de Severin era gasea sub stapanirea voievodului roman Litovoi
Os/u, care ar putea fi identificat cu faimosul si a cnejilor loan si Farcas. Dupa capetenia sa,
Bezerembam al cronicii persane a lui Fazel ducatul lui Litovoi s-a numit Tara Litovoi -
Ullah-Raschid Cronica aceasta spune ca la terra Lituoy; in redactia papal& a hrisovului s-a
1241 o hoards tatareasca patrunse in Tara scris din greseala "terra Litua" in loc de "terra
Severinului - Terra d'Ilaote - unde infranse Lituoy". haporturile politice ale ducelui Litovoi
rezistenta hanului de Severin - Bezerembam - si ale cnjeilor loan si Farcas fats de regele
deschizandu-si drumul spre Dunare. Ungariei erau deosebite. Regele Bela al IV-lea
ldentificarea lui Bezerembam cu Basaraba-ban, incredinta ioanitilor Tara Severinului impreuna
cum s-a incercat, este lipsita de once temei cu cnezatele lui loan si Farcas - cum kenezati-
istoric. bus loanni et Farcasii, excepta insa tara voievo-
Granitele de rasarit ale banatului de dului Litovoi, pe care o lass romemilor sa o
Severin le cunoastem din bula de aur a regelui stapaneasca ca mai inainte - excepta terra
Bela al IV-lea din 1 iunie 1247. Ele ajungeau Lytuoy vaivodae, quam Olachis relinquimus,
pana la Olt - usque ad fluvium Olth. Bula de prout idem hactenus tennerunt. Astfel, Litovoi
aur - aurea bulla - sau hristovul regal arata ea apare ca vasal supus regelui. Jumatate din
Cara de Severin - terra de Zeurino - cuprindca toate veniturile, foloasele si slujbele din Tara
muntii si toate celelalte dependinte - cwn Severinului si be rezerva regele pentru sine si
Alpibus ad ipsam terrain pertinentibus et aliis numai a doua jumatate o ingadui ordinului.
attinentis omnibus. Intre aceste atinente se Veniturile din Tara Hategului si be rezerva
gasea si tara Hategului - terra Harzog - deci un regele toate pentru sine, o indicatie ca aceasta
vast teritoriu care cuprindea judetul Severin, o tara se gasea in stransa legatura cu regatul
parte din judetul Hunedoara cu Tara Hategului ungar. Interesant este faptul ca si tara voievo-
si Oltenia intreaga cu cele cinci judete ale ei. dului Litovoi apare sub denumirea de cnezat -
Apararea unui teritoriu asa de intins impunea terra kenezatus Lytuy vaivodae - ceea ce lass
populatiei indigene obligati' militare foarte sa inteleaga ca si voievodatul s-a dezvoltat
grele. In scopul acesta, voievozii si cnejii seve- dintr-un cnezat, adica dintr-o judetie.
rineni aveau la indemana for o puternica orga- Hrisovul nu ne da nici o indicatie cu
nizatie militara, un adevarat aparat belic - privire la centrele administrative ale celor patru
apparatus bellicus -, la care regele Bela al IV- formatiuni politice din Tara Severinului.
lea facea mereu ape' in luptele sale contra bar- Nu putem sti unde isi aveau resedintele
barilor navalitori, dar mai ales impotriva for voievodul Litovoi si cnejii loan si Farcas.

136
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Totusi, se pare ca voievodatele lui Litovoi se Sapaturile recente ce s-au facut in E;ra-
gaseau in Gorj, cnezatul lui loan in Do lj car eel dina publics de la Turnu Severin au scos la
al lui Parcas in Valcea. Centrul administrativ al iveala ruinele cetatii medievale care fusese con-
Tarii Hategului se gasea de buns seams in struitA din materialul constructiilor antice, dar
localitatea Hateg, care in felul acesta se prezin- si din material brut adus din regiunea start-
ta ca una din cele mai vechi localitati, de care coasa a Cazanelor. S-au descoperit ruinele
face mentiune istoria in acele part!. 0 alts unei capele crestine zidita cu material roman
localitate amintita in privilegiul ioanitilor este din caramida si piatra, precum si turnul cetatii
Celeiul, vechea Sucidava, asezat pe Dunare, construit in trei etaje din piatra brutes de rau si
mai sus de gura Oltului, unde inflorea pescui- de stances, legate cu var si nisip. Cetatea era
tul. Mai putin probabila pare identificarea cu inchisa intr-o dubla incinta de ziduri. Dupes
localitatea Celei de pe paraul Procruia, ce se vechiul turn noua asezare s-a numit Turnu-
varsa in Tismana, un afluent al Jiului, intrucat Severin. Intre daramaturile vechil cetati s-au
intr-un pardias de la poalele Retezatului nu se descoperit tevi de push, bulgari de bronz; land
puteau dezvolta pescadile - piscationes pisci- de fier, foi de arc, cute si diferite franturi de
nae - mentionate in hrisovul regal. arme si echipament, ghiulele de piatra,
Populatia Tarn Severinului cu cnezatele topoare, pinteni, potcoave, piroane etc.
sale, impreund cu Tara Hategului, era cea mai Absenta pieselor de arta dovedeste ca cetatea
veche organizatie politica romaneasca cu era lipsita de once lux si podoaba feudala si ca
judecii ei, cu peitura conducettoare - maiores ter- ea servea exclusiv scopurilor militare.
rae - cu satenii si agricultorii si cu pacurarii, cu Constructia cetatii se datoreste, dupes toata
bisericile for construite din lemn si piatra si cu probabilitatea, cavalerilor ioaniti, pe care regele
indraznetii ei cdrdusi, care transportau sarea ii infatisa papei ca pe adevaratii constructori ai
din partile Daciei transilvanene la Dunare, cetatilor de la Dunare si cum Tara Severinului
fiindca zacamintele de sare de la Ocnele Mari fusese cedata ioanitilor, era firesc ca ei sa fl
erau Inca neexploatate in acea vreme. construit cetatea Severinului.
Monedele care circulau in Tara La 1260, ban de Severin era Mikud,
Severinului erau fares indoiala denarii, care se care participa la batalia de la Kroissenbrunn
bateau pc timpul arpadienilor in Banat - (iulie 1260) contra regelui Bohemiei, Pzemysl
banates denarii - sau simplu "banates", pc care Ottokar. Banul Mikud fu rasplatit de rege pen-
localnicii ii numeau in limba for simplu ban!. In tru bravura sa cu trei mosii in banatul sau. Din
privilegiul comercial din 1383, acordat brasove- raportul regelui Ottokar catre papa asupra
nilor, taxele vamale erau fixate in ban!, ceea ce acestei bateau, afrthn ca intre combatanti se
dovedeste ca asemenea ban! au conti-nuat sa gaseau si multi roman!. Acestia erau ulahii de
fie batuti si in partea Banatului incorporate suo steagurile banului Mikud, care completau
Tani Romanesti. contingentele cnejilor roman! din Tara
La 1248, papa indemna pe Rembald, Severinului. Nu este insa exclus ca la aceastA
maestrul Ordinului Ioanitilor, sa dea curs invi- batalie sa fi luat parte si voievozi si cneji din
tatiei regelui Bela si sa vines in ajutorul Maramures, a caror combativitate sI vitejie
Ungariei. S-a crezut multa vreme ca actul regal erau bine cunoscute.
pentru cesiunea Teirii Severinului catre Ordinul Urmasul lui Mikud in bania Severinului
loanitilor ar fl ramas liters moarta si ca membrii ajunse maestrul Laurentius. La 1264, regele
acestui ordin n-ar fl dat urmare invitatiel rasplati senriciile banului Laurentius care se
regale. Impotriva acestei pared se ridica o mar- distinsese in lupta contra bulgarilor ce navali-
tune directs a regelui Bela, care la 1254 aduce sera in banatul de Severin al-I devastasera in
la cunostinta papei Inocentiu ca ioanitii lung si-n lat - banatum de Zeurino hostiliter
dadusera urmare chemarii sale. devastassent. Banul Laurentius, ajutat de cne-
"Pe unit dintre acesti frati - zice regele jii olteni, ii batu si-i alunga peste Dunare,
i-am asezat in millocul regatului pentru luandu-le prada si facAnd multi prizonieri din-
apdrarea castrelor ce facem sa i le zideascd de-a tre ei, pe care-i spanzura pe malul Dunarii in
lungul Duneirii, la care lucru neamul nostru nu vazul tuturor. De altfel, lupta pentru supre-
este obisnuit - gens nostra ad hoc editerit insul- matia politica asupra Tariff Severinului, dintre
ts cad asa au chibzuit ai nostri in repetate bulgari si unguri, izbucnise cu mult inainte,
nduri ca este o sigurantd pentru not si pentru precum arata cronica notarului anonim al
toatei Europa ca Dundrea set fie inteiritcl cu regelui Bela al IV-lea.
fortarete - ut Danubius fortaleciis muniretur". Instalarea ungurilor in Banatul de

137
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Severin si chemarea cavalerilor ioaniti in ajutor pentru libertatea si neatarnarea mosses stra-
cu ingaduinta papei arata ca. regele Bela al IV- mosesti. Dupe infrangerea lui Litovoi, Tara
lea reusise sa -si impuna suprematia asupra Hategului se desprinse de Tara Severinului pen-
Tadi Severinului. Cu toate acestea, luptele cu tru a fi constituita intr-un comitat aparte, in
bulgarii continuara sub banii Ugrinus, fruntea ca'ruia, in 1276, statea Petru, comitele
Alexandru si Pariah. La 1270, regele Stefan at Hategului. Amintirea voievodului Barbat se
V -lea (1270 - 1272) arata ca ginerele sau, tarul nastreaza, precum se crede, in numele raului
Suetislau at Bulgariei devastase Tara Barbat.
Severinului - terra nostrum de Zeurino mise- In anumite acte din 1233 si 1265 se
rabilite devastasset. Pentru apararea Tarn face mentiune de "Tara nurnitei Louistea de la
Severinului regele fu nevoit sa poarte cinci apa Lotrului care se varsd in OW. Dar cum
razboaie cu bulgarii pentru a pune stavila actul din 1311, care aminteste si de actele
necontenitelor for agresiuni. In luptele acestea anterioare, s-a dovedit un fals, cade de la sine
se distinse banul Paulus. tot ce s-a sustinut in legatura cu aceasta tara.3
Angajarea ungurilor in luptele grele cu
bulgarii dadu prilej voievodului Litovoi de a
ingloba in tinutul sau cnezatele lui loan si 3. Vlahia voievodului Seneslau
Farcas, impreuna cu Tara Hategului, care
depindea direct de regele Ungariei si de a Cea mai veche mentiune documentary
cuprinde si vaste teritorii din Banatul cu privire la tara lui Seneslau, voievodul
Severinului, pans sub zidurile cetatii ridicatc vlahilor - terra Szeneslai Vaiuodae Olachorum -
de ioaniti. Aceste ocupari teritoriale erau pri- o desprindem din bula de our a regelui Bela at
vite de regele Ladislau at IV-lea (1272 - 1290) IV-lea din 2 iunie 1247, confirmata in 1250 si
drept uzurpari si de aceea el incerca mai intai de papa Inochentie al IV-lea. Prin hrisovul
pe cale pasnica sa determine pe Litovoi la acesta, regele incredinta ordinului ioanitilor
restituirea lor. Dar vazand ca avertismentele toata Cumania de la Olt si Alpii Transilvaniei,
sale - nullis admonistationibus nu 1-au indu- afara de tara lui Seneslau, voievodul vlahilor,
plecat pe Litovoi sa renunte la teritoriile ocu- pe care o lass acestora ca sa o stapaneasca ca
pate - aliquam partem ultra Alpes existentem si pane acum - totam Cumaniam, excepta terra
pro se occuparet, atunci regele insarcina in Szeneslai Vaiuoda Olachorum, quam eidem
1279 pe magistratul Gheorghe cu organizarea reliquimus prout iidem hactenus tennerunt.
unei expeditii de pedeapsa. Concesiuna teritoriala fats de cavalerii ospita-
In fata primejdiei, Litovoi concentra in lied se facu pe termen de 25 de an!. In tot tim-
graba aparatul sau "belie" si porni cu barba tie pul acesta cavalerii urmau sa incaseze din
in calea navalitorului regal, insotit de fratii sai Cumania toate veniturile i foloasele, din
una cum fratibus suis. Bata lia s-a dat de voievodatul lui Seneslau insa numai jumatate
ainbele parti cu mare inversunare - cum din acestea; cealalta jumatate ramanand sa se
surnmo opere pugnando - si s-a terminat cu incaseze pe socoteala regelui. In Cumania,
infrangerea rezistentei romanilor. Litouoi isi ordinul primi ingaduinta de a ridica cetdti sau
gasl moartca pc campul de lupta, iar fratele burguri si de a atrage colonisti, dandu-si grija
sau Bdrbat cazu in captivitate - interfecit ipsu si silinta sa populeze tara. Era oprit insa cava-
et fratrem suum nomine Barbath captivabit et lerilor sa primeasca fard autorizatie speciala
nobis adduxit. In continuare, regele arata in din partea regelui sdteni - rustici - din Dada
raportul sau ca pentru eliberarea lui Barbat Transilvaneana de once conditie si natiune ar
must sa stoarca o sums considerabila de bani fl acestia.
- non modicam quantitatem preccuniae fecimus Din cuprinsul acestui pretios hrisov
exlorgnere - restaurand astfel tributul sau in rezulta deci ca voievodatul lui Seneslau4
acele parti - tributum nostrum in partibus eis- cuprindea vasta regiune munteana de la
dem nobis fuit restauratum. Magi strul rasarit de Olt si de la sud de Carpati. care era
Gheorghe. invingatorul lui Litovoi, arata ca strabatuta." de Arge*. Spre miazAzi Tara Vlahilor
izbutise sa-1 prinda pe Barbat cu ajutorul sau Tara Roma!" leascd se extindea pana. la
cornitelui Petru. Astfel, se lichida incercarea Dunare, iar la rasarit granita era miscatoare,
romanilor de a-si afirma drepturile de ajungand cu timpul pans la raurile Ialomita,
stapanire asupra intregii Tari a Severinului. Buzau, Milcov si Siret. Capitala voievodatului
Litovoi inaugureaza in felul acesta eroic seria se gasea probabil la Campulung sau la Arges.
voievozilor roman! morti pe campul de onoare Campulung este mentionat la 1300, iar "cas-

138
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

trul" Argewlui la 1330. Asezarea geografica a Transdanubia nu erau Inca exploatate, cad in
voievodatului lui Seneslau ingaduie identifi- documentul din 1247 se pomeneste de trans-
carea lui Terra Blaccorum din 1211, cu Vlahia porturi de sare din Dada transilvaneana spre
Neagrd - Cara Ou lag - din 1240, cu Cumania, Bulgaria si Grecia. In marturiile tim-
Blalcumannland a cronicii si Wlachenland din pului nu mai gasim nici o mentiune despre
epopeea Nibelungilor. Este probabila si luptele si zbuciumarile voievodului Seneslau
apropierea dintre principii Micherslav si pentru largirea granitelor voievodatului sau.
Seneslau si se poate ca sub aceste doua nume Nu incape insa nici o indoiala ca asemenea
sa se ascunda una si aceea*ipersoana istorica. lupte si frarnantar' vor fi avut loc, astfel ca
Din faptul ca regele Bela isi rezerva marea opera istorica de a curati Transdanubia
jumatate din veniturile si foloasele din voievo- de cumani si tatari i de a o castiga pentru cul-
datul lui Seneslau rezulta ca acesta se gasea in tura i civilizatia cresting ramasese rezervata
raport de vasalitate fats de regele Ungariei. Se voievozilor din Tara Romaneasca sau Vlahia.
vede ca dupa restaurarea taratului bulgar la Nu cunoastem anul cand a murit Seneslau.
Dunare suprematia bizantina asupra Trans- Urmasul sau a fost dupa toata probabilitatea
danubiei, numita si Cumania, trecuse asupra Tihomir sau Tugomir - Thocomerius, pe care o
regelui Ungariei, cad nu degeaba isi asumase bula papala din 1332 it arata ca tats al
regele Bela, la 1233, Utlul de rege at Cumaniei. principelui Ion Basarab.
Din contextul privilegiului acordat ioanitilor se Cronica rimata a lui Ottokar din Stiria
vede Ca voievodatul lui Seneslau din Muntenia, arata ca. principele Otto de Bavaria, nefericitul
ca si voievodatul lui Litovoi din Oltenia aveau o candidat la tronul Ungariei, ajuns vacant in
indelungata dezvoltare politica in urma lor, urma stingerii dinastiei Arpazilor (1301), fu-
caci altfel nu ar fi putut fi vorba de forta sese lust prizonier de catre adversarii sai, in
armata a voievozilor vlahi cu care erau datori frunte cu voievodul Daciei transilvanene,
sa sara in ajutorul cavalerilor in apararea tarii Ladislav Apor si incredintat spre paza voievo-
- quod memorati vlahi ad defensionen terrae et dului vlahilor la 1307. Cronica arata ca. pre-
ad iniurias propulecuidas quae ad extraneis tendentul Otton fusese escortat dincolo de
inferentur cum aparatu bellico asistere. padure - hin caber den Wald - si dat in puterea
Vechimea evolutiei politice rezulta pi din faptul romanilor - den Walachen in it gewalt.
ca in voievodatele romane0 se produ-sese de Precizarea "peste padure" insemna "peste
multa vreme diferentierea sociala. Voievodul munti", adica in Tara Romaneascd.
era inconjurat de mai marii tarii - majores ter- In continuare, cronica aminte$e ca
rae - care se ridicasera prin meritele for per- indata dupa aceea voievodul Tad! Romanesti
sonale deasupra multimii satenilor - rustici - cazuse bolnav, ceea ce fu interpretat de supu0
care constituiau temelia tarii. Inca din sai ca o pedeapsa cereasca pentru fapta sa
vechime, patura boiereasca se diferentiase de nedreapta de a tine in inchisoare un principe
paturile largi ale romanilor sau mosnenilor, care nevinovat. De aceea, la cererea acestora,
impreuna constituise populatia autohtona a principele Otton fu pus in libertate, astfel ca,
4v ii, ce prinse in urma unui indelungat proces dupd un an, el se putu intoarce teafar in patria
de asimilare a elementelor slavone sau scheice
un puternic suport etnic. Viata bisericeasca sa. Din nefericire insa, cronica nu ne mai arata
avea si ea o indelungata evolutie. In hrisov se si numele voievodului roman, din care cauza
face mentiune de biserici construite si in con- nu putem sti daca acesta era Tugomir, sau fiul
structie - ecclesiae constructe et construendae. sau Basarab. In once caz, insa, putem deduce
Viata economics depasise de mult greutatile din intar' nplarea aceasta ca ducele romanilor se
primelor inceputuri. Agricultura, piscicultura bucura de mare autoritate in ochii contempo-
si moraritul erau in floare. Intre impozitele ce ranilor, daca i s-a putut incredinta o misiune
se percepeau era si impozitul pentru pawni, asa de importanta si delicata totodata, adica
ceea ce presupune o grija deosebita pentru aceea de a primi la sine pe nefericitul pre-
pastorit si pentru cresterea vitelor. Se pare ca tendent la tronul Ungariei si de a-I tine in
in vremea aceea ocnele de sare din inchisoare.

139
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul II

UNIREA VLAHIILOR MUNTENE SUB SCEPTRUL BASARABILOR

1. Sistemul feudal din Vlahiile muntene


2. Voievodul Basaraba, Domn a toata Tara Romiineasca si legenda descalecatului din
Amiss si Fagaras
3. inasprirea relatiilor cu Ungaria si batitlia de la Posada
4. Extinderea granitelor muntene asupra partilor tataristi si organizarea interns
5. Ostirea si dregatoriile
6. Cancelaria domneasca si limba ei oficiala
7. Sterna Tariff Rominesti si insemnele domniei
8. Judetele, targurile si satele
9. Ctitoriile voievodului Basaraba si sfarsitul glorioasei sale domnii

Sistemul feudal din apus patrunsese in


1. Sistemul feudal din Vlahiile muntene sud-estul Europei prin crearea irnperiului latin5
din Constantinopol si a regatului de Salonic de
Din constatdrile de mai sus rezultd ca. catre conducatorii Cruciadei a IV-a (1204) si de
pe la anul 1300, romanii din Transdanubia acolo acest sistem politic isi deschisese drumul
munteand erau constituiti politiceste in in Bulgaria, in Serbia si in Ungaria medievald,
numeroase nuclee politice cu cneji si voievozi unde se dezvoltd foarte repede sub ocrotirea
in frunte, dintre care cele cunoscute erau Arpadienilor cu inclinatii pronuntate spre insti-
cnezatele 1W loan sf Farcas si voievodatele lui tutfile politice din apus. Sistemul feudal fu
Litovoi si Seneslau de pe ambele maluri ale intdrit in Ungaria sub regii angevini, a cdror
Oltului. Mai erau de bund seams Inca si alte domnie se intemeia in Ungaria, ca si in Franta
"tad romdnesti" sau Vlahii, dar numele cape- si Neapole pe sistemul feudal. Nici voievozii
teniilor lor nu be gasim insemnate in marturfile roman! din Transdanubia nu se puturd sus-
timpului. Formatiunile acestea politice aveau trage acestui sistem politic dominant in Wile
la sfarsitul sccolului al XIII-lea o indelungatd din vecindtatea lor. De altfel, pentru Domnul
performanta istorica, precum arata organi- unei tart mai mid era o necesitate si o asigu-
zarea lor milliard cu ostiri nationale pentru rare de a fi vasalul unui rege sau imparat mai
apararea tar!! si infruntarea nedreptdtilor, cu o puternic. Raporturile de vasalitate din vremea
class conducatoare desprinsd din masele largi aceea inlocuiau diversele pacte de amicitie si
ale populatiei rurale autohtone si cu o veche de neagresiune din timpurile noastre. Vasalul
organizatie bisericeascd, avand Inca. in 1247 avea fireste anumite indatoriri fata de seniorul
biserici cladite si altele in constructie. sau suzeranul sau care se concretizau in con-
Locuitorii munceau ogoarele si-si macinau cursul militar in caz de rdzboi sau in plata
grail in mod: ei se indeletniceau cu pdstoritul unui tribut, camuflat uncoil sub forma mai
si cu pescuitul in baltile Dundrii si in iazurile benigna de daruri obligatorii mai mult sau mai
din interior. Ei faceau transporturile de mar- putin jignitoare.
furl si indeosebi de sane, de care duceau mare Astfel, am putut vedea ca voievozi!
nevoie populatiile de dincolo de Dundre. Prin Litovoi si Seneslau datorau regelui Ungariei un
contributiile lor, ei puneau la indemand cne- tribut anual din veniturile, foloasele si slujbele
jilor si voievozilor mijloacele materiale necesare tarilor lor. Si chiar Ordinul Ioanitilor, la care
pentru intretinerea ostirii si plata tributului regele Bela facuse apel pentru a-1 ajuta in lupta
catre puterea suzerand, care mai inainte erau contra cumanilor si tatarilor, trebuia sa intre
impdratii bizantini, far mai apoi regii Ungariei, intr-un anumit raport de vasalitate fata de
care se substituiserd celor din secolul al XIII- suzeranul care it chemase in Tara Severin.ului.
lea, insusindu-si titlul de regi ai Cumaniei, Fireste ca raporturile de vasalitate, ca de altfel
adica ai Transdanubiet

140
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

toate conventiile si pactele intre tars pi state nu rezultatul final al acestei marete opere de con-
aveau o durata vepnica: ele se acomodau tim- solidare politics a tuturor romanilor din Tara
pului si imprejurarilor politice. Fats de un se- Severinului si Transdanubia munteana. Ea a
nior puternic, vasalul era silit sa adopte o ati- putut fi realizata fie pe cale pasnica prin
tudine de supunere si ascultare. Dar indata ce supunerea de bunavoie sub sceptrul lui
puterea seniorului sau a suzeranului era in Basaraba, care se dovedise cel mai puternic
descrestere sau in decadenta, vasalul se ridica conducator roman, fie prin infrangerea pe cam-
cu indarjire contra lui, cautand sa-pi sporeasca pul de lupta. Dar, oricare vor fi fost mijloacele
drepturile si sa-pi largeasca hotarele tariff. intrebuintate de Basaraba, ramane fapt istoric
Voievodul Litovoi se folosi de lipsa de expe- bine constatat ca el a fost inteme-ietorul
rienta a tandrului rege Ladislau pentru a voievodatului toata Tara Romaneasca.
smulge cnezatele romanesti de sub autoritatea Ca Basaraba, si nu altul, a fost cre-
regelui pi a le supune stapanirii sale. Dar atorul acestei opere politice rezultata pi din
Litouoi find infrant, urmasul sau Barbat trebui faptul ca tara astfel manta s-a numit dupe
sa renunte la cuceririle facute, care in ochii dansul Tara ltd Basarabd sau Tara Basa-
suzeranului nu erau decat uzurpatii pi sa con- rabeasca - Besarabskaja Zemlya, sau direct
tinue a raspunde tributului cuvenit regelui. Basarabia - Bezorabia - cum apare ea intr -un
Cu mult mai prielnice pentru infa'p- act oficial ungar din 1377. In bulele papale si
tuirea planurilor politice ale romanilor din in actele care emanau din cancelaria ungara,
Transdanubia munteana fusesera impre- voievodatul lui Basaraba apare sub numele de
jurarile in timpul luptelor pentru mostenirea Transalpina, care in traducerea slavona apare
tronului Arpadienilor. Ungaria pi Dada transil- sub numele de Zagoroskaja Zemlya, adica tara
vaneana erau adanc tulburate de razboiul civil de dincolo de munti. In marturiile bizantine
ce se purta cu inversunare de catre partizan!' ins5., ducatul lui Basaraba este numit Vlahia
politici ai celor do! candidati.6 Toata atentia sau Ungroulahia, adica Viahia dinspre Ungaria
cercurilor conducatoare era absorbita de pentru a putea fi deosebita de cele trei Vlahii
framantarile interne care dainuird mai bine de din Pind, si anume Viahia Mare, Vlahia Micd si
7 ani. De situatia aceasta prielnica se folosird Viahia de Sus. Numirea de Ungrovlahia a fost
roman!! din Vlahiile muntene pentru a-st con- adoptata pans in prezent in titulatura oficiala a
solida situatia politica, prin contopirea mitropoliei Ungroulahlei. Ducatul lui Basaraba
numeroaselor nuclee politice in unul singur apare si sub numirea de Vlahia Mare - Vlahia
viabil si de viitor. Maior, de Tara Vlahicd - Vlaskoje Zemlya - dar
pi sub numele stravechi de Muntenia -
Multanska Zemia - a actelor poloneze.
2. Voievodul Basarabli, Domn a toata Asupra origin!! numelui Basarabd
Tara Romaneascii si legenda descaleca- exists o literature intreaga. Chernati si
nechemati au incercat sa explice originea aces-
tului din Am las si Fagaras tui nume de persoana, pe care it intffinim si
mai tarziu la roman!! din Tara Hategului pi
Marturiile documentare de la inceputul chiar la cei din partite Ceremusului. De un
secolului al XIV-lea nu mai amintesc deck de "Vasserabam" se face mentiune in actele ge-
un singur voievod al Transalpinei muntene, pe noveze de la 1307. Unele dintre incercarile de
Basarabci, Basarab, Bozorad, Bassarat, pe explicatie nu sunt decat departe jocuri de
care it arata drept flu al lui Tihomir - cuvinte, iar cat priveste pretinsa origine
Thocomerius - care fusese, dupe toata proba- ctunano-tdtard a numelui Barasaba, care era
bilitatea, urmasul lui Seneslau in domnia flub lui Tihomir, un nume prea putin mongolic,
"Tariff Romanepti" - Terra Blaccorum - din stan- aceasta ramane sa fie confirmata de persoane
ga Oltului, adica de la Argep si Campulung. De competente in aceasta materie, care nu s-au
voievodul si cnejii roman! din Tara Severinului, pronuntat pana. acum. Dar mai curios este fap-
anume de succesorii lui Barbat si ai cnejilor tul ca lumea s-a pasionat mai mult de originea
Ion Si Farcas, izvoarele nu fac nici o mentiune. numelui Basaraba, decat de marea opera
cu drept cuvant, fiindca nu mai poate inca- istorica a fondatorului voievodatului Tarii
pea nici o indoiala ca intre timp toate aceste Romanesti, care a fost Ion Basarabd.
formatiuni politice fusesera incorporate de De interes istoric sunt in 'tarnplarile din
Basaraba voievodatului sau, care deveni astfel trecut pi mai putin cad in cumpand explicatiile
Domn a toata Tara Romaneasca. Nu etimologice ale numelor de persoane. Pentru
cunoastem conditiile in care s-a savarsit lamurirea acestor intamplari merits sa retinem
aceasta incorporare, putem constata numai

141
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

faptul ca traditia noastra 'storied, asa cum ni 3. inftsprirea relatiilor cu Ungaria si


s-a pastrat in Istoria Tdrii Romanesti de cand bAtilia de la Posada
au descdlecat pravoslavnicii crestini, atribuie
intemeicrea marelui principat roman legen- Apadar, parasind teireurtul miturilor, sa
darului Negru Vodd, care ar fi desceilecat, in pasim din nou pe cel al realitdtilor istorice. In
1290, din Am las pi Fagaras, dincoace de nazuinta sa fireasca de a rotunji pi a largi
munti, in Transdanubia si ar fi intemeiat aci granitele, Basaraba ocupase, ca si inaintasul
tars noua. sau Litovoi, anumite teritorii pe care noul rege
'rand a fost cursul anilor 6798 - 1290 - al Ungariei Carol Robert le considera ca facand
zice traditia hind in terra ungureascd un parte din regatul sau. Este mai mult ca proba-
volevod ce i -au chemat Radu-Negru Vodd, mare bil ca regiunea contestata sa fi cuprins si parte
herteg de Amlas si Fclgeu-as, ridicatu-s-au de din banatul Severinului, micsorand hinterlan-
acolo cu toatet casa lui si cu multime de noroade: dul cetatii unde la 1324 ban era Dionisie.
romemi, papistasi, sasi si tot felul de oameni si Totusi, regele tinand seama de puterea pi
coboremdu-se pe _apa Deunbovitei, incepurd a autoritatea voievodului roman, care la 1322
face Ord nouet. Intdi au facut orasul ce-i zic intervenise chiar in conflictul dintre bulgari pi
Campulung, cu bisericei. mare, "Malta si fru- bizantini, incerca sa aplaneze conflictul de
moasei. De acolo au descdlecat la Arges si lareisi granita pe cale pasnica, trimi:tand ducelui
au facut oras mare si si-au pus scaun de dom- Voisil ajutor, cum amintepte cronicarul
nie, zidind curti de piatrd si case domnesti si Constantin Kantacuzen. In scopul acesta, el
bisericei mare si frumoasd. lar noroadele ce trimise de mai multe on pe credinciosul sau
pogordse cu demsul. s-au tins sub podgorie, Martin, comitele Salajului, in misiune diplo-
ajungand pand la apa Siretului si pand la matica la curtea lui Basaraba. Demersurile
Braila; iar affil s-au tins injos, de au facut orase diplomatice ale comitelui Martin pe langa
si sate pem.d la marginea Dundrii si pond la OIL ducele romanilor se facura in cursul anului
Atunci si Basarabestii cu toatd boierimea ce era 1323. Regcle considera pe ducele Basaraba ca
mai inainte peste Olt, s-au sculat cu totii de au vasal al sau, el trimitea pe Martin la curtea
venit la Radu Voclet Negru, inchinem.du-se sa fie voievodului sau transalpin - ad Basarab,
sub porunca lui si numai el sa fie pcste toff wayevodam nostrum transalpinum. Ca vasal al
stapOnitor. Si de atunci s-a numit de-i zic Tara regclui Ungariei era considerat pi de papa loan
Romemeascd".7 al XXII-lea care scria, in 1327, lui Basarab,
De la prima privire se cunoaste ca avem Woyvodae Tran.salpino, sa ajute la starpirea
in fata noastra un mit istoriograftc, pentru ade- necredinciosilor din tarile sale din regatul
verirea caruia s-au cautat in zadar puncte de Ungariei in terris tibi subiectis in regno
sprijin in marturiile documentare ale timpului, Ungariae consistentibus.
care ne infatiseaza, precum am vazut, inte- Se pare ca prin straduinta comitelui Martin
meierea Tarii Romanesti in conditii mai putin conflictul de granita fusese intrucatva aplanat,
idilice decat si le inchipuiau autorii cronicii, a intrucat in cursul mai multor ani de-a randul
cares talcuire tarzie este evidenta. Constantin nu mai avem nici o stire despre o incordare a
Cdpitanul Filipescu nu cunostea pans in 1592 relatiilor dintre voievod si rege.
o alts versiune mai veche a cronicii si de aceea Raporturile acestea se inasprira numai
el o incorpora intocmai cronicii sale. Avand in la 1330, devenind din ce in ce tot mai incor-
fata noastra o plasmuire tarzie, nu este greu de date. Se pare ca regele Carol Robert nu vedea
constatat nazuinta talcuitorilor de a stabili un cu ochi buni puterea si influenta crescanda a
paralelism intre descdlecatul Moldovei din vasalului sau transalpin care se simtea destul
Maramures si cel al Tdrii Romanesti din Amlas de puternic pentru a sari in ajutorul tarului
si Feigeira.s. Si aceasta cu atat mai vartos Cu cat bulgar Mihail, in lupta acestuia contra serrbilor,
cronica despre descalecatul Moldovei fusese participand in lupta de la Volbuzo (Kustendil)
fixates in scris cu multayreme inainte de cea din 1330. Basaraba se incuscrise chiar cu
din Tara Romaneasca. Incercarile de reactu- tarul Mihail, dand pe flica sa Teodora in casa-
alizare a traditiei ce s-au facut in timpul din torie principelui Alexandra, fiul si urmasul
urma nu pot duce, fireste, la nici un rezultat, tarului Mihail. Cresterea reputatiei ducelui
flindca traditia se indeparteaza de realitatea Basaraba nu era duper placul regelui Ungariei
faptelor bine stabilite prin documente. care isi vedea astfel amenintate planurile sale

142
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

balcanice. La indispozitia aceasta, regele reac- si cu alte izbituri amenintdtoare si loviri ucigd-
tualiza vechiul conflict de granita, pretinzand toare. Cu &Mille mdceidreau escadroanele
ducelui transalpin sa restituie teritoriile uzur- noastre, intingetrulu-si kindle si sdgetile in san-
pate, sa se puns la curent cu plata tributului gele celor cdzuti. Din toate pdrtile erarn biciuiti
restant. Refuzul ducelui de a satisface pre- de o ploaie de lovituri, find stremsi ca intr-un
tentiile teritoriale ale regelui avu drept urmare cleste. Si nu era chip sal sceipdm, nici fugind
dezlantuirea urgiei regelui contra lui Basaraba, inapoi si nici pdsind inainte ci, prinsi ca pestii in
prin faimoasa campanie transalpine din 1330, plasd, ne sbatem, strigemd cdtre creatorul celor
pe care o gasim descrisa si ilustratA in asa velzute si nevdzute, cdtre Mantuitorul nostru: Ia
numita Cronicd pictatd de la Viena - chronicon aminte, Doarnne, de suspinele noastre cele
pictum. Regele Carol Robert mobilizes o puter- adieutee
nica ostire contra necredinciosului notoriu - Dupes relatarile cronicii pictate, regele
notorium infidelem - cu scopul de a recupera porni din Timisoara, unde petrecea cu
anumite regiuni de granita - ad recuperandum predilectie, avandu-si acolo un timp si capita-
quaedam conftnia regni nostri - care fusesera la, si ajunse la Severin, unde aseza ban pe
uzurpate in dauna coroanei ungare. Pornirea fugarul Dionisie, iar de acolo inainta prin Tara
regelui contra voievodului transalpin fusese Severinului spre cetatea Argesului - castrum
alimentata si de boierii nemultumiti cu domnia Argyas. In fata vijeliei ce se abatuse asupra
lui Basaraba poate si din cauza inglobarii Varii sale, Basaraba trimise regelui navalitor
tar' ilor for in volevodatul Tara Romarieasca. soli de pace, renuntand la stapanirea asupra
intre pribegii acestia care gasira ospitalitate la teritoriilor uzurpate si oferindu-i si o despagu-
curtea regelui Carol Robert se aflau Dionisie, bire de razboi in suma de 7.000 marts de
Danciul, fiul lui Vladislav, Nicolae, fiul lui argintceea ce corespundea unei sume de
lancu, un Basarabd si altii. Acestia servira de aproape doua milioane de dinars, o despagu-
calauza regelui in campania sa contra voievo- bire respectabila pentru vremurile acelea. Dar
dului transalpin. oferta de pace a voievodului transalpin fu
Asupra izbucnirii ostilitatilor dintre regele respinsa de rege in trufia sa, spunand ca il va
Carol Robert si principele loan Basaraba ne des urmari pans in vizuina cea mai ascunsa a tarii
relatii insusi regele in contextul diplomei sale sale si ca-I va scoate de barbs din barlogul sau.
de la 13 decembrie 1335: Atunci Basaraba primi lupta plin de incredere
Pierzemd cu vremea once incredere in acel in dreptatea cauzei sale si in vitejia plaiesilor
blestemat Bozorad, voievodul vlahilor, un sai - rustics. Stramtorat din toate partile,
r eizvreitit si notoriu rival al nostru, fiindca ne-a voievodul recurse la o reusita stratagems.
inceilcat terra si hotarele regatului, dupes ce am Prefacandu-se ca fuge, el atrase ostirea regard
luat sfatul chibzuit, din motive binecuvemtate intr-un defileu ingust si stancos, unde superi-
ale tuturor prelatilor si baronilor si ale tuturor oritatea numerical a ostirii ungare nu mai
fruntasilor regatului nostru am culunat o armatet putea fi regelui de niciun folos. In defileul aces-
puternicd si am trecut in Cara sa de peste munti, ta stramt s-a dat, in zilele de 9 - 12 decembrie
necunoscutet popoarelor noastre, pentru ca set o 1330, o sangeroasa batalie intre roman' si
supun inaltimii noastre regale. Acolo inaintand unguri, in cursul careia ostirea ungara fu
mai multe zile fetad luptd printre vizuinele dintre aproape complet strivita sub loviturile
munti, si dintre dealuri, am inceput sd suferim blocurilor de stances, pe care plaiesii lui
lipsd de alimente pentru oameni si pentru cal. Basaraba le rostogolira neincetat asupra
Atunci am incheiat cu numitul Bozorad un ostenilor regal'. Insusi regele Carol Robert
armistitiu, demdu-si cu viclenie cuvarttu1 cd nu scapa de la moarte ca prin minune, acoperit de
se va supune si cd ne va aretta noud si arrnatei scuturile putinilor lui credinciosi care mai
noastre un drum sigur de rotors acasd. Ne-am ramasesera in viata. Cronica pictatd de la Viena
increzut in cuvantul schismaticului in care nu ne-a pastrat amanunte impresionante asupra
era bung credintd ci inselarea bunei credinte. Si acestei memorabile batalii:
pe cartel ne intorceam pe o tale in veci bleste- "Multimea nenumdratd a vlahilor, ag 'dtati
matd de Dumnezeu, inchisa de ambele pdrti de sus pe std. tci, grdbind din toate pdrtile, arunca
rape preipdstioase, iar inainte uncle calea se nouri de sdgeti asupra ostirii unguresti care
ldrgea era intdritd in mai multe puncte cu pri- rnisuna in fund.ul vats, pe un drum care nici nu
seici puternic ocupate de cete de oameni inar- putea fi numit astfel, ci mai curdnd un fel de
matt ale nurnitului Bozorad, ne-am pomenit deo- corabie, streuntei, uncle din pricina inghesuielii,
data cu un atac netpraznic desceircemdu-se din ostasii si caii cei mai sprinteni cddeau sagetati,
toate pdrtile cu furie asupra noastrd si asupra findcei din cauza urcusului pripuros, ei nu se
ostirii noastre in felurite chipuri si lovindu-ne puteau urca contra vlahilor pe stdncile de
cdineste cu bolovani, cu aruncdturi din prdpdstii ambele pdrti ale defleului si nici nu puteau

143
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

inainta si nici nu aveau pe wide sd fugd din rabdd loviturile de indreptare ale tatalui ceresc,
cauza transeelor care inconjurau defileul. Astfel, cad Durnnezeu Tata], pe aceia ii pedepseste, pe
osteitii regelui se trezird deodatd prinsi ca pestii care ii iubeste - cuts iUos corrigit, Deus Pater,
in plasd. Si au cdzut tined si bedremi, principi si qoos diligit".9
nobili faro nici o deosebire. Aceastd sinistrd Din cele 300 de miniaturi care ilus-
invalsamealei a tinut mult din ziva a sasea a treaza textul Cronicii de la Viena trei reprezinta
sdptdind nil pand in ziva a doua a sapid'. nemii scene din campania regelui Carol Robert con-
urrneitoare. zile in care ostasii cei mai alesi se tra principelui Basaraba din Traiisalpina,
izbeau unii de altii, cum se zbat pruncii in adica din Tara Romaneasca.. Una din aceste
leagdn, sau cum se leageind tresttile bdtute de trei miniaturi reprezintd scena in care solul lui
furtund. Mdcelul eel mai cumplit, cad. au cdzut Basaraba prezints regelui plicul sigilat
nenunicirati ostasi, principi si nobili, s-a sdveu-sit cuprinzan' d oferta de pace a stapanului sau. 0
in ziva a sasea, in ajunul Sfantului Martin. a doua miniature reprezinta o scenes de lupta
Attired si-au gasit moartea si trei prepoziti si din defileu, in care se vede cum plaiesii lui
anume maghiarul Andrei prepozitul bisericii Basaraba trageau cu arcul asupra na"valitorilor
albense, bdrbat foarte venerabil si vicecancelar si aruncau blocuri de stanca asupra tor. Jos, in
al regelui sifiirtd cuprins in acest mdcel, a cdzut fundul defileului se vede chipul lui Desideriu,
cu sigiliul regelui. Si-au mai geisit moartea fiul Iui Dionisie, banul Severinului, investit cu
Mihai, prepozitul din Alba-Julia, precum Andrei insignele regale cats vreme regele, fugind, se
plebanul din Sarus si fratele Petru din ordinal uita cu groaza la locul catastrofei. Miniatura a
predicatorilor, bdrbat onest, primind acolo treia reprezinta o variants a scenei de lupta din
paharul mortii de martir, in urma cuielor de lemn defileu, infatisand fuga regelui insotit de doff
ce i-au Jost bdtute in cap. Mai murird si ceitiva credinciosi ai sal.
clerici care erau capelanii regelui. A cdzut in Plaiesii roman! se foloseau de singurele
sfdrsit si o nenumeiratd multime de cumani. arme de care dispuneau, de arcuri si sageti si
Corpurile tuttu-or acestora, atat ale clericilor cat
si ale laicilor asteaptd acolo pe ceunpul de de bolovanii pe care ii rastumau cu putere
beitalie ceasul irtvierii ce va sa vind. Nici cei mai asupra ungurilor, strivindu-i sub loviturile tor.
de aproape ai for nu-si puturei geisi iubitii ca Unii poarts pe cap caciuli tuguiate, pe spate
sd i ingroape din cauza neiveilirii dusmanilor. sarici mitoase, iar in picioare traditionalele
Romemii au fdcut multi prizonieri si i-au dus cu sandal_ sau opinci.
sine, atat rdniti. cat si teferi. Ei au ridicat foarte Intr-un adaos la Cronica prusacd a lui
multe arme si vesminte pretioase reimase pe Duisburg din 1326 se insists asupra bataliei de
urma celor ceizuti; si bent de our si argint, vase la Posada, aratandu-se ca ostirea ungureasca a
pretioase, cingdtori de sable, multe pungi cu regelui Carol Robert fusese zdrobia de tarani -
grosite late si multi cal cu sea sifrau, toate aces- rustici moverunt arbores cecidit una super aliam
tea le-au luat si le-au dus cu sine Basaraba et sic cadentes omnes ex uiraque parte
Voievod. opresserunt magnam multitudinem Hunga-
Jar regele si-a schimbat insemnele armelor rorwn. Aceeasi afirmatie o gasim si in cronica
sale cu care a imbrei cat pe Desideriu, fiul lui rimata a lui Nicolae de Jeroschin, capelanul
Dionisie, pe care crezdndu-I a fi insusi regele, ducelui de Braunschweig - grozir baume vun-
ulahii cu cruzime I-au omorett. Regele abia a sea- der bi den wegen her and das di durchsnitten
pat cu putini credinciosi de ai seii, care an stat in sie gar mit sagen al durch den Kern. In fata
jurul lui ca niste coloane de piatrd. Acestia erau acestor marturii contemporane nu incape nici
Danciui, cu fiul sau Ladislau, si alit ostasi din o indoiala cd plaiesii romani ai voievodului
serviciul personal al regelui si magistrul Martin, Basaraba si nicidecum pretinsii "simbriasi"
fiul lui Berend. Acestia toate loviturile de sdbii si tatari din ostirea ducala ar fi determinat soar-
de seigeti le-au primit asupra tor, ca stropi de ta bataliei de la Posada, cum s-a sustinut de
ploaie torentiald, ca sd acopere pe rege si sd-i unii.
scuteascet viata de sageata mortii." Localizarea bataliei intampina difi-
Jar in concluzie cronica spune: cultati, intrucat nici cronica contemporand dar
"Cu toate cd ungurii au purtat reaboaie nici alte marturii documentare nu dau nici o
foarte marl si foarte crdncene, totusi tend ca- indicatie asupra locului unde s-a produs cata.-
tastrofa aceasta It s-a intamplat si tor, ca nu strofa ostirii unguresti. Cronica arata numai ca
cumva sd se ameteascd de multimea victoriitor, regele patrunsese cu ostirea pans sub cetatea
sau cei putin safe pedepsiti pentru ingeunfarea Argesului - sub castro Argyas - asa numita
for de mai inainte, pentru ca sd cunoascd si ei cetatea Iui Negru Vodd de la Poienarii de pe
umilinta si sd inteleagei, cd din mites iubirii dum- Arges in sus, la o distanta de vreo 30 km
nezeiesti, se fac cu atat mai vrednici cu cat departare de Curtea de Arges, ale care! ruine

144
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

s-au pastrat pana in zilele noastre. rilor, ceea ce pare foarte verosimil.
Este deci mai mult decat probabil ca Delegatii regelui pentru negocierile de
Basaraba abatu pe rege de la aceasta directie, pace la curtea lui Basaraba erau Bako, vice-
indreptand ostirea regard din valea Argesului in cancelarul regatului sl Tatomir. Conditiile sub
valea Dambovitei, cum s-a incercat o marturie care s-a incheiat pacea nu sunt cunoscute in
tarzie de la 1574, datorita cronicarului polon amanuntele Tor. 8tim numai ca in urma infran-
Matei Strikowski, care pretinde ca la gerii de la Posada, regele Carol Robert nu mai
intoarcerea sa dintr-o calatorie in Turcia ar fi insists sa reduces pe voievodul Transalpinei la
vizitat locul bataliei care se afla dincolo de situatia voievodului ardelean care era numit de
Gherghita, in munti, la 2 zile de drum de la rege si care putea fi revocat oricand. Basaraba
Sibiu. Basaraba invingatorul ar fi zidit acolo o intelegea sa recunoasca pe rege ca suzeran in
biserica in amintirea izbandei sale si ar fi ridi- sensul raporturilor feudale din apus, dandu-i
cat si trei stalpi de piatra, pe care cronicarul un tribut anual, dar rara ca sa primeasca de la
i-ar fi vazut Inca cu ochii sat. Astazi nu se mai el porunci, ca voievodul din Dada. El nu
vad urmele bisericii si nici ale columnelor de intelegea sa is parte la dietele convocate de
piatra, ba chiar si numele localitatii Gherghita rege, cum ar fi dorit acesta si nici sa iscaleasca
si poate si al paraului cu acest nume a dis- actele ce emanau din cancelaria regard. El se
parut de tot. 0 localitate Gherghita se gaseste considera ca Domn singur stapeznitor al tariff
asfazi numai in judetul Prahova, la sud-est de sale. Regele trebui sa renunte la pretentiile sale
Ploiesti. Marturiile cronicarului polon sunt de stapanire asupra Tariff Severinului de din-
insa prea precise ca sa se poata trece asa usor coace de munti si temporar chiar si asupra
asupra Tor. Indicatiile cronicii pictate cu privire cetatii de la icsirea din Portile de Fier, multu-
la locul pand unde ajunsese ostirea ungara mindu-se cu partea din Severin ramasa dinco-
precum si configuratia terenului, conjugate cu lo de mufti, care fu units cu Banatul timisan.
marturia lui Strikowski, militeaza pentru Tara Severinului sau Oltenia, cum s-a numit
localizarea bataliei in valea Argesului, si mai apoi, fu incorporate voievodatului
anume in vecinatatea cetatii Poienarilor. muntean al Basarabilor, bucurandu-se in
Drumul de la Curtea de Arges spre cursul veacurilor ce au urmat si de oarecare
Sibiu ducea pe la Salatruc la Caineni si nici- autonomie administrative sub forma veche de
decum pe valea Oltului ca asrazi. banat.
Strikowski are dreptate localizand acolo Astfel, voievodul Basaraba intruni in
batalia. De altfel, cinci decenii mai tarziu se persoana sa, pe langa demnitatea de Domn a
aminteste in aceeasi regiune de Pozata sau toata Ungrovlahia, si pe aceea de ban al Tdrii
Puzata, locul unde plaiesii lui Dan-Voda, riva- Severinului. Nici de la Basarab I si nici de la fiul
lul lui Mircea cel Batran, lovi si strivi ostirea si urmasul sau Alexandru nu ne-a ramas nici
regelui Sigismund ce se retragea pe acolo in un document cu titulatura de ban de Severin -
Dada transilvaneana (Crucea de la Posada de banus de Seurino, pe care o gasim mentionata
Babeanu). numai in titlul voievodului Vladislav I sau
Avand insa in vedere ca regele inainta Vlaicu Voda in privilegiul de comert acordat de
spre resedinta lui Barasaba de la Campulung Domn brasovenilor in anul 1368, precum si
si ca el putea sa patrunda pana acolo, ar fi fost prin acte din anti urmatori. Stapanirea efectiva
firesc ca batalia sa se fi fixat la punctul numit a lui Vladislav asupra Tani sl chiar asupra
Posada (Valea Oaselor), mai sus de Dra- cetatii Severinului este adeverita prin actul de
goslavele Dambovitei, pe drumul care duce la danie pentru manastirea Vodita. Atributiile
Bran. banului erau de ordin militar, administrativ si
Din documentele timpului aflam ca judecatoresc, pe care Domnul le putea trece
regele a despagubit cu larga darnicie pe putinii unuia dintre sfetnicii sai de mare credinta.
care scapasera cu viata din aceasta lupta con- Resedinta banilor olteni era la inceput la
tra necredinciosului - infidelis manifestus et Seuerin, iar dupes pierderea acestei cetati fats
notarius foster - Basaraba, sporind privilegiile de turci (1524) resedinta fu mutates la Strehaia,
sasilor pentru participarea lor la lupta si apoi la Tismana si in fine la Craioua.
impartind titluri de nobleta celor ce se distin- Dar pentru ca demnitatea de ban al
sesera pe campul de batalie. Din actele acestea Severinului sa nu dispara din registrele
aflam ca ducele Basaraba avea mai multi fii, coroanei ungare, in detrimentul prestigiului
care luasera parte la lupta contra ungurilor. 0 regal, Dionisie si urmasii sad ramasera in
atentie deosebita merits informatia ca in aceasta demnitate si pastrandu-si titlul de ban
stramtoarea sa Domnul romanilor ar fi recurs al Severinului cu resedinta la Orsoua sau la
si Ia ajutorul "paganilor vecini", adica al tata- Mehadia, renuntand insa Ia banatul oltean si

145
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

multumindu-se cu banatul propriu zis seve- regelui de episcopul Dimitrie din Oradea.
rinean de dincolo de munti. Atributiile pe care Intr-un act din 1355, regele Ludovic
banul de Severin le exercitase pana atunci din- recunostea ca a trimis pe episcopul Dimitrie de
colo de Carpati, in Oltenia, trecura asupra mai multe on la curtea lui Basaraba de la
voievodului Basaraba, care adauga titlului sau Arges spre a trata "paces si concordia" dintre
de Donut a toatd Tara Romeineascei si pe cel de ambele tari. loan Kiikulo, notarul regelui
ban al Severinului oltean. Ludovic, arata in cro-nica sa ca petrecand
Regiunea din hinterlandul Orsovei cu regele in Dada transilvaneana, sosi la granite -
cetatea Mehadia constituia un district aparte, circa confinia ipsorum partium - din indemn
numit al Severinului - Zeurinasia dtstrictum - si propriu - ad ipsum sponte - prea puternicul
astfel s-a ajuns la toponimia paradoxala ca principe Alexandru Voievod din Transilvania -
judetul din Tara Severinului sau Oltenia sa se princeps seu taro potentissimus Alexander
numeasca Meheding, de la Mehadia, far judetul Voievod voivoda a transalpinus - pentru a-1
din preajma Mehadiei sa se numeasca pina saluta in numele parintelui sau si a-i prezenta
astazi Severin, de la cetatea Severinului. omagiu de vasa-litate. Intrevederea de la
Duper pierderea Tarii Severinului, regele granita avu loc in iulie 1343, rand regele
Ludovic (1342 - 1382) flul si urmasul lui Carol Ludovic petrecea de fapt in Dada transil-
Robert, infrant la Posada, cauta compensatii vaneana. Locul precis al intalnirii nu este
teritoriale dincolo de Dunare cucerind Vidinul cunoscut. El putea fl la Sibiu, Fagams sau
si prefacandu-1 intr-un "cdp itan.ar, iar mai Brasov, sau chiar o alta localitate de la mar-
apol chiar intr-un banat, car' uia ii incorpora si ginea Dadei transilvanene.
cetatile Orsova, Mehadia, Jdioara si Timisoara. Prezenta regelui in Dada statea in lega.*-
Cum insa stapanirea ungureasca asupra turd cu marea sa campanie contra tatarilor din
Vidinului fusese numai de scurta durata, Transdanubia moldoveana, de unde acestia
autoritatea banutui de Vidin, care continua sa atacau necontenit granita rasariteana a Dadei
se intituleze de Severin, ramase restransa prin invazilbe lor. Cu un an mai inainte, voievo-
numai asupra cetatilor banalene de dincoace dul Dade! transilvanene, Andrei, flub lui Latcu,
de Dunare. Comandantul acestor cetati, care intreprinsese o mare expeditie contra tatarilor,
avea in seama sa si apararea marginii de la ucise pe hanul lor Athlamos si curati regiunile
Dunare contra turcilor, continua sa se din valea Siretului superior de ei. Un nou atac
numeasca. ban, Rind totodata comae de Severin combinat contra tatarilor pradalnici nu putea
si de Timis - banus qui una comes etiam sa fie decat binevenit pentru politica orientala
Zeuriensis non nunquarn Themesiensis. Astfel, a regelui Ludovic pi de aceea nu este exclus, ci
se explica confuzia dintre banatul oltean si cel dimpotriva foarte verosimil, ca la intrevederea
severincan. Banatul din Tara Severinului cu de la granita sa se fi pus la cale un plan de
cetatea Severinului ramase inglobat Tarii lupta comuna contra tatarilor, urmand ca
Romanesti, cats vreme banatul de Ia Orsova, acestia sa fie atacati la nord-est de voievodul
Mehadia, Lugoj si Timisoara continuara sa faced Daciei transalpine!, Andrei, roman si el, iar la
parte din regatul ungar. sud de voievodul Transalpine! Basaraba si de
flul sau Alexandru. Datorita acestui atac corn-
binat al voievozibor roman!, puterea tatarilor a
4. Extinderea granitelor muntene asupra putut fl infranta. Rezultatul politic al acestei
pirtilor tataresti si organizarea intern& infrangeri a fost, la nord-est, crearea de not
cnezate romanepti in valea Prutului pi
Victoria de la Posada contribui foarte Siretului, iar la sud impingerea granitelor tarn
mult la sporirea prestigiului politic al voievo- lui Basaraba departe spre rasarit, pana la
dului Basaraba. Raporturile de vasalitate fats Milcov si Siret. Cronica de mai tarziu a Tarii
de regele Carol Robert luara cursul for normal Romamepti nu face decal sa rezume un
intrucat regele renuntase la pretinsele sale indelungat proces istoric, care s-a desfasurat
drepturi asupra tarii Severinului de dincoace in Intervale succesive, in afirmatia ca
de muntii din Oltenia. Iar dupa moartea regelui stetpd nirea romemeascd s-au tins sub podgorie,
Carol Robert, Basaraba insarcina pe flul si ajungand pond Ia apa Siretului si pond la
coregentul sau Alexandru sa prezinte noului Brdila, iar spre sud desceilecdnd orase si sate,
rege Ludovic (1342 - 1382) cuvenitul omagiu parui la marginea Dwuirii.1 Dace si din cauza
de vasalitate dupa normele sistemului feudal. lipsei de marturii contemporane nu putem
Actul de recunoastere a suzeranitatii noului urmari pas cu pas extinderea dominatiei
rege, Ludovic, fusese precedat de indelungate romanesti pana la Milcov si Siret, totusi rezul-
tratative diplomatice, conduse in numele tatul final al acestei actiuni politice nu poate fi

146
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

contestat, prin faptul ca el este adeverit prin si opcinasi alesi dintre vechii curteni, un ter-
marturiile documentare care ni s-au pastrat de men ce deriva de la cohors, care a dat cuvantul
la urmasii lui Basaraba pe tronul Tarii romanesc de curte. Curtenii se recrutau din
Romanesti. randurile rumanilor sau celor de pe mosiile
In urma luptelor sale victorioase contra domnesti, care in schimbul unor inlesniri la
tatarilor sport prestigiul politic al voievodului plata darilor si a prestatiilor de munca tre-
Basaraba, ca si dupa memorabila izbanda de la buiau sa fie gata oricand la chemarea sub arme
Posada. Dace prin acea izbanda voievodul putu din partea Domnului. In actele latine curtenii
statornici garnita spre apus a tariff sale, pe apar sub numirea de milites sau equites, dupa
coama Carpatilor pana la cheile Dunarii de la faptul cum indeplineau serviciul militar calare
Portile de Fier, ingloband in ea banatul oltean, sau pe jos; in documentele germane ei se
prin luptele norocoase cu tatarii el impinse numeau Krieger sau Streiter sau simplu
granitele sale departe spre rasarit pand la Kriegsleute, adica oameni in razboi. In limba
Milcov si Siret, unde ramasera peste veacuri slavona a cancelariilor domnesti, curtenii se
neclintite si sub urmasii numeau viteji si voinici. Termenul de viteaz
Orasele si cetatile de la Dunare deriva din paleogermanicul vitengju si insemna
recunoscura stapanirea sa, iar dincolo de luptdtor, Held, Krieger. Din randurile vitejilor se
marele fluviu domnea ginerele sau, tarul ridicau comandantli unitatilor de curteni.
Alexandru, care luase in casatorie pe fiica sa Vitejii care se distingeau in lupte pentru
Teodora, de la care avusese si un flu cu numele apararea tar' sau a Domnului primeau de la
Sracimir. Raporturile de bund vecinatate cu acesta, drept rasplata pentru credinta si vitejia
ginerele sau de pe tronul Bulgariei ramasesera Tor, mosii intinse, find chemati ca membri si in
normale si dupa divortul dintre Alexandru si Sfatul Domnesc. Vitejii incercati pe campul de
Teodora, care jignise adanc sentimentul de batalie 'constituira nucleul in jurul caruia s-a
parinte al batranului voievod. Tarul Alexandru cristalizat apoi vechea nobilime romans.
se desparti de Teodora, flica lui Basaraba, pen- Despre Ioanas Viteazul, numit si Vlahul,
tru a se casatori cu o evreica, care la botez amintesc mai multe acte de la Vlad Dracul.
primi si ea numele de Teodora, nascand sotu- Marea multime a curtenilor o formau
lui ei si un flu cu numele de Sisman, rivalul ostasii de rand, care se numeau latineste
fratelui sau vitreg Sracimir la tronul Bulgariei. serviente3, nemteste Kriegsvolk, termen care in
traducerea slavona a cancelariei apare sub
numele de iunati sau voinilci, derivat din voina
5. Ostirea si dregatoriile - razboi, deci care doreau sa intre in slujba
regelui - rdzboinici - beUatores. Basarab eel
Basaraba n-a fost numai un intemeitor Tanar cerea brasovenilor drum Tiber pentru
de tars, ci si un organizator de stat. Aparatul iunati voinici. In ungureste razboi insearnna
militar, adica ostirea pe care a mostenit-o de la job, iar bag conducator, deci voinicii sau
inaintasii sai Seneslau si Tihomir a constituit razboinicii se numeau jobbagy iobbagiones -
lard indoiala preocuparea sa de capetenie, cad sau - castronses din cauza indatoririi for de a
altfel nu ne-am putea explica victoria sa de la munci la fortificarea cetatilor si de a lupta pen-
Posada si nici succesele sale de arme contra tru apararea acestora.
tatarilor. In scenele de lupta pe care ni le-a Numai dupa desfiintarea ostirilor
pastrat Cronica pictatd de la Viena distingem, nationale din epoca fanariotilor, termenii mlii-
pe larva comandantii care se recrutau din mai tar! de viteaz si voinic isi pierdura vechea for
marii tarii si sateni simpii in sarica si opinci si semnificatie militara, rarnanand sa exprime
cu caciuli turcanesti pe cap, o dovada ca servi- simplu calificativele de eroism, de curaj si de
clul militar era obligatoriu pentru toata popu- barbatie, cum se oglindesc ele in atributele de
latia barbateasca a tail de la sate si de la Mihai Viteazul sau Palrnd Voinicul.
orase. Numai voievodul putea scuff de oaste pe Ostirea operative era impartita in
locuitorii vreunui sat, cum arata un privilegiu steaguri - vexilla - i stegulete, dupa marimea
de mai tarziu de la Vlaicu, nepotul lui unitatii, fiecare cu drapelul sau fanionul sau
Basaraba, pentru manastirea Vodita, din 1370. distinct. Armele obisnuite erau arcul si sagea-
Contingentele pe care satele le dadeau pentru ta, sabia sau spada, sulita sau lancea si ma-
ostire erau conduse de fruntasul satului numit ciuca sau ghioaga strujita, parlita sau uncoil
vataman, adica capitan - Hauptmann. ghintuita". La nevoie satenii sareau cu securile
Tinandu-se seama de configuratia granite! de si coasele pentru retezarea picioarelor de cai.
nord si de vest, marcata prin lantul Carpatilor, Armele de aparare erau cotful, scutul si platosa
se explica numirea de arcasi - sagetari, plates! sau ceunasa de zale.

147
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Sfetnicul Domnului in sistemul de Dintre cei 4 dregatori de stat, spatarul


organizare si instructie a ostirii era spdtarul, si vistierul sunt de origine bizantina. Logofeitu/
latineste spatarius. nemteste Schwerttra ger, era marele cancelar al tarsi - supremus cancel-
termen pe care cancelaria slavond it traduse larius et secretarius - si ministru al afacerilor
verbal mecenosa, adica purtatorul de spades, externe. Actele incheiate de el se numeau dupd
care insd n-a putut inlocui vechiul termen de capsula, uncoil de aur, in care era conservator
spdtar. pecetea Oficial& imprimata cu ceara, hrisoave,
Comanda supremd asupra ostirii o latineste bulla aurea, nemteste ge,!dene Bulle.
detinea Domnul, constituind una din princi- Spdtarul era ministrul ostirii. Vistierul - mi-
palele prerogative domnesti. Din atributia sa de nistrul de finante, titlul derivand de la latines-
comandant suprem al ostirii emana atat titlul, cul vestiariurn, nemteste Schatskcunrner
cat si puterea sa domneascd. Titlul sau deriva (vistierie sau tezaur). Vornicul deriva din
din latinescul belli dux. nemtescul Herzog, car slavonescul door (curte, curie sau palat),
slavoneste uoievod, care nu este decat tradu- indeplinea functia ministrului de interne si de
cerea termenilor de mai sus, insemnand con- justitie, intrucat disjungerea acestor functii s-a
duceitor in rdzboi. Pe timpul lui Basaraba, produs cu mult mai tarziu. Termenul de vornic
resedinta domneascd era la Campulung. La nu este decal o traducere verbald a latinescu-
1372, ea se gasea la Curtea de Arges, de unde lui: judex curios, judex palatinus, marsalcus,
fu mutates apoi la Targoviste *I de acolo la nemteste Hofrichter. Ungurii au acceptat si ei
Bucuresti. forma slavond facand din na-dvor, curtean, pe
Puterea domneasca era nelimitata. nador-ul lor.
Domnul dispunea dupes buna sa chibzuiald de De origine bizantina erau pi cele 4
libertatea, viata si avutul supusilor sal. El era dregatorii ale curt!! domnesti, si anume stol-
judecatorul suprem in toate pricinile civile si nicul, 'postelnicul, paharnicul pi comisul.
penale dupes ascultarea sfetnicilor sal. El putea Termenul de stolnic std in legaturd cu
delega o parte din puterea sa judecdtoreasea slavonescul stol, masa.
proprietarilor de mosii, clerici sau mireni. Functia de stolnic nu este decal o tra-
Dupes principiul Wehrge/d-ului german ducere slavond a latinescului magister men-
vinovatia putea fl platita si cu bani. De acs sarum sau dapifer, nemteste Truchsess. El se
zicala a-si plati capul. A comite o crimes capitals ingrijea de masa domneasca.".
insemna a-si face de cap. Dovada nevinovatiei Postelnicul deriva din slavonescul
se facea prin "juratori". Garantia pentru posteya, lingerie, pestelcd, latineste camera-
amends se numea herd.- ie. rius, frantuzeste Chambellan, nemteste
Hotararile domnesti se duceau la Bettmeister sau Kammerer.
indeplinire prin sfetnicii sau consilierii sal pe Paharnicul ni-1 infatiseaza pe latinescul
care Domnul pi-1 alegea dupes buna sa pincerna, magister pincernorurn, de unde deriva
chibzuinta. Acestia constituiau Sfatul Domnesc romanescul pincernic, amintit intr-un docu-
care, in epoca suprematiei turcesti s-a numit ment de la Mircea cel Batran, nemteste
divan. Acesta se alcatuia din consilieri de stat Schenk, Mundschenk, ungureste poharnok. in
si din consilieri de curte. inaltii dregatori de Moldova, paharnicul apare si sub numele de
stat erau logofedul, speitarul, vistiernicul si vor- ceasnic, de la slavonescul ceased, vas de cristal
nicuL Demnitarii curbs domnesti erau stolnicul, sau de portelan, dar si ulcior de lut din care se
postelnicul, paharnicul si comisul. Dregatoriile bea vinul.
acestea fusesera intocmite dupes prototipul Comisul corespunde latinescului comes
bizantin, care a servit ca model si pentru faille stabuli, nemteste Stallmeister, adica comitele
slave precum Croatia, Serbia, Bulgaria si sau prepozitul grajdurilor pi hergheliilor
Rusia, car intr-o anumita masura chiar si pen- domnesti. Totusi, nu putem sti daces chiar
tru Ungaria. toate functiile si demnitatile acestea erau in
Institutille administrative din Tara fiinta pe timpul domniei lui Basaraba.
Romaneasca pornird deopotriva cu cele din Existenta for este indeajuns adeverita sub
tar' ile slave din aceeasi sursei comund bizantina. urmasii sac pe tronul muntean, constituind
si numai terrninologia unora dintre aceste astfel organizarea de stat a Tariff Romanesti.
institutii a suferit unele modificari in sensul Retributia inaltilor dregatori se facea
limbii oficiale a cancelariei domnesti. De ori- dupes sistemul feudal din apus, prin concesio-
gine bizantina este si atributul de mare pentru narea din partea ducelui a unor taxe si venituri
sefii diverselor dregatorii domnepti ca mare care reveneau Domnului din yam!, saline si
logofeit, mare spdtar, si veliki, prescurtat vel alte contributii indirecte. De altfel, inaltii
pentru a obtine forma uzuald de vel logofeit, vel dregatori sta"paneau vaste latifundii care le
spdtar *.a. asigurau venituri imbelsugate.

148
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

6. Cancelaria domneascA si limba ei particula Jo a fost folosita." apoi si de urmasii lui


oficiala Alexandra I. Voievodul Vladislav I folosea for-
mula numai la subscriptie si nicidecum la inti-
De la Basaraba, intemeietorul statului tulatie. Dar, intr-un act nedatat se intitula
si at dinastiei, nu ni s-a pastrat nici un hrisov, urmasul sau Jo Dan Voievod. Mircea cel Baran
astfel ca nu putem sti cum se intitula dupa folosea pe to atat in intitulatie cat si la sub-
protocolul cancelariei sale domnesti, care scriptie. De asemenea si fiul sau Mihai I.
fiinta, fara nici o indoiala, pe langa curtea sa. Formula aceasta de cancelarie a fost
Cronica pictat CI de la Viena ne-a pastrat scena adoptata si de Domnii Moldovei. Pentru prima
in care solul lui Basaraba prezinta regelui oars ea apare intr-un act din 1392, in care
Carol Robert, la 1300, plicul cu scrisoarea voievodul Roman se intitula lo Roman Voievod.
stapanului sau. Particula Io lipseste, insa, din cele mai multe
In prefata asa-numitului zakonik, adica documente de la Alexandra cel Bun. lo lipseste
condica de legs a tarului sarbesc, Stefan si din actele voievodului Hie I si apare insa in
Dusan, un contemporan at lui Basaraba, pecetea sa. Stefan al II-lea si Alexandra at II-lea
Domnul Tarn Romanesti, este numit luanko, se foloseau uneori de formula lo. Nici in docu-
adica loan Basarabil. Insemnarea aceasta ne mentele lui Stefan cel Mare, particula lo .nu
indreptateste sa presupunem Ca in actele care apare regulat. Ea lipseste din actele de cuprins
emanau din cancelaria domneasca de la laic, apare insa in cele ce privesc asezamintele
Campulung Domnul se intitula in forma ampli- religioase. In actele redactate in limba latina,
ficata de loan Basaraba. Particula sau prefixal prefixal to apare foarte rar sub forma Johannes
acesta de Ion, in scrierea cirilica cu n suprapus Stephanus. In inscriptiile de pe ctitoriile mare-
fu adoptata apoi si de urmasii lui Basaraba, lui domn formula to apare pretutindeni. In
fiind mai apoi acceptata si de Domnii din Tara documentele ce emanara din cancelaria
Moldovei. urmasilor lui Stefan cel Mare, cum erau
In jurul prefbcului lo din titulatura Bogdan al III-lea, Petru Rares, Alexandra
domneasca s-a (scat o larga discutie in istori- Lapusneanu, Petra Schiopul si altii, particula
ografia romans. S-a crezut multa vreme ca par- lo lipseste totdeauna, mentinandu-se doar la
ticula aceasta ar 11 o mostenire de la Asanesti pecetile domnesti. Ea reapare insa in actele ce
si anume de la lonita, intemeletorul imperiului iesied din cancelariile Domnilor Ieremia Movila,
romano-bulgar din Balcani. Parerea aceasta nu Radu Mihnea, Vasile Lupu si altii. Din toate
rezista insa criticii istorice, pentru motivul ca acestea rezulta ca particula lo, imprumutata
de la lonita nu ni s-a pastrat nici un document, din cancelaria bizantina, nu era decal o forma
iar dupa stingerea dinastiei Asa'nestilor, tarul diplomatica curenta, fara nici o alts semnifi-
Constantin nu se intitula loan. Prefixal acesta catie politica sau sacerdotala. La inceput insa,
apare, pentru prima data, in documentele bul- ea era privita ca un atribut at legitimitatii si
gare ale tarului Alexandra, la 1342, tar in Tara suveranitatii domnillor nationale atat in statele
Romaneasca acest prefix este mentionat, pen- romanesti, cat si in tarile bulgare si sarbe de
tru intaia oars, in inscriptia voievodului dincolo de Dunare.
Alexandra Basaraba, pe epitaful sau de la In statele catolice, ca Germania,
Campulung, din 1364. In timpul acestor Ungaria, Bohemia si Polonia, limba cancelariei
Domni, stapanea la Constantinopol imparatul domnesti era limba latina, care era si limba
loan al V-lea Paleologul (1342 - 1391). Si mai liturgica din biserica. In vechime, legatura intre
caracteristica in privinta aceasta apare semna- stat si biserica era foarte stransa, flindca
tura imparatului loan at II-lea Comnenul de pe cleric!! erau aproape singurele elemente sociale
tipiconul Manastirii Pantocrator din 1136, care care se indeletniceau cu invatatura si aveau
incepe cu crucea bizantina si cu n suprapus. cunostinta de carte. Scriitorii actelor domnesti
Nu !nape deci nici o indoiala ca parti- se numeau died, un termen prescurtat din dia-
cula lo din titulatura Domnilor munteni nu era con. De aceea, era firesc ca limba paleoslava
decat un imprumut din diplomatica cancelariei care domina in biserica sa fie aplicata si in can-
bizantine, facut in timpul lui Alexandra celaria domneasca, fiindca intre clericii tarsi se
Basaraba, care restabilise si legaturile cano- puteau gasi mai usor cunoscatori ai acestei
nice ale bisericii muntene cu patriarhia gre- limbi moarte, asa cum era in Occident limba
ceasca din Constantinopol. Date fiind aceste latina.
legaturi, imprumutul s-a facut direct din Limba paleoslava, ca limba de cancela-
Bizant si nicidecum prin filiera bulgara, cum rie, patrunsese si in Albania. Se tie ca pe la
s-a crezut. inceputul secolului at XV-lea principele
Ca formula curenta de cancelarie Albaniei Andrei Topias intretinea la curtea sa

149
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cancelari slavi *1 cunoscatori ai limbii si ai si incheiata cu o coped. Mai tarziu, in timpul


literelor slavone*ti - sclavonicos cancelarios et suprematiei otomane, insemnele Domniei erau
scientes sciavicas liguas et litteras. simbolizate printr-un steag cu cloud Wiwi, prin
Daces se intampla sa se gaseasca died sabie sau hanger, iar mantia donmeasca prin
care sa cunoasca limba latina, ace*tia redactau cabanita sau hervanea.
acte *i in aceasta limbs, precum se vede aceas-
ta din documente latine ie*ite din cancelaria
Domnilor roman'. Examinand insa mai 8. Judetele, targurile si satele
aproape limba paleoslavd a hrisoavelor
romane*ti, vedem ca in multe cazuri diecii gem- Tara era impartita in judecii sau judge,
deau romaneste si isi exprimau numai ideile in slavonefte swish), care in cursul veacurilor
slavoneste." Domnii *i inaltii dregatori dictau s1 -au schimbat de mai multe on numele *I cir-
romaneste, iar diecii talmaceau dictatul for in cumscriptille. Din seeolul al 1UV-lea ni s-au
slavonepte. pastrat numai foarte putine nume de judete,
In secolul al XV-lea, n-au lipsit nici ceea ce nu insemneaza insa ca multe nu exis-
incercari de scrisori in idiomul valahic ideo- tau anterior. Astfel, se aminteste de judetul
mate valachico. Uneori diecii strecurau in tex- Jalesului, numit astfel dupa paraul Jales, ale
tul slavon cuvinte romanesti *1 chiar fraze carui ape de munte, unindu-se cu cele ale
intregi, ce nu *tiau sau nu voiau sa le traduces Sohodeiului si Bistritei, se varsau in Tismana.
in slavoneste. Ei insa incercau sa talmaceasca Mai la est spre Olt era judetul Valcea. In se-
in limba cancelariei si numele de persoane si colul urmator se face mentiune de judetul
chiar de localitati, schimonosind in felul aces- Motrului, judetul Balta la Dunare, judetele Jiul
ta o buns parte din toponimia romaneasca, din deal - Gori Jiin - si Jiul din vale - Deli Jiin
racand bundoard din Campulung un - de unde derives numele judetelor God *i Don.
Dleigopole. Judetele Jales si Motru apar unite in judetul
Mehedinti, nume ce sta in legatura cu Mehadia
de dincolo de munti, din valea BeleL Intre
7. Sterna Tarn Romanesti Si insemnele judetele God *i Valcea era judetul Gilort, dupa
domniei rauletul cu acelasi nume care se varsa in Jiu,
mai sus de gura Motrului. Intre Jiul sl Oltul
Sterna Tarii Romane*ti era vulturul cu inferior se intindea judetul Romanati, numit
crucea in cioc. Vulturul purtand in doe cununa astfel dupd legendarul Roman.
de laud constitula emblema Legiunii a V-a Dincoace de Olt, in Muntenia, se gasea
Maccdonica, care -si avea garnizoana in Dada. vechiul judet at Argesului, care la rasarit se
Pe o moneda de la imparatul Fi lip cel Tarfar marginea cu judetul Peiduret, care si -a pierdut
apare Dacia, reprezentata prin figura unei numele, unindu-se cu judetul MusceL Mai la
femei avand la picioare un vultur cu o cununa est se intindeau judetele Ddmbovita, Prahova si
de laud in cioc. In epoca cresting era flresc ca Sdcuieni, marginindu-se la sud cu judetul Olt,
in locul cununii de laur sa apara crucea in Teleorman, Ilfov si Vlasca. Cu judetele Buzdu,
ciocul vulturului heraldic. Reunnic, Ialomita. si Brdila se incheie seria
Pe monedele domnesti se observa pe judetelor muntene, care, dupa cat vedem, se
revers sterna de famine a ducelui Basarabd, numeau in cea mai mare parte dupd raurile
care reprezenta un scut impartit in cloud cam- care be strabateau. Exceptie fac numele
puri. Cdmpul din dreapta era alb, iar cel din judetelor Vlasca si Teleorrnan, a caror origine
stanga cuprindea patru bare transversale. s-a aratat mai sus, iar numele Brdila pare sa
Vulturul din sterna Munteniei nu are nimic stea in legatura cu descalecatorul localitatii
comun cu turul - soimul "turco-tatar" sau Broil sau Brad&
"vodul ostiac", cum se crede de unit. Prea putin cunoscute sunt si vechile
Insemnele Domniei erau coroana cu capitale de judete. Cele mai multe dintre aces-
cinci raze, uneori trilobate, impodobita cu tea nu erau decal targuri primitive, asezate de
pietre scumpe, spada *1 buzduganul, care regula in centrele de comunicatie. 0 straveche
tineau locul sceptrului. Uneori Domnii, ca asezarc romaneasca era Ceunpulungul Muscel,
bundoard Mircea cel Batran, sunt infatisati langa care se asezara din vreme Si coloniqUi
tinand intr-o mans spada, iar in alta globul sasi, care constituira acolo o comunitate
cruciger, dupa pilda imparatilor bizantini si saseasca pe langa cea romaneasca. Capetenia
germani. Peste umeri era aruncata mantia sau acestei comunitati era comitele Laurentiu, a
hlcunida domneasca, sumeasd pe umarul drept carui piatra funerara se pastreaza in cloasterul
catolic din Campulung aratand ca acolo este

150
www.dacoromanica.ro
istoria Romanilor

inmormantat (Laurentius comes de Longo- targurile isi aveau pecetea for cu emblems.
Campo), mort in anul 1300. 0 asezare veche si Pecetea Campulungului, bunaoard, ce infa t4a
intar. it.:1 era Targovistea, deopotriva cu Br dila si o pasare heraldica, Jar pecetea Pitestilor avea o
Targul de Mod de la gura Ialomitet. Vadul de la simply cruce cu inscriptia imprejur. In pecetea
Giurgiu avea 0 el o mare importanta, nu numai Bucurestilor era reprezentata Sf. Maria cu
strategics ci si comerciala, de aceea vechea pruncul Isus in brate.
asezare de acolo fu si ea inzestrata cu turn de Satele si catunele erau destul de
aparare. Asemenea fortiflcatii se gaseau si la numeroase. Ele se constitulau de regula din
Turnu, in fata Nicopolei bulgare, cunoscuta ca cob.oratorii aceluiasi stramos. Ele se cannuiau
cetate Inca din epoca romans, deopotriva de un sfat compus din oameni buni sI batrani,
Turnu-Severinului, fosta resedinta a banului de care aplanau certurile dintre sateni si hotarau
Severin. Alte asezari orasenesti erau Cratoua, asupra impunerilor - cisluirea. Prin curelturi
Targu- Teu-gu-Gilortului sau al Bengal, sau reiseituri de padure si seiccituri de mlastini
Reunnicu-Valcei, Piteqta, Slatina, Targusorul, si iazuri, satenii puteau cuprinde pamant pe
numit si Nouurn Forum, adica tang nou, la sud- socoteala lor.
vest' de Molest', care apare numai tarziu in Populatia indigena sporea mereu prin
marturiile istorice. Targul Sdcuieni, centrul imigrari romanesti din Dacia transilvaneana si
comercial sJ administrativ al judetului cu din BanatuI timisan, cu toate ca regii Ungariel
acelasi nume, disparut as "Liz', trebuie cautat se straduiau sa opreasca exodul populatiei
undeva in valea Teleajenului. In sfarsit cetatea romanesti in Transalpina. Targurile de sub
- grad - Bucuresti,'2 de care face mentiune un munte adaposteau si comunitati sa.sesti, care
hrisov din 1470. De cetatea Targovistea traiau acolo dupa destinele si obiceiurile for de
Darnbovitel, adica Targovistea sI despre par- acasa. In judetul Sdcuieni sau Saac
calabul Dragan, care repurtase sub zidurile ei patrunksera secui, tar in orasele de la Dunare
o stralucita izbanda asupra ungurilor, se face se aciuisera numerosi greci. Imigratia bulgarci
mentiune in 1369. De aceeai cetate a si rbei de dincolo de Dunare nazuia mai mult
Do.mbouitei se face mentiune si intr-un privi- spre sate, dar fara sa primejduiasca earnsi de
legiu comercial din 1413. putin caracterul etnic romanesc al tan!.
Comandantii acestor cetati indepli- Proprietarii detineau mosiile pe care erau
neau, pe langa atributiile for militare, si admi- asezate satele; acestea se imparteau in sate
nistratia civila a judetului in cuprinsul caruia dornneqti, sate mei nd stiresti si sate boieresti. Pe
se Tidied cetatea. De aceea sefli judetelor se langa acestea se gaseau si sate de mosneni,
numeau la inceput cdpitani, latineste capetanet adica de coproprietari care scoborau de regula
sau comites castrorum, nemteste Burggraf Sub din acelasi stramos, dupa care se si numea
influenta saseasca termenul de Burggraf s-a adeseori satul. In satele domnesti, mond stireqti
incetatenit si in Tara Romaneasca sub forma si boieresti, capetenia satului se numea propri-
de parceaab, cum continuara sa se numeasca etor, in satele de mosneni, primarul si aju-
sefli judetelor. toarele sale se desemnau de catre s dteni.
Orasele, sau mai bine zis targurile din Primarul asculta de ordinele parcalabului sau
Tara Romaneasca, s-au dezvoltat cu timpul din vornicului si se numea uneori chiar insusi par-
asezari rurale, situate la intretalerea vailor si la ceilab satesc.
rascrucile drumurilor de comert. Astfel, se Spre deosebire de satele de colonists
explica faptul ca numele for se gasesc mentio- germani, descalecati dintr-odata intr-un anu-
nate mai intal in privilegiile comerciale, con- mit loc, sub conducerea unui locator, consti-
ferite de Domn negustorilor indigent si strain!. tuind o comunitate bine inchegata, satele
Ele s-au dezvoltat din sate, carora li s-a insu- romanesti erau aglomerari de gospodarii indi-
flat viata oraseneasca sub influenta saseasca viduale, raspandite prin vai si ponoare scutite
din Dacia transilvaneana. In fruntea adminis- de intemperii si greu accesibile navalitorilor
tratiei targurilor statea judetul Richter - asis- strain!. Casele se construiau din lemn, cu fata
tat de 6 - 12 to rgoveti, numiti peu-gari dupa spre soare. La ses casele se construiau din
nemtescul Burger, care se alegeau dintre plays de nuiele umplute cu lut. Nu lipseau nici
oarnenti bunt si bettremi ai targului. In acest sfat bordeiele sapatc in pamant. Dintr-un act din
sau consiliu orasenesc cadeau toate indatori- 1374 aflam ca multi sateni roman' locuiau si
rile edilitare, precum si aplanarea conflictelor "in corturi, pe pasuni, pascand vitele, din care
si neintelegerilor dintre rargoveti. Adminis- ei aveau foarte multe".
tratia oraseneasca statea sub controlul par- In fata acestor asa de puternice mani-
ceLlabuluijudetean, care era ajutat de un organ festari de viata asezata se evidentiaza cu mult
special al sau, numit uornic. Orasele ss netemeinicia teoriei acelor care priveau pe

151
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

roman' ca imigrati veniti de curand din Balcani zisa, si uechea bisericd domneascd, o capodo-
sau descalecati cu legendarul Negru-Voda din pera a arhitecturii de factura bizantina din se-
Fagaras. colul al XIV-lea.
Basaraba a ridicat biserica din temelie
si a adus-o sub acoperis. Moartea it cuprinse
9. Ctitorille volevodulul Basaraba si cu biserica neterminata. Unul din mesteri a
sfarsitul glorioasei sale domnii insemnat pe peretele nordic, inca netencuit, ca
in anul 6860 (1352) la Campulung a murit
Aratasem mai sus ca Basaraba isi avea marele Basaraba Voievod. Grafitul acesta
resedinta la Campulung, unde rezidasera pro- descoperit de curand sub tencuiala bisericii
babil si inaintasii sai Seneslau si Tihomir. In domnesti de la Curtea de Arges pune capat
preajma palatului domnesc, voievodul ridica pe diverselor polemici in legatura cu domnia si
la anul 1315 frumoasa si solida biserica dom- moartea lui Basaraba, care muri in resedinta
neasca, prima cladire de piatra de acest fel in sa din aunpulung, la adanci batraneti, in anul
tara sa, care era destinata sa serveasca si ca Domnului, 1352. Osemintele sale au fost
gropnita domneasca. Existenta unei biserici depuse de vesnica odihna in cripta bisericii din
domnesti in capitala unui voievodat asa de Campulung, dar piatra tombala care-i aco-
puternic si bine consolidat, cum era Tara perea de buns seama mormantul nu s-a pas-
Romaneasca, presupune o organizare mona- trat. Numai pe peretele de la apus din
hala care sa consfinteasca Domnia. Este deci pronausul bisericii se gra chipul intemeietoru-
mai presus de once indoiala ca pe langa curtea lui Tarn Romanesti, care impreuna cu fiul sau,
voievodului Basaraba de la Campulung traia si Alexandru, inching ctitoria for Sfantului
un arhiereu care savarsea slujbele bisericesti Gheorghe. Icoana ctitoriala este insa tarzie, de
cu binecuvantarea mitropolitului de la Ohrida. pe timpul lui Matei Basarab, care, ca restaura-
Asemenea episcopi slujeau si in episcopia tor al bisericii, apare si el ca ctitor alaturi de
cumanilor de la Milcov. Recunoasterea canon- batranul Basaraba. Astfel, s-a savarsit dupa o
Ica a acestei chiriarhii urma sa fie dobandita indelungata si rodnica domnie Basaraba, inte-
din partea Patriarhiei din Constantinopol meietorul Tarii Romanesti, care in cinstea lui
numai sub fiul si urmasul sau, Alexandru, la s-a numit si Tara lui Basaraba sau Basarabia.
1359. Se pare insa ca situatia prea excentrica Largitor al granitelor tarii dinspre unguri si
si izolata a tariff sale marite cu banatul oltean si tatari, randuitor al asezamintelor dinlauntru si
cu pdrtile tatdresti determinasera pe neobositul victorios pe campul de lupta, Basaraba, ca
voievod sa se gandeasca la alegerea unei not fondator al dinastiei, a lasat urmasilor sal un
localitati pentru resedinta. In alegerea sa, stat roman bine consolidat in cele interne si
Basaraba se opri la valea Argesului, care ii temut si respectat in cele externe. De aceea,
deschidea mai bine calea spre partile tataresti, numele sau sta in fruntea ctitorilor Tarn
dar si spre banatul oltean si Dunare. Valea Romanesti.
aceasta mai avea avantajul de a fi aparata la Dar Basaraba este totodata si interne-
nord de Cetatea lui Negru Vodd de la Poienarii ietorul dinastiei Basarabilor, precum Carol
contra unor atacuri prin surprindere din cel Mare a fost intemeietorul dinastiei
partea ungurilor din Dacia transilvaneana. Carolingienilor sau Rurik al Rukouilor, Piast al
Tinand seama de aceste consideratii, Piastilor, Asan al Asdnestilor s.a. Nu este deci
Basaraba alese locul de la Curtea de Arges de nici o greseala sa se vorbeasca astazi de dinas-
astazi pentru noua sa resedinta, incepand sa tia Basarabilor, cum se sustinea intr-o lucrare
cladeasca acolo, pe langa curtea sa propriu mai recenta asupra lui Mircea cel Batran, ci
dimpotriva, un mare adevar istoric.

Pecetea lui Patracu - Vocla

152
www.dacoromanica.ro
I stori a Rom bilor

Ca p ito I u I III

DOMNIA VOIEVODULUI ALEXANDRU BASARAB


SI INTEMEIEREA MITROPOLIEI UNGRO - VLAHIEI

1. Domnia voievodului Alexandru Basarab


2. Biserica romaneasca sub jurisdictia mitropoliei din Ohrida
3. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din Constantinopol
4. Limba liturgica slavona
5. Sfarifitul domniei voievodului Alexandru si piatra tombala de pe mormintul sau
de la Campulung

1. Domnia voievodului Alexandru Opalia (Oppela), precum adevereste inscriptia


Basarab ce s-a pastrat pe altarul Sfintei Elisabeta din
Catedrala din Oradea. De altfel, insupi
Succesorul lui Basaraba a fost fiul sau Alexandru era casatorit a doua oars cu conte-
Alexandru, numit pi Nicolae (1352 - 1364), in sa catolfca Clara de Doboca, pe langa care
domnia Tarii Romanepti, la a card largire si starui insupi papa de la Roma ca sa induplece
consolidare interns contribuise ca asociat la pe flica ei Anca sa treaca la catolicism. Sub
domnia parintelui sau. Ajungand singur presiunea sotiei sale catolice pare sa fl
stdpemitor, Alexandru urma sa recunoasca pe recunoscut Alexandru jurisdictia episcopatului
regele Ludovic ca pc domnul sau natural - pro catolic din Alba Iulia asupra catolicilor din
domino suo naturali, adica sa-i prezinte oma- Tara Romaneasca.
giul de vasalitate dupa uzantele timpului. Normale pi chiar prietenepti erau relati-
Dintr-o diploma regala aflam insa ca ile cu tar' ile slave din sudul Dunarii. Una din
Alexandru ezita a recunoaste - recognoscere fiicele sale, pi anume Ana, era casatorita cu
renuebat - suzeranitatea regelui ungar. Cauza principele Sracirnir al Bulgariei, caruia parin-
care impunea voievodului o asemenea atitu- tele sau, tarul Alexandru, ii lasase stapanirea
dine rezervata era Mece indoiala imprejurarea Vidinului, Diiul cronicilor romanepti. Din
ca regele primise la curtea sa pe mai multi indemnul tarinei Ana s-a scris, in 1360, in
holed munteni ostill Domnului muntean pi orasul Vidin faimosul strtaxar al vietilor
care, refugiindu-se in Ungaria, unelteau de femeilor sfinte, ce se pastreaza in arhivele de la
acolo contra acestuia. Asemenea pribegi Gand. A doua flied a ducelui Alexandru, Anca,
nemultumiti erau Nicolae, Stanislau, Ladislau se casatorise cu Stefan Liras, fiul tarului sarb,
cu fiul sau Carapciu, Neagu pi anti, carora Stefan Dusan.
regele Ludovic le recunoscu titlul de grofi sau
conti - comites - 0-1 miluise cu mosii in
Banatul timisan pi in Dada transilvaneand ca 2. Biserica romilneasca sub jurisdictia
sa fie gata oricand pentru o eventuala incursi- mitropoliei din Ohrida
une in Tara Romaneasca. Era deci mai mult
decat firesc ca Alexandru sa refuze imparatul Justinian, in anul 535, a
recunoasterea regelui ca domn al sau natural supus pe credinciosii crestini de limba latina
si sa-i ceard cuvenitele explicatii in urma din Romania jurisdictiei arhiepiscopului din
schimbuluf mai multor scrisori si a incheierii Justiniania Prima, care era supus jurisdictiei
mai multor pacte de care fac mentiune docu- canonice a papei de la Roma. Dependenta
mentele timpului. Dupa obtinerea acestora, aceasta de Roma a dainuit pans in timpul
Alexandru presta regelui omagiul de vasalitate luptelor iconoclastice cand, in anul 726,
si restabili raporturile normale cu puterea imparatul Leon Siriartut ii aduse sub jurisdictia
suzerana. bisericeasca a patriarhului din Constantinopol.
Relatlile cu Ungaria se normalizara si Schimbarea aceasta de jurisdictie nu insemna
mai mult prin casatoria flied lui Alexandru, insa trecerea de la catolicismul Latin la
Elisabeta, cu palatinul Ungarid, Ladislau de ortodoxismul grecesc, flindca pe vremea aceea
ruptura intre cele doua biserici inca nu se

153
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

prod usese. mai flutura decal in Epir, unde printul bizantin


Masura aceasta trezi insa protestul Mihai. Angelos (1204 - 1214) reusise sa creeze
papa care nu putea ingadui aceasta stirbire a cu ajutorul vlahilor din Pind un despotat inde-
autoritatii sale din Romania. Conflictul dainui pendent politiceste atat de imperiul latin din
multi vreme. Pentru aplanarea lui, imparatul Constantinopol, cat si de imparatul bizantin
Vasile I convoca un sinod la Constantinopol, in din refugiul de la Niceea. Despotul Mihai inte-
anti 869 - 871, la care luara parte, pe Tanga lese sa se desfaca si de Patriarhia din
patriarhul din Constantinopol, si delegatii Constantinopol si sa creeze o bisericd autoce-
patriarhiilor din Roma, Antiohia, lerusalim si fald pentru despotatul sau. In scopul acesta el
Alexandria. Dupes dezbateri agitate, sinodul conferi, in calitatea sa de despot independent,
hotari ca mitropolia Ohridei sa ramana sub mitropoliei din Ohrida un statut prin care i se
jurisdictia Patriarhiei din Constantinopol, acorda o deplina autocefalie.
intrucat credinciosii acestei eparhii facusera Fratele ss urmasul lui Mihai, despotul
parte din imperiul roman sau bizantin. Legatli Teodor (1214 - 1230) nu se mai multumi cu
papei ridicara insa protest impotriva acestei titlul de despot ci el, cucerind Salonicul, se
hotarari, demonstrand ca Dardania, Dacia si proclama irnpecrat cu gandul de a-si muta
celelalte regiuni de la Dunare de la inceput si curand si resedinta la Constantinopol, pentru
totdeauna an stat sub jurisdictia canonica a a o lua astfel inaintea pribegilor de la Niceea.
pontejiciului de la Roma. Dar protestele papa- Incoronarea basileului Teodor Angelos se facu
litatii ramasera lard nici un efect, intrucat cu tot fastul cuvenit imparatilor bizantini.
mitropolia Primei Justiniane, care dupa dis- Ceremonialul bisericesc fu savarsit de mitro-
trugerea acestei localitati isi mutase resedinta politul Dimitrie al Ohridei care inlocuia pe
la Ohrida, pe malul lacului cu acelasi nume din patriarhul din Bizant, caci imparatul Teodor se
Macedonia, ramase sub jurisdictia bisericeasca grabi sa confirme autocefalia bisericii ohridene,
a patriarhului din Constantinopol. investifid pe mitropolitul Dimitrie cu drepturi
Astfel, se explica faptul ca. imparatul patriarhale. In calitatea aceasta, arhiepiscopul
Vasile al II-lea Bulgaroctonul, reinnoind in 1019 Dimitrie aseza la 1223 coroana imperials pe
actul de fundatie a arhiepiscopiei de la capul despotului Teodor si 11 invests cu mantra
Justiniania Prima, supuse pe ulahli din de purpura si cu sandale rosii, dupa datina
Romania arhiepiscopului de la Ohrida, unde se bizantina. Infrangerea basileului Teodor la
mutase intre timp resedinta episcopala de la Clocotnita (1230) puse insa capat planurilor
Justiniania Prima. Intr-un act din 1157, sale imperiale, in schimb mitropolia Ohridei
arhiepiscopul loan din Ohrida se intitula continua sa se bucure inca multi vreme de
arhiepiscop al Primei Justiniane. Hrisovul autocefalia ei si dupa lichidarea imperiului
imparatului Vasile al II-lea fu reinnoit la 1272 latin din Constantinopol (1261) si restaurarea
de imparatul Mihail Paleologul, al carui delegat imperiului bizantin sub Paleologi.
de la conciliul de la Lyon (1274) contesta Vlahii si grecii din Tesalia si din Vlahiile
canonicitatea mitropoliei sarbesti de la Ipec 0 a epirotice gaseau in mitropolia Ohridei un pu-
celei bulgaresti de la Tarnow, demonstrand ca ternic reazem contra catolicismului care,
acestea luasera fiinta prin nesocotirea drep- bucurandu-se de protectia venetienilor, tindea
turilor si privilegiilor acordate de imparatul sa patrunda tot mai adanc in hinterlandul
Justinian mitropoliei Primei Justiniane si a epirotic. Ei tineau cu sfintenie la vechea for
succesoarei ei de la Ohrida. Asa hind, arhiepis- eparhie decretand pe latinii schismatici si
copia Ohridei era considerate ca o eparhie a Irnrinrosi si refuzand sa recunoasca jurisdictia
ulahilor, precum se vede aceasta si din canonica a arhiepiscopului catolic din Lepanto.
insemnarea de pe foaia unui manuscris din Pe de alts parte, mitropolia Ohridei se bucura
secolul al XI-lea ce se pastreaza la biserica Sf. de protectia despotilor epirotici.
Clementie din Ohrida, in care se pomeneste de Influenta ei slabi numai in epoca de
preotul loan al "preasfintei episcopii a vlahilor". decadenta a despotului care era incoltit din
La 1335 se aminteste de un episcopat at toate partile, nu numai de sarbi si bulgari, ci si
ulahilor cu resedinta la Vranje, iar mai apoi la de bizantini. Acestia, folosindu-se de luptele si
Lerin. sau Prilep. rivalitatile interne, patrunsera, in 1339, sub
In urma cuceririi Constantinopolului de conducerea imparatului loan Cantacuzino in
catre latinii cruciadei a patra si a proclamarii Epir, ocupasera despotatul si incredintard
noului imperiu latin in locul celui bizantin, administratia arhontului Loan Angelos (1339-
mitropolia Ohridei ajunse, pe neasteptate, la o 1349). Intre conditiile de supunere a epirotilor
insemnatate nebanuita" pans atunci. Patriarhul era si aceea care impunea mitropofitului din
din Constantinopol fugi impreuna cu impara- Ohrida sa renunte la autocefalia sa si s rein-
tul Teodor Lascaris la Niceea, astfel ca pe teri- tre impreuna cu episcopii sal sufragani sub
toriul Peninsulei Balcanice steagul bizantin nu jurisdictia canonica a patriarhului ecumenic

154
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

din Constantinopol, ceea ce s-a intamplat pe la arhiereu legiuit a toatd Ungrovlahia. Astfel, se
anul 1340, cand in Tara Roma' neascd domnea ajunse prin grija si star' uirea lui Alexandru la
voievodul Basaraba. Traditia istorica din toate infiintare a mitropoliei Ungrovlahiet si la
tarile noastre a pastrat amintirea vechilor lega- recunoasterea jurisdictiei canonice a patri-
turi bisericesti cu Ohrida care, dupa cat se arhatului ecumenic de la Constantinopol.
vede din cercerarile recente, se bizulau pe vechi Titlul oficial al noului arhiereu era mi-
temeiuri istorice. tropolit a toatd Ungrovlahia si exarh al
plaiurilor. Mitropolitul Ungrovlahiei era
totodati si exarhul, adica loctiitorul patriarhu-
3. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din lui in regiunea plaiurilor. Ce se intelege sub
Constantinopol aceste plaiuri, care in limba bisericeasca
paleoslava apar sub numele de zaplartinskji?
Era firesc ca, in urma renuntaril Cuvantul romanesc de plat corespunde
mitropoliei din Ohrida la autocefalia el, biseri- slavonescului planina, care insemneath munte,
ca romans din stanga Dunaril sa reintre sub dar si drumurile de munte. Slavonescul
jurisdictia canonica a patriarhiei ecumenice. zaplanina insemneaza deci regiune de dincolo
Tratativele in scopul acesta incepusera de de munti, in specie de dincolo de Carpati.
multi vreme. Hot;3".'rarea patriarhiei intarzia Dincolo de Carpati se intindea Banatul si Dacia
insa, flindca o domnie nerecunoscuta inca de transilvaneana, provincii populate de numerosi
statele vecine nu putea sa alba o episcopie credinciosi romans, care pans atunci ascultau
canonica. Af lam doar din tomosul patriarhului si el de mitropolia Ohridei.
Calixt din mai 1359 Ca voievodul Alcxandru Prin tomosul din 1359, patriarhul
solicitase nu o datd, ci de mai multe on prin scoase si pe credinciosii romans din Banat si
scrisori, ca sd fie de acuma inainte si mereu, Dacia transilvemeand de sub jurisdictia bi-
atat el, cat si toatd aceastd steipdnire si domnie sericii ohridene, ii supuse jurisdictiei sale
sub judecata bisericeascd a patriarhiei si sd canonice si numi pe mitropolitul de la Arges
primeascd un arhiereu care &rifle hirotonosit de loctiitor sau exarh al sau. Solutia aceasta
patriarh, sd facet parte din sfemtul sinod patri- denote mare iscusinta diplomatica din partea
arhal si sd -1 aibd pe acesta ca pdstor legiuit a patriarhului care, neputand obtine de la regele
toatd Ungrovlahia. apostolic al Ungariei adeziunea pentru crearea
Concomitent cu demersurile pe langa unei episcopii ortodoxe pe seama credincioqilor
patriarhie, Alexandru cauta sa gaseasca si per- roman' din Banat si Dacia transilva'neana, ii
soana potrivita pentru ocuparea noului scaun primi pe acestia sub jurisdictia sa direct& si
mitropolitan. Candidati se gaseau destui, cats institui pe mitropolitul Ungrovlahiei ca loctiitor
in urma navalirii tatarilor sl turcilor in regiu- sau exarh al sau pentru provinciile de dincolo
nile pontice si anatolice, multi chiriarhi greci de plaiuri sau zaplaninice.
isi pierdeau eparhlile, find siliti sa rataceasca Cum insa dupa normele canoanelor
prin partite crestine ca "adunatori de pomenr, bisericesti o mitropolie nu putea ramane fara
precum aflam din uncle marturli contempo- episcopi sufraganl, patriarhul se grabi s tri-
rane. In situatia accasta ajunsese si episcopul mita in Tara Romaneasca si dol candidati de
loachint din Vicina cu titlul de Sotiriopolis, care episcopi in persoanele lui Dania Kritopulos si
fusese lzgonit de tatari din scaunul sau episco- Anthemios. Dar cum se facusera fars con-
pal si silt astfel sa schimbe carp pastoral& in sultarea voievodului Alexandru, el nu se arata
toiag de pribegie. Astfel ajunse episcopul dispus eta le dea urmare, ramanand ca
pribeag la curtea voievodului Alexandru de la neintelegerile acestea sa fie aplanate numai de
Arges pentru a-i oferi serviciile sale catre Vladislav, fiul si urmasul lui Alexandru.
duhovnicesti. Domnul primi pe arhiereu cu
multi bunavointa si starui pe langa patriarhie
pcntru recunoasterea sa canonica ca arhiepis- 4. Limba liturgics slavona
cop si mitropolit al Tariff Rometnesti.
Din cuprinsul tomosului patriarhal Sfanta Scripture a aparut mai intai in
aflam ca voievodul chemase initial pe loachint limbile ebraicd, greceascd si latind. Aceste trei
pe langa dansul si ceruse sa se mute la Arges, limbi ramasesera pan5.1a finele secolului al IX-
ceea ce chiriarhul a si facut. Patriarhul nu avea lea singurele limbi sfinte in care era ingaduita
decal sa binecuvanteze aceasta stramutare si propovaduirea credintei crestine. Romanii
sa-t dea inrarirea canonica, hotarand ca dupa primira invatatura mantuitoare in limba latind
moartea acestuia sa se aleagd altul si care ramasese la ei limba liturgics, pans la
hirotonosirtdu-se de prea sfanta mare bisericd a recunoasterea unei a patra limbi sfinte, care
lui Durnnezeu, cea pdstoritei de detnsul, sd se era limba paleoslavond. Aceasta fusese limba
trimitd de la Constantinopol ca pdstor si vorbita de semintiile slave care patrunsesera in

155
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

secolul al VII-lea pana in paryle Salonicului. la fata locului despre temeinicia pretentiilor
Frayi Chiril 1 Metodiu deprinsesera bine bulgare si a hotari apoi in cunostinta de cauza.
aceasta limba card primira in anul 862 invi- Raspunsul acesta multumi pe Boris, care primi
tatia ducelui Rastislav din Moravia sa. vina bine pe episcopul Formosus, aratindu-se chiar
acolo si sa propovaduiasca invatatura cresting, dispus sa recunoasca suprematia canonica a
pe care o imbratisase ducele cu intreg poporul papei asupra bisericii bulgare.
sau. Ca sa poata fi mai usor intelesi de noii Dar in anul urmator, 867, se produse o
crestinati moravi, fray' din Salonic incepura sa schism& in biserica cresting. In scaunul
traduca Sfanta Scripture in limba paleoslava, Patriarhiei din Constantinopol fusese ridicat
cunoscuta for de acasa. Pentru scrierea in un laic cu numele Fotie, care, cu nesocotinta
aceasta limba, Chiril a nascocit un alfabet pro- normelor canonice, parcursese intr-o singura
priu, numit glagolitic, folosindu-se in buns zi toate treptele ierarhice de la laic la patriarh.
parte de minusculele grecesti. Un invatacel al Papa Nicolae nu recunoscu pe noul patriarh
lui Chiril, cu numele de Clementie, a simplificat ales cu nesocotirea eanoanelor bisericesti sc
mult alfabetul glagolitic si 1-a numit dupe arunca anatema asupra lui. Patriarhul Fotie, la
dascalul sau chirilic, aa cum a fost el multa randul sau, nu se lass mai prejos si excomu-
vreme in scrisul romanesc, si cum a ramas si nica pe papa de la Roma. Noul imparat Vasile I
pana astazi in scrisul bulgarilor sc rusilor. Macedoneanul puse insa curand capat schis-
impotriva recunoasterii unei not limbi mei din biserica, destituind pe Fotie i con-
sfinte se ridicara trilingvistic, adica aparatorii vocand un sinod la Constantinopol pentru
celor trei limbi sfinte de pana atunci, adica a aplanarea schismei. Sinodul se intruni la 870
limbilor ebraica, greaca. sc latina.. Dar "apostolii si schisma fu aplanata.
slavilor" Chid! si Metodiu intelesera sa lupte cu La acel sinod aparura si delegatii tarului
succes impotriva acestei prejudecati sc sa-si Boris, cerand ca deodata cu aplanarea schismei
menyna punctul for de vedere. Este adevarat din biserica sa se rezolve si chestiunea juris-
ea dupe moartea "apostolilor", aderentii for dictiei canonice asupra bisericii bulgare.
fur& izgoniti din Moravia, unde triumfasera tri- Sinodul delega pe cei 4 patriarhi din Orient ca
lingvistil, determinand pc morayi sa impreuna cu delegatul papei de la Roma s
recunoasca limba liturgica latina. Dar dis- solutioneze aceasta problems. Cei patru patri-
cipolii lui Chiril si Metodiu se raspandira in arhi din rasarit hotarara ca bulgarii care fu-
tarile vecinc, unde propovaduira Sfanta sesera crestinati prin bizantini sa ramana sub
Scripture in limba paleoslava. 0 cronica jurisdictia canonica a patriarhiei grecesti din
moray& mai tarzie arata ca urmasi ai lui Chiril Constantinopol. Legatul papei sustinea insa, cu
pe Bezirad in Rusia, pe Wiznog in Sarmatia, pe drept cuvant, ca vechile provincii romane:
Zandov in Dada, pe Navrok in Rusia, pe Epirul, Hirt, Tesalia, Ahaia, Moesia, Dardania,
Moznopon in Alpibus Valahicis i pe Os lav in Prevail si Dacia depindeau din vechime de
Silezia. Fireste ca la romanii din Dada si din scaunul patriarhal din Roma, iar pe timpul
Carpati putea ft vorba doar de intarirea cre- cand bulgarii au fost crestinati, tarile mentio-
dintei si de talmacirea ei in limba in care nate mai sus se gaseau de fapt sub jurisdictia
romanii primisera invatatura lui Hristos si canonic& a Romei, ascultand de arhiepiscopul
nicidecum de propovaduirea ei ca la semintiile de Sa ionic, ca delegat at papei, iar de la
pagane din vecinatate. Dar cei mai multi din Justinian incoace, de arhiepiscopul de Prima
invataceii lui Chiril se refugiaser5. in Bulgaria, Justiniania, care in cursul vremii isi mute
ca Goroz, Clementie, Laurentie, Naufn, Sava, resedinta la Ohrida. Patriarhii din rasarit nu
Anghelar .a. care gasira in slavii de acolo tinura insa seama de argumentele delegatului
aderenti zelosi ac noii credinte. Ei castigara pe papal, ci ramasera la hotararea lor, ca bisericile
insusi tarul Boris (853 - 888) ce fusese crestine din taratul bulgar sa ramana supuse
crestinat de curand pentru propovaduirea jurisdictiei patriarhiei grecesti de la
invataturii crestine in noua limba liturgic& Constantinopol. Tarul Boris-Mihail primi
paleoslava. hotararea aceasta, cu atat mai mult cu cat
Tarul Boris primise botezul la 864, patriarhii greet recunoscura bisericii bulgare
avand nas pe insusi imparatul Mihail al III-lea. dreptul de a se folosi de limba liturgica pa-
Dupe nasul sau, Boris primi si numele de leoslava ca a patra Umbel liturgicd pe langa cele
Mihail. Curand insa se rupsera relayile de pri- trei recunoscute pana atunci.
etenie dintre fin si nas. Tarul Boris intelegea ca Indata duped recunoasterea jurisdictiei
si bulgarilor sac li se cuvine un patriarh pro- patriarhale, tarul Boris Mihail expulza din
priu, o cerere la care imparatul bizantin nu Bulgaria pe delegatul papei, in persoana epis-
putea consimti. Atunci Boris se adresa papei copului Formosus, care fu ridicat apoi in
de la Roma cu o asemenea cerere. Papa Nicolae scaunul pontifical, pastorind intre anti 891 -
I trimise, la 866, pe episcopul Formosus ca de- 896. Deodata cu bulgarii recunoscura si
begat papal in Bulgaria pentru a se incredinta romemii din Balcani jurisdictia bisericeasca a

156
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

patriarhului din Constantinopol, desfalcandu- atunci se vorbea slavoneste, precum greceste


se de Roma. Cronica artonimd a Moldovei releva mai tarziu sau frantuzeste astazi, cum credeau
un mare adevar istoric cand sustine ca pe tim- unit istorici.
pul papei Nicolae I "sb-dmosii romanilor s-au Lupta pentru introducerea limbii
despartit de latini". nationale in biserica a fost inceputa numai pe
0 veche colectie de biografli ale tarilor la inceputul secolului al XV-lea, in apus prin
bulgari, cuprinse in Carst-venik-ul lui Paisie si reformatori ca Wiclif, Huss, Calvin si Zwingli,
copiate dupa manuscrise mai vechi pe la trezind o noua spiritualitate in Europa, care
mijlocul secolului al XII-lea, arata ca "tarul si-a facut drum si in Wile romanesti, unde
Asan ar fi silit pe vlahi, care pana atunci citeau norodul asista pasiv la slujba dumnezeieasca,
in limba latina, sa se lepede de marturisirea fara sa inteleaga ceva din tainele ei mantu-
romans si sa nu mai citeasca in limba latina, ci itoare, fiindca ea se savarsea intr-o iimba
in cea bulgara - adica paleoslava - poruncind pretinsd sacra, dar pe care credinciosii nu o
sa i se tale limba celui ce va citi in limba latina, intelegeau. De aceea, s =a inceput cu traducerea
si de atunci au inceput sa citeasca in bul- cartilor sfinte in romaneste pentru ca norodul
gareste". care nu cunostea limba slavona sa be inteleaga
In continuare se arata ca. vladica mai bine. La opera aceasta a contribuit foarte
Teofilact ar fi "curatit Vlahia de eresuri, mult si faptul ca numarul carturarilor care
deoarece vlahii primisera crezul latin, la cunosteau limba paleoslava scadea mereu fara
inceput ei citeau latineste, find cu latinii de sa mai poata fi completat din afara, in urma
acelasi neam si de aceeasi limba". Este ade- risipirii statelor slave din Balcani, cum erau
varat ca impotriva autenticitatii acestui Carat- Bulgaria si Serbia, si a decadentei culturii
Venik s-au ridicat critics destul de serioase, dar slavone bisericesti sub stapanirea otomana.
desi tarzie, marturia aceasta ne infatiseaza
fapte care se adeveresc prin insasi firea
lucrurilor. Mitropolia vlahicd a Ohridei fusese 5. Sfarsitul domniei voievodului
cuprinsa in primul tarat bulgar in Macedonia. Alexandru si piatra tombala de pe mor-
Era firesc ca, in urma recunoasterii jurisdictiei mantul sau de la Campulung
patriarhale, chiriarhul Ohridei, sa fi fost silit sa
rupa relatiile de pana atunci cu Roma si sa Voievodul Alexandru a continuat si a
elimine si limba liturgica latina din bisericile desavarsit opera de consolidare a statului
cparhiei sale si sa o inlocuiasca cu limba pa- muntean, inceputa.- cu atata pricepere si ravna
leoslava acceptata de oficialitatca bulgara. de parintele sau Basaraba. El a asigurat
Cum biserica romans din stanga Dunarii linistea tariff prin o politica de intelegere cu
depindea in cele canonice de Ohrida, a fost si- regele ungar si cu tariff din Bulgaria si Serbia,
lita si ea sa-si insuseasca noua limba liturgica cu care intrase in raporturi matrimoniale. Inte-
paleoslava si sa o mentina 'Ana la inlocuirea ei meierea mitropoliei Ungrovlahiei si reinnodarea
cu cea romans. raporturior canonice ale bisericii romane cu
Pentru ca limba paleoslava sa se poata." Patriarhia ecumenica din Constantinopol
mentine ca limba liturgical era nevoie ca raman unele din cele mai remarcabile fapte
sustinatorii ei sa se ingrijeasca de talmacirea in istorice ale domniei sale. Pentru inearirea
aceasta limba, pe langa textul Sfintei Scripturi, relatiilor bisericesti cu Orientul ortodox,
si a diverselor carts rituale, fara de care nu se Alexandru a cautat legaturi si cu mandstirile
putea savarsi cultul divan. Astfcl, au fost de la muntele Athos, deschizand seria ctitori-
traduse din greceste, pe langa cartile funda- ilor romanesti acolo. El a inlesnit prin pioasa
mentale ale Sfintei Scripturi, si diverse carts sa darnicie la cladirea turnului celui mare de la
dogmatice, omiletice si ascetice, cu un cuvant manastirea Cutlwnus din Sfantul Munte, pre-
aproape toate cartile sfinte pe care le gasim, fie cum aflam acestea din cuprinsul unui hrisov
tiparite, fie in manuscris in colectiile de carti descoperit de curand. El a continuat con-
liturgice slavone din Romania.. structia bisericii domnesti de pe langa curtea
Dar literatura aceasta in limba pa- sa de la Arges, pe care urmasii sal o
leoslava nu era accesibila decat until numai-
foarte redus de clerici, care numai grape cinu- impodobira apoi cu minunate fresce. Moartea
lul for sacerdotal erau tinuti sa o cunoasca. 1 -a surprins la Campulung, unde o preafru-
Daca liturghia si functiile rituale se savarseau moasa piatra de mormant arata locul din bi-
in limba paleoslava, credinciosii se rugau in serica domneasca unde odihnesc osemintele
limba for materna, cum se intampla aceasta sale. Inscriptia arata in stilul ei lapidar ca: "In
pana astazi in biserica catolica, unde liturghia Luna. Noembrie 16 zile, a rdposat marele si sin-
se face latineste, o limba necunoscuta credin- gur stapanitor domn Ion Nicolai Alexandru
ciosilor. Este o mare eroare a crede ca in sfe- Voevod, fiul marelui Basarabd, in anul 6873
rele superioare ale societatii romanesti de (1364), indictionul 3, Vesnica lui amintire ".

157
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

B. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA
Capitolul IV

DESCALECATUL PRINCIPATULUI MOLDOVEI


1. Alungarea tAtarilor din Transdanubia moldoveneasca
2. Organizarea capitiniei de la Baia
3. Cucerirea comitatului de la Baia de cAtre Bogdan si ridicarea lui la rangul de
voievodat

1. Alungarea tatarilor din Transdanubia numarul for era acolo destul de mare,
moldoveneasca intrecand numarul secuilor si cumanilor. bar
dupa emigrarea cumanilor in Ungaria, popu-
Dupes fuga cumanilor in Ungaria, tatarii latia din episcopia Milcoviei din valea Siretului
ramasera stapani asupra regiunii dintre se compunea aproape numai din romani.
Carpal.' si Nistru, strabatuta de raurile Prut si Aceasta populatie autohtona patrunsese si in
Siret cu afluentii for Suceava, Moldova, Bistrita, valea Bistritei, a Moldovei si a Sucevei,
Putna cu Milcovul, Bariadul, Bahluiul, Jyia s.a. ajuntand pana la valea Ceremusulut si a
Toponimia unor piscuri dominante din Carpatii Prutului superior, pentru a intretine contactul
moldovenesti precum Ceahlciu1, Giumaldu/, cu romanii din Maramures si cu cei din partile
Rareiul ca si a raurilor Ciugur, Derelui, Tatarca, Rodnei si ale Neisdudutui. Carpatii n-au format
Carlibaba etc. pastreaza pans in zilele noastre niciodatd un zid despdrtitor intre fratii de
amintirea haladuirii hoardelor cumano-tatare aceeasi origine, limbo, si credinta religioasd.
pe meleagurile acestea. Si mai frecvente sunt Dimpotriva, Valle Carpatilor au oferit romanilor
toponimiile cumano-tatare in coltul dintre totdeauna scut si adapost contra navalitorilor
Nistru si Dundre, numit Bugeac, nume taaresc si prin cararile de munte, cunoscute numai lor,
care inseamna colt sau unghi. Acolo intalnim au comunicat necontenit unit cu altii. In partile
pana asffizi nume tatare de rauri si lacuri ca acestea numarul romanilor era destul de mare.
Acalia, Hagider, Chirghiz, Catlabug, Covurlui, In regiune se gaseau si vechi asezari de
Cogalnic, lalpug s.a. Toponimia tatara este colonisti strain' ca Baia, Siret, Suceava, mai jos
varstata cu nume romanesti ca Sdrata si Bacdul, iar mai sus Sipenitul, care ascultau de
Lunga, un afluent al lalpugului. Vechea siin- tatari si le plateau tribut. Un targovet din Baia
biozet romeino-teitarez se evidentiaza prin Moldovei (Moldava Baya) semna in 1334, la
diminutivul Ialpugel din lalpug sau prin faptul Liov, ca martor Alexaruku Molda Owicz, dupa
ca alaturi de numele bunar si cismea intalnim originea sa din Molden, adica din Data numita
notiunea romaneasca de fantand. Tatarescului dupa cum ii spuneau sasii.
Tas-Bunar sau Tatar-bunar ii corespund In jurul comunitatilor sasesti se gaseau
echivalentele romanesti de Cismea, Cismeaua sate romanesti. In Analele Vescrenschiene
Varuitd sau Feint:dna-air' 'dor. Toponimicele de (Voskrenskaja Letopis), care reproduc vechea
origins slava in acea regiune sunt de data istorie a Rusiei pana la anul 1347, se gaseste
recenta, ca Bolgrad sau Necrosovca. anexata si o lista de targuri rusesti si
Populatia cresting din cuprinsul epis- moldovenesti. Intre acestea din urma se
copiei Milcovului care se extindea asupra vaii aminteste de: Bolgrad (Cetatea Alba), Cerna
Siretului se compunea, pe langa cumani si (Cernauti), Roman-Toro (Targu I Roman),
secui, din romanii care ascultau de pseu- Nemeci (Neamtu), Coroctunou (Craciuna),
doepiscopii for de rit grecesc si papa se purta Kamen (Piatra Neamt), Sociava (Suceava), Siret,
cu gandul sa creeze pentru "partea numeroasei Bania (Baia Moldovei), Ceczuna (Tetin),
natiuni romanesti care locuteste in hotarul Gorodok pe Ceremus si Hotin, care este aratat
regatului ungar de ceitre tdtari" chiar o epis- ca targ bulgaro-vlah.
copie catolica separata de cea cumana. Din Viata for politica si socials se scurgea in
preocuparea papei de a atrage pe romanii din conditii asemanatoare cu ale conationalilor din
Cumania la credinta catolica se vede ca Transdanubia munteana si din Dada transil-

158
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

vaneana. Sate le erau raspandite pe dealuri si Domnului Petru I.


coline, constituind taxi si judecii sau cnezate, Fl-anciscanii predicau in limba halt end,
cu judeci sau cneji in frunte. Acestia aplanau cata vreme domirticanii in limba german&
certurile dintre sateni si raspundeau in fata avand in vedere numerosii colonisti germane
eparhilor tatari pentru darile cuvenite acestora. din nordul Moldovei. Dupa relatiile cuprinse in
Cairnaccunul sau loctiitorul hanului Bakciserai Analele Minoritilor, editate de Wadding, si-ar fi
din Crimeea isi avea resedinta la Cetatea Alba, gasit moartea de martir la Cetatea-Alba (Mauro
pe care tatarii o rebotezasera dupes limba for in Castrum) calugarul minorit Angelo de Spoletto.
Akkerman. Increzator in reusita indulgentei conferite celor
Acolo indura, pe la anul 1326, moartea ce vor participa la cruciada contra tatarilor,
de martir cucernicul loan cel Nou, originar din papa loan al XIII-lea reinflinta.' , in 1332,
Trebizonda, care, sosind in interese comerciale vechiul episcopal at cumanilor, desemnand ca
la Cetatea Alba, fu denuntat autoritatilor tatare episcop de Milcov .pe minoritul Vitus de
cal ar fi venit sa faces propaganda cresting in Monteferreo, care nu vent sa-si is scaunul in
randurile tatarilor. Adus in fata eparhului primire, ca si urmasul sau Tom de Nympte, din
tatar, mucenicul fu somat sa se dezvi- ordinul augustinilor, numit la 1347. La 1353, fu
novateasca si sa primeasca credinta pagana. numit dominicanul Bernhard episcop al
Doctorii din Iudeea si din Persida ar fi incercat Cumaniei, dar nici el nu aparu in partile
in zadar sa -1 abates de la credinta sa cresting. necredinciosilor - partes infideliura
Atunci mucenicul fu chinuit si batut pana la Dar pe langa intoleranta for religioasa,
sange, legat de coada unui cal si tarot prin tatarii nelinisteau cu invaziile for necontenite
cartierul evreiesc, unde unul dintre evrei sari atat Dacia transilvaneana cat si Polonia, astfel
de-i tale capul. Mucenicul loan cel Nou de la ca locuitorii acestor tad nu mai faceau fata
Cetatea Alba a fost unul din primii martini masurilor de aparare contra acestor pagan!
ortodocsi. Dupa o insemnare descoperita pe un pradalnici. Papii de la Roma, vesnic solicitati
acoperamant de potir in targul Siretului si-ar fi de credinciosii for din Dacia si Polonia, nu con-
gasit moarte de martini, la 14 iunie 1340, alti teneau de a indemna crestinatatea apuseana,
doi calugari, Blaj si Marcu, misionari din indeosebi pe regele Ungariei, la cruciade
ordinul franciscanilor. impotriva acestor dusmani neimpacati ai
Credinciosii catolici din Moldova se crestinatatii. La 1314, papa Clementie al V-lea
bucurau de sprijinul calugarilor franciscani oferi indulgentd tuturor acelora care vor porni
care la 1345 aveau case si custodii la Siret, cu armele contra tatarilor. Papa loan al XII -lea
Cotnar, la Baia Moldovei, la Cetatea Alba si la reinnoi in 1334 edictul de indulgenta. Apelul
Chilia, apartinand vicariatului franciscan al marelui pontif de la Roma gasi in fine ascultare
Rusiei (Vicaria Rissiae). In calitatea for de la regele Ungariei Carol Robert, care insarcina
misionari franciscani savarseau pretutindeni, in 1324 pe cneazul roman Pintea cu paza
unde lipseau clench parohiali, functiile litur- granitelor dacice contra tatarilor, intreprinzand
gice fora nici o opreliste. o contra ofensiva in tara for - in ipsorum
Intr-un act din 8 aprilie 1387 se Tartarorum.
aminteste de custodele moldovean (custos 0 campanie in stil mare contra tatarilor
Moldoviensis) Nicolae Melzac, care isi avea a fost intreprinsa insa numai in 1342 din
resedinta la manastirea franciscani din Baia ordinul regelui Ludovic cel Mare, fiul si
Moldovei. 0 manastire franciscani fiinta si la urmasul lui Carol Robert. Comanda asupra
Siret, unde ar fi fost inmormantati la 12 febru- ostirii fu incredintata comitelui Andrei, fu! lui
arie 1378 calugarii franciscani Luca si Latcu, care, in calitatea sa de comite at secuilor,
Valentin, ucisi in Livonia de barbarii care ado- at Bistritei, al Mararnuresului si at Brasovului -
rau arborii - qui arborem adorant. In Siret comes Siculorum, de Bistricia, de Marmorosic et
exista insa si o manastire a ccilugclrilor domini- de Brasso - avea in seama sa apararea regiu-
cani apartinand Societeitii fratilor peregrini a nilor de granita care erau direct amenintate
cares razes de activitate cuprindea Rusia Rosie, mereu de tatari. Ostirea sa se compunea din
Podolia si Moldova.. Asociatia fratilor peregrini contingentele secuilor, ale sasilor din Bistrita si
avea un statut propriu si o carmuire misionara Brasov si ale voievozilor roman' din
de sine statatoare, desfacandu-se la 1377 de Maramures.
provincia dominicana a Poloniei, despartire Aratasem mai sus ca romanii din
aprobata de papa Grigorie al XI-lea in ianuarie Maramures si din regiunile vecine se bucurau
1378. Manastirea fratilor peregrini de la Siret de o larga autonomie nationals in ceea ce
se bucura in larga masura de darnicia si pro- privea administratia for locals. Ei erau propri-
tectia cneghinei Margareta sau Musata, maica etari de mosii si sate si isi alegeau din mijlocul

159
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

for pe voievozii conducei tort, care erau de regula Cronica moldo-polona scrisa la Iasi, in
capii familiar mai vechi si mai bogate potrivit 1566, arata:
cu vechile for privilegii. Dar situatia aceasta "Cu [via lui Durnnezeu, intaiul voevod
privilegiata impunea voievozilor maramureseni Dragos a venit ca vemeitor din Tara Ungureascd
si anumite obligatiuni militare, ei fiind datori de la locul si apa Maramures, pe urma unui zim-
sa participe cu contingentele for la expeditiile bru, ce 1-au ucis langd apa Moldovei si s-a
militare ale regelui. Astfel, aflam volevozi veselit acolo cu boierii sdi si i-au pldcut Ora si a
roman! luptand cu contingentele for din ostirea reunas intr-insa si a desceilecat-o cu moldoveni
ungureasca in Bohemia, in Italia, in Polonia sI din .Tara Ungureascd si li -a fost donut 2 ara"
dincoace de Carpati, in Muntenia si Moldova. Cronica anonima intitula: Povestire pe
Intre voievozii maramureseni care participara scurt despre domnii moldoveni, de And s-a
cu contingentul for la campania comitelui inceput Tara Moldoveneasca, facand o
Andrei contra tatarilor din Moldova se gasea expunere mai ampler asupra lui Vladislav
desigur si voievodul Dragos de care face menti- craiul, care ar fi chemat pe ramleni in ajutor
une diploma de ho Carnicie a regelui Carol contra tatarilor si pe care i-ar fi colonizat apoi
Robert, din 1336. Diploma arata" ca la cererea in tara sa, arata ca dintre ramlenii acestia s-ar
servientilor (servientes) sai Drag si Dragos, fi ridicat un barbat cu minte si viteaz cu
regele daduse ordin sa se hotarniceasca dome- numele Dragos. Acesta, plecand la vanatoare,
niul Bedeu de pe malul drept al Tisei de langd ar fi urmarit un zimbru pana dincoace de
Ticeu, care era una din cele mai mars si mai munti, in Moldova, unde 1-ar fi ucis si s-ar fl
frumoase din Maramures. De altfel, numele de ospatat cu vanatul. Dupes ospat, voievodul
Dragos era foarte frecvent in Maramures, cum Dragos ar fi descalecat cel dintai pe apa
era si tatal unui Giula pe care, la 1349, regele Moldovei si alte locuri de-a lungul apelor si ar
Ludovic it puse in posesia mosiilor Giulesti si fi facut 'pecete domneasca pentru toata tara cu
Valea Mare. cap de zimbru. Si ar fi domnit Dragos-Voda doi
an!.
Din relatarile de mai sus se vede ea
2. Organizarea capitaniei de la Baia traditia locals, asa cum ne-au pastrat-o analele
si cronicile locale, care insa nici una nu este
lzbanda comitelui Andrei asupra tata- contemporana, ci din secolul urmator, ne
rilor din Moldova aparu in ochii contempo- infatiseaza campania comitelui Andrei si a
ranilor ca o fapta de acme asa de mare si voievozilor maramureseni contra tatarilor sub
insemnata, incest ea n-ar fi putut fi savarsita forma de vanatoare domneasca cu veselie si
decal prin o adevarata minune dumnezeiasca. ospete. Prin asezarea capului de zimbru in
Cronica de la Dubniz (Cronicon Dubnicense) stema tarsi, cu traditia vanatului primeste
atribuie minunea izbanzii regelui Ladislau cel infatisarea unei legende heraldice, care cauta
Slant (+1095), care si-ar fi parasit mormantul sa explice provenienta capului de zimbru din
de la Oradea si s-ar fi pus in fruntea ostirii in sterna farii Moldovei. Vechea sterna a Moldovei
lupta contra tatarilor. Legenda cu Laslau, purta un bour cu soarele si Tuna Intre coarne.
craiul unguresc care ar II gonit pe !Atari din Bourul din latinescul bos-urus, bos primogeni-
Moldova a gasit ecou si in unele din cronicile tus, nemteste Aueroche, se deosebea de zim-
indigene moldovenesti. Ea a fost acceptata brul cu coama, latineste bison europaeus,
pana si de Miron Costin, sustinand ca "la vre- slavoneste zabrr, nemteste Wisent. Dintr-un
mea lui Laslau, craiul unguresc, s-a descalecat corn de bour, vanat in Dacia, imparatul Traian
de Dragos tara noastra". Este evident ca erudi- isi Meuse un pocal de inchinat la ospete.
tul cronicar moldovean confundase pe craiul Coarne de bour impodobite cu our s-au gasit in
Ludovic cu Ladislau cel Sfant, care isi dormea tezaurul regelui Decebal. Cu coarne de bour ca
atunci de mai bine de doua veacuri somnul de trofeu de vanatoare erau impodobite pi inte-
veci in cripta de la Oradea. rioarele palatelor imperiale din Constantinopol.
Analele si cronicile romane sunt insa Pe timpul descalecatului Moldovei, bourii si
unanime in afirmatia for in a recunoaste pe zimbrii traiau Inca in stare salbateca in
Dragos ca prim descalecator de tara. Carpatii moldovenesti. Ca figura heraldica
Letopisetele de la Bistrita si Putna arata ca in capul de bour se gasea in stemele mai multor
anul 6867 (1359) de la facerea lumii s-ar fi tart, precum in sterna cantonului Uri din
inceput Tara Moldovei. Si s-ar fi inceput astfel: Elvetia, care se numeste duper vechea prove-
"Venit-au Dragos-Vodd din Maramures, nienta de acolo a bourului - urus. Sterna
din Tara Ungureascd, la vemat dupd un zimbru Mecklemburgului avea un cap de bour. Stema
si ar f L domnit de doi ani." provinciei Malicz din Polonia avea un cap de

160
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

bour incoronat, iar numele orasului Sambor aseaza cetatea pe Milcou, mai sus de Focsani,
din Po Ionia deriva de la sabrz - zimbru. Pietrele iar Dimitrie Cantemir la poalele muntilor
de hotar din Moldova erau impodobite cu un Vrancei, in apropiere de manAstirea Mira, o
cap de bour, astfel ca acestea se numeau chiar fundatie a parintelui sau Constantin-Voda.
bouri. A misca bourii insemna a muta pietrele Cetatea Neamtului tradeaza, prin insusi numele
de hotar. Numele de localitati ca Bourieni si ei vechea sa origin teutonica, de la inceputul
Zimbru sunt far& indoiala de o factures mai secolului al XIII-lea.
noua. Ostirea cresting gasi un sprijin puternic Astfel, vedem ca la inceputul secolului
la populatia romaneasca, ca si la comunitatile al X1V-lea, cand lumina istoriei incepu sa
Sasesti si secuiesti din Siret, Baia, Suceava, patrunda in intunericul care apasa pans
Bacdu etc. Fratia de acme cu capeteniile auto- atunci asupra Moldovei, tara aceasta nu era
htone s-a putut stabili curand, flindca atat pustie, cum incearca sA ni-o infatiseze traditia
comandantul suprem al ostirii Andrei, fiul lui 'storied cu legende de.vemdtoare de zimbri si cu
Latcu, cat si multi dintre subalternii sal, ca mituri etiologice. Dimpotriva, valea Siretului sl
Dragos, ca Nicolai, 11111 lui Petru, Sarasin, a Prutului superior era destul de populates si
Valentin si Luca, fill lui Craciun s.a. erau plind de sate, de targuri si chiar de cetati de
roman!. Acestia se intelesera foarte lesne cu aparare contra tatarilor.
judecii sau cnejii localnici, dandu-si mana cu Dragos-Vodd al traditiei istorice
totii in lupta contra tatarilor. Dupes stralucita moldovenesti pare sa fie deci identic cu voievo-
izbanda asupra paganilor, regiunea curatita de dul Dragos din Bedeu. Traditia 'storied a
ei fu organizata de voievodul Andrei din ordinul Moldovei iI atribuie cladirea unei biserici de
regelui intr-o marcd de granitd sau cdpitdnie lemn in satul Volovat de langa Radauti, care
regald, cu un voievod in frunte, care dupes mai apoi fusese stramutata la manastirea
traditia indigence fusese voievodul Dragos - Putna. 'Poate ca si Campul lui Dragos din
Dragus din Drag, unul dintre vitejii de judetul Bacau, in cuprinsul caruia se gasea
incredere ai regelui, cu resedinta la Baia mai tar' ziu satul Grozavesti, sa stea in legatura
Moldova Cu drept cuvant se afirma intr-un cu amintirea lui Dragos-Voda.
adaos la cronica lui Ureche ca la inceput Urmasul lui Dragos in administrarea
voievodatul Moldovei "era mai mult o capitanie" tart' de la Baia a fost fiul sau Sas, care a con-
si ca numai pe urma ea s-a intins de a ajuns la tinuat opera de aparare contra tatarilor,
Dunare si la mare cu centrul administrativ la largind granitele marcii sale spre miazazi si
Baia, care era capul sau cetatea de resedinta a rasarit.
Tarn Moldovei13 - caput sau capitalis civitas In documentele maramuresene numele
terrae Moldavensis. de Sas apace sub forma de Zass Vayvoda
Noua creatie politica cuprinse in Olachus sau Szasz Wayvodae care ar deriva
granitele sale, cu tendinte de expansiune pe din Sabbas, adica Sava. In Valea lui Sas
socoteala tatarilor, satele si cnezatele curgea rivulus Saszpathaka, adica paraul lui
romanesti din valea Siretului, populatia Sas. Fontana lui Sas - Sascut - se gaseste in
romaneasca constituind suportul etnic at ei. Si jud. Putna, iar Cornu lui Sas pe Prut, in judetul
aceasta cu atat mai mult cu cat randurile Iasi. Analele de la Bistrita si Putna it prezinta ca
romanilor moldoveni se intareau mereu prin flu al lui Dragos si ii atribuie 4 ani de domnie.
numeroase cete de conationali ce veneau Nici cronicile urmatoare nu aduc alte stiri cu
necontenit din Maramures si din Dacia transil- privire la domnia voievodului Sas. Dlugosz
vaneand, care a constituit totdeauna rezer- aminteste de neamul valahic al Dragoviei sau
vorul ethic permanent al neamului romanesc. Sassoviei - Dragoviae alias Sassoviae genus
Misiunea politica a noii mard de hotar din valachium - aratandu-1 ca originar din muntii
rasarit era sa constitute un bastion puternic si codrii dinspre provinciile rusesti, ce se
contra tatarilor, care sA inchida drumul numesc plaiuri - ex montibus et silvis provincia-
invaziei for in Dada transilvaneana si in rum Russiae quae Poloniny numoupantur,
PolOnia. ducens originem. Familia Dragosestilor s-a
Cetdti sau burguri mai vechi erau pierdut cu vremea in randurile nobilimii
Crdciuna, pe raul Putna si Cetatea Neamtului, ungare sub numele de Dragfi pans la stingerea
pe paraul cu acelasi nume, un afluent al ei in 'tamplata." la 1555.
Moldovei. Originea cetatii CrOciuna, ale card Dupes moartea lui Sas stapanirea
ruine n-au putut fl descoperite pans in Moldovei trecu asupra fiilor sal Bak, Drag,
preient, a fost pusa in legatura cu Cruceburg- Dragomir, Stefan si loan, dintre care Bale, ca
ul sau Kreuzburg-ul cavalerilor teutoni din cel mai mare, primi asupra sa raspunderea
1222, ceea ce pare probabil. Miron Costin guvernarii, impotriva caruia se tidied voievodul

161
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Bogdan din Maramures. quondam Woyvoda de Maramorosio inficlelis


In timpul guvernarii lor, capitanii Sas 0 notorius - pentru ca se abate mereu de la dru-
Bale; cu resedinta la Baia, avura de sustinut mul dreptatii si al ordinii cuvenite fats de rege
lupte grele cu tatarii. Pentru a putea face fats - a veritatis via et dubitas fuielitatis constantia
amenintarilor tataresti, ei recurgeau mereu la pluries deviens. La inceput, opozitia lui Bogdan
ajutorul regelui sub a carui ascultare, dar si fats de rege nu era insa de asa natura incat
ocrotire, se gaseau. Pe de alts parte, vedem ca regele sa dispuna confiscarea mosiilor sale. La
atat papa, cat si regele Ludovic erau vesnic pre- 1353, fratii Bogdan 0 Luga irnpartira domeniul
ocupati de amenintarea tatarilor. In 1352, Cuhnea intre ei in asa fel ca dealul Maxim -
papa Clementie al VI-lea ingadui sa se ridice o Maksenberech - de langa Viseu sa formeze
dijma asupra veniturilor bisericilor catolice din hotarul intre posesiunile ambilor frati. Partea
Ungaria pentru a preintampina primejdia de la sud de acest deal ramase in proprietatea
tatareasca. In acelasi an regele ordona secuilor lui Bogdan cu central la Cuhnea, cats vreme
sa reconstruiasca cetatea Verhegi de la fron- partea de la nord trecu in proprietatea lui Iuga.
tiera Moldova care fusese distrusts de tatari. Donmiile fratilor Bogdan si luga se extindeau
Curand insa inflintarea de catre Bogdan a pe valea Viseului in sus, pans la Borsa si de
voievodatului Moldova veni sa punts punct acolo peste Prislop pana la izvoarele Bistritei,
influentei politice a ungurilor in aceasta unde se deschidea drumul spre Moldova.
regiune. Acolo, in regiunea aceasta de granita,
pregati voievodul Bogdan cu fill si prietenii sal
rebeliunea - contubernio. Moartea voievodului
3. Cucerirea comitatului de la Bala de Sas ii oferi o ocazie binevenita pentru a pune in
catre Bogdan si ridicarea lui la rangul de aplicare planul sau de cucerire." Pornind de la
volevodat Cuhnea:', el strabatu in mod clandestin - clan-
destine - muntii si patrunse in fruntea cetelor
Voievozii romani din Maramures, sale de viteji si voinici in valea Moldovei,
investiti de rege cu drepturi si privilegii spe- navalind vijelios spre Baia, sediul capital' latu-
dale, constituiau patura conducatoare a acelei lui.
tari. Ei erau proprietari de mosii si sate si Jude- Invazia lui Bogdan s-a produs in vara
cau toate certurile ce se iscau intre conationalii anului 1359, flindca la 20 martie 1360 regele
lor - omnes causal inter apses exertas indicare Ludovic ra'splatea cu mosii intinse pe credin-
debet. Locuitoril roman! nu puteau fl judecati ciosul sau Dragos, fiul lui Giula, pentru
nici de prelatii unguri, nici de comiti, nici de numeroasele sale servicii aduse coroanei cu
castelani si nici de alti nobili, decat in rata ocazia misiunilor ce-i fusesera incredintate si a
voievozilor lor - in prezenta corumdem domino- campaniilor la care luase parte - servici de
rum ipson.un, cum se arata intr-un hrisov regal plerlsque nostrts negociis et expeditionibus sibi
din 1383. somissis et confissis - dar indeosebi pentru
Imprejurarile politice adusera cu sine vitejia sa, manifestata in lupta pentru restau-
ca nu tots voievozii romani sa fie devotati rarea Torii Moldovene - specialiter autem in
regelui si sa impartaseasca politica sa in partile restauratione terrae nostrae Moldovae - cand
orientale - partes orientales - de dincolo de numerosi romani razvratiti se abatusera de la
munti. 0 buns parte din ei, in frunte cu credinta cuvenita. - plures Valahos rebellantes
Dragon, cu Saracin, cu Valentin *i Luca, fill lui a via debitae fidelitatis deuientes - fats de rege.
Craciun si altii erau devotati regelui si partici- Domeniul conferit lui Dragos si flilor sal
para la campania contra tatarilor din Moldova. Giula si Ladislau cuprindea satele Slating,
Regele ii rasplati pentru credinta si serviciile Brebu, Copdcesti, Desesti, Hernkesti si Sugatag
lor cu slujbe si mosii, fie in noua ccipitcinie cu toate veniturile lor. La 14 mai 1360, regele
moldoveneascci, fie acasa la ei in Maramures. rasplati serviciile credincioase ale lui Vancea,
Un alt grup de voievozi s1 nobilf mara- flu] lui Stan, daruindu-i mosiile Vancesti,
mureseni se gaseau in opozitie cu politica Nein.esti, Valea Porcului si Varalia. In anul
regelui, incercand sa o combats pe toate caile urmator, regele rasplateste serviciile fillor lui
si prin toate mijloacele. In fruntea grupului Locovei, si anume Budu, Sandra, Oprisa, loan,
opozitionist se gasea voievodul Bogdan de la Dragomir si Balla, intarindu-i in proprietatea
Cuhnea - kohnya - din valea Izei - cu fratele domeniului Ozon din Maramures. lata numele
sau Iuga, cu nepotul sau Stefan si alti fruntasi catorva nobili maramureseni din gruparea
maramureseni. Pe Bogdan regele it opri sa mai devotata regelui, care luptasera de partea
indeplineasca functia de voievod si 11 califica, voievodului Bale din capitania Moldovei.
Inca din 1343, ca necredincios notoriu - Bogdan Atacul contra cornitatului de la Baia a

162
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

fost incununat de succes. Voievodul Bale fu nit - Huisus (Ludovic) tempore Bogdan, Vaivoda
batut si izgonit din capitala sa. El se retrase Olahorum de Maramorosio, coadunatis sibi
insa in munti si opuse de acolo o indelungata Olahia eiundem districtum, in terrain Moldniriae,
rezistenta, primind ajutor din partea regelui. coronae Hingariae subiectam, sed multo timpore
Cronicarii Kukulo si Tiireicz arata ea regele propter vicinitatem Tartarorum habitatoribus
Ludovic punea trupele sale aproape an de an in destitutam, clandestine recessit, et quam vis per
miscare contra rivalilor si rebelilor din Moldova exercitum ipsius regia saepius irnpugnatus exi-
- singulis artnis vet quotibet anno moult exerci- tisset, tamen crescente magna numerositate
turn, contra aemulos et rebelles et saepius con- Vlahorum in habitantium ilkun terrain, in reg-
tra Moldavos. Rivalul regelui in Moldova era num est dilatata. Wayevodae vero qui per
voievodul Bogdan cu cetele sale de romans Olaches ipsius regni eliguntur si esse vasalles
rebeli. regis Hungariae profitentur, ad homagiurn pre
Lupta dintre Bogdan si Bale pentru standum obligantur cum censu persolvere con-
stapanirea Moldovei a dainuit mai multi ani pi sueto".
a fost extrem de apriga si sangeroasa. Ea nu Voievodul Bogdan, care dobandise
s-a terminat decat in toamna anului 1364 cu domnia Moldovei cu arma in mans, nu se con-
infrangerea totals a lui Bale pi a fratilor sal. sidera deloc vasal al regelui Ludovic contra
intr-o diploma regala, din 1365, se arata ca caruia a luptat si de aceea el nu se grab! nici
voievodul Bak a luptat cu disperare contra cu prestarea omagiului de vasalitate si nici cu
rivalului sau Bogdan., primind insusi rani pi plata tributului, ci se considera ca Donut si sin-
sangerand din ele pi pierzan' d in lupta frail si ger steipanitor al voievodatului sau. Pentru
rude pi pe eel mai multi dintre luptatorii sal - cunoasterea dreptului constitutional al
non sine propriis suis cruoris efusione ac fetal& Moldovei este de interes constatarea lui
urn vulnerorum supportatione fratrwnque prazi- Kukulo, ca voievozii Moldovei se alegeau de
morum et quam plurium famulorum suorum catre romanii acestei tars - qui per Olachos
morte creduli silitite et habilitor exhibuisse cog- ipsius regni eliquntur. Duper vechiul obicei al
novirnus. romanilor - jus et consuetude Valachorum -
Pierderi dureroase a indurat pi Bogdan, functiile de judec sau cneaz pi voievod erau
cad dintre fill sal pomeniti in documente nu elective. Obiceiul acesta a fost respectat pi la
supravietuisera in izbanda sa finals decat unul alegerea si proclamarea conducatorilor din
singer, si anume Latcu. Din cuprinsul noul stat moldovenesc. Din constatarea secre-
aceluiasi act regal aflam ca voievodul Bale, tarului regelui Ludovic se mai poate deslupi ca
infrant in lupta, fugi in Ungaria, lasand in tara dreptul de alegere de Domn era rezervat numai
Moldovei osemintele scumpilor sal paninti pi ale romanilor, comunitatilor etnice neromane din
celor mai multe dintre rudele sale, precum si Moldova, cum erau cele sdsesti, secuiesti si
intreg avutul sau - suis cares parentibus et mai apoi armenesti nu le era ingaduit de a par-
quam plurirnis cognatis necnon bonis eiundem ticipa la alegerea si proclamarea Domnului.
universes in eadem terra post tergum relictis et Pornirea regelui contra lui Bogdan pe
postpositis in regnum nostrum Hungariae care dusmanul geniului omenesc, insusi
advenit. diavolul trimitator de fulgere - fulminante
Rezultatul acesLor lupte si framantari it djabulo humanis generis incunico -1-ar fi ridicat
aflam din constatarea sefului de cancelarie al contra majestatii sale, nu cunostea margins. El
regelui Ludovic, a cronicarulul Kiilculo, care confisca domeniul tradatorului pi al nepotului
insereaza in cronica sa urmatorul comunicat sau Stefan de la Cuhnea cu satele leud,
quasi-oficial: Bacicoi, Viseiu, Moiseni, Borsa si Selistea si le
timpul acestuia (Ludovic), Bogdan, conferi, la 2 februarie 1365, lui Bale si fratilor
voievodul romanilor din Maramures, aduncir' sal Drag, Dragomir si Stefan, drept despagubire
pe rometnii aceluiasi district, a Recut in mod pentru imensele servicii - immensissima servi-
cicmdestin in tara Moldovei, supusd coroanei cia - si gravele pierderi pe care ei le suferisera
Unguresti, dar dirt cauza vecinetteitii cu titlark in Moldova.
tara era de multd vreme pdreisitd de locuitori; si Prin insusi actul de danie regele
cu toate cd el a fost loud de mai multe on de recunostea infrangerea sa in Moldova, cand
insetsi ostirea regelui, totusi tara sporind mereu, arata ca Bogdan, patrunzand in Moldova, a
cu marele num& al romanilor asezati acolo a cucerit aceasta tara, pe care se sileste sa o
fost kir" gitei in regat. Intrucett, inscl, voievozii care pastreze pentru sine in dispretul majestatii
se aleg de cdire rometnii acelui regat, se consi- sale. Din constatarile din actul de danie se
derd ca vasali ai regelui Ungariei ei sunt obligati vede ca. voievodul Balica a fost ranit, stand
la prestarea omagiului cu plata tributului cuve- credincios Tanga rege - regi fideliter adhaeserit

163
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

- sprijinind pe rege - pre rege sustinenda - si voievodat, deschizand, ca si voievodul


apoi urmand pe rege in Ungaria - regem in Basaraba in Tara Romaneasca, seria Domnilor
Hungariam secutus fuerit - ar rezulta ca. regele din familia sa, a Bogdanestilor. Dupa numele
Ludovic ar fl luat parte in persoana la campa- sau Tara Moldovei s-a numit si Bogdania sau
nia din Moldova contra lui Bogdan, ceea ce nu Bogdana Neagrd Cara Bogdania. Numele
se poate adeveri. acesta era folosit mai intai de tatari si apoi de
Fireste ca la rindul sau Bogdan lua in turd. Bizantinii si indeosebi patriarhia ecu-
stapinire fostele proprietati ale lui Bale din menica din Constantinopol o numea Moldova,
Moldova, despagubindu-se astfel din belsug Vlahia sau chiar Ruso-Vlahia, adica Vlahia din-
pentru pierderea mosiei pamantesti de la spre Rusia, cum tot ei numeau Tara
Cuhnea. Numele de localitate Balcesti Romaneasca sau Basarabia Ungrovlahia,
Balcauti - din judetele Radauti si Hotin par sa adica Vlahia dinspre unguri, spre deosebire de
aduca aminte de el. Valahiile din Pind. in actele latinesti tara este
Intamplarile acestea ramasesera cu numita Terra Moldavana sau simplu Moldavia.
totul necunoscute analistilor moldoveni. Spre deosebire de Vlahia Maior, care este
Analele de la Bistrita arata ca urmas al lui Sas Muntenia, Moldova se numea Vlahia Minor
pe Latcu, pentru a lasa sa-i urmeze apoi tatal adica Vlahia Mica.
sau Bogdan. Analele de la Putna indreapta Voievodul Bogdan pastra resedinta
greseala, lasand pe Bogdan sa urmeze lui Sas domneasca la Baia. El ridica la Radauti o bi-
si atribuindu-i 4 ani de domnie. Cronica ano- serica de piatra, care a servit totodata si cripta
nima cade in greseala analelor bistritene, tar
cronica moldo-polondi se is dupa analele pentru sine si familia sa. Acolo odihnesc ose-
putnene. Grigore Ureche repeta greseala mintele sale sub o piatra de mormant, pe care
letopisetului de la Bistrita. Se vede ca traditia o aseza batranului Bogdan Voievod stranepotul
istorica locals s-a inchegat tarziu, cand sau Stefan cel Mare. Inscriptia nu arata insa
amintirea celor intamplate se intunecase de anul mortii, probabil din cauza ca acesta era
multi vreme. atunci tot atat de putin cunoscut ca si astazi.
Dupa stralucita sa izbanda asupra lui Acte interne de la el nu ni s-au pastrat. In
Bale si asupra ungurilor care it sprijineau, sterna tarii a ramas insa capul de bour, care
voievodul Bogdan ajunse Domn si stapanilor fusese adus probabil Inca de Dragos din
independent al Tarii Moldovei pe care el, din Maramures, unde aceasta icoana heraldica
comitat sau marca de granita, o prefacu in figura in sterna orasului Sighet.

L,
.0%."
ka,:110.1 ,

v., 1, 41

PI
4 :Of r.,u

4 211.,
si,":.t41,4A

) ' '.
i .w
,' - ' 41 si" 17V1:,
lkst-
.;,.."7:7;:* ! ;
L ... ._ '
1 .....,,kflai .. - 4-.{.C--, .- -., ,..J
70.4.r- 1V.,
it , .4......s,
"
,21*.
0 4 '
r' !..t :
m _..
,
a 7 `
11.

?4,14..e,,,,t;

Ruincle cefatii Neamtului

164
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitol u I V

STAROSTIA SIPENITULUI
1. Descalecatul voievodului Stefan in Tara Sipenitului
2. Infrangerea polonilor in Tara Sipenitului prin vitejia legendarului Lucius
Aprovianus

romanesti ca Pop, loan, Tornnatecul, Pietrosul sl


1. Descaleeatul voievodului Stefan in altele. Numeroasele toponimice romanesti din
Tara Sipenitului Pocutia arata ca in vechime regiunea aceasta
muntoasa si acoperita de codri seculari ada-
Voievodatul lui Bogdan sau Bogdartia postea o populatie rorntuteascd care fa cea lega-
nu ajungea spre nord decat pana la Prut. tura dintre roma:Ili din Maramures ss cei din
Dincolo de Prut se intindeau pana la Nistru Tara Sipenitului si din Tara Moldovei. Prezenta
codri de fag sau bucovinele mici - silvae fagi- for acolo este atestata de Dlugosz. Cronicarul
nales minores - spre deosebire de bucovinele polon arata ca, in preajma anului 1070, ducele
mars silvae faginales majores - care porneau Viaceslav de Polok ar fi concentrat contra
de la Prut mai sus de Cernauti si ajungeau regelui iolon Bolesbav o armata constituita din
pana in valea Ceremusului mai sus de Kuty in ruteni, pecenegi si romarti - cum Ruthenis,
Polonia. Regiunea de dincolo de bucovinele Picozynegys et Wallnchis. La anul 1147, acelasi
marl si mid pand la Ceremus si Nistru apare in cronicar aminteste ca imparatul Konrad ar fi
istorlografla secolului al XIV-lea sub numele de pornit in cruciada din Polonia, prin Rusia si
Tara Sipenitului - latineste Terra Sepenicensis, Valahia - ex Polonia per Russiam et Valachicun
nemteste Speniker Land, iar slavoneste procedebat.
Szepeniezenskaja Zemlya. Tara si-a prima Descalecarile de sate dupd dreptul sl
numele dupa localitatea Sipenit, asezata pe obiceiul romanesc - jus valahicum et consuetu-
Prut mai sus de Cernauti si cunoscuta ca do Valachorum - continua ad pana in secolul
vestita stattune preistorica din epoca neolitica, al XV-lea. La anul 1424, locuitorii Maxim si
vestita prin bogata si variata sa ceramics plc- Vlad, fiul lui Dragos-Dragosinovici - inflinteaza
tata. satul Cosov (targul are azi acelasi nume) cu
Granita de vest a tarii Sipenitului era mosiile Breaza sl Jabie din valea Ceremusului
formats de Ceremus, pand la varsarea lui in Negru, care avea obligatia, dupa dreptul
Prut in dreptul localitatii Oraseni, iar de acolo valahic, unei contributii anuale de cate 2 gross
granita urea pe paraul Colacin, pana la izvorul de cap de familie si de a inarma un sulitas si
lui si ajungea la Nistru, in fata satului Babeni, doi arcasi. Populatia romaneasca din ambele
localitatea cea Thai avansata spre nord-vest a tar' traia sub judecii ei, primind mereu prin
Tarsi Sipenitului. imigratie un apart ethic din Maramures, pre-
Dincolo de aceasta granita se extindea cum arata cazul intemeietorii satului Cosov.
Tara Pocutiei, numita astfel dupa targul Kuty Ca numarul for era destul de mare, pentru a da
pe Ceremus, care corespunde romanescului chiar contingente pentru armata polona,
cut sau cot, un termen obisnuit in toponimia aceasta o vedem din relatarile lui Dlugosz, care
satelor romanesti, indicand diferite parti ale arata ca la 1325 regele Poloniei Vladislav
satelor precum cutul de sus, cutul de jos etc. Lbketek primise in armata sa contingente
Pocutia era strabatuta, ca si Tara Sipeniptlii, de romemi - awciliis eticun vicirwatm populonun,
de raul Prut, ale carui izvoare se gaseau la videlicet Ruthenorurn, Valachorum et Lithua-
poalele muntelui Turcul din masivul Carpatilor n.orurn - pentru a pomi razboi contra Mardi de
P dclurosi, ce despart Pocutia de Maramures. Pe Brandenburg.
versantul sudic .al acestui masiv izvoraste 71sa, Cu toata fortificatia naturals pe care o
pe malul careia s-a ridicat Sighetul Marmatiei, constituiau bucovinele dinspre sud-est, popu-
capitala Maramuresului. Piscurile Carpatilor latia din Tara Sipenitului avea mult de indurat
Padurosi din acea regiune poarta vechi nume din cauza necontenitelor invazii ale tatarilor,

165
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

care alegeau prin Tara Sipenitului d Pocutia Staroste - staorsta - se numea in


drumul cel mai scurt pentru expeditiile de jaf Polonia capitanul sau parcalabul unei cetati de
in Galitia si Po Ionia. Stapanitorii acestor taxi granita, precum si al intregii provincii din jurul
aveau cel mai vadit interes de a intar' rezis- cetatii; astfel termenul de staroste corespundea
tenta contra tatarilor, prin sporirea numarului termenelor de ccipiten sau bdnie.
populatiei si prin organizarea ei politica si mi- Voievozii maramureseni, redusi tot mai
Mara.. Voievozii roman! din Maramures ofereau mult in drepturile si privilegiile lor, cautau
cea mai buns chezasie pentru indeplinirea ocazii de afirmare a virtutilor lor razboinice.
acestor indatoriri. Succesul lui Dragos in Moldova ispitea si mai
In Galitia cu centrul administrativ la mult spiritul lor de intreprinderi razboinice.
Halici se stinsese in 1324 vechea dinastie Din marturiile umanistului Filippo
nationals. Atunci boierii galitieni ridicara pe Buonaccorsi Calliznaco, care trala la curtea
tronul vacant de la Halici pe principele maso- regelui Poloniei Cazirriir al II-lea (1442-1447) si
vian Boleslav Trogdenouivi, care trecand la ale cronicarului loan Dlugosz (+1480) aflam ca
ortodoxle primi numele de Gheorghe. Dar noua in anul 1359 in Tara Sipenitului murise voievo-
domnie nu aduse tariff linistea dorita". Boierii 11 dul Stefan lasand in urma sa pe fill sal Stefan
banuiau ca nu tine la vechile obiceiuri ale tarsi si Petru, care isi disputau dreptul la succe-
si ca nu poate face fats tatarilor. De aceea siunea tatalui lor. Marturiile acestea fac sa se
ducele Gheorghe cauta reazem atat la poloni nasca intrebarea cane era acel voievod Stefan
cat si la unguri, inlesnind imigrarea elementu- din Tara Sipenitului? Un document din 15
lui maramuresean in Pocutia si de ad in Tara decembrie 1349 area ca regele Ungariei,
Sipenitului. Dar cu toate straduintele sale, el Ludovic cel Mare, care petrecea atunci la
nu putu potoli nemultumirea din tars ni cazu Bistrita = civitas in Septem Castris, autorizase
jertfa adversarilor sal, Hind otravit la 7 aprilie pe voievodul Joan, fiul lui Iuga, sa puns pe
1340. Giula, flul lui Dragos, in posesiunea domeniilor
La tronul Haliciului si deci si al provin- Giulesti si Valea Mare din Maramures, care
dei Pocutia ravneau trei candidati: Lubart, apartinusera voievodului Stefan, care cazuse
marele duce al Lituaniei, ale care' granite de curand in nota infldelitatii, aderand la ras-
ajungeau in vreme aceea pans la Nistrul coala fosiului voievod Bogdan, unchiul sau
mijlociu; Cazimir cel Mare, regele Poloniei si dupes tata, necredinciosul notoriu al regelui -
Carol Robert, regele Ungariei. In vederea unei qui nuperrime notam inftdelitatis Bogdano quon-
viitoare legaturi matrimoniale, regele Carol dam voivoda, patruo suo et nostro et regni nos-
Robert renunta la candidature in favoarea tri infideli notorio adhaerendo incidit.
regelui Cazimir, care castiga.' astfel partida fats tefan era fiul lui Iuga, care la 1353
de marele duce Lubart. Ducatul de Halici, de impartea cu fratele sau Bogdan domeniul
unde derives numele Halides sau Galitia, reveni parintesc Cuhnea, deci nepotul voievodului
lui Cazimir, care-1 incorpora Poloniei impreund Bogdan, fondatorul statului Moldovei.
cu Pocutia. In felul acesta granitele Poloniei se Confiscar' rdu-i-se moniile pentru tradare sau
largira pans la Ceremus si Colacin, atingand viclenie, voievodul Stefan parasi Maramuresul
granita Tariff Sipenitului. in mod clandestin ca si unchiul sau si fugi in
In timpul rivalitatilor si luptelor pentru Tara Sipenitului, unde izbuti sa organizeze cu
succesiune la tronul Galitiei se petrecura in ajutorul regelui Cazimir o starostie de granitd
Tara Sipenitului evenimente politice insem- contra tatarilor asemanatoare comitatului de la
nate. Romanii de acolo traiau inca sub puter- Baia. Voievodul Stefan nu parasi singur
nica impresie a campaniei comitelui Andrei Maramuresul, ci insotit de numerosi prieteni
contra tatarilor, in urma carela luase flints dintre vitejii si voievozii de acolo. Intre acestea
comitatul de la Baia a voievodului Dragos sub se gaseau si Crdciun, voievodul romanilor din
egida ungureasca. La stavilirea pericolului comitatul Bereg, om ptiternic si cu mare influ-
tataresc polonii erau ni mai direct interesati ents, stapanind acolo vaste domenii cu sate si
intrucat granita lor de la Ceremus sl Colacin cu rumen, urmat de cei patru fli ai sal Saracin,
statea larg deschisa atacurilor din partea litu- Nicolae, Balint ni Lucaciu. Acesta luase parte si
anienilor si tatarilor, aparata numai natural de el la expeditia contra tatarilor din Moldova din
bucovinele marl si mid. De aceea, crearea unei 1343, de sub conducerea comitelui Andrei, flul
starostii de granita in Tara Sipenitului sub lui Latcu.
egida polonezd putea gasi in regele Cazimir Stefan era casatorit cu Margareta sau
sprijinul dorit. Musata, originara si ea din Maramures, de

166
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

credinta catolica. Ea darui sotului ei ortodox sau mai mic, care se rezema pe simpatia bole-
trei fli, si anume pe Stefan, Petru si Roman. rimii si indeosebi a provincialilor ungureni -
Descalecatul voievodului Stefan in Tara provinciales Hungarorwn - cum se numeau
Sipenitului se produse in timpul marilor ofen- vitejli care desollecaserd deodatd cu fatal sdu
sive polono-lituane contra tatarilor, care la din Maramures. Si astfel, se dezlantui in
anul 1351 furl infranti la Sina-Voda si alungati cuprinsul starostiei o crancena lupta pentru
din Podolia. Provincia aceasta, cu cetatea domnie intre fratii Stefan si Peru, pe care
Camenita reveni principilor lituani Olgert si Dlugosz ne-o descrie in culori foarte vii,
Coriat. Teodor, flul lui Coriat, ceda in 1354 aratand ca la moartea voievodului Stefan
Podolia regelui Ludovic al Ungariei, lasand izbucni Intre flit decedatului palatiri lupta pen-
cebitile de la Nistru in seama rornardlor - a tru succesiune. Petru, deli mai tartar, era cubit
howdy osadyl Volochi. Voievodul Stefan ocupa de cei mai multi dintre romans, flindca era din
atund cetatile Hotin. Tetin si Hmelov si le fire mai ingaduitor. El intrecea pe fratele sau in
restaura cu ajutorul regelui Cazimir cel Mare. agerime sff iscusinta, reusind sa atraga de
Imprejurarea aceasta facu pe senioril poloni sa partea sa sl pe provincialli ungureni. Favorizat
se laude in seimul de la Piotrkov, din 1448, ca de aceste imprejurar" Petru izbuti sa rastoarne
aceste cetati ar fl fost ridicate de regele de pe tron pe fratele sau mai mare, sa-1 alunge
Cazimir. din tars hnpreuna cu boierii care -i ea!' nasesera
La organizarea noii starostii contribuira credinciosi si sa ocupe tronul. Atunci, Stefan
polonezii, far regele for Cazimir se considera ca cu aderentii sat fugi in Polonia la regele Cazimir
protector al ei, precum regele Ludovic era pro- sff it ruga sa-1 ajute si sa-1 aseze din nou pe
tectorul comitatului de la Baia. Granita din tronul parintesc. Cu acel prilej, voievodul
Ardeal a Tarii Sipenitului gasea o fortificatie Stefan fa'cu declaratie solemn& sub juramant
naturals in bucovinele sau fdgetele dintre Prut ca atat el, cat si palatinii care vor urma dupa
si Nistru, flancate de cetatile sau burgurile de dansul vor pastra totdeauna credinta sff
la Hotin sl Tetin. Hotinul domina vadul supunere fata de regele Cazimir si de succe-
Nistrului, tar Tetinul vadul Prutului de la sorii acestuia pe tronul Poloniei.
Cernauti. Resedinta starosilei se gasea la Regele Cazimir dadu ascultare ruga-
Sipenit sau poate mai curand la Hmelov. mintii voievodului Stefan si, bizuindu-se pe
Cetatea aceasta numita a Hmelovului se ridica asentimentul unanim al seniorilor si sfetnicilor
pe tarmul rauletului Colacin care se varsa in sal, fagadui sa-i dea ajutorul cerut, pentru a-I
Prut In fata Sniatinului. Hmelovul domina si reinstala in domnie. 0 ostire polona alcatuita
valea Ceremusului, care si el se uneste cu Prutul din steagurile Cracoviei, Sandonirului,
in fata Hmelovului. Lubomirului si Rusiei porni sere Tara
Sipenr!dv+ si sosi la &triplet unde avura loc la
inceput numai slabe docniri si hartuiell cu
2. infringerea polonilor In Tara inamicul, fara sa se ajunga la o luptA hotlira-
Sipenitului prin vitejia legendaralui toare. Si aceasta din cauza ca voievodul Petru
Lucius Aprovianus evita lupta in camp deschis si se gandea sa
atraga ostirea polona in cursa cu mare
Domnia voievodului Stefan in starostia mestesug. In padurile din Tara Sipenitului se
Sipenitului n-a fost de lunga durata. El mud in gaseau locuri greu accesibile, motiv pentru
anul 1359, lasand in urma sa pe vaduva care Inca nu fusesera brazdate de plug.
Margareta sau Afitrta cu cei trei fit ai sat Romanii be numeau plonine, pe care ostirea
Stefan, Petru si Roman, ea supravietuind cu polona trebuia sa be strabata pentru a ajunge
multi ani sotului ei Stefan. La 1393, Murata se inlauntrul tar' si in plaiuri mai largi si mai
gasea Inca in viata, intervenind ca martora deschise. In acea padure, romanii Mara de
intr-un act al flului ei Roman. Moartea pre- ambele parti ale drumului copacii in asa fel ca
mature a sotului si viata ei indelungata trunchiurile sa r5.mana numai Intimate pe
adusera cu sine ca flit ei Petru, Stefan si radacini pentru ca, prin o usoara atingere,
Roman sa fie mai bine cunoscuti sau numiti at acestea sa poata 11 pravalite la pamant. Dupe
Musatei sau at Margaretei. isprava aceasta, romanii pandeau din
Fiul ei cel mare, Stefan at Musatei, acoperisurile for camuflate cu crengi, nisip s1
ocupa tronul indata dupa moartea parintelui pietris, asteptand pe poloni sa apara. La
sau Stefan. Impotriva lull se ridica Insa fratele aparitia acestora, romanii rostogolira copacii

167
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

asupra lor, care, rasturnandu-se unul peste Tara Sipenitului in armura unui senior
altul, acoperire o*tirea le*easca sub crengi si medieval cu numele de Lucius Aprovianus, pen-
cradle lor, pricinuindu-1, fare lupte marl, tru a-1 pune fata in fata cu seniorul Sbigniev
pierderi de oameni, cal *1 vehicule. In din Olesnita, lasandu-i pe amandoi sa lupte si
prabuqirea lor, arborii lovira cu crengile pe eel s& cads pe campul de onoare in fata o*tirilor
mai viteji cavalerl, strivindu-le bratele si adverse, care a*teptau cu infrigurare rezultatul
picloarele. Multi dintre cavaleri, ingroziti de sangerosului duel.
prapadul acesta nea*teptat, se predara ina- In captivanta sa expunere, umanistul
micului, astfel c& numarul prizonierilor intre- Callimaco arata c& roman'', simtindu-se timp
cea cu mult pe cel al mortilor. Mult armament de mai multi ani singuri la ei acasa, incepusera
si imbel*ugate mijloace de subzistentA au fost sa se agite si, ispititd de nidejdea libertatii sau
luate prada *1 erau cu atat mai pretioase cu cat impacientati de indelungata abtinere de la
erau intregi qi neatinse. lupta, incepura sa unelteasca pe fata pentru
Polonezii cazura, duped Dlugosz, in desfacerea lor de Polonia. Atunci craiul
cursa aceasta din cauza tradaril acelora dintre Cazimir, care aflase despre acestea, pregati in
roman' care chemasera armata polona in aju- graba o*tirea pentru pedepsirea lor. Regele
tor, fiind intele*1 cu consangenii for sa ademe- puse in fruntea ostirii pe Sbigniev din Olesnita,
neasca pe polonezi in codru si sa cads in cursa pe care el fl considera cel mai destoinic, flindca
pe care le-o intinsese acolo voievodul Petru. se distingea inaintea tuturor prin vitejia *1 pri-
Indata, regele Cazimir luase cuno*tinta de ceperea sa in me*te*ugul raZbolului. 0*tirea
infrangerea oqtirii sale *i se grabs sa trimita polona - zice Callimaco - trecu fara zabava
bani pentru rascumpararea prizonierilor. Si Nistrul pi tabari in 7ara Romanilor", ceea ce
cum romanii nu faceau dificultati in aceasta insufla acestora o fried a*a de mare, Inca erau
privinta, au putut fl rascumparati tots senior'', gata sa se supund regelui *1 sa-1 ceara iertare.
cavalerii *1 osta*ii de rand care cazusera in Dar in momentul acela a*a de critic,
prinsoare. Atunci cazusera in prinsoarea aparu in mijlocul lor Lucius Aprovianus, un
Romanilor Sbigniev pi Ole*nita, bunicul cardi- barbat de gravitate antic& - vir gravitatis anti-
nalului Sbigniev, care *chiopata pans la quae - care prin impunatoarea sa infati*are
moarte din cauza ranilor suferite, precum si insufla curaj celor slabi de Inger si-i indemna
alli nobili polonezi. Au fost capturate pi 11 cu vorbe pline de me*te*ug la rezistenta contra
steaguri, dintre care 3 regale *1 8 provinciale *1 inamicului, caruia i se pregatea o cursa. In
senioriale. apropierea o*tirii roman se intlndea o padure
Umanistul Italian Filippo Buonacorsi deasa, cu arbori gro*i *i inalti, printre care se
Callimaco, care &disc multa vreme la curtea putea circula usor, fiindca padurea era lipsita
regelui polon Cazimir al IV -lea, ca preceptor al de tufi*uri. Lucius porunci ca arborii sa fie tea-
fiilor acestula loan Albert:. Sigismund, 14, dar in a*a fel ca trunchiurile sa ramana
Alexandru si Frideric, nu se multumi insa cu u*or intinate pe radacini, pentru ca la cea mai
expunerea prozaica a lui Dlugosz asupra mica atingere sa poata fl rasturnate. In ziva
bataliel din Tara Sipenitului, ci incerca sa dea urmatoare can" d polonii, dispretuind numarul
acestei batalil o intorsatura dramatics. mic al romanilor, ridicara steagurile *1 pomira
Adunand informatil atat din arhivele de la la atac fare regula si ordine, ingamfati *1 aro-
Roma, cat *1 din cele de la Cracovia pentru ganti, a*teptandu-se mai curand la o
opera sa asupra cardinalului Sbigniev invAlma*eala uqoara decat la o lupta serioasa,
Olesnitki, nepotul comandantului Sbigniev din ei se pomenird deodata cu Lucius in fata lor,
plalurile de la Sipenit, el se ocupa *i de roman', care la inceput se gandea sa se retraga in
sthruind asupra originii lor latine, dar indeo- padure, dar care in fata acestei priveli*ti is'
sebi asupra batallei de la Sipenit dintre poloni schimba planul *1 in clipa in care romanii
*1 roman!. In naratiunea sa, el incerca sa stateau la panda, gata sa se retraga in padurea
imprime celor doi comandanti ai o*tirilor cu vicle*ug, el ii determined sa -s' pregateasca
adverse *1 personalitatea eroilor Renaqteril, armele, sa se alinieze in linie stransa de bataie,
lasandu-i sa lupte dupe regulile turnirelor *1 sub conducerea unui conducator viteaz,
medievale, pentru a determina soarta batAllei indraznet, sa loveasca pe poloni, printr-un atac
prin bravura lor personals, duped codul de subit *1 napraznic, repezindu-se din varful co-
onoare al acelei epoci. In scopul acesta, linelor asupra lor, cu hotarar- ea de a be sparge
Callimaco travestepte pe " voievodul" Petru din randurile, de a-i impra*tia si a-i pune pe fuga.

168
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Cand insa polonii, in dispretul ordinu- ramase mai la urma pi numai cand vazu pe at
lui dat de Sbigniev de a nu trece la atac deck sat urmarind de aproape pe inamic cauta sa-i
in online de bataie pi numai dupa ce se vor fi opreasca, ca sa nu cads cumva in vreo curses
incredintat ca. nu H s-a intins undeva o curses, intinsa for de romans. Dar neputandu-1 opri, el
incercara sa se apropie de poalele colinei fares se amesteca in invalmapeala cu ei.
nici o precautie, nimeni nu mai putu opri ata- Romanii insa, indata ce observara
cul romanilor, care se repezira la vale asupra dezordinea in care polonii patrundeau in
polonezilor cu chiote pi strigate. In clipa aceea, codru, rasturnara asupra for arbor! intinati,
n-a lipsit mult ca polonii sa o is la fuga, daces care prabupindu-se asupra optirii poloneze o
Sbigniev nu pi-ar 8 pastrat cumpatul, n-ar fl acoperiea sub trunchiurile for impreuna cu
impins pe ai sat in linia de lupta si n-ar 11 Sbigniev, comandantul optirii. Astfel se intar" n-
infruntat aproape singur primejdia acolo uncle pla - zice Callimaco - ca acesta nu avu ragaz sa
ea era mai mare pi mai amenintatoare. indata se bucure de prada -de razboi pi de trofeele
ce linia de bataie fu restabilita, gratie energicei izbanzii sale, ca pi cum insult Lucius, pre-
sale interventii, polonii incepura sa se simtind tragicul sau sfarpit, ar fl avut grija ca
reculeaga, sa-pi recapete curajul de lupta si sa in semn de razbunare padurea sa se naruie
se sileasca sa ptearga rupinea provocata de peste el. Dar felul acesta de razbunare n-a
spaima ce-i cuprinsese mai inainte. Dar pi gasit aprobarea polonilor pi nici chiar a
romanii staruira aprig in lupta, incurajatl pre- romanilor, ca Hind incompatibil cu reputatia
tutindeni de Lucius Aprovianus, care striga cat unui barbat apa viteaz cum era Sbigniev.
it tinea gura ca polonil sunt invinsi pi zdrobiti. Dupes relatarea cam romantics a lui
Atata putere pi energie se manifesta in omul Callimaco, eroii Lucius si Sbigniev ar fi cazut
acesta, incest de indrazneala lui depindea de amandoi pe campul de lupta. In realitate,
partea cui va fl izbanda. ambit au scapat teferi din aceasta dramatic&
In clipele in care Lucius, dand pinteni incaierare, Sbigniev intorcandu-se pchiopatar'
calului, zbura prin randurile romanilor, indem- acasa, tar Lucius Aprovianus continuand sa
nandu-i la lupta, Sbigniev se repezi in galop domneasca victorios in Tara Sipenitului, sub
asupra lui, deschizandu-pi drum larg printre adevaratul sau nume de Petru, numit at
dupmani. Tot atat de sprinten it intampina insa Musatei, dupd numele mamei sale Margareta
pi Lucius, cu sulita in mans ca un arhanghel, sau Mupata. intr-un document latin, din 1384,
lovind cu apa inverpunare incest se parea ca voievodul Petru numea pe mama sa Margareta,
izbanda zambea amandurora deopotriva. Ochii iar intr-un act slavon din 1393, flul ei Roman
tuturor erau atintiti asupra for pi pe ambele amintepte de mama sa, cneaghina Musata.
fronturi content lupta, astep Candu-se sfarpitul Prin stralucita sa izbanda din plaiurile
inverpunatului duel. Lucius, increzator in age- Sipenitului, voievodul Petru isi asigurd tronul,
rimea calului sau, hartuia pe Sbigniev cu iar fratele sau Stefan fu sortit pentru o
necontenite salturi, cand in dreapta, card in indelungata viata de pribeg,ie in Polonia, la
stanga, cand se prefacea ca fuge, cand se oprea curtea regelui Cazimir pi a urmasului acestuia
subit in loc, fulgerand asupra adversarului Vladislav lagelonul. Cat despre bucovinele sau
lovituri pi intepaturi cu lancea, 'cand in fats, fagetele - silvae faginales - din Tara
cand in spate, pan& ce acesta Ile din manic, fle Sipenitului, aflam din relatarile lui Dlugosz ca
din mandrie, 41 incorda deodata toate puterile pe timpul sau o buns parte din de fusese
pi se repezi cu atata furie asupra calului defripata pi astfel redate culturii agricole - sil-
partenerului sau incest, lovindu-1 mortal, it ras- vae vastae nunc temporis processu in culturam
turna de pe cal. Atunci polonii, vazan' d pe et campoum planiciem redactae. Termenul slay
Lucius cazand din sea, izbucnira in chiote de de plonina, pl. ploniny corespunde latinescului
bucurie ss reincepura lupta. Inversunarea planicies, ceea ce insemneaza campie neteda,
polonilor determine pe romani sa fuga in pes sau camp deschis, cum este pan& astazi
padurea din apropiere, urrnariti indeaproape regiunea sipenitecula din care n-au ramas
de poloni. Sbigniev Hind ocupat cu despoierea decat cateva crangurl impadurite in jurul loca-
voievodului" roman de scutul si arnura sa, litatii Cozmen.i, Cotmanii de odinioara.

169
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca pitolul VI

UNIREA. STAROSTIEI SIPENITULUI CU PRINCIPATUL MOLDOVEI

1. Principe le Latcu si propaganda catolica


2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pretendent la tronul Moldovei
3. Ridicarea principelui Petru al Musatei pe tronul Moldovei
4. Relatiile Moldovei cu Ungaria, Po Ionia #i Muntenia in timpul Domnului Petru I
5. Consolidarea vietii politice, economice si culturale a Moldovei
6. Extinderea granitelor Moldovei pAnA la Marea Neagra si agravarea conflictului cu
Patriarhia de la Constantinopol sub Domnul Roman I
7. Respingerea incursiunii unguresti de catre Domnul Stefan si restabilirea rapor-
turilor de vasalitate cu Polonia

1. Principe le Latcu si propaganda capitald a Moldovei nu putea decal sd castige


catolica in prestigiul ei. Misionarii comunicara papei ca
Latcu roaga ca insusi Sfantul Parinte sd
Documentele maramuresene arata cd recunoasca orasul Siret - oppium Ceretense -
voievodul Bogdan avea mai multi fli, dintre de capitald a Tcirii Moldovei - ducatus
care, la moartea tatalui lor, nu se mai gases in Moldoviensis - oferindu-se in schimb sa ingd-
viata decat unul singur, Latcu. Acesta ii urma duie inflintarea unei episcopii catolice acolo.
tatalui pe tronul de la Baia, pe care in curand In zelul lor, misionarii mai adaugara. ca
noul voievod it muta la Siret. Acolo primi Latcu, Latcu impreund cu tot poporul sau s-ar fl
in 1369, pe misionarii catolici Pavel din declarat gata sa se lepede de schism& si sa
Svidnita si Nicolai MeLsak, care veniserd sa-1 intre in sdnul bisericii catolice pentru a
castige pentru catolicism. Urcarea sa pe tron depinde si el, ca alti principi catolici, de capita-
trebuie s& fl avut loc inainte de 1369. Data pre- la apostolied. Din raspunsul pe care papa it
cis& a inceputului domniei sale nu se poate sti, trimise, la 23 ianuarie 1372, lui Latcu, aflam
precum nu se cunoaste nici anul mortis voievo- ca insusi voievodul adresase pontiflcelui roman
dului Bogdan cel Bdtrdn. Cei dot misionari o scrisoare in care sd-si manifeste dorinta de a
stdruird pe Tanga noul voievod pentru infl- trece la catolicism. Nu cunoastem cuprinsul
intarea unei episcopii catolice la Siret pentru scrisorii lui Latcu, stim insa ca Papa, in
ingrijirea sufleteasca a numeroaselor comu- raspunsul sau, isi exprima marea sa bucurie
nitati germano-sdsesti si secuiestl din Moldova, pentru hotardrea voievodului, cautand sa.-1
caci targurile Baia, Suceava, Siret erau pline de intareased in aceasta decizie si sfatuindu-1 sd
targoveti catolici care aveau nevoie de o pas- nu se lase cumva abatut de sotia sa Ana, care
torire a lor proprie. Populatia romfineasca de la tine cu inddratnicie la erorile ortodoxiei. Papa
sate si orase, ca si voievodul insusi, tineau la amts toata generozitatea sa fats de voievod,
biserica ortodoxd, care depindea din vechime necerandu-i sa divorteze, dar sfatuindu-1 sa se
de episcopia de la Halici, precum constataserd fereasca pentru ca nu cumva din cauza con-
aceasta si misionarii trimisi in Moldova, in vietuirii cu ea sd se lase inselat si sa revind
raportul lor catre papa Urban al V-lea, pro- asupra mdrturisirii sale catolice. In jurul
punand ca tara sd fle scoasa de sub jurisdictia pretinsei treceri la catolicism a lui Latcu s-a
canonicd a episcopatelor de Halici. facut mult caz. Faptul insa ca osemintele sale
Voievodul Latcu, care numai de curand odihnesc in cripta domneasca din biserica
isi mutase resedinta la Siret, prima cu ortodoxd de la Rtic/Cuiti, aldturi de cele ale
bunavointa cererea misionarilor si incuviinta parintelui sau, Bogdan Descal ecdtorul, vine sa
crearea unei episcopii in orasul sau de dezminta in mod categoric aceasta trecere.
resedinta., precum si ridicarea acolo a unei ca- Din corespondenta dintre voievod si
tedrale episcopale, intrucat prin aceasta noua papa se desprinde un singur fapt istoric, si

170
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom'anilor

anume acela ca Latcu ingaduise crearea unei


episcopii catolice la Siret, dar si aceasta cu 2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pre-
conditia ca titularul noii episcopii sa se desem- tendent la tronul Moldovei
neze numai cu asentimentul sau. Voievodul isi
dadu asentimentul pentru calugarul minorit Un document din 1374 area ca voievod
Andrei din Cracouia, care ajunse astfel in 1371 si gospodar al Tariff Moldovei pe cneazul litua-
primul episcop catolic la Siret. In acelapi an se nian Iurg (Gheorghe) Coriatovici. Acesta ras-
facu si numirea noului episcop de Milcov in platea, la 3 iunie 1374 (6882), pe narnesnicul
persoana lui Nicolai de Buda, in locul deceda- din Cetatea-Alba - namesnic biokwriloslcy -
tului Albert de Usk, urmasul episcopului Iacsa Litavor, pentru vitejia sa in lupta de la
Bernhard. Papa Grigore al XI-lea consimtise la Vldcliceni pe Nistru, contra tatarilor, daruin-
crearea episcopiei de Siret, pe rang cea de du-i satul Zubrduft. 0 localitate Vladicin.a
Milcov, pentru a nu jigni nici pe unguri si nici exista de fapt in judetul Hotin, mai sus de
pe poloni, care aveau pretentia de suprematie Sirauti, la mica departare de Nistru, astfel ca o
asupra Moldovei. Pentru a-i impaca pe tog, el ciocnire dintre lituanienii din Podolia cu Marti
numi pentru Siret pe Andrei de Cracovia, tar putea foarte bine sa fi avut loc in acea localitate
pentru Mi lcou pe Nico/ai de Buda. Acesta din daca admitem identiflcarea ei cu Viddicenii
urma nu facu mare isprava in tara de jos a pomeniti in document. Si satul Zubrduti ar
Moldova din care cauza el fu inlocuit, in 1374, putea fi identificat cu localitatea Zubresti din
prin Antonie de Spoleto, despre care se pre- judetul Orhei. La moartea lui Latcu, regiunile
supune ca ptia ceva romanepte. de dincolo de Prut nu erau cuprinse Inca in
Bunavointa Jul Latcu fats de scaunul toate granitele voievodatului moldovenesc ce
pontifical isi gaseste explicatia in schimbarile luase flinta de curand. In largul cuprins al
politice care se produser5. in Polonia. La anul acestor regiuni haladuiau Inca titarii, care
1370, muri regele Cazimir cel Mare sl cu el se nelinisteau mereu hotarele lituaniene, care pe
stinse si vechea dinastie polona a Piastilor. vremea aceea ajungeau pans la Nistru. Podolia
Singura sa flica era maritata cu regele Ungariei cu cetatile Camenita, Zmostricii, Broth:if) si
Ludouic cel Mare, astfel ca in urma conventiu- Vinita asculta de marele duce, Coriat. De
nilor matrimoniale ce se incheiasera din vreme aceea, nu este exclus ca flub acestuia burg sau
intre socru si ginere, acesta din urma mosteni Gheorghe sa fl raportat dincoace de Nistru o
si coroana Poloniei, pe care o purta pans la izbanda contra tatarilor. Aceasta, cu atat mai
moartea sa, intamplata in 1382. Astfel, voievo- mult cu cat ptim a, la 1330, marele duce
dul Latcu se trezi inconjurat la vest pi la nord Olgert, unchiul lui burg Coriatovici, patrunsese
de puterea adversarului neimpacat al parin- cu optirea sa pans la limanul Nistrului, unde
telui sau Bogdan. In conditiile acestea, era batu pe tatari pi sill pe trei sefl ai for si anume
flresc ca el sa-pi manifeste supunerea fats de Kaclluberg, Dimitrie si Kaizibe sa fuga cu hoar-
papa pi sa se puna chiar sub scutul ponti- dele for in despotatul lui Balykas, fratele but
ficelui, dupa pilda altor principi strain'. De Dobrotici.
aceea, el primi episcopi catolici la Siret, ca pi la De asemenea, pare posibil ca printul
Milcov, aratandu-si toata bunavointa atat fats Gheorghe sa fi aspirat la tronul Moldovei, care
de unguri, cat si fats de poloni. In caz extrem, devenise vacant prin moartea lui Latcu.
el se arata gata de a imbratipa chiar catolicis- Cronicile litvane confirms aceste aspiratii,
mul pi a recunoapte chiar suprematia papei aratand ca moldovenii 1-ar fi rugat sa fie Domn,
pentru a-pi putea salva tronul dobandit cu dar tot ei 1-ar fl otrdvit curand. Cronicarul
atatea jertfe de &It'd' sau, Bogdan. polon Strikorski, care in drumul sau spre
Cazul acesta extrem nu s-a intamplat, Constantinopol trecuse cu 200 de ani mai tar-
astfel ca Latcu isi putu pastra credinta stra- ziu prin Moldova, afirma ca dupa inforrnatiile
mopeasca si coroana Domnului pans la sale, culese din cronicile litvane pi rutene,
moarte. Ultima mentiune documentary despre moldovenii ar fi invitat pe principele Gheorghe
Latcu o avem din 1373. Analele si cronicile la domnie si 1-ar fi incoronat la Suceava, dar ca
romane it arata ca flu pi urmas al lui Bogdan, aceptia, hind din natura oameni iubitori de
atribuindu-i 8 ani de domnie, fara sa precizeze schimbari, 1-ar fi otravit curand. Strikorski
cand anume a dorm*. Nici inscriptia de pe pretinde ca i-a vizitat chiar mormantul, care
mormantul sau de la Rddduti nu arata anul s-ar fi afland la o manastire de piatra, la o dis-
mortis. Voievodul Latcu lass in urma sa o sin- tant& de jumatate de zi de la Barlad.
gura flica, Anastasia, care este inmormantata Se pare insa ca. Iurg Coriatovici avusese
in cripta familiala de la Radauti. o mare dorinta de a ajunge pe tronul Moldovei,

171
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

dar ca dorinta aceasta nu i s-a implinit nici- aceasta s-a ajuns mai intal la unirea persortald
data flindca de la dorinta la fapta era de par- a starostiei Sipenitului cu voievodatul Moldovei,
curs u. n drum foarte lung, la capatul car' uia car mai apoi la contopirea desewarsita a arnbelor
pretendentul litvan n-a putut ajunge. Analele tan in puternicul voievodat a toato. Tara
romeutesti care incepusera sa inregistreze Moldovei din plaiurile Sipenitului pond la tar' mul
intamplarile si numele Domnilor nu amintesc Mdrii Negre. Noul Domn Petru al Musatei (1374
deloc de Gheorghe Coriatovici. Numele lui nu se -1391) muta resedinta Moldovei intregite de la
gaseste amintit nici in pomelnicul de la Bistrita. Siret la Suceava, o veche asezare oraseneasca
Singura marturie documentary despre domnia pe malul drept al raului cu acelasi nume.
sa ar ramane titlul de "voievod si gospodar al Cu vremea, unirea personald a ambelor
Tariff Moldovei" din actul de dance de la 1374, tars evolua 'intr-o unire reala a ambelor organi-
pe care sa-1 fi gasit Hajdeu undeva, dar fora ca zatii de stat. in timpul acesta de tranzitie Petru
afirmatia aceasta sa fi putut fi adeverita pana exercita personal, pe langa calitatea sa de Domn
astazi. Dimpotriva, insasi autenticitatea actu- al Moldovei, si pe aceea de staroste sau cdpitan
lui a fost combatuta si, dupa cat se vede, cu al Sipenitului Cu aceasta titulatura noul Domn
drept cuvant. De aceea, nu ne rat' 'lane decat sa al Moldovei aparea Inca intr -un act din 1378.
cautam pe urmasii lui Latcu in aka parte. Ulterior, el incredinta calitatea de staroste
unuia dintre boierii sfatului sau cu titlul de pro-
tie, dupa pilda Domnilor din Muntenia, care la
3. Ridicarea principelui Petru al Musatei inceput indeplineau perso-nal calitatea de ban
pe tronul Moldovei at Severinului, pentru a o incredinta mai apoi
unuia dintre fruntasii Sfa-tului domnesc si
La moartea voievodului Latcu se stinse oamenilor for de incredere. El pastry insa sub
ramura directd a Descdleceitorului Bogdan in autoritatea sa directs pe castelanii sau par-
linia bdrbdteascd. Latcu lass in urma sa o sin- calabii cetatilor Hotin, Tetin si Hmelov,
gura flied, Anastasia, care la 1413 prima in dar sporindu-le competentele in de-favoarea
domeniul Cozmeni din Tara Sipenitului, pe care starostelui, in asa fel, incat puterea acestuia
la moartea ei, intamplata la 20 martie 1420, it ajunse cu vremea sa fie de naturd pur reprezen-
inching ctitoriei bunicului ei Bogdan cel tativd. La capatul acestui proces de unificare
Batran de la Radauti. Aflam aceasta din administrative titlul de staroste trecu asupra
cuprinsul inscriptiei de pe lespedea ce acopera rcellabului de Cernduti, ca ultimo reminis-
mormantul ei din pridvorul bisericii de la centa a vechii starostii sipenitiene. Primul locti-
Radauti, pe care Stefan cel Mare o asezase itor al lui Petru in starostia Sipenitului apare
"cneghinei Anastasia, streibunica noastrd, care sfetnicul sau Dzula, care intr-un act domnesc
a deiruit Cozmenii acestei sfinte biserici, fiica lui din 1387 poarta cu titlul de "capitaneus", care
Latcu-Voievod". Nu stim cu cine a fost sa- corespunde starostelui polonez. La 1397, aparu
torita cneghina Anastasia si nici ca ar fl avut Mihail in scaunul de staroste moldovenesc -
urmasi. Stim insa ca ea n-a fost casatorita cu capitartius moldoviensis.
Roman, cum s-a sustinut, fiindca soda acestu- Faptul ca Tara Sipenitului fusese units
ia, numita si ea Anastasia, fu inmormantata in cu Tara Moldovei gaseste confirmarea sa docu-
biserica Sf. Paraschiva din orasul Roman. mentary prin mai multe note contemporane.
Cum femeile nu erau in vedere la ocu- Fratele lui Petru at Musatei, Roman, se intitula
parea tronului, mai marii tar. purcesera, dupa la 1393 mare si singur sterpemitor Domn al Tarii
vechea traditie maramureseana, la alegerea Moldovei din plaiurile Sipenitului panel la teirrnul
unui nou domn. Alegerea nu le cazu greu, msrii Boierii fratelui sau Stefan asigurau la
flindca familia lui Bogdan se stinse numai in 1395 pe regele Vladislav at Poloniei ca Domnul
lirtia direct& Ramura colaterald a acestei dirtas- for este gata de a discuta cu craiul polon
tii domnesti subzista in urmasii lui luga chestiunea cesiunii cetatilor Tetin. sI Hmelou,
Maramuresanul, fratele Iut Bogdan Descdle- adica a Tdrii Sipenitului, incorporate numai de
cdtorul, si anurne prin nepotii sal Stefan, Petru si cureutd Moldovei. Si mai explicit era la 1400
Roman din starostia Sipenitului. pretendentul Ivascu, un flu natural at lui Petru
Dintre acestia, Petru, eroul Tdrii at Musatei, care se oferi sift restituie Poloniei
Sipenitului se distinsese inaintea tuturor prin starostia Sipenitului cu toate orasele, par& la
stralucirea izbandei sale asupra polonilor, granita cea veche, dace regele s-ar milostivi
motiv pentru care privirile boierilor moldoveni sa-1 ajute la dobandirea domniei asupra
se indreptard cu incredere asupra lui si-1 Moldovei. Dintre cronicarii Moldovei, singur
proclamard Domn at Moldovei si succesor Nicolai Costin pare sa fi avut o intuitie clara
legitim at decedatului Latcu. Prin alegerea asupra contopirii Torii Sipenitului cu Moldova

172
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom anilor

sub Petru I al Musatei, cand afirma ca Petru- dinastiei Bogdanestilor, domnia Moldovei trecu
Vodd, fratele lui Stefan-Vodd, dupa galceava ce asupra voievodului Petru at Musatei, coborator
a avut:o cu lesii in plaiurile Sipenitului, din linia laterals a lugestilor, adica a lui luga-
adaugam noi, s-a asezat si in Moldova si s-a Voda, fratele lui Bogdan, intemeietorul Tarii
inchinat cruiului Vladislav lagelonul. Moldovei. De aceea, Petru al Musatei nu poate ft
Amide de la Putna atribuie lui Petru al privit drept intemeietorul unei dinastii zisd a
Musatei 16 ant de domnie, ceea ce corespunde Musatestilor, ci el trebuie sa fie considerat ca
exact anilor de domnie a acestuia de la legitimul continuator al dinastiei Bogdan' estaor.
moartea lui Latcu pe la 1374 si incetarea dom-
niei lui Petru la 1391. Pornelnicul de la mane -
stirea Bistritei, care incepe cu anul 1407 si con- 4. Relatiile Moldovei cu Ungaria,
tinua pans la secolul al XIX-lea, intercaleaza Polonia Id Muntenia in timpul Domnului
intre Domnii Latcu si Petru pe un oarecare Petru I
Costea. Acesta ar fi fost, dupa parerea unor
istorici, sotul Margaretei sau Musatei si pdrin-
tele lui Petru si al fratilor sal Roman si Stefan. Prin ajungerea la domnie a ramurii
Totusi, tatal lui Petru si Stefan a fost Stefan sipenitene din dinastia Bogdanestilor se pro-
Maramuresanul sl nicidecum Costea. Asa duse o schimbare in orientarea politica a
find, pe relatarea pomelnicului de la Bistrita voievodatului moldovenesc. Daca pans la
moartea lui Latcu relatiile Moldovei cu Ungaria
nu se poate pune nici un temei. Si aceasta cu continuau sa se mentina in vechea for stare de
atat mai putin cu cat din lista Domnilor incordare, urcarea pe tron a Domnului Petru
Moldovei aratati in pomelnic lipseste Stefan cel aduse o esentiala destindere a raporturilor
Batran, al carui mormant se gaseste la ungaro-mpldovene. Si aceasta pentru motivul
Radauti, alaturi de fratele eau Roman. Intr-un ca Petru, care aplicase polonezilor dureroase
act domnesc din ianuarie 1403, Alexandru cel infrangeri in plaiurile sau "plinirile" Sipeni-
Bun aminteste de slant raposatii sal predece- tului, nu mai ajunsese la raporturi normale cu
sori Bogdan, Latcu, Petru, Roman si Stefan, regele Cazimir, care adapostea in Polonia pe
fara sa aminteasca de Costea, despre care, in fratele sau Stefan. Acesta pandea de la granita
afara de pomelnicul de la Bistrita, nu momentul prielnic pentru a naval' cu ajutor
pomeneste nici un alt izvor istoric. Pretinsul polon in Moldova. a izgoni pe fratele sau Petru
voievod Costca din pomelnicul amintiL putea fl
unul dintre boierii cu influents la curtea dom- din tars 0 a ocupa el insusi tronul. Aspiratiile
neasca, care si-ar ficastigat recunostinta pretendentului Stefan ramasesera insa multa
manastirii Bistrita grin daniile sale inchinate vreme zadarnice, fiindca, la 1372, regele
Cazimir cel Mare muri, lasand coroana Poloniei
acestui slant asezamant. Intre vice, jii - milites - in seama /Heel sale Elisabeta, care era casa-
de la curtea lui Roman se gasea, pe Tanga torita cu regele Ludovic cel Mare al Ungariei, sl
Dragos, st un anumit Costea, tar de loan, fiat astfcl s-au unit sub sceptrul sau domnia
lui Costea face mentiune un act domnesc din ambelor regale vecine: Ungaria sl Polonia. Cu
mai 1398. Din consideratilic acestea se vede ca moartca regelul Cazimir eel Mare se stinse
nu poate f vorba de un Domn al Moldovei cu vechea dinastie polond a Piastilor. In tratatul
nurnele Costea, cum pretinde pomelnicul
bistritean. pe care regele Ludovic it inchele, chiar in acel
In urma acestor constarari cade de la an, cu imparatul Carol al IV-lea se introdusese
o clauza ca nu vor fi atacate de imperiali "regat-
sine si pretinsa cdsdtorie a lui Costea cu ul ungar si Tara Moldovei".
Margareta sau Musata, mama volevozilor In urma acestei not constelatii politice,
Petru, Stefan si Roman, despre care stim ca influenta regelul Ludovic asupra Tarii Moldovei
erau fill Jul Stefan Sipeniteanul. Romantismul deveni covarsitoare. Petru izbuti insa, gratie
nostru istoric de odinioard a indemnat pe unit vechilor sale legaturi cu voievozii din
istorici si mai departe in domeniul imaginatiei, Maramure* si gratie interventillor mamel sale
considerAnd descendent din Petru at Musatei Margareta sau Musata, care era catolica, sa
un Petru Musat, intemeletor de dinastie in intretina raporturi de prietenie si buns vecina-
Moldova. Iar cum termenul de musat ar insein- tate cu puternicii conducatori ai regatelor
na in dialectal macedo-roman frwnos, s-a eau- vecine si sa se mentina pe tronul Moldovei.
tat si "patria Musatestilor in Muntenia", tara Este foarte probabil ca el sa fi prestat regelul
Basarabilor, cu care Musate*tii ar Most inruditi, Ludovic si jurainantul de credinta ca vasal,
constituind o ramurd a dinastiei Basarabilor. desi nu avem nici o marturie sigura in aceasta
Astfel, vedem cum la stingerea ultimu- privinta. Asa se explica perioada de pace si
Jul descendent direct in linia barbateasca liniste ce a domnit in Moldova, units cu Tara
a Descalecatorului Bogdan, intemeietorul

173
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Sipenitului, in primii ani al domniei lui Petru. tronului polonez. In acelasi Limp, se cAsatori
Moartea regelui Ludovic cel Mare, Maria, sora mai mare a Hedvigei, cu marchizul
intamplatA in 1382, schimbd insd situatia Sigismund de Brandenburg, care ajunse astfel
politica din regatele unite pand atunci. rege al Ungariei. Prin casatorifle acestea se des-
Mostenirea marelui rege ramase in seama celor facu unirea Poloniei cu Ungaria, ce fusese rea-
cloud fete ale sale, Maria si Hedviga, care, pe lizata in ultirnii ani de domnie ai regelui
Tanga toate, mai erau si minore, astfel ca Ludovic cel Mare, ginerele lui Cazimir cel Mare.
regenta in numele for reveni reginei mame Prin unirea cu Lituania, in urma cdreia Polonia
Elisabeta (1382 - 1385). Schimbarea aceasta deveni si mai mare si mai puternica, si Domnul
nu putea decal sa convince Domnului Petru, Moldovei trebui sa tines seama de aceasta
care se trezi deodata usurat de presiunea imprejurare. In 1387, regele Vladislav lud in
politica din partea puternicului rege al celor stapanire principatul de Haliciu si alunga pe
cloud regate marl din vecindtatea tar' ii sale. parcdlabii unguri din cetatile halicene. Prin
Timpul acesta de liniste din afard fu folosit de ocuparea acestui vast teritoriu, polonil ajun-
Petru pentru desavarsirea organizarii interne si sera la granita Ceremusului, inconjurand
pentru ldrgirea granitelor tariff spre rdsarit, pe Moldova dinspre apus si miazdnoapte.16
socoteala tatarilor, a cdror alungare peste In conditiile acestea, era firesc ca Petru
Nistru devenise una din principalele probleme sa caute o apropiere de noul rege al Poloniei,
politice si militare ale Moldovei din vremea Vladislav Jagello, cu care se si inrudi in
aceea. Ca punct de plecare a operatiflor contra cu -rand, ludnd in casatorie o printesd polono-
tatarilor servea cetatea de la Hotin, unde lituand, poate pe o sores a regelui, al care! nume
strajuia parcalabul Stefan, de care se face nu ni s-a pastrat. Inrudirea aceasta rezultd din
mentiune intr-un act domnesc din 1387. faptul ca regele numea in actele sale pe
Moartea regelui Ludovic si luptele pen- Domnul Petru prieten si cumnat - ziat - al sau.
tru succesiunea la tron care izbucnird in Nou creates, constelatia politica duse la sta-
ambele regate vecine ingaduiau Domnului bilirea raporturilor de vasalitate fata de
Petru a se considera liber de once raporturi de Polonia. Nesilit si neindemnat de nimeni, ci din
vasalitate fata de aceste tar' i si a se intitula din convingerea sa proprie si dupes vointa boierilor
gratia lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei - - ex certa sciencia et ultranem voluntate boyaro-
dei gratia dux terrae Moldnifiae. Asa se intitula rum ftdelitim - Petru se prezenta la Liov in fata
Petru in actul domnesc de danie din mai 1384, regelui Vladislav si a reginei Hedviga pentru a
din care aflam eh' ilustra si preanobila doamnd le duce omagiu de vasalitate. Sdrutand in fata
Margareta - illustris et nobllissima domino. mitropolitului Ciprian al Kievului "lemnul
Mergarita - maica sa prea iubita sI onorata - vietti", dupes ritul si datina bisericii orientale, -
mater nostra dilecta et honorabilis - a ridicat in iwcta ilium et consuetudiem orientalis ecclesiaz
targul Siretului o biserica si chilli pe seama lignum vitas in manibus domini Cypriani
calugdrilor dominicani, pentru mantuirea metropoliani Kyovensis, ora proprio osculantes
sufletului ei si al pdrintilor ei, biserica inchi- Petru presto omagiul de fidelitate - fidelitatis
nata Sfantului loan Botezdtorul, pe care ea omagium - in numele poporului si al tans sale
si-o alesese ca loc de vesnicd odihnd. La romanesti - gentem atque terrain nostram
cererea maid' sale, Domnul darul ctitoriei ei Valachiae - jurand sa pastreze regelui credinta
din Siret venitul cantarului ordsenesc - Libra in toate imprejurdrile. Boierii prezenti - supre-
seu pensatoriwn. Actul de dance a fost semnat mi consilieri - capitanul Dzula, Bdrlea,
la curtea preaiubitei maicei sale - curia matris maresalul Dragoi, Stanciu si Stanislau ade-
nostrae carissimae - din Harldu - villa verird printr-un act special ca in adevar
Holenganoio - cad asa a fost identificatd Domnul, dupes sfatul si vointa for si a tuturor
aceasta localitate. Actul de dance poarta sI locuitorilor Moldovei - nostro nomine et allorurn
pecetlle mai multor boieri intre care se gaseau omniurn terrigenarum Terrae Volochlae - a
Bdrlea si Dzula, capitanul sau starostele de prezentat omagiul de credinta si a fagaduit sa
Sipenit. sara in ajutorul regatului polon in orice impre-
In anul urmator se produse la granita jurare, precum se legase si regele sa ajute
de nord a Moldovei un eveniment politic de Moldova in caz de nevoie. Ambele acte oma-
mare rasunet, si anume unirea Poloniei cu giale, al Domnului si al boierilor, scrise frumos
Lituania. pe pergament, hard prezentate in mod solemn
Prin actul de unire de la Krevo, din 14 regelui pentru a II pastrate in arhiva coroanei.
august 1385, marele duce al Lituaniei, Astfel, se ajunse la recunoasterea suprematlei
Vladimir Jagello'5, devenise si rege al Poloniei, polone asupra Moldovei dupes uzantele feudale
casatorindu-se cu Hedviga, mostenitoarea ale timpului prin notele formale din 6 mai

174
www.dacoromanica.ro
Istoria RoManilor

1387. Printr-un act separat boierii moldoveni o cantitate de argint de greutatea unei jumatati
adeverira in aceea*i zi omagiul stapanului for de kilogram, din care se puteau bate 20 florin!
fata de regele polon. de argint, se poate vedea starea economics a
In anul urmator, regele Vladislav soli- Moldovei din vremea aceea, destul de bun& si
cit& vasalului sau moldovean un imprumut de infloritoare. Cauza principal& o reprezenta in
4.000 marci ffance*ti pe termen de 3 ani, primul rand negotul moldovenesc in toate cele
punandu-i in gaj cetatea Haliciului cu provin- trei ramuri ale sale de import, export *i de
cia Pocutia. Zalogirea aceasta nu era facuta tranzit. Prin Moldova se facea din vechime lega-
Domnului Petru numai personal, ci si tura intre comertul polono-halician si cel pon-
urmasilor sal. Nu era deci vorba de un impru- tic. Inca din secolul al XII-lea, teritoriul
mut personal, al lui Petru, dat cumnatului sau moldovean era strabatut de negustorii din
regal, ci de un imprumut de stat, in toata Halici in calatoriile for spre Dunare *i Marea
forma, care, la randul sau, nu obliga numai pe Neagra. S-a sustinut. chiar ca ora*ul Galati
regele Vladimir ci *i statul polon la restituire s-ar fl dezvoltat in jurul locului de popas al
fata de calcine ar fl fost pe tronul Moldovei. negustorilor din Halici, cum ar indica insa*i
Petru nu dispunea insa decat de 3.000 de numele localitatii de la Dunare. In teritoriile
marci, suma pe care el o puse la dispozitia romane*ti toponimicul Galati este destul de
regelui, printr-un act formal incheiat la frecvent. II intalnim de 4 on numai in Dacia
Suceava, in ziva de 10 februarie 1388, In actul transilvaneana, ba chiar si dincolo de Dunare
acesta intalnim prima mentiune documentary in teritoriul sarbesc, asa ca nu poate fl vorba
a Sucevei ca oras de re*edinta a Domnului *1 de singura influent& a Haliciului, capitala prin-
capitala a Moldovei. La expirarea termenului de cipatului cu acelasi nume. S-a mai crezut ca
3 ani, ducele Petru nu se mai gasea pe tronul un pretendent la tronul de la Halici, Ivanko
tariff, astfel ca incasarea imprumutului sau Rostislavici, ar 11 scutit printr-un privilegiu
luarea in primire a gajului pocutian ramase in comercial pe negustorii din Mesembria de plata
seama urmasilor sal. taxelor de vama in portul Haliciul Mic, care ar
Amenintar. ile din partea turcilor care, fl identic cu Galati' de la Dunare, obligandu-1
dupa biruinta de pe Campul Mierlelor din numai la plata taxelor vamale la trecerea for
1389, nazuiau spre Dunare, precum *i luptele prin orasele Barlad, Tecuci s.a. Dupd o exa-
pentru succesiune la tronul Ungariei, deter- minare mai serioasa s-a putut constata insa ca
minara si pe Domnul Mircea din Tara pretinsul privilegiu cunoscut sub numele de
Romaneasca sa caute o apropiere cu regele diploma betrIndeand nu era decat o plazmuire
Vladimir al Poloniei, units cu Lituania. Petru al grosolana de mai tar' ziu. Autorul falsului
Mu*atei se facu interpretul dorintelor de atribuie emiterea privilegiului comercial aven-
apropiere ale prietenului *i contemporanului turierului luanko, flu' lui Rostislav, pe care
sau din Muntenia pe langa regele polon, vechile cronici ruse*ti II mentioneaza numai la
mijlocind incheierea unui tratat de alianta 1145 ca pribeag - izgon - la cumanii care pra-
intre Polonia si principatele romane, Muntenia dau pe negustorii halicieni ce veneau cu carele
*i Moldova. Allan ta polono-munteano- for la Dunare. 'yank isi gasi apoi moartea la
moldoveana avea, pe langa caracterul ei defen- Sulina, in anul 1161. Haliciul deveni capitala
siv, si unul ofensiv. Partile contractante isi principatului de la Nistrul superior numai la
asigurau ajutor reciproc contra regelui 1141, deci cu 7 ani dupa data diplomei, Tar
Sigismund, dar si contra altor inamici, sub prima mentiune documentary a Galatllor nu se
care se intelegeau tatarii si turcii. Stipulatiile face decat in anul 1444. N-au lipsit incercari
tratatului sunt cunoscute in redac Carile sale de din partea principilor halicieni, ca bunaoara
la Radom (1389), Lublin (1390) *i Suceava din partea lui Vladimir Monomach (1116), de a
(1390), cu diversele modifl Car' ce fusesera dic- deschide drumul comertului for la Dunare prin
tate de imprejurarile politice de atunci. Alianta teritoriul Moldovei de mai tarziu. Dar ei se
fu reinnolta de Domnul Mircea, la Giurgiu, in izbira de impotrivirea hoardelor pecenegilor si
1403 *i la Roman, in 25 mai 1411. cumanilor care halficluiau acolo, astfel ca
inse*i analele ruse*ti yin sa constate ca stra-
duintele aces tea au ramas zadarnice.
5. Consolidarea vietii politice, econo- Asemenea incercari puteau duce la tinta dorita
numai dupa izgonirea cumanilor si tatarilor
mice si culturale a Moldovei din aceste regiuni, pentru a crea comertului
conditii prielnice de dezvoltare, in primul rand
Din faptul ea la 1388, Petru putea oferi siguranta drumurilor.
regelui polon un imprumut de stat in suma de Comertul levantin in ramura sa pontica
3.000 de marci, lire sau funti, ceea ce insemna lua un mare avant numai dupa asezarea

175
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ge-novezilor in Caffa in Crimeea si dupes extin- pi in Moldova, pi negustorii armeni, care se


derea factorilor for pand la limanul Nistrului si refugiasera aci venind din Armenia Mica a
la gurile Dunarii. Monocastro (Cetatea Alba) si Ciliciei cu centrul la Sis, ce fusese cucerita de
Chinn ajunsera pe calea aceasta importante turcii mameluci (1375). Ca buni cunoscatori ai
piete de schimb pi de desfacere a produselor comertului levantin, bucurandu-se de vechile
genoveze. for legaturi cu negustorii greci si italieni de
Genovezii si venetienii acostasera cu acolo, ei incepura foarte curand sa joace un rol
vasele for in aceste porturi inca de pe la 1290, important in comertul polon pi moldovenesc.
deci cu mult inainte de intemelerea statului Cu ocazia sapaturilor ce s-au facut la Cetatea
moldovean. In 1360, se plangeau venetienii ca Alba s-au gasit monede armenesti de tot felul
ar fl Post pagubiti de genovezi la achizita de provenind inca din secolul al Xfl-lea. Din Caffa
cereale in portul Chi liei sau Licostomului, cum pi Monocastru, armenii ajunsera in Polonia.
numeau ei cetatea dunareand. Cereale, land pi Prezenta for la Liov este adeverita la 1377. La
piei se ridicau de catre negustoril italieni pi din 1386, se judeca la Liov un proces intre negus-
Cetatea-Alba, pe care ei o numeau Monocastro. torii germani si armeni. Cu acest prilej s-a dat
Un alt important centru comercial spre care se citire si marturiei printului Roman, fratele
scurgeau produsele din hinterlandul moldove- Donmului Petru al Moldovei. In Moldova,
nesc era Vicina, unde inca pe la 1281 veneau armenii se apezard mai intai la Cetatea Alba,
vasele de incarcare genoveze, aducand in apoi la Suceava, dar si in alte centre comerciale
schimb scumpele for manufacturi. Mai sus de ca basil, unde in 1395 armenii isi aveau biseri-
Vicina era Isaccea, o localitate pe care la 1331 ca for proprie. In Moldova unit dintre armeni
geograful arab Abulfada o arata ca oras inflori- primira porecle romanesti ca Pruncul, Gains,
tor. Varzarul, Patru Bani, Septe-Lici. Lapte-Acru,
Spre aceste centre comerciale nazuiau Bolfosul; pastrandu-pi insa limba si legea for
si negustorii din Liov si Cracovia pentru schim- de acasa.
bul produselor for cu marfuri italiene si La tranzactiile comerciale lua parte
grecepti. Deopotriva de vechi erau si raporturile insusi Domnul, impreund cu boierii si
comerciale cu targovetii din Brasov si Bistrita reprezentantii asezamintelor bisericepti. Va-
transilvaneand. Colonist li din aceste vechi mile alimentau vistieria domneasca cu valuta'
ape 'zar' sasepti trecusera cu mult mai tarziu strains, pentru a putea face fats cerintelor de
muntii spre a se apeza in Moldova la Baia, la inarmare a ostirii si de a sari chiar in ajutorul
Siret si Suceava, pentru a insufla acestor loca- suzeranului sau, imprumutandu-i sume
map viata ordpeneasca. Dintr-o veche pecete a insemnate de bans. Pe langd valuta strains,
targului Baia, ce ni s-a pastrat in forma frag- genovezd, polona pi ungureasca circula in
mentard, s-a dedus ca aceasta localitate con- Moldova pi o valuta proprie nationals. Domnii
stituia, inca in 1200, o comunitate autonomd. Moldovei racura din capul locului uz de dreptul
La 1382, Cargovatul loan Zimmermann din for regalian de a bate monede - jus cussionis
Siret intretinea raporturi comerciale cu targo- monetae. Monedele care fusesera atribuite lui
vetii din Cracovia, Lublin pi Liov. Bogdan I seamand prea mult ca greutate si
Schimburi de produse intre locuitorii executie cu cele ce ni s-au pastrat de la Bogdan
sass de dincoace pi de dincolo de Carpati se DescaleccitoruL In schimb, de la Petru I ni 's -au
faceau din vechime. Moldovenii intretineau pastrat nu mai putin de 250 de monede de
legaturi si cu sapii din Bistrita pi Brasov. argint de tipuri diferite. Monetele acestea
Brapovenii treceau cu marfurile for prin poarta pe avers sterna Moldovei, capul de bour
Moldova la Cetatea Alba, unde domnea inca cu o stea intre coarne, avand la dreapta semi-
principele tatar Dimitrie cu care incheiard, in luna, tar la stanga o alts stea, care simboliza
1360, un tratat comercial. Partile contractante probabil soarele. Pe revers este infatisat un
isi asigurau reciproc anumite inlesniri corner- scut impartit in doua. Partea din dreapta arata
dale, intre care pi scutirea tricesimii, adica a trei grins orizontale, tar partea din stanga
vamii marl. Schimburi de marfuri aveau loc Si poarta la unele 2, la altele 7 flori de crin, ceea
cu targovetii din Bistrita. Varna se percepea din ce indices o influents angevina. Inscriptia este
vechime - ab antiquo - la Rodna. latineasca: Io Petri Voivod di Moldnviensis.
Targovetii din Liov si Bistrita gaseau in Monedele batute in tara se numeau grosi -
conationalii for germani din targurile nummi grossi - cu monedele divizionare de
moldovenepti de la Baia, Siret, Suceava p.a. un jumatate, o treime, o patrime pi o sesame de
sprijin foarte puternic in desfasurarea aface- gros. Unitatea valutara a grosilor era marca -
rilor for comerciale. In a doua jumatate a se- marca argenti purl - italienepte lira, slavoneste
colului al KIV-lea gasird addpost in Polonia, ca grivna de la gretvd, ceea ce in sanscrita inseam-

176
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

na gat, cosier sau sirag de monde ce se poarta vamal pe care Mircea cel Batran 11 ingadul
la gat, adica o cantitate de argint curat, avand negustorilor din Brasov era fixat in fertuni,
greutatea unei jumatati de font sau un sfert de adica sferturi de marci care erau de asemenea
kilogram. Wardle circulau in bare de argint o moneda. ideals. Fertunul era divizat in scoti,
care purtau pecetea oficiala a autoritatii de adica in zloti, care in Tara Romaneasca se
emisiune - marca usualis signata. Greutatea numeau ducati de argint, precum erau in ade-
march varia dupes locul ei de emisie. Marca var. Ducatul reprezenta un anumit numar de
vieneza cantarea 280,006 grame, marca bani sau dinar'.
morava - 279,98 grame, marca de Praga Pe langa marirea productiei si incura-
255,75 grame; marca ungara care circula si in jarea comertului, Domnul Petru se stradui sa
Dada transilvaneana canal ea numai 246,204 ajunga si la organizarea canonic& a bisericii
grame, marca ruseasca 204,755 grame, iar moldovenesti. Conditiile pentru o asemenea
marca de Cracovia avea numai 197,68 grame. oranduire erau de mult date inca de .Bogdan
A existat si o mama' de Liov, dar greutatea ei nu Descdlecdtorul, care prin izbanda sa asupra
ne este cunoscuta. In Moldova servea, dupes regelui Ludovic cel Mare dobandise
toata probabilitatea, ca unitate monetary recunoasterea international& a noului stat
marca poloneza de Cracovia sau Liov si marca moldovenesc. Existenta de episcopate in
ungara sau de Buda. Florile de crin de pe Moldova este adeverita de bula papei Grigore al
reversul grosilor ducelui Petru ar fi o indicatie II-lea din 1234 care arata ca roman's din
in aceasta privinta. cuprinsul episcopiei cum.anilor primeau sfintele
De marca uzuala signata se deosebea tame de la niste pseudoepiscopi ce tin de ritul
marca monetary sau pecunitara - marca mone- grecesc - a quibusdam pseudoepiscopis ritu
tae, marca pecuniae - numita si marca grosilor tenentibus. Acesti chiriarhi sunt numiti pseu-
- sau dinarilor - marca grossorum - marca doepiscoi31 pentru ca ei erau ortodocsi, dar
denariorurn - care insemna cantitatea sau poate si din cauza ca nu functionau pe langa
numarul grosilor care se bateau dintr-o march un Domn recunoscut. Ei primeau consacrarea
uzuala signata. Numarul grosilor ce se bateau canonica de la mitropolia Ohridei sau de la
dintr-o marca varia de la o tara la alta. Dintr-o episcopia Haliciiilui, inflintata inca la anul
rnarc 'd de Praga se bateau 64 grosi, din una de 1157. Dupes constatarea Patriarhiei din
Buda 56, lar dintr-o marc 'd de Cracovia numai Constantinopol, mitropolitul Haliciului luase
48 de grosi. Nu stim cats grosi moldovenesti se voie sinodiceste de a hirotonisi pe episcopi in
bateau dintr-o marcd de Suceava, care trebuie episcopatele din Rusia Mica, intre care se
sa fi existat in capitala Moldovei. Pentru gasea si episcopia Cetatii Albe. Astfel, aflam
inlesnirea socotelilor, marca se impartea in 4 despre existenta unei vechi episcopii canonice
fertuni - quarta - fertunul in 4 scoti - scotus - pe teritoriul Moldovei, cu mult inaintea orga-
iar scotul in 2 grosi. Marca, fertunul si scotul nizarii acesteia ca stat romanesc. Deci, nu din
nu erau monede curente ca grosi', ci numai un sudul Dunarii de la Durostor, Vidin sau Ohrida
multiplu al acestora. Greutatea si continutul primeau credinciosii ortodocsi din teritoriul
de metal nobil al grosilor variau de la o tara la Moldovei de mai tarziu pe primii for chiriarhi, ci
alta. Greutatea normal& a unui gros trebula sa de la Halici si Cetatea Albd. Asemenea arhierei
fie de 4,12 grame. In realitate circulau insa hirotonisiti la Halici sau Cetatea Albd furs
grosi cu o greutate de 3,71 - 2,94 grame. chemati de principii ortodocsi ai Moldovei la
Aceeasi variatie se putea observa cu privlre la Baia si la Siret pentru savarsirea celor sfinte.
continutul metalului. Se gaseau in circulatie Domnul Petru al Musatei se stradui sa
grosi cu un cuprins de argint de 538 papa la aseze o ierarhie canonic& constituita, un scaun
624 la mie. Cand aliajul cu metal mai putin episcopal stabilit si cu succesiune regulata. In
nobil era prea pronuntat ca acesta din urma sa scopul acesta, el chem.& pe arhiereul losif de la
iasa la suprafata, atunci se spunea ca grosi' isi Cetatea Alba pe langa curtea din Suceava ca
aratd arama. Grosii ce se bateau in Moldova, mitropolit al tarn. Urmand pilda Domnului
cu subdiviziunile lor, cantar' eau 0,57 pans la Nicolae Alexandru din 'Tara Romaneasca, el
1,80 grame. incerca sa rupa cu Haliciul si sa aseze biserica
Marca de la Buda, ca moneda ideals Moldovei sub jurisdictia canonic& a patriarhu-
nebatuta, ea servind numai ca unitate de lui ecumenic din Constantinopol. El se grabi,
masura, avea curs in Dada transilvaneana, deci, sa &Unita soli la Patriarhie pentru a cere
dar si in Tara Romaneasca. Inainte de batalia binecuvantarea pentru asezarea canonic& a
de la Posada din 1330, voievodul Basarab ofe- mitropolitului losif care, dupes insasi con-
rea regelui Carol Robert 7.000 de marci de statarea patriarhiei, era om din partea locului
argint pentru incetarea ostilitatilor. Tariful si dupes toata probabilitatea iru-udit cu familia

177
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

domnitoare din Moldova. Delegatia domneasca schimbul renuntarii sale la fosta starostie a
fu ram primita la Constantinopol pentru ca Sipenitului in vechile el hotare. Dar cu toate
patriarhul se forrnalizase pc motivul ca Petru fagaduintele sale, pretendentul Ivapcu nu reusi
chemase pe arhiereul Iosif ca mitropolit pe sa obtind coroana Moldovei, astfel ca marele
langa Curtea sa fara incuviintarea prealabila a act istoric, unirea stamstiei sipenitene cu noul
patriarhiei. Din consideratille acestea patri- voieuodat moldoyean, al parintelui sau ramase
arhul, refuzand sa cunoasca instalarea mitro- neclintit.
politului losif la Suceava, trimise, in 1391, pe
clericul Teodosie din Moldova pentru cer-
cetarea canonica a cazului. Dar nici Petru nu 6. Extinderea granitelor Moldovei pima
se lass mai domol, refuzand sa-1 primeasca pe la Marea Neagra 91 agravarea conflictu-
Teodosie pi facandu-1 sa se intoarca fara lui cu Patriarhia de la Constantinopol
zabava la Constantinopol. Intre Limp insa, sub Domnul Roman I
arhiereul losif continua sa pastoreasca in
linipte in Moldova din resedinta sa de la Dupa moartea lui Petru, tara proclama
Suceava, unde vechea biserica a Mirautilor ii Domn pe fratele acestuia, Roman al Musatei
servea de catedrala, ramanand ca recunoas- (1391 - 1394). Analele romanepti H atribuie trei
terea patriarhala sa urmeze mai tarziu. ant de domnie, ceea ce corespunde realitatii,
In stransa legatura cu apezarea cano- flindca la 1394 pe tronul Moldovei se gasea
nica a chiriarhiei statea pi oranduirea vietii urmapul sau, Domnul Stefan. Noul Domn al
monahale. Sihastrii pi schituri calugaresti au Moldovei era casatorit cu cneghina Anastasia,
existat in Moldova cu multa vreme inaintea al cares mormant se gasepte in biserica SfIntei
inceputului politic al acestei tars. Unul din cele Vineri din Roman, o ctitorie a sotului ei. Ea nu
mai vechi schituri moldovenepti a fost, fara trebuia insa confundata cu cneghina
indoiala, cel de la Radauti, pe care Bogdan it Anastasia, flica lui Latcu si soacra lui
recladi in piatra si-1 alese ca loc de vesnica Alexandru cel Bun, careia ginerele ii dadu, in
odihna pentru sine pi neamul sau. Alte schituri 1413, in stapanire domeniul Cosmeni din Tara
vechi se gaseau la Neamt, la Bistrita, la Sipenitului, cu conditia ca dupa moartea ei
Pobrota, la Roman, la Moldouita. Humor, domeniul sa treaca in proprietatea manastirii
Voitinel s.a. Schitul de la Neamt a fost restau- domnepti din Radauti. Anastasia muri in mar-
rat de Petru al Musatei pi largit intr-o mana- tie 1420 si fu inmormantata in cripta voievo-
stire, care% ctitorul ei H d'arui mai multe sate. data de la Radauti, unde se pa'streaza pand azi.
In actul de dance al mitropolitului losif pentru Din casatoria lui Roman cu Anastasia s-au
manastirea Neamt, din 7 lanuarie 1407, se nascut trei fli, si anume Iuga, Alexandru si
arata ca anumite sate fusesera daruite ma- Bogdan, dintre care cel dintai purta numele
nastirii impreuna cu o moara de "slant strabunicului sau luga din Cuhnea Mara-
raposatul Domn Petru Voievod", primul ctitor muresului, fratele lui Bogdan Descalecatorul.
al sfantului apezamant. Ca cei trei ucenici ai In orientarea sa politics, Domnul
staretului grec Nicodim de la Vodita pi Tismana, Roman urma calea croita de fratele sau Petru,
si anume Sofronie, Pimen si Silvan ar fl pus reinnoind la 5 ianuarie 1393 alianta cu regele
temelie vietil monahale in Moldova nu este ade- Vladislav "dupd buna sa uointd si dupd sfatul
verit prin nici o marturie autentica. Ultimele intelept al sfetnicilor seri". Actul de inchinare
stirs despre Petru la avem din 1391, cand este semnat la Suceava nu era atat de cordial ca cel
pomenit intr-un raport asupra unui miraculos al fratelui sau, ci el se limiteaza in flxarea inda-
acoperip de potir din Suceava. In anul acela, toririlor vasalului fats de regele suzeran.
Domnul trebuie s fl murit, cad din 30 martie Intltulandu-se "Doran mostenitor al intregii tart
1392 este datat primul act domnesc ce ni s-a a Moldovei din plaiurile Sipenitului pemd la
pastrat de la urmapul sau pe tronul Moldovei, Mare", Roman fagaduiepte impreuna cu "copiii
Domnul Roman I. Mormantul lui Petru al seii, cu boierii Sfatului domnesc si cu tot poporul
Mupatel nu se gasepte in cripta domneasca din pdrnaniului Moldouei" sa serveasca credincios
biserica Sfeuttului Nicolae din Radauti, alaturi coroanei polone sI sa nu se lepede niciodata de
de inaIntapii sal pe tronul Moldovei, Bogdan cel ea, sa nu -si caute un alt suzeran si sa ajute
Batrem si flul acestuia Latcu. Este foarte pro- regelui pi reginei impotriva oricarui dusman,
babil ca Petru sa-pi fl ales locul de vesnica exceptand Prusia, Lituania si tinuturile de din-
odihna la ctitoria sa de la manastirea colo de Cracovia, din pricina marii indepartari
Neamtului. In urma sa, ramase un flu natural a acestora de tara sa.
cu numele luascu, care ratacea prin Polonia, Raporturile acestea se tulburara insa
solicitand regelui Vladislav domnia Moldovei in foarte curand din cauza Pocutiei. La anul

178
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

1391, se implinise sorocul pentru plata datoriei cneghina Musata - vera matri navel kniagint
de 3.000 de mare' pe care Petru le imprumu- Musa& In Sfatul domnesc apar multi dintre
tase regelui Vladislav primind in gaj Haliciul cu consilierii fratelui sau Petru, cum erau jupanii
provincia pocutiana. Nerespectarea termenului luga, flul lui Giurgea, Hetaz, Bratu, Netedul,
de plata atragea dupa sine ocuparea provinciei Stanislau, Dretgoi, Andries, apoi viteazul Dragon
zalogite. Se presupune ca moartea nu inga- si panic, adica cn6jii Vlad, Grozea, Costea,
duise lui Petru sa purceada la ocuparea Ords, Stanislau, Lurie, Balita, Barlici s.a.
Pocutiei. Opera aceasta ramase in seama suc- Numele de Brat pare sa fie o traducere a can-
cesorului sau Roman, care cu tot omagiul de celariei slavone din &ate, dupa care s-a numit
supunere fats de regele Vladislav ca.uta prilejul satul FI.Otesti sau Fratcluti de pe Suceava in
potrivit pentru incorporarea Pocutiei. acest hotarul FY6tdutilor. Jupanul $tefan apare ca
prilej i se oferi in vara anului 1393. La moartea nepot de sore at Domnului Roman. Mitropolitul
ducelui Podoliei, Constantin Coriatovici, losif, care nu primise Inca recunoasterea
marele cneaz al Lituaniei, Vitold, umbla sa canonica din partea Patriarhiei din
ocupe Podolia si sa o inglobeze marelui sau Constantinopol, nu apare intre sfetnicii tronu-
ducat. Impotriva acestor incercari se ridica lui.
insa principele Teodor Coriatovici de la Jupanii din Sfatul domnesc se
Muncaci, care, la 1360, renuntase in favoarea deosebesc de noua nobilime military a panilor -
regelui Ludovic al Ungariei la drepturile sale de domini, Herren - si a vitejilor milites. Jupanii
mostenire asupra Podoliei, primind in schimb constituiau tagma mostenitorilor vechilor inte-
domeniul Muncaci cu cetatile si satele din meietori de sate din epoca prestatala a
cuprinsul acestuia. Dupe moartea fratelui sau Moldovei, pastrandu-si inca stravechile drep-
Constantin, principele Teodor se uni cu turi seniorale asupra pamanturilor for
Roman impotrlva revendicarilor lui Witold, mostenire din strabuni. Numarul for se gasea
fagaduind Domnului moldovean tot concursul insa in necontenita scadere, precum se vede
sau la ocuparea Pocutiei. aceasta din numeroase acte de danie prin care
Contingentele moldovenesti trecura Domnul rasplatea meritele vitejilor sac cu mosii
Nistrul in Podolia pentru a lupta contra lui si sate in care neamul fostilor proprietari se
Vito ld. Acesta insa batu la Brats lav pe Teodor, stinsese. De ad, pornea formula obisnuita in
care fu silit sa fuga peste munti in Maramures, documente "unde a fost - gde bil - cutare sau
lasand pe asociatul sau moldovean prada cutare vechi proprietor". Locul for fl cuprinsera
razbunarii marelui cneaz lituan. Infrangerea de clornnii, adica judecii sau cnejii - pant - sau vite-
la Brats lav pe Bug pecetlui soarta politica a jii - milites - reprezentargii noii nobilimi de
Domnului Roman, care-si pierdu tronul si li- merit, care venise sa hilocuiasca vechea nobi-
bertatea la inceputul ambit 1394, fiind dus lime de nastere, un proces social care se putea
intr-o cetate din Po Ionia, unde isi incheie viata observa in vremea feudalitatil si in alte state
la o data necunoscuta. Osemintele lui furs insa europene. Transformarea aceasta politica si
aduse in patrie si asezate in cripta domneasca socials totodata o gasim ilustrata prin titulatu-
de la Radauti, unde se pastreaza pans asrazi. ra de jupan. - pan ce se da boierului tefan in
De la Roman nu ni s-au pastrat decat 2 actul Domnului Roman din 1393. La dregatori-
acte interne, unul din 1392 si altul din 1393. Ile de staroste - capitaneus - de vornice - mare-
In ambele acte el se intituleaza ca si in actul salcus - si parealab, pomenite sub inaintasul
omagial din 1393: Mamie si singur stapanitor, sau Petru, in actele de la voievodul Roman mai
cu mils lui Durnnezeu Domn oblezcluitor tdrii gasim mentionate si alte dregatorii ca
Moldovei din plaiuri par' td la Mare - of planini de bunaoara stolnicia, ceea ce dovedeste ca orga-
beregu moria. Prin actul de danie din 30 martie nizarea administrative a statului moldovean
1392 Roman, impreuna cu fill sal Alexandru si facuse progrese.
Bogdan, rasplatea meritele razboinice ale Pe malul stang al rAului Moldova, ceva
viteazului Ionas, daruindu-i trei sate pe apa mai sus de varsarea lui in apa Siretului,
Siretului, la hoar' nicirea carora se aminteste Roman ridica o cetate pe care el o numi
de ceanguri de fag sau de bucovine. In actul din Cetatea Noud - Novograd - car contemporanil o
18 noiembrie 1393, Roman darui impreuna cu botezasera Roman, in cinstea numelui interne-
flitsac boierului Teodor si fratilor acestuia ietorului ei. Sub scutul noii cetAti se dezvoltA
Petru, Mihai si Gturgiu din Fratauti, flii lui targul Roman cu biserica Sftntei Vinery[ sau
Dragomir Albul, un sat pe apa Sucevei, care se Paraschiva, o ctitorie a sa, unde se gaseste
hoUrnicea cu satul lui Radomir sau Radu, mormantul cneaghinei Anastasia, fosta sotie a
poate ctitorul satului Radauti. In fruntea mar- vrednicului si de soarta greu incercatului
torilor acestei danii apare mama Domnului, Domn Roman I.

179
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Conflictul cu Patriarhia continua cu suferisera o ruptura neasteptata. Pribegia


asprime si in timpul domniei lui Roman. In asteptarii a facut sa ajunga Domn la o varsta
locul lui Teodosie, respins de Petru, Patriarhul inaintata, fapt ce se vede din inscriptia de pe
trimise pe grecul Ieremia in Moldova pentru a mormantul sau de la Radauti, unde este numit
ocupa scaunul mitropolitan de la Suceava. Dar Stefan cel 13dtrtt'rt. Analele romanestt ii atribuie
si de asta data, Patriarhul primi de la Domnul 7 ani de domnie, cand in realitate $tefan n-a
Moldovei acelasi raspuns, ca tara Moldovei isi domnit decat 5 ani, si anume de la 1394 -
are mitropolitul ei in persoana arhiereului Iosif 1399. Atlanta predecesorului sau Roman cu
si ca din aceasta pricing ea nu poate principele Teodor al Muncaciului se Meuse Ezra
recunoaste un alt mitropolit, decat pe acesta. indoiala cu stirea si consimtamantul regelui
Refuzul Domnului Infuria intru atata pe cle- Sigismund al Ungariei, care tindea la resta-
ricul Ieremia, candidatul nenorocit la scaunul bilirea suprematiei ungare asupra Moldovei.
mitropolitan al Moldovei, incest acesta parasi Ridicarea lui $tefan pe tronul Moldovei cu aju-
Moldova, fulgerand cu o neputincioasa afurise- tor polon venea sa zadarniceasca planurile de
nie tara intreaga, care refuza sa-lprimeasca ca suprematie ale regelui Sigismund pi, de aceea,
arhipastor al ei. Anatema era aruncata asupra acesta se grabi sa inlature piedica ce i se puse
mitropolitului Iosif, asupra unui al doilea in cale printr-o lovitura indrazneata contra
arhiereu local Meletie, asupra Domnului, noului Domn al Moldovei. in adevar, Stefan
asupra poporului si asupra tariff intregi. care in iulie 1394 se gasea Inca la Chelm, unde
Patriarhul ecumenic isi insusi afurisenia can- regele Vladislav ii daruise o annura suflata in
didatului sau leremia si astfel se inaspri si mai our si un coif de cavaler, nici nu apucase bine
mult conflictul dintre Domn si Patriarh, care sa se aseze pe tronul Moldovei, cand regele
ameninta sa provoace ruptura deflnitiva cu
Patriarhia. De altfel, anatema pe care clericul Sigismund pregatea in Dacia transilvaneana
leremia o aruncase asupra tariff si a credin- lovitura armata contra Moldovei. La 3 ianuarie
ciosilor ei, nu produce asupra acestora nici un 1395, ostirea ungara era concentrate la
efect, flindca biserica Moldovei se gasea Inca Cristian, in secuime. Ea se compunea din con-
sub jurisdictia canonica a mitropolitului de la tingentele magnatilor unguri, intre care se
Halle', care hirotonisise pe arhiereul Iosif, ast- gasea insusi arhiepiscopul de Strigoniu, mitro-
fel ca afurisenia ce pornise de la un cleric cu politul primat al Ungariei, din contingentele
totul strain de arhidieceza moldoveneasca, sasilor din Brasov si din unitatile secuiesti de
ramasese fares nici un efect asupra drept cre- sub comanda comitetului secuilor, Stefan de
dinciosilor moldoveni. Dar Domnul Roman nu Canisa. Cronicarul Tfirocz arata ca regele
mai ajunse sa aplaneze conflictul bisericesc, intreprinse aceasta campanie contra Moldovei
sarcina aceasta ramase in seama urmasilor sal ca sa afirme demnitatea coroanei, care pe tim-
pe tronul Moldovei. pul domniei reginei Maria suferise atingeri
foarte grele din partea moldovenilor. Dar,
insusi regele Sigismund califica intr-un act din
7. Respingerea incursiunii unguresti de 1395 invazia drept conflict personal cu Stefan,
catre Domnul Stefan si restabilirea Domnul Valahiei Minore sau al Tariff Moldove-
raporturilor de vasalitate cu Polonia nesti - persortali conflictu contra Stephanum
Minoris Valachiae seu terrae nostras
Dupes detronarea Domnului Roman, Moidavanae Vojuodam
intamplata in vara anului 1394, mai marii tarii in fata invaziei unguresti, Stefan se
proclamara Domn pe voievodul Stefan, fratele grab! sa is cuvenitele masuri de aparare. El
mai mare al Domnului detronat. El era acel mobilizes in grab& toate steagurile si steguletele
Stefan-Voievod care, in 1359, fusese gonit de moldovenesti, ocupa trecatorile peste munti,
fratele sau Petru al Musatei din Tara zavorindu-le cu trunchiuri de copaci si blocuri
Sipenitului si care de atunci pribegea prin de piatra pentru a impiedica, sau cel putin a
Polonia ca rude si protejat al regelui Vladislav, incetini, inaintarea ungurilor in tara sa. El
asteptand momentul prielnic pentru a dobandi trimise in grabs o delegatie de boieri in Polonia,
tronul parintesc. Momentul acesta sosi numai compusa din jupanii Mihai, Bratu, Stanislau si
in 1394, cand fratele sau Roman pierdu tronul Sendrea, ca sa declare regelui Vladislav ca
si cand principele pribeag se vadi ca persoana domnul for este gata sa-i presteze juramantul
cea mai indicates de a restabili legaturile de pri- omagial si sa-1 fagaduiasca ajutor contra tutu-
etenie cu Polonia, care, in urma aliantei ror dusmanilor regatului. Ei mai declarara ca
fratelui sau Roman cu Teodor Coriatovici, stapanul for nu mai are nici o pretentie asupra

180
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cetatilor Colomeea si Sniatin si nici asupra inceputul lui februarie 1395, se dadu o mare
pocugei, iar cat priveste Tetinul sl Hmelovul din batalie intre moldoveni si unguri. BAUM se
Tara Sipenitului ei nu luara nici un angaja- sfarsi cu infrangerea navalitorilor st cu alun-
ment, lasand chestiunea aceasta sa fie rezol- garea for peste munti, in Dada transilvaneana.
vata de ambit monarhi la prima for intalnire. Intr-un raport al cavalerilor teutoni din 1416
La 6 ianuarie 1395, Stefan semna la se arata ca batalia dintre unguri si romans a
Suceava actul omagial prin care recunoaste facut sa curga valuri de sange crestin - chris-
suprematia regelui Vladislav asupra Moldovei. tiani sanguinis effusion largi flues.
Pe langa marturisirea sa de credintA fata de La 14 februarie, regele Sigismund se
coroana polona, el mai fagadui regelui ajutor gasea la Brasov, unde rasplatea serviciile pe
impotriva Ungariei, Tarn Basarabesti, turcilor, care brasovenit i le adusera in campania din
tatarilor si altar inarnici. El se declara gata sa Moldova prin intarirea privilegillor for corner-
porneasca cu ostirea si in locurile cele mai dale (18 februarie 1395). In actul de confir-
indepartate de Cracovia, contra teutonilor st mare se vorbeste de tenninarea campaniei vic-
cavalerilor cruciati. El promitea totodata torloase si triumfatoare - victoriose et cum vir-
regelui sa-1 furnizeze informatii asupra unelti- tuoso triumpho. In actul de confirmare a do-
rilor dusmane, sa -1 sfaluiasca cu sinceritate si natiilor facute comitelui Stefan de Canisa din
sa nu-si caute alt suzeran decat pe craiul 1397, infrangerea regelui la Ghindauti este
lesesc. In actul omagial nu se aminteste nici un infatisata ca un mare triumf al armelor
cuvant de Pocutia, necum de Tara Sipenitului, unguresti asupra moldovenilor. Regele ar 11
o dovada ca Stefan nu renuntase la nici una patruns pans in apropierea resedintei voievo-
din aceste provincii, desi in clipa aceea tara sa dului Stefan - circa larem seu dornum propriae
se gasea sub grava amenintare din partea residentiae ipsium Stephani Vajvodae - silin-
regelui Sigismund al Ungariei. du-1 sa i se supund, sa ceara iertare pentru
Nu stim daca regele Vladislav trimise impotrivirea sa, sa -i plateasca tribut si sa -1
atunci trupe de ajutor in Moldova, stim insa ca recunoasca de domn natural - venia pius et
volevodul Stefan opuse navalitorilor unguri cea gratis de inobedientia et negligentia, dacque
mai strasnica rezistenta la trecerea for peste solita nostro fisco regio in recognitionem domini
Carpati in tolul iernii, pricinuindu-le marl nostri naturlis temporibus congruis persolvendo.
pierderi sangeroase si expunand insasi viata Aceleasi afirmatil desarte le gasim si in actul de
regelui la primejdie de moarte. Din actul de danie din 1401, prin care regele rasplatea ser-
danie din 1395, prin care regele Sigismund viciile mitropolitului primat al Ungariei, care si
rasplatea serviciile pe care comitele Stefan de el luase parte la campania nenorocita impotri-
Canisa t le aduse in cursul acelei anevoioase va Moldovei. Cronicarii Tiirticz si Bonfinius
campanii de lama, aflam ca acesta, luptand reproduc imnul de lauda al cancelariei regale,
fara fried de moarte, nu parasea pe rege nici o relafand ea* Stefan ar fi ingenunchiat in fata
clips, ci statea mereu in jurul lui pentru a regelui si printr-o cuvantare umilitoare i-ar fi
acoperl si apara persoana regelui - per tuitione cerut iertare pentru nesupunerea sa. Atunci
et defensione nostrae personae latere nostro regele, miscat de cuvintele rostite, 1-ar fi
continuo insistendo et in arena ipsius certami- primit in gratiile sale cu conditia ca sa nu
nis audaeter et viriliter diminuando absque incerce o noud necredintA.
motu mortis debellando, nullatenus nos Afirmatiile laudaroase ale cancelariei
deseruit. regale gaseau dezmintirea for cea mai cate-
Ostirea ungureasca strabatu Carpatii si gorica prin insasi logica faptelor care au urmat.
forts stramtorilor numai in urma unor lupte Stefan a Minas neclintit pe tronul Moldovei,
grele cu moldovenii - varios conflictus in mentinandu-se si mai departe in raporturile
Alpibus et indagibus densis cum ipsis Olachis et sale de vasalitate fata de regele Vladislav al
Staphano Vajvodam eorum virilitur commitando Poloniei, iar despre o pretinsa suprematie a
-, care cautau s be inchida drumul la tot regelui Sigismund asupra Moldovei nu se
pasul. Astfel, avand de invins cele mai marl pomeneste in niciuna din marturiile timpului.
greutati, regele Sigismund trecu muntii in De aceea, nu poate incapea nici o indoiala ca in
Moldova, inaintand spre Cetatea Neamtului februarie 1395, voievodul Stefan cel BatrAn a
pentru a-si deschide drumul spre Suceava, repurtat la Ghindauani, la sud de Cetatea
capitala Moldovei. Dar, in drum spre Cetatea Neamtului, o stralucita izbanda asupra regelui
Neamtului, el se izbi de grosul ostirii Ungariei, Sigismund, silindu-1 sa se retraga in
moldovenesti la Ghindeluani - Hindova unde, la tara sa. Inscriptia funerary de la RadAuti,

181
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

deopotriva cu Ana lele de la Bistrita siPutna, nu De la Domnul Stefan I nu ni s-au pas-


fac decat ses relateze in forma lapidard un ade- trat decat 2 acte interne, unul din 2 tulle 1398
var Istoric, cand ne infatiseazd pe Stefan ca si altul din 12 martie 1399. Primul este un act
invingdtor la Ghindauani - Hindova. 0 identifl- de danie pentru mandstirea Sf. Nicolae din
care a acestei localitAti cu Harldul nu este Poiana Siretului (Pobrota) tar prin al doilea se
deloc probabild, pentru ca invazia s-a produs dau Duscai si nepotilor ei cloud.' sate pe Tazlaul
in muntii Neamtului, iar resedinta donmeascd Sarat si jumatate din satul Mazardlesti de
- lares seu domus proprfae reskientiae - in fata larva Suceava. Aceasta e ultima stare pe care o
careia s-a dat lupta era insasi Cetatea avem de la Stefan cel Batran. Sfdrsitul domniei
Neamtului. stA in legaturd cu expeditia polono-lituand con-
Dupes ce restabili pacea st linistea in tra tatarilor din vara anului 1399, la care luase
tars, Stefan incercd sa aduca liniste si in bi- parte si Domnul Moldovei aldturi de suzeranul
seric5., straduindu-se sa aplaneze conflictul cu sau. Campania se sfarsi cu infrar- igerea ostirii
Patriarhia. In scopul acesta, el trimise pe pro- crestine in batalia de la Worskla din 12 august
topopul Petru la Constantinopol pentru a 1399, in cursul careia bated!' voievod 41 gd.si
stdrui pe langd patriarh ca acesta sa moartea pe campul de onoare. Ostasii
recunoasca pe arhiereul Iosif ca mitropolit moldoveni culesera osemintele eroului de pe
canonic al Moldovei. Dar star. uintele sale campul de lupta, le transportard la RAdauti si
ramaserd zadarnice, pentru ca patriarhul nu le inhumara acolo, aldturi de cele ale fratelui
se arata deloc dispus sa recunoasca cererea sau Roman. A volt destinul ca eroul de la
indreptatita a Domnului Moldovei, dar prin Ghindauani sa -si gaseascA moartea in stepele
scrisoarea din mai 1395 se invoi sa numeascd de la Worskla.
dichiu sau vicar patriarhal in Moldova pe pro- Analele romanesti arata ca urmas al
topopul Petru, un fel de exarh al sau, dupes voievodului Stefan cel Bdtran pe luga, poreclit
felul exarhului de la Peri din Maramures. Ologul, care pare sea' fi fost un flu natural al lui
Solutia aceasta nu convent insd lui Stefan si Roman, atribuindu-1 2 ant de domnie. Flu na-
din pricina aceasta conflictul ramase nea- tural, fiindca nu-1 gasim in actele tatalui sau
planat in tot cursul domniei sale. Mitropolitul aldturi de fiii legitimi ai acestuia, Alexandru si
losif, ajutat de arhiereul Meletie, continua sa Bogdan. Marturiile externe nu fac nici o menti-
poarte grija pdstoririi sufletesti a credinciosilor line de Domnul luga, care purta numele
moldoveni. strdbunicului sau Iuga din Maramures, fratele
Refuzul Domnului nelinisti insa pe voievodului Bogdan I. In actul de danie din 28
patriarh, care nu voia sa scape un prilej atat de noiembrie 1399, ce ni s-a pastrat de la el, luga
favorabil pentru aducerea bisericii mol- se intituleazd: "cu mils. lui Dumnezeu, Noi Iuga
dovenesti sub jurisdictia sa canonica. De Voievod, Donut Tarsi Moldovei cu fratii domniei
aceea, Patriarhul trimise, in septembrie 1395, mete Alexandru si Bogdan". El daruia jupanu-
pe mitropolitul de Melitene (Armenia) pentru a lui Tiban cloud sate pentru serviciile pe care
scoate afard pe arhiereul Iosif si Meletie pe care
intr-o scrisoare anterioard insusi patriarhul ii acesta le adusese "Entre sfuttii odihnitttor
descalificase ca "oameni rat si ccikeitori de lege, pdrintilor sat Petru-Voievod, Roman-Voievod si
ca hoti desfretnati si prdddtori ". Vazdn' d insd ca Stefan-Voievod". Lista martorilor cuprinde pe
si misiunea mitropolitului din Melitene esuase, cei mai multi dintre vechii sfetnici ai
patriarhul insdrcind, in ianuarie 1397, pe inaintasilor sal. De la luga s-au mai pastrat si
arhiereul Mihail al Betleemului cu o noud mi- alte trei acte interne, ultimul din 1400, ceea ce
siune pe langd Domnul Stefan de la Suceava. confirms indeajuns existenta scurtei sale dom-
Dar si acesta, care se pretindea cunoscut si nii in Moldova, si aceasta poate si din cauza
prieten, nu numai al Domnului, dar si al insuficientei sale fizice, care ii atrase porecla de
poporului, intelegandu-1 chiar limba, cerand Ologul.
Domnului sa alunge pe arhiereii locali din Analele de to Bistrita arata ca., in anul
scaunele for si sa -1 recunoasca pe el ca pastor 1400, se ridicd Domn in Tara Moldovei
sufletesc al Moldovei, a fost respins de Domn, Alexandru-Vodd, iar pe Iuga Voievod 1-au luat
care stdruia ca mitropolitul losif sa fie neaparat Mircea Voievod.' Se pare deci ca in urma unor
recunoscut de catre patriarh, ca arhipastor tulburdri interne, Iuga fu rasturnat de fratele
canonic al bisericii moldovenesti. sau Alexandru, cu ajutor de la munteni.

182
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

C. DACIILE

Capitol u I VII

INVAZIA UNGURILOR IN DACULE DIN CARPATI

1. Nava Urea ungurilor i structura lor socials


2. Originea numelui gentilic de vlahi sau valahi
3. Relatiile ducelui Salim cu bizantinii
4. Voievodul Menumorut in luptii cu ungurii ce ndvaliserd in Dacia Porolissensi
5. Rezistenta voievodului Gelu contra navalitorilor unguri in Dacia Apulensa
6. Giula. urmatml lui Gelu l restaurarea cetatii Apulum sub numele de Alba Iulia
7. Originea numelor Transilvania toi Ardeal pentru Dacia
8. Organizarea Daciei Malvense in mama de granita sau banat
9. Transilvania EA Banatul sub dominatia regilor din dinastia Arpadienilor

1. Naviilirea ungurilor i structura lor adevarati combatant!. Marturiile timpului ni-i


sociala infatiseaza ca o populatie nestatornica, care
ratacea prin pusta panonica umbland sa-si
Pe la sfarsitul secolului al DC-lea, cand gaseasca hrana din vanat si pescuit. Dupd
tarile limitrofe isi disputau drepturile la cercetarile mai recente ale lui Peter Vaczi, in
mostenirea avara, aparurd la granita nordica a timpul venirii in Panonia si inca multa vreme
Panoniei. ungurii, o semintie ungro-finica inru- dupd aceea, ungurii traiau in corturi, in sate
dita de aproape cu hunii si avarii. cdldtoare. De traditiile lor nomade, nu se
Desprinzaz' idu-se de masa semintillor uralo- dezbarard decat in secolul al XII-lea, cand tre-
altaice de la Volga si Urali, ungurii, ratacind curd din stadiul de nomazi in cel de statornici,
multa vreme in Etelkuz - Etelkoz, o luara pe dupd ce trecusera prin o epoca destul de
urma hunilor, avarilor si bulgarilor si ajunsera indelungatA de seminomadlsm. lstoricul Istvan
cu vremea pand la Nistru, unde isi infipsera Kniersal aseaza statornicia ungurilor numai la
corturile la granita rasariteana a flnele secolului XI -lea si la inceputul secolului
Transdanubiei. De acolo, ei nazuiau sa al XII-lea.
patrunda prin nansdanubia in Romania irnpe- Inainte de invazia sa in Panonia, nea-
rirdn Dar, drumul spre Constantinopol le fu- mul unguresc era alcatuit din 7 triburi sau
sese inchis de pecenegi care, in unire cu bul- hoarde, care aveau in fruntea lor o persoand
garii, le aplicara, la 892, o infrangere atat de principald - septem principales personae - care
grea, incat hoardele unguresti furs silite sa constituiau impreuna un fel de septemvirat -
renunte pentru totdeauna la planurile lor Hetu - moger. Numai in urma infrangerii
asupra capitalei imperiului bizantin. In urma sAngeroase pe care hoardele unguresti o
infrangerii, ungurii schimbara directia invaziei suferisera din partea coalitiei pecenego-bul-
lor in imperiu, indreptandu-se spre nord si gare, septemvirii au inteles necesitatea de a-si
ocolind Carpatii Moldovenesti, dupa pilda pre- aduna mai Aran' s randurile si de a recunoaste
mergatorilor lor, hunii si avarii, ei strabatura un cornandcunent unic la conducerea lor. In
prin pasul Vereczke de la izvoarele Prutului si scopul acesta, cele sapte capetenii de triburi,
coborara prin valea Tisei in sesul Panoniei, a.,sa pe care Constantin Porflrogenetul be numeste
de potrivit traiului lor de calareti de steps, in cu un termen slay, voievozi, cazura de acord sa
anul 895. proclame pe Almus, conducdtor si preceptor al
Dupd constatarAle istoricilor maghiari, lor - ducem ac praeceptorem - prestandu-si
numarul ungurilor la venirea lor in campia cuvenitul juramant - jurcunentum.
Tisei nu era mai mare de vreo 200.000 de Faptele ungurilor- Gesta Hungarorum -
suflete, dintre care numai vreo 25.000 erau relatate de notarul an onirn al regelui Bela al II-
lea, care a fost identiflcat cu magistrul Petru -

183
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

P(etrus) dictus magister - ne-a pastrat numele Numele acesta gentilic este de origine celtica,
septemvirilor - VII virorum - si anume: Almus, derivand de la semintia volscilor din Italia. El fu
tatal Jul Arpad; Eleud, tatal lui Zobolau; Cundu, acceptat de gall, cu care germanii ajunsera mai
tatal lui Curzan; Ound, tatal lui Ete; Toni, tatal intai in atingere. Cronicarul polon Dlugosz
lui Lelu; Huba, din care descinde neamul lui aminteste de "Valahonim vet Volscorwn natio".
Zemere si Tuhutum, tatal lui Horca; prin In limba paleogermana numele de watch (pl.
pear' nantul prestat, septemvirii recunoscusera walchas) inseamna in general oameni de Umbel
dernnitatea de duce, ereditara in familia lui neolatinei, cum erau italienii, francii, spa-
Almus. Prada dobandita prin lupte comune niolii si portughezil. In forma de walchen sau
apartinea insA tuturora deopotriva - ut quidquid wti lche, termenul s-a localizat mai ales la po-
bont per labores erorum acquirere possent nerno pulatia latind din Alpi. 0 localitate din Carintia
eorum expers fieret. Curand dupa invazia in apare, pe la flnele secolului al X-lea, sub
Panonia, Almus proclama pe flul sau Arpad, numele de Walacha pentru Rornana. In regiu-
duce si preceptor al ungurilor - filium sawn nile de la Rogensburg, Ebersberg si Salzburg se
Arpadum ducem se perceptorem constituit. face mentiune de provin.ciali valachi pans in
Autenticitatea relatarilor notarului secolul al XIV-lea. De vlahorinhinii din Balcani
anonim a format obiectul unor discutii foarte se aminteste in secolul al VIII-lea, continuan-
aprinse. Pe Tanga informatiile sale din actele du-se apoi in secolele urmatoare. 0 inscriptie
cancelariei regale, al card sef oflcial era, in rune din insula baItica Gothland arata ea in
autorul Faptelor ungurilor a pus in alcatuirea secolul al XI-lea varegul Roffis (Rossos) fusese
tor, intr-o larga contributie, si ceea ce a putut ucis de vlahi, in drum spre Romania.
desprinde din talcul legendelor, baladelor si Daciile Carpatine, data nu chiar insasi
vechilor contece de vitejie ale ungurilor, precum Romania, adica imperiul bizantin, apar in
o marturiseste el insusi. Modul acesta de baladele nordice ale scandinavului Srtorre
redactare a fost reprosat de catre unil cerceta- Sturlaren din anti 1180 - 1243 sub numele de
tori si a fost invocat ca un argument impotriva cumenaland, adica Tara Viahilor. Aceleasi
veridicitatii povestirilor sale. Majoritatea regiuni locuite de romani apar in epopeea
cercetatorilor ii acorda, dimpotriva, o valoare Nibelungilor din secolul al XII-lea sub numirea
documentary cu atat mai mare, pentru motivul de Wlachenland De la germani numele gentilic
ea afirmatiile notarului anonim vin sa confirme de vlahi pentru romani a trecut si la slavi, unde
mai bine ca once impresia adanca pe care it gasim pomenit in Cronica lui Nestor, in inte-
grelele lupte ce fusesera purtate cu atatea jertfe les generic, cuprinzand toate natiunile neola-
de sange impotriva populagei daco-romane tine in forma de vlahi sau valahi. La notarul
autohtone au lasat-o in sufletul ungurilor anonim numele de viahi este intrebuintat, pre-
navalitori in Daciile Carpatine. In conditifie cum am vazut, pentru provincialii daco-romani
acestea, ar fl greu de inteles motivele pentru din Carpati. In cronica sa rimata, Rudolf von
care relatarile notarului anonim sa fie recunos- Ems din secolul al XIII-lea arata ca pe terito-
cute ca temelie pentru inceputurile istorice ale riul cuprins de unguri traiau, pe ran& cumani,
ungurilor si sa fie respinse ca nefondate, si valahi.
numai in ceea ce priveste informatille privi-
toare la roman'.
3. Relatiile ducelui Salan cu bizantinil
2. Originea numelui gentilic de viahi sau Ungurii luptasera mai bine de 8 ani si
valahi numai in 903 izbutira sa cucereasca regiunea
dintre Tisa st Bodrog, pans la Ugocea - totam
La invazia tor, ungurii avura de intar' n- terrain, quae est inter Thisciam et Budrug usque
pinat rezistenta populatiei autohtone de la ad Ugosan. De acolo, se indreptara spre cetatea
Tisa, care dupa relafarile notarului anonim se Borsova, care era pazita de ostasii ducelui
alcatuiau din vlahi si bulgari. Vlahii, pe care Salon, al carui ducat cuprindea Mesopotamia
notarul anonim ii arata ca locuitori ai Daciilor panonicet dintre Tisa si Durtar" e. Strabunul
Carpatine, nu erau decal vechii provinciali ducelui Salan fusese marele Kean - magnus
daco-romani din spatiul carpato-dunarean Keanus - care, pornind din Bulgaria, ar fl ocu-
care, incepand din secolul al VIII-lea, apar in pat aceasta regiune cu ajutorul ss sfatul
marturiile grecesti, latine, germane, si slavone irnpeu-atului grecilor - auxilio et consilio impera-
sub numele de vlaht sau ualaht, latineste blahi, torts Graeconun preocuperat terrain clam. Este
blacci, viahi, valahi, nemteste Wlachen sau incontestabil vorba de o injghebare politica
Walachen, iar slavoneste vlah sau voloch. locals care luase flinta nu dupa moartea lui

184
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Attila, cad atunci bulgarii nu ajunsesera Inca documentul de confirmare a donatiei reginei de
in Balcani, ci dupa risipirea banatului avar la anul 1230 catre regele Andrei al II-lea.
asupra moptenirii caruia ridica pretentii nea- Refuzul lui Menumorut de a se supune
murile vecine, intre care se gaseau atilt bulgarii de buns voce lui Arpad duse la razboi. Arpad
cat pi grecii. Populatia din ducatul lui Salan insarcina pe trei dintre septemviri cu condu-
este aratatA ca bulgard pislavond pi aceasta cu cerea expeditiei contra voievodului bihorean, sf
drept cuvant, fiindca in vremea aceea bulgarii anume pe Tosu, Elend si Tuhutuzn. Aceptia
nu fusesera. Inca complet asimilati de con- fortara trecerea peste Tisa pi patrunsera adanc
cetatenil for slavi. 0 atentie deosebita merits in Dacia Porolissensd, unde reupira sa ocupe o
observatia notarului anonim cu privire la sfa- localitate dupa alta, pa.ns ce ajunsera la
tul si ajutorul pe care marele Kean it primise de cetatea Satu Mare, care cazu in mainile navali-
la imparatul grecilor. Acesta nu era altul decat torilor numai dupa o dared impotrivire de trei
insupi impdratul bizantin din Constantinopol zile. Curand dupa aceea, cazu dupa lupte
care intelegea sa-pi afirme cu once prilej pre- inversunate si cetatea Sdlaj. Mai ramase
tentfile sale de suprematie pi asupra regiunilor cetatea Bihorului, unde se retrase Menumorut
panonice. cu vitejii sat, opunand ungurilor o darza si
indelungata impotrivire. Luptele ungurilor cu
Menumorut durara timp mai indelungat pi ele
4. Voievodul Menumorut in lupta cu se incheiara cu o pace de compromis intre
ungurii ce nividiserii in Dacia Poroli- beligeranti. Menumorut consimti la casatoria
ssensA fiicei sale cu fiul lui Arpad, Zulta, dandu-i drept
zestre voievodatul dacic si pastrand pentru
La incercarea for de a trece Tisa, sine numal cetatea Bihorului. Unul dintre
ungurii se lovira de viguroasa impotrivire a curtenic lui Arpad, cu numele Veluquin, care
voievodului Menumorut, al carui tinut tratase cu Menumorut pacea aceasta tranzito-
cuprindea Maramuresul, Tara Oasului, cu riala, primi tinutul Zarandului - Veloquio dedit
vechea Dade Porolissensci Aid se gaseau comitatun de Zarad -, care cuprindea o buns
cetatile: Bihor, Satu Mare pi Shcaj. Solii lui parte din reglunea Muntilor Apuseni.
Arpad cerura lui Menumorut sa le cedeze Astfel reupira ungurii, dupa relaarile
voievodatul, pretinzand ca stapanul for 1-ar fi cronicii for nationale, sa cuprinda Dada
moptenit de la inaintasul sau Attila. La reven- Porolissensa, cu anexele ei maramurepene,
dicarile insolente ale solilor lui Arpad, parte prin lupte, parte prin combinatii matri-
Menumorut raspunse cu demnitate ca nu moniale. Menumorut cu sfetnicii sai se pier-
poate sa le cedeze nici o palma de pamant, dura cu vremea in masa privilegiata a
flindca Attila a rapit cu violentA aceasta (Bra de ungurilor navalitori. Prin supunerea lui
la streimosul sau - violentia manu rapuerat ter- Menumorut, drepturile de domnie asupra
ram hunc de athuomes pe care acuma, grape voievodatului sau trecura lui Arpad si asupra
protectiei de care se bucura din partea domnu- urmapilor acestuia. Arpad, la randul sau,
lui sau, imparatul din Constantinopol - per incredinta administrarea acestuia oamenilor
gratiam domini mei imperatoris Constantino- sat de incredere.
politani nimeni nu i-o mai poate smulge din
mains. Din replica lui Menumorut vedem ca el
considera, pe drept cuvant, pe imparatul 5. Rezistenta voievodului Gelu contra
roman, caruia Attila ii rapise Panonia, drept nividitorilor unguri in Dacia ApulensA
strdmos al sau, far urmasul acestuia, pe
imparatul bizantin din Constantinopol, ca La sud-est de Dacia Porolissensti, din-
domn sf suzeran al sau. colo de Muntii Apuseni, se extindea Dada
Ca intre supupii lui Menumorut se Apuiensa. pe care notarul anonim ne-o infatipa
gaseau mase compacte de romani si ulahi, se ca una dintre cele mai frumoase pi mai bogate
vede pi din numele cetatii Satu Mare - castrum tars. Ea era strabatuta de ape curgatoare, din
Szatmar - care numire nu putea fi data loca- nisipul carora se culegeau fire de aur. De
litatii deck de o populatie localnicd daco- asemenea, ea abunda in za.' caminte de sare,
roman& Vechimea localitatii este adverith do- care se exporta pi in Wile vecine. In schimb,
cumentar Inca din timpul regelui Stefan cel locuitorii acestei incantatoare tars sunt aratati
Slant (997 - 1038) a carui sotie Gisela chemase ca oamenii cei mai nevoiapi din lume -
la Satu Mare colonisti germani, care se asezara habitares terrae illius ueliores homines essent
acolo fondand localitatea Satu Mare German - tottius mundi. Ei erau ulahi pi slavi - Blassi et
Szathmar-Nemethi - precum aflam aceasta din Sclaui - care nu aveau alte arme decal arcuri pi

185
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

sageti - cilia. arrna non habent, nisi arcum et obstesti. Ca si pe vremuri sub hunt, gepizi si
sagittas. Domnia asupra lor o exercita un vlah daco-romanii, intariti etniceste prin
cu numele Gelu - Gelor quidam Blacus dornini- absorbirea elementului slay din randurile lor,
urn tenebat. Fats de indraz. neala ungurilor isi continuara viata de mai inainte, povatuiti de
navalitori - contra audatiam Hungarorum - mai marii lor st raspunzand noilor stapanitori
voievodul Gelu s-ar fi aratat mai putin tenace - cuvenitele dari si prestatii, dupa vechiul obicei
minus tenwc - pentru ca n-ar 11 avut in jurul al tar' ii. Nu era doar aceasta prima schimbare
sau ostasi de seams - bons milites - flindca de stapanitori barbari, ci ea incheia, cel mult,
aveau de suferit multe nedreptati din partea seria acestora pentru un timp mai indelungat.
cumunilor si pecenegilor - quita a Cumania et Urmasul lui Tuhutum in guvernarea
Picenatis multas iniurias paterentur. Dade! Apulense fu flul sau Horca, canda ii
In continuare, cronica ungureasca ne urma Giula. Cronica pictatcl de la Viena sustine
desfasoara un impresionant tablou asupra despre acest Giula ca ar fi descoperit cu ocazia
luptelor de aparare a voievodatului sau contra unei vanatori ruinele unei vechi cetdti roman -
ungurilor navalitori si bathliile care ne prezinta erat ipse Gyula dux magnus et potens qui civi-
preludiul luptelor seculare dintre romans si tatem magnam in venationem sua irwenerat, qui
unguri pentru stapanirea Dade!. Comanda lam pridem a Romanis constructs fuerat.
asupra contingentelor unguresti fusese incre- Aceasta era, dupa toata probabilitatea,
dintata septemvirului Tuhutum, care luptase municipiul Apulum, pe Mures, fosta capitals a
si in Dacia Porolissensa contra lui Menumorut. Dade! Apulense. Giula restaura dupa putinta
La vestea despre invazia ungurilor in tars, cetatea si isi aseza scaunul dorrmiei in ea,
Gelu aduna ostasii sai si porni in grab& intru numind-o Alba lui Giula. - Alba Gyulne -
intampinarea navalitorilor, pentru a inchide ungureste Fejervar, nemteste Weissenburg,
drumul la Portile Mezesului. Tuhutum straba- slavoneSle Bielgorod, iar romaneste Alba Julia
tu codrul intr-un mars fortat si ajunse la raul sau Beilgrad
Almas, un afluent al Somesului, in fata ostirii Lui Giula. cel Mare - Gyula Maior - ii
romanesti a lui Gelu, care ocupase o pozitie de urma in guvernarea voievodatului nepotul sau
lupta pe malul opus al Almasului. In cursul de frate Giula cel Mic - Gyula Minor. In timpul
noptii, ungurii lui Tuhutum fortara trecerea indelungatei sale domnii se produsera la sudul
raului si deschisera in zorii diminetii lupta con- Dunaril marl schimbari politice. Taratul bulgar
tra romanilor. S-au luptat cu ei cu inversunare dintre Dunew. e st Balcani cazuse in 971 sub
- zice cronica - pans ce ostirea lui Gelu fu loviturile sangeroase ale imparatului loan
biruita. Multi dintre roman! cazura pe campul Tzirniskis (969 - 976), iar urmasul acestuia
de lupta, far altii furs luati prizonieri. In fata Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976 - 1025) dadu
dezastrului, Gelu incerca sa se retraga cu in 1018 lovitura de gratie si taratului bulgar
restul arcasilor sai - sagittari - in cetatea sa de din Macedonia, reincorporand astfel imperiului
pe Somes - ad castrum scum iuxta fluvium bizantin toate teritoriile bulgare.
Zomus - dar fu urmarit de Tuhutum si ucis de In urma acestor remarcabile fapte de
ostenii acestuia langa raul Capus - rnilites arme imperiul bizantin isi extinse din nou
Tuhuhun audaci cursu persequentes, ducem granitele sale pans la Dunare, incercand sa
Gelurn iwctafluviwn Capus interfererunt. Afland readuca si Transdanubia st Daciile carpatine in
despre moartea voievodului for, fruntasii vechea sa zone de influents politica si cultu-
romanilor, cats ramasesera in viata, se rala. Acestei influente nu se putu sustrage nici
supusera lui Tuhutum jurara credinta. tanarul Giula despre care se sustine ca ar fl
prima botezul la Constantinopol si ca ar fl
chemat in Dacia pe episcopul Iroteiu dupa ritul
6. Giula, urmasul lui Gelu si restaurarea grecesc. Cronicarii bizantini Skzlises si
cetatil Apulum sub numele de Alba Iulia Kedrenos din secolul al IX-lea, precum si
Zonaras din secolul al XII-lea arata ca pe la
Dupe infrangerea lui Gelu, ungurii anul 950 principii unguri Buciu si Giula ar fl
supusera si Dacia Apulensd suprematiei lor, primit la Constantinopol botezul dupa ritul ori-
precum facusera si cu Dacia Porolissensci. ental, aducand cu ei si pe episcopul grec
Succesiunea lui Gelu trecu asupra lui Iroteiu.
Tuhutum, care o primi in numele lui Arpad. Noua orientate politica indreptata spre
Dar cum numarul ungurilor cuceritori era dis- Bizant nu este agreata de Arpadieni, a caror
crepant de mic fata de populatia daco-romans politica era orientate spre Roma papala, in
autohtond, aceasta covarsea pe navalitori in mrejele car' -eia cazuse Waik, flul si urmasul lui
toate manifestarile si indeletnicirile vieui Arpad, care primi de la papa Silvestru, la anul

186
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

1000, deodata cu botezul dupd ritul Latin sub asupra meleagurilor maramuresene. 0 mar-
numele Stefan si coroana regald. Giula fu turie documentary din 1199 aratd ca regele
bAnuit ca nu era credincios, ca uneltea mereu Emeric suferise un accident de vandtoare in
contra regelui si ca refuza sa devind crestin tam Maramuresectnd - terra Maramorosiensis -
(dupd ritul latin) - quod in fide esset vanus et nurnita astfel dupd rail Mara, care, unindu-se
noluit esse christianus et multe contraria face- la Vad cu raul Iza, se varsd impreuna. in Tisa,
bat. Neintelegerile acestea duserd la rastur- mai sus de Sighet. Numele Mara insusi
narea lui Giula si la incarcerarea lui in reprezenta o abreviere din Maramures, cum se
Ungaria. numea raul mai inainte.
Cronicarul Simon Keza arata ca Giula Din spusele cronicarilor unguri rezultd
fu ridicat impreund cu sotia sa si cu doi fii ai deci ca la inceput ungurii au supus Dad&
sal si dus in Ungaria - Jula cum uxore et Porolissensd si Apulensd numai suprematiei for
duobus filiis in Hungarian adducto. Tara sa fu respectandu-le autonomia local sub Tuhu-
incorporatd Partoniei adiuncto Pannoniae - turn, Horca, Giula eel Mare si Giula cel Mic,
adica Ungariei. Cronica pictatd de la Viena timp de mai bine de o sutd de and, pand in tim-
aratd ca Giula si-ar fi meritat soarta, fiindcd el pul regelui Stefan, cand ele urmard sa fie inglo-
nesocotea admones star' ile regelui si nu inceta de bate Ungariei. Dar si atunci fiinta ducatelor
a face ungurilor nedreptali sI prejudicii - necad insasi fu respectata, regele investind in mod
inferenta Hungaris iniuria conquievit. Marturiile temporar pe unul sau pe doi din sfetnicii
vechilor cronici unguresti sunt confirmate si cei mai de incredere apropiati ai sal, cu
prin cronica germand de La Hildesheim, care exercitarea atributiilor voievodale in numele
relateazd, la 1003. ca regele Stefan a pornit cu sau. In felul acesta, regii Ungariei intelegeau sa
oaste contra unchiului sau Giula - super avun- respecte traditionala organizare politica a
culum suum reges Jutum cum exercitu venit. voievodatelor dacice, incredintd'nd cu guver-
Dacia Apulensd se extindea pand la narea for pe unul sau chiar pe doi voievozi
valul Carpatilor dinspre Moldova si Muntenia, supusi lor.
pe ale caror creste ducea granita spre Cu vremea insd, ambele voievodate furs
Transdanubia. In regiunile sud-estice ale unite in until singur, cu centrul politic si
Daciei, ungurii pdtrunserd cu mult mai tarziu, administrativ la Alba Iulia. Spre deosebire de
precum se vede din adausurile pe care cronicile cei vechi, noii voievozi ai Daciei nu erau decat
mai not le aduc relararilor notarului anonim. loctiitori ai regelui si indeplinitori ai poruncilor
Acesta nu face nici o mentiune ca dupd inlatu- regale. Voievodul Daciei transilvdnene ocupa
rarea lui Giula cel Tartar, regele Stefan ar 11 locul prim in ierarhia Ungariei, fiind socotit ca
trimis pe ruda sa Zoltan cu armata contra supremul demnitar al coroanei, aldturi de banul
ducelui Kean, ai cdrui supusi trdiau in regiu- Croatiei si palatinul Ungariei. El indeplinea
nile cele mai intarite de natures - quae gentes demnitatea de stegar - signifer, Bartnertrager -
loca naturali situ munitissima inhabitant. al regatului. In timp de razboi, voievodul Dade!
Regiunile acestea trebuie cautate in transilvdnene putea fi investit cu puterea de
Maramures, in portile Rodnei 0 in valea Oltului comandant al armatei transilvdnene, iar in
superior. Dupes lupte grele si indelungate timp de pace el era supremul cewmuitor si
ducele Kean putu fi invins si ucis, lasand pe judecdtor al voievodatului. El concentra deci in
urma un adevarat tezaur in our si pietre myna sa atributii militare, administrative si
scumpe, care ajunserd ca pradd de razboi in judecatoresti, incredintate lui de rege, avand
posesiunea regelui. Cu administrarea voievo- depline puterl in aplicarea acestor atributii.
datului cucerit fu incredintat Zoltan. dupd care Astfel, vedem ca vechea institutie voievodald
acesta fu numit Ardealul lui Zoltan - qui postea .
hereditavit illas partes Trartssilvartas ei idea creates s1 dezvoltatd de populatia autohtond
vulgariter sic did sole Erdelul Zoltan. Detinem
daco-romans fu respectata si de navalitorii
acest adaos la Faptele ungurilor din cronica lui unguri, modificata in sensul intereselor for
Keza si din Cronica pictatd de la Viena. Era de politice si adaptata. acestora. Incercdrile ce
astfel si firesc ca prouinciaIii daco-rornani de sub s-au facut de unit de a prezenta organizarea
carmuirea ducelui Kean sa opund ungurilor voievodald a Dade! transilvdnene ca o creatie a
navalitori o impotrivire mai indelungatd, spri- regelui Stefan, dupd sistemul feudal din apus,
jinindu-se in bund parte pe inaccesibilitatea se lovesc de marturiile contemporane, care ne
tcrenului muntos de la izvoarele Somesului, infatiseazd voievodatele dacice ca orgartizatii
Muresului si Oltului. politice vechi, pe care ungurii be gasird in fiinta
Cronicile unguresti nu fac nici o menti- la navalirea for in regiunile de la rdsdrit de
une despre extinderea suprematiei regale Tisa.

187
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

7. Originea numelor Transilvania ni Alba lulia era numit in numeroasele scrieri


Ardeal pentru Dada contemporane, in unele in bataie de joc, iar in
actele cu tot respectul rege at Daciei - rex
Notarul anonim arata ca septemvirul Daciae. Sigiliul regatului Dade! infatipa o
ungur Tuhutum, navalind in Dada lui Gelu, anima strapunsa de un palop, cu inscriptia:
avu de strabatut o padure pentru a ajunge la Horea - Rex Daciae, 1784. Actul de unire de la
raul Alma*. Voievodatul lui Gelu se gasea deci Alba lulia din decembrie 1918 oferea fericitul
dincolo de acea padure - ultra silvam, trans sit- prilej pentru restaurarea numelui strabun de
vam. Codrii din Muntii Apuseni, prin care Dada. Dar ceea ce s-a neglijat atunci se poate
strabatusera ungurii in Dada Apulensa, s-au repara oricand, fiindc.a revenirea la vechea
pastrat in parte pans in zilele noastre. Ungurii nomenclature de Dada pentru 71-ansilvania
navalitori numire deci Dacia lui Gelu tara de sau Ardeal se impune ca un imperativ cate-
dincolo de padure - terra ultrasilvana - terra goric al constiintei unitatii noastre nationale.
transilvana - sau pi mai scurt Transilvania. Repararea aceasta se impune si pentru
Sub acest nume Dacii le unite in voievodatul a evita echivocul ce planeaza in Jurul notiunii
transilvanean apar in actele si documentele geopolitice de Ardeal sau Transilvania. Lumea
latine, care ieseau din cancelariile regale pi romaneasca s-a deprins sa cuprinda." in acest
voievodate sau din cancelaria curies papale. termen intreg spatiul etnic roman de dincolo de
Traducerea ungureasca a toponimicului lantul Carpatilor, deci nu numai Transilvania
Transilvania a dat forma Era sau Erdely din propriu-zisa, ci pi Banatul, Crisana si
ungurescul erdo - padure si prepozitia elv, Maramuresul, care n-au facut parte din ve-
latinepte ultra, trans, mentionat numai la chiul voievodat al Transilvaniei sau Ardealului.
1200. Din Erdetu sau Erdelo al cronicilor Lumea strains, dar indeosebi vecinii nostri
ungurepti derive forma roman& Ardeal care a maghiarl inteleg sub Transilvania sau Ardeal
inlocuit vechea numire de Dada. In limba numai teritoriul fostului voievodat transil-
romans noua numire de Ardeal a intrat numai vanean in vechile sale granite istorice. Prin
la 1390. In Pa lia de la Ordstie din 1552 se reintoarcerea in istoriografie a vechiului nume
pomenepte numele de ArdeaL In Cronica lui de Dada ar dispare aceasta confuzie, intrucat
Gheorghe Brancovici din secolul urmator gasim Dada lui. Decebal si Traian urea in hotarele sale
forma de Erdelia. In cronicile germane intalnim toate provinciile romartesti dintre Carpati si
traducerea de Oberwald. Sapii au numit din Tisa, deci intreg spatiul etnic romanesc de din
capul locului noua for patrie dacica colo de munti.
Siebenbargen, adica tara celor sapte cetati sau Dacia, adica Transilvania sau Ardealul,
burguri - septem urbes, septem castra, septem cum zic ungurii, si-a pastrat insa totdeauna
civitates - de pe vremea colonizari' lor, din se- autonomia politica pi administrative, cu toate
colul al XII-lea. Termenul acesta german a fost ca fusese inglobata Ungariei. Ea avea in frunte
acceptat pi de popoarele slave si tradus dupe un voievod numit pana la 1526 de regele
limba for in Serrujorod Intr-un act regal din Ungariei, iar apoi de sine statator pans la
1349 orasul Bistrita apare ca situat in Septem anexarea Ardealului la imparatia habsburgica
Castris, o traducere Latina a sasescului din 1691. in amintirea vechii sale origini dua-
Siebenburger. In schimb, bizantinii au pastrat liste, din contopirea celor cloud voievodate de
vechea numire de Dada. Ana Comnena arata pe vremuri, adica a Dadei Porolissense Si a
ca regele Solomon pornise impotriva pecengilor Daciei Apulense, regii Ungariei numeau uneori
care amenintau granitele Daciei in fruntea unei chiar doi voievozi ai Ardealului care erau insa
ostiri dacice, iar la cronicarul Laoocon deeazuti din vechea for putere suverand. N-au
Chakocondylas, Transilvania apare sub ve- lipsit nici incercari din partea unor voievozi din
chiul nume de Dada. Numai in epoca fanari- Dada de a se emancipa de sub suprernatia
otilor unit scriitori greci folosira in scrierile for ungard, pentru redobemdirea vechii indepen-
numirea de Heptapolis, care nu este decat tra- dente. Incercarile acestea furs incoronate de
ducerea germanului Siebenburger. succes numai dupe catastrofa de la Mohacs
Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, (1526), cand voievodul loan Zapolya se rupse
cand in cancelariile puterilor europene se din Ungaria si deveni de sine stata." tor.
trezise un viu interes pentru solutionarea pro- Seria voievozilor din Dacia transil-
blemei orientale, numele de Dacia reaparu vaneana numiti de regii Ungariei si supusii for
sCaruitor in rapoartele diplomatice. Atunci se este foarte fragmentara. Trei diplome regale din
sesizara si romanii de vechiul nume al tariff for anii 1103, 1111, 1113 fac mentiuni despre
de baptina. Rascoala lui Horia reactualiza Mercurius, princeps ultrasilvanus. La 1176, se
numirea de Dada. Eroul martirajului de la pomenepte de voievodul Leustachius, iar in

188
www.dacoromanica.ro
Istori a Rornanilor

1201 de fiul sau, fares indicarea numelui. Dupd sangeroasd. In toiul ei cazurd doud cdpetenii
un interval de 18 ani este amintit voievodul ale cumanilor si trei de-ale bulgarilor. In cele
Neuca sau Leuca, iar actele dintre anti 1227 - din urma optirea lui Glad fu risipita, iar voievo-
1240 inregistreath numele voievodului Pousa, dul insupi se retrase in castrul de la Uracia,
despre care se sustine ca ar 11 fost de origine uncle .fu asediat de unguri si silit sa capituleze.
romans. Nfls a se apeza la Alba Itt lia, voievozii In urma infrangerii suferite, Glad trimise soli
Daciei transilvanene nici nu aveau o repedinta de pace, inchinand steagul cetatii inaintea
stabiles. Ei beneficiau de veniturile domeniilor navalitorilor - missis legatis pacem ab eis
So lnoc, Ciceiu, Ungurasul, Uioara, Cetatea de petere cepit at castrum sua sponte cum diversis
Baltd si Deva. Ei incasau pe seama for o treime dons condonavit. Relatdrile notarului anonim
din van= sdrU ce se transporta pe Mures pi din cunt adeverite pi de Constantin Porfirogenetul,
darea bailor sau vdcdrit. Autoritatea for admin- care . sustine ca pe timpul sau Ungaria
istrative se extindea insd numai asupra celor 8 ajungea in sud-est pand la Dundre, si anume
judete sau comitate, numite ungureste, si de la podul lui Traian de la Turnu Severin pe o
anume: Alba, Cluj, Somes, Hunedoara, Turda, distanta de trei zile, ajungand pand la Beilgrad.
TOrnava Mare si Tdrnava Micd. Asupra celor- Ca si urmapii voievozilor Menumorut si
lalte judete dispunea comitele sasilor si comitele Gelu la randul lor, astfel recunoscurd si
secuilor, precum pi bartul Timisoarei. In urmapii lui Glad suprematia urugureascei,
chestiuni de aparare, voievodul avea comanda stapanind timp mai indelungat cu depline pu-
asupra contingentelor transilvdrithe, care in teri. Ei nici nu se desfacurd de vechile for lega-
razboi luptau sub steagul lor proprlu impoclobit turi cu imperiul bizantin, a carui influents
cu un vultur. politica la Dundre era pe cale de a fi restabilita
In privinta administratiei Dada transil- in urma prabupirii taratuTui bulgar. Din cauza
vdneand si-a pastrat pi sub unguri vechea acestei persistente orientdri politice spre
impartire in jupanii, talmdcite in ispanii, tar in Constantinopol, urmasii lui Glad, dintre care
versiunea germane a sapilor Gespannschaften, cel din urma era Ohtum (Achton, Ajtony,
Si in actele latinepti comitate. In fruntea Ahtum, Optum) - ex .cuius (Gladi) progenis
jupantei se gasea jupanuI, spanul sau comitele. Ohtum fuit flatus pi indeosebi Ohtum erau
vesnic banuiti de unguri de infldelitate pi de
necredinta - quod regis fuit rebellis in omnibus.
8. Organizarea Daciei Malvense in Incordatea aceasta ddinui pans in timpul
marca de granites sau banat regelui Stefan, cand regatul se simti destul de
puternic a aduce pe Ohtum, care primise intre
A trek Dade, cea Malvensei, cuprinsa in timp pi credinta ortodoxd-dupd ritul grecesc, la
cadrilaterul format de cursul raurilor Olt si deplind supunere pi ascultare.
Tisa, Dunare pi Mures, constituia la navdlirea Regele insdrcina cu misiunea aceasta
ungurilor voievodatul lui Glad = quidam dux pe nepotul sau Sunad, fiul lui Dobuca - Sunad
nomine Glad - care domnea asupra unui terito- ftlius Dobuca nepos regis. Acesta navali cu o
riu ce se extindea de la Mures pand la castrul armata puternica in ducatul lui Ohtum care
Horom pe Dunare - qui domirtium habebat aflu-' cuprindea tara de la Cris pand spre partite
vio Morus ad castrum Horom. Sub numele de transilvane Si pan& la Vidin pi Severin - terra a
Horom al notarului anonim se ascunde vechea fluvio Keres usque ad partes 71-ansilvans et
localitate Lederata (Palanca Noud). El mai usque in Budin. et Zeren. Lupta decisive s-a dat
cuprinde si cetatile Uracia (Orsova), Keve la Norisens pe Mures in cursul-careia Ohtum
(Cuban), Panucca (Panciova) pi Morisena isi gas! moartea, luptand vitejepte pentru
(Cenad). insasi existenta tinutului sau - in castro suo
Se crede ca cetatea Horom ar fi fost cen- iuxta Morisium interfecit eum. .

tral hringului celui mai sud-estic al avarilor. Dupa infrangerea si moartea lui
Glad insupi ar 11 pornit din cetatea Ohtum, regele Stefan confers lui Sunad cetatea
Vidinului cu ajutorul cumanilor de Bundyn Morisena cu toate apartenentele ei. Dupd noul
castris agressus acliutorio Cumanorum. El sau stapan castrul de la Morisena fu numit
intampina atacul ungurilor, punandu-se in Sunad -quod castrum num Sunad nuncupatur
fruntea unei ostiri puternice de caldreti si -, Cenadul de astdzi. Restul ducatului lui
pedestri - cum magno exercitu equitum et Ohtum fu transformat intr-o marca de granitd
pedidurn. In ajutor contra navalitorilor unguri a regatului, intr-un cdpitanat 'care, dupes
ii sdrisera si vlahil, cumanii si buLgarii - adiuto- primul capitanat numit de rege, fu numit ca-
rio Cumanorum Bulgarorum atque Blacorum. pitaruatus Kund". Mai apoi termenul -de cdpi-
Lupta contra ungurilor a fost foarte apriga si tanat fu inlocuit prin numirea de banat de ori-

189
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

gine avara. Ca marcd de granites numirea de era mereu ,amenintata la sud de catre bizantini,
banat corespundea latinescului marcbionatus iar dinspre rasarit de pecenegi si curnani care
si gerinanicului Markgrafschaft. Termenul de cuprinsesera Transdanubia. Regii Solomon
ban, marhion si Markgraf dadea expresie unela (1063 - 1074) si Ladislau cel Slant (1077 -
si aceleiasi demnitati in diferite taxi si la diferite 1096). aparard cu indarjire Banatul timisan
popoare. contra navalitorilor, precum relateaza Cronica
Prin lantul Carpatilor, Dacia Malvensa pictatd si cea a lui Simon Keza. La anul 1129,
era impartita in doua, una timisand, dincolo de imparatul Ion Comnenul. (1114 1131) intre-
munti, si alta oltean4 dincoace de munti. prinse o expeditie in Banatul timisan pentru a
Dupes extinderea stapaniril for asupra baruatu- alunga pe unguri de acolo si a restabili vechea
tut timisan, regii Ungariei incercara sa-si suprematie roman& Regele Stefan al II-lea i se
extinda stapanirea si asupra Daciei oltene, impotrivi insa la Horom (Palanca Noua) si reusi
unde populatia autohtona.' romaneasca traia sa-1 respinga peste Dtinare. La 1152, porn'
sub voievozii si cnejii ei localnici. La incercarea imparatul Manuel Comnenul impotriva
ungurilor de a patrunde in aceasta." regiune, ei Banatului, avand ciocniri sangeroase cu regele
gasira acolo voievodate si cnezate romanesti, ca Geza al II-lea (1141 - 1161). Urmand politica
si la navalirea inaintasilor lor. in Daciile transit- inaintasilor lor, imparatii din casa Comnenilor
vanene. Panes la patrunderea ungurilor, incercara mereu sa restabileasca autoritatea
voievozii si cnejil olteni recunosteau supre- Romaniei asupra Transdanubiei si a Daciei. Pe
matia bizantina, iar mai apoi pe cea a la finele secolului al XII-lea insa, dominatia
cumanilor, care impusera acestor vaste regiuni bizantina la Dunare lua sfarsit in urma infi-
chiar numele de Curnania. In 'tarn taratului Aseinestilor. Schimbarea aceas-
ta politica nu chezasui insa linistea in Banat,
fiindca noul tarat bulgar mosteni de la bizan-
9. Transilvania si Banatul sub dominatia tini si ostilitatile cu Ungaria vecina.
regilor din dinastia Arpadienilor Seria capeteniilor Banatului este tot
asa de fragmentary ca si cea a ducilor transil-
Urmasii regelui Stefan cel Slant conso- vaneni. La 1203, se aminteste de un comite de
lidara stapanirea for asupra Daciei transil- Timis, poate acelasi care in 1209 se numea
vdnene si asupra Banatului, nazuind sa-si Martin si rezida la Keve (Cubin). In anul 1212
impuna suprematia si asupra 71-ansdanubiei. comitele de Timis fu ridicat la rang egal cu
Acolo, ei insa se lovira de rezistenta impdratilor voievodul Daciei transilvanene si cu comitele
bizantini si a pecenegilor si cumanilor, care secuilor. Deodata cu inaltarea in rang, a
umblau sa strabata muntli in Transilvania. cornitelui Banatului se hotarase ca aceasta
Luptele acestea continuara timp de trei secole, inalta demnitate sa nu poata fi incredintata
cat dainui domnia Arpadienilor. In luptele aces- decat unei personalitati de origine etnicd
tea interveneau mereu in numele regelui for si
ungureasc ei. Comitele Banatului, numit si ban,
voievozii transilvani, deopotriva cu banli din
Timisoara, si unii si altii ca loctiltori ai regelui intrunea in myna sa puterea militard, adminis-
ungar care ii numea si-i revoca dupes bunul lui trativd si juclecatoreascei, pe care o exercita in
plac. Intre voievozii Ransilvartiei care se distin- numele regelui, ca guvernator al unei marci de
sera prin activitatea for administrative si mili- grartitd de la Duneire. In grija sa era paza
tary, merits sa fie mentionati Jula, flul lui granitelor si indeosebi a vadt,u-ilor marelui flu-
Leustachius, care ajunse apoi ban al Croatiei, viu. Leunclavius aratai ca atat pe vremea sa, cat
apoi Ladislau Bors, Nicola', Matei, Czac, si mai inainte erau cloud inalte instartte apela-
Roland, Bors s.a. Multi dintre el indeplinisera live, una a banului si alta a voievodului transil-
si demnitatea de bani ai Slavoniei, o dovada ca vancan, care be exercita in locul regelui - apud
ei stateau cu inalti demnitari la dispozitia si Hungaros ut olim, sic etiam hodie dune surd
ordinele regelui care ii putea trimite oriunde administrationum maximarum adpellationes:
avea nevoie de ei. una. Bani, alters Voivodae. Dar pe Tanga voievo-
Apararea Banatului dadu mult de lucru dul Transilvaniei si banal Timisoarei indepli-
regilor Ungariei in cursul secolului al XI-lea si neau inalte functii politice si militare dincolo
al XII-lea. Noua marcd de grunitd a regatului de munti si comitele secuilor si groful sasilor.

190
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Cap ito I u I VIII

TRANSILVANIA SI BANATUL SUB REGII ARPADIENI

1. Incorporarea Daciilor carpatine in regatul Ungariei


2. Luptele cu pecenegii si bizantinii
3. Chemarea Cavalerilor teutoni in Tara Barsei si colonizarea cumanilor in Ungaria
4. Originea si asezarea secuilor la granita de est a Transilvaniei
5. Colonizarea sasilor in Dacia transilviineani
6. Invazia tiitarilor in Transilvania si stingerea dinastiei Arpadienilor

1. Incorporarea Daciilor carpatine in Comitatele din Banat, deopotriva cu comitatele


regatul Ungariei din Arad, Bihor, Sella j, Satu Mare si Maramures
erau cuprinse in granitele regatului Ungariei.
Dupe cucerirea volevodatelor dacice, In schimb insa, comitatele Hunedoara, Zarand,
ungurii lui Arpad respectara mai bine de un Alba, Turda, Tdrnavele, Cluj, Somes, Doboca si
secol vechea organizare politica a acestor Solnoc erau supuse voievodului Transilvaniei.
provincii, inlocuind numai pe conducatorii Regii Ungariei respectara vechea organi-
autohtonl daco-romani prin Matti demnitari zare voievodald a Transilvaniei, numind in
din neamul lor, cum erau Tuhuturn, Horca, fruntea acestor jupanii un duce sau voievod,
Chtum, Giula p.a. Starea aceasta de lucruri uneori chiar dot voievozi, in amintirea vechilor
dainui pand in zilele regelui Stefan cel Sfant ducate dacice inglobate regatului. Voievodul
(1000 -1038) care ingloba voievodatele dacice Transilvaniei nu era insa exponentul suvera-
in regatul ungar, respectand vechea impartire nitatii tadff ca ducii sau voievozii Moldovei sau
in jupanii ispani - cu cite un jupan - span - Tarii Romanesti, ci simpli loctiitori ai regelui
in frunte. In documentele latinesti ale timpului Ungariei si executors ai poruncilor regale. De
ispartii acestia apar sub numele de comites iar aceea, nu se poate vorbi de domnie a voievozilor
districtele administrate de ei se numeau comi- transilvaneni ci, cel mult, de o guvernare sau
tate comitatus. Subjugarea elementului au- administratie a lor. Voievodul Transilvaniei
tohton si supunerea lui sub autoritatea cuce- ocupa un loc aparte in ierarhia administrative
ritorilor nu s-a putut face decal in urma unor a regatului ungar, find socotit ca unul dintre
lupte inversunate, care au gasit un larg cei mai inalti demnitari ai Coroanei, alaturi de
rasunet in vechile cantece si balade unguresti, banul Croatiei si Slavoniei si de palatinul
care au servit ca izvor de informatie autorului Ungariei. El indeplinea demnitatea de stegar -
anonim al celei mai vechi cronici unguresti. signifer al regatului. In timp de razboi voievo-
Se sustine ca aceasta constitutie comi- dul putea fi incredintat de rege cu comanda
tatensa ar 11 fost imprumutata de la bavarezi banderiilor transilvanene. Acestea luptau cu
sub influenta principesei bavareze Gisela, care steagul lor propriu, impodobit cu un vultur,
devenise sotia regelui apostolic Stefan cel Slant care nu avea nimic comun cu soimul sau turul
dupes crestinarea sa. Numele de spani pentru unguresc, iar in timp de pace el era supremul
sefii jupartiilor sau comitatelor indica insa mai carmuitor si judecdtor al comitatelor transil-
curand o origine autohtona de la institutia vanene mentionate mai sus. El concentra in
jupanatului care era de origine veche dacicd. si mana sa atributii militare, administrative si
nicidecum slava, neavand nimic comun cu ter- judecatoresti incredintate lui temporar de rege,
menul slavon de pan- dominus cu care a fost cu depline puteri in aplicarea lor. Astfel, vedem
confundat pe nedrept. Vechile jupanii sau cum vechea institutie voievodala, create si dez-
comitate erau Ors ov a, Cubinul, Timis ul, voltata de vechea populatie autohtona daco-
Cenadul., Deva, Hategul, Zarand, Alba Iulia, romana, fu respectata de unguri, modificata
Bihor, Salaj, Satu. Mare, Maramures etc. Spanii numai in sensul intereselor lor de dominatie si
administrau jupaniile cu ajutorul nobililor care adaptata nevoilor lor politice si administrative.
se adunau in congregatii comitatiense. Uneori, voievodul Transilvaniei apare in docu-

191
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

mentele timpului sub titlul de ban - Banus dreptul de apel la tabula regala. Ei faceau ser-
Transiluaniae -, iar Miron Costin traducea viciul militar calare, fiind stabiliti pe domeniile
titlul. acesta prin ispraunic. Incercarile ce s-au for - ha le proprie case in vile - unde traiau
facut de a prezenta organizatia voievodala a grand seniors - gran baroni. Satele erau insa
Transilvaniei, deopotriva cu cea comitatensa, toate locuite de romarti - ma /a vile tutte habi-
drept o creatie a regelui Stefan cel Sfant sunt tate des Valachi.
lipsite de temei. Ele stau in vadita contradictie Ungurii apar in Transilvania ca nobili
cu marturiile istorice care ne infatiseaza veniti din Ungaria si inzestrati cu mosii pentru
ducatele dacice niste organizatii politice vechi, ispravile for razboinice. Ei ocupau cu unitatile
pe care ungurii le gasira in fiinta la navalirea for cetatile libere regale si conduceau adminis-
for in Transilvania. Voievozii Transilvaniei nici trarea celor 7 comitate unguresti. In fruntea
nu aveau o resedinta stabiles. Ei beneficiau de acestor comitate statea voievodul, care raspun-
veniturile domeniilor Ciceu, Ungurasul, Uioara, dea pentru apararea. tarn, pentru impartirea
Cetatea de Balta. si Deua, pe care insa regele le dreptatii si grija pentru perceperea veniturilor
putea darui si ducilor din Moldova sau Tara cuvenite regelui. El era omul de incredere al
Romaneasca. Voievodul incasa o treime din regelui. Regele ii incredinta administrarea celor
venitul saris ce se transporta pe Mures, precum 7 comitate unguresti, cu dreptul de a numi
si darea boilor sau veiccirituL comiti (spans) si personalul din subordine in
Autoritatea voievodului Transilvaniei cadrul autonomiei comitatense. El convoca
era limitata la comitatele mentionate mai sus. dicta celor 7 congregatii pentru hotararea
Dar si acolo, numarul populatiei unguresti pro- apelurilor de judecata. In aceste diete sau con-
priu-zise era foarte redus. Aceasta nu trebuie gregatii se alegeau si slujbasii comitatensi.
sa ne surprinda, fiindca dupes constatarile Din cele precedente se vede deci ca ele-
istoricilor maghiari, numarul ungurilor, la menturunguresc din Transilvania era redus la
venirea for in Panonia, nu era mai mare de numarul personalului aplicat in administratie
200.000 de suflete, dintre care numai 25.000 si la clasa latifundiarilor, inzestrati de rege cu
erau combatanti, restul repartizandu-se mosii si beneficii din veniturile tariff. Ungurii
asupra femeilor, copiilor si batranilor. constituiau clasa privilegiata de conducere si
Marturiile vechi ni-i infatiseaza ca pe o popu- de suprafata cu inclinatii feudale imprumutate
latie nestatornica, care ratacea pe meleagurile din apus. Din tagma privilegiatilor faceau parte
panonice, hranindu-se din vanat si pescuit. si membrii clerului ca.tolic, care dispuneau de
Cerceta.torul Petru Vaczi arata ca in vremea veniturile vastelor domenii episcopesti si
inceputurilor, si inca mult timp dupes aceea, manastiresti cu care regii apostolici ai Ungariei
ungurii traiau sub corturi constituind sate inzestrau ctitoriile bisericesti. Atotputernicii
misaitoare. Dupes o epoca destul de indelun- natiunii dominante se rezemau pe puterea de
gata de seminomadism, ei trecura la starea de munca si productie a populatiei autohtone
viata statornica. Dupes constatai' lui Istvan romanesti care se istovea sub sarcina muncilor
Kniesza, trecerea la viata statornica s-ar fi agricole si a prestatiilor de tot felul. Iar pentru
indeplinit numai la finele secolului al XI -lea si a crea, pe langa plugarimea bastinasd, si o
inceputul secolului al XII-lea. Un alt cercetator clasd de muloc, ungurii chemara pe sasi in
maghiar observes, cu multa dreptate, ca nu tre- Transilvania pentru a constitui tagma tOrgo-
buie sa ne inchipuim ca ungurii, la navalirea uetilor si mestesugarilor.
for in Transilvania, ar fi populat tara intreaga,
fiindca numarul for era cu mult prea mic pen-
tru aceasta. Se stie doar ca din cele opt se- 2. Luptele cu pecenegii si bizantinii
mintii care venisera in Panonia, numai cloud,
Giula si Kende, patrunsera in Transilvania, si Concomitent cu incursiunile for in
nici acestea intregi. Ca natiune cuceritoare au Romania, pecenegii intreprindeau expeditii de
ocupat toate posturile administrative si de prada si in Dada transilvaneand si in Banat.
comanda, primind in schimbul functiilor Cronicile unguresti fac mentiune de asemenea
domenii intinse sl bucurandu-se de largi pri- invazii pe timpul regilor Solomon (1063 -1074)
vilegii si imunitdti. In functiile publice ei erau si Ladislau cel Sfant (1077 - 1095). Atacurile
dispersal' asupra tarii intregi - per totum pecenegilor furs respinse, dar regii Ungariei,
prouincicun. Nobilii for beneficiau de scutul urmand exemplul imparatilor bizantini, cautau
legilor si pronomiile regatului - untuntur sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa le
Regibus et immunitatibus Regni Hungariae. colonizeze in Ungaria, in Dada transilvaneana
Litigiile dintre ei se aplanau in congregatiile si in Banat. Politica aceasta de coabitatie reusi,
comitatense, iar sentintele se pronuntau cu intrucat notarul anonim arata ca. numerosi

192
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

biseni - Bessenos non paucos - fusesera colo- oritate imperials fata de Ungaria vecina. Seria
nizati in preajma localitatii Mosony de pe malul capeteniilor Banatului este tot asa de fragmen-
raului Laitha pentru paza regatului contra teu- tary ca si cea a voievozilor transilvaneni. La
tonilor. Probabil ca acolo era si Tara Bisenilor - 1203 se aminteste de un cornite de Timis, poate
terra Bissenorum - de care face mentiune cro- acelasi ca si la 1209, se numea Martin si rezida
nica notarului. la Keve (Cubin). In anul 1212 comitele de Timis
Cronicarul Keza ne spune ca pe timpul fu ridicat in rang egal cu voievodul Daciei trart-
regelui Geiza si al urmasilor sal intrasera in silvdnene si cu comitele secuilor. Deodata cu
Ungaria si se asezasera acolo, pe langa cehi, inaltarea in rang a comitelui Banatului se
taloni, greci, armeni si biseni, adica pecenegi. In hotarase ca aceasta inalta demnitate sa nu
felul acesta, numeroase hoarde de pecenegi poata fi incredintata decat unei personalitati de
furs de fapt colonizate in Ungaria. Rezulta origin etnicd ungureascd. Comitele Banatului,
aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu numit si ban, intrunea in myna sa puterea mi-
privire la contingentele pecenege din ostirea Ward, administrativd si judecdtoreasal pe care
ungara, calificandu-le pe cele mai dispretuite si o exercita in numele regelui. Ca guvernator al
mai rele - villissimi, pessimi. La expeditia unei mdrci de granite/ la Dunare, in grija sa era
comitelui Ioachim din Sibiu contra Vidinutui paza granitelor si indeosebi a vadurilor marelui
din 1210 participau, pe langa romani, si con- fluviu. Leunclavius arata ca atat pe vremea sa,
tingente de pecenegi. Colonizdri de pecenegi, pe cat si mai inainte, erau doua inalte instante
care ungurii ii numeau bessOny, s-au facut in apelative, una a bartului si alta a uoievodului
mod sporadic atat in Dacia transilvaneana, cat transilvdnean - apud Hungaros ur olim, sic
si in Banatul timisan. Dovada cea mai bund etiam hodie duae sunt administrationum mcvd-
pentru aceasta ne-o dau toponimicele Bessany marurn adpellationes: una Bani altera
- Besendu din judetele Nasaud, Trei Scaune, Vaivodae. Dar pe langa voievodul Transilvaniei
Tarnava Mica si Timis-Torontal si Pecenevca si banul Timisoarei, mai indeplineau inalte
din judetul Severin, sau sub forma romaneasca functii politice si militare dincolo de munti si
de Pisineaga (jud. Hunedoara) si Pecenisca sau comitele secuilor pi groful sasilor.
Pecenicica (jud. Caras). Ca element etnic
aparte, pecenegii au disparut de mult din aces-
te localitati. 3. Chemarea Cavalerilor teutoni in Tara
Apararea Banatului dadu mult de lucru Barsei si colonizarea cumanilor in
regilor Ungarici. In cursul secolului al XI -lea si Ungaria
al XII-lea, noua marcd de granitd a regatului
era mereu amenintata la sud de catre bizantini, Din asezarile lor in Transdanubia,
iar dinspre fasarit de pecenegi si cumani care curnanii amenintau mereu granitele Transil-
cuprinsera. Transdanubia. Regii Solomon (1063 vaniei. Pentru izgonirea lor de acolo si extin-
- 1076) si Ladislau cel Slant (1077 - 1095) derea suprematiei ungare pans la Dunarea de
aparara cu indarjire Banatul timisan contra Jos, regele Andrei at II-lea chema la 1213 in
navalitorilor, precum relateaza Cronica pictatet ajutor ordinul Cavalerilor teutoni, cu scopul
si cea a lui Simon Keza. marturisit de a largi granitele regatului pe
In anul 1129 imparatul Ion Comnenul socoteala cumanilor - versus Cumanos ut
(1114 - 1131) intreprinse o expeditie in regnum per conversionem eorum delatetur.
Banatul timisan pentru a alunga pe unguri de Misiunea Cavalerilor era sa creeze la granitele
acolo si a restabili vechea suprematie romans. Transilvaniei, dincolo de muntii cu zapada - in
Regele Stefan al II-lea i se impotrivi insa la confinio ultra montes Nivium -, un puternic bas-
Horom (Palanca Noua) si reusi sa-1 respinga tion pentru regatul ungar - firrnum propagna-
peste Dunare. La 1152 porni imparatul Manuel culum pro regno. Cava/ern teutoni sosird de fapt
Comnenul impotriva Banatului, avand ciocniri in Tara Barsei, pe care regele le-o daruise lor,
sangeroase cu regele Geiza at H-lea (1141 - dar ei nu intelesera sa lupte pentru planurile
1161). Urmand politica inaintasilor lor, de expansiune ale regelui Andrei, ci pentru lar-
imparatii din casa Comnenilor incercara mereu girea si consolidarea planurilor lor politice de la
sa restabileasca autoritatea Romaniei asupra Dunare si in Carpati. De aceea, in 1225 s-a
Trartsdanublei si Daciei. Pe la finele secolului al produs ruptura intre rege si cavaleri. Acestia
XII-lea insa dominatia bizantina la Dunare lua furs siliti sa paraseasca Tara Barsei si sa se
sfarsit in urma infiintarii taratului Asoinestilor. reintoarca in regiunile baltice de unde veni-
Schimbarea aceasta politica nu garanta insa sera.
linistea in Banat, fiindca noul tarat bulgar Dar ceea ce regele Andrei al H-lea nu
mosteni de la bizantini si pretentiile de superi- reusise sa infaptuiasca cu ajutorul armat al

193
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Cewalerilor teutoni, el incerca sa obtina prin invaziile pecenegilor, ale cumanilor si mai tar-
puterea de convingere religioasa a calugarilor ziu ale tatarilor. Trecatorile Carpatilor de la
din ordinul Dominicanilor. La 1221, luase Oituz, Ghimes, Tulghes, Magura, Rolinda si
flinta la Alba Regales prima manastire a domini- Prislop ofereau navalitorilor malo-altaici din
canilor in Ungaria, a caror misiune era valea Siretului ports larg deschise pentru
crestinarea cumanilor, tar politiceste casti- invaziile for in Dacia. Pentru apararea acestei
garea for pentru Ungaria. La 1227, abatele granite mereu amenintate, regii Ungariei incer-
acestei mandstiri Teodocicus fu numit episcop cara sa inchida trecatorile prin fortificatii de
al Cumaniei cu resedinta la Milcov, care lemn si de piatra numite prisaci - indagines
castiga pentru crestinism pe cei dos principi recurgand din vreme la colonizarea - gyepii -
cumani. La botezul acestora functions ca nas, gurilor vaii cu elemente vrednice de increderea
in numele regelui Andrei al II-lea, fiul acestuia for care sa indeplineasca greaua misiune de
Bela. Cativa ani mai "tarziu, la 1233, regele strajeri si aparatori de hotar - hotarar.
Andrei isi insusi titlul de rege at Curnaniei, Elementele colonizate in scopul acesta de
numita si Cumania Neagra, care era conside- unguri, dupes cat se spune, de regele Ladislau
rata o extindre teritoriala de la est de Olt, intre cel Sfant (1077 - 1095) in mijlocul populatiei
Carpati si Dunare. Fiul si urmasul acestuia, daco-romane, se constituiau din secui - Sicula
regele Bela at IV-lea (1235 - 1270) continua - nume gentilic derivat din Szek-ei, Szikali,
politica de expansiune a parintelui sau, ceea ce in ungureste insemneaza peizitor de
cautand sa-si apropie cat de mult pe cumani si hotar, strayer sau grdnicer.
sa-i lege cat mai strans de Ungaria. De altfel, Despre originea secuilor din judetele
cumani!, amenintati tot asa de serlos de tatari. Odorhei (Udvarhelyszek), Ciuc (Czig), Tref
cautau protectia regelui Ungariei. Abatele Scaune (Horom Szek), Mures-Odorhei (Maros
Rogerius arata ca, in 1242, regele cumanilor, Vasarhely) si Ariesul (Aranyos, Kezdi, Orbai),
Kuthen, trimise regelui Bela o solie pentru a-1 s-au lansat mai multe parer! fares ca insist
vests ca de multi ani lupta contra tatarilor, ca istoricii maghiari sa fi cazut de acord asupra
in doua randuri a repurtat chiar insemnate vic- vreuneia dintre acestea. Cronicarul Simon
toria asupra lor, dar ca a treia oars, nefiind Keza considera pe secui drept urmasi ai
destul de bine pregatiti, au trebuit sa fuga din hunilor, cats vreme alti scriitori vedeau in
fata acestor nelegiuiti, care i-au invadat tarot si secui fractiuni din sagizi, biseni sau cumani st
1-au ucis multi oameni. De aceea, daces regele chiar urmasi ai gepizilor, un al optulea trib
ar fi dispus sa-1 primeasca in Ungaria si sa-i fino-uric care s-ar fi asociat ungurilor in
garanteze libertatea, el ar fi gata sa se inchine Atelkuzul pontic si ar fi navalit apoi impreuna
impreuna cu supusii sal regelui, ridicandu-se cu ei in Panonia. Altii sustin ca secuii, ca un
cu ei din Cumania si mutandu-se in Ungaria. trib al ungurilor, s-ar fi refugiat direct in
Regele cuman mai declara solemn ca este Carpati, dupes catastrofa acestora din Atelkuz.
hotarat sa primeasca credinta catolica. Patrunzand cu vremea mai adanc in Carpatii
Regele Bela accepta cu placere oferta moldovenesti, ar fi ajuns in valea Oltului supe-
cumanilor si prim! cele 7 hoarde cumanice rior si s-ar fi asezat acolo. Contra acestei opinii
septem generations Cumanorum - in Ungaria. se tidied insa imprejurarea ca marturiile tim-
Acestea constituiau o comunitate etnica de pului arata secuii ca graniceri, asezati mai
circa 40.000 suflete, care fired colonizate in intai in partile Vesprimului la 1086, precum si
regiunea dintre Tisa si Dunare. Cumanii colo- in valea raului Wag, unde la 1116, 1140 si
nizati in Ungaria ajunsera cu vremea sa joace 1146 sunt pomeniti secuii de Vag Siculi de
un rol insemnat in politica Ungariei, contopin- Wagh. In 1211, u gasim pomeniti in Bihor, tar
du-se cu ungurii si inrudindu-se chiar cu in 1250 in comitatul Baranya. In 1256 gasim
familia Arpadienilor, cum arata numele regelui Sacui in partile Pojonului, precum si in
Ladislau Cumanul (1272 - 1290). Banatul timisan. De aceea, nu prea vedem cum
Amintirea cumanilor o gasim pastrata s-ar putea impaca marturia aceasta cu
in mai multe toponimii din Transilvania. pretinsul refugiu al cumanilor in Carpatii ori-
ental! si in special in valea Oltului. Ar fi doar sa
presupunem ca grupuri de secui din Carpatii
4. Originea si asezarea secuilor la grani- moldovenesti ar fi fost ridicati de acolo de
ta de est a Transilvaniei unguri si colonizati la granita nord-vestica a
Ungariei ca strajuitori - custodes confinorum
Prin inglobarea ducatului lui Kean in speculatores - cum sustine unul dintre istoricii
spatiul Dade! transilvanene, granitele rasa- maghiari. Se pare insa mai curand ea secuii
ritene ale acesteia erau mereu incercate de erau ungurii care constituiau clasa strajerilor

194
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

de hotar sau a granicerilor. alesi de multime si judecand dupa normele


Dar oricare ar fi originea etnica a dreptului secuiesc - jus siculum - si bucuran-
secuilor, vechea for asezare de-a lungul du-se de largile for libertclti libertas Siculorum.
granitei Daciei transilvanene dinspre Moldova Comitele comanda banderiile, impartea drep-
s-a facut numai pe timpul regelui Ladislau cel tate si exercita controlul asupra administratiei.
Sfant (1077 - 1095). Prezenta for in secuime Limba secuiasca era privity ca aproape
este adeverita numai la 1210, cand sunt identica cu cea ungureasca, cu deosebirea doar
mentionati alaturi de romans si sasi in expe- ca ea este mai des varstata de elemente impru-
ditia contra Vidinului. De asemenea, ramane mutate de la daco-romani, dintre care multi au
bine stability si organizarea granicereasca a si fost asimilati de secui. Impreuna vietuire a
asezarilor secuiesti din terra Sebua" cu frun- romanilor cu secuii este adeverita prin actul de
tasi prirnares senores ceilarasi prirnipoli - donatie din 1256, prin care veniturile regale de
si pedestrasi -pixidiari - sau trabanti in frunte. la secui si romeini proventus exparte Siculorum
Unitatile secuiesti din ostirea ungara et Olachorum - fury cedate mitropolitului din
luptau sub steagul for propriu care purta Strigomir (Bran).
soarele si luna. Comandantul for era comitele Cronicarul Simon Keza, care petrecea la
secuilor comes Siculorum. Sub ordinele curtea regelui Ladislau al II-lea (1278 - 1290),
comitelui erau capitaneus exercitus hadmagz arata in cronica sa ca secuii nu train! t numai la
azallaskaptany, szeklcaptany Sruhlhauptmann ses, ci si in munti, impcirtcisind aceeasi soartd
- adica al salasului sau sipei. cu roma!' uncle amestecati cu ei, deprinserd de
Improprietarirea for in calitate de la acestia si literele zakuli non tamen in piano
colonisti s-a facut cu loturi ereditare cu prilejul Panoniae, sed cum Blackis in montibus confinis
ocuparii tariff sicula hereditas et bona primes sortem habuerunt, uncle Blackis commix literis
occupationis. Pe comandantii for - rabonba - ipsonuti uti perhibentur. In cursul veacurilor
numiti si major exercitus sau capitaneus, doc- care s-au strecurat, multe familii de secui,
tor - alegeau ei insist din randurile lor, manate de felurite nevoi, s-au raspandit si
deopotriva cu juzii duloi - scaunelor for de asupra versantului rasaritean al Carpatilor,
judecata - sedes, szek - scaune sau sedrii, de asezandu-se in valea Trotusului si a afluentilor
unde derive si numele judetului 71-ei-Scawie - sai, unde traiesc pans astazi, pastrandu-si
Haromzek. Tara secuilor terra Siculorum de credinta catolica adusa de acasa. Din cauza
care se face mentiune intr-o diploma regala din limbii cam stricate, amestecate cu multe
1213, se gasea in hotar cu Tara Roma' nilor - cuvinte romanesti, secuii din Moldova si
terra Blaccorum. Ea cuprindea sapte, mai apoi indeosebi din judetele Bacau si Roman, a caror
douasprazece scaune. Scaunele aveau juzi sau rostire care suns aspru la urechea ungurilor
judeci in frunte. Acestia aveau atributii admi- adevarati, secuii acestia au fost numiti ceangai
nistrative si judecatoresti si erau supusi de la ungurescul czango, rau sunator la ure-
comitelui sau grofului secuiesc - comis che.
Siculorum, Szeklergraf Caci secuii ca si sasii Secuii tralau cu moldovenii in raporturi
constituiau o comunitate nationals sau univer- de buns vecinatate. Acestea furs tulburate
sitate aparte - communitas sive universitas numai la anul 1461, cand la conacul lui loan
Siculorum - al carei exponent politic era Poncracz, comitele secuilor si voievodul
comitele secuiesc. Intr-o vreme autoritatea Transilvaniei, se refugiase fostul Domn al
comitelui secuilor se extindea si asupra Tarii Modovei Petru al III-lea Aron, rivalul lui Stefan
Barsei si Rodnei, ba chiar si asupra regiunilor cel Mare. Tanarul voievod, afland despre
de la Medias si Seica. In 1442, Tara Barsei fu refugiul ucigasului parintelui sau in Tara
restituita din nou sasilor. Comunitatea Sacuiasca, trecu muntii si o devasta in lung si
secuilor se bucura deopotriva cu universitatea in lat, pentru a-1 izgoni de acolo. Dar dupa
saseasca de o larga autonomie cuprinsa in asa prinderea si uciderea rivalului sau raporturile
numita libertate a secuilor - libertas Siculorum. de buns vecinatate furs restabilite. Dintr-o
De comitele secuilor se face mentiune numai la scrisoare a Domnului muntean Radu cel
anul 1233, dar mai sigur la 1280. Acesta era Frumos din 1472 aflarn ea secuii din scaunele
numit de rege dintre curtenii sai de incredere, de la Ciuc si Odorhei plateau Domnului
urmand in rang indata dupa voievodul Daciei Moldovei chiar o anumita dijma, spre marea
si banul Timisoarei. Comitele comanda contin- suparare a contemporanului sau din Tara
gentele secuiesti din ostire si de la granita. Romaneasca. Regele Matei Corvinul aprecia
Cancelaria sa constituia instanta de apel in foarte mult serviciile militare ale secuilor, ceea
treburile administrative si in cauzele judeca- ce-1 determine sa be confirme vechile drepturi si
toresti. Juzii judex regius sau judex terrestris privilegii. Unitati secuiesti luptara la Vaslui,

195
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

alatud de moldoveni contra turcilor, sarind in viata oraseneasca. Colonizarea primi un puter-
ajutorul lui Stefan eel Mare. nic avant sub regele Geiza al II-lea (1141 -
Dupes moartea regelui Matei, situatia 1160) care o extinse in masura si mai larga. si
secuilor se inrautati simtitor. Voievodul asupra Daciei transilvanene pentru infarirea si
Transilvaniei Stefan Bathory (1479 - 1493) aparare coroanei - ad retinendam coronam -
nesocotea privilegiilor secuilor si-i asuprea cu cum arata o inscriptie de pe vechea pecete din
dart grele. La 1493, ei adresard regelui muzeul de la Sibiu. Au fost adusi colonisti ger-
Vladislav al II-lea un memoriu, in care aratau mane din Franconia, si anume din regiunile
ca multi dintre ai lor, nemaiputand suporta Eifel, Hundarack si Mosela, dar si din
vexatiile comitelui Stefan Bathory care era Luxemburg si Lorena. In partile acestea renane
totodata sl voievodul Transilvaniei, erau nevoiti trebuie deci cautata vechea patrie a sasilor din
sa-si paraseasca vetrele, supunandu-se Dacia transilvaneand.
iobagiei Domnilor din aceste tad vecine, Cancelaria regala numea pe noii
lot:Ogle care era mai suportabila decat cea colonisti saxoni sau teutoni Saxons sive
impusa lor de comitele lor. Secuii fugiti din Theotonici. Ea ii considera drept oaspeti hos-
secuime se pierdura in numarul ceangailor din pites, Geiste. Curia regala ii numea insa
Moldova, iar altii se asezara in regiunea Filandres", o denumire care ar indica originea
Buzaului unde populara districtul numit dupa unora dintre sasi din Flandra, tara dupd care
ei Saac sau Sal cuieni. Regele asculta cererea lor dreptul lor se numea jus flandrense".
si revoca pe Stefan Bathory din functifie sale, Ajungand in Dacia, colonistii german' primira
inlocuindu-1 prin Vartolomei Dragfy de Beltek loturi de colonizare in valea Somesului si a
(1493 - 1498). Noul comite al secuilor si Bistritei, in regiunea minelor de la Rodna, iar
voievod al Transilvaniei era incuscrit cu Stefan mai la sud de Tarnave, in regiunea Sighisoara-
cel Mare, prin casatoria fiicei sale cu Medias si in partile Sibiului. Acesti primi
Alexandru, fiul Domnului moldovean. oaspeti ai regatului - primi hospites regni -
Voievodul Vartolomei Dragfy de Beltek cobora primira de la regele Geiza largi privilegii, intre
din familia Dragosestilor, care fusesera izgoniti care si dreptul de a-si alege liber conducatorii.
de Bogdanesti din Moldova, fapt intalnit prin Ei furs colonizati atat pe domeniile regale -,-
atributul de Beltek, prezent in cronicile fundus regius, Konigsboden - cat si pe terenuri
moldovenesti care ni-1 infatiseaza cu porecla de judetene sau comitatense, ca bundoard in
Birioc, adica Beltek. El sari cu mai multi partile Reghinului. Asezarile colonistilor sasi se
razboinici dintre secui in ajutorul cuscrului numeau dupa cursul apei langa care se
sau in batalia contra polonilor din Codrul gaseau, ca Bistrita, iar uncoil chiar dupa
Cosminului. locatcu-ul" lor, ca de pilda Herman, dupd care
in 1554, regele Ferdinand confirms asezarea saseasca de pe apa Cibinului sau
secuilor din Transilvania, anume sa Sibiului s-a numit Hermannstadt, Sibiul roma-
nu plateasca nici o contributie in bani regelui, nese. Hotarul asezarilor sasesti se numea
sa se bucure de libertatile lor traditionale, hatar" sau hatiert". In hotarul comunei se
avand numai sa dea de fiecare familie cate un ridicau casele numite curti Hof -, ca
ban la incoronarea si la casatoria regelui, pre- Bauernhof, Gasthof, Pfarrhof etc. Casele sau
cum si cand se va naste mostenitorul coroanei. curtile aveau aspectul unor cetati pentru o mai
Secuii sustineau inaintea regelui ca si bung aparare impotriva eventualelor agresiuni.
strabunii lor s-au asezat in Transilvania in tim- Felul acesta de constructie s-a pastrat in
pul lui Atila. partile sasesti pang in timpul de fats, consti-
tuind stitul caracteristic al caselor sasesti,
adoptat pe alocuri chiar si de romanii din
5. Colonizarea sasilor in Dacia transil- vecinatatea acestor sate.
viineanit In anii 1211, regele Andrei al H-lea
(1205 - 1235) chema Ordinul Teutonilor -
Pentru a pune mai bine in valoare teri- Deutscher Ritterorden - in Dada si-i ceda vaste
toriile cuprinse de ei, ungurii incepura curand terenuri in Tara Barsei - Terra Burza -
o larga opera de colonizare. Aceasta fu initiates Burzenland numita astfel dupd ra.ul Barsa
inca de regele Stefan si continuata cu mare zel care, strabatand sesul Brasovului, se varsa in
de urmasii sal din casa Arpadienilor. Privirile Olt mai jos de Feldioara. in anul urrnator,
regilor se indreptara in primul rand asupra regele ingadui Cavalerilor teutoni de a construe
elementului german care se distingea prin spi- si cetclii de piatra- Burgen in regiunea cedata
ritul sau organizatoric, prin indeletniciri lor. Astfel luard fiinta cetatile Marienburg
mestesugaresti si prin vadite inclinatii spre Feldioara, Torburg - Branul, Rosenburg

196
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Rasnov, Kreuzburg - Teliul s.a. Dar cetatea cea Burzeland (Tara Barsei). In 1422, regele
mai insemnata deveni Cetatea Coroanei - Sigismund aproba incorporarea orasului si dis-
KronStadt, in jurul..careia se dezvolta cu vre- trictelor Brasov in cele sapte districte sasesti
mea orasul Brasov. In anul 1222, regele reinnoi ale Transilvaniei cu toate drepturile si privile-
teutonilor privilegiile acordate cu 11 ani in giile lor.
urrna ai-1 autoriza sa-si extinda cuceririle lor si In 1464, Matei Corvin recunoscu
dincolo de munti, in Cumania. Cavalerii intele- sasilor din Sibiu si Bistrita alegerea comitelui
sera sa se foloseasca cat mai bine de inga- de care universitate, fiindca pans atunci
duintele regale, consolidandu-si stapanirea in comitele era numit de rege. Comitele era tot-
Tara Barsei si in Transdanubia curnanicd si odata si primar al Sibiului.
tinzand la completa lor emancipare fata de pu- La 1473, reprezentantii sasilor din toate
terea regard. In urmarirea acestui scop Ordinul aceste 11 scaune au fost convocati in adunare
se adresa Papei, cu rugamintea de a-i prim" nationals pentru constituirea uniunii sau uni-
sub pontifica sa protectie, limitandu-se insa versitdtii sasilor Universitas Saxorum - ca
numai la cele spirituale. Interventia Ordinului reprezentanta legala a tuturor colonistilor sasi
la Roma si politica sa de emancipare de sub din Transilvania. Organizarea aceasta unitara
suprematia regatului jignira pe regele Andrei fu desavarsita, la 1488, prin diploma regelui
peste masura. El considers staruintele cavale- Matei Corvin care extinse privilegiile andreine
rilor pe langa Papa drept act de tradare fata de asupra tuturor scaunelor sasesti din
coroana ungara si de aceea el se vazu silit sa Transilvania. Dezbaterile in adunarea provin-
recurga la drastice masuri contra Ordinului cials a universitatii sasesti se desfasurau in
Teutonilor, izgonindu-1 la 1225 din Tara prezenta unui reprezentat al regelui.
Barsei. Parasind Dacia, Cavalerii teutoni tre- Prin acest larg privilegiu colonistii sasi
curd prin Polonia in Prusia, unde li se deschi- de pe Fundus regius" furs recunoscuti ca o
sera largi perspective pentru o asezare stator- comunitate etnicci autonomeL cu centrul admi-
nica in Prusia si pentru o si mai rodnica acti- nistrativ la Sibiu, dupa principiul unus sit po-
vitate in victor. pulus", principiu care sta la baza universitate
Colonist!! sasi, pomeniti documentar la sasesti uniuerSitas Saxorum. In fruntea aces-
1210, nu urmara pe cavaleri in exodul lor din tei comunitati statea comitele sasilor comes
Tara Barsei, ci ei ramasera pe loc, fiindca Saxorum Comes Cibinensis Sachesegraf -
regele se grab! sa le confirme si sa le largeasca Konigsgraf - care era numit de rege si mai tar-
drepturile prin asa numitul privilegiu andreian ziu ales de comunitate pentru administrarea
- privilegium Andreanus - din 1224, ce ni s-a averii comune, pentru apararea intereselor
pastrat in actul de confirmare, din 1317, remis politice si culturale si pentru impartirea drep-
de catre regele Carol Robert. tatii in ultima instants. Comitele sasilor avea
Colonist!! sasi furs asezati pc domeniile responsabilitatea in fata regelui de o dare anu-
regale fundus regius - in cele 7 scaune - ala de 500 de marci de argint. La razboi, sasii
Sieben Stiihle ale lor, care erau Schd ssburg erau obligati sa trimita un contingent de 500
(Sighisoara), Broos (Orastie), Muhlbach (Sebes de soldati inarmati si intretinuti pe socoteala
Alba), Reussmark (Miercurea), Teschkirch, lor. Dar aceasta numai in cazul cand razboiul
Schenk (Seica) si Reps (Cohalm). Sasii din aces- se purta in tars si cand insusi regele era
te sapte scaune sedes Saxonum erau supusi comandantul armatei de operatic. La expeditl-
unei capetenii nationale, comitele sasilor - ile militare dincolo de hotarele tariff sasii par-
Sachsengraf cu resedinta la Sibiu, bucurandu- ticipau numai cu 100 de luptatori cand coman-
se de dreptul de a-si alege judecatorii si preotii da regele si cu 50 cand comanda era incre-
lor. Dupa aceste sapte scaune asezate fiecare dintata unui loctiitor al sau. Litigiile mai mica
in jurul unei cetciti - Burg - sasii au numit dintre sasi be judecau juzii lor national" numiti
Transilvania in limba lor Siebenbilrgen, Grafen - Greffen - sau Greben, care erau la
latineste Septemcastra, car slavoneste inceput numiti, car mai apoi alesi de comuni-
Semgorod. Numele de Siebenbirrgen it intalnim tate. In seama acestor judices regales, a aces-
pentru prima card in Cronica rimatd tor grofi cadeau si atributiile administrative,
Steyerrische Rheimchronik - a lui Ottokar. Este funded disjungerea justitiei de administratie
de remarcat faptul ca numirea aceasta n-a apartine unei epoci cu mult mai tarzie. In frun-
gasit un sinonim si in limba romans. tea cetatilor se gaseau primari - magistri civius
La cele sapte scaune de la inceput s-a Bargermeister. Regiunea din jurul Sibiului
alipit, de la 1315 incoace, si scaunul sasesc s-a numit provincia sibicensd provincia
Mediasch (Medias). La acestia s-au mai adau- Cibiocensis dupa raul Cibin sau Sibiu care o
gat si sasii din NOsnergau (Bistrita) si parcurge. In baladele populare se pomeneste

197
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

de Iartcu Sibiceartul, sub care se intelegea Iancu pribeag in Dalmatia, tatarii constituira o
Voda din Hunedoara. regentd sau cdirnacdmie cu hanul Cadan in
Loturile cu care colonistii sass fusesera frunte - in regno Hungariae Kaymakam - care
improprieta'r. iti trecura in proprietatea lor. Ei se dadea ordonante precum aceea prin care secuii
mai bucurau de libera folosinta a padurilor, a si vlahii din Dacia transilvaneana erau somati
pa*unilor si a apelor curgatoare din cuprinsul sa accepte moneda mongolica deopotriva cu
regesc conferit lor. Sasii isi alegeau liber preotii cea bizantina, precum o acceptasera sasii de
si dascalii lor, bucurandu-se astfel de cea mai acolo, pentru o cat mai buns administratie a
larga autonomie politics, culturala si econo- Dade!. Hanul Cadan impart! tara in mai multe
mica si administrandu-0 singuri bunurile lor. circumscriptii administrative, punand in frun-
Episcopul Napragi arata la 1600 Ca tea lor administrator! numiti can.esi", ca sa
saii erau stapani in urmatoarele sapte judece pricinile dintre sateni si sa ingrijeasca
scaune: Ordstie (cu 20 sate), Sebes, Alba (cu 10 de aprovizionarea noilor stapani cu produsele
sate), Sighisoara (16 sate), Cincu (22 sate), tarii care consistau in cal si alte animale, arme
Mercurea (10 sate), Olchia (12 sate), Rap (15 si diverse obiecte de imbracaminte - con-
sate). Orase libere saseti erau: Sibiul, stituerunt canesios, id est balivos qui justitiam
Brasovul, Bistrita, Sighisoara, Mediasul, Sebes- facerent et eis equos animalia, arma, amnia et
Alba si ClujuL vestimenta utilla procurarent. Magistrul
Rogerius, care ne relateaza aceasta, se adapos-
tise insusi in casa unui asemenea canesius",
6. Invazia tatarilor In Transilvania si care avea sub autoritatea sa aproape o mie de
stingerea dinastiei Arpadienilor case - et sic procurator meus de istis dominis
erat unus et pene milllis villas regebat.
Cronica lui Keza arata ca tatarii patrun- Magistrul arata ca erau o suta de asemenea
sera in Ungaria si in Dacia transilvaneana din canesii - erant canesii fere centum. Daces erau
trei parti deodata - de tribus partibus. Un mar- circa 100 de cneji si fiecare diriguia - regebat -
tor ocular al invaziel, arhidiaconul Thomas, cate o mie de case, rezulta ca sub autoritatea
relateaza Ca infatisarea fizica a tatarilor nava- cnejilor traia in Dacia o populatie destul de
litori era ingrozitoare, cu madulare scurte si numeroasa, find adapostita in 100.000 de
trunchiuri mars, cu fata lata si pielea galbuie, case. Populatia ducea o viata panica, se
cu obrajii span' si narile adanci, cu ochii mica aduna pe la targuri pentru schimbul pro-
0 distant'. Ei dispretuiau hrana vegetala si se duselor lor i fiecaruia i se facea dreptate -
nutreau cu came, chiar daces aceasta era alte- pacem habemus et fora iuxta urticuique justitia
rata, iar ca bautura ei preferau laptele inchegat servabatur. Dupes relatarile lui Rogerius,
cu sange de cal. Nici cea mai repede apes nu-i canezii se adunau aproape in fiecare sap-
oprea in drumul lor, fiindca ei o treceau calari tamand la sfat - conveniebant canesii pene
pe caii lor iuti 0 se adaposteau in corturi qualibet septimarta- iar el nu pierdea niciodata
acoperite cu panze sau cu pies de animale. ocazia de a insoti pe amfitrionul sau la
Dupes infrangerea rezistentei ungureti Ia Mohi- adundrile saptamanale ale canesilor pentru a
Puszta pe Tisa, in urma careia regele Bela, le cunoaste traiul si a urmari mai aproape pe
urmarit de tatari, fugi pand in Dalmatia, unii din mai marii lor - maiores. Tot Rogerius
hoardele biruitoare se aruncara cu nespusa ne spune ca unii dintre canesii tatari
salbaticie asupra Daciei transilvanene, arzand ramaneau acasa, iar altii mergeau la oaste - ad
orasele Oradea, Z,alciul, Alba-lulia, Clujul si exercitum. S-a crezut multa vreme ca aceqti
Sibiul si ajunsera pand in Tara Barsei, cneji instituiti de tatari in Transilvania ar fi fost
raspandind pretutindeni foc si paijol in urma identici cu crtejii romanilor de acolo. Cercetarile
lor. Un alt grup de tatari isi deschisera drum mai recente area insa canesii tatareti din
prin munti si codri - per alpes et silvas - cu Transilvania ca neavand nimic comun cu cne-
ajutorul purtatorilor de securi - securigeri - jii roman! de acolo.
spre Rodna si se aruncara cu furie asupra tar- De altfel, roman!! transilvaneni traiau
gului Rodnam quoddam oppidurn - precum si in bune raporturi cu tatarii. Unii volevozi si
asupra Bistritei. Descriind scena dramatics a cneji roman! insotira chiar pe tatari in incursi-
acestei treceri, arhidiaconul Thomas arata ca unile lor in Italia, unde participara in anii 1240
muntii fumegau, brazil trosneau risipindu-se si 1243 Ia asedierea localitatilor St. Damian si
in cenusa, fiarele salbatice ingrozite paraseau Assisi. Ordinele si ordonantele autoritatilor
ascunzisurile lor din codrii sl sihle, iar acest tatare din Transilvania erau investite cu
prapad al firii prevestea furtuna care venea sa pecetea regala, pe care regele Bela o pierduse
se abates asupra Ungariei. In locul regelui pe campul de batalie de la Mohi-Puszta, i pe

198
www.dacoromanica.ro
Istoria Rombilor

care tatarii biruitori o gasira si o aplicau pe coroana Boherniei, astfel ca el renunta la


actele lor, Suprematla tAtara asupra Ungariei tronul Ungariei in favoarea rudei sale
si Transilvaniei dainui trei ani de zile, 1241 - principele Otto de Bavaria. Acesta vent in
1243 - manserat Tatari in regno Hungariae Ungaria si izbuti sa se incoroneze cu ajutorul
tribus annis. partizanilor lui Venceslay. El insa nu reusi sa
Urmasul lui Ladislau al IV-lea pe tronul atraga de partea sa pe unit dintre cei mai pu-
Arpadienilor fusese fiul sau Andrei al HI-lea ternici magnati ai Ungariei si indeosebi pe
(1290 1301). Cu moartea lui, intamplata la voievodul Daciei transilvanene Ladislau Kan.
14 ianuarie 1301, se stinse linia barbateasca a Influenta politica a voievodului dacic era asa de
dinastiei Arpadienilor. Regele Andrei lasa in mare, incest principele Otto venise in Dacia
urma o singura fiica, Elisabeta, care era pentru a cere in casatorie pe fiica lui Ladislau.
logodita cu principele Venceslav al Bohemiei. Cererea sa fu insa refuzata, iar petitorul facut
De aceea. indata dupes moartea regelui, un prizonier si incredintat voievodului roman din
grup de nobili chemara pe Venceslav la Buda Transilvania Transalpina de paza. Prin dispa-
si-1 incoronara rege al Ungariei si duce al ritia rivalului sau, principele Carol Robert
Daciei transilvanene. Un alt grup de unguri castiga partida, fiind recunoscut la 10
aduse pe principele Carol Robert de Anjou, octombrie 1307 de toti. ca rege venit sa
cobordtor din linia colaterala a Arpadienilor, inlocuiasca pe Arpadieni. Regele Carol Robert
si-I incoronara la Zagreb. Intre cei dot pre- (1307 1342) isi incepu domnia in conditiile
tendenti la tronul Ungariei se dezlantui o cele mai grele, avand de luptat cu atotputerni-
apriga lupta pentru domnie care dainui mai cia magnatilor feudali. El mai avu de sustinut
multi ani si care compromise substantial pres- si grele lupte de aparare contra tcitarilor din
tigiul rega-litani inauntru si autoritatea ei in Transdanubia moldoveanci, care nu mai conte-
afara. In toiul acestor lupte si framantari, neau cu invaziile for in Dacia transilvaneana.
principele Venceslav mosteni de la tatal sau

V ; J

t ."(:- ;;!..4.,..t,..r.)

51: 'e ,7 ; F

V1

igt ;hit:4 r rt. Lf).

1 evitrt=, I. _

. Er
d
-fa r
. 4'4414

. .

41-
rt
Sttrl
Akr.,
A; T

r r.g) .. fera. ti

,;
AL,
r. _
r
' ' .
i4

P..

TA ,
r..E '
"A
7. I
..tr.. r w1

Ctitoria romaneasca de Ia Gurasada, de Ia jumatatea secolului al XIII - Ica

199
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul IX

VIATA ROMANILOR DIN TRANSILVANIA si BANAT


SUB REGII UNGARIEI
1. Aservirea romanilor de catre ungurii navalitori
2. Persistenta romanilor in Transilvania si netemeinicia pretinsei imigrari din sudul
Dunarii
3. Traiul dupe dreptul roman; organizatia romineasca in cnezate si voievodate
4. Romanii ca proprietari de pamant si ca membri al dietei transilvanene
5. RAscoala tarineasca din 1437
6. Uniunea ungurilor, sasilor si secuilor de la 1437
7. Emigratiile romanesti in Slovacia, Moravia si Po Ionia
8. Problema bolohovenilor
9. Cauzele emigratiilor romanesti
10. Viata religioasa. Exarhatul Plaiurilor si Stavropighia de la Peri

1. Aservirea romanilor de cAtre ungurii riale ce decurgeau din situatia for privilegiata.
navalitori insusi Robert Rosier, sustinatorul cel
mai aprig al teoriei absurde cu privire la
Ungurii au adus initial pe voievozii pretinsa in.vazie a daco-romanilor din Balcani,
Daciei in raport de vasalitate, in urma unor se vazu silit sa recunoasca in cele din urma ca
lupte grele si indelungate, pentru ca ulterior ungurii, ca popor de steps, preferau viata in
sa-1 inlocuiasca prin demnitari desemnati de pusta si evitau Dada cu muntii si podisurile ei,
rege ca voievozi ai Daciei transilvanene sau cu multumindu-se sa trimita acolo numai ele-
bani al Timisului. Noii cuceritori isi rezervara mente de conducere, pe care be inzestrau cu
pentru al for locurile innate de comanda, fara a vaste latifundii pentru traiul for luxos. Ei nu
putea exercita o influents mai serioasa asupra gaseau in randurile propriului neam elemente
vietii sociale si economice din cauza ntundrului suficiente pentru sporirea populatiei din Dada.
for redus. S-a aratat ca la navalirea for in De aceea, incredintara paza granitei dinspre
campia Tisei, ungurii nu treceau peste 200.000 rasa& secuilor, pe care ii asezara acolo, si
de suflete. Daca mai tinem seama si de intin- chemara colonisti germani ca sa intemeieze
derea suprematiei for asupra unor teritorii atat orase si sa ridice cetati de aparare. Pentru a
de vaste care ajungeau de la Tisa pans la acoperi intrucatva insuficienta for etnica de a
poalele Alpilor rasariteni si pans la Sava, coloniza vastele teritorii cuprinse de ei, ungurii
atunci intelegem mai usor ca asezarile for in se resemnau in vremea aceea invocand deviza
Daciile carpatine nu puteau fi, precum nici politica a regelui Stefan eel Sfant ca slab sifrag-
n-au fost decat sporadice si reduse la capete- il este regatul cu o sigura Umbel si cu o singurcl
niile cetatilor si ale comitatelor. Si aceasta cu lege - uniusque liguae, uniusque moris, regnum
atat mai mult, cu cat nu trebuie sa scapam din imbecile et fragile est.
vedere nici pierderile sangeroase pe care Prin trecerea suprematiei politice
ungurii le suferisera in cursul necontenitelor asupra regilor Ungariei, situatia populatiei
lupte cu tarile vecine, cum erau Germania si daco-romane din cuprinsul celor trei Dacii n-a
Romania, adica imperiul bizantin, precum si cu cunoscut prea man schimbari. Cel mult, ea fu
gintele barbare ale pecenegilor, cumanilor si readusa in starea in care se gasea sub supre-
tatarilor. De aceea, nu este nici o mirare daca matia hunica, gepidica si avard. Ungurii nu au
ungurii in Dada si in Banat nu erau reprezen- gasit Daciile desarte si nelocuite - deserta et
tati decat printr-un nurneir foarte redus de pri- inhabitata - precum credeau unit, ci dim-
vilegiati care primeau mosii intinse si formau potriva locuite, cultivate si aparate de provin-
clasa feudalilor, beneficiary a tuturor drep- cialii daco-romani care, ca element ethic, au-
turilor politice si a avantajelor sociale si mate- tohton au perseverat pe mosifie for strabune,

200
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

infruntand cu darzenie toate vicisitudinile vre- gura marturie care sa adevereasca vreo
murilor si toate violentele navalitorilor barbari. deplasare sau emigrare spre Dunare sau in
Daco-romanii, deprinsi sa-si apere vetrele con- Carpati.
tra incalearilor straine, au opus ungurilor cea Din marturiile narative si documentare
mai indarjita rezistenta, jertfind in luptele ale timpului nu se pot desprinde decat miscari
sangeroase cu navalitorii pe insusi voievodul spre sud si nicidecum spre nord, iar cerce Carile
for Ge/u RornanuL Virtutile razboinice ale daco- lingvistice mai not au putut constata un bloc
romanilor se afirmara si mai tarziu sub supre- de 400 de cuvinte in tezaurul de cuvinte daco-
matia ungureasca, contingentele romanesti, roman care nu se gasesc in dialectul macedo-
alaturi de cele sasesti si secuiesti - associatis roman, o dovada pentru dezvoltarea indepen-
Saxonibus, Olacia et Sicutis - luara parte la dents a limbii daco-romane. 0 singura exceptie
expeditia contra Vidinului din 1210 de sub in privinta aceasta o face Cronica anonirnd. a
comanda comitelui Ioachim Tevachinus - al Tar". Romanesti, care pastreaza." vechea tradiye
Sibiu lui. Intr-un act din 1214, romanii din despre roman!! care ar fi pribegit spre
Maramures apar ca strajeri ai codrilor cus- miazanoapte, trecand Dunarea si descalecand
todes silvarum. In 1288, roman!! din paryle la Turnu-Severin. Or, traditia aceasta nu dal
Sibiului apar ca nobili alaturi de unguri, sasi si decat reminiscentele istorice despre cuceririle
secui - nobitibus Ungarorum, Saxonibus, romanilor in Dacia, trecand pe podul lui Traian
Syculis et Valachis de Cibinensis comunitatibus. de la Drobeta (Turnu Severin). Nu este de
In cursul dezvoltarii istorice capeteniile mirare dace traditia confimda pe roman!! din
romanilor, adica cnejii si voievozii, ingrosara secolul al XVII-lea, cand ea a fost inregistrata
randurile nobilimii unguresti, asimilandu-se in istoria Tarii Romanesti de cand au descale-
cu aceasta si bucurandu-se de privilegiile ei, cat pravoslavnicii erestini, cu romanii cuceri-
cats vreme poporul de rand constiLui masa tori din vremea imparatului Traian. Asa fiind,
iobagilor legati de glie. nu intelegem cum s-a putut mentine atata
vreme faimoasa teorie a lui Robert Roster cu
privire la pretinsa imigrare a daco-romanilor
2. Persistenta romanilor in Transilvania din Balcani la inceputul secolului al XIII-lea. In
si netemeinicia pretinsei imigrari din lipsa totals a marturiilor istorice, s-a recurs la
sudul Dunarii ajutorul speculayilor filologice care, oricat de
savante ar fi ele, nu pot inlocui marturiile
Latinitatea de la Dunare a fost gray istorice. Studiind fenomenele lingvistice daco-
ranita in urma navalirilor barbare. Randurile ei romane nu trebuie sa scapam din vedere ca
rarite primira o grea pierdere prin patrunderea latinitatea de la Dunare avea o baza lingvistica
slavilor in Balcani si prin asezarea for acolo coinuna. Numai dupa divizarea ei in secolul al
sub numele for colective de mai tarziu de bul- VII-lea, in cele doua ramuri de nord si de sud,
gari, sarbi si croati, care in secolul al WI-lea fiecare din ele s-a dezvoltat independent, in
constituira o zona slava compacts ce se intin- felul ei, astfel ea nu este nevoie de a importa
dea de la tarmul pontic de la Varna pana la elemente etnice din sud pentru a explica anu-
obarsia Savei. Prin inchegarea acestei zone mite fenomene lingvistice care s-au dezvoltat la
etnice slave, latinitatea de la Dunare fusese daco-romani. Si aceasta, cu atat mai putin, cu
rupta in cloud si anume in grupul daco -roman cat arguyile filologice nu se pot rezema pe nici
din Carpati si grupul macedo-roman din un element cronologic care sa indice timpul in
Balcani. Grupurile acestea etnice au ramas care s-ar fi produs anumite fenomene in struc-
pana astazi despartite unul de altul prin mase tura limbii si in vocabularul ei. Susynatorii
campacte de bulgari, sdrbi si croati. Istoria nu migrayunii balcanice au incercat chiar acum,
cunoaste nici o epoca in care ambele grupuri, de curand, sa puns din nou in discutie mult
slave sau valahe s-ar fi unit candva politiceste discutata problema a continuitatii elementului
sau ar fi ajuns sa restabileasca vreodata romanesc in Dacia, scotand la iveala o intreaga
vechea legatura teritoriala dintre ele. Bogata literature polemical cu scopul de a face lumea
literature 'storied bizantina nu ne aduce nici o sa creada in prioritatea ungurilor in Dacia. Noi
informatie in privinta aceasta. Urmarind credem insa ca adevanil istoric nu trebuie cau-
evolutia istorice asa de tragica a grupului de la tat prin polemici zadarnice ci prin consultarea
sud, divizat in cele trei ramuri si anume bal- metodicd si obiectivd a celor mai vechi mOrturii
canic, dinaric si episotic din Pind, nu intalnim, istorice. Consultand Faptele ungurilor - Gesta
dupa ruptura din secolul al VIZ-lea, nici o sin- Hungarorum - precum ni le infaltiseaza notarul

201
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

regelui Bela al II-lea, aflam ca la venirea for in gersitcl acolo in ipsa terra Blaccorurn existen-
campia Tisei si a Dunarii, ungurii gasira acolo tern. Actul de donatie din 1223 pentru ma-
o populatie compusa din slavi, bulgari si viachi nastirea Carta ()ud. Fagaras), care fusese
- quam terram habitarent Scalvi, Bo lgari et inzestrata de regele Andrei al II-lea cu mos!'
Blacchi ac pastores Rornanorum. Iar in vremea int_inse luate de la vlahi - confirrnamus terram
in care ungurii navalitori duceau o viata nesta- exemptam de Blaccis.
tornica, chivernisandu-si hrana zilnica din Cronicarul Keza afirma ca secuii
vanat pi pescuit, vlahii din Dada duceau o deprinsesera literele de la concetatenii for vlahi
viata asezata si organizata chiar politiceste in Blackis commixti litteris ipsorum uti perhiben-
cele trei ducate, care numai prin lupte grele pi tur. Or, cum ar fi putut secuii sa deprinda in
indelungate au putut fi rapuse de navalitori. secolul al XEII-lea literele de la niste emigrant!
Prezenta vlahilor in Dacia este, de altfel, ates- din Balcani sositi de curand in Dada? Nu mai
tata si de cea mai veche cronica atribuita lui insistam asupra consideratiilor de ordin
Nestor. Cronicarul ungar Simon Keza sporeste lingvistic, social si economic care militeaza
lista elementelor etnice gasite de unguri cu pentru continuitatea elementului daco-roman
cateva elemente not sosite in Ungaria pans la in Carpati, flindca pentru oamenii de buns
finele secolului al XIII-lea, si anume cu greci, credinta cele insirate mai sus sunt suficient de
teutoni si moesieni, Para sa aminteasca ceva de convingatoare.
vlahi, care data ar fi emigrat de curand in Dintre toate elementele etnice care
Dada, venind din Balcani, si inca in numar ass vietuiesc astezzi in granitele Romaniei, daco-
de mare, precum arata raspandirea for asupra romemii constitute singurul element autohton.
celor trei Dacii, cronicarul Keza n-ar fi putut Ei sunt semintiile geto-dacice din Carpati,
sa-i treaca cu vederea. Si Cronica pictatd de la chemati la o noua viata politica si culturala
Viena aseaza pe vlahi intre popoarele pe care prin adoptarea limbii si civilizatiei latine. Ei
ungurii le gasisera la venirea for in Dacia. In n-au parasit niciodata pamanturile for moste-
continuare, cronica arata." ca in timpul domniei nite inca din epoca preistorica, ci au persistat
Arpadienilor s-au mai aezat pe teritoriul neintrerupt aid din timpurile carunte ale lui
regatului si boemi, poloni, greci, spanioli, Dromihete, Buerebista, Decebal si Traian,
israeliti sau saraceni, bessi adica pecenegi, pana in timpul de fata. Romani! au
armeni, sast, turingieni, moesieni, rhenezi, supravietuit tuturor barbarilor navalitori,
curnani si latini. Pe vlahi nu-i mentioneaza lasand timpului ragaz sa be aduca mereu
intre fractiunile de popoare care venisera de stapani .pana la propria for emancipare
curand in Ungaria si nu incape nici cea mai politics. In mijlocul na'valitorilor de toate rase-
mica indoiala ca ei ar fi fost mentionati alaturi le si limbile ei si-au conservat fiinta for etnica,
de elementele etnice de curand venite in asimiland, gratie neintrecutei for vitalitati, si
Ungaria, data acestia ar fi sosit numai atunci absorbind elementele slave care mai ramas-
cu traista in bat din Balcani, cum pretind anu- esera in randurile lor. Ei au trait in traditiile
miti istorici. politice romano-bizantine pastrand constiinta
Dar nici marturiile documentare nu apartenentei for la imperiul roman, neincetand
aduc nici o stire privitoare la pretinsa imigrare nici o clips de a se numi ei insist rornani, cad
a daco-romanilor din Balcani. Din catalogul numele de vlahi le-a fost impus de vecini. Ei
critic al lui I. Szentpetery aflam ca in intervalul considerau teritoriile locuite de ei ca part! din
de timp de la 1001 - 1257 din cele 1.147 de Romania si de aceea ei be si numeau Romani!,
note si documente iesite din cancelaria regala, iar strainii Vlahii. De altfel, starea aceasta de
numai 49 de acte se refers la Dada transil- lucruri era recunoscuta si de contemporani.
vaneana, restul privesc Ungaria si celelalte tari Procesul de contopire etnogenetica a elementu-
anexe. In noua editie a documentelor transil- lui dacic autohton cu elemente romane cuceri-
vanene, cate s-au pastrat din timpul dinastiei toare it gasim expus in raportul umanistului
arpadiene, aparute de curand sub titlul de Iranquillus Andronicus Dalmata Tranguriensis
Documenta historiem Valahorum illustrantia din 1534, care sustine ca in urma connubiului
gasim acte cu privire la emigratii sau oaspetii ingaduit de constitutia antoniana intre au-
sasi, secui si chiar unguri, nu intalnim nici un tohtoni si colonisti s-a plarnadit o gintd din
singur document care sa se refere la oaspeti douci - una gens ex duebus contopindu-se
sau colonisti roman'. Dimpotriva - in contextul intr-un singur corp ethic, sub numele de
mai multor documente se face mentiune de roma- ni. La fenomenul etnogenetic se asocie si
vlahi si de Tara Vlahilor Terra Vlahorum. fenomenul linguogenetic, care gasi cuvenita
Vlahii find mereu infatisati ca o populatie expresie in limba romans rustled, care apare

202
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

amestecata cu idiome barbare - barbaricis din partea cuceritorilor deopotriva cu colonist!'


idiomatibus - per mixta. sasi sau secui, ci au continuat sa traiasca
Dar si mai categorica este constatarea dupa vechile for datini si obiceiuri mostenite de
regelui Ferdinand al Austriei, din 23 noiembrie la inaintasii for romani, notiuni de drept care
1548, ca romanii isi trag originea de la Roma, erau cuprinse in asa-nurnitul "Jus et consuetu-
stapana lumii, de unde au fost adusi si colo- do Valahorum" de care fac mentiune izvoarele
nizati in partile acestea ale Daciei ca sa fie o timpului. Acest "jus Valachorum" nu era decal
stavila contra incursiunilor dusmane in vechiul drept roman, care trecuse in "obiceiul
provinciile romane si de unde se numesc pcirnantului" care sta la baza dreptului consue-
romani - ab ipsa rerum domina urbe Roma ori- tudinar roman. Acesta s-a dezvoltat la romani
undi, et in una illius Daciae opulentissima parte, sub influenta nornocanoanelor si basilicalelor
ad arcendos finitimorum nostrum in provincias bizantine.
Romanas incursiones, collocatos esse, constat, Romanii isi pastreaza vechea for organi-
wide nunc quoque sua lingua Romani vocantur. zatie voievodala, cu deosebire numai ca sub
Capitanul Giovanandra Gromo raporta, suprematia ungureasca vechii voievozi isi pier-
in decembrie 1564, la Roma, ca satele din dura vechile for atributii politice si militare,
Transilvania erau toate locuite de vlahi - le vale resemnandu-se la rolul modest de reprezen-
tutte habitare de Valnrchi - si ca limba vorbita tanti ai conationalilor in fata autoritatilor
de ei se chearna romana sau romaneasca - si unguresti, ingrijind de perceperea darilor
chiama Romanzs o romanescha - si ca este o datorate statului si aplanand neintelegerile ce
limba Latina macaroneasca - un Latino mac- se iscau intre ai lor. Termenul de voievod nu
caronesco. este decat o traducere verbala a termenului de
De aceea, credem si marturisim in duce sau conducdtor in razboi - dux, Herzog.
vechimea si staruinta romanilor in spatiul lor Duci sau voievozi roman! se gasesc pomeniti in
etnic din triunghiul hidrografic format de fluvi- toate partile Daciei transilvanene si ale
ile Nistru, Tisa si Dunare. Persistenta Banatului cu atributifie de mai sus, consti-
romanilor in spatiul for ethic de asta-zi este deci tuind patura proprietarilor roman!, care se
o realitate istorica, care nu poate fi inlaturata bucurau si de anumite privilegii de nobili.
nici prin combinatii savante si nici printr-o Din cauza largilor for atributii judeca-
teorie pseudoistorica ce nu se reazema pe toresti, voievozii roman! apar si sub numele de
fapte. jude sau judec, numit si cneaz, in Banat
Cercerar. ile recente au zguduit puternic chinez. Termenul acesta derives din paleoger-
si argumentatiile filologice indreptate impotriva manicul Kunungr, Kuning, Koning, KO nig,
continuitatii. Prezenta de cuvinte vechi grecesti acceptat si de slavi sub forma de Kniaz. In
in limba daco-romana care nu se gasesc in izvoarele latinesti se intalneste forma de cnesi.
dialectul macedo-roman arata ca influenta gre- Dintr-un document din 1383, aflarn ca prelatii,
ceased asupra limbii noastre se putea produce baronii, comitii, castelanii si nobilii unguri nu
si fara mijlocirea macedo-romanilor. Iar cat puteau judeca pe roman! decat in prezenta
priveste cele 54 de cuvinte si derivatele lor care voievozilor for in presentia congundem domi-
au corespondente in limba albaneza, s-a putut norum ipsorum.
constata ca acestea apartin vechiului substrat Voievozii care se ridicau prin alegere
traco-iliric si nu presupun deloc o convietuire din randurile cnejilor stateau sub controlul
sau simbioza romano-albaneza, cum s-a autoritatii regale. Ei judecau pe cneji si
sustinut. Nici pretinsa lipsa de cuvinte de ori- raspundeau fata de autoritatea de stat pentru
gina germana in limba daco-romana nu mai prestatifie in bani si in natures. Ei prezidau
poate fi invocata in mod serios drept dovada Comunitatile Romanilor - comunitas Vala-
contra persistentei romanilor in Transilvania si horum. Despre o asemenea comunitate din
Dada, intrucat cercetarile filologice au putut comitatul Bereghiului se aminteste intr-un
constata un numar de cuvinte paleogermane in privilegiu regal din 1364, prin care se confirma
limba romans. dreptul Comunitdtii vlahice din Beregh de a-si
alege, potrivit vechiului for obicei, dud sau
voievozi, drept "pe care it an si alti valahi din
3. Traiul dupli dreptul roman; organiza- Marcunures sau din alte pd rti ale Ungariei, cu
tia romaneasca in cnezate si voievodate atributia de ajudeca pricinile dintre Valahi si de
a percepe veniturile regale" - quod eciam aly
Ca populatie autohtona supusa de Wolacy in Maramorsje et alye partibus regni
unguri, romanii nu s-au bucurat de privilegii nostri residentes Hungarias. In anul 1366,

203
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

regele Ludovic cel Mare ingadui vlahilor din districtus olahales Halmaj, Capolna, Csucs
partile Nasaudului de a-si alege juzi sau judeci Varfurile, KorosfO, Aranag si Cladova. In 1404,
din randurile Tor. Intr -un act din 1223 se se pomeneste de districtul Crisului Alb -
aminteste de "cneji' din Valea Rodnei". La Fejerkeres - iar in 1444 de districtul Ribita
1299, apare Maiiritiu ca voievod de Maramures, unde erau voievozi Serban si Ivan.
iar la 1303 se pomeneste de fiul sau Nicolai in In comitatul Bihorului se afla districtul
aceeasi calitate. Pe langa acestia, existau in Beiusului. Romanii de acolo aveau in fruntea
Maramures si in tinuturile invecinate si alti for un voievod cu 12 cneji. In granitele acestui
voievozi cu mosii intinse si cu sate de romans, district cadeau si cnezatele Vascclu, Beius,
pe care ei ii administrau si judecau. In Bihor Ceica si Bella Un al doilea district romanesc
traia, in 1326, voievodul Neagul, iar apoi Ivan, era acela al Zaplacului sau Suplacului pe
cu fratii sai Bog si Bale, apare ca voievod de Crisul-Negru, cu numeroase sate romanesti.
Beius Ivan, voyvoda de Belenus. loan Corvin La nord-est de Bihor se Intindea districtul
Hunedoreanul, in calitatea sa de comite al Crasnei, facand parte din comitatul Salajului,
Maramuresului, recunostea la 1453 lui Petru deopotriva cu districtul Wilco/177/i. In partile
Mandra si Nan, precum si fratilor Tor, drepturi Clujului era districtul Cenritele cu un voievod in
de cneji asupra posesiunile for in ambele frunte - wayvoda walachalis de Kolotha. Sate
Viseuri precum be dobandisera stramosii for romanesti se gaseau in jurul cetatii Chioara
inca pe timpul sfintilor regi Stefan si Ladislau - Kc3var - in districtul Meges - precum si in dis-
ab antiquo et temporibus divorurn regnum veri trictul Rodnei.
legitimi et perpetui Kenezi fuissent. Intr-un act
din 1329 se aminteste de "oaspetii" sass si
unguri din localitatile Ticeu si Campulung din 4. Rominii ca proprietari de pamint si
Maramures, o dovada ca elementele acestea ca membri ai dietei transilvinene
etnice erau considerate ca de curand colonizate
acolo pe ranga. Romani' bastinasi. Ocupatia de capetenie a populatiei
Cnezate si comitate romanesti se romanesti, al card numar sporise prin asimi-
gaseau si in comitatul Araclului si indeosebi in larea si absorbirea elementelor slave care mai
districtul Zarandului, care era aproape in ramasesera. in Dada, era cultura ogoarelor si
intregime romanesc. Organizatii administrative cresterea vitelor. Romanii se indeletniceau, ala-
romanesti se gaseau si in comitatele Bihor, turi de cresterea vitelor, si cu prelucrarea lem-
Scilaj si Satu Mare, dar indeosebi in Mara- nului din padure, precum si cu exploatarea
mures, unde asezarile romanesti nu erau bogatelor zacaminte de sare, de care aveau
supuse autoritatii comitatense ci numerosilor nevoie nu numai ei, dar ci si popoarele vecine
voievozi ales' din localnicii roman, care jude- de la miazazi si de la apus. In regiunile aurifere
cau procesele, aplanau neintelegerile si con- din Muntii Apuseni, roman!! traiau si din maci-
duceau...gloatele in razboi. nisul minereurilor de aur, dupes obiceiul
In comitatul Hunedoarei se mentio- mostenit de la strdbuni. Multi dintre ei
neaza, la 1377, satele romanesti din districtul munceau pe domeniile regale sau ale clerului,
ratului Streiu villae volakales de districtu fluvii dar si pe mosiile feudalilor. Se gaseau insa si
Stryg. La 2 iunie 1360, se aminteste de univer- roman! proprietari de pamant, precum se vede
sitatea cnejilor din districtul Hategului univer- aceasta din cunoscutul act de danie din 1223,
sitas Kenesiorum de districtu Hatzag. In anti prin care regele Andrei al II-lea confirma mana-
1366 si 1444 se face mentiune de Districtul stirii Carta anumite terenuri luate de la roman
Hunedoarei de districtu Hunyad. In 1534 se - terrcun exceptam de Blaccis. Documentele
pomeneste de judecii, juratii si de toti colonii si regale din secolele XIII-lea si al XIV-lea
locuitorii districtului, orasului si cetcltii infatiseaza pe voievozi' romanilor ca proprietari
Hunidoara judices, jurati ac universi coloni et de latifundii cu targuri si sate, si aceasta nu
inhabitatores districtus, oppidi et castri numai in Maramures, ci si in regiunile vecine
Hunyadiensis. In mai 1371, se amintea de uni- de la Satu Mare, Salaj, Oradea s.a. Episcopul
versitatea cnejilor si roma' nilor din cele 4 scaune Napragy arata Ca Inca inainte de domnia lui
ale districtului cetcitii Deva - universi Kenezii et Mihai Viteazul, numerosi roman! posedau
Olachi de quator sedibus districtibus castri bunuri rurale in Transilvania - iam antea non
Deva. nulli Valachorum bona aliqua posedeleant.
In comitatul Zarandului se Voievozii si cnejii romans ca mosieri faceau
mentioneaza, la 1390, de districtele romanesti parte din nobilimea privilegiata a tarii dupes

204
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

conceptiile feudale ale timpului, luand parte si apelor care manau morale si pivele satesti, pre-
la viata politica ca si la expeditiile militare. cum si desfacerea - propinatio spirtoaselor
Dieta Transilvaniei intrunita, in 1540, la erau rezervate proprietarilor de sate si mosli.
Turda, hotarase pentru cazul ca judecatorii Satenii mai erau obligati sa aduca la curte, la
comitatelor ar incheia procese verbale false anumite sarbatori, ca la Pasta, la Craciun etc.,
impotriva vreunui nobil roman, acest nobil va si anumite daruri din produsele gospodariei
putea sa probeze impreuna cu alti trei nobili lor. Prin articolul 70 din Constitutia din 1298,
falsitatea acestor procese verbale - Et hoc idem la a care! votare luasera parte si reprezentantii
etiam de Valachis Nobilibus est intelligendum nobilimii romanesti, satenii erau liberi de a se
atque tenendum ita tamen ut Valnrhus ipse muta de pe o mosie pe alta, cu un cuvant, ei nu
Nobilis cum Hungaris Nobilibus et uerifi.cationem erau "lipiti pdmantu/ui." - glebae adscripti.
etjurcun.enti depositionem premisiarnfacere per- Dispozitia aceasta care garanta satenilor libera
agereque teneatur. migratie sau mutarea de pe o mosie pe alta,
Ca proprietari de parnant si prestAnd si suferi insa in cursul timpului o sensibila mo-
serviciul militar, cum s-a vazut din partici- dificare in favoarea satenilor care doreau sa se
parea lor la campania contra Vidinului din mute pe alta mosie. Acestia trebuiau sa achite
1210, roman!! nu puteau sa nu aiba, alaturi de mai intai toate datoriile lor fata de proprietar si
proaspetii lor concetateni, reprezentanti in sa plateasca o anumita dare pe pe-unifint,
administrarea treburilor politice ale tarii. Din nurnita teragiul. Dispozitia aceasta nu era insa
actul de convocare din 11 martie 1291 aflam ca intotdeauna una respectata de marii propri-
regele Andrei al III-lea invitase si pe roman' la etari care nu vedeau cu ochi buni mu Varile
dieta din Alba Iulia, pentru ca impreuna cu acestea ale tar' anilor de pe mosiile lor. Taranii
sash si cu secuii sa colaboreze la revizuirea nemultumiti si stanjeniti in drepturile lor se
statutului transilvanean - quod cum non uni- prezentau cu jalbele in fata regelui care, nu o
versis nobilibus Saxonibus, Sylculis et Olachis data, trebuia sa intervina in fata satenilor, pre-
in pertibus Transiluanis apud Alban Iuliam pro cum se intampla aceasta la 1334, la cererea
reformation status eorundem congregationem bistritenilor.
cum eisdem facimus. Participarea romanilor la Dar in toate interventiile regale
lucrarile dietei transilvanene, alaturi de asuprirea si apasarile proprietarilor atotputer-
unguri, secui si sass, este adeverita si prin nici asupra taranilor continuara sa se produca.
diploma regala din 6 mai 1355 publicata in Dieta transilvaneana convocata la 1342 la
Codex Diplornaticus Andejuvensis si nerepro- Turda de voievodul Toma decreta dreptul de
dusa in recenta publicatie maghiara: judecata.' al proprietarilor asupra tar' anilor din
Documenta historian Vnlnrhorum in Hungaria satele lor. Prin dobandirea dreptului de Jude-
illustrantis usque ad annum 1400 p. Chr. Intr-o cata asupra satenilor de pe domeniile lor, pro-
adresa catre Papa, din 1412, regele Sigismund prietarii clerici si mireni intruneau in myna lor
amintea de promiscuitatea gintilor si limbilor puterea arbitrary asupra tar' anilor, hind acuza-
promiscarum gentium et linguarum - din tori si judecatori totodata. Este adevarat Ca
Transilvania. lar intr-un document de mai taranilor le ramasese deschisa calea de apel la
tarziu se face apel la toti nobilli, atat unguri, autoritatile regale si chiar la rege insusi, dar tot
cat si roman! uniuersis nobilibus tam Ungaris atat de adevarata este si zicala batraneasca:
quam Valachis. perm' la Dumnezeu, to mar. lanai sfuitiL
La sfarsitul domniei regelui Sigismund
se produse o mare tensiune in raporturile din-
5. Riscoala tarineascrt din 1437 tre tarani si proprietari. Tensiunea aceasta fu-
sese provocata de episcopul catolic de Alba-
Populatia rurala din aceste cloud Julia Gheorghe Lepes, care indeplinea totodata
provincii ale coroanel ungare se compunea in si functiunea de vice-voievod al Dade! transil-
covirsitoarea ei majoritate din romani sau vanene. Acesta ceruse satenilor de pe intinsele
ulahi, cum u numeau actele oficiale ale cance- domenii episcopale sa plateasca deodata pen-
lariei regale. Acestia populau satele din vastele tru trei ani toate darile cuvenite episcopiei, pe
domenii regale, seniorale si episcopesti, platind care el neglijase sa le ridice anual. Dar si mai
proprietarului pentru hotarul satesc dari in mult, el cerea ca aceste dart sa fie platite in
bans - census -, dijma - nona - din produsele noua monedd forte si nu in bani prosti din
lor agricole si din animale si prestandu-i anu- vechea moneda cu valoarea scazuta. Satenii
mite zile de claca pe an. Folosirea padurilor, a reclamanti ba'tura la toate usile, dar ei be gasira

205
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pretutindeni inchise. Mai mult, episcopul tragand in teapa pe multi dintre acestia, dar
Gheorghe, negasind mijloace de constrangere fora sa reuseasca a potoli rascoala.
suficiente pentru infrangerea rezistentei Aceasta, amenintand sa is proportii si
taranesti, nu se sfii sa recurga la meisuri de mai ingrozitoare, determine pe nobili sa caute
constrangere eclesiasticei, aruncand interdictia o impacare cu rasculatii, incheind la 6 iulie
bisericeasca asupra credinciosilor, oprind pe 1437 o intelegere cu ei, in virtutea careia
calea aceasta preotilor sa savarseasca serviciul taranii se invoird sa plateasca darile catre epis-
divin la biserici si sa administreze sfintele copie in florini de cite 100 de dinari. In schimb,
tame. In urma interdictiei arhieresti, nu mai proprietarii trebuira sa renunte la dijma de
sunau clopotele la biserici, copiii ce se nasteau grane si vin. Dupe achitarea teragiului care
nu primeau taina botezului, iar mortis se proprietari, tar' anii erau liberi de a se muta de
ingropau fa'ra dezlegarea cuvenita din partea pe o mosie pe alta, iar proprietarii care ar
bisericii si numai in afara de cimitirele sfintite incerca sa impiedice asemenea mutad sa fie
de biserica. Era incontestabil cea mai aspra pasibili in pedepse in bani pans la trei marci.
masura pe care autoritatea bisericeasca putea Vaduvele aveau dreptul sa se bucure de succe-
sa o aplice fats de credinciosii ei recalcitrant!. siune asupra averii sotilor Tor, plaind numai o
Se pare insa ca episcopul Gheorghe recurse la oaie la trei ani. In lipsa de succesori legitimi, se
mijloace asa de drastice si din motive pastorale vor respecta dispozitiile testamentare. Censul
contra husitismulul, care incepuse sa prinda si si darile se reduc la dinari solvabili de Sf.
la ungurii din Dacia transilvaneana precum Stefan, precum si o cable de ovaz, sase turte -
patrunsese noua credinta si la secuii de din- tortae - si un pui de gains. Claca se hotareste
colo de Carpati, din Moldova. Conciliul de la cu cote o zi de lucru de fiecare cap de familie,
Basel delega la 1436 pe inchizitorul Jacob de fie la coasa sau la secere, precum si ajutorul
Marchia, in Dada transilvaneana, pentru com- cuvenit la dresul morilor si al pivelor. Dijma
baterea husitismului care prinsese acolo din porci si din albine se suspends. Pentru
radacini adanci in randurile credinciosilor nevoile militare nu se vor mai ridica produsele
unguri, manandu-i la acte de razvratire contra taranesti farce plata si nu se va tulbura lumea
autoritatilor bisericesti. cu zvonuri false si primejdii inchipuite.
Rascoala taranilor contra asupritorilor Pe langa dispozitiile acestea de ordin
feudali cuprinse curand in vartejul ei si pe fiscal, intelegerea din 6 iulie 1437 mai
taranii roman!, care erau supusi la aceleasi cuprindea si o importanta dispozitie de naturd
asupriri si impilari ca si conlocuitorii for cato- politicci. si socinlei Nobilimea recunoscu dreptul
lid. Dar, pentru a lupta cu succes contra taranilor de a se organiza in vederea apiicarii
asupritorilor, taranii incercara sa se organizeze intereselor for de class, adica de a se constitui
alegandu-si un stegar - vexillifer - in persoana in obstii, comunitdti comunitas sau univer-
lui Pavel, mester din Vajdahaza, care putea fi sitetti universitas - aparte, cuprinzand pe toti
roman de origine. In primavara anului 1437, midi cultivatori pe pamant. Taranii din fiecare
delegatii taranilor roman! si unguri se adunard sat constituiau comunitatea for aparte, cu cote
pe muncelul Bobalna de langa satul Olpret, pe un cdpitan in frunte, cum erau capitanii Mihai
rauletul cu acelasi nume ce se varsa in Somes, Romei nul din Viragosberek, Benedict Gazda din
mai sus de Dej. Stabilira acolo revendicarile for Diod, Mihai din Caw s.a., care purtau la chimir
si alesera o delegatie care sa le aduca la tratatul formal incheiat intre nobilii si comuni-
cunostinta forurilor competente, in fruntea tatea taranilor din satele Tor. Actul de
carora se afla voievodul Dade! transilvanene intelegere prevedea ca delegatii obstiilor sau
Laclislau Csaky. Acesta prim! pe trimisii sate- comunitatilor taranesti erau indrituiti de a se
nilor cu vorbe de ocara, poruncind ca acestia intruni in fiecare an inainte de Ispas, inaltarea
sa fie schingiuiti si unii dintre ei chiar ucisi. Domnului, in adunare generala, un fel de
Raspunsul satenilor la schingiuirea si uciderea nedeie a taranilor. Delegatia comunitatii satesti
imputernicitilor Tor, a Post rascoala generala a se compunea din trei persoane si anume: din
taranilor cu intreg cortegiul ei de cruzimi si capitartul ei si din 2 bedreini desemnati de
varsari de sange contra proprietarilor. Gloatele comunitatea fiecarei localitati. In nedeia aceas-
razvratite patrunsera in Cluj, urmarind pre- ta taraneasca, delegatii raportau asupra felului
tutindeni pe nobilii unguri, secui si sass. Vice- cum se aplicau dispozitiile convenite fats de
voievodul Lorand si spanul secuilor concen- taranime si se faceau reclamatii contra
trard in graba contingentele for de aparare con- nobililor contravenienti. Dace se dovedea ca
tra satenilor razvratiti, taind in bucati si vreunul dintre nobili nu respectase conventia,

206
www.dacoromanica.ro
Istori a Romanilor

el nu avea drept ss ceard apararea asociatilor tanta ei economics si socials nu puteau fi


sal din clasa nobilimii. Dupes cum vedem din desconsiderate cu totul. De aceea, dieta din
formularea acestei intelegeri, conducatorii 1540 se \ram silita sa constate ca, desi nati-
taranimii tindeau la constituirea unei corporatii unea valand nu este trecutd intre statele rega-
politice de class avand statutul ei, care sa se tului, ea trebuia totusi sdfte toleratd in interesul
intemeieze pe vechile hrisoave ale regelui regatului - quamvis valahia natio in regno inter
Stefan cel Slant, iar daces acestea nu s-ar mai Status reputata non sit, nihilominus tamen donc
gas' atunci sa se alcatuiasca un nou statut de propter emolumentum regni tolerabuntur.
dreptate in intelegere cu celelalte start gata de Cele trei natiuni privilegiate constituiau
a apara tam cu arma in mans, la chemarea corpuri politice aparte, numite obsti sau uni-
voievodului sau a vice-voievodului transil- versitati. Nobilimea romans facea parte din
vanean. obstia ungureascd Universitas Hungarorum et
Valachorum. Secuii isi aveau universitatea for
Universitas Siculorum - iar cele 7 scaune
6. Uniunea ungurilor, sasilor si secuilor sasesti formau o universitate proprie saseasca
de la 1437 - Universitas septem sedium Saxonicaliwn. In
fruntea universitatii ungaro-romane statea
Ideea noii organizatii politice sff sociale voievodul Transilvaniei; in fruntea universitatii
era minunata, numai ea ea nu ajunse sa fie secuiesti statea comitele secuilor, iar in fruntea
infaptuita de taranime, ci de nobilime. Aceasta, celor 7 scaune sasesti statea comitele scisesc,
vazandu-se gray amenintata in drepturile si toti trei numiti de rege dintre oamenii sai de
privilegiile ei feudale, isi insusi ideea organiza- incredere. Alegerea comitelui sasesc si a celui
tiei de clasa si trecu imediat la realizarea ei. In secuiesc de catre universitatile respective
scopul acesta, se ajunse mai intai la o apartine unei epoci mai tarzii.
desavarsita- unitate de vederi intre feudalii Din nesocotirea aceasta nu se poate
unguri, secui si sasi, in ceea ce priveste deduce ca romanii nu aveau si ei clasa for
apararea drepturilor for urbariale. Dar cum nobild sff privilegiata." Dimpotriva, unii din ei, ca
aceste drepturi nu puteau fi mentinute si lance Hunedoreanul, ajunsesera la cele mai
aparate farce ajutorul autoritatii de stat, nobilii inalte demnitati in stat. Patura conducatoare
celor trei natiuni privilegiate, uniti freiteste romaneasca, care imbratisase religia catolica
fraterna unio -, intre ei primira in statutul for fu complet absorbita in randurile nobilimii feu-
dispozitii privitoare la apararea sfintei coroane dale ungare, identificandu-se intru totul cu
contra oricui, manifestand solidaritatea for fats aceasta in conceptiile politice si sociale ale tim-
de once inadversitate si dusmdnie alicuius pului. Interesele de clasci acopereau pe cele de
hostilitatis irnpugnatio seu controversiae cuius- rasa. Ideea solidaritatii nationale apartine unor
cumque conditionis deci si contra taranimii. vremuri mai recente. Cei putini rezistard, cei
La 14 septembrie 1437, delegatii nobilirnii multi cedars presiunilor politice, dar mai ales
ungare, secuiesti si sasesti se intrunisera, sub religioase si se unira cu nobilimea ungara.
scutul comandantilor transilvaneni, in mare Propaganda catolica avu in privinta aceasta un
adunare la Caper-Ina, reinnoita la 2 februarie rol determinant. Printr-un decret din 1428,
1438 la Turda, pentru a proclama unirea celor regele Sigismund oprise notabililor si cnejilor
fret natiuni unio triwn. nationum - pentru din comitatele Severinului si Hunedoarei de a
apararea intereselor si pronomiilor for feudale, mai ingadui preoti schismatici, adica ortodocsi,
dar si pentru a lupta contra turcilor. Actul prin satele lor, poruncind ca noii nascuti sa fie
acestei uniuni a fost reinnoit apoi de mai multe botezati dupes ritul catolic. Cei ce se opuneau
ori, la 1459, 1506, 1541, 1567, 1605, 1607, erau amenintati sa decades din drepturile for si
1613, 1630, 1649, 1691, 1744 si 1791. A patra privilegiile for nemesesti. Sub aceasta presiune
natiune, cea autohtond a tarii, care reprezenta de sus multi dintre cnejii si voievozii romans se
covarsitoarea majoritate a populatiei regnico- contopird cu nobilimea ungard, imbrcitiseincl
lare a Daciei transilvanene, adica natiunea religiunea statului catolic.
romans, nu fusese admisa sa intre si ea in uni- Prin incheierea unirii de la Capalna, din
unea celor trei natiuni constituite si recunos- 14 septembrie 1437, nobilimea feudala isi con-
cute ca atare de legile tarii. centra fortele si isi intari pozitiile contra tara-
Dar, desi natiunea romans nu fusese nimii. Conventia ce fusese consimtita, la 6 iulie
cuprinsa in "uniunea frateasca" a celor trei 1437, de feudali sub presiunea imprejurarilor,
natiuni, prezenta ei in Transilvania si impor- fu supusa, la 6 octombrie din acelasi an, unor

207
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

revizuiri din partea proprietarilor de mosii. marea masa de sateni care lucrau la fortifi-
Dares anuala in bani fu fixata proportional carea cetatilor si la apararea for contra
dupa puterea de plata a contribuabilului. dusmanilor, deopotriva cu voinicii din
Satenii cu 8 boi plateau un florin; cei cu 4 boi, Muntenia si Moldova. Cetele de voinici sau
numai jumatate, iar cei cu 2 boi numai un iobagi, cum ii numeau ungurii, erau foarte
sfert. Cine nu avea boi, platea dupd numarul numeroase, fiindca nu se facea nici o deosebire
oilor sau al caprelor, muncitorii cu palmele, intre roman! si unguri. Cu vremea notiunea de
adica zierii sau jelerii care nu aveau vite deloc, iobag s-a generalizat cuprinzand satenii birnici
plateau 12 dinari pe an. Darurile se prezentau de pe mosiile regale, manastiresti si boieresti.
la curte in trimestre. Termenii de plats coin- In constitutiile militare din 1463 ale celor trei
cideau de regula cu marile praznice ale anului natiuni privilegiate se prevazuse insa ca la
bisericesc. Proprietarii satelor isi pastrara paza cetatilor sa fie aplicati numai iobagi de
dreptul de judecata asupra taranilor de pe sange unguresc jobbagiones hungarici angvi-
domeniile tor. Impricinatii aveau insa dreptul nis. Facandu-se astfel o discriminare intre
de apel la autoritatea de stat. Claca ramase fi- iobagii romani si iobagii unguri. Ca strajeri ai
xata la o zi de munca pe an. Mutarea de pe o cetatenilor, iobagii unguri se bucurau de anu-
mosie pe alta era libera. Se stabilise insa ca mite privilegii, cats vreme iobagii romani
taranii care, in timpurile acelea tulburi, para- ramasera la cheremul proprietarilor, pe mosiile
sisera mosiile fara invoire din partea acestora - carora traiau. Astfel, termenul de iobag
habita licentia - si fard sa fi plait haraciul, sa devenise pentru ei identic cu cel de rustic sau
fie siliti sa se reintoarca la vechiul proprietar. colon, confundandu-se in totul cu acesta.
In viitor obtinerea acestei invoiri era obligato- Situatia romanilor din Transilvania, la
rie. De asemenea, ramase sl serviciul in 1600, ne-o arata episcopul Dimitrie Napragi in
armata, ramanand ca nesupusii la chemarea la cuvinte lapidare:
oaste sa fie judecati si osanditi ca sperjuri si "Rome-mil trdiesc dispersati asupra
tradatori. Acestea find noile dispozitii din sta- intregii tdri. Ei s eileistuiesc cu preferintd in regiu-
tul urbarial al Daciei transilvanene, ele furs nile muntoase si sunt supusi, parte principelui,
puse imediat in aplicare, ramanand ca taranii parte nobililor acestei teiri_ Dyma nu o pldtesc
recalcitrant! sa fie osanditi cu asprime. Asa fu nici din bucate si nici din animate de orice fel.
taiat in bucati la 1438, pentru nesupunere, Dupd religie ei sunt schismatici. Din cauza lirn-
ungurul Antal Magnus videlicet Hungarus bii strdine ei numai cu greutate pot fi convertiti
unul dintre conducatorii taranimii, iar alt! 9 la credinta catolicei. Ei sunt utili fiindcd pot fi
tovarasi ai sai furs trasi in teapa pe dealul din stilt la once serviciu."
fata Turdei. Astfel, fu potolita rascoala
taraneasca prin pedepsele cel mai drastice ce
se aplicau. 7. Emigratiile rominesti in Slovacia,
Consecintele acestor masuri de repri- Moravia si Polonia
mare gasira expresie intr-un val masiv de emi-
grare a elementului romanesc peste munti, in Din relatarile notarului anonim al
Polonia. In intervalul de 40 de ani, de la 1438 regelui Bela al II-lea aflam Ca la navalirea
- 1478 luara flinta., in starostiile poloneze de la ungurilor in Panonia, regiunile de la obarsia
nordul Carpatilor Padurosi, nu mai putin de 71 Tisei si a afluentilor ei erau stapanite de voievo-
de slobozii dupa dreptul romanesc jus dul Menumorut, a carui rezistenta eroica fu
valachicum -
prawo woloskie. Din actele de infranta de navalitori. In granitele voievoda-
slobozie sau locatie ale acestor sate se vede tului lui Menumorut erau cuprinse regiunile
limpede ca intemeierea for nu se datoreste Daciei Porolissense cu Bih.orul, Sdlajul, Satu-
unor postori nomazi si nici mult trambitatei Mare si Maramuresul, dar si vaste regiuni din-
transhumante, ci unor sateni cultivator! pe colo de Tisa din Rusia Subcarpatica si Slovacia
pamant, alungati de la vetrele for strabune de de astazi. Populatia din aceste largi meleaguri
vitregiayremurilor si urgia stapanirii feudale. muntoase si paduroase era foarte amestecata,
In stransa legatura cu obligatiile mi- compunandu-se din daco-rorntu- slovaci si
litare ale satenilor - rustic! colonisti, sta si rust. Caracterul acesta poliglot al regiunii
numele for de iobagi, un termen care, precum impestritat mai apoi si cu alte elemente etnice
s-a aratat mai sus, deriva din ungurescu job, s-a pastrat neschimbat in decursul veacurilor
razboi, bag, conducator, corespunzand roma- pans in timpul de fata. In comitatele Bereg,
nescul voinic. La inceput, iobagii constituiau Arva si Torna se pomeneste de romani pana in

208
www.dacoromanica.ro
Istoria Romarfilor

secolul al XV-lea. oamenii germani si valahi - arme levte and


In judetele Bator, Sala], Satu Mare, walachen - ai stapanului sau. In 1454, se face
Maramures si Bereg populatia daco-romana mentiune de romanii de pe domeniile Hradek si
era foarte deasa, astfel Ca in regiunile acestea Plavec. La 1466, se aminteste de luarea ca pri-
conditiunile de trai devenira foarte grele. Si zonier a unui roman cu ocazia cuceririi loca-
aceasta mai ales in secolul al XV-lea si al XVI- litatii Murany. In corespondenta dintre
lea, card in urma nestatomiciei politice si a autoritatile din Bardiov si Plawecz, din anii
luptelor religioase si sociale, o buns parte din 1460 - 1470, sunt mentionati romanii din acea
populatia romaneasca se vazu nevoita sa-si regiune. In 1437, castelanul din Torna
paraseasca vetrele strabune si sa-si caute o aminteste de romanii care aduceau daune
noua patrie. Din partile acestea au pornit cete podurilor cu turmele lor.
numeroase de :talani roman!, pentru a cauta in Si asa s-ar putea urmari si multe alte
Slovacia si Moravia si Polonia, conditii de viata localitati din Slovacia atinse de migratia
mai bune si mai omenesti. Prezenta romanilor romaneasca. In fruntea asezarilor romanesti se
in Carpatii Padurosi a lasat urme nesterse in gasea un cnez sau chinez. in 1474, romanii din
toponimia acestor lanturi de munti, precum preajma cetatilor Orawa si Likawa obtinura de
arata numele piscurilor ca Scrisori, Argeluta, la regele Matei vechiul lor privilegiu de a paste
Baltag, Berbenescul, Brusturi, Cerbul, Chicera, turmele lor in poienele de munte, de care se
Cucul, Dragosa, Dulcita, Ferescul, Gurgulatul, bucurau din vechime - ab antiquo. Intr -un act
Ledescul, Mcigura, Muncel, Lunga, Neagra, de la regele Ferdinand I, se arata ca tinuturile
PcItrarul, Pietrosul, Poiana, Rcidescul, Rodul, Thurocz si Orawa nu aveau terenurile lor cul-
&lig], Sem-aura, Stramba, Traian, Tunsul, tivabile, ci traiau din belsugul turmelor.
Voscul s. a. Din marturiile ce ni s-au pastrat vedem
Pe la finele secolului al XIV-lea si ca emigratia romaneasca se produsese de la
inceputul secolului al XV-lea incepu sa se rasarit spre apus in cloud directiii una de-a
reverse primul val de emigrant! roman! asupra lungul coamei Beschizilor si Carpatilor prin
regiunilor de dealuri si munti din Rusia comitatele Saris, Zips, Ziptaz si Orawa, iar alta
Subcarpaticd si Slovacia. Dupe cerceari mai de-a lungul Tatrei Midi, prin comitatele Gemer,
recente migratiunea romaneasca in acele Altsohl (Zwolen), Thurocz (Turec) si Trencin de
meleaguri se deosebea de colonizatia germane la granita Moraviei. In Beschizi gasim numele
si de salasluirea slava prin faptul ca ea nu se orasului Meizeiriciul Valah - Vlaska Mazeric -
indeplinea de-a lungul vailor, ci de-a situat la confluenta Becvei de Sus si Becvei de
curmezisul lor, peste dealuri si coline, Jos. Regiunea din jurul acestui oras este
cuprinzand de preferinta poienele din munti cunoscuta sub numele de Valahia Morawa,
pentru economia pacurareasca. Ea se extindea locuita de o populatie care se deosebeste de
asupra Slovaciei rasaritene si centrale pentru a populatia ceha din regiunile vecine atat prin
ajunge pand in Moravia. Migratia aceasta era infatisarea ei fizica, cat si prin dialectul de care
asa de intensive, incat un cercetator cehoslo- se foloseste, amestecand in limba ei numeroase
vac, Vac lav Chalonpeclaj, sustine ca se poate cuvinte romanesti, deal, sihld, magurd, dar mai
vorbi de o Viable Ccupato-rusd si de o Vlahie ales cuvinte din indeletnicirea padurareasca
&ounce", astfel incat apare Viahia Moravci precum: sodas, coliba, pastyr (pastor), bacia
datorita acestei masive migratii romanesti. (bad), galeata (galeata), vatrd, urdd, glagd
Asezari vechi romanesti se mentioneaza (gluga), hotar, kerdel (card), mosor, zynkita (jin-
la 1435 intre cetatenii targului Bardiov tita) taliga (talanga), pistruki (pistrus), comutd,
(Bartfeld), de la izvoarele Top lei, un Barthes murgand, meriruid, strung& rydicat, adica ridi-
Walah. In acelasi an se pomeneste de un carea stanei, clog (chiag), brinza (branza), s.a.
"Walachus, falsurius monete". La 1439, se Urme vizibile de influents romaneasca gasim si
aminteste de alti romani din Bardiov. In 1443, in limba slovaca, precum si in termenii din
se aminteste de roman! in regiunea Stopcoci si economia pacurareasca din aceasta tars.
Makowice pe valea rauletului Onnva. La 1449, Baltagul ciobanesc se numeste pans astazi in
se plangea capitanul de Lublova fats de limba cehoslovaca valasku. Originea elementu-
autoritatile din Bardiov ca. "Walachii de lui romanesc din Moravia, a preocupat pe mai
Makowice" se dadeau la jafuri si hotii de cai. In multi invatati cehoslovaci si roman!, Ezra a se
acelasi an se aminteste de "Walattii castrorum putea stabili cu siguranta timpul in care
Rechnava, Brzezowicze si Muszina". In 1452, roman!' acestea au putut ajunge in pribegia lor
aminteste capitanul cetatii Brzezowice de pang in Moravia. Dar in nici un caz originea lor

209
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

vlaha.' nu poate fi contestata., intrucat et insist poata fi puse in valoare. Regiunile impadurite
se numesc cu mandrie vlahi, declarand ca "Noi se cereau defrisate sau lazuite pentru a se
suntem Valahi de ai nostri" ny sme nasi castiga pamant cultivabil, pasunile de la ses
Wrist. Asezarea romanilor in Slovacia s-a trebuiau destelenite, mlastinile uscate si
facut la chemarea proprietarilor de mosii care selistile inzestrate cu case de locuit. Pentru
aveau nevoie de oameni harnici si priceputi savarsirea acestor lucrari, bratele de munca
pentru cultura ogorului dar si pentru cresterea bastinase nu ajungeau si de aceea se chemau
vitelor, indeosebi a oilor si caprelor. De aseme- elemente straine din alte tan care sa inte-
nea, buni luptatori, roman!! erau folositi la meieze colonit sau slobozii, cum se mai
paza cetatilor si a trecatorilor din munti. numeau aceste not asezari satesti ce se injghe-
Mai bine cunoscuta este emigrarea bau in temeiul privilegiilor de fundatie sau
romaneasca in Po Ionia. In cursul secolului al locatie ce emanau de la regii Poloniei.
XV-lea, s-au ridicat mai multe valuri de emi- Ajungand in posesia unui asemenea
grant! roman! care se raspandisera asupra privilegiu de slobozie, proprietarii de mosii,
starostiilor poloneze Sartok, Sambor, Przemysl, clerici si mireni, chemau oamenii din alte tart
Liov, Halicz si Skala, cu ramificatii usoare sa vina si sa se aseze pe domeniile Tor. In cele
asupra starostiilor mai indepartate de granita mai multe cazuri erau insisi regii Poloniei cei
ca Sacz, Chelm, Zamek, Lubaczow, Kamenka, care chemau colonist' roman' pe domeniile
Drohobicz, Grodek, Lubomir si Horodlo. Primul regale. Bejenarii care doreau sa se aseze pe
val masiv de emigrant' romani s-a revarsat in una din mosiile regale, manastiresti sau
cursul anilor 1438 - 1478, creand in Polonia boieresti, se intelegeau cu reprezentantii pro-
nu mai putin de 71 de slobozii, dupa dreptul si prietarilor prin omul for de incredere, care
obiceiul romanesc. Un al doilea val s-a revarsat putea fi,un fruntas din randurile Tor, un orasan
asupra Poloniei intre anii 1492 - 1500, injghe- mai !stet, un preot sau un om oarecare mai
band alte 14 slobozii dupa dreptul roman. AL priceput si mai intreprinzator. Dupa limbajul
treilea val de emigrant! a strabatut Carpatii in dreptului german acest conducator sau capete-
Polonia in anti 1508 1550 ducand la descale- nie se numea locator, soltuz, advocatus, voca-
carea a 35 de slobozii romanesti. Un at patrulea tus sau volt. Dupd obiceiul dreptului romanesc
val si mai puternic a patruns in Polonia intre de acasa, capetenia bejenarilor roman! se
anii 1550 - 1570, care a dus la asezari masive numea cneaz sau chinez.
de 123 slobozii dupa normele dreptului roman. Cele mai multe slobozii romanesti din
Din actele de locatie ce ni s-au pastrat, aflam Polonia, fondate pe temeiurile dreptului roma-
ca in curs de 132 de ani, de la 1438 - 1570, au nesc - jus volachicum consuetudo Valahorum
luat fiinta in Polonia 243 slobozii romanesti. Pe se gasesc pe domeniile regale si numai in
Tanga acestea, se mai mentioneaza si alte mica parte pe mosiile manastiresti si boieresti.
slobozii sau colonii romanesti, ale caror acte de Cneazul primea la descalecat, pe langa un lot
infiintare insa nu ni s-au pastrat. Daca s-ar de teren mai mare, si demnitatea de sef sau
admite chiar ca intre descalecatorii acestor primar at satului pe viata si cu dreptul de
slobozii dupa dreptul romanesc s-ar fi strccu- transmitere a acestei demnitati asupra succe-
ral si elcmente etnice de origine slovaca sau sorilor sal.
rusa, roman totusi un numar considerabil de Atributiile cneazului in calitatea sa de
roman! care, manati de felurite nevoi, si-au conducator pe viata at sloboziei erau aproape
parasit brazda stramoseasca pentru crea o identice cu drepturile cnejilor si voievozilor
existents mai bund dincolo de munti, pe romani din Dacia transilvaneand. Ei aveau
pamantul ospitalier al Poloniei invecinate. dreptul de a judeca pricinile ce se aveau intre
Din actele de infiintare sau locatie ce ni consatenii Tor, dupci vechiul drept si obicei
s-au pastrat, se vede lamurit ca in fenomenul romanesc, obligatia de a percepe dijmele, in
acestei emigrari n-au fost atrasi asa de mult bani si in natura, cuvenite proprietarului
pcistorii sau pdcurarii romani, care si-ar fi sloboziei si datoria de a ingriji de prestarea
manat turmele for dincolo de Carpati in zilelor de munca pe mosia ramasa proprietaru-
Polonia, et indeosebi plugarii roman! care, lui.
legati de pamant, preferau sa emigreze in Satele dupd dreptul romanesc, descale-
Polonia si sa-si intemeieze acolo casa si masa. cate la cererea regelui polon, erau uncoil con-
In Polonia, ca de altfel pi in Tara Romaneasca stituite in unitati administrative numite craine,
si Moldova, proprietarii de mosii aveau nevoie de la slavonescul crai, care inseamna margine
de brate de munca pentru ca latifundiile for sa sau granita cu un crairtic in frunte, care se

210
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

alegea dintre cnezii cei mai energici si mai tul romanesc. La invocarea acestui argument
destoinici din slobozii. Pe Tanga atributiile de s-a scapat insa din vedere ca intre data actului
cneaz 'in slobozia sa, crainicui mai avea inda- de locatie pentru slobozia de la Bolechova din
torirea de a apara granita regatului contra 1472 si mentionarea bolohovenilor din
atacurilor si incursiunilor din afard. letopisetul lui Ipatie, din anii 1150 - 1257, este
In cursul veacurilor, bejenarii romani o prea mare diferenta de limp, pentru a putea
care se asezasera in Polonia pierdura privilegi- justifica pretinsa legatura intre slobodnicll
ile for dupa dreptul romanesc, asirnilandu-se roman! de la Bolehov si intre semintia bolo-
in drepturi si in datoriri cu concetatenii for hovenilor de la obarsia Bugului.
polonezi si ucraineni din Polonia si Galitia. In sprijinul acestea ipoteze s-a mai ridi-
Deodata cu asimilarea in drepturi si datorii, ei cat si faptul ca bolohovenii aveau in fruntea for
isi pierdura si limba si credinta de acasa, con- un cneaz, deci o demnitate identica cu aceea de
topindu-se cu masele populare de acolo. cneaz in fruntea colonistilor de la Bolechov.
Studiile etnografice si lingvistice la fata locului Suslinatorii unei asemenea identitali aparente
ar putea scoate la iveala unele particularitati scapa insa din vedere ca seminliile slave din
locale provenite din etnicul romanesc de pe Ucraina aveau in fruntea for cneazi si marl
vremuri. cneazi, adica duci sau marl dud, care nu
Colonizari cu romani se faceau, de alt- aveau nimic comun cu cnezii coloniilor dupd
fel, si in Dada transilvaneana. La 1539, se dreptul romanesc din Polonia. Din considerati-
aminteste de "prudentes viri coloni Valachi" de ile acestea, pretinsa romanitate a bolohovenilor
Marcu, pendinte de manastirea din Salaj din Ucraina nu poate fi sustinuta in mod
(Zilag), cu mentionarea dijmelor pe care tre- serios. Ipoteza aceasta cade de la sine,
buiau sa be plateasca in cursul anului din deopotriva cu multe alte din epoca roman-
gospodariile for si pentru a caror plata la timp tismului nostru istoric, care isi are locul sau in
raspundea voievodul Tor. litcratura beletristica, dar nu are ce cauta in
La 1538, regele Ferdinand conferi domeniul istoric.
colonistilor romani, fugiti de furia turcilor din
Tatria, un privilegiu in Croatia. Acesti roman',
in limba croata, se numeau romani vechi, iar 9. Cauzele emigratiilor rominesti
romani, in limbajul comun cici antiquos
Romanos et vulgariter Zytsch. Ei aveau in frun- In timpul emigrarilor masive din anii
tea for capitani sau voievozi capitaneus sive 1438 - 1570 viata pasnica a romanilor din
waywoda. In schimbul privilegiului primit, Transilvania a fost tulburata de cloud rascoale
colonistii romani sau cici erau obligati la anu- taranesti, in 1437 si 1514. In acelasi interval
mite servicii militare, deopotriva cu croalii si de timp comitatele Bihor, Shcaj, Satu Mare,
sarbii. Maramures si Bereg au mai fost bantuite de
lupte aprige pentru domnie intre Zapolya si
pretendentii habsburgici la tronul Ungariei.
8. Problema bolohovenilor Dupa catastrofa de la Mohacs din 1526, voievo-
dul Transilvaniei lupta pentru dobandirea
In timpul in care emigrarea romaneasca independentei fata de Ungaria. La luptele
in Polonia nu era inca suficient studiata si in sociale si politice se mai adaugara de curand si
care nici cele 243 de privilegii de localie sau framantar' ile de ordin religios dintre catolici,
fundatie a sloboziilor dupd dreptul romanesc protestanti si calvini, pe urma carora romanii
din Polonia nu erau inca bine cunoscute, s-a ortodocsi avura asa de mult de suferit. Dieta de
crezut ca aceasta colonizare s-ar fi extins in la Turda din 1545 impunea romanilor sa se
secolul al XII-lea adanc in Ucraina 'Ana la casatoreasca dupa ritul catolic - ritu Romanne
izvoarele Bugului, constituind neamul Ecclesiae puellam sen mulirem desponsare
numitilor bolohoveni, de care face mentiune o iar la 1547 regina Isabela dezmosteni pe
veche cronica ruseasca intre anii 1150 1257. Bogdan, fiul lui Mihaila din comitatul
Din simpla asonanta a numelui de bolohoveni Severinului, districtul Mehadiei, de bunurile
cu cel de valahi s-a crezut ca bolohovenii erau sale, pentru ca aderase la secta schismatics a
roman!. bar ca argument hotarator pentru romanilor - damnabile secta scismatice
aceasta ipoteza se invoca actul de slobozie din Valahorum sive Rascianorum adherisse.
1472 pentru satul Bolechov din Galitia, la In imprejurile acestea atat de critice,
nord-est de Halici, care apare ca "villa viata romanilor de peste munti s-a desfasurat
Valachorum", adica sat descalecat dupd drep- in conditii cu mult mai grele si mai neprielnice

211
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

decat viata conationalilor for din Tara represive contra iobagilor si pentru tinerea for
Romaneasca si Moldova, unde cu toate incur- in frau. Dezbaterile dietei tinura nu mai putin
siunile turco-tAtare, ei traiau sub Domni de de 33 de zile, timp in care se votara 77 de arti-
aceeasi limbs si credinta ca masele populare, cole de lege contra iobagilor. Articolul 14 dis-
astfel Ca tarile acestea ramasera scutite de ras- punea ca taranii iobagi sa-si piarda pentru tot-
coale taranesti si de lupte religioase. deauna dreptul la libera circulatie, adica facul-
In Transilvania, consecintele acestor tatea de a se putea muta de pe o mosie pe alta,
triste star' i de lucruri se rasfrangeau cu toata daca nu le conveneau conditiile urbariale.
asprimea asupra populatiei de la sate si Dimpotriva., ei urmau sa ramana pentru tot-
catune, care constituia patura producatoare si deauna lipid pdrnantului glebae adscripti
a care! situatie economics se inrautatea din zi Emigrari masive s-au produs si din regiunile
in zi. Dupa represiunea sangeroasa a tul- nordice, indeosebi datorita faptului ca in
burarilor taranesti din 1437, care numai prin temeiul articolului 34,- se constitui o comisie de
sfortarile celor trei natiuni dominante, a ancheta contra nobililor din Maramures care
ungurilor, sasilor si secuilor, au putut fi poto- erau banuiti de a fi luat parte la rascoala
lite, soarta taranilor de pe mosiile domnesti, taraneasca.
municipale, manastiresti si boieresti deveni De groaza acestor masuri, taranii
mai trista. Din cauza aceasta, taranii paraseau romans din comitatele nord-vestice ale
in masa satele si emigrau in Wile vecine, unde Transilvaniei emigrara in masa in Slovacia si
bratele de munca erau cautate si mai bine Polonia. Multi dintre ei se grabiral sa treaca
apreciate decat in Transilvania. Astfel se muntli in Moldova si Muntenia unde conditiile
explica exodul populatiei romanesti in Slovacia de trai erau pentru ei mai bune si mai umane.
vecina si dincolo de Carpati, in Moravia si Exodul masiv al populatiei romanesti ingrozi
Polonia, care incepu in 1438 si continua cu pe nobili, ale caror proprietati rarnaneau in
toata intensitatea pana dupa revolutia lui paragina. De aceea, dieta Ungariei intrunita, in
Gheorghe Doja din 1514. 1547, la Tarnava, tinand seama de plangerile
Sub steagul sfintit al unei cruciade con- iobagilor asupriti, ce s-au ridicat pana la cer,
tra turcilor, Gheorghe Doja concentra in prima.- cerand razbunare - oppresione colonorurn, quo-
vara anului 1514 o multime numeroasa de rum clamor ascendit ingitor aute asputum Dei
Wan' la Pesta. Concentrari masive se racura si hotari sa se restituie nenorocitilor iobagi liber-
la Oradea pentru a ingrosa randurile luptato- tate de a se muta de pe o mosie pe alta, adica
rilor crucii sau curutilor impotriva paganilor. libertatea liberei circulatii. Dar indulcirea
Din lipsa de provizii, curutii erau siliti sa se asupririlor anterioare nu putu opri valul emi-
aprovizioneze in mod samavolnic din satele grarilor, precum ni-larata numeroasele acte de
prin care treceau, dedandu-se pretutindeni la fundatie din acea vreme, ceea ce determina pe
jafuri si prazi. Pe la finele lunii mai 1514, unguri sa intervind pe Tanga guvernele din
regiunile de pe Crisuri, Somes si Mures erau in Polonia, Moravia., Austria si Moldova sa nu mai
Mead. Multimea infometata si mereu amagita primeasca bejenari din Transilvania si Ungaria,
cu fagaduieli desarte incepu sa-si faca singura iar cei ce au fugit in acele taxi sa fie siliti sa se
dreptate. reintoarca in vechea for patrie.
Taranii si pacurarii romani din Bihor, In urma masurilor represive luate de
Satu Mare, Salaj, Maramures, Bereg si Ugocea dieta din Pesta, din 1514, iobagul roman pier-
trecura de partea rasculaylor avand in frunte du calitatea de persoand morald. Taranul
pe Bogdan Cristea, Pop s.a. Rascoala deveni un bun al proprietarului de mosie,
taraneasca se intinse asupra celei mai mart deopotriva cu animalele de munca. lobagul nu
part' a Transilvaniei si ea nu putu fi reprimata poseda nimic, afara de sirnbria munch sale
decal cu marl eforturi din partea voievodului rusticus praeter mercedem sus laboris nihil
loan Zapolya, pretendentul la tronul Ungariei, habet. Fats de situatia aceasta atat de umili-
sau cel putin la domnia asupra Transilvaniei toare, plugarii si pacurarii roman! fugeau in
independente. La finele lui iulie 1514, tarile vecine si se constituiau acolo in slobozii
Gheorghe Doja fu prins impreuna cu fratele dupa dreptul si obiceiul romanesc. Emigrarea
sau, la Timisoara, si executat in cele mai in Slovacia, dar mai ales in Polonia, curgea
groaznice chinuri. puhoi, tar interventiile repetate ungare pe
Taranii rasculati furs condamnati cu Tanga autoritatile polone de a opri emigrarea la
mare cruzime. La 18 octombrie 1514, dieta granita for ramasera zadarnice, fiindca forta
ungara se intalni la Pesta pentru a lua masuri imprejurarilor politice si sociale din acea vreme

212
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom anilor

era cu mult mai puternica decal interventiile marfurilor for in districtul Hunedoarei si in
diplomatice. Emigrarea nu putea fi oprita de Tara Hategului. Districtele acestea erau ates-
organele administrative pentru ca taranii tate la 1421 ca districte romanesti - districtes
romani, deposedati de vechile for drepturi de olachicales.
proprietate, nu aveau domicilii stabile si nici Cnejii romani in aceste districte apar
gospodarii proprii, ci salasluiau in colibele for Iaroslav, Costea, Litovoi, Nanu, Barbu, Dionisie,
primitive de pe langa stanele din munti. fiul lui Chendris, Vlasie, fiul lui Sandrin, si
Singura for avere erau turmele de oi si cirezile nepotul lui Lucaci, care cu totii luasera parte la
de 'trite, pe care be puteau repezi usor prin campania din secuime. Acestia toti furs inzes-
strarntorile muntilor in Po Ionia si in Moldova. trati de rege cu mosii si sate drept rasplata
In Po Ionia, bejenarii romani erau bine pentru faptele for vitejesti. Costea, fiul lui
primiti de cercurile politice conducatoare. Ei Iaroslav primi de la rege satul Baisor din Tara
contribuiau cu darile for la apararea granitelor Hategului pentru vitejia sa la apararea
regatului. La 1522, dieta polona hotar* ca Hategului, sub zidurile caruia cazusera toti
darile impuse romanilor pentru apararea fratii sai.
granitelor contra tatarilor sa ramand cele vechi. Cnejii romani erau de doua categorii, si
In 1527, dieta intrunita la Cracovia impunea anume cnejii de rand comunis Kenesus - i
romanilor o dare de 12 grosi de flecare curte, cnejii intdriti sau conftrmati in cnezatul for prin
iar de la pacurari 12 grosi de flecare suta de oi, act regal - Kenesus per letteras regales in suo
iar doi ani mai tarziu, dieta polona intrunita la Kenezatus soboratus. Astfel, regele Sigismund
Piotrkow decreta cite un ferton, adica a patra intari, in 1406, pe cnezul Dionisie Clued in
parte dintr-o marca. cnezatul comunei Mihaliuti din Banat pentru
Framantarile si luptele politice dintre faptele sale de vitejie savarsite in Bosnia. Un
partizanii voievodului loan Zapolya si aderentii act din 1437 arata ca nobilii si cnejii roman'
regelui Ferdinand de Habsburg, inasprite si erau scutiti de plata tributului, deopotriva cu
prin adversitatile religioase dintre calvini, nobilii regatului nobiles valachos instar viro-
protestanti si catolici, dainuira pans pe la rurn nobilius regni nostri. Item Kenezios erom-
finele secolului al XVI-lea. intelegerea de la dem Valachorum ex omni solution tributi tam
Oradea, din februarie 1538, dintre Zapolya si nostri quam alioum quorumque exemptes esse
Ferdinand n-a avut darul sa curme ostilitatile. volumus. Nemesimea din aceste districte era
Moartea lui loan Zapolya, intarnplata la 1540, aproape exclusiv romaneasca, mandrindu-se
inaspri neintelegerile, in loc sa be aplaneze. cu vechile ei nume de jupani, voievozi si cneji.
Zapolya afla numai pe patul de moarte despre Acestia apar ca ctitori de biserici, ca membri in
nasterea fiului si mostenitorului sau loan sfaturile satesti si ai congregatiilor comitatense
Sigismund, care ii urma la domnie sub si vajnici luptatori in ostirea regala. Mase corn-
epitropia maicii sale Isabella, flica regelui pacte de romani instariti se gaseau si in partile
Sigismund al Poloniei. Sub epitropia aceasta Nasaudului, regiune care in documentele tim-
subreda si incoerenta, Transilvania nu mai pului apare sub numele de districtus sau vallis
ajungea la pace si liniste; framantar. ile interne rodnensis sive valachalia, cuprinzand zeci de
continuara Para intrerupere, dand mereu prilej sate vechi romanesti.
iobagilor romani la not emigrari. Curat romaneasca era si regiunea
In scurgerea veacurilor, bejenarii Maramuresului cu stravechi asezari romanesti.
romani din Slovacia, Moravia si Polonia isi De asemenea si Tara Fagarasului cu vechii ei
pierdura nu numai privilegiile dupes dreptul boieri in fruntea satelor. Presarat de vechi sate
romanesc, dar si limba si credinta for ortodoxa, romanesti era si tinutul Zarandului din partile
contopindu-se cu concetatenii for si pierzandu- Muntilor Apuseni.
se cu totul in masa slavilor inconjuratori, Giov Andrea Gramo arata Ca romanii
lasand in amintirea fiintei for etnice de pe vre- dadeau doua specii de soldati pe jos - due spec-
muri urme in toponimia regiunilor in care se cis de soldati a piedL Unii se numeau trabanti
asezasera si in limba populatfilor slave de acolo - drabante - care serveau ca archebusieri cu
si in indeletnicirile for pacuraresti. suliti. Dar in urma unor tulburari, acestia au
La 31 decembrie 1399, voievodul fost dezarmati si trimisi sa faces serviciul de
Transilvaniei se adresa tuturor nobililor, atat straja la portile cetatilor - fanno le sentineUe et
unguri, cat si romani - urtiversia et singulis quardano le porte delle fortezze. 0 alts cate-
nobilibus tam Ungaria quam Olachia in Haczeg gorie de soldati erau asa numitii edoni sau
et Hunyad constitutis - indemnandu-i sa educchi, hoti la drumul mare, care insa in timp
inlesneasca negustorilor din Sibiu desfacerea de razboi erau inarmati cu sulite lungi de opt

213
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pana la zece picioare si folositi ca franctirori primeau din vechime hirotonia for din partea
'dia fried de moarte. bisericii de la Ohrida, unde se mutase mitropo-
lia Primei Justiniane. Limba in care erau scrise
cartile sfinte si in care se savarsea slujba dum-
10. Viata religioasi. Exarhatul Plaiurilor nezeiasca era cea veche paleoslaud care se
si Stavropighia de la Peri gasea in cel mai pronuntat contrast cu limba
latind din biserica catolica. Calugarul grec
Populatia daco-romans s-a crestinat in Nicodim, organizatorul vietii monahale de la
primele secole ale raspandirii noii religii la manastirea Vodita, arata in evanghelia scrisa
Dunare si anume dupa ritul latin, recunoscand de el, ca a scris-o in Tara Ungureascd, probabil
jurisdictia arhiepiscopului Primei Justiniane si la schitul Prislop, din Tara Hategului.
al Ohridei de mai tarziu. Navalitorii unguri isi Inscriphile votive de la biserici se redac-
dadura seama ca, descalecand in mijlocul unor tau in limba slavona, ca bunaoara inscriptia de
populahi crestine, trebuiau sa se lepede de la biserica din Streiseingeorgiu (jud. Hune-
paganismul for si sa imbratiseze se ei invatatu- doara) din anul 6917/1409. Autorul inscrip-
ra cresting. Principii for Bulciu si Yula intrara hei, diacul Litovoi, arata Ca acea "meincistire"
in legatura cu patriarhia ortodoxa de la inchinata Sf. Gheorghe a fost ridicata de
Constantinopol si se botezara acolo dupa ritul "jupeinui Chendres si jupanita sa Nistora" in
grecesc pe la 950 p.Chr. Mai mult chiar, ei zilele lui Zeigmon Craiu. In Tara Hategului se
adusera cu ei pe episcopul ortodox Irotei care-si gaseau, in secolul al XIV, vechi biserici la
aseza resedinta episcopala la manastirea orto- Santclmaria Orlea, la Ostrow, Clopotiva si
doxa din Morisena - Muresana pe Mures, Densus. In valea Streiului se gaseau biserici
Cenadul de as 'Uzi. zidite chiar zugrewite, ca si cele din Tara
indata insa ce ungurii furs castigate Hategului, la Strei si la Coltea, iar in tinutul
pentru confesiunea catolica, crestinismul orto- Zararuiului la Gurasada, Criscior si Ribita.
dox fu stanjenit in libera sa dezvoltare. Biserici vechi din aceeasi epoca se gaseau si la
Manastirea greceasca de la Morisena fu curand Hunedoara si in satele din imprejurime.
()cupola de calugani benedictini, iar la Alba Resturile de picturi, cate s-au pastrat sub
Julia isi aseza resedinta un episcop catolic zugravelile ulterioare, ca si la Curtea de Arges,
supus Papei de la Roma. Traditia atribuie infl- sunt de facturd bizantinei si numai inscriphile
intarea episcopiei catolice de la Alba-Iulia apar in limba liturgica paleoslava. Ctitorii sunt
regelui Stefan cel Sfant (+1038), insa nu este cnejii si voievozii roman' care in traducerea
confirmata prin nice o marturie 'storied vred- slavond apar sub numele de jupan ca se in do-
nica de luat in seama. Dimpotriva, se crede ca cumentele muntene si moldovene.
aceasta episcopie luase flinta numai pe timpul Preotimea exercita o mare influents
regelui Ladislau (1071 - 1095). De fapt, primul asupra credinciosilor. Ea era organizata pe
episcop cu numele Simon Symon ultransil- protopopiate si reprezentata, precum s-a vazut,
vanus - este pomenit numai pe timpul domniei in scaunele de judecatd ale hnutului.
regelui Coloman Ceirturarul (1111 1113). Prin crearea exarhatului piaiurilor, cre-
Ordinele religioase ale benedictinilor, francis- dinciosii roman' din Banat si Dacia transil-
canilor si dominicanilor sarird curand in aju- vaneana, desfacandu-se de vechile for legaturi
torul episcopului de Alba Iulia pentru intehrea cu biserica de la Ohrida, recunoscura juris-
propagandei catolice. Ea insa nu prinse decat dictia patriarhului din Constantinopol, care de
la unguri si sccui, cats vreme daco-romanii la 1359 incoace fu exercitata de mitropolitul
ramasera neclintiti in stravechea for credinta Ungro-Vlahiei in calitatea sa de exarh sau /octi-
ortodoxa, de sub jurisdictia canonica a mitro- itor at plaiurilor. Prin crearea acestui exarhat fu
politului de Ohrida, iar mai apoi a patriarhului solutionata si problema jurisdichei canonice a
de Constantinopol. bisericilor romanesti din aceste cloud provincii
Starea aceasta de lucruri a dainuit ale regatului ungar.
multa vreme pana ce statul ungar a recunos- 0 soluhe 'dented se impunea si pentru
cut in mod oficial organizaha canonica a bi- credinciosii roman' din Maramures. Pe la
sericii romane din Dada transilvaneana. Dar, mijlocul secolului al XIV-lea ridicase voievodul
si fara recunoasterea din partea autoritatii de Sas la Peri pe Tisa, ungureste Kortveg yes,
stat, biserica romans a continuat sa existe si slavoneste Hrusova, o biserica pe care o
sa-si implineasca cu ravna misiunea ei apos- inzestra cu toate cele necesare pentru
tolled. Ca si in Tara Romaneasca si in Moldova, savarsirea cultului divin. Fiii lui Sas, Drag si
astfel si in Dada transilvaneana clericii roman' Balita, care dupa izgonirea for din Moldova

214
www.dacoromanica.ro
Istori a Roman ilor

fusesera ridicati de regele Ludovic la rangul de solutie intermediard. Sinodul ecumenic din
spani sau comiti supremi de Satu Mare si Constantinopol ridica mandstirea Peri la ran-
Maramures, restaurara la 1389 ctitoria parin- gul de Stavropighie patriarhalei, ceea ce insem-
telui lor, inchinata Sf. Arhanghel Mihail, si o na scoaterea ei, si deodata cu ea si a tuturor
inzestrara cu mosii intinse dupa pilda de la bisericilor romanesti din Maramures si din
Vodita a Domnului Alexandru din Tara partile ungurene de sub jurisdictia episcopului
Romaneasca.. Noua manastire, deopotriva cu de la Halici si primirea ei sub jurisdictia direc-
toate bisericile din Maramures si din partile ts a patriarhului. Prin tomosul patriarhal, cu
ungurene de la Salaj, Bihor si Satu Mare, se data de 13 august 1391, ieromonahul Pahomie
gasea sub jurisdictia episcopiei de Halici care fu numit categumen al stavropighiei patri-
luase fiinta in anul 1157 si era supusa si ea, la arhale de la Peri si investit cu darul de loctiitor
randul ei, mitropoliei din Kiev. sau exarh al patriarhului in Maramures.
Dependenta aceasta de episcopia astfel, lua flinta la 1391 exarhatul patriarhal de
ruteanet de la Halici nu convenea credinciosilor la Peri, sub a carui chiriarhie intrard toti pre-
romani din felurite motive, dintre care cel prin- otii si credinciosii romani din Maramures, din
cipal era ca ei tineau la principiul de solidari- Sc.-14j, din Ciceui Bistrita, precum si numerosi
tate cu conationalii for din Dada transil- credinciosi romani care traiau in comitatele
vaneana si Banat care, desfacandu-se de Arva, Ugocea si Bereg de dincolo de Tisa.
Orhida, ajunsera sub conducerea spirituals a Zic credinciosii romani, fiindca pentru cei
exarhatului plaiurilor, adica a loctiitorului ruteni si hutdnesti se Infiintase Inca la anul
patriarhului ecumenic din Constantinopol. 1360, dupa ritul si obiceiul grecilor sau rutenilor
Dorinta for era sa ajunga si ei sub jurisdictia - ad rituset morem Graecorum seu Ruthenorum -
patriarhala prin crearea unei episcopii proprii. episcopia de la Muncaci, de catre principele li-
Cu gandul acesta intreprinsera voievozii Drag tvan Teodor Coriatovici. Acesta primise de la
si Balita o calatorie la Constantinopol, pentru a Ludovic, care era totodata si eras al Poloniei,
expune patriarhului personal doleantele cre- domeniul Muncaci in schimbul renuntar. ii sale
dinciosilor romani din Maramures. Patriarhul la drepturile de mostenire asupra Podoliei.
Antonie asculta cu multa burfavointa dorintele Exarhul Pahomie primi harul de a sfinti biserici,
credinciosilor roman! ale caror fideli interprets de a hirotoni preoti si de a-i judeca impreuna cu
erau voievozii Balita si Drag. credinciosii in toate cele bisericesti. La sfanta
Crearea unei episcopii ortodoxe intr-un liturghie avea sa se pomeneasc.a.- numele patri-
stat catolic cum era Ungaria intampina insa din arhului. Sfintirile de biserici savarsite de chiri-
capul locului dificultati de natura politics si arid/ local!, de care face mentiune actul patri-
diplomatica, care in conjunctura politica de arhal, urmau sa fie recunoscute de noul exarh
atunci nu puteau fi inlaturate. Din considera- al Maramuresului romanesc. Pe calea aceasta
tiile acestea patriarhul ajunse la o solutie inter- s-a ajuns la asezarea pe temelii canonice a bi-
mediary asemanatoare celei ce fusese gasita sericilor manastirilor din Maramures, exact cum
pentru credinciosii ortodoxi din Banat si Dacia se ajunsese la aceeasi tinia prin crearea exarhu-
Transilvaneand. Patriarhul consimti la lui plaiurilor de la Arges pentru credinciosii
scoaterea bisericilor maramuresene de sub roman! din Banat si Dada transilvaneand.
jurisdictia Haliciului si primirea sub jurisdictia La 1 mai 1404, vicespanul
directs a patriarhiei. Solutia cea mai fireasca ar maramuresan Radu, impreund cu jupanul
fi fost ca patriarhul sa desemneze pe mitropo- Banco, Toader si Sandru, nemesi de Savarsin,
litul Moldovei ca loctiitor sau exarh al sau in cu Ivanciuc si Dragomir, cu fratele for Dan si
Maramures, precum cinstise cu un asemenea altii, dau stire din scaunul for din targul
mandat patriarhal pe mitropolitul Ungrovlahiei Sighetu/ui ca Balita si Drag au zidit biserica Sf.
de la Arges. Din cloud motive insa, solutia Arhanghel Mihail si au dat prin uricul for sate
aceasta n-a putut fi data. intii, pentru ca la acestei mandstiri: Sarvas, cu o moara si anume
1391 problema mitropoliei moldovenesti nu era satele Taras, Cruvcici si Cruseva, moara aflan-
inca solutionata. In al doilea rand, pentru ca se du-se in tara Campulungului la Sapanta, unde
stia foarte bine la Constantinopol ca intre rauletul Sapanta se varsa in Tisa. Actul de danie
Dragosestii din Maramures si BogdCmestii din este redactat in slavoneste, ca si in Moldova. Din
Moldova dainuiau Inca raporturile de vadita el se vede ca boierii maramureseni raceau danii
adversitate si dusmanie mandstirilor ctitorite de ei, ca si boierii din
Din consideratiile acestea s-a ajuns la o Moldova si Muntenia.

215
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

NOTE

1. Asezarea cavalerilor teutoni sau eruci- avarilor in sensul eel mai larg al notunii,
atii ai ordinului Sfintei Marii al teu- incluzand deci resturile populatiilor avare si
tonilor" in Tara Barsei, la 1211, a fost facuta de avaroide existente in vremea stabilirii ungurilor la
regele ungur Andrei al II-lea, probabil influentat Dunarea Mijlocie; 2) sunt descendentii unei po-
de sotia sa, Gertrud de Andechs-Meran, originara pulatii turanice, aduse sau venite pe teritoriul
din Turingia, unde teutonii aveau domenii impor- Ungariei, dupa asezarea ungurilor acolo, similara
tante, cu indatorirea cavalerilor de aparare a unor grupari de pecenegi, uzi, cumani, sau beren-
granite! de sud-est a Transilvaniei impotriva dei; 3) sunt descendentii triburilor cabare
cumanilor, dar si in scopuri de prozelitism cf. desprinse pc la anul 830 din Imperiul chazarilor.
Istoria roma nilor, vol. I, 2001, pp. 426 247: Dintre cele trei ipoteze, ultima pare cea mai plau-
aducerea sub ascultarea Romei a populatiei zibild. [...] Astfel, nu este de mirare ca scrierea
romanesti ortodoxe din aceste part!. Ordinul era runica secuiasca se leaga organic de sistemele de
format din frati cavaleri* apartinand nobilimii de scriere turcice din secolele VI - VII, din Siberia
origine germana, reprezentand elementul Centrals si de pe teritoriul Mongoliei, cunoscute
orasenesc, din frati preoti* (calugari) constituind din monumentele epigrafice gasite acolo, mai
clerul ordinului si din *frati slujitori', cu obligatii exact in bazinul fluviului Enisei si al afluentilor
fats de nobilime. Ordinul teutonic luase flintcl in acestuia. De asemenea, din aria de raspandire a
Palestina in anul 1190. [...] Putin timp mai tarziu, muzicii populare la secui s-a pastrat mai bine si
un conflict izbucnit intre rege si cavalerii teutoni a mai etar pentatonia de tip oriental, iar cultura for
avut ca urmare anularea daniei din 1211. Dar, in materiala si mai ales spirituals, conceptia despre
urma interventici papale, regele a revenit asupra lumc au mostenit foarte multe caracteristici ori-
hotararli sale. repunand pe cavaleri in dreptu rile entate. In cadrul tipului antropologic secuiesc,
initiate si acordandu-le chiar facilitati not (prin procentajul mongoloizilor este, relativ, mai mare
diploma acordata inainte de 7 mai 1222). 1...] desalt la celelalte grupuri maghiarofone din
Conflictele cauzate de prezenta cavalerilor teuloni Transilvania. In cadrul procesului de asezare a
au continual in anii urmatori. [...]. Ca urmare, in celor noua (in realitate unsprezece) triburi care au
anul 1225, cavalerii teutoni au fost izgoniti de rege facut parte din uniunea tribala ungara, din bazi-
prin forta armelor din Tara Barsei, iar insistentele nul mijlociu al Dunarii, secuii, avand misiunea de
repetate ale papel pentru readucerea for acolo au a lupta in avangarda - ariergarda, au fost stabiliti
ramas Third erect". pe teritoriile de miazazi ale fostului principat
2. Problema etnogenezei reprezinta un moravian, adica in depresiunea din vecinatatea
capitol Midi de descifrat in istoria oricarui popor. Vienei si pe cursul inferior si mijlociu al Moravei,
Aceasta realitate o regasim si in cazul etnogenezei cam pana in imprejurimile actualului oras Brno.
secuilor, cu o bibliografie foarte bogata. De la Pans acum exists acolo un grup de sate, numite
inceput, cercetatorii s-au grupat in jurul a cloud Sekula, ai caror locuitori sunt urmasii unor secui
ipoteze: secuii ar fl de origine maghiara, numele slovacizati. [...] In urma pierderilor suferite, foarte
secuilor - szekely - insemnand pazitor de granitd probabil cu ocazia infrangerilor de la Merseburg
iar a doua opinie considers pe secui diferiti de (933) si de larva Augsburg (955), triburile cabare
unguri sau doar inruditi. Potrivit Istoriei au fost retrase in rezerva in estul Ungariei, pe
romanilor, vol. I, 2001. pp. 413. 414: Conform *campia Cigla* si la poalele muntilor Matra, ca si
ultimelor pareri, secuii au fost un trib turanic care in Campia Crisurilor, pentru apararea prisacilor
s-a alaturat triburilor ungare foarte devreme, cu (intariturilor) de acolo, mai putin periclitate. Dupa
mult inainte de asezarea uniunii triburilor ungare organizarea regalitatii ungare, poate Inca in anii
in bazinul Dunarii Mijlocii. Convietuirea secuilor ce au urmat luptelor lui Stefan I cu voievodul
cu ungurii in pragul patrunderii acestora din banatean Ahtum si cu voievodul de Alba Iulia,
urma pe teritoriul Pannoniei este atestata de mai Gyula, dar mai probabil abia dupa luptele regelui
multe izvoare narative medievale. (...) Secuii ca Ladislau I impotriva cumanilor, o buns parte a
populatie asociata ungurilor aveau aceeasi obli- cabarilor numiti acum sikuii, dupa numele primu-
gatie de a lupta in avangarda, iar la retragere, in lui trib a fost mutata in Transilvania".
ariergarda. Chiar si in lipsa unor izvoare istorice, 3. Incercarile interesate ale unui curent
arheologice si etnografice foarte concludente, istoriografic ungar, care considers drept falsuri
ncindoielnice, originea turcica a samburelui documentele din 1285 si 1288, trebuie analizate
comunitatii secuiesti ramane cea mai plauzibild. in spirit stlintific si nu respinse de piano. Evolutia
lar daca admitem originea turcica a secuilor, evenimentelor este tratata in maniera academical
putem vorbi de trei ipoteze: 1) secuii sunt urmasii in Istoria romanilor, vol. III, Bucuresti, 2001,

216
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

p. 564: Este vorba de evenimente care au avut loc mai mici sa fi apartinut lui Litovoi inainte de
la scurta vreme dupa ocuparea tronului Ungariei 1247, astfel incat actul din 1285 sa evoce, prin
de catre minorul Ludovic al IV-lea - cel pe care formularea mentionata, o recuperare de tinuturi
izvoarele narative ungare it arata ca a desavarsit romanesti, sau, altfel spus, disparitia unor for-
ruina regatului desfasurate cu mai bine de un matiuni politice mai mid pe calea trecerii sub
deceniu mai tArziu: este vorba de diploma din 8 autoritatea unor capetenii mai puternice, cale
ianuarie 1285 prin care regele i1 rasplatea pe un care duce, inevitabil, spre constituirea statului de
anume magistru Gheorghe, fiul lui Simion, ca si la sud de Carpati".
un alt document, din 6 octombrie 1288, prin care 4. Voievodatul lui Seneslau este mentio-
arnintitul magistru it rasplatea la randu-i pe un nat in Diploma ioanitilor din 1247, iar edificari
credincios al sau, comitele Petru, zis Pirus: Si, in asupra centrului rezidential de la Arges s-au
sfarsit - arata regele Ladislau al IV-lea - cand obtinut mai ales in urma cercetarilor arheologice
incepusem not a domni dupa moartea preaiubitu- din ultima jumatate a secolului al XX-lea. Mai
lui nostru tats, iar voievodul Litovoi impreuna cu mult, acum se poate afirma, potrivit Istoriei
fratii sal, in necredinta sa cuprinse pe seama sa o romdnilor, vol. III, Bucuresti, 2001, pp. 567 - 568,
parte din regatul nostru aflatoare dincolo de ca: Voievozil romani nominalizati in 1247, inclu-
Carpati (per suam infidelitatem aliquam partem de siv, deci, Seneslau din stanga Oltului, probabil ca
regno nostro ultra Alpes existentem pro se occu- nu erau nascuti atunci and pe Argesul Superior
paret) i cu toate indemnurile noastre nu s-a se ridicau primele constructii rezidentiale, alaturi
ingrijit sa ne plateasca veniturile (proventus) ce ni de care, in jurul anului 1200, se adauga lacasul
se cuveneau din acea parte, 1-am trimis impotriva de inchinare in stil bizantin. Tocmai aceasta
lui pe des-numitul magistru Gheorghe care, lup- vechime clar documentata istoric, dublata de forta
tand impotriva celuia cu cea mai mare credinta, politica si militara, au permis centrului voievodal
1-a ucis pe el, iar pe fratele lui, cu numele Barbat de la Arges sa-si asume rolul de a aduna in jurul
(Barbath) 1-a luat in prinsoare si ni 1-a adus noua. sau celelalte formatiuni teritoriale sud-carpatice
Pentru rascumpararea acestuia not am strans o si de a deveni, astfel, leaganul principal at statu-
suma de bans foarte mare si, astfel, prin slujbele lui denumit apoi Tara Rornemeascd. Cu alte
acelui magistru Gheorghe s-a asezat iar tributul cuvinte, ceea ce au urzit si au incercat cu mijloace
ce ni se datora din acele parti (tributum nostrum in proprii voievozii Litovoi st Barbat in anii 1270,
partibus eisdem nobis fait restauraturn). Al doilea esuand, prinde contur si capata consistenta in
document evoca pe scurt episodul uciderii lui imprejurari cu totul obscure la est de Olt, in aria
Litovoi si al prinderii fratelui sau Barbat, prilej de fostului voievodat al lui Seneslau, coincizand cu
a se face remarcat comitele Petru, ranit el insusi nucleul noului stat sud-carpatic. [...] In realitate,
in lupte. Asadar, din mai multe formatiuni social- textura evenimentelor care au avut loc in jurul
politice atestate documentar in 1247, se pare ca anului 1290, infatisat de cronici ca an al descale-
terra Lytua reapare pe scena 'storied - in once caz catului din Fagams - dar catre 1300 -, ne per-
printr-un voievod omonim de dupa o generatie; se mite astazi sa it identificam pe acela care, in mod
admite, in general, ca Litovoi din anti 1270 - 1280 real, ar fi putut conduce intreaga lume
este una si aceeasi persoana cu cel din Diploma romaneasca dintre Carpati si Dunare: este vorba
ioanitilor (desi unit medievisti vorbesc de un de Tihomir voievod, care acopera, la scara timpu-
Litovoi at II-lea). [...] Oricum, mentionarea tribu- lui, finalul veacului al XIII-lea si data pretinsului
tului pe care voievodul Litovoi ii datora suzera- descalecat*.
nului sau, regele Ungariei, si mai cu seama pre- Anonimatul in care sta. ascunsa ascensi-
cizarea express ca invinsii magistrului Gheorghe unea lui Tihomir voievod poate ft explicat prin
au avut capacitatea de a plati suma rascumpararii simplitatea actului de constituire a Tar!!
lui Barbat arunca lumini cu totul verosimile refe- Romanesti - fara proclamatii festive, fara scrisori
ritoare la importanta si la posibflitatile economice de recunoastere internationals si, mai ales, cu
ale tarn Lituall, ale voievodului roman ucis in certitudine, fara confruntari armate. In circum-
lupta. [...] incetand plata tributului, Litovoi isi stante nestiute, probabil chiar in vatra voievodala
eliberase tam sa de vexatiile impuse, in calitate de de la Arges, o adunare de cnezi si de voievozi a
vasal, prin stipulatiile din anul 1247. Dar el mai acceptat consensul instituirii unui singur voievo-
incercase si altceva, anume sa-si extinda autori- dat, iar cel ales a putut 11 insusi Tihomir (mentio-
tatea asupra unui teritoriu supus coroanei ungare nat, printr-un hazard al diplomaticii medievale,
aflat de cealalta parte a Carpatilor (ultra Alpes). abia in 1322). Este si sensul oglindit atat de grai-
[...] Mai degraba, daca este de interpretat expresia tor de varianta principals a Letopisetului can-
pro se occuparet (1285), este posibil ca Litovoi tacuzinesc, care vorbeste de latireas tariff si mai
voievod sa fi actionat tot in dreapta Oltului, even- ales de inchinarea* asa-zisilor Basarabesti din
tual luand in stapanire posesiunile cnezilor de dreapta Oltului in fata lui Radu Negru voievod.
felul celor ale lui loan si Farcas, afectand, asadar, Pe de alts parte, nereceptarea formals a aparitiei
posesiunile Tad' Severinului, ale Banatului unui nou stat pe harta sud-estului european i*1
unguresc instituit langa cetatea dunareana. Nu gaseste la randu-lexplicatia plauzibila: statele din
este exclusa nici posibilitatea ca astfel de teritorii jur si puterile pe care be reprezentau se luptau st

217
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

se sfasiau atunci intre ele, slabindu-si atentia venetienilor de a cuceri pentru achitarea datoriei
asupra celor ce se petreceau intre Carpati si cruciatilor orasul crestin Zara, cheia comertului
Dunare. Intr-adevar, din unghiul circumstantelor adriatic de pe coasta Dalmatiei. In urma, batranul
extcrne, situatia spatiului romanesc extracarpatic si energicul doge al Venetia Enrico Dandolo,
era favorabila unei incercari de unificare teritori- accepta sa se implice in cucerirea Constan-
ala. Atunci, la sfarsitul secolului al XIII-lea, incepe tinopolului sub pretextul reinstal'arli imparatului
sa paleasca dominatia tatara, iar in 1299 moare pi bizantin legitim. Dupa patru zile de asalt, intr-o zi
dispare de pe scenes chiar hanul mongol Nogai, de luni, in 12 aprilie 1204, cruciatii infra in
acela care pana atunci in Bulgaria si ajunsese, Constantinopol. Un martor ocular, loan
spre consternarea bisericii romane, gprotectorul Mazarites, mitropolitul Efesului, ne-a descris jaful
lui Ladislau al IV-lea. 1...] In sfarpit, in legatura cu inimaginabil material, iconoclast si sacral":
cele de mai sus, trebuie luate in consideratie Atunci, pietele, casele cu cloud sau trei etaje,
evolutiile conflictuale de la sud de Dunare pi din locasurile sfinte, asezamintele manastiresti pen-
Balcani, precum razboiul dintre Imperiul bizantin tru tinerele fete, manastirile de calugari si de
si Taratul bulgar condus de un rasculat, Iva' lo, maici, sanctuarele si chiar Marea Biserica a
conflict perpetuat sub imparatul Andronic al !I- Domnului [Sfanta Sofia], palatul imperial au fost
lea, confruntat, la randul sau, cu puternicul kral de peste tot napadite de razboinici, de spadasini
sarb Stefan Uros al II-lea Milutin. [...] In secolul al cu mintea intunecata, care respirau crima, cu
XIII-lea, respectiv in a doua parte, spre final, se arme, cu lanci, cu sabii si pumnale; arcasii,
poate distinge tendinta de unificare teritoriala calaretli aveau privirea crunta, urlau precum
(momentul Litovoi, circa 1272 - 1277); eforturile Cerberul si rasuflau precum Caron, jefuiau
in aceeasi directie se reiau in pragul secolului al asezamintele Domnului, furau obiectele de cult,
XIV-lea, stradania find, de aceasta data, a unui injurau de lucruri sfinle. Aruncau la pamant
voievod cvasianonim, Tihomir din Argep. Ceea cc imaginile si icoancle lui lisus, ale Mamei Sale si
sc considera valabil pcntru voicvodul Basarab 1, ale sfintilor, care de veacuri sunt placute lui
se polriveste perfect tatalui sau: Intr-o lume de Dumnezeu. Proferau necuviinte si blesteme,
vai, in care romanii traisera pana acum razletiti - smulgeau copiii din bratele mamelor si pe mame
scrie Nicolac Iorga - cu toate cuprinderile, mai de langa copii, necinsleau Parce rusine fecioarele in
mult teoretic, in "tad", valea Argesului a ajuns chiar locasurile de cult, fara teams de pedeapsa
a-pi impune voicvodul, care acum e Domn roma- dumnezeiasca pi nici de razbunarea oamenilor.
nese, cu tendinta de a ocupa tot teritoriul locuit Dezveleau pieptul femeilor, ca sa vada daces nu in
de neam . Unificarea, implinita in linii marl catre ascunse podoabe sau obiecte de aur, le despleteau
1300, a pornit dinspre vest, data cu includerea parul si le smulgeau valurile de pe cap [...1. Peste
Severinului in componenta fireasca a statului de tot nu auzeai decal plansete si tipete de durere si
la sud de Carpati, poate cu ajutorul lui Barbat de suferinta- [...]. Ii macelareau pe nou-nascuti,
0 voievod, din "Litua", printre primii care vor fi ucideau femeile demne, le despuiau chiar si pe
acceptat suprcmatia voievodului din Arges*. [...] balrane si le necinsteau. Chinuiau calugaritele,
z Intr-adevar, la sfarsitul vcacului precedent, dupii lovindu-le cu pumnii si izbindu-le cu piciorul in
G 1291, dispar din documente mentiunile banilor de pantece, doborandu-le la parnant sub lovituri pe
0 Sevcrin, situatie care dureaza pana in anul 1324 aceste flinte demne de respect. Varsau sange de
si este interpretata de istoriografia romans ca o om peste altarele sfinte pi, pe fiecare dintre aces-
ilustrare data a stapanirii asupra partilor estice tea, in locul mielului lui Dumnezeu, jertfit pentru
ale Banatului de Severin de catre Domnii din mantuirea omenirii, ei ii tarau pe oameni, ca pe oi,
Arges, incepand cu Tihomir voievod. Partea ves- pi le retezau capul. Acesta era respectul aratat
tied, insa, cu cetalea Mehadiei depindea, in con- pentru lucrurile Domnului de catre astfel de fiinte
tinuare, de regatul Ungariei". care purtau pe umeri semnul Cruel! lui Christos!
5. Cruciada a patra, inceputa sub semnul Asa sa-i fi invatat pe ei episcopii for sa se poarte?
credintei si din insasi initiativa papei Inocentiu al Si cum sa-i numim not pe acestia? Arhiepiscopi
III-lea, reprminta schimbarea radicals a concep- printre soldati, sau soldati printre arhiepiscopi?"
tului general de cruciada, care inceteaza a mai fi (apud, Cruciadele, trad. de George Miciacio,
un razboi religios contra musulmanilor din Tara Editura Artemis, Bucuresti, 2001).
Sfanta sau din Spania si devine in mod deschis o 6. Ultimul rege din dinastia arpadiana,
operatie economico-politica, in pofida unor predi- Andrei at III-lea, venit din Venetia si mai putin
catori inflacarati. Mobilul major al deturnarii prin- cunoscator al situatiei din regatul ungar, s-a sans
cipiului de cruciada it reprezinta expansiunea eco- din viata in anul 1301, dupa care au urmat sapte
nomics a Occidentului, in frunte cu republicile ani de anarhie, de care au cautat sa profite marii
porLuare italienesti. Venetia pi Genova. In fata feudali unguri dar si vecinii, printre care regele
acestor consldcratii geopolilice, elanul religios al Venceslav al Boemiei, voievozii roman! din
sefilor, indeosebi militari si politici, dispare. Transilvania si Tara Romaneasca. In tratatul aca-
Accasta cruciada pornita spre Tara Santa, con- demic Istoria romar- zilor, vol. III, Bucuresti, pp. 258
dusk* de piemontezul Boniface de Montferrat, este 262, este prezentata cu detalii tendinta de
deturnata din lipsa de bani si la propunerea autonomic a voievodatului Transilvaniei, mai ales

218
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

in timpul voievodului Ladislau Kan: Aprecierea Giurescu, Istoria Bucurestilor, editia a II-a,
de ansamblu a situatiei din acesti ani permite afir- revazutd si adaugitd, Editura Sport-Turism,
matia ca. Ladislau a reusit sa devind eel mai pu- Bucuresti, 1979, pp. 42 - 56, cu intreaga bibli-
temic dinast al Ungariei si sa joace, dupes stin- ografie asupra subiectului.
gerea dinastiei arpadiene, un rol determinant in 13. Grigore Ureche, Letopisetul Tdrii
viata politica a acestei tari. El a instituit la carma Moldovei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1967,
Transilvaniei o sta.panire voievodala cu durata de pp. 3 4.
aproape un sfert de secol si a jucat roluI de arbi- 14. Moartea cdpitanului Sas a determinat
tru al situatiei politice din Ungaria. [...] Puterea o conjuncture favorabild, dar in regiune exista un
voievodului Ladislau n-a mai putut fi temperatd fond major de nemultumiri care asteptau prilejul
de nici o autoritate in vremea crizei dinastice din favorabil pentru a izbucni. Vezi, Istoria Romemilor,
Ungaria. Concludenta in acest sens este Bucuresti, 2001, vol. III, p. 586: Dependenta lui
scrisoarea voievodului din 1307, cand el a asezat Dragos, vazut ca un simplu capitan regal, si a
in palatul episcopiei din Alba Iu lia oamenli sal si urmasilor sal Sas si Bale, flu si respectiv nepot al
a impus candidatura propriului flu, un copil, la celui dintai, de coroana ungara, a contravenit
scaunul episcopal vacant. Canonicii care au aspiratiilor locale de viata politica proprie, a
indfaznit sa i se impotriveasca au fost arestati si provocat in foarte scurta vreme nemultumiri in
eliberati numai pentru a fi sili 1 sa participe la sanul clasei stapanitoare autohtone si a determi-
sinodul din 7 ianuarie 1308 si sa semneze actul nat hotararea acesteia de a indeparta din fruntea
de alegere a flului sau, pe care it citeste insusi ei pe urmasii lui Dragos si de a inldtura suzera-
voievodul-tatd. Acest puternic voievod a nitatea Ungariei. Ca si in cazul luptelor impotriva
devenit *arbitrul situatiei din Ungaria, sla.iata de tatarilor, la eforturile populatiei romanesti din
luptele pentru tron intre fiul nevarstnic al regelui Moldova s-a adaugat sprijinul unor cdpetenii
Boemiei si Poloniei, Otto de Bavaria, care se politice maramuresene, nemultumile de politica
socotea mostenitorul lui Venceslav, si Carol Regatului ungar, care urmarea sa desflinteze
Robert de Anjou, fiul regelui Neapolelui. autonomiile provinciale si sa le inlocuiascd cu
Candidatul bavarez s-a si incoronat ca rege, dar instituria comitatului (subl. ed.), menitd sa dca mai
planurile sale au intampinat impotrivirea papei, multi unitate regatului. Exponentul rezistentei
care, atribuind coroana lui Carol, i-a interzis lui maramuresene a fost Bogdan din Cuhea, voievod
Otto sa o poarte si a dezlegat de juramantul de al Maramuresului in timpul domniei regelui Carol
credinta pe cei care-1 depuseserd, excomunicand Robert, calificat de izvoarele maghiare ca infidel"
totodata pe adversari, intre care si pe voievodul Inca din 1343. Folosind contradictiile aparute
Transilvaniei, care pastra coroana regeasca, far pe intre cdpeteniile romanilor din Maramures, regele
Otto 1-a arestat. In ziva de 8 aprilie 1310, printr- Ungariei a reusit sa.-1 inlocuiascd pe Bogdan din
un act emis la Seghedin, voievodul Transilvaniei ii calitatea de voievod al Maramuresului, dar n-a
remite coroana regelui Carol de Anjou. putut desflinta in aceasta "tars" institutia voievo-
7. Istoria Teu-ii Rorriemesti (1290 1690). datului, care a continuat sal existe pand la hotarul
Letopisetul cantacuzinesc, ed. critica de C. dintre secolele al XIV-lea si al XV-lea".
Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 2. 15. Cu acest prilej al casatoriei cu Hedviga
8. Documenta Romaniae Historica, D, (Jadviga), flied a lui Ludovic de Anjou si sores cu
Relayile intre Tarile Romdne, I, Bucuresti, 1977, Maria, casatoritd. cu Sigismund de Luxemburg,
pp49 - 52. cneazul lituanian Vladislav Jagiello a (recut la
9. G. Popa-Lisseanu, lzuoarele istoriei ritul catolic.
romanilor, vol.IX, Chronicon pictum Vindobonense, 16. Unirea matrimoniald polono-lituaniand a
.

1937, p. 96. readus Rusia haliciand sub autoritatea polond.


10. Istoria Teirii Romemesti (1290 - 1690). Petru Musat a intuit noua situatie politica si a
Letopisetul cantacuzinesc, editie critic-a de C. aderat, la 26 septembrie 1387 prin juramant de
Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 2: credinta, la noua grupare de forte, inaugurand
Jar noroadele ce pogorase cu dansul, unii s-au alianta cu Polonia, care timp de aproape un veac
dat pre supt podgorie ajungand pand in apa avea sa fie linia dominant!" a politici externe a
Siretului si panes la Braila; far altii s-au tins in jos. Moldovei.
preste tot locul, de au facut orasd si sate pand in 17. De acord cu regele Ungariei,
marginea Dundrii si panes in Olt". Sigismund de Luxemburg, la 23 aprilie 1400,
11. vezi, G. Mihail-a, Dictionar at limbii Mircea cel Batran a intervenit in Moldova si 1-a
roman uechi (sfarsitul secolului al X-Iea ajutat sal ocupe scaunul Moldovei pe Alexandru,
inceputul secolului at XVI-lea), Editura fiul lui Roman si al doamnei Anastasia. Voievodul
Enciclopedicd Romand, Bucuresti, 1974. Moldovei infrant de munteni, luga, a fost luat pri-
12. Ulterior redactdrii textului de catre Ion zonier si dus in Tara Romaneasca unde a murit
Nistor s-a descoperit un document din vremea lui inainte de anul 1407, intrucat in acest an a
Vlad Tepes care, pand in prezent, reprezinta cea inceput redactarea Pomelnicului mancistirii
mai veche mentiune documentary a Bucurestilor, Bistrita, far luga apare ca rdposat.
la data de 20 septembrie 1459. Vezi, C.C.

219
www.dacoromanica.ro
01,,itthn-Vt.t.' ,
1v
v _

v_
A
`" c4I0 "..
t5i
t .r-'
. .
9,
140.

," "Al
4 v
1/4. ;
A' r
Es
I d

417".

e
p

,,
t1/4
, -;
?
I. ,
j
.

."...4- 4'2"
.P,
i ? i Pr . ' -4 1I fiR.31; J
Of. '4/!--., - s -,2,,,,,
....

11-14V 40-
,,rn. , .1
_.-'.
i ' tt Lir.
.

, , .e. 'e

.'- go,ktIt''15; tit.1.4441.1%.i. '1" T -:,-4s) .i.,..,,-- .;(


s
I...a.
t
,', ''' ' -A -
,4-:".-.... !p.t,,--1,,t, .
.1
.1..

4{
4,:l4, /
i''' 4 i,_ i
-.5 ' 1.

,
.
., f

,
474
4..4
ittill ...
.

ep,
. s,
r; ir
"re.:NAT- OTA- ;AT ".t7;s..".

Miniatura din Ovniea pictata de la View, care arata batalia de la Posada

www.dacoromanica.ro
PARTEA V

DEZVOLTAREA POLITICA. SI CULTURALA


A TARII ROMANESTI SUB DOMNIA
VOIEVOZILOR
VLADISLAV I SI. RADU I

I. Prime le conflicte ale romanilor cu turcii


II. inceputurile suprematiei otomane asupra Tarn Romanesti
III. Relatiile voievodatului Muntean cu Ungaria, Po Ionia si Moldova
IV. Starea cultural& si economic& sub Mircea cel Marin
V. Politica Domnilor fats de Turcia si Ungaria
VI. Consolidarea statului moldovenesc sub domnia lui Alexandru cel Bun
VII. Frimantarile din Moldova sub urmasii lui Alexandru cel Bun
VIII. Transilvania si Banatul sub domnia regilor din diferite familii
IX. Transilvania si Banatul in vremea lui loan Corvin Hunedoreanul
X. Districtele romanesti din Banat si privilegiile for

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

PRIMELE CONFLICTE ALE ROMANILOR CU TURCII


1. Ocuparea districtelor de Fagaras si Am las
2. Cucerirea Vidinului si cea dintai ciocnire a romanilor cu turcii
3. Bata lia cu ungurii la cetatea Dambovitei
4. Desavarsirea organizarii bisericesti
5. Fundarea manastirei Vodita si indrumarea vietii monahale
6. Viata economics si comerciala
7. Domnia voievodului Radu I zis Negru
8. Viata culturala si artistica in timpul domniei voievodului Radu I si necropola
domneasca de la Curtea de Arges

1. Ocuparea districtelor de Fagaras si Cum insa de la moartea tatalui sau,


Am las intamplata la 16 noiembrie 1364 si declaratia
de razboi a regelui din 5 ianuarie 1365, voievo-
Largirea influentei politice romanesti si dul Vladislav nu avuse timpul material de a se
asupra regiunilor dacice de dincolo de munti prezenta regelui pentru prestarea juramantu-
ramasese una din preocuparile de capetenie lui de vasalitate, nu refuzul acesta de a presta
ale voievozilor transalpini. Tinutul romanesc al juramantul, ci alte motive mai urgente care
Fagarasului cu asezarea sa geografica in fata consistau in uzurparea de teritorii dincolo de
capitalei Campulung ispitea cu atat mai mull munti, in Tara Fagarasului, determinara pe
dorul de expansiune teritoriala al voievozilor rege sa avizeze marsurile asa de drastice con-
transalpini, cu cat populatia romaneasca de tra Domnului muntean. In adevar, Vladislav
acolo intretinea cele mai stranse legaturi eco- ocupa militaresle Tara Fagarasului cu invoirea
nomice cu fratii de dincoace de munti. Inca si poate chiar la chemarea locuitorilor romani
voievodul Alexandru isi pusese in gand sa de acolo, insusindu-si titlul de herteg sau
cuprinda Tara Fagarasului - terra de Fograsz voievod de Fru3dras- dux de Fogrus. La noun sa
in granitele voievodatului sau. Arderea mana- plantatie - nova plantatio - de Fagaras,
stirii catolice din Talmaci de care trupele voievodul care la 1372 se intitula dux novae
muntene - quod claustra per Layk vaivodam plantationis terrae Fagaras, mai ocupd si vastul
Transalpinum omnio crematum existisse domeniu al Amlasului de la sud-vest de Sibiu.
destainui regelui Ludovic scopurile politice ale Nu cunoastem exact granitele noului district
Domnului roman asupra Fagarasului. De al Fagarasului, stim insa ca el cuprindea un
accca, nu se implinird nici cloud luni de la mare numar de sate din jurul cetatii de la
moartea voievoclului Alexandru, cand regele se Fagaras.
grabs, la 5 ianuaric 1365, sa declare razboi In anul 1372 Vladislav, in calitatea sa
si urmasulul accsluia Vlaicu sau Vladislay. de voievod de Fagaras, rasplatea pe comitele
In proclamatia de razboi, prin care regele Laclislau de Dobd ca pentru vitejia sa in lupta
Ungariei chema sub arme intreaga nobilime a contra turcilor cu localitatile Since, Vinetta,
tarii, se arata ca dupes ce "voievodul transalpin Cdciulata, Apele Calde si. Dobaca, impreund cu
(Alexandru) ca un neaducator aminte pentru toate dependintele lor. Cat despre Amlas, aflam
blnefacerilc pc care le-a primit din parLea sa ca la 10 noiembrie 1366 avu loc o delimitare a
inca in viata find, cu sumcata indrazneala a le salelor Aciliu, Tilisca, Sdcel si Orlat de terito-
calca nu s-a infricosat, apoi mai in urma, riul Amlasului de sub domnia voievodului - a
murind aresia, Vladislav, fail sau, pc not ca pc parte terrarum sub vaivodatu domini Ladislai
Donmul sal natural ncinlrebandu-ne si existentium.
necercctandu-ne, intru aceea a noastra tares In acelasi an capitulul din Alba Iulia
transalpine ridicandu-se spre batjocura hotarnici si separd mosiile lui Petru din
Domnului sau, din necredincioasa vole si Cisnadioara din tinutul Amlasului de teritoriile
in tclegcre a vlahilor si a locuitorilor tarn comunelor de sub voievodul transalpin
aceleia, au inceput a domni". Vladislav - de temis sub vayevodatu Ladislai

222
www.dacoromanica.ro
I storia Romani lor

Vayvodae Transalpini existentibus. In urma oltean nu se face menliune, fiindca acesta fu-
unor cercetari recente s-a putut stabili ca sese incorporat Tarii Romanesti inca de voievo-
voievodul Vladislav I aduse sub stapanirea sa dul Ion Basarab. Si daca documentele
numai tinutul ce cuprindea satele Salistea, unguresti mai amintesc inca in cursul secolu-
Galesul, Valea Cacova si Sibielul cu munlii ce lui al .XIV-lea de "bani de Severin", apoi acestia
le apartineau, dar Para Tilisca, Aciliu si locali- nu functionau in Banatul oltean de dincoace
tatea Am las. Extinderea stapanirii muntene de munti, ci in Banatul timisan, unde stim ca
asupra Amlasului propriu-zis ramase rezervata un judet poarta pans in prezent numele de
voievodului Mircea cel Baran. Severin, precum s-a aratat mai sus.
Pus in fata faptului implinit, regele Instalarea ungurilor in Bulgaria occi-
Ludovic nu avu decat sa recunoasca cuceririle dentals nu putea sa convina insa tarului
(acute de Domnul muntean si sa primeasca Sisman din Tarnova, care vedea amenintata
omagiul acestuia de vasal. Si aceasta cu atat prin aceasta incursiune a regelui ungar insasi
mai mult cu cat in 1365 si in anii urmatori existenta taratului sau. De aceea el pregati
regele avea de urmarit scopuri politice mai campania pentru izgonirea ungurilor din
inalte in Balcani. Bulgaria.
Si aceasta cu alert mai curand cu cat
noua stapanire ungureasca din Banatul bul-
2. Cucerirea Vidinului si cea dintai cioc- garesc indrumase acolo o vaster opera de con-
nire a romanilor cu turcii vertire a bulgarilor la catolicism. Misiunea
aceasta fusese incredintata calugarilor francis-
Proclamalia de razboi contra voievodu- cani, care izbutira sa boteze in curs de 50 de
lui Vladislav din 5 ianuarie 1365 pare <I fi zile nu mai pulin de 200.000 de bulgari
servit regelui Ludovic ca pretext pentru ade- ortododsi, ceca ce Caeca una din trei parti din
varatele sale scopuri politice. Mobilizarea populatia noului banal. In fata unei asemenea
armatei se ordonase cu scopul de a ataca situalii, tarul Sisman isi dadea seama ca tre-
Bulgaria si de a crea un cap de pod dincolo de buie sa actioneze urgent. Dar cum fortele sale
Dunare pentru marea cruciada contra turcilor, erau insuficiente pentru a izgoni pe unguri din
pe care regele o avea in vedere. Bulgaria tam- Bulgaria, se vazu silit sa recurga la ajutorul
lui Alexandra era imparlita tocmai atunci intre emirului turcesc din Adrianopol, unde la 1359
fillacestuia in asa fel ca. Sisman obtinu turcii isi mutasera vechea for resedinta de la
Bulgaria rasarileana cu centrul la Tarnova, Brussa din Asia Mica. Intre limp in Banatul
iar fratele acestuia Sracimir, cumnatul lui bulgaresc se manifesta si o puternica reacliune
Vladislav, Bulgaria apuseana cu resedinta la ortodoxa contra calugarilor franciscani, care
Vidin. Contra acestuia se indreptara ostenii duse la incaierari sangeroase in cursul carora
regelui Ludovic concentrati la Timisoara, in cativa dintre franciscani cazura jertral furies
primavara anul 1365. Pornind din Banatul norodului. La toate aceste primejdii si nenoro-
timisan, regele trecu Dunarea la Palanca Noua ciri se mai adauga si groaznica foamete, care
si Orsova si inainta verliginos contra Vidinului, facea ravagii in randurile populatiei nevoiase.
care fu cucerit, iar tarul Sracimir luat prizonier In conditiile acestea stapanirea
impreund cu solia sa Teodora si dus in cetatea ungureasca in Banatul Bulgariei era amenin-
Gumnik din Croatia. Cu administrarea tata sa se prabuseasca in mod lamentabil. De
Vidinului fu incredintat voievodul Daciei Iran- aceea regele Ludovic, constrans de imprejurari,
silvanene Dionisie, care in vara anului 1366 se vazu nevoit sa recurga la ajutorul vasalului
aparea in documente cu titlul de ccipitcui at sdu transalpin, cerandu-i ajutor armat contra
cetatii si districtului lin din taratul Bulgariei coalitiei bulgaro-turce si provizii pentru popu-
capitaneus civitatis et districtus Bidiniansis latia infometata de dincolo de Dunare. Solul
regni Bulgariae. Curand duper aceea regele con- regelui trimis cu acest scop la curtea voievodu-
slitui noul banat bulgar de la Vidin, alipindu-i lui Vladislav asigura, la 17 iulie, pe stapanul
si Banatul timisan, cu cetatile de acolo. Primul sau, garantand cu capul si cu averea sa ca
ban al Bulgariei astfel constituite fusese ducele transalpin este dispus sa indeplineasca
Ladislau, fiul lui Filip, iar in februarie 1368 toate obligatiile sale fata de rege, sa-si tina
apar banul Benedict Heem, adica fiul lui Heem toate fagaduielile si sa trimita neaparat la Vidin
in Banatul Bulgariei cu celatile Timisoara, proviziile cerute. In adevar, voievodul Vlaicu
Jidova, Caransebes, Mehadia si Orsova - uni in toamna anului 1368 contingentele sale
Banatum regni nostri Bulgariae simul cum cu cele ale regelui Ludovic, patrunse in
dictris castris de Temesvar, de Sydovar, de Banatul bulgaresc si se ciocni acolo cu
Sebusvar, de Myhald et de Orsova. De Banatul unitatile turco-bulgare gata de lupta. A fost

223
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

prima incrucisare de acme dintre romani si turd. roman gasi aprobarea regelui care aducea la
In ajutorul voievodului roman sari si cunostinta credinciosului sau Petru Heemfy ca
despotul Dobrotici care tinea pe nedrept ostatic a dat drumul tarului de la Vidin pe chezdsia
pe imparatul loan al V-lea Paleologul, al carui voievodului Vladislav si a despotului Dobrotici,
fiu Mihail tinea in casatorie pe fiica lui hotarand sa-i restituie tara cu conditia ca
Dobrotici. Sracimir sa-i incredinteze ca ostatici cloud fete
imparatul bizantin, amenintat de turci ale sale. Astfel se vazu regele silit sa
in insasi resedinta sa din Constantinopol, paraseasca "de bunavoie capul de pod din
intreprinse in anul 1366 o calatorie la Bulgaria si sa se resemneze cu stapanirea
resedinta regelui Ludovic de la Buda, pentru a- Banatului timisan".
i solicita concursul in lupta sa contra necred-
inciosilor osmanlai. In drum spre capitala
Ungariei imparatul fu ospatat la Caransebes de 3. Bata lia cu ungurii la cetatea
"cneji si alti romdni" ortodocsi de acolo. Regele Dambovitei
Ludovic, numit cel Mare, planuia a se pune in
fruntea unei mart cruciade cresline contra tur- Esuarea planului de cruciada contra
cilor, cautand sa intereseze pentru planul sau turcilor si pierderea Banatului bulgaresc erau
pe Papa si pe principii crestini din Occident. incercari grele si dureroase pentru mandria
Dar Papa care se gasea in "prinsoarea angevina a regelui Ludovic. De dragul cruciadei
babilonicd" de la Avignon se grabi sa remits el uitase de Banatul oltean, ca si de districtul
regelui calduroase binecuvantari dar intarzie de Fagaras pe care it ocupase voievodul
cu trimiterea de bani pentru finantarea cruci- Vladislav deopotriva cu part" din Am las. Infran-
adei. Singurul principe crestin care porni la gerea politica si militara suferila in Bulgaria se
cruciada fii cluccle Amadeus at VI-lea de cerca reparata in Transalpina prin recuperarea
Savoia, nuinil Conte le Verde. El forla cu flotila Banatului oltean si a districtelor de Fagaras si
sa Dardanelcle, cuceri Gallipoli de la turci si Amlas. In scopul acesta regele se hotari la un
elibera pc imparatul loan al V-lea din pri- atac prin surprindere contra voievodului
zonieralul sau de la Varna. In 1367 ducele roman. Atacul se produse deodata din cloud
Amadeus se reintoarse in patrie incarcat de part', regele cautand sa patrunda din Banatul
glorie, dar cu prea putin folos practic pentru timisan in Oltenia, iar voievodul Daciei
marea cauza a cruciadei ce fusese proiectata transalpine navali de la nord cu o armata pu-
de rcgele Ludovic. ternica, strabatand valea Dambovitei pans la
Dar Dobrotici mai avea si alle motive de cetatea cu acelasi nume, care putea fi
a cadea in spatele tarului Sisman si anume Targovistea, sau Bucurestii de astazi sau, dupa
leama de lure!, aliatii acesluia. Astfel izbuli cum cred unii, mai curand cetatea din munti
voievodul Vladislav sa bald pe Sisman in unire de la obarsia Dambovitei. Acolo ostirea
cu Dobrotici si ca ortodox sa restabileasca ungureasca se lovi in primavara anului 1369
linislea interns in Bulgaria occidentals, pe care de impotrivirea ostenilor munteni de sub
o ocupase cu ostirea sa. Intelepciunea sa comanda parcalabului - comes - Dragomir,
politica ii impunea insa moderatie in aspiratifie care, alragand pe unguri "in paduri si in
sale teritoriale. Anexarea Banatului bulgar de munti", be aplica o lovitura nimicitoare.
dincolo de Dunare la tinutul sau transalpin ar Cronicarul Kukulo, cunoscutul secretar al
fi slabit mai mult Tara Romaneasca decat sa o regelui Ludovic, relateaza ca voievodul Daciei
intareasca. Ocuparea districtelor de Fagaras si transilvanene, Nicolae, inaintand fora grija prin
Am las era numai de data recenta si adeziunea paduri si prin poteci foarte inguste, se trezi
regelui ungar la aceasta anexare fusese stoarsa deodata lovit de multimea vlahilor din paduri si
numai prin forla imprejurarilor polilice de din munti, ramanand mort impreuna cu
alunci. Dar nici asezarea ungurilor la Vidin nu sau Petru, cu Deseu zis Vas, cu Petru
putea conveni voievodului roman, flindca prin Ruffus, parcalabul cetatii de Balta, cu secuii
aceasta exlindere a stapanirii ungare dincolo Petru si Ladislau si cu alti numerosi ostasi si
dc Dunare, voievodatul transalpin, inconjurat nobili de seams. Iar cati mai ramasesera cu
din trei part! de unguri, era amenintat sa viata din oastea ungureasca se pusera pe fuga,
ajunga la discretia politicii de expansiune spre furs urmarip de vlahi prin locuri noroioase si
sud-est a regclui Ludovic si a urmasilor sal. mlastini si ucisi in cea mai mare parte.
Din consideratiile acestea Vladislav Catastrofa ostirii ungare din preajma
intelesese sa intervina pe langa rege sa pund pe cetatii Dambovita s-a intamplat inainte de 7
tarul Sracimir in libertate si sa-I reinstaleze in iunie 1369. Ea poate fi comparata in grozavia
taratul sau de la Vidin. Propunerea voievodului si in consecintele ei numai cu infrangerea

224
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

regelui Carol Albert de la Posada din 1330. La 4. Desavarsirea organizarii bisericesti


vestea ei regele Ludovic se cutremura intru
atata, incat nu mai continua campania in Aratasem mai sus ca dupa normele
Banatul oltean, ci facu pace cu Vladislav, canonice o mitropolie nu putea ramane multi
recunoscandu-i stapanirea asupra districtelor vreme farce episcopii sufragane. Patriarhul
de Fagaras si Am las, mangaindu-se doar cu Calixt se si grabs a-si desemna candidati pen-
iluzia raportului de vasalitate a acestuia fata de tru aceste episcopii in persoanele dichiofilaxu-
coroana ungara. Iar voievodul invingator ii si lui bisericii constantinopolitane Daniil
facu pe plac, intitulandu-se intr-un act Domn Kritopoulos si a lui Anthimie. Voievodul
si stapanitor din gratia lui Dumnezeu si a Alexandru refuza sa primeasca pe candidatii
regelui Ungariei - Dei gratia et regis Hungariae. patriarhiei considerand desemnarea patriarhu-
Intre timp puterea turceasca incepu sa lui ca o impunere de sus pe care el nu intelegea
se afirme tot mai amenintator in Balcani. In sa o accepte. In zadar chema patriarhul pe mit-
septembrie 1371 sultanul Murad repurta la ropolitul lachint la Constantinopol pentru a-i
Cirmen in fata Adrianopolului o stralucita impune vointa sa. Acesta insa, sfatuit de
izbanda asupra sarbilor, deschizandu-si astfel domn, nu dadu urmare chemarii patriarhale
drumul cuceririlor sale spre Salonic, Tesalia, sub pretext de boala si de batranete. Si asa se
Epir si Albania. In toamna anului 1372 tot amand infiintarea episcopiei sufragane
arhiepiscopul de Neapole comunica Papei la pana pe timpul domniei voievodului Vlaicu sau
Avignon ca turcii au castigat o mare victorie Vladislay. In tot timpul acesta dichiofilaxul
asupra unor popoare din Grecia, Vlahia si Daniil ramasese in tars pentru a-i deprinde
Rascia, adica Serbia. Se pare ca pe informatia moravurile si a castiga increderea Domnului si
aceasta se intemeiati aceea care suslin ca la a boicrilor.
Cirmen ar fi luptat si contingentele romane ale In 1370 voievodul Vladislav, incre-
lui Vladislay. Parerea aceasta este insa gresita, dintandu-se astfel despre vrednicia acestuia,
intrucat relatiea aceasta se refers mai curand it trimise insotit de delegatii sai la
la vlahii din Pind. Constantinopol ca sa ceara binecuvantarea
Totusi, voievodul Vladislav era foarte patriarhului pentru hirotonisirea lui Daniil in
preocupat de primejdia turceasca care incepu episcop sub numele de Antim. Patriarhul satis-
sa bats si la poarta tariff sale. Aratasem mai sus facu cererea domnului muntean, hirotonisind
ca el cinstise pe comilele Ladislau de Dobaca pe Antim in episcop al unei parts a
cu mosii si sate in districtul Fagarasului pen- Ungrovlahiei, care nu era decat Banatul oltean.
tru participarea sa in lupta contra turcilor. Ca in adevar Antim fusese hirotonisit pe
Alianta sa cu despotul Dobrotici ii punea insa numele noii eparhii a Severinului rezulta din
pc ganduri, fiindca aceasta nu excludea un litulatura urmasului sau Atanasie care se
atac inopinat contra tarii sale. De aceea el numea rnitropolit at Severinului. Titlul de mitro-
cauta sa ocupe din vreme capul de pod de la polit nu trebuie sa surprinda, pentru ca acest
Nicopole din fata Turnului de la Magurele, titlu revenea in vremea aceea episcopilor care-
cautand poa Le chiar sa intre in legaturi directe ss aveau resedinta in vreo capitala de tars sau
cu Murad-bel de provincie. Or, Severinul mai era considerat
Politica aceasta de larga prevedere trezi drept capitala Tariff Severinului care corespun-
insa banuiala regelui Ludovic, banuiala ce fus- dea Banatului oltean. Asa find, nu incape nici
ese impartasita si de Papa Grigore al XI-lea. In o indoiala ca episcopul Antim de Severin nu era
1373 regele opri pe neasteptate importul de decal sufraganul mitropolitului Iachint de la
sare din Transalpina si accelera lucrarile de Arges. De aceea noul episcop trebui sa faga-
forlificare a Orsovei. In anul urmalor regele duiasca solemn patriarhului ca va iubi, va
comunica papei Ca la cunostinta sa ajunsesera cinsli si va 11 prieten mitropolitului sau Iachint.
multe zvonuri despre voievodul Vladislav si Dupa indicatia unui act descoperit de
despre turci care se zic a fi confederati. Se mai curand in arhiva manastirii Cutlumus din
spune sf aceea ca "voievodul Vladislav este muntele Athos, mitropolitul Iachint ar fi murit
asezat la Nicopole". La informatia aceasta Papa la adanci batraneti in anul 1372. Urmasul lui
dispuse sa se opreasca exportul de arme pen- lachint pe scaunul mitropolitan de la Arges a
tru Transalpina, pentru ea voievodul ei s-ar fi fost Hariton, care se distinsese ca bun carturar
interes cu turcii. Aceasta a fost ultima Ore de si bun administrator in functia sa de staret al
interes politic cu privire la domnia lui manastirii Cutlumusului. Alegerea sa s-a facut
Vladislay. cu aprobarea si consimtamantul lui Vladislav
si al tarii, Domnul rezervandu-si dreptul

225
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

suveran de a invest! chiriarhii tarii cu calla randuirea vietii monahale.


arhiereasca. Indrumatorul vietii calugaresti in Tara
Deodata cu asezarea bisericii romanesti Romaneasca a fost calugarul Nicodim, grec -
pe vechile ei temeiuri canonice s-a ajuns la un grecic - flu de grec, iar maica sa sa.rboaica,
acord si cu biserica credinciosilor catolici din originar din Castoria macedoneand. Cinul
Tara Romaneasca. Acestia traiau in comu- calugaresc it primise la muntele Athos, centrul
nitatile sasesti din Campulung, Curtea de monahismului ortodox, ajungand curand
Arges, Targoviste si alte localitati din tars, staret acolo. Se poate ca noul mitropolit
avand pretutindeni si cloasterile sau manasti- Hariton, venit si el de la Sfantul Munte, sa-1 fi
rile tor. In cele duhovnicesti comunitatile cato- recomandat lui Vladislav, care-i ingadui
lice se gaseau la inceput sub jurisdictia epis- asezarea in tars. Dupes traditie, prima sihastrie
copului de la Alba Iulia, iar fundatiile trebuie sa fi fost la Prislop in Tara Hategului, de
diverselor ordine calugaresti ascultau de priorii unde cobori apoi la Vodita, langa Verciorova.
acestor ordine din strainatate. In larga sa Acolo ridica Nicodim, cu cheltuiala voievodului,
intelepciune politica voievodul Vladislav isi o frumoasa manastire, prima de felul ei in Tara
daduse seama ca un episcop catolic cu sediul Romaneasca. Increzator in vrednicia staretului
la Arges sub ochii sai era de preferat unui epis- Nicodim, Vladislav inzestra noua clitorie cu
cop cu resedinta in afara. De aceea, Inca la 25 mosii si venituri, cu vesminte si carti bi-
noiembrie 1369 el consimti la numirea unui sericesti si cu bogate obiecte de cult, precum se
episcop catolic la Arges, recomandand latinilor vede aceasta din insusi actul de danie ce ni s-
din tars sa asculte de sufraganul pc care-1 va a pastrat. Iata cuprinsul lui:
recunoaste dupd dalina predecesorilor si a Eu cel intru Hristos Dumnezeu, bine-
preaiubitului sau talc, raposatul Alexandru. credinciosul voievod Vladislav, dirt gratia lui
Noul arhiereu catolic at Argesului al carui Dumneieu Domn a toatd Ungrovlahia, binevoit-
nume nu ni s-a pastrat era sufraganul epis- am, dupd indernnul dumnezeiesc, a ind/ta
copulut Dimitrie din Alba Iulia. Pentru noul rndndstire la Vodita in numele marelui si purtcl-
episcop se construise la Arges o cetate episco- torului de Dumnezeu, Antonie, ascuttand pe cin-
pala si o biserica catedrala, unde la 1380 rezi- stitul dintre calugari Nicodim.... De la Domnia
da episcopul Nicolae Antoni din ordinul predi- mea cheltuiala si ddruirea iar cu munca lui Kir
catorilor dominicani, in dependents de epis- Nicodim, si a fratilor lui, am zidit si am zugrdvit,
copia de la Kalocsa. si pe cat au ingdduit tirnpurile am ddruit acurna:
un tetra-evanghelier ferecat in argint si aunt, o
cddelnitd de argint, vase sfinte de argint, odeydii
5. Fundarea manitstirii Vodita si Indru- preotesti de mettaset, o pereche dvere de cambd,
marea vietii monahale cat trebuie bisericii, un epitrahir cu recuvite bro-
date cu fir de argint. Apoi satul Jidovstita, slo-
Prin crearca episcopiei de Severin, bod de toate ddrile si muncile domnesti si de
voievodul Vladislav a desavarsil opera de oas(e si peste tot ohabd de toate galetile cote vor
asezare a vietii bisericesti pe lemeluri canonice. fi de la satul lui Costea pe Topolnit si la Duneu-e
Accasta opera nu putca fi insa completes Para venitul domnesc de Ia 8 veirsii si virul din myloc
normalizarca vielii monahale. Sihastrii si schi- cu toate si Dunclrea de la padina nucului panel
turi vor fi existat din vechime in Tara la puntea cea de sus care duce la Rusciva si
Romaneasca. Calugari ambulanti de la Sf. Vodita cea mare pe cuneindouet laturile cu nucii,
Munte, de la patriarhiile din Orient si de la cu livezile si cu Terovdtul, cu silistra Bahnei.
manastirile bulgare si sarbe din Balcani vor fi Dupd toate acestea, /a fiecare praznic at sfetntu-
colindat Tara in lung si in lat adunand lui si purteitorului de Dumnezeu Antonie 1000 de
milostenii pentru chinoviile tor. Multi din ei se perperi, 12 burdufe de brand si 12 cascavaluri,
vor ft asezat si in lard, in locuri ferite de zgo- o maid de ceard, 12 postavuri de mantale, 12
motul lumii, salasuind in pester' si codri secu- pdrechi de incalteiminte si 12 cergi. Aceste toate
lar' neatinsi de secure. Altii vor ft indeplinit hotdrdndu -le si ddruirtdu-le pe fiecare an din
slujbele religioase Ia sate si orase, botezand casa Domniei Mele, iardsi am asezat Domnia
pruncii, binecuvantand casatoriile si pro- mea dupd sfat, ca dupd moartea lui Kir Nicodim
hodind mortii. 0 viata monahala organizata sd nu fie volnic a pure in locul acela staret nici
dupd normele canonice pare sa nu II existal dornnul, nici arhiereul nici careva altul, ci cum
inainte de organizarea vietii de slat si de va zice Kir Nicodim si cum va aseza, asa sd tind
restaurarea jurisdictiei canonice a bisericii de cetlugdrii care sunt acolo si ei singuri sd -si pund
mfr. De inda la ce s-a ajuns la infapluirea stareti. Si acestea toate rog pe toti urmasii set nu
acestor operc premergatoare s-a trecut si la le schirnbe, iar tine se va incerca sd be schimbe

226
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

sau ceua macar din etc., pe acelea sal -1 batd. statului muntean. Spre aceste porturi se
Domnul Dumnezeu si prea Cinstita sa Maicci si scurgeau produsele din Tara Romaneasca, pe
Sfantul si mare purtator de Dumnezeu Antonie care Inca de la 1281 le incarcau vasele
si aici si in veacul uecilor, Amin. Eu Vladislav- genovezilor. Dintr-un raport genovez aflam ca
Voievod cu gratia lui Dumnezeu Domn ". in intervalul de la 1 iulie pins la 16 august
Prin actul acesta de donatie, Vladislav 1281 la Genova se incheiasera nu mai putin de
recunoscu staretului Nicodim dreptul de a 27 de facturi de marfuri cu destinatia Vicina in
desemna pe urmasul sau la conducerea mana- valoare de 3.241 perperi, sums care intra in
stirii faxa amestecul Domnului si al arhiereului parte si in vistieria voievodului Vladislay.
locului. Desemnarea staretului urma sal fie Vase le genoveze veneau incarcate cu manufac-
primita de conventul calugaresc, care avea in turi italiene care gaseau cautare in tars. La
seama sa administratia autonoma a bunurilor Vicina, genovezii isi aveau depozitele for de
manastiresti. Dispozitiile acestea au devenit marfuri.
normative si pentru manastirile din tars, ca Un alt centru comercial important era
bunaoara Tismana, al cares pomelnic pune pe Isaccea, pe care la 1331 geograful arab
voievodul Vladislav in fruntea ctitorilor. Din Abulfeda o arata ca un oras in Tara Vlahilor,
indemnul lui Nicodim incepu ridicarea acestei adica in Tara Romaneasca. Braila, care apare
manastiri cu cheltuiala lui Vladislay. Cladirea sub voievodul Vladislav ca important centru
fu continuator de fratele sau Radu, si terminator comercial pe tarmul stang al Dunarii este de
de fiul acestuia Dan. Voievodul Vladislav a con- buns seama o asezare cu mult mai veche.
tinuat lucrarile de la biserica domneasca de la Numele localilatii sta in legatura cu numele
Curtea de Arge, punand la indemand bogate presupusului ei intemeietor Braie sau Brc
mijloace materiale. Darnicia lui Vladislav se Turd! i-au zis Ibrail, precum tot ei au facut din
manifests si fatal de manastirea Cutlumus din numele localitatu Srnil un IsmaiL
Sf. Munte, careia ii facu un dar de 1200 de per- La import intrau in tars unelte agricole,
peri. Drept recunostinta pentru acest dar, arme, harnasamente si manufacturi de tot
manastirea pastreaza portretul Domnului felul. Acestea se imporlau din principalele cen-
roman. tre industriale din Dacia transilvaineana., care
erau Sibiul si Brasouul. Orase le acestea aveau
din vechime - ex antiquis - privilegii comerciale
6. Viata economica. si comerciala in Tara Romaneasca, conferite for de Vladislay.
In privilegiul de comert conferit la 28 ianuarie
Din actele si documentele multe, 1368 brasovenilor se prevad statiuni vamale la
putine, cate ni s-au pastrat de la voievodul Compulung, Slatina si Brcli/a, fixandu-se si ta-
Vladislav, ne putem face o imagine si despre xele vamale. Pentru inlesnirea tranzactiilor
viata economics si comerciala. din Tara comerciale circulau in tars bani strain!, denari
Romaneasca din timpul sau. Indeletnicirea unguresti si perperi bizantini. La 1392 se
principals a locuitorilor era agricultura si aminteste de "perperi di Valachia". Voievodul
cresterea vitelor, se cultiva graul si meiul, care Vladislav batu si monede de argint cu sterna
se masurau cu galeata. In regiunea de dealuri tarii si a familiei sale purtand pe avers
se gaseau livezi de nuci si pruni. Branza se inscriptia - M. I adislai Waiuode , iar pe revers:
conserva in berbinte, dar si in burdufuri calcute Transalpini. Vladislav este considerat inteme-
din stomacuri de animale si din piei de capra. ietor al monetdriei - heraghie sau hereghie -
Pescuitul cu varsii de nuiele se facea atat in nationale.
baltile Dundrii, cat si in raurile din interiorul Veniturile statului proveneau din va..mi,
tariff. Ceara si mierea se cantareau cu maja, din monopolul domnesc asupra ocnelor de
cuprinzand 100 de ocale, precum si pieile de sare, din taxe de la strain! si din diverse alte
animale si pestele sarat satisfaceau consumul venituri si folosinti. Bugetul statului nu era
intern si ajungeau si pentru export. Inca separat de venitul voievodului, ci consti-
Principalul produs de export in tarile tuiau o vistierie comuna care se alimenta si din
balcanice era sarea, precum se vedea aceasta imbelsugatele venituri ale vastelor domenii
din oprirea exportului de sare ordonaL la 1377 domnesti, cuprinzand terenuri arabile, paduri,
de regele Ludovic, ca masura de represalii con- pasuni de munte si altele. Asa se explica larga
tra lui Vladislay. Produsele Varii - cereale, munificent& si din strainatate.
miere, ceara, piei crude, peste s.a. gaseau Voievodul Vladislav era casatorit cu
cautare si la negustorii genovezi, care vasleau Cherana sau Cherata, despre care nu
pe Dunare in sus pans la Isaccea si Vicina, cunoastem decal numele si care nu i-a daruit
pana unde ajungeau Inca inainte de fundarea mostenitori. De aceea in domnie it urma fratele

227
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

sau Radu. Ultima mentiune documentary noiembrie 1377, carora le promite reducerea
despre Vladislav o avem din 1374, Julie 6. Sunt taxelor de vamd - "dace asa nadajduie*te,
indicii ca in 1377 domnea fratele sau Roth', Transalpina va ajunge in malnile sale". Dar
astfel ca moartea sa trebuie sa se fi intamplat speranta regelui nu s-a indeplinit, fiindca.
in intervalul din 1374 - 1377. Nu cunoastem voievodul Radu a continuat sa ramand stapasi
cu sigurantd nici locul unde au fost asezate in tara sa. Raporturile normale intre ambele
osemintele sale spre vesnica odihna. Un frag- rani nu se restabilira nici in anti urmatori,
ment de inscriptie descoperit in biserica dom- flindcd in 1382 regele oprea negustorii strain
neasca de la Curtea de Arges ar parea sa indice de la Sibiu sa treacd cu mdrfurile for in Tara
ca mormantul sau se gaseste acolo, in mijlocul Romaneased Jar parcalabul de Orsova primi
bisericii. Mai putin probabila este parerea instructiuni severe sa vegheze "zi si noapte" la
acelora care cred ca voievodul Vladislav ar fi granita de rdsdrit si sa raporteze imediat
fost inmormantat la Tismana, unde hrisovul de despre cele ce se petrec acolo.
la voievodul Dan din 1385 nici nu-1 aminteste In conditiile acestea era firesc ca pose-
ca ctitor. In literature, Vladislav apare sub siunile domnesti de dincolo de munti sa fie
numele de Viaicu Vodd. amenintate de unguri. Despre districtul
Fagarasului nu avem nici o *tire, dar despre
Am la* stim cal la 1383 regina Maria, film
7. Domnia voievodului Radu I zis Negru regelui Ludovic, it considera drept "posesiune a
sa regard" si-1 dond impreund cu "satele
Personalitatea 'storiea a voievodului romanesti" Salistea, Tilisca, Sibiel si Cacova
Radu I este invaluita in mister. Traditia 'storied episcopului catolic din Alba Iulia. Moartea
cuprinsd in Viata Sf. Nicodim it arata ca funda- regelui Ludovic intamplatd la 1382 *1 luptele
tor al Tismanei pc fratele lui Vladislav si anume pentru succesiunea tronului ungar impiedi-
pe "Radu Vodd ce se zice Negru". Iata indicatia card pe unguri de a recurge la masuri mai
care duce la identificarea legendarului Negru drastice contra lui Radu. Ei trebuird sa se
Vodd cu voievodul Radu I, fiul lui Alexandru si multumeasca cu recunoasterea formald a
fratele lui Vladislav I. Marturiile scrise din tim- suzeranitatii ungare din partea voievodului
pul sau nu ne arata nici anul in care si-a Radu, in conditiile in care aceasta fusese
inceput domnia si nici cand si -a dat obstescul recunoscuta si de fratele sau Vladislay.
sfarsit. La urcarea sa pe tron se repetard ace-
leas' neintelegeri cu regele Ungariei ca si la
inceputul domniei fratelui sau Vladislay. 8. Viata culturala si artistica in timpul
Regele Ludovic incered sa redued puterea domniei lui Radu I si necropola dom-
suverand a voievodului in tara sa la situatia de neascA de la Curtea de Arges
supunere si ascullare a voievodului unguresc
din Dacia transilvdneana, ceea cc trezi energi- In vechime satenii isi construiau casele
ca impotrivire a noului Domn. Se pare ca. si le impodobeau dupd placul tor.
voievodul Radu iniervenise si in turburdrile de Imbracamintea si -o confectionau ei insisi din
la Vidin, ocupand trecator cetatea st tinutul pieile de animate domestice pe care be cresteau
Vidinului. Aceasta ar rezulta din cuprinsul in gospodariile for sau din bldnurile fiarelor
unei inscriptii descoperite la Curtea de Arges, salbatice, pe care be vanau. Din firele de in si
in care Radu apare cu titlul de: Domn singur canepa, dar si din firele de land toarsd, caran-
stcipanitor al Ungro- Vlahiei, at Vidinului si al ca tesea panza sau panura de care avea nevoie
oblastiei Vidinului. 0 cronica italieneased pentru imbracamintea de corp.
aminteste de campania regelui Ludovic din Cu linistea vremurilor, dupes potolirea
vara anului 1377 contra lui "Radanoprincipo di navalirilor barbare, incepuse sa se infiripe 0
Bulgaria infidele". Se presupune ca numele de clash de oameni mai instdriti, care nazuiau
Radana ar fi identic cu Radu. In cazul acesta spre o vats mai large si mai lesnicioasd,
inscriptia de la Arges ar gasi adeverirea cuven- clddindu-si case mai confortabile si procuran-
ltd. Si accasta cu atat mai mull cu cat in fol- du-si haine mai alese, cu un cuvant impre-
clorul bulgar si sarb se face mentiune si de jurdrile mai prielnice trezird si la roman! gustul
voievodul Radu, care ar 11 intervenit in luptele pentru frumos care sa -si gaseasca expresie in
dintre fratii Sisman si Sracimir, tarii Bulgariei luerari de arta. Lucrarile acestea se manifes-
im part' te. tara mai intii in clddirile publice si in omatele
Cd raporturile dintre voievod si rege bisericesti. Case le de rugaciune, care la inceput
erau atunci destul de incordate se vede si din se distingeau de cele ale credinciosilor prin
adresa regelui Ludovic Care brasoveni, din 19

228
www.dacoromanica.ro
Istoria Rombilor

infigerea unei simple cruci pe acoperis, tea dupa cateva decenii zidaria ameninta sa se
incepura sa primeasca forme mai dezvoltate, prabuseasca, cand la 1894 interveni
crucea ridicindu-se pe un turn, usile si fere- Comisiunea monumentelor istorice, care
strele devenind mai largi, iar iconostasul care incepu opera de restaurare a bisericii.
despartea altarul de locul rezervat Concomitent cu consolidarea zidariei s-au
credinciosilor fu impodobit cu icoane sfinte, facut in 1920 si sapaturi in interiorul bisericii,
plazmuite si acestea, la inceput, de zugravi, unde s-a descoperit cripta domneascd.
sau aduse de calugari ambulant! tocmai de la cuprinzand 14 morminte.
Sf. Munte. La mijlocul bisericii, sub policandrul cel
Cu inchegarea statului in cursul sec- mare, s-a gasit primul mormant domnesc, care
olului al XIV-lea s-a inceput si cladirea biseri- este, farce nici o indoiala, mormantul voievodu-
cilor de piatrd si chiar din cdreunidd arse, pre- lui Vladislav, care a terminat opera arhitecto-
cum se vede din folosirea acestor materiale de alai a bisericii, lasand in seama fratelui si
constructie la biserica din Campulung, la urmasului sau impodobirea bisericii cu mi-
Curtea de Arges - curtea domneasca - sau la nunatele ei fresce care trezesc admiratia lumii
mandstirea de la Vodita. Pentru constructia Intregi. Sarcofagul de langa stalpul din dreapta
acestor lacasuri s-au angajat mesteri straini acoperit cu o mare lespede sepulcrala
din sudul Dundrii dar si din orasele din Dacia pastreaza ramasitele pamantesti ale voievodu-
transilvaneana unde traiau mestesugari sasi lui Radu care a savarsit pictura. Deasupra
foarte iscusiti. Astfel s-a desteptat si la roman! acestui mormant se face de sute de ani in ziva
gustul pentru arta arhitectonica care atinsese Sf. Nicolae parastasul pentru pomenirea ctito-
atat in Orient, cat si in Occident culmea dez- rilor bisericii dupa vechiul ei pomelnic, care
voltarii ei in stilul bizantin si eel gotic. incepe cu Radu, pe care Viata Sf. Nicodim. it
Nazuintele acestea artistice gasira in numeste Radu-Negru, Negru Vodd al traditiei
voievodul Radu de la Arges pe unul dintre istorice. Langa mormantul lui Radu se gaseste
sustinatorii for cei mai fervent!. Cu sprijinul lui mormantul sotiei sale Ana, care in calugarie
s-a ridicat la Tismana frumoasa manastire cu primise numele de Calinichia. Celelalte
biserica si chilli de zid. morminte cuprind osemintele diversilor mem-
Dar opera sa cea mai mareata si bri ai familiei domhesti, intre care unul al
desavarsita este biserica domneascd de la printului Voislay. Toate mormintele, afara de
Curtea de Arges, care fu terminate si unul singur, cel al lui Radu, au fost profanate,
impodobita cu fresce din indemnul sau. astfel ca in ele nu s-au gasit decat oasele goale.
Arhitectura bisericii este in adevar o capoclo- La deschiderea mormantului cu ose-
perd a arhitecturii bizantine din secolul al XIV- mintele voievodului Radu, acestea s-au gasit
lea. Stilul bizantin este caracteristic prin invelite intr-o tunicd de mdlase purpurie cu
braiele de caramida si de piatra din zidarie si nasturi de our pe care se putea distinge Inca
din bozo turlei in forma de cruce, care o leaga sterna Basarabilor. Un cordon cu ornamente de
cu corpul cladirii. Frescele care impodobesc meu-garitare incingea mijlocul, iar paftaua de
biserica pe dinauntru si pe dinafara prezinta o bronz ce-1 inchidea are forma unui castes
frapanta asemanare cu pictura biserica Chora medieval, avand in fata portalului un balcon in
din Constantinopol, azi geamia Kahrie. care troneaza o lebada cu capul de zand, flan-
Duper mutarea resedintei domnesti si a cata la dreapta si la stanga de chipul unui bar-
scaunului mitropolitan la Targoviste si apoi la bat si al unei femei.
Bucuresti, curtea domneasca Impreuna cu Capul era incununat cu o minunata
dependintele ei cazura in ruins, iar mult din dindernd de n-ufirgdritare, iar degetele purtau
materialul ei fu ridicat de locuitori si folosit mai multe inele, intre care cloud mai mari, cu
pentru zidirea de cladiri particulare. Insasi initialele AL Ma.., probabil Alexandru si Maria,
biserica cu cripta domneasca cazu prada ruinei numele parintilor sal. Unul era impodobit cu
si saraciei. La 1750 mitropolitul Neofit incerca un diamant, iar altul cu o piatra antics. Dintre
sa restaureze biserica, largindu-i ferestrele si inelele mai mici unul avea un rubin montat
zugravind peretii cu zugraveli proaspete, arun- Intr -o ghiard de vultur. Pe unul dintre inele sta
cate peste cele vechi la fresce. La 1788 biserica scris in limba latina: Ave Maria, gratia plena,
a cazut prada unui violent incendiu. La 1827 Dominus tecu... Iar pe altul incrustat versetul
urma o noua restaurare a bisericii, cand din Evanghelie: Jesus autem transiens per
zugravul Pantelimon arunca o a treia medium illonun, that. Mainile incrucisate pe
zugraveala peste cele cloud anterioare. Din piept erau legate cu o franghie impodobitd cu
porunca principelui Bibescu, biserica a fost crucea patriarhald in mdrgdritare. Vestmintele
restaurata din nou la 1843, dar cu toate aces- garnisite si obiectele de arta de provenientd

229
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

napolitand, patria suzeranilor angevini, dau langa noul sediu al mitropoliei de la Targoviste,
dovada de stralucirea curtii domnesti de la nu poate incapea nici o indoiala, dat Hind ca la
Arges care putea rivaliza cu cele mai de seams inceputul secolului al XVI-lea copistii nu mai
curti regale din apus. 0 asemenea stralucire puteau prididi cu copierea car' tilor rituale, ast-
nu putea fi opera unei singure generatii, ci ea fel ca la anul 1508 se simti nevoia crearii unei
trebuie sa fl fost precedata de nazuintele spre tipografii, prima de felul ei in raza mitropoliei
lumina si cultura ale multor generatii, ale cdror Ungrovlahiei.
muncd anonirneL si spirit de creatie se cufundd in Grija voievodului Radu I pentru cele
negurile vrernurilor de dinainte de Basarabi. sflnte, larga sa influents pentru ctitoriile sale
Din actul de danie al voievodului de la Tismana si Arges, au facut ca numele lui
Vladislav pentru manastirea Vodita am vazut sa fie glorificat de calugeiri mai presus decat cel
cum fusese inzestrat sfantul lacas cu vase al predecesorilor sai, adevamtil intemeietori ai
sflnte pentru savarsirea cultului si cu odajdii statului si al ordinii canonice in biserica, si
de matase si de camba brodate cu fir de our si considerat de ei ca descdleceitor al :Writ sub
argint. De o inzestrare si mai bogata se va fi numele de Negru Vodd. Staretul Nicodim de la
bucurat si biserica domneasca de la Arges, cat- Vodita cauta sa impace mitul cu realitatea,
edrala mitropolitana a Tarii Romanesti. Intre numindu-1 Radu-Negru.
darurile Voditei se afla si un tetraevangheliar Faima intelepciunii sale trecuse curand
ferecat cu argint aunt despre care insa nu ni se departe peste granitele tariff. Asa se eicplica fap-
spune daca era manuscris pe pergament sau tul ca Windecke, biograful regelui Sigismund al
tiparit. Cu asemenea cart" rituale fusese de Ungariei, amintind in cronica sa de voievozii
buns seams inzestrata si biserica mitropoli- Dan si Mircea, ii numeste flu ai lui Pancratie cel
tana de la Arges, care insa nu ni s-au pastrat. Intelept - Pankras der Weise. Lespedea de pe
0 scoald mcindstireascei pentru prega- sarcofagul sau de la Arges nu-i inseamna
tirea clericilor copisti si diacilor domnesti nu numele si nici anul si ziva mortis. cum nici
putea sa lipseasca de pe langa mitropolia de la alte izvoare nu ne dau nici o indicatie, anul
Arges. Ca o asemenea scoala functiona pe mortis sale a ramas pana astazi necunoscut.

Biserica Episcopall Curtea de Arges

230
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Cap itol u I II

INCEPUTURILE SUPREMATIEI OTOMANE


ASUPRA Virtu ROMANESTI

1. Invazia turcilor in Balcani si pfitrunderea for pfinfi la Dunfire


2. Interventia voievodului Dan in luptele si rivalitatile din Bulgaria
3. Mircea cel Batrfin in lupta contra suprematiei turcesti
4. Cruciada contra turcilor in 1396
5. Interventia voievodului Mircea in luptele fratricide pentru succesiunea sultanu-
lui Baiazid I
6. Capitularea fatfi de Poarta otomanfi
1. Invazia turcilor in Balcani si pfitrtm- Nenorocirea aceasta fu folosita de turcii
derea for 'Ana la Dunare emirului Urcan pentru a naval' a doua zi dupa
dezastru in Gallipoli si a pune stapanire pe
Turcii turanici au fost ultima semintie ruinele orasului ratce sa intampine nici o
barbara pc care stepele asiatice o revarsard impotrivire din partea bizantinilor. Osman laii
asupra Europe!. Ei constituiau ramura cea mai ocupard orasul, dresera zidurile si se asezard
avansata din grupul etnic al turcomanilor care, de-a binelea. Din cetate turcii extinsesera
desprinzandu-se de acesta sub conducerea lui stapanirea for si asupra regiunii din imprejuri-
Osman, facu sa nasca o noua viata politica din mi, cu nazuinta necurmata de a largi teritoriul
ruinele imperiului selgiucizic al abasizilor. ocupat pe socoteala bizantinilor, a caror pu-
Dupes numele capeteniei lor, ei s-au numit tere, pe vremea aceea, se marginea aproape
osmanlai, precum si predecesorii for in Siria si numai asupra capitalei Constantinopol si
Asia Mica se numeau, numai dupa conduca- imprejurimile ei. In zadar incerca Papa s mobi-
torul for Selgius, turd selgiucizi. Pe la inceputul lizeze crestinatatea contra invaziei turcesti.
secolului al XIV-lea, centrul puterii osmanlailor Popoarele balcanice, ca bulgarii, seu-bii, grecit,
se gasea la Brussa, in Anatolia, de unde ei, rombnit din Epir si albartezii se dusmaneau prea
intemeindu-se pe corpul disciplinat al ienice- aprig intre ele pentru ca sa-si uneasca fortele
rilor, incepura sa nelinisteasca cu expeditiile contra navalitorilor osmanlai, far puterile
for de prada grant( cle imperiului bizantin. occidentale pastrau Inca prea vii in memorie
Mai mull chiar, partidele politice din insuccesele for in lupta contra turcilor selgiucizi
Constantinopol incepusera sa recurga la con- ca sa se gandeasca la organizarea unei not cru-
cursul turcilor osmanlai din vecinatate pentru ciade contra turcilor osmanlai.
infrangerea adversarilor. Asa se intampla si la In conditiile acestea, turcii putura
1353, cand imparatul loan Cantacuzen ramane in Europa, largindu-si mereu
chemase turcii in ajutor pentru rasturnarea slapanirea for pc seama vecinilor crestini. La
rivalului sau, imparatul loan Paleologul. Cele le anul 1359 sultanul Murad (1357 - 1389) isi
osmanlailor care sarisera in ajutor se asezara putu muta resedinta de la Brussa la
la Tzympe, pe teritoriul bizantin, de unde Adrianopol pentru a putea dirija mai usor cam-
bizantinii nu mai reusira sa-i alunge din tars. paniile sale contra statelor crestine din
0 intamplare nenorocita spori primejdia Balcani. In septembrie 1371 turcii infransera
turceasca si mai mull.. In ziva de 2 martie 1354 ostirea sarbeasca la Cirmen in fata
localitatea Gallipoli fu zguduita de un violent Adrianopolului, deschizandu-si astfel calea
cutremur de pamant si prefacuta in ruine. spre Salonic care cazu in mainile for la 1387.
Populatia sinistrata se refugie in graba pe vase- Dupe doi ani se produse catastrofa sarbeasca
le din port, biciuite si acestea de ploaie cu de pe Ceunpul Mier lei - campus turdorum aut
zapada. merularum - sarbeste Cossouo-Po lje, prin care

231
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

soarta Serbiei era pecetluita pentru cinci secole pare sa fi stat in legatura cu redobandirea dis-
si mai bine. Emirul Murad cazu, iar fiul sau trictelor de Fdgdras si Amlas, pe care le gasim
Baiazid Ilderim, adica Fulgerul, isi continua mentionate in titlul fratelui sau Mircea, la
opera politica si o ridica la mare stralucire. 1387. Dar atentia voievodului Dan era indrep-
In drumul turcilor spre Dunare mai tata si spre Dunare, unde dusmania dintre
ramasera in picioare despotatul lui Dobrotici si tarii bulgari Sisman si Sracimir continua in
taratele bulgaresti de la Tal rnova si Vidin, ale avantajul emirului turc de Ia Adrianopol, care
caror capetenii, tarii Sisman. si Sracimir, traiau pusese intre timp sta'panire asupra tariff lui
in cea mai apriga dusmanie. De pericolul Dobrotici de pe litoralul pontic.
turcesc se sesiza din vreme regele Ludovic al Urmasul lui Dobrotici era fiul sau loan
Ungariei care incerca. la 1368 sa creeze, cu aju- Dobricioglu, care la 1387 semna tratatul com-
torul voievodului Vladislav al Munteniei, in ercial cu genovezii din Caffa. Curand dupes
banalul Vidinului un puternic bastion contra aceea turd! patrunsera in despotatul dobro-
nazuintelor turcesti spre spatiul carpato- gean, silind pe despotul Joan sa treaca la legea
dunarean, precum s-a aratat mai sus. mahomedana si ocupara centrele principale de
Acolo avu loc prima ciocnire a Ia Varna si Cavarna, naruind astfel cetatile
romanilor cu lured. La ajutorul romanilor dunarene, dintre care cele mai insemnate erau
recursese tarul Sisman contra ungurilor. La Chilia si Silistra.
Vidin interveni in lupta de partea crestinilor sf Patrunderea turcilor la Dunare nu con-
despotul Dobrotici care isi vedea gray venea insa domnului muntean care cauta sa."
amenintat de turd despotatul sau marina'. preintampine primejdia, trecand Dunarea si
Cum primejdia turceasca se apropia tot mai ocupand cetatile Silistra, Isaceea Ishelqce - pe
mult de granita Tarii Romanesti, era firesc ca langa capetele de pod de la Nicopol si Sistov
domnitorii acestei tad sa se preocupe in mod precum si Chilia si Novae Selo - Jeni-Sale,
serios de ea. Voievodul Vladislav angajase pe la Novus Vicus al romanilor, pentru a inchide ast-
1372 tratative cu emirul de la Adrianopol, fel drumul turcilor la Dunare. Cronicarul turc
tratative care fury continuate si de fratele sau, Nesri arata ca Silistra era cea mai insemnate
Radu I, ca si de urmasul acestuia, Dan I. dintre cetatile si orasele dunarene atat ca
marime, cat si ca stralucire a cladirilor, ca
multime a populatiei si chiar ca fortificatie. Era
2. Interventia voievodului Dan in deci firesc ca interventia voievodului muntean
luptele si rivalitatile din Bulgaria in sudul Dunarii sa fl jignit adanc ambitia
tarului Sisman, care avea el insusi pretenni
Un act domnesc din 27 iunie 1387 asupra acestor cetati. De aceea el se ridica cu
arata ca. voievodul Radu I lasase in urma sa doi oaste contra voievodului pentru a-1 alunga din
si anume Dan si Mircea. In domnie ii urma Silistra. In cursul acestor luple voievodul Dan
fireste fiul mai mare, care la 3 octombrie 1385 cazu in captivitatea tarului bulgar, unde isi
semna un act de danie pentru manastirea gasi si moartea. Uciderea lui Dan de catre tarul
Tismana, clitorie inceputa de parintele sau. La Sisman este adeverita de o veche cronica bul-
aceasta data Radu I era mort, iar fiul sau Dan gara. contemporana..
I ocupase tronul pe care-1 pastra numai scurta Observatia cronicarului bizantin
vreme, fiindca in 1387 pe tronul Tarii Chalkokondylas, care scria in a doua jumatale
Romanesti se gasea fratele sau Mircea. Domnia a secolului al XV-lea ea voievodul Dan ar fi fost
lui Dan cade deci intre anii 1385 si 1387. Din omorat de oamenii fratelui sau Mircea, pentru
putinele informatii contemporane, cate ni s-au a-i inlesni parvenirea la tron, nu corespunde
pastrat asupra scut-Lei sale domnii, rezulta ca. adevarului. Cronica lui Mihai Moxa reproduce
voievodul Dan avea o fire razboinica. si reven- adevarul istoric cand afirma ca. Dan, fratele lui
dicativa. 0 diploma ungureasca din 1390 Mircea, a fost ucis de "Sisman, domnul
amintesle ca. Dan navalise cu pulernica oaste - scheilor". Si aceasta cu atat mai mull cu cat
cum valid exercitu - in Banatul timisan Mircea in hrisoavele sale face mereu mentiune
atacand eclat ea Mehadia - dictas tenutas castri de "sfant raposatul fratele nostru Dan".
Myhald invaserat. Ostilitatea contra Ungariei Epitetul de "sfant raposat" este binemeritat de

232
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

voievodul Dan I, care a fost primul Domn


roman care a cazut pe campul de onoare pen-
tru afirmarea vechilor drepturi romanesti
asupra Dobrogei, drepturi pe care fratele sau
Mircea urma sa le apere cu tarie pentru a
deschide tariff sale drumul la mare.
In scurta sa domnie voievodul Dan a
imitat darnicia parintelui sau Radu fata de
asezamintele manastirilor de la Vodita,
Cotmeana si Tismana, terminand aceasta din
urma manastire si dotand-o cu mosii si veni-
turi din belsug. Se pare ca tot el ar fi fost si cti-
torul bisericii din Reunnicu Valcea, dupa cum
ar indica o insemnare care amplified numele
Dan in Bogdan, greceste Teodor, darul lui
Dumnezeu. Pomelnicul de la Campulung ne-a
pastrat numele sotiei sale Maria. De la voievo-
dul Dan I, ca si de la tatal sau Radu I, ni s-au
pastrat si monede cu legenda slavona. _ .

Mircea cel Batran

3. Mircea cel Batran in lupta contra de pe malul dobrogean al Dunarii. In doua acte
suprematiei turcesti latinesti din 1390 si 1391 Mircea se putu inti-
tula despot at tdrilor Dobrotici - terrarum
Urmasul lui Dan I, fratele sau Mircea Dobroticii despotus domn si al ceteitii Silistrei
(1387 1418) cauta sa se mentina in pose- Trestri dominus.
siunea capetelor de pod din dreapta Dunarii. In Prin cucerirea Serbiei puterea turcilor
urmarirea acestei politic!, voievodul Mircea se sporise prea mult pentru ca Mircea sa i se fi
izbi insa de impotrivirea tarului Sisman si a putut impotrivi. In 1391 sultanul Baiazid
protectorului acestuia, sultanul Baiazid Ilderim cobori la Dunare la Vidin, izgoni de acolo pe
Fulgerul. Cum insa turcii erau angajati in tarul Sracimir si incredinta cetatea lui Feriz-
lupte crancene contra sarbilor, Mircea putu bei, dobandind astfel un punct de sprijin pen-
trece la consolidarea posesiunilor sale trans- tru cuceririle sale viitoare.
danubiene pe care parte le mostenise de la fiul In anii urmatori (1392 - 1393) turcii
lui Dobrotici, Ivancu, parte le cuprinse din reusira sa puna capat si stapanirii lui Sisman
teritoriul tarului Sisman. Dar indata ce turcii in Bulgaria centrald, cucerind Sumla si
infransera rezistenta sarbeasca, pe Campul Tarnova, capitala taratului si instaland pre-
Mierlei (1389), in anul urmator, 1390, ei isi tutindeni capeteniile lor. Mai ramasera in
indreptard privirile asupra Bulgariei fratilor stapanirea crestinilor, dupa relatarile croni-
Sisman si Sracimir de la Vidin, care le statea in carului turc Sendedin, doar castelele si cetatile
drumul extinderii stapanirii for pand la pe care altadata, trecand Dunarea, be ocupase
Dunare. Cronicarul turc Sendedin arata ca la Muntenia in Bulgaria. Castelele si cetatile
lupta contra turcilor ar fi luat parte si principii acestea erau Nicopolea, Sistouul si Silistra, pe
Valahiei si Bogdaniei. Leunclauius aminteste care se indaratnicea Mircea sa le stapaneasca.
insa numai de "vlahi" ca participant! la lupta, Dar daces si voievodul Mircea se
care nu puteau fi decat vlahii din Pind. Ca impotrivi sa le cedeze turcilor de bunavoie,
Mircea ar fi luat parte la batalia de pe Campul rivalul sau Vlacl care traia la cortul sultanu-
Mierlei, luptand contra turcilor, nu se ade- lui din Adrianopol, ce avea o poarta mai inalta
vereste. Dimpotriva, in fata amenintarilor decat corturile si pasalele beilor, de unde
turcesti, el cauta o apropiere fata de noul sul- derives si numele de Inaltd Poartd pentru
tan Baiazid (1389 - 1402) trimitandu-i solii cu resedinta sultanului - era un print din familia
daruri si cautand sa se asigure de prietenia lui. Basarabilor, probabil unul din fiii naturali ai
Pe calea aceasta ducele se putu mentine in voievozilor Vladislav, Radu sau Dan care,
stapanirea Silistrei si a celorlalte capete de pod ridicandu-se in fruntea boierilor nemultumiti

233
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cu domnia energica a batranului Mircea, se domnia lui Mircea. Voievodul Mircea se retrase
puse la dispozitia sultanului, sarutandu-i in munti pentru a organiza rezistenta contra
mana si cersindu-i steag de domnie. La randul navalitorilor.
sau, sultanul Baiazid satisfacu pretentiile lui
Vlad, care cedes turcilor de bunavoie posesiu-
nile transdanubiene si recunoscu pe deasupra 4. Cruciada contra turcilor in 1396
sl suprematia sultanului asupra Tarii Roma-
nesti, cu indatorirea de a -I plati si un tribut Invazia lui Baiazid in Tara Romaneasca
anual. In conditiile acestea atat de umilitoare si instalarea acolo a unui domn vandut turcilor
pentru tars, pretendentul Vlad primi steag de nu puteau sa nu nelinisteasca pe regele
domnie asupra Munteniei din mainile sultanu- Ungariei Sigismund (1385 - 1437) din casa
lui Baiazid care, dupa ce ocupa in 1391 Silistra Luxemburg, sotul Marie!, fiica mai mare a
si Nicopole impreuna cu celelalte castele decedatului rege Ludovic de Anjou. De aceea,
muntene din dreapta Dunarii, trecu in anul Mircea gasi usor in telegere la regele
1393 marele fluviu in Muntenia pentru a izgo- Sigismund, cu care la 7 martie 1395 incheie la
ni pe Mircea din scaunul domniei si a instala Brasov un tratat de alianta contra turcilor. In
acolo pe vasalul sau. virtutea acestui tratat regele se obliga sa sara
Dupes marturiile cronicarului turc in ajutorul voievodului roman, data acesta va
Urudsch descoperite de curand, batalia s-a dat fi atacat de turci. In schimb, Mircea se lega sa
la Oghras - Arges - Argys, unde cazura multi insoteasca cu ostirea sa pe rege in campania sa
musulmani, ale caror lesuri furs aruncate in contra turcilor. Unitatile regale erau libere sa
apes, noaptca, la lumina faclillor aprinsc. 0 treats prin Cara lui Mircea achiland insa costul
cronica bulgara arala ca rata' sc imbibasc cu proviziilor in bani gala. Casus foederis era dat
sange din cauza multimii lesurilor - fluviusque chiar la incheierea tratatului, fiindca anumite
sanguinis profluerat, propter magnam contingence de trupe turcesti rarnasera in tars
cadaverum copiam. Bata s-a dat deci sub pentru sustinerea si apararea uzurpatorului
zidurile capilalei Cur lea de Arges, pe tarmul Vlad pe care Baiazid it ridicase pe tronul de la
raului cu acelasi nume si nicidecum la Rovine, Arges.
langa Craiova, cum s-a sustinut gresit pans De aceea, Mircea nu mai ezita nici o
acum. (Franz Babinger, Begrunde der clips de a relua cu ajutorul regelui ofensiva
Tarkensteuer in den Donauffirsten dimem, in contra turcilor pentru a-i alunga si a-si recu-
Sudost-Forschungen", II, 1-2, 1943, p. 12 pera tronul uzurpat de Vlad. Mircea se puse in
urn.). In crancena lupta isi gasira moartea fruntea ostirii si urmari pe turci pans la Turnu
multi crestini care luptau de partea turcilor. Mdgurele - turceste Gule-Gulac, pe care it
Desi batalia ramase nehotarata voievodul recuceri. In luptele acestea de la Dunare
Mircea nu mai continua lupta, ci recunoscu cazura si capeteniile crestine de care fac menti-
suprematia sultanului si se invoi la plata une analele sarbesti la data de 17 mai 1396, o
haraciului cuvenit porn!. data adeverita si de marturia unui act grecesc
Cronicarul Moxa spune ca, ridicandu- descoperit de curand la Constantinopol. Dar cu
se Baiazid cu turcii contra romanilor, se lovira toata inversunarea luptelor, uzurpatorul Vlad
de Mircea la Rovine si fu batalie mare, cat se nu putu fi alungat de pe tronul de la Arges,
intuneca de nu se vedea vazduhul de multimea unde la 20 mai 1396 semna actul omagial catre
sagetilor si mai pieri oastea lui cu totul, iar regele Poloniei, Vladislav Iagello si catre sotia
pasalele si voicvozii pierira toll; atunci pierird acestuia Hedviga, care dupd moartea surorii
Constantin Dragovici si Marcu Cralevici; asa sale Maria (14 mai 1395), casatorita cu regele
se varsa sange de mull, cat erau Valle crunte, Sigismund, se considera ca singura mosteni-
adica apele Argesului. Moxa arata ca batalia s- toare de drept a coroanei ungare. In actul oma-
ar fi dat la Rovine, ceea ce nu corespunde ade- gial voievodul Vlad se intituleaza Domn si sin-
varului. gur stapanitor al Basarabiei, pentru a accen-
Cu toate acestea sultanul ocupa o parte tua originea sa din neamul Basarabilor, inte-
de tars cu capitala la Arges si instala acolo pe meietorii statului muntean.
protejatul sau Vlad, care insa nu fu recunoscut La reintoarcere, ostirea lui Sigismund,
de tars, ci se mcntinu numai cu ajutoare de la din care faceau parte cei mai de seams magnati
urci si ale unci did de boieri nemultumill cu de la curtea regala, fu surprinsa in muntii

234
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Pozata sau Pazata de plaiesii lui Vlad si deci- Un martor ocular al bataliei, Hans
mates. Locul ciocnirii pare sa fi fost la Posadn Schiltberger, care cazu in mainile turcilor, des
ca si in 1330. Regele rasplati mai tarziu pe informatii foarte pretioase asupra ei. El arata ca
credinciosfi sai pentru vitejia for in lupta con- inainte de inceperea bataliei voievodul Mircea
tra turcilor si a altor necredinciosi si schis- intreprinse in fruntea unui grup de o mie de
matici. N-au lipsit insa nici voci care invi- arcasi de ai sai o miscare de recunoastere spre
novateau pe Mircea ca autor al acestui dezas- a-si da seama de numarul turcilor si de poziti-
tru al armatei regale. ile lor. In urma acestei actiuni, voievodul
Insuccesele acestea nu faceau decat sa roman, luand parte la consiliul de razboi, aduse
accelereze punerea in miscare a marii cruciade la cunostinta regelui ca pozitiile turcilor sunt
contra turcilor, pe care regele Sigismund, care foarte tan si ca numarul for este foarte mare.
dupa moartea imparatului Ruprecht din palati- De aceea se impunea multa prudenta la atac,
nat ajunsese vicar general al imperiului ger- date find noile metode de lupta ale ienicerilor
man, o sustinea. Noua sa demnitate ii spori pe care dansul be cunostea din repetatele sale
autoritatea fats de statele crestine din apus, ciocniri cu acestia. In consecinta eI ceru regelui
care, admonestate si de Papa, nu mai ezitara voie de a intreprinde cu arcasii sai primul atac
de a-i oferi concursul. La apelul sau contra lui Baiazid. Regele Sigismund, apreciind
raspunsesera cavalerii englezi sub comanda justele observatii ale Domnului roman, era gata
ducelui de Lancaster, apoi burgunzii cu Jean sa accepte pro-punerile acestuia. Dar atunci -
de Nevers, savoiarzii sub ducelc Amedeus spune Schiltberger - se ridica ducele burgun-
at V11-lea si germanii sub Frederic de zilor, Jean de Nevers, ca sa declare ca "dansul
Hohenzollern, strabunul dinastiei de mai tarziu nu si-a chelluit sume imense de bani cu
a Rom5.niei. Venetienii promisera concursul for echiparea contingentului sau de 6.000 de viteji,
pecuniar. Papa isi dadu binecuvantarea la pentru ca altcineva, adica Mircea, sa se poata
marea intreprindere cresting, iar imparatul mandri cu gloria primului atac." bar in contin-
bizantin Manuel promise a pune la indemana uare Schiltberger povesteste cum ducele
cruciatilor Coate mijloacele materiale, dar mai Burgundiei se puse in fruntea vitejilor sai, cum
ales de informatie de care dispunea. Regele ataca si cum izbuti sa strabata prin primele
Sigismund avca in jurul sau floarea nobilimii doua cele turcesti. Ajungand la a treia linie de
ungare cu palatinii in frunte. Din Dacia tran- rezistenta a turcilor, el se izbi de o impotrivire
stIvaneana porni voievodul Stibor de Stiboricze asa de pu-ternica, incest se vazu silit sa se
cu numeroasele contingente ale provincici pen- retraga. Dar turcii, care nimicisera mai bine de
tru a le uni cu ostirea regelui la Dunare. Tot jumatate din caii burgunzilor, it inconjurara in
acolo ajunse si voievodul Mircea cu miile de graba si-I facura prizonier.
areas! incercati in luptele cu turcii. Dupes Continuand desfasurarea dramatics a
rapoartele contemporane ostirea cresting ar fi Schiltberger zice ca regele Sigismund,
atins cifra de 100.000 de oameni, dintre care alland despre acestea, lug alts oameni cu el si
60.000 calari si 40.000 pedestri. In realitate se repezi asupra unui grup de 12.000 de
insa numarul adevaratilor combatants nu era pedestri turci, pe care-i batti, nimicindu-i pe
mai mare de cel mult 20.000 de oameni. tots.
Trecand Dunarea dincoace de Porti le de "in lupta aceasta a fost more:it calul
Fier, cruciatii se indreptard spre Vidin pc care- stapa nului meu Leinhard Richertinger - zice
1 cucerira fares prea mare impotrivire din partea Schiltberger - si eu, sluga lui am alergat si i-am
turcilor. De acolo, inaintara. prin Rahova spre dat calul meu. Si eu am incalecat alt cal, care a
Nicopole, care fu asediat Limp de 15 zile. 0 fost mai inainte at turcilor. Si dupei ce furs sdro-
cronica contemporana arata Ca ostirea cresting biti pedestrasii, regele porni contra altei cete
inainta in dezordine, mergand ca dobitoacele - care era de ccildreti. Vciza rid sultanul ca regele a
comme besties - Cara randuiala, ba zece, ba doi, pornit asupra lui, era gata sa fuga. Atunci
ba doudzeci, find intampinati de "grindina" de voievodul Serbiei, numit despot, sari in cdutorul
sageti care se desprindeau din lantul de Pier pe sultanului cu 15.000 de ostasi buni, deopotrivci
care-1 formau cuceritorii. In felul acesta cruci- cu ceiia.lti comandanti de steaguri cu mare put-
atii ucisi in turma - par troupeaux - pe ere. Despotul se repezi asupra steagului regal,
masura ce inaintau. Bata lia decisiva s-a dat in ceea ce deter nines pe regele Sigismund sa &Lts
ziva de 28 septembrie 1396 si se terming cu in retragere si sa fug& Atunci ventral. Hermann
infrangerea sangeroasa a cruciatilor. de ally si Hans castelanul de Ndrenberg, tuarci

235
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pe rege, IL indepeirtard de campul de bdtdlie si-1 comun cu Turnul lui Constantin cel Mare de la
insotird. la o corabie, cu care sei poatfi calatori la Celei, situat la 40 km mai sus de Turnu-
Constantinopol. Dupd plecarea regelui toti o Magurele. Existenta acestei cetati muntene ne
luard la fugd. Coldretii si pedestrasii pornird cu este confirmata documentar la 1394. Cu un an
totii spre Dundre, pentru a trece in grabsd pe mai inainte turd! cucerisera Bulgaria pans la
celdlalt mal, ceea ce deveni insd irnposibil din Dunare. Imprejurarea aceasta trebuia sa fi
cauza imbulzelii a unui nurndr prea mare de determinat pe Mircea sa ridice cuvenitele forti-
fugari. Multi dintre cei ce se ingramddiserd in ficatii pe malul stang al Dunarii, precum erau
cordbii peste numdrul celor ce puteau inalpea in Giurgiu si Turnu.
ele, furl aruncati peste bord si se inecand in Si astfel incepu epoca luptelor necon-
Dundre. Multi si-au incheiat viata pribegind prin tenite cu turcii pentru apararea tarii, care
munti pond la istovire. Dar nurnCu-ul cel mare de dainuira mai bine de_ patru secole si jumatate.
cruciati au ccizut in prinsoarea turceascd. Cei insemnatatea 'storied a voievodului Mircea
mai de frunte dintre acestia erau ducele de rezida in faptul ca el, mai fericit decat contem-
Burgundia, doff seniori din Franta, apoi palati- poranii sai crestini din Bulgaria, Serbia si
nul Ungariei si impreund cu acestia incd multi Albania, ale caror tari cazusera sub calcaiul
cavaleri si domni. Si eu, de asemenea, am cazut otoman, a izbutit sa tina piept asalturilor
prizonier." turcesti, in primul for avant, sa le respinga cu
Cei mai multi dintre prizonierii crestini vitejie si jertfa si sa apere insasi flinta de stat a
furs ucisi dc turd. Numai putini se putura ras- Tarii Romanesti. Reputatia sa razboinica
cumpara cu sumo de bani. Rcgele Sigismund incepu sa strabata departe peste hotarele tariff
naviga pc Dunare in jos, iar de acolo pe mare sale. In anul 1400 un raport nautic din Enos
la Constantinopol. El strabatu cu multe aducea la cunostinta venetienilor din Creta ca
greutati Marea Egeica si Adriatica, pentru a o armata turceasca de 60.000 de oameni ar fi
ajunge la Ragusa si de acolo in Ungaria. fost nimicita de roma- nul Mircea - Mirco Viachi -
Voievodul Stibor izbuti sa Lreaca Dunarea in astfel ca nu mai ramasesera decat 3.000 de
Tara Romaneasca, cu contingentele sale, deo- supravietuitori. Cifrele sunt incontestabil
data cu Mircea si arcasii sai munteni. In drum exagerate, dar faptul infrangerii ostirii turcesti
spre interionil tariff ei intalnird in cale pe tizur- de catre ostenii voievodului Mircea ramane o
patorul Vlad, care incered sa le tale calea la realitate.
Cetatea Dambovitei de la ses care nu era alta
decat Bucurestii. Aci uzurpatorul fu infrant si
prins "cu solia, copiii si toata familia" si dcpor- 5. Interventia voievodului Mircea in
tat in Dacia transilvaneana, unde nu se mai luptele fratricide pentru succesiunea
auzi nimic de el. In schimb, voievodul Mircea sultanului Baiazid I
isi reocupa tronul ca Domn recunoscut de
toata Tara Romaneasca. In timpul marilor 'spray' razboinice ale
In anul urmator, turcii navafird in sultanului Baiazid in Europa se concentrasera
Muntenia cu gandul de a-1 lovi pe voievod pen- non grei de furtuna contra sa in Asia. 0 noua
tru indrazneala sa de a fl participat la cruciada intrupare a Ghinghis Hanului Temugin se ridi-
contra lor. Mircea intampina insa pe navalitor case in persoana lui Tamerlan sau Timur -Lenk,
undeva pe Ialomita, it batu si-1 alunga peste adica Timur cel Schiop, noua capetenie a mon-
Dunare. Din cetatile for de acolo, ei nelinisteau golilor care, unind hoardele asiatice ale mongo-
mereu Muntenia si Mircea trebuia sa fie mereu lilor sub sceptrul sau, cucerise Industanul,
de veghe pentru a li se impotrivi si a-i respinge. Iranul si Arabia, iar pe la 1400 se tidied cu pu-
Pentru a castiga un punct de reazem in luptele tere contra imperiului otoman, care statea in
acestea contra turcilor, Mircea se hoLdri sa calea patrunderii sale spre Apus. Sultanul
cladeasca pe ruinele unor vechi fortificatii Baiazid isi dadu curand seama de marea
romane, in fata Nicopolului ocupat de turci, pe primejdie cu care erau amenintate provinciile
malul opus al Dunarii, o cetate, Nicopolul cel imperiului sau din Asia Mica si de aceea el se
Mic, numit de cronicile noastre Nicopolul eel grabi a concentra toate fortele sale militare
Mic sau Nicopoia sau Turnul, latineste burls, acolo, lasand ducelui Mircea ragaz de refacere
turceste cute Tanga Turnu Magurcle, mai jos economics si reculegere politica. Ciocnirea
de gura Oltului, o fortificatie care nu are nimic sangeroasa dintre Tamerlan si Baiazid a avut

236
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

loc in ziva de 21 iulie 1402, la Angora, vechea de la Dunare, incepand de la Portile de Fier si
Anoyra si actuala Ankara, capitala Turciei pana. la Braila. Tot atunci readuse Mircea sub
moderne. Ca la aceasta memorabila batalie ar stapanirea sa si capetele de pod de pe malul
11 luat parte si contingentele romanesti nu se drept al Dunarii si indeosebi Silistra, de unde
adevereste prin nimic. Lupta a fost foarte pornise Musa contra lui Soliman. Intr-o
inversunata si ea a luat sfarsit prin infrangerea scrisoare adresata regelui, din Giurgiu, la 10
turcilor si prin caderea sultanului Baiazid I in august 1409, voievodul roman se intitula
mainile mongolilor. Acolo padisahul turc ar fi "stripanitor si al mai multor cetati turcesti". Intre
fost inchis intr-o cusca si purtat prin toata acestea se gasea, farce indoiala, si Chi lia, fiind-
Mongolia pentru a demonstra supusilor lui ca la 10 iunie 1415 Mircea se intitula "dornn si
Tamer lan in ce hal ajunsese temutul sau stdpd nitor peste amandoud malurile Dundrii
adversar. Sultanul Baiazid nu supravietui intregi panel la marea cea mare si al cetdtii
decal un an de la aceasta catastrafa. El muri in Darstorului despot".
1403, lasand fiilor sai o succesiune contestata Sultanul Musa nu s-a putut bucura
in Anatolia de mongolii invingatori, iar in insa multa vreme de domnia sa asupra imperi-
Balcani de popoarele crestine subjugate numai ului otoman. Impotriva lui se ridica fratele sau
de curand. Mohamed, care stapanea provinciile asiatice si
Imperiul otoman trecea prin una din dorea sa restabileasca unitatea imperiului. El
cele mai grele crize politice, fiindca la putea intretine o actiune de acest fel, flindca
amenintarile din afard se asociara si luptele intre timp Tamerlan schimbase directia
fratricide dinlauntru. Baiazid lasase in urma sa alacurilor sale spre China, murind in toiul
mai multi flu care isi disputau dreptul la succe- campaniei din 1405. Batalia dintre frati s-a dat
siunea tronului. Fratele mai mare Soliman langa Sofia, la Ciamurli, in ziva de 5 iulie 1413,
luase in stapanire provinciile europene, cats in care Musa isi gasi moartea, find prins si
vreme fratele sau Mohamed detinea provinciile sugrumat de fratele sau invingator. Dar cu
din Asia Mica. Un al treilea fratc, Musa, soli- toate accsLea, voievodul Mircea nu intelegea sa
cits sprijinul voievodului Mircea pentru renunte asa usor la situatia sa politica pre-
dobandirea tronului talalui sau. dominanta la Dunare, cad indatal ce se ridica
Marlurffic bizantine, deopolriva cu cele in persoana printnlui Mustafa un nou pre-
turcesti, arata ca pretendentul Musa sosise la tendent la tronul din Adrianopol, Mircea nu
Mircea pe mare si ca voievodul roman, "marele ezita nici o clips de a-i da concursul sau mili-
erou necredincios", ii fagaduise tot concursul tar. Dar incercarile lui Mustafa de a cuceri
pentru dobandirea tronului de la Adrianopol. tronul ramasera zadarnice. Mustafa Celibi,
Din aceleasi surse de informatii aflam ca Musa cum it numeste un document muntean din
concentrase la Silistra o ostire de partizani in 1415, fu Mint de Mohamed in 1416 si sift sa
fruntea carcia porni spre sud pentru a izgoni se refugieze la Salonic, unde muri curand dupa
pe fratele sau Soliman din scaunul domniei. In aceea.
ostirea de cucerire se gaseau numeroase infrangerea lui Mustafa echivala cu
unitati comandate de un om de incredere si infrangerea lui Mircea, care urma sa se astepte
imputernicit al lui Mircea cu numele Dan. Nu la razbunarea sultanului Mohamed I, care nu
cunoastem toate peripepile acestor lupte fratri- putea intarzia mult de a se produce. In anul
cide, stim numai ca ele au continuat mai multi 1417 sultanul incepu campania de represalii
ani si s-au terminal numai la 1411, cand sul- contra lui Mircea. Capetele de pod muntene de
tanul Soliman fu infrant si ucis, iar Musa la Durostor si Chilia filed curand cucerite de
proclamat sultan. turci care, trecand Dunarea pe malul stang,
Timpul acestor lupte fu folosit de cuprinsera aci numeroase puncte de sprijin
Mircea pentru consolidarea posesiunilor sale intre care Turnu si Giurgiu erau cele mai
de la Dunare. El intari cetatea Giurgiu si pre- insemnate. Tot atunci sultanul dadu porunca
facu asezarea din jurul ei intr-un important sa se intareasca punctele de la Isaccea -
centru comercial. La Giurgiu semna Mircea Sagzim - si Salina pentru apararea granitei de
tratatul comercial cu Po Ionia si Lituania, prin nord a Dobrogei. Alunci lumea s-ar fi putut
care negustorii acestor tan primeau privilegiul astepta chiar la cucerirea intregii Taxi
de a desface marfurile for pretutindeni in Tara Romanesli, dupa exemplul Bulgariei, Serbiei si
Basarabilor, in toate orasele si in toate satele Albaniei. Si totusi sultanul nu indrazni sa

237
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

intreprinda o asemenea actiune de cotropire. Nu avem nici o stare ca Mircea sa fi


Sultanul Mohamed I, deopotriva cu toti semnat cu acea ocazie un act formal de
urmasii sal, gasi nimerit sal se mentina mereu inchinare si nici ca sultanul Mohamed sa-i fi
in cadrul politicii romano-bizantine la Dunare, remis o scrisoare de acceptare a acestei inch-
intarind cetatile de pe malul drept si marginin- Mari cuprinzand si conditiile ei. Totusi, croni-
du-se numai la ocuparea cetatilor de pe malul carul Dionisie Fotino pretinde in a sa Istoria
stang, cum erau acestea, Turnu si Giurgiu. In uechii Dad!, aparuta la 1818, ca a existat un
felul acesta intelesesera turcfi sa-si asigure asemenea hatiserif din 1393, reproducandu-i
stapanirea la Dunare si sa tins in frau pe chiar textul, pe care Mitilineu it retipari, in
Domnii Tarii Romanesti. Fireste ca in fata unei colectia de Tratate si conventiunile Rorrufiniei
asemenea start de fapt, voievodul Mircea nu (1874). Prin hatiseriful acesta apocrif, sultanul
putea gas! alta iesire din situatia tragica in ar fi recunoscut Tarii Romanesti dreptul de
care ajunsese decal sa se supund noului regim autocarmuire, prin Domni crestini alesi de
politic si militar al sultanului. chiriarhi si de boieri, cu drepturi suverane de
viata si de moarte asupra supusilor si cu
autoritatea de a declara razboi si a incheia
6. Capitularea fata de Poarta otomana pace. Crestinii trecuti la legea mahomedana
erau liberi de a se reintoarce la credinta stra-
Si lit astfel de logica acestor tragice moseasca, iar romanii ce ar trece temporar ca
imprejurari, Mircea trimise soli la inalta Poarta negustori in imperiul otoman sa fie scutiti de
cu daruri si marturisiri de supunere. Soli! plata capitatiei. In schimbul acestor inga-
domnului roman fura bine primiti de sultanul duinti, voievodul Mircea s-ar fi aratat gala sa
Mohamed I, care nu urmarea, dupa cite am raspunda sultanului un pesches anual de
vazut, o politica de anexiuni teritoriale la nor- 3.000 de bani rosii. Plata peschesului este
dul Dunaril, ci se marginea numai la ocuparea adeverita si de cronicarul turc Sendedin, care
unor capete de pod, cum erau cetatile Turnu si arata ca principele Mircea se obligase sa
Giurgiu, cu imprejurimile tor, numite mai apoi plateasca un tribut anual - it principe de
si raiale. In schimbul recunoasterii suprematiei Vallachia s'obligo di mandare ogni anno it tribu-
turcesti si a prezentarii unor daruri - pesches - to. Asupra platii peschesului nu mai poate
pe care turcii le considerau ca tribut haraci incapea nici o indoiala, ceea ce ramane insa
voievodul Mircea restabili pacea ce fusese discutabil este existenta pretinsului act cu
incheiata cu sultanul Baiazid in 1394 si confir- semnatura sultanului, al carui original n-a
mata de sultanul Mohamed la anul 1417, lira putut fi descoperit pana acum.
nici o atingerc a organizarii interne a tarn sale Si Lotus' nu este exclus ca sultanul
si a raporturilor ei politice cu tarile vecine. Mohamed, dupa batalia de la Arges si retragerea
Detinem informatia aceasta din cronica oficiala sa peste Dunare la Nicopole, sa li conferit
a lui Dzevdet-Pasa, care arata ca. Tara voievodului Mircea o diploma sau un privilegiu -
Romaneasca se obligase la 4 ianuarie 1394, berat - i hum djun - in conditiile cuprinse in el. In
deci indata dupa batalia de la Arges, sa ipoteza aceasta beratul - i hurnaiunul de la
plateasca tribut Portii suma de 3.000 de aspri Nicopole din toamna anului 1393 devine si real-
rosii - gyzyl ghurucl. Mircea se sustragea insa it ate istorica si nicidecum plasmuirea Uarzie din
de la aceasta obligatie cand conjuncturile 1770 atribuita lui Ienachita Vacarescu, cum s-a
politice deveneau favorabile pentru el. Dar sustinut. Si aceasta cu atat mai putin cu cat
indata ce acestea se inrautateau, Domnul Vacarescu in istoria sa otomana nu face menti-
muntean reinnoia supunerea si relua plata une de acest berat pe care el sa -1 fi plasmuit. Nu
haraciului, cum arata Chalkokondylas, care este insa exclus ca Mircea sa fi intrerupt de mai
relateaza ca hegemonul Daciei, cad asa numea multe on plata tributului si de aceea el se vazu
el Tara Romaneasca, trimise sultanului silit sa reinnoiasca in repetate randuri actul de
Mohamed soli pentru inchinare si pentru plata supunere fata de Poarta in anii 1413, 1414 si
peschesului. 1415.

233
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul III

RELATIUNILE VOIEVODATULUI MUNTEAN CU


UNGARIA, POLONIA SI MOLDOVA

1. Rivalitatile dintre Ungaria si Polonia si tratatul de allanta munteano-polon


2. Allanta munteano-ungarA si izgonirea uzurpatorului Vlad
3. Tratatul ungaro-polon de la Lublovita
4. Relatiile cu Moldova si asezarea granitei la Milcov

1. RivalitAtile dintre Ungaria si Polonia asupra Podoliei si Haliciului, revendicate inca


si tratatul de alianta munteano-polon de socrul sau, regele Ludovic cel Mare.
In lupta aceasta Mircea se dadu de
S-a aratat mai sus ca raporturile partea regelui polon, care nu avea de revendi-
politice ale voievodului Dan I cu regele Ungariei cat suprematia asupra Munteniei, ci se
Sigismund nu erau prietenesti. Intr-o diploma multumea sa gaseasca un aliat sincer contra
din 1390 regele aminteste ca voievodul navalise cumnatului sau Sigismund. Cu rolul mijlocitor
cu "oaste puternica" in Banatul timisan pentru intre voievod si regele polon se insarcinase
a ataca cetatea Mehadia. Moartea prematura a domnul Moldovei, Petru al Musatei, care
lui Dan nu-i ingadui sa ajunga la aplanarea prestase de curand regelui 'Vladislau si sotiei
conflictului cu Ungaria, astfel ca fratele sau Heduiga omagiu de vasalitate la Leov (1387). La
Mircea mosteni, pe Tanga multe alte dificultati 10 decembrie 1389, imputernicitli voievodului
interne si externe, si ostilitatea regelui Mircea, boierii Manea si Roman Herescu -
Sigismund. De altfel asemenea neintelegeri cu Majnus et Romanus Hericzky comites - insotitl
regele vecin se iveau regulat la fiecare schim- de vornicul Dragoi din Moldova - Dragoyus
bare de domnie in Tara Romaneasca. magnifici principis domini Petri Voyewode
Ostilitatile acestea porneau din politica Multaviensis marschalcus - semnara la Radon
traditional& a regilor Ungariei de a aservi in Polonia faimosul tratat de alianta, prin care
voievodatul roman politicii lor, nazuind sa pref- cei doff monarhi, voievodul si regele, isi raga-
aca Tara Romaneasca sau Transalpina intr-o duira concursul reciproc impotriva regelui
provincie a coroanei dupa modelul Daciei tran- Sigismund al Ungariei, iar la nevoie si contra
silvanene si sa reduca pe domnitorul ei la rolul altor dusmani. Ratificarea actului de alianta se
voievodului transilvanean. Or, voievodul facu la Lublin, la 20 ianuarie 1390.
Mircea se arata din capul locului un adversar Se pare insa ca intre timp se produsese
hotarat al unor asemenea pretentii de o destindere in raporturile lui Mircea cu
supunere, intelegand sa apere cu toate Ungaria, fiindca la 17 martie 1390 se semna la
mijloacele si pe toate calk neatarnarea :tarn Suceava de Care delegatii poloni si munteni un
sale fats de Ungaria. In urmarirea acestui scop, act interpretativ cu privire la conditiile tratatu-
el se folosea de disensiunile si rivalitatile dintre lui de alianta munteano-polon, prin care se
ginerii regelui Ludovic cel Mare. Sigismund, stabilea ca regele nu va putea porni la razboi
regele Ungariei si Vladislau Jagello, care si contra Ungariei, fara ca mai inainte sa arate lui
unul sl altul ravneau la mostenirea intreaga a Mircea si consiliului muntean motivele pentru
socrului lor. Intelegerea care la 1388 inter- care s-a declarat razboiul, motive constatate si
venise intre ambit cumnati nu era cleat un de seimul polon. Iar daca Mircea ar incheia
armistitiu pentru pregatirea luptei decisive. pace cu craiul unguresc, fora sa cuprinda in ea
Regele Sigismund credea ca are de aparat vechi pe regele polon, acesta ar urma sa o
drepturi unguresti asupra Moldouei, dar si recunoasca. Se vede ca primejdia turceasca,
care ameninta deopotriva Ungaria ca si Tara

239
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Romaneasca, inlesnise apropierea intre voievo- strul militar de la Nicopole, spre binele ambilor
dul Mircea si regele Sigismund. Asa se explica monarhi. Mircea avea nevoie de liniste si pace
faptul ca alianta dintre Polonia si Muntenia din partea Ungariei, pentru a putea folosi Coate
ramase pentru moment Para efect. fortele sale contra turcilor. De liniste si pace
avea nevoie si regele Sigismund, care dupa
2. Alianta munteano-ungara si izgonirea moartea sotiei sale Maria (+1395) avu de luptat
uzurpatorului Vlad si contra regelui Ladislau de Neapole, care
revendica tronul Ungariei, ca singurul descen-
Aceasta insa nu impiedica pe Mircea de dent din dinastia Angevinilor.
a reinnoi tratatul de la 1403 si la 1411. intre In toamna anului 1406, Mircea avu o
Limp turcii se apropiau tot mai mull de Dunare
intalnire cu regele Sigismund in partite
ocupand in 1391 taratul lui Sracimir, la 1393 Severinutui, unde discutard in buna intelegere
si pe eel al lui Sisman de la Tarnova iar la 1394 chestiunile de interes pentru tarile tor. Era
el trecura chiar Dunarea, patrunzand pans la vorba de a stabili o atitudine comund contra
Arges, unde li se impotrivi Mircea. Dupes o turcilor. Dar regele Sigismund reusi sa se
rezistenta eroica insa voievodul se retrase spre mentina deasupra rivalului sau, iar in iulie
munti, urmarit de turd, care venisera sa."
1411 sa se aleaga si impdrat at Germaniei,
instaleze la Arges pe uzurpatorul Vlad. La 7 dupa moartea lui Ruprecht din Palatinat.
martie 1394 Mircea se gasea la Brasov unde Principele Mircea traia in bune rapor-
semna si pecctlui cu sigiliul mic actul de turi si cu vecinul sau din Dacia transilvaneana,
alianta cu regele Sigismund. In act Mircea se cu voievodul Stibor. Interventia lui Mircea in
intitula "duce de Feigetras", ceea ce dovedesle luptele 'fratricide din Turcia si rolul pre-
Ca in acea vreme el se gasea in posesiunea cumpanitor pe care incepuse sa-1 joace acolo
feudelor sale transilvanene Am las si Fagaras. trezi insa foarte curand nemultumirea si
banulala regelui Sigismund fates de aliatul sau
Prin tratatul de alianta voievodul Mircea se
obliga imprcuna cu membrii consiliului sau de roman. Mircea se sesiza insa din vreme de
slat sa lupte
farce preget contra turcilor,
aceasta si se grab! sa reinnolasca in 17 mai
dusmanul comun, dar si contra dusmanilor 1414 Pactul sau de alianta cu regele Poloniei,
regelui Sigismund si anume in persoana si cu Vladislav, contra regelui Ungariei, Sigismund.
!Data pulerca sa. El va trimitc insa numai con- Intelegerea lui Mircea cu turcii trezea insa
tingente, cand regele nu va porni personal la banuieli si in Polonia, pe care voievodul incer-
razboi. Luptatorii regali vor avea trecere libera ca sa be imprastie printr-o scrisoare pe care o
prin tara si vor intrclinc, dar cu plata, provizi- adresa si prin care incerca sa se disculpe de
ile de care ar avea nevoie. In operatiile de 1a acuzatiile pe care i le aduse Vladislav ca s-ar fi
Dunare proviziile vor fi trimise acolo pe calc aliat cu turcii, ca sa porneasca razboi contra
fluviala. Ranitii si bolnavii pot fi ingrijiti in tara tuturor crestinilor si a coroanei ungare.
sa. Cu ajutorul noului sau asocial, Mircea
porni in graba contra uzurpatorului Vlad, pen-
tru a-1 izgoni din tara, dar fares sa reuseasca, 3. Tratatul ungaro-polon de la Lublovita
iar la intoarcerca in Dacia contingentcle Iran-
silvancne sufcrira la Posada o grea infrangere. Intelegerea cu Mircea nu impiedica insa
In anul urmator, voievodul Daciei, pe regele Vladislav de a cauta o intelegere
Stibor, porni imprcuna en Mircca la Dunare directs si cu regcic Sigismund. 0 comisie de
pentru a intalni acolo (*idle crucialilor imputcrniclii ai ambelor state sc intrunise in
apuseni sub comanda regelui Sigismund. martie 1411, deci inca inainte de semnarea
Dupa catastrofa de la Nicopole, Mircea si Stibor tratatului cu Mircea, la Iglava, pentru
reusira sa sc rcintoarca in patric, unde zdro- aplanarea certurilor si neintelegcrilor dintre
bird la cetatca Dambovilei impotrivirea uzurpa- Polonia si Ungaria. In august 1411 se ajunse
torului Vlad, pe care it ridicara din scaunul chiar la incheierea unui armistiliu de 8 luni, in
domniel si -1 trimisera in Dada, unde i se pier- care Limp regii ambelor tari urmau sa se intal-
du urma. neasca pentru a cadea de acord asupra tutur-
Prietcnia si buna vecinatate a voievodu- or punctelor litigioase. intalnirea a si avut toe
lui cu regele Sigismund continua si dupa deza- la Lublovita unde la 13 martie 1412 s-a

240
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

incheiat faimosul pact de impartire a zonelor regelui Vladislav Jagello juramantul de vasali-
de influents politics de la Dunarea de Jos. tate. Si tot el a fost acela care a sfatuit pe
Voievodatul lui Mircea cadea in lotul regelui- voievodul muntean de a incheia tratatul de
imparat Sigismund, deopotriva cu gurile alianta. contra Ungariei cu regele polon, in
Dunarii, pentru a deschide astfel Ungariei dru- condiliile aratate mai sus. Rolul de mijlocitor al
mul la Marea Neagra. Voievodatul Moldovei cu lui Petru reiese clar din prezenta vornicului
iesirea la mare prin Cetatea Albd urma sa moldovean Dragoi la tratativele polono-
ramana in zona de influents a regelui Vladislav muntene de la Radom si din semnarea actului
al Poloniei. interpretativ la Suceava, capitala Moldovei, in
Dar clauzele tratatului de la Lublovita prezenta lui Petru. Cu aceasta ocazie s-au
ramasera fara urmari, fiindca intre limp cazu putut aplana si eventualele litigii de granita
sultanul Musa, aliatul lui Mircea, si urmasii dintre ambele voievodate romanesti, daces
acestuia Soliinan si Mohamed urmareau o asemenea litigii vor fi existat. Caci, dupes cate
politica ostila fata de Mircea, amenin:tandu-i slim, granita de rasarit a Munteniei ramasese
tara si ocupand capetele de pod de la Giurgiu si cea fixata la Milcov, Putna si Siret.
Tumu. Amenintarile acestea priveau deopotriva Analele de la Bistrita arata ca Mircea ar
si Dacia transilvaneana si Banatul, astfel ca in fi intervenit chiar in luptele pentru domnia
fata primejdiei comune prietenia dintre Mircea Moldovei, ridicand pe Iuga Ologul de pe tron si
si Sigismund se inchega din nou. Dovada pen- ducandu-1 in Muntenia pentru a face loc
tru reluarea vechilor relatii de amicitie era rein- fratelui acestuia Alexandru cel Bun. Nu
noirea privilegiului de comert al brasovenilor in cunoastem alte informalii care sa confirme
Tara Romancasca din august 1413. In august aceasta afirmalie. Cel dintai act intern al
al aceluiasi an ingadui Mircea si negustorilor noului domn al Moldovei este actul de danie
polonezi si lituanieni largi privilegii comerciale din 11 februarie 1400, prin care vamesul Dan,
in intinsul cuprins al voievodatului muntean. un nume obisnuit atunci mai mult in
Muntenia, primi 6 sate in partile Vasluiului
pentru marile sale servicii in slujba tanarului
4. Relatiile cu Moldova si asezarea domn. S-ar putea ca vamesul Dan sa fl fost
granites la Milcov omul de incredere al lui Mircea care ar fi
inlesnit urcarea pe tron a voievodului
Mircea este primal domn muntean care Alexandru cel Bun.
a avil legaturi politice cu noul voievodal 0 intelegere in acest scns ar fi interven-
roman al Moldovei. Granita comund a it inlre Mircca si Alexandru cel Bun, precum se
Munteniei si Moldovei la Siret si la Dunare, ca aminteste in tratatul de la 1475 dintre Stefan
si primejdia turceasca care ameninta cel Mare si Matei Corvinul. In privilegiul corn-
deopotriva, apropiau pe ambii monarhi in gan- ercial pe care la 1408 Alexandru cel Bun il con-
durile si aspiratiile tor. Ceea ce unea pe ambii ferise negustorilor din Leov se arata targul
domni si mai strans erau si pretentiile de Bacau ca statie unde se percepea vama pentru
suprematie a Ungariei asupra ambelor voicvo- marfurile exportate in Muntenia. Aceasta nu
date romanesti, pe care regele Sigismund dorea insemna insa, cum s-a crezut de unit, ca.
sa be prefaces in provincii ale coroanei ungare. granita Tarn Basarabilor, cum se zice in textul
Pentru a zadarnici realizarea unor asemenea privilegiului, s-ar fi extins atunci spre nord
planuri, voievodul Moldovei, Petru, acceptase pang la Bacau.
mai curand suzeranitatea polona prestand

241
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul IV

STAREA CULTURALA. SI ECONOMICA


SUB MIRCEA CEL BATRAN

1. Ctitoriile bisericesti si participarea romanilor la conciliul de la Constanta


2. Agricultura, pastoritul si pescuitul
3. Calle de comunicatie si negotul
4. Viata de familie a voievodului Mircea cel BAtran si moartea sa

1. Ctitoriile bisericesti si participarea domn si venitul vamii de la Genune.


romfmilor la conciliul de la Constanta Ma.nastirea Cozies, numita si Nucet, se
bucura de atentiea deosebita a lui Mircea, pe
Pe langa larga sa activitate politica care el si-o alese si ca loc de vesnica odihna.
voievodul Mircea a incurajat in mare masura si Biserica manastirii a fost impodobita cu
operelc de cultures spirituals si materiala ale pretioase fresce, din care se desprinde figura
tarii sale. Bisericile si manastirile s-au bucurat ctitorului si fiului sau Mihai, inchinand biseri-
de larga sa darnicie. In fruntea mitropoliei de la ca. Portretul domnului si al sotiei sale Mara
Arges statea mitropolitul Antim, iar la Severin s-au pastrat mai bine in icoana ctitoriala de la
paslorea sufraganul sau Atanasie. Ctitoria schitul Brod det, o ctitorie predilectA a marelui si
inainlasilor sai de la Tismana, care avea sub viteazului domn. Actele de mai tarziu ale
proleclia ci si manastirea de la Vodita, primi de manastirilor Strugalea, Snagou, Glauaciocul,
la cucemicul domn confirmarea vastelor ci Dealul, Sf. Nicolai din Bucuresti (azi Mihai-
posesiuni, pc care le spori si maica sa Voda), Gouora si Visina de langa Bumbesti (jud.
Calinichia cu danii proaspele, cuprinzand Gorj) arata si pe voievodul Mircea ca pe unul
peste 20 de sate si silisti cu tot venitul Tor. dintre ctitorii Tor, o dovada ca manastirile si
Mircea desavarsi ctitoriile tatalui sau Radu si schiturile acestea flintau pe timpul sau.
ale fratelui sau Dan de la Cotmeana si Cozia, Evlaviosul domn se ingriji ca ctitoriile
pe care acestia le lasasera neispravite. Dupes sale, pe langa bunurile materiale, sa fie inzes-
terminarea constructiilor, el be inzestra cu trate si cu frumoase obiecte de cult si cu cdrti
mosii si sate de rumani, cu salase de tigani, cu liturgice si de edificare sufleteasca, dintre care
ulite in targ la Ranultc, cu balti la Dunare si cu numai foarle putine s-au pastrat pana in zilele
iazuri de peste. Satele inchinale de domn cli- noastre, ca frumosul aer sau epitaf de la Cozia,
toriilor sale crau adeseori scutite dc slujbcle, care poarta data de 6904, adica 1396. Danii se
darile si dijmcle obstesli, mail si mid, precum faceau si pentru Sf. Munte si anume pentru
erau oieritul, gostina, albindritui, gdleata, manastirea Cutlumus, cum era cea a boierului
viniariciul, desugubinele, gloabele, cdrciturile, Aldea, care cinstise numitei manastiri satul
poduezile si datoria de a pescui moruni trei zile Ciresouul pentru ca in fiecare duminica sa se
pentru domnie. Pe langa acestea domnul mai pomeneasca la sfanta liturghie mai intai
punea la dispoziga clitoriilor sale daruri voicvoclul Mircca, apoi parintii donatorului si
anualc cons! And in merlicc pentru lirana si in cele din urma donaLorul insusi.
imbracamintea calugarilor, bull de yin, galeti La slaruinta regelui-imparat Sigismund
de grau, vedre de miere, sloiuri de ceard si fu convocat la Constanta, in Elvetia, in 1414 un
bucali de panura sau postav si de paturi. conciliu bisericesc, cu scopul de a delibera
Darnicia domnului fats de manastiri servea de asupra unirii bisericilor - causa unionis -
pilda boierilor, care se straduiau sa inchine si asupra credintei - causa fidei - si asupra
ei manastirilor sale si silisti, precum si bogate reformelor in biserica - causa reformationis. Cu
daruri. La 1415 manastirea Cozia obtinu de la reprezentarea bisericii romanesti la acest con-

242
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ciliu fusese incredintat mitropolitul Kievului care acesti proprietari strain! se straduiau sa
Grigore Tamblac. Credinciosii din Muntenia lege pe romani, pe care ei ii numeau iobagi, de
erau reprezentati prin cavalerul Tugomir sau glie, adica sa be ridice dreptul de a se muta de
Dragomir. Mai trimisesera reprezentanti si pe o mosie pe alta dupa buna lor chibzuint5.,
orasele Campulung - Langnaw - Curtea de sporea mereu numarul emigrantilor rumani in
Arges - Ergx - Severinul - Zwil rn precum si Muntenia, unde ei ca elemente originare din
alte orase ale caror nume reproduse stalcit de Dada de sub stapanirea ungureasca se
cronica lui Ulrich de Richtenthal n-au putut fi numeau ungurei sau ungureni. Intre satele pe
inca identificate. Cum votarea in conciliu urma care ducele Mircea le daruise ma.' na' stirii
sa se faca dupa natiuni, delegatii romani Tismana se gasea si satul Ungurei sau Ugurei,
puteau juca un mare rol ca reprezentanti ai numit astfel dupa proaspetii sai locuitori
natiunii roman, la un congres international. pribegiti din tara ungureasca.". Mircea ocupa
Delegatii roman! se remarcau prin caciulile lor Amlasul ai-1 incorpora tinutului cuprins de
tuguiate spicigen hiliten. Mitropolitul Vladislav I, organizandu-1 in voievodat al
Tamblac cerea conciliului sa recurga mai intai Amlasului deopotriva cu voievodatul
la reforma bisericii catolice - in capite et mem- Feigeirasului.
bris pentru ca sa se poata ajunge la unirea cu Pentru a veni in ajutorul oierilor din
biserica ortodoxa si la inlaturarea schismei din- partile Sibiului, care sufereau de pe urma
tre Orient si Occident. Or, cum cauza reformelor lipsei de pasune pentru turmele lor, Mircea be
fusese amanata, delegatii romani parasira con- ingadui sa treaca cu oile dincoace de munti in
ciliul fara nici o isprava. Tara Romaneasca, acordandu-le un privilegiu
in acest stns care la 1418 fu intarit si de flub sl
urmasul sau ducele Mihai I. Romanii din
2. Agricultura, pastoritul si pescuitul secuime, care patrunsera in regiunea
munteana dintre Ialomita si Buzau, apar in
Cultura spirituala sty in stransa lega- izvoarele timpului sub numele de secuieni,
tura cu buna stare materials a unei tari. dupa care si judetul s-a numit Secuieni sau
Voievodul Mircea isi dadea bine seamy de Seac.
aceasta corelatie si de aceea el sprijini sporirea In Tara Romaneasca, pe timpul lui
productiei si buna si rentabila desfacere a sur- Mircea rurna- nii erau oameni slobozi a se muta
plusului acestei productii. Agricultura ramas- de pe o mosie pe alta, a injgheba sate sau
ese din batrani ocupatia principals a popu- slobozii si a le parasi in cazul cand nu se
latiei. Cultura cerealelor era cea mai rentabila puteau intelege cu proprietarii. Starea aceasta
indelctnicire agricola pe domeniile domnesli, de drept a dainuil in Tara Romaneasca ',and la
mandstiresti si boieresti, dar si pe proprietatile inceputul secolului al XVII-lea cand a inceput
mai mici ale mosnenilor sau razesilor. Muncile sa patrunda si dincoace de munti obiceiul
agricole se savarseau de calre romani, adica de adanc inradacinat in Dacia transilvaneand de a
care acele elemente rurale care in cursul tim- considera pe rumani ca oameni legati de
pului isi pierdusera proprietatile lor individuale brazda sau de glie - glebae adscripti - farce nici
si care traiau pe domeniile marilor proprietati, un drept de a o parasi. Robi propriu-zisi erau
in schimbul unor prestatii in munca sau claccl numai yganii, care faceau parte din inventarul
si producte agricole, asa numita dilmci. In actul viu al mosiei pe care se gaseau salasele lor. Ei
de donatie pentru manastirea Cozia din 20 mai puteau fi vanduti, daruiti sau dati ca zestre si
1388 era cuprins si satul Purcdreni cu rumanii impartiti Intre membrii familiei proprietarului.
de acolo. Rumanii acestia se recrutau in buna 0 a doua indeletnicire a satenilor,
parte din emigranti romani din Dacia transit- deopotriva de rentabila, era peistoritul. Se
vaneana care, trecand muntli in Tara cresteau bovine si ovine, dar si ramatori, care
Romaneasca, gaseau aid conditii de trai mai se ingraau toamna cu jirul si ghinda din
prielnice decal pe mosiile grofilor unguri si ale padurile de fag si stejar. Zavoaiele, preluncile si
manastirilor catolice de acolo. In masura in poienile de munle, ca si dealurile neimpadurite

243
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cu iarba for deasd si cu apele curgatoare ofer- stralbateau ducatul roman. Vechea ruts comer-
eau pasuni grase pentru turmele de oi, cirezile ciald pornea de la Brasov, trecea prin Bran,
de bovine si hergheliile de cai. Iazurile si baltile Turd sau Turcsori - Torzburg si ajungea la
Dunarii inlesneau piscicultura si ridicau pes- Rucar, unde se gasea punctul vamal de
cuitul la una din indeletnicirile cele mai granites. Acolo erau lovite de mari taxe vamale
rentabile. Pescuitul morunului in baltile de la gigurile sau vigurile de catifea de Ypres, de
Dunare se facea pe o scars foarte intinsd, Louvain, de Co Ionia si de Cehia. Pentru un gig
morunul sarat constituind un important articol de catifea de Ypres se plateau 25 de ducati,
si pentru export. Exploatarea pdclurilor era de pentru unul de Louvain 18 ducati, pentru cel
asemenea rentabira. Grinzile de stejar, de fag, de Colonia 12 ducati, iar pentru cel de Cehia
de brad si de molift serveau la constructiile numai 6 ducati. Aceleasi taxe vamale cu carac-
caselor, dar si ale vaselor si slepurilor de pe ter prohibitiv pe articole de lux se percepeau si
Dunare. Ape le raurilor navigabile serveau ca in orasele unde se desfaceau asemenea giguri,
cel mai bun si mai ieftin mijloc de transport de afarai de orasul Cetatea Dambovitei, unde se
la deal la vale pand la schelele Dunarii. percepea la desfacerea catifelei numai jurnatate
Exploatarea zcicdrninte/or de sare de la Ocnele din aceasta taxa._ Daces insa catifeaua se vindea
Mari, indrumata de inaintasii lui Mircea, lua cu cotul, adica cu amdnuntul, nu se percepea
sub domnia lui o larga dezvoltare, extragandu- la locul desfacerii nici o taxes. Sculite de 'axe la
se mari cantitati de sare si pentru export. in desfacerea prin orase erau si "sapcile
Wile balcanice. La exploatarile zacamintelor francesti", cismele, fierul, postavul cenusiu,
de sare se aclaugasc mai apoi si exploatarea panza de in, traistele, cutitele, sabiile, arcurile,
minelor de arama de la Bratilov, ceva mai sus funiile, branurile tabacite, cojoacele si alt.e
de localitatea Baia de Aramd. Exploatarca manufacturi. Pentru un vas cu mied se plateau
minelor de amnia de acolo fusese concesionata 12 dinari, pentru unul cu yin numai 6 dinari.
unui oarecare Ciop Hanos, dupes cat se vede un Pentru marfurile in tranzit "aduse de peste
strain din Dacia transilvaneana. Prin actul de mare" cum erau mirodeniile ca piper,
danie din 1392 voievodul Mircea daruia mana- scortisoara, sofran etc., apoi bumbac, camelot,
stirii Tismana din apropiere dijma cuvenita din adica stofd find din par de Camila, blani de
arama extrasd. astrahan s.a. se percepea o taxa ad valorem de
In urma acestei vii activitati economice lrei la suta. Pentru un car incarcat cu peste se
rezulta un insemnat excedent de producte platea la Braila o taxa' de export de 18 dinari,
prime sau brute, care se cereau valorificate iar la trecere prin orasele Targoviste si Targsor
prin export. Tara insa avea nevoie de taxa de tranzit se platea in natures, cate un
numeroase articole industriale pe care nu le peste de fiecare car incarcat. Taxele de export
putea fabrica singura, ci trebuia sa le importe se plateau pentru majilc de ceara, pentru
din strainatate. Din necesitalea schimbului de bovine, pentru berbeci, pentru ramatori, pen-
produse indigene prin produse straine a pornit tru pieile de cerb, de veverita, de jder, de vulpe,
miscarea comercialei. De necesitatea acestui de rds, de pisici salbatece si de iepuri. Pentru
schimb de produse se convinsese si Vladislav I, un cal bun se percepea o taxa de export de 6
care acordase negustorilor brasoveni privilegii dinari. Taxele vamale se varsau in vistieria
comerciale in Tara Romaneasca. Mircea cel domneasca, inlesnind astfel domnului achizitia
Batran confirms in 1413 brasovenilor vechile de valuta strains, care ii inlesnea procurarea
for privilegii comerciale, fixdnd totodata si ta- de armament, care nu se putea fabrica in tars.
xele de vama pentru diversele articole de negot, Dar incd inainte de confirmarea privi-
alit la import, cat si la tranzit si la export. legiilor comerciale de care brasovenii se bucu-
rau in Tara Romaneasca, Mircea acorda tar-
govetilor din Liov largi drepturi comerciale in
3. Utile de comunicatie si negotul voievodatul sau. In martie 1408 delegatii
munteni se gaseau la Liov, unde erau ospatati
Dupes asezarea statiilor de vamd putem de targovetii de acolo. 0 noua solie a lui Mircea
cunoaste principalele drumuri de comert care petrecca la Liov in anul urmator. Se pare ca. ea

244
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom an ilor

sosise in 1409 pentru semnarea privilegiului 4. Viata de famine a voievodului Mircea


comercial, ce ni s-a pastrat Ezra data. Mircea cel Batran si moartea sa
acorda negustorilor din Liov si din Po Ionia, in
genere, libertatea de comert in targurile Viata familiala a lui Mircea cel Batran
muntene si oltene de Ia Breda paria la Portile de este foarte putin cunoscuta. Dupa insiruirile
Fier de la Orsova, cu conditia ca sa-si unui pomelnic, el ar fi fost casatorit cu Mara,
depoziteze marfurile la Targoviste, unde se va care apare alaturi de sotul ei pe tabloul ctitori-
face si vamuirea. Voievodul isi rezerva dreptul al de la schitul Bradet, Nu stim daces Mara a
de a alege din marfurile depozitate pe acelea de fost mama tuturor fiilor lui Mircea, dintre care
care are nevoie si numai dupes exercitarea aces- cel mai mare purta numele de Mihai. Pe acesta
tui drept de precautie negustorii sa fie liberi de fatal sau si-lasocia Ia domnie inca din 1399. In
a desface restul marfurilor unde vor. La rein- aceasta calitate de co-regent al parintelui sau,
toarcere liovenii puteau incarca materii prime principele Mihai apare in mai multe acte si
ca ceard, Lana, piei de tot felul, peste etc., dar inscriptii. Mihai urma tatalui sau la domnia
si mirodenii ca piper, ingver si alte marfuri Tarii Romanesti.
aduse de peste mare. Voievodul Mircea mai lass in urma sa
Caravanele liovenilor urmau drumul Inca alti trei flu si anume pe Radu cel Chel
Munteniei pe Siret in jos pand la Tg. Putnei, de (Prasnaglava), pe Alexandra Aldea si Vlad
unde se indreptau spre Ramnic si Buzdu, de Dracul, care au domnit pe rand in Muntenia.
unde o bifurcatie ducea la Brdi la. De la Buzau Un act de danie pentru manastirea Snagov
drumul ducea prin Mizi/ si Ploiesti la amintele si de un frate al lui Mircea numit
Targoviste, unde se depozitau marfurile. De Staicu, care n-a ajuns niciodata la domnie.
acolo calea principals ducca prin Bucuresti la Mircea a murit la 31 ianuarie 1418 si a
Giurgiu, iar o alia ramura ducea prin Pitesti sI Cost inmormantat in ziva de 4 februarie la ctita-
Craiova la T. Severin. La Giurgiu se trecea ria sa de la Cozia, intr-un frumos sarcofag cio-
Dunarea pentru Rusciuc, iar de acolo drumul plit in piatra. Inscriptia de pe mormant s-a sters
trecea prin Pi-cslav, fosLa capitals a Bulgariei, in scurgerea veacurilor, astfel Ca as stzi ea nu
strabatea Balcanii prin pasul de la Kalykarac mai poate fi descifrata. Marturia unei cronici
pentru a ajunge in campia tracica de la contemporane turcesti, care-1 arata ca "principe
Karnabad si de acolo, prin Adrianopol, la intre crestini cel mai viteaz si cel mai ager", este
Constantinopol. Pe drumul acesta se facea cir- calificarea potrivita pentru marea sa personali-
culatia obisnuita intre Giurgiu si Istanbul. tate. Aceasta se desprinde si din titlul sau
De privilegii similare se bucurau in cvasiimperial, ce ni s-a pastrat in unul din
Tara Romancasca si negustorii din Polonia si hrisoavele sale. In preambulul acelui document
Lituania, carora Mircea le confirms privilegii de vajnicul ostean incercat pe campul de batalie,
comert in tam sa. Pentru inlcsnirea comertu- iscusitul diplomat si cucernicul aparator al
lui, Mircea batu cu cfigia sa bani de argint credintel strabune se inlituleaza: "Eu cel intru
numiti ducati, din care ni s-au pastrat exem- Hristos Dumnezeu binecredinciosul si de Hristos
plare din mai multe serii. Dupes pierderea iubitoml si singur stclpd nitorul lo Mircea, mare
Giurgiului devenise Braila cel mai important voievod si domn, cu mila lui Dumnezeu si cu
port la Dunare. Sub urmasii lui Mircea gasim darul lui Dumnezeu stapanind si domnind toatd.
statii de vama la Rudir, CCunpulung, Arges, Tara Ungrovlahiei si partite de peste munti, Inca
Targoviste, TCtrgsor, Scicuieni, Gherghina si si spre pcirtile taletresti, si Amlasului si
Braila. Feigeirasului Herteg, si Banatului de Severin
domn, si de cunandoud de peste toatd Dundrea
pand. la Marea cea mare si cetatii Ddrstorului
stclpeutitor."

245
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul V

POLITICA DOMNILOR FATA DE TURCIA SI UNGARIA

1. Lupte si rivalititi politice intre urmasii lui Mircea cel BatrAn


2. Interventia turcilor si ungurilor in luptele pentru domnie in Muntenia
3. Ordinal teutonic la Dunare
4. Recunoasterea suzeranitatii turcesti de catre voievodului Alexandra Aldea
5. Campaniile lui loan Corvin Hunedoreanul contra turcilor
6. Catastrofa de la Varna
7. Politica lui loan Hunedoreanul ca guvernator al Ungariei
8. Personalitatea voievodului Vlad Dracul
9. Pierderea feudelor Am las si Figaras si tratatul turco-ungar de la Adrianopol
10. Caderea Constantinopolului, metropola Romaniei orientale si pribusirea
imperiului bizantin
11. Vlad Tepes. Victoria de la Belgrad si moartea lui loan Corvin din Hunedoara

1. Lupte si rivalitati politice intre au fost restaurate in graba si puse in stare de


urmasii lui Mircea cel Batran aparare. In 1419 insusi regele Sigismund sosi
la Orsova, unde la staruintz egumenului
Dupes moartea lui Mircea ccl Baran se Agafton confirms la 29 septembrie privilegitle si
accentucaza tot mai aspru rivalitatca dinire posesiunile mandstirit Vodita.
sultanul Mohamed I (1413 -1421) si regele Pregatirile acestea se facusera chiar la
imparat Sigismund al Ungariei, care se crcdeau timp, fiindca in anul urmator 1420 sultanul
destul de puternici pentru a putea impune Mohamed I intreprinse o mare campanie la
urmasilor lui Mircea pretentiile for de supre- Dunare. Aceasta era indreptata impotriva lui
matie. Prins ca intr-un cleste intre aceste cloud Mihai pentru ca era aservit politicii regelui
marl puteri vecine, Mihai I (1418 - 1420), flub Sigismund. Pentru a lovi mai simtitor pe Mihai
si urmasul lui Mircea, prefers sa se reazeme pe sultanul aduse cu sine pe pretendentul Dan,
ajutorul crcstin din parka lui Sigismund, un flu al voievodului Dan I, care fiind ridicat de
recunoscandu-1 ca suzcran al sau. El rcinnoi turd pe tronul munlean se intilula Dan at II-lea
brasovenilor privilegiile comerciale in (1420 1431).
Muntenia, tar oierilor marginent dreptul de Succesiunea la tron nu era prin nimic
pasunat in poicnile si golurile de munte - cum stabilita. Domnia nu era legata prin nimic de
ipsorum pecudibus in montibus nostris pascere. vreun drept divin, ca in tarile apusene, de
Pentru zagazuirea efectiva a navaltrilor turcesti aceea ea aparlinea prin moslenire familiei care
in Banalul timisan prin Portile de Fier de la o intemeiase, adica dinastiei Basarabilor. Toti
Dunare, el ingadui regelui Sigismund un fel de membrii aceslei dinastii aveau drepturi egale la
condominiu asupra cetatii Severinului, unde la succesiune intrucal puteau dovedi ca erau in
chemarea regelui erau asteptati sa soseasca adevar "din os domnesc", chiar daces erau nas-
cavalerii teutoni din Prusia cu misiunea de a cuti in afara de casatoria legitima a domnului.
intensifica lupta de aparare contra turcilor. Principiul dreptului de succesiune pentru toti
Panes la sosirea acestora se insarcina insa. membrii legitimi ai unei dinastii de drept divin
banul Timisoarei, florentinul Pippo Spam, cu era recunoscut si in tarile din apus, numai ca
organizarea rezistentei crestine in regiunea acolo dreptul acesta era reglementat prin lege
Cazanelor, aju tat de cnejii romani banatent de si uz, asigurandu-se succesiunea dupes
acolo. Cu ajutorul acestora, cetatile Seuerin, normele majoratului in asa fel ca numai dupes
Orsova, cu insula Saan, numita mai apoi de stingerea completes a prirnogeniturii, urma la
turd Ada-Kale, tar de austrieci Orsova-Nouti, tron secundogenitura sau chiar tertiogenitura.
Mehadia. Sebesul sau Caransebesul si Jidova In Tara Romaneasca a lipsit aceasta

246
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

reglementare, lasand boierilor dreptul de a In 1421 muri si sultanul Mohamed I.


proclama domn dupa bunul for plac pe oricare Scriitorul bizantin Duca ne-a pastrat un frag-
membru din familia Basarabilor, rard nici o ment din panegiricul ce s-a rostit la moartea
consi-derare a principiului majoratului sau sultariului, in care se arata. ca "acesta si pe
senioratului. Si cum boierimea era divizata in ualahii de dincolo de Dundre, pe unguri si pe
diverse grupari si categoric, era firesc ca fiecare natiunile cele numeroase ale albanezilor si bul-
grupare sa-si alba candidatul ei cautand sa-1 garilor intr-ateda le-a supus, 'Malt sd fie neuoit a
impuna tarii cu orice pret, chiar cu nesocotirea Le trimite fetele si baietii for in sclauie pentru a
intereselor tariff si cu apel la ajutor din afara, obtine astfel pacea si indurarea".
recurgand cand la ajutorul turcesc, cand la
ajutorul unguresc. S-a presupus ca membrii
dinastiei din ramura lui Dan - Demestii - ar fi 2. Interventia turcilor si ungurilor in
luptat numai contra membrilor din ramura lui luptele pentru domnie in Muntenia
Mircea Dreiculestii - disputandu-si alternativ
domnia. In realitate insa. atat Dalnestii cat si Noul sultan Murad a1 II-lea (1421 -
Draculestii luptau foarte adesea on foarte aprig 1451) continua fata de ta'rile romanesti politica
si intre ei, astfel ca nu se poate vorbi de o rival- inaintasului sau. El isi avea candidatul sau
itate intre aceste cloud ramuri, ci de lupta pen- pentru Tara Romaneasca, in persoana unui flu
tru domnie in genere intre membrii familiei al lui Mircea cu numele Radu cel Chel -
Basarabilor. Asa se explica faptul ca partida lui Prasnaglava - care se ridica contra varului sau
Dan al II-lea, sustinuta si de turci, se simti Dan al II-lea care, find abandonat de noul sul-
destul de puternica pentru a inlatura pe tan, se aruncase in bratele regelui Sigismund
tanarul Mihai, suslinut de unguri, pe care cu ajutorul caruia si al banului Pippo Spano
batranul Mircea anume si-1 asociase la domnie atacase Silistra si batuse pe turd, recucerind
pentru a evita luptele pentru succesiune. probabil si Giurgiu, impreuna cu Turnu, dupa
In fata invaziei turcesti, Mihai solicits cum arata o cronica brasoveana - Wand-
in graba ajutorul suveranului sau, regele chronik.
Sigismund, care ii si trimise in ajutor un corp La 30 mai 1426, Dan al II-lea fu atacat
de oaste sub comanda banului Stefan de de rivalul sau Radu al II-lea si infrant intr-o
Losonzi. Bata lia s-a dat undeva la Dunare, fares crancena batalie asupra careia Sigismund
ca locul sa poata fi precizat, in primavara anu- scria cardinalului Henry de Beaufort cele ce
lui 1420. Ea a fost foarte crancend. In cursul ei urmeaza:
isi gasira moartca atat Mihai, cat si banul "Am primit stiri cd Dan, domnul Valahiei
Stefan. Turcii invingalori ridicara pe tronul de dominus Valachiae - auuse o luptd cu rivalul
la Targoviste pe protejatul for Dan al 11 -lea. Fiii seiu, care adunase cu sine, ca sd -i distrugd,
lui Mihai, Radu si Mihai, ajunsera in robie la multime de turd. Pe acesta Dan, atacandu-1
turd, unde 11 se pierdu urma. Sultanul energic si cu putere, I-a inuins la reizboi, fetcand
Mohamed I impuse suprematia sa asupra Tart mare macel in reindurile inamicilor sdi si
Romanesti. La 23 noiembrie 1424 voievodul castigind un glorios triumf. Totusi dupd trecerea
Dan reinnoi tratatul de supunere 'it'd de de putine zile, turcii atacemd din nou cu forte
Poarta in conditiile stabilite de Mircea cel superioare aclunate in grabs, pe acel mare
Batran. uoieuod de ziva corpului lui Hristos (30 mai), iar
Dar el nu se multumi numai cu aceasta el opunemdu-se cu credinciosii sdi, cum a voit s-
isprava, ci intrcprinsc Inca alle cloud actiuni a incins intre ei relzboi asa de grozau, incest din
militare, una contra Cetalii-Albe si alta contra amemdouet partile multi au cdzut. Oastea lui
Severinului, pentru a izgoni pe unguri din con- Dan voievod a fost cu totul inuinsci, toti au fost
dominiul tor. Atacul contra Cetalii-Albe a putut prinsi si ucisi, asa ca numai domnul singur a
fi zadarnicit la limp de voievodul Moldovei, scdpat, memtuindu-se pe sine, pentru care
Alexandru cel Bun, cu ajutorul lituanienilor. inteunplare am fost foarte sceu-biti".
Atacul contra Severinului a putut fi respins de Astfel invinse Radu, cu ajutor turcesc,
oamenii banului Pippo Spano, dintre care se iar Dan trebui sa fuga la protectorul sau
distinsera in mod deosebit doff cneji banateni, Sigismund.
si anume Bogdan, flub lui Joan sl Nicolae, flub Framantarile acestea dainuira ani de-a
lui Neagoe. 0 inscriplie din 1427, ce s-a pas- randul, in dauna unei normale dezvoltari eco-
trat pe peretele bisericii din Brasov, arata ca nomice si culturale. Dar in imprejurarile aces-
turcii jefuird si devastara si Brasovul, ducand tea ce valoare putea sa aiba titlul pompos pe
in robie intreg consiliul orasenesc sena- care Radu si-1 insusi din hrisoavele parintelui
turnque coronensem abducit. sau Mircea, numindu-se Cel intru. Hristos

247
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Dumnezeu, binecredinciosul si bine cinstitul si regele incredinta lui Redwitz bania Severinului.
de Hristos iubitorul si insusi steipartitorul Io Cu toate acestea insa, ispravile for la Dunare
Radu, Marele Voievod si Domn, cu mila lui nu corespundeau deloc marilor nadejdi pe care
Dumnezeu si darul lui Dumnezeu steipaiiind si regele le pusese in ei.
domnind toata Tara Romarteasal si peste La 21 august 1430 banul Redwitz
munti, Inca spre partite tetteiresti si herteg al raporta regelui ca nobilii si cnejii roman
Amlasului si Fagarasului si stapainitor banatului refuzau sa se supund judecatii sale, sustinand
de Severin si peste Dundre panel la marea cea ca asupra for numai regele are dreptul de juris-
mare"? dictie. Dintr-un act din 1420 aflam Ca in raza
In credinta for fats de turci, domnii Mehadiei se aflau 224 de cneji si 1.112 cetateni
rivali se aratau foarte nestatornici si schimba- liberi, 30 graniceri si 20 de curieri; iar in raza
tori. In schimb insa, atat Dan, cat si Radu se cetatii Amlas erau 293 cneji, cu 504 tarani
aratara foarte supusi fatal de regele Sigismund liberi, 32 graniceri si 26 curieri iar in raza
si de brasoveni, ale caror privilegii comerciale cetalii //adia erau 120 cneji.
furs confirmate de amandoi. Firea razboinica si Atitudinea darza a lui Alexandru la
temperamentul aprins ale voievodului Dan al Chilia, care in 1430 respinse un nou atac al lui
II-lea se incadrara numai bine in planurile de Dan, precum si necontenitele atacuri turcesti
cruciada ale regelui Sigismund. El era preocu- in unire cu voievodul Radu al II-lea zadamicira
pat de gandul de a organiza o armata perma- "marea opera de civilizatie" pe care regele
nents, sau eel putin un corp de mercenari si se imparat Sigismund isi propusese sa o realizeze
bucura foarte mull ca. regele "i-a daruit la Dunare cu ajutorul cavalerilor combatant!
haraghie de bani - adica monetari - ca sa fie in dar si al negustorilor, mesterilor si antrepreno-
tara domniei mete, precum este si in tam lui". rilor de tot felul, care erau asteptati sa
La 1428 Dan porni cu contingentul sau in aju- soseasca. la Dunarea de Jos. Dar si aceasta a
torul regelui contra turcilor, dar ostirea treia Incercare de a savarsi aceasta opera cu
cresting fu rau baluta la Golubat. Consecintele ajutorul ordinelor cavaleresti esua curand, ca
acestei infrangeri au fost ca tara trebui sal si cea din 1213 a regelui Andrei al II-lea si cea
plateasca turcilor tributul intreg - integrum din 1247 a regelui Bela al IV-lea. Savarsirea
censum - find obligala sa trimita si un numar aceslei opere era rezervata domnilor roman!
de oi la Constanlinopol. In anul urmalor regele din Muntenia si Moldova, lari eminamente
incuraja prctcntiile lui Dan asupra Chilici, dunarene cu o populatie indigence adanc
indemnandu-Isa atacc cetatea moldoveneasca. inradacinata in traditiile de lupta si de viata ale
Atacul fu insa respins de Alexandru cel Bun, acestor teritorii. La 1435 insusi regele
domnul Molclovei. Sigismund se convinsese de zadarnicia pla-
nurilor sale la Dunarea de jos si de aceea el
consimti la rechemarea cavaleritor teutoni in
3. Ordinul teutonic la DunEtre palria for nordica de unde venisera.
Intre limp insa, razboiul civil intre Dan
Ocuparea Chiliei facea parte din marele al II-lea si varul sau Radu al II-lea continua cu
plan dunarean al regelui Sigismund, pe care aceeasi impetuozitate, epuizand si ultimele
dorea sa-1 realizeze cu ajutorul Ordinului resurse de rezistenta ale tali!. In cursul acestor
Teutonic, pe care la 1428 it chemase in Banatul indelungate lupte cazura ambii rivali. Ultima
timisan, cu gandul de a stapani cu ajutorul lui stire asupra lui Radu cel Chel o avem din anul
"Dunarea pand la mare". In 1427 o unitate de 1431.
cavaleri len oni sosi la Orsova sub comanda lui Ullimul act de la Dan al II-lea este din 3
Nicolai Redwitz, care urma sa inlocuiasca pe ianuarie 1431, prin care domnul confirms
cnejii roman! in apararea granitei banatene. In brasovenilor vechiul for privilegiu comercial in
anii urmatori cavalerii ocupara Severinul, Tara Romaneasca.. La 14 iunie 1431 tara avea
Mchadia, Caransebesul si alte cetati banatene, alt domn, si anume pe Alexandru Aldea, un flu
iar pentru intrelinerea for li se pusera de rege al lui Mircea cel Beltran. Se vede ca intre timp
la dispozilie veniturile ce rezullau din mon- Dan al II-lea pierduse definitiv domnia si viata
etariile regale de la Sibiu si Brasov, precum si "luptand vilejesle cu adica cu turcii,
ccle ce provcneau din ocnele de sare transil- cum amid analele sarbesti, la ziva de 1 iunie
vanene. Pentru a ridica autoritatea ordinului, 1431.

248
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

4. Recunoasterea suzeranitAtil turcesti de opri inaintarea turcilor, care trecusera


catre voievodul Alexandra Aldea Dunarea, la Silistra, Giurgiu si Turnu - Pargon
- si inaintau spre munti.
La moartea lui Dan al II-lea, doi fit ai lui "Asa sei. stiti stria el brasovenilor - cd
Mircea cel Baran isi disputara tronul si anume turcii au netpddit 1a Dundr-e prin toate vadurile si
Vlad si Aldea. Vlad se pusese sub scutul yin impotriva t dr-it s 'd prade si sd jefulasal si
regelui imparat Sigismund, insufletindu-se de grcibiti-vd cat mai iute, ziva si noaptea,
planurile de cruciada ale acestuia, care crease ueniti in ajutor, cdci dacd noud ne vafi rdu, yowl
o decoratie speciala pentru viitorii participanti. are sd yd fie si mai rdu. Si cat puteti, grcibiti-od,
Era ordinul balaurului sau al dragonului - ordo cdtd oaste puteti ridica in grabd, sd vie, iar cdter
draconis, Drachenorden - care fusese conferit nu este gata o yeti trimite in urrnoL Sd soseascd
cu anlicipatie si pretendentului roman, numit lute, altfel sd nu faceti".
dupa inalta sa decoratie Vlad Dracul, adica Vazand ca nu yin, voievodul le trimise o
Draconul sau BalauruL La 8 februarie 1431 noua scrisoare in care le spunea:
pretendentul se gasea la Nurnberg unde autor- "Dacd este sd md ajutati, veniti mai
iza pe fratii minoriti sa. predice si in Muntenia. degrabd, cad turcii sunt pe drum de sermbeitd.
In diploma de invoire el se intitula: Jo, Ion Porniti iute la drum, cad hrana va vent in urmd.
Vlad, prin mila lui Dumnezeu, Domn al Tani Iar dacd nu vreti sa veniti, spuneti-mi ca sd stiu
Transalpine si Voievod al Fagarasului si ce sd fac, cad turcii sunt acum dincoace de
Amlasului". Dunclre, la toate vac-turtle ca sa. vind in taro. sei
Dar nerabdatorul pretendent la tronul prade si sd risipeascd".
Munteniel se cam grabise cu diploma sa, fund- Sesizandu-se de apelul disperat al dom-
ed intre timp fratele sau Aided i-o luase nului muntean, brasovenii ii trimisera in ajutor
inainte. Acesta se bucura de sprijinul lui cateva contingente. Sosisera si 4 steaguri din
Alcxandru din Moldova, care revendicase Moldova de la Alexandru cel Bun, care respins-
Chilia si care suferise cloud infrangeri sub ese victorios invazia turcilor in tara sa.
zidurile ei. Allandu-se de moartea lui Dan, Dar cu tot ajutorul primit din Brasov si
Alcxandru porni spre Muntenia pentru a insta- din Moldova, Alexandru Aldea nu putu res-
la acolo pc protcjatul sau Aldea. Voicvodul pinge pe turci peste Dunare. Dimpotriva, el tre-
transilvanean Ladislau Apor raporta ca bui sa se inchine sultanului Murad al II-lea,
Domnul Moldovei sta adunat cu multa oaste - sporindu-i tributul anual si peschesul de of si
summ cum mullitudine congregatus - si insusi trimitandu-i ca ostateci 20 de flu de boieri care
marele provisor este cu multi ai sai in drum sa-i chezasuiasca credinta fats de padisah, iar
spre Putna, cu gandul de a-si impinge ostirile in schimb izbutind sa elibereze din robie 3.000
spre Tara Romaneasca sau poate chiar de a de crestini. Cand targovetii din Sibiu it defai-
ataca Dacia transilvaneana. In reali tate mara ca s-a dat cu turcii, voievodul justified
Alexandru ccl Bun sarise cu pulere armata in aliludinea sa fats de acestia zicand: "Cu, data
sprijinul pretendentului Aldea, sustinand ridi- m-am dus cu turcii, nu m-am dus decat de
carca sa pc tronul Muntcnici, pc care it si ncvoie pentru a face pace cant cater a ramas si
ocup5 sub ft uncle dc Alexandru Aldea (1431 - voun I u lu fora". Inchinandu-se turcilor,
1436). Astfcl rcusi pretendentul Aldca so. o is Alexandru Aldea nu intelegea sa rupa cu regele
inainlea fratclui sau Vlad Dracut si sa intarzie Sigismund, ci dimpotriva el Linea sa declare ca
urcarca acestuia pc tronul Basarabilor panii "slujesle domnului crai si sfintei coroanc" si ca
dupa moarlea sa intamplata la 1436. asteapla prilejul fericit de "a sta inaintea
Instalarea noului domn pe tronul de la regelui imparat."
Targoviste, Cara invoirea tor, nu conveni tur- Prin recunoasterea suzeranitatii sul-
cilor si de accea ei intreprinsesera in 1431 0 t.anului si sporirea tributului, domnul
mare campanie contra Munteniei si contra muntean reusise sa scuteasca (ars sa de
noului ei domn, amenintand si Moldova lui grozaviile unor not incercari turcesti. El nu
Alexandru cel Bun pentru sprijinul conferit lui putu insa impiedica pe turd de a navali in
Alexandru Aldea. Primejdia turceasca facu si Ungaria si nici sa se opuna ordinului sultanu-
pe regele Sigismund sa abandoneze pentru lui de a insoli ostirea pagans care in 1432
moment pc prolejatul sau Vlad Dracut si si slrabatu in Dacia transilv5.ncana. Voicvodul
accepte pe noul domn al Muntenici, oferindu-i linu de a sa dalorie so. previna pe brasoveni
Lot concursul sau. Vara anului 1431 a lost una asupra primejdiei cc-i amcninta, trimitandu-le
dintre cele mai agitate pentru Tara informatii asupra ostirii de invazie si asupra
Romaneasca. Voievodul deznadajduit cerea intentiei pretendentului turc Celebi care ar fi
brasovenilor arme si unitat.i de lupta pentru a gata sa lradeze pe sultan si sa treaca de partea

249
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ungurilor. Lupta pentru crestinatate a ambilor eroi contra


De multe on m-au inselat turcii pe mine - turcilor va fi expusa mai jos.
zicea domnul muntean - acum vreau sci li loan, Iancu sau Ianos era nepotul lui
meisor si for cu aceeasi mcisurei. Pe Dumnezeul Serban si fiul lui Voicu, caruia regele
meu oft nu va mai rcimane nici scirneintd din ei". Sigismund, drept rasplata pentru preastralu-
El va intovarasi pe turd in Dacia, dar citele sale merite - praectaris meritis - pe care
va opri pe ai sai de la prada injurand groaznic si le dobandise ca ostean al curhi aulae miles
pe cei ce umbla sa-i banuiasca buna sa cre- - ii darui la 1409 domeniul regal al Hunedoarei
dinta. Dar gandul sau n-a ajuns sa fie infaplu- - possesinem nostram regalem Hunyaduar
it, fiindca turcii navalira in Dacia si provocara. uocatum - cu toate locurile sale de aratura, eu
in Tara Barsei man daune si devastari Ezra ca fanetele, pasunile, padurile, apele si iazurile
Alexandru Aldea sa fi fost in stare a le impie- dupa vechile si adevaratele ei hotare. Donaha
dica. Dupes potolirea poftelor de jaf si prada, se facu viteazului Voicu dar totodata si fratelui
turcii se retrasera peste Dunare, lasand paza sau Radu si fratilor sai vitregi Mogos si Radu,
vadurilor in seama voievodului Tarn Romanesti precum si fiului lui Voicu, loan sau Iancu,
care trimitea tributul anual si nu iesea din ungureste Ianos, eroul de mai tarziu care se
ordinele sultanului. Pe de alta parte insa, nici gasea atunci in varsta de 23 de ani.
regele Sigismund nu mai starui asupra pla- Viteazul Voicu era casatorit cu
nurilor sale de cruciada contra paganilor, tar la Elisabeta Margineanu, o fats de cneaz din
1435 si ultimele echipe ale caualerilor teutoni partile hunedorene, al card portret in costum
pcircisird Banatul tirnisan, din care facea parte romanesc local se poate distinge si astazi din
si Seuerinul. frescele castelului de la Hunedoara. Cetatea
Domnul Tarii Romanesti folosi anii de Hunedoara dateaza Inca din secolul al XIII-lea.
pace si liniste care urmara pana la moartea sa In secolul al XIV-lea se aminteste de castelani
pentru a tamadui ranile pe care anii de razboi ai cetatii Hunedoara. loan Corvinul si sotia sa
le provocasera in trupul tarn. Ca om evlavios ce Elisabeta refacura vechiul castel si-lamenajard
era, el Sc gandi la chlorine bisericesti. In ca resedinta a familiei, zugravindu-1 frumos in
noiembrie 1432 el darui manastirii Dealu cloud forma in care s-a pastrat in contururile sale
sate, tar in ianuarie 1433 inching clitoriei pana in ziva de astazi. Mai bine s-a conservat
tatalui salt de la Cozia satul Golesti, confir- in forma sa originals goticci castelul de la
mandu-i totodata .si toate posesiunile si veni- Soimuz pe Mures, la nord-vest de Deva, o
ludic cu care fusese inzestrata dc predccesorii creatie si aceasta a lui loan Corvinul.
sal. Me cloud acts de danie de la Alexandru Originea romaneasca a lui loan de
Aldea, din 1434, privesc manastirea Sf. Nicolai Hunedoara, care dupa corbul din blazonul sau
din Bucuresii, numita astazi Mihai Voda si se numea Corvinus, este adeverita si de con-
manaslirea Bolintinul, Tanga Bucurcsti. temporanul sau papa Pius at II-lea (+1464),
Darnicia sa se rasfranse si asupra manastirilor care inainte de a ajunge pe scaunul papal
Zografu si Xoropotam de la muntele Athos. In scrisese sub numele sau de nastere Aeneas
fruntea sfetnicilor si colaboratorilor sai se Sylvius de Piccolomini, analele timpului,
gasea boicrul Albu, pomenit mereu alaturi de aratand Ca loan din Hunedoara era dac (acum
stapanul sau. Ultima mentiune ce ni s-a pas- ii numesc txt/ah.i) nu de neam strdlucit dar cele-
trat de la Alexandru Aldea dateaza din iunie bru prirtfaptele sale de arme, care a demonstrat
1436. in scurta vreme dupd aceasta el trebuie cel dintdi ungurilor cum si lurch: pot fi invinsi".
sa 6 murit, fiindca la 16 iulie ale aceluiasi an, lar cu alts ocazie viitorul papa repeta ca. "Ianos
urmasul salt Vlad Dracut, fiul raposatului nu era ungur nobil, ci ualah". In editia din 1488
domn Mircea cel Batran, scria brasovenilor in a cronicii sale, scriitorul ungur loan Thurcocz
calitatea sa de domn al Tarii Romanesti. relaleaza ca:
Pericolul turcesc propusc o apropiere si "Era pe atunci in Wei un ostean marini-
colaborare militara tot mai stransa intre tarile mos si ilustru ndscut din soul uneifamilii vala-
vecine Muntenia, Banatul timisan si Dada he, loan din Hunedoara. Pe acest bdrbat it ale
transilvaneand. Exponentul politic si militar al seserci inaltele destine ca sd pomeascd din
Tarii Romanesti era asadar in vremea aceea meleagurile strain si sa se aseze in cele
voievodul Vlad al II-lea Draculea (1436 - 1446). unguresti. Se spune anume ca regele
Dupes retragerea cavalerilor teutoni (1435) si Sigismund, indemnat de reputatia tateilui aces-
moartea lui Pippo Spano, apararea Banatului tui luptator, It aduse cu sine din partite
timisan fu incredintata banului din transalpine si-I asezase in Ungaria."
Hunedoara, "zis Romanul" - dictus Olahus -. Despre pretinsa origine transalpine a

250
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

lui Ioan Corvinul nu poate fi vorba, el hind get- Dunarii de la Porti le de Fier sau Cazane fusese
beget roman transilvanean. Origina sa valaha incredintat loan Coruinul, precum dincolo de
nu-1 impiedica de a lua in casatorie pe o nobila Cazane, in Tara Romaneasca, aceasta misiune
ungara Elisabeta Szilagy, o salageanca care ii istorica o indeplinea contemporanul acestuia,
darui 2 fii, pe Ladislau, nascut in 1436 si voievodul Vlad Dracul. Misiunea comund ii
Matei, viitorul rege al Ungariei, nascut in 1446. apropia si uni fortele for in lupta contra tur-
Prin educatia sa razboinica si prin cilor, adversarul for comun.
traditia neamului sau, lancu de Hunedoara Noul rege incredinta lui Joan Corvin din
facea parte din generatia Renasterii, care isi Hunedoara apararea Banatului, chiar in anul
crease un ideal al vietii din mestesugul 1438 cand turcii intreprinsera marea for ofen-
razboiului si din aplicarea lui in lupta contra siva la nordul Dunarii. In primavara aceluiasi
necredinciosilor. Regasind in Ungaria conditii an, regele Albert ceru si lui Vlad Dracul sa
prielnice pentru afirmarea virtutilor sale apere pe brasoveni de- "navalirile prea cruzilor
razboinice, tanarul viteaz Jonas accepts, impre- turci". Astfel vedem cum in clipele pericolului
una cu fratele sau Ioan, servicii in strainatate, suprem, regele Ungariei facea apel la vitejia si
unde conducatorii cetelor de mercenari erau spiritul de jertfa al neinfricatilor luptatori
cautati si bine platiti. In anii 1431 - 1432 el romani Vlad Dracut si loan Coruinul din
intrase in serviciul episcopului de Zagreb, unde Hunedoara. Numai ca in clipele acelea tragice
comanda o ceata de 12 calareti. In anii urma- mijloacele de lupta ale voievodului muntean nu
tori el trecu in Italia, angajandu-se in serviciul se puteau masura cu fortele superioare
ducelui Pilip Visconte din Milano, turcesti. Dc aceea, Vlad Dracul se vazu silit sa
dcsavarsindu-si educatia militara si agonisin- urmeze politica inaintasului sau Alexandru
du-si o frumoasa sums de bani, cu care putu Aldea, inchinandu-se turcilor cu toata
imprumula pc insusi regele Sigismund, pri- dragostea si a Lasamen tul sau la cauza
mind in garanile domeniul Comeat din Banat, crestina. Cronicarul turc Nesri spune ca lui
cu toti chenezii si satele de acolo. In (Dint Iflacoglu Dracula sultanul i-a Lrimis vestea:
plecarii cavalerilor teutoni regele, la 1430, ii "Strangeti repede toata oastea si-mi iesiti
incredinta apararea cetatilor banatene inainte". Draculea raspunse: "Sunt gata sa to
Gdureni, Orsova si Mehadia, "din gura tur- slujesc, sultane; sunt gata sa-ti dau calul meu,
cilor". Ispravile sale razboinice contra turcilor ii cainii mei de vanat". Cronicarul bizantin Duca
deschisera curand calea splendidei sale cariere relateaza ca Vlad, insotit de 300 de persoane,
politice, ajungand curand ban at Timisoarei, s-a inchinat sultanului la Brusa, in credinta si
voievod at Daciei transilucinene, comite at supunere si sporind tributul si lasand ostateci
secuilor si comite at Bistritei si Mararnuresului, pe fiii sal Vlad si Radu. Dar pe langa plata trib-
demnitati pe care sub regele Ludovic cel Mare utului, obligatia cea mai grea in legatura cu
le unise in persoana sa un alt viteaz roman, supunerea sub turci era aceea de a insoti osti-
Andrei, fiul lui Latcu, aprigul luptator contra rile turcesti in expeditiile for militare cu con-
tatarilor din Moldova. Tot lui soarta ii rezervase tingentele romanesti si de a be deschide drumul
demnitatea de guvernator general al Ungarici - cu mii de salahori din tars.
Regni Hungariae Gubernator generalis. Astfel trebui Vlad Dracul sa participe la
Intre limp primejdia turceasca se expeditia turcilor din Dacia transilvaneana din
accentua tot mai vartos. Moartea regelui 1438, cand mai multe orase sasesti, intre care
Sigismund inteti si mai mult poftele de cucerire si Sebesul, avura mult de suferit. Cu prilejul
ale sultanului Murad al II-lea. Mostenitoarea arderii Sebesului, Vlad Dracul slatuia pe tar-
coroanei ungare era Elisabeta, flea lui govetii sasi sa se predea, cad fruntasii for vor fi
Sigismund, care era casatorita cu arhiducele dusi in Tara Romaneasca, de unde usor se vor
Albert de Austria (1437 - 1439) care ajunsesc putca intoarce in crawl Jon Sibiul a putut
rege al Ungariei. Schimbarea de domnie oferi rezista asaltului turcesc. Incarcata de prada,
sultanului un bun prilej pentru a ataca ostirea turceasca se retrase din Dacia, prin
Ungaria si indeosebi partite ei periferice din pasul de la Bran, Turciu sau Turcior, pe care
Banalul timisan si Dacia transilvaneana. ungurii it numeau TOresvar iar sasii Tortzburg,
Prin cucerirea Serbiei si ocuparea adica. Cetatea Turceascii Trecand prin tars
cetatilor Golumbati, Semendria, Grddistea s.a., spre Giurgiu, care fu intarit de turci, sultanul
de pe malul sarbesc al Dunarii, turcii isi Murad al II-lea fu "ospatal" copios de Vlad,
dcschisesera not pork de invazie in Ungaria cum relateaza un martor ocular din Sebes, care
prin Banatul timisan. Cu apararea acestor era silit sa insoteasca ca prizonier ostirea
vaduri de invazie de dincolo de cataractele turco-romans la retragerea sa din Dada.

251
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Dupes retragerea turcilor peste Dunare, mite zile slujbe dumnezeiesti, dupa vechea dat-
tara putu respira mai Tiber. La 9 septembrie ina romaneasca.
1439 voievodul Vlad confirma liovenilor privi- In 1442 turcii trecura Dunarea in
legiul comercial in Tara Romaneasca, care, Muntenia si patrunsera pe la Turnu Rosu
platind vama la Ramnic, puteau trece cu mar- adanc in Dacia transilvaneana, inaintand pe
furile for in Tara Turceascd. Cu toata Mures in sus pans la Santimbru, la nord de
inchinarea sa fata de turd, V1ad Dracul Alba Iulia, unde loan Hunedoreanul, care
intretinea legaturi de prietenie si fata de regele incerca sa le tale calea, suferi insa la 18 martie
Ungariei, ceea ce ii ingaduia sa stapaneasca in 1442 o dureroasa infrangere, find el insusi
liniste Fdgeirasul, unde continua sa faces danii ranit in lupta. In amintirea acestei raniri glo-
credinciosilor sat sff sa numeasca chiar abate la rioase fu ridicata acolo o frumoasa biserica in
manastirea Carta pe un pleban de la stil gotic, care dainuieste pans astazi. Incarcati
Targoviste. De aceea el cu drept cuvant se de prada, turcii se intoarsera pana. la Dunare.
putea intitula "de Dumnezeu pomdzutt si de Un cronicar turc arata ca. Vlad Dracul incer-
sine statcitor domn, oblacluind si domnind toatd case alunci sa le inchida calea "sarind cu oaste
Ungrovlahia pans la mare, obleiduind si in Tara din muntii inalti sff nestrabatuti ce-i slujeau de
Ungureasal ca herteg de Am las si Fdgdras". cetate."
In toamna anului 1439 mud regele De la Santimbru Joan Hunedoreanul
Albert, care luase parte la luptele contra tur- cobori ca o furtuna pe Mures in jos pang la
cilor, rapus subit de dizenterie pe cand se gura Streiului, pentru ca acolo sa o apuce pe
gasea in drum spre Viena, la 27 octombrie vechiul drum roman spre Grddistea - vechea
1439, si tronul Ungariei ramase vacant. Sarmizegetusa - unde prin curmatura de
Vaduva Elisabeta nascu numai dupa moartea creasta de la Portile de Fier Waskapu, in
sotulul ci un flu, Ladislau Posiumul. Dar cum ungurcste - o alla oslire turceasca, sub
vremurile de razboi reclamau imperios un bar- comanda lui Mezed-pasa, incerca sa palrunda
bat matur pe tronul tariff, ungurii alesera pe in Dacia. Acolo s-a dat la 25 martie 1442 o
tanarul rege al Poloniei, Vladislav al III-lea sangeroasa batalie la satul Zdicani de astazi,
(1440 1444) din casa Jagclonilor, care uni descalecat de cnejii hategani la 1409, care se
astfcl din nou Ungaria cu Po Ionia, ca pe timpul sfarsi cu izbanda banului voievod loan. In
regelui Ludovic cel Mare. Alegerea se racu prin inversunarea luptei cazu insusi Mezed-Pasa,
interventia razboinicului Joan de Hunedoara, impreuna cu fiul sau sff cu alti multi fruntasi
care era insufictit de idcca unci not cruclade dintre turd. Marea izbanda a ostirii crestine se
contra turcilor, ce strangeau tot mai strans datoreste razboinicilor din scaunele romdnesti-
cercul in jurul Cons Lan tinopolului, districtus Olachales - din Banatul timisan, 8 la
amenintand foarte serios insasi existenta numar si anume: Caransebes, Lugoj, Mihalca,
imperiului bizantin. Pcntru sprijinul pe care-1 Almas, Iladia, Comeat, Caras sff Barzova,
primi cu prilejul proclamarii sale, regele fiecare cu organizarea sa autonoma. Parte la
Vladislav rasplati pe "magnificus Johannes de lupta luara sff cnejii din Tara Hategului in
Hunyad" cu sate si mosii. De asemenea primi frunte cu Chendris din Sedasul de Sus, regiune
sI comitele secuilor, Mihail Jakch, domeniul direct amenintala de turd. In amintirea marii
Rodna, cu satele roma-nest" Sdngiorgiu, Poiana, sale victorii de la Zaicani, loan Corvinul ridica
Rebrea de Sus si de Jos, Ceul, Ncisclud, Salm, intru lauda lui Dummnezeu datator de biruinta
Zagra si Mocodul. catedrala de la Alba Julia, pe care si-o alesese
ca loc de vesnica odihna pentru sine si pentru
ai sat.
5. Campaniile lui loan Corvin In amintirea acestei izbanzi s-a ridicat
Hunedoreanul contra turcilor la Zaicani un monument care infatiseaza pe
invingator cu buzduganul in mans.
In luptele de aparare cu turcii cazu Respingerea atacurilor turcesti se facu in
fratele lui loan Corvinul numit Joan Minor, care intelegere sff colaborare cu voievodul muntean
fu inmormantat la Alba Julia. Pentru Vlad Dracul, care scria in acelasi an "putemicu-
pomenirea acestui viteaz intre viteji - mile mili- lui si de toatd slava si cinstea, vrednicului si
turn - loan Corvinul darui in 1440 capitulului celui al sau prea iubitului frate, at Daciei si at
din Alba Iulia mai multe sate, hotarand ca secuilor voievod si span de Timisoara Ionas
acolo, larva fratele sau preaiubit, sa fie inmor- voievod". Joan Corvinul era, precum s-a aratat
mantat si el. Pentru dania ce primisera, mai sus, nu numai ban de Timisoara sff voievod
calugarii se obligasera sa savarseasca in anu- al Daciei transilvanene, ci sff comite al secuilor.

252
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

In toamna anului 1442 intreprinsera crestini. Sultanul ar fi fost asa de zguduit de


turcii marea for expeditie de pedepsire contra catastrofa ostirii sale, incat si-a pus hainele de
Munteniei si Daciei transilvanene. Beglerbegul doliu si limp de trei zile a tinut post negru,
Rumeliei, Sehabeddin, comanda ostirea respingand orice mancare si bautura. Nu
turceasca de invazie la nordul Dunarii. Ea era cunoastem locul bataliei, stim numai ca ea a
indreptata contra ambilor voievozi roman Vlad avut loc undeva in Muntenia. si anume undeva
Dracul si loan Corvin Hunedoreanul, care aproape de Dunare, ale carei ape, dupa croni-
uniserd" contingentele for in lupta de aparare. carul sarb, erau rosii de sange. Infrangerea
Impotrivirea la ses nu putea avea succes. De ostirii turcesti in Tara Romaneasca facu o mare
aceea se operase retragerea in munti, unde impresie in lumea cresting, intarind ideea de
desisul codrilor si stramtoarea trecatorilor cruciada, pe care o mostenise tanarul rege
inlesneau foarte mult apararea. Acolo, in Vladislav de la predecesorii sai Sigismund si
partile Branului, se produsera oarecare ciocniri Albert.
intre contingentele muntene si cele transil- Ideea cruciadei fu puternic alimentata
vanene, ceea ce facu pe Vlad Dracul sa prin noile succese militare contra turcilor, pe
riposteze plin de indignare, scriind lui loan care loan Corvinul le obtinuse inn campaniile
Corvin ca pi-a lasat copiii sa fie macelariti pen- sale din Serbia. Incurajat de izbanzile sale de
tru pacea crestineasca si pentru ca sa fie si el pand atunci asupra turcilor, eroul roman intre-
si tara sa ai domrtului seiu craiu/. Dupa cronicile prinse in toamna anului 1442 si in iarna anu-
sarbesti, lupta s-a dat in cursul lunii septem- lui urmator 1443 expeditii norocoase contra
brie 1442. Vitejii roman' din districtele olahale turcilor din Serbia, pe care ii batu in mai multe
ale Banatului luptara umar la umar cu arcasii lupte din jurul Nisului si din trecatoarea de la
munteni, incercati in lupte biruitoare cu turcii. Cunouitg, prin care incerca sa-si deschida dru-
Dupa cronicarul Chalkokondylas, loan Corvi- mul in campia Traciei si de acolo spre
nul ar fi atacat o mare tabard turceasca din Constantinopol, gray amenintat de turci.
Muntenia cand turcii erau imprastiati dupa Popoarele crestine din Balcani se sesizard de
prada. La intoarcere grupurile for furs faima numelui sau si asteptau de la el sa be
macelarite unul dupa altul. izbaveasca de jugul turcesc. Astfel se explica
Cronicarul sarb, relatand dcsfasurarea ecoul pc care it gasira in fo/clorul balcanic, care
bataliet spune ca turd! preamareste faptele razboinice ale eroului
"... mergeind prin toatd acea tard, prddand roman Iancu Vodei Sibianul; cronica franceza a
sijefitind cum mai fcicusercl in curs de multi ani, lui Jean Chartier arata ca. ostirea "ungureas-
luaret o mare cantitate de prada sijaf si pornird cd", in fruntea carcia cruciatul loan Corvin
cu ea pe acea cale. Atunci uoieuodul ungttrilor bagase groaza in turd si trezise mari nadejdi de
adica al Daciei transilvanene - care aflase libcrlate la popoarele balcanice, se compunca
despre aceasta, se pregdti cu aproape 25.000 din 20.000 de soldati, dintre care 19.000 erau
de cdldreli si inarmetndu-se cu semnul sfintei din popor populaires - adica romdni de la sate,
crud, pornise set afle pe turcii aceia. Si a fost la care se adunasera in jurul steagului desfasurat
2 septembrie. Si a inceput bdtdlia la ceasul al i- de eroul ce se ridicase din randurile lor, prin
lea de zi si a finut panel noaptea. Si a fost o vrednicia sa personals. "Populartt" acestia nu
bdtdlie foarte grea, asa Inc& cu ajutorul erau imbracati in zale de cavaler, ci luptau cu
Atotputernicului Dumnezeu crestinii au rcimas armele for primitive de acasa. Cronicarul
biruitori si s-a luat inapoi toatet prada si pe francez, care pare sa-i fi vazut, spune ca daca
iangd aceasta, au fost bettuti si ucisi mai mult de unul dintre ei avea arc, nu avea sageli, iar eel
70.000 de turd. Si a fost asa de mare numdrul ce avea sabie, nu avea teaca. Se prea poate ca
mortilor de ducea sange toatet Durteirea. Si au insuficienta aceasta in armament sa fi core-
fost allay morti cea mai mare parte din ceipilanii spuns adevarului. Dar ceea ce-i scapase croni-
turd si vreo 5.000 de corturi si cai iuti si cei mile carului francez era faptul ca in pieptul acestor
si cateiri nenumarati. Aproape nu se mai putea "populari" batea o inima viteaza si o nestramu-
iesi din trupuri. Si aceasta era a saptea infrem- Lata credinta in Dumnezeu. Si aceste rare
gere ce au avut-o turcii. Si, desigur, se poate zice daruri ceresti contau in lupta contra turcilor
cd a fost numai o minune a Domnului nostru mai mult decat armatura de otel a cavalerilor
Isus Hristos". apuseni, precum se adeverise aceasta in 1395
Infrangerea sultanului Murad in la Nicopole si precum avea sa se adevereasca si
Muntenia a fost zdrobitoare. Mai mult de 5.000 la Varna.
de cai si camile, pe langa alt bogat material de Pierderile pe care turcii be suferira in
razboi, ca.zu prada in mainile invingatorilor vremea aceea de pe urma infrangerii for in

253
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Muntenia si a campaniilor lui loan Corvin in si ducele de Burgundia fagaduira sa pund la


Serbia erau asa de marl si simtitoare, incat sul- dispozitie mijloacele materiale pentru mobi-
tanul se hotari sa inceapa tratative de pace. lizarea galerelor venetiene.
insusi Hunedoreanul simtea nevoia de pace
pentru intarirea si reorganizarea fortelor sale
de lupta care suferisera si mart pierderi in 6. Catastrofa de la Varna
luptele necontenite cu turcii. Astfel se ajunse
in cele din urma la incheierea tratatului de pace indata ce noua cruciada contra turcilor
de la Adrianopol din 12 iulie 1444 intre sulta- fusese hotarata, banul si voievodul loan
nul Murad al 11-lea si regele Vladislav al Hunedoreanul nu ezita nici o clipa de a se pune
Ungariei pentru o perioada de 10 ani, ratificat in fruntea ei si a deveni astfel conducatorul
de Vladislav Ia Seghedin, la finele lui iulie. adevarat si activ al noii expeditii. indelungata
Ambit potentati jurara., unul pe Coran, tar altul sa experienta in luptele cu turcii determinara
pe Evangh.elie ca vor respecta cu sfintenie pe loan Corvinul sa faca din nou apel la vitejia
pacea incheiata pe 10 ani, prin care se stipu- si spiritul de jertfa al "popularilor" romani din
lase incetarea ostilitatilor si restabilirea relati- Banat si din partite hunedorene, incercati in
ilor de buns vecinatate intre ambele tari. lupta si gata pentru mice act de indrazneala.
Cerceteirile mai recente, din sursa polonezei, tind Erau contingentele cunoscutelor districte
set orate ca regele n-ar fi ratificat tratatul de la olahale, pe care isi intemeiase si pana atunci
Adrianopol. in tratatul de pace era cuprinsa si reputatia sa de erou al crestindteitii. Dincoace
Tara Romaneasca, aliata Daciei transilvanene de munti, in Muntenia, domnea Vlad Dracut,
in luptele cu turcii. prieten si aliat al Hunedoreanului, care Ia 7
Puterilc apusenc, si indeosebi papa august 1444 confirma privilegiile comerciale de
Eugeniu al IV-lea, venetienii si burgunzii lui Joan care brasovenii se bucurau in Tara
cel Bun, reprosau insa regelui Vladislav ca s-a Romaneasca. Vlad Dracul, a carui tars avu asa
grabit cu incheierea pacii tocmai in clipa cand de mull de suferit din partea turcilor, adera din
turcii ar fl ajuns la aman si cand izgonirea for convingere la ideea cruciadei si se grabi sa
din Europa avea cele mai mart sanse de uneasca contingentele sale cu cele ale con-
izbanda. Si aceasta cu atal mai mull cu cat sangeanului sou loan din Hunedoara.
insusi sultanul Murad al II-lea, stapanil de Iii toamna anului 1444, septembrie 20,
misticism patologic, aril abdical in favoarea flu- coloanele noii cruciade trecura Dunarea si ocu-
lui sou Mohamed al II-lea (1444 - 1481), facan- para Cladova. La Vidin se atasa Vlad Dracul
du-se dervis in Anatolia. loan Corvin, cunosca- ostirii cruciate cu un contingent de 7.000 de
lor bun al situatiei din Balcani, dar si de la el arcasi experimentati in lupta cu turcii.
de acasa, era pentru mentinerea pacii, cel Cruciatii ocupara Nicopole si inaintara prin
putin pana la terminarea pregatirilor militare Sumla spre Varna, unde ajunsera la 9 noiem-
pc care un razboi de exterminare contra tur- brie, farce sa 11 intampinat impotriviri prea
cilor le reclama asa de imperios. La urma serioase din partea pasalelor turcesti din
invinse insa partida inallului cler si a nobilimii, cetatile de la Dunare. La Varna insa a inceput
care atrasese pe tanarul rege de partea ei. lupta in ziva de 10 noiembrie. La inceput lupta
Propovaduitorul cel mai infocat al ideii luase o intorsatura favorabila crestinilor.
de cruciada era cardinalul Iulian Cesarini de Randurile ienicerilor incepura sa se clatine.
Sant Angelo, care avea mare cuvant la curlea loan Hunedoreanul si Vlad Dracul erau mesteri
regelui Vladislav de Ia Buda. In necunostinta incercati in respingerea si infrangerea turcilor
sa asupra starilor de lucruri din imperiul prin atacuri masive de "populari". Aceste
bizantin, si prea increzut in puterile de rezis- atacuri contraveneau conceptiilor de lupta
tenta ale imperiul bizantin si ale celorlalte taxi invechite ale cavalerilor apuseni, si de aceea
crestine din Balcani, cardinalul Cesarini reusi catastrofa de la Nicopole din 1396 se repeta in
sa atraga pe regele Vladislav de partea sa si sa- proportii si mai mart la Varna. Regele
1 determine sa nesocoteasca legatura de pace Vladislav, inconjurat de ceata de nemesi
pe care o inchelase cu turcii, sa-si calce unguri si sleahtici polonezi, se arunca !Ara
juramantul pe evanghelie si sal declare sultan- socoteala in focul luptei, unde banuia prezenta
ului razboi. Papa Eugeniu al IV-lea dezlega pe sultanului, pentru a revendica pentru sine glo-
rege de juramant, tar venetienii fagaduira sa ria loviturii hotaratoare. In nesocotita for
inarmeze galerele for si sa porneasca la ingamfare, nobilii poloni si unguri voiau sa
Constantinopol pentru liberarea "Romaniei, arate, prin asaltul for contra sultanului, Ca
Greciei si altor parr din imperiul otoman. Papa biruinta este a regelui si niciodata a voievozilor

254
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

roman' Iancu Vodd si Viad Dracul. adresata. papei Eugenio, in care arata ca a fost
Dar in momentul critic al atacului, infrant mai curand de soarta, decat de lipsa de
calul regelui Vladislav se poticni. In clipa puteri. El regreta pierderea regelui Vladislav si
aceea, unul din ieniceri cu numele Hamza, iar a cardinalului Cesarini. Raspunderea infran-
dupa altii Feris, se repezi si zbura capul gerii o poarta insa toti aceia care i-au fagaduit
regelui, fard sa stie al cut cap cazuse sub iata- ajutor si nu i 1-au dat, lasandu-1 singur in fata
ganul sau. Indats ce capul a fost identificat, el unui dusman cu forte superioare ca numar.
a fost infipt in varful unei sulite si purtat si Acesti domni crestini care s-ar fi purtat in mod
aratat ostirii turcesti in semn de izbanda. neloial fats de dansul ar fi fost "ai amanduror
Consternarea pe care moartea regelui o provo- tdrilor roman - utriusque Valachie - apoi din
case in randurile cavalerilor poloni si unguri Bulgaria unit, din Albania cat si multi din
produse o mare invalmaseala in ostirea Constantirtopor.
cresting. Interventia capeteniilor romanesti nu Nu aminteste -insa nimic de Gheorghe
mai putu restabili frontul de atac, si astfel Brancovici din Serbia., care nu luase parte deloc
batalia de la Varna fu pierduta de cruciatii in campania de la Varna. Stim insa ca acesta
crestini. Cronicarul Chalkokondylas, care cedase de curand lui lancu Vodci. Siria si dis-
descrie lupta de la Varna, lauda bravura trictele romanesti din partile Aradului sI
voievodului loan din Hunedoara si a fasciilor Zarandului, cu Halmagiul, Ribita, Baia de Cris,
sale romanesti. Peripetiile dramatice ale Baia Mica s.a. aratand ca in aceasta danie sunt
bataliei luara proportii legendare. Umanistul cuprinse toate bisericile, si ale crestinilor
italian Andrea di Palagio broda pe acestea o catolici si ale romanilor. In modul acesta
poems in limba greaca in care Iancu Romeiul - intelegea Brancovici sa se arate multumitor lui
"adevaratul crestin si iubitor de Dumnezeu" - loan Corvin pentru ca it restabilise in
joaca rolul principal. Regcle Vladislav apare stapanirea sa din Serbia, eliberala de sub jugul
sub numele de Bernardo, care incearca sa lurcesc. DcspoLul Gheorghe Brancouici primise
determine soarta bataliei in duel cu Amurat aceste localitati de la regele Sigismund in
bci, capclenia musulrnanilor, clupa Wale schimbul. Belgradului, pe care it cedase
regulile duclului medieval, 'upland "de la rege ungurilor. In 1430 Gheorghe Brancovici isi crea
la rege", lard amestecul "popularilor". Iancu o noua resedint.5. la Smedereuo, ungureste
Romciul staruie pe langa rege de a-i ingadui sa Szendro, la gura Moraviei. Una din fiiccle sale
lupte el cu sultanul cad "de as muri si m-as si anumc Mara se casatori in 1435 cu sultanul
pierde, - zice lancu - ce paguba ar fi, numai Murad at II-lea, iar alta, Catarina, cu contele
Maria to sa fit pas trat". Bernardo respinge insa Ulrich de CULL In timpul lui Brancovici se
feria gencroasa a sfetnicului, se artmea asezara in Banat primcle colonii sarbesti si
asupra sultanului si cadc in lupta. anume la Keue (Kubin), Becichereo si Chikind.
Intre cei cazuti pc campul de onoare se Imigratia sarba trecu mai apoi Muresul,
gasea si cardinalul Cesarini precum si ajungand pans la Stria in comitatul Aradului si
numerosi nobili poloni si unguri. Joan in celelalte posesiuni ale despolului sarb.
Hunedoreanul salves din lagarul crestin ceea ce Imigratia sarbilor in sill mare in Banat s-a
mai putea fi salvat si se retrase peste Dunare. facut numai la inceputul secolului al XVIII-lea
La 20 noiembrie el ajunse la Orsoua. Cronicile in timpul imparatului Leopold I.
contemporane stint unanime in recunoasterea
ca intre. cei cazuti pe campul de onoare se
gaseau "nu putini romani". Cele turcesti sustin 7. Politica lui loan Hunedoreanul ca
cu tarie ca roma nii au luplat vitejeste pentru a guvernator al Ungariei
smulge corpul neinstyletit at regelui Vladislav
numit Varneanul - Varnen-czik din mciinile tor. Moartea neasleptata a regelui Vladislav
Si informatia turceasca merits Wald increderea deschise problema succesiunii la tron. De asta
noastra. Ca in retragerea sa prin Muntenia, data nu se mai recurse la chemarea unui rege
Joan Corvinul ar fi fost detinut de Vlad Dracul, din afard, ci se recunoscu dreptul la Iron al
cum pretind uncle cronici, nu este indeajuns minorului Ladislau (1444 1459), Elul postum
adeverit, intrucat eroul la 20 noiembrie se al defunctei regine vaduve Elisabeta si al sotu-
gasea la Orsova, unde confirma posesiunile lui ei Albert de Austria. Pang la majoratul
manastirilor Vodita si Tismana. Se pare insa ca regelui se institui la 1446 o regents, cu loan
eroul hunedorean se astepta la un ajutor mai Corvinul de Hunedoara in frunte ca guuemator
masiv din partea tarilor romane. Aceasta general at regatului ungar - Gubernator
nemultumire transpare din scrisoarea sa Generalis Regni Hungariae care dainui pand la

255
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

1453. In calitatea aceasta loan Hunedoreanul Turnul, numit si Nicopolea Mica. nu reusird.
intruni, pe langd atributfile de ban at Timisoarei Cetatea ramase mai departe in puterea tur-
si de voievod at Daciei transiladnene, si pe acela cilor, un cut infipt adanc in corpul tdrii
de rege al Ungariei. muntenesti.
Investit cu aceste puteri, guvernatorul Dupes retragerea flotilei burgundiene de
loan se simti destul de puternic pentru a rein- pe Dundre si intoarcerea guvernatorului Joan
cepe luptele cu turcii si pentru a razbuna in Ungaria, Vlad Dracul ramase singur in fata
infrangerea de la Varna. Flotila burgundiand fortelor rdzbundtoare ale turcilor. Recucerirea
sub comanda lui Valerand de Vavrin ajunse la Giurgiului si primirea miilor de bulgari refugiati
gurile Dundrii, si dupes ce atinsese Mangalia - in Muntenia nu puteau ramane farce raspuns
PanguaIa de pe tarmul pontic si navigand pe din partea turcilor. De aceea Vlad Dracul se
fluviu in sus, ajunse prin Chilia, la 16 august stradui sa preintampine rdzbunarea sultanu-
1445, la Braila, ndzuind spre Nicopole, unde lui, inchinandu-i-se, retragandu-se din Giurgiu
urma sa se intalneasca cu ostirea de uscat de si trimitand pe bulgarii refugiati inapoi peste
sub conducerea guvernatorului loan. In drum Dundre in patria tor. Masurile acestea trezira
spre Nicopole, Vavrin atinse cetatile turcesti insd mari nemultumiri in randurile boierilor si
Ddrstor si Turtucaia de pe malul drept si mai ales in randurile adversarilor lui Vlad
Giurgiu de pe malul stang al fluviului, unde Dracul, care isi aveau candidatul for la domnie
rezidau pasalele de la Dundre, rezistand atacu- si anume pe fiul lui Dan al II-lea, numit si Dan
lui crestin. Vlad Dracut, insotit de fiul sau at HI-lea (1446 1447), care pandea de la
Mircea, grabi cu contingentele sale de 5.000 de granita transilvaneand ocazia prielnicd de a se
oameni a sc uni cu unitatile guvernatorului reintoarce in lard pentru ocuparea tronului
care se gdscau in mars prin Tara Romancascd. parintesc. Nemult.umirea lath fald de domnia
La Rahova ostirea romano- ungara trecu lui Vlad Dracut pare sa 11 lost. impart:4Ra si de
Dundrea sub protectia flotilci burgundc a lui guvernatorul Ungariei Ioan Corvin, care nu
Valerand dc Vavrin pentru a zdrobi rezislenta putea privi cu ochi buni supunerea faces de
turceascd. Turcii insa evitard o noud ciocnire turci a fostului sau aliat in cruciada cresting.
cu cruciatii crestini, retragandu-se in interiorul Folosindu-se de aceste imprejurari favorabile,
tarn, unde acestia nu-i puturd urmari din pretendentul Dan navali prin surprindere
cauza lipsei de provizii suficiente. Singurul asupra lui Vlad Dracul, care se gasea cu fiul
rezultat real al noii cruciade dunarene din sau Mircea in satul BdIteni, la nord-est de
1445 fu izgonirea turcilor din Giurgiu si rein- Slatina (sau la Targsor) unde ambii fury
corporarea orasului in teritoriul muntean. decapitati. Chalkokondylas arata ca moartea
Fericit de recucerirca orasului dundrean, Vlad lui Vlad Dracul ar fi fost precedata de o luptd
Dracul se grabi sa scrie brasovenilor ca grea si inversunata cu adversarul sau Dan,
Dumnczeu si norocul crestinilor i-au dat ceea ce pare sa corespunda adevdrului.
cetatea ce era in mainile paganilor. Dintr-o scrisoare ce poarta data de 15 ianuarie
"Drept aceea - stria domnul fiirtdcd 1447 afldm ca la acea data Tara Romaneasca
intdriturile ce erau instalate au ars toate si de era supusd din nou Ungariei, dal hind ca noul
iznoavei o midriff, de aceea va rugdm set ne aju- domn rupsese legaturile cu Wren si
iati cu arce si sdgeti si pusti si sd ne day salitra recunoscuse suprematia Ungariei.
ca sa facem praf, sd-1 punem in cetate, tact ea e Pentru a preintampina un atac din
tetria si voud si noud tuturor crestinilor". partea turcilor asupra noului domn, guverna-
Importanta strategics pe care Vlad torul Ioan infra cu ostirea in Muntenia, pentru
Dracul o atribuia Giurgiului rezulta din butada a sprijini, intre altele, si pretentiile voievodului
pe care o servi cruciatilor burgunzi, declardn- Dan al III-lea asupra Chiliei, pe care acesta o
du-le ca, stapanind Giurgiul, chiar si femeile obtinuse de la moldoveni. Iar hiperzelosul pro-
de la el din taro ar putea cuceri tara turceasal pagandist catolic loan de Capestrano stdruia pe
numai cu fusele tor. Valerand de Vavrin aflase langa. regele Ladislau sa ingaduie si sa
din gura lui Vlad Dracul ca fiecare piatrd din inlesneasca fundarea in grabs acolo a unei
zidul cetatii ii costase pe pdrintele sau Mircea mandstiri franciscane in cinstea Sfantului
cel Batran un drob de sare, cu care se facea Bernardin.
negot la Dundre. In actul de donatie pe care guvernatorul
La Rusciuc, 12.000 de oameni trecurd it emise in Muntenia unuia dintre insotitorii sal
in curs de trek zile sI trei nopti Dundrea, in Tara unguri se vorbesle de "reposatul" Vlad sau
Romaneasca, pentru a se aseza in tara lui Vlad Vladislav transalpinus, ceea ce dovedeste ca nu
Dracul. Incercarile Domnului de a recuceri si el isi patase mainile cu sangele fostului sau

256
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

aliat, cum s-a crezut, Cu toate ca it califica despre Dracul Voda aparura si in ruseste sub
drept.necredincios. titlul de: Povest o Dracule, constituind, pe
Tanga alte doua sau trei istorioare, singurele
productii literare profane in limba ruses in cur-
8. Personalitatea voievodului Vlad Dracul sul secolului al XV-lea. Istoricul rus Karamzin
considera pe Dracul-Voda, in jurul caruia se
In timpul domniei lui Vlad Dracul, tam tesusera legendele grozaviilor savarsite de el,
a avut foarte mult de suferit in urma necon- drept un personaj mitic. In realitate insa Vlad
tenitelor razboaie si incalcari din partea tur- Dracul era, precum am vazut mai sus, o per-
cilor. Cu toate acestea el a ramas mereu stapan sonalitate istorica binecunoscuta, numai ca la
pe situatie, manevrand cu iscusinta intre noi, la romani, legendele in legatura cu
Turcia si Ungaria, care ambele revendicau pen- pretinsa sa cruzime nu sunt atribuite lui, ci
tru ele suprematia politica a Tarii Romanesti. fiului sau Vlad Tepes..
Dar cu toate acestea caderea sa nu se
datoreste nici uneia dintre aceste cloud tan
vecine, ci ea a fost provocata de vrajmasiile si 9. Pierderea feudelor las si Fagaras si
rivalitatile interne, care inarmara bratul care a tratatul turco-ungar de la Adrianopol
lovit la Balteni. .Marturiile contemporane, ca
bunaoara cea a lui Valerand de Vavrin, ni-1 Voievodul Dan al III-lea, care ocupa.
infatiseaza ca pe un principe foarte renumit Chilia cu ajutorul guvernatorului loan Corvin
prin viiejia si intelcpciunea sa. Aceeasi si care se grabise sa sape emblema ungureasca
apreciere asupra calitatilor sale o gasim expri- si corbul din sterna Corvinestilor pe zidurile
mata si in cronica lui Bonfinius. Din sursa cetatii, nu se putu mentine mulls vreme pe
bizantina aflam ca armata sa numara 15.000 tronul muntean. Supunerea lui fats de unguri
dc calareti, dintre cci mai viteji osteni din lume. ii deveni fatales. Sultanul nu putu ingadui in
Acesiia erau inarmati cu arcuri si sageli, dar si tam vecind domnia unui principe aservit de tot
cu arme de foc. La 1445 Vlad Dracul scria politicii unguresti. De aceea el dadu tot sprijin-
brasovenilor, rugandu-i ca pe niste frati ai sai ul sau pretendentului Vladislav, flu si el al lui
sa i pregateasca o suta pusti cu toate cele de Dan al II-lea si frate al lui Dan al III-lea.
trebuinta si cu arcuri, cu sageti, scuturi, cat Schimbarea in domnie pare sa se fi produs pe
vor putea mai multe. In toamna accluiasi an el la finele anului 1447 sau inceputul anului
se adresa din nou brasovenilor cu rugamintea 1448, cand gasim pe scaunul Tarii Romanesti
sa -1 ajute cu arcuri si cu sageti si cu push si cu pe Vladislav at II-lea (1448 - 1456). Atasamcn-
salitra ca sa-si faca praf. Marturiile acestea tut noului domn rata' de turci se poste deduce
arata ca pe timpul sau armele de foc erau intro- din faptul ca el refuza sa insoteasca pe guver-
duse in armala munteand. Pentru plata oame- natorul Ungariei in noua sa cruciada contra
nilor de arme, Vlad Dracul isi avea monetaria turcilor, care fu intreprinsa de acesta in
sa de la Sighisoara, in Dacia transilvancana. octombrie 1448 si se incheie cu catastrofa
Resedinta domncasca era cand la Teu-goviste, ostirii crestine pe Campul Mier lei - Kosovopolie
cand la Bucuresti castrum fluvii Dombovicha. - din zilele 17 - 19 octombrie ale acelui an.
De la Vlad Dracul ni s-au pastrat si numcroase Cal cva zile mai tarziu, la 31 octombrie,
danii mdndstiresti. Vladislav Voda aducea la cunostinta brasove-
Atributul sau de Draculea, adica flu al nilor ca in urma aflase de la prietenul
Dracului, facu probabil ca in jurul personal- sau,naipul din Nicopole, ca sultanul asediase
itatii sale istorice sa se teasa si legendele in trei zile in sir tabara guvernatorului loan
legatura cu pretinsa sa cruzime. Astfel aparura Hunedoreanul, alcatuita din care strans legate
in limba germand cloud scrieri populare, una unul de altul dupd noua metoda de lupta a
privind Istoria miraculoasti si ingrozitoare a husitilor, si pe care din lipsa de tunuri nu o
unui mare tiran numit Dracul-Vodd, aparuta la putea distruge. Dar cu toate acestea, guverna-
Hamburg in 1491, cu editiile din 1494 de la torul fu infrant si nici nu se stia daca se mai
Augsburg, din 1500 de la Strassburg si din gasea intro cei vii. "Dar dacd se va intoarce fiber
1521 de la Niirnberg. Aceleasi grozavii aparura din rdzboi scria Vladislav ne vom inta/ni cu
si in vechea limba saseased - in alttichsischer del nsul si vom face burin pace, far dacd acum ni
Sprache - sub titlul: Despre Dracut Voda, vetifi potrivnici, de se va intampla ceva, sa fie in
marele tiran, al carei autor pare sa fi fost un paguba sufletelor voastre si pentru primejdie sd
scriitor sas din Sibiu sau din Brasov. rdspundeli inaintea lui Dumnezeu".
Inieresant cste faptul ca povestirile acestea De fapt loan Corvinul, infrant pe

257
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Campul Mier lei, fu luat prizonier de despotul lea al Munteniei, care intretinea raporturi de
sarb Gheorghe Brancovici si inchis in cetatea prietenie cu naipul de la Nicopole. Tratativele
Semendria. Din marturiile timpului aflam in suferira insa o intarziere din cauza mortii sul-
adevar ca in toiul luptei guvernatorul, cazand tanului Murad at II-lea intamplata in 1451 si a
de pe cal, ajunsese in pericol de moarte, din urcarii pe tron a fiului sau Mohamed at II-lea
care-1 salves chenezul Todor, un ostean roman, (1451 - 1481). Tratativele turco-ungare de la
oferindu-i in graba calul sau. Pentru credinta Semendria ajunsera la bun sfarsit numai in
sa, salvatorul fu rasplatit de guvernator cu 1452 cand la 13 aprilie noul sultan semna
mosia Bertelin din partile Hunedoarei. Intern- tratatul de la Adrianopol, prin care se incheia
nitarea eroului crestinatatii in cetatea pacea intre turci si unguri pe termen de trei
Semendria trezi insa un vifor de indignare in ani. In preambulul tratatului
randurile fruntasilor sarbi in frunte cu "... marele domn si marele emir, sultanul
Gheorghe Marnavici de la Nis, devotati cauzei Mohamed-bei, fiul rnarelui domn, emirut- sultan
crestine. Sub presiunea acestora Joan Corvin Murad -bet, se jurd pe sufletul bunicului si tatdiui
isi redobandi libertatea si se intoarse in tara sdu, pe at lui si pe capul lui si al fiilor, pe trupul
sa. Drept recunostinta pentru energica inter- sau insusi, ca fagdduieste lui loan si baronilor
ventie, Gheorghe Marnavici primi de la guver- unguri liniste pe trei ani".
nator ca feude unguresti regiunile cucerite de In pace erau cuprinse cetatile de la
el in Serbia. Dunare si anume de la Severin pana la Chilia,
Guvcrnatorul nu putea ierta voievodu- cu oprelistea de a se construi fie pe un mal, fie
lui Vladislav neparliciparea sa la cruciada con- pe altul iniarituri noi. Prin tratat se stabilea o
tra turcilor. Dc accea, indata dupes intoarcerea indoitei suzeranitate ungaro-turcd asupra
sa in Dacia transilvaneana din prizonieratul de Munteniei. Tratatul prevedea ca Vladislav,
la Semendria, el ii retrase posesiunile din voievodul romanilor sa plateasca sultanului
Am las si Fagaras, cu care se mandreau asa de tributul cuvenit, dar el datora totodata si rega-
mull domnii romani de la Mircea cel Batran Lului Ungariei si guvernatorului ascultare,
incoace. Adanc mahnit din cauza acestei grele supunere si indatorire - audencia, obediencia
pierderi, Vladislav al II-lea scria brasovenilor: et obligacio - precum si alte slujbe.
"Ci, fratilor, sunt neceljit cd n-am liniste, dacd va satisface in aceasta ambele
cu Coate slujbele ce am siujit st cu tot sei ngele ce peirti, sd reimetie in pace continua tratatul - tar
am veirsat impreund cu boierii mei si cu tam dacd nu ar pidtt ce datoreste sultanului, sau
mea, pentru sfanta coroand, pentru tara dumisale guvernatorului si chiar domnilor
ungureascd si pentru crestini. Si cat n-am jurat Ungariei, fiecare parte sa aibd vole a-I tulbura st
eu si peirintelui 'nett Jonas Voievod, dar el acum a-I sill la pace, tar cu aceasta sd nu se socoatd
n-a socotit-o si pentru siujba mea nu mi-a fost cd pacea a fost cdlcatd ".
milostiv. Cori lui nu-i ajunge gobdrneitia tariff "Si Vladislav acesta, care este acum domn
unguresti, ci trimite sa-mi rdpeascd dreapta peste romani, el sd rcimand domn, pond ce va
ocincl st teirisoara mea Feigetrasul si Amlasul si isprdvi acest armistitiu si dacd s-ar inteimpla ca
umbld cu getnd rdu asupra mea. Ci daces el a ail- in timpul ',deli, el, Vladislav, sd moard, nici o
cat a safcigeidttintd sff jureimantul sdu ce a fcicut parte sd nu aibd puterea de a face donut in Tara
cu mine si mi-a dispretuit siLyba, Dumnezeu sd Romeineascd deceit pe cel pe care -1 va fi iubit
rdzbune pe acel orn, care a nesocotit dreptatea. delexerit - tara. Si aceia care va ajunge domn
Dar domnia mea peste nevoia mea nu md voi peste romani, sd reimetie in aceastd stare pang
pdrdsi in ruptul capului, sd stiu cd mor cu rusine la sorocui mai sus arcitat."
dar ce voi putea, aceia voi face. Ci Dumnezeu sd Conformandu-se dispozitiilor tratatului
rdspldteascd si sd vadet ca sunt nevoit. Jar ei, de la Adrianopol, Vladislav incheie o conventie
brasovenii, sd-i creadd daces va face si fates de specials cu guvernatorul loan, precum o mar-
ei, pe care-i iubeste, ce-I vor sili imprejurdrile". turisea aceasta brasovenilor intr-o scrisoare
Staruintele lui Vladislav de a redobandi adresata lor. Nu cunoastem cuprinsul acestei
feudelc din Dacia transilvaneana ramasera conventii, slim doar ea, Amlasul si Fcigeirasul
insa zadarnice. Acestea ramasera sa fie n-au fost restituite domnului muntean. De alt-
reclobandite de urmasul sau Vlad Tepes. fcl, la 1452 inceta functica de guvernator al lui
Guvernatorul loan Corvin era preocupat de Loan Hunedoreanul, fiindca regele Vladislav
tratativele de pace cu turcii, care-i fusesera postumul, ajungand la majorat, lua in mainile
impuse de partida pacifistilor unguri. Rolul de sale fraiele domniei, rasplatind in 1453 marile
mijlocitor in aceste tratative it juca, pe langa servicii ale fostului regent loan, care ramasese
despotul Gheorghe Brancovici, si Vladislav al II- cu titlul de ceipitan suprem - supremus capita-

258
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

neus - al ostirii unguresli, cu domeniul Bistritei Inginerul german loan Grant conducea lucrarile
cuprinzand 20 de sate romanesti si cu demni- tehnice de aparare, distrugand minele.
tatea de comite ereditar at Bistritei. Tot atunci Turd inconjurara orasul si-1 bombar-
regele ingadui lui loan Corvin sa adauge la dau cu tunuri grele, construite dupa planurile
sterna familiei sale, care reprezenta un corb cu inginerului Orban, producand sparturi in
inelul in cioc si un leu ridicat in cloud picioare zidurile cetatii. Imparatul Constantin lupta vite-
tineind o coroand de aur, simbol al vitejiei sale jeste in fruntea vajnicilor aparatori, gasindu-si
neinfricate. In acelasi an fostul guvernator fu moartea de erou pe zidurile cetatii asediate.
intarit in posesiunea cetatilor Gurghiul, mai Turcii navalira prin sparturile zidurilor in oras
sus de Reghin, asezata pe rauletul cu acelasi cucerira in ziva memorabila de 29 mai
si -I
nume, si Deva, cu nu mai putin de 55 de sate 1453. Biserica Sf. Sofia fu prefacuta in
romanesti in valea Muresului. Ba mai mult moschee, iar sultanul isi muta resedinta de la
chiar, supremul capitan pusese stapanire si pe Adrianopol la Constantinopol. Astfel se incheia
fostele feude muntene, luate de la valahii istoria milenara a imperiului roman de rasarit,
necredinciosi, amintind intr-un document de numit si bizantin.
"forteireata noastrei Fclgeirasur. Cu un cuvant
loan Huneoreanul devenise eel mai puternic si
mai instant conducator al Transilvaniei. 11. Vlad Tepes. Victoria de la Belgrad si
moartea lui loan Corvin din Hunedoara
10. Cliderea Constantinopolului, metro- In anul 1455 expirase armistitiul de 3
pola Romaniei orientale si prabusirea ani cu turcii inchciat la Adrianopol. In decem-
imperiului bizantin brie a aceluiasi an, loan Corvin se plangea ca
un Radul Gavrut, sprijinit de turci, pusese
Prin incheierea pacii de la Adrianopol stapanire pe cetatea Saan, adica Orsova Noud
sultanul Mohamed al II-lea nu urmarea aitceva de pe insula Ada-Kale. Supremul capitan con-
decat sa-si asigure frontul dinspre nord in ved- sidera uzurparea aceasta ca o provocare la
erea loviturii decisive pe care o pregatea adresa Ungariei si de aceea grabs pregatirile de
impotriva Constantinopolului. In urma esuarii razboi contra turcilor. In aceste pregatiri intra
tratativclor de unire a bisericii occidentale cato- si lichidarea neintelegerilor pe care le avea cu
lice cu cea orientald ortodoxei ce fusese incercata voievodul Vladislav din Muntenia. Acesta nu
in conciliile de la Constants, Ferrara si Florenta, putea uita de "ocina si teirisoara" Fagaras, care
intcresul papei si al puterilor apusene, inclusiv ii fusese incalcata pe nedrept de fostul guver-
Venetia. scant foarte mult fala de imperictl nator si la care cl nu voia sa renunte "in ruptul
bizantin, ale ertrui granite crau recluse la capi- capului". Pc de alts parte, nici loan Corvin nu
tala Constantinopol si imprejurimi. Asa se intelegea sa raspunda la provocariile turcilor,
explica faptul ca guvernatorul regatului apos- inainte de a-si fi asigurat linistea din spate. In
tolic al Ungariei putu incheia un armistitiu de scopul acesta el chema la sine pe pretendentul
trei ani cu turcii, chiar in ajunul atacului aces- Vlad_, un flu al lui Vlad Dracul, si, punandu-i la
tora contra metropolei imperiului bizantin. indemand un corp de ostasi, i1 repezi peste
Dupa moartea imparatului loan at munti in Tara Romaneasca ca sa alunge pe
VIII lea Paleologul, domnea acolo Constantin al voievodul Vladislav din scaunul domniei si
XI-lea Dragases (1448 -1453), care se sa -1 ocupe el. Surprins la Tarsor de rivalul sau,
indusmanise cu sultanul Mohamed al II-lea, din Vladislav cazu in lupla si fu inmormantat la
cauza pretendentului Urhan, pe care imparatul manastirea Dealul, unde de pe mormant arata
nu voia sa-1 extradeze, pretinzand chiar sulta- ziva mortis la 20 august 1455. Vladislav ridi-
nului sa dubleze pensiunea pentru intretinerca case la Brasov o frumoasa biserica, a care! usa
rivalului. Sultanul, considcrand pretcntia sculplata in lemn se pastrcaza pans astazi. Tot
aceasta drept o provocare, porni cu oastea sa el si-a aratat darnicia si fata de manastirea
contra Constantinopolului. La 5 aprilie, Cutlumus din Sfantul Munte.
Mohamed al II-lea ajunsese sub zidurile Astfel ocupa voievodul Vlad numit Tepes
metropolei bizantine, care era complet izolata (1455 - 1462) tronul parintelui lui cu ajutorul
de restul lumii. Numai aventurierul Giovanni fostului guvernator loan Corvinul. Tragerea in
Giustiniant, cu cloud vase si 3.000 de oameni, teapa. - palis transfigere de unde ii vine
putu patrunde prin Cornul de Aur cu lanturi la numele de Tepes, era cunoscuta si aplicata in
intrare, venind in ajutorul imparatului, care nu Dacia transilvaneana cu mult inainte de el. Se
avea la indemand decal 9.000 de combatanti. vede aceasta dintr-o scrisoare pe care noul

259
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

voievod o adresa brasovenilor, carora le turcesti in batalia de la Salankamen de la 14


multumea pentru tot sprijinul pe care-1 primise iulie 1456. De acolo, supremul capitan trecu in
de la. ei, fagaduindu-le totodata- concursul sau ajutorul cumnatului sau de la Belgrad, care
contra turcilor. Dar totodata le cerea sa-i asig- era asediat de turci Inca de la 5 iulie. Asaltul
ure un adapost, pentru cazul ca ar fi nevoit sa principal s-a dat in 21 iulie, cu mare sanse de
se retraga din nou la ei. In scrisoarea sa catre izbanda pentru turci, care patrunsesera chiar
brasoveni, carora le intarise si privilegiul de in oras dar lard sa poata forta cetatea. In
corned in Tara Romaneasca., noul domn clipele acelea hotaratoare Joan Hunedoreanul
muntean mai arata ca-si inclina - inclinantes - intervene in lupta cu salve puternice de arli-
capul si capetele tuturor alor sal in sanul si lerie, oprind avantul turcilor si silindu-i sa se
sub ocrotirea regelui. Dar ajungand la domnie, retraga in dezordine si sa lase o bogata prada
situatia sa intre cloud suzeranitati, turcal si de razboi in mainile invingatorilor crestini.
ungara, nu era deloc de invidiat, intrucat Insusi sultanul Mohamed al II-lea fu ranit in
suzeranii sal se gaseau in lupta unul contra lupta si nevoit sa fuga de pe campul de batalie
altuia. Ungurii ii cerura sa unease& contingen- cu o rand si mai dureroasa in suflet, cauzata de
tele sale cu cele crestine contra turcilor, cats catastrofala sa infrangere de la Belgrad.
vreme turcii cereau vasalului for din Muntenia Victoria crestinilor de la Belgrad produse un
sa deschida drum liber prin tara sa ostirilor mare entuziasm in lumea cresting. Papa se
sultanului, care navaleau in Dada transil- grabi sa felicite pe supremul capitan pentru
vaneana.. In fata acestei tragice situatii, Vlad stralucita sa izbanda asupra turcilor,
Tcpes solicits brasovenilor ajutor contra tur- proclamandu-1 "atietui cel mai puternic al lui
cilor scriindu-le: Hristos".
"Ganditi-vd voi ca, atunci ccind un o sau Dom- Ioan Corvinul nu se mai putu
un domn este puternic si tare, atunci el poste bucura de marea sa biruint.a. Cl se imbolna,vi
face pace cum urea, ear cand e fetal putere, unul de ciuma., ce bantuia in tabara turceasca si
mai tare ua vent asupra lui si va face clansul muri in ziva de 11 august 1456 in localitatea
cum urea". Zemlin din fata Belgradului. Osemintele sale
Dar nu ca sa poata fi si el tare, cerea fury transportate la ctitoria sa de la Alba Iulia
brasovenilor sa-i trimita farce zabava 150 200 si astrucate acolo dupa dorinta sa exprimata
ostasi alesi, ca sa vada turcul cu ce-i poste veni cu ocazia fundarii catedralei din acel oras.
in ajutor si el va spunc ca forte mai mad stau Inscriptia funerara incheie cu urmatoarea
gala sa-1 vin5 in ajulor. aprcciere: A cdzut coroana regatului, s-a stins
In anal urmator, 1456, tura intreprin- lumina lumii".
sera o mare campanie contra Belgradului, Dar deal dc exagerata ar parea
n elutes tc Griechisch Weissenburg, u ngurcs le aceasla lauds, nu este mai putin adevarat Ca
Nadozalba sau Nadorfejervar, care era consid- loan Corvinul din Hunedoara fusese unul din
erat drept cheie a regatului Ungariei - clavis madle genii militare ale timpului sau, care a
regal Hungarie. Si cu drept cuvant, fiindca prin facut cinste neamului romanesc, din randurile
cucerirca acestei pozitii-cheie, de la confluenta caruia s-a inallal la reputatie europeand. Timp
Savei cu Dunarea, sultanul Mohamed al II-lea, de aproape cloud decenii Joan Corvin a fost per-
cuceritorul Constantinopolului, tindea sa-si sonajul reprezentativ al romanilor din cele trei
deschida drumul in sesul panonic. Primejdia tad, Dacia transilvaneand, Muntenia si
accasta trebuia inlaturata cu orice pret. Moldova, dupa cum se va vedea, determinand
Misiunea aceasta asa de grea reveni supremu- scara politica a acestor tad. Ne-o confirms
lui capitan al regatului, Ioan Hunedoreanul - aceasta insusi regele Ladislau Postumul
vaiuoda Transiluaniae, capitaneus generalis. intr-un act din 1457, in care arata ca fostu]
Incercat in luptcle cu turdi, el porni in graba in guvernator si capitan general obisnuia sa ucida
fruntea ostcnilor sai banateni, vajnicl pazitori sau sal izgoneasca de pe Iron pe voievozii
ai vadurilor Dunarii contra turcilor navalitori, munteni si moldoveni devotati coroanei si
incredintand apararea cetatii Belgrad cumnat- regatului si sa-i inlocuiasca prin alti voievozi
ului sau Mihai Szilagy. Un corp de cruciati devolati lui - vaivodas nostros transalpirtensem
numiti "sciraci", adunati in graba de francis- et moldaviensem, nobis et regno nostrum fide-
canul fanatic loan de Capistrano, legat papal si les, alios expelii fecit et eorum loco altos quos
inchizitor contra husililor (+1456), si o flota de sibi obligatos fieri pitavit, superinduxit.
Dunare ii stateau la dispozitie. Cu ajutorul
acesteia zdrobi loan Corvinul fortele navale

260
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom an lor

Capitolul VI

CONSOLIDAREA STATULUI MOLDOVENESC


SUB DOMNIA. LUI ALEXANDRU CEL BUN

1. Fruntariile tarii si rlatiile cu Polonia si Lituania


2. Paratalasia moldoveneasca si apararea ei contra turcilor si ungurilor
3. Ruperea relatiilor cu Polonia si campania in Pocutia
4. Re latiile comerciale cu Liovul, Bistrita, Brasovul si Caffa
5. Traiul populatiei de la sate
6. Orasele moldovenesti si organizarea for municipals
7. Viata comerciala, economics si socials
8. Aplanarea conflictului cu patriarhia din Constantinopol
9. Viata monahala si activitatea culturala
10. Alexandra cel Bun ca om si Domn
1. Fruntariile tariff si relatiile cu Polonia sus, papa la gura raului Putna si apoi de-a lun-
si Lituania gul acestuia si al Milcovului pand la Carpati,
ducea granita dinspre Tara Romaneasca. Nu
Prin unirea Tarii Sipenitului cu voievo- era deci usoara sarcina noului domn al
datul Moldovei si prin largirea acestuia pana la Moldovei Alexandru cel Bun (1400 - 1432) de a
Nistru si pana la tarmul marii se infiripase la cultiva relatii de prictenie si buns vecinatate cu
poalele rasaritene ale Carpatilor o organizare acesti numerosi vecini, care cu totii aveau de
de stat solids si puternica, cuprinzand un teri- ridicat diferite pretentii asupra Moldovei, ce sta
toriu de aproape 100.000 km z, care la Prut era in calea aspiratiilor for politice si teritoriale.
strajuit de cetatea Tetinutui, jar la Nistru de Era deci firesc ca si noul domn al
cetatea Hotinului. Limanul Nistrului era aparat Moldovei, urmand politica inaintasilor sai, sa
de fortificatlile de la Cetatea. Albd, iar gurile se simta nevoit a se rezema in urmarirea unei
Dunarii de cetatea de la Chi lia. Asezarea politici de stat pe prietenia unuia dintre vecinii
geografica a noului voievodat moldovean, in sai cei mai puternici si cei mai aproape intere-
drumul nazuintelor tatare si musulmane spre sail de existenta unui stat tampon intre ei si
nord-cstul Europe', it ridica in curand la o imperiul turco-ta tar din sud-est. Statul acesta
mare insemnalate internationals. Asa se se vadise a fi Polonia units cu Lituania sub
explica nazuint.ele statelor vecine, Ungaria, sceptrul regelui Vladislav Iagello. Si aceasla
Polonia si Lituania, de a atrage noul voievodat pentru motivul ca mari intcrese comune uneau
moldovenesc sub suprematia lor. Granita ambele tari. Aspiratiile de suzeranitate ale
Moldovei dinspre Dada transilvaneand era regelui Sigismund al Ungarici erau combatute
asezata pe coama Carpatilor moldovenesti; de voievodul Alexandru. Aspiratiile unguresti
granila cu Polonia clucca de-a lungul conlravcncau si iniercselor poloneze, care se
Ceremusultii mina la Sniatin, iar de acolo de-a incrucisau cu celc unguresti, nu numai in
lungul paraului Colacin, pana. la Nistru. Moldova, ci si la Marea l3altica, unde regele
Granita dinspre Podolia care fusese incorpo- Sigismund, ca marchiz de Brandenburg,
rata marelui ducat al Lituaniei urma cursul urmarea cu simpatie si incuraja chiar cam-
sinuos al Nistrului mijlociu pana la gura paniile cavalerilor ordinului teutonic contra
Iagorlacului, care se varsa in Nistru, mai sus Polonici, laindu-i accesul la mare. Ba chiar
de Dubasari. De acolo voievodatul Moldovei se regele Sigismund reinnoise pretentiile socrului
marginea cu olatul tatarilor de la Oceacov, sau Ludovic cel Mare si asupra Haliciului si
numit mai apoi si Ucraina Hanului. La sud, Podoliei. Fats de tatari si turci, polonii si
teritoriul Moldovei atingea marea si Dunarea lituanienii aveau de aparat o cauza comuna,
pana la gura Siretului, mai sus de Galati, luptand umar la umar contra acestora. De
invecinandu-se cu imperiul otoman. Pe Siret in foloasele unei aliante politice si militare cu

www.dacoromanica.ro
261
Ion Nistor

Polonia se convinsese, precum am vazut, si Partea nord-estica cu tara Sipenitului, cu


voievodul Tar!! Romanesti, Mircea, care bucovinele cele mid, cu Iasii si Cetatea Alba
incheiase o asemenea alianta la 1390 si o rein- urma sa revind Poloniei, tar regiunea sud-ves-
noise de mai multe on in timpul domniei lui tica cu orasul Barlad si cu cetatea Chiliei cadea
Alexandra. in lotul Ungariei. Actul de partaj prevedea in
Raporturile politice dintre Moldova si incheiere ca, atata vreme cat moldoveanul va
Polonia erau cele obisnuite dintre suzeran si ramane supus st cu credinta si va asculta de
vasal. Alexandra semna la 12 martie 1402 la poruncile ce le va primi, el va putea sa contin-
Suceava actul de vasalitate fats de regele ue a domni in tara sa Inca timp de 5 ant dupa
Vladislav, jurandu-i credinta dupes pilda inain- moartea unuia dintre regii semnatari ai actului
tasului sau Petru si a parintelui sau Roman. de la Lublau. Numai dupa expirarea acestui
Ca tars vasala, Moldova isi pastra toate pre- termen, o comisie mixt& ungaro-polona urma
rogativele sale de stat, neavand nimic comun sa se intruneasca si sa examineze pretentiile si
cu starostiile din cuprinsul regatului polon. In revendicarile ambelor regate si sa hotarasca
anul urmator, 1403, Mircea reinnoi la Giurgiu care dintre aceste cloud state ar avea mai mart
actul de vasalitate fats de regele polon, lard ca drepturi de suprematie asupra Moldovei.
prin aceasta sa fi fost atinse prerogativele sale Cronicarul polon Dlugosz, care reproduce in
de domn si singur stapanitor al tarii sale. In cronica sa actul de partaj de la Lublau, it
ziva de 1 august 1404 voievodul Alexandra se gaseste inutil si jignitor pentru domnul
intalni cu regele Vladislav la Camenita si-i Moldovei, calificandu-1 drept izbanda politica a
aduse acolo in persoana omagiul de vasalitate regelui Sigismund repurtata asupra blandului
intrunit prin juramant si de la 15 dintre mem- Vladislav, prin frauds si violente.
brii guvernului sau. La 6 octombrie 1407 Dispozitiile tratatului secret de la
Alxandru reinnoi regelui la Liov omagiul de Lublau tamaseserd necunoscute lui Alexandru
vasalitate, fagaduindu-i ajutor contra cavale- ca si contemporanului sau Mircea, din Tara
rilor teutoni, cum arata o cronica prusiana. Romaneasca, care era deopotriva amenintata
Raporturile politice dintre voievodul in indcpendenta sa. De aceea ambit domni
Alexandra si regele Vladislav se normalizara in romani continuara sa cultive cele mai pri-
asa fel, incest se ajunse la o int.elegere si in etenesti relatii cu regele Vladislav, ba chiar si
chestiunea Pocutlei. Regele restitui domnului cu Sigismund din Ungaria. Ca oameni de buna
Moldovei 2.000 de marci francesti, din impru- credinta, ei nici nu-si puteau imagina ca acesti
mutul de 3.000 de mare' pe care le primise ca doff monarhi crestini, cu numele lui Dumnezeu
imprumut de la ducele Petru I, punandu-i in mereu pe buze, ar fi fost capabili de a comite
gaj tara Pocutiei. Pentru reslul din imprumut acte de perfidie. La 1413, cand expira termenul
de 1.000 marci francesti, regele prezenta de plata a daloriei de 1.000 marci francesti,
ducelui la 1411 o polita proaspata, prin care se Alexandra nu se atinse de gajul pocutian, ci
obliga sa-i restituie imprumutul in termen de 2 astepta plin de incredere ca regele sa -si
ant. Jar daces la scadenta datoria nu va fi achi- respecte angajamentul. Mai malt chiar,
tata, atunci ducele sau urmasii sal sa lie in Alexandra intampina la 1415 pe regele
drept de a ocupa orascle Sniatin si Colomcia si Vladislav si pe sotia sa Hedviga in localitalea de
toata Pocutia si sa lc lina sub a sa stlipanire granita Sniatin, ii reinnoi omagiul de vasali-
OM la resill alma imprumutului. Tol atunci, talc, impreuna cu boierii sal, ii ospata dupa
la 25 mai 1411, Alexandra reimprospata, datina moldoveneasca si le oferi daruri bogate.
printr-un act solemn, semnat la Roman, oma- Dlugosz ne spune Ca actul omagial scris fru-
giul de vasalitate fats de suzeranul sau, regele mos pe pergament si semnat de Alexandra si
Vladislay. de boierii sat fusese prezentat craiului
Dar actul de loialitate al voievodului Vladislav in mod solemn pentru a fi pastrat in
moldovean nu impiedica pe suzeranul sau de a arhiva regatului.
inchela cu regele Sigismund la Lublau, in Prietenia si buna vecinatate continua si
comilatul Zips, in ziva dc 13 mate 1412, in anti urmatori. In noiembrie 1418 marl
faimosul act de impartire a voievodatului Maria, sotia lui Alexandra si fu inmormantata
Moldovei intre el, in cazul cand domnul la manastirea Bistrita. Duper un an de vaduvie,
Moldovci ar refuza sa dea concurs regelui _Alexandra se casatori in 1419 cu printesa
Ungarici contra turcilor. Impartirea urma sa lie Ringala-Maria, o sorer a marelui duce Vitold al
facuta printr-o linie de demarcatie prevazuta in Lituaniei si vara a regelui Vladislay. Prin casa-
conventie care pornea din Carpati, strabalea loria aceasta raporturile politice cu Polonia si
Siretul si Prutul, intre Iasi si Barlad si alingea Lituania devenira si mai stranse prin legaturilc
tarmul marci intre Cetatea Alba si Chiba. matrimoniale dintre principii aliati. Dar

262
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom anilor

casatoria aceasta n-a fost fericita din motive pe ei. Interventia lui Alexandru in ajutorul lui
care nu le cunoastem. Se poate ca deosebirea Mihai I (1418 - 1420), fiul sl urmasul lui
de credinta, Ringala hind catolica, sa fi con- Mircea, contra rivalului sau Dan II, sprijinit de
tribuit foarte curand la desfacerea acestei casa- turci, atrase urgia acestora asupra Moldovei. In
torii. In anul 1421 ducesa Ringala ceru papei anul 1420 Mihai fu invins si ucis si Dan al II-
aprobarea divortului pe motive de inrudire - lea (1420 - 1431), fiul lui Dan I, ocupd tronul
consaruguinietas - de al treilea grad cu sotul ei muntean cu ajutorul turcilor.
Alexandru, ca si cum acest grad de inrudire Dupa izbanda for in Muntenia, turcii se
n-ar fi fost cunoscut la contractarea casatoriei. indreptara la 1420 contra Paratalasiei
Papa aproba divortul, iar Alexandru ingadui moldovenesti pentru a cere socoteala lui
fostei sale sotii o rents viagera de 600 de ducati Alexandru pentru amestecul sau inoportun in
genovezi anual, solvabili in cloud rate egale, una turburarile din Muntenia. Tinta atacului for
la Sanpetru iar alta la Craciun. Pe langa aceas- erau cetatile Chiba si Cetatea Alba, contra caro-
ta cneaghina Ringala mai primi prin actul de ra turd' concentrasera mai multe vase si bard
dotatie din 1421 si dreptul de uzufruct asupra pentru transportul de trupe. In fata
Cargului Siret si domeniului Volovat, cu satele si amenintarilor turcesti, Alexandru se adresa de
mosiile din aceste vaste domenii, cu mori, cu repetate on aliatului sau polon, regele
lacuri, cu dari si cu toate veniturile ce Vladislav, care se grabi sa trimita in august
apartineau targului Siret. 1420 pe guvernatorul Podoliei cu salahori si
Desfacerea casatoriei cu Ringala nu materiale pentru restaurarea zidurilor dara-
influent:a cu nimic bunele raporturi dintre mate de la Cetatea Alba. Calatorul francez
voievodul Alexandru si regele Vladislay. Aceasta Guillibert de Lannoy, care se gasea atunci la
se vede din faptul ca in anul urmator 1422 un Cetatea Alba, relateaza cum a vazut sosind
contingent de calaretti moldoveni sub comanda acolo pe Ghedigold, guvernatorul Podoliei, cu
spa.tarului Coman ar fi participat, dupd 12.000 de oameni si 4.000 de care cu material
Dlugosz, la batalia de la Marienburg, luptand de constructie pentru refacerea cetatli si
de partca polonilor. Dlugosz arata cum calaretii rcpunerii ei in stare de aparare. Astfel, cetatea
lui Alexandru se distinsera prin vitejia si tacl I- putu rezista in anul urmator asalturilor
ca lor de lupta. Prefacandu-se ea fug din fala turcesti. Polonezii si liluanienii aveau un vadit
crijacilor, cad asa ii numeau moldovenii pc interes pentru apararea Paratalasiei moldo-
cavalerii teutoni, ii atrasera dupa ei, pand ce la venesti, pentru ca pe acolo se scurgeau si mar-
un moment dat calaretli moldoveni se oprira pi, furile for spre Marea Neagra. Cetatile Chilia si
trecand la ofensiva, imprastiara pe urmaritori, Cetatea Alba erau si pentru ei portile Marii
ucigand pe multi dintre ei. Din cauza acestei Negre si inlesneau participarea la ramura pon-
bravuri - zice Dlugosz - moldovenii erau iubiti tica a comertului levantin.
si bine apreciati de polonezi. De asta data insa, Alexandru, in
intelepciunea sa, stiu sa imblanzeasca inversu-
narea sultanului Mohamed I, trimitandu-i
2. Paratalasia moldoveneasca si apararea bogate daruri si asigurandu-1 de prietenia si
ei contra turcilor si ungurilor loialitatea sa. Cu ocazia intelegerii din 1420
dintre Alexandru cel Bun si sultanul Mohamed
0 inscriptie greceasca, descoperita de I s-au innodat firele raporturilor politice si
curand pe un patrahir, arata.- pe Alexandru cel diplomatice ale Moldovei cu Poarta Otomana,
Bun ca Autocrat al intregii Moldovlahii si al raporturi care erau sortite sa dainuiasca peste
Paratalasiei, intelegandu-se sub acest termen veacuri. Sporirea infiuentei turcesti la Dunare,
regiunile de la tarmul marii, adica intreg si indeosebi in voievodatele romanesti
litoralul pontic, de la Cetatea Alba, din Limanul Muntenia si Moldova, incepuse sa nelinis-
Nistrului pans in Delta Dunarii la Chilia, pe teased si pe regele-imparat Sigismund, care
care Alexandru cel Bun o incorporase Moldovei. vedea in ocuparea de catre Turcia a capetelor
In latinesle regiunea de la mare se numea de pod de la Turnu si Giurgiu o periclitare
Brimoria sau Maritima, slavoneste Promorslca, serioasa a comertului ungar pe Dunare si a
de unde deriva numele provinciei germane liberei sale desfasurari in Marea Neagra. Nu
Pommerania. Posesiunile sale maritime si rive- convenea regelui nici inlocuirea domnilor din
rane adusera pe Alexandru in contact cu turcii, Muntenia prin pretendenti impusi de turd si
care dupa ocuparea capetelor de pod din aserviti politicii acestora. Acestea si alte multe
Muntenia si dupd ce silisera pe voievodul consideratii de acest fel determinard pe regele
Mircea sa le plateasca tribut, umblau sa aduca Sigismund sa se gandeasca serios la intre-
si Moldova in acelasi raport de vasalitate fats de prinderea unei not cruciade contra turcilor de

263
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

la Dunare. Pentru intreprinderea aceasta fu Dunare. Dar cum deschiderea ostilitatilor con-
usor.castigat si regele Vladislav al Poloniei care tra unui principe crestin in fata pasalelor
vedea amenintat de turd accesul la mare al turcesti de la Dunare nu pare compatibila." cu
tariff sale. Voievodul Alexandru, find direct reputatia unui rege apostolic, dornic de cruci-
amenintat de turd, nu ezita nici o clips de a ade, craiul Ungariei cazuse la intelegere cu
adera la ideea cruciadei, care dupa parerea voievodul Dan al II-lea al Munteniei ca acesta
regelui Sigismund avea ca scop sa puns capat sa revendice Chilia pe motivul "restaurarii
devastarilor si altor fapte si ispravi nelegiuite, vechilor hotare" ale voievodatului sau, nadaj-
primejdioase si pagubitoare, pe care turcii le duind ca pe calea aceasta pasnica sa determine
comisera in dauna Moldovei si a Munteniei. Pe pe domnul Moldovei la restituirea Chiliei de
langa participarea sa personals la cruciada in bunavoie.
fruntea contingentelor moldovenesti, Regele Sigismund se vazu insa foarte
Alexandru ingadui si trecerea libera prin curand inselat in asteptarile sale, intrucat
Moldova a contingentelor ungare si poloneze. domnul Moldovei nu se arata dispus sa cedeze
Dupa mai multe arnandri se convenise cetatea Chiliei vecinului sau din Muntenia.
in sfarsit ca cruciada contra turcilor sa se Atunci voievodul Dan incerca sa-1 sileasca la
intreprinda in toamna anului 1426. Hotararea actul de cesiune, atacand in 1429 Chilia prin
aceasta fusese determinate de interventia surprindere, cu cete puternice de munteni si
imparatului Joan al VIII-lea Paleologul, care turd, pricinuind Moldovei insemnate daune -
intreprinsese cu dot ani mai inainte o calatorie bona ipsius (Alexandri) qui suet circa castrum
in Occident pentru a cere sprijinul crestinatatii Kylia devastavit. Domnul Moldovei interveni
apusene contra turcilor pagans. Dupa marturi- insa cu putcrc armal.a si izgoni pe navalitori,
ile cronicarilor Phrantzes si Leunclavius, ucigand multi din randurile tor. Atitudinea
Alexandru cel Bun ar fi intampinat pe impara- aceasta asa de hotarata indispusese foarte
tul bizantin la Chilia si ar 11 Cost onorat dc aces- mull pe regele Sigismund si-I delermina s
La cu Until de despot si cu diademd regal& reclame pe domnul Moldovei la suzeranul aces-
in talnirea ar fi avut loc in zlua de 24 octombric tuia, regcic Vladislav si la marele duce Vitold,
1424. In toamna anului 1426, Alexandru denuntandu-1 ca s-ar fi inteles cu hanul tata-
sosise cu contingentele sale la Braila pentru a rilor si cu turcii, tradand astfel cauza cresting
se uni acolo cu unitatile poloneze si ungare, pe care se legase fata de suzeranul sau sa o
dupa cum se convenise mai inainte. apere. Din cauza aceasta domnul Moldovei n-
Contingentele poloneze si lituaniene ajunsera ar fi vrednic de a ocupa tronul domnesc si
si ele la Braila in Tara Basarabilor si asteptara inlaturarea lui de pe tron si impartirea ducatu-
acolo Limp mai indelungal sa soseasca sl regele lui intre poloni si unguri, potrivit dispozitiilor
Sigismund cu oslirea sa, dar regele nu sosi, pactului de la Lublau din 1412 s-ar impune
astfel ea in pragul iernii unitatile moldovenesti Cara nici o zabava. Pentru punerea in lucrare a
si polono-lituaniene se reintoarsera la vatra dispozitiilor din acel tratat, regele Sigismund se
firs nici o isprava. Cu retragerea for cazu si intalni la 23 ianuarie 1429 la Luck cu regele
planul cruciadei, de care crestinatatea isi Vladislav si marele duce Vito ld, unde
legase marl sperantc. detronarca lui Alexandru si impartirea
In anul urmator regele Sigismund rclua Moldovei intre semnatarii Pactului de la
planul unei campanii la Dunare, dar de asta Lublau fu supusa unei examinari mai ama-
data campania nu era indreptata direct contra nuntite. In zadar se stradui regele Vladislav sa
turcilor, ci mai curand impotriva domnului arate ca acuzatiile de tradare si necredinta ridi-
Moldovei, Alexandru cel Bun. Regele imparat cate impotriva domnului Moldovei erau lipsite
se straduia sa ajunga sa stapaneasca Dunarea de temei, ca, dimpotriva, Alexandru pornise la
pana la mare. In scopul acesta el recurse la Braila cu contingentele sale pentru participa la
ajutorul ordinului teutonic, caruia ii oferea cruciada contra turcilor si ca cel care fusese
asezari in Banatul timisan. In anul 1427 un asteptat acolo farce sa soseasca fusese tocmai
grup de cavaleri teutoni sub conducerea lui regele Sigismund. Regele Vladislav isi dadea
Claus Rednitz se si asezase la Orsova, de unde bine seama de scopurile ascunse pe care regele
urma s coboare pe Dunare in jos pana la Ungariei le urmarea cu asa de staruitoarea sa
Chilia, unde cavalerii se izbira de impotrivirea interventie pentru impartirea Moldovei.
lui Alexandru, care stapanea aceasta cetate Instalarea dominatiei ungare la Dunarea de
restaurata de el cu mulls cheltuiala. In jurul Jos si asezarea ordinului teutonic acolo ar fi
ceta pi el tidied palisade sau palanci din stalpi insemnat inchiderea Dunarii pentru comertul
de stejar inflpti in pamant - certa ostacula - polonez precum tot de acelasi ordin se taiase
pentru a putea inchide oricand navigatia pe Poloniei accesul la Marea Baltica. De aceea

264
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

regele polon ezita de a lua o hotarare in chestia care ar avea dreptatea de partea sa. Astfel se
Moldovei propunand ca o comisie sa ancheteze produse o disensiune intre Vitold si Vladislav
cazul la fata locului si sa supund apoi con- care dainui Ora Ia moartea lui Vitold, intam-
statarile deliberarii regale. plata in octombrie 1430. Incercarea voievodu-
Membrii comisiei de ancheta urmau sa lui Dan al II-lea de a cuceri Chilia la 1430 cu
se intalneasca in ziva de Sf. Gheorghe in ajutor unguresc esua cu marl pierderi pentru
Moldova. Regele Sigismund parea asa de sigur agresori. Dar Alexandru isi dadu bine seama cd
de satisfacerea cererii sale cu privire la atata vreme cat pe tronul Munteniei va sta
impartirea Moldovei, sau cel putin cu privire la Dan al II-lea, Moldova nu va avea pace la
dobandirea Chiliei, incat el la 17 aprilie 1429 Dunare. De aceea el se hotari sa dea tot con-
vestea din Bratislava pe marele maestru at cursul pretendentului Alexandru Aldea.
ordinului, cavalerul Paul de Russdorf, Ca se Voievodul Ladislau Apor din Dacia transit-
intelesese cu Vito ld in privinta voievodului vaneana raporteaza -ca domnul Moldovei se
Alexandru, ca solia sa si a marelui duce litvan gasea cu oaste puternica in drum spre Putna
sa soseasca de Sf. Gheorghe in Moldova pentru pentru a patrunde in Muntenia si a instala pe
lucrurile de care a vorbit la Luck si mai ales candidatul sau la tronul muntean.
pentru ca cetatea Chi lia sa-i fie incredintata. Prin interventia sa in treburile interne
"De aceea - zice regele - ni se pare cd al Tarii Romanesti, Alexandru isi atrase insa
trebuie sa -ti pregatesti fratii si oamenii, ca sa nu dusmania turcilor, care intreprinsera o mare
zeiboveascd, (Jodi Chilia ne va fi data pe cale campanie contra noului domn Alexandru
pasniccl; aceasta ni se pare cd este foarte Aldea. Domnul Moldovei nu-si parasi insa pro-
insemn.at pentru ordinul td,u." tejatul, trimitandu-i in ajutor patru steaguri de
intre Limp prirnise si marele duce Vitold moldoveni si respingand la 22 iunie 1431 un
un sol unguresc si dot "valahi basarabeni" care primejdios atac turcesc contra Moldovei insasi.
ii prezentard "o descriere a hotarelor si
locurilor uzurpate, cum susyneau ei, de dom-
nul Moldovei si luate de la Basarabeni". 3. Ruperea relatiilor cu Polonia si
Alexandru cel Bun, afland despre constituirea campania in Pocutia
comisiei de ancheta, care urma sa lucreze sub
conducerea marelui duce Vitold, comunica Urrnasul lui Vitold la stapanirea
acestuia printr-un sol at sau Ca nu primeste Podoliei era Svidrigailo, care isi insusise aspi-
comisia si nici rolul de mijlocitor al marelui rayile politice ale inaintasului sau, tinand la
duce. independents. Din pricina aceasta regele
Intampinarea domnului Moldovei indis- Vladislav i1 inlocuf prin Sigismund, fratele lui
puse foarte mult pe Vitold, care se jelui la 3 Svidrigailo. Dar si acesta urrnarea aceeasi
mai 1429 regelui Sigismund ca Alexandru i-ar politica de ostilitate fata de Polonia, unindu-se
11 adus o mare insults, respingand mediatia sa cu crijacii si atragand si pe Alexandru de
"in chestiunea unor hotare ale Moldovei". parlca sa, fagaduindu-i Pocutia, pe care regele
Aceeasi nemultumire manifesta Vitold sf Vladislav refuza sa i-o ccdeze, cu toate ca ter
rata de regele Vladislav, aducandu-i la menul de plata pentru vechiul imprumut expi-
cunostinta ca nu mai gaseste de bine sa trim- rase de mult. Si astfel vedem cum Alexandru
ita delegatul sau in Moldova si ca depune man- eel Bun, in pragul batranetelor sale, se puse in
datul de arbitraj care ii fusese incredintat. lar fruntea ostasilor sal si porni la ocuparea
in consecinta el cerea ca hotarele Moldovei sa Pocutiei in vara anului 1432. Sprijinit de
se stabileasca in conformitate cu hotararile de numeroase cete de tatari, domnul Moldovei
la Luck si cu invoielile anterioare. La termenul inainta vicLorios pans Ia Liov, unde intampina
de Sf. Gheorghe nu s-au prezentat nici delegayi rezistenta fratilor Buczacki si a altor seniori
regelui Sigismund, cu toate ea moldovenii ii lesesli. Dlugosz afirma ca ostirea moldo-tatara
asteptau cu dovezile la mans pentru a Ii se ar 11 Post infranta de poloni si silila sa se rein-
demonstra netemeinicia revendicarilor teritori- loarca fara isprava. Greutatea infrangerii cazu
ale ale muntenilor. Folosindu-se de aceasta asupra marelui duce Sigismund, care avu sa
absents, regele Vladislav conchidea in suporte consecintele politice ale nereusitei sale
scrisoarea sa catre regele Sigismund ca campanii.
Alexandru trebuie lasat in stapanirea linistita a Alexandru muri curand dupa aceasta
cetatii Chilia. nefericita incercare de a ocupa Pocutia. Ultimul
Marele duce Vitold, jignit de Alexandru act intern de la bunul domn al Moldovei poarta
in ambitia sa, Linea partea regelui Sigismund, data de 20 decembrie 1432. La 1 ianuarie
sustinand pretenyile acestuia asupra Chiliei, 1433, el inchise ochii pentru totdeauna. Regele

265
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Vladislav arata intr-o scrisoare adresata pornea si drumul Camenitei care, trecand
voievodului Stefan, fiul si urmasul decedatului Prutul la Cernauti, se indrepta spre rasarit,
Alexandru, ca-1 iarta "de viclenia si necredinta atingea Boianul si Hotinul, unde trecea peste
tatalui sau". Nistru si Podolia si ajungea la Camenita, iar de
"Ademenit de diavolul, dusmanul neamu- acolo la Bar si Kiev.
lui omenesc zice regele puternicul domn de De la Suceava pornea si drumul
odinioarci. Alexandru s-a leisat ademenit de Bistritei sau al Sucevei, atingand Baia, iar de
instigatiile si sfaturile dusmanilor regelui si ai acolo, urcand valea Moldovei in sus, trecea
regatului, ne-a Jignit adanc, frangand si prin gura Humorului, Vama, Campulung,
vcite-uncind feigciduintile si rugeilnintile pe care Pojorata si Fundul Moldovei, pentru a ajunge
voievodul insusi, impreun 'd cu supusii sal, ni le in valea Bistritei Aurii. Acolo drumul se bifur-
prestase nouei regelui si regatului nostru." ca, o ramura urma valea Bistritei pana aproape
In scrisoarea sa regele Vladislav trecea de izvoarele ei, strabatea trecatoarea de la
sub tacere stipulatiile actului de impartire a Prislop pentru a ajunge in valea Visaului si de
Moldovei din tratatul de la Lublau, precum si acolo la Sighet, capitala Maramuresului. 0 alta
sfintenia semnaturii sale regale pe actul de ramura parasea valea Bistritei mai sus de gura
imprumut din 1411, punand in gaj tara Tibaului, strabatea pasul de la Rotunda si
Pocutiei. Iar inainte de a condamna asa de ajungea la Rodna, in valea Somesului, iar de
aspru atitudinea lui Alexandru, regele trebuia acolo la Bistrita, marele centru industrial sas-
sa-si aduca aminte de conditia sub care dom- esc.
nul Moldovei ii prestase in 1411 la Liov Drumul Baii ducea de la Suceava la
juramantul de credinta. Cu ocazia reinnoirii Baia, unde se vamuiau marfurile. Pornind din
actului de vasalitate, Alexandru avu preyed- Baia, drumul trecea peste apa Moldovei la Tg.
erea sa insereze in tratat clauza ca se obliga sa Neamt..si de acolo la Piatra, in valea Bistritei
respecte juramantul de vasalitate numai atata Aurii, pentru a strabate prin pasul Tulghes in
limp "cat domnul nostru regele ne va face drep- secuime si de acolo la Bistrita.
tate in tara noastra, in mosia noastra si in tot De la Suceava pornea spre sud drumul
hotarul nostru." Se prea poate deci ea voievo- Munteniei, care cobora pe Siret in jos, atingand
dul Alexandru sa fi aflat de stipulatiile actului Romanul si Bacaul sl ducand la granita
de la Lublau si ca stirea neasteptata sa-1 fi Milcovului la Targul Putnei. La Adjud se bifur-
determinat sa se ridice contra suzeranului si ca drumul Trotusului care atingea Tg. Ocna si
sa-i reclame Pocutia cu arrna in mans. Asa se strabatea pe la Palanca in secuime la
explica schimbarea de atitudine a domnului Miercurea Ciucului. Mai jos de Tg. Ocna se
Moldovei Cala de regele Poloniei, care (rata desprindea drumul Oituzului sau al Brasovu-
dupa placul sau impartirea Moldovei si-i refuza lui, care strabatea la Bretcu in secuime, iar de
plata imprumutului pe care se legase sa -1 resti- acolo ducea la Brasov.
tuie la lief ani dupa reinnoirea din 1411. Drumul tataresc sau pontic, sau al
Prutului, pornea din Suceava si ducea prin
Dorohoi, Botosani, Harlau, Targu Frumos la
4. Relatiile comerciale cu Liovul, Iasi. De acolo trecea Prutul la Tutora, atingea
Bistrita, Brasovul si Caffa Lapusna si mergand pe Bacu in jos ajungea la
Tighina, unde se afla trecatoarea peste Nistru
Prin insasi asezarea ei geografica cu in olatul Oceacovului. Drumul tataresc
acces la mare prin gurile celor doua marl fluvii strabatea acest olat, trecea prin istmul de la
care o inconjoara, Nistrul si Dunarea, Moldova Perecop si tindea spre Caffa genovezilor. 0
era destinata din capul locului sa joace un rol bifurcatie ducea de la Tighina la Cetatea Alba.
important in desfasurarea comertului cu tarile De la Steranesti pe Prut pornea sleahul Sorocei
vecine. Prin voievodatul lui Alexandru cel Bun care se unea cu drumul ce cobora de-a lungul
treceau numeroasele drumuri de comert, care Nistrului de la Hotin si ducea la Cetatea Alba.
legau nord-vestul Europei cu sud-estul pontic. In timpul lui Alexandru cel Bun dru-
Drumul Liovului pornea din Suceava, trecea murile erau mai multe sleah.uri batatorite de
prin Siret si Cernauti si atingea granita polond copitele cailor si obezile rotilor. Din cauza
la Sniatin. De acolo drumul strabatea prin aceasta ele nu erau practicabile decal vara in
Colomeia si Halici pentru a ajunge la Liov, de timp de seceta, sau iarna cand inghetau
unde o ramura ducea la Cracovia iar alta, noroaiele. Trecerea peste ape se racea prin
indreptandu-se spre nord, trecea prin Varsovia vaduri sau poduri sau pe poduri umblatoare,
spre Danzig, facand legatura cu negotul numite poronuri, pentru care se ridica o taxa de
hanseatic din Marea Baltica. De la Suceava trecere, numita. brudind. Podurile plutitoare se

266
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

intocmeau din dubare, adica din luntre. In privilegii comerciale in Moldova. Prin tratat se
preajma unui asemenea pod de dubare peste stabilira taxele vamale pentru import, export si
Nistru s-a injghebat cu vremea localitatea tranzit. Liovenii puteau trece prin Moldova cu
Dubdsari. Vadurile mai importante erau marfurile for spre Dada transilvaneand, spre
aparate de cetati: Vadul Prutului de la Muntenia, spre Turcia si Tataria. Liovenii
Cernauti era aparat de cetatea Tetinului, vadul obtinura ingaduinta de a-si intocmi un depozit
Nistrului de la Camenita era aparat de cetatea de marfuri la Suceava. Privilegiul ingaduia si
Hotinului. Cetatile Soroca si Tighina aparau negustorilor din alte orase poloneze de a face
vadurile peste Nistru din preajma tor. Vadul negot in Moldova. In schimb negustorii
Siretului de la gura Moldovei era aparat de moldoveni puteau patrunde si ei cu marfurile
Cetatea Noud de la Roman; vadul peste Putna for in Po Ionia unde erau celebre targurile sau
de la granita Munteniei se gasea sub scutul iarmaroacele de granita, ca cele de la Sniatin,
cetatii Craciuna, situates, dupes Dimitrie care din cauza marii frecvente a moldovenilor
Cantemir, in muntele Vrancii, in apropiere de se numeau intalniri sau conventii ale
Mira. romanilor - conventions Valahorurn.
In vechime drumurile erau inguste si Voievodul Alexandru s-a straduit ses
fares nici un terasament. Drumurile sau reglementeze si raporturile comerciale cu tar-
sleahurile de la ses erau practicabile si pentru govetii din centrele comerciale sasesti din
vehicole cu tractiune animals. Drumurile de Bistrita si Brasov. Comertul cu Bistrita suferea
munte erau practicabile pentru pietoni si foarte mult pe urma urcarii tarifelor vamale de
calareti, si numai putine pentru vehicole. De catre arendasul vamii din Rodna, cu numele
intreynerea drumurilor grijea insasi natura, si Procopius. In urma repetatelor reclamatii din
anume vara prin caldurile ei, iar iarna prin partea negustorilor si de bund seama si ale
inghet, care incremenea adeseori si cursul domniflui Moldovei se ajunse in cele din urma
apelor facand astfel practicabile vadurile si la curmarea raului. Voievodul Daciei transil-
podurile miscatoare. Vara si iarna erau dc vanene, Stibor, tinand seama de aceste recla-
regula anolimpurile cand se cfectuau transpor- rnatii restabili in 1412 vechiul tarif vamal pen-
turile de marfuri. In timpurile ploioase de tru marfurile de import si export din Moldova
primavara si toamna comunicatia pe drumurile intrantibus vet execuntibus Moldaviam - asa
de mare circulayc era in bund parte intrerupta. cum se obisnuia din vechime.
S-a aralal mai sus ca voievodul Exporlul din Moldova consista in cal,
Alexandru se gasea in octombrie 1407 la Liov bovine, ovine si rimatori, in land, seu si miro-
pentru a reinnoi juramantul de vasalitate fat:a denii transmarine ca piper, zinziber etc. La
de regele Vladislav lagelonul. Prezenta domnu- import in Moldova ajungeau textile de Yperr
lui Moldovei in orasul for dadu targoveylor din Louvain, Co Ionia si din Po Ionia. In Moldova
Liov fericitul prilej de a se prezenta si a-i solici- vamuirea marfurilor care veneau din Bistrita
ta privilegii comerciale in tara sa. Monopolul sau treceau spre centrul industrial sasesc se
comertului cu Moldova si prin Moldova era facea la localitatea Vama de astazi, situates la
ravnit si de targoveyi din Cracovia. Din cauza varsarea Moldovitei in Moldova. La 1408
aceasta izbucnise chiar un gray conflict intre Alexandru darui venitul din acest punct de
lioveni si cracovieni, conflict pe care regele vama noii sale ctitorii de la Moldovita.
Vladislav in telegea ses -1 aplaneze prin Alexandru eel Bun reglementa si rapor-
recunoasterea revendicarilor unora si ale alto- turile comerciale cu Brasovul. Fiul sau, Stefan
ra. Un tribunal arbitral respinse pretentlile de al II-lea, confirms la 1435 privilegiul comercial
monopol ale liovenilor. pc care tatal sau it conferise brasovenilor. Intre
Avantajati de pozitia for geografica, privilegiile acordate negustorilor din Brasov se
liovenii puneau totul in miscare spre a castiga gaseau scutirea de vama mare - tricesima - de
pentru ei piata moldoveneasca. Inca cu un an care brasovenii se bucurau de mai inainte.
mai inainte, la 1406, ei staruisera pe langa Acordarea privilegiului trebuie ses fi avut loc
voievodul Alexandru pentru oblinerea de con- inainte de 1412, si anume pe principiul de rec-
cesiuni comerciale, trimitandu-i chiar daruri, iprocitate. Deducem aceasta prin scrisoarea pe
arme de roc, cosuri cu smochinc, bucati dc care la 18 septembrie 1412 voievodul Daciei,
store scumpe etc. Socolelile Liovului arala Stibor, o adresa comilelui Mihail al secuilor. In
diverse cheltuieli ce se facusera cu solii lrimisi acea adresa Stibor atragea atentia comitelui
in Moldova. Tratativele duraserd Limp mai asupra dreptului de care se bucurau negustorii
indelungat, pand ce fura duse la bun sfarsit. La moldoveni de a fi scutiti de tricesime pentru
13 septembrie 1408 s-a semnat tratatul com- marfurile tor. Vamesii din secuime nu respec-
ercial cu liovenii, prin care acestia primira largi tau insa aceasta scutire, ceea ce determines pe

267
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Alexandru sa reclame cazul. De aceea voievo- 5. Traiul populatiei de la sate


dul Stibor ceru comitelui secuiesc sa impuna
vamesilor respectarea privilegiilor acordate Populatia moldoveneasca de la sate
moldovenilor pentru ca reclamatiile lui traia din agricultura si din prasila vitelor. Se
Alexandru sa nu se mai repete si sa nu ajunga cultiva graul, orzul, secara si meiul. Macinisul
la urechile regelui Sigismund. se facea la mod manate de apes sau in rasnite
Raporturile comerciale cu Sibiul au fost de mama*, care se gaseau pe langa fiecare
reglementate numai la 1433 de catre ducele gospodarie. Hrana de toate zilele a satenilor era
Ilie, fiul si urmasul lui Alexandru cel Bun. painea de grau, secara sau mei si fruptul alb ca
Targovetii celor sapte scaune sasesti in frunte laptele, branza si untul. Din laptele de oaie
cu Sibiul aveau insa de mai inainte legaturi cu pacurarii moldoveni pregateau o branza foarte
Moldova. Vamuirea marfurilor se facea la gustoasa, cunoscuta si in comert sub numele
Adjud - Egydhalma. Sibienii exportau manu- de casseus ualahicus. Painea alba de grau si
facturi de tot felul si importau materii prime ca branza de burduf constituiau hrana de capete-
ceara, miere, land, piei crude etc. nie a ostasilor moldoveni, inarmati cu arcuri sf
Legatura cu ramura pontica a comertu- sageti, cu sabii si sulite si numai mai tarziu cu
lui levantin se facea prin Cetatea Alba si Chilia. arme de foc. Pomii roditori dadeau mere, pere
Se crede ca pentru inlesnirea acestui comert si prune, care se uscau in loznite pentru iarna.
Alexandru cel Bun ar fl incheiat un tratat corn- Un aliment cautat era si pestele care se pes-
ercial cu genovezii din Caffa, acordandu-le largi cuia in nenumaratele iazuri, in apele curga-
privilegii comerciale in Moldova cu dreptul de toare si in baltile fluviilor Prut, Nistru si
a-si cladi antrepozite la Suceava, la Cetatea Dunare.
Alba si la Chilia. Nu ni s-au pastrat acte ofi- Pe langa gospodaria sateanului
ciale cu privire la accste raporturi cu genovezii. cresteau bovine plavane sau porumbace de
Negustorif nu calatoreau niciodata sin- rasa podolica. Din sud se raspandi asupra
guri, ci toldeauna in grupuri constiluind cara- Moldovei si rasa ilirica de colorit negru ca cor-
vane intregi de zeci de care trase de cai dar si bul. Caii erau de cloud feluri, cai buni de rasa,
de boi. La carele nemtesti erau inhamati cai, la opriti la export si cai robusti de munca. La
cele moldovenesti si armenesti erau injugati munte se cresteau cai mid si sprinteni ca cei
cate patru sau cate sase boi. Transporturile pe hutanesti de astazi, care la trecerea muntilor
drumurile si potecile de munte se faceau pe pipaiau mai intai cu copita locul unde sa calce.
spinarea cailor. Carausii se recrutau din tar- Oi le se distingeau dupes lana for in turcane, cu
goveti moldoveni, care isi aveau breasla for land moale si matasoasa si in barsane cu lana
bine organizata. Vataful caravanei era de reg- lunga si deasa, dar cam aspra. In stepele
ula calare. Cl indemna mereu caravana la Bugeacului cresteau of cu cozi groase. Tot
drum prin pocnituri de bid, prin injuraturi acolo adusesera tatarii camile si dromadere.
zdravene si prin vesele cantece haiducesti. Ramatorii se nutreau in padurile de stejar si de
Popasurile sc faceau sub corturi, pana ce la fag cu ghinda si jir.
rascrucile drumurilor, in jurul locului obisnuil. Imbracamintea barbatilor se deosebea
pentru popas, sc ridicara conace sau hanuri, cu putin de cea a femeilor. Camasa de panza,
cu camere pentru odihna negustorilor si cu de in sau de canepa, tesuta si croita in cases de
proviziide drum. harnicia gospodinelor, acoperea corpul zdravan
In jurul locurilor de popas, care coin- si mladios al moldovenilor de ambele sexe.
cideau cu statiile de posts de la "posita statio Camasile femeilor erau impodobite la guler, la
equorum", unde se facea schimbul cailor, s-au san, la maneci si la umeri, cu variate cusaturi
injghebat cu vremea asezari permanente din si o altita. Femeile purtau fotii sau catrinte, iar
care unele isi tradeaza originea prin insusi barbatii itari de panza sau cioareci de land. In
numele for ca Mizil, ceea ce in turceste insem- picioare purtau, barbatii ca si femeile, opinci.
neaza loc de masts, latineste mansis, Conaceni Peste camases se purtau pieptare de miel sau de
s.a. Transmitcrea de stiri oficiale urgente se oaie, iar pe deasupra tin suman sau manta cu
facea prin stafete sau olacari, carora locuitorii gluga din stoles de land trecuta prin piud. In
satelor trebuiau sa le puna la dispozitie cai de timp frumos de iarna, atat barbatii, cat si
olac sau de poduod, pentru a putea ajunge cu femeile apareau in cojoace albe ca zapada,
un ccas mai degraba la destinatie. garnisite cu vulLi sf gaitane. Pe cap barbatii

268
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanii or

purtau palarii, iar iarna caciuli tuguiate tur- de sus, de jos sau din vale, ocupate fiecare de
canesti. Femeile maritate isi impodobeau capul cete sau neamuri.
cu manesterguri albe, iar fetele cu tulpane
colorate.
Posturile se tineau cu sfintenie, iar 6. Oraqele moldovenesti si organizarea
praznicele bisericesti ca Paste le, Craciunul, for municipala
Boboteaza si Rusaliile erau prilejuri de
reculegere crestineasca, dar si de petrecere si Tratatul comercial pe care voievodul
veselie, cand se invartea hora dupa tactul cim- Alexandru it acordase la 1408 targovetilor din
poiului sau al cobzei si umbla scranciobul. De Liov ne da posibilitatea de a cunoaste orasele si
Anul Nou si Sf. Vasile se umbla seara cu targurile moldovenesti din acea vreme. Primul
plugusorul, iar dimineata cu samanatul. loc, dupa vechime, it ocupa in Moldova orasul
Botezurile si cununiile dadeau loc la marl ser- Baia, fosta resedinta a voievozilor descalecatori
bari familiale care tineau zile intregi. inmor- din Maramures. Urma apoi orasul Siret,
mantarile se faceau cu priveghiuri si bocituri resedinta voievodului Latcu. Suceava ajunse
urmate de praznice copioase, la care se manca orasul de resedinta a lui Petru I si al urmasilor
si se bea bine pentru odihna sufletului celui sai pe tronul Moldovei pana la_stingerea casei
raposat. domnitoare a Bogdanestilor. In jurul cetatii
Satenii erau parte razesi, adica propri- Hotinului, mentionata la 1387, s-a injghebat
etari ai unei bucati de mosie, parte vecini, care orasul cu acelasi nume. Sub scutul cetatii
traiau ca uzufruclari pe mosiile domnesti, bis- TeOn s-a putut dezvolta orasul Cerncluti, care
ericesti si boieresti. Accstia dalorau propri- este meniionat pentru intaia data in privilegiul
etarului un anumil numar de zile de munca pe lipovenilor din 1408. Cetatea Romanului este o
an si zeciuiala din toate produsele gospodatiei creatie a lui Roman I. 0 asezare veche
lor, in schimbul loturilor individuale pe care le oraseneasca era si Piatra-Neamt, centrul
primeau de la proprietar. Loturile de padure si plutaritului pe apa Bistritei Aurii. La sud de
locurile pentru fanat; si pasunat ce li se Roman era orasul Bacdu, la confluenta
atribuiau erau folosite in devalmasie. Mutarea Bistritei cu Siretul. In textul privilegiului
vecinilor de pe o mosie pe alta, sau de la un liovean din 1460 se face mentiune de Thrgul-
proprietar la altul era libera. Robi erau numai Putnef, pe care-1 gasim insemnat si in harta
tiganii pe care valurile cuceririlor mongolice ii Moldovei a lui Reichersdorffer, o asezare pe
ridicasera din India, patria for de origina, si-i afluentul Siretului cu acelasi nume, care dis-
aruncara asupra tarilor romanesti. Tiganii trai- paru insa curand, fiindca intr-un act din 1570
au in "salasele" for in preajma targurilor si a se face mentiune de anumite sate pe Putna,
manastirilor carora lc apartineau. In Moldova o unde fusese odinioara Targul Putna. In
localitate Tiganesti este mentionata la 1415 si regiunea dintre Siret si Prut se aflau orasele
1420. La 8 iulie 1428 Alexandru cel Bun darui Dorohoi, Botosani, Mirk-1u sau Bahluvia,
manastirii Bistrita 31 salase de tigani. Barlad, Tecuci si Vastui si Husi.; Galatii ca oras
Robi erau si tdtarii, care mai rama- apare ceva mai tarziu. Orasul Iasi, Iasy-bazar
sesera in Moldova dupa izgonirea consange- sau Aspasiar, cum it numeste Schielberger, pe
nilor for peste Nistru. Numarul acestora sporea Bahlui, primise din vreme negustori armeni si
mereu cu tatarii robiti de moldoveni in ciocnir- juca un rol important in comertul Moldovei.
ile acestora cu tatarii ce navaleau mereu in Dincolo de Prut ajunsera din vechime la mare
Moldova. Prima mentiune de robi tataresti in insemnatate economica. Chilia, la bratul
Moldova o avem din 1402, cand Alexandru cel
Bun darui manastirii Moldovita 4 salase din Dunarii cu acelasi nume si Cetatea Alba, la
targul Baia. Tatari traiau si la Suceava, unde o limanul Nistrului si mai sus 7'ighina.
suburbie se numea Tatarasi, si la Roman, ca si Constitutia municipala a oraselor si
targurilor din Moldova era de origine germana.
in alte targuri moldovenesti. Dintr-un act din Ea a fost adusa de colonistii germani care
1445 aflam ca ei traiau dupa "dreptul descalecasera la poalele rasaritene ale
lataresc". Carpatilor Inca inainte de intemeierea statului
In fruntea satelor stateau ureadnicii moldovcan si injghebara mai multe comunitati
sau vatamanii, raspunzatori au torita tilor germane, asa la Baia, la Siret, la Suceava etc.
orasenesti dar si proprietarilor de mosii pe care
se ridica satul. Ei raspundeau pentru linistea La asezarea for in Moldova, colonistii germani
si ordinea din sat dar si pentru prestarea zilelor adusera cu sine constitutia municipal& de
de munca si perceperea dijmelor. Satele se Magdeburg, care era obisnuita si la coloniile
imparteau, ca si in Tara Romaneasca, in cuturi germane din Polonia. Domnii Moldovei gasira

269
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

constilutia aceasta buns si prielnica pentru boni gute cite Leute - pastratori ai vechilor
dezvoltarea noului ducat si de aceea ei ii traditii locale si cunoscatori ai obiceiului
dadura agrementul lor si o conferira apoi si pamantului. In orase, soltuzul ajutat de par-
noilor orase si targuri, care luara flinta sub garb purta "catastih.ur targului si aplana con-
obladuirea lor. Astfel constitutia magdebur- flictele ce se iveau intre negustorii strain' si cei
giana gasi aplicare si in orasele moldovenesti localnici. Jurisdictia pietei era incredintata
ca Vaslui, bunaoara, unde nu se gaseau unui judecdtor - Marktrichter - sau vomit al
colonist' germani. targului si al satelor din ocolul targului.
In fruntea administratiei orasenesli Vornicul Viad din Roman apare intr-un docu-
statea soltuzul Schulte heise asistat de par- ment din 1403. Domnul putea sal scoata
gari Burger - adica un consiliu de cetateni oricand anumite sate de sub autoritatea
sau targoveli, al caror numar varia intre 6 - 12 soltuzului si a pargarilor si sa le supund altei
dupe marimea si importanta orasului. In actele autoritati locale ca bundoara. episcopului.
municipale soltuzul apare si sub numele de Astfel furs scoase Ia 1458 satele Lecusani si
voit vocatus sau culvocatus - Vogt Grof - Dragomiresti de sub autoritatea soltuzului din
Graf - Greb sau simplu judecdtor - Richter - Roman si supuse jurisdictiei din acel oras.
ca Ia sasii din Dada transilvaneana. Aceeasi procedure s-a repetat cu douazeci de
In fruntea municipalitatii de la Cetatea ani mai tarziu si fatal de satul Radauti, care fu
alba se gasea un jupan, deci unul dintre mai scos de sub autoritatea soltuzului din Suceava
marii tariff. Aceasta pare sa. indite Ca demni- si Siret si supus jurisdictiei episcopului de
tatca de soltuz nu era electives, ci se conferea de Radauti. Din accidentul pe care calatorul
domn oamenilor sal de incredere si ca cel francez Guillebert de Lanny it suferi in 1420 in
desemnat de concetateni pcntru aceasta dem- drum spre Cetatea Alba, unde fu jefuit de hoti
nitate trcbuia sal primcasca confirmarca dom- si legal'de o salcic pe tarmul Nistrului, rezulta
neasca. In sprijinul acestei pared vine faptul ea ca vigilenta autoritatilor moldovene era treaza.
in orasele siisesti din Dacia, ca si in ccic ger- Caci a doua zi hotii Pura prinsi si adusi cu stre-
mane din Polonia, dreptul de liberal alcgcrc a ang la gat in fata francczului care, primindu-si
soltuzului se conferea numai prin privilcgiu inapoi obiectele jefuite, be darui viata. Populatia
regal. Astfel dobandi orasul Bistrita dreptul de satelor raspundea solidar pentru pradaciunile
liberal alcgcrc a judecalorului Richter si a si crimele ce se comiteau pc teritoriul satesc.
juratilor - Cesworn purger numai la 1366 de Populatia oraselor moldovenesti era din
Ia regele Ludovic. Cetatenii din Liov dobandira capul locului foarte amestecata. Pe langa tar-
acest drept de la acelasi regc numai la 1378. govetii romdni care erau slujbasi si agricultori,
Din Moldova nu este cunoscut nici un aseme- traiau in targurile din Moldova si numcroase
nca privilcgiu care ar fi fost conferit de domn familii de germani, de ceangcli si de amteni,
vreunui oras, astfel ca nu poate incapea nici o fiecare conslituind comunitati nationale
indoiala ca soltuzii si pargarii primcau aparte; cu soltuzii si parcalabii lor in frunte.
numirca, sau cel putin confirmarca din partca Accstia se bucurau de o large autonomic in
ducclui. ceea ce privea viata socials si economical si
In Moldova atributiile administrative ale indeosebi cultul lor religios. Germanii erau mai
consiliului orasenesc nu se limitau numai la numerosi Ia Suceava, la Siret si la Baia.
teritoriul municipiului sau targului propriu zis, Comunitatile germane isi alegeau Tiber con-
ci de se extindeau si asupra satelor din ocolul" ducatorii, care erau chemail sa lc apere intere-
sau "tinutul", slay. volost din preajma orasului. sele economice si religioase. La Bacau si la
Numeroase hrisoave domnesti din secolul al Trotus existau comunitati de secui sau ceangdi
XV-Ica fac mentiune de sate din ocoalele cu capeteniile lor nationale in frunte.
oraselor Suceava, Roman, Baia, Piatra, Bacau, Asernenea asezari germano-sacuiesti se infiri-
Vaslui, Barlad s.a. Satele acestea nu corespun- pasera la Targu-Ocna, unde se faceau
deau comunclor suburbane de astazi, cum s-a exploalari de sare, la Trotus, la Adjud si la
crezut, ci ele constituiau districtcle sau Bacdu. Targovetii din aceste localitati mijlo-
ocoalele rurale in jurul comunelor urbane. ceau negotul Moldovei cu Brasovul si cu tar-
Soltuzul sl pargarii exercitau in aceste ocoale gurile din secuime.
atributiuni administrative si judecatoresti, In orasele Suceava, Dorohoi, Iasi,
raspundeau pentru perceperea darilor in bani Cetatea Alba si Chilia existau comunitati de
si in nature, purtau corespondenta si grijeau armeni, care erau condusi de soltuzii si pargarii
de mentinerea ordinii publice. In chestiuni mai lor, care aplanau si certurile ce se iscau intre
grele de proprietate si hotarnicie ei recurgeau conationalii lor si intretineau legatura cu
la sfatul "oamenilor bun' si batrani" - hominis armenii din strainatate. La Cetatea Alba si la

270
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Chilia existau comunitelti genoveze cu "consul!!" ca un vas de comert venetian sa acosteze regu-
in frunte. Negustorii genovezi isi aveau acolo lat in portul Cetatea Alba pentru a incarca
pravatiile tor, dezvoltand o activitate comerciala acolo produsele de export moldovenesti.
foarte rentabild. Nu lipseau nici evreii, a caror
prezenta la Cetatea Alba este adeverita Inca din
timpul tatarilor. Pe la 1330 ei tralau acolo in 7. Viata comerciala, economics si socials
cartierul tor, participand la negotul pontic.
Intr-un act domnesc de la 1525 se sustine Ca Influenta genovezilor asupra vietii eco-
Alexandru cel Bun ar fi oferit evreilor ce fus- nomice si comerciale a Moldovei se vede si din
esera izgoniti din Po Ionia si Ungaria ospitali- circulatia valutei for in voievodatul moldove-
tate in Moldova. Comunitatile germane, nesc. Taxele vamale din privilegiul liovenilor
secuiesti si genoveze din Moldova se bucurau sunt fixate pentru schimbul de marfuri cu
de plenitudinea drepturilor cetatenesti, Polonia si Ungaria in mdrci, iar pentru negotul
deopotriva cu moldovenii. De larga toleranta cu Muntenia si orasele pontice in lire. In textul
religioasa beneficiau si armenii si evreii. Dar slavon al privilegiului marca este tradusa prin
din motive rituale, probabil, armenilor i grivna iar lira prin rubles. Despre inraurirea
evreilor nu be era ingaduit sa exercite meseria marcii si a grivnei poloneze asupra circulatiei
de brutar, macelar si carciumar. monetare din Moldova s-a insistat mai sus.
Privilegiul comercial din 1400 ingaluia Ramane sa staruim not asupra circulatiei lirei
liovenilor de a-si organza un depozit sau o genoveze, talma'cita in slavoneste prin "rubla
magazie de marfuri la Suceava. In temeiul rec- franceasca ", adica genoveza, cum e numita in
iprocitatii Moldovenii deschisera si ei magazia actul lui Petru I din 1388. Termenul deriva din
for de marfuri la Liov, unde exista inca de mai slavonescul rubiti, a rupe dintr-o bucatd de
inainte o comunitate moldoveneascd, dupa metal. Lira Libra- italiand constituia unitatea
modelul celei germane din Suceava. Membrii valutard in argint a oraselor Florenta, Venetia
comunitatii romanesli din Liov isi aveau casele si Genova. Dar lira. deopotriva cu marca, nu
for intr-un cartier aparte, in care se pomenea era propriu-zis o moneda ci mai mult o unitate
de strada "romeineascei" si podul "romemesc". de plata sau rafuiala. Ea se subimpartea in 20
Pe piata din mijlocul acelui cartier se depozitau "solidi" numiti florin! de argint - florin! d'argen-
marfuri si crau pravalii parl.icularc ale to. Termenul de solidus ca moneda divizionara
moldovenilor. Comunitatea moldoveneasca se a lirei s-a tradus in slavoneste prin solotnic, de
guverna prin ea insasi, avand un "iuducium unde deriva romanescul slot, care nu are nimic
valahicum" condus de "indices valahici resi- a face cu slavonescul zloto, aur, fiindca solidi
dentes in iure". Se vede ca comunilatea sau slotii genovezi erau de argint si nu de aur.
romaneasca din Liov beneficia de aceeasi larga Ca moneda divizionara a slotului era midi
autodeterminare ca si comunitatile germane denari - piccioli - din care 12 formau un slot.
din Moldova. Marca sau grivna slavona numara numai 12
Asemenea depozite de marfuri par sa 11 sloti sau solidi, fiecare de cate 12 silingi, deose-
avut la Suceava si negustorii din Bistrita bindu-se astfel de lira italiana de 20 sloti.
deopotriva cu genovezii din Caffa, care Slotul genovez avea mare circulatie in partite
intretineau lcgaturi comerciale cu Moldova. S- tataresti, de aceea el se numea si slot tataresc.
a suslinut Ca aceslia ar fi avut si ei la Suceava Sub numele acesta el juca un mare rol si in cir-
un "fondaco fundua, fundicum", sau loja - culatia monetara a Moldovei. In Tara
logis" - tor, ceea ce nu s-a putut adeveri inca Romaneasca slotii ca subdiviziuni ale marcii
pana in prezent. Este mai probabil ca negus- corespundeau ducatilor de argint.
torii din Caffa sa-si fi avut depozitele for de Echivalentul unei lire de argint era gal-
marfuri "tataresti" mai curand la Cetatea Alba benul de aur florentin - fiorina d'oro, florenum
si la Chilia decat la Suceava. auro de Florentia. Frumoasa moneda de aur
Venetienii isi aveau centrul for la Tana avea pe avers chipul Sf. loan Botezatorul, iar
Azov de unde intretineau legaturi corner- pe revers sterna Florentei, un crin eraldic cu
elate cu Cracovia si Liovul. La 1360 ii vedem inscriptia Florentia. Dupa numele localitatii
incarcand cereale la Chilia, unde ajunsera in Florenta, frumoasa moneda de aur a fost
conflict cu genovezii, care cautau sa monopo- numita florin. Curand aparu si la Venetia mon-
lizeze tot comer-till moldovenesc. Dintr-un eda de aur, echivaland cu lira de argint.
raport venetian din 1435 aflam Ca in anul acela Acestea aveau pe avers chipul Mantuitorului
jupemu/ - seugner - din Cetatea Alba invitase cu inscriptia: Sit tibi Christe datus, quem regis
pe venetieni sa intre in raporturi comerciale cu iste ducatus. Erau asa numitii ducati venetieni
Moldova. Invitatia fu acceptata, dispunandu-se - ducato d'oro, ducatus auri de Venezia. Nici

271
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

genovezii nu se lasara mai prejos. In monelari- nationals. In Germania talerul conta la inceput
ile for aparura asa numitii genovini de aur - 72 de cruceri, far mai apoi el scazu la 66
genovirto d'oro, genovinus auri de Janus. Prin cruceri. In Moldova leul avea ca moneda
decretul monetar de la Milano din 1311 se sta- divizionara denarul sau bartul. Numarul aces-
bilise egalitatea valulara intre florin, ducat si tora era variabil. Pe langa grivne si ruble cu
genovin. Dupa monetaria - zecca - unde se divizionarele tor, circulau in Moldova si perperi
bateau aceste trei specii de galbeni se numeau si aspri bizantini iar mai apoi si florin/ turcesti.
si zechine. intr-un act din 1453 se aminteste de Pe langa indeletnicirile for comerciale
ducati de Monoastro - ducati de Monoastro targovetii din Moldova voievodului Alexandru
adica de Cetatea Alba, ceea ce ar 11 interpretat cel Bun profesau si anumite meserii. La
in sensul ca se bateau galbeni si in aceasta." Suceava, la Siret, la Baia si la Roman se
veche cetate moldoveneasca. pomeneste de cizmari, cojocari, franghiari, olari
Galbeni se bateau si in Ungaria, asa si alti mestesugari. La Suceava si la Baia
numitii florini unguresti - floreni Ungaricales functionau chiar fabrici de bere numite slad-
prescurtat in unghi. In 1463 cursul florinului nite. La 1414 Alexandru cel Bun trimise con-
unguresc fu stabilit la 100 de denari, in loc de silierilor din Liov in dar bere - cerenisiam pro
144, cat conta florinul italian. Scaderea aceas- honoratione. Cautat era in Polonia si vinul
ta isi gaseste explicatia sa in faptul ca unghii rnoldovenesc - yin= valachicurn.
aveau un continut mai redus de aur. In Metsuri de greutate erau cantarul - cen-
Ungaria circulau ducati si de argint. Astfel ca tenarius, sau maja - massa sau maza - care
la fixarea preturilor sau la plata creditelor cantarea 100 de ocale, tarul sau tarhatu/ sau
urma sa se prccizeze mai de aproape condMile sarcina unui cal onus equi, pondus equitanum
de plata fie in ducati rosii, adica de aur, sau in , dupd care se socotea sf vama, apoi piatra
ducati albi, adica de arginl. Subdiviziunile lapis - nemteste stein, slavoneste camen cu
ducatului crau obolul si ortul. Ortul reprezenta subdiviziunea bezmen sau besmin, cu care se
o patrime dintr-un florin, iar obolul a trcizecea cantarea ceara sau seul.
parte. Cu litra sau funtul se cantareau miro-
Denarii unguresti care circulau in deniile s.a. Vechi masuri de capacitate erau
Moldova erau aci cunoscuti ca si in Tara vadra care cuprindea 8 cupe - cupabarilca
Romaneasca, sub numele de denari ai banului barillus - in care se conserva uleiul dar si alte
- banales denarii - sau mai scud., sub numele lichide. Bcirbetnta berbanitia - era o masura
de bani, numiei si cruceri - crucifer sau crucia- de capacitate pentru cereale ca si coretul si
tus denarius sau si pfenici. Denarii cc se obrocul cu subdiviziunile in merte si dimerlii.
bateau la Hall in Austria se numeau denarii De origine saseasca este cdnbla - Kubel - care
Hallenses, de unde deriva numele for de heleri. corespundea getletii, in limba veche dalmatind
Unele din taxele vamale care se plateau in numita "galeta". Cdnb/a era subimpartita in
1412 la Rodna erau fixate in denari banali, fectare sau ferdele - Viertel galeata in banite
adica in bani. Cu vremea, termenul acesta s-a si patrciri. 0 masura de capacitate scobita in
generalizat in intelesul dc mijloc pccuniar in trunchi de copac era c/odic/ - tnincus - adoptat
gencre. Continutul de aur al florinilor fu insa de la poloni.
mereu diminual, pana ce florinii rosii dis- Verificarea masurilor si greutatilor se
parura aproapc din circulalie, facand loc cclor facca de care anumite organe oficialc care be
albi, de arginl. aplicau si pecetea stalului, pentru care oper-
Tinandu-se scama de cvolutia accasta, atiune se platea o taxa anumita bourul. Pe la
s-au batut mai intai la Ioachimstahl in targuri erau cantare publice, ca cel de la Siret,
Bohemia, uncle se descoperird bogale mine dc de care se face mentiune Inca la 1384. Taxa ce
argint, frumosi florini de argint, care pe avers se platea pentru cantarilul marfurilor se
purtau emblema Boemiei, leul cu cloud cozi, iar numca mai tarziu mortasapie din turcescul
pc revers chiptil Sf loachim, patronul minclor muhlesile, care insemneaza cantaragiu.
dc argint de acolo. Noilc moncdc de arginl furs Blanurile scumpe ajungeau in comert
numite dupa provenienta for florini de in legaturi de cite 40 de bucati - quadragenae
loachimstahl ioachimici vet tameri - duel taleri - numile coroapce sau soroace de la slavones-
ioachimici sau leonici, dupd emblema leului de cul sorok, patruzeci.
pc de. In sccolul al XVI-lca inccpura sa circulc Orasele Isf aveau pecetile si emblemele
si in Moldova asemenca "lowenthaler", adica tor. Unele din aceste embleme ni s-au pastrat.
leones sau "taleri leonis" pe care romanii ii Vechea pecele a targului Baia reprezenta un
numeau simplu lei, un termen care a ramas cerb. Pecelea Romanului purta un cap de
pana astazi consacrat pentru moneda mistret. Cdprioara se gasea pe pecetea targului

272
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Piatra. Targul Siretului avea chipul Sf loan, iar s.a. Din marfurile pe care negustorii le
Suceava chipul Sf. Gheorghe. Vechea pecete a aduceau din Polonia si Dacia transilvaneana
Barladului infatisa soarele cu trei pesti, iar a boierii si targovetii isi alegeau indnusi, ghete,
Botosanilor un pdun. Targul Trotus avea un paldrii, bastoane, basmale, tulpane, hartie,
ciocan in emblema, pentru a simboliza probabil pergament, ustensile de ras, foarfeci, dar si
instrumentul cu care se sapa sarea din ocne. arcuri, sdbit, Idrici, buzdugane, piese de
Hotinul avea un arcas in emblema sa. harnasament, apoi aramd, plumb, cositor,
Viata de la curte si din casele boieresti si salitra, praf de puscd pentru acme si pistoale,
negustoresti nu se deosebea mull de viata de trasuri si sdnii elegante.
toate zilele din casele satenilor mai avuti. Pentru nevoile cultului religios se impor-
Datinile si obiceiurile de sarbatori, ca si ts din Orient smirnd si teirnd ie - tus - italieneste
bucuriile familiale erau aceleasi, pastrand incenso - care se extragea din rasina unor
fireste proportiile. Costumul domnului, al arbusti din specia besvellia ce cresc in Italia.
boierilor si targovetilor era eel oriental, cu ele- Arama, fterul sl plumbul nu se exploatau in
mente imprumutate de la sleahta polond si Moldova; aceste metale se importau din
nemesimea ungureasca. Doamna si sotiile Polonia si Dacia transilvaneana. Singurele
boierilor purtau toalele mai ingrijite, dupa exploatari miniere erau ocnele de sore de la Tg.
croiala vremii si confectionate din stole scumpe Ocna. Sarea nu trecea intre produsele de
de maltase, cum erau carnha, tebinca, brocatul, export, fiindca tarile vecine, cum erau Polonia
damascul, atlasul, maramatul sau marama, zei- si Ungaria, dispuneau ele insele de stocuri de
tanul s.a., care se aduceau in Moldova de sare suficienta. Numai tarziu de tot sarea
negustorii genovezi in viguri sau veileituce - ata- ajunse materie de export pentru Ucraina.
men - si se vindeau cu bucata - pecies - sau cu In schimb negustorii strain! ridicau din
cotul ulna care avea o lungime de 64 cm. Pe Moldova' cantitati de materii prime ca: piei,
langa alte podoabe, doamnele din inalta soci- land, ceard, miere si cereale de tot felul. La
etate se mandreau si cu blanuri scumpe de anumite soroace se organizau mari iarmaroace
jder, sarnur si cacom pe care coropcarii le de granitei la Sipenit, Lintesti si Hotin pentru
aduceau din Rusia in legaturi de cate 40. schimbul de producte cu Polonia si la Baia si
Stofele mai simple de land si de bumbac se Trotus pentru amatorii de la Bistrita si Brasov,
importau din Ungaria si Polonia de catre mai ales pentru negotul cu animate.
negustorii din Bistrita si Liov. Acestia se luau Iarmaroacele se lineau de regula in zile de mari
la intrecerc cu gcnovczii, ofcrind doamnelor din praznice bisericesti ca de Sf. Gheorghe, de
elita societatii moldovene inele, broldri, pan- Rusalii, Sanpetru, Sf. Ilie, Santa Maria Mare si
dantive si alle bijuterii. Interioarele curtii Mica, de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril si
domnesti si ale palatelor boieresti erau de Sfantul Nicolae. La asemenea iarmaroace se
impodobite cu icoane sfinte si covoare pe care ingramadea toata lumea din imprejurime -
negustorii italieni le aduceau din pietele levan- tineri si batrani. In legatura cu iarmarocul se
tine pentru a le desface in Moldova, unde se aranjau diverse jocuri si petreceri pentru
gaseau destui amatori pentru asemenea tineret, adevarate "stransuri" sau "nedei".
obiecte pretioase. Termenul nedei deriva din slavonescul nedelia,
Dregatorii tar-it erau retribuiti cu vent- ceea ce inseamna duminica, adica zi de sarba-
turile din anumite condeie ale vistieriei toare si veselie.
domnesti. Dimitrie Cantemir arata ca in tim-
purile vechi marele logofat era remuneral cu
veniturile ce incurgeau din parcalabia Cetatii 8. Aplanarea conflictului cu patriarhia
Albe, iar vornicul cu veniturile de la Chilia. din Constantinopol
Negustorii din Caffa, dar si cei din
Cetatea Alba si Chilia aprovizionau populatia incapatanarea patriarhului ecumenic
mai instarita din orasele moldovenesti cu de a randui cu once pret un chiriarh grec pe
diverse coloniate ca piper, undelemn, sofran, scaunul mitropolitan al Moldovei se lovi de
inguer, migdale, smochine, cvas grecesc, vinuri impotrivirea energica si hotarata a voievozilor
dulci de Malvasi etc. De la Liov si Bistrita se Petru I, Roman I si Stefan I eel Batran si a tart!
aduceau turtd dulce, scrumbii, mezeluri, mied, intregi. Rezistenta unanima a credinciosilor
dulceturi, apd de trandafiri, apd tare si diverse din Moldova n-a putut fi infranta nici prin
cosmetice, alifii si medicamente, precum si bdu- anatema pe care nesocotitul de Ieremia o arun-
turi alcoolice de tot felul. Tot de acolo se case asupra I. De asemenea furs respinse si
aprovizionau rnoldovenii cu sticlarii, linguri, toate sugestiile patriarhului de a numi pc
cutite, vase de bucdteirie, ceasornice, ochelari protopopul Petru ierarh at Moldovei in locul

273
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

episcopului Iosif, la care Linea Wald tara, cu sfinteasca si sa faces toate ca un mitropolit ade-
domnul in frunte. Voievodul Alexandru, varat cate i se cuvine a face, cad asa este
mostenind, conflictul neaplanat de la predece- drept".
son! sai, 131.1 se abatu deloc de la dorinta tarii Membrii comisiei de ancheta constatard
de a vedea pe episcopul Iosif asezat canoniceste ca hirotonisirea episcopului Iosif se savarsise
in scaunul mitropolitan de la Suceava. in mod canonic, ilincica episcopii de Haliciu
In scopul acesta domnul trimise in iulie "luasera voie sinodiceste de a hirotonisi epis-
1401 o delegatie solemna la Constantinopol cu copi in ierarhiile Rusiei Mid si in
misiunea de a interveni pe langa patriarhul Asprocastron", adica in Cetatea Alba. Incheier-
Matei in sensul dorintei unanime a tan!. Nu ile comisiei de ancheta find favorabile, epis-
cunoastem numele solilor moldoveni, ni s-a copul Iosif de Cetatea Alba fu instalat in noul
pastrat insa cuvantarea pe care acestia o ros- scaun mitropolitan de la Suceava ca arhiepis-
Ural in fata sfantului sinod patriarhal. Imputer- cop si mitropolit canonic al Moldovlahiei. Astfel
nicitli domnului declarard in numele domnului se aplanase in vara anului 1401 vechiul con-
for ca flict cu patriarhia, prin instalarea mitropolitu-
"... arhiereul Iosif este om din partea locu- lui Iosif dupes dorinta tarii si prin intrarea bis-
lui nostru si de neam cu domnii nostri si a fost ericii moldovenesti sub jurisdictia canonicd a
hirotonisit deci episcop at Moldovlahiei si al patriarhului ecumenic de la Constantinopol prin
Haliciului, acel Kir Antonie si nu zice nemic desfacerea ei de Halici si Kiev. Dimitrie
decdt cere sd-I binecuvanteze marea sfintenie a Cantemir sustine ca mitropolitul Moldovei ar fi
Ta, ca pe un crestin si cdlugdr set stea sd primit de la imparatul loan al VIII-lea
cerceteze enoria lui si pentru cd este episcop din Paleologul, cu prilejul trecerii acestuia prin
partea locului Kir Iosif, sd -1 binecuvemteze Chilia la. 24 octombrie 1424 sacos si mitra, pre-
marea Sfintenie a Ta cu Sfemtul Tau Sinod, ca cum si o icoana a Maicii Domnului, facatoare
sd ne binecuveinteze si set rte sfinteasca, de minuni. Tot atunci s-ar fi proclamat si
deoarece de multi ani suntem incercati. A venit autochefalia bisericii moldovenesti. Daces intal-
Kir Tudosie acela si de aceea nu s-a oprit, ci s-a nirea voievodului cu imparatul prezinta un Ca-
intors indatd; si insusi Kir Ieremia si nici el nu racier mai mult legendar, icoana facatoare de
s-a oprit ci si el a ajuns acum la incercetri si minuni, pe care Ana o primi din
ne-a aruncat Si pe not in afurisenie si de atunci Constantinopol, este realitate. Rezugravita de
//and acuma suntem incercati, Si intre acestia a mai multe ori, ea se pastreaza pand azi si a fost
venit at Betleemului. Si cine urea calcd in reprodusa de multe ori. Tomosul patriarhal
picioare biserica noastra si se pare ca avem care ne relateaza asupra mitropolitului Iosif nu
episcop si nu-I avem". face mentiune de soarta arhiereului Meletie
Pentru toate aceste consideratii trimisii care fusesc lovit cu anatema lui Ieremia
moldoveni staruird in numele domnului for pe deopotriva cu episcopul Iosif. S-a crezut ca
langa patriarh, rugandu-1 sa se milostiveasca Meletie ar fi ocupat noul scaun episcopal de la
de Tara Moldovei "ca este multa si mare si sa Roman. Nu ni s-a pastrat insa de la Alexandru
ree.unoasca pe Kir Iosif episcop canonic al cel Bun nici un act autentic care sa ade-
tarii." Acestea le-au spus si le-au cerut solii vereasca existenta unei episcopii de Roman si
moldoveni, iar patriarhul si membrii sinodului cu atat mai putin de Rcidauti. Prima mentiune
le-au ascultat si unii dintre arhiereii sinodali documentary asupra episcopiei de Roman
au socotit ca este dreapta cererea for "iar in dateaza din 1445, cand se face mentiune de
Judecata au avut multa deosebire ca nu cumva episcopul Calixt, iar despre cea de Radauti
sa fie lucrul neadevarat". Ivindu-se astfel diver- chiar numai din anul 1427 cand apare epis-
genta de pareri, se hotari sa se trimita in copul Ioanichie. Se vede ca Meletie ramasese sa
Moldova o comisie de ancheta "care sa stranga indeplineasca slujba de arhiereu pe langa noua
pe cinstitii preoti si monahi din tara si sd se mitropolie a Sucevei.
cerceteze lucrurile de aproape si curat si sa Stabilirea raporturilor canonice cu
retraga afurisenia din partea patriarhului, pre- patriarhia din ConStantinopol a avut o
cum vor chibzui membrii oranduiti in comisie. inraurire binefacatoare asupra vietii bisericesti
Si daces vor auzi din gura moldovenilor ca acest din Moldova. Normele de arhitectura si pictures
Kir Iosif a fost hirotonisit de al Haliciului pen- bizantina gasird o larga aplicare in
tru Moldovlahia, sd-1 aseze episcop acolo drept Moldovlahia. Ieromonahul Grigorie Tamblac,
cu scrisoare sinodala a patriarhului, pe care care ajutase la aplanarea conflictului cu patri-
Kir ieromonah Grigorie Tamblac, proistosul arhia, indeplini vremelnic functia de "mare
comisiei insotit de cliacul Manuel Arhontul o dascdl" la scoala inaltd de pe Fang milropolia
aduceau cu ei pentru ca Kir Iosif sa slujeasca. din Suceava. In calitatea aceasta el tinu mai

274
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

multe cuvantari in legatura cu organizarea Probabil ca a murit la scurt timp dupa aceea,
bisericii pe temeiuri canonice si cu trezirea si fiind inmormantat la una din manastirile
intarirea moralei crestine. Se poate ca la mentionate mai sus, sau poate chiar la schitul
aceasta scoala de inalta invatatura sa se fi pre- Boistea, unde se gasea "Chilia Vladicai Iosir.
dat, pe langa limba greaca, si cea pale- Vrednic de retinut este faptul Ca in nici unul
oslovenica si notiuni din nomocanoanele bizan- dintre cele peste 100 de acte cate ni s-au pas-
tine. S-a crezut ca Alexandru cel Bun ar fi trat de la Alexandru eel Bun nu-1 gasim pe mi-
introdus in Moldova palm-di:11e bizantine numite tropolitul Iosif si nici unul dintre urmasii sai
vasilicale, care s-ar fi aplicat in Moldova pang pomenfii intre marlurii hrisoavelor domnesti
in timpul lui Dimitrie Cantemir. Cum insa asa care constituiau sfatul domnesc. Se vede deci
zisele vasilicale, incepand cu secolul al XIII-lea, ca la inceput chiriarhii moldoveni nu faceau
nu se mai aplicau nici in imperiul bizantin, nu parte din sfatul domnesc ca mai tarziu.
putea fi vorba de receptionarea for de care Pomelnicul de la Bistrita arata ca urmasi ai lui
Alexandru cel Bun. In schimb insa s-a aplicat Iosif pe loan, Samuil, Ioanichie, Vasile si
in Moldova o pravila de legiuiri scrise, Teoctist. Dintre acestia numai Teoctist este
cuprinzand legs bizantine si bisericesti, asa adeverit prin acte si documente. Unui oarecare
numitele nomocanoane, care ni s-au pastrat in Macarie ii refuzase pe la 1418 patriarhul
versiunea slavona intr-un manuscris din anul Eftimie recunoasterea. Dupa moartea lui
1474. Este vorba de sintagma lui Matei Macarie, scaunul mitropolitan famase in
Vlastaris din 1335. Pe langa aceasta mai circu- seama protopopului Constantin, in calitate de
lau in Moldova si alte nomocanoane ca Pravila vicar mitropolitari. Atunci patriarhul din
de la Bisericani din 1512, cea de la Neamt din Constantinopol, folosindu-se de framantarile
1557. Pravila de la Putna din 1581 cuprindc interne ce izbucnira dupa moartea lui
prohcironul imparatului Vasile Macedoneanul Alexandru ccl Bun, consacra ca mitropolit al
in versiune Latina. La Sighetul Marmallei s-a Moldovci pe arhiereul Damian din Sebaslia sau
descoperit de curand un fragment din Siva din Asia Mica, care se pretindea a fi fost
Canoniconul patriarhului loan Nosteustes "un om al patriarhului", dintre slujitorii din
(+619). Fragmentul este Uparit in traducerea Chilia lui.
romaneasca din 1563, dupa o editie mai veche In timpul domniei lui Alexandru cel
din anii 1500 1507. El cuprinde feluritele Bun se intrunise in 1414, precum s-a aratat
delicte laice si biscricesti cu penalitatile for. mai sus, conciliul de la Constanta, care intre
Grigoric Tamblac, cart se stradui sa allele avea sa delibereze si asupra unirii
trezeasca o miscare religioasa in Moldova, a bisericii calolice cu biserica ortodoxa. In
serfs, pe langa altele, sf Viata si patimile intelegere cu mitropolitul Moldovei, Alexandru
Sfantului Ioan cel Nov_ de la Suceava_ El fusese ar fi dat delegatie lui Grigore Tamblac, care
martor ocular la stramutarea sfintelor moaste intre timp ajunsese mitropolit la Kiev,
de la Cetatea Alba, unde Sf. loan suferise mar- reprezentind pe ortodocsii din Polonia si
tirajul, pe la 1330, la Suceava. Din initiativa Lituania, ca sa reprezinte si biserica moldove-
mitropolitului Iosif si cu asentimentul voievo- neasca. Se vede ca inteleptul domn isi daduse
dului Alexandru, moastele Sf. loan furs ridi- bine seama de zadarnicia unor asemenea
cate de la Cetatea Alba si stramutate cu mare incercari. Cronicarul Ulrich von Richenthal
procesiune la Suceava. Intru intampinarea for relateaza ca pe langa Grigore Tamblac mai
porni insusi voievodul pand la Poiana trimisese la Constanta elvetiana pe boierii
Vla.dichii, insotit de toata curtea sa compusa Gheorghe din Samurseni, o localitate pe Nistru
din logofeti, vornici, vistiernici, postelnici, stol- mai sus de Hotin si pe Stanislau Rotompan,
nici, paharnici, cluceri, starosti, parcalabi, precum si delegati ai oraselor Suceava, Piatra,
soltuzi, pargari etc., pentru a le insoti pang la Roman, Iasi, Baia, Chilia s.a. Era prima parti-
Suceava si a le aseza in biserica mitropolitana cipare a delegatilor moldoveni, ca si a Tarii
din capitala sa, care era dupa toata probabili- Romanesti la o conferint5. internationals.
tatea biserica Mire-cut-lion In felul acesta Sf. loan Savarsirea sfintei liturghii dupa ritul ortodox
cel Nou fu recunoscut si adorat ca mucenic facu mare senzatie in randurile credinciosilor
ocrotitor at Tart( Moldovei. catolici, care asistau plini de uimire la servici-
In 1407 Prea Sfintitul Mitropolit al ul divin. Grigore Tamblac lua parte si la dis-
Moldovei Iosif incredinta pc "popa" Domitian cutiile conciliului, propunand ca actul unirii sa
cu staretla manastirilor "vladiciei sale" fie precedat de reformele de care se simtea
Neamtul si Bistrita, care pand atunci fusesera nevoie in biserica catolica. Cum insa
conduse de el insusi. Ultima mentiune despre chestiunea reformelor antrenase discutii
mitropolitul Iosif dateaza din septembrie 1408. interminabile, chestiunea unirii bisericilor si a

275
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

inlaturarii schismei dintre Orient si Occident religioasa se arata Alexandru si fats de negus-
ramase nerezolvata. Grigore Tamblac, care torii si targovetii armeni din Moldova, care la
sosise la Constanta numai in februarie 1418, 1384 fusesera supusi jurisdictiei episcopatului
accepts unirea in numele bisericii poloneze armenesc din Liov. Un act din 1388 arata ca de
si lituaniene, dar nu si in numele bisericii aceasta episcopie ascultau credinciosii din
moldovene. Suceava si din Siret. Ambele orase erau in
In materie de credinta Alexandru eel Bogdania-Moldova. La staruinta marelui duce
Bun dadu dovada de cea mai mare toleranta. Vitold al Lituaniei si cu recomandatia fostului
In anul 1413 el consimti la crearea unui al patriarh Antonie, Alexandru ingadui inflintarea
treilea episcopat catolic la Baia, pe langa cel de unui episcopat armeano-ortodox la Suceava
Siret si de la Bacau. Titularul noului episcopat prin hrisovul sau din 30 iulie 1401. Primul
era Ioan de Ryza, pentru care cucernicul domn episcop armenesc la Suceava a fost Ohanes.
ridica la Baia o importanta catedrala ale carei "Deci not am dat .- zice Alexandru cel Bun
urme se vad si astazi in vechiul targ moldove- episcopului armenesc Ohanes bisericile
nesc. in epoca sa gasise mare rasunet la armenesti si pe popii tor. In intreaga noastrd
catolicii germani si secui din Moldova propa- taro va avea putere asupra armenilor cu dreptul
ganda husita, fats de care domnul se arata sau episcopal. I-am dat scaun la Suceava, in
foarte ingaduitor, poste si considerand ca cetatea noastrd. Care dintre armeni ii vett cinsti,
aceasta propaganda nu se adresa si credin- vafi ca si cum atiface-o pentru noi, in tara noas-
ciosilor ortodocsi din Moldova. In fruntea trd a Moldovei; care nu-I va asculta, not it vom
misionarilor husiti se gasea Iacobus de Valahia pedepsi cu meuta lui".
sau Iacobus de Baia, care studiase la Praga. Se Armenii din Polonia aveau arhiepisco-
crede ca si numele orasului Husi, unde propa- pul for armeano-catolic din Liov.
ganda husita prinsese la catolicii secui de
acolo, ar sla in legatura cu aderentii lui Hus.
Husitii contestau autoritalea papei si corn- 9. Viata monahala si activitatea cultu-
bateau limba liturgica Latina, cerand inlocuirea rata
ei prin limba nationals inteleasa de credinciosi.
Propaganda husita gasise mare rastincl in ran- Alcxandru ccl Bun a fost zelos si mare
durile secuilor din Moldova lui Alexandru ccl ctilor de biserici si manastiri. Izvoarele istorice
Bun. din vremea sa amintesc de urrnatoarele mana-
Gheorghe Nemeti din Trotus facu la stiri: Rei dduti, Neamt, Bistrita, Roman, Pobrata,
1446 o copie dupes evangheliile traduse la 1407 Moldovita, Humor, Voitinel si Vdsnovatul. Cele
de Emeritus de Septem Castris, adica din cinci manastiri de la inceput apar mentionate
Transilvania in limba ungara. Tot la Trotus s-a pe timpul inaintasilor sai Bogdan, Petru,
facut la 1446 si prima traducere a Bibliet in Roman si Stefan cel Batran. Pe acestea
limba ungureascd, ceea ce dovedeste ca. Alexandru cel Bun le-a inzestrat cu venituri si
Moldova era in vremea aceea o tares de larga mosii, cu sate, cu iezere pentru peste, cu prisa-
civilizalie. ci pcntru miere si ccara, cu mori de macinat si
In 1431 regele Vladislav al Poloniei cu buti de yin. Pe langa mandstirile de la
cerea voievodului Alcxandru sa prinda pe pro- Neamt si Distrita fiintau scoli manastiresti in
pagandistii husiti din Moldova si sa-i extradeze care primeau invatalura viitorii diaci, gramati-
prelatilor catolici din Polonia. Dimpotriva, el ci, logofetl, caligrafi si atarnatori de peceti la
opri once persecutie contra husitilor din hrisoavelc domnesti. Gramatici se gaseau si
Moldova, garanlandu-le liberul exercitiu al intre boieri, cum era acel Radu, de care se face
credintei tor. mentiune intr-un act domnesc din 1415.
0 marturie din 1448 arata ca papa Intr -un hrisov din 1423 se pomeneste de Moises
Eugeniu al V-lea si-ar fi exprimat marea sa Filosoful, pe care Alexandru eel Bun it ras-
nemultumire ca in Moldova se gaseau asa de platea pentru meritele sale. El era frate cu
multi eretici din secta cea afurisita a husitilor. Popsa si avea mosii in partile Vasluiului.
In secolul urmator a inceput insa contrapropa- 0 a treia ctitorie a lui Alexandru cel
ganda catolica intre secuii din Moldova, con- Bun era manastirea Vosnovcitului de dincolo de
dusa cu mull zel de predicatorul Mihai Thabuk Prut, unde era staret Chiprian, dupes care
Fegedinus din Trotus, care reusi sa readuca pc manastirea s-a numit mai apoi Chipriana. In
ceangaii din Moldova la sanul bisericii catolice februarie 1429 el darui sotiei sale cneaghina
din care continua sa faces parte pana in timpul Marina manastirea Vasnovatului cu toate
de fats. satele, prisacile si robii ei. Darnicia domnului
Insufletit de acelasi spirit de ingaduinta se rasfrangea si asupra ctitoriilor boierilor sai.

276
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

In aprilie 1415 Alexandru darui manastirii de 1402, ceea ce arata ca Alexandru se gandise la
la Humor a vornicului loan un sat la obarsia ea Inca de la inceputul domniei sale. Pe langa
Solonetului unde au fost Tatomir si Partea, satele Hreatca, Opriseni si Provorochie pe care
satul Partesti de astazi. Aceleiasi manastiri a domnul le darui Moldovitei, el ii mai dadu 2
Humorului, numita astfel dupa rani Humor, mori si o fabrics de bere la Baia si 4 salase de
care se varsa in Moldova la Gura Humorului, tatari.
domnul ii mai darui la 1428 inca alte trei sate, Dar cea mai frumoasa donatie pe care o
astfel ca el cu drept cuvant poate fi privit ca cti- primi Moldovita a fost satul Vama in hotar cu
tor si al acestei manastiri, a caret biserica fu satul Campulung si intreg masivul Suhardului,
zidita in piatra si impodobita cu fresce de peste care ducea drumul de convert la Rodna si
boierul Teodor Bubuiog, al carui mormant se Bistrita. De asemenea fu inchinat manastirii si
pastreaza acolo. Intr-o danie domneasca din venitul din taxele vamale care se plateau pen-
1427 se pomeneste si de satul lui Voitin, "unde tru marfurile care se transportau pe aceasta
este manastirea" si anume la locul unde ruts comerciala. Statia vamala se gasea la con-
rauletul Voitin iese din padure si din poiana. fluenta Moldovitei cu Moldova, tar localitatea
Este fare indoiala vorba de satul Voitinel din care s-a format in jurul punctului de vamuire
jud. Radauti. poartA astazi numele de Varna. Manastirea
0 deosebita solicitudine arata Moldovita ajunsese sub staretul ei Vasile inca
Alexandru pentru biserica Sf. Vineri sau pe timpul ctitorului ei una dintre cele mai
Paraschiva din Roman, o ctitorie a parintelui si insemnate vetre culturale ale Moldovei. Pe
loc de vesnica odihna a solid sale Anastasia, langa ea fiinta de buns seams, ca si pe langa
careia ii darui 2 sale. Tot el purta grija pentru rnahastirea de la Neamt, o scoala.
zugravirea lacasului dumnezeiesc unde odih- duhovniceasca. Biserica era impodobita cu
neau osemintele maicii sale. In scopul acesta el minunate fresce din care astazi nu ne-au mai
darui la 1415 zugravilor Nichita si Dobre cloud ramas decal franturile de pe ruine. Se poate ca
sate cu indalorirea ca acestia sa zugravcasca zugravul Stefan, care se invrednicise de larga
cloud biserici "una in targul Roman, iar alta darnicie a domnului, sa-si fi manifestat talen-
care va fi voia noastra, afard de biserica din tul in zugravirea unora dintre ctitoriile
Radauti". Un all zugrav era Stefan, caruia domnesti.
Alexandru ii darui 4 sate pentru ca i-a slujit cu Cladirile cu portretele de ctitor ale lui
"dreapta si credincioasa slujba". Nu stim in ce Alexandru cel Bun s-au risipit de mutt, astfel
constase aceasla slujba, stim insa ca ctitoriile Ca nu s-a pastrat nici un porlret autentic al
sale de la Bistrita si Moldovita se bucurara evlaviosului domn, afara.' doar de cel brodat pe
indeosebi de larga sa darnicie domneasca. un patrafir descoperit intre odoarele Sfantului
Manastirea Bistrita era asezata pc raul cu Nicolai din Ladoga Veche, care pans nu demult
acelasi numc, mai jos de orasul Piatra Ncamt. sc pastra in muzeul Lavrei Alexandru Nevski
In locul vechii biserici de lemn, el clad' una din din St. Petersburg. La Academia Romans din
piatra, pe care si-o alese ca lacas de vesnica Bucuresti se pastreaza o copie fotografica dupd
odihna pentru sine si pentru membrii families accst pretios odor, care ne prezinta chipul lui
sale. El darui ctitoriei sale bistritene venitul Alexandru eel Bun, prins in fire fine de matase
vamilor de la Tazlait si Bar lad, prisaci la de felurite culori. Domnul poarta pe cap o
Lapusna si Ichil, o case la Piatra si numeroase palarie cu marginile indoite in sus, asemana-
salase de tigani si tatari. Acolo la Bistrita s-a toare cu palaria cu care este infatisat pe
inceput a se scrie cele mai vechi anale medalioane imparatul loan al VIII-lea
moldovenesti, cunoscute sub numele Paleologul, cu care Alexandru eel Bun se intal-
Letopisetul de la Bistrita. Tot acolo s-a pastrat nise la Chilia. Domnul este infalisal cu ochi
si cel mai vcchi pomelnic al domnilor Moldovei. viol, tras la fats si cu plete lungi, dar card ca
0 a doua ctitorie a lui Alexandru cel aceslea sa cads pe umeri, mustatile sunt piep-
Bun a fost manastirea Moldovita, situate pe tanate in jos, iar barba apare bifurcate, dupa
raul Moldovita, mai sus de varsarea lui in moda bizantina. Alaturi de chipul domnului
Moldova. El ridica biserica din lemelie st o apare portretul solid sale Marina cu trasaturi
impodobi cu fi-umoase fresce, ale caror urme se fine si delicate, cu sprancenele subtiri, cu
\fad si astazi in ruinele ei provocate de un parul impletit in cozi si cercei la urechi.
naprasnic cutremur de pamant insolit de o Inscriptia care aluneca pe cele doua laturi ale
eruptie de namol. Manastirea Moldovita cc se portretelor domnesti este brodata in limba gre-
ridica astazi in apropierea vechilor ruine este o ceased si spune "Io Alexandru Voievod auto -
superba ctitorie a lui Pctru Rams din anul crat.or al intregii Moldovlahiei". Marina este
1531. Daniile pentru noua ctitorie incepura la aralala ca: Autocratorisa intregii Moldovlahiei

277
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

si a Paratalasiei". Patrahirul acesta este o Moldova. Fates de aderentii altor culte din tara
lucrare de arta de mare pret, savarsita dupd sa, voievodul Alexandru se arata tolerant, infi-
motive bizantine la curtea domneasca din inland un nou episcopat catolic la Baia, pre-
Suceava. cum si un episcopat armeano-ortodox la
Suceava. Propaganda husita facu marl pro-
grese intre secuii din Moldova. Ei i se datoreste
10. Alexandru cel Bun ca om si domn prima traducere a Bibliei in limba ungureasca.
Alexandru cel Bun era profund
Alexandru cel Bun fusese casatorit de evlavios. 0 vedem aceasta din actul sau de
mai multe ori. Prima lui sotie fusese Ana sau danie pentru manastirea Neamtu, careia ii
Neacsa, mama fiului sau mai mare Me. Dupa harazi in 1430, pe langa multe altele, si 12 buti
moartea ei, domnul se casatori cu Ringala de yin pe an "pentru pomenirea sfant
Maria, de care se desparti insa curand. Dupa reiposatilor pdrintilor nostri si pentru seindtatea
divort el trai cu Stanca sau Stana, mama fiului noastrd; si incd am volt si am ales pentru not 2
sau Stefan, pe care 11 legitima. Dupa aceea, zile, ca sd ni se cante noud durnnezeiasca
Alexandru lua in casatorie pe Marina sau Maria liturghie in toate seiptdrnd nile si anume domniei
lui Madn, mama lui Petru. Alexandru mai lass melejoia, iar cneaghinet Marina, martea. Si pen-
in urma sa si doi fii naturali: Petru-Aron si tru aceste zile sa se dea fratilor in trapezdrie
Bogdan, Latal lui Stefan cel Mare, care ajun- cote o cupd din acest vin, care am zis mai sus,
sera la domnie in Moldova. cat vom fi in viata aceasta, sd se ce.Inte noud
Faptele savarsite in cursul indelungatci pentru scinditatea noastrd, iar dupd moartea
sale domnii, mai bine de trei decenii, 1400 noastrd pentru sufletele noastre. Jar cine va stri-
1433 ianuarie 1, ni-1 prezinta ca pe un domni- ca aceasta sau va sfatui pentru stricaciune,
tor circumspect si intelept, care traind in bune aceia safe blesternat de Domnul Dumnezeu si
relalii cu monarhii din ladle vecine, intelegea de Preacurata Maica Domnului si de patru
sa dejoace din vreme planurile dusmanoase pe Evanghelisti si de 12 sfinti sifruntasi apostoli si
care acestia le urzeau impotriva Moldovei. de cei 312 sfinti si purtdtori de Dumnezeu
Cand era insa de aparat granitele tariff sale, pcirinti care au fost la Nicheia si sa fie asemenea
cum fusese in 1429 si 1430, cand Chilia fu lui ludo si blestematului Arie si parte sd aibd ca
atacata de unguri in unire cu muntenii, sau de aceia care stninserd asupra stdpanului Hristos:
revendicat drepturi legitime asupra Pocutiei ce- sangele for asupra for si asupra coptilor for ".
i fusese zalogita, el nu ezila nici o clipa de a In primele zile ale lunii ianuarie 1433
afirma dreptiirile Moldovci chiar si contra osemintele bunului si pasnicului domn al
suzeranului sau. rcgcle Poloniei si de a aplira Moldovci au fost asczate spre vesnica odihna in
cu arma in mans, cum o facuse in 1432 numai cripta ctitoriei sale de la Bistrita. Cronicile
cu putine luni inaintea mortis sale. El se interne ii atribuie o domnie de 32 de ani si 8
dovedise un foarle bun gospodar, cum arata luni, ceea ce corespunde timpului din prima-
tratatele comerciale pe care el le incheie pe vara anului 1400 pang la 1 ianuarie 1433.
rand cu liovenii, genovezii, bistritenii si Cu prilejul sapaturilor ce s-au facut
brasovenii. Asezamintele bisericesti se bucu- acolo, la implinirea semi-mileniului de la
rara de larga sa darnicie pentru ca el isi dadea moartea sa, au putut fi dezgropate 2 sicrie
seama de influenta binefacatoare a acestora domnesti care erau goale. In apropierea acesto-
asupra culturii sufletesti si asupra moralei ra s-au gasit oseminte si resturi de hlamide
publice. El aplana conflictul cu patriarhia si scumpe, legate cu o franghie de fire de aur.
aseza biserica Moldovei pe temeiuri canonice Descoperirea aceasta asa de neasteptata duce
sigure si neclintite. El inzestra manastirile cu la concluzia ca mormantul bunului domn si al
mosii si venituri pentru ca slujitorii altarului, solid sale Marina, care fusese ingropata alaturi
scutiti de grijile materiale, sa-si poata darui de sotul ci, a fost profanat si pradat de maini
toata dragostea for crestineasca maretei opere criminale.
de edificare sufleteasca a credinciosilor din

278
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Capitolul VII

FRAMANTARILE DIN MOLDOVA SUB URMASII LUI


ALEXANDRU CEL BUN

1. Luptele pentru domnie intre fratil file si Stefan


2. impartirea Moldovei in Cara de sus si tam de jos
3. Recunoasterea suprematiei unguresti de catre voievozii Petru al II-lea si Bogdan
al II-lea si cesiunea Chl Bei
4. Recunoasterea suprematiei otomane de catre voievodul Petru al III-lea Aron

1. Luptele pentru domnie intre fratil title legata prin nimic de un drept divin, ci numai de
si Stefan hotararile boierimii, care si aceasta era diviza-
ta in diverse particle ss coterii, era de ajuns ca
Alexandru ccl Bun isi asociase la dom- cineva sa fie din tulpina voievodala - din os
nie pe ilul sail mai mare Ilie, nascut din casa- domnesc - ca sa poata aspira la iron: la fel si
toria sa cu Ana, al canal mormant se vede la dincolo ,de Milcov, in Tara Romaneasca. Asa
manastirea Neamtului. El a fost insotitorul s-a intamplat cu fill lui Alexandru cel Bun.
parintelui sau in campania contra polonilor, Stefan era fiul lui Alexandru din legatura sa
care sfarsi cu infrangerea aliantel moldo-litu- extraconjugala cu Stana, o femeie orgolioasa,
aniene la Kopostrzin in ziva de 30 noiembrie care dorea cu once pret sa-si vada odrasla pe
1432. La moartea lui Alexandru, voievodul life tronul Moldovei, uneltind necontenit contra
(1433 - 1444) ocupa tronul Moldovei, asi- mostenitorului legal Ilie, pentru care atitudine
gurand pe regele Vladislav, in numele sau, al ea a fost inecata din ordinul acestuia. Aceeasi
fratelui sau Stefan si al fiilor sal Roman si soarta it astepta si pe pretendentul Stefan,
Alexandru, de supunerea si credinta sa. Actul daca acesta nu s-ar fi refugiat din vreme in
fu semnat la Suceava in ziva de 3 iunie 1433. strainatate. Se crede ca el ar fi gasit cuvenita
In ziva urmatoare semnara si boierii moldoveni ospitalitate la domnul Munteniei, Alexandru
in frunte cu Mihai Dorohoianul, care se man- Aldea, care i-ar fi pus la indemana si un corp
drea cu posesia a nu mai putin de 55 de sate. de armata pentru dobandirea tronului
aclul de supunere catre craia Po ionic' - "pe moldovenesc. Cu ajutorul muntenilor si al
cinstea si credinta for ". Astfel schimbarea de numerosilor aderenti din Moldova, Stefan
domnie se facuse dupa toata aparenta in naval' din sud in Moldova, inainta victorios
condilli normale si se parea ca opera lui pans la Laloni - Podul Leloall sau Iloaiel -
Alexandru cel Bun isi gasise continuarea infranse acolo pe fratele sau The si-1 izgoni din
linistita sub fiul sau Ilie. La 15 martie 1433 tars cu toata familia sa. Voievodul the era casa-
voievodul 11 le recomanda brasovenilor pe torit cu o printesa lituana, Maria sau Marinca,
Laurentius, seful monetariei sale din Suceava, sora reginei Sofia si ftica principelui Andrei
care avea sa incaseze o veche datorie. La 9 Oligmondovici. De la ea avea Ilie doi flu, Roman
aprilic 1435 el conferi in intelegere cu fratele si Alexandru, care ajunsera sa domneasca in
sau, Stefan, negustorilor din Sibiu si din cele 7 Moldova. Domnul pribeag se stabilise la
scaune sasesti: Schassburg (Sighisoara), Niepolomice, in Po Ionia, de unde solicita aju-
Waros (Ords lie), Sebes, Senk (Cincul Mare), torul cumnatului sau, regele Vladislav, pentru
Nocrichul, Miercurea si Cohalm, largi privilegii redobandirea tronului stramosesc.
comerciale in Moldova, deopotriva cu cele ale Intre Limp insa, fratele sau Stefan, care
liovenilor, bistritenilor, brasovenilor si luase parte la expeditia din 1432 a parintelui
ge-novezilor. sau contra Poloniel, intelese sa se foloseasca de
Curand insa evenimentele din Moldova aceasta imprejurare precum si de prietenia sa
luara o intorsatura foarte grava prin aparitia cu starostele de Halicz, Mihai de Buczacz,
neasteptata pe arena politica a pretendentului aparatorul Pocutiei contra lui Alexandru.
Stefan, fratele Jul Me. Cum domnia nu era Pentru a atrage pe batranul Vladislav de partea
sa, el renunta la 3 noiembrie 1433 formal la

279
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Pocutia si chiar la vechea starostie a sale si cneaghinei Marinca, pentru a incerca o


Sipenitului, care se unise de mutt cu Moldova, incursiune in Moldova. In februarie 1435 el
inglobandu-se de bund voce in teritoriul statu- naval' in Moldova si pdtrunse pan& la
lui moldovenesc. El arata regelui ca n-a luat Ddrmdnesti la nord de Suceava, de unde insa
parte la opera de dusmanie a tatdlui sau, nici fu respins de unitatile fratelui Stefan si izgonit
ca luptator, nici ca sfdtuitor si deci ca poate fi din nou din tars. In martie al aceluiasi an, el
declarat imun de aceasta rusine si pagubd. primi, cum nice cronica, ajutor de la lesi si isi
Regele primi cu bunavointa dezvinovatirea si incerca din nou norocul la Piperesti *i la
oferta voievodului Stefan. in dicta de la Lancic Podraga, azi Podrtga pe Basau, mai sus de
din 13 decembrie 1433, vestindu-lca iartA ceea Saveni, dar cu acelasi insucces. La 26 mai
ce a facut "prea puternicul domn Alexandru- 1435 Stefan se gasea Inca la gura Basdulul la
Voievod din indemnul diavolului, samandtorul satul Ostopceni, unde Basdul se varsd in Prut.
raului, neprietenul neamului omenesc. Acolo semna el actul de confirmare a privi-
urmand sfaturile dusmanilor regelui si ai legiului de care negustorii brasoveni se bucu-
regatului, socotindu-1 ca pe al sau gratios rau in Moldova.
prieten". Regele lud act de renuntarea lui Repetatele atacuri ale pribeagului Ilie,
Stefan la drepturile acestuia asupra Pocutiei, intreprinse cu ajutor de la poloni, cum sustine
care din veac i-a slujit cu hotarele ei, iar din cronica indigend, arata ca el izbutise sd-si
considerare pentru acesta, el ii lass in creeze not aderenti, nu numai in tars, unde
stapanire Tara Sipenitului, cu cetatile Tetin si multi dintre sfetnicii parintelui sau Alexandra
Hotin, Hmelov, pe care Tara Moldovei le-a avut trecuserd de partea sa, ci si in Polonia tandru-
de la coroana polond. Totodatd regele confirm& lui rege Vladislav al III-lea.
vechtul hotar dintre Moldova si Polonia care Pribeagul Hie plat' insa foarte stump
ducea de-a lungul Ceremusului pond la vdr- ajutorul poloncz. El se obligase sa adere la
sarea lut in Prut in fata Sntatinulut. De acolo actul de renuntare al fratelui sau Stefan nu
granita era rnarcatet de reiuletul Colacin, apot de numai asupra Pocutiei, ci si asupra Teirit
o linte conventionald peuul la Nistru, mai sus de Sipenitului cu cetatile Hotin, Tetina si Hmielov,
satul Potoc, care rdmeinea Moldovei. De aseme- cu toate tinuturile, locurile si satele pendinte
nea urma sa ramand Moldovei si satul de aceste cetAti. Si aceasta drept despdgubire
Vascauti din dreapta Ceremusului, care fusese pentru dangle si pagubele pe care parintele sau
ocupat vremelnic de poloni. Granita aceasta le pricinuise Poloniei prin invazla sa nesocotita.
straveche intre ambele tart s-a mentinut in Pocutia. Cu prilejul prestarii formate a
neschimbatd pemd. la 1775, cdrui fu modificatd juramantului de credinta care a avut loc la Liov
de austriect. In urma acestor asigurari, Stefan la 23 septembrie 1436, Ilie seama formal actul
at 11-lea (1433 - 1447) presta la 13 ianuarie de cesiune, declardndu-se gata sa restituie
1434 la Suceava juramantul de credinta fata Poloniel "Tara Sipenitului, adica Hotinul,
de regele Vladislav, la mama starelcului Mihai Tetina si Hmielovul", cu tot ce se tine de ddnsa,
din Buczacz. Voievodul Ilie pierdu deocamdatd restituindu-se si toate documentele. Si aceasta
partida, primind domiciliu fortat in cetatea ca sa nu-i apese pe anima si pentru izbavirea
Sieradz din Polonia, iar Stefan ajunse domn al sufletului parintelui sau Alexandra. Cronicarul
Moldovei. Curand dupes aceea, contingentele Dlugosz credea a sti ca Ilie, cu ocazia pres Carii
moldovenesti sdrird in ajutorul polonilor, con- juramantului la 8 septembrie 1436, ar 11 luat
tribuind la apararea cetatii Bratlov pe Bug, asupra sa si indatorirea de a plati craiulul sl
precum ne relateazd Dlugosz. La 18 martie un tribut in bani, pe rang 100 de oi, 400 de
1434 reinnoi Stefan privilegiul negustorilor boi, 200 care de morun si cdteva viguri de stofe
lioveni din Moldova. scumpe pentru vesminte. Se poate ca domnul
La 31 martie 1434 muri regele Vladislav sa fl predat atunci regelui daruri, dar ca s-ar fi
Jagelonul, lasand domnia in seama fiului sau obligat si la plata unor ddri anuale in bani si
Vladislav al III-lea (1434 - 1444) care ajunse la produse nu se adevereste prin nici un docu-
1440 si rege al Ungariei. Schimbarea de dom- ment contemporan.
nie dadu polonilor destul de lucru in tara tor, Dar cu toate actele acestea de cesiune
astfel ca stAruintele lui Ilie pc langa noul rege semnate de ambit frati polonii nu izbutird sa.
de a-1 sta in ajutor pentru redobandirea tronu- ocupe Tara Sipenitului in intregime, ci se
lui moldovenesc nu gasira in tot cursul anului multumird numai cu ocuparea Hotinului, care
1434 un ecou in cercurile politice de la curte. fu cucerit mai apoi de Stefan cel Mare.
In anul urmator insa, domnul pribeag reusise Juramantul de la Liov fu confirmat de Ilie la 8
sa adune in jurul sau o ceatd destul de insem- septembrie, iar de Stefan la 25 septembrie
natal de moldoveni, dar si poloni devotati cauzei 1436, cu credinta ca regele va apdra Moldova si

280
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom ani lor

va sta pe langa ea impotriva oricarui dusman al imparatul loan al VIII-lea Paleologul aatepta
ca nu va trimite nici soldati ai coroanei in aju- mult doritul ajutor din partea papei Si a pute-
torul potrivnicilor sai. rilor catolice contra turcilor. Tratativele de
Ceea ce nu reuaise sa dobandeasca pe impacare ce eauasera la Constanta furs reluate
calea arrnelor, Ilie izbuti sa caatige pe calea in conciliul de la Ferara care se deschise in
tratativelor diplomatice, pentru a ajunge la prezenta papei Eugeniu al IV-lea la 9 aprilie
intelegere cu fratele sau Stefan. La 1 septem- 1438. La 9 februarie 1439 dezbaterile conciliu-
brie 1435 voievodul Ilie se gasea in vechea lui furs continuate la Florenta. Biserica
reaedinta de la Suceava, de unde anunta plin moldoveneasca era reprezentata la conciliul de
de bucurie ca a facut "pace" al "unire veanica" la Florenta de mitropolitul Damian al protopop-
cu fratele sau Stefan al ea ambii fratl au cazut ul Constantin, precum ai de o delegatie de
de acord sa se supund coroanei poloneze mireni in frunte cu logofatul Neagop. Biserica
impotriva oricarui dusman. Iar cine s-ar inc- constantinopolitana era reprezentata la concil-
umeta s& calce acest pact, sa cads sub cel mai iul de la Florenta prin imparatul Loan al VIII -lea.
groaznic blestem de la Dumnezeu, de la Maica Paleologul, prin patriarhul 14', prin delegatii
Domnului, de la cei 4 evangheliati, de la cei 12 patriarhilor din Orient al prin 17 mitropoliti
apostoli, de la cei 310 parinti de Ia Nichea ai de greci cu principalli sustinatori ai punctelor de
la tots sfintii, find pe cealalta lume cu luda, vedere opuse. Marcu din Efes pi Visarion din
Arie, cu cei care au cerut sangele lui Hristos. Nicheia. Dezbaterile se concentrau in jurul
urmatoarelor 4 probleme: purcederea Duhului
Slant, azimele la Sf. Cuminecatura, purgato-
2. impartirea Moldovei in Cara de sus si riul al primatul papal. In sedinta publics nu
tars de jos s-a putut ajunge la intelegere. In sedinta
secrets, la care luara parte cate 10 delegati din
Fratii Hie al Stefan ajunsera la invoiala ambele parts cu participarea imparatului, s-a
sa imparts "stapanirea parinteasca" intre el in ajuns la o solutie transactionala. Grecii primira
aaa fel ca partea de sus a Moldovei cu reaedinta purcederea Duhului Slant al de la Fiul -
domneasca de la Suceava si cu ieaire la mare - ai purgatoriul, dar pastrara
filioque
prin Cetatea AIM sa revina fratelui mai mare cuminecatura sub ambele specii - utraque
Me, iar partea de jos a Moldovei cu targurile specie - adica cu paine si yin. cat privea pri-
Barlcui pi Vaslui si cu iepire la mare pe la Chilia, matul papei se cazuse de acord asupra
sa ramana fratelui mai mic Stefan, flecare duce recunoaaterii unei intaietati onorifice. In
avand cancelaria sa, dregatorii sal ss veniturile conditiile acestea tran-zactionale ai neprecise
din teritoriile ce-i apartin. Scindarea aceasta a se ajunse la incheierea actului de unire a arnbe-
Moldovei in "tara de sus" ai "tara de jos" core- lor biserici care fu proclamat solemn in domul
spundea in general cu planul de impartire a de la Florenta, in ziva de 6 Julie 1439. Actul n-
tar' conceput la 1412 Ia Lublova, numai ca la a primit insa semnatura tuturor delegatilor.
1435 beneficiarii acestei scindari nu erau put- Opozitia sustinuta de Marcu din Efes refuza sa
erile vecine Polonia al Ungaria, ci flu lui recunoasca unirea. Dupa plecarea delegatilor
Alexandru eel Bun, fratli Ilie ai Stefan. Cetatea greci, conci-liul isi continua lucrarile Inca 6
Alba adjudecata lui Ilie se gasea insa, dupa ani, iar la 1442 conciliul se muta la Roma.
informatiile lui Chalkokondylas, in stapanirea Actul unirii a fost semnat de Damian,
unui "calugar" Aron, nume sub care se ascun- mitropolitul Moldovei, poate pentru motivul ca
dea un flu natural al lui Alexandru cel Bun cu papa Eugeniu al IV-lea se grabise inca inainte
numele de botez Petru. Incercarea voievodului de convocarea conciliului sa consacre in 1436
Hie de a-1 izgoni de acolo nu izbuti, astfel ca pe clericul roman Grigorie ca mitropolit al
opera aceasta ramase fratelui sau Stefan. Moldovlahiei - Gregorius arhiepiscopus
La 23 aprilie 1437 voievodul Stefan Moldovlahiae - incredintandu-i inalta misiune
confirma din nou privilegille comerciale ale de a converts la catolicism nu numai pe
brapovenilor, de asta data din Vaslui unde Isi moldoveni ci ai pe romanii ai bulgarii care se
avea reaedinta. De la Vaslui delegatii Brasove- aflau in regatul Ungariei sau la hotarele acestui
nilor se dusera la Dorohoi unde gasira pe regat. Acesta era un cleric roman, care
voievodul Ilie din tara de sus, care le confirma imbratlaase la Roma credinta catolica si fusese
ai el privilegiile comerciale, luandu-i sub scutul ridicat de papa la inalta demnitate de mitropo-
sau, in ziva de 29 aprilie 1437. lit al Moldovei. El insa n-a fost recunoscut de
In anul urmator, 1438, se puse din nou tara pi nici de ambii domnitori Ilie si Stefan, ast-
chestiunea unirii bisericilor crestine, de la care fel Grigorie nici nu s-a mai intors in Moldova,
mitropolitul legitim al tar. ramanand Damian,

281
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

care mud in toamna anului 1447. In locul Isus Hristos 'twinge. S-a fdcut aceastd cetate
acestuia patriarhia desemna pe episcopul sub prea eviaviosul Domn Stefan Voievod, prin
Ioachim de Agathopolis in scaunul mitropoli- boierii Domniei Sale si ai cetatii ispravnice la
tan al Moldovei, care insa nu fu recunoscut de anul 6940 (1440). Ndscdtoare de Dumnezeu,
tara pentru inclinatiile sale unioniste si trebui mar' ituieste pe robul tau Stefan. Noiembrie 10."
sy fuga in Polonia si de acolo la Roma. In locul 0 alta inscriptie mai scurta din anul
lui tara ridica pe Teoctist in scaunul mitropoli- 6962 (1454) spune:
tan de la Suceava.
Intr-un act domnesc din 30 septembrie "A luat capdt dumnezeiescul zid si s-a
1445 se face prima mentiune documentary inarmat cu tunuri de Domnia Sa Stanciul in anul
despre existenta episcopiei de Roman. 6962 luna lui martie".
Voievodul Stefan ddruia la acea data episcopu- Din toate acestea se vede ca. voievodul
lui Ca list al Romanului un tatar dintre tatarii Stefan din tara de jos luase sub ocrotirea sa
de la Neamt cu tot avutul sau. Pe robul tatar importantul emporiu comercial din limanul
episcopul putea "sa-1 lase mostenire fie bi- Nistrului.
sericii, Ile altcuiva, daces nu va voi sd-1 lase sa Dar pacea si buna intelegere intre fratil
traiasca fiber dupa legea vlahica" - vlaskoje domnitori nu dainui decat pand la 1442.
zakon - "nepomenind nimic de robie". Din con- Ultimul act ce emanase de la ambit domni
textul documentului se vede ca la 1445 epis- poarta data de 8 septembrie 1442. intr-un doc-
copia de Roman era in flinta, data inflintarii ument din 6 martie 1443 Stefan apare alaturi
acestei episcopil ramanand necunoscutd. de fratele sau Petru. In intcrvalul acesta de timp
In 1443 patriarhii din Ierusalim, Sc puse la cale un complot contra voievodului
Antiohia si Alexandria aruncard anatema Zile din slam de sus, in urma caruia acesta fu
asupra celor ce semnasera actul de la Florenta, izgonitdindin scaunul domniei si silit sa se retraga
far sinodul secret de la Constantinopol din cu sotia sa Marinca si cu fiii sal Roman *i
1450 condamna si el actul unirii. Catastrofa de Alexandru in Polonia, mentInandu-si insa
la Varna facu pe Greet sa inteleaga ca unirea cetatile din Tara Sipenitului. Voievodul, fugar
cu papalitatea nu le putea da nici o garantie pentru a doua card, sfarui zadarnic pe langa
fats de pericolul turcesc. rege, solicitandu-i cuvenitul ajutor pentru
In limpul domniei ingemanate a fiilor repunerea sa in scaunul domniei. Dimpotriva,
lui Alexandru eel Bun incepura sa se miste din regele primi omagiul de supunere din partea lui
nou tatarii, pc care putemicul domn izbutise Stefan, care Jura la Siret in 25 noiembrie 1445
sa -i alunge peste Nistru si sa ocupe Cetatea credinta si supunere fats de coroana la myna
Alba. Izgonite din Moldova, hoardele tataresti namestnicului regatului capitanul de Cracovia
isi asezard tabercle for in olatul Oceacovului de si a allor inalli demnitari poloni. Raporturile
dincolo de Nistru, de unde amenintau mereu economice si comerciale intre alte tan urmau sa
granitele moldovene. Pe timpul domnici kit Ile reglementate la punctul de granita Colacin
Alexandru ccl Bun, lataril nu indraznird sa prin delegati poloni si moldoveni. La 28
treaca Nistrul. Sub domnia fillor sal insa, februarie 1444 cneaghina "Marinca, sotia
tatarli se incumetara sa intreprindd expeditii Marie' Sale Domnului Ilie, voievod al Tarii
de pradd in Moldova, ale carei hotare nu erau Moldovei" impreund cu Manuil, parcalabul
indeajuns de bine aparate de "calugarul" de la Holinului, incredintase cetatile Hotin si
Cetatea Alba. Analele de la Bistrita arata ca. la Hmielovul castelanului de Szijsov loan si pala-
28 noiembrie 1439 tatarii navalind in Moldova linului Liovului Petru de Odrowaz, pentru ca in
ajunsera pans la Botosani; far in anul urmator schimb regele sa puny la indemana el, a sotu-
1440, decembrie 12, alte ciambururi de Mari lui el si a copiilor mosiile ce i se cuveneau in
arsera Vasluiul si B5.rladul. Atacurile acestea regatul Poloniei. Din contextul documentului
determinara pe domnul tarii de jos sa recurga rezulta ca la acea data sotul ei life se gasea Inca
la mdsuri grabnice de aparare contra for. El in viatd. Analele bistritene arata ca. la 29 mai
izbuti, duper cate se pare, sa alunge pc 1444 Ilie ar li Post prins de fratele sau Stefan si
calugarul Petru Aron din Cetatea Alba, sa privat de lumina ochilor, pentru a-1 face pentru
aseze acolo pe ispravnicii sal si sa recurga fat% totdeauna impropriu pentru domnie.
zabava la intarirea zidurilor ceLdtil, incre- In urma catastrofei de la Varna din
dint.and pe arhileclul Teodorachi din Tulcea cu noiembrie 1444 se produse o schimbare pc
aceasta lucrare. Aflam aceasta din urmatoarea tronul Poloniei. Regele Vladislav al III-lea
inscriptie in limba greceasca, ce s-a pastrat pe cazand pe campul de lupta, coroana Poloniei
zidul cetatil: trecu asupra fratelui sau Casimir at 11 -lea
"Rugai ciunea robului lui Dumnezeu Teodor. (1444-1492). Voievodul Stefan se grabi sa.

282
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom anilor

presteze noului suzeran juramantul de cre- sus cu Suceava, iar Petru al II-lea (1447 -
dinta la Siret la 26 noiembrie 1445 in fata unei 1448) tara de jos cu Vasluiul ca resedinta. In
numeroase delegatii poloneze sosite anume august 1447 ambit domni se gaseau la
pentru acest scop in Moldova. scaunele for domnesti de la Suceava si Vaslut.
Inlaturarea lui Ilie se Meuse, dupes cate La 4 august Petru al II-lea scria brasovenilor sa
se pare, cu ajutorul voievodului Petru, fiul vines cu marfurile for in Moldova, cad bunul
legitim al lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale Dumnezeu i-a ajutat sa dobandeasca "ocina sa
Marina. Pentru ajutorul dat. Stefan it considera adeudratd ". Astfel tara le sta larg deschisa. La
ca asociat la domnie. La 26 aprilie 1446 Petru 22 august si 15 septembrie ducele Roman al II-
trecea la Roman, unde semnase actul de danie lea intarea, la Suceava, manastirii Neamtului
pentru manastirea Pobrata sau Sfdntul Nicolae posesiunea mai multor sate. La 18 februarie
din Poiana Siretului. La 28 mai voievodul Stefan 1448 Roman al II-lea daruia tot din Suceava
instiinteaza pe brasoveni ca tulburarile din credincioasei sale slugi Petru, fiul lui Toma,
Moldova ar fi incetat sl Ca ei pot sa intre in tara satul Sorojinet de Siret, mai sus de Ropcea.
fares nici o frica cu marfurile for. In cartile sale Cateva zile mai tarziu, si anume la 23 februar-
domnesti Stefan amintea de credinta iubitului ie, Roman al II-lea se gasea insa la Colomeia in
sau frate Petru Voievod. In actele din anul Pocutia, unde se refugiase in mare grabs de
urmator 1447 nu se mai pomenste nimic de urgia unchiului sau Petru al II-lea, care se ridi-
Petru, o dovada ca buna intelegere intre cei dot case impotriva sa cu ajutor de la cumnatul sau
frati se tulburase intre timp pentru ca acesta loan Corwin din Hunedoara. Adversarii lui
"navalise dusmaneste asupra lui". Roman it urmarira cu ura si in Polonia, unde
Descolorosindu-se astfel de concurenta isi gasise refugiu. Acolo el murl in Julie 1448,
fratelui sau, voievodul Stefan se putu bucura otravit de boieri, lasand mostenitor al pretenti-
cateva luni de domnia de unul singur in Tara ilor sale de domnie pe fratele sau minor
Moldovei. In timpul acesta, el facu numeroase Alexandru sau Alexandre. Corpul de trupa pe
danii mandstirilor Moldovita, Pobrata si Neamt. care guvernatorul loan 11 puse la dispozitia
Numai de cateva luni, zic, fiindca in vara anu- cumnatului sau Petru era comandat de
lui 1447 se tidied impotriva, manat de un comitele Ccutpor - Club& al cronicilor noastre,
navalnic dor de razbunare, nepotul sau care ii atribuie chiar cloud luni de domnie sub
Roman. Acesta se bucura de puternicul sprijin numele de Ciubdr-Vocla care, ocupand vremel-
al starostelui Podoliei, Dietrich Buczacki, nic cateva judete din Moldova, nu putea sa
caruia fatal sau Ilse ii daruise satele Borouti, alba nici o pretenlle de domnie in aceasta tara.
Vasilau, Cuciurul Mic, Jurcaulli, Verbanti si Petru al II-lea trebui insa sa plateasca
Lentesti din fosta starostie a Sipenitului. Cu foarte scump ajutorul pe care 11 primise de la
ajutorul lui Buczacki, Roman navali pe cumnatul sau. Cronicarul tariff arata ca "el a
neasteptate in Moldova, birui pe unchiul sau dat Chilia ungurilor ca sa o apere impotriva
Stefan, 11 prinse si ii tale capul la 13 iulic 1446, lurcilor ". Ceea ce ungurii nu reusira sa
rUbunand astfel orbirea parinlelui sau. Trupul cucereasca cu armele, ei oblinura pc cale
neinsufletit al lui Stefan fu inmormantat la matrimoniala, de la cumnatul lui loan Corvin,
manastirea Neamtului, unde nepotul sau Petru Voda, care le cedes Chilia "de buna voce ",
Stefan cel Mare ii aseza o piatra funerary cu cum visase Inca regele Sigismund. Ocuparea
inscriptionarea zilei inmormantarii la 16 Julie Child s-a !'scut de catre domnul Munteniei
ale aceluiasi an. Dan al III-lea cu ajutorul guvernatorului loan
Corvin, care-i puse la dispozille tunuri cu
sterna Ungariei si cu corbul Corvinilor. Astfel
3. Recunoasterea suprematiei unguresti continua destramarea granitelor Moldovei lui
de catre voievozii Petru al II-lea si Alexandru cel Bun. Fratii Ilie si Stefan
renuntara la Pocutia si cedars polonilor cetatea
Bogdan al II-lea si cesiunea Chiliei Hotinului, iar Petru al II-lea renunta Ears lupta
la cetatea Child, care strajuia iesirea Moldovei
Atacul contra lui Stefan n-a fost intre- la Dunare si la mare.
prins insa de tanarul Roman singur, ci in Dar nici Petru al II-lea nu se bucura
alianta cu unchiul sau Petru, care prin casato- multa vreme de domnia Moldovei. Ultimul
ria sa cu sora lui loan Hunedoreanul se asi- document care ni s-a pastrat de la el poarta
gurase de sprijinul acestula pentru dobandirea data de 10 octombrie 1448. La 21 februarie
coroanei Moldovei. Unchiul si nepotul, invinga- 1449 semna Alexandru al II-lea (1448 -1449)
tori asupra lui Stefan, impartird intre ei dom- ca domn al Moldovei. Cneaghina Marinca,
nia tariff. Roman (1447 - 1448) primi tara de vaduva lui Ilie si maica tanarului Alexandru,

283
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

uneltea mereu in Po Ionia contra cumnatului el sal cu cetele ungure*ti pe care i be trimise in
Petru al II-lea, acuzandu-1 de ungarofilie ca ajutorul loan Corvin, pretendentul Bogdan
cumnat al guvernatorului loan Hunedoreanul. patrunse prin surprindere in tara de jos si
Intrigile prinsera in cercurile conducatoare din inainta victorios 'Ana dincolo de Roman, unde
Po Ionia cu toate interventlile guvernatorului la Tdmdsani pe Siret intalni oqtirea lui
din 2 august 1448 pe langa regele Cazimir "de Alexandre!, care incerca sa-i inchida calea spre
a intari prin dulceata pacii iubirea intre Suceava. Lupta ce s-a dat in ziva de 12
invrajbiti", recunoscand pe voievodul Petru de octombrie 1449 la Tama*anl a fort crancend.
domn al Moldovei. Acesta se grab! *i el sa-si Doi .dintre cei mai vajnici sustinatori ai lui
arate tot devotamentul sau fates de regele Alexandre!, logofatul Oancea *i Costea
Cazimir, prestandu-i la 22 august 1448 Andronic, cazura pe campul de lupta.
juramantul de credinta si ascultare. Pretendentul Bogdan birui *1 alunga pe
Asigurarile acestea nu erau insa sufi- Alexandrel *1 pe oamenii acestuia peste granita
ciente pentru poloni, care doreau sa alba pe in Polonia, Jar el infra triumfator la Suceava.
tronul de la Suceava pe un om al lor, cum era Bogdan al II-lea (1449 - 1451) isi dadea insa
copilul Alexandrel sau Olehno, cum ii zicea bine seama ca in once clips trebuia sa se
mama sa Marinca, crescut in conceptiile a*tepte la atacuri din partea pribeagului
polone *1 devotat regelui *i sfetnicilor regal!. Un Alexandrel, care pandea la hotar. De aceea
grup de boieri, nemultumiti de domnia lui noul domn intr.& in legatura cu Dietrich
Petru al II-lea, trecu de partea tanarului pre- Buczacki, starostele Podo liei Si castelanul
tendent, canna polonil ii pusera la indemana Camenitei, oferindu-i la 2 decembrie 1449
un corp inarmat pentru a-1 instala pc tronul de daruri anuale in bani, in vin de Malvasia si in
la Suceava. Schimbarea de domnie a avut loc stole scumpe pentru interventia ce ar face-o pe
pe la slat-situ! anului 1448, cad in februarie langa regele Cazimir pentru recunoasterea sa
anul urmator domnea Alexandru al II-lea, cu ca domn si pentru indepartarea lui Alexandrel
girul maid!! sale Marinca *1 al logofatului de la granita Moldovei, unde acesta pandea
Manoil. Cronica indigence arata laconic ca Petru necontenit ocazia de a navali in tara pentru
Voievod a domnit un an si a murit probabil in redobandirea tronului. In schimbul acestor
toiul luptei pentru domnie cu nepotul sau daruri anuale, voievodul Bogdan pretindea
Alexandru. starostelui Buczacki sa-1 avizeze din timp
Prima domnie a lui Alexandru al II-lea asupra primejdiilor ce 1-ar ameninta de la
n-a dainuit decal o vara. La 27 august 1449 oricine *i din alts parte, Jar in caz de prabusire
voievodul se gasea la Suceava insotit de mama a domniei sale sa-i ofere azil in Podolia, atat
sa *1 de devotatul sau Manoil, parcalab de lui, cat *1 boierilor
Hotin. Acolo, semna actul de scutire de impo- Raspunsul starostelui podolian pare sa
zit *ivama pentru un alt devotat al sau, boierul nu fi satisfacut indeajuns pe domnul Bogdan,
loan Armenciocul. Toamna insa se arata pre- flindca la inceputul anului urmator si anume
vestitoare de noi turburari politice pentru ca la 11 februarie 1450 dansul se adresa din
sub domnia unui copil tam sa nu mai ajunga Roman "iubitului sau parinte" loan
la pacea si linistea de care avea atata nevole. Hunedoreanul sa-I primeasca sub ocrotirea sa
Impotriva tanarului domn se ridica unchiul si sa-1 apere de once dusman, oferindu-i in
sau Bogdan, un flu natural al lui Alexandru cel schimb sfat si ajutor cu oastea sa impotriva
Bun, care aparuse ca martor in cateva din do- oricui si in oricare imprejurare. In fruntea mar-
cumentele fratilor sai Ilie si Stefan. Fiind din torilor care garantau pentru indeplinirea oblig-
"os domnesc" *i canalizand nemultumirile ce atiilor pe care Bogdan *i le luase asupra -si fates
porneau din domnia unui domn minor, voievo- de guvernatorul Ungariei aminti pe Stefan, ftul
dul Bogdan se hothrA sa-*i incerce norocul. lui Bogdan prin cuvintele: "Credinta iubitului
Cum insa regele Cazimir al Poloniei sustinea meu fiu Stefan Voteuod", domnul Moldovei de
cu toata hotararea cauza lui Alexandrel, pre- mai tarziu, Stefan cel Mare. Se vede insa ca
tendentul Bogdan se adresa atotputernicului guvernatorul loan Corvin nu fusese multumit
guvernator Loan Corvin Hunedoreanul, soli- cu declaratiile de supunere si devotament ale
citandu-i sprijinul militar pentru dobandirea lui Bogdan, fiindca actul de la Roman nu
tronului parintesc. Guvernatorul ii acorda spri- amintea nici un cuvint de Chilia, cetatea de la
jinul cerut cu mare placere pentru a a*eza pe Dunare, care la staruinta guvernatorului fu-
un devotat al sau pe tronul de la Suceava, dar sese cedata muntenilor de ducele Petru al II-
*1 pentru a se razbuna fats de poloni, care lea. De aceea, voievodul Bogdan se vazu nevoit
refuzasera concursul solicitat de el pentru sa revina asupra declaratiilor sale de la
cumnatul sau Petru. Sporind randul ostenilor Roman, adaugand in noul act din 5 Julie 1450

284
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Ca nu va incerca sa readuca sub ocupatia sa grec Chalkokondylas 11 arata in fruntea Cetatii


cetatea Chiiia decat cu "voia" guvernatorului Albe. Acesta urmarea cu ura de moarte pe
Ioand*, ceea ce insemna o recunoa*tere for- fratele sau Bogdan, care sta in calea aspirati-
mals a cesiunii. ilor sale la domnie. Afland ca pe la sfar*itul lui
Bogdan al II-lea se vazu silit sa renunte octombrie 1451 voievodul Bogdan se gasea in
*1 la Chi lia, fiindca informatiile ce le primise satul Rduseni de Tanga Suceava, la nunta unui
din Polonia erau destul de alarmante. unchi al sau, Petru Aron porni intr-acolo in
Pribeagul Alexandre', sfatuit de maica-sa *1 de fruntea unei cete de calareti si, surprinzandu-1
logofatul Manoil, uneltea mereu contra sa, iar acolo, 11 prinse *I-i tale capul in zorii unei zile
starostele Buczacki, pe care Bogdan incercase posomorate de toamna. Cronicile arata ca
zadarnic sa-1 atraga de partea sa, se dovedise crima abominabila s-ar fi petrecut la 16
ca unul dintre cei mai fervent! aparatori ai octombrie 1451. Ultimul act de la Bogdan al II-
drepturilor lui Alexandre'. Dar atacul pe care lea poarta insa data de 17 octombrie, astfel ca
Alexandrel it intreprinse la inceputul lui sep- moartea sa tragica trebuie sa se 11 intamplat
tembrie 1450 cu "gloate mars" de moldoveni si numai dupa aceasta data. Corpul sau neinsu-
cu palcuri de polonezi sub comanda lui fletit fu inmormantat probabil chiar la locul
Buczacki *i Koniecpolski nu-1 gas! nepregatit. crimei, la Rauseni, unde Stefan eel Mare ridica
In fata superioritatii numerice a adversarului, mai tarziu, deasupra mormantului parintelui
Bogdan se retrase cu o*tenii sai in tam de jos, sau, o frumoasa biserica, inchinata taierii
asteptand pe navalitori in codrii Vasluiului si capului Sfantului loan Botezatorul.
anume la Crasna, "socotind sa-i bage pe lei la
stramtoare, pe care apoi, zavorandu-o, sa-i
flamanzeasca", cum spune cronica. Zis *1 4. Recunoasterea suprematiei otomane
fa'cut. Indata ce le*ii ajunsera in mijiocul de citre voievodul Petru al III -lea Aron
padurii, Bogdan se arunca cu toata oastea sa
asupra Tor, compusa in buns parte din Noul voievod Petru al III-lea Aron nu se
pedestrime cu multe steaguri si buciumc. simti destul de puternic pentru a-si asuma
incaierarea dintre moldoveni si poloni in ziva domnia singur. Pentru a prevent atacul din
de 6 septembrie 1450 a fost crancena, cazand partea lui Alexandrel sprijinit de poloni, el se
multi dintr-o parte Odin alta, moldovenii taind declara gata a impart! domnia cu acesta.
cu coasele vinele cailor. intre polonezii rama*i Alexandrel insa nu intelese sa faca cauza
pe campul de lupta de la Crasna, care aduce comuna cu uzurpatorul Petru. Boierli se gru-
aminte de ccl din plaiurile Sipenitului, para cu loll! in jurul tanarului domn, astfel ea
ramasera dintre capeteniile poloneze Petru uciga*ul lui Bogdan fu silt sa paraseasca in
Odrivoz, Nicolae Porava, Buczacki *.a.
Rama*itele palcurilor poloneze scapard de la graba tara. In cursul lernii 1451 Alexandru,
moartea sigura care-i ameninta numai gratie care intre limp atinsese majoratul, 1*1 consoli-
interventiei in lupta a unui corp de moldoveni dase domnia. La 24 februarie 1452 Alexandru
sub comanda parcalabului Manoil, care le al II-lea se gasea la Vaslui, unde semna actul
inlesni retragcrea. Rcspingand atacul lui prin care daruia manastirii Bistrita mai multe
Alexandre' Ia Crasna, unde lupta probabil *i pescarii la Nistru. Linistea interns pare sa 11
fiul sau Stefan, voievodul Bogdan reuqi sa se fost de-a binelea restabilita, fiindca la 12
mentina pe tron si continua in liniste opera august 1452 voievodul Alexandru intarea
parintelui sau. El reinnoi negustorilor strains brasovenilor privilegiul for de comert in
Moldova. In anul urmator Alexandru cauta sa
privilegiile de comert. in Moldova si adauga *1 se asigure *1 din partea ungurilor, restabilind
intari clitoriilor inaintasilor sai dandle in mo*ii, raporturile de prietenie cu "Ianu* Voievod,
iezere pentru peste qi alte venituri de tot felul. namestnicul dumisale Craiului Vladislav *1
Ultimul act de la Bogdan al II-lea este cel din slapanitorul *1 domn a toata domnia
17 octombrie 1451. ungureasca ", al carui flu pand la moarte dorea
In toamna anului 1451 se ridica insa pe sa ramana. In scopul acesta el semna Ia 16 feb-
nea*teptate un nou pretendent la tron, un alt ruarie 1453, la Suceava, actul de supunere
flu natural al lui Alexandru eel Bun, Petru, care catre guvernator, ragaduindu-i credinta, iar
pare sa fi trecut prin cinul calugaresc sub pentru inrarirea acestei credinte el ceru in
numele de Aron, daca nu cumva acest nume casatorie pe nepoata lui loan Hunedoreanul, ca
fusese ales anume de pretendentul Petru, pen- "sa fie doamna papa la moarte". In schimb el
tru a putea ascunde mai bine originea sa dom- ceru namestniculul sau loctiitorului craiului
neasca in ochii urmaritorilor sal. Este probabil Vladislav sa -1 recunoasca drept domn legiuit al
ca el sa fl fost ace) ceilugCr pe care cronicarul

285
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Moldovei sa sa-I apere de top dusmanii on de Voievodul se mai obliga sa pedepseasca cu


unde s-ar ridica el, cum apara once p&rinte pe asprime ceata pradatorilor in Pocutia care avea
flul sau. in fruntea ei pe un oarecare Leul, iar pentru a
Supunerea fata de Ungaria nu insemna evita asemenea incursiuni in viitor (Muse
insa pentru Alexandru ruptura cu Polonia. ordine severe parcalabilor de Tetina-Cernauti
Dimpotriva, el se grabs sa reinnoiasca la 23 si Hotin ca sa intareasca paza la granita
septembrie 1453 juramantul sau de vasalitate pocutiana. Actul de supunere fata de coroana
fata de regele Cazimir al II-lea, fagaduind sa se poloneza cuprindea si dispozitii cu privire la
prezinte cat mai curand craiului pentru a-i asigurarea unor venituri pentru cneaghina
presta juramantul sl prin viu grai, fie la Sniatin Marinca, vaduva lui Hie si maica lui Alexandru.
sau Colomeia, fie la Camenita. Prin aceasta Noul domn al Moldovei trebui sa-i asigure, ca si
indoita vasalitate credea "tanarul voievod sa-si pe vremuri, cneaghinei Ringala veniturile din
poata asigura pentru multa vreme tronul targul Siretului cu vama si cu morile, precum
Moldovei, find "miluit si ocrotit" atat de guver- si cele din Olhovat cu morale, cu tatarii si cu
natorul Ungariei, cat si de regele Poloniei. In lovistele. In schimb, Petru al III-lea urma sa
ianuarie 1454 Alexandru al II-lea se gasea la primeasca din partea cneaghinei Marinca
Banila pe Ceremus, de unde daruia manastirii Hotinul, pe care-1 stapaneau polonii in numele
Neamtului branistea domneasca de la Bohotin. dansei..
In cursul verii insa el avu din nou de furca cu Intre timp intervenira schimbari radi-
pretendentul Petru Aron care navali in Moldova cale in raporturile Moldovei fata de poarta
pe neasteptate, tulburand din nou pacea si otomana, care trezisera banuieli in Polonia.
linistea tarii. La 25 august 1454, Petru al HI- Pentru risipirea acestora, Peru se simti indem-
lea Aron se considera domn al Moldovei, mai nat sa reinnoiasca juramantul de vasalitate
curand al unei part! din Moldova, fiindca din 8 fata de regele polon. In actul solemn incheiat in
decembrie 1454 si 3 febuarie si 12 mai 1455 ni 29 iunie 1456 la Suceava, voievodul confir-
s-au pastrat acte domnesti de la Alexandru. Pe mand obligatiile pe care be luase asupra sa la
la finele lui mai 1455 Petru Aron isi incerca din Hotin, mai ragaduia regelui polon sa participe
nou norocul, navalind cu forte puternice cu un contingent de 400 de calareti cu sulite si
asupra lui Alexandru, pe care it batu in ziva de cu armuri la expeditia contra prusacilor. Iar
25 mai la "Mouile" si-1 sill sa se retraga la daces regele va rascumpara de la teutoni
Celatea Alba, uncle fu otravit la 26 august a fortaretele, atunci voievodul sa Ile obligat de a
acelulasi an. As( fel sfarsi prin moarte slInica si trimite craiului in dar 400 de boi moldovenesti.
al doilca flu al ducelui Ilie, lasand in adanc El se mai obliga sa plateasca regelui un tribut
doliu pe maica-sa Marinca si pe sora sa omagial - pensa homagialis, poloneste -
Anastasia, care devenise mai apoi soda ducelui upornynIcy - dar Tara explicitarea sumei. Polonii
Vlad Tepes din Muntenia. ii mai cereau si Cetatea Alba, precum si alte
Domnia asa de zbuciumata a tanarului daruri, ca stofe, vinuri, animale de rasa etc.,
voievod Alexandru s-a remarcat prin larga sa asupra carora urma sa se hotarasca mai tar-
solicitudine pentru ctitoriile bisericesti ale ziu. Pe Tanga apanajul cuvenit cneghinei
inaintasilor sal. Intre manastirile miluite de el Marinca, Petru Aron se mai obliga sa grijeasca
se gaseau si doua manastiri noi, si anume *i de zestrea domnitei Anastasia, fiica
manastirea de maid Itcani din suburbia capi- Marincai, care urma sa se casatoreasca cu
talei Suceava si manastirea din Horodnic, de voievodul Munteniei, Vlad Tepes. Diferendul cu
larga Radauti, care ambele par sa fie treads de privire la Hotin si Tetina ramase sal fie aplanat
ale tanarului domn, care in darnicia sa nu cu ocazia intrevederii personale a voievodului
uitase nici de mitropolia Sucevei. cu regele Cazimir al II-lea. Nu lipsea nici aluzia
Pe tronul Moldovei se instals acum la redobandirea Chiliei prin fraza "daces uncle
Petru at III-lea Aron (1455 - 1457), care se grabs pamanturi sau mosii din tinuturile Moldovei
sa confirme targovetilor din Brasov, ca si celor au fost instrainate, acestea ar trebui redoban-
din Liov vechile for privilegii comerciale in dite", fireste cu ajutorul polon.
Moldova. La 1 octombrie 1455 voievodul primi Aluzia aceasta era indreptata impotriva
la Hotin pe delegatii regelui Cazimir al II-lea al Ungariei, care detinea Chilia sub camuflajul
Poloniei in frunte cu Muzilo Buzacki si semna muntean. In locul Ungariei voievodul Petru
acolo actul de supunere fats de coroana Aron se straduia sa gaseasca o intelegere cu
polona, pe care se obliga sa o serveasca cu turd'. S-a aratat mai sus ca Inca la anul 1420
credinta pans la moarte si sa lupte umar la Alexandru cel Bun reusise sa abates primejdia
umar cu polonezii contra muntenilor, turceasca care ameninta Moldova, trimitand
ungurilor si contra tatarilor lui Tactomis. sultanului scumpe daruri.

286
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

In anul 1454 un sol polonez afirma in II-lea din octombrie 1456. care este un docu-
Germania ca tarile romane erau hotarate sa ment original in limba turca, prevazut cu sem-
plateasca tribut turcilor. Sub presiunea impre- natura sau tungra sau tura sultanului. Indoita
jurarilor Petru Aron se vazu nevoit sa caute o vasalitate polono-ungard din timpul fratilor si
intelegere cu turcii. In scopul acesta el convo- nepotilor sal, Petru Aron o modifica in sensul
ca in 1456 la Vaslui un consiliu de coroarui la ingemanatei vasalitati polono-turcesti, sub care
care, pe langa mitropolitul Teoctist, luard parte a Camas tara Moldovei timp mai indelungat.
inaltii demnitari al tarn. Sfatul domnesc hotar' I Mai fericit a fost Petru Aron in lupta de
sa trimita pe logofatul Mihu la Constantinopol aparare contra tatarilor, care incepusera sa
pentru a se intelege cu sultanul asupra platil ameninte granitele Moldovei inca sub inaintasii
tributului. sal. Contra acestei spurcate paganiml - pro-
"De aceea - zicea domnul ne -am sfdtu-
phana gentilitas - el se obligase sa lupte farce
it cu totii impreund set ne pleca n capul acestui
ragaz in actul sau omagial fats de regele
Cazimir al II-lea al Poloniei, care si dansul avu
pdugem, sa gasim si sd-i dam anual aceste does foarte mult de suferit din partea hanului
mil de ducat' in aur, ca sd avem pace si sa nu tatar' esc din Crimeea. In luptele contra tatarilor
piard tara noastrd." Petru Aron reusise sa elibereze din captivitatea
Cu aceasta incheiere porni logofatul acestora mai multi pescari din Lerici, o mica
Mihu la inalta poarta a sultanului pentru a localitate de la gura Bugului, numita de tatari
duce pungile de grebeni si a tocmi pacea cu Uzu, de Romani Vosia, iar mai apoi de Rusi
turcii. Tratativele ajunsera la bun sfarsit. Oceacov. Lerici fusese dobandit de fratii
Sultanul Mehmed al II-lea se multumi cu plata Sonarega, negustoril genovezi din Caffa. Cu
tributului de 2.000 de galbeni. Actul de ajutorul pescarilor eliberati din captivitatea
intelegere cu Moldova poarta data de 5 tatarilor, el reusi sa ocupe prin surprindere
octombrie 1456, avand urmatorul cuprins: localitatea si sa arboreze steagul moldovenese
pc turnul cetatuiei, ingloband astfel, desi
"Tugra. Binevoitoare salutare din partea numai vremelnic, acest important punct
marelui domn si marelui Emir, sultanul strategic si comercial in granitele Moldovei. Dar
Mahomed, ceitre nobilul, inteleptul si vrednicul pe langa pescaril din Lerici, domnul Moldovei,
de toatei cinstea si Wilda Joan Petru, voievodul si batand pe tatari, Meuse prizonieri si pe flit
domnul Moldovlahiei. Ai trimis ca sot pe nobilul hanului Seid-Ahmed, pe care se obligase sa-i
Mihail logofatul impreund cu instiintarea din predea cralului polon, cu conditia ca acesta sa
care ailu ca vet pldti domniei mete un tribut nu-I poata pune in liberlate fares consimtaman-
antral de 2.000 ducat( de aur. Sei fie deci pacea tul sau.
legates intre not si timpul in care tributul va ire La 1 aprilie 1457 Petru Aron primi la
but sd fie pld tit, se hoteireste la trei Lunt. Dupes Suceava vizita starostelui polon de Buczacz
trecerea acestora, daces IL voi primi, voi tinea pentru a-1 preda pe razvratitorul Pocutiei, Leon
pacea, dacd inset nu-I voi primi, stiti ce v d si a-1 asigura de buna sa vecinatate, pe care
asteaptd si Dumnezeu sd to mdngetie. La urmau sa o garanteze parcalabii de la Cornauti
octombrie in 5." si Hotin. In schimb Muzilo it asigura de con-
cursul sau in lupta contra ungurilor si tatar-
In timpul tratativelor cu solia lui Petru ilor, dar indeosebi contra muntenilor, unde se
Aron, sultanul se grabs sa ingaduie negostorilor concentrasera adversarii sal. In ingrijorarea sa,
din Cetatea Alba Petru nu uita." sa ceara polonilor adapost si
intretinere in caz de restriste pentru sine si
"... sd vino cu vasele for si sd incheie acte aderentii sal.
de cumpeirCui si afaceri si sd nu faces convert cu Solicitudinea pe care si Petru Aron o
tei rgovetii din Ederne (AdrianopoU, Brusa si avu pentru ctitoriile inaintasilor sal nu putu sa
Istambul." acopere slabiciunea domniei sale in Moldova.
Cronicile indigene imputau lui Aron ca Prietenia cu polonil si cu turd! trebuia sa o
de la dansul Moldova ar fi inceput sa plateasca plateasca cu bani "Tel, pe care tara n-avea de
tribut turcilor. Imputarea aceasta este inte- unde-i chivernisi. In plus, prin politica aceasta
meiata, intrucat pan& in timpul lui Petru al III- de concesii teritoriale si vasalitati costisitoare
lea domnitorii Moldovei trimiteau numai in dreapta si in stinga, prestigiul politic al tariff
ocazional darer' turcilor pentru a scapa din suferise grele atingeri atat inlauntru, cat si in
stramtoarea in care se gaseau. Petru Aron a afard. In conditiile acestea era deci these ca
fost deci primul domn al Moldovei care a numarul aderentilor sal sa scads mereu,
recunoscut formal suprematia turceascd si s-a privandu-1 de sprijinul for in batalifie de la
obligat la plata unui tribut anual in bani, pre- Doljesti si Orbic, in care ostirea sa fu infranta
cum se vede din instructiunile pe care domnul de Stefan, flul lui Bogdan al II-lea, iar el izgonit
si boierii le dadusera logolatului Mihu si pre- de pe tronul de la Suceava si silit sa fuga in
cum se vede si din actul sultanului Mehmed al Polonia, in aprilie 1457.

287
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul VIII

TRANSILVANIA SI BANATUL SUB DOMNIA REGILOR DIN


DIFERITE FAMILII

1. Carol Robert de Anjou Si catastrofa de la Posada


2. Ludovic cel Mare si capitania de la Baia
3. Sigismund de Luxemburg si privilegiile ungurilor, sasilor si sacuilor
4. Voievozil, cnejil si juzii romitni
5. Comitatele, orasele si satele
6. Albert de Austria, Vladislav Jagelonul si Ladislau Postumul

1. Carol Robert de Anjou si catastrofa de suferind in 1330 la Posada o sangeroasa


la Posada infrangere, in urma careia se vazu silit sa
renunle la planurile sale de expansiune din-
Dupa stingerca dinastici Arpadienilor coace de Carpal".
izbucni in Ungaria o apriga lupta pentru dom-
nie. Candidatii la tronul vacant erau Otto de
Bavaria *i Carol Robert de Neapole. Candidatul 2. Ludovic eel Mare si capitania de la
Otto cauza sprijin la conationalii sai sass din Baia
Transilvania. Dar impotriva sa se ridica voievo-
dul Ladislau Apor si-1 goni din tars deter- Neizbutind sa supuna Tara Severinului,
minand astfcl izbanda contracandidatului sau unde se inchegase voievodatul Basarabilor, fiul
Carol Robert de Anjou (1308 - 1342). Rascoala si urmasul sau Ludovic (1342 - 1362) trimise
sasilor sub conducerea lui Petru Henning fu pe comitele Andrei, fiul lui Latcu, contra tatar-
inabusita de noul rege, care se grab" sa con- ilor din valea Moldovei. Batand si izgonind pe
firme si sa largeasca privilegiile Clujului la 1313 tatari, comitele Andrei organiza, in 1343, teri-
si ale Abruclului la 1325 pentru a intari patura toriul cucerit de la ei intr-o cdpitanie cu centrul
mijlocie contra atotputemiciei nobilimii feu- administrativ la Baia pe apa Moldovei. Regele
dale. El scoase de asemenea si orasul Bistrita incredinta pe volevodul maramuresan Dragon,
de sub autoritatea voievodului transilvanean care se distinsese prin vitejia sa in lupta contra
si-i largi autonomia administrativa. In sensul tatarilor, cu apararea roil meirci de grange sau
acestei politici de echilibru dintre nobilime si banat. Impotriva urmasilor lui Dragon se ridica
patura mijlocie era afirmarea dreptului de un alt voievod de Maramures cu numele de
libera migratie a tar' anilor de pe o mosie pe Bogdan, care batu pe devotatii regelui Ludovic
alta, drept consfintit prin art. 70 din consti- si-i alunga la 1359 din Moldova, care se con-
tutia de la 1298. Tendinta proprietarilor era sa stitui in stat independent de Ungaria dupa
aserveasca taranimea, legand-o de brazda si pilda domnilor basarabeni din Tara
contestandu-i dreptul de a-si alege in mod liber Rornel neasca. sau Transalpina.
proprietarul sI mosia pe care dorea sa ramand. In timpul domniei regelui Ludovic se
De aceea nobilimea stabili, in Dicta de la Turda mai desprinsese de Ungaria ni un alt voievod
din 1347, dreptul de jurisdictie al proprietaru- maramuresan cu numele de Stefan, care
lui asupra satenilor asezati pe mosia lui. Din descaleca in valea Prutului starostia de la
cauza upset de pasuni pentru hrana turmelor, Sipenit. In 1368 voievodul Transilvaniei Nicolai
romanii margineni obtinura de la Mircea cel de Solnoc cazu sub loviturile parcalabului
Beltran dreptul de pasunat in Tara Dragomir in lupta de la cetatea Dambovitei.
Romaneasca, un privilegiu confirmat la 1418 Pentru a incuraja viata economics,
de Mihai I, fiul si urmasul domnului muntean regele Ludovic acorda la 24 aprilie 1353
Mircea. In politica externs regele Carol Robert orasului Bistrita dreptul de a tine balciuri sau
se straduia sa aduca sub suprematia sa Tara targuri anuale - larmaroace - in conditiile
Severinului. El intampina insa o putemica privilegiului conferit capitalei Buda. Aceleasi
impotrivire din partea lui loan Basarab, privilegii le prim" si Brasovul la 10 iunie 1364

288
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

confirmate si largite la 18 noiembrie 1369. regat, comitii sau spanii din fruntea for
Brasovul mai primi si autorizatia, in urma depinzand direct de autoritatea centrals de la
acestor privilegii, de a construi si depozite pen- Buda.
tru inmagazinarea marfurilor. In urma acestor
privilegii orasele Bistrita si Brasov se putura
dezvolta in centre comerciale si industriale 4. Voievozii, cnejii si juzii romans
foarte importante pentru schimbul de marfuri
si produse cu Moldova si Tara Romaneasca. La In afard de cetatile sasesti si sacuiesti,
1366 sasii din Bistrita primira dreptul de a-si in toate comitatele din Transilvania, Banat,
alege carmuitorii din randurile Tor, asimilandu- Crisana si Maramures populatia rurald era in
se astfel situatia cu cea de care se bucurau tar- marea ei majoritate romtineascd cu cnejii sau
govetii sasi din Sibiu. judeciii si voievozii ei national! in frunte.
Acestia erau proprietari de mosia si sate
deopotriva cu nobilimea ungara, bucurandu-se
3. Sigismund de Luxemburg si privilegi- de drepturile si privilegiile acesteia. Pentru
ile ungurilor, sasilor si secuilor merite dobandite pe campul de lupta vitejii
romani erau rasplatiti cu mosii si facuti partasi
Cu moartea regelui Ludovic, intamplata la privilegiile nobilimii. La 1326 regele Carol
in 1382, s-a stins dinastia Angevinilor din Robert inzestra pe cneazul Stanislau din
Ungaria, in linia barbateasca. Mostenirea Maramures, pentru meritele sale, cu mosia
tronului ungar trecu asupra flied sale Maria Surduc, scutindu-1 de dari si recunoscandu-i
(1382 - 1385), logodnica principelui Sigismund aceleasi drepturi de care se bucura nobilimea
de Luxemburg. Dar. cum Maria era Inca maghiara. La 1378 regele Ludovic ridica pe
minors, prerogativele regale trecura asupra fratii Bale si Drag la rangul de comiti supremi
maicei sale Elisabeta, o femeie ambitioasa care al comitatelor Satu-Mare si Maramures, pentru
se conducea dupes sugestiile favoritului ei a-i recompensa pentru daunele for morale si
Nicolae de Cara. Pretentii la tronul vacant materiale pe care le suferisera. in Moldova. La
ridica si principele Ladislau de Neapole, din 1409 regele Sigismund, apreciind strdlucitele
familia Angevinilor. In luptele pentru tron, merite - praeclara merita - de ostean at curtii -
regina Elisabeta isi gasi moartea, astfel ca aulap miles ale lui Voicu, fiul lui .erban - Voyk
Maria si sotul ei Sigismund isi putura apara filii Serbe - si ale fratilor sai Mogos si Radu, ii
tronul numai cu foarte marl dlficultati. Noul darui domeniul regal Hunedoara - possesiones
rege Sigismund (1385 - 1437) continua politica nostram regalam Hunyadrar vocatam - cu toate
interns a inaintasilor sal, impartind privilegii si ogoarele, fanetele, pasunile, padurile, apele si
pronomii cu larga darnicie in pat-tile transit - iazuriledupa vechile si adevaratele hotare.
vdnene - partis transilvanae - cu neamuri si In 1399 voievodul Dade! transilvanene
limb( amestecate-promiscuarum gentium et lin- invites pe tots nobilii, atat unguri cat si romani sa
guarum - si respectand drepturile nobililor atat inlesneasca negustorilor din Sibiu desfacerea
unguri, sasi si secui, cat si ale conlocuitorilor marfurilor in Tara Hategului si a Hunedoarei.
romani si ale altor schismatici - nobilium Actele regale din Maramures, Crisana, Banat,
videlicet Hun.garorum, Saxorum et Siculorum et Hunedoara si Tara Hategului fac mentiune de
etiam cohabitantium Valnchorum ac aliorum juparti, cneji si voievozi romani, de proprietari
scismaticonlin. de mosia care se bucurau de drepturi si privi-
Nici sub domnia regilor din casa legit feudale deopotriva cu nemesia unguri.
Angevinilor si Luxemburghezilor Transilvania Satenii de pe mosiile romanesti ca si de pe cele
n-a constituit o unitate administrative in sen- unguresti primeau loturi - numite sesie sau
sul timpului de astazi. Autoritatea voievodului mansie - sessio, mansio - pe care isi puteau
transilvanean nu se extindea decal asupra cladi casa sa pe care o munceau in folosul for
comitatelor unguresti. Comitatele secuiesti si propriu. In schimb, fiecare dintre ei era dator
sasesti se bucurau de autonomiile for locale. sa presteze anumite zile pe an de munca - ser-
Acestea recunosteau in spanii sau comitii for vicia - pe mosia proprietarului si sa achite pe
nationali autoritatea supreme administrative, langa. nona - adica a noua parte din produsele
economics si culturala, astfel ca puterea gospodariei for proprii, si o contributie in bani,
voievodului era redusa la rolul de reprezenlare care, dupes un document din 1387, era 3 grosi
si control. In judetele banatene Severin, Caras de fiecare sesie. Dijma oilor sau oieritul se
si Timis autoritatea regales era reprezentata numea "quinquacesima", adica din 50 de oi o
prin banul de la Timisoara, care era coordonat oaie cu mielul si o mioara, o dare numite cen-
voievodului transilvanean si in rang egal cu el. sus Valahorwn, ungureste olah avo. Secuii
Judetele ungurene Arad, Bihor si Salaj, Satu- plateau "nona" in boi. Se mai ridica dijma pe
Mare si Maramures faceau parte integranta din porci, pe stupi de albine etc. Erau insa sateni

289
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cu proprietati personale cu reizesii, care in Tara Seilaj si Satu-Mare sunt anterioare invaziei
Hategului se numesc oasuri sau uasuri, de unguresti. Ele devenira resedintele judetelor ce
uncle deriva si numele tdrii Oasului. le poarta numele. Capita la Bihorului se gasea
In targuri si orase domneau aproape la Oradea, pomenita in documente la 1075.
exclusiv elementele etnice sasesti, sacuiesti si Salajul, in care fu cuprins districtul Crasnei,
unguresti chiar. Orasele Sibiu, Brasov, isi avea centrul la Zalau. Judetul Satu-Mare
Bistrita, Sighisoara, Medias, Orastie, Sebesul avea resedinta la Satu-Mare.
se dezvoltasera in cursul secolului al XIV-lea in La 1075 se pomeneste de Turda ca
importante centre industriale si comerciale cu cetate si apoi ca judet. In 1301 se aminteste de
largi centre de desfacere care cuprindeau in satele rorndnesti in mylocul Sdcuilor din judetul
zona for de import si export Tara Romaneasca Odorhei villa olachalia in medio Siculorum nos-
si Moldova, indrumand unirea economics intre trorum de Udvarhely. Cetatea Chijulut -
ele, care preceda cu secole pe cea politica. latineste Claudiopolis - cetatea lui Claudiu,
Negustorii din scaunele sasesti Schtissburg, cu este adeverita documentar Inca la 1173.
Ozd, Lwckkyrch, Sebes, Senk, Waron si Colonistii sasi care se asezasera acolo pc' la
Zerdachel primird la 9 aprilie 1433 largi privi- 1270 o numeau Klausenburg. Comitatul
legii comerciale in Moldova. Ciucului s-a format din contopirea celor 3
Orasul de resedinta al episcopului scaune sacuiesti de la Ciuc, Gheorghieni si
catolic transilvanean era Alba Julia - Casin, precum si comitatul Trei Scaune s-a for-
Bellagrota, numita de roman! si Bei lgrad. mat din contopirea scaunelor de la Sepsy, Orba
"Castrwn Cuculiense", cetatea de pe Tarnave, si Kezdy. La nord de Cluj se intinde judetul
era numita astfel dupa slavonescul tarn, spin, Somesului, pe teritoriul vechiului comitat
ungureste kaki-116. Cetatea Fagarasului Solnoc-Dobeica cu centrul administraliv la Dej,
devenise centrul voievodatului cu acelasi latineste Dionisiopol, cetatea lui Dionisie. Si
nume, care impreuna cu Amlasul ajunsese in Dejul cu cetatea Ciceiului primise colonist!
stapanirea voievodului muntean Vladislav I. sasi. Districtul si Valea Rodnei - districtus sen
Dupa numele cetatii Eunod sau Huniad, vallis rodnensis - care cuprindea zeci de sate
ungureste Hunyadvar, s-a numit si judetul, romanesti cu Nasaudul in frunte fu incorporat
care in secolul al XW -lea cuprindea in granitele judetului sasesc de la Bistrita.
sale, pe Tanga 7 cetati si 12 targuri cu 481 sate Maramuresul romanesc cu Apsele de
locuite aproape numai de roman! pana in tim- dincolo de Tisa era stapanit de voievozii
pul de fats. Ccntrul aclministrativ al comilatu- roman!, care in secolul al XIV-lea jucau un
lui se gasca la Deva, care s-a dezvoltal sub mare rol politic si militar, cum s-a dovedit
umbra cetatii cu acelasi nume, mentionata aceasta prin descalecarile for politice in valea
intr-un act din 1269. Sub regele Sigismund Siretului si a Prutului. Descalecarile acestea
Deva deveni orasul de resedinta al voievozilor dusera la crearea cdpitdniei de la Baia si a
transilvaneni. In cuprinsul judelmlui starostiei de la Sipenit care, cum s-a aratat mai
Hunedoara se gasea Tara Hategului - terra sus, eliberandu-se de sub suprematia ungara
Harszoc pomenita intr-un hrisov regal din se unira pentru a constitui temeiurile voievotu-
1247. In secolul urmator Tara Hategului lui moldovenesc de la Suceava.
devenise un district - districtus Haczag - in al Unul din punctele de acuzare pe care
carui scaun de judecata stateau cei 12 cneji adversarii lui loan Hunedoreanul le ridicasera
roman!, impreuna cu 6 sateni si 5 preoll cu impotriva memoriei eroului crestinitatii era si
protopopul din Ostrov. acela ca el s-ar fi amestecat in treburile interne
La 1413 "juzii din Tara Fagarasului" ale voievodalelor romane, inlaturand domni de
Vlad, Cos lea si Petru, zis Stan, se intrunisera, pe tron si asezand allii in locul for si ucigand
impreund cu juratii sasi - iurati consules - si cu chiar pe ace! care se opuneau aspiratlilor sale
batranii poporului - prefatae terrae seniores - - altos occedi, altos expelli fecit et eorus loco
sa judece neintelegerile dintre locuitorii din alios quos sibi obligatos putarit, superindwcit.
satele vecine.

6. Albert de Austria, Vladislav Iagelonul


5. Comitatele, orasele si satele si Ladislau Postumul
La nord-vest de Hunedoara se intindea Dupd moartea regelui Sigismund,
comitatul Zarandului cu o populatie curat coroana Ungariei trecu asupra ginerelui sau
romaneasca pana in zilele noastre. La vest de Albert de Habsburg (1437 - 1439). Acesta tinea
Zarand era judetul Arad, numit dupd cetatea in casatorie pe ("ilea lui Sigismund, Elisabeta.
Arad - Orod - pe Mures. Toponimicul Orod Scurta domnie a regelui Albert a fost mereu
corespunde slavonescului Horod sau Gorod ce tulburata de lupta cu turcii. In luptele acestea
insemneaza cetate, intaritura. Cetatile Bihor, se distinse tanarul Joan Hunedoreanul. El it

290
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

numi la 1438 ban de Severin si comite ereditar craiul Poloniei Cazirnir al H-lea, ca urmas al
al Timesului, tar la 1439 regele it intari in po- fratelui sau Vladislav Varnenczik, care-si
sesiunea cetatii Hunidoara, de la care isi tragea gasise moartea pe campul de batalie de la
numele. Pe patul de moarte regele Albert des- Varna. La coroana Sf. Stefan mai ravneau si
tind pe Ioan Hunedoreanul tutore al fiului sau magnatii unguri Ladislau Garay 0 Nicolai
Ladislau care se nascuse numai dupa moartea Ujlalcy. Mihai Szilagy insa, cumnatul lui Ion
parintelui sau, din care cauza s-a numit Corvin, sustinea candidatura nepotului sau
Ladislau Postumul. Indata dupa nasterea Matei pornind la Pesta, unde urma sa se face
mostenitorului, mama sa, regina Elisabeta it alegerea, in fruntea unui corp de 20.000 de
incorona cu coroana Sf. Stefan si fugi cu el la oameni; cad la candidatura lui Matei se
imparatul Frederic al III-lea, luand si coroana raliasera si contracandidatii Garay si Ujlaky.
Ungariei cu ea. In absenta pruncului, magnatii Sub preslunea ostirii voturile alegatorilor se
alesera un nou rege din familia Iagelonilor, in unira asupra tanarului Matei, care fu procla-
persoana lui Vladislav I (1440 - 1444), care, mat rege al Ungariei in ziva de 24 ianuarie
nesocotind tratatul incheiat cu turcii la 1458 si care domni pins in 1490.
Adrianopol si ratificat la Seghedin, intreprinse Politica regelui Matei era orientate mai
faimoasa cruciada contra paganilor, cruciada mult spre apus. Totusi el dadu o atentie
ce se sfarsi cu catastrofa de la Varna, din deosebita treburilor din Transilvania, confir-
toamna anului 1444, in care regele Vladislav mand privilegiile sasilor si ale secuilor, care se
isi gasi moartea pe campul de lupta. Atunci bucurau de marea sa bunavointa fats de ei. El
tronul vacant fu ocupat de regele minor introduse marl reforme administrative si
Ladislau Postumul (1444 - 1457). Para la majo- judecatoresti. El organza o militie permanentd
ralul regelui puterea fu exercitata de voievodul din cadrele armatelor sale, cu care trecu
loan Corvin Hunedoreanul in calitatea sa de Carpatil contra lui Stefan eel Mare, dar suferi
guvernator al Ungariei, care dainui pana la la Baia, in 1467, o infrangere dureroasa.
1453, cand tanarul rege lua in mainile sale Aceasta insa nu impiedica pe rege sa promita
&aide domniei, aratand multa bunavointa fats mai apoi domnului Moldovei ajutor contra tur-
de cneJii si voicvozii roman' din Banat, care cilor si sa.-1 investeasca cu feudele transil-
constituiau avangarda ostirilor regale in vanene Ciceu si Cetatea de Balta. Regele Matei
luptele cu turcii. De la regele Ladislau primith interveni mereu in luptele pentru domnie din
la 1457 cele opt districle 'romanesti - districtus Tara Romaneasca, asezand si detronand domni
obachicates din Banat, confirmarea vechilor acolo. Sub influenta sotiei sale Beatrice el se
for drepturi si privilegii, constituind o ade- dovedi ca un mare protector si sprijinitor al
varata comunitate sau universitate romemeascd miscarii umaniste. La curtea sa de la Buda
- universilas Valachontm - dupa pilda univer- (rata vestitul umanist Bonfinius, care i-a glori-
sitatii sasesti si secuiesli din Transilvania. In neat faptele si i-a scris marea sa opera istorica:
tot timpul domniei regelui Ladislau, loan Rerum hungaricarum decades - care trateaza
Hunedoreanul continua sa diriguiasca tre- istoria Ungariei din cele mai vechi timpuri pan&
burile publice in Ungaria pana la moartea sa la 1495. Opera aceasta cuprinde informatii
intamplata la 1456. Aceasta nu impiedica insa foarte pretioase asupra originii poporului
pe rege sa -1 acuze pe Ladislau, fiul mai mare al roman si asupra s 'tailor din Moldova si Tara
fostului guvernator, de a unelti contra sa. El Romaneasca. Regele Matei a fost si creatorul
era acuzat ca umbla sa joace rolul parintelui universitatii de la Buda, precum si a vestitei
sau, aspirand chiar la coroana ungara. Dupe o biblioteci corvinene infiintata de el. Este inmor-
judecata _sumara, Ladislau Hunedoreanul fu mantat la Wiener-Neustadt din Austria.
condamnat la moarte si decapitat la 16 martie Memoria sa a ramas vie in sufletul poporului
1457. Fratele sau Matei, in varsta frageda dc care spunea ca: "A murit Matei, a pierit drep-
15 ani, fu arestat si internal la Praga. Cateva tatea".
luni numai dupa moartea tragica a fiului fos- Regelui Matei ii urma la domnie
lului guvernator isi gasi moartea si regele Vladislav al II-lea cel Bun (Dobsre) (1490 -
Ladislau in mod subit la 23 noiembrie 1457, 1516). Din ordinul lui codified vestitul pravetist
hind otravit, precum se crede. Stefan Verboczi la 1514 colectia tuturor drep-
Pentru ocuparea tronului vacant se turilor legilor si obiceiurilor si ordinatillor apro-
anuntasera mai multi candidati. In fruntea bate ale tarii, in trei volume, sub titlul de: Opas
acestora era insusi imparatul Frederic al Tripartitum Iuris Consuetudinarii Inclytt Regni
Germaniei din casa de Habsburg, din care era Hungariae, care a stat secole intregi la baza
si raposatul rege Ladislau. Frederic avea un Jurisprudentei unguresti. Regelui Vladislav al
mare avantaj fats de ceilalti contracandidati, II-lea ii urma la domnie fiul sau Ludovic al II-
prin faptul ca in mainile sale se gasea si lea (1516 - 1526), care-si gasi tragicul sfarsit in
coroana ungara. La aceasta coroana aspire si catastrofa de la Mohacs.

291
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul IX

TRANSILVANIA SI BANATUL IN VREMEA LUI


IOAN CORVIN HUNEDOREANUL

1. Voievozii Transilvaniei

1. Voievozii Transilvaniei Ilul lui Latcu, care indeplini de mai multe on


demnitalea de voevod al Transilvaniei si care in
Seria voievozilor transilvaneni numiti 1342 organizase campania contra tatarilor din
de regii Ungarici si revocati de ei incepe numai Moldova, in urma careia lua lIinta capitania de
in anul 1103 cu voievodul Mercurius - princepe la Baia. Un merituos voievod al Transilvaniei
ultransiluanus. Lui Mercurius ii urmeaza pang fuscsc Stibor de Sliborica (1395 1414),
la stingcrca dinastici Arpadicnilor (1301), alti polonez dc origine, care luase parte la batalia
46 de voievozi, dintrc care unii indeplineau de la Nicopolc si care In inloarcere batu pc
accasla functiune pentru a doua sau a treia voievodul Vlach adversarul lui Mircca ccl
oara. Timpul guverniirii varia intre 1 si 2 ani. Baran, si-1 facu prizonicr.
Numai putini voievozi intreceau acesl termer'. Voievod al Transilvaniei fu si loan
Voievozii Mercurius (1103 -1113) si Laurentius Iluncdoreanul (1441 - 1456), care indeplinea si
(1260 - 1270) an dclinui accasiii funclitine dcmnilalea de guvcrnalor at Ungarici. In anii
limp de 10 ani. Unii se intilulau principi prin- 1468 - 1469 functia dc voievod at 'Transilvaniei
ceps -, anii dud - dux iar cci mai multi apar era indeplinita de loan Czupor, un urmas at
sub titlul de uoteuozi - valeuoda. Cu functia de faimosului general Petru Czupor, pe care
voievod al Transilvaniei erau uneori incred- guvernatorul loan Hunedoreanul it trimise in
inlati principi din casa domniloare ca Bela, 1448 in Moldova in ajutorul lui Petru at III-lea,
Cciza, Andrei, Ladislau si altii, care ajunserd cumnatul Hunedoreanului si care limp de 2
mai apoi pe tronul Ungariei. Cei mai multi luni isi asumase prerogativele domnesti, sub
voevozi se ridicau din randurile spanilor sau tillul de Ciubdr-Voda, din care traditia a facut
comitilor din comilatele Transilvaniei. un erou de basm, mancat de guzgani. In anii
In perioada de la 1301 pans la 1526 au 1496 - 1498 voievod al Transilvaniei era
guvernat in Transilvania 48 de voievozi, dintre Vartolomci Dragil dc Beltek, cuscrul lui Nefeu
care unii de mai multe oft Vrednic de remarcal cel Mare, pe care cronicile moldovenesti ii
este numele voievodului transilvanean Andrei, pomenesc sub numele de Birloc-Vodd.

292
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul X

DISTRICTELE ROMANESTI DIN BANAT SI PRIVILEGIILE LOR

1. Districtele romane*ti din Banat si contributia lor la apArarea vadurilor Dunarii


2. Colaborarea cnejilor romani la lucrArile de fortificare de pe tarmul string al
Dun Aril
3. Refuzul universitAtii cnejilor roman' de a se supune jurisdictiei ordinului teu-
tonic chemat in Banat de regele Sigismund
4. Confirmarea drepturilor si privilegiilor celor opt districte romane*ti de cAtre
regele Ladislau Postumul
5. Valahia Citerior sau blmateana
6. Ispriivile razboinice ale banului Pavel Chinezul si caderea cetatilor Beigrad,
Orsova si Severin in mainile turcilor

1. Districtele romane*ti din Banat si imperiului avar, voievodul Glad din Dada
contributia lor la apararea vadurilor Malvensa reprezenta o forts politica si mililara
Dunarii destul ,de importanta pentru a se putea
impotrivi ungurilor navalitorl. Forta military a
Am aratat ca din cele trel Dacii romane, lui Glad se rezema pe cetatile Orsoua (Urseia),
doua, si anume cea Apulensa si Porolissensa Horom (Palanca Noua), capitala voievodatului
au constituit substratul politic si teritorial pen- de Horom - ducatus sen voeuodatus Horomensis
tru voievodatul Transilvaniei, iar a treia, cea Cubin (Kewe), Panciova (Panucca) si Morisena
Malvensa, pentru Banatul Timisan'. Teritoriul (Cnadul) la confluenta Muresului cu TIsa2. Dar
fostei Dacii Malvense, ocolit de raurile Mures, cu toata rezistenta indailita a lui Glad, ostirea
Tisa sl Dunarc, a trecut de sub stapanirea sa fu infranta s1 fu slit sa se supuna ungurilor
romans sub stapanirea vandalilor, hunilor si si sa recunoasca suprematia lor asupra voievo-
gepizilor. Dupa aceslia terra s-a numit intr-o datului sau. Raportul acesta de vasalitate
vreme Gepidia, cu Coate ca imparatii bizantini dainui pans in Umpul domniel regelui Stefan
contestau mcreu stapanirile barbare asupra cel Slant, care inlatura pe regele Ahtum, ultim-
acestul provincli si indeosebi asupra cetatilor ul dintre urmasii lui Glad, si ing,loba Dacia
Lederatd s1 Arcidard, afirmand vechile lor drep- Malvensa in regatul sau3.
turl politice asupra ei. Urmasii gepizilor in Sub noua stapanire Banatul fu impartit
stapanirea Daciei Malvense fu-sesera avant, in comitate, dintre care cele mai insemnate
care facura din Lederata-Palanca Noua - cen- erau comitatul TimisuIui, at Cazasulul si al
tral uneia din cele noua circumscriptil sau Severinulue . Sub comitli unguresti populatia
hringuri in care era impartit Imperiul lor. romaneasca autohtona isi pasted vechea orga-
Capetenia avara a acestul hring se numea ban, nizare cu cneji si voievozi in frunte, care
adica stealer, iar teritoriul acestui hring de aplanau certurile dintre conationalii lor si
granita s-a numit banat, adica marca de adunau darile datorate comitilor sau spanilor.
granita sau marhionat. Dar si numele de Regiunile de la izvoarele Cernei, Nerei,
Lederata fu inlocuit prin numele Harom sau Carasului, Timisului si ale afluentilor lui con -
Homron. slltuiau adevarate tart romeinesti sau ulaha -
Sub suprematia avaea, ca si sub cea a Valahia Citerior - sau districte romethesti - dis-
predecesorilor acestora hunici si gepizi, popu- trictus olahales dintre care cele mai cunos-
latia daco-romans &Ala sub capeteniile ei indi- cute erau urmatoarele opt: Mehadia - in valea
gene, pe care marturile Umpului le numeau Cernei, Almasul in valea Nerd, Iladia st Carasul
duct - duces - sau voievozi. Acestia adunau in valea Carasului, Barsava in valea Barsavei,
darile pentru stapanitorii barbari si aplanau Lugojul si Caransebesul in valea Timisului si
certurile si neintelegerile dintre consangenii Comeatul in valea Beresaului. Locuitorii aces-
lor. Pe masura ce puterea avarilor slabea, tor Vlahii se indeletniceau cu agricultura si
crestea influenta politica si military a cresterea vitelor, contribuind totodata si la
voievozilor localnici, astfel ca la risipirea apararea Dunarii contra navalitorilor de la

293
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

miazdzi. El se carmulau dupes normele dreptu- In vremea aceea.


lui *i obiceiului romanesc *1 constituiau uni- Dar pe rang comitele sau banul de
versitatea for proprie dupes pilda sa*ilor, Timis cu re*edinta la Timi*oara mai fiintau in
ungurilor *I secuilor din Transilvania. Banat *1 alte comitate cu comitii sau *panii for
In anul 1366 impdratul Loan al V-lea in frunte. La 1352 se pomeneste de un comis
Paleologul stdrui pe rang& regele Ludovic cel de Cara*, castelan de Sebes, cu numele Possa,
Mare pentru obtinerea unui ajutor contra tur- care incredinta cneazului Iuga Bogdan cneza-
cilor care ii amenintau re*edinta de la tul vaii Mutricului cu drepturile cnezestil I. In
Constantinopole. In drumul sau spre capitala comitatul - comitatus de Carassu - in care
Ungariei imparatul trecu prin Caransebes flintau cnezatele Cara*ul Mare *i Cara*ul Mic,
unde fu intampinat si ospatat de "cnejit si alti la 1358 stapanea cnezul Basaraba - Bozarad
roman" ortodoc*i de acolo. Kenesius12. Congregatia cnezilor din Cara* isi
Comitele sau banul de Severin incercd alegea la 1368 doisprezece jurati dupes dreptul
sa -*1 extindd autoritatea sa si asupra Olteniei, romdnesc - iuxta rituni valachiem.
care in actele timpului apare sub numele de Din comitatul Carasului facea parte
Tara Severinului. Incercarea aceasta fu insa districtul Iladia cu centrul in jurul castrului de
zadarnicita de voievodul Basarab care strivi la Iladia asezat pe un afluent al Cara*ului *i
o*tirea regelui Carol Robert la Posada, punand cuprinzand a*ezdrile din valea inferioard a
prin izbanda sa capat, o data pentru totdeau- rdurilor Cara* *i Nera'4. Despre cnejii din
na, pretentiilor de suprematie ale craiului Cormiat, centrul districtului romanesc, cu
unguresc asupra voievodatelor lui Litovoi *i acest nume se face mentiune in 1364's.
Seneslau5. Comitatul (Lichtenwald) era asezat mai jos de
Pentru a gas! o compensatie pentru Lipova la izvoarele Beregsdului *I nicidecum in
pierderea Taril Severinului, regele Ludovic cel valea PogAniceului, cum se arata in harta dis-
Mare cuceri Vidinul *1-1 facu centrul adminis- trictclor valahe schitate de Dragahna 16.
trativ at capitanatului cetatli *i districtului Castelele de la Lugqj si de la Jdioara (Sidovar)
VIdin - civitas et districtus Vidinensis8. Curand erau comandate de unul *1 acelasi castelan
dupes accca regele incorpora capitanatului roman cu numele de Dan din Sace117. A*ezarile
vidinean cetAtile Timi*oara, Jdioara, romanesti din valea Nerei constituiau districtul
Caransebc*, Mehadia *i Orsova, transforman- Aimas sau Halmas cu cnejii lui18. A*ezdrile din
du-le intr-o marca de granites sau banat 7 - ca- valea Cernei si afluentului ei Bela Roca formau
pitanatus cum dictis castris de Temesuar, de districtul Mehadiei, far cele din valea Barsavei
Sydovar, de Sebisvar, de Myhald et de Orsova8. se uneau in districtul Bdrzavei din jurul Re*itei
Cetatea Severinului nu fusese inglobatd noului de astAzi19.
banat de Vidin, filndcd la acea data ea se gasea La 1368 regele Ludovic numi pe fostul
in slapanirea voievodului muntean Vladislav 1. ban - quondam banus - Benedict Heen coman-
Sub presiunea ameninVarilor turce*ti ungurii dant al cetdtilor bandtenew, iar la 1371 el 11
abandonara insa curand Vidinul, reducand confer' si demnitatea de comite si parcalab de
autoritatea banului asupra cetaylor bandlcne Timi*oara2I. Comitatul sau districtul
pomenite mai sus, la care se mai adaugasera Timisoarei apare sub numele de Temeskuz -
insa castelele Galambach (Colombac), Peurin comitatus sen districtus Temescuz22 - Terra
(Berine) a*ezat pe Poganis mai sus de varsarea chiamata Themisvar, ducato di Temisvar23.
lui in Timis. *I Peth in Clisura. Comandantul Comitele Temeskuz-ului avea sub autoritatea
acestor cetati de margine unea in persoana sa sa toate cetatile bandtene pans la Orsova, care,
functiunea de ban care era identicd cu aceea de dupes pierderea cetatii Severinului, devenise
comite de Severin *1 de Timis - banus qui una principala cetate de hotar in acea parte a rega-
comes etiam Zeuriniensis non nunquam tului numita capitanatul partius inferiorum.
Themesiensis9.
In timpul domniei regelui Carol Robert
in comitatele Timi*ului, Cara*ului si Cuvinului
se gaseau 46 de cetati, 35 ora*e *i 1256 sale, 2. Colaborarea cnejilor romini la
cum ne adevere*te aceasta o conscriptie lucririle de fortificatie de pe tirmul
intocmita in anti 1333 - 1335 din ordinul Papei sting al Dunirii
loan al 30U1-lea. In aceste localitati delegatii
papal' nu gasira decal 122 parohii catolice, Fortificarea Orsovei si a ostrovului Satan
celelalte parohii find ortodoxem. Cum catolicis- (Ada Kaleh) din mijlocul Dunarii se impunea
mul era religia oficiald a populatiei unguresti deci cu mare urgenta. Opera aceasta fu incre-
dominante, iar ortodoxismul religia populatiei dintata comitelui Benedict Heen care o si
romane*ti, din aceste date se poate deduce aduse la indeplinire in anii 1371 - 1372, con-
proportia dintre romanii *i ungurii din Banat centrand pentru lucrarea aceasta cete masive

294
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

de salahori din toate districtele banatene. bani de Severin loan Trentul, Nicolai Pereny,
Izvodul acestor salahori ni s-a pastrat *i din Zemere de Gerebenth si Ditric Bubek29. In
cupiinsul lui vedem ca prestatia la lucrarile 1398 functia de ban al Severinului era vacanta
acestea de fortificatie nu era impusa numai - honore Banatus Zeyrierzsis vacante - astfel ca
districtelor, ci *1 cnejilor roman!, fiecaruia dupa in 1405 regele Sigismund numi pe florentinul
starea si averea sa. Ora*ul si judetul Pippo Spano Ozora in functia de comite de
Caransebes trimise 93 salahori, Lugojul 9. Timis *1 ban de Severin30. Sub ordinele noului
Hodo*ul 6, iar Chery (Jerid) 27 salahori. Cnejii ban statea vice*panul Sigismund de Losontzy,
la randul for trimisera dupes mijloacele lor, parcalabul cetatilor Orsova, Mehadia, Sebes *1
unul pana la 19 salahori. Numarul cnejilor Jdioara - castrorum Orsova, Hyhald, Sebes.
obligati la aceasta prestatie se ridica la 55 de Szdovar castelanus. Acesta recomanda in 1420
familii raspandite asupra intregului Banat. regelui sa rasplateasca vitejli cneazului
Retinem dintre cnejii roman! familiile Neacsu, Bogdan, care se distinsese in luptele cu turcii
Roman, Balc, Craciun. luga, Ciucaz, Copoiu, sub zidurile cetatii Severinului - sub castro
Voia, FZadu, Copaci-Arbore, Rufus, Dragota Zeyriniensi contra senissimos Turscos.
etc., nume pe care le intalnim deopotriva. *I la
roman!! din Maramure*, Moldova *1 Tara
Romaneasca24. 3. Refuzul universitatii cnejilor romans
Cnejii roman! din Banat nu trimiteau de a se supune jurisdictiei ordinului teu-
numai salahori la lucrarile de fortifIcatie, ci ei tonic chemat in Banat de regele
constituiau, ca.*i vitejii si boierii munteni sau
moldoveni, steagurile for la apararea granitelor Sigismund
tarn si mai ales a vadurilor Dunarii. Ei mai
contribuiau cu avutul for *1 la acoperirea In anii urmatori pericolul la Dunare
cheltuielilor de razboi. Pe la 1369 universitatea deveni tot mai amenintator. Regele Sigismund
cnejilor si altor Romani din districtul aproape ca nu mai prididea cu apararea mar-
Caransebes, deopotriva cu targovetii st obstea ginii banatene. De aceea, in calitatea sa de
celor bogati si sdraci din acea cetate - universi- Marchion al Brandenburgului, recurse la aju-
tas Knezyorum et alion.un olahorum de destru torul ordinului teutonic, chemandu-1 sa ocupe
Sebes, item cives et universi divites et paupers cetatile banatene *i sa le apere impotriva tur-
de civitate ejusdem - cereau banului Heen sa-i cilor. Din scrisoarea pe care regele o adresase
scuteasca de not contributii, motivand cererea la 9 aprilie 1429 marelui maestro al ordinului
for prin faptul ca in luptele din anii 1365 - Paul de Russdorf, se vede c Sigismund
1369 ei au prestat tarii servicii insemnate si au urmarea mari planuri militare, politice *1 eco-
suferit mari pagube in avutul 1or25. In toiul nomise la Dunarea de jos. Pentru aducerea la
acestor lupte cneazul Ladislau trecuse de indeplinire a acestor planuri el chemd pe teu-
partea voievodului Vladislav al Munteniei. toni in Ungaria si indeosebi in Banat, care se
Pentru actul acesta regele ii confised mo*Ia grabird sa dea curs invitatiei regale. Pe langa
Balva*nita de langa Orsova, pe care o darui cavalerii combatanti erau invitati sa vines in
cnejilor Syrian, Bogdan, Toma si Blavie, pentru Banat si irtgineri, mestesugari, negustori si
a rasplati in felul acesta vitejia for in luptd si ocunerti de afaceri pentru a indeplini acolo
perseverenta for in credinta fat' de rege26. marea misiune de civilizare la care se gandea
Regiunea Cernei din hinterlandul regele. Infrangerea ostirii crestine la Golumbat
Orqovei constituia un district aparte pe langa in ziva de 3 iunie 1428 accelera tratativele cu
cel de Caransebes. In regiunea aceasta din ordinul teutonic care se grab! sa trimita in
jurul Mehadiei se localizase numele de Severin, Banat un grup de cavaleri in frunte cu Nicolai
precum aflam aceasta din diploma regelui de Reswitz, pe care regele it numi ban de
Matei din 1480, prin care regele facea mai Severin si span al monetariei regale din Sibiu.
multe danii in districtele Severin si Caransebes In urma inaltei insarcinari regale, Nicolai de
- in Zeyriensis et de Sebes districtibus". Astfel Reswitz se intitula "preceptor al celorlalti frati
s-a ajuns la nomenclatura paradoxala ca ai zisului ordin, trimi*i in regatul Ungariei, ban
judetul limitrof din Oltenia, fosta Tara a de Severin *i span al camarilor monetei craie*t1
Severinului, sa se numeasca Mehedinti dupes din Sibiu". Instalarea cavalerilor s-a facut la 30
Mehadia, iar judetul din jurul Mehadiei sa noiembrie 1428, in prezenta regelui
poarte pana in timpul de fata numele de Sigismund, cu mare fast. Cu ocazia instalarii,
Severin28. regele incredinta cavalerilor teutoni straja mar-
In anul 1387 functia de comite de Timis ginei Temeskut panel la Severin inclusiv - de
si ban de Severin o detineau Ladislau Sarov *i TeleskOz ad Czewrin. inclusive.
Stefan Losontzy. In anii urmatori se intitulau Regiunea Porti lor de Fier, cu hinterlan-

295
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

dul ei banatean numit Clisura sau Cazanale, olahale - in aliis septem districtibus volahica-
era bine fortificata *1 bine pazita. De la Turnu libus rediunxinus et reincorpora-vimus37. Merits
Severin pans la Sf. Ladislau din fata sa fie retinut faptul Ca in districtul romanesc al
Golumbatului erau ridicate turnuri de veghe Mehadiei se gasea o localitate cu numele
sau castele, ale caror nume ni s-au pastrat Campulung, toponimic raspandit asupra
intr-un act din 1430 cu marimea garnizoanelor intregului teritoriu locuit de romani38.
din ele. Castelele sau burgurile acelea erau: Universitatea nobililor *1 cnejilor roman! - uni-
Severinul cu o garnizoana compusa din 200 de versitas nobiliwn et Kenesiortun - se aduna in
oameni de trupa *i de pu*ca*i; castelul Gureni congregatiuni - congregatio - anuale pentru a
(Gura raului) cu 60 oameni, insula Saan (Ada lua hotarari care priveau interesele obqtei39.
Kaleh) cu 216 oameni, Ortova cu 60 oameni, Regele purta grija pentru conservarea *i
30 puteati ti 260 slujitori, Svinita cu 40 oameni mentinerea in buns stare de aparare a
*1 6 pu*ca*i; Stemisletuti cu 30 oameni si 4 castelelor de la Severin, Gureni, Orsova,
puscasi; Lybrasd cu 24 oameni *i 4 pu*ca*i; Mehadia *.a.4. La 1451 guvernatorul Ungariei
Porecea Veche cu 20 de aparatori*i 56 puscasi; loan Hunedoreanul convocase septemsediul
Rybes cu 40 oameni si Sf. Ladislau din fata roman - septemsedium ualachicallum - la
Golumbacului cu 400 oameni *1 56 pusca*i. In Caransebes ca sa se pronunte asupra unui
hinterlandul Clisurli se gaseau gata oricand de conflict de proprietate.
lupta districtele romane*ti si anume Mebadkia
cu 224 cnezi, 34 graniceri, 26 curieri *i 504
Want si Iladia cu 120 cneji romani31. 4. Confirmarea drepturilor si privilegi-
Universitatea cnejilor roman,: din ilor celor opt districte romanesti de
Mehadia, Almaj si Iladia nu veclea cu ochi bunt
asezarea cavalerilor teutoni in celatile din attre regele Ladislau Postumul
Clisura. Ei nici nu voiau sa recunoasca autori- Vitejia cu care nobilii si cnejii romani
tatea banului Nicola' de Radewitz asupra lot. din cele 8 districte romane*ti din Banat
sustinand ca el nu pot fl judecati de alteineva, intelegeau sa apere vadurile Dunarii contra
decat de rege insu*i32. In districtele for el se turcilor determine in 1457 pe regele Ladislau
bucurau intr-adevar de anumite drepturi, con- Postumul sa confirme la ccrerea dclegatilor
fcrite for de regii Ungariei *I conflrmate de roman! Mihal Del* din Tomo*al *I Stefan, flul
flecare rege nou la urcarea sa pe tron. lui Sisman din Buzia*, vechile drepturi *i pri-
Sperantele pe care regele Sigismund be vilegii ale celor 8 districte romane*ti din Banat
pusese in ispravile militare si economice ale *i anume: Lugoj, Sebes, Mehadia, Alma*,
cavalerilor teutoni se dovedird in curand zadar- Cara*, Barzava, Comiat si Iladia.. Avand in
nice. Unitatile teutonice furs atacate in 1432 vedere fidelitatea ql meritele serviciilor credin-
de munteni in unire cu turd! si macelarite sub
zidurile cetatii Severinului. Misiunea for esua cioase, pc care universitatea nobililor si cne-
din pricina ncincrederii cnejilor romani indi- jilor precum si ceilalti romani le-au prestat
gent care erau incercati in luptele cu turcii. regilor - regni nostru locati - pentru paza si
apararea vadurilor Dunarii - uaclorum Danubii
Dcspre zadarnicia straduintelor for se convinse - contra necontenitelor invazii turcesti regele ii
in curand insu*I banul Nicolai de Radewitz, primi in gratia sa si le in'tar. privilegiile - sin
care, dupe o truda zadarnica de 7 ant parasi in guia eurundem VoInchorum privilegia - si le
1435 Banalul, reintorcandu-se impreuna cu reinnoi libertatile, prerogativele si drepturile
camarazii sat in patria for battled de unde por- tor, pe care be primisera de la predecesorii sal
nisere. pe tronul Ungariei. In special regele decreta ca
La 1432 comitele de Cubin ordona cele 8 districte romane*ti amintite mai sus sa
calara*ilor si pedestra*ilor din tinutul constitute o uniune sau universitate - unto - si
Cubinului sa porneasca la Bolgrad pentru ca regele sa nu alba dreptul de a darui mosii in
apararea cetatii34. In anul 1435 regele cuprinsul celor opt districte unui strain -
Sigismund amaneta lui loan Hunedoreanul *i externes - decat numai acelora care vor fl pre-
fratelui sau orawl Toppidum - Komyathy cu stat servicii in interesul acestor districte si pe
intreg districtul romanescm. In cursul vre- care ob*tea sau universitatea romaneasca ii va
murilor localitatea Comiat disparuse cu totul, gust ca sunt vrednici de asemenea danii. Intre
iar in locul ei luase flints cetatuia *vabeasca drepturile recunoscute cnejilor romani era *1
Lichtenwald'. La 1457 nobilii si cnejii romani acela de slobozie, adica de a chema coloni*ti pe
din Comiat restituira Hunedoreanului suma mo*iile for Si de a descaleca astfel sate nos. Cu
pentru care districtul for fusese zalogit, pentru acest prilej regele incorpora uniunii districtul
a obtine reincorporarea lui in cele 7 districte

296
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Comiat, care fusese amanetat pe vremuri lui clues - regele Matei Corvin ordona prelatilor,
loan. Hunedoreanul. Regele recunoscu nobililor baronilor si castelanfior din Ungaria sa inga.-
si cnejilor roman! din aceste districte dreptul duie iobagilor de pe domeniile for sa se stra-
ca ei sa nu poata fi judecati de nimeni WW1 mute in targurile Caran si Sebes - dicta rostra
decat de comitele for - ut nullum eos indicet oppida Caran et Sebes'. Intr -un act din 1464
preter comites eorum pro tempore constituturn, ambele localitati apar unite sub numele de
si numai in cazul cand ei n-ar fi multumiti cu Caransebes - dives oppodi nostri Karansebes -
aceasta judecata, sa poata apela la judecata dupa pilda Budapestei5. Se pare insa ca Inca
curtii regale sau la regele insusi. In executarea lunga vreme ambele localitati isi pastrara indi-
sentintelor, comitele sau vicecomitele sa nu vidualitatea for administrative aparte. Aceasta
poata sechestra calul de vanatoare, armele si reiese din faptul ea la 1494 castelanul si juratii
soimii - in exigendis birangis et judiciorum din Sebes-var se judecau cu judele din Caran,
gravaminibus equum leporculurn, arena et ayes care Jura pe cruce intr-un proces de propri-
auferre non presummant. Nobilii si cnejii etate51. La 1494 comitele Pavel Chinezul scutea
roman! sa fie scutiti deopotriva cu adevaratii de vama pe orasenii din Caran - oppidi Caran52.
nobili ai regatului - instar verorum nobiliwn In acelasi an regele Vladislav confirma
regni - de plata oricarei dart - solution tributi - privilegiul regelui Sigismund prin care universi-
si ca bunurile si iobagii for sa nu fie revendicay tatea romanilor din judetul Sebes era scutita
de nimeni42. La 1478 vicebanul Severinului de once plata vamala, pentru ca ei ocupau o
adeverea ca nobilii si cnejit roman' din tinutul regiune in care erau nevoiti sal lupte mereu
Caransebesului au dat sentinta dupa vechea si contra dusmanilor credintei - talia coca regni
obisnulia lege, cerand ca reclamatul sa pre- incolunt ubi contra hostes fides sine
zinte 12 juratori - duodecimo se personis sacra intermission certare cognutur. La 1499 judele
mentul depunere renatur juxta antiquam et si voteuodul Caransebesului cereau primarului
aprobatam lege districtuum valachicalium uni- din Buda o copie fidela dupd privilegiul muni-
versarwn43. In cele 8 districte romanesti pre- cipal al capitalei ungare pentru a obtine
fecturile erau incredintate localnicilor, cata asemenea privilegii si pentru orasul lor53. In
vreme prefecturile din Severin, Timisoara si 1503 se judeca un nou proces intre targoveyi
ncuisilvania nu puteau fl ocupate decat de din Caran si cei din Sebes54. La 1500 universt-
unguri - nullis aliis nici Hungaris. Dispoziya tatea cnejilor si locuitorii din targurile Caran si
aceasta fusese impusa regelui Vladislav la Sebes, ca asezay la granitele regatului in gura
alegerea sa44. in 1499 se punea la cale o turcilor - in confinibus regni Hungariae et
intelegere cu privire la o data dupes dreptul germe in faucibus Turcorwn - refuzara plata
consuetudinal roman - iwcta return valachie45. dijmei ceruta de episcopul din Caran, flindca
Pe langa aceste 8 districte romanesti dupa privilegiul for ei erau obligati sa plateasca
privilegiate mai fiintau in Banat si alte dis- numai 4 dinari pe an55.
tricte, care nu erau loculte numai de romans, ci
si de alte ncamuri, indeosebi de sarbi, care nu
se bucurau de libertatile si pronomiile dis- 5. Valahia Citerior sau banateana
trictelor curat romanesti. Aceste districte erau
Jupan, Bujor, Monastiur, Sudgrea, Hodos, Beld, Cele opt districte din judetele Cams si
Furdea, Twerd, Icus si Capolna46. lobagii (din Severin, sporite cu districtele locuite in buns
districtele acestea) in numar de 1.642 erau parte de roman!! din judetul Timis - Torontal,
obligati la serviciul caslrelor din Marginea, constituiau o adevarata Tard Rom& leascd, o
Monastur, Ferd, Bujor si Sudgrea, care ascul- Vlahie, pe care cronicarii apuseni, din punctul
tau de ordinele castelanului din Hunedoara47. for de vedere, o numeau Valahia Citerioard -
Districtele acestea cu un numar insem- Valachia Citerior - spre a o deosebi de Valahia
nat de sate nu faceau parte din comitatul Ulterioard - Valachia Ulterior - adica de
Timisoare115, cats vreme districtele privilegiate Muntenia de dincolo de Carpay. Prin Valahia
constituiau comitatul Caransebesului cu cen- Citerioard sau banateana trecu in 1564 capi-
trul la Caransebes, o localitate care lua. flints tanul venetian Giovanandria Gromo, care avu
din contopirea vechilor targuri Caran si Sebes, fericita inspiratie sa i-o descrie in raportul sau
targuri vechi amintite pe timpul regelui de calatorie trimis unui prelat de la Roma.
Ladislau Cumanul, care traise acolo. Targul Pornind din Constantinopol, capitanul Gromo
Sebes era situat aproape de varsarea raului atinse Dunarea la Orsova, de unde strabatu
Sebes in Timis, iar Caranul era asezat in fata muntli Valahiei Citerioare prin districtele
Sebesului pe malul stang al Timisului. La Almasului, Mehadiei si Caransebesului pand la
cererea judecilor - judices - si juraylor - jurati- granita Transilvaniei de la Portile de Fier - Porte

297
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

di Ferro - pe care unit le numeau mai nimerit a regelui Albrecht si prin instituirea regentei
Portile de Marmord - Porti di Marmoro - pentru pentru printul Ladislau Postumul, adica celui
ca aColo muntii sunt claditi de rocs de marmord nascut dupa moartea tatalui sau, situatia
alba - 11 monte tutto di finissima marmo bianco. politics din regatul Ungariei devenise foarte
In calea sa el a intalnit multe sate. castele si critica. In imprejuarile acestea asa grele, regi-
rase. intre acestea se gasea Lugojul prin na vaduva Elisabeta recurse la ajutorul cnejilor
mijlocul caruia curge Timisul navigabil - per roman! de la care se imprumuta in 1439 cu
mezzo la gi,aIP passa a Temis flume navigabile 2.500 florin! our pentru acoperirea cheltuielilor
- ce se varsa in Dunare mai jos de Belgrad. de reparatie si inarmare a cetatilor Severin.
Vlahia aceasta banateana era flancata* dinspre Gureni, Orsova si Mehadia - Zewrin, Gewrin,
apus de cetatile turcesti Lipova si Timisoara cu Orsowa, Meyhald59 . Regina incredinta
raialele din jurul lor. Metropola Vlahiei - apararea acestor cetati lui Loan Hunedoreanul
metropoli di tal paese - era Caransebesul cu si fratelui sau ridicati la demnitatea de bani de
fortiiicatii de piatra, dar cu case de lemn. Severin - ban! Sewerinienzisw. Noul ban orga-
Muntii erau impodobiti cu minunate paduri iar nize cu ajutorul cnejilor roman!, de a caror
sesurile servesc ca pasune pentru numeroase- incredere se bucura, rezistenta contra turcilor,
le cirezi de vite, turme de of si herghelii de cal. astfel ca prin tratatul de pace de la Adrianopol
Productia de cereale era insa moderata56. din 1452 sultanul Mehmed al II-lea recunoscu
Satele erau toate locuite de roman! - le Ungariei dreptul de stapanire asupra tannului
ville tutte habitate da Valacchi - si anume nu stang al Dunarii, incepand de la Severin pans
numai in Valahia Citerioara, ci si in la Belgrad. Dar cu toata pacea de 10 an!,
Transilvania - et questa non solo in detta luptele de la Dunare nu contenira. Din cetatile
Valacchia, ma nella propria Transylvania. Semendria si Columbac ocupate de ei, turd!
Acestia cultiva ogoarele si pazesc turmele. Ei atacau marginea banateana. In decembrie
duc o viap mizerabila de iobagi - vivano 1455 loan Hunedoreanul se plangea ca un
sporcamente - si sunt o semintie salbatica, atat anumit Radu Gavrut ocupase cu ajutorul tur-
barbatii, cat si femeile. Putini din ei servesc in cilor ostrovul Saan si devastase Orsova.
armata ca pedestrasi si salahori. Limba lor se Incursiunile in regiunile de la nordul Dunarii
cheama roman sau rotnaneasca - romanzo o erau conduse de faimosul All Bag din
rorruinescha - si este o amestecatura latina - Semendria si de fratele acestuia Skender Beg,
latino macaronesco. Ei se considers descen- care isi gasise moartea cu ocazia unei aseme-
dent! ai colonistilor roman!. Legea (si religia nea incursiuni in teritoriul banatean.
lor) este cea greceascd. Ei sint iobagi contandi- Apararea granite! dunarene era Mere-
ni pe mosiile celor doua natiuni: ungurii si dintata cnejilor si vitejilor banateni, din ran-
sasii57. Afirmatiile lui Gromo sunt adeverite de durile carora se ridicase Pavel Chinezul, un
jezuitul loan Pay Campagni, care relateaza ca vrednic urmas al lui loan Hunedoreanul. Pe
la 1584 sosird la Alba Iulia din acea provincie acesta regele Matei I it numi la 1478 comite de
romdneascd - provincia Valachica - doi boieri, Timisoara si-i incredinta apararea vadurilor. El
unul din Lugoj si altul din Caransebes, pentru restaura cetatile de pe malul stang al Dunarii
a cere preoti ortodocsi de la vladica Ghenadie I, b5.natene Penciova, Cuvin si Horom, le
pentru cele 60 de sate - pagos - romanesti ca aproviziond cu cele necesare si be repuse in
nu vor sa ingaduie ca copiii lor sa fie botezati stare de aparare. Noul comite al Timisoarei
de eretici - qui non volunt liberos suos dare dadu curand dovada de remarcabile virtuti mi-
haereticos baptizandos58. litare si de mare vitejie. In anul 1479 Pavel
Chinezul sari in ajutorul voievodului transil-
vanean Stefan Bdthory contra turcilor care
6. Isprivile ritzboinice ale banului Pavel patrunsesera sub comanda lui All Bag in
Chinezul si caderea cetatilor Belgrad, Transilvania si inaintasera pans in valea
Muresulut. Pavel Chinezul lovi la 13 octombrie
Orsova si Severin in millnile turcilor 1479 pe turd pe Campul Paint! (Kenyerkey6) in
Dupe retragerea cavalerilor teutoni preajma localitatii Bintinti, azi Aurel Vlaicu,
si-i batu pans la nimicire. Cronicarul
apararea granitelor banatene ramane in seama Bonfinius descrie cu amanunte aceasta
cnejilor roman'. Indeplinirea acestor grele memorabila batalie, remarcand vitejia dar si
indatoriri deveni cu atat mai anevoioasa cu cat cruzimea cneazului banatean.
in august 1439 turcii cucerird cetatea In urma acestei mars izbande Pavel
Semendria, pentru a-si deschide drumul spre Chinezul fu distins de regele Matei cu titlul de
interiorul Banatului. Prin moartea neasteptata suprem comandant si mare capitan al ostirilor.

298
www.dacoromanica.ro
Istori a Romanilor

In calitatea aceasta el intreprinse in 1482, spiritul razboinic si puterea de aparare contra


urmand pilda marelui sau inaintas, loan turcilor. La 1518 regele Ludovic porunci banu-
Hunedoreanul, o expeditie in teritoriul turcesc lui de Severin sa porneasca contra turcilor care
din sudul Dunarii, asediind cetatea Columbac amenintau cetatea Severinului. Atacul fu
si devastand regiunile din imprejurimi si inain- respins, dar primejdia nu fu inlaturata, din
tand pand la Crusovat, unde isi aseza tabara. care cauza in 1520 se faceau marl pregatiri de
La intoarcere el ridica mil de supusi otomani, razboi. La acea data cetatea Severinului se
romans si sarbi si-i colonizes in Banatul gasea sub autoritatea volevodului muntean
timisan. In 1482 Pavel Chinezul batu pe turd Neagoe Basarab, cum se vede aceasta din actul
in campania de la Becicherek si-i izgoni din memorabil de asezare a granitei Tariff
Banat. Priceperea si energia sa fura apreciate Romanesti dinspre Ungaria, semnat la 9 iunie
si de urmasul lui Matei Corvin, regele Vladislav 1520 de Neagoe Basarab. Granita ducea "de to
al II-lea, care-1 insarcina cu greaua misiune de Olt pezna. la Ruseva ", adica Orsova.
a disciplina si tine in frau faimoasa oaste sau Pe vremea aCeea pe tronul sultanilor
Legiune Neagrd compusa in mare parte din slo- din Istanbul fu ridicat flul lui Selim al II-lea,
vaci, pe care o crease regele Matei si care fus- padisahul Soliman al II-lea Magnificul (1520 -
ese mutates la Seghedin, de unde nelinistea 1566), care inaugura o politica de cuceriri teri-
intreaga regiune cu jaf si prada. Pavel Chinezul toriale. In urmarirea acestei politici de expansi-
ii veni insa de hac, dizolvand legiunea si une, sultanul Soliman concentra in vara anu-
nimicind-o in modul cel mai barbar. In anul lui 1521 o puternica armata la Adrianopol si
urmator el patrunse din nou in Serbia, atacand porni in fruntea ei contra Belgradului sarbesc,
pe turd si pricinuindu-le pagube simtitoare. pe care ungurii, stapanindu-1, it numeau
Tot el sari in ajutorul cetatii de la Be lgrad, care Nandor-Tejervar, si pe care sultanul it cuceri la
era amenintata sa cada prin tradare in mainile 29 august 1521. Prin ocuparea acestei puter-
turcilor. Regele rasplati faptele sale razboinice nice cetati de la confluenta Savei cu Dunarea,
numindu-1 mare vornic - judex curiae, una din turcii reusira sa-si deschida o larga poarta de
cele mai inalte demnitati ale regatului. In 1494 invazie in pusta ungureasca.
el incerca cucerirea Scmcndriel, dar varsta sa La 29 iunie 1521 regele Ludovic vestea
inaintata si un atac de apoplode care ii para- pe regele Angliei Henric ca sultanul inainta cu
lizase limba pusera curand capat viforoasei 200.000 oameni spre Belgrad, spre a-si
sale cariere militare. Moartea it surprinse in 24 deschide calea spre Buda, capitala Ungariei62.
noiembrie 1494 in localitatea Sf. Clementie de Asemenea stirs alarmante primea din Ungaria
pe tarmul stang al Savei. Pavel Chinezul a con- si regele Poloniei. Turcii erau la Soboz, au
tribuit foarte mult la fortificarea cetatii intrat la Sirmin si Racka si amenintau
Timisoara. BelgraduP. Se facu apel la Papa". Dupes
Dupes moartea sa, demnitatea de ban cucerirea Belgradului turcii se retrasera Ezra sa
sau comite al Banatului trecu asupra lui lostf incerce o invazie in Ungaria. In 1522 palatinul
de Somy, un ucenic al cneazului roman in Stefan Bathory raporta cu adanca intristare ca
mestesugul razboiului. turd! au ocupat cetatea Orsova - Turd cas-
In anti 1509 - 1511 populatia trum Orsova expugnaverunt. Mai ramasese
Banatului avu de indurat ravagiile unei Severinul, pe care regele Ludovic cauta s5.-1
groaznice cpidemii de ciuma. Intre jertfele apere, dar ii lipseau mijloacele, precum arata
acestea se gasea si comitele losif de Somy. In intr-o scrisoare a sa din 1524. La 18 august
locul vacant fu numit comite de Timis Stefan 1524 nuntiul papal Del Burgo raporta cardi-
Bathory, un nepot al fostului voievod al nalului Gilberti despre asedierea Severinului
Transilvaniei, care avu de aparat cetatea de Balibeg si despre neputinta regelui si subal-
impotriva atacului curutilor lui Gheorghe Doja ternilor sai de a-1 apara67 - to re si acuza cum to
precum celui al turcilor. Lui ii trimise Papa siglio, lo consiglio cum to re. In urma asediului,
Leon al X-lea la 1515 suma de 20.000 galbeni turcii au distrus o parte din castelul de la
pentru fortificarea si apararea granitei contra Severin, iar Orsova au daramat-o cu totul - in
paganilor6I. In ajutorul lui sosi voievodul loan una parte dirrupato, Orsoa l'hano dirrupato del
Zapolya, care despresura cetatea si infranse tutti donato". La 29 noiembrie 1524 se raporta
rezistenta curutilor. la Roma din Buda ca Severinul a cazut din
La doi ani dupes inabusirea in sange a cauza nepasarii voievodului din Transilvania si
rascoalei taranesti mud regele Vladislav al II- a capitanului de Timisoara69. In 1525 orasul si
lea, lasand coroana in seama fiului sau minor districtul Caransebes garantau un imprumut
Ludovic al II-lea (1516 - 1526), care ridica pe de 525 fl. cu aurul ce se spala din raurile aces-
Petru Pariny in demnitatea de comite al tui tinut70.
Timisoarei. Sub noul ban scazu foarte mult

299
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

NOTE - CAPITOL X

[1. Ion I. Nistor. Tara Severinului si Banatul 30. Ibid. I, 2, nr. 422, p. 512.
Timtpan, in Analele Academiei Romane, Ist. Ser. 31. I. Minea, Principatele rorneMe *i politica orien-
III, Tom XXVII. p. 195 urm. tald a regelui Sigismund, p. 189 urm; V. Motogna,
2. Fr. Griselini, Istoria Banatuluirunisan, tradus'a Banatul romemesc, 1, c. p. vol. XIII, p. 450 urm.
de N. Bolocan, pg. 219 urm. 32. Hurmuzaki, I. 2, nr. 472, p. 565.
3. Ion I. Nistor, Ungurii in Dada Carpatind, in 33. Ion I. Nistor, Tara Severinului si Banatul
Anal. Acad. Rom. 1st. Ser. III, Tom. XXIV, pp. 482, Timiscut 1 c.. p. 226, urm.
urm. 34. Hurmuzaki, I. 2, nr. 480, p. 575.
4. Hurmuzaki, Doc. I. 2, Nr. 138. p. 179; Pejer, 35. Ibid, II, 2, nr. 499, p. 597.
Cod. Dipl., IV, 3, p. 160 urm. 36. Fr. Griselini, Tabula Bantus Themensiertsis,
5. Ion I. Nistor, Tara Severinului si Banatul Viena 1776; cfr. I. Liphzky, Mapa generalia regal
Timisan, 1. C. pp. 210 urm. Hungariae-Transilvaniae, Pesta, 1806.
6. Fejer, o.c. Nr. 3, pag. 551, 557 pi 560. 37. Hurmuzaki, II, 2, nr. 81, p. 84.
7. Hurmuzaki, I. 2, Nr. 107 p. 143. 38. Ibidem, I, 2, nr. 517, p. 612.
8. Catalogue Banorum Zeuriniensium, Extras din 39. Ibidem, I, 2, nr. 549, p. 646.
Liber... p. 97, ed. Arh. Olteniei. 40. Ibidem, I, 2, nr. 550, p. 678.
9. Catalogue Banorum Zeuriniensturn, Extras din 41. Ibidem, IL 2, nr. 2, p: 3; cfr. nr. 6, p. 11.
Liber Dignitoriorwn Regal Hungariae Saeculariwn, 42. Hurmuzaki, II, 2, nr. 80, p. 92-93.
p. 97. ed. O.C.Lecca in Arhivele Oltenia vol. III, 43. Ibid. II, 2, nr. 223, p. 248; cfr. nr. 379, p. 453.
p. 5 urm. 44. Hurmuzaki, II, 2, nr. 80, p. 92-93.
10. Monumente Vatican, tom. I; cfr. S. Dragomir. 45. Ibidem, II, 2, nr. 223, p. 248; cfr. nr. 37,
Vechirnea elernentului romanesc in Banat, in p. 453.
Anuarul Inst. De 1st. Nat., III, p. 279. 46. Ibidem, II, 2, nr. 22, p. 28; nr. 23, p. 29,
11. Hurmuzaki, I, 2, Nr. 21, p. 28, nr. I, 2, nr. nr. 38 pi 39, p. 48, cfr. I. Vuia, o.c., p. 42.
284, p. 340. 47. Hurmuzaki, II, 2, nr. 199, p. 257; cfr. II, 3,
12. Hurmuzaki, I, 2. Nr. 39, p. 51; nr. 40, p. 53; nr. 8, p. 6; nr. 209-211, pp. 207-275.
II, 2, nr. 136, p. 156. 48. Ibidem, II, 2, nr. 140. p. 161.
13. Ibidem, I. 2, nr. 106, p. 143. 49. Ibidem, II, 2, nr. 80, p. 92 urrn., cfr. S.
14. Hurmuzaki, I. 2, Nr. 57, p. 79. Popovici, Istoria Romemilor Beindteni, pp. 189-192,
15. Ibidem. I. 2, nr. 65 Si 66, p. 88-89. G. Vintilescu, Privilegiile Rornd nilor din cele opt
16. P. Dragalina, Din istoria Banatului Severin, districte bcindtene, in Omagiu fratilor AL pi I.
anexall la p. 144 din vol. I; luliu Vuia. Districtus Lapedaiu, p. 867, urm., nr. 94, p. 112.
Valachorum, Timipoara, 1930, pp. 26 urm. 50. Hurmuzakl, II, 2, nr. 135, p. 155 urm.
17. Hurmuzaki, II, 3, nr. 3, p. 2 cfr. I, 2. nr. 106, 51. Idem. II, 2, nr. 318. p. 360.
p. 143. 52. Ibidem, II, 2, nr. 319, p. 361.
18. Idem, 1, 2, nr. 472, p. 565; II, 2, nr. 254, p. 53. Ibidem, II, nr. 320, p. 362.
283. 54. Ibidem, II, 2, nr. 350, p. 393.
19. Idem, II, 2. nr. 328 pi 329, pp. 368 Si 369. 55. Ibidem, II, 2, nr. 377, p. 449.
20. Idem, I, 2. nr. 167, p. 218. 56. A. Veresa, I, nr. 312, p. 251.
21. Idem, I, 2, nr. 138, p. 179. 57. Ibidem, I, nr. 312, p. 253.
22. !dem, nr. 167, p. 218. 58. Fortier Nerum Transilvaniorum, vol. II, p. 30.
23. Mon. Hung. Hist. 300CIII, nr. 324; E. 59.Hurmuzaki, II. 1, nr. 511, p. 651.
Fermendzia Acta Bosnae p. 337. 60. Ibidem, 11, 1, nr. 558, p. 675.
24. Szazadok, 1900, p. 600, urm.; V. Motogna, 61. Hurmuzaki, II, 3, nr. 171. p. 217.
Studii asupra istoriei romdnilor din Banat, 62. Hurmuzaki, II, 3, nr. 255, p. 361.
Timipoara, 1943. p. 78 urm. 63. Ibidem, II, 3, nr. 256, p. 364; nr. 258, p.
25. Szazadok, 1900, p. 10. 365; nr. 259, p. 366.
26. V. Motogna, Banatul in veacul at XIV-lea, rev. 64. Ibidem, II, 3, nr. 261, p. 369.
Inst. Soc. Banat-Cripana XII, p. 300. 65. Ibidem, II, 3, nr. 285, p. 404.
27. Hurmuzaki, II, 2, nr. 237, p. 267. 66. Ibidem, II, 3, nr. 328, p. 472.
28. Ion I. Nistor, Tara Severinului si Banatul 67. Hurmuzaki, II, 3, nr. 333, p. 478.
Timisart in Anal. Acad. Rom. I, Ser. HI, Tom. 68. Ibidem, II, 3, nr. 339, p. 488.
XXVII. 69. Ibidem, II, 3, nr. 341, p. 489.
29. Hurmuzaki, I, 2, nr. 2467, p. 307, nr. 250, p. 70. Ion I. Nistor, Tara Severinului si Banatul
310, nr. 266. p. 327, nr. 292, p. 350, nr. 293, p. Timisan, 1 c.p. 2991
351.

300
www.dacoromanica.ro
PARTEA VI

EPOCA LUI STEFAN CEL MARE

I. Reintregirea granitelor Moldovei si restabilirea relatiilor cu tirile vecine


II. Luptele lui Stefan cel Mare cu turcii si cu muntenii
III. Reluarea legliturilor cu Po Ionia si Ungaria si ostilitatile din pricina Pocutiei
IV. Viata economics si administrativa
V. Cultura spirituals

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

REINTREGIREA GRANITELOR MOLDOVEI


SI RELATIILE CU TARILE VECINE

1. Campania pentru dobandirea tronului si primele acte de domnie ale lui


Stefan cel Mare
2. Relatiile lui Stefan cu Vlad Tepes si luptele voievodului muntean cu turcii
3. Recucerirea Chiliei si fundarea manastirii Putna
4. Raporturile cu secuii si cu Ungaria: infringerea regelui Matei Corvin la Baia si
decapitarea lui Petru Aron
5. Luptele cu tatarii si fundarea cetatii de la Orhei
6. Vrajmisia dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos, Domnul Tarn Rominesti

1. Campania pentru dobandirea tronului


si primele acte de domnie ale lui Stefan
cel Mare ar

Luptele fratricide dintre fiii si urmasii


lui Alexandru cel Bun avura drept urmare
recunoasterea unei intreite vasalitati fats de
poloni, unguri si turd, precum si destramarea
granitelor Moldovei prin cesiunea Hotinului
catre poloni si a Chiliei catre Muntenia. Pentru
a castiga concursul polonilor li se fagaduisera
daruri in bani si valori, iar pentru a imblanzi
strasnicia turcilor, care dupes cucerirea
Constantinopolului (1453) pusesera stapinire
asupra accesului genovezilor si venetienilor la
Marea Neagra, Petru al II-lea Aron se vazu
,,
nevoit a le trimite un tribut anual de 2.000 de
galbeni in our curat. Inlauntru, boierimea era Stefan cel Mare
divizata in grupuri si grupulete gata oricand sa
slujeasca ambitia de domnie a diversilor pre Aceasta era, in primavara anului 1457, situatia
tendenti din os domnesc, cum pretindea a fi si politica si economica. din Moldova, cand din
un oarecare Berindei, de care se pomeneste la Tara de Jos se ridica tanarul Stefan, fiul lui
1439 si care se pusese sub scutul tanarului Bogdan al II-lea, ucis miseleste la Raureni de
rege Matei Corvinul. Nelinistea si nesiguranta fratele sau vitreg Petru al II-lea Aron.
interns facusera sa stagneze comertul. Din copilaria tanarului pretendent la tronul
Negustorii din Cetatea Alba erau stanjeniti de Moldovei stim foarte putin. El s-a nascut din
turd in desfasurarea schimbului de marfuri cu casatoria tatalui sau Bogdan cu Oltea care,
Caffa, iar liovenii si brasovenii nu mai riscau sa dupes numele ei si cel al fratelui ei Vlaicu, ar
aduca marfuri din Moldova, cu toate indica o origine olteano-munteand. Legenda
asigurarile pe care le primeau din partea localizeaza copilaria lui Stefan la satul Borzesti
voievozilor moldoveni cu domnii scurte si efe- din judetul Bacau, unde mai apoi fu ridicata de
mere. Element mai statornic se dovedise inal- el o frumoasa biserica in amintirea copilariei
tul cler din Moldova in frunte cu mitropolitul sale. Prima mentiune documentary despre
Teoctist, secondat de episcopul Romanului Stefan o gasim in actul parintelui sau Bogdan
Calbd, care incepu sa castige o influents tot din 11 februarie 1450, in care tanarul principe
mai mare asupra vietii politice din tars. apare in fruntea listei boierilor martori, ceea ce
dovedeste ca la acea data el trebuia sa se fi

302
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

gasit la varsta adolescentei. Ca atare el putea incredinta apararea for oamenilor sal de
sa fi luat parte, alaturi de tatal sau, si la incredere, cum era unchiul sau Vlaicu, pe care
batalia de la Crasna din 1451. Uneltirile crimi- it numi parcalab la Cetatea Alba. Prin politica
nale ale unchiului sau Petru Aron erau indrep- sa de impaciuire si conciliere, el cauta sa
tate de bund seams si impotriva adolescentului atraga in jurul tronului toate elementele de
Stefan, care insa izbuti sa li se sustraga, fugind valoare ale t.drii. In septembrie 1457 el elibera
in Muntenia la rudele maid' sale, Oltea. logoratului Mihai si fiilor acestuia, care
Acolo domnea in vremea aceea voievo- fugisera cu Petru Aron peste granita, un
dul Vladislav al II-lea, care-i oferi cuvenita salvconduct pentru reintoarcere in patrie,
ospitalitate. Aceasta nu i-a fost interzisa nici de asigurandu-i de gratia sa domneasca si resti-
Vlad-Tepes, care urma lui Vladislav pe tronul tuindu-le mosiile confiscate. Aceeasi
Tad! Romanesti, in anul 1455. In jurul tanaru- bunavointa o manifests si fats de toti ceilalti
lui pretendent domnesc se adunasera toti pribegi, care doreau sa se inapoieze in tarn. El
aderentii parintelui sau, al caror numar sporea satisfacea cu bunavointa cererile inaltelor fete
mereu prin numeroasele cete ale nemultu- bisericesti, confirmand episcopilor si manasti-
mitilor cu domnia tiranica si istovitoare a rilor vechile for danii, miluindu-le cu danii nos.
ucigasului parintelui sau. Intre sprijinitorii si Primul document intern ce ni s-a pastrat de la
sfatuitorii tanarului pretendent se gasea, 'rare Stefan cel Mare este un act de scutire de dart
altii, si mitropolitul Teoctist. pentru manastirea Moldovita din 12 august
Bizuindu-se pe dreptatea cauzei sale, 1457. Voievodul Stefan arata intelegere si pen-
tanarul mostenitor al tronului Moldovei parasi tru viata economics, grabindu-se sa confirme
in primavara anului 1457 adapostul sau din privilegiile comerciale ale brasovenilor (1458) i
Tara Romaneascd si naval' vijelios in Moldova, liovenilor (1460), pe care acestia le aveau in
insotit de contingente muntene dar pi de Moldova si sa-i invite sa vina in tars cu mar-
"oameni din Tara de Jos", unde era si leaganul futile Tor, garantandu-le libera desfawrare a
familiei, un corp dcvotat si hotarat de vrco comertului.
6.000 de oamcni. Inaintand victorios pe Siret Alentia sa era indreptala si asupra
in sus, in ziva de 12 aprilie, el sfararna la evenimentelor de dincolo de granita. Vigilentei
DoYesti, cam la jumatatea drumului dintre sale nu-i scapara uneltirile pribeagului sau
Roman si Targu-Frumos, impotrivirea pe care unchi Petru, care in ianuarie 1458 avea
ducele Aron Petru i-o trimise in calc, si -si conciliabulc "cu tali boierii sai si cu cei marl si
deschise drumul spre Suceava. Atacul din cu cci mica si cu tot sfatul sau moldovenesc",
(lane pe care slegulet.ele vrajmase it incercara, trat and cu Muzilo de Buczacz diverse chestiuni
coborand din muntii Neamtului, fu infrant de economice, dar si politice. Uneltirile acestea
cetele lui Stefan in ziva de 14 aprilie la Orbio, determinara pe Stefan sa intareasca straja la
Tanga Buhusi. Prin aceasta noua izbanda fu hotar. La 14 aprilie 1459 el se gasea in lagar la
zdrobita si ultima rezistenta a uzurpatorului Nistru aproape de localitatea Orhevelovdt -
Petru Aron, care fu stilt sa fuga peste granita in prope villam Gwerkelowice - unde incheie cu
Pocutia, adaposlindu-se in localitatea Kuthy, delegatii poloni Andrei Adrowacz si Hricke din
pe Ccrcmu uncle sc bucura de ospilalitalca Tomorzanv o intelegere politica, prin care se
prictenului salt Muzilo de Buczacz. puce capal starii de razboi dintre Moldova i
Dupes succesele de arme de la Doljesti si Polonia, urmand ca daunele si diferendele sa
Orbio, tanarul biruitor fu proclamat Domn al fie supuse spre judecata unei comisii de
Moldovei la locul ce se chema Direptatea pe granita romano-polone. Cetatea Hotinului
Siret si, insotit de steagurile sale biruitoare, la ramanea polonilor, in schimb insa pribeagului
Suceava, unde mitropolitul Teoctist ii cili in Petru i se 'retrdgea ingaduinta de a locui la
biserica domneasca molifta de domnie, asezan- Kuthy - Petrus non debeat in Cuthino moravi,
du-i coroana pe cap si ungandu-1 cu sfantul decal pang la Smotricz nec proprius terrae
mir dupa obiceiul tar'!. Astfel urea Stefan al II- Moldaviae moray! quam in Smotricz. Pribegii
lea numit cel Mare (1457 - 1504) treplele erau liberi a se reintoarce in lard cu asenti-
tronului moldovenesc in ajunul marclui mentul regelui, restituindu-li-se si mosiile.
praznic al Invieril Domnului, care avea sa Stefan se mai obliga sa nu recunoasca un all
primeasca si semnificatia simbolica a suzeran decal pe craiul Poloniei si sa dea aju-
renasterii epocii de glorie si marire a Moldovei. tor contra paganilor. in schimb, regele era
Situatia politica a tarsi prezenta marl dator sa apere pe Domnul Moldovei ca pe un
dificultati, atat din punct de vedere intern cat vasal al sau, dupa vechiul obicei.
1 extern. Dar gratie energiel si perspicacitatii La 2 martie 1462 Stefan cel Mare rein-
sale, tanarul domn intelese sa le domine si sa noi intelegerea de la Orhevelovat., fagaduind sa
le inlature. El intari cetatile de granita si recunoasca pe regele Cazimir ca suzeran al

303
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

sau, sa nu incheie tralate cu alli suverani in se expusera la sangeroasele sale represalii care
dauna coroanci lesesti, sa-1 instiinteze despre voiau sa justifice in fata lumii cruzimea de
once priinejdie ce 1-ar ameninta pi sa-i sara retezator de capete si tragator in teapa.
personal in ajutor contra oricarui agresor. Proverbiala sa cruzime fats de adversari
Domnul se mai obliga sa nu instraineze nimic si raufacatori nu tulbura insa catusi de putin
din tara sa fares asentimentul regelui, iar daca solicitudinea sa pentru cele sfinte. Dovada
vreo parte din teritoriul tarii sale va fi fost sunt daniile sale pentru manastirile din
instrainat, el sa-1 recupereze. El se declares Comana, pe care la 1462 Vlad Tepes le inzestra
totodata gala sa presteze regelui juramantul de cu mosia Calugareni. Mandstirea Snagovului
fidelitate la timpul si la locul indicat de rege. se atribuie pe nedrept lui Vlad Tepes, aceasta
Plenipolentiarii craiului Cazimir, care semnara flind o ctitorie cu mult mai veche, Inca de pe
in numele regelui ca va respecta tratatul erau timpul lui Mircea eel Batran. Portretul din
Stanislav, s Laroste de Halici, Muzilo de castelul Ambras din Tirol ni-1 infatiseaza fara
Camenita, slarostele din Sniatin si Colomeia, si barbs, purtand pe cap cuca caracteristica., o
secretarul regal cneazul Ian Lanska. In aceeasi caciula inalta in forma de piramida,
zi jurara mitropolitul Teoctist si inaltii demni- impodobita de jur imprejur cu siraguri de
lari cclesiastici si civili ai Moldovei ea vor pas- margaritare, Innodate intr-o stea cu un surgu-
Ira credinta regelui Cazimir si coroanei polone, ciu prins in Hoare de pietre scumpe.
chezasuind aceasta credinta si pentru domnul Atasamentul lui Vlad Tepes fata. de
for Stefan cel Mare. In schimb, ei cereau craiu- Ungaria u atrase insa dusmania turcilor, Caro-
lui sa ocroteasca pe Domn, pe el si tara ra el le refuzase tributul si cotele cuvenite de
Moldovei. In anul urmator Stefan redobandi cadell pentru corpul ienicerilor. Cronicarul
Hotinul, incredintand pe parcalabul Golan cu grec Laonikos Chalkokondylas si ienicerul sarb
apararea celatii. In acelasi an, 1463, Stefan se Constaritin Mihailovici din Ostravita arata ca.
casatori cu printesa Evdochia de la Kiev, al sultanul Mohamed at II-lea, cuceritorul
cares chip se vede pe frescelc biscricii Sf. Constanlinopolului, nu lass nepedepsita o
Nicolae din Iasi. asemenea ofensa adusa autorilatii sale, ci
trimise pe secretarul sau Katabotinos la Tepes
pentru a reinnoi admonestarea de plata a tri-
2. Relatiile lui Stefan cu Vlad Tepes Si bulului, iar begul Vidinului Hamza avea
luptele voievodului muntean cu turcfi insarcinarea de a-1 prinde in curses. Dar
principelc, ca bun adulmecator al vicleniei
Stefan ccl Mare era al doilea Domn al turcesti, puse mana pe uneltele sultanului si le
Moldovei care ajunsese la Iron cu ajutor din trase in teapa, radicand pentru Hamza o teapa
Tara Romancasca. Primul fusese bunicul sau pentru a-1 distinge de ceilalti. Dupes
Alexandru cel Bun, care dobandise domnia aceea principele muntean trecu Dunarea si
Moldovei cu sprijinul lui Mircea cel Beitretn. Al ocupd prin surprindere cetatile din dreapta
doilea era instisi Shan, care primisc *nor de marelui lluviu, cucerindu-le in graba si
la Vlad Tepes pentru cuccrirca tronului de la macelarind, dupes propria sa marturisire,
Suceava. inlre Stefan si Vlad Tcpes cxistau 23.783 de oameni, lard cci ce au fost arsi in
anumile raporluri dc rubedenie. Anastasia, castle for sau ale caror capete n-au putut fi
sotia lui Vlad Tepes, era o printesa prezentale dregatorilor sat. Cu acest prilej,
moldoveanea, sora voicvodului Alexandrel si voievodul Vlad rccuceri si raialcle turcesti de la
verisoara liii Stefan eel Marc. As1 fel sc explica Turnu, Giurgiu si Braila si ascza parcalabi
si raporturile de prictenic si asislent5 dinlre ci. munteni in fruntca acesior cetati.
Aceste rclalii dainuira si dupes urcarea lui La inceputul anului 1462 Vlad Tepes,
Stefan pe tronul Moldovei. Vlad Tepes ocupase din cetatea sa de la Giurgiu, raporta regelui
tronul Tarii Romanesti cu ajutorul fostului Matei asupra ispravilor sale de acme contra
guvernator al Ungarici, Loan Hunedoreanul. turcilor, araland ca a cucerit capetele de pod
Dupes moartca acestuia, Vlad Tepes dobandi dc la Nicopol, Rahova, Samouit, Ghighin, Sistov,
prietenia si incrcderea regelui Mate! Corvinul, Razavar (Rusciuc) si Marotin si de acolo, pe
la care cauza reazem contra turcilor. Orascle malul Dobrogei in jos, Isaccea (Oblucita), Eni-
sasesti insa, care simpalizau cu imparatul Sala langa Babadag, ajungand pans in fata
Frederic al III-lea, sprijineau mereu pe adver- Chiliei.
sarii lui Tepes ce ravneau la tronul munlenesc El asigura pe rege Ca este hotarat sa
cum erau prelendentii Dan, Vlad Cellugdrul sl continue cu barbatie lupta contra paganilor si
Basarabd. Din cauza aceasta negustorii din daca va avea sprijin va birui, iar daca vom
Brasov, si chiar romanii din Amlas si Fagaras izbandi rau zicea Tepes - si aceasta tarisoara

304
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

a noastra va pieri, nici Marie! Tale nu-ti va iesi


vreun folos din aceasta si nici vreun ajutor,
cad va fi spre paguba tuturor crestinilor.
Impresionat de comunicarea voievodului
muntean, regele Matei arata la 1 martie 1462 F T 4.,

solului venetian Petru de Tommasi ca "se va


cobori in Dacia transilvaneana cu ajutorul lui
Dumnezeu, pentru ca, la nevole, sa se poata
uni cu Domnul roman si a face ce se cuvine
unui rege crestin". Dar fagaduinta regelui
Matei ramase vorba desarta, pentru ca Vlad - t-
Tepes ramase sa infrunte singur razbunarea
sultanului Mohamed.
Campania contra Tarii Romanesti nu
intarzie mult. In iunie 1462 sultanul Mohamed
al II-lea se puse in fruntea unei numeroase
armate si porni spre Dunare insotit de pre- Vlad Tepe
tendentul Radu cel Frumos, fratele lui Vlad
Tepes. Flota turceasca primi ordin sa patrunda si pierdere de oameni.
pe Dunare in jos spre Braila, care fu arses, apoi Dar randurile rarite ale turcilor furs
spre Giurgiu si Turnu, pentru a ajuta la trans- curand completate cu unitati proaspete, care
bordarea trupelor de uscat pe malul stang al silira pe Domn sa se retraga in munti, si de
marelui fluviu in Tara Romaneasca. Vlad Tepes acolo in Transilvania, parasit de multi dintre
evacua satele si orasele din drumul turcilor sfetnicii si colaboratorii sai. Sultanul instala pe
spre munti Si intampina pe temutul inamic la Radu cel Frumos, fratele Domnului pribeag, in
vadurile Dunarii, chemand sub steag pans si scaunul Domniei muntenesti si se retrase in
copiii de la 12 ani in sus, cum sustinea un sol cursul zilei de 15 iunie 1462 peste Dunare.
venetian. Ienicerul sarb din Ostravita, care Locul rezistentei si infrangerii lui Vlad Tepes
luase parte la aceasta expeditie in Muntenia, nu-1 gasim pomenit in izvoarele contemporane.
relateaza ca ienicerii trecura Dunarea, El trebuie cautat undeva in Valea Oltului, pen-
atingand malul muntean ceva mai sus de tru ca trecerea ostirii turcesti peste Dunare s-a
tabara lui Vlad, unde asezard tunurile pe care facut prin vadul de la Turnu Magurele din fata
le inconjurara cu un an pentru a le fed de Nicopolei.
atacul cavaleriei muntene. Voievodul Vlad Sprijinul militar pe care Vlad Tepes se
incerca sa zadarniceasca debarcarea, atacand credea in drept sa-1 astepte de la aliatul sau,
mereu si provocand marl pierderi in randurile regele Matei Corvinul, nu sosi la timp. Si nici
ienicerilor. Dar vazand ca nu poate opri ope- dupes retragerea sa in Dacia transilvaneana
ratia de debarcare, Vlad Tepes se retrase de la regele nu se gandea sa-1 ajute la redobandirea
tarm, luand not pozitii in drumul inamicului. domniei pierdute. De aceea nu este exclus ca
Atunci insusi sultanul trecu Dunarea cu restul nenorocitul pribeag, care ajunsese la Cisnddie
trupelor sale, aducand cu sine pe Radu cel (Tothel, Tevetel) sa se fi adresat sultanului,
Frumos, pentru a-1 instala in scaunul domniei cerandu-i iertare pentru faptele prin care paca-
muntene. tuise impotriva padisahului si a tarii lui.
Pentru rascumpararea greselii sale, Tepes se
"Desi voievodul Wad zice ienicerul oferea sa-i inlesneasca cucerirea Transilvaniei
auea o oaste mica, totusi nici asa nu se puturci si chiar a Ungariei intregi. Este insa adevarat
asigura, incest intr-o noapte, lovindu-ne romans, Ca autenticitatea scrisorii a fost contestata si
macelarira oameni, cal, camile si uciserei turci la privita ca un act de razbunare a adversarilor
100.000 (!); iar cand turcii, goniti de dusman, sai din orasele sasesti, care indurasera
alergau indardt, not ienicerii, ii ucideam, pentru sangeroase represiuni din partea crudului
a nu ne pierde din cauza for ". domn. Dar autentica sau ba, scrisoarea ajunse
In legatura cu aceasta remarcabila, dar la cunostinta regelui Matei, care se increzu in
trecatoare fapta de acme, stau relatarile scriito- cuprinsul ei, si arunca pe Tepes in temnita de
rilor contemporani Petancius, Chalkokondylas, la Buda, unde-si ispasi pretinsul act de tradare
Balbi, Alois, Gabriel si ale Anonimului albanez, mai bine de zece ani. In tot timpul acesta
care arata ca domnul muntean ar fi atacat cu tronul Tarii Romanesti ramase ocupat de
putinii, dar vitejii sai ostasi, pe turci si ar fi fratele sau Radu cel Frumos (1462 1474).
silit pe Mohamed sa fuga la Dunare cu rusine

305
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

3. Recucerirea Chiliei si fundarea Dunarea inghetata ii inlesni accesul, Stefan


manastirii Putna lovi cetatea prin surprindere, ii batu zidurile o
zi intreaga si zdrobind impotrivirea aparatorilor
In stransa legatura cu expeditia sulla- pagani, cum arata cronica, silt pe parcalabii
nului Mohamed contra lui Vlad Tepes std si munteni sa predea cetatea capitanilor sal Isaia
atacul neizbutit al voievodului Stefan cel Mare si Buftea. Dlugosz arata Ca cetatea fu luata de
contra cetatii Chilia din 22 iunie 1462. S-a ara- la Radu eel Frumos. Cronica germane din
tat mai sus ca Petru at II-lea al Moldovei, Mithchen relateaza cal in luna lui ianuarie in
primind sugestiile cumnatului sau loan ziva de 23, intr-o joi, la miezul noptii, veni
Hunedoreanul, cedase, la 1448, Chilia voievo- voievodul Stefan la Chilia cu pace buns spre
dului Dan al III-lea al Munteniei, inrudit si el toate partile si vineri de dimineata batu si
prin alianta cu atotputernicul voievod al ataca toata ziva poarta cetatii si o lua cu multa
Transilvaniei si guvemator al Ungariei. 0 cro- truda. Acolo petrecu .el trei zile, pans ce se
nica a vremii arata ca. Petru-Vodd a cedat Chi lia predara si cei din oras, incredirnand parcalabia
ungurilor ca sd o apere contra turcilor. Si astfel cumnatului sau Isaia. Cronica moldo-polond
ramase vestita cetate din Delta Dunarii in descrie atacul mai pe larg, aratand
stapanirea muntenilor pans pe timpul lui Vlad "... in anul 6973 (1465), luna lui ianuarie
Tepes, cand turcii navalira cu flota for in Delta, 23, joi, la miezul noptii a sosit voievodul Stefan la
amenintand Chilia deopotriva cu toate celelalte Chilia si a asediat orasul. Si a petrecut joia in
capete de pod moldovene si muntene de la pace, iar Vinerea a atacat si a inceput sd dareune
Dunare. Instalarea turcilor is Chilia ar fl putut cetatea Chiliei. Si astfel ddrdrnd toatd ziva. Si se
aduce mars si grele prejudicii comertului bdturd panel -n sears si sambcitcl s-a predat
moldovenesc, dar sff sigurantei tariff, fiindca cetatea aceea si a intrat ducele Stefan in cetate
cetatea ueche de pe tarmul drept al bratului cu [iota. tut Dumnezeu si rdmase acolo fret zile,
Chiliei constiLuia un puternic punct de sprijin veselindu-se si sldvind pe Dumnezeu si ocrotind
contra atacurilor din afara. Teama ca cetatea pe oarnenit cetil Si i -a pus acolo pe Isaia si pe
sa nu cads in puterea turcilor determine pe Buftea si-i invcitcl sa apere cetatea de limbi
Stefan eel Mare sa ocupe el insusi Chilia. necredincioase. Si asa se intoarse el cu toatd
Asaltul insa nu izbuti si Stefan cel Mare se oastea sa la cetatea de scaun a sa, la Suceava,
alese numai cu o rand la glezna piciorului, de si acolo a poruncit mitropolitului si episcopilor si
care suferi viata intreaga. Analele de la Putna tuturor preotilor sd multumeascd lui Dumnezeu
arata Ca la asaltul din ziva de 22 iunie 1462 cel de sus Savaot, care pe herovimi se
ungurii de la Chilia au lovit la picior pe Stefan. odihrteste."
Data de 22 iunie arata ca atacul asupra Chiliei Cronica arata ca. Stefan, asediind
s-a produs numai dupd infrangcrea lui Vlad orasul si ddrarnand cetatea veche, ocroti pe
Tepcs pe OIL si dupa instalarca fratelui sau largoveli, sfatuindu-i sa paraseasea darama-
Radu in scaunul muntean. Stefan cel Mare turile vechii asezari si sa se mute pe malul
incerca atacul numai dupa izbanda turcilor stang al Dunarii si sa se aseze acolo in Chilia
asupra Domnului muntean si dux): retragerea Noun.. Cl insusi parasi ruinele vechii cetati de
sultanului pcstc Dunare in ziva de 15 iunie. dincolo de Dunare si cladi alta noun. dincoace
Atacul fuscsc incercal de Domnul Moldovei de bratul marelui fluviu, care pans astazi se
tocmai pentru a lovi pe turd si a-i impiedica de numcste Chilia Noire, spre deosebire de Chilia
a cuceri cetatea din delta. In conditiile acestea Veche de pe tarmul opus. Opera de constructie
politice este absurd a vedea in asaltul neizbu- a noii celati, sub scutul careia se injghebase
tit asupra Chiliei un act de nerecunostinta a noua asezare oraseneasca, fu terminate in
Domnului moldovean fate de binefacatorul sau 1479. Analele de la Bistrita arata. ca. "in anul
Vlad Tepes sau chiar de a pune in socoteala 6987 (1479), iunie 22, incepu Stefan s
atacului contra Chiliei infrangerea cruntului zideascd Chilia si o ispravi in acelasi an in iulie
Domn muntcan si izgonirea lui din Tara 16, folosind 800 de mesteri zidari si 17.000 de
Romaneasca. Si aceasta cu atal mai putin cu lucratori manuali."
cat atacul nici nu izbuti si cu cat garnizoana In 1484 tidied Stefan biserica Sf.
ungureasca fusese inlocuita prin alta Nicolae din Chilia Noua, opera a arhitectului
turceascd, si nicidecum moldoveneascei. Italian Giovanni Trovana, precum arata
Dupe trei ani de asteptare, Stefan cel inscriptia descifrata de Murzakievici.
Mare repcta in 1465 atacul contra Chi liei, unde Manastirile Neamt, Probota si Voronet puteau
voievodul muntean Radu, ca vasal al sultanu- trimite iarasi carele for dupa peste la Chilia,
lui, tolera garnizoana turceasca, si de asta data bucurandu-se de scutirile de vama, confirmate
Cu deplina izbanda. La 23 ianuarie 1465, cand for de Stefan cel Mare.

306
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

In arnintirea izbandei sale de la Chilia si tara guvernatorului scifie una St sd se bucure de


a intemeierii Chiliei Noi aseza Stefan la 4 iunie ocrotirea sa".
1466 temelia manastirii Putna de pe paraul cu S-a aratat mai sus ca in fruntea marto-
acelasi nume, ce se varsa zglobiu in raul rilor care chezasuiau implinirea obligatiilor de
Suceava in fata comunei Vicovul de Sus din supunere si asistenta, pe care voievodul
judetul Rcidcluti. Tarnosirea falnicei ctitorii Bogdan be luase fata de guvernatorul Ungariei,
domnesti, cu hramul Adormirii Maicii craiul Matei sau Matias, se gasea insusi
Domnului, menita a servi ca loc de vesnica tanarul principe Stefan care, ajungand pe
odihna lui Stefan cel Mare si familiei sale, s-a tronul Moldovei, intelegea sa continue fata de
facut dupa o munca incordata de 3 ani, la 3 noul rege la Ungariei politica de prietenie a
septembrie 1469 in prezenta inaltului ctitor si parintelui sau. Aceasta se evidentiaza prin
a intregii curti domnesti. Ceremonia sfintirii fu reinnoirea privilegiilor comerciale de care tar-
savarsita de mitropolitul Teoctist, asistat de govetii si negustorii din Brasov se bucurau in
episcopul Romanului Tarasie si de un gremiurn tot cuprinsul Tarn Moldovei.
de 64 de preoti si diaconi. Primul staret al sfan- Raporturile acestea de prietenie si buna
tului lacas a fost Ioasaf. vecinatate suferira insa pe urma refugiului pe
Stefan inzestra noua ctitorie a familiei care pribeagul Petru Aron it gasi in secuime.
sale cu nu mai putin de 24 de sate, cu Secuii traiau in buns vecinatate cu moldovenii.
numeroase salisti si branisti, rezervate pentru Bunele relate furs insa vremelnic tulburate in
pescuit, vanat si pacurarit, cu mori, cu urma gazduirii lui Petru Aron in Tara
metoase la oras, cu pietre de ceara si alte Secuiasca. In urma normalizarii relatiilor
gloabe, cu scutiri de dari, dijme si servituti. politice cu Polonia, Petru Aron fu snit sal se
Muzeul manastirii pastreaza pans astazi o par- retraga de la marginea Moldovei, in interiorul
ticica din trunchiul paltinului nimerit de Poloniei: Din departare el nu mai putea insa
sageata lui Stefan si destinat, dupa legenda, sa unelti cu succes contra lui Stefan, de aceea el
indice locul sfantului altar. In apropierea renunta la ospitalitatea regelui Cazimir si
manastirii se afla chilia sapata in stanca a cauta sa o dobandeasca pe aceea a regelui
sihastrului Daniil, care ar fi determinat pe Matei Corvinul, slabilindu-se in secuime la
evlaviosul domn la alegerea locului pentru granita apuseand a Moldovei, de unde putea
grandioasa sa ctitorie, unde calugarii carturari tese mai lesne intrigi contra adversarului sau
incepura sa insemne an de an ispravile de pc tronul de la Suceava. Dar uneltirile aces-
maritului Domn ce ni s-au pastrat in analele Lea nu scapara vigilentei lui Stefan cel Mare,
sau letopiseful de la Putna. care in iunie 1461 naval! in secuime pentru a
pune mana pc ucigasul parintelui sau. Acesta
fugi la timp, la curlea lui loan Pongracs, care
4. Raporturile cu secuii si cu Ungaria: unca demnilatea de voievod al Transilvaniei cu
infrangerea regelui Matei Corvin la Baia cea de comile al secuilor, astfel ca Domnul
si decapitarea lui Petru Aron Moldovei nu putu pune mana pe unchiul sau,
ci trebui sa se reintoarca in tara numai cu o
Urcarca pe Iron a lui Stefan coincidca bogata prada de razboi.
cu luptele pentru domnie din Ungaria. In Indata insa dupd retragerea pribeagului
noiembrie 1457 muri regele Ladislau Postumul din secuime, raporturile de prietenie cu secuii
al Ungariei. Moartea prematura a regelui furs reluate de voievodul Stefan. Dintr-o
dezlantui un aprig razboi pentru succesiune, scrisoare a lui Radu cel Frumos catre
care lua sfarsit in ianuarie 1458 prin asezarea brasoveni, din 1472, se vede ca vechile relatii
coroanei Sf. Stefan pe capul tanarului Matei de prietenie furs reluate si ca secuii din
Corvinul, fitil fostului guvernator loan scaunele de la Ciuc si Odorhei plateau lui
Hunedoreanul. In conditiile acestea era dcci Stefan cel Mare chiar o anumita dijma, spre
firesc ca lanarul Domn al Moldovei sa caute in necazul domnului muntean. Raporturile aces-
Polonia, la regele Cazimir, nu in Ungaria, spri- Lea de prietenie dusera curand la o colaborare
jinul dorit pentru sustinerea domniei sale. de arme si la legaturi matrimoniale intre secui
Indata insa ce regele Matei reusi sa -si con- si moldoveni. Unitatile secuiesti luptau la
solideze domnia si in Dacia transilvaneana, Vaslui umar la umar cu cele moldovenesti con-
Stefan cel Mare cauta sa reia si sa tra turcilor. Vartolomei Dragfi, faimosul Btrtoc
improspateze vechile relatii de prietenie si al cronicilor moldovenesti, ajunse cuscrul lui
buns vecinatate cu flub lui loan Corvin, pe care Stefan eel Mare, prin casatoria din 1489 a flu -
tatal sau Bogdan it recunoscuse ca parintele lui acestuia Alexandru cu flica lui Vartolomei.
sew tuba, exprimandu-si dminta ca Ora sa si In tot timpul domniei regelui Mate!, secuii

307
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

avura foarte mult de suferit de pe urma neso- am adunat stile si am pornit intru
cotirii .libertatilor for si a stoarcerilor fiscale. intdmpinarea Ior. Si le-am iesit inainte prin
Din cauza aceasta ei emigrau in masa in rnunti si ne-am luptat cu ei in camp deschis si la
Moldova, dar si in Tara Romaneasca, unde ape si oriunde a fost nevoie, pentru ca, iubite
regiunea din valea Teleajenului constituia ti- craiu, a fost oaste tare. Si ei, indatd ce au
nutul Secuieni. In memoriul pe care seacuii ii pdtruns la Trotus, cum au intrat sub munte, au
prezentard la 1493 regelui Vladislav al III-lea se pustiit si prdpetdit si au ars foarte crud, dead foc
arata ca multi dintre ei, nemaiputand suporta la cetetti si la orase, ucigemd copii, pemgoirirul
vexatiunile comitelui Stefan Bathory, au fost sfintele biserici si sdveu-sind muite fdrddelegi,
nevoiti sa se refugieze in Moldova si in Tara care nu numai ca nu se pot spune, dar care aid
Romaneasca, supunandu-se iobagiei stapa- nu se pot inchipui si pe care nici peigartii nu le-ar
nilor din rasarit, care se aratard mai milostivi comite azi, aid turcii nici Otani! Si au ars
fala de ei decal cei din apus. Trotusul si Baceiul si Tdrgu/ Neamtului si au tre-
Protectia pe care Petru Aron o gasi la cut mai departe st tar not dupe dansii si am avut
regele Matei lipsi pe Stefan de once conside- cu ei luptd zi si noapte, pe orice vreme, timp de
ratie fats de acesta si de aceea, in anul 1462, patruzeci de zile intregi. Si iardsi au inaintat
el ataca fares crutare garnizoana ungureasca spre Neamt si Baia si au ars Neamtul si atetta
din Chilia. In conditiile acestea, Stefan cel peund nt de folos de uncle aveam hrand si de
Mare nu ezita a incuraja pe sasi, care se uncle pletteam bir turcilor; si pe unnd au ajuns
ranr ratira sub Benedict Roth contra regelui drept sub munte, la un tetrg care se cheamd
Matei si a politicii salt, imperialists si dauna- Baia si au inceput sa -1 intdreascd. Si noi am
toare intereselor for politice si economice. In vent si am net- veilit asupra tor, si ne-am asezat
august 1467 fruntasii sasi hotarara rezistenta la o legh.e mai jos, intre dozed rduri, intre
fats de rege pand la redobandirea libertatilor si Moldova si Soimuz si in aceeasi zi, in amurg, la
ascultare de ordinele voievodului loan de 15 decernbrie, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu si
Setngeorgitt si Posing si ale colaboratorului sau norocul Mdriei Tale, am fetcut sd se coboare toti
Berchtold Eldesbach, ambit nemti din Austria. boierii nostri si toatet oastea de pe cat, de is cel
Regele descaleca in Dada transilvaneana, mai mic pence la cel mai mare si am trecut pe jos
potoli rascoala, ajutal de capetenia de merce- si am neiveilit asupra tor. Si a inceput reLzboiul
nari Giskra si pedepsi aspru pe fruntasii ras- intre noi de cu sears pang -n zori, si ne-am lup-
coalei. tat cu bratele. Si a fost cu noi, Meirite Craiu, mi/a
Dar indata ce restabili ordinea si lui Dumnezeu si norocul Mdriei Tale. Si au cdzut
linistea la el acasa, regele Mabel, care ada- acolo de sable multe capete de dregettori, de
postea la curtea sa dot pretendergi la tronul capitani de osti, de marl viteji, ale cdror nume sd
Molclovei, pc fosiul voicvod Peiru Aron si pc tin le scriem nu putem. Si am reinit si pe craniul
anunin Berindel, porni contra lui Stefan eel unguresc cu trei rani de moarte si nu va putea
Mare pentru a pcdepsi indrazneala invaziei sale treti. Si alto oaste a alzut de sable, ale cdror
in secuime din 1461, atacurile sale contra tntpuri am pus pe ai nostri sd be adun o movilet,
Chiliel din 1462 si 1465, precum si sprijinul in numeir de sapte mil, si sunt multi fried ale
acordat rebeliunii sasesti. In noiembrie 1467 ceiror oase nu s-au adus. Si ei au pus pe craiu
regele navali in Moldova pe la Oituz, indreptan- pe targd si pe alti domni si au fugit cu ei peste
du-se spre targul Trotus, care fu ars la 19 munti. Si vin la noi multi oameni care spun ca el,
noiembrie. Dc acolo regele, vesnic hariuit de craiu[, a si murit indatei; dar nu putem stt intr-
moldovenii lui Stefan, inainta spre Bacau si adeveir dacei tredeste sau a murit. Si le-am prins
Roman, de unde patrunse pand la Targu- toate ceu-drile si corturile si fel de fel de tunuri,
Neamt, nazuind spre Suceava. In drum spre de unelte si de pusti, mart si midi, pe toate,
capitala Moldovei, regele ajunse la 14 decem- letudeind pe Dumnezeu. Si tot targul Baiei e ars."
brie la Baia, unde, a doua zi, se dadu batalia Dupes marea infrangere de la Baia, cum
hotaratoare, care se sal* cu izbanda glorioasa o caracterizeaza Dlugosz, regele, purtat pe
a moldovenilor. Desfasurarea dramatics a targa, se retrase in graba pe o tale streuntd si
bataliei de la Baia o descrie insusi Stefan cel nepeitrunsci, precum arata analele de la Putna,
Mare, in scrisoarca sa calre regele Cazimir al probabil pc la Tulghes in Dada transilvancana,
Poloniei: cautand sa-si ingrijcasca ranile primite. In
"Acura ceiteva zile a neivdlit asupra noas- anul urmator, Stefan navali razbunator in
&et regele unguresc Mateias cu putere mare si cu secuime pentru a pune mana pe rivalul sau
uariaid oaste, cu domni multi si a strdbdtut Petru Aron, care dupes dezastrul de la Baia se
muntii la Trotus. Si, cum am auzit aceasta, cu retrasese cu regele acolo. Stefan se reintoarse
ajutorul lui Dumnezeu si cu norocul Mdriei Tale, in tares cu o prada foarte bogata, dar fare sa-si

308
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

fi atins adevaratul scop al campaniei sale: Moldova. Eminec insusi fu inchis la Cetatea
prinderea lui Petru Aron. Nu ramanea deci Alba, de unde izbuti sa fuga numai in 1473,
decatsa se recurga la o stratagema pentru a-1 dupes o robie de mai multi ani.
atrage in curses. 0 scrisoare misterioasa, Stefan isi dadea bine seama ca tatarii,
trimisa brasovenilor din partea unor boieri de care cunosteau vadurile Nistrului, nu vor ezita
frunte din sfatul domnesc, cuprindea sa le treaca cat de des. Apararea acestor vaduri
chemarea catre pribeag de a vent in tars pen- se impunea deci neaparat. De aceea el se grabs
tru recuperarea tronului. Petru Aron raspunse sa infiinteze intre Hotin si Cetatea Alba o noua
chemarli, dar in loc de a fi ridicat pe tron, el fu
condus la butucul de executie, unde i se tale parcalabie la Orhei pe Rdut, mai sus de var-
capul. Astfel razbuna Stefan cel Mare in 1469 sarea raului in Nistru. In fruntea noii par-
moartea napraznica de la Reuseni a parintelui calabii a Orheiului fu asezat de Stefan vajnicul
sau Bogdan. Prin inlaturarea rivalului pericu- "slujitor de margine Gangur cu ceata uttefilor sell
los se puse capat necontenitelor agitatii si ca sd fie straja contra tatarilor asa precum fu-
momeli de la granna dinspre secuime, care tul- seserd si mai inainte ". Pentru serviciile sale
burara timp de 12 ani linistea interns a credincioase parcalabul Gangur fu rasplatit de
Moldovei, incetinindu-i calea spre progres. Domn cu mosii intinse la confluenta Botnei cu
Moartea lui Petru Aron deschise calea unei Botnisoara, unde localitatea Gangura ii
intelegeri durabile cu regele Mateias, care nu pastreaza numele pand in zilele noastre. Mai
intarzie a se zamisli intre Moldova si Ungaria. tarziu, Stefan cel Mare intari si vadul Nistrului
de la Soroca, unde isi aveau resedinta par-
calabii tinutului. Acolo Domnul ridica o
5. Luptele cu tatarii si fundarea cetatii preafrumoasa cetate, ale card ziduri s-au pas-
de la Orhei trat pans in zilele noastre. In izvoarele timpu-
lui se face mentiune de parcalabul Sorocei cu
Dupes izgonirea tatarilor din Moldova si numele Coslea.
fortificarea granit.elor de la Nistru de catre
Alexandru cel Bun, moldovenii ramasera
crutati timp mai indelungat de atacurile pra- 6. Vrajmasia dintre Stefan eel Mare si
dalnice ale acestor vecini crunti si neastam- Radu eel Frumos, Domnul Tarn
parati. Cu tatarii din Crimeea, Crdmul croni- Rominesti
cilor moldovene, stapaniti de hani din dinastia
Ghirailor, moldovenii ajunsera sa traiasca in Recucerirea Chile! de catre moldoveni
raporturi aproape normale pans in 1475, cand trezi vechea vrajmasie dintre domnii romani de
hanul for Meng li Ghirat fu silit sa recunoasca dincolo si dincoace de Milcov. Uneltirile voievo-
suprematia Portii otomane. Ramasera insa dului Radu contra Child, sustinute de turd,
liberi tatarii din hanatele for de la Cazan si trezird banuiala lui Stefan Ca se pregatea ceva
Astrahan din Ural si de pe Volga, care nu impotriva tarsi sale. De aceea, Domnul
uitasera Inca de vechile for expedilii de prada Moldovei cauta sa preinlampine atacul
in inima Europei. In vara anului 1469, Mamuc, munLeano-turc, lovind la 27 februarie 1470
hanul Hoardei de our de la Chipceac, slobozi Braila si Targul de Floci, o localitate disparuta
cimbururile sale pradalnice asupra Europei, asffizi, de pe leritoriul comunei Piva Petrii, la
din care unul trecu Nistrul si se abatu asupra locul numit Cetatea sau Cetdtuia din fata
Moldovei pentru a prapadi tot ce intalnea in Harsovei. Acolo se mai vad urmele unei bise-
cale, incercand sa se intoarca incarcat de rid de zid. Intr -un act din 1490 Stefan cel Mare
prada si de robi in stepele de la Volga. Dar face mcntiune de familii de tigani pe care le
cronica spune ca Stefan lc prinse de veste, le ridicase din Tara Basarabilor cand a avut
iesi in cale la o dumbrava ce se cheama razboiul si a "tedat si a ars Flocit si lalounita".
aproape de Nistru, nimici. Multi tatari, La atacul contra Brailei Radu cel
intre care si Eminec, o ruder de aproape a ha- Frumos raspunse in primavara anului urrna-
nului Mamuc, cazura in robie. Solii hanului, lor, navalind in Moldova si pustiind marginea.
care venisera sa ceard, sub grele amenintari, Stefan sari insa in graba cu plaiesii sal,
eliberarea lui Eminec, furs macelariti, iar sin- respinse pc munteni si -I batu in ziva de 7 mar-
gurului supraviquitor i se tale nasul, si astfel tie pe o campie langd targul Sod - auff eunem
desfigurat fu lasat sa se intoarca si sa comu- Felde bey eunem marot genannt Ov Schotz, cum
nice hanului cele ce va.zuse si suferise in arata cronica de la Munchen. Identificarea

309
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

locului de bat-dile cu vreuna din localitatile intr-un act domnesc din mai 1484.
Sod, din juddele Bacau, Baia sau Tutova, Stefan mai staruia pe langd rege sa
intampind serioase dificultati, deoarece atat mijloceased impacarea cu voievodul Basa-
cronica moldo-polond, cat si cronica de la rabilor. Mediatia regelui Cazimir nu s-a produs
Munchen arata ca lupta s-a dat in Tara insa., sau daces s-a produs, ea a ramas fares nici
Munteneasc ei. Cronica de la Milnchen mai un efect, flinded vrajmasia intre ambii domni
adauga ca dupa izbanda de la Sod Stefan ar fi romdni a continuat si in anii urmatori. Stefan
robit 17.000 de tigani din Muntenia si i-ar fi cel Mare ajunse la convingerea ca o intelegere
adus ca pradd de rdzboi in Moldova, impartin- cu voievodul muntean devenise imposibila, si
du-i pe la mandstiri si pe la curtile boieresti. de aceea el se gandi serios la inlocuirea lui. In
Or, tiganii acestia nu puteau fi ridicati din tara scopul acesta el oferi ospitalitate in Moldova
sa proprie, ci din tara adversarului sau, Radu pretendentului Basarab Laiu sau Laiotcl, un flu
cel Frumos. Localitatea Soci, disparuta astazi, al lui Dan al II-lea, care pribegea pand atunci
unde a avut loc lupta, trebuie cautata mai prin tara ungureasca.
curand in judetele Braila sau Ramnicu-Sarat. Pentru instalarea acestuia in scaunul
Cat despre tigani, stim ca in secolul al XV-lea Tarii Romanesti intreprinse Stefan, in noiem-
ei erau raspanditi si in Transilvania. Toma, brie 1473, marea sa expeditie contra lui Radu
logofatul lui Stefan cel Mare scria, dupes bdtalia cel Frumos. La 6 noiembrie voievodul, insotit
de la Rdsboieni, birdului Bistritei Tamas, de pretendentul Laiota., se gasea in tabard la
rugandu-1 sa -i restituie tiganii pe care-i Milcov, unde concentrase 48 de steaguri. In
cumparase cu "bani drepti din Tara Ardea- zilele urmatoare el inainta navalnic in
lului", sustinand ca toti tiganii sal erau Muntenia, unde intampind rezistenta lui Radu
proveniti din Transilvania. Cu acest prilej la Cursul Retului sau Izvorul Apei. Acolo, in ziva
logoratul Toma arata ca in urma invaziei de 18 noicmbrie, unitatile moldovenesti se
turcesti moldovenilor nu le-au ramas "nici ciocnira cu ostirea munteand, pc care o
case, nici sate, nici mori, nici marfd, nici oi, nici infranserd si o puserd pe fuga. Analele de la
albini, nici vase, nici biserici, nici haine si nemic Bistrita spun ca:
alta", alert de dezastruoase fuseserd devastarile ... la anal 6981 (1473), tuna lui noiem-
otomane. Jar daces ii va implini cererea, el ii va brie in 8, luni, si-a adunat Stefan oastea si
trimite drept "colac", adica dar, un "bidiviu", steagurile la Milcov si tar pomi si cu Basarabd
adica un cal arabcsc in pret de 100 ziloti impotriva voievodului Radu. Si s-a incdierat cu
unguresti. dansul in Luna aceea, la 18, intr -o jot, la locul ce
Dupes infrangerea de la Soci, Radu se zice Cursul Rel tilui. Si acolo s-au bcitut panel
recurse la fortificarea liniei Siretului dinspre seara, tot asa si vineri si seunbatet panel seara
Moldova, radicand acolo forturi. Dar nici Stefan care este 20 ale aceteiasi tuna."
nu se rasa* mai prejos, ci ridica si el o cetate pc Batalia a fost localizatd de unii la
tarmul opus, abatand apa Siretului de la Retrnnicu- Sdrat, iar de altii la Mi/cou. Cronica
cetatea munteand la cetatea sa. Aflam aceasta de la Munchen precizeaza ca luptele s-au dat la
din scrisoarea lui Stefan catre regele Cazimir un parau numit Potoc bey evnem Bach der
din iulie 1471, in care domnul se pldngea ca hevst Potoqk. In slavoneste potoc inseamnd
Radu a navalit in terra sa - in regnum meum si peu-ciu iar o localitate cu numele Potoceni se and
ca tidied o fortifica tie - fortalicium - la hotar, pc teritoriul comunei Mdrdcineni, situates la o
silindu-1 la conframasuri de aparare, abatand distantA de 4 km nord-vest de Buzau, pe malul
in acelasi Limp si apa Siretului de la cetatea raului Buzau, la drumul mare care duce spre
adversarului sau revolventes aquam Zereth a Bucurcsti. Apropierea cc s-a facut intre
suofortalicio. "Potoqk" din Cronica de la Mtinchen si Potoceni
Cetatca ridicata de Stefan pe malul de Tanga Buzau este concludentd, astfel cu
Siretului, Tanga vadul Roscal, era, dupes toata. drept cuvant putem localiza bdtalia de trei zile
probabilitatea, Crciciuna. Cronica lui Ureche dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos la
arata ca dupa batalia de la Vaslui, cand Stefan Potoceni langd Buzau si nicidecum la Ramnicu-
se afla deasupra Siretului, la movila cea mare Sdrat sau Milcov, cum s-a crezut.
a Tecuciului "i-a venit veste de la starostii din Dupes infrangerea de la Potoceni, Radu
Crciciuna, ce-i zic acum Putna, cd Radu Vodd sc retrase in grabd spre cetatea Dambovitei,
vine cu oaste asupra sa". Singurul parcallab de cum numeau cronicile contemporane Bucu-
Craciuna pomenit este Mihul, care apare restii, capitala Tariff Romanesti. Cu tot ajutorul

310
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

turcesc, Radu fu batut la o padure din Romanesti. Stefan nu primi insa propunerea
apropierea Dambovitei si 2.300 de ostasi de impacare, sustinand ca acesta este cu turcii
munteni fura trasi in teapa. Analele bistritene, si se pregati pentru o noua expeditie contra
continuand insemnarile contemporane asupra acestuia.
acestei campanii, arata mai departe ca: In primavara anului 1474, si anume la
"Scimbeitei spre duminicd ldsei voievodul 7 martie, Stefan naval din nou in Muntenia,
Radu toate ale sale in tabdrd si fugi cu toatd zdrobi impotrivirea lui Radu cel Frumos si-lsili
oastea la cetatea sa de scaun, anume sa fug peste granita la curtea regelui Matei.
Del rnbovita. La 23 noiernbrie sosi Stefan cu toatd Putinii aderenti ai voievodului pribeag fura
oastea sa si inconjurd Cetatea Deunbovitei, tar in luati prizonieri si trimisi la Suceava, unde
noaptea aceea voievodul Radu fugi din cetate. intr-o singura zi 700 dintre ei fura spanzurati.
La 24 din aceeasi lund lud Stefan cetatea si Voievodul invingator aseza din nou in scaunul
intro. in ea si lud pe a lui Radu si pe ftica lui cu domniei pe protejatul 'sau Laiota Basarab cel
deinsul, singura lui odrasld si toatd visteria lui Baran si-i asigura astfel domnia.
ascunsd si toate vesmintele lui si toate Radu cel Frumos pribegi in Dada tran-
steagurile lui. Si acolo s-a veselit 3 zile si apoi silvananeana, destainuindu-se brasovenilor
s-a intors la cetatea sa de scaun, Suceava. Si intr-o scrisoare ca:
atunci mitropolitul cu toate fetele bisericesti, "... este sluga craiului, col slujeste craiu-
minunatd si frumoasd inteimpincu-e i-au fdcut si lui si sfintei coroane, cu toate slugile sale, cad
mat mutt au preaslavit pe Dumnezeu pentru toti stint drepti craiului cc-4i pribegesc din Tara
toate cote le dose robului sau, ducele Stefan. Si Roma neascei la Domnia Sa, frtgind de turd".
atuncea aft:kW acolo mare spelt mitropolitilor si Inire acestia se gasea si un Udriste.
vitejilor sea. Si pe Basarabd I-au oremduit sci Domnul pribeag nu ajunse insa sa se bucure
domneascd in Tara Romaneascd si a domnit o de sprijinul pe care regele Matei i-1 fagaduise
Lund". pentru redobandirea tronului parintesc, find-
Doudzeci si opt din steagurile ca Radu muri in cursul verii 1474 undeva in
muntenesti fura inchinate, la 16 ianuarie Transilvania, in conditii necunoscute pan&
1474, regelui Cazimir la Wyslycza de catre acum.
Turculet, solul lui Stefan cel Mare. Regele insa tinu sa-si implineasca aces-
Voievodul Radu reusi sa scape la turcii te promisiuni fats de un alt pretendent
din Giurgiu care, din ordinul sultanului, ii muntean, si anume fatal de Basarab cel Temeir,
sarird in ajutor pcntru a-si incerca din nou numit Tepelus, cu care voia sa-1 inlocuiasca pe
norocul contra rivalului sau Laiotcl Basarab cel Laiotei Basarab cel Bdtran, protejatul lui Stefan
Beitrem (1474 1476). Analele de la Bistrita cel Mare. Cu ajutor unguresc, noul pretendent
arata ca la tronul muntean palrunse in judetul
"Voievodul Radu fugi la turd. si lud cu Sacuieni, amenintand Bucurestii. La incepulul
sine 15.000 de turd si lovi pe Basarabd jot, lui octombrie 1474 Stefan sari in ajutorul lui
decembrie 23 si retzbi pe Basarabd si oastea lui Laiota Basarab, intalni ostirea vrajmasa la
toatd, tar acesta fugi in tara Moldovei. Turcii Teleajen, o batu pand la nimicire si o arunca
venird pe urma lui Basarabet si-si asezard peste munti in Transilvania. Analele de la
tabdra la Bewlad, decembrie 31, vineri. Si asa Bistrita arata ca. "in aceeasi Lund, octombrie, la
s-au neipustit navrapii (-azapii) si au preirin t tara 5, a fost rdsboiu cu ungurii si cu Tepelus si au
si s-au intors si au prddat si in Tara fost bdtuti".
Munteneascci si pe toti cei ce erau cu Basarabd". Cronica moldo-polona confirm& relata-
Comandantul turcilor era begul rea analelor indigene spunand ca la anul 6982
Soliman Hadimbul (Eunucul), care fu silt de (1474) octombrie 9, s-au bdtut ungurii cu
Stefan sa se retraga dincolo de Dunare. Stefan muntenii. La unguri era Tepelus. Si au fost
is! dadea insa bine seama ca ostilitatile cu bdtuti ungurii".
turd! puteau avea grave consecinte politice Astfel izbuti Stefan cel Mare sa apere pe
pcntru Tara sa. 0 solid polond ii fagaduia aju- protejatul sau Laiota Basarab contra lurcilor si
tor contra acestora, tar regele Cazimir se oferea ungurilor i sa-i asigure domnia Tarii
sa mijloceasca o intelegere cu voievodul Radu, Romanesti.
reins talat de sultan in scaunul Tarii

311
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul II

LUPTELE LUI STEFAN CEL MARE CU TURCII SI CU MUNTENII

1. inAsprirea relatiilor cu turcii


2. Izbanda de la Vaslui sau Podul Inalt
3. Tratatul de aliantA cu regele Matei Corvin
4. infrangerea de la Valea-Alba sau Razboieni
5. Reinnoirea legamantului cu turcii
6. Continuarea campaniilor contra Tarn Romanesti
7. Batalia de la Ftamnicu-Sarat si ridicarea lui Vlad al III-lea Calugarul in Domnia
Tarn Romanesti
8. Domnia lui Radu cel Mare
9. Ostilitatile cu sultanul Baiazid al II-lea si pierderea cetatilor Chilia si
Cetatea-Alba

1. infisprirea relatiilor cu turcii mai ales turcomanii, care sub hanul for Uzun-
Hassan (1467 - 1478) cucerisera Persia si dis-
Din expunerile de mai sus s-a v5zut c5 putar5 osmanlailor stapanirea asupra
urgia turceasca se rcvarsase, inca din timpul Anatoliei, nazuind spre Istanbul. Campaniile
lui Mircea eel Ba Iran, cu Wald inversunarca lui Stefan contra lui Radu cel Frumos, prote-
asupra Munteniei, tara tampon intre Turcia si jatul sultanului, furs intreprinse deci intr-o
Ungaria. In secolul al XIV-lea si al XV-lea vreme cand atentia turcilor era indreptata
Moldova se gasea Inca mai la o parte de aspi- asupra marii primejdii din rasarit. Pentru a
ratiile politicc si teritoriale turcesti, care se pune la cale o lovitura simultand contra tur-
clocneau Inca de puterea tatarilor din Crimeea cilor, Uzun-Hasan se adresa Papei si trimise Ia.
si de la Nistru. De aceea, turcii se multumird 1474 o scrisoare si lui Stefan cel Mare, indem-
deocamdata cu tributul annual de 2.000 dc nandu-I la lupta comund contra sultanului.
galbeni impus Moldovci la 1456 pc vremea lui Nici inlocuirea lui Radu cel Frumos prin Laiota
Petru al Ill-lea Aron. Stefan cel Mare mosteni Basarab, protejatul Domnului Moldovei, nu
de la inaintasul sau aceasta obligatie fats de putea fi pe placul sultanului care nu putea
Poarta Otomand si intelese sa se achite de ea in vedea cu ochi buni interventiile indraznete ale
mod constiincios. Re linem accasta din insasi energicului Domn al Moldovei. Infrangerea
mai-Luria lui Stefan cel Marc care, clupa batalia regclui Mate' Corvinul la Baia, izbanda contra
de la Baia, scria regclui Cazimir al Po ionic' ca. tatarilor la Lipnic si contra lui Radu Tepelus la
"plcitia bir turcilor". Era birul convenit cu turcii Sod si Potoceni, precum si prietenia cu polonii,
prin mijlocirea logoratului Mihu din timpul lui sporird foarle mull increderea lui Stefan cel
Petru Aron. Marc in puterile sale, indemnandu-1 sa refuze
In schimbul acestui tribut, care fu pang si plata tributului datorat sultanului.
sporit la 3.000 si apoi chiar la 6.000 de galbeni, Refuzul de a plati tributul se intampla, dupd
Stefan eel Marc reusi s5 asigure linistea I oata probabilitatea, numai dupa infrangerea
Moldovei din partca turcilor, in prirnii ani ai Jul Radu cel Frumos la Potoceni (Cursul apei)
domniei sale, cats vrcmc Vlad Tcpes avca de si izgonirea lui din Bucuresti la 1473.
sustinut lupte grelc contra turcilor, pand chiar Deducem aceasta data din conditiile pe care
si campania sultanului Mohamed al II-lea din sultanul Mohamed al II-lea le punea in 1476
1462. Atacul neizbutit al lui Stefan cel Mare Domnului Moldovei. intre aceste conditii era si
contra Chi lid din 1462 si fericita lui repetare plata tributului restant pe trei ani, adica 1473,
din 1465 indispusera rau pe turci, dar Stefan 1474 si 1475. Atitudinea aceasta sfidatoare a
intelese totusi sa -i impace si sa continue poli- razboinicului Domn nu putea ramane Para con-
tica de prietenie cu ei. Nu este insa mai putin secinte serioase pentru raporturile sale cu
adevarat Ca si sultanul Mohamed era in vremea Poarta otomand care, prin cucerirea Crimeei si
aceea angajat in lupte grele cu albanezii, dar

312
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

supunerea tatarilor sub autoritatea ei, pregati La Bucuresti fura incorporate ostirii
campania contra Moldovei. otomane si contingentele muntene sub coman-
Amenintarile sultanului impresionard da lui Laiota Basarab, care facea pc calauza
adanc si pe Laiota Basarab, care, cu tot spriji- expeditiei contra Moldovei, urmand drumul
nul lui Stefan cel Mare, nu se simtea destul de spre Beu-lad din anul precedent.
puternic pentru a putea rezista pe cloud fron- In primele zile ale lunii ianuarie
turi, pe cel din Carpati contra ungurilor si pe Soliman ajunse la Barlad.
cel de la Dunare contra turcilor. Avand a alege Campania pe care turcii o pusesera la
intre unguri si turd, Domnul Tarii Romanesti cale contra Varii sale nu putea fi nesocotita de
se hotaA pentru acestia din urma, instiintand Stefan cel Mare. El era bine informat asupra
pe brasoveni despre grava hotarare, scriindu-le: operatfilor turco-muntene contra sa si de aceea
"Ford aceasta n-a putut m-am dus la el nu neglija de a preintampina din timp peri-
turd, la marele impdrat. Acolo am fcicut pace si colul ce-1 ameninta. El pregati apararea in
priintd si m-am neuoit si pentru priinta uoastrei". codrii de la Vaslui, unde apele Racoveitulut,
Conditiile de inchinare erau cele peste care se intindea un pod malt, se varsau
obisnuite fata de Poarta: plata unui tribuL in cele ale Barladului, ce strabateau regiunea
anual sl obligalia de a participa cu unitali din impadurita si plind de smarcuri. Pentru a
ostirea pamanteana la expeditiile militare ale ingreula aprovizionarea navalitorilor in limp de
sultanului contra tarilor vecine. In situatia lama, Stefan evacua populatia din satele ce se
aceasta Laiota Basarab ajunse foarte curand, gaseau in drumul ostirii inamice cu tot avutul
cand fu nevoit sa insoteasca cu contingentele ei imobiliar, iar ceea ce nu se putea ascunde
sale ostirea otomana in expeditia ei contra trebuia sa fie ars. Insisi satenii prefaceau case-
Moldovei. lc for in cenusa, cum arata o marturie contem-
porana.' Pentru intampinarea inamicului,
Stefan mobilizes in graba un corp de 40.000 de
2. Izbifinda de la Vaslui sau Podul inalt moldoveni, viteji si voinici, tineri si batrani, din
Coate straturile sociale si indeosebi din ran-
Un act asemanator de inchinare se durile razesimii iubitoare de mosie. La acestia
astepta la Istanbul si din partea Domnului se mai adaugara si 5.000 de secui dintre
Moldovei. Cum insa acesta intarzia sa se pro- ceangaii din partite Trotusului, dar si cete
duca, sultanul Mohamed al II-lea, pierzandu-si sosite in graba din secuime. Un negustor de la
rabdarea, trimise soli la Suceava sa ceard lui Turda, aflat atunci la Vaslui, povesteste ca
Stefan cel Mare sa se prezinte personal in fata unul dintre vechii luptatori moldoveni cazu in
sultanului pentru a-i cere iertare pentru cele genunchi in fata voievodului, implorandu-1
de pans atunci, cum fusese ocuparea Chilici, prin cuvintele:
campania contra lui Radu cel Frumos si ncpla- "Stciptine, nu to scdrbi, cdci not urem sd
ta tributului datorat Portii. Pe langa Chilia, i se stain astdzi cu credintd in jurul Tdu si
mai cerea si cedarea Cetalii-Albe. Refuzul Dumnezeu ne ua ajuta".
ducelui Stefan de a raspunde chemarii sulta- Dintr-o alts marturie aflam ca ar fi sosit
nului duse la ruptura cu turd! si la invazia in ajutorul lui Stefan si un grup de 1.800 de
acestora in Moldova. In august 1474 Mohamed unguri, condusi probabil de pretendentul
porunci begului Soliman Hadambul sa intre- Basarab cel Tandr, numit Tepelus.
rupa asedicrea cetatii Scutari, singura Lupla a inceput la 10 ianuarie 1475 si
fortareata care mai ramasese libera din Albania a durat de marti pans vineri noaptea, pe un
lui Gheorghe Castriota sau Scanderbeg mare noroi, cum arata analele de la Bistrita,
(+1468), cum it numeau turcii, si sa se indreptc sfarsindu-se cu infrangerea totals a turcilor.
cu Coate forlelc sale spre Dunare pentru a Cronicarul Lure Sendedin spune
navali in Moldova. "... a fost un grozav macel, si putin a lip-
In fruntea unei ostiri pe care insusi sit ca sd nu fie tdiati cu totii in bucdti, iar
Stefan cel Mare o socotea la 120.000 de Soliman-Pasa numai cu mare greutate si-a sca-
oamcni, combatanti si salahori pentru trans- pat viata prin fttger.
porturi si deschiderca drumurilor dc comuni- Un alt cronicar lure, Nesri, arata ca:
calie, venind din Albania si trecand prin Sofia, "... au devenit acolo multi martin si
Soliman Hadambul trecu, dupes toata probabi- foarte multi au reimas prizonieri".
litatea, Dunarea la Giurgiu, si de acolo, trccand Pe acestia Stefan nu voia sa-i elibereze
prin Bucuresti, se indrepta spre granita nici in schimbul unor sume man de rals-
Moldovei de la Milcov, pentru a lovi pe Stefan cumparare, raspunzand solilor otomani care
eel Mare si a-1 "scoate de barbd" din barlogul ofereau aceste sume:
sau moldovenesc cum afirma cronica. "Daces aveti ateitia bani, ce ati cdutat in

313
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

tara mea? - Nu-mi trebuie banul, d trupul Voastre sd ne tri-miteti pe ceipitanii nostri in aju-
uostru!" tor impotriva dusmanilor crestinateit-ii, cdt mai
Mara, mama sultanului, spunea: este vreme, fiincicci turcul are acuma multi
"Niciodatei armatele turcesti n-au suferit adversari si are de lucre cu oameni care in toate
tin dezastru mai mare dealt acesta". pcirtile ii stau impotriva cu sabia in mans. Iar
Cronicarul polon Dlugosz, contemporan not, cdt ne priveste, fclgclduirn, pe credinta noas-
evenimentelor, afirma si el ca numai "foarte trei crestineasal si cer cu jurclmant fates de
pulini turd si-au pulut gasi mantuirea prin Domniile Voastre, ca vom sta in picioare si vom
fuga". lupta peutcl La moarte pentru legea crestineasal
Cadavrele celor cazuti zaceau pe cam- not, cu capul nostru. Asa trebuie set luptati si Voi
pul de batalie, "ca snopii in miriste". pe mare si pe uscat, dupes ce, cu ajutorul lui
Dar cea mai intuitive descriere a Dumnezeu, not i-am tdiat mana cea dreaptd.
bataliei de la Vaslui, pe care cronicile indigene deci fiti gata fora zdbaud. Dat in Suceava, in
o numesc si de la Racova sau Podul Malt, ne-a ziva Sfeuttului Pavel, tuna ianuarie in 25, anul
lasat-o insusi invingatorul Stefan cel Mare, in Domnului 1475, voievodul Stefan, Domn Tarii
celebrul sau mesaj trimis Care potentatii Moldovei".
crestini in ziva de 25 ianuarie 1475, din Izbanda lui Stefan Voda de la Vaslui
Suceava. Iata cuprinsul mesajului: trezi un puternic rasunet in toata Europa
"Prea streilucitilor, si de bun neam domni cresting, care se putea compara numai cu
in toatd crestineitatea, oriunde aceasta scrisoare valva pe care izbanzile lui Joan Hunedoreanul
a noastrd se va vedea si se va auzi. Not, ducele contra turcilor o provocase in Varile apusene.
Stefan, din mila kit Dumnezeu, domn at Teirii Stirile din sursa italiand, germane si polonezii
Moldovei, smeritcl inchinciciune si tot binele. Vey raspandeau pretutindeni vestea celei dintai
fi auzit Domniile Voastre ca crudul si pdgartul marl biruinte asupra turcilor la nordul
impdrat turcesc este de mulla vreme un nimici- Dundrii, pc care o ca.sligase pans atunci vreo
tor at crestinettdtii si in fiecare zi se gandeste oasle creslina. Papa Sixt al IV-lea scria dom-
cum sei poatet cuceri si nimici crestindtatea nului Moldovei:
Ionia. De aceea aducem la cunostinta Dontniilor "Faptele tale setveirsite cu intelepciune si
Voastre al, de Boboteazd acum in urmd, acest vitejie contra turcilor necredinciosi, dusrnanii
impcirat at turcilor a trimes in tara noastrd si nostri comuni, au sporit fauna nurnelui tdu in
asupra noastrcl marea sa ostire pcigemci in asa mdsurd, incest asteizi esti in gura tuturor si
numeir de 120.000 si cu aceia avea el cdpitani astfel intrunesti laudele unanime ale tuturor".
pe cele mai de aproape si mai iubite dintre Cronicarul polon loan Dlugosz inregis-
slugile sale. Pe Soliman-Pala si Bogleberg, cu Era in cronica sa un adevarat imn de lauds la
toatd curtea acelui imparat si cu toatd Rumelia adresa lui Stefan cel Mare, zicand:
st cu domnul de la Bdsdrabeni, cu toatd puterea "0, beirbat vrednic de admirat, intru
tor. Asisderea Isac-beg, Ali-beg, Schander-beg, nitnic inferior haiducilor eroici pe care atetta fi
Daud-beg, lacub-beg, Serafaga-beg, domnul de preamclrim, care cel dintai dintre principii lumii
la Sofia. Asisderea Stura-beg, Pert -beg, fiul lui a repurtat in zilele noastre o izba'rtdcl asa de
Isac-Pasa, cu toti heinsarii sat, care toy stint stallucitei impotriva turcilor. Dupes parerea mea,
prea-puternici alpitani ai acelei ostiri. Cand am Stefan este cel mai vrednic sd i se incredinteze
vdzut oastea cea mare, ne-am ridicat vitejeste conducerea si stclptinirea lumii si mai ales dem-
cu trupul nostru si in arme st le-am stat nitatea de comandant si condualtor contra tur-
impotrivd. Si, cu ajutorul lui Dumnezeu, cel atot- cilor, cu sfatul comun, cu intelegerea si
puternic, am inuins strasnic pe acei dusmarti ai hotdreu-ea crestinilor, si aceasta cu atata mai
nostri si ai crestincitoltii intregi st i-am zdrobit si vartos, cu cat ceilalti regi si principi crestini
i-am cdlcat in picioare, pentru care ispravet setfie &druid vesc in lene si desfilteiri si se complac in
leiudat Domnul Dumnezeul nostru. Auzind lupte civile".
despre aceasta, pdgeirtul impti rat al turcilor isi Din nefericire insa, capeteniile statelor
puse in gond sa -si rdzbune si sa vino, in tuna lui crestine din Europa se marginira numai la
mai, cu capul sau si cu toatd puterea sa impotri- manifestarea laudci si admiraciei for pentru
va noastrd st sa supuie taro noastra, care este eroul moldovean, Para sa tines seama de apelul
poarta crestinetteitii si pe care Dumnezeu a lui la spiritul for de colaborare si de sacrificiu.
ferit-o pang acuma. Dar dacd aceasta poartei, In mesajul sau catre suveranii crestini,
care este tara noastrd, va fi pierdutcl Domnul Moldovei arata ca sultanul pregatea
Dumnezeu sd ne fereasccl de asa ceva atunci campania de revansa impotriva tarii sale, care
crestineitatea intreagd va fi cuprinsd de o mare era "poarta crestinitcltii" si care trebuia apiirata
primejdie. De aceea ne rugdm de Domniile cu ajutorul tor. La acest apel disperat, poten-

314
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

tatii strain' raspundeau cu vorbe frumoase, vasalilate fats de Poarta otomana, cu deosebire
cand imprejurarile reclamau actiuni grabnice numai ca." hanul tataresc, ca aderent al credintei
si hotarate. mahomedane, se bucura de privilegii mai largi
Informatiile lui Stefan cu privire la decal Domnii romani, egaland in ierarhia
pregatirile febrile de razboi ale sultanului otomanA un pass cu trei tuiuri, cats vreme
Mohamed se adeverird intocmai. Numai ca Domnii roman! erau incadrati in rangul
expeditia turcilor din primavara anului 1475 nu pasalelor numai cu cloud tuiuri.
se indrepta contra Moldovei, ci impotriva Din Crimeea vasele turcesti, ridicand
Crimeei, unde colonia genoveza Caffa ancorele, pornira spre gurile Dunarii, pentru a
Teodesia de astazi - stapanea ramura pontica a razbuna infrangerea de la Vaslui si a supune
comertului levantin, cu care Moldova intretinea Moldova. Hanul tatarilor primi ordin sa
largi raporturi comerciale. Pe coasta nordica a loveasca in flancul de la Nistru iar ducele
Crimeei se gasea si cetatea Theodori, pe care Munteniei, LaiotA Basarab, in flancul de la
turcii o numeau Menkilp Mangup, unde Milcov. Flota turceasca se indrepta spre
stapanea in vremea aceea despotul Alexandru Cetatea-Alba si Chilia. Sultanul insusi, cu gro-
ComnenuI, cumnatul lui Stefan eel Mare, ulti- sul ostirii sale urma sa patrunda in inima
mul vlastar al Comnenilor din Trapezunda. Moldovei, pentru a aplica lui Stefan lovitura de
Dupes moartea Evdochiei din Kiev (+1467), sora gratie si a-1 sili sa capituleze. Cand insa acest
lui Simion, cneazul Kievului, voievodul se casa- vast plan de razboi urma sa fie pus in aplicare,
tori cu Maria din Mangup, care inceta si ea din izbucni ciuma in ostirea turceasea, iar un vio-
viatA la 1477, find inmormantata la Putna, ala- lent acces de guta imobiliza pe sultanul
turi de Evdochia. Din casatoria aceasta se Mohamed, impiedicandu-1 de a continua expe-
nascu Ileana, care se casatori, la randul ei, cu ditia contra Moldovei, pe care padisahul tinea
Dimitrie, nepotul tarului Ivan al III-lea cel Mare. sa o conduces cu once pret in persoand. Din
Casatoria a avut toe in 1483. Fiul Ilene', cauza aceasta campania fu amanata pentru
Dimitrie, fusese in 1498 desemnat de marele anul viitor 1476. In iunie 1475, Stefan eel Mare
cneaz ca succesor al sau pe tronul de la trimise soli in Ungaria ca sa informeze pe
Moscova. Dar, in urma intrigilor Solid, a doua regele Matei Corvinul asupra campaniei sul-
solie a lui Ivan din neamul Paleologilor, succe- tanului impotriva Crimeei, ca sa arate situatia
siunea reveni fiului ei Vasile, iar solii Ileana si critics in care se gasea si inforrnandu-1:
Dimitrie isi pierdura nu numai succesiunea la "... cd iscoadele noastre ne-au povestit
Iron, ci si libertatea. Ileana muri in 1505, iar aceasta: cd a venit pe mare Ahmed-Pasa cu
sotul ci Dimitrie la 1509. galere si a incercat sd cucereascd Caffa vreme
Numai dupes moartca Marici, Stefan se de trei tile, iar in ziva a patra turcii au biruit si
casatori cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel au cucerit Carla. Ea este panel scum in main&
Frumos, care fusese ridicata, impreund cu turcilor. Astfel este. Si era la Caffa un tar
maica ei, cu ocazia ocuparii Bucurestilor la tcitaresc, care mai inainte fusese tar in hoardd
1473. cu 1.000 de tdtari, care kitari s-au supus tur-
Pe la finele lui mai 1475 sultanul porni cilor. Si s-au unit ta- tarii cu turcii".
din Constantinopol, precum prevazuse Stefan,
indreptand galerele sale spre Crimeea, unde
cuceri, la 6 iunie, puternicul centru comercial 3. Tratatul de alianta cu regele Matei
al genovezilor de la Caffa. Corvin
Intre victimele furiei turcesti se gaseau
si numerosi moldoveni care se aflau la Caffa. Amanarea temporary a campaniei
Un grup numeros de genovezi si venetieni, care turcesti contra Moldovei dadu lui Stefan
fusescra inibarcati pc un vas turcesc pcnlru ragazul neccsar pentru lupta de rezistenta. 0
Constantinopol, ajungand in largul marii, uci- inscriplie de la Cetatea-Albd spune
sese pc marinarii turd si se indrepta spre In anii 6948 (1476) s-a sava rsit marea
Chilia, unde furs bine primly de moldoveni si poartd in zilele uestitului Dorm Stefan si ale par-
indrumati spre Suceava, cum arata cronica de cdlabilor Luca si Gherman".
la Munchen. Sultanul ceru lui Stefan extra- Analele de la Bistrita arata ca Stefan
darea fugarilor, dar el ii facu scapali in Po Ionia. zorea cladirea cetatii Chilia pe care o incepuse
Intamplarea aceasta constitui un motiv in plus mai inainte, find vorba de cetatea Chilia Noud
pentru ostilitatea sultanului contra Domnului de pe rnalul stang al bratului Dunarii cu
Moldovei. acelasi nume.
Tot atunci hanul Meng li Ghirai fu silit sa Concomitent cu pregatirile de razboi
recunoasca suprematia sultanului asupra interne, Domnul cauta sprijin si in afard. Un
tatarilor nogaieni, ajungand in acelasi raport de apel la ajutorul craiului Cazimir al Poloniei,

315
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

caruia ii cerea 2.000 de oameni pentru ocunenii pe care Dumnezeu i-a ddruit si astfel nu
apararea cetatflor de la Nistru si Dunare si azil ne va lasa sa pierim noi in tara noastra de
in Polonia in caz de restriste, aparu din capul acesti pagan:. Dumnezeu sa insufle pe Maria
locului infructuos, intrucat intre rege si sultan So, ca sa pule toatd graba pentru crestindtate si
se stabilise chiar in vremea aceea o prietenie impotriva acestor turd. blestemati. Intr-aceea,
frateascd invaluita numai in dorinta de a nu voi insiva, irnpreund cu solii craiului Matei care
ataca pe Stefan, vasalul sau. Extinderea yin is not, sa nu vd odihniti nicdieri, cd sd vd
suzeranitatii turcesti asupra tatarilor nogoieni, grdbiti ziva si noaptea spre not, cat se poate mai
al caror teritoriu se intindea departe spre Nord, lute. Si altfel sd nu faceti".
pana la granita Podoliei de la Iagorlac si Trimisul Domnului intalni pe membrii
Codana dintre Bug si Nistru ameninta serios delegatiei ungare la Bistrita in ziva de 25 iunie
linistea craiei lesesti, astfel ca. regele Cazimir si le inmand scrisoarea domneasca. Inainte de
cauta sa evite, pe cat posibil, once conflict cu a-si continua drumul spre Iasi, unde se afla
turd!. In conditiile acestea, Stefan nu se putea Stefan, ei instiintara pe regele Matei despre
astepta la un ajutor efectiv din Polonia, cu continutul scrisorii, care nu putea sa nu faces
toate repetatele sale declaratii de supunere si asupra craiului o deosebita impresie.
vasalitate Cala de regele Cazimir. De aceea el intre limp Stefan astepta cu mare
cauta sprijin in alta park si anumc la regele nerabdare sosirca delegatilor unguri pcntru
Ungar lei, Mate!. tocmirea aliantei. In urma tratativelor se
Dupes moartea pribeagului Petru Aron ajunse la 12 iulie 1475 la semnarea pactului
nu mai ramasese nici un motiv de vrajba intre prin care Stefan se impaca cu regele Matei
regele Matei si voievodul Stefan. Dimpotriva, Corvinul, recunoscand ca Domnii Moldovei au
primejdia turceasca unea si mai strains cele Cost totdcauna daLori sa pastreze credinta
cloud tar: vecine, precum s-a dovedit aceasta in rcgilor si coroanei unguresti si cd de fapt ei au
batalia de la Vaslui, la care conlingente ungare si pastrat-o totdeauna. In consecinta Stefan se
si saculesti luptau umar la umar cu moldovenii obliga sa ramand ca si predecesorii sai credin-
contra inamicului comun, care era turcul. De cios regelui si sfintei coroane. Daces regele va
aceea nu poate sa ne surprinda faptul ca. la 20 porni in persoana impotriva turcilor prin Tara
iunie 1475 Stefan poruncea solilor sai din Romaneasca - per Majorem Valachiam - va
Ungar la sa grabeasca tratativeic dc alianta si merge si dansul in persoana, iar daces va fi
asistenta cu regele Matei, vestindu-1: iinpicdicat de boala sau de inamici puternici,
Am aflat prin iscoadele noastre despre va trimite numai ostirile sale. Voievodul se
vrdjmasii crestincitatii, despre necredinciosii obliga sa ajute pe rege cu osti impotriva tutu-
turci, ca yin impotriva noastrei. Si din nou ne-a ror dusmanilor, afara de craiul PolonieL, cu
venit vesle temeinicd, ca turcii yin spre noi, care el si predecesorii sai au trait din toldeau-
impotriva (aril noastre, st pe apes si pe uscat. Si na in pace si alianta. El nu va ocroti in tam sa
asa se zice ca o putemiccljlota, inteirita cufoarte si nici nu va ajuta pe nici un magnat sau nobil
mutte st marl bombarde, le merge inainte, ca sd care s-ar ridica impotriva regelui, ci dim-
cucereasca Getatea-Alba si Chilia si cd sunt potriva, el va izgoni din tara pc eel ce ar incer-
chiar pe drum aproape. Impciratul are sa vines ca sa se refugieze la dansul. Pe raufacatorii
insusi pe uscat impotriva noastrcl, ca sa care vor comile pradaciuni pe teritoriul regatu-
cucereascd in persoancl tara noastrd cu toatd lui ii va pedepsi si va lua despagubiri de la
puterea lui si cu toatd oastea lui si cu toatd danpii, iar cazurile de neintelegere intre
puterea Tetrii Muntenesti; cdci muntenii sunt supusii tarii sale si ai celeilalte vor fi aplanate
pentru noi ca si turcii. Si sd credeti ca asa e cum nu cu puterea, ci prin comisii instituite la
spunem noi, caci nu este altfel decal asa. De granita, ca sa se dea satisfactie partilor vatal-
aceea, faro intarziere si indatd ce yeti vedea mate. Procesele intre negustori se vor judeca
aceasta scrisoare, sd vd sculati si sd vorbiti cu inaintea instantelor obisnuite, fara arestarea
sold care yin deodatd cu voi de la Craiul Matei la impricinaplor.
noi si sa trimiteti un umblettor lute cu scrisoarea Tratatul de alianta ofensiva si defen-
noastret si cu scrisoarea solilor, care yin odatd siva, semnat de Stefan la Iasi, fu prezentat
cu voi la noi. Umblatorul acesta sd se grd beascci regelui Mate! la Buda, care raspunse cu
ziva si noaptea spre Craiul Ma lei si sd dea de semnarca unui tratat similar in ziva de 15
sore Martel Sale despre acesti vraymasi ai august 1475. In preambulul tratatului se arata
crestinilor. Poate va indupteca Dumnezeu pe ca credinciosul, spectabilul st magniflcul Stefan,
Maria Sa sa se apropie de noi si de aceste mar- Domn al Tani! Moldovei - fidelis, spectabilis et
gini, iute si cat mai grabnic cu putintd, si ziva st magnificus - a rcvenit asupra neintelegerii -
noaptea, cu toate puterile Meiriei Sale si cu toy dissuasi - ce avuse cu regele, recunoscandu-1

316
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ca suzeran si promitand credinta atat lui, cat si tra Moldovei. Aplanarea diferendului cu
coroanei ungare. De aceea regele primi in Domnul muntean ramase insa pentru mai
gratis si bunavointa sa atat pe Domn, cat si pe tarziu
fliisi boierii sal, precum si intreaga tara. a
Moldovei cu toti locuitorii ei. Si cum Stefan
fagaduise de a implini fata de coroana ungara 4. infrangerea de la Valea-Alba sau
tot ce antecesorii sai obisnuiau sa implineasca Rizboieni
dupes drept si dating, se obliges si regele sa
implineasca fata de voievod tot ce regii Ungariei Intre limp sultanul racea mart pregatiri
erau datori sa implineasca dupes vechile drep- pentru expeditia sa de pedeapsa contra
turi, privilegii si slobozenii -juribus, privilegia et Moldovei. Craiul Poloniei pandea cu mare
libertatibus. In continuare regele absolves pe ingrijorare la granita Podoliei, care, dupes
voievod, pc fiii sai, pe boieri si pe tots locuitorii supunerea tatarilor fata de turd era direct
Moldovei prezenti si viitori, de toate excesele amenintata de acestia. De aceea era firesc ca el
excessis - comise pana atunci impotriva regelui sa intervind pe langa sultan pentru aplanarea
si a regatului ungar, ca din cauza aceasta nu conflictului cu voievodul moldovean. Sultanul
vor avea sa sufere nici o pagubd si nici un rdu conditiona impacarea cu voievodul Stefan de
damnus aut malum. Regele nu va tolera in implinirea urmatoarelor postulate: plata tribu-
Ungaria pe adversarii voievodului si nu va da tului restant pe trei ant, restituirea refugicitilor
nici un ajutor celor ce uneltesc contra domniei de la Caffa care gclsiserd adapost in Moldova,
si contra tarii. Ncgustorii si supusii voievodului trimiterea unuia dintre flit clomnului ca ostatec
nu vor avea de suferil in Ungaria nici o ncdrep- la Constantinopol si cedarea ceteitilor Chilia si
Late, difcrendele urniand a fl aplanatc pc cafe Cetatea:Albd. Stefan respinse insa acestc
lcgala si pasnica. Si cum Stefan promitea s conditii, increzandu-se in ajutorul pe care-1
sara in ajutorul rcgclui contra paganilor si astepta din partea regclui Sigismund al
allor dusmani ai rcgatului, regele fagaluiesto Poloniei si putcrilor crestine din Apus, precum
la randul sau sd protejeze personal pe Domn in marturisea domnul insusi inir -un mesaj catre
caz de nevoie - protegere propria in persona regele Veneliei si papa de la Roma. Dar aju-
nostra, se necesare fecerit cu exceptia cazului torul acesta n-a sosit si Stefan a ramas singur
cand din intcrese majore ale regatului ar fi sa-si incercc puterile cu sultanul Mohamed al
ocupat in alts parte. Regele se lega de aseme- II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
nea sei respecte granitele dintre Moldova lui Sofia de pace a regelui Cazimir intalni
Stefan si Muntenia lui Vlad Tepes asa cum aces- pc sultan in tabara de la Varna, dar fara a-1 fi
te granite fuseserd asezate la vremea sa de fosti putut determina sa se intoarca din drum. Solii
voievozi Alexandru cel Bun si Mircea cel Beltran se multumird cu asigurarea padisahului ca.
- secundum privilegie Alexandri et Mirczae. lar granitele Poloniei nu vor fi calcate de ienicerii
daces, fereasca Dumnezcu, Stefan s-ar vedca sai. Pe temeiul acestei declaralii se incheic
nevoit sa-si paraseasca patria si sa caute intelegerea polono-turca din mai 1476 dupes
refugiu in Ungaria, in cazul acesta sa-i stea spatele Domnului Moldovei. La 19 mai acelasi
dcschise celatile si targurile unguresli, alai lui an sultanul vesLea din tabard pe craiul polon
personal cat si fiilor si tuturor boierilor, pre- ca va trimite si el ambasadorii sai pentru ca pri-
cum si altor locuitori moldoveni. Iar cand vor etenia frciteascd deja stabilitd Entre ei set se
voi sa se reintoarca in Cara tor, sa se poata inchege mai putemic si sd se intclreasccl. Dar
inapoia cu toate bunurile cu care au vend, fara nici ajutorul asteptal de la regele Mateias si de
nici o piedica, rcgcle obligandu -sc sa dca la puterile apusene nu sosi, astfel ca Stefan
voievodului pribeag Lot ajutorul pentru a -si ramase complet izolat in fata atacului turcilor,
recupera domnia. Actul semnat de rege poarta condus de sultanul Mohamed in persoana.
semnaturile luturor sfetnicilor regali din Buda. Dupes spusele lui Donaldo de Lezze,
Din contextul documentului se vede ca secretarul sultanului care-1 tovara..sea in cam-
regele Mate! recunoaste ca Domn al pania contra Carabogdaniei, Mohamed porn! la
Transalpinici sau Munteniei pc voievodul finele lui martie 1476 din Constantinopol si
pribeag Vlad Tepes care fusese eliberal din ajunse in mai 1476 la Varna, de unde-si con-
prinsoarea de la Buda. Nici Stefan eel Mare nu tinua marsul spre Dunare, diriguind flota
mai recunostea de domn pe Laiota Basarab, turceasca spre limanul Nistrului si gurile
care trecuse de partea turcilor si luase parte, Dunarii. Nu cunoastem vadul pe unde ostirile
umar la umar cu ei, la campania de la Vaslui, sultanului trecura Dunarea si locul unde con-
tar acum se pregatea sa insoleasca cu ostirile tingentele otomane se unird cu cele muntene
sale pe sultanul Mohamed in expeditia sa con- ale lui Laiota Basarab. Stim numai ca sultanul

317
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

inainta de-a lungul Siretului si ca la 24 iulie Cronica contemporand de la Bistrita


ajunsese la Roman, de unde, cotind pe valea completeaza inscriptia, araltand cat
Mold Ovei in sus, nazuia spre Suceava. In fata "Au ceizut acolo bunt viteji si marl boieri
pericolului turcesc, doamna Maria cu curtea ei si midi, bunt si tineri ostasi si oaste butts si
parasi in graba cetatea de la Suceava si se viteazet. Si viteji ostasi hOnsari s-au potopit
refugie la Hotin. Stefan dadu ordin sa se arda atunci. Si a fost atunci scarbd mare in Tara
si sa se pustiasea tot in drumul sultanului. Moldovei si in toate locurile si tdrile si sterpOni-
insotitorul sultanului, Anglo leIlo, povesteste rile drept-credinciosilor crestini, cand au auzit
ca, in urma incendiilor, se ridica un nor de praf ca s-au preipddit bunii si vitejii ostasi, si marii
de carbuni care umplea aerul, astfel ca oamenii boieri si bunt, si tineri ostasi si buna si aleasa
erau negri pe fata si pe haine; pana si caii oaste si cu vitejii hdnsari, in mdinile necredin-
sufereau din pricina prafului care le intra prin ciosilor si petgetnelor limbi si in mdinile peigeutilor
nari. Stefan insusi se retrase cu ostenii sat in de Munteni, care au fast peirtasi cu pergetnii si
Muntii Neamtului unde ocupd Petretul Alb, care s-au luptat impreund cu ei impotriva crestinilor.
se varsa in Moldova, la Tupilati, o pozitie de Si astfel s-a pustiit tura si au venit la Suceava si
aparare de unde credea ca va putea taia calea load 1-au ars. Si astfel s-au intors pretdeind si
sultanului spre capitala. Cum insa turcii arzand tara".
repezisera contra Moldovei mai multe stoluri de Stefan cel Mare insusi arata venetie-
tatari, care, treeand Prutul la Stet-at-testi, nilor, prin glasul solului sau Ioan Tamblac,
atacara din flanc, oastea de tara, compusa din zicand:
razes', primi invoirea de la Domn sd se indrepte "Si totusi, cu toatd nddejdea mea in prin-
contra Wart lor niiviililori, ramfinfind in jurul cipii crestini, nit s-a inteunplat nenorocirea. Ceici
volcvodului numai stcagurile si steguletele daces n-arfifost asa, m-as fi fetcut una din cloud:
curtenilor cc se constituiau din boieri si viteji. oi m-as fi irnpotrivit cu acleveirat uregmasului la
In ziva de 26 iulie ostirile sultanului, trecettoare (vadul Dundrif si nu 1-as fi ldsat sd
manevrand la dreapta Siretului, atacara pozitia treacd, on daces aceasta mi-ar fi fost cu
lui Stefan de la Paraul Alb sau Valea-Albd unde neputint& as fi incercat set scap pe locuitorii tariff
se dadu una din luptele cele mai sangeroase mete si nu as fi suferit atata pagubei. Dar m-au
din istoria Moldovei. Ostirea moldoveneasca fu leisat singur si s-a intamplat precum am amintit
strivita de turd, gratie superioritalii for mai sus. Si daces inamicul err fi fost singur nici
numerice. Floarea nobilimii moldovene ramase n-ar fi fost asa de rem dar el a poruncit sd wind
pc campul de batalic, incereand sd opreasca ceialaltd Vlahie de o parte si teitarii de alta, tar
prin Jertfa vielli el inainlarca Mivalnie6 a sul- sultanul insusi a venit in persoand cu toatd
tanului spre inima Moldovei. Pc campul de puterea lui si m-au inconjurat din trei peirti si
biltalic, care s-a numit mai apoi si R5zboieni, rn -au gdsit singur pe mine cu toti ostasii mei
Stefan ridica o biscricA-mausoleu in tru impreistiati ca sa -si apere casele tor. GOnditi-vet
pomcnirca croilor ciizu i pentru pat rie. cu cat ma intreceau la numei, sand impotriva
Inscriptia fusese rcdactatii de insusi voicvodul mea singur erau atettea puteri. Eu, impreund cu
Stefan si ne pastreaza cea mai autentied mar- curtea mea, am fetcut ce am putut si s-a intam-
Lurie contemporan5 asupra sangeroasei Wahl, plat cum s-a spus mai sus, care lucru socotesc
spunand: Ca a fost voia tut Durnnezeu ca sd ma
In zilele bine-cinstitului si de Hristos pedepseascd pentru peicatele mete si letudat sa
iubitorului Domn to Stefan voievod, cu mica lui fie numele lui".
Durnnezeu, Domn Teirii Moldovei, _fiul voievodu-
lui Bogdan, in anul 6984 (1476), tar at domniei
sale at doudzecilea curgdtor, ridicatu-s-a puter- 5. Reinnoirea legarnintului cu turcii
nicul Mohamed, impdratul turcesc cu toatd pu-
teea sa oriental& incei si voievodul Basarab, Dupes sfaramarea zagazului moldove-
cdr-uia i se zice Laiotd a venit cu deinsul cu toatd nesc la Razboieni, sultanul inainta victorios
Tara Romeineascei si au venit sd prade si set iaie spre Suceava, impresura capitala si ii dete foe.
tara Moldovei. Si au ajuns pond aid la locul ce Cetatea insa, find bine aparata de arcasii lui
se zice Raul Alb. Si eu, voievodul Stefan, si cu Stefan, nu putu fi cucerita. De asemenea se
foul meu Alexandru iesit-am inaintea tor, unde fransera si atacurile turcesti de rezistenta
am si facut mare reizboiu cu dansii, in tuna lui darza a aparatorilor din ceta.tile Neamt si
tulle 1476, si cu voia lui Dumnezeu au fost Roma, precum ramasera zadarnice si loviturile
biruiti crestinii de cdtre peigdni si au cdzut acolo pe care !Iota turceasca le aplicase Chiliei-Noi si
multime mare dintre ()stash: Moldovei. Tot atunci Cetatii-Albe. La Chilia furs nimiciti 500 de
si teitarii au lovit Moldova de ceia parte". ieniceri, iar parcalabii din Cetatea-Alba tinura

318
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

calea tatarilor care pradasera in Moldova, le haraciut pe care i-I impuneam si ordnduisem
luara prada si eliberard mii de moldoveni, prin porunca mea.
manati in robie. In urma acestor insuccese, a De la o vreme, vorandu-i soaptele
greutatilor de aprovizionare in arsita verii si a incdpdtdnatei Satane, sburddciunea si stricd-
bolilor care se incuibasera in ostirea turceasca, ciunea in creeri, a cdlcat in afara cercului cuvi-
Mohamed dadu ordin de retragere din Moldova, intelor robiei si fiind cd rnanifestase, din duh de
hartuit pans la Dunare de plaiesii lui Stefan cel nesupunere o rdtdcitd abatere de la calea
Mare. Un martor ocular al intamplarilor, obser- ascultetrii, forta religiei divine si zeul coroanei
vatorul venetian Emanuel Gerardo, raporta la padisahale s-au pus in miscare si prefacand,
Venetia asupra acestor groaznice intamplari prin majestatea crivdtului furiei mete si a vdz-
din Moldova spunand: duhului furtunei asemenea lighioanelor, poporul
"Suttanut a pdrdsit tara cu cetele sale tdrii sale prospere, precum tinuturile Semiid si
fdrd a fi cucerit o singurd cetate si feird altd Ad, i-am dat o zdravdnd pedeapsd cu viteaza
pagubd pentru Moldova, deceit prodo ce a ridicat mand a mantel mete.
cu sine, iar voievodul Stefan a iesit din munti si In felul acesta, desteptdndu-se el din
cdtdreste viteaz prin toatd tam stdpanitd de el". sornnul prostiei, thindu-se si intorcandu-se la
Cronica de la Munchen spune ca locut pocdintei, cu o sutd de mii de ptecaciuni si
Stefan, adunand in grabs o oaste de 16.000 de felurite umilinti, si-a frecat fata de peund ntul
oameni, Meuse pe turci sa creada ea ar fi pri- seniitutii si s-a indreptat spre curtea mea, refugiu
mit ajutor de la poloni sau de la unguri. De at lurnii, si oferindu-si robiei grurnazut dupdfosta
aceea sultanul grabi, la 14 august, retragerea rdndutalet a jugului sclaviei, iar haragiul pus de
sa peste Dunare, pierzand o buns parte din mine odinioarei, care era trei mii de banifrancesti
oastea sa, ducand cu sine pe pretendentul florini, in fiecare an dupldndu -I, le-afeicut seifie in
Alexandru, fiul lui Petru Aron. Vcstea inregis- fiecare an sase mu de bani, si sd se considere
trata de Ballazar de Piscia, legalul papci la prieten prietenutui si dusman dusmanului si sd
Buda, ca in vremurile acelea de restriste Stefan nu mai iese din drumul dreptatii, ca in vremurile
cel Mare ar fi fost vazut intr-o ospatarie din trecute, implorand acest prag at sferei univer-
Sniatin pare foartc putin probabila, intrucat el sale si ind./tata-i bolter:, zicand cd -i este unul din-
s-ar 11 putul indrepta mai curand spre Hotin, tre servitorii din tats si mos, ca sd steargd pul-
unde se gasea in siguranta doamna inconju- berea rdutdtii de pe locul supunerii, reveusd nd
rata de curtea ei. torentul lacrimilor de teamd, pentru cd ceruse
Stefan ccl Mare nu era omul care sa se tert are, s-a tdlduzit marea mdrinimiei si oceanul
descurajeze in fata primejdiei. Dimpotriva, el o bundvointei mete i-a iertat vina si am innoit
privea drept in fata, opunandu-i-se cu calm si legeun dr- itul contractual. Cori Allah cel milostiv si
hotarare. Vazandu-se parasil dc puterile iubitor e aceta, care a zis: si tineti-vd legetmeui-
crcstine, el sc hotari sa accepte condipile de tul, cad sunteti rdspunzdtori de once legeunantl
pace ale sultanului, care, dupes campania atat Deoarece Stefan s-a apropiat si s-a legat cu
de putin reusita contra Moldovei, se arata cu adevetrat, conform conditillor acestora amintite,
mutt mai maleabil in pretentiile sale. de pragul acoperisului sultanului meu, el si
Preliminariile intelegerii padi pare sa fi fost averea si tam lui nu vor mai suferi nici un atac
invoite la retragerea sultanului peste Dunare. din partea mea si a bettor songiacurilor si din
Solia moldoveneasca it urma la Istanbul, unde, partea celorlalti robi ai mei; veizandu-1 in feigasul
in toamna anului 1476, se incheie tratatul de cel drept, va fi atintit cu ochiul augustei mete
pace, al carui cuprins a fost descoperit de favori si se va bucura de marinimiile mete
curand intr-un codice miscelaneu din fortul impeirettesti.
Esad-Efendi No. 3369. Codicele se prezinla ca Si cu acest legetmant inscris 1-am incre-
lucrare contemporana, ultimele note fiind dintat sd aibd in maintle sale dovada de cred-
datate din anul hegirii 896, ceea ce corespunde intd si pricind de incredere".
anilor 1490 1491 din era cresting. lala (Aurel Docci, Tratatul de pace incheiat
cuprinsul pretiosului instrument de pace din- intre sultanul Mehmed II si Stefan cel Mare, in
tre Poarta otomana si domnul Moldovei: Revista Istorica Romany ", MCMXLV, vol. XV,
"Moldoveartul Karabogdan, care din vacs. IV, p. 470, urm.)
vremurile vechi era plin de omenie si rob supus Dupes incheierea Iegdmdntului contrac-
at pragulut acoperis at califatului familiei tual cu sultanul Mehmed, furs reluate vechile
Osmanilor, indeosebi at vestibulului cerului raporturi de prietenie si bung vecinatate dintre
metretiei si at boltii grandoarei mete, necundruind ambele tars. Pentru a justifica noua sa ori-
o clipd indatoririle slujitoresti si obiceiurite fixate entare politics, Stefan trimise in primavara
prin firmane, pldiea ford anidnare la timp anului 1477 pc loan Tamblac in solie la Venetia,

319
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pentru a lamuri pe doge asupra noii sale orien- pe numitul dome in Vlahie. Si astfel repede am
tari politice. In audienta din 3 mai ambasadorul fdcut si am mers, eu dintr-o parte si ceipitanul
ducelui Stefan demonstra dogelui cd regelui din altd parte si ne-am unit si am asezat
"ceea ce a urmat nu s -ar fi intamplat in domnie pe zisul Draculea. Ispreivind aceasta,
dacd stcipatnul sau ar fi stiut ca principii crestini el s-a rugat sd-i las pentru paza lui oameni
si vecini aveau se/ -ltrateze asa cum I-au tratat, de-ai nostri, fiindcd. in Vlahi nit se prea incredea;
colcijurermintele si invoiala, pe care o avea cu ei, si i-am ldsat 200 de oameni dintre curtenii mei.
1-au inselat si a peitit astfel ceea ce a patit. Si ft-wand aceasta, am plecat. Dar nurnaidecett
Invoiala sijurdmintele ce erau intre ei contineau perfidul Basarab se intoarse, si-1 gdsi singur,
al toy trebuie sd fie gata si sd (jute tara si pe si-1 omori si impreund cu el fiord omoretti toti
principe, card era atacat de turd". oamenii mei, afard de zece".
In continuare Tamblac reda cuvintele Capitanul contingentelor craiesti, de
domnului sau, zicand: care amintea voievodul Stefan, era Stefan
"Dar ei m-au ldsat singur - eu si curtea Bathory, care ajutase la instalarea lui Vlad
mea am fdcut ce am putut dar a urmat ceea ce Tepes. Acesta isi castigase increderea regelui
am spus mai sus... Dupe/ ce irtamicul a plecat, prin faptele sale de vitejie savarsite alaturi de
am rcimas lipsir de once ajutor - abandonado de sarbul Vuc Zineul in lupta contra turcilor in
ogni soccorso din partea crestinilor, cad ei nu Boemia, cucerind localitatea Srebmice.
numai cd nu m-au ajutat, dar poate cd unii au In cronica lui Jacob Unrest de la. Meik se
simtit chiar pldcere pentru daunele ce mi s-au arata ca cetatea de scaun (Sb:nedera), adica
fdcut mie si teirii de cdtre pdgemi... Si dacd Bucuresti, fu asediata mai multa vreme farce sa
Dumnezeu va urea ca eu sd nu fitt ajutat, se vor fi putut CI cucerita, cu toate Ca parcalabul
initimpla cloud lucruri: OH se va pierde aceasta Cristian vestea la 17 noiembrie 1476 pe
lard, on voi fi silit sd ma supun pdgdnilor ". brasoveni ca. Bucurestii se inchinasera lui Vlad
Aceeasi explicatie a atiludinii sale o Tepes cu o zi inainte.
primi, douazeci de ani mai tarziu, din gura lui "De aceia Icludati pe Domnul atotputer-
Stefan si Liborius Naker, secrelartil lui loan de nic cu organe si cu cantece zicea parcalabul -
Ticfcn, ministrul Ordinului teulonic, care par- precum am fdcut si not in tara noastret, care este
ticipase cu conlingentele sale la calastrofa din ca si tam voastrd. Si sd stiti dumneavoastra ca
Codrul Cosminului. Naker insemna in ziarul domnii si boierii a ioatet tara s-au supus
sau in zitia de 18 august 1497 urrnatoarea dumisale voievodului Vlad".
declaratie din partea lui Stefan cel Mare: Indata dupe/ inscaunarea sa, voievodul
"Eu recunosc ca m-am inchinat regelui Vlad vestea pe brasoveni despre "fuga lui
defunct ca ocrotiton El meu, car-Lla i-am cerut Laiota, vreymasul sau, la turd", - invitandu-i sa
adeseori scut si ajuior ca se/ nu ctjung tributar vine/ - "cu polite si cu marfd, ca sd vd hrdniti,
turcului; regele m-a pdrdsit si nu m-a ocrolit, cdci a fdcut Dumnezeu acuma sd fim o singurci
find astfel silit sd devin tributar turcului. Acum tard".
am aruncat un out intre doi cdliii, ca se/ nu se In alla scrisoare domnul anuntA pe
muste pentru el. Voi vedea cine va invinge, acela brasoveni ca "i s-a inchinat Tara Roma: neasccl si
va fi sicipetnul meu". toti boierii".
Atacul voievodului Laiota Basarab con-
tra lui Vlad Tepes avu loc in toamna anului
6. Continuarea campaniilor contra Trail 1476 la Bdlteni (jud. Ilfov), unde nefericitul
Romanesti Domn fu decapitat, jar osemintele sale adunate
la Snagov, sub o piatra de mormant Para.
lar cal despre pedepsirca lui Laiota inscriplie.
Basarab pentru participarea sa la expeditia Cronicarul austriac Unrest arata:
contra Moldovet, Stefan col Mare vestea "cote minuni se povestesc despre acest
venetienilor, zicand: om extraordinar care fusese omorett printr-un
"Si totusi cerusem ca ducele Basarab se/ mare act de treidare, pe care I-au pregdtit turcii
fie alungat din ceialaltcl Vlahie si sd fie pus de marea dusmdnie care o aveaufatet de deutsul
acolo un alt domn crestin anume Draculea (Wad pentru multele pagube ce suferiserd de is el.
Tepes) cu care sd ne putem intelege impreund; Cad un turc se bdgase slugd la el ca se/ -lucidd
am induplecat chiar la acest pas pe Maria Sa cc-1.nd isi va avea locul, de aceia era el tocmit de
craiul unguresc, ca sd se ingnjeascet si el din turci. Cum s-a si intampiat card i-a tdiat capul
parica sa, ca Vlad Draculea se/ cytingd domn. Si pe la spate, cc-dew& si a fugit indatet la oastea
indupleceindu-se in .sfe-sit, el a trimis sd-mi turcilor. Pentru care regele a Post focute supdrat,
spuie ca sd -mi adun oastea si set rnerg si sd pun ccici a pierdut mutt in el pentru lupta cu turcii".

320
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Din partea sa, Stefan arata ca fapta ajutor turcesc, fiindca in februarie 1481
aceasta miseleasca fusese pusa la cale de voievodul Ardealului Stefan Bathory afla de la
LaiotA Basarab si ca deodata cu Vlad Tepes brasoveni ca Basarab, domnul Munteniei, zice
cazura jertra si oamenii de straja pe care ii ca a revenit cu noroc in tara sa - se ipsam ad
lasase la Bucuresti, afara de zece dintre ei. regnum suum oh imperatore feliciter revenirse
Dupa moartea lui Vlad Tepes, Stefan cel dicit.
Mare, in intelegerea cu regele Matei, sustinea
candidatura lui Basarab cel Teinei r, numit si
Tepelus, la tronul Munteniei, impotriva lui 7. Batalia de la Ramnicu-Sarat Si ridi-
Basarab cel Bdtretn. Cronicarul Dlugosz carea lui Vlad al III-lea Calugarul in
relateaza ca. Stefan cel Mare, dupes ce si-a refa- domnia Tarn Romanesti
cut armata prin completare cu tarani, in locul
celor ce cazusera in luptele contra turcilor, ca Dupa reocuparea scaunului domnesc,
sa nu se moleseasca prin sedere in repaos, a voievodul Tepelus isi asigura sprijinul cama-
navalit cu ostirea sa in Muntenia si a asezat razilor sai de lupta de pc Campul Painfi, All Beg
intr-insa ca prefect al sau pe Tepelus si si -a si Skanderbeg, si navali, in primavara anului
facut-o supusa sie - ipsam suijuris fecit. Noul 1481, in Moldova pand la Lunca Mare, pradand
domn muntean obtinu si asentimentul sulta- satele din valea Siretului, precum atesta aceas-
nului Mehmed al II-lea care pregatea atacul ta insusi Stefan eel Mare intr-un act din
contra Transilvaniei. In toamna anului 1479 octombrie 1481. Stefan cel Mare sari insa in
turcii navalira pe la Caineni in Transilvania, cu graba intru intampinarea lui,. it respinse peste
ajutorul lui Tepelus care sport ostirea sultanu- granita al-I urmari pand la Ramnicu-Sarat,
lui de sub conducerea beilor Ion, Ali si Skender unde s-a dat batalia decisive. Letopisetul de la
cu un contingent de 5.000 de plaiesi munteni. Bistrita ne relateaza asupra acestei
Dupa devastarea regiunii Sibiului, turcii scriind:
patrunsera in valea Muresului unde voievodul In anul 1481, luna tulle in 8, intr-o
Ardealului Stefan Betthory, ajutat de Pavel duminicd, a fost rdzboi cu muntenii si cu
Chinezul, strajerul granites dunarene din Tepelus, la Ramnic, si au biruit /arc's/. Stefan
Banat, ii taie drumul la Bintinti (azi Aurel Voievod.. si mare si nenunkiratez multilne furl
VIalcu) undc, la 13 octombrie 1479, dadu vesli- bdtuti cu totul si toate steagurile for furd luate,
ta batalie de pe Campul Pednii care se solda cu si nici unul nu le rdmase si toti vitejii si boierii
o completes infrangere pentru oastea turco- cdzurd atunci; si-si vor aduce aminte de aceastd
munteand. luptet si de acea moarte panel. /a sfarsitul Iurnii".
Infrangerea lui Basarab at Tanar sau Victoria lui Stefan de la Ramnic este
Tepelus in Transilvania oferca domnului conlirmata." si de regele Mateias Corvinul, care
Moldovei fericilul prilej de a-1 izgoni din arata in scrisoare sa calm papa Sixt al IV-lea din
scaunul domnici si a-1 inlocui printr-un prole- 7 august 1481 ca izbanda a lost castigate de
jal al sau. Accst pretendent era Mircea, fiul lui Stefan impreuna cu contingentele trimise in aju-
Vlad Dracul, pe care Stefan it adapostea la tor din Ardeal. Domnul Moldovei trimise regelui
curtca sa si-1 recomanda calduros tuturor vreo treime de steaguri cucerite de la Munteni,
boierilor si mart si mid, si tuturor judecilor si din care cateva furs trimise de rege si papei.
judecatorilor si tuturor supusilor de la mic Tepelus fu izgonit din nou din scaunul domniei
pana la mare, din tot tinutul Brailei, al tar tronul vacant fu incredintat de Stefan noului
Buzaului si Ramnicului. Dar boierii, cnejii si voievod Vlad Cedugeuul, un flu natural al lui
rumanii vlahii - din aceste judete respinsera Vlad Dracul, care pribegea prin Transilvania, si
energic recomandarea domnului Moldovei, afir- aceasta pentru motivul ca pretendentul Mircea,
mand atasamentul for fats de Tepelus. Aceasta adus de el, nu fu acceptat de tara. Analele
insa nu descuraja pe voievodul Stefan, care bistritene insemnau la acea data ca:
trecu in graba de la vorba la fapta. Regina "Domnul Stefan au letsat pe Vlad
Beatrice, solia regelui Mateias Corvinul, Voievod Cdlugeirul sa domneascd in Tara
aminteste intr-o scrisoare din iunie 1480, ca Munieneascd tar el se intoarse de acolo biruitor
Domnul Moldovei impreuna cu ardelenii, cu toatevoastea sa si cu toti boierii sal in scaunul
navalind in Muntenia, ar fi batut pe Tepelus si sau de la Suceava".
1-ar fi alungat peste Dunare. Dezastrul ostirii In amintirea izbandei sale de la Ramnic,
nefericitului domn muntean ar fi fost asa de Stefan ccl Mare ridica, in 1487, biserica din
mare, incest pana la Dunare, pana unde fusese Bddeuti (jud. Radauti), pe care o impodobi cu
urmarita ostirea dusmana, nu se gaseau decat frumoase fresce si cu o memorabila inscriptie,
cadavre. Tepelus se intoarse insa curand cu at caret cuprins constitute o pretioasa marturie

321
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

contemporana privitoare la batalia dc la precum atesta voievodul Vlad insusi intr-o


Ramnic. Iata cuprinsul inscriptiei: scrisoare adresata brasovenilor. Intr-o alts
"La anul 8989 (1481), tuna iulie 8, ziva scrisoare noul Domn comunica brasovenilor ca
praznicului Sfemtului Mare Mucenic Procopie, boierii si toata tara i s-ar fi inchinat si ca Ali
Stefan Voievod, din mita lui Dumnezeu Domn Beg ar fi trimis la Poarta sa-i aduca steag de
Tariff Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, cu prea domnie. Si astfel Vlad Calugarul isi consolida
iubitul sew fiu Alexandru, facut-a rcizboiu la domnia si se mentinu pe tronul muntean 14
Ramnic cu neasteunpciratul Basarab Voievod cel ant, 1482 1495.
Tamar, domnul Tarii Romeinesti, numit Tepelus; Pentru a se putea mentine pe tron, noul
si a ajutat Dumnezeu lui Stefan Voievod si a Domn muntean nu putea avea fats de Poarta o
biruit pe Basarab Voievod, si a.fost mcicelfoarte alts politica, decat cea a inaintasilor sal.
mare intre oamenii 1W Basarab. In amintirea Cronica tarii arata cu drept cuvant ca Vlad al
acestei isprOui, Stefan Voievod, in generoasa sa II-lea Calugarul "a .cdlcat pe urrna celorlalti
hotardre si in inteleapta sa prevedere, a gclsit de Domni muntenesti si nu s-a lepeickit de turd".
bine set cicideascet aceastcl biserica, inchinatd De aceea, nu trebuie sa ne miram daces
Sfeintului Mare Mucenic Procopie in anul 6995 intalnim contingente muntene in expeditiile
(1487); cIeidirea a inceput in tuna iunie 8 si s-a turcesti contra moldovenilor. Asa bunaoaral la
sciveu-sit in acelasi an in tuna noiembrie 13". sediul cetatilor Chilia si Cetatea Alba din 1484,
Inscriptia aduce contributii pretioase la la atacul contra Sucevei din 1485, la lupta de
istoria timpului. Din nefericire biserica din la Catlabuga din acelasi an si la lupta de la
Badeuti nu mai exists astazi, find daramata Scheia din anul urmator.
din temelic in cursul primului razboi mondial, Fatal de Ungaria el urmarea o politica de
flindca se afla in linia frontului. Dupes infran- pace si buns vecinatate, pana la moartea
gerea de la Ramnic, Tepelus Voda se retrase cu regelui' Mate! in 1490. Cu toate acestea insa,
-restul ostirii sale spre Oltenia, unde gasi spri- Vlad Calugarul nu obtinu stapanirea asupra
jin in boierimea craioveana. Cu ajutorul aces- voievodatelor Amlas si Fagaras. Ultimul Domn
Lcia el incerca sa-si recapete tronul, izgonind muntean care stapanise aceste voievodate
pc noul Domn Vlad Calugarul din tars. Din fusese Vlad Tepes. In timpul domniei lui Radu
Transilvania, de unde se gasea, ducele Vlad cel Frumos, Fagarasul fu dat Uniuersitatii
ameninta mcrcu granita tariff, ceea cc facea pc sasesti, iar mai apoi boierului Udriste pana la
rivalul sal 'Tepelus sa-1 reclame regelui 1483, cand sasii redobandira din nou
Malcias ea "de acolo din locurile voaslre intra Fagarasul pentru Universitatea tor. El se dove-
in Tara domnici mete dc-mi face paguba". di ca un vajnic sprijinitor at comertului cu cen-
In ajutorul lui Vlad sari si Stefan ccl trele comcrciale sasesti din Transilvani si un
Mare, care vedca amenintata granita larit sale pins ctitor de asezaminte bisericesti. El a fost
de la Milcov. Acolo, Basarab cel Tanar, numit si clitorul manastirii Glavocioc si at schitului
Tepelus, incepuse lucrari de fortificare in jurul Babele, ambele ctitorii in judetul Vlasca. Dar si
cetatti Crciciuna pentru a -si crea baza de ope- celelalte ctitorii muntene se bucurard de larga
rail! contra Moldovei. In primavara anului sa darnicie, care venea sa justifice evlavia sa de
1482 Stefan lovi pe Tcpelus si -1 izgoni din fost calugar. Socotelile Brasovului arata
cetatea Craciuna. Analele bistritene arata ca moartea lui Vlad Calugarul in toamna anului
"in anul 1482 martie in 10, luat-au Stefan 1495, cand fu inmormantal in clitoria sa de la
celalea Craciuna si a asezai inir-insa parccilabii Glavactoc.
sdi Veticea si Ivanco".
Cronica lui Grigore Ureche insists
asupra fixarii granitei de la Milcov zicand: 8. Domnia lui Radu cel Mare
"Aduccind si pre multi din boierii TOM
Romemesti si alit oameni de frunte acolo, au pus Urmasul sau pe tronul Munteniei a fost
pe ai sai boieri si oameni de cinste, de au vorovit fiul sau Radu cel Mare (1495 - 1508), care inca
si au tocmit, de au despOrtit din Milcovul cel din anul precedent fusese asociatul tatalui sau
Mare o parte de parciu, ce vine de pe tangs la domnie. Fats de turci, noul Domn continua
Odobesti si frece de des in apa Putnei .si acela politica parintelui sau. 0 stire contemporana
panel astclzi este hotarul Tarii Moldovei si Tetrii din Istanbul arata ca. Radu venea in fiecare an
Romanesti". la Poarta sa sarute mana sultanului si sa-i
Cu sprijinul moldovenilor si cu inga- aduca tributul care se ridica la 3.000 de gal-
duinta turcilor, Vlad Calugarul relua lupta beni. Ostasii sai insoteau ostirea otomanal in
contra rivalului sau Tepelus, it respinse din campaniile ei la Dunare si in Carpati. Astfel
nou in Oltenia, unde isi gasi curand moartea, slim ca intre unitatile trimise la 1497 de
fiind ucis la Glogova de boierii mehedinteni, sultanul Baiazid at II-lea in ajutorul lui Stefan

322
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cel Mare contra polonilor, craiului loan Albert ambilor Domni roman! a putut fi evitata prin
in Codrul Cosminului, se gaseau si cete de interventia mitropolitului carturar Maxim, care
ostasi munteni, luptand alaturea de plaiesii lui "s-au rugat lui Bogdan Voda sa faca pace cu
Stefan cel Mare. Dares cu toate acestea, voievo- Radu Voda pentru cd sunt crestint si de o
dul Radu se vazu slit sa cedeze sultanului semintie "."Deci Bogdan Voda, vazand
vadurile de la Dunare cu vdmite for si restitui in rugamintea de la acel calugar, au facut pace
1505 Portii cateva miff de pribegi din Imperiul pentru voia lui si au trimis soli la Radu-Voda,
Otoman care se refugiasera in Muntenia. ca sa fie pace neclintita". Cronica lui Ureche
Raporturile cu Ungaria erau normale si arata ca la incheierea pacii "hotarul pe uncle au
prietenesti. In 1497 voievodul Radu trimise o fost cel beitran au ldsat ".
solie voievodului Vladislav la Buda, in frunte Pentru ispravile acestea destul de
cu vistierul Albu, pentru a-1 asigura de modeste, pe taramul politic si militar, voievo-
credinta sa. In decembrie 1507 el reinnoi dul Radu cu_greu ar f putut merita atributul
tratatul de armistitiu si pace perpetua cu de cel Mare. In schimb insa, el a desfasurat in
regele ungar, recunoscandu-se ca membru al domeniul bisericesc si cultural o remarcabila si
regatului vecin. rodnica activitale care vine sa justifice tillul de
Cu ocazia reinnoiril actului de credinta cinste ce i-a fost atribuit. Lui Radu cel Mare se
si bund vecinatate, regele Vladislav darui lui datoreste noua organizare a bisericii muntene.
Radu, fratelui sau Vlad si tuturor urmasilor Sfatuit de mitropolitul Nifon, fostul patriarh al
tor, domeniul Geoagiul din Transilvania, care, Constantinopolului, pe care turd! it indepar-
pe langa largul cu acclasi nume, mai tasera din scaunul patriarhal, el mutes
cuprindea si 19 sate din valea Borsei pana. in resedinta mitropolitana de la Curtea de Arges
Mures, un teritoriu de 25 km lungime si 15 km la Targoviste alaturi de tronul domnesc, si-i
latime. La 26 februarie regele ordona capitulu- dadu ca sufragana episcopii Noului Severin,
lui din Alba Iulia sa treaca susmentionatul care dupes pierderea acestei cetati se mutes la
domeniu in posesiunea Domnului roman, ceea Strehaia, de unde Radu o mutes la Rei rnnicul
ce se si indcplini la 15 aprilic 1508. Aceeasi Vdlcei. Pentru numerosii credinciosi din
asigurarc de prietcnic si buna vecinalate o judelele rasaritene ale Munteniei, el inflinta un
dadu Domnul muntean si sasilor din Sibiu si nou scaun episcopal la Buzau. Dar colaborarea
tuturor conationalilor for din Ardeal, ca-i va asa de fericita dintre mitropolit si Domn fu
apara contra turcilor. In schimb ei se obligard curand intrerupta in urma refuzului chiriarhu-
sa-i asigure la caz de nevoie azil la ei si sa -1 lui de a recunoaste divortul sfelnicului dom-
gazduiasca cum se cuvine, sa nu tolereze in nesc Bogdan de solia sa, pentru a se putea
mijlocul for pribegi munleni si sa nu le ofere recasatori cu o sores a Domnului. Voievodul nu
nici "o bucatica de paine". Actul era Int:alit de intelegea sa ingaduie impotrivirea lui Nifon si
intreg sfalul domnesc, in frunte cu Gherghina, cu atat mai putin mustrarea acesluia pe care
puternicul parcalab de la Poienari. gasi de bine sal i-o faca Domnul. In conditiile
Asigurandu-se de prietenia sultanului acestea, chiriarhul fu slit sa paraseasca
si a regelui unguresc, principele Radu crezu scaunul mitropolitan de la Targoviste si sa se
ca-si poate extinde suprematia sa asupra intoarca de unde venise. La trecerea Dundrii,
Moldova unde domnea Bogdan al III-lea cel ex-mitropolitul si-ar fi sculurat de pe
Chior, flub lui Stefan cel Mare. Cum acesta se incaltamite praful din pamantul in care se
gasea in gray conflict cu Polonia, Domnul comisese o asemenea nelegiuire, ca izgonirea
muntean credea Ca poate incerca inlalurarea sa si sa fi aruncal asupra tariff si norodului afu-
lui Bogdan si inlocuirea lui cu prelendentul risenie ca aceea care, pe vremea sa, o aruncase
Roman pe care de mai multa vreme it ada- un alt cleric grec, Eremia, nefericitul candidat
postea la curtea sa. In scopul acesta, pre- la mitropolia Moldovci. Nifon se retrase la
tendentul Roman nava cu ajutor muntean in Muntele Athos, unde muri in anul 1508.
Moldova. Cronica lui Radu Popescu arata ca Conformandu-se pioaselor traditii ale
Roman "cersind oaste de la Radu-Voda s-a dus inaintasilor sat, Radu cel Mare tidied pe vechea
de a pradat toata Putna... locul Moldovei". La temelie o ctitorie a lui Mircea cel Batran de la
vestea invaziei dusmane, Bogdan Voda porni la Dealu o preafrumoasa biserica din blocuri de
1 octombrie 1507 in tam de jos, respinse pe piatra si marmora., o adevarata podoaba a arhi-
navalitor peste Milcov si-lurmari pand "la locul tecturii muntene de la inceputul secolului al
cc se cheama. Ratezatii, la Movila Caiatii de saisprezecelea. Acolo evlaviosul domn puse sa i
ceea parte de Ramnic". Acolo a sezut cu oastea se ciopleasca in piatra si mormantul pe care
10 zile "de au pradat si au ars de la Milcov alese pentru vesnica odihna. El harazi
pans la Ramnic in jos pre de imbe partile pang manastirii Tismana venitul vamii de la
la Siret". Varsarea de sange dintrc ostirile Genune. De asemenea se bucurara de larga sa

323
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

generozitate si manastirile Rossikon si Sf. Medicul Francisc din Sibiu, care fu chemat la
Pantelimon de la Muntele Athos. El inzestra patul bolnavului, nu-1 mai putea ajuta. Pe la
manastirea Govora cu mosiile Hinta si Stoiceni uncle lui aprilie Radu cel Mare muri si fu
pe Olt, precum si cu o parte din mosia de langa inmormantat in ctitoria sa de la Dealu.
Poiana. Prin donatiile acestea Radu cel Mare Domnia pasnica si rodnica a lui Radu
intelegea sa asigure manastirii Govora cel Mare era respectata de vecinii sal. Insusi
mijloacele materiale necesare, pentru ca sultanul Baiazid al II-lea ii infatisa lenicerilor
monahii de acolo sa se poata darui cu toata sai ca un model de domn bun, drept si intelept.
ravna noii for misiuni duhovnicesti. Istoriograful Ienunclauius reproduce in opera
In timpul domniei lui Radu cel Mare sa asupra imperiului turcesc cuvintele sulta-
s-a instalat la Targoviste prima tipografie din nului Baiazid, adresate ostirii sale razvratite,
Tara Romaneasca. Conducatorul acestei careia ii reprosa lipsa de actiune si energie.
tipografii era calugarul Macarie, care deprinse Pentru linistirea spiritelor revoltate sultanul
mestesugul tiparului la Venetia, unde in 1493 invoca drept pilda Domnia lui Radu eel Mare
luase fiintA a doua tipografie cu caractere "care, in ciuda dificultatii puterilor sale fizice,
slavone; cea dintai fiinta la Cracovia din 1491. s-a purtat cu cea mai desavarsita intelepciune
De la Venetia Macarie trecu la Cetinie in si cu toate ca, limp de 7 ani impliniti, a fost
Muntenegru, unde incerca sa-si aseze teas- ridicat in radvan si purtat din loc in loc, totusi
curile tiparnitei sale in 1493. Dar cum locali- a inteles sa carmuiasca Tara Romaneasca spre
tatea Cetinie nu-i paru prielnica pentru dez- deplina multumire a supusilor sai. Cu toata
voltarea meserici sale tipografice, el se hotari urea for schimbatoare si nestatornica, acestia
sa-si mute leascurilc in Tara Romaneasca, nu s-au instrainat de stapanul for din cauza
uncle gasi in milropolitul Maxim, originar si cl infirmitatilor si podagrei sale, ci au tinut cu
din sudul Dunarii, un aprig sprijinitor al car- Lade la el, fiindca era bun, drept, intelept si
turariei. Domnul tarsi, Radu cel Mare, oferi lui destul de destoinic pentru carmuire prin supe-
Macarie o Tanga ospitalitate in orasul de rioritalca sufielului sau."
resedinld Targoviste, unde la 1508 incepu sa
functioneze a patra tipografie slavona de felul
ei, dupa cele anterioare din Cracovia, Venetia 9. Ostilitatile cu sultanul Baiazid al II-
si Cetinie. La Intervale mai marl luara fiinta lea si pierderea ceatilor Chilia si
tipograflile slavone de la Praga (1517), Belgrad Cetatea-Alba
(1528), Moscova (1564), Liov (1574), Ostrog
(1589) si Kiev (1617). Cea dintai carte iesita din Legamantul lui Stefan cel Mare cu sul-
aceasta iipografie, prin osteneala smeritului tanul Mohamed al II-Ica din 1476 promitea
monah si preot Macaric, la 10 noiembrie 1508 Moldovei inaugurarea unci epoci de pace si de
a fost un Ltiurghier, a carui tiparire s-a inceput intelegere cu Poarta Otomana.
dupa porunca Domnului Ion Radu Voievod, Epoca accasta a fost insa numai de
sa-i fie lui vesnica pomenire, si s-a savarsit sub scurta durata, ilindca in mai 1481 sultanul
urmasul sau Ion Mihnea Voievod. Dupa doi Mohamed al II-lea muri, iar urmasul sau
ani, la 1510, aparu Octoihul, iar la 1512 Baiazid at II-lea nu se considera legat de
Euanghelierul, din care un exemplar tiparit pe intelegerea parintelui sau cu Stefan cel Mare.
pergament a servit de model pentru lucrarile Dimpotriva, noul sultan isf propuse sa
tipografice similare din partile sarbesti. desavarseasca cucerirea terenului pontic prin
Tipografla din "cetatca de scaun Targoviste" ocuparea capetelor de pod din lianul Nistrului
intemeiata de Macarie a continuat sa si deci Delta Dunarii, adica a Cetatii-Albe si a
functioneze si sub urmasul acestuia Moise, Chilies. Dupd caderea Caffei, aceste cloud cetati
care se folosea de "matriciile lui Dimitrie moldovenesti devenisera tinta cea mai apropi-
Liubavici", scotand la iveala un Molituelnic, un ata a lacomiei teritoriale turcesti.
Praxiu sau Apostol s.a. Continuatorul artei Pentru a preintampina pericolul, Stefan
tipografice in Muntenia devenise mai apoi dia- se grabs cu lucrarile de refacere a zidurilor
conul Coresi, despre care se va pomeni la locul cetatilor sale. 0 inscriptie din 1476 ne spune
sau. Ca "in anul 6984 0 s-a sdueu-sit marea poartd a
Din casatoria sa cu Catalina, Radu cel cetdtii in zilele uestitului Io Stefan Voievod si ale
Mare avu trei fii legitimi si anume pe parccilabilor Luca si Gherman".
Vlad-Vintila, Radu Paisie si Mircea Ciobanul, Analele de la Bistrita arata ca "in anul
care i-au urmal pe rand in scaunul domniei. 6985, ianuarie 22, incepu Stefan sd zideascd
Fiii sai nelcgitimi Radu de la Afumati si Hadica Chilia si a ispreiuit-o in acest an, lithe 16".
au avut norocul sa domneasca si ei in Tara In 1484 terming Stefan si biserica Sf.
Romaneasca. In primavara anului 1508 starea Nicolae din Chilia, o opera a arhitectului italian
sanatatii Domnului se inrautkise foarte mull. Giovanni Provana. 0 alta inscriptie din 1479

324
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

spune ca. "in zilele cuwiosului si de Hristos campania sa contra Moldovei. La 2 august
iubitorului domn Io Stefan Voievod, Domn a 1484 Baiazid arata raguzanilor ca Stefan,
toatd Tara Moldovei, fiut lui Bogdan Voievod s-a Domnul Moldovei, pans de curand fusese
inceput si s-a sdvd rsit acest zid pe vremea pew- supusul tatalui sau Mohamed, de fericita
ccliabilor Duma St Gherman". In adevar, memorie, dar Ca mai apoi, invins de duhul eel
lucradle de fortificare se efectuasera la limp rau, a inceput sa nu mai asculte de poruncile
pentru ca nu trecura nici cinci ani de la data sale, si ce e mai gray, a pradat Muntenia, care
inscripliei de mai sus, cand sultanul Baiazid era tributary imperiului otoman.
intreprinse faimoasa sa campanie impotriva "Din care cauzei zice sultanul - s-a
cetatilor Chilia si Cetatea-Alba. indignat sufletul nostru si am pomit contra
indata dupa infrangerea de la Valea- Moldovei cu toate puterile si fortele noastre".
Alba, Stefan isi dadea seama de aspiraliunile La fortele militare turcesti se asociara si
turcesti asupra acestor cetati. De aceea el nu contingentele muntene de sub conducerea lui
intarzia de a adresa apeluri disperate catre Vlad al III-lea Calugarul, la a carui ridicare in
puterile crestine din apus, pentru a le tronul de la Bucuresti ajutase si Stefan cel
demonstra ca, dupd caderea Caffei, turcii vor Mare, precum s-a aratat mai sus. Stapanit de
ataca cetalile moldovenesti. In memoriile sale, aceasta indignare, sultanul indrepta fortele
trimise Papei si dogelui din Venetia, el arata ea sale militare spre aceste cetati, atacandu-le in
turcul pregateste atacul contra Chiliei si vara anului 1484 pe apa si pe uscat. Dupa un
Cetatii-Albe si ca "aceste cloud tinuturi sunt asediu de mai multe zile, Chilia, care era
Moldova toatd" the queste do terre sono tuta aparata eroic de parcalabii Maxim si Ivascu,
la Valachia sl ca de constitute singurul zid de cazu la 14 iulie. Cetatea-Alba era aparata de
aparare penlru Ungaria si Polonia. parcalabii Gherman si Diana, care rezistara
Din nefericire insa apelul disperat al pana in 7 august, cand cazura acoperili sub
Domnului Moldovei nu trezi nici un ecou in daramaturile cetatii. Targovetii cu dare de
tarile apusene. Din contra, regele Mateias al mans din ambele centre comerciale furs ridi-
Ungariei, avand de aplanat vechi socoteli call de turci si porniti la Istanbul. La Cetatea-
politice cu imparatul Frederic al Germaniei, se Alba nu ramasera decal 220 familii de pescari.
grab! in 1483 se incheie pace cu sultanul Prin predarea acestor localitali, care aveau
Baiazid, lard sa cuprinda si pe Stefan cel Mare functia de plamani economici ai Moldovei,
in acel tratat de pace, des! regele Matei se comertul moldovenesc in Marea Neagra primi o
dadea pretutindeni ca suzeran al Moldovei, lovitura care se resimti in tot cursul secolelor
scuzandu-se ca a fost silit sa accepte pacea cu urmatoare.
turcii, ca sa nu cads zdrobit de puterea celor Turcii biruitori recladira cetatile si le
doi imparali, adica Frederic si Baiazid. Regele pusera curand in stare de separare. Dar ei nu
Poloniei, Cazimir, inchelase pace cu turd! si nu se mulliimird numai cu rata orasului, ci
se arata deloc dispus sa atraga urgia sultanu- cuprinsera si intreg hinterlandul tor, consti-
lui asupra tars! sale. Vlad al III-lea Calugarul, tuind astfel faimoasele raiale turcesti de la
Domnul Tad! Romanesti, primisc steag de Chilia si Akkerman, cad asa rastalmaceau
domnie din Istanbul, si se oferi chiar sa par- turcii in limba for numele Cetatii-Albe. Raiaua
ticipe cu contingentele muntene la expeditia de la Akkerman cuprindea tarmul drept al
sultanului contra cetalilor moldovene. Inconju- limanului Nistrului pana la mare si acolo intreg
rat din tonic partile de pricteni si chiar anat.' ai litoralul pontic pand la gurile Dunarii cu
sultanului, Stefan ramase iarasi singur si izo- hinterlandurile tor. Raiaua Chiliei ingloba
lat, ramanand sa se bizuie numai pe propriile malul Dunarii de pe bratul Chiliei pana la lacul
sale puled in Itipla aceasta Mal de inegala cu CAI labuga cu hinterlandul respecliv. 0 incer-
turcii. care a turcilor de a cxtindc ralaua Child si
Nesocotind angajamcntcic inaintasului dincolo de acesl lac pulu 11 zadarnicila de
sau fata de Domnul Moldovei, sultanul Baiazid Sefan cel Mare. Analele de la Bistrita si Putna
=la pornirilor icniccrilor sal lacomi de prada, ara La ca in "toamna anului 1485 a fost rdzboi cu
indreplandu-si privirilc asupra celatilor turcii si cu Malcoo... la alacibuga si a biruit
moldovenesti. Cl sustinea ca cetatea Chilies Stefan cu mila lui Dumnezeu".
este cheia si poarta pentru Moldova si Dupa pierderea Cetalii-Albe resedinta
Muntenia, tar Cetatea-Alba chcia si poarta parcalabiei de acolo fu mutata la Cioburcin. pe
pentru toata Polonia, Tataria si Marea Neagra. Nistru, in fata localitatii cu acelasi nume de pe
Cheile de la aceste ports ademeneau lacomia de malul de apus. Martudile timpului ne-au pas-
cucerire a sultanului. trat numele parcalabilor de Cioburcin, Rau si
Iniervenlia armala a lui Stefan in Toma.
Muntenia servca sultanului de pretext pentru

325
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul III

RELUAREA LEGATURILOR CU POLONIA SI UNGARIA


SI OSTILITATILE DIN PRICINA POCUTIEI

1. Actul de inchinare de la Colomeia si batalia de la Scheia


2. Dobandirea feudelor Ciceiu si Cetatea de Baltil din Transilvania
3. Noua intelegere cu turcii
4. Ostilitatile cu polonii si ocuparea Pocutiei
5. Campania regelui loan Albert in Moldova si asedierea Sucevei
6. Dezastrul arrnatei polone in Codrul Cosminului
7. Incursiunile lui Stefan cel Mare in Pocutia si tratatul de pace cu regele loan
Albert
8. Esuarea arbitrajului si reinceperea ostilitatilor cu Polonia
9. Instalarea administratiei moldovenesti in Pocutia

1. Actul de inchinare de la Colomeia si boierii sai. La 15 septembrie Stefan ajunsese la


batalia de la Scheia Colomeia unde presta in sunetele buciumelor
polone si moldovene, dupes toate regulile
Picrderea cetatilor a lost una din lovi- feudalitatii medievale, rostind formula sacra-
turile cele mai dureroase aplicate Moldovei mentala:
voievodale, fiindca ajungand la stapanirea "Prea gratiosul meu rege, depun omagiul
acestor capctc de pod, turcii inchidcau si jur credinta si promit cu credintii si fares
Moldovci drumul comer( ului maritim. Sub inseldciune si viclenie, cu toate tar ile, boierii si
zdrobitoarca imprcsie a accstei amputari teri- oamenii mei, ca uoi fi credincios si supus
torialc si loviltn9 cconomicc, Stefan recurse la Serenikifii voastre, succesorilor si coroanei
ajutorul regelui Mateias al Ungariei, care inter- regelui. Asa sa -mi ajute Dumnezeu si Sfanta
veni de forma pe Tanga Baiazid, sfatuindu-1 sa Cruce".
restituic Moldovei cetdtile respite pe furls, La randul sau, regele raspunse:
amenintandu-I cu ruperea tratatului de pace "Te primim sub protectia noastrd pe tine
pc care it inchciasc cu sullanul. La inlerventia si tdrile tale si to mentinem ca pe un palatin at
regelui, sullanul se grabi sa raspunda ca: nostru cu toate drepturile si demniteitile tailor
... cele cloud cetati cucerite cu multd tale".
ostenealed si cu pierderea multor credinciosi de Dupes rostirea acestor cuvinte, regele se
ai sai, el nu le poate da inapoi, dar ca a dat ridica de pe tron si saruta pe noul sau vasal,
ordin comandantilor for sa nu aducei nici o luand in primire steagul, pe care voievodul
supdrare Moldovei". Stefan i-1 prezenta trecu in mainile
Rezultatul interventiei ungare nu putea maresalului regatului. In momentul acesta
satisface nici intr-un chip asteptarile lui boierii moldoveni din suita domnului inchinara
Stefan, care in necazul sau isi indrepta privi- si ei steagurile tor, repetand cuvenita formula
rile asupra regelui Cazimir, vecinul sau de la de juramant.
miaza.-noapte. Pentru obtinerea concursului Dupes implinirea ceremonialului feudal, regele
acestuia, pentru recucerirea cetatilor si semna actul cu indatoririle sale contractate
redeschiderea drumului la mare, Stefan nu fats de domnul Moldovei.
pregeta in a rccunoaste suzeranitatea regelui "Suntem datori zise regele - sift apdreun
Poloniei si de a-i presta cuvenitul juramant de pe voievodul Stefan si pe fiii lui si pe toti boierii
credinta, la care vanitosul rege Cazimir tinea si supusii lui in toate granitele sale vechi, asa
asa de mull. La 14 septembrie 1485 regele dupes cum erau in vechime in tara Moldovei din
semna la Colomeia salvconductul pentru libera toate pc-utile suis viae ex omnibus partibus cu
intrare si iesire din Polonia, pentru Stefan si sabia noastra, cu tezaurul nostru si sfatul

326
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

nostru si ostile noatre, din toate puterile noastre, moldovenesti. Dimpotriva, el intervenea prin
pe care ni le-a dat Dumnezeu, dupd puterea solii sat pe langa sultanul Baiazid pentru
noastrd, si sd -I apardm de toti inamicii lui"... incheierea unui pact de neagresiune si alianta
"Nu trebue sd cerem si set facem pace feirei stirea polono-turca. Tratativele se purtau la Istanbul
voievodului 10 Stefan in acele chestiuni care in cea mai marea taina, fare stirea lui Stefan,
privesc granitele Moldovei si tara Moldova*. astfel ca acesta se trezi deodata in fata faptelor
Cronicarii poloni Wapowski si Croner implinite. Gratie staruintelor ambasadorului
remarca in relatarile for ca, impotriva uzantelor polon la Istanbul, Nicolai Firley, fu semnat la
feudale, in toiul ceremoniei cazura panzele cor- 21 martie 1489 tratatul de pace intre ambele
tului regal, pentru ca multimea sa vada pe puteri, Cara ca regele Cazimir sa fi putut obtine
eroul crestinitatii inchinandu-se craiului de la sultan retrocedarea cetatilor
polon. moldovenesti. Interese superioare de ordin
Dupe incheierea ceremoniei st dupa politic si economic- determinara pe regele
semnarea actului de vasalitate, Stefan primi Cazimir sa incheie pacea cu. turcii si fare satis-
vestea ca in absenta sa o coloana turceasca facerea revendicarilor legitime ale palatinului
navalise pana la Suceava, raspandind jaf si sau din Moldova. La 23 martie 1489 sultanul
parjol in drumul ei... Dar Stefan, intoreandu-se vestea pe regele Cazimir, ca pacea dintre ei a
in graba de la Colomeia, batu pe turd si-i izgo- fost intarita st va trebui observata, tar negus-
ni din tars. In primavara anului urrnator, torii poloni vor putea veni ca sa face comert. in
1486, turcii reinnoird atacul for contra Turcia, cad de acum inainte portile le vor fi
Moldovcl, inaini and pe Stml in sus, 0115 la dcschisc.
Schela, la nord-est de Roman. Comandanlul
unitaplor turcesti, Halibeg, aduse cu sine si pe
un pretendent pe care cronicile contemporane 2. Dobandirea feudelor Ciceiu si Cetatea
it numesc Petru Hroet sau Hronot, poate fiul lui de Balta din Transilvania
Petru Aron, pe care sultanul Mehmed al II-lea
it luase in 1476 sub ocrotirea sa, cu gandul de Nadejdea pe care Stefan cel Mare si-o
a-1 instala in domnie in locul lui Stefan. Acesta pusese in suzeranul sau Cazimir se vadise
insa intampina pe turd la Schcia si-i Mai zadarnica. Domnul Moldovei se simti nevoil sa
pana la nimicire, prinzand si dccapiland pe rccunoasca deschis ca politica sa de prietenie
Hroet. Letopisctul de la Bistrita insemna cu Polonia daduse grey si ca tara sa reclama o
aceasta noua fapla de arme a viteazului domn noua orientare politics. In conditiile de atunci
scriind: aceasta noua orientare nu putea fi indreptata in
"In anul 1485 luna martie, la 6, lunea, a alts parte decal spre Ungaria regelui Matei
fost rdzboi cu Hroet la Scheia, pe Siret, si 1-au Corvinul. Acesta privea cu mare nemultumire
prins si i-au teiiat capul ". inchinarea de la Colomeia. Intr-o scrisoare
Balalia de la Scheia a fost una din cele adresata arhiepiscopului de Mainz, regele
mai sangeroase din sate le-a castigat Stefan cel Matei, la 16 noiembrie, critica aspru atitudinea
Mare. In toiul luptei inversunate Stefan cazu regelui Cazimir care a sustras pe Domnul
de pe cal si era amenintat sa se piarda in Moldovei de la ascultarea sa.- a nobis et obedi-
valmasagul sangeros al bataliei. In In clipele ace- entia nostra subduxit, dandu-i speranta de aju-
lea critice, aprodul Purice sari in ajutorul tor, ca va redobandi cetatile din myna turcilor.
Domnului, ajutandu-1 sa incalece pe calul sau, In realitate insa, polonii 1-au amagit, cad nu
salvand astfcl viata stapanului sau. In jurul i-au dal nici un ajutor efecliv. Unde sunt
acestei intamplari s-a inchegat cunoscuta polonii - sed uli iam sunt Poloni - inireba regele
legenda de care face mentlune cronicarul loan Matei, in momentul cand Moldova era devastate
Neculce in introducerea la cronica sa sub titlul de turd? Unde e ajutorul promis prin vorbe -
0 samd de cuvinte. unde tanto verborumilumine promisstun?
In luptelc acestca pentru curatirea Kaspar Weinreich arala in cronica
pamantului Moldovei de turd sarira in ajutorul Danzigului ca Stefan a parasit pe craiul
lui Stefan caleva mil de luptatori poloni. La Cazimir si a jurat credinta regelui Ungariei,
atata se reduse asistenta military poloneza la find dezlegat de papa de juramantul prestat
recucerirea cetatilor moldovenesti, alai de mull regelui Poloniei, deoarece polonii nu i-au dat
ravnita de Domnul Moldovei. Cu toate promisi- ajutor impotriva turcilor si tatarilor, asa dupa
unile sale solemne de la Colomeia, regele cum i-au fagaduit - den Eid, er dem Kanige von
Cazimir nici nu se gandea sa provoace pe turci, Polen geschworen hatte, der hatte in der Bapst
prin cooperarea sa la recucerirea cetatilor darven entbunden; denn die Polen kunden ihm

327
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

kein beistand Thnen Ihnen kegen die Tatern Stefan eel Mare, trimitand, cu ocazia casatoriei
and T so sae tin gelobet hatten... In fiului acestuia, Alexandru, cu fiica lui
conditiile acestea era firesc ca Stefan sa se Bartholomeu Dragffy, voievodul Ardealului,
lepede de Cazimir si sa se apropie de regele Birtoc al cronicilor moldovenesti, trimitandu-i
Matei, care dorea aceasta apropiere. Nu in iunie 1489 ca dar de nunta 500 de galbeni -
cunoaslem actul de supunere fats de coroana 500 aureos pentru ca sa dispuna bine pe
ungara., care trebuie sa se fi produs inaintea nuntasi - ut sciliet nuptiarum illarum conviviwn
mortis regelui Matei, intamplata la 6 aprilie nomine nostro bene disponere queat.
1490. Allam insa ca la 12 aprilie 1492 regele
Vladislav al H-lea al Ungariei, succesorul
defunctului rege Matei, dadea ordin convenctu- 3. Noua intelegere cu turcil
lui din Cluj Monastur sa puna. pe Stefan cel
Mare in posesia domeniilor si cetatilor Ciceu Dar relatiile de prietenie si buna vecina-
din judetul Somes si Cetatea de Baltd tate innodate de Stefan cu regele Matei furs
(Kii Iciliowar) din judetul Tamava Mica. Ciceul numai de scurta durata. Si aceasta din cauza
cuprindea un vast domeniu cu 65 de sate al ca regele muri la 6 aprilie 1490 pc neasteptate,
caror nume nu s-a pastrat. Ambele cetati tronul Ungariei devenind astfel vacant. La suc-
fusesera date Domnului Moldovei de regele cesiunea tronului se ivird doi candidati:
Matei Corvinul - quae ipse a manibus einus / Maximilian I, succesorul la tronul Germaniei si
dem condam domini Mayiae regis habuit. fiul regelui Cazimir, Vladislav, purtatorul
intr-un act din 12 iulie 1528 se atesta. coroanei boheme. Stefan manifesta simpatii
Ca cetatea Ciceiului (Chiecho) fusese data pentru Maximilian. Dar regele Vladislav iesi
Domnului Moldovei, pentru ca el, in urma invingator din lupta pentru domnia Ungariei, si
pierderii Chiliei si Cetatii Albe, sa nu se astfel Domnul Moldovei se vazu deodata incon-
departeze de coroana ungara - ne post arnisae jurat de doi Jageloni, tatal pe tronul Poloniei si
Kyllye et Neszther - alba a corona deficeret. fiul pc tronul Ungariei. Pus in fala unei aseme-
Marturia aceasta o gasim confirmata si de nea situatii, Stefan nu vazu alts iesire din
regele Ferdinand al Ungariei, care, in adresa sa incurcatura in care ajunsese decat sa caute o
catre Stefan Lacusta din 22 decembrie 1540, intelegere cu sultanul Baiazid. Incercarea aces-
arala ca celatile Ciceu si Cetatea de Balla tuba de a supune Moldova se lichidase cu suc-
fusesera date lui Stefan cel Mare ca despagu- cesul de arme de la Chilia si Cetatea-Alba.
bire pentru picrderea cetatilor Chilia si Cetatea incercarile sale de a inlatura pe Stefan si de a
Alba, ocupate de turd - castra Cziczo et ridica pe scaunul domniei de la Suceava pe pro-
Kikellewar in partibus regni Transilvaniae exis- tejatul sau Hromot dadura grey, Stefan izbutind
tentia pro Kiliya et Nerte-Alba per Turcae occu- sa respinga pe turd in batalifie sangeroase de la
patis, data. Catlabuga si Scheia. Izbanzile acestea salvara
Cetatea si domeniul Ciccului cinstea armatelor moldovenesti, pe care dupa o
cuprindeau vrco 60 de sate cu Coate drepturile experienta de mai multi ani invatase sa le
si veniturile tor. Domeniul apartinuse respecle si furtunosul Baiazid. Respectul reci-
nemesului Mihail Emreffy, care it cedase proc pe care si-1 datorau ambii domnitori
regelui in schimbul celatii Richo si a targului inlesni intelegcrea dintre ei. Sultanul cerea
Bichc. La 1500 parcalab moldovenesc la Ciceu plata tributului si trimiterea fiului lui Stefan ca
era Petru - egregius Petrus castellanus castri ostatec la Istanbul.
Chycho. Cat priveste tributul, stim ea acesta
Cetatea de Balla din valea Tamavei Mici fusese stabilit cu sultanul Mahomed al II-lea la
cuprindca si ea mai multe sate. La 1498 par- 6.000 ducati anual. Baiazid ceru un spor de
calab la Cetatea de Balla era Bernaldinus - 2.000 de galbeni peste suma primita de parin-
castellanus castri nostri. Cetatile acestea tele sau, astfel ca la baza noului legamant
fusesera date lui Stefan ca ci sa nu se departeze Stefan se invoi la plata unui haraciu de 8.000
de ascullarca si supunerea datorate coroanei de galbeni. Un raport al limpului arata ca
ungare, si ca el sa nu se arunce in bratele tur- Moldova platea anual turcului opt mai de
cilor. Eie mai avcau menirea sa serveasca lui ducati in our - octo milia ducatorum in auro.
Stefan ca locuri de refugiu in Transilvania, pen- Mai grava era a doua cerere a sultanului, priv-
tru cazul cand ar fi fost silit de imprejurari itoare la trimiterea fiului lui Stefan ca ostatec
sa -si paraseasca tara. la Poarta. Dar Domnul se vazu silit de impre-
Regele Maid isi manifesta simtamintcle jurari sa satisfaca si aceasta pretentie a sul-
sale de amicitie si burial vecinatate fats de tanului, trimitand pe fiul sau Alexandru

328
www.dacoromanica.ro
I storia Romanilor

ostatec la Poarta. Despre ce a facut tanarul Acesta atata pe taranii ortodocsi contra
principe Alexandru la Istanbul nu avem alte mosierilor catolici din Pocutia, punand la cale
informatii. Stim numai Ca Alexandru era fiul o sangeroasa rascoala taraneasca, in toiul
lui Stefan eel Mare din casatoria sa cu careia isi gasira moartea multi nobili polonezi.
Evdochia din Kiev, ea se distinsese alaturi de Dupa relatarile lui Naker, Micha chema pe
tatal sau in luptele de la Razboieni si Ramnic si tatari in ajutor, pustii Pocutia in lung si in lat
cladise biserica Adormirii Maicii Domnului din si ridica cirezi de vite si herghelii de cai care sal
Brasov. Alexandru muri tanar la 26 iulie 1496 serveasca voievodului pentru plata tributului
si fu inmormantat alaturi de strabunicul si dorit - davon der Valah den Turken seynen
omonimul sau Alexandru cel Bun la ma- czinsz geben mochte. in vara anului 1490
nastirea Bistrita. Stefan navali cu ostirile sale in Pocutia, pentru
a potoli rascoala taraneasca si a pune
stapanire asupra tarii-bunicului sau. El cuceri
4. Ostilitatile cu polonii si ocuparea cetatile Sniatin si Colomeia si inainta victorios
Pocutiei pans la Halici -tam Colomeiarn et castrum
Halicjcz posedit ac Snayatin oppugnavit.
Fortat de imprejurari neprielnice, Infrangand astfel once rezistenta din
Stefan consimti la plata tributului spoilt la partea regelui, Stefan ocupa o buns parte din
8.000 de galbeni cu gandul ascuns de a scoate Pocutia, aseza acolo dregatorii sai - oficialles -
aceasta suma din tara regelui polon, care nu si se reintoarse la Suceava cu o bogata prada
1-a dat ajutorul cuvenit contra lurcilor. De alt- in oameni, bunurl si animale - praedas variae
fel acest gand iii destainuit mai tarziu de un acviraes greges homnum, peccorum et pecudum
om de incrcdcre al domnuliii care comunica seccum abdwcit. In zadar trimise regele Cazimir
unui delegat al ordinului teutonic ca. daca soli peste soli, la Suceava, pentru a-1 cere sa-si
Stefan ar fi fost sprijinit de regele Cazimir, el ar relraga ostirea si dregatorii din Pocutia. Iar
fi rezistat cu succes sultanului. Cum insa daca are de ridicat anumite revendicari de
stapanul sau a solicitat regelui ajutor, fare sa- ordin teritorial, sa le formuleze, si regele va tine
1 fi primit, Stefan s-a gandit la chipul si calea seama de ele. La dorinta regelui, Stefan trimise
cum ar putea sa plateasca sultanului tribut pe marele logofat Ion Multi' in solie in Polonia,
din tam regelui si nu din tara -sa proprie, care oblinu de la balranul rege recunoasterea
intrucat regele a lost cauza nenorocirii sale". ocupatiei moldovenesti in Pocutia, dintre
S-a aratat mai sus ca Alexandru cel Ceremus si Prut, unde dregatorii Domnului
Bun ocupase tam Pocutiei ce fusese anianetatal Moldovei isi continuau insarcinarile tor. Si ast-
Moldovei de craiul Vladislav Jagelo, pentru fel izbuti Stefan sa-si acopere cheltuielile cu
suma de 3.000 de galbeni genovezi, din care plata haraciului turcesc din noua sa cucerire
ramasese Inca neachitat un rest de 1.000 de poloneza.
galbeni. Pen tru neplata acestei datorii,
Alexandru ccl Bun navali in 1431 in Pocutia si
ocupa tara. Fill si urmasii lui Alexandru cel 5. Campania regelui Ioan Albert in
Bun, incercati in lupta fratricide, renuntara la Moldova si asedierea Sucevei
tara amanetata, pentru a castiga astfel priete-
nia si bunavointa regelui polon. Nici Stefan cel La 7 iunie 1492 deceda regele Cazimir
Mare nu ridica pretentii asupra Pocutiei, cala al Poloniei, lasand in urma sa mai multi Ili,
vreme nadajduia Inca in ajutorul regelui polon. dintre care Vladislav ajunsese rege al Bohemiei
Indata insa ce viteazul domn se vazu inselat in si succesorul regelui Matei Corvinul pe tronul
asteptarile sale, el isi aduse aminte de vechile Ungariei. Joan Albert urma parintelui sau pe
drepturi ale sale asupra acestei provincii, tronul Poloniei, iar fratele sau mai tanar,
revendicand pentru sine "tara bunicului sau" - Alexandru, primi domnia marelui ducat al
seynes grossfatur Lanth. El sustinea cu Ude ca Lituaniei, care pe calea aceasta se desparti din
tarisoara aceasta ii apartinea - uno quoque ad nou de Polonia. Cu noul stapanitor al Lituaniei
non pertineat. Pierderile teritoriale din limanul Stefan traia in raporturi de prietenie si buna
Nistrului si din Delta Dundrii trebuiau sa vecinatate. in 1493 Domnul Moldovei felicita
gaseasca cuvenita desdaunare in Pocutia ce pe marele duce la suirea sa in scaunul marii
fusese "zalogita" bunicului sau Alexandru pen- cnejii a "Litvei", aducandu-i aminte ca stra-
tru 1.000 de ruble gcnoveze. Incursiunea in mosii sai cnejii Litvei erau frati si prieteni
Pocutia fusese pregatita de omul sau de Domnilor tarii Moldovei. De aceea Stefan se
incredere de acolo, un anumit Micha pe care astepta la reinnoirea aceleiasi fratii si prietenii,
cronicile rusesti ni-1 infatiseaza ca roman. pentru ca impreund sa-si intoarca fata spre

329
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

paganatalea turco-tatara. Raspunsul marelui pusesera la cale ne quid reges molirentur, ad


cneaz a fost cat se poate de prietenesc, mani- hostes barbares perferri posset. 0 cronica lit-
festandu-si dorinta de a reinnoi vechea priete- vana aminteste de intalnirea fratilor loan
nie, care i-a fost recomandata si dc socrul sau Albert si Alexandru pentru a pune la cale, in
de la Moscova, zicand: 1496, la Parczov, expeditia din anul urmator.
"Fratele si socrul nostru si in aceeasi Hotararile fusesera luate in cel mai strict
vreme cuscrui teat, marele cneaz loan Vasilievici secret. Wapovski arata ca regele replicase can-
mi-a zis de multe on sa b-dim cu tine in pace si celarului Ceslaus de Kuroswet, care incerca
in bunci intelegere". sa-1 abata de la planul sau zicand: "Mi-as arde
Dimitrie, fiul marelui cneaz Ivan al III- camasa de pe mine, daces as sti ca cunoaste
lea Vasilievici, Linea in casatorie pe Ileana, flica planurile mete cele mai secrete". Banuind cele
lui Stefan cel Mare. Relatiile cu regele Joan ce se unelteau contra sa, Stefan cel Mare tri-
Albert insa ramasera destul de incordate din mise in 1496 numeroase solii catre marele
pricina Pocutiei si supunerii Moldovei fates de cneaz al Lituaniei Alexandru, pentru a-i aduce
turd. De aceea noul rege era obsedat de ideea aminte de vechile prietenii intre voevozii
izgonirii lui Stefan nu numai din Pocutia, ci moldoveni si marii snezi litvani din vremea lui
chiar de pe tronul Moldovei, pentru a face loc Alexandru cel Bun si a lui Vitold si pentru a
fratelui sau mai mic Sigismund, care la incheia un tratat de alianta si de comert intre
impartirea mostenirii batranului Cazimir ambele tari. in acelasi timp mai cerea un salvo-
ramasese fara coroana. Pentru realizarea aces- conduct pentru solii sai la marele cneaz Ivan al
tui plan, loan Albert incerca sa cointeresem si III-lea de la Moscova, cuscrul sau si socrul
pc fralele sau Vladislav din Bohemia, care dupes marelui cneaz Alexandru. Gratie acestor solii
moartea regelui Ma Lei Corvinul dobandise si Stefan reusi sa determine pe vecinul dau din
coroana Ungariei si implicit si a Transilvaniei. Lituania de a nu lua parte la campania craiu-
Perceptorul noului rege, umanistul loan lui loan Albert contra Moldovei. Stefan se arata
Buonaccorsi Callimachus, preconiza ideea unei recunoscator pentru aceasta dovada de buns
mars cruciade contra turcilor, pentru alungarea vecinatate si de aceea in 1498 el trimise o solie
for din cetatile moldovenesti Chilia si Cetatea- la Moscova, pentru a indemna pe socrul sau,
Alba si pentru izgonirea for din Europa. Dupes marele cneaz Ivan, ca sa pastreze pacea cu
indepartarea lui Stefan de pe tronul Moldovei, ginerele sau Alexandru din Lituania in confor-
principele Sigismund avea sa domneasca in mitate cu intelegerea pe care o aveau de mai
Moldova reintregita cu fostele ei cetati din inainte intre toti trei, de a adera alaturi de toti
limanul Nistrului si din Delta Dunarii suveranii crestini din apus la liga contra tur-
deschizandu-se astfcl din nou drumul Polonici cilor, zicand:
la Marca Ncagra. "Toti craft si domnii crestini care sunt in
La 17 aprilic 1494 fratii iagelonicni se Coate partite apusttlui si in toate tarile Italiei, se
intrunira la Leutschau (Levocea) in comitalul unesc si se gdtesc si cu osti sa moard impotriva
Zips din Slovacia in conferinta secretes pentru a peiganilor. Ar fi bine sa ai si to pace cu crestinii
pune la cale o colaborare politica a celor 4 tail: si set to ridici impreund cu toti domnii crestini
Bohemia, Ungaria, Polonia si Lituania, pentru impotriva pagetnitatii..."
a pregali cruciada contra turcilor si pentru Impolriva planului fauril la Leutschau
inlaturarea vasalului acestora Stefan cel Marc, se ridicara insa statele transilvane, si nici regi-
din Moldova - super regnorum unione, super na mama nu impartasea unellirile flului ei loan
bello in 7'hurcae et extirpation Valachi, cum Albert contra lui Stefan cel Mare. impotriva
relateaza Micchovita, medicul curant al craiu- aducerii la indeplinire a planului cruciadei se
lui loan Albert. Cronicarul Wapovski este si ridica si cardinalul Frederic, fratele craiului
mai explicit, aratand hotararea fratilor de a care trimise pe cancelarul regatului la rege,
cere lui Stefan sa recunoasca suzeranitatea pentru a-1 abate de la aceasla campanie
rcgclui polon sf sa rupa cu turcii si in cazul indrazneata contra Domnului Moldovei - regni
until refuz sa-1 alunge cu putere si cu armele cancellarium. ad Albertum regem mitere et cum a
din tars si sa aseze in locul sau in Moldova pe Valachiae expeditione retrahere. Analele din
Sigismund care ar fl in masura sa apere cu mai Putna arata ca scopul principal al expeditiei
mull succes tarmul Dunarii contra turcilor era "sa alunge pe Stefan de pe tronul Moldovei
barbari. Cronicarul polon nu uita sa remarce si sa aseze acolo pe fratele for Sigismund, far
ca planul acesta fusese dezbalut in cel mai de acolo sa piece impotriva turcilor". Marturia
strict secret, numai intre frati, ca sa nu aceasta este confirmata de insusi regele
transpire la inamicii barbari ceea ce regii frati . Vladislav al Ungariei care afirma ca "regele

330
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Poloniei a volt sa alunge din Moldova pe Mare. El banuia de mutt intentiile dusmanoase
Domnul ei care era tributar al sultanului". In ale craiului lesesc si de aceea marsul asupra
realitate insa regele loan Albert recunostea in capitalei sale de la Suceava nu-1 surprinse
instructiunile date solilor sat catre regele deloc. De aceea el luase din vreme masuri de
Viadislav ca mai curand urmarea prin proiectul aparare. El intari garnizoana de la Suceava si
sau eel sfant sa inlocuiasca mai intai pe Stefan puse cetatea in stare de aparare sub comanda
prin fratele sau Sigismund si numai dupa incercatului Luca Arbore. Domnul insusi con-
aceasta operatic sa porneasca contra turcilor centra ostirea sa la Roman, unde primi ajutor
pentru a-i alunga din Cetalea Alba si Chilia. de la secuii cuscrului sau Vartolomeiu Dragffy
Stefan ghici ceea ce se uneltea contra sa si de de Beltek, de la turci si de la munteni. Cronica
aceea el raspunse la invitatia regelui de a uni lui Azarie arata ca. "si Radul Voievod i-a trimis
unitatile moldovenesU cu cele polone pentru ajutor si de la imparatul Baiazid i-a venit aju-
cruciada contra turcilor, ca este gala sa par- tor". De la Roman viteazul Domn putea
ticipe la expeditie dar numai in momentul cand manevra in toate directiile, avand in flancuri
ostirile craiului vor fi ajuns sub zidurile Cetatii- cetatile HoUn si Neamt, pe care be incredintase
Albe. Iar pentru a feri tam sa de vexatlunile vitejiei si spiritului de jertfa ale parcalabilor si
unei ostiri straine in trecere, el ruga pe rege sa plaiesilor sal. Afland despre apropierea regelui
se indrepte spre limanul Nistrului prin Podolia, de hotarul Moldovei Stefan se grabi sa trimita
nicidecum prin Moldova. pe vistiernicul Isac cu bogate daruri ca sa-1
Cronicarul turc Sendedin relateaza ca salute in numele sau si sa ceara lamuriri
Stefan incheiase alianta cu polonii si ca se inte asupra intentiilor sale. Letopiset.ul din Bistrita
lese sa uneasca ostirile sale cu ale regelui pen- spunc ca regele primisc darurile cu drags
lru a alaca pc turd. Totusi, indata ce s-a con- inima si, concediase pc soli cu pace, declaran-
vins ca aceasta alianta, depart.e de a-i II de du-le cu inselaciune ca porneste contra tur-
folos, tindea sa-i aduca pieirea, a facut tot posi- cilor. Indata. ce Stefan afla ca ostirea leseasca
bilul ca sa pololeasca mania regelui Poloniei nu pornise spre Hotin, ci se indrepta navalnic
sau sa-1 oblige eel putin sa-si schimbe cursul spre Suceava, el trimise o noua solie la rege, la
intreprinderii, aratandu-i urmarile la care se Sniatin, in frunte cu logofatul Tautu, ca sa-i
expunea. In accst interval el trimise vorba de ce afle gandul, intrebandu-1 daca se apropie de
se petrecea guvernatorilor Portii. Insusi Stefan Moldova ca prieten, sau ca dusman. Solii
declara mai tarziu ca "regele Albert a venit cu Domnului aratard craiului ca daca are de gand
gand rau impotriva noastra si impotriva tarii sa porneasca contra turcilor, atunci el lrebuie
noastre." Iar analcle putnene arata ca. "in anul sa apucc all drum, si in cazul acesta stapanul
1497 se porni Albert, craiul lesesc, cu (Date for este gata sa uneasca contingentele sale cu
puterile sale asupra lui Stefan, prefacandu-se ostirca polona. Daca regele insa vine ca ina-
cu siretenie Ca merge impotriva cetatilor Chilia mic, atunci Domnul va recurge la alte mijloace
si Cetatea-Alba." pentru a face pe poloni sa regrete cele ce se vor
In primavara anului 1497 pregatirile de intampla. Drept raspuns la staruinta solilor
razboi ale regelui erau foarte avansate. Regele moldoveni, regele Albert dadu ordin ca ei sa fie
Joan Albert concentrase in preajma Leovului arestati pe loc si trimisi la inchisoare la cetatea
fortele regatului si cele ale Lituaniei. Marcie Leovului. Deodata cu arestarea solilor, ostirea
duce Alexandru, Konrad de Masovia si loan de polond trecu granita Moldovei la Colacin,
Tielfen, marele maestru al Ordinului indreptandu-se spre Suceava.
Teutonilor, pornisera cu contingentele for spre In marsul for spre capitala Moldovei
regiunea de concentrase a trupelor de operatic. unitatile lesesti trebuiau sa treaca prin faimosii
La 26 iunie regele se afla la Leov unde trccu codrii de fag, numiti bucovinele mars si mid,
trupcle in revista, dand ordin de inaintare spre unde armata poloneza suferise sangeroasa
granita Moldovei. In august contingentele infrangere din zilele regelui Cazimir cel Mare.
lesesti ajunsera la Nistru. La localitatea Drumul prin acel codru, care astazi este in
Mihalcea pe Nistru s-a tinut un consiliu de bung parte defrisat, era foarte anevoios si
razboi in care se holari marsul contra Sucevei, primejdios totodata. Regele loan Albert cauta
respingandu-se parerea acelora care pro- sa.-1 ocoleasca pe la sud, trecand Prutul pe la
puneau ca atacul sa se indrepte contra Zeleneu si indreptandu-se spre Storojinet,
Hotinului si de acolo pe Nistru in jos, contra Adancata si Opriseni si Siret spre Suceava.
Cetatii-Albe. Patrulele moldovenesti incercara sa
Hotararea de la Mihalcea nu surprinse incetincasca marsul ostirii dusmane la vadul
agerul spirit de prevedere al lui Stefan cel Prutului de la Sipeniti si la trecerea for peste

331
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

raul Siret atat la Storojinet cat si la targul pregatindu-se pentru atac; el ocupa cu unitati
Siretului, cauzand inamicului pierderi puternice liniile de retragere ale polonezilor si
sangeroase, dar fares sa -I fi putut opri in marsul zadarnici acestora incercarile de aprovizionare.
sau spre Suceava. Cronica de la Kiev arata ca Astfel,din asediator, regele loan Albert
soldatii polonezi ar fi devastat bisericile orto- ajunsese un asediat taindu-i-se liniile de
doxe, profanand icoanele sfinte. Fates de pri- retragere spre Polonia.
zonierii moldoveni, regele se purta bine,
sperand sa poata atrage o parte din boierime
de partea sa, dar Cara nici o isprava. Sate le din 6. Dezastrul armatei polone in Codrul
calea polonilor ramasesera pustii, populatia se Cosminului
retrasese cu toata averea ei miscatoare in
desisul codrilor, arzand totul ce nu putea lua In situatia aceasta critics era firesc ca
cu sine. In conditiile acestea armata polona regele sa se gandeasca la o intelegere cu
suferi foarte curand din cauza lipsei de Domnul Moldovei. Rolul de mijlocitor it indepli-
aprovizionare. Si aceasta cu atat mai mutt cu ni Vartolomei Dragffy. Cronica de la Bistrita
cat patrulele moldovenesti taiau drumul spune ca "voievodul Birtoc (Vartolomeiu) intrebc1
coloanclor cu provizii ce veneau din Polonia, pe Stefan Voievod daces urea sei-1 impace cu
precut arata cronicarul Wapowski. De la craiul lesesc tar domnul facu pe voia lui sd se
Suceava coloane lesesti se indreptard spre sud, impace si asa trimise Birtoc pe solii sdi la craiul
dupes provizii, ajungand pana. la Neamt si la lesesc cu vorba cd o sei meargd el insusi la craiu;
Cotnar. Dar pretutindeni ele furs intampinate si astfel se duse la craiul lesesc si ii impeicei pe
de celele lui Stefan cel Mare si silite sa se ei, dar cu fagaduiala ca sci se intoarcei pe
retraga lard nici o isprava, fiindca populatia aceeasi, tale pe uncle venisercr.
parasise satele, adaposlindu-se in codri si in De pace intre beligeranli nu putea fi
munti. vorba, ci cel mutt de un armistitiu cu conditia
La 24 septembrie ostirea polona de la Suceava ca regele sa se rcintoarca in Cara sa pe drumul
asedie orasul, pregatind asaltul contra cetatii pe care venise. Conicarul Wapowski arata
cu tunuri. La 26 septembrie incepu atacul. limpede ca:
Wapowski arata ca: "... inainte de ridicarea taberei de la
"... cetatea era inteiritcl cu garnizoanci Suceava a trirnis Stefan uorbd ca regele sei-si
puternicci si se apcira cu vitejie. Zidul care se indrepte ostile pe acelasi drum pe care
deireima peste zi, era reparat peste noapte de veniserci".
ostasit din garnizoand; odatd s-a fcicut in zid o Logofalul Taulu marlurisea mai tarziu
mare speirturd, pe care moldovenii au reparat-o ca:
cu lemne taxi de stejar, cu peimei nt si at alte "... rdzboiul inceput pe drept de domnul
obstacole, caci si et aveau tunuri si multe alte meu cu regele Albert, fiincicei reizbuna nedrep-
instrumente de rcizboiu..." tatea sa - quia ulciscebatur suam iniuriam - cu-
0 not a contemporand de pc fi Jost prelungit mutt, dacd n-ar fi fost convins
Evanglzeliertil de la Neamt araia ca: "a venit si prin rugebninte de regele Ungarier.
Albert cu multa putere. Mull a sdpat la cetatea Din nenorocire pentru dansul, craiul
Sucevei, dar n-a putut lua cetalea". polon nu respects intru totul sfatul lui Stefan
La pierderile foarte serioase in oameni de a se reintoarce pe acelasi drum in tara sa, ci
si materiale se mai simtea in armata polona si el incerca sa scurteze drumul, luand-o de-a
mare lipsa de provizii, cad Stefan &Muse ordin .dreptul prin Codrul Cosminului, strabatut de
sa se distruga totul in calea oslirii navalitoare. apa Dereluiului, ce se varsa in Prut mai jos de
Polonii mai erau curprinsi de groaza fiindca Cernauti. Nesocotirea conditiilor de armistitiu
prizonierii nu erau deloc crulati de moldoveni. din partea regelui loan Albert indispuse pe
Medicul Miechovita arata ca. insusi Stefan pe Stefan, care consimtise la incheierea arrnisti-
cci mai multi prizonicri ii spinteca la burl's si le tiului numai la staruinta regelui ungar. De
scotea intestinele ca sa vada ce au mancat; pe aceea el, afland despre aceasta, porni pe urma
altii ii spanzura si ii taia in bucati... Pe altii ii polonilor cu ostile sale, ajunse la marginea
ucicica cu moarle ingrozitoare. Din aceasta bucovinclor de la Cosmin.
cauza polonii in Lerveneau pe Tanga regele luand pe Dumnezeu cel de sus in aju-
"Si
Albert ca sa se intoarca acasa". tor zice letopisetul de la Bistrita - i-a lovitjoia
In vreme ce asediul Sucevei se prelungea tara in 26 a lunii lui octornbrie si au biruit atunci
sorts de izbancla Stefan isi intari ostirea cu con- Stefan Voievod si i-a bdtut si i-a alungat peste
tingente turcesti, tatare, muntene si sacuiesti, bucovinele Cosminului, omord ndu-i si taindu -i

332
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Fost-a atunci mare moarte intre lest din partea Miechowski. Cronicarii Wapowski, Caro si
armelor moldovenesti, si toate sceptrele criftiesti Neker amintesc de "rusinea" si "dezastrul"
au fost luate si multi boieri si voievozi marl ai suferit de rege in Moldova iar analele rutene
lesilor au cazut acolo, multi ostasi au coaut arata cd Stefan:
atunci si toate tunurile cele marl, cu care "... a bdtut pe poloni fdrd mild si i-a
batuser d cetatea Sucevei, au fost prince atunci fugdrit pifuul la granitd bdtandu-i si ucigeindu-t
si multe alte mici pe care nu este cu putintd a le Si atilt de mare a fost nenorocirea lesilor incest
insira". din. zece, numai unul s-a intors cu craiul, tar
Wapowski arata cd "multi chiar din bar- craiul insusi s-a imbolndvit de scdrbd".
batii ilustri au fost ucisi sau luati priZonieri", In Polonia dezastrul din bucovinele
dintre care multi au fost trimisi la Cosminului ramase de pomind. In legatura cu
Constantinopol. Marea izbandd a moldovenilor aceasta catastrofd a armatelor lesesti std si
de la Cosmin devenise legendara. In domeniul zicala ca pe timpul- craiului Olbrachta s-a
legendei cad injugarea prizonierilor poloni la prdpcidit sleahta za krola Oldbrachta wyginele
plug si insamantarea araturii cu ghinda pentru szliachta.
ca sa creased Dumbrava Rosie precum si Scriitorul turc Sendedin relateazd ca
rasturnarea copacilor retezati pe jumatate printul din Bogdania, adied Stefan at Moldovei
asupra ostirii lesesti. Nu este insa mai putin "a ales ceea ce a geisit mai pretios din pradd si
adevarat ca moldovenii construird in grabs din a trimis-o sultanului, irnpreurui cu un numdr de
trunchiurile copacilor tot felul de impedimente robi de la inamic". In schimb sultanul Baiazid
pentru a impiedica si a tine pe loc ostirea foarte s-a bucurat de izbanda vasalului, tri-
polond. mitandu-i in dar un cal ardbesc, o punga de
Din dezasi nil de la Cosmin sciipa doar aur si p cued sau diademd brodald in aur si
rcgele, suferind de febra - cum rege febricitante impodobita cu pene de strut - un bonnet d'or.
et aegrotante cum ni-1 infatiseazd medicul Letopisetul de la Bistrita povesteste ca
sau curant Miechowski. Craiul cu oslasii dupd stralucita izbanda asupra polonilor in
ramasi in viata se adunard in grabs intr-o Codrul Cosminului, la Lentesti si la Cernduti,
tabard langd satul Cosminului si de acolo Stefan
pornird spre Cernauti, urmariti de aproape de "... trimise toate ostirile sale acasa,
avangardele victorioase ale lui Stefan cel Mare. fiecare pe la ale sale si apoi porunci tuturor vite-
In timpul acesta Stefan primi vestea cd unitali jilor si boierilor sal sd se adune in ziva de Sf.
de caldreti din Mazowia trecuserd granita Nicolai la locul ce se cheamd Hifirldu si sd se
Moldovei la Colacin, venind in grabs in ajutorul adune cu totii in acea zi, si acolo fdcu atunci
regelui. Domnul trimise intru intampinare for domnul Stefan Voievod mare ospdt tuturor boie-
pe hatmanul Boldur, care trecand Prutul: rilor seil de la mare pang la mic si multi viteji
"... intalni acea oaste precum spune facu atunci si cu daruri scumpe ii ddrui pe
letopisetul bistritean sambcitd seara, tar fiecare dupd destoinicia sa si is trimise apoi pe
duminccd 29 octombrie rezbi si aceea parte cu la casele lor, si-i inudtd sd laude si sd binecti-
mila lui Dumnezeu si cu norocul domnului vanteze pe Dumnezeul cel de sus, pentru darul
Stefan Voievod si o be-dual. Fost-a si acolo mullet ce li s-a intCunplat lor cd toate sunt cu putintd
moarte in ziva aceea printre lest din partea numai de la Dumnezeu".
armelor moldovenesti si cazut-a acolo multei
oaste leseascei la locul ce se cheamei satul
Lentesti. Iar craiul nit stia de venirea acestei osti 7. Incursiunile lui Stefan cel Mare in
la &instil, nici de pierderea ei, dar nici oastea Pocutia si tratatul de pace cu regele
aceea nu stia de infra ngerea craiului". loan Albert
Informatia cronicii indigene este confir-
mata si de cronica lui Wapowski care arata. ca Dar Stefan nu se multumi numai cu
mazowienii, find inconjurati la Lentesti din izgonirea polonilor din hotarele tali! sale, ci el
toate partile de pldiesii lui Boldur "luptand in se hotari sa intreprinda o apriga campanie de
modul cel mai vitejesc, au fost ucisi pfinci la dis- razbunare impotriva regelui care incercase sd-1
trugerea totals ". alunge de pe tronul Moldovei. In campania
In ziva urmatoare, la 30 octombrie, aceasta el mai urmarea sa consolideze situatia
loan Albert izbuti sa. treacd Prutul la Cernduil dregatorilor sdi din Pocutia, pe care regele ii
si sa atinga, fugind, granita polond la Sniatin. izgonise la apropierea sa de granitele Moldovei,
Infrangerea craiului a provocat in Polonia mare pentru a-pi putea potoli mania contra regelui,
jale - ingeus ac inestimabilis moeror - afirma cum arata analele rutene. El stranse armata

333
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

numeroasa, compusa din moldoveni, turd, de nirnic, cdci turcilor, pe cat vom putea le vom fi
tatari, si navali in Julie 1498 in tara leseasca, neprieteni".
patrunzand adanc pana la Leov pi mai departe Cuprinsul acestui insemnat act diplo-
pand la Canciuc pe raul Wisloka, pustiind matic, in care Stefan trateaza cu regele Poloniei
localitatile Przemysl, Lancut pi multe allele si pe picior de egalitate ca suveranul unei tart
ridicand aproape 100.000 de oameni in robie independente ni s-a pastrat in mai multe
pentru a-i vinde paganilor sau a-i aseza in tara redactari, ultima find cea semnata de Domnul
sa. Cronicile contemporane arata ca Stefan Moldovei la Harlau in ziva de 12 iulie 1499. Ne
arsese o serie intreaga de cetati si targuri ca surprinde insa faptul ca tratatul nu cuprinde o
Iaworow, Radymna, Przeworok, Iaroslaw, clauza privitoare la Pocutia, marul discordiei
Kanczuga, Lanzut, Trembowlie, Buczcaz si intre ambii potentati. Chestiunea aceasta
Pohaice. intorcandu-se, trecu Nistrul la Halici spinoasa fusese eliminate din tratativele de
si prada Pocutia pana sub munti, pentru a se pace, ramanand ca ea sa fie solutionata mai
intoarce cu multa prada in tara sa. Cu ocazia tarziu printr-un act de arbitraj, iar pand
acestei expeditii el restabili stapanirea atunci tarisoara aceasta sa. ramand "departa".
moldoveneasca asupra Pocutiei, de unde isi Tratativele pentru Pocutia pe care lesii o
rldica Lributtil datorat Lurcilor. Iar child in luascra de la moldoveni pe ncdrept furs mereu
toamna aceluiapi an turcii navalira in Polonia amanate. Comisia de arbitraj fu in sfarpit con-
dupes prada, Stefan camufla ostasii sal in cos- vocata pentru ziva de 29 septembrie 1501. Ea
tume lesesti si ajuta la izgonirea paganilor din suferi insa o noua amanare din cauza mortii
Pocutia sa. regelui loan Albert., intamplata la 17 iunie
In situatia aceasta atat de critics, regcle 1501.
Ioan Albert isi dadu seama de marea sa
grepeala pc care o comisese cu ocazia cam-
paniei contra Moldovei. De aceea el recurse din 8. Esuarea arbitrajului si reinceperea
nou Ia interventia fratelui sau Vladislav, regele ostilitatilor cu polonii
Ungariei, pe langa Stefan pentru incheierea
unei pad durabile intre ambele tars vecine. Urmapul regelui loan Albert pe tronul
Micchovita, medicul regclui, constata cu drept Poloniei era fratele sau Alexandru, care la
cuvant in insemnarilc sale zilnice Ca "lard de impartirea succesiunii jagelonice primise
moldoveni, care alatau neamurile barbare ca marele ducat. al Lituaniei. Din solia lui Stefan
sa invadeze regatul, nu putea sa fie pace". Prin col Mare catre noul rege, aflam amanuntele cu
mijlocirea rcgclui Vladislav se putu ajungc la privire la desfasurarea conflictului pentru
incheicrea plicii cu Stefan. Actul poarta dal a de Pocutia.
14 aprilic 1499. Regele si Domnul Moldovci "Milostivirea Voastrd stiff. - zicea Stefan
cazura de acord sa uite Wale injuriile pi ccl Mare - cum fratele milostivirii Voastre
neintelegerile din trecut si sa inchcie mire Olbracht, raposatul cralu al Poloniei s-a sculat
ambele tart o pace perpetud - pacem perpetu- cu tot sfatul Poloniei si a ceilcat scrisorile si
am. La redactarea tratatului s-au evitat ter- jurdrnintile tatdlui sau, ale craiului Cazimir, si a
menii pi intorsaturile de fraza, care ar fi putut venit cu gond rdu impotriva noastrd; in urma
aminti vechile raporturi de vasalitate ale acestora s-a pus intre not fratele milostivirii
Moldovei rata de coroana leseasca. Regele loan voastre Vladislav, craiul unguresc, domnul nos-
Albert se obliga sa respecle pacea cu Moldova, tru milostiv si a trimis solii sal. Am trimis
asociind Ia aceasta obligatie pi pc &alit sat atuncea Si not soul nostri la reiposatul craiu
Alexandru si Sigismund. Tratatul avea un Albert in Cracovia, ne-am infeles, am facut pace
caracter dcfensiv "chiar contra imparatului si liniste intre not, am scris tractate si arnjurat
iurcesc si stile lui". lar pentru eventualitatea pe ele.
cand ar R silit de sultan sa coopereze alaturi de Si atunci bucata de pamant care se intindea de
turd, Stefan se obliga sa respecte pacea cu la Bucovinele Haliciului incoace intre Nistru si
crestinii, zicand: munti care de veacuri s-a tinut de tara
"Dacd ar vent vreo putere a imparatutui Moldovei si a fost deslipila de multa vreme si
turcesc, sau a sangiaculul sau a supusilor lui, slid de tam Moldovei, aceea bucata de pamant
care sa ne sileasca sa le dam ajutor, fora voia n-am cuprins-o nici in tratate, nici in
noastrd, pentru aceasta credinta noastrd si juraminte, ci am lasat-o la o parte pand ce va fi
credinta fiului nostru Bogdan Voievod si cre- cercetata.
dinta boierilor nostri si pacea incheiatd sa nu fie Si dupe aceea a venit la noi, din partea
allcatei cu nici un chip si noi sa nu fim vinovati craiului unguresc Vladislav, solul Czobor Imre

334
www.dacoromanica.ro
Istoria Romaralor

tar din partea raposatului craiu Olbracht a castigat toatcl dreptatea, de vreme ce este mosia
venit de asemenea in solie cneazul Andrei noastrd adevd rata, si veche. De atunci am pus
Roza, arhiepiscop de Liov. Am facut atunci oamenii nostri in acea taro."
raposarului craiu Albrecht scrsori si cu
juraminte am jurat; in aceste scrisori si aceste
juraminte bucata de pamant de care scriem 9. Instalarea administratiei moldovenesti
mai sus nu este cuprinsa nici in scrisori, nici in in Pocutia
juraminte, ci am leisat-o la o parte. Si dupd ce
am fdcut pace si liniste intre not, ne-am. stilt de Sabotarea tratativelor de arbitraj de la
tara teseascd sd nu sufere prin tara noastrd nici Korczin jigni adanc sentimentul de dreptate si
o pagubci, nici de la turci, nici de la tdtari pi:40 onestitate al lui Stefan cel Mare. La incercarea
acum. craiului Alexandru de a scuza absenta dele-
Sipuseseram soroc cu Olbracht, gatilor poloni prin boala cardinalului Frederic,
raposatul craiu, pentru aceasta bucata de intampina replica drastica din partea
pamant ca ss se cerceteze. Intr-aceea i s-a Domnului Moldovei care raspunse:
intamplat insa craiului Olbracht moartea, si "Dacd domnul cardinal este bolnav, cad.
nu s-a putut cerceta. Apoi a dat Dumnezeu Ca toti suntem in puterea lui Dumnezeu, au fost
milostivirea Voastra v-ati facut craiu lesesc. Si totusi ceiialti boieri in regat, care ar fi putut sd
ne-am trimis solii nostri la milostivirea Voastrd indeplineascd aceastcl misiune. Din tara
si odatd cu alte solii am amintit milostivirii ungureascci au venit solii dupd invoiald, dar
Voastre si de acea bucatd de petulant ca sd se polonii ma trateazd ca pe un copil".
cerceteze. Milostivirea Voastrd ati trimis de Pentru aducerea la indeplinire a acestei
asemenea soli la not. Noi am vorbit cu acesti soli vajnice hotarari, Stefan navali in loamna anu-
ai milostivirii Voastre, si s-au inteles cu not si au lui 1501 cu putere armata in Pocutia unde lua
pus la cale soroc la ziva Sfcintului Mihail (8 cu asalt localitalile Tismenitan, Cassibcssa
noiembrie 1502) si ne-au dat dreptul, ca la mat (Jesupol) si ridica de acolo numerosi prizonieri
sus scrisa zi, mai sus scrisa bucatd de pcimant si o bogata prada in animale si bunuri de tot
scifie cercetatd si ca is ziva aceea sd, fie de fatd felul. El nu parasi insa tam ocupata pans nu o
si boierii prea indttatutui craiu unguresc organiza dupd normele administrative
Vladislav ca sa vazd si sa cerceteze si ei impre- moldovenesli. El aseza parcalabii sau capitanii
und cu not, acea bucatcl de pdmant si sd se pue sat la Sniatin si Colomeea si anume pe clucerul
odatd capcit acestei trebi." Hrincu sau Hrincovici si pe vistiernicul Crihan
Noi am trimis atunci un sot at nostru la (Chirlham) ca sa apere granitele si sa imparts
prea it-0101u' nostru dome Vladislav, craiul dreptalca ut iustitiam facereat et defendere.
unguresc, fratele milostivirii Voastre si am dat Stefan dadu ordin sa se darame schela de la
de stire despre cele ce au vorbit solii milostivirii Koropietz pe Nistru si sa se construiasca o
Voastre cu not, si cum au pus soroc is ziva sfan- schela noua la Nisniow, pe tarmul pocutian al
tuiui Mihail, ca sa se cerceteze acea bucata de Nistrului navigium in Koropiecz destrwcit et
pdmant, rugand pe milostivirea sa prea inalta- naves secat et in Nysnow navigium facit. De
tul craiu unguresc Vladislav sd-si trimita boierii asemenea instals Stefan vamesii sat - thelonia-
sat, ca is ziva hoteiratd sd cerceteze si ei, impre- tores - la punctele de trecere. Camararii
und cu not acea bucatd de pcimant si sd inoldoveni luara in primire ocncle de sare de la
ajungem la o intelegere asupra ei. Domnul nos- Colomeia si Halici - zupparios constituit tam in
tru Vladislav, craiul unguresc, fratele milostivirii Colomeya, quam in zuppis haliciensibue.
Voastre si-a trimis boierii sat, not am fost aseme- Apararea granitelor noii provincii si mentinerea
nea impreund la aces loc (Korczin). Si am astep- ordinii interne reclamau forte militare sufi-
tat set vind si boierii milostivirii Voastre, ca set ciente. Pentru completarea contingentelor
cercetcim cu totii impreund acea bucatd de moldovenesti furs recrutati 3.000 calareti si
pamant, precumfusese intelegerea dintre not. Si pedestri dintre indigeni, pe can Domnul ii inar-
am asteptat acolo mutts vreme, aproape cinci ma cu scuturi, lanci, arcuri si sageti - con-
sciptclmcini si jumdtate, dar din partea scriptos hominos habet tria milia qui se sub-
milostivirii voastre n-a venit nimenea. diderunt. Masurile administrative si militare
Noi stim insa, ceea ce se stie de altfel in ale Domnului roman erau primite cu incredere
toatcl lumea, cd daces cineva are o asemenea de populatia pocutiand. Starostele de Kiev
invoiald si sorocire si zi hotdrata si nu vine is raporta ingrozit craiului ca toti rutenii se
acea zi, el pierde tot dreptul, tar cine este de fata predau noului stapan omnes Rutheni vaden-
la acea zi, cdstigd. Asa suntem si not, cd am tad voevodam, incipiunt laborare et deficere ad

335
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Walachum. Si era firesc sa fie asa, fiinded toti pace si bund vole printre not ca si pand acum".
pocutienii vedcau in Stefan cel Mare pe elibe- Cum insa polonii erau angajati in
ratorul for de sub jugul sleahtei poloneze de razboi in alts parte, ei cautau sa aplaneze con-
credinta papistasa. Faima faplelor razboinice flictul pocutian pe cale amiabila. Luand
ale lui Stefan cel Mare patrunsese departe intelegerea cu regele Ungariei, craiul Alexandra
peste granitele Moldovei. Populatia ortodoxal de trimise o noud solie la Domnul Moldovei, pen-
sub stapanirea poloneza vedea in viteazul tru a stabili un nou termen pentru comisiunea
domn pc ocrotitorul ei contra asupritorilor de arbitraj. Solul polon loan Lipovici garanta
catolici, dar si contra turcilor pagani. Intr-o cu capul sau ca polonii de aster data se vor
scrisoare adresata la 1499 marelui cneaz al prezenta neaparat la noul termen.
lesilor Alexandra, Domnul Moldovei ii reprosa "Dar ce sd fac cu capul tau replica
ca sileste pe sotia sa, fiica lui Ivan al II-lea de Domnul Moldovei ceind am convingerea ca mi
la Moscova (marele cneaz), sa treaca la catoli- se contester un drept? Oare starostele de
cism. Tot asa zice Stefan "al trimis la cnejii Cracovia nu mi-ajurat in numle regelui si al sfet-
si la boierii rusi si la toti rush/ ce se tin de legea nicilor, fciro sa se fi tinut de j urcimeint? Asa fiind,
greceascd, pe calugdrii bemardului ca sd le vor- eu nu mai cred pe nimeni. De aceea sunt hotclrei t
beascd din partea ta, sod treacd la legea sd-mi apeir mosia cu pretul vietii. Daces cineva
latineasceL Noi am fi bucurosi sd putem face urea ceva de la mine, ma va gdsi aid., in tara
pace si dragoste si intelegere intre not, cum a mea, in Pocutia".
fost mai inainte". Dar in cele din urma Stefan ceder staru-
Asa se explica cum faptele Domnului intelor solului unguresc si consimti la fixarea
roman au ajuns sa fie cantate in baladele unui nou termen pentru arbitraj, care urma sa
ucrainene. Gramatica lui loan Vlahoslov din se tins la Kolaczyn in ziva de 2 noiembrie
1571 ne-a paslrat o balada de aces( fel, in care 1503.
Stefan, viteazul voicvod, salveaza o I-64a Intre Limp insa, regele Alexandra reusi
ucraineana din mainile palcurilor turcesti si sa lichideze ostililatile lituano-moscovite si in
!Mare, luand-o de mans si soptindu-i dulce: loc sa se gandeasca la desemnarea delegatilor
"Fclila mca iubild, dc acum a mca vei fi." pentru comisia de arbitraj de la Kolaczyn, el
Indala dupa asezarea administralici convoca seimul la Lublin pentru a opune
moldovenesli in Pocutia, Stefan ccl Mare cuvenila rezistenta Domnului Moldovei. Seimul
incredinla pc omul sau dc incredcrc life Stec lea polon ingadui sa se concentreze 2.000 de
cu o solie caire starostele de Liov, pentru a-i joimiri pentru izgonirea moldovenilor din
ccre sa intervina pe langa rege, sa lase Pocutia Pocutia. Dar neprimind solda promises, joimirii
in pace, fiindca Tara accasla ii aparline, este se razvralira imprastiindu-se. In conditlile
mosia sa, pc care el a luat-o in slapanire cu acestea Stefan cel Mare ramase stapan in
invoiala regelui Ungariei si din mandatul aces- Pocutia pana la sfarsitul vietii sale, cum mar-
tuia - ex mandato illius. La raspunsul regelui turisira mai 1 arziu soli/ moldoveni in fala
ea prin ocuparea Pocutiei si prin instalarea regelui la Cracovia, sustinand ca Stefan a
administratiei moldovenesti in acea tara Stefan stapanit bucata de pamant pocutian pana la
ar 11 nesocotit tratatele cu Polonia, la acest moartea sa - das pokutische Stuck Land... bei-
repros Domnul Moldovei raspunse ca tara pe weilen seinen Lebens and bis an seinen Tod
care a ocupat-o nu se gaseste amintita in nici eingehabt. Afirmatia solilor moldoveni este con-
unul din tratatele sale cu tara leseasca. firmata si de Matei de Murano, medicul curant
Dimpotriva, tara Pocutiei este a sa si aparane al lui Stefan cel Mare, in raportul sau adresat
din timpuri stravechi Moldovei, tar el are dogelui Venetiei, in care arata ca. Stefan a recu-
asupra ei sigure si cuvenite drepturi din perat numeroase cetati si sate din Polonia, care
batrani - certam et debitam justitiam ex anti- in vechime fusesera uzurpate de regele lesesc
qua. In concluzic Stefan arata ca: ha recuperato molti castelli e vilazi...li quae
"daces polonii voiesc sd -mi peistreze o antiquitus erano eta occupati per quello Regno.
sincerer si bund vecindtate, atunci deinsii sa Astfel vedem ca Stefan cel Mare a ocupat
binevoiascd a ma Idsa in pace in aceastcl taro, Pocutia si a stapanil-o pana la moarte cu
care este a mea; intdreascd astfel prietenia sh moldovenii sai, pentru a o lasa mostenire fiului
tratatele pe care le avem cu milostivia voastrd si si urmasului sau, Bogdan al III-lea cel Chior.
cu coroana polona si ambele sold si negustorii in

336
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Capitolul IV

VIATA ECONOMICA SI ADMINISTRATNA

1. Reinnoirea tratatelor comerciale cu tarile vecine si curmarea legaturilor directe


cu negotul levantin
2. Indeletnicirile satenilor si targovetilor
3. Administratia
4. Apararea national&

1. Reinnoirea tratatelor comerciale cu marfuri levantine se gaseau la Cetatea-Alba,


tarile vecine si curmarea legaturilor unde intr-o vreme se batusera si ducatii
directe cu negotul levantin moncastrensi.
Dar epoca de inflorire a comertului
Prin extinderea granitelor pana la mare Moldovei nu dainui decal pana spre finele
si prin luarea in stapanire a centrelor corner- secolului al XV-lea. Inceputul decadentei
dale din Chilia si Cetata Alba, Moldova ajunse comertului statea in slransa legatura cu
in situatia de a lua parte directs la ramura extinderea puterii turcesti asupra tarilor din
practices a comertului levantin. 0 ramura sud-estul Europei. Prin cucerirea Constan-
insemnata a acestui comert se extinsese linopolului turcii ajunsera in stapanirea stram-
asupra Moldovei, contribuind la propasirea ei torilor prin care se desfasura ramura pontica a
economics si comerciala. Negustorii din comertului levantin. Prin ocuparea stramtorilor
Polonia si Transilvania, deopotriva cu cei din de catre turd, genovezii i venetienii pierdura
Genova si Venetia se straduira sa ()Nina privi- legatura cu factoriile for comerciale din Marea
lcgii comerciale in Moldova, ceca ce si izbutird Neagra si indeosebi cu Caffa, care cam in 1475
pc limpul his Alexandrii eel Bun si al fiilor sat. in mainile Lure' lor. Caderea Caffei aduse cu
In timpul luple lor pentru domnie ale aceslora sine prabusirca comertului genovez in Marea
comertul avu insa foarte mult de suferit. Dar Neagra. Prabusirea aceasta se resimti si in
indata ce sub domnia lui Stefan eel Mare desfasurarea comertului moldovenesc, fiindca
ordinea si linistea interna fura restabilite, inflorirea oraselor moldovenesti Chi lia si
comertul ajunsesc din nou la inflorire. Stefan Celatea-Alba se datora genovezilor, care ali-
rcinnoi la 1460 tratatele comerciale cu Polonia mentau pietele acestea cu produsele industriei
si participa chiar el insusi la comertul de peste tor, dar si cu mirodeniile Orientului. Tocmai
cu Liovul. 0 reinnolre a privilegiilor comerciale aceste marfuri alrageau mai mult pe negustorii
in Moldova o oblinura si negustorii sasi din din Polonia si Transilvania, pietele moldovenesti
Bistrita, Brasov si Sibiu. Negustorii straini din limanul Nistrului si din delta Dunarii.
circulau liberi in tot cuprinsul tariff, bucuran- Prefaccrea Marii Negre intr-un lac turcesc
du-se de linislca si siguranta care domnea pre- aduse cu sine disparitia vaselor comerciale ale
tutindeni. Capita la tariff Suceava devcnisc un genovezilor sff venetienilor din apele pontice si
important centru comercial, frecventat de izolarea tot mai pronuntata a pietelor
negustorii din ',Date tarile. Si orasele din moldovenesti. De la caderea Caffei nu trecusera
provincie ca Dorohoi, Botosani, Roman, Piatra, nici 10 ani, cand in 1484 turcii cucerira Chilia
Iasi, Bar lad, Vaslui, dar mai ales orasele Chilia si Cetatea-Alba, inchizand astfel portile
si Cetatea-Alba luasera un mare avant in dez- comertului moldovenesc spre mare.
volt area for economica si comerciala. Targovelit Evenimentul acesta avu urmari ca-
oraselor moldovenesti exportau produsele indi- talrofale pentrii viala economics si comerciala
gene in tarile vecine, asa in Transilvania si a Moldovei, care, pierzand legatura directs cu
Polonia ajungand pana la Cracovia, iar pe marea, ajunse in situatia de a nu mai putea
coasts pontica pana la Caffa. Intreprinderile de parlicipa direct la comertul levantin. Pietele de
aprovizionare cu produsele levantine furs

337
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

mutate pe litoralul pontic, la sud de stramtori, oi, a caror land si branza erau produse cautate
pc coasta levantina si in ostroavele egeice, de in comert, deopotriva cu pieile de ovine.
unde numai cu marl riscuri puteau ajunge in Cerealele ce se cultivau erau meiul, graul,
tarile romane. Rolul de intermediar in schim- secara, orzul si ovazul.
bul marfurilor coloniale trecu de la moldoveni Matei din Murano, medicul curant al lui
asupra negustorilor greci de Pe litoralul ana- Stefan eel Mare, arata ca. "Moldova era o tara
tolic si din insulele grecesti. In condipile aces- roditoare si foarte placuta si bine asezata, cu
tea favorabile pentru ei, negustorli greci isi belsug de animate si de bate fructcle, afard de
deschisera drumul in Moldova si de ad mai maslini. Graul se semana in aprilie si mai si se
departe spre Transilvania si Polonia, unde 1st culegea in august si septembrie.
puteau desface marfurile tor. Profitul din acest Granele erau cautate in comert ca si
comert nu se mai scurgea in mainile moldove- pastaioasele, mazarea, fasolea, lintea si bobul.
nilor, ci ale negustorilor levantini, care Marfurile care se .importau din Polonia,
incepura sa se aseze statornic in tarile romane, Transilvania si de pe pietele levantine erau cele
dar si in Transilvania si Polonia, unde incepura cunoscute din vremea lui Alexandru cel Bun.
sa exercite o influents tot mai mare asupra Pacurarii ca si plugarii erau moldoveni
vietii economice din aceste tad. Unii dintre ei indigent, care se hraneau din munca for pe
luau in arenda si vamile din care intelegeau sa care o prestau ca rurnarti sau vecini pe mosiile
stoarca venituri considerabile. In finele secolu- domnesti, manastiresti si boieresti pe care ei le
lui al XV-lea si la inceputul secolului al XVI-lea lucrau in conditii suportabile. Pe langa
grecii, ca negustori, vamesi si oameni de afa- zeciuiala sau dijma din pamantul cedat la
ceri izbutird sa se substitute negustorilor ordin din partea proprietarului, ei mai erau
armeni si nemli din Moldova si sa acaparczc obligati la prestarea unci munci de mai rnulle
comertul in bunA parte in mainilc tor. zilc pc an, numita robots sau boeresc. Ei insa
nu erau legal' de glie ca in Larne vecine, ci se
puteau muta in bund vote de pe o mosie pe
2. Indeletnicirile si tenilor si targovetilor alta, asa cum le dictau interesele for personale.
Inir -un document din 1470 Stefan eel Mare
In epoca infloririi comertului, targurile emancipa pe un rob tatar de robie, autorizan-
si orasele isi consolidasera organizarea for du-1 sa seada in Moldova "slobod si in buns
municipals cu soltuzii si pargarii for in frunte, vote, lard nici o siluire, cum sed si traiesc in
bucurandu-se de larga solicitudine a tara noastra - zice domnul - toti moldovenii,
razboinicului Domn. Influents for bineraca- dupa dreptul for moldovenesc."
toare se extindea si asupra locuitorilor din Proprietarii erau totodata si administra-
ocoalele targurilor unde se cultiva si plugaria si tori in satele tor, in fruntea carora ei asezau un
cresterea vitelor. Gradinile de zarzavat, primar numit vomit sau vciteunan. Certurile
poienele si belesteele cu produsele for umpleau dintre sateni se aplanau tot de care proprietar
pictele orasclor, tar ceea ce prisosea se folosca prin judecatori sau Judeti, desemnati tot de el.
in export. In Tara de Jos se cultiva vita de vie, Unii dintre boierii feudali aveau si ohabe, adica
tar vinul moldovenesc vinum vallachicum - sate scutite de once indatoriri fiscale catre
ajungea la export. Wile Dunarii si ale raurilor domnie. Pe langa taranii embaticari de pe
principale din tara aprovizionau populatia cu mosiile boieresti si manastiresti, numiti vecini
peste proaspat, dar mai ales sarat, care sau rumemi existau si tarani proprietari de jire-
ajungea si la export. 0 bund parte a populatiei bii de pamant, numiti mosneni sau rcizesi, care
se indeletnicea cu albinaritul, care arunca pe plateau darile direct Domniei, find obligati
piata cantitati insemnate de miere si ceara; numai la prestatii de interes obstesc. Orasele si
acestea erau cautate si in comert. Pe mosiile targurile, la randul tor, se bucurau de o larga
domnesti, manastiresti si boieresti erau autonomie locals, gospodarindu-se prin
numeroasc hcrghelii de cat si cirezi de vice cor- soltuzul si pargarii alesi de obstea targovetilor
nule, care int reccau cu mull nevoilc populatici si asistati de sfatul oamenilor buns si batrani.
tarsi. Call erau de bunA calitate, cai buni Domnul putea insa acorda dreptul de targ si
moldovenesti, care erau opriti la export, si cai unor proprietati boieresti sau manastiresti.
de munca, care puteau si vanduti si in straina- Craiova era proprietatea boierilor Craiovesti,
tate. Cirezile de bovine se manau peste munti tar Targu Neamt sau Radauti erau proprietati
in Transilvania si dincolo de Nistru si Colacin manastiresti.
in Polonia. Pe pasunile verzi si racoroase din Robs in Moldova, ca si in Tara
munti si dealuri pasteau nenumarate turme de Romaneasca erau numai tiganii, care si acestia

338
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

se divizau in cloud clase: tigani nomazi sau putem adauga ca si din voia nationals, cum
laiesi si tigani asezati sau vatrasi... Laiesii s-a afirmat ea pe locul numit Dreptate. Ziceam
rataceau ca fierari, aramari, rudari etc., prin mai sus ca intreaga putere se gasea concen-
tara, asculCand de bulibasa for si platind dom- trate in mana Domnului si aceasta cu drept
nului o capitatie in bani sau de grau. Vatrasii, cuvant, pentru ca impartirea puterii de stat in
dimpotriva, isi aveau vetrele for pe langa maha- legislativa, executive si judecatoreasca
lalele oraselor, pe langa curtile boieresti si pe apartine unei epoci cu mutt mai recenta.
langa manastiri, practicand diverse meserii si Stefan cel Mare exercita puterea, dupes
constituind clasa mestesugarilor primitivi de la propria sa declaratie, cu ajutorul tuturor
sate si chiar de la orase. Proprietarii for ii arhiepiscopilor si episcopilor si a tuturor boie-
puteau intrebuinta atat pe ei cat si familiile for rilor sal consilieri sau sfatul sau, care mai tar-
la orice indeletnicire casnica sau ziu s-a numit cu un termen imprumutat de la
gospodareasca. Ei apartineau proprietarului turci si divan domnesc. La marele sfal domnesc
care ii pulea vinde oricui, sau lasa mostenire luau parte tot! boierii. Acestia erau impartiti in
urmasilor ca orice obiect de valoare. Pe timpul marl si mici. Principala sa atributie era Jude-
lui Stefan cel Mare pretul de cumparare al unui carea proceselor de proprietate. Marele sfat era
tigan se ridica pand la 70 zloti. Soarta tiganilor prezidat de Domn, iar in absenta lui de mitro-
o impartaseau si tatarii robiti si asezati in politul tariff sau de cel mai vechi episcop.
mahalalele Tatalrasi de la Suceava sau Iasi. Dar Domnul prezida marele sfat de regula in
pretul de cumparare al unui tatar intrecea pe capitala tart!, dar uneori si la resedinta sa
cel al unui tigan cu cel putin zece zloti. vremelnica, unde luau parte si boierii din
Cu agricultura se indeletniceau si cei partea locului. Asa se explica ca multe acte de
mai multi dintrc targoveli care isi aveau gra- danie sau de judecata au fost date in diferite
dinile si delnitile for in raionul orasului. Erau orase din tara, unde se gasea Domnul la
insa si multi dintre ei care preferau anumite emiterea tor. Astfel avem acte domnesti date de
mestesuguri, organizati dupa obiceiul apu- Domnii muntcni la Targsor novum forum, la
scan, in asocialii, bresle sau isnafuri, dupa Gheorghita, Giurgiu, Buzau, Rucar, Floresti,
diversele indelclniciri. Desavarsirea acestor Dalga s.a. De la Domnii moldoveni ni s-au pas-
organizatii profesionale apartine insa secolelor trat acte date la Harlau, Roman, Vaslui, Iasi,
urmatoare. Pe langa clasa mestesugarilor se Bacau, Neamt, Barlad, Husi, Dorohoi s.a. Nici
dezvolta si cea a negustorilor si a auxiliarilor in Transilvania actele voievodale nu se dadeau
tor, cum era accea a carausilor profesionisti, numai de la Alba Iulia, ci si din alte orase,
cars inlesneau circulatia marfurilor dintr-o unde se convoca si dicta, ca Sibiu, Deva,
localitate in alta. Documentele de la Stefan cel Turda, Hateg, Bistrita, Lipova, Oradea etc.
Mare ne-au pastrat numele urmaloarelor tar- Holararile se luau inaintea Domnului, a mitro-
guri sau orasc: Hain, Cernaluti, Sirct, Succava, politului, a episcopului si a boierilor mart si
Baia, Dorohoi, Botosani, Piatra Neamt, Roman, mici, batrani si tined, cum arata numeroase
Harlau, Iasi, Trotus, Bacau, Tighina, Cetatca- acte de la Stefan cel Mare. Dupe protocolul
Alba si Chilia. curti!, mitropolitul sedea totdeauna la stanga
Domnului, loc care era considerat de onoare.
Dar pe langa marele sfat mai exista si unul mai
3. Administratia restrans cu caracter administrativ, un fel de
consiliu de ministri, din care faceau parte
intreaga putere de slat era concentrala inaltii demnitari ai tarii, cum erau: marele
in mina Domnului. Aceasta putere fusese con- logofat, marele vornic, marele spatar, marele
fcrita lui Stefan ccl Marc la locul cc se cheama vistier, prccum si demnitari personal! ai curtii,
Dreptate pe apa Siretului si consacrata apoi de cum erau marele postelnic, marele paharnic,
mitropolitul Teoctist in catedrala de la marele stolnic si marele comis. In consiliile
Suceava, unde dupd citirea molilvei de domnie acestea se rezolvau marile probleme de ordin
si ungere cu sfantul mir, Domnul prim! administrativ. Problemele externe cadeau in
coroana Moldovci dupa vechiul obicei al tariff. competenta marelui logofal, cele interne in
Invocarca harului ceresc la incoronarea sa compctenta celor dot marl vornici de tam de
indriluia pe Stefan cel Mare sa se considerc sus si de tam de jos; chestiunile in legatura cu
Domn din voia lui Dumnezeu. intr-un act din fmantele cadeau in competenta marelui vistier-
1485 el afirma originea cereasca a domniei nic, iar cele in legatura cu organizatia si inzes-
sale, zicand: "No! suntem Domn al Tarn trarea armatei erau de resortul marelui spatar.
Moldovei din voia lui Dumnezeu", iar not Tara era impartita in 15 marl districte

339
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

administrative numite parcdldbii, dupa document Domnul scutea pe locuitorii unor


ispravnicul sau prefectul din fruntea for numit anumite sate de aceste angarale zicand: "Sa nu
in vremea aceea parcdlab, comite sau castelan. ni plateasca noua bir, nici posada, nici
Judetele sau parcalabiile se numeau de regula podvoade, nici ilis", explicand in continuare:
dupa orasele sau cetatile for de resedinta, ca ... nici la cetate sd nu lucreze, nici la
Hotin, Cernauti, Suceava, Dorohoi, Soroca, posadd, nici la strajci sd nu meargd si nici o
Orhei, Roman, Neamt, Iasi, Vaslui, Chilia, slujbd de a noastrci sd n-aibd a rte face, nici in
Cetatea-Alba, Craciuna, Carligatura si Trotus. bani, nici in muncd".
Parcalabul intrunea in myna sa pe langa Birul sau dajdea se repartiza asupra
puterea administrative si judecatoreasca si tuturor locuitorilor unui sat, dupa capacitatea
puterea militate, find un adevarat domn in for de plata, aplicandu-se sistemul cislei sau
parcalabia sa. In unele parcalabii mai expuse, cisluirii. Membrii comunitatii satesti, care erau
ca Chilia si Cetatea-Alba, functionau chiar doi datori la o asemenea contributie se numeau
parcalabi care isi imparteau atributiile intre ei. cislasi Posada insemna suburbia unei cetati la
Dintre sfetnicii si colaboratorii marelui Domn intarirea careia erau obligati sa lucreze
merits a fi retinute urmatoarele nume: logofetii: locuitorii de primprejur. In documentul
Dobrel, Toma si Tautul; vornicii: Gordan, Isaia, susmentionat Stefan hotara ca locuitorii
Bodea, Dragos Boul, Boldur, Giurgea, Hrana; mentionati "nici la cetate sa nu lucreze, nici la
vistierii: Stanimir, Iuga, Crasnis, Chiracol, posada." Podvada consta in indatorirea sate-
Boldur, Isac si Bucium; speltarii: Albu, Bodea, nilor de a participa cu carele for la transportul
Vranceanu, Mibau, Purico, Costea, Dragos si de calatori si marfuri. Ilisu/ era o contributie pe
Cainau sau Clanau; postelnicii: Isaia, Pancu, care o datorau satenii la aprovizionarea
Durnza, luga, Gherman, Eremia, Cosma Sarpe cetatilor si a ostirii, derivand de la ungurescul
si Teodor; paharnicii: Todor, Negri la, Dajbeg, eles pfovizie. Ilisarii erau slujbasii insarcinati
Ion, Andreica si Movila; sto/nicii: Sbiera, Luca, cu perceperea ilisului in bani sau in nature.
Toma, Barsu, Petru, Matei, Ion Fruntes;
Ion Boureanul, Neagul, Ilie Hurul,
comisii:
Grozea Micolitici, Tandru, Pe Erica, Barsan si 4. Apararea nationals
Ivascu.
Parceilabi si portari de Suceava erau: Apararea hotarelor st mentinerea linisttt
Ilias s1 Petru Ponici, Lendrea si Luca Arbore; si ordinii interne constituiau din vechime prin-
parcalabi de Hot in: Duma, Brudur, Toader, cipalele indatoriri ale Domnului tarsi. In scopul
Duma Vlaicu, Musat, Negri la, Steful; de Neamt: acesta exista o forty armata, un aparat belie -
Albu, Arborc, Ciopei, Dajbog, Harma, Rates, apparatus bellicus - de care face mentiune
Eremic, Golan, Ion Boureanu, Isalia Manuil, si privilegiul Ioanitilor in Tara Severinului din
Nicola; de Cetatea-Albd: Balcu Vlaicu, Stanciu, 1247. Din marturiile notarului anonim al
Harman, Oana si Sbierea; de Chi lia: Balcu, regelui Bela al II-lea aflam ca. voievodul
Buftea, Maxim, Golan, Bucium si Ivascu; de Menumorut din vechea Dade Porolissensa,
Roman: Dragos, Dote-Gotca, Ion Secara, Oanta, sprijinindu-se pe cetatea Satmarului, tinu
Nicola si Sam lru; de Orhei: Alexa, Harman, piept ungurilor navalitori trei zile si trei nopti.
Vlaicu si Gangur. Despre ostasii voievodului roman Gelu din
Vistiernicul purta grija visleriei tariff, Dacia Apulensa slim ca erau inarmati cu
care nu era separala de cca a Domnului. Ea sc arcuri si sageti. Cat dcsprc voievodul Glad in
alimnia clip venilurile domeniilor donmesii, Dacia Malvensa aflam ca el sc impotrivi
care crau foartc extinse, din incasarile de la ungurilor in fruntea unei ostiri de calareti si
vami si ocnc de sare si din comertul ce se pedestrasi si ca voievodatul sau banatean era
caeca, precum am vazut, si pe socoteala imprejmuit de cetati ca Urecia (Orsova) si
Domnului. Domeniile domnesti sporeau mereu Morisena (Cenad) pe Mures.
prin incorporarea mosiilor ramase Cara mosten- Dupe unirea diverselor voievodate si
Hod si prin ccle sechestrale de la boierii vino- cnezate oltene si muntene sub sceptrul tor,
vati de tradare sau viclenie. principii din familia Basarabilor organizara,
In vislicria comuna a domnului si a dupa sistemul bizantin, zone militate de-a lun-
tarii incurgca si venitul dajdflor ce se ridicau gul granitelor Tarii Romanesti, construind
de la oamenii de rand, fiindca boierii marl si cetati de aparare in principalele puncte de
mica crau scutiti de asemenea angaralc. importanca strategics. 0 asemenea zona luase
Dintr-un document de la Stefan cel Mare din fiinta la Dunare, incepand cu cetatea
1475 aflam care erau aceste dart. In acest Severinului si ducand prin Turnu Magurele st

340
www.dacoromanica.ro
Istori a Romani lor

Giurgiu, pand la Cetatea de Floci si Braila. In Domnului, alcatuita din Omni tineri si voinici si
interior erau puncte fortificate la Curtea de comandatd de viteji.
Arges; la stramtorile Dambovitei, Poenari, Serviciul militar, in "oastea cea mare"
Rucar, Campulung, Bucuresti, Teleajen, pentru apararea tariff, era obligatoriu pentru
Buzau s.a. Ace lasi sistem de aparare fu aplicat tots locuitorii de la sate si orase, fie acestia
si in principatul Moldovei prin fortificarea nobili sau oameni de rand. In caz de razboi,
vadurilor Dundrii de la Ismail si Chilia si ale Domnul ordona scularea, adica mobilizarea
Nistrului de la Cetatea Alba, Soroca si Hotin. generala, fixand locul de adunare si consemnul
Linia de fortificare fu completata cu cetatile care se numea beleag. Sculca era un termen
Tctina si lov de la Prut si cu in starirea militar romano-bizantin prin care se dddea
punctelor strategice din preajma trecatorilor in semnalul de trezire sau de concentrare. La
Transilvania de la Neamt, Roman si Craciuna chemarea Domnului raspundeau boierii venind
pe Milcov. in graba cu oamenii .tor, constituind unitati
Apararea cetatilor, la care se mai adau- numite steaguri sau stegulete, pentru a se
gara si cele de la Orhei si Lapusna, era incre- deosebi uncle de altele. Steaguri comune se
dintata unor spani - comites castrorum - alcatuiau si din micile contingente ale midi
numiti latineste capitanei, adica capitani, boierimi si ale jupaneselor celor sarace, cum
nemteste Burggrafen, care nu este decat o tra- spune Ion Neculce. Scutiti de mobilizare erau
ducere verbala a latinescului comites castro- uneori numai locuitorii satelor manastiresti,
rum. Din nemtescul Burggraf derives romanes- can primeau aceasta ingaduinta prin insusi
cul pdrafilab si ungurescul porkalab. Populatia actul de danie, cum arata actul de la Vlaicu-
din imprejurimea cetatilor era obligata sa Voda pentru mandstirea Vodita. Mircea cel
lucreze la fortificarea cetatii si la apararea ei. Batran conferi satenilor din Ciulnita diferite
Din randurfic ci se recrutau voinicii, latincste scutiri "Itfard de singura oastea cea mare sa se
castrenses, bellatores milites servientes sau scoale pentru domnia mea". La 1444 domnul
iobbagiones de la slavonescul voina. In caz de Moldovci Stefan al II-lea chema satenii din
razboi voinicii insoleau pc Domn pc campul de Balosinesii de a merge la oaste chiar cu leafa.
lupta, Rind comandati de vilejil cart se recru- In 1475 Stefan cel Mare confirma aceasla scu-
tau din randurile nobilimii. Tcrmenul de vitcaz tire zicand: "Nici la strajd, si nici la oaste sa nu
derives din palcogermanicul vitengju i inseam - mearga ". De aid se vede ca si satenii din satele
na lupiStor sau crou - latinesle miles sau episcopesli si mandsliresti erau obligati la ser-
eques, nernteste krieger, Held. La servicii viciul militar, ca si cei din satele boieresti, data
militare permanente erau obligati, pe langa prin actul de danie nu se declara scutirea tor.
aparatorii cetatilor, si tots locuitorii de pe Cotele din actele manastiresti erau comandate
domeniile domnesti, constituind impreund uneori chiar de clerici. Serviciul militar era
cadrele vechilor curteni milites aulas - un ter- strans legat de proprietatea de pamant si de
men militar prin excelenta, ce derives din lati- cultura lui. Cronicarul polonez I. Dlugosz
nescul cohors, care a dat pe romanescul curte. (+1480) arata ca Stefan eel Mare, nu numai pe
Stefan comunica vendienilor ca "impreund cu vitcji si pe boleri, dar si pe tarani - agrestes - ii
curtea sa" a fneut cc a putut. Curtenil consti- chema sub arme, poruncind tuturor sa Re gata
tuiau garda sau trupa de aid a Domnului, in pentru scularea obsteasca pentru apararea
care el se pulea incredc in once imprejurare. tariff. Daces un Wan se prezenta la chemare
In Letopisetul de la Bistrita vitejii sunt fdra arc si sageta si lard spades, sau se codea de
pomeniti inaintea boierilor, adica a con tingen- a urma oastea calare,.era pedepsit cu moartea,
telor sau steagurilor si steguletelor corespun- farce nici o mild. Dlugosz constata cu drept
zatoare banderifior din Transilvania, coman- cuvant ca in caz de razboi Domnul chema pe
date de boleti. Acelasi letopisel arata ca dupes tots la arme, atat pe vitcji, cat si pe Want, ast-
izbanda de la Ramnic "Stefan multi vitcji facu fel ca la vetre nu ramaneau decal femeile si
si cu daruri scumpe ii darui". copili. Tot el sustinea ca majoritatea ostasilor o
Neagoc Basarab recomanda fiului sau constituiau gloatele tardnesti - maior pars erat
Teodosie sa (Ina* in jurul sau cete de oamcni agrertium. Dupes infrangerea de la Valea-Alba,
curajosi si cievotati, care sa formcze curtea sau Stefan cel Mare comunica vendienilor ca
garda sa. "impreund cu curtea sa a fdcut ce a putut, find-
Taranii asezati in satele domnesti erau ed ceilalti ostasi ai sat s-au imprcistiat ca sd-si
scutiti de dad si angarale, in schimb ei erau apere casele for ".
obligati la un serviciu militar permanent dupes Locuitorii satelor de margine indepli-
felul granicerilor din Transilvania, constituind neau servicii de graniceri, pentru care slujbd ei
oastea de curte sau oastea cea mica a beneficiau de anumite inlesniri la dijma si la

341
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

prestatil. Ostirea impartita in palcuri si cete si cu vartej, arbaleta, arme de foc, arcade si
lupta sub steagul domnesc de culoare rosie iar prastii. Armele de foc erau pustile si tunurile si
unitatile si subunitatile aveau fiecare steagul sinetele; ele s-au introdus in tarile noastre
sau steguletul boierilor care le comandau. numai pe la jumatatea veacului al XV-lea si se
Unitatile isi aveau fiecare pe buciumasii si prelucrau in Polonia si orasele sasesti din
trambitasii lor, pentru a indemna trupa in Transilvania, deopotriva cu iarba de pusca.
mars, pentru a da onorurile si semnalele Aceasta din urma se fabrica si in tars. Dupes
cuvenite si pentru a be imbarbata la lupta.. armamentul lor, unitatile se compuneau din:
0 a treia categoric de luptatori erau arcasi, sulitasi, sinetasi sau sinetasi, puscasi
mercenarii sau lefegiii, numiti dupes solda ce o sau puscari. Pentru daramarea zidurilor de
primeau joimiri sau joidurbari. Acestia se recru- cetate se intrebuinta berbecele, iar pentru
tau din randurile polonilor, nemtilor, rusilor, urcarea pe ziduri se foloseau scars din odgoane
sarbilor si ungurilor, iar mai tarziu chiar dintre de canepa.
albanezi, cunoscuti sub numele de arncluti. Cu ocazia atacului Chiliei din anul
Ilie-Voda, fiul lui Alexandra cel Bun, avea in 1462, Stefan cel Mare fu lovit la piciorul stang
serviciul sau mercenari lituanieni. de "o pusca", iar cronica arata ca la repetarea
Efectivele ostirii moldovenesti pe timpul atacului, dupes trei ani, la 1465 moldovenii
lui Stefan cel Mare se ridicau pans la 40.000 "incepura a bate cetatea Chiliei cu "tunuri". In
de oameni. Efectivele Tarii Romanesti pe tim- batalia de la Vaslui, Stefan cel Mare dispunea
pul lui Radu cel Frumos insumau pand la de 20 de tunuri, iar la Razboieni, turcii se cul-
30.000 de oameni. Armamentul se compunea card la parnant pentru a se feri de ghiulele arti-
din arme defensive care erau scutul sau leriei moldovenesti, care explodau deasupra lor.
pavaza, din platose de otel sau de zale, coifuri, Comanda suprema asupra ostirii o avea
iar uneori chiar armuri intregi. Acestea insa insusi Domnul, care o putea transmite tempo-
mai mult pentru viteji si boieri. Armele de atac rar asupra unuia din sfetnicii sai versati in arta
erau: pentru lupta corp la corp ghioaga, ma- milliard. Sfetnicul Domnului in chestiuni de
ciuca, toporul, secerea, coasa, sabia si sulita organizare si instructie militara era spdtarul,
sau fustiul; spada dreapta sau cu cloud taisuri, iar mai tarziu hatmanul. Arma distinctiva a
strambe sau incovoiate, cu un tais, iar pentru Domnului era buzduganul.
lupta de departe: arcul cu sageti, care se tragea

,cr
'

44
ti

AI
EN, .

;.?"
1
1

ra"
;
...06
11 ,11,

%.1;

IA+ f ,w23'
c

Ertl

Putna, ctitoria Domnului Stefan cel Mare, construita la 1466 1469 i 1472.

342
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Capitolul V

CULTURA SPIRITUALA

1. Viata bisericeasca
2. Arta si literatura
3. Personalitatea lui Stefan cel Mare si caracterul epocii sale

1. Viata bisericeasca Alexandru cel Bun, a avut urmari bune pentru


tara si pentru credinciosii ei. Biserica Moldovei
Dezvoltarea culturii spirituals a niers avu norocul sa ridice in fruntea ei pe egumenul
mans in mans cu propasirea culturii materiale. de la Neamt Kir Teoctist, are primise hiroto-
Mandstirile cu asezamintele de reculegere nisirea in arhiereu de la patriarhul din Ohrida,
sufleteasc5 si de inchinaciune, date si ca velre un vrednic urmas al mitropolitului losif. In el
de invatatur5 si centre de asistenta socials sc g5si Stefan cel Mare un devolat colaborator si
bucurau dc larga solicitucline a Domnilor si sfetnic in sfalurile domnesti. In actul de
boierilor t5rii. Acestia intareau vechile danii chezifie pentru credinta lui Stefan fats dc
episcopcsti si man5stiresti si sporcau numarul craiul Po lonici in 1462, mitropolitul Teoctist,
for prin acte noi de darnicie. Institut Jile reprezenland cicrul, consiliul si tam zicea:
bisericesti se bucurau si dc numeroase scutiri "lard noi, Teoctist, mitropolitul Moldovei
si pronomii, astfel ca conditiile pentru prospe- si cu toti boierii moldoveni, cu duhounici si cu
ritatea for erau cele mai favorabile. Stefan cel mireni, cu bogati si cu saraci si cu toti sfetnicii
Mare a ctitorit singur un mare numar de Domnului nostru Stefan, bdtraini si tined si cu
mandstiri si biserici, intrecand pe predecesorii toatcl terra mcirturisim aft in ueci nu ne vom
sai in cucernica darnicie. In fruntea ctiloiiilor despcirti de domnia sa craiul, ci vom tinea ca
sale std man5stirea Putna, pc care cl si-o ale- iubilul nostru Domn Stefan sd fie credincios
sese ca loc de vcsnica odihna pcntru sine si dornniei sale craiului si sfintei coroane lesesti
pentru membrii familiei sale. Din respect fats si-1 vom sfatui cu credintcl si stdruintd ca pe un
de mcmoria inainlasilor s5i datAtori de leg' si milostiv domn at nostru sd reimeutd si sd tie de
datini, el a restaural vcchca clitoris a acelasi obiceiu ca bdtranii voievozi ai Moldovei
Bogdanestilor de la Wadauti, asezand pc dirtaintea lui si din acele obiceiuri sd nu iasd
mormintele for pietre inflorite cu inscriptii niciodatcl pang la moarte impreund cu noi".
amintind faptelor tor, dar lard indicarea minor Duper moarlea lui Teoctist, intamplata
de deces, ceea ce arata faptul ca aceste date in noiembrie 1477, scaunul mitropolitan fu
nu-i erau cunoscute nisi lui. Alte ctitorii din ocupat de mitropolitul Gheorghe Nemteanul,
vremea sa, afara de Putna, erau Voronclul, un vrednic urmas al lui Teoctist.
Patrautii, Sf. Me, Dobrovatul, Tazlaul, pe langa In arhipastoria diecezei Romanului
bisericile comemorative ridicate prin osardia sa ajunsese episcopul Tarasie pe care it gasim
la Iasi, Vaslui, Harlan, Borzesti, Dorohoi, Husi, pomenit in actele timpului, al carui urmas era
Neamt, Razboieni, Papauti, Piatra, Vo lovat, Vasilie. Pe la 1470 luase fiinta o a doua epis-
Raureni, poate si Baia s.a. Larga sa darnicie se copie, cea de Radauti, in fruntea careia
exlinde si asupra manastiril Zografu de la ajunsese episcopul loanichie, pomenit pentru
Muntele Athos. Pilda evlaviosului Domn a fost intaia oars intr-un act din 25 aprilie 1472.
urmata si de colaboratorii sai ca Luca Arbore, Absenta episcopului de Radauti la solemni-
ctitorul bisericii din satul Arbore din Bucovina, talea sfintirii mandstirii Putna din ziva de 3
ce-i poarta numele, ca logoratul Tautu, ctitorul seplembiie 1469, care se savarsi in prezenta
bisericii din Wannest', judetul Dorohoi, unde se Domnului ctitor si a unui sobor de 64 clerici in
gaseste si mormantul sau, ca parcalabul frunte cu mitropolitul Teoctist si episcopul de
Sendrea, ctitorul bisericii din Daljeste, unde ii Roman Tarasic, pare sd indice ca la acea data
estc mormantul s.a. episcopia de Radaut.i nu era Inca in fiinta si ca
Restabilirea linislii in biscrica moldove- ea a fost infiintata numai curand dupes acea
neasca prin regularizarea raporturilor canonise solemner ceremonie. A treia episcopie a
cu patriarhia din Constantinopol, realizata de Moldovei, cea a Husilor, a luat fiinta numai la

343
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

sfarsitul veacului al XVI-lea sub domnia Jul gaseau biserici zidite si chiar zugravite la Strei
Aron Voda Tiranul. Astfel s-a desavarsit orga- si Coltea, iar in judetul Zarandului la
nizarea bisericeasca a Moldovei, Cara hind Gurasada, Crisciori si Ribita. Credinciosii
impartita in patru eparhii sau dieceze: ortodocsi duceau o lupta grea contra ten-
Suceava, Roman, Radauti si Husi, o impartire dintelor de caLolicizare ale regilor apostolici ai
care s-a mentinut neschimbata pana la finele Ungariei. Romanii din Banat si sudul
secolului al XVIII-lea. Transilvaniei recunosteau jurisdictia
Cu cateva decenii in urma s-a ajuns, bisericeasca a exarhului plaiurilor care era
sub domnia lui Radu cel Mare, si la totodata si mitropolit al Ungrovlahiei, iar cei
desavarsirea organizarii mitropoliei Ungro- din nordul Transilvaniei ascultau de exarhul
Vlahiei. Pe timpul mitropolitului Nifon (1500 - patriarhal de la Peri din Maramures.
1508), resedinta mitropolitand s-a mutat de la Credinciosii ortodocsi de prin satele de pe
Curtea de Arges la Targoviste, unde se gasea si vastele domenii ale cetatilor Ciceu si Cetatea de
curtea domneasca. Sediul episcopiei de Balta, care fusesera cedate lui Stefan cel Mare,
Severin, care ratacea pe la Strehaia si Tismana, ascultau in cele bisericesti de mitropolitul
fu definitiv mutat la Ramnicul Valcei cu Moldovei, al carui dichiu isi avea resedinta la
numirea de episcop al Ramnicului. Dar ca si in Vad, ridicat mai apoi la rangul de arhiereu al
Moldova, astfel se simtea si in Muntenia nevoia Vadului.
inhintarii unei noi episcopii pentru partite
rasaritene ale tariff. Pentru a se satisface
aceasta nevoie fu infiintata de Radu cel Mare o 2. Arta si literatura
noua episcopie cu resedinta la Buzau, care s-a
mentinut pana in timpul de fats. Din nefericire Ctitorii bisericilor muntene si
pentru biserica Tarii Romanesti, raporturile de moldovene din epoca lui Stefan cel Mare nu
colaborare mire Domn si mitropolit n-au fost s-au mulLumit numai cu inzestrarea ctitoriilor
normalc si armonioasc ca in Moldova. Din pri- for cu suficiente mijloace materiale pentru
cina opozilici inallultii chiriarh fats de intrelinere, ci s-au Bandit si la constructia si
hotararca Domnului dc a divorta de sotia sa a infrumusetarea for artistica, ghidandu-se in
izbucnit un gray conflict mire puterca ierarhica bung parte dupa modele bizantine de la
si cca domncasca, in urma caruia mitropolitul Mun tele Athos. Influenta bizantina in
se crezu indreplatit sa arunce anatema asupra constructia bisericilor romanesti din ambele
tarii. Era o repctare a afurisenici neputincioase principate se remarca atat in constructia for
pc care la vremea sa Eremia, pretendentul arhitectonica, cat si in tendinta de ornamen-
patriarhal la mitropolie, o arunca asupra cre- tatie. De origina bizantinoatonica este sepa-
dinciosilor din Moldova, in zilele ducclui ratia clasica a spatiului intern si altar, naos si
Roman. Dar actul acesta nesocolit isi gresi pronaos, precum planul trilobal sau triconchic
linla, caci Nifon fu silit sa paraseasca Cara, farce al naosului si altarului cu absidele for laterale:
ca actul de afurisenie sa-si fi produs efectul. arcurile sunt in plin centru lard ogivale, adica
Domnii munteni contemporani cu arcuri frante; boltile sunt in calote si nu
Stefan eel Mare erau stapaniti de aceeasi construite in vervure, iar boltirea se sprijind pe
evlavioasa grip pentru biserici si manastiri ca arcuri piezise ce sunt suprapuse celor patru
si Domnul Mo !dove!. Pe langa vechile ctitorii arcuri ale naosului. Semnele acestea caracte-
domnesti de la Tismana, Cozia, Snagov etc., se ristice ale arhitecturii romanesti se remarca si
ridicara biserici si manasiiri noi, intru la constructiile similare din Serbia medievala,
proslavirea Jul Dumnezeu datator de biruinta. astfel cal nu este exclusa o interdependenta.
Intre acestia se distinsera indeosebi Vlad Spre deosebire de arhitectura atonica, la
Calugarul ca ctitor al manastirii Glavaciocul bisericile romane si sarbe cupola centrals se
din jud. Vlasca si Radu cel Mare, ca fondator al sprijina de-a dreptul pe zidurile exterioare si
manastirii Dcalu, de langa Targoviste, inzes- nu pe cele patru coloane sau stalpi ca in
trata cu mosii iniinse. bisericile de la Sfantul Munte.
In Transilvania, unde Domnii Tarii erau In secolul al XV-lea in structura arhi-
in epoca lui Stefan cel Mare de credinta tectonica a constructiflor noastre bisericesti
catolica, modestele ctitorii ortodoxe se datorau incepe sa se resimta si influenta artei gotice, cu
credinciosilor de acolo. Vechi ctitorii romanesti inaltarea cladirii si cu aparitia contraforturilor
se gaseau la Prislop Strei-Sangeorgiu, ctitori exterioare, in opozitie cu principiile arhitecto-
hind jupanul Chendres si jupanita sa Nistora, nice bizantine, care inchideau in interiorul
la Sfanta Maria Or lea, Ostrov, Clopotiva si zidurilor bisericesti toate elementele construc-
Densus in Tara Hategului. In valea Streiului se tive menite sa anuleze impingerea boltilor.

344
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Influenta gotica se remarca si in modul de apli- pastreaza vechiul ei caracter bizantino-


care a pietrei cioplite, a profilelor soclurilor, a sarbesc, intrunind la un loc caracterele ge-
tabletelor de la contraforturi, dar mai cu seams nerale ale monumentelor disparute de la
a chenarelor de la usi si de la ferestre. Vodita si Tismana, precum s-au relevat la bi-
Arhitectul Bals caracterizeaza biserica sericile moldovenesti. In aceste elemente
moldoveneasca ca plan bizantin executat de cunoscute se adauga un element nou: prid-
mains gotice si dupa principii in parte gotice. vorul pe stalpi dupd modelul atonit. Acest ele-
Influenta gotica a venit la not din tarile ment nou s-a introdus pentru prima oars in
apusene, prin mesterii chemati din Polonia si arta noastra monumentala la biserica de la
Transilvania. Dupes unele stirs contemporane, Snagov si la mitropolia veche din Targoviste.
Stefan cel Mare ar fi retinut anumiti mesteri Biserica manastirii Dealu a lui Radu cel Mare
italieni care treceau prin Moldova in drum spre este prima in forma de trend care se prezinta
Rusia. Mare le Domn cerea mesteri si zugravi cu trei turle. Biserica se compune dintr-un
din Venetia, dar urmele activitatii for nu se pot naos in forma de trefla cu turla pantocratoru-
deslusi la nici una din numeroasele biserici ale lui la centru si dintr-un pronaos dreptunghiu-
lui Stefan cel Mare. lar cu doua turle mai mici, sustinute prin
Si in arhitectura Tarii Romanesti pre- intermediul unui arc longitudinal aflat in axul
domina influenta bizantina. Urme de inraurire bisericii si razimat pe arcul mare si pe zidul
veche occidentals gasim doar in temeliile bi- intermediar dinspre naos si pronaos. Interiorul
sericii romanice din Campulung si ale bisericii era impodobit cu sculpturi frumoase de factures
gotice din Turnu Severin, ca monumente reli- venetiand.
gioasc, si la cetatea zisa a lui Tepcs Voda din Unii dintre ctitori nu se multumira
Cheile Argesului si la Turnu zis al lui Sever din numai cu constructia bisericii, ci ei se stra-
Turnu-Severin. Cel mai vechi monument de duiau sa be si impodobeasca cu zugraveli.
arta arhitectonica bizantina sunt bisericile Acestea se executau de regula dupa
San-Nicoara si Cur Lea Domneasca din Curlea- prescriptele picturii bizantine. Fresce cu carac-
de-Arges. Caracterele arhitecionice ale acestor Ler bizantin, atat prin faclura cat si prin icono-
monumente sunt importate direct din grafla tor, se gasesc la ctitoria logoCalului
Constantinopol, uncle se gaseau monumente Tautu de la Balinesti, care se claseaza printre
similare inca din secolul al Xl-lea. Impartirea cele mai de seams pc care be avem in tars, atat
in altar, naos si pronaos este cea caracteristica prin armonia figurilor, cat si prin eleganta exe-
stilului bizantin, cu abside mici in stanga si in cutiei tor. Pentru a scuts frescele de spalatul
dreapta altarului. Materialul de constructie se apes de ploaie s-a recurs la modificarea
compune din piatra necioplita si cioplila din acoperisurilor prin largirea stresinilor care sa
gros, precum si din caramida. Procedurile de le scuteasca de intemperii. Fresce s-au pastral
constructie - arata N. Ghica-Budesti - sunt pang in zilele noastre la clitoriile Dolhesti,
cele bizantinc: randuri orizontale dc piatra Patrauli, Voronct, lau, Dorohoi, Papauti,
inecate intr-un mortar de var gras, amestecat Neamt, Balinesti, Arbore, Dobrovat si Sf.
cu pietris marunt, alterneaza cu mai multe Nicolae de la Iasi.
randuri de caramizi aparente. Legatura Si in Tara Romaneasca predomina
zidurilor mai era asigurata prin tragatori din inraurirea bizantina' in zugraveala bisericilor si
lemn orizontali asezati in interiorul zidurilor in indeosebi in iconografie. Tablourile votive de la
sensul lungimii for si la diferite inaltimi. Accste biserica domneasca din Arges si de la Cozia
lcgaturi sun!. imbinate inlre de la intersedla sunt insa de factures occidentals, deopotriva cu
tor. La nivelul bazei boltilor ele se imbina cu diferitele obiccte, bijuterii, paftale si mete ce
legaturile transversale asezate la baza arcurilor s-au gasit in mormintele de la Arges.
laterale provocate in zidarie de catre arcurile Caracteristic pentru frescele bisericilor noastre
pcste care se reazima boltile ce acopera biseri- este calendarul, icoanele praznicilor zilnice din
cile. Efectul decorativ se produce prin con- cursul anului asezate cronologic, pornind din
trastul de culoare dintre piatra si caramida cu luna septembrie, cand incepea anul bisericesc,
rosturile for de mortar. Fatadele nu prezinta si continuand pana la finele lui august anul
nici o urma de sculpture. Efectul artistic este viilor.
asigurat prin arcurile de caramizi bine legate Chipurile si compozitiile de sfinti si
cu azisele orizontale si incoronate cu simple mucenici ce ni s-au pastrat in frescele vechilor
cornise in zimti, on in dinti de fierastrau. noastre biserici apar in miniaturile unui
Bisericile vechi de la Vodita si Tismana evangheliar slavon din secolul al XI -lea, ce se
nu se mai pastreaza in forma for originals. Una pastreaza ca unicat la Paris. Copii in manu-
a Cost daramata de tot, iar alta transformata scris dupd acest important monument literar
din temelie. Singura biserica de la Cozia sunt cunoscute numai 4, dintre care una se

345
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pastreaza la Londra, una la Elisabetgrad in al slujbei bisericesti din 1431 se pastreaza la


Ucraina si calk una la manastirile Sucevita si manastirea Sucevita. Un alt nume de caligraf
Dragomirna din Bucovina. Asemanarea diac, gramatic sau tahigraf, cum li se mai
chipurilor si compozitiilor din miniaturile zicea, era al popii Ignatie din Cozmeni, pomenit
evangheliarului cu zugravelile murale arata ca ca atare in 1504. Zlatarul Ioachim din Suceava
intre de exists o stransa legatura. lzvoarele din era vestit ca legator de carti sfinte.
evanghelier par sa fi servit ca model mesterilor Dar pe langa cartile sfinte s-au dez-
zugravi care au efectuat frescele si ca izvor de voltat in manastirile noastre inceputurile unei
inspiratie pentru pictura for murala. literaturi laice, mai intai prin redactarea de
Constatarea aceasta indica legatura ce exists pomelnice ale ctitorilor si adaugatorilor mana-
intre creatiile de arts picturala si cele de stirii, dintre care unele s-au dezvoltat in
literature. secolul al XV-lea in anale sau letopisete de
Vechi vetre carturaresti erau manasti- necontestata valoare .istorica. La Bistrita lui
rile Vodita, Tismana, Cozia si Snagovul, pre- Alexandru eel Bun s-a inceput cu insemnarea
cum si vechile scaune episcopesti de la Arges si intamplarilor mai interesante din cursul anu-
Targoviste. La Tismana terming Nicodim la lui, care s-au inchegat apoi intr-un adevarat
1405 vestilul sau evanghelier ilustrat. La letopiset cu informatii pretioase din anii 1359 -
Targoviste lug flinta in 1508 o tipografie, a 1506. Pomelnicul mai nou de la Putna s-a dez-
patra in seria de vechime a tipografiilor voltat in Analele putnene sau Letopisetul de la
slavone, dupes cele de la Cracovia, Venetia si Putna din anii 1359 - 1516. Evenimentele mai
Cetine. Din porunca voievodului Radu cel Mare insemnate din timpul domniei lui Stefan cel
lesi de sub teascurile acestei tipografii, prima Mare si anume din anii 1457 - 1499 s-au pas-
in tarile romane, sfanta carte numita trat intr-o redactare germane la Miinchen sub
Liturghier, cum arata insemnarea de la titlul latin: Cronica breviter scripta, descoperita
sfarsitul ei. Cultul earth inflorea si in mana- de curand de invatatul polon Olgierd-Gorka.
stirile din Moldova, la Bistrita, Neamt si Din pana lui Gavriil, preotul Muntelui Sfant, ni
Moldovita, iar mai apoi la Putna si Voronet, s-a pastrat o pretioasa monografie in limba
precum si pe langa scaunul mitropolitan de la greaca inlitulala: Viata patriarhului Nifon, care
Suceava. Dragostea de carte sfanla era incura- cuprinde informatii islorice asupra Domnului
jata de domni, din ordinul carora se copiau pe muntean Radu cel Mare, Mihnea eel Rau,
pergamcnt minunatele monumente literare de Vladul si Neagoe Basarab, deci din anii 1495 -
la Neamt din 1436, Evanghelicrul calugarului 1521. Din ncnorocire pentru cunostintele
Alanasic din 1462, apoi Evanghclicrul manu- noastre istorice, nu ni s-au pastrat pomelnicele
scris pc pergament cu chipul lui Stefan cel din manastirile muntene si oltene, care vor fi
Marc, opera caligrafului Nicodim, daruit in fost complelate si ek in anale sau letopisete.
1473 de cucernicul Domn manastidi Pe langa vechile monumente literare,
Humorului. Un al dollea Tetra-Evanghelier ce manastirile din epoca lui Stefan eel Mare ne-au
se pastreaza la Putna fusese daruit de Stefan pastrat vesminte preotesti, patrahire, rucavite,
ctitorici sale in 1488. Un al treilea exemplar epitrafe, antimise, acoperamanturi de
frumos ilustrat fusese daruil de ascmcnea cti- morminte, prapore si alte obiecte de cult ca:
todei sale pulnene scurla vreme inainte de potire, cadelnite, cruci cu sculpturi in lemn,
moartea sa. Exemplarul fu legat in table de lingurite pentru cuminecatura etc. Stofele din
argint aunt de cate lul si urmasul la tron al care erau confectionate aceste obiecte
marelui Domn Bogdan al II-lea cel Chior. bisericesti se importau din Italia, aduse in tars
Cucernicul domn inching si manastirilor prin ramura pontica a comertului levantin.
Zografu din Sfantul Munte un prea frumos Prelucrarea for se efectua insa in tars prin
Evanghelier scris de ieromonahul Flip la 1502, maini iscusite de domnite. Obiectele de metal,
care se pastreaza astazi in Biblioteca nationals de zlatarii indigeni, care dusesera la perfecti-
de la Viena. Tot la Putna se pastreaza si alte une meseria tor.
manuscrise din secolul al XV-lea, o serie
intreaga de opere liturgice si ascetice ca
Ziatonitul scris pe hartie de calugarul Chiriac in 3. Personalitatea lui Stefan eel Mare si
1474 on Lestrita sau Scara lui Ion Climax copi- caracterul epocii sale
ata de calugarul Vasile, tradusa mai apoi si in
romaneste de mitropolitul Varlaam. Un alt Stefan cel Mare este una dintre perso-
calugar cozian copiase la 1460 Mineiul pc luna nalitatile cele mai mari si mai remarcabile ale
noiembrie. Opera inceputa a fost continuator de istoriei romanesti. Deprins din frageda
acelasi iscusit copist de pergament si pentru copilarie cu o viat.a grea si plinal de primejdii, el
celelalte luni ale anului bisericesc. Un Tipicon si-a ascutit mintea pi si-a otelit fortele fizice,

346
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

pentru o viata de lupta si de creatie pe toate Domnului moldovean se convinsesera curand


taramurile de manifestare fizica si spirituals a si vecinii sal, cad Stefan nu ezita de a incheia
neathului sau. Ostas desavarsit in limp de pace cu ei indata dupa respingerea atacurilor
razboi si carmuitor intelept in Limp de pace, tor. Dupa reocuparea Hotinului, Domnul
Stefan cel Mare a fost privit, in decursul dom- incheie pace cu polonezii, pe care o reinnoi
niei sale de aproape cinci decenii, cu dragoste mereu, chiar si dupa infrangerea for din Codrul
si admiratie de supusii sal, si temut si respec- Cosminului. Dupa izbanda de la Baia Stefan
tat in afara. Semne de nemultumiri si razvratiri incheie pace cu Matei Corvin, care ii fagaduia
inauntru s-au manifestat foarte putine si fara ajutor contra turcilor si-i ceda chiar cetatile
consecinte politice sau sociale. El se bucura nu Ciceu si Cetatea de Balta din Transilvania. In
numai de increderea boierimii, dar si a poporu- Tara Romaneasca el sprijini pe domnii ostili
lui de rand, cu care Domnul se gasea in con- turcilor iar cu acestia el reinnoi dupa infran-
tact permanent nu numai pe campurile de gerea de la Razboieni pacea si amicilia,
batalie, ci si in orasele si satele prin care trecea oferindu-se sa reia plata haraciului pe care el o
sau poposea pentru a asculta plangerile si a intrerupsese pentru caliva ani. Cu hanul tata-
imparli dreptatea. Voinicii si vitejii care se dis- rilor nogoieni din Crimeea Stefan cel Mare traia
tinsesera in razboi crau rasplatiti cu delnite si in buns prietenie, respingand doar la nevoie
razesii, populand selistele si sporind numarul expeditiile for de prada in Moldova. Hanul tri-
satelor. Targovelii vedeau in el pe ocrotitorul mise lui Stefan cel Mare chiar pe medicul sau
comertului si incurajatorul mestesugurilor. ca sa-i vindece vechea rand de la glezna
Clerul monahal, deopotriva cu cel secular, piciorului. Pans si cu sahul Pcrsiei statea dom-
gaseau in el un cvlavios sprijinitor al nul Moldovei in corespondentd diplomatica.
nazuinlclor spre mlingaiere si lumina. Prin Mali& sale cu Apusul aveau un caracler
inzestrarea niiindsUrilor cu clomenii intinse, pasnic.. Dupa moartea regclui Mate! Corvinul,
domnul se stracluia sa &scarce monahii de gri- Stefan incerca sa incheie relatii cu imparatul
jile for maleriale, pcnlru a se dcdica cu tot zclul Maximilian I, care avca pretentii asupra
chemarii for religioase. Nu exista ramura de Ungariei. Dar ridicarea pe tronul de la Buda a
activilate si indeletnicire civics care s 11 scapat regelui Vladislav al II-lea al Bohemiei din casa
atentiei Domnului si sa nu se fi bucurat de Jagelonilor curma once legatura cu
solicitudinea sa. Habsburgii. De la Nurnberg chema Stefan pe
Ca aprig aparator al granitelor medicul Loan Klingersporn, pentru tratamentul
Moldovei, reputatia razboinica trecea departe bolii sale. In schimb Domnul Moldovei
peste granitele tarn. La rasarit el a luptat con- intretinea legaturi de afaceri, dar si politice, cu
tra talarilor, la apus contra ungurilor, la dogele Veneliei si chiar cu Papa de la Roma.
miazazi contra turcilor unit! cu muntenii, la Din corespondenta sa cu dogele si cu Papa
miazanoaptc contra polonilor. Invaziile pe care vedcm ca accste doua puteri it apreciau pentru
acesti puternici vecini le intreprinsera in tam indarjita sa lupta contra turcilor, dusmanii
sa au lost. respinse victorios: afara de pierderea comuni ai crestinatalii. Ajuns la grele
raialelor de la Cetatea Alba si Chi lia, marginilc batranele si chinuil. de rana de la picior, Stefan
Mldovei n-au suferit sub domnia sa altc chcma pe medicul Matei Muriano din Venetia,
amputalii, dimpotriva, el le-a largit spre nord- care sosise la Suceava scurta vreme inaintea
vest prin ocuparea vremelnica a Pocutiei. tragicului sau sfarsit. Arderea rand cu tier
Neintelegerile si ciocnirile sangeroase pe care rosu pentru a impiedica cangrena n-a mai
le-a avut cu muntcnii, ajungand pans la putut II de nici un folos pentru un corp seca-
Bucuresti, crau determinate de alianta dom- tuft de puteri si slabit de batranet.e. To Lusi
nilor munteni cu turcii, care amenintau inde- domnul se simte inca destul de viguros pentru
pendenta Moldovei. a inabusi in sange dihonia dintre boieri cu
In adancul suflelului sau, Stefan cel privire la succesiunea tronului, ce urma sa se
Mare era un om pasnic si iubitor de deschida. 0 parte dintre boieri sprijineau can-
Dumnezeu. Aceasta se vede din razboaielc pc didatura tanarului Bogdan care era chior de in
care le-a purtat si care erau razboaie defensive. ochi, din cauza unei rani primite pe campul de
Nimeni nu era mai patruns de misiunea sa de lupta. Aceasta meleahna parea destul de grava
a -si apara saracia si nevoile si neamul ca pentru o alts parte dintre boieri cari sprijineau
insusi Stefan cel Mare, care nu se gandea la candidatura fratelui vitreg al acestuia, care era
cuceriri straine ce ar 11 ispitit poate pe un viteaz ostatec la Constantinopol. Intins pe patul de
de talia lui. Dar el, dandu-si seama de resurse- suferinta, Stefan cel Mare recurse la ultimile
le modeste ale tariff, se resemna sa lupte numai sale puteri pentru a prezida sfatul domnesc, la
pentru intregirea hotarelor si vajnica for care luau parte si capii ambelor partide. Infuri-
aparare. De politica aceasta pasnica a at peste masura contra celor care indrazneau

347
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

sa mai discute hotararea sa in favoarea lui Dar aprecierile acestea destul de


Bogdan, el porunci sa li se tale capetele celor magulitoare pentru domnul Moldovei sunt cu
ce-i nesocoteau vointa. Desi Domnul se gasea mult intrecute de elogiile pe care cronicarii
pe patul de moarte, autoritatea ramasese Inca poloni contemporani lui i be aduc: Dlugosz,
intreaga pentru ca porunca domnului sa fie Miechowski si Wapowski. Ion Dlugosz (+1480)
dusa la indeplinire. zice:
Din cele trei casatoria ale sale cu "0, bdrbat vrednic de admirat, intru
Evdochia din Kiev (+1467), Maria din Mangop nirnic mai prejos ducilor viteji, pe care atett ii
(+ 1477) si Maria (+ 1511) din neamul admireim, care, cel dintai dintre principii lurnii, a
Basarabilor, Stefan cel Mare avu mai multi repurtat in zilele noastre o victorie asa de stredu-
copii legitimi, dintre care numai Bogdan-Vlad cita contra turcilor. Dupd peirerea mea, el este
si Stefan supravietuira parintelui tor. cel mai vrednic set i se incredinteze conducerea
Alexandru, primul sau nascut, casatorit cu si stetpartirea lumii si mai ales functiunea de
flea voievodului transilvanean Vartolomeu comandant si conductitor contra turcilor, cu
Dragffy dc Be !iliac (Birtoc al cronicilor sfatul comun, intelegerea si hotdrezrea
moldovenesti), care luase parte la unele din crestinilor, pe cemd ceitalti regi si principi crestini
luptele tatalui sau, muri la 1496 si fu ingropat tranddvesc in lene, in desfretu, in lupte civile".
la manastirea Bistrita, alaturea de strabunicul Un alt cronicar polonez, Matei
sau, Alexandru cel Bun. El a fost ctitorul Miechowiite - Miechowiski (+1523), inchina lui
bisericii Adormirea Maicii Domnului din Stefan cel Mare urmatorul penegiric:
Bacau. Sora uterind a lui Alexandru era 'liana- "Bdrbat glorios si victorios, care a biruit
Olena, casatorita cu loan, flultii marelui cneaz pe tote regii vecini. Om fericit, ceiruia soarta i-a
al Moscovei Ivan al II-lea. Fiul ci Dimitrie era hdrcizit cu mu/td ddrnicie toate darurile. Cad pe
destinal sa succeada la tronul imperiului cand altora le-a dat numai unele insusiri, si
rusesc, dar drepturile sale la iron furs uzur- anume prudentez impreunatei cu siretenie, altora
pate de fiul marelui cneaz Vasile, din a doua virtute eroicei si spirit de dreptate, altora biru-
casatorie cu principesa bizantina Sofia, ear inta contra dusmanului, numai tie ti le-a h 'eutizit
Olcna cu 11111 ci Dimitrie Curd aruncati in la un loc pe toate. Tu esti drept, prevdzei tor,
inchisoare. intr-o scrisoare Stefan intreba pe istet, biruitor contra tuturor dusmanilor, nu in
hanul lataresc: zadar esti socotit printre eroii secolului nostru".
"Raspunde-mi, fi -vor in viatdfiica mea si Un al treilea cronicar polon, Bernard
nepotul meu? Rdspunde-mi: Va fi
despoiat Wapowski (+1535) glorifica pe Stefan cel Mare
marele cneaz pe nepotul meu de marea cnejie a ca pe "strdlucitul luptettor, foarte vestit prin vic-
Moscovei si va fi dat-o fiului sau, marelui cneaz toriile contra turcilor", aratand ea vilejia si
Vasile?" ispravile lui Stefan erau renumite la popoarele
Nu cunoastem raspunsul hanului, dar vccine, prccum experienta sa in lreburi
slim ca Illana-Olcna muri in ianuaric 1505, ear militare si ispravile sale savarsitc contra tur-
flul ei Dimitric in fcbruarie 1509, Para sa fi cilor, tatarilor si ungurilor. La elogiile acestea
urcat treptele tronului moscovit. Copiii din din partea cronicarilor adaug laudele aduse lui
casatoria cu Maria din Mangop murira inainlea Stefan cel Mare de dogele Venetiei si de insusi
parintelui tor. La moarLea lui Stefan ramascra Papa de la Roma care it consacrau drept erou
in viala numai Bogdan, din casatoria domnului at crestinatatii.
cu Maria, flica lui Radu cel Frumos, care ocupa Cronicarul moldovean de mai tarziu
tronul Moldovci sub numcle de Bogdan al III- Grigore Ureche califica pe Stefan cel Mare ca un
lea eel Chior si doi flu nelcgitimi ai razboinicu- om mare de statura, intreg la minte, nelenevos
In! domn, Petru numit Rares si Stefan. Mama si lucrul sau stia acopere, si unde nu cuge-
lui Petru era Raresoaia din Harlau, ear mama tai, acolo II aflai. La lucruri de razboaie militar
lui Stefan, care ocupase pentru cateva luni unde era nevoie insusi se vara, ca "v -Ozer: ndu-I ai
tronul Moldovci, poreclit Lacusta, a ramas sae set nu irtddrdpteze. Si pentru aceia rar
necunoscut a. rdzboiu nu biruia. Asisderea si uncle fl biruiau
Parcrile asupra lui Stefan cel Mare sunt altii, nu pierdea nezdejdea, ceici stiindu-se ceizut
elogioase si pline de admiratie pentru faptcle jos, se ridica deasupra biruitorilor".
sale. Medicul sau curent, Matei Muriano spune "Domnit-a Stefan Vodd 47 de ani, 2 luni
ea "era un om foarte intelept si vrednic de 'Data si 3 seipteundni zice Ureche - si au zidit 44
lauda, foarte iubit de supusi pentru ca era mdncistiri si biserici, si era insusi tiitor peste
bland si drept, foarte vigilent si darnic". toatd tara".
Anton Borghinius, cronicarul regelui Era deci firesc ca Stefan cel Mare sa
Mate' Corvinul, scrie ca Domnul era "insufletit imprime epocii in care a domnit pecetea per-
pentru lucruri frumoase si mandre; pe langa sonalitatii sale istorice.
aceasta, activ si strajnic in razboaie."

348
www.dacoromanica.ro
PARTEA VII

STRANGEREA LEGATURILOR
POLITICE SI CULTURALE
DINTRE TARILE ROMANE
MUNTENIA, MOLDOVA SI TRANSILVANIA

I. Friimantiirile politice din Tara Romiineascii piinft la Mihai Viteazul


II. Moldova sub urmasii lui Stefan cel Mare
III. Emanciparea Transilvaniei, a Banatului si a pirtilor ungurene de Ungaria si
recunoasterea suzeranitlitii turcesti

(Lipsesc din dactilograma capitolul III, iar din capitolul H, subcapitolele 8, 9, 10 si 11]

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

FRAMANTARILE POLITICE DIN TARA ROMANEASCA


PANA LA MIHAI VITEAZUL

1. Lupta pentru succesiunea lui Radu eel Mare


2. Opera culturala a lui Neagoe Basarab
3. Repercursiunea catastrofei de la Mohacs asupra politicii Trail Romanesti
4. Decadenta politica si exploatarea economics a Vied de catre turcilor
5. Viata culturala

1. Lupta pentru succesiunea lui Radu sasesti din Transilvania, asigurandu-si aju-
cel Mare torul mutual si refugiul peste munti in caz de
primejdie. Instrumentul diplomatic poarta si
La inceputul secolului al 3CVI-lea, pre- semnatu rile boierilor munteni pentru a-I ridica
Mullen turceasca asupra tarilor romane incepu importanta. De astfel, principele Radu
sa se afinne tot mat mult. Poarta otornana nu intretinea o intensa corespondents cu orasele
se mai multumea numai cu incasarea haraciu- sasesti din Transilvania, furnizandu-le stiri
lui anual datorat, el ea incepu sa exercite o despre miscarile turcilor si incurajand schim-
influenta tot mai hotarata asupra vietii politice bul de marfuri. Regele Vladislav al II-lea
si economice din tarile de sub suzeranitatea el pretuia foarte mult prietenia si alianta cu
sub aceasta presiune se gaseau deopotriva Domnul muntean. Aceasta se vede din actul
ambele Principate Romane, astfel incat ele se din 6 Ianuarie 1568, prin care regele ii cedase
vazura nevoite sa se sprijine pe ajutorul for castelul de la Geoagiu cuprinzand targul cu
reciproc. Primejdia comuna contribui la acelasi nume, precum si 19 sate de pe apa
inchegarea unor raporturi politice si culturale Borsei de la izvoare si pans la varsarea in
intre ele, sI aceasta cu atat mai mult, cu cat Mures. In Aprilie 1508 capitelul din Alba Julia
Muntenia sI Moldova erau legate intre ele atat introduse pe domnul muntean in posesiunea
prin origine si limbs, cat si prin datinele si obi- vastului domeniu care avea vreo 25 km
celurile.dupa care se carmuiau. lungime si 15 km latirne. Dar ctitorul mana-
In cursul secolului al )(VI-lea influenta stirii Dealu de langa TargovIste al carui portret
turceasca, pornind din principatele vasale din se pastreaza in manastirea Govora, alaturi de
stanga Dunarii, incepu sa se extinda asupra cel al sotiei sale, Catalina, nu se bucura multi
Banatului si Transilvaniei, ingloband aceste vreme de posesiunea cetatii Geoagiu, fiindca el
provincii in zona de suprematie a Portii muri in Aprilie 1508.
otomane. Irnprejurarea aceasta contribui in Dar curand dupa moartea lui Radu, regele
large masura la inchegarea unor legaturi nesocoti actul de donatie si darui la 1 lanuarie
trainice si in aceste regiuni, pentru apararea 1510 Geoagiul nobilului ungur loan Podman
Intereselor cornune. Trainicia accstor legaturi Ozky. Numele lui ramane insa invesnicit in
era garantala si prin Brea lucrurilor, intrucat minunea arhitectonica de la Dealu si in noua
substratul ei nic al Transilvanici era in buns organizarc a administratiet bIsericestI a
parte !dent is cu cel din Tara Romaneasca si Ungrovlahiei. Tot el a fost si intemeietorul
Moldova. primei tipografit in Tara Romaneasca, menita
Teama de turd, care la 1505 ocupascra sa inaripeze cuvantul cu slova tIparulut.
din nou raialele de la Turnu Si Giurgiu it deter- Domnia sa de 12 ani a insemnat o epoca de
mina pe principele Radu cel Mare (1496 1508) pace si liniste inauntru si in afara, cad el inte-
s5 reinnotasca actul de obedienta fats de regele lesese sa se mentina in bune raporturi cu
Vladislav al II-lea al Ungariei (1492 1516) si turcii, cat si cu vecinii de dincolo de munti, din
sa incheie la 3 decembrie 1507 un tratat for- Transilvania. In urma lui ramase o numeroasa
mat de defensive fats de Poarta cu regele familie, si anume: trei fii legitimi, Vlad Vintila,
Ungartei si cu reprezentantii celor 7 scaune Radu Paisie si Mircea Ciobanul, pe langa doff fii

350
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom 'Anil or

nelegitimi, Radu de la Afumati si Badica; toti organizeze viata bisericeasca din mitropolia
au ocupat vremelnic tronul Tariff Romanesti. Ungrovlahiei, ajungand "socotitorul" sau secre-
Lui Radu cel Mare ii urma in domnie tarul acestuia. Nifon it introdusese in tainele
Mihnea I eel. Rau (1508 - 1510), un fiu al lui crestinismului si in literatura crestina 0 lume
Vlad Tepes, care, ca mostenitor al cruzimilor noun de gandire si simtire se deschide tanaru-
tatalui sau "era moartea hotilor si biciul talha- lui invatacel care se impartasea din ea cu
rilor", precum arata inscriptia de pe morman- ardoarea unui favorit al muzelor. Sub
tul sau in biserica saseasca din Sibiu, caci el povatuirea lui Nifon citi Neagoe Oglinzile dom-
pare sa fi imbratisat religia catolica. Noul nitorilor, care cuprindeau inva'taturile irnpara-
principe isi temea tronul si de aceea el urmarea tului Vasile I Macedoneanul catre fiul sau Leon
o politica sangeroasa fata de rivalii sai, intre Filosoful si ale imparatului Manuel Comnenul
care Neagoe Basarab ocupa locul de frunte, catre fiul sau Alexie, precum si o serie intreaga
fund silk sa fuga la Istanbul. Desi Mihnea de scrieri religioase, filosofice si instructive,
obtinuse domnia cu ajutorul turcilor, el cauta cum erau: Cartea Regilor, panegiricul lui
sa-si asigure prietenia si buna vecinatate cu Eftimie Fiziologul, cuvantarile lui loan Gura de
sasii din Transilvania, scriind sibienilor, indata Aur, romanul Varlcuirn si losaf s.a., asupra
dupa urcarea sa pe tron, ca boierii sunt cu el si carora it va fi indreptat evlaviosul sau dascal.
ca a reusit sa ocupe si principalele cetati din Din nefericire insa pentru zelosul sau
tara. El se sprijinea indeosebi pe familia invatacel, Nifon cazu curand in disgratia dom-
Craiovestilor compusa din patru frati, flu ai lui nitorului Radu cel Mare si trebui sa paraseasc5.
Neagoe din Craiova, care stapaneau de fapt tara. Mazilitul patriarh refuzase binecu-
Oltenia. Fratilor Craiovesti li se datoreste ctito- vantarea casatoriei unei surori a domnului cu
ria manastirii Bistrita din Valcea. Armonia si marele logofat Bogdan, ca find impotriva
buna intelegere intre domn si Craiovesti n-a canoanelor bisericesti. Acesta a fost unul din
fost de lungs durata din cauza nestatorniciei sl putinele cazuri de conflict vadit intre puterea
cruzimii lui Mihnea, care nu degeaba a fost domneasca si cea arhiereasca, despre care se
numit "cel rau". Amenintati de razbunarea pomeneste in istoria tarilor romane. Dupa con-
domneasca, Craiovestii fugira peste Dunare, de ceptia bisericii ortodoxe, puterea ierarhica era
unde reintoarsera in 1510 cu ajutor turccsc si subordonata puledi domnului tarii, care prin
it alungara pe Mihnea din scaunul domniei, ungerea cu sfantul mir primea el insusi un ca-
fugarindu-1 la Sibiu, unde fu asasinat de racter sacerdotal. Investitura chiriarhilor era o
Dimitrie Jacsici in Martie 1510. A lasat in prerogative domneasca. Chiriarhul primea din
urma doff fii, Alexandru si Petru, care domnira mina domnului carja pastorale. Mitropolitul
mai apoi, unul in Muntenia si altul in Moldova. era primul sfetnic al domnului, caruia insa,
Dupa moartea lui Mihnea, boierii ridicara pe nu-i putea impune vointa sa, precum se in-
tron pe tanartil Vlad sau Vleidu!, un frate cumetau papii de la Roma fata de imparatii
nevarstnic al lui Radu cel Mare. Impotriva germani. Gestul patriarhului Nifon a ramas
tanarului domn, care nu atinsese Inca varsta izolat in istoria romans pentru ca el era in con-
de 16 ani, se ridica in 1512 Neagoe Basarab cu tra-zicere cu obiceiul pamantului si pentru Ca
ajutorul Craiovestilor, it batu, si-i tale capul in cele din urma, nici fostul patriarh Nifon
"sub un par in cetatea Bucurestilor in lanuarie n-avea autoritatea morals de a impune dom-
1512". nului vointa sa, pentru sirnplu motiv ca el
insusi fu-sese inlaturat din scaunul patriarhal,
find invinuit de fals in acte publice. Din cauza
2. Opera culturala a lui Neagoe Basarab indaratniciei sale, Nifon trebui sa paraseasca
scaunul mitropoliei Ungrovlahiei si sa se
Neagoe Basarab (1512 1521) asigura retraga in 1508 la postrigul sau din Sf. Munte,
pentru cativa ani linistea si prosperitatea Tariff unde, scurt timp dupa aceea muri de inima. La
Romanesti. El era fiul lui Basarab cel Tanar, parasirea tarii ospitaliere, mazilitul chiriarh isi
numit Tepelus, ce fusese batut la Rarnnic de scutura praful de pe talpile sale apostolice,
Stefan cel Mare. Maica-sa era doamna Neaga, o aruncand o neputincioasa afurisenie asupra
sore a Craiovestilor. Din frageda tinerete el domnului si asupra tarii care -1 primise sa-i fie
impartasi in toate soarta vlastarilor din os arhipastor. Anatema infuriatului chiriarh nu
domnesc din acele vremuri crude si neierta- facu nici o impresie asupra credinciosilor
toare. Ca vataf de vanatori pe langa curtea romani, care in intelepciunea for isi dadeau
domneasca, tanarul Neagoe avu prilejul sa seama ca invatatura crestina este manga-
cunoasca de aproape pe fostul patriarh Nifon, ietoare si nicidecum osanditoare. Un caz ana-
care fusese chemat in Tara Romaneasca sa log se petrecuse pe vremuri si in Moldova lui

351
www.dacoromanica.ro
Ion Nestor

Alexandru eel Bun, cand chiriarhul grec lacrirni de bucurie si le conduse cu mare alai la
Ieremia aruncase anatema asupra tar!!, pentru manastirea Dealu, unde le aseza deasupra
ca domnul refuzase sa -1 aseze in scaunul mormantului lui Radu Voda. Toata noaptea se
mitropolitan de la Suceava, in locul indreptati- citira rugaciuni pentru iertarea pacatelor fos-
tului legat indigen Iosif. Dar afurisenia arun- tului domn. La reva'rsatul zorilor
cata de Ieremia ramase farce nici un efect "zic sd fi venit in vis Radul Vocld lui
asupra credinciosilor moldoveni ca si anatema Neagoe Vodd, care luase pcu-te la aceste rugd-
aruncata de Nifon asupra tar!! muntenesti. ciuni, de i-au multumit de binele ce i-au fdcut,
Altfel era in apusul german unde clerul tinea de au adus pe sfantul si au lust iertaciune".
mai mult la papa decat la in-TA-rat. De aceea in Pe calea aceasta intelese Neagoe sa
Odle nemtesti interdictul sau anatema papei dezlege tara de afurisenia lui Nifon, care dupa
era o arms foarte prirnejdioasa contra domnu- *apte ani de la moartea sa fu trecut intre sfinti,
lui. Dar si acolo aceasta anomalie a pricinuit prin evlavioasa staruinta a invatacelului sau de
exhodul protestantilor din sanul bisericii pe tronul muntean. Moastele sfantului furs
papale, ducand in ultimele consecinte la expuse spre inchinare, cateva zile, pentru a fi
razboiul de treizeci de ani. asezate intr-un sicriu de argent poleit cu aur si
In tot timpul conflictului cu Nifon, impodobit cu pietre scumpe *i transportat apoi
tanarul Neagoe tinea partea invatatorului sau la manastirea Dionisiat, de unde fusesera ridi-
*i 1 sprijinea in taina. Cu toate acestea, el nu cate. 0 placa infati*a chipul sfantului, iar la
izbuti sa aplaneze conflictul si trebui sa se picioarele lui, chipul iui Neagoe Basarab in
impace cu gandul despartirii. Aceasta i-a fost rugaciune.
mult usurata prin faptul ca el gasi in urmasii Pe mormantul lui Nifon de la Sf. Munte
lui Nifon, *1 anume in Macarie si in eruditul Domnul ridica insemn crestinesc, pentru care
Maxim, coborator din neamul despotilor sarbi, fapta calugarii de la Dionisiat daruira lui
sfetnici *i colaboratori sinceri si devotati. 0 Neagoe, ca moaste, capul sfantului si o mans,
ruda a lui Maxim, domnita Milita sau Despina, pe care el le primi cu mare bucurie *i le aseza
cum s-a nurnit ea ca fiica a despotului sarb mai tarziu in biserica de la Arges. Tot el ter-
Lazar Brancovici, deveni sotia lui Neagoe *i mina biserica manastirii Catlomuzul, inceputa
urzitoarea fericirii sale familiare. Arhiereul de Radu cel Mare, si ridica biserica Sf. Nicolae
Maxim Introduse pe Neagoe in tainele litera- de la Athos. Neagoe Basarab inzestra bisericile
turil slavone, precum Nifon it introduse in cele zidite de el cu icoane imbracate in argent, cu
ale literaturil grece*ti. vase liturgice de aur, cu vesminte bisericesti
Indeletnicirile spirituale nu abatura pe cusute cu fir, iar unora dintre acestea le mai
tanarul Neagoe de la indeletnicirile sale facu si "mertic", adica dar anual in bani.
domne*ti. Ca om evlavios Si lemator dc Calugarii din Sf. Munte nu nimerisera de mult
Dumnezeu, simiea apasand asupra constiintei peste un om mai darnic, ca domnul Neagoe
sale uciderea sangeroasa a lui Vladut, la care Basarab. De aceea si cronicile contemporane it
se mai alaturase si o a doua varsare de sange, slavesc ca "ctitor mare a toata Sfteagora" si ca
si anume decapitarea logofatului Bogdan, a vajnic ocrotitor al vietii calugaresti din tot
carui casatorie cu sora iui Radu cel Mare rasaritul.
provocase ruptura cu mitropolitul Nifon si izgo- Magnificenta iui Neagoe Basarab nu se
nirea acestuia din tara. Asa se explica maituria margin! numai la Sf. Munte ci ea se revarsa
cronicilor, cum ca.: asupra intregului Orient ortodox. El restaura
"Basarab Vodd, cdindu-se de moartea biserica patriarhala din Constantinopol si o
lui Vleic tut, au cltemat pe patriarlti, arhiepiscopi, acoperi cu plumb. Nu uita nici de biserica Sf.
episcopi si largoveti, ca prin gdtirea Sfemlului Mormant din lerusalim si nici de biserica Sf.
mir set imblemzeasai mania lui Dumnezeu. Mai Caterina din peninsula Sinai. Kir Gavriil,
apcisa insd asupra tarii si blestemul patriarhu- autorul biografiei lui Nifon, ridica pe domnul
lui Nifon, ale cefu-ui oseminte odilmeau in ma- roman in slava cerului, aratand ca proverbiala
nastirea Dionisiat din Sf. Munte. Neagoe credea sa darnicie s-a rasfrant asupra manastirilor
ca ridicarea acestei anateme nu se putea face "cite sunt in Europa, in Tracia, in Elada, in
altfel, deceit aductind in lard rack!. cu osemintele Ahaia, in Iliria, in Elispont, in Moesia, in
patriarltului ,ca sa se curcileasoft greseala si a Machedonia, in Sironia, in Lugdunia, in
altor-a, care feicuserd rem Sfintlei Sale)". Paflaginia, in Dalmatia *i in toate partile de la
Sicriul fu ridicat de la Dionisiat de rasarit la apus, si de la miaza-zi la miaza
logofatul Danciul si adus in tara. Intru intam- noapte ".
pinarea "parintelui sau sufletesc", iesi Neagoe Fire*te ca marea darnicie a lui Neagoe
insotit de boieri si preotime. Domnul imbrati*a pentru cele sfinte apasa greu in sarcina tarii, ai
moastele fostului sau dascal, le saruta cu carei locuitori trebuiau sa munceasca din greu

352
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

pentru a chivernisi banii de care piosul Domn impacat spiritul locului prin jertfirea unei fiinte
avea nevoie pentru multumirea evlaviei sale si iubite, altfel se surpa noaptea, ce se cladea
inclinatiunii sale artistice. ziva din zidul vrajit.
Trebuie insa sa recunoastem ca efor- Daces parasim domeniul traditiei si
turile acestea materiale nu se faceau in zadar, pasim pe pamantul sigur al istoriei, gasim ca.
funded in schimbul Tor, Tara Romaneasca Neagoe a inceput cladirea bisericii argesene pe
primi din Rasarit, si in deosebi de la temelia unei biserici mai vechi, indata dupes
asezamintele din Sf. Munte, indemnuri si urcarea sa pe tron. Faptul acesta it adevereste
indrumari spirituale de cea mai mare impor- si balada cand arata ca noua cladire s-a ridicat
tanta. Dupes caderea principalelor centre cul- pe un zid parasit si neispravit. Planul cladirii si
turale bizantine in puterea turcilor, intreaga executarea lui sa se fi facut de catre mesterul
viata artistica si culturala a grecilor se concen- Manole, ajutat de mesteri sasi, venetieni si
tra in muntele Athos, unde lug flinta o ade- levantini, dupes ideile si indicatiile lui Neagoe
varata republica spirituals cresting, in care se insusi. Materialul, un calcar galben, fu adus de
mai putea dezvolta liber cultura si literatura la Albesti de Tanga Campulung. Marmura si
bizantina. De acolo ea incepu sa radieze si mozaicul s-au procurat din Turcia si s-au adus
asupra tarilor romanesti, unde gasi cea mai pe corabii pans la Vidin, iar de acolo, cu carele
burial primire. Vechea noastra arta plastica este pans la Arges. Dupes cinci ani de lucru, con-
o emanatiune a artei bizantine, asa cum se structia fu terminates in 1517 si sfintita la 15
dezvoltase ea in republica monahala de la August cu marl solemnitati, care in splen-
Muntele Athos, modificata, fireste, cu motive doarea for se puteau asemana cu solemnitatile
indigene, dar si apusene. tamosirii manastirii Putna in zilele lui Stefan
Dar ctitoriile lui Neagoe din strainatate cel Mare.
erau sa fie puse in umbra de adevarata minune Pentru praznicul sfintirii, Neagoe grip
arhitectonica de la Arges, care a ramas pans in sa se alcatuiasca o liturghie specials inchinata
zilele noastre cel mai pretios monument al Sfantului Nifon. Slujba completes, cu vecernie,
arhitecturii romanesti. Pribegia lui Neagoe in utrenie si liturghie a fost alcatuita in
Orient ii dadu ocazia sa cunoasca si sa admire slavoneste, tradusa apoi in greceste, iar in
vechile monumente de arta cresting, care erau 1806 talmacita si in romaneste. Zugravirea
raspandite pretutindeni in cuprinsul vechilor bisericii s-a terminat numai dupes moartea sa
hotare ale imperiului bizantin. Contemplarea prin priceperca si harnicia mesterilor Dobromir
acestor marcte monumente de arta ii trezira si Veit.
gustul artistic si-I ademenira sa inalte in tara Tot sub Neagoe s-a inceput si cladirea
sa un monument care intrecu tot ce vazuse si mitropoliei de la Targoviste, care fu, de aseme-
admirase el in Rasarit ca armonie arhitecto- nea, terminate abia sub domnia urmasului sau
nica, maretie si splendoare. Cu aducerea la Radu Paisie. Pentru fiul sau Teodosie a scris
indeplinire a acestui gand, impartasit si de Neagoe vestitele Inuelfeituri... Ca izvor i-au servit
sotia sa Mi lita, incepu Neagoe indata dupes diverse scrieri de cuprins filosofic si moral, din
urcarea sa pe tron. Locul cel mai nimerit pen- literatura bizantina, pe care el le-a adaptat si
tru ridicarea bisericii ii paru sa fie apa intregit cu idei originale, rasarite din bogata sa
Argesului, in vecinatatea vechii biserici Sf. eruditie si din experienta vietii sale. Neagoe
Nicolai de la Curtea de Arges, unde se gaseau Basarab intrupeaza sfortarile spre lumina* si
mormintele ctitorilor si intregitorilor voevoda- cultura, asa cum Vlad Tepes intrupa simtul de
tului muntean. Traditia orals, cunoscuta lui revolts impotriva nedreptatilor sf nelegiuirilor
Paul Allep, sustinea ca locul pe care fu ridicata din vremea sa, sau, precum vitejia
biserica fusese un lac, in care s-a gasit o icoana stramoseasca isi gasise in Stefan cel Mare
a Maicii Domnului care fusese asezata in exponentul ei cel mai stralucit.
biserica Sf. Nicolai, dar care nu-si putea gasi Desi cronica tariff arata ca Neagoe "cu
acolo odihna cuvenita, fugind mereu in lac, toti vecinii au fost impacat", totusi stim ca el a
pans ce Neagoe porunci sa se sece lacul si sa avut de luptat cu humerosi pretendenti la tron,
se umple cu piatra si carbuni. 0 alter legenda dintre care Mircea, fiul lui Mihnea eel Rau se
privitoare la zidirea acestei biserici este cea ver- bucura de sprijinul domnului Moldovel. Dar el
sificata de Vasile Alexandri in frumoasa balada reusi sa-si apere tronul, traind in pace cu
care it arata pe Neagoe Voda ca ctitor, iar pe turcii, dar si cu ungurii. In Martie 1517 Neagoe
mesterul Manole ca arhitect al acestei mi- scria Brasovenilor ca noul rege al Ungariei
nunate biserici. Balada aceasta cuprinde si un Ludovic al II-lea 1-a recunoascut ca domn si ca
element nou, imprumutat, probabil, din el i-a jurat credinta si s-a obligat sa-1
baladele sarbesti, si anume credinta ca pentru instiinteze asupra miscarilor turcesti, iar in caz
a putea ridica o cladire monumentala, trebuie de nevoie sa lupte contra necredinciosilor.

353
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Drept dovada pentru pacea si buna intelegere o multime de oameni". Situatia aceasta
ce domnea intre ambit domnitori serveste actul impunea Tarii Romanesti o politica de
de asezare a granitei Olteniei de la "Olt pond la supunere si prietenie fats de Poarta otomana.
Ruseua" (Orsova). intelegerea intervenise intre Aceeasi politica se impunea si fats de craiul
Neagoe sI Janos, craiul Ardealului, adica loan Transilvaniei, loan Zapolia, pe care sultanul II
Zapolya, si fu semnata la 9 Iunie 1520. Cu recunostea ca domn si stapanitor al Ungariei in
orasele sasesti din Transilvania, principele locul decedatului rege Ludovic. In urma aces-
Neagoe intretinea relatii foarte stranse, precum tor schimbari, influenta turceasca incepu sa se
arata cele 40 de scrisori pe care le adresase afirme tot mai mult si sa determine orientarea
Brasovenilor sI Sibienilor, carora le confirmase politica a domnilor munteni. Si aceasta, cu
privilegiile comerciale cu Tara Romanesca. atata mai mult, cu cat, dupa moartea lui
Intre marfurile importate de dincolo de munti Neagoe, domnia rarnanea in seama fiului sau
se gaseau, sfoara, cositor, hamuri, blanuri etc. nevarstnic Teodosie, sub tutela maicii sale
In anul urmator Neagoe inceta din viata. Despina Doamna.
Lespedea de pe mormantul sau de la Arges Impotriva tanarului domn se ridica cu
poarta inscriptia: ajutorul buzoienilor Viad at VI-lea Dragomir, iar
A rdposat robul lui Dumnezeu Io Neagoe contra acestuia, Radu at V-Iea &Mica. In
Voeuod si Domn a toatd Tara Romaneasca si a invalmaseala aceasta disparura Teodosie si
partilor dundrene, in tuna lui Septemurie 15 zile, Vlad, iar Radu al V-lea continua lupta cu Radu
anul 7029 (1521), crugul soarelui 26, crugul at VI-lea de la Afumati (1521 1529), care
lunii 15, temelia 18. A dotnnil noud ani sijum intelegea sa se mentina pe tron cu ajutorul lui
tale. Si rog pe cei ce Dumnezeu ii ua ingadui sd loan Zapolya. Noul domn tinea in casatorie pe
uuid dupa noi, sd peizeascd addpostul acesta Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab si a doam-
mic si Idcasul casetor mete ca sdfie nesb-icar. nei Despina. Frumusetea ei vrajise si pe
Un scriitor din Raguza, Mihai Bocignoli, tanarul domn al Moldovei, Stefanita, nepotul
arata la 1524 ca. Tara Romaneasca sau lui Stefan cel Mare. Intre cei doi rivali izbucnise
Valachia, cum o numea el, era bogata in ani- o grava dusmanie din pricina aceasta, la
male marl si mid, ca populatia agricola locuia aplanarea careia interveni si craiul lanos din
mai mult la sate decat la orase, si ca numarul Transilvania, silind pe Stefanita sa se
satelor s-ar ridica la 15.000, din care cele mai multumeasca cu mina domnitei Stana, sora
mici aveau cel putin 50 de case. In tarn se Ruxandrei. Dupa aceea, voievodul
gaseau adevArati munti de sare, care se expor- Transilvaniei stranse o puternica armata, la
ter in Turcia. Poporul este aratat ca lipsit de 80.000 de oameni ales' "si infra cu Radu Voda
cultura si strain de preocupfiri militare sau in tara munteneasca asupra lui Mehmed, care
politice. In schimb, intre oameni dainuiesc cer- nu cuteza sa-1 astepte, ci fugi peste Dunare".
turi si dihonii, care duc pans la uciderea dom- Dar domnia sa a fost mereu tulburata nu
nitorilor. Ei vorbeau o limbs italics stricata si numai de Radu Badica, ci si de un nou pre-
sunt crestini, darn schismatic'. tendent, in persoana lui Vladislay al III -lea,
care cauta sprijin atat la turd, cat si la loan
Zapolya. Luptele inversunate pentru domnie
3. Repercursiunea catastrofei de la veneau in ajutorul planului politic al begului
Mohacs asupra politicii Tarn Romilnesti dunarean Melunet ce se pretindea os din nea-
mul Basarabilor, de a preface Tara
Marcie avant pe care puterea turceasca Romaneasca in rata, dupa pilda Greciei,
it luase sub domnia sultanului Soliman cel Bulgariei si Serbiei, chiar si a Ungariei. In
Marct (1521 1566) se rcmarcase prin scopul acesta el incepuse sa aseze suba.sii sat
cucerirea Belgradului in 1521. in anul urmator "pen toate orasele si pen toate satele". Urrnarile
1522 cazu Orsova, iar in 1524 cetatea unei asemenea prefaceri ar fi fost catastrofale
Seuerinului. Cronica spune c:a boierii munteni pentru tara. Caci prefacerea unei tad in
ramasera impresionati de aceste succese de pasalac insemna exterminarea clasei conduca-
arme, dupa care in August 1526 urma marea toare, risipirea cetatilor, deportarea oamenilor
izbanda a sultanului la Mohacs asupra regelui de oaste si aservirea muncitorilor de pamant.
Ludovic al II-lea al Ungariei, care cazuse pe Mosiile urmau sa fie transformate in ftefuri
campul de lupta, impreuna cu ostirea sa. mililare timare - sau in cicw-i, adica
Cronica mu nteneasca spune ca boierii conacuri pentru bei si spahii. Restul pamantu-
incepura sa-si dea seama ca ei "hind putini si lui era impartit printre veterans turci. Dreptul
tara mica... nu vor putea sa se bats cu un de proprietate a indigenilor disparea, iar marts
imparat ce au luat si au supus atatea tad si are si mice proprietari crestini, boierii, mosnenii,

354
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom anilor

razesii, rornanii si vecinii deveneau serbi pe Septembrie 1529 el aduce aminte judelui si
fostele for proprietati. A se trage de tara si celor 12 pargari din Brasov ca be scrisese sa se
domnia munteneasca zicea Luca Carje in inchine craiului cu tot tinutul si cu cetatea lor.
cuvantarea sa rostita in fata regelui polon "Astfel domnia mea scria domnul am
Sigismund apoi *Urn ca Turcii o stricara, o fdcut duper porunca imparatului turcesc si am
vatamara, o risipira si-i pusera in cap un turc timis domnia mea pe boieri si ostile domniei
pe nume Mohamed si taiara boierimea si jupa- mete in tinutul Ardea/ului, astfel mutt reiu, pradd
nese si copii si robira averile si arsera si devas- si ardere am feicut precurn Dumnezeu *tie. Intru
tara satele. 0 sama de Munteni neputand sa se aceea nu este ulna domniei mete si toti s-au
piece paganilor, si-au fost ales pe un Radu inchinat lui lanos craiul si domniei mete".
Voda, insa acel Mohamed it ajunse cu oastea, il Moise Voda navalise cu ajutor turcesc
infranse in cateva batalii, facu rau si moarte in Transilvania atacand Brasovul si Sighisoara
intre Munteni, si-1 alunga in Tara Ungureasca. si silind pe Sasi sa recunoassca pe regele Janos
Pentru a evita catastrofele ce - Kunig Hanus - si sa arboreze steagul acestu-
amenintau insasi existenta tarii, principele ia. Tot atunci se supusera si sasii din scaunele
Radu pleca la Constantinopol la finele anului Concu-Mare (Gros Schenk), Reps (Kohalm) si
1524 de unde se reintoarse numai lasand Hetina (Aleczen). In Noiembrie 1529 Moise
ostatec acolo pe fiul sau Radu la inceputul Voda trimise carte la Bran pentru a lovi pe
anului urmator, 1525. Duper sosirea sa in tara, Brasovenii ce refuzau sa se supuna lui Petru
el vestea pe Brasoveni ca a ajuns la intelegere Rares, care asedia orasul.
cu Turcii si ca dorea sa traiasca in pace si cu In primavara 1530 adversarii lui Moise
Sasil. Luptele pentru coroana ungara, ce izbuc- Voda incercara sa-1 rastoarne de pe trot. Cu
MI5 duper catastroth de la Mohacs intre rcgcle tot ajutorul primit din Transilvania, el fu batut
Ferdinand de Habsburg si voievodul Ardealului la Viisoaia, Tanga Slatina, in ziva de 29 August
loan Zapolia, pe care Radu it recunostea drept 1530, si ucis. Corpul sau fu inmormantat la
"crai" atrasera in vartejul for si pe Radu. Regele manastirea Bistrita, unde inscriptia arata
Ferdinand trimise in misiune speciala la curtea gresit anul mortii la 1532. Fiica sa Zamfu-a se
de la Targoviste pe Stefan Clincici, pentru a refugiase in Transilvania unde se marita mai
atrage pe domn de partea sa si sa-1 determine intai cu Stanislav Nosocovski si duper moartea
sa primeasca rolul de mediatiune intre rege si acestuia cu Stefan Kesseri. Tronul Tarii
sultan. La finele lui Noiembrie 1527 Clincici, Romanesti fu ocupat de Vlad al VI-lea Inecatul
inapoindu-se de la Targoviste, raporta ca (1530 1532), flub lui Vladut ce fusese decapi-
principele muntean i-a declarat deschis ca tat de Neagoe Basarab la 1512. El era casatorit
Turcii, al terror tributar tributarius este, cu Ana, filca domnului Moldovei, Petru Rares.
sprijinesc pe Zapolya si ca lui nu-i ramane alta, indata duper obtinerea domniei, Vlad Voda
dccat sa facer la fel, avand pe fiul sau ostatec la vestea pe Brasovcni ca bunul Dumnezeu I-a
Poarta. St dc fapt, Radu primi ordinul sultanu- daruit cu domnia romaneasca si ca in ceasul
lui de a navali cu putere armata in cand vor primi cartea sa, ei sa se inchine cin-
Transilvania si a ajuta la cucerirea tarii pentru stitului imparat si lui Ianos craiul. In lanuarie
Ioan Zapolia. Pentru ajutorul dat, domnul 1531 el trimise pe marele spatar Dragomir in
muntean primi feudele transilvanene Vintul de misiune la brasoveni ca sa-i indemne sa se
Jos - Alvinez si Vurparul (Burgberg, Borberek) inchine cu tot tinutul craiului Ianos
ca feude unguresti, cedand in schimb craiului si sfintei coroane si cinstitului imparat al dom-
Ianos cetatea Poenaiu. Dar principele Radu niei sale". In Martie 1531 solul principelui Vlad
n-a avut timp sa se bucure de posesiunile sale consilia pe sasi sa se supuna craiului Ianos,
transilvanene, caci fu ucis de dusmanii sai din- fiindca asa doreste sultanul si fiindca la
Iduntru in ziva de 2 lanuarie 1529. Asasinatul Dunare asteapta Ibrahim Pasa ca sa
odios s-a comis in biserica de la Ramnicul navaleasca in Transilvania.
Valcei, in fata altarului, ceea ce constituia o In Iunie 1531 principele Vlad anunta pe
faradelege farce precedent in istoria Tarii craiul Ianos ca a silit la supunere pe brasoveni
Romanesti. Osemintele sale furs inmormantate si-1 ruga sa nu is Branul de la acestia pentru
in biserica Curtii de Arges, unde inscriptia de a-1 da altora. Scrisoarea este adresata:
pe morrnant insira numeroasele sale izban.zi "Celui de sus cu sfanta coroand incu-
asupra inimicilor sai dinlauntru si din afara. nunat si de D-zeu decruit si cu sfemtul schiptru
Tronul vaduvit de la Targoviste fu ocu- de Ingeresti main incredintat mclirtilor inaltei
pat de Moise-Voda (1529 - 1530) si anume, cu Tale cretii stetlp, inteu-ire si acletpost noud
ajutor turcesc. Noul domn imbratisa, ca si pre- cresiinilor color de sub dcinsul, luminatului si
decesorul sau, cauza craiului loan Zapolya. In prea puterrticului marelui lanos, craiul intregii

355
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

tart unguresti si cehesti...lterteg si altor multe se facu calug5r, numindu-se Paisie, ajungand
tdri si pdrti ". chiar staret la Arges. Dupes moartea silnicd a
Ardtand ca s-a ridicat cu toatd ostirea si lui Vlad Vintild, el reusi sa ocupe tronul sl sa -1
cu tara si a mers asupra Brasovului care "cu mentina timp de 10 ani, inalusind in sange
credintd si cu dreptate s-a inchinat inaltei conspiratiile pretendentilor la domnie Draghici,
crdiii tale si ti-a jurat ca din legea cea veche ce Serban si Laiota Basarab. Pentru a putea
au avut de la alti luminati crai raposati si din rezista adversarilor sal din 15untru, principele
ce au avut la mans nemic inalta cr5ie a to s5 Radu avea mereu nevoie de ajutorul Portii, pe
nu li is for ", de aceea el, afland ca regele voieste care it putea obtine numai cu mari jertfe
s5 le ia cetatea ce se cheam5 Bran si sa o dea b5nesti, dar si cu stirbirea teritoriului (aril.
la alti nemesi unguri "ca acea cetate din mina Pentru sprijinul obtinut de la turci contra pre-
for sa nu o is si nici din legea veche sa nu o tendentului Serban, domnul fu nevoit sa be
scoatd, cad si not cu dansii puteam sa ne cedeze in 1542 (Vulpdrul) Braila, pe care ei o
impdc5m si supusii nostri sa se hrdneased organizard in raia turceasca. Ca domn supus
laolaltd". Pentru serviciile acestea Vlad Voda Portii el recomanda in decembrie 1540 lui
stapanea cetatile Vint si Vulpar care insa dupes Stefan Mailat, care se desfacuse de craiul loan
moartea sa fura date la 1532 castelanului Zapolza, trecand de partea regelui Ferdinand,
Neculai Kozar si mai apoi lui Stefan Mailat, cu sa raman5 credincios sultanului, caci altfel isi
toate acareturile lor. Domnia lui Vlad n-a ddi- va pierde tara. Iar cand acesta refuza sa-i
nuit decat pand in Septembrie 1532, cand asculte sfatul, Radu patrunse in vara 1541 cu
nefericitul domn se ineca in Dambovita, la oaste in Transilvania pentru a colabora la
satul Popcsii. In arum_ acestui tragic sfarsit ascdierca Fagarasului unde se fortificase
Vlad Vod5 a fost numit Inecatul pentru a-1 dis- Mailat. Acesta fu facut prizonier si trirnis la
tinge de alti domnitori cu acelasi nume. Constaritinopol, pierzand nu numai F5garasul,
Mormantul sat se gaseste la mandstirea Dealu ci si Vintul si Vulparul, pe care craiul Joan
alaturi de cel al parintelui sat Via lut. Zapolya le darui principelui Radu Paisie.
Urinasul s5u in scaunul domnesc de la In anul urmator, 1542, Radu Paisie
Targoviste a fost un fiu al lui Radu cel Mare cu primi ordin din partea sultanului sa intre cu
numele Vlad al VIII-lea Vintild (1532 1535). El ostirea sa in Transilvania pentru a tine in sale
continua politica inaintasilor s5i de intelegere pe sasii de acolo in timpul operatiunilor sale in
cu Poarta si de bun5 vecinatate cu craiul loan Ungaria. Soliman pornise in fruntea unei
Zapolya. Inlamtru insa, domnia sa a fost puternice armate contra Budei, cerand dom-
mereu tulburatd de clicile boierilor dornici de nilor romani s5-si indrepte ochii spre Buda si
putere. La acestea se mai asocia si aventurierul sa dea informatii despre operatiunile militare
levantin Ludovico Aloisio Grittl, care conspira ale aderentilor regeluI Ferdinand. In
cu boierii contra domnului pentru a-si asigura Septembrie, Radu cerea Brasovenilor sa-i tins
coroana Tani! Romanesti ilului sau Antonio. deschis drumul de la Bran, flindca el a primit
Conspirator!! fur5 insa surprinsi in lagarul de ordin de la Poart5 sa porneasca cat mai
la Pitesti, unde in numar de 75 fura facuti pri- degrab5 cu contingentele sale la Buda. Alte
zonieri si pedepsiti parte cu increstarea la nas, unitati muntenesti furd indreptate spre Orsova
parte cu moartea, iar altii detinuti in cetatea de pentru a-si continua de acolo marsul spre ca-
la Poienariu. R5zbunarea boierilor nu intarzie pitala Ungariei. In drum insa, contingentele
mult. In iunie 1535. domnul fu ucis cu ocazia romanesti prirnird vestea ca nu mai era nevoie
unei vanatori de cerbi, find strapuns de doua s5 inainteze, find ea Nemtii s-ar fi retras de la
slug!, care fusesera cumpfirate de inversunatii Buda, inlesnind sultanului intrarea tares lupt5
sal adversari. El a fost inmormfmtat la mana- in capitala Ungarici.
stirea Menedic din tinutul Buzfiului, o ctitorie In tot timpul acestei campanii, regele
a socrului s5u Vlaicu vistiernicul. D5rnicia sa Ferdinand nu inceta de a atrage pe domniti
pentru celc sfinte s-a rcviirsat asupra mfina- romani de partea sa. Cu principele Moldovci
stirilor 1- lilandar, Zogralu, Xcropol am, Varto- Pctru Rares sc incliciasera conventii pozitive
ped si Culluunuz din Sf. Muntc. pentru furnizarea de provizii si stir! despre
La dot-Ernie I-a urmat Radu al WI-lea rniscarile Turcilor.mreaja acestor ademeniri
In In

Paisie (1535 - 1545) care asigura T5rii fu prins si Domnul Munteniei Radu Paisie. In
Rornanesti o domnie mai lungii si mai asezata. Septembrie 1542 regcle Ferdinand arata c5 a
El era un fiu natural al principelui Radu cel primit cu bunAvointa pe sold domnului Radu,
Mare, pritnind la botez numele de Petru. asigurandu-1 ea daces va reusi s recucereasca
Pcntru a se putca ascunde mai bine de unclti- Ungaria, roman!! vor avea sa se bucure de
rile adversarilor sal ca vlfistar domnesc, Petru multi consideratie din partea sa. Dar

356
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

retragerea nemtilor de la Buda si instalarea Patrascu cel Bun (1554 - 1557), Mircea
unui pass turcesc in capitala Ungariei dadura Ciobanul, a doua oars (1558 - 1559), Petru al
castig .de cauza turcilor si protejatului for loan II-lea (1559 1568), Alexandru al II-lea (1568 -
Sigismund Zapolya. Acesta fu recunoscut de 1577), Mihnea al II-lea Turcitul (1577 - 1583),
turci drept crai al Transilvaniei si al partilor Petru Cercel (1583 - 1583), Mihnea al II-lea
ungurene si pus sub epitropia maicei sale (1585 1591), iar intre anii 1591 si 1593 isi
Isabela. Cu aceasta se curmara nadejclile pe disputara domnia nu mai putin de 4 pre-
care Domniii romans le pusesera in regele tendenti, si anume Ilias, Radu al VII-lea, Stefan
Ferdinand. Ei fury siliti de imprejurari sa se Surdul si Alexandru cel Rau, care au domnit
reintoarca la vechea for politica de supunere
fats de sultan si de prietenie si buns intelegere fiecare numai cateva luni. In epoca aceasta de
cu craiul loan al II-lea Sigismund si cu sfetnicii sangeroase framantai' ri interne politica tariff era
sai. Cu brasovenii el intretinea stranse legaturi diriguita din Istanbul si indrumata spre o
comerciale. De acolo chema el pe vraciul stransa colaborare cu craia Transilvaniei,
Gheorghe pentru cautarea fiului sau Marcu, tributary si ea sultanului. Din ordinul Portii
care era suferind. interveni Mircea Ciobanul in 1550 in
Intre timp insa, raporturile sale cu Transilvania contra banatului Gheorghe
Poarta se inasprira vizibil. Este foarte probabil Martinuzzi, cancelarul reginei Isabela in care
ca turcii sa fi aflat de legaturile sale cu regele turcii nu aveau deplina incredere. Dar nein-
Ferdinand si sa-i fl retras avansul de incredere crederea Portii se manifests curand si fats de
pe care i-1 dadusera la urcarea sa pe tron. Mircea Ciobanul, numit astfel in amintirea
Intr-o scrisoare adresata sibienilor la 11 indeletnicirii sale cu oieritul in tinerete. In
August, fara aratarea anului, principele Radu 1554 el fu chemat la Constantinopol, mazilit si
arata ca turcii s-au ridicat impotriva crestinilor exilat in' Etiopia. In locul sau ocupa tronul
si de aceea el se simtea indemnat sa trimita pe Petru I, numit si Patrascu cel Bun, care
logofatul Nan la el, ca sa faca legatura contra intentiona sa se puns bine cu brasovenii si
paganilor. Dar domnul nu mai apuca sa care in 1556 porni din ordinul sultanului la
incheie aceasta legatura find ea in Martie 1545 Oradea pentru a intampina acolo pe regina
fu chemat la Istanbul pentru a da socoteala Isabela si pe fiul el loan Sigismund, care se
asupra domniel sale. Socoteala aceasta, insa, inapoiau din Polonia, pentru a-i insoti cu mare
nu 1-a satisfacut pe sultan, cad domnul Radu alai la Cluj si a-i instala pe tronul
Paisle fu mazilit si trimis in exil in Egipet, de Transilvaniei, cu invoirea sultanului Soliman
unde nu s-a mai intors niciodata. Se vede ca eel Maret. Din Cluj Patrascu Voda raporta cu
murise in surghium. Domnia sa se remarca supunere ca si-a indeplinit misiunea primita si
prin o deosebita grija pentru cele sfinte. Prin ca a instalat acolo pe regina Isabela. In anul
hrisovul domnesc din 17 Septembrie 1544 un-nator Patrascu muri si fu inmormantat la
Domnul, fost calugar, stabilea granitele
eparhlel Buzaului, ceea ce facea pe unii sa manastirea Dealu.
creada ea el si nu Radu cel Mare ar 11 fost cti- Intre timp, Mircea Ciobanul intorcan-
torul acestcl not eparhii muntene. El este du-se din surghlunul sau din Etiopia, lzbuti sa
cunoscut ca ctitor al manastirilor de la dobandeasca increderea sultanului si sa obtina
Plumbuita (Ilfov), Mislea (Prahova) si Valea din nou domnia Tarii Romanesti, alungand pe
(Mused). Tot el a ispravit constructia Patrascu. De mare ajutor in privinta aceasta
mitropoliel din Targoviste, pe care a acoperit-o i-a fost sotia sa, doamna Chiajna, o flica a lui
cu plumb si a zugravit-o. El n-a uitat nici de Petru Rares, care se distingea prin istetirnea ei
manastirile Xenofon si Simopetra de la si cunoasterea limbii turcesti. Pentru a se
muntele Athos. razbuna contra numerosilor sai dusmani
interni, el convoca in Februarie 1558 boierimea
la palat si o macelari in mod groaznic cu aj u-
4. Decadenta politica si exploatarea torul garzii sale turcesti. Vreo 200 de "[poled
economics a tarii de clitre turcilor sa-si fi gasit moartea cu acest prllej. In
septembie 1559 crudul domn muri si fu inrnor-
Luptele si rivalitatile pentru domnie mantat la ctitoria sa de la Curtea Veche din
continuara cu mica intreruperi de la 1545 pans Bucuresti, cu hramul Sf. Anton.
la 1593, anul urcarii pe tron al lui Mihai indata dupa moartea sotului ei,
Viteazul. In rastimpul acesta domnira Mircea "Mirceoaia" vesti Poarta, in numele fiului ei
al III-lea Ciobanul (1545 - 1554) Petru sau Petru, un copil de 12 ani, despre vacanta
tronului, solicitand pentru acesta confirmarea

357
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

domniei, la 20 Octombrie 1559 sultanul incu- toratcl; de a regula totdeauna afacerile ei cu


viinta printr-un firman imperial, care ni s-a dreptate; de a-ti pune in valoare capacitcitile tale
pastrat, pe tandrul Petru in domnia Tarii in conformitate cu indatoririle unui nasal credin-
Romanesti, dandu-i steag de domnie si dos si devotat augustutui meu iron imperial; de
trimitand un comisar special pentru ceremonia a ie stretclui sd pui la addpost rara to fatd de
instalarii dupes vechiul obicei. Cu ajutorul prejudiciile si pagubele inamicilor, fatd de
turcesc, doamna Chiajna reusi sa resping5 rcizvreititori si de oameni vicleni. Fii viteaz si plin
incercarile unor pretendenti de a ocupa tronul de zel, si nu pierde nici o ocazie pentru a garart-
si sd asigure o domnie de opt ani fiului ei Petru ta securitatea tariff precum si prosperitatea si
al II-lea cel Tem& (1559 1568), care intr-o linistea publicd. Nu omite nimic de a-mi raporta
vreme fusese confundat din greseala cu tot ce meritcl de a-mi fi adus la cunostintei si
Domnul Moldovei Petru Schiopul. In toate nouteitile pe care vei apuca set le culegi din
numeroasele luktimuri sau firmane prevazute antw-ajul tem. Cu un ctiveint, sileste-te sd &Urea
cu pecetea sau turaua sa, pe care sultanul le pe tatcil tdu in servicii strellucite".
adresa tanarului domn, i se cerea mereu sd se Dar sultanul nu uita sal atraga atentia
fereasca de once legatura cu regele Ferdinand Domnului muntean si asupra obligatiunilor
si s5 apere cauza craiului loan Sigismund, pro- sale cu privire la furniturile de provizii pe
tejatul Portii. In firmanul din 8 Noiembrie 1559 socoteala haraciului. In ianuarie 1561
i se impunea s urmeze linia de conduits cea principele Petru primi firmanul prin care i se
juste sf dreapt5, sa mentina o buns adminis- cerea sa trimita farce intarziere 1550 chile de
tratie interns in interesul cauzei comune. I se orz din cantitatea de 3.000 chile contractata
spunea s nu se abates de la calea drept5tii in 'Inca din timpul parintelui sau Mircea, urmand
administrarea justitici fats de populafitinile ca pretzel orzului s5 fie scazut din haraciu. Pe
(aril de diferile categorli si diverse credinte: de alt5 parte aflam ca sultanul daduse urmare
s5-si consacrc tot timpul pentru consolidarea plfingerii domnului muntean, c5 indivizi "tied-
pAcii si sigurantei publice si s5 nu ingadule ca losi" din Giurgiu faceau negot (licit cu tiganii
din neglijent5 inamicii sa aduca preJudicii tarii din Tara Romaneasca, poruncind comandan-
si locuitorilor ei. tului din Giurgiu sa opreasca acest comert
In anul urmator, 1560, sultanul se rusinos, care se facea in detrimentul taro. Un
adres5 din nou tanarului domn, vestindu-lc5 a conflict acut ce izbucnise intre Mirceoaia,
luat cunostinta de informatiile pe care le-a mama lui Petru si Mihai Cantacuzino, care
primit, poruncindu-i sa iasa cu ostirea sa in avea monopolul desfacerii saris in Muntenia,
ajutorul craiului loan Sigismund daces acesta contribui intrucatva la mazilirea domnului si
ar fi atacat de oamenii regelui Ferdinand. elixarea sa la Alep si apoi la Konich in Anatolia.
Intr-un alt firman trimis principelui Petru in Acest Mihail Catacuzino ajunse sub
Decembrie 1560, sultanul Soliman arata care domnia sultanului Selim, sfatuit de energicul
erau raporturile dintre Tara Rornaneasca si mare-vizir Mohamed Lokoli, s5 alba. mare influ-
subl na Pond 5: ents la Poaita. Lui I se incredintase controlul
"Va/a/tia este Cara mea, cuceritet cu sabia asupra raialelor crestine de la Dunare si
mea alai de puternicet iar locuitorii ei de [Dale asupra bisericilor acestora cu patriarhul in
categoriile suet raialele mete tributcu-e cu acelasi frunte. Tot el avea un cuvant de spus in
Witt ca si Coale celelalte raiale din imperiu1 meu. chestiunile principatelor romane. Faptul aces-
Parintele Ott Mircea, care a ocupat postul de ta determine pe doamna Chiajna sd marite pe
voievod limp de mai multi ani, a apeirat si guver- una dintre fiicele ei, pe Maria, cu acest bogat si
nat lara cu dreptate si credintcl, ford sd influent "marenegustor" si salinar al sultanu-
asupreasca si feu-d sd ingeiduie sell fie asupritet lui, cu toata nepotrivirea de varsta dintre miri,
nici una din categoriile populatiei. El a fost un mireasa avand 15 ani iar mirele, mult peste 50
sligitor at statului care a pus talentele sale in de ani. Divortul urma curand dupes nunta si
serviciul guvernului imperial cu sinceritate si deodata cu el si dusmania dintre Chiajna si
devotarnent. Tot astfel esti si to unut dirt sluji- Cantacuzino, pe care turcii ii numeau Saitan-
torii mei cei mai vajnici. Iti poruncesc deci, ca la Oglu, adica fiul satanei, din cauza sireteniei si
primirea scrisorii prezente sd nu to abati de loc dibaciei lui. In cele din urma, Cantacuzino,
de la regulile de prudentei si sd nu pierzi nici un pierzand paitida, ajunse la spanzuratoare, dar
prilej de a asigw-a apdrarea tdrii si buna el nici doamna Chiajna, cu toata influenta ei la
administratie; de a lua mdsuri ca populaiia de Poart5, nu putu impiedica mazilirea flului ei, si
dtjerite calegorii si credinte sd nu fie slid m- a sa proprie, flindca de fapt, ea avea in miinile

358
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

sale franele domniei. In Mai 1568 Petru Voda porni cu mare alai spre Tara Romaneasca,
fu chemat la Istanbul pentru plata haraciului, unde fu primit cu mare bunavointa de boieri.
pe lariga care el mai adusese si 100.000 gal Noul domn venise insotit de numerosi
beni pentru multumirea Portii. Dar de asta Italieni si Francezi intre care se gaseau secre-
data, socotelile Chiajnei dadura gres. Turcii tarul sau Berthier, nutrind maxi planuri,
incasara banii si expulzara pe principe impre- schimbari si innoiri. Firea conservativa a boie-
una cu maica-sa in Anatolia. Tanarul domn, rilor munteni se opunea insa unor reforme
fund bolnavicios nu suporta surghiunul mai precipitate si din cauza aceasta izbucni curand
mult de un an de zile. El muri la 19 August si o mare dusmanie intre domn si sfetnicii sai,
fu inmormantat in biserica din Koniech. dintre care multi platird cu capul opozitia for
Credincios traditiei domnesti, Petru cel Tanar contra planurilor domnesti. La nemultumirea
avu si el grija de lacasurile sfinte, zugravind boierilor se asocie curand si multimea, asupra
biserica Curtea veche din Bucuresti, unde careia domnul aruncase biruri grele pentru a
odihneau osemintele parintelui sau, precum si putea acoperi marile datorii pe care domnul le
biserica de la Snagov. contractase in timpul pribegiei sale, sporite si
Dupa mazilirea lui Petru, turcii ridicara cu bogatele sale daruri trimise la Istanbul pen-
in scaunul domnesc de la Targoviste pe tru obtinerea domniei. Acestea nu-1 impiedi-
Alexandra a/ H-lea (1568 - 1577), care era un card insa de a termina mitropolia din
nepot al lui Mihnea I cel Rau. Noul domn avu Targoviste, de a construi acolo un superb palat
de sustinut lupte grele cu aderentii doamnei domnesc si de a intocmi o conducts pentru
Chiajna, iar mai apoi, chiar cu un pretendent, aprovizionarea capitalei cu apa potabila. Tot el
Oprea, pe care sultanul it investise cu domnia puse sa se toarne tunuri de bronz, dintre care
tali'. Dar el reusi sa se mentina pe tron, un exemplar ni s-a pastrat la Muzeul Militar
ajutand chiar fratclui sau Petra, numit eel din BucurestI, purtand o inscriptie care arata
Scltiop, sa Nina coroana Moldovei. Alexandru ca a fost turnat de Ion Petru Voievod, flul lui
insoti pe fratele sau in Moldova pentru a-1 Patrascu Voievod, nepotul lui Radu Voievod.
instala in domnie. La Ji Este langa Focsani el fu intre timp insa, continuau uneltirile
iniampinat de Ion Voda cel Cumplit in aprilIe contra domnului, incurajate de fostul domn
1574, unde suferi o grava infrangere, salvan- Mihnea, care din exilul sau de la Tripoli nu
du-si viata numai gratie interventiei vitejesti a cruta nici bani, nici osteneala pentru a-si
fratilor Golesti. Dar scurta vreme dupa izbanda redobandi tronul. El reusi in cele din urma sa
de la Jiliste, viteazul domn al Moldovei loan redobandeasca increderea Portii si sal determine
Voda fu zdrobit de turci la Roscani sI ucis, ast- mazilirea lui Petru Cercel. Acesta primi ordin sa
fel ca Petru Schiopul putu fi instalat la domnia se prezinte la raport in fata sultanului.
Moldovei. Ca domn evlavios ce era, Alexandru Intelegand ce poate insemna o asemenea
Voda facu bogate darurl manAstirilor din Sf. chemare la Istanbul, principele isi aduna in
Munte si puse temelie bisericii Radu Voda din graba tot avutul, it urcara in 43 de care si porni
BucurestI, pe care o termina nepotul sau Radu cu ele, la 16 Aprilie 1585, peste granites, in
Mihnea, dup5 care este si numita astfel. El era Transilvania, insotit de garda personals. Dar
casatorit cu Ecaterina Salvaresco din Pisa, o indata ce ajunse in Tara Barsei, insotitorii sai
femeie distinsa prin cultura ei. El muri in vara se aruncara asupra carelor, le despoiara de
anului 1577, lasand domnia in seama fiului incarcatura for si disparura in munti. Putinul
sau Mil tnea al II-lea Tw-citul (1577 1583), care ce-i mai ramase din avutul sau fu sechestrat de
nu avea decat 13 ani. In numele minorului autoritatile ardelene si insusi nenorocosul
domnea maica sa Ecaterina, care reusi sa domn fu arestat langa Medias si aruncat in
inabuse incercarile unor pretendenti de a-i temnita cetatii de la Hust, unde fu retinut mai
usurpa tronul. In cele din urma insa, in 1583 bine de doff ani. Numai in 1587 el izbuti sa fuga
reusi Petra al HI-lea Cercel (1583 1585), fiul din inchisoare si sa se refugieze in Italia,
lui Patrascu cel Bun, de a-1 goni din scaun si staruind pe langa vechii sai protectori pentru
de a obtine domnia cu sprijinul ambasadorului redobandirea tronului muntean. Staruintele
Frantei din Istanbul. Pretendentul era un tanar sale ramasesera insa zadarnice. Sosind la
bine crescut, care vorbea si scria mai multe Istanbul, el fu aruncat in inchisoarea cu sapte
limbi, intre care limba italiana, in care scrisese turnuri - Edicule - iar in Martie 1590, executat.
si versuri. In Julie 1583 Mihnea cu maica-sa Dupa plecarea lui Petru Cercel, domnia
furs porniti in surghiun in Tripolitania, iar Munteniei fu data pentru a doua oath lui
Petru al III-lea Cercel primi steag de domnie si Mihnea al II-lea (1585 - 1591), care se rein-

359
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

torsese din surghiunul sau din Tripoli. Fireste ajunge sa domneasca cel putin trei ani, si sa
ca redobandirea domnniei nu ar fi fost posibila moara in scaun de moarte naturals. Cateodata
fares fabuloase sume de bani, care furs varsate se stransera, in curs de doi ani, cate doi sau
Portfi. Cheltuielile acestea apasau asupra tarii, trei Domni si nici nu este vreunul care sa nu
care era chemata de noul domn ca sa le stie de mai inainte ca, facandu-se domn, merge
acopere. De aceea cronica spune cu drept la moarte sigura. Si cu toate acestea, daces s-ar
cuvant ca Mihnea Voda "a adus in Lard un bir face o mie de Domni intr-o singura zi, si daces
ce i-au zis nei paste ...". toti s-ar omora in acelaiasi zi, indata le-ar
Aceste grele impozite sporeau mereu urma altii o mie, crezand cu totii fericit pe cel
nemultumirile obstimii, silind pe domn sa ce ocupa scaunul domniei, fie macar pentru un
recurga la aspre represalii, subminandu-i singur moment. Asa de mare era pofta de
increderea Portii. marire la aceasta ginta barbara.
Ne mai putand satura lacomia acesteia,
el fu chemat la Istanbul sa dea socoteala. Acolo 5. Viata culturalit
afla despre mazilirea si exilarea sa la Alep.
Pentru a evita insa catastrofa ce-1 ameninta, el Evenimentul cel mai insemnat din
se declares gata sa imbratiseze credinta Muntenia de la inceputul secolului al XVI-lea
mahomedana. Trecerea sa la noua credinta este, fares indoiala, instalarea tipografiei de la
avu loc in ziva de 9 Aprilie 1591 cu ceremoni- Targoviste din 1508. Prima tipografie cu carac-
alul obisnuit, primind numele Mehmet Bei, tere chirilice in limba slavona a luat fiinta in
incredintandu-i-se totodata administratia san- 1491 la Cracovia, a doua tipografie de acest fel
giacului de la Nicopole. Mihnea Turcitul - s-a infiintat la Venetia in 1493, careia ii urma
Mehmet Bei - muri la 1601, iar sotia sa Neaga, tipografia de la Cetenie din anti 1494 1495. A
care divortase de el, gasi mangaiere in operele patra tipografie pentru carti slavone s-a
de binefacere, inchinate ctitoriei sale de la deschis in 1508 la Targoviste, la staruinta
Aninoasa Buda din judetul Buzau. mitropolitului Maxim al Ungrovlahiei, care
Mormantul ei se afla la acea manastire. sugerase domnitorului Radu cel Mare ideea
Dupa mazilirea lui Mihnea tronul infiintarii unei tipografii pentru inmultirea
muntean ramase un obiect de tocmeala intre cuvantului lui Dumnezeu". Tot chiriarhul
Poaita otomana si diversi pretendenti munteni, Maxim chema in scopul acesta in tars pe
dar si moldoveni. Ilias, fiul lui Alexandru ieromonahul Macarie de la Cetinje pentru
Lapusneanul, lupta cu Radu, fiul lui Mircea asezarea si conducerea tehnica a noli tipografii.
Ciobanul, pentru domnia Tarii Romanesti, fares Acesta aduse cu sine si materialul tipografic
ca sa se poata mentine in domnie. Mai fericit a necesar, pe care it instals la Targoviste, capita-
fost Stefan. Stu-dul, fiul lui loan Voda cel la Tarii Romanesti. In anul infiintarii aparu si
Cumplit, care se mentinu pe tronul de la prima opera tipografica munteana, Liturghierul,
Targoviste din Mai 1591 pans in Iunie 1592. in limba slavona, in care se aminteste de
Urmasul lui a fost Alexandru al III-lea cel Rau, numele principelui Radu cel Mare, din a carui
un vlastar al lui Alexandru Lapusneanu, porunca incepuse tiparirea cartii, precum si de
despre care cronica spune ca taia pe boieri ca numele urrnasului sau Mihnea Voievod, sub
pe vite. domnia caruia s-a terminat lucrarea
El se mentinu pe tron un an, din tunic tipografica. La sfarsitul Liturghierului se poate
1592 pans in Septembrie 1593, cand fu citi urmatoarea insemnare:
inlocuit cu Mihai Viteazul, care inaugura o "S-a inceput aceastd carte, numitd
nouzi era de demnitate si vitejie in istoria Liturghier, dupd porunca domnitorului l0 Radu
Muni eniei dar si a intrcgului neam romanesc. Voievod set-i fie lui vesnica pomenire si s-a
Referindu-se la nestatornicia domniei si la *list( aceastd carte din porunca intr-u Cristos
schimbul necontenit de Domni, cronicarul dal- Dumnezeu binecredinciosului si de Dumnezeu
matin Antonio Verancini observes ca muntenii, pdzitul si prea luminatul domnitor I0 Mihnea
ca si cum ar fi zguduiti de un fel de nebunie, isi marele voievod a toatd Tara Romemeascci si a
omorau mai tot! Domnii, cand intru ascuns, peirtilor de la Dundre, fiul marelui IO Voievod
cand pe fats, si imparteau intre ei tot ce a Vlad in anul intdi al domniei sale, ostenindu-se
ramas de la Domnul omorat, spre deosebire de si smeritul monah si preot Macarie. In anul 7016
Moldoveni, care pastrau averea domneasca (1508) cruqul soarelui 16, tuna Noiembrie 10
pentru succesori. De aceea in Tara Roma- zile".
neasca este mare minune cand un Domn Prin harnicia lui Macarie aparu la 1510

360
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Octoihul, tiparit din porunca lui Io Vlad Ostrog (1580), dupa care urma tipografia din
Voievod. Dupa alti doi ani in tipografia de la Kiev (1617). Cartile ce ieseau din toate aceste
Targoviste aparu in 1512 Euanghelierul din tipografii erau scrise in limba liturgics
indemnul binecredinciosului si de Dumnezeu paleosiavd, care, pe langa limbile ebraica,
pazitul si singur stapanitor domn lo Basarab greaca si latina, erau considerate ca limbi
mare voievod si domn a toata Tara sfinte, vrednice sa cuprinda in vesmantul for
Romaneasca. In epilog Macarie arata ca opera lingvistic cartile Sfintei Scripturi. In secolul al
s-a savarsit din porunca principelui Neagoe XVI-lea se produse insa, in urma luptelor reli-
Basarab, zicand: gioase provocate de noile doctrine ale reforma-
"Eu, infra Hristos rob, ccilugdruf torilor Wicliff, Hus, Luther, Calvin, Zwingli si
Macarie, m-am ostenit pentru aceasta si am altii, o schimbare radicals in conceptia asa
sidveu-sit aceasta carte in anal 7020 Luna lui ziselor limbi sfinte. Reformatorii acestia
Iunie 25 zile". cereau, inainte de toate, propovaduirea si
Pentni domnul si binefacatorul sau raspandirea Scripturii in limba credinciosilor...
Neagoe Basarab, tipograful Macarie scoase o Potrivit acestor invataturi incepura atat
editie de lux, imprimata pe pergament, co- husitii, cat si luteranii si calvinii, cu tiparirea
lorand cu mina vignetele si initialele mars, cartilor sfinte in limba poporului credincios,
dupa felul cum se impodobeau manuscrisele. cum erau sash si ungurii din Transilvania,
Acest luxos Evarughelier al lui Neagoe Basarab tiparind carti bisericesti in limba germana si
a servit apoi ca model Evanglielierului tiparit in ungureasca. Pildele acestea din tara vecina nu
1552 la Belgrad. Meritele lui Macarie pentru puteau sa nu faces o puternica impresie si
tiparirea si raspandirea cartilor sfinte i-au asupra destoinicului mester-tipograf care era
inlesnit inaltarea pe scara ierarhica, ajungand diaconul Coresi de la Targoviste, autorul
mitropolit al Ungrovlahiel si sfetnic devotat al Penlicostarului slavonesc din 1558, facandu-1
evlaviosului Doinn. Pc timpul arhipastorici lui sa constate cu durere ca "mai toate popoarele
Macarie s-a terminal si s-a sfinlit ctitoria lul au cuvantul lui Dumnezeu in limba lor, numal
Neagoe de la Curtea de Arges. nos, Romanii, nu-1 aveml" Si pentru ca sa-1
La moartea lui Neagoe incetara si avem, Coresi porni in 1557, la invitatia con-
lucrarile tipografice de la Targoviste, pentru a fi ducerii tipografiei infiintate de Honterus la
reluate numai sub domnia lui Radu Paisie, Brasov, pentru a supraveghea acolo tiparirea
cand aparu la 1545 MolitvelnicuL slavonesc al de carti rituale slavone, dar si romanesti.
ieromonahului Moisie. Acesta arata in epilogul Ajutat de tipograful logofat Oprea, diaconul
cartii ca s-a trudlt la aceasta lucrare cu Cores! dand urmare chemaril, tipari la Brasov
"matritele lui Dimitrie Liubavici, reorganiza- in 1557, din indemnul jupanului lianas
torul tipografiei de la Targoviste". Sub ingrijirea Begner - Iohannes Begner - judele Brasovului,
acestuia aparu la 1547 un Apostol care fu un Octoih slavon, care aparu cand in
retiparit mai tarziu. Exemplare din aceasta Transilvania domnea "Zabela, craiasa si fiul el
carte s-au comandat si pentru Moldova "din lonas crai cel tanar si in Tara Romaneasca
porunca domnului Io Iliascu Voievod si a blagoslovitul Patrascu Voievod si in Tara
mama! sale Elena", vaduva lui Petru Rares. La Moldovei blagoslovitul Alexandru Voievod".
tipografia din Targoviste isi facu ucenicia si In 1559 Coresi se mutes cu totul la
diaconul Coresi, sub a carui ingrijire aparu in Brasov, unde incepu marea sa opera tipografica
1558 Triodul Penticostar, ajutat de 10 ucenici din 11 carti liturgice slavone, noua carti litur-
de ai sai. In epilog Coresi arata Ca: gice in limba romana si o psaltire slavono-
"Eu solul cel Mic, diaconul Coresi m-am romana, aparute toate la Brasov intre anii 1557
ostenit cu aceasta si am saris aceasta carte - 1583. Cartile erau cerute de credinciosii
impreuncl cu 10 ucenici ai mei in anus 7066 ortodocsi din Transilvania, Muntenia si
(1558) in cetatea de scaun Targoviste ". Moldova. Este deci mai presus de once indoiala
Cu aceasta lucrare se incheie sirul ca reforma bisericeasca din Transilvania a con-
tipariturilor slavonesc in Tara Romancasca in tribuit in cea mai larga masura la tipdrirea si
secolul al XVI-lea. rdspdndirea cartilor sfinte in limba romana.
Tipografia de la Targoviste ocupa locul Dar una este raspandirea acestor tipariturt sub
al patrulea dupa vechime intre tipografiile imboldul Reformei, si alta este chestiunea
slavone din secolul al XVI-lea. Dupa ea luara inceputurilor scrisului in limba romana. In se-
fiinta tipografiile similare de la Praga (1517), colul al XVI-lea, ca si in cele precedente,
Belgrad (1522), Moscova (1564), Liov (1574) si cunostinta de carte era apanajul unui cerc

361
www.dacoromanica.ro
Ion Ni stor

restrans de clerici din randurile carora se Traducerile sunt facute dupa originalul slavon
recrutau si diversii pisari, diaci si gramatici ai si numai putine dupa izvoare germane sau
cancelariei domnesti, unde limba oficiala era, unguresti, cu toata ortografia for variata. La
ca al in biserica, limba slavona. Acestia redac- opera aceasta de traducere vor 11 putut con-
tau in limba slavona actele oficiale si neoficiale, tribui intrucatva si calugarii din stavropighia
al caror cuprins li se dicta de Domn, de direga- de la Peri din Maramures, dar importanta ce a
tori sau de particular! in limba remand, pre- fost atribuita acestor modest" monahi este fara
cum se vede aceasta din frazele si cuvintele de indoiala exagerata peste masura.
factura romaneasca din scrisul tor. Cel mai Dintre primele traduceri in limba
vechi act scris in romaneste, ce ni s-a pastrat, remand ce ni s-au pastrat in manuscris, fara a
este cunoscuta scrisoare confidentiala a putea sti daca reprezinta originalul sau numai
boieruluI muntean Neacsu adresata judelui cop!! mai tarzii dupa un izvod mai vechi, me-
Brasovului Hands Begner din 1521, cuprin- dia sa retinem Codicele Voronetian, Psaltirea
zand informatiuni cu privire la miscarea tru- Scheiand, Psaltirea Voronettand, Psaltirea
pelor turcesti. Forma stilistica in care este Hurmuzachi si Codicele Sturdzean. Codicele
redactata aceasta scrisoare, vocabularul bogat Voronetian este cel mai vechi monument literar
si sintaxa arata ca exista oarecare traditie a al limbic romane, descoperit la manastirea
scrisului romanesc si a aplicarii alfabetului Voronet din Bucovina, dupa care II poarta si
chirilic pentru limba romaneasca. In secolul al numele. Manuscrisul, ce se pastreaza la
XVI-lea incep si cancelariile muntene si Academia Romans, constitute un fragment din
moldovene sa redacteze acte in limba Faptele Apostolilor, din care lipsesc foile de la
romaneasca, acte care in secolul urmator devin inceputul sl sfarsitul manuscrisului. Dupa
foarte frecvente. De la Mihal Viteazul ni s-au formele rotacizate si dupa uncle particularitati
pastrat astfel de acte administrative in limba morfologice si sintactice ale limbii, precum si
remand privind Transilvania. dupa numeroase arhaisme ce se gasesc in text,
In cursul vremurilor cunostinta limbii se crede ca manuscrisul a fost alcatuit dupa un
slavone incepu sa scads chiar in randurile text slavon in secolul al XV-lea, si anume intre
clerulul care, ne mai intelegand textele slavone anti 1460 - 1480, de pe timpul lui Stefan cel
din cartile di !laic, cerca sa se adauge la fiecare Mare.
propozitie slavona si traducerea ei in Psaltirile Scheiand, Voronetiand si
romaneste. Asemenea texte se cereau mai ales Hurmuzaki sunt traduceri dupa originale
in *collie manastiresti, unde se pregateau slavone. Psaltirea Scheiand, publicata in fac-
viitorIi cleric!. Din asemenea necesitati didac- simil de Ion Bianu, cuprinde la sfarsit "Crezul"
tice religioase lua fiinta traducerea Psaltirii, a cu adaosul ftlioque, ceea ce indica izvodul
Faptelor Apostolilor si a Euangheliei, princi- slavon din regiunile unde propaganda catolica
palele cart', nu numai rituale, dar si didactice era in floare sI unde in cartile ortodoxe se
totodata, in text alternativ slavon si roman, puteau strecura si anumite influente catolice.
cum nI s-au pastrat in mai multe manuscrise Psaltirile de mai sus au texte rotacizate. La ele
si tiparituri vechi. se adauga Psaltirea lui Cores!. Nu cunoastem
Asemenea scoli teologice fiintau pe oranduielile dupa care s-au facut copille care
langa mitropollile de la Targoviste si Iasi, dar si au ajuns papa la noi. Se crede ca textele for
pe langa episcopille din tarn, precum si pe sunt copii dupa un original primitiv al tradu-
Tanga vechile manasiiri ca Argcs, Neamt, ceri" care a !limas Inca necunoscut.
Moldovita, Putna, Voronet, Sucevita s.a. In Codicele Sturdzecui cuprinde mai multe
aceste asezaminte de invatatura ecleziastica texte variate, in a caror compozitie antra, pe
trebule sa cautam pe traducatorii textelor Tanga scrieri bisericesti recunoscute de
slavone in romaneste, si nicidecum in canoane, si texte apocrife oprite de biserica.
Maramures sau in nordul Transilvaniei. Copistul codicelui este popa Grigore din
Traducatorii erau calugari originari din diferite Mahaci pe Mures, intre anti 1580 - 1619,
regluni ale lumii ortodoxe si de nationalitati traduse de necunoscuti dupa originale slavone,
diferite. Astfel se explica uncle Inadvertente germane sau unguresti. Propagandei calvine i
fats de spiritul limbii romane din traducerea se datoreste Pa/Ia. sau Vechiu/ Testament de la
Tor, ca sasisme, ungurisme, rutenisme etc. Orastie din 1582.

362
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul II

MOLDOVA SUB URMASII LUI STEFAN CEL MARE

1. Continuarea luptelor pentru Pocutia sub Bogdan al III -lea cel Chior
2. Luca Arbore si noua orientare politica a Moldovei
3. Interventia lui Petru Razes in luptele pentru domnia Transilvaniei
4. Reluarea luptelor pentru Pocutia si apropierea de regele Ferdinand
5. Campania sultanului Soliman al II-lea in Moldova
6. Viata artistica si culturala
7. Alexandru Lapusneanu si aventura voievodala a lui lacob Vasile Eraclide
8. Penetratia Tatarilor in Bugeac
9. Prosperitatea politica Si culturala sub Alexandra Litpusneanu
10. loan Voda cel Cumplit si interventia cazacilor
11. Ultimii domni din neamul Bogdanestilor

[Capitolele 8, 9, 10 si 11 lipsesc din dactilogramal

1. Continuarea luptelor pentru Pocutia cele bune stabilite Inca de Stefan, cu deosebire
sub Bogdan al III -lea cel Chior numai ca regele nu se mai considera legat de a
respecta dreptul de posesiune a noului domn
La moartea lui Stefan cel Mare Moldova al Moldovei asupra Cetatii de Balta cu vastele
era consolidate inauntru si intretinea raporturi ei imprejurimi. In cursul anului 1507 anumite
de buns vecinatate cu toti vecinii si anume: la sate din domeniul Cetatii de Balta furs scoase
miazazi cu turth, la rasarit cu tatarii, la de sub stapanirea principelui Bogdan si
miazanoapte cu Polonii. Prietenia cu Radu cel daruite sotiei conetabilului Laurentiu Ujiaky,
Mare din Tara Romaneasca fu turburata prin Ecaterina. Dar cu toate acestea, domnul reusi
incercarea pretendentului roman de a ocupa sa se mentina in posesiunea feudelor ardelene.
tronul Moldovei cu ajutor muntean. Dar con- In ianuarie 1509 comitele sacuilor Petru de
flictul fu usor lichidat prin respingerea pre- Sangeorgiu asigura pe principele Bogdan in
tendentului si inlaturarea lui. Aceeasi soarta o numele regelui Vladislav si al fiului sau
avu pe la 1514 si un al doilea pretendent, Ludovic de tot concursul regelui in lupta sa
Trifalla, care fu decapitat. Astfel intelese contra tatarilor, reinoind aceasta asigurare in
Bogdan al III-lea cel Chior (1504 - 1517) sa se mai 1511. Atitudinea aceasta asa de
mentina pe tronul de la Suceava, pe care it binevoitoare era dictate de interesele de
ilustrase cu atata vrednicie parintele sau. aparare ale regatului ungar, a carui siguranta
Bogdan era pe atunci un tanar de 29 de ani, pe la granita de rasarit era garantata de domnul
care Matei de Murano ni-1 Infatiseaza ca pe o Moldovei, caci drumul tatarilor spre
fire sfioasa ca de fecioara si plin de virtuti. Cu Transilvania trecea prin Moldova.
turcii el cazu curand la invoiala platindu-le Granita de la Nistru era vesnic
tributul de 8.000 de galbeni convenit Inca de amenintata de tatari, care navaleau an de an in
parintele sau. Relatarile cronicilor indigene cu Moldova dupe prada. In vara anului 1510
privire la pretinsa inchinare a tarii fats de turd Tatarii navalira, turburand chiar festivitatile
prin interventia logofatului Tautu sunt povesti nuntii domnesti.
lipsite de temeiuri istorice. Raporturile cu In tot timpul domniei sale atentia
regele Vladislav al II-lea al Ungariei ramasera principelui Bogdan era absorbita de gravele
neintelegeri cu regele Poloniei. Inca din timpul

363
www.dacoromanica.ro
Ion Nis tor

cand tanarul Bogdan era asociat la domnia In martie 1506 se prezenta regelui la
tatalui sau, el se ambitionase sa ajunga cum- Lublin o noua delegatie moldoveneasca in
nat al .craiului lesesc, cerand in casatorie pe frunte cu logofatul Tautu pentru a negocia
sora acestuia, Elisaveta. Sunt cronicari care conditiile de casatorie. Cu aceasta ocazie regele
sustin ca prolectul acesta de casatorie ar fi fost mai adauga la conditiunile sale de mai inainte
agreat de regina mama Sofia si de insusi Stefan si una noua, adica pe aceea de a se intretine
cel Mare. Inclinarea aceasta sentimentala a pentru tanara doamna un episcop catolic la
tanarului principe fu folosita de diplomatia Suceava episcopum sanctae fidei Romanae
polona pentru aplanarea conflictului pocutian. habeat -, si de a sport numarul bisericilor cato-
S-a aratat mai sus ca Stefan cel Mare ocupase lice din tara, precum si de a consimti ca per-
Pocutia si o alipise tariff sale. Regele polon dadu sonalul de serviciu al viitoarei doamne, atat
deci indragostitului domn al Moldovei de inte- barbati cat si femei, sa apartina religiei cato-
les ca darea consimtamantului sau la casatorie lice. In timpul tocmelilor de nunta, Polonii
ramane conditionat de retrocedarea Pocutiei cu cuprinsera Pocutia si asezara organele for
toate satele si cetatile ei. Soil poloni cautara sa administrative si fiscale acolo, in calitatea for
amageasca pe domn ca dupa casatorie Pocutia de stapani de fapt ai provinciei litigioase.
va fi restituita Moldovei, sub forma de dots a Polonezii cautau acum pretexte pentru a zadar-
principesei Elisaveta. In conditiunile acestea nici casatoria. Cronicarii timpului Tapokoski si
delegatii moldoveni semnara in Iunie 1505 Miechowski arata ca principesa repudia casa-
actul de cesiune al Pocutiei in fata seimului toria cu un principe schismatic si chior -
polonez adunat la Radom. Plin de bucurie, alterius rites et monocuium Iar cand sold
fericitul mire trimise oameni de incredere la moldoveni incercara sa insiste asupra casato-
Venetia sa cuinpere daruri de nunta pentru del, II s-a raspuns Vara inconjur ca principesa
m I reasa sa rcga la. prefera sa" Intre mai bine la manastire, decat sa
La inceputul lui septembrie 1505, imparts camera nuptiala cu un asemenea bar-
Bogdan, nebanuind cursa in care ca..zuse tri- bat. Nicolai Costin observe cu multi dreptate
mise la Cracovia pe vistiernicul Isac insotit de in cronica sa ca "neurand Lesii sd in.tdrate pe
pitarul Drancu si de Luca Dracea ca sa Bogdan si din prieten sd -i facd neprieten, au
tocmeasca nunta sI sa fixeze ziva cununiei. aruncat asuprafetei, cd nu urea fata".
Dar mare le fu surpriza cand sfetnicii regelui ii Zadarnicirea proiectului de casatorie
pusera in fata unor conditiuni not si nebanuite facu pe Bogdan sal inteleaga ca a fost amagit de
de domnul Ion. Acestula I se cerea sa declare in Poloni pentru a-I stoarce Pocutia.
scris in numele sau, al boierllor si al locuito- Actul acesta de felonie Indispuse pe
rilor ca consimteste sa uneasca Moldova cu domn peste masura si de aceea el se folosi de
Polonia pentru toate timpurile, in asa fel ca marea zapaceala ce se produse in Polonia pe
ambele tars sa constitute un corp indivizibil, o urma mortii craiului Alexandru (1506), pentru
ginta, un popor regnum Poloniae et terra a patrunde in Pocutia prin surprindere si a
Moldauiae sit unum corpus indiuidurn, una reocupa provincia pe care el o evacuase in
gens, unus populus - unit in toate prin aceeasi urma cu un an pentru a obtine mina principe-
fidelitate si vointa, tar principele Bogdan si toti sei, asmand oamenii sal acolo ibi locauit
succesorii sal sa fie trecuti in randul supusilor genies suas et capitaneos -. In vara anului
credinciosi al regatului polon. Si aceasta in asa 1509 el intreprinse o mare campanie in
fel ca el si urmasii lui in domnie sa nu poata Polonia, arzand Rohatinul si inaintand vijelios
incheia nici o intelegere sau alianta cu vreun pans sub zidurile Liovului, pe care le asedie si
principe catolic, schismatic sau pagan, fare le bombards cu tunuri grele. La intoarcere el
stirea si sfatul craiului si a succesorilor sal. In ridica o bogata prada de razboi, in care erau
schimb, craiul se obliga sa apere pe Domnul cuprinse multe clopote luate de la biserici.
Moldovei de orice atac, de orisiunde ar vent el. Dupe proclamarea regelui Sigismund
I se mai cerea Domnului Bogdan sa aplaneze (1506 - 1518), o armata poloneza concentrate
litigiile de granite in interesul pacii si al bunei in graba si comandata de Nicolai Kamecki, se
intelegerl intre ambele tart unite. Litigfile de lua pe urma Moldovenilor, forts trecerea
granita se refereau la Pocutia pe care el trebuia Nistrului si naval! in Moldova, raspandind foc
sa o restituie regelui cu toate posesiunile, gin- si parjol in Tara de Sus si mai ales in orasele
tele si veniturile ei. Numai dupa implinirea Hotin, Cernauti, Dorohoi, Botosani si
acestor cereri, regele se declare gata sa agreeze Stefanesti. Cetatea Sucevei .nu putu fi cucerita
casatoria sore! sale Elisaveta - Virg inem din cauza lipsei de tunuri grele. La 'intoarcere
Elisabeth reginuiarn - cu Bogdan pentru ca ea Kamecki izgoni pe oamenii lui Bogdan din
sa-i devina sotie si doamna a tar!! Moldovei - Pocutia, inlocuindu-i cu oameni de incredere ai
coniux et domina terrae Moldauiae craiului. Pacea fu incheiata numai in Ianuarie

364
www.dacoromanica.ro
Istoria Roma.'nilor

1510, ramanand ca litigiul pocutian sa fie Moldovei se produse o schimbare. Logofatul


deferit unei comisiuni de arbitraj prin mediati- Tautu facu loc in conducerea politicii externe
unea .regelui Ungariei Vladislay. Pans atunci hatmanului Arbore, care, ca tutor si sfetnic al
insa, un anumit numar de sate din Pocutia nevarstnicului domn Stefortitcl, tinea in mainile
furs date spre folosinta marelui logofat al sale fraiele guvemarii Moldovei.
Moldovei. Lucrarile comisiei de arbitraj furs Familia Arbore, numita si Copaciu, isi
mereu amanate dintr-un an intr-altul, astfel ca tragea obarsia din ceata vitejilor descalecatori
pans la moartea lui Bogdan sentinta nu a care, in fruntea voinicilor nebiruiti, cum se
putut fi data. numeau ostasii de rand, au intemeiat Tara
In cursul acestor tratative care dainuira Moldovei, lasand umiasilor pilde inaltatoare
pans la moartea sa, in stapanirea Moldovei despre felul cum s-o apere si s-o obladuiasca.
ramase Pocutia Mica, care cuprindea un grup Luca Arbore, tatal si fiul, alaturi de Grumaza,
de sate asezate in coltul dintre Prut si Limbadulce, Jumatate, Condrea, Carabat,
Ceremus. Dar dupa moartea lui Bogdan, Trotusan, Carja, Serpe, Bar lea, Boldur,
polonii alungara pe moldoveni si din aceste Sacuianu, Tautu, Vlaicu, Hrana, Petrica si altii
sate, astfel ca granita dintre Moldova si Po Ionia au ilustrat istoria Moldovei prin faptele for
ramase cea veche, marcata de cursul apelor razboinice si prin priceperea si iscusinta for de
Ceremus, Colacifi si Nistru. In acest rastimp, a multumi nevoile taro.
Bogdan a avut de sustinut lupte grele cu Lui Luca Arbore, tatal, ii incredinta
Tatarii (in 1514 si 1517), pe care el reusi sa-i Stefan eel Mare apararea cetatii Neamtului in
alunge peste Nistru. acele vijelioase vremuri cand Mateias Corvinul
Dupa esuarea planului de casatorie cu si chiar insusi sultanul Mohamed al II-lea,
principesa poloneza Elisaveta, Bogdan isi lua cuceritorul Constantinopolului incercau
"doamna din tars ", cu numele Nastasia. Dupa Moldova cu puzderia ostirilor lor, pentru ca
moartea acesteia, se casatori din nou, in lulie unul sa sufere infrangerea dureroasa de la
1513, cu Ruxandra, fiica principelui muntean Baia, iar altul sa dea piept cu boierimea
Mihnea cel Rau. 0 alts femeie cu numele Stana moldoveana in desisurile codrilor de la
a jucat un rol insemnat in viata lui Bogdan, Rasboieni. In invalmaseala acestor crancene si
cad aceasta ii clang mai multi copii, dintre eroice lupte, in care se pusese in cumpana
care pe Stefanita, urmasul in domnie la insasi existenta Moldovei, Luca Arbore, fiul,
moartea tatalui sau intamplata la 20 aprilie insotea pe tatal sau pentru a deprinde
1517. Numele lui Bogdan este legat de ter- mestesugul armelor, si pentru a-si oteli pute-
minarea bisericii de la Reuseni, inceputa de rile pentru chemarea sa istorica, pe care i-o
parintele sau, si asezarea pietrei de temelie a rezervase destinul. Incordarile uriase ale aces-
bisericii Sf. Gheorghe din Suceava, in care se tor furtunoase vremuri sleira puterile batranu-
pastreaza moastele Sf. loan cel Nou, patronul lui parcalab de Nearnt, cad dupa 1479 nu se
Moldovei. mai pomeneste in acea dregatorie inalta pe
care o trecuse lui Dajbog
In schimb insa, apare curand, in sep-
2. Luca Arbore si noua orientare politica tembrie 1486, Luca, fiul sau, ca parcalab si
a Moldovei portar de Suceava, capitala Moldovei, una
dintre dregatorule cele mai vajnice ale tariff. In
In tot timpul domniei lui Bogdan eel slujba aceasta grea si plina de raspundere
Chior politica externs a Moldovei era orientate Luca Arbore fiul ramane pans la tragicul sfarsit
spre turci, dupa insusi sfatul parintelui sau, al rodnicei si laborioasei sale vieti.
Stefan cel Mare. Traditia istorica infatiseaza pe De cats incredere se bucura Arbore in
logofatul Tautu ca pe eel mai vajnic reprezen- ochii stapanului sau se vede din faptul ca in
tant al politicei turcofile. timpurile cele mai critice pentru tars, cand
Intre timp insa, puterea semilunei Moldova era calcata de ostirile semete ale
sporea mereu, inspaimantand lumea si craiului Albert, Stefan cel Mare incredinta
amenintand crestinatatea. Cucerirea Belgra- apararea capitalei amenintata de inamic
dului si izgonirea Cavalerilor Ioaniti din insula neinduplecatului parcalab de Suceava. Si intr-
Rhodos trada planurile de cotropire ale adevar, Arbore se arata vrednic de increderea
razboinicului sultan, Soliman eel Maret. Intin- domnului sau, impotrivindu-se atacurilor
derea puterii turcesti trezea mare ingrijorare in napraznice ale navalitorilor si manandu-i
Moldova, unde planurile de cotropire ale Portia buluc pe joimirii craiului polon in ploaia
otomane erau bine cunoscute. De aceea nu sagetilor ucigatoare ale plaiesilor lui Stefan
este de mirare ca indata dupa moartea care ii asteptau dornici de razbunare in urgia
principelui Bogdan, in politica externs a codrului de la Cosmin.

365
www.dacoromanica.ro
Ion N istor

Dupa asezarea pacii cu polonii, Arbore gasi un toate necazurile si primejdifie razboaielor.
scurt ragaz de a se gandi nitel si la nevoile In broboana lacrirnilor de durere var-
familiei sale. In schimbul unei sume de 680 de sate pe mormantul proaspat de la Putna, va fi
zloti, el cumpara de la nepotii lui Carstea luat Arbore patriotica hotarare de a sluji cu
Horait si Sandru Gherrnan mosia Solca de Jos credinta si noului Domn Bogdan cel Chior, fiul
pentru a gasi, la murmurul Solcei si la umbra marelui disparut. Arbore ramanand sub noua
padurii care impodobea pe atunci acea regiune, domnie in slujba sa de parcalab si portar la
repausul binemeritat dupa ostenelile razboa- Suceava, intovarasi ca sfetnic politic si militar
ielor si grijilor tarii. Prin actul din Martie 1503 pe Bogdan in campaniile sale contra Poloniei,
Stefan cel Mare confirma cu drag aceasta amenintand Camenita si insasi cetatea
achizitie sfetnicului sau cubit si apreciat. Liovului, in portile careia Bogdan isi infipse
Urmand pilda de la Putna invecinata a lancea sa razbunatoare.
marelui sau domn, Luca Arbore isi dura o fru- In martie 1510 Luca Arbore lua drumul
moasa curte boiereasca la noua sa proprietate Cracoviei, in fruntea unei solii moldovenesti,
de pe malul Solcei, numita de atunci incoace pentru a aseza si jura acolo pacea cu lesii.
Arbore, dupa numele de familie al stapanitoru- Reintors in tars avu de furca cu tatarii. Caci
lui ei. Pentru a-si desavarsi opera dupa Luca Arbore hatmanul va fi fost de buns seams
obiceiul acelor cucernice vremuri, el se hotari acel Copacius, vir fortis et magni apud suos
a-si lega numele ei de o ctitorie bisericeasca. In nominis, despre care aminteste cronicarul
scopul acesta chema la Arbore mesteri iscusiti, polon Wapowski ca in fruntea unei cete de
care in timp de sase luni de zile ii ridicasera o 1.000 de viteji a dat piept cu tatarii la Prut,
frumoasa biserica Tanga curtea sa. Pe o zidarie "sclgettind foarte rciu pe capetenia for Bet-
groasa de un metru si jumatate, sprijinita de Gitirai", care cazu in lupta. Dar si moldovenii
contraforturl si strabatuta de feresti mici cu platira soump aceasta izbanda, lasand pe cam-
zabrele, se ridica acoperisul stapanit de un pul de onoare 700 din cei 1.000 de viteji. Si
turn cu clopote. Stilul bisericii este cel vechi s-a intamplat acest macel napraznic in ziva de
moldovenesc, care a modificat formele bizan- 25 august 1513.
tine cu motive indigene, dar si gotice si roma- In clipele de repaos, hatmanul petrecea
nice. Numai dupa moartea ctitorului biserica a cu drag /a ctitoria sa din Arbore. Aicl, in
fost impodobita pe din launtru cu fresci fru- mijlocul farniliei sale, gasea linistea si recule-
moase, al caror creator pare sa fi fost un gerea dorita. Murmurul Solcei si freamatul
mester roman. La locul obisnuit straluceste frunzelor it faceau sa uite de zgomotul, de int-
icoana ctitorului Luca Arbore, dupa infatisare rigile boierilor si gripe tariff. Aici vor fi auzit din
insa tanar, insotit de jupaneasa sa Iuliana si de gura sa, cu luare aminte povete intelepte si fai
eine' odrasle ale Tor. Inchina biserica patronu- sac Toader si Nichita. Pentru acestia se stradui
lui mucenic loan Botezatorul. In pronaus se Luca de a largi hotarele mosiei sale Arbore,
gaseste cripta familiara menita sa ada- cumparand mosia vecina pe Solonet, de la
posteasca ramasitele pamantene ale ctitorului Tatia, fata lui Darman, cu 1.880 de zloti
si familiei sale. Acolo se poate distinge Inca tataresti. In ianuarie 1517, Bogdan confirma
foarte bine sterna Arborestilor: un cerc cu aceasta cumparatura sfetnicului sau. Sigur ca.
patru raze dintre care una prelungita intr-o atunci Arbore nu se putea gandi ca dupa trei
sageata, avand la dreapta o stea cu sase Zuni va insoti corpul neinsufletit al stapanului
colturi, iar la stanga semiluna. Hramul bisericii sau, din Husi, unde murise pe neasteptate, la
este praznuirea taierii capului Sf. Joan Putna, spre a-1 aseza acolo alaturi de cosciugul
Botezatorul. Ce coincidenta curioasa cu insasi vajnicului aparator al neatarnarii Moldovei,
soarta ctitorului, care la sfintirea bisericii nici care a fost tatal sau.
nu banuia, de buns seams, ce sfarsit crancen Urmasul lui Bogdan era un copilandru
ii tainuia viitorul. de 11 ani, care cu toata varsta lui frageda fu
Dintre multele odoare cu care Arbore ridicat in scaunul domnesc si miruit ca domn
si-a inzestrat ctitoria, s-a pastrat pans astazi de mitropolitul tariff. In numele principelui
numai un chivot care poarta semnatura sa. minor divanul purta trebile statului. La randul
Scurta vreme dupa terminarea ctitoriei sau, divanul era stapanit de autoritatea
sale din Arbore, hatmanul avu durerea de a covarsitoare si de experienta incercata a lui
calauzi la Putna spre vesnica odihna cosciugul Luca Arbore. Numai mintea sa agera si gandul
cu ramasitele pamantene ale aceluia care fu- sau hotarat puteau face fata greutatilor interne
sese Stefan eel Mare si Sfant, pe care it si primejdiilor externe care amenintau tara. In
intovarasise in zeci de batalii si cu care el sud, turcii planuiau un atac contra
impartasise nu numai bucuria izbanzii, ci si crestinatatii, la rasarit tatarii ravneau la avutul

366
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Moldovei, iar la miazanoapte bantuiau osti- Poarta un alt olacar cu porunca scrisa sa atace
litatile.cu polonii din pricina Pocutiei, pe care Sacuirnea. Dar si de astadata Domnul cu sfet-
Bogdan o cedase prosteste Lesilor, fara sa fi nicii sal o sucira si o rasucira pans ce se man-
cucerit in schimb inima printesei poloneze de tuira de Turd, amagindu-i cu vorba si cu
care era indragostit. peschesuri, iar scrisoarea sultanului o repezird
In imprejurarile acestea Moldova avea in grabs la voievodul Ardealului si la craiul
nevoie de un om intreg, si acesta era Luca unguresc pentru ca ei sa cunoasca primejdia si
Arbore. Impresionat de cuceririle turcesti, el sa recurga la masuri de aparare. Dar ei, din
rupse cu politica turcofila a inaintasului sau si nenorocire, nu s-au apucat de treaba, nu s-au
indruma politica patriei sale spre puterile intarit si nici nu s-au pregatit de aparare, din
crestine si indeosebi spre Polonia vecina, unde, cauza discordiei ce domnea intre ei. La
dupa moartea regelui Alexandru, domnea repetatele sale tergiversari, sultanul plin de
regele Sigismund. In acest scop, Luca Arbore inversunata manic ii scrise: "Este beideitor cine
trimise in 1517 o solie la Cracovia ca sa incheie se abate de la vointa impeirdteascei, prin
cu Polonii o alianta pe timp de cinci ani, urmare, nu cumva sd cutezi a nu asculta, ci din.
ambele tad garantandu-si ajutorul mutual potrivd, ford zcibavei, sub ochiul si sub
contra Turcilor, fara vreo aluzie la Pocutia. supravegherea acestui at meu credincios si cin-
La expirarea acestui termen, hatmanul stit Sinan-Celebi, sd cuprinzi si sdjefuiesti si sa.
trimise in toamna anului 1522 pe Luca Carje subjugi Tara Sekuiasca.". Duper multa
din nou in Polonia pentru a reinnoi pactul de chibzuiala in divanul sau, domnul raspunse
alianta. Cu acest prilej solul moldovean sa fi sultanului zicand: "Nu ma pot bate cu seicuit,
rostit un stralucit discurs politic, in care inteit ftindcd avem legd turi de pace cu regele
staruia asupra necesitatii unei aliante generale unguresc, at doilea pentru cd regele unguresc
a crestinatatii contra turcilor, insIstand asupra fund nei3ot regelui Poloniei, Polonia tine cu
recentelor cuceriri otomane si descrlind in Ungaria si Lituania tine cu Polonia si ne vor
culori vii starea trista a Moldovei. El propunea cotropi tetra veiza ndu-ne in Sdcuime; at treilea
craiului injghebarea unei ligi antimahomedane pentru cd ne amenintd tdtarii. Fi-va picicut sul-
cu ajutorul impel si al principilor crestini din tanilui sd ni se pustiascci si set ni se piarzal
Italia si Germania. El se planse ca regele Cara? Dar atunci cine ii va plati tribut?" Duper
Ungariei Ludovic al II-lea, deopotriva cu sfet- aceasta hotarare sfetnicii domnului cazura la
nicii sal, la care domnul Moldovei trimise "limbi tocmeala cu Sinan Celebi, care era si el
peste limbi", indemnandut sa fie gata si cu Moldovean din nastere, din neam boieresc,
ochii in patru, sa-si intareasca ostirile, sa forti- prins rob in Tara de Jos, - dandu-i sase sute de
fice cetatile si sa instiinteze pe ceilalti domni aspri si cinci sute de carlani peste celelalte
crestini, rugandu-i de ajutor, si ajutor le-ar fl daruri, caftane aurite, cai, blanuri si patru sute
venit, dar nici regele si nici voevodul de aspri. Si toate acestea le facuse domnul
Transilvaniei, loan Zapolya, nu vroira sat Moldovei pentru crestinatate. El se mai
creada si sa stie la ce sfarsit i-au adus irnpotrivi intentiei sangeacului de la Silistra de
nepasarea si nechibzuinta lor, pierzand a trece prin Moldova cu oaste contra Poloniei si
Belgradul care servea de poarta inchisa contra ceru sultanului chiar destituirea acestui
paganilor. sangeac, cerere care fu indeplinita in schimbul
Solul moldovean se mai plangea contra unor insemnate daruri in bani facute mai mul-
regelui ungar ca "de cote on Domnul voia sd -1 tor pase.
instiinteze pe Maria Sa ca si pe Maria Voastrd In continuare solul moldovean mai
despre misceirile pclgei nilor, ambasadorii comunica regelui urmatoarea convorbire a
moldoueni nut puteau gcisi, nu se stie unde Domnului sau cu trimisul sangeacului Sills-
petrecea, Visa nd in nepasare crestineitatea, pe trel, zicand:
cand tocmai Maria Sa, mai mutt ca oricine (111u/, "Sfarsind sotia, ace trimis se raga tut
ar fi trebuit sd -si caute de lard si de domnie, ca Vodd sd retina in sedinta divanului mai pupil
sd n-o mai paid de la peigani ceea ce patit-a consilieri, cdci are sd -i coinunice ceva mai secret
odatd prin neingrgirea si nepei sarea sa si a con- din partea sangeacului. Fciceindu-i-se dupd voia
silierilor sdi". lui, rugd trimisul pe Vodd sd -i spund curn se
Mai mult chiar, Domnul Moldovei prim- Impacd principatul Lituaniei cu regatul Poloniei,
ise ordin de la Poarta sa navaleasca in ce fluvil le despart, ce codri, ce munti, sau In
Transilvania, cazand Ungurilor in spate, dar cd care parte e deschis hotarul. Mult se minuna
principele s-a folosit de diverse pretexte pentru domnul si divanul sew., auzind aceste Intrebeiri
a se eschiva de la indeplinirea ordinului sul- si pe lac raspunse Vodd ass: Ice nevoie are
tanului. Curand dupd aceea, sosise de la fratele nostru seingaciu sd ne intrebe asupra o

367
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Lard si o donmie strclincl, cand not nu cunoastem hatman si cap si povatuitor al ei, cad crestina-
imprejurimile de acolo, si cunoastem numai Cara tatea nu are alt domn mai vrednic decat regele
noastrei; iar despre regatul polon si principatul polon, unii find prea tineri, altii necunoscuti
lituan stim numai ateLta ca ele isi au stei partul lor iar altii incapabili pentru ispravirea unor fapte
care be cannuieste si in a ceirui domnie not nu ne si intamplari atat de marete. El staruia ca
arnestec&-n, avowed cu Maria Sa burui pace si regele sa nu scape din vedere faptul ca. daca
arniciti. iar trimisul inteunpina: einsei oamenii Moldova va cadea prada turcilor, maine va veni
vostri umblei in acea rand si o cunoso. ezi randul si pentru alte domnii crestine, cum de
bine cd umblei reispunse Vodd dar umbld fapt s-a si intamplat cu Ungaria.
pentru trebuintele lor, iar nu ca sd spioneze Solia Moldovei a fost bine primita de
starea lucrurilor de acolo si indestuleuidu-si tre- regele Sigismund. Acesta rarnase impresionat
buintele se intorc faro zethavd. inapoio". de refuzul Domnului de a da ajutor turcilor
Comunicand regelui aceasta convorbire contra crestinatatii st de a-i informa asupra
Luca Arbore 11 asigura ea Moldovenii nu vor starilor de lucruri din Lituania. Regele fagadui
Intarzia de a-1 informa la timp asupra pla- sa tins in bung amintire pentru victor aceasta
nurilor si miscarilor turcesti, fiindca domnul atitudine loiala a Domnului moldovean si sa
sau si intreg sfatul domnesc nu vor sa se intervina pe langa papa si pe langa principii
desparta de crestinatate cat timp vor fi vii si vor crestini ca sa se adune, cu toate puterile ce
putea lupta. aveau, contra turcilor. Regele insarcina pe
Iar adresandu-se direct craiului, Luca Carje sa spuna stapanului sau ca sa continue
Carje it implora zicand: a fi de buns credinta fats de Domnii crestini si
"Asada,- bunul si marele :rostra priet en sa nu se desparta de ei, cad nici el, respectand
sd cdutati Maria Voastrd ca prin domnia si tratatele pe care le are cu Domnul Moldovei nu
Maria Voastrd sci se ridice crestineitatea. Zdu, va lipsi de sprijinul sau aceasta tars si va griji
aueti Mdria Voastrd o domnie si crate mare si un ca nici alti Domni crestini sa nu o lase prada
divan mare si numeros si puteti sd cumpeiniti lacomiei turcesti. Intre timp Moldovenii sa con-
lucrurile despre peigani si sei Ira sculati si sd vet tinue a-i furniza stiri despre turci si despre
apeirati contra dusmanului impreund cu toald intentiunile lor.
crestindtatea, desteptand pe sfantul perrinte Dar solia lui Carje devenise fatala pen-
papa si pe chezarele si pe regi si pe toti domnii tru hatmanul Luca Arbore, care scapase din
crestini, sd infrunte cu putere pe necredinciosii vedere ca la 1522 copilul Stefanita Voda atin-
ureijmasi at crestinatatti, ceici am arcitat Mariei sese varsta de 16 ani si devenind astfel major,
Voastre ce feicurd pciganii in Tara Ungureascei si prinsese in mainile sale neexperimentate
cum de cur-and risipird si stricard domnia. in fraiele domniei moldovenesti. Pornit din fire
Tara Munteneascd, punand acolo domn pe cum era, tanarul domn nutrea o ura neimpa-
Mahomet TurcuL cata impotriva craiului lesesc, care ii refuzase
De aceea uegheati Maria Voastrd pang mina fiicei sale si care ingaduia pribegilor din
ce pagemul, ocupaL in acele par-ti nu s-a intors Moldova azil prietenesc in Polonia. Din pricinile
incd cu fala spre noi, cast alunci, vat de acestea Stefanita Voda dezaproba politica
crestincitatel Domnul meu, amic at Meiriei Tale polonofila a fostului sau tutore si sfetnic parin-
Vet dezveiluie pericolul crestinatatii si uclindeam- tesc, revenind din nou la vechea orientare
nei sei yd sculati una cu toatd crestindtatea con- politica spre turci. Solia lui Luca Cale fu deza-
tra pergemului, nedesbinati si aiipiti ca unghia de vuata, alianta cu Polonia nu putu fi reinnoita,
degeL De asemenea Dornnul meu si amicul iar hatmanul Arbore plat cu capul indrazneala
Martel. Voastre roagei pe Maria Voastret si pe toti de a fl incercat sa continue o politica externs
domnii crestini sa nu-1 ldsati pre el afarei din impotriva vointei si intentiunilor fostului sau
mila crestinilor, de ureme ce Maria sa doreste cu pupil. Solul polonez Kransji fu aruncat in tern-
toatd credinta si cu toatd dreptatea sd fie cu nita in pofida tuturor notiunilor de drept al
crestindtatea, intruced it vor ierta puterile si scl gintilor, iar Luca osandit la moarte pentru tra-
meargei cu Maria Voastrd contra dusmanului: dare sau viclenie. Sentinta capitals s-a execu-
numai Mciria Voastrd si toatd crestinea atea sei tat la Harlau in aprilie 1523. Osemintele
nu ne respingeli din semul vostru cdci stie eroului decapitat de cumplitul Stefanita, prin
Dumnezeu ce mart asupriri pc-wet:legit are zavistie si invinovatiri plasmuite, furs ridicate
Donnul meu din cauza crestinelleilii si o stie si din Harlau fara nici o ceremonie, cad aceasta
Mciria Voastrd . era soarta osanditilor pentru viclenie, si arun-
In continuare Cade implora pe rege sa cate in cripta de la Arbore, pregatita de cu
cheme in ajutor pe Dumnezeu si Maica Precista buns vreme de hatman. Imprejurarile tragice
si sa se puns in fruntea crestinatatii ca mare in care s-a facut aceasta Inmormantare n-au

368
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ingaduit sa se intregeasca si inscriptia de pe tiranica a tanarului aefanita si arnenintati


lespedea mormantului, prin aratarea zilei in chiar direct de el. Cu ajutorul acestora si a
care s-a savarsit crima. Langa dansul aderentilor sai din tars, el fu proclamat domn
odihneste si jupaneasa luliana, si copiii sai, al Moldovei la 20 ianuarie 1527. Ajungand la
dintre care doi loviti si ei, ca si tatal lor, de domnie cu ajutorul regelui Sigismund al
securea calaului. Poloniei, Petru se grabi s5 reinnoiasca vechile
Cu tragicul sfarsit al lui Luca Arbore tratate pe care Moldova le avea cu tara vecind
fiul, se incheie epoca de putere si marire a si sa intareasca privilegiile comerciale, fara sa
Arborestilor, care a dat Moldovei doi mari par- faca nici o mentiune la pretentiile sale cu
calabi, unul de Neamt si altul de Suceava. privire la Pocutia. Urcarea sa pe tron s-a
Dupa moartea napraznica a lui Arbore, inta'mplat intr-o vreme cand mari schimbari se
Stefanita inaspri legaturile cu Polonia, dar le produsera in politica Europei sud-estice in
mentinu normale pe cele cu Ungaria. Cu Radu urma bataliei de la Mohacs, unde se prabusise
de la Afumati din Tara Romaneasca el aprinse regatul Ungariei. Succesiunea regelui Ludovic
un conflict din cauza casatoriei acestuia cu al II-lea care se inecase in mlastinile de la
Ruxandra, fiica mai mica si mai frumoasa a lui Mohacs era ravnita de arhiducele Ferdinand de
Neagoe Basarab, care fusese fagaduita domnu- Austria, dar si de voievodul Transilvaniei loan
lui Moldovei. De aceea in 1526 el navali vijelios Zapolya. In noiembrie 1526 loan Zapolya fu
in Muntenia, strabatand 'Ana la Targsor, de ales si incoronat rege al Ungariei, iar in decur-
unde se intoarse cu bogata prada. Invrapirea sul aceluiasi an fu proclamat si Ferdinand rege
dintre cei doi Domni roman parea sa fie al Ungariei, astfel ca regatul Ungariei ramase
aplanata prin casatoria lui aefanita cu dom- rupt in doua, o parte urmand pe regele
nita Stana, sora mai mare a Ruxandrei, casa- Ferdinand, iar alta pe craiul loan Zapolya,
toile ce avu loc in iunie 1526. Aceasta nu ambii regi incercand s5 se asigure de sprijinul
impiedica insa pe Radu de la Afumati de a noului domn_ moldovenesc in urmarirea
naval' in Moldova, pentru a se revansa, de scopurilor lor. In iunie 1527 regele Ferdinand
unde se intoarse cu multa prada. trimise pe solul sau Gheorghe Reichradorffer la
In toiul iernii 1526 aefanita intreprinse Suceava pentru a atrage pe domn de partea sa.
o noua expeditie in Muntenia de unde se Dar nici craiul loan Zapolia nu se lass mai pre-
intoarse insa suferind. Boa la inasprindu-se, el jos; si el cauta sa-si asigure prietenia domnu-
muri la 14 ianuarie 1527, la cetatea Hotinului. lui moldovean, zalogindu-i numite bunuri si
Cronica indigena banuieste ea el ar fi fost drepturi de posesiune, bona et jura posesio-
otravit de insasi sotia sa, doamna Stana, care, naria titule pigneria - in Transilvania. Era
dupa ce ramase vaduva, se intoarse in vorba de cetatile Ciceu si Cetatea de Balta.
Muntenia si infra la manastire sub numele de Alegerea intre ambii soli nu era grea de facut,
Sofronia. Sotul ei fu inmormantat la Putna, tar intrucat domnului Moldovei nu-i putea veni la
ea la Curtea de Arges, cand muri in 1531. socoteala sa vada ridicat pe tronul Ungariei pe
aefanita Voda lasase la moartea sa un flu regele Ferdinand, vecin prea puternic, prin
nelegitirn cu numele loan, care urea mai tarziu urmare periculos prin legaturile sale cu
pe tronul Moldovei sub numele de loan Voda Germania si cu fratele sau imparatul Carol
cel Cumplit. in timpul domniei lui Stefanita. Quintul. Cu fostul voievod loan Zapolya Petru
mitropolia Sucevei fu acoperita cu 50 de tone Rares putea manevra mai usor in urmarirea
de plumb, pe care Luca Carje it ridicase din scopurilor sale de a largi hotarele Moldovei prin
Polonia cu invoirea craiului Sigismund. anexiuni si cuceriri in Transilvania. Acolo
traiau mase compacte de romans pe care el se
straduia sa-i atraga de partea lui, pe temeiul
3. Interventia lui Petru Rares in luptele comunitatii de limbs si credinta. Vnlor.hi posi-
pentru domnia Transilvaniei dent bonam regni pastes qui Levi de causa
propter lingue societatem, ills adhaererent -. La
Moartea lui $tefanita inlesni unchiului inceput soarta luptelor pentru domnie parea ca
sau Petru, numit si Rares (1527 - 1538) se indicd in favorul regelui Ferdinand. Craiul
dobandirea tronului Moldovei, ravnit de el de Zapolya fu batut la Tokay si silit sa se retraga
multa vreme. Petru era flu natural al lui Stefan in Polonia; in situatia precara in care se gasea,
cel Mare si mostenitor al virtutilor politice si el isi dadu insa seama ca redobandirea tronu-
militare ale acestuia. El se numea Rares, dupa lui nu se putea face fara .ajutor din afara. Si
maica-sa, Maria Rares din Harlau. Pribegind ca cum regele Poloniei nu-i putea da acest ajutor,
pretendent in Polonia, el aduna acolo in jurul el se adresa Portli otomane. Cu hotararea
lui mai multi boieri nemultumiti de domnia aceasta, loan Zapolya trimise la inceputul

369
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

anului 1528 pe leronim Laski in solie la Poarta Interventiile armate ale domnilor
pentru a inchina sultanului Ungaria si roman' in Transilvania si Banat, erau numai
Transilvania si a-i solicita ajutor militar pentru preludifle mares ofensive a sultanului Soliman
redobandirea tronului de pe care fusese izgonit contra regelui Ferdinand in Ungaria. Poarta
de rivalul sau Ferdinand de Habsburg. refuza sa trateze cu delegatii habsburgici pacea
Sultanul primi cu bunavointa supunerea pe care acestia o ofereau si se pregati pentru
craiului pribeag, ii promise tot concursul, pen- marea expeditie contra cre*tinatatii in fruntea
tru redobandirea coroanei ungare, asigurandu- careia se gasea insu* sultanul Soliman. In
I totodata ca va lua toate masurile ca Si Domnii Apri lie el parasi Istanbulul, dupa ce dadu
Tariff Romanesti *i Moldovei sa imbrati*eze ordinele cuvenite principilor cre*tini Petru
cauza craiului loan Zapolya. Intr-adevar, in Rares in Moldova *i Moise Voda in Muntenia,
primavara anului 1528 un ceau* turcesc porni sa patrunda in Transilvania pentru a tine in
la Suceava pentru a trasmite principelui Petru *ah pe sasi si sacui si a-i sill la supunere si
Rare* ordinul sultanului in legatura cu ascultare fata de craiul Joan *i de ocrotitorul
sustinerea cauzei lui Zapolya. In conditiunile acestuia sultanul Soliman cel Maret. Craiul
acestea era, deci, firesc ca sultanul sa respinga Joan Zapolya, care rezida la Lipova, primise *i
ingaduinta ceruta de Petru Rares de a revendi- el ordin de la Poarta sa vina cu o*tirea sa intru
ca craiului polon anumite teritorii care intimpinarea suzeranului sau in Ungaria. El
apartineau Moldovei. Era vorba de Pocutia care tinea sa se prezinte cu oarecare succese de
fusese retrocedata Poloniei de principele arme in Transilvania, pentru ca nu cumva
Bogdan cel Chior, fara ca conflictul sa fi fost aderentii sacui si sasi ai regelui Ferdinand sa
lichidat definitiv. Toata atentia domnului cads in flancul o*tirli turcesti din sudul
Moldovei trebuia sa ramana indreptata asupra Ungariei. Sacuii si sasii puteau fi tinuti in frau
Transilvaniei, menita sa constituie baza de numai cu ajutorul lui Petru Rare*, care la
operatic a craiului loan Zapolya in lupta contra cererea craiului loan trimise pe mitropolitul
rivalului sau habsburgic, care se bizuia pe Macarie la Lipova pentru a stabili conditiunile
Ungaria apuseana. In Transilvania, regele de colaborare militara la smulgerea
Ferdinand atrasese de partea sa pe sasi si pe Transilvaniei din mainile regelui Ferdinand.
sacui, primii din cauza originil for etnice ger- Pentru acest ajutor, craiul se declara gata sa
mane, iar comunitatile sacuie*ti din cauza cedeze domnului moldovean nu numai Cetatea
credintei for catolice, caci pe vremea aceea de Balta si Ciceiul, ci *1 BistriLa si Rodna cu tot
propaganda calvina *1 luterana Inca nu ince- comitatul Nasaudului pe care urma sa-1
puse sa prinda radacinl in Transilvania. cucereasca din mainile adeptilor lui Ferdinand.
Credincio*1 craiului loan Zapolya ramasera In baza acestei intelegeri, craiul loan porunci
din cele trei natiuni privilegiate numai Ungurii. voievodului ardelean Stefan Bathory sa predea
De aceea atacurile Moldovenilor erau indrep- domnului moldovean cetatile numite, impre-
tate contra sacuilor si sasilor devotati regelui una cu Bistrita si Rodna. Referindu-se la actul
Ferdinand. de cesiune, Petru Rare* soma pe bistriteni sa i
Marturifie contemporane arata ca in se supuna de buns voie, *i-i ameninta ca in caz
iarna 1529 Petru Rares naval' in persoana - in de refuz, ii va trage pe tots in teapa.
proprie persona pe cai de munte in scaunele La 31 mai 1529 se raporta regelui
sacuieti, ataca Ciucul *i Gurghiul, spargand Ferdinand, din Turda, ca principele Moldovei
pe una din ele *1 trecand pe aparatori sub este cu trup *1 suflet pentru Zapolya *i ca este
ascutisul sabiei. In felul acesta el reu* sa gata sa faces totul pentru el, asa precum va face
sileasca pe sacui la supunere *i ascultare fata si domnul Munteniei, conform ordinului primit
de craiul loan. Din Sacuime, domnul se indrep- din partea Turcilor - sin ipsi ac Trans avanensis
ta spre Tara Barsei pentru a ameninta Turca esse comissus In executarea hotararii
Bra*ovul Si a determina pe sasi sa abandoneze sale, Petru Rares trimise in iunie 1529 un corp
cauza regelui Ferdinand si sa recunoasca dom- de armata in Tara Barsei sub comanda marelui
nia craiului loan. Sub amenintarea ostirilor vornic Grizav, care bate si risipi contingentele
moldovenesti, brasovenii fagaduira sa se sase*ti la Feldioara (Marienburg) in ziva de 22
supuna craiului si hotarara sa opreasca iunie. Un alt corp de armata moldoveneasca
mar*ul contra cetatii prin plata unei impor- inainta sub comanda parcalabului Danciul si a
tante sume de bani. Astfel se putu intoarce portarului Sucevei Barnovski spre Ciceu, unde
Petru Voda cu bogata prada in tara sa. batu unitatile ferdinandiste si le puse pe fuga.
Concomitent cu atacul moldovenilor in Cronica contemporana a lui Macarie,
sacuime, colaborara si muntenii in ianuarie insistand asupra bataliei de la Feldioara,
1529 la asaltul turcesc contra cetatii relateaza ca:
Timisoara. "la rugarea craiului lams ca sd-i fie de

370
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ajutor impob-iva domnilor acelei tart ce nu voiau Incununat de laurii acestei lzbanzi,
sa i se supund, dupd ce-i fdgddui cetatea craiul Ianos se prezenta sultanului in ziva de
Bistrita cu tot tinutul dinprejunul ei, dacd va 19 august in cortul acestuia de la Mohacs, de
pune mama pe domnie, trimise domnul Petru unde pornira impreuna spre Buda, care fu
Voievod pe cei dintdi dintre bolerit sat, pe usor ocupata de turd', funded aderentii regelui
Grozav, marele voi -nic, si dandu-i parte din Ferdinand o parasira fares a fi opus o rezistenta
oameni, le porunci sd iasd infata Brasovulut pe serioasa. Acolo loan Zapolya fu instalat in
drumul de jos, iar altora le porunci sa mearga domnie. " Cetatea si orasul Buda si toatd credo.
tot acolo pe drumul de sus al Suceuei. Potrivnicii ungureasccl - zicea sultanul, adresandu-se lui
unguri daces a.uzird de aceasta se gdtird bine loan Zapolya - si pe tine crai te aleg si te
impotriva ambelor ostiri, dar de cei de sus nu se intaresc ". Dupd instalare, Soliman asedie
ingrgord asa de mutt ca de cei de jos si aclunar- Viena, fares ca s-o poata lua, tar apoi porn spre
du-se nu putini din domnii Ardealulut si din Istanbul, lasand pe Ludovicco Gritti ca per-
episcopii acestor linutuni avand push grele cu soana sa de incredere pe langa noul crai al
clemsii se apropiarei de cei de jos care se aftatt Ungariei din gratia sultanului.
din sus de Brasov siincepw-d a se smoni unit pe Dupa izbanda de la Feldioara, domnul
altii la .fapte. Potrivnicii se ardtani afifocute tart Moldovei se straduia sa ajunga cat mai degraba
cdci aveau o multirne de arme ce le zic pusti si in posesiunca Bistritei. La 3 Julie 1529 el se
altele mai mici asemenea acelora; pe unele le adresa din Botosanl bistritenilor, aducandu-le
slobozeau, tar pe altele le aveau gala inceircate. aminte ca regele loan i-a daruit cetatile
Sacuii ce se prefacuserd a fi supusi se si uni- Bistritei si Ungurasului Bisb-itium civitem et
serd. si et cu protivnicii. Crestinii incepw-cl baLa- Belvanus nobis donavii. - i ca in consecinta ii
ia chemand ajutorul lui Dumnezeu. Protivnicii someaza sa predca Ungurasul in seama par-
(land. dosed, o luard indald la flumes, lcisand in calabuldi sau de Ciccu. La finele lui Iulie el lc
urmalor toate pustile de care am vor-bit mai sus, scria intr-un ton cornunatoriu zicand:
cu care si cu caldret.i cu tot; cei ce se pricep la "Am auzit cei nu v-att tuns chica si rezis-
asifel de lucreirt stiu foarte bine de ce folos i-au Lati in rebeliune fates de craiul Ianos. Dacd veti.
fost de aiunci. Cdzut -au foarie multi &nine continua astfel, vd vom pedepsi pond si pe
demsii streipunsi de subtle si macelariti la apa copiii vostri cufoc sifter".
Borsei si et-au ca un noroi de ltd. Intorcdndu -se La 22 august 1529 Petru Rare le tinu
din rclzboi cu biuinld, crestinii si fi-untasit for un limbaj si mai vehement, amenintandu-1
Ward muitd pradd de la dusmani si cu mare ca -i va despica in patru quattour partibus
cinste o aduserd domnului Petro Voievod. Dar frustrari et secant puniri faciemus fiindca ei,
cei de sus, despre care am pomenit mai inainte, neascull-dnd de porunca craiului Ianos, indraz-
fcicurd nu mai putini izbanzi asupra dusmcmult ti nese cu uerusinare sii-si ridice coarnelc
si intorecindu-se inchinard si ei pariea lot- de impotrivzx sa, refuzand sa se supuna si sa
pradd celut ce i-a trimis. Auzind craiul lanos primeasca pe parcalabil sal in cetatea care-i
despre acestea se buctincl si pe ldnga. cetatea apartine. In cele din un-na Bistrltenii se vazura
fcig dcluita mai adause Inca una, anutne siliti sa recunoasca autoritatea lui Pan' Rares,
Balvanas (Balvanos, Ungurasul)". s5-i plateasca un tribut anual si sa-1 furnizeze
La 27 iunie 1529 se stia la Belgrad, provizii pentru armata.
unde se astepta sosirea, ca domnii roman! din Dar domnul Moldovei nu se multumi
Moldova si Muntenia intrasera in Transilvania numai cu Bistrita: el era hotarat sa aduca sI
la chemarea craiului, ca infransera rezistenta Brasovul sub aseultarea sa. In urmarirca aces-
sdcuilor si biltura oastea lui Ferdinand la tci cuccriri el se folosi de momentul prielnic
Feldioara si Ca toata Transilvania fusese cand loan Zapolya se gasea la Buda, tar sul-
supusa craiului loan Zapolya Tutta is tanul Soliman asedia Viena, pentru a naval' in
Transilvania fosse reduta a sua obediettlia Tara Barsei, ajungand la finele lul octombrie
Marea izbanda a Moldovenilor de la Feldioara 1529 la Prejmer, de unde adresa brasovenilor
fu relevatd in mod elogios de izvoarele contem- un manifest prin care ii vestea ca a sosit acolo
porane, carearata ca 'Maid Transilvania a Psi. cu oaste pentru a-i sill sa curmc cu rezistenta
zguduitd de dezaslrul stderit de fedinandisti la for contra cralulul Ianos, anuntandu-Je ca
Feldioara, wide piercluserd 10.000 de oameni", Ferdinand nu mai este regc al Ungariei. In caz
ca adversarii lui Zapolya au fost distrusi de de nesupuncre ei vor fi nevoiti sa roada pietre,
moldoveni, tar ca victoria sa fie mai mare si mai caci el le va nuini bucatele. Cum insa
stralucita, ci au fost despuiati dc toate Brasovenii nu prea luara in serios amenintarile
tunurile, si ca vestea acestei stralucite fapte de domnului Moldovei, accsta arse Prejmerul si
anne a starnit man sperante in sullctul craiu- Sacelele si asedie Brasovul, daramand cu
lui lanos. tunuri grele unul din turnurilc dc aparare ale

371
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cetatii. La 31 octombrie el aducea la cunostinta "Tar despre tara ardelerteasccl, zicea


bistritenilor izbanda sa de la Brasov scriindu-le: Rares sa stiti ca am cetstigat-o cu sabia si nu o
"Cu ajutorul lui Dumnezeu am cucerit cel uoi da nirneinui, nici unui crai, nici lui Ferdinand
intarit si cu tunurile noctstre 1-am felcut una cu craiul, nici la nimeni altul, numai am sd o dau
niul, si orasul ua. ojunge cu ajutorul lui lui Ianos craiul, cad mi-e frate bun si prieten".
Dumnezeu in stdpeutirea noastrd". Enuntiatiunile acestea indarjira si mai
ingroziti de bubuitul tunurilor moldo- mult pe aderentii regelui Ferdinand contra
venesti, brasovenii se grabira sa trimita la 1 Moldoveanului. In inversunarea sa, regele
noiembrie soli de pace in lagarul moldovenesc Ferdinand darui cetatile Ciceu si Cetatea de
pentru a-i oferi 5.600 de florin! pentru ras- Balta omului sau de incredere, Sasului Markus
cumpararea prizonierilor si pentru crutarea Pempflinger, fireste numai pe hartie, cad in
orasului de bombardament. Solii se straduira realitate ele ramasera in posesiunea
sa imblanzeasca pe principe, zicandu-i: principelui Petru Rares. Dar Pemflinger nu se
"Tara Milostiviei Tale si tara wastra au multumi numai cu atata, la 18 mai 1530 el
fost totdeauna unite, au constituit o singurcl tarn ceru, si regele Ferdinand ii fagadui cetatile
allweg ist gewesen ab cin Land -." muntene Giurgiu si Turnu, iar dincolo de
Domnul Moldovei a primit oferta si a Dunare Nicopole si Plevna cu drepturi de
incheiat pace cu bra*ovenii, la 3 noiembrie mostenire pentru flub sau loan, aceasta toate
1529, impunandu-le acestora sa recunoasca fireste numai dupa infrangerea Turcilor si isgo-
crai lui loan Zapolya - ei regni deberent ornni nirea for din Europa. Actele de danie facute lui
debita ftdelitate subasse -. La finele lui Pemflinger nu impiedicau pe regele Ferdinand
Nolembrie se raporta regelui Ferdinand ca de a trimite soli la curtea principelui
principele Moldovei a ars tinutul din jurul moldovean si de a-i face propuneri de impa-
Brasovului, sustinand ca. tam Ardealului este a care, magulindu-1 ca pe un vecin onorabil. Pe
lui, caci el ar fi cucerit-o cu sabia dieses acestia insa Rams ii apostrofa zicandu-le:
Reich sei sein, denn er habe es mil dem "Cum indrozniti sa ma numiti vecin onorabil? Eu
Schwerte bezwyngen u -am cucerit cu spada qft. credeam ca -mi sunteti
De la Brasov, Rares se indrepta spre credinciosi, celci pe cine altul recunoasteti ca
Sighisoara varand groaza in randurile cetate- domn, dacei nu pe mine?"
nilor din acel oral, care se grabira sa-si La raspunsul solilor ca ei recunosc pe
compere pacca cu marl sume de bani si cu regele Ferdinand, domnul riposta zicand: "Pe
juraminte solemne ca se vor supune Craiului cine? Pe Ferdinand? Nu mai pomeniti de
lanos. Cronica lui Macarie arata ca daces aceastd persoand care nu meritd numele de
cetatile sasesti furs silite sa se supuna craiului om".
lanos, altele, de fried, auzind ca celelalte nu se In anul urmator, 1531, principele Petru
putura impotrivi viteazului voievod, incepura a sau Petrascu, cum 11 numi un cronicar ungur
se clatina in credinta for fats de regele contemporan, putea vests pe craiul Ianos Ca
Ferdinand, trecand de partea craiului Ianos. La Brasovenii si toctid tara Bel rsei surd de doi ani
2 noiembrie sibienii raportau la Viena ca sub judecata si indemnul meu".
Bistrita si Brasovul sI de curand si Branul
cazura in mainile lor, si ca principele Moldovei
dispunea in Transilvania ca la dansul acasa 4. Reluarea luptelor pentru Pocutia si
trelul in suo regno Ceea ce mai ramasese in apropierea de regele Ferdinand
picioare de pe urma oamenilor lui Zapolya, fu
dararnat de moldoveni, munteni si de turci. Succesul acesta it facu insa pe Petru
Campania moldovenilor se indrepta si contra Rares prea increzator in puterile sale.
Fagarasulul, uncle comitele Stefan Mailath, Dovedindu-si atasarrientul fates de turci prin
sustinea cauza regelui Ferdinand. La 19 ispravile sale de arme din Transilvania de
decembrie Petru Rares polemiza cu Mailath, partea craiului lanos, acestia nu se mai
sustinand c5 dupa cele intamplate la Buda, impotrivii-a pretentillor sale asupra Pocutiei.
Ferdinand nu mai era rege al Ungariel, ci ar ft De aceea folosindu-se de imprejurarea ca
fugit la dracul non esse rex Hungariae et ad polonii se gaseau implicati in lupte grele cu
diabolum fig isse -. La 14 ianuarie 1530 Moscovitii, Petru Rares socoti ca a sosit
principele reprosa Brasovenilor ca ajutau cu momentul potrivit pentru a cere, in- august
oastea for pe Stefan Mailath, declarandu-le pe 1530, craiului Sigismund restituirea Pocutiei,
fats ca nu va da Transilvania, pe care el a sustinand ca aceasta tarisoara apartinea
cucerit-o cu joldunarii si sinetarii sai, decat Moldovei din vechime si ca ea fusese anexata
craiului loan Zapolya. Poloniei dupa moartea lui Bogdan cel Chior.

372
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Neprimind insa raspunsul, Petru Rare* naval' Petru Rare*, incercand sa-1 rastoarne. In
in octombrie 1530 in Pocutia, ocupa militareste scopul acesta el adresa sultanului mai multe
12 puncte strategice, cuceri Colomeia si aseza reclamatiuni contra Domnului Moldovei,
acolo dregatorii sai - praefectos sub scutul cerand inlaturarea lui de la domnie.
unui corp de ocupatie de 14.000 de oameni. Reclamatfile poloneze gasira rasunet la Poarta
Populatia indigence alcatuita din Ruteni *i sultanul Soliman hotari sa trimita pe confi-
ortodocsi trecuse de partea sa si i se supusese dentul sau Lodovico Alvisio Gritti in Moldova
- ad quam Rutheni illic pen omnes advolant et ca sa ancheteze pe Domn.
se ill' gostibundi subjiciunt Acest Gritti era un fiu natural al
Atacul moldovenilor impotriva Pocutiei ducelui venetian Andrei Gritti, un levantin rafi-
surprinse intrucatva vigilenta polonilor, gasin- nat si lacom de bani, care se bucura de mare
du-i nepregatiti de razboi. Curand insa ei isi trecere la Poarta. El fusese luat in vedere de
revenira si trimisera la 5 februarie 1531 o solie sultan ca guvernator al Ungariei, pentru cazul
la Suceava pentru a cere domnului retragerea cand nu s-ar fi putut ajunge la o intelegere cu
unitatilor militare din Pocutia, pe care pe loan Zapolya. El intervenise in tratativele lui
nedrept o ocupase. La cererea polonilor leronim Laski cu inaltii demnitari ai Portii si
principele rAspunse ca. Pocutia apartine insoti in 1529 pe Soliman la Buda, cand se
Moldovei, ca ea este mosia sa mostenita de la facu instalarea craiului Ianos in domnia
parintele sau Stefan cel Mare si de la fratele Ungariei. La retragerea sultanului din capitala
sau Bogdan si ea el n-a facut altceva decal sa Ungariei, Gritti ramase acolo ca persoana de
o reincorporeze patrirnoniului national al tar! incredere a sultanului pe langa noul crai
sale. Drept raspuns la intampinarea unguresc, care it numi cornite ereditar de
Domnului, Polonii raspunsera cu un ultima- Maramures, ravnind chiar la demnitatea de
tum din care reiesea ca aplanarea pasnica a palatin al Ungariei, pe care o si obtinu in 1533
conflictului pocutian nu mai era posibila si ca dupe moartea palatinului Banffy. Prin indis-
deci urma sa se recurga la hotararea armelor. cretia secretarului sau Tranquillus Andronicus
La inceputul lui august 1531 ostirea Dalmata, craiul loan Zapolya descoperi insa
poloneza ajunse la granitele Pocutiei sub taina planurilor indraznete ale ambitiosului
comanda lui loan Tarnovski. Avangarda lovi levantin, care se visa caimacam atotputernic al
localitatile pocutiene ocupate de moldoveni si sultanului in Ungaria prin inlaturarea lui
alunga detasamentele moldovene de acolo. La Zapolya si prin instalarea fiilor lui, Antonio si
19 august cazu Grosdietul care fusese aparat Pietro, in scaunele de domnie de la Targoviste
vitejeste de moldoveni. Intre tamp Petru Rares si Suceava. Uneltirile acestea determinara pe
incerca o manevra de invaluire de la nord, craiul loan sa caute o intelegere cu Ferdinand,
pornind din Sniatin in fruntea unei armate de incheind cu el chiar o legatura in sensul aces-
peste 30.000 de oameni s1 inaintand prin valea ta. Cum insa uneltirile lui Gritti se Indreptau si
Cernavei spre Obertyn, unde se ciocni cu impotriva domnului Moldovei, acesta calla si
armata lui Tarnovski, care ocupase acolo din el o apropiere fata de regele Ferdinand.
vreme mai multe pozitil bine fortificate. In In primavara anului 1532 Gritti prirni
Obertyn se dadu, in ziva de 22 august 1531, o misiunea de a pleca in Moldova pentru
sangeroasa batalie intre Mo 'doyen' si Polonezi anchetarea la fata locului a reclamatiilor ridi-
care hotarn soarta Pocutiei. Petru Rare* perdu cate la Poarta de craiul Sigismund contra
butalla si cu ea, Pocutia. Intre marea prada de principelui Petru Rams. El pleca spre Moldova
razboi ridicata de Tarnovski erau si tunurile dar se abatu din drum pe la Targoviste de
grele pe care moldovenii se deprinsesera destul teams ca nu cumva sa i se pregatesca o curse
de bine a le folosi. Toate incercarile ulterioare din partea Moldovenilor. In pretinsa sa calitate
ale domnului Petru Rares de a dobandi aceasta de guvernator al Ungariei - regni Hungariae
tarisoara ramasera zadarnice. Dimpotriva, de guvernator - el chema acolo pe comitele Toma
contribuira niimai la izgonirea lui din scaunul Nadazdy pentru a-i comunica *Uri de mare
domnlei. Totusi domnul izbuti sa intampine cu importanta pentru craiul loan Zapolya. In ca-
vitejie atacurile polonilor contra Moldovei, pitala Munteniei el avu mai multe convorbiri cu
princinuindu-le, in februarie 1532, la boieri nemultumiti din ambele principate.
Tarasauti, marl pierderi in oameni si material Punerea in aplicare a planurilor sale
de razboi, ostirea de aparare find comandata intarzie insa, ffindca campania sultanului
de hatmanul Oros. Dar regele Sigismund nu se Soliman contra Austriei din 1532 esua in urma
multumi numai cu recucerirea Pocutiei si cu infrangerii turcesti de la Gfins (Kaszeg) si in
expeditlile de jaf sI prada in Moldova, ci recurse urma atacului Venetienilor contra Moreei, care
si la uneltiri primejdioase contra principelui determine pe padisah sa se inapoieze in grabs

373
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

la Istanbul. Imprejurarea aceasta nea*teptata la lupta contra primejdioasului intrigant, care


sill pe Gritti sa se multumeasca deocamdata cu intinsese itele sale *i asupra Moldovei *i
mai pbtin, ravnind functia de voievod al Munteniei. Ura sa se indrepta indeosebi contra
Transilvaniei, in locul lui Stefan Mai lath care, lui Petru Rares, pe care secretarul lui Gritti,
parasind cauza regelui Ferdinand, trecuse de talmacind simtar' nintele stapanului sau, 11 car-
partea craiului loan *i fusese pentru aceasta acteriza drept omul cel mai scelerat din toate
remunerat cu demnitatea de voievod al bipedele si specimen de perfidie mai mult decat
Transilvaniei prin votul dietei de la Turda din punica - homo bipedum omnium sceleratis-
1534. sirnus, specimen perfidiae plusquam Punico -.
Pena la instalarea noului voievod, 0 armata de 40.000 de oameni corn-
atributiile voievodale ramaneau sa fie exerci- pusa din ardeleni, munteni si moldoveni se
tate de episcopul de Oradea Emeric Czibak puse in rni*care contra lui Gritti care n-avea in
care indeplinige- totodata *1 functia de vice- jurul sau decat vreo 3..000 de oameni, in cea
voievod al Transilvaniei. Acesta refuzase la vre- mai mare parte turd, pusi la dispozitie de
mea sa sa semneze diploma de numire a lui insu*i sultanul. 0*tirea ardeleana era coman-
Gritti in demnitatea de palatin al Ungariei. El data de voievodul Stefan Mailat, iar contingen-
cunostea mai bine decat oricine planurile de tele romanesti de hatmanul Toader *i vornicul
domnie ale ambitiosului Levantin *1 de aceea it Harsul. Amenintat din toate partile, Gritti
urmarea pe acesta in toate manifestarile sale. parasi tabara de la Felmer, cautand sa -si
Gritti i*i cunostea si el adversarul Ode aceea ii deschida drum spre Ungaria. Dar urmarit in
purta o ura nepotolita. de-aproape de ostirea aliata transilvano-
In vara anului 1534 Gritti sosi insotit romana, el nu putu ajunge decal pana la
de o puternica escorts turceasca la Pitesti, Medias, unde se fortified in grabs in cetatea
unde uneltea contra domnului Vlad al VIII-lea ora*ului. 'In urma unui scurt asediu, insa, fu
Vintila, atatand bolerlmea pentru a inlatura pe snit sa capituleze, predandu-se moldovenilor.
Domnul legitim sl a ridica pe fiul sau Antonio Acestia it trimisera in fata unui consiliu de
pe tronul Munteniei. Dar Domnul stiu sa face razboi care-1 condamna la moarte prin decap-
ordine in tara, surprinzand pe conspiratori in itare, sentinta executandu-se in ziva de 28
tabara luI Gritti, *i pedepsindu-i dupe merit. Septembrie 1531. Capul lui Gritti, a fost
La unit le spinteca buzele, altora le tale nasul, incredintat dimpreuna cu fill lui, Antoniu *i
iar pe altii ii Interna in cetatea de la Poenaru. Andrei, principelui Petru Rares. El furs escor-
Esuand in uneltirile sale in Muntenia, intri- tati in Moldova unde li se pierdu urma.
gantul trecu in Transilvania cu gandul de a-si Deodata cu Gritti isi gasira moartea *1
insusi puterea voievodala a acestei tari. Din numerosi ieniceri turd din garda lui, fapt care
tabara de la Felmer el invite la sine pe Czibak trezi urgia sultanului contra lui Petru Rare*,
pentru a-i face comunicarl din partea inaltei caruia ii repro*a ca n-a zadarnicit uciderea lui
Port'. Vice-voievodul refuza insa sa se prezinte, Gritti.
banuind intentiile criminale ale siretului intorsatura pe care politica transil-
Venetian. In cele din urma, el cede staruintelor vaneana o luase in urma uneltirilor lui Gritti *i
dohovnicului sau *i se prezenta in tabara de la uciderii sale, determine pe craiul lano* sa
Felmer, de unde nu se mai intoarse. El fu ucis caute o intelegere cu regele Ferdinand. Aceeasi
acolo din ordinul lui Gritti in ziva de 10 august politica de apropiere fata de Habsburgi o
1534. Capul nefericitului Czibak fu prezentat urmarea si domnul Moldovei, care avea motive
lui Gritti, care-1 arata lui Iaski zicand: 'later sa se teams de sultan din cauza macelului de
capul unui om periculos". La care Iaski sa-i fi la Media*. Rolul de mijlocitor intre rege *i
raspuns: "Nu-mi peirea deloc primejdios, catei principe n jucara sibienii, care ramasesera
creme sedea pe umerii nice-voievodului". credincio*i Habsburgilor. Ei recomandara
Intr-adevar, capul episcopului Emeric Vienei sa intre in legatura cu Rares. Regele
Czibak deveni primejdios pentru Gritti din Ferdinand accepts propunerea sibienilor *i
momentul desprinderil lui de pe umeril purta- insarcina, la 8 decembrie 1534, pe Gheorghe
torului sau, filndca acesta se bucura de stima Rechersdorffer sa trateze cu Rares. La
*i veneratia tuturor. Decapitarea lui provocase inceputul anului urmator Thurzo raporta la
o consternare generala in tot Ardealul. Viena ca nirneni n-ar putea apara mai bine
Fruntasii tarii se intrunira la Alba Iulia, interesele habsburgice in Transilvania decat
chemand tara la lupta contra uciga*ului levan- domnul Moldovei, care are teams de Turd din
tin. Se facu apel *I la concursul Domnilor cauza uciderii lui Gritti. In urma interventiei
roman'. Petru Rares *i Vlad Vintila trecura darze a logofatului Tudor, regele Ferdinand
muntil cu contingentele for pentru a participa recunoscu lui Petru Rares dreptul de stapanire

374
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

asupra feudelor Ciceu, Cetatea de Balta, 5. Campania sultanului Soliman al II-lea


Ungurawl, precum si asupra orasului Bistrita. in Moldova
Domnul Moldovei primi cu bucurie aceasta
recunoa*tere *1 se grabi sa multumeasca Din cele aratate mai sus s-a vazut insa
regelui si sa-1 asigure de supunerea si devota- ca nu se putea ajunge la pace, si de aceea
mentul sau. Regele lua pe Domn sub scutul regele Sigismund interveni din nou cu toata
sau *i-1 asigura de tot concursul in lupta con- hotararea pe Tanga Poarta pentru revocarea
tra Turcilor. principelui Petru Rare* din scaunul domniei.
Intemeindu-se pe aceasta asigurare, Staruintele regelui polon gasira rasunet la
Rare* se folosi de imprejurarea ca regele Istanbul cu atat mai mult cu cat in timpul din
Sigismund se gasea in razboi cu moscovitii, urma Domnul Moldovei neglijase sa cultive
pentru a navali in vara anului 1535 in Pocutia, raporturile de prietenie si supunere fats de
de unde se intoarse cu multi prada de razboi. suzeranul sau. Imprejurarile in care se produ-
Dupe savar*irea acestui act de razbunare, sese uciderea lui Gritti nemultumi pe sultan,
principele starui pe langa regele Ferdinand ca intrucat ambitiosul Venetian era considerat
sa intervina pentru incheierea unui armistitiu drept exponent politic al Portia in Transilvania
cu Polonia, sau chiar a unei pad durabile. *i Ungaria. Nici ostilitatile lui Petru Rare* fats
Tratativele in aceasta chestiune, incepute Inca de Polonia nu erau pe placul lui Soliman, care
din 1532, continuara *i in anii urmatori fare ca se impacase cu regele Sigismund. Domnul
sa se fi putut ajunge la vreun rezultat. La Moldovei mai intarziase insa si cu plata birului
inceputul anului 1538, Polonii incercara sa datoria Portii, o intarziere care in conceptia
puns capat conflictului printr-un atac fulgera- otomana era considerate ca o grava abatere de
tor contra Moldovei, intreprins de Nicolai la respectul si supunerea fats de prea puter-
Sienawski in tolul lernii, cand apele erau nicul imparat al imparatilor. De altfel
inghetate. Rare* navali in acela*i tamp in principele Petru mai provocase *1grave
Podolia. La inapoiere el surprinse pe polonezi neintelegeri cu boierimea tarn, care nu obosea
care se intorceau cu multi prada din Moldova, de a asalta Poarta cu jalbele ei, cerand un nou
11lovl la trecerea Slretului, ucigand mu de Domn, in persoana pretendentului Stefan, un
oameni *1 retinandu-le prada ridicata din flu al lui Alexandru Voda *1 nepot al lui Stefan
Moldova. Domnul socoti izbanda sa ca o cel Mare. Acesta traia la Istanbul *1 fusese
revan*a pentru Obertyn. recomandat pentru domnie Inca de Gritti, iar
Merits sa fie mentionat ca pentru acum se ga'sea in suita care insotea pe sultan
aplanarea conflictului pocutian Domnul in expeditia de la Dunare. In vara anului 1538
Moldovei recurse *1 la ajutorul tarului Ivan al Soliman pornise in fruntea unei marl o*tiri
III-lea cel Groaznic (1533 - 1584) de la spre Dunare, cu gandul de a pune capat
Moscova. Petru Rare* intretinea legaturi *i cu uneltirilor craiului loan Zapolya, dar *i ale
marele cneaz Vasile al III-lea (1505 - 1533), la buclucasului domn al Moldovei. Ajungand la
care trimisese in 1529 pe vistiernicul Duma Silistra, el trimise un ceaus in Transilvania
insotit de boierii Toma *i Cada care, la pentru a-1 ameninta pe craiul Iano*,
intoarcerea din din Rusia, furs retinuti in repro*andu-i purtarea sa neloiala, in urma
Polonia din ordinul regelui Sigismund. In 1536 tratativelor sale cu regele Ferdinand. Un al
Petru trimise o noua solie la Moscova, doilea ceau* fusese trimis la Suceava sa Invite
salutand, prin pitarul Ivan si Petru uricarul, pe principe sa se prezinte in fata suzeranului
Interventia tarului pentru aplanarea litigiului sau si sa-i sarute mina. Dar Petru Rare*,
pocutian. In Februarie 1536 reprezentantul cunoscand pornirea sultanului contra sa,
tarului declara solilor lituanieni ca Petru refuza invitatia lui Soliman, temandu-se sa dea
Voievod se bucura de sprijinul marelui cneaz ochii cu el. Purtarea aceasta inversuna si mai
Vasile al III-lea, iar acum it sustine tarul Ivan, rnult pe sultan, care lua hotararea de a invada
- "iar acum cand se face pace si bund intelegere Moldova Cu ostirile sale.
intre domnii nostri zicea reprezentantul taru- "Ne scrieti despre nelegiuirile Valah.ului
lui stdpdnul nostru ne porunceste sd vd scria Soliman in Iulie 1538 regelui polon
spunem: regele Sigismund sd facd pace si cu Sigismund a carui sta rpire ne rugati a o face,
Petru Voievod si domnul nostru va trimite pe voi de dincolo si not de dincoace operand. Ne-am
omul sau la Petra Voievod, pentru ca sd trimitet Itotarat a merge contra acestui talhar, avand cu
si el soli is Sigismund pentru pace". not o arrnata pe care pdmantui abia o mai poste
tine-.

375
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Sultanul insa nu dorea o interventie a poloneze nemultumeau pe sultan vesnicele cer-


polonilor in Moldova, pe care el o considera, turi dintre moldoveni si turcll din raialele de la
deopotriva cu Transilvania si Muntenia, ca Cetatea Alba *i Chilia. Populatia acestor raiale
facand parte din imperiul sau. De aceea el scria se aproviziona intre allele si cu lemne din
regelui: codrul Tigheciului. Pe tema aceasta se iscau
in ce priueste insei arrnata uoastrd, nu mereu certuri intre tigheceni *i turd, care, in
credem tocmai de trebuinpsi ca ea sd treacd 1536 degenerasera in ciocniri sangeroase, in
hotarele acestei tart, ci numai scl stea in Ucraina urma carora turcii furs alungati din Tigheci si
si cite pdrti, ca aces hot scl nu ne scape". urmariti de moldoveni pans sub zidurile
Totusi polonii trecura la asedierea Chiliei. Atunci sultanul ceruse lui Petru Rares
Hotinului, tar tatarii amenintau granita de la sa consirnta la crearea unei zone neutre intre
Nistru, ajutor din partea Ardealului nu putea chilieni si tigheceni pentru evitarea ciocnirilor.
vent, tar craiul Ianos, bucuros ca urgia sulta- Dar domnul se importivi acestei ingustari a
nului era pe cale sa se abates asupra Moldovei pamantului tad! precum se impotrivisera la
si nu asupra tarii sale, dirigui pe voievodul vremea sa si sfetnicii lui Stefan \Todd. Intre
Transilvaniei Stefan Mailat in Sacuime, ca sa scopurile urmarite de sultan in campania sa
impiedice o eventuala incercare a turcilor de a din Moldova se afla si aplanarea acestor con-
patrunde in Ardeal dupa pacificarea Moldovei. flicte de granita.
Parasit de sfetnicii sai si incercuit din Dupes izgonirea lui Petru Rare* si insta-
toate partile de dusmani, cu toate ca in larea noului domn la Suceava, sultanul
momentele acelea critice era gata sa renunte la cuprinse facia de pamant situates intre granita
Pocutia si cu toate ca reusise sa bates pe tatari raialei de la Chilia *i codrul Tigheciului, adica
la Stefanesti, Pan! Rare* nu mat incerca, in Bugeacul, care fu colonizat cu tatari. Dar
zbuclumul sau sufletesc sa se opuna sultanu- Soliman hu se multumi numai cu Bugeacul, ci
lui, dupa pilda de la Razboieni a razboinicului puse stapanire si pe vadul Nistrului de la
sau parinte, si se grabs sa paraseasca Suceava Tighina, unde tidied o puternica cetate, pe care
inainte ca acesta sa-si fl facut Intrarea trium- o numi Bender, adica Poarta. La Intrarea in
fala in cetatea Moldovei. La 18 septembrie cetate fu asezata o tables comemorativa de mar-
nenorocitul domn se gasea la manastirea mur5 care facea mentiunea de marea izbanda
Bistrita si de acolo strabatu muntil cu grele a sultanului Soliman asupra Domnului
incercari si peripetii, pentru a ajunge la Ciceu, moldovean si de calcarea invinsului sub
unde se adapostise sotia sa Elena si coconii sai capetele cailor imparate*ti. In domeniul noii
Ilias si Stefan. cetati fu cuprins si terenul din imprejurime
Intre timp sultanul Soliman, aruncand care constituia noua raia a Benderului, pe
un pod peste Dunare la Isaccea, trecu in langa cele cloud mai vechi, a Chiliei si a
Moldova si ajunse la 1 septembrie 1538 la Prut. Akkermanului. Gandul sultanului era sa
inaintand pe malul Prutului in Moldova, el sosi cuprinda st Soroca si sa prefaces si Hotinul in
cu tunuri trase de camile la 9 septembrie la raia turceasca; dar acest protect n-a putut fi
Iasi, lar la 15 septembrie intra in Suceava, fares realizat atunci, flindca in vremea aceea cetatea
sa fi intampinat rezistenta. In drumul sau spre Hotinului era ocupata de poloni sub hatmanul
capitala Moldovei, Soliman era insotit de pre- Tarnovski. In facia rapita de turci din teritoriul
tendentul Stefan, un fiu natural al lui Moldovei se gasea si Ciubarciul, unde a*ezase
Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, care murise Stefan cel Mare pe parcalabii sai evacuati de la
inainte de parintele sau. Acesta fu ridicat pe Cetatea Alba. Prin noua destramare de hotar,
tronul Moldovei sub numele de Stefan al V-lea parcalabii de la Ciubarciu se retrasera la
Lacusta (1538 1540), numit astfel din cauza Lapusna, care deveni centrul administrat al
stolurilor de lacuste care intunecasera orizon- noii parcalabii.
tul Moldovei in timpul scurtei lui domnii. Un Dar sultanul nu se multumi numai cu
scriltor contemporan, Flavius Mignarelli, ni-1 ocuparea Tighinei si a celor 12 sate ce consti-
infatIseaza ca pe un tanar de 30 de ant, ca fiu tuiau raiaua Benderului, ci cuprinse si tot
natural al lui Alexandru, - flglio naLwrde del Bugeacul de la hotarele raialelor Akermann si
Sandrino, care petrecuse mai bine de 25 ant Chilia pang la codrul Tigheciului. De aceea
la curtea otomana cu onorurile unui pass. boierii reprosau cu drept cuvant noului domn
0 schimbare de domnie n-ar fl fost o Stefan al V-lea ca a cedat Turcilor toata coasta
prea mare nenorocire pentru tara, daca sulta- de la Dunare pans la munti, care echivala cu
nul s-ar fi marginit numai la aceasta masura, cotropirea unei jumatati de tara. Cronicarul
fares sa stirbeasca si granitele sudestice ale Leonclavius, traducand si rezumand pe croni-
tariff. Poate mai mult decat reclamatiunile carii turd, arata ca maretul sultan a intins

376
www.dacoromanica.ro
Istoria Romaruilor

hotarele imparatiei pana la apa Bahluiului. Un greselilor savarsite. El antra in negocieri amicale
alt scriitorul contemporan, Verancius, spune cu regele Sigismund al Poloniei si, renuntand la
ca sultanul a "ocupat partea aceea din Moldova Pocutia, redobandi Hotinul. Prin tratatul de
care se intindea intre raul Prut pana la fluviul pace ce s-a incheiat la Hotin, la 20 februarle
Nistru si a alipit-o la Cetatea Alba, pentru ca 1539, Domnul renunta pentru totdeauna la
este imbelsugata in turme si folositoare pentru Pocutia, care ramase Poloniei, fare ca Domnii
a stapani Moldova pentru totdeauna". Moldovei sa alba dreptul de a o revendica sau
Dupa ispravile acestea, Soliman se de a naval' in ea, restabilindu-se astfel vechea
intoarse la Dunare incarcat cu bogata prada, granita dinspre Polonia la Ceremus, Colacin si
cad pe Tanga alte bunuri, el ridicase si luase cu Nistru. Celelalte douasprezece puncte din tratat
sine toate comorile ce zaceau ascunse in cuprindeau dispozitiuni cu privire la restituirea
tainitele castelului de la Suceava. Dupa tre- prizonierilor, la mentinerea credintei si sigu-
cerea fluviului, el, primi, imputernicitii rantei si la justitia de granita, la desfasurarea
Domnului muntean Radu al VI-lea Paisie. Prin comertului, la fixarea taxelor vamale, la
acestea dupa toata probabilitatea, sultanul it folosirea morilor de pe Nistru s.a. Astfel lug
sili pe Domnul muntean sa-i deceze Brcli la, pe sfarsit litigiul pocutian care a inveninat timp de
care o prefacu in raia, dupa modelul Tighinei. un veac si jumatate raporturile de prietenie si
Imputernicitii craiului Ianos din buns vecinatate intre Moldova si Polonia.
Transilvania it intampinara cu bogate daruri Pentru a dezrninti banuielile boierilor ca
si 1 asigurara de plata la timp a tributului ce el ar fi mai cu priinta turcilor decat crestinilor,
fusese garantata de adunarea celor 3 natiuni Stefan Lacusta intra in legatura cu regele
ardelene in dieta for de la Cluj. Ei asigurara pe Ferdinand, care prin actul din 22 decembrie
Soliman de toata credinta si supunerea Tor, 1540 it primi sub scutul sau si-i intari drep-
declarand ca trupelc Tor, pe care le concen- turtle de stapan al feudelor ardelene de la Ciceu
trasera la granita Moldovei, nu erau indreptate si Cetatea de Balta, pe care bunicul sau be pri-
contra turcilor, ci contra hainulul Petru Rares, mise de la Mate! Corvinul ca recompense pen-
care petrecea la Ciceu, si pe care ei se tru pierderea Chiliei si Cetatii Albe. Dar cu toate
declarara repede gata, la cererea sultanului, aceste succese pe taramul politicii externe, agi-
sa-1 trirnita fare zabava la Istanbul. Cu asig- tatia contra domnului sporea mereu. I se cerea
urarile acestea, sultanul se arata multumit, sa navaleasca in Bugeac si sa alunge pe turd de
indreptandu-se spre capitala sa pentru a sar- acolo. Dar el se opuse si atunci se puse la cale
batori izbanzile asupra necredinciosului Domn un atentat, caruia Stefan Lacusta ii cazu jertfa
al Moldovei. la finele lui decembrie 1540, "sitindu-1 sd bea
Dupa retragerea sultanului din tars, neinduratut pahar al morte, cum relateaza
boierii moldoveni incepura sa-si dea mai bine cronica lui Macarie.
seama de consecintele funeste ale zavistiei din- Conjuratii ridicara in scaunul domnesc
tre ei, care duse la stirbirea hotarelor tarii si la pe portarul Sucevei, Cornea. Acesta era un flu
incatusarea ei mai stransa. In deznadejdea Tor, natural al lui Bogdan al III-lea si se numi ca
ei cautara in persoana noului domn pe tapul Domn Alexandru al III-lea Cornea; dar el nu se
ispasitor pentru propriile for greseli politice, mentinu pe tron decat cateva saptamani, pana
reprosandu-i ca a cedat turcilor jumatate din in februarie 1541. Noul Domn fu recunoscut de
pamantul tarii, de la Dunare pana la Tigheciu, regele Ferdinand, de partea caruia se atasase,
ca ar fi ridicat clopotele din biserici pentru a le dar el nu era pentru staruinta boierilor de a
da i urcilor pentru tunuri si ca ar fi sffituit chiar ridica armele contra turcilor, pentru a-I izgoni
pe moldoveni sa treaca la legea mahomedana, din Bender si din Bugeac. Dintr-o, scrisoare a
cum se raporta regelui Ferdinand in ianuarie sultanului Soliman catre regele Sigismund al
1539. Si-1 amenintau ca dace nu va capita Poloniei aflam ca moldovenii s-au rasculat, au
inapoi acea parte a tarii ce au luat-o turcul ca taiat pe Domnul for si au navalit in raiale,
sa o reuneasca sub obladuirea sa, si nu se va langa Akkermann si Bender, au pradat sate, au
Impotrivi acestuia, sa fie incredintat ca, ucis pe multi, au furat of si alte animale, au
infatisandu-se un al treilea pretendent, oricare pradat si alte marfuri si au fugit in Polonia.
ar fi el, ca sa ravneasca domnia, ei vor trece de Atitudinea noului Domn, dusmanoasa
partea aceluia si nu-1 vor mai privi ca Domn. Si fate de Poarta, prietenoasa fats de Habsburgi,
amenintarile acestea cazura intr-o vreme cand inlesni foarte mult staruintele lui Petru Rares
Moldova era greu incercata de foamete din de a redobandi tronul Moldovei. Acesta nu
cauza lacustelor, care mistuisera toata recolta. statea inactiv la Ciceu, ci pleca in iunie 15401a
Principele Stefan Lacusta facu si el ce Istanbul, unde reusi sa castige prieteni si
putu pentru potolirea spiritelor si repararea sustinatori, imprastiind cu mans larga daruri

377
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

si fagaduieli in toate partite. Insusi fiica sul- primira ordin sa recunoasca pe noul crai Ioan
tanulul prim! in dar doua margaritare de o fru- Sigismund si sa dea tot concursul for la
musete si marime neobisnuita. Startle alar- recunoasterea acestuia in Transilvania. La 2
mante din Moldova determinara pe sultan sa-1 aprilie 1541 sultanul avertiza staturile transit-
ierte si sa-i incredinteze din nou domnia vanene sa se fereasca de regele Ferdinand si de
Moldovei, in conditiuni destul de grele pentru agentii acestuia, Stefan Mailath si Emerich
tara. Petru Rares trebui sa consimta la sporirea Balassa, amenintandu-le ca in caz de neas-
tributului de la 8.000 la 12.000 de galbeni cultare, el va dezvalui o furtuna tatara pe capul
anual si sa trimita pe fiul sau Ilie ostatec la lor, be va zdrobi cu sabia si le va curma viata.
Poarta. Stefan Mailath concentrase in jurul lui
La 23 ianuarie noul domn sosi la pe aderentii Habsburgilor care erau sasii si
Braila, unde fu intarnpinat de boierii moldoveni secuii, precum si pe acei ungliri care erau
pentru a-i cere iertare. Domnul ii intampina cu nemultumiti cu domnia Zapolyestilor,
multi bunavointa, zicandu-le: "Fiti pe pace si raspandind zvonul ca insusi sultanul ar fi dis-
iertati de greselile voastre cede mi to-crti facut pus sa-i incredinteze domnia Transilvaniei. El
candva". se fortified in cetatea Fagarasului cu gandul de
Pentru a incuraja pe boieri, el le fagadui a rezista atacurilor, din orice parte ar veni ele.
ca va fi ce a fost si mai mult decat atata. In iulie 1541 principele Petru Rares
Intrand in tara cu ajutor turcesc, Petru Rares trecu muntii in Transilvania si inainta din
(1541 1546) lovi la Galati pe Alexandru ordinul Portii pans sub zidurile Fagarasului,
Cornea, it prinse si-1 decapita. Deschizandu-si asediind impreuna cu turcii cetatea, pentru a
astfel calea, el se urea din nou in scaunul dom- sili pe Mailath sa capituleze. Cum insa operati-
nese de la Suceava, in februarie 1541. unile de asediu se prelungira, iar turcii erau
Cu aceasta a doua domnie, principele grabiti, din cauza campaniei sultanului contra
Petru evita insa orice conflict cu Polonia, Budei, se recurse la o stratagems pentru a
litigiul pocutian find definitiv aplanat de inain- prinde pe Mailath si a-I trimite cu un ceas mai
tasul sau Stefan Lacusta. Nici la planul de devreme la Istanbul. Acesta fu invitat sa par-
recucerire a Tighinei nu se putea gandi, din ticipe la o convorbire contidentiala in lagarul
cauza lipsei de bani pe care sultanul ii cerea ca turco-roman. Nebanuind nici o viclenie,
despagubiri. Toata atentia sa era concentrate Mailath prim! invitatia si se prezenta in lager,
asupra Transilvaniei, unde cauta sa-si recu- unde fu bine primit, atat de turci cat si de
pereze feudele pe care regele Ferdinand be moldoveni. Dupe terminarea convorbirii, el fu
daruise lui Stefan Mailath. invitat la mass in cortul lui Petru Rares, impre-
La reinstalarea lui Petru Rares in una cu insotitorii lui. Dar dupe ce se inchinard
scaunul domniei de la Suceava au contribuit mai multe cupe de yin, se isca o altercatie intre
intrucatva si evenimentele politice petrecute in moldoveni si unguri, care facu pe Mailath sa
Transilvania in cursul anului 1540. La 21 iulie traga sabia intru apararea insotitorilor sai.
muri subit craiul Ioan Zapolya, lasand in urma Incercarea aceasta fu considerate ca un act
sa un copil de cateva saptamani sub epitropia ostil de tulburare a ospitalitatii, in urma caruia
maid! sale Isabela. Pe acesta, aderentii lui loan Mailath fu arestat impreuna cu insotitorii sai
Zapolya 11 proclamara rege sub numele de loan in ziva de 22 iulie si trirnis la Istanbul unde fu
al II-lea Sigismund. Schimbarea in domnia aruncat in 'inchisoarea celor 7 Turnuri; el muri
Transilvaniei dadu prilej regelui Ferdinand sa acolo in 1551.
revendice pentru sine domnia Ungariei intregi Interventia Domnului Moldovei in
si a Transilvaniei, ceea ce ispiti pe voievodul Transilvania avu drept urmare parasirea
Stefan Mailath sa se puns bine cu acesta, regelui Ferdinand de catre staturile ardelene si
trecand din nou de partea Habsburgilor. recunoasterea reginei Isabela si a fiului ei
Vazand pretentiile regelui Ferdinand, regina minor, caruia Rares ii Jura credinta. Pentru
mama Isabela si sfetnicii ei trimisera o solie la acest pretios concurs, regina Isabela confirms
Istanbul pentru a notilica sultanulul procla- lui Petru Rares posesiunea cetatii Ciceiului, pe
marea noului rege si a-I cere sa-1 primeasca care i-o recunoscura si turd!. Nu este mai
sub protectia sa. Raspunsul acestuia linisti putin adevarat ca ocuparea capitalei Ungariei
spiritele agitate din anturajul reginei. Soliman de catre turci si prefacerea ei in raia turceasca
primise bine solia si consimti ca domnia sa produse o adanca impresie in Transilvania.
treaca asupra craiului prunc Ioan Sigismund, Cele trei natiuni ramasera' .ingrozite pe urma
dar el facu insa totodata si cuvenitele pregatiri acestor schimbari, revenindu-si in fire numai
pentru o noua campanie in Ungaria. Domnii dupe ce aflara ca regele Ferdinand pregatea o
tarilor romane, Petru Rams si Radu Paisie, mare cruciada contra turcilor in Ungaria,

378
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

incredintand comanda asupra ostilor crestine cum le poruncise sultanul. Rares inaintase
marchizului Ioachim de Brandenburg, asistat pans la Fa.garas si de acolo ajunse Ia Cetatea
de opt consilieri desemnati de dieta imperials. de Balta, pe care o ocupa. Mare le fu insa sur-
Hotararea crestinilor apuseni de a priza cand un ceaus le aduse vestea ca nu mai
incepe campania contra Turcilor fu primita cu era nevoie sa treaca Tisa, fiindca ostirea lui
insufletire nu numai in Transilvania, unde cele Ioachim, care asediase pe la mijlocul lui sep-
trei natiuni aderara la cruciada, ci ea gasi un tembrie Buda timp de Base zile, rara nici un
puternic ecou si in Moldova, unde amintirea elan, intrerupse asediul, dand ordin de
destramarii de catre turd a granitelor tariff era retragere, spre marea bucurie a surcilor. Dupa
prezenta in memoria tuturor. primirea acestei neasteptate stiri, Petru parasi
Principe le Petru Rares, care avusese de Cetatea de Ba lta si se indrepta spre Bistrita,
suferit atat de mult de pe urma turcilor, adera ajungand la 2 decembrie 1542 la Besineu,
si el la liga cresting din apus, incheind la 1 unde isi asezase lagarul. De acolo se intoarse
martie 1542 cu marchizul Ioachim o conventie incarcat cu prada in Moldova, fara sa mai fl
secrets prin care se obliga sa furnizeze armatei ajuns in situatia de a da ostirii crestine con-
crestine informatii asupra miscarilor turcesti cursul promis.
precum si provizii in natura, predandu-le In anul urmator, theta intrunita la Cluj
30.000 de capete de vite cu pret drept si cuvi- in ziva de 26 februarie 1542 hotari sa incheie
incios. El mai fagadui sa treaca la momentul cu domnul Moldovei un tratat de alianta si
oportun cu toata oastea sa de partea buns vecinatate, dandu-i totodata in seams
crestinilor, predandu-le pe insusi sultanul Ciceiul, dupa ce dispusese sa darame zidurile
Soliman in mainile capitanului suprem al ca sa nu mai seiveasca Moldovenilor drept
razboiului. La 24 iunie loachim semna la Viena baza strategics de atac, pentru operatiunile for
obligatia de a restitui domnului Moldovei suma viitoare in Transilvania. Cu ocuparea vechilor
de 200.000 de florini, din care una suta miff o sale feude dincolo de munti se incheie luptele
primise in numerar. La 6 Iulie loachim iscali lui Petru Rare* cu ungurii, sasii si sacuii, care
un nou act prin care se insarcina sa staruie dadusera atat de mult de lucru in cursul
pentru primirea principelui Petru Rares in ambelor sale domnii. Ultima solie transil-
federatia germana si sa mijloceasca impacarea vaneana fu primita de obositul domn in 1545 Ia
lui cu regele polon. In toamna anului 1542 Suceava. Relatiile cu polonezii si cu turcii se
Rares vestea pe marchizul Ioachim, care se inentinura cele normale, astfel Ca ultimii ant de
gasea in tabara de la Buda, ca sultanul n-a domnie se petrecura in pace si liniste.
pornit in persoana contra crestinilor, ci ca a
incredintat comanda lui Hali-Pasa de la Buda,
ajutat de beglerbegii din Serbia si Boemia. El 6. Viata artistica si cultural&
asigura pe elector de tot concursul, fara a se
gandi la fiul sau care era ostatec la Poarta. Din Ragazul acesta ii dadu prilej sa se gan-
vara se stia la Roma ca. principele Moldovei se deasca la desavarsirea operelor sale de cultura
gasea in legatura secrets cu Ferdinand si ca si edificare sufleteasca. Aceasta opera se
era gata sa sara in ajutorul crestinilor cu remarca prin numeroase ctitorii de biserici si
10.000 de calarett. Acecasi atil uthne pride- rnanastiri. El restaura si reinzestra vechile cti-
'leased ligii o avea si Domnul Munteniei Radu torii ale inaintasilor sai cum era Bistrita, si
Paisie. Omul de legatura al regelui Ferdinand recladi manastirea Moldovita. Cea mai insem-
cu principii Tari lor Romanesti era episcopul nata ctitorie a sa insa este manastirea Probota
Zagrebului loan Valahul, originar din Sibiu, pe care a ales-o loc de vesnica odihna, pentru
pentru care servicii i se conferi titlul de nobil al sine si pentru familia sa. Petru Rares mai
imperiului german si al regatului ungar. apare ca ctitor al manastirilor Rasca si
Hotararea domnilor din Principate era Dobrovat, precum si a paraclisului din cetatea
sa ajute cauza crestinilor si de aceea ambii Hotinului. 0 ctitorie a sa este si biserica Sf.
primisera cu prefacuta bucurie ordinul sulta- Dumitru din Suceava, unde se pastreaza si
nului de a navali in Transilvania si de a icoana ctitoriala. Biserici de ale sale sunt
patrunde prin aceasta tars la Buda in ajutorul cunoscute la Baia, Harlau, Targu-Frumos sl
lui Hali-Pasa unde intentionau sa treaca de Roman.
partea crestinilor. In septembrie ambii domni Manastirea Moldovita fusese ridicata de
cereau brasovenilor sa deblocheze drumurile Alexandru cel Bun in stilul moldavo-bizantin si
pentru inaintarea contingentelor din Muntenia impodobita cu fresce frumoase de zugravii
si Moldova in Transilvania - viam dirigere et Nichita Dobre si Stefan, pe care darnicul domn
preparare pentru a inlesni marsul spre Buda, ii rasplati cu numeroase mosii. Stefan cel Mare

379
www.dacoromanica.ro
Ion Nis tor

confirms donatiunile facute manastirii de Pridvorul este mai dezvoltat si mai complicat
inaintasii sal si le spori prin danii. decat aiurea. El este inchis si are pentru stalpi
In timpul domniei lui Petru Rare*, cti- uniti sus prin arcuri frante. Bolta este
toria lui Alexandru cel Bun cazu prada unui impartita prin cloud arcuri si trei comparti-
violent cutremur de pamant urmat de rupere mente boltice, in bolti cu cruce. Contraforturile
de noun *I de surparea dealurilor care o incon- sunt asezate cate o pereche in dreapta Si in
jurau, acoperind daramaturile cu namol. Din stanga sinurilor, iar un alt sprijin mai mic se
vechea cladire s-au pastrat pans astazi numai afla sub ferestrele altarului. Zidaria este de pia-
resturi de ziduri pe care se pot deslusi urme de tra bruta si de cararnida la firide.
pictura. Catastrofa aceasta impresiona adanc Pictura bisericii sta ca valoare artistica
pe principele Petru Rare*, care se simti indem- ceva mai jos fats de zugravelile de la Voronet si
nat sa reconstruiasca manastirea din temelie Bailesti. Totusi frescele au unele parti de o rara
pe un tapsan ce se Tidied' pe tarmul Moldovitei. frumusete si pot sta alaturi de cele mai bune
Opera de reconstructie s-a terminat la 8 sep- creatiuni de arta din acea vreme. Pe peretii
tembrie 1532 precum arata inscriptia de la pridvorului sunt zugraviti sfintii calendaristici
intrarea in biserica, sapata frumos in piatra in cu emotionantele for scen' de mucenicie.
slove unciale. Inscriptia mai arata ca pictura Calendarul incepe sus cu luna septembrie in
bisericii a fost ispravita numai dupa cinci ani, spirale pans jos, pentru a incheia cu mucenicii
adica la 1537. La sfintirea bisericii asistasera din luna august. Praznicele zilei sunt
mitropolitul Moldovei Teofan, insotit de epis- despartite unele de altele prin linii verticale, iar
copul Romanului Macarie si de Teodosie, epis- deasupra fiecarui tablou se gaseste insemnata
cop de Radauti. Tabloul ctitoricesc infatiseaza data zile si numele martirului a carui pomenire
pe Petru Rares Inca tanar, cu plete lungi, cu se face in acea zi a calendarului. Stint! si
barba putina sl cu mustati subtiri, imbracat in mucenicii sunt infatisati in cadrul legendei si
halat domnesc, avand coroana voievodala pe martirajului Tor, constituind astfel un adevarat
cap. Langa domn straluceste prin frumusete si calendar ilustrat de perete, un fel de martirolo-
cneaghina Elena, film despotului sarb loan gie sau sintaxar prins in culori vii si expresive.
Brancovici, in halat domnesc *I cu coroana pc Variatia culorilor nu este prea mare intrucat
cap. Lang5 parintii lor apar tinerele vlastare mesterul zugrav n-a folosit mai mult de sapte
domnesti II las si Stefan. nuantc, dintrc care albastrul ca simbol al ceru-
Din punct devedere arhitectonic, biser- lui si verdele ca simbol al pamantului, sunt
Ica din Vadul-Moldovitei prezinta unul din cele cele predominante. Culoarea aurie este rezer-
mai de seams monumente istorice din epoca vata pentru zugravirea lunei si a stelelor si e
lui Petru Rares. Ea intruneste aceleasi ele- folosita cu mare economie, probabil din cauza
mente caracteristice epocii ca si bisericile scumpetei ei. In calendarul mural sunt
Probota si Humor, cu mici variatii de stil si de cuprinse si zodiile cu talmacirea de ursita. Pe
executie. Planul bisericii este cel clasic al Tanga cetele de arhangheli Si heruvimi, apostoli
epoch', cu impartirea in naos, gropnita, sh mucenici, prooroci sl sfinti parinti at vechiu-
pronaos si pridvor sau exonartex, separate lui si al noului testament, pe langa faimosul
unele de altele. Naosul are cele doua abside lat- arbore genealogic a lui Ieseu, distingem si pe
erale *i altarul absida principala toate in filosofii antici Socrate, Platon, Aristotel si altii a
semicerc. Doua arcuri transversale cu doua caror prezenta in iconografia crestinti ar putea
grinzi ce le sustin lungesc naosul spre vest, iar sa surprinda. Din frescele exterioare nu lipsesc
absida altarului este si ea prelungita prin alte nici reminiscente istorice mai recente, mai
doua arcuri. Bolta naosului este cea tipic aproape de epoca in care s-au facut zugravelile,
moldoveneasca, cu cele doua randuri de arcuri, cum este bunaoara asedierea Constanti-
determinand un al doilea patrat diagonal peste nopolului de catre turd, modernizand un tipar
un rand de pendantive. Peste randul superior mai vechi, adica eel al Impresurarii
de pendantive se inalta cilindrul tudei, incheiat Constantinopolului de catre Avari in secolul al
printr-o cupola semisferica. In axa celor trei VII-lea. La Voronet gasim bunaoara, intre
abside se vede cite o fereastra in plan centru, altele, si scenele zguduitoare ale martirajului
larg evazata spre interior, gropnita este boltita Sf. loan de la Suceava, precum si aducerea Sf.
intr-un semicilindru (berceau) transversal. La Moaste de la Cetatea Alba la Suceava, in tim-
scara circulars se distinge chenarul gotic de pul domniei lui Alexandru cel Bun, al carui
u*a, asa de raspandit in arhitectura moldove- chip s-a pastrat in frescelevoronetiene alaturi
neasca. Pronaosul este cel obisnuit al epocii, de chipul cucernicului Iosif, primul mitropolit
cu doua marl ferestre gotice impodobite cu al Moldovei. Numele mesterului zugrav nu ni
arcaturi incrucisate cu un singur menon. s-a pastrat. Legenda spune ca ar fi cazut de pe

380
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

schela si ca ar fi murit pe loc. Este st aceasta ordinul regelui Ferdinand numeroase misiuni
un fel de a explica anonimatul acestei remar- diplomatice in Moldova. Cu ocazia acestor card-
cabile opere de arta*. Odoarele manastirii torii, el studiase din propria vedere la fata locu-
Moldovita, care trebuie sa fi fost foarte lui, si cu cea mai mare Iuare aminte, muntii,
pretioase, nu s-au pastrat. In gradina bisericii raurile, codrid, cetatile, orasele si satele
este un loc ridicat de unde se aude un ecou moldovenesti, pentru ca la intoarcere sa poata
repetat de mai multe on si care, dupes credinta raporta regelui asupra celor vizute, auzite si
multimii, ar simboliza vechiul renume al constatate acolo.
lacasului raspandit in lumea intreaga. Si pentru ca aceasta. nobild tard haec
Petru Rares a facut si danid manastirii nobilissima Moldaviae regia zice Reichensdorfer
Hilandar din Sf. Munte. Sotia sa, voievodeasa sci nu mai remand necunoscutd in privinta situ
Elena, a ridicat biserica Invierii din Suceava, si atiunii si frurnusetii locunlor ei, cal, si in privinta
cloud bisericii la Botosani. Pilda darniciei datirtilor si obiceiuritor. diverselor ei popoare,
pioase a domnului fu urmata si de sfetnicii Si!, deoarece nici until din scriitorii cei vechi, ba nici cei
precum era logofatul Toader Busuioc si sotia sa moderni, nu ne-au dat pemei acuma o descriere a
Anastasia, care au ctitorit manastirea de pe acestei tad, n-am unit sa lipsesc de la lumina
apa Humorului, impodobind-o cu zugraveli aceasta mica lucrare in mai mune exemplae,
frumoase. Vistiernicul Mateias a cladit si el o scrisd Cu mai multd credintd deco t elegantd ".
biserica la Cosula si alta la Horodniceni. Reichensdorfer anexeaza la horografia
Parcilabul Nicoara, fiul lui Harea, a cladit o sa si o harts - Moldaviae finitimarumque
frumoasa biserica la Zaharesti, Tanga Suceava. regionum Typus - in care gasim insemnate
Bisericile din epoca lui Petru Rares se disting principalele localititi din Moldova. Cu toate lip-
prin annonia arhitecturali si prin picturile for smile ei, lucrarea merits toata atentia noastra
murale care rezisti de veacuri tuturor Intern- prin imprcjurarile pe care le infitiseaza. In
periilor. luminoasa sa expunere, Reichensdorfer
In timpul domniei lui Petru Rares a aminteste ca pe langi Romani mai traiau in
continuat cu mult succes arta caligratica, pre- Moldova sub ascultarea voievodului, diverse
cum arata evangheliarele ce ni s-au pastrat din nationalitati ajunse aici din diverse regiuni, ca:
acea epoca. Petru Rares a incurajat si literatu- ruteni, poloni, sarbi, bulgari, armeni, titan si
ra profanes, indemnind pe arhiereul Macarie sa multi sasi, din Transilvania, find ca in aceasta
continue analele de la Putna ale parintelui sau varietate de rituri si dogme ele sa se certe intre
Stefan cel Mare, inchegand intamplarile intr-o de. Fiecare sects sau natiune isi urea ritul si
adeviirati cronica dupes modelul bizantin, pen- legea dupes bunul plac. De asemenea si
tru ca faptele intamplate in vremu rile si dom- calugini catolici din Moldova urmau ceremoni-
niile trecute sa nu rimand imdiluite in mor- Ile for dupes regulile manastirii sau ordinului
mantul uitfirii. Ca zelos inviticel al mit ropoli- din care liceau parte.
tului Teoctist (+ 1528), arhiereul Macarie, 0 contributie si mai cuprinzatoare la
ajungind episcop de Roman, se sill dupes pro- istoria tarilor romanesti in epoca lui Petru
pria sa marturie sa continue sirul povestirii, Rares ne-o aduce Dalmatinul Antonius
aducandu-1 pans la domniile vremurilor sale si Verancius (mort in 1573), fost arhiepiscop de
aceasta nu ca sa foloseasca cu umflaturi Strigoniu si om de incredere mai intai al craiu-
retoricesti, ci ca sd implineasca domnestile lui loan Sigismund Zapolya si apoi al regelui
porunci ale strilucitului si pentru dusmani Ferdinand; in tratatul sau despre expeditia lui
infricosatului Petru Voievod, precum si a mare- Soliman in Moldova si Transilvania, Verancius
lui logotit Kir Teodor. Acesta era un frate dupes ne di o impresionanta descriere a ostasilor
mama* al domnului, care it insotise in expediti- moldoveni:
ile din Transilvania, jucand un rol determinant "Nurneb -ul celeirimei for iti. trezeste
in campania contra lui Gritti. Pe Tanga cronica rnirarea si teirartii stint asa de bine deprinsi de a
lui Macarie, ni s-au mai pastrat din timpul surprinde pe inamic in strdmtorile muntilor, in
domniei lui Petru Rares si un mare numar de desisul codrilor, incest cine n-a uetzut cu ochii sai
acte domnesti interne si externe, la a caror cu greu ar putea se. creada asemenea lucruri.
publicare se lucreaza cu mare zel. Os tasii poculei imbrdcdminte de panzer
0 "horografie" a Moldovei din timpul lui intunecatet si foarte petroasci, si stint acoperiti pe
Petru Rares ne-a lasat-o sasul transilvanean cap cu o caciuld in forma conics din aceeasi
Gheorghe Reichensdorfer - Moldavia elm materie. Surd inceillati in opinci, stint negri la
Daciae pars Chorographia tiparita la Viena fate, cu par si barbs lunges si inceilcitei, armati
Panoniei in 1541. Autorul indeplinise din fdnd numai cu arcur si coase. Astfel echipali ei

381
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

aleargd buluc si cu necrezutd Inclememare in umed. Boierii au podoabele si costumele for


lungul si latul acelor pdduri si munti si lovesc regulamentare. Ei se impodobesc cu multe
deodatd din toate partile, fruntea, mj/locul si inele si poarta haine de matase, cu fir de our si
coada ostirii inamice, iar noaptea molesteazd in culori variate. La gat poarta lanturi si alze
mereu pe inamic prin necontenitele for atacuri si podoabe care spanzura in jos de la umarul
prazi ". stang peste piept sub bratul drept pans la
Tot Verancius arata ca. Petru Rares n-ar coapse. La acestea se mai adauga si o punga de
fi putut ridica contra sultanului mai mult de panura cu cativa galbeni intr-insa.
70.000 oameni armati cu sageti si sabii si prea Dupa relatarile lui Verancius muntenii
putini imbracati in zale. Completand relatarile n-ar fi avut nici o regula proprie in privinta
lui Verancius, cronicarul sas Reichensdorfer uniformei sau altor efecte militare, imitand
arata ca, pentru stralucirea curtii sale, Petru intru toate pe turd cu care petreceau irnpre-
Rares intretinea 3.000 de calareti cu leafa de la una. Dupa Vernacius moldovenii ar fi fost mai
sine pe toata ziva, care erau gata oricand sa razboinici decat muntenii, in schimb acestia
insoteasc5 pe domn in toate misc5rile sale. In erau mai ospitalieri decat moldovenii.
caz de necesitate, domnul, in urma unei Moldovenii ar fi fost mai blanzi si nu s-ar purta
chernari generale, generali habito delectu - cu atata cruzime fata de domnii for pe care,
putea aduna sub steag 60.000 de oameni calari ridicandu-i data. in scaunul domniei, ii
si pedestri. cinstesc si-i urmeaza cu credinta si cu
Intr-un alt tratat asupra situatiei din dragoste, afara numai cand devin tirani si cand
Transilvania, Moldova si Muntenia, Verancius se vad dispretuiti de acesteia
arata ca in Moldova si Muntenia nu erau orase Parerile contemporanilor din tars si din
cu cladiri luxoase. Moldova avea in timpul strainatate asupra lui Petru Rares sunt foarte
acela numai trei cetati de piatra: Suceava, variate sio'contradictorii. El era mereu stapanit
Hotinul si Neamtul. Sate le alcatuite din colibe de un nepotolit neastampar razboinic, in dis-
ciobanesti erau risipite, far targurile erau lip- proportie cu mijloacele ni,,itare si politice ce-i
site de ingr5dituri. Case le taranesti erau joase, stateau la dispozitie. Prabusirea regatului
putin ridicate de la pamant si construite din ungar in urma catastrofei de la Mohacs
barne lipite cu lut, cu acoperisurile din pale deschidea viteazului domn perspective ade-
sau stuf. In Muntenia singurul oras insemnat inenitoare de a cuceri Transilvania si de a o uni
era Targovistea, iar cetati de piatra erau numai cu Moldova sub sceptrul Bogdane*tilor. Lupta
la Bucuresti si la Poenari. Puterea de aparare craiului Ioan Zapolya cu regele Ferdinand pen-
in ambele tari nu consista in zidurile cetatilor tru coroana ungara ii ingadui amestecul militar
ci in multimea si vitejia ostasilor. In ambele taxi in treburile Transilvaniei, iar succesul de anne
romanesti erau multe biserici ridicate cu multi de la Feldioara si folosirea cetatilor Ciceu,
arta si marl cheltuieli. Moldovenii si muntenii Ungurasul si Cetatea de Balta ca baze de ope-
vorbeau aceiasi limb5 si erau crestini de ritul ratiuni contra sasilor si sacuilor ii intareau
grecesc. In datinile for el erau necivilizati si nu credinta in izbanda si aceasta cu atat mai
purtau toti aceeasi imbr5carninte. Muntenii se mult, cu cat comunitatea de limbs si credinta
turcisera de tot, atat in datini, cat si in modul dintre romanii din Transilvania si cei din
imbracamintei. Moldovenii Inca tineau mortis Moldova constituia o reala platforms politica
Ia stralele for si err moartea se pedepseau acei pentru aspiratiunile sale. In invalrnaseala
ce adoptau de Ia turd sau de la alt popor evenimentelor, Petru Rare* si sfetnicii sai nu-si
imbracaminte, sabii sau alte obiecte de acest dadeau bine seama inca de atotputernicia sul-
fel. tanului Soliman cel Maret, care-i se folosea
Verancius n-a uitat sa ne infatiseze si atat pe Domnii Moldovei si Munteniei, cat si de
portul boierimii cu variatele ei costume, Ioan Zapolya numai ca instrumente pentru
aratand ca armele principale ale boierilor consolidarea stapanirii sale asupra Ungariei *i
moldoveni erau scutul, lancea si sageata; o Transilvaniei, tail care urmau sa faces parte din
armatura solids nu avea nimeni, numai putini zona de influents si control a imperiului
dintre cei mai cu stare purtau si coif de otel. In otoman. Inasprirea raporturilor cu Polonia si
loc de armura, tiecare imbraca o haina de In infrangerea suferita la Obertyn contribuira la
captusit5 cu bumbac de trei degete, mai ales in slabirea prestigiului Moldovei atat in fata tariff,
partea umerllor sl pans la coate, cu cusatura cat si in fata oamenilor sultanului care, in acea
in ite dese tot la distanta de un deget si juma- vreme, nu mai avea nici un motiv sa tulbure
tate. Lovltura de sable nu patrundea aceasta relatiile cu regele Sigismund, in tam caruia
haina. Call for mid rabda marsurile si foamea protejatul sau loan Zapolya gasise azil si
Para prea mare ingrijire, mai ales pe timp incurajare.

382
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom anilor

Tot atat de daunatoare politicii sale misiunea sa de arhipastor, in mijlocul credin-


transilvanene fusesera si neintelegerile cu ciosilor de lege greceasca din regiunile care
boierii, care secundau cu jalbe reclamatiile apartineau Bistritei. In cursul anului 1550
poloneze la Poarta contra Domnului. La toate raporturile cu Transilvania se inasprira din
se mai adauga si uciderea lui Gritti, omul de cauza politicii lui Martinuzzi ostila turcilor.
incredere al sultanului, ceea ce indispusese si Acesta intrase in tratative cu regele Ferdinand
mai mult _pc padisah impotriva Domnului si urmarea inlaturarea reginei Isabela si
Moldovei. In conditiunile acestea nadejdea cedarea Transilvaniei Habsburgilor. Af land
principelui de a ajunge in stapanirea cel putin despre uneltirile acestuia, sultanul porunci
a unei parti din Transilvania cu asentimentul domnilor roman( Iliac in Moldova si cumnatu-
si sprijinul irnparatului turcesc se spulbera in lui acestuia Mircea Ciobanul in Muntenia sa
furtuna evenimentelor care dusera la expeditia navaleasca in Transilvania si sa apere interese-
turceasca in Moldova si la pribegia lui Petru le craiesei Isabela si ale fiului ei loan
Rares in Transilvania. Inaltele sale aspiratiuni Sigismund. Urmand ordinul Portii, principele
nu se putura realiza nici in a doua domnie, pe Iliac trimise in toamna 1550 pe fratele sau
care o dobandise numai cu umilinta. Incer- Stefan cu oaste in Transilvania, dar acesta cat
carile soartei sale zbuciumate ii potolisera mult si cumnatul sau Mircea Ciobanul fura respinsi
neastamparul razboinic, la care se mai adau- cu mars pierderi. Insuccesul indarji insa pe
gara si suferintele batranetii, astfel ca la 3 sep- principele Ilias, care navali in toiul iernii 1551
tembrie 1546 Petru Rares inchise ochii pentru in tara Barsei si o devasta. Ostilita..tile din
totdeauna. De la Suceava, osemintele sale fura Transilvania continuara, astfel ca sultanul
transportate la ctitoria sa de la Probota unde porunci din nou domnilor roman' sa dea ajutor
fura depuse pentru odihna de veci. armat reginei Isabela. Intre timp se ivira
Petru Rares fusese casatorit de doua neintelegeri intre frati, tanarul Stefan ravnind
ori. Prima oars cu Maria, Jar dupa moartea la domnie. Faptul acesta pare sa fi irnpins pe
acesteia cu Elena, fiica despotului sarb loan Iliac la hotararea de a se pune cu totul in sluj-
Brancovici, o femeie energica siactiva, careia ii ba sultanului, trecand la legea turceasca. La
placea sa se ainestece si in politica. Ana, ilica inceputul lui iulie 1551 sultanul vestea pe
Domnului din prima casatorie, era maritata Cu Martinuzzi ca fostul domn al Moldovei, !Ile
Domnul Tarii Romanesti Vlad al VII-lea Ineca- Rares, a primit botezul in legea mahomedana
tul. Din a doua casatorie avu trei iii: the, Stefan sub numele de Mehmed si ca a fost numit bey
si Constantin. Ilie it urma tatalui sail la dom- de Silistra, de unde va porn! cu contingentul
nie. Un fiu natural al lui Petru Rare* a fost sau contra Transilvaniei. Domnia Moldovei
lancu Sasul, numit astfel dupa maica-sa din trecu asupra lui Stefan al IV-lea Rares (1551
Brasov cu numele de Ecaterina, care ajunse si 1552), un tanar de 20 de ani. Noul domn
el pe tronul Moldova afiand ca Martinuzzi predase Transilvania
Proclamarea lui Ilie sau Iliac s-a facut regelui Ferdinand si ca regele Poloniei agrease
indata dupa moartea parintelui sau. La 6 sep- aceasta predare, cauta sprijin in aceasta con-
tembrie tanarul principe, care isi petrecuse tra turcilor, care se purtau cu gandul sa rea-
adolescenta ca ostatec la curtea sultanului, duca pe Iliac Turcitul pe tronul Moldovei. El
vestea pe bistriteni ca parintele sau s-a dus intretinuse legaturi si cu Martinuzzi, solicitand
dintre cei vii, fle-i sufletul in sanul Domnului si si sprijinul acestuia. Pe la finele lui septembrie
memoria binecuvantata. Ostasii tariff traiau 1551 Stefan se impaca insa cu fratele sau Ilie
insa, si el impreuna cu ei doreste sa pastreze si cauza o apropiere fats de turci. Din ordinul
tot teritoriul mostenit de la tatal sau, fiindca acestora principele Stefan navali in iulie 1552
bunul Dumnezeu si boierii tarii intregi 1-au in Transilvania pentru a ajuta la recucerirea
ales domn cu vointa imparatului turcesc. tariff, care, dupa uciderea lui Martinuzzi, era
Pentru a-si asigura linistea din partea Poloniei stapanita de comisarii regelui Ferdinand.
el reinnoi tratatele politice si comerciale cu Ostirea moldoveneasca se retrase insa curand
regele Sigismund, printre care se gasea si con- in Moldova pentru a pregati o noua incursiune.
ventia privitoare la renuntarea de catre Faptul acesta nelinsti pe generalul Castaldo,
Moldova la provincia Pocutia. In Transilvania, comandantul trupelor habsburgice din
noul domn dorea sa pastreze si sa largeasca Transilvania, si de aceea el incerca sa zadar-
posesiunile. La 5 ianuarie 1550 el instiinta pe niceasca un nou atac din partea principelui. In
bistriteni despre numirea reverendissmului scrisoarea sa catre regele Ferdinand din 11
Gheorghe la demnitatea de episcop de Vad, septembrie 1552 Castaldo marturisea ca
invitandu-i sa elibereze autoritatile cuvenite vazand ca, nu poate ispravi nimic cu puterea
pentru ca noul chiriarh sa-si poarta indeplini contra Domnului Moldovei, a fost silit sa

383
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

recurga la un viclesug - ad artem - punand la generalul Casteldo, ta.barara asupra cortului


cale asasinarea Domnului. Pentru planul sau domnesc de la Tutova, intr-o noapte de la
criminal, generalul Castaldo, ucigasul lui inceputul lui septembrie 1552 si-1 ucisera pe
Martinuzzi, gasi usor instrumente docile in domn cu toata milogeala lui de a-i salva viata.
randurile boierilor moldoveni, care urau pe La 11 septembrie Castaldo se putea mandri in
principele lor din cauza vietli destrabalate a raportul sau care regele Ferdinand ca reusise
acestuia, boierii ne mai fiind siguri de viata si sa inlature pe principele Stefan in conditiile in
cinstea familiilor lor. care cu un an mai inainte pusese la cale
La aceasta se mai adauga si persecutia asasinarea cardinalului Gheorghe Martinuzzi.
armenilor puss la cale din porunca Domnului. Aderentii lui Joldea erau cu candidatul lor in
In zelul sau Domnul credea ca va putea siii pe drum spre Suceava, unde vroiau sa-1 insoare
armeni sa imbratiseze credinta orto loxa, cu Ruxandra, fiica cneaghinei Ileana, sora
supunandu-ila cele mai grele cazne, cum arata voievodului asasinat, pentru a-i legitirna
un martor ocular, diaconul Mirias din Tokat in inaltarea si urcarea pe tron. Dar stolnicul
Cantarea de jeirile, tradusa si in romantste. Petru, un flu natural al lui Bogdan al III-lea,
Actul acesta de intoleranta surprinde, fiindca i-o luase inainte. El se proclamase domn la
tarile romanesti erau vestite pentru toleranta Trembovia in Polonia, de unde se grabi cu aju-
lor religioasa, cum constata Reichensdorfer in tor polonez spre tara, tinand calea lui Joldea la
horografia sa. Excesele acestea erau cat se satul Sipote. Acolo Joldea fu prins, increstat la
poate de pagubitoare pentru propasirea eco- nas si exilat intr-o manastire, cu comanac
nomics a Moldovei, caci armenii, dupa dis- monahal pe cap, in loc de coroana. Stolnicul
trugerea regatului lor din Anatolia de catre Petru ajunse victorios la Suceava, unde se urca
Saban, sultanul mamelucilor din Egipet, pe tron sub numele de Alexandru al IV-lea
intamplata in 1375, se refugiasera in centrele Leipusnelanu (1552 1561), numit astfel dupa
comerciale de pe litoralul pontic, cum erau mama sa, Anastasia din Ldpusna.
laffa, Moncastro si altele, de unde patrunsera
negustori si oameni de afaceri in targurile din
Moldova, cum erau Iasi, Rotosani, Roman etc., 7. Alexandra Lapusneanu si aventura
bucurandu-se de protectia domnului, care voievodala a lui Iacob Vasile Eraclide
respecta a utonomia comunitatilor lor
nationale. La Iasi armenii aveau in 1395 bise- Mai fericit decat rivalul sau, noul domn
rica lor, iar Alexandru cel Bun ingadui chiar Alexandru al IV-lea se casatori cu Ruxandra,
asezarea unui episcop la Suceava. In marele fosta mireasa a lui Joldea, grijind totodata sa
privilegiu acoi-dat la 1418 negustorilor din Liov dispara dintre cei vii soacra-sa Elena, care
se face mentiune de care armenesti incarcate uneltise contra urcarii sale pe tron. Pentru aju-
cu marfuri. Nu este insa mai putin adevarat ca torul pe care-1 primise in dobandirea domniei,
armenilor be era interzis la inceput, din motive el recunoscu suprematia Poloniei asupra
rituale, exercitiul meseriei de brutar, macelar Moldovei, prestandu-i juramantul de supunere
si proprietar sau vanzator de bauturi spirtoase. si dandu-i concurs armat contra tatarilor in
In schimb ei se indeletniceau cu marele comert ianuarie 1553. Prietenia si buna intelegere cu
de import, export si tranzit, folosindu-se de Polonia, unde se retrasese regina Isabela si fiul
bunele lor relatii pe care le aveau cu conation- ei loan Sigismund, era bine vazuta de turci,
alii lor din Polonia, Transilvania, din tarile pon- care pregateau o expeditie contra regelui
tice si din Levant. Ca iscusiti oameni de afac- Ferdinand. Acesta pusese la cale expulzarea
eri, ei luau in arenda vamile din Moldova, si Isabelei din Transilvania si inglobarea acestei
prin indeletnicirea lor de vamesi, stabileau tart impreuna cu pantile ungurene la regatul
relatii cu boierimea tarsi si chiar cu Domnii ungar.
tarsi, dintre care unit participau la comert pe o Reactiunea sultanului s-a manifestat
sears destul de intinsa. imediat prin cucerirea Timisoarei si prefacerea
Persecutia contra armenilor contribui la ei in pasalac turcesc, si prin amenintarea celor
exasperarea lumii fats de nesocotitul si desfra- trei natiuni din Transilvania cu exterminarea
natul principe, care ridicase toata tara contra for daca nu se desfac de Habsburgi si nu
sa. Boierii terorizati si maltratati de el se gru- cheama inapoi pe regina Isabela si pe fiul ei.
para in jurul pretendentilor ravnitori la dom- Pentru aducerea la indeplinire a acestor grave
nie. Unii sprijineau pe un anumit Joldea, iar amenintari, Domnii romani Alexandru
altii pe stolnicul Petru, care pribegea prin Lapusneanu si Mircea Ciobanul primira
Polonia, unde reusise sa-si asigure sprijinul ordinul sultanului de a navali cu ostirea in
nobilimii de acolo. Adeptii lui Joldea, tocmiti de Transilvania si de a juta la recucerirea ei

384
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

pentru craiul Ioan Sigismund, vasalul Portii. nobiliary si facandu-1 partas la drepturile
La 18 august 1553 Lapusneanu scria reginei nobililor imperiului roman de natiune ger-
Isabela .ca a primit porunca din partea sulta- mane. Diploma aceasta ii deschise portile
nului sa o asiste cu putere armata la tuturor curtilor europene, caci el vizita
intoarcerea ei in Transilvania. Cu acest prilej Danemarca, Suedia, Prusia, ajungand in cele
Domnul ceru reginei-mame retrocedarea feu- din urma in Polonia, unde i se deschise pofta
delor Ciceul, Ungw-asul si Cetatea de Balta. care de domnie in Moldova.
apartineau din vechime domnilor Moldovei. In timpul prezentei sale in Po Ionia,
In februarie 1556, dieta intrunita la Iacob facu cunostinta cu Nicolai Radzivill, can-
Sebes-Alba hotari sa cheme in tara pe regina celarul Lituaniei, cu care se imprieteni si
Isabela si pe fiul ei, craiul Ioan Sigismund, caruia ii destainui planul sau de a ajunge
nepot al regelui Sigismund al Poloniei. Intru domn al Moldovei. Tot in Po Ionia el intra in
intampinarea reginei mersera din ordinul sul- contact cu pribegii moldoveni urmaritl de
tanului la Baia Mare, Alexandu Ldpusneanu si Lapusneanu. De la acestia afla Jacob originea
Pei trascu cel Bun, care urmase in domnie lui sarbeasca dupa mama a cneaghinei Ruxandra,
Mircea Ciobanul, pentru a o intampina si a o pe care el o si ingloba in arborele sau genealo-
insoti la Cluj, unde sosisera la 22 octombrie. gic ca o ruder apropiata a sa. In 1559 el
Acolo fusese convocata dieta Transilvaniei descinse la curtea domneasca din Suceava,
impreuna cu delegatii din partile banatene si unde fu bine primit de principe si de principesa
ungurene, care aclama pe regina-mama si pe Ruxandra careia ii sugerase ideea de rubedenie
fiul ei craiul Joan Sigismund. Dar cu tot con- cu ea. Pe ascuns insa, incepu sa studieze tara,
cursul dat restauratiei, domnul Moldovei sa inceapa a invata limba romans si a corn-
intampina dificultati la intrarea sa in plota cu boierii nemultumiti contra amfitrionu-
stapanirea feudelor ardelcne. De aceea el tre- lui sau dOmnesc, ispitindu-i in taina cum ar
bul sa intervirth la Poarta pentru redobandirea putea sa apucc donia tarii. Pe boieri ii fficu sa
Tor, ba chiar sa navaleasca cu 'paste in Tara creada ca el este singura persoana care ar
Barsei in 1558 pans ce dieta de la Sebes-Alba putea sa izbaveasca Moldova de sub apasatorul
ii recunoscu dreptul de posesiune asupra jug turcesc. Uneltirile oaspetelui sau nu
Ciceiului si Cetatii de Balta. ramasera necunoscute lui Alexandru
Interventia principelui Alexandru in Lapusneanu. In scrisoarea pe care domnul o
. Transilvania, in favorul craiului Ioan Sigis- adresa in mai 1558 marelui vizir Rustan Pasa,
mund, atrase ura de moarte a regelui se plangea ea Iacob se lauda ca are multi
Ferdinand asupra lui. Cum insa de aster data prieteni devotati in Moldova, care-i vor sari in
regele nu se mai putea increde in adversarii din ajutor sa-1 alunge din scaunul domniei, iar
tara a lui Lapusneanu, el isi alese un instru- odata ajuns pe tron va sti el cum sa se inte-
ment strain de tara in persoana aventurierului leaga cu sultanul. Mai mult chiar, domnul afla
Joan Base lic, un grec de rand din insula ca aventurierul incercase cu ajutorul doctoru-
Samos, care isi insusise numele dupa parintele lui Blandastra, medicul curant al craiului Joan
sau adoptiv Iacob Eraclide, ce se intitula despot Sigismund, sa-i administreze in doze mici o
de Samos si Paros. Hoinarind prin insulele otrava care sa-1 scoata in mod lent, fare nicl o
Chios si Creta, el isi plasmui un arbore banuiala din randurile celor vii. Iar sand aven-
genealogic coborator din neamul Heraclizilor; turierul simti ca domnul ii pregatea si lui un
trecu apoi in Franta unde urma medicina, la sfarsit asemanator, el fugi in taina din
Montpellier, de acolo ajunse la Saint-Germain Moldova, trecand incognito in Transilvania si
Tanga Paris, de unde fugi in Germania din ajunse la prietenul sau Albert Lasky, la
cauza unei aventuri amoroase. Ajungand in castelul acestuia din Kesmark unde facu
Germania, el se oplosi la curtea comitelui cunostinta cu administratorul caerei aulice
Mansfeld din Wittemberg unde facu cunostinta Francisc Turzo, care it puse in legatura cu
cu Melanchton, si cu eruditul Sommer si cu alti regele Ferdinand. Habsburgii aveau nevoie de
corifei reformati, find castigat pentru credinta un instrument pentru indepartarea lui
luterana. Aceasta nu-1 impiedica insa de a Alexandru Lapusneanu, devotat turcilor, si
intra in gratiile imparatului Carol Quintul, care ridicarea pe tronul de la Suceava a unui om
ii conferi din proprie initiative - proprio motu devotat Tor, cum era aventurierul Iacob
la 22 octombrie 1555, la resedinta sa de la Eraclide, era favorabila intereselor pajurei au
Bruxelles, printr-un decret solemn, dreptul si striace. Acesta se adresa in martie 1560 prin
privilegiul de a crea doctori dintre absolventii Sigismund Turzo regelui Ferdinand, solicitan-
universitatilor precum si de a incununa poeti, du-i protectia si jurand ca-i va fi vesnic
acordandu-i si titlul de cavaler cu sterna credincios si recunoscator. La 9 aprilie el se

385
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

adresa direct arhiducelui Maximilian, rugan- Strabatand Transilvania, ajunse la castelul


du-1 sa-i faca rost de oaste in vederea ocuparii prietenului sau Lasky din Kesmark.
scaunului Moldovei, asigurandu-1 ca indata ce Aventurierul era cunoscut si Habsbur-
va ajunge la domnia acestei tart, va sta cu toate gilor, atat imparatului Ferdinand, cat si
fortele sale la indemana regelui Ferdinand pen- arhiducelui Maximiliann, lar vestea aceasta
tru redobandirea Transilvaniei. El mai ceru nu-i clatina in hotararea for de a continua sa
regelui un safe-conduct pentru misca'rile sale, sprijine pe Despot in urmarirea visurilor sale
precum si o copie dupa diploma pe care o pri- de domnie in Moldova. In scopul acesta Despot
inise de la imparatul Carol Quintul. La 20 mai obtinu de la rege autorizatia de a angaja in
1560 regele Ferdinand ii elibera safe-conductul Ungaria de nord mercenari pentru campania
cerut, luandu-1 sub protectia sa si ordonand ca sa in Moldova. Capitanul general al Ungariei
Jacob Eraclide sa fie ocrotit si ajutat oriunde superioare era Francisc Zay, cu resedinta la
s-ar misca. lar cane ar indrazni sa-i faca un Cosice, pe care Despot 11 castiga pentru planul
rau, sa fie pasibil de o amends de sase marci sau, fagaduindu-i in decembrie 1560 o recom-
aur, care sa curga in fondul pentru ajutorarea pense baneasca de 15.000 de florini si pe dea-
scopurilor aventurierului. Prin actul de la 24 supra Inca 4 cat turcesti, 12 moldovenesti si 50
mai, regele u fixa chiar o pensie anuala de vreo de boi, indata ce va ajunge domn in Moldova.
500 de florini. La 25 mai Despot (cum isi luase Cu ajutorul lui Zay si cu sumele obtinute de la
numele) vestea pe arhiducele Maximilian din Habsburgi si imprumutate de la prietenul
Kesmark ca a prima o solie din Moldova prin Albert Lasky, care cuprinsese cetatea Hotinului
care boierii it chema sa vina la ei si sa-i cu toate veniturile ei, si ca'ruia ii fagaduise
lzbaveasca de Urania lui Lapusneanu. Dar pen- succesiunea la tronul Moldovei in lipsa unor
tru a putea da urmare chemarii boierilor, el descendenti directi, Iacob Eraclidul reusi sa
ceru arhiducelui Maximilian sa intervina pen- adune la.inceputul anului 1561 in jurul sau,
tru obtinerea unui ajutor militar. In sprijinirea unitati armate si chiar cateva tunuri. La 11
cererii sale interveneau pe lang5 regele iunie 1561 capitanul general Zay raporta
Ferdinand st boierii razvatiti, aratand ca ei nu regelui Ferdinand ca. Despot folosindu-se de
mai puteau supoita cruzimile domnului care autorizatia regale a reusit sa strange in taina o
era un tiran si care unora le scotea ochii, tar oaste de 900 de oameni care creste din zi in zi
altora le taia capetele sau ii tragea in teapa, si asteapta ordinul de a navali in Moldova.
filnd in primejdia de a fi starpiti cu totii. Prin Regela Ferdinand lua cunostinta de cuprinsul
marturiile sale, de la mai multi sfinti raportului capitanului Zay cu conditia ca
mitropoliti si episcopi si de la alti oameni de recrutarile sa se faca in cea mai mare taina.
credinta, 1-ar fi gasit pe Despot ca adevarat Despot mai cerea si detasarea catorva ofiteri,
stapfmitor al Insu lei Samos si domn al Doridei, care sa is parte la operatiunile sale pentru
stilndu-1 luptator sub steagurile lui Carol cateva saptamani. El staruia in deosebi pentru
Quintul. detasarea a trei ofiteri care sa cunoasca cel
In vara anului 1560 se stia la Istanbul putin una din limbile latina, romans sau slava.
si la Venetia ca incercarea aventurierului de Dar cu toate dificultatile materiale, Despot
rasturnare al lui Lapusneanu daduse gres. Cu reusi sa-si adune oastea de invazie si sa o puny
mercenarii pe care ii angajase cu ajutorul in miscare contra Moldovei. La 1 noiembrie
primit de la Habsburgi si de la prietenul sau 1561 Despot se afla in fruntea ostirii sale la
Albert Lasky, Despot incerca sa patrunda in Verecike, in comitatul Bereg, de unde lansa un
Moldova strabatand prin Polonia. Actiunea sa manifest prin care vestea lumii intregi ca, dupa
militara a fost ins5 zadarnicita de regele ce anul trecut nu izbutise sa navaleasca in
Sigismund August, care la interventia nepotu- Moldova, acum, cand din mila luI Dumnezeu a
lui sau loan Sigismund Zapolya din Transil- pornit din nou, a batut doua ostiri ale
vania, imputernici pe palatinul Podoliei Ardealului care incercau sa-I taie calea si a dat
Dimitrie Wisnowiski sa-i taie drumul spre foc la mai multe cetati; el nu se gandeste sa
Moldova. Din incurcatura aceasta Despot pricinuiasca pagube cu oastea sa, si urmareste
scapa cu mare greutate caci, pentru a-al salva un singur scop, acela de a cuceri Moldova, si
viata si a scapa de urrnarire, el porunci sa i se de aceea roaga pe toti sa ajute la
faca comandul de inmormantare, raspandind aprovizionarea armatei sale, neavand de astep-
vestea ca a cazut in lupta. In realitate scapa cu tat din partea sa decat prietenie. Trecand
putini prieteni in Transilvania. In drumul Carpatii prin pasul din Verecike, el strabatu
refugiului el fu pradat de tot avutul, cerand Pocutia si navali in Moldova patrunzand pe
despagubiri de la brasoveni prin prietenul si valea Jijiei pans la Tarbia, avand flancul stang
conationalul sau Stamate Contestavlache. acoperit de ostirea lui Lasky de la Hotin. La

386
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom'thlilor

Verbia se ciocni cu ostirea lui Alexandru mita in Moldova oameni de incredere care sa se
Lapusneanu in ziva de 11 noiembrie 1661. convinga la fata locului despre atitudinea
Acesta concentrase in graba oastea tarii Domnului fata de Habsburgi. loan Belsius
intarind-o cu un grup de ieniceri turcesti Si (Be las) si Marcu Bereovith furs insa.'rcinati cu
avand la indemana si mai multe tunuri. Despot aceast5. misiune. Rapoartele for par a fi fost
dispunea de vreo 500 de husari si haiduci favorabile pentru ca ei fury insarcinati s5
unguresti sub comanda lui Anton Szekely si de atraga atentia domnului in taina, asupra
un escadron de cavalerie flamanda. Lovita prin uneltirilor pe care craiul Ardealului loan al II-
surprindere, ostirea Moldovei de vreo 2.000 de lea Sigismund, impreun5 cu regele Poloniei
oameni putu fi usor infranta, iar Alexandru Sigismund August le teseau contra lui la
Lapusneanu se putu retrage spri sud pentru a Poarta, umbland sa -I omoare. Arhiducele
gasi refugiu la Chilia, de unde porni la Istanbul asigura pe Despot la 23 mai de buna sa vointa
la familia sa. si autoriza pe Francisc Zay sa trirnita armele
Dupes izbanda de la Verbia, Despot se cerute.
indrepta victorios spre Suceava unde fu procla- La 4 iunie Despot trimise pe vistiernicu:
mat Domn. Din capitala Moldovei, el se grabi sau Joan Stroici in solie la regele Ferdinand
s trirnita o solie la Poarta, care s5 asigure pe pentru a-1 invita la casatoria sa cu sora dom-
sultan de devotamentul noului Domn, care se nului muntean Petru al II-lea, fiul lui Mircea
declara gata sa sporeasc5 haraciul la 60.000 Ciobanul. Regele felicity pe Despot la logodna
galbeni, pe langa multe alte pretioase daruri. sa si delega pe Marthin Gotthard, numit
Soil mai asigurau pe sultan c.a. Despot a ocu- Literatus ca sa-1 reprezinte la ceremonie. insa
pat tronul chemat de boieri si recunoscut de ei. Despot staruia ca aceasta onoare sa-i fie acor-
Sporirea haraciului era pentru Poarta un motiv data lui Ioan Belsius-Belez, care functiona ca
suficient pentru a trimite lui Despot steag de om de iricredere al regelui pe langa curtea sa.
domnie in Moldova, si pentru a pronunta exi- Rapoartele lui Belsius constitue un pretios
larea lui Alexandru Lapusneanu in insula izvor de informatie asupra evenimentelor din
Rhodos. Steagul de domnie ii fuse predat lui Moldova din primal an de domnie a lui Despot
Despot cu pompa mare de un ages turcesc, care Voda. Din aceste rapoarte aflam amanunte
venise in Moldova insotit de o garda de onoare asupra conditiilor in care Despot a ocupat
compus5 din 150 de turd c515rind pe camile si tronul, asupra relatiilor sale cu Poarta, cu
aducand noului domn bogate daruri in cerute Polonia, cu Transilvania, asupra staruintelor
trase de catari. Despot se grabi sa trimita si sale de a ajunge in posesiunea cetatilor din
hanului fataresc obisnuitul tribut al mierii Ardeal, asupra hotararii sale de a da ajutor
bald beslic cerandu-i s5 restituie Moldovei craiului loan Sigismund contra sacuilor ce se
cateva sate din Bugeac care fusesera cuprinse rasculasera, precum si asupra proiectului de
de tatari fares nici un drept. casatorie a Domnului cu sora Domnului
Noul domn fu recunoscut si de craiul muntean, proect care nu s-a realizat niciodata.
Ardealului loan Sigismund Zapolya, cu care Solii lui Despot pe 15110 regele Ferdinand erau
sultanul ii porunci sa se impace. Despot exe- vistiernicul Stroici si Pierre Roussel, secretarul
cutes dorinta Portii, did vedem ca. la 1 ianuarie Domnului. La inceputul lui decembrie 1562
1562 craiul loan Intervenea pe langa regele observatorul Belsius fu inlocuit cu Martin
Poloniei Sigismund August cu rugamintea de a Literatus, din cauza naivitatii sale in
mijloci un armistitiu de doi ani cu Despot. aprecierea situatiei politice din Moldova, cu
Regele primi cu placere rolul de mijlocitor, sf toate staruintele lui Despot pentru mentinerea
aceasta cu atat mai mult, cu cat insusi sulta- lui.
nul staruia pe langa el pentru recunoasterea Din raportul lui Martin Literatus catre
lui Despot. In Martie 1562 solul lui Despot, regele Ferdinand din 2 februarie 1563 aflarn ca
grecul Dumitru sau Dumitrascu, se prezenta la intre timp se iscard grave neintelegeri dintre
Vilna regelui polon pentru a presta suveranu- Despot si Lasky, a carui stapanire la Hotin era
lui jur5mantul de credinta in numele st5panu- r5u v5zutit de turd, care preferau sa vada
lui sau, dar i s-a riispuns ca pentru o aseme- cetatea aceasta mai curand prefiricuta in rata,
nca ceremonic Sc ccre prczenfa unci soli( mai decal dominaty dc un =gnat. polono-ungar.
nuineroase. Recunoasterea lui Despot Vod5 de Acest om nestatornic si vesnic doritor de
catre Poarta si de care craiul loan Sigismund lucruri noi, nu se multumi cu succesiunea la
surprindea neplacut pe Habsburgi care tronul Moldovei, care ii fusese fagaduit
incepura s se indoiasca de promisiunile sale printr-un act solemn redactat in trei limb! si
de supunere si devotament fata de el. In mai isc5.1it la 15 ianuarie 1563; el nu mai avea nab-
1562 arhiducele Maximilian staruia sa se tri- dare sa astepte sfarsitul lui Despot si umbla

387
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

sa-1 inlocuiasca carce zabava. In scopul acesta Voda, caci asa i1 numeau cronicile, Tomsa
solicita ajutorul polon, bizuindu-se pe priete- chema pe Wisnowiecki sa treaca Nistrul sl sa
nia sa cu Dimitrie Wisnowiecki, palatinul inainteze spre Suceava, pentru a sili pe Despot
Rusiei. Despot recurse insa din vreme la la capi-tulare si spre a ocupa tronul. In ambitia
Masud mi-litare pentru zadarnicirea acestor sa, Dimitrie nu baga de seams ca i se pusese o
planuri, ocupand la 14 ianuarie 1563 Hotinul curses. La inceputul lui septembrie 1563, el
si asezand pe parcalabul sau in cetate. inainta insotit de cumnatul sau Pisassecki in
Izgonirea lui Kasky din Hotin, pe care acesta it Moldova pans la apa Siretului, la satul
stapanea drept gaj pentru sumele imprumu- Vericicani (Veresti), unde fu lovit pe neastep-
tate lui Despot in vederea cucerirea tronului, tate de Tomsa; fugind, el ajunse intr-un sat
dezlantui o aspra dusmanie intre aliatii si pri- Tanga Botosani, unde se ascunse intr-o capita
etenii de alts data. Laski aduna trupe la Liov de fan; acolo fu descoperit si predat lui Tomsa,
cu ajutorul lui Dimitrie Wisnowiecki, care se iar apoi trimis la Istanbul impreuna cu cum-
pretindea nepot de fiica a lui Stefan cel Mare. natul sau, unde suferira moartea groaznica in
Conflictul dintre Despot si Lasky nu era insa carlige, precum arata rapoartele veneticului
bine vazut de regele Ferdinand, care in martie din capitala turceascd.
aviza pe arhiducele Maximilian ca staruie pen- Tot prin viclesug a inteles Tomsa sa
tru aplanarea lui, si aceasta Cu atat mai mult, scoata din lupta, atragandu-i in curses, o buns
cu cat adversitatea lui Wisnowiecki parea parte din ostirea de mercenari unguri a lui
Habsburgilor mai periculoasd decat cea a lui Despot, contra caruia se ridicase si o bund
Lasky. parte din garda sa din cetatea Sucevei, coman-
Dar lovitura decisiva contra lui Despot data de Martin Farcas, Petru Doval si Stefan
nu vent din afard, ci din launtrul tarii. Domnia Horvath. Vazandu-se astfel tradat si parasit si
sa risipitoare si necrutatoare fata de datinile si de ai saki, Despot ucise pe Doval si ne mai
obiceiurlle indigene ridicase boierimea avand sanse de a primi ajutor din afard, el iesi
impotriva-i, in frunte cu hatmanul Stefan calare din cetate, crezand ca va putea impune
Tomsa, pe care la 10 august 1563 it procla- asediatorilor prin tinuta sa domneasca si ca
mase Domn si care in calitatea aceasta acestia it vor trimite viu la Istanbul. Dar ei 11
intretinca leg5turi cu bistritenii. Pe de altii priinira cu dusmanie si it condusera in fata lui
parte insa, tinelteati mereu la poarta partlzanii Tomsa care it intampind la Podul Arinilor din
lui Alexandru Lapusneanu, care in exilul sau mahalaua Sucevii. Tomsa primi buzduganul pe
dobandi increderea Portii, obtinand la 24 care Despot i-1 prezentase, cerandu-i sa-i crute
octombrie steagul de domnie al Moldovei. viata pentru a pleca din tars, sau a intra in
Staruintele lui Lapusneanu erau sprijinite side manastire. Tomsa ramase insa neinduplecat
cralul loan al 11-lea Sigismund, care uneltea la si-1 lovi cu buzduganul in ceafa, iar un Tatar ii
Poar id contra lui Despot, oinul Habsburgilor. retezd capul si despuind pielea de pe craniu, o
Astfel se intampla ca in toamna anului 1563 umplu cu pale si o trimise la Istanbul. Astfel se
Moldova sa aibia fret domni, pe Despot., asediat puse capat aventuril ale lui Jacob Vasile in ziva
in cetatea de la Suceava, de rand Stefan al VII- de 6 noiembrie 1563, farce ca Habsburgii care it
lea Tomsa, proclarnat de boieri, si pe Alexandru ajutasera sa parvina pe tronul de la Suceava
Lapusneanu, recunoscut de Poarta. Triumvi- sa-i fi dat vreun ajutor. El nu primi ajutor nici
ratul acesta domnesc atrasese Moldova in val- de la prezumtivul sau socru Sboroski din
toarea unui crancen razboi civil, la care luau Polonia si nici de la Lasky caruia ii trecu pofta
paste si mercenaril straini ai lui Despot si de domnie in Moldova, dupes nenorocirea lui
ienicerii turcesti, sustinatori ai lui Wisnowiecki de la Vericicani. Sultanul se pro-
Ldpusneanu. nuntase demult contra lui trimitand steag de
Ajuns la mare stramtoare, Despot domnie lui Alexandru Lapusneanu, iar craiul
recurse din nou la ajutorul vechiului sau Transilvaniei loan al II-lea Sigismund Zapolya
prieten Lasky, care dupes pierderea Hotinului dusmanea pe Despot pentru legaturile sale cu
se retrasese la domeniile sale din Polonia, unde Habsburgii si pentru uneltirile lui in Secuime
ad u n5 oast e pentru ocuparea tronului contra craiului. Nici pretentiile lui Despot
Moldovei. De aceeasi tendinta era insutletit si asupra feudelor ardelene nu erau dupes placul
Wisnowiecki, care se pretindea inrudit cu fostii craiului devotat Portii. Francisc Zay se judeca
domni ai Moldovei. Stefan Tomsa intelese sa ani de-a randul cu Polonii pentru cirezile de
exploateze rivalitatea dintre ambit pretendenti, vite marl pe care aventurierul i le trimise in
pentru a evita unira for impotriva sa. Sub costul sumelor imprumutate la vremea sa.
pretextul de a sprijini candidatura lui Mitru Mai ramane sa aruncam o privire

388
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom anilor

asupra ispravilor interne din timpul celor doi sub care toti locuitorii acestei tail de sable vor
ani de domnie al acestui persona] indrdzThet si pieri iar femeile si copiii for in vesnica robie. Iar
inzestrat cu un netagdduit farmec personal, dupes acest rdspuns sultanul altul nu mai
cunoscut cronicilor moldovenesti sub numele asteaptd.1
de Despot Voda, ajuns la domnie cu ajutorul Hotardrea sultanului fusese later la
unor lefegil strain!, unguri, sarbi, nemti, ita- interventia lui Petru Petrovici care petrecea cu
lieni si greci, sasi si turci. Adunati din toate regina Isabela in Polonia.2 Cu misiunea aceas-
colturile lumii, el intelese sa continue a-si reze-
ma domnia pe concursul lor, trimitand la vatra ta fusese incredintat de catre Petrovici caste-
ostirea pamanteand, o masurd ce starni lanul de la Jdioara (Sidovar) din Banat.3 Solul
nemultumire in tars. Aceasta nemultumire regelui Ferdinand, celebrul diplomat Angerius
spoil si mai mult in urma fiscalitatii excesive Chislain Busbecq, descoperitorul faimoasei
pe care noul domn o introdusese in Ora pentru inscriptii de la Ankara - Monwnentum
a putea aduna sumele de care avea nevoie pen- ancyranum -, care intervenise la Poarta pentru
tru plata lefegiilor, pentru acoperirea impru- tratarea unui armistitiu, primise faspunsul
muturilor ce be Meuse in scopul dobandirii categoric al sultanului ca nu va primi nici o
tronului si pentru plata haraciului si darurilor invoiald cu regele Ferdinand, pand ce tandirul
la Poarta. Nemultumirea obsteasca ajunse la rege loan Zapolya nu va fi asezat in stapanirea
culme cand Despot dispuse sa se adune can- Transilvaniei si a partilor ungurene pe care le
delabrele si sfesnicele, precum si celelalte stapanise tat:al sau loan Zapalya pand la Tisa.4
obiecte de our din biserici pentru a fi topite si Mesajul sultanului facu pe Ardeleni sa
preracute in bani in monetaria sa condus5 de se cutremure si sa rupa cu Habsburgii. !neer-
mesterul sas Wolfgang (Lupu). Din aceasta cdrile generalului Costaldo, ucigasul lui
monetairie furs beLtute monede... Martinukzi, de a-i incuraja si reconforta in
[ I credinta for fata de regele Ferdinand, ramasera
f5r5 nici un efect. Si aceasta cu atat mai putin,
cu cat in rdndurile armatei germane, compusa
18. Izgonirea trupelor austriace din dintr-un mozaic de nationalitati ca nemti,
Transilvania si instalarea reginei Isabela spanioli, cehi, slovaci, croati si unguri, izbuc-
si a fiului ei pe tronul de la Alba-Iulia nisera grave nemultumiri din cauza ca soldele
erau nepldtite de multd vreme. In imprejurdrile
Cucerirea Timisoarei de care turci si acestea Costaldo fu constrans in 1553 s se
prefacerea ei in raia precum Si instalarea de retraga in conditiuni umilitoare din Transil-
garnizoane turcesti in cetatile de la Tisa pro- vania, cu tot statul sau major de diversi corni-
duser5 o adancii impresie in Transilvania. sari imperiali.5
Lumea incepu s5 sc dezmeticeasc5 si sa-si dea Pe de and. parte Mircea Ciobanul,
seama ea", in avantul sau fazboinic, sultanul Domnul Tar!! Romanesti, staruia pe lang5 sibi-
Soliman nu se va opri la granitele Transilvaniei eni indemnandu-i sa accepte ultimatumul
ci va cauta sa cuprinda si aceasta tara pentru sultanului.6
a o preface in pasaldc. Reprezentantii celor trei La interventia lui Petrovici in chestiunea
natiuni, intruniti in dieta de la Agropol Timisoarei sultanul ii trimise cuvant in Polonia
Targu-Mures furs cuprinsi de groazd cand un sa se reintoare.5 in grabs in tars cu regina si fiul
ceaus isi facu aparitia in fata dietei pentru a-i ei, asigurandu-i stapdnirea tinutului Caran-
aduce la cunostinta hotardrea sultanului care sebes, cu districtele romanesti din Banat.'
dezaproba uciderea lui Martinuzzi si constata La 18 august domnul Moldovei
c5 statele transilv5nene nu dispuneau de Alexandru L5pusneanu scria reginei Isabela ca
fortele cuvenite pentru a scoate pe nemti din mai multi magnati unguri, intre care Anton
tares. De aceea membrii dietei erau invitati sa Kendy, Bornemyza, Hagmassy si altii au inter-
asculte porunca imparateasca sa aduca la loc venit la Poarta pentru rechemarea el si a fiului
pe craiul loan Sigismund si pe mama sa era- ei in scaunul dornniei si ca dansul a primit ordin
iasa Isabela, daces transilv5nenii vor pacea, din partea sultanului sa o asiste cu putere
linistea si mantuirea, pe care le-au avut in armata la "introducerea" ei in Transilvania.8 La
zilele craiului loan Zapolya de la imparatie, 6 martie 1554 sultanul Soliman se afla la Alep,
caci o armata de 200.000 sta gata sa intre in de unde se adres5 mai multor nobili transilvd-
Ardeal. Daces se vor supune vor haladui, tar de neni si ungureni, precum si reprezentantilor
vor vrea sa mai taraganeze aceste amesteca- sasi si sacui si in general tuturor populatillor
turi, inchinandu-se la altil, plata faptelor for din Transilvania si din pdrtile ungurene sa
gata este, in numele lui Dumnezeu, juramant

389
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

grabeasca cu plata tributului, reproqandu-le La 22 octombrie convoiul regal sosi la


totodata ca au dat ajutor celor razvratiti contra Cluj unde era convocata si dieta Transilvaniei,
sa, care a cucerit Transilvania cu foc si sable - care, impreuna cu delegatii din partile
gladio meo quasi ignito occupavi -. El le cerea sa ungurene si banatene, prirnira pe regina si pe
cheme pe regele loan Sigismund in tars *i s5 fiul ei, jurandu-le supunere *i ascultare. Cum
asculte de dansul fiindca Transilvania nu tre- insa loan Sigismund nu atinsese Inca varsta
buie sa incapa pe mina regelui Ferdinand. majoratului, dieta incredinta reginei-mame
"Cativo. perfizi au provocat tw-bur eu-i zicea sul- domnia pe termen de 5 ani, dupa ce fagaduise
tanul - astfel al a izbucnit rdzboi intre noi. Am ca va respecta privilegiile celor trei natiuni
trimis armatd si am pedepsit pe cei reizvreitili. In dominante.
/1177tet all primil porunca noasirel ca fiul regelui Episcopul Transilvaniei, Pavel Borne-
loan sd se intoarcd la voi. lar in absenta lui sa- missa, raporta la 26 septembrie 1557 din Nitra
1 find local Petru Petrovici - ut provinciam istuam ca Isabela este regents numai de forma, iar in
teneat et regal. -. De aceea poruncim ca toy realitate guvernul Transilvaniei era condos de
nobilii sd asculte de el eidem pareant et comitele Petru Petrovici - reginam nihil posse
subiecti suit -. In ajutorulfiului regesc si at lui agere, sed omniafteri nutu Petrovich -.15 Gratie
Petrovici am times pe Mohan-let pasa, pe begler- influentei acestuia pe langa sultan s-au putut
begiii din Vidin si Timisoara precum si pe dom- potoli pretentiile sultanului asupra Oradiei
nii din Moldova si Muntenia". Soliman mai impreund cu Intreg tinutul Bihorului.I6 In Ca-
arata ca a trimis tanarului vlastar el-Mese steag litatea sa de guvernator comitele Petru
de domnie vexilum -. Petrovici de Suraklyn se intitula loctiitor gene-
La finele lui ianuarie 1556 magnatii ral atat in Ungaria cat si in Transilvania
unguri cereau lui Petrovici sa cuprinda cat mai regno flungariae quam etiam Transsylvaniae
curand Transilvania in numele sultanului.' In locumten.ens gene-alis -.17
luna urmatoare sultanul poruncea lui Petrovici Petru Petrovici cumuli in persoana sa
sa staruie ca populatia s5 primeasca pe demnitatea de ban al Caransebesului cu cea de
tanarul rege, sa alunge pe aderentii lui guvernator al Transilvaniei *i al partilor
Ferdinand din tars si sa trimita o delegatie de ungurene, demnitati pe care le indeplini pans
frunta*i in Polonia ca sa aduca de acolo pe la moartea sa intamplata la 1557.
tanarul rege, caruia i-a fost oranduita domnia La 1559 muri *i regina-mama Isabela,
Transilvaniei si a partilor ungurene, inclusiv lasand domnia in seama fiului ei loan al II-lea
Banatul." Conforrnandu-se poruncii sultanu- Sigismund, care ajunsese intre timp la majorat
lui, Petrovici convoca dieta la Sebe*-Alba, care si care la 1564 solicits asentimentul sultanului
hotari la 2 februarie 1556 sa cheme in tars pe de a se casatori.18
regina Isabela *i pe fiul ei Joan Sigismund.I2 Domnia tanarului rege fu recunoscuta
Aceasta dadu urmare cheinarii si porni la 23 la 1562 si de imparatul Ferdinand care la 1562
septemvrie din Polonia spre Transilvania. La se vazu silit sa incheie pace cu Turcii si sa le
Baia Mare convoiul regal fu intampinat de plateasca un tribut anual de 30.000 galbeni. In
delegatii staturilor din Ardeal si partilor tratatul de pace era cuprins si craiul loan al II-
ungurene, precum *i de domnul Moldovei lea Sigismund. Imparatul se obliga sa se abtina
Alexandru Lapusneanu *i de domnul Tarii de la orice act de ostilitate fats de acesta Si
Romanesti Patrascu cel Bun, care sosisera sa-i recunoasca drepturile de stapanire asupra
acolo din ordinul sultanului pentru intam- partilor ungurene de dincoace de Tisa
pinarea reginei si pentru asezarea ei in scaunul cuprinzand *i Banatul, in sensul si litera
domniei.'3 In anturajul reginei-mame se tratatului de la Oradea din 1538.
g5seau si mai multi nobili poloni intre care si La 1561 regele Ferdinand facea cunos-
favoritul Stanislau Nisovski. Dupa moartea cut consilierilor unguri intruniti la Viena, ca. ar
reginci, Nisovski se casatori cu Zamfira, fiica 11 foarte periculos daca ar chema si pe Ardeleni
fostului doinn al Munteniei Moise Voda, care la dieta de incoronare, deoarece aceasta convo-
reconstrui pc temelii mai vechi manastirea care ar contraveni dreptului gintilor, Intrucat
Prislopului din comuna Silva* din Tara Transilvania se gaseste sub suveranitatea altui
Hategului." principe. 19 La observatia nobililor unguri ca
In executarea aceluiasi mandat, sosira drepturile regatului asupra Transilvaniei ar fi
acolo, din ordinul lui Petrovici, si delegatii ramas in vigoare,29 regele Ferdinand raspunse
cnejilor roman din cele opt districte, insotiti si ca, in baza tratatului sau cu sultanul Soliman
de pa*a din Timisoara. al II-lea, acesta a declarat expres ca lass

390
www.dacoromanica.ro
I stori a Rom 'Anil or

Transilvania in mainile regelui loan al II-lea, craiul acesta Lanai- si ndscut si crescut tot in reis-
astfel ca invitarea Transilvanenilor la theta de coale, nufard prepus de oira.vd, idsaind a dia bar
incoronare ar constitui o violare a tratatelor ford urmdtoriu. Si dupd moartea tut s-au
precedente.' deosebit Ardealul de crclia ungureascd sub
La doi ani dupa incheierea acestui icnezie", cad asa numea Miron Costin princi-
tratat muri regele Ferdinand al II-lea, in 1564, patul, in conformitate cu stipulatiunile tratatu-
lasand domnia in seama fiului sat! Maximilian lui de la Speyer. 26
al II-lea (1564 1576). Sultanul Soliman al II- I I
lea declares, prin "athnameaua" sa din 1566,
Transilvania si cu partile ungurene regal. elec-
tit; sub suzeranitatea Portii. Principe le ales 22. Chemarea Bathorestilor Ia domnia
urma sa primeasca investirea din partea sul- Transilvaniei, Banatului si a partilor
tanului.22 In acelasi an muri Soliman, cel care ungurene
a sfaramat craia Ungariei, a prefacut Buda si
Timisoara in raiele turcesti si a creat regatul Dupes prevederile tratatelor cu Austria
tributar al Transilvaniei si al partilor ungurene de la Oradea si Speyer, in cazul stingerii casei
de dincoace de Tisa, incredintandu-1 lui loan Zapolya fares urmasi, domnia Transilvaniei
Zapolia, tatal sl fiul. Urmasul lui Soliman pe urma sa treac5. asupra Habsburgilor. Dar cum
tronul sultanilor era fiul sau Selim at H-lea sultanul Selim se opunea categoric unei
(1566 - 1574). asemenea succesiuni, staturile Transilvaniei,
Moartea protectorulul sau Soliman completate cu cele din partile ungurene .si din
determine pc tanarul rege loan al II-lea Banat, furs convocate pentru alegerea noului
Sigismund 55 caute o legatura mai stransa cu principe in conformitate cu dispozitiunile
Habsburg'', aceasta si in vederea casatoriei "athnameauei" turcesti din 1566.
sale cu o arhiducesa. Tratativele in sensul La moartea sa, principele loan
aceasta au fost incununate cu succes. La 16 Sigismund lasase ca executor' testamentarl pe
august 1570 s-a inchelat la Speyer tratatul dc Gaspar Bekes, Christofor Hagimasi, Stanislau
amicitle cu imparatul Maximilian al II-lea, in Niesowski si pe Mihai Czaki.27 Candidati la
virtutea caruia craiul than al II-lea Sigismund domnie erau Stefan Bathory de Somlyo si
renunta la titlitl de rege al Ungariei si se Gaspar Bekes. In cele din urma Bekes isi
multumi cu titlul de principe al Transilvaniei si retrase candidatura in favoarea rivalului sau
al comitatelor ungurene de dincoace de Tisa, Stefan Bathory, care ramase singurul candidat
care prin acest tratat au fost recunoscute ca la tronul principatului Transilvaniei. Astfel se
part' integranie ale principatului transil- intampla ca la 25 mai 1571, dicta intrunita la
vanean.' Schimbarea aceasta de titulatura nu Alba lulia sa proclame pe Stefan Bdthory de
aduse nici un prejudiciu raporturilor de vasa- Somlyo (1571 1576) principe al Transilvaniei
litate ale Transilvaniei fates de Poarta otomana si al partilor ungurene.'8Alegerea fu agreata de
stabilite prin "athnameaua" din 1566. sultan. imparatul Maximilian al II-lea isi dadu
Cu renuntarea la titlul de rege de catre si el adeziunea la alegerea lui Stefan Bathory
loan al II-lea Sigismund inceta vechea instilutte ca principe al Transilvaniei in vechea conceptie
uoieuodald a Transilvaniei. Principe le colleen- de voievod. tar cat priveste partile ungurene,
tra in mina sa toata puterea politica, militara imparatul considera pe noul ales numai ca
si administrativ5 a Transilvaniei, incetand de a loctiitor al sau - StalthalLer - temporar. lar
mai numi voievozi, astfel ca seria voievozilor pentru a putea unelti mai bine contra noului
inceta cu Francis Kendi.' than Sigismund se principe, imparatul Maximilian sprijini
intitula principe serenissim al Transilvanici si numirea lui Gaspar Bekes in functia de voievod
al comitatelor ungurene Bihorul cu Oradea, al Transilvaniei dupa vechea conceptie. In call-
Maramuresul cu Hustul si Satu Mare, Crasna tatea aceasta Bekes uneltea mereu contra
si. Solnoc. In tratat se mai prevedea ca sub principelui Stefan pentru a-1 rasturna din
stapanirea principelui sa intre si teritoriile pe scaunul domniei. Incercarea sa esua insa. La
care dansul le va putea recupera de la turci.2' 1575 Bekes fu batut si silit sa se supuna
Nu trecusera decat sase luni de la principelui.29
semnarea tratatului de in Speyer si principele La 2 Tulle 1571 si Papa Pius al V-lea
Man Sigismund muri la 14 martie 1571 la Alba felicita pe noul principe, de la care astepta sa
Itrlia unde isi avea resedinta in palatul episco- is sub protectia sa pe catolicii din Transil-
pal, in varsta de numai 31 de ani, fares a lasa vania.' In anul urmator Papa se grabi sa dis-
mostenitori. Miron Costin arata ca "au mw-ii. tinga pe principele Stefan cu titlul de cavaler

391
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

al militiei aurate - auraiae miliLiae eques -.31 reforrnei ale timpului.39 In 1588 principele
Noul principe dadu o alts orientare politicii Sigismund atinse rnajoratul si lug in mainile
religioase a inaintasului sau, oprind propagan- sale franele domniei, caracterizata prin nesta-
da calving si reasezand biserica catolica in tornicie si repetate abdicari la tron.
toate drepturile ei. Dar domnia principelui Ca aprig sustinator al catolicismului,
Stefan Bathory in Transilvania fu de scurta principele Sigismund putu fi usor castigat pen-
durata fiindca, in ianuarie 1576 el fu ales rege tru confederaLia crestind initiates cu binecu-
al Poloniei." Sesizandu-se de aceasta alegere, vantarea Papei de imparatul Rudolf al II-lea,
dieta Transilvaniei, intrunita la Sebes-Alba, care urmarea ruperea relatiilor cu turcii si izgo-
declares tronul vacant si alese un nou principe nirea for din Europa. Imparatul cauta sa
in persoana lui Christofor Bathory (1576 - castige pentru confederatia cresting si pe prin
1581), fratele regelui Stefan al Poloniei. Noul cipil romani din Moldova si Tara Romaneasca.
principe se conducea la inceput ca un sirnplu Un sol al imparatului sosise in acest scop, la
loctiitor al fratelui sau mai mare, inti-tulandu- 25 decembrie 1593 la Suceava. Aron Veda ii
se intr-un act din 29 aprilie 1576 sirnplu ceru scrisoarea cu pecetea imparatului. tar la
voievod al Transilvaniei - uoivoda 15 august 1594 domnul Moldovei vestea pe
Transsylvaniae -.33 Mai apoi el is1 exercita arhiducele Matei ca este gata sa adere la
atributiunile de domnitor, desemnand, chiar in confederatiunea perpetua - confederationem
viata Inca fiind, pe fiul sau Sigismund ca suc- perpetuam - cu imparatul, in vedera restabilirii
cesor la tron.3" Succesiunea se deschise vechii libertati de our a crestinatatii aurea
libertas cristianis prin inlaturarea dominatiei
curand, fiindca principele Christofor muri la acerbe a turcilor - amok) Turcico ill acerbo
Alba Julia in ziva de 27 mai 1581. La moari ea dorninaiu -. Tratatul fusese trimis la Praga spre
tatnlui sau, principele Sigismund Bathory ratificare prin capitanul calarirnei moldovene,
(1581- 1599) nu avea decal 10 ani, astfel ca Mihai Tholmai.39 Sondari diplomatice in acest
unchiul sau, regele Stefan al Poloniei, griji
pentru constituirea unei regente, prezidiu sau sens se facusera direct si la curtea lui Mihai
triumvirat, ce era alcatuita din Alexandru Viteazul de la Targoviste.
Kenedi, Wolfgang Kowachoczy si Ladis Tratativele acestea directe dintre curtea
Somboky, oameni culti si cu experienta in tre- imperials de la Praga si curtile domnesti de la
burile publice. Acestia erau chemati sa car- Targoviste si Suceava nu erau insa dupes pla-
muiasca Transilvania si partile ungurene dupes cul ambitiosului principe al Transilvaniei, care
indrumarile si sugestiile unchiului regal.'
dorea ca in tratativele sale cu imparatul sa se
poata mandri cu angajamentul ca numai dan-
Tutore al principelui era loan Geszthy. sul ar fi in masura sa atraga principatele
Principe le minor fu recunoscut si de catre romane in sfera de influenta si actiune a con-
poarta otornana, dar aceasta numai in schim- fedcratiei crestine. La 16 ianuarie 1594 se
bul sporiril tributulul de la 10.000 la 15.0000 svonea ca principele Sigismund se gandea sa
de galbeni anual.a9Pentru intariril catolicismu- trimita pe cancelarul sau Francisc Gesztky la
lui slabit in Ardeal prin propaganda calving si Praga pentru tratativele dc unire cu impara-
luterana, se ceru staruitor la Roma reinfi- tu1.49 La 24 aprilie insusi imparatul Rudolf
intarea episcopiei de Alba Julia. Restaurarea arata ca este pe cale sa incheie cu principele
episcopiei se facuse in vederea instalarii acolo Sigismund o confederatie contra turcilor - ut
a lui Andrei Bed hory, varul principelui
Sigismund. Candidatul facuse, din indemnul contra Turcarn se nobiscum conjugal -.41 In
unchiului sau regele Stefan, studii teologice la tratativele sale cu imparatul in cele 16 puncte
Pultusk, in Po Ionia, de unde fu trimis apoi la principele cerea ca in tratat sa fie incluse si
Roma spre a-si completa studiile si a se pregati principatele rometne - utroque Valachiae -
pentru intrarea in colegiul cardinalilor.37 Transilvania sa fie recunoscuta ca tars suve-
rana, pregatirile de nunta cu arhiducesa aus-
Demnitatea de cardinal a lui Andrei Bathory triacd sa grabeasca, imparatul sa asigure con-
trezi mare surpriza la curtea imparatului curs militar si subsidii, ca sa fie primit in ran-
Rudolf a111 -tea (1576 - 1617) din Praga, eel care durile principilor imperiului german, sa ajute
urmase la domnie tatalul sau, imparatul la izgonirea turcilor din raiaua Timisoarei,
Maximilian al II-lea. in decembrie 1584 cardi- regiunile eliberate sa revina Transilvaniei, sa-i
nalul Andrei apart! in Transilvania insotit de asigure refugiu in tarile imparatului in caz de
un numeros grup de calugari lezuiti pentru a infrangere s.a."2 Papa sprijinea tratativele cu
reincepe opera de recatolizare a calvinilor si toata influenta sa, staruind pe Ian& regele
luteranilor in sensul nazuintelor contra- Spaniei sa confere ambitiosului principe

392
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ardelean ordinul: Lana de our l'ordine del au fost guvernati in trecut, fara nici o atingere
Tosone. -.43 a suveranitatii sale si fara nici un prejudiciu al
In nazuintele sale de a rupe cu turcii si drepturilor si al ratiunii de stat a tariff sale -
de a intra in sfera de influents a crestinatatii Chea Soo Maesta ci ricunosca per principe
apusene, principele Sigismund Bathory se izbi assoluto, di questo regno, ne sattoposto in cosa
insa de rezistenta statelor transilvanene, mai alcuna alla corona d'Ungaria, et the possiamo
prevazatoare decat tanarul for principe, care se quoesnan i nostri subditi con quelli leggi et mod!,
credea ales de providenta sa joace un mare rol que ltabbiamo goverrtate sinhora, secundo
politic in lume. De aceea, obtine votul statelor l'obligatione nostra et senza pregiuditio alcuno
transilvanene pentru noua sa orientare politica delle ragione del nostro regno Boczkai mai
spre Habsburgi, indreptata contra Turcilor, cerea si mana unei arhiducese austriace pen-
principele Sigismund convoca trei diete conse- tru tanarul principe al Transilvaniei.44
cutive, fara sa fi obtinut adeziunea dorita. In Tratativele de alianta dusera la bun
cele din urma, insa, dieta de la Alba-Iulia din sfarsit, astfel ca. la 28 ianuarie 1595 imparatul
ziva de 11 iulie 1594 isi dadu acordul pentru semna tratatul de alianta ofensiva si defensive
confederatia cu imparatul Rudolf. cu principele Sigismund Bathory, recunoscan-
Dar bucuria principelui pe urma acestei du-i titlul de principe al Transilvaniei, comite al
izbande fu turburata de vestea pe care o primi sacuilor si domn al unor parti ale Ungariei -
despre atacul Tatarilor contra cetatii Huszt. Transilvanos princeps. Seculorurn comes et
Vestea aceasta alarmanta determine pe mem- quorundarum Hungariae partium dominus
brIi din dieta sa revina asupra dar aceasta cu conditia ca principele sa staruie
votului si sa se retraga in mod dcnionstrativ la ca si ambele tart romanesti Moldova s1
Turda. Intre acestia se gaseau generalul Mitnteniasa lie eliberate de sub jugul turcesc sI
Baltasar 'Mallory, din familia principelui, indemnate sa adere la liga cresting iugam
Wolfgang Kowaczoczy, Francisc Kendi, loan Tw-cicurn excutere ut Sl sa se alature confe-
Bornemisza, Albert Lonay, Ioan Gerendi, G. deratiei nobisque se in foedus coryugerent
Literatus s.a. Pus in fata acestei situatii, Imparatul ingadui principelui sa-si aleaga o
principele recurse la o stratagema care ii mireas5, din vestitul sange austriac - ex indito
asigura izbanda asupra opozitiei. La sfatul nostro ausb-iaco sanguine conyugem procuran-
Intimilor sai Stefan Boczkai, unchi dupa dam -. I se mai fagadui vanitosului principe
mama, si Francisc Gerendi, principele convoca recunoasterea si inaltarea sa la rangul si
dieta la Cluj pentru a-i aduce la cunostinta demnitatea de principe at imperittlui ad titu-
hotararea sa fictive de a renunta la tron pentru lum atque digniLatem princepatus imperialis
a se retrage la o manastire si de a-i cere sa exaltasimus et sublimarimus Totodata i se
ridice un nou principe pe tronul vacant. impure sl o noua sterna. princiara care purta pe
Membrii opozitiei nebanuind cursa care li se pieptul pajurei bicefale scutul cu cei trei dint!
puse grabira la Cluj pentru alegerea noului de lup al familiei Bathorestilor, impodobita cu
principe. Dar mare si neplacuta le fu surpriza, initialele R.A.A., adica Rudolf Austriacul
cand se trezira cu totii arestati si trimisi in Augustul Rudolfus Ausb-iacus Augustus -. Pe
judecata pentru rebeliune. Unii dintre ei, in Tanga aceste dovezi de dubioasa dragoste si pri-
frunte cu Baltasar Bathory furs condamnati la etenie habsburgica i se mai conferi principelui,
moarte si executati in ziva de 3 august 1594. colac peste pupaza, si titlul de ilustrissim -
Numai cu jertfirea adversarilor sai putu illustrissimi titulum Acestea erau principalele
Sigismund impune tarii politica sa de adeziune dispozitiuni dinactul de supunere a
la liga cresting si in ruperea legaturilor cu Transilvaniei sub suprematia Habsburgilor,
tu refl. semnat de imparatul Rudolf al II-lea la Praga in
La 21 noiembrie 1594 Stefan Boczkai se ziva de 28 ianuarie 1595.45
prezenta imparatului Rudolf la Praga pentru indata dupa ratificarea tratatului cu
a-i notifica adesiunea stapanului sau la liga Austria principele Sigismund trecu la stabilirea
cresting nella lega cerandu-i in schimb raporturilor politice cu principii din Moldova si
subsidii pentru intretinerea trupelor si asigu- Tara Romaneasca. Principele Moldovei Aron,
rarea unui loc de refugiu pentru caz de nevoie. care solicitase ajutorul principelui Sigismund
Principe le mai cerea sa fie recunoscut de in situatia sa precara, fund scos din domnie de
imparat ca domn si sigw- stetpetnitor al regele Poloniei,46 si care incheiase mai inainte
Transilvaniei si al partilor ungurene, nefiind un pact de alianta cu imparatul Rudolf, fu ridi-
sub nici o forma supus coroanei ungare. El isi cat din ordinul lui Sigismund si adus in
rezerva dreptul de a domni asupra supusilor Transilvania unde muri otravit.47 In locul lui fu
sai dupa legile si obiceiurile in spiritul carora

393
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Viteazul si pe fiul ei Patrascu haver ritenuta a


dietro la Voivoda con digit() -.54
Sultanul Mehmet al III-lea afland
despre tratativele principelui Sigismund cu
imparatul Rudolf se grabi sa-i trimita soli pen-
, tru a-1 abate dela noua sa orientare politica,
fagaduindu-i ca este gata sa uite de toate
uneltirile sale impotriva Portia, oferindu-i ca
dar si tara dintre Tisa si Dunare impreund cu
Moldova si Tara Romaneasca, sa le
stapaneasca pe toate ca rege al Ungariei; sul-
tanul ii mai oferi totodata si concurs armat
impotriva vrajmasilor sai. Dar cu toate
amenintarile sultanului ca in caz contrar va
pierde principatul Ardealului si partile
ungurene, principele Sigismund ramase
neclintit in hotararea sa de a lupta alaturi de
confederatia cresting.
Respingandu-i-se oferta de pace si
bund intelegere, sultanul trecu in anul urma-
Petru Rare, sotia sa Elena doamna si doi feciori. tor la punerea in aplicare a amenitarilor sale
Tablou votiv de la manastirea Moldovita, pictata in 1537 intetind ofensiva contra cetatilor din Ungaria
de Vest, dar si mai indarjita contra
Transilvaniei. Mai mult, sultanul numi in locul
ridicat pe tronul de la Suceava principele principelui Sigismund un Ungur pribeag, care
Stefan Razvan, care semna la 3 iunie 1595 se ascundea sub numele tainuit de Avram, un
cunoscutul act de supunere si vasalitate fats favorit al lui Sinan Pasa. Noul principe Avram,
de principele Ardealului.48 Cu cloud saptamani impus Transilvaniei de turci, era bine vazut si
mai inainte, la 20 mai 1595, semnase si Mihai de sasi. Prin numirea lui sultanul voia sa incu-
Viteazul, in urma unor tratative anterioare,49 rajeze rascoala adversarilor lui Sigismund con-
un asemenea tratat de vasalitate cu principele tra acestuia si a sprijinitorilor sai habsburgici -
Sigismund,5 astfel ca acesta se putea mandri per facilitar la solleration della nation ungarese
cu titlul pompos: Sigismund din gratia lui in quella provincia piu importante, de la quale
Dumnezeu principe al Transilvaniei, Moldovei, detto Abram si promete havere a sua devotion
Valachiei Transalpine si at sacrului imperiu gran parte et anco di Saxoni -.55 Un raport din
roman, domn al partilor din regatul Ungariei Istanbul de la 8 martie 1596 arata ca noul
si at Sdcuilor Comite - Sigismund Dei gratia principe al Transilvaniei Avram era de lege ari-
Transsylvaniae, Moldaviae, Valachiae ana - di religiose ariana - nu mananca decat
Transalpine, Sacri Romani Imperil Princeps - peste rara solzi si mananca carne in postul
partium regni Hungariae Dominus et Siculorum mare. El are varsta de 77 de ani, dar nu arata
Comes -.51 Dar titulatura aceasta nu mai co- find foarte robust, iar din cei patru fii ai sai doi
respundea realitatii fiindca Sigismund nu putu s-au turcit, iar ceilalti petrec in Transilvania.56
sustine pe protejatul sau din Moldova decat Nu avem stire ca acest principe recunoscut de
trei luni, cad in august 1595 Stefan Razvan fu turci sa fi descalecat in Transilvania pentru
izgonit de pe tronul Moldovei, pe care se ridica a -si lua tronul in primire. Poate ca ar putea fi
leremia Movild cu ajutorul polon si turcesc. identificat cu Marcus Begner, fost dragoman al
La 6 august 1595 principele Sigismund principelui la Poarta, cunoscut sub numele de
se casatori cu arhiducesa Maria Cristina ale Magyar Anhat. Asa s-ar explica simpatiile
carei virtuti feciorelnice erau mult laudate de sasilor fats de el ca un conational al lor.57
contemporani.52 La 7 februarie 1596 se facu la Beglerbegiii de la Timisoara si Buda
curtea din Praga o stralucita primire nelinisteau tinutul Caransebesului, al Zaran-
principelui Sigismund. Impresia pe care dului si al Oradiei, in vreme ce mult fagaduitul
tandrul principe o lass la curtea imperials n-a sprijin militar din partea imparatului intarzia
fost insa cea mai buns, din cauza ingamfarii si mereu sa vina, astfel ca toata greutatea
nestatorniciei sale.' La inceputul lui martie luptelor la Dunare apasa asupra lui Mihai
1596 principesa Maria Cristina, care petrecea Viteazul care tinea piept barbateste lui Sinan
la Fagaras, gazduia la ea pe sotia lui Mihai Pasa. In toamna anului 1596 principele

394
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Sigismund uni contingentele sale comandate


de Gaspar Kornis si Albert Kiraly cu cele ale
arhiducelui Maximilian si se impotrivira
Turcilor la Crestes (Mesokeresztes) in tinutul
Bihorului. Dar dupes oarecare succese initiale,
ostirea federatiei crestine fu respinsa si
imprastiata cu marl pierderi in oameni si
materiale.58
Infrangerea armatelor crestine la
Crestes din zilele de 23 - 25 octombrie 1596
echivala cu esuarea marilor planuri ale
principelui Sigismund. El iesi infrant sufleteste
din aceasta batalie, dandu-si prea tarziu
seama ca pe ademenitoarele fagaduieli ale
Habsburgilor nu se putea pune nici un temei.
De aceea el se purta cu ganduri de abdicare.59
La 15 iunie 1597 se zvonea la Praga ca
starea de deprimare sufleteasca a principelui
care nici nu voia sa traiasca cu sotia sa era
foarte graves si ca lumea se temea ca intr-o
buns zi sa nu-si faces seama - non li facci la
burly et torghi la vita -.60 In starea aceasta
sufletesca principele se hotari sa trateze cu
imparatul Rudolf abdicarea sa la tronul
Transilvaniei pentru intregirea vechii craw
unguresti. In schimb principele urma sa
primeasca principatele sileziene Oppeln si
Ratibor, care in aceleasi conditiuni fusesera
promise pe vremuri si tarrarului rege Joan
Sigismund Zapolya. Tratatul de abdicare si Neagoe Basarab $i Doamna Despina cu copiii.
schimb fu semnat la 23 decembrie 1597. El Fresca din Biserica lui Neagoe de la Arges.
cuprindea si o clausula privitoare la divortul
principelui Sigismund de sotia sa Maria
Cristina cu care nu traise niciodata si care isi intr-un moment de luciditate, asupra actului
sfarsi viata zbuciumata intr-o manastire de de renuntare la tronul ardelean, aparu prin
calugarite din Stiria.61 In executarea tratatului, surprindere la 20 august 1598 la Cluj, unde fu
principele Sigismund renunta in martie 1598 bine primit de Unguri si insotit la Turda. Dieta
la tronul Transilvaniei, cu asentimentul intrunita acolo it proclama din nou principe al
tuturor statelor provinciale ardelene - con it Transilvaniei, spre surprinderea si stupefactia
consenso et intervento non solo del principe, ma
comisarilor habsburgici. Acestia, care impre-
und cu episcopul Dimitrie Napragi refuzasera
ancor di tutti gliordini di quello stato -.62 juramantul noului principe, furs aruncati in
Cancelarul Stefan Josica, cel care umbla sa temnita.64 Amenintarile din partea Turcilor si
ocupe tronul vacant cu ajutorul lesilor si al tulburarile interne din Transilvania descura-
turcilor, fu decapitat, iar la 30 martie 1598 jara insa foarte curand pe capriciosul principe
comisarii imperial' sosira. la Alba Julia ca sa is
in primire Transilvania ce urma sa fie guver- sardelean si it determinara sa abdice din nou,
recomandand dietei sa aleaga principe pe varul
nata de arhiducele Maximilian.63 sau, cardinalul Andrei Bdthory; acesta domni
Dar comisarii impeNriali nici nu numai cateva luni, de la 29 martie pang la 28
apucasera sa se instaleze de-a binelea in octombrie 1599, cand fu infrant la Selimbar de
Transilvania reincorporate Ungariei, cand Mihai Viteazul, care ii urma la domnia
nestatornicul exprincipe Sigismund revenind, Transilvaniei.65

395
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

NOTE

pp. 254 258; nr. 244, p. 265; nr. 269, p. 299;


[1. Miron Costin, 1.c., II, p. 60 urm. nr. 284, p. 319.
2. Hurmuzaki, II, 1, nr. 269, p. 294; nr. 272, 36. Veress, II, nr. 197, p. 212
p. 296. 37. Ibid. H, nr. 225, p. 241; nr. 250, p. 277,
3. A. Veress, I, nr. 158, p. 122. nota 1.
4. Hurmuzaki, II, 1, nr. 319, p. 340; nr. 334, 38. Ibid., II, nr. 277, p. 312; 283, p. 319, IV,
p. 355; Fr. Griselini, Istoria BanatuluiTimisan, nr. 113, p. 174.
p. 58. 39. Ibid., IV, nr. 27, p. 45; nr. 28, p. 55; nr. 56,
5. Miron Costin, o.c.p. 61. p. 94; Hurmuzaki, IV, nr. 194, p. 205, urm.
6. A. Veress, I, nr. 122, p. 97. 40. Ibid., IV, nr. 29, p. 56.
7. Fr. Griselini, o. c. p. 57. 41. Ibid., IV, nr. 44, p. 77.
8. Hurmuzaki, II, 1, nr. 295, p. 320; cfr. nr. 42. Hurmuzaki, III, 1, nr. 191, p. 199;
297, 299, 301, 302, 303, 304 si 330. W. Bethen, o.c., Tom. III, Lib. VIII, p. 513.
9. Hurmuzaki, II, 1, nr. 297, p. 322; nr. 299, 43. Ibid., IV, nr. 55. p. 93.
p. 324. 44. A. Veress, IV, nr. 85, pp. 154 158.
10. Ibid., II, 1, nr. 328, p. 349. 45. Ibid., IV, Nr. 103, pp. 185 188.
11. Ibid., II,. 1, nr. 339, p. 350. 46. Ibid., IV, nr. 79, p. 143.
12. Hurmuzaki, II, 5, nr. 140, p. 354, urm. 47. Hurmuzaki, III, 1, nr. 186, p. 193, urm.;
13. A. Veress, I, nr. 189, p. 140; nr. 190, A. Veress, IV, nr. 120, p. 218; Hurmuzaki, IV,
p. 144; nr. 203, p. 260. 1, nr. 195, p. 230.
14. Augustin Bunea, Vechile Episcopii 48. Hurmuzaki, III, 1. nr. 42, p.
romemesti, p. 49. 49. A. Veress, IV, nr. 119, p. 216 urm.
15. Hurmuzaki, II, 5, nr. 180, p. 442. 50. A. Veress, IV, nr. 122, p. 228; Hurmuzaki,
16. Ibid., II, 5, nr. 176. p. 415. III. 1, nr. 196, p. 209.
17. Ibid., II, 5, nr. 156, p. 387; E. Horvath, o.c. 51. Hurmuzaki, III, 1, nr. ...; A. Veress, IV,
p. 64. nr. 121, p. 222.
18. Hurmuzaki, II, 1, nr. 470, p. 510. 49 ibid 52. A. Veress, IV, nr. 139, p. 258; nr. 178,
51, nr. 342. p. 365. 115, IV. p. 316.
19. Ibid., II, 5, nr. 215, p. 486; 231, p. 507; 53. A. Veress, V, nr. 11, p. 19; E. Horvath, o.c.,
237, p. 518. p. 75.
20. Ibid., II, 5, nr. 214. p. 484. 54. A. Veress, V, nr. 9, p. 17; V, nr. 51, p. 77.
21. Ibid., II, 5, nr. 213, p. 483. 55. A. Veress, V, nr. 8, p. 15.
22. Georg Midler, Die Til rkenhenschaft in 56. Ibid., V, nr. 10, p. 18, urm.
Siebenbilrgen, p. 9. 57. Ibid., III, I, nr. 14, p. 26; nr. 125, p. 197; nr.
23. E. Horvath, o.c.p. 65. 158, p. 239
24. F. Fasching, Nova Dacia, IV, p. 89 si V, 58. A. Versess, V, nr. 26, p. 42; A.
p. 127. Domanovszky, Die Geschichte Ungarns, p. 190,
25. F. Fasching, o.c. IV. p. 89 si V, p. 127. urm.
26. Miron Costin, 1. c., H, p. 62. 59. Ibid., V, nr. 11, p. 19 urm.
27. A. Veress, I. nr. 363, p. 305. 60. Ibid., V, nr. 46, p. 70; nr. 51, p. 77.
28. Fr. Forgasch, o. c. XXI, p. 630, urm. 61. E. Horvath, o. c. 75, urm.
29. A, Veress, Ii, nr. 2. p. 2; nr. 14, p. 12; 62. A. Veress, V, nr. 95, p. 156, urm.
nr. 18, p. 16; nr. 27, p. 26 urm. 63. Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul in
30. A. Veress, I, Nr. 358, p. 300; nr. 394. nnsilvania, in Anal. Acad. Rom. Ist. Ser. III,
p. 330, nr. 395, p. 331. Tom. XXVIII, p. 440, urm.
31. F. Forgach, a.c. XVI, p. 630. 64. Hurmuzaki, Iorga, XII, nr. 585, p. 380; A.
32. A. Veress, II, nr. 74, pp. 84 96; nr. 78, Veress, V, nr. 118, p. 210; nr. 124, p. 199; nr.
pp. 100 - 105. 98, p. 162; nr. 112. p. 177, nr. p. 142, p.
33. A. Veress, II, nr. 84, p. 110. 219.
34. A. Veress. II, nr. 182, p. 197. 65. Ion I. Nistor, Domnia lui Mihai Viteazul in
35. A. Veress, 11, nr. 205, p. 225; nr. 236, Trcuusilvania, 1. c.,. p. 457, urm.]

396
www.dacoromanica.ro
PARTEA VIII

MIHAI VITEAZUL
SI UNIREA TARILOR ROMANE
MUNTENIA, TRANSILVANIA SI MOLDOVA

I. Reactia contra asupririlor turcesti si luptele pentru emancipare


II. Cucerirea Transilvaniei
III. Tratativele pentru reglementarea raporturilor politice cu Habsburgii
IV. Mihai Viteazul si nationalititile din Transilvania
V. Ocuparea Moldovei si pierderea Munteniei
VI. Pribegia si tragicul sfiirsit al WI Mihai Viteazul

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

REACTIA CONTRA ASUPRIRILOR TURCESTI


SI LUPTELE PENTRU EMANCIPARE

1. Originea si ascensiunea iui Mihai Viteazul


2. Actul de supunere din 20 mai 1595 fati de Sigismund Bfithory. Infrangerea lui
Sinan Pasa si reconcilierea cu Poarta
3. Legaturile lui Mihai Viteazul cu Habsburgii
4. Raporturile principelui muntean cu Andrei Bfithory
1. Originea si ascensiunea lui Mihai Cronicile contemporane arata ca turcii, neso-
Viteazul cotind clauzele vechilor capitatii, primesc a se
aseza in terra si a-si face lacasuri si meceluri de
La finele secolului al XVI-lea princi- incepura crestinii a tipa de nevoia turcilor, care
patele dunarene ajunsera un obiect de be calcau Cara si legea".
stoarccre si exploalare ncomenoasii in mina La fel se pctreceau lucrurile in Moldova,
demniiarilor Portii, care scoteau la mezaL iar Alexandru al III-lea eel Rau nu-si mai dadea
lronurilc de la Bucuresti si Iasi. Competitori la rand cu satisfacerea poftelor nesatioase ale
ocuparca lor sc gascau destui din puzderia de camatarilor greci si turci si cu macelarirea pre -
pretendenti din os domnesc, mull mai putin tendenlilor la domnie care ii amenintau tronul.
autentici, care se supralicitau unit pe altii prin Intre acestia se gasea si Mihai, un flu natural
sumele pc care le ofereau tuturor celor ce-i al principelui Patrascu cel Bun (1533 - 1537).
puteau ajuta. lar dobandind tronul, ei intrau in Cronicarul Radu Popescu arata ca principele
tars insotiti de un roi de creditor' dornici de a Alexandru ar 11 vrut sa omoare pe Mihai, pen-
be stoarce si ullima letcaie pentru imbogatirea tru ca ii iesise nume "cum ca iaste fecior de
lor. Uncle mai pui plata haracirilui sporit, a domn". Din aceeasi cronica allam ca Mihai
darurilor obisnuile pcnirti demnilarii Por (it, ajungand la domnic "s-au numit cd taste fecior
marl si rnici, furnilurilc de gran si orz pcnlru lui Pcitrascu-Vodcl, iar cu adevdrat nu sd stie,
cavalcria otomana, precum si cantitali consi- fora cat den auz unul de la altul asa dovedem
derabile de grasime, miere si ceara pentru cci mumci-sa au fost de la oras de la Plod, veiclu-
nevoile populatici din Istanbul. Sub apasarea vci sifrurnoascr cu numele Teodora. intr-un act
impozitelor se risipeau satele, iar micii boieri- de judecata din 20 aprilie1600 Mihai se declarer
nasi si mosneni treceau in randurile rumanilor el insusi "fecior al marelui si prea bunului
sau vecinilor de pe mosiile domnesti, eclezias- raposatului Patrascu Voievod". Intru confir-
tice sau boiercsti. Micii proprietari, cum crau marea acestei informalii Mihai Viteazul numi
mosnenii, megiesii in indivizie si asa numilii pe unicul sau flu Patrascu dupes bunicul sau.
cnezi sau oarneni liberi nu mai puteau face fats Ca fecior al lui Patrascu-Voda este aratat si de
dajdiilor ce li se impuneau si de aceea se vistierul Teodosie in cronica familiala al lui
vedcau nevoiti sa-si vanda loturile lor modeste Mihai Viteazul. Aceeasi marturie o gasim
si sa intre in randurile vecinilor sau rumanilor insemnata si in cronica lui Petru Grigorovici
care corespundeau iobagilor din Transilvania. completata de SzamoskOzy. Duper o indicalie a
La 1595 oamenii din Codreni vindeau spataru- pictoru.lui Saddler care i-a facut portretul ar
lui Ca lota jerebiile lor. Actul de vanzare arata: rezulta ca Mihai s-ar fi nascut la 1558, o sim-
"au fost ace' oarneni mai inainte megiesi si au pler deductie care n-a gasit insa nici o alts con-
fost scirmani si st-au putut pleat dajdea lor". in firmare. Slim insa ca maica-sa Teodora era
anul urmator 1596 cumpara insusi Mihai satul sorer cu lane Episotul, un personaj important si
Sielarol de la megiesii de acolo cu 40.000 de bine cunoscut contemporanilor, care ajunsese
aspri. !rare limp insa megiesii din Sielarol ban al Olteniei si reprezentant al domnului,
chivernisira suma necesara si rascumparard adica. ,capuchehaia pe langa Poarta otomana.
de la Mihai in 1600 mosia satului in Pe langa unchiul sau lani isi facu Mihai uceni-
devalmasie cu suma inciatorala de 80.000 de cia politics, dupa ce in tinerete se incleletnicise
aspri. cu negotul de vite, dupa unii, si de giuvaeri-

398
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cale, dupes altii, intreprinzand dese calatorii in si argati si neurednici din toate punctele de
Turcia si deprinzand binisor limba Lured, pe uedere. Insei prin banul Mihai s-a multumit
langa cea greceasca, ce o invalase de la maica- nenorocita Ora si a multumit 1W Duznnezeu care
sa Teodora. Intrand in arhondologia Munteniei i-a dat un astfel de pastor bun si cretin si iubit
mai intai ca ban sau banisor de Mehedinti, el de saraci si cu Erica lui D-zeu... si l -am facut
avansa mai apoi la treapta de mare stolnic, donut si tara imi multumeste mutt pentru dein-
mare postelnic si mare aga. Cum insa unchiul sul". Din marturia lui Andronic Cantacuzino se
sau petrecea mai mult la Constantinopol, vede ca. Mihai i-a aratat semn de la parintii sal
Mihai ii tinea locul in bania Olteniei, pana ce ca era din os domnesc.
ajunse el insusi titularul acestui important In octombrie Mihai Vileazul (1593
post administrativ. Ascensiunea aceasta meto- 1601) porni spre tara si ajunse la Bucuresti,
dica a tanarului Mihai, trezi banuiala unde fu bine primit de tara, dar si solicitat de
principelui Alexandru, care banuindu-1 ca rival creditorii inaintasului sau sa le asigure plata
la tron, incerca sa-1 piarda. Cronica interns datoriilor care le fusese prescrise la Istanbul.
stie sa povesteasca cum ea Mihai ar 11 fost adus Urmara luni grele de stoarceri banesti si de not
de armasi la Bucuresti pentru judecata. si impuneri sub povara carora gemea tara mai
numai juramantul a 12 boieri, ca nu este fecior gam ca oricand.
de domn i-ar fi salvat viata. Cronicarul Cunocand mai bine ca oricine nevoile si
SzamoskOzy pretinde a sti ca Mihai ar fi fost suferintele obstesti, tanarul domn apela la
ajuns chiar in fata esafodului dar ca privirea sa sfatul boierilor mars si mitt, tar cronica arata
salbatica ar fi facut pe calau sa scape spada ea toti spusera ca intr-alt chip nu se vor putea
din manes si ea invalmaseala ce se produse in izbavi deceit cu barbatie sa ridice sabia asupra
urma acestui neobisnuit incident ar 11 prilejuit vrajmasilor.
fuga condamnatului. Rcalitatea pare insa sa 11 Si astfel Mihai concepu inca din vreme
fost cu totul alta. Mihai simlindu-se urmarit de planul de a scutura jugul turcesc si de a da
domn, fugi din Craiova mai intai in tarii sale o noun orientare politica spre puterilc
Transilvania vccina, ascunzandu-se cloud sap- crestine din apus, spre cart se indreptasera
tamani Ia Sigismund Bat hory si de acolo la deopot Ilya a tat principelc Transilvaniei
Constantinopol, la unchiul sail lani care it Sigismund Balhory cat si domnul Moldovei
primisc huctiros sub sculul sau. Acolo Mihai Aron Ttranul. Care acesti dot domni urma sa
cunoscu pe solul Polon Andrei Taranowski. se indrepte Mihai indata dupa urcarea pc tron,
Versiunea aceasta este confirmata de Mihai invitandu-i la o actiune comuna contra tur-
insusi, care inir -un act din 1594 aminteste de cilor. El porni pe Radu Buzescu in Transilvania
"pribegia sa de Ia Craiova". pentru a se intelege cu principelc Sigismund.
La Istanbul situatia lui Alexandru ccl Iar pe Preda in Moldova pentru a punt la cale
Rau nu era din cele mai bune. Nici Poarta si cu principcle Aron un atac simultan contra
nici creditorii sal nu crau mullumiti cu ['dui in turcilor. Ambcle sal au lost incununate cu
care se desfasuratt trcburile in Tara sitcees. Aron Voda se lcga prin juramant sa se
Romancasea. 0 schimbarc de domnic era ajute unul pe altul. Cronica spune ca totodata
dorita de mutt si asteptata de toata lumea. si Bator Jirmond Inca dada juramant lui Mihai
Andronic Cantacuzino, fiul faimosului Mihai Voda ca sa lie nedespartili unul de altul.
Cantacuzino porcclit Sectanoglu, facea si des- Aron Voda pregati lovitura contra tur-
Mum multe la Poarta, tar mijloacele matcrialc cilor cu ajutorul ostirii si a garzii sale ungu-
de care dispunca alai Mihai, cal si unchiul sau resti, cats vreme Sigismund trirnisc in ajutorul
lani erau sortite sa inla lure ((tate piedicile cc se lui Mihai la Bucuresti un corp de oaste sub
ridicau in calca aseensiunii sale la domnic. In comanda lui Mihail Horvath si Albert Kiraly. La
urma acestor staruinte, sustinute si de Bucuresti se gasea si un corp de oaste
Sigismund Bathory, pe care Mihai ii vazuse cu turceased cu menirea de a controla mice
ocazia pribegici sale in Transilvania, precum si miscare din partea lui Mihai. Pregaitirile aces-
de agentul Barton al Marii Brilanii, Alexandru tea umplura aproape tot timpul anului 1594
al III-lea cel Rau fu mazilil si in locul lui oblinu pana la 13 noiembrie cand ele furs terminate
Mihai steagul de domnic in Tara Romaneasca, atat la Bucuresti, cat si la Iasi. In toiul
in septembrie 1593. pregalirilor sale, Mihai nu uita nici de Banat,
Asupra schimba.rii de domnie scria unde Timisoara ajunsese capitala pasalacului
Andronic lui Pctru Schiopul in exit zicand: "Am banalcan. In iunie 1594 el se repezise in taints
facut pe banul Mihai domn at Tcirii Romanesii, la Versal. unde prczida un consiliu de razboi cu
judecand oft e mai bun deceit ceilalti pciceilosi capcleniile crestinilor de acolo, in frunte cu
bei, care nu aratd nici un semn de la taki nici de banul Sava si vlaclica Todor, episcop de
la mama, nutria( peicalosi necioplih si mincinosi Becicherelc. Acestia vestcau la 13 iunie 1594

399
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pe hotnogul Moise Szekely ea a venit intre ei Versetului. Haiducii balcanici se constituiau in


Mihai. Voievodul si ca i-a gasit adunati in cete sub comanda unor capitani indrazneti cum
tabard vreo trei mii. "De aceea - ziceau ei am erau ragusanul Deli-Marco, Velisco, Baba
hints in toate partite pe acest pcimemt, si in Novae care intreprindeau atacurile for izolate
cloud, trei zile se pot aduna cinci sau sase mit contra turcilor sau se incorporau in randurile
far chinezii Si crestinii se adunarti cu totii si armatei crestine a lui Mihai pentru operatiuni
Jurarei inaintea lui Veit Mironit Sava si a ulorliceii comune. Haiduth bulgari se incorporau in jugul
Todor si a voievodului Mihai cci slujesc cu totii cu unui pretins urmas din osul domnesc al tarului
credinta si cu ariPvarat cratului Sigismund si cu Sisman de la Tarnova. Cetele, for furs insa
o vointd". Se vede ca Mihai pusese la cale un imprastiate de Sinan-Pasa in marsul sau spre
atac comun contra turcilor care urma sa Dunare. In 1596 o delegatie bulgara arata.
porneasca simultan in Moldova., Muntenia si principelui Sigismund la Alba Iulia ca Bulgarii
Banat. Se convcnise ca atacul sa porneasca in inarmati pans in dinti asteapta pe Mihai
ziva de 13 noiembrie 1594. ascunsi in paduri si spera cal sub conducerea
In acea zi domnul invita pe toti credi- lui vor putea patrunde pans la Adrianopol.
torii turd si greci la vistierie pentru ca sa li se Grecii condusi de fruntasii for laid si clerici
faca plata cuvenita. Intrand in local, ei furs erau divizati in cloud. 0 parte condusa de patri-
intampinati cu foc de arme, tar cladirea izbuc- arhul Meletie Pigas de Alexandria urmareau o
ni in flacari, prabusindu-se asupra tor. Atunci politica turcofild. Acesta era in corespondents
osteni pamanteni sustinuti de cetele unguresti cu Mihai Viteazul si-I admonesta Cu moderatie.
ale lui Horvath se aruncara asupra unitatilor 0 alts partida latinofond in frunte cu mitropoli-
turcesti, macclarindu-le cu totul, asa cum s-a tul Tomovei Dionona Rally, inrudit cu neamul
petrecut si la Iasi. Cantacuzinilor si Paleologilor, sustinea cu
Dupa uciderea creditorilor turd, greci, ardoare lupta contra turcilor, informand pute-
armeni, albanezi, cvrei etc., aratand cum se rile apusene ca daca Mihai Viteazul ar trece
distrug acelc sinele si tefteruri pc temeiul caro- Dunarea, Bulgarii, Sarbii si Albanezii, care sunt
ra fusese stoarsa Cara atata vrerne. Domnul se dc aceeasi credinta cu dansul, s-ar uni cu eI.
grabi sa cheme barbatii la oaste, dandu-si Dar oricat de incurajatoare se pareau
seama ca razbunarea turcilor nu va intarzia sa aceste prime succese de arme, ele nu erau
vina. In aprilic 1595 Mihai insarcina pe capi- &cat acte indraznetie de provocare la adresa
tanul Martin Borbely sa adune "popor de puterii militare turcesti, care nu puteau
razboinici cu solda fixa lunara si cu hrana". ramane fara raspuns sangeros din partea sul-
Prin accasla s-a dal scmnalul de ras- lantiltii Mehmet al HI-lea. Si de rapt acesta con-
coala generala contra I urcilor, care fora taunt la cenIra contra rebclilor de la Dunare o puler-
Giurgiu si 1a Cctalca de Floci de la gura nica armata otomanii puss sub comanda
lalomitci. La inccputul lui ianuaric detele marclui vizir Sinan Pasa, care la inceputul lui
romane Irecura Dunarea, atacand Rusciucul, august 1595 ajunsese la Rusciuc pentru a
Silistra si Harsova si oprind in drum unitatile supraveghea operatiunile de trecere peste
turcesti care inaintau spre Dunare pentru a Dunare in Tara Romaneasca, pentru pedep-
inlocul pe Mihai cu Bogdan Voda, un flu al lui sirea razvratitului Mihai, a carui situatie
Iancu Sasul, si pe Aron cu fostul domn devenise extrem de critics prin faptul ca alia-
munlcan Stefan Surdul. Cianbururi dc lalari tul sau transilvanean in ambitia sa netarmu-
grabeau sprc Giurgiu venind din Banat, pentru rila cauta sa traga folos din aceasta situatie.
a ciidca in flancul clrept al muntcnilor. Dar
unirca for en grosul I rupclor lurcesti a maul fi
impiedecala prin iniervenlia la Limp a fralilor 2. Actul de supunere din 20 mai 1595
Buzesli, care grabiscra cu celele craiovcnc in fati de Sigismund Bfithory. infrangerea
ajutorul lui Mihai. Atunci viteazul domn trccu lui Sinan Pasa si reconcilierea cu Poarta
la Maretin Dunarea pe ghiata in Bulgaria cu
gloatele sale si patrunse adanc in teritoriul in tratatul de adeziune la confederatia
turcesc, pang la poalele Balcanilor, chemand creslina, pe care Sigismund 11 incheiase in 28
pe haiducii bulgari si sarbi la lupta de elibcrare ianuarie 1595 cu imparatul Rudolf, principele
de sub jugul otoman. Populatia de pe ambele Transilvaniei se obligase sa. elibereze Moldova
maluri ale Dunarii pans in Balcani si Carpal" si Tara Romaneasca de sub jugul turcesc si sa
era cuprinsa ire hora sangeroasa a rascoalei lc inglobeze in confederatia apuseana. In ve-
contra Portii. La miscarea de razvratire contra derea elibcrarii de sub jugul turcesc, principele
turcilor participard si unitatile crestine din Sigismund trimise in ajutorul lui Mihai cateva
Banat, care cucerira in iulie 1595 cetatea stile de. oameni sub comanda lui Albert Kiraly.

400
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

Dar prin ajutorul acesta actiunea de eliberare bucura nici de vechea ei autonomie interns,
de sub. jugul turcesc era numai la inceputul ei intrucat impozitele urmau sa fie fixate de dieta
si Inca foarte departe de tinta finals a angaja- Transilvaniei cu participarea a 12 boieri
mentului pe care Sigismund si-1 asumase in munteni. Domnul nu putea demite pe boieri
fata imparatului. Dimpotriva, ajutorul acesta din dregatoriile lor, cu exceptia grecilor care nu
inaspri urgia sultanului fata de actul indraznet puteau indeplini nici o functiune publics. Se
al lui Mihai, care precum marturisea mai tar- mentinu oprirea strainilor de a ajunge in pro-
ziu, ar fi putut ramane linistit si sigur in tara prietatea bunurilor rurale si se respectau drep-
sa si fart nici o teams, daca nu 1-ar fi chemat turile mitropoliei Ungrovlahiei asupra biseri-
credinta fata de crestinatate. Ar fi fost deci cilor din tara si nicidecum asupra celor din
firesc ca Sigismund sa se fi gandit la prein- Transilvania, cum credeau unii. Tratatul de
tampinarea atacului pe care Sinan Pasa it infeudare aduse o simtitoare inra'utaiire a situ-
pregati contra Munteniei pentru a desavarsi atiei rumanilor sau vecinilor de pe mosiile
scuturarea jugului turcesc, inainte de a se domnesti, bisericesti si boieresti. De unde pand
gandi la supunerea tarilor romane sub autori- atunci acestia erau liberi a se muta de pe o
tatea sa, pe care el o intelegea ca o inglobare mosie pe alta, dupa nevoile si interesele lor,
formals a aceslor taxi in principatul sau. prin actul de infeudare se impunea legarea
El se folosi de situatia disperata a lui rumanilor de glie, luandu-li-se dreptul de
Mihai, pentru a-i impune un pact si un libera migratiune, creandu-li-se astfel aceeasi
legamant consimtit in conditii care intreceau situatiune socials ca si iobagilor din
cu mult pretentiile Portii otomane si echivalau Transilvania dupa ra'scoala lui Doja. Este sin-
aproape cu anexarea Tarii Romanesti la princi- gura dispozitie din tratatul de infeudare din
patul Transilvaniei. Actul incepea cu urma- 1595 care s-a mentinut in Tara Romaneasca
torul preambul: sub numele de asezamantul sau legarea lui
"Dar ca sei se poatd earmuff mai usor Mihai Viteazul, care prevedea ca rumanul de pe
dupa legea cresting acea taro a lui Mihai unde va fi, sa fie ruman vesnic pe unde se va
adial prin not in libertate de furia barbariei si sd afla, adica legat de glie. Nu este insa mai putin
se poatd apcira de dusmani, am chemat la not adevarat Ca in acea epoca de stoarcere a tarii,
boierii de frunte din acea tars, cu deplind putere multi mosneni si multi boieri nasi, ne mai
de tocmectici si cu insdrcinarea tuturora si din avand mijloace pentru a face fata darilor si
partea lui Mihai si din staturile acelei tdri, ca sa prestatiilor de tot felul se indatorau pe capete
se tocmeascd si sd faces legdturd si s-a cguns la la marl! proprietari zalogindu-si delnitele sau
aceste legclminte si invoiri". partiile lor, sau vanzandu-le cu totul, cum am
In urma unor laborioase tratative pre- aratat mai sus. Astfel, multi sateni proprietari
liminare, la care luasera parte mitropolitul treceau in randul rumanilor Iegati de brazda,
Eftimie, episcopii Luca si Teofil, vornicii Mitrea
pe urma legeirii de mai sus, devenind din
si Hristea, logofctii Dimitrie si Borcea, si Preda, oameni liberi sau giuncheri, rumani. Procesul
visticrnicii Dan si Teodor, postclnicii Radu si de dezmostenire a mosnenilor sau razesilor
Stamati prccum si cluccrii Radu si Viniira, se provoca marl nemultumiri in randurile celor
ajunsc la semnarca conventici dc infeudare din nedreptaliti, care degencrau in rascoale
Vir5nesii, ca si in idle lad din Europa, si Mihai
20 mai 1595, in baza carcia Sigismund adaugi Vileazul insusi avu ocazia sa intervina pentru
la titlul sau de principc at Transilvaniei si pc pololirea lor.
cel de principe al Valahiei Transalpine, adica al In schimbul acestei vadite abdicari de
Tariff Romanesti, rezervandu-i lui Mihai titlul la prerogativele domnesti, Sigismund se obliga
de "Respectabilul sl magniflcul Domn Mihai, sa ajute la izgonirea turcilor din raialele de la
voievodul tarii noastre transalpine, credincio- Braila, Giurgiu si Turnu si la restabilirea ve-
sul nostru prea milostiv". Prin actul acesta pre- chiului hotar al Dunarii pe mijlocul albiei de la
rogativele domnesti urmau sa treaca asupra Braila pang la Orsova, un angajament foarte
principelui Sigismund, caruia urma a-i trimite
steag de domnie, care ii fu remis, Mihai problematic intrucat acesta nu se putea duce
ramanand un simplu loctiitor al acestuia, fait la indeplinire lard distrugerea ostirii imperiului
dreptul de a se mai numi Domn, din mila lui otoman si pentru aceasta lui Sigismund ii
Dumnezeu, si cu obligatia de a se folosi de si- lipseau fortele armate si energia necesara, pre-
giliul prepozitului sau. Tratatele cu straina- cum se va vedea in cele ce urmeaza.
tatea, precum si pedepsele capitale fata de Actul de infeudare fu impus domnului
boieri nu se puteau indeplini decal cu apro- de imprejurari. El isi manifests pe fala
barea lui Sigismund. Dar tara nu se putea nemultumirea fata de actul de "anexare" sem-
nat de boieri cu principele Sigismund. In iulie

401
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

1595 el se tanguia fat.es de solul polon cazu insusi comandantul lure Sinan Pasa, care
Lubieniecki ca nu se poate increde in boierii sai fu salvat de la moarte numai prin devotamen-
si ca se teme de Ungurii lui Sigismund mai tul unui credincios de al sau, care 1-au ridicat
mult decat de turci, cal de la imparat n-a pri- in spate, scotandu-1 din invalmaseald. Mii de
mit nici un ajutor, iar Sigismund i-a trimis ieniceri cu pasalele si mangiacurile for
3.000 Unguri, pe care ii platesle de sapte luni, ramasera pe campul de batalie, iar Mihai se
zalogind tot ce a mai avut, pans si odoarele putea mandri de a fi capturat cinci tunuri si un
sotiei sale si ca va fi nevoit sa se atinga si de steag verde al profetului Mohamed, foarte
manastiri. In conditiile acestea bucuros s-ar prquit de turd, pe care it oferi mai apoi
inchina craiului polon cand acesta i-ar asigura imparatului Rudolf. Cronica Buzestilor arata
ajutorul cuvenit. Dar raspunsul craiului ca "Bator Jicmond daces veizu pe Mihai Vodd cu
intarzia sa vines, astfel ca Mihai trebui sa attita vitejie si cu atata intelepciune, slobozit-au
inceapa lupta cu propriile sale mijloace. Tara Romaneasal cu tot venitul ei, sd fie iar pe
Reactia contra dispozitiunilor umilitoare din seama lui Mihai. Astfel cdzu actul de infeudare
actul de supunere se manifests foarte curand. de mai Inainte".
La 15 august 1595 se stia la Praga ca Dar cu toata izbanda sa asupra avan-
moldovenii si muntenii incepusera sa se vaite gardei turcesti, rezervele otomane ramasera
rau ca erau asupriti de principele Sigismund, intacte si gata de a relua lupta contra
zicand ca ei s-au emancipat de sub ascultarea crestinilor. Golurile din ostirea lui Mihai nu
turcilor nu pentru a se supune lui Sigismund, mai puteau fi umplute si de aceea domnul
ci pentru a face invoiala cu imparatul. In loc de dadu ordin de retragere spre Bucuresti,
accasta, Sigismund le-a impus jugul sat', dupes urmarit de aproape de turci. Trecand in graba
cc cu fclurile mijloacc mincinoasc a rapit spre Bucuresti, Mihai se indrcpta spre
voicvodului Moldovei stapanirea larii, inlocuin- Targoviste si de acolo pe Dambovita in sus,
du-1 printr-un alt voevod in conditii cu mult spre Bran, unde astepta sosirea grosului
mai umilitoarc, prin coruperea capeleniilor dc armatei lui Sigismund Bathory din Transilva-
acolo. La aceste grele invinuiri Sigimund nia. In urmarirea ostirii crestine, Sinan Pasa
raspunse ca asemenea reclamatii se ridica cuprinse Bucurestii, punand sa se sape
numai de cativa nemultumiti, care n-au nici o transee in jurul manastirii Radu-Voda, pe care
putere de a provoca turburari, dar ca si acestia turcii o prefacura in geamie. La 26 august
se vor impaca in curand cu noua stare de ajunse la Targoviste, unde se fortified in graba,
lucruri. asezand tunuri pe metereze si sporind garni-
Mihai Vitcazul consimli la infeudarea zoana cu mii de oameni, pentru a putea rezista
vremelnica a tarii sflit de amenintarea ostirii atacului din munti la care se astepta. Tot
turcesti care ajunsese la Dunare, gata sa atunci turcii executara intinse lucrari de forti-
treaca pe malul romanesc, aparat de vajnicii ficatii la Braila si la Giurgiu, pentru a-si con-
sal osteni. Numarul acestora era insa prea mic solida mai bine poziliile de pe tarmul stang al
pentru a putea opri trecerea care incept' la Dunarii. Gandul lui Sinan era sa transforme
4/14 august pc un pod de vase construit la Muntenia in pasalac turcesc.
Giurgiu in acest scop. In fata puhoiului nes- In acest Limp in care Mihai Viteazul isi
farsit al ostirii otomane, Mihai se retrase cu pusese viata in cumpana pentru apararea tarii
contingentele sale, vreo 8.000 oameni, oaste amenintate de turci cu foe si parjol, principele
pamanteana si 2.000 osteni din Transilvania Sigismund Bathory isi sarbatorea la 6 august
comandate de Albert Kiraly, pe o pozilie strate- in liniste casatoria cu arhiducesa Maria
gics bine aleasa, la Calugareni, pc apa Crislina de Austria, de care mai apoi avea sa se
Neajlovului si flancata de codrul Vlasiei, pentru desparta. Numai dupes incheierea festivitatilor
a taia calea lurcilor spre Bucuresti. Lupla s-a nuptiale, la care Mihai Viteazul era reprezental
dat in ziva de 13/23 august 1595 si izbanda a prin delegatii sai Stroe Buzescu si Radu
pulut fi casligata numai gratie barbalfei Calomfirescu, t anarul principe gasi Limp sa se
principelui Mihai, care se puse in frunlea gandeasca si la primcjdia turceasca ce
vitejilor sal si se arunca cu spada in mans ameninta si Transilvania. La inceputul lui
asupra inamicului. Pilda domnului fu urmala oclombrie 1595 ostirea transilvaneana corn-
de boieri care se aruncara si ei asupra turcilor, pusa din contingentele de unguri, sasi si sacui
secundati de detasamentul lui Kiraly, deter- se puse in miscare contra turcilor, avand in
minand astfel soarta bataliei. In randurile frunte pe insusi principele Sigismund. Mihai
crestinilor luptau si cloud sotnii de Cazaci de cu ostenii sai forma flancul drept, in timp ce
sub comanda capitanului Cocea. In Stefan Razvan din Moldova grabi sa formeze
invalmaseala luptei de la podul peste Neajlov Llanelli slang al armatei crestine aleatuita din

402
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

contingentele celor trei tad carpatine: Moldovenii cu oarecare nurndr de oaste din
Transilvania, Muntenia si Moldova. La 8 Transilvania con qualche numero gente
octombrie ostirea cresting izgoni pe turci din Transilvania -au sclvdrsit acte de eroism contra
Targoviste, ocupand cetatuia construita si for- turcilor, Sigismund s-a tinut cu nervul ostirii sale
tificata in graba de Sinan Pasa. Stefan Razvan in tara sa, ternandu-se de o mare rescoalet dacd
cuprinse la 12 octombrie Bucurestii, cats ar pleca".
vreme grosul ostirii crestine urrnarea pe turci Incununat de laurii victories asupra
spre Giurgiu, unde ostirea otomana grabea tre- turcilor, principele Sigismund se p,ezenta in
cerea peste Dunare pe podul de vase. Sub born- februarie 1596 la curtea imperials din Praga
bardamentul artileriei crestine podul fu rupt in unde facura insa o proasta impresie ingam-
cloud, provocand moartea prin innec a multor farea si lipsa lui de seriozitate. Intorcandu-se
turd. Pe malul stang mai ramasesera cateva in Transilvania, Sigismund afla despre
mai de robi crestini, care au fost pusi in liber- pregatirile turcilor de razboi contra confede-
tate, precum si o prea bogata pi-add de razboi. ratiei crestine si indeoscbi contra sa si a
care fu impartita intre cornandantii contingen- imparatului Rudolf. Arnenintarile sultanului
telor crestine biruitoare. La 20 octombrie cazu erau foarte serioase, intrucat Transilvania si
si cetatea Giurgiului, in urma unui aprig bom- partile ungurene se invecinau la granitele de
bardament savarsit de un corp de 300 de aril- sud si de vest, direct cu pasalacurile turcesti
leristi, pe care ii trimise ducele de Toscana in de la Timisoara si Buda, de unde turcii puteau
ajutorul crestinilor. In urma acestei sangeroase invada oricand teritoriul principatului transil-
infrangeri Sinan Pasa cazu in disgratie si fu vanean:
inlocuit in postul de mare vizir. Cronicarul Lure Inainte insa de a recurge la masuri de
Naima referinclu-se la aceasta nefcricita expe- razboi, Poarta incerca sa-1 ademeneasca pc
ditie, afirma ca o asemenea retragerca dezas- Sigismuiid de partea sa prin mijloacc pasnice,
truoasa si infrangcre nu s-a mai pomcnit in recunoscandu-i dreptul de suprematle asupra
istorie. Moldovci si Tarn Romanesti, drept ce-i fusese
Invazia turceasca priciniiisc tarii recunoscut si de imparatul Rudolf. Dar cum
pagubc foarte mad. Sateic si targurile din dru- principele respinse oferta de reconcilicre a
mul turcilor efizusera in ruing, Targovistea tit Portii, accasla ridica contra lui un pretendent
Bucurestii avura enorm de mull de sufcrit ast- la tronul Transilvaniei s1 dadu ordin beglerbe-
fcl ca Mihai Vileazul nu-si putea da rand cu gilor din Timisoara si Buda sa concentreze
lucrarile de refacere a daunelor de razboi iar trupc contra Transilvaniei. In fala primejdiel
ajutorul efectiv pentru refacere nu venea de Sigismund facii apel la imparatul Rudolf care
nicaierca. Pentru Razvan Vocla participarea la dispuse sa i se trimita in ajutor un corp austri-
campania contra turcilor devenise de-a dreptul ac, care, unit cu contingentele transilvanene
fatales. Adversaril sal din Moldova se folosira de comanclate de Gaspar Koznis si Albert Kiraly
absenta lui din tara, pentru a-1 detrona cu aju- aveau insarcinarea sa se opuna fortelor de
tor din Polonia si a-1 proclama Domn in locul invazie turcesti. Acestea se si opusera,
sau pe leremia Movild. In incercarea de a-si sustinand in zilele de 23 - 25 octombrie 1596
redobandi tronul, el fu batut la Areni si tras in luple sangeroase cu turcii la Crestes
teapa., la 10 decembrie 1595. Singur (Mezokeresztes) in tinutul Bihorului, dar in
Sigismund Balliory se rctrase fericit in cele din urma de furs infrante si imprastiate de
Transilvania, mandru de izbanda pe care o turci. In timpul acesta Mihai Viteazul
socotea ca fiind numai a sa. Intr-un memoriu nclinistca orascle turcesti de la Dunare cu
adresat mai tarziu imparatului Rudolf, atacuri ale capitanilor sat, Velesco, care cazu la
principele Mihai Viteazul nu se sfia sa arate ca Babadag, Farcas-Aga, care ataca mereu
Sigismund se lauda pe nedrept cu faplele alto- Vidinul si Baba Novae, care atacase Sofia.
ra, cautand scrie sic-si ceea ce se cuvenea Braila se gasea in mainile sale, iar de la Turnu
altora. el nelinistea mereu Nicopolea. Crestinii sarbi si
Sigismund se lauda cu ispravilc contra bulgari din Balcani vcdeau in el pc izbavitorul
turcilor la Dunare si in Bulgaria, cu fapte for de sub jugul turcesc si-1 cantau in baladele
savarsite de generalii sal, desconsiderand for populare. Si lui, ca si lui Sigismund, Poarta
meritele ostasilor munteni si moldoveni de sub ii racea propuneri de pace si impacare.
comanda lui Mihai Viteazul si Aron Voda si a Infrangerea de la Crestes facu o
capitanilor tor. Dar curlea de la Praga era mai detestabila impresie asupra nestatornicului si
bine informata asupra adevaratelor start de ingamfalului Sigismund, atingand adanc
lucruri, caci un raport de la Praga din 23 mai ainbilia sa bolnavicioasa. Cl ramase infrant
1596 spune clar ca "pe &Ind Muntenii si sufletcste pe urma acestei neasteptate infran-

403
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

geri, purtandu-se cu ganduri de abdicare. In deplina pace si liniste. Intr -o scrisoare adresata
depresiunea aceasta sufleteasca primi la 9/19 in mai 1597 cancelarului Poloniei loan
decembrie 1596 vizita lui Mihai Viteazul la Alba Zamogski, Mihai Viteazul arata ca are nevoie
lulia. Domnul pleca insotit de sfetnicii sai de 6 ani pentru plata tributului turcesc si pen-
Banul Mihalcea si Radu Buzescu. Scopul tru achizilionarea catorva zibeline, spre a le
intrevederii era sa ajunga la o pozilie comund oferi sultanului. Nu incape deci nici o indoiala
asupra ofertei de intelegere cu Poarta. Pentru ca la finele anului 1597 Mihai Viteazul isi con-
un om energic si de actiune, ca Mihai Viteazul, solidase domnia, ajungand la intelegere cu
tratativele cu Sigismund Bathory, care dupa Poarta.
constatarea domnului roman nu stia nici ce
face, nici ce urea, devenisera foarte anevoioase
si nu puteau da nici un rezultat pozitiv. 3. Legaturile lui Mihai Viteazul cu
Cronicarul contemporan Szamosklizy relateaza" Habsburgii
ca. Mihai era foarte categoric in pretenliile sale.
In principiu el era pentru continuarea razboiu- intelegerea cu Poarta era privity de
lui cu turcii, dar cerea ca in cazul acesta Mihai numai ca un expedient dictat de impre-
imparatul sa nu se rezume la expedients ca jurari, in gand el ramase, insa, aderentul con-
pana acum, sa concentreze fortele sale militare federatiei crestine, la care ar fi dorit sa vada
sporite cu cele ale celorlalti principi din con- aderand si Polonia. Dar vizita sa la curtea lui
federalia cresting si sa poarte un razboi serios Sigismund it intarise in convingerea ca pe
cu fortele otomane. Si aceasta cu atat mai principele acesta nu se poate pune nici un
mult, cu cat turcii ar fi foarte usor de invins. temei si ca trebuie sa intre in tratative direct cu
Jar daca principele si imparatul nu sunt imparatul Rudolf de la Praga. Si aceasta cu atat
hotarati pentru o actiune energica, atunci ar fi mai mult, cu cat. Sigismund se purta cu gandul
mai bine sa se cads la o intelegere cu sultanul. sa abdice la domnia Transilvaniei in folosul
Se pare insa ca Mihai s-a inapoiat de la Alba imparatului si sa primeasca in schimb, princi-
Julia cu impresia ca. Sigismund ezita in patele sileziene Oppeln si Ratibor. Actul de
hotararile sale si de aceea el ramase sa abdicare fu semnat la 23 decembrie 1597, iar
actioneze asa dupa cum ii dictau interesele renuntarea la tron se savarsi in marlie 1598 cu
tarn sale. Singurul rezultat pozitiv al vizitei la asentimentul statelor transilvanene. Cancelarul
Alba Julia a Post autorizatia pe care o obtinu de Iosika Stefan, care incerca sa ocupe tronul de la
la principele Sigismund de a riclica in cicalul Alba Julia cu ajutorul polonilor si turcilor, fu
cetatii - in colle penesciviiatem - o manastire - &capital. la 30 manse, sand comisarii imperi-
monasterium ortodoxa cu hramul Sf. Treimi, ali luasera in primire administralia Transil-
pc care el o inzestra cu sate si mosii dupa obi - vanici, a card guvernare fusese incredintata de
ceiul muntean. Actul de ctiterie al cucernicului imparat arhiducelui Maximilian.
Dornn roman a Post prins mai apoi intr-o fru- In imprejurarile acestea, Mihai Viteazul
moasa legenda hagiografica, al card manuscris trimise in februarie 1597 pe banul Mihalcea si
s-a pastrat in Lavra Pccersca din Kiev. pe Sasul Marcu Schonkebonk in solie la curtea
Dupa inloarcerea la Targoviste, Mihai din Praga pentru a se pune sub proteclia
Viteazul 1st dadu seama Ca confederalia imparatului Rudolf si in vederea solicitarii de
cresting nu era Inca pregatita pentru un atac mijloace materiale si arme pentru intretinerea
hotarator contra Portii. Jar pana la terminarea si echiparea unei armate. Imparatul prim! solia
pregatirilor dc razboi tara sa avea nevoie de cu bunavointa si asigura lui Mihai sumele
liniste pentru a-si puLea tamadui macar intru necesare pentru intretinerea unei ostiri de
catva ran& cauzate de tulburarile recente. 4.000 de oameni, sumele urmand sa fie admi-
tar cal privca pc Sigismund, dommil ist nistrate de ofit.crul Erich Lassa cu sediul la
dadca scam ea acesta n-avea mijloace pentru Targoviste. In iunic 1598 Domnul prim! la
propria sa aparare, necum sa-i ajule si lui, Targoviste subsidiile promise de imparat, iar la
nesfiindu-se sa aduca aceasta si la cunostinta 9 iunie al acestui an 1598 sosira la Manastirea
regclui polon. Dealu imputernicitii imparatului, care sem-
De aceea el primi mana de impacare pe nara tratatul de inchinare fats de imparatul
care i-o oferea marele vizir Ibrahim si incheie Rudolf, ce cuprindea condiliuni cu mult mai
pace. La 7 lanuarie 1597 beglerbegul acceptabile decal cele cuprinse in actul de
Belgradului Hasan Pasa raporta sultanului Ca supunere fats de principele Sigismund din 20
a adus la indeplinire ordinul primit, trimitand mai 1595. Prin acest instrument diplomatic
steag de domnie lui Mihai Viteazul, asa ca atat Mihai Viteazul rccunoscu suprematia impara-
Domnul, cat si Tara Romaneasca se gasesc in tului asupra Tarii Romanesti Yeirei plata

404
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

vreunui tribut sau vreunei ddri". In schiinb Sigismund renunta din nou la domnie, de asta
imparatul se obliga sa puna la indemana dom- data in favorul varului sau, cardinalul Andrei
nului muntean sumele necesare pentru cel Bathory. Dicta ratified hotararea lui Sigismund
putin 5.000 de ostasi, cu armamentul in si proclama pe cardinalul Andrei Bathory
tunuri, pulbere, praf si alte echipamente de principe al Transilvaniei la 29 martie 1599.
razboi, in vederea continuarii luptelor contra
turcilor si izgonirii for din Tara Romaneasca,
din Transilvania si din partile ungurene. 4. Raporturile principelui muntean cu
Imparatul garanta libertatea credintei si a co- Andrei Bithory
mertului, iar contractantii se obligara sa
urmareasca si sa extradeze pe fugari si dezer- Imparatul Rudolf nu se putu hotari nici
tori. In caz de pribegie, Mihai urma sa de asta data sa intervina cu putere sI autori-
primeasca in Transilvania sau Ungaria un cas- tate, ci se multumi sa caute o intelegere cu
tel cu toate veniturile necesare pentru a putea noul principe, care, in calitatea sa de cardinal,
trai potrivit rangului sau. Toate acestea pentru se bucura intrucatva si de protectia papei. Lui
ea, dupa marturia arhiducelui Maximilian, Mihai nu-i ramanea deci alta iesire din incur-
Mihai Viteazul era zidul si apdrarea tarilor catura pe care o provocasera imperialii prin
carpatine. nehotararea tor, decal sa caute sa ajunga si el
Intelegerea cu Habsburgii nu putea la o intelegere cu cardinalul. La 26 iunie 1599
ramane multa vreme tainuita turcilor. In toam- el confirma prin juramant credinta si supu-
na 1598 pasalcle de la Silistra st Vidin navalira nerca sa fala de cardinalul Andrei Bathory,
in Muntenia ca sa apuce scaunul lui Mihai noul principe al Ardealului. Actul de supunere
Voda. Atacurile for au fost insa respinse de fu intaril, in acceasi zi de membrii sfatului
Dumitru Vornicul tar in septembrie Mihai forta domnesc, in frunte cu mitropolitul Ieftirnie, vor-
trecerea Dunarii in Balcani, arzand si risipind nicul Dimitrie, banul Calotei, banul Mihalcea,
sute de sate si ridicand populatia crcstina de logolatul Teodosie, logofatul Mirislav, Radul
acolo pentru a oirece pests Dunare si a o aseza cluccrul, Preda postelnicul, comisul Radu,
in Tara Romaneasca - incolus omnes Bulgariae Stroia stolnicul, Andronic vistierul, armasul
in Valachiam trenasfert SzamoskOze Sava si paharnicul Serban. Erau aproape
estimeaza numarul deportatilor la 12.000, iar aceiasi sfetnici, care cu un an inainte jurasera,
Mihai insusi la 16.000 de suflete. in noiembrie la Targoviste, credinta si supunere fata de
domnul se reintoarse in tars incarcat de imparatul Rudolf.
bogatia prazilor ridicate de la pagan!. El se Foal-Le curand insa, atat imparatul cat
grabs sa trimita imparatului 2 steaguri cucerite si Mihai Viteazul se convinsera cal noul
de la turd. principe al Ardealului nu mai intelegea sa
intre limp in Transilvania se produsera ramana in Liga Cresting, ci se dovedise a fi
schimbari neprevazute. Principe le Sigismund. unealta a polonilor, aliatii principelui Ieremia
care in martic renuntase formal la tron si ple- Movila, din Moldova, si a turcilor contra impe-
case in principatele sileziene aparu in 20 rialilor si contra Domnului muntean. Pe copia
august 1598 la Cluj si de acolo la Turda unde instructiunilor pe care Andrei Bathory le
dicta it proclama din nou principe al daduse solilor sai catre Poarta pentru
Transilvaniei, spre surprinderea comisarilor incheierea pacii se gasea insemnarea lui Mihai,
habsburgici care nici nu apucasera sa se in romaneste: "Ce aci trimis Batdr Andreius la
instaleze bine in scaunele for administrative. In paratul turcesc pentru pace". Tinand seama de
fata noii situatii Mihai Viteazul oferi imparatu- actul de supunere din iunie 1599, Mihai se cre-
lui ajutorul say pentru alungarea impostorului dea in drept sa astepte ca sa fie si el cuprins in
si restaurarea au torita tii imperiale in tratatul de pace cu sultanul, in calitatea sa de
Transilvania, intrucat sasii si sacuii ar Ii de vasal al cardinalului. Domnul muntean se
partea sa. Arhiducele Maximilian arata insa Ca putu insa curand convinge ca Andrei Bathory,
n-are nici bani, nici oaste si nici autorizatia nu numai ca nu se gandea la includerea lui
imparatului pentru o asemenea actiune, si Mihai in tratatul de pace cu turcii, ci ca Andrei,
aceasta cu atat mai putin cu cat turcii uniti cu in unire cu Sigismund al III-lea al Poloniei si in
tatarii atacasera Oradea si amenintau complicitate cu domnul Moldovei Ieremia
Transilvania la granita de vest. Movila, pregateau izgonirea lui Mihai din Tara
In noua situatie Mihai cauta sa ajunga Romaneasca si inlocuirea lui prin Simeon
la intelegere cu Sigismund pentru a putea Movila. La 27 august 1599 Ieremia Voda scria
actiona de comun acord contra turcilor. Dar din Suceava craiului lesesc ca turcii ar fi cerut
sand tratativele erau pe sfarsite, principele pe fratele sau Simeon Movila ca domn in

405
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Muntenia in locul lui Mihai Viteazul. Ace lasi Ardeal, care find sub apararea mea, intro
Iucru I-ar cerut si boierii munteni prin
fi nimic n-a cunoscut nici o paguba si este intreg.
scrisori si soli(. La 9 septembrie 1599 se Eram eu vinovat pentru aceasta sau erau ei. Si
raporta din Varsovia c.a. Andrei Bathory trata pe langa aceasta juramintele ce le-am jurat
cu Ieremia Movila pentru a goni pe Mihai Voda intre noi, ca sa nu ne parasim unul pe altul
din domnia Tad! Romanesti, din cauza aliantei paris la moarte, ci sa ne tinem impreuna, cand
sale cu imparatul. va II bine unuia, sa fie bine si celuilalt, iar daca
Mai mult chiar, Andrei Bathory trimise dom- va fi rau de ascmenea ? Si acum fac ei pace si
nului muntean o solie prin Toma Ciomortani, mie imi spun ca nu pot?*
in care it soma sa se retraga de bung voie din La aceasta insa mi =a spus: *Altfel nu
Cara. Toma Ciomortani era socrul lui Ieremia este si nici nu poate fi, numai cat D-ta sa pleci
Movila. Fiica sa Elisaveta era sotia domnului din tares!*
moldovean. Dar eu am spus: incotro sd ma duc,
In scrisoarea sa catre domnul Moldovei dacei plec din tczrd?
din 20 decembrie 1599 Mihai Viteazul insista El a spus: Craiu/ iti va da o cetate la o
asupra tratativelor dramatice cu Ciomortani, parte si vet local acolo, iar dacci de bond vole nu
zicand: vrei sa pled, cum tiff spun craiul, atunci trebuie
"Cand cardinalul a venit in Tara sa stiff ca este poruncd imparateascd cdtre crai
Ardealului si s-a facut domn, foarte mi-a pcirut ca el sd vino asupra D-Tale, iar Ghiuzeldi pasa
bine si ne-am bucurat de aceasta; ni s-a pc-in tt cu turcii de dincoace, ca sd to prindd viu pe
cd va fi un domn intelept si asezat si cd vom D-Ta cu toate si sdfii dat Turciloro.
avea si noi cu cine set vorbim si sd ne sfeituim (ca Auzind acestea m-au tulburat si mi
nu va. fi cum a fost celdlalt Sigismund care nu s-a implut inima cu tot felul de ganduri si dupes
stia nici ce face, nici ce urea). De aceia indatd ce aceia nu am mai avut ce sa-i mai spun insa
cardinalul s-a asezat in aceasta tarn si a luat i-am zis: aDaca este voia craiului ca sa plec, ma
canuirea Torii Ardealului, noi am geitit dan_tri voi duce numai sa-mi crate timpul si ziva, ca
de pret si cinstite si i le-am trimis ca unui domn, sa ma pregatcsc pentru aceasta, si sa-mi dea
de care el a fost bucuros si ni-a multurnit cum se un castel ca sa locuiesc*.
cuvine, si am crezut c(1-1 vom avea de prieten, cd Am trimis apoi pentru castel ca sa stiu
ne va trata dupd cuviintd si se va purta bine cu pe care mi-1 vor da, au spus ca nu dau nici un
not. Jar dupd aceia a trimis la noi pe solul sou castel, nu stie ce am inteles. A trimis la mine
Ciomorlani cu aceasta solie ca set ies din turd si doff boieri ca sa fac cu dansii asezamant si sa
din panic-Enid acesta, cCici asa este voia Mdriei juriimfmtul si ca sa urn prieteni, asa
Sale Craiuli, cad craiul a putt pace cu turcii st cum mu lost cm dansii si mai inaintc. Fates de
s-au alial si au ffictit aliarilca si cu Polonii si cu aces( asezirimani si de aced juramant, am stat
Tara Moldaviei si eit Inglitem si cu &aura. si ni-am pAzil, intelegand si despre dansul ca
mcrcu nc pandesle. Si Mire limp mi-a venit Ca
tar en i-am spits: Dacei craiul a fdcul face amcstecaturi si asa intr -alt chip, auzind
pace cu turcii si s-au aliat cu loth acestia, de ce despre dansul Ca vrea sa lucreze si intr-o parte
nu ma poate impcica si pe mine cu turcii, si dacd si in cealalta parte, despre care lucruri poate ca
a putut sd -si facd si pace, cand va urea poate si D-ta ai avut sore.
faces si mie, ca sa ramart in Lard, cad turcii Si asa vazand toate aceste rautati ale
pentru voia lui o vor face). lui si dusmania impotriva noastra, am pornit
La aceasta Ciomortani nil -a vorbit a-stfel: din Cara mca cu cop!!! mei, luandu-mi si sotia
'Crain! cu nici un chip nu poate sa blind si tot ce aveam si cu oaslea mea, cd nu aveam
pentru D -ta pace cu dansii, caci turcii nu vor si oasts asa de mare. Dar am luat in ajutor pc
nici nu vor sd le alba pe D-ta in aceasta Ord si Dumnezeu n-am pus si juramant pen tru drep-
cd este si acum la noi un ceaus care a venit pen- tatea mea, am pornit asupra lui, sau, cal
tru aceasta, ca D-la sd nu mai rdmai in aceasta Dumnezeu pentru juramintele for pe care le-au
tares'. calcal, si pentru nedreptalea for i-a batut, cad
Iar eu i-am spus: De slujba ce am facul nu noi, ci Dumnezeu i-a balut, caci noi cred-
pentru Ardeal Ca mi-am dat Cara mea prada inta si juramintele cu cine le avem, le tinem
turcilor si Tatarilor, de-au pradat-o si ca atatfa tare si dreptatea si credinta vrem sa le pastram
au stat impotriva turcilor cu oamenii mei si cu pans la moarte".
putin ajutor, necrutand sangele nostru pentru

406
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Cap itolul II

CUCERIREA TRANSILVANIEI

1. Pregatirea campaniei contra lui Andrei Bithory si batalia de la Selimber


2. Recunoasterea lui Mihai Viteazul ca principe de catre dieta Transilvaniei si orga-
nizarea cancelariei domnesti
3. Reformele administrative dupa obiceiul romanesc
4. Perceperea darilor
5. Fortele militare de care dispunea principele roman

1. Pregatirea campaniei contra lui Din scrisorile asteptate cu atata emotie,


Andrei Bfithory si batalia de la Selimber Mihai Viteazul intelese ca imparatul ingaduia
sa "incerce ceva" in Ardeal, adica atacul de la
Din raspunsul dat solului Ciomortani Sud contra lui Andrei Bathory, urmand ca
vedem ca Mihai era hotarat sa inceapa campa- Basta sa loveasca de la Nord cu trupele impe-
nia contra Ardealului. In scopul acesta el riale de sub comanda sa. Cum insa Basta
rcpczisc in grabs solic la Praga, ca sa solicits inlarzia ,mereu sub diferite pretexte, razboi-
agrementul imparatului pentru a ridica armele nicul domn se hotari sa treaca singur la atac,
contra cardinalului. Cara sa mai astepte concursul trupelor imperi-
In iulie 1599 solul lui Mihai declara pe fates ca ale de sub comanda lui Basta.
Increzator in ajutorul ceresc si in drep-
"clued va ingetclui impciratul, stetpd nut tatea cauzei sale, Mihai Viteazul porni, la 14
sdu va incerca ceva in Ardeal si in curdnd se va octombrie 1599 din Ploiesti contra lui Andrei
aria veste bund, chiar de arfi sd-si lase acolo Bathory. La Floresti el primi juramantul de
corpul si viara. Domnul va astepta cu mare credinta at capeleniilor ostirii, pe care o imparti
nerdbdare a vizuI impftratului". in cloud grupuri. Un grup porni sub comanda
In mai 1599 se stia la Praga ca Mihai sa pe valea Buzaului in sus pentru a lua con-
statea cu oastea sa la dispozitia imparatului. tact cu sacuii, aliatii sal, razvratiti impotriva lui
mai mult chiar, imparatul ii (Muse castelul Bathory, care le suspendasera vechile for priv-
Konigsberg din Silezia ca loc de refugiu pentru ilegii. La trecerea prin Brasov, sasii primira
sine si familia sa. oastea romans cu daruri si cu asigurari de
Mihai astepta cu infrigurare deziegarea neutralitate. Brasovenii se mirau, vazand pe
din partea imparatului de a ataca pe cardinalul Domn si pe boieri insotiti de familiile tor, "ca si
principc, in intelegere cu Basta. Solii domnului cum ar dori sd se mute pe vecie in Ardeal".
inuntean zabovird insa mai multe luni la Grupul al doilea inainta sub comanda
Praga, pe cheltuiala imparatului. Domnul Buzestilor, a lui Baba Novae si Udrea, pe Olt in
astepta sosirea for la Ploiesti. Acestia sosird in sus, pentru a se uni cu primul grup la Talmaci,
sfarsit, dupa multe peripetii, cu actele de dezie- de unde ostirea intreaga urma sa apuce, sub
gare de la imparat si de la arhiducele Matei. comanda lui Mihai, spre campia Sibiului, intru
Cand ii vazu aducand scrisorile mult dorite, intampinarea cardinalului-principe Andrei
Mihai intru atata se bucura, incest de bucurie Bathory.
isi descoperi capul si saruta cu evlavie pecetile In ziva de 27 octombrie nuntiul papal
de pc scrisori, - sigilli impressiortes in utrisque Malaspina sCarula pe langa Mihai pentru impa-
deosculatus est capite aperto lar sand afla carea cu cardinalul, spre a evita varsarea de
din cuprinsul actului ca imparatul stiu sa sange crestin, consiliindu -1 sa se reintoarca in
aprecieze sinceritatea si statornicia sa, cu mare tam sa. La insistentele nuntiului, Mihai
umilinta si suspine declara ca totdeauna va raspunse cu hotarare ca n-a patruns in Ardeal
ramane acelasi, hotarat sa moara pentru manat de setea de sange crestin, flind obisnuit
izbanda republicii crestine - magna hurnilitate s verse numai sange pagan, ci el a venit cu
et suspinye, se eundem semper futurum, stirea si din indemnul imparatului, ca sa
moriendum acct vincendum sibi esse pro Chris- pedepseasca pe principele cardinal care s-a
tiana republica dixit

407
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

unit cu turcii pagan! si s-a incumetat sa-1 multi ani triumfdtor in fericire. Dat in Alba Julia
someze sa-si paraseasca mosia parinteasca, la 4 Noemvrie anul 1599. Al Mariei Tale serb
Tara Romaneasca. Astfel intelese Mihai sa Mihai Voievod".
respinga cu energie incercarea de mediatiune a Intentia lui Mihai Viteazul era sa
nuntiului Malaspina. prinda pe Andrei Bathory si sa-1 trimita
La 28 octombrie 1599 incepu batalia de imparatului la Praga. Destinul hotarase insa
la Selimbar, care tinu toata- ziva, pana noaptea altfel. Capul cardinalului fu prezentat pe tipsie.
tarziu si se terming cu izbanda lui Mihai Un martor ocular, Valentin Valakoski,
Viteazul asupra lui Andrei Bathory. Dintre polcovnicul voievodului muntean si transil-
comandantii unguri Gaspar Kornis cazu pri- vanean - Polkovnik Multankeigo y Siedmigrad-
zonier, iar Moise Szekeli, Stefan Lazar si Petre skieg care luptase de partea lui Mihai la
Huszar parasira campul de lupta impreuna cu Selimbar, trimitea din Alba-Iulia la 14
principele for Andrei Bathory, indreptandu-se decemvrie 1599 prietenului sau Andrei
spre muntii secuiesti, pentru a se refugia in Tharanowki urmatoarea descriere a bataliei:
Moldova. Cardinalul Andrei, ramanand ceva "Card Andrei Bathory afld cd Mihai a
mai in urma, fu recunoscut de pacurari sacui si ocupat Brasovul si Fcigdrasul, trimise pe nuntiul
dccapitat. La Selimbar ca si la Calugareni, papei, Malaspina, is demsul, cerdndu -i sd se
Mihai Viteazul interveni personal in inval- retragcl de band vole, primind banii ce i-a trimis
masagul sangerols al bataliei, determinand vic- impdratul pentru soldati; afard de asta i-a feigd-
toria prin grandioasa sa valoare si temeritate duit sd-i trimitet banii sat proprii ca sd-si poatd
con grandissime valore et ternerita piati soldatii pe trei bunt, dupd care Malaspina
Asupra desfasurarii dramatics a aces tei mai sustinu ca impdratul i-a poruncit sd
batalii, raporta insusi invingatorul Mihai petraseascci de sine Ardealul. Mihai it intreabei
Viteazul imparatului Rudolf, la Praga, la 4 insci, dad are despre aceste lucruri scrisori de
noiembrie 1599, zicand: [a impdrat ceitre detnsul si cdnd Malaspina ii
Si -a rtizbunat in sfeu-sit odatd Maria Ta
spuse, aft el fiind nuntiu papa/ si astfel ii poate
prin mine la 28 ale lunti trecute, cu fiend - ferro crede si ferret scrisori, Mihai ii rdspunse: ,Pe tine
-jignirile aduse de atatea oil, nu stiu de Ardeleni te-a trimis Sfantul Petrinte pentru treburile
sau de craiul lor, Mciriei Tale si intregii Case de
duhovnicesti, iar nu pentru cele vitejesti si to
Austria. Cad cardinalul Bathory mi-a iesit sfeituiesc sd -mi pardsesti tabeira faro reigaz; de
nu, vet fi peizit de 200 de pedestri aterta vreme,
inainte la peldurile Sibiului, in camp, cu toate pang ce-mi voi ocupa tara, deoarece mi-am pier-
straturile tohii, mai ales cu oaste de strdnsurd si dut-o pe a mean.
plebeicci, neauifind simbriasi - stipendiariis si
pentru cd duper ce prealuminatul domn nuntiu al
Dupes ce nuntiul papal a plecat, a venit
papei a steiruit de ajuns si de prisos pentru pace Cardinalul cu ostile sale si se asezd cu tabdra
intre cele doud tabere gata de luptd, el n-a unit Langer Sibiu, nu departe de acea a lui Mihai-
at nici un chip sa piece din taro, deli era print Vodd. In ziva de 27 Octornvrie dimineata a
intrat _card drept si sd se dea in lerturi irtaintea inceput asezarea o.stilor la amemdoud pantile.
Mihai isi puse ostile astfel: mai intai impart pe
dreptului Meiriei Tale, si se Oudot ca ua cerca Lest in doud trupe si le puse la cunbele fiancuri
norocu[ cu armele; ci eu cu credinia in ale ostii sale; intre ele ca trupd a doua a pus pe
Dumnezeu, cel mai mare rdzburwitor al cedceuli Ungurii sdi, pe pedestrasi slobozi (numiti
de jureund nt, si reizemat pe dreptatea Meiriei Szabadleginyek) cu artilerie; ca trupa a patra in
Tale, m-am luat la lupta cu el. Si acela despoiat dosul acestor pedestrasi slobozi a asezat cdteua
de toatd tabeira lui, a fost pus pe fugei de mine cu
toatcl oastea lui, nu ford mare durere a sufletului
mil de ceitane slobocle cu sulite si ca trupa a
cincea a pus pe Moldoueni in numeu- de 2.500 la
meu pentru risipa singelui txTu-sat de cetteva mil
marginea acestor ceitane. In dosul Moldovenilor
de crestini, ccizuti de amandouet pantile. Astfel la
1 noiembrie ziva tuturor sfintilor, am luat in a pus o ceatd mare de Socui. Oastea a fost
steipetnire ca triumfdtor Alba Iulia, capitala asezatd de insusi Mihai, dupd care s-a asezat
principelor Transilvaniet - triumphans Albarn, cu copiti sdi si cu soya sa in spatele acestor osti
cu 3.000 de pedestri alesi si 2.000 ceilcireti.
principum Transilvaniae sedem, occupavi
Asa stdtea si Andrei Bathory, principele
Aceasta am geisit de bine set le aduc la Ardealului, dupd ce isi asezase oamenii. Intr-
cunostinta Mdriei Tale prin chiar stafeta mea astea haiducii liberi ai lui Mihai sdrird, Luptand
per proprium cureorem urmdnd ca celelalte sd betrbeiteste cu pedestrii lui Bathory, care i-au
le comunic curand pe larg Meiriei Tale cu respins pe acestia si astfel Szabadleghinii au
supunere, prin niste fruntasi ai Ardealutui si ai fost nevoiti sd se retraget. Atunci imi porunci
Teirii Romeinesti. Dumnezeu sd Te sustinei la Mihai sd lupt cu regimentul meu de 700 cdidreti

408
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ceizezcesti lest. Inaintai cu Cazacii, azvarlincl care le-au ocupat pentru imparat. Dupe batalia
pedestrii lui althory indoircit. Acum fui azvei rlit castigate, Mihai ne-au platit noua, Lesilor si
cu regimentul meu de cdtre cdtanele lui Bathory Ungurilor solda pe trei luni deodata pentru
inapoi si pentru asta Mihai ma ajutd cu cdtanele munca si vitejia noastra si pe luna a patra
sale cu stilite/e. Cand imi sosirei cdtanele lui ne-a dat arvuna si a hotarat o lege cuminte
Mihai in ajutor, am respires cdtanele lui Bdthory pentru intretinere sf ne este asa de milostiv, in
indardt. Pe Branicki cu' cateva mu de Cazaci, cat de se numeste cineva Polac, U daruieste cu
Mihai nu-I Vises set lupte, letsandu-1 set stea pe ceva si care vrea sa-1 slujeasca, ii des bani gata.
loc. Atunci o ceatd mare de Unguri ai lui Bathory Pe de alts parte ne primeste pe not, Uteri si
aruncd oamenii lui Mihai iareisi inapoi, asa cd a polcovnici cu mare cinste, card mergem la
trebuit sd fugei. Acum inainte de a ma fi luat in dansul; la masa sedem cu dansul si nu ne
seamd, sari Mihai la regimentul lui Branicki si ii priveste ca domn, ci ca camarazi de lupta, la fel
rugd sd face acum ce se cuvine cavalerilor, cu dansul. E o zi rare, cand nu ne des noua cate
zicdnd cd renurnele sdu std la Durnnezeu, iar ceva din al sau, ca haine, blanuri scumpe, cat
biruinta in meiirtile lor. Atunci am inaintat eu cu si galbeni, din cari are mereu la dansul o
regimentul meu la flancul intdi si domnul punga plina. Nu se sgarceste cu banii si la
Branicki /a flancui ce/dIalt cu tetrie; luptardm masa bea singur pentru sanatatea subal-
mutt si in sfeirsit rupdnd trupele vrcijmasilor ternilor si le ofera cu mina proprie mancari,
iritrardm pe spinarea for in tabdra tor. Acolo a zaharisindu-le bine cu galbeni.
resunat apoi semnalul retragerii. Mihai porunci Va mai spun Dornniei Voastre ca are
pedestrimii sale, de sub cornandafeciorului sclu, bani de dat soldatilor deoarece a luat multe
cum si Scicuilor si Moldovenilor set mearget in comori, rdmase dupd Sigismund si Andrei
dosul taberei unguresti, cdci au pregdtit acolo de Bathory, comori care de abia s-au putut ceira cu
aparare; apoi Mihai ordond ostirilor sale iareisi 24 cdrute. Acum de tartlet se pregateste sd
set se aseze asa cum erau la inceput; fcicanclu- meargd impotriva Timisoarei, iar vara urea sd
se inset seard si cdzand noaptea, am stat orem- asedieze cetatea ei turceascd. Are de gaud sd-si
duty, trimitelndu-ne rdnitii in tabdra noastrcl mdrite fata cu un bdrbat de seamci. din Polonia
pentru ca sd-i tinem in viatd. si sd insoare si pe feciorul sdu tot acolo.
Ungurii n-au fost nicicdnd uiteji ca Majestdtii sale Regelui Poloniei urea set i se
atuncea, cdci tupta mergea de amOndoud partite supund, sa-t facd juramant de credintet.
cu aceIeasi acme si, dacd nu era set fie Cazacii Arhiducele Maximilian trimise la dansul set -i
mei, Mihai ar fi pierdut beitetlia, deoarece cedeze principatul Ardealului; acest lucre inset
oamenii nostri erau chiar gata sift fuget. n-a unit set-I facd, zicemd ca tara aceasta a
Indata ce s-a facut inluneric, incepu costat si selnge lesesc; pe imparatul crestinilor
Bathory sa fuga din tabara sa la munti in spre urea insd set -1 ajute si acum impotriva turcilor,
Moldova si oamenii sal au parasit lagarul dupa cat va trei, cumjurase odatdimpetratulut; der lui
dansul. Cum s-a observat ca. Bathory fugise, Maximilian nu urea sd-i cedeze Ardealut. Vrea
Sacuii 1-au urmarit cu regimentele lor. L-au sd-si trimeatd soli la regele (Poloniei) to dietd,
ajuns intr-un sat sarbesc, in care se refugiase insd cere set fie mai bine primiti ca acum trei
numai cu trei insi. Acolo fu ranit la cap, de ant ".
cineva cu o lovitura de topor, dupa ce s-a In amintirea victoriei de la Selirnbar s-a
aparat, intorcandu-se cu capul si a fost ranit la batut si o medalie comemorativa cu chipul lui
cap, la frunte si grumaz. Indata ce cazu, i s-a Mihai Viteazul si cu urmatoarea inscriptie:
taiat capul, care a treia zi a fost dus, ranit cum
era, la Mihai. Mihai lua acest cap, incepu sa-1 "Michael Valachiae Transalpinae
sarute plangand, iar acela care 1-a adus a fost Vaivoda, Sacrae Caesareae Regiaeque
decapitat in fata ostii sale intregi. Apoi a trimis Maiestatis Consiliarius perpetuus, Transauarti
dupa corpul mutilat al cardinalului. Cand Locumtenens, Cisalpiniae Transilvaniae par-
acesta a fost adus, Mihai i-a iesit inainte cu tiumque eius supremus exercitus Generalis
intreaga sa oaste din Alba-lulia cu mare alai. Capitanius, vigilentia, virtute et armis victoriam
Pc urma insoti a cincea zi mortul cu cinste nanctus, anno domini 1600, adecd Mihai,
mare pans la mormantul lui din biserica mare Voevod al Valachiei Transalpine, Consilier per-
de la Alba-Julia. El ducea singur lumanarea petuu al Sfintei Majestdti cesaro- crdiesti,
dupa sicriu si acolo i1 ingropa. Loctiitor at Transilvaniei Cisalpina si at petrtilor
Apoi, dupa batalie, s-au predat indata ei, precum si Cdpitan General al ostirii
Sibiul si alte cetati si orase si boierii ardeleni dobei ndind victorie prin vigilentd, vitejie si prin
au recut juramant lui Mihai afara de orasul si puterea armelor in anul clomnului 1600".
de cetatea Hust, care au primit osti nemtesti

409
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Medalia a fost batuta in mai multe cunoscatori ai limbii romane si slavone. La 16


exemplare din care unul se pastreaza la British aprilie 1600 Mihai orandui pe langa vornicul
Museum din Londra, iar altele in cabinetul sau din Alba-Iulia 8 persoane pentru nevoile
numismatic al Academiei Romane. cancelariei sale, intre care, 4 diaci si porunci
Totodata, in amintirea acestei victorii, generalului Moise Szekely ca aceste 8 persoane
Mihai primi de la imparatul Rudolf o platosci - sa Ile scutite de serviciul militar.
dem wallachischen reten vererhrte Riissung - Pe langa cele cloud limbi oficiale de
in valoare de 1.550 fl. care fu transmisa pang atunci. fu introdusa si limba romans,
Domnului in aprilie1600. fiindca noul domn nu intelegea nici limba
Din respect fats de decapitatul latina si nici cea ungureasca. Corespondenta
principe, Mihai porunci sa se aduca si corpul diplomatica in latineste, italieneste, nemteste
neinsufletit la Alba Iulia si sa fie depus spre si ungureste, trebuia tradusa in romaneste
vesnica odihna in catedrala catolica de acolo, pentru noul principe roman. In arhivele din
cu toate onorurile cuvenite unui fost principe Viena se pastreazd mai multe acte diplomatice
at tariff. La funerarii lua parte si Mihai cu toata in limba romans, care putura fi salvate din con-
oastea sa. La autopsia decedatului se constata tul domnesc de la Turda, unde Mihai Viteazul
Ca inelul cu briliant de pe degetul cardinalului isi gasise tragicul sfarsit.
disparuse cu deget cu tot. Dupes funerarii, Limbile uzuale pentru actele si co-
principele Mihai se grabi sa trimita imparatului respondenlele interne erau limba latina,
sigiliul Ardealului - it sigillo dela Transilvania - romans, maghiara si uneori chiar limba
impreund cu diverse insigne si armc turcesti, slavona. Dezbaterile dietei se faceau in limba
precum si calul de calarie al lui Andrei latina sau maghiara si se redau in text paralel
Bathory. latin si maghiar.
Din ordinul noului domn, cancelaria isi
incepu imediat activitatea. Unul din primele
2. Recunoasterea lui Mihai Viteazul ca acte ale ei era convocarea dietei. Intr-o
principe de cAtre diets Transilvaniei si scrisoare adresala la 4 noiembrie 1599
organizarea cancelariei domnesti comitelui Ladislau Gyulafy, Mihai spunea:
"Am hoteirat ziva pentru tinerea dietei la
In ziva a patra dupes izbanda de la Cluj ad 20 diem Novembris: sa,fii si D-Ta de fates
Selimbar, Mihai VlIcazul 1st facu intrarca tri- in ziva si loco[ acela ca impreund cu ceilalti
timfala in Alba Julia, capitala Ardealului cuce- credinciosi ai nostri din lara aceasta sd putem
rit prin pulcrca sable' sale. La poarla cetatii, Ilia holdrari pentru pdstrarea Orin
Domnul munlcan fu inlampinat de reprczen-
lantii autoritablor eclesiastice, militare si civile, La 13 noiembrie Domnul se adresa din
in frunte cu episcopul Dimitrie Napragy, fostul nou lui Gyulafy, aratandu-i ca a schimbat data
cancelar al Ardealului sub Bathoresti, pc care si locul convocarii dietei, zicand:
Mihai it confirma in vechea functiune. El chema "Te poftim pe D-Ta ca la dieter sd vii la
in sfatul sau divanul sau domnesc pe fruntasii noi la Alba -Julia pe ziva de 28 noemvrie, cd vet
unguri Gaspar Kornis, Moise Szekeli, Stefan face D-Ta un lucre foarte pleicut. Bene valeat".
Czeaki si alti nobili care lrecura de partca sa,
prestandu-i juramantul de credinta. Pe "jupanii Mihai se grabea cu convocarea dietei
Napragy vel cantelar si Secheli Moj, vel pentru ca sa dea nobilimii maghiare, precum si
ghinarares" ii gasim pomeniti in actul domnesc sasilor si sacuilor cuvenitul prilej de a-i presta
din 25 martie 1600. In divanul ardelean din juramantul de credinta. Domnul isi atinse
aprilieal aceluiasi an gasim pe Kornis Gaspar, scopul, fiindca dieta se intruni de fapt in zilele
Szekeli si Czeaki. In actul de hotarnicie pentru de 22 - 28 noiembrie la Alba-Iulia, unde
boierii din Sarata (jud. Fagaras) din 20 aprilie nemesis, dupes preslarea juramantului de
1600, depuneau martorii "jupan Kornis, supunere si credinta, votary urmatoarea moti-
Gaspar si jupan Sekely Moyzes Generalis si une de incredere in domn:
jupan Szaki Istvan, alaturea de jupanii romani "Deoarece toate puterile si steiptinirile
Borcan, vistierul si Stoica, marele postelnic". La sunt de la Durnnezeu, credem ca prin grga
postul de secretar al cancelariei domnesti din Sfintiei Sale, prin milostivirea areitatd noud si
Alba-Iulia, Mihai Viteazul mentinu pe Ion prin bona hotoird re a intregii crestindteiti, ai
lacobinus, fostul secretar dc sub predecesorul cguns Maria Ta, in aceastd vreme de luptei
sau. Cancelaria mare sau domneasca isi con- impotriva cumplitului dusman pagan, principele
tinua lucrarile sub noua domnie Cara nici o nostru milostiv, pentru care Iucru ne stim necon-
intrerupere. Pe langa notarii sau secretarii - tenit sa -i fim multumitori, cd pi:1nd in aceastd
notari - scribi - vechi, furs angajati diaci noi, vreme ne-a peizit cu milostivire in dulcea noastrci

410
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

patrie de once dusman, rugandu-ne si acum Viteazul sute de acte si documente care
Sfintiei Tale, ca sa putem reimeme in dulcea privesc:
noastrd patrie sub milostivirea si sarguitoarea a) danii - donationes - si danii not - noves
ocrotire a Mdriei -Tale, spre mdrirea numelui si donationes -;
gloriei Mdriei -Tale, potrivit cu imprejurarile vre- b) mandate sau ordine de punere in posesie -
murilor de acuma". mandate - statutaria -;
Dieta de la Brasov din zilele de 12 15 c) reIatii sau raporturi de introducere in
martie 1600 votes o motiune si mai elogioasa la stdpanire statutariae relationes -;
adresa lui Mihai, zicand: d) schimburi de mosii si mdrturii - literae con-
cambiales et fassionales -;
"Inciltdm rugdciuni fierbinti catre e) transcrieri de acte publice - transsumptas -;
milostivul Dumnezeu pentru cd din clipa in care fi procese verbate despre depuneri - literae tes-
te-a trimis pe Maria Ta safii principe milostiv, ai timoniales -;
avut ata ta grlld milostiud de noi, incest am putut g) autentificdri de testamente - testamentaria -;
rdmane in dulcea noastrd patrie impotriva tutu- h) pitace de boierie - literae nobiliatis -;
ror dusmanilor cu pace si in liniste. Ne rugdm Un asemenea pitac de boierie se
Sfintiei Sale ca sift ne indrepteze pasii si sd con - pastreaza in original in colectiile Academiei
ducd pe Maria Ta si de acum inainte intru toate, Romane. Actul este redactat in latineste si scris
ca sa fie spre ddinuirea bietei noastre patrit si a frumos pe pergament. El priveste pe Gheorghe
noastra a tuturora, spre rcispandirea faimei si a Ciocanesti, castelanul sau parcalabul cetatii
numelui Mar iei Tale si spre binele si Intarirea Jdioara Sidovar - din Banat, pe care Mihai
intregii crestinatetti". Viteazul ii tidied la rangul de nobil pentru ser-
Cuvinic milgulitoare pentru Mihai victile sale credincioase. Actul poarta data de
gasim si in motiunca clietci de la Alba Julia din 18 fcbruarie 1600 si cuprinde si o descriere
zilele 20 - 27 Julie 1600, care avea urmatorul amanunlita a stemei familiei, care este si
cuprins: reprodusa in culori in fruntea documentului.
In actele si documentele oficiale Mihai
"Mai intai ne bucureun si indlta m rugd- se intitula Voievod al Valachiei Transalpine,
ciuni fierbinti cdtre Dumnezeu, cd Sfintia Sa Sfetnic al Prea Sfintei Majestati Cezaro
ni-a tinut pond in acest ceas patria si pe noi in Craiesti, Loctiitor al Transilvaniei, al Transil-
aceste vremuri de rasboi sub ocrotirea Metriei vaniei Cisalpine si al partilor ei, precum si
Tale. Ne rugarn Sfintiei Sale ca si de acum Capitan General al ostirilor ale aceleasi
inainte sd-si intindd aceastd milostivire si bund- Majestati din partite supuse ei. Valachiae
tate asupra noastrd. Vedem ca si de acorn Transalpinae Voivoda, Sacrae Caesareae
inainte Maria Ta to straduiesti sa -ti indrepti Majestatis Consiliarius perpetuus, Transilva-
toate grijile cu prisosintd pentru scaparea bietei niae Locumtenarts, Cisalpinens et cetera.
noastre patrii de dusmcmii din afard si pentru In calitatea aceasta el continua sa se
starea ei linistitd si pasnicd, pentru care bund considcre donin legitim al Transilvaniei, o tares
pornire si sentimente milostive fates de noi ale pc care o cucerise prin foc si sable. In convor-
Mariei Tale, dorirn ca Dumnezeu sa to binecu- birea pe care o avusese cu nuntiul Malaspina,
vinteze, sd -ti dea putere st ajutor ca sd avem si Mihai aratai cd si-a pus in Joe avutul, singele si
de acum inainte pace si pasture sub carmuirea viata pentru cucerirea Transilvaniei, infruntind
Mdriei Tale, pentru care osteneala si purtare de once pericol - rem, sanguinem, vitam ad occu-
gnjcl, noi Te vom sluff: ca pe stcipeinui nostru pandam Transilvaniam exposuerit periculisque
milostiv ". obieceret - .
Dupes primirea juramantului de cre- In adresa din 29 decembrie 1599 Mihai
dinta din partea nobilimii maghiare si a Viteazul arata camerei cezard-craiesti din tinu-
reprezentantilor sasi si sacui, Mihai ragadui ca tul Tipsului
celor supusi sJ credinciosi sa li se reinnoiasca "Ardealul cu toate partite sale ni le-au
actele de proprietate, reinnoire obisnuitd la dat Dumnezeu din mita sa in mel na noastrd ; de
fiecare schimbare de Domn, dupes constitutia aceea scrim Dornniilor Voastre despre aceasta
Wit. Si astfel incepu in cancelaria domneasca sd va sfeituint sd nu -I tulburatt.. pentru ca dacd
de la Alba lulia o vie activitate, imbratisand am luat aceasta tard, intreaga cu toate hotarele
intreaga viata socials si administrativa. a ei, apoi asa si vrem sa o pastram pentru
Ardealului. Din cancelaria cea mare a lui Mihai Majestatea Sa".
Viteazul pornira o sumedenie de edicte de tot
felul si de acte oficiale de drept civil, penal, Intr -un act de repunere in posesie din
comercial si economic. 14 martie 1600, noul Domn al Ardealului arata"
Astfel ni s-au pastrat de la Mihai ca ordond aceasta in virtutea puterii sale

411
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

domnesti fiindca a dobandit cu armele puterea Judetul Lipsi i Chezdi i Orbai


asupra Transilvaniei, cu toate drepturile Judetul Ariiasului
regale, cu toate folosintele si pertinentele ei
regnum hoc Transilvaniae armis in nostram Tinuturile Sasilor:
redigissemus potentatem... totum et omne jus Tinutul Brasovului
regnum, simul .cum conctis suis utilitatibus et Tinutul Sibiului
pertinentiis Intr-o scrisoare catre Bistriteni Tinutul Mediasului
din 3 noiemvrie 1599 Mihai observa zicand:
"credem ca stiti bine cd insusi 3. Reformele administrative dupes obi-
Dumnezeu ni-a adus in aceastd tare si ni-a
fdcut stetpanitorul ei". ceiul romiinesc
Atitudinea aceasta a lui Mihai era pri- Cucerind Ardealul, Mihai intelegea sa-1
vita cu mare ingrijorare de adversarii sai atat guverneze dupes conceptiile sale romanesti si
de la Curlea din Praga, cat si din tars. La 11 cu ajutorul oamenilor sal de incredere. In
martie se vestea la Viena ca Mihai nici nu se instructiile pe care la 26 februarie 1600 le
gandea sa cedeze Ardealul, ci dimpotriva, el dadea solilor sai la Praga, el arata imparatului
lucra din rasputeri pentru consolidarea si ca intelegea sa guverneze tara, cu credinciosii
intarirea puterii sale voievodale. sai ce erau pe Tanga dansul, cu oameni ce erau
La 15 ale aceleiasi luni se raporta din mai priceputi acolo, de stiau de toate ran-
cercurile lui Basta din Tokay Ca Mihai nu avea duielile, cum erau prin alte tari si cum a Post
intentia sa cedeze Ardealul, ci dimpoiriva era tocmeala mat de inainte vreme.
hotarat sa-1 pastreze in ruptul capului - eher Nuntiul Malaspina arata intr-un raport
seinen Kopf darilber lassen -. Cl 1-a fedi din 14 noiemvrie 1599, ca se teme ca nu
imparatului numai din complezenta, find cumva noul Domn sa guverneze dupes obiceiul
incredintat ca imparatul, apreciind la dreapta Lure sau roman - la mot guvemare secondo it
valoare serviciile sale pentru cauza imperials, ii modo Turcico o Valachico Atitudinea acesta a
va incredinta si restul Ardealului pans la Tisa Domnului nu era insa dupes placul nobilimii
samt dem Stuck bis an die Teyesa unguresti, care cerea in dicta de la Alba Iulia
Problemele ardelene intrasera de mull din noiemvrie 1599, sa respecte vechile daUni
in cercul preocuparilor lui Mihai Vitcazul. si obiceiuri ale tarii. in dicta din iulie 1600
Aceasta se vede din Catastihul tdrii Ardealului nemesii unguri protestara contra intrebuintarii
de pe judeate si vdmile si ocnele din 18 noiem- limbii roman in actele publice, cerand pedep-
brie 1599 - Registrum totius regni Transilvaniae sirea celor ce nesocoteau drepturile exclusive
- care s-a pastrat in arhivele de la Viena si care ale limbii oficiale latine si maghiare. Iata
spune: cuprinsul motiunii dietale contra folosirii limbii
"Sci se stie, tara Ardealului cu.judetele si romane:
de venitul, catu-i iaste". "S-au intamplat si astfel de lucruri, oa
Judetele ardelene erau: unor oameni de seama noastrd ii s-au adus
Judetul Hunedoara scrisori de ale Moriei Tale, uncle scrise in limba
Judetul Belgradutui sarbeascci, altele in limba romaneascd, din care
Judetul Tarnavei pricing n-au putut intelege din ele porunca si
Judetul Turdei vointa Mdriei Tale. De aceia am hotdrat ca ast-
Judetul Clujului fel de scrisori sd fie trimise nobilimii sau in
Judetul Dobacai limba maghiard sau in limba Latina: cine ar mai
Judetul Solnocului dental de Ardeal umbla pe is nemesi cu astfel de scrisori
romanesti sau sdrbesti, pe niste oameni ca
Judetele Torii Unguresti ce se tin de acestia set,i prindd si sd-i trimitd prinsi la Maria
Ardeal: To impreund cu scrisorile".
Judetul Crasnei Mihai, ca si sfetnicii sai, nu tinura insa
Judetul Solnocului de Mijloc seama de asemenea hotarari ale dietei, ci con-
Judetul de Maramuras de la Hust tinuara corespondenta si in limba romans.
Judetul Zarandului Jupanul Nectarie, un om de incredere al dom-
Tinutul Caransebesului nului, adresa la 2 sept. 1600 o scrisoare
romaneasca primarului sas din Sibiu prin care
Judetele Scicuilor: ii aducea aminte de juramantul de credinta
Judetul Murasului fates de Domn. Locul de frunte intre actele
Judetul Udvarheiului romanesti ii ocupd cele 8 documente din

412
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cancelaria lui Mihai Viteazul, ce se pastreaza in sa rasplateasca meritele sfetnicilor si colabora-


arhivele din Viena, in anexa la pachetele torilor sai roman, dandu-le mosii, cetdti si
Turcica din anii 1593 - 1600. Din 20 aprilie castele ramase pe urma nemesilor unguri care
1600 dateaza actul de hotarnicie in romaneste le parasisera pentru a nu se supune nouii
cerut de boierii sau mosnenii din Sarata, jud. domnii romanesti. Episcopul Napragy raporta
Fagaras. In acest important hrisov de hotarni- la Viena ca Mihai, uzurpand puterea, impartea
cie domnul se intitula "Mihai Voievod, cu mila asemenea bunuri Romanilor sat - usurpata
lui Dumnezeu, Domn a toata tara Ardealului, huius modi authoritatis licentia impune amplis-
fecior al marelui si prea bunului raposatului sima bona, arces castella, curias suis Valachia
Patrascu Voievod din Tara Romaneasca". distribuebat
La 5 februarie lo Mihai Voievod, cu mita Dicta din Alba Iulia critica in 1600
lui Dumnezeu domn a toatei tara Ardealului aspru darnicia aceasta a noului domn, inre-
dadea Rozovenilor in proprietate muntele "cse gistrand si astfel de plangeri: "ca Maria Ta ai
sze tfyaine Bajul", adica ce se cheama Baiul, daruit mosii, lard ca dupd legile noastre vechi
act scris in ortografia ungureasca, "ka szel aibe sa fi fost luate cu scrisori, asa cum s-ar fi
yei de moschie" - ca sa-1 alba ei de mosie. cuvenit, cerute pe drept sau pe nedrept,
In romaneste erau redactate si uncle intrand curand cu scrisori in posesiunile for
acte care porneau de la boierii munteni ce card sa fi avut loc vreo judecata. Am hotarat ca
faceau parte din divanul domnesc de la Alba- in cazul unor deciziuni contrare celor stabilite,
Julia. Intr-un act din 25 martie 1600 se face find mosiile totusi luate in posesiune, spanii
mentiune de sfetnicii Domnului: Teodosic, sa continuic diligenter a restitui cele luate,
Mihalcea, Ca Iola, Preda, Leca si Sloica. donatorul aratandu-si donatiunca, iar acestia
Teodosie intocmise si o cronica a Domniei lui sa fie urmariti suis modis prin lege".
Mihai Vilcazul pang la 1597, cunoscuta in tra- Episcopul uita insa ca Mihai Viteazul
ducerea latineasca a lui Balthasar Waller. Inire aduscse la cunostinta imparatului ca dansul
oamcnii de increderc al domnului se gasea si intelegea "sa dea sale si olate cui urea cu acea
Petre Grigorovici Armeanul, zugrav si cronicar putere cum au avut-o alli Domni" si ca "toate
totodata. Cronica va fi utilizala de cronicarii litigiile Ardealului, cum au fost in zilele allor
unguri Wolfgang Whim si Szamoskozy. La domni, de s-au cautal in Ardeal judecata, ce
acestia se mai asociau armasul Sava, postel- vom judeca not sa lie judecat si nimeni sa nu
nicul Duma, spatarul Toader, vistierul Barcan mai alba voie a cauta lege intr-alta tars ".
care dadea Clujenilor la 5 aprilie 1600 o chi- Masura aceasta atrase sagetile dietei
tanta in romaneste pentru suma de 666 taleri; din iulie 1600 asupra sa, cerandu-i "sa
vistierul Vasile de la Ocna Sibiului si capitanul opreasca boierilor de a umbla cu plangeri min-
Constantin Stolnicul de la Giurgiu. cinoase pentru a cuprinde mosii nemesesti".
Banul Mihalcea Caragea, originar din Domnul era solicital sa opreasca in genere
ostroavele grecesti, era unul dintre sfetnicii cci boierilor de a se amesteca in asemenea lucruri,
mai intimi ai domnului. Pe timpul campaniei caci treburile for inteleg sa si le descurce ei
sale in Moldova, Mihai Vileazul lasa pe banul insisi dupd legea tor, exprimandu-si dorinta de
Mihalcca si pe Wolfgang Kornis loctiitori sau a nu 11 Lulburatt in asczamintele tor, iar con-
caimacami ai sai in Ardeal. In calitatea aceas- travenientii sa fie sanctionati, tinandu-se
ta, Mihalcea se intitula: "Ban al craiei seama de vechiul obicei al lath.
transalpine, sfetnicul ilustrului si magnificului Formuland motiuni asa de indraznete,
domn Mihai Voievod al Transalpinei etc. si del- membrii dietei scapau din vedere ca insusi
egat cu mandatul deplinelor puteri pe langa imparatul in raspunsul sau la cererea lui Mihai
statele si ordinele transilvanene Michael regni ii recunoscuse dreplul, zicand:
7Yansalpinensis Banus et consiliarius illustres "Eu imparatul preste toy imperratii si tot
et Magnifici Donini Michaelis Voevodae soborul zice scijudeci D-Ta; ce yeti face, set fie
Transalpine et cetera ed Status et ordines .facut si cum veri zice set fie zis; cum sa fie mai
Transilvanicos cum pleno mandalo legatus bine si ce yeti pohti, tot va fi pre voia Domne-
La 1 mai 1600, jupanul Teodosie dadea Tale".
nemesului Joan Olasi carte de libera circulatie In virtutea dreptului sau de cuceritor,
pentru a-si duce jupaneasa de la Lugoj. Marele drept recunoscut si de imparatul, Mihai aduse
vistier Barcan trimitea in februarie 1600 un intreg aparatul administrativ al Ardealului sub
ravas romanesc Bistritenilor in chestiuni de ordinile sale directe. Acest aparat era foarte
furnituri. complicat, intrucat atat sacuii cat si sasii se
Dar si mai neplacut decat folosirea lim- bucurau de largi autonomii nationale sub
bii romane in actele publice, era pentru comitii sau grofii tor. Sub autoritatea sa direc-
nemesii transilvaneni faptul ca Mihai intelegea ta staleau spanii si vice-spanii judetelor, judecii

413
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

nemesimii, cdpitartii, prefectii, provizorti, caste- Iar pentru a inlesni circulatia corespon-
lanit, boierii, beliductorii, hatmanii cazacilor, dentei oficiale, Mihai Viteazul cauta sa
sarbilor si romanilor, centurionii si decurionii imbunatateasca serviciul postelor. Dieta din
ostirii de calareti si pedestri. Care tots acestia noiembrie 1599 vota in privinta aceasta urma.-
se indrepta la 28 decembrie 1599 ordinul lui toarea motiune:
Mihai Viteazul ca sa apere pe Elena Keoreosy, "Postele care urnblet cu scrisorile Mdriei
vaduva fostului diac Cristofor Keresztury, pe Tale, so: se Lind de ceiace std serfs l ele; o posts
care domnul o luase sub inalta sa ocrotire, sa primeascd un cal, dacd sunt cloud poste dot
tutela si protectie. cat, dar cdrute sa nu se dea nimanui, afara de
Pe unit din acestia noul domn al cazul, cand s-ar cere anume acest lucru in
Ardealului ii pastra in serviciul sau, iar pe altii scrisoarea Meiriei Tale. Cine va cere cal si cdrute
ii inlocui cu elemente credincioase si devotate, in afara de scrisorile Martel Tale, aceluta sd nu
in buns parte roman'. i se dea nimic. Dela astfel de poste so. adune
La 15 martie 1600, Mihai, ascultand Mdria Ta, prin domnul cancelar, scrisorile, ca
plangerea cetatenilor din Targu Mures contra postele set nu mai poatd umbla cu asemenea
umblatorilor de pe cat care rechizitionau cat de scrisori".
olac si cereau sa fie gazduiti in oras, ordona
grofilor, vice comitelor, judecatorilor de comi-
tate, capitanilor, boierilor, beliductorilor, 4. Perceperea di anon
prefectilor si hatmanilor atat ai cazacilor, cat si
ai sarbilor si romanilor, de asemenea magis- Din Catastihul Wit Ardealului de pre
tratilor civici, scaunelor de judecata, vilicilor si judeate si vamile si ocnele din 13 noiemvrie
cclorlalti jurati cetatenesti la orase, sate si 1599, intocmit in romaneste de vistieria lui
conacc, ca la toll call cer pasta, hrana, bir si Mihai, se vede ca noul Domn luase masuri ca
alte sarcini, sa-i pedepseasca dupa faptele for perceperea impozitelor sa nu sufere nici o
si sa-i goncasca in afara de oras. In desbaterile intarziere. Birurile impuse asupra celor 14.424
dietei din iulie 1600 se face mentiune de "capi- de porli, adica de gospodarii din judete, dadeau
tanii si slujil orii lui Mihai de la orase si de la un condei de 95.653 taleri. Portile se reparti-
curie, asisderea si de capitanii camerali de la zau pe judete precum urmeaza:
mine". In acceasi sesiune a dielei se cerea ca
alai "capiianii de celati, cat si juzii de la curie" Judetul Belgradului, adica Alba-Iulia 3.182
si alti slujilori care comit samavolnicii fats de Tarnavei 30.476
nemesi, sa fie chemati in fata scaunului de Turdei 1.000
judecata al Domnului. Clujului 1.214
Anumile liiigil se aplanau in divanul Dobacai 1.050
din Alba-lulia in fata Mariei Sale Domnului. La Solnocului din Ardea 1809
19 aprilie1600 nemesii Toma si Mihai Konas Crasnei 362
raportau domnului ca au somat pe juratii Solnocului de mijloc 305
orasului Targu-Mures sa se prezinte la jude- Maramuresului cu Hustu 1442
cata la curtea Mallet Sale oriunde si oricand ar Zarandului 244
Linea Maria Sa mai curand astfel de judecati. Tinutul Caransebesului 3.076
Dc uncle sc vcde ca divanul domnesc, prezidat Judetul Murasului 370
de principe, functiona si la Alba-Iulla pen tru " Udvarheiului 368
Ardeal, exact in aceleasi conditiuni ca si diva- Tinutul Banului din Sacui 459
nurile similare de la Targoviste si Suceava, Judetul Sepsi i Chezdi i Orbai 923
capilala Tarii Romanesti si Moldovei. Aritasului... 385
Pen tru a-si arata solicitudinea sa fata
de principalele orase din Transilvania, Mihai se Tinuturile sasilor asa le este obiceiul
grabi la cererca for sa he confirme privilegiile. cand lega de poarta cate un florint, ei dau taleri
La cererea juralilor Mihai Rhaw si Andrei Zabo 20.000, iar cand dad de poarta cate un al
din Cluj - iuratit cives civitatis Colosvar -, de a doilea florint, ei dau taleri 30.000.
he intari privilegiile, libertatile, imunitatile si Baia de our de la Zlatna era arendata
prerogativele, domnul se milui sa le acceple, sa Italianului Muratos lanos Muraldi loan - pe 6
le aprobe, sa le ratlike si sa be confirme prin ani cu o arenda de 12.000 taleri anual.
actul domnesc din 24 ianuarie 1600. Si cele- Tabla de galbent de la Cluj era arendata
lalte orase, dar mai ales orasul Bistrita se aceluiasl Muratos Ianos cu 4.000 taleri anual.
bucura de grija si solicitudinea domnului Scisimea toatd impreuna era impusa cu
roman. 7.500 taleri anual, scadenti la St. Martiei,

414
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom anilor

adica la 11 Noiembrie. vama de la trecatori sa dea si Domnul oamenii


. Brasovul pentru vama negotului era sai pe langa spani, sa vada unde si in ce locuri
impus cu 2.000 taleri anual. se simte nevoia de astfel de vami si sa
Tinutul scald dela Bran era impus cu insUintezc pc Maria Sa. Cei cc stapaneau astfel
200 taleri anual. de vami sa arate scrisorile doveditoare, pe care
Sibiu( de pre vama negotului era impus vazandu-le Maria Sa, sa hotarasca in ce locuri
cu 1.000 taleri pe an. trebuie sa fie astfel de vami.
Bistrita pentru vama platea pe an 158 Si in Tara Romaneasca, ca si in Ardeal
taleri. si Moldova Domnul putea da scutiri de dajdii
Popii scisesti erau impusi cu 459 grivne pentru domenii intregi. La 25 iulie 1600 Mihai
de argint, impozil scadent la 2 februarie al Viteazul scutea de dajdii domeniul Vingard si
fiecarui an. alte 12 sate ale credinciosului sau loan Kesseri-
Popii sasilor erau impusi cu 968 taleri Gibarth, comitele de Deva, pentru serviciile sale
pe an si cu 100 taleri bani marunti. credincioase. Acest Kesseri era flub Zamfirii,
Dijrna Ardealului care era craiasca la flica lui Moise Voda, ctitoreasa manastirii
nemesi pentru miseii tor, era de 15.468 taleri si Prislop, din Tara Hategutui, din casatoria ei cu
65 bani, cand era intreaga. comitele Kesseri. In sesiunea din iulie 1600
Iar cand da craiul din dijma de daruia dicta ardeleand cerea expresis verbis ca pentru
pe cineva, care se scadea, Rind ispravnic cele ce duce nemesul pentru folosinta casei
Mestenti Benedict. sale, sa nu plateasca nici o dare, nici treize-
Baia Ccipsinultti de argint era pustic ce cimi, iar treizecimarii si vamesii sa se tins dc
au cerut-o Muraios lanos sa dea pana acum la accasta hotarare.
Sf. Vasi lie grivnc de argint 50, iar de la Sf.
Vasilie inaintc, sa dca pre an taleri 200.
Ocnele de sare in exploatare crau urma- 5. Fortele militare de care dispunea
toarele: Vizatna, Tordes, Co loj, Seuca, Dej. principele roman
Sdcui, Mammals si Gheurgliceul si de pre
aceste ocne crau tinun sa dca seama Cu tot ii. Din catastihul de venituri si chelLuicli
La 24 iulie 1600 Mihai conferi Clujenilor drep- al vistierului Dumilrache, ce ni s-a pastrat in
tul de exploatare a salinelor din Cojocna pana arhivele din Viena, cunoastem cheltuielile pe
la concurenta sumei de 11.257 fl. La 7 august care le facea Mihai Viteazul pentru plata solde-
1600, logolatul Teodosic adeverea in romaneste lor unilanlor militare. Vistierul insemna in
Clujenilor incasarca sumei de 1.000 taleri cataslihul sau:
zicand: "1,ual-ant of City kited 1000 de cest bir "Si! sc site laic ce am dat. de in Visteric"
de sare". - adica lefurilc. Cazaci tot. Branewtschi,
Vorni le de pre negoate din 30 de bani, sc Valcoaschi, Ocesalschi, Rastoposa, Kon 2.917
numeau harmiteduri, adica tridecezimi. laf. tat. 14.585, mas. tal. 1.235.
Asemenca harmileduri sc percepeati in Cazaci pedestri 18; st cc au lost. !limas
urmaloarele 20 de localliati: Camnsebes. Sloica Visa. lepra la Cazaci cc an venit cu el lal.
Lugos, Mean (Vulcan), Zdiccm, Lipova, Dobre, 144.
Ord s I le, Orda de la Pod, Ban Ungri, Makou Gherghel Capilan, Kon.
(flunicloara), lambon, Fivdimas, Zila, Jibdu 916, laf. tal. 454 far kon.
(Sibot), Nagfald (Sabumarc), Fidreghi. Dd, Moldoveani, Mrazea i Anghelachi capi-
Rdtec, Bereheci, Eneu, Bets (Beaus). tan si (liprosului hotnog) lipsa Lupului hotnog
In sesiunea de la Alba-Iulia din iulie Kon. 1.452, laf. tat. 14.870, mas for tal. 542.
1600,- dicta aproba politica financiara a Sarbi, Petoc i Neculo capitan, kon.
Donmului cleclarand: "Noi nu voim sa urn nici 1.608, laf. (al. 16.500 mas for tat. 510 far
acum, cum n-am lost nici in trecut, spre Mihaiu.
scadcrea Marie! Talc sau a Patrici, din ceiace Beaslii Sarbi, Marco holnog, kon. 40 laf.
ni-a dat Dumnczeu". Ei ragaduiau sa plateasca tat. 400, mas. tal. 30.
de fiecare poarla cate 6 fl., cerand insa si sash Drdhantii Jidco, Ros. Mirda Ianas,
sa participe dupes obiceiul tor, in aceasta Neclelco, Radul capitan; dorabanti 4.000 laf. tat
masura la suportarea sarcinilor fiscale. Tot 25.948.
atunci dicta cerea ca si sarbii, care nu sunt Drabantii Jivco Ncgrul, Miclaus capitan
lefcgii, sa platcasca da'ri oriunde or fi stabiliti in i Dumbrava hotnog: dorobann 2.010 laf. lal.
Tara, iar cei care n-ar voi sa plateasca, acolo 6.535.
uncle locuiesc sa fie scosi din t.ard. Tunarii lui Voievod si ai lu Craiu si dra-
In chestiunea administrarii vamilor, van de la Poarta, laf. bir. zal. 592.
dicta din iulie 1600 holari ca la statiunile de Drdbani Ungri ce se-au dus cu Turi

415
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Freanti, darbani 200 laf. tal. 721. Mihai ar fi trimis toata oastea ardeleneasca in
Gibri Gaspar si Ivan Brancouici kon. 120 Tara Romaneasca si ar fi chemat pe romanii de
laf. tal. 655, mas lor cu tram. tal. 132. acolo in Ardeal, asezandu-i in garnizoane in
Comisel stegar si chirias o tun, sato rgii, locuri intarite si in cetati - o afirmatie ten-
Marco Vraci si sichiriasi o leagane, laf. tal. dentioasa care nu corespundea in toate rea-
2.147. litatii.
Lafe marunte, laf. lor fac tal. 2.014" (4). Temuti erau asa numitii Sabatleghini -
In catastihul acesta vedem ca ostirea ce Szabach I egi nyak; pedestrasi slobozi sau
ocupa Ardealul pe timpul lui Mihai Viteazul se haiduci si Segitleghini - SegitO-legeny - soldat
compunea din: auxittar, al caror numar sporea mereu prin
1. Cazaci calari si unitati sub capitanii ingramadirea iobagilor de pe mosiile nemesilor
Branezki. Valeowski, Ocesalski si Rostopcea; in randurile lor. Contra acestora se indreptau
2. Cazaci pedestrt, o mica unitate. reclamatiile dietei din .iulie 1600, care cereau
3. Unguri sub capitanul Mako Gherghel; disciplinarea si trimiterea lor la vatra. Membrii
4. Moldoveni, sub capitanii Marza si dietei se plangeau ca iobagii si slugile tocmite
Anghelache, capitanul Lupu fiind lipsa. fugcau si treceau intre pedestrasi si calarasi
5. Garb/. sub capitanii Petco si Necula. domnesti unii chiar intre haiduci, altii intre
6. Beaslii Barbi, sub hotnogul Marco. pedestrasi de cetati, de unde ii amenintau cu
7. Drcibantii lui Jivco Ros, Mirda Janas, ucidere si devastare. Ei mai aratau ca multi
Nedelco si Radul. oamenl lipsiti si neplatiti au trecut intre lefegii
8. Drcibantii lui Jivco Negrul, Miclaus si domnesti, care din ceas in ceas strica si prada
hotnogul Dumitru. satele. Si cereau ca domnul sa-i urmareasca
9. Drcibani unguri cu Turi Freant. prin cei mai marl pe ostasi; asemenea elemente
10. Tubarii lui Voda si al Craiului. ratacite, 'sa fie pedepsite si cu asprime sa se
11. Droibanit de poarta. dea ordin capitanilor si hotnogilor sa nu mai
12. Unitcltile lui Gibri Gaspar si Ivan Brancouici. primeasca pe viitor asemenea oameni in
Reaprtizati la ostire se gaseau: unitatile lor.
Cormisei, stegari, sicheriasi satargi, sech iriasi Dicta din noiembric 1599 multumea lui
pentru leaganc si un medic sau Vraci cu Mihai Viteazul ca o sa adune toata oastea la un
numele Marco. loc, s curate drumurile tarii de talhari si sa
Dicta din iulie 1600 cerea ca toti cci scoata soldatii din casele nemesilor.
miluiti de daruri cu mosii, sa dca, dupes vcchiul Mcmbrii dietei mai cereau domnului sa
obiceiu, udlarasi si pedestrasi de pc mosiile lor. pedepseasca pc cazaci si pe altii care au navalit
De altfel nemesis se declarau gata sa part icipe la pe la marginile oraselor, au jefuit tot ce au gasit
razboi cu pedestrasii si calarasii lor. si au amenintat orasele cu foc.
Mihai face si uncle schimbari in coman- Dicta de la Brasov din martie 1600
damentelc cetatilor de is Fagaras, Deva, hotari ca pentru intretinerea ostirii sa se
Chioara, Gherla s.a., asezand acolo parcalabi plateasea de fiecare poarta cafe 4 florini, juma-
sau castelani vrednici de increderea sa, precum tate sa fie platita cinstit si fara scadere la
era Leca la Chioara si Gherla sau Constantin la camara dornneasca pand la 20 de zile, tar
Gurghiu. restul dupes alte 20 de zile.
Nuntiul Malaspina raporta la Praga ca.

, I.
I V14,

1,1q r i
_ .1 io
it

arm ,
int) irfifilir

_01

I '1.
111104.tiAge-t;;:,2 ,41

Casa de aparare, Cula - distrielul Gorj

416
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Ca p itol u I III

TRATATIVELE PENTRU REGLEMENTAREA


RAPORTURILOR POLITICE CU HABSBURGII

1. Cererea lui Mihai de a fi recunoscut ca domn ereditar al Transilvaniei si principe


al sacrului imperiu roman
2. Conditiile de recunoastere formulate de nuntiul papal Malaspina in 12 articole
3. Riispunsul imparatului cuprinzand 17 articole
4. Revendicarile lui Mihai Viteazul dupe cucerirea Moldovei, ca domn al Tarii
Ardealului, al Moldovei si al Munteniei

1. Cererea lui Mihai de a fi recunoscut lands Crai, intre Ardeal si Tara Ungureascd,
ca domn ereditar al Transilvaniei si acel hotar sd fie si acuma: din care hotar din
principe al sacrului imperiu roman ceastd creme de retsmiriti a tras /a irnpdrd.tia Lui:
una, Oradea cu tinutul Bihorului si Hustul cu
Concomitent cu instalarca sa in tinutui Maramuresului si Crasnei si at
scaunul donincsc dc la Alba-lulia, Mihai tri- Solnocului si at Sdrandului st Nagbania cu Baia
mise o numeroasd solie in frunle cu banul de Sus si toate tinuturile lor, cum au fost date de
Mihalcea si vistierul Stoica la curled imperiald Maximilian imperrat supt Ardeal cum au fost mai
de la Praga pentru a prezenta imparatului d- intdiu.
Rudolf trofeele anuntate mai sus si a cere 3. Alta iar sec pofteascei, cum au avut
recunoasterea sa ca loctiitor palatin, sau don-mil, ce -au fost inaintea noastrat, de au dat si
Stetthalter imperial in Transilvania. So lii pri- au miluit cu sate si cu olate, au de supt cetciti
mird instructiuni sa arate imparatului ed: sale au si acum sa fie aceia, sd pociu da
"Ardealul Inca, ce scant 74 de ani de si eu sate si olate, cut voi urea cu acea putere
cand a fost inchinat turcilor, iar Mihai Voievod, cum au avut alti domni.
cu tocmeala lui si cu pieirea a multi voinici a 4. Alta, toate ligile Ardealului cum au
cucerit Ardealul si i -a inchinat cinstitului fost in zilele altor domni, de s-au cautat in
impeirat si de arum inainte se feigerduieste clurn- Ardeal judecatet, ce vomjudeca not sd fie Jude-
nealui papa va fi viu, cu mare credintd va sluji cat si sd nu mai vole a cauta lege intr-altd tarn.
imparatului si Tarii Unguresti si toatd crestind-
tatea". 5. Alta, de randul ostilor, Maria Sa
Dar, pentru ca sa poata indeplini cu Impciratul si cu Sfatul Impdratului st cu cat 7
succes aceasta inaltd misiune incredintata lui, hertegi si cu alti domni crestirtesti si impreund
din mild dumnezeiased, Mihai Vocia cerea cu tara Mdriei Lui, bine sd is aminte cd Ardealul
imparatului recunoased ca succesor de si Tara Rumemeascei in ce loc scant; tot norocul
drept al Bathorestilor in Ardeal, cu toate drep- crestindteitii este aruncat pe aceste doud teiri ca
turile si competentele acestora, formuland pre- Dumnezeu sec fereascd de ar apuca Turcul aces-
tentlunile sale in urmatoarele arlicole care ni te doud tart ar fi pieirea a toatd crestindtatea;
s-au pastral in redactarea for in limba romans: cum Dumnezeu sd fereascet de aceia I
1. Imparatul si Tara Ungureascer sd-I 6. Drept aceia sd aibd grijd Maria Lui de
socoteascd pentru aceasta slujbd si nevointa ce leafa ostilor; alta de ajutor cand va trebut la ure-
s-a nevoit, sd -i lase Tara Romerneascet si Tara mea de treabd.
Ardealului, sd-i fie mosie, lui si cine se va tine lar Mdria Lui sd gnjeascd sd trimitcl voinicii
din feciorii lui, sd le fie mosie. ce vor trebui. Iar alta pentru banii de leafs, sa vie
2. Sei ceard de la impeirat si de /a Tara La not in Luna lui Mart in 12 zile, cat va socoti
Ungureascd cum, ce hotar au facut pdrintele Mdria Lui sd ajungd ostilor, sd nu cumua sa aibd
Mdriei lui, Maximilian, impeiratul cu at doilea crestindtatea si aceste doud pH.

417
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca Dumnezeu fereasca aceia sa nu fie, 2. Conditiile de recunoastere formulate


de ar dobandi turcii ceste cloud tart, Tara de nuntiul papal Malaspina in 12 articole
Ardealului si Tara Romaneasca eu as pofti de
la imparatul si dela tot sfatul si dela cei 7 Revendicarile ridicate de Mihai pentru
hertegi si de la toata tara, cum sa -mi dea in guvernarea Ardealului ajunseserd si la
Tara Ungureasca olate, cat sal aiba venit cunostinta nuntiului papal Malaspina, care
intr-un an o suLd de mii de talere; si pentru recomanda imparatului sa le aprobe in alts
aceasta poftd sa aiba carte cu pecetea Marie! redactie, urmatoarele 12 articole:
Lui, cum dupd moartea mea sa ramand rodu- 1. Palatinul sa fie credincios imparatu-
lui meu. Alta, iar Dumnezeu sa fereasca daces lui si sa-i pastreze juramantul de credinta.
as cadea en in sabie, cum aceia Dumnezeu sa 2. Sd nu aiba dreptul de a convoca dicta
nu dea, tar cinstitul imparat si tot sfatul si fares autorizatia imparatului, iar la dezbaterile
toata tara Marie! Lui, S1 cu tot! domnii dietei sa asiste un comisar imperial.
crestinesti sa aiba a umbla si a griji pentru 3. Birurile vectigalia sa poate fi impuse
ncvoia mea, toti sa ma scumpere din sabic. Si numai cu aprobarea imparatului.
pentru aceasta Inca poftesc sa aibe carte de la institutiile, datinile si obi-
4. Legile,
imparalia Ltii si dela toti domnii crestinesli. ceiurilc provinciei sa nu poata fi modificate.
7. Alta, cum a dat imparatul ltd Batar Provincia sa nu fie administrates dupa obi-
Jigmen tetelus pe domnie asa ma rog Mariei Lui ceiurile romanesti valahico more ci numai
sa am si eu asa. dupa obiceiurile observate pang atunci de
principii transilvancni.
8. Alta iri pentru linuturile de au fost 5. Sal nu incerce ceva farce stirea
mai d'innainte vreme de mosie si de tinu(ul imparatului contra nobililor si ordinelor reli-
hotarelor cesior cloud taxi, de Tara Ardealului, si gioase.
de Tara Romeineascci, si le-au luat turcii de stint 6. Sa nu declare razboi si nici sa nu
supt mana tor, cand va. da D-zeu cu ajutorul incheie pace fares asentimentul imparatului.
8fintiel Lui si cu norocul cinstitului impdrat sa le 7. Sa nu se incumcle audeat sa
dobet ndim dela mana pc:101111r, ele safe tar a aduca in garnizoanele ardelene trupe din
mosiei si sa se find de hotarele acestea doud Muntenia si nici sa trimila trupe ardelenesti in
lad, cum au.rost de ueac. lar de ad Innainte, cu garnizoanele din Muntenia. lar daces va avea
qjutorul lui Dumnezeu, ce vom dobandi, dela nevoie de contingence militare in Transilvania,
peigani imparatul va face cum va fi voia sa recurga la ajutorul trupelor unguresti sau
imparatiei lui; si pohtim carte si pentru aceia nemtesti.
dela imparatia lui. 8. De va fi silit sa paraseasca vremelnic
Cererile cuprinsc in articolele de mai provincia, sa nti is ca loctiitor nici roman si
sus ajunsera la cunostinta impnrattiltii si prin nici ardelean, ci tin unpin devot at imparatului.
consilicril unguri Napragy, Gaspar Kornis si 9. Garnizoancic sa faces juramant
Borncmisza. In raportul for calm imparat, in imparatului.
februarie 1600, accstia insistara mai mull 10. Toll senaLorii sa jure credinta
asupra cercrii lui Mihai dc a i sc asigura clom- imparatului.
nia creditara asupra Ardealului unit cu Tara 11. Palatinul sa aiba delegatul sau pe
Rumaneasca, precum si asupra partilor exle- Tanga curtea imperials; de asemenea, impara-
rioare cc apartineau Ardealului, cu cclalile lul va clesemna pe un credincios de al sau pe
Oradea, I lust si Nagibania (Baia Marc). Ei ara- Iiingd curtea vocvodala.
tau ca Mihai prelindea dreptul de stapanire 12. Mihai sa trimila pe fiul sau ca
asupra teritoriilor ce urma sa le cucereasca de ostatec la curtea imparateasca pentru a fi
la turd. Ei mai aralau ca Mihai revendica pen- instruit si educat - edocendum educam-
tru sine toate bunurile si demnitatile de care se dumque.
invrednicise la vremea lui Sigismund Bathory.
Intre distinctiile cele mai principale ravnite de Nuntiul Malaspina nu simpatiza deloc
domnul roman era recunoasterea cu ordinul pe Mihai, poale si pentru credinta lui ortodoxa.
Letnei de aur - Goldene Vliese -. El mai cerea ca El staruia pe Tanga imparat sa nu ingaduie ca
imparatul sa contribuie la intretinerea Orli. Mihai sa-si aiba resedinta in Transilvania - hoc
In schimb el renunta la concursul militar al unurn esse, ne palatinum in Transilvania domi-
trupelor imperiale. In caz ca ar cadca in prin- ciliwn sedemque sibi figat - si nici sa fie
soare sa fie rascumparat, iar daces ar fl izgonit recunoscut ca principe legal al acestei tad ne
din Ardeal sa gaseasca adapost si intretinere in ea tarnquarn legitimus principe habitat atque
intr-o relate oarecarc. resident - flinddi era schismatic, usuralec si

418
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

nestatornic - Palatinus enim schismaticus est toate chcstiunile administrative si judecatore*ti, in


levis et inconstans Parerea nuntiului despre asa fel, ca tot ce va face sa fie facut si cum va zice,
Mihai nu era deloc magulitoare. El it infatisa sa Ile zis, totul dupa voia sa.
curtii imperiale ca pe un om fara invatatura, ca Dar pentru edificarea noastra deplina,
nu *tia sa scrie decat numele si care nu darn raspunsul imparatului in intregime in
cunostea alts limba decat cea romans si 'Irma redactia romaneasca ce fusese prezentat lui
- huomo senza lettere, di modo the a pena sa Mihai Viteazul si care e semnata de dansul.
scrivere it suo norne, ne sa altra lingua the la. I. "imparatul au stria nsu sobor, toti
valacca et la turchesca -. El it considers intr-o dornnii, uldclici, piscupii si arhiduci si toti ai
scrisoare din 14 noiembrie 1599 ca pe un om impdratului, pdntru credintd si pcintru binele ce
greoi, artificial, ilegitim, nestatornic, crud din aufdcut Mihaiu Voevoda impdratului si e-u slu-
fire, libidinos, inaccesibil la sfat, precipitat, si jit, ca sa -I ajute imparatul era imparatul set -i dea
(dupa parerea mitropolitului Dionisie Rally de ce va pohti Mihai Vodd.
Tarnova) putin timorat de Dumnezeu - ma e
astutissimo et artificiosissimo, e illegitimo, 2. Ce va pohti Mihai Voevoda dela
inconstante, et di sua natura crudele libidinoso, irnpdratul sd-i dea, care cat ii va plericea; insei
sprezzatore di consign. precipitoso et per quanto mai mutt sa -i dea pentru ateita bine ce mi-au
dice il mitropolita di Tarnovia, poco timorato di fdcut Mihai Voevockl.
Dio 3. Au zis impdratul si tot soborul si
svatul pentru vitejie ce au feicut Mihail Voevoda
si destoinic, am zis set fie Mihaiu Voevoda crai st
3. Raspunsul imparatului cuprinzand 17 _flu( sdu iard craiu.
articole 4. Zis-au imparatul sd insoare pe
Pcitrascu Vodd si sd-i dea din ruda imparatului
Raspunsul imparatului la cererile lui care-i va fi voe, si sd-I facer fecior at imparatului
Mihai intarzia. Numai la 3 decernbrie 1599 si sd fie at imparatului.
imparatul trimetea veste prin Petre Grigorovici 5. Insci de va fi voe lui Mihai Voivodd sd
arrneanul, omul de incredere al lui Mihai, ca "ce va trimeatem oameni la margin, sd pcizeascei, ca
pohti Mihai Voivod, tot sd fie pre we Domni Sale". sd nu auzd alti imparati si domni ca Cara este a
Raspunsul imparatului fu remis principelui Mihai noastnd iar Mihail Voevodd este ispravnic peste
numai la lincle lui lanuarie 1600 prin sfeLnicul toate, ca sd inteleagd si alti impdrati cum este
intim al curiii imperiale Carlo Magno. Raspunsul Mihai[ Voevodd ispravnic sa nu mai fie ceartd si
era redactat in limba italiana, din care fu talmacit striceiciuni.
in romanestc in forma ce ni s-a pastrat. imparatul
Rudolf arata ea, strangAnd sobor, vladici, principi 6. Eu impdratul Ia Mdria Ta Mihaiu
si arhiduci, era holarat sa -1 ajute si sa -i clea Lot cc Voevodd rog-te in cest rand sa mergi in Moldova
polieste. El consimlea ca sa fie Mihai crai *i liul al am inteles cd au dat cantelarul din Iesi vole
sau Patrascu iar crai, pentru vitcjia si dcstoinicia lui Jigniond craiu sd strOnget oaste. Nu e uremea
lor. Pe Patra.scu imparatul era gala sa -1 insoare: cu acum sd ne batem cu Moldovenii ca turcii stau in
o ruda imparateasca precum Meuse cu Sigismund spinarea noastrd, ear sd ne batem cu Moldova,
Bathory, si sa-1 recunoasca ca principe al not aril sd lcisclm turcii iar not am inteles de un
Arclealului, Mihai ramanand ispravnic peste toate, boier pe in Iasi si are un fecior ce umbld iscoadd
care prin faptele sale de vitejic devenise un al in Ora leseascd de spun la not tot cc foe ei.
doileaAloarndn. Imparatul sfatuia pe Mihai sa nu 7. Eu, impdratul, zic de yen urea Mihaiu
mearga contra Moldovei, frindca nu ar fi vremea sa Voevoda set fac pre fiu sdu craiu in Ardeal, eu
se bats cu moldovenii, cand turcii ii stateau in impdratul sa trimit pe omul meu credincios safe
spinare. Imparatul mai ruga pe Mihai sa aiba grija impreund cu foul Domniei Tale credincios. Era
de craiasa Maria Cristina, foster sotie a lui Domnia Ta sd fit isprcomic peste toate ostile; iar
Sigismund Bathory si sa pedepseasca pe rauiiica- ce yen pohti, tot vafipe voe domniei Tale si-ti voi
torii ei. Imparatul it imbia sa-i fie frate si ca vietile da Inca mai mult dealt veri pohti.
amandurora sa lie una. El it sfatui sa ingadule in 8. Imparatul au trimes Ia Franta, [a
Ardeal numai trel confesiuni religioase *i anumc: Spania, la Papa si la toti mai marii de bell-be-We
pe cea a grecilor, francilor si lotrenilor, adica orto- si de vitejie, ce esti al doilea Alexandriu, ca sd to
doxa, catolica si lutcrana. Pe calvini si areiani sa-i ajute cu bani si alte cinste infrumusdtate ce vor
goneasca si sa le is bisericile. De asemenea sa trimite et, cdutoriu, bani, ear eu incd de 3 on mai
pedepseasca pe clujeni pentru trecerea for de mutt.
partea lui Sigismund Bathory. Imparatul
recunoscu lui Mihai dreptul de libera dispozilie in 9. Pentru vreifmaj ce au fost mai de
irtainte vreme sd aibd mutter dosadd.

419
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

10. Mu lt rogu-te care au fost acie mai &inlet reispunsu pre aceste cuvente la impcircitia
nainte vreme de au gdnit crellasa, de-ti sunt ntea. Semnat Mihai Vov. Carlo Magno."
drag sd prinzi pe Tambru Diak; ce sd nu-t last
neci cum, ce mutt sd-I pedepsesti. Mihai Viteazul adereri primirea mesaju-
11. Altd rog pre Domnia Ta ce au dat lui imperial prin Carlo Magno, zicand:
Jigmond craiu crcliesei sa -i dal Domnia Ta, tar "Dandu-mi scrisorile Mciriei Tale mi-a
Domnia Ta ce veri pohti dela mine, eu tot ti voi desteiinuit verbal - verbo mihi aperttit -
da Domrtiei Tale. bun.civointa Martel Tale si mi-a spus toate cele ce
12. Inca lard rog pe Domnia Ta Mihail i le-al dat in seamy Maria Ta".
Voevod pentru aceia tart' sd nu se strace intru Dupes marturia lui Carlo Magno s-ar fi
viata Domne-Tale si ceasta a Impardtiei Meale, declarat multumit cu raspunsul imparatului,
ca stifle amandoud una in viata Domne-Tale ca sarutand cu evlavie crucea pc care i-o prezen-
sd cunosti cum este mai bine sd fie tot dupes ta prelatul Dionisie, arhiepiscop de Tarnova,
Domne-Ta. care pribegea la curtea din Alba Iulia ca om de
13. De asta zic Impcireitia Mea sd -mi fit incredere al imparatului. Cu aceasta. ocazie
frate dirt cei patrtt fray, drag si ittbit; alta patru Mihai sa fi facut urmatoarea declaratie solem-
dragostea noastra ce yen urea sd trimiti la na pe care solul o transmitea imparatului la
Impcird tia Mea, nu trimite pe streini ce-mi scrie Praga in ziva de 3 februarie 1600:
cu myna Dornne-Tale dela inirnd, ce-ti va fi voe, "In numele tut Dumnezeu si at Sfintei
eu ti voiu face. Treimi incep sd declar: Deoarece Mdria Ta urea
14. Cunoscut-ain cei este loc in Tara sa -mi dea inie si fiului rneu titlul de principe at
Romdneascd de este aur si argintu, ce sa veri Sfanlului Imperiu si chip de a face r dzboiu si
zice Domne-Ta ca sa trimiy oameni craze penlnt sprllin pe leingd M. S. Regele Spaniel si aly
binele Domne Tale eel am oameni de acel !tient domni crestini, desflintez tot ceeace vor fi lucrat
de stiu venel si de diamante si au lucrat si in solii mei cu Maria Sa st ma supun vointei sale".
Tara Ungureascd ca pcintru acest aur si argintu
stiu ca et lucreazd si zic di este sifier, ce, set vet La 3 februarie 1600 imparatul raspun-
ft voe Domne Tale sa -i trimet si veri vedea si alle dea solidi Banului Mihalcea si Vistierului
lucrure ce vor face. Stoica in termeni generali insistand indeosebi
asupra celor "care au fost chemat. pre Batur
15. Eu, Intpciratul, rog pre Domne Ta sci Jigmond in tars si lui si gardinarului cu avat si
nu Iasi intro acel loc mutt credinciosi, numai sa cu ajutoriu in alcanul imparatului". Pe acestia
last 3: Greci. Franci si Lotreni, numa sa gonesti principele Mihai sd-i irateze card crutare, in
Calvirtii si areianii si sd le ei bisearica sa o dai schimb insa "pe nemesii care sunt fugiti din
uncle veri urea Domne Ta; alta to rog sa trimey razboi, de-a fugiti aceia sa se ierte". Iar
oameni la Cltyvar: in Coate casele sd fie cede 23 "nemesii din Ardeal tine au bucate si olate in
omeni, ca sent rat. tara ungureasca si tar nemesii din tara
16. Eu Impdratul preste toy impdratii zic ungureasca eine au in Ardeal bucate si olate
si tot soboru sa Judea Domne Ta ce veri face, sa aceia sa alba slobozenie a-si tine olatele si
fie fticut, sl cum veil zice. set _lie zis, cum sa fie bucalele; dcsprc carti dc dna a lui Jigmond
mai bine; si cc veri pohli, lot va fi pre voe Domne date de el, de a spargerea, de acesleia Domniei
Tale. Lui cu solii Mariei Lui si care sunt oameni din-
17. Cum mi-au venit solii dirt tam nainte din Ardeal, de impreuna sa caute si sa
Moscului de la impciratttl, cum i sa -Ini dea jtidece".
10.000 taL de sute, sd ma bat cu turcii si sa -si Principele Mihai se conforms in general
dea soru-sa dupes frate-meu Macsimiliart, era cu dorintei imp5ratului straduindu-se sa nu iasa
Tettarul sd-i fac sa nu mai vie intru cgutorul tut-- din cuvantul suzeranului sau. El nesocoti insa
cilor. sfatul imparatului de a nu ataca Moldova.
In vara anului 1600 el trecu muntii si
18. Cci mi-au trimes Spania soli si Papa alunga pe Iercmia Movila din scaunul de la
si ma rogu sd nu fac pace cu Turcii; numai la Suceava., asigurand pe comisarul imperial
yard toti se i fim gata. Vartolomei Pezzek ca numai dupes ce va 11 adus
19. Deasupra tuturora sd zicem mai bine in puterea sa cele trei taxi adica: Tara
tastu locu sd reunde la fiul Domne Tale, pentru Romaneasca, Transilvania si Moldova, numai
cinstea Domne Tale, acestea stint in myna atunci cu adevarat va putea apuca pe turc
Domne Tale, de le biruiesti, ce socoteste cu zdravan de limbs si va putea aduce servicii si
intelepciunea Domne Tale sd nu se bucure vraf- mai marl crestinatalii.
masii Domne Tale; multu esti inteleptu; ce sa rte

420
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

4. RevendicArile lui Mihai Viteazul dupa 6. Cum cetdtile de prep margine ce se


cucerirea Moldovei, Ca down al Tani vor slobozi thin mana peiganilor spre Domnealui:
Ardealului, al Moldovei si al Munteniei Timisoara, Felnacul, Cenadul, Bescherezu1,
Panciova, Berinul, cu toate tinuturile cote sunt
Dupes cucerirea Moldovei, Mihai Viteazul pan in Duncire, sa fie mosie, fir pre fir si pe feate.
se intitula: Domn Torii Ardealului si al Moldovei si 7. Cum de va urea Maria Sa sa tot
al Torii Roma ne.sti. Slavoneste: lo Mihail Voevoda ceteascd Mdriei Lui sd nu dea pre Ardeal bani,
bojiu milosliu gospodar Vlaskoe i Ardelcanskoe i cum an dat lui Batrd Jigmon, si pre tara
vsoie zernliy Moldayskoy In calitatea aceasta el Moldovei ca si pre Tara Romaneczscd.
reinnoi in iulie 1600 revendicatile sale aratand ce 8. Alta, ce teteiius a fost dat lui Batrd
pohteste" de la cinstitul imparat al Romei quid Jigmon, acela sd se dea si Domnului.
Michael Voyvoda rogavit a Siia Majestate
Redactarea rcvendicarilor sale cuprindca 12 arti- 9. Alta, cum in aceste trei luni ce stint in
cole, si anume: nainte Avg. Septemvrie, Octovrie, in toatift tuna
sd se dea cede o suta de mie de talere; fac trei
1. Ingdduit-au pre voia impdratului cum sute de mie de talere, si acum cur-arid sd-i
sa tie Ardealul cu nume de gubdrniator, insa trimeata si Dornnului ii pare bine ca au zis cin-
intr-acest chip cum sa -1 tie pan in vinta Donna& stitul imparat sa faces bat at banii Marieff Lui; ce,
iar dupd moartea Domnii-Lui sa fie pre cine va fi lucrator dupd bdi, sd aibd Domnia Lui
feciori fir pre firul lui; iar Dumnezeu sa nu dea voie sd pue a[tui, carele va face dobanda fdrii.
sd se va svarsi si firul feciorilor Domnii Lui, sa
fie tara in mina cinstitultti imparat al Romei. 10. Alta, cand va trimeate Domnealui la
capitanul din Casa pentru pasul tarilor, el sd
2. Alta pohteaste, tam Moldovei sa fie sae cu toald puterea sd nu astepte pan va veni
mosie, fir pre firul lui si pre feciori si pre fete ca poruncd dela cinstitul imparat.
si Tara Roma neasca, se va svarsi si scinifinta
Dornnii Lui, iar aceasta lard sd aibei voie de la 11. Alta, [a randul so[u[ui, cine va veni
cinstitul impdrat sa-si puie dornn pe cine le va den svatui impdratului sa fie aicea pan va fi
pldcea tor, din ((kite tor, si sCi is steag de In vreame de osti ca sa poarte grad de trebuinta
cinstitul imparat si sa sliyeascd imparaiiei ostilor si de hotare, ce se vor face despre pdgeini
Romei; si.judecald sa fie in Para Ion, sa -ijudece si judecata Orli sd fie aicea si sift se rumpa
Domnul cu avatut tarilor sd nit insa a se jude- aicea, sd nu ias din lard afara, iar omul
care intr'altd lard si afilugdrii si popil si rnd- imparatului sd n'aibd a judeca neci a dare, neci
ndstirile den leagea for si din obiceaiul [or a blare, nurnai Domnul sd alba a judecarea si
nimeni sa nu-1 scoatcl. darea, cu avatul
3. Alta pohteste in tara Ardealului, 12. Alta, de solul nostril, cine va sedea
Gherghiul si Gheldul si Veciu si Fagdrasul cu tot Tanga cinstitul impdrat set alba mertic si cheltu-
tinutu/ si venitul [or, si in tara Ungureascci, iald si cinste mare de cdtra cinstitul imparat si
Hustul si Chittivarul, cu tinutul si veniturile [or, de catrd tot avatul. lo Mihail Voe
in acest chip de mosie si pre feate, de se va In toamna anului 1600 evenimentelc
svarsi saint-brio feciorilor, sa cazei pre feate, ca din Ardeal luara o intorsdlurd tragica. pentru
sd nu fie gonite den Ardeal, pentru slufba Mihai, astfel ca raspunsul la revendicarile sale
Dornnii Lui, si cine va dart' ti Dumnezeu cu dom- polilice intarzia sa vines. Moartea napraznica de
nia in Ardeal el sd n'aibd a luare ceste cetclti, la Turda puse capat asteptarilor sale.
nici venitul for de in mina tor. Raspunsul era insa astcplat de generaliile
urnialoare. Horia percgrinii de mai mulle on la
4. Alta, pohteste sd poata da si rnilui pre Viena pentru a cersi in zadar imparatului Iosif
cine va urea cu ovine si sate, si cuff va da de al II -lea raspunsul mult asteptat. Dar nici nota
mosie sd-i fie mosie, si cine va iesi vinovat, au de urgentare I rimisa la Viena in 1848 de Avram
neames, au boier, au sdrac, toti set judece, cum lancu si de adunarea de pe Campia Libertatii
le va ajunge leagea asa set piard. de la Blaj nu se invrednici de raspunsul
5. Alta, pohteaste cele cinci Venneghei imparatului Francisc Iosif. Raspunsul, asteptat
carele sunt Biharul si Sonocul de myloc si limp de 300 dc ani, nu era sd mai vines insa de
Maramuresul, Sarandul, Crasna, sd se rumpd la Vicna, ci el sosi in decembrie 1918. la ce-
aicea entre Ardeal, cu cetdtile si tinuturile, cum rerea adunarii de la Alba-Iulia, din Bucuresti,
au fost mai dennainte tireame. de la Regcle Ferdinand, exccutorul testamentar
al lui Mihai Vileazul.

421
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul IV

MIHAI VITEAZUL SI NATIONALITATILE DIN TRANSILVANIA

1. Solicitudinea lui Mihai Viteazul pentru romanii din Transilvania


2. Mihai Viteazul ca ocrotitor al iobagimii transilvanene
3. Atitudinea lui Mihai Viteazul fats de proprietarii roman din Ardeal
4. Politica lui Mihai Viteazul fatil de sacui
5. Raporturile lui Mihai Viteazul Cu sasii
6. Raporturile cu ungurii
7. Rascoala nemesilor contra lui Mihai Viteazul si macelul de la Huedin

1. Solicitudinea lui Mihai Viteazul pen- Biiia si Volia.


tru romanii din Transilvania Mitropolitul Kicvului, Petru Movila,
prince actul de ctitorie al cucernicului Domn
Episcopul Napragy arata in memoriul munlean, intr-o frumoasa legenda ce ni s-a
sau adresat imparatului Rudolf in ianuarie paslrat in manuscris la Lavra Pecersca din
1600, ca Transilvania era divizaia intrc trei Kiev.
naliunt - diuiditur in tres nationes - si anumc La 1597 cladirea mandstirii era termi-
intre sacui, sasi si unguri. Acestea erau cele Lrei nate. In aces'. an fu inmormantat in biserica
natiuni privilegiate ale Ardealului, care manastirii de la Alba Iulia sau Balgrad, boierul
imparteau mire cle pulerca politica si econo- Danciul din Brancoveni, care se gasea in solie
mica a tarn. Despre romanii dcspoiati de la principele Sigismund Bathory si-si gasi
stravechile for drepturi de autohloni ai moartea in capitala Ardealului.
episcopul-cancclar arata ca ei erau dispersati Cucerind Ardealul si instalandu-si
asupra intrcgii provincii - dispersi per tolcu-n scaunul de domnie la Alba-Iulia, Mihai
prouincia.m - iraind mai ales in locurilc Vilcazul ceru si obtinu de la imparatul Rudolf
muntoase - muntosa loca ca iobagi pe recunoasterca confcsiunii ortodoxe intre confe-
domeniile coroanei si pe mosiile nemesesti, siunile recepte ale Transilvaniei. Imparatul it
find scutiti de dijma alit la bucatc, cat si la autoriza sal lase in Ardeal numai trei confesi-
animate decimas frugus non salvunt nici uni, si anume pe cea greco-ortodoxd, franco-
peciorum omnis generis Dupd religie, catolicd si cea lotreand, adica luterand. Dar el
Romanii erau aratati ca schismatici - religione nu se multumi numai cu aceasta, ci se gandi si
schismatici stint -. Din cauza limbii pe care o la crearea unei episcopii ortodoxe, supusa
vorbeau, ci numai cu grcu puteau f converliti jurisdictici canonice a mitropoliei Ungro-
la credinta catolica propler linguam peregri- Vlahici de la Targoviste. Intre arhiereli care
nam dificiliter concerti ad fidem catholicam pos- ravneau la noul scaun episcopal era de buns
sunt Ei erau considerati ca utili pentru ca seama si fostul mitropolit al Tarnoviei Dionisie
puleau fi aplicati la orice fcl de munca - utiles Rally, care in ianuarie 1600 sfintea apa de
sunt nam ad omnia seruitia coguntur Boboleaza la Alba- lulia, stropind pe Mihai si pe
Mihai Viteazul intclese, chiar din tim- sfetnicii sal cu aghiazma, cum relata un martor
pul domnici sale in Tara Romaneasca, sa se ocular. Dar nu Dionisie se invrednici de a
intercseze de aproapc de soarta corcligionarilor ocupa noul scaun episcopal de la Alba-Iulia, ci
sal din Transilvania. El se gandi si la organi- un all arhiereu cu numele Joan, care se intitu-
zarea canonica a bisericii transilvanene. Cu la ulddicd of Balgrad si de la care ni s-a pastrat
prilejul vizilei sale la Alba Julia, in decembric o scrisoare in limba romana, adresata
1596, el obtinu dc la craiul Sigismund Bathory primarului Lucaci din Sibiu. Investitura si
autorizatia de a funda in dealul cetatii - instalarea noului episcop se facu, dupa toata
promontorium in colle penes ciuitatem - o ma- probabilitatea, in aprilie 1600, in prezenta
nastire - monasterium cu hramul Sf. Treimi, mitropolitului Eftimie al Ungrovlahiei, pe care o
pe care o inzcsira, clupa obicciul romanesc, cu corcspondenta con temporand it arata ca
mosii - praediis Intre primele danii pentru prezent in vremea aceea la Alba-Iulia, luand
noua ctitorie transilvaneana, se pomeneste de parte la mescle boierilor de acolo - Die Bojaren

422
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

halten iren Brauch noh grosse Pankhet and In dania lui Nicolai Voda Patrascu catre
haben Allzeit iren Erzbischoff aus der Wallachei biserica Sf. Nicolai din Brasov se arata ca:
solemniter dabei "de mutt a avut usardie si obeartanie
Mihai Viteazul nu uita nici de credin- pdrintele nostru rciposatul Mihai Voevod impre-
ciosii ortodocsi din Maramures si din partite una cu not catre sveinta besearecd de in Scheau
ungurene, instaland la 1597 cu invoirea de langd cetatea Brasovului".
principelui Sigismund, pe egumenul Serghie de Asezarea bisericii ortodoxe din Ardeal
la Tismana, in scaunul vechiului exarhat de la pe temelii canonice si sprijinul moral si mate-
Peri pe Tisa, crcat la 1391. rial dat de Mihai Viteazul, se impunea cu atat
Manastirea ortodoxa de la Alba-Iulia mai mult, cu cat atat catolicii, dar mai ales
era insa un spin in ochii episcopului Napragy, luteranii si calvinii se straduisera sa atraga pe
care arata in memoriul sau catre imparat, ca credinciosii romani la biserica Tor, dezvoltand o
acesl templu schismatic schismaticum tern- apriga propaganda in scopul acesta. Acestei
plum - din slujba rebelilor contra bisericii propagande se datoreSte traducerea unor carti
romane - Ecclesiae Romanae rebellos - intune- sfinte in limba romance catehismul luteran din
ca privirea bisericii sale episcopate. El mai 1544 si Psaltirea diaconului Coresi s-a tiparit
sustinea ca monahii din aceasta manastire la Brasov cu ingaduinta si ajutorul luteranilor,
faceau acte de spionaj pentru sfetnicii dom- iar Patio de la Oreistie, aparu dupa indemnul si
nesti - consiliorum Principis explorationes inspiratia calvinilor. Actele domnesti din can-
Nepragy mai sustinea ca in manastirea celaria lui Mihai Viteazul de la Alba-Iulia, arata
romaneasca se gaseau diversi calugari din Tara ca limba romaneasca scrisa avea in urma ei o
Romaneasca si Moldova, care culcgcaii in taina dezvoltare cu mult mai vcchc decal traducerile
informalli polilicc, pentru a sc reinloarce apoi sty ngace amintile mai sus. Dar cu toate stra-
cu etc in ladle for - qui omnibus, quac Albac duintcle pastorilor protestanti si ale superinten-
luliae in Aula Principis gerebantur explora is el dentilor Calvini a caror propaganda in randurile
apprimc cognitis, plcni consyliie novitati- Romanilor fu oprita de Mihai Viteazul, Romanii
busque ad silos stint reversi rainasera credinciosi crcdintci for stramosesti.
Dar Mihai Vitcazul, ca primul Domn Grija aceasla pentru biserica si pentru
ortodox at Ardealului, trecand poste Coate aces- viala religioasa pornea din credinta lui Mihai
lc intrigi si poncgriri, intelegea sa dea lot con- Vitcazul in Dumnczeu. Mari/1u' Malaspina
cursul sau bisericii romane.sli si sliijitorilor ci. putca sa afirne cu drept cuvant ca principele
El asculta cu bunavointa plangcrea preotilor roman era lemalor de Dumnezeu. Pentru a
romani care, spre deosebire de clericii celorlalte impaca insa constiinta religioasa si a noilor sai
confesiuni recepte, erau silil.i sa munceasca supusi catolici, Mihai asista, cu schimbul, la
alaturi de credinciosii for iobagi pe mosiile 15 zile, la serviciul religios in catedrala orto-
nemesesti, si ceru dietei sd scuteascd pe preotii doxd si alte 15 zile in catedrala catolicd din
romani de robot& $1 intr-adevar, dicta de la Alba-Iulia - audeva quindici giorni a la chiesa
Alba-hilia, din tulle 1600, satisfacu dorinla de Lanni el quindeci a questa de Greet -.
Domnului, votand urtnatorul articol de lege, cu Dintr-un raport din ianuarie 1600 allam ca
privirc la preotii ortodocsi: Mihai trimelea preotii sal in toate satele, la
ce priveste a doua dorintd a Meirii- marginite tariff locuite de neamul sau - "habitati
Tale, ca persoanele preotilor romani sei nu poatet della sua nation" -ceea ce trezea resentimente
fi siliti de nirneni la robot& am respectat in in cercurile catolice.
aceasta privintce dorinla Mdriei-Tale si am
hotcirat ca preotii romani sd fie scutiti pretutin-
denea in persoana for de astfel de obligatii". 2. Mihai Viteazul ca ocrotitor al ioba-
0 and masura ceruta de Mihai privea gimii transilvanene
recasatorirea preotilor romani, care era oprita
de canoanele bisericii ortodoxe. Dicta satisfacu Pe langa grija pentru biserica, Mihai se
si aceasta ccrcrc, votand unnalorul articol: interesa de aproape si de buna stare materials
"Am hotdred si aceasla, ca dacd un preot a satelor. La cererea sa, dicta de la Alba-Iulia
roman s-ar receisdtori si satul nu ar vesti pe din iulie 1600 lua urmatoarea holarare cu
via dica at prilejul vizitatiei canonice, spanii sa privire la pasunatul liber in locurile si hotarele
poata lua de la astfel de sate 200,J1. pe secuna necultivate:
Mdriei Tale".
"Mai departe pohteste Maria To,
Cronica protopopului Vasile de la bise- stcipdnut nostru mitostiv, ca satele lazuite,
rica Sf. Nicolai din Brasov, arata ca sinodul de unguresti st setsesti sd ingfiduie in locurile st
la Aiud din 1594 oprise recasatorirea preotilor hotarele necultivate pasunatul liber satelor
romani. Urmasul protopopului Vasile la biseri- romane ce sunt hotarnice cu ele, cu toate eel
ca din Brasov, ajunse preotul Neagoslav din greutcitile si plata ddrilor o poartei in chip egal.
Floci, locul de nastere al lui Mihai Viteazul. N-am putut da pasunat fiber, milostive

423
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

staparte, satelor romanesti vecine dirt pricind ca Masurile acestea sa se aplice atat iobagilor
ne-au pdscut semoindturile cu vitele si oile tor, fugiti la sacui, unde se bucurau de libertate,
de asemenea si femetele, au feicut pagube marl cat si celor ce s-au inrolat printre cazaci sau
si viitor unde au ars parii si meiciesii, casunancl printre alit osteni ai Mariei Sale Domnului. In
multe pagube de acest fel. schimb membrii dietei se declarau gata de a
Cu toate acestea, din respect fates de sport dajdiile fats de domn de la 3 florini la 6
Maria Ta, incuviintarn ca toate satele lazuite, florini de fiecare poarta.
ata t cele unguresti, cat si cele seisesti, sa dea Dicta de la Brasov din martie 1600
satelor romanesti, precum Si satele romanesti repela aceasta cerere intr-o rezolutie si mai
altor sate romanesti, pasunat Tiber pentru cat, aspra zicand:
boi, junci si porci, afard de oi, find cd pentru oi "Sunt plangeri mart din partea nobilimii,
nici pang acum n-a dat nici un vecin asemenea cd iobagii nu vor sd mai slujeascd stclpemilor tor,
locuri de pasunat. PO" sunatul boilor, cailor si por- tar unit au inceput sa -i ucidei si sd to faces tot
citor va fi ingdduit unde e loc Tiber, nu insa in felul de necuviinte. Hoteireun ca iobagii de pre-
pciduri, seuneirteduri, fanete si vii. Pcisunele sd tutindeni sd slujeascd si sd asculte de steipei nii
nu fie ramate de porci. for si, de acum inainte ca si in trecut, sa fie
In schimb satele romanesti care primesc supusi si safe intru toate in starea for de mai
pasunat, sd dea si ele dreptul de pasunat inainte; tar acei care nu vor face astfel, sd fie
satelor vecine de Ia care primesc acest drept, tar pretutindeni urmdriti si sd pldteascei cu capul;
dace]: aceste sate romanesti n'ar da drept de fugind de pe mosii oriunde sd fie dusi indeireipt
pasunat, nici satele vecine unguresti. scisesti si to urma lor".
romanesti sd nu fie datoare a to da pasunat. Masurilc acestea urmau sa lie aplicate
Acest drept de pasunat sd fie astfel, incest sa nu si iobagilor din Sacuime.
colinde pond la at treilea si al patrulea sat. ci in Holararile acestea nu fusesera insa
locurile unde se intalnesc hotarete a cloud sate luate in seamy si de aceea dicta de la Alba-lulia
vecine. din tulle 1600 repela aceasta hotarare cerand
Sash* sd respecte si ci toate ankinuntele 1111 Millai Vilcazul sa ingaduic nemesilor sa

de incuviintare acestui fel de peisunat". poata pcdcpsi ci insisi pc iobagi si sa-i poala
Ins talarca stapanirii romanesti in constrangc la munca cu ajutorul spanilor, Jar
Ardcal nu putea ramane fara ecou in ranclurilc iobagii remitenti sa fie spanzurati. Membrii
iobagimii romanesti, care astepta de veacuri dietei mai cereau ca iobagii care, dupes venirea
izbavirea ei de sub jugul apasalor al nemesilor. lui Mihai Vileazul, fugisera in locurile lazuite
Taranimea parasea ogoarele asupritorilor, se intre sacui si sasi, sa fie reclamati cu ordin si
aduna cu gramada in jurul steagurilor anume cei din locurile lazuite, de pe mosii si
biruitoare, cerand sa fie inrolata intre din mine de la nobili, cei de la sacui si sasi de
pedeslrasii, calarasii si haiducii domncsti. la capeteniile acestora, deopotriva cu cei din
Cronicarul Samoskozy relateaza ca "iobagii orasele intarite si libere. Daces iobagii nu vor fi
incepurd sd se miste, intemeindu-se pe incre- restituiti vechilor for stapani, acestia sa fie
derea ce le-o da un Principe de natiunea for ". chemati in judecata deopotriva cu iobagii Tor,
Alte grupuri de saleni cautau conditi- tar sentinta sa fie definitive si executorie Para
uni de munca mai prielnice pe mosiile drept de apel. Pentru fiecare iobag nerestituit
domncsti si pc ecic ale boicrilor romani, miluili vechittlui sau stapan, sa se plateasca 40 florini
cu ocinc pentru scrvicific Tor. Tar cci cc mai si nu 10 morel ca de obicei. La sasi si sacui,
ramasesera pe mosiile propricLarilor unguri nu iobagul nerestituit dupes judecata se va ras-
mai ascult9 de vechii for stapani. Miscarea cumpara cu pretul de 200 florini.
aceasta ingrozca pe Unguri care nu o mai Dicta mai hotari ca iobagii si slugile
puteau stapani. Glasul for disperat razbatea platite care fug si tree intre calaretii, pedestrii
din desbatcrilc dietei de la Alba -lulia in si haiducii Mariei Sale Domnulu!, sau intre
scsiunca din noicmbric 1599. Membrii pcdestrasii de cetati sau se mute pe mositle
adunarti leudaic a Arclealtilui se plangeau ca, boierilor si alter slujitori ai Domnului, ca astfel
in timpul razboittlui, iobagii nu mai voiau sa de slugi si iobagi fugiti sa fie restituiti in graba
asculte, si dupes aceasta ca si mai inaintc, de de pretutindeni, tar in viitor nimeni sa nu fie
domnii for si sa le fie supusi. Nemesii nu mai indrituit a primi pc mosia sa asemenea iobagi
puteau raspundc la clajdii si la hrana ostirii, si slugi.
astfel ca accasta nu mai putea 11 de folos in ski- Nu cunoastcm dispozitiunile date pen -
jba Mariei Sale si a patrici. De asemenea fugira lru aduccrca la indcplinire a acestor masuri
si slugile. De aceea dicta cerea ca iobagii sa fie drastice contra iobagilor. Se pare insa ca col
siliti sa asculte de stapanii Tor, tar slugile sa fie putin membrii romani din guvernul de la Alba-
restituitc de pretutindeni, contravenientii Julia nu se vor fi grabit cu punerea in aplicare
facandu-se vinovati de pedeapsa capitala. a acestor hotarari.

424
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

3. Atitudinea lui Mihai Viteazul fates de cu boierul Domniei Mele jupan Farkas, capi-
proprietarii romani din Ardeal tanul din cetatea Fagarasului, si cu cei 12
boieri beitrani si oameni buns, cum de acum
In memoriul sau catre imparat, epis- inainte acestea sa fie hotarele, cum le-au innoit
copul Napragy arata ca pe Fang romani iobagi acesti oameni mai sus zisi cu sufletele for si au
mai tralau in Ardeal si numerosi romani propri- jurat, cum Ca acestea sunt hotarele cele
etari de bunuri adeca mosii - non nulti batrane, iar cei din satul Scareul, ei au ramas
Valachorum bona alique possedebant Intre mincinosi; pentru aceasta am dat Domnia mea
acestia se gasea insusi Mihai Viteazul care satului Saratei ca sa. aiba Wald mosia, mosie
obtinuse Inca de la Sigismund Bathory- statornica, insa pe acele semne ce se scriu mai
domeniile Volta si Zora cu pertinentiile" for sus cum au asezat acei oameni batrani si acei
totales et integras curias Balla et Zora cum 12 boieri, asa am dat si Domnia Mea satului
omnibus suis pertinentibus care-i fusesera Saratei, sa aiba ei mosie statornica si feciorii
insa confiscate de Andrei Bathory. mai avea for si nepotii si stranepotii for de nimeni
proprietati in Ardeal si vaduva lui Stefan Voda miscata dupes zisa Domniei Mele".
Razvan precum si alts romani - aly quoque La 25 noiembrie 1599 Mihai confirma
Valachi - care fusesera rasplatiti de domn cu lui Joan, Boier de Turda, actul de danie asupra
ocine in Ardeal pentru meritele si serviciile tor. unei case si a unei mori cu toate anexele ei.
Dar pe langa proprietarii acestia de Acelorasi boieri jurati - iuratis duodecim
data mai recenta, existau in Ardeal vechi pro- boeronibus praefati districtus Fogarasiensis - be
prietor/ romani. Numarul acestora era destul de porunci Mihai Viteazul la 12 februarie 1600 sa
mare in judetul Fagaras, uncle ei, spre deose- scuteasca de dajdiile ordinare si extraordinare
bire de nobilii sau nemesii unguri, apar sub pe boerul Vasile Barsan din comuna Luta si pe
numele de boieri, sau mosneni, ca si in Tara urmasii sai, care ramane exempt" si nobilitat"
Romfineasca si Moldova. - clementer eximendum et nobilitandum dux-
La 6 decembrie 1599 parcalabi la imus -. In Maramures, stravechii proprietarii
Fagaras erau Badea, stolnicul de Gradiste, si de ocine romani apareau sub numele de cneji
Iene comis de Cosesti, care corespondau sau voievozi.
romaneste cu bistritenii. Pe langa ei functiona Ajungand la domnia Ardealului, si
un consiliu de 12 boieri jurati. intrat in dreplurile vechilor principi ai tarii,
La 20 aprilie1600, Mihai Voievod cu Mihai Vitcazul nu se multumi numai cu confir-
miles lui Dumnezeu, Domn a loofa. tara marca vechilor drcpturi de proprielate ale
Ardealului, fecior at marelui si preabunului Romanilor din Transilvania, ci, facand uz de
rdposatului Patrascu Voievod din Tara prerogalivele sale domnesti, rasplatea din
Romemeasai, (la portmca tut Stavri sI lui Kezan bclsug pc sfelnicii si colaboratorii sai roman!,
sl lui Braces si cu feciorii for si cu toli fratii tor, civili si militari, cu mosii si vcniturl dupes ve-
cat" vor fl boieri in Sarnia in sat "ca sa fie al for chiul obicci munlenesc.
tot satul Sarala cu ohaba si cu toata mosia din Mihai ceruse acest drept de la impara-
camp si din ape si din padure si din munte si tul Rudolf prin solii sal. El revendica pentru
tot hotarul poste lot, pentru ca este a tor, sine dreptul de "a da sate si date cui va urea,
dreaptd si batrand mosie din stramosi". Cum precum si domnii care domniserd inaintea so,
insa Saratenii pierdusera cartea for de propri- dedeau si miluiau cu sate si cu ()late pe credin-
etate, vecinii for din Scureni uzurpasera ciosii Ion El poftea set poatei da si milui pe cine
hotarul Saratenilor. La reclamatia acestora, va urea cu ocine si cu sate, si cui va da de
Mihai Viteazul insarcina pe cei 12 boieri jurati mosie, sd -i fie mosie au neames au boler au
ca sa umblc si s int rcbc oanienii &Want si sa scirac, toti sd se judece cum li va ajunge legea
caute si sa adevereasca pc uncle stint hotarele asa set piarei".
cele batrane. Atunci Saratenii au adunat 17 La 29 noiembrie 1599 se raport.a din
oameni buni si batrani din preajma locului, Alba-lulia ca Mihai miluia pe multi dintre ai sai
care au stiut. hot arele cele batrane de mosie si cu munte sate - it detto voivoda a datto a moat
au venit inaintea celor 17 batrani boieri si au sou homini mute vine -.
jurat, ca acestea sunt hotarele cele batrane de La 1 decembrie 1599 armasul Sava
mosie si anume: "din apa Oltului, din vadul tat dedea de *tire Bistritenilor ca M. S. Voevodul
pana la Zapodia-Seaca si din Zapodia-Seaca Mihai i-a daruit Veciul cu toata mosia ce se tine
pana in Fraseni si din Fraseni pana in drumul de el. Domeniul apartinuse principelui
Valli la Paraul-Fetei si pand la tarmurile apei Sigismund Bathory. La 1 ianuarie 1600 Mihai
Scareului st pand la calea Poenii in calea rasplatea serviciile credincioase ale lui
muntelui si din calea muntelui pana in priho- Gheorghe Borten - in omnibus rebus et negotiis
diste pana in apa Tunsului si pana in varful fides et industriae suae concreditis laude exhi-
muntelui. Si asa au umblat si au mers acei 12 bunt et impedit - pitar de Caransebes, daruin-
boieri si au innoit acele hotare, toate impreuna du-i satul Zarazeni, care fusese stapanit de
parcalabul de Jdioara - Sidovar - hac tenus ad

425
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

castrum nostrum Sidouar possessam -. La 29 un bou. In veehime numarul combatantilor se


ianuarie 1600 Mihai aproba schimbul de mosii cifra la 30.000 de oameni, numar care scam cu
intre G. Borciun si fratii Kovacheczy. La 11 vremea la 15.000 de combatanti. Napragy
august 1600 Mihai porunci ca Gheorghe propunea imparatului ca sacuii sa fie menti-
Botzun sa fie introdus in posesiunea unei case nuti in starea de iobagie din pricina porniriI for
din Caransebes. Unul dintre jupanii banateni spre miscari seditioase s1 nesupunere fats de
era parcalabul cetatii Jdioara din Banat, domnie, urmand ca surplusul de brate de
Gheorghe Cioccirtesti - castelanus arcis Sidouar munca sa he folosit la muncile din mine si ocne
- pe care Mihai Viteazul it chema impreund cu - ad laboram et culturas fodinarum Numai
fratii acestuia in randurile nobililor banateni libertatile si imunitatile Sacuilor din judetul
in nurnerum virorum nobilium -. El incredinta Ariesului sal fie respectate.
banului Mihalcea cetatea Uioara cu tot dome- Dupa confesiune, sacuii erau mai mult
niul ei, lui Leca cetatea Gherla, tar lui catolici, dar si calvini, sabatisti, facenti si ariani.
Constantin Stotnicul, Gurghiul. Episcopul arata ca se impunea ca sacuii neca-
Daniile domnului faya de credinciosii tolici sal he redusi la vechea for credinta.
sal nu erau insa bine vazute de nemesimea Principii din familia Bathorestilor o
ungureasca. Dieta de la Alba-lulia din noiem- duceau rau cu sacuii, calrora ei be anulaseral
brie 1599 ccrea noului domn sa respecte privi- drepturile si libertatile acordate de regele Matei
legiile, scrisorile si dreptatile in afard de do- Corvinul. Din pricina aceasta Sacuii trecusera
natiunile facute de principele Sigismund. In de partea lui Mihai Viteazul, clandu-i concursul
consecinta ci cereau ca moslile unor nemesi, la cucerirea Ardealului si izgonirea
luate de slujbasii domnului Buia, Monor si in Bathorestilor. Asa se explica graba cu care
alte locuri sa fie restituite vechilor proprietari. Mihai, chiar in a treia zi dupa intrarea sa
Dicta de hi Alba Julia, din tulle 1600 vola o triumfala in Alba-Iulia, se socoti indemnat de a
motiune si inai draslica in privinta accasla, cu confirmi sacuilor vechile for privilcgii si
urmalorul ('I tprins:
"Stint si astfel de pia ngeri cd Maria-To at La 3 noiembrie 1599 Mihai confirms
dciruit most( gird ca dupci legile noastre uechi sd sacuilor din Targu-Salcuiesc - Kezdi Vasarhei -
le fie luate cu scrisori asa cum s-ar fi cuvenit - judetul Trei Scaune, vechile for drepturi,
cerute pe drept sau pe nedrept, intrand curemd motivand dispozitiunea aceasta prin faptul ca
cu scrisori in posesiunea tor, faro sd fi avut loc sacuii, in virtutea acelor privilegii, au servit cu
nici o judecatei. Am hotdred ca in cazul unor credinta in razboi si au contribuit in trecut, la
deciziuni contrare celor stabilite, fiind most& dobandirea biruintelor glorioase asupra tur-
luate in posesiune, spanii set continue, diligen- cilor si tatarilor si ca nici in viitor granitele
ter, a restitui cele luate, donatorul sd-si arate Transilvaniei nu vor putea fi aparate cu succes
donatiunea, tar aceasta sal fie urmdritd, suis farce concursul tor. Apreciind deci aceste
modis, prin lege". servicii si constatand ca poporul sacuiesc n-ar
fi fost nicicand supus altor stapaniri, nici chiar
regilor Ungariei sau principilor Transilvaniei, ci
4. Politica lui Mihai Viteazul fats de s-ar fi bucural totdeauna de libertati, de care
sacui au fost despoiati.
"De aceea not zice Mihai Viteazul - din
Printre cele trei natiuni privilegiate din mandatu/ Sfintei Majestdti Regale tinem sd be
Ardeal, natiunea sdcuiascd era singura care se redden vechea libertate - referimus et restitu-
bucura de increderea deplina a lui Mihai irnus de care se bucurau in timpul vechilor regi
Viteazul. Episcopul Napragy ne-o infatiseazal ca ai Ungariei si at principilor Transilvaniei si in
o semintie sciticd dura si aspra durum et deosebi, sub regele Matei, dar rdpite for de prin-
asperum genus care pe vremuri era alcatuita cipii Bathoresti".
numai din oameni liberi ce se indeletniceau cu La 28 noiembrie 1599 Mihai intari din
pacurdiritul - peccorum pastores -. Din cauza nou libertatile Sacuilor, care
necontenitelor razvratiri contra domniei - gens "ant de-a rdndui au tras sabia, nu fdrci
seditiosa ci furs despoiati de vechile for noroc, pentru binele obstimii crestirtesti - pro
libertati si imunitati, redusi la o perpetual rus- salute Republicae Christianae - contra
ticitate si aserviti principelui si nemesilor. Pe dusmanilor si pentru izbdvirea popoarelor
vremea cancl erau inca liberi, ei nu plateau dari crestine. Ne-am bucurat foarte mult, vdzand si
si nici nu prestau munci rustice, Bind numai aite neamuri rdzboinice, cum este neamul
obligati sa urmeze cu unitatile for pe principe Scicuilor din Transilvania aderancl la aceasta
in razboi Para nici o simbrie - sine stipendio. luptei, neamul care si-a dobandit totdeauna marl
Numai la casatoria principelui si la botezul merite razboinice, si chiar in timpul din urma;
pruncilor domnesti sacuii crau obligati sa asa find, geisim de bine sd redeirn Sacuilor
platcasca cate un taler de poarta si sa dea cate vechile for libertati pe care be pierduserd de

426
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

curand din cauza rebeliunilor --continuam eis prin schimb sau le-au castigat si le-au pdstrat in
libertatem redenciam et restituendat esse once alt chip; pe toate acestea nemesii si
duximus - libertate, de care ei se bucurau in urmasii for se/ continue a le pastra si sterpeuti in
timpul regelui Matei". veci".
In schimb, Sacuii ramaneau obligati sa "Nemesii insa nu pot pastra si stapani
participe cu cetele for la toate campaniile atat mosiile pe care le-au cuprins cu samavolnicie
generale. cat si partiale - omnes nellicae expe- de la supusii for sau le-au instrainat de la vreo
ditiones tarn generates, quam partialae - si de a cetate sau de la vreo biserica, aceste posesiuni
raspunde la schimbarea de domnic, dijma urmeaza sa fie restiluite vechilor for proprietari
frigerii sau inferarii boului - Okerautes - lat. legali".
sextus quisque bos - adica tot al saselea bou "Oamenii care s-au asezat pe permeut-
din cirezile tor. La plata unor dijme similare in turtle nemesilor, la Sf. Gheorghe safe slobozi se/
natural si bani, erau obligati sacuii si la piece sau sa roman. lar cei ce dupd Sf.
nasterea pruncilor din familia domnitoare a Gheorghe nu s-au dus de la nemesiipomenitipe
principelui. alte mosii sau In alte scaune, roman ca ade-
Confirmarea vechilor libertati ale varati iobagi, iar in local celor plecati, nemesii
sacuilor nu era pe placul dietei intrunite in por aseza acolo alti oarneni. Zdlogirile de mosii
zilele de 20 - 28 noiembrie 1599. Cum insa roman in vigoare pane/ la sorocul roscumperreirii.
membrii dietei nu puteau protesta impotriva InstaIatiile de pe mosii ca mori, elestee etc.,
acestei masuri, ei se margineau sa aduca la roman in steipemirea nemesilor. Instalatille ridi-
cunostinta domnului, ca sacuii dupd obicei cate pe pcimant strain cu sudoarea iobagilor,
erau obligati la anumite plati cu ocazia schim- acelea roman Seicuilor in schimbul pldtii
bard de domnic zicand: pietrelor de moard si a sculelor defter ".
"Deoarece Maria Ta ai dat Scicuilor liber- Se mai ingaduie Sacuilor sa scoata sare
tate, dupd amintirea oamenilor ei aveau, potri- slobod din ocnele ce se gasesc in scaunele
vit cu vechea for libertate, astfel de lege ca de sacuic,sti dup5 vechiul obicei, dar numai in
cote on se schirnba principele, on se ceiscitorea, cantitali nccesare pentru Lraiul si nevoile
din cote 6 boi se lua unul pe seama principelui, gospodariilor tor.
ceea ce ei nurneau inferarea boi/or. Aceastd "Pentru toria tuturor acestora si inteultu-
&Ole sa o is Maria Ta si acum, ceici cu ea isi va ra for pe veci, am hoteireit sd se dea si sa se
putea implirri Maria Ta o mare parte din Ire- ingeiduie credinciosilor nostri Sdcuti aceastei
buintele curl ii si ale vistierii". scrisoare interritd cu puterea pecetii autoritdtii
Sacuii se si achitasera in mod cinstit de noastre".
aceasta obligalie, de aceea domnul nu neglija Solicitudinea lui Mihai Viteazul pentru
nici un prilej pentru a recunoaste meritele mi- nevoile sacuilor se remarca si prin faptul ca. la
litare ale luptatorilor sacui. La 22 decembrie 13 ianuarie 1600 el ordond sa restituie vechilor
1599 el rasplalea vitejia puscasilor pedestri - proprietari sacui un pod peste Mures, care fu-
pedites pixidculi - George si Matei lanosi, avan- sese luat pe nedrept de altii.
sandu-i din Lagma puscasilor pedestri in clasa
superioara a principilor sacuiesti.
La 7 marlic 1600 apart la Brasov un nou 5. Raporturile lui Mihai Viteazul cu sasii
decret domncsc, prin care Mihai confirma locuito-
rilor din scatinele sacuiesli Ciuc, Gurghiu si Cason Mai pulin cunoscute sunt raporturile
(partea de sud a judeLului Ciuc) "drepturile si lui Mihai Viteazul cu sasii din Ardeal, pe care
slobozeniile date, miluiie si ingclduite de regele episcopul Napragy ni-i infaliseaza ca fioarea
Matei, pdringlor si stramosilor for ". Transilvanici - jibs Transiluaniae - si ca ade-
Cu acest prilej domnul gasi de bine sa varatul erariu at principelui - aerarium principis
stabileasca raporturile dintre sacui si nemesii Ei participau prin delegatii for la sedintele
care tralau in scaunele sacuiesti, holarand dietei, contribuind la suporLarea sarcinilor fis-
precum urmeaza: cale cu o sums forfetara si nu dupa ports ca
"Dat find ca Soicuilor It se intermplci sd sacuii si ungurii. Uniuersitatea for se corn-
aibe nesfarsite reclamatiuni st certuri cu nemesii punea din 8 parohii sau capitate - parochiae
care treliesc in mglocul tor, certuri pentru seu capitala - care insumau 200 asezari. In
mosteniri si avert nemisceitoare, am socotit ca, Limp de pace ei raspundeau de acoperirea chel-
pentru a face pace intre ei, se impune sd tuiclilor pentru intretinerea curtii domnesti -
seiveu-sim si set stabilirn ca nemesii sd rcimand in Saxones tenent principem cum Lola aula Ei
posesia tuturor mosiilor, pe care le-au steipeinit profesau credinta luterand si lineau cu inclar-
strertmosii for pe temeiuri bune si drepte, posesii jire la ea. Mihai asigura pastorilor luterani ve-
date, ddruite si confirmate tar din vechime de niturile oprind pe taranii sasi de a-si ridica
regele Matei, Inca inaintea neintelegerilor si gal- recolta inainte de a 11 raspuns dajdia cuvenita
cevilor de sub regele loan, dar si pe acelea pe bisericii.
care ei si petrintii for le-au dobandit dupd aceia Noul Domn respecta vechile drepturi si

427
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

privilegii ale Sasi lor, confirmand drepturile si Clemente at VIII-lea o scrisoare elogioasa in
privilegiile oraselor Brasov, Bistrita cu dorinta care ii scotea in relief meritele sale pentru
de a Pastra pe toti supusii sasi in dreptele lor cauza crestinatatii precum si jertfele de sange
prerogative si libertati si de a silt pe toti sa le aduse de ai sai in luptele contra paganilor.
respecte in chip inviolabil. El nu lasa sa treaca Intemeindu-se pe aceste merite si jertfe, eroul
nici o ocazie pentru satisfacerea cererilor lor de la Calugareni se credea indreptatit de a
justificate. Astfel Domnul confirms Ia 11 solicita papei cuvenitele subsidii banesti -
noiembrie 1599 dreptul sasilor din Sibiu de a pecuniarium subsidium - pentru continuarea
stapani, pazi si apara, dupes vechiul obicei, luptei contra dusmanilor turd - adversus com-
impotriva oricui pascal de Ia Turnu Rosu. La 12 munes et imartissimos hostes Turcas - in sco-
ianuarie 1600 el intarea privilegiile de care se pul ajutorarii republic!! crestine - christianae
bucurau sasii. La 3 august 1600 Mihai incuvi- Reipublicae adjuvandae -. Dar cat de mare tre-
inta dijmele pe seama preotilor sasi, potrivit cu buie sa 11 fost uimirea viteazului domn, cand
hotararile dietei din 1580. papa in scrisoarea sa din februarie 1600, in loc
Nu trebuie scapat din vedere Ca sasii, la de subsidii materiale, isi exprima mirarea ca
randul lor, si in deosebi Bistritenii, contribuiau domnul roman persists Inca in schismd si rat&
in larga masura la aprovizionarea armatei, a ciri de tot felul - schismate et quibus vis
curtii si a dietei cu produsele lor, dar si cu erroribus si nu se grabeste de a se reintoarce
sume insemnate in numerar pentru simbria cu un ceas mai degrabd la unitatea bisericu
ostirilor. La 3 noiembrie 1599 Mihai cerea catolice si apostolice - ad unitatem catholicae
bistritenilor un imprumut de 1.000 florini, de atque Apostolicae Ecclesiae - careia ii apartin
care avea neaparata nevoie. La 12 noiembrie principii care constituie liga cresting contra
Mihai cerea bistritenilor ca pentru deschiderea turcilor. Totusi Mihai satisfacu cererea fratilor
dietei sa furnizeze 2.000 gain!, 100 gaste, iezuiti din Bacau, ordonand lui Francisc Banfy
1.000 oua si 50 vedre de unt. Negotul infloritor din Boiflida sa reintegreze in parohia de acolo
al sasilor cu Muntenia si Moldova le ingaduia pe parohul catolic care fusese inlocuit la vre-
sa contribute la alimentarea bugetului tariff, mea sa de un preot calvin. Cronicarul
ceea ce indreptatea pe Napragy numeasca Szamoskozy arata Ca Mihai ar fl inchis mai
erariul principelui. multe biserici luterane, tar la 8 aprilie1600 se
comunica dogelui venetian ca. Mihai ar fi luat
de la eretici 60 de sate si le-ar fi dat catolicilor.
6. Raporturile cu ungurii La 22 noiembrie 1599 Mihai insarcina pe
Gaspar Kornis de Sennyei cu ancheta privi-
A treia natiune politica in Transilvania toare Ia anumite drepturi ale capitulului din
erau ungurii, despre care cancelarul Napragy Alba Julia.
apunea ca stint dispersal! - spars! - asupra Pala de Unguri Mihai Viteazul ducea o
provincici iniregi. Pulerca lor polilica sl admi- politica concilianta de apropiere si colaborare.
nistrativa era insa marginita asupra urma- Moise Szekely, care dupes batalia de la Selimbar
loarclor judele: Cltd, Turda, Alba, Tarnava, trecuse de partca lui Mihai, fu intarit de Domn
Dobocul, Solnocul Interior, Hunedoara. Zarandul la 1 deccrnbrie 1599 in posesiunea mosillor
si Crasna. Nemesimea ungureasca se bucura sale. Si fostul comandant al aripii stangi a lui
de aceleasi legs si imunitati ca si conationalii Bathory la Selimbar, loan Huezar, fu miluit cu
lor din Ungaria. Litigiile dintre ei se aplanau in proprietati de catre domnul roman. Gaspar
fata spanului cu dreptul de apel la tabula dom- Kornis, care cazuse prizonier la Selimbar, infra
neascd. Ei plateau dajdie domnului care se in divanul domnesc de la Alba-Iulia si primi de
percepea pe porti ca si la sacui. la noul Domn roman confirmarea proprietatilor
Dupes religie, ungurii din Transilvania sale. De mila domneasca se bucura si P.
erau aratati Ca aderenti ai confesiunii calvine si Domokos. In actul de gratie arata Mihai ca
ariane. Episcopul Napragy propunea imparatu- "apreciind slujbele credincioase ale lui P.
lui masuri drastice pentru readucerea lor in Domokos, am ingaduit ca sa-si pastreze
sanul biscricii catolice. El cerea ca biscricile lor mosiile din judetul Cojocna". Aceeasi
sa fie arse, cxercitiul religici calvine sa fie opril, bunavointa o manifests Mihai si fala de Stefan
Jar privilegiile si drepturile lor revocate. Czaki de Kereszszeg, care insolise pe Domn in
Dar Mihai Vitcazul nu intelegea sa fie campania din Moldova, pentru care servicii
un instrument de represiune religioasa in sen- Mihai ii dadu castelul lui Stefan Bovzkai, in vir-
sul contrareformei catolice care mai apoi usor tutea dreptului sau de ocupant al Transilvartiei
s-ar fi putut intoarce contra coreligionarilor sai hoc regno Transilvartiae per nos occupato -. In
ortodocsi. El prefers sa urmareasca rata de virtutea dreptului sau de "cuceritor cu sabia"
Coate confcsiunile religioase din Ardeal o porunci Mihai ca unul dintre slujitorii curtii
politica binevoitoare si de moderatie religioasa. sale -familia armis aulae suae - sa fie introdus
mai mult chiar, Mihai Viteazul adresase papei in posesia domeniului Lemnia. Urmasii lui

428
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

Gyulay, cazut pe campul de lupta, primira din Din datele de mai sus se vede ca ati-
mana lui Mihai mosiile for din judetul Turda. tudinea lui Mihai Viteazul fats de boierimea
Si vaduva lui Gereb, cazut in lupta, fu confir- maghiara era cat se poate de corecta si
mata in posesiunea mosiilor sotului ei. La 6 binevoitoare si de aceea zvonurile tendentioase
decembrie 1599 Mihai intari pe Ana Gostai, raspandite de adversarii sal apar lard temei.
sotia lui Horvath, in posesiunea ei din Lapusul Cronicarul SzamoskOzy denatureaza lucrurile
Mic, judetul Hunedoara, o mostenire a sustinand ca. Mihai ar fi voit sa starpeasca pe
Foltestilor. La 18 noiembrie 1599 Mihai confir- nemesii din Ardeal, ca sa ramana numai cu
ma actul de danie al lui Nicolai Segniey de romanii si sarbii si ca sfetnicii sal romani si
Lapispatak asupra castelului Chisach din chiar cancelarul Napragy ar fi staruit pentru
judetul Zarandului pentru a rasplati vitejia aducerea la indeplinire a acestui plan sinistru
manifestata cu ocazia asedierii cetatii si ca numai nuntiul Malaspina ar fi fost
Giurgiului din toamna anului 1595. Cu o danie impotriva. Impotriva acestui plan nascocit de
in Ardeal fu miluit de Domn si Matei Perusith adversarii Domnului a fost din capul locului
care isi dobandise merite vitejesti la Braila dar bunul simt politic al lui Mihai Viteazul care s-a
mai ales in memorabila lupta din stramtoarea adeverit in politica sa impaciuitoare fats de
Calugarenilor cu ostirile lui Sinan Pasa. Coate nationalitatile din Transilvania si chiar
La 11 decembric 1599 Mi hai reinnoi fala (le tigani.
actul de danie al vaduvei lui Cristofor Se Sic ca in Transilvania si Ungaria se
Keresztury asupra mosiilor Benediuc, Olpret si adapostisera din vechime cete nenumarate de
Viresul Sasesc din judetul Solnoc si porunci tigani care duceau o viata seminomada,
autoritatilor locale sa o introduce in stapanirea pribegind cu corturile Tor, dintr-un roc intr-
accici mosil. La 20 dccembric 1599 Mihai scull altul. Multi dintre acestia s-au mcntinut in
pc nemesii Ciapici, Lltcratus, Cone', Mcszaros Transilvania pang in Umpul de fata. Datele sta-
si Boda de plata angaralclor comunale de la tislice din 1930 arala in Transilvania, Banat,
Targu-Mures. Literatus si Conci erau notari Crisana si Maramures un numar de 109.156
sau scribi ai cancelariei domnesti de la Alba de tigani. In secolul al XVI-lea tiganii din
lulia. Transilvania isi aveau autonomia Tor, reprezen-
)ar pe rang& ne iesii care tata printr-un voievod - Czigan vajda.
recuno cusera domnia lui N Jai Viteazul Functiunea de voievod al tiganilor fusese desfi-
prestai clu-i juramantul de en tiin+,1, se mai intata de Bathoresti in dicta de la Medias. La
gascau si unit care, nevoind sa se supuna, staruintele tiganilor, Mihai reinflinteaza functi-
fugiscra pcste granite sau se a scunscra la unca de voievod al tiganilor, si o incredinta lui
mosiilc Tor. Pcntru a-i casliga si pc acestia, Matei Bihary. Mcmbrii dielei de la Alba Iulia
Mihai 'TItcazul cladu la 20 iunic 1600 din din iulie 1600 sc intretinura asupra acestei
Roman, uncle gasca cu ostirca sa, un decret chestiuni, votand urmatoarea motiune:
de amnistie 1 ,,stru toU refuglatii si razvralitii "Fiindcd in dicta mai veche dirt Medias,
unguri si anumc pentru Toma Ciornortani, cel functiunea de voevod al tiganilor a fost desfi-
cu faimoasa misiune la curtea lui Mihai, pen- intatcl pentru totdeauna, hoteiretm ca aceastd
tru Nem Clevai, pentru Francisc Budai si decizie safe respectatd si cei care de curdnd au
transilvancni absent' - cae-
ccilalti n .111c:7;i stors dela Maria-Ta functiunea de voievod at
terique nobilibus Transilvaniis absentibus - tiganilor, sd nu o poatd exercita, tar scrisorile
decretand: date cu acel prilej sd nu aibd nici o tdrie".
"Veizand rugeimintile rudeniilor voastre Domnul insa nu se sinchisi de moti-
pentru voi, v-am primit pe toti care nu sun teti [a unea dietei, astfel ca Bihary putea continua in
casele voastre in milostivirea noastrd, incre- functiunea sa de voevod al tiganilor. Dar nici
dinteinclu-vci pe cuvdntul nostru cd nimdnui din- nemesimea maghiara nu se rasa mai prejos.
tre voi nu i se va intdmpla nici o supdrare din In manifestul de la Turda din 5 septem-
partea noasirci. Vet sfettuim deci cu dragoste ca, brie 1600 stalurile si ordinele Ardealului in
ludnd in nwne de bine milostivirea noastrd, sd frunte cu Stefan Czioky cereau tallff sa nu
va intoarcefi cu totii acasd la neveste si la recunoasca numirea lui Bihary in functiunea
prunci. Credefi cu terrie cd nu numai cd nu yeti de voievod al tiganilor, ci in locul slujbei sa
suferi nici o supdrare din partea noastrd sau din primeasca 12 case de iobagi.
partea alor nostri, ci mai curdnd yeti simti
milostivirea si bund vointa noastrd, cei care yd
plecati capul sub sidpeinirea noastrd si imi slu- 7. Itascoala nemesilor contra lui Mihai
jiti cu omenie". Viteazul si roacelul de la Huedin
La 17 noiembrie 1599 Mihai ordond
bistritenilor sa nu lase sa fie suparati nevasta, Din dezbaterile si hotararile dietelor
copiii si dobiloacele lui Gaspar Bornemisza, convocate de Mihai Viteazul se vede ca
impartitorului sau de cartiere. nemesimea ardeleand nu privea cu ochi buns

429
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

masurile politice si administrative luate de in ochii tarii si a-1 compromite in fata curtii de
Domn in Ardeal. Ea it vota creditele cerute si la Praga.
chiar inlesnirile acordate preotilor si iobagilor Mihai se stradui din rasputeri sa com-
roman', dar cu toate acestea uneltea in taina bats prin solii trimisi la curte aceasta cam-
contra noii stapaniri pe care nu o gaseau dupes panie de denigrare, dar avu nesansa ca cei mai
placul ei. Chiar intre sfetnicii sai unguri se multi din acesti soli sa nu poata ajunge la des-
gaseau unii care incepura sa absenteze de la tinatie, find prinsi si intemnitati de adversarii
consiliile domnesti. Intre acestia era insusi sai. Mihai arata imparatului ca a trimis la
cancelarul Napragy care se eschivase de la Maria sa pe Ion Rat, pe Nicolai Vaida si pe
sfatul convocat de domn in apriliela Fagaras, Martin Horvath spre a-1 instiinta despre toate,
ramanand in castelul sau de la Gi lau sub pre- insa find toate caile prinse, solii sai furs luati
text de boala. Atunci domnul, scarbit de vicle- robi si aruncati impreuna cu altii in ocnele de
nia lui, it expulsa din tars. Napragy trai la sare.
Praga in exit, de unde Ia 16 aprilie1601, soli- Dupes intoarcerea din Moldova, Mihai se
cits sprijinul Papei pentru redobandirea stradui sa-si concentreze ostirea in Ardeal,
scaunului episcopal, de unde fusese alungat de pentru a putea face fata imprejurarilor. Opera
Domnul schismatic. aceasta de concentrare intampind insa marl
Mihai avea cunostinta de viclenia for si dificultati din cauza lipsei de mijloace banesti.
de aceea le urmarea cu neincredere trisarea Staturile ardelene nu se grabeau cu adunarea
sieht ihnenfleissig ins Kortenspiel -. Pe la finele dajdiilor, tar subventiile asteptate de la imperi-
lui april se raporta din Alba Iulia ca nemesii ali intarziau mereu. In situatia aceasta asa de
unelteau pe fates contra lui Mihai pentru a-1 precara ostenii lui Mihai, ramasi fares solda,
inlocui prin fostul principe Sigismund Bathory. erau nevoiti sa se aprovizioneze unde si cum
Aces la, adapostindu-se la curlea lui leremia puteau Mra plata si socoleala, ceea ce trezea
Movila de Ia Suceava, trimitea scrisori prietc- grave nernult.umiri in randurile populatiei, care
nilor sal din Ardeal, scrisori prin care Mihai, se opunea stoarcerilor continue din partea
reusind sa le intercepteze, ajunse sa cunoasca ostasimii.
urzeala planurilor for viclene. Un asemenea caz de impotrivire se
"Vcizand eu aceasta &Mare - zicea petrecusein ziva de 23 iulie 1600 in targul
Mihai in mcmoriul sat calm imparatul Rudolf Huedin. Intr-o zi de duminica, trabantii
din 17 lannarie 1601 - si oastea Polonilor domnesti patrunsera in oras pentru a rechi-
adtinata 16;10 Sigismund, impreund cu ajutorul zitiona alimentc. lar canci unii dintre oraseni
turcilor si Tdtarilor, cu scop de a ma scoate dirt incercara sa se impotriveasca., ei fura apostro-
Ardeal; in fata acestei primejclii fui shit de nevoi fati cu asprime ca "pentru ce nu U-a pregdtit din
de a lua lucrul de titnpuritt, hoicirat a ma bate si vreme de ale rnancdrii". In invalmaseala ce s-a
a-mi incerca norocul, mat bine pe pcimant produs, until dintre oraseni, Andrei Gal-Barka,
dusrnan, decal in Cara mea. Drepl aceia ducem- fu rapus de trabanti. In clipa aceea, orasenii
du-mi oastea, intrai in Moldova si, invingand pe tragand clopotelc de alarms, sc adunara in
leremia Vodd impreunci cu cetele Lesilor, turcilor graba si se napustira Cu furie asupra tra-
si Tfflarilor, care voiau sa aseze lards( pe bantilor, ucigand mai multi dintre ei. Hotnogul
Sigismund, am hint aceasta taro. Dar nemesii Vasile niarturisi sub juramant ca au cazut 41
ardelent si dupd supunerea Moldovei, reimasera de trabanti cu 7 femei si 10 copii de ai tor. In
tot in stramoseasca for viclenie. CCU de inracicici- ancheia cc sc facu au fost audiati 17 martori,
nal este la ci ga ndul de ttadare, o stie toctla dintrc care 14 unguri si 3 romani... Represaliile
lumea ccici, nu until on altul, ci o multime de contra orasenilor tura grele de tot. In orasul dat
printi si domni de ai lor .furci tradali de ccitre prada flaearilor, isi gasira moartea nu mai
dansii". puffin de 400 de oamcni, barbati, femei si copii,
In con! inuarc Mihai arata cum Moisc cu a caror jerlfal s-a sfarsil ingrozitorul macel
Szekcly, Gaspar Sibrik si Gheorghe Mako, de la I Iuedin.
comandantii unitablor sale din Moldova, tre- La 23 august 1600 Mihai scria din Alba
cusera de partea lui Sigismund, hotarand Iulia arhiducelui Maximilian ca din cauza sol-
impreuna rasturnarea si moartca sa. delor neplatite de luni de zile - diuturna stipen-
Concomitent cu actul de tradare al coman- diorum aspectatione, quae per aliquot mensis
dantilor unguri, se produse insurectia neglicte suet -disciplina intre osteni nu mai
nemesimii maghiare din Ardeal, care aslepta putea fi mentinuta si ca. Sigismund Bathory
din elfin' in clip5 invazia lui Sigismund in tarn cauta sa se foloseasca de nemultumirea ce
pentru a se uni cu el. Dar inainte de a trece la domnea in randurile acestora pentru a-i atrage
operatiuni niilitare, nemesimea incepuse o de partea sa, fagaduindu-le solde mars si achi-
apriga campanie de hula si intrigi mincinoase late la limp, uneltind cu nemesii unguri contra
contra Domnului roman, pentru a-1 discredita sa.

430
www.dacoromanica.ro
1.4...-iiiir.,......m,122.1.-..., =,....""
.. .'
Wan..

44410471,
a
.
-P".. ,,,,rail
..-..1..da''. 47"7";
...- ---_,
....-

--',c,..
,c.
) '- -Sq..;
.'
i
, .

L1 7.
LA - .3rr
... 1.11,11,..".11.1194

r i, V.0.11
:z .fi
;4

91C-..a116,V4;,.
----.4, , 4.1 )r". 1
i E.*,
LI ' .....2...._, tc.

ir.:. .... '4." -


tr.', .1.
...kb. ........:_. R .,
^-....
....: . ..,',.
...
j'..: ',,

:
r,

t . = t ,-ft ."

:A- ,
.
.1.5" v. : .0
,

.
.
=

' "r; ' e - :' dr= .


. .
A
-
...--tc...
' -:4,..:., :1:4-1&-ri r, '-'. -
.,,.._ ,... -..5.,i..:;,*x. --.1-w-gp.-j- ,,
. ..-r..4.... ,O- ..., .. ;..6:
F. ,, ,n.

r... ,3: -
..-61i

,
- JI - '._
itr Ira
- I rtatdq 2tr
,A!

:,
1
'0,...... t,....,1
, f
I Pi.
:4
f
, ii ,e, r 1

1...0
,_ AnIk .,.-

It04.0.AX1,10
-,....-hi,..,
.:0.4,Caniesalln 1!"=7,41" " . 72411a."
._
A Nt
lr
^

:
...104NAZW-
" 1.
Ns's"Tti/li pm/
.
a- ilVi
...
..;li'..q. ,A-4 .
...--,. Eli.s"4-:.4.1%osikti1F-1- . .
7 7"-4.,?:3ZIMI:F`Alc.41842:r&
,L

- ...
It& gert,"141.tif_4,11.27. P7% 417.triv C., -;" ,;r; A..fly:/r L L

klj <i;tot,i Aix ir<*taturainreAr


11 j. d';';)07..t? Wtf;e4.4-
r ti . ,%_ . .t 1
I i 1 Of' 4. '44.1erFrrin ; A-47 47 e
11 64, >ittifAcir, .4.J.447.4wrltr,
.1" 4 LI; fejirgemr, or" I. /.)..f..004,1t,....44*6-rf

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca p itolu I V

OCUPAREA MOLDOVEI SI PIERDEREA MUNTENIEI

1. inclinarea principelui moldovean Ieremia Movila spre poloni si turci


2. Ocuparea frontului de la Nistru si invazia in Pocutia
3. Legaturile lui Mihai Viteazul cu tarul Boris Godunov si simpatiile podolienilor
ortodocsi pentru principele roman
4. Noua oriinduire domneasca si retragerea trupelor de ocupatie din Moldova
5. Reintoarcerea principelui Ieremia Movila pe tronul de la Iasi
6. Campania lui Zamoyski in Muntenia si instal area lui Simeon Movili pe tronul
muntean de la Targoviste

1. Inclinarea principelui moldovean Exponeniul politicii potono-turcesti in


Ieremia Movila spre poloni si turd Moldova era Ieremia Movila, care oferea azil
tuturor ,refugiatilor din Muntenia si Transil-
Pupa moartea lui Stefan Razvan, ddm- vania, nempltumiti cu politica confederatiei
nia Moldovei trecu asupra lui Ieremia Movila. antiturcesti din tarile respective. Intr-un act
(1595 - 1606), care fugisc cu Pram Schioptil in din 27 august 1595, noul principe privea tam,
Polonia, dobandise acolo indigenatul polona si sa "units pe vecie cu Polonia, careia II platea un
se incuscrise cu mai multe familii din nobi- tribul anual, iar sultanului ii trimitea regulat
liinea leseasca. Dupa stingerea dinastiei haraciul si cuvenitele daruri".
Bogdanestilor, aspiratiile sale la tronul Folosindu-se de absenta din tars a lui
Moldovei primisera consistenta si gasira sprijin Razvan Voda, care participa la campania lui
in cercurile politice si mai ales la atotputer- Mihai Vitcazul contra turcilor, cancelarul
nicul maresal loan Zamoyski. Adeziunca prin- Zamoyski navali cu un corp de armata in
cipilor din Moldova, Muntenia si Transilvania Moldova, isi aseza tabara la Stefancsti pc Prut
la confcderatia cresting, patronata de si acolo, adunand in jurul sau'pe boierii: refu-
Habsburgi nu era agreata de Zamoyski, care giali din Polonia in frunte cu mitropolitul
luptase pe rap contra candidaturii arhiducelui Gheorghe, proclama domn al Moldovei pe
Maximilian la tronul polonez, la care acesta-nu leremia Movila (1595- 1606), dupa ce acesta
intelegea Inca sa renunte. De altfel Zamoyski semnase un tratat de vasalitate cu Polonia.
mai staruia in planul regelui Bathory de a-si Ieremia jura credinta regelui in numele tarii si
extinde suprematia polona pans la Dunare, se obliga sa furnizeze coroanei informatii
cuprinzand pe langa principatele dunarene si politice si economice din tarile vecine si sa
Transilvania. Pentru realizarea acestui plan.se mijloceasca pacea cu turcii si tatarii. Regele se
impunea practicarea unei politici de prietenie lega sa respecte credinta ortodoxa, iar
si bund intelegere cu Poarta, precum si culti- principele pe cea catolica a supusilor sal 'sacui
varea personagiilor in Wile carpatine pe care si sasi. Bolerii mokloveni puteau cumpara
sa se poala sprijini asemenea nazuinti. De mosii in Polonia si contracta acolo casatorii,
aceea Zamoyski intrelinca o vie corespondenta cacti cele dciva. popoare erau hotarate sa tra-
cu Mihal Vileazill pentru a-I atrage in mrcjcle lasea de acum inaintc ca frati. Iar pentru a fi
polilicii poloncze. Cardinalul Andrei Batho!y, mai aproapc de protectorii sal poloni, Ieremia
nepotul fostului rege Stefan, primise Inca din multi din nou resedinta domneasca de la Iasi la
1588 cetatenia polona si ajunsese cpiscop de Suceava.
Warmja, iar Ieremia Movila si fratele sau leremia Voda putea minute delegatii sai
Simion erau atasati politicii lui Zamoyski. De la sedintele dietei sau seimului polonez. In
aceea leremia fu ridicat pe tronul de la 1597 functla aceasta onorifica o indeplineau
Suceava, far Simion destinat pentru tronul de Nestor Ureche si Dragan postelnicul, urand
la Targoviste. regelui sa Una aceasta dicta cu binecuvantarea

432
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

lui Dumnezeu spre binele republicii si al tdcem si nici nu se cuvine ca aceastet mare ofen-
intregii crestinatati, spre spaima dusmanilor sd sd rdmdnd ca o rusine vesnicd asupra celor
coroanei. Din instructiunile date solilor ce vor veni dupd not in acest scaun. Dirt mila lui
moldoveni aflam ea acestia aveau sa ceara Dumnezeu nu suntem atelta de greoi la
seimului, intre allele, ocrotirea bisericii orto- intelegere si cuget ca sd nu avem grid si sd nu
doxe, pastrarea vechiului calendar si a gemdirn la datoria si la cinstea noastrd ".
batranelor randuieli ale tariff. Ei mai cereau Cand un sol lesesc ii arunca cu
domnia pe viata pentru principele Ieremia si insolenta in fats ca mananca painea damita lui
domnie ereditara in familia sa. La inaltele de craiul Poloniei si ca Cara sa abuncla in obi-
trepte ierarhice sa fie chemati numai ceiuri turcesti, Ieremia Voda raspunse cu dem-
Moldoveni iar actele cancelariei domnesti sa se nitate, zicand:
redacteze numai in limba moldoveneasca cu 'Am fi doritfoarte mutt ca Moldova sd se
litere chirilice. La seimul din 1600 delegatii fi scuturat de asemenea obiceiuri, der este grew
moldoveni cereau respectarea credintei pra- sd to impotrivesti oreinduielilor lui Dumnezeu, cd
voslavnice pentru credinciosii ruteni si inga- dimpotrivet ce a idsat Domnul se cuvine sd
duinta ca acestia sa lie luati sub ocrotirea suportdm cu urnilintei cat timp va fi voia lui cea
domnului Moldovei. In tratatul de pace cu sfanta.. Odinioard Despot-Vapid., antecesorul
Poarta din 1599 fu inclus si Ieremia Movila. nostru s-a apucat de voia repede si cu putinel
Sultanul ii recunoscu domnia pe viata si drepl minte sd Inldture st obiceiurile acestei tdri si
de mostenire in familia sa, sub conditia platii jugul turcesc si pentru cd nu a izbutit a adus
regulate a haraciului catre Poarta. asupra tdrii si apoi asupra lui insusi, o mare
leretnia Voda duffle si giisi o iniclegere nenorocire. Amintindu-ne de acestea nu dorim
si cu hanul Crimcii. Prin tratatul de la 'Fulcra, sd ajungem si not la un atare sfeirsit".
Ieremia Voda cedandu-i hanului "cele sapte Ca domn cucernic ce era, Ieremia Voda
sate de tar& ce se zice hanesti" si raspunzand impreuna cu fratele sau Simeon Voda
hanului C11 balci-beslicol adica darea mierii (sic) desavarsira ctiloria milropolitului Grigore de la
precum si cu alie daruri. Cronica interns arata Sucevita, impodobincl-o cu minunate fresce si
care au Cost capelele de pace: inzestrandu-o cu odoare scumpe si cu
"Ieremia Vodd sd fie domn in tear& bir- numeroase mosii si desemnandu-o ca mau-
nic impetreitiei din an in an dupd obicei, iar ha- zoleu domnesc pentru toata. familia Movi-
nului dea din an In an daruri si miere si lestilor. Tot el inzestra si noua episcopie de
sapte sate se i fie de cetslele hanului in Bugeac". Husi cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, cu
Dc mull, tatarii, al caror numar sporea privilegii si mosii asezate dincoace si dincolo de
din an in an prin admigrari, nu mai incapeau Prat.
in Bugeac. Ei cautau sa cuprinda pasuni not 0 scrisoare din acea vreme arata ca
pe socoteala Moldovei pentru lurmele de of si tam era a polonilor, iar cetatile ale paganilor,
camile si pentru hergheliile de cal. Astfel, se carora le platea tributul cuvenit. Cu urcarea pe
folosird de noua conjuncture politica din tronul Transilvaniei a cardinalului Andrei
Moldova pentru a obtine de la noul domn cele Bathory, influenta polond se extinsese si
sapte sate hanesti la sud de Tighina, a caror asupra Transilvaniei, amenintand serios si
nume nu au putut fi Inca identificate. Tara Romaneasca, unde Mihai Viteazul era
Tratativcle cii hanul Gazi-Ghirai fuscscra pur- privit cu mare neincredere si amenintat chiar
talc de marcic logofat Luca Stroici, catre care cu moartea prin otrava sau tradare dc calm
adresanclu-sc, hanul sa-I fi zis: "Bogclani, adversarii sal mut-tient, vistiernicul Dan si
Bogdan' (ached Moldoveni), voi totdcauna tre- clucerul Vinlila, care se rcfugiasera la curtea
buie sa incurcati lumea". lui Ieremia-Voda din Suceava. Aceslia cereau
Dar cu toala supuncrea sa Cala de lui Zamoyski unirea Munteniei cu Moldova,
Polonia, Ieremia Voda intcicgca sa aperc tot pentru ea populatia ambelor tari "este de o sin-
dcauna dcamitatca lath sale fala de ingam- gura limba si de o singura credintii". In &cern-
farea slcahlci lesesti, care is' ingaduia uncoil brie 1599 Ciomorlani, solul cardinalului cerea
observatii necuviincioasc la adresa tariff si a Portii Muntenia pentru Simion Movila, precum
locuitorilor ei. Cand Luca Stroici fusese insul- s-a vazul mai sus din dramatica discutie ce
tat de un nobil polon, domnul ceru imediat avusese loc intre acesta si Mihai Viteazul.
cuvenita reparatie, replicand: Inlerventia lui Mihai in Transilvania si moartea
"Cinstea noastrd care ni este mai cardinalului zadarnicira pentru moment pla-
scumpd deceit !Date comorile din lame, precum si nurile Movileslilor. In primavara anului 1600,
cinstea acestui loc in care suntem cu voia lui raporturile cu Moldova se inasprird din nou.
Dumnezeu aiotputernic, nu ne ingot:lute sd Dupd moartea varului sau, fostul principe

433
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Sigismund capatd din nou pofta de domnie in sal -i propund in numele coroanei un tratat for-
Transilvania. in Moldova, unde se refugiase, el mal de aliantd si amicitie cu Polonia.
aduna trupe in jurul sau pentru a-si incerca Taranovski adusese cu sine si formularele de
din nou norocul. Dupes cucerirea Transilvaniei, juramant, ce urmau sal fie schimbate intre
Mihai se simti destul de puternic pentru a ambii semnatari. Regele fagaduia ca. Tara
pune capat acestor uneltiri prin o fulgeratoare Moldovei o va da ex nunc Mariei Sale Domnului
expeditie in Moldova pentru a risipi oastea Voievod Mihai, ca va conferi fiului acestuia
polond din jurul lui Sigismund, ce era intdrita Nicolai, indigenatul polonez si un loc in consi-
de contingente turcesti si tataresti. liul coroanei. Mihai va putea achizitiona mosii
Izbanda de la Selimbdr si cucerirea in Polonia, tar dupes moartea sa, coroana va lua
Transilvaniei produse o mare impresie in Wile sub scutul sau pe principele Nicolai si toata
vecine, dar mai ales in Polonia. Craiul familia lui Mihai. Muntenia, Moldova si
Sigismund se temea ea Mihai nu se va opri in Transilvania vor ramane lui Nicolai si
avantul cuceririlor sale la granita Moldovei, ci urmasilor sal, in linie barbateasca. Iar cat va
va incerca sal aduca si aceasta a treia provincie trai Mihai el va stapani aceste trei tan "nu
romaneascd sub ascultarea sa. De aceia regele dupes alt drept, ci numai cu dreptul de feude,
Poloniei sc adresase Inca la 24 noiembrie 1599 precum se tin si alte principate de coroana
imparatului Rudolf al II-lea cu rugamintea de a polond." La apararea tdrilor acestora, regele va
interveni pe langa Mihai si de a-1 sfatui sa se ajuta cu 3.500 de ostasi, pe care el ii va
abtind de la orice act de Militate fates de intretine pe socoteala sa pe tot limpul razboiu-
Moldova, care se gasea sub ocrotirea sa lui. Fares invoirea Majestatii Sale, principele
politica. La 22 decembrie impdratul rdspunse Mihai nu va intra in nici o legatura cu nici o
ca va stdrui pe langa Mihai ca el sd nu tulbure alts putere strains, fie ea cresting, sau pagans.
linistea Moldovei, dar si regele sal intervind pc Voievoddtele Transilvania, Muntenia si Tara
langa Ieremia Movild ca domnul Moldovei sal se Moldoveneasca alias Moldova, cu toate cetatile
abtind de la orice act de ostilitate fats de Mihai pe care le-a cucerit cu puterea sau cu sabia sa,
sisal puns capat uneltirilor sale pe langa Mihai va trebui sal le incorporeze voievodatelor
Poarta contra domnului munlean, care sc pomenite mai sus si sal le supund coroanei
gasea sub proteclia imparatului. De fapt lesesti. Tot astfcl si Chilia, Celatea Alba,
imparatul Rudolf sfatuise pe Mihai sa nu Oceacovul si Ismailul, indata ce le va fi
mearga contra Moldovei, flindcd nu ar 11 vre- recucerit de la turd, pe cheltuiala sa, va trebui
mea sa se bats cu Moldovenii, cand turcii ii sa le incredinteze coroanei polone. Iar tdrile
stateau in spinare. Dimpotriva, imparatul cre- mai sus amintite, regele nimanui altuia nu le
dea ca ce bine ar II, daces acesti doi principi va putea da, decal urmasilor Marie! Sale
roman!, care sc dusmaneau, si-ar putca uni Domnului Mihai Voievod in linie barbateasca.
putcrile impotriva dusinanului crestinatatii. La inchcierc se arata ca actul s-a facut la
Mihai insa, la randul sau, credea ca are Brasov in ziva de 10 martie anul Domnului
motive deshil de puternice pentru a sc intelege 1600. Nu stim daces Mihai a semnat tratatul de
cti Poarta si a cuprinde si Moldova. Adresandu- alianta si supuncre fates de craia polond. Slim,
se lui Hassan Aga, el arata ca a cuceril insa, ca el n-a trout seama de slipulatiunile
Transilvania din ordinul sultanului si ca acum actului; adresandu-se unui om de incredere
este gala sal treacd in Moldova ca sal cucereasca zicea:
si acea tares lot pentru sultan. Si aceasta din "Cand vol fi adus in puterea mea cele
cauza ca leremia Vodd a pornit cu oastea sa trei taxi, atunci cu adevarat vol apuca pe Turc
spre granitele Tarn Romanesti, cu gandul hain de barber si vol aduce cu atdta mai mutt folos
de a-1 alunga de pe tron si de a instala un alt crestinettdtii".
domn in locul 1111 Mihai. Scrisoarea lui Mihai isi Si astfel trecu la executarea planului
produse efeclul la Poarta intrucat, in februarie contra Moldovei. In mai 1600 Mihai sport oas-
1600 un ceaus turcesc sfatuia pe regele tea de tars cu lefegii de toate neamurile, intre
Sigismund sa impund lui leremia Vodd o atitu- care si numeroase cete de Moldoveni si navali
dine pricteneascd fatal de Mihai. Si in adevar, cu ajutor de la Tatar' si cazaci, concomitent
regele stdruia prin solii sal pe langa Mihai sal prin trei puncle in Moldova. Grosul ostirii care
nu atace pe leremia, care este vasalul sau. numara in total vreo 15.000 de oameni si
La 10 martie 1600 Mihai Viteazul porni comandati de hatmanul Udrea, Moise Szekely,
spre Brasov, unde se afla solul polonez Andrei Baba Novae, Deli Marco, Gaspar Sibrik,
Taranovski, care venise sal -1 asigure de toata Gheorghe Masto si altii, stralbatu pe valea
bunavointa si prietenia regelui Sigismund si Trotusului spre Bacau si Roman.

434
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Contingentele muntene trecura Milcovul la isi pastrau pozitiile la Nistru, un detasament


Focsani, iar armata de nord cobori pe la Rodna sub comanda lui Deli Marco, de 3.500 de
in valea Bistritei si a Moldovei pentru a inainta oameni, isi stabilise tabara in fata Sniatinului,
spre Suceava. Loviti prin surprindere, nici asteptand ordinul de a inainta in interiorul
Ieremia si nici Sigismund nu putura opri Pocutiei.
marsul ostirii lui Mihai spre capitala Moldovei.
Cetatile de la Roman si Neamt cazura in pu-
terea lui Mihai, de asemenea si Suceava, pe 3. Legaturile lui Mihai Viteazul cu tarul
care Ieremia o parasi in graba pentru a se refu- Boris Godunov si simpatiile podolienilor
gia la Hotin si de acolo la Camenita sub scutul ortodocsi pentru principele roman
patronilor sal poloni.
Masarea trupelor poloneze pe malul
stang al Nistrului in fata pozitiilor lui Mihai era
2. Ocuparea frontului de la Nistru si ceruta de imprejurari. Din marturiile poloneze
invazia in Pocutia contemporane aflam anume ca Mihai Viteazul
ar fi intrat in legatura cu Boris Godunov, tarul
Ocuparea Moldovei de catre trupele lui Moscovei, izbutind a-1 atrage de partea sa pen-
Mihai provocase mare neliniste in Polonia. In tru cucerirea Poloniei cu puteri unite, urmand
iunie 1600, Zolkiewsky arata ca Mihai a dat ca dupes izbanda, Mihai sa stapaneasca craia
porunca orheienilor, sorocenilor si lapus- Poloniei, iar tarul Boris provinciile maloruse-
nenilor sa treaca in Ucraina spre Bar, iar el ucrainene. Este greu de admis ca. Mihai
planuia sa porneasca spre Sniatyn si Pocutia Viteazul s-ar fi gandit candva la coroana
in provinciile coroanei. Starostele de Ha lici si polona, ,adevarat este insa ca populatia orto-
Colon-Ida conflrmau afirmaljile cancelarului, dot& din Pocutia si Podolia, care numai cu
aratand ca oamenii lui Mihai, 7.000 la numar, cativa ani in urma fusese convertita cu sila la
au si invadat Pocutia, cauzand marl pagube. unirea cu Roma, vedea in Mihai Viteazul pe
Iar la 17 lunie, regele Sigismund se adresa domnul ortodox care ar fi putut gasi sprijin in
oraselor pocutienc, atragandu-le atentia lupta pentru apararea vechii credinte.
asupra celor ce se petrec in Moldova la granita Aparatorul ortodocsilor era cneazul Constantin
regatului, aratand ca sunt intemelate motive Ostrogski, care intretinea legaturi cu Mihai
de grija ca nu cumva Mihai, in navalnicul sau Viteazul. Miron Costin arata bizuindu-se pe un
avant sa nu invadeze regatul. De aceea el cerea vechi hronograf polonez Ca:
populatiei sa pregatcasca arme, pulbere si alle "asa era de uestit Mihai Viteazul si la
instrumente de razboi, adunand din timp si Iasi, cat Cara Podoliei, find de lege sub
provizii. ingrijorarea regelui era pe deplin inle- ascultarea patriarhului de la Tarigmd, avand
melala, filndea ()Oren lul What ocupase Or- mare zearvei si price cu Papisiasit pentru lege,
mul crept al Nistrului, de la Nisnlov in Pocutia astepta cu bucurie pe Mihai Voda sa vie, stiin-
!Dana la Soroca, frontul Hind imparlit in trei du-1 de o lege cu &IRO, cd set i se inchine tots
sectoare comandate de hatmanul Udrea, de Podolienii".
Moise Szekely si Baba Novae. La 19 lunie, Teama polonilor de Mihai, pe care
Zolkiewsky scria de pe tarmul opus, de la izvoarele timpului nu gasesc cuvinte destul de
Ustia, zicand: Lad pentru a-1 defaima, reiese si mai drastic
"Not cu ownenii lui Mihai ne gasim fates din mai-Luria lui Lubieniecki, care fusese in
in flap si ne uiteim unit la altil peste rdu. solie la curtca domnului de la Targoviste, care
Alaltelieri a sosit la farm Udrea hatmanul, cu arata ca:
porunca de la Mihai ceitre mine, a venit apoi si "Mihai s-a intdrit asa de bine, incest a
Moise Szekely comandantu/ Ungurilor, cu care clevenit o adeveiratd groazd nu numai pentru
m-arri vazut si am vorbit peste tau si el m-a page-int, ci si pentru crestini, cad el si pe turd nu
intrebat acelasi lucru ca si Udrea, cd de ce s-a odata i-a inselat si i-a bdtut. Astfel, dispunand
postat acolo oastea M. S. Regelui, inuitdndu-md de ostiri puternice, s-a incumetat sa-si incerce
scl ma declar daces le suntem prieteni sau norocul si asupra tarilor noastre, iar norodui
dusmani. La ambele intrebeb-i am dat acelasi nostru rusesc, aproape in intregime, it asteaptei
rdspuns di in timpurile acestea asa de tulburi cu nercibdare, mai bucurosi deceit Jidovii pe
am ocupat pozifia act ca sa peizesc granitele Mesia, sentiment pe care Mihai it cunoaste bine
coroanei, dar faro voia si porunca M. S. Regelui de la Cazacii ce au slujit in oastea sa. Cad aces-
n-am nici cea mai mica putere de a incepe razboi tora li-a spus-o popii tor, ca Mihai ar f gata sa le
sau a incheia pace". recunoascd credinta greceascd, aruncatd astdzi
CA' vreme grosul trupelor de ocupatie la pamant ".

435
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

4. Noua orifinduire doinneasca si retra- pentru a castiga printr-un singur gest simpatia
gerea, trupelor de ocupatie din Moldova moldovenilor, Mihai ii scuts de d'art pentru o
perioada de sapte ani. Intr-un raport polonez
In timpul acesta Mihai, intitulandu-se din iulie 1600 aflam ca. Mihai nu si-ar fi putut
domn at Munteniei, Transilvaniei si Moldovei, respecta cuvantul dat moldovenilor cu privire
si aplicand pe actele cancelariei sale pecetea cu la scutirea de dart pe sapte ani, ci dimpotriva,
stemele celor tree tari unite sub sceptrul sau, ar fi poruncit sa se ridice cat mai repede dijma
se gasea la Iasi pentru a randui treburile dom- pe of si cate 2 taleri pe taran, tar de boier sa se
niei. Cu invoirea boierilor care-i prestara is cate 12 zloti si chiar mai molt. El avea mare
juramantul de credinta, el decreta detronarea nevoie de aceste venituri pentru plata ostirii Cu
lui Ieremia Voda si Institui o locotenenta dom- care se gasea in intarziere cu multe luni. Iar cat
neasca compusal din patru boieri munteni si despre starea de spirit, care din aceasta cauza
anume din banul Udrea, vistierul Andronic, domnea in ostire, aflam din raportul citat mai
armasul Sava si spatarul Negrea, pentru sus ca ostasii n-aveau nici arme si nici echipa-
girarea prerogativelor domnesti 'Ana la procla- ment si ca urigurii, cand isi aduc aminte de
marea noului Domn. Unit cereau Domn pe Sigismund, Bathory, numai ca nu plang cu
Nicolai Patrascu, fiul lui Mihai. Altii preferau lacrimi de sange zicand ca de-ar vedea steagul
pe tanarul Stefariip. Voda, fiul lui Petru lui, numaidecat ar pleca de la Mihai, care nu
5chiopul, care urma sa se casatoreasca cu le-a plait solda de opt luni si care ar fi plecat
domnita Florica, flica lui Mihai, tar altii se Ban- peste noapte in Transilvania.
deau si la candidatura nepotului sau, Marcu In condillile acestea era firesc ca unii
Voda, flu! lui Pctru Cercel, caruia i se (Muse dintre comandantii trupelor lui Mihai sa treaca
ca sfctnic Radu Buzescu. In realitaic insa, nici de partea lui Sigismund Bathory, care astepta
unul dintre accsli candidate n-au dobandit cu nerabdare conjunclura fericita de a-si
coroana Moldova fiindca, mai curand de cum reocupa tronul Transilvaniei. Intre coman-
s-ar fi putut astepta cineva, planurile lui Mihai danlii care parasira pe Mihai erau Moise
Viteazul cu privire la Moldova se prabusisera in Szekely, Gaspar Sibsik si Gheorghe Mako.
neant, in urma tragicci intorsaturi pe care o Ceilalti primisera ordin sa paraseasca Moldova
suferi siluatia politica a Domnului. si sa-1 urmeze in Transilvania, unde Wald
La Iasi, Mihai Viteazul convoca si si- nemesimea se razvratise contra lui Mihai
nodul mitropolitan, pentru catarisirea mitro- Viteazul, a r...arui ostire fu infranta la Miraslau,
politului Gheorghe si pentru completarea in ziva de 18 septembrie 1600.
locurilor in inalta ierarhie, devenite vacante Infrangrerea lui Mihai dadu prilej
prin retragerea chiriarhilor in Polonia impre- polonezilor, ca in intelegere cu Poarta sa treaca
und cu domnul for pribeag Ieremia Voda. la realizarea planului for de expansiune la
Membrii sinodului erau, cu exceptia fostului Dunare si in Carpati, prin reintronarea lui
mitropolit Nicanor, care trala in retragere la Sigismund Bathory la Alba-lulia, prin readu-
Agapia, tots chiriarhi strain! de tall, ca cerea lui Ieremia Movila pe tronul de la
Dioniste Rally dc Tarnova, Ghcrman al Suceava si prin alungarea lui Mihai din
Chesareei, Tcofan de Vodina, Efreni de Habron Muntenia si uzurparea tronului de la
si Petronin, fost episcop de Muncaci. Targo. viste de catre Simeon Movila, ca vasal
Mihai aseza in scaunul mitropolitan at polon. Regele Sigismund al III-lea insarcina pe
Moldovei pe arhiercul Dionisie Rally de maresalul Zamoyski cu executarea acestui
Tarnova, care it intampinase cu cele sfinte la maret plan politic prin care Polonia nazuia sa
intrarea triumfala in Alba lulia. Filotei ajunse dobandeasca o influenta politica dominants la
episcop de Roman, tar Atanasie, de Radaull. Dunare. Un raport contemporan arata ca
Noii demnitari bisericestl dcpusera urmatorul regele si-a ales pe Zamoyski ca pe un mare st
juramant: insemnat slujbas al sau si i-a incredintat
"Md supun binecredinctosului domn lo intreaga ordine si conducere a razboiului pen-
Mirka( Voevod st de D-zest incununalului salt flu tru infaptuirca marclui plan. Si aceasta pentru
lo Nicola( st tactodaid nu li voi .11 nesupus si motivul ca regele cunot.ea demnitatea, autorl-
neascultettor, ci din totes inima si din lot sujletul tatea, ba mai mull chiar, stiinta si norocul lui
it vol lubi pe ei in toatd viata mea". Zamoyski in asemenea incercari, de care
Staretii de la Bistrila, Neamt, Pangrati daduse dovada in toate ocaziile. Regele invests
s.a. supusera noului domn confirmarea privi- pe Zamoyski cu depline puteri in executarea
legiilor de care se bucurau manaslirile lor. Iar planurilor sale strategice si politice.

436
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

5. Reintoarcerea principelui Ieremia uita sa trimita si soli la Poarta pentru rein-


Movila pe tronul de la Iasi noirea declaratiilor sale de supunere si devota-
ment fata de atotputernicul padisah. Din
Rascoala nemesimii din Transilvania cuprinsul actului de intarire in scaunul
contra lui Mihai Viteazul, atatata de partizanii Moldovei, conferit principelui Ieremia de regele
lui Sigismund Bathory, servi cancelarului Sigismund, aflam ca i se recunoscuse domnia
Zamoyski drept semnal de a trece si el la ofen- pe viata cu dreptul de mostenire pentru
siva* contra lui Mihai Viteazul, pentru a-1 izgoni urmasii sal de sex barbatesc, cu garantarea
din Moldova si chiar si din Muntenia. Ieremia integritatii hotarelor si a apararii tor. Tara con-
Movila aslepta cu nerabdare momentul pentru tinua sa se bucure de vechea ei autonomie
a se reintoarce pe tronul sau de la Suceava, iar interns, respectandu-se exercitiul religiei orto-
fratele sau Simeon, pretendent la tronul doxe si dreptul domnului de a imparti slujbele
Munteniei, activa in anturajul marelui cance- intre boieri dupa b-una sa chibzuinta. I se
lar. La 4 septembrie 1600 ostirea poloneza, recunoscu si dreptul de a bate moneda, dar
care impreuna cu contingentele cazacesti numai dupa marimea si greutatea monedelor
insuma circa 30.000 de oameni, trecu Nistrul poloneze, pentru ca monedele romanesti sa
la Kolodrobwze, mai sus de Hotin si strabatand alba curs si in spatiul polono-lituanian. Regele
periculoasele ascunzisuri din bucovinele de la isi rezerva pentru sine veniturile din vamile
nordul Prutului, atinse aceasta apa la Boian, o Moldovei. In conditiile acestea Moldova intra
trecu si se indrepta spre Suceava, unde adanc in sfera de influents, nu numai politica
ajunsese la 9 Septembrie, fara sa fi intampinat ci si economics a Poloniei.
vreo impotrivire mai serioasa din partea yestea despre infrangerea lui Mihai la
ostenilor lui Mihai. Acestea retrageau spre Mirdslau 'spill pentru o clips pe Zamoyski de a
trecatorilc Carpatilor, pentru a trece in graba modifica planul campaniei sale contra
in Transilvania, uncle ii chemase domnul con- Munteniei, indreplandu-se spre Transilvania,
tra nemesilor razvratiti. In cortegiul armatei in pentru a reaseza pe tronul de la Alba Iulia pe
retragere se gaseau si demnitarii munteni, Sigismund Bathory, ca vasal al craiului polon.
clerici si mireni pe care Mihai Viteazul ii insta- El parasi insa aceasta idee, indata ce afla ca
lase in functiunile domnesti din Moldova. La 15 nemesimea transilvaneana luptase la Miraslau
septembric ajunse la Siret, undc-si aseza alaturi de trupele imperiale habsburgice de sub
bivuacul. In fata polonilor populatia isi parasea comanda lui Gheorghe Basta si ca alit sasii,
asezarile din sale si targuri fugind cu avutul for cat si sacuii simpatizau pe imperiali. In conditi-
mobil in paduri si in munti, nemanifestand nici ile acestea planurile sale de stapanire poloneza.
o bucurie fata de noua invazie si chiar fata de asupra Transilvaniei se risipira., astfel ca lui
Domnul aservit intereselor lesesti. La 17 sep- Zamoyski nu-i ramase alts cale de urmat decat
tembrie Zamoyski ajunse la Suceava si ocupa aceea de a-si continua campania contra lui
orasul. Garnlzoana din cetate compusa din Mihai in Muntenia si de a-1 izgoni din tara lui
vreo 300 de luptatori refuza sa se predea, de basting.
mentinand cetatea pana la 27 septembric. Continuandu-si mersul contra Tarn
Nedispunand de tunuri grele, Zamoyski nu mai Romanesti, ostirea polona ajunse la 5
incerca s-o cucereasca, ci lass numai in oras octombrie la Focsani, iar dupa 5 zile la Buzau,
un detasament polon si-si continua drumul unde Zamoyski primi vestea ca. Mihai, adunan-
spre Neamt si de acolo la Roman, undc la 25 du-si in Tara Barsei resturile armatei sale
septembrie primi vestea despre infrangerea lui infrante la Miraslau si sporindu-le cu contin-
Mihai la Miraslau. gentele din Moldova ce-i ramasera credin-
In conditiile acestea a Post usor pentru cioase, pregatea trecerea peste munti pentru
Ieremia Voila sa-si ocupe tronul de la Suceava a-i taia calea spre Targoviste. Trecerea
si sa repuna pe credinciosii sai in functiunile muntilor se facu in conditiuni bune, astfel ca
pe care acestia le ocupasera inainte de invazia Mihai isi putu stabili tabara la Bucou, in valea
munteana. Totusi clansul fu obligat sa rein- Teleajenului, de unde Baba Novae si Marza
noiasca angajamentele sale de supunere fata avura de sustinut numeroase lupte de avan-
de Polonia si sa trimita craiului daruri anuale, garda cu polonii la Nciteni si la Ceptura. La 20
sub care se ascundea notiunea de tribut. El nu octombrie ostirea polona apare in fata pozitiilor
lui Mihai de la Bucov pe paraul Bucovel. Acolo

437
www.dacoromanica.ro
lon Nistor

se dadu o crancena batalie care se sfarsi cu "Lauclat sd fie numele Domnului, cd a


infrangerea lui Mihai si cu retragerea sa fost umilit acest dusman, care s-a fost ridicat
grabita spre Oltenia, insotit de un detasament asupra slave( si demnitcltii craiului".
de vreo 1.000 de oameni. Drumul ostirii Importanta pe care oficialitatea
poloneze spre capitala Tarii Romanesti era poloneza o atribuia infrangerii lui Mihai reiese
deschis. clar din scrisoarea unui demnitar polonez, care
arata ca mare mils si indurare a revarsat
Dumnezeu asupra norodului polon, dandu-i
6. Campania lui Zamoyski in Muntenia biruinta asupra acelui tiran, Mihai, pe care
si instalarea lui Simeon Movilli pe tronul atat imparatul crestin, cat si tarul necredincios
muntean de la Targoviste 1 -au fost asezat in carca polonilor. Iar despre
tarile romane Moldova si Muntenia, demnitarul
In bucuria izbandei de la Bucov, cance- arata ca sunt pline de aur, constituind inima si
larul Zamoyski nu mai astepta sa ajunga la viata imperiului otoman si ca prin urmare nisi
Targoviste, ci proclama in tabard pe Simeon un sacrificiu nu ar fi prea mare pentru ca
Movila Domn al Munteniei, dupe ce depuse Polonia sa ramana in stapanirea tor.
juramantul de credinta fats de craiul Poloniei Dupe izbanda de la Curtea de Arges,
si se obligase la plata unui tribut anual de cancelarul Zamoyski considers terminate cam-
40.000 de galbeni si la intretinerea pe pania sa in Muntenia. Lasand la Targoviste o
socoteala lui a garzii poloneze de 3.000 de puternica garda poloneza sub comanda lui
oameni. Noul Domn se mai invoi sa intretina Tarnowski, pentru siguranta lui Simeon Voda,
garnizoane poloneze in principalele cetail ale el dadu ordinul de retragere din Muntenia.
Tarii Romanesti. Totodata se interveni la Trecand.prin Iasi, tefanesti si Hotin, el ajunse
Poarta pentru recunoasterea lui Simeon ca la 5 decernbrie 1600 la Camenita, cu gandul de
domn al tariff, ceea ce sultanul o si facu, tri- a lasa trupele sa ierneze in Moldova. Le chema
mitandu-1 la Targoviste obisnuitul steag de insa curand in Polonia pentru a le folosi contra
domnie. Astfel ajunse Muntenia tributary Suedezilor care amenintau cu rathoi.
polonilor si turcilor, totodata. Domnia lui Simeon Voda in Tara
Intro limp, Mihai ajungand in Oltenia, Romaneasca n-a durat decal cateva luni.
aduna in graba in jurul sau unilalile care-i mai Intelegerea lui Mihai Viteazul cu imparatul si
ramasesera credincioase, pentru a face o reintoarccrea sa in Transilvania facu sa
ultima incercare disperata pentru mentinerca renasca in inimile aderentilor lui din Muntenia
tronului muntean. Fara.' sa mai asteple ajutorul nadejdea reintoarcerii sale la Targoviste. insu-
solicitat imperialilor din Transilvania, el trecu fletiti de aceasta speranta, banul Udrea si
pe la finele lui noiembrie Oltul pe la Ramnic, si Negrea se razvratira contra lui Simeon Voda,
inainta in fruntea unui corp de vreo 10.000 de incercand sa-1 rastoarne de pe tron. Complotul
oameni, ajutat de capitanii sai Udrea si Baba a fost insa descoperit si conducatorii rascoalei
Novae spre Curtea de Arges. La 25 noiembrie platira cu capul indrazneala tor. Aceasta insa
1600 avangardele ostirii sale se ciocnira cu nu descuraja pe fratti Buzesti, de a incerca un
polonezii condusi de noul Domn Simeon Voda, nou atac contra lui Simeon Movila, strangand
secondat de Potocki. La Curtea de Arges se la Craiova Coate ostile Meheclintilor - cum
dadu lupta holdratoare, care lua sfarsit cu spune cronica. Arland despre inaintarea
infrangerea trupelor lui Mihai si cu retragerea Buzestilor, Simeon fugi in mare graba spre
lui spre Olt, pentru a lua drumul greu si plin Moldova, pentru a cere ajutor de la fratele sau
de primejdii al pribegiei, pierzandu-si tronul Ieremia si de la poloni. La Focsani el izbuti sa
Munteniei. Considerand cauza pierduta a adune o oaste de poloni, moldoveni si tatari,
Domnului, cei mai multi dintre boieri, intre sub scutul careia spera sa se poata reintoarce
care si Buzestii, parasird pe Mihai si se inchi- la Targoviste. Oastea sa fu insa surprinsa de
nara noului Domn pus de Poloni si recunoscut atacul inopinat al Buzestilor, care it urmarisera
de Poarta in persoana lui Simeon Movild (1600 pans la granita. Moldovei, si nimicila, in iulie
- 1601). Aland despre izbanda fratelui sau, 1601, Simeon Voda putandu-si salva viata
Simeon, asupra lui Mihai Viteazul, leremia numai prin fuga in Moldova, trecand Milcovul
Voda scrie plin de bucurie unui prieten din la 3 tulle 1601. Astfel se lichida aventura dom-
Polonia zicand: niei lui Simeon Movila in Tara Romaneasca.

438
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul VI

PRIBEGIA SI TRAGICUL SFARSIT AL LUI MIHAI VITEAZUL

1. Infrangerea de la Mirfislau si consecintele ei


2. Drumul lui Mihai Viteazul la Viena
3. Frimantftrile din Transilvania in absenta principelui
4. Audienta lui Mihai Viteazul la imparatul Rudolf
5. impacarea cu Basta si pregatirea campaniei contra lui Sigismund Bfithory
6. Bata lia de la Goroslau si uciderea miseleasca a lui Mihai Viteazul
7. Personalitatea lui Mihai Viteazul

1. Infrangerea de la Miraslau si con- de rdzboi Dumneavoastrd sd nu -t fiti de nici un


secintele ei ajutor, ba chiar pentru dreptul obstesc, daces
puteti sd -i faceti stricciciuni".
Macelul de la Huedin a contribuit la Nemultumitii izbutira sa atraga de
inasprirea raporturilor si asa dcstul de incor- partea for si ordinul calaretilor unguri care se
date dintrc Mihai si nemesimca ardeicanA, care gaseau in solda lui Mihai, si aceasta cu atat
in asteptarca invazici lui Sigismund Bathory mai usor, cu cat aceslia nu-si primisera solda
incepu sa" sc pregateasca de razboi. La 28 scp- de mai multi vreme. La 5 septembrle 1600
lembrie statele revoltate chemara pe Bistriteni domnii carii Ardealului, fruntasii impreund cu
sa luptc alaturi de de, scriindu-le: toata nobilimea razvratild si cu Coate staturile,
"E stiut bine de fiecare dirt Domnia in frunte cu Stefan Cziaky, adresard din tabara
Voastrd de ccind a venit Mihai Vodcl in tara de la Turda un manifest calm acesti calareti,
aceasta, cat a stricat, atett in libertatea noastrd indemnandu-i sa paraseasca pe Mihai si sa
veche, cat si in legi, impotriva credintei si a dato- rcintrc in slujba tariff, fagaduindu-le solemn ca
Het lui, asemenea cu deydii si cu sarcini vor fi primiii cu cinste si isi vor primi soldcic
neobisnuite cum ne-a Matt pe noi, impreunei cu sporite si chiar cele restante, si aceslea nu
toatei tara, dar ce e mai mutt decal aceasta, ati numai pentru cei vrednici de a purta arma, ci
put ut intelege ce hoteirare strasrticei zdruncind.- si pcntru cei ciungi, schiopi si orbi din
toare a luat in paguba noastrd, ca sd tale pe razboaie, adica pentru invalizi.
nemest de la mic pond la mare, tot asa si pe slu- La 10 septembrie seful rascoalei, Stefan
jitorit lui unguresti cu plata; tot asa a volt sd Cziaky soma pe capitanul Leca, sa paraseasca
faces st cu locuitorii de frunte si dirt orase, pc Mihai, care ar fi iesit din lard si sd se
hotei rare trdddtoare impotriva noastrd, pe care uncasca cu structurile si ordincle unguresti,
si-a arettat-o, si incd si aceea am inteles cu st- predand cetatea Gherla, si aceasta cu atata
gurantd, ca a volt sd se rupd de la credinta mai vartos, cu cat lumea s-ar fi saturat de mul-
Indltimii Sale Imparatul Romei. Noi ca unit ce tele faradelegi ale lui Mihai si ca Wald tara s-a
suntem credinciosii imparatulut, irnpreund cu rasculat si a pornil impotriva lui. Pedestrasii si
Dumneavoastrei, voim ca la timp sd stdm calardii unguri ar fi trecut de partea tor,
impotriva gandului lui iryiorettor. In legeiturei cu ramanand pe Tanga Mihai numai 2.000 de
aceasta ne-am strems in tabdrd act to Turda, pe pedestrasi roman', 800 sarbi, 700 sacui si 200
compul Keresztes cu pedestrime si ccilcirime. Si calureti romani. In aceeasi zi scria si Ballasar
o bund parte din oastea de caldreti unguri a Kornis capitanului Leca, sfaluindu-1 sa predea
Voivodutui vine la noi si partea cuviincioasci a celatile Gherla si Chioara, pentru ca tot
Sdcuilor va fi pe langd noi cu deosebire cei dirt Ardealul s-ar fi ridicat contra voievodului Mihai
scaunul Ariesului; si despre ceilalti Sdcui avem gegen den gottlosen Vojvod Michael -. Mihai,
bund nddejde de tucrul acesta si am dat de stire la randul sau, indemna pe sibieni sa-i ramand
si impdratului; generalul din Casovia (Baitei) at credinciosi si sa-i trimita merinde, zicandu-le:
inciltimil sale a sosit cu o mare oaste act la "Deci bine faceti ca nu vet dati la tretdd.-
hotar... Daces voievodul in aceastd vreme v'ar tort, ci va tineti de credintd cea dinainte si noi
scrie despre oaste sau despre darea uneltelor vom fi tot cu aceeasi buneivointei fats de

439
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Dumneavoastrd ca mai inainte". sute de Sdcui, care dupd luptd se retraserci in


Bistritenilor le cerea sa-i trimita in munte, pe care i-au chemat la sine in numele
tabara de la Sebesul-Sasesc provizorii pentru credintei cdtre imparatul ccilccind nemesii
ostire. Ba mai mult chiar, in acelasi timp, invoiala facutd, s-au ucis cu cea mai ne mai au-
Mihai trimise, dupd propria sa marturisire, zitd
scrisori si Iiii G. Basta, cerandu-i ajutor contra A doua zi dupd risipirea ostirii mete,
nobililor rasvratili, obtinand de la el fagaduieli retrcigandu-ma spre Tara Roma neasca, aproape
formale ca -1 va sosi in ajutor. In septembrie se de Sibii, dadui peste oastea mea munteneascd
raporta din Praga ca. Basta, chemat de Mihai in sub conducerea lui Petru Husza r si purcezand
ajutor, pornise spre Ardeal, dar Ca in loc sa-1 inainte Ia Fogaras, intalnii pe loan Szelestey cu
ajute pe Mihai, se opri in lagarul nemesilor de oastea mea moldoveneasca. Miscati de nenoro-
la Turda, trecand de partea rasculatilor contra cirea mea, toti stdruird sd ne batem din nou cu
domnului roman. nemesii ardeleni, spre a. rclzbuna nedreptatea ce
Basta voind insa sa intre in Ardeal, gasi s-a fdcut. Abia dupd mai munte sfaturi s-au mai
calea pe care era sa vina la Mihai inchisa de molcomit - arcltandu-li cd oastea leseasaft cu
contingent ele nemesilor ardeleni. Acestia ii Sigismund Bathory a intra pe la Trotus in
schimbara gandul si -1 atrascra de partea tor, Ardeal, iar de altd parte Moise Szekely venind
astfel Ca in vremea in care Mihai astepta pe dinspre Bistrita, prada in Sdcuime cu foc si
Basta la Sebes, acesta, unindu-se cu Ungurii la sable.
Turda si facand cauza comuna cu ei, porni Atunci eu, uitand de jignirile si nenoro-
contra domnului roman pentru a se bate cu el. cirile mete, si gandindu-ma numai la binele
Mihai vazand ostenii lui Basta uniti cu contin- obstesc al Ardealului, am trimis pe loan
gentele nemesilor rasculati, ceru lamuriri si Szelestey in tabara nemeseasca, aratand prin
prima un raspuns categoric sa se retraga dirt cl, mai' ales lui Basta, care este starea de
Ardeal. lucruri in Ardeal si indernnandu-1 sa fie cu
La raspunsul accsla, Mihai sc gancli ochii in patru asupra Lesilor, dintre care spre
mull la ce avca de facut mai cu seams ca nu mai multa incredintare i-am si trimis pe unit ce
avea cu sine decal_ o parte din ostcnii sai, dar cazusera prinsi in mainile mete. Insa nemesii
nici fara lupta nu putca parasi Cara. De accea ajunsera la atata viclenie si Cara de lege, incat
el sc grabi sa trinffla un sol la imparatic pentru aruncara in flare pe numitul sol, it batura si,
a afla taina sehinibarii peste noaptc a al it udinii dupd cum anzii in drum, ii zdrobira mainile si
lui Basta. Mate acestea nu-1 miscara si, picioarele... si mi se zice ca. 1-ar fi omorat
asezandu-si oastea la Miraslau, spre bataie. chinuindu-1.
incepura lupta in ziva de 18 septembrie. Dupd aceasta, lcirrturindu-se ei si din
"Dar cu - zice Mihai in raportul sau catre alte parti cum ca an multi potrivnici, trimisera la
imparatul crestin find si neinvdtat a ma bate mine in solie pe Sebastian Moly cu mai multi
impotriva crestinilor, desi eram Unpins de sill fruntasi ai Ardealului. Pe acestia, cc-lute/rid
nevoie, nu ma luplam dupd cum eram deprins numai la binele obstesc, i-am primit cu toatd
ca impotriva dusmanului firesc, aprinza nd pe ai omenia, dupd cum dorind, primind toate pro-
met cu pilda si cuvantul meu st spnfinind insumi punerile ce -mi facurd ".
cea dintai lovire a dusmanutui, ci vcizand Relatarile lui Mihai asupra bataliei de la
inainte-mi oastea crestina si durandu-ma de Miraslau, sunt adeverite prin raportul din Cluj
varsarea de sange nevinovat pentru nestatomi- din 19 septembrie 1600, deci a treia zi dupd
cia unor necredinciosi, mi se mute inima si nu batalie. In acel raport se arata ca Mihai pierdu
spnfinii dupd datina mea cea dintai netvald, ci pe campul de la Mirdslau, 4.000 de oameni si
ma retrasei inapoi, nu pentru ca aveam oaste 7 tunuri, fala de 300 de jertfe din partea
mutt mai mica, nisi pentru cd as fi pierdut incre- nemesilor uniti cu Basta. Un alt raport din
derea, ci pentru cd ma oteriam a muia in sell-we aceeasi zi din Alba Iulia spune ca pierderile lui
crestinesc o sable ce Muse pond atunci atata Mihai ar fi fost 4.000 oameni si 12 tunuri. La
sange de pc-Tani. Si asa, ostasii mei deprinsi a 20 septembrie se svonea la Viena ca* nemesii
ma vedea in luptd totdeauna in fruntea tor, se adunati in tabara de Ia Turda, ajutati de Basta,
umpEurd de neincredere si deters spatele, nu de s-ar fi ridicat impotriva lui Mihai din cauza
fried, ci temcindu-se ca sa nu mi se fi intamplat cruzimilor sale si 1-ar fi infrant.
cumva mie personal vreo nenorocire. Acesta a La 30 septembrie 1600 contele Tomasio
fost rostul ciocnirii intre mine de o parte si Cavrioli raporta din Praga cal Basta, invitat de
Ardelenii cu Basta de altcl parte... Iar dupd nobilii ardeleni sa le vina in ajutor contra lui
aceasta retragere, cu ce cruzime scilbatecd s-au Mihai, pe care nu-1 puteau suferi din cauza
purtat Ardelenii nemesii, si ar crede cineva pen- ocarmuirii sale tiranice, tinu sfat cu ofiterii sai
tru ca e numai auzit, inset* foarte adevc-trat. Nowl si hotari sa se uneasca cu o oaste nemeseasca

440
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

de la Turda. De acolo el pleca pe campul de vet mond in haosul faradeiegilor, in valtoarea


batalie de la Miraslau, unde lua pozitii in fata patimilor si in acest ocean de pn:rnejdii - quid
ostirii lui Mihai. Bata lia ar fl luat sfarsit cu ergo, Unguri, quid vos in hoc chaos rnalorurn, in
fuga lui Mihai, care ar fi scapat numai cu trei hunc vitiosum gurgitem, in hunc periculosum
cazaci. Raportul este insotit si de o schita a oceanum impulsit? -. Este usor a rupe credinta
campului de lupta care este reprodusa in fac- fates de principe, dar este periculos a trdifeirei de
simil. 0 a doua relatare asupra bataliei de la domn; a nu asculta de nimeni, poste fi agreabil,
Miraslau ajunse la Praga la finele lui dar plirt de calamitclti; a asculta numai indem-
Septembrie. nurile proprii, a face ce voesti, este placut claret
In acest raport se arata ca. Basta ple- primejdios - fidemfrangere principi facile est, et
case spre Ardeal la chemarea lui Mihai si ca periculosum, sine domine vivere, nulli parere,
numai in drum fusese rugat de delegatii gratum est, at calcunitosurn; suis uti consiliis,
nemesilor sa se uneasca cu ei contra domnului facere quodlibet, incunclum est, at periculosum
roman, din cauza cruzimii acestuia. Din Turda, Feriti-va de sfatuitori red, Unguri - malo oratori
Basta inainta spre miazazi, oprindu-se pe Unguri Ridicati-va contra lui Cziaki si resp-
campia de la Miraslau, unde s-a dat batalia in ingeti ambitiunile sale pagubitoare vouet si tare.
ziva de 18 septembrie. Ostirea lui Mihai fu La 25 septembrie Basta face lui Mihai
infranta, picrzand armele si munitiile. Mihai se propuneri de pace, cu conditia de a renunta la
retrase spre Fagaras, unde-si avea comorile. domnie asupra Ardealului - ut Transilvaniae
Vestea despre infrangerea lui Mihai se raspan- penitus et in toto renunciet - card nici o
di cu iuteala fulgerului asupra Transilvaniei prezumtie legala - neque quiequam iuris in ea
intregi.. sibi praesumat lar drept garantie pentru
In scara zilei de 18 septembrie, sfatul respectarea renuntarii sale, sa lase familia,
orasenesc din Sebesul-Sasesc vestea pe sibieni adica pesoila sa, pe fiul sau Patrascu, pe Rica
ca Mihai este batut - doss Michaly Wayda sa Florica, pe mama sa, precum si toate como-
geschlagert ist -. La 18 septembrie invinga torn rile sale - omnes resque pretiosae -. Basta
de la Miraslau vesteau pe bistriteni despre aduse aceste conditii si la cunostinta impara-
biruinia for asupra lui Mihai, zicand: tului. In aceeasi zi se legara si staturile transil-
"Durrinezeu a trimts zilele acestea tin vanene sa-i sculeasca familia, daces va sta in
lucre ca acesla, ca su ridiceun acme pentru peis- pace si va servi cauza imparalului, zicand:
trarea st eliberarea tarli noasire: acum "Am inteles vestea si sotto. pe care Maria
Durnuezeu s-a milosiivit de not, asa incest oastea Ta ne -at trimis-o prin loan Szelestey si prin mat
care s-a stilt sa ne strice, pe aceea a dat-o de multi boiert, precum si scrisoarea ce ne-at tri-
rusine prin not. In ziva aceasta din mila lui mis-o printr-insii in toate partite ei arit inteles-o.
Dumnezeu, am bettut oastea lui Mihai Vodd [rare Nu credem de cuviintd a rdspunde astd data to
Teaca si Miraslau; dusmanul a avut o mare toate punctele scrisorii M. T., ci rcispundem
pterdere, tar not mica sau deloc. Pentru care numai la acelea care alceituiesc miezul lucrului,
fiecare dintre not dam slava Domnului precum Maria Ta ne-ai vestit prin loan Szelestey
Dumnezeu". si prin boteri, adicd sd ne trimitd, aid la Sibiu,
La 20 septembrie, Stefan Cziaky vestea pe M. L., mama M. T., pe M. Doamna, pe
pe bistriteni pentru ca tuturor oamenilor, atat Patrascu Vodet si pe domnita Florica dimpreund
sarbilor cat si altora care se iin de Mihai Voda cu toate comorile M. T. pentru ca pacea intre not
sa Ii se sechestreze vitele, banii si altele ce se si M. 7'. sd fie tare si statornicd. La aceste ne
vor gasi. ill1)01171 si primim solia si stirea ce ne trtmiti dar
La 25 septembrie lansa insusi Mihai o numai asa, data le vet pcistra aceste si ni le vet
proclamatic calre supusii sat unguri din Ardeal trimite aid, in Sibiu, pang Seimbatet, tar not iti
- transalpinis Ungaris, subditis suis - aralan- .feigeicluim pe legea noastra, ca din partea noas-
du-le ca insinuarile si invinuirile ce i se aduc tra sei nu ai M. T. dimpreuna cu vitele M. T. nici
erau mincinoase, zicand: o suparare, dar sa -ti tel atat acum cat si pentru
"Cine indreizneste sei ma acuze de cru- vtitor, mana de pe Ardeal... Si not vom stdrui cu
zime si tiranie? Cine a vcirsat lacrimi, con- totii pe lemgd Majestatea Sa scrt te prirneascd in
ducand la mormetnt pe rdposatul Andrei graba de mat inainte st sd te ajute atat cu bani,
Bathory? - ad sepulcrum sum prosequntus cat si cu oaste in reisboiul contra pagemilor, cum
Cine se plange contra scilbeiticiei ostenilor mei? te-a ajutat petnd acuma. De asemenea salt
Vet them martori pe voi toti. vos ipsos mihi ddruiascd acolo on in alto parte, o mosie precum
testes invoco - care stiti ca n-am dezaprobat ti s-afeui adult mai inainte".
nimic mat molt decett certurile si neintelegerile La 30 septembrie 1600 Cziaky vestea pe
dintre voi si ostasii mei. Si claces este asa, atun- bistriteni ca toata oastea lui Mihai ar R inceput
ci, Unguri, eu va intreb care este demonul care sa treaca la rasculati, astfel ca Mihai insotit

441
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

numai de putini se retrage in Tara Stoica, apoi pe banul Udrea, pe Preda 1 pe


Romaneasca, jurand credinta imparatului si armasul Sava. Apoi Mihai set grabeasca
lasand ostateci nevasta, copiii, mama si como- retragerea sa in Tara Romaneasca, lasand
rile sale. In aceeasi zi staturile transilvanene familia si comorile la Gilau, pe care-1 vor putea
incredintau din nou pe Mihai Viteazul ca fami- stapani ca si cand ar fi al tor. Solii vesteau pe
lia lui va fi bine tratat:11 si ca averea sa va Mihai ca nu i se poate da Fagarasul, fiindca
ramane neatinsa, daca va prim! si executa aceasta cetate ar fi proprietatea arhiducesei
invoiala propusa. Maria Cristina.
Dar lipsa de scrupule in angajamentele La 21 octombrie 1600 se raporta din
pe care staturile ardelene in frunte cu Stefan Alba lulia ca sotia lui Mihai Viteazul sosise in
Cziaky, he luasera asupra tor, iese la iveala din Ardeal - uxor Michaelis Voivode tarn advent-. In
apelul adresat capeteniilor lui Mihai Viteazul. ziva urmatoare se raporta ca voivodeasa era
La 10 octombrie 1600 Cziaky, adresandu-se foarte obosita, in urma trecerii ei peste munti -
acestor capitani, ii invita set treaca de partea weillen sie caber das Gebirg zogen, ist sie sehr
razvratitilor, fagaduindu-le o imbelsugata ra's- mied - de aceea i se ingadui o zi de odihna
plata. inainte de a pleca mai departe. In aceeasi zi
"Este inset vorba - zice Cziaky ca d. Ungnad raporta ca sosise la Brasov cu 19
Voastrd sd nu intdrziati, ci set veniti ferret vehicole, si se vaita amarnic de viata defaima-
Intel rziere in mylocul nostru si dried se poate toare, si ea este o adevarata minune ca paman-
sd -I aduceti si pe Vodd in.susi, fie de viu, fie tul nu 1-a inghitit inca si ca ea tot anul i-a pre-
oricum, in mulocul nostru, cdct oricine -1 va da pe vestit caderea - der Michael Weib khlagt
metna noastrd are set fie reispldtit cu can sat bun jammerlich und erschrecklich Ober Ihres Marts
si indestuldtor si, cu 500 de iobagi. tar dacd nu gottlesterliches leben, doss mir ein wunder wez,
s-ar putea set-1 dart pe vodd in mainile noastre, die Erd hatt in !angst verschlungen, und sie hab
sd ne vestiti prin oamenii D. Voastrd vrednici de im den untergang dasz ganz Jar herum
incredere si set fits incredintati cd din partea prophezeit In ziva urmatoare tot Ungnad
noastrd nici o sceidere nu veti avea. D-zeu set vd spunea ea voivodeasa asa se infatisa supusa si
tie". modesta - diemuetig und bescheiden - si ca era
In aceeasi zi staturile si ordinele imbracata in bland rosie cu samur. Mihai
Ardcalului, primind dcclaratia scrisa a lui plcca, tar Ardealul ramase Cara stapan - ohne
Baba Novae si a tovarasilor sal, ca ar fi gala sa ein Haupt - cum se raporta din Praga la 2
trcaca cu oastca de partea tarsi, it invitara sa octombric 1600.
Ana farce zahava in tabara tor, cautand sa La 17 octombrie 1600 comisarul impe-
acluca cu sine si pc Mihai Voda, viu sau mort, rial David Ungnad raporta imparatului din Ilia-
cum se va pulca, asigurandu-1 ca nu vor avea Varos Ca la amiaza sosise acolo tanarul
nici o banuiala, dimpotriva s-a hotarat ca Baba Patrascu insotit de Stoica. Acesta era un Canal
Novae sa primeasca un sat bun. Acestea le de vreo 14 ant - Khnaben, der bet 14 Jahren
fagaduim not pe legea noastra adevarat sein mag - care cu lacrimi in ochi spunea ea a
cresting ". Dar cat temei se putea pune pe legea fost. trimis de tatal sau ca sa serveasca cauza
for adevarat cresting se poate vedea din tra- imparatului. De altfel tandrul parea vesel,
gical sfarsit al lui Baba Novae, care cazand in spunand ca el n-are dusmani si nici nu se teme
cursa, fu prins si prq fit de viu impreurrei cu de nimcni. Daca parintele sau ar 11 pacatuit cu
dtthovnicul sau Saski in plata publica din Cluj, ceva, el n-are nici o vina, ci singurul lucru ce-1
la orelc 10 dimineata - eben diesen Tag urn 10 doreste este sa piece la imparatul. $i Stoica
Uhr hat man den Baba Novak saint seinem incerca set se dezvinovateasca, cerand ca set fie
Priester an 2 Spiess lebertdig gebunden und attf crulata viata printului si a sa.
dem Platz gebraten Barbaria aceasla s-a
intamplat in ianuaric 1601. Aceeasi soarta it
astepta pc Mihai, daca Domnul roman s-ar fi 2. Drumul lui Mihai Viteazul la Viena
incrczul in vorbele viclenc ale ncmcsimii
ungu rest i. Fiind ncvoil sa paraseasca Ardealul,
La 2 octombrie staturile, adunate in Mihai Viteazul se retrase peste munti in Tara
tabara de langa Voila pe Olt, trimisera lrei Romaneasca, unde in timpul absentei sale
nemesi s1 anume pe Sebastian Tokoly, Nicola' domnia ii fu uzurpata, cu ajutor polonez, de
Vitez sl Martin Banyay, care sa someze pe moldoveanul Simion Movila, fratele lui Ieremia
Mihai sa cicpuna in fala for juramantul cuve- Movila de la Suceava. Trecand muntii, Mihai
nit imparatului. Solii mai cereau lui Mihai sa concentra in graba resturile still' sale infranle
trimita la ei patru boieri de frunte si anume pe la Mirdslau si izgonite din Moldova, pentru a

442
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

incepe lupta in Tara Romaneasca, in vederea Moise Szekely, capitanul ostasilor lui Sigismund
redobandirii tronului parintesc de la Bathond".
TargoViste. Situatia deplorabila in care se
gasea Tara Romaneasca ne-o descrie insusi La 24 octombrie 1600 Zamoyski cerea
Mihai, zicand: lui Basta sa-1 prinda pe Mihai si sa-1 predea
"Dupei ce culegandu -mi incci puterile, polonilor. In ziva urmatoare Zamoyski repeta
intrai in Tara Romarteascd, unde ma Sing ii cererea sa si fata de staturile ardelene, ceran-
impresurat din toate peirtile de dusmani; ici Lesi, du-le sa -1 prinda pe Mihai si sa i-1 predea -
colo turd pustiind ceunpiile, satele si orasele, capere et vonctum tradere
rdpind turmele si cirezile, preidd nd pretutinde- Comisarul imperial staruia insa la 26
nea si ducemd poporul neceijit, ca vitele in pin- octombrie pe langa imparat sa respinga cererea
soare, incett, privind la pustiirile cele multe si la de extradare - abgewiesen - cu toate ca ar ii
mu/timea celor dust in prinsoare, fata Torii fosl mai bine daca Mihai cadea in lupta - es
Romemesti era ci' mutt mai de plans deceit in ware zu wunschen der Michael war in den
zilele lui Sinan, cal nd oastea turceascd cotropise ersten neffen, so wir mit tin gethau, blieben
totul". La 28 octombrie Basta raspundea lui Zamoyski
La 7 octombrie Mihai se gasea in lagar, cd sotia lui Mihai este adapostita in Ardeal in
in muntli Buzaulut in castris in montibus baza conventici incheiate cu el. Ian Mihai
Bosza positis -. De acolo el se adresa lui Basta insusi, indata ce va sosi in Ardeal, va fi trimis
si comisarilor imperiali din Ardeal, solicitandu- la Praga la imparat - ac si forte ipsemet etiam in
le ajutor contra cotropitorilor poloni ai tarii persona advenetir, ilium quoque ad suam
sale. Neprimind nici un raspuns, el repeta ce- Maiestatem expediearn
rerea de mai multe ori, dar totdeauna in zadar. Par Mihai isi dadea bine scama ca.
Ian cum ajutorul solicitat cu atata urgenta nu Basta 1-ar fi expediat mai curand pe cealalta
sosi deloc, Mihai fu infrant de Zamoyski in lume, deceit la imparatul, la Praga. De aceea el
sangeroasa batalic de pc Bucovel pe Teleajen, caula sa-si deschida un drum direct spre apus,
in ziva de 20 octombrie 1600, fiind shit sa se farce sa vino in atingere cu Basta si cu staturile
retraga spre Oltenia. La 21 octombrie 1600 ardelene.
Cziaky vestca plin de bucurie pe Basta, ca in
ziva precedenta s-ar fi dat lupta si ca voievodul "Inconjurat de dusmani atett de multi si
Mihai, pierzand cea mai mare parte din oastea neimpetcati - zicea Mihai - si pierza nd toatd
sa, s-ar ii retras in graba cu putini credinciosi, nddejdea in feujeicluintele ajutorului ardelenesc,
spre Craiova si Caransebes - voevodam amissa ma veizui shit a ma trage dealungul muntilor
patiosi exercitus parte, cum pattcis fuga eva- Tdrii Romdnesti, spre Craiova, ca sd scap de
sisse et versum Kctransebes ad Cralinova iter sdlbdticia Lesilor. De aid inca am cerut de mai
suscepisse Jurnalul militar al unui other multe ori ajutorul ardelenilor, ford a-I putea irtsd
polon, dupa mersul operatiunilor din capita, be adusem aminte invoielile, cdrtile de
Muntenia, intre 21 seplembrie si 24 octombrie jure-tine:int sf /egeimintele cu care se legaserd,
cuprindea note pretioase cu privire la batalia insd pierdui numai vremea in desert, pentru cd
de la Bucovel, cu o schita a colonelului K. ei se inteleserd pentru moarte".
GOrsckl. "In mylocul atdtor primejdii eu am aflat
dadea bine seama de
Mihai isi alt leac impotriva acestor rele, deceit a fugi la
dusmania nemesilor si de aceea se convinse maria Ta. In acest drum, deind peste oastea
curand de zadamicia cererilor sale adresate turceascet sub poruncile beilor din Vidin si
tor. In memoriul catre imparat el arata cd: Nicopol, care trecuserd Dundrea spre a vent in
ajutorul Lesilor, repezii inainte pe banul Craiovei
"adesea ceruse stetruitor ajutorul spre a-i lout Lupta am purtat-o cu izbei rid&
Ardelenilor, insei totdeauna in desert pentru cd, omoretnd multi dintre dusmani, intre care si pe
puneutd toate la o parte, singurul for gand era numitii bei si luemdu-le steagurile, dintre care
acela de a ma pierde. In aceastd primejdie, cel mai insemnat este la mine".
oriced de mare era, nu m-asi fi temut niciodatd
numai de Lesi, claret nu s-ar fi ndscut de La 30 octombrie Jigmond raporta la
cealaltd parte rdzboiul cu turcii, pentru ca Praga ca aflase din Brasov cum ca. Mihai,
impotriva Lesilor cloud zile am luptat cu pornind de la Curtea de Arges, s-ar h indreptat
izbemdci. insd acuma deoparte ma intetea spre Lugoj, nazuind spre apus pentru a ajunge
Leahul, de altd parte ma streuntora Turcul, din a la imparatul, unde n-ar trebui sa lie primit
treia din Ardeal, unde credearn ca am prieteni si bine, pentru ca el ar fi contribuit la pierdcrea
nu dusmani, ndvdli in Tara Romemeascd si Ardealului si chiar a Tariff Romanesti - dns hatt

443
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

das ganz 7-burgische weser verderbt. Eur 6 cal arabi - sechs schenere Pferde - ordona
Majesteit and die Wet !ache( darzu verloren camerei aulice sa aiba grija de intretinerea lui
Mihai insusi relateaza despre pribegia sa la gratuita acolo. Principele Wolfgang Virzdom,
Praga, zicand: care primise aceasta insarcinare, raporta la 29
Impresurat de atettea rele, pomii cu decembrie, ca in lipsa de bani, nu putea primi
greu putini de ai mei, drept la imparat, prin aceasta misiune si ruga sal fie trecutd asupra
Wile M. S. si prin Ardeal, unde cede nenorociri, aituia. II n vederea primirii si intretinerii lui
jigniri si rciscoale au auut a suferi, va intelege M. Mihal si a insotitorilor sal, se recornandasera
S. In multe locuri saris pe ocunenii mei si-i uci- urmatoarele provizii: 120 funti de grasime, 9
seal ford mild. Din cetatea Deva indreptard funti de branza de Olanda, 12 claponi, 2 iepuri,
tunurile asupra mea si inecard in Mures pe mai 4 vitei, 18 vedre de vin, un bou, 52 pesti, 4
multi de ai mei, si aceste nevoi le avui nu numai berbeci si vanat de la curte. La 1 ianuarie
intr-un loc, ci prin tot Ardealul. Numultumiti cu incepura sal soseasca la Viena carutele cu
atelta, trimiserd cacti la Baia de Cris, spre a rds- lucruri ale lui Mihal. La 12 ianuarie 1601
cula lumea impotriva mea. Asemenea intarcitara
Mihai Viteazul sosi la Viena cu 16 trasuri si fu
pe ostasii din Lipova si din cetatea Indului, find cartiruit la hanul Cerbul de Aur - Zum Goldin
insd mat prejos cu puterea nu cutezard a loui pe Hirschen - in strada Turnului Rosu - Roter
ai mei".
Thurm Strasse
La 6 decembrie 1600 Mihai ajunse in Mihai solicits imparatului azil pentru
pribegia sa la Halmaj, de undc trimite pair- sine si familia sa, precum si trupe pentru
calabului de Oradea, Pauls Nyary o scrisoare in rccucerirea Tarii Romanesli si a Moldovci.
care ii spunca sa nu se mire de sosirea sa in Intr-un raport catre ducele Maximilian din 16
acea regiunc, fiindca are multi si nu mici vraj- ianuarie 1601, se arata ca Mihai a intrat in
mast, care-1 gonesc din toate partite si ca din oras prin Kazner-Thor, a trecul prin Colmarkt,
cauza aceasta nu a pulut ramane in Muntenia si a descins la hanul Zum Goldin Hirschen. In
si aceasta mai ales din cauza ostirii poloneze. drumul de la Bratislava la Viena el fusese
insotit de vechiul sau prieten Stefan Suchai,
"Azi Miercuri - scria Mihai - am sosit in episcopul de Agria (Erlau), pe care-1 cunostea
Baia de Cris, ma ine mergem la Hdlmaj spre de la Targoviste. In suita domnului se gaseau
Beaus... De aceia D-ta dal de stire oamenilor de mai multi unguri, ca Nadasdi, Bathiany, Istvan
taro, ca nu cumva sal intre spaimd in tarn, find TeOrek s.a. In ziva de 15 ianuarie Mihai, insotit
ca eu doresc binele tdrii si ma due la acela, de un alai de 20 muschetari, trecu calare prin
cciruia ii stint legat cu credinta. Pentru credinta oras, mergand la palatul imperial pentru a
mea 1-am losat pe fiul meu, pe jlica mea si pe semna in registru. Atasat pe langa domnul
oamenii mei de acasei drept zdlog, si acum nu pribeag era Jurkovici. Raportul infatiseaza pe
pot sd le dau nici un ajutor, iar tam incepe sal Mihai ca pe un om Malt si zdravan, cu ochi cari
cad(' in mana Turcilor... Dace vom putea sd tradau Urania - "ist era starker, langer Mann,
sosim acolo cu pace si seincitate, vom putea sd-i dem man die Tyranai aus den Augen sieht"
aducem incei servicii folositoare crestinciteitii".
indata dupe sosirea sa, el interveni pe
La 12 decembrie Mihai sosise la langa vechii sai cunoscuti: principele
Oradea, de unde scria imparatului plangandu- Lichtenstein, Carlo Magno, Pezzen si altii, ca
se de inlrigile ce i se pun de adversarii sal - obtina o audienta la imparat. La 22 ia-
sa -i
persecutus ab insidiatoribus ac hostibus - care nuarie ambasadorul venetian Piero Duodo
nu vor nici un bine imparatului. El insa are raporta ca Mihai fusese Limp de o oral in audi-
mare incredcre in imparat - fidies et confissus enta la arhiducele Matei. Era un barbat fru-
- si aceasta incrcdere it intareste si it face si mos, in varsta de circa 46 de ani, cats vreme
mai indraznct - quasi renovattts sum ac anima- curtenii sai, 50-60 la numar, erau negri la fata
tus, audaciorque redditus -. Din Takay se ca si tiganii. Din raportul lui Duodo din 29
raporta ca Mihai trecuse pe acolo cu vreo 50 de ianuarie aflam ca in audienta sa la arhiducele
calareti, insolit de Segney Miklos; restul Matei, Mihai ar fi justificat purtarea sa fate de
calaretilor ramase la Oradea. nemesimea ardeleand, prezentand diferite
La 17 decembrie raporta Basta din Alba scripte, in sustinerea justificarii sale. La 31
Iulia, ca Mihai ar fi trecut in mod clandestin ianuarie imparatul Rudolf dispunea sa se dea
prin Ardeal, indreptandu -se spre Oradea, lui Mihai 6.000 de florini din fondul de
insotit de un grup de calareti. Sosirea sa la constructii a cetatii Kanizsa. La 15 ianuarie se
Viena era asteptata. La 27 decembrie 1600 stia ca imparatul ar fi daruit pe veci lui Mihai
arhiducele Matei, caruia Mihai ii trimise in dar Viteazul domeniul Kynsburg.

444
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

3. FrAmantArile din Transilvania in arata dispus a-si lua postul in primire, decla-
absenta principelui rand cal dupa cum cunoaste el inclinatille
popoarelor din Ardeal, acestea nu vor putea 11
In vremea in care Mihai pribegea la tinute in frau altfel, decat dupa metodele pre-
Vicna, evenimentele politice din Ardeal luasera conizate de Mihai Viteazul - quel populi che non
o intorsatura tot mai amenintAtoare pentru vi vedeva altro remedio per tenerli in freno che
situatia imperialilor din provincia transil- quello cominciato del Valacco -. La 15 februarie
vaneana. 1601 se aflase la Bratislava din gura unui curl-
er sosit din Cluj, de, cazacii polonezi al lui
Nemesimea ardeleana incepuse Inca Sigismund, care 1-ar fi arestat pe Basta impre-
din decembrie 1600 a manifests ostilitatea sa una cu 5 nemesi partizani ai imparatului, si
fata de imperiall, precum arata un raport anume Gaspar Kornis impreuna cu Elul sau,
venetian din 23 decembrie 1600. La 30 decem- Sennegey, Bathory Istvan, Peter Huszar si
brie se vestea la Praga ea nemesimea dorea sa Mihail Pogety, legati cu mainile la spate si scosi
aleaga pe Gaspar Kornis guvernator al din oras intr-o caruta de gunoi, huliti si insul-
Ardealului, tar pe Stefan Cziaky, capitan ge- tali de multimc - zum Spoil attfein Mistwagen,
neral al ostirilor. 0 delegatie ardeleana fu tri- fie Hdnde hinter sich gebunden zu,m Thor hin-
misa la imparat pentru a obline adeziunea la aus geftihrt -. In ziva urmatoare ar fi fost
aceste planuri. Fata de aceasta situatie, Basta excortat si Basta intr-o caruta de gunoi spre
arata ca spiritele agitate - spiriti inquieti - din Alba lulia. Erau temeri ca Basta sa nu fie dat
Ardeal ar putea 11 potolite cu o armata de 2.000 pe mana turcilor. La 17 februarie se raporta
de unguri. Dclegatia ardeleana fu primita in arhiducelui Matei Ca Basta fusese ridicat
audienta de arhiduccle Matei inaintca sosirii noaptca din pat de insurgents si predat lui
lui Mihai Vitcazul acolo. Intentiile delegatilor Sigismund Bathory, care dadu ordin sa-i lege
ardeleni erau cam greu de implinit si de accea flare grele..de 60 funti de picioare si sal-1 expuna
arhiducele sc grabi sa-1 primeasca in audienta. multimii. In ziva urmatoarc Sigismund intra in
pe Mihai pentru a-1 porni contra nemesimii din Alba iulia, insotil de 2.000 de haiduci, dupd ce
Transilvania. In mcmoriul delegatilor ardeleni intarise juramantul de credinta fats de un pass
se ccrea si liberul exercitiu al confesiunilor turcesc, sorbindu-si reciproc sange din mana
luterand, calving si ariana. ceea cc venea in ranita, dupa vcchiul ceremonial mahomedan -
totals contradictie cu politica contrareformei "in die Hande verwundt und einer des andern
sustinuta dc curtca imperialii. Dar mull mai Bluet getrunken"
gray decal prelentiile religioase ale ncmcsilor,
era amenintarca lui Sigismund Balhory, care, Dar Sigismund Bathory nu se multumi
sust.inut de poloni, desfasura o agitatie febrila numai cu arestarea lui Basta si a nemesilor
pentru rechemarea sa pe tronul Transilvaniei. credinciosi imparatului, ci el dadu ordin sa Ile
Raportul venetian din 29 ianuarie, din Praga, arestata si familia lui Mihai Viteazul - des
arata ca intentiile lui Sigismund Bathory craw Michel Wegda Weib und Kind -. La vestea
indreptaLe spre o invazie in Ardeal - 1i pensieri aceasta sosita la Viena, Mihai planse ca un
di Sigismond (Bdthory) essere d'inuadare quella copil - soil urnb die scinigen wie ein Kind
provincia-. La 5 februarie 1601 se stia la Praga geweint haben - aratand ca el ar fi prevazut de
ca Sigismund Bathory se afla la granitele mull. aceasta si ar fi prezis-o. La 20 februarie
Transilvaniei si ca uneltea intre nemesi pentru sosi un curier din Ungaria de Nord la Viena
noua sa alegere de principe al Ott. In zitia. de pcntru a anunta ca sotia lui Mihai si fiul for ar
4 februarie se intruni la Cluj dicta transil- fl fost aruncati in temnita - des Michael Weida
vancana, care hotari alegerea lui Sigismund Gernohlin und Kind solIen in Gefenknuse sein
Bathory- ca principe si a lui Stefan Cziaky ca La 19 februarie sc aflase la Praga ea masurile
guvernator pang la sosirea noului Domn. In acestea fusesera hotarate in dicta de la Cluj. La
ziva urmatoare se alese o delegatie care sa 21 februarie se aflase la Praga ca nemesimea
piece in Moldova la Sigismund Bathory si sa-1 incheiase pace cu turcii si proclamase pe
invite sa se reintoarca in tars si sa -si reocupe Sigismund Bathory principe al Ardealului, ea
tronul. Dicta mai hotari expulzarea iezuitilor revendica cetaille Oradea si Hust cu judctele
din tars si arcstarea his Basta si a parlizanilor Maramures si Bihor si ca pe juramantul de
imparatului. credinta al staturilor ardelene nu se poate
pune nici un temei - meineinige treulose Leute,
In fata acestei sili.iatti, arhiducele bei denen kein Eidt so theur und Koch, doss er
Maximilian, care fusese luat in vcdere pentru bind en mocht - ca Racz Gheorghe avea dreptate
poslul de guvernator al Ardealului, nu se mai cancl sfatuia pe Mihai Viteazul sa-i extirpeze cu

445
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

lotul - dieselben funditus ausgetilget Pentru ca vezi Maria Ta eel turcii si alti dusmanifac din
a incepe lupta contra for se impunea ca Sacuii zi in zi inaintai tot mai mari si pleirtuiesc peire
sa-1 ft sprijinit si ca cei 700 de osteni cazaci, chiar si acestor locuri".
sarbi si romani pe care Mihai i-a lasal la Mihai obtinu audicnta solicitata in ziva
Macauti si Homonna, langa Casovia, sa-si de 1 martie, cand se prezenta imparatului. La
poata primi soldele restante pentru a fi folositi 5 martie se raporta din Praga ca audienta a
in lupta contra nemesimii razv, ratite.
durat 2 ore 2 Stundenlang - si ca va continua
in zilele urmatoare. La 9 martie se raporta ca
4. Audienta lui Mihai Viteazul la Mihai Viteazul se prezinta ca un personaj sub-
imparatul Rudolf tire si serios - 1st ein feine, emsthafte Person -
ale carui prevederi in privinta nemesilor arde-
leni se adeverisera kommt auch auf sein
In almosfera aceasta asa de alamianta, Prophezeiung Dintt-un raport spaniol din
cand vestile din Ardeal soseau, una mai rea Praga, aflarn ca Mihai inmanase ambasadoru-
decat alta, cand Bathory fusese reales principe lui spaniol o scrisoare de credinta catre regele
si Basta arestat, cererea de audienta a lui Mihai Filip al III-lea al Spaniei. Rezultatul audientei
Viteazul la imparatul era mai 'milt decal fu satisfacator. La 10 martie se anunta ca
binevenita. Domnul pribeag primi invitatia sa raportul lui Mihai a satisfacut pe imparat si ca
sc prezinte imparatului. El porni din Viena cu o acesta i-a fagaduit tot sprijinul si 1-a invitat sa
suita de 35 de persoane si ajunse in ziva de 23 se reintoarca in Transilvania - Michael Wayda
februarie la Praga. Pentru audienta sa la hat Ihrer Mt. solche Satisfaction gegeben, dass
imparat, Mihai pregaiise un vast si bine docu- sy line alle HilffThuen and imer wenig Tag nach
mental mentoriu, pe care-1 inchcia cu cuvintcle: Siebenburgen abfertigen werden -. La 19 mar-
"Cunoscutei find credinta mea catre tie se raporta din Praga ca Mihai a ajuns in
Maria Ta si catre toatei casa de Austria, din mul- gratia imparatului si ca va pleca in curand spre
tele reizboaie, in care dupd deosehirea timpurilor Ardcal.
m-am luplat si de aproape si de departe, inset In acccasi zi se raporta din Praga, ca
toldeauna cu inima nefrantei, dovedind alma planul de operatic a lui Mihai gasise aprobarea
mea in dreptul men, am venit la Maria Ta cu atat imparatului. In urma acestui plan Mihai urma
mai bucuros, cu cat stii ca voi gas( indurarea sa inlervind in Ardcal cu o armata de 6.000
cuvet lila. oamcni, ajutat de Basta cu Valonii sai, cu
Drept aceea Maria Ta, privind cu ochi calarimea ungara si cu celele sale de haiduci.
indurdtori pe o parte nenwndratele daune si La 12 mantic se vcstea la Praga lui Mihai ca
nenorociri cafe am suferit. ma vei ocroti cu bine- familia sa, scapand din inchisoare, era pc
curroscutali bunavointa si blandefa, ca dupd drum spre Satu-Mare. La 18 se vestea din
pilda mea si alti principi si fruntasi sd ramemei Praga, ca tratativele cu voievodul roman ar fi
statornici in credinta tor, far dusmanii mei, care ajuns la un bun sfarsit. Mihai, ca un erou
preziceatt ca nu voi priori ajutor la Maria Ta, set incercal si viteaz erfahsener dapfer Held - va
se usineze si set nu cuteze a ma bat jocori. rcinccpe lupla contra paganilor, iar solia si fiul
Despre aceastd rard bunavointei a Martel Tale, lui vor ramane ca ostaleci ai imparatului,
eu nu tn-am indoit niciodater, ci dimpotriva si urmand ca sotia sa pctrcaca la castelul din
acorn, dupd scoaterea mea din domnie si dupd Silczia, iar flub ca o persoana distinsa als ein
pierderea tuturor buurilor, ndddjduiesc in fiimehme Person - la curlea imperiala.
bundtatea Marie( tale, de care si in viitor ma voi Punerea in aplicare a acestui plan
sargui, cat voi mai trai a ma invrednici prin intarzia inset, fiindca solii lui Sigismund
necontenile sIttibe credincioase pang la var- Bathory ajunsera la Praga pentru a declara in
sarea sangelui meu. numcle principclui ca acesta ar fi gata sa
Cat despre mijloacele si chipul de a yin- renunte din nou la tronul Ardealului in schim-
deca toate aceste rele, en dupd mica mea pri- bul principatelor Oppel si Ratibor din Silezia.
cepere be voi arena, cand minunata intelepciune De aceea imperialii, pentru a castiga timp,
a Men-iei Tale va geisi cu cale a ma pomeni si pe retineau Inca pe Mihai la Praga, propunandu-i
mine la aceste slaturi si a alege spre acest scop Ca, inainte de a pleca, set viziteze castelul din
pe cei mai buni dintre sfetnicii sdi. Chipul ce Silezia pe care i-1 oferise imparatul. La 26 mar-
voiu propune nadajduiesc ca va fi cel mai man- tie Mihai era inca retinul la Praga. Intre timp
tuft or si mai usor nu numai pentru Maria Ta si tratativele cu Sigismund esuasera si imparatul
Inalta Sa Casa. ci pentru intreaga lume cresting, hotari ca sa ajute pe Mihai cu 6.000 de

446
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

pedestrasi si 4.000 de calareti, dar numai sub trupelor de acolo, avand cu acesta o convorbire
conditia ca acesta sa se impace mai inlai cu de trei ore in legatura cu planul de operatiuni.
Basta. Dupa parerea oamenilor de la curte, S-a pus si chestiunea impacarii si colaborarii
impacarea aceasta nu era un lucru greu de cu Basta, ce enerva pe Mihai peste masura,
realizat, ambit find gelosi unul de altul. scotandu-1 din fire - una certa continua agita-
La 2 aprilie se vestea in Ardeal ea Mihai tione che mai si ferma, hor col movare del capo,
obtinuse de la imparatul 100.000 de laleri pen- Nora i. diversi modi le mani, et hora i piedi con un
tru strangerea unei ostiri si era gata sa continuo motto della palpebre pe degli occhi
pomeasca in ajutorul lui Basta contra lui Agitatia aceasta a Domnului pare sa fi fost
Sigismund Bathory donato Sua Miesta con cauzata de cererea lui Basta, adresata imparat-
uno castello, con bella gitzriditione et di cento ului, ca Mihai sa nu inteivina in Ardeal, unde
milla talari per far soldati d'aguitar a Signor ar fi urat de popor, ci sa piece in Tara
Basta debellare quelli Transilvani rebelli et scac- Romaneasca. La 21 mai 1601 se vestea la
ciare iI Bator( et altri contrari a S. M. -. Praga, ca Mihai, sosind la Casovia, a inceput
sa-si adune osti, mai cu seam& din randurile
In vremea in care Mihai Viteazul cola- haiducilor gli Aiduchi in grand issimo ntunero
bora la Praga la planul de recuccrirc a Tot la Casovia avu loc intalnirea lui
Ardealului, nemesimea trimitea pe Moise
Szekely cu oastea sa aduca pc Sigismund, in Mihai Viteazul cu Basta si impacarea tor. In
ciuda lui Stefan Cziaky, care ravnea la iron, raportul lui Antonio Constantini catre ducele
dar poporul nu-1 voia din pricina cruzimii sale. de Mantova din 28 mai 1601, se arata Ca
Basta fu eliberat intre limp si se putea retrage aceasta intalnire avuse Joe in ziva de 18 mai
la cetatca Chioaru, unde astepta intariri de la 1601 si ca reconcilierea s-a falcut in conditii
Gherla. cum putea sa se faca intre dot oameni care
n-aveau nici o incredere unul intr-allul - "una
Situaiia din Ardeal se agravase in asa reconcilliatione, come puo immaginare che
fel, 'Inca Mihai fu solicitat sa piece fara possa essere fra due che maisi jidarono l'uno
intarziere, asifel ca nu-i mai ramanea limp dell'atro" Viteazul vazand pe Basta, i
pentru vizitarea castelului Kymbcrg din Silczia. se parea ca vede mii de culori si anume de
Inainte de plecare, domnul numi prin actul din acele care invenineaza - divenne di mille culori
4 aprilie 1601 pe Carlo Magno administrator al et di quelli cite daro inditio di veneno - asa ca la
acestui domeniu, cu Coate drepturile si coin- primul moment amuti si nu putea vorbi nici un
petintele. Imparatul Rudolf intari aceasta cuvant. In cele din urma, domnul se reculese,
procura data de domn lui Carol Magno s1 aviza zicand ca uita de cele trecute - di tutti le rose
in 7 aprilic Camera din Silezia asupra ei. In passata - si ca acum trcbuie sa lupte pentru
aceeasi zi se raporta din Praga ca. Mihai, cauza imparatului, uniti in suflet si in dragoste
incheind cu bine tratativele cu imparatul, - conginnto ancora d'animo et d'amore -. Basta
urma sa piece la Viena unde va primi subsidi- petrecu opt zilc la Casovia, vizitand de cloud on
ile necesare pentru inceperca operatiunilor. La pe Mihai, pen tru a cadea de acord asupra pla-
14 aprilie se vestea din Vicna ca Mihai, sosind nului de operatiuni contra Ardealului. Dupd
din Praga in capitala Austriei, astepta sa i se intelegerea facutd, Mihai porni spre Seghedin,
pund la dispozilie subsidiile pentru organi- tar Basta spre Satu Mare. Generalul Gonzaga
zarea expeditiei contra Ardealului. mijlocise intelegerea intre Mihai si Basta.
Recrutarile pentru ostirea lui Mihai
5. impacarea cu Basta si pregitirea faceau frumoase progrese. Lumea alerga sub
campaniei contra lui Sigismund Bithory steagurile sale, pentru ca el platea mercena-
rilor solda inainte pentru Base luni, precum se
veslea la 7 iunie la Praga. La 9 iunie un capi-
Primind in cele din urma subsidiilc tan Italian raporta din Tokay ca Mihai trimise
cuvenite, Mihai pleca din Viena pe Dunare spre pe un om de incredere in tabara lui Sigismund
Ungaria superioara, tar la 25 aprilie era asi ep- Bathory pentru a ademeni pe moldovenii din
tat la Kosice, unde i sc pregatea gazduirea - acea tabara sa paraseasca. pe Sigismund si sa
Michali Wayuodae brevi in nas panes venturo treaca de partea sa. La 12 iunie se vestea din
La 29 aprilie se vestea din Praga ca plecase din Tokay ca Mihai concentra ostirea sa acolo pen-
Viena spre Oradea, unde it asteptau 6.000 de tru a porni contra lui Sigismund. La 14 iunie
osteni de ai sai. La 12 mai Mihai isi face arhiducele Matei primea cu bucurie vestea
intrarea in Kosice, cu mare alai, unde fu pri- despre impacarea lui Mihai cu Basta si auto-
ma de marchizul Gonzaga, comandantul riza pe gcneralul Gonzaga sa puna la dispozitia

447
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

lui Mihai 6 tunuri pe care acesta le ceruse. La La 21 iulie se raporta ca in tabara de la


18 iunie se comunica la Praga ca sacuii tre- Moftin se iscara anumite neintelegeri intre
cusera de partea imparatului si ca Basta, Basta si Mihai. Basta nu vedea cu ochi buni ca
nevoind sa lupte in aceeasi tabard cu Mihai, se sacuii se alipiserd de oastea lui Mihai -
gandea sa diriguiasca ostirea lui Mihai spre "coniuncti Jt Seculi" ceea ce ii dadea o superi-
Lipova, pentru a dezbina fortele lui Sigismund oritate numerics fats de unitatile lui Basta. La
Bathory. Mihai insa nu Linea cont de aceastd 23 iulie se raporta din Casovia, ca 200 de
dorinta, ci porni cu oastea spre Satu Mare pen- haiduci de ai lui Mihai ar fi atacat calarasii
tru a se uni cu fortele lui Basta. La 23 iunie se unguri ai lui Sigismund, pe care ii baturd,
aflase la Roma ca Mihai si-ar fi unit trupele luandu-le patru steaguri si prinzand pe un
sale cu cele ale lui Basta la Oradea. La 28 iunie nemes ungur pe care Basta 1-ar fi decapitat. In
se vestea la Satu Mare ea solul lui Mihai sosise urma acestor insuccese Sigismund cauta sa
la Basta spre a-i propune sa uneasca trupele in castige pe Basta, pentru a mijloci o intelegere
ziva bataliei. cu imparatul in vederea incetarii ostitlitatilor.
La 28 tulle se raporta din Casovia ca. Mihai era
La 30 iunie se vestea din tabara de la foarte necajil din cauza lipsei de bani. El cerea
Debretin ca Mihai astepta acolo pe banul mereu sa i se trimita sumele fagaduite pentru
Mihalcea cu 800 de soldati, gala de a se uni cu plata soldelor scadente de cloud luni pentru a
ostirea lui Basta. 0 parte din ostasii sal molcomi spiritele agitate ale sodatilor sai, care
navalira asupra Beiusului, pradand si arzand ameninta cu revolta.
orasul. La -7 iulie se aflase la Viena ca
Sigismund Bathoty plazmuise o scrisoare caire La 30 tulle se vestea din tabara de la
Ibrahim Pasa in numele lui Mihai, pe care a Moftin ca in consiliul de razboi, Mihai ar fi
trimis-o lui Basta pentru a compromite pe cerut sanu atace inainte ca sa fi sosit contin-
Domnul roman. La 3 Julie se raporta din gentele germane. Sosind si acestea, atacul ge-
Casovia ca la dorinta arhiducelui Mate! stile neral fu hotarat pentru ziva de 1 august 1601,
lui Mihai se unisera cu cele ale lui Basta, pc oastea lui Mihai formand centrul liniet de
campia de la Moftin, de langa Satu Mare. Un bataie. Bata lia hotaratoare s-a dat la Gordsldu
preot arian fusese trimis de Sigismund in la 3 august, iar la 4 august Mihai raporta
tabara lui Basta pentru a ademeni pe haiduci imparatului Rudolf la Praga ca, unind efor-
sa treaca dc partea sa. Preotul fu rains si turile sale cu cele ale lui Basta - "coniuncta
dccapitat. sum domino Basta opera" -, a infrant in ziva de
3 august ostirea lui Sigismund Bathory, ce fu-
sese intarila cu contingence tatatre si Lurcesti -
6. Bata lia de la Goths lin si uciderea "fortiter profiligemus" - luandu-i toate tunurile
miseleasca a lui Mihai Viteazul - "tormento omnia" - impreuna cu 62 de
steaguri si cu o bogata prada de razboi. Un
La 17 iulie 1601 Mihai aducea la raport similar trimise Mihai in aceeasi zi si
cunostinta arhiducelui Matei ca si-a unit arhiducelui Matei la Viena.
tabara cu Basta - castra domini Basta meis Asupra sangeroasei batalii de la
coniuncta - ca a avut cu Basta sfaturi - inter- Goraslau din ziva de 3 august 1601 ni s-a pas-
uentis consilits - si ca a luat pozitia de lupta la trat un raport amanuntit chiar din ziva luptei,
Moftin, la departare de o mita de Satu Mare scris pe cat se pare, sub impresia momentului.
miliare a Zakincu- distante Sigismund, la ran- In acest raport se arata ca oastea lui
dul sau, pornind contra imperialilor. ocupd Sigismund fusese atacata de Mihai si de Basta
pozitia la Girat, la departare de o jumatate de din cloud part! si inconjurata in asa fel, incat fu
mild. Domnul mai ccrca arhiducelui bani, Alta la capitulate, picrzand 150 de steaguri,
flindca sumcle oblinute le chelluise cu plata din care 100 furs trimise imparatului ca trofeu
soldelor si achizitionarea de arme si echipa- la Praga. Sigismund scapa cu viata numai
ment. Pe adresa lui Mihai scrie: cito, cito, cito, gratie agerimii calului sau, fugind spre Cluj. El
cito, cetissime. La 19 iulie se vestea de uncle fu urmarit de ostile biruitoare ale lui Mihai si
ciocniri, in urma carora Sigismund pierdu 150 Basta, care ocupara Clujul, izgonind de acolo
oameni si cloud steaguri moldovenesti - "due ostile sale infrante. In lupta s-au distins in
stindardi de'Moidavi" Unul din aceste cloud deosebi ostenii lui Mihai si cavaleria valona a
steaguri moldovenesti este cunoscut dintr-o lui Basta.
acuarela contemporana purtand inscriptia
slavona: "lo Eremia Mound Voluoda / cu mila tut La 17 august imparatul raspunse la
Dumnezeu domn Tcirii Moldouei uleat 7109 raportul lui Mihai Viteazul din 4 august asupra
(1601), luna Martie". bataliei de la Goraslau, bucurandu-se de

448
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

izbanda sa si a lui Basta si laudandu-i stator- impotrivi, intinzand mana spre spada ce
nicia si credinta "laudamus fidem vestram spanzura pe peretele cortului, scotAnd-o pe
dubitare nobis in mentes venire non potuit con- jumatate din teaca, in clipa aceea valonul,
stantia vestram testati sitis" Raspunsul infigand halibarda in el, it arunca la pamant.
imparatului nu-1 mai gasi insa pe Mihai in Atunci neamtul se napusti asupra lui si-i tale
viata, flindca la 19 august el fu ucis miseleste capul - "darauf gestracks der Teiltsch ihm
in cortul sau de la Turda din ordinul lui Basta, nieder gehault" Raportorul tragediei sange-
de oamenii acestuia. Vestea despre uciderea lui roase mai adauga ca. Mihai avea intentia de a-
Mihai Viteazul se raspandi cu iuteala fulgeru- si relua resedinta la Alba Iulia, dand ordin ca
lui asupra Europei intregi. A doua zi dupa cladirea primariei de acolo sa fie aranjata in
lugubrul asasinat de la Turda se raporta din acest scop. Aceasta s-ar fi aflat din scrisorile pe
Cluj ca Mihai Voda, persistand in tirania sa, cu care Basta le-ar fi gasit in cortul din Turda,
toate avertismentele primite din partea lui dupa decapitarea lui Mihai Voda, o noun
Basta, fu omorat de un ofiter valon in cortul dovada cat de usuratec era. Dupa moartea lui
sau de la Turda, fiindca nu voia sa dea urmare Mihai, sasii si sacuii s-ar fi supus imparatului,
ordinului de arestare. Raportul anonim arata iar nemesii unguri cereau interventia lui Basta
ca Basta, in urma unor denunturi si scrisori pentru a obtine gratia imparatului.
compromitaloare, ar 11 chemat pe Mihai in fata Aceasta tragedie sangeroasa de la
sa pentru a se justifica. Acestor chemari Mihai Turda aparu chiar atunci in tipar la Praga, din
ar fi refuzat sa le dea urmare, cu motivarea ca indemnul lui Nicolai Strauss, o brosura intitu-
nici Basta, nici imparatul nu-i sunl stapani, lata: "Zwo wahrhaftige Zeitung, wie und
cad el arc Tara in mana sa "weder er noch der
welcher Gesthalt Michel Wayda aus der
Romische Kaiser sei sein Herr, dens er Mite Wallachey in seinen Zelt von einen Hauptrumn
das Land in seiner Hand" -. In urma aces lei erstochen and von dem anderen enthauptet und
declaraili, Basta ar fi trimis cloud stegulete, was fur Brief in seiner Lager gefunden"
unul de valoni si altul de neinti, ca sa-1 ridice,
iar Baca le-ar opunc rezislenta, sa-1 ucida, La 7 august sc raspandise la Praga
ordin pe care comandantii stegulefelor it exe- vestea despre numirea lui Basta in postul de
cutara intocmai, ucigandu-1 si taindu-i capul. guvernalor al Ardealului. Un curler sosit la
La 24 august sc raporta din Turda ca Praga la 1 seplembrie 1601 raporta ca moartea
lui Mihai ar fi Post datorila tratativelor lui Mihai
Mihai nu s-ar fi mul(umit cu binefacerile pri- atat cu rcbelii unguri, cat si cu pasa din
mile de la imparalul Rudolf, ci le-ar R ultrl Timisoara. Mihai ar fl avut de gand sa mearga
curand, dupa fclul sau nestatornic si liranic. El
ar fi somat pe sasi si pe sacui sa i se supuna si din lagar cu o ceata de 100 de calareti ca sa-si
ar fi devastat cu foc si sable o buns parte din elibereze soda si fiul din prinsoare. Banuielile
Ardeal cu ajutorul romanilor, sarbilor si acestea, cad dovezi palpabile nu s-au gasit,
moldovenilor. El ar 11 ingaduil profanarea bi- erau suficiente lui Basta de a da ordin pentru
sericii din Alba lulia, aruncand in sirada arestarca si uciderea lui Mihai. Acelcasi
icoanele sfinle si calcand in picioare Sfintele banuieli si indeosebi intclegerea cu Lurch -
Taine, cum mentionau credinciosii catolici, in "intelligenza con Turchi et particularmenti col
plangerea for catre Basta, care i-ar fi reprosal Bassa di Themisvar" - le arata si un raport ita-
asemenca fapte neomenesti si 1-ar 11 oprit de a lian din 3 septembrie. Moarlea tragica a dom-
tiraniza si pustii tara imparatului. La obser- nului produse o mare impresie romanilor din
valiile acestea Mihai ar fi raspuns ca impara- Ardeal. La 17 septembrie se raporta din Alba
tul are destule tars si dcci n-ar avea nevoic si de
Iulia ca taranii romani porneau in cete pentru
aceasta provincie a Ardealului. Din pricina jar si omor, iar nemesimea incepuse sa recurga
accasta si a multor altora, Basta aril dat ordin din nou la uncltiri contra imperialilor. Situatia
ca Mihai Voda sa fie arestat, trimitand in sco- devenise foarte tulbure si nimeni nu mai era
pul acesta 200 de puscasi Nemti si 200 de sigur de viata sa.
Valoni in cortul voevodului. Accstia inconju- Un raport italian din Praga de la 17 sep-
rara cortul si -I atacard prin surprindcre tembrie arata ca in cele din urma imparatul,
"unverschens"- avand avizul de a-1 ucide "ihn sesizat de moarlea lui Mihai Viteazul, trimise
umzubringen" daca se va opune arestarii. In pe milanezul Morando Fossato in Ardeal pen-
executarea ordinului primit, doi trabang, unul tru a se informa asupra motivelor care au dus
neamt si unul valon, patrunsera in cortul lui la moartea lui Mihai. Relatarea Milanezului
Mihai Voda, somandu-1 sa se predea. Cand fiind favorabila lui Mihai, ambasadorul
vazura insa ca voievodul facea gestul de a se Spaniel, prieten cu Basta, a publicat o alts

449
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

relatiune defavorabila voievodului roman. Palrascu, fiul lui Mihai, sosi in toamna
Motivul principal al discordiei dintre Mihai si anului 1602 la Praga unde primi o pensie
Basta ar fi fost refuzul voievodului de a parasi lunara si o mosie in Ungaria Superioara. El,
Ardealul, pentru a se retrage in Tara insa, nu uita sa revendice si lucrurile ramase
Romaneasca, precum si ordinile pe care Mihai de la parintele sau. Dupa tragedia de la Turda,
le adresase ostirii sale farce consimtamantul lui lucrurile acestea fusesera inventariate numai
Basta. Dar nu cu mult mai inainte de aceasta, de Carlo Magno si aduse la Praga pentru a fi
inca la 6 septembrie imparatul scria lui Basta. prezentate imparatului. Uncle dintre aceste
adresandu-i cuvinte foarte elogioase, asiguran- lucruri furs oferite de imparatul Rudolf unora
du-1 de gratia sa - "inclinatissimum ergo to dintre sfetnicii sal, iar altele retinute de
affectum" dar somandu-1, totodata, sa dea imparat si incorporate tezaurului coroanei
socoteala asupra mortii lui Mihai - per dar imperiale "Schatzkammer". Caleasca voievodu-
con to della causa della morte dell Val laco -. La lui, captusita cu catifea rosie si trasa de 6 cat,
22 septembrie imparatul repeta ordinul dat lui in valoare de 1.500 de taleri, fu daruita sfet-
Basta sa-i trimita stiri de urgenta si sa nu-1 nicului imperial Slawata; un alt demnitar al
lase in nesiguranta asa de multa vreme - "ne Rogozi, primi doi dinti lungi de aur, in
tam din incerto quid geratur haec reamus" -. valoare de 700 de taleri. Giuvaericale
impodobite cu rubine si diamante, in valoare
Raportul lui Basta asupra uciderii lui de 3.000 de taleri, imbogatira tezaurul curtii,
Mihai Viteazul fu prezentat imparatului numai de asemenea si blanurile de samur si jder in
in noiembrie 1601, prin stegarul Zucconi. Nu valoare de 2.000 de taleri. S-au mai primit si
cunoastem continutul acestui raport, stim insa argint5rii de tot felul, vase, farfurii, carafe si
dintr-o rclatarc vcrieliana din Praga, din 19 can! in valoare de 1.500 de taleri. Hamurile
noiembric 1601. ea imparatul, primind act ul de brodalecu margcle, precum si 80 de rubine, pe
justificare - "giustificatione della morte dala at care imparatul le-a retinut pentru sine, varan-
Valacco" ar fi luat cunostinta dc cuprinsul lui du-le in buzunarcle pantalonilor, pentru ca
impreuna cu ministrii si ca ar Ii ramas cu totli erau paragon (modele), in valoare de 30 fl.
deplin satisfactili - "Sua Maesta et li ministri di fiecare, la un loc cu hamurile, 3.000 taleri. Alte
Toro restano compitamenta sodisfatti" -. Cum nu obiecte, de aur si matase, in valoare de 600 de
cunoastem instructiunile pe care Basta lc-ar fi taleri. Deci, (Date odoarele la un loc reprezen-
putut primi de la curt ea imperials in privinta lui tau o valoare de 12.300 de taleri. Si aceasta ca
Mihai, nu pulem stabili daca uciderca s-a [scut sa se adevercasca slova scripturii ca. 1-au ucis,
din sugeslia imparatului sau din indemnul per- tar pcntru vesmintele sale aruncat-au sortii.
sonal al lui Basta, care ramanc in Pala islorici
ucigasul lui Mihai. Din marturia dc mai sus se
vede insa limpedc ca dupa comiterea crimei, 7. Personalitatea lui Mihai Viteazul
imparatul n-a urmarit pc ucigas, ci dimpotriva,
a gash crima justificata Si si -a exprimat deplina
satisfactie lath de savarsirea ei. Invingatorul de Anii de domnie ai lui Mihai Viteazul au
la Goraslau se gandca serios la reslaurarea fost turburali de lupte si framantari necon-
domnici sale in lira rccucerita, dar cand incer- tenil c, astfcl ca viata economics si culturala
ca sa treaca la realizarca visului vietii sale, n-a putut face progrese remarcabile. Grija
eroul cazu jertfa uncltirilor crirninale ale Voicvodului pcntru consolidarea vietii reli-
rivalilor sat, Gheorghe Basta, cu complicitatea gioase s-a manifeStat prin participarea chiri-
vinovata a curtii imperiale si a nemesimii arhilor munteni la sinodul de la Iasi pentru
maghiarc.
apararea credintei ortodoxe si in convocarea
La 6 ianuarie 1602, Sebastian Th sinodului de la Targoviste din 13 aprilie 1596,
arata arhiducelui Maximilian ca. Basta se pentru regulamentarea vietii monahale si pen-
grabise sa inlaturc pe Mihai Vitcazul farce nici un tru o mai bung si mai sigura, administratle a
moth plauzibil - "Michaelem Woiwodam sine bunurilor ecleziasticb. El n-a ramas in urma
omni manifesta cauza interimendum curasset"
In baza aces! ei informatii, arhiducele inaintasilor sat in scaunul domnesc, in ceea ce
Maximilian putca scric lui Basta, ca afara de privcste ctitoriile bisericesti. El a fost clitorul
grave suspiciuni n-a putut gasi cauza adevarata manastirii Sf. Nicolai din Bucuresli, numita si
a nenorocirii lui Mihai - "ob Michaelis cladem, Mihai Voda, pe care a inzestrat-o cu 14 sate
cuius equiem vera causa praeter graves curibitio- cumparate pe cheltuiala sa si tot. el a inchinal
nis dolique suspiciones, nos adhuc latet" -. in 1599 aceasta mandstire asezamanlului

450
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Simopetra din Sfantul Munte. inchinari sau sa lie controlata de soborul manastiresc. De la
afierosiri de manastiri sau schiluri Locurilor episcopul Luca al Buzaului care luase parte la
sfinte din Orient se facusera si mai inainte. In soborul targovistean ni s-a pastrat un foarte
1577 schitul Stanesti din Valcea fu inchinat pretios fragment de drept canonic ortodox, care
patriarhiei din Constantinopol. In 1588 mana- cuprinde sanctiuni cu privire la abaterile
stirea Bucovat de langa Craiova fu inehinata dreptcredinciosilor de la indatoririle for fats de
manastirii grecesti Sf. Varlaam, iar la 1599 normele.canonice, fats de familie, de societate
afierosi Mihai Viteazul ctitoria sa Sf. Nicolai din si de buna purtare morals, statornicindu-se ca
Bucuresti manastirii Simopetra din Sf. Munte. puterea de judecata a episcopului sa nu poata
In secolul al XVII-lea inchinarea de manastiri fi influentata in nici un chip de autoritatile
deveni foarte freeventa. Manastirea Clava- civile.
ciocul, de langa. Slatina, este fundatia sa, Mihai Viteazul s-a aratat tolerant fats
deopotriva cu cele trei biserici din Transilvania,
de cultele neortodoxe din Transilvania, evitaryl
de la Ocna Sibiului, Lusardea pe Somes si bi- de a deveni un instrument docil in mana
serica din Fagaras. De darnicia sa se bucurau iezuitilor contra luteranilor, calvinilor si aria-
manastirea Bistrita precum si Sf. Anton din nilor, cum i se cerea de catre oficialitatea
Bucuresti. Dar ctitoria sa cea mai de seams in habsburgica. El a dat ajutor bisericii catolice
transilvania a fost manastirea de la Alba Iu lia,
din Targoviste si respects pans si pc tigani,
unde isi asezase scaunul pastoral episcopul restaurandu-le institutia for voievoda repri-
Balgradului sub a earui ascultare se gaseau mata de Bathoresti.
bisericile ortodoxe din Transilvania. S-a aratat
mai sus grija pe care cucernicul domn o purta Domnia sa in Muntenia si-o intemeiase
clerului st credinciosilor ortodocsi de dincolo pe boierimea indigena, respectandu-i drep-
de munti. turile si privilegiile dupes obiceiurile muntene.
In fruntea acestei boierimi razboinice si
In aprilie 1596, Mihai Viteazul
indraznete se gaseau cei trei fit ai lui Radu
intelegand ca in unele manastiri incepura sa se
Buzea din Oltenia: stolnicul Stroie, postelnicul
introduce obiceiuri care nu porneau din Preda si clucerul Radu, care constituiau puter-
poruncile stinks.' pravile, determines pc mitro-
nica si influenta familic a Buzestilor.
polilul Ef limic sa convoacc tin sinod la
Targoviste pcntru combaterea accstor abuzurl. Sfelnic devotat al lui Mihai Viteazul
La sinod luara parte episcopii sufragani de la erau milropolitul Eflimie si banul Mihalcea
Valcea si Buzau, egumcnii manastirilor, Caragea, originar din Chios, care datorita
numerosi preoti si calugari precum si membrii cunostintelor sale de limbi strain indeplinea
sfatului domncsc cu reprezentantii tuturor in numele stapanului sau insemnate misiuni
dregatoriilor civile. Dupes dczbateri dcstul de in strainatate. Alaturi de Petre Grigorevici
animate sinodul a luat hotarari cu privire la Armeanul, in functiunea de vistiernic, se
conditille in care boierii puteau primi daruri remarcara Stoica sau Stoichita, dar mai ales
dela manastiri, cu privire la disciplina mona- Teodosie Rudeanul, autorul cronicii oficiale a
hala, oprindu-se numirea de stareti straini de Viteazului, care ni s-a pastrat numai intr-o tra-
manastire, interzicandu-se calugarilor sa ducere Latina. Dintre sfetnicii domnului numai
paraseasca postrigul decal daces vor port" locuri albanezul Leca isi trades stapanul, cedand
in pustie, la vreun schit pentru folosul sufletu- imperialilor cetalea Uloara de mai tarziu.
lui for sau pentru peregrinaj la Sf. Munte. Merits sa mai fie mentionati banul Ca lota
Pentru abated de la obligatiile monahale Buzoianul, Radu Calomfirescu si indeosebi
calugarii sa lie judecati de chiriarhii for dar, de banul Udrea Buzoianul. Domnia sa prea scurta
vor 11 cazut in greseala mare, care greseala nu in Transilvania si Moldova nu i-a dat prilej lui
incape in a o judeca pravila bisericeasca, Mihai Viteazul sa-si apropie colaboratori sta-
atunci sa fic dust la domnie si sa se judece cu tornici devotati din nemesimea transilvaneana
pravila imparateasca. S-au mai hotarat sancti- si din boierimea moldoveneasca.
uni impotriva egumcnilor care ar risipi Faptele sale de arme au gasit un puter-
bunurile manastirii, urmand ca gestiunea for nic rasunet in opinia publics a taxi' si

451
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

strainatatii. Ele au gasit expresie in cronica ofi- material documental- sta la dispozitia cerceta-
ciala a vistierului Teodosie scrisa in limba torilor in mai multe volume din colectia
romans. Iar originalul cronicii nu ni s-a pastrat Hurmuzacki si din colectia Veress.
in original, ci numai intr-o traducere latina In ochii contemporanilor Mihai Viteazul
facuta de Baltasar Walter, dupa traducerea era privit ca un erou al crestinatatii, de care se
poloneza a lui Andrei Taranowski. Povestirea lega legenda sfaramarii imperiului otoman si a
merge numai pana. la 1597 si a aparut in 1599 izgonirii turcilor din Europa. Baltasar Walter it
la GOrlitz. Greeul Stavrinos a cantat in versuri considera ca pe un "neinvins si statornic capi-
Vitejiile prea evlaviosului st prea. utteazului tan al ostirii crestine, virtuti incoronate de cer
Mihai Vodd pe timpul cand petrecea la Bistrita cu un succes atat de fericit si care pans astazi
din Transilvania. El considera pe Mihai drept asteapta preamarirea ce merits ". Stavrinos
eroul ortodoxiei care spera sa asiste la scM- deplange moartea lui Mihai in versuri avantate,
ciul divin din catedrala Sfin lei Sofia si sa ca acestea: "0, pietrelor sfewarnati-ud, arborilor
uneasca biserica Romei cu biserica Constan- dezreidacinati-vd, si uoi munti plemgeti, campt-
tinopolului. Grecii, pe de alts parte, vedeau in (tor methniti-veL, ceici au pierdut vitejii pe acela de
Mihai o odrasla dupes mama a neamului tor, un
care se cutremurau ba/aurii si lett". Gheorghe
viilor basileu al vechiului imperiu bizantin.
Palamides invoca pe f lea lui Jupiter, Minerva,
Un alt versificator grec, Gheorghe ca sa-1 inspire pentru a putea expune acel
Palamides, care traia ca translator de greceste veslit razboi al vestitului Mihai. Baladele sarbe
la curtea cneazului Vasile din Ostrovia, a si bulgare din Balcani it proslavesc ca pe
prcamarit si el in versuri faptelc razboinice ale izbavitorul crestinilor de sub jugul oloman.
lui Mihai Viteazul, asemanandu-lcu Alcxandru
Cucerirea Moldovei produse, deopotriva
eel Marc. Un rczumat din lucrarea lui
cu ocuparea Transilvaniei, mare valves in
Stavrinos se pasircaza la Viena in arhiva Europa. In legatura cu aceasta mare fapta de
manastiril SchoUcn Kloster. Cronica lui Stoica
arms, regele Frantei, Henric al IV-lea, observa
Ludescu cuprindc cronica Buzcstilor din anii ca "Romdnul este foarte tare si planurile tut
1593 -1600, un promitator inceput de cronica cresc potriuit cu izbei nda". Iar o publicatie -
boiereasca.
diario - din Roma insera in paginile ei urma-
Dar cea mai pretioasa contributie la lorul comentar privitor la izbanda lui Mihai:
cunoasterea evenimentelor din timpul domniei
lui Mihai Viteazul ne-a lasat-o eroul insusi, in
'Daces a fost vreodatd pe fume un
principe demn de glorie pentru fapte eroice,
rapoartele si memoriile sale adresate auto- acesta este signor Mihai, principele Valahiei ".
ritatilor imperialc din Transilvania, curtii impe-
riale si insusi imparatului Rudolf al II-lea la La protestul polonilor contra preamarii
Praga, precum am vazut din expunerile de mai unui adversar al tor, s-a raspuns ca. "este obi-
sus... cei sa se ingaduie tipografilor sa satisfaca curi-
ozitatea curtilor". In schimb, contemporani din
Cronicarii unguri contemporani, ca Polonia si Transilvania nu gaseau destul de
Szameskoze, Wolfgang Beth len s.a. insists in grele cuvintele de hula contra lui Mihai,
capitole intregi asupra faptelor lui Mihai defaimandu-1 ca eretic si dispretuindu-1 ca pe
Viteazul, cu aprecieri prea putin objective pri- un taran lipsit de cultura. Iar episcopul
vitoare la personaliiatca eroului. Cu yacht:5 Cracoviei, afland despre moartea tragica a lui
patima insercaza ispravile Voievodului roman Mihai Viteazul, regrets intr-o scrisoare
si cronicarii polonezi, ca V. Bartolan, J. Bi !ski,
adresala rcgelui Sigismund ca "acest om n-a
R. Heidenstein, Lublecki, J. Orwinowski, P. murit in biserica romans - extra quam non est
Piasecki s.a. Foarte mare este numarul actclor salus"
si documenlelor interne si externe, precut si a
rapoartelor diplomatice in multe limbi In realitale, Mihai Viteazul a fost expo-
europene care fac mentiune de Mihai Viteazul nentul eel mai expresiv al nazuintelor timpului
si de faptele sale. 0 bung parte din acest. bogat sau de a clibera crestinatatea din catusele

452
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom art ilor

semilunii si de a izgoni pe pagani din Europa. Timisoara, Felnacul, Cenadul, Becicherecul,


"Ce-am facut - marturisea Mihai intr-o Panciova, Berinol, cu toate tinuturile cate erau
scrisoare adresata polonilor - toate le-am facut pana in Dunare, care toate "sal-i fie mosie fir pe
pentru credinta crestineascei vazand eu ce se fir si pe feate". Gandul lui era sa izgoneasca pe
intampld in fiecare zi cu bietii crestini. M-am turci si din raialele de la Nistru, pentru a uni
opintit sd ridic aceasta mare greutate, cu terra astfel tot pamantul romanesc sub o singura
mea sdracd, ca sa fac din ea un scut al intregii domnie cresting, sub steagul sau biruitor. Era
lumi crestine".
eel mai larg si mai indraznet plan politic, de la
descalecatul tarilor romanesti conceput si rea-
El isi dadea insa seama ca la aceasta lizat in buns parte de Mihai Viteazul.
mareata opera de eliberare ar trebul sa cola- Moartea sa tragica pe campia Turzii a
boreze in unire si armonie tots principii crestini zadarnicit insa subit aceasta mareata con-
si regreta adanc ca daca ceptie politics, lasa.nd generatiilor urmatoare
"noi crestinii rut voim sd ne legdm in fats infaptuirea ei. De la descendentii mai directi
pdgdnilor, rte vor lega petgetnii pe noi. Plec main nu se putea pretinde sustinerea unor aseme-
contra for - zicea Mihai - si duc un pumas din nea planuri. Flul sau nevdrstnic Nicolai
setrujele meu irnpotriva peigeinitor". Pdtrascu, care girase domnia Munteniei in tim-
pul domniei parintelui sau in Transilvania, nu
In aceeasi ordine de 'del, Mihai spunea avea nici pregatirea si nici energia necesara
ea subreda este puterea acolo unde nu este pentru a putea continua opera marelui sau
intelegere. Iar cat privea uneltirile fats de parinte. El se casatori cu Ancuta, flea lui Radu
Domn, Mihai spunea ca usor este de a rupe Serban, si se pierdu in randurile marsh boierimi
credinta fats de Domn, dar este periculos a trai munLene. Florica, fiica lui Mihai Viteazul,
terra Domn, a nu asculta decat de indemnul careia, pe timpul domniei parintelui ei ii zam-
propriu, a face numai ceea ce-ti place, pare beau legaturi de casatorie princiare, deveni
agreabil, dar este plin de primejdii.
sotia postelnicului Preda. Doamna Stanca,
Faima ispravilor sale razboinice straba- sops. viteazului Domn, o nepoata a banului
tuse in lumea intreaga. Numele sau era cunos- Dobromir al Olteniei, asista la zguduitoarea
cut in toate tarile europene, iar la curtea sa tragedie a eroicului ei sot, pentru a-si gash
soseau solii din Italia, Franta, Germania, odihna de veci in biserica episcopala din
Polonia si Moscova. Cu tatarii si turcii era in Ramnicu Valcei, rapusa de ciuma (1603).
neintrerupta legatura, primind de pretutindeni Tudora, sau Theodora, mama lui Mihai
propuneri sau admonestari, cuvinte de lauds Viteazul, supravietui cu trei ani mortis nurorii
sau imbarbatare, dar si de amenintari. Mihai sale Stanca. Ea primise cinul de danie ca a
Vocla isi pastra insa mereu calmul. In vietuit viata acestei lumi desarte si inselatoare,
urmarirea scopurilor sale de a vedea toate petrecand lumeste destul, pana ce a ajuns la
tarile crestine unite in lupta contra turcilor, el neputinta batranetilor in sfanta manastire de
se resemna la realizarea unui plan mai modest, Ia Cozia, luand sfantul cM calugaresc, drept
adeca, Ia unirea celor trei tad romanesti plangerea pacatelor sale.
Muntenia, Transilvania si Moldova sub un sin-
"Adis - zise Teofana - ma ajunse si
gur steag de domnie si lupta contra
paganatat.ii. Duper batalia de la Selimber si vestea de setvarsirea zilelor drag fiului mieu
duper ocuparea Moldovei, el isi vazuse visul cu Mihail Voevod si de sarcina doamnd -sa si a
ochii, intitulandu-se: Doran Tariff Ardealului si coconilor domniei lui prin tarile strain. Fuiu de
al Moldovei si at Tclrii Romdnesti, folosindu-se pia ngere si de suspine ziva si noaptea".
totodata si de o stampila cu stemele acestor In plangere si in suspine s-a inchelat la
trei tari. In aceasta calitate el se angaja sa 1601 unul dintre cele mai glorioase, dar toto-
elibereze din mana paganilor si cetatile de la data sh cele mai tragice capitole din istoria nea-
marginea Transilvaniei si Banatului si anurne: mului romanesc.

453
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PARTEA IX

TRIUMVIRATUL PRINCIAR:
MATEI BASARAB, VASILE LUPU
SI GHEORGHE I. RAKOCZY

I. Luptele si fritmifintarile politice in cele trei principate


la inceputul secolului al XVII-lea
IL Tritunviratul princiar: Matei Basarab, Vasile Lupu si Gheorghe I. Ritkoczy
III. Principatele dacice in serviciul expansiunil teritoriale turcesti

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

LUPTELE SI FRAMNTARILE POLITICE IN CELE TREI


PRINCIPATE LA iNCEPUTUL SECOLULUI AL XVII-LEA

1. Raporturile cu turcii si tfitarii, cu Austria si Po Ionia


2. Relatiile intre principii domnitori in Muntenia, Moldova si Transilvania
3. Miscfiri sociale si manifestfiri culturale

1. Raporturile cu turcii si tatarii, cu pentru crime ordinare. Sentintele capitale pen-


Austria si Polonia tru crimele politice comise de boieri nu deve-
neau insa executabile decat dupe aprobarea
Mat erialul documentar ce ni s-a pastrat Portil. Iar pentru a le putea tine mai usor in
din primele decenii ale secolului al XVII-lea frau, turd! izbutira sa le incinga cu un lant de
arata ca evenimentele politice si sociale s-au cetati cu raialele sau hinderlandurile for
desfasural in cele trei principate carpatine, in comandate de beglerbegii si pasalele turcesti.
conditiuni aproape identice. Evolutia aceasta a Siragul ,acestor cetati pornea de la Bender
fost determinate de nestatornicia domniilor, de (Tighina) pe Nistru, ducea la Akkerman
luptele si rivalitatile patimase din sanul (Cetatea Alba.) din limanul Nistrului si la Chilia
paturilor conducatoare de dincoace si de din- si Delta Dunarii, iar de acolo trecea prin Ismail
colo de muntl, precum si de aservirea tot mai si Reni la Braila, Giurgiu si Turnu pentru a
apasatoare a populatiei rurale. Era deci firesc ajunge la Severin si Orsova in coasta sud estica
ca in conditiile acestea asa de neprielnice sa a Banatului. In 1552 turcii cucerird Timisoara
scada productia st sa stagneze comertul si cu cetatile vecine de pe Tisa pentru a obtine
industria. Nestatornicia domniilor era provo- legalura cu raiaua de la Buda, care ajungea
cata in bung parte dc interesele si ambiliile pand la granita de vest a Transilvaniei,
personale ale nobilimii, si determinata de fac- ameninfand Oradea si Hustul. In spatele
torli externi, anumc de pulerile care -si arogau raialelor turcesti din stanga Dunarii se gasea o
drepturi de suzeranitate, principalele carpatine a doua linie forlificata prin cetatile de pe malul
find asezatc intr-un spallu geografic in care se drept al Dundrii de la Babadag, Silistra,
ciocneau interesele politice si economice a trei Rusciuc, Nicopol, Vidin, Semendria si Belgrad,
marl puteri vecine, si anume interesele impe- iar in caz de mare pericol se putea recurge la
riului otoman, interesele Casei de Austria si ajutorul pasalelor si al beglerbegiilor din interi-
interesele regatului polon. orul imperiului si la insusi sultanul.
a) Turcii. Una din accste trei marl pu- Domnii celor trei principate carpatine
ler', Imperiul otoman, o luasc inaintea color isi avcau reprezentantul for la Instanbul. In
doua puteri crestine din apus si miazanoapte, actele apusene se numeau orator, legat, nuntiu
prefacand mai intal Muntenia, apoi Moldova si sau rezident. Iar in turceste capuchehaie sau
in cele din urma si Transilvania in provincii Kapitiha. Resedinta capuchehaiei muntene se
vasale si tributare. Poarta confirma pe principii gasea la Vlah-Sarai in Fanar, iar a celei
acestor tan desemnati in Transilvania de sta- moldovene la Bogdan Sarai, asezat in cartierul
turtle provinciale intrunite in dicta, iar in Duzaman. Kapitiha Transilvaniei isi avea
Muntenia si Moldova de adunarile boierilor in resedinta in cartierul Galata din Istanbul.
scaunele for de domnie, primind in schimb Iradeaua sultanului de numire si confirmare a
cuvenitul tribut anual. Fara confirmarea din Domnilor munteni si moldoveni se numea in
partea sultanului, actul de alegere devenea nul Transilvania athnarnea. Rangul principilor in
si neavenit. Dar cu toata dependenta for ierarhia turceasca era col al unui pasa cu doua
politica si militara fats de Poarta Domnii celor tuiuri sau cozi de cal. Rangul principelui tran-
trei principate dacice isi pastrau independenta silvanean era inferior celui al pasalei de la
for in politica interne, sub raport administrativ Buda. La instalarea tor, principii primeau
si financiar. Ei exercitau asupra supusilor si steagul de domnie - sangiacul sabia si buz-
suprema putere judecatoreasca jus gladii duganul. Domnul Munteniei egala in rang cu

456
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

un vizir, iar cel al Moldovei numai cu un beiler- gate sa furnizeze provizii pentru trupa si pen-
beiu. De aceea puterea unui Domn din tru cai si sa stea pururea gata la ordinele
Moldova in Muntenia era considerate ca o comandantilor turci. Si toate acestea, pe langa
avansare. La prezentarea sa in fats sultanului, obisnuitele dart in nature pentru alimentarea
noul Domn primeste caftanul sl cuca, o caciula Istanbulului cu cereale, berbeci, lemn de con-
impodobita cu un surgaciu de pene de strut, structie, ceara, miere etc. Sultanii turd din
dupes un anumit ceremonial. De la palat epoca aceasta erau Mehmed al III-lea (1595 -
Domnul pleca cu mare alai la patriarhie unde 1603), Ahmed I (1603 - 1617), Mustafa I (1617
se savarsea un serviciu divin. Calatoria spre - 1618), Osman al II-lea (1618 -1622), Mustafa
tare tinea mai multe saptamani. Domnii I (1622 - 1623), Murad al IV-lea (1623 - 1640)
munteni treceau Dunarea la Giurgiu, iar cei si Ibrahm I (1640 - 1648).
moldoveni la Galati. Intrarea se facea dupe un b) Tdtarii. Aliati, de aceeasi credinta cu
popas de mai multe zile la Vacarestl, respectiv a turcilor erau tatarii. din Crimeea, cu neamul
la Santa de langa Iasi, 'ana ce se pregatea pro- for din Ucraina Hanului si din Bugeac, care
gramul pentru receptie. Molitfa de domnie se nelinisteau mereu cu navalirile for in Moldova,
citea la Bucuresti in biserica de la Curtea dar si in Muntenia si in Transilvania. turd! se
Veche, iar la Iasi, la biserica Sf. Nicolae foloseau de aliatii for turcilor,in luptele for con-
Domnesc. De la biserica Domnul pleca cu mare tra Polonilor dar si contra Imperialilor din
alai la palat, unde delegatul sultanului prezen- Ungaria, ciambururi de turcilor,strabateau
ta dregatorului turc detasat permanent pe Muntenia pentru a ajunge in pasalacul
larva* Domn - numit divan efendi - firmanul de Timisoarei si de acolo in cel al Budei, pentru a
numire, pc care acesta it citea cu glas tare in lupta contra imperialilor, raspandind pretutin-
aclamatia asislentei, care se inchina Domnului deni foc si parjol in drumul Tor. Alte cete
si venea sa-1 sarute mana dupes rangul tatarestI treceau prin Moldova si chiar prin
fiecaruia. Transilvania si Poeutia poloneza pentru a lovi
La inceput, haraciul sau tributul cetatile imperiale din Ungaria Superioara cum
cuvenil sultanului era in cate-si-trele princi- erau Oradea, Hustul, Tokaiul s.a. Iar cel [mai)
pate mai redus; el fu insa sporit mereu in mult aveau de suferit pe urma tatarilor regiu-
cursul vremii. Haraciul Munteniei era mai nile vecine cu ei din tara de jos a Moldovei,
mare decal cel al Moldovei. Pe langa plata re- unde invaziile for nu mai conteneau niciodata.
gulata a haraciului, principii mai erau obligati De acolo lalarii ridicau mereu prada bogata si
sa plateasca si diverse daruri ca pesches, robi pentru munca in aulurile Tor, fiindca
mucarer si diverse daruri pentru demnitarii - Wadi lasau toata grija gospodariilor for in
meghislanii - Portii, care int receau uneori chiar scama robilor crestini pe care if ridicau din
suma haraciului. Dintre acestia intrau in tarile vecine.
vedere cei ce aveau de spus un cuvant la Pentru a imblanzi intrucatva salbaticia
numirea sau confirmarea domnului, marele tatarilor, domnii din principatele carpatine
vizir cu loctiitortil sau - chehaia - , marcle erau sililt sa serveasca hanului tatarese
vistier al Portii - ie/lerdar cancclarul sau peschesuri anuale de mune mai de galbent, pe
marele logofat - rei s-effendi prefectul Tanga traditionalul balci- beslic, adica daruri in
haremului zler-aga - spatarul - silihtar - natures, ca miere, ceara s.a. Pe la finele anului
comandantul flolei sau amiralul - capudan- 1623, tatarii din Bugeac, numiti si
basa, marele comis - irnbrihot s.a.: Darurile Cantemiresti, dupes capetenia for Cantemir-
consistau in pungi - punga vocatila la 500 lei, Marzan, navalisera in Muntenia, robind tara
stole scumpe, canava, bani, bijuterii, blanuri, pans la Olt, intorcandu-se de acolo cu mare
soimi, cal, ocalc de ceara si de mitre etc. plean, cum spune cronica, cat a limas tot
Daruri bogate se trimeteau si mamei sultanu- pamantul pustiu. La intoarcere, principele
lui - sultana valide care se bucura de mare Moldovei, Radu Mihnea, le-a iesit in tale si
trecere pe langa fiul ei padisahul. le-a luat prada. Cronica arata ca:
Ca vasali ai Portia, domnii principatelor carpa- "au sosit Fdlcienii si Covurluienii si
tine erau obligati sa participe cu contingentele Tecucenii cu porunca Radului Vodd, de an lova
for pamantene la expeditiile militare ale Port.ii pe teitari si la intors de le-au luat toatd dobei nda
contra tarilor vecine. Dar pe langa ajutorul mi- si robii. Si au fo.cut Radu-Vodd mare jalobd la
litar ei mai trebuiau sa trimita salahori si impdrdtie, din care se apropiase Eui. Cantemir-
vehicole la deschiderea drumurilor, la Pasa, o scarbd mare de la impdratu st nu s-a
asezarea de poduri peste rauri si la lucrarile de scdpat mai pe unnd de dense pentru aceste
fortificatie a eetatilor Oceacov; Hotin, Bender fapte".
etc., precum si cai pentru cavaleria turca. Pe La reclamatiunile domnului Moldovei se
langa aceasta, Wile carpatine mai erau obli- adaugara si cele ale regelui polon contra

457
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

tatarilor, astfel ea prin tratatul turco-polon de Ferdinand I recunoscuse flinta legala a princi-
la Hotin din 1624 sultanul consimti la eva- patului transilvanean. Cele trei abdicari la
cuarea tatarilor din Bugeac. Dar contra adu- tronul Transilvaniei ale principelui Sigismund
cerii la indeplinire a acestei hotarari se Bathory n-au facut deceit sa intareasca si sa
impotrivi Cantemir-Marza, razvratindu-se incurajeze pe imperiali in pretentiile for asupra
chiar contra sultanului. In calitatea sa de "car- acestei tan. Printre cele trei natiuni care con-
muitor al malului marii la gurile Dunarii", beiul stituiau staturile Transilvaniei erau sasii, care
Cantemir nu mai voia sa asculte de poruncile sustineau din motive etnice pretentiile
sultanului, purtandu-se cu gandul de a se des- conationalilor for imperiali. Curand insa
face cu totul de sub autoritatea Portii, slabira si simpatiile sasilor luterani pentru
actionand in numele sau propriu, pand ce fu imperialii catolici si dusmani declarati ai
strangulat la Istanbul. reformelor religioase. Nemesimea ungureasca,
Tovarasii de lupta si de prada ai lui mare si mica, nu simpatiza pe Habsburgi din
Cantemir-Pasa furs zdrobiti de armatele abate motive nationale, revendicand stapanirea pen-
turco-romane, care, concentrandu-se la Ismail, tru neamul for si pentru eel nemtesc. De
inaintara spre Cetatea-Alba, batand pe simtaminte simultane erau insufletiti si sacuii,
Cantemiresti si silindu-i sa revina la vechea for care urmareau redobandirea vechilor for drep-
ascultare si supunere rata de Poarta. Sapte turi si privilegii desfiintate de Bathoresti.
capetenii ale tatarilor se invoird sa treaca Indarjirea ungurilor, si in parte si a sacuilor,
Nistrul si sa se mute in Ucraina Hanu lui, altii contra Casei de Austria era sporita si din con-
fugira in Polonia. "Jar pe cdti din sei ngele lui sideratiuni de ordin religios. Ungurii Rind cal-
Cantemir - spun cronica mai capete, cu vini, nu vedcau cu ochi buni instalarea la dom-
MeStesug i-au imparfit hanului si pe toti i-au nia tarii a imperialilor dominati de iezuiti si
omordt, thy erau Canterniresti mai de frunte. De ostili adeptilor confesiunii calvine.
aceea s-au strei ns acest neam la deinsii, care Intr-un memoriu pe care Erasmul
erau mai de frunte deceit toate oardele. Unii Gheorghe Tschernembl it prezentase la 1614
cerurd addpost in Polonia ca sd se aseze sub curtii din Viena, se arata ca de la emanciparea
ascultarea craiului. Acestia, urnbleind prin tar- Transilvaniei de Ungaria in zilele lui loan
gun si prin sate cit cede o cruce de lemn pe piept, Zapolya pana la domnia principelui Gavril
drept semn de inchinare, primird loc de colo- Bethlen, suprematia turceasca asupra princi-
nizare pe Nipnr, intre Criloy si Codin, numarand pal.ului transilvanean a fost mai prielnica pen-
aproape 20.000 de tatari Nogdieni. Allii se prin- tru clezvoltarea politica si cconomica a (aril,
sera ca simbriasi in armatct craiului, jiind decal protectia Casci de Austria. Ajutorul pc
cunoscuti sub numele de Lipcani, adicd - teitari care imperialii puteau sa-1 dea Transilvaniei
de Lipka, Litna Lituania, pe care Moldovenii ii n-a putut sa o apere niciodata contra turcilor,
numeau Cirimusi." astfel ca asa-zisa prolectie a nemtilor a stricat
c) Casa de Austria. incatusate in lantul mai mull tarii, deck sa o fi putut ajuta in
raialclor turcesti si cu tatarii in coasts, momentele entice ale istoriei sale. Din cauza
Muntenia, Moldova si Transilvania nu se aceasta era, dcci, firesc ca staturile
puteau misca filial razemandu-sc pe puterile Transilvaniei sa recurga mai curand la masuri
for proprii. Dc aceea domnii acestor trei princi- de aparare contra imperialilor, deceit impotriva
pale apelau in miscarile for politico la ajutorul turcilor. Atitudinea aceasta filo-turca nu le
puterilor crestine din vecinatate si acestea nu impiedica insa de a sustine cauza cresting,
erau decal Casa de Austria la nord-vest si cand imprejurarile o reclamau. Memoriul mai
Polonia la nord-est. Spre aceste doua marl pu- arata ca staturile transilvanene s-au bucurat
teri crestine se indreptau nazuintele anti- totdeauna de libertatea de alegere a principelui
lurcesti ale principilor carpatini de cite on li se si ca Oradea a apartinut totdeauna
oferea ocazia de a se ridica impotriva puterii Transilvaniei. Constatarile lui Tschernembl
suzerane turcesti. Numai ca ajutorul din sunt cal se poaLe dc concludente cu privire la
partea imperialilor era foarte ncsigur si nici nu dezvollarea politica a principatului transit-
venea niciodata Ia limp. Este adevaral ca din vanean de Ia emanciparea sa de Ungaria. De
momentul desfaccrii Transilvaniei dc Ungaria concursul imperialilor nu era nimcni sigur nici
si a constiluirii acestei tars intr-un principal in cele mai entice momente, iar cand venea,
vasal Portii, nazuinta Casei de Austria tindea acest concurs era insufficient si nu venea nici-
mereu la reincorporarea ei in regatul ungar, cat odata la timpul oportun. Oamenii devotati
mai ramasese sub stapanirea ei. Si aceasta cu politicii imperialilor, cum fusese Mihai
toate prevederile tratatului de pace de la Vitcazul, nu primeau niciodata la timp ajutorul
Oradea din 1538, prin care imparatul cerut, Rind lasati in voia soartei de a-si pierde

458
www.dacoromanica.ro
Istoria Roman ilor

chiar si viata. Dar cu toate acestea, principii Incursiunile cazacilor in teritoriile supuse
transilvaneni erau adeseori nevoiti sa cola- suprematiei sultanului contribuira in large
boreze cu imperialii si sa recurga la ajutorul for masura la inasprirea raporturilor intre poloni
diplomatic si militar, chit ca dupes aceasta isi si turd. Pentru a pune capat acestor incursi-
schimbau fares nici un scrupul macazul politic uni, turcii intreprinsera in 1621 o mare expe-
in alta directie. ditie impotriva Poloniei, la care luara parte si
Ceea ce constata Tschernembl in me- principii Radu Mihnea, Stefan Tomsa si Gavril
moriul sau cu privire la politica Casei imperi- Beth Ien. Prin tratatul de pace de la Hotin din
alilor fats de Transilvania se potrivea intocmai 1621, Polonii se obligard sa puna stavila incur-
in privinta Munteniei si Moldovei. In momente siunilor cazacesti in olaturile nogaiene de sub
entice, Domnii acestor tart se adresau imperi- protectia Portii. Pentru aducerea la indeplinire
alilor, semnau acte de supunere fats de a acestor stipulatiuni, Polonii incercara sa
imparat, si erau gata sa se pund in slujba tor, inchida cazacilor calea spre mare, ridicand la
cum era cazul lui Radu Serban, Constantin pragurile Niprului cetatea Kodak, pentru a-i
Movila s.a., dar cand venea vorba de fapte, putea tine in frau. Masud le acestea de
erau abandonati si in cazul eel mai bun, infranare indispusera insa foarte rau pe cazaci
mangalaii cu o pensie de mizerie din vislieria pi-Imanara mereu la acte de nesupunere si
imperials. De aceia, nici in principatele rebeliune impotriva autoritatilor poloneze,
dunarene, interventia imperialilor, cad de aju- navalind si in toddle vecine, de unde se
tor efectiv nu putea fl vorba, n-a fost spre folo- intorceau incarcati de prada.
sul acestor tari, ci dimpotriva, numai in detri- In constelatia politica creates celor trei
mentul tor. principate carpatine la inceputul secolului al
d) Po Ionia. mai ramanea o a treia putere XVII-lea era firesc ca numerosii pretendenti la
spre care se puteau indrepta privirile celor trei tronurile din Targoviste, Alba Iulia si Iasi sa
principate carpatine si anume regatul Poloniei, recurga cand la una, cand la alta din puterile
dominates de Intoleranta caiolica a iezuitilor vccine dupa ajutor pentru dobandirea domniei.
sub rcgcic Sigismund al Ill-lea Svcdczul. Cum Unit dintrc acesti pretendenti pretindeau a ft
insa Po Ionia nu trilia in raporturi bunt cu Casa descendenti din fosiele familii domnitoare din
de Austria, din cauza aspiratiilor aceslcia la cele ire' principalc, abut insa se ridicau din
coroana polona, tar pc de alta parte, tara se randurilc boierimii sau nemesimii indigene.
invecina cu tatarii, vasali ai portii, politica Motive le care ii scoteau din obscuritate la
poloneza nu putea fi indreptata direct contra suprafata politica erau pretutindeni aceleasi:
Portii. Dimpotriva, Po Ionia cauta sa mentind dorut de domnie cu toate riscurae ei. In luptele
raporturi de prietenie cu turcii, incheind cu ei pentru domnie in Transilvania mai interveneau
tratate de prietenie si buns vecinatate. si considerente de ordin religios, pretendentii
Folosindu-se de aceste raporturi amicale, recurgand la sprijinul catolicilor sau al
Polonia, ca pulere cresting, cauta sa atraga calvinilor. In Muntenia si Moldova, unde religia
Moldova si Tara Romaneasca in sfera politicii ortodoxa era singura stapanitoare, considera.14-
sale, pc care caul a sa o largeasca Wind la uni de accst fcl nu cadcau in cumpana. In
Dunarc. Asa se explica sprijimil efeciiv pc care schimb insa, incept.' sa se afirme tot mai
Po Ionia nu inccla sa 1-1 (lea Movileslilor la hot aral. adversitatea contra candidatilor greet
dobandirea doinnici in Moldova, sprijinind pe sau grecizall, care veneau din Istambul cu un
Simeon Movila si pe fill sat la ocuparea tronu- intreg corlegiu de pretinse rude si oameni de
lui muntean de la Targoviste. Ea era gata sa-i afaceri farce nici un scrupul.
acorde si fostului principe Sigismund Balhory
concurs militar pentru redobandirea tronului
transilvanean de la Alba lulia dupa a doua 2. Relatiile intre principii domnitori in
abdicare a acestuia. Sigismund redobandi Muntenia, Moldova si Transilvania
tronul dar renunta pentru a treia oars la el in
favoarca Casei de Austria, ceca ce facu pe In timpul absoiutismului feudal, cand
Polonezi sa fie foarte alenti la acordarea de puterea politica era concentrate in mana prin-
sprijin pentru Transilvania. cipilor domnitori, era firesc ca intreaga viata
e) Cazacii. Sub hatmania lui Petru politica a tarii sa se cristalizeze in jurul tor.
Komasezwicz (1613 1622), cazacii se gaseau Alegerea principelui nu era decat o simples for-
in vesnica fierbere, dezvoltand o apriga activi- malitate. Dupes confirmarea alegerii de catre
tate razboinica fapt care nelinistea mereu ola- Poarta suzerand, noul Domn era instalat la
turile tataresti de pe litoralul pontic, cautand catedrala unde mitropolitul ii citea molitfa de
sa-si deschida drum liber la Marea Neagra. domnie, ungandu-1 cu sfanlul mir. Intorcandu-

459
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

se la palat, el primea pe ceilalti demnitari ai gIorioase, una in 1603 asupra principelui tran-
tarii, carora le confirma sau retragea functia, silvanean Moise Szekely - Sacuiul - si alta la
primind juramantul for de credinta. El prezida 1611 asupra principelui Gavriil Bathory,
divanul sau sfatul domnesc, chemand alaturi raportate ambele in Tara Barsei, langa Brasov,
pe reprezentanyi inaltului cler si ai mans boie- rivalizand in privinta aceasta cu Mihai
rimi. El era capul administratiei si al justitiei Viteazul, invingatorul de la Selimbar, de langa
tarii. El numea pe inalyi dregatori si judeca- Sibiu. Spre deosebire insa de Mihai, principele
tori, el comanda armata, incheia tratate, Radu Serban a stiut sa invinga, dar n-a avut
hotAra pacea sau razboiul, el administra mijloace pentru a se folosi de izbanda sa, find
finantele tarii cu o autoritate absolutes, incest in ambele cazuri abandonat de imperiali, care
tezaurul public se confunda cu casa de bani a se temeau ca invingatorul sa nu revendice pen-
principelui. El exercita o mare putere si asupra tru el domnia Transilvaniei, precum o revendi-
clerului si intreynea o garda domneasca pen- case Mihai Viteazul la-vremea sa. Dupa prima
tru apararea sa personals. Principii isi asociau victorie asupra lui Moise Szekely, Radu Serban
Inca in viata find pe 1111 for la domnie, cu ten- se putu reintoarce invingator in scaunul sau
dinta de a le transmite puterea pe linie eredi- domnesc de la Targoviste. Dupa infrangerea lui
tara, inlesnind astfel intemeierea de dinastii. Gavriil Bathory, domnul muntean nu mai putu
Soarta lath si a locuitorilor ci depincica ocupa tronul, pe care !Hire limp lurch it there-
de trecerea pc care principii o aveau in fates dintard rivalului sau Radu Mihnea. De aceea el
puterii suzerane, ai carei vasali erau, de fu nevoit sa se retraga. in Moldova la curtea lui
increderea de care se puteau bucura din parka Constantin Movild, asteptand in zadar ajutor
supusilor for si nu mai putin de iscusinia si de la imperiali, care nu mai sosi, astfel ca.
vrednicia tor. Dc aceea se impune sa aruncam nefericilul Domn se vazu nevoil sa apuce calea
o privirea asupra principilor care in cursul pribegiei spre tarile imparatului, stabilindu-se
celor irei decenii de la inceputul secolului al la Tarnova in Ungaria Superioard, traind pand
XVII-lea au domnit in Muntenia, Moldova si la moarte din pcnsia de 800 fl. pe care i-o inga-
Transilvania. Numarul for cste &still de mare, dui imparatul.
ca si cele ale sultanilor din Istanbul, fiindca In exilul sau de la Tarnova, Radu
domniile erau scurte. Serban adapostea si pe Nicola! Patrascu, flub
a) Muntenia. Intre anii 1600 1632 au lui Mihai Viteazul, care era casatorit cu Ana,
domnit in Tara Romaneasca noud principi si fiica pribeagului domn muntean. Prin
anume: Simeon Movila (1600 - 1602), Raclu mijlocirea socrului sau, Nicola! Patrascu primi
Serban (1602 - 1611), Radu Mihnea (1611 - o mica mosioard pe insula Czallokoz din
1616), Alcxandru Ilias (1616 -1618), Gavriil Dunare, unde muri la 1627 - find inmorman-
Movila (1618 - 1620), Radii Milinca (1620 - tat in biscrica greccasca din Gy Or. Vaduva lui
1623), Alcxandru Coconul (1623 - 1627), Nicolai, cu fiul ci Mihai ramasera in Czallokoz,
Alcxandru Was (1627 - 1629) si Leon Tomsa prim Ind indigcnatul ungar, pierzandu-i-se
(1629 - 1632). Doi clintrc acesti principi si urma. In 1620, Radu Serban se dusese la
anume, Radii Mihnca si Alcxandru Ilias au Viena pentru a inteiveni la curie pentru plata
ocupat tronul Muni eniei de doua ori. Sapte mai regulata a pensiel sale. La 23 mantle insa,
dintre acesti domnitori ajunsera la domnie cu it surprinse acolo moartea, find inmormantat
ajutorul Portii, iar doi, Simeon si Gavriil Movila in mod provizoriu in catedrala Sf. Stefan. mai
cu ajutorul Poloniei, find confirmati de turci. tarziu, osemintele lui, ca si cele ale ginerelui
Simeon Movila fu instalat in scaunul domniei sau Nicolai Patrascu, au fost transportate de
de la Targoviste de cancelarul polon Zamoiski, vaduva sa in tars si depuse spre vesnica odih-
care-i puse la indemana puterea armata nece- nd in biserica Serban Voda din Bucuresti. In
sara pentru cucerirea tronului. Gavriil, fiul lui Transilvania isi gasise refugiu si Marcu Voda,
Simeon, ajunse si el cu binevoitorul concurs al fiul lui Petru Cercel, care se casatorise acolo cu
Poloniei la domnia munteana, intretinand Drusiana Boghati, o ruda a principelui Gavriil
raporturi bune cu Poarta si cu principele Beth len, obfinand de la principe castelul Dezna
Transilvaniei, Gavriil Beth len, cu care incheie cu 23 de sate pentru intreynerea lui. Marcu
in 1629 un pact de prietenie si alianta, ambii Voda fusese incredintat de principe cu o impor-
domni vasali Portii fagaduinu-si ajutor mutual, tanta misiune diplomatica de Praga.
aplanand pricinile de hotar si intelegandu-se Mai rafinat si mai siret in amestecurile
asupra restituirii reciproce a vecinilor, respec- sale politice fusese principele Radu Mihnea,
tiv a iobagilor fugiti de pe mosiile boicresti si flul lui Mihnea Turcitul, care izbutise sa obtina
nemesesti. de mai multe ori domnia prin increderea tur-
Principe le Radu Serban a avut o dom- cilor, si anume de doua ori in Tara
nie lunga si rodnica, dobandind doua victorii Romaneasca si de doua ori in Moldova. Iar

460
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

cand la 1623 Radu Mihnea ajunse pentru a Alexandru al VII-lea Coconul (1629 1630),
doua .oard domn al Moldovei, el obtinu de la Moise Movild (1630 - 1631), Alexandru Ilias
turd domnia Tani! Roma-nesti pentru fiul sau (1631 1633), Miron Barnoveanu (1633) si
Alexandru Coconul, un copil nevarstnic, pen- Moise Movild (1633 -1634). Dintre acestia,
tru care tot pdrintele sau purta frdnele cinci la numar, si anume Stefan Tomsa, Radu
guvernarii, concentrand astfel in maim sa pu- Mihnea, Alexandru Ilias, Miron Barnoveanu si
terea ambelor principate dundrene, pe care o Moise Movild au domnit chiar de cloud* on in
pastry pans la moartea sa intamplata in 1626 Moldova. Principii Radu Mihnea, fiul sau
la Harldu. De acolo osemintele sale furd aduse Alexandru Coconul si Alexandru Ilias au dom-
cu mare alai la Bucuresti si astrucate in nit si in Muntenia, precum s-a ardtat mai sus.
Biserica Radu Vodd, restaurata de el. El con- Afard de acesti patru domnitori si de Morlacul
tinua sa se bucure pand la moarte de incre- sau Mavrovlahul Gaspar Gratiani, fost principe
derea Portii, insotind ostirile turcesti contra de Nexos si Paros,. care erau strain! de
Poloniei, mijlocind pacea, care s-a incheiat la 9 Moldova, toti ceilalti erau moldoveni get-beget,
octombrie 1621 intre poloni si turd. In 1623 el adied din mosi stramosi, si anume din familia
trimise conlingente moldovenesti in ajutorul Movild sau din familii inrudite cu ea cum erau
principelui Gavriil Beth len, care lupta contra Stefan Toma si Miron Bdrnoveanul.
imperialilor. Dar din nenorocire pentru tars, familia
Afard. de Radu Mihnea, s-a mai bucurat Movilestilor era divizata in cloud' tabere ostile.
de marea incredere a turcilor si principele Urmasii lui Ieremia Movila, si anume fit sal
Alexandru Ilias, fiul pretendentului farce noroc Constantin si Alexandru, epitropisiti de maica
Ilias din 1591, domnincl de cloud on in for Elisaveta, de origine transilvdneand din
Muntenia si de cloud on in Moldova, familia Czomortany, se credeau mai indrep-
inirelinand si raporluri de mare pridenie cu taliii la' domnie decal verii for Mihai, Gavril,
principele Transilvaniei. El se taco insd foarle Petru, Moisc si loan, !Ili lui Simeon Vodd, luan-
curand odios din cauza grecilor cu care venire du-se dupes conceptiile apusene ale dreptului
in Lard pentru a o exploala economiceste. Din de primogeniture. Si aceslia erau Inca minors
cauza accasta, in repetatele sale domnii Cara si la moartea pdrintelui for si proleguiti de maica
poporul nu s-a ales cu nimic mai de seamy pc for Maragreta-Melania, vaduva lui Simeon
urma domniei lui. Ultimul Domn muntean din Vodd, originard si ea din nemesinea transil-
epoca accasta a fast Leon Tomsa, care se vdneand. Vechea rivalitale dintre fostele
pretindea flu natural al lui Stefan al IX Tomsa, doamne ale Moldovei din vremea domniei
fost domn al Moldovei. Marturifie contempo- sotilor tor, degenerd dupes moartea sotilor
ranc arata ca din cauza asupririlor fiscale intr-o apriga dusmanie, transmisd si flilor dor-
impuse dc Leon Vodd "spartu s'au Coate nici de domnie. Pe Tanga liii ei Constantin si
judeceitele de pesle Olt, fugind care incotro au Alexandru, Elisaveta doamna mai avea si patru
pulut ". Perlin' a pune capiii acesici risipiri a lice, sI anume Regina, disalorita cu Mihal W.
tarsi, Leon Vodd se vazu siltl si izgoneascd prin Iniowlecki, Ecalerina, cu Samuil Koreki, Maria,
aclul solemn din 1631 pc greci din lard, si sa cu Stefan Palocki, N. Fisley si C. Wisnowiecki si
aducd usurare la ddri pentru ostasii paman- Ana, cdsdlorital cu M. Pazerembski, Jan
teni. Dar masura aceasta nu mai era de ajuns Czarnapriga-Kowsky si W. Myszkowsky. Toate
pentru linistirea spiritelor agitate. De aceea se dislingeau prin frumusetea tor, cu ochi negri
tara se adund sub steagul rdscoalci ridicat de si cu nasuri clasice si infatisare de adevarate
Mate! Basarab, care batu pe Leon Vodd dar si matroane romane, cum be descrie un contem-
pe tandrul Radu Alexandru Ilias si se insedund poran. Era deci firesc ca Movilencele sa atraga
domn al Tarn Romanesti la 20 martie 1633. prin farmecul personalitatii for atentia nobi-
b) Moldova. In Moldova domniile erau in limii poloneze, unde isi facuserd educatia, si SA*
epoca aceasta si mai scurte si mai nestator- fie cerute in casatorie. Prin legaturile acestea
nice. Intre anii 1600 - 1634 s-au perindat pe matrimoniale, cneazina Elisaveta intelese sa se
tronul de la Iasi nu mai putin de saptesprezece asigure de sprijinul ginerilor ei din Polonia pen-
domnitori si anume: Ieremia Movild (1595 tru sustinerea candidaturilor fiilor ei la tronul
-1606), Simeon Movild (1606 - 1607), Mihai Moldovei. Dar cu toald casaloria for cu nobili
Movild (1607), Constantin Movild (1607 - catolici, Movilencele isi pastrard credinta orb-
1611), Stefan al DC-lea Tomsa (1611 - 1615), doxd. Stim aceasta cel putin despre Maria
Alexandru Movild (1615 - 1616), Radu Mihnea Movila, clitoreasa mandstirii Schitut Mare din
(1616 1619), Gaspar Grattan! (1619 - 1620), Galitia, mandstire care la 12 Julie 1629 fu ridi-
Alexandru Ilias (1620 1621), Stefan al LX-lea cata la rangul de stavropighie patriarhald. Noii
Tomsa (1621 1623), Radu Mihnea (1623 - stravopighii ii inchinard Movilestii ctitoria for
1626), Miron Barnoveanu (1626 1629), de la Sucevita.

461
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Conflictul dintre Ieremiesti si sa.-1 confirme pe el in scaunul de la Targoviste,


Simionesti, izbucnit indata dupes moartea lui ca puternicul imparat a luat de la Constantin
Simeon Voda, ar fi fost pricinuit de cneaghina Voda principatul Moldovei si 1-a dat voievodu-
Elisaveta, vaduva lui Ieremia Movild-Voda. lui Stefan, fiul lui Tomsa, si ca it sfatuieste sa
Dupes moartea lui Simeon, fiul sau eel mai traiasca in pace cu noul domn. In fata ostirilor
mare Mihai sau Mihalas, ocupa tronul lui Tomsa, intarite cu contingente turcesti,
Moldovei, ajutat de domnul Munteniei, Radu Constantin Movila se retrase la Hotin, pentru a
Serban, cu a carui fiica era casatorit tanarul primi ajutor de la cumnatii sai din Polonia.
domn. Triumful acesta al cneaghinei Margareta Primindu-1, el se arunca asupra uzurpatorului
inlet' ura cumnatei sale Elisaveta, care obtinu Tomsa. Ciocnirea sangeroasa a avut loc in ziva
ajutor din partea Poloniei pentru ridicarea pe de 17 iulie 1612, pe malul Prutului, la
Iron a fiului ei Constantin. Acesta navali in Popricani, la locul numit Cornul lui Sas.
tars cu oaste polona, batu pe varul sau Ostirea lui Constantin Voda fu imprastiata, si
Mihalas la Steranesti pe Prut, i1 izgoni din el impreund cu cumnatul sau Potocki cazura
Moldova si se inscauna pe tronul de la Iasi. prizonieri, Constantin Voda la tatari, iar
Mihalas Voda gasi refugiu la socrul sau in Tara Potocki la turci. Potocki se putu rascumpara
Romaneasca, dar acolo it surprinse moartea si mai apoi cu sums mars de bani, sales vreme
fu inmormantat la manastirea Dealu, unde I s- Constantin Movila se rasturna din barca in
a pastrat piatra de pe mormant. Asigurandu-si care era transportat peste Nipru si se ineca in
domnia cu ajutorul polonilor si cu agrementul undele acestui fluviu. Alialii Movileslilor care
Portii, Constantin Voda calla sa ajunga la o cazura in mainile invingatorului fura macelariti
bund intclegere cu vecinul sau din cu totii din ordinul acestuia. Aceasta Brea
Transilvania, Sigismund Rakoczy, cu care infrangere nu impiedica pe boierii nemultumiti
incheie o alianta de ajutor mutual si de buns cu domnia tiranica a lui Stefan Tomsa de a se
vecinatate. In acelasi sons de prietenie se dez- razvrati mereu pana la inlalurarea lui. In 1615
voltara si raporturile sale cu Radu scrban, ci fura din nou infranti la marginea lor
domnul Tariff Romanesti. In condiliile aceslca, "dcasupra fantanii lui Pacurar" si alte 72 de
principeic Constantin isi putu concentra loata capete razvratite cazura jertfa indraznclii tor.
atentia asupra iinellffrilor adversarilor sai In antil urmalor 1616, cneaghina
Intern', care erau vesnic agilati de pretendentii Elisaveta incercii un nou alas contra
la domnic, ca Stefan Tomsa, fiul nenorocitului principelui Tomsa, pentru a-1 alunga din
principc Tomsa, care fusese decapitat la Liov. scaunul domnici si a aseza pe Iron pe flu! ei
Urcarca pc tronul Transilvanici a lui Alexandru, bizuindu-se pc ajutorul rudelor din
Gavriil Bathory, un lanar nesocotit si pesle Polonia, in frunle cu ginerele ei Samuil
masura de orgolios, aduse schimbari radicals Korecki. De aster data sansele-i de izbanda
in raporturile cu ambit principi. Acesta incepu pareau a-i fi prielnice, intrucat Poarta,
sa calcc, in urmarirea polilicii sale externe pc nemult.umita cu domnia vesnic turburata de
urmele lui Sigismund Bathory, incercand adica lupte interne a lui Stefan Tomsa, recurse la
sa supuna principatele romane suprematiei mazilirea acestuia. Din nenorocire insa pentru
sale. In urmarirea acestei politici perimate, Movilesti, sultanul nu rccunoscu pe Alexandru
Gavriil Bathory navali in 1611 in Muntenia. Domn al Moldovei, ci ridica pe tronul de la Iasi
izgoni pe Radu Serban de pe tronul de la pe Radu Mihnea din Tara Romaneasca - aces-
Targoviste in nadejdea de a dobandi pentru ta infra in Moldova insotit de beglerbegul
sine coroana munteand, grabindu-se sa se si Silistriei, Slender -Pala, cu oaste numeroasa.
intituleze principe al Transilvaniei si al Vlahiei Alexandru Voda, ajutat de poloni, incerca sa se
Transalpine. Ace Iasi gand it urmarea si fates de impotriveasca rivalului sau la Dracsani in ti-
Moldova. Principe le Constantin dandu-si nutul Harlaului. Oastea moldo-polona fu
seama de primejdia care-i ameninta tronul, infranta, iar Elisaveta, cu flu ei Alexandru si
recurse la sprijinul imperialilor, incheind un Bogdan si cu ginerele Korecki ajunsera in prin-
pact de alianta cu ei, obligandu-se sa lupte ala- soarea inamicului. Principe le Alexandru, care a
turca de ei panes la ultima picatura de singe. dornnit numai scurla vreme, impreund cu
Tralativele acestca nu pulcau ramane ascunse fralcle sau Bogdan fura dusi la Istanbul si
Portii, care pierzandu-si inerederea in acolo li s-a pierdut urma, Cara s se fi mai
Constantin Voda, ii inlocui prin Stefan Tomsa. intors in Moldova. Miron Costin arata in croni-
La 12 decembrie 1611 Radu Mihnea, caruia ca sa la ce mare ocara ajunse cneaghina
Poarta ii incredintase domnia Munteniei in Elisaveta care, trecand cu carul, a vazut pc
locul mazilitului Radu Serban, putea comunica boieri si lacrimand le-a zis: "Boieri, boieri,
lui Gavriil Bathory, care se astepta ca sultanul rusinatu-m-a pc-I-Jae-mut". Ea fu pornita impreuna

462
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cu intreg convoiul la Istanbul, unde avea sa-si tatea religioasa si culturala. In seimul de
petreaca restul vietii in haremul unui aga. Dar incoronare a noului rege Vladislav al IV-lea
inainte de a porni convoiul, avu Inca timp pen- (1633 - 1648), ortodocsii jucara un mare rol
tru a-si tata parul care ii impodobea capul si a- prin reprezentantul for Petru Movila, egumenul
1 trimite ctitoriei Movilestilor de la Sucevita. manastirii Pecerska din Kiev, care dadu tot
Acolo cozile nenorocitei doamne se pastreaza sprijinul sau noului rege in schimbarea arti-
pana astazi intr-o cutie rotunda de argint ce colelor de pacare in favoarea credinciosilor
atarna de policandrul bisericii. Astfel disparu ortodocsi. Prin aceste articole se garanta
familia leremistilor de pe arena politica a ortodocsilor dreptul liberului exercitiu a confe-
Moldovei. siunilor in bisericile for din cuprinsul regatu-
Mai ramasesera Inca pe terenul politic lui. Ei mai puteau intretine pe seama for semi-
Simionestii, adica fiii lui Simeon Voda, si narii pentru pregatirea clerului, puteau
anume Gavril, Petru, Moise si loan, calauziti si deschide ospicii si chiar tipografii in bresle sau
ei de maica for Margareta-Melania. Gavril sau restituindu-li-se totodata si bunurile
Gavrilas izbutise sa obtina tronul Munteniei, care apartinusera asezamintelor ecleziastice. Li
incheind la 5 mai 1619 Intelegerea cu se mai ingadui si restaurarea unor episcopii
principele Gavriil Beth len. In anul urmator ortodoxe care fusesera desfiintate in urma
Gavrilas pierdu domnia si se refugie in Transil- actului de unire cu Roma. Drept recunostinta
vania la prietenul sau Beth len, care refuza pentru obtinerea articolelor de pacificare, care
extradarea lui ceruta de turci. In timpul constituiau un fel de pacta conuenta pentru
pribegiei sale, el se casatori la 25 iulie 1602 cu alegerea noului rege, egumenul Petru fu ales in
Elisaveta Solyony de Albec, propriclareasa martie 1633 mitropolit at Kicvului. Actul de
domeniului SOlyomko din comitatul Bihorului, hirotonie s-a savarsit de catre Varlaam, mitro-
cu care tral in pace si liniste pana la moartea politul Moldovei.
sa intamplata la 1635, fara sa mai II incercat Fratele sau Moise izbuti sa domneasca
sa blind domnia. Ni s-a pastrat tesiamentul chiar de cloud on in Moldova, dar domniile sale
sau din 19 clecembrie 1635, prin care Gavrilas au fosL scurte si efemere, astfel ca n-a ramas
Movila ara' la Ca rudele sale nu-i fusesera de nimic trainic de pc urma lui. In 1634 Poarta se
nici un folos in pribegia sa, afara de marita si arata nemultumita cu domnia sa si it inlocui
de bun neam Elisavela Solyony, scumpa sa cu Vasile Lupu. Dar mazilitul domn mai avu
sotie, care 1-a linut in rangul sau de domn cu timpul necesar ca sa-si poata aduna bunurile
toata demnitatea pana in ceasul mort_ii, cu ve- miscatoare si sa treaca cu ele in Polonia, unde
niturile averii ei si cu grija ei neodihnita pentru petrecu pand la moartea sa tarzie in cercul
el. De aceca, ci ii lass tot ceea ce are, caci el, neamurilor si cunoscutilor de acolo, fara sa
afara de lucruri miscatoare, nu are nici un fel mai fi incercat dobandirea tronului parintesc.
de avere. Ultima sa dorinta era insa sa fie Fratele sau loan isi petrecu pribegia in
inmormantat la clitoria familici de la Sucevita, Transilvania, uncle se casatorise cu o ruda a
o clorin la pc care fratele sau loan i-o principelui Bet primind domeniul
incleplinisc, obtinand de la principele Gheorghe Manarade, de langa Blaj. In 1622 el insoll la
Rakoczy cuvenita invoire. Sucevita osemintele maicii sale, cneaghina
Petru sau Petrascu Movila isi petrecu Margareta-Melania, care murise in acel an in
adolescents in Polonia unde se dedica invata- Transilvania. Tot el conduse in 1635 la
turii. Acolo el castiga multe simpatii in ran- Sucevita si sicriul cu ramasitele pamantesti ale
durile nobilimii poloneze si indeosebi ale can fratelui sau Gavrilas. Cu acea ocazie el ceruse
cclarulul Stanislav Zolkilwski si apoi ale hat- principelui Rakoczy sat si ajuLor pentru a
manului Kodkicewicz, care -1 dorca pc tronul dobandi tronul Moldovei, repetand aceasta
Moldovei. In 1625 dicta poloneza cerea regelui cerere si in anii 1637 si 1639. Dar cum cererea
Sigismund sa sprijine candidatura lui Petrascu fu respinsa, el se resemna si trai linistit pana
la tronul Moldovei. Se convocase si o adunare la moarte pe domeniul sau de la Manarade.
a nobililor ortodocsi pentru sprijinirea candi- Inrudit cu familia Movilestilor era
daturii sale, dar cu acea ocazie se produse o principele Miron Barnoveanul, numit astfel
turburare in toiul careia un nobil polon fu lovit. dupa proprietatea sa Barnova, de langa Iasi.
Incercarea a esuat insa si Petru Movila renunta Acesta era un boier de tars apreciat de turci
pentru totdeauna la pretentiile sale de domnie pentru serviciile pe care le adusese sultanului
in Moldova. In august 1627 el se calugasi la Osman cu ocazia campaniei acestuia contra
manastirea Sfintei Pecerska din Kiev, unde Poloniei. Miron Voda traia in bune relatii si cu
ajunse arhimandrit si apoi mitropolit al tatarii, a caror capetenie, Cantemir-Marza, era
Ucrainei, dezvoltand acolo o prodigioasa activi- "fartatul" sau, cu care se intalnea la mosia sa

463
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

de la Toporatiti, de langa Cernauti, sculind ar fi renuntat definitiv la domnia Transilvaniei.


astfel tara de pradaciunile tatarcsti. Cronica Dimpotriva, acesta adunandu-si aderentii in
arata ca indata dupes urcarea pe tron, Miron jurul sau si obtina.nd ajutor de la poloni si
Voda acordase tarn o larga scutire de biruri, moldoveni, reusi sa se strecoare din nou in
astfel cal pand intr-un an satele se umplura "de Transilvania pentru a -pi redobandi domnia. La
oameni si de tot belsugul". In ianuarie 1628 26 august 1601 el ajunse pana. la Prejmer
principele Miron dccreta faimosul legamant cu (langa. Brasov) de unde lansa un manifest care
privire la soarta vecinilor fugiti de pe mosiile tara, in care arata ca a Post chemat la domnie
boieresli, cuprinzand dispozitiuni similare de Transilvaneni si de sacui, care ar fi trecut cu
celor stabilite in legarea lui Mihai Viteazul. In totli de partea sa, parasind pe imperiali.
1627 Miron Voda ajuta cu 6.000 de oameni la Intitulandu-se principe al Transilvaniei, domn
lucrarile de fortificare a cetatii Dasov al partilor ungurene si comite al sacuilor, el
(Oceacov), lucrari la care participa din ordinul arata Ca dupes nenorodrea cu care Dumnezeu
portii si domnul Munteniei, Alexandru Bias. 1-a pedepsit la Goraslau, fusese nevoit sa fuga
A doua domnie i-a Post insa fatales. Ademenit de din palrie, pentru a pastra grija eliberarii ei cu
chemarea bolerilor, ca si de dulceata domniei ajuLorul vecinilor si rudelor sale. Forte ostile
molclovene, cl parasi proprietatile sale din s-au ridicat insa impotriva, pentru a pastra
Po Ionia uncle se refugiase, si isi incerea din nou Transilvania pentru imperiali. De aceea el
norocul la tronul Moldovei. Boierii ii primisera chema tara la lupta contra acestora. Dar dupes
cu mare insufletire si el porni plin de incredere cele dintai ciocniri cu Basta, Sigismund se des-
la Istanbul pentru a obtine confirmarea sulta- curaja din nou, mai ales dupes infrangerea con-
nului. Dar acolo fu aruncat ca rebel in tingentelor sale pe Mures, mai jos de Alba Julia.
inchisoarc, condamnal la moartc si &capita t In urma intrevedcrii pc care o avu cu Basta la
in prezenta sultanului, la 2 iulie 1633. Astfel isi Vint, el liutu fi convins sa abdice din nou pen-
incheie viata accst bun si vrednic domn al tru a treia oars la domnia Transilvaniei in
Moldovei. favorul imparatului Rudolf si sa inceapa trata-
c) Transilvarda. Lupte, framantari si live in acest scop cu curtea de la Praga.
amestecaturi de tot fclul sc produsera in Tratativele !lira conduse de unchiul sau Stefan
aceasta epoca si in principatul transilvanean. Bocskay, care le duse la bun sfarsit. Prin actul
intre anii 1600 1629 au domnit in de abdicare din 29 iunie 1602 renunta. la
Transilvania, allernand cu imperialii, urmatorii Transilvania si primi in schimb ducatele
sase principi, si anume: Sigismund Bathory sileziene Oppeln sl Ralibor, cu o indemnizatie
(1600 - 1602), Moise Szekely (1602 - 1604), anuala de 50.000 florini. In urma acestei
Stefan Bockskay (1604 - 1606), Sigismund intelegeri cu Casa de Austria Sigismund se
Rakoczy (1606 - 1608), Gavriil Bathory (1608 retrasc definitiv din Transilvania si disparu de
1613), si Gavriil Beth len (1613 1629). Dincolo pc arena politica a tarn pentru totdeauna,
de Carpal,' dotia puler' isi ccrcau dreplul de murind in 1613 in umbra nestalorniciei sale.
suprematic: lurch si Casa de Austria, iar can- Dar imperialii se inselasera si de asta data
didat.ii la domnie rccurgcau la sprijinul cand al crezand ca prin actul de abdicare a lui
uncia, cand al alteia dintrc acesle miter' rivale, Sigismund si prin retragerea sa din tara, ei se
dupes nevoi si imprejurari. Bathorestii se spri- vor putea bucura net.urburati de dobandirea
jineau cand pc turd, cand pc imperiali, cats Transilvanici. Doua din cele Lrei natiuni ce
vremc pretcndcnli din allc familii nemesesli constilulau statele Transilvaniei, si anume
contau in prima linie pe concursul din partea ungurii si sacuii delestau pe nemti, ca cuceri-
Portii si din molivul ca aceasta nu se punea in tori straini, preferand_ suprematia turceasca
calca noilor oricntari religioase din epoca tiraniei habsburgice. In fruntea razvratitilor
reformelor bisericesti. Dupes infrangerea de la contra lui Basta si a consilierilor sai se puse
Goraslau, principele Sigismund Bathory fu Moise Szekely-Sacuiul, un om de jos, care se
izgonit din Transilvania care, dupes uciderea ridicase prin curajul si vitejia sa sub Mihai
miseleasca a lui Mihai Viteazul pe campia de la Viteazul la rangul de "ghinarares". El trades pe
Turda, ajunsese din nou in mainile imperi- Mihai si trecu de partea lui Sigismund, iar
alilor. Acestia inselasera pe Gheorghe Basta, dupes abdicarea acestuia, refuza sa imbratiseze
ucigasul lui Mihai Viteazul in functia de guver- cauza imperialilor si trecu de partea turcilor.
nator general al Transilvaniei, cu puteri politice Domnul Moldovei Ieremia Movila simpatiza ati-
si militare, grabind opera de imperializare a tudinea antihabsburgica a indraznetului lupta-
tarn, ce fusese intrerupta prin reaparilia in tor, recomanclandu-1 calduros sacuilor.
Transilvania a lui Sigismund Bathory. Dar Urmarit de Basta, Moise fugi in septembrie
imperialii se inselasera crezand ca Sigismund 1602 la Timisoara, unde se puse in legatura cu

464
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani for

beglerbegul turc de acolo care, la randul sau, it Bocskay care castigase de partea sa si cetele da
recomanda Portii. La Istanbul recomandatia fu haiduci, - o militie pedestra care stateau la
bine primita st sultanul incredint.a. lui Moise dispozitia oricui ii platea, si pe care in 1605 el
Szekely steagul de domnie a Transilvaniei. In ii colonizes in districtul Hajdu pe Tisa,
septembrie 1603 se stia la Praga Ca Moise fu- recunoscandu-le si drepturi nemesesti.
sese recunoscut de Poarta ca principe al Bocskay era unchiul fostului principe
Transilvaniei. In februarie 1604, noul principe Sigismund Bathory si omul de incredere al
din gratia sultanului cuprinse cu ajutor acestuia in tratativele cu imparatul Rudolf,
turcesc cetatile banatene Lugos si Caransebes, find bine initiat in tainele politicii imperialiste
izgonind pe imperiali din ele. De acolo el trecu fata de Transilvania. Ca aderent al confesiunii
prin Portile de Fier in Transilvania inaintand calvine, el se bucura de increderea ungurilor si
victorios spre Alba Iu lia, silind pe Basta sa se sacuilor si nu era rau vazut nici de sasii
retraga spre Gherla si mai la nord, spre Satu luterani. Asa se explica faptul ca nici nu se
Mare, de unde cerea ajutor grabnic principelui implinise Inca anul de la moartea lui Moise
Radu Serban din Tara Romaneasca. In iunie Szekely, cand Bocskay avea adunata in jurul
Moise cuprinse Bistrita si dupes aceea Clujul, sau o ostire de partizani destul de puternica
de unde alunga pe iezuiti cu intreg cortegiul pentru a se opune imperialilor si a-i bate la 4
tor. octombrie 1604 la Almosd, proclamandu-se la
intre timp, insa, apelul lui Basta pentru 19 noiembrie aceluiasi an, principe al
interventia principelui Radu Serban gasi ecou Transilvaniei. Indata dupes proclamarea sa,
favorabil in Tara Romaneasca. Principe le se Bocskay incepu tratative cu Poarta pentru
puse in frunlea unci slid si trecu Carpatii rectinoasterea domnici sale, recunoastere care
pentru a lovi din flanc pc Moisc Szekely, si urma prin athnameaua sultanului citita in
urmand ca Basta sa-1 atace de la nord, pentru fata dielei de la Medias. Noul principe stiu sa
a-1 prinde astfel intre doua focuri. La 17 iulie se foloseasca de dusmania dintre Poarta si
1604 ostIrea lui Szekely ajunsese langa. Brasov, Casa de Austria, promitand sultanului concurs
unde fu intampinata de Radu Scrban. Bata lia armal contra imperialilor. In schimb Poarta nu
a avut loc pc campia Brasovului, Tanga moara numai ca-i ierla tributul pc mai multi ani, ci
de hartie. Armala transilvancana a fost infran- consimli chiar la incoronarea lui Stefan
La tar comandanl.ul ci Moise Szekely, care Bocskay ca rege al Ungariei. Solemnitalea avu
incerca sa fuga, fu ajuns de urmaritorii sat si loc la Buda in august 1605, cand i se puse pc
dupes o lupta disperata fu lovit mortal de un cap o coroand greceasca in valoare de 3.000
glonte dc arma si apoi decapitat. Cronicarul galbeni. Astfel ajunse Bocskay rege al Ungariei
Szamoszkoze recunoaste ca roman!! au luptat din gratia sultanului. Ca vasal credincios al
cu mare indarjire contra lui Szekely, manall dc Portia, el cauta sa ajunga la o intelegere priete-
setea de razbunare pentru tradarea acestuia neasca si cu principii din Moldova si Muntenia.
fats de Mihai Viteazul. Radu Serban a infra in El incheie cu Ieremia Movila un tratat de
lupta Para sa mai astepte sosirea contingentelor alianta si buna vecinatate, jar la 5 august 1605
lui Basta, care trcbuiau sa atace dinspre nord. el semna un pact de alianta si cu Radu Serban
El insa nu putu folosi izbanda sa, ci trebui sa din Tara Romaneasca. Tratatul s-a incheiat
se retraga in Muntenia, unde adversarii sat prin mijlocirea lui Mihail Weiss din Brasov.
incepusera sa se miste in absenta lui. Folosul Solii ardeleni fagaduiau din partea domnului
izbandei de la Brasov it recoltara insa imperi- sa uite neintelegerile din trecut dintre ambele
alii, ocupand Transilvania pentru a o pastra tan vecine, incepute Inca din vremea lui Mihai
sub stapanirea tor. Cu Wale acestea, insa, Viteazul si sa restabileasca vechile raporturi de
Gheorghe Basta isi dadu seama ca pace si bund vecinatate, astfel cum existau ele
Transilvania nu va putea fi pastrata pentru din vechime. Ei se mai obligau sa incurajeze
Casa de Austria, si de aceea el, cunoscand ura pretentiile lui Simeon Movila la tronul de la
transilvanenilor contra sa, ceru imparatului Targoviste tar la Poarta sa se sust.ina unit pe
chemarea din postul de guvernator general si altii.
mutarea sa la alt comandament in sud-vestul Astfel izbutise principele Stefan
Ungariei si cererea i-a fost satisfacuta. Astfel Bocskay (1601 - 1606) sa-si creeze in scurta
acest sinistru personaj care asasinase pe Mihai vreme in Transilvania o situatie politica asa de
Viteazul parasi Transilvania. buna si puternica cum nu o mai avuse alt
Dar nici de aster data Casa de Austria principe transilvanean inaintea lui. Cu Poarta
nu reusi sa-si asigure stapanirea acestea tari. se gasea in raporturi de prietenie si colaborare,
Dupes moartea lui Moise Szekely clementele tar cu principii vecini din Muntenia si Moldova
antihabsburgice se grupard in jurul lui Stefan incheie pacte de burial vecinatate si ajutor

465
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

mutual. Pusi in fata unei asemenea situatii, nu marea sa avere si cu reputatia familiei sale.
ramase nici imperialilor incoltiti de turci alta Fates de Casa de Austria el se arata ca mare
iesire din impas, decat sa caute sa ajunga si ei catolic, iar fats de haiduci, de ajutorul carora
la o intelegere cu puternicul principe al avea nevoie la dobandirea tronului, simula
Transilvaniei. La aceasta intelegere s-a ajuns simtaminte calvine. Pentru a nu sta in calea
prin incheierea tratatului de pace de la Viena tanarului pretendent care se falea cu numele si
din 22 iunic 1606, prin care imparatul Rudolf cu originea sa domneasca., ba.tranul Sigismund
recunoscu pe Stefan Bocskay principe al Rakoczy abdica la 5 martie 1608 si se retrase
Transilvaniei si domn al partilor ungurene, pe domeniile sale de la Zemplen, lasand tronul
sporite prin comitatele Satu Mare, Bereg si liber pentru Gavriil Batory, pe care dieta
Ugocea, impreuna cu cetatea Tokay. Prin acest intrunita la Cluj it proclama principe al
tratat imperialii recunoscura reformatilor drep- Transilvaniei. Poarta otomana luand act de
tul la libcrul exercitlu al confcsiunli tor. proclamare dietei ii trimise athnameaua de
Bucurandu-se astfel de increderea atat a Portii, confirmare impreuna cu insigniile domniei.
cat si a Casei de Austria, principele Stefan In cei dintai ani ai domniei sale,
Bocskay putu juca rolul de mijlocitor in trata- principele Gavriil Bathory parea dispus sa con-
tivele de pace dintre turci si nemti, care se ter- tinue politica de buns prietenie cu vccinii sai
minascra cu Lratatul austro-turc de la din Muntenia si Moldova. La 31 martie 1608 el
Zsistvatorok langa Kommorn, din noiembrie incheie cu principele Radu Serban o confede-
1606. Acesta era primul tratat de pace pe care ratie perpetua si inviolabila, fagaduind sa
sultanul it incheie pe picior de egalitale cu respecte in toate pactul de alianta semnat de
imparatul Germanic!. Lurcii renuntara la plata antecesorul sau Bocksay. 0 confederatie simi-
tribulului anual din parka imparatului in lara fu incheiata in noiembrie 1608 cu domnul
schlmbul tine! indemnizalii de 200.000 de Moldova Constantin Movi15. Curand insa
Wert, sultanul obligandu-se sa lrimila si el principcle Gavriil se abatu dc la politica de
daruri imp5ratului. Durata tratatului era pc un bung int.clegere si colaborare cu principatele
termer! dc 20 de ani. Dar principele Bocskay romane, incercand sa le aduca in aceeasi
nu apued sa dc bucure mulls vreme de dependent5 fata de el, in care le adusese la vre-
ispriivile sale polilice si de succesele sale diplo- inca sa principcle Sigismund Bathory prin
malice, fiincica la 2 decembrie 1606 el muri tratativele de vasalitate impuse lui Mihai
subit, otravit, precum sc credo, de cancclarul Vileazul si lui Aron Voda. 0 asemenea politica
Ungarici Kalaj, sporind astfel nurnarul asasi- nu pulea gasi dc alLfel nici aprobarea Portii si
naielor politico din Transilvania, incepand ctt nici a imperialilor si polonilor. To Lusi, infumu-
Csibak, Martinuzzi, Mihai Vitcazul si conti- ratul transilv5nean sc credea destul de pule-
nuAnd en Stefan Bocskay, puse la cale cu rnic pentru a o pulca impunc chiar cu armcic
stirea si asenlimentill Case! de Austria. vecinilor sal din Muntenia si Moldova. In
Osemintele In! au lost depose in gropnila prin- urincirirea acestui scop Gavriil Bathory navali
cipilor transtIvAneni de la Alba Julia. in ianuarie 1611 in Tara Romancasca cu put-
Dupes moarlea lui Bocskay, dicta do la ere armala si ocupa capilala Targoviste,
Cluj alcsc la 11 februarie 1607 ca principe al alungand pe principele Radu Serban din
Transilvaniei pe Sigismund Rakoczy. Rakoczy resedinta sa domneasca. De acolo el trimise
era un om ponderat si cu multa experienta in soli la Poarta pentru a solicita sullanului steag
treburile publice, dar batran si bolnavicios. El de domnie si pentru Muntenia, intitulandu-se
reusi totusi sa se mentina in echilibrul de forte principe al Transilvaniei si al Valahiei
dintre turd si imperial! si sa pastreze relalli de Transalpine, adica a Tarii Romanesti. Dar
buns vecinalate cu principii din Moldova si Poarla nu tinu seams de cererea principelui
Muntenia, rcinnoind pacicic dc alianta care Lransilvanean, ci confer! domnia MunLeniei lui
fusesera inchciate de predccesorul sau. Radu Mihnea somand pe ingamfalul principe
Curand insa se tidied o opozitie tot mai apriga Gavriil Bathory sa se retraga fares intarziere in
impolriva bat ranului principe, in familia caruia tam sa...
Sc gasea Gavriil Bathory, un ncpot al fostului Intre t.imp, principele Radu Serban,
rege Stefan Bathory al Polonici. Acesta era un care fusese izgonit din Muntenia de Gavriil
adolescent de 19 ani, bine dezvoltat liziceste, Bathory, trecu in Moldova la Constantin
putand rupe cu mainile o poLcoava in cloud. Movila, se intelese cu acesta pentru o actiune
Dar calitatile sale fizice erau intunecate de comund contra principelui transilvanean,
mars defecte morale, Landrul pretendent iubea recurgand lotodata si la concursul imperialilor,
jocul si petrecerile cu femei si era peste masura cu care incheie la 20 februarie 1611, un tratat
de orgolios si ingamfat, sfidand lumea cu de alianta si ajutor material. Refacandu-si

466
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

Radu Serban se reintoarce in


ostirea, cetatii Lipova cu Maul care urmau sa fie
Muntenia, alungand pe Radu Mihnea si cuprinse in raiaua Timisoarei. Este de remar-
pornirid cu oaste contra principelui cat insa ca dicta Transilvaniei arnana mereu
Transilvaniei. In expeditia sa dincolo de aceasta cesiune teritoriala. Deodata cu confir-
Carpati domnul muntean reusi sa-si asigure st marea lui Bethlen, sultanul schimba si pe
concursul sasilor prin mijlocirea lui Mihail principii din Muntenia si Moldova, Radu
Weiss, primarul Brasovului. sasii erau porniti Serban find inlocuit cu Radu Mihnea, iar
contra lui Gavriil Bathory pentru asupririle pe Constantin Movild cu Stefan Tomsa. In toamna
care aveau sa le indure din partea lui, si pen- 1613 beglerbegul Silistrei, Skender Pasa,
tru ca -si batuse joc de femeile din Sibiu cu impreund cu principii Radu si Stefan primird
prilejul ocupdrii acestui oras de trupele sale ordinul sultanului sa instaleze in domnia
nedisciplinate. La inceputul lui iulie 1611 Transilvaniei pe Gavriil Bethlen. Acestia tre-
oastea munteand ajunse la Brasov iar in ziva curd cu contingent* for muntii pentru a
de 7 aceleiasi luni se dadu pe campia de la indeplini porunca padisahului. Sub presiunea
Sanpetru marea batalie, in care ostirea lui ostirii turco-romane, dicta de la Targu-Mures
Bathory fu infranta de Radu Serban, iar alese in ziva de 23 octombrie 1612 in mod liber
ingamfatul principe transilvanean fu pus pe dar totusi "de fried" pe Gavriil Bethlen principe
fuga. Descriind aceasta memorabild bane, al Transilvaniei, caruia la 25 octombrie
cronica munteand spune: Skender Pasa ii inmand alhnameaua sultanu-
acisi deade Dumnezeu de birui pe lui deodata cu insigniile domniei: steagul,
vrajmasul sdu, pre Bateu- Gabor, si multe trupuri sabia si buzduganul. Principele Gavriil
_fund tdiate de oastea lui,.facandu-se de dansii o Bathory, cdruia i se luase tronul, nu mai avu
movilei mare in 'mica Brasovnlui. Mr Baldr time sa. se impotriveasca detrondrii sale, find-
Gabor fungind, i-au cdzut cusma din cap si ca ca la 27 bctombrie a acelulasi an el sucomba la
un aline s-a ascuns si de abia au scdpat cu Oradea in urma torturilor unor nemesi care
mare rusine si nu-i folosira nernic peanele cele inteleserd sa rdzbune necinslirea familiei for de
multe ce purla, panel au saipat si s'au inchis la catre libidinosul principe. Palatinul Ungariei
Sibiu. Cd de la singur Dumnezeu au luat Thurzo arata intr-o scrisoare adresata unei
aceasta plaid ". pasale lurcesti ca Gavriil Bathory a necinstit
Infrangerca dc la Sanpctru pecellui ferneilc si a confiscat pc ncdrept averile multor
soarta doniniei lui Gavriil Bathory. Sullanul nobili, a pusliit orasc si a aruncal mulls lume
pierduse once incredere in cl, iar imperialii nu in robie. Pe multi i-a omorat cu moarte ingro-
se mai putcau bizui pc cuvantul sat'. Principii ziloare, incarcand atatea dusmanii pe capul
roman' Constantin Movilii si Radii Serban it locuilorilor care nn -i puleau sta impotriva si
detcstan pcntru aplicilturile sale liranice sl nisi nu se pin eau ;JONI, Lernaindu-se sa nu
pcntru politica sa de siiprcma tic asupra larilor ajunga la picire totald. Acesta a fost tragicul
tor. Concomilent cu inraulatirea situatiei sfarsil al ullimului vlastar domnesc din nea-
politice externe, se inaspri si opozitia fats de mul Bathorestilor, care prin nestatornicia for
guvernarea sa arbitrara. Simpatiile ungurilor si au aruncat atata zbucium si atata nenorocire
ale sacuilor se indreptara care un nemes din asupra Transilvanici.
randurile tor, si anume catre Gavriil Bethlen de Domnia noului principe Bethlen Gabor
Iktax, originar din Ilia pe Muret, jud. (1613 - 1629) este considerate in istoriografia
Hunedoara. Bethlen luase parte, la cinci- ungureasca epoca de our in istoria
sprezece ant, ca paj pe Fang principele Transilvaniei. El reinnoda firul politic' de pace
Sigismund Bathory, in campania contra lui si bund vecindtate cu principii romans din
Sinan Pasa din 1595. Ca adolescent se alasase Muntenia si Moldova care-1 ajulaserd la
in 1604 de principele Stefan Bocskay, spri- dobandirea tronului, declarand ca a dat mana
jinind politica acestuia antihabsburgica si cu Radu Mihnca si Stefan Tomsa si catesi trei
nazuind la izgonirea imperialilor nu numai din au jurat ca ist vor fi fratl si ca pans la moarte
Transilvania, ci si din Ungaria Superioara, nu se vor desparti unul de altul. Aceasta atitu-
pcntru a uni si acea parte din Ungaria cu dine ii fusese de altfel impusal de Poarla
Transilvania, vasala Portii olomane. Urmarit de otamana cu ocazia instaldrii sale in scaunul
Gavriil Bathory, el se refugie in 1612 la begler- domnesc de la Alba Iulia. In 1617 principii
begul din Timisoara, si apoi la cel de la Buda, Alexandru Bias, Radu Mihnea si Gavriil
oferind turcilor serviciile sale. Oamenii sal de Bethlen insotird cu ostile Ior pe Skender Pasa
incredere furd bine primiti la Istanbul si Poarta in expeditia acestuia contra Poloniei, coop-
se invoi sa-i incredinteze domnia Transilvaniei erand la cucerirea cetatii Raskov si contribuind
in schimbul mdririi haraciului si a cesiunii la incheierea tratatului de pace polono-turc de

467
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

la Iaruga sau Bussa, o localitate asezata pe cetatile Cosice si Tarnavia si inaintand victo-
malul stang al Nistrului. Prin acest tratat rios pang la Bratislava (Pojon) unde batand pe
regelePoloniei se angaja sa evite once act de imperiali, puse mana pe coroana Sf. Stefan, cu
dusmanie indreptat contra principilor celor trei care dorea sa se incoroneze ca rege al Ungariei.
taxi carpatine: Moldova, Muntenia si Incurajat de acest mare succes de arme, el se
Transilvania. In tabara de la Soroca, la 26 sep- gandi si la dobandirea coroanei Sf. Venceslav
tembrie 1617 principele Beth len reinnoieste pentru a se incorona si ca rege al Bohemiei.
tratatul de alianta cu domnul Moldovei Radu Omul sau de incredere Marcu Voda, fiul lui
Mihnea, fagaduindu-i pentru caz de primejdie Petru Cercel fusese incredinlat cu o asemenea
subsidii materiale si ajutor armat. In vara anu- misiune pe langa staturile Bohemiei de la
lui 1618 boierii mari si mici din Tara Praga. Dar izbanda imperialilor de pe Deatul
Romaneasca asigurau pe principele Beth len de Hob de langa Praga asupra cehilor razvratiti,
tot devotamentul lor, obligandu-se a-i sari in din ziva de 8 noiembrie 1620 puse capat
ajutor in once imprejurare. Juramantul boie- nazuintelor de independents a cehilor,
rilor fats de "craiul si nemesii tarii Ardealului Bohemia si Moravia ramanand provizoriu
precum si rata de cetatile sasesti si able orase" supuse Casei de Austria. Astfel fu zadarnicit si
era redactat in romaneste cu Lraducerea planul principelui Betheln de a ajunge rege al
ungureasca anexata. Actul poarta data de 18 Bohcmiei si purtator al cocoanei Sf. Venceslay.
iulie 1618 si este unul din cele mai vechi acte Dar cu toate acestea, el isi mentinu cuceririle
externe scrise in limba romans. In anul urma- facute in Ungaria Superioara, inaintand pans
tor la 20 mai 1619 principele Beth len semna la la Viena, pe care o impresura cu ostirea sa
Alba Julia pact ill de "confedcratie" cu principele invingatoare. Dc acolo el Lrebui sa se reintoar-
rnuntean Gavriil Movila pc temci de reciproci- Ca in Transilvania, unde absenta sa fu folosita
tale, stabilindu-se as! fel raporturile politice si de preteildentul Gheorghe Hominai pentru a-i
cconomice inire ambele principate. Din titu- uzurpa tronul. Betheln insa reusi sa-1 invinga
latura sa de principc al Transilvanici, dome al si sa-1 alunge din tara.
partilor ungt Irene si span al sacuilor Sc vede en Asigurandu-si astfcl domnia in
el nu se gandca sa ridice prelentii de supre- Transilvania, principele Beth len, gasindu-se in
matte asupra principatelor romane, ca prede- posesiunea coroanei Sf. Stefan, se purta cu
cesorii sai din familia Bathorestilor. Raporturi gandul sa se incoroneze rege al Ungariei.
de bund prietcnie intretinea Beth len si cu Poarta se opuse insa realizarii acelui plan care
principele Moldovei, Gaspar Gratiani, cala va fi dat principelui Beth len o prea mare pu-
vreme acesl a urmarea o politica de supunerc si Lere, de care Poarta ar fi pulut 11 serios
prietenie fate de Poarta. amenintata, la limpul sat!. Ccca ce-1 &termini!
Incadrandti-sc in politica turcolila, 6:5 cad5 la intelegere et] imperialii in privinta
principele Be thlen urmarea, ca si Poarta, izgo- Ungariei Supertoare pe care o cucerise.
nirea imperialilor nu numai din Transilvania, Traiativele cu Casa de Austria dusera la bun
cl si din Ungaria Stiperioara, cu 011(1'11 de a sfarsit, cad la 31 dccembrie 1621 s-a incheial
ingloba si aceasta parte a Ungariei prineipatu- la Nikolsburg - Mikulou, in Moravia tratatul dc
lui sau transilvanean. Pe calca acestei politic! pace cu imparatul Ferdinand al II-lea (1619 -
occidentale el era manal si de interese reli- 19637) in virlutea caruia principele Beth len
gioase, care dirijau in vremea accca politica elibera 1-labsburgilor coroana Ungarici, primind
slat elor germane, implicandu-le inlr-un razboi in schimb saptc comit at c din Ungaria
de treizeci de ani. Ca principe calvin, cl isi Superioara, si anume: Satu Mare, Sabalciu,
insusi si cauza coreligionarilor sai din Ungaria Ugocea, Bereg, Zemplen, Borsod si Abany,
habsburgica, unde stapanea imparatul Matei, impreund cu cetatile Cosice, Muncaci, Tokay si
iar dupa moartea accstuia, imparatul Ecscd. El mai primi pe deasupra si ducatele
Ferdinand al II-lea. Era deci firesc ca in sileziene Oppeln si Ratibor. Casa de Austria
razboitil cc izbucnea in 1618 dupa "defenes- consimli Lotodata sa recunoasca libertatea reli-
tratie", adica aruncarca pc fereastra a con- gioasa pentru reformatti din Ungaria si sa con-
silicrilor imperial! Slawata si Marlinitz la Praga simta la casatoria principelui Beth len cu o
de catre cehii revoltati, principele Beth len sa fie arhiducesa habsburgica, anume cu una din
chiar si el ca reformat in valtoarea razboiului. llicele imparatului. In aplicarea acestor stipu-
Cu asentimentul Portii si cu asigurarea latiuni se iscara insa grave neintelegeri cu
granitelor Transilvaniei spre Muntenia si imperialii si de aceea in 1623 ostilitatile izbuc-
Moldova, in temeiul acordurilor incheiate cu nira din nou si continuard pans in anul urma-
principii acestor tari, principele Beth len intra tor, cand li se puse capat prin tratatul de la
in 1619 cu hotarare in razboiul contra imperi- Viena din 4 aprilie 1624, care vent sa recon-
alilor, din Ungaria Superioara, cucerind firme cuprinsul stipulatiunilor de la

468
www.dacoromanica.ro
Istori a Romani tor

Nikolsburg, cu deosebire ca se renuntase la recunoscuta in calitatea aceasta si de Poarta


proiectul de casatorie si la inlocuirea ducatelor otomana. Aceasta incredinta conducerea tre-
sileziene prin domeniul Ecsed si prin o indem- burilor publice cumnatului ei Stefan Beth len,
nizatie anuala de 50.000 florini. Imparatul mai un frate al raposatului principe, in calitatea de
recunoscu dreptul principelui de a incorpora guvernator al Transilvaniei. Principesa
cele sapte comitate din Ungaria Superioard Ecaterina, Rind o femeie usurateca si intrigan-
partilor ungurene si a se numi Domn al lor. In ta, nu se putu mentine, cu toata incercarea ei
1626 principele Beth len se ridica pentru a treia de a se alia cand cu catolicii lui Czacj, cand cu
oars cu razboi contra imperialilor. De asta data reformatii guvernatorului Stefan. Pentru a
insa principele cauza sa evite lupta hotaratoare pune capat acestui joc frivol cu interesele tariff,
cu comandantii imperiali Ernest Mannsfeld si a fost numit principe Stefan Beth len, care insa
Albrecht Wallenstein, izbindu-se de darza lor nu domni decal cateva luni din cauza
impotrivire. De aceea se grabi sa incheie batranetelor, si de aceea el recomanda lath pe
curand pacca care se stabili la 26 decembrie a Gheorghe Rakoczy, flub fostului principe
aceluiasi an prin tratatul de la Leutschau - Sigismund Rakoczy, ales la 26 noiembrie 1630
(Tajon) din decembrie 1626 in virtutea caruia si recunoscut de Poarta ca Domn al
Beth len renunta la indemnizatia anuala pe Transilvaniei, la 22 decembrie aceluiasi an.
care imparatul se obligase sa i-o plateasca.
Largirea granitelor principatului tran-
silvanean prin ocuparea celor 7 comitate din 3. Miscari sociale si manifestari culturale
Ungaria Superioara pare sa fi trezit in sufletul
principelui Betheln ambitia de a restaura In viata socials a celor trei principate
vechiul regat dacic care ar fi trebuit sa carpatine se ridicard probleme sociale similare,
cuprinda si principatele dunarene Moldova si cu deosebire numai ca, in Transilvania, pe
Tara Romaneasca. Pe la finele anului 1627 car- langa patura aristocratica si cea rurala avea un
dinalul Petru Pazmany, fundatorul Semina- rol important si populatia orasaneasca,
rului Pazmany (1623) din Viena aflase despre reprezentata prin negustorii si meseriasii sasi.
acest plan secret si se grab' sa-1 destainuie Centre le industriale ca Sibiul, Brasovul,
Curti' din Viena, aratand ca principele Be len Bistrita, Sighisoara, Sebesul, Mediasul s.a. cu
ar 11 prezenial Portii un memoriu prin care manufacturile acestor orase aprovizionau
cerea sa i se incredinteze domnia principatclor Transilvania intreaga dar si Muntenia si
Muntenici si Moldovei, pe care sa lc poata con- Moldova, unde industria era Inca in fasa. La
topi cu principatul Transilvaniei intr-un regal randul lor, sasii isi dadeau seama de insemna-
al Daciei, al carui rege sa se incoroneze el - urg- tatea lor pentru viata economics si industrials
ere in Pesia ut Moldoviain et Valachiam sibi con- a acestor trei principals, si de aceea ei se bucu-
cendant, ita ut rex Daciae declaratur rau de largi privilegii comerciale conferite lor de
Cardinalul sustine Ca sultanul s-ar 11 opus cat- catre principii acestor tars. Ei ridicau recla-
egoric restaurarii vechiiilui regal al Daciei lui matt' de cats on se credeau ncindreptatiti sau
Deccbal si ea, dimpotriva, politica Portii Inspi- stramtorati in dczvoltarea Industrie' lor. Cu o
rata de principiul divide et impera, ar fi fost mai asemenea reclamatie se adresard Brasovenii in
curand dispusa sa consimta la impartirea 1625 principelui Gavriil Beth len, pentru a
Transilvaniei in (re' provincii autonome, dupes primi din gura lui urmatorul raspuns:
(erilorille einice ale celor trci natiuni con- "Ccimasa, dolmanul, hainele, inedltdmin-
locuii oarc: ungurii, sacuii si sasii. Cu refuzul tele, toate le am de la voi, mancarea si bdutura
Portii cazu planul de restaurare a regatului voi mi-o procurati, ce mai vreti aitceva!"
dacic, urmand ca el sa preocupe cancelariile Ace lasi raspuns 1-ar fi putut primi sasii
diplomatice din nou pe la finele secolului al si de la domnii din Tara Romaneasca si
XVIII-lea. De la caderea acestui indraznet plan Moldova, care si ei importau din orasele sasesti
politic nu trecura decat doff ani, cand la 15 cele necesare pentru un standard de viata mai
noiembrie 1629 principele Beth len, care dupes
refuzul imparatului Ferdinand de a-i da de ridicat.
sotie pe fiica sa, se casatorise in 1626 cu In Transilvania, ca si in principatele
principesa Ecaterina de Brandenburg, muri pe dunarene nobilimea monopolizase puterea
neasteptale la Mud, in varsta de numai 49 de politica si administrativa, bucurandu-se de
ani si fu inmormantat in biserica reformats din bate privilegiile unei clase dominants, scutita
acel oras. de dari si de alte angarale. Din randurile ei se
Cum principele Beth len murise fares recrutau dregatorii publici si conducatorii
mostenitori direct', el destind pe soda sa incasand veniturile lor din vastele
Ecaterina ca succesoare a tronului, Bind domenii pe care be posedau cu drept de

469
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

mostenire din tats in fiu. Acestea erau cultivate pozitie privitoare la returnarea satenilor care,
prin munca si osardia populatiei rurale care, in vremurile de rastriste, fugisera de pe mosiile
dupa rascoala lui Doja, era legata de glie si stapanilor tor. Se tie ca in urma rascoalei lui
dusa la vesnica iobagie. Dincoace de Carpati Doja iobagii din Transilvania pierdusera drep-
sarcinile si indatoririle urbariale erau ceva mai tul de a se muta de buns vole de pe o mosie pe
usoare ca in Transilvania, ceea ce avu drept alta, ramanand lipt i parnantu/ut, adica legati
urmare un adevarat exod de iobagi spre de glie - glebe adscripti Aceasta masura
Muntenia si Moldova. Iar mai mult decat sub drastica aplicata iobagilor fu impusa prin
apasarea sarcinilor urbariale, populatia din legamantul lui Mihai Viteazul si rumanilor sau
cele trei principate carpatice suferea pe urma vecinilor din Tara Romaneasca, iar mai apoi
necontenitelor lupte si framantari interne si aceasta dispozitie fu aplicata si vecinilor din
externe, care nu mai conteneau. Locuitorii tra- Moldova.
iau intr-o necontenita stare de alarma, iar Principe le Miron Barnoveanul se gandi
luptele se purtau cu o nernaipomenita cruzime, indata dupa urcarea sa pe tronul de la Iasi in
nerespectandu-se nici avutul si nici viata omu- 1626 la redresarea vietii economice a tarii prin
lui. De aceea, in fata navalitorilor satenii isi popularea satelor parasite de locuitori. In sco-
paraseau in graba, de groaza vetrele for saraca- pul acesta el asculta mai intai plangerile epis-
copilor si ecumenilor de prin 'Date manastirile
cioase si fugcau in locuri mai adapostite, de precum si ale mazililor, ale feciorilor de boieri
unde numai rareori se intorceau pc mosiile pe de lard si ale jupaneselor sarace care aratau ca
care lc parasiscra, lasandu-le astfcl in para- li s-au pusliit satelc si li s-au raschirat vecinii
gina. Unii dintre salmi fugcau in raialcle prin slobozii si prin satele boiercsii si ca ei au
turcesti, uncle crau mai scutitt de impilari si ramas numai cu salistele pustii. Tinand seama
angaralc, altii treccau Nislrul si ajungcau in de aceste reclamattuni, domnul s-a sfatuit cu
meleagurile podolice si in slepele de la tot divanul sau: cu mitropolitul si cu alti epis-
Oceacov, uncle erau bine primiti ca muncitori copi, cu egumenii, cu boierii de Coate treptele,
harnici si priceput.i. Pc calea unei penelratiuni mari, mijlocii si mici, cu mazilii, cu feciorii de
lcnte tarmul slang al Nistrului incepu sa boieri de tars si cu slugile domnesti, voinicii de
cunoasca numeroase asezari moldovenesti, inainte si cu toata Cara si la 16 ianuarie 1628 a
care dupd fiecare turburare din Moldova intocmit in hrisov domnesc, prin care, intre
primeau pribegi proaspeti de dincoace de allele, s-a decretat ca vecinii fugiti din satele
Nistru. Asczarile acestca, dintre care uncle for inainte de razboiul polono-lure din 1621 sa
crau destul de vechi, constituiau baza clemcn- se socoleasca slobozi de orice obligatie fatal de
lulu] ctnic roil-a:mese din Transnistria. Prima vcchii for stapani, ramanand in salele si
mentiune documentary priviloare la romanii mosiile pc care s-au asczat. Vccinii insa, care
transnistricni este din 1541, iar cronica indi- au fugit de pc mosiile stapanilor lor dupd anul
1621 sa fie urmariti si adusi inapoi Ia vechile
gence arata amestecul de sate moldovenesti for vetre, find socolili de la acea data ca lipiti
descalecate pc hotarul lcscsc, ale ciiror sau legati dc de, Cara nici un drept de a le
locuitori iesiscra din tars din cauza nevoilor ce parasi pentru a se muta de pe o mosie pe alla
erau in zilele lui lancu-Voda Sasul. In secolul dupa placul tor. Prin dispoziliunea aceasta se
al XVIII-lca valuri proaspetc de pribegi extindcau si asupra Moldovci norme priviloare
moldoveni fugcau din cauza astipririlor si la legarea dc brazda a vecinilor, cuprinse in
navalirilor dusmanc. Din randurile accstor lcgamantul tut Mihai Viteazul. Dispoziliunea
moldoveni se rid Ica u con tingcn tcle care lu pi au aceasta infra in vigoare cu data fixa din anul
in randurile cazacilor. Dupa respingerea nava- 1631 incoace. Asezamanlul lui Miron Voda din
litorilor si rcstabilirea linistci, propriclarii 1628 veni sal unifice regimul privitor la soarta
staruiau ca satenii fugiti sa se reintoarca in vecinilor din Moldova cu cel ce se gasea in
salistele for pentru a-si rclua indeletnicirile vigoare cu privire la rumanii din Muntenia si Ia
agricole pe mosiile domnesti, ecleziaslice si iobagii din Transilvania, rapindu-li-se dreptul
boicresti sau nernscsti. Cum insa unii dintre de liberal imigrattune dintr-un principat in
satenii fugari treceau dintr-un principal in altul. Asezamantul lui Miron Voda mai
altul, domnii accstor principate cautau sal cada cuprindea si alte dispozitluni relative la
amestecul dregalorilor publici in administrarea
la intclegcre unit cu allii pentru restituirea satelor si mai ales la impiedicarea abuzurilor
fugarilor. Astfcl, tratatul de amicitie si ajutor din partea acestora.
mutual, pe care Gavriil Beth len it incheiase la Pentru a urrnari paralelismul in
5 mai 1619 cu Gavriil Movila, prevedea o dis-

470
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

evolutia socials in cele trei principate carpa- chiriarhii si egumenii greci grijeau ca o bund
tine, ramane sa insistam si asupra relatiilor parte din veniturile asezamintelor de sub con-
dintre elementele autohtone si elementele ducerea lor sa iasa din tara si sa ajunga la
eterognene intruse in fiecare tars. in manastirile grecesti carora be fusesera
Transilvania lupta se da intre imperialislii inchinate. Irosirea acestor venituri pentru
nemti si ungurii si sacuii localnici, in Tara scopuri straine de menirea lor, a constituit
Romaneasca si Moldova urgia bastinasilor motivul principal pentru care clerul autohton
romani se revarsa asupra grecilor levantini si boierii cereau mereu ca inaltele posturi
care invadasera aceste tari. Cu populatia ecleziastice din tars sa fie ocupate de clerics
industrials din cele sapte scaune sasesti din parnanteni. De aceea se hotari prin actul
Transilvania care constituiau a treia natiune solemn al principelui Leon Tomsa din 2 august
politica din acea tara, atat ungurii cat si sacuii 1631 ca manastirile sal nu primeasca decat
cazura de multa vreme la intelegere, calugari romani si ca .egumenii si episcopii sa
recunoscandu-si reciproc autonomia politica, fie alesi de tara si nicidecum impusi de patri-
administrative si religioasa, sasii find luterani, arhia greceasca din Constantinopol.
tar ungurii si o parte din sacui, catolici. Acestia Cu vremea, infiltratia greceasca in prin-
din urma nu se puteau impaca cu diversii cipatele romane nu se margini la biserica. In
comisari si tehnicieni nemti, pe care imperialii secolul al XVI-lea ea incepu sa se extinda si
catolici ii trimiteau in Transilvania pentru a asupra dregatoriilor laice. Pretendentii la tron
dirigui si controla viata politics, economica. si aveau nevoie de fonduri insemnate prin a
industrials de acolo, urmarind o politica putea dobandi bunavointa Portii. Grecii, ca
antireformista. Cu atat mai putin se puteau oameni de afaceri erau loldeauna gata sa
impaca localnicii cu comandantii ostirilor de avanseze pretendentilor fondurile necesare
ocupatie ai Casei de Austria, care aveau grija pentru 'a-si putea atinge scopul. In schimb,
sa tins tara in frau si sa o atate mereu impotri- oamenii lor insoteau pe noul Domn in tars pen-
va putcrii suzerane turcesti. Dc accea luptcle tru a-si putea incasa capelele si dobanzile de la
nemesimii transilvane contra imperialilor banii imprumutati. Pe calea aceasta sporea
habsburgici nu mai continuasera de la 1526 mcrcu numarul grecilor in ambele principate.
incoace, pans sub domnia principclui Gavriil Acestia nu se mai reintorceau in Grecia sau
Beth len care stiu sa-I tins in frau si sa-i res- arhipelag, ci ramaneau in noua lor patrie, se
pinga pans si din Ungaria Superioara, incuscreau cu familiile boieresti si ajungeau sa
ingloband sapte comitate de acolo principalu- ocupe 'Matte dregatorii. Intre cei ce se asezau in
lui sau transilvanean. lard se gaseau si multi negustori greci, care,
De alts nature era adversilatea venind dupd negot., nu se mai intorceau in
Muntenilor si Moldovenilor fata de elementele patria lor. Concurenta neloiala pe care acestia
acaparatoare grecesti care navalisera ca o exercitau fata de comerciantii indigent nutrea
lacustele in Wile lor. Infiltratia permanenta a mereu animozitale contra lor. Asa se explica
elementului grecesc se facuse mai intai prin faplul ca inca la 1595 delegatii munteni care
biserica. Dependenta bisericilor din Ungro- tratau pactul de vasalitate cu principele
Vlahia si Moldova in cele canonice de patri- Sigismund Bathory cereau inserarea in tratat a
arhia din Constantinopol aduse cu sine unui articol prin care grecii sa fie exclusi de la
incheierea de legaturi ierarhice intre inaltele exercitarea comertului si de la ocuparea drega-
chiriarhii ortodoxe, care nu se margineau toriilor publice.
numai la ccic sacramentalc ci se extindeau si La inceputul secolului al XVII-lea infil-
asupra cclor pamantesti. Patriarhia incerca tratia greceasca in viata economics si adminis-
mereu sa impuna tarilor romane nu numai traliva a Tarii Romanesti luase, mai ales sub
chiriarhi greci, ci si egumeni pe la numeroase- principele Radu Mihnea proportii ingrozitoare.
le rnandsliri muntcnc si moldovene bine dotate, Boicrimea indigence incepu sa se sesizeze de
pentru a exercita prin ei controlul economic pericolul concurentei grecesti in toate ramurile
asupra veniturilor episcopesti si manastiresti de activitate publics si anume atat in posturile
si in genere asupra administratiei bunurilor administrative cat si in viata economics si co-
ecleziastice. Si aceasta cu atat mai mull, cu cat merciala. De aceea nu trebuie sa ne surprinda
pe la finele secolului al XVI-lea incepusera dace sub domnia lui Radu Mihnea, marele stol-
Domnii si boierii sa inchine unele din ctitoriile nic Barcan, ajutat de capitani si iuzibasi, puse
lor locurilor sfinte din rasarit, cu ingaduinta ca la cale un complot contra domnului care
surplusul din veniturile acestor clitorii feorisite prefera pe greci fata de elementele pamantene.
sau inchinate sa incurga in vistieria acelor Cronica arata ca aceasta ridicare n-a fost pen-
locuri din strainatate. in conditiile acestea, tru alts, ci pentru mandria si rautatea grecilor

471
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Ca aduscse Radu Voda prea multi, de-i cin- principele Leon Tomsa sa molcomeasca agitati-
stea si-i miluia; ci boierii rumani, aceasta ile zgomotoase contra grecilor, izgonindu-i din
vazand, s-au facut razmerita si turburare pen- Tara Romaneasca.
tru rautatea grecilor . Razmerita a fost insa Dusmania contra grecilor se manifesta
reprimata si capeteniile ei platira cu capul si in Moldova in a doua domnie a principelui
indrazneala tor. Dar in istorie ramane faptul ca Alexandru Ilias, care nu intelegea sa se
tara a dat un prim avertisment contra infil- desparta de sfetnicii sai greci, in frunte cu
tratiei prea mail a elementului grecesc in Tara Batiste Vevelli. lar cum domnul nu tinu seama
Romaneasca. de plangerile boierilor contra grecilor, se
Netinand seama de acest avertisment, razyrati tara contra tor, navalind in Iasi, unde
principele Alexandru Ilias, care ajunsese in sep- se aduna, cum spune cronica, atata multime
tembrie 1616 la domnia Munteniei, nu se sfii sa ca nu se mai incapea in targ, avand in frunte
porneasca din Istanbul, insotit de o droaie de pe vornicul Vasile .Lupu. Sub presiunea
greci cu socrul sau Ianake Catargiu in frunte, multimii adunate, principele Alexandru Ilias fu
pentru a sport numarul si asa de mare al silit sa abdice in aprilie 1633 si sa se retraga la
grecilor din Tara Romaneasca. Boierimea mun- Istambul, luand cu sine si pe mai multi greci.
teand considers aceasta drept provocare si se Pe acestia multimea nu voia insa sa -i lase sa
rascula contra noului domn, avand in fruntea ei piece vii si de aceea taranii strigau domnului sa
pe vornicul Carstea si pe paharnicul Lupu le dea pe greci. Veveli, Hamina, Hores si alti
Mehedinteanul. Carstea a fost pries. iar Lupu fosti sfetnici ai domnului au fost linsall de
ftigi in Transilvania, de uncle tabari in ionic multimc. Astfel intclescscra si Moldovenil sa se
1618 contra domnului proteguitor al grecilor . 0 razbune asupra grecilor hrapareti si insolenti.
marturle contemporana arata Ca paharnicul Pe langa miscarile impotriva strainilor
Lupu, biruitor in Bucuresti, intreprinse o ade- imperiafi si greci se mai produceau si miscari
varata vanatoare contra grecilor , ucigand boieri, de ordin militar. In Transilvania se ridica
ncgustori sl prclali, pi chiar pc un arhiercu, si oastea de tara a haiducilor contra domniei si
pradand avutul tor. Capii miscarii furs si de asia principele Bucksay se vazu silit sa satisfaca
data aspru sanctionati, dar ura contra grecilor cererile haiducilor, colonizandu-i in tinutul
se intetise Inca si mai mull. De aceea, pentru a Hajdu si recunoscandu-le privilegii de nemesi.
pone caps( agitatiilor antigrccesti, principele Principele Bcthlen confirma si el aceste privi-
Leon Tomsa se vazu nevoit sa linisteasca tara legii. In Muntenia si Moldova oastea dom-
prin promulgarea unui act solemn contra gre- neasca se alcatuia din slujitori si voinici care la
cilor . In actul acesta care poarta data de 23 iulic munte se numeau strajeri sau plaiesi. Un rol
- 2 august 1631 Domnul arata ca strangand insemnat it jucau rosii, os tent de tars. Plaiesii
toata tam, boierii marl si mini, si rosii si mazili crau strajcrii plaiurilor de munte, avand cite
st toti slujitorii si vazand cu totii alata saracie si un vataf de plat in frunte. Calarasii pazeau
pustiirea Orli, au caulat sa afle de uncle yin vadurile Dunarii find organizati pe sleaguri.
atatea nevoi de tara. Si s-a afloat. ca s-a adevcril Asemenca sleaguri isi aveau resedinta la Floci,
"cum lane nevoile si scircicia tdrii se incep de la la Hodivoe, tang Giurgiu, la Rosii de Vede,
Grecii sin-lint care amestecd domniile si vand si o Zimnicea, Caracal, dar si in interiorul larii, ca
precupesc cu capite asuprite, si dacd virt aici in bundoara la Buzau, la Ploiesti, Marasesti,
taro, ei nu socotesc sa umble dupes obiceittl tdrii, Pitesti, Gherghila s.a. In Moldova calarasii
ci stricd Coate lucrurile bune si adaugd legi rele si pazeau vadurile Nistrului. Calarasii din
asuprite si Inca alte multe strdin dn. au ardtat spre Orheiu si Lapusna ascultau de marele sardar
oamenii tart!, nesocotind pre nici un om de tarn, al tarii. Calarasii faceau si serviciul de co-
instrainand oamenii despre Domnia. Mea cu respondents cu autoritatile publice si chiar cu
pizme si cu ncipcisti si asuprind sciraciifcird Poarta. Nefiind indeajuns remunerati, calarasii
De aceea domnul, impreund cu tot sfatul sau se razvratird impotriva principelui Alexandru
"face legdturd si jurcimant mare, de am jurat Coconul, care ii infranse insa la sediul steagu-
Domnia Mea rani pe Sf. Evanghelie si mare afu- lui for de la Manesli in Prahova.
risenie dinaintea cinstitului si prea luminatului Politica turcofila a domnilor din cele trei
porintelui nostru Kir Vicidica Grigore si dinaintea principatc carpatine nu constituia pentru ci
parintelui Teofil de la Romnic in sfanta biserica a nici o picdica de a se comporta ca buni crestini,
Domniei mete in Bucuresti; sff dupes jurcimOnt cu sprijinind asezamintele bisericesti si pro-
tot sfatul (aril, cdlcat -am acele obiceiuri rele si movand operele culturale. Principii din Tara
le-am pus Donnia Mea toate jos si am scos acei Romaneasca si Moldova respectau vechile
greci strdini din pal afarci ca pe niste neprieteni traditii priviloare la inmultirea ctitoriilor bi-
tdriifiind si am tocmit Domnia Mea si alte lucruri sericesti si la inzestrarea for cu veniturile nece-
care sd fie de folds tariff!" Astfel intelese sare intretinerii tor. Principii Transilvaniei, unii

472
www.dacoromanica.ro
Istoria Romaralor

catolici ca Bathorestii, altii reformati ca care sa be pomeneasca numele si sa le fie loc de


Szekely, Boczkai, Rakoczy si Beth len, aparau vesnica odihna. Radu Serban reinnoi ma-
fireste cauza bisericii tor, pe care o doreau nastirea Comana din Vlasca si o destinase ca
propovaduita si romanilor ortodocsi, dar into- gropnita pentru sine si pentru familia sa. Radu
leranta for religioasa n-a mers niciodata pana Mihnea restaura la 1615 ctitoria bunicului sau
la exterminarea celor de alts credinca decal a Alexandru din Bucuresti si o numi dupes
tor. Principe le Beth len a luat parte la razboiul numele sau, Radu-Voda., unde este si inmor-
de 30 de ani pentru a asigura libertatea reli- mantat. Pe taramul istoriografiei muntene s-a
gioasa a reformatilor din Ungaria. La 21 febru- manifestat in perioada aceasta calugarul
arie 1615 el confirms pe episcopul Teofil de ollean Noxa sau Moxalie din manastirea
Prislop in scaunul sau vladicesc si dadu Bistrita, care a scris la 1620 cel mai vechi
porunca ca bunurile care i-au fost luate atat cronograf romar- iesc, traducand un cronograf
lui cat si bisericilor de sub pastorirea sa sa fie slavon si alte texte, printre care si unul
restiluite. Ceva mai inainte, in iulie 1615, au sarbesc. Din acest cronograf ni s-au pastrat
fost hirotoniti la Oradea in prezenta lui, un doua manuscrise.
mare numar de preoti romani. In 1624 el scut' Matei, arhimandritul manastirii Dealu,
pe preotii roman! de anumite angarale. Este era originar din Epir, fusese protosinghel al
adevarat ca el intervenise pc Lang patriarhul patriarhiei din Constantinopol, petrecuse apoi
Chiril Lukaris, rugandu-I sa staruie ca romanii un timp la Moscova si vent in Tara
sa imbratiseze calvinismul, dar raspunsul Romaneasca la 1602 chemat de principele
patriarhului find negativ, principele nu mai Radu Serban la conducerea manastirii Dealu.
starui. Era un om evlavios, cilind zilnic Bib lia. In 1605 el ajunse mitropolit al Mirei, o mica
Ca om de carte, stria ungureste si latineste eparhie in Lichia, din sudul Asiei Mid. Dar el,
intr-un stil elegant si variat. El trimise tineri la bucurandu-se de titlul de mitropolit al Mirei-
studii in Germania, Elvetia si Olanda. in Alba Lichia, continua sa ramana in Muntenia 'ana
Iulia a infiinlat in 1622 un colegiu, care s-a la moartea sa, intamplata in martie 1624. In
dezvoltat intr-o adevarata academie cu trei timpul petrecerii sale in Tara Romaneasca el se
sediuni sau facultati: teologica, filosofica si indeletnici cu scrieri istorice in limba gre-
lingvistica, la care au fost chemati profesori ceased, care ni s-au pastrat. El a scris Shgba
strain', intre care, la 1622, se gasea si Martin Sfantulut Grigore Decapolitul, prefatata de o
Opitz, un poet laureat care arata multa sim- Povestire pe scurt asupra invaziei lui Gavriil
patie pentru Romania. Principe le dispuse sa se Bathory in Tara Romaneasca, asupra fugii si
publice un codice de legs si sa se restaureze for- reintoarcerii principelui Radu Serban, precum
tificatiile de la Alba lu lia. In copilaria sa, si asupra primilor ani de domnie ai principelui
principele Beth len deprinsese limba romans, Radu Mihnea, alcatuita probabil intre anti
pe care o vorbea, si tot el holarase sa se tra- 1613 - 1614. 0 a doua opera in versuri grecWi
duces Biblia in romaneste, o lucrare care s-a a vladicii Matei este Istoria celor petrecute in
savarsit numai sub urmasul sau. 0 mentiune Tara Romaneasca de la Serban Vodd pdrid /a
specials merits cronica Popei Vasile de la bi- Gavriil Vodd, care domneste acum, cuprinzand
serica Sf. Nicolac din Schell Brasovului, scrisa deci intamplarile din anti 1602 - 1618, scrisa
in romaneste si cuprinzand stiri locale dintre probabil in 1618. Scrierea aceasta a servit ca
anii 1332 - 1333, ce ni s-a pastrat in traducere izvod cronicarilor munteni din epoca lui Matei
gcrmana. Basarab. De la vladica Maftei de la Mira, cum it
Principii din Muntenia si Moldova spri- numcse cronicarii muntent, ni s-a mai pastrat
jineau biscrica pc I ()ate caile si cu (Dale st Cateva sfaturi adresate principelui
mijloacele. Mitropolitul era loctiitorul domnu- Alexandru Ilias, pe care el it povatuia sa judece
lui in divan, unde isi aveau locurile for si epis- dupes pravila imparateasca si dupes legile tart!
copii eparhioti. Membrii clerului erau scutiri de si sa faces scoli ca sa alba unde invata cleric'' si
dad deopotriva cu tagmele boieresti. mirenii.
Proprietatile ecleziastice se bucurau de scutiri 0 preocupare mai vadita pentru cele
de dart si angarale. bar pentru o mai buns sfinte o manifestard principii din Moldova.
gospodarire a bunurilor ecleziastice se luau Acolo Movilestii savarsira o vasta opera artis-
masuri administrative severe, precum arata tica si culturala, inaugurata de mitropolitul
hotararile soborului de la Targoviste din 1596 Gheorghe Movila si continuata de fratii si
si cele ale soborului similar din septembrie nepotii sal de pe tronul domnesc. Ctitoria fa-
1626 convocat la Iasi de Miron Voda miliei de la Sucevita fu largita si impodobita de
Barnoveanu. Principii purtau grija pentru Eremia Voda cu minunate picturi de o rara va-
restaurarea si intretinerea vechilor cti Lodi loare artistica, cOpii, aceasta find o copie dupes
domnesti si pentru inallarea de biserici not un evangheliar unic din secolul al XI -lea, care

473
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

se pastreaza la Paris si dupd care nu se cunosc Pisania ctitoriala nu s-a pastrat. Din
decat.patru cOpii, si anume: una la Sucevita, a insemnarile ctitorului Atanasie Crimea pe cele
doua la Dragomirna, a treia la Londra si a cloud evanghelii daruite de el, aflam ca biserica
patra la Elisabetgrad in Ucraina. Miniaturile dateaza din anul 1609. Ea se distinge,
originalului de la Paris sunt redale in copia de deopotriva cu celelalte constructii din area
la Sucevita cu o surprinzatoare exactitate pfma epoca, prin elementele decorative si ornamen-
la celc mai mid amanunte, infatisandu-ne cote tale. Turla biscricii are o inaltime impunatoare
mai vechi si mai autentice scene si tipuri si este impodobita cu frumoase sculpturi in
iconografice din Vechiul si Noul testament. piatra. Corpul cladirii poarta o franghie
Ctitorii domnesti au inzestrat manastirea for impletita, asa numita torsada, atat pe dinaun-
cu numeroase mosii, dar si pretioase carti tru, cat si pe dinafara, de influent& armeano-
sfinte si obiecte de cult, care se mai pastreaza caucaziana. Elemente arhitectonice asemand-
in muzeul manastirii. toare gasim la biserica din Toporauti, jud.
In legatura cu epoca culturala a Cernauti cat si la biserica manastirii Barnova
Movilestilor merit& sa mai amintim si de activi- de langa Iasi. Ele se gasesc si la biserica ma-
tatea religioasa a lui Petrascu Movila, mitropo- nastirii Tomsa, ctitoria manastirii lui Stefan
litul Kievului, ca indrumator al vielii religioase
a ortodocsilor din regatul polon. Acolo murise in Tomsa.
1632 regele Sigismund al III-lea Suedezul, 0 alts clitorie domneasca este cea a
lasand coroana in seama fiului sau Vlaclislav al manastirii Salcei a lui Stefan Tomsa, pe care el
IV -lea. Acosta, pentru a putea fi recunoscut si o inzestra cu toate cele necesare.
de ortodocsi, avca nevoic de concursul lui Dar grija Domnilor romans pentru cele
Petrascu. care it confcri noului rege numai in sfinte se exlindea binefacatoare si asupra
schimbul tutor conccsiuni pc seama cnoriasilor asezamintelor biscricesti din strainatale si
sai. Accste conccsiuni erau cuprinsc in anume din orientul grecesc si din nordul polon.
asa-numitcic articole de pacificatie sau pacta Darurile pentru manastirile de la Sf. Munte
conventa, pc care noul regc I rcbui sa lc continuara si in secolul al XVII-lca. Movllcslii
primeasca, fiindu-i impusc de mitropolitul sprijincau stavropighia orlodoxa de la Leov.
Petrascu Movila. Prin acceplarea acestor aril- Sterna for s-a pastrat pans astazi sculptata in
cole, ortodocsii din Polonia primira dreptul de cupola de mijloc a bisericii de acolo. Miron
a-si exercita liber credinta tor, ceea ce le fusese Voda era sarbatorit ca "savarsitor al bisericii"
oprit in urma actului de unire cu Roma de la din Leov, precum arata cele cloud tablite dea-
Luck din 1576. Ei redobandira astfel dreptul de supra corului cu inscriptia: "Ale Tale dintre ale
a -si redeschide bisericile, seminariile, ospiciile, Tale, Imp:irate Hristoase robul TClu Miron
lipografiile etc. Astfel se putura organiza din Barrtoveanul, Voevodul Moldovlahiel its aduce la
nou in fratii sau breslc, dobandind totodata si sduCtrsirea hramului acestei biserici. Primeste
liberul acres la dregatoriile publice. Prin staru- deci cu milostivire Isuse cuvantul lui Dumnezeu,
inta mitropolitului Pet ru se reinfiintara cel care to -ai rasiignit at trupul si care esti vesti-
cpiscopiilc ortodoxe din Luck. Przemisl, Liov, torul tutulor acest .Vdnt hram st izbdueste pe
restituindu-li-se totodath si averile. De aces' oameni de cel viclean". Miron Voda era din fire
drept se folosi in cea mai lunga masura insusi foarte religios. Cronica spune ca de multe on
mitropolitul Pctru care recapata bisericile si postelnicul al doilca, care veghea asupra patu-
mosiile arhicpiscopici sale de la Kiev, pc langa lui domnesc ii vedea "prep miezul noptii inge-
care reorganiza vcchiul seminar intr-o ade- nunchiat inaintea tcoanei la rugcl cu mare
varata academie teologicet, adevaral izvor dc oseirdire". Deodata cu sporirca numarului bis-
lumina crcdinciosilor ortodocsi din Ucraina si cricilor si al manaslirilor, sport si numarul
din ladle vecinc. manastirilor inchinate. La 1615 Radu Mihnea
Pi lda Movilestilor a Cost urmala si de
urmasul lui Gheorghe Movila in scaunul mitro- inching ctitoria sa Radu Voda din Bucuresti
politan al Moldovei, Atanasie Grimm, clitorul manastirii Ivison de la Sf. Munte, careia ii era
manastirii Dragomirna, deosebila prin struc- inchinata si manastirea Sf. Paraschiva din Iasi.
tura ci arnitectonica. Ziclurile inconjuratoare cu La 1618 fu inchinata manastirii Sf. Mormant
cele patru turnuri de aparare se daloresc din lerusalim, manastirea Golia din Iasi, cu
principelui Miron Barnoveanul care inzesLrase toate averile ei. Si manastirea Sucevita fu
manastirea cu mosii si obiecte de cult si carts inchinata stravopighiei Schitul Mare din
riluale. Polonia.

474
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul II

TRIUMVIRATUL PRINCIAR: MATEI BASARB, VASILE LUPU


SI GHEORGHE I RAI. KOCZY

1. Relatiile politice dintre cei trei principi: muntean, moldovean si transilvanean


2. Legaturile cu cazacii si rivalitatea dintre Vasile Lupu si Gheorghe al II-lea Ritkoczy
3. Opera culturala in cele trei principate

1. Relatiile politice dintre cei trei prin- vania, mort la 1600 si inmormantat in biserica
cipi: muntean, moldovean si transil- romaneasca din Alba Iulia. Maica-sa era
vinean Stanca din Brancoveni. Boierimea munteana,
care era nemultumita cu domnia lui Leon
Dupa luptele si framantarile neincetate Voda, se grupase in jurul lui Matei din
de care cele trei principate carpatice fusesera Brancoveni care indeplinea functia de aga,
bantuite in primcle trei decenii ale secolului al fiind recunoscut conducator al ostirii muntene.
XVII-lea, urma o epoca de mai multa liniste si Urmarit de Leon Voda, el parasi cu ostenii sal
colaborare rodnica intre principii Matei tara, fugind in octombrie 1630 in Transilvania
Basarab (1634 - 1654), in Muntenia, Vasile la principele Gheorghe I Rakoczy. Cu ajutorul
Lupu (1634 - 1653) in Moldova si Gheorghe acestuia, incerca de mai multe on sa ocupe
Rakoczy (1630 - 1648) in Transilvania. tronul muntean, navalind in tara. In cele din
Domniile lungi ale acestor principi au ingaduit urma, protectorul sau transilvanean interveni
tarilor stapanite de ei sa dezvolte o rodnica la Poarta pentru Matei, care sprijini interventia
activitate pe toate taramurile, politic, social si cu insemnate sume de bani trimise la Istanbul
cultural, si aceasta intr-un ritm paralel, atat pang ce, sultanul Murad al IV-lea ii incredinta
dincoace cat si dincolo de Carpali. In epoca steagul de domnie la 23 februarie 1634. La 10
aceasta relaliile politice dintre Matei Basarab si martie 1634 Matei Voda isi facu intrarea in
Gheorghe I Rakoczy au fost cat se poate de Bucuresti, fiind bine primit de tars ca un
stranse si amicale, cats vreme raporturile for vajnic luptator pentru dreptate.
cu Vasile Lupu au fost de mai multe on turbu- Cu totul de alts factura sufleteasca era
rate prin ostilitali personale si chiar prin inter- conlcmporanul for Vasile Voda Lupu din
ventii militare, pe care domnul Moldovei le Moldova. Dupa cat se stie despre originea sa,
intreprinse contra contemporanului sau din se poate susline ca s-a nascut in 1595 in satul
Tara Romaneasca. Ostilitalile acestea se Arbanas de Fang Razgrad, ca fiul unor parinli
datorau marilor deosebiri de temperament din- albanezi, emigrati din Epir, dar grecizati intre
tre cei trei principi carpatini, pe care soarta ii limp. Dimitrie Cantemir arata ca Vasile Voda
chemard in acelasi timp in Wile Tor. Pe Matei se numea Lupu si ca numele de Vasile si 1-a
Basarab cronica indigena ni-1 prezinta ca "om insusit mai tarziu. Calendarul ortodox arata
meindru, bland, drept om de Ora, harnic la doi sfinli cu numele Lupu, dintre care unul era
reizboi, asa neinfrant si neinspeiimemtat, cat mai cunoscul ca slant local in Bulgaria de nord
poate set -1 asemeni cu marii si uestitii osteni ai pe la Svistov, find sarbatorit la 23 august.
lumii". Credincios obligatiunilor sale rata de Lupu era deci numele sau de botez, iar numele
Poarta, el insoti in primul an de domnie ()sit- dc Vasile si 1-a insusit numai duper ce ajunse
rile sultanului in expeditia contra Poloniei din Domn. Parinlii sai se stabilira in Muntenia,
1533. Cam de aceeasi factura sufleteasca era si venind acolo in anturajul lui Radu Mihnea,
urmasul lui Gavriil Bethlen, Gheorghe I. care ii aduse cu sine impreuna cu numeroase
Rakoczy, principele Transilvaniei, ca om familii de greci. 'Fatal sau Nicolai ajunse mare
cumpamit, evlavios, iubitor de pace si bunts aga si, murind la Targoviste, fu inmormantat in
intelegerc, dar si el, ca si vecinul sau din biserica Stelea, o ctitorie a fiului sau Lupu.
Muntenia, gata oricand de a trage sabia pentru Slim c.a. la 1616 tandrul Lupu petrecea la
apararea tarii sale. curtea lui Radu Mihnea si ea trecu deodata cu
Matei Basarab era fiul lui Danciul, fost stapanul sau in Moldova unde se statornici
colaborator al lui Mihai Viteazul in Transil- casatorindu-se cu Tudosca, flica marelui

475
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

vecinul Matei Voda trimise o numeroasa solie,


sa-1 felicite si sa-1 asigure din partea sa ca este
una cu el atat la bine, cat si la rau, incheind
chiar o alianta de buns intelegere si prietenie.
Peste deosebirile acestea de caracter Matei
Basarab si Gheorghe I Ralcoczy ar fi putut trece
usor, daca Vasile Voda s-ar fi multumit cu
domnia Moldovei si nu ar fi ravnit la ceva mai
mare, si anume la cucerirea Tarii Romanesti si
chiar a Transilvaniei, pentru a uni aceste tart
cu Moldova sub sceptrul sau bazileic. In
urrnarirea acestui scop el cauta sa-si asocieze
pe fiul sau loan autoritatii sale, cu gandul de a
intemeia astfel o adevarata dinastie. Principii
Matei si Gheorghe cunosteau planurile de
cucerire ale vecinului for din Moldova din pri-
cina carora relatiile for cu el erau formal
1W strogin .5 .49:g.F.L30111,8:4 PEN:415 corecte dar umbrite de o fireasca neincredere.
A. 1),-NITA-. Elomnpnkagol.'-h 1),t; .4" De aceea ei aveau totdeauna la indema.na un
Vasile Lupu pretendent, pe care sa-1 poata lansa contra
Moldoveanului la caz de nevoie. De altfel dom-
vornic Bucioc. Dupa moartea acesteia, Vasile niile principilor carpatini erau pline de con-
Voda isi aduse o a doua sotie, o frumoasa cir- spiratii contra tor, de tulburari si rascoale
caziana din Caucaz, cu numele Ecaterina. Din interne.
prima casatorie Lupu avu cloud fete, vestite Pentru a putea atinge tinta ambitiilor
prin frumusetea tor, Maria si Ruxandra, iar din sale, in realizarea planurilor politice incercate
a doua casatorie se nascu Stefan sau Steranita, de Sigismund Bathory si infaptuite pentru o
care ajunse pe tronul Moldovei. Sub principele clips de Mihai Viteazul, el cauta reazem la
Gaspar Gratiani, Lupu dobandise functia de Poarta otomana, trimitand bogate daruri per-
mare vistiernic, avand insa mult de suferit din soanelor influente din anturajul sultanului.
cauza ca nu aproba politica turcofoba a Intr-un memoriu pe care Vasile Voda it adresa
stapanului sau. Sub domnii urmatori, Lupu Portii, el staruia asupra atasamentului sau
ocupa pe rand dregatoriile de hatman si portar fata de sultan, insistand asupra serviciilor pe
al Sucevei si de mare vornic. Sub Alexandru care le-a adus si era gata sa le mai aduca atot-
Ilias it aflam in fruntea miscarii contra grecilor, puternicului imparat. El declara ca este gata sa
fiind chiar lovit la cap cu un os aruncat din insoteasca ostirile turcesti contra Poloniei si
multime. Dupd abdicarea lui Alexandru Ilias in chiar contra Transilvaniei, daca Poarta ar fi
aprilie 1633, boierii voiau sa-1 proclame domn dispusa sa largeasca granitele imparatiei.
sub anumite conditii, pe care el insa nu voia sa Referindu-se in special la Transilvania, arata
le accepte. Prin aceasta, insa, el nu intelegea sa ca treaba este usoara, pentru ca el cunoaste
renunte pentru totdeauna la domnie. foarte bine caile pe care' se poate patrunde
Dimpotriva, el cauta sa-si castige aderenti la acolo, atat din Moldova, cat si din Muntenia.
Poarta, astfel ca dupa domniile scurte ale lui Mai releva faptul ca. in Transilvania mai bine de
Miron Barnoveanul si Moise Movild, el obtinu o treime a locuitorilor se compune din roman!,
steag de domnie din partea sultanului, care ravnesc la libertate. Fagaduindu-li-se
ocupand tronul Moldovei in ziva de 27 aprilie aceasta libertate, ei se vor ridica fara intarziere
1634. asupra ungurilor, si astfel acestia avand razboi
Noul Domn se deosebea de contempo- inlauntru si in afara, nu vor sti incotro sa se
ranii sai din Muntenia si Transilvania prin indrepteze.
ambitia sa nestapanita, prin dragostea de fast Era deci firesc ca fats de politica de
si lux si prin stralucirea curtii sale, find expansiune a domnului Moldovei, Matei
stapanit de "o hire &baiter, cum spune cronica. Basarab si Gheorghe Ralcoczy sa se uneasca
Firea aceasta inalta pare sa-1 fi indemnat sa-si facand cauza comuna contra lui. De aceea, in
adauge la numele de Lupu si numele de Vasile, vara anului 1635, principele Matei, avand
care deriva din grecescul basileu, adica asentimentul sfatului sau si al tariff, incheia o
imparat. Numai ca granitele Moldovei erau alianta formals cu principele transilvanean,
mult prea strarnte pentru ambitii imparatesti. obligandu-se a se ajuta si ocroti unul pe altul.
La inaintarea lui in scaunul domnesc de la Iasi, Conventia fu acceptata si intarita si de
principele Gheorghe Ralcoczy impreuna cu

476
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

consilferit sat Cu ocazia semnarit pactului de


prietenie si ajutor mutual, Matei Voda se obliga
sa trimita aliatului sau transilvanean un dar
anual de cateva mil de galbeni, sums pe care
domnul muntean urmeaza sa o incaseze de la
oierii transilvaneni care pasteau turmele for in
Tara Romaneasca. In acelasi an Matei Basarab
incheie o intelegere secrets si cu imperialii,
cerandu-le ajutor armat pentru cazul de pri-
mejdie. Alianta lui Matei Voda cu Gheorghe
Rakoczy si cu imperialii fu denuntata Portii de
Vasile Voda, care uneltea mereu contra veci-
nului sau. Denuntul prinse consistenta la .1-
Istanbul si in 1636 Poarta era gata sa :,:1;41:44';;A7-4Zre.A.
mazileasca pe domnul muntean si sa dea steag ' g,,1

de domnie lui Ion Voda, fiul domnului Ifettat


,;1',10",
71",

moldovean. Mazilirea nu era sa se opreasca act, );CC:


.-
ci ea era sa cuprinda si pe principele transil-
vanean Gheorghe Rakoczy. Dar Matei Basarab, ter* 10 L

prinzand de veste despre cele ce se unelteau 43*

contra sa si contra aliatului sau din Transil- Matei Basarab


vania, se puse repede in intelegere cu acesta, si
concentrand ostirea sa la Bucuresti, ocupd si transilvanene pana la granita Moldovei. De
principalele puncte strategice, hotarat - cum acolo Matei Basarab se intoarse cu contingen-
spune cronica - "sd lase/ inaintea ostirilor put- tele sale acasa, iar Kemeny lanos isi deschise
ernicului impcirat chiar pe pdmant turcesc si sd prin Moldova drumul pe la Trotus, in
lupte acolo cu ele". In fata acestor pregatiri mil- Transilvania, pustiind satele din calea sa. Pre-
itare, turcii revenird asupra intentiunilor for de tendentul loan Movild, care pornise spre
mazilire si se impacara cu Domnul muntean, granita Moldovei pentru a inlocui pe Vasile
retragand totodata trupele for din Tara Lupu, se retrase dezamagit la domeniile sale
Romaneasca. Astfel izbuti Matei Basarab sa transilvanene.
do joace planurile de rasturnare ale vecinului Astfel se lichida prima incercare a lui
sau din Moldova. Vasile Lupu de a izgoni pe Matei Basarab din
In anul urmator Matei Voda interveni domnia munteana si de a instala pe tronul de
cu contingentele sale alaturea de ostirea acolo pe fiul sau Joan, care din cauza defi-
turceasca impotriva tatarilor bugesieni, care se cientelor _sale fizice nici nu era apt pentru
razvratisera contra portii sub conducerea lui domnie. Incercarea aceasta demasca si mai
Cantemir Pasa, fortificat la Ismail. Cu acea bine intentiile dusmanoase ale Domnului
ocazie domnul muntean intelese ca turcii, de Moldovei contra vecinilor sai, determinandu-i
convenienta cu Vasile Lupu, umblau sa-1 pe acestia sa-si stranga si mai strans randurile
atraga intr-o curses si sa -1 piarza. Dar el, care si sa fie mereu gata de intampinarea unui nou
maintase cu oastea sa pana la lalpug, banuind atac din partea lui. Era firesc ca in urma aces-
viclenia, se retrase la timp, zadarnicind astfel tor intamplari sa creased sansele de reusita a
din nou planurile de pierzare ale adversarilor pretendentului loan Movila, care astepta cu
sal. Retragerea contingentelor muntene inainte nerabdare ceasul realizarii visurilor sale de
de terminarea operatiunilor militare fu inter- domnie.
pretata insa de adversarii sal turci si moldoveni Dusmania dintre domnii romani nu era
ca un act de tradare fata de Poarta, iar Vasile insa in interesul principelui transilvanean,
Voda fu insarcinat cu executarea pedepsei fata care vedea in consolidarea fortelor crestine din
de principele Matei Basarab. In executarea cele trei principate carpatine cel mai bun mijloc
acestei insarcinari, Vasile Lupu navali in de reusita cu succes fata de pretentiile mereu
noiembrie 1637 in Muntenia si patrunse pana crescande ale puterii suzerane. De aceea
is gura Teleajenului, unde fu intampinat de principele Gheorghe I Rakoczy isi dadu cea mai
Matei Voda cu oastea sa. In ajutorul aliatului mare silinta pentru restabilirea pacii si bunei
muntean trimise si Gheorghe Rakoczy pe Idnos intelegeri intre Vasile Lupu si Matei Basarab.
Kemeny cu oaste, care, strabatand Carpatii, In vara anului 1638 el trimise pe nemesul
cazu prin trecatoarea de la Bratocea in flancul Acatiu Barcsay de la curtea sa in Moldova pen-
navalitorilor, la Sop lea si-i sill astfel sa se tru a mijloci pacea si prietenia intre ambit
retraga in graba, urmariti de ostirile muntene Domni romani. Acatiu Barcsay, care cunostea

477
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

limba romans, reusi in dclicata sa misiune. sultanului pentru actul de ostilitate intreprins
Ambit Domni roman!, ca vasali credinciosi ai contra unei tan credincioase padisahului. La
sultanului, se legara printr-un act solemn de a Istanbul, domnul muntean dobandi castig de
nu se mai dusmani unul pe altul, ci de a trai in cauza. In urma plangerii sale, marele vizir
pace ca buni vecini sub bona fide christiana, Mehmet Tabani Buiuc fu mazilit si strangulat,
informandu-se unul pe altul asupra celor ce se iar Matei Basarab primi la 22 decembrie 1639
petrec in tarile tor, abtinandu-se de la once act un nou steag de domnie insotit de o adresa de
de ostilitate al unuia contra celuilalt. Actul consolare din partea Portii, aratand ca atacul
insotit de adeziunea boierilor din ambele tan fu moldoveanului s-a intreprins Para voia puter-
semnat la Alba Iulia in 29 septembrie 1638. La nicului imparat. Tristele experiente din 1637 si
26 octombrie aceluiasi an semna Vasile Voda 1639, culese cu ocazia campaniilor sale asupra
la Iasi un tratat de prietenie si de alianta si cu Tarii Romanesti, potolira pentru mai multa
Gheorghe Rakoczy, intarit si de adeziunea mi- vreme poftele de not cuceriri ale lui Vasile
tropolitului si a boierilor la dispozitiunile Voda, astfel ca el fu silit sa se incadreze in
cuprinse in el. politica de pace si bund vecinatate sustinuta
Din nenorocire, insa, actele solemne de vecinii sai din Muntenia si Transilvania.
iscalite de Vasile Voda nu erau considerate de Dupes luplele si framantarile acestea urrna o
acesta decal ca simple petice de hartie, pe care perioada de pace in tustrele principate carpa-
nu se simtea legal a le respecta. In ciuda anga- tine care dainui pand la anul 1648, cand mud
jamentelor sale solemne, intarite de boieri si de unul dintre triumvirii princiari, Gheorghe I
lard., el continua cu intrigile sale la Poarta con- Rakoczy. In perioada aceasla de pace rapor-
tra lui Mate! Basarab, izbutind in toamna anu- turtle politico dintre Vasile Lupu si MaLci
lui 1639 sa sioarca, la 2 noiembrie, sultanului Basarab se ameliorara tot mai mult. In 1645,
firmanul de mazilire a domnului muntean si sa ambii do' mni gasira de cuviinta sa pecetluiasca
obtind steagul de domnie pentru sine si, nu consistenta acestor bune raporturi prin
mai mult, pcntru fiul sau loan ca principe al hotararea de a ctitori cate o biserica fiecare in
Moldovei si al Tarii Romanesti, precum ince- teritoriul celuilalt. Vasile Lupu restaura biseri-
puse sa se intiluleze in actele cancelariei sale. ca Stelea din Targoviste, unde era inmorman-
La staruinta marelui vizir Mehmet Tobani tat parintele sau, aga Nicolai, tar Matei
Buiuc, prietenul lui Vasile Voda, sultanul mai Basarab ridica biserica de la Soveja, din
trimise si boierilor munteni o aspra porunca sa Vrancea moldoveneasca. In In decembrie 1645,
se supund noului domn Vasile Voda, amenin- incheia si principele Gheorghe Rakoczy cu
tandu-i pentru caz de refuz ca-i va sterge de pe Casa de Austria tratatul de pace de la Linz,
fata pamantului, asezand turci in locul tor, tar prin care imperialii confirmara din nou li-
in biserici va vesti hogea orele de rugaciune. bertatile religioase ale reformatilor, reinnoind
Strasnica amenintare a sultanului nu recunoasterea din partea for a dreptului de
inspalmanta insa pc Matei Voda si nici pe stapanire al principilor Transilvaniei asupra
boicrIi munteni. Dommil chcma tara la oaslc st color 7 comitate din Ungaria Superioara, care
porni intru intampinarea lui Vasile Voda care, fusesera cedate la vremea sa principelui Gavriil
sprijinil de tatari, ajunse la 22 noiembrie 1639 Bethlen. In anul 1646 principele Gheorghe I
la Milcov, patrunzand de acolo adanc in Tara Rakoczy reinnoi tratatul de alianta cu Domnul
Romancasca si atingand tarmul Ialomitei, la Moldovei, iar in anul urmalor, 1647, el confir-
Nanisori (Armasesti). Acolo, find timp de toam- ma din nou si tratatul de prietenie pe care it
na, oaslea moldoveneasca se imprastiase pe la avea cu Domnul Munteniei, Mate! Basarab. La
podgoriile de sub munte dupes parades, 15 oclombrie 1648 muri principele Gheorghe I
urmarind populalia satelor care se rcfugiase Rakoczy, lasand domnia Transilvaniei si a
in tr-acolo. partilor ungurene in seama fiului sau,
Matei Basarab, care sosise si el la Gheorghe II Rakoczy (1648 - 1668).
lalomita intru intampinarea adversarului sau,
se folosi de lipsa de discipline din tabara
moldoveneasca pentru a o lovi prin surprinderc 2. Legaturile cu cazacii si rivalitatea
la Nanisori si Ojobeni, a o imprastia si a o pune dintre Vasile Lupu si Gheorghe al II-lea
pc fuga. Insusi Vasile Voda lases prada Riikoczy
Muntenilor corturile si pustile si fugi in graba
la Braila, de unde scapa calare la Galati de Moartea lui Gheorghe I Rakoczy a
urmarirea turcilor necajitri de infrangerea sa. provocat o schimbare in triumviratul princiar
De to Galati el ajunse mahnit la Iasi, chinuit de din Carpati. Ea a fost sincer regretata de
teama de a nu-si pierde tronul. Din fericire principele Munteniei Matei Basarab, care pier-
pcntru el, Matei Voda nu-1 urmari, ci it reclama du pe unul dintre prietenii lui cei mai apropi-

478
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

ati. De aceea el se grabi sa exprime noului propunerea craiului sa-i posloveasca - cum
principe Gheorghe al II-lea Rakoczy con- zice cronica cu cheltuiala lui si cu oaste
doleahtele sale cele mai cordiale si sa-1 asigure strains sa mearga asupra turcului, nobilii ii
de tot devotamentul sau. Domnul Moldovei amenintara ca vor ridica alt crai indata ce el va
avea motive sa regrete disparitia principelui trece hotarul. Vazandu-se astfel silit sa
transilvanean, cu care el in anii din urma renunte la planul cruciadei sale, regele incerca
traise in pace si buns vecinatate. Dimpotriva, sa potoleasca pornirea cazacilor impotriva
schimbarea de domnie in Transilvania aduse o tatarilor. Cazacii insa nu intelesera sa se rein-
inrautatire in relallile dintre cele cloud tart toarca farce nici o isprava la vetrele tor, ci inla-
vecine, fiindca noul principe era mai pornit si turara pe Barnabos, care sprijinea porunca
mai ambitios decat tatal sau. El nu simpatiza craiului, inecandu-1 in Nipru si alesera hatman
deloc pe Domnul Moldovei, invidiind situalia pe Bogdan Hmelnitki. Acesta insa, scapand cu
politica a acestuia si prestigiul de care se bucu- primejdia vietii de urmaririle Polonilor, fugi la
ra nu numai la Poarta, ci si in Polonia, unde talari pentru a le destainui planul de cruciada
marele duce al Lituaniei, Ianusz Badzivill era a regelui urzit contra tor, aratand hanului
ginerele sau, tinand in casatorie pe flica sa cartea craiului ce-i scria sa loveasca Ciamul si
Maria. Cununia s-a savarsit in februarie 1645 sa cuprinda marea. Astfel castiga Bogdan pe
in biserica Trei Ierarhi de la Iasi de insusi mi- tatari pentru planul sau de rascoala contra
tropolitul Kievului, Petru Movild. De aceea, Polonilor, cu care avu mai multe ciocniri,
Gheorghe al II-lea isi pusese in gand sa inla- batandu-i cu ajutor de la tatari la Jolta Voda,
ture pe rivalul sau de pe tronul Moldovei, care in Ucraina. Rascoala cazacilor lui Bogdan
it punea in umbra. Se mai inlamplase ca Hmelnitki si izbanda lui asupra ostirii lesesli
moartea tatalui sau Gheorghe I sa coincida cu produse mare impresie asupra populatiei
moartea regelui polon Vladislav al IV-lea si ca rurale din Ucraina, care se grabi sa se adune
tanarul principe al Transilvaniei sa fie unul sub sleagul rascoalei impotriva sleahtei
dint re prelendentii la tronul Polonici, ca pe vrc- poloneze. Pentru potolirea rascoalei cazacesti
Inca principelui Stefan Ball-wry. Dar in porni insusi regele Vlachs lav in fruntea ostirii
nazulnla accasla Domnul Moldovei ii putea sta sale, dar cl muri subit pe drum in ziva de 26
in cale. marlie 1642, tocmai in anul cand la Munster si
Tronul polon it ademenca cu atat mai la Osnabruck din Vest falia se semnase tratatul
mull, cu cat in avantul sau tincresc Gheorghc de pace pcntru terminarea razboiului de trei-
al II-lea se credea mai in masura de a duce la zeci de ani. Moartea regelui spoil indrazneala
indeplinire planul defunctului rege lesesc cazacilor, care cereau hatmanului lor sa
Vladislav, care pusese la cale organizarea unci pomcasca asupra Varsoviei si sa o ocupe.
Div crestine contra pcigfinilor, in truntea arcia Neincrederea in aliatii sal (Mari opri insa pc
sa poala straluci el ca "general poste (Data halman de la aceasla prca indrazneata inire-
creslinatat ca... impotriva turcului". Pentru prindere, mullumindu-se sa atace Liovul si
realizarca acestui plan defunctul rege Vladislav sa-I sileasca sa capituleze. Intro unitatile care
credea ea sc putca bizui pe concursul cazacilor asediau Liovul sc gaseau si cohorte de veteran!
de la Don, pc care Polonia nu-i puteau tine in ai Dacilor transnistrieni - veteranae Dacorum
frau in pornirea for contra tatarilor, care le Transnistrianorum cohortes Valachorum -. In
inchldcau drumul la Marea Neagra spre care imprejurarile aceslea alit dc grele cazu, fireste,
nazutau. In vremea aceea cazacii din teritoriul candidatura principelui Ghcorghe al II-lea
polonez ascultau de capetenia tor, hatmanul Rakoczy la tronul Poloniei. Seimul alese rege pe
Barabos si de pisarul acestuia, Bogdan Loan at II-lea Casimir (1648 - 1668) care orga-
Hmelnitki. Acestia salutara cu bucurie planul niza lupta contra cazacilor, batandu-i la
regelui de a ridica armele contra tatarilor, pen- Zborov si silindu-i sa inceapa tratative de pace,
tru a-i izgoni din olaturile for pontice. Cand care insa se amanara din cauza pretentifior
insa planul cruciadei ajunse in fata seimului exagerale ale hatmanului tor.
polon pentru a fi dezbatut, regelc intampina o Turburarile din Polonia care usor
vie opozitic din partea nobilimii, care nu se sill puteau sa se intinda si asupra Moldovei si
sa-1 intrebe ce pricing ar avea incepalura de Transilvaniei, silira pe principii acestor tar!
sfada cu turcii, aducandu-i aminte de patania sa-si stranga randurile si sa traiasca in pace si
strabunului sau la Varna. In replica regelui ea bung vecinatate. La 18 februarie 1650 Matei
in lupta pe care doreste sa o inceapa cu turcii Basarab reinnoi prin vornicul Dragomir trata-
si tatarii se va putea sprijini pc pusti straine, i tul de alianta cu noul principe al Transilvaniei.
s-a raspuns ca acele tart straine nu vor da aju- In 27 februarie a aceluiasi an principii romani
tor la inceput, tar apoi toata greutatea razboiu- Matci Basarab si Vasile Lupu furs chemali la
lui va cadea asupra tor. Seimul nu acccpta nici Poarla pentru a da socoteala asupra domniei

479
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

tor. Dar ei banuind mazilirea, nu se infatisara for si arbitru in marele conflict dintre Polonia si
nici unul, nici altul. Matei Voda se scuza din cazaci. Seimul polon se grabs sa-i trimita. "pon-
cauza de batranete, iar Vasile Lupu trimise o turile", adica conditiile de impacare, iar
intampinare in care arata cal este tradat de pri- ginerele sau Ianusz Radzivill ii scria sfatuin-
etenii sai din Istanbul. Atacul pe care in sep- du-1 sa staruie pentru aplanarea conflictului
tembrie 1650 cazacii aliati cu tatarii it intre- care, dainuind, ar duce la prabusirea si a
prinsera in cloud coloane contra Moldovei, una Poloniei si a Ucrainei. Dar rolul de mijlocitor si
indreptandu-se spre Iasi, iar alta spre Suceava, arbitru al lui Vasile Voda in conflictul cazaco-
facu pe turci mai domoli in atitudinea for fata polon scoase din fire pe orgoliosul principe
de principii roman!, care continuasera sa Gheorghe al II-lea Rakoczy, determinandu-1 sa
ramana neclintiti in scaunul for de domnie. In incerce o actiune de rasturnare contra lui.
fata atacului tataro-cazacesc, Vasile Voda Principele transilvanean reusi sa castige pen-
porni in graba careta si se retrase in munti, la tru planul sau meschin pe insusi marele
Capotesi, unde astepta sa se scurga puhoiul logorat al Moldovei, Gheorghe Stefan, pe care-1
dusman. Intre timp continuau luptele in cunosLea din diferite solii la curtea de la Alba
Po Ionia. In iunie 1651 cazacii furs batut.i. la Julia si care se preta sa joace rolul de pre-
Berestecko, in Volhinia, iar Ianusz Radzivill tendent la tronul stapanului sau Vasile Voda.
cuceri Kievul. In septembrie polonii incheiara. In martie 1653, acesta navali cu ajutor din
cu Bogdan Hmelnitki care scapase din prin- Transilvania si Muntenia in tara Moldovei, goni
soarea tatarasca, tratatul de pace de la Biela pe Vasile Voda din Iasi si se proclama la 13
Cerkwa, tratat care nu mullumea nici pe aprilie Domn. Domnia lui nu dainui insa decat
poloni, nici pe cazaci, de aceea luptele conti- putine zile, caci Vasile Voda se reintoarse cu
nuara mai departe lard incetare. Pentru a be ajutor de la cazaci, batu pe Gheorghe Stefan la
pune capat s-a recurs la rolul de mijlocitor Popricani, pe Jijia, in ziva de 30 aprilie si-si
intre beligeranti in persoana Domnului reocupa tronul, gonind pe adversarul sau care
Moldovei, Vasilc Vocla, care, prin inctiscrirea sa se refugie la curtea lui Matei Basarab din
cu Ianusz Raclzvill din 1645 si prin accca cu Muntenia.
insusi hatmanul cazacilor, Bogdan IlmelnitIci, Cu izbanda de la Popricani si cu reocu-
era persoana cca mai caliiicaid penIrti o parca tronului, poalc cii (rebut-Ile din Moldova
ascmcnea insarcinarc. Accast a din mina ar fi intrat in normal si Vasile Lupu si-ar fi
incuscrire sc cacti cam contra vointei mandru- puha continua domnia pana la moarte. Dar
lui Domn inoldovcan, dar groaza pe care geniul rau it indcmna la un act de razbunare
cazacil i-o inspirasera cu ocazia invazici for in contra lui Ghcorghe slcfan si a protectorilor
Moldova in 1650 it determinara sa con- acestuia, Mate! Basarab si Gheorghe al II-lea
simteasca la casatoria fiicei sale cu tanarul Rakoczy, Cara sa-si fi dat seama ca pe ajutorul
Timus, fiul hatmanului Bogdan. Marcie spatar cazacilor de sub comanda tanarului sau ginere
Ciogolia tocmi nunta la curtea hatmanului de nu se putea pune destul temei. Bizuindu-se pe
la Cehrin, iar cununia avu loc la Iasi la 30 promisiunile acestuia, el intreprinse in mai
august 1652, cu mare alai. Principii Matei 1653 o expeditie a treia la randul ei, contra
Basarab si Gheorghe al II-lea Rakoczy trimi- Munteniei, pentru a lovi nu numai pe pre-
sera solii care sa-i reprezinte la marea solemni- tendentul Gheorghe Stefan, ci si pe insusi
tate. Miron Costin arata in cronica sa marea Maid Basarab, pentru a-1 scoate din domnie si
nelocmeala in deopotriva casclor si firclor care, a-i ocupa tronul. Ca si in 1637 - 1639, Matei
deoparte, era o domnic de 18 ani si imparatic Voda, concentrandu-si oastea, astepta pc
cu belsug si mare cinste, iar de ccia parte o advcrsar la Finta, pe Ialomita, nu departe de
domnie iesita numai de doi ani din taranime. Targoviste. Acolo a avut loc in ziva de 17/27
Rustile chicoteau prin toate unghiurile cu mai 1653 o crancena batalie in care ostirea
admiratia for pentru frumusetea miresei, cater moldoveneasca slab sustinuta de cazacimea lui
vreme gincrele numai singur chip de om, iara Timus suferi o sangeroasa infrangere, find
Loata urea dc fiara. Hasca Carpita, amelita de pusa pc fuga si urmarita pana la Iasi, unde
bautura, apostrofa in gura mare pc Gheorghe Stefan reocupa din nou tronul
boleroalcelc moldovenc care-si bateau Joe de Moldovei. Timus, cu polcurile sale cazacesti, se
ea, zicand: Da ce, am vcnit ca sa radeli de nos? fortified in celatea de la Suceava, unde fu ase-
Daca suntcti mai presus de nos, de ce v-ati dal dial trei luni de ostirea de lefegii unguri a lui
fata dupa un cazacl... Ghcorghe Stefan, pana ce la 12 septembrie,
Incuscrirea lui Vasile Voda cu hatman- cand fu lovit in pulpa piciorului de o aschie de
ul Bogdan Hmelnitki contribui la cresterea lemn ce se desprinsese in urma exploziei unui
influentei si autoritatii sale, chemat ca mijloci- obuz si dupa sase zile de chinuri, rana can-

480
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

grenand, ii pricinui moartea. in urma acestei jale plina si de aceea numele sau sa fie
neasteptate intamplari, cazacii se retraserd de blestemat si inearcat de ocara.
la Suceava, dupa devastarea manastirilor Nu trecuse bine anul de la detronarea
Putna si Dragomirna. La retragere, luara cu ci lui Vasile Voda, cand se stinse din viata con-
si sicriul cu osemintele lui Timus, pe care le temporanul sau, principele Matei Basarab din
astrucara la Cehsia, in prezenta maicii si sotici Tara Romaneasca. Ultimele zile de domnie ale
sale, Ruxandra. Aceasta se retrase apoi la evlaviosului domn au fost si ele greu incercate
Rascov pe Nistru, unde o intalnise Paul de de turburarile din randurile ostirii sale parnan-
Allep, inconjurata de fete, inveselindu-se cu tene, care se compunea din curteni si rosii, dar
cantecele for moldovenesti si ucrainene. Intre mai cu seams din pedestrasi inarmati cu
limp, Vasile Voda adunase in graba si resturile sinete, numiti cu un termen turcesc seimeni -
ostirii risipite si porni spre Iasi pentru a alun- seymen, segbau Acestia constituiau garda
ga pe adversarul sau din capitala Moldovei. domneasca. Unitati .mililare erau si levintii,
Acesta, insa, ii iesi intru intampinare la Sarca, satarasii, peicii sau paid!!, fustasii, darabanii
unde se dadu in zilele de 15 si 16 iulie 1653 o s.a. Pe langa oastea pamanteana se mai gaseau
apriga batalie, care se terming cu izbanda lui in serviciul militar al domnului si lefegii sarbi,
Gheorghe Stefan, care primise ajutor de la pro- bulgari, unguri, cazaci, nemti, greci, tatari, si
tectorul sau transilvanean, principele chiar turd. Dupes victoria de la Flinta, seimenii
Gheorghe al II-lea Rakoczy. Dupes infrangerea din garda lui Matei Voda cereau domnului sa le
de la Sarca, Vasile Lupu fugi peste Nistru, la plateasca si trei left "ca unora care au bdtut
cazaci. Dar ajutor de la cazaci el nu mai putea rcizboiul cu Vasile Vodc1", cum spune cronica.
prim!, filnde5 dupa detronarea lui Vast lc Lupu lar cand pretentific for tura socolite ca exagc-
Voda in orientarea for politica Sc produsese o rate, seimenii Sc razvratira contra domnului,
mare schimbare. I latmanul Bogdan rupse lega- cerandii-i sa se duca sa se calugarcasca, caci
turile atat cu polonii cal si cu lurch si sc a tasa nu lc trebuie un domn batran si bolnay. Si alai.
politicii muscovite. Rada ucraincana de la sc indarjisera spune cronica de au luat
Perieslav din martie 1654 ratified actul de lunurile si ierbariile si le-au scos afard din
supunere rata de tarul Alexie Mihailovici, cu targ, ucigand pe mai multi dintre dregatori, pe
care cazacimea se simtea strans legata atat care ii banuiau ca ar fi fost potrivnici reven-
prin originea comund cat si prin credinta dicarilor tor. La 24 martie 1654, seimenii
pravoslavnica, aproband noua orientarc revoltati oprira chiar pe domn care iesise la
politica a hatmanului ei. De aceea nenorocitul plimbare pe Arges, de a se mai intoarce in oras,
domn pribeag fugi la tatari pentru a cere ha- tinandu-1 trei zile fares hrana si cerandu-i sa
nului concurs militar in redobandirea tronului. iasa din tarn sau sa sc calugareasca. Numai
In loc de ajutor, el fu aruncal in temnita Ia fagaduindu-le ca be va salisface cererile
Gib's la si tinut acolo pana in iulic 1654, cand fu banesli, domnul se putu intoarce la palat, cu
pornil la Istanbul. Acolo it astepta aceiasi gandul de a-i taia pe toti. Dar slabiciunea
soarta, find aruncat in inchisoarea cclor Saptc batrandelor nu mai ingadui principclui Matei
Turnuri si tratat ca prizonicr de slat pana in Basarab de a aduce la indeplinire planurile
noiembrie 1660, cand dobandi liberlatea. Dc sale de represiune, cad el muri la 19 aprilie
aceasta insa, batranul pribeag nu se mai putu 1654 si fu inmormantat mai intai la Targoviste,
bucura multa vreme, decat pana la inceputul de unde mai apoi ramasitele sale pamantesti
lui aprilie 1661 cand moartea it elibera de toate fury transportate la ctitoria sa de la Arnota
deziluziile si umilintele sale. Osemintele au fost unde-si gasesc cuvenita odihna de veci.
transportate la Iasi si depuse acolo in ctitoria Cu moartea lui Matei Basarab, ullimul
sa de la Tref Icrarhi. membru al I riumviralultii princiar, sc inchcie
Drunitil Islanbu lulu' it luii tit sotta sa epoca de Itingl domnii in Me trei principals
Ecaterina, impreuna cu Ilul ei Stefanfia, care carpaline. Domniile indelungale ale triumvi-
ajunsese mai apoi Domn. Hatmanul Gavriil, rilor princiari au adus reale foloase tarilor
fratele lui Vasile Lupu, fu ucis de Gheorghe stapanite de ei, contribuind la dezvoltarea si
Stefan, tar al doilea frate, Gheorghe, fugi in propasirea for politica si culturala. Stransele
Transilvania si muri la Oradea. Cu moartea lui legaturi de prietenie si alianta dintre Matei
Stefanita, in 1662, se stinse familia lui Vasile Basarab si Gheorghe al II-lea Rakoczy au infra -
Lupu. Ura cu care fostul domn al Moldovei fu- nat pornirile imperialiste ale lui Vasile Lupu.
sese urmarit si dupa detronarea sa de Mentinerea pacii si linistei interne in cele trei
principele Gheorghe al II-lea Rakoczy se evi- principate carpatine au determinat pe turci sa
dentiaza din versurile baladei lui Korespataki, se amestece mai putin in treburile interne ale
care sustincau ca Lupu e de vines ca tam e de provinciilor ei vasale. Dragostea de pace si

481
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

linistea au impus si principilor vasali & se unde credinta ortodoxa era direct amenintata,
abtina, de la actiuni ostile Portia, sa raspunda dar chiar si in Muntenia si Moldova, unde
regulat la plata tributului si sa insoteasca cu amenintarea era mai putin acuta. Concomitent
contingentele for ostirile otomane in campani- cu propaganda calvina. din Transilvania se
ile for contra tatarilor, Polonilor si imperialilor. manifesta, mai ales in Polonia, o apriga propa-
Primul triumvir care a disparut de pe arena ganda catolica impotriva ortodocsilor, care
politica a lost Gheorghe Rakoczy. El isi incheie refuzau sa recunoasca unirea bisericii for cu
domnia si viala in condittuni normale si Roma, din 1596. Calvinii, ca detinatori ai pu-
pasnice. Ma lei Basarab a mural la aclanci tcrii de stat in Transilvania, cautau sa atraga
batrancle, dezamagit si mahnit in suflet din pe orlodocsi de partea tor, cu ajutorul
cauza rascoalei ostenilor sat, cu ajutorul Oro- organelor administrative si prin raspandirea de
ra aparase pe campul de lupta integritatea carti bisericesti in limba romana. Propaganda
hotarelor muntene si asigurase marea opera de iezuitilor din Po Ionia gasea un puternic sprijin
redresare culturala si economics a tarii si a in colegiile catolice de la Liov, Camenita si Bar,
ncamului. Vasile Lupu isi pierdu tronul tocmai la care isi faceau studiile si multi ortodocsi din
in clipa cand atinsese culmea puterii si influ- Moldova. Prin catehismele si cartile liturgice
entei sale politice, ca arbilru si mijlocitor de care apareau in limba romana, atat calvinii, cat
pace intre poloni si cazaci, incheindu-si viata si catolicii cautau sa strecoare idei din invata-
zbuciumata in exilul de la Istanbul. Iar pentru turile tor. Slim bunapard ca principele Gavriil
a completa tabloul epocii triumviratului prin- Be alien intras6 in legatura cu patriarhul
ciar, ramane sa aruncam o privirc si asupra Constantinopolultii, Chiril Lukaris, pentru a-1
marel.ci operc de creatic intelcauala si de rea- delermina sa publice la 1629 0 "marturisire" cu
lizari culturale. cresuri calvinc, care produsc mare valva in
lumea ortodocsilor.
Pentru a raspunde lui Lukaris, mitro-
3. Opera culturala in cele trei principate politul Petru Movila inlocmi o "marturisire"
ortodoxa in limba latina, pe care el o supuse in
a) Soboare si colegii acade mice. 1642 soborului de la Iasi, convocat de princi-
Domnille rodnicc si indclungale ale principilor pele Vasile Lupu cu scopul de a lamuri uncle
Matci Basarab, Vast lc Lupti si Ghcorghc I clogme bisericesti in legalura cu propaganda
Rakoczy cad inlr -o cpoca in care ladle calving. Soborul, la care luara parte mai multi
europene erau zguduitc din temclii de marile tcologi, aproba textul "marturisirii" mi-tropolit-
reforme religioase propovaduite de Luther si ului Petru. Textul astfel aprobat fu tradus in
Calvin. Cum insa lupta reformistilor religiosi limba elena de Meta lie Syrigos, mitropolitul
nu era indreptata contra dogmelor propriu- Proilaviei, si prezentat sinodului patriarhal din
zise, ci mai curand impotriva atotputerniciei Constantinopol spre aprobare. Prin aprobarea
bisericii papale, ea si-a gash ecou in randurile celor patru patriarhi ortodocsi, marturia lui
ortodocsilor din Muntenia, Moldova si Transil- Petru Movild, care cuprinse expunerea dog-
vania, care tineau cu sfintenie la vechile for melor fundamentale ale bisericii ortodoxe, a
traditii bisericesti. Propaganda luterand si devenit adevarata carte de invatatura pentru
calving a gasit insa aderenti in randurile toti credinciosii drept maritori. Pe temeiul ei s-
sasilor si ungurilor din Transilvania care, a intocmit apoi un catehism in limba polona, si
ridicandu-se contra vechii for autoritati bi- apoi si unul in limba ucraineana, care fu tiparit
sericesti catolice, imbratisara cu ardoare noua in 1645 sub titlul: Adunarea de stiinte pe scurt.
credinta care se intemeia pc Sfzinta Scrip tura, Despre articolele credintei ortodoxe crestine.
detestand traditia st limba lilurgica latina din Traducerea martu-risirii in greceste a aparut
bisericile tor. Astfel incepu in Transilvania, molt mai tarziu.
Inca sub craiul loan Zapolia, lupta rcligioasa Nu trecusera decat patru ani de la con-
contra catolicismului, lupta care fu continuator vocarea soborului de la Iasi, cand in 1646
Tana sub domnia lui Gavriil Beth len si care principele Gheorghe I Rakoczy convoca la Satu
dose la participarea acestuia la razboiul reli- Mare un sinod al bisericii calcine, care hotari
gios de treizeci de ani. Nu sc putca insa ca o asupra organizatiei accici biscrici. Cu doi ani in
miscare religioasa de anvcrgura Reformei sa se urma, in 1648, aparu din indemnul aceluiasi
desfasoare cu atata patima in vecinatatea principe, in traducere romaneasca., un cate-
tarilor romane farce ca sa nu gaseasca o reper- hism inspirat de doctrina calving, cu scopuri
cusiune in aceste tan ortodoxe. Zacea in firea de propaganda intru roman!! ortodocsi. In
lucrurilor ca incercarile de propaganda refor- scopul combated! acestei propagande aparu
mats sa trezeasca o reactiune in randurile po- cartea ce se cheama raspuns impotriva cate-
pulatiei ortodoxe nu numai in Transilvania, hismului calvinesc, facuta de parintele

482
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Varlaam, mitropolitul Sucevei si arhiepiscopul straduintele sale se loveau de impotrivirea


Tarii Moldovei. Din ravna aceluiasi chiriarh ortodocsilor.
Varlaam aparu si Cazania, o carte omeletica in Afard de noua academie mai flintara in
limba romans care cuprinse 74 predici la Moldova si scoli elementare al caror numar era
diferite praznice crestine din cursul anului, apreciat de o mai-Lurie contemporana la 20.
precum si multe alte carci biscricesti. Dintr-un raport misionar din Muntenia
Dar aparitia acestei literaturi apologe- din anul 1640 aflam ca si pe langa mitropolia
tice in limba romans nu era de ajuns pentru din Targoviste finta un colegiu in care se invata
sustinerea cu temei a dogmelor credintei orto- limba Latina si slavona, sprijinit de Matei
doxe. mai era nevoie si de clerici pregatiti pen- Basarab. Stim insa ca la 1679 principele
tru sustinerea si propovaduirea acestor dogme. Serban Cantacuzino infiinta la Bucuresti, la
In privinta aceasta mitropolitul Petru Movila manastirea Sf. Sava, o academie sau colegiu de
(+1646), inspirandu-se probabil de la colegiile invatatura superioara .cu profesori platiti din
catolice din Polonia, infiinta in anul 1632, pe visUeria tariff. Ca si la academia de la Iasi, si la
langa mitropolia din Kiev, un colegiu sau aca- academia de la Bucuresti se predau filosofia,
demie teologica, pentru pregatirea clerului teologia, gramatica, istoria si limbile clasice
monahal si secular. Dupes prototipul aseza- greaca si latina. Limba de predare era cea elina.
mantului de la Kiev, principele Vasile Lupu Academia isi avea internatul pentru scolarii, al
infiinta un asemenea colegiu sau academie, pe caror numar era destul de mare, trecut uneoii
langa ctitoria sa de la Trei Ierarhi din Iasi, peste o suta. Constantin Brancoveanu dadu
inzestrandu-1 cu mosiilc Rachiteni, Tarnaseni scolii, in 1707, un nou statut de organizare,
si Juganii pentru intretinerea lui. Materiile slabilind si matcriilc de predare, dintre care nu
care se predau crau: teologia, rclorica, didacli lipscau lecturile din autorii clasici deni cum si
Ca, gramatica, aritmetica, geometria, astrono- din scrierile parintilor bisericesti. Joia si
mia si muzica, ciclul de materii find impart.it in Duminica erau zile de vacant.a si odihna pentru
trivium si quadrivium. In actul de fundatie dascali si invatacei.
Vasile Voda arata ca "vcizeind marea 'ipso. de Un colegiu de invdtdturd mai inaltd, o
dascdli buni, invaidtori in Tara Moldovei, fora academie similard celei de la Iasi, fu inflintat de
de care foarte mutt pdrntintul pdtimeste si se principele Gheorghe I Rakoczy la Alba Iulia,
intunecd faro invatatura carol, socotind impre- care fu mutat mai apoi la Cluj. In acest colegiu
und cu tot sfatul tariff si dorind a face pomenirea calvin se facea educatia tinerilor clerici, dar si
pcimetntului sew, am asezat prin a sa chemare a mirenilor doritori de invatatura.
dascali buni si ravnitori la invatatura de /a Kiev, b) Codificarea legilor uzuale. In stransa
de la prea sni-itul si de Diunnezeu tematorul legatura cu apararea dogmelor credintei prin
pcirinte Petrascu Moviia, arhiepiscopul Kievului soboare si promovarea invalaturii prin scoli si
ca stifle spre invatatura si lumina mintii copiilor colegii statea si grija Domnilor din cele trei
pcimontului nostru". Cursurile se faceau in principate carpatine pentru adunarea si codifi-
moldovenesle, greceste si..slovene,ste, ha poate carca legilor in vigoarc in tarile tor. In privinta
chiar si in limba lahnii. Entre ivalaceii se gii- aceasta codificarca legilor din Transilvania era
seau "copii de boieri". Director si dascal la usor de indeplinit, flindca vechile legi ungurcsti
noua academic era Sofronie Pociapski, trimis de 'Ana la emanciparea Transilvaniei de
anume de Pctru Movila de la Kiev ca sa orga- Ungaria fusesera adunate si Eli-Arne la 1541 de
nizeze institutul dupes modclul acadentici simi- Icgistul Stefan Verboczy, in faimosul sau: Opus
lare din capitala Ucrainei. Deodata cu iripartinm iis consuetudinaris inolvti Regni
Pociapski mai sosira.' la Iasi si alti dascali de la Hungariae, o colectie a tuturor drepturilor,
Kiev, care dezvoltard o rodnica." si utila activi- legilor, obiceiurilor si ordinatiunilor tariff, apro-
tate, pand ce furs inlocuiti cu dascali greci. Din bata in 1514 de regele Vladislav al II-lea.
cauza incendiilor, scoala fu inchisa pe la 1653. Legiuirile acestea erau in vigoare si in Transil-
Urmasul lui Vasile Voda pe tronul Moldovei, vania, card vreme aceasta provincie facea parte
principele Gheorghe Stefan redcschise scoala in tegranta din regatul Ungariei. De la
ci, referindu-se la aceasta schimbare, arata ca dczlipirea ei de Ungaria in zilele craiului Ioan
pe urma dasciiiilor de la Kiev mult lucru si Zapolia, intrard in vigoare noile legi, votate si
mare folos au ramas de la dansii parnantului aprobate de dietcle Transilvanici, inccpand cu
moldovencsc din a for invatatura. Dar find anul 1526. Din ordinul principelui Gheorghe al
inlocuiti cu dascali greci, acestia nici un folos II-lea Rakoczy, hotararile si legile votate de
de invatatura nu aduceau. dietele transilvanene din anii 1526 1653 au
Bandius arata ea Vasile Voda staruia fost adunate si codificate de Loan Kemeny si
pentru introducerea invataturii latinesti date publicitatii in 1656 sub tillul de:
literas latinas in Moldavian induceret - dar ca Approbatae et Compilatae Constitutiones.

483
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Colectia a fost completata mai apoi cu legile tradusa din greceste cu nevointa, osardia si cu
votate in anti 1653 - 1669, cuprinzand astfel toate cheltuielile mitropolitului Stefan al
intreaga opera legislativa a Transilvaniei din Ungrovlahiei. Indreptarea legit gasi o larga
cursul unui secol si jumatate. raspandire nu numai in cercurile ecleziastice ci
Interesul pentru strangerea si codifi- si pe la scaunele de judecata civila, unde se
carea legilor uzuale se trezise si in principatele aplicau principiile de drept cuprinde in acest
romane Muntenia si Moldova. In tarile acestea cod.
ortodoxe insa, separatia legilor canonice de La aceasta insemnata opera de codifi-
cele civile sau laice nu Meuse progrese ca in care a legilor uzuale parlicipa fireste si Moldova
tarile reformate, cum era Transilvania. De lui Vasile Voda Lupu. Din porunca acestui
aceea nu trebuie sa ne cuprinda mirarea, dar domnitor aparu la Iasi in 1646: Cartea de
in principatele romane pravilele cuprind in invcitciturd de /a pravilele Impdrcitesti, tradusa
prima linie legi bisericesti, canoanc instii.uite din limba elineasca de Eustratie Logofeltul.
.

de Sfintii Apostoli, de soboarele ecumenice si Eruditul traducalor arata in prefata ca a cerc-


de sfintii parinti bisericesti, cele mai multe cu elat prin multe tari pana 1-a indreptat
privire la biserical si cler, si numai puline capi- Dumnezeu de a gasi oameni ca aceia, dascali si
tole consacrate mirenilor, deci tot material filosofi, de-au scos din carti elinesti si latinesti
adunat din diverse colectiuni de nomocanoane toate tocmele cele bune si giudeatele celor buni
bizantine, publicate fie in greceste, fie in crestini si sfinti. In partea intaia cartea de
slavoneste. Din insarcinarea principelui Matei pravile cuprinde norme privitoarela practica
Basarab, calugarul oilcan Mihait Moxa, sau agriculturii leges coloniariae -. In partea a
Moxalie, a tradus din slavoneste in romanesle doua se insira infractiunile cu pedepsele afer-
un asemenea codice de norme canonise si ente aplicabile alit clericilor cat si mirenilor.
laice, cunoscut sub numele de Pravila de la Lucrarea nu este decal o compilatie din diverse
Govora, sub ingrijirea staretului acestei mana- codice de legi bizantine, unele trecute si prin
stiri, Meletie Macedoneanul, numita astfel filieralatina. Ea are multa asemanare cu
dupes locul uncle vazu lumina tiparului in lucrarea lui Prosper Farrinaccicus (1614):
1640. Pentru a ne putea face o idee asupra Praxis et theoricae crirninatis, opera intemeiata
cuprinsului acestei prime pravile aparute in de izvoare bizantine. Se crede ca pravila de la
limba romance, ajunge sa aruncam o privire Iasi a fost intocmila de o comisic prezidata de
asupra urrnaloarelor titluri din labia de materii: Meletie Syrigul, mitropolilul Proilaviei, care a
de praznicile domnesti, de boieri si de mai mart, redact at-o in greceste. La baza operei stau Cara
de postrig, de episcopi, de popi, dc diaconi, de indoiala lucrarile lui Zonarar Valsamon, sin -
parinti, de mastera etc. Traducatorul arata ca tagma lui Vlastarie, precum si monocanonul
pravila este direptator de lege, tocmeala sfintilor Malaxos. Logolatul Eustratie nu s-a marginit
apostoli, locmita de saple soboarc si de preacu- insa la o simples traducere a textului grecesc, ci
viosii parinti invatatori ai limit. Pravila a cuprins in codul inoldovenesc sI anumite
cuprindc dispozilli int cu privire la savilrsirea principii juriclice si normc de drept care se
tainelor ntarltn isirii si comunicarii, aplicarca desprind din vcchilc datini st obiceturi ale
canoanclor in caztil de abated din par, ca cleru- pamantului moldovenesc. Acestea consliluiau
tut, dar si a mirenilor cic. dreplul pdrnantului scris si nescris. Dreptul
Pravda de la Govora din 1640 lrezi tin scris cmana de la o autorilate care avca
viu interes sI in Transilvania. Mitropolitul caderea de a legifera. El este cuprins in legi,
Ghenadie al Balgradului se grab! sa comande regulamente, decrete, decizii, ordonante etc.
un numar de exemplare (rase de pe zatul pray- Dreptul nescris cuprindea regulile care nu
ilei cu inlocuirea numelui mitropolitului Stefan porneau de la o autoritate, ci intrau in uz
al Ungrovlahiei prin numele sau. In editia printr-o practica mai indelungata, pastrandu-
accasta pravila gasi o larga raspandire si in se prin traditie. Ceea ce se obisnuia Limp mai
Transilvania. indclungat intr-o grupare de oameni fares inter-
De la aparitia Pravilei de la Govora tre- ventia unci autoritati legiuitoare intra in drep-
cusera 12 ani, sand la 1652 principele Mate'. tul nescris al pamantului. Prescriptele lui infra
Basarab griji sa apara de sub teascurile cu vremea in constiinta de drept a poporului
tipografiel de la Targoviste un nou cod de legi care le recunoaste ca necesare pentru viata lui.
civile sl bisericesti, mai dezvoltat detest pravila In cazul acesta uneori poporul apare ca
din 1640. Era Mdreptarea legit lui Dumnezeu legiuitor, dandu-si in mod tacit asentimentul la
care are toata judecata arhiereasca si aplicarca tor. Nevoile de toate zilele si
imparateasca de toate vinele preotesti si nazuintele spre progres silesc societatile
mirene. Noua pravila mai cuprinzatoare a fost omenesti sa-si dea ele insele asemenea norme

484
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

pentru convietuire. Si aceasta pentru ca drep- 1635 si 1652 aparura in tipografiile muntene
tul nu poate fi un produs al natiunii, ci mai de la Campulung, Govora, Dealu si Targoviste
curand at unui indelungat proces istoric nu mai putin de 18 opere tipografice de cuprins
izvorand, cum s-a sustinut, din raporturile religios, dar si laic, cum erau Pravila si
sociale, din nevoilc economice si din aspirallile Indreptarea legit. Din prefat.a uncia dintre aces-
fiecarei epoci, precum si din lupta diverselor lea aflam ca menirea tipografitor muntene era
clase sociale pentru apararea intereselor tor. sa scoata de sub tipar carti bisericesti, nu
Asemenea norme de drept obisnutelnic sau con- numai pentru folosul si edilIcarea sufleteasca a
suetudinar furs insumate si in Cartea de pravoslavnicului si binecredinciosului neam al
invdteiturd din 1646 intocmita de logofatul muntenilor, ci si pentru luminarea altor nea-
Eustratie. muri inrudite in credinta, care se folosesc de
Pravila lui Vasile Lupu a avut o mare limba vestitului dialect slavonesc, si anume
influents asupra dezvoltarii vietii juridice din pentru bulgari, sarbi, ungrovlahi si moldovlahi.
Moldova dar si din Muntenia, intrucat ran- Calugarul catolic Francisc Larcanich
duielile de drept civil si penal cuprinse in ea le relates in august 1637 ca Matei Voda avea de
intalnim si in Indreptarea legit lui Matei gand a retipari cartile bisericesti de rit oriental,
Basarab aparura cu sase ani in unna, la 1652. de care se serveau preotii si calugarii din multe
Ambele pravili arata mare asernanare intre ele, alte provincii, precum: Moldova, Rusia,
textele find uncoil chiar identice. Constatarea Bulgaria, Serbia, Bosnia, Hertegovina, cea mai
aceasta dovedeste ca pravila moldoveneasca a mare parte din Tracia si din Macedonia, pans
servit ca izvod pentru pravila munteneasca. la Sf. Munte.
Pcdepselc pentru crime sunt aspre, ca Uccnicii lipografilor muntene raspan-
scoaterca ochilor, taicrca mainilor, insemnarea deau mestesugul tiparului si in Transilvania.
la nas, arderca de viu, turnarea de plumb topit Mitropolilul Ghenadie cerea la 1639, pentru
in gura, legarea de cozile cailor, spanzura- tipografia sa de la Alba Julia, liters in Tara
toarea, taierea capului, plimbarea in pielea Romaneasca. Jar despre conducalorul noii
goala si bataia, munca in ocne, surghiunul, lipografii mitropolitane, popa Dobre, slim ca
confiscarca averii elc. "au venit din tara rumaneasca de au facutlipar
Ea a ramas multi vremc in vigoarc, in Ardeal". In noua tipografie de la Balgrad a
hind aplicata in Coate scaunele de judecal.5. ale inceput mitropolitul Ghenadie tiparirea
tarii. Un calator englez care trecea prin Evangheliet inveiteitoare care, dupes moartea sa
Moldova in 1652 relateaza ca Vasile Voda intamplata in 1641, a fost terminate de
prezida in persoana judecatile in fiecarc zi. urmasul sau tie Jorcst. Lucrarea nu era insa
Referindu-se Ia aceasta opera de codificare, decal o reeditare a Evanghetiei cu inveitelturt a
Dimitrie Cantemir arala ca Vasile Voda a pus pc lui Cores!, aparula in 1581.. In 1648 aparu la
unil barba (I probi sI experii in legiulrile patrici Alba Iulia Afoul Testament, sub ingrijirca 11-aro-
de au adunat Coate legile la un loc si au alca- politului Simeon Stefan, care facea in prefata
tuit un singur cod care pe timpul sau slujea de reflexiuni cu privire la unificarca limbic
norma judeciitorilor din Moldova intru rostirca romanesti, are! and ca "cuuintele trebuie sd fie
judecalilor drepte. ca ban ii, cd bariii aceiasi sunt bunt, care =bid
c) Activitalea tipograficei. De sub teas - in bale teirile: asa si cuuintele, acestea sunt
curilc tipografici infilniale in 1508 Ia Targoviste brute, pe care le inteleg tot! ".
dc Radu eel Mare iesiscra mai multe carli ri- Li (era tura bisericcasca cuprindca
Wale in limba slavona. Sub domniile urma- cartile sfinte si ccle riluale in romanesle. In
Loare, ale principilor Neagoe Basarab si Radu sceolul al XVII-lea acestea erau Psallirea ca
Paisic s-a continual en liparirea carlilor parte a Vechiului Testament, celc patru
bisericeall. Curand, insii, nestalomicia domnl- Ewing/le/it - Teiravanghelul, Evanghelde sau
for pose capat aceslei laudabile activita(i Evanghelias -. Faptele Apostolilor - Apostol,
tipografice, 0115 cc Male! Basarab, in limpid Praxiu - unite in Biblie. Vencau apoi Cazantile
inciclungatcI sale down!!, reinnoda find inlre- - evanghelii invalatoare, evanghelii cu talc, un
nip( at liparulut. El infiiniii la 1635 o tipogralle let de predict pc ntarginca lewd Illurgice a zilel
In Campulung, care Lipari mai multe cfirli bis- respective. Dupa acestea urmau cantecele 11-
ericesti. In anul urmator, 1636, functiona o tunic - Liturghiile Slujnice - Molitvenicile
tipografie la Govora. De sub teascurile ei aparu (Trebnicc, Eucologhii), de care se folosea preo-
in anul 1640 pravila de care s-a pomenit mai tul la savarsirea cullului divin si a ritualului
sus. De la Govora tipografia trecu la Dealu, ear tainelor bisericesti ca botezul, cununia,
de acolo la Targoviste, unde in 1652 aparu cuminecarea, inmormantarea etc. La acestea
Indreptarea legit a lui Maid Basarab. Intre anii sc adaugau Vietiie Sfintilor - Mineile - cu can-

485
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ladle si troparele respective. Urmau apoi amanunte dintr-un letopiset. "unguresc",


Paiericile (vieti de pusinici) precum si operele adaugand inlre allele si legenda cu ijderenia",
dogmatice si didactice cu Catehisme, Misterii, adica. descendenta Moldovenilor de la talharii
Cary de Rugeiciuni etc. din Roma, cu exceptia unor amanunte deal-
Aceasta arata ca tipografiile erau puse matoare, pe care se reazema ideea originii
in serviciul bisericii si al slujitorilor ei. Nu se latine a neamului romanesc. Originea aceasta
ajunse insa in activitatea tipografica asa de romans o gasim pomenita in cronica moldove-
departe ca sa se tipareasca si lucrari de conti- neasca in limba ruses anexat5.1a Veslcresenkaja
nut laic. Luc-raffle de acest fel, lie traduceri, fie letopts, cu eroii eponimi Roman si Vlahat5.,
originals nu se invredniceau Inca de lumina reprezentand pe Romani si Vlahi. Traditia
tiparului, ele se raspandeau doar prin cOpii, aceasta ajunse si la cunostinta calatorului
!acute de copisti mai mult sau mai putin pri- englcz Robert Bongrave care calatorea prin
ceputi, astfel ea in multe cazuri diversele c6pii Moldova in 1652. Pe langa izvoarele indigene,
se abateau de la textul originalului, inter- Grigore Ureche mai consultase la alcatuirea
pretandu-1 gresit si denaturandu-1 cu adau- cronicii sale Atapisetul lesesc al lui Ioachim
surile tor. Bielski, precum si un tetopoi latinesc care nu
d) Inceputurile istoriografiei in limba era decal o cosmografie universals, apropiala
romancl. de cosmografia lui Munster. Singurele
Prime le insemnari de fapte si intam- adausuri originale ale lui Simeon Dascalul
plari s-au facut in Moldova in limba slavona, si erau notele privitoare la Despot Voda si Stefan
anume la manastirile Bistrita si Putna. Insem- Tomsa, pe care copistul le imprumutase din
narile acestea cronologice au constituit baza cronica lui Guagnin, care ramasese necunos-
lelopisetelor si analelor de pc langa aceste cuta lui Grigorie Ureche. Din nenorocire, cro-
manastiri. Analele de la Bistrita si Putna au nica luf Grigorie Ureche nu ni s-a pastrat in
ramas anonime. Cunoaslem insa pc continua- versiunea originala ci numai in copia lui
Lorii acestor anale, Macarie si Eftimie. Acestia Simeon Dascalul, cu neinsemnatele sale adno-
dezvoltard insemnarile cronologice Cu adau- tatii si completari aratate mai sus. Aceasta insa
suri personale mai ales in proslavirea nu ne indrituiestc sa sustinem ca cronica lui
stapanilor tor, Petru Rares si Alexandria Grigore Urcche a disparut si ca am avea la
Lapusneanu, - in adevarale cronici conlempo- indemana numai cronica compilatorului
rane, scrise in limba bisericii si a cancelariei Simeon Dascalul. Nu slim cand a inceput
domnesti, care era limba palco-slavona, Dc Grigore Urcchc cu redactarea cronicei sale.
acestea si poaie si de altc letopiseti, cclrti sau Slain insa ea el a murit la 1647 si ca deci n-a
izvoade moldovenesti s-a folosit. Grigorie putut continua lucrarea pang la ultimele rile
Ureche la intocmirea Cronicii sale in limba ale vietii sale, ci numai pans la domnia lui Aron
romans, compilata si adnotata de Simeon Voda (1595). Lucrarea este foarte ingrijita si
Dascalul. denotes cultura temeinica a autorului ei, pe
Intrc aceste izvoarc de informaliuni nu care acesta si-o dobandise in colegiile latinesti
se gasea, de buns scams, pretiosul fragment din Polonia. El considera istoria ca o scoala a
scris in vechea limba romancasca, din 1495, de victii, care s5 ramand feciorilor si nepotilor si
Petre Cldndu, secrelarul lui Stefan eel Mare, sa le fic de invalatura, despre cele rele sa se
care 1-ar fI tradus dupa un text latin al lui fereasca, iar pe cele bune sa le urmeze si sa le
Hum!, cancelarul lui Dragos Voc si care si indrepteze. El se inspira de principiul lega-
acesta nu va lost deck continuarea tine!
11 sustinand ca guvernarca Orli sa lie
cronici latine mai vechi (374 - 1290) a unui dupa pravila, fiincica uncle nu sunt pravile,
Arbore Campedux. Analiza critics a limbii si a acolo din voia domnului multe strambatati se
continutului nu lass nici o indoiala asupra fac. Respect rata de trecut avca si Vasile Voda,
plazmuirii accstui frumos fragment, aLribuit lui care afland ca la Vaslui se ridicau pietre din
Costachi si Antohi Sion, in complicitate cu ruinele curtilor domnesti ale lui Stefan cel
Coslache Boldur, editorul. Plazmuirea s-a Mare pentru consiructia de clachri noi, stria
facut cand chesliunea romans aim-Ise in dis- fralelui sau ca. "aceasta nu-i lucru de cuviinta".
culla Congresului de la Paris din 1856. Cu mult mai recluse sunt cunostintcle
Urcchc si -a continual cronica pang la noastre asupra inceputurilor istoriografiei in
domnia lui Aron Vocla-Tiranul, si anume pima Tara Romaneasca. Aci insemnarile cronologice
la abdicarea lui Petru Schiopul, dupa izvoarele dc pe la mandstiri, analele sau letopisetele
ce-i stateau la indemana, iar domnia lui Aron aceslora, care de buns seams cal au existat,
Voda din trat5ri orale. Simeon Dascalul a corn- s-au pierdut in invalmaseala vremurilor tre-
pilat cronica lui Urcche, completandu-o Cu cute, astfel ea ele n-au putu servi ca in

486
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornartilor

Moldova, drept izvoade pentru intocmirea Snagovul, Cotmeana, Valea, Ranicaciorul,


cronicilor interne. 0 exceptie face domnia lui Mislea, Gura Motrului si Tanganul. Masura
Mihai Viteazul, asupra careia ni s-au pastrat aceasta fu recunoscuta si prin tomosul patri-
mai multe cronici contemporane. Intr-o tradu- arhal din aprilie 1640. Prin hrisovul domnesc
cere germana, ni s-a pastrat un fragment de din noiembrie 1640 domnul mai adauga la
cronica in care gasim inregistrate pe scurt manastirile oprite ss Brandelul, Menedecul,
intamplarile din primii ani de domnie ai lui Ezerul, Manastirea dintr-un lemn, Maxineni,
Matei Basarab. Acest pretios fragment, largit Dragotesti, Brebul ss Plataresti. Prin masura
cu relapile grecesti ale mitropolitului Matei de aceasta putura fi oprite de instthinare macar
Mira - Lichiei si cu adausurile calugarului principalele manastiri din tars. Oprelistea
Misail a fost mai apoi curprins in compilatiile aceasta nu impiedica pe domn si pe boieri sa
de mai tarziu ale lui Stoica Ludescu si Radu daruiasca locurilor sfinte din rasarit mosii si
Popescu. sate. Insusi Matei Basarab darui in 1641
e) Ctitorii ecleziastice in tard si in manastirii Cutlumus din Sf. Munte numeroase
strdiruitate. sate si salisti din preajma baltilor Ca lmatn-
Luptele din epoca religioasa au intarit iului. In 1649 domnul darui ma-nastirii Ivirul
pretutindeni credinta in sufletele credinciosilor sate cu vecini, vaduri de moara, ocine prin
si au contribuit la cresterea interesului pentru diferite judete, vama ocnelor Vitioara si Telega,
asezamintele bisericesti. Aceasta se manifesta balti de peste, vinericiul domnesc de la Valeni,
in ravna domnitorilor pentru cele sfinte, pravalii la Bucuresti, salase de tigani etc. Pe
sporirca numarului bisericilor si in darnicia calca aceasta o buns parte din veniturile tarsi
ctitorilor pentru inzestrarea ctitoriilor tor. Din lua drumul spre manaslirile grecesti din
vremurile lui Stefan cc] Mare nu se ridicara asa strainatate, in dauna pamantenilor. Opera de
de multe lacasuri de inchinare ca in timpul ctitorii bisericesli continua intr-un ritm mai
domniei lui Matei Basarab si a contemporanu- incet si sub urmasii lui Matei Voda. Principe le
lui sau din Moldova, Vasi le Lupu. lzbucnise Serban Cantacuzino funda. langa Bucuresti,
parca o lupta de nobila intrecere intre ambii inzestrand-o cu sate si mosii, manastirea
domni roman!, deopotriva de darnici si Cotroceni, infigand personal la 26 martie 1679
evlaviosi. Sa ne gandim numai la noile ctitorii sapa in pamant si punand cu mana sa jos in
si restaurari de biserici ale lui Matei Basarab, temelie, caramizi_ pe chipul sfintei si dum-
care a impanzit tars de la un capat la altul cu nezeiestei cruci. In octombrie 1682 el dadu
biserici si manastiri, una mai frumoasa si mai manastirii un regulament monahal si o inching
bogata decal. alta. Construciii not si restaurari catre inlreaga obsle calugareasca de la Athos.
s-au facut din grija si darnicia noului domn Deopotriva." de mare era si grija
muntean la Arnota, Brancoveni, Campulung, principelui Vasile Lupu pentru cele sfinte. Si el
Caldarusani, Manastirea dintr-un lemn, ctitori numeroase biserici si manasliri si
Strehala, Sovcja, Plataresli, Plumbuita, Buzau, restaura ctitorille inaintasilor sal. In fruntea
Brebu, Targoviste, Bucuresti, Ploiesti, Porcesti ctitoriilor sale din Moldova sta. biserica 'Frei
in Transilvania, Vidin si Svistov in Bulgaria. Ierarhi din Iasi, o minune arhitecturala.
Noile ctitorii erau inzestrate cu mosii si sale cu Exteriorul bisericii este acoperit de sus si pans
rumani si tigani robi, cu prelioase odoare de jos cu sculpturi in marmora, iar interiorul era
cult, cat si cu carts rituale si in limba romans. aunt si impodobit cu zugraveli de sfinti ss apos-
Pilda domnului gasi piosi imitators si in ran- toli, constituind astfel o opera reprezentativa a
durile boierimii si ale negustorilor cu dare de arhitecturii moldovo-bizantine din acea vreme.
'nand, astfel Ca prin evlavia si darnicia tor, Sfintirea bisericii s-a facut cu fastul cuvenit in
rasareau alaturi de ctitoriile domnesti si ctitorii mai 1639.
boieresti si negustoresti, impodobind pamantul Pentru noua sa ctitorie de la Trei
tarn. Ierarhi, Vasile Voda primi in dar de la sinodul
Darnicia domneasca se rasfrange si patriarhal din Constantinopol sicriul cu
asupra lacasurilor sfinte din strainatate, fats moastele Sfintei Paraschiva. Intru intam-
de care continua pc o scars foarle inlensa pinarea sfintelor moaste porn! Vasile Voda la
inchinarile de mosil si sate. Mate! Basarab opri Ismail, unde, luandu-le in primire, be insoti cu
insa, prin hrisovul sau din 1639, inchinarea a mare procesiune la Iasi, si le aseza in anul
22 de manastiri, care nu puteau li inchinate 1641 in ctitoria inchinata sfintilor Trei Ierarhi,
asezamlntelor din Sf. Munte si nici din alt loc ca ocrotitoare a capitalei Moldovei.
din Orient. Nu puteau fu inchinate, printre 0 alta ctitorie a lui Vasile Lupu la Iasi a
allele, manastirile Tismana, Cozia, Curtea de fost biserica SL loan Botezatorul. El incepu
Arges, Bistrita, Govora, Dealu, Glavaciocul, constructia manastirii Golia, pe care o terming

487
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

fiul sau Stefanita. Fratele sau, hatmanul tarii anumite foloase. La staruinta lui Vasile
Gavriil.funda mandstirea Agapia. Vasile Voda a Vocla fu ridicata biserica Maicii Domnului din
Post ctitorul bisericilor din Orhei, Ismail si Ismail la rangul de stavropighie si metoh al
Chilia. El isi manifests darnicia sa si fats de Ierusalimului. Biserica fusese restaurata de
biserica fratiei ortodoxe din Liov, precum si Gheorghe paharnicul, fratele principelui. Tot
rata de manastirile de la Sf. Munte. Numarul acestor relatii se datora si obtinerea moastelor
asezamintelor bisericesti create de Vasile Voda Sf. Paraschiva pentru biserica domneasca de la
pare rcdus rata de numarul impresionant de Trci lerarhi, dar care s-au plant obtine numai
mare al ctitoriilor lui Mate! Basarab. Totusi, in schimbul unor insemnate avantaje materiale
domnul Moldovei si-a asigurat un loc de cinste pentru patriarhie. intre rezultatele politicii de
in istoria bisericii moldovenesti ca convocator prietenie cu patriarhia a fost si restaurarea asa
al soborului de la Iasi, ca fondator al Academie' zisei mitropolii a Proilaviei sau Brailei, care
Vasiliene, ca intemeietor al primei tipografli in avusese sub arhipastoria ei pe credinciosii
Tara Moldovei si ca datator de legi prin codifi- ortodocsi din raialele turcesti de la nordul
carea si tiparirea pravilelor imparatesti in Dundrii si care decazuse in timpul revolutiei lui
memorabila sa Carte de inudtclturei din 1646. Cantemir-Marza. Dupes potolirea acestei re-
Dar Brea sa ambitioasa nu se multumi voluiii prin moartea silnica a lui Cantemir si
numai cu atata. El ravnea la rolul de protector- prin izgonirea tatarilor cantemiresti din
tutore al ortodoxiei din imperiul otoman. Larga Bugeac, Vasile Voda se gandi la reinfiintarea
sa darnicie pentru cele sfinte, atat din tares, cat acestei mitropolii care in cele canonice depin-
si din strainatate ii asigurase un loc de mare dea direct de patriarhia din Constantinopol. In
cinste si de mare pretuire in cercurile patri- scopul acesta el se adresa patriarhului Chiril al
arhiel din Constantinopol. Acestea, in urma II-lea si obt.inu de la el tomosul de reinfiintare
disparitiei din arena politica a bazilcilor bizan- din mai 1639. Tot la staruinta lui Vasile Voda
tini, cattail inl rc principii ortodocsi o person patriarhul ascza in fruntca acclei mitropolii pe
alit ate care sa-1 inloculasca, indreptandu-si invilialul cleric Meletic Syrigul, aclevcril in
privirile asupra stralucitului domn al Moldovei. fruntca eparhiei proilaviene la 1645 si pe care
Vasilc Lupu dispunca de mijloace materiale o pastori pang la 1755, card fu caterisit pentru
suficiente pentru a indcplini rolul de oran- ca inccrcasc sa tagaduiasca scmnatura sa in
cluilor si patron al intregii vieli orlodoxe si (le fats unui tribunal turccsc. La 1667 scaunul
gazduitor in Tara sa al diversilor arhierei in Proilaviei era ocupat de fostul patriarh
functie sau maziliti. De Pasti, in 1645 paid- Partenie.
arhul Partenie al II-lea fu ridicat de Vasile Voda Credinciosii catolici din Moldova si
in scaunul ecumenic de la Constantinopol cu Muntenia stateau sub arhieria calugarului
un ceremonial neobisnuit pana atunci. Noul loan Baptista Zamoyski care se intitula "urtin-
patriarh isi aseza pe cap o mitres de our guae Valachiae Episcopuss" a pastorit intre
impodobita cu pietre scumpe pe care adversarii anii 1633 - 1649. Vasile Voda refuza, insa,
inaltului chiriarh cat si ai domnului moldovean sa-1 recunoasca ca atare, pentru ca nu avea
o infatisara sultanului drept coroana imperiala cuvenita diploma pontificals de la Roma si pen-
numai pentru a fi sfintita pcntru incoronarea tru ca nici nu-si avea resedinta in Moldova, ci
lui Vasile Voda ea imparat al Bizantului. Sc in Polonia, si pentru ca el nici nu se prea
mai insinua Portii ca chiriarhii greci 1-ar Il inleresa de soarla enoriei din principatele
obligat sa adune oaste pentru a-1 ridica pc romane. De aceea, la 1646 congregatiunea
tronul imperial usurpat de sultan si ca polonii pentru propagarea credintei - Congregatio de
ar fi gala sa-i sara in ajutor si toata Grecia nu Propaganda Fide de la Roma incredinta pe
asteapta decal semnalul de a se rascula pentru calugarul minorit Marcu Bandini, care se int";
a alunga pc sultan si a ridica pe tronul tula arhiepisop de Marianopolis, de Durostor si
basilellor pc Vasilc Voda ca vrcdnic urmas Tom's si administrator al Moldovei cu vizitarea
crestin al lui Conslant in cc' Mare. Elogli de generals a tuluror biscricilor de rilul romano-
relitl neesla, tmele mai exagerale decal allele, calolic din Moldova. In octombric 1646
proslaveatt Pe domnul Moldovei ca "tlle Bandini, (recall(' Dunarca in Tara Roma-
aparator si unica gloric si bucuric a ncamului ncasca, ajunse la Targoviste unde fu primit in
elan ". I se aduceau laude si inchinaciuni ca audienta de principele Mates Basarab, care
imparat ocrotitor al ortodoxiei si obladuitor al facu o bung impresie asupra vizitatorului. De
neamului elin. Fireste insa ca aceste elogii acolo el trecu la Iasi, undefu primit foarte rece
amutira indata ce, cu detronarea lui Vasile de Vasile Voda, din cauza intrigilor lui
Voda, belsugul Moldovei incetase de a se mai Gheorghe Kotnarski, care indeplinea functi-
revarsa asupra sinodalilor din Constantinopol. unea de secretar si interpret de limba Latina pe
Bunele relatii cu ortodoxia greceasca au adus Tanga domn. In martie 1648, Bandini prezenta

488
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

papei Inocentiu al X-lea un raport amanuntit export. Bandini arata ca la Lucacesti se


asupra tuturor bisericilor catolice din Moldova extragea pcicurd - axungia - un lichid negru,
vizitate de el din octombrie 1646 pana in mar- gras si vascos ca cleiul, ce servea la unsul osi-
tie 1648. Voluminosul raport, care ni s-a pas- ilor, un produs mineral de care se face menti-
trat, cuprinde pe langa numele celor 29 loca- une la Lucacesti din 1442.
'RAO cu populatie catolica, si catalogul tuturor In Muntenia se face mentiune de
preotilor si diaconilor din acele localitati. El puturile de pacura Inca din timpul lui Matei
gast in total 1.020 familii catolice pastorile de Basarab, cum erau fantanile de pacura de Ia
10 preoti si 10 diaconi. Pe Fang acestea, rapor- Campina.
tul mai cuprinde si cele 29 de capitole din Zacamintele de sare de la Targu Ocna si
adnotatiunile sale istorice - Adnotationes imprejurimi se exploatau pe o scars foarte
Moldavicarum Rerum pretioase contributiuni intensa pentru consumul intern, dar si pentru
la isloria Moldovei in domeniul politic, rcligios, export in Podolia si Ucraina, unde era mare
social, cultural, economic si chiar folcloric. Din lipsa de sarc. Mii de care incarcate cu sare
relatiunile lui Bandini aflam ca el staruise pc porncau neconlenit spre ladle acelca. Din
langa Vasile Lupu sa consimta la mutarea nisipurile raurilor de munte, si in deosebi ale
resedintei episcopale catolice de la Bacau la Bistritei Aurii, Tiganii zlatari culegeau firele de
lapi. Cererea ii fu insa respinsa de domn in aur - aurum vivum - cu care se imbogatea
urma protestului din partea mitropolitului si vistieria domneasca. Albinaritul in poieni si
clerului ortodox. Pe Vasile \Todd vizitatorul cranguri era foarte rentabil, mierea fiind foarte
catolic it canned drept pe un principe de aur - cautata la turci. Muntii padurosi abundau prin
aureus princips - cu mans darnica - liberaliler vanat de tot felul. Intre animalele domestice se
dando Turcii aveau fried de el considerandu-1 prasiau in deosebi bovincle si ovinele. Bandini
grozav formidabilis Tribulul anual riclica la arata ca in Moldova se crestcau pe vremea accia
sums de 100.000 imperiali. Cal. despre o rasa de of foarle mart, pe care strainii le con-
Moldoveni, I3andini ii gasca incrrlti - lilieris fundati cu vacile. El sustinca ca numai coada
ineulta dar cu Wale accstca vrednici de unci oi molclovenesli canlarea cal o jumatale de
respect datorita principiilor for de cinste si dc oaie nernteasca - sola cauda outs Moldavicae
dragostc itoriois et anions CCILLSC1 Ei erau medielalern ovis Germanicae ponderat
mai ospitalicri decal Muntenii. In Moldova se Acecasi grip ea pentru apararea si
putea calatori fara nici un ban in punga - sine propasirea culturala o aveau Domnii din prin-
viatico Moldovenii erau osteni buni si foarte cipatcle dacice si pentru dezvollarea economics
rabdatori la frig si la caldura, suportand zile a tarilor tor. Male! Basarab refacu forlificatiile
intregi foamca si setea, nulrindu-se cu bors de cetatii de la Targoviste iar Vasile Lupu restau-
peste sau de came - jusculo furfuraceo aut ra zidurile celatflor de la Hotin, Soroca si
aceto pisces et carries coquunt Ei se imbracau Orhei. Pe mosiile domnesti, ca si pe cele
dupa moth turceasca, cu halate lungi pana la boieresli sc ridicau conacuri confortabile inzes-
glezne, confectionate mai ales din matase. trate cu toale indemandrile pe care le put eau
Multi umblau cu stomacul got - latrante soma oferi vremurile de atunci. Matei Basarab infi-
cho numai ca sa se poata imbraca luxos ca inta in 1644 o fabrics, sau moara de hartie, pe
boierii - quasi baruncuti Costumul for era valea Oltului. Hartia se confectiona atunci
impodobil cu nasturi de aur si argint straluci- numai din carpe, pe care locuitorii erau obli-
tor Ia piept si la brate. Haina pe deasupra sau gati sa le adune, Tot sub imboldul domnesc lua
"toga" cu maned lungi era purtata de toll. flinta si o fabrics de sticla. In timpul domniei
Boierii si neguslorii purtau blani scumpe de sale s-au reluat lucrarile de exploatare a
cacomi. Nevestele si fetele purtau pe deasupra zacamintelor de arama de la Bratilor si Baia de
o haina cu maneci lungi ca si barbatii. Ele se Arama din Mehedinti. Paul de Allep vizita
impodobeau cu inelc, salbe si bratari pretioase aceasta exploatare si admira buna calitate a
batute cu pietre scumpe si perle. In schimb, aramei ce se exploata acolo. La Baia de Fier din
barbatii nu purtau decal inele la degete. Toata Gorj se extragea fierul de care tara avea asa
lumea credea in farmece si descantece. mare nevoie. Fireste ca productia acestor mo-
Exploatarea bogatiilor naturale ale tarii deste inceputuri de exploatare industrial's a
era si ea la inccputurile ei. Carbunarii si doho- bogatiilor tarii nu ajungea sa acopere nici pe
tarii foloseau lemnul din paduri pentru pro- deparle nevoile populatiei tarii. De aceea, atat
ductia de mangal si dohot care se extragea din hartia, cat si slicla, dar mai ales sculele de
lemnul de niesteacan si se folosea la tingcrca metal urmau sa fie importale din larile vecinc,
carelor. Calatorul cnglez Robert Bargrave asis- si indcosebi din centrele industriale sasesti, ca
lase la fabricarea potasului care servea la Brasovul, Sibiul, Bistrita s.a.

489
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul III

PRINCIPATELE DACICE IN SERVICIUL EXPANSIUNII


TERITORIALE TURCESTI

1. Politica Portii fati de Muntenia, Moldova si Transilvania


2. Luptele, framantarile 15.untrice si nestatornicia domniilor
3. Participarea Domnilor din Moldova si Muntenia la campaniile turcilor in Po Ionia
si Ucraina

1. Politica Portii fata de Muntenia, numirea fiului sau Nicolai in domnia Moldovei
Moldova si Transilvania (1709) ar fi inceput a plange, a-si da palme
pcste obraz si a-si smulge parul din cap si din
Dupes domniile lungi si rodnice ale prin- barba si a blestema pe fiul sau ca a primit
cipilor Ma lei Basarab, Vasilc Lupu si Gheorghe domnia si zicea ca din ceasul acesta casa sa
I. Rakoczy. urnia o cpoca de domnii dc scurla este slinsfi, cicoarecc fiul sau s-a amestecal la
durata, precedate liecare de lupte sangcroasc domnie.
intro prelendenti, de imbclsugate varsfiri de Formal, Poarta ingaduia boierilor sa-si
our la Istanbul. Tocmai rovers ca in imperiul alcaga Domnul pe care -1 vor pofti ci, dar in
otoman care se bucura de domnia de lunga realitate, celui ales de boieri nu i se incredinta
durata a sultanului Mahomed al IV-lea (1648 - steagul de domnie daces nu se bucura de
1687). Era in interesul Portii s i impicdicc deplina incredere a padisahului ale carui
asezari dc domnii lungi si statornice, cu putcrc porunci era dalor sa le indeplineasca. Din tim-
de rezistenta fats de pretentiile crescande ale pul domniei principelui muntean Radu-Leon
turcilor si cu radacini adanci in masele popu- (1664 - 1669) Poarta introduse obiceiul de a
lare. Principe le Mihai I Apaffy arata rcgelui incredinta domnia in principate numai pe limp
polori Sobieski ca in starea nenorocita a princi- de trei ani, urmand ca dupes cxpirarea acestui
patelor din cauza vesnicelor schimbari de termen, principii sa se prezinte la Poarta pen-
clomni, nu treccau clot ani in care boicrii tru confirmarca in domnie pe alti trei ani.
clintr-un parlid sau din alai] sa nu 11 lost silili Confirmarca aceasta nu se facea decal in
sa fuga in Transilvania. Sullanul starea mereu schimbul unci taxe speciale numita mucarer.
gala cu foarfeca pulerii in mina sa "laic ari- Nu este insfi mai putin adevarat ca la aseme-
pile" principilor vasali, care ar II indraznit sa Sc nca reconfirmari in domnie nu ajungeau decal
ridica mat sus decal ingiiduiati inleresele pu- numai putini Domni, flindca boicrimca din
tern suzeranc. Domnii care inclrazneau sa Muntenia si Moldova, dar si nemesimea din
nesocoteasca ordincic primite din partea sul- Transilvania nu suporlau cu placere o domnie
tanului erau amenintati en stergerca for dc pc mai indclungata. Clasele accstea conducaloare
fata pamantului, cu colonizarca (aril cu turci si constituiau corpuri ainbitioase supuse tur-
cii vestirea orelor de rugaciune in biscricile burarilor dinlauntru si vesnic chinuite de
crestinc prin hogi mahomedani. Amenintarile mania rebaunilor cu ajutor din afara.
acestea con tribuira intrucatva la potolirea Mutarile de domn dintr-o lard inir -alta,
patimilor politice ale pretendentilor la iron Si care mai inainte erau foarte rare, devenird in
ale suslinalorilor for in randurile boierimii. perioada aceasta foarte frecvente. Astfel,
Functiunea de Domn era imbinata cu marl Constantin Basarab Carnul, care Mire anii
riscuri personale pentru cei ce o indeplincau, 1654 si 1658 clomni in Muntenia, fu mutat in
fiindca numai putini dintre Domnii princi- Moldova, unde clomni de la 1654 la 1661.
patelor mureau in scaunul de domnie. Cei mai Principe lc Gheorghe Mica prim' domnia in
multi fugeau din lard sau indurau o moarte Moldova (1658 1659) pentru a trece ca domn
silnica. De accea nu nc surprindc relatarea in Muntenia, unde domni un an, de la 1659 la
cronicarului Neculce care spune ca. Alexandru 1660. Principe le Gheorghe Duca domni de trei
Mavrocordat Exaporitul, afland despre on in Moldova (1665 1666, 1668 - 1672 si

490
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

1678 1683) si o data in Muntenia (1674 - vizita Iasii si ordona ca sa se faces serviciu reli-
1678). Unii principi au domnit de mai multe on gios dupes ritul mahomedan in catedrala Sf.
in aceeasi tara, ca Grigore Ghica (1660 -1664 Nicolai, punand pe hogea sa strige orele de
si 1672 1674). Unii dintre domni, ca rugaciune. In urma acestei nemaipomenite
Gheorghe Duca si Grigore Ghica, aveau aspi- profanari, sfantul lacas ramase multa vreme
ratii si la tronul Transilvaniei, uneltind contra inchis pand ce fu restaurat si zugravit din nou
principelui de acolo pentru a-1 alunga din dom- in timpul domniei principelui Dimitrie Ruset
nie. Nu este insa mai putin adevarat ca si unii (1675 - 1678).
dintre principii transilvaneni ravneau si ei la Era deci firesc ca in conditiile acestea
tronurile princiare din Moldova si Muntenia. turcii sa fie urati de tares, fiindca toata lumea,
Gheorghe Duca a fost singurul dintre Domnii Domn, boieri, clerici si popor avea de suferit pe
moldoveni care intre anii 1679 - 1683 indepli- urma apucaturilor si stoarcerilor tor.
nea functia si de hatman al cazacilor, intit- Principatelc dacice serveau turcilor ca regiune
ulandu-se Domn at Tani Moldovei si Ucrainei. de aprovizionare in timpul necontenitelor cam-
Iar pentru ca resedintele domnesti sa fie mai panii contra imperialilor in Ungaria si contra
aproape de Dunare, Poarta, dupes ce staruisc Polonilor in Podolia si Ucraina. Uncoil trupele
pe timpul domnici lui Alexandru Lapusneanu hibernau in tara, consumand totul "si paine si
ca resedinta domneasca a Moldovei sa fie stra- dobitoc" cum spune cronica. Si mai grea
mutata de la Suceava la Iasi, impuse devenise situatia din Moldova dupes cucerirea
principelui Gheorghe Ghica (1659 - 1660) la Camenitei, pe care Poarta o considera drept
urcarea sa pe tronul Munteniei sa-si mute "cheie a Moldovei" si garnizonau trupe turcesti
resedinta de la Targoviste la Bucuresti. Cronica acolo, care urmau sa fie aprovizionate din
arata ca Ghica Voda a parasit cu lotul Moldova. Din cauza cererilor necontenite de
Targovistea ca resedinta si a stirpal si caseic de zahareki Moldova "se dezgolea" de oameni care
acolo sI le-a spar( de lot, ea sa nu mai fie Doom parasindu -si vctrcic, luau lumca in cap, fugind
acolo, cad mai sub munte se temeau turcii de incotro apucau. Cronica conlemporana spune
hainie. Dupes infrangerea de la Hotin in 1673, ca "de la luarea Camenitei incepu tara Moldovei
turcii impuscra principclui Dumitrascu a se imputina si a se pustii de oameni, de mart
Cantacuzino sa darame cetatile de. la Suceava asupreale ce avea cu de toate ca zaharetile
si de la Neamt, ca sa nu mai poata servi de gar- multe ce poartd in toy. anii de leagat in Camenita
nizoane pentru podghiazurile lcsesti. si de schimburile ostirilor ce le duc de le bagcl in
Turd! sc mai siraduiau s largcasca cetate si a prazilor ". Zahareaua datorila
raialele for pe socoteala principatclor carpa- Camenlici, consista in paine, orz, fan, lemne,
tine. Pentru ajutorul dal principelui Acatiu ialovita, berbeci, unt, miere, iarusi pentru con-
Barcsay la dobandirca lronului de la Alba Iulia, turi si multe allele insirate de cronica.
ei ii impusera sa cedeze cetatea Inau, precum Influenta turceasca asupra princi-
si oraselc Lugos si Caransebcs pc care principii patclor dacicc incepu sa se afirme mai mull in
transilvancni lc mai aveau in Banat. In timpul domnici sultanului Mehmet al IV-lea
urmarirea principelui Gheorghe al II-lea (1648 - 1687) care sub imboldul marilor viziri
Raloczy, care dupa infrangerea de la Gilau se din familia Koproly Incercase sa insufle impe-
refugiase la Oradea, lurcii cuprinsera in mai riului otoman vechiul spirit de cuceriri teritori-
1660 si aceasta cetate si o prefacura, cu tinu- ale. Cronicarul Nicolai Costin arata ca sultanul
tul dimprejur, in rata turceasca, punand sa Mehmet concepuse ganduri inalte asupra
singe hogea in bisericile crestine de acolo. crestinilor, ca pe atunci turcii erau mai tart, cat
Dupes cucerirea Camenitei si cuprinderea lumea se cutremura, Ca incotro porneau nu era
Podoliei, lurcii se purtau cu gandul sa ocupc si sa nu biruiasca. Cucerirea celatii Camenita si
Hotinul cu imprejurimile lui, instaland acolo incorporarea Podoliei si Ucrainei in granitele
un pasa turcesc. Cronica moldoveneasca arata imperiului otoman in baza tratatului de pace
plind de ingrijorare ca in cazul acesta in cu Polonii de la Buczacz a fost, dupa relatarile
Moldova n-ar avea ce mai domni Domn. Dar lui Dimitrie Cantemir, cea de pe urma izba.nda
primejdia a putu fi inlaturata numai gratie care aduse imparatiei otomane vreun folos.
infrangerii pe care turcii o suferird in 1673 sub Dupes aceast a, si mai ales in timpul imparatu-
zidurile Hotinului, infrangerc aplicata turcilor lui Leopold al Germaniei - zice Cantemir -
de hatmanul polon loan Sobieski in colaborare urmeaza batalii infricosatoare, pc care urmasii
cu principii romani Grigore Ghica din cu greu lc-ar putea crcdc, daces nu ar fi ade-
Muntenia si Stefan Petriceicu din Moldova. Cu varale prin autoritalea unor clocumente ofi-
ocazia campanici contra Podoliei din 1672, sul- ciale. Puterea otomanilor a slabit tare, prin
tanul Mahomed al ly-lea, trecand prin Moldova pierderea mai multor regale, prin pieirea unor

491
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

stiri intregi si prin lupte si certuri launtrice. dat o grea lovitura ostirii parnantene, pe care
Dimitrie Cantemir luase parte la batalia de la Matei Basarab si inaintasii sai se puteau bizui
Z,enta din anul 1677 si ramase adanc impre- in lupta contra adversarilor din launtru si din
sionat de inspaimantatoarea infrangere pe care afard. Prin infrangerea si risipirea ostirii
o suferisera acolo victorioasele trupe de pe vre- pamantene, Domnii ramasera sa se bizuie pe
muri ale sultanului. Dupes parerea sa imperiul lefegii straini, care insa erau gata sa treaca
otoman depasise culmea puterii si influentei oricand de partea celui ce-i platea mai bine.
sale si se gasca in vadit declin, in deplina Lipsa aceasta s-a simtit foarte curand si de
descompuncre, descrestere si decadere. De aceea principele Munteniei Mihnea al II-lea a
aceea Dimitrie Cantemir imparti cartea sa de incercat sa refaces ostirea pamaneana, facand
istorie a imperiului otoman in doua, si anume steaguri multe si tunuri si ierbarii multe si
partea intaia pana la cucerirea Camenitei, din palanca imprejurul manastirii Radu Voda din
1672, el o intitula istoria cresterii incremento- Bucuresti cum spune cronica, dar puterea
rum - iar partea a doua - istoria descresterii - combative a Orii de pe vremuri si disciplina
decrementorum -imparatlei otomane. Infran- ei nu mai puteau fi insuflate noii ostiri,
gerea de la Hotin din 1673, dupa catastrofa de framantata mereu de agitatii si lipsita de spirit
la Viena din 1683, a marcat inceputul descres- de disciplina. 0 rascoala similara se ridica si in
Led! puterii turcesti. Din tratatul de pace de la Moldova, unde a putul fi potolita, cu mare var-
Carlovat. din 1679, Turcia pierdu nu numai sare de sange, de principele Gheorghe Stefan.
Podolia si Ucraina, dar si Ungaria si Transil- Si principele Gheorghe al II-lea avu de luptat
vania, astfel ca suprematia la nordul Dundrii cu ostenii sai, se vede ca acelasi spirit de
ramase restransa numai asupra Banatului razvratire domnea deopotriva, nu numai din-
Timisan, asupra Tani Romiinesti si asupra coace si dincolo de Milcov, dar si dincolo de
Moldovel. Carpa (I:
Ajutorul pc care principii din Muntenia
si Moldova it primiscra dc la alialul for
2. Luptele, framantarile launtrice si ne- Gheorghe al 11-lea din Transilvania ii obliga sa
statornicia domniilor dea unnare chemarii acestuia, de a-1 insoti cu
contingentele for in campania pe care o planuia
Dintre domnii celor trei principele daci- contra Polonici. In toamna anului 1656, un
ce, Gheorghe I RAlcoczy si Maid 13asarab grip de nobili poloni, nemultumill cu domnia
murini in scauncle Ion de domnic, cala vreme regclui loan at II-Ica Casimir, ademcnise pe
Vasi le Lupu pierdu tronul sl muri in surghiu- principele Gheorghe al Transilvaniei sa se
nul de la Istanbul. Urmasul lui Gheorghe I. a ridice cu oastea asupra craiului lesesc, sa-1
ibst fiul sari Gheorghe at II-lea Ralcoczy (1648 alunge din scaunul domnici si sa sc instalcze
1660) care pricinui dclronarca lui Vasile Lupu el acolo ca vrcdnic succesor al regclui Stefan
si ridicarca pe tronul Moldovci a hatmanului Bathory. Adcmcnit de stralucirea coroanei
Gheorghe Stefan (1653 - 1658). In Muntenia, poloneze, principele, rau sfatuit de adversarii
urmasul lui Male! Basarab a fost Constantin. regelui loan al II-lea Cazimir, porni in prima-
Basarab Carnul (1654 - 1658), un flu al lui vara anului 1657 razboi contra acestuia,
Radu Serban, fostul domn al Tani Romanesti. bizuindu-se pe alianta pe care o incheiase cu
Noul domn muntean avu de sustinut lupte regele Gustav Adolf al Suediei si pe ajutorul pe
grele cu pretendentul Preda care se bucura de care aliatii sai, principele Gheorghe Stefan si
ajutorul Portii, dar si cu scimenii care nu se Constantin Basarab, crau datori sa i-1 dea. La
asiamparasera Inca. Acestia se ridicani din 30 decembric 1656 principelc lansa o procla-
nou si incescara sa ridicc pe Iron pc spatarul matic de razboi prin care arata ca ridica armele
Hrizea, comandantul tor. Constantin Voda contra Poloniei care delinea pe nedrept Galitia
rccurse la sprijinul aliatulul sau din Transil- si Lodomcria, ce aparlinusera candva coroanei
vania, principele Gheorghe al II-lea Ralcoczy, ungare. Unitatile transilvanene erau conduse
care ii trimise trupe, cu ajutorul carora de capitanul loan Kemeny, cele moldovenesti
scimenii Curd batutl la Sop lea pe Teleajen in de hatmanul Grigore Habasescul, far cele
ziva de 26 ionic 1655, punand astfel capal munlene de capitanul Odivolanul. In fruntca
rascoalei selmenilor, care, dupa aratarile ostirii sc gasca insusi principele Gheorghe,
cronicii, jefulsera tam dc la un capat la alLul in care trecand Carpatii, ocupa in primavara anul
crucis si curmczis, nccrutand vecin pc vecin, 1657 Kievul si Cracovia, facu legatura cu
fin pe nas, sluga pe stapan. Rfiscoala seime- Suedezii si ajunse la Varsovia pe care o cuceri.
nilor sprijiniti dc calarasi sI dorobanti a putut De acolo se indrcpta viclorios spre Lituania, de
11 potolita, dar deodata cu infrangerea for s-a unde urma sa coboare in jos, spre Nistru. In

492
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom ani lor

drum insa, ostirea transilvaneana fu inconju- 1644 Acatiu Barcsay fu numit ban de
rata de tatari si silita sa capituleze cu arme si Caransebes si Lugoj, dupes patru ani fu inain-
bagaje. Numai in schimbul unei marl sume de tat comite de Hunedoara, primind in dar
despagubire st cu lasarea de ostateci, cetatea Deva. Ca aderent convins al doctrines
Gheorghe se putu int.elcge cu Polonii la 22 iulie calvine, el sprijinea propaganda calving intre
1657 pentru salvarea sa personals, grabind cu credinciosii ortodocsi, tiparind la 1648 pe chel-
o mica escorts spre Transilvania. Restul tru- tuiala sa la Alba Julia un catehism calvinesc in
pclor sale si ale aliatilor sal munteni si limba romans. Tot el a ingrijit codificarea si
moldoveni cu conducatorii tor, Kemeny, publicarea legilor aprobate de dietele transil-
Habasescul si Odivoianul ramasera in prin- vanene, lucrare aparuta in 1653. Alegerea sa fu
soare la tatari, de Ia care se putura ras- impusa de turci, fiindca magnalii unguri din
cumpara mai tarziu. Transilvania it dispretuiau din cauza originci
In urma acestei catastrofale infrangcri, sale valahe priveau Ca pe un intrus in cer-
principele pierdu si restul de prestigiu, de care curile tor. In modestia sa, candidatul isi dadea
se bucura la Istanbul. Poarta isi daduse asen- seama de putina consideratie de care se bucu-
timentul pentru aceasta campanie, si acum, ra in randurile inaltei nobilimi transilvanene, si
cand ca esuase in mod asa de lamentabil, sul- de aceca el nu se sill sa declare ca ar considera
tanul pronunta mazilirea principelui Gheorghe alegcrea sa numai ca un expedient vremelnic,
si invites sfaturile transilvanene sa aleaga un pana ce Gheorghe Rakoczy va fi primit invoirca
nou principe. Acestea executara pentru Port ii de a-si recupera tronul. Ali tudinca
moment ordinul sultanului, alcgand Ia 2 accasta loiala nu impicclica insa pc Rakoczy de
noicmbric 1657, in locul principelui mazilit, un a-1 dcfaima ca monstrit ingrat i ca tradator.
nou domn in persoana lul Francis Rhedey. Pe Actizalla dc tradator era poatc intcmciata prin
acesta insa Poarta nu voi sa-1 rccunoasca, ba- faptul ca pentru alegerea sa Barcsay trebuia sa
nuindu-1 de lcgaturi cu imperialii, adversarii faces turcilor conccsiuni Icritorialc, si anumc sa
turcilor. In anul urmator staturile intrunitc in cede= cclalile Inau, Lugo si Caranscbes. Cl
dicta la Medias alesera la 27 ianuarie 1658 mai trebuia sa fagfiduiasca turcilor si sporirea
principe tot pe Gheorghe Rakoczy, care tributului anual la 40.000 de galbeni, precum
ajunsese acolo in frunLea unei armate corn- si plata unor masive dcspagubiri de razboi. I se
pusa din aderentii sal. Noua alegere fu consi- mai cerea sa predea turcilor pc principele
derate ca o sfidare la adresa sultanului, astfel mazilit Gheorghe al II-lea Rakoczy. Si statele
ca marcle vizir Mehmet Koproly o respinse cu transilvanene intelesera sa traga folos din
indignare, amcnint.and Transilvania cu foc si alegerea sa, impunandu-i conditia sa admits
sable, declarand ca mai curand va cadea ploa- ca hot:diddle dietei sa primeasca putere de
ia din pamant spre ccr, dccat sa se poal.a legc, chiar si fares aprobarea obisnuila a
obtine tertarea sultanului fala dc Gheorghe principelui. conditlile acestea arata cat de mull
Rakoczy, care s-a ridicat cu arena impotriva scazuse putcrea domneasca a principilor Iran-
poruncii imparatesti. Dar pentru ca ame- silvaneni in urma luptelor si framantarilor din-
niniarea vizirului sa nu ramand vorba goala, launtru si a infrangerilor din afara.
tureli, insotiti dc tatari si cazaci, navalira in Conditiile aceslea erau foarte aspre si
Transilvania si o potopira cu foe si parjol, apasatoare dar principele trebuia sa lc acceptc,
incercare grea, de care nu ramase crulata nici daces dorea sa puns capal turburarilor interne
Alba Julia. Pentru a pune capat acestui si secatuirii iarii de catre unitatile turco-tatare.
nernaipomenit prapad, statele Transilvanene sc Sub presiunea accstora, dicta alese la 7
vazura silite sa paraseasca pc Gheorghe octombrie 1658 principe at Transilvaniei pe
Rakoczy si sa aleaga un nou principe care sa Acaliu Barcsay (1658 - 1661). Dar pentru a-si
fie agreat de Poarta. Noul candidat sustinut de asigura domnia, noul principe avu de sustinut
turd era Acatiu Barcsay, un nemcs originar lupte sangeroase cu adversarul sau Gheorghe
din comuna Borcea, comitatul Hunedoarei, Rakoczy care, cu toata mazilirea sa de catre
care crescuse Ia curtea principelui Gheorghe I. Poarta, nu Intelegea sa renunte la tronul tran-
Rakoczy, uncle sc distinse prin desteptaciunea silvanean, si pc care aderentli sal it procla-
si isteltmca sa, cunoscand mai multe limbi, masera in septembrie 1659 la Targu Mures din
intre care si limba roman& Pc accasta o nou principe al Transilvaniei. Astfel incepu un
cunost ea de acasa, fiindca families sa descindea crancen razboi civil intre ambii domni, in
din ranclurile cncjilor roinani din pariile cursul caruia lora avu foarte mull de sufcrit.
I lunecloarei. Ca cunoscator al limbii romane, el De la Targu Mures principele Rakoczy inainta
fu trimis in diverse misiuni diplomatice pe spre sud, impingancl trupele adversarului sau,
Tanga curtile princiare din Targoviste si Iasi. In principele Barcsay, spre Sibiu unde ramasera

493
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

blocade din dccembric 1659 pand in mai 1660. ei fura arestati si trimisi Ia inchisoare. Andrei
In timpul acestci indclungate blocade sibienii fu spanzurat la Fagaras, iar Acatiu fu ucis in
avura foartc mull de suferit din cauza lipsei de iulie 1661, si inmormantal in comuna Cozma.
alimente si a epidemic! de holera care seca Cara Astfel se incheie prin crimes odioasa domnia
miles randurile targovetilor dar si ale ostirilor principelui Acatiu Barcsay, sub domnia caruia
care stateau fates in fal.a. La inceputul lui mai s-a fixat marca Iarii Transilvanici in dicta de la
turcii din Timisoara si Inau palrunsera in Sebes din 24 mai 1659.
Transilvania pentru a vent in ajutor principelui Dar Kemeny se inselase in socotclile lui,
Barcsay, asediat la Sibiu. Pentru a opri invazia crezand ca Poarta va lasa nepedepsila inlatu-
turccasca, principelc Gheorghe ridica blocada rarea lui Barcsay, protejatul ei. Dimpotriva,
si porni intru intampinarea tor, ajungand pand sultanul se grab! sa trimita steag de domnie lui
la Gilau, Tanga Tcmes, unde in zlua de 22 mai Mihai Apaffy, care era omul lui de incredere, iar
1660 se dadu o sangeroasa batalie, in care dicta intrunita la Seica Mica proclarna la 20
oastea lui Ghcorghc fu infranta, iar el gray noiembric 1661 pe Mihai Apaffy, principe al
rani'. in lupta. In starea aceasta grava, el mai Transilvanici. Cum insa Kemeny, bizuindu-se
avu timp sa se retraga in graba la Oradea. pe ajutorul imperialilor continua sa se mcntina
uncle, in mina ranilor primile pc campul de in domnia tarii, stillanul trimisc oastc pentru
lupta mud la 6 tunic 1660. In urmarirca lui, izgonirea lui. Domnii roman! Grigore Ghica si
turcii din Inau si Ghiula patrunsera in Oradea, Istrate Dabija primird ordin sa treaca cu con-
cucerind cetatca si prcfacand-o in centrul noii tingentcle for in Transilvania si sa ajute la inla-
for raiale de la Oradea. Astfcl coincise moartea turarca lui Kemeny. Bata lia s-a dat Ia 24 ia-
principclui Ghcorghe al II-lea Rakoczy cu rniarie 1662 la Sclemul Marc, Tanga Sighisoara
pierderea Oradici pentru crestini. si s-a terminal cu infrangcrea lui Kemeny, al
Dtipa moarica lui Ghcorghe al II-lea carui coi-p zdrobil de copitele cailor s-a cubes de
Mikoczy toata lumea era dornica de pace pe campul de batalic. Deodata cu el pieira si
sntula de grozaviile razboiului civil din ultiinii sustinatorii sal I-faller, Banffy si Bcldi. Cu
ani. Se credea ca Barcsay isi va putca consoli- inoartea Iui Kemeny se inchcie pentru un timp
da domnia, recland tarii pacca si siguranta dc mai indelungat razboiul civil in Transilvania, in
care avca nevoic. Dar nadejdea in mai binc se cursul caruia populatia tarii avu de suferit alai
spulbera foarte curand din cauza spiritului de de mull. In toiul acesLui razboi fratricid isi
vrajba si ura de care era stapanita nobilimea. gasira moartea principii Gheorghe al II-lea
Fostii aderenti ai lui Rakoczy sc regrupard in Rakoczy, Acatiu Barcsay si loan Kemeny, pre-
jurul lui loan Kemeny care, scapand intre limp cum si multi dintre sustinatorii tor. Cu urcarea
din caplivilatca talara, sc rcinloarsc in la Iron al lui Mihai I. Apaffy (1661 - 1690)
Transilvania pentru a aduna in fund sal( pc inccpc in istoria Trasilvaniei o notia epoca dc
Iota mm111(1(1111111 en domnia principelui Acal hi pace si relatives linisic internii, care dalnui mai
Barcsay, sustinulfi (le Poarta. mai mull chiar, mine &emit, la sfarsitul carcia principatul
in primele zile ale anului 1771, dicta transit- transilvanean ajunsc o provincic de coroana a
vancana, alcsc pe loan Kemeny domn in locul Case! de Austria.
Iui Barcsay. Noul principe, pentru a se pulca Campania principelui Ghcorghe al II-
mentine fates de adversarul sau sprijinit dc lea Rakoczy contra Polonici, din 1657, n-a avuL
turd, recurse la ajutorul imparatului Leopold, urmari fatale numai pentru principele
care astepla de mull prilejul binevenit de Transilvaniei ci si pentru principii roman!
a se pulca amesteca in treburile interne Gheorghe Stefan din Moldova si Constantin
ale Transilvanici, pentru a afirma din nou Basarab din Muntenia. Parliciparea for la acea
revendicarile sale politice asupra acestci tad campanie Cara au torizatia sultanului avu grave
si asupra partilor ungurene care fusesera consecinte si pentru ei. Ambii domni fura
anexalc Transilvanici. Imparatui primi cu chemati la Poaria pentru a da socoteala de
bunavointa ccrcrca principclui Kcmcny faptele for. Dar ci stiind ce-i asteapta si
fagadui tot concursul sau, indata ce dicta va fi ncavancl o iesirc pe care sa se poata bizui,
ralificat alianta pc care Kcmcny o inchciasc cu preferara sa-si paraseasca tronurile si sa
imperialii. Dar pang la venirca ajutorului porneasca pc calca lunges si grca a pribegiei.
habsburgic principelc Kemeny recursc la vale Ghcorghe Stefan se adaposti mai intai in
mijloace pentru inlaturarea adversarului sau, Transilvania, dc unde incered de mai multe on
intinzandu-i o curses. In mai 1661 principelc sa-si redobandeasca tronul de la Iasi, care
I3aresay fu invital Ia o vanaloare. Nebanuind I urcii asczascra pc Gheorghe Ghica. Nereu.sind
ctirsa cc i se intinsese, primi invitatia impre- incerearile sale, el pribegi prin ladle vecine,
una cu fratelc sal Andrei. In cursul vanatorii, cautand in zadar ajutor pentru redobandirea

494
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

domniei moldovenesti. Dupes zece ant de o domnie mereu hartuita de fostul domn
pribegie, moartea it surprinse la Stettin in Constantin Basarab care, sprijinit de Gheorghe
1668. Oscmintele ii Curd* aduse in lard si Rakoczy, reusise sa patrunda pand la mosia sa
ingropate la ctitoria sa de la Casin. Aceeasi de la. Dobreni, pentru a-si scoate comorile
soarta o impartdsi contemporanul sau din Tara ascunse in buloaie scufundate in cazul de
Romaneascd, Constantin Basarab Cdrnul, cif- acolo. In urma luptelor necontenite se produse
torul bisericii patriarhale din Bucuresti. Nici el in Muntenia o mare criza financiara si eco-
nu se mai intoarse pe Lronul muntean, ci gasi nomics, astfel ca Domnul ramase in urma cu
mai intai addpost in Transilvania, de unde plata tributului catre Poarta. Cererile de
porni in pribegie in Tari le Crestine, fares sa-si fi amanare find rdu intelese la Istanbul, sulta-
putut redobandi domnia. nul revoca pe Domn si numi in locul lui pe
Spre deosebire de Transilvania, unde Grigore Ghica (1660 - 1664), Elul Domnului
principele Mihai Apaffy intemeie o domnie mazilit. Numirea lui Grigore sau Grigoras Vodd
lungs si relativ destul de linistitd, domniile din se facuse pe urma marilor stdruinte la Poar
Muntenia si Moldova, rar cand ddinuiau mai din partea postelnicului Constantin Cantacu-
mult de cinci pand la Base ant, si in cazul aces- zino. Acesta descindea din neamul grecesc al
ta ele erau supuse confirmarii din nou din Cantacuzinilor, care daduse imperiului bizan-
partea Portii la fiecare trei ant. Lui Constantin tin doi imparati si care, dupes prabusirea
Basarab ii urma in Muntenia Mihnea al III-lea imperiului sub turci, se indeletnicea cu negotul
(1658 - 1659), o fire de aventurier politic de si arendasia. Postelnicul Constantin era un
tagma lui Despot Vodd si Gaspar Gratiani. El nepot al faimosului Mihai Cantacuzino, pore-
isi pierciu insa ironul dupa un an de domnie cult si Saitan-Oglu, flu] satanci, care fuscse
fiindca se aliasc cu Gheorghe al II-lea Rakoczy spanzurat de turd pc timpul vaduvei lui Mircea
contra sultanului, si a Post otravit la un, ospk. Ciobanul, pentru a putea pune mina pe
Contemporanul Lui in Moldova cra Ghcorghc bogdliile sale. Urmasii lui Mihai, intre care si
Ghica. Acesta, dupa ardtarea cronicii, cra Andronic se stabilird in Muntenia. Fiul lui
"arbanas", adica Albanez, ca si Vasile Lupu, si Andronic, cu numele Constantin ajunse unul
care venise in Moldova "negustorie cdcand". El dintre boierii cei mai avuti si mai de vazd din
fusese prielen din copilarie cu marele vizir Muntenia, ridicandu-se pe scara ierarhica
Ahmct al KOproly, vajnicul saituitor al sulla- piind la gradul de postelnic. El era casatorit cu
nului Mchmct al IV-lea. In Limpul domniei lui Elena, fiica fostului domn Radu $erban, care ii
Vasile, ajunse vornic in tam de jos, apoi ddrui 11 copii, si anumc 6 bdieti si 5 fete, care
capuchehaia domnului la Istanbul, o func(iune la randul for inixaserd in legaturi matrimoniale
care ii deschise drumul spre domnie. Gheorghe cu cele mai de vazd familii boieresti din Tara
Voda Ghica este in temeietorul familiei Romaneasca. Asa se explicd faptul ca postel-
domnesti a Ghiculestilor, care a dal tdrilor nicul Constantin putu sa grupeze in jurul sau
romanesti multe si stralucite domnia. Dupes o bund parte din boierii munteni cu rost in tre-
mazilirea lui Mihnea at III-lea, Gheorghe Ghica burile tarn. Dintre Eiji sal, stolnicul Constantin
primi domnia Muntcniei, cedand tronul ajunse celebru prin eruditia si activitatea sa li-
Moldovei landrultii 5lefanilii (1656 - 1661), fiul tcrard. Fratele sau mai mic, Serban, ajunse pe
Iui Vasile Impti. Sc iniAmplase ca 5terrloa ironul munican. Dispunand si de o mare
Vorld sa -si inccapii domnia inlr-un an (le avert, postelnicul Constantin Cantacuzino
foameic, in care lumen era silita sa se reprezenia si o insemnala fortes pointed, ccea cc
hrdneascd cu coji de copaci si malal de papurd, ii ingkluia sa se la la intreccre cu banul
din care cauza i-a Minas porecla de Papurd- Gheorghe Bdleanul, un al doilea magnaL al
Vodd. turd' ii cereau mercu oaste pentru cam- boicrimii inuntene.
paniile for alit contra Jul Ghcorghc Rakoczy in La in loarcerea din campania sa contra
Transilvania, cat si contra cazacilor. care spri- Ungariei, Grigoras Ghica dadu crezare unor
jincau pretcntille Iui Constantin Basarab la dcnunturi rduiacioase, polrivit cdrora postel-
domnie, uneltind mereu la granita Moldovei. nicul Constantin ar fi uneltit contra sa. Pornit
Cu ocazia expeditlei contra cazacilor, Stec-mild din fire cum era, Domnul pronunta sentinta de
Vodd trecu Nistrul in 1661 si aduse in lard pe moarte si postelnicul fu strangulat la 30
sora sa Ruxandra, care era relinuta de cazaci decembrie 1663 in trapeza mandstirii Snagov,
in Rdscov. In toiul accstei expedilli se imbol- Card nici o judecata. Osanda aceasta provoca o
nay! de "lungoare" st muri la 29 scptembrie mare turburare intre boieri, turburare care
1661, find inmormantat la ctitoria pariniclui ddinui ant de-a randul si care degenera in
sau de la Trei lerarhi. Scurta a Post domnia lui varsdri de sange si confiscari de avert,
Gheorghe Ghica (1659 - 1660) si in Muntenia, impiedicand astfel multi vreme dezvoltarea

495
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pasnica si linislita a tarii. In anul urmator, (Szamos-Ujivar) si Dumbraveni (Ibazfalau),


principele Grigore lua parte la o noua campanie bucurandu-se de largi privilegii municipale.
turceasca in Ungaria, care insa lua sfarsit rau Atunci Domnul vazand ca tara s-a ridi-
pentru turci. Oastea munteana, deopotriva cu cat asupra-i, iesi din curtea domneasca cu
cea moldovcana comandata de Istrate Dabija, toata curtea lui si fugi in Tara de jos, unde
suferi o grea infrangere, care trezi nemultu- primi ajutor de la turci si de la talari. Sub scu-
mirea sultanului. Din frica de raspundere, tul ostirii turcesti, Duca Voda se reintoarse la
principele Grigore Ghica nu se mai intoarse in Iasi si porni pe urma rasculatilor care isi aseza-
tara, ci rataci multa vreme prin Transilvania si sera tabard la Ischil in apropiere de Chisinau.
Austria pana ce, abia in 1672, putu obtine Acolo, in iarna anului 1671, infrangandu-i,
iertarea sultanului si odata cu ea, domnia Tariff ucise multi dintre ei, unii pierind de sabie, iar
Romanesti intre anii 1672 - 1674, bizuindu-se altii si de genii cumplit al iernii. Hancu si
acum pe sprijinul aderentilor lui Gheorghe Durac reusira sa fuga la cazaci, dincolo de
Baleanu, adversari ai Cantacuzinestilor. Nistru. 0 alta versiune a cronicii arata ca
Teama de raspundere fata de Poarta batalia s-ar 11 dal. la Epureni, pe Tigheciu si ca
pentru infrangerea din Ungaria din 1664 o in legatura cu aceasta rascoald a ramas die
imparlea si principele Moldovei, Is Irale Dahlia tonul moldovcnesc: Voda da, si Hancu bar
(1661 - 1665), urmasul in (townie al lui Dar cu loala izbanda sa asupra razvratitilor,
Stefanita Vocla. Ridicat pe tronul de la Iasi din Duca Voda nu ramase pe tronul de la Iasi decal
randurile boicrilor de tard din tinutul Putnei, pana in anul urmator, 1672, cand fu inlocuit
domnului Istrate Dabija ii placea vinul mai prin Stefan Petriceicu (1672 - 1674) care
mull din ulcioarc de hit, decal. din pocale de jucasc un rot important in expcditia sultanului
crisIal, zicand ca. c mai dulce. Accasla contra Camcni lei.
aprecicrc a vinului nu-1 impiedica insa, ca In acecasi vreme domnea in Muntenia
domn, sa ascze pe podgoreni un nou impozit principele Radu Leon (1664 - 1669) caruia i se
numit pogonaritul, care le-a facut maxi zicca si Stridie, din cauza ca inainte de a
necazuri. Domnul Moldovei insa se intoarse in ajunge down sc indeletnicea la Istanbul cu
lard din Ungaria si stiu sa potoleasca furia sul- negol.ul de peste si stridii. Noul domn muntean
tanului, menlinandu-se pe Iron pana in scp- mostenise dc la fatal sau Leon Voda aversiunea
lembric 1665, cand muri de balrancle si fu boicrilor contra sa si mai ales contra grecilor .
inmormanlal la biserica de la Barnova, pe care Dc accca, pentru a pul.ea linisti pc boicri in
o terminase. Pc timpul domnici sale funcliona pornirca grecofoba, el se vazu silit sa confirme
la Suceava o bilnarie, ached o monetarie, care la 17 dcccmbric 1668 actul de izgonire a gre-
balsa salai sau silingi de arama, din carc ni cilor din lard, pe care it decrelase (alai sau la
s-au pastrai mai mulle exemplars, inlre care sc 1631. In decretul de confirmare el repeLd
pot distinge vrco sapte lipuri. Pc langa salai incriminatiunile impolriva grecilor , araLand ca
MOICIOVelle0 se mai bateau la Suceava si de la ci porneau loale nevoile si saracia tariff,
sllingi polonezi, svedeji si prusienl, care aveau Ilindeil Green "ameslecau loale domnille 51 vin-
elreulalie in Moldova. PrIncipelui Istrate Dahlia dean lara fara mild". Dupd accca doninul,
it daloreaza Chislnaul privilegiul sau de larg. imprcuna cu Lot sfatul domncsc, hotarard cu
Urmasii lui Istrate Dabija pc tronul de mare juramant la sfanta mitropolie ca grecii sa
la Iasi, au fost: Gheorghe Duca (1665 - 1666), Ile scosi afara din tara, ca nistc netrebnici si
Inas Alexandru (1666 1668), Gheorghe Duca dusmani ai (aril. La hotararea aceasta se mai
(1668 - 1672), Stefan Petriceicu (1672 - 1674). adauga si oprelislea de a se numi la mandsti-
In imprejurari rclatatc mai sus, sub domnia lui rile inchinate alti egumeni, decat "egumeni
Duca Voda, multi capitani si altii mai de jos din rumemi", dupa obicciul si tocmeala tariff. De
acele doua iinultiri au pornit en oas(e asupra asemenea, se inlarira si hrisoavele lui Matei
Domnului sprc a-1 dctrona, pentru uraciunea Voda din anii 1639 si 1640 prin care se oprea
grecilor, strigand sa-i prinda pe greci si sa -i inchinarca principalelor manastiri din tara
omoare. locurilor sfinte din rasarit. Sub urmasul sau,
Se pare ca inversunarea rasculatilor era Antonie din Popesti (1669 - 1672) se ajunse la
indreptata si contra armcnilor din Iasi, cicspre aplanarea vcchii dusmanii dintre Baleni si
care slim ca in acea vreme au pardsit in mare Canlacuzini prin condamnarea la moarte a lui
numar capitala Moldovei, emigrand in Stroe Leordeanul, principalul vinovat pentru
Transilvania, unde furs bine primiti de strangularea postelnicului Constantin
principele Mihai Apaffy si colonizati in Cantacuzino. Prin stingcrea acestui vechi pro-
Sccuimc, la Gheorgheni si Remetea. Emigrantii ces din sanul boierimii muntene s-a ajuns la
armeni au ajuns mai apoi largurile Gherla restabilirea unei linisli relative inlauntru si s-a

496
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

cura.tit calea pentru urcarea pe tron al lui savarsit in martie 1657 la Suceava de catre
Serban Cantacuzino, fiul postelnicului mitropolitul Moldovei, Ghedeon, asistat de
Constantin. Urmasul lui Antonie Voda a fost episcopal Atanasie de Roman si Teofan de Husi.
Gheorghe Duca. Acesta, la 1678, fu chemat la Inca in toamna anului 1654 se zvonea ca
domnia Moldovei, pentru a face loc pe tronul principele Gheorghe Stefan ar fi intrat in trata-
muntean lui Serban Cantacuzino (1678 - five cu tarul Moscovei si ca ar fi pe punctul de
1688). Atat el cat si inaintasii sat participard cu a trimite delegati care sa semneze tratatul de
contigentele muntene la campaniile Portia, atat alianta. Tratativele continuara insa si in anii
in Polonia, cal si in Ungaria. urniatori, terminandu-se numai in 1656, cand
mitropolitul Ghedeon, insotit de logofatul
Grigore Nanu pusera, la 17 mai, semnaturile
3. Participarea Domnilor din Moldova si for pe tratatul de alianta incheiat cu tarul
Muntenia la campaniile turcilor in Alexie Mihailovici (1645 - 1676). Prin acest
Polonia Si Ucraina tratat Domnul Moldovei se obliga sa
recunoasca pe tar ca pe suzeranul sau, asupra
Rascoala cazacilor sub hatmanul miscarilor de la granita si sa participe cu oas-
Bogdan Hmelnitki provocase marl turburari si tea la campaniile tarului impotriva turcilor si
invalmasid la granita Moldovei de la Nistru. tatarilor. In schimb, tarul fagadui sa respecte
Cazacii carora li se alaturare si populatia malo vechile asezaminte ale Moldovei, astfel cal la
rusa din Ucraina tindeau spre izbavirea de sub domnie sa nu poata ajunge deca_ un principe
stapanirea leseased si spre constituirea for roman. Tarul se mai obliga sa ajute Moldova la
inlr -un slat national ucrainean. Pentru Min- izgonirea Turco-tatarilor din raialcle de la
go-ea ac esiul stop, cazacii emu nevoiti si Nis I rii si dc la Dunare, in vcdcrca reintregidi
caule sprijin in Virile veelne. Aceslca craw vechilor 'granite ale tarn Moldova In tulle
Rusia moscovilii la rilsarii, Polonia fclidalii la accluiasi an dcicga(ii moldovcni, la care se aso-
iniaza noaple si apus si Crimcca tureo-lalara la ciasc si Macaric, patriarhul Antiohici, prcstara
miazazi. De necca nu I mimic sit surprinda lap- in numele lui obisnuii ul juramant de
tul Ca in randurile cazacimii inccpcau sa sc vasalitate in calcdrala mitropolici de la
manifeste diverse tendinte poliiice. Unit incli- Moscova.
nau spre o apropicre do Rusia moscovita, de Curancl insa hatmanul Hmelnitki avu
care se simleau legati prin origine comuna si motive sa se convinga ca orientarca political
prin religia pravoslavnica. Altii cautau sa sale spre Moscova se dovedise gresita. Si
ajunga la o intelegere cu vecinii for tatari. Erau aceasta din cauza ca tarul intelegea sa trans-
insa si unit care preconizau o apropiere si chiar forme protectoratul sau asupra Ucrainei intr-o
o impacare cu Polonii sub rezerva recunoasterii stapanire efectiva asupra cazacilor, Cara sa tiny
autonomies tariff Tor. Fiecare dintre aceste ten- seama de autonomia for politica pe care ei o
dinte isi aveau sustinatorii for intre cazaci. dobandisera in urma indelungatelor lupte con-
Dupa o matura chibzuinta, batranul hat- tra stapanirii lesesti. De aceea Bogdan
manecou Hmelnitki se hotarase pentru o lega- Hmelnitki preconiza hotarat, inainte de moar-
tura cu Rusia, obtinand in aceasta noua ori- te, ruperea legaturilor cu Moscova si consti-
entare politica si asentimentul radei ucraine la tuirea unui scat ucrainean autonom sub
adunarea de la Perieslavel din martic 1654. garantia statelor vccine. Cu gandul indreptat
Legaturile but Bogdan Hmelnitki cu asupra infaptuirii acestei nou plan politic mud
tarul de la Moscova gasira ecou si in Moldova, batranul hatman la 6 august 1657. Fireste ca,
undc principele Gheorghe Stefan cra gala si el in urma acestei not orientari politice, ramase
sa se uneasca cu Rusia in lupta contra fara nict un elect si alianta principelui
polonilor si turcilor. In august 1654 el incheie Gheorghe Stefan cu tarul Alexie Mihailovici.
pi in inijlocirea starostelui de Soroca, Stroe Urmasul lui Bogdan Hmielnicki la con-
Lupu, alianta cu hatmanul Hmelnitki. Cu acca ducerea cazacimei, fostul pisar loan Vihouski
ocazie principele Moldovei isi exprima dorinta reprezenta politica polonofild, reluand trata-
de a infra in legatura cu tarul. Tot atunci s-a tivele cu Polonii, in urma carora se ajunse la
organizat la Nistru un serviciu de informatic incheicrea Uniunii de la Hadiucz din septem-
rnoldavo-ucrainean. Legaturile de prictenie si brie 1658. In virtutea acestei intelegeri Polonia
bund vecinatate cu Cazacii se evidentiary si consimti la contopirea voievodatelor Kiev,
prin faptul ca domnul Moldovei ajuta pc Cernizov si Brazlav intr-un mare cnezat
Ucraineni la organizarea bisericii Tor, inga- ucrainean, unit cu Polonia in aceleasi conditii
duind hirotonia episcopului de Cernigov, Lazar in care se unise la vremea sa, Lituania cu
Beranovici. Actul hirotoniei noului episcop s-a Polonia. Noul cnezat ucrainean tindea sa

497
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cuprinda in granitele sale si cazacimea de indraznetului sau plan de cucerire, sa inceapa


dincolo de Nipru care traia sub auspicii prin o mare expeditie contra Poloniei. Domnii
moscovite. Impotriva acestor nazuiny se ridica principatelor romane, Gheorghe Duca si
tarul Alexie, dezlanytind un razboi cu Polonia, Grigore Ghica, precum si hanul tatarilor din
care dainui pand la 1667, cand se ajunse la Crimeea primird ordin sa intareasca cu ostile
armisliyul de la Andrusov, in virtutea caruia fu for armata otomana care pornise contra
stability granita de la Nipru intre Polonia si Poloniei sub comanda suprema a sultanului
Rusia. Cazacii de dincolo de Nipru cu centrele insusi. Principe le Transilvaniei, Mihai I Apaffy,
for de la Harkov si Poltava ramasera sub primise ordinul sa stea gata cu contingentele
suprematia Rusiei, avand in fruntea for pe sale la granita Carpatilor din Maramures pen-
hatmanul Samuilovici, cats vreme cei de din- tru a se uni cu ostirile biruitoare ale sultanu-
coace de Nipru ramasera mai departe sub lui, cand vor porni spre interiorul Poloniei.
suprematia leseasca, avand capitala la Kiev. In Sultanul trecu Dunarea si inainta pe Prut in
timpul acestui razboi care a dainuit opt- sus, pana la Tutora, unde fu asezata tabara
sprezece ani, tinuturile cazacesti au avut foarte turceasca cu marele cort al padisahului. De
mult de suferit, ajungand aproape pustii si acolo imparalul facu o vizita la Iasi unde fu
golite de locuitori. primit cu mare alai. Acolo principele Gheorghe
Solutia la care se ajunse prin armisti- Duca prezcnta sultanului macheta cetatii
tiul de la Andrusov nu multumea insa pe Camenitei, lucrata in ceard de hotineanul
nimeni. De aceea urmasul lui Vihovski, hat- Grigore Cernescu, mester in sedsori si ciopli-
manul Petru Dorosenko, incerca a treia soluye turi in piatra si la alte lucruri, cum it reco-
a problemei cazacesti, anume orientarea spre manda cronica. Principe le Duca era acela care
Turcia, pentru a recunoaste suprematia sul- pregatise drumul sultanului spre Camenita,
tanului in aceleasi condiyi in care Crimeea, aruncand si un pod peste Nistru pentru tre-
Moldova, Muntenia si Transilvania ajunsescrii cerea trupclor, ceea cc nu impiedica pe sultan
testa vasalc ale Portii otomanc. Sultanul sa-1 mazileasca si sa puny in locul lui domn pe
Mchmet al IV-lea (1648 - 1657) pornit pe Stefan Petriccicu.
cuceriri teritoriale cum era, prima cu bucurie De la Tutora sullanul porni spre Hain,
oferta de supunere a hatmanului Dorosenko trecu Nistrul pe podul construit de Moldoveni
din 26 august 1669, in baza actului de si ajunse sub zidurile Camenitei, care fu
supunere din 10 august 1668, incredintandu-i impresurata de ostirile turco-talaro-romane.
in august 1668 steag de domnie asupra La operatiunile de asediu se asociara si pol-
Ucrainci in conditiuni similare celor impuse curile cazacesti de sub conducerea hatmanului
principatelor dacice din Carpati. Indata dupes Dorosenko. Asediul dura 10 zile, pand ce la 30
instalare hat manul Dorosenko primi din parlea iulic 1672 cetatea cazu in mainile turcilor, spre
sultanului ordinul de a inceta ostililaf ale Cala marca bucurie a sultanului si a ostirilor sale
de tatari si de a indrepta armele impotriva biruitoare. De la Camenita turcii se indreptara
polonilor si moscovitilor, deopolriva de ostili spre Liov, infrangand rezislenta indarjita a hat-
Portii. In Polonia regelc loan al II-lea Casimir manului Sobieski care comanda trupele lesesti.
abdicase chiar atunci in 1668, Iar in locul lui Liovul n-a putut ft insa cucerit. Inaintarea
fu ales in anul urmator rcgele Mihai Noribut navalnica a turcilor in teritoriul Poloniei
Wisznowiecki (1669 - 1673), contra ciiruia se inspaimanta pe regele Wisznowiecki in asa
indrept a at acul principal al sultanului chip, incat el consimy la ccsiunca Camenilei in
Mchnict. schimbul opririi marsului turcesc spre capita
Pcntru a-si putea asigura suprematia la sa. Sultanul incanlat de noua sa cucerire
asupra Ucrainci lui Dorosenko, turcii umblau accepta propunerea de pace si autoriza
sa-si asigure stapanirea asupra Podoliei cu inchcierea ci. Tratatul s-a semnat la 17
cetatea Camcnila, pe care ei o considcrau drepl octombrie 1672 la Buczacza, cuprinzand
cheie a Poloniei. Prin aceasta cucerire turcii conditiuni durc pentru Polonia. Regele con
credeau ca-si vor putea deschide prin Polonia simli la cedarea provinciei Podolia cu cetatea
drumul spre Apus, unde urmau sa se intal- Camenita si cu toate targurile si satele ei. El
neasca cu ostirile for din Ungaria, care luptau mai renunta si la suprematia asupra Ucrainei,
cu imperialii, in marele plan de cucerire a care fu inlocuita cu suprematia otomana,
Europei, conceput cu indrazneala de sultanul recunoscand astfel pe hatmanul Dorosenko ca
Mchmet al IV-lea si de sfetnicii sai razboinici vasal turcesc. Regele se mai obliga la plata unei
din neamul Kopr Okalor. Dupes minutioase insemnate despagubiri de razboi. Sultanul
pregatiri de razboi sultanul hotari ca in prima- incredinta stapanirea Podoliei lui Hussein-
vara anului 1672 punerea in aplicare a Pasa, care isi avea resedinta la Camenita si

498
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

care primi o garnizoana de 12.000 de oameni refugiu in Polonia. Datinile si obiceiurile


cu rezervele cuvenite in diferite puncte strate- domnesti si boieresti sa fie respectate, tar bi-
gics din noua provincie otomand. La retragerea serica ortodoxa sa nu fie atinsa in drepturile ei.
sa din Moldova marele vizir intreba Pe Miron Boierii sa fie liberi de a alege domn pamantcan
Costin daca se bucura si Moldovenii pe urma din randurtle tor. In caz de nevoie tara sd poata
marii victorii turcesti si a noilor cuceriri conta pc sprijinul moral si material al coroanei
otomane. La aceasta intrebare cronicarul lesesti iar podghiazurile poloneze sa nu fie
raspunse: "Suntem not Moldovenii bucurosi sa incartiruite pc la conacurilc boicresti si ma-
se leiteascd impeiregia in toate partile cat de nastiresti. Pentru confirmarea acestor postu-
mult, iar peste tara noastrei ne pare rdu sd se late principti cereau un "privilegiu" formal cu
la.teascer. Atunci vizirul a ras si i-a zis: "drept iscalitura autografa a regelui prevazuta cu
ai graft ", si apoi 1-a intrebat cum socoteste, pecetea regala pentru ca ei sa se poata bucura
lasa-va oaste turceasca. in Hotin cu Petriceicu- de deplina for libertate. Solii moldoveni si
Voda ca sa fie de paza tarii si Camenitci? La munteni mai cereau in numelc domnului for ca
aceasta. intrebare Miron Costin a raspuns ca tratatul sa ramana secret, nu cumva turcii sa
nu este buns o masurd ca aceasta, find Cara se indoiasca de credinta for fala de Poarta. Ei
saraca si lipsita de provizii. lar unor boieri care statuiau pe rege sa se fereasca in deosebi de
credeau ca este bine ca armata turceasca sit halmanul Dorosenko, care pandea la Cehrin,
iemeze in Moldova pentru a ap5ra tara de Lest, hind gala de a Irece de partea invingatorilor,
el lc raspunse ca Lestl nu vor prada tara, tar de oricare ar fi acestia.
vor si prada-o, nemica nu va fi, decal sa lc ia Nu cunoastem raspunsul cratului la
ieniccrii femeile si copii .si sa rdmeind asezeilori cercrile principclui roman slim insa ca hat-
sd nu sc mai ducd. manul Sobieschi conta pe sprijinul principilor
Cucerirea Podolici si impunerea supre- romani: si ea el Meuse Inca din iulie 1673 apel
matte' turcesti asupra Ucrainei provocase o la numerosii refugiati moldoveni din Polonia.
mare ingrijorare in ladle creslinc, dar mai cu is acest apel raspunsera intre altii calarimea
scams in Moldova care era ameninta s fic moldoveneasca compusa din 18 steaguri cu
prefacuta si ea in raia, ca si Podolia de curancl 1570 de calareti. Pe aceslia halmanul it primi
cucerita. Pentru a prevent pericolul, noul domn cu multa bunavointa stiindu-i "vclerani foarte
at Moldovci, Stefan Petriceicu, se adres5 in viteji ce-i crau de folos ca oameni incercati si
taina ata regelui Polonici, cat si tarului nis. vcstiti in mestesugul razboiului". Ei fusers
cerandu-lc slat si ajutor contra paganilor. angajati ca lefegii cu o solda dc 30 zloti pentru
Tarul Alexci (lain promisiuni frumoasc, numai trei luni. Ca stegar in ostirea hatmanului
ca promisiunile sale crau inoperante din calm Sobieski scrvea Apostolaki din Tingheciu,
marii dcpartari dintre ambele tart si lipsei de avancl camarazi de amine pc Turculet., Isacescu,
hotar comun. mai intelegator se arata craiul Teodor Calmasul s.a. Dimitrie Cantemir arata
lesesc care ardca de dorul de razbunare pe ca militia usoara din Polonia se compunea din
urma picrderii Podolici si Ucrainci. La inter- moldoveni si ca (alai sau Constantin, viltorul
venliile domnului de la Iasi se asocie si domn, servise limp de 17 ant ca chiliarh,
principele Grigorc Ghica de la Bucuresti. In comanclant al unci unitati de o mie de oameni,
august 1673 sc Oa la Vicna ca principii din distingandu-se in batalia de la Torun contra
Moldova si Muntenia aril ajuns la intclegcrc cu Suedczilor.
Polonia in vederea unci actiuni comunc Pregairile de razboi ale polonezilor nu
impotriva Porlii. In octombrie 1673 Stefan putea ramane ascunse Lurcilor, mai ales ca
Petriceiu vestea pe principele Mihai Apaffy Ca comandantul for de la Camenita tinea Poarta la
s-a lepadat de turci, trecand de partea curent cu toate miscarile din Polonia si
crestinilor, si invita pc principele Transilvaniei Ucraina. Afland despre acestea ostirea otoma-
sa faca si el la fel. De asemenca invita si hat- na se puse si ea in miscare spre granita tarii
manul Sobieski pc Apaffy sa treaca de partea lesc.sti. In ziva de 14 noiembrie 1673 s-a dat la
crestinilor, prccum au trecut si Domnii din Hotin marea balalie intrc crestini si musul-
Moldova si Muntenia. mani in care sortii izbandci cazu de partea
La 6 octombrie 1673 eel dot Domni din Polonilor, gratie interventiei la timpul oportun
principatelc romane prezentara rcgelui polon a contingentelor muntene si moldo-vene in
conditiile sub care ei sunt gala sa rupa formal favorul crestinilor, precum era convenit de mai
cu turd! si sa treaca sub suprematia polona. In Inainte. 0 negura deasa care acoperise in acea
actul de supunere ci cereau pentru cazul de zi de toamna tarzie inlesni foarte mult trecerea
izbanda sa fie primiti sub aripile regale, tar contingcntelor crestine. incepeuid r eizboiul
pentru cazul de infrangere regele sa le asigure zice cronica - mergeau turcii nitualci asupra

499
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Lesilor iar Lesii stand viiejeste s-au inchinat garnizoane lesesti la Suceava si la Neamt.
Muntenti si Moldovenii la Lest, tar calarimea tur- Acestea se predara insa curand noului domn
cilor ne mai aveind loc pe unde face naval& a din cauza lipsei de provizii. Curand insa,
intrat in santuri a se apara. tar steagurile husar- boierii aveau motive sa regrete atitudinea for
ilor nu intrat in santurhle turcilor, si dupa dansii rata de Stefan Voda Petriceicu, fiindca unitatile
alto. oaste Ieseasca trecand inainte a prins a de tatari care venisera cu noul domn
Mita pe turci, cat nu s-a mai putut turcii indrepta Dumitrascu Cantacuzino ramasera sa ierneze
ci au purees in risiper. Astfel au asigurat prin- in tars, pe care o pustiira in modul cel mai
cipii romani izbanda ostirii crestine asupra groaznic. Tot atunci Moldova avu de suferit
celei pagane. Aceasta a fost deplina, turcii foarte mult din cauza trecerii trupelor turcesti
pierzand 66 steaguri si 120 de tunuri. Batand spre Podolia si Ucraina si a expeditiilor
pe turd, lesii ocupara Hotinul si se luara in otomane contra polonilor din anii 1674 si
urmarirea tor, care fugeau in debandada, spre 1675. Principele Dumitrascu nu lua parte la
Dunare. aceste expeditrii sub cuvant ca el avea sa apere
Un eveniment neprevazut impiedica granitele contra podghiazurilor lesesti, in
insa pe Lesi sa exploateze cum se cuvenea schimb insa trebui sal grijeasca de apro-
marea for victorie de la Hotin din zilele de 10 si vizionare pentru trupele de operatie si sa
11 noiembrie 1673. A treia zi dupa acest mare construiasca un pod peste Nistru, la Soroca,
succes de arme, Ia 14 noiembrie muri subit la pentru trecerea fluviului. Poarta nu era insa
Liov regele Mihai Korjbath Wisznowiecki, multumita cu silintele lui si de aceea it mazili
15s5nd scimului grija alegcrii unui nou rcge. in 1675 si dadu de domnie lui Antonie Ruset
Cum intrc eandidatii la coroanii sc gasea si (1675 1678).
ha (mania Ion Sobieski, invingchonil (le Ia Domnul Muntenici, Gheorghe Duca
Ilotin, atentia aces( ula Sc abillu de in (1674 .2 1678) insoti cu ostirca sa pe turd in
urmarirea turcilor asupra framanlarilor eke- campaniile din Polonia si Ucraina, luptand ala-
torale din Polonia si astfel sc explica dc cc turi de ci in 1674 la Laclyszya pc Bug si la
marea vidorie de la Hotin n-a putut T folosita Uman, sub comanda sultanului insusi. In anul
cum s-ar fi cuvenit, turcii ramanand mai urmator, 1675, el lua parte la batalifie de la
deparle in stapanirea Podolici cu Camenita si Sbaracz, Trembovla si Liov, care nici de asta
pastrandu-si suprematia asupra Ucrainei. Dar data nu putu 11 cucerit de turci. In anul urma-
nici principil romani care contribuisera alai de tor, Duca Voda interveni in tratativele de pace
mull la dobandirea acestei izbanzi, nu se ale- cu Polonia, el fiind primul care informs pe sul-
sera cu nimic pc urma ci. Grigorc Ghica inte- tan asupra rezultatelor for favorabile. Tratatul
lcse sal conving5 Poarta despre nevinovatia sa de pace s-a semnal la 17 oclombrie 1676 la
si s se mentina in scaunul domnesc de la Zuravna. In acest tratat, craiul Sobieski lrebui
Bucuresti. Stefan Petriceicu insa., nu putea sal recunoasca stapanirea turceasca asupra
justifIca indcajuns in fata Portii purtarea sa de Podoliei cu Camenita si SA." cedeze turcilor
la Hotin, si de aceea sultanul it mazili si numi partea cea mai mare din Ucraina, mai platind
in locul sau pe Dumitrascu Cantacuzino (1674 Inca si o insemnata despagubire de razboi.
1675). Dar Domnul mazilit, bizuindu-se pe Stipulatiunile tratatului de la Zuravna provo-
podghiazurile poloneze, pc care Sobieski le lass casera marl nemultumiri la cazaci silindu-1 pe
in Moldova si atragand in jurul sau pe pulinii hatmanul Dorosenko sal se arunce in bratele
aderenti ce-i mai ramasesera credinctosi, porni Moscovei, care it primi cu bucurie. Noua ori-
spre Iasi intru intampinarea noului Domn entare a haLmanului supus Portii contribui
Dumitrascu Voda, care vcnea sa cuprinda insa la inasprirea relatiilor dintre rusi si turci,
tronul insotit de trope turco-tatare. La Movila care degenerard curand in ostilitati fatise.
Rabiei, de langa. Husi, ostirile adverse stateau Sullanul mazili pe hatmanul hain si numi in
fatal in fata. Peniru a incepe lupta, Stefan Voda locul lui un nou hatman in persoana flului mai
Petriceicu facu apel la boieri sa-i sara in ajutor mic al lui Bogdan Hmelnitki, cu numele lurie,
contra lui Dumitrascu-Voda, sustinut de turd. numit de cronicile moldovenesti Iurascu
Raspunsul boierilor, prin glasul lui Miron Chmiloglu. La 3 manic 1677 Iurascu fu
Costin, a fost insa negativ: "Ori sift fie voia investit de sultan cu clemnitatea de hatman si
Ma rid Tale zicca cronicarul - on sa nu fie, not trimis in Ucraina. In drum cl trecu prin Iasi
nu vom lasa casele sal he is Tatarii". Cum primi unde fu prima de Domn cu Wald cinstea si
acest raspuns din partea boierilor, Stefan salutat de Miron Costin cu frumoase urari in
Pctriceicu sc retrase cu putinil sal aderenti, ne limba Latina.
mai indraznind sal -si inccrce norocul in lupta Instalarea noului hatman duse la
cu adversarul sau si fugi in Polonia, lasand izbucnirea ostilitatilor cu tarul Teodor

500
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Gheorghe Rakoczy al II-lea,


principc al Transilvanici

Alexievici, care dainuira mai multi ani. in 1678 Principe le Gheorghe Duca, dupa ce se distin-
incepu campania marclui vizir Cara Mustafa scsc in .campania contra cazacilor, fu mutat
contra rusilor, la care furs siliti sa is parte si din Muntenia in Moldova in locul lui Antonie
principii Gheorghe Duca din Muntenia si Ruset, care fu mazilit. Si astfel isi incepu
Anionic Ruset din Moldova. Atacul sc indrepla Gheorghe Duca (1678 - 1683) a treia domnic in
contra cetatii Cchrinului, care fu cuccrita Ia 25 tam Moldovci. in locul sau de la Bucuresti fu
august 1678 de un grup de asall compus din ridicat domn Scrban Cantacuzino (1678 -
moldoveni si muntcni. In toiul accstor lupte 1688), flub postelnicului Constantin.
Duca Vod5 fir rani' la un picior. In anal 'Irma- Razboiul cu rusii continua si in anti
tor, 1679, principil Serban Cantacuzino si iiriiiiitori. angajancl Comic mull principatele
Ghcorghc Ghica insolira din nou oastca romane, silite s5 contribuic la dcsfasurarca lui
turceasc5 in Ucraina. apt and la constructia cif()amen' si material. Razbohil nu se termini
ref:101 Do Iltan-kalell (Tog Gelshicl) Ia o druid Ia inceptitul itnultli 1681, card la 11
&pat-tare dc patru zilc dc Cchrin. februaric sc inchcie, prin mijlocirea lui Duca
Miron Costin relateaza ca numai dupa Voda, tratatul de pace de la Radzin-Bachci
ce turcii au luat Cehrinul a fost cuprinsa Saeai. Sultanul ceda tarului Kievul si alte
Ucraina intreaga de la Nistru pans la Nipru si cetati, iar tarul recunoscu suprematla Portil
a fast. instalat lurascu, fiul lui Hmil .hatman la asupra restului Ucrainei dintre Nistru si Bug,
Nemirova, si a hatmanit vreo doi ani. In tipul unde, in locul lui lurascu Hmelnitki, fu numit
hatmaniei lui ostilitatilc Turco -ruse continuara hat man domnul Moldovci, Gheorghe Duca.
insa lira incctarc, rusii straduindu-se sa-1 Cronica lui Nicolae Costin arata ca dupa ce s-a
atraga pe principil omani de partea tor. Inca in ispravit razboiul, a purees Duca Voda in luna
februarie 1678 hatmanul loan Samuilovici din iunie la Tarigrad si, find acolo, i-au dat
Ucraina moscovita scrie principilor din imparatia si hatmania Ucrainei, imbracandu-I
Moldova si Muntenia, inviLandu-i cu inima pri- cu caftan, dandu-i si buzduganul acelci tad si
eleneasca si cresting, ca pe niste fit ai acelciasi s-a intors iarasi la scaunul sau de la last, cu
biscrici pravoslavnicc, sa tina la solidaritatea mare bucurie, fiind stapan a doua tad. Iar la
cresting si sa ramana sufieteste nedesparliti. Ucraina a trimis pe o ruda a sa, Tani
Fireste insa ca principil romani nu puteau rupe Draghinici, ce era postelnic al doilea, si 1-a pus
legaturile for cu turcii pe temeiul unor de- hatman la Nemirova si de atunci a inceput a se
claratii asa de platonice. De aceea ei ramasera inalta si a se scrie la titulus: Domn Tart!
credinciosi turcilor si luara parte la campania Moldovei si Ucrainei. Numirea sa in hatmania
din vara aceluiasi an. Se poate ca ademenirile Ucrainei s-a facut la 25 iunie 1681. In toamna
acelea venite din partea tarului sa fi ajuns la aceluiasi an noul hatman vizita Ucraina si lua
cunostinta sultanului si sa-1 fi dcterminat la acolo masuri de buns chiverniseala a tarn ban-
schimbari radicale in domniile principatelor. tuite de atatea nevoi.

501
www.dacoromanica.ro
"Virnin:F4Trl!
aL! .11

=
-

KVAIer 1CoFrie,,xos ,ro., ...airrsinvartfo; coy


Ejarg);,, [rig Tzeixo.i1C470; 14..
liSrz;n Ii9-tv tic r- z rtZvcc4 4;20%1 caz,
ptrat iv EitS4),4 0 'P NNE in xi; ef
,'; 4," x, 11hli!

- a"eria r;4.71 . le

Constantin Brancoveanu

www.dacoromanica.ro
PARTEA X

ASPIRATIILE AUSTRO-POLONE ASUPRA


PRINCIPATELOR DACICE

I. infilingerea turcilor la Viena si izgonirea for din Ungaria


IL Restaurarea suprematiei Casei de Austria asupra Transilvaniei si extinderea
acestei suprematii asupra Olteniei
III. Campaniile polonilor in Moldova
N. Constantin Brancoveanu in Muntenia si contemporanii sai in Moldova

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

iNFRANGEREA TURCILOR LA VIENA


SI IZGONIREA LOR DIN UNGARIA

1. Cooperarea principatelor Muntenia, Moldova si Transilvania la operatiile militare


turcesti din Ungaria
2. Participarea principilor Serban Cantacuzino, Gheorghe Duca si Mihai Apaffy la
asedierea Vienei si izgonirea turcilor din Ungaria

1. Cooperarea principatelor Muntenia, granitelor sale in paguba teritoriului transil-


Moldova si Transilvania la operatiile vanean. Principe le Acatiu Barczay consimtise
militare turcesti din Ungaria la urcarea sa pe tronul de la Alba Iulia, sa
cedeze turcilor cetatile Indu, Lugoj si Caran-
In avantul pe care vizirii din familia sebes. Iar turcii din Timisoara nu putura
KOprilla it insuflasera imperiului otoman, ocupa decat cetatea Inaului. Iar de acolo ei
turcii nu se multumira numai cu extinderea inaintara spre nord si cucerira la 31 august
stapanirii for asupra Podoliei si Ucrainei, ci ei 1660 Oradea. Cuceritorul Oradei, Sidi Ali Pasa
incercara sa largeasca pe socoteala Casei de de la Buda, fu cinstit de sultan pentru isprava
Austria si granitele raialelor for de la Timisoara sa cu o bland de zibclind si cu o sable
si Buda. Folosindu-se de situalia clificila a impoclobild cu diamante. Tratatul de la Vasvar
imperialilor in 'Irma rilzhoitilui de treizeci de consfinti accasla cuccrire, impunand aid( lur-
ani, turcii amenintati wren cclsiiile octipale cilor cat si Imperia !nor de a-si rdrage I rupele
de nemli in Ungaria apuscand penirtt a lc numai din resin' Transilvanici. Dar si ncintil
cuccri si incorpora pasalacului for de la Buda. intelesera sa se mentina in Sabi. Mare.
In scopul acesia ci atacard in 1663 cetatea Slipulatiilc tralatului nu multumira nici
Ujvar (Neuhausch) sI o cucerird cu ajutorul pe turci, dar nici pe imperiali. Sultanul
contingcntelor muntcne sub comanda princi- Mehmet al IV-lea, pornit pc calea cuceririlor, se
pelui Grigore Ghica si al color moldovene opri la granitcic pasalacurilor sale din Banat si
comanclate de Istrati Dabija. Incurajati de Ungaria, dar nici auslro-germanii nu erau
acest succes de arme, turcii continuard cam- dispusi sa renunte la vcchile for prelentii
pania si in anul urmator. Si de asta data sosira asupra Ungariei intregi, inclusiv Transilvania,
in Ungaria principii roman' cu oslirile for pen- mai ales ca se desprinsesera de regalul
rti a lupla aldiuri de turd. Dar alacul for de la coroanci Sf. Stefan, (land dovadd desprc pu-
St. Gotthard (Sankt Keresztes) in apropierc de lcrea for la St. Gothard. Pc dc altd park insd,
Gran si contra localitatii Lcwenz un castel pc magnalii unguri din Ungaria ocupata de Casa
malul slang al raului Raab. fu respins cu marl de Austria nu inielegcau sa luptc contra tur-
pierderi pentru ei de ostirile imperialc sub cilor pentru izbanda cauzci habsburgice. Si
comanda generalului Montecuculi in ziva de 3 aceasta cu atat mai pulin cu cal imperialii
Julie 1664. Multi dintre ostenii roman' in frunte devenira odiosi in ochii ungurilor din cauza
cu sefii for cazura pe campul de lupta, unii politicii for antireformisle si a presiunilor for
impotmolindu-se in niste mlastini. Mii de care fiscale. Magnatii din comitatele ocupate de
incarcate cu provizii si echipamente trase imperiali nu erau deloc multumitl de domnia
fiecare de cite 8 boi cazura prada in mainile imparatului Leopold I (1657 1705) care era
imperialilor. In urma acestei infrangeri turcii pornit contra calvinilor si care preconiza o fis-
isi domolira intrucatva avanlul for razboinic si calitale excesiva. Populatia suferea foarte mull
consimtira la incheierea unui nou armistitiu pe si de pc urma rechizipilor cc nu mai conteneau
20 de ani, care fu semnat la 10 august 1664 la a sc face pentru intretinerea oslirilor germane
Vasvar (Eisenburg), prin care beligerantii sc de ocupatie. Nemultumirile acestea crescande
invoird sa respecte granitele existente intre erau mereu alimentale de turci si ele mocneau
pasalacul de la Buda si Ungaria apuseana sub spuza gata sa izbucneasca. Dupa uncle
supusa Casei de Austria. Armistitiul de la incercari nereusite din anii 1665 si 1666
Vasvar cuprinde si uncle dispozitii privitoare la nemultumirile acestea izbucnira in 1671 in
Transilvania, vccina cu pasalacul de la rcnumita revoltcl a curutilor, in fruntea careia
Timisoara, care si acesla tindea la largirea se gaseau magnati de seams ca Francisc

504
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Nadardy, Ion Zriny, Francisc Trangipan, pentru a inireprinde marsul comun asupra
Francisc Vesileny, Erasmus Tattenbach, Vienei. Oastea otomana propriu-zisa era
Francisc Rakoczy, fiul lui Gheorghe Rakoczy sporita si prin unitatile tataresti comandate de
s.a. Miscarea curutilor, care tindea la restau- Murad Gherei, hanul Crimeii. Armata de ope-
rarea vechiului regal al Ungariei, emancipat de ratiune cuprindea multe zeci de mai de oameni,
habsburgi, fu insa inabusita in sange de catre combatanti si salahori care aveau grija
trupele imperiale, iar conducatorii ei cu multi aprovizionarii si a transporturilor. Cara
dintre partizani si simpatizanti furs judecati si Mustafa porni la 31 martie 1683 din
osanditi la moarte. Adrianopol. Contingentele muntene, moldove-
Principe le Transilvaniei, Mihai Apaffy, nu ne si transilvanene erau comandate de prin-
era strain de miscarea curutilor, aderand chiar cipii acestor tan, insotiti de statele for majore
formal la ea in 1676, astfel ca o bund parte din compuse din boieri mars si mid.
partizanii miscarii se refugiasera in Transil- "In anus 1683 - zice cronica munteana -
vania pentru a-si salva viata. Aid ei erau bine din porunca au mers Serban Vodd si Duca Vodd
primiti si simpatizati chiar si de sfetnicii cei la Ungaria si au facut doud marl baterii de
mai apreciati ai principelui, cum erau Nicolai peuneint, unde acolo era Apaffy Mihai, Domnul
Beth len, Mihail Teleki s.a. Fraternizarea cu Transilvaniei si Gheorghe Teleky cu ostirile lor
pribegii din Ungaria apuseana era explicabila ce tineau partea turcilor".
si prin faptul ca imperialii nici in Transilvania La Sf. Gheorghe, Serban Voda porni din
nu se bucurau de simpatiile nobilimii ungare Bucuresti cu oastea sa care numara 6.000 de
care, find calving, era pornita contra imperi- oameni. El trecu pe la Orsova in Banat si de
alilor catolici si intolerant!. De aceea, membrii acolo ajunse la Tisa si trecand fluviul se intal-
transilvaneni preferau suprematia otomand ni mai jos de Buda cu ostirea moldoveneasca
celei habsburgice cu tendinte contrarefonna- comandate de Duca Voda. Nicolae Costin
torice. In rata curutilor devolati Portia se ridi- relateaza ca turcii cand au ocupat cetatea
card aderentii curt!! de la Viena, numiti lobonti. Beciului, careia ii zic si Viena, au trimis
Curutii derivandu-si numele de la vechii cruci- porunca la Duca Voda si la Serban Voda,
al! - crux- ai lui Gheorghe Doja, iar lobontii de Domnul muntenesc, ca sa se pregateasca de
la termenul unguresc bolobancz infldccirat. oaste indeplinind ordinul imparatesc. Duca
Unii au incercat sa derive numele lobonti de la Voda a facut mare pregatire de oaste aducand
nemtescul Lauf-Hans, adica Ionicd alergdtorul. si cateva polcuri de cazaci din Ucraina. Oastea
In 1678 conducerea miscarii curutilor trecu moldoveneasca se compunea din calarime, din
asupra lui Emeric Moly care se bucura de lefegii si din curteni si hansari. Cronica lui
increderea turcilor, find sprijinit si de regele Neculce arata ca Domnul, si pe tare a randuit
Ludovic al XIV-lea, rivalul habsburgilor in oameni de oaste si boieri si mazili cu cate 10 -
Spania si Germania apuseand. In 1682 sultan- 22 slugi si au pus si pe un Braha capitan de au
ul ii recunoscu chiar titlul de rege al Ungariei facut un sleag de oameni tot din vatajii bole-
sub suprematia austriaca in schimbul unui rilor si a jupaneselor celor saraci, constituind o
tribut anual de 100.000 de galbeni, autorizand oaste de vreo 5.000 de oameni. Domnul
chiar pe Ibrahim Pasa de la Buda sa-1 incoro- Moldovei pornind din Iasi la 24 aprilie a trecut
neze cu o coroana confectionata anume pentru Milcovul la Focsani si de acolo a trecut prin
aceasta festivitate. Muntenia la Sibiu, spre Sonoc pe Tisa, iar de
acolo la Dunare, la cetatea Buda. Acolo,
intr-un camp, s-a intalnit cu oastea lui Serban
2. Participarea principilor Serban si au venit Serban Voda de s-au adunat cu
Cantacuzino, Gheorghe Duca si Mihai Duca Voda. Domnul era insotit de un grup de
Apaffy la asedierea Vienei si izgonirea boieri moldoveni in frunte cu Miron Costin,
turcilor din Ungaria Buhus, Constantin Ciobanu, Ion Racovita,
Gavrila Catachi, Catargi, satrarul Tanase din
Dupa incheierea pacii cu moscovilli si Soroca, capitanul Braha, logofatul Gheorghita
instalarea omului for de incredere Gheorghe s.a. Nu cunoastem numele boierilor munteni
Duca in domnia Moldovei si Ucrainei, marele care au insotit pe Serban Voda in campania
vizir Ahmet-Kopsily se credea destul de bine asupra Vienei.
asigurat la miazanoapte si rasarit, pentru a Mihai Apaffy porni cu conlingenul sau de
putea concentra toate fortele imperiului pentru vreo 6.000 de oameni la 8 iulie din Apahida
o lovitura decisive in apus contra Casei de insotit de Mihai Teleki si de alti magnali
Austria, incredintand comanda expeditlei unguri. El isi indrepta marsul prin Ungaria
ginerelui sau Cara Mustafa. Regele Emetic superioara, trecu Dunarea pe la Shigoniu si
Toko ly luase asupra sa sa mobilizeze curutii ajunse la 19 august la Bruck, pe Leitha, 'land
din Ungaria apuseana, iar Domnii din princi- la 22 august contact cu marele vizir Cara
patele dacice Muntenia, Moldova si Transil- Mustafa. In contingentele principelui Apaffy se
vania primira ordin sa se uneasca cu contin- gaseau si numerosi roman! din Transilvania.
gentele for ostirii marelui vizir in Ungaria Intre acestia se gaseau numerosi "boieri" din

505
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Tara Fagarasului, cum arata registrul boierilor ziva in care ostirea turca porni din Adrianopol
fagarasani care fusesera oranduiti in tabara asupra Vienei, la 31 martie 1683, imparatul
principelui. Registrul ce ni s-a pastrat arata Leopold incheie un tratat de alianta cu regele
numele si comuna de origine a fiecarui partici- Poloniei Joan Sobieski, asigurandu-si concur-
pant la campanie. Erau in total 69 boieri din 27 sul mutual pentru alungarea turcilor din
comune. Numarul total al participantilor din Ungaria, precum si din Podolia si Ucraina.
tustrele principate dacice se ridica la vreo Dupa executarea fericita a acestor operatiuni
20.000 de combatant' si salahori. Acestia din militare, imparatul urma sa ocupe Transil-
urma erau folositi la transporturi, la aprovi- vania, iar regele lesesc Moldova pentru a se
zionare si la lucrarile de drumuri si poduri ca putea intalni din nou la Dunare, pentru a
mestesugari iscusiti ce erau. Daca mai tinem intreprinde apoi marsul comun contra
seama si de cei 5.000 de osteni mobilizati si ei Istanbulului in vederea Izgonirii turcilor din
din Transilvania si din partite ungurene, Europa. Papa de la Roma si dogele Venetiei nu
ajungem la cifra de 25.000 de oameni din prin- puteau decat sa agreeze acest indraznet plan
cipatele dacice, care luara parte la asedierea politic care era menit sa dea o noua intorsatura
Vienei. Luptatorii munteni si moldoveni erau politicii europene. Pregatirile de razboi ale
asezati in a cincea linie de bataie, cats vreme imperialilor si polonilor nu fusesera terminate
contingentele "regelui" Ti b' ly si cele ale decat la inceputul lui septembrie, cand
principelui Apaffy nu se gasesc in nici una din armatele crestine de despresurare sub coman-
liniile de bataie, cum ni s-au pastrat ele in da regelui Sobieski si a ducelui Carol de Lorena
ordinea de bataie a armatei turcesti. Faptul atinsera malul stang al Dundrii in rata Vienei.
acesta vine in sprijinul afirmagei cronicarului Cand vestea aceasta se aduse la cunostinta
Nicolae Costin care sustine ca pe Apaffy Mihai marelui vizir, el nici nu voia sa creada, asa de
turcii 1-au lasat de straja inapoi, nu 1-au dus la neverosimila i se parea. Pentru a se incredinta
Viena, neavand destula incredere in cl. dc adevarul accstei vesti, Cara Mustafa trimise
La 13 iulic Cara Mustafa ajunsc cu oas- Ia rccomandarca principelui Duca pe un
tea sa la Vicna si impresura orasul in scmicerc. (Wean din Moldova ca iscoada in tabara polond
Apropierea ostirii pagane produse mare panica pentru a constata daca intr-adevar regele polon
in oras, care sport si mai mult cand se afla ca sosise acolo cu ostirea sa. Moldoveanul curajos
imparatul Leopold parasise la 7 Julie orasul, trecu Dunarea si se strecura neobservat pana
retragandu-se Ia Linz. La vestea aceasta mai la avanposturile poloneze, unde dadu peste
multe mii de vienezi incepura sa paraseasca si ostasi moldoveni cu care se putu intelege usor
ei orasul si sa fuga incotro apucau. Apararea fu in limba 'or de acasa. Cu ajutorul conatio-
incredintata contelui Rudiger de Starkemberg, nalilor sai el putu patrunde pand in cortul
ajutat de 4 consilieri. Acesta reusi sa apere regelui, vorbi cu el si se intoarse tearair in
orasul timp de 8 saptamani cat tinu asediul lagarul turcesc, cu informatia precisa ea regele
pana la sosirea ostirilor crestine de despre- Sobieski se gaseste in adevar in tabara cresting
surare. In tot timpul asediului principii romani din rata Vienei si este gata sa treaca la asalt
si indeosebi Domnul muntean Serban Canta- pentru despresurarea orasului. Ostenii pe care
cuzino, a carui oaste ocupase o pozilie langa iscoada moldoveana ii intalni la avanposturile
SchOnbrunn, inlretineau legaturi tainice cu ostirii poloneze erau si ei moldoveni pribegiti in
aparatorii Vienei, furnizandu-le informatii Polonia, deprinsi de acasa cu mestesugul
pretioasc asupra celor ce se petreceau in armelor. Multi dirare fostii camarazi de arme ai
tabara pagana. Cronica balaceana arata ca lui Hancu si Durac, precum si ai altor razvratiti
afara de aceasta, Serban Voda, pe ascuns, se din Moldova fugeau peste granita in Polonia si
intelegea cu nemtii prin cacti si o data a avut se inrolau acolo in armata leseasca ca lefegii,
pe un Jesuvitpater multa vreme ascuns in cor- organizati cu steaguri si stegulete proprii. Intre
tul sau si cand nemtii voiau sa dea cetatea, moldovenii aceslia se gasea si boierul
Lrimis-a pe iesuit de le spuse barbateste sa se Calmutchi, care se distinse in batalia de la
apere inca patru ceasuri ca turcii gasesc pravul Viena si fu apoi distins de regele Sobieski prin
si vor inceta de a bate pana a li se va aduse conferirea indigenatului polonez.
pray. $1 a si ridicat Serban si o cruce de lemn In primele zilei ale lunii septembrie
de stejar intru pomenirea sa si a tuturor incepu marea batalie pentru despresurarea
romanilor care mult se muncesc si se roaga lui Vienei. Luptele hotaratoare s-au dat in ziva de
Dumnezeu sal nu is turcii cetalea de la 12 septembrie si ele se sfarsira cu infrangerea
crestini". desavarsita a turcilor. Acestia furs pusi pe fuga
In septembrie 1683 regele Sobieski lasand prada aliatilor crestini tabara cu cortul
scria de la Viena soliei sale ca valahii si lui Cara Mustafa si cu Coate bogatiile din ea.
moldovenii erau si ei acolo, dar ca era Inca prea Acesta plati cu viata infrangerea sa de la Viena,
greu de a se intelege cu hind decapitat la Belgrad, iar capul sau inmor-
Campania lui Cara Mustafa contra Vienei mantat in gradina din Adrianopol in 1683. De
nu gas' pe imperiali cu totul nepregatiti. In aceea el apare in istoria otomand sub numele

506
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

de Mustafa Maktul, adical decapitatul. Atunci lulia. Sarbii refugiati in Slavonia si Banat
parasird si domnii din principatele dacice aveau in fruntea for pe mitropolitul Arsenie
Viena si se retrasera spre tarile tor. In drum Cernoviz, care la 21 august 1690 fu recunoscut
spre cases, Duca Voda trecu prin Transilvania, si de austrieci in aceasta calitate.
find oaspetele principelui Apaffy. Cu ocazia Prin edictul imperial din 21 august 1690
unui ospat acesta ar 11 reprosat Domnului se garanta sarbilor de curand colonizati in
moldovean ca umbla sa fie crai al Transilvaniei. Slavonia deplind autonomie bisericeasca cu
Dupes despresurarea Vienei ostirile crestine se dreptul de a-si alege liber pe patriarhul tor,
luard pe urma turcilor in debandada, recunoscut ca sef ierarhic al tuturor orto-
urmarindu-i pana la Raab-Gytir, cucerind docsilor din imperiu, avand a se bucura de
aceasta cetate la 26 octombrie 1683. Acolo scutiri de dari si de a-si administra averile. Prin
regele loan Sobieski isi lua ramas bun de la decretul imperial din 11 decembrie acelasi an
ducele Carol de Lorena indreptandu-se spre sarbii furs scosi de sub jurisdictia regnicolara,
Po Ionia, unde fu primit cu mare insufletire ca ingaduindu-li-se a se. carmut dupes normele
invingator asupra paganilor. In primavara anu- dreptului for national. Edictul imperial de la 2
lui urmator, imparatul Leopold se uni cu regele martie 1691 acorda sarbilor dreptul de a-si
Sobieski la 31 martie 1684 in asa numita liga alege capetenia for numita voievod, care sa se
sfantd, la care aderara atat Papa Pius al X1-lea, intereseze de organizarea for militara sub con-
cat si dogele Venetiei. Imperiul otoman trebuia trolul imperial.
incoltit simultan din trei parti si anume de Prin izbanda de la Szlankamen din 19
venetieni, de la sud, de austro-germani de la decembrie 1691, Casa de Austria isi asigura
vest si de poloni de la nord-vest. prin Moldova. dominatia asupra Ungariei, Slavoniei si
La ofensiva aceasta se asocie mai apoi si tarul Croatiei. Incercarile turcilor sub noul for sultan
Rusiei Petru cel Mare, care in anul 1696 cuceri Ahmed al II-lea (1691 - 1693), de a recuceri
Azovul, cetate puternica care stapanea intrarea pozitiile,pierdute pareau sa aibal oarecare suc-
in marea cu acelasi nume. ces. In septembrie 1695 turcii recucerird
Pentru realizarea acestor mari planuri Lipova, ucigand in lupta pe generalul Vet erani.
militare si politice, imparatul Leopold impre- Succesele acestea de arme devenira insa pro-
una cu principii din Lorena, Bavaria, Saxonia blematice prin aderenta tarului Petru cel Mare
si Baden continuard in anti urmatori campania (1689 - 1725) la liga sfanta a puterilor crestine,
pentru alungarea turcilor din Ungaria, largindu-se astfel prin actul de la 4 februarie
cucerind o cetate dupes alta din mainile tor. La 1697 frontul de atac impotriva Portii; in anul
2 septembrie 1686 imperialii cucerird Buda, urmator tarul cuceri Azovul care stapanea
punand astfcl dupes un interval de 145 de ani intrarea in marea care-i poarta numele. Urma
capat .pasalacului turcesc din Ungaria cen- in frangerea sangeroasa pe care ostirea
trals. In anul urmator ci bAtura pc turd langa otomana o sufcri in ziva de 11 septembrie
Mohacs, izgonindu-i din mai multc eclat] din 1697 la Zen la, care facu pc sultanul Mustafa al
Croatia si Slavonia, iar in anul urmator ci II -lea sa piarda si ultima speran la in posibill-
pusera stapanire si asupra Belgradului latea de recucerire a larilor pierdule. $i aceas-
sarbesc. ta cu atat mai mull cu cal cetatile Lipova,
Infrangerile acestea dureroase zguduira Caransebesul si Orsova, precum
pozitia sultanului Mchmet al IV-Ica, care in Lugoj,
Decembrie 1687 fu detronat de Suleiman al II- Kikinda, Canisa, Becze, Cenadul si Beciche-
lea (1687 - 1691) si trimis la inchisoare, rerul, cucerit personal de Eugen de Savoia,
dandu-i-se astfel ocazia sa mediteze in stram- cazura pe rand in puterea imperials, turcii
toarea celulei asupra indraznetelor sale planuri mentinandu-se numai la Timisoara, Verset,
si incercari de largire a granitelor imperiului Cubin si Panciova. Infrangerile acestea deter-
otoman. minard pe sultanul Mustafa al II-lea (1695 -
In regiunile eliberate din Slavonia 1703) sa consimta la convocarea conferintei de
navalira cote nenumarate de refugiati sarbi, pace la Carlovat care isi incheie lucrarile la 26
fugind de turd si supunandu-se eliberatorilor ianuarie 1699. In baza tratatului semnat acolo
crestini. Acestia veneau sa sporeasca numarul imparatul Leopold obtinu Ungaria, Slavonia, si
emigrantilor sarbi de mai inainte din partite Croatia. La stabilirea granitei dinspre ralaua
Asadului, din randurile carora se ridicasera Timisoarei, turcii cereau intreg teritoriul
fratii Gheorghe si Sava Brancovici. Acestia nu Banatului cuprins intre raurile Mures, Tisa si
aveau insa nimic comun cu vechii despoti sarbi Dunare. Congresul hotari insa ca invingatorii
cu acest nume. Gheorghe Brancovici indepli- sa pastreze ceea ce aveau in posesia for - uti
nise mai multe solii pe langa. Poarta. El infra posidetis - astfel ca imperialii ramasera stapani
apoi in armata austriaca unde avansa la gradul asupra cetatilor de la Tisa pana la raul Beghiu
de general. El este autorul cunoscutei cronici. (Bega), precum si a cetatilor Lipova, Lugoj,
Fralele sau Sava ajunse mitropolit la Alba Caransebes, cu tinuturile Almas si Clisura.

507
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul II

RESTAURAREA SUPREMATIEI CASEI DE AUSTRIA


ASUPRA TRANSILVANIEI
SI EXTINDEREA ACESTEI SUPREMATII ASUPRA OLTENIEI

1. Ocuparea Transilvaniei de catre trupele imperiale si organizarea ei ca provincie


de coroana a Casei de Austria
2. Propaganda catolica in Transilvania si unirea bisericii romfineqti cu Roma
3. Tratativele principilor din Muntenia si Moldova cu imparatul de la Viena
4. infrangerea riscoalei curutilor in Transilvania si ocuparea Banatului de catre
imperiali
5. Ocuparea Olteniei de catre austrieci si retrocedarea ei Munteniei

1. Ocuparea Transilvaniei de catre tru- Infrangerea turcilor la Viena si alungarea


pele imperiale si organizarea ei ca for din Ungaria zgudui rau tronul lui Appaffy,
provincie de coroana a Casei de Austria care se sprijinea pe baionetele turcesti.
Sprijinul Portii pe care principele se rezema
Din timpul dezlipirii 'Transilvaniei de pang alunci slabise si deodata cu slabirea lui
Ungaria in urma catastrofei de la Mohacs, din scazura si simpaliile pe care magnatii transil-
1526, Casa de Austria staruia mereu asupra vaneni le aveau pentru turci. Deodata spori
drepturilor ei de domnie asupra Transilvaniei, numaruI celor ce trecura de partea imperialilor
afirmandu-le mereu cu pulerea armelor dar si invingatori, iar numele de Labont incetase de a
prin diversele tratate pe care le incheia cu prin- mai fi cuvant de ocara in fata multimii transil-
cipii transilvaneni. La incheierea acestor vanene. Insusi principele Apaffy incepu sa-si
tratate cu Joan Sigismund Zapolya, cu dea seama de consecintele politice ale acestei
Balhorestii si cu urmasii acestora ea accentua schimbari in opinia publics a tarii, si de aceea
toldeauna aceste drepluri si cauta sa le afirme el se grabi indala dupes intoarcerea sa de la
prin operallile oslirilor imperiale si prin corni- Vicna sa prepare terenul pcntru tratative diplo-
sarii el care acl Ivan in Transilvania. Dc accca ma l ice cu Viena in scopul umi intclegcri cu
principii lransilvancni, pcnlni a pulca rezisla imparatul Leopold in vcderea unci cvcnlualc
presiunilor st amenintarilor Vicnci, caulascra inlocuiri a supremallei otomane prin supre-
sprijin sl ajutor la Istanbul, pe care le gasisera matia habsburgica asupra Transilvaniei.
totdeauna si pe care ei se puteau bizui in lupta Staruintele principelui in directia aceasla
contra habsburgilor. In schimbul aceslui spri- devenird cu atat mai serioase cu cat trupele
jin principii Transilvaniei, deopotriva cu prin-
cipii roman' din Muntenia si Moldova, imperiale realizau in Ungaria noi si stralucite
recunoscura suzeranitatea sultanului platin- succese de arme impotriva turcilor. In aprilie
du-i un tribut anual. Cu asentimentul Portii 1685 sosi la Viena omul de incredere al
stapaneau principii transilvaneni si partile principelui Apaffy, cu numele Vladislau Vaida,
ungurene care fusesera desprinse din regatul pentru a supune imparatului propuneri con-
ungar si anexate Transilvaniei. Cu invoirea sul- crete cu privire la inchinare. Luand cunostinta
tanului intrase principele Gavriil Beth len in de oferta de inchinare a principelui, imparatul
razboiul de treizeci de ani contra Case! de trimise in Transilvania pe calugarul iezuit
Austria, ocupand cele sapte judete din Ungaria Autid Dunod cu contrapropuneri formulate
superioara. pentru incheierea unei aliante sau confederatii,
In lupta sa contra lui loan Kemenyi, prin care, intre altele, se cerea principelui sa
sustinut de imperiali, principele Mihai Apaffy consimta la ocuparea Transilvaniei de catre
primi ajutor masiv din partea Portli si a prin- trupele imperiale. La refuzul principelui de a
cipilor din Bucuresti si Iasi, si numai bizuindu- accepta aceasta pretentie, Dunod ii raspunse
se pe acest ajutor el se putea mentine pe tronul ritos: "De voiti, de nu voiti, Majestatea sa va va
de la Alba Julia. apara de turci".

508
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

Imputernicitul imparatului se prezenta in vanene, afara de Oradea, unde turcii rezistard


octombrie 1685 si in fata dietei, cerand sfa- asedierii pana in iulie 1689, cand furs siliti sa
turilor transilvanene sa admits intrarea tru- capituleze din cauza lipsei de provizii, punan-
pelor imperiale in tars si s poarte grija de du-se astfel capat stapanirii turcesti in capita-
incartiruirea si aprovizionarea tor. Votarea la Bihorului. Ducele de Lorena parasi
unei asemenea propuneri ar fi produs fairs Transilvania dupa ce o impartise in mai multe
indoiala ruptura cu turcii, a caror putere mili- districte militare sub comanda unor generals ca
tara, cu toate pierderile de la Viena, nu era Inca Ferdinand Veterani, Frideric Scherfenburg,
definitiv zdrobita. De aceea, dicta amand Antoniu Caraffa, Heisler s.a. Staturile transil-
votarea pentru anul urmator. Iar cand ea se vanene in frunte cu principele Apaffy privira
intruni in 1696 nu lua alta hotarare decat neputincioase la ocuparea tariff de catre trupele
aceea de a trimite o delegatie la Viena pentru a imperiale, iar cetatile isi inchisera una dupa
incepe tratative formale cu reprezentantii alta portile comandantilor habsburgici. Prin-
imparatului asupra conditiilor de inchinare si cipele, care dupa moartea sotiei sale Ana
indeplinire a ei. Intre timp, trupele imperiale Bornemisza, intamplata in 1688, cazuse
cucerird Buda la 2 septembrie 1686, dis- intr-un fel de melancolie, cauta sa amane
trugand centrul pasalacului turcesc din asentimentul sau la instalarea noii start de
Ungaria. In urma victoriei, dicta ungara convo- lucruri in Transilvania, asteptand mereu ajutor
cata in 1687 la Pajon (Pressburg, Bratislava) din partea Portii. Imperialii insa se grabeau sa
hotari repunerea Casei de Austria in drepturile obtina cu un ceas mai degraba adeziunea sta-
ei ereditare asupra regatului ungar, in turilor la Casa de Austria. Generalul Caraffa
granitele lui din 1526, granite care la acca data invila pc consilicrii principclui la sfat si be
cuprindeau si Transilvania. Imparalul Leopold impuse s rupa cu Poarta si sa recunoasca
fu proclamal rege al Ungarici si tolodala si at realipirea Transilvanici la Ungaria, de care fu-
Transilvanici. scsc dezbinata prin vitregia soartci, dar si prin
In accastil calitalc el holari spa trintitti ambitioasa culezanla a unor oamcni. Vrand,
trupele sale sa ocupc Transilvania, fitra sa mai ncvrand, consilicrii principclui primira mot i-
astepte invoirca princcpclui Apaffy si a dicici unea si o supuscra si principclui spre scmnare,
transilvanene. In executarea ordinului impara- iar la 9 mai 1688 ea fu aprobala si de dicta
tesc, ducele Carol de Lorena, infrangand intrunilli la Fagaras. 0 dclegatie numcroasa
impotrivirea turcilor la Seghedin, inainta pima porni la Vicna sa prezinte imparalului actul dc
la lanelyo, de unde la 10 octombrie 1687 vestea supunere si inchinare a Transilvaniei fats de
pe principele Apaffy ca trupele sale au primit Casa de Austria si sa ceara imparatului
ordin sa intre in Transilvania pentru a o elibera cuvenita diploma imperials pentru primirea si
de sub jugul turcesc; cerandu-i totodata sa aplicarea lui. In fruntea acestei delegatii se
aiba grija de incartiruirea si aprovizionarea gasea consilierul loan Haller, dupa care actul
trupelor. La primirea acestei scrisori principele prezental imparalului s-a si numit aclul sau
Apaffy repezi in graba un sot la Viena ca sa tralatul vienez hallerian - tractatus Vienesis
solicite imparatului ordinul de a opri intrarea Hatterianurn. La graba cu care transilvanenii
trupelor sale in Transilvania, dar pand sa asteptau diploma imperials imparatul le
soseasca raspunsul imparatului, ducele de raspunse la 17 iunie 1688 sa aiba rabdare si sa
Lorena ajunse la 16 octombrie in fruntea tru- astepte in liniste pana se va termina razboiul si
pelor sale la Cluj, fortand portile orasului ce nu sa nu staruie cu atata insistenta pentru
voiau sa se deschida. De la Cluj ducele cobori oblinerea unei diplome asa de importante
la Blaj sa-si aseze tabara intre Tarnave. Din intr-un limp in care toata grija sa si a sfcLni-
tabara de la Blaj ducele Carol de Lorena cilor sal este absorbita de desfasurarea
decreta la 27 octombrie 1687 trecerea Transil- razboiului in curs. In toiul acestor pertractari
vaniei sub stapanirea Casei de Austria, con tele Nicolai Bethlen adresa imparatului
recunoscandu-i-se o larga autonomic adminis- faimosul sau memoriu intitulat: Moribunda
trative. Manifestul cuprindea 28 de articole, cu Transilvania adpedes sacratissini imperatoris
dispozitii privitoare la libertayle politice si reli- Leopoldi, proiecta - adica Transiluania muri-
gioase ale celor trei natiuni privilegiate, precum bundd aruncatd la picioarele preasfantului
si la contributiile tarii pentru intretinerea Impdrat Leopold, in care cerea sa elibereze
armatei imperiale. In a treia zi dupd lansarea aceasta tars de sub jugul otoman, sa o
manifestului de la Blaj, trupele imperiale izbaveasca de domnia corupta a princeplui
intrara in Sibiu, de unde fugea principele Apaffy si sa puns capat rapacitatii trupelor
Apaffy pe o poarta laterals ca sa nu se intal- imparatesti.
neasca cu ele. Dupa ocuparea Sibiului isi Dar principele Mihai Apaffy nu a mai
deschisera portile si celelalte orase transil- ajuns sa primeasca ajutorul asteptat din

509
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

partea turcilor. El muri la 15 aprilie 1690, roasele sale titluri domnesti si pe cel de
lasand domnia fiului sau minor Mihai al II-lea, principe voievod al Transilvaniei. Diploma
a carui succesiune la tron fusese recunoscuta recunostea de forma succesiunea principelui
din vreme, atat de Poarta otomana cat si de minor Mihai al II-lea Apaffy, care urma sa stea
curtea de la Viena. Mai mult chiar, imparatul sub tutela imparatului pang la atingerea majo-
Leopold se considera tutore si protector al ratului. Cand atinse insa aceasta varsta, el fu
tandrului principe. Sultanul, afland insa de invitat sa renunte la domnie in favoarea tutore-
schimbarile ce se produsera in Transilvania, lui sau imperial, primind in schimb titlul de
nu mai respecta recunoasterea lui Mihai al II- conte al imperiului german si o remuneratie
lea ca principe, ci numi in locul decedatului corespunzatoare. La inceput tandrul principe
Mihai I pe Emeric Tokoly, principe transil- incerca sa reziste presiunilor imperiale, dar in
vanean. La 26 iunie 1690 noul principe Emeric cele din urma, in 1696, se vazu silit sa abdice
vestea plin de bucurie pe Domnul Tarn in favoarea imparatului la domnie si sa accepte
Romanesti, Constantin Brancoveanu, care la situatia ce i se promisese. Dupa abdicare el trai
1688 succedase lui Serban Cantacuzino, ca la Viena pana la moartea sa prematura intam-
sultanul i-a trimis numire similara cu cea care plata in 1713.
fusese trimisa la vremea sa principelui Gavriil In noua sa calitate de principe al
Beth len. Pentru a-si ocupa tronul oferit de sul- Transilvaniei imparatul constitui un consiliu
tan, Emeric 'Moly patrunse cu trupe lurcite si de stat compus din Grigore Bethlen, Mihai
cu ajutor din partea Domnului muntean in Bethlen si Ion Haller in frunte cu Gheorghe
Transilvania, surprinse la Zarnesti trupele Banffy ca guvernator general care sa admi-
imperiale si lc 1)5111 la 21 august si le risipi. nislreze tam in numele sau. Guvernatorul tre-
Mihail Te lelci cam pc cimptil dc lupla, iar ge- hula sa-si alba resedinla in Transilvania si sa
neralul Donal us I leisler fu lual prizonier. Dupes se lege cm juranian1 c5 va respecla legile WU.
izbanda de 1;i Zarnes11 dicta Transilvaniei tic Dicta fu mentint115, tirmand ca 110(51-n111c ci sa
inl runi in sepienibrle Ifing5 Brasov si alese pc lie Si !wise imparatului sprc aprobare. El vola
Emerik Toko ly prIncipe al Transilvaniei. bugclul sI repartilia darilor asupra contribua-
Domnia lui nu dainui decal cateva saptamani bililor. Drepturile si privilegiile celor trei natiu-
fill-idea intre Limp trupele imperiale, refacandu- ni furs recunoscute deopotriva cu cele patru
se dupes infrangcrea de la Zarnesti, batura la confesiuni rcligioase 'Teeple. Accesul la functi-
25 octombrie contingentele lui 'Moly si le ile publicc era Tiber fard nici o discriminallunc
izgonira din Transilvania impreuna cu rasiala sau religioasa intre cele trei natiuni
slapanul tor. Acesta se retrase in Muntenia, dominante, dispozitiile acestea nefiind apnea-
asezandu-si tabara la'Targoviste, de unde lam bile natiunii romane, care era numai tolerates in
un disperat apel catre prielenii sai din Transilvania. Tara mai platea imparatului o
Transilvania si mai ales catre secui, sa-i sari in sums anuala de 50.000 de galbeni in Limp de
ajutor pentru dobandirea Ironului. In anul pace si 40.000 in Limp dc razboi. Secuii erau
urmator el incerca cu ajutor turccsc un atac scutili de contributie la accasta dare pentru ca
din Banat, dar si acesta dadu grey si lcoly se ei preslau serviciul militar pe propria for chel-
retrase peste Dunare in Turcia, unde isi petre- tuiala.
cu restul vietii cu gandul indreptat mereu la Ivindu-se neintelegeri la ierarhia admi-
domnia Transilvaniei, pe care n-a mai putu-o nistrative in noua provincie transilvaneana,
dobandi, murind la Nicomedia in 1705. imparatul holari prin rescriptul sau din 20 mai
Dupa alungarea lui Tokei ly din Transil- 1696 rangul, titulatura si precaderea inaltilor
vania, imparatul Leopold considera razboiul demnilari ai tarii. Rangul prim it ocupa guver-
pentru cucerirea acestei tad terminat si de natorul, urmat de generalul comandant ca al
aceea el crezu ea a sosit momentul oportun doilea, al treilea era cancelarul, al patrulea vis-
pentru recunoasterca actului de inchinarc tiernicul - tezaurarius -, al cincilea presedin-
votat de dicta Transilvaniei de 'la Fagaras in tele sfaturilor transilvanene, iar in rangul al
mai 1688. La 16 octombrie 1690 el semna saselca intrau ceilalti consilieri intimi care
faimoasa diploma leopoldiand care, cu uncle
modificari fu acceptata la 4 decembrie 1671 de asistau pe guvernator. Cu doi ani in urma, in
dicta ca lege fundamentals a Transilvanici, 1694, luase fiinta la Viena asa-numita Cance-
servind ca un fel de constitutie a tariff. Potrivit larie auticci a Transilvaniei - Siebenbfirgische
acestei constitutii Transilvania si partite Hojkanzlei - un fel de minister pentru afacerile
ungurene formau o provincie de coroana a noii provincii a coroanei. In 1765 imparateasa
Casei de Austria, bucurandu-se de o adminis- Maria Teresa conferi Transilvaniei titlul de
tratie autonoma; imparatul adauga la nume- mare principat.

510
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

2. Propaganda catolica in Transilvania al plaiurilor de la Targoviste, iar mai apoi de la


si unirea bisericii romanesti cu Roma Bucuresti. Ei si-au putut indeplini misiunea
for ortodoxa cu binecuvantarea bisericilor
Noua organizare politica si administra- surori din Muntenia si Moldova, dar mai ales
tive a Transilvaniei ca provincie de coroana a cu sprijinul efectiv al principilor din aceste tad
Casei de Austria era sprijinita de o vie propa- dreptmaritoare care interveneau pe langa prin-
ganda catolica in spiritul contrareformist al dpii din Transilvania de cate on dincolo de
politicii habsburgice. Propaganda aceasta munti erau de aplanat neintelegeri ce se iveau
prindea insa foarte putin in randurile credin- intre episcopii ortodocsi si autoritatile calvine.
ciosilor calvini si luterani din noua provincie; In Muntenia primeau hirotonia candidatii la
calugarii iezuiti in frunte cu monseniorul episcopie si tot de acolo isi procurau liters
Barany, omul de incredere si executorul direc- culegatorii roman! pentru tiparirea cartilor
tivelor cardinalului Kolonicz, primalul liturgice in limba poporului. Uneori ajungeau
Ungariei, isi concentrara tot zelul for asupra chiriarhi din Moldova pe scaunul arhipastoral
romanilor ortodocsi pentru a-i castiga pentru de la Alba Iulia.
biserica catolica. Experienta pe care iezuitii o Urmasul episcopului loan de Bdigrad a
facusera cu o suta de ani in urma cu ucrainenii fost Spiridon, caruia principele Stefan Boczay ii
ortodocsi din Polonia, pe care ii atrasera la supuse toate bisericile ortodoxe din
unirea cu biserica papistasa, le inlesni foarte Transilvania si partite ungurene, o masura
mult opera de propaganda fata de ortodocsii care pledeaza pentru unitate in conducerea
roman! din Transilvania. Si aceasta cu alai mai bisericii ortodoxe de dincolo de Carpati.
mult cu cat biserica ortodoxa de acolo nici nu Urmasului sau Teoctist, principele Gavriil
era recunoscuta de legiuirile transilvanene, ci Beth len ii supuse si pe credinciosii ortodocsi
tolerates dupe bunul plac al principilor. Ea era din Maramures. Dupa Teoctist a urmat Teofit,
mereu amenintata de propaganda calving, care iar acestuia i-a urmat Dosoftei, care fu chemat
era sustinuta de autoritatile de stat, iar epis- din Moldova, unde pastor! la Roman si Husi.
copii roman' nu-si puleau indeplini funcliile Episcopul Dosoftei se intilula: "Viddicci in
for ierarhice Para de a II confirmate de principe. Ardeal si Maramures in tinutul Satmarului panel
Iar aceasta confirmare nu se putea obtine fare la Debretin". El achizitiona pentru "mitropolia"
ca noul chiriarh roman sa fi acceptat mai intai de la Alba lulia mosia Beca de langa Teius. Tot
anumite capitulatii - conditii - fata de super- el convoaca in 1627 un sinod preotesc la Alba
intendentul calvin. Aceste conditii cuprindeau lulia pentru discutarea diverselor probleme de
la inceput cinci puncte, iar prin diploma ordin pastoral. Urmasul lui Dosoftei a fost
principelui Gheorghe al II-lea, numarul nemesul Gheorghe din Brad care se calugari
punctelor a fost sporit la cincisprezece. Primul sub numele de Ghenadie (1627 - 1640). El a
si principalul punct din aceste conditii era infiintat o tipografie la Alba lulia si a inceput la
obligatia episcopului de a savarsi funcliile ie- 1639 sa relipareasca Evanghelia Invat.aloare a
rarhice in limba poporului, adica in limba lui Cores!, care a fosl terminata de succesorul
romans, ceea ce din puncl de vedere national sau Jams'. (1640 -1643) venit din Moldova cu
nu putea decal sa convince foarte mull credin- recomandarea principelui Ghcorghe Stefan
ciosilor roman!. Prin celelalle puncte se regle- calm principele Transilvaniei, Ghcorghe al H-
mentau raporturile din tre episcopul ortodox si lea Ralcoczy. Dupd Jarest a urmaL arhipastoria
superintendent ul calvin, insistandu-se asupra langa a episcopului Simeon Gheorghe (1643
combated' superstillilor si respeciarea pre- -1656) care a tiparit Noul Testament. Pe timpul
scriptiilor Sfintei Scripturi prin eliminarea sau numarul punctelor din capitulatia fata de
traditiilor bisericesti. calolici a sporit de la cinci la cincisprezece. La
Cu respectarea acestor conditii au pas- recomandarea superintendentului Czulay,
torit episcopii transilvaneni sub principii Iran- principele Gheorghe al II-lea confirms la 26
silvaneni de la loan Zapolya pans la Mihai I decembrie 1656 in scaunul episcopal de la
Apaffy, deci mai bine de un secol pi jumatate, Alba Iulia pe Sava Brancovici (1656 1680),
fara zguduirea temeiurilor canonice ale bi- sarb de origine, care primise hirotonia din
sericii ortodoxe. Mihai Viteazul oferi episcopu- partea mitropolitului Stefan al Ungrovlahiei. El
lui loan clitoria sa de la Alba lulia ca resedinta stiu sa se mentina in functia sa de episcop al
episcopala, si fiindca aceasta noua resedinta se tuturor bisericilor romanesti din Transilvania
gasea in mitropolia Transilvaniei, loan Vladica Si din pdrtile ungurene celor impreunate ei, pre-
of Balgrad deopotriva cu episcopii care i-au cum si din Maramures si din Tara Fagarasului
urmat s-au numit si mitropolitii supusi juris- si sub principii Acatiu Barczay si Mihai Apaffy,
dictiei canonice a mitropolitului Ungro-Vlahiei obtinand de la ei importante scutiri de dad
pentru preotii roman!. In 1675 el reusi sa

511
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

obtind revocarea deciziei anului precedent prin umilitoare. La staruinta calugarilor iezuiti, care
care biserica ortodoxa se punea sub ascultarea nu slabeau cu propaganda for pe teren, epis-
si conducerea superintendentului calvin. In copul Teofil, indemnat de mentorul sau catolic
1680 izbucni un gray conflict intre episcop si Barany, convoca in februarie 1697 preotimea
principe care ordond facerea unei anchete con- in sinod la Alba Iulia pentru examinarea ofertei
tra episcopului caruia i se reprosau acte de din partea imparatului Leopold. Sinodul hotari
imoralitate si rea gospodarire. In baza rezul- sa accepte in principiu aderenta la unire cu
tatelor acestei anchete sinodul preotesc desti- biserica catolica, insarcinand o comisie corn-
tui pe Sava din dregatoria episcopeasca si it pusa din protopopi cu redactarea actului de
deferi justitiei civile sub acuzatia de a fl irosit unire cu biserica imparatului, adica." cu Roma.
bunurile episcopale. El fu gasit vinovat si tri- Comisia insarcinata cu redactarea actului de
mis in inchisoare, unde fu maltratat, si din unire isi terming lucrarile, prezentand la 21
care scapa numai grade interventiei principelui martie 1697 episcopului Teofil actul care
Serban Voda Cantacuzino. Sava muri in mai cuprinde conditiile in care preotimea era
1683. Urmasul sau in scaunul episcopal a fost hotarata sa adere la unire. Episcopul cu sfet-
losif Budai (1680 - 1682) caruia ii urma Ioasaf, nicii sal examines actul si-i dadu astfel forma
un arhiereu grec recomandat de Serban Voda. definitive cu unele adaosuri si modificari si-1
Acesta insa nu se mentinu, din cauza pornirii supuse in iunie imparatului spre aprobare. Dar
sale patimase contra calvinilor, ca reprezentant pana ca diploma imperials de acceptare a
al ortodoxismului militant. Dupes pastorirea de unirii sa fie redactata, imparatul se grabs ses
trei ani a episcopului Sava din Vestem (1682 lanseze la 23 august un edict prin care
-1685) urma vladica Varlaam (1685 - 1692) recunoscu bisericii ortodoxe din Transilvania
care introduse constitutia juratilor si goci- acelcasi drepturi de care se bucurau bisericile
manilor (Gothermanner) pe langa scaunele pro- recepte din acea provincie. Aceasta era si prin-
topopesti asemanatoare celei a epitropilor bis- cipala revendicare pe care o ridicase preotimea
ericesti. romans in actul dc unire prezentat imparatu-
Schimbarile politice din Transilvania in lui. Recunoasterea acestor drepturi si privilegii
legatura cu intrarea armatelor imperiale in tars cuprindea cu sine scutirea preotilor de dart,
si cu moartea principelui Mihai I Apaffy incu- dijme si robots, inzestrarea parohiilor cu case
rajara peste masura propaganda catolica, care pentru preolj si cu pamanturi de cultura
recolta rezultate esentiale sub arhipastoria numite sesii sau eclejii, precum si scoaterea
succesorului sau, Teofil (1692 - 1697). Acesta clerului de sub jurisdictia laica si supunerea
era un nemes tanar din Teius, cu numele Toma for jurisdictiei episcopale. In schimbul acestor
Szeremi, care primise la 18/28 septembrie concesiuni de ordin politic si social, preotii,
1692 hirolonia la Bucuresti si, care semnand protopopii si episcopul recunoscura cele patru
cunoscutele capitulatii, fu confirmat in functia puncte principale ale unirii si anume: primatul
sa episcopala de guvernatorul Banffy la 18 papei de la Roma, painea nedospita sau azima
decembrie acelasi an. 0 schimbare in situatia la cuminecatura, purgatoriul pentru ispasirea
noului episcop fats de inaintasii sal interveni pacatelor si purcedarea sfantului duh si de la
numai intrucat in functia de sfelnic al episco- fiul - filioque.
pului superinIcndentul calvin fu inlocuit cu Sc intampla insa ca inainLe de a fi pro -
monseniorul IczuIl Ladis lau I3arany. Aces la mulgala diploma casca pentru
incepu acliunca sa de propagand5 pc liing5 '1111511m! actului de unirc, episcopul Teofil s5
cpiscop si pc hingii prolopopli si prcolii ortodc.i nxiara subit la 12/22 iulic 1697. Moartea epis-
din loat5 lam Propaganda catolic5 prinse usor copului, care nu pare sa fi fost nalurala, fu
in r5ndurile cicrulul, end dc mascle magi ale considerala de mullimea orloclocsilor drept un
credinclosilor nu se sinchiscau propagandistii, scorn rau pentru unire st astfel se produse o
flindca ea era facuta cu mulls indcmanare, amanare a perfect:Aril actului de unirc. Se cerea
cerandu-se cicrului sa adere la crcdinla niai intai alcgcrea unui nou cpiscop care sa
imparatului, noul stapanitor al Transilvanici si semncze actul unirii. In intervalul acesta de
punandu-i-se in vedere in schimbul acestei timp incepu sa se manifeste si reactiunea orto-
aderente o situatie socials si materials mai doxa impotriva unirii cu papistasii, care era
buns. Biserica, care Wand atunci era numai to- condamnata de ortodocsii militant! drept acti-
lerata, urma sa fie recunoscuta de stal, une pierthloare de suflctc. Candidat pentru
bucurandu-se de drepturile si privilegiile bi- scaunul episcopal era tandrul Anghel, un flu
sericilor recepte din Transilvania. Fireste ca de preot, care prim! la 1 februarie 1688 hiroto-
asemenea promisiuni nu puteau decal s5 nia la Bucurcsti, ca si inaintasul sau Tcofil,
ispiteasca in gradul cel mai inalt pe prcotii numindu-se in calugarie Atanasie. Cu acea
ortodocsi, care se zbateau in necazurile for ocazie noul episcop al Transilvaniei fagaclui

512
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

solemn sa pastreze neschimbate in eparhia sa pului care nu iscalise actul de unire al pro-
toate tocmelile pe care aceasta le are cu topopilor dadea de gandit. Acesta trebuia deci
scaunul Ungro-Vlahiei. La staruinta patriarhu- casligat pentru cauza unirii. Tratativele conti-
lui Dosoftei al Ierusalimului, care asista la nuard limp mai indelungal.
hirotonisire, Atanasie semna si un act La 4 septembrie 1700 Atanasie convoca
cuprinzand normele ortodoxiei, in opozitie cu un sinod la Alba Iulia, la care pe langa pro-
luteranii, calvinii si catolicii, dupa care trebuia topopii care semnasera actul din 1696 luara
sa se calauzeasca in arhipastoria sa, angajan- parte si alts protopopi, sporind numarul aces-
du-se sa le respecte si sa le aplice intocmai. El Lora la cincizeci si cinci. Sinodul dezbatu din
mai fagadui sa pastreze stranse legaturi cu nou punctele cuprinse in actul unirii, modi-
mitropolitul din Bucuresti si sa se consulte ficandu-le si completandu-le. Cu actul astfel
mereu cu el in toate chestiunile bisericesti. revizuit, semnat de protopopi, pleca Atanasie la
Principe le Constantin Brancoveanu, ca Viena, unde ajunse la 5 februarie, pentru a
vajnic aparator al ortodoxismului in tot [rata unirea cu imparatul asistat de cardinalul
Orientul, cauta sa zadarniceasca unirea, Kollomicz. Hotararile sinodului de protopopi
cerand noului chiriarh, cu ocazia hirotonisirii ft:ra acceptate, iar episcopul consimti sa
sale la Bucuresti, sa accepte si sa isl insu- primeasca pe langa sine pe un "teolog" catolic
seasca normele si instructiunile prescrise de in persoana iezuitului Carol Neurauter, care
palriarhul Dosoftei. lar pentru a-1 intari si mai sa-i stea la indemand cu sfatul sau in chesti-
mull in credinta dreptmaritoare, Constantin uni de dogma si disciplina bisericeasca. In rea-
Brancoveanu darui in iulie 1700 mitropoliei litate, teologul nu era decat un supraveghetor
din Alba Iulia domeniul Merisani pe Arges, Para al episcopului, ceea ce constitui o mare umilire
insa sa -si fi atins scopul pe care-I urmarea. si injosire pentru arhiereul noii biserici unite.
In condiliile acestea se putea crede ca In eelc din urma se lass si el convins de
noul si tandrul episcop va pune stavila propa- necesitatea unirii, semnand actul la 20 martie
gandei catolice in eparhia sa, respectand anga- 1701 si angajandu-se sa-1 sustina cu staru-
jamentele pe care le luase la Bucuresti. Numai inta, sinceritate si tarie, numai dupa ce cu o zi
ca actiunea iezuitilor pentru unire nu mai mai inainte, la 19 martie, imparatul consimti la
putea fi oprita in loc. revizuirea diplomei de unire din 1699, intro-
Nu trecusera decal cateva saptamani de ducand in ea dispozitii privitoare si la credin-
la instalarea episcopului Atanasie in scaunul ciosii laici, nu numai la clerics. La articolul 3
vladicesc de la Alba Julia, cand la 14 aprilie din noua diploma se adauga un nou alineat
1698 aparu un nou rescript imparatesc prin care prevedea ca nu numai preotii ci si mirenii,
care se aducea la cunostinta clerului ea numai chiar daca nu sun[ nobili, au sa fie numerate
aceia dintre preotii roman! se vor bucura de de aici incolo intre slaturile catolice, au sa fie
aceleasi drepturi si privilegii ca si preotii cato- socotiti intre ele si declarati capabili de a ocupa
lid, care se vor fi pronuntat pentru "intoarcere" slujbe, si au sa lie consideratl ca si cei ce
la adevarata credinta a imparatului, unindu-se apartin celorlalte religii, nu numai tolerad.
cu Roma. Totodata, s-a si lansat o lista de Preotii uniti nu vor mai fi Lratati ca iobagi si nu
adcziune la unire, care a si fost semnata de 38 mai pot fi pusi la robots.
de protopopi roman!. In numele semnatarilor In noua ei redactare diploma unirii din
s-a si redactat la resedinta episcopala din Alba 17 mantle 1701, care constitui un adevarat
Iu lia, cu ajutorul monseniorului Barany, actul statut al bisericii unite, fu acceplata si recu-
dc unire semnal la 7 octombrie 1698 de cei 38 noscula de dicta Transilvanici in sedinta ei de
dc protopopi. Actul a fosi irimis la Vicna cu 1;1 Alba ]cilia din 15 ionic 1703. La 25 martie
pecelea cpiscopiel, dar firs seinna ura epls- 1701 Aianasie primi nova sa hlrolonie dupa
copultii Alanasie. Lipsa Iseilliturii episcopului rind unit ca episcop al ronianilor din Transit-
nu a impiedicat pc imparalul Leopold de a hia yank:, en care ocazic i se confer! tillul de con-
cunostinta de cuprinsul adului de unire si de silier intim al imparatului, purtand ca semn
a emite la 16 februaric 1699 diploma prin care distinctly un Jan de our cu chipul sacru al
se primea si se intarea unirea biscricil ortodoxe imparatului.
din Transilvania cu Roma, acordandu-i-se in La 25 iunie 1701 avu loc instalarea
noua ipostaza Coale dreplurile, privilegific si solcmna a noului cpiscop unit prin voia guver-
imunitatile biscricii catolice, urmand ca prcotii nalorului Transilvaniei, contele Ladislau Apor,
uniti sa fie scutiti de iobagie, de claca si toate cu resedinta de la Alba Julia.
prestatiunile umilitoare la care erau obligati La 12 decembrie 1701 aparu decretul
pand atunci. de toleranta religioasa tiparit in lalineste si in
Efectul diplomei asupra credinciosilor romaneste cu litere latine, prin care se decreta
n-a fost ccl asteptat la Viena. Rezerva episco- deplina liberlate a credinciosilor roman! de a se

513
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

uni cu una din cele patru confesiuni recepte, din Viena, la Sf. Barbara si la Colegiul
sau de .a ramane la vechea for credinta orto- Pazmanian, la Sambata Mare si la Roma, la
doxa.. Colegiul grecesc, unguresc sau german de
Acestea au Post conditiile si impre- acolo.
jurarile in care s-a savarsit unirea cu Roma. Dupes moartea episcopului Atanasie
Desprinderea unui numar asa de insem- intamplata la 1713 scaunul episcopal fu ocu-
nat din sanul bisericii ortodoxe nu putea fi tre- pat de nemesul loan Patacki, sub care
cuta sub tacere de inaltii chiriarhi ortodocsi. resedinta episcopala fu mutates in 1713 la
Patriarhul Calinic al Constantinopolului arun- Fagaras, fiindca la Alba Iulia isi restabili
cal anatema asupra episcopului apostat, resedinta episcopul romano-catolic al Transil-
numindu-1 Satanasie in loc de Atanasie. La vaniei pe larva care un al doilea episcop catolic
actul de afurisenie aderard si Dositei, patri- de ritul grecesc nu avea loc.
arhul Ierusalimului, impreund cu Teodosie,
mitropolitul Ungro-Vlahiei.
Din consideratii de politica externa, cand 3. Tratativele principilor din Muntenia
la conferinta de pace de la Carlovat Casa de si Moldova cu imparatul de la Viena
Austria se gasea in deplina ascensiune, o
interventie diplomatica din partea Domnului Prabusirea puterii turcesti in Ungaria si
muntean nu s-a produs. Constantin Branco- prefacerea Transilvaniei in provincie de co-
veanu se margin! sa ingaduie mitropolitului roand a Casei de Austria se repercutara fireste
Teodosie publicarea actului de afurisenie si sa si asupra principatelor vecine, Muntenia si
laude pe brasoveni pentru tinuta for protes- Moldova. Principe be Serban Cantacuzino, care
tatard contra unirii. participase la asedierea Vienei, isi putea da
Glasuri de protest se ridicara si din ran- bine seama de eventualele urmari ale infran-
durile credinciosilor din Transilvania. In martie genii turcilor si ale scaderii influentei for la nor-
1701 negustorul Pater Ianos din Sibiu adresa dul Dundrii. De aceea, Domnul muntean, care
cpiscopului Atanasie cuvinte aspre: la asediul Vienei daduse dovezi de simpatie
"tar leagea, au rea avem au bung, nemiccl pentru cauza cresting incerca, indata dupa
nu vom misca, nici avem a priori mai mutt pawl inapoierea sa acasa sa intre in legaturi tainice
nu vafi cu voia si a tuturor mireanilor nu numai cu imperialii in vederea unei intelegeri pentru
a popilor. lar de prirneaste Sir-rya Ta au popii, cazul prabLisirii imperiului otoman. Serban
numai voi set fill, iar not nu vomfi ". Voda faurea planuri fantastice pentru o aseme-
Un nemes ortodox, Gavril Nagizegi, nea eventualitate. Coborator din familia impe-
protests la 25 seplembric 1701 ca reprezentant nail a Cantacuzinilor, cl sc visa imparat al
al orlodocsilor contra faphilui cs !milli Itiasern I3izantillui dupa alungarca turcilor din fosla
in stapanirc antbele biserici orlodoxe din Alba capilala a imperiului bizanlin. Dar, pana sa
lulia. Reactiunea ortodoxii se manifests si in ajunga acolo, el Sc multumea si cu mai pulin,
randurile preotimei iransilvanene. Clericii din si anume cu alungarea turcilor din raialele de
partite Hunedoarei declarara ca nu le trebuie la Turnu, Giurgiu si Braila si cu eliberarea
nici papa, nici superintendent, ci le ajung principatului sau dc sub suprematia otomand.
vechile datini romanesti. Din randurile for sc In scopul acesta el oferea imperialilor concur-
ridica Ion Circa sau Tired din Botez care, sul sau militar si material, trimitandde mai
strangand iscalituri de la preoli, umbla sa multe on solii confidentiale la Viena. In iunie
ajunga vliidica. El fu insa urmarit de catolici si 1685 inchcie alian ta cu principcle din
aruncat in inchisoare, din care scapa numai Transilvania pentru ajutor mutual contra
trecand de parka calvinilor. 0 stalistica din oricui.
1716 arata in Transilvania, pc langa 2.747 de Dupa cadet-ea Budci si intrarea trupclor
preoli units, si 456 de preoli ortodocsi. Mai iniperiale in Transilvania, imparatul incepu sa
darji cu apararca vechii for creclinte ortodoxc Irezcasca la Viena Lot mai mare interes pentru
se aratara credinciosii din Brasov si din Tara Tara Romaneasca.
Barsci, care la 5 mai 1723 se cleclarau cu glas La 16 aprilie 1687 Serban Voda muliu-
tare ca fit ai bisericii rasaritului dc care sfanta mea impara lulu! Leopold pentru bunavointa
credinta nici sabia, nici focul, nici induiosarea, sa, eland largi informatii si instructiuni solului
Wei saracia, nici nevoia, nici foamea, nici sau Del Movila cu privire la tratativele cu impe-
goana, nici moartea nu-i va putea desparti. In rialii. La 5 decembrie acelasi an, Domnul tri-
actul unirii se prevedeau scoli la Alba Iulia, mise un nou sot cu informatii la Viena in per-
Hateg si Fagaras. Dar !Ana ca acestea sa is soana episcopului catolic din Nicopole.
fiinta, sinodul episcopal din 1702 hotari ca Aceleasi pretentii le ridicau la 4 aprilie 1689 si
tinerii sa fie trimisi la scolile teologice catolice delegatii poloni la Poarta, revendicand

514
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

cesiunea intregii regiuni dintre Bug si Dundre cdruia ii prezentard pretioase daruri, si anume
in care sa fie inclusd Moldova si ambele Valahii o cruce de our cu diamante, un cal cu sa si
Cis si Transalpind - Moldavia et utraque Cys-et- &die batute in our si argint, precum si o spades
Transalpini Valachia. Era deci firesc ca prin- de mare pret. In urma tratativelor s-a ajuns la
dpii din ambele principate sa se asigure macar un deplin acord cu privire la supunerea
din partea Austriei prin tratate incheiate la Munteniei fats de Casa de Austria. Negociatorii
vreme, ramanand ca sa se apere cu armele habsburgici vorbeau de "incorporarea" tariff in
contra polonilor. imperiul habsburgic, iar generalul Caraffa
In februarie 1688 imparatul raspunse stdruia ca in actul de inchinare sal se precizeze
Domnului muntean, cerandu-i sa rupa formal bine granitele Tarii Romanesti, cuprinzdnd si
cu turdi si sa recunoasca suprematia habs- raialele de la Turnu, Giurgiu si Braila pand la
burgled asupra tarn sale cu plata unui tribut rdurile Siret si Milcov. Diploma de inchinare fu
de 75.000 de taleri. Impdratul ii oferea in semnata la 30 ianuarie.1689. In aceeasi zi solii
schimb titlul de conte al imperiului si domnia munteni jurara in numele principelui credinta
ereditard in familia Cantacuzinilor, oferindu-se si supunere imparatului Leopold. Solii munteni
sa-i pund la dispozitie si un corp de armata de nu uitard insd sa strecoare in cuprinsul
6.000 de oameni pentru apdrarea impotriva diplomei un articol aditional - appendix - prin
unui eventual atac din partea turcilor. Domnul care se preciza ca dispozitiile tralatului nu vor
ezita sa raspunda imediat la propunerea antra in vigoare decal numal atunci "cand
imparatului, flindcd isi dadea seama de gravele obstescul vrajmas va fi infrant si ne vom
urmdri care ar putea decurge din ea pentru incredinta ca este intru atalta rusinat, incest sa
sine personal, pentru familia sa si pentru lard, nu mai poald mai departe prapddi si pustii cu
intr-o vreme in care puterea lureilor, desi lotul acesle mull asupritc lad".
sufcrisc lovlluri grele, toiusi nu era inc5 steno Trailvele cu Viena se impuncau si pen-
maid' cu desilvarsire. Vazand ezitarca tru motivul ca sfclnicii imp5ratului, in frunle
principelui, imperialii incercara s-1 con cu contele Quido Starkemberg, sldruiau ca
stranga la supunere, ca si pe principele Apaffy, cesiunea Munteniei si a Moldovei sa constituie
cu intrarea trupelor for in Muntenia, dand una din condiliile esentiale ale pacii cu turd!.
ordin generalului Vetcrani sa treacd din Banat, Dar cum puterea obstescului vrajmas era Inca
uncle ocupasc Caransebesul si ajunsese la &parte de a fi cu WW1 Intl-Arad, tratatul nu
Orsova, in Oltenia si sa cear5 principelui Mira in vigoarc nici atunci si nici mai tarziu.
Serban cartiruire si provizii pentru ccic 12 re- Totusi, Constantin Vod5 se simtea oare-
gimente de sub comanda sa. La 24 august cum legat de imperiali, trimitandu-le mereu
1688 Veterani ajunsese la Cernet, de unde informatii asupra miscarilor turcesti, servind
urma sa inainteze spre Craiova si Campulung cauza cresting. La 9 iulie 1689 Domnul
pentru a se pregati pentru iernat in Tara rdspunde cancelarului Mihai Teleke ca el
Romaneascd. Pus in fats unei asemenea situ- urmeazd intocmai sfaturile sale, tinand cu
atii, principele fagadui generalului sa-i pund la impdratul si ca este gala sa se mentina pe
dispozitie mijloacele de subsistenid cerute, iar aceasta linie de conduits cu bate necazurile si
cat privea inchinarea, el trimise la Viena o pierderile ce i se ivesc in cale. De aceea el
numeroasa solie condusal de fratele sau, stdruia pe langa cancelar sa nu dea crezare
Iordachi, ca sa trateze cu impdratul si sfetnicii bdrfelilor adversarilor sai, ci sa informeze pe
lui conditiile de inchinare, sperand ca in Hui gencralul Velerani asupra bunelor sale senti-
acesta pc toate cu intelepciune le-a potolit. Dar mente rata de impdratul Leopold. Intre barfi-
Serban Vodd nu mai apucd sa se bucure de torii si detractorii lui Constantin Brancoveanu
aceasta potolire si nici sa afle rezultatul soliei se gasea si Constantin Balaceanu, ginerele lui
sale, care Inca nici nu ajunsese la Viena, fund- Serban-Vodd, care staruia pe langa imperiali
ea muri subit la 29 octombrie 1688, 15.sand pentru candidatura la domnie a cumnatului
tara conta de osti si de primejdii, cum spune sau Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban-
cronica. Vodd.
Urmasul decedatului principe a fost La 2 august 1689 principele se adresd
Constantin Brancoueanu (1688 1714), o direct imparatului Leopold pentru a-1 incre-
odrasld domneascd, neam al lui Matei Basarab dinta de fidelitatea sa si a-1 ruga sa nu dea
si nepot de sores al lui Serban Vodd. Noul Domn crezare calomniilor lui Constantin Balaceanu.
continua politica de echilibru a inaintasului La 17 septembrie impdratul raspunse la
sau, reinnoind mandatul solilor trimis la scrisoarea Domnului asigurandu-1 de toata
Viena. Acestia sosird in capitala Austriei la 20 increderea.
decembrie, iar la 10 ianurie 1689 furd primiti In toamna anului 1689 ostirile imperiale
in audienta solemner de imparatul Leopold, sub comanda marchizului Ludovic de Baden

515
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

batura pe turd la Vidin, cucerind cetatea la 14 rialii nu putura infrange cu totul puterea de
octombrie. La 29 octombrie marchizul raporta rezistenta a imperiului turcesc. De aceea ei se
imparatului de la Fetislau-Cladova ca dupes multumira cu marele for succesor in Ungaria si
cucerirea Vidinului trupele sale au trecut in Transilvania, renuntand deocamdata la aspi-
Oltenia, dar Ca acolo ele intampina marl difl- rattle for asupra Banatului si Tani Romanesti,
cultati de aprovizionare, din cauza ca reinnoind tratatul de pace de la Carlovat din
principele Constantin Brancoveanu nu le vine 1699 prin care aceste tan ramasera mai
in ajutor. In acelasi Limp patrunse si generalul departe sub stapanirea, respectiv suprematia
Heisler in Muntenia, venind din Transilvania turceasca, avand de suportat pe mai departe
pe la Bran, cautand incartiruire si provizii pen- stoarcerile si asupririle din partea Portii.
tru trupele sale. La 25 octombrie el raporta la Cronica lui Radu Greceanu mentioneaza cu
Viena ca pi-a incartiruit pentru lama trupele la drept cuvant ca in vremurile acele ajungand
Campulung si Targoviste, dar ca pentru doua Tara Moldovei la mare slabiciune si la multe si
regimente n-a putut gasi cartiere acolo si ca se nespuse calcari si prazi cand de tatari, cand de
vede nevoit sa le trimita sub comanda contelui lesi si Tara Ardealului find in stapanirea
Magni la Bucuresti, unde ajunsera la 27 nemtilor, ramase tot greul pe Muntenia, si de
octombrie. Generalul rasa sa se inteleaga ca aici ridicau turcii toate cate le trebuiau". Dar
prin incartiruirea la Bucuresti a celor doua re- cu toate acestea imperialii intretineau relatii
gimente se urmarea scopul de a-1 tine in frau stranse cu Domnul muntean, care le aducea
pe Domn si a-1 sili sa respecte actul de mari servicii de informatii. Pentru a rasplati
inchinare de la Viena si a plati suma de aceste servicii si pentru a-1 lega si mai mult de
700.000 florin! pentru subzistenta celor 15.000 curtea din Viena, imparatul Leopold conferi la
de oameni care iernau in Muntenia. Fireste ca 30 ianuarie 1695 principelui Constantin
in conditiile acestea Constantin Voda nu putea Brancoveanu titlul de principe al imperiului
nutri prea mari simpatii pentru imperial! si pi-i confirma posesiunile pe care domnul le
trala cu turcii si cu prolejatul tor, groful avca in linutul Fagarasului.
Emeric 'May, punand la care lovitura contra Veslea despre catastrofa suferita de turd
tor. Din serisoarea postelnicului Mihai la Viena sc raspandi cu iuteala fulgerului in
BacJcscul din 6 februaric 1689 adresala unui Ucraina. Cazacii gonira pe namestnicul lui
parinte Macarie aflam ca. Voda trimitca Duca Voda de la Nemisova, devastard
mangaiale Neamtului, dar cal se gandea la alt conacurile domnesti, astfel ca plugurile cu boi
lucru cu nemtii. "Vei sti sflntia Ta - zice postel- si syogurile cu paine de pe la toate targurile ce
nicul ca groful vine la Voda lot noaptea si avca Duca Vocla cu risipa au purees", cum
senu ci amandoi cart, la imparatia lurcului ca swine cronica,.(lesi n-a avud nici o parte din
sa yin(' acum in primavara Cu din gura s-au accslc bucale. In locul lui Duca ci alcscra hat-
plecat nearntului maicar eu dare tar (le la inimii man pc Stefan Runiki care, intoviirasindu-se
vcdca-vci in primavara, cc va sa-i lucrczc ". cu moldovenii pribegi din Polonia si Ucraina,
Si, de fapt, in anul urmator, 1690, sul- trccu Nistrul, se alie acolo cu nemullumitii din
tanul Suleiman al II-lea (1687 1691) intre- Soroca, Orhe! si Lapusna, care luptasera sub
prinse o mare ofensiva la Dunare. In februarie sleagul rascoalei desfasurat de Hancu si
el fu primit si ospatat de Constantin Voda in Durac, precum si cu cetcle lui Savin Smucila si
castelul sau de la Mogosoaia. In iulie sultanul the Motor sI porni asupra tatarilor din Buceag,
prim! la Data pe Emeric May, dandu-i sLcag pe care la 5 decembrie 1683 ii batu la Tilgrotin,
de domnie pentru Transilvania in locul dece- ucigand o mare parte dintre ei. Navalitorii
datului principe Mihai I Apaffy si punandu-i la arsera targul Tighina, dar fora a putea ocupa si
indemand trupe pentru a -si putea ocupa cetatea. Incurajati de acest prim succes hat-
tronul. Tot atunci principele Constantin primi manul Runiki cu aliatii sai moldoveni coborara
ordinul sultanului sa instaleze pe noul principe in jos spre codrul Tigheciulul, devastand satele
in domnia Transilvaniei. Domnul executes si ridicand turmele de of si hergheliile de cai ca
ordinul sultanului si, trecand muntii, supuse prada de razboi. Niciodata nu se abatuse
pe imperial! si-i batu la Zarnesti in ziva de 21 asupra Buceacului tataresc o vijelie mai
august 1690, precum s-a aratat mai sus. Pe napraznica ca aceasta, care venea sa razbune
campul de lupta cazu intre altii si Gheorghe pradaciunile si jafurile pe care tatarii le Mc:eau
Balaceanu, adversarul lui Brancoveanu. Izgo- in Moldova si Ucraina. Inaintand spre Tobak,
nirea lui 'Moly din Transilvania si infrangerea rasculatii se ciocnira in drum cu resturile con-
turcilor la Szlaukamen din anul urmator mai tingentelor tatare care se intorceau de la
dadura ragaz Domnului muntean de a se pre- asedierea Vienei, calarind pe cal slabi iar unii
ocupa si de nevoile tariff sale. Dar cu toata chiar pe boi, dar incarcati cu bogata prada in
marea for izbanda de la Zenta din 1697, impe- bani pe care o ridicasera de la nemti. La Gura

516
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Frumoasei s-a dat o lupta sangeroasa, cat soa- si a recuceri cu ajutor de la poloni si cazaci
rele nu. s-a vazut de multimea sagetilor. In raialele turcesti de la Nistru si Dunare, care
retragere pe raul Larga in sus, cazacii si fusesera rupte din trupul Moldovei. Boierii nu
moldovenii furs urmariti de aproape de tatari, agreau insa reintoarcerea lui Stefan Petriceicu
cauzand mars pagube locuitorilor crestini. pe tronul de la Iasi, ci ei se grupara in jurul
Atunci targul Chisinau, dupa marturia cronicii, unuia din mijlocul Tor, si anume in jurul lui
fusese asa de distrus Ca nu mai ramasese nici o Constantin Cantemir (1685 - 1690), care dupa
urma din el. Dupa ispravile acestea cazacii se marturia cronicii contemporane era om de
retrasera peste Nistru, reprosand moldovenilor tara., moldovean drept, find de la Tabac de
Ca nu le-au dat ajutor sufficient pentru a rapune locul lui, si foarte viteaz, necarturar dar la
pe tatari. Moldovenii, la randul Tor, invi- toate priceput si gata la raspunsuri. Rama-
novateau pe cazaci ca le-au pustiit tara farce nici nand orfan, el trecuse in Polonia, unde servi 17
un folios pentru ei, pentru a-i lasa apoi singuri ani in ostirea leseasca, luand parte la batalia
fard nici un ajutor. De altfel, nici cazacii insisi de la Torun contra cazadlor. In 1657 el se rein-
nu erau multumiti cu ispravile lui Runiki, de toarse in tara si ajunse capitan al Codrului, iar
aceea ei ii ucisera cu maciucile la Nemirova mai apoi serdar de Lapusna. Sub domnia lui
intr-o duminica, cand iesea din biserica. In Duca-Voda el ajunse mare clucer, find casa-
locul lui ei ridicara la demnitatea de hatman pe torit cu Ana Bantas, o femeie desteapta si
polcovnicul Andrei Movild, care participa la foarte cults, de la care mostenise flub ei,
expeditiile polonilor in Moldova. Dar nici hat- Dimitrie, dragostea de carte si de invatatura.
mania lui n-a fost de lunga durata, ea lua Ca bun cunoscator al starilor din Polonia, el nu
sfarsit in 1688, cand regele Sobieski incheie cu nutrea sentimenle bune pentru poloni, ca
tan!' Fodor Alexievici pacea uesnicci de la multi dintre conlemporanii sal, ci inclina mai
Iavorov, prin care Polonia renunta in favoarca mult spre turd, care ii incredintard steagul de
Rusiei la suprematia ei asupra Ucrainei de din- domnie, in urma staruitoarei interventii pe
coace de Nipru, pentru a fi unila cu Ucraina de Tanga Poarta din partea principelui Serban
dincolo de acel fluviu sub autoritatea tarului de Cantacuzino din Tara Romaneasca, dupa ce
la Moscova. Hatman al Ucrainei unite deveni incercarea cu domnia a doua a lui Durnitrascu
loan Stefanovici Mazeppa. Cantacuzino (1684 - 1685) daduse gres.
Infrangerea turcilor la Viena se repercuta Dar cu toate sentimentele prietenoase
repede si asupra Moldovei. Principele Stefan pentru turd, noul Domn Constantin Cantemir
Petriceicu parasi locul de refugiu din Polonia si nu putea desconsidera consecintele pe care
sosi la Iasi, unde ocupa tronul Inca inainte de izbanda imperialilor de la Viena le-ar fi putut
intoarcerea lui Duca-Voda din expeditia asupra avea pentru tara sa. De aceea el, urmand pilda
Vienei. De la Iasi noul domn trimise in graba contemporanului sau din Muntenia, Serban
un podghiaz lesesc sub comanda capitanului Voda, intra in legatura.' cu imperialii, pro-
Braha la Trolus pentru a intampina acolo pe punandu-le chiar o alianta contra turcilor. Cu
Duca-Voda. Acesta aflase prin oamenii sal de ducerea acestor tratative domnul incredinta pe
incredere despre schimbarile din Moldova, si se clucerul loan Buhus si pe jitnicerul Petru
hotarase sa nu se intoarca in lard, ci din Iurascu. Din partea imparatului erau autori-
Transilvania, unde se gasea, sa limed in zati sa trateze general!! Heisler si Heitershem.
Muntenia si de acolo la Braila, de uncle cu aju- Tratativelc ajunscra la bun sfarsit, astfcl ca la
tor din partca turcilor si tatarilor ar pith-uncle 15 februarie 1690 a putut 11 semnal la Sibiu
la Iasi pentru recupera tronul. Dar, rau aclul de inchinare lath* de imparalul de la
sfatuit de neprietenii sal, el isi schimba planul Viena. Prin accst act Domnul Moldovei se lega
initial si trecu pe la Oituz in Moldova, ajungand sa rupa once legatura cu Poarta otomana si sa
in ajunul Craciunului la satul Domncsti. Dc Sc supuna imparatului, preslandu-i cuvenitul
acolo el fu riclicai la 25 dcccmbric 1683 de juramant de credinta. Aclul trebuia sa ramana
pocIghiazul leesc, care fusese (rinds mill rti MOH confidential si urma sa inire in vigoarc
iniampinarea sa st di s In I,iov in prinsoare. nuuival in inomeniul in care trupcic imperiale
uncle mull la 31 manic 1685 si ru ininorman- biruiloarc vor fi diced!. Braila de la turd si vor
tat in paraclisul bisericii ortocloxc dc acolo. Fin! Ii ajuns la holarul Moldovei la apa Sirelului. In
sau Constantin Voda transports in 1694 schimb imparatul se angaja sa recunoasca pc
ramasitele parintelui sau la ctitoria sa de la Constantin Cantemir ca Domn al Moldovei Cu
Cetcltuia, de Tanga Iasi. dreptul de mostenise in familia sa, sa respecte
Noul principe Stefan Petriceicu (1683 - drepturile si privilegiile boierimii precum si
1684), ocupand din nou tronul de la Iasi, facu religia ortodoxa. Pentru intrelinerea trupelor
un disperat apel catre boierime, chemand la imperiale nu i se cerea deocamdata nimic,
lupta contra turcilor pentru a-i izgoni din tars lotusi domnul se oferi sa plateasca 25.000 de

517
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

taleri si sa trimita la granita Transilvaniei de la toate cate le fagaduise curtea de la Viena prin
Bretc 100 de cai si 500 de boi. Astfel intelese si diplomele sale politice si religioase. Intre
principele Moldovei sa stabileasca raporturile romani intalnim pe Gavril Nagizegi care
diplomatice cu imperialii, care ca stapanitori ai demonstrase la Alba Iulia contra ocuparii
Transilvaniei ajunsera sa fie vecini la granita ambelor biserici ortodoxe de catre Uniti. Pe
de vest a Moldovei. langa el mai luptau contra stapanirii habsbur-
gice Pintea-Viteazul, a carui vitejie era cantata
in baladele populare, apoi Vasile Negru, Dragu
4. infringerea rascoalei curutilor in Balca, Bucur Campeanu si protopopul Lupu
Transilvania si ocuparea Banatului de Sandru. Steagul sub care luptasera fusese
catre imperiali depus in biserica din Apsa de Mijloc. Un aprig
sprijinitor al revolutiei era. si Ion Tirca pe care
Noua constitutie conferita Transilvaniei Rakoczy it recunoscuse ca episcop al
de imparatul Leopold prin diploma din Maramuresului. Alaturi de roman! luptau si
octombrie 1690 n-a Cost acceptata de dicta multi ruteni din comitatele Ungariei Supe-
decat in decembrie 1691. Si aceasta din cauza rioare. Comandantul curutilor era Berezeny,
ca din capul locului se ridicase in randurile care se puse la dispozitia lui Francisc Rakoczy,
nobilimii transilvanene o vadita opozitie impo- recunoscandu-1 ca sef al miscarii revolu-
triva transformarii principatului in provincie de tionare. Acesta primi oferta ce i se Meuse si
coroana a Casei de Austria. 0 opozitie similara lansa la 5 iunie 1703 un manifest de razboi
se manifests si in Ungaria contra proclamarii contra imparatului Leopold iar adunarea de la
imparatului Leopold si a fiului sau Iosif ca rege Onud, convocata de el, declare Casa de Austria
al Ungariei. Gruparea nemultumitilor din decazuta din drepturile ei de domnie asupra
1671, cu toate masurile sangeroase de exter- Ungariei,si Transilvaniei, proclamand indepen-
minare a aderentilor lui, ramase ca ffinta si denta regatului ungar. In actiunea sa re-
nazuia la dobandirea independentei palriei for volutionary Francisc Rakoczy era sprijinit si
atat fats de turci, cat mai ales fats de habs- incurajat de regele Frantei Ludovic al XIV-lea,
burgi. Tendintele acestea revolutionare gaseau care se gasea in razboi cu imparatul Leopold
sustinatori nu numai la magnatii unguri, ci si pentru succesiunea la tronul Spaniei. Rakoczy
in randurile curutilor, ale caror cete tulburau ceru ajutor si din Rusia, unde palatinul de Kiev
mereu ordinea publics. In anul 1703 ajunse in ii fagadui sa-i trimita doua companii de roman!
fruntea acestora Francisc a/ II-lea Rakoczy, fiul oteliti in lupta, carora li se pusese in vedere o
lui Francisc I si nepotul fostului principe buns rasplata pentru vitejia tor. Sub steagul
Gheorghe al II-lea Rakoczy. Tatal sau Francisc rascoalei din Transilvania luptau sf numerosi
I luase parte la revolutia din 1671, hind casa- pribegi moldoveni, pe care Rakoczy ii adusese
toril cu Elena Zriny. Tanarul Francisc al II-lea en sine din Polonia.
Meuse studii la Praga si isI insusisc frumoasc Bizuindu-se pe curuli, Rakoczy incepu
cunostinte literare si istoricc, cum se vede lupta impoiriva ccitanelor austriece de sub
aceasta din memoriile sale aparute in limba comanda generalului Krabalici, guvernatorul
franceza. Stand in strainalate, el se casatori cu tnilitar al Transilvaniei. In cursul acestor lupte
Ilica ducelui de Hessa. In 1701 se intoarse in crancene el ocupd cetatile Muncaci, Onud,
patrie, unde fu insa arestat de imperiali si Satu Mare, Cetatea de Piatra si se indrepta
inchis la Viena. El izbuti insa sa fuga din spre mijlocul si sudul Transilvaniei, castigand
inchisoare in Polonia uncle uneltea mercu con- si pe secui pentru cauza revolutiei. Gurghiul,
tra habsburgilor, inl ret 'nand lega uri stranse Ghcrla si Bistrita cazura in mainile sale, astfel
cu nemultumilii din Ungaria si Transilvania, ca dicta curutilor convocata in 1707 la Targu
care se bizuiau in lupta for contra nemtilor pe Mures alese pe Francisc al II-lea Rakoczy
puterea combative a curutilor. Intre aderentii principe al Transilvaniei, conducandu-1 la Alba
miscarii sustinuta de cardinalul Alberoni se Iulia unde se instals in scaunul domniei. In
gaseau nobilii unguri Eszterhazy, Csaki, calitate de Domn si stapan at Transilvaniei el
Papay, Horvath, Forgach, Berezeny, Talaba s.a. bah' monede de arama, asa numitii libertasi
Sub steagul acestora se adunasera elementele care circulau in tares. Noul Domn izgoni pe
razvratite din lara si strainatate. episcopul unit Atanasie din resedinta de la
In randurile curutilor luptau si multi Alba Iulia si instals acolo pe loan Tired ca mi-
roman' din Transilvania si din partile ungu- tropolit ortodox, anuland actul de unire cu
rene, dar indeosebi din comitatele Bihor, Satu Roma. Ocupand trecatorile spre Muntenia si
Mare si Maramures. Romani' aveau serioase Banatul Timisan, el cautal sa intre in legatura
motive de a se ridica impotriva noii stapaniri cu principele Constantin Brancoveanu si cu un
habsburgice, fiindca nimic nu se implinise din pasa de la Timisoara. Boierul fagarasan loan

518
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Talaba fu trimis in misiune la Istanbul iar celor cazuti in lupta primira proprietatile lor.
TeodorCorbea din Brasov era solul principelui Amnistia cuprindea si pe cei cazuti in compli-
Rakoczy la Moscova. Pentru a se putea mentine citate sau refugiati peste hotare. Acestia din
in domnie, principele dadu mans libera urma aflandu-se in Polonia, Moldova, Munte-
curutilor, care in lupta continua cu catanele nia si Turcia erau liberi a se intoarce in patrie
nemtesti jefuiau sate si orase si raspandeau foc Para nici un inconvenient pentru ei sau pentru
si parJol in drumul lor. Anarhia se raspandea familiile lor. Parasit de al sai, Francisc Rakoczy
pretutindeni, nimeni nemaifiind sigur de viata fu parasit in Franta, indata ce regele Ludovic al
si avutul sau. Starea aceasta anarhica care XIV-lea ajunse la intelegere cu imparatul Carol
ducea la ruina tarii si a locuitorilor ei trezi un al VI-lea asupra succesiunii spaniole. Singura
curent ostil miscarii revolutionare, ce avea sa nadejde ce-i mai ramanea era Turcia. El se
se indrepte contra principelui Rakoczy si a oferi ca principe tributar in schimbul ajutoru-
sustinatorilor sai, care voiau sa restaureze o lui pentru dobandirea domniei in Transilvania.
Ungarie libera si independents pe ruinele Respins insa de Poarta, el trata la Istanbul
Transilvaniei. De aceea, nu numai sasii dar visand mereu cand domnia Transilvaniei, cand
chiar si multi dintre unguri se saturara curand pe cea a Moldovei sau Munteniei, sau chiar a
de actiunea de eliberare a principelui rebel si a amandurora. In cele din urma se plictisi si
curutilor sai care urmareau reincorporarea P.)arta de uneltirile sale si-1 surghiuni la
Transilvaniei in granitele Ungariei libere visata Rodoslie unde muri in 1733. Astfel lua sfarsit
de ei. Cronicarul ungur Mihail Cserey, referin- si revolutia rakociana. in Transilvania. In dieta
du-se la scopurile ascunse ale revolutiei rako- de la Medias din 14 noiembrie 1762 sfaturile
ciene, facea un riguros apel la sentimentele transilvanene depusera juramantul de credintA
patriotice ale transilvanenilor: fala de noul imparal Carol at ly-lea.
"'mat& scumpa mea patrie Transiluania Rascoala lui Ralcoczy avu urmari fatale
cum set te imprietenesti, cum sci te legi de act cu pentru Transilvania. Indata dupes ralificarea
Ungaria, pentru cd stricciciunea si ruina actului de pacificare de la Satu Mare, dieta
71-ansilvaniei totdeauna de la Ungaria s-a tras. Ungariei intrunita la Casovo - Cosice - hotari
Oamenii din Ungaria, nestatornici, turbulenti, ca partite ungurene ale Transilvaniei sa fie
lenesi, ingdmfati, ambitiosi, sdraci, netrebnici si reincorporate Ungariei, de la care fusesera
prddalnici totdeauna s-au refeicut din bogeitia deslipite prin tratatul de pace de la Oradea din
locuitorilor din Transilvania, care sunt crutettori 1538. Partite revendicate cuprindeau comi-
si bunt. gospodari". tatele Brad, Zarand, Bihor, Crasna, Solnocul
De adevarul acesta se convinsese si de Mijloc, Cetatea de Piatra si Maramuresul.
contele Karoly, unul dintre principalii spriJini- Hotararea aceasta trezi mare impotrivire la sfa-
tori ai principelui Rakoczy, care incoltit din Write transilvanene. Dupes incercarea zadar-
toate partite de catanele imperiale fu slit sa nica din 1722 de a se opune acestei hotlrari,
fuga din nou peste granites in Polonia. De aceea reincepura not tratative cu Ungaria, care con-
Karoly cauta o apropiere de imperiali, care se tinuard pans in 1731, cand se cazu de acord ca
aratard dispusi a ajunge la intelegere cu re- numai judetele Mad si Maramures sa treaca in
volutionarii. Contele loan Pall primi autoriza- Ungaria, iar tinuturile Zarand, Crasna,
tia imparatului de a trata cu Karoly. Tratativele Solnocul de Mijloc si Cetatea de Piatra sa
incepute in 1711 la Hust furs continuate sf 'Amara Transilvaniei. Intelegerea primi apro-
duse la bun sfarsit la Satu Mare, unde se barea imperiala din 31 decembrie 1731 si fu
semna la 4 aprilie 1711 actul de pacificare care recunoscuta de dieta din Sibiu numai in febru-
fu ratificat de curtea imperiala din Viena la 26 arie 1733. In 1737 se stabili sediul adminis-
mai acelasi an. insusi Rakoczy ar fl recunoscut tragei civile la Sibiu, iar eel al Curtii de apel -
casa de Austria, daces aceasta i-ar fi ingaduit tabula regia. - la Targu Mures. Alba Iulia fu
domnia in Transilvania. Cum insa despre o transformata intr-un puternic centru militar,
asemenea concesie nu putea fi vorba, Karoly numitA in cinstea imparatului Carol al VI-lea in
nu putu obtine pentru fostul principe decat o Ungaria Alba Carolina, nemteste KarLsburg, iar
amnistie daces el va fl fost dispus sa o ungureste Keu-oly-fehervar. Noului plan de con-
primeasca. Prin actul de pacificare de la Satu structie al cetatii cazu jertra manastirea roma-
Mare revolutionarii recunoscura de fapt si de neasca de acolo fondata de Mihai Viteazul, care
drept noua constitutie a tarii decretata prin servea ca resedinta episcopului roman. In
diplomele leopoldine atat sub raport politic cat urma daramarii manastirii, resedinta episco-
si religios. In schimbul acestei recunoasteri pala fu mutata la Fagaras, iar la 1738 la Blaj.
revolutionarii de once stare si chemare precum In schimb, ramase nealinsa catedrala epis-
si curutii fura amnistiali si repusi in loge copiei calolice, unde se gasea mausoleul prin-
drepturile lor de proprietate. Vaduvele si orfanii cipilor transilvaneni, incepand cu osemintele

519
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ctitorului acestei biserici Joan Corvin de dar si urmasul sau Iosif I (1705 - 1711) astfel
Hunedoara. Dicta de la Sibiu din ianuarie 1714 cal tronul Germaniei reveni lui Carol al VI-lea
hotari ca iobagii care fusesera desrobiti sa rein- (1711 - 1744). Acesta ajungand imparat al
tre din nou in serviciul vechilor for stapani, Germanic! si rege al Ungariei (1712) renunta la
Rind obligati deopotriva cu ceilalti iobagl la 4 tronul Spaniel in favoarea lui Filip de Bourbon,
zile de robots pe saptamana, numai zilerii erau multumindu-se cu cele trei taxi mentionate mai
redusi la 3 zile pe saptamana. Totodata fusese sus.
interzis taranilor nenobili de a purta haine co- Dispunand de bani si de o armata
lorate, ca nobilii. Ei se puteau imbraca numai numeroasa, bine disciplinata si comandata de
cu haine de land de oaie, in culoarea ei natu- un general de talia lui Eugen de Savoia,
rals alba, neagra sau vanata. imparatul Carol putea scoate sabia contra sul-
De la semnarea tratatulul de pace de la tanului.
Car loyal nu trecuse decat un deceniu si juma- La 5 august 1716 Eugen de Savoia batu
tate, cand un nou razboi izbucni intre Austria armata turceasca la Petrovaradin pana la nimi-
si Turcia. Sultanul Ahmed al III-lea (1703 - cire, cazand in lupta insusi marele vizir Gin-
1730), incantat de izbanda asupra rusilor la Ali. La sfarsitul lunii se indrepta asupra
Prut, crezu ca poate incerca sa recucereasca Timisoarei care era aparata de Mustafa Pasa,
teritoriile pierdute la congresul de la Carlovat ultimul guvemator turc al Banatului. Cetatea
si-si incerca norocul in 1715 cu Venetia pentru era bine aparata, astfel ca asediul ei a durat 49
a-i lua inapoi Morea. Lovitura reusi si turcii de zile, de la finele lui august pana la 12
ocupard din nou Morea, despagubind pe octombrie 1716, cand steagul alb al capitularii
venetieni in alts parte. Succesul acesta de fu ridicat pe unul dintre tunurile cetatli.
arme al Portii puse pe ganduri pe austrieci. Si Garnizoana turceasca primi iesire libera din
aceasta cu atat mai mult cu cat turd! incepura cetate cu arme si bagaje, indreptandu-se prin
mars lucrari de fortificatii la Timisoara, ultimul Panciova spre Belgrad, lasand in urma ei
bastion ce le mai ramase la nordul Dunarii orasul deasupra caruia steagul verde al profe-
banatene. Pentru executarea acestor lucrari tului Mohamed fluturase Limp de 164 de ani.
turd! ridicasera zeci de mil de salahori olteni Dupes capitularea Timisoarei catanele austriece
si-i stramutara in Banat. Austriecii conside- izgonira garnizoanele turcesti si din cetatfie
rara lucrurile acestea ca amenintatoare Panciova, Palanca, Orsova si Mehadia. Astfel
pregatiri de razboi si de aceea se grabira sa le Ca Banatul intreg ajunse sub stapanirea Casei
previna, declarandu-le ei insist razboi in vara de Austria. Cuceritorii luasera in stapanirea for
anului 1716. Ei putura recurge la deschiderea 663 de sate cu 21.289 fumuri. Ei considerara
ostilitatilor llindca genialul for maresal printul tam drept cucerita prin puterea armelor - jure
Eugen de Savoia reorganizase ostirea austriaca armorum - si o tratara in consecinta,
si o pusese pc picior de razboi. Ei putura supunand-o in cele militare consiliului aulic de
recurge la aceasta grava hotarare si din cauza razboi si in cele civile camerei aulice din Viena.
ca razboiul pentru succesiune de la tronul Contele Claudiu Florimund Mersy fu numit
Spaniel luase sfarsit cu trei ani in urma, cand guvemator militar al Banatului. Tara ramase
Casa de Austria ajunse in stapanirea Tad lor de mulls vreme sub administratie milliard, find
Jos, a Lombardiei si a regalului de la Ncapolc. impartila in 12 districle si anume: Becicherec,
Razboiul izbucnise la moartea (1701) regclui Cianad, Ciacova, Panciova, Varset., Palanca,
Carol al II -lea din ramura spaniola a Casei de Orsova, Caransebes, Lugoj, ['Apt, Lipova si
Habsburg, care destinase ca succesor pc Timisoara, flecare cu cite un administrator
principcic Filip de Burbon, un nepol at regclui sau prefect in frunte. Sub ordinele prefectilor
Frantci, Ludovic al XIV-lea. imparatul Leopold stateau primarii rurali numili chirtezi, dupes
reclama insa succesiunea la tronul Spaniel vechea organizatie cnezeasca. Griselini arata in
pentru al doilea fu al sau Carol, sustinand ca raporlul sau adresal guvernatorulu! Mersy ca
dupes stingerea ramurei spaniole succesiunea intre natiunilc "cultivabile" pe care austriecii le
tronului ar reveni de drept ramurei germane a gasira in Banat, romanii erau cei mai
Casei de Habsburg. In consecinta el ridica pe numerosi, acestia fiind urmasi ai romanilor
tronul de la Madrid pe flub sau Carol al III-lea. care manuiau plugul sl sabia cu aceeasl
Astfel lua nastere difcrendul dintre imparatul indemanare. El distingea intre roman! doua
Leopold si regele Ludovic al XIV-lea, care grupuri, si anume grupul bufanilor sau tareni
provoca izbucnirea unui sangeros razboi intre si grupul fratutilor. Bufanii sau bufenii care
acesti dol marl potentati, razboi care dainui constitulau populatia de la munte in regiunile
mai bine de zece ani, pana ce se ajunse la Resita, Oravita, Sasca, Moldova Noua etc., se
tratatul de pace de la Rastadt din 1713. In cur- numeau cu mandrie si tareni, adica oameni din
sul razboiului muri imparatul Leopold (1705), Tara Romaneasca, adusi de turd pentru

520
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

lucrarile de fortificatie precum si pentru alte Campulung si Pitesti. Af land despre aceasta
indeletniciri ca ocnari, lemnari, carbunari, Nicolai Voda se retrase la Giurgiu, de unde veni
harabagii etc., precum s-a aratat mai sus. Pe cu ajutor turcesc in capitala, unde osandi la
conlocuitorii for de la tars ei ii priveau ca frail moarte pe boierii trada.tori. intre acestia se
sau fratiori, numindu-i freituti. indeletnicirea gasea si mitropolitul Antim Ivireanul.
principala a acestora era plugaria si pacurari- La inceput insotise pe Domn la Giurgiu.
tul. Si unii si altii erau bine dezvoltati fiziceste Dar sub pretextul ca locul pastorului este in
si ageri la minte si gata pentru once munca. In fruntea turmei sale, el se reintoarse la
regiunile dintre Dunare ss Tisa se asezara sarbi Bucuresti, convoca la mitropolie un "consiliul
emigrant! din Serbia, iar elementul unguresc national" care s proclame Domn pe Gheorghe
era pe vremea aceea aproape inexistent in Cantacuzino, flu! lui 5erban Voda, ca vasal al
Banat. Noua stapanire austriaca aduse colo- Casei de Austria.
nist' germani (svabi), italieni si spanioli, care La 13 decembrie .1716 un grup de boieri
trebuiau s fie catolici. Pentru grija for compus din vornicul 5erban Bujoreanu,
sufleteasca fu chemat colegiul iezuitilor din vistierul Ilie 5tirbei, Grigore Baleanu, Radu
Banat in frunte cu superiorul Lorenz Pez care Golescu, 5erban Grecianu, Mate! Cretulescu,
incepu o vie propaganda catolica, de care insa loan Ba Ian, capitan de lefegii s.a. se adresara
roman!! ortodocsi, supusi mitropolitului lui Gheorghe Cantacuzino la Brasov, asiguran-
Carlovatului, rarnasera scutiti. du-1 de supunerea ss devotamentul tor.
Mitropolitul Arsenie numi doi episcopi Se facura toate acestea in asteptarea
pentru Banat, unul la Varset pentru sarbi si sosirii trupelor de ocupatie ale imperialilor.
allul la Caransebes pentru roman!. De aseme- Cum insa acestia intarziara a veni, sosi in locul
nea, lua flints un episcopal ortoclox si la for principele Nicolai Mavrocordat cu ajutor
Timisoara. turcesc, care ocupa capitala si judeca aspru
Din cauza multimii mlastinilor care se razvratitii. Unii dintre boieri platira cu viata
gaseau pretulindeni, clima era foarte insalu- indrazneala, iar mitropolitul Antim fu catirisit
bra, pricinuind ravagii intre noii colonist' care de patriarhii din rasarit sub numele de Andrei
nu erau obisnuiti cu ea. De aceea Banatul era si surghiunit la manastirea Sf. Ecaterina din
rau famat de contemporani, ca "mormant" al peninsula Sinai. In drum insa el fu inecat in
germanilor. Pentru combaterea malariei care raul Tungea, un afluent al Maritei. In locul
stingea mil de vieti omenesti pe an, guverna- vacant fu ales mitropolit al Ungrovlahiei mo-
torul Mersy incepu marea opera de secare a nahul tipograf Mitrofan.
mlastinilor, de regulare a raurilor si de sapare Dupes aceasta Domnul 'Mora cu oastea
de canale. Tot el deschise la Timisoara prima tarii in Oltenia; care sub comanda generalului
farmacie in Banat. El tidied si agricultura prin Stainville ocupase manastirile Tismana, Tanta-
introducerea culturii orezului si a vitei de vie reni, Cozia, Polovraci, impreuna cu orasele
precum si prin cresterea viermilor de matase. Craiova si Ramnicu Valcea. Dar in vremea
Cetatea de la Timisoara fu restaurata o data cu cand armata munteana era concentrate in
noile lucrari de fortificatie de la Panciova, Oltenia, un detasament de catane austriece
Orsova Veche si Orsova Noua (Ada Kale) si
Mehadia. sub comanda capitanului Dimitrie Dettine zis
Pivoda insotit de Barbu Bradoi si 5erban naval'
in Bucuresti si ridica in ziva de 25 noiembrie
5. Ocuparea Olteniei de catre austrieci 1716 pe principele Nicolai Mavrocordat
si retrocedarea ei Munteniel duse la Sibiu ca prizonier de razboi, unde fu
retinut timp de 2 ani. In locul sau Poarta numi
Dar planurile de cucerire ale austriecilor Domn pe fratele lui, loan Mavrocordat (1716 -
nu se oprird la Orsova, ci ele nazuiau si mai 1719). Noul domn adresa un memoriu printu-
departe spre Oltenia si chiar spre Muntenia. lui Eugeniu de Savoia, aratandu-i ea o tars
Principe le Nicolai Mavrocordat banuia intentla fares cetati ca Muntenia nu poate servi de baza
imperialilor de a navali in Oltenia si de aceea el pentru operatic militare si cerand ca cel putin
trimise pe serdarul Petre Obedeanu cu un localitatile muntene sa fie evacuate de trupele
detasament de armata la Cernet pentru a opri austriece. Cu plata unei jertfe de 100 pungi el
invazia catanelor austriece in Oltenia. Serdarul obtinu evacuarea localitatilor Campulung si
insa de convenienta cu boierii haini Barbu Margineni. La 24 februarie 1717 el incheie o
Bradoi si Staicu Bengescu inlesni intrarea aus- conventie cu imperials!, in virtutea careia
triecilor in tars pe la Varciorova. Un alt Oltenia ramase la "dispozitia si sub conducerea
detasament trecu la Targu Jiu prin pasul
Valcan, iar un al treilea sosi pe la Caineni la imperials ".

521
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Dar boierii munteni care fugisera in imparatesc" - Kaiserliches Gebiet - asupra


Transilvania nu erau multumiti cu ocupatia administratiei caruia se va hotari numai dupa
austriaca in Oltenia. Ei intelegeau ca supre- incheierea tratatului de pace cu Turcia.
matia otomana sa fie inlocuita prin suprematia 0 lovitura similara fu incercata si contra
imparatului de la Viena asupra Tarii Romanesti Moldovei. Si acolo un grup de holed nemultu-
intregi, deci si asupra Munteniei, nu numai miti cu domnia lui Mihai Voda Racovita se pu-
asupra Olteniei. In februarie 1717 pleca la sesera in legatura cu generalul Tige din Brasov
Viena o delegatie de boieri cu episcopul de pentru inlaturarea principelui si ridicarea in
Ramnic in frunte pentru a prezenta imparatului scaunul domniei a conducatorului for Vasile
dorintele tor. Delegatia avea asupra ei o Ceaurul. Luand avizul comandantului sau de
scrisoare de recomandare din partea contelui la Sibiu, contele Stefan de Stainville, generalul
Stainville, comandantul militar de la Sibiu. El Tige adresa la 3 ianuarle 1717 principelui
prezenta in 27 februarie 1717 un memoriu prin Mihai Racovita o scrisoare in care-i cerea sa
care cerea asezarea tariff sub suprematia Casei pregateasca pentru preastralucitul imparat de
de Austria si recunoasterea lui Gheorghe la Viena ceva daruri, amenintandu-1 ca in caz
Cantacuzino, fiul lui Serb= Voda, ca principe de refuz tara sa va fi trecuta prin foc si sable.
ereditar al tarsi, ca Domnul sa nu poata osandi Neprimind nici un raspuns la nota aceasta,
pe boieri la moarte lard asentimentul imparatu- generalul Tige trimise un corp expeditionar in
lui, ca biserica ortodoxa sa continue a se bucu- Moldova sub comanda capitanului Francisc
ra de toate drepturile ei, ca in slujbele tarii sa Ernaud de Lorena - Ferentz Ernani al croni-
nu fie numiti decatromani si ca sa se mentind cilor moldovenesti - care ocupa regiunea de
moneda turceasca. In schimb, tara sa plaleasca sub munti pand la apa Siretului, pe care holed!
imparatiei cuvenitul tribut anual. Daces insa erau gata sa o cedeze nemtilor. Manastirea
imperialii ar restrange ocupatia for mililara Casinului si Mira, cetatea Romanului si cetatea
numai' asupra celor 5 judete din Oltenia, Neamtului primira garnizoane austriece. De la
atunci dorintele for sa fie aplicate numai aces- Neaml porni capitanul Ferentz asupra lasilor
tor judete. pentru a prinde pe Domn. Acesta chema insa
Mai apoi pornira la Viena Radu Golescu, tatarii in ajutor si se fortified la manastirea
Ilie Stirbei si Abramios pentru a starui ca Cetatuia, unde fu atacat de catanele
intreaga tara sa fie scoasa de sub jugul turcesc imparatesti. Asa ltul for fu insa respins si
si alipita Austriel, avand domn pe Gheorghe catanele macelarite. Insusi capitanul Ferentz
Cantacuzino cu respectarea tuturor asezamin- fu facut prizonier si decapitat. Cadavrele celor
telor interne, care nu vor putea fi schimbate cazuti au fosL aruncate intr-o groapa comuna,
decal cu o adeverinta a adunarii nationale. Dar deasupra careia fu ridicata o movila ingradita -
in nici un caz sa nu numeasca un domn strain, cerdacul lui Ferentz. 0 cruce cu o lunga
ci unul din tara si anume pe viata, care sa nu inscriptie comemorativa indicalocul infrangerii
poata fi scos din domnie decat cu viza boierilor. catanelor imperiale. Inscriptia arata ca
Tributul sa se reduces la suma platita Portii Domnul a ridicat aceasta cruce intru pome-
inainte de sporirea lui de Constantin Voda nirea celor intamplate cand imparatul turcesc
Brancoveanu. El aratau de ce mare folos ar fi a inceput razboi cu nemtii si cand la veleat
pentru Austria anexarea tariff intregi cu toate 7225 nemtii au trimis pe un capitan cu o sama
bogatiile ei care pana atunci ramasera ascunse de catane si au ridicat pe Nicolai Mavrocordat,
de frica barbarilor. El insa se declarara contra Domnul Munteniei, cu toata casa lui si 1-au
extinderii administrative din Transilvania si dus in cetate in Sibiu. Dupes aceasta, nemtii
asupra Munteniei, fiindca usor ungurii pus-au de gand ca sa-1 ridice si pe el, trimitand
nemultumiti s-ar putea uni cu turd!. Ca ultim pe un Freanta capitan cu o suma de nemti de
argument pentru anexarea tarii intregi dele- catane si cu multa adunatura de moldoveni".
gatii munteni relevara faptul ca turcii, nema- Restul inscriptiei n-a mai putut fi descifrat. El
iavand pasa la Timisoara, vor cauta sa aseze insa se poate ghici din cuprinsul inscriptiei de
un pasa al for la Bucuresti, precum facusera la la Vama care arata ca si in al treilea an de dom-
Hotin, fiindca dupa informatiile for acesta ar 11 nie a lui Mihai Voda Racovita, ridicandu-se
fost planul marelui vizir Gin-Ali care cazuse la turcii asupra nemtilor, cu ocazia acestei
Peliovaradin. mestecaturi multa prada s-a facut bietei tars a
La 20 octombrie 1717 consiliul aulic de Moldovei despre partea nemtilor "poftindu-i si
razboi din Viena raspunse la memoriul boier- chemei ndu-i o seamd din boierii Moldovei si de
ilor ca se va tine seama de dorintele for in ceea cei mai de gios de pururi cum sunt moidovenii,
ce priveste persoana lui Gheorghe incest nu au reimas meindstire sau bisericd care
Cantacuzino, dar ca imparatul se gandeste la sd nu fi fost prddatd. Cu o samd de nemti si
ocuparea celor cinci judete oltene ca "teritoriu moldoveni, munteni si unguri, sarbi si cataua

522
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

aduncitura, ce asafard de veste ne-au lovit la pradd trecand de Muncaci la ungurimea din
scaunul nostru la Iasi, cu grind ca sa ne tea cum afara si s-au intors prin Maramures, au pa-Mat
au luat pe Niculai Mavrocordat, Domnul Maramuresul care pradd si jaf s-o pomeni la
Munteniei, din scaunul tar-ii din Bucuresti si I-au unguri, si apoi ne-am intors in pace numai
dus la Sabii; tar not cu ajutorul lui Dumnezeu t- tdtarii au avut..." probabil, au indurat
am biruit si i-am raseipit si movila am facut din pierderea de la Borsa.
trupurile for si minunatd cruce si cerdac de pia- Crucea cu inscriptia de la cerdacul de la
tra mitre moviki am fa cut langd drumul cel mare Iasi a disparut, stalpul cu inscriptia de la Vama
din josul Cetdtuiei, uncle a fost si rezboiu1 dirt s-a pastrat pans astazi, fiind cunoscut sub
Iasi". numele de Stalpul de la Vama. Astfel a reusit
Dupa izba'nda de la Cetatuia, Mihai Voda principele Mihai Racovita sa puna stavila
se stradui sa-i alunge pe nemti din localitatile expansiunii austriece asupra Moldovei si sa
ocupate de ei in Moldova apuseana. El savarsi impiedice stirbirea hotarelor tarii.
aceasta opera cu ajutorul tatarilor care ii Mai norocoase au fost insa armatele aus-
venira in ajutor intr-un numar cu mult mai triece contra turcilor la Belgrad, care fu cucer-
mare decat cel dorit de el. In mai 1717 el porni it la 28 august 1717. De acolo Eugen de Savoia
din Iasi in fruntea unei falnice ostiri de inainta adanc in Serbia si cuceri acolo cele mai
seimeni, codreni si lapusneni si alunga importante pozitii strategice pans la Nis.
catanele din manastirile Mera si Casin. In Continuarea viguroasa a campaniei contra
august el navali din ordinul Portii in Transil- Portii ar fi putut deveni dezastruoasa pentru
vania impreuna cu tatarii comandati de hanul sultanul turc, de aceea el se grabs sa ceara
for Azamit Ghirai si turcii de la Hotin sub pace. Mijlocitorul intre turd si austrieci era
comanda lui Ilia Colceag-Bet pentru a sprijini Domnul munlean Joan Mavrocordat si el
insurectia ungurilor contra stapanirii habsbur- slaruise sa se aduca conferinta pad' la
gice. Ostirea de invadare se compunca din Bucuresti dar nu reusi, ci ea ramase sa se
3.700 de moldoveni, 9.700 de tatari, 300 cazaci traleze intr -un sat sarbesc, Pajorevat. Turdi
zaporojeni, 700 turd s.a. erau gala sa cedcze Tara Romaneasca intreaga.
Treccrca peste munte s-a facut pe dru- Si numai cu mulle pungi de bard oferite de
mul tatarilor care ducea de la Campulung pe loan Voda se putu evila aceasta cesiune.
Moldova in sus peste Mestecanis si Suhard la Domnul dadu 200 pungi la care se mai adau-
Rodna si Bistrita, ajungand pans la Baia Mare. gara allele 200 adunate din lard de la boieri,
Localitatile fury rau devastate de ostirea aliata intre care de la vaduva si ginerii lui Constantin
moldavo-Turco-tatara, cu toate ca Mihai Voda Brancoveanu, de la manastiri si de la breslele
interzisese ostasilor a se atinge de asezarile negustoresli.
romanilor de acolo. Cum insa nemtii batusera Prin tratatul semnat la Pajorevat
pe turd si octipasera Belgradul, Mihai Racovila (Passerovilz) in ziva de 21 tulle 1718, sultanul
a lost suit sa se reintoarca in lard fara mare fu silit la masivc cesiuni teritoriale. Austriecii
isprava, dar cu bogata prada. La intoarcere o invingatori oblinura Banalul Timisan, Oltenia
coloana tatareased isi croi drum prin Mara- si Belgradul cu o larga raza din teritoriul
mums si ajunse la Borsa sub poalele sarbesc care ajungca in fata Olteniei pans la
Prislopului. Acolo ea fu alrasa inlr-o infunda- Timoc. Achizilille acestea teritoriale constitu-
tura de oamenii protopopului Lupu Sandru si iau cea mai larga expansiune a Casei de
complet nimicita. In drum spre tars, principele Austria in drumul spre Istanbul.
Mihai Voda Racovita se opri la Varna, o locali- Dupa certificarea tratatului de pace o
tate situata la va'rsarea raului Moldovita in comisie neoacvistica Neoquistinie Commision
Moldova si ridica acolo un stalp comemoraliv - din reprezentanlii consiliului aulic de razboi
de piatra cu indicarea imprejurarilor care 1-au si ai camerei aulice din Viena sub presedinlia
delerminal sa treaca pe acolo. Pe latura din- prinlului Eugen de Savoia avea sa se ocupe cu
spre miazanoapte a stalpulili se poate citi si organizarea Olteniei nou achizitionata. In
aslazi urmatoarea informalie: memoriul for boierii olteni aratau ca la noua
"Acest stall, a fost ridicat cand am trecut organizare a Olteniei ar trebui sa se tins seama
peste muntele ce se chearna Mestecanis si pe de faptul ca in provincia aceasta sultanul n-a
muntele Suhcirclul, pogorandu-ne spre codri si fost stapan ci numai protector Schutzerr - si
ape, de am iesit in Tara Ungureasca intr-un sat ca prin urmare aceasta provincie trebuie sa se
anume Rodna si de acolo, impreuna. cu Maria Sa bucure de un tratament deosebit de cel at
Sultanul si cu multime de tatari, pradand si Banatului si al Serbiei. In consecinta, ei cereau
arzand pans la Cetatea Bistritet, am inconjurat- recunoasterea lui Gheorghe Cantacuzino ca
o din toate partite si s-au dat, numai cetatea sin principe at Olteniei supus si tributar curtii
gurd au lamas. Apoi s-au slobozit tdtarii in imperiale de la Viena. Dar comisia neoacvistica

523
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

propuse si imparatul Carol al VI-lea prin decre- crestin de sub puterea prea-luminatului
tul imperial din 22 februarie 1719 hotat" ca Chezar al Rinului, in Serbia, Slavonia, Hunga-
Oltenia este o provincie cucerita cu sabia - cum ria, Tara Croateana, Ungrovlahia Cheza-
gladio -pi ca prin urmare ea trebuie adminis- riceasca si Banatul Timisoarei.
trate ca atare de un director superior - Ober Cum insa boierimea nu era multumita cu
Director - in pace si liniste pentru ca populatia numirea consilierilor guberniali, ci cerea
sa vada deosebirea intre stapanirea pagans si alegerea lor, li s-a satisfacut cererea si ei ale-
cea cresting. In aceasta inalta functie de direc- sera in locul celor numiti patru consilieri din
tor superior - Ober Director - fu chemat contele randurile for ss anume pe Grigore Vlasto,
Stainville, comandantul trupelor imperiale din Staicu Benzescu, Dimitrie Bradoi si Constantin
Transilvania, avand resedinta la Craiova. Strambeanu. In urma alegerii consilierilor,
Directorului superior, contele Stainville, tre- administratia isi schimba -numele in delegatie
buie sa I se adreseze atat administratia civila administrative. La sedintele acestei delegatii
cat si publicul pentru rezolvarea chestiunilor asista comandantul tnipelor din Oltenia, pre-
curente, de la el trebuie sa astepte si sa ceara cum si un reprezentant al camerei imperiale de
- mai ales acum, la inceput, instructiuni si la Viena care exercita controlul financiar ss
directive. De fapt el era guvernatorul Olteniei economic. Crearea unei ostiri nationale nu s-a
pi, cum isi avea resedinta la Sibiu, el numi un ingaduit.
loctiitor la Craiova. In raportul pe care membrii "delegatiunii"
Tinandu-se intrucatva seama si de do: it inaintara la Viena se cerea pans la
rinta boierilor olteni, imparatul ingadui si for- intocmirea "regulamentului" scutirea de orice
marea unei administrat.ii civile si la 15 septem- dart a clasei de sus si pastrarea neschimbata a
brie 1719 numi pe Gheorghe Cantacuzino ca rwndmiei. "Cerem cu supunere Excelentelor
ban al Olteniei - Banus Valahiae Nostrae Voastre zice raportul - ca prin ocrotirea sa sa
Cisalutanae - dandu-i si un consiliu guvernial se staruie la Augusta Curte Chezariceasca,
compus din boierii Grigore Balancea, Radu pentru ca iobag,ii sa ramand in aceeasi stare ca
Golescu, Ilse 8tirbei si Barbul si un voievod pand acum. Cad, daces s-ar schimba, n-am mai
feicand din cal mdgar, cum spune cronicarul putea fi numiti boieri adevarati ca aceia din
Radu Popescu. Remuneratia banulul era de Valahia Turceasca, Moldova, Polonia, Moscova,
6.000 florin' pc an, a consilierilor de cate 1.500 Tara Romancasca etc. Cad pc iobagi ii avem de
florini de fiecare. Numirca era pe ternicn de Ire' la mosi si stramosi si cu ajutorul for ne facem
ani. Secretarul consiliului era Nicolai de Porta, chiverniseala noastra Para care si starea noas-
din Chios. impartirea pe judele ramase cea tra ar scadea. Dar nos avem nadejde in
veche de cinci, avand fiecare un vornic in ocrotirea prea induratului domn Imparatul
frunte. De asemenea ramasera in vigoare nostru ca nu ne va face sa fim mai prejos decal
vechile pravili ale tarn. Biserica ortodoxa, care boierii care se afla sub jugul turcesc".
dispunea de 18 manastiri cu 11 schiturl de Cele cinci Judete oltene cu cate un vornic
calugari si 5 manastiri cu 6 schiluri de in frunte fiira impartite in cate 4 plasi conduse
calugarite continua sa se bucure de Mate drep- de ispravnici. In frunlea saLului stalea par-
turile si privilegiile es, numai ca. episcopul calabul sau provizorul ajutat de cativa jurati.
Clementie Damaschin al Ramnicului cerea sa Orasele oltene nu depindeau de administratia
se desprinda de mitropolia Ungro-Vlahiei si de civila, ci de administratia financiara imperiala,
Constantinopol si sa intre sub jurisdictia cano- avand in frunte cate un judet cu cate 4 jurati.
flied a mitropolitului sarbesc de la Carlovat, pe Boierii furs impartitl in 3 clase, iar rumanilor is
care imparatia it recunoscuse sef ierarhic al se impusera patru zile de munca pc sap-
tuturor bisericilor ortodoxe din intreg imperiul, tamana, si anume trei zile cu bratele si o zi cu
cu toate ca episcopul ss clerul cereau plugul. Bulgarii emigrati din Kiprovat furs con-
mentinerea legaturilor cu patriarhia ss crearea centrati in localitatile Craiova, Ramnic si
unei not mitropolii a Olteniei cu titlul de Bradiceni, acordandu-li-se un statut special.
Amasia. Ei mai cereau infiintarea unei scoli Pentru inlesnirea comunicarii cu Transilvania
latinesti la Craiova si a uneia romanesli la se construi "soseaua Carolina" Caineni -
Ramnic unde functiona si o tipografie, unde Ramnic si se organiza un serviciu de posts cu
aparu in 1725 Invcirditura bisericieascd de cele un maestru, 20 postasi, 80 \rata'''. Un serviciu
7 taine, repudiate de Unitii din Transilvania. postal functiona de mult in principatele
Urmasul lui Damaschin, episcopul Inochentie romane, locuitorii hind siliti sa dea pe langa
lug parte in 1731 la alegerea patriarhului de "cal de olac" si "cal de menzil", cum se numeau
Carloval, impreuna cu episcopii din Caran- statlile unde se schimbau caii. La aceste static
sebes, Timisoara si Arad. Noul patriarh Moise se gaseau si camere de popas pentru calatori -
Petrovici se intitula Mitropolit a tot poporul mansiones. Menzilurile corespundeau asa

524
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

numitelor "positae stations ", de unde deriva si de cucerire pe socoleala imperiului otoman.
numele de "posts ". Imparateasa Ana nazuia la recucerirea
Noua organizare administrative a Olteni- Azovului si a Oceacovului, pozitii care fusesera
ei si indeosebi masurile fiscale si monetare pierdute prin tratatul de pace de la Prut. De
trezira mars nemultumiri in randurile popu- aceea ea putu fi usor castigata pentru
Impozitele prea mart si repartitia for incheierea unei aliante militare impotriva
nedreapta ridica valuri de emigrati din judetele Turciei, care lua flinta la 9 ianuarie 1737. In
Romanati si Valcea. In memoriul pe care cei 4 vara aceluiasi an incepura operatiunile militare
membri ai delegatiei administrative it adresara contra Portii prin invazia aliatilor austro-rusi
in 1741 directorului superior si generalului de in Principatele Romane. Generalul austriac
Wallis se arata temerea for "al dacd vom fi conte de Wallis naval' in Muntenia, ocupd
supusi si in victor atdtor mizerii, oprobdri, localitatile Curlea de Arges si Campulung.
calamitdti, durert si injurii, ca in acesti dot ant Avangarda colonclului.Barkoczy ajunse la 22
care au trecut, sd nu perim cu totul si sd ne iulie la Bucuresti, de unde principele
stingem". Constantin Mavrocordat putu fug! in graba
Astfel vedem ca oltenii preferau vechea spre Dunare, lasand carma tarii in seama mi-
stare de lucruri de sub domnii munteni noilor tropolitului Stefan si a lui Constantin Cretu-
reforme pe care le introdusese administratia lescu, care impreuna cu multi boieri doreau
austriaca, cu toata superioritatea ei tehnica, ocuparea tarii de catre ostirile crestine. Ei furs
dar prea rigida si apasatoare sub raport fiscal ridicati de catanele nemtesti si dusi ca pri-
si monetar. zonieri de razboi la Targoviste. Cu ajutor turco-
Dar mai porniti erau boierii contra [Mar, Constantin Voda se reintoarse la
domniei austriece pentru reformele in folosul Bucuresti si se lua pe urma navalitorilor, pe
rumanilor care erau obligati la o zi de munca care ii ajunse la Pitesti, iI batu si-i alunga din
pc saptamana, nu dadeau dijma si aveau drept localitatile muntene ocupate de ei. Totodata el
la pamant. adresa in noiembrie 1737 oltenilor un mani-
"Ce? Au ajuns ei, boierii zice plangerea fest, prin care ii invita sa se lepede de austrieci
din 1731 - acolo de sd trebuiascd a -st cultiva si sa se revina la vechea for credinta rata de
singuri utile si a-si paste turmele! Sunt pusi la Poarla otomand si amenintand pe cei recalci-
oierit cu tdranii. Sare de la ocne nu ii se mai dd. trants ca vor fi pradati, jefuiti, robiti si trecuti
Dar nobilimea ardeleand sd atbd o fericire de prin ascutimea sabiei. Loviti dinspre Dunare de
care ei sunt lipsiti? Cele cloud zeci si patru de turcii de la Vidin, imperialii parasira Craiova si
marl familii au fost sub generalul Kifinigsegg se retrasera din Oltenia, lasand provincia in
obiect de batjocurci. Dacd boierii au procese, ele seama seraschierului de la Vidin, ca "mostean
nu se judecd dupd obiceiul pdmdntului, ci partite al pat.riei ollenestr. Constantin Voda numi pe
sunt trimise la auditorialul ntilitar, wide trebuie Mate! Balaceanu ban al Craiovei.
sd ajungi numai pentru cauze criminate. N-au Maid Balaceanu muri insa curand si
lipsit nici arestdri samavolnice din partea lure!! numira ban pe Constantin Argeloianu.
autoritdtilor austriece. Caseitoriile cu .fcuniliile Cu acea ocazie seraschicrul lure intrcba pe
din tara de peste Olt nu sunt ingaduite si cei Constantin Vod5 cu cal ar fi dispus sa cumpere
rdmasi sub imparatul fiind rude, nu se pot lua dc la imparatie cele cincizeci de sate recuperate
intre ei. ZlotuI din Tara Romcineascci nu mai de la austrieci. Tocmcala dc la 200 de pungi fu
merge si oamenit n-au monetcl imperiald cu care rcdusa la 120, pe care Domnul be plati pentru
sd plaleasoft la fisc. Clerul si boierii cereau ca ca Oltenia sa poala fi reincorporate tarn. In
Oltenia sd fie asimilatd cu Transilvania, at care noiembrie 1737 sosi la Bucuresti firmanul
nu este numai vecind, ci se simteste legato de imparatesc pentru reincorporarea Olteniei,
ea prin aceeasi origin a natter. aratandu-se ca aceasta cesiune s-a racut dupes
Dorint.a aceasta a oltenilor n-a mai pulut cererea episcopului de Ramnic si a boierilor
fi implinita, fiindca reintoarcerea for la Tara olteni.
Romaneasca din trupul careia fusesera smulsi Increzatori in norocul tor, turcii se On-
era iminenta. Putcrea ofensiva a ostirii aus- dcau sal recuperate si Transilvania si chiar
triece care ii fusese insuflata de geniul militar Ungaria, incantand pe Ghcorghe Rakoczy, fiul
al lui Eugeniu de Savoia scazuse foarle mull lui Francisc, cu luarea coroanei ungare, care
dupd moartea lui intamplata la 1736. General' lansa manifeste in toate partile si schimba note
care ii urmasera in comanda nu erau la culmea diplomatice cu Domnul muntean. El sosise la
chemarii tor, cu toate ca. Austria ii mana pe Vidin pentru a II mai aproape de campul de
calea vechilor cuceriri. Planul for era s ajunga operatic.
prin Macedonia la Marea Mediterand, intele- De acolo ajunse tar la Cernavoda unde
gand sa cointereseze si Rusia la campaniile for insa it surprinse moartea la 9 noiembrie 1738.

525
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

In locul lui Poarta numi pe Mihai Csaki guver- boierii refugiati si sa alcatuiasca o ostire
nator al Ungariei si Transilvaniei cu dreptul de pamanteana. Boierilor li se asigura primirea in
a-si avea agentul sau diplomat la Bucuresti. ostirea ruseasca. Pans una-alta insa, tam fu
Concomitent cu invazia in Muntenia, silita sa verse generalului Mimnich 100 de
generalul de Wallis trimise un grup de armata pungi pentru cheltuielile ostirii de ocupatie.
si in Moldova sub comanda colonelului In timpul seder!i generalului rus la Iasi,
Ursettian, cerand principelui Grigore Ghica delegaffi puterilor beligerante erau adunati la
mijloace de subzistenta pentru iniretinerea Belgrad pentru a trata pacea. Imperialii
trupei sale. Catanele austriece se repliasera suferisera. la Gradzka langa Belgrad o serioasa
insa in fata navalirii in Moldova a fortelor aliate infrangere in fata turcilor, astfel ca ei fusers
rusesti de sub comanda generalului Mtinnich, pusi in situatia de a nu mai putea continua
care dupa cucerirea Oceacovului din iulie 1737 razboiul. De aceea, ei incheiara la Belgrad la 18
inainta cu toate fortele sale spre Hotin pentru septembrie 1739 tratatul de pace. Prin acest
a alunga pe turd de acolo si a ocupa Moldova. tratat Casa de Austria .fu silita sa retrocedeze
In ostirea lui Mfmnich luptau si doi Iii ai lui turcilor toate recuceririle for anterioare din
Antioh Cantemir, si anume Constantin, care Serbia, cu cetatea Belgradului. Ei mai retro-
avea gradul de general si Dumitrascu, care era cedard Portii si Oltenia impreuna cu cetatea
maior in armata ruseasca. Prezenta acestor doi Orsova Veche si Noua, cu intreg hinterlandul
prints moldoveni la granita Moldovei trezi in ei. Poarta mai primi de la rust si raiaua
sufletele boierilor moldoveni dorinta restaurarii Hotinului, acestia multumindu-se cu Azovul si
dinastiei indigene cu ajutor rusesc in conditiile Oceacovul recucerit de ei, la care turcii
convenite de Dimitrie Cantemir cu tarul Petru renuntara formal. Astfel s-a ajuns prin tratatul
cel Mare. Intre boierii care se leganau in de pace de la Belgrad la intregirea Tarii
asemenea nadejdi se gasea si cronicarul Ion Romanesti si la restaurarea prestigiului
Neculce. Campania ruseasca contra Moldovei turcesc la Dunare si in Balcani.
incepu in 1738 si fu intensificata numai in Urmasul contelui Stainville in adminis-
anul urmator, cand Munnich, trecand Nistrul, trarea Olteniei, care muri in 1721, fu contele
batu pe turd la Stanceni si cuceri la 31 august Damian Hugo Virmond, care intari atat pe
Hotinul, izgonind pe turd din cetate. banul Gheorghe Cantacuzino, cat si cei patru
Dupa acest succes de arme detasamen- membri ai delegaffei administrative, cheman-
tele rusesti patrunsera in Moldova. In fruntea du-i la Sibiu sa depuna impreuna cu episcopul
unui asemenea detasament se gas! generalul Clementie juramantul de credinta fata de
Constantin Cantemir, flul lui Antioh Vodd, care imparat. In anul urmalor muri si contele
inaintase pana la Vaslui in urmarirea Virmond, administratia Olteniei trecand
principelui Grigore Ghica, care, parasind capi- asupra comandantului din Transilvania, con-
tala, se retragea spre Dunare. tele Lolar losif de Konigsegg care venise cu
In ziva de 16 septembrie 1739 printul propunerea de a ridica pe toff roman!! din
Constantin Cantemir insolit de fratcle sau scauncle sasesti din Transilvania pentru a-1
Dumitrascu antra in Iasi cu tot ceremonialul de coloniza in Oltenia austriaca, unde se simtea
instalarc in scaunul domnici. Un al Ircilea frate mare lipsa dc brate de munca. 0 statistics din
Ionita ramascse in Moldova. Neculcc spune ca 1720 arata in Oltenia 13.245 familii, al caror
"i-a iesit inainte mitropolitul si cu caimacamii si numar spori in 1722 la 20.030 familii. Ideea
cu alit boieri, calugclri, negustori si i-au inchi- aceasta fusese sugerata de conducatorii
nat cheile !Cull si steagurile slujitorilor". sasilor, care se plangeau cal satenii roman! furs
A doua zi insa, isi facu intrarea triumfala si dau foc gospodariilor for si pe deasupra ii si
in Iasi si generalul Munnich, find salutat de turburd prinfarmecile si tciciundriile tor. Se vede
mitropolitul Antonie cu cuvintele "Binecuvan- ca planul acesta paru prea nastrusnic curffi de
tata sa-ti fie intrarea si iesirea din Tara la Viena, astfel ca nu s-a dat nici o urmare
Moldovei". Generalul se instals in palatul dom- memoriului contelui Konigsegg. Acesta ramase
nesc, unde primi pe boieri la o parte si unde le in fruntea administratiei Olteniei pana la 1726,
ceru sa semneze adresa omagiala de supunere cand fu inlocuit prin baronul Tige, care inlocui
si ascultare catre tarina Ana. In acest act pe banul Gheorghe Cantacuzino prin generalul
boierii se legara sa rupa cu turd! si sa Schramm ca presedinte al administratiei -
recunoasca suprematia Rusiei asupra Moldo- Treses administrations. Banul mazilit primi
vei, sa poarte cheltuielile pentru iernarea tru- titlul de general - General Feld-Wachtmeister -
pelor rusesti in Moldova, sa recheme in tars pe si o pensie viagera de 3.000 de florin! pe an.

526
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul III

CAMPANIILE POLONILOR IN MOLDOVA

1. Expeditidle din anii 1684 - 1686


2. Campania bucovineana din 1691 si reintregirea granitelor Moldovei in urma
tratatului de pace de la Carlovat
3. Orientarea politica a Moldovei lui Dimitrie Cantemir spre Rusia lui Petru cel Mare
4. Organizarea Hotinului in raia turceasca si noile uzurpari tataresti

1. Expeditiile din anii 1684 - 1686 indrepte ostirile mai intai asupra Camenitei,
flindca operattile sale contra Moldovei nu-i pot
Dupes marea sa victorie de la Viena, 11 de nici un folos pana cand nu-si va fi scos
regele Sobieski se intoarse in Polonia cu laurii spinul din talpa, care este Camenita, de unde
izbanzii asupra turcilor pagan!. In martie 1684 turcii pot cadea in spatele ostirilor poloneze
el inchete cu Austria si Venetia Santa Alianta care opereaza in Moldova si le pot taia
cu scopul de a intreprinde operatiuni militare retragere,a spre Polonia. Raspunzand la obser-
comune pentru zdrobirea puterii turcesti si vatiile Domnului, comandantul polon arata ca
gonirea turcilor din Europa. In lotul sau cazu nu este autorizat de rege sa modifice planul de
alungarea acestora din Polonia, Ucraina si razboi, staruind din nou asupra invitatiei sale
Moldova si de a aduce aceste tart sub supre- de a trece ostirea moldoveneasca in tabara
matia coroanei poloneze. poloneza cum o facusera si Stefan Petriceicu si
La 25 iulie 1684 regele primi la Jolcva o Grigore Ghica in 1673 la Hotin, amenintandu-1
delegatie de boieri din Moldova care II prezen- Ca pentru nesupunerea sa principele si tam
tara actul de inchinare a tarsi, cerand intreaga vor avea sa suporte cele mai grave con-
respectarea vechilor datini si obiceiuri ale dom- secinte.
niei, privilegiile boierimii si ale bisericii orto- Dupes primirea acestui raspuns,
doxe. Ei mai cereau sa trimita la vetrele for pe Constantin Voda uni fortele sale militare cu cele
boierli moldoveni care se refugiasera in turcesti si porni intru intampinarea ostirii
provinciile vecine din Polonia de groaza turcilor lesesti, care, strabatand fagetele sau buco-
si tatarilor. De aceea, el trimise in 1684 pe gen- vinele din tam de sus, se lovira la Bolan pe Prut,
eralul Ion Stanislau Jablonowski cu o puler- tocmai la rascrucca cailor de comunicatie cu
nica armata contra turcilor pentru a curati Hotinul si Camenita. Acolo s-a dat la inceputul
Podolia, Ucraina si Moldova de ei. Jablonowski lui septembrie o crancend batalie in cursul
cuceri cetatea laslovita si patrunse pana la careia polonezii fura batuti si siliti sa se retraga
Zvancca, pe Nistru, uncle incepu sa arunce un cu marl picrdcri grin defilcul de la Jucica spre
pod peste fluviu pentru a trece pe teritoriul Lentesti, unde isi construira in graba, poate pe
Moldovei. Turcii impiedicara insa construclia locul unei tabere mai vechi din timpul regelui
poclului si silira ast fcl pc poloni sa amine expe- loan Albert, o tabara int:aril:a ale card urme se
ditia for in Moldova pentru anul urmator 1685. vad si astazi. Turcii, urmarindu-i de aproape, se
La inceputul acestui an Jablonowski, fortifIcasera si ei la Serauti, in fata taberei
dcmarand operatiile contra turcilor, trimise lesesti.
soli la noul principe al Moldovei, Constantin In anul urmator, 1686, regele Sobieski se
Cantemir, pentru a-i cere sa treaca de partea puse in fruntea ostirii sale, pornind contra
polonilor, rupand legaturile cu Poarta otomana Moldovei cu scopul de a o curati de turd si
si amenintandu-1 cu cotropirea tariff sale. tatari si a o supune suprematiei polone. Era o
Domnul, care cunoslea prea bine startle din operatiune militara si politica totodata, simi-
Polonia fiincica ostasise acolo limp de sapte- lard celei a imperialilor in Transilvania,
sprezece ani, sfatui pe Jablonowski sa-si urmarindu-se aceleasi scopuri si anume

527
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

inlocuirea suprematiei otomane asupra acestor oameni si animale devenise asa de simtitoare
Carl prin suprematia austro-germana, respectiv incat regele se vazu nevoit sa emits ordinul de
poloneza. In expeditia aceasta regele nu era intoarcere, ajungand la 10 septembrie din nou
insotit de fostul Domn Stefan Petriceicu, care la Tutova, de unde se indrepta pe un drum mai
in pribegia sa in Polonia indeplinea modesta direct spre tara sa. Oprind marsul in apropiere
functie de staroste de Zwolen, un mic orasel de Iasi, el vizita din nou orasul in fiacari care
langa Radom, la sud de Varsovia, unde si muri cuprinsesera palatul domnesc sl biserica Trei
in 1690, ci de printul lacob al II-lea, flu al lerarhi si numeroase case boieresti. In
regelui, care dupa toata probabilitatea fusese invalma.seala aceasta mitropolitul Dosoftei
luat in vedere de parintele sau ca victor tidied in graba arhiva si dosarele mitropoliei si
principe al Moldovei supuse coroanei lesesti. porni cu ele in Polonia, .insotind pe rege in
De la printul Iacob ni s-a pastrat ziarul in care retragere. Mitropolitul avea motive sa se teams
el nota zi de zi intamplarile din aceasta cam- de consecintele purtarii sale amicale fats de
panic, pe care diariusz-ul lui Diakociski o poloni si ale devotamentului sau fats de regele
numeste bucovineand, fiindca trecea prin Sobieski. 5i aceasta cu atat mai mult cu cat
bucovinele din tara de sus a Moldovei. La 25 ostirea lui Constantin Voda inainta cu unita.ti
tunic regele ajunsese la granita tarn' sale de la
Sniatin, de unde strabatand bucovinele ajunse turcesti si contingente tatare, se apropia de Iasi
la Prut pe care il trecu la Boian pentru a-si pentru a reinstala pe principe in scaunul dom-
continua marsul de-a lungul acestui fluviu niei. Insotit de podghiazurile sale, regele se
pana la Tutova, unde isi aseza tabara. In drum indrepta spre Suceava, unde ajunse dupa ce se
se atasasera ostiril lesesti si cetele de joimiri abatuse pe la Neamt, unde joimirii poloni si
moldoveni, comandate de capitanii Turculel, moldoveni pazeau bine cetatea. Vizitand impre-
Davidel, Bur la, Motoc s.a. care serveau ca und cu mitropolitul Dosoftei, acesta lua cu sine
informatori si calauze in Moldova pentru tru- la plecare si racla cu moastele Sf. Joan,
pele in mars, hartnite mereu de ciambururile patronul Moldovei, care se pastrau in biserica
tatarilor. Inaintarea polonilor era insa stanje- Sf. Gheorghe din fosta capitals a tariff si se
nita si de seceta cumplita cu care era incercata duse cu ele in Polonia, la Stryi si de acolo la
Moldova. Ogoarele erau arse de soare si prefa- manastirea Jolkva, unde isi mutase resedinta
cute in praf si cenusa, cum spune cronica. mitropolitul, scurta vreme inainte de moartea
Lumea murea de foame, iar moartea nu cruta sa. De la Suceava regele continua drumul spre
mci pe ostenii craiului Sobieski, care se Sniatyn, unde ajunse la 15 octombrie 1686. Cu
stingeau ca mustele. Regele se folosi de popa- ocazia popasului de la Camena pe Siret,
sul mai indclungat pe care-1 facea la Tutova, Sobieski primi vestea despre cucerirea Budei de
pentru a vizita in zlua de 9 august Iasi', capi- calre imperial!, iar la Callnesti pe PruL, mai jos
tala Moldovei. Acolo distinsul oaspele fu pri- de Sniatyn, regele afla despre victoria venetie-
mit cu mare ccremonic in biserica de la Trei nilor in Morea. Ispravile aliatilor sac scoteau si
lerarhi de mitropolitul Dosoftei sl de un grup mai mull in evidenta esecul campanlei sale in
lc boieri cu simpatii pcntru poloni. Moldova. 51 aceasta Cu atat mai mult cu cat
Dupa cele relatate de cronica lui Neculce, steagul profetului continua s fluture pe turnul
cu acea ocazie regele ar fi poruncil sa se arda cetatii de la Camenita, cheia Poloniei. La
in piata mare din Iasi hatiseriful de inchinare a retragere regele rasa insa garnizoane lesesti la
Mo Wove' fats de Poarta otomand, vestind ca pe Campulung, unde comanda Davidencu, si la
iitor Moldova va fl aparata de regele Poloniei. Cernauti la 21 iunie 1687 fu numit capitan
Tot atunci boierii ii prestara juramantul de rohmistru si staroste boierul moldovean, dar si
redinta. La ospatul regal se cantau versuri al lui Constantin Voda, Constantin Turcul.
lronice la adresa principelui care parasise ca- Garnizoanele acestea aduceau mare paguba
pitala: "Constantine, fugi bine, si ai nici casa, tariff si de aceea boierii in frunte cu Miron
nici mass, nici frumoasa jupaneasa".
Principele Constantin Cantemir parasise mai Costin interveneau mereu pe Langa rege ca sa le
inainte Iasul retragandu-se spre Dunare, pen- retraga, dar farce rezultate, flindca polonii sper-
tru a pregati impreuna cu turd! si tatarii rezis- au sa poata obtine pentru of aceasta parte a
tenta. Moldovei la inchelerea pacii, tratand chlar cu
De la Tutova ostirea polond isi continua turcii in acest sens, primindu-le in schimbul
marsul spre sud, ajungand pana la gura Camenitei. Rohmistru la Campulung era Andrei
Saratei, unde intampind rezistenta dusmand. Dobrovski, iar la Suceava comanda colonelul
Dar pe langa aceasta, lipsa de provizii pentru loan Frederic de Karstallen.

528
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

2. Campania bucovineana din 1691 si pustile cele mart toate la Ropcea. Zic unit cd nici
reintregirea granitelor Moldovei in urma craiul n-aveau sal incalce ca sd ajungd la
tratatului de pace de la Car lova% Sniatyn. Dar nu era numai ploaie si viscol, ci ii
louise si o boald de mureau oamenii si caii, ast-
fel cd numai in prime-ward. urmatoare"...
Ajunsi la Soroca, polonii restaurara Relatarea cronicii lui Neculce este adeverita de
vechea cetate de la Nistru si asezara in ea o un martor ocular, Dicekovski - care luase parte
puternica garnizoana compusa din joimiri si la aceasta nenorocita campanie in Moldova si
cazaci sub comanda capitanului Rap, care care, dupa povestirea sa, s-a sfarsit rau de tot,
intelegea sa se aprovizioneze bine prin cap- fiindca nu inamicul, cum zice el, ci ploile
turarea convoaielor de zahana ce treceau spre torentiale care cadeau neintrerupt zi si noapte
Camenita. In sprijinul garnizoanei, comandan- desfundasera drumurile .si demoralizasera
tul coloanei poloneze, palatinul de Chelm, trupa. In urma ploilor orrice paraias devenea o
adusese polcuri de cazaci de la Nemirova, care "Dunare", astfel ea nu gaseai nici un locusor
constituiau pe pamantul Moldovei o adevarata unde sa-ti poti atata focul. De sus turna ca din
ucraind sau marea de granite. Contra acestei cola, tar jos la picioare apele saltau in valuri.
ucraini de la Soroca porni Cantemir Voda in Furaje pentru cat nu se mai gaseau deloc, ast-
toamna anului 1691 ajutat de tatari si chiar de fel ca" bietele animale mureau de foame si de
cazaci sub comanda hatmanului Statia si frig. Din cauza lipsei animalelor de tractiune
impresura cetatea cloud saptamani farce sa o tunurile si furgoanele cu munitii n-au mai
poata cuceri, cu toate ca reusise sa face o spar- putut fi miscate din loc si au trebuit sa ramana
tura in zidaria care o inconjura. Garnizoana se ingropate acolo. Numai la inceputul anului
mentinu, find bine aprovizionata cu munitii si urm'alor, 1692. regele trimise la stolnicul
alimente. El reusi insa sa alunge polcurile Galeski sa le ridice si sa be transporte in
cazacesti peste Nistru, sa sileasca podghiazurile Polonia. Caleasca regard era trasa de boi, find
poloneze sa se retraga in patria tor. Pe vremea cd nu ajungeau caii. Astfel luase sfarsit a doua
cand cazacii haladuiau in "ucraina" for de la campanie a regelui Sobieski in Moldova cu
Soroca, tatarii invingatori cucerira si ei parti pustiirea si sfasierea tariff si cu un lamentabil
insemnale din tinutul Lapusnci si al Orheiului, escc pentru politica sa imperialista - re infacta
descalecand sate tataresti pe locul tarii de la - cum arata un rapori. din Viena. Constantin
Chisinau Vann la Nistru. Voda Canlemir, bucurandu-se de increderea
"Acton la aidia ramose - zice Nicolas sultanilor Suleiman al 11-lea (1687 - 1691) si
Costin - de se domni tam MO !dove' in fret pant Ahmed al 11-lea (1691 - 1695) sc mentinu pc
cd cetatea Neamtului si Suceava si cu tronul dc la lasi, straduindu-sc sa resta-
Cdmpulung si cu alie tinuturi le tineau lesii, pre- bilcasca uniiatea teritoriala a tarn prin izgo-
cu s-a zis mai sus si cetatea Soroca. Asisderea nirea uzurpalorilor poloni, cazaci si !Atari. Sub
in tinutul Orhei si at Lapusnei, cuprinsese hanul apasarea aceslor grele raspunderi domnesti isi
tdtdresc de tinea pe locul tdrii Ucraina cu targuri incheie Constantin Voda viata la 27 martie
si cu sate, numai cazaci si mai multi moldoueni 1693 in varsta de 81 de ani. Fu inmormantat la
erau. De ce se feLcuse sate tettCtresti ale lui Sf. Nicolaie la Iasi, tar mai apoi osemintele sale
Gianu-Marza si altar marzaci de cuprinsese furs transportate la ctitoria sa Mara din Putna.
locul tdrii aproape de Chisindu peind in Nistru; Indala dupa moartea Domnului, boierii
rdmase si Cantemir Vodd de domnia numai lasii ridicara in scaunul domnesc pe flu! sau mai
si Tara de Jos, ce mai mult sedea la Cetdtuia mic, Dimitrie, dar domnia sa nu dura deceit
deceit la tOrg la Iasi ca si auea odihn.d de podghi- vreo trei saptamani, ilindca la staruinta lui
azurile lesesti si de moldovenii ce erau pribegiti Constantin Brancoveanu sultanul dadu steag
in tara leseascd.". de domnie lui Constantin Duca (1693 - 1695),
In noiembrie 1691 regele Sobieski care in toamna aceluiasi an se casatori cu
parasi Suceava dupa ce asezase rohmistrii si Maria, film Domnului muntean. Noul Domn,
capitanii sat la Neamt, Cernauti, Campulung si continuand politica antipolond a inaintasului
Suceava, precum si la principalele manastiri ca sau, ataca garnizoanele lesesti lasate de regele
Agapia, Secul si Hangul. Sobieski in Tara de sus, dar farce nici un rezul-
Iar pe cand ajunse cu obuzul sew la tat. Insuccesul acesta precum si neputinta
Ropcea pe Siret - zice cronica - I-a louit o ploaie tanarului principe de a asigura aprovizionarea
cu ninsoare care a tinut mai multe ziIe de-a garnizoanei turcesli de la Camenita determine
murit oaste mai bine de jurnalate, inghetatd si pe sultan sa -1 mazileasca, spre marea dezolare
lesinatei, cd era prin noembrie iar caii au murit a tinerei principese care se vaita pe munte-
toy din obuz de le-au rdmas carete, caretele si neste, strigand tare: "Aolio! Aolio! Ca va pune

529
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

taica punga da punga din Bucuresti pana la reocupand tinutul Orhei, care era "ucraina"
Tarigrad si, zau, nu ne va lasa asa si iar ne vom pand atunci, de-1 stapanea hanul. Atunci tri-
intoarce cu domnia indarapt". Dar dorinta nu i mise Poarta pe Ha lil Pasa, care se distinsese in
s-a mai implinit, flindca ea se imbolnavi de razboiul cu polonii si cazacii, ca sa resta-
ciuma si muri la Istanbul in anul 1697. Dupes bileasca vechiul hotar al Moldovei fata de tatar-
mazilirea lui Constantin Duca, noul sultan lacul din Bugeac, hotar de care se pomeneste
Mustafa al II-lea (1695 - 1703) tidied pe tronul in actele timpului ca hotarul sau hindichiuI lui
de la Iasi pe Antioh (1695 - 1700), fratele mai Haiti Pasa.
mare al lui Dimitrie Cantemir, care traia ca Cu aducerea la indeplinire a clauzelor
ostatec la Poarta. teritoriale din tratatul de la Carlovat fu incre-
Antioh Voda continua politica parintelui dintat principele Antioh Cantemir impreuna cu
sau Constantin Voda, staruind pentru reintre- hatmanul Iablonovski din partea polonilor si
girea tarii Moldovei, ceea ce si izbuti prin Kaliriman Pasa din partea turcilor. In discutie
tratatul de pace de la Car loyat din ianuarie era evacuarea Cameriitei de catre turci si
1699, flindca regele loan Sobieski, care pentru retragerea gamizoanelor lesesti din localitatile
sustinerea for intreprinse personal cele cloud din Moldova de sus. In privinta aceasta Antioh
campanii ale sale in Moldova in 1686 si 1691, Voda intocmi un izvod al tuturor pagubelor
muri in 1696, iar urmasul sau pe tronul polon, pricinuite de poloni in Moldova in timpul
regele Frederic August al H-lea de Saxonia nu razboaielor pentru a reclama despagubirile
reusise sa-si impuna punctul sau de vedere in cuvenite. 0 comisie de 6 boieri prezenta hat-
aceasta privinta. Polonia reintra in drepturile ei manului Iablonovski izvodul cu pretentiile
asupra Podoliei cu Camenita, obligandu-se in moldovencsti, punandu-i in vedere ca satisfa-
schimb sa retraga gamizoanele ei din tara de cerea acestor pretentii de despagubire consti-
sus a Moldovei, restabilindu-se astfel vechiul tuie o conditie esentiala pentru retragerea tur-
hotar al Moldovei la Ceremus, Colacin si Nistru cilor din Camenita. Pusi in fata acestei decla-
si pastrandu-se astfel granitele dinaihte de ratii, cominatorii poloni furs siliti sa treaca la
ultimele doua campanii ale regelui Sobieski in evacuarea localitatilor ocupate de gamizoanele
Tara Moldovei, Cara ca Polonia sa mai ridice pre- for in Moldova de nord. Castelanul Liovului,
Lentil sau sa faca cuceriri in teritoriul Icgilim losif Fcdro, fu insarcinat cu evacuarea Sucevei,
stapanit dc principelc moldovcan. Tralatul mai Campulungului si Ncamtului, iar capitanul
prevedea ca Coate locurile si intariturile mart regal Marlin Kalinovski primi ordinul sa alunge
sau mid din Moldova ocupata de poloni sa fie pc cazaci din "ucraina" for de la Soroca. Polonii
evacuate de aecslia pcntru ca Moldova sa-si nu se aratau insa Area grabiti cu operatiunile
vada granitele sale int regile tit sa se poala aceslca de evacuarc, ccca cc delcrmina pc
bucura de paced si liberialea pc care o avusese An (loll Voda sa Mamie pc langa Kaliriman
inainte de ultimul razbol. Tralaitil mai dis- Pasa sa inlarzie si Cl cii cvacuarca Camenitel.
punca ca si ctthtililttlul halnrtnttltti cazacilor Sul) presiunea accasla hatmanul lablonovski
slataior in Moldova sa Ile indeparlal, iar !Mu- se vazu still. sa convinga organcle insarcinate
dd Sorocci sa lie reincorporat TAM Moldovci. cu evacuarca gamizoanclor din Moldova sa
Tratatul de In Car loyal nu tilia nisi de uzurpele accelerezc operaliunile si sa lc termine pana la
lalaresti in Lapusna si Orhei, dispunand ca 18 seplembrie. tar cat privca despagublrile,
intrucal in timpul razboiului bugccenii si all' hatmanul dadu ordin castclanului dc Cracovia
tatari, iesind din locurile for proprii si navalind sa dclege doi jurisconsultl, care impreuna cu
in pamanturile Moldovei, sc dadura cu accasla eel doi desemnall de principele Antioh avcau
ocazie la fapte de vadila dusmanie (lila de insarcinarca de a cxamina pretentille de
moldoveni si Moldova, ceea ce fiind contra sfin- despagubire ale moldovenilor si de a se pro-
telor capitulatii Lrebuie sa inceteze de acum nunta asupra satisfacerii lor in termen de Lrei
inainte si tarn irebuic scosi din oricc locuri si saptainani de In cvacuarca Camenitei.
posesluni si mosii si icrnalicc din Moldova, fie Implinindu-se acesle conditii, a putui incepe
ocupate sau Ideate din nou, tar ci sa locuiasca operatiunca de cvacuarc a Camcnitei, turcii
in locurile for proprii de basting si sa vieluiasca ridicand Lunurile, munitiile si Lot armamentul
in pace si sa nu mai jigneasca pe nlmcni in din celatea parasita de ei. Dupes Lerminarca
vii tor. operatiunilor s-a semnat la 22 septembrie
Antioh Voda primi ordin din partea Portii 1699 actul de predare si primire a cetatii
sa se ridice contra tatarilor care se impotriveau intr-un cadru festiv. Antioh Voda, care prezida
turcilor - cum zice cronica - scoata din solemnitatea, dadu citire actului de primire a
locurile uzurpate de ei, ceea ce si facu, localitatilor din Moldova, iar comisarul polon

530
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

citi actul de luare in primire a cetatii. Un aga Cel dintai care recunoscu independenta
otoman intinse din ordinul lui Kaliriman Pasa Ucrainei fu regele Suediei, crezand ca in cam-
cheia cetatii voevodului de Kiev, semnandu-se pania sa impotriva rusilor se va putea bizui pe
actele cuvenite de predare si primire. In aceste puterea combative a cazacilor si pe alianta cu
conditii s-au incheiat straduintele zadarnice turcii si tatarii. Tarul Petru reusi sa atraga de
ale regelui Ioan Sobieski de a ocupa Moldova si partea sa mai multe polcuri de cazaci sub
de a o supune suprematiei coroanei lesesti. comanda lui Skoropadski, precum si mai
Reambularea granitei polono-moldovene de la multi moldoveni ca Gheorghe Lupascu si Vasile
Nistru s-a facut in cursul anului 1702. Actul Vartic din Hotin si Mihaila Ganu din Orhei cu
de delimitare s-a semnat la Jagorlic in ziva de tovarasiii sat Savin Andronic Isar si Ioan
14 octombrie acelasi an, stabilindu-se ca Roman. In armata tarului combatea si un pale
insusi Dumnezeu a despartit Moldova de de calarime moldoveneasca comandat de
Polonia prin fluviul Nistru - inter nos et Apostul din Tigheci.
Valachiam ipse deus fluvium Tyra dislimitauit. La 27 iunie 1709 tarul apnea ostirii caza-
co-suedeze la Poltava o lovitura nimicitoare, pe
urma careia ea nu se mai putu reface. Insusi
3. Orientarea politica a Moldovei lui regele Carol insotit de hatmanul Mazepa isi
Dirnitrie Cantemir spre Rusia lui Petru salvara cu greu viata fugind peste Nipru si
cel Mare adapostindu-se mai intai la Vozia (Oceacov) si
apoi la Tighina. Nicolai Costin arata in cronica
Congresul de pace de la Carlovat lass sa ca. dupe ce rapus oastea toata si a fugit
Muntenia si Moldova in vechea for dependents trecand Niprul impreuna cu Mazeppa hatma-
fail]. de Poarta Otomana. Si cum in Larne vccinc nul, craiul sucdcz a nazuit Ia turd, la cetatca
Auslro-Ungaria si Polonia se resimlea o Vozia, si' pand acolo a avut piedica apa
oboseala generals in urma indelungatelor Bubului, cal din urma avea Erica de gonasi.
razboaie din ultimul deceniu, principatele Dupes ce craiul a scapat la Vozia, de acolo a
romane s-ar ft putut astepta la inceputul unci tras de a mers Ia Tighina ce se ice Bender si
ere de liniste interns si pace in afara, era in acolo s-au asezat impreund cu Mazeppa hat-
care ranile razboaielor sa poata fl tamadulie, manul si cu able capete de polcovnici. In con-
iar viata economics si culturala sa poata lua linuare cronica arala ca in 1710, luna lui mar-
un nou avant. Din nefericire insa aceasta legi- lie, 18 zile a murit Mazepa hatmanul la Tighina
tima asteptare era departe de a se implini. SI si 1-au astrucat in biserica la un sat anume
aceasta din cauza ca. la 1701 izbucni razboiul Varnita ce sta.' langa Tighina. Dupa cercetarile
nordic care cuprinse in hora sa sangeroasa mai recente, Mazeppa ar fi murit la 2 octombrie
Suedia regelui Carol al XII-lea, Polonia craiului 1709 siultimele cuvinte roslite de muribund ar
Stanislav Lesczepiski si Rusia tarului Petru cel fi lost urmatoarele:
Mare. La inceput razboiul ban tuia in Wile "Eu am uoit numai binele patriei mete, dar
baltice, deci inca departe de granitele Moldovei. soarta a volt aitfel, Dumnezeu stie pentru ce".
La 1709 insa razboiul se apropie de aceasta Tarul invingator la Poltava numi pe
tara, amenintand foarte serios a se extinde si Skoropadski hatman al Ucrainei, trecand insa
asupra ei in urmatoarele luni. Urmasul lui atributiile administrative asupra "Cartcelariei
Samuilovici in hatmania Ucrainei de sub pentru afacerile maloruse", un fel de cancelarie
suprematia moscovita era Ioan Stefanovici aulica silimara celei ce functiona la Viena pen-
Mazeppa, care se bucura de increderea tarului tru afacerile transilvanene.
Petru Alexievici. In anul 1709 insa, hatmanul Dupd moartea aliatului sau, regele Carol
Mazeppa trecu de partea suedezilor. In alianta mai petrecu catva timp la Varnita, unde-si con-
cu regele Carol al XII-lea al Suediei, spera strue un palat din barne, pand ce turcii, satui
Mazeppa sa se desparta de Rusisi sa doban- de a-1 mai gazdui, dadura roc palatului pentru
deasca independenta Ucrainei. Increzator in a-1 sill (februarie 1713) de a parasi Varnita si
izbanda tariff sale, Mazeppa semna pactul de find dus la imparatie - cum spune Axente
alianta cu suedezii si lansa. in 1709 un mani- Uricarul - infasurat in boarfe si begat intr-un
fest de razboi contra rusilor, care se incheia cu radvan prost, pe acest craiu si vestit vileaz". In
urmatoarele cuvinte adresate cazacilor: anturajul lui se gasea si fostul rege al Poloniei,
In sfarsit a sunat ceasul sd scuturdm Stanislav Leszczynski, care in 1704 fusese ridi-
jugul urgisit si sd prefacem Ucraina noastred cat pe tronul polon de regele Suediei, dar dupa
intr-o tarcl libercl si independent& Pentru infrangerea de la Poltava a protectorului sau
fdurirea unui asemenea viitor yet chem pe toti la trebui sa paraseasca domnia, facand loc
acme cu deviza: Ucraina perpetuo sit ob exteia regelui Frederic August al II-lea cel Tare. Refe-
domination liberal" srindu-se la persoana fostului rege Stanislav,

531
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cronicarul moldovean observes ca "si slehticia si "frati", pe cei mai tined ca pe niste Ill sa tra-
blagorodnicia, cand nu este cu fapte bune, nu lased in unire si armonie. Boierii la randul for
cinsteste, ci mai vartos ocareste pe om". incepura cu totii - zice cronica a se lipi si a-1
Astfel parasi Varnita si se reintoarse cu lauda, cad era om invatat, la judecati putea
ajutor polon in patria sa, nemaiapucand sa lua seama bine, lacomie nu avea mare,
implineasca cererea unor boieri moldoveni de a lucrurile lui poftea insa sa fie laudate.
se pune in fruntea for si a lupta contra turcilor. Ajungand la domnie intr-o vreme cand
Soldatii suedezi care venisera cu regele Carol orizontul politic at Moldovei era strabatut de
se asezasera prin targurile si satele din flacarile razboiului, Dimitrie Cantemir examines
Moldova de unde numai cu mare greutate au cu mare chibzuiala situatia politica generals
putut 11 scosi. "Istoria autentica." a celor 5 ani pentru a gas' orientarea cea mai bund si mai
si 3 luni pe care regele suedez ii petrecu pc te- priincioasa pentru dezvoltarea tariff si neamu-
ritoriul raialei de la Bender a fost scrisa de lui sau. El cauta sa patrunda cu ochiul sau
insusi interpretul regelui, sulgerul Alexandru scolit de istoric in invalmasagul de interese si
Amiras, si ni s-a pastrat intr-o traducere ita- pasiuni care plana asupra neamului sau pe
liana. care el it privea ca un tot organic, ca o unitate
Azilul oferit de Poarta regelui fugar si etnica, gandind la hotarele nelegiuite care-1
hatmanului tradalor la Tighina provoca izbuc- sfasiau cu toate necazurile si suferintele sale,
nirea unui conflict armat intre rusi si turd. dar si cu toate nadejdile in mai bine si cu toate
Apropierea ostirilor tariste de granitele aspiratiile de viitor. El vedea in gandul sau
Moldovei determine pe sultanul Mustafa al II- Turcia batuta la Zenta si umilits si imputinata
lea sa revoace pe Nicolai Voda Mavrocordat la Carloval. El considera imperiul otoman,
(1709 1711) de pe tronul de la Iasi si sa-1 ajuns la decadenta si descompunere, incapabil
inlocuiasca cu un principe tanar, energic si pri- de a mai exercita vreo inraurinta asupra
ceput care sa faces fats primejdiei ce ameninta Munteniei si Moldovei si mai putin asupra
Moldova. In cautarea unei persoane vrednice Transilvaniei, care se desprinsese de sub
pentru aceasta grea misiune, marele vizir supremalia Porlii pentru a ajunge sub
Huseim-Pasa se opri asupra lui Dimilrie stapanirea Casei de Austria. Consecinta logica
Cantemir, care domnise caeva saptamani in a acestui rationament, ceva cam pripit, cum o
Moldova indala dupes moarLea Latalui sau, arala cursul evenimentelor istorice ullerioare,
Constantin Voda si care de alunci sta tea la era pentru el holararea de a cauta o noua ori-
Istanbul, dcdicandu-se studiilor istorice si enlare politica pentru o mai buna salvgardare
indeplinind fundia de capuchehaia al Moldovei a intereselor superioare ale romano-moldo-
pe langa Poarta in tot limpul domniei fratelui vlahilor.
sau Antioh Voda. Turcii aveau motiv sa creada Orientarea sa era indreptata care statele
ca Dimitrie Cantemir, in urma indelungatei crestine. Dintre acestea Austria dusese cu suc-
sale seder' la Istanbul, si cunoscator al limbii ces lupta contra turcilor, alungandu-i din
turcesti a avut timp suficient sa se identifice de Ungaria si Transilvania, dar nu pentru a reda
lot cu interesele si aspiratiile imperiului tarsi libertatea si autocarmuirea asa de mutt
otoman, a carui islorie o cunostea si incepuse dorita, ci doar pentru a se substitui turcilor,
a o scrie. In constelatia politica de atunci turcii inlocuind suprematia otomana prin slapanirea
aveau nevoie de un "ghiaur" pe tronul Moldovei for efectiva. El isi mai dadea seama ca aspirati-
si de aceea ei nu-i mai cerura bani pentru ile austro-germane nu erau sa se opreasca la
obtinerea steagului de domnie al it trimisera la granitele Munteniei si Moldovei, ci de se indrep-
Iasi cu toate onorurile sl cu asigurari c8 va tau si asupra acestor taxi, precum adevereau
ramane in scaunul domniei toata viata si ca tratatele incheiate de parintele sau Constantin
nu-i vor cere nici tribut, nici pesches, cat timp Voda si de Constantin Brancoveanu cu
va dainui domnia sa. In noiembrie 1710 noul imparatul de la Viena. Din aceste consideratii,
Domn porn' spre Iasi pentru a ocupa tronul Dimitrie Cantemir ajunse la convingerea ca nu
parintelui si fratelui sau, dar cu hotararea spre Austria habsburgica putea sa se indrepte
ferma de a se pune in serviciul cauzei crestine. noua sa orientare politica.
La 10 decembrie Dimitrie Voda sosi la Iasi O alts tars cresting spre care se indrep-
unde I se citi "molifta de domnic" in biserica Sf. tasera adesea privirile moldovenilor era
Nicolai. Ca om 'stet. si "slovednic" cum era, Polonia. Dimitrie Cantemir stia insa prea bine
noul Domn facu cea mai bund impresie asupra din istorie si din experienta familiei sale cu ce
boierilor, sfatuindu-i sa fie unii catre alt.!! s-au ales boierii si chiar Domnii Moldovei de pe
intr-o dragoste si poftind pe cei batrani ca pe urma politicii for polonofile. Sperantele pe care
niste parinti, pe cei de varsta sa ca pe niste mitropolitul Dosoftei si cronicarul Miron Costin

532
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

le pusesera in regele loan Sobieski se vadisera ortodoxe din imparatia turceasca, dornice de
zadarnice si inselatoare, lasand marl si amare libertate. Privirile tuturor erau indreptate
deceptii in urma tor. El stia prea bine ca chiar asupra tarului razbunator, care venea ea un
in timpul domniei tatalui sau polonii ocu- bici de foc sa izba'veasca crestinatatea si sa
pasera toata tara de sus a Moldovei, lasand alunge pe turci din Europa in deserturile Asiei
garnizoane la Cernauti, Campulung, Suceava, de unde venisera.
Neamt si Soroca, cerand la congresul de pace Nadejdea si insufletirea generals atrasera
de la Carlovat. anexarea Moldovei intregi sau in mrejele for si pe Domnul Moldovei. aceas-
cel putin a regiunilor ocupate de garnizoanele ta cu atat mai mull cu cat el ajunsese de mai
si podghiazurile tor. Vechile planuri ale inainte la convingerea ca imperiul otoman se
polonilor de a-si deschide drum prin Moldova zbatea in neputinta si ca din partea Austriei
la Marea Neagra le cunostea el destul de bine sau Poloniei tam sa nu se putea astepta la nici
chiar din cele cloud campanii neizbutite ale ajutor efectiv. De aceea el hotari sa abandoneze
craiului Sobieski in Moldova. Din motivele pe turd si sa imbratiseze cauza ortodwdei prin
acestea domnul credea ca reinnoirea vechilor alianta cu Rusia. Pentru aducerea la
legaturi cu lesii nu era recomandabila si din indeplinire a acestei grave hotarari, Dimitrie
pricing ca Po Ionia, incoltita din toate partile si Cantemir trimise in primavara anului 1711 pe
indeosebi de moscoviti, era in pericol sa-si vistiernicul Luca in misiune diplomatica la
piarda situatia de mare putere in nordul curtea tarului Petru cel Mare pentru a-i vesti
Europe!, unde hegemonia politica pe care o hotL-area stapanului sau de a rupe cu turcii si
detinea de la unirea cu Lituania era gray amen- de a se intelege cu rush. Solul moldovean fu
data de tarul Petru cel Mare. primit de tar la taros lav si acolo se pusera la
Ramasese Rusia ca singura tars cresting cale conditiile de alianta, dintre care cea prin-
de pe urma careia roman!! nu suferisera Inca cipals era de a alunga pe tatari din Bugeac si
pana atunci nici o dezamagire. Era deci firesc pe turci din raialele de la Bender, Akkerman,
ca privirile scrutatoare ale principelui Moldovei Chilia, Ismail si Reni si de a apela la dobandi-
sa se indrepte asupra acestei tad si indeosebi rea neatarnarii Moldovei fat.a de Poarta
asupra tarului Petru Cel Mare, care prin Otomanal In jurul tanarului Domn se gaseau,
stralucita sa izbanda asupra "leului nebiruit" pe Tanga vistiernicul Luca, banul Savin, Ion
castigase nimbul de mare viteaz si fericit cuce- Albaza, fratii Miresti, Nour
ritor. Nimbul acesta luase proportii fantastice intelegerea s-a facut usor intrucat tarul
in inchipuirea ortodocsilor din Balcani, care accepts propunerile Domnului Moldovei si le
asteptau de la acest arhanghel razbunator intari la 24 aprilie 1711 prin ucazul sau uni-
dezrobirea for de sub jugul otoman si izgonirea veralul de la Luck. Prin acesta se stabilea ca
asupritorilor pagan! din Europa. Acelasi scop it Nistrul sa ramana hotar intre ambele tad iar
unnarisera de altfcl si cruciatii apuscni, dar domnia in Moldova s ramana ereditara in
actlunea for nu si-a trezit simpatil la cralin- familia Cantemir, muscalii sa nu se amestece
ciosii dodoes! din Balcani, fiindca ea pornea in treburile interne ale tar!!, tribut sa nu
de la popoare catolice, care in hiperzelul for plateasca nici un ban, iar la caz de nevoie
confesional nu faceau nici o deosebire intre Domnul cu suita sa sa gaseasca azil in Rusia.
musulmani si cresting schismatic!. Dc aceea Rangurile boierilor sa ramana neschimbate.
indata ce Petru cel Mare, ca imparat pra- Dupd semnarea conventiei cu tarul,
voslavnic, incerca sa reinvie ideea cruciadei, el Dimitrie Voda lansa un manifest catre tars in
trezi un puternic rcviriment in sufletele locuilo- care arala ca turcii, nesocotind vechile capilu-
rilor dodoes! din imperiul otoman, de care nu lag', continua sa asupreasca si sa stoarca Ora
ramasese neatins nici sufletul asa de impre- de bunurile ei. Ei au daramat sau ocupat
sionabil al Domnului Moldovei Dimitrie cetatile si au invoit pe tatari sa prade si sa is in
Cantemir. robie pe copiii si sotiile locuitorilor spre a-si
Cand la 21 februarie 1711 tarul declara bate joc de ele. Din acestea si multe alte con-
rdzboi slant contra turcilor, impartind trupelor sideratii, Domnul a hotarat sa se uneasca cu
sale steaguri cu inscriplia In numele imparatul milostiv si credincios al rusiei Petru
Mantuitorului si Crestinatatir si impodobiLe cu Alexicvici care a ridicat armele spre a mantui
o cruce in raze de foc cu legenda: "In acest pe crestini de jugul robiei mahomedane. "Prin
semn vei invinge", si cand in cuvantarea sa urmare - zice manifestul - tot omul din aceasta
adresata ostasilor tarul spunea ca doreste sa tars sa ieie armele spre a-i veni in ajutor!"
fie inmormantat in catedrala Sf. Sofia din Pregatirile de ra'zboi se facura in graba.
Tarigrad, un fior slant zgudui toata Rusia, fior La 11 iunie 1711 tarul sosi la Iasi insotit de
care se repercuta puternic si asupra sufletelor imparateasa si de multi curteni, care, ca cruci-

533
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ati veritabili, umblau pe la toate bisericile din cinstea ce o data a fost patata. Dupa incheierea
oral pentru a se inchina, implorand harul pacii, tarul trecu Nistrul si ajungand la
ceresc asupra izbanzii izbavirii crestinitatii. La Movilau semna. la 1 august 1711 ucazul prin
ospatul de infratire ce s-a dat, boierii se care Dimitrie Cantemir si insotitorii sal primird
inveselira cu vin frantuzesc,de care se ametira azil liber in Rusia precum si cuvenita despagu-
foarte degraba. Era lunie 28 zile miercuri - bire pentru averile for ramase in Moldova. Tot
spune cronica - a fost masa mare si Petru atunci tarul ridica pe Domnul pribeag principe
imparatul de au cinstit pe Dumitrascu Voda si sau cneaz al imperiului moscovit. In demni-
pe toti boierii tariff sI acolo s-au !scant boierii de tatea aceasta el era supus direct tarului si
au primit Domn Vesnic pe Dumitrascu Voda si exercita singur dreptul de judecata." asupra
pe semintia lui. Si mare banchet au fost toata moldovenilor pribegi considerati ca "exteritori-
ziva aceea si acolo au mas, iara peste noaptea ali". Acestia trecura impreund cu fostul for
aceea n-au scapat fares paguba nici un boier sl Domn Nistrul Si se retrasera cu ramasitele
nefurat de moscali: cut pistoale, cut rafturi, cut ostidi rusesti in Ucraina, hartuiti mereu de
epingele, nici boieri nici sluga. Tara Moldovei cete nedisciplinate de cazaci si tatari. Unil
cu Nistru sa fie hotar si Bugeacul cu toate petrecura lama la Kiev, iar altii ajunsera in
cetatile tot al Moldovei sa fie numai deodata regiunea Harcovului, unde 11 se pusera la dis-
prin cetati sa se aseze moscalii pana se va pozitie treisprezece sate care fusesera confis-
intrema tam, iar apoi sa lipseasca oastea cate generalulul Sidlovski. Una dintre asezadle
moschiceasca. Pe Domn sa nu-1 mazileasca acestea era Dimitrovca, numita probabil astfel
imparatul pana la moarte si pe fill lui sa fie pe in cinstea cneazului Dimitrie. Intre insotitorii
care it va alege tara. Neamul lui sa nu iasa din in exit ai fostului Domn se gasea sl hatmanul
domnie. Domnul pe boieri sa nu fie volnic a-i Ion Neculce, care in cronica sa a scris pagini
pierde iar titlul de domnie sa se scrie mai de duioase despre suferintele for in pribegia din
cinste si mai sus dupes cum se scriau Domnii care se reintoarsera in tars numai dupes doff ani
tariff moschicesti, iar nu rob supus". grei de suferinta si dor de cases. Dimitrie
Intre limp turcii inaintara cu forte supe- Cantemir insusi se bucura de cea mai mare
rioare impotriva tarului si a principelui hain. atentie din parlea tarului, care ii darui 15 sate
Marsul ()Orli rusesll care trecusc Nistrul la .si o indemnizatie anuala de 6.000 ruble, pre-
Soroca sub comanda marcsalului Scrcmctov si cum Si doua randuri de case la Moscova,
concentrarea pe campul de balalie fusesera facandu-1 consilier intim al sau. Dupes moartea
foarte anevoioase din cauza lipsei de provizii, sotiei sale Casandra, flea lui Serban Voda, in
cad o seceta cumplita arsese toata..recolta Si 1713 Dimitrie Cantemir se casatori a doua
secase Izvoarele de apes racoril arc. In schimb oars in 1719 cu Nastasia Trubetzkol.
turdl in unirc cu tataril is1 asigurascra
aprovizionarca de-a lungul Prulului pana in
Dunare. Turcii find mai numcrosi si binc 4. Organizarea Hotinului in raia
aprovizionati reusird usor sa inconjoare pe turceasca si noile uzurpari tataresti
nisi, care sufereau cumplit din cauza lipsei de
paine si de apes, astfel ca dupes o lupta de cate- Dupa iesirea tainica din tara a
va zile la Stanilesti pe Prut sl anume din 19 - principelui Dimitrie Cantemir Poarta pacea sa
21 Julie, el fura siliti sa capitulcze. Prin fie hotarata a preface Moldova intreaga in raia
mijlocirea imparatului pe langa marcle vizir turceasca, trimitand pc Curt Mchmet Pasa cu
Huselm-Pasa. tarul obtinu pacea ccruta. instructiuni secrete la Iasi. Boierii se opusera
La "Vadul Husi lor" s-a scmnal pacea la 23 calmacamici acesluia si cerura caimacami din
Julie in condilll destul dc grcle pentru rust, care randurile tor, ceea ce 11 se ingadui pana la
trebuira sa renunte la recentele for cuceriri in numirea noului Domn Nicolai Mavrocordat
bazinul pontic si anume la cetatea Azov. (1711 1716), care numai cu cativa ani mai
Extradarea principelui Dimitrie Cantemir, inainte facuse loc pe tronul de la Iasi lui
ceruta de turd, fu refuzata de tar, cu toate Ca Dimitrie Cantemir. Astfel se evitase prefacerea
unit dintre curteni consiliau pe tar sa nu jert- Moldovei in raia si numirea unui pasa la car-
leased o armata asa de numeroasa de dragul muirea ei. Numirea noului Domn nu impiedica
unui singur om. Tarul ramase insa la hotararea insa pe turd de a desprinde tinutul Hotinului
sa, raspunzand delegatilor turd ca mai curand din teritoriul Moldovei pent_ru a-1 constitui in
este gata a le ceda tara pand la Cursc, pe care
pasalac otoman. Dupa pierderea Camenitei,
turcii cautara sa gaseasca un alt punct de spri-
o poate recuceri, decat sa calce cuvantul dat si jin pentru operatiunile for impotriva Poloniei si
sa extradeze pe un principe care pentru tar si-a Ucrainei si-1 gasira din nefericire la Hotin.
parasit tam, cad este cu neputinta de a repara Cronicarul Neculce sustine ca turcii, indata

534
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

dupa pierderea Camenitti, au socotit sa se astfel incatusata, sa nu mai poata respira liber
aseze la Hotin, fiindu-le rusine sa se intoarca si nici sa poata avea legaturi directe cu puter-
lard isprava inapoi. Aceasta ar fi insemnat insa ile vecine. In fruntea noii raiale ajunse un pasa
o nesocotire a tratatului de pace de la Carlovat cu slujbasii sal care venires sa inlocuiasca pe
si de aceea Poarta se vazu silita sa amane pla- parcalabul moldovenesc. Legatura Hotinului
nurile ei asupra Hotinului pentru mai tarziu. cu imparatia se facea prin teritoriul Moldovei,
Optiunea lui Dimitrie Cantemir sff fuga lui in prin care treceau mereu coloane cu provizii si
Rusia dadura Portii mult asteptatul prilej de a munitii pentru nevoile garnizoanei de la Hotin,
ocupa Hotinul si a-1 anexa imperiului for ca precum si demnitari, slujitori, curiosi si osteni
raia. Nicolai \Todd Mavrocordat dat mare turci care trebuiau sa fie primiti, gazduiti,
silinta pentru a impiedica aceasta noua dun- ospatati si dusi cu cat de olac de la un conac la
tire a granitelor tariff, promitand Portii o suta altul. Si toate aceste cheltuieli se faceau pe
de pungi de galbeni pentru a reveni asupra socoteala tarii si a locuitorilor din localitatile
hotararii el. Dar demersurile sale ramasera prin care treceau convoaiele. Granitele raialei
zadarnice. In iunie 1712 functiona inca la de la Hotin, care la sud ajungeau pand in Prut,
Hotin velcapitanul Patrascu, care pare sa fi fost s-au largit spre rasarit mereu pans au ajuns la
cel din urma dregator moldovean la Hotin. In raul Ciugur care se varsa in Prut mai sus de
lunile urmatoare dregatorii moldoveni civili si Steranesti, cuprinzand mai bine de o suta de
militari furs nevoiti sa evacueze tinutul si sate cu targurile Lipcani, Brinceni, Sulita,
cetatea pentru a face loc autoritatilor turcesti, Edinita s.a. Asupra cetatii Hotinului gasim la
care se instalara acolo la inceputul anului Cantemir urmatoarele amanunte:
1713. "Hoiinul se numdrd intre cele mai mart
indata dupa ocupare, cctatca fu restau- cetdti ale Moldovei. Aceasta era mai inainte
rata si largita dc arhitecti francczi si pusa in intdritd dinspre apus cu ziduri matte si santuri
stare de aparare contra polonilor. In anul adeinci, tar dinspre reiseirit natura inseisi feicuse
urmator, marcie vizir Ali-Pasa trimisc ordin o inidrire prin rapa repede a Nistrului si prin
pasalei din Hol in sa ocupc tot tinutul Hotinului sldncite ei; dar in ultimul reizhoi pe care rusii it
cu loll locuitorii si bunurilc tor. avurd cu turcii, aceasta Wand aceasta cetate in
"$1 s-a peigithit - zice cronica dintr-acela 1712, clerdmarcl zidurile din parlea de din-
an tara Moldovei de acel minunat iintit at coace,.,iar de cealaltd parte ated o intarira cu
Hotinului si au lipsit si parcdlabi si cdpitani de lucrdri not dupd datina de acum, leu-gind-o mai
acolo. Iar luarea Hotinului tdrii multd sldbiciune mutt de jumeitate, incest astcizi este vrednicd de
si cddere i-a fdcut. Cdci tine poate descrie cdte afi numitd cea mai tare si mai frumoasd dintre
una poruncile acelea grele ce veneau domnului cetdtile Moldovei ".
Moldovei dupd ce s-a fcicut aceasta socoteald a Vechea sterna a Hotinului care inratisa
Hotinului, porunci pentru card, pentru salahori un pandas sau un granicer fu inlocuita cu una
si alte multe; si in toate zilele treceau in sus si in noua, care reprezenta lrei lurnuri pe un camp
jos si ciohodari de la Poartd cu care facea dom- auriu. Turnul cel din mijloc avea in varf o semi-
nul multe cheltuieli, cei-i cduta pe toti sd -i luna pe care atarnau cloud sabii incrucisate. In
ciciuiascd cu cdte un oarece". locul vechii parcalabii a Hotinului lua fiinta
Axente Uricariul arata si el ca: "luarea cdpitdnta Ciugurului "pentru paza marginii si
Hotinului ca o rand Wit multd slethiciune si de apararea locuitorilor de pricinile turcilor ce
cddere i-afdcut, numai vraciul tuturora sd tam& traiau in raiaua Hotinului". Astfel ajunsera
duiascei aceasta rand si sd inseindtoseze si tot ciugurenii ca se luau la intrecere cu codrenii de
trupul. Daces a venit aceastd veste cum ca va fi la Tigheci in zelul sl vitejia for pentru apararea
sd is impdrdtia Hotinului, mutt s-a amcireit noii granite dinspre pagani.
Nicolai Vodd si a serfs la Capuchihaia ca sd puie In urma organizarii raialei de la Hotin,
nevointd, Cu tot felul de milloc, sa nu se faces turcii ocupara Wale proprietatilc urbane, izgo-
aceasta; a scris si la alti prieleni cu mare nind din die pc vcchii proprieLari si inlocuin-
rugdminte, a acris si la steipd nire cu lacrdmi si du-i prin capetcnific spahiilor si icnicerilor
cdte socotelile li-a stiut, toate le-a pomenit si otomani. In conditiile acestea boierii
le-a al-titan moldoveni, care aveau sate si mosii in tinutul
Dar nimic n-a ajutat; raiaua Hotinului Hotinului, se pierdura si se retrasera in
lua ninth' si granita Moldovei ramase stirbita. Moldova. La vetrele for rarnasera sub turci
Cu ocuparea Hotinului turciii incheiard vecinii si razesii moldoveni care continuard a
la not siragul de raiale in jurul Moldovei care, munci ogoarele si a plati noilor proprietari
incepand la Reni, ducea prin Ismail, Chilia, darile si dijmele cuvenite. Acestea nu devenird
Akkerman, Bender la Hotin, cuprinzand in nicidecum mai grele ca cele din tinuturile
lantul for puternic intreaga granita a Moldovei moldovenesti. Numarul populatiei scazuse insa
dinspre Ucraina si Polonia pentru ca Moldova, in timpul ultimelor razboaie, astfel ca se simtea

535
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

o mare nevoie de brate pentru muncile agri- pamantului aceluia imparatiei si astfel au
cole. ripsa aceasta se implini in parte prin ramas tatarii in stapanirea lui pand sub dom-
fugarii de pe mosiile nobililor poloni din Galitia nia principelui Mihai Racovita (1716 - 1727),
si Podolia invecinata, care constituira nucleul care dupa stralucita sa izbanda asupra tatar-
populatiei rutene sau ucrainene de acolo. for din 1717 puse gand - cum spune cronica -
Credinciosii ortodocsi din raiaua Hotinului ca sa scoata pc tatari din pamantul Moldovei si
furs scosi de sub pastorirea duhovniceasca a sa Ia iarasi locul inapoi de la dansii la
episcopului de Radauti sff supusi ocarrnuirii stapanirea sa.
sufletesti a mitropolitului Proilaviei, care avea Cu acest gand Mihai Voda adresa Portii
sub chiriarhia sa pe toti ortodocsii din Bugeac un memoriu in care demonstra ca pamantul
si din raialele turcesti de la Dunare si Nistru. uzurpat de tatari nu este al imparatiei, cum
Marea departare de resedinta chiriarhului de la sustinusera ei, ci al Moldovei, si de aceea ceru
Braila impuse necesitatea crearii unci episcopii ca acest pamant sa fie restituit tariff. Dand
not pentru credinciosii celor peste o suta de urmare cererii de reviziiire a principelui, Poarta
sate din raiaua Hotinului. In 1765 se numi o comisie mixta compusa din delegati
pomeneste de episcopul Neofit al Hotinului, iar moldoveni, tatari si turci care sa cerceteze
mai apoi de vladica Hotinului Amfilohie, bine- plangerea la fata locului. In cursul anchetei
cunoscut prin scrierile sale in limba moldove- multi turci batrani au marturisit in fata
neasca, intre care se gasea o geografie prelu- comisiei de ancheta ca locul uzurpat de tatari
crata dupa lucrarea geografica a lui Buffer. cu viclesug este al Moldovei, asisdereasi cele
Prefacerea Hotinului in rasa trezi pofta 12 sate pe care le ocupaseth benderleii. In bozo
tatarilor de a largi si ei hotarele Buceagului pe acestei constatari Poarta hotari ca atat tatarii
socoteala Moldovei. Prin dispozitiile articolului cat si turcii din Bender sa se retraga din
6 al tratatului de pace de la CarlovaL., tatarii locurile pzurpate de ei Iara nici un drept. Drept
fusesera izgoniti din parnanturile uzurpate si accea hantil porunci tatarilor sa Sc ridice de pe
aruncati dincolo de hindichiul lui Halil-Pasa. locul Moldovei si sa sc retraga in vechile for
Razboiul ruso-turc din 1711 dadu tatarilor hotare. Atunci tatarii incercara sa trateze aren-
multasteptatul prilej de a se aseza din nou pe darea acestor locuri, oferindu-se sa plateasca
locurile din care fusesera. alungati. Cronica lui Domnului Moldovei dijma bucatelor - usur - si
Amiras spune ca in anul cand au vcnit moscalii dares pentru pasunat - alarm La 1721 Mihai
la Husi sa se bats cu turd!, satele de la mar- Voda primi tocmeala pentru folosul sdu - zice
ginea Moldovei au fugit ca sa nu lc calce oas- cronica - dand marzacii zapis cu pecetile for in
tea turceasca si moscaleasca, care sate erau mana Domnului. Tocmeala aceasta nu
aproape de hotarul lui Halil-Pasa cc au lost prejudeca insil drepturile Moldovei asupra
othnduite de la imparatie mai in vechile vremi acestei fasii de pamant de 2 ceasuri in latime si
pentru lacasul tatarilor. Parasirea acestor sate 32 in lungime, care pornea de la Valul lui
de calm moldoveni constituia pentru tatari o Traian si ducca pans la apa Nistrului, tatarii
ocazie bincvenita de a le ocupa pans nu se find simpli arcndasi.
intorc moldovenii in ele. Si de fapt tatarii, Tatarii nu respectau intocmai involala pe
folosindu-se de absenta moldovcnilor, ocupara cart o avcau cu Mihai Voda, ci cu multa
in graba aceste sate si sc asezara de-a binelea indrazneala ei ocupara si alte locuri pans
in ele. Iar pentru a justifIca procedura tor, ei aproape de Prut. Aceste not uzurpe determi-
scrisera la imparatie ca hotarul lui Halil-Pasa nara pe principele Grigore al II-lea Ghica (1726
este prea stramt pentru ei, ca nu le ajunge de - 1733) sa-i reclame din nou la Poarta, cerand
hrana, flindca s-au inmultit si ca din aceasta o noua ancheta la fata locului pentru stabilirea
pricina ei se vazura siliti sa ocupe aceste sate, hotarului, ceea ce se si facu in 1727. Dar dupa
care erau loc pustiu sff imparatesc, si decat sa un interval de 6 ani neintelegerile izbucnird din
sada pustiu mai bine sa be dea imparatia celor nou, silind pe Domn sa scoata hatiserif de la
cloud neamuri tataresti ce se cheama Oracogliu imparatie si cronica spune: "cu mare luptd i-a
si Osumbigoglu ca sa locuiasca si sa se ajutat Dumnezeu si a desbdtut si locul acesta si
lateasca. Drept raspuns la cererea tatarilor I-a lipit la hotarul Moldovei, hotdrandu-1 cu
Poarta trimise un delegat la fata locului, care a semne pe hotarul vechiu al lui Halil-Pasa, si cu
scris locul pe care-1 aratau ei ca-i fara oameni mylocirea hanului s-a mutat de tdtari, dandu-le
"incepti nd de /a hotarul lui Halil-Pasa si pcincl la lac de sedere mai gios de unde intrase ei, mai
Nistru in lungis tale de 32 ceasuri si de-a gios cafe de 2 ceasuri in curmezis si 32 ceasuri
curmezis in tat, tale de 2 ceasuri prin pcimeuttul in lung". La 6 septembrie 1730 marzacii
Moldovei". Si astfel consemnandu-1, comisarul prezentard domnului un zapis semnat de ei
turc gasi intemeiata cererea tatarilor, propuse prin care recunosteau ca pamantul uzurpat de
Portii ca pamantul acesta sa fie dat tatarilor ca ei fusese "din inceput chiar loc moldovenesc si
sa sada ei si sa locuiasca dand zeciuiala de folosul si hrana locuitorilor Moldova Asa

536
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

find ei se invoirei cu ceea ce vor locui acel loc al al tatarilor, urmandu-i in Bugeac *i luandu-le
Moldovei de 32 ceasuri de-a-lurujul si 2 ceasuri prada, codrul for servindu-le de ascunzis, unde
de-a-curmezisul ce deosebit de usurel ce era tatarii nu puteau patrunde. Codrenii ace*tia
obisnuit plata si chine pentru loc. Cum insd sunt aratati ca luptatori aprigi Si curajo*i,
tdtarii aveau nevoie de pd.suni pentru deprin*i cu nevoile si primejdiile din afara.. De
dobitoacele Tor, ei obtinurd de la domn dreptul vitejia for se frangeau ca de o stanca de granit
de pasunat in hotarul celor 2 ceasuri latime si atacurile pradalnice ale tatarilor din Bugeacul
32 ceasuri lungirne, platind aldrnul obisnuit si vecin. Vitejia for a fost cantata in balade si can-
supunandu-se in toate oranduielilor parcalabu- tece vitejesti, ca cele cunoscute sub numele de
lui de Lapusna, serdarului de Orhei si cdpitanu- Codreanul, Ghelea, Grecul Grozoveanul *.a. Mai
lui de codru precum si ale tuturor ispravnicilor si la sud de ocolul Codrului pana jos la Dunare
zapciilor de margin ". Invoiala aceasta a fost lua fiinta pe la mijlocul secolului al XVIII-lea
innoita si confirmata *i de Teodor Voda tinutul Greceni cu resedinta la targul Greceni,
Calimah (1758 - 1761). In decembrie 1775 situat la izvoarele ratiletului Cahul, care se
principele Grigore Ghica alcatui din facia scurge in lacul cu acelasi nume.
aceasta de pamant, situata la nord de hotarul Spre deosebire de tatari, turd! incercara
lui Ha lil Pasa, tinutul Hotarniceni care se intin- sa se cuibareasca pe la orase ca negustori de
dea de la granita raialei de la Bender !Dana la vite, oameni de afaceri si camatari. Cu profe-
Prut, in care se gaseau vreo 20 de sate si un siunile acestea se indeletniceau mai ales lazii,
tang. Mai jos de tinutul Hotarniceni se gasea o populatie turca de Tanga Marea Neagra, care
ocolul sau capitania Codrului, care ajungea incepura sa se aseze prin orasele din Moldova
spre sud pand la raul Larga ce se varsa in Prut. *i sa faca concurenta neloiala negustorilor si
Ocolul Codrului era strabatut de apa oamenilor de afaceri crestini si indigent. Cu
Tigheciului sau Chigedului care se varsa in Prut vremea, Taut ajunsera o adevarata pacoste pen-
la satul Iepureni. Pe ambele maluri ale rauletu- tru Moldova, fiindca ei, pe langa camataritul
lui se intindea Codrul Tigheciului dcspre care exccsiv, luand patru paralc de lcu pe luna, cum
Miron Costin spunea Ca era "o padure nu asa spune cronica, necinsteau si casele oamenilor,
inalta in copaci, ca putini copaci sunt cum este molestandu-le fetele si nevestele. Impotriva for
deasa sl rapoasa si spini mai multi decat all se tidied Constantin Voda Mavrocordat in
lcmn sunt in padurea aceea, *i de acolo 1748, staruind la Poarta pentru indepartarea
Chigecenii s-au aparat de nu le-au putul strica for din Moldova, obtinand un firman impara-
ncmica". Dimitric Cantemir aratii ca aces!. lesc pentru cxpulzarca Tor. Cu ajutorul unui
coda' avca aproape 30 mile italiene si smelt dela*amcnt de bosncci, Lrimis de pasa din
moklovenilor drcpL aparare naturals contra Babadag, Domnul reusi sa scoata pc lazi din
tatarilor, care de multe on 1-au atacal, dar targurile moldovenesti, arzandu-le caselc sI
niciodata nu 1-au luat. Copacii, desi erau sub- vanzandu-lc marfurile. Unit dintre ei se retra-
tiri, erau insa asa de clesi, incat nici omul cu sera in raiaua Hotinului, tar altii nazuira spre
sloboda nu putea strabate printre ei, farce Falciu pentru a fi mai feriti de latari.
numai prin anumite poteci pe care numai Schimbandu-se insa domnia si ajungand
localnicii le cuno*Leau. Tighecenii erau supu*i Domn Constantin Racovita, lazii din Hotin
direct donmului. Ei lucrau pamanturile for incepura sa se reintoarea la vechile for sedii din
proprii si se bucurau de mari inlesniri la plata Botosani, Dorohoi si Harlau. Atunci noul
darilor, bucurandu-se de mari libertati si pri- Domn scoase un nou firman imparatesc pentru
vilegii deopotriva cu plaiesii din Vrancea si din
Campulungul Moldovenesc. Libertatile acestea expulzarea Tor. Cu ajutorul lui Casim-Aga din
determinard pe Dimitrie Cantemir sa considere Hotin, lazii din aceste targuri, ca si cei din
ocoalele acestea moldovenesti drept republici. Soroca, Lapusna si Hu*i, furs siliti cu forta sa
In schimbul acestor libertati, codrenii ca Si paraseasca Moldova, spre marea binefacere a
vrancenii si campulungenii indeplineau servicii populatiei.
de graniceri la marginea tariff constituind "piep Aceeasi grija pentru mentinerea si
tul Moldovei cel mai tare", cum it califica apararea granitelor o manifests si Nicolai Voda
Cantemir. El arata ca ace*ti codreni plateau la Mavrocordat in Muntenia. Acolo, turcii din
domnie pe tot anul o dajdie mica *i faceau ser- raiaua Brailei uzurpasera tot mai mult din te-
viciul militar calari, intrecand in vitejie pe toti ritoriul muntean, ajungand pana la gura
ceilalti moldoveni, incat le merse faima ca Ialomitei, in complicitate cu beglerbegul din
"cinci moldoveni biruiesc pe zece tatari de Silistra, care si el, la randul sau, ocupase
Cram, tar cinci codreni, adica chigheceni, bat baltile Dundrii pand la Balta Greaca din Ilfov.
pe zece moldoveni". Si aceasta nu era de Folosindu-se de trecerea pe care Domnul o
mirare, scrie Cantemir, fiindca chighecenii avca la Istanbul, el reusi sa alunge pe turd din
erau obisnuiti din tats in flu sa traiasca in teritoriile uzurpate *i sa restabileasca vechea
razboi cu tatarii. Ei raspundeau la fiecare atac granita cu raiaua

537
www.dacoromanica.ro
e

ht1
,

FP-
s-

..73 -

7.

7/44'

41,

"0.
it
vA

.r] t

'
4

. s

_ L: - ,3, .a.sk.4C
4", '
t`
r L.<
, ' 'h3t`41 '

lif.t=-11

Dirnitrie Cantemir

www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Capitolul IV

CONSTANTIN BRANCOVEANU IN MUNTENIA


SI CONTEMPORANII SAI IN MOLDOVA

1. Urcarea pe tronul Munteniei si relatiile sale cu tarile vecine


2. Aviintul economic si cultural in epoca lui Briincoveanu si a Cantemirestilor
a) Situatia economics
b) Starea culturala
c) Tipografii
d) Lucrari originale in limba romans

1. Urcarea pe tronul Munteniei si relati- sa fereasca tara de dezastrele razboaielor. La


ile sale cu tArile vecine marginea de apus pi de miazanoapte a
Munteniei bantuia razboiul imperialilor contra
Urmasul lui Serban Cantacuzino la dom- Portii, care duse la ocuparea Transilvaniei si la
nia Tariff Romanesti a fost Constantin prefacerea acestei tad in provincie de coroana
Brancoveanu, nepot de sores a decedatului a Casei de Habsburg. Domnul intelese sa
Domn. Constantin era fiul boierului Papa din poarte tratative tainice cu imperialii fares sa
Brancoveni, care fusese casatorit cu Stanca, treaca insa formal de partea tor, parasind pe
flea postelnicului Constantin si sora lui turd. Dimpotriva, el sustinea pe Emeric Moly
Serban Voda. Urcare sa pe tron se dalora in pretentiile lui la domnia Transilvaniei,
grabei cu care !Doled' voiau sa asigure domnia insotindu-lcu contingentele sale si contribuind
unui pamantean, pentru a- evita numirea de la izbanda acestuia de la Zarnesti din 1691 si
catre Poarta a unui Domn strain, cad ei strain la proclamarea lui de principe al Transilvaniei,
nu pohteau, fiindca au avut mai inainte Domn in dieta din Cristian. Iar cand in congresul de
strain si multi paguba au facut tariff ". Astfel pace de la Carlovat. din 1699 se pusese
candidatul din Brancoveni, Constantin chestiunea noilor granite intre Ungaria si
Brancoveanu (1688 - 1714), fu Domn ales de Turcia, Brancoveanu star' ui ca de Muntenia sa
tars dar confirmat de Poartei numai in schimbul nu se faces nici o mentiune pentru a nu jigni pe
unor bogate daruri oferite sultanului si aliatilor turd. Acestora el le trimitea tributul regulat,
demnitari ai Portii, asa numitii meghistani. bucurandu-se de increderea for in asa masura
Pretendent la tron era si lordache, fiul deceda- incat la 1699 sultanul ii conflrma domnia pe
tului Serban Voda, dar boierii nu-1 alesera viata.. In 1703 intrigue adversarilor sai ii
fiindca era nevarstnic. Mai apoi se ridica creasers o atmosfera atat de dusmanoasa la
impotriva Domnului un vajnic rival in persoana Istanbul incat se vorbea cu insistenta de
varului sau Stefan Cantacuzino, Ilul eruditului mazilirea lui. Constantin Voda *tiu insa sa
postelnic Constantin, care ii urma in domnie, impace pe sultan prin pretioase daruri, dar si
cum se va vedea mai tarziu. prin o considerabila sporire a tributului anual
Noul Domn gasi un adversar si in per- datorat Portii. In 1707 el trimise salahori la
soana marelui dragoman al Portia, Alexandru lucrarile de intarire a Cladovei, iar in anti
Mavrocordat, care ravnea domnia pentru fiul urmatori salahorii munteni ajutard din ordinul
sau Nicolae. Dar cu toate rivalitatile acestea Domnului la fortificarea cetatilor de la Giurgiu,
Constantin Voda Brancoveanu izbuti sa se Braila si chiar de la Akkerman. In tot timpul
mentind pe tronul Munteniei mai bine de doua domniei sale el se stradui sa furnizeze Portii
decenii si jumatate, fericind tara cu una din pretioase informatii politice si militare privind
cele mai rodnice si mai stralucite domnii. Si Varile vecine.
aceasta intr-o epoca in care Muntenia era lzbanda tarului Petru cel Mare de la
inconjurata din toate partile de razboaie care Poltava din 1709 si apropierea ostirilor sale
umblau sa o atraga in valtoarea tor. biruitoare de granita Moldovei de la Nistru
Constantin Voda stiu insa sa reziste in urmarirea regelui Carol al XII-lea pe
primejdioaselor ademeniri din Wale partile si teritoriul turcesc determinara pe Constantin

539
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Brancoveanu sa intre in legatura cu victoriosul lucrul din Moldova si va prinde pe


imparat crestin, trimiVandu-i soli care sa-1 Brancoveanu. Ca Nicolae Voda Mavrocordat
felicite la izbanda si sa-1 indemne sa ridice este grec si nu va putea face aceasta slujba".
armele contra turcilor pentru izbavirea Sugestia hanului facu impresie la Poarta si
crestinilor de sub jugul pagan. Tarul primi cu mazilirea lui Brancoveanu, ceruta de altfel de
bunavointa solia Domnului muntean, iI asi- mult de Cantacuzinesti, pares inevitabila.
gura de prietenia sa 0-1 dam' portretul sau Totusi Domnul reusi sa imprastie banuielile
impodobit cu pietre scumpe. Daruri din partea Portii prin pungile de bans obisnuite la aseme-
tarului primira si Cantacuzinestii care se Ban- nea ocazii.
deau la rastumarea lui Constantin Voda si la Sultanul Ahmet al III-lea, ascultand sfa-
dobandirea domniei pentru ei cu sprijinul taru- tul hanului tataresc, mazili pe Nicolai Voda si
lui. Mai primira daruri din partea tarului 0 mai ridica pe Dimitrie Cantemir pe tronul de la Iasi,
multe manastiri din Muntenia, constand in probabil cu misiunea de a prinde pe
carts bisericesti chiar in limba romans, cum Constantin Brancoveanu si a-1 deferi Portii.
este exemplarul donat de tar mandstirii Horez, Presupunerea aceasta pare cu atat mai proba-
ce se pastreaza la muzeul din Bucuresti. bila cu cat stim Ca Dimitrie Cantemir, ca sot al
Fireste Ca de aceeasi atentie se bucura si Casandrei, flica lui Serban Voda, impartasea
Domnul Moldovei Mihai Racovita si aseza- vederile Cantacuzinestilor. Aceasta insa nu
mintele bisericesti de acolo. Arata doar croni- impiedica pe Domnul muntean de-ai trimite
carul Neculce ca nu numai Domnul Moldovei cuvant prin solul sau Teodor Corbea sa.-1
Mihai Racovita se ajunsese atunci cu muscalii, felicite la noua sa orientare politica indreptata
ci si Brancoveanu si toata sarbimea mai spre rusi si sa-i vesteasca Ca si el agreeaza
inainte luasera intelegere cu Moscul si trageau aceasta politics. Vestea aceasta bucura foarte
nadejdea lui din ceas in ceas cu bucurie. Tot mult pe noul Domn al Moldovei. El sfatuia pe
Neculce arata ca Domnul muntean primise Brancoveanu sa se fereasca de turci, care it
chiar de la tar 300 de pungi pentru banuiau si umblau sa.-1 prinda si sa-1 ducts la
cumpararea de provizii pentru armata ru- Istanbul. Era tocmai insarcinarea pe care o
seasca. Un alt cronicar contemporan, Nicolae primi chiar el, dar pe care in urma intelegerii
Mustea, sustinea ca Brancoveanu trimitea cu Domnul muntean nu mai era dispus sa o
mereu oameni la imparatul Mosculiei, indem- indeplineasca.
nandu-1 sa se ridice asupra turcilor, ca-i va da In urmarirea acestei politici, Brancoveanu
zaharea. Brancoveanu primi in tars si mica cumpara cu cele 300 de pungi zahareaua
unitati din resturile oslirii suedeze, punandu- ceruta de rusi si mobilizes armata munteana,
le la indemana hrana cuvenita. Dimitrie contrand-o la Urlati pe Cricov, nu departe de
Cantemir sustinea ca ostenii suedezi ar fi ridi- Ploiesti. Afland despre sosirea tarului Petru la
cat la Bucuresti turnul Coltei care fusese &Ira- Iasi, el ii trimise vorba ca atat el cat si
mat de curand de un violent cutremur de Cantacuzinestii stml gata de a trece cu contin-
pamant. Legaturile cu ruuii, oricat de tainice gentele muntene de partea rusilor si ca si
vor filost ele, nu putura scapa vigilentei proviziile pentru ostirea ruseasca stau gata,
organelor de spionaj ale Port.ii. Domnul numai ca nu le pot trimite Inca din cauza vi-
Moldovei, Mihai Racovita fusese mazilit la gilentei hanului si a marelui vizir, dar ca ele vor
inceputul lui noiembrie 1709 si inlocuit cu fi expediate in cura.nd. Gandul sau era insa sa
Nicolae Mavrocordat (1709 - 1711), fiul mare- ramana in expectativa pans ee bafalia dintre
lui dragoman Alexandru Exapositul, adica sfet- rusi si turci va arata de partea caruia vor cadea
nic de taints al sultanului. Banuiala turcilor se sortii izbandei, pentru a ramane de partea
indrepta si asupra lui Brancoveanu, care nu invingatorului.
era bine vazut de hanul tatarilor. Acesta infor- Dar politica aceasta de ezitare nu conve-
ma Poarta ca "Brancoveanu Voda, Domnul nea Cantacuzinestilor, care umblau sa lipseas-
muntean, este domn bogat si puternic, are ca pe Domn de roadele eventualei victoria a
oaste multa si este de mult prea bun prieten crestinilor. De aceea spatarul Toma
muscalilor. Nu trebuie lasat sa fie Domn in Cantacuzino parasi tabara de la Urlati, insotit
aceste vremuri, ca poate sa se haineasca si sa de mai multi boieri, indreptandu-se spre Prut.
facts sminteala ostirilor imparatesti, ci trebuie El ajunse in lagarul tarului pentru a i se inchi-
prins, ca el de buns voce nu va veni la Poarta. na si a-i cere un detasament de oaste ruseasca
Nimeni insa nu este harnic sa-lprinda, fara cat pentru a executa un atac asupra turcilor din
feciorul cel mic al lui Constantin Voda raiaua de la Braila. Atacul reusi si spatarul
Cantemir, adica Dimitrie, care este mai sprin- Toma se putu intoarce incarcat in lagarul ru-
ten decat fratele sau Antioh-Voda, ci sa.-1 puie sesc. Actiunea aceasta era menita sa compro-
imparatul Domn in Moldova, ca el va chivernisi mita pe Brancoveanu nu numai in fata rusilor,

540
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

dar mai ales in fata turcilor. In urma acestei Cantacuzinestilor, unchilor sat, find si ei
intamplari Domnul indrepta proviziile oameni marl si vestiti spre pantile crestinesti ca
cumparate pentru rusi spre ostirea de operatii sat rcirnouui el Donut si la crestini socotind ca se
turceasca, desfacu tabara de la Urlati 0 se vor lua acele tali de moscali si va reirneme tot el
retrase coplesit de mahnire la Targoviste. Lipsa Domn de la impciratii crestini... Dupd ce s-au
de zaharea a contribuit in larga masura la ridicat feciorii lui Constantin Vodei Brancoveanu
infrangerea rusilor la Stanilesti, ceea ce facu pc si cu ginerii au inceput a face multe arnestecci-
tarul Petru sa exclame in disperarea sa ca. turi si lucruri nepidcute intre acesti boieri
"Iuda eel de Brancoveanu" 1-a vandut turcilor Cantacuzineni batjocorindu-i, care nu le-au
si astfel a suferit dezastrul ostirii sale. putut suferi inclelung, ce, din credinciosi ce erau
Cronicarul Radu Popescu arata ca. Constatin Domnului muntenesc dupd datoria sangelui, si,
Voda la aceste lucrari ce a fa'cut, avea cloud din credinciosi ricleveu-ati prea lesne s-au schim-
socoteli, una ca indemnase pe tar ca sa vines bat cats vretjmeisie. Carii din zi in zi cercau
asupra turcilor, care de va bate pe turd sa fie prilej cum si in ce chip s -ar putea mantui de acel
izbanda muscalilor, sa se arate cu fata curates Domn al for ".
ca din indemnarea lui s-a facut biruinta Dusmanii dinduntru ca si cei din afara
asupra vrajmasilor crestinatatii; alts socoteala gasira un vajnic aliat in lupta for contra lui
avea sa scrie totdeauna la turd indemnandu-i Brancoveanu in marele vizir Gin-Ali, ginerele
sa mearga Ezra grija, ca sunt ostile rusilor sultanului Ahmet al II-lea. De aceea Domnul se
putine si flamande, si de aceste socoteli gandea putea astepta cu resemnare la mazilirea lui.
sa faces ca sa nu scape de bine, on o parte va Dimitrie Cantemir arata ca usor le era
birui on alta; dar saracul a scapat de aman- Cantacuzinilor si indeosebi stolnicului
doua partile, ca muscalii 1-au cunoscut de Constantin a aduce pe Brancoveanu la pieire,
viclean si insalator de crestini, turcii Inca 1-au fiindca el, find mai bine de doua decenii sfet-
cunoscut hain imparatului, vazand ca Toma nicul intim al Domnului in afacerile externe,
spatarul find credincios al lui si boier mare si cunostea toate secretele si isi retinuse chiar
din neamul lui, s-a dus la tarul rusesc". cOpii dupes corespondenta oficiala cu imperialii
Politica aceasta de duplicitate deveni si cu rusii. Din cuprinsul acestor acte tainice
fatales pentru Domnul muntean. Numarul stolnicul ar fi scos urmatoarele puncte de
adversarilor sal sporea mereu, pe masura ce acuzatie, pe care le-a prezentat Porlii si anume:
Poarta dadea tot mai des dovada de nein- ca intretine corespondents secrets cu ger-
credere in el. La numerosii sal adversari din manii, rusii, polonii si venetienii, toti adversari
tars se mai asociau si reprezentantii Rusiei si declarati ai sultanului. De la imparatul Leopold
Frantei din Istanbul, primul pentru purtarea ar fi primit chiar la 30 ianuarie 1695 diploma
lui Brancoveanu fata de tar, car al doilea din de principe al sacrului imperiu roman. Se mai
vechea neincredere a regclui Ludovic al XIV-lea arata ca. Domnul ar avea importante sume de
fata de principele muntean din cauza lega- bani depuse la bancile din Viena si Venetia, ca
turilor sale tainice cu imperialii habsburgici. si-a comandat. la Viena trambite de argint, ca a
Intre adversarii lui Brancoveanu se gaseau si batut in Transilvania bani marl de our - este
regele pribeag al Suediei, Carol al XII-lea si vorba de medalia comemorativa care s-a batut
August Poniatowski, reprezentantul regelui pentru aniversarea a 60 de ani de viata a lui
Stanislav Leszczynski, precum si Talaba, Constantin Brancoveanu - din care un exem-
reprezentanul lui Francisc Rakoczy la Poarta. plar fu prezentat sultanului. Un alt cap de
Tustrei acesti din urma credeau a avea motive acuzatie era acela ca. Brancoveanu ar locui
sa se planga ca Domnul muntean nu le-a dal sapte luni pe fiecare an la Targoviste cu cuvant
tot sprijinul la care se asteptau de la el intru ca sa schimbe aerul, dar in realitate cu gandul
atingerea scopurilor for politice. Numarul de a se putea refugia la caz de nevoie in
neprietenilor se inmulti Inca si cu Mihai Transilvania, unde si-ar fi cumparat case si
Racovita, fostul Domn al Moldovei care sedea mosii. Agentul sau i-ar fi pregatit chiar locuinte
ca mazil la Istanbul. Dar mai aprigi decat la Viena si Venetia. Dar cel mai gray cap de
acestia in lupta for contra lui Constantin acuzatie pare sa fi fost acela ca marele spatar
Brancoveanu erau adversarii sal din tars, in Toma Cantacuzino, unchiul sau, cu voia
frunte cu rudele sale Cantacuzinesti. Croni- Domnului sau ar fi trecut de partea rusilor cu
carul Nicolai Mustea arata ca: 5.000 de oameni si numerosi boieri, atacand
"In Tara Munteneascei. era Domn Braila si devastand-o. Astfel sultanul, primind
Constantin Brancoveanu, vestit de bogat si aceste invinuiri din partea oamenilor celor mai
imbcitranind in domnia acelei tetri, cu de aproape ai lui Brancoveanu, s-a convins de
feciori insurati, cu gineri intemeiati. Nu era viclenia lui, considerandu-1 ca om de nimica,
voia boierilor sal muntenesti, mai ales a nerecunoscator si necredincios, si 1-a dat

541
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pieirii. Pasa capugiilor, Mustafa-aga, primi Aga hambar-emini, a adus si mazilirea noastra
ordin sa se pund la dispozitia Cantacuzinilor si cu porunci de asa cuprins, ca sa ne clued la
pentni inlaturarea lui Brancoveanu. Tarigrad cu sotia,cu copiii si cu ginerii nostri.
Relatarile lui Dimitrie Cantemir le ade- Aceastd intamplare poate ca e prea plinet de jale
vereste si cronicarul muntean Radu Popescu, si de turburare, dar deoarece cunostea cez a
care in cronica sa intarzie mai mult asupra lui venit din miile noastre pacate, faces -se voia prea
Constantin Brancoveanu, a carui domnie el o sfanta. Iatcl ca si not ne gcltirn si dupes putine zile
infatiseaza in culori destul de intunecate, cri- pleceim. Si Dumnezeu sd ne apere, desi toatd
ticand mai ales politica sa fiscala. Brancoveanu boierimea noastrci strigd si cere sd vie cu nos,
ar 11 ingreuiat saraca tars, care ar fi fost tot- totusi nu stim ce va lest".
deauna in cazne si in vaiete si in lacrami din Domnul mazilit se grabea sa piece cat
cauza raului din partea Domnului, care se mai curand la Istanbul, in credinta ca delegatia
facea tot mai rau si mai cumplit. Cronicarul de boieri care -I va insoti va reusi sa obtina rein-
sustine ca Brancoveanu, dupes pacea incheiata stalarea sa in domnie, o credinta care s-a ara-
la 1699, nemaiavand la indemana pe imparatul tat foarte curand a fi desarta. Cronica oficiala a
din apus, se ajunse cu moscalii, carora le cerea lui Nicolai Mavrocordat arata ca mazilirea lui
sa porneasca la Dunare, fagaduindu-le tot con- Constantin Brancoveanu nu era din cauza
cursul si rezervandu-si pentru el si ai lui titlul legaturilor sale cu imperialii, nici din cauza
de "Cnezi de Moscova". El refuza sa iasa din baterii monedelor comemorative de our si nici
locul de panda de la Ur lay. La Prut numai lipsa din pricina trambitelor de argint comandate la
de proviziile promise de Brancoveanu aril prici- Viena, ci din pricind ca a luat Braila cu
nuit ,catastrofa rusilor. De aceea tarul socotea moscalii si a adus pe moscali la Braila si le-a
pe fostul sau aliat din Muntenia viclean si dat provizii.
inselator de crestini iar turcii vedeau in el un Neculce spune Ca Brancoveanu a fost
hain. In toate acestea se putea vedea - zice denuntat la Poarta de Cantacuzinesti, care
cronica - cum Constantin Voda a viclenit pe doreau sa aduca Domn pe Mihai Racovita, fos-
stapanul sau, turcul, care 1-a miluit cu domnia tul Domn al Moldovei, ginerele spatarului
prin multi ani. Pieirea lui Brancoveanu Mihai Cantacuzino si in adevar toata lumea
este atribuita. Cantacuzinilor, vesnic ostili boiereasca se astepta la confirmarea acestula
Domnului. in domnia tarii. Dar curand se dovedi ca influ-
"Zic adeveu-ul, tar nu minciuna - spune enta stolnicului Constantin Cantacuzino la
cronica cd mai bine tredau ei deco.- t Constantin Poarta era mai mare decal cea a spatarului
Voda, cet el avea grija domniei, iar ei aveau Mihai, fiindca sultantul dadu steag de domnie
plombeirile si desfcltdrile si castigul si tot binele, lui Stefan Cantacuzino, fiul stolnicului, si
dar tot nu erau multumiti de binele acela, ci nicidecum lui Mihai Racovita, ginerele lui
pofteau si mai mult, adecd domnia. Ei merseret Mihai. Astfel se intampla ca Domnul mazilit
panel la falsificarea pecettlor boieresti pe recla- nici nu ajunscse bine la Istanbul, cand in
matille minciunoase la Constantinopor. aprilie 1714 noul Domn Stefan Cantacuzino
Ei stint aratali ca pricinuilorii ncnoro- (1714 - 1715) In instalal de marele imbriher in
ciril lui 13rancoveanti, impicclicandu-1 sa fuga scaunul domncsc de la Bucuresti, dovada Ca
in strainatale. In concluzie cronica susline mazilirca lui Constantin Brancoveanu fusese
cum "Constantin Vodd nici o bunettate pregalita si pusa la cale din vreme de
stzfleteascd n-a areitat in viata sa si domnia lui Canlacuzinesti. Crilica necrutatoare a croni-
a ramas la cei duper urmei greutate st Western. cartilui Radu Popcscu se indreapla si impotri-
Avea o (aconite mare poste meisurel si obiceturtle va not ilui Domn Stefan Cantacuzino, pc care it
cele bune ale tart( pe care cu mutter socoleald califica ca usura tee, nestatornic si lacom la tra-
le-au facet ace( &Wed, bate le-au stricat si dare 1110 de imperial!. Cu acecasi necrutare
cum i-aplcicut le-a fcicut". este tratat si stolnicul Constantin, tatal noului
In conditiile astea era usor pentru sul- Domn. Hotul acela batran - zice cronica - care
tan sa dea urmare cererii adversarilor lui se folosi de toate tainele pe care le stiu despre
Brancoveanu, care ii prezentasera toate Constantin Voda, nepotul sau, pentru a indu-
capetele de acuzare contra Domnului, fares sa pleca Poarta sa decapiteze pe Brancoveanu ca
!he'd vreo ancheta. De aceea el trimise simplu sa nu scape viu cu feciorii sal. Iar pentru a
firmanul de mazilire la Bucuresti, care sosi convinge Poarta despre credinta sa si a familiei
acolo tocmai in preajma sarbatorilor Pastelor. sale, el a declarat ca vazand necredinta fratelui
La 25 martie 1714 Brancoveanu, stapan pe sau Serban Voda fats de sultan, 1-ar fi otravit
sine, scria patriarhului Hrisant Nottara, fostul deopolriva cu un all frate al sau, Iordachi, care
dacal al copiilor domnesti: "Ieri la 24 ale aces- se compromise cu nemtii".
tei luni, viand aid cufirman un oarecare Mustafa S-ar fi putut crede ca actul de mazilire

542
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

a marelui Domn care fusese Constantin Constantinopol. Vaduva a petrecut acolo trei
Brancoveanu ar fi fost de ajuns pentru a potoli ani, cand fu eliberata de principele loan
ura adversarilor impotriva sa. Acestia insa, in Mavrocordat si adusa in tars, unde i se resti-
frunte cu noul Domn, nu incetara de a-1 urmari tuira si mosiile confiscate. Ea aduse cu sine si
cu fel de fel de pari ca sa-si gaseasca pieirea si osemintele regretatului Domn pe care be
sa nu se mai intoarca in tara. Uneltirile acestea ingropa in biserica Sf. Gheorghe Nou din
meschine isi produsera efectul cu toate sumele Bucuresti, deasupra carora arde o candela cu
de bani pe care nenorocitul reclamat le varsa indicarea numelui Constantin Brancoveanu.
sultanului si maghistanilor pentru salvarea Moartea tragical a lui Constantin
vietii sale. Dupa ce i s-au stors toate sumele Brancoveanu a impresionat pana si pe noul
depuse la bancile din Viena si Venetia, nenoroc- Domn Stefan Voda, care se ruga "pe cei ucisi,
itul Domn fu condamnat la moarte impreuna sfantul Dumnezeu sa-i ierte, iar pe saraca si
cu flit sal, pentru ca nici unul dintre acestia sa turburata Hecuba, sa o mangaie, cum stie". Iar
nu poata turbura candva linistea si siguranta tatal sau, stolnicul Constantin, care con-
domniei adversarilor sal Cantacuzinesti. tribuise asa de mutt la savassirea tragedies,
Sentinta capitals fu executata la 15 august zicea cu privire la stingerea familiei
1714 sub ochii sultanului si in prezenta Brancoveanu:
reprezentantilor statelor crestine din apus si "Multe lucruri vrednice de intristare si de
rasarit. In fata parintelui, care tocmai in ziva nespus, yin acum care misca si inirnile de piatrd
aceea implinise 60 de ani, cazura capetele fiilor la lacreuni si la cornpatimire".
sal Constantin, Stefan, Radu si Matei, acesta Cuvintele acestea par sa tradeze pre-
din urma un copilandru nevarstnic, pentru ca sentimentul propriei pieiri, cad nu se implinise
in cele din urma sa cads sub securea calaului decat un an si jumatale de la decapitarea lui
si capul parintelui Constantin Brancoveanu, Brancoveanu, cand in decembrie 1715 cazu
tars ca adversarii sal sa se zguduie de o aseme- sub securea calaului st capul principelui
nca neomenie. Trupurile nenorocitilor furs Stefan Cantacuzino, deodata cu cel al eruditu-
aruncatc in apcic Bosforulul. Elc fury pcscuil c lui sau parinte, Constantin Stolnicul.
de niste pescari si astfel salvate. Uneltirile perfide ale stolniculul contra
Dimitrie Cantemir descrie martirajul nepotului sau trezira pand si dispretul sulta-
Brancovenilor aratand ca. la 15 august i-au nului, care referindu-se la invinuirile ridicate
adus inaintea sultanului, care a dat ordin ca sa contra noului Domn Stefan si contra parintelui
fie talate capetele. Iar cand Brancoveanu a sau Constantin Stolnicul, se exprima fata de
vazut pc gealat cu sabia goala, a deschis gura marele vizir:
si a vorbit catre copiii sal: "Ciinii care nu se rusineazd nici de mine,
"Fitt statomict, copiii mei/ Noi am pierdut nici de Domnul tor, nici de cella/ft Domini cres tint,
tot ce am avut pe lumea aceasta. Sd pastrdm ci cautd sd -i insele, ca cainii trebuie sd moarcl!"
inset sufletele noastre st sd pldtim pdcatele La 21 ianuarie 1716 un capuci-basa
noastre cu sangele nostru". prezenta. la Bucuresti lui Stefan Voda firmanul
Cel dintai caruia i s-a taiat capul a fost de mazilire, prin care se vestea ca este destul
sfetnicul sau Vacarescu, al doilea, cel mai timp de cand Stefan Voda domneste peste Tara
tanar fiul al sau, Matei, al treilea, fiul sau al Munteaneasca. De aceea imparatul a aflat cu
treilea Radu, care se logodise cu Fuca lui Antioh cale sa se numeasca in locul sau Domnul
Cantemir, al patrulea, al doilea flu Stefan, al Moldovei Nicolai Mavrocordat, iar el set se duca
cincilea, fiul cel mai mare Constantin, iar cel la Istanbul, unde se va bucura de gratiile si de
din urma a fost insusi el, nefericitul Domn mila sultanului si sa traiasca fericit si
Brancoveanu. Cadravele a fost aruncate in imbelsugat. La 25 ianuarie Domnul mazilit,
mare, iar capetele for s-au pus in niste prajini insotit de tatal sau, porni la Istanbul, neba-
inalte si s-au purtat pe toate strazile orasului, nuind ca li se pregatea aceeasi soarta ca si lui
unde heraldul striga: "Acesta este sfarsitul Constantin Brancoveanu. Adversarii for se
tradatorilor". folosird de acelasi arme de care se folosisera si
Doamna Maria, nenorocita vaduva a contra lui Brancoveanu, punand la dispozitia
Domnului decapitat, cu cei patru gineri si cu Portii cOpii de pe corespondenta domnului cu
micul ei nepot au ramas la inchisoare. Pentru guvernatorul Transilvaniei precum si cu
a-si rascumpara libertatea, ei erau gata sa imparatul de la Viena. Aceasta era de ajuns
plateasca o insemnata sums de bani. feria for pentru ca sultanul sa dispuna exterminarea
era gata sa fie primita de Poarta, cand interveni tor. In noaptea de 7 iulie 1716 fostul Domn
noul Domn, Stefan Cantacuzino, care oferi o Stefan Cantacuzino si tatal sau, postelnicul
sums si mai mare pentru exilarea for la Constantin, au fost ambit sugrumati. Trupurile
Chintai in Anatolia, cale de opt zile de la au fost aruncate in Bosfor, tar capetele trimise

543
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

noului vizir la Adrianopol. Curand dupes sugru- Cronicarul Neculce arata ca. Brancoveanu
marea. lui Stefan, pi Constantin a indurat exercita o mare influents asupra treburilor din
aceea 0 moarte si Mihai Cantacuzino, fratele Moldova, "ad pe cine ziceau muntenii sd -i
stolnicului, find sugrumat si el. Neindurata boiereascd, pe aceea Duculet ii boierea, si ce
zeita a razbunarii Nemesis - isi sarbatori tri- ziceau muntenii aceea feccea".
umful, prin uneltirile perfide ale stolnicului Urmasul lui Constantin Duca in domnia
contra nepotului sau. Moldovei, Antioh Cantemir, incerca si el sa se
Contemporanii lui Constantin inrudeasca cu puternicul Domn al Munteniei,
Brancoveanu in domnia Moldovei erau cerand in casatorie pe flea lui. Brancoveanu,
Constantin Cantemir (1685 -1673), Constantin care privea de sus pe Cantemiresti ca oameni
Duca (1693 1695), (1700 - 1703), Antioh de rand, cerea lui Antioh Voda sa ucida mai
Cantemir (1695 - 1700), (1703 - 1705), Mihai intai pe vistierul Iordache Ruset. Cum insa
Racovitd (1707 - 1709), Nicolai Mavrocordat Domnul Moldovei nu primi aceasta tocmeala,
(1709 - 1710, 1711 - 1715) si Dimitrie Cantemir casatoria nu s-a facut: Tensiunea intre ambii
(1711). Din insirarea acestor asa de numeroase Domni continua insa spre paguba tariff si cu
si variate domnii vedem ea in vremea in care folosul maghistanilor din Istanbul, care incasau
Muntenia prospera sub o singura domnie, in grele pungi de bani pentru aplanarea con-
Moldova se perindara 10 domnii, care in mediu flictelor intre Brancoveni i Cantemiresti. In
luat se tot schimbau din trei in trei ant. Dintre 1700 Brancoveanu obtinu mazilirea lui Antioh
domnitorii acestei perioade Constantin Duca, Voda si reinstalarea lui Constantin Duca in
Antioh Cantemir, Mihai Racovita i Nicolai domnia de la Iasi. Noua domnie nu dainui decat
Mavrocordat au domnit in doua randuri, iar trei ant, el find inlocuit in 1703 de Mihai
domnia lui Dimitrie Cantemir n-a durat decat Racovita, fiul vornicului loan, boier de tars.
cateva luni. Este fresc ca o asemenea nesta- Noul Domn confirms patriarhiei din Ierusalim
tornicie in domnie nu putea fi decal in dauna inchinarea manastirilor Galata, Barnoveanu,
tariff si a propasirii economice si culturale a Sf. Sava, Cetatuia, Barnova din Iasi si judet,
populatiei greu incercate. In timpul acestor precum Sf. Gheorghe din Galati. Dar dupes un
zece domnii Moldova a fost mereu invadata de an si jumatate Mihai Voda fu inlocuit cu Antioh
(*idle poloneze, de ciambururile tatare, de Cantemir, intelegandu-se insa la Istanbul cu
trupele otomane si de polcurile rusesti, care Brancoveanu sr' nu mai unelteasca la Poarta
ocupasera chiar anumite teritorii, dintre care unul contra altuia. Contra lui uneltea insa
unele ca Hotinul ramasera incorporate imperi- Mihai Racovita, care ravnea din nou domnia si
ului otoman. Cu greu izbutird moldovenii a o obtinu in 1707. Antioh Voda se gasea cu sute
pune capat uzurparilor lescti si Mare i a de salahori moldovcni la Bender pentru a ajuta
restabili vcchca granita a (aril. Dc all fel la lucrarilc dc forlificatie. Acolo ii sosi mazilirea
Moldova a firs, toldcarma mai expusii spre regrclul lar11. Ncculcc arala ca "rar Domn a
atacurilor din alaril, finder' aura granpa fost si va maul ca Antioh Vodd in Moldova: nela-
comuna cu Polonia si cu 'Marii hanului din corn nici de sel nge, nici de bard, nici de mincluni
Crimcea. in privinta accasla Muntenia era cu ci iubitor de dreptate. Si belsug in lard la toate
rnult mai avantajata, flindca ca avea liniste din era in zilele lui".
partea Moldovei, care servea ca pavaza contra A doua domnie a lui Mihai Racovita, in
navalitorilor din rasarit. timpul careia familia Rusetestilor, adversary lui
Relatiile Domnilor Moldovei cu Brancoveanu, era atotputernica, n-a durat decat
Constantin Brancoveanu erau tulburate doar pans in 1709, cand izbanda tarului Petru cel
de anumiti boieri nemultumiti care pribegeau Mare la Poltava crea o noua situatie politics,
fiein Moldova, fie in Muntenia, uneltind careia Mihai Racovita nu-i mai putea face fats si
impotriva Domnului tor. Constantin Duca, de aceea el fu inlocuit cu principele Nicolai
numit si Duculet, din cauza varstei sale, era Mavrocordat, care dupes o scurta domnie de un
ginerele lui Constantin Voda, tinand in casato- an i jumatate facu loc pe tronul de la Iasi lui
rie pe flica acestuia Maria. Tandrul principe Dimitrie Cantemir, care insa nu domni decat
obtinuse tronul Moldovei grape interventiei cateva luni cand, fugind in Rusia, Poarta numi
sunatoare" a socrului sau din Muntenia. Iar din nou Domn pe Nicolai Mavrocordat. In timpul
cand in 1695 el fu mazilit, tanara doamna se acestei a doua domnii a sa, el nu putu impied-
mangala zicand: ica raluirea Hotinului din teritoriul Moldovei cu
"Aoliol Aoliol Cd va pune taica pungd dd toate silintele pe care si le daduse. Dupes
pungd din Bucuresti pdnd in Tarigrad si, zdu, mazilirea si decapitarea lui Stefan Cantacuzino,
nu ne va Idsa asa si tar ne vom intoarce cu dom- Nicolai Voda primi domnia Munteniei, iar in
nia indeircipt". locul sau reveni pentru a treia oars Mihai
Racovita Domn al Moldovei (1715 - 1726).

544
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Prin cucerirea Budei si prin alungarea alii si cu Moldova, dar acolo incercarea for a
turcilor din Ungaria, Casa de Austria restaura fost infranta de vigilenta principelui Mihai
sub egida ei vechiul regat al Ungariei in vechile Racovita, care se revansa navalind cu tatarii in
sale hotare, alipindu-i teritoriile fostei raiale de nordul Transilvaniei si pricinuind locuitorilor
la Buda si Timisoara, precum si partile marl pagube. Planurile for de cucerire se sol-
ungurene pe care craiul loan Zapolya le dara numai cu ocuparea vremelnica a Olteniei
desprinsese de Ungaria si le incorporase prin- si cu stapanirea ei timp de 20 de ant precum
cipatelor Transilvaniei. Acestea erau comitatele s-a aratat mai sus. Principatele roman insa,
Arad, Bihor, Salaj, Satu Mare si Maramures. Muntenia si Moldova, izbutird sa-si salveze
Ungurii cereau si incorporarea Transilvaniei in fiinta for de state de sine statatoare sub supre-
regatul tor. Imparatul Leopold se opuse insa matia Portii, dand dovada de puterea si vitali-
satisfacerii acestei cereri, transformand-o dupa tatea for politica si militara, infruntand vicisi-
moartea principelui Mihai I Apaffy intr-o tudinile vremurilor si aducand contributia for
provincie de coroand a Casei de Habsburg, de cultura si civilizatie umand.
acceptand el insusi titlul de principe sau
voievod al Transilvaniei. Prin diploma din 1691
el confer! noii sub-provincii o larga autonomic 2. Avantul economic si cultural in epoca
administrativa cu un guvernator in frunte, ale lui Brancoveanu si a Cantemirestilor
carui acte de guvernamant erau supuse spre
aprobare Cancelariei aulice transilvanene cu a) Situatia economics
resedinta la Viena. In felul acesta fostul princi-
pat al Transilvaniei pierdu calitatea de stal de Bogatiile nalurale, fertilitatea solului si
sine statator. climatul moderal au contribuit ca tarile
Cu noul stapan al Transilvaniei, impara- romane sa se poata reface usor de pe urma
tul Leopold I (1691 1705), principcle marilor neajunsuri pricinuite de nestatornicia
Constantin Brancoveanu traia in raporturi de domniilor, de invaziile straine si de adver-
prietenie si buns vecinatate, imparatul sitatile dinlauntru. Dimitrie Cantemir sustine
oferindu-i in 1695 chiar titlul de principe al ca in anti cei buni graul da de douazeci si patru
imperiului roman de natiune german& Aceleasi de on samanta, secara de treizeci de ori, orzul
bune raporturi le mentinu Domnul muntean si de saizeci de ori, iar meiul chiar de trei sute de
cu imparatul losif (1705 - 1711) precum si cu ori. Pogonul de vita da adesea patru sute si
urmasul acestuia, imparatul Carol al VI-lea cinci sute de vedre de yin. In cursul secolului
(1711 - 1741). al XVII-lea s-au introdus in tarile noastre cul-
In zadar incerca Francisc Rakoczy, fiul tura a lrei planlc not si anumc porumbul, carto-
fostului principe Francisc I, de a salva fiinta de ful situtiuiul, lush-de adusc din America.
slat a Transilvaniei si readuccrea ci sub vcchca Cultura porumbului is1 dcschise calea si in
suzeranilale a Portil olomanc. Rev luiia Transilvania cu (Data opozitia ce se ridica acolo
dezlantuila de el cu ajulorul curutilor urmarea contra introduced' acestei not plante alimenta-
restaurarea principalului transilvanean prin re. In sedinta din 19 octombrie 1696 dicta
alegerea lui Rakoczy ca principe al Transilvaniei Transilvaniei intrunita la Alba Iulia vota
in 1704 si detronarea dinastiei de Habsburg, oprirea culturii porumbului si tutunului in
proclamata in dicta de la Ornid din 1707. Dar tars. Cu toate acestea cultura acestor plante
dupa uncle succese de la inceput, miscarea rev- americane se raspandi si in Transilvania, mai
olutionary fu infranta de imperiali la Trencin in cu seams in regiunile locuite de roman!. Sasii
1708, iar Rakoczy silit sa paraseasca din Transilvania dadeau o atentiune deosebita
Transilvania. Aceasta determind pe aderentii culturii cartofului. Mihai Cantacuzino, flul lui
sai, in frunte cu loan Karo ly, sa inceapa trata- Matei si nepolul lui Serban Cantacuzino, arala
tive de pace cu imparatul, care se incheiard cu in Istoria Vlahiei, un fel de descriere a
semnarea tratatului de la Satu Mare din 1718, Munteniei, in felul descrierii Moldovei de
prin care razvra.titii obtinura o large amnistie, Dimitrie Cantemir, lucrare tiparita in greceste
renuntand la pretentiile for cu privire la inde- de fratii Tunusli la Viena in 1808, ca porumbul
pendenta Ungariei sau cel putin a ar fi lost introdus in Muntenia in timpul dom-
Transilvaniei. Provincia aceasta ramase sub niei lui Serban Voda. Del Chiaro, secretarul lui
domnia Habsburgilor. Acestia nu se multnmira Constantin Brancoveanu, mentioneaza alaturi
insa numai cu Transilvania, ci incercara in de grau, mei si vita de vie si porumbul, ital-
1716 sa ocupe si Muntenia, navalind in tars si ieneste formentone sau gran turco. In acelasi
ridicand pe principele Nicola! Mavrocordat din timp cultura porumbului a patruns si in
Bucuresti si internandu-1 la Sibiu ca prizonier Moldova. Neculce arata ca principele Duca
de razboi. 0 incercare similard facura imperi- (1693 - 1695) a impus la dari si pogonul de

545
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

urmatori numarul darilor era mereu in si inzestrata de el cu mosii pentru intretinerea


crestere. Del Chiaro arata ca Constantin dascalilor continua sa functioneze in capitala
Brancoveanu intelegea sa jupoaie oaia lard sa Moldovei si sub urrnasii ctitorului domnesc. In
o face sa zbiere - sapeva jeder la gazzuolo 1724 cladirea inaltei institutii cazu prada unui
senza farta gridare. Perceperea se facea pe violent incendiu. Principele Matei Ghica se
calea distributiei colective a impunerilor prin grabi sa reconstruiasca cladirea si sa
asa-numita ciski sau si prin roluri personale de redeschida Academia, punandu -i la indemana
perceptie, adica "pe nume". In sistemul de per- mijloacele necesare. In scopul acesta el impuse
ceptie sub Brancoveanu se observe tendinta preotilor, scutindu-i de plata darilor catre stat,
inlocuirii darilor in natura prin dart in bani, o contributie in galbeni pe an la fondut
inceputul facandu-se cu vacaritul. Apasarea scoalelor, din care sa se intretina si Academia.
impozitelor depindea foarte mult de Domnul In secolul al XVIII-lea ambele Academii, atat
care se gasea pe tronul tarsi, de buna cea de la Sf. Sava din Bucuresti cat si cea de la
chiverniseala a sfetnicilor si dregatorilor Trei lerarhi din Iasi dezvoltara o rodnica acti-
domnesti si in cele din urma de starea de pace vitate didactic& in limba eltna, precum scolile
si liniste in tars. superioare din apus se foloseau de limba latina
Constantin Brancoveanu recunostea ca ca limb& didactics. Drept dovada pentru aceas-
sub domnia sa "s-au indoit si intreit darile de ta ne pot servi cele peste o suta de caiete ce ni
cum erau mai inainte si nu ne gandim sa 11 fost s-au pastrat atat de la dascalii, cat si de la
vreodata greu pamantului acestuia ca acum". ucenicii acestor Academii. Dintre aceste caiete
Aceasta trista constatare nu impiedica insa pe de cursuri in manuscris 23 caiete sunt de
Domn de a continua cu risipa la curte, cu con- cuprins filosofic, tratand teologia naturals,
structii de biserici si palate, cu achizitii de giu- etica, metafizica, logica si psihologia: 13 caiete
vaieruri, cu ospete si cu luxul ce domnca in trateaza mated' stiintifice ca aritmetica, alge-
inalta societate. Anumite categoric de birnici bra, geometria, trigonometria, cursuri ilustrate
erau rupte de la vistierie, sporind mereu lagma cu diverse figuri si desene bine executate.
rupturilor care erau scutiti de anumite dart si Chimia, botanica, zoologia, fizica si medicina
servicii la curte, la drumuri, la oslire etc. practices sunt tralate in alte 13 caiete de
Cheltuielile acestea erau dublate de obligatiile cursuri. Materiile teologice sunt tratate in 16
catre Poarta care sporisera prin marirea caiete, istoria si geogralia in 4 caiete, filologia si
haraciului, prin formarea de provizii pentru lingvislica in 33 caiete car dreptul canonic in 5
ostirile otomane, pentru materialele de con- caiete. Noua caiete cuprind note in limba araba
structie etc. La acestea se mai adaugara banii si unul in paleoslava. Din multimea si vari-
steagului, mucarelul, bairamlacul, si diverse etatea acestor note de cursuri se vede ce
alte plocoane in natura, ca mai de ocale de materii se predau la Academiile acestea si seri-
ceara si miere, blanuri, stofe scumpe ozitatea cu care se tratau diversele discipline
indelungata domnie a lui Constantin stiintifice. De aceea nu este de mirare dace
Brancoveanu a insemnat o indelungata aceste doua Academii din principatele romane
perioada de pace si de aceea viata economics a au fost considerate, pe drept cuvant, adevarate
putut prospera, cu toate cele 42 de dad pe care wire de lumind. La Academiile acestea erau
le ridica Domnul. chemati dascali celebri din intreg Orientul elin,
car la izvoarele for de inalta invatatura isi
b. Starea culturald stinsesera setea de stiinta cea mai multi dintre
vechii oameni de carte si cronicari vestiti.
Prosperitatea economic& a inlesnit Dar pe langa colegiile sau Academiile
avantul cultural din epoca lui Brancoveanu si din Bucuresti si Iasi mai fiintau in aceste ca-
a 1W Cantemir. 0 inviorare a victim culturale se pitale si alte scoli domnesti "de slovenie" unde
simtea pe toate taramurile de manifestare spi- se formau viitori diaci si logofeti domnesti,
rituals si artistica. Scoala superioara infiintata, deprinzand limba slavond a cancelariei
sau mai curand pe cale de a fi innintata de domnesti si a cartilor rituale din biserici. La
Mate! Basarab la Targoviste, fu reorganizata de aceste scoli se invata, fireste, si scrisul roma-
principele Serban Cantacuzino intr-o ade- nese cu caractere chirilice care incepuse sa
varata Academie si mutate la Bucuresti pe patrunda tot mai adanc in actele publice si
langa manastirea Sf. Sava. Constantin particulare. 0 asemenea scoala de slovenie
Brancoveanu reorganize in 1707 Academia, functiona la Bucuresti pe langa manastirea Sf.
dandu-i un statut propriu si intocmind progra- Gheorghe Vechi. La aceasta scoala primise
mul de studii. Studentii erau interns si invatatura de carte popa Florea, dascalul Lupu
numarul for se ridica la aproape 200. Academia Stanciu s.a. Pe langa. manastirea Coltea infi-
de la Iasi, infiintata in 1639 pe langa mana- inta ctitorul ei, Mihai Cantacuzino, o scoala
stirea Trei lerarhi din Iasi de Vasile Voda Lupu similara. Scoli pentru invatatura obsteasca

547
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

flintau la Craiova. la Campulung. la Ramnic. moasa biblioteca care s-a risipit. 0 biblioteca
Pitesti, Targoviste, Buzau, Focsani si in alte exista pe langa biserica Sf. Nicolai din Scheii
localitati ale Munteniei. Brasovului. De biblioteci bine inzestrate dis-
0 scoala de slovenie fiinta si la Iasi, puneau si sasii din Sibiu si Brasov, precum si
frecventata de tineri boiernasi si negustori. ungurii din Alba Iulia, Aiud, Cluj si Odorhei,
Prin hrisovul sau din martie 1706 Antioh Voda unde isi aveau colegiile for reformate.
Cantemir impuse manastirilor anumite cotiza-
tii anuale, din care o parte sa mearga la scoala c. Tipografii
pentru invatatura si folosul pamantenilor tarii
Moldovei, pentru feciorii de boier si mai vartos Activitatea tipografica reluata si incura-
a celor saraci care ar vrea sa mearga la invata- jata de Matei Basarab fu continuator cu ravna
tura. Tinerii cu dare de mana. ca Miron si si de urmasii sat pe tronul muntean, Serban
Nicolai Costin, ca Milescu, ca Dimitrie Cantacuzino si Constantin Brancoveanu. In
Cantemir, ca Udriste Nasturel, Constantin si timpul domniei for reintepu o noua si vie acti-
Mihai Cantacuzino s.a. plecau si in strainatate vitate tipografica in nou inffintatele tipografli
pentru completarea studiilor. Scoli sau semi- de la Targoviste, Bucuresti, Snagov, Ramnic si
narii pentru cresterea viitorilor clerici e)dstau Buzau. In evlavioasa sa staruinta de a apara
pe langa scaunele arhieresti, precum si pe ortodoxia si in tarile amenintate de propagan-
langa principalele manastiri muntene si da islamista, Constantin Brancoveanu trimise
moldovene. Nu lipseau nici manualele didac- si infiinta tipografii la Tiflis, in Georgia si la
tice pentru incepatori, asa numitele bucocwne Alep, in Siria. Din indemnul sau s-au tiparit la
sau bucuare. Un asemenea bucuar sau alfauita Bucuresti in 1701 doua lucrari in limba turca,
grecesc aparu la Iasi in 1651, iar unul roma.- cu litere grecesti, pentru uzul turcilor crestini
nese la Alba Iulia in 1699. In 1726 se tipari la din Anatolia, Siria si Palestina. Patriarhul
Ramnic bucoauna sau fntaia inuciteiturci pentru Antiohiei lauda pe Brancoveanu ca tipareste
tineri, cu o a treia editie in 1734. In 1697 tipari carti rituale pentru patru neamuri, si anume
Antim Ivireanul la Snagov o gramatica pentru greci, romani, arabi si georgieni. Pentru
slavoneasca in a cares prefata se arata ilustrarea acestei prodigioase activitati
principelui Constantin Brancoveanu ca o tipografice ajunge sa amintim Ca in timpul
asemenea lucrare nu se afla pana atunci in domniei lui Constantin Brancoveanu au iesit
tars. de sub teascurile tipografiilor muntene de la
Nu lipseau nici bibliotecile pe langa Bucuresti, Snagov, Targoviste, Ramnic, Buzau
scaunele episcopesti si pe langa uncle mana- nu mai putin de 80 de carp bisericesti in Base
stiri ca Hurezi, Sf. Sava, Trei lerarhi, Barnovski limbi deosebite. Dar si in epoca aceasta, ca si
- Barnoveanu, Secu. Nicolai Voda Mavrocordal in cea precedents, de sub teascurile tiparului
darui ctitoriei sale de la Vacarcsti cart] bi- nu icseau decal carti rituale pentru cultul bi-
sericesti si profane in difcrtle limbi, anume scriccsc. De rcmarcat este faptul Ca pe langa
grecesti, lai.incsli, grcco-latine, arabcsi i etc. I ipografiilc cu caraclere chirilice funclionau la
Calalogul bibliolecii manastirii Barnovski din Bucuresti si Iasi si cate o tipografie greceasca.
Iasi, publicat in 1727, cuprinde opere in limba Initiatorul tipografie grecesti de la Iasi a fost
greaca, latina, polona, romans, rusa, paleo- patriarhul Dositeiu al lerusalimului, care arata
slava si chiar in limba georgiana. Postelnicul ca in anul 1680 find la Iasi si vazand pe
Constantin Cantacuzino aduna o mare bi- moldoveni ca aveau tipografia tor, iar grecii nu,
blioteca. la Marginenii Prahovei. care era cea murea de necaz. Iar Dumnezeu ii aduse pe
mai mare dintre Coate, cu multe carti ieromonahul roman Mitrofan care, cu cheltu-
frantuzesti .si turcesti, cum arata iala de 60 de lei, i-a intocmit, cu aprobarea lui
cronica. Stolnicul Constantin, fiul inteme- Duca Voda, o tipografie noua la manastirea
ietorului, a imbogatit biblioteca parintelui sau Cetatuia de langa Iasi, unde s-a inceput cu
cu carti rare. In 1706 el cerea prin un cunoscut tiparul numeroaselor carti grecesti. Tipografia
al sau din Transilvania istoria lui Alexe Beth len, greceasca de la Bucuresti lua fiinta numai in
chiar nelegala find, araland ca-si procurase 1767 sub domnia lui Alexandru Scarlal Ghica.
mai inainte operele lui Bonfinuci, Istvaufi, Ion La Suceava pare sa fi existat si o tipografie
Beth len si altii si ca-i lipsea istoria bietului armeneasca; se indica* o evanghelie arme-
Alexe Beth len, avand nevoie de ele pentru neasca tiparita la Suceava in 1649.
intocmirea istoriei Tarsi Romanesti. Biblioteci Aceeasi ravna pentru raspandirea
bogate aveau Constantin Brancoveanu si liparului o manifestara si Domnii Moldovei. Si
Dimitrie Cantemir, din care nu ni s-au pastrat acolo sport numarul tipografiilor. Pe langa
decat foare putine exemplare. In Transilvania tipografia infiintata de Vasile Voda Lupu la Iasi
adunase mitropolitul Sava Brancovici o fru- luara fiinta tipografli la Galati si pe langa

548
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

episcopia de la Radauti. Acolo "ostenitor la tot Muntenia mitropolitului Antim Ivireanui


lucrul tipografier fusese Barbu Bucuresteanul (+1716), care a fost activ ca tipograf, zugrav si
tipograful care incepuse la Radauti in 1744 un scriitor. Pe langa numeroasele traduceri publi-
Catavasier. In acelasi an aparu la Radauti si cate de el la tipografiile de la Snagov si Rarrmic,
Grigore Stan Brasoveanul ca "mester mare si merits atentia noastra colectia de ma2dme reli-
fac5.toriu a tot lucrul tipografiei din nou". gioase aparute in 1700 sub titlul de Floarea
Tipografia fu inffintata de episcopul Varlaam de Darurifor, precum si antologia sa de predici sau
Radauti. La Iasi, ca si la Bucuresti, se tipareau didahii aparuta in 1705 sub titlul Invdtdtura
cart" liturgice pentru arabii crestini, cum erau bisericeasccl. Lucrarea sa Carte sau lumind din
cele doua in limba araba in capitala Moldovei 1699 este o opera polemics contra catolicismu-
la anul 1746. Constantin Brancoveanu nu uita lui.
sa trimita tipografii si in Transilvania. In conflictul sau cu patriarhia
Chiriarcodromiul tiparit la Alba Iulia in 1699 a Ierusalimului, mitropolitul Antim, ctitorul bi-
fost cules de Mihai, tipograf din Ungrovlahia. sericii din Bucuresti care ii poarta numele, a
Miscarea mesterilor tipografi dintr-o tars in alta aparat cu indarjire drepturile mitropoliei
arata ca granitele politice nu impedicau lega- asupra manastirilor inchinate. Patriarhul
turile culturale. Vrednica de remarcat este si Dositei si apoi urmasul sau Hrisant cereau
solicitudinea principilor roman! pentru desfacerea manastirilor inchinate de sub
raspandirea cartilor bisericesti in limbile orien- ierarhia Ungrovlahiei si supunerea for sub
tale pentru credinciosi din Orientul Mijlociu. ierarhia patriarhala, ceea ce insemna o ade-
varata anexiune a acestor asezaminte mana-
d. Lucreiri originale in limba romans stiresli catre patriarhia din Ierusalim. In cate-
goria acestora intrau vreo 10 manastiri mari si
Inceputurile literare in limba romans bogate, Ja care se cerea executia for de sub
din epoca precedenta continuara cu mare sue- autoritatea mitropoliland locals si supunerea
ccs si in cpoca lui Brancoveanu sl Cantemir, for auloritatii patriarhale cu pomenirea
atingand culmi nebanuile si ajungand la mare numclui patriarhului la Sfanta Liturghie.
inflorirc. Opera lui Varlaam a fost conlinuata si Inipotriva acestor prctcntii se tidied mitropoli-
desavarsita de mitropolitul Moldovei Dosoflei Lul An Lim cu (Data energia at-al:and ca asemenea
(+1693), descendent dintr-o familie de negus- drepturi din afara ar putea fi exercitate numai
Lori macedoromani cu numelc Pepara care, asupra stavropighiilor patriarhale, dar nicide-
Lrecand prin Moldova, se asezase la Liov. La cum asupra manastirilor inchinate. Punctul de
scoala fraternitatii ortodoxe de acolo invata vedere al mitropolitului a fost sprijinit si de
Dosoftei limbile clasice, precum polona si pa- Domnul tariff, Constantin Brancoveanu, astfel
leoslava. De acolo trecu in Moldova, se calugari Ca pretentiile patriarhale cazura, constituind
la Pobrota si ajunse episcop la Husi, apoi la titlu de merit al mitropolitului Antim Ivireanul.
Roman, iar in 1671 mitropolit al Moldovei. Letopisetul lui Grigore Ureche, de la
Principala sa opera in limba romans a fost descalecatul Moldovei (1359) pana la a doua
Psaltirea in versuri, care aparu in 1673 la Kiev, domnie a lui Aron Tiranul (1595), a fost con-
izvodita dupes psaltirea versificata a poetului tinual cu mare pricepere si talent literar de
polonez Ian Kochanowski. La Iasi el reorganiza Miron Costin, nascut in 1633, care si-a petre-
tipografia de acolo si tipari mai multe opere de cut copilaria in Polonia si si-a facut studiile la
ale sale, dintre care cea mai remarcabila este colegiul catolic din Bar, in Ucraina. In anii
Vietile Sfintilor in patru volume in forma de domniei lui Vasile Voda se putu intoarce in
mines, cu aranjarea materialului in mod calen- tars, unde indeplini diferite demnitati adminis-
daristic pentru intreg anul bisericesc care trative. Ca bun cunoscator al vietii politice si
incepe la 1 septembrie si se incheie la 31 culturale lesesti, el deveni seful partidului
august. Pe langa lucrarile sale in romaneste, el polonofil din Moldova, sustinand politica de
a fost si autorul unor lucrari originate si tra- alianta si colaborare cu Polonia si indeosebi cu
duced in limba slava, prin care a adus con- rcgele loan Sobieski, de a carui prietenie se
tributii pretioase la adancirea cunostintelor bucura. Politica aceasta i-a pricinuit moarlea
noastre in legatura cu marile reforme introduse silnica in decembrie 1691, in timpul domniei
in biserica ruseasca de patriarhul Nicon al lui Constantin Cantemir, hind banuit de corn-
Moscovei. In prefata Molitvelnicului din 1681, plot contra Domnului si decapitat impreuna cu
reprodusa in Paremiile de peste an, Dosoftei fratele sau Velisco. Miron Costin reprezenta cu
publics Cronologia in versuri, elogiind in 136 de multa demnitate intelectualitatea Moldovei din
stihuri pe tots Domnii Moldovei de la descalecat timpul sau. El a luat parte la expeditiile
pana la Duca Voda. Domnilor Moldovei in Ucraina, iar in 1683 a
0 activitate similara a dezvoltal in insotit pe Duca-Voda in campania contra

549
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Vienei. Cu acea ocazie, avu posibilitatea sa. Moldovei si Munteniei, din punct de vedere
cunoasca Transilvania si Ungaria si sa se politic, administrativ, economic, social si cul-
intereseze de aproape de soarta conationalilor tural, un excelent buletin informally asupra
sai de acolo. La intoarcere el fu ridicat impre- poporului roman si asupra tarilor locuite si
una cu Duca Voda si dus la Liov, de unde se aparate de el. Este cea dintai incercare a unui
intoarse numai tarziu in tars. Opera sa istorica istoric roman de a face cunoscut trecutul nea-
principals este Letopisetul pint Moldovei dintre mului romanesc intr-o limba strains. Miron
anii 1595 si 1661, tratand deci domniile din Costin a mai incercat sa dea expresie in stihuri
epoca Movilestilor si a lui Vasile Lupu si a romanesti conceptiunilor sale asupra vietii in
urmasilor lui pana la moartea lui Stefanita poemul filosofic Viata lumii, prefatandu-1 cu
Voda, intamplata in 1661. Lucrarea a fost anumite consideratii asupra versificatiei
tradusa in greceste de Alexandru Amiras, la romanesti, mai mult pentru a demonstra ca in
Iasi, in 1729 si de curand la Ankara, in 1941, limba romans se poate face "acest fel de
de Nicolas Grenieri. Este cea mai bund si mai scrisoare ce se cheama stihuri".
obiectiva infatisare a intamplarilor din Moldova Marea opera istorica a lui Miron Costin,
din acea vreme. A doua lucrare originals in mort in condilli asa de tragice, a fost continuator
limba romans a lui Miron Costin poarta. titlul de fiul sau Nicolai Costin, intocmind o adevarata
De neamul moldovenilor din ce tars au iesit strci- cronica dupa modelul medieval, incepand cu
mosii lor. facerea lumii si continuand povestirea pans la
"Biruit-a gandul - zice Miron Costin - 1601, cand, sarind peste evenimentele secolului
sd ma apuc de aceastcl trudd, si sa scot lumii La al saptesprezecelea, continua naratiunea cu
vedere felui neamuiui, din ce izvor si semintie domniile lui Nicolai Voda Mavrocordat in anul
sunt locultorii tariff noastre Moldovei si Tetrii 1712, cand moartea a pus capat activitatii sale
Muntenesti si rornemii din ?Uri le Unguresti, cd literare. Nicolai Costin a consultat la alcatuirea
tot un neam si odatcl descdlecati stint". cronicii sale nu mai putin de 27 de autori clasi-
intr-o expunere limpede el insists ci, ca Homer, Platon, Aristotel, Cicero s.a. pen-
asupra primului descalecat al romanilor in tru a da dovada de marea sa eruditie in ale isto-
Dada, pe timpul imparatului Traian precum si riei. Nicolai Costin este si autorul traducerii din
asupra luptelor lui cu regele Decebal sl asupra latineste a roma-nului spaniol Ii libro aureo al
conditiilor in care s-a savarsit colonizarea lui Antonio de Guevara, prelucrata de el sub
Dadei cu romani. titlul Ceasornicul Domnilor, tratand viata
Miron Costin lass in seama cronicarilor romantata a imparatului Marc-Aureliu cu
munteni truda de a-si scrie letopisetul tarn tor. indemnuri si sfaturi felurite. Continuatorii
El se preocupa insa de trecutul Transilvaniei, croniciilui Nicolai Costin au ramas
traducand Istoria cretiei unguresti din limba la- necunoscuti. Totusi au exislat cronici care
Una in limba romans, dupa Revolutions seu expuneau evenimentele dintre anii 1661, cand
occasus Transylvaniorum a lui Lauren llu inceteaza cronica lui Miron Costin si 1705,
Toppoltin, lucrare aparuta la Lyon in 1667. cand se sfarsi prima domnie a lui Mihai Voda
Voind sa prezinte cititorilor roman! trecutul Racovita. Intamplarile din intervalul acesta de
Transilvaniei pc intelesul tor, el a introdus de limp se gasesc expuse in vreo sase manuscrise
la sine numeroase lamuriri in note adillonale, ai caror autori au farms necunoscuti.
care ne ingaduie sa admiram puterea sa de Cronicile acestea anonime au servit
observatie, clublata de vasta sa cultura istorica. drept izvod la alcatuirea letopisetnlui Tarn
Ca aderent fervent al politicii polonofile, Miron Molc lovei dintre anii 1661 - 1729 rcdactat de
Costin se hotari sa expuna publicului polonez diacul de divan Nicolai Mustea si cunoscut sub
istoria Moldovei de la inceputuri si pana in numeic de Cronica racoviteand_ Autorul nu
timpul sau. In urmarirea acestui scop el pare sa fi fost insusi Nicolai Mustea, ci mai
pregati doua lucrari in limba polona si anume curand un boier carturar de la curtea
una in proza, intitulata Cronica Toni Moldovei principelui Mihai Racovita, care a intregit
si a Munteniei, farce indicarea anului in care a izvoadele cu intamplarile din timpul sau, adica
fost alcatuita, si alta in stihuri sub titlul Istoria de la 1705 pana la 1729. Intr-o alta versiune,
in versuri polone despre Moldova si Valahia, cronica racoviteand, intregita mai tarziu cu
scrisa in castelul regal de vanatoare de la povestirea evenimentelor pana la 1733, a fost
Daskow, in iulie 1684 si inchinata. "Prea senin- tradusa in greceste de Alexandru Amiras, care
ului si neinvinsul monarh loan al III-lea, din putea fi si autorul acestei versiuni. Intre
mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, mare duce ambele versiuni, cea a lui Mustea si cea a lui
al Litvaniei, stapanitor al Rusiei etc. etc. dom- Amiras, se pot constata multe asemanari, ast-
nului sau milostiv si binefacator". Ambele fel ca pornirea for de la aceleasi izvoade pare
lucrari cuprind o amanuntita descriere a evidenta. Amiras a fost si autorul Istoriei

550
www.dacoromanica.ro
Istoria Rornanilor

autentice asupra sederii regelui suedez Carol al incepuse sa preocupe spiritele in Franta.
XII-lea in Moldova. Evenimentele istorice dintre Meritul eel mare al lui Dimitrie Cantemir pen-
anii 1695 si 1754 se gasesc relatate intr-o tru cultura romaneasca consists intre altele si
cronica anonima care ni s-a pastrat in tradu- in faptul ca dansul n-a ratacit in lumea cos-
cere greceasca intr-un manuscris ce se mopolite, ci a ramas adanc infipt in traditiile
pastreaza la metohul Sf. Mormant din neamului sau, al carui zbuciumat trecut a
Istanbul. Este asa numita Cronicd a ramas obiectul principal al preocuparilor sale
Ghiculestilor. Autorul necunoscut reds in istorice. In exilul sau din Rusia el s-a gandit
partea de inceput a lucrarii sale parti din croni- mereu la Moldova sa iubitd pe care a infati-
cile lui Amiras si Nicolai Costin. In partea a sat-o lumii sub toate aspectele ei, politice,
doua el cid relatii proprii asupra celor intam- administrative, economice si culturale, in cele-
plate intre anii 1730 1754. bra sa opera Descriptio. Moldavie care era
Adevaratul continuator al epocii istorice menita sa-i serveasca ca discurs de receptie la
a lui Miron Costin si al largilor sale conceptii Academia din Berlin. El a inzestrat lucrarea sa
istorice a fost fare indoiala. cronicarul Ion cu celebra hartd a Moldovei intitulata:
Neculce (+1745) care, dupa infrangerea de la Principatus Moldaviae nova et accurato
Stanilesti, insoti pe Dimitrie Cantemir in Descriptio delineante principe Demetrio
Rusia, de unde trecu in Polonia, pentru ca Cantemirio. Harta aceasta constituie cel dintai
numai in 1719 sa se poata intoarce in Moldova. monument cartografic romanesc, al carui ori-
Letopisetul Teirii Moldovei, scris de el intr-o ginal a fost descoperit numai de curand,
limbs literara de toata frumusetea si cu o inlocuind exemplarul improvizat ce a fost dat
limpezime clasica, cuprinde relatarea intam- publicilatii o data cu editarea monografiei sale
plarilor dintre anii 1661 si 1743. In alcatuirca asupra Moldovei. I 'arta originala cuprinde nu
ncintreculci sale operc, Neculce s-a folosil, mai puffin de 800 de nume geografice de loca-
dupa propria sa rnarturisire, dc nistc izvoade litati marl, munti, dealuri, coline, iazuri etc.
ce a aflat la unii si la altii, precum si din Dimitrie Cantemir nu se margini numai
auzitele unor batrani boieri. lar cat priveste la o monografie asupra Moldovei. El concepea,
evenimentele contemporane, Neculce arata ca ca si Miron Costin, neamul romanesc ca o enti-
le-a scris singur din a sa stiinta, cate s-au tate etnica., fare deosebire de granitele politice
intamplat de au fost in viata sa. Adresandu-se trecatoare. De aceea el isi propuse sa scrie isto-
cititorilor el ii asigura de obiectivitalea sa: ria neamului romanesc din toate tarile in care
"Sei nu gdnditi oft doar pe voia cuiva sau traia, intitulandu-o Hronicul vechimei romano-
in pizma cuiva s-au scris, ci intru adevdr ". moldo-vlahilor. Spre deosebire de cronicari,
Drept prefata la cronica sa, Neculce Dimitrie Cantemir nu incepe istoria cu descale-
spune: catul Moldovei, ci cu insasi inchegarea si for-
"0 sand de cuvinte ce sunt auzite din marea poporului roman in timpul navalirilor
om in om, de oameni vechi si beitrani". Este o barbare. Cunoasterea limbii eine si latine ii
colectie de traditii istorice adunate de el, 42 la inlesni sa patrunda in tainele istorice si sa
numar, in care se reflects numeroase fapte si cuprinda intr-o sinteza istoria neamului roma-
intamplari istorice cu substrat real. nesc pans la fundarea principatelor. Hronicul a
Activitatea marilor cronicari moldoveni fost scris in limba latina si apoi tradus de
Miron Costin si Ion Neculce a fost incununata Cantemir insusi in romaneste. Originalul latin
de mareata opera istorica a lui Dimitrie nu ni s-a pastrat. Traducerea facuta de autor
Cantemir (1673 - 1725). El n-a petrecut in in romaneste s-a pastrat si a fosl tiparita la Iasi
zadar la Constantinopol cea mai bund parte a in anii 1835 - 1836.
adolescentei sale, mai intai ca oslatec, pentru La fundarea principatelor se opri,
credinta fala de Poarta a parintelui sau inchipuindu-si poate ca evenimentele de la
Constantin Voda Cantemir, iar apoi ca si descalecat pand in timpul sau ar putea fi
capuchihaia al fratelui sau Antioh-Voda. In tot urmarite cu ajutorul letopisetelor lui Grigore
limpul acesla el s-a dedicat unor sludii Urechc, Miron Costin si Ion Neculce.
serioase, avand dascali greci, ca Icremia Prelucrarea sistematica a acestui material el
Cacavela si chiar turd, ca pe Saadi-Effendi, de si -o rezerva pentru mai tarziu, marginindu-se
la care a deprins limba turca si araba, pe langa sa expuna doar intamplarile din timpul dom-
limbile greaca si latina pe care le cunostea. In niei talalui sau Constantin-Voda in Vita
capitala imperiului otoman el trai intr-o lumc Constantinii Cantemyrii si Evenimentele
de invataii, de ganditori, de poet greci, Cantemirilor si Brancoveanului. In aceeasi
cunoscatori ai Mlichitalii, dar si turd cresculi ordinc dc prcocupari istorice antra si lucrarea
in mila de om a Coranului. Contactul cu diplo- Istoria ieroglificci in doudsprezece pdrti
matii din apusul Europei ii dadu prilej sa impartitd, asisderea cu 760 de sententit frumos
patrunda in spiritul filosofiei iluministe care impodobit& un roman alegoric sau mai bine zis

551
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

o satira in care persoanele apar travestite in sau despre starea reiigiunei mahomedane,
animate, pentru a le putea lasa sa se exprime scrisa in ruseste. In aceeasi categoric de pre-
liber si fara nici o reticenta asupra diverselor ocupari intra si studiile sale asupra muzicii
chestiuni care formau obiectul intrigilor si can- turcesti. Manuscrisele lucrarilor sale intitulate
canurilor din societatea romaneasca din acea De statu politico aulae othomanica si
vreme. Cartea a fost scrisa in 1704 si 1705. In Catehismul persan ce cuprinde fragmente din
lista "numerilor si cuvintelor hieroglificesti si trecutul Persiei s-au pierdut din nenorocire cu
talcuitoare" se face mentiune de bou, lup, prilejul naufragiului pe care 11 suferise in 1722
vulpe, bursuc, ceimilei, maimutd, corb, mreand, in Marea Caspica. Variata sa activitate stiinti-
privighetoare etc. reprezentand pe oamenii fca, lucrarile sale apa.'rute in mai multe limbi,
politici, pe invatatii si pe diferitii boieri din tim- precum si ca Domn au creat lui Dimitrie
pul sau. Corbul simbolizeaza pe Brancoveanu. Cantemir o reputatie europeana, find consid-
Dascalul sau Ieremia Cacavela este infatisat erat ca unul din cei mai mars si mai culti
prin o privighetoare, camila pe Mihai Voda invatati ai timpului sad. De aceea, numele sau
Racovita, mreana pe Inca acestuia Maria etc. apare inscris pe piatra comemorativa a bib-
0 alts lucrare din tinerete a fost Divanul liotecii Sainte Genevieve din Paris, alaturi de
sau galceava inteleptului cu lumea, sau giudetul numele reprezentantilor de seams ai stiintei si
sufletului cu trupul aparuta la Iasi in 1698, in umanitatii. Multipla sa activitale vent sa adev-
romaneste si greceste. Este o prea putin creased cuvintele cronicarului care sustine ca
reusita incercare etico-filosofica, ca si alte doua nasc si in Moldova oameni, - si de *Uinta,
incercari de acest fel, si anume tratatul de lo- adaugam noi.
gica: Compendiolul universae logicis institu- Cand insotise pe tar in campania con-
tones, sau incercarea filosofica Sacrosanctus tra Persiei, in drum, Dimitrie Cantemir se
scientiae indepingibile imago, care au ramas imbolnavise, suferind de diabet. El fu silit sa se
netiparite de autor. intoarca la conacul sau de la Dimitrovca, unde
Ca bun cunoscator al vietii din capitala mud la 1 septembrie 1723. Numai de curand
Turciei, Dimitrie Cantemir isi propune sa scrie osemintele lui au fost ridicate de la Dimitrovca
Istoria imperiului otoman, o lucrare indrazneat.a si aduse la Iasi unde furs depuse spre vesnica
pentru acele vremuri. Si totusi el a izbutit sa odihna in ctitoria lui Vasile Voda de la Trei
dea lumii stiintifice europene o opera in limba Ierarhi. Din copiii sai din prima casatorie,
Latina care a fost tradusa in limbile de Iarga Antioh se remarca prin activitatea sa literara,
cultura, ca cea engleza (1737), franceza (1743), iar flea sa Maria trezise prin frumusetea ei
germana (1745). Traducerea in limba romans a admiratia tarului Petru cel Mare.
al-tat-W. la 1878. Dimilric Cantemir isi formase Intre carturarii moldoveni din aceasta
opinia sa asupra imperiului otoman, care pc epocii ocupa un be de frunte si spatarul Nicolai
limpul sau Sc gasca intr-un %facia dcclin. Milescu, originar din Vaslui, pc care Neculce
Infrangerile din Ungaria si consacrarca for prin ni-I prczenta ca pc un carturar invatal care stia
congresul (le pace (le la Car lova( it convin- mune limbi. Cunostintele initiate sI le-a doban-
sescra si mai mull in parerilc sale. De aceca el (111 la Academia din lass si le-a complelat prin
Intl Ullaopera sa: Istoria pentru cm;:lerea si 5111(1111c in Italia si In Cons lanlinopol. !Moran-
descreslerea curtii aliosnrcmcsli - Historia incre- du-se in palric, a ocupat inane functii, find
mentorum ac decrementoroum Aufat Othoma- sfelnicul eel mai apropiat al mai mullor Domni.
nae. In partea intai autorul trateaza cresterea Sub Alexandru Ilias el fu banuit de tradare si
puterii turcesti de la primele inceputuri pana la crestat la nas, ceea ce-i atrase porecla de
tratatul de pace de la Buczacz din 1672, cand Came. Dupa moartea lui Stefanita Lupu el
polonii furs nevoiti sa consimta la incorporarea lrecu in Muntenia, unde Grigore Voda Ghica it
Podoliei cu Camenita si a Ucrainei in imperiul numi capuchehaia la Constantinopol. Dupa
otoman. In partea a doua se insisla asupra mazilirea acestuia, Milescu nu se mai intoarse
inceputului descresterii puterii turcesti cu in Tara, ci pribegi prin Franta. si Suedia, pana
infrangerea de la Zenta, la care luase parte per- ce la 1671 ajunse in functia de talmaci pe
sonal. Izbanda turcilor la Stani lesti pare sa fi langa consiliul diplomatic din Moscova,
zguduit nitel pe Cantemir in convingerile sale ramanand in serviciul diplomatic rusesc pana
asupra descresterii puterii turcesti, deter- la moartea sa inlamplata in anul 1708. Dupa
minandu-1 sa incheie expunerea sa la 1711. mai multe traduced, el a scris in romaneste:
Era firesc ca Dimitrie Cantemir sa faca in Istoria pentru sfanta icoand feiceitoare de min-
expunerea sa loc larg legaturilor turcesti cu uni, a Maicei Domnului de la meincistirea Neamt,
principatele romane Moldova si Muntenia. Ca o dupd care a urmat Cartea cu multe intrebciri
completare la istoria imperiului otoman trebuie foarte de fobs pentru multe trebi ale credintei
privita lucrarea sa intitulata Cartea sistemei noastre, o traducere din greceste. Pe cand

552
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

sedea la Stockholm a scris in latina conside- Radu Popescu (+1729), fiul vistierului Hrizea,
ratii asupra felului cum inteleg ortodocsii care fusese ucis din ordinul lui Serban Voda
dogma transsubstantierii. sub cuvant de hatente, pentru a-1 deposeda de
De la trecerea sa in Rusia n-a mai scris marea sa avere. Ura contra ucigasului parin-
decal in limba rusa. In anii 1675 - 1678 el a telui sau si impotriva Cantacuzinilor in genere
facut din ordinul tarului o calatorie de infor- se remarca si in cronica sa care imbratiseaza
matie in China, pe care a descris-o in lucrarea istoria Munteniei de la pretinsul descalecat din
sa: Itinerariul siberian, care cuprinde informatii Fagaras in 1290 pans la 1729, cand it sur-
foarte pretioase asupra acelei regiuni asiatice. prinse moartea in chilia manastirii Radu-Voda
0 a doua lucrare din acest ciclu este Descrierea din Bucuresti, unde se retrasese de zgomotul
Chinei la alcatuirea careia s-a folosit de lumii, petrecandu-si batranetile in modestia
lucrarea calugarului Martini intitulata Novus monahala, sub numele de Rafail. Originalul
Atlas Chinensis, adaugand insa si informatii lucrarii nu s-a pastrat. 0 copie Uarzie poarta
din propria sa calatorie. In o a treia lucrare cu insemnarea din mai 1761 ca "aceasta carte
titlul Stateini Ptsok, Milescu descrie peripetiile s-au scris de Constandin Ceipitanul Filipescu".
misiunii sale diplomatice la curtea din Peking. Multa vreme s-a crezut ca acest Constandin
Operele spatarului Milescu sunt unele din Capitanul Filipescu ar fi fost chiar autorul
primele lucrari asupra Orientului indepartat in cronicii ce i s-a atribuit lui. Cercetarile mai
literatura rusa, astfel ca editarea si traducerea recenLe au stabilit insa ca autorul insemnarii
for ar aduce o reala contributie a geniului din 1761 nu era decat un simplu copist al tex-
romanesc la istoria universals a stiintelor. De tului dupa lucrarea lui Radu Popescu, care era
remarcat insa este faptul ca din bogaiia aceas- adevaratul autor al cronicii. La alcatuirea ei
ta de letopisete privind istoria tarn, nici unul autorul s-a folosit de izvoarele lui Stoica
n-a fost tiparit in multimea de tipografii ce se Ludescu, a carui cronica a cunoscut-o. Dar el
gaseau in tars. Cauza poate fi cautata in teama a mai consultat si cronica lui Grigore Ureche
de a nu trezi resentimenle in randurile boierilor din Moldova, o istorie a Tarii Unguresti din
atinsi in aceste cronici si chiar la Domnii Transilvania, precum si anumite anale sarbesti
Inleresul pentrti aceste letopisele era insa si table geografice turcesti. El n-a neglijat nici
foarte viu la contcmporani, prccum arata traditia orals, facand adeseori apel la ea, si nici
numarul mare do c6pii care ni s-au pastrat Icga Ludic poliUce si economice cu tarile
dupa originalul lucrarilor. Din letopisetul lui vecine Moldova, Transilvania si Turcia. Sub
Miron Costin ni s-au pastrat nu mai putin de Constantin Brancoveanu el se intoarce in tars
49 de c6pii scrise cu mana. unde urmarea cu toata atentia cursul eveni-
Si istoriografia muntean a luat in mentelor pe care le-a deserts apoi cu toate
epoca aceasta un mare avant. Analele din amanuntele for in cronica sa. Partea aceasta a
manastirile muntene, cat& se vor mai fi pastrat, lucrarii are insa o nota de vadita ostilitate fats
precum si fragmentele din cronica Buzestilor si de Cantacuzini, pe care el ii urmareste cu
din cea a lui Matei Basarab, plus hagiografiile multa patima, ca adversar al for si ca aderent
cu relatari istorice profane ale lui Nifon si Matei al partidului Balenilor.
al Mirelor au constituit izvoarele lui Stoica Domnia lui Constantin Brancoveanu a
Ludescu pentru compilarea cronicii sale intitu- fost descrisa si de alti doi cronicari contempo-
lata: Letopisetul acesta muntean. Primul in rani, si anume de Radu Greceanu si de
felul si extinderea sa, incepe cu descalecalul Logofcitul Radu, originar din localitatea Greci,
Munteniei din Transilvania presupus la anul judetul Dambovita.
1290 si continua firul povestirii pand la 1688, Aceeasi domnie este povestita si de un
anul mortis lui Serban Voda Cantacuzino. cronicar necunoscut in asa numiLa Cronica
Partea intai a cronicii confine o compilatie a anoninid care incepe cu alegerea lui Constantin
izvoarelor aratale mai sus, iar partea a doua, Brancoveanu si se terming cu moartea sa tra-
care trateaza asupra intamplarilor din 1658 gica din august. 1714. Autorul este ostil
pang in 1688 si indcosebi domnia lui Serban Cantacuzinilor, ccea ce a determinat pc unii
Voda, se intemciaza pe informatii mai concrete sa-1 identifice cu Radu Popescu, care trateaza
si pe fapte si intamplari vazute, auzite si traite domnia lui Brancoveanu in marea sa cronica
de autor. Stoica din Ludesti al Dambovitei se de care s-a vorbit mai sus si nu este probabil
recomanda insusi ca "slugd batranci la casa ca el sa o fi tratat in cloud feluri diferite.
rdposatului Constantin Postelnicul", tatal Sfarsitul tragic al lui Brancoveanu precum si
principelui Serban. Ca fost om de casa al domnia lui Stefan Cantacuzino au fost tratate
Cantacuzinilor, el ii prezinta in lumina favora- in greceste de calugarul Mitrofan Grigoras din
bila pentru ei, dar foarte daunatoare obiecti- Bucuresti.
vitatii istorice ce se cere de la un cronicar. Istoric in adevaratul sens al cuvantului
Obiectivitatea cuvenita a lipsit si lui a fost insa stolnicul Constantin Cantacuzino,

553
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

fratele principelui Serban, care studiase la Grija lui Constantin Brancoveanu nu se


Padova si isi dobandise o vasta cultura istorica. manifesta numai in imbogatirea si raspandirea
Si el, ca si contemporanul sau in Moldova, literaturii bisericesti in tars si in strainatate, ci
Dimitrie Cantemir, isi propusese sa scrie o si prin construirea de not lacasuri sfinte si prin
istorie completa a Tail! Romanesti din cele mai restaurarea sl intretinerea ctitoriilor inainta-
vechi timpuri pans in vremea sa intitulata: silor sai. In arhitectura bisericeasca isi fa.cu loc
Istoria Tariff Romanesti dintru inceput, cautand un stil nou - brancovenesc - caracterizat prin
sa se documenteze cat mai bine din operele pridvorul deschis cu stalpi legati prin arcade
celor mai ales! si mai adevarati batrani isto- semicirculare sau trilobate. In dezvoltarea
rica", ajungand si el sa afirme originea, unitatea
si continuitatea poporului roman. Prin romani noului stil profilurile se inlocuiesc prin sculp-
el nu intelegea numai pe munteni, ci si pe cei turi, iar coloanele primesc impodobiri cu
din Moldova si Transilvania "si toti cat' si in caneluri in spirals. Clopotnitele se ridica peste
alts parte se afla si au aceasta limbs, macar fie pronaos, iar turla deasupra naosului.
si cevasi osebita in neste cuvinte". Dar nici el, Manastirea Hurez (Horezu), principala ctitorie
ca de altfel sl Dimitrie Cantemir, n-a reusit sa a lui Brancoveanu, este reprezentanta carac-
duca la bun sfarsit istoria sa, continuand-o teristica a noului sill. Alaturi de Hurez stau
numai pand in timpul lui Attila, regele hunilor, mandstirile Coltea din Bucuresti, Sinaia
care navalisera in Panonia. Dar lucrarea cea Mesteril constructors ai bisericii de la Hurez
mai perfecta care ne-a ramas de la stolnicul erau Istratie lemnarul, Vicasin Caragea
Constantin este Harta Tdrii Romar- iesti, in pietrarul si Manea, vataful zidarilor. Biserica a
greceste si latineste, imprimata la Padova in fost impodobita cu frumoase fresce, cu tabloul
anul 1700, cuprinzand, ca si harta Moldovei, ctitoresc. Alte ctitorii ale lui Brancoveanu erau
mai mult de 800 de nume de munti, rauri, bisericile de la Mogosoaia, Potlogi, in Valcea,
lacuri, localitati etc. Pe langa preocuparile sale Sf. Gheorghe Nou si Sf. Sava din Bucuresti,
de natura istorica si geografica, el a mai tradus Brancoveni, Ramnicu Sarat, precum si biseri-
din greceste si diferite texte religioase pentru a cile de la Fagaras, Ocna Sibiului si Ismail.
se incadra in nota timpului in care credinta Restaurari s-au ficut pe timpul sau la Bistrita,
religioasa exercita Inca o mare influents Arges, la Targoviste, Bucuresti etc. Afard de cti-
asupra tuturor manifestarilor publice si cultu- toriile sale bisericesti Brancoveanu a mai ridi-
rale ale omenirii. Multa vreme s-a atribuit stol-
nicului Constantin Cantacuzino si paternitatea cat si palate domnesti la Mogosoaia, Potlogi si
Cronologiei Tabulare, un indice cronologic at Sambata de Sus, iar la Bucuresti s-a construit
principilor care au domnit in Tara Romaneasca Curtea domneasca. Pilda lui a fost imitates si de
de la pretinsul descalecat din 1215 pand la numerosi boieri cu dare de mans Care au cladit
anul 1666. Cum insa aceasta face mentiune de si ei biserici si si-au ridicat conace boieresti
persoane care au supravietuit pretinsului atat in capitals, cat si la mosiile lor.
autor, este clar ca nu stolnicul Constantin Solicitudinea pentru biserica s-a manifestat si
Cantacuzino putea fi autorul lucrarii, ci mai la principii din Moldova, numai ca domniile for
curand Popa Florea, dascalul de la vechea scurte si efemere n-au ingaduit Domnilor sa se
scoala de slovenie de pe langa mandstirea Sf. gandeasca la construcili mai marl si mai
Gheorghe din Bucuresti, reorganizata de numeroase, ca in Muntenia, unde domnia
principele Serban Cantacuzino. Biblioteca lunga a lui Constantin Brancoveanu a insem-
adunata de parintele sau la Margineni fusese nat punctul culminant at vietii artistice si cul-
pastrata si imbogatita de dansul. turale din Muntenia.

Vulturul Brancoveanului

554
www.dacoromanica.ro
PARTEA XI

TARILE ROMANE
IN TIMPUL
ABSOLUTISMULUI LUMINAT

I. Muntenia si Moldova in timpul domniilor alternative ale familiilor fanariote


Mavrocordat, Ghica, Racovitii si Calimachi
II. Transilvania si Banatul sub dominatia habsburgilor

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

MUNTENIA SI MOLDOVA IN TIMPUL DOMNIILOR ALTERNATIVE


AI E FAMILIILOR FANARIOTE MAVROCORDAT, GHICA,
RACOVITA SI CALIMACHI
1. Originea familiilor fanariote si raporturile for cu Poarta Otomana
2. Domnia lui Nicolai Mavrocordat
3. Asezamantul de obste al lui Constantin Mavrocordat
4. Poruncile lui Constantin Mavrocordat In Moldova
5. Cartea pentru dezrobirea taranilor Instrainati
6. Cartea pentru dezrobirea runfanilor din Muntenia si a vecinilor din Moldova
7. Felul cum au fost primite reformele de contemporani
8. Domniile Ghiculestilor
9. Noi le oranduiri ale lui Grigore al 11I-lea Ghica
10. Domniile familiei Racovitfi
11. Domniile familiei Calimachi

1. Originea familiilor fanariote si rapor- oprea pe musulmani de a invata limbi straine.


turile for cu Poarta Otomani In conditiile acestea, dragomanul devenea cea
mai insemnata functie pe langa Poarta, accesi-
In primele sapte decenii ale secolului al bila crestirtilor. Functia de dragoman servea ca
XVIII-lea, la domnia Principatelor s-au succe- stagiu de pregatire pentru candidatii la
dat alternativ patru familii fanariote din casele tronurile romanesti din Bucuresti si Iasi. In
Maurocordat, Ghica, Racovita si Calimachi. calitatea sa de secretor de tairtd. - muharremi
Familia Mavrocordat era de origine nesiota din asuar - gardien des secrets, latina ex secretis,
insula Chios. Familia Ghica era de obarsie conduse Alexandru Mavrocordat conferinta de
albaneza. In temeietorul acestei familii. pace de la Car loval (1699), loan Mavrocordat
Gheorghe Ghica, domni urmat de fiul sau in pc cea de la Pasarovat (1718), iar Alexandru
ambele Principate. Familiile Racovita si Ghica pe cea de la Belgrad (1739), care iesind
Calimachi se ridicard din randurile boierimii in defavoarea sultanului duse la decapitarea
pamantene din Moldova, uncle inainte de a fi lui Ghica. Ncpotul lui Alexandru Mavrocordat,
ajuns la domnie, indepliniscra inalte functii Constantin, Domn de mai multe on in tarile
administrative. Familia Ghica sc naluralizase romane, inspaimanta boierimca cu reformele
dc mull in tarn, incadrandu-sc in clasa marilor sale democratice.
boicri. Intemeilonil familiei Mavrocorda I era si Niciuna dintrc accsl.e patru familii clom-
el casalorit cu Casandra, flea fostului domn niloare nu era originara din Farrar, cum se
Alexandru Ilias. Copiii acestor familii domnesli, numea carticrul farului din Istanbul unde isi
ca Alexandru Mavrocordat, Grigore Ghica, aveau casele for numeroase familii de negustori
Mihai Racovita si loan Calimachi isi facusera si oameni de afaceri greci. Numai spre sfarsitul
stagiul in functia de marl dragoman' sau terzi- veacului al XVIII-lea Fanarul ajunsese un
mani, adica de talmaci sau interpreti ai Portii. cuibar tau famat de intrigi si uneltiri politice, o
Aceasta era o functie de mare incredere care adevarata tainita de crime care se repercutau
corespundea functiei de secretar general pe si asupra tarilor romane. Epoca insa in care
Tanga marele vizir - cancelarul imperiului pe grecii din Fanar ajunsera sa stapaneasca
langa reisaffendi - ministrul de externe - pen- intreaga viata politics, culturala si economics a
tru ingrijirea corespondentei cu tarile strain, Moldovei si Munteniei, incepu mai tarziu,
care devenise din ce in ce tot mai bogata. numai dupd pacea de la Cuciuc-Cainargi
Poarta avea nevoie de interpreti de mare (1774). In nici un caz, insa, domniile alterna-
incredere care sa cunoasca limbile europene, tive ale familiilor domnesti mentionate mai sus
indeosebi franceza si italiana, fiindca Coranu/ nu intro in epoca asa zisa fanariota. Pa'rea ca

556
www.dacoromanica.ro
Istori a Rom anilor

dupa fuga lui Cantemir in Rusia si dupd ei. Cronica lui Mustea se ridica impotriva noului
mazilirea lui Brancoveanu, turcii nu ar mai 11 Domn tdrigrddean, "neimblanzit si strain de
avut nici o incredere in boierimea pamanteana firea moldoveanului, care s-a instalat in
si ar fi randuit Domni strain' in Principate nu Scaunul domniei de la Iasi nepoftit de nimeni si
corespunde adevarului istoric. care nici nu stia limba tar' ci tot cu talmaci
Din marturiile contemporane aflam ca grata ". Numai ca. Mustea trecea cu vederea ca.
dupd mazilirea lui Dimitrie Cantemir, marele asemenea Domni strain! de tars nu erau
vizir insarcinase pe Lupu Costachi, singurul necunoscuti in istoria tarilor romane, daces ne
boier de vaza.' ramas in Moldova, sa adune gandim numai la Despot-Vodd, Gaspar Gratiani,
boierimea pentru alegerea noului domn. La Gheorghe Duca, Dumitrascu Cantacuzino,
chemarea aceasta boierii moldoveni ar 11 pro- Antonie Russet in Moldova sau la Leon Tomsa,
pus: Alexandra Ilias si Radu Mihnea in Muntenia,
"Avem damn mazil la Poartd pe Mihai care cu toata pretinsa inrudire cu fostii Domni
Vodd, de va fi mila M driei Tale, acesta sa ne fie ai tarii erau strain! de tars si nu cunosteau
Damn ". limba supusilor tor.
Alland de raspunsul boierilor, marele Ceea ce indispunea insa mai mull decal
dragoman loan Mavrocordat, bucurandu-se de persoana Domnului strain era ceata de greet
increderea Portii, recomanda Domn pe fratele care it insolea la sosirea lui in tars. Mustea
sau Nicolai Mavrocordat, care obtinu din mila sustine Ca numarul acestora era asa de mare
sultanului steag de domnie in Moldova. Dupes incest "ramase Fanarul pustiu in Tarigrad".
mazilirea lui Constantin Brancoveanu, Mihai Cronicarul Neculce spune ca noul Damn era
Racovita staruia sa ajunga domn in Muntenia. inconjurat de greci, "care venisera sa cuprinda
Numirea sa a fost insa zadarnicita de boierii Coate boicriile, parcalabifie si vamile de pe la
munleni care cerura domn pe Stefan margine cu agonisit, astfcl ca boierii de lard nu
Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin si puteau incapea la nimic. Toti ridicau left mart
Poarta implini dorinta boierilor. Sc vette dcci ca de la vislierie si Lraiau in desfrau". "Vat de lard
nu impunea Inca tarilor romane Domni in mod - exclama cronicarul - la ce vremi cumplile ai
arbitrar, ci Linea cora de recomandarile bole- ajuns si la ce cumpana ai cazull Vat de aceste
rilor. doua tart crestine cu acesli Domni strain! ce de
Cat priveste desele mutari de Domni amar de bani dau pentru vajbile cele ticaile ale
dintr-o tars intr-alta, ele erau considerate de lor".1 Dar prezenta oamenilor de afaceri greci in
turd ca ocazii binevenite pentru a stoarce bani, anturajul Domnului nu era un fenomen nou,
pentru ca asemenea mutari erau considerate fiindca si mai inainte grecii copleseau curtile
ca not asezari in domnie care erau bine plalite. domnesti, Inca din secolul al XVII-lea,
Si cum Muntenia era mai bogata decal provocand prin insolenta si rapacitatea for ade-
Moldova, domnia de la Bucuresti era preferata varate rascoale, ca in timpul domniei lui
celei de la Iasi. Schimbarile de Damn dintr-o Alexandru Ilias si a lui Leon Voda, care nu
tares intr-alta depindeau insa si de schimbarile putura potoli rascoala populatiei exploatate
ce se produceau la Poarta. Noul sultan sau decal prin expulzarea grecilor din tares. Dintre
noul vizir inloculau de regula si pe Domni! din grecii care mai ramasera in tars, si numarul for
Principate prin candidati agreati de ei si era destul de mare, unit se asimilara cu
cunoscuti ca bun! platnici. Rasturnarea sul- parnanlenii prin incruscriri cu familii de boieri
tanului Ahmet. al III-lea in septembrie 1730 si si targovell, ajungand pe calea aceasta la inalte
inlocuirea lui prin noul sultan Mahmud I dregalorii publice si chiar la domnie, cum era
aduse cu sine mazilirea lui Alexandru cazul famine! Cantacuzinestilor. Numai in
Mavrocordat in Muntenia si inlocuirea lui cu epoca fanariota propriu-zisa, grecii din
Mihai Racovita, care pandea domnia ca mazil Principate formulasera idei privitoare la restau-
la Istanbul. rarea imperiului bizanlin cu mijloace maleriale
Este insa adcvaral ca domnia lui Nicolai din ladle romane.
Mavrocordat, care era cu tolul strain de lard si Zadarnica era plangerea boierimii contra
nici nu-i cunoslea limba, trezise marl nemultu- Domnilor neagreati de ea cand stiau ca
miri in randurile boierimii romane, care cu fieei nestapanite inlesneau Portii nu numai
ocazia acestei numiri nici nu fusese consultata sporirea tribului ci si nesocotirea dreptului
macar de forma. Boierii din Muntenia si tarii de a-si alege Domn. Incurajata de marele
Moldova, care se considerau delinatori de drept oferte in bani din partea pretendentilor, Poarta
ai puterii domnesti si care erau deprinsi sa revoca pe Domni cat se poate mai des, sau ii
guverneze alaturi de Domn, nu puteau privi cu muta dintr-un Principal intr-altul, pentru a
ochi buni o domnie strains si independents de stoarce pe calea aceasta sume cat mai mars de

557
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

bani. Dar, Poarta nu se multumi numai cu zice cd din ceasul acesta este casa lui stinscl, de
desemnarea si mutarea Domnilor, ci ea nu se vreme ce s-a amestecat fiul sau la domnie".3
sfia sa priveze puterea domneasca de cele mai
esentiale prerogative ale ei. Domnii randuiti de
Poarta nu mai aveau dreptul de a declara 2. Domnia lui Nicolai Mavrocordat
razboi sau de a incheia pacea. Ei nu puteau
antra in alianta cu ladle vecine si nici trimite Temerile batranului Mavrocordat nu se
solii oficiale in strainatate, cu un cuvant ei adeverira intocmai fiindca fiii si nepotii sat se
pierdura once drept de a se afirma in politica dovedira a fi Domni buni si carmuitori de
externs. seama, care prin reformele for au inscris pagini
In schimb, Domnii ramasera stapani frumoase in istoria tarter roman. Fiii terzi-
asupra politicii interne, exercitand cu depline manului Alexandru, anume Nicolai si Iorm
puteri prerogativele for legislative, administra- deopotriva cu nepotii sai Constantin si loan,
tive si judecatoresti. Viata si avutul locuitorilor as lui Nicolai Mavrocordat, au domnit alterna-
erau in mainile Domnului. Dregatoriile civile, tiv in ambele Principate timp de 50 de ani, 18
militare si chiar ecleziastice depindeau de ani in Moldova si 32 de ani in Muntenia. Cea
Domn. Pentru ocuparea functiilor publice nu mai lungs din aceste domnii a fost a nepotului
exista nici o norma, totul depindea de Constantin care a domnit de cinci on la
bunavointa Domnului. Dimitrie Cantemir arata Bucuresti si de patru on la Iasi, insumand 22
ca desi partea bisericeasca isi alegea ea insasi de ani de domnie. Iata numele Domnilor si anii
pe ierarhii ei, totusi o asemenea alegere nu era for de domnie:
valabila data nu era confirmata de Domn,
incredintandu-i cu mana proprie toiagul pas- Muntenia Moldova
toral. Puterii domnesti ii erau subordonati Nicolai
chiriarhii tarii cu egumenii manastirilor, pre- Mavrocordat: 1715 - 1716 1709 - 1710
cum si intreaga tagma preoleasca, care puteau 1719 - 1730 1711 - 1715
11 oricand demisi din demnitatile for data
faceau cuiva vreun rau sau miscau ceva contra loan
Domnului si contra tarii. Cantemir arala cum Mavrocordat 1716 - 1719
cea mai mare calamitate a tarii era ambitia (fratele lui Nicolai)
unor straini de a sc putca mandri Cu numele
de Domn. Pentru a-si atinge scopul, pre- Constantin 1731 - 1733 1733 - 1735
tendentli la domnie socoteau inlre a promile Mavrocordat 1735 - 1741 1741 - 1744
mice turcilor si a sc lipsi de lot cc aveau numai 1744 - 1748 1748 - 1749
pentru a ajungc Domni, pentru ca apoi, 1756 - 1758
nemalpuland plat' din (ladle obisnuite, sa sc 1761 1763 1769
vada nevoiti de a gasi alle impozile, pc care ;4
lc aruncc asupra contribuabililor tarn. loan
In conditille acestea, larile romane care Mavrocordat 1744 - 1748
mai inainte suportau un singur jug, eel al lur- (fiul lui Constantin)
cilor, au fost silite mai apoi sa-1 poarte indoit,
alai. din partea turcilor cat si din partea Schimbarile de Domn dintr-o tars in
Domnilor straini. "Cu un cuvant zice alta nu erau agreate cue boieri, care banuiau in
Cantemir - inteleptii imparati ai turcilor si-au ele intentia Portii de a uni ambele Principate
oprit pentru ei in aceste timpuri tulburi toate cele romane sub o singura administratie, un fapt
ce le-au socotit cd le sunt trebuincioase, far toate care s-a si desavarsit dupes un secol si mai
acele de unde nu aveau sa spere nici unfolos, li bine. Impotriva unei asemenea eventualitati se
kisarci Domnilor ca set multumeascd mdcar cat ridica cronicarul Mustea, sustinand ca aceste
de putin ambitiile candidatilor la domnie".2 De doua tart sunt si trebuie sa ramana egale,
riscurile unei asemenea domnii isi dadea eel fiecare sprijinindu-se pe dreptul ei. Ambit
mai bine seama marele dragoman Alexandru Domni au tali deosebite, tocmai ca si
Mavrocordat, despre care se spune ca afland, stapanirea tor.
la 1709, despre ridicarea liului sau Nicolai in Ostilitatea boierilor fats de Nicolai
Scaunul domniei de la Iasi a ramas consternat. Mavrocordat se potoli insa curand pe masura
Neculce relateaza cd la primirea acestei stiri "a in care noul Domn incepu sa dea vizibile dovezi
si inceput a plange si a-si da palme peste obraz de bund si cinstita administratie. El deprInse
si a-si smulge peirul din cap si din barber si a curand limba tarii, considerandu-se insusi
blestema pe fiul sau cad a primit domnia si a nepot de Domn, dupes maica sa Sultana, fitca

558
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

lui Alexandru Voda Ilias. El arata mare interes


pentru istoria tariff, indemnand pe cronicari sa
continue letopisetele incepute si insarcinand,
in Muntenia, pe Radu Popescu, iar in Moldova
pe Axinte Uricariul sa adune cronicile intr-un
corp care sa infatiseze tot trecutul neamului
romanesc, de la origine pans in timpul domniei
sale. El insusi citea in vremea captivitatii sale
la Sibiu diverse opere clasice, intre care si dis-
ertatia lui Cicerone De officii pe care el o
prelucra in greceste sub titlul: Cartea despre 11

datorii.4 Marea sa dorinta era sa implanteze 1'"...


trecutul familiei sale in istoria Moldovei cu
radacini adanci care s patrunda pana in tim- P.16l
6..A.,
'V, p, IV 0
pul lui Alexandru cel Bun. Ca Domn al p

..,,,.
Moldovei, el a staruit foarte mult pentru pas
trarea raialei din Hotin in granitele Moldovei,
dar rara succes. Mai fericita a fost interventia
--,-,-----

li
,
sa pentru restabilirea vechii granite cu raiaua AS;
Bra' lei. Staruintele sale pentru apararea
integritatii teritoriale a ambelor tars in care Nicolae Mavrocordat
domnise sunt o dovada de atasament fata de
ele. episcopul Varlaam de la Husi cu raderea bar-
Conceptia sa politica era insufletita de bii, daca va continua sa nesocoteasca porun-
ideile generoase ale absolutismului luminat cu die domnesti. Nicolai Voda pofti chiriarhii si
vadita tendinta pentru reforme sociale si eco- boierimea pentru a-i supune spre examinare
nomice. Tendinta aceasta se manifests in catastihul de incasari si cheltuieli, invitandu-i
interesul si solicitudinea sa pentru masele largi sa raspunda dacd s-a mai jI luat vreun venit si
ale populatiei rurale, care, pe langa apasarile nu s-a pus in seams, sau de este vreun condei
impozitelor, suferea foarte greu din cauza in deabineli afard de cafe ". Constatandu-se un
abuzurilor administrative. Dupa relatarile plus la cheltuieli, Domnul se oferi sa-1 acopere
cronicarului Mustea, domnia sa a fost o dom- din averea sa proprie.
nie de impacare si bunavointa, purtandu-se Dupa al doilea an de domnie, el prezenta
fata de toata lumea cu ingaduinta si blandete. adunarii obstesti sama vistierter pentru
Tara nu o supara cu bani, ci lasa mai usor pe lamurirea socotelilor si gasirea mijloacelor de
sarmani, ca sa poata plati mai lesne. Tarii, indreptare. iardsi s-au gdsit - zice cronica -
adica prostimii, voia sa-i arate mils si dreptate, cheltuit mai mult de Nicolai Vodd in trebile tau i,
tinandu-i parte. Spiritul acesta nou de dreptate neputandu-se cuprinde toate din venituri, si
socials sau de democratic, cum am putea zice, iarcisi a luat zapis iscdlit arhierei si boieri". Iata
nu era insa dupes placul marii boierirni prea un inceput laudabil de a supune bugetul stat-
increzuta in privilegiile si prerogativele ei de ului adunarii obstesti, pentru examinare si
class dominants. De aceea, ea nu contenea de aprobare. In timpul marii foamete care incerca
a unelti mereu impotriva Domnului, care tara, Domnul aduse alimente din Turcia pen-
ramanea la hotararea sa de a curma relele si tru hrana populatiei. Politica aceasta de corec-
abuzurile, infrangand cu energie insistenta titudine in gospodaria tariff si de grija parin-
boiereasca, recurgand chiar la acte de violenta teased fata de cei multi si nevoiasi nu intarzie
contra adversarilor sai. El nu se sfia de a lovi sa dea roadele asteptate. Taranimea, care din
cu buzduganul pe boieri si a inchide pe cei cauza stoarcerilor fiscale lasase satele si fugise
vinovati dintre ei, silindu-i astfel sa ispaseasca in alte tars, incepu sa se intoarca la vetrele
nedreptatile si samavolniciile comise fats de parasite, asigurandu-se de protectia dom-
saracime. Mustea observa cu drept cuvant ca neasca. Nicola' Costin arata ca Nicolai Voda a
vrajbele celor mars se descarcau in spatele strans taranii imprastiati pretutindeni si i-a
celor mid si toata rautatea cadea peste cei asezat in slobozii, oprind sa fie napastuiti si
supusi si nevinovati. De aceea, pentru a curma ingaduindu-le sa se infatiseze oricand la curte
asemenea abuzuri, Domnul incredinta admi- cu jalbele lor.
nistratia tinuturilor conduse de parcalabi si Pe fiul sau, Constantin Domnul it sfatui
starosti unor boieri de cinste, inlocuind pre- sa se stapaneasca la manic, sa urmeze drumul
tutindeni pe zlotasii abuzivi. El ameninta pe batatorit de inaintasi si sa castige iubirea

559
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

locuitorilor tariff. Simtamantul sau de omenie it redobandind Oltenia de la austrieci si con-


indemna sa intervina la Poarta pentru iertarea tribuind la expulzarea lazilor din Moldova.
lui Constantin Brancoveanu, o interventie gen- Cronicarul Neculce ni-1 prezinta ca pe un om
eroasa care fu insa zadarnicita de rudele de caruia ii era draga invatatura si dorea sa se
aproape ale nenorocitului Domn. Pentru a se tins la curent cu tot ce se petrecea in straina-
mentine pe linia traditionaa a vechilor Domni tate, intretinand legaturi cu corespondentii din
pamanteni, Nicolai Voda ridica mandstirea tarile straine find prea silitor spre vest!: ca sd
Vacaresti de langa Bucuresti inzestrand-o cu stie ce se face in alte tart ". El primise o educatie
sate si moat', pentru ca din veniturile acestor foarte ingrijita in casa parinteasca, avand de la
danii "pe cei ford arldpost sd-i primeascd, pe cei parintele sau cunoscutele Instructiunt, ce
goi sd-i imbrace, pe cei fidmanzi sature, pe cuprind principii de educatie morals, dar si de
cei bolnavi sd-i caute si pe cei din temnitd cu ordin politic, economic si administrativ. In ve-
mild sd-i cerceteze". El adund pe langa ctitoria derea marilor reforme pe care avea de gand sa
sa de la Vacaresti si o bibliotecd cu cacti rare. le introduce in ambele Principate romane, el
In timpul domniei sale din Moldova s-a infiintat ceru cronicarului Neculce un memoriu asupra
din indemnul sau pe langa episcopia din asezarii impozitelor in Moldova.
Radautl o tipografie pentru tiparirea cartilor Dupd porunca Mdriei Tale ca sd fac
sfinte. La 14 septembrie 1730, Nicolai Voda trataz /a cote of tinea minte cd s -au facut in tard
Mavrocordat mud de ciuma la Bucuresti si fu si obiceiurile, si bund rele, la ce Domn arfi iesit,
inmormantat in ctitoria Sa de la Vacaresti. iatd cd Ti-am scris cat am tinut minte si le stiu
Sarcofagul de marmura cu o frumoasa ca sunt adeueirate, asisderea si cat am auzit de
inscriptie in romaneste se vede acolo si astazi. la oameni batrani, iardsi le-am scris ce de
In urma lui ramasera mai multi copii, dintre acestea am auzit, chezas nu sunt" - spunea
care Constantin si loan ajunsera si ei la dom- Neculce.
nie in Principate. Noul Domn arata si mult interes pentru
In timpul internarii lui Nicolai Voda la asezamintele de invatatura pe care le-a organi-
Sibiu (1716 - 1719), Poarta randui in Muntenia zat si intarit. Pe langa scolile slavonesti si
pe fratele sau Joan, care interveni la conferinta elinesti, el a deschis scoli pentru invatatura
de pace de la Pojarovat, pe care el dorea sa o latineasca si arabeasca, invitand pe mazilii din
atraga la Bucuresti. El trebui sa se impace cu lard sa trimita copiii la invatatura ca sa invete
pierderea Olteniei care austrieci si sa se once fel de limbs li-ar fi voia, pentru ca sa se
mult.umeasca numai cu alungarea nemtilor afle oameni invatati si in pamantul Moldovei,
dincolo de Olt. La 28 februarie 1719, el mud de precum sunt in alte tad si locuri, iar dascalilor
ciuma la Bucuresti si fu inmormantat la bise- sa li se plateasca din vistieria domneasca.
rica SE Gheorghe. Conceptiile sale politice se In 1731, Constantin Mavrocordat ajunse
asemanau cu cele ale fratelui sau Nicolai, pe Domn in Muntenia, in varsta numai de 19 ani.
care acesta it sfatuia sa se fereasca de greci Era prima sa domnie la Bucuresti care-i dadu
care, venind in Bucuresti, desigur tolt vor cere prilej de a cunoaste tara si de a se familiarize
dregatoril in dauna boicrimii romane, care va cu problemele domniei. Dar timpul acesta de
romane fare slujbe si dcci &parte dc curtea orientare nu dainui mull, fiindca, in mai 1733,
domneasea. el fu mutat la Iasi uncle pusc in aplicare prima
sa reforms priviloare la administrarea averilor
manastiresti, pc care o avea probabil pregatita
3. Asezaintintul de obste al lui Inca de la Bucuresti. La 7 noiembric, aparu
Constantin Mavrocordat clecretul clomnesc prin care cu binecuvantarca
arbicreilor moldovcni se botari ca starelll
Pc patul (le made, Nicolai Voda rceo- manAstirllor sa lie ales! de soborul monahilor
mancla boicrilor ca Domn pe fiul sau si conlirmati de Domn. Ei furs obligati sa
Constantin in varsta de 19 ani. Boierii primira poarle catastih asupra luturor veniturilor sI
recomandarea si se grabira sa intervina la cheltuielilor manastiresti si sa raspunda pen-
Istanbul pen tru confirmarea tanarului tru preotime.
Constantin. Dar clorinta for nu fu implinita In 1735, Constantin Voda fu mutat din
decat in 1731, cand tandrul Constantin nou la Bucuresti, unde domni Limp de sase ani,
Maurocordat primi domnia mai intai in in cursul carora el savarsi marea sa reforms,
Muntenia si apoi in Moldova, exercitand-o in (land Munteniei un nou "asealmtint" sau o
ambele Principate cu intreruperi limp de 22 de noua "constitutie", cum numea el insusi noua
ani, intre 1731 - 1769. El a intcrvenit la con- oranduire a lath. La alcatuirea noului aseza-
gresul de pace de la Belgrad (1739) manl el se sralui cu arhiereii tadff si cu frun-

560
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

tasii boierimii. In 1739, proiectul noului Romanesti, publicata in originalul grecesc de


asezarnant a fost gata, dar complicatiile fratii Tunusli la Viena 5 si tradusa in
externe care dusera la incheierea tratatului de romaneste de Gheorghe Sion.6
pace de la Belgrad si la redobandirea Olteniei "Constantin Vodd zice cronicarul - a
silira pe Domn sa amane promulgarea lui pans facut in 1739 reforma, adica prefacerea tuturor
la 7 februarie 1740. asezdmintelor tariff. Mai intai s-a consultat cu
In preambulul asezeirnantului de obste mitropolitul, cu episcopii, cu boierii cei marl si
clerul si boierii felicitau pe Domn, care in tim- mid, cu preotti si mazilii sift-Wald adunare au
pul razboiului celor trei mart imparaili a stint intocmit asezdminte noud, desfiintand pe cele
sa pastreze Cara si-i multumeau pentru marea vechi, tar pe cele noua le-au trite-wit cujurdmant
sa opera legislativa prin care s-a dovedit ca un si cu afurisanie, ord nduindu-le precum mat jos
adevarat parinte al patriei. Obstea clerului si a se arat
boierilor declarau solemn ca adera la acest A ridicat dare rnanastirilor si a proprit
asezamant pentru ca neamurile vecine sa milele de la vami ce le luau dupa hrisoave. A
stie si sa cunoascal frumoasa infaptuire a numit epitropi dintre egumeni cu sarvina de a
Domnului tor, care va servi ca monument aduna veniturile m'analstiresti si a intrebuinta
nepieritor in amintirea lui si va servi drept castigul prin stirea domnului in binefaceri.
pilda pentru Domnii viitori. Domnul insusi A ridicat darea preotilor st a oprit de a
conjura pe oricine ii va urma in domnie sa-i avea preoti oameni ford stiintd de carte si de
respecte asezamantul. El declara de rebel si inveitaturei, leicand si anurne scoli pentru cei de
dusman al patriei pe oricare boier care s-ar voiau so se preteascei.
abate de la noua constilutie. A ridicat darea boierilor si a facut
Asezeimantul de obste dat Munteniei de alegerea numindu-i intai tar pe copii for nea-
Constantin Mavrocordat cuprindea 13 articole muri scutiti de dare.
sau ponluri care prevedeau scutire de clad A desfiintat venitul din afara a boierilor,
pentru manastiri si cler, instituirea unel randuindficceirui leafa in analogic cu venitul ce
epitropii pentru administrarea bunurilor avea. El a rdnduit leafd boierilor ce nu aveau
ecleziastice. El supunea administratia acestor boterti.
bunuri unui control sever si dispunea ca A desfiintat puterea capitanilor, numin-
impartirea dreptatii sa se faca prin boieri cin- du-i ispravnici pe judete cu leafa din vistieria
stiti platiti din vistieria tariff. Asezeimeintul tariff dupd judet si dupd persoana ispravnicului.
scutea pe boieri de dajdii si dispunea numirea Pe boierii cei mai mici i-a numit mazili, numele
de ispravnici corecti pe la judete. El obliga pe for 1-a scris in vistierie, impunandu-le a da dart
slujbasi de a se multumi cu leafa for din numai de patru on pe an, scutindu-se insa de
vistierie, desfiinta vacaritul si pogonaritul, dijmarit si de vinarciu.
oprea pe tarani de a parasi mosiile pe care Logofetii de divan ce sedeau la tars, prin sate,
sedeau, obligandu-i la anumile zile de claca si s-au supus la dijmarit si vinarciu, precum si la
la plata dijmci din produscle gospodarici tor. In cele patru sferturi pe an.
articolul 13 si ultim se arata ca reprezentantii La divan si la vistierie sel se reinduiascd
cicrului sl al boierimii care au iscalil IogoJili cii leafs si scutiti nuai de dymeirit si
aseziimitnItil att convenil cat Domnul "de a VII tarciii.
inlocul sisietiiill Mu de percepere a ddrilor si de Breslele cele nici le-a pits la dare care so
a gas( myloacelt, cele mat bum, si mai dreple o pinleascei de pains on pe la vislierie dupd per-
pen1ns ca tarn sn" mato (mince mai usor 10 soa ia jive( antic.
indplinire ponincile sultan:dui sl sei poain jii l'e sinenll spalarl, viellerat;1, ro:;111,
jbtri Il1)01101 illinIC". Mil)(inif 1, el 110(51'i ca pahandeci, 1)o:41 0111M, vizill, olit1:71c1. :Ward
plata impozItelor sa se faca in 4 sferluri pe an, I-4111 dal pe lotl is dare en lira.
dupa puterca ilecaruia. Taranii ce erau robi ai boierilor si care lc
Promulgarea asezamantului filen mare da for pullna dare s-au dat toll la dare si in
\diva in tars si in strainatate. El fu tradus in dreptul acestora s-au dat boierilor scutelnici.
frantuzeste si publicat in revista pariziana A pus in randuiald clasele boieresti,
Mercure de France, in numarul din iulie 1740. numind veliti pe toti cei ce aveau functie si rang,
Asezamantul cuprindea in fond mai mull tar pe cei ce se trageau din boieri si nu aveau
enuntarea unui principiu, urmand ca acestea functie numindu-i neamuri, toti liberi de once
sa fie dezvoltate mai pe larg la punerea for in dare, tar pe cei de clasa a doua numindu-i
aplicare prin ordonante speciale. Cu dczvol- mazili si sculindu-1 de vinarciu si dymarit, a re-
tarea aceasta s-a insarcinat cronicarul Mihai gulat toate rufeturile.
Cantacuzino (+1790) in opera sa Istoria Teirii El a impOrtit pe slujbasii statului si ai

561
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

curtii in cloud categorii si anume in boieri mari 4. Poruncile lui Constantin Mavrocordat
sau veliti, si in dregatort sau boieri de clasa a in Moldova
doua".
Dupes reforma lui Mavrocordat boieriile Curand dupa aplicarea aseza.mantului
mari cuprindeau 19 din functiile cele mai sau in Muntenia, Constantin Voda fu mutat cu
inalte in stat, incepand cu banul si terminand domnia la Iasi in 1741, unde se grabi sa
cu clucerul de arse inclusiv. Boieriile de clasa a impund reformele sale ca si in Muntenia.
doua cuprindeau toate celelalte functii mai Hrisovul pentru impunerea acestor reforme nu
marunte. Domnul se gandea si la urmasii sluj- ni s-a pastrat. Cunoastem insa "poruncile" pe
basilor publici, pentru ca si acestia sa se poata care Constantin Voda be dadu in septernbrie
bucura de anumite interesuri la plata darilor, 1741 ispravnicilor din tinuturi cu privire la
cel putin. Pe urrnasii slujbasilor din clasa intai aplicarea noilor oranduieli. Aceste porunci
care ramaneau farce slujba, Domnul ii numi sunt cuprinse in mai bine de 52 de ponturi sau
neamuri, iar pe cei ai slujbasilor din clasa a articole care tind la curmarea abuzurilor
doua mazili, acestora legiuitorul cauta sa le administrative de pans atunci si la indrumarea
gaseasca anumite rosturi si in viata adminis- intregii vieti administrative, economice, finan-
trative si judecatoreasca a tariff, aplicandu-i ca dare si culturale a tariff pe cal not de corectitu-
adeseori la hotarnicii de mosii, ca inspectori dine si de mai buns randuiala. Poruncile
etc. Cu vremea, prim!! cinci dintre boierii veliti impun respectarea dreptului de proprietate,
constituiau asa-zisa protipendatd, adica primii curmarea abuzurilor, libertatea comertului,
cinci care aveau rosturi mari in divanul dom- norme de judecata, oranduieli bisericesti si
nesc. Cu vremea slujbasii superiori se dis- reglementarea situatiei veciniIor, a oamenilor
tingeau fats de subalternii for prin anumite straini si a tiganilor. Reproducem in cele ce
semne distinctive vizibilc. Ei apareau la urmeaza'dispoziliile poruncilor la Coate aceste
sedinteic divanului cu caciuli de samur, bas- problcme, cu indicarca numarului articolului
toane de argint etc. Prime le incepuluri de uni- sau pontului din aceste porunci:
forme de serviciu pentru slujbasii publici. Noul a. Respectarea dreptului de proprietate.
asezhimant domnesc introduce principiul Casa cu sila la targuri si la taro, fard voia omu-
salarizarii rote din vistieria stalului, oprind lui si fdrd de tocmeald a chiriei si plaid deplind
incasarile de plocoane de tot felul de la clienti, nimeni sd nu o gdzduiasca (1). Gloabe, ango.rii,
afard de anumite prime de incurajare la cicii pret de un ban, ispravnicul de la nimeni sd
descoperirea hotilor etc. nu ia (2). Dirt casele negustorilor vase, blide la
Prin noel asezarnant s-au desfiinlal muscifiri nimdnui nemicd nu se va da (3). Mosie
vacariLul, pogonaritul, pecelluitul, haraciul, cine are set se stie ca s-a dat la locuitori volnicie
birurile, ploconul, peschesul, bairamul, vor- de a-si stetpani mosia sa cu tot venitul, iar unui
niciile si toate celelalte dart, cum le vor fi numit pe a altuia sd rut o stapaneascd (6). Zaharea de
si s-a stabilit ca fiecare taran sa plaleasca o orz, de fan, conace, podvezi de card, cai de olac,
singura dare anuala de zece lei in patru sferturi unde va fi trebuintd, afard de mezil, orice fel de
de cate doff lei si 60 de bani, iar din 20 de trebuintd de scanduri de lemn,.fdrei ldcomeald si
tarani, unul sa dca numai 5 lei pc an. La faro plaid deplin, de la nimeni sd nu se ia, intdi
recensamantul ce s-a fault, s-au gasit 147.000 ca sd dea banii pe mcina omului, si apoi sd se ia
de contribuabili, afard de boierii scutiti de cu voia lui, iar nu cu sila sau cu jac (11).
impozite. Un spor in venitul tarn s-a pulut b. Curmarea abuzurilor. Ispravnicii pe ti-
obtine prin urcarea darilor la ocarit, vinarciu, nuturi nemostenite nicidecum sd nu aibd la
la vami de sare. De asemenea, s-a contopit ve- tinut, cd singur ispravnicul sd fie judeccitorul
nitul cdmdrii domnesti cu cel al vistieriei. Toate (10) Vamesii, pdrealabii, cdminarii, vestmcinarii,
veniturile incurgeau la vistieria tarii din care se mostasapii etc., afard de ce vor scrie cdrtile gos-
plateau haraciul Portii, cheltuielile diverse la pod, de la nimeni nici un ban sd nu ia (12). Ford
Istanbul, cu turd! cei mari, darurile pentru voia ispravnicului de tinut, nici un om gospod cu
pasale, cadii s.a. Din vistieria comuna se aco- puncd pe tinut set nu umble si nici altul la nemic
pereau deopotriva si cheltuielile administrative sd nu se volniceascd (14). Desetnecii de stupi si
interne cu lefile slujbasilor, simbriile de tot gostinari de mascuri si de oi, afard de bucdtile
felul, iar ceea ce prisosea era incasat de Domn ce vor getsi de fates si aparte nimdnui sd nu-i
pentru nevoile sale. In chipul acesta - incheie puie, ci bucdtile ce n-a vdzut cu ochii, nimdnui
cronicarul Mihai Cantacuzino tara a intrat in nici un ban sd nu puie (17). Despre partea sar-
bund oranduiala, mergand spre sporire si darilor, fdcd ndu-se multe rele si jafuri salaho-
adunand intr-insa locuitori de peste Dunare si rilor, cdrdusilor ce se trimit cu plaid in slujbele
din Ungaria. irnpetrertesti, s-a hotdrdt ca toatd plata for ce se

562
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

clet de la vistierie, nici un ban sd nu se opreasca


(28). Slugile vomicesti sd nu fie volnice a lua
ceva de la femei si fete (31). Copii slugi si fete
slujnice de va rstd. panel la 30 de ani s-a hotel ra t
la jidovi sa nu se afle slujind (34). Copii de
moldovan pang la 20 de ani slugd 1a Turd sd nu
fie (35). Femei ceirciumdrite sd nu fie (36a). Banii
de gross sa nu se is (33). Vatra domneascd de
la crania din Odobesti s-a honked a nu se mai .

lua (32). r
c. Libertatea comertului. Targurile sa fie
volnice si slobode la on ce fel si de oricare si de
oricine va urea sa se hrcineasca neoprit sd fie
(4). Cei strdini ce vor vent la tang sd se aseze,
pecetea for sd o pldteascd osebit, in cisld sa nu
intre (5). Targurile de duminecd s-a hoteuttt sa
se scoatcl pe alte zile (36). Egumenii mciFtdstirilor
si boierii veniturile mosiilor sd nu le yard(' la
Turd (63). - ,
d. Normele de judecatd. Ispravnicii de tin- Constantin Mavrocordat
uturi sd poarte grijd a judeca pe oarneni; usile
for set fie deschise si in toate zilele necontenit sd Domnul ca sa i se pecetluiasccifoile sd se vadd
judece (13). Talharii ce se vor prCula sa se tri- dreptatea ce se face oarnerti/or si un izuod de
midi la divan cu arcitarea delictelor si crimelor condicd sd opreascd ei si pe ce nu va scris in
comise de ei (15). Judecdtorii au poruncd sd condica ce ne va trimite sd nu se tie in sama, de
judece necontenit de la gazdele for (27). Velitii creme ce s-a poruncit ca toate sd se puie in
boieri cu totii vor judeca lucrdri mai marl (38). condicd. Cum va cunoaste cd s-afeicut streunbd-
Vel-logofcit de tara de sus va judeca pe oamenii tate, la judecdtile de mai sus amintite cu cela ce
din raionul sdu (39). Vel vomicul de tara de sus a avut pars, cu carte de judecatd set lath- la
pe oamenii din judetul sau (40). Vel hatman pe divan. Caryl vor merge oamenii la judecatd si
ceata sa grijeste de judecata tiganilor si nu-i vor judeca, atunci are sd ne dea jalbd.
strdini/or (41). Vel vistiernicul judecd pe cei ce se Pardsul fora de cel cu care ar aveajudecata sd
Fill lif,SC de slujbasi si pricinile deydiilor (42). Vel nu vie, cei until singur nu se judeca. Sd-si puie
spatarul judeca pe oamenii strdini ce vor merge martori cd s-au chemat si sd dea rows la not ca
la dansul (43). Vet aga judecci pe targoveti (44). unul cd acela se va pedepsi. Ispravnicul de tinut
Ispravnicii de tinuturi judecd pe boierii, mazilii si cand se va schimba toate poruncile set-. le lase la
Omani din tinuturile for cu tot felul de judecciti, cel ce va fi pus ca ispravnic. Din oameni tcirani
avand toatd puterea divartului, afara numai de care vor avea oi, sd se puie in cisld 30 of drept o
moarte de om; pe talharii de furtisag sd nu vacs, si oamenii ce au avut boi sau vaci in cisla
hotclrascei nimic, sd is sama si sd trimita la anului trecut si face" ncl mestesuguri le-au vdn-
divan (45). Pentru toate judecdtile mai marl dut, tar cu banii ce au luat din pretzel viteborfac
carte de judecatd sd se dea si toate sa se treacd alte negustorii, s-a hottirat pe negustorii ce vor fi
in condicd (46). La ispravnicii de tinuturi vor facand cu acei bani sa -i puie in cisld.
cduta dreptate tiganu fugiti sau mosiile ce au e. Ord nduieli bisericesti. Ispravnicii sd
hotdri (47). Judecata de o sutd de ani este aibd a cerceta tinuturile for pentru rdspopi, ipo-
hotarul sd nu se caute ce hotdreste pravila, ci diaconi sau atti oameni fetal har, ce se poartd cu
asa sa se urmeze (48). La judeceiti marl cum chip bisericesc si sd-i pedepseascd, unora ca
sunt procesele de mosii, de tigani, impreunci cu acestora sa ti se dea peceti. (18). La mitropolie si
ispravnicul sa se afle si dot mazili acelui tinut, episcopii care vorfi sd is cinul preotesc pand ce
pe care ii va chema ispravnicul sd-i judece (49). nu se va face nu numai diacon sd se pdzeascd
La hotarnici de mazili, pe cine din mazili, ii va si sd invete de la obraze invatate care vor fi ran
chema ispravnicul sa mearga sd hotdreascd duite acolo pastori norodului; nu numai cele tre-
(54). Cine nu va vent is judecatd pe sorocul sta- buincioase ale pravoslaviei care are trebuintcl
bilit de ispravnic, sd se trimitei ford voice lui, mai fiecare crestin a be sti si cele ce sunt ale
oricine ar fi el (51). Cdrtile de judecatd sd se acestui sfant cin preotesc, adicd cum si in ce fel
potriveascci cu rd nduiala in scurt, incheindu-se se code a ceirmui pe credinciosi, fiii tar cei
jalba pdrdsului si rdspunsul celui ce se pia ruge sufletesti (19). La mitropolie, la episcopii si la
(52). Pe Lund condica sa se trimitei la not - zice toate mancistirile s-au hotarett sd fie dascdli si

563
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

copii la inveltdturd, fiste care dupd putinta sa erau impartiti in boieri de sfat si boieri de
(20). Mitropolitul si episcopii la eparhiile for pe divan. Boierii de sfat erau: marele logofat,
targuri si pe la sate marl sd aseze preoti de marele vornic, marele hatman, marele postel-
ispravet set invete copiit si intetiasi si data sd-i nic, marele spatar, marele paharnic si marele
invete ruga si credinta, adica cele 12 porunci ale vistiernic, 8 la numar respectiv 9, ca si in
crestindtdtii ce se get sesc la Verol, adecci crezu Muntenia, daces avem in vedere ca in Moldova
in.tr-unul D-zeu si celelalte 7 taine ale bisericii si erau doi vornici, unul de tara de sus si altul de
cele privitoare la D-zeu si aceste nefiind oste- tara de jos. Boierii de divan ocupau boieriile
nealet multd, sd le invete si sa le dea sd invete a asesoriale sau de ajutor impartite in trei clase.
scrie (21). Cdlugdrii sd seadd nicidecum pe la Clasa intai cuprindea 18 dregatorii, de la stol-
alte locuri prin casele for si tot pe la meuxastiri sa nicie pana la caminarie. Clasa a doua numara
seadd. (22). Cdlugeiri nici de cum set nu se facd 13 boierii, de la spataria a doua pana la usierul
ford stirea mitropolitului (23). Iar cei ce se al doilea, iar a treia alte 13 dregatorii, de la al
ceilugciresc lcisandu-se de ale lumei, sd se ducts treilea pos1 clnic pana la vornicul de poarta.
la meincistiri ca set-si pcizeascet rangul, ei sd nu Detinatorii acestor boierii erau slujbasi de stat,
fie vdcari sau prisdcari si alte ca acestea (24). si se recrutau din randurile proprietarilor de
Egumenii faro cale sa nu se schimbe, ci sa fie mosii, care erau oameni liberi sau nobili, cad
pond la moarte, dar cand vor avea vreo pricing, nobilimea era legata de proprietatea de
cu care lucre sa se dovedeascd si in scris, pamant.
deindu-le sd se lipseascei (25). Egumenii de la Pe Tanga acestia domnul mai avea in ser-
nimeni altul sd nu se aleagd ci cu scrisoare de viciul sau slujbasi de curte, numiti boiernasi,
colugetrii mdndstirii, aceia sa se aleagd a fi egu- 26 la numar, dintre care 5 in serviciul doam-
meni dar cdnd nu se va afla cu bung dovadd om nei. Acestia puteau fi alesi si din randurile
vrednic din mcineistirea lor, atunci sd se aleagd celor nenobilati, adica fara propietate de
de la alta (26). Ce fiestecare venit si cheltuiald la pamant. Dar prin numirea for ei deveneau
vremea sa ceard in scris la sobor, nimeni nefiind oameni liberi, adica nobili, si beneficiau de
cu case pe alt sa se iscdleascd cu tot-if, de ureme Coate drepturile si privilegiile boieresti. Functia
ce toti au parte la adaosul si folosul rneineistirii for se numea dupes serviciul pe care-1 indepli-
(27). neau la curte de camarari, vatafi, cupari, do-
f. Situatia vecinilor, oamenilor strdini si hodari, medelniceri, pivniceri, cluceri etc. Si
figanilor de pe mosii. Oamenii strdini ce vor urea slujbasii curtii primeau deopotriva cu slujbasii
set- se aseze pe mosiile mcineistiresti si boieresti, stalului o renumeratie fixes pentru slujba Tor,
oricett ar urea, pe aceste mosii sd nu se fie in bani, fic in natures.
vecineascd, afard de cei ce vor fi vechi vecini (7). Cantemir arata ca pe langa slujbasii de
Oamenii ce vor sedea pe mosiile mdneisiirilor, slat si de curie mai indeplineau servicii publice
nefiind vecini, seijie datori a face 12 zile inir-un Inca alp 278 de nobili, si anume pe langa
an si dilma sa dea, iar vecinii metnetstiresti si divanul domnesc, pe langa camera de arme, pe
boieresti sd dea pe obiceiu (8). Zile cote pe Tanga cabinetul mare si mic, aprozi de divan,
slujbei din cei ce sed pe mosiile mtineistiresti sau paharnicei si stolnicei care serveau la masa
boieresti acele zile cede va fi tocmeald sa se domneasca., armasei care-i pazeau de hoti si
ord nduiascet (9). Pentru tigani si tigance ce sent usieri care ingrijeau de gazduirea si ospatarea
la doi stc-ipetni nici decum cu nimic sd nu cuteze solilor turcesti si tataresti. Acestia indeplineau
prin dumnezeiasca lege sd-i despartd, ci numai aceste slujbe in mod onorific, facand si stagiu
stcipetnii ai acelor tigani sa aibd a-si impel rti pentru a putea ajunge la dregatorii sau boierii
copiii au sd-si is schimb, atat pentru parinti cat mai marl.
si pentrufeciori (29). Tiganul ce va lua moldove-
neascd, au moldovean ce va lua tigancd nimeni
sex' nu cuteze de acum inainte sd facd pe 5. Cartea pentru dezrobirea tAranilor
moldovean au pe mo/doveanal tigani robi au pe instrainati
copiii Tor. Dar ca sd nu se dea pricing tiganilor
intru a iesi din robie cu aceastd pricind, precum In nazuinta sa de refacere si reinnoire,
s-au legat plata grea (30). Constantin Voda Mavrocordat nu se opri aid,
Nu cunoastem reformele lui Constantin ci merse mai departe, atingand una din cele
Mavrocordat cu privire la reorganizarea corpu- mai grele probleme sociale, problema tara-
lui dregatorilor public! din Moldova. Se pare ca neasca. Starpirea abuzurilor administrative,
acolo ramase in vigoare vechiul statut al boieri- imbunatatirea justitiei s1 felul in care se regle-
for precum ni-1 infatiseaza Dimitrie Cantemir mentase dreptul de proprietate si chiar noua
in Descriptio Moldaviae.7 Boierii moldoveni oranduire a impozitelor nu multumira pc

564
www.dacoromanica.ro
Istori a Romanilor

Omni, care continuau sa fuga de pe mosiile pentru statornicia for erau pusi intr-o situatie
ecleziastice si boieresti si sa-si caute in alts de inferioritate fats de fostii for consateni beje-
parte imbunatatirea situatiei. Pentru a indem- nari. Nepotrivirea aceasta nu sca'pa Domnului
na pe fugari sa se reintoarca la vetrele for si nici Obstestit Adundri a boierilor si eclezias-
parasite, Domnul se gandi la masuri mai efi- ticilor. Pentru a indrepta aceasta inadvertenta,
cace in folosul tor. Obstea ecleziastica si cea Obsteasca Adunare conveni la emiterea unei
boiereasca au fost din nou chemate la sfat pen- cart! de slobozenie de rumanie si pentru taranii
tru a gasi mijloacele care "sa traga si sa adune care ramasesera pe mosiile vechilor for stapani.
pe toti fiii patriei fugiti din pamantul for ". Astfel, aparu la 5 august 1746 hrisovul pentru
Dupd matura chibzuinta s-a ajuns la slobozirea si rascumpararea rumanilor atat de
concluzia Ca cel mai bun mijloc de a determina catre toata obstea bisericeasca, cat si de catre
pe fugari de a se reintoarce la vetrele for ar fi toti boierii tarii. Hrisov cu 66 de iscalituri din
emanciparea for de sub robia proprietarilor de partea marilor proprietari clerici si mireni. In
moss! Parerea gasi aprobarea tuturor si cuprinsul hrisovului, Domnul arata ca in
Domnul se grabs sa-i dea putere de lege prin peund ntul tdrit multe din acele obiceiuri care s-
Cartea obstestii adundri a Tani Romanesti pen- au dovedit a fi bune si de folds s-au pdstrat.
tru dezrobirea reiranilor instrainati ce s-ar Erau insd si legdturi care s-au dovedit a fi mare
intoarce la locurile tor, care fu promulgata la 1 pagubd sufletului crestinesc, cum era acest
martie 1746. Prin cartea aceasta, Domnul cre- vechiu obiceiu al runic-inlet. Nu poste fi pacat mai
dea ea va putea atrage o buns parte din taranii greu si mai mare decdt a-i tine pe fratti nostri
fugiti in Oltenia austriaca, unde acestia erau intru Hristos sub jugul robiei".
priviti ca Varani fara proprietale si impusi la 48 "Deci dar cunoscand si not cu totii - zice
de zIle claca pc an pe most& pc care se Oscan. Domnul - cd a mentine in robie pravoslaunict
Car Ica sau hrisovul domnesc poarta 45 dc crestini, frail de at nostri, este un mare si greu
iscalituri din patria fctelor biscricesli si prim!, socolim cu tot ii pentru rumdnii ce t-am
boicrcsti din lar. In icnidul liii se micsorii aunt pcind acuma in slcipemirea noastrei, fitnd
nartul gajdici asupra taranilor instrainati vc-induti cu mosiile de vremile cele vechi la strcl-
acordandu-li-se totodata o scutire de bir de mosii nostri, asa am gdsit cu cale cci. on La cine
case luni, pcntru ca inauntrul acestui termen din neamul boieresc sau la meindstirt vor fi
cci fugiti, intorcanclu-sc, sa aiba limpul nccc- ruindni cu mosiile tor, mosiile sd continue a
sar pentru a-si ascza salascie si ceic dc rontemea in Max-nit-ea proprietarilor. Dar cat
chiverniseala a victii. Dupa expirarca accstci priveste capetele rumanilor fcirci de mosie, care
pasuiri, termenul dajdiei sa fie de cinci taleri pc va voi sd-t ierte de bund vote pentru a sa
an, solvabil in 4 sferturi, iar nu mai mull, si pe pomenire bine va face; iar de nu va urea set facei
once mosie se vor aseza, sa nu Ile asupriti. Iar aceastd.facere de bine, sd aibd a se rdscumpdra
stapanului celui cu mosia sa-1 lucreze pe an aces rumani cu cote 10 taleri de cap, cu voia sau
cele sase 7.11e si dijma din toate semanal urile s ford voia stetpd nulut sew. lar in caz de refuz din
dea. lar dupa aceasta pamantcnii larani partea stdpeinului sau, rumanul sd fie indrituit
instrainati care ar fi rumani, fie la manastiri, de a face jalbci la divan".
fie la boieri, nu cumva jugul robiei sa-i zatic- Astfel intelese Constantin Voda sa se
neasca a nu veni la patria tor, de frica de a nu conformeze spiritului epocii absolutismului
recadea sub jugul robiei, s-a hotarat in asenti- luminat, emancipand pe rumani de sub jugul
mentul general ca aces rumani care se vor robiei sub care gemura secole de-a randul.
intoarce sa fie slobozi de rumanie si sa nu se Nu trecusera nici doi ani intregi de la
mai numeasca rumani si sa nu mai aiba nici o semnarea cartii de emancipare a rumanilor din
suparare din partea fostilor for stapani. Si Inca Muntenia, cand in 1748 Constantin Voda fu
sa aiba a veni cine vrea la divan ca sa-si ridice din nou mutat cu domnia in Moldova, unde
cartea de slobozenie in temeiul acestui chestiunea vecinilor se impunea cu aceeasi
asezamant. gravitate ca si chestiunea rumanilor din
Muntenia. De aceea, nu se implinise Inca anul
de la reintoarcerea sa pe tronul de la Iasi, cand
6. Cartea pentru dezrobirea rumanilor Constantin Voda convoca obstea chiriarhilor si
din Muntenia si a vecinilor din Moldova boierilor moldoveni pentru a be supune spre
deliberare chestiunea vecinilor de pe mosiile
Scutirea de rumanie pentru cei fugiti ecleziastice si boieresti si a face apel la
trezi serioase resentimente in randurile simtimantul for crestinesc in vederea dezrobirii
rumanilor care ramasera la vetrele for din tars vecinilor. Domnul demonstra Adunarii Obstesti
de pe mosiile boieresti si .ecleziastice si care cum unii dintre stapanii satelor se obisnu-

565
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

iesera de a trata pe vecini ca pe robi, de a-i vechi datini si obiceiuri locale, atingand si
imparti ca pe tigani *1 a da numele for in foi de multe interese ale claselor stapanitoare din
zestre, despartind pe copii de parinti pentru ambele Principate. Ele introduceau mars
a-1 lua in casa la slujba si a-i muta de la un loc schimbari in administratie si justitie, dar si in
la altul. La 6 aprilie 1749 s-a facut in biserica vechea structure socials prin abolirea ruma-
'Frei lerarhi din Iasi sobor mare de intrebare a niei in Muntenia si vecinatatii din Moldova. In
acestor pricini sus aratate, la care cu totii au genere, reformele intareau si pronomiile clasei
raspuns intr-un glas, marturisind adevarul ca boieresti, dar ele nu scapau din vedere clasa
vecinii robi nu sunt, nici se stapanesc cu nume laraneasca cu subimpartirea ei in rumani sau
de robie, flindca numai tiganii au acea robie, vecini. Atitudinile muntene faVa de aceste
care cu femeile si copiii for slujbesc pe toate reforme le cunoastem din scrierile lui Mihai
zilele stapanilor tor. Vecinii Insa numai partea Cantacuzino, favorabile reformelor, precum s-a
barbateasca slujesc, socotindu-se la lucru aratat mai sus. Referindu-se la aceste reforme,
numai un om dintr-o casa, macar cat! feciori ar un scriitor german constata ca Muntenia Si
avea omul, iar partea femeiasca nu slujeste Moldova cand nu sunt pustiite prin razboi sau
nici au acea supunere ca robi, ca vecin va sd navaliri dusmane, sunt pe deplin infloritoare,
zicei scitean megias faro mosie, numai ea din taranul multumit *i cand el *tie ca lucreaza
sat nu este volnic ca sa iasa, care porunca este numai pentru folosul lui, se face harnic, asa ca
de la domnie si a vistieriei si a pravilei gandul de a emigra este departe de el.
poruncind: sateanul sa nu fie volnic a iesi din Din Moldova avem mai multe pareri din
sat *1 de unde va iesi sa se dea la urma. Numai partea diver*ilor cronicari. Nicolai Costin
indrazneala unora dintre proprietari a suparat aproba reformele lui Constantin Voda si indeo-
pe vecini lard de cale, cu vanzarile, mutarile si sebi cele privitoare la ridicarea vecinatatii,
impartirile de vecini, tratandu-i astfel ca pe punand in gura domnului cuvintele:
robi. Aceasta volnicie asupra for de acum "CO. pelcat este sd robesti pe fratele tdu,
inainte nime sa nu o alba ea nu este cu cale. ceici pageutii 1st cumpdrd robii pe bani si in al
Cand se vinde mosia, oamenii sa nu se vanda, saptelea an el u iartd, iar altii si mat cureutd ii
ci ca ni*te sateni ai satului in sat sa ramana, dau slobozenie, tar to esti crestin si neludndu -1
facand slujba obi*nuita, dar slujba sa o face cu cu bani, sifiind crestin ca si tine si to vrei in veci
nart 24 zile de om intr-un an on la ce lucru se sd -I vecinicesti7"
va pune *1 dijma sa dea din produsele muncii Neculce arata. ca. Domnul, pe langa *coil
sale pe mosie. Asa marturisim *i ne primim si unde se Invata latineste, romaneste si arabe*te
ca sa fie pazit acest asezamant, el fu semnal de si cu alte multe bunatati a infrumusetat patria,
toll cc! prezenii, pesic 165 la numfir. parnantul Moldovci cu judecaii drepte si cu
Pentru mentincrea ordinii publice si pen- obiceiuri bunt cre*tinestI si fiestecarula ii era
tru apararea alacurilor din afara, Constantin in buns dreplale dupe cinstea *i vrednicia lui.
Vocla se gandi la organizarea unui corp de Cu WWI allfel erau privite reformele lui
ostire parnanteana. Pentru aducerca la Constantin Mavrocordat de cronicarul Ion
indeplinire a acestui plan, el chema boierimea Conta care sustinea ca Domnul "multd
sub arms, constituind un corp de vreo 300 de supdrare a facut tdrii cu obiceiuri noud ". El a
oameni, asa numitul vet steag, cu capitani *i scos hartii pe toatcl tuna, si sdrac si bogat, si
zapcii in fruntc. Secretarul domnului Mihail temeir si beiirem, tot omul sd aibei pecetea in sem
Daponte relateaza ea boierii si fill for indeplin- si pe toatd tuna cerea capuri si multi oameni de
eau Cu bucurie si multa grabire poruncile fricci si de seircicie fugeau prin munti si prin coclri
comandantilor, "luptau doara pentru domn si si multi periau de frig si de foame si multi din
propria for patrie". Afars de vel steagul frurttasii satelor s-au primejduit si li-au ras bar -
boieresc, mai faceau parte din ostirea dom- bile si cafe 20 coferturi luau pe an". Enache
neasca si vechile unitati de seimeni, vanatori, Kogdlniceanu critica in compilatia sa pe
mocani, saragele, adica steagul galbenilor, Constantin Voda ea a "scornit" institutia
numIti astfel dupe culoarea uniformei for etc., ispravnicilor, "aducand aceasta mustra. din
insumand la un loc vreo 2.500 de oameni. Tara Romaneasca". Ii displacea Domnul pentru
ca usile ii erau mereu deschise si multa vorba
cu prostimea avea. Boierii dace ziceau ceva
7. Felul cum au fost primite reformele contra prostimei erau ocarati *1 inchisi imedi-
de contemporani at. Mai dadu porunca in tars ca sa nu fie
nimeni volnic de a lua cuiva macar un ou larce
Reformele acestea largi *1 incisive au fost bani, nici slujbas nici altul nimeni. A scos pe
laudate de unit *1 aspru criticate de altii. Si nici ieromonahi calugari greci din manastirile cele
nu putea fi altfel, flindca ele taiau fara mils in mari, oranduind preoti de mir *1 a invatat pe

566
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

preoti carte, a adus carte din Tara Romaneasca si vatarnan, de acum inainte sa lipseasca aces-
pc intelesul tuturor si mitropolitul dadu ordin tea Wale. In scurt numai s5 nu mai clacuiasca
sa se citeased din acele evanghelii, apostol, si nici un fel de cheltuieli sd nu mai plateasca.
liturghii pe intelesul Luturor. A poruncit mitro- Starpirea abuzurilor era una din pre-
politului si episcopilor sa faces tipar in eparhiile ocuparile de capetenie ale Domnului. El cala-
for si sa Upareasca cart'. Si asa de mare fried torea mereu prin tars pentru a se convinge per-
ce aveau bietii preoti si diaconi, cad incepuse sonal de felul cum se aplicau pe teren porun-
Constantin VocIA a orandui preoti invalati de cile sale si pentru a da indrumarile cuvenite.
umblau prin toate tinuturile si prin toate satele Ulita si ocna asteptau pe aceia ce nu execulau
ca sa vada ce fel de slujba fac pe la bisericii la intocmai poruncile sale. De la subaltern! cerea
care ce: nu puteau scrie, ce fried trageau bietii rapoarte in scris, si anume in romaneste,
preoti ca se apucau la batranete sa invete probozand pe cei ce raportau in greceste. 0
carte. atentie deosebita &idea Domnul impartirii
A' mai scornit ca boierii nu trebuie sa dreptatii. Reformele acestea nu intarziara a da
alba vecini pe mosiile si satele for land pe la rezultate bune pentru tars. In memoriul sau
toate tinuturile unde vor fi vecini sa vie la asupra st5rii Moldovei la 1787, comitele
boleti ca sa se desbare de vecindiate, Hauterive arata ca, desi poporul din Moldova
poruncind si boicrilor celor cc au vecini si sine - era mereu lipsit de dreptul de proprietate, ontul
luri vecinicie sa vie, ca este s se caute se bucura de liberlatea personals si acest drepl
aceasta pricing in divanuri. Si strangandu-se a fost deajuns ca sd-i pastreze insusirile
vecinatatea dc pretutindeni la divan cu mare sufletesti, pe care in zadar le-ar cauta cineva la
obraznicie. caci ii Men Conslantin-Vod5 de nu vccinii sad. ..Moldovenii n-au pierdut nimic din
mai bagau pc nimcni in scams. vcnind si lirea aceasta de origine, ceici ei se reizvreitesc
boierii de pe afara eel cc aveau vccinii care, impotriva oriccirei apeisdri noi. Ei pldtesc cu
dupa cc s-au slrans cu totii s-a oranduit ea sa munca lorfolosinta unui peimant care nu era at
Sc faca.sobor in miinaslirea Trci Sfeti le. Si asa tor. Ei nu se plang a plait o parte din munca si
mcrgand Domnul cu toti boierii acolo, .au din roadele pe care le trag dupd nicisura
inccput a face mare cercetare, de cared sunt hotardici de' lege, dar once cerere nedreaptd. ii
vecinii si dc la cine s-au cumparat. Atunci au face sd se revolte. Ei sunt totdeauna gala sa
rilspuns loll boicrii zicand: "Noi nu i-am stea la judecatei impotriva boierilor for inaintea
cumparat ci i-am geisit vecini de la 1710Sil Si sir& ispravnicului si sa reclame pe acesta inaintea
mosii nostri si-i stapeinint si noi, iar a-i vinde nu Domnului. Ei nu se tern sa strethatd Wald Cara ca
putem sei-i vindem, ci-i pornim la cote o slujbei a sa vie la divan cu jalbele for cele mai indreanete.
easel de ne dau ajutor. Atunci a poruncit Vocicl Ei vorbesc cu o putere de cuvant cu atatt mai
cu mare hotardre sa nu .mai fie vecini de aid pettrunzdtocu-e cu cat ea este plinel de instlflare
inainte,' numai pentru cd sed prin satele bi- nemestesugitei si naturald, ford a fi lipsitcl de
sericesii si boieresti si se hrdnesc pe mosiile ace- mgloace/2 artei. Prezentarea Ion este cdt se
lea, sell lucreze 24 de zile intr-un an boierilor poate de cumpeinitei. Ei asteaptel cu ochii in
vara si lama, au set dea cede doi lei pe fiecare peinteint ca sd li se porunceascei de mai multe on
cases si sa lucreze 12 zile pe an vara si lama. Si a vorbi, as zice al n-au nici obisnuinta si nici
hotdrcind intru aces!. chip s-au mullumit boierii indrOzneata de a-si spuse gandurile; dar dupa
dispunand Domnul sa se dea vecinilor cafe o aceasta sfiala mestesugitn, vine un potop de
tiduld. domneascd cu pecete gospod, ardtand ca vorbe spuse cand cit usurinld uimitoare, sand
de aid incolo set nu se mai numeascei vecini si sprijinite de un gigs misccitor si totdeauna
sd alba a slily acele zile de mai sus pomenite, intovardsite de rniscare care vorbeste si de o
dcind pe acea tiduld un leu lui tretilogofea: si info tisare care to atinge. Marturisesc cd aceasta
cateva parale scriitorului". traditie a vechii liberteiti roman este un lucru pe
In coniinuare cronicarul arata ca nici un care nu mei asteplam de loc ca sd -1 gdsesc aice
om dinlr-un sat inir -altul sd nu sc mule ca.se si ini-a pleicut Parte mull sd-I afiu 400 de leghe
va globi si pedepsi. Or oamenii razes', cc sect pe de Roma si dupd 18 veacuri de la Cicerone. Unii
mosiile for aceea numai sd nu fie supusi nici sa invinuiesc pe tei !until moldovean cd este lenes,
lucreze,, nici sa olacuiasca cuiva, ci sa fie _pe dar cand munca unui popor se sciveu-seste pe un
scama gospodar. Or oamcnii cc se vor sedeape paint-an care, nu este at but si ceind i se cere cu
mosii boieresti sau manastiresti, stapiinul atilt mai mutt cu cdt muncesti mai din grew, ce
mosiei aceea stapaneased si s5-1 lucreze rnirare este ca nu lucreazd decal in mdsura tre-
dup5 obicci ca asa este cu drepiale, dar nu all- buintelor lui?" sc in lreba Flauterive.
fd. Nici un fel de clac5, nici cheltuieli sau alle Cronicarul Neculce it infiiliscaza pc
suparari ce aveau locuitorii pang acum de la Constantin Voda ca pc "un oin nu prea mare de
dregatorii tinutului, de la capitan, de la vornic stat si de fcipturei, prost si cduteiturei incrucisatei

567
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

si vorba lui inecatd, doar la hire era malt, cu la Iasi, el muri acolo la 15 decembrie 1769,
mandrie urea sd se arate, doar era si om unde i se facura funeralii domnesti. Nu
lenesiu; cazne, belted rele la oameni nu fcicea nici cunoastem locul unde fu inmormantat.
la sange nu era lacom si rabdator mult. Ii era Ioan Mavrocordat, flul lui Constantin,
dragd inuciptura, corespondente din toate tdrile domni in Moldova intre anii 1743 - 1747. El nu
strain sd aibd, prea silitor spre vests ca sd stie respect& in toate reformele parintelui sau, rein-
ce se face prin alte tdrl, ca sd dolkmdeased troducand vacaritul, percepandu-1 de doua si
nume friUdrit la Poart& Minciunile 11 era prea chiar de trei on pe an. Grua domniei o rass in
drag ca sd le asculte, numai nu era prea grdbit seama boierilor, el tinandu-se mai mult de
a face Mu.. Giuruia prea mutt unora si altora, "mese marl, zaifeturi si plimbari... si alte des-
dar la mUltime da dintre cele giuruite". Mari", cum arata cronica. contemporana. Era
Enache KogdIniceanu arata ca Constantin un adevarat epicurian. Ioan Voda fu reclarnat
Voda postea si ajuna si silea si pe boieri sa faces la Poarta de un evreu din Polonia; caruia i-ar fl
la fel. El nu fuma si boierii se lasasera si ei de confiscat toata averea. Reclainatia se dovedi
fumat. Era milostiv si cucernic. Timpul zilei pi-1 neintemeiata si reclamantul fu spanzurat.
petrecea in divan si cu rugaciune. Nu ingaduia Rudele din Polonia ale spantiuratului conti-
muzica instrumentals. Pastrand traditia inain- nuara cu reclamatiile si uneltirile for la Poarta,
tasilor sal, el intari inchinarea manastririlor astfel cal loan Voda fu mazilit. Se retrase la
Tazlau, Casin, Soveja si Probota Care patri- Istanbul, unde ajunse la "grea saracie", cum
arhia din Ierusalim ca sal se intareasca Sf, spune cronica.
Mormant este de folos mantuirii a toata
crestinatatea". Marrastirea Hangu fu inchinata
dc el pairiarhici din Alexandria. 8. Domnille Ghiculestilor
Socotra domnia ca twa ford deosebire cis
tars, ca si cum domniile intercalate ar fl numai A doua familie domnitoare in aceasta
trecatoare incidenle. El arala ca avea totdeaul epoca a marilor reforme era familia
na mila de tars si de saraci, intocmai ca de Ghiculestilor. Din inceputuri modesle, neamul
"patria sa". Aceasta cuprindea ambele tars Ghiculestilor, de obarsie albaneza, vent in
romanesti pe care el le privea ca apartinand Principatc pe la mijlocul secolului al XVII-lea,
familiei sale. Domnul face an de an dare de "negustorie facand" - cum arata Miron Costin.
seama asupra aplicarii bugetului in rata Strabunul for Gheorghe Ghica, asezandu-se in
adunarii clerului si boierilor. El incerca sa Moldova, se incuscri cu familiile boieresti si
adapteze Principatele romane la ideile abso- ajunse in protectia marelui vizir Ahmed
lutismului luminat din Franta, Austria si Koprillil, care era din acelasi sat, capuchehaia
Prusia. Domnul era atotputernic, boierimea al Moldovei la Istanbul pe timpul lui Vasile
pierduse din privilegiile si imunitatile ce avea, Lupu. Dupes moartea lui Vasile Voda si
pastrand din de numai atat cat ingaduia mazilirea lui Gheorghe Stefan, Gheorghe Ghica
Domnul dupa bunul sau plac, care la randuf fu randuil de Poarta domn al Moldovei in 1658,
sau era vesnic amenintat de deplasare, deschizand astfel seria domniilor Ghiculestilor
mazilire si surghiun din partea Portii. Idealut in Wile romane. Fiul sau Matei se casatori cu
sau politic era un stat aristocratic in care sa Ruxandra, flica marelui dragoman Alexandru
clomneasca dreptalea fixates prin legi obligatorii Mavrocordat, Grigorc, flub ccl mai mare al lui
tuturor. Se complacea in rolul unui despot Matei ajunse in 1726 Domn in Moldova, rata
luminat si filantrop. Usile divanului erau vreme fratele sau Alexandru ajunse terziman la
mereu deschise si mulla vorba avea cu pros- Poarta, find un om erudit, cunoscator de limbi
timea. straine si inzestrat cu o vasta experientd a
In 1769,Constantin Mavrocordat vietii. In functia sa de mare terziman al Portii,
ajunse pentru a patra oars Domn in Moldova el se bucura 'de mare consideratie la turd.
tocmai cand razboiul ruso-turc se gasea in Dansul juca un mare rol la tratativele de pace
toiul sau. Ca aderent devotat al Portii, el se de la Belgrad (1739), cand austriecii furs siliti
stradui sa aprovizioneze dupes putinta ostirea sa retrocedeze Oltenia, care fu reincorporate
turca care opera in Moldova, batand in. Tarii Romanesti. Tot atunci rusii furs siliti sa
retragere de la Hotin la Tutova si de- acolo la evacueze raiaua Hotinului, pe care Ghica
Movila Ribald si la Barlad. Constantin Voda fu- sCaruia sa o reincorporeze Moldovei spre a
silit sa se retraga si el din Iasi, urmarit de rust, restabili astfel vechiul hotar al Moldovei la
si ranit la cap de un ofiter rus, infectandu-se Nistru. Staruinta aceasta a terzimanului Ghica
gray in urma acestei lovituri. Rana cangrena nu gash aprobarea sultanului sf Alexandru
din cauza gerului si relei ingrijiri. Adus bolnav Ghica cazu in dizgratie, deopotriva cu marele

568
www.dacoromanica.ro
Istoria Romfinilor

vizir. Adversarii acestuia rasculara populatia a-i putea imita in cele bune.
din Constantinopol contra marelui vizir Si a Curand dupa instalarea sa in scaunul
terzimanului, care ar fi ingaduit sa se treaca in domnesc de la Iasi, noul Domn primi porunca
tratatul de pace de la Belgrad dispozitii defa- Portii de a interveni cu ostirea pamanteana la
vorabile Portii. Sulzer sustinea Ca marele vizir potolirea rascoalei tatarilor din Buceag contra
stiu sa se apere aruncand toata vina asupra hanului tor. El porni in fruntea unui corp de
terzimanului Alexandru, care fu decapitat in 7.000 de oameni, ce se compunea din slujitorii
iunie 1741, ca tap ispasitor pentru greselile de curte, din darabani, vanatori, pantiri,
mai marilor sai. Dizgratia Portii nu se extinse calarasi, mazili, calarasi, boiernasi si copii de
insa asupra intregii familii a Ghiculestilor care case, fiecare unitate cu steagul ei. Oastea
dadu intre anti 1727 - 1769 cinci domnii in moldoveneasca mai dispunea si de 12 tunuri
ambele principate, precum se vede din tabelul cu sacaluse. In acest fel dorea sa organizeze
urmator: ostirea si Constantin. Voda Mavrocordat. In
urma acestei interventii armate Grigore Voda
Moldova Muntenia respinse si incursiunile tatarilor dincolo de
Prut. El refacu manastirea Balica de langa Iasi,
Grigore al II-lea 1720 - 1733 . 1735 - 1741 infrumusetand-o si numind-o Frumoasa,
Ghica 1733 - 1735 1748 - 1752 unde-i placea sa petreaca. Domnul se remarca
prin activitatea sa pe terenul edilitar, aduca.nd
Matei Ghica 1735 - 1756 ape pe urloaie, adica tevi la Iasi si restaurand
baia publics feredeul. In a doua domnie el
Scar lat Ghica 1757 - 1758 1758 - 1761 primi ordin sa trimita salahori la cetatea Vozia
1764 - 1768 - Occacov si sa furnizeze lcmn de constructie
pentru intarirea cetaiii.
Alexandru Ghica 1766 - 1768 In Muntenia, Grigore Voda a reorganizat
in 1733 carvasarana, adica vama din
Grigore al HI-lea 1764 - 1766 1768 - 1769 Bucuresti ale cares venituri apartineau mana-
Ghica stirilor. El mentinu asezamintele lui
Constantin Voda de la Pantelimon si Visarion,
Ghiculestii au domnit in ambele tan nu instaland pe langa acesta din urma st un spital
mai putin de 34 de ani, si anume 20 de ani in pentru ciumati. Grigore Voda muri in 3 sep-
Moldova si 14 ani in Muntenia, incadrandu-se tembrie 1752 la Bucuresti si fu inmormantat la
cu totul in ideile de reforms ale timpului. manastirea Pantelimon.
Familia for de origine albaneza a dat in a doua In domnie ii urmara fiii sai Mate! si
jumatate a secolului al XVIII-lea tarilor romane Scarlat, care domnira in ambele tart. Matei
doi Domni, pe Gheorghe si pe Grigore I Ghica. Ghica ajunse la domnie in varsta de 25 de ani,
Matei, fiul lui Grigore I, n-a domnit. El a avut find un mare amator de mese copioase si de
insa doi fit, dintre care Grigore ajunse in 1726 petreceri cu tineri de varsta sa. El sport lefurile
Domn in Moldova, tar fratele sau Alexandru a dregatorilor si impartea pitace de bolerie cu
fost mare dragoman sau terziman la Poarta duiumul. Postelnicul sau Alexandru Sutzo
pand la decapitarea sa intamplata la 1741. elibera 30 de pitace de stolnicie, 20 de pahar-
Grigore al II-lea Ghica a domnit timp de 24 de nicie si 50 de serdarie.
ani, si anume 14 ani in Moldova si 6 ani in Fratele sau Scarlat domni in Muntenia de
Muntenia. El ajunse la domnie numai dupd ce cloud on si o data in Moldova. El starui cu
indeplinise timp de 11 ani functia de mare energie pentru izgonirea turcilor din usurpele
dragoman pe langa curtea sultanului. Era un for din Braila, incoroporand tarn domeniul
om cult si cu multi inielegere pentru Irecultil Odaia Vizinilui pentru care se obligase sa
tarii in care domnise bunicul sau. Limba plalcasca sultanei - fosta proprietary - suma
romaneasca insa o deprinse numai dupd ce de 25.000 lei anual. Scarlat Ghica incepu con-
ajunse Domn, ca de altfel si unchiul sau structia bisericii Sf. Spiridon din Bucuresti,
Nicola] Mavrocordat. Si el sosi in tars inconju- care fu terminate si copios inzestrata de fiul
rat de o droaie de greet, dornici de a se pricop- sau Alexandru, care domni si el 2 ani in
si in tarile romanesti. Si era stapanit de dorinta Muntenia. La indemnul lui s-a alcatuit de
de a se incadra in istoria tariff, ceea ce-i succese un autor necunoscut asa-umita Cronicd a
usor ca nepot al fostului Domn Grigore I Ghica. Ghiculestilor. Cronica aceasta insists asupra
El insarcina pe Amiras cu alcatuirea unei evenimentelor din Moldova dintre anti 1695 si
cronici care sa arate din ce neam si ce ispravi 1754, cuprinzand relatii amanuntite asupra
au facut inaintasii sal in tarile romane, pentru domniei parintelui sau Grigore al II-lea Ghica

569
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

si asupra domniei sale. IntAmplarile relatate Tot el ingriji sa se repare apeductul de la Iasi.
pana la 1730 sunt compilate dupa cunoscutele Pentru a combate luxul, Domnul aparu in
cronici moldovenesti. Evenimentele care s-au divan intr-un halat simplu de stab,* de land,
petrecut de la 1730 pana la 1754 cuprind insa indemnand astfel pe boieri sa se imbrace la fel.
stir' originale din acea vreme. Scarlat Ghica 0 cronica contemporana aminteste ca in
muri la Bucuresti la 12 decembrie 1766. putine zile s-a potolit cheltuiala nebuneasca a
straielor. Cronica mai spune ca. Domnul a
socotit ca va putea face postav in tars,
9. Noile oranduiri ale lui Grigore al III- instaland o fabrica de postav la Chiparesti, la
lea Ghica confluenta Bahluiului cu Jijia. El se purta cu
gandul sa dezvolte aceasta noua Industrie pe o
Cu Grigore al III-lea Ghica veni la domnie scars mai larga pentru ca.dupa acoperirea con-
fiul terzimanului Alexandru ucis de turci in sumului intern sa se poata exporta postav din
1741. La moartea silnica a parintelui sau, Moldova in Muntenia, Crimeea si Turcia. Un
tanarul Grigore se ascunse unde putu pentru a balot de postav din fabrica de la Chiparesti fu
scapa de urgia turcilor. Indata insa ce aceasta prezentat in dar sultanului.
urgie se mai potolise, Grigore Ghica iesi din Grigore Ghica era insufletit de o mare
ascunzisul sau si reusi sa obtind iertarea sul- dragoste si compatimire pentru eel multi si
tanului si chiar functia de dragoman al Portii, saraci. Primind jalbe ca asezamantul lui
ravnita asa de mult de pretendentii la domnia Constantin Voda nu era respectat si ea taranii
Principatelor. Tanarul dragoman ajungand in continuau sa fie asupriti de catre proprietarii
contact cu lumea diplomatica din imperiu, avu de mosii, Cara nici o dreptate si randuiala,
prilej sa cunoascil idcile politice si conceptiile Domnul promulga la ] ianuarie 1766 un hrisov
sociale ale timpului sau. Gra lie relatiilor sale cu 15 onturi, dup5 care urmau sa se
cu mai marii Portil sl prieteniel sale cu marele cal5lIzeasca taranii si proprietarii. 1-Irisovul
vizir, Grigore Ghica oblinu in 1764 domnia cuprindea in esenta dispozilii privitoare la
Moldovei. Vestea numirli sale fu bine primita reglcmentarea raporturilor dintre sateni si pro-
de tars. "Set fie intr-un ceas bun ziceau boierii prietari.
- si sd trcliesti Maria Ta /kind la adanci Ca om erudit ce era, Grigore Ghica
beitranete in luminatul scaun al Maritei Tale. restaura in 1766 vechea Academie a lui Vasile
Tott ne-am bucurat de bun numele Mdriei Tale si Lupu de la Iasi, recladind-o din nou pe cheltu-
ne simtim cu totii datori a sluji cu tot sufietul iala sa si dandu-i un nou statut de organizare,
nostru Mdriei Tale". Noul Domn al Moldovei se mai apropiat de nevoile spirituale ale timpului.
dedica cu toata ravna inaltei sale misiuni. El Cronicarul Conta sustine ca Grigore Ghica era
asigura tarsi o adminislratie buns si cinstita, un om foarte intelept si instruit care dorea ca
poruncind ispravnicilor "sd fie cu dreptate si altii sa se indestuleze in invatatura. De
sciracilor, nimeni sd nu-i calce sau set-i ncipestu-
aceea, el a facut scoala aprope de mitropolie "in
care sd se invete multe feluri de Invcirciturd st
iasccl, sau sa pdzeascd hatti rul cuiva, sd se fer-
eascii fiecare de a lua mita care se vor alege cu
mai multe limbi. Adunat-a si dascdli foarte
invdtati, fdcut-a randuiald dascdlilor si uceni-
mare pedeapsd, pentru cd D-zeu I-a trimis in cilor ca sd stie fiestecare leafa si randuiala for ".
aceast pdmant ca sd pcizeasal pe sdraci si sd-i Cu hrisovul domnesc din 1766 Domnul infiinta
fie mild de ddnsii. Relele trebuiesc starpite pre- 22 de scoli domnesti intretinute din vistieria
cum neghina din grail se alege". statului cu dascali alesi si bine platiti. Acestea
Crezator in misiunea sa diving, Grigore erau scolile de la Campulung de pe Ceremus,
Ghica se interesa indeaproape de toatc Orhei, Soroca, Chisinau, Greceni, Neamt,
ramurile administratiei, reorganizandu-le in Bacau, 'l'ecuci, Covurului, Vaslui, Tutova,
spiritul modern al timpului. El porunci sa se Falciu, Dorohoi, FIarlau s.a.
intocmeasca condici anume pentru venituri si Grija lui Grigore Ghica era indreptata si
cheltuieli. In condicile de cheltuieli din vremea asupra bisericii, unde poruncile lui Constantin
sa gasim un condei de 69 lei pentru "gazeturile Voda nu gasisera cuvenita ascultare. Domnul
din Brasov". El admonesta pe slujbasi sa se afla ca multi preoti nu intrau prin usa din fats
muliumeasca cu lefurile ce primesc de la la cinul preotesc, ci cei mai multi erau aceia
vistierie si sa nu ceara alte plocoane. El deza- care intrau pe aiurea, talhareste, indemnati de
proba corporatia madragiilor sau precupetilor, nevrednicie, ticalosie si lenevie, ca sa rapeasca
poruncind ca articolele de prima necesitate sa si sa apuce darul preotesc, pentru a se
se cumpere direct de la producatori. Pentru imbogati si pricopsi. El porunci ca si in tagma
intretinerea cailor de comunicatie, nascoci o preoteasca sa se ceara studii si sa se faces
impunere specials pe animalele de tractiune. selectie. Domnul opri sa se mai ridice biserici

570
www.dacoromanica.ro
Istoria Rombilor

Med binecunvantarea mitropolitului. Ctitorii de Mavrocordat. Si el trecu prin toate rangurile


biserici furs obligati sa asigure ctitoriilor for boieresti, far in 1706 fugi cu mai multi boieri in
mijloacele necesare pentru intretinere. Muntenia pentru a scapa de urgia lui
Unele din masurile acestea drastice, mai Constantin Duca-Duculet. Din Bucuresti,
ales cele privitoare la reglementarea rapor- Nicolai Racovita trimise jalba la Poarta contra
turilor dintre sateni si proprietari, inspirate de lui Constantin Voda, reusind sa-1 rastoarne si
cele mai nobile simtaminte de dreptate si sa obtina pentru dansul domnia Moldovei, find
umanitate pentru cei multi si asupriti, nu erau recomandat si sustinut de boierimea moldo-
de loc pe placul chiriarhilor si al boierilor, dar veana. De aceea, el trece ca ultimul Domn ales
cu toate acestea Domnul intelegea sa-si faca de tard. Astfel ajunse Mihai Racovita in 1703 in
datoria fata de tara si fata de supusii sai. De scaunul domnesc de la Iasi. Intre anti 1700 si
aceea, o cronica, apreciind nazuintele Domnu- 1744 el a domnit in arnbele principate, cu
lui spre mai bine, it lauda cu drept cuvant intreruperi, timp de 17 .ani, si anume 14 ani in
zicand: "Intreg era aces Dorm la toate, plin de Moldova si 3 ani in Muntenia. Daces mai
matte, invdfat si stand toate trebile cum le va adaugam st domniile fiilor sal Constantin si
purta. Cuvdntul ce grclia era graft, si era leiudat Stefan, constatam Ca familia Racovitestilor a
de toy si plcicut prostimei; far boierilor nu atat, domnit in epoca aceasta timp de 38 de ani,
cd nu li suferea Domnul nicidecum". precum arata tabelul urmator:
In 1768 Grigore Ghica primi domnia
Munteniei, unde incepu sa dezvolte aceeasi Moldova Muntenia
prodigioasa activitate domneasca ca si in
Moldova, inspirata de aceleasi simtaminte Mihai Racovita 1703 - 1705 1730 - 1731
democratice. Dar domnia sa fu subit intrerup- 1707 - 1709 1741 - 1744
ta de izbucnirea razboiului ruso-lure din 1768. 1715 - 1726
Ca exponent al politick hi:Testi, el se lovi de
propaganda rusilor, care castigara pentru Constantin 1749 - 1753 1755 - 1756
cauza for pc maiorul Nazaric Cazaru. Acesta Racovi 1756 - 1757 1763 - 1765
organizasc in intcicgcrc en spfilarul Parvii
Cantacuzino un corp de "volentiri" romani si Stefan Ilacovit 1763 - 1764
arnaull incadrat cu cazaci si ataca prin sur-
prindere la 16 noiembrie 1768 Bucurestii. Cronicarul Amiras infatiseaza pe spa-
Punand stapanire asupra capitalei, conjuratii tarul Mihai Racovita ca find din neam vechi
izgonira pe turd, ridicard pe Domn din ascun- din boieri marl de tard, om intelept, nemaret. si
zisul sau de la hanul Serban Voda si-1 expedi-
cinstitor aproape catre toti boierii si aratand
dragoste catre patria sa. Mustea completeaza
ara la Petersburg, unde Grigore Ghica fu bine tabloul, relatand ca domnea tara cu cumpat
primit la curtea imparatesei Ecaterina, unde bun si ca era la judecata foarte cu dreptate,
petrecu in tot cursul razboiului. Dupa usa sa nu era nimanui inchisa, tuturora be
incheierea pacii, el obtinu din nou domnia zicea pe nume si judecata o cerea foarte cu
Moldovei pe care o incheie in mod tragic. amanuntul, de isi puteau spune oamenii jal-
bele for si era tuturora cu fata vesela. Neculce
spune Ca tara se bucura de numirea lui, ca era
10. Dorrmille familiei Racovita moldovan si era prea lesne la divanuri a grai cu
Domnul, caci el judeca bland si drept si usa ii
A treia familie domnitoare in epoca abso- era prea deschisa si nu cu marire multa.
lutismului luminat era familia Racovitestilor, A treia domnie a lui Mihai Voda in
boieri de tard, care indeplinisera inalte slujbe Moldova a lost cea mai lunga.. Durand 11 ani,
administrative in Moldova. Nicolai si loan, fiii ea a fost st cea mai rodnica in fapte si bogata
lui Cehan Racovita, jucasera un mare rot in intamplari. Inscriptia de la Cerdacul lui
politic sub domnia lui Gheorghe Duca. Nicolai Ferent de 15110 Iasi si de pe stalpul lui Voda de
Racovita ramase loctiitor de domn in absenta la Vama din Bucovina dau marturie asupra
din tara a lui Duca-Voda, care impreuna cu luptelor sale cu imperialii care umblau sa-1
Serban Cantacuzino si Mihai Apaffy insoteau prinda si sa ocupe Moldova. Tot Mihai Voda a
cu conlingentele for ostirea lui Cara Mustafa pus capal asupririlor lataresli din parlea
contra Vicnei. El era casatoril cu Anastasia, marzacilor din Bugeac. El confirms patriarhici
flea lui Toma Cantacuzino. Din aceasta casa- din lerusalim manastirile inchinate: Galata,
lode se nascu Mihai Racovita, care Linea in Barnovschi, Sf. Sava, Cetatuia, Barnova si Sf.
casatorie pe Sofia, flea lui Constantin Voda Gheorghe din Galati. In timpul foametei din

571
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

1716, cand lumea flamanda ii cerea "pits" ca de tang. Poarta sa fie ocupat de un roman si
sa-si intretina viata, Domnul organizes o mare nu de un grec. Vrednic de retinut este faptul ca
opera de asistenta, repartizand pe cei nevoiasi Constantin Voda se straduia sa alba relatii
pe la curtile boieresti. cate 20 30 de oameni, bune cu strainatatea, el s Carui ca secretarul
impunandu-le boierilor sa-i hraneasca ca sa sau Francois Thomas Linchon sa fie recunoscut
nu moara de foame. Dupes o domnie rodnica si in calitate de agent al sau diplomatic pe langa
in Muntenia, Mihai Voda se retrase in 1744 la curtea polona din Varsovia. Domnul se
Constantinopol, unde petrecu pans la sfarsitul interests si de organizarea unui serviciu regulat
vietii sale, in varsta de 90 de ani. Dintre cei de posta cu Varsovia. El felicity pe regele
patru fit ai sal, doi, si anume Constantin si Ludovic al XV-lea cu ocazia atentatului neizbu-
Stefan, ajunsera si ei sa domneasca. tit asupra vietii lui, trimitandu-i totodata si
Fiul mai mare Constantin domni in caMii de vanatoare - levriers - pe care ii ceruse
ambele tars timp de 9 ani, de cate 2 on in din Moldova.
Moldova si in Muntenia. El pastra in buns A doua sa domnie in Muntenia lua sfarsit
parte reformele lui Constantin Mavrocordat, cu razvratirea multimii din cauza arestarii
legandu-si si el numele de anumite fapte samavolnice a unor boieri, dusmaniti de
savarsite in folosul tarilor pe care le stapanea. Cantacuzinesti. Tulburarile acestea mahnira
El expulza si restul lazilor din tars si deodata adanc pe Domn, care zacea bolnav sub ingri-
cu aceasta, el izgoni si pe greci pentru a potoli jirea medicului sau Giuseppe Antonio Pisani.
revolta boierilor contra Tor. El trimise comisii in Ingrozit de zgomotul multimii agitate, Domnul
tarile vecine ca sa cerceteze pe tdranii fugiti surescitat isi facu seama, band mai multe sti-
peste granita si sa-i indemne a se reintoarce in de de spirt de melisa, savarsindu-se la 7 fe-
tars, fagaduindu-le scutire de impozite pe limp bruarie 1764, find inmormantat la mitropolia
de Base luni si punandu-le in vedere mars din Bucuresti. Cronica lui Enache
inlesniri la plata birurilor. Bejenarilor care Kogalniceanu it arata ca pe un "om intreg la
vencau din Transilvania, Domnul le asigura un mince, bland si nemaret, invatat, iubitor de
rcgim de favoare pcntru a -i face sa Sc aseze in bani nu era, pc oamcni ii iubea si dorea sa-i
Moldova. Grija pcntru asistenta celor in sure- vada chivernisiti". Vrednic de retinut din dom-
rinta, Domnul o manifests in ianuarie 1757 nia lui Constantin Racovita este faptul ca el
prin crearea spitalului de pc langa manastirea hotari in 1750 ca anul oficial sa nu mai
Sf. Spiridon din Iasi, daruindu-i vaslul dome- inccapa deodata cu cel bisericesc la 1 septem-
niu de la Tg. Ocna, pentru ca din veniturile brie, ci la 1 ianuarie, ca in toate ladle apusene.
acestuta sa se poata intretine, o pioasa danie in Astfel incepu in Moldova anul calendaristic la 1
amintirea raposatei sale sold Sultana. El cti- ianuarie 1751.
torisi si biscrica prorocului Samuil din Focsani In domnie ii urn-ta flu! sau Stefan care
si confirma actul de clanie pentru hiscrica Sf. avu de furca cu boicrii cc sc dusmancau intre
Nicolai din Brasov. Din indemnul sau s-a con- ci si care silird pe domn sa avizeze masuri
vocat la 1 ianuarie 1752 marele sobor la Iasi in drastice de represiune contra Tor. El confirms
care, sub mare blastam, se holari de a nu mai privilegiile oierilor transilvaneni si ale negusto-
alege strain! in scaunele arhieresti din rilor din Brasov si inching manastirea Precistei
Moldova. Tot el a impus mandstirilor sa poarte din Roman spitalului Sf. Spiridon din Iasi, o
condici asupra chiverniselilor Tor. La inccpulul fundatie a parintelui sau. In 1765, Domnul
anului 1753 lasii au fost incercati de un insarcina pe paharnicul Mihai Fotino
naprasnic incendiu, caruia ii cazu jertra pana Fotinopol din Chios - cu codificarea tuturor
si palatul domnesc. poruncilor legate precum si a obiceiurilor
In acelasi an Constantin Voda fu mutat pamantene care erau in uz. Fotinopol a adus la
cu domnia la Bucuresti unde se remarca prin indeplinire porunca domneasca intocmind un
masurile sale de bun gospodar. El reinnoi pri- Manual de lege, cu subtitlul: Antologia legilor
vilegiile oierilor din Transilvania in Tara impairdtesti si canoanelor bisericesti, scris in
Romaneasca si ingadui prin hrisovul din 7 limba neogreceasca. Condica cuprinde legi
noiembrie 1753 sasilor luterani din Bucuresti civile si legi bisericesti, impartita in trei parti.
sa-si cladeasca o biserica in mahalaua Ea ni s-a pastrat in manuscris, Cara ca sail fost
Stejarului cu dreptul de proprietate asupra vies candva tiparita. In august 1765, Stefan
pe care o avea. Si in Muntenia boierii erau Racovita fu mazilit si trimis in surghiun pe
foarte porniti contra grecilor, silind pe domn sa insula Metilene, de unde scapa in anul urma-
consimta ca cel putin postul de capuchehaia tor, dar farce sa mai fi putut obtine domnia.

572
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Bucurqtii la 1717

11. Domniile familiei Calimachi Calimachi in scaunul domnesc de la Iasi coin-


cise cu o invazie a tatarilor in tars, care numai
A patra familie domnitoare in epoca in schimbul unor insenmate sume au putut fi
reformelor era familia de mazili orheieni a determinati sa se retraga in Buceagul lor. El
Calimasilor sau Calimachilor, cum se numeau facu pe fratele sau Gavriil mitropolit la Iasi in
membrii ei care ajunsera la domnie. Teodor locul lui lacob Putneanul. Pentru acoperirea
Calimasul, originar din Orhei, ajunse mare marilor cheltuieli pe care le facu cu ocazia
dregator domnesc la Campulungul Moldovei, obtinerii domniei si a alungarii tatarilor,
unde ridica si o biserica de lemn. Mai apoi,
Teodor Calimasul ajunse parcalab de Hotin. Domnul fu silit sa stranga surubul fiscal.
Acolo el legs relatii de prietenie cu polonii. La Fiscalitatea excesiva trezi mars nemultumiri
sfatul prietenilor sai lesi, el trimise pe fiul sau contra lui, izbucnind chiar revolte, cand
loan la scoala la Liov, pentru a deprinde pe Domnul incerca sa reintroduce vacaritul, care
langa limba polona si cea Latina. Ca bun cu mare blestem fusese desfiintat de
cunoscator de limbi straine, infra in serviciul Constantin Voda. Racovita. insusi mitropolitul
marelui dragoman loan Mavrocordat deprin- Gavriil, fratele sau, nu indrazni sa dezlege pe
zand limba greaca, italiana si turca. Grigore Domn de acest blestem. Atunci loan Voda se
Ghica, care ajunse Domn in Moldova, il lua cu gandi la asezarea de dari not ca ajutorinta si
sine la Iasi, unde ocupd marl boierii, fiind apoi darea pe ogeaguri. Dar si acestea furs primite
trimis ca capuchehaia al Domnului pe langa numai cu violente proteste din partea con-
Poarta. Ca om istet si silitor, el trecu apoi in tribuabililor moldoveni.
serviciul maril dragomanii pentru a ajunge
insusi seful ei si a se mentine in acest post de In timpul domniei sale, orasul Iasi s-a
mare raspundere limp de 16 ani. La Istanbul, latit spre Copou. In iunie 1761 loan Calimachi
loan Calimachi facu cunostinta cu grecii din se retrase la Istanbul, lasand domnia in seama
Fanar care-i avansard sumele necesare pentru fiului sau Grigore. Noul Domn se gasea sub
a obtine domnia Moldovei. La domnie, loan influenta grecilor si indeosebi a familiei Sutzo.
Calimachi ajunse numai la adanci batraneti, si El largi manastirea Sf. Spiridon din Iasi pe care
anume in Moldova, unde domni trei ani. Fiul in 1763 patriarhia din Constantinopol, careia ii
sau Grigorie, insa, domni de cloud on in era inchinata, o declarase stavropighie,
Moldova, precum se vede din tabelul urmator: inaltand pe egumenul ei la rangul de arhiereu
de Irinopolis. Totusi Domnul ii impuse ca din
Moldova Muntenia veniturile manastirii sa se acopere cheltuielile
loan Teodor cu ingrijirea bolnavilor si plata medicilor. A
Calimachi 1758 - 1761 doua domnie a lui loan Voda in Moldova fu
numai de scurta durata din cauza razboiului
Grigore ruso-turc, care izbucni in 1768 si care aduse
Calimachi 1761 1764 1767 1769 mazilirea si strangularea sa, intamplata la
Istanbul la 6 septembrie 1769. Averea sa
Domniile Calimachilor epoca
in miscatoare, socotita la 3.000 de pungi, ii fu
reformelor au fost relativ scurte si fare confiscate de turd, care il tratasera ca pe un
deosebite realizari. Instalarea lui loan tradator al cauzei sultanului.

573
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul II

TRANSILVANIA SI BANATUL SUB DOMINATIA HABSBURGILOR

1. RevendicArile politice si sociale ale romanilor de dincolo de Carpati


2. Banatul sub adrninistratia civila sau camerala
3. Episcopatul unit de la Blaj
4. Restaurarea episcopiei ortodoxe din Transilvania
5. Militarizarea granitelor transilvano-banAtene dinspre Muntenia si Moldova
6. Exodul iobagilor transilvaneni in Muntenia si Moldova
7. Situatia disperata a iobagilor in pragul revolutiei din Transilvania
8. Revolutia triumvirilor Horia, Closca si Crisan si rasunetul ei in tars si in
strainAtate
9. Reformele imparatului Iosif al II-lea si revocarea for
10. Supplex libellus Valachorum Transilvaniae si scoala istorica transilvaneana

1. Revendicarile politice si sociale ale durile celor trei natiuni privilegiate: ungurii,
romanilor de dincolo de Carpati secuii si sash. Nobilimea romana, a card exis-
lenta nu poate fi tagaduita, se contopi cu tim-
In timpul domniilor alternative ale celor pul cu nobilimea maghiara pentru a se putea
palru familii in Muntenia si Moldova, domneau bucura si ea de drepturile si privilegiile aces-
in Transilvania si Banal imparatul Carol al IV- teia. Personalilati de origine romana ca loan
lea (1711 - 1744). impiirilleasa Maria Tcrcza Corvin I lunedoreanul s1 Acaliu Biirceanu ajun-
(1744 1780) si imparatul losif al II-lea (1765 sera chiar sa* domneascd in Transilvania. Cel
- 1790), pang la 1780 drept coregent al mamci dintai roman care, in baza functiei sale de
sale imparateasa. Ideile absolutismului lumi- episcop al romanilor uniti, a ajuns in baza
nat, pornind din Franta lui Ludovic al XIV-lea, decretului imparatesc din septembrie 1732
patrunsera si la curtile de la Viena si Berlin, membru al dietei transilvanene a Post episcop-
unde regele Frederic eel Mare se considera ca ul loan Inochentie Micu-Clain. La aparitia sa in
primul slujitor al statului. imparatul Carol al incinta dietei, el fu intampinat de grofi cu
IV-lea, care prin tratatul de pace de la cuvintele: "Ce cautei Saul intre profeti?" "Pe
Pojarovat din 1718 ajunsese Domn si al asasinii parintilor seri", fu raspunsul prompt si
Banatului, stabili granita stapanirii sale in taios al tanarului episcop roman, care se con-
Carpati, intrunind sub sceptrul sau pe toti sidera cu drept cuvant un reprezentant al
romanii de dincolo de munti, pe care it socotea intregii natiuni romane din Transilvania. El
drept erariu viu - vivum erariurn - al vistieriei cerea ca natiunea romana sa fie recunoscuta a
imperiale. Si cu drept cuvant, pentru ca patra natiune constitutive a Transilvaniei cu
romanii, ca brate de munca productive, culti- dreptul de a-si trimite reprezentantii ei in dieta
vau ogoarele stapanilor for si ajutau la Iarii. Aceasta reprezentanta sa fie compusa din
exploatarile miniere si forestiere. Grija pentru eel putin 3 clerici si 3 mireni desemnati de
conservarea acestui pretios element etnic era episcopul tor. Dar nu numai atata: episcopul
deci una din principalele preocupari de domnie Inochentie mai cerea ca romanii sa-si albs
ale imparatilor de la Viena. De aceea curtea reprezentantii for in guvernul transilvanean si
intervenea mereu in conflictele ce se iscau intre carturarii roman! sa fie admisi sa ocupe functii
iobagii romani si stapanitorii de mosii unguri, publice in tars.
sacui si sasi. Neintelegerile si conflictele aces- Programul revendicarilor nationale ale
tea erau de nature politics, dar si de nature romanilor fu sustinut de episcopul Inochentie
economics si socials. in cele 24 de memorii si petitii ale sale pe care
Politiceste, romanii erau deposedali de el nu obosea de a le inainta curtii de la Viena.
drepturile for nationale, find exclusi din ran- El mai cerea sa onoreze promisiunile impara-
tulu! Leopold prin diplomele imperiale din

574
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

1699 si 1701, care prevedeau scutirea preotilor mitate Ca romanii au fost mosneni de drept in
units si a filor for de dijme si de contributii teritoriul regesc Inca din vremea Imparatului
catre preotii catolici. Prin aceste diplome se Traian, deci multe secole inainte de colonizarea
recunostea dreptul episcopului de a numi si saseasca in Transilvania. Mosnenii romans au
disciplina pe preotii de sub obedienta sa. Post din mosi, stramosi proprietari acolo,
Episcopul cerea pentru enoriasii sai acces la locuind in satele for stravechi, find asupriti si
padurile, apele si pasunile din regiunile neindreptatiti de cei ce detineau puterea in
cuprinse de sasi, precum si invoirea de a plati Transilvania.
dijma numai preotilor tor. El cerea Revenind la fondul reclamatiilor episco-
recunoasterea dreptului iobagilor roman' de pului, grofli aratau ca "episcopal si clerul unit
a-si trimite copiii la scoala si la diverse reclamci lucruri pe care nimeni nu le-a reclamat
mestesuguri precum si a dreptului de "conci- pang atunci de la strcibunii tor, or prin urmare ei
vilitate", adica de a se aseza pe teritoriul regesc nu be pot cere de La urmasii acelora; romanii cer
- fundus regius - alaturi de sasi. Episcopul lucruri contrare legilor tars!, lucruri care acing in
revendica pentru enoriasii sai dreptul de a fi graclul eel mai inalt privfiegiile si scutirile for cele
judecati numai de el. Memoriile si petitiile erau vechi, dobet ndite de regi si principi, cer lucruri
scrise in latineste si se incheiau cu un apel care contravin sanctiunilor pragmatice ale (aril,
catre Dumnezeu pentru izbanda cauzei popu- intdrite de imparatul; ei cer lucruri care reis-
lapel celei mai asuprite din Transilvania. toarnei din temelie drepturile si liberteitile de
Curtea de la Viena, luand cunostinta de care se bucurau pared atunci in pace cele tret
memoriile episcopului, be transmitea guvernu- natiuni ale patriei, cer Lucruri ce fac cea mai
lui transilvanean spre examinare. Acesta insa mare sild nobilimii si prerogativelor nemesesti, a
nu se grabea de loc cu examinarea tor. cdror slanted path o avern; ei cer lucruri care de
Comisiile de ancheta lasau sa treaca ani de zile fapt zgurluie intreg sistemul constitutional al
pans sa raspunda. In cele din urma, se acestei taxi, pdstrat ptind acuma in burtei ran -
raspundca Ca solicitarile romanilor erau lipsite duiald, atett in cele religioase cat si in cele
de once indreptatire si ca natiunea romana in politice si fiscale; in sfarsit ei cer, ceea ce cleru-
nici un caz nu poate fi recunoscuta ca a patra lui si plebei valahe, dupcl.firea ei binecunoscutd
natiune a tars!. Mai mull chiar, dicta votes o nu i se cuvine nicidecum. La aceste cereri nema-
rezolulie, prin care arata ca "plebea romana, iazite si foarte insemnate ale episcdpului, nu
desi asezata in tars din vremuri vcchi, alai. din ne este ingaduit a rdspunde, nefiind autorizati
pricina constitutiei sale fizice, tendintelor ei si si pregrititi a ne pronunta intr-o chestiune atett
Inca din alte motive si mai puternice nu ar fi de importcmtet si neasteptata ". Iar cand in
vrednica de a fi inzestrata cu privilegii sedinta dietei de la 28 septembrie 1737 epis-
nationale". Dupes parcrea grofilor, motivele cele copul incerca sa vorbeasca in numele Intregii
mai puternice erau insinuarca ca natiunea natiuni cc se zice romaneasca in Transilvania",
romana, schimbatoare si nesiatornica, ar el fu inircrupt de grofi ca nu poate fi vorba de
cutrciera Odle vecine Muntenia si Moldova, "natiunea" ci numai de "plebea valahica".
lepadandu-se acolo dc unirea jurata acum, la Episcopul lnochentie nu se lass insa
care ar tine numai de forma intrucat credinta intimidal. Patruns de convingerea in dreptatea
ei tot spre rasaril se indreapla. Din pricina cauzei neamului sau, el inainta in 1741 un nou
aceasta, principii Transilvaniei n-au inzestrat memoriu imparatului in care cerea ca romanii
niciodata natiunea romana cu privilegii, ci au sa se numere - adnumerentur - intre natiunile
declarat-o numai tolerates in tars. Ei fura siliti recepte ale Transilvaniei, asemeni comitatelor
sa recunoasca in adevar pierderile de oameni unguresti, in scaunele secuiesti, pe teritoriul
prin batalii, navaliri si pustiiri, care au lost cralesc la sasi si sa se bucure de toate avanta-
inlocuite in Transilvania prin colonists din jele si dregatoriile acestora, datorita faptului ca
tarile romane, cu conditia ca acestia sa fie serbi romanii purtau sarcini mai grele decat celelalte
grofilor, sa se supuna tuturor restrictiilor natiuni privilegiate si era normal sa se bucure
legale si sa ramana acolo numai atat cat de aceleasi drepturi ca si de. Raspunsul Curti!
reprezentantii regalitatii ar avea nevoie de ei. veni tarziu, numai in septembrie 1743, adresat
.Afirmatifie dietei privitoare la pretinsa colo- direct episcopului Inochentie si care, in afara
nizare a Transilvaniei cu romana din Principate de cateva mici concesii facute clerului unit,
sunt cu totul lipsite de temei, intrucat procesul intre care aceea de a-si putea trimite copiii la
de migratie a romanilor s-a desfasurat tocinai scoala, nu cuprindea nici o masura privitoare
rovers, si anume din Transilvania in Muntenia la implinirea drepturilor politice sr sociale
si Moldova. La pervertirile acestea ale procesu- reclamate de roman!. in dicta ostilitatea
lui istoric episopul Inochentie raspunse cu fer- majoritatii contra episcopului deveni tot mai

575
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

provocatoare, proferandu-se mereu insulte la locului ea natiunea romans era tratata ca o


adresa romanilor, care ar fi niste "pribegi", sclava, din care cauza ea era asa de inapoiata
niste "tdrani si iobagi", niste "hoti lenesi", la in cultural. El mai putu constata Ca pentru a se
care episcopul raspundea ca romanii nici n-ar face loc altora, romanilor li se luau paman-
putea 11 altfel, pentru ca sunt impilati pans la turtle cele mai bune, stramutandu-li-se si
sange si ca in afara de piele, nu li se lass nimic satele, pricinuindu-le astfel multe greutati.
ca sa se hraneasca. Iar cat priveste afirmatia ca Marturiile acestea sunt, credem, suficiente
Romani' n-ar !I decat iobagi, el raspundea ca pentru a demonstra slarea mizera in care se
exists si roman' proprietari nemesi, mai ales in zbatea poporul roman din Transilvania si care,
tinutul Fagarasului pi ca roman!' sunt aceia fatal, ducea la revolutie, care nu intarzia mult
care muncesc la ocnele de sare, la baile de fier sa izbucneascal.
si de our si cal in calitatea aceasta li se is si
pielea de pe ei. El respingea cu demnitate
insinuarea ca romanii ar fi numai de forma 2. Banatul sub administratia civila sau
unit' pi nicidecum din convingere religioasa, camerala
observand ca cele ce zac ascunse in inima
omului bunul Dumnezeu poate sal judece. Dupa ocuparea de catre austrieci,
Indignarea episcopului fats de promisiunile Banatul ramase, intre anii 1718 - 1751, sub
neimplinite ale Curtii imperiale mergea atat de administratie militara avand in fruntea ei pe
departe, incat el ameninta cu renuntarea la generalii Marcy, Engelshofen, Hamilton si
unire, convocand chiar sinodul in acest scop. Succov. Opera de refacere si culturalizare a
Chemat la Viena pentru a raspunde de actele Banalithii inaugurata de generalul Marcy fu
sale de razvratire, episcopul Inochentie fiigi In conlinuata si de iirmasii sal la inaltul coman-
Roma, de uncle nil se mai inloarse niciodatii in (lament, consistand in secarca mlastinilor, in
scaunul sau episcopal de la Blaj. Lupta darza reamenajarca ratirilor, in saparea de canale, in
pentru cauza romaneasca fu continuala si de lucrari de fort in cxploatarea
urmasul sau, cpiscopul Petru Pavel Aron, care zacamintelor minierc si in incurajarea agricul-
intr-un mcmoriu adresal papei la 1756 arata turii. Cum insa numarul populatiei era foarle
ca romanii sun( aproapc strivili de sarcinile seam', administratia militara indruma o mare
publice si de a pasiirile stapantiltil tor, ca fill lui actiiinc de colonizarc cu clemenle din apes,
lacob in Egipt, ccea cc se citeste in marluriile indcoscbi cu nemti chemali din provinciile ger-
limpului numai cu privirc la locuitorii indigcni mane ca Alsacia-Lorena, Suabia, Bavaria,
din Paraguai si Brazilia. Austria, Bohemia, Moravia, din roman! chemati
Cauza romaneasca gasi vajnici apara- la colonizare, dar si din bulgari catolici, ca
tori si in randurile laicilor. Petru Dobra se bunaoara de la Vinga, Besenova si Carasova.
jeluia imparatului contra asupririlor pc care In regiunilc de la Varsei si Biserica Alba se
romanii le indiirau din partca sasilor, Bind si- asezara si multi sarbi veniti dc dincolo de
liti sa emigreze. Un raport official din septcm- Dunare. Multi din proaspelli colonist' ai tarn
brie 1746 staruia asupra prigonirilor pe care cazura curand jertfa climatului insalubru al
credinciosii roman' aveau sa le indure din Banatului, cartiia ii iesise faima de a fi mor-
cauza credintei for rcligioase precum si din martliti colonistilor. In cursul ostilitatilor din
cauza allor mizerii de natural politics, socials si anii 1738 - 1739 multi colonist' strain!
economics. Raportul constata Ca romanilor li parasira Banatul de frica turcilor, care navali-
se stoarce si maduva din oase si ea soarla for sera in tars si recuperara regiunea Orsovei cu
era mai prejos de Coate postulatele umanilatii. insula Ada-Kale si sapte sate romanesti, intre
Cand in 1751, sasii din Nocrich dadural ordin care si Basle Herculane, la care turd! tineau
ca toti romanii din district sa fie izgoniti de la alai de mult. Ei abatura apa Cernei intr-o noua
vetrele tor, romanii trimisera imparatului un mated, pentru a aseza de-a lungul ei noua
memoriu in care rugau sa aiba mild de ei si granita a regiunii ocupate de ei pe care o
sa-i is sub ocrotirea sa. In 1751, roman!' din mentinura si dupa incheierea pacii, prin
Sibiu se plangeau imparatului ca sunt asupriti tratatul de la Belgrad (1739).
de sasi. In 1754, imparatul admonesta pc sasi Comandantii militarii ai Banatului,
sa fie mai indulgent' fats de romans si sa nu-i oameni strain' de tara, n-au dat insa cuvenita
asupreasca. Insusi imparatul Iosif al II-lea, atentie populatiei romanesti din Banat,
care in 1773 calatorea prin Transilvania, deprinsa cu climatul si obisnuita cu conditiile
strabatand tara in lung si in lat, ascultand de viata de acolo. Romani' banateni traiau in
plangerile locuitorilor romani, primind nu mai cea mai neagra mizerie, neglijati de autoritatea
putin de 19.000 de petitii -si raspunzand in de scat si chiar dusmaniti de ea, care proteja pe
romaneste: "Oi vedea", se putu convinge la fata colonistii strain! si sprijinea biserica catolica in

576
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

paguba bisericii ortodoxe romane. De aceea, nu bani si de aceea se va"zu silita sal zalogeasca pe
trebuie sa ne surprinda daca in cursul tul- timp de zece ani veniturile din Banat pentru
burarilor razboinice din anii 1738 si 1739, po- suma de un milion de florin Beincii Municipale
pulatia romaneasca simpatiza cu turcii si chiar din Viena. Gajarea aceasta se facu la 1 august
cu restaurarea domniei for in Banat. Asa se 1759 cand administratia Banatului trecu
prezenta amaraciunea de care erau cuprinsi asupra asa-numitei Deputatiuni banco-ministe-
cnejii romani care, fiind convocati, in 1741, la riale, care ramase sa gospodareasca in Banat
Cornia, pentru lucrarile de recensamant, expli- pana. la 1769, cand expiry termenul de zece
cau simpatiile for pentru turd astfel: ani.
"Steagurile cu Cruce trei ani toate bucatele Cu un an inainte de expirarea acestui
si verdeturile computui ni le-au mdncat si grea termen, imparatul regent Iosif al II-lea vizita
foamete am rdbdat, in pdduri coaja cer am man - Banatul insotit de sfetnicul sau contele Nostitz,
cat, far wind steagul feud cruce, adund nd satele zabovind acolo Limp de o lung, de la 24 aprilie
le-au impdrtit bucate si seimeni in simbrie care pans la 20 mai 1768. Cu acea ocazie impara-
au vrut s-au pus". tul avu posibilitatea sa cunoasca la rata locului
Era flresc ca in asemenea conditii populatia romaneasca din Banat si sa se
neprielnice pentru elementul romanesc, acesla convinga de tratamentul vitreg la care era
sa fie manat pe calea emigrarii. In miscarea supusa de catre organele administrative,
aceasta furs cuprinsi si sarbii din coltul dintre raportand imparatului impresiile sale primite
Tisa si Mures care, in 1751, emigrara sub con- pe teren:
ducerea lui Tokolein Horvath in sudul Rusiei, "Rome-mil suet pdrtasi unui tratament rdu,
constituind in partite Elisabetgradului o Serbie find adesea nevoiti sei-si pcirdseascd casele, sd
noua. cedeze peuru5mturile for altora si a pleca altunde-
Prin decretul imperial din 29 septembrie ua, emigidnd mereu".
1751, administratia militard a Banatului lua Cu ocazia prezentei imparatului, i s-a
sfarsit, find inlocuita cu administratia civild prezenlal si un memoriu amanuntit asupra
sau cameral& Sub administratia militar5 starilor insuporlabile din lard, in care se arata
ramasera numai Panciova, Palanca Nona, ca impozitcle se incasau Para nici o norma
Mehadia sI Caransebcs cu 20 de sale, precum dup5 bunul plac, ca bunurile camerale se
sl o parte din linutul Becicherecultii, de-a km- gospod5reau pros(, ca justilla nu-si facea dato-
gul Tisei. Regtunca de la Caranscbes si ria si ca clementul insalubru continua sa faces
Mehadia fu organizata cu granifd militard sau mereu vidime in randurile populaliei, dar mai
confiniu, luand Pinta regimentul de graniceri ales in randurile colonial dor germani proaspeti
romani bArditeni, avancl comanda la sosi(i in Banal. Din aces( memoriu imparatul
Caransebes. Regittnea de la Palanca Nou5 tii a(lfi ca poslurile de r5spundere crau ocupatc
Panclova milliarizal5 fu data in ~mina regi- de burAlari, lacliel, alter( eliminall din armat5
nunitilu! de gra niiii snrbo-biln5leim, far pfirlile s.a., loll Infccli si ignorant!. "Nu se poale
de In Becicheree formai] tin confiniii general incliipul o adminislralie mai rea - continua
bcinifitean increclinta L regimentului do grAniceri inemoriul - si oft nicdierea nu se aplicci in
germano-b5natean. Restul Banatului intra sub administratie indivizi mai corupti ca in Banat".
administratia camera15, cu resedinla la Autorul anonim al memoriului arata ca
Timisoara. In fruntea noii administralii ca- Sc impunea o schimbare radicals in sistemul
merale statea un presedinte ajutat de un con- de guvernamant al Banatului. Presedintele
siliu de membri, supus camerei aulice de la Perlas-Rialp este infatisat ca un om de isprava,
Viena, care avea sectia specia1s pentru afacer- dar ca se impun grabnice masuri pentru
ile banatene - in banaticis. Fostul guvernator redresarea economics si reforma administra-
militar, generalul Engelshofen, fu incredintat tive, cum ar fi o noud masuratoare a Varii, o
vremelnic cu atributiile de presedinte al revizuire a raporturilor cu deputatia banco-
Banatului pang in 1753 cand contele Perlas- ministeriala, dreptate si omenie la incasarea
Rialp fu chemat in postul de prezident, adica darilor, vanzarca pamantului la particulari Card
de administrator civil al Banatului, post pe discriminare de stare si de religie si scutirea de
care it ocupa limp de 16 ani, pains in 1769. clad a cumparatorilor pc termen de vase ani. Se
Imparateasa Maria Tereza considera mai cerea reglementarea dreptului de propri-
Banatul ca un domeniu al casei imperiale pen- elate, intrucat in Banat nu existau Inca propri-
tru a-1 putea exploata dupes bunul ei plac. etari de parnant, ci numai arendasi uzufructu-
Populatia platea dar! imparatesei. Ea credea ca ad. Consecinta acestei regretabile start de
prin sporirea populatiei cu not colonisti isi va lucruri era ca nimeni nu considera Banatul
putea spori veniturile din acea tars. In timpul drept patrie si nici satul in care traieste ca
razboiului cu Prusia ea avea mare nevoic de asezarc stabiles a sa. "Oamenii se comporia ca

577
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

si cum ar fi sosit in Banat numai in momentul du-se medic! experti in combaterea epidemiilor
acela. Ei stau gata ca in once clips sa-si poata si indeosebi a febrei palustre care bantuia in
parasi vetrele si satul fare paguba si lard nici o regiunile mlastinoase ale Banatului.
parere de rau".
Dezvaluirile acestea 'Acura o mare impre-
sie asupra imparatului, care inlocui pe Per las- 3. Episcopatul unit de la Blaj
Ria 1p prin contele Clary de Altsingen, iar cu
ocazia noii sale inspect!! in Banat, in 1770, el it Dupe moartea episcopului Atanasie
inlocui si pe Clary cu Iosif Brigidis. Noul intamplata la 19 august 1713, scaunul episco-
presedinte imparti Banatul in patru districte, si pal de la Alba Iulia ramase vacant limp de doi
anume: Czatad, Timisoara, Lugoj si Varset, ani si mai bine, pans ce nemesul roman loan
pentru o mai buns si mai rationale adminis- Giurgiu Pataki, doctor in 'teologia catolica, fu
tratie. Lui Iosif Brigidis ii urma in presedinlia ales "episcopul romemilor, grecilor, rutenilor si
Banatului Pompeiu Brizidis, care in martie sarbilor uniti cu sfanta bisericd romano-catolicd
1778 pregati impartirea administrative a din principatul Transiluanier. Alegerea avu loc
Banatului in trei comitate, si anume: Timis, la 23 decembrie 1715 in sinodul electoral de la
Caras si Torontal. In anul urmator aceste trei Fagaras, ce fusese convocat pentru a patra
comitate banatene furs incorporate Ungariei, oars pentru aceasta alegere. Dar si de aster
implinindu-se astfel un vechi deziderat al dietei data alegerea s-a facut aproape numai cu votul
ungare de la Pesta, care se pronuntase de la candidatului insusi. Resedinta noului episcop
1723, 1729, 1740 si 1751 pentru aceasta era la Fagaras, iar veniturile le tragea din
incorporate, care fu in fine satisfacuta in 1779. domeniile episcopate de la Gherla si Sambata
La acea data Banalul numara 500.000 de de Jos. Consacrarca alegcrii noului episcop de
locuilori, dinire care 181.639 emu romnni, calm scaunul papal se facu numai la 15 tunic
conslituind majorita tea relativa a (Aril. 1721, prin doua bulc papale, una pentru infi-
0 prelioasa dcscricrc a 13analtilui nc -a intarca episcopiel unite de Fagaras, pc scama
lasat venclianul Grisclini, care mire anti 1775 romanilor, grecilor, rutenilor si sarbilor din
- 1777 a slat in Banat, descriind intr-o fru- (Data Transilvania si alta pentru ridicarea bi-
moasa limber latina medieval-a tot ceea ce sericii din Fagaras la rangul de biserica episco-
vazuse si auzise din trecutul acestui tinut paid. Astfel deveni biserica Sf. Nicolai, ctitoria
romanesc. Griselini arata ca dupe alungarea lui Constantin Brancoveanu din Fagaras,
turcilor, Banatul nu avea o aka' industrie, in biserica catedrala a episcopului unit de
afard de industria casnica romaneasca. El Transilvania. Numai dupe implinirea acestor
arata ca barbatii se indeletniceau cu constru- formalitali avu loc instalarea oficiala a episco-
irea mize-rabilelor bordeie, pc care le faceau pului loan la 16 septembrie 1723, dupe o
din impletituri de pate sau nuiele de salcie si le vacanta de 10 ani. Se vede ca nici Papa, dar
acopereau cu un strat de pamant sau de creta. nici Curtea imperials de la Viena nu aveau nici
Tot ei confectionau vasele de bucatarie si exe- o graba cu organizarea noii episcopii unite a
cutau lucrari de olarie. Femeile se indelet- Transilvaniei.
niceau cu prelucrarea canepei pe care o Episcopul loan Pataki isi facuse studiile
torceau si o teseau in panzer pentru camasi. In la colegiul iezuitilor din Cluj si Viena, se con-
acelasi fel prelucrau si lana, pe care stiau sa o sidera "Convalah al scumpului sau neam
vopseasca in diferite culorl si sa confeclioneze romanesc", pentru care era gata "a-si versa
din ea haine pentru intreaga familie. Plantele sangele si sudoarea ziva si noaptea", dar fireste
co-lorante erau scumpia si roiba, care dupe prescriplifie bisericii catolice, al carui
ajungeau si in negot. Griselini aminteste si de misionar in Transilvania era. In sinoadele
cultura napilor, din ai caror samburi se storcea prezidate de el, episcopul tuna si fulgera contra
ulei, de cultura vitei de vie, a duzilor pentru betiei, contra divorturilor, contra superstitifior
lirana viermilor de matase si a pomilor fruc- pagane, contra horelor in ajunul sarbatorilor,
lifer'. Atingerea duzilor se pedepsea cu contra largurilor de fete etc., impunand pre-
moartea. El mai aminteste si de masini sau otilor purtarea tichiei...in locul caciulii si coma-
mod de hartie, de fabrici de stole de matase, ce nacului monahal. In timpul scurtei sale
se trimiteau in dar si imparatesei. La Timisoara arhipastorii episcopul Joan, vesnic hartuit si
incepura sa se aseze diferiti meseriasi in spionat de "teologul" iezuit de pe langa dansul,
carlierul fabricilor. Lemnul de constructie, n-a prea avut mull Limp de a se preocupa mai
cereale si vite ajungeau si la export. La serios de bunastarea morals si materials a
Timisoara se deschise si o farmacie, prima de enoriasilor sat. El mud subit, la 29 octombrie
felul ei in tot Banatul. O atenlie deosebita 1727, dupe un opulent ospat., otravit, precum
incepu sa se dea serviciului sanitar, angajan- se spunea.

578
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Succesorul sau in scaunul episcopal de structia catedralei si sporind averea episcopiei


la Fagaras a fost loan Inochentie Micu-Clain, cu domeniul Cut. El ctitori scoala de obste si
originar din Sadu, de langa Sibiu. El fu ales de scoala latineasca din Blaj precum si seminarul
sinod la 4 iunie 1728, confirmat de imparatie la teologic cu internat., numit diecezan sau al lui
25 februarie 1729 si consacrat de Papa la 5 Aron, in care aluminii erau intretinuti cu chel-
noiembrie 1730. Noul episcop primi titlul de tuiala episcopiei.
baron si loc de membru in dicta Transilvaniei. La 11 octombrie 1754 noul episcop
La 28 septembrie 1732, avu loc instalarea sa semna actul pentru deschiderea scolilor din
festive in scaunul de la Fagaras. Noul episcop, Blaj cu urmatorul cuprins:
om tanar de 36 de ani, urea in scaunul episco- "Noi Petru Pavel Aron de Bistra, din mila
pal cu not planuri politice si nationale. Dar lui Dumnezeu si a Scaunului Apostolicesc celor
cum frumoasele promisiuni pe care le primise din legea greceascd prin toata tara Ardealului si
din partea Curtii de la Viena ramasera vorbe a partilor ei adaose Vladicui Feigclrasului iproci.
goale, el isi propusese sa ceard autoritatilor sa Tuturor celor din numita Eparhia noastrd cinstiti
respecte acele promisiuni si sa." le onoreze atat protopopi, preotilor, ieromonahilor, clericilor,
in folosul clerului cat si ale enoriasilor sal. S-a asisderea st tuturor mirentIor de pace s.a.
aratat mai sus Ca el cerea recunoasterea Minded Preainciltata si Staportitoarea noastrd
romanilor ca a patra natiune in Transilvania cu Chesaro-Crei iasci. Maria Terezia ca o prea
dreptul de a-si trimite deputati in diets si milostivei a noastrd si nespusa ctitord, urmand
reprezentanti in guvernul transilvanean. In prea ldudata randuiald a Preatubitului
urmarirea acestui maret plan politic si natio- oarecdnd maretui ctitorului nostru si Chesarului
nal totodaia, el inainta Curlii de la Viena Carol al VI nu numai acelasi asezcimant despre
mereu mcmorii si petitli care ramaserii Para nici partea Vleidiciei, a Meineistirei st a scoalelor a be
un rezultat. Revendicarile lui erau insa socotile duce in Sidi-sit au voit, ci inca st prin noua rein-
ca acte de mare si nobila indraz.neala, dovedind duiald s-au milostivit a ne porunci cum,
prin aceasta taria convingerilor si a curajului cuprinzdnd din milostiva daruire averile
sau. In lupta pentru sustinerea cauzei drepte a Vlddicesti si Mcincistiresti st asezandu-ne
neamului sau, el a mers pand la jertfa de sine, intransele, indata cat va fi cu putinta mai
parasindu-si zdrobit si indurerat scaunul epis- curdnd sd ne apucdm de deschiderea inudtd-
copal si retragandu-se intr-un exil liber ales, in turilor si de chivernisirea intreinsele a celor lip-
care a ramas fares murmur pana la sfarsilul siti: careia impareitesti porunci cu umilinta
vietii sale asa de zbuciumata. supunandu-le, si dupd putinta ajutorandu-ne
In timpul pastoriei sale, resedinta episco- Domnul a-i face destul cugeta nd: si fiindcd
pala se muta, in 1737, de la Fagaras la Blaj, in inceputul intelepciunit este frica but Dumnezeu
fostul castel de vanatoare al contelui Apaffy. El ca intro toate intaiu sd poata invdta cu fapta si
dobandi acest castel cu intregul domeniu de la cuvantul mai intaiu in sfanta Bisericd, numitul
Blaj in schimbul domeniilor episcopale de la eclesiarh va avea grud cum toatd randuiala bis-
Gherla si Samba la de Jos. Pe langa noua ericeascei cu evlavie sa se isprdveascd.
resedinta el incepu, la 1741, sa ridice si o noua Langa acestea se va incepe in Manastire
biserica catolica, dar Inochenlie nu mai ajunse acum inlaiu pana la alla a noastra randuiala a
sa vada terminate ctitoria sa, find sorlil sa se cell, a se preoli si a se talcui dupes vreme si
moara in exit la 23 septembrie 1768. Din exilul varsta celor lipsiti: intaiu dumnezeestile zece
sau de la Roma el isi inainta, in 1751, demisia porunci, incepand dimineata indata dupes sfan-
cu motivarea ca. nu poate 'sluji but Dumnezeu La Liturghie. A doua se va cell, proceti si talcui
care e adeudr si sa placd totodata si lumei care cele saple dumnezeiesti taine si bisericestile
e minciund ". porunci, care se vor incepe la un cias dupes
In urma acestei demisii, sinodul episco- pram. A treia se vor dovedi si talcui cele mai de
pal, intrunindu-se la 15 noiembrie 1751, reco- lipsa a crediului cu talcuirea si iarasi dovedirea
manda spre confirmare Curti' imperiale de la din Sfentele Carp adevarului Sfentei Treimi: a
Viena o lista cu trei candidati, din care caror invatatura iarasi se va face dimineata
imparatul confirms la 28 februarie 1752 pe indata dupes Sfanta Liturghie, la un ceas dupes
Petru Pavel Aron in scaunul episcopal de la pranz. A palra va T luarea de seams si
Blaj. Implinirea formelor pentru instalarea indreptarea la cetirea. procetirea, scrierea si
noului episcop zabovi pana la 1754, cand talcuirea limbilor si ceva cunostinta a stiintelor
instalarea avu loc la Blaj cu obisnuitul ceremo- care asisderea vor fi in vremile si ciasurile mai
nial. Episcopul Petru Pavel pastor! pana la 25 sus insemnate. Langa toate acestea neincur-
februarie 1764. El continua opera de organi- mata scoala de obste va fi a tuturor de toata
zare a episcopiei, grabind lucrarile la con- varsta, de cetanie de cantare si de scrisoare,

579
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

nici o plata de la ucenii asteptandu-se, numai face prin eparhiile catolice din Wile habsbur-
intransele care va vrea, dupa randuiala celui gice, impietand asupra drepturilor episcopilor
mai mare spre aceea treaba pus, sa se locals. In 1749, fu oprita publicarea enciclicelor
chiverniseasca. si bulelor papale in tot cuprinsul monarhiei
Care le toate asa find randuite si habsburgice fara prealabila aprobare a impa-
asezate, pentru aceia am vrut a le face in stire ratului. Tot atunci se reduse si numarul prea
si a le arata tuturor, cum numai cei care vor fi mare al sarbatorilor bisericesti. In 1753, se
datori a le cerceta si dupa putinta a le invata, interzise manastirilor de a primi in cinul mon-
adica care vor trage nadejde de sufleteasca ahal persoane sub varsta de 25 de ani precum
pastorie, sa le poata sti spre cuprinderea acelo- si trimiterea de bans pentru schiturile si mand-
rasi sa se poata indrepta, ci Inca si alti tot!, on stirile catolice din afara granitelor imparatesti.
care iubitori de spasenie find, vor cugeta si De asemenea, fu oprita si corespondenta
avea intransele ceva cunostinta de lipsa, sa se autoritatilor ecleziastice din monarhie cu
poata indrepta si in ce vreme a le cerceta, pre- asezamintele si autoritatile catolice de peste
cum si dorim tuturor cum intr-insele granita. Corespondenta se putea face numai
chivernisindu-se sa le cuprinda si cuprinzan- prin mijlocirea ministerului afacerilor straine
du-le sa le invete spre indreptarea vietii de la Viena. Se desfiinta si dreptul de azil pe
crestinesti, si a dobandi prin plinirea for la care it aveau lacasurile sfinte fats de once faca-
viata de vets, care tuturor o poftim prin darul tor de rele, data acesta, find urmarit, se refu-
Domnului nostru Isus Christos. gia in vreo biserica sau manastire.
Dal in Blaj, anul Domnului o mic sapte sute Dar cea mai drasticii masura contra alol-
cincizeci si pal ru unsprezece zilc ale lunci lui puterniciel papale a fost desfiintarea Ordinului
Octomvre. ss. P. Pavel, Din porunca Mariei lezuitilor din tot cuprinsul imperiului habsbur-
Sale ss. Petru, Logofat". gic prin 'patenta imperiala din 18 septembrie
Cronica lui Samuil Clain arata ca scolile 1773. Tot atunci, apart' si decretul prin care se
de la Blaj in timpul episcopului Petru Pavel ordona inventarierea patrimoniului pe care
Aron erau frecventate de 300 de scolari "pe orclinul it avea in Transilvania si care se cifra la
care episcopul ii Linea cu pane la praznice si cu suma de 822.244 II. cu un venit anual de
fiertura, pe unii inca si cu haine si cu cart!. 29.411 fl. Numarul calugarilor iezuiti din
Seri le adcscori le cerceta si calla sporul. Transilvania era de 67 persoane, dintre care 40
Intransele foarte bine se propunea limba Latina aclivau la Cluj, indeletnicindu-se indeosebi cu
si pentru aceea curand se si vestird", adica instructia tineretului. 0 alts masura bi-
devenird vestiti. nevenita era interzicerea vagabondajului prin
Dupe moartea episcopului Petru Pavel lard a calugarilor cersetori care faceau un negol
Aron, sinodul episcopal alese, in 1764, episcop ilicit cu moaste false, cu icoane facatoare de
pe Atanasie Rednic, care pastor! pans la 1772, minuni, cu cruciulite de la Ierusalim, cu sti-
un adevarat ascet, care sprijinea cu zel si pri- elute cu apa din Iordan, cu lemn din sicriul
cepere opera culturala indrumata de inaintasii Domnului, cu carts de iertaciune si dezlegare
sai. In primul an al pastoriei sale fu terminate etc.
cladirea bisericii catedrale de la Blaj care, in Straduintele Curtii de a readuce pe sasii
1765, fu sfintita cu mare pompa. Urmasul lui luterani si pe ungurii calvini la credinta
Atanasie a fost episcopul Grigore Maior (1772 catolica erau foarte intensive si insinuante.
1783), dupa care a urmat episcopul Loan Bob Interventia imparatului pe langa guvernatorul
(1783 - 1830). Samuil Bruckenthal, clitorul marelui muzeu de
Biserica romano-catolica din Transil- la Sibiu, de a se reintoarce la catolicism
vania, avant] in frunte pe episcopul de la Alba ramase zadarnica. Bruckenthal raspunse
lia, se bucura de toate drepturile si privilegi- imparatului ca revenirea sa la credinta catolice
ile unei biserici oficiale de slat, iar episcopul ar insemna sa-si sparga casnicia, intrucat
Batay facea parte din guvernul transilvanean. solia sa n-ar putea fi niciodata converlita de la
Dar cu tot devotamentul for pentru biserica credinta ei luterand. Dar cel mai insemnat act-
catolica, atat imparateasa Maria Tereza, cat si surpriza din reformele religioase ale imparatu-
fiul ei losif al II-lea nu se sfiird sa is masuri de lui Iosif al II-lea a fost edictul de toleranrci din
indreptare contra unor abuzuri si incalcari de 13 ocLombrie 1781, in virtutea caruia fu decre-
competenta din partea Scaunului Papal. In tata libertatea religioasa pentru tots locuitorii
1746, furs oprite vizitele canonice pe care "necatolici" din monarhie.
nuntiul papal de la Viena si le ingaduia a le

580
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom an ilor

4. Restaurarea episcopiei ortodoxe din sub stapanirea turceasca, flied insa cu vremea
Transilvania nesocotite de Curtea de la Viena. De asemenea,
fura usor uitate si marile servicii pe care sarbi'
Neimplinirea fagaduintelor date unitilor le adusesera cases de Habsburg in lupta ei con-
prin diploma leopoldiand indarji si mai mult pe tra turcilor si contra curutilor unguri din servi-
romanii ortodocsi contra unirii. Aceasta cu atat ciul lui Francisc Ralcoczy. Viena nu mai
mai mult cu cat ei gaseau reazem la episcopii recunostea urmasilor lui Arsenie titlul de patri-
ortodocsi sarbi din partile ungurene si din arh, iar dupa moartea voievodului Mihail Apafi
Banat, unde biserica ortodoxa se bucura de tot I (1661 - 1690) curtea nu mai ingadui sa se
sprijinul curtii imperiale de la Viena. Prin aleaga un nou voievod, ci trecu atributiile
diploma imparatului Leopold din 20 mai 1691, voievodale asupra generalului comandant
patriarhul Arsenic Cernovici al Ipecului, care numit de la Viena. Mai limit chiar, episcopul
emigrase cu enoriasii sal sarbi in numar de Vichentie al Timisoarei.fu castigat pentru unire
vreo 80.000 de suflete in Ungaria de sud, unde si instalat ca mitropolit la Belgrad cu tot fastul
primi azil, si unde fusese recunoscut ca sef al oficial intitulandu-se "pravoslavnic mitropolit al
bisericii sarbesti si al tuturor crestinilor for Belgradului si at tot crestinescului norod ce se
ortodocsi din imperiul habsburgic, cu dreptul afid sub stdpanirea mariei imparatesti, arhiepis-
de jurisdictie asupra tor. Sufragani ai patri- cop iproc".
arhului erau episcopii ortodocsi din Oradea si In calitatea aceasta, el cerea Curtii ajutor
Inau, care numarau intre enoriasii for si multi banesc pentru sustinerea propagandei catolice
romani, care ramasera credinciosi legii orto- in "orasul de Dumnezeu pazit Marele Varad si
doxe. Dupa moartea episcopului Efrem al cu varmeghiul bihessia al Bihorului - de
Oradiei, intamplata in 1695, episcopul Inaului curand intrate in staulul oilor adevarate".
Isaie Diaconovici uni episcopia Oradiei cu cea a Nciul mitropolit unit al sarbilor convoca
Inaului si-ai muta in 1705 resedinta episcopala la Belgrad un sinod bisericesc, la care luara
la Arad, de uncle pasiorea ambele diem= parte si reprezen (anti laic' si dclegati ai regi-
supuse obiedientel canonicc a pa triarhului men Lulu' dc granila sarbesc, constituindu -se
Arsenic, opunand astfel propagandei catolice o astfel intr-un adevarat congres national
darza impotrivire. La Caransebes se aminteste, sdrbesc. Adunarea dezaproba unirea si ceru
in 1712, dc un cpiscop Moisc, care-si mu la mitropolitului Vichentie sa dezavueze actul
resedinta la Varset. Urmasul 1W Moise a lost. unirii cu papa si sa sc reintoarca la sanul bi-
episcopul Vichentie Popovici. sericii dreplcredincioase sarbesli. In fruntea
Succesorul lui Isaia in scaunul episcopal rezislentei ortodoxe se gasea colonelul Petru
dc la Arad a fost episcopul loan Marlinovici Segedinelz din Pecica, care chema la lupta pc
(+1720), care se arata mai usor acccsibil pro- sarbi contra imperialilor care nesocoteau drep-
pagandei catolice, hind castigat de papa turile bisericesti si politice garantate for de
Clementie al IX-lea pentru unire cu promisi- Curtea imperiala de la Viena. In 1735, avura
unea de a obtine de la Viena recunoasterea sa loc la Arad ciocniri sangeroase cu rebelii sarbi
ca episcop asupra credinciosilor uniti din Arad, Ia care se raliard si nemultumitii unguri. In
Bihor, Zarand si Bichis. Dar enoriasii sal sarbi cele din urma, insa, razvratitii fura infranti si
nu voila sa primeasca unirea cu papa si astfel supusi puterii imperiale. Linistea fu asigurata
episcopul loan fu silit sa revind la vechea sa prin intarirea garnizoanelor din cetatile Arad,
credinta. Urmasul lui loan, Vichentie lovanovici Giula si Inau.
si ucenicul sau Sofronie (1740) dezvoltara o Potolirea rebeliunii sarbesti de la Arad
apriga propaganda ortodoxa intre enoriasii tor, din 1735 nu insemna insa infrangerea ortodo-
racand sa se reintoarca la vechea for credinta xiei sarbesti, care se mentinu cu toata pre-
nu mai putin de 178 de preoti din tinutul siunea catolica si propaganda pentru unire cu
Bihorului. Urmasul lui Sofronie, episcopul Roma. Presiunea aceasta se manifesla prin
Isaia Antonovici (1731 -1751) a fost mai domol, arestarea calugarilor sarbi care indemnau
astfel Inca cei 178 de preoti bihoreni trecura poporul la rczistenta. Dar cu toata presiunea
din nou cu enoriasii for la unire. 0 putemica propaganda pentru unire nu dadea nici un
propaganda catolica incepuse si in judetul erect, cad la 1749 se raporta din Arad ca acolo
Aradului, dar rezultalul a fost contrar si a nu se gaseau adepti ai bisericii unite. Urmasul
determinat pe ortodcsii sarbi Ia rezislenta pe lui Isaia a fosl episcopul Sinesiu Jivanovici care
terenul bisericesc, dar si pe cel politic. paslori intre anii 1751 - 1770. Noul episcop
Privilegiile ce fusesera acordate continua vizitatiile sale canonice, cu care
colonistilor sarbi din Slavinia, Banat si din ti- ocazie reusi sa readuca la ortodoxie 60 de pre-
nutul Aradului, regiuni eliberate de curand de oti units din eparhia Oradiei, unde imperialii

581
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

creasera. in 1750 o noua episcopie units in sa de soarta bisericii ortodoxe romane din
partibus, numind episcop unit pe Meletie Transilvania. De aceea, patriarhul Arsenie
Covaciu cu titlul de Tegeia. Acesta se intitula: lovanovici insarcina, in 1742, pe sihastrul sarb
"din mila lui Dumnezeu si a scaunului apos- Visarion Larai, un predicator de forts, sa
tolic arhiereu sfintei bisericii rasaritului Orezi mearga in Transilvania si Banat pentru a intari
Mari si al Bihor-var-medi grecilor, rumanilor si pe credinciosii roman! in credinta for ortodoxa
rusilor eproc", de care nu tineau insa decat opt si a-i abate de la eresul pierzator de suflete al
sate. Meletie mud in 1770 fare ca sa fi avut un legii "nemtesti".
succesor in subsedul sau scaun episcopal. Pustnicul Visarion cunostea bine limba
Episcopul Aradului Sinesiu tinea seama de romans, facand prin verva si gesturile sale
numerosii sat enoriasi roman!, poruncind ca mare impresie asupra taranilor roman! care se
corespondenta cu ei sa se face in romaneste. El ingramadeau sa.-1 asculte in satele pe unde tre-
dispuse ca in biserici sa se introduce carti cea. Propaganda sa parea periculoasa pentru
liturgice romanesti pe care le comanda din ordinea publics si de aceea autoritatile aus-
Tara Romaneasca. Congregatia comitatensa a triece 11 arestara si-1 dusera la Viena, de unde
Aradului constata in 1747 cu mare parere de nu se mai intoarse in Transilvania.
rau ca multi treceau de Ia unire la ortodoxie si Mitropolitul Arsenie ceru, in februarie
hotari ca apostatii sa fie arestati si tinuti la 1755, imparatului recunoasca formal
inchisoare pans se vor pocai, reintorcandu-se dreptul de jurisdictie asupra romanilor
la biserica catolica. In acelasi an se hotari ca ortodocsi din Banat si Transilvania, repetand
ordonanta imparatului Carol al IV-lea din 28 aceasta cerere si in anii urmatori 1756 si 1757,
noiembrie 1734 sa lie adusa din nou la dar fare a print raspunsul asteptat. in 1748,
cunostinta poporului orlodox in scurte inter- protopopul Nicolai Oprea din Saliste prezenta la
vale de trei ori. Ordonanta impunea Viena un' memoriu cerand recunoasterea drep-
orlodocsilor care traiau in localitali imprcuna Lurilor ortodocsilor la liberul exercitiu al cred-
cu catolicii sa (Ina* sarbatorile caiolice. Intel Ion. El nu se mai intoarse insa la Saliste,
Cuprinsul acestei ordonante fu mereu adus la fiind reLinut la Viena si inchis la Kufstein.
cunostinta slovacilor in anii 1752, 1755, 1759 Pentru aceeasi indrazneala suferird intre anii
si 1760, cu indulcirea ca dupe orele 11 1759 - 1780 si clericii ortodocsi loan din Gales
dimineata ortodocsii sa-si poata relua ocupati- si loan din Acilui indajirea ortodocsilor speria
Ile for in zilele de sarbatori catolice, putandu-se tot mai mult. Un mosneag, persecutat din
deschide si pravaliile. Tot prin ordonanta impe- cauza credintei sale dreptmaritoare, declara cu
rials apostasies, adica trecerea de la catolici sau convingere: "Nu am dealt un suflet, pe care il
uniti la legea ortodoxa, era calificata drept inchin lui Dumnezeu din ceruri si nici o putere
crime de inalta tradare si pedepsita cu omeneascd nu mi-i poate frange ". Si cu atat mai
moartea. De asemenea, era oprit preotilor putin puteau frange aceasta credinta catanele
ortodcsi sa savarseasca taina botezului sau a imparatesti incartiruite dupes felul faimoaselor
cununiei fare autorizatia din partea parohului diagonale din apus prin satele romanesti ca sa
catolic ca savarsidi acestor tame nu se opune sileasca pe ortodocsi sa treaca la unire cu
nici un impediment canonic dupe dreptul bi- Papa.
sericii apusene. Pe la 1757, propovaduia clericul Sofronie,
De masurile acestea asa de draconice care semna: "Pops de rit grecesc neunit din
luase cunostinta si imparateasa Ecaterina a Zlatna, dupe oranduirea bisericii Ierusali-
Rusid, care in 1752 interveni pe Tanga mului". El propovaduia credinta ortodoxa ca
imparateasa Maria Tcreza in sprijinul orlo- "vicar at Sfinlici Sale mitropolitului din
docsilor. Inlcrventia orlodocsilor rusi produsc Carlova". Predicilc sale capturau pc credin-
oarccarc impresic Ia Viena, dcterminand pc ciosi, care Lincau cu mare sfintenie la cl,
imparateasa sa mai domolcasca zclul calu- elibcranclu-1 cu foda din inchisoarea de la
garilor iczuili in propaganda for anliortodoxa. Bobalna, unde fusese inchis dc auloritatile
Dar cu toate acestea, perseculia ortodocsilor transilvanene. Scapancl din inchisoare, el con-
continua. In 1761, guvernatorul Bukow dadu tinua sa predice ortodoxismul pe la sate,
ordin sa sc clararne schiturile si manastirile rcusind sa reintnarca la legca ortodoxa nu mai
ortodoxe. Atunci cazura _feria distrugerii si ma- puffin de 50 de sate din linutul Zarandului,
nastirile Prislop, Geagul de Jos, Remetea s.a. sfinlind din nou bisericile unite in biserici orto-
lnalta chiriarhie sarbeasca, care revendi- doxe. Arestal din nou, el fu pentru a doua oars
ca pentru sine jurisdictia canonica asupra eliberat de care credinciosii ortodocsi. In frun-
tuturor ortodocsilor din monarhia habsbur- tea tor, Sofronie ataca in 1760 Blajul, silind pe
gica, tinea de a ei datorie de a nu se dezintere- episcopul Petru Pavel Aron sa fuga la Sibiu si

582
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

sa se puns sub scutul autoritatilor imperiale Urmare raporlului generalului Bukow,


de acolo. In anul urrnator, 1761, el convoca un imparateasa numi episcop al Budei si al
sinod ortodox la Alba lulia pentru ziva de Camptilor Mohaciului pe Dionisie Novacovici,
14/25 februarie. Sinodul vota o motiune care administrator al ortodocsilor din Transilvania.
cuprindea 19 puncte, cerand intre altele In ianuarie 1780, noul administrator epis-
recunoasterea libertatii religioase, convocarea copesc fu primit cu toate onorurile in biserica
unui congres bisericesc pentru alegerea unui Sf. Nicolai din Brasov. Resedinta administra-
episcop ortodox si eliberarea din inchisori a torului, pe care roman!! it numeau rat, adica
celor ce propovadulau credinta drept mart- sarb, se gasea intr-o casa Varaneasca din satul
toare. Clerici si mireni colindau satele sfatuind Rdsinari, de langa Brasov, unde i se facu insta-
lumea sa se reintoarca la credinta dreptmari- larea numai in 1761. Episcopul Dionisie, strain
toare a ras'aritului. "Din toate satele - ziceau ei de tara si Mira nici o legatura sufleteasca cu
- sd mergeti la guvemator si sa spuneti cd nu enoriasii sat, devenise. o unealta oarba in
voiti sd aveti episcop unit. Si dacet- nu voiesc sa mainile episcopului catolic Bartay, sprijinind
ajungd nemti, sd ceard episcop de la Carlovcit, mai mult unirea in loc sa o combats. Din cauza
vatra pravoslavniciei celei mai adevdrate ". Ei aceasta ortodocsii roman! cautau sa se dezbare
asigurara norodul ca daca strang un galben de cat mai curand de ratul Dionisie. In nazuinta
fiecare sal si nu merg cu mana goala, sa fie si- accasla ei gasird un puternic aliat in patriarhul
guri ca vor izbandi. Nenadovici de la Carlovat, care staruia si el
Propaganda ortodoxa zgudui pand si pe pentru revocarea lui Dionisie din scaunul sau
protopopul unit Nicolai Balomir, pe care epis- de la Buda. In cele din urma el se si retrase
copul Joan Inochentie Micu-Clain i1 numise acolo, uncle muri in 1767. Dupa o sedisvacant.a.
vicar general al episcopici in locul lui Petru de 3 ani, scaunul de la Rasinari fu ocupat de la
Pavel Aron, cazut in dizgratia episcopului. Viena de episcopul Sofronie Chirilovici (1770 -
Nicolai Balomir se caise de pacatul sau de a se 1783), czirula ii urma Gliedcon Nichitovici
11 Icpi idal dc Iegca orlodoxii Ircciind la unirca (1783 - 1788).
cu papa. El fug' in Tara Romancasea, uncle se
reintoarse la credinta ortodoxa si ajunse slaret
la Curtea de Arles. Dc acolo el calilori in Rusia 5. Militarizarea granitelor transilvano-
uncle fu primil (le imparateasa Ecalcrina, banatene dinspre Muntenia si Moldova
determinandu-o sa intervind la Vicna pentru
ortodocsii roman'. Cu acea ocazie Balomir Pentru o mai buns paza a granitelor
obtinu de la imparateasa o subventie pentru Transilvaniei si Banatului dinspre Muntenia si
restaurarea bisericii Sf. Nicolai din Brasov. Moldova se organizes, intre anti 1762 si 1766, la
Hotararile sinodului ortodox de la Alba propunerea generalului comandant al Transil-
lulia precum si recrudescenta propagandei vaniei, Nicolai Adolf Bukow, de-a lungul intreg-
ortodoxe in Transilvania produsera mare ului cordon de la Petrosani la Vatra Dome!, un
impresie la Viena, unde imparateasa Maria regim militar de grartitcl sau conftniu militar,
Tereza se gasea in razboi cu regele Prusiei, margin sau crainei militara, dupa modelul con-
Frederic eel Mare. De aceea, imparateasa finului ungaro-sarbo-croat din sudul Ungariei.
insarcina pe guvernatorul Transilvaniei, Noul confiniu militar avea menirea sa
Bukow, sa satisfaca cererea ortodocsilor, inga- serveasca drept front de aparare contra lurcilor
duindu-le sa-si aleaga un "arhiereu pravos- si sa inlocuiasca vechile organizatii granitaresti
lavnic", supus Carlovatului sarbesc, pentru a locale compuse din plates', puscasi si bas-
evita o eventuala cerere de a se supune lionasi cu organizatii militare regulate, puse
mitropoliei Ungro- Vlahiei, care se gasea sub sub comanda comandantilor regimentelor de
turd. Conformandu-se ordinului de la Viena, granites. Aceste regimente urmau a fi recrutate
generalul Bukow facu o ancheta in randurile din randurile populattilor asezate la aceasta
populatiei romanesti pentru a stabiliraportul granita care se compuneau din roman! si secui.
numeric dintre ortodocsi si uniti. In urma Romanii furs organizati in 2 regimente de
recensamantului ce s-a facut in 1761- 1762 s- infanterie cu un contingent de cafe 3.000 de
a putut constata ca din ccic 152.886 de familii oanicni si until de dragon' calari si numarand
romanesti din Transilvania, 127.714 dc familii 1.500 de oameni.
erau de confesiunc ortodoxa si numai 25.174 Regimented I de grdniceri romani isi avea
familii, de confesiune units sau greco-catolica. comanda la Orlat, in judetul Sibiu lut, recrutan-
Rezultatul recensamantului silt pc general s du-se din sale ca Vadu, Sinea, Ohabar,
raportezc la Vicna ca, dupa constatarilc sale, Marginent, Arpus, Capaccl din judetul Fagaras,
unirea romanilor cu biserica Rome! putca fi Tohan si Totari din Tara Barset, Orlat, Vastem,
considerate ca esuata - gescheiiert. Jina si Racovita din judetul Sibiu, Cugir si

583
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

satele din Tara Hategului din judetul Pentru intretinerea si echiparea Tor,
Hunedoarei. Ajutorul de comandant isi avea regimentele de graniceri isi aveau fondurile for
re*edinta la Hateg. speciale, care se alimentau din veniturile
Regirnentu/ de dragoni roman se corn- domeniilor granitaresti, care erau bogate in
punea din 4 escadroane cu sediile la Dejani paduri, mine, vanat etc. Din fondurile acestea
(jud. Fagara*), Dobru (jud. Hunedoara), Teius se intretineau si bisericile *i *colile grani-
(jud. Alba) si Agdu-biciu (jud. Tarnava Mare). tdresti. La Nasaud fiinta si un liceu, o cases de
Reg tmentul al doilea de graniceri educatie milliard Milittirerziehung-shaus.
pedestri iqi avea comanda in coltul nord-estic Asemenea institutii se gaseau *i la Orlat, Hateg
al 'IYansilvaniei, la Nasdiud, recrutandu-se din si Caransebe*. In satele granitaresti luard
22 de sate romane*ti, ca Nasaud, Rebra, Parva, flint& pretutindeni *colt primare sau &Male. In
Salva, Cosbuc (Horodou), Telciu, Fiad, Romuli, organizalia granitareasca erau cuprin*i, pc
Bichigeni, Zagra, Gaureni, Suplai, Nepos, langd tarani, si preotit, invatatorii, industria*ii
Prislop, Cehari, Dumitra, Lusca, Nemigca, *i mestesugarii roman! din teritoriul
Mintin, Tarpiu, Feldru, Slatinita, Taure, Niros, gran' tdresc.
Mocoda, Piatra s.a. Cu ocazia organizarii noilor regimente
Secuii fury organizati in cloud* regimente de granites, corpul plaiesilor, pu*casilor si bas-
granitaresti, unul de pedestri *i altul de husari tionarilor, care indeplineau paza granitei, era
recrutati din judetele Trei Scaune, Ciuc s.a. gata sa intre in noile regimente granitaresti,
Regimentele de graniceri pedestri se ocupatia for de pand. atunci. Vechii plaiesi,
compuneau din cloud* batalioane cu cate 6 puscasi *i bastionasi cereau insd sa li se
companii fiecare. Intreg confiniul militar era respecte credinta for ortodoxd. Dar aceasta
impartit in 4 comandamente generale sau ge- cerere nu le-a fost luatd in considerare, flinded
neralate, avand in subordine comandamentele regulanientul noilor regimente urmarind *i un
de regimente precum si autoritallle civile din scop confesional, catolic, prevedea ca in cor-
cuprinsul generalatului. Atributiile comandan- purile de graniceri nu puteau fi admisi decal
tului si de generalat erau de natures militara, uniti, ortodocsilor li se cerea sa treacd la confe-
administralivd, judecatoreasca si economics de siunea greco-catolica unites. In referatul sau
subzistenta sau proviantura. Recrutarea se care consiliul aulic de razboi din 22 august
facea pc comunitditi de case care erau alcatuite 1763, generalul Bukow cerea aprivat ca
dintr-un numar anumit de capi de famine. "numai romani uniti sa fie admisi la serviciul
Membrii comunitatii de case cultivau paman- de graniceri, iar cei neuniti sa fie aplicati la
turile for in devalmasie sub controlul coman- completarea regimentelor de linie, fiindcd
dantului de regiment. Pdmanturile acestora nu numai in felul acesta neunitii se vor sting ade-
puteau 11 nici instrainate si nici impartite. meniti de a trece la unire". Presedintele consi-
Membrii comunitatii de case sau de familii va- liului aulic de razboi, contele Hadik, isi insu*i
lizi, care puteau purta arma, erau incorporati propunerea generalului Bukow, conchizand ca:
in plutoane, plutoanele in companii, compani- "Romanii din Transilvania sunt un popor
ile in batalioane si batalioanele in regimente. numai tolerat si nicidecum recunoscut si pri-
Regimentele formau brigazi, iar brig5zile for- vilegiat in tars. Asa fiind, monarhul are asupra
mau generalatul cu un general comandant in for un drept absolut si o putere nelimitatd. De
frunte, supus direct consiliului aulic de razboi aceea, avandu-se in vedere cal romdnii inrolati
de la Viena. in regimentele de graniceri vor avea sa se
Statul personal al regimentelor se corn- bucure de anumite liberalitati care usor ar
punea din gregari graniceri, subofiteri si oflieri. putea promova unirea, s-a gasit de bine ca
Gregarii primeau instructie milliard in timpul numai romdnii uniti sa fie admisi in serviciul
iernii, din octombrie pand in martie, cate 4 zile de graniceri, iar cei schismatici sa fie reparti-
pc fiecare lung. Primavara si toamna se faceau zati spre completarea regimentelor Giula si
exercitii pe companii de cate o saptamand. Karoli".
Restul timpului ei ii petreceau in familiile Tor, Dispozliia aceasta provocd o mare
indeletnicindu-se cu gospodaria. In Limp de nemuliumire in randurile satenilor romani din
pace gregarii faceau serviciul de paz5 la pat-tile Nasaudului si Orlatului. Satenii
granita. In caz de razboi regimentele de ortodocsi din acestc regiuni nu intelegeau in
graniceri se v5rsau in corpurile de armata de nici un chip sa sc lepede de credinta for orto-
operatie. In luptele contra lui Napoleon in dox5, pentru a putea deveni graniceri. Grupuri
Italia, regimentul al H-lea de graniceri romani masive de sateni se prezentard la inrolare in
s-a distins prin marea sa vitejie, steagul lui regimentele de granites, dar avantul for se
primi inscriptia: Virtus romana rediviva. calmer indata ce li se spuse ca pentru a putea fi

584
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

inrolati trebuie mai intai sa faca trecerea la ci not nu ne mai intoarcem acasd unde ne
unire cu biserica Romei. Satenii se impotrivira asteaptd inchisoarea si osanda, ci pribegim in
insa acestei obligalii ce li se impunea, prefer- aite taxi, unde putem sa trdim linistiti, cad sun-
and mai curand sa-si paraseasca vetrele decal tem tare hotel' rdti a pieri mai bucurosi, clecdt sd
credinta stramoseasca. Si de aceea numeroase primim unirea. Daces iti std in putintd, trirnite-mi
cete de sateni roman! din tinutul Sibiului si un preot neunit, cd ne prapddim cu torit".
Fagarasului emigrara cu tot avutul for misca- Puhoiul emigrarilor facu impresie la
tor in Muntenia, unde reformele lui Constantin Viena, dar guvernul Transilvaniei, in fruntea
Vocla Mavrocordat creaser-a conditii prielnice caruia se gasea episcopul catolic Bartay, starui
pentru tAranii care veneau sa se aseze pe pentru respingerea plangerilor valahe, asig-
mosifie eclesiastice si boieresti. Atunci luara urand ca se vor lua masuri de rigoare pentru
fiinta in Tara Romaneasca numeroase sate de oprirea emigrarilor. Masurile acestea nu dusera
ungureni, adica de roman! emigrati din insa la nici un rezultat. Ia granita dinspre
Transilvania, care era considerate ca facand Moldova nu mai incetau luptele sangeroase cu
parte din Tara Ungureasca. emigrantii, in cursul 'carora cadeau numeroase
Satenii din partile Nasaudului, satui de jertfe de ambele part!. Dupes rapoartele oficiale
iobagie, se inscrisera cu mare bucurie in noul nu mai putin de 24.000 de familii fugira in
regiment de granites Fara sa fi avut cunostinta Moldova. 0 comisie specials fu trimisa. la Iasi sa
de mai inainte de conditia ce li se punea de a ceara repatrierea a 96.000 de roman transilva-
trece la unire. Recrutii primisera si arme, cand neni care parasisera satele din cauza persecuti-
furs chemati la depunerea juramantului. La 10 for religioase. Cu vremea, noul comandant al
mai 1763, sosi la Nasaud insusi generalul regimentului de graniceri de la Nasaud,
Bukow insotit de episcopul unit Petru Pavel colonelul Enzenberg, izbuti sa potoleasca
Aron, ca sa asiste la solemnitatea depunerii miscarea. In 1766 regimentele de graniceri obti-
juramantului. Un grup de zece fruntasi ade- nura un nou statut de organizare, cuprinzand
meniti de autoritatea military se incumeta sa 84 de articole prin care granicerii roman! obli-
declare cu acea ocazie ca intreg contingentul nura mari posibililati de viata ordonata si de
de recruti tine la biserica units si ca doreste sa munca constructive, atat in interesul for cat si
faca parte din ea. La auzul acestei declaralli al institutiei militare din care faceau parte. In
neautorizate de ei, protestara cu violenta con- comunele granitAresti militarizale s-au deschis
tra acesteia, aruncard armele si se imprastiara scoli elementare. La Nasaud lua flinta o scoala
pe la vetrele tor, declarand ea nu inteleg sa se normala pentru invatatori in care se invata si
lepede de credinta for ortodoxa. In fruntea nemlesle, precum si o scoala secundara
protestatarilor se gasea Stefan Cutea din romaneasca.
Feldru, Tanase Tudoran din Bichis ci cu fiul In secuime, opozitia contra militarizarii
sau Pintea, Stefan Catand s.a. in conditiile granite! avea un all caracter. Secuii deprinsi
acestea prestarea juramantului nu a mai avut din vechime cu mestesugul armelor primira la
loc, astfel ca. generalul Bukow cu insotitorul inceput cu bucurie crearea regimentelor de
sau, episcopul Petru Pavel Aron, furs nevoiti sa graniceri. Ei cereau insa ca organizarea acestor
paraseasca Nasaudul fares nici o isprava. regimente sa se faca in conformitate cu traditi-
Bukow califica insa refuzul recrutilor de a ile tarii for si anume ca granicerii secuesti sa
depune juramantul drept act de rebeliune si aiba dreptul de a purta arme. Ei mai cereau ca
dispuse arestarea si pedepsirea conducatorilor si nobilii sa fie obligati a servi in aceste regi-
ei. Cutea si Tudoran, Catana si allii furs con- mente, ca ele sa fie comandate de ofiteri secui
damnati la moarte. Tudoran muri tras pe si sa nu fie obligate de a face serviciu in afara
roata, iar allii furs trasi in teapa sau spanzu- teriloriului secuiesc. In asteptarea satisfacerii
rati. acestor postulate, secuii se inscrisera si ei in
Represlunea sangeroasa umpluse de mare numar la regimentele tor. Dar indata ce
groaza tot tinutul. Sate intregi ridicard in grabs vazura ca nemesimea secuiasca nu se
avutul for miscator si fugira peste munt.i in inroleaza si ea si ca in caz de razboi ei vor tre-
Moldova, avand de sustinut lupte grele cu bui sa lupte in afara de tars sub comanda unor
granicerii strain! care incercau sa-i impiedice ofiteri strain!, cei mai multi se retrasera din
s treaca granita. In necazul tor, satenii trimis- regimen le, aruncand armele ce li se incre-
era o numeroasa dclegatie la episcopul Dionisie dintascra. Cei ce pastrau aceste arme erau
Novacovici, implorandu-1 OSA ajute in lupta for huliti de fostii for camarazi drept "cdtarte ale lui
pentru dreapta credintA. "Daces tu, Prea Sfintite Bukow", iar nu ale imparatului. Nemesimea
Parinte zicea seful delegatiei - nu to vet indura secuiasca unellea si ea contra militarizarii,
de noi, si nu ni vet da ajutor si mangdiere, atun- prin care pierdeau iobagii de pe mosiile tor, caci

585
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

prin recrutarea acestora, mosiile for ramaneau vicina Valachiae et Moldaviae regna - era oprita
parasite. de iobagi. De aceea, rezona si ea con- cu aspre sanctiuni.
tra militarizarii granite!. Numai putini dintre Dupes reprimarea insurectiei curutilor
nemesii secui sustineau militarizarea, ca lui Rakoczy, situatia iobagilor care luasera
Anton Mikos, Stefan Antos s.a. La 7 ianuarie parte la rascoala deveni si mai amenintatoare,
1764 secuii din Madafalau de pe Olt, judetul prin faptul ca li se impuse sa munceasca pe
Ciuc, se rasculara inarmati cu sabii vechi, iata- mosiile nemesilor patru zile pe saptamana pen-
gane, buzdugane etc., opunandu-se fostei tru palmasi si trei zile pentru cei ce prestau
armate sub comanda colonelului Carato, care munca si cu carele tor. Inasprirea obligatiilor
impresura comuna din toate partile, coman- urbariale facu sa .sporeasca numarul celor ce
dand un cumplit macel in randurile razvra- fugeau peste granita. Imparateasa Maria
titilor. Multi se inecara in Olt si numai putini Tereza incerca sa stavileasca exodul prin
ipi putura salva viata prin fuga. Rapoartele oil- decretele din 1742 si -1747 prin care li se
dale arata cal in urma recrutarilor fortate mai puneau in vedere iobagilor anumite inlesniri de
bine de 270 de familii secuiesti fugira in la plata impozitelor si usurari de munca, dar
Moldova, sporind acolo numarul familiilor refu- bunele ei intentli se lovira de impotrivirea pro-
giate din Transilvania din aceleasi motive. prietarilor de mosii, care nu voiau sa faca
iobagilor nici o concesiune. In 1746 impara.' -
teasa institui o comisie de ancheta care sa sta-
6. Exodul iobagilor transilvineni in bileasca cauzele emigrarilor. Comisia arata
Muntenia si Moldova imparatesei ca aceasta emigrare avea motive de
natura religioasa, dar si de natura economics,
Emigratia iobagilor din Transilvania in iobagii fiimd exploatati Para mils si omenie de
principatele romane, care incepuse indata calre proprietaril de mosii. Cu acea ocazie,
clupa revoluila lui Ghcorghc Doja, continua in comisia mai arata imparatesei ca migratia
tot cursul secolului al XVII -lca. Cauzeic accstor romancasca se extindea si spre campla Tisel,
emigrari erau de nalura socials si economics. cu districtele SaLu Mare, Bihor si Arad. Insusi
Ele se intensificara in masura in care conditiile imparatul losif al 11 -Ica putu constata cu ocazia
de (rat ale iobagilor de pe mosiile nemesesti calatoriilor sale prin Transilvania ca, in
deveneau din zi in zi tot mai grele si mai apasa- conditiile mizere in care traiau iobagii, era de
toare, cuprinzand in vartejul for si iobagimea mirat ca in genere se mai gaseau iobagi roman!
secuiasca, lipsita si ea de drepturi de propri- in Transilvania si nu fugira Inca cu totii peste
etate. In 1646 principele Gheorghe Rakoczy granita.
intervenea pe langa magistratul din Brasov, In conditiile acestea emigrarea continua
somandu-1 sa inchida trecatoarele de peste mcreu cu toata paza granit_ei dinspre princi-
munti in Moldova si sa le pazeasca mai bine pate. Desi granita sau cordunul era bine pa.'zita
pentru a impiedica evaziunea secuilor peste si inzestrata cu pichete de veghe sau cerdacuri
granita. In 1662 principele Mihai Apaffy facu statornice la gurile plaiurilor, picliesii sau
aspre observatli bistritenilor ca nu impiedica beistiasii, cum se numeau ei la Fagaras, nu mai
evaziunea peste granita in Moldova, observand puteau tine piept navalirilor masive ale ioba-
ca "daca emigreaza tot!, tine mai ramane sa gilor spre tarile romaneti. Cei inarmati cu
plateasca dajdii puternicului imparat?" Cu pu0 se numeau puscasi, puscari sau clopetari
putin timp inainte de moartea sa, principele - Stutzentroger - purtand la brat o bandiera cu
poruncea din nou bistritenilor sa pazeasca pajura imparateasca. Prin juramantul pe
bine granita ca iobagii in dorinta for de emi- care-1 purtau la intrarea in corpul plaiesilor se
grare sa nu o poata trece, amenintandu-i cu legau sa pazeasca plaiurile in zile bune si rele,
grele sanctiuni din parlea sa. In 1699 se rapor- sa nu faca pe voia nimanui, nici a parintilor,
ta imparatului Leopold I din Transilvania ca nici a fratilor, nici a rudelor ce le-ar yen! in
exodul populapei spre principatele romane cale, umbland Cara nici o treaba. Ei jurara sa
numai cu marl grcutati mai poate 11 stavilk. ascultc de ordinul superiorilor tor. tar daca s-
lobagii tindcau cu lolii spre acesle lari vecinc, ar iniampla sa nu umblc cu dreptate, barsagul
Bind ademeniti sa vines acolo uncle Ii sc faga- for sa Ile dupes cum se va cadea dupes fapta for
dulau mars avantaje matcriale, dar mai presus - tapa, roata sau furcilc si de acolo sa nu mai
de toate libertal ea. RaporLul acesia asa de alar- alba al lii a da scama pentru ei. Plalesii sc
mant dctermina pc imparal sa mita cdictul rccrutau din randul iobagilor, care prin anga-
din 1699 prin care cmigrarea in tarile turcesti jarea for se clibcrau de iobagie si se bucurau de
Muntenia si Moldova - ad partes Turcicas et anumite avantaje la plata darilor si dijmei.

586
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Dar cu toata paza granite!, bejenia ioba- Maramures, Solnoc, Brasov, Fagara*, Sibiu,
gilor in principate nu mai putea fi oprita, cu Alba, Hunedoara Si chiar din Banat. Nume ca
toate ca. imparateasa Maria Tereza se hotari sa Taran, Cioban, Vacar, Baciu, Jitar, Morariu,
reduca prin decretul din 12 noiembrie 1769 Olar, Cojocar, Croitor, Rotar, Strungar, Bodnar
obligatiile urbariale ale iobagilor la cloud zile pe arata indeletnicirea acestor emigranti, dintre
saptamana, adica. la 104 zile pe an. Dar *i care 35% fusesera graniceri, tar restul de 65%
aceasta inlesnire ramanea mult in urma simpli iobagi. Dintre bejenarii asezati in
inlesnirilor acordate rumanilor sl vecinilor din Bucovina, unit fugisera singuri, altii cu famili-
principate de Constantin Voda Mavrocordat ile for si chiar cu satul intreg, cu preot, invata-
prin reformele sale. De aceea, exodul din tor, primar *i vataman. Intre emigrant!! acestia
Transilvania spre tarile romane continua fares se gasea si un student. Deodata cu romanii se
sa mai poata fi oprit de autoritatile imperiale. a*ezara in Bucovina *i 186 familii de secui
In plus, proprietarii din Transilvania exercitau fugiti din regimentele. secuiesti de graniceri.
dreptul de viata *i de moarte - jus glathi - Bejenarii secui se asezard in patru sate
asupra iobagilor tor. bucovinene pe care le rebotezard din Dorne*ti
Planul generalului Bukow de a militariza in Hadikfalva, dupes numele pre*edintelui con-
granita dinspre Muntenia *I Moldova, pentru a siliului aulic de razboi de la Viena. Din Tibeni
putea zagazui mai bine emigratia, nu -si atinse ei facura Istensegetz p.a.m.d.
scopul. Dimpotriva, militarizarea facu sa Exodul populatiei romanesti din
sporeasca emigrarea in urma excluderii sate- Transilvania in principate trezise mars ingri-
nilor ortodocsl de la serviciul de graniceri. jorari in cercurile conducatoare de la Cluj, dar
Discriminarea aceasta confesionala provoca *i de la Viena. Insusi episcopul unit se sesizase
lupte sangeroase la granita, care se lichidara de acest exod al romanilor, aratand intr-un
prin emigrarea ortodocsilor in Moldova *i raport din 1773 adresat imparatesei Maria
Muntenia, aruncand astfel not valuri de emi- Tereza ca emigratia a luat a*a de marl
granti peste granita, roman! si secui. In proportii, incat insist roman!! din Tara
taberele de recrutare - Musterungslisten - din Romaneasca strigau ingroziti: "Toata Transil-
1777 se arata ca in curs de 120 de ani mai de vania venea la ei - Tota Transilvania ad nos
familii de iobagi roman! fugira in principate, in venitr Lipsa iobagilor roman! se resimti insa *i
Muntenia si Moldova, dar *I in ralalele turce*li in economia rurala a Transilvaniei. Mo*ille
de la Dunarc. In raportul sau din 1777 adresat nemesilor ramaneau necultivate din cauza lip-
consiliului aulic de razboi de la Viena, gene- sei de brate de munca. De aceea, Inca in 1757
ralul Enzenberg confirma si el ca in scurgere de guvernul imperial de la Viena interveni pe
120 de ani zeci de mii de familii transilvanene langa Poarta otomana sa ingaduie unei comisii
au emigrat in Moldova si Muntenia precum *I austriece de a ridica din Moldova *i Tara
in raialele turcesti de la Cetatea Alba, Chilia, Romaneasca pe bajenarii transilvaneni din
Giurgiu si Timi*oara. Generalul observa aceste tars, sub cuvant ca ar fi dezertori.
ca in Transilvania neme*imea era a*a de Numarul acestora era apreciat de comisie la
groaznica incest oamenii cautau mantuire chiar 96.000 de familii. Cu autorizatia Portia, comisia
la turd. Un izvod din 1778 asupra emigrantilor condusa de capitanul Badeus de Schasberg
transilvaneni arata ca numai in tara de sus a identificase intr-un prim raport din Moldova
Moldovei, pe care o ocupasera austriecii de din 1786 un numar de 2.287 de "dezertori si
curand, sub numele de Bucovina, se gaseau emigrant! provinciali" a caror extradare o cerea
asezate in 72 de localitati nu mai putin de guvernului Moldovei.
5.018 de familii venite acolo din Transilvania
intre anti 1728 *i 1778. Numele de familie ca
Ungurean, Ardelean, Barsan, Moro*an, Crisan, 7. Situatia disperata a iobagilor in pra-
Somesan, Tisan arata originea for transil- gul revolutiei din Transilvania
vaneand. Alte nume de familie ca: Bargauan,
Cailean, Borsan, Nimigean, Bretean, Rascoala lui Doja si insurectia curutilor
Belgradean, Logigan, Rapean, Galatean, lui Rakoczy inrautatira si mai mult situatia
Figeran, Ilovan, Tarnavean, Maierean, Biligan, iobagilor de pe mosiile ecleziastice si neme*e*ti
Argelian etc. arata si localitatile din care emi- din Transilvania. Taranul iobag era legat de glie
grasera aceste familii: Bargau, Caila, Borsa, - glebae adscriptus - adica nu se putea muta
Nimigea, Brelea, Balgrad, Logig, Rapa, Galati, de pe o mo*ie pe alla, nu avea nici o proprletate
Figa, Ilva, Tarnava, Maier, Belig, Argalia *.a. si traia numai din rodul munch! sale manuale -
Dupes indicatiile lzvodului aflam Ca emigrantii rusticus pretor maxcedem sus laboris nihil
sau bejenarii ace*tia pornisera din judetele possedet - glasuia legislatia iobagiala. Pe

587
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

spatele iobagului apasau toate sarcinile pu- ai Transilvaniei, stint asa de chinuiti de oricirte,
blice. Eiplatea taxe si dajdii, facea zile de lucru unguri si sasi si coplesiti de nedreptatiti, incest in
cu plugul sau cu palmele sidadea proprietaru- adeveir soarta tor, daces o privesti mai bine, este
lui mosiei pe care traia zeciuiala sau dijma din in adeve-u- vrednicei de plans si este de mirat, ca
produsele lotului sau iobagial, atat din bucate mai trdiesc in Transilvania atatia din acesti
cat si din animalele domestice pe care le oameni si cd n -au fugit Inca cu totii din taro. Nu
prasea. Nevasta iobagului robotea si ea la ma mir vdaind ea ogoarele for sunt redu lucrate,
curtea boierereasca. lobagul statea sub juris- fiirtdcei cum poate fi altfel, cand omul dintr -o zi
dictia directd a proprietarului care hotara in intr-alta nu este sigur de stetpanirea sa, cand el
prima si ultima instants asupra averii si vietii zilnic si la once ores trebuie sa stea la cheremul
iobagilor sal. Abaterile se pedepseau cu bataie, stapanului sau si sa orate rewnei? De altfel nati-
torturi de tot felul si chiar cu moartea. unea aceasta este intr-adevdr desteaptei si
Reclamatii nu puteau face si nici chema mar- neasezarea ei provine de bund seams numai
tori contra stapanului tor. Ziva de lucru ince- din nenorocirea ce o apasei, asa incest trebuie sd
pea la rasaritul soarelui si inceta cu apusul se indeletniceascd mai mutt cu cresterea vitelor
soarelui, atat in zilele de lucru, cat si in cele de pentru ca to nevoie si cand situatia lui devine
sarbatoare. Numarul zilelor de munca erau insuportabila sa poatei fugi mai usor in alter.
patru pe saptamana, ceea ce facea 208 zile pe tetra".
an, ramanand iobagului numai 157 de zile In aceeasi sumbra lumina infatiseaza
libere pentru munca la gospodaria sa saraca.- situatia iobagului transilvanean si Haquet care
cioasa. Daces avem in vedere ea proprietarul vizitase in 1763 Transilvania:
alcgea pentru sine zilele cele mai bune din "Neamul acesta neglllat si asuprit are
sezonul de lucru, nesocotind zilele ploioase din parte de pcima nturile cele mai rele din taro. Ceici
timpul verii sau viforoase din limpul iernii, ne nu destul' ca romanii, numai Dumnezeu stie cu
putem usor inchipui cat timp liber mai putea ce drept, sunt surghiuniti de celelalte neamuri
ramane iobagului pentru nevoile gospodariei din principat pe pdmanturile cele mai parasite,
sale, accasta ramanand aproape cu lotul in clan chiar si acestea ii se rcipesc indatd ce stint
seama nevestei sale si a copiilor. lcizuite si desfundate de romani cu sudoarea
In asemcnea conditii, lotul iobagului fetei for pentru ca sd aibei uncle sd cuitive
ramanea adcsca nelucrat, dar iobagul nici nu porumbut. Orice sas sau ungur poate lua in
arata prca mare ravnii pentru cull ivarca lotului stapanire aceste locuri, chiar daces romanul le-a
cand sc gandea di, la moarica sa, dotili din irei sicipanit sute de ani, gonindu-1 in munti cu toatd
pant din avutul sau mobillar rcvcnca propri- familia lid, undo el, bietul nu gdseste deceit
clarului sl numai o (reline raninnea familiei stand, sau chiar silindu-1 se i.litgei din (and. Daces
sale. Dar afarii de saracie, lobagul era incereat un sat romariesc este asezat in megiesia unui
si de umilinia. El nu pulea avea cal si nici sal scisesc sau unguresc, romemul nu are vole
unibla calarc. Imbraciiminica lui era limitala In sd se apropie de satele loathe de aceste dotter:
tundre dc stofa si cojoace dc oaie. El nu purta natituti privilegiate mai aproape deceit tigartii, ci
arme si nici nu sc pulea casatori fares invoirca el trebuie sa se opreascei ca un om de nimic la
stapanului sau. Un urbariu din cele sass sate jumatatea unei beiteii de puscd, de gardui de
ce compuneau domeniul Porumbacului de Jos mdcies care imprejmuieste satele sasesti si
arata urmatoarele indatoriri ale iobagului: unguresti. Cu romeinul nu se leaget nici o priete-
darea care se ridica de doua on pe an, darea nie, el este sortit numai sa faces munca cea mai
imparatului, dijma din toate produsele campu- grea si mai umilitoare. El nu aude nici un cuvdnt
lui, la of si purcei unul din 15, la stupi unul la bun din gura cuiva si el nici nu are zile de sdr-
10, cotele de grau, orz si ovaz pentru capetele beitoare. Stetpetnitorii numai atunci isi aduc
de vita. La lucru la arat, semanat, prasit si aminte de el cand ungurul sau sasul nu pot sd
cubes si daruri diverse si crasmaritul. Urbariul poarte sarcina sau cand s-au seiturat cu totut de
arata ca din cauza greutatilor urbariale 100 de ea. Numai in cazut acesta rometnul este bi-
tobagi au fugit in alLe parti si mai ales poste nevenit si pus sa scivetrseascci pentru acesta
granita in Tara Romancasca. partea cea mai grea a muncii. Nicicand nu voi
Situatia aceasta asa de apasaloare uita cuvintele unui mosneag roman pe care el le
imprcsiona adanc pc imparatul losif al II-lea cu rostea pe patul de moarte: Mor bucttros jiindcci
ocazia inspectiilor sale prin Transilvania. De nu las in robie nici muiere, nici copiib'"
accea, el se hotari la reforme pentru reme- Nedreplatile acestea strigatoare la ccr
dicrea acestor stars de lucru alai de rele: aldigeau din cand in cand atentia Curtli din
"Acesti bieti supusi roamint, care netetgei- Viena asupra tor, astfel ca Inca. in 1747
duit sunt cei mai vechi st mai numerosi locuitori imparateasa Maria Tereza stabilise prin

588
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

rescriptul ei din 25 februarie zilele de munca la legile boierilor" in scaune superioare de Jude-
4 pe saptamand pentru palmasi si la cate 3 catd cu scaunul superior de la Fagaras, cu 12
pentru cei ce lucrau cu animale de tractiune. membri asesori si cu scaune inferioare de Jude-
In 1769 imparateasa reglenienta prin decretul cata, cu 5 membri asesori; la carma fiecarui
"Certa pacta" raporturile dintre proprietari si scaun se alegea dupa vechiul obicei Cate un
iobagi. Numarul zilelor de claca ramase eel boier. In schimbul respectarii autonomies for
fixat in 1747. Se introdusera insa anumite interne, boierii ragaraseni erau obligati la anu-
inlesniri la executarea zilelor de claca, fixandu- mite servicii militare deopotriva cu nobilii. La
se departarea pans la care iobagii puteau fi asedierea Vienei din 1683 trimisera si boierii
chemati la munca pe mosia nemeseasca. fagaraseni contingentul for compus din 60 de
Aceasta departare nu putea fi mai mare de calareti. Comandantul contingentului fagara-
jumatate de zi de drum, iar cei chemati la acele sean era cdpitanul cetatii Fagaras care era aju-
departari nu puteau fi tinuti acolo mai mult de tat de "ductosul" boierilor si de trei vicejuzi, de
doua saptamani. Timpul pierdut cu drumul, care asculatu centurionii sau hotnogii. imbra-
precum si eel folosit la vanat, pescuit, treierat, camintea luptatorilor faga"raseni consista in
plivit etc. urma sa fie cuprins in zilele de claca. obisnuita haind taraneasca peste care se arun-
Duminicile si sarbatorile erau libere de claca. ca in timpul iernii zeghe sau tundre si cojoace
Se opri perceperea unor dart impuse prin abuz. de oaie. Capeteniile for purtau caciula, manta
Proprietarii furs constransi sa puna la dispoz- de postav sau bland, brau, dolman, pantaloni
itia iobagilor loturile corespunzatoare pentru sau cioareci si cizme. Armele, furci de fier,
ca sa-si poata intemeia o gospodarie si pentru imblacie, land, sabii si pistoale, iar mai apoi si
hrana familiei tor, sa lase o treime din avutul arme de foc.
sotului decedat vaduvei si copiilor etc. Decretul 0 conscriptie din 1744 ne-a pastrat
imperial prevedea si sanctiuni contra iobagilor numele a vreo 900 de boieri din 51 de sate
renetenti, care consistau in bataie cu betele la fagarasene dintre care cei mai multi erau
barbati si cu biciul sau corbaciul la femei; meseriasi, negustori si plugari. Intre ei se
pedeapsa se pronunta de proprictar, iar exe- gaseau si mai multi preoti, dar si soldati mer-
cutarea ci se facca in prezenla until slujbas cenari.
public. lobagii primiscra insa (imp( til de a Clasa nobililor era sculila de anumile
reclama pc stapanii for in fata unei instance dari, taranii proprietari plateau insa dajdii si
judecatoresti - tabula continua - un drepl pe altc angarale, ca incarliruiri, podvoade etc.
care it foloseau foarte rar din cauza frith cc o Orascnii si mai ales sasii traiau in splendid&
aveau de reprcsalii din parka stapanului. izolare lap de ceilafii locuitori, indeoscbi fata
Decretul imperial nu recunostea insa de romani. Ei erau respectati ca oameni libcri
iobagilor nisi tin drept dc propriciale rurala. proprielari de pamanturi. Rescriptul imperial
Accsl drept era rezervat exclusiv nemesitor. din 1769 cuprindca si anumite dispozipi privi-
Aces lia se imparteau, ca si in principate, in Ware la combaterca abuzurilor administrative,
magnati - boieri marl, in aristocrats - boieri de a samavolniciei si a violentei proprietarilor etc.,
clasa a doua si nobili ai unei sesiuni - boieri toate pornind din gandul bun de a lua in
de clasa a treia sau mazili. Pe langa nobilii aparare pe iobagi si a-i scuti de aceste abuzuri.
acestor trei clase mai aveau proprietari rurale Dar punerea in aplicare a acestor dispozitii
proprii boierii din Fagaras, precum si nemesii imperiale se lovi de impotrivirea nobilimii pro-
sau razes!! din judetele Hunedoara, Zarand, prietare care nu intelegea sa renunte din con-
Maramures etc. care erau, ca si in principatele sideratii umanitare la vechile ei venituri si
romane, tarani liberi proprietari de pamant. avantaje. Asa se explica faptul ca bunele
Cat privea pe boierii" din tara intentii ale imparatesei nu furs aduse la
Fagarasului, ei se imparteau in boieri vechi si indeplinire. Reformele preconizate de impara-
buni", de la intemeierea satelor, posedand teasa tindeau sa usureze sarcinile ce apasau
hrisoave de mosii, in boieri cu diploma de pro- asupra iobagimii, sa pund capat spoliatiilor
prietate, boieriti, adica improprietclriti de prin- nelegiuite si cruzimilor saevites - neumane,
cipii Transilvaniei drept rasplata pentru anu- privarilor iobagilor de loturile sau sesiile pe
mite servicii prestate si in boieri care se ridi- care le cullivau. Autoritatile publice primira
casera din randurile iobagilor. Unit dintre aces- ordin de a veghea la aplicarea tor. Efectele
te trei categorii de boieri fagaraseni puteau fi acestor reforme, care aduc aminte de reformele
asimilati prin uric domnesc cu vreuna din similare din Muntenia si Moldova, fura zadar-
clasele nobile mentionate mai sus, pentru a se nicite de proprietarii de mosii, ceea ce mai
putea bucura de privilegiile acestora. Boierii curand sau mai tarziu trebuia sa duca la
fagaraseni isi aveau statutul for propriu in vir- deznodamantul fatal prin rascoala iobagimii
tutea caruia ei se carmuiau dupa "datina si transilvanene pusa la cale de Horia.

589
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

8. Revolutia triurnvirilor Horia, Closca doleantele satenilor iobagiti de pe domeniile


si Crisan si rAsunetul ei in tarn si camerale din Muntii Apuseni. El cerea mila
strainatate imparatului pentru consatenii sai obiditi,
aratand ca nu se poate intoarce acasa fora sa
Situatia iobagilor de pe mosifie statului le poata aduce un cuvant de mangaiere din
nu era mai buns decat a celor de pe mosifie partea imparatului. Nu cunoastem raspunsul
ecleziastice si boieresti. Si acolo iobagii gemeau imparatului la petitia lui Horia, stim insa ca
sub apasarea impozitelor si abuzurilor. Mine le administratia camerala nu-si modificase ati-
de our din Muntii Apuseni trecusera in propri- tudinea ei ostila fata de sateni, precum arata
etatea statului sau mai bine zis a camerei cazul de la Campeni, unde la 20 mai 1782
imperiale - Hoffkammer - impreuna cu izbucnira tulburari din cauza exploatarii drep-
terenurile arabile, cu padurile si fanetele si cu tului de crasmarit. Pans atunci acest drept fu-
locurile de pasunat. De pe la 1775 si locuitorii sese concesionat localnicilor. Administratia
de pe mosifie camerei incepura sa fie tratati ca camerala gasi insa de" bine sa nesocoteasca
iobagi ai statului, supusi la dart, dijma si zile ofertele localnicilor si sa concesioneze debitul
de claca pe saptamana. Satenii de pe mosiile de bauturi spirtoase unor comercianti strains
camerei aveau doar posibilitatea de a se ras- de localitate. Impotriva acestei masuri se ridi-
cumpara de obligatiile iobagiei, platind admi- cara campenenii cu mic cu mare, cerand sa se
nistratiei o taxa de rascumparare care pana la respecte drepturile for din batrani. Rascoala
1775 nu era mai mare de 5.859 fl. Achitand ameninta sa se extinda si asupra comunelor
aceasta sums globala, sateanul devenea pro- vecine, astfel ca ea putu fi potolita numai cu
prietar pe lotul sau sesia sa, achizitionata in ajutorul armatei, care fu chemata in graba.
felul acesta de la slat. Dar incepand cu anul Capii miscarii, 23 la numar, furs arestati si
1775, taxa aceasta de rascumparare paru trasi in judecata pentru rebeliune si osanditi,
administratiei camerale prea mica si de aceea o unii la ba'stonada, altii la inchisoare si 5 dintre
ridica de la 5.889 II. la 14.769 fl. iar de la 1783 ei chiar la moarte, pentru a ingrozi pe altii in
chiar la 21.555 fl. Dar pe Tanga aceasta taxa, terrorem aliorum. Tulburarile sangeroase de la
locuitorii din Muntii Apuseni erau supusi si la Campeni determinara pe Horia sa piece din
alte angarale, astfel ca situatia for devenise nou la Viena pentru a obtine amanarea osan-
extrem de precara, aproape insuportabila. Din dei cu moartea pana la not ordine imperiale.
pricina aceasta nemultumirea for sporea din zi Reclamatiile lui Horia indemnara pe
in zi. Reclamatiile for aclresate atIministralici imparat sa faca in 1783 o noua calatorie in
camerale sau crariale de In ZIalna, uncle sc Transilvania, pentru a sc convinge la fata locu-
incasau veniturile dominicale, nu crau bdgaie Itii asupra reclamallilor cuprinse in petIlia lui
in seams. Mai mull chiar, muntenil reclamati I loria. Adanc impresional de mizeria in care
crau urmariti si aruncati chiar in temnita ca traia iobagimea translIvaneana, imparatul
I ulburatori al ordinii publice. Dar reclamantil exclama plan de indignare ca este timpul
nu sc descurajara in revendicarea di-mint-11r stiprem ea sa inceteze odatd "aceasta
tor, ci Rind respinsi In Zlaina, ci se adresarn dcgradarc sl sclavic a ()menhir. Sub impresia
direct impliralultil in Vicna. Munteanul Vasi le celor vazule si auzitc in fata locului, imparatul
Nicola din Aihac, zis tit florin, insolit de loan crew ca sit clap s-ar pu Ica remedia, addugand
Oargel din Cdrpinis, zis Closca concluserd in cdleva dispozilli favorabile iobagilor la reset-113-
anti 1774, 1780 si 1783 trei deputatiuni la (ml imperial din 1769. El ingadui iobagilor de a
Vicna pentru a se plange contra apasarilor se putea casatori si cara invoirea proprielarilor,
administralici camerale din Zlatna si a ccre de a putea invata mestesugurl si de a se putea
dreptate pentru consatenii tor. Horia era un muta de pe o mosie pe alla.
satean sarac din crangul Feregilor, dar arata La 22 martie 1784 imparatul dadu pu-
mare interes pentru nevoile consatenilor sai, blicitatii faimosul sau decret de concivitate pen-
neglijandu-lc pc ale sale. De accea, cl se bucu- tru loll cetatenii tart!. Prin acest decrel
ra de incredcrea muntenilor nemultumiti cu imparatul recunoscu dreptul pentru tots
stoarcerile administratiei camerale, find sti- locuitorii Transilvaniei, inclusiv pentru
mat de tots pentru cinstea si probitatea lui. roman!, de a se aseza oriunde in cuprinsul
La Viena, Horia fu primit in audienta de tarii, deci si in orasele sasesti, precum si pe
imparatul losif al II-lea care iubea iobagimea fondul craiesc, un drept de la care romanii fu-
din Transilvania, cunoscandu-i pasurile din sesera exclusi pana atunci. Imbunatatirile
calatorifie pe care le facuse in aceasta provin- acestea nu erau insa suficiente pentru a linisti
cie. Imparatul sustinea mereu ca iobagii tre- spiritele agitate ale iobagimii in genere si in
buie sa fie aparati contra samavolniciei nobi- special pe cele ale iobagilor de pe domeniile
limii. In 1780, Horia prezenta imparatului camerale din Muntii Apuseni. In toamna anu-
o petitie in limba Latina care cuprindea lui 1783 Horia pleca din nou la Viena, unde

590
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

it

Horea, Cloca i Crian

petrecu mai multe luni de zile, asteptand iobagie. Cei gasiti apti tauglich-pentru ostire
sosirea imparatului din Italia. Se presupune ca se intorceau mandri acasa sub fluturarea unui
in timpul sederii sale la Viena, Horia ar fi fost steag improvizat, cantand cantece nationale si
atras in cercul for de membrii asociatiei secrete mandrindu-se ca indata ce vor primi acme de la
a "Fratilor de Cruce" care pregateau o rascoala imparatie, vor imparts mosiile boieresti intre
generals a taranimii transilvanene contra iobagi si vor izgoni pe toti proprietarii din tars.
boierimii. La inceputul lui aprilie 1784 Horia fu Manifestatiile acestea ostile nobilimii pro-
primit de imparat care, ascultandu-i jalba, duceau mare ingrijorare in cercurile guverna-
dadu la 13 aprilie ordin guvernului din mentale. Guvernatorul Bruckenthal se grabs sa
Transilvania sa accelereze anchetele oranduite contramandeze ordinul de recrutare si sa
de mult contra administratiei camerale de la avizeze la rigoare masuri pentru mentinerea
Zlatna si sa apere pe locuitorii munteni si pe sigurantei si ordinii publice. Dar masurile
delegatii for de persecutiile din partea slujito- acestea, in loc sa contribuie la potolirea agi-
rilor camerali si sa puna in libertate pe cei tape', contribuira si mai mult la atatarea ei.
urmariti si arestati. La 31 octombrie 1784 taranii din
In vara anului 1784, Horia se intoarse de Mesteacdn, un sat din judetul Zarand, ucisera
la Viena. El incepu o vie propaganda re- doi subprefecti care sosisera in sat sa aresteze
volutionary printre satenii din munti, aratan- pe Gheorghe Crisan, capetenia satului. Dupa
du-le o cruce aurita pe care pretindea de a fi isprava aceasta sangeroasa, taranii razvratiti
primit-o de la imparatul, dar poate mai curand se adunard in biserica din satul Curechi, unde
de la loja Fratilor de Cruce. El mai arata Crisan be vorbi, indemnandu-i sa se ridice con-
multimii si un pergament cuprinzand drep- tra boierimii, sustinand ca imparatul este de
turile iobagilor calcate in picioare de nobilimea partea iobagilor asupriti. Taranii dadura
proprietary. Horia spunea oamenilor ca urmare indemnului primit, navalind asupra
imparatul a ramas foarte nemultumit de curtilor boieresti din satele Criscior, Brad,
purtarea dusmanoasa a nobililor fats de iobagii Ribita, Baia de Cris si Trestia, dand foc
romani, nesocotind poruncile date de ei in conacelor si masacrand pe proprietari si famili-
favoarea iobagimii. Fats de asemenea nemultu- ile lor. Din tinutul Zarandului, rascoala
miri ale imparatului, Horia 1 -ar fi asigurat ca va taraneasca se raspandi cu iuteala fulgerului si
gasi mijloacele de a silt pe nobili sa recunoasca asupra judetelor vecine, Arad, Hunedoara si
dreptatea iobagimii. La aceasta imparatul i-ar Bihor, punand in miscare satele Ilia, Dobra,
fi raspuns: "Faceti aceasta thut ihr das". Rescani, Zam, Bohotin, Gioagiu, Soimuz,
Raspunsul acesta fu interpretat de Horia ca un Homorod s.a. Atacul taranilor din zilele de 6 si
indemn discret la rascoala pc care el o 7 noiembrie contra Devei esua. Taranii facuti
pregatea. prizonieri furs impuscati si aruncati in gropile
In timpul cand spiritele erau asa de agi- pe care si be sapasera ei insist.
tate, guvernul imperial ordona o noua La 5 noiembrie, Horia si Closca cuprin-
recrutare de trupe pentru nevoile de aparare sera Carnpenii ajutati de Crisan care sosise
ale imparatului. La chemarea imparatului, grabnic cu zarandenii sal. Rasculatii ocupard
iobagii din 81 sate din judetele Alba, Turda, curand Abrudul si Rosia, silind peste o mie de
Tarnave si Zarand se ingramadira la comisiile unguri sa se boteze dupd ritul ortodox. La
de recrutare, fiindca inscrierea in rolurile Bucium, Horia scapa cu ajutorul taranilor de
ostirii imperiale aducea cu sine liberarea din primejdia de a fi prins de unguri. Miscari ale

591
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

rasculatilor avura loc si la Vurpara, Vintul de Rascoala lui Horia a zguduit adanc
Jos, conacele boieresti furs prefacute in opinia publics din tars si strainatate, atragand
cenusa. Miseari taranesti se produsera si in alentia diplomatiei europene asupra problemei
Jude tele Timis, Caras si Cluj, rascoala romanesti in complexitatea ei. Miscarea lui
amenintand sa cuprinda in valtoarea ei Horia a gasit rasunet in lumea intreaga. Presa
toatb. Transilvania. La inceput guvernatorul germana, franceza, engleza, italiana., belgiand
Bruckenthal, urmand sugestiilor primite de la si olandeza urmarea cu infrigurare desfa.-
Viena, incerca sa potoleasca miscarea pe cale surarea dramei sangeroase din Muntii
pasnica, insarcinand pe episcopul Ghedeon Apuseni, pe care lumea apuseana nu intelegea
Nichitici si pe sfetnicii lui sa indemne pe tarani sa o localizeze numai in Transilvania, unde ea
sa se linisteasca.si sa se intoarca in pace la se desfasurase de fapt, ci raportorii ziarelor din
gospodariile lor. Insusi Horia se arata dispus apus cuprindeau in aceasta drama sangeroasa
sa inceteze lupta, insarcinand pe trei emisari intreg neamul romanesc de dincoace si de din-
de ai sai sa trateze un armistitiu, cerand anu- colo de Carpati, si aceasta spre indignarea
larea privilegiilor boieresti, exproprierea gazetelor sasesti si unguresti din Transilvania
mosiilor si impartirea lor la tarani si supunerea care se intreceau in a critica ignoranta core-
tuturor fata de imparat. Guvernatorul spondentilor strain! din apus. Un publicist
Bruckenthal nu intelegea insa sa trateze cu anonim din Transilvania, contemporan eveni-
rasculatii,_ ci be cerea sa capituleze lard nici o mentelor, constata in scrierea sa Schita fizio-
conditie. In scopul acesta, el concentra mai nomicd asupra reiscoalei lui Horia ca: Romanii
multe unitati militare pentru suprimarea ras- din Transilvania erau descendent! ai coloniilor
coalei. Rasculatii mai obtinura oarecare sue- romane din Dacia si cei mai multi dintre ei pro-
cese in ciocnirile cu armata regulala la Ramnit, fesau credinta greceasca, constituind majori-
Brad si Lupsa. Dar la 7 decembrie ei fura tatea populatiei tariff ".
infranti la Mihaileni si imprastiall La 12 Autorul arata ca la 1761 numarul lor
decembrie, Horia fu batut la Campeni Tara nici era de 547.243 suflete. Dupes roman! urmau
o nadejde de izbanda. Dupes 2 zile el invoi pe celelalte nationalilati, care in baza recen-
tarani sa se reintoarca la vetrele lor, iar el, samantului din 1766 numarau impreuna
insoiit de Closca, fugi, cautandu-si un ascun- 392.190 suflete, dintre care 93.135 romano-
zis in codrul Scoracclul, de pe Somes. Dar catolici, 130.365 luterani si 140.000 calvini.
acolo el fu urmarit de o ceata de Wani trada- Dupes o alts stalislica si mai acurata. - zice
Lori care it prinsera impreuna cu Closca la 27 autorul din 1772, numarul romanilor
decembrie si-1 predara legal pe mana orlodocsi era de 558.076 suflete, iar cel al
autoritatilor unguresti in schimbul sumei de romanilor uniti cu biserica Romei de 119.230
300 de galbeni, care fura premiu pentru suflete, numarul total al romanilor cifrandu-se
prinderea lui. In acelasi timp fu prins ai Crisan, la 677.306 suflete. Cea mai mare parte dintre
tradat si el de adversarii sai, ademeniti de ei erau barbati frumosi, robust!, bine facuti si
stralucirea aurului pe care it primird ca ras- de gen sportiv, care, find de vita Latina, nu pot
plata pentru faptele lor de marsava tra- dare. sa ascunda sangele infocat al strabunilor.
Cu arestarea capilor rascoalei tard- Setea lor de libertate era nepotolita, iar dotal
nimea se linisti, in urma publicarii decretului maririi stramosesti stralucea invederat din
de amnistie pentru tot.i participantii la miscare, ochii lor, chiar si sub apasarea cea mai crudes
afara de Horia, Closca si Crisan. Conte le Anton
Jankovich fu delegat inalt comisar imperial a regimului feudal si sub zabranicul necinstei
pentru anchetarea si judecarea vinovatilor. Cei si cruzimii care se desprind din acest regim. In
trei sefi ai rascoalei fura gasiti vinovati si Transilvania, sistemul feudal introdus de
osanditi la moarte prin tragere pe roata. ungurii cuceritori nu se imblanzise insa. prin
Aceasta a avut loc in fata portii cetatii de la Alba urbariu mai uman ca in Ungaria, astfel ca
Iulia in ziva de 28 februarie 1785. Groaznica romanii de la subjugarea lor de Care unguri au
osanda fu aplicata insa numai lui Horia si devenit robi lipiti pamantului, fares drepturi, si
Closca, fiindca Crisan se sinucisese in asa au ramas si astazi. Cei mai multi dintre
inchisoare, spanzurandu-se cu curelele de la proprietarii de mosii i-au tratat ai-i trateaza cu
opinci. Dupes datele oficiale din judetele Zarancl arata necrutare incest niciodata nu be mai
si Hunedoara, numarul nobililor ucisi in timpul ramane Limp pentru cultivarea ogorului lor
rascoalei se ridicase la 133. Numarul acestor propriu, acesta ramanand in grija femeilor lor,
victime ramanea insa cu mull in urma iobagilor spre a-si putea intretine biata lor familie.
cazull in timpul rascoalei. Cele masive de ioba- "laid poporul - zice autorul - care se feicu
gi care luasera parte la miscare nu se mai rebel' Sd se mai adauge la aceasta apasare si
intoarsera in satele lor, ci fugira, unii in Tara ura fireasal pe care rornethii o poartd ungurilor,
Romaneasca, iar altii in Campia Tisei, unde ca fatd de o natiune strains si neoortodoxd, si
gasira not rosturi pentru viata lor chinuita. atunci usor va intelege oricirte cum rciscoala,

592
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

izbucnind odata, s-a latit asa de repede si in "Vin la chestiunea ce s-a nascut din
mod asa de ingrozitor". faimoasa revolutie a rometnilor, at ceirui capitan
0 epigram& ungureasca plina de venin isi Horia a trezit ata ta zgomot in presd. Astazi rds-
batea joc de Horia care, "din sobol de munti, coala. s-a potolit si acest nenorocit, impreurtei cu
din mocan ce a supt lapte de lupoaica, se cre- cativa complici si-au dat sufietele sub groaznice
dea rege, cats vreme el nu era decat un vulpoi, chinurt. Toti cat! au scris despre rdscoala
amagitor si razvratitor de robi". Planurile sale rometnilor se pare a fi conspirat contra neferici-
indraznete tindeau la restaurarea irnperiului tutu! popor, ca sa to incurajeze, Principe, sd
daco-romart in colaborare cu conationalii sal pedepsesti cu suplicii oribile pe capii revoltei si
roman! din principatele dunarene. Presa ita- sd streuigi lanturile poporului. Am veizut eu
liana vedea in "Oria" pe cel dintai desteptator insurni publicati! care fei ceau glume despre
at ideii nationale la roman!". In legatura cu roata pe care a trebuit sei-si sfeu-seascet zilele
aspiratiile politice sl nationale ale lui Horia, un demagogu/ Horia, cum II numeau ei. Dar departe
cronicar sas pretindea ca eroul miscarii popu- de mine doctrina abominabild a acestor monstri
lare din Muntli Apuseni ar fi propus ungurilor care isi prostituiesc condeiul pentru suferirea
ca, pans la incoronarea regelui legitim at popoaretor. Dare-ar cerul ca intr-o bund zi sd
Dadei, sa-1 recunoasca pe el capitan general cadd asupra capetelor for toate ororile robiei pe
sau mai bine guvernator general, precum care dans!! le predicts cu atetta inconstientet si
recunoscusera ei la vremea lui pe Ioan Corvin bid ndetel Nu trebuie deci sd credem in relateirile
de Hunedoara guvernator general al Ungariei. cel putin suspecte ale ziaristilor. Greselile
Intre timp, Horia ar fi inceput sa savarseasca romartilor se vor fi exagerat, rezistenta for se va
acte de guvernamant, rasplatind vitejia voini- fi travestit in atac, se vor fi calculat toate, se vor
cilor sal cu danii de mosii luate de la unguri, fi combinat toate numai ca set-i scoatd criminal!
arogandu-si titlul pompos de "Dux Chrysialis", si justifice pe acei ilustri nemesi care i-au
adica duce de Cris si chiar de rege at Daciei tiranizar si administratia si-a dat si ea meina de
Rex Daciae. ajutor la vexatiunile tor. 0, dacd as avea in
Un alt cronicar contemporan numeste pe metinile mete actele acelut proces, dacd as fi
Horia rege al norodului taranesc - rex rusti- observat ca _Iva timp soarta acestui popor, dacd
canae plebis - pcntru ca in ccic din urma sa l as fi urndrit in lucretrile sale, precum 1 -am
ajunga rege al vechii Dacii - rex antiquae urrneirit in torturite lui, clacei as fi trait in colibele
Daciae. Corespondentul din Alba lulia at ziaru- sale - ca sanul peunantului care i-a fost adese-
lui Journal Politique de Bruxelles raporta la 24 ori singurul azil, dacd as fi fost fats la conspi-
decembrie 1784 ea Horia urmarea restaurarea ratiuni, dacd as fi fost martor la rugeiciunile lui
regatului dacic, infatisandu-I ca pe un om cdtre suveran, ca sd-I scope de starea de mi-
foarte instruct in istoria antics, din care isi zerie, on la luptele iut, sand voia singur sei-i
scotea planurile si sugestiile pentru actiunile pund capett, cu cater veritate de energie I-as
sale politicc. Corespondentul din Viena al apeira eul Eu surd cel dinted care apetr cauza
aceluiasi jurnal belgian sustinea la 11 ianua- rometnilor, care au cdzut victimd fortei in
rie 1785 ca. Horia avea de gand sa se incoro- aceastd insurectie si repet ca roman!! au dreptul
neze ca mare voievod al Transilvaniei. La 20 sa se revolte, ceds vreme vor fi robi si nenorociti.
ianuarie acelasi corespondent raporta ca A-i pedepsi pentru cd au incercat sd-st exercite
asupra lui Iloria s-ar II gash( sigilittl regalului acest drept insemneazet a-i osandi pentru ca
dacic infallsand o inima sangcranda strapunsa stint oameni. Sau ca Tu esti convins de adevetrul
de un palos cu inscriptia "Horia Rex Daciae". acesta, sau dacd nu crezi incet in el. In cazul din
Astfel vedem cum rascoala lui I Ioria a trczil tai nu trebuie set pierzi nici un singur moment ca
intcresul international pcntru ideca daco- sd redai roanilor libertatea si sd le recunosti o
roman& Scoala istorica lransilvaneana n-a proprietate. Dacd nemesii unguri se opun cu
facut decal sa sustina cu vajnice argumenle for-fa /a umane/e tale planuri atunci lases tetra
istorice ideea rcnasterii nationale pentru care aceasta in voia ei, lass pe robi sa se inarmeze
Horia si tovarasii sal de lupta si suferinta si-au impotriva tiraniei si conflictul se va incheia in
jertfit viata. "Mor pentru neam" au fost ultimele triumful drepturilor umanitatii si ale liberteitir
cuvinte rostite de Horia inainte de a-si fi dal
sufletul.
Raze luminoase arunca asupra rascoalei 9. Reformele imparatului Iosif al II-lea si
lui Horia si "scrisoarea deschisa" pe care un revocarea for
"anonim aparator al poporului" o adresa din
Dublin imparatul losif al II-lea in 1785 Dupes urcarea sa pe tronul Habsburgilor,
Seconde Letire d'un Defenseur du Peuple a imparalul losif al II-lea incepu cu infaptuirea
l'Empereur Joseph II sur la revolte des marilor sale reforme care taiau adanc in
Valaques. Iata cuprinsul scrisorii: traditionalele institutii de slat si ale bisericii

593
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

catolice. Viata religioasa fu atinsa de cloud mars puteau vinde, zalogi sau darui cuiva.
reforme. Acestea erau acordarea de drepturi Proprietarii nu mai puteau scoate pe iobagi de
religioase "necatolicitor" garantate prin edictul pe mosiile for card sentinta judecatoreasca, nici
de tolerantei din 13 octombrie 1781 si asa- a-i muta dintr-un loc in altul sau de a face
numitele "placetum regiurn" din 1781 prin care stramutari de sate intregi. bar pans la asezarea
se oprea publicarea bulelor si brevetelor papale urbariala definitive, proprietarii erau opriti de
farce prealabila aprobare a regelui - jus placeti a asupri pe coloni cu munci si dart contrare
regii. 0 mentiune speciala merits si decretul dispozitiilor cuprinse in patentele imperiale.
imperial din 11 iunie 1781 prin care se decreta Fiscalii - avocatii - comitatelor erau obligati sa
libertatea tiparului, incuviintandu-se pana si apere pe iobagi contra proprietarilor. Instruc-
criticarea actelor administrative, dispunandu- tiunile pentru aplicarea patentei cuprindeau
se ca textelor de afise, ziare, cart.' de rugaciune mai multe ponturi, dintre care cele mai insem-
sa li se dea cuvenita formula "imprimatur" nate erau urmatoarele:
dupd o cercetare sumara. Folosindu-se de "Voim si poruncim - imparatul Iosif at II-
aceasta ingaduinta, medicul loan Pivarul lea cu darul lui Dumnezeu ales at romanilor
Molnar incepu sa editeze Foaia setteascet pentru irnpeu-at ca ponturile ce urmeazd legit de obste
economi. Tot atunci decreta imparatul secu- sa fie si spre a tuturor cunostintd de obste si
larizarea averilor manastiresti si ale ordinelor indreptare in toate locurile sd se vesteascd:
si congregatiilor monahale, pentru ca din veni- Intdi: Soartea iobdgeasca, incest aceiasi
tul for sa se creeze fonduri pentru scosi si asis- coloni pcind acum supt vecinica supunere si de
tenta socials. un loc legati ii Linea, de act inainte de tot o
In 1783 aparu decretul imperial pentru stricetm si o stergern, nici voim ca numirea iobag
noua organizare administrative a Transilvaniei. intru aceasta intelegere mai mutt sd se porne-
Tara fu impartita in 10 comitate farce sa se mai neascei, si pentru aceia pe toti si pe fiecare
tins seama de teritoriile unguresti, secuiesti si colon, on de ce neam sau religie vor fi, intettu-i
sasesti. Slujbasii publici fura scosi de sub despre fetele sau capetele sale, it nurnim de a fi
autoritatea corporapilor locale si supusi direct de act inainte oameni de umblare slobodet si
autoritatii de slat cu obligatia de a se dedica poruncim ca pretutindenea ca aceiasi set se aibd
exclusiv obligagilor for administrative. Prin si sd se cunoascet, mai ales cd si begea firei si
decretul din 26 aprilic 1784 limba oficiala la- folosul bunului de obste, aceastia si indeamnd
tina de pana atunci fu inlocuila cu limba ger- sd pofiesti; de wide urnieazd aft pentru aceasta
mane si aceasta din consideratie fats de sasi si trebue sd inceteze toate legiuirile despre rcis-
roman! care repudiau corespondenta in limba cumpararea libertettii sau a slobozeniei.
maghiard. Iobagimea fu scoasa de sub juris- A doua: Voim sa fie slobod fiestecare colon
dictia proprietarilor de mosii si supusa juris- dupd plecarea sa, Inca si farce voia domnului
dictici de slat, decrclandu-se lotodala si scpa- locului, a se casalori, in invataturi si stiinte a
rarca putcrli administrative de pinerca judcca- sc cicprindc a invilla mcslcrii si mcstcsuguri si
lorcasca. Dreplul de concluitate (Imre( at prin cu accslca sau accica in tot locul a pulea trai
actul din 22 martie 1781 inlesnca romanilor sa si a se castiga. (...)
se aseze si la orase, ceea ce pand atunci le era A cincea: Pentru ca mai bine sd fie
oprit. De atunci, sasii nu mai puteau izgoni pe intetritet apdrarea colonilor intru cele ce skip&
roman! din asezarile for si nici nu mai puteau nesc ei, milosteveste rdnduim cd incd nici de pe
darama sau da foe caselor romanesti de pe vatra sau sesia coboneascd sau once alte fun
pamantul el-Mese, dupe cum le era obicciul. bar dun ale sale. faro begitima si destula pricind si
pentru o mai bona sl sigura asczarc a propri- ford inaintea cunoctere a comitatului sau, ei si
etatti parliculare sc introduse instilutia cdrtilor oricare mosteni at for sei nu se poatd scoate
funduare. In 1787 se introduse si in Transil- afara sau turbura si in pasnicei si neingdimeicitet
vania noua "Remduiald judecettoreascd" iar mostenire acestora pururea sd se lase si nici
anul urmator, 1788, sc introduse si codul dintr-un loc sau comitat la altul farce voia for sd
penal pentru intrcaga monarhie sub tillul: se strdmute.
Travila de obste asuprafaptelor rele si pedep- A sasea: Intr-alte locuri care nu sunt cuprinse
sirea lor" prin care se pose capat torturilor si intracele ponturi, colonii ar don a se indrepta
supliciilor salbatice la care fusesera osanditi dupe cele mai inainte date oranduieli decumva
capii rascoalei romanesti din 1784. Noile s'ar intampla a patimi ei ceva batjocuri sau
coduri ajunsera la cunostinta obsteasca si in asupriri, atunci comitatul dator va 11 a li da
traducere in limba romans. sprigeand fiscuceasca si indestulire pentru
Prin patenta imperiala din 22 august asupririle suferite".
1785 fu desilintata iobagia. Prin aceasta paten- La incheiere, imparatul isi exprima na-
ta iobagii puteau dispune liber de loturile pe dejdea ca parintescului sau cuget vor intelege
care le aveau in folosinta tor. Ei insa nu be si taranii sa raspunda cu sarguinta si cu

594
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

barbateasca economia campului deprindere, Transilvaniei. In partea a doua a memoriului se


bunul de obste, a sa si a mostenitorilor sai feri- insista asupra revendicarilor politice, ratio-
cire, dupes putinta vor nevoi a mana inainte. nale, religioase, economice si sociale ale natiu-
Dar pana ce ponturile acestea in favoarea nii romane, care cerea a fi recunoscuta de
colonilor sa poata fi puse in aplicare dupes drept ca a patra natiune components a
vointa imparatului, era nevoie de timp, iar tim- Transilvaniei, alaturi de cele trei natiuni
pul nu lucra in folosul iobagimei. Opozitia ma- recunoscute: a ungurilor, secuilor si sasilor.
rilor proprietari contra reformelor imparatului, Pentru satisfacerea acestor juste reven-
care taiau adanc in interesele for materiale, se dicari, romanii cereau un numar corespunza-
intetta mereu. Acestei opozitii nu-i putu rezista tor de mandate in dicta transilvaneana, pre-
pana la capat nici imparatul losif al II-lea care, cum si acces la functiile publice in proportie cu
pe patul de moarte, se vazu silit sa revoce la 28 numarul conationalilor tor, precum si partici-
ianuarie 1790 cele mai multe din ordonatiile parea for la guvernarea Transilvaniei. Ei cereau
sale revocatium ordinationum - la staruinta respectarea credinteilor religioase si libertatea
sfetncilor sai Kaunitz si iffy. El avu insa sufi- de a exercita diverse profesiuni. Romanii
cienta putere de rezistenta pentru a pastra cel protestard cu toata hotararea impotriva cali-
putin cloud din maretele sale acte de domnie: ficarii for umilitoare de tolerati, admisi,
edictul de tolerantd religioasd si patenta de neprimitl, venetici etc. ca fund nedrepte si inju-
dezrobire a iobagilor. El starui pentru aban- rioase la adresa tor. Numele localitatilor din
donarea numelui de iobag, rusinea secolului, si comitale sa lie pretutindeni aratat si in
pentru proclamarea libertatii personale, pentru romaneste sau in cloud limbi, adica romans si
ca sa faca din iobag om, de once natiune sau ungara sau romans si germana. Cu un cuvant,
religie ar fi fost el. Imparatul era adanc convins ei staruiau ca natiunea romeind si nu valand sa
ca prin reformele sale umanitare face un lucru se bucure "de libertate si beneficii egale si sa
placut lui Dumnezeu, un bine omenirii, poarte; in masura puterilor ei, sarcini egale".
impacand in felul acesta sufletele multor mi- Iar pentru ca imparatul sa se poata convinge ca
lioane de oameni necajiti si asupriti. revendicarile for sunt impartasite de intreaga
Leganandu-se in mangaierea acestor nobile natiune, ei cereau ca sa admits convocarea
conceptii umanitare, imparatul isi dadu sufle- unui congres national, ca cel al sarbilor, care
tul sau generos si nobil la 20 februarie 1790. sa ratificc revendicarile formulate mai sus si sa
desemneze pe reprezentantii ei in dicta
Transilvaniei. Documentarea istorica a memo-
10. Supplex libellus Valachorum Transil- riului se datora celor mai de seams istorici
vaniae si scoala istorici transilvineana transilvaneni din acea vreme: Petru Maior,
Samuil Micu-Clain si Gheorghe Sincai, care se
Vestea despre revocarea marilor reforme intemeiasera la alcatuirea lui pe un vast mate-
josefine provoca mare neliniste si chiar con- rial documentar ce era cunoscut in vremea
sternare in randurile romanilor din Transil- aceea. Totusi, se gasira unii istorici straini care
vania. Pentru a linisti spiritele agitate, fruntasii criticara memoriul, dar au primit replica
romans hotaraser5 sa adrescze noului imparal cuveni la din partea au torilor libelului.
Leopold al II-lea (1790 - 1792) un memoriu Imparatul Leopold primi memoriul si-I
care sa cuprinda toate doleantele romanilor, trimise cancelariei aulice transilvcinene de la
memoriu cunoscut sub numele de Supplex Viena, in fruntea careia se gasea atunci contele
libellus Valachorum Transilvaniae. Memoriul Teleki. Acesta il remise la 18 mai 1791 dietei de
era semnat de "cei mai umiliti si intotdeauna la Cluj spre examinare cu recomandatia de a
supusi credinciosi, clerul, nobilimea, statul mill- garanta romanilor dreptul de concivitate, de
tar si civil at intregei natiuni romcine din libertate religioasa care le fusesera acordata de
Transilvania". Redactorii "libelului" erau int- imparatul losif al II-lea. La acestea se mai
electualii roman' cei mai luminati ai adaugara si cateva concesiuni minore in folo-
Transilvaniei din acca vreme: Petru Maior, sul clerului de ambele confesiuni si al
Samuil Micu-Clain, Gheorghe Sincai, loan invatamantului public in limba romans. La 9
Pluarul Molnar si losif Mehesi, protopopul august libelul" romanilor ajunse in fata dietei
Clujului. Libelul era redactat in limba latina si transilvanene, unde sustinerea lui cadea in
prezentat imparatului in martie 1791. Partea sarcina episcopului unit loan Bob, singurul
intaia cuprindea o larga expunere istorica reprezentant al romanilor in dicta de la Cluj,
asupra originii romanilor, asupra asczarilor for care insa nu avea nici cunostintelc si nici cura-
in Transilvania, asupra nedreplatilor suferite jul vrednicului sau inaintas, loan Inochentie
in cursul veacurilor. Se insista indeosebi Micu-Clain. Totusi, memoriul produse mare
asupra drepturilor for istorice de a trai impresie asupra deputatilor, care se vazura
ca popor, ca cei mai vechi locuitori ai siliti sa deschida dezbaterea asupra lui. Cu

595
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

combaterea celor aratate in memoriu se care a scris: Istoria si lucurile si inteunplarile


inscrise C.I. Eder, care intocmi o patimasa romanilor, acum intr-acest chip asezatd si dirt
replica, combatuta cu succes de Petru Major. multi vechi si noui scriitori culeasei. Opera este
In cele din urma, dieta se margin! sa respinga cuprinsa in patru volume si se pastreaza in
cererile romanilor ca neintemeiate. manuscris la Oradea, fara sa fi vazut pang in
Episcopii roman' loan Bob si Gherasim prezent lumina tiparului. Mai fericit a fost
Adamovici, nemultumiti cu raspunsul primit de Samuil Micu-Clain cu lucrarea sa lexicografica:
la Viena, inaintara la 30 martie 1792 un nou Dictionarul latin-roman' -german-unguresc, care
memoriu imparatului, cuprinzand 17 puncte, fu revazut si completat de Petru Maior si tipadt
drept raspuns la intampinarile dietei. Curtea la Buda in 1825, cunoscut sub numirea de:
raspunse la memoriul episcopilor ca princi- Lexiconul de la Buda. Sincai incepe istoria
palele cereri ale romanilor ar fi fost satisfacute romanilor cu Heneas ce fugi din Troia si o con-
prin recunoasterea formals a confesiunii orto- tinua pans in timpul imparatului Francisc al
doxe si prin admiterea credinciosilor acestei II-lea, deci pans in 1792. El pune descalecatul
confesiuni in functlile publice. Raspunsul la Munteniei in 1259 si al Moldovei din
celelalte puncte din memoriu era de natura Maramures dupa cronicile lui Grigore Ureche
evaziva sau chiar negativa. Nemultumiti si cu si Miron Costin. El considera pe roman! ca
accst raspuns, episcopli trimisera la 1 iulie descender-4i direct! ai romanilor, fara nici un
1792 un nou memoriu la Viena, staruind din amestec cu sange dacic, reprezentand deci
nou asupra vechilor revendicari romanesti, dar spiritul purist cultivat de adeptii scolii transil-
si de asta data rasa nici un rezultat multumitor. vanene.
Imparatul Leopold al II-lea muri insa in 1792, Petro Maior (1760 1821) este autorul
urmand ca not interventii sa se faca pe langa operclor: Istoria pentru inceputul romanilor in
noul imparat, Fl-ancisc al II-lea (1792 - 1835). Dacia aparuta la Pesta in 1812 si Istoria
Pe langa revolutia lui Horia, la bisericii' romanilor ateit acestor de dincoace
desteptarea si afirmarea spiritului national precum si a celor de dincolo de Dundre. Istoria
revendicativ in Transilvania au contribuit in pentru inceputul romanilor in Dacia este o
tarp masura vastele cercetari istorice indru- scriere polemics indreptata impolriva scriito-
mate de intemeitorii scolii istorice transil- rilor strain!, ca F.I. Sulzer, I.Ch. Engel, C. I.
vanene. Dupa inceputuri modeste cu Cronica Eder s.a. care contestau originea latina a
pope! Vasile de la biserica Sf. Nicolai din poporului roman si continuitatea asezarii lui in
Brasov de prin 1635 si cea a popei Radu Dacia. Si el este adeptul teoriei puriste a lui
Tcmpea de la aceeasi biserica, sub titlul: Istoria Sincai si Clain. El nu cuprinde in lucrarea sa si
besearicei Scheilor Brasovului din 1742, pre- pe romanii din sudul Dundrii, marginindu-se
cum si cronica in versuri intitulata: Plangerea numai la trecutul daco-romanilor. In Istoria
Sf. Mdndstiri a Silvasului din eparhia Hategului bisericii romanilor... el nu staruie si asupra bi-
din Prislop se ridicara la inaltimi nesabuite sericii moldovene si a Ungro-Vlahiei, marginin-
scrierile istorice ale triumvirilor transilvaneni du-se numai la istoria bisericii transilvanene,
Samuil Micu-Clain, Gheorghe Sincai s1 Pettit I-elm/And framaniarile din sanul acestei biserici
Motor. Dup:1 o 'miner! 111mile:I de 34 de an!. din limpid tinirii cm Roma. Pc lang5 siudHlc
Gheorghe Sincai (1753 - 1816) alcaIui lucrarca sale isioricc, Pclru Major s-a indeletnicit si cu
sa: Hronica romemilor si mai niultor neamuri, cercetari filologice, gramalicale si lexicografice,
scrisa in limba latina cu Mut: Chronicon Daco- accentuand mereu latinitatea limbii romane si
Romanorum sive Valachorum et plurium aliarum purilatea etnica a poporului roman.
nationum, terminal-a in 1808 si aprobata de Pe langa autorii de lucrari istorice si
cenzura oficiala la 1812. Cronica incepe cu lexicograiice, a activat in epoca aceea si un
anul 86 p.Chr. si continua pans la 1739, inte- literal de seams, hunedoreanul loan Budai
meindu-se pe nu mai putin de 451 de izvoare, Deleanu (1762 - 1820). Originar din Cigmaul
din care autorul cules cu mare sarguinta Hunedoarei, Budai Deleanu a facut studii de
informatiile sale si le-a folosit in ordine crono- drepl la Viena, unde a deprins bine limba
logica din an in an, ceea ce inlesneste folosirea latina si gennand, ajungand traducatorul de
cronicli. Sincai cuprinde in cronica sa trecutul limba romans pe langa guvernul din Liov si
neamului romanesc in intregimea lui, deci si pe referendar la forumul nobilimii si boierimil
macedo-romans. In intregimea ei, cronica lui bucovinene. El a tradus in romaneste codurile
Sincal a fost tiparita in trei volume in traduc- austriece civil si penal si a scris in nemtesle
erea romaneasca la Iasi, in 1853. Tot Sincai a Observatiuni succinte asupra Bucovinei -
intocmit si un raspuns la replica lui Eder, dar Kurzgefasste Bemerkungen fiber Bukowina.
publicarea acestui raspuns a fost interzisa de Dar insemnatatea sa literara rezida in poemele
cenzura transilvaneand. sale Tiganiada si Trei viteji, care stau alaturi de
Al doilea mare istoric al scolii transil- cele mai reusite opere literare ale timpului.
vanene a fost Samuil Micu-Clain (1745 - 1806)

596
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

NOTE

1. Ion Neculce, Opere. Letopisetul Tetrit 1776, cel mai curand. Amandoua aceste pre-
Moldovei si 0 samd de cuvinte, editie critics de supuneri se adeveresc acum prin titlul de mai
Gabriel Strempel, Bucuresti, 1982, p. 494. jos, pe care-1 aflam in fruntea uneia dintre cele
2. Dimitrie Cantemir, Descrierea cloud copii manuscrise ale acestei Istorii,
Moldovei, Editura Academiei, Bucuresti, 1973, intrate de curand in Biblioteca Academiei
p. 165. Romane si care au facut parte din Biblioteca
3. Ion Neculce, op. cit., p. 513. raposatului D.A. Pappasoglu: Rezumat despre
4. Ion Bianu si Nerva Hodos, Biblio- Tara Romaneasca. De care tine era stapanita
grafi.a rornaneascd veche, torn II, Bucuresti, in vechime si inceputul neamurilor care locu-
1910, pp. 1 - 2: ,,N. Mavrocordat, Despre iesc azi in Valahia, inceputul domniilor si
datorii, Bucuresti, 1719. Greceste. (Despre cronologia for impreuna cu intamplarile din
datorii, carte compusa de prea evlaviosul, prea zilele flecaruia, obiceiurile vechi si cu schim-
inaltul sl prea inteleptul stapan si Domn a barile si innoirile de pc timpuri si cum mai
Warta Ungrovlahia Domnul Domn loan Nicolac dainuiau in veacul accsta din urma, supuncrca
Alexandru Mavrocordat Voievod. Mum inlai tart! catre Poarta Turceascd si cu ce haraci si
tiparita pe timpul Domniei inalt.amii sale, pas- sporul haraciului, hotarele tariff precum si
torind prea sfantul si de Dumnezeu pazilul asezarile Brand, Giurgiului, Turnului si Caslei
Milropolil Domnul Daniil, cu ingrijirea si Vizirului, si alte lucruri folositoare adunate
indreptarea prea invatatului domn Gheorghe spre stiinta in aceasta carte de Mihail
din Trapezunt, profesor la scoala domneasca Cantacuzino din istorici antici, din hrisoave
din Bucuresti. In cinstita Ma ncistire a tuturor vechi si din cronica tarii si a vecinilor, si din
sfintilor din Bucuresti, in anul de la nasterea legile si obiceiurile cunoscute si intrebuintate
Domnului, 1719, luna decembrie. (...) Ingriji- in veacul de acum. De asemenea si extractul
torul pentru mestesugul tiparirii acestei cart!, judetelor, plasilor si manastirilor, oraselor,
preotul Stoica Iacovicir. capitanatelor, plaiurilor, adica a trecatorilor in
5. Ibidem, pp. 488 - 489: Mihail Ungaria, a vadurilor, adica a trecatorilor in
Cantacuzino, Istoria TeirliRorndnesti, editata de Turcia, a tuturor raurilor care intra in tars si
fratii Tunusli, Viena, 1806, greceste. Istoria curg prin ea, si a drumurilor mai de seams
politica si geografica a Tarii Romanesti din (aratandu-se si distanta in ceasuri). S-a alca-
asezarea ei cea mai veche pana la anul 1774. tuit in anul 1776, ianuarie 30*".
Acum pentru intaia oars publicata cu cheltu- 6. Tunusli Frati, Istoria politicci si
iala preacinstitilor si de neam iubitorilor frail geograficci a Tali Romonesti de la cea mai
Tunusli. In Viena Austria la Ghcorghe veche a sa intemeiere panel la anul 1774,
Vendoti, 1806. In 8 mic de VIII + 367 pagini. tradusa de George Sion, Bucuresti, 1863, -8 ,
Autorul acestei Istorii era necunoscut pe la VI + II + 192 p.
1863, sand G. Sion dedea o traducere 7. Dimitrie Cantemir, Descrierea
romaneasca a ei. D. N. lorga o atribule lui Moldovei, Editura Academiei, Bucuresti, 1973,
Mihai Cantacuzino si crede ca a fost scrisa in p. 172.

597
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PARTEA XII

PRINCIPATELE ROMANE IN EPOCA


OCUPATIILOR STRAINE SI A
AMPUTATIILOR TERITORIALE

I. Razboiul ruso-turc din anii 1768 - 1774 si ocupatia ruseasca


II. Reconfirmarea domniilor fanariote si razboiul ruso-austro-turc
din anti 1788 - 1792
III. RAzboiul ruso-turc din anti 1806 - 1812 si pierderea Basarabiei
IV. Starea politica, economics si culturala a Tarilor Romane
sub domniile fanariote

www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Capitolul I

RAZBOIUL RUSO-TURC DIN ANII 1768 1774 SI OCUPATIA RUSEASCA

1. Inceputul rizboiului si al ocupatiei rusesti in Moldova si Muntenia


2. Memoriile moldovenilor si muntenilor adresate impArAtesei Ecaterina a II-a
3. Desfasurarea operatiunilor militare si incheierea pacii
4. Ocuparea Orli de sus a Moldovei de catre trupele austriece si incorporarea ei in
imperiul habsburgic sub numele de Bucovina

1. inceputul rizboiului si al ocupatiei vechile for drepturi politice. Indulgenta aceasta


rusesti in Moldova si Muntenia fats de dizidenti indarji insa si mai mult pe
calolici care se constituira in confederatii pen-
De la incheierea pacii de la Belgrad din tru apararea privilegiilor tor. Una dintre aces-
1739 pans la izbucnirea razboiului ruso-turc tea era Confederatia de la Bar, din Ucraina,
din 1768 principalele dacicc sc bucurara de o care intelea tot mai mutt lupta contra
epoca mai indelungala de pace si linisle in dizidentilor sprijiniti de rusi. In 1768, un pole
decursul careia s-au putut pune in aplicare, de cazaci care sarise in ajutorul dizidentilor fu
atat in Transilvania cat si in principatele aruncat peste granita in teritoriul turcesc de la
dunarene, cuprinzatoare reforme politice si Balta, o proprietate a hanului tataresc. Cu
sociale. In timpul acesla, Po Ionia vecina era ocazia acestei sangeroase invalmaseli, locali-
insa mereu tulburata de framantari interne tatea Balla fu incendiata de cazaci si prefacuta
care ingaduiau puterilor vecine, Austria in cenusa.
Prusiel si Rusiei, a se amesteca in afacerile ei Poarta se folosi de incidentul de fron-
interne si a castiga partizan' pentru realizarea tiers pentru a rupe relaliile diplomatice cu rusii
scopurilor imperialiste.I Ocazie binevenita pen- si a le declara razboi. Relatiile intre aceste
tru acest amestec o oferea chestiunea puteri erau de mutt limp foarte incordate din
dizidentilor, cad asa se numeau protestantli si cauza propagandei pe care agentii moscoviti o
ortodocsii din Po Ionia, vesnic expusi persecuti- desfasurau in randurile populatillor crestine
ilor din partea catolicilor. In 1733, in timpul din imperiul otoman. Poarta avea informatii
domniei regelui August al II-lea (1726 - 1733), sigure ca agentii imparatesei Ecaterina traves-
acesti dizidenti au fost eliminati din Seimul titi in calugari cutreierau provinciile crestine
polonez. Persecutia for continua cu aceeasi ale imperiului si atatau populatia
asprime si sub regcle August at III-lea (1736 - pravoslavnica la acte de nesupunere si
1763). Traind in asemenea condilsi politice de razvralire contra stap5.nitorilor ei pagan!.
persecutle si opresiune era firesc ca proles- Pentru a pune capat acestei propagande
tang,' polonezi sa recurga la sprijinul coreli- rusesti desfasurata in randul romanilor, gre-
gionarilor for din Prusia, iar ortodocsii sa caute cilor, bulgarilor, sarbilor si muntenegrenilor,
ajutor la pravloslavnicii din Rusia imparatesei sultanul convoca la 4 octombrie 1768 marele
Ecaterina a II-a (1764 - 1796). Austria, la ran- divan al imperiului si se grabs sa declare razboi
dul ei, sprijinea cauza catolicilor, cautand sa Rusiei, fare sa se gandeasca ca pregatirile de
gaseasca intre el sprijinitori al aspiratiilor ei la razboi erau numai la inceputuri. De altfel, nici
tronul polon ravnit mereu de la stingerea Rusia nu se astepta la izbucnirea iminenta a
dinastiel Jagellonilor. La moartea regelui intrucat manifestul de razboi al
August al III-lea, sufraglile Seirnului se unird imparatesei aparu numai la 19 ianuarie 1769
asupra candidatului Stanislav Poniatovski si era adresat popoarelor slave din Balcani, dar
(1764 - 1796), care se bucura de sprijinul totodata romanilor si grecilor, precum arata
imparatesei Ecaterina, al care! favorit era. Sub textul aparut si in limbile romans si greaca.
noul rege dizidentii se bucurara de un trata- Imparateasa chema popoarele pravoslavnice la
ment prietenos, astfel ca. la 1767 ei furs lupta contra asupritorilor pagan! alaturi de
reprimiti in Seim, pentru a-si putea exercita ostirile pravoslavnice rusesti, care au ridicat
armele pentru izbavirea for de sub jugul

600
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

otoman. Agent ii imparatesei incepura sa Oltenia cu volintiri' sai. De acolo, el se indrep-


recruteze cete de "volintiri" care sa lupte contra ta spre Bucuresti si ocupa capitala in zorit zilei
turcilor. In Moldova, avea misiunea aceasta un de 16 noiembrie 1769 prin surprindere.
anumit loan Sacadat, cats vreme in Muntenia Principe le Grigore Alexandru Ghica, ascuns la
fusese insarcinat cu lucrarea aceasta maiorul hanul Serban-Voda a fost arestat si trimis sub
Nazarie Cazarin care, travestit in calugar, tilted escorts la Iasi, iar de acolo la St. Petersburg
in legatura cu staretul Nicolai Balomir de la unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina.
Arges si prin mijlocirea acestuia cu fratii Mihai Dupa unele informatii, fostul Domn ar 11 fost de
si Parvu Cantacuzino si cu aderentii acestora. mult "vandut" curtii rusesti si, prin urmare, el
Se pare Ca insusi principele Munteniei, Grigore de buns vote ar fl cazut prizonier la rust. Dupa
Alexandru Ghica, fusese initiat in tainele aces- plecarea principelui s-a instituit si la Bucuresti
tor pregatiri razboinice. Numai ca. Domnul, in o Locotenentd domneascd si s-a depus
calitatea sa oficiala, nu intelegea sa rupa fortis juramantul de credinta fats de imparateasa
cu Poarta, incercand sa tina in mainile sale Ecaterina. Dar Cazarin, care intre timp fusese
ambele frale, cum arata o informatie contem- avansat polcovnic, nu se multumi cu acest
porana. 0 cronica rimata cu titlul Trarnbita neasteptat succes, ci porn' cu cetele sale de
Rome:Intel indemna lumea sa se inroleze alaturi volintiri incurajat de Cantacuzinesti spre
de ostirile rusesti, pentru a scutura jugul Giurgiu pentru a ocupa cetatea si a goni pe
turcesc, insusi Ienachita Vacarescu indemna turd de acolo. In drum spre Giurgiu, el se lovi
lumea sa se inroleze in cetele lui Cazarin. insa de rezistenta turcilor care ii iesira intru
Hanul tatarilor, Crim Ghirai, deschise intampinare si-1 silira sa se retraga la mana-
ostilitatile printr-un atac viguros, navalind la stirea Cotmeana, unde se inchise pans la
finele lui ianuarie 1769 in Ucraina, raspandind sosirea ajutorului din partea fratilor
foc si parjol in drumul sau si intorcandu-se de Cantacuzino. Ajutorul sosi, dar Parvu
acolo victorios si incarcat de prada. Din Cantacuzino cazu in lupta, iar campania con-
nenorocire insa pentru turci, Crim Ghirai mud tra Giurgiului esua lamentabil. Esecul acesta
curand dupa intoarcerea sa din Ucraina, find incuraja reactiunea contra lui Cazarin. Banul
otravit, precum se crede, de adversarii sat. Prin Craiovei, Emanuel Giant Ruset, curati Oltenia
moartea sa, Poarta pierdu pe principalul ani- de volintiri st ataca chiar Bucurestii la
mator al r5zboiulut contra Rusici. Rusii inceputul anului 1770. Actiunca energica a
raspunsesera invaziei tataresti in Ucraina cu banului impusc Porkii, care it numi, in mai,
mai multe alacurt neizbutitc contra Holinului, Domn al Munteniei in locul lui Grigore
care se repetara in tot cursul verii, pans cand Alexandru Ghica. In iunie, noul Domn intra
rust' reusira, sub comanda maresalului birultor in Bucuresti. intre limp, atat rush cat
Rumiantov, sa cucereasca cetatea la 21 sep- si turci faceau marl pregatiri pentru opera-
tembrie 1769. De la Hotin un detasament sub tiuni militare de mare anvergura.
comanda generalului Elmpt se indrepta spre
Iasi, cuprinzand capitala Moldovei la 5
octombrie. Principe le Constantin Mavrocordat 2. Memoriile moldovenilor si muntenilor
se retrasese la inaintarea rusilor la Galati. adresate iraparitesei Ecaterina a II-a
Acolo, el fu insa ajuns de avangarda ostirii
rusesti care inainta spre Dundee si Can't de un indata dupa prestarea juramintelor de
ofiter rus in urma unei altercatii. In drum spre credinta, Locotenentele dornnesti din Iasi si
Iasi, rana pe care o avea la cap a facut can- Bucuresti se grabira sa trimita delegatii la Sf.
grena si principele mud la 15 decembrie 1769, Petersburg pentru a prezenta imparatesei
Rind inmormantat la Iasi cu onorurile cuvenite omagiile de supunere si credinta fats de noua
unui principe al tarii. Nu se cunoaste insa locul suverana a Tart lor romane si de a-i aduce la
morrnantului sau. Dupa moartea principelui, cunostinta dorintele populatiei cu privire la
rusii instituted' o Locotenentd domneascd din noua carmuire a ambelor principate. Delegatia
trei persoane, si anume din mitropolitul moldoveneasca era alcatuita din episcopul
Gheorghe si din boierii Ion Sturdza si Inochentle al Husilor, din arhimandritii
Alexandru Neculce, care depuse in mainile Vartolomeu si Benedict si din bated! Ion Paladi
generalului Elmpt juramantul de credinta fata si Enacachi Mi lea. Din delegatia munteana
de imparateasa liberatoare. Un asemenea faceau parte mitropolitul Grigorie, episcopul
juramant de credinta fu prestat de toate Chesarie si Filaret si boierii Mihai Cantacuzino
autoritatile ecleziastice si civile din judetele si Nicolai Brancoveanu. Ambele delegatii
Moldovel. romane Curd primile de imparateasa in audi-
In. Muntenia, transmiterca puled! s-a enta solemna in ziva de 8 aprilie 1770. Dupa
facut de catre maiorul Cazarin care cuprinsese

601
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

prezentarea omagiilor cuvenite, sefii delegati- tinuturi sa fie jumatate munteni", de unde
ilor prezentara fiecare la randul sau memoriile urma ca cealalta jumatate sa fie alcatuita din
privitoare la soarta viitoare a principatelor, rusi; impunerile sa fie cele din Rusia, afara de
memorii care ni s-au pastrat. Din cuprinsul cele pe stupi, vii, of si purcei, care ar urma sa
for vedem ca nici muntenii si nici moldovenii ramana cele obisnuite in tars; cereau anularea
nu mai faceau mentiune de Domn, cu toate Ca vechilor datorii sau reducerea celor ce au fost
fostul Domn al Munteniei, Grigore Alexandru impuse pe nedrept; staruiau asupra organizarii
Ghica, petrecea la curtea imparatesei. In ceea unei ostiri de tars, precum si inflintarea de
ce priveste insa exercitiul puterii executive, "academii de epistimii, mestesugari si limbi";
delegatia Moldovei cerea ca aceasta sa fie doreau ca vechile privilegii ale boierimii sa fie
incredintata unui colegiu de 12 boieri, 6 pentru respectate si intarite, iar boierii sa aiba inga-
treburile administrative si 6 pentru cele duinta imparatesei de a se muta cu tot avutul
judecatoresti, jurand credinta imparatesei, dar for in Rusia si a trai acolo, precum o si facu
si "patriei". Ea mai cerea izgonirea tatarilor din mai apoi insusi Mihai Cantacuzino, unul din
Bugeac pentru "a vindeca rana din spinarea membrii delegatiei. Deopotriva cu moldovenii,
tarii", precum si intregirea vechilor hotare ale cereau izgonirea turcilor din raialele de la
Moldovei cu raialele turcesti de la Hotin, Braila, Giurgiu si Turnu si reintregirea acestor
Bender, Akkerman, Chilia si Ismail, astfel ca tinuturi cu teritoriul Orli. De asemenea,
Dunarea sa devina din nou hotar, precum fu- cereau si ei inlaturarea suzeranitatii Portii care
sese din vechime. Moldovenii mai staruiau a nesocotit mereu obligatiile la care se angajase
asupra confirmarii vechilor privilegii si prin vechile capitulatii cu Tara Romaneasca. In
provincii ale Moldovei care fusesera calcate in lipsa unor asemenca acte dovediLoare s-a
picioare de Poarta otomana. Ei sustineau Ca recurs, cu ajutorul lui lenachita Vacarescu, la
Poarta n-a respectat vechile capitulatii plazmuirea de acle fictive, ca pretinsul tratat al
incheiate cu ea, aratand pentru sustinerea lui Mircea cel 135.tran cu sultanul Baiazid
acestei acuzatii tratatul de pace pe care Ilderim din 1391 sau la tratatul fictiv al lui
Domnul Bogdan al III-lea 1-ar fi incheiat in Vlad al V-lea cu sullanul Mohamed al II-lea din
1511 cu sultanul Baiazid al II-lea, precum si 1460. Memoriile moldovenilor si ai muntenilor
conventia pe care principele Vasile Lupu ar fi furs bine primite de imparateasa Ecaterina. Ea
incheiat-o in 1634 cu sultanul Mohamed al IV- multumi calduros pentru omagiile de supunere
lea, licluite ad-hoc pentru a impresiona curtea si credinta si asigura pe delegati ca va dispune
ruseasca si a o determina sa recunoasca si sa "ca amandouci cneziile, moidoveanci si
respecte fiinta de slat a Moldovei, declarandu- munteand, intru toate set fie dupd a lorjudecatd
se gala sa rccunoasca suzeranitatea ruseasca si reuiduielin. Mai mull. nici nu putea spune,
in locul celei otomane si sa trimila imparatesei intrucal operatiile militare erau numai la
tributul anual pe care 'Ana atunci it plateau inceput si desfasurarea for nu putea fl pre-
sultanului. Ei mai aratau ca pentru apararca vazu ta.
contra turcilor, Moldova mai avca nevoie de o
ostire nationals pe care moldovenii erau gala 3. Desfasurarea operatiunilor militare si
sa o formeze cu mijloaccle for proprii. Clerul si ineheierea pacii
boierimea sa continue a se bucura de vechile
for privilegii, iar taranii sa ramana la vechile for In vara anului 1770, operatiile militare
indatoriri fata de proprietari, "lucrand boieres- erau in toi. Turcii concentrara forte insemnate
cul", sa stranga recolla, sa faca podvezi si sa la Dunare si trecand fluviul in Bugeac inain-
dea dijma cuvenita din toate produsele tara de-a lungul Prutului intru intampinarea
gospodariei tor. Se mai cerea confirmarea drep- ostilor rusesti din Moldova. Ciocnirea a avut
turilor de care se bucurau negustorii, loc la Cahul, in ziva de 1 august. Ostirea
mentionandu-se banii turcesti de our si argint, turceasca fu infranta si resturile ei aruncate
precum si rublele dobrovenice - ragusane. peste Dunare. Rusii victoriosi cucerira, in
Dorintele muntenilor se deosebeau toamna anului 1770, cetatile Bender,
foarte mult de cele ale moldovenilor. In memo- Akkerman, Chilia si Ismail, indreptandu-se
riile tor, delegatii munteni cereau direct incor- apoi spre Braila, care cazu in 21 noiembrie. De
porarea Tarii Romanesti in imperiul moscovit acolo, trupele rusesti inaintard spre Bucuresti
in asa fel ca tara "sa se faca tot una cu eparhi- silind pe Emanuel Voda sa paraseasca capitala
ile prea puternicei imparatii a Rusiei"; "partea si sa fuga in Transilvania, iar de acolo in Turcia
mireneasca si bisericeasca sa fie sub la Vidin. In martie 1771, rusii cucerira si
indreptarea Sf. Sinod dupa obiceiurile bisericii Giurgiu extinzand frontul for pe intreg malul
din Rusia"; "judecatorii ce vor fi randuitl pe la stang al Dundrii. Ostirile imparatesei erau

602
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

victorioase si in Crimeea si in Caucaz, astfel ca pace progresara foarte repede, astfel ca la 21


anul 1771 sc incheie cu mari succese de arme iulie 1774 tratatul fu semnat de beligeranti.
ale rusilor. La aceasta se mai adauga izbanda Prin tratatul de pace de la Cuciuc-
navala, din iulie 1771, a flotei rusesti la Asme, Cainargi, Turcia fu silita sa face rusilor mari
pe coasta Moreiei, unde ajunsese dupa un cesiuni teritoriale pe socoteala tatarilor. Astfel,
mare ocol maritim prin Gibraltar. Rusia obtinu teritoriul situat intre Nipru si
Batuta pe apes si pe uscat, Poarta se afla Bug, precum si cetatile Azov, Ienisale, Kertcl si
la mare stramtoare. In necazul ei se vazu silita Kimbura cu hinterlandurilc tor. La achizitiile
sa recurga la interventia Austriei, fagaduindu-i acestea se mai adaugara si allele in Caucaz.
pentru serviciile ei mijlocitoare intre beligeranti Dar cea mai simtitoare lovitura pentru Poarta a
retrocedarea Olteniei si o sums insemnata de fost renuntarea la drepturile ei de suzeranitate
bani. Conventia primi semnaturile partilor con- asupra tatarilor din Crimeea, a caror indepen-
Lractante la 6 iulie 1771. La actiunea aceasta dents fu stipulate prin tratat. Prin dispozilla
de mediatie se asocie si Prusia, care nu aceasta, Rusia isi asigura mane fiber& in poli-
intelegea sa iasa cu mana goala din aceasta tica ei rata de Crimeea. In scurta vreme,
infruntare dintre rusi si turci. Cum insa pro- imparateasa Ecaterina a II-a a dispus cucerirea
blema prabusirii imperiului otoman putea sa Crimeei. 0 alts importanta concesiune facula
atraga in acest mare conflict si puterile Rusiei, prin tratat, era libertatea comertului
apusene si indeosebi Franta si Marea Britanie, rusesc in Marea Neagra si in stramtori.
puterile mijlocitoare incercara sa se inteleaga Cu privire la Principatele Romane,
cu Rusia asupra solutionarii acelei mad si Rusia trcbui sa consimta insa la respectarea
arzatoare probleme care lc interesau de vechilor slari de lucruri de la inceputul
aproape, si anumc a cliestiunii poloneze. dizboiultd, adica mentincrea suzcranitatii
Tit thud-idle din Po Ionia provocascra izbucnirca itircestrastipra tor. Tonic staruinicle muntenc
razboiului 1-mo-titre aincnintati mcreu pacca si dc a vedca inlocuita suzcranitatea sullanului
linistea din ladle vecinc, Prusia, Austria si prin cea a in-mai-Mese' crestine au fost abando-
Rusia. Era (led usor ca aceste Lrd puicri vecine nate. Zaclarnice ramascra incercarile dc a
sa cade de acord asupra impartirii intre cic a ambit lona pe inaresalul Rumiantov la
Poloniei. Prin tratatele de la 15 ianuarie si 5 cucerirea tarilor dacice pentru a putea adauga
august 1772, s-a consfintit acest targ rusinos la titlurile sale de glorie si "numele de Dachie".
prin care teritoriul polonez fu impartit intre Dar daces suzeranitalca otomana ramase
puterile vecine: Austria anexa Poculia si neschimbala, tratatul de pace conferi Rusiei
Galitia, cu o suprafala de 81.900 km2; Prusia dreptul de protectorat asupra Principalelor
prelua regiunea Poznan intr-o intindere de Romane, ingaduindu-i sa poala interveni
38.000 km', iar Rusia ingloba provinciilc oricand prin ambasadorul ci din Istanbul in
Podolia cu Camenita si Volhinia, cu o inlindere interesul populatiei crestine din Tarile
de 92.000 km2. Prin anexarile acestea card nici Romane. Iar pentru ca acest protectorat sa
un fel de arms, se potolise pentru moment poata fi exercitat pe o cale si mai directs, ea
foamea de cucerire a rusilor, astfel ca obtinu dreptul de a numi consuli sau agent'
solutionarea problemei lurcesti putea fi ama- diplomatici in Principate, drept recunoscut si
nata pentru mai tarziu. De aceea, Austria izbu- altor puteri ca Austria, Prusia, Franta si Marea
ti sa mijloceasca incheierea unui armistitiu Brilanie. La inceput se numea un singur con-
intre rusi si turci, care fu semnat de beligeranti sul pentru ambele Principate. Cu vremea, s-au
Ia 10. iunie 1772, urmand ca negocierile numit consuli sau agenti diplomatici deosebiti
armistitiului sa se poarte la Focsani, apoi la pc langa curtile domnesti din Bucuresti si Iasi.
Bucuresti, dar fare sa se fi ajuns la vrcun Acestia crau primiti in capitalcle Principatclor
rczultat acceptabil pentru ambele part'. Dc cu Wale onorurile. Agentii diplomatici strain'
accca, in martie 1773, ostilitatile incepura dar crau acmlitati pc langa Domni cu flrmanc
gird ca Lurch sa fi pulut realiza vrcun succcs dc lurcesti in rcgula. Consulatul ruscsc si agentia
arms. Dupe un oarccarc succcs Ia Ccrnavodii diplomatica a Austrici luara fiinIa in Principate
si Varna, ostirilc otomane (bra infrante la la 1782, dupa care urmara consulatele Prusiei,
Turlucaia si Silistra, iar ostirea marelui vizir fu Frantei si Anglici. Consulii aceslia, dar mai
inconjurata la Sumla. imprejurarile acestea ales consulul general rus, ca exponenlul
asa de nefavorabile it silira pe sultan sa con- pulcrii prolccloarc, purtau grija concelatenilor
sirraa la inceperea tratativelor de pace, care for din Principals, interesandu-se de aproape
inccpura in lagarul rusesc de la Cuciuc- de afaccrilc for comercialc. Agentul austriac si
Cainargi, la sud dc Silistra. Sub presiunca consulul rus urmareau pc dezeriorti din
operatiilor victorioase ale rusilor, negocierile de armalele imperialc care fugeau mai ales in

603
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Moldova. indata dupa numirea sa, agentul milliard a acestui vechi teritoriu moldovenesc.
austriac interveni in 1782 pc langa Domnii din Insasi imparateasa Maria Tereza recunostea, la
Bucuresti si Iasi, reclamand in temeiul unui 4 februarie 1775, ca in problema moldove-
firman turcesc din 1757 extradarea pretinsilor neasca nu avea de loc dreptate, ca aceasta o
dezertori austriaci din regimentele graniceresti apasa foarte mult si ca nu stia cum va putea
din Transilvania. La 1784 fu organizat un ser- iesi in mod onorabil din ea. In schimb, sfetnicii
viciu special pentru repatrierea dezertorilor, la ei, cancelarul Kaunitz si internuntiul Thugut,
care socoteau in genere pe aproape toti refu- nu aveau de toe asemenea scrupule de
giatii roman! din Transilvania, insarcinand cu constiinta. Ingaduinta maresalului Rumiantov
conducerea for pe capitanul Bedeus. Acesta fu usor castigata prin stralucirea unei
prezenta, in august 1784, principelui tabachere de our impodobite cu pietre scumpe,
Alexandru C. Mavrocordat chiar un tablou al iar impotrivirea demnitarilor Portii putu fi usor
dezertorilor din mai multe sate din tinutul infranta prin obiectele. de pret si aurul varsat
Nasaudului. Curand incepu si consulul rus sa cu imbelsugare la Istanbul, obtinandu-se astfel
revendice pe dezertorii rusi, trimitand agent" semnarea actului de cesiune de la 7 mai 1775,
prin Moldova ca sa-i caute si sa-i trimita la prin care Austria primi tars de sus a Moldovei
urma. In noiembrie 1784, principele Alexandru cu judetele Cernauti si Suceava, cu o suprafata
C. Mavrocordat isi dadu asentimentul la ridi- de zece mii de km'.
carea dezertorilor, dar numai celor necasa- Moldovenii ridicara proteste energice
torit.i, cad cei mai multi erau casatoriti cu contra actului de cesiune, aratand in memori-
moldovence si isi intemeiasera gospodariilc in ul adresat Port!! ca, sub pretextul deschiderii
Moldova si Muntenia. Ei informau guvernele unei cai de legatura in Ire Transilvania si
for asupra intamplarilor politice din Principale Galitia, Austria a cuprins in cordonul el sani-
si intretineau lcgaturi stranse cu ambasadorii tar cloud din celc mai bogate si mai frumoase
tad lor for pe langa Poarta. Primul consul rus in tinuturi ale Moldovei, cu vechca capitals de la
Principale a fost Serghei Lascarov, iar primul Suceava, cu gropnitele domnesti de la Radauti,
agent diplomatic austriac a fost Stefan Pulna si Suceava, cu minunile arhitectonice si
Raicevici. Ni s-au pastrat multe ma teriale din picturale dc la Voronet, Moldovita, Humor,
rapoartcle accslor consulate care aduc con- Succvila si Dragomirna, cu vechile ocale ale
tributii pretioase la istoria timpului. Campulungurilor de pe Moldova si Ceremus,
cu stravechile centre orasanesli de la Suceava,
Siret si Ccrnauti, cu apcic minerale de la Vatra
4. Ocuparea tarn de sus a Moldovei de Dome!, reamintind Portii sa nu uite de datoria
catre trupele austriece si incorporarea de a apasa inlegritatea teritoriala a tarii
ei in imperiul habsburgic sub numele de Moldovei, amenincandu-o totodata cal, in caz
Bucovina contrar, tara si Domnul Grigore Ghica se vor
vedea nevoiti la ajutor din afara. Dar protestele
Austria, vesnic nesatioasa in achizitii moldovenilor nu avura darul de a impiedica
teritoriale, nu se mult.umi numi cu prada "desghinarea". Dimpotriva, Poarta se grabi sa
polona, ci ea cerea Portii recompense teritoriala semneze conventicle de delimitare pe teren a
pentru Oltenia, care-i fusese promise in con- teritoriului cedal prin actele de hotarnicie din
zilele de 12 mai si 2 iulie 1776.
ventia din iulie 1771 drept rasplata pentru indata dupd semnarea conventiilor de
medierea fata de Rusia. Acum, dupd dobandi- cesiune, generalul Gabriel Spleny, in calitatea
rea Galitiei, Austria cerea Portii in schimbul sa de comandant al confiniilor Moldovei - con-
011eniei tara de sus a Moldovei, sub pretextul finiorum Moldaviae comandans generalis -
unui drum de legatura, de care avea nevoie lansa o proclamatie care toti locuitorii regiunii
pentru asigurarea comunicapei directe intre ocupate prin care ii vestea ca:
Transilvania si Galitia de curand ocupata. 0 "... aceastd bucatcl de loc a Moldovei, pe
asemenea legatura rutiera exista insa de mult uncle s-au pus hotar si semne impdrcitesti,
intre Galicia si Transilvania prin trecaloarea de
la KiirosmozO, care leaga izvoarele Prutului cu pajure, este in stcipanirea impdrdtesei Maria
valea superioara a Tisei. Astfel, nu nevoia unei Tereza si a impdratului Iosif Secundul. Si de
acum inainte zicea generalul - once poruncd
comunicatii directe cu Galicia, ci mai curand de la poarta otomaniceasca sau de la divan,
pofla nepotolita de anexari teritoriale indemna nimeni sa nu cuteze a o asculta; ci toate porun-
pe cancelarul Kaunitz sa dispuna Inca la 1773 cite vor vent de la mciria sa general baron Spleny
ridicarea in plan a tarii de sus a Moldovei, pre-
cum si tragerea unui cordon sanitar contra si a oamenilor mdrtei sale, pe acelea cu totii sd
le asculte. Jar tine din norod si ce fel de ispravd
unei pretinsc epidemii de ciuma si ocuparca

604
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

a fi, nu se va supune la aceastd instiintare si a-si expune punctul for de vedere in problema
poruncei, va fi de mare primejdie. Osebit de organizarii viitoare a tarii. Ei cuprinsera
aceasta sd fie cu totii ncidajduiti si in.credintati, dezideratele for intr-un memoriu cuprinzator si
cei la toate vor fi sub bund ocrotire si aparare imputernicira pe Vasile Bals de a-1 prezenta, in
spre buna odihnd si dreptul tor, cum si partea numele tarii, consiliului aulic de razboi -
bisericeascei va fi cu toatei cinstea si credinta ei. Hoficriegsrath de la Viena. Delegatul
Si cetindu-se aceste ponturi Intru auzul tuturor, Bucovinei, cad asa se intitula reprezentantul
sa se lipeascci pe usa bisericii". fruntasilor bucovineni, ceru in numele
Astfel se savarsi detrunchierea tarii de conationalilor sal mentinerea integritatii terito-
sus a Moldovei, pe care cancelaria imperiala de riale a Bucovinei, cad se zvonea ca urma sa fie
la Viena o numi Bucovina pentru a ascunde rupta in cloud, in asa fel ca partea de nord sa
anexarea odioasa in ochii diplomatiei fie alipita Galitiei, iar partea de sud inglobata
europene. Numele noii provincii austriece era in tinutul graniceresc. de la Nasaud. El mai
imprumutat de la faimoasele paduri de fag - starui asupra respectarii vechilor drepturi si
silvae faginale - care impodobeau meleagurile privilegii ale tarii, reglementarea diecezei cu
intre Prut si Nistru si care in scrisorile croni- introducerea unei gospodariri mai bune si mai
carilor si documentele contemporane apareau rationale in administratia averilor bisericesti,
sub numele de bucovine. deschiderea de scoli publice, redresarea starii
Noua provincie austriaca smulsa din materiale a populatiei prin inviorarea comertu-
corpul Moldovei avea o suprafata de 10.441 lui si cultura mai intensive a pamantului si
km' si o populatie de 14.350 familii de multe allele. Aceasta a fost cea dintai mani-
moldoveni; 50 familii armenesli, 526 evreicsti, festare politics a romanilor bucovineni.
294 familii de tigani. intre familiile Memoriul bucovinenilor pare sa fi fost luat in
moldovenesti erau cuprinse 600 familii de seams de consiliul aulic de la Viena, intrucat
hutani sau hutuli si 630 familii de ruleni sau integritalea teritoriala a Bucovinei a fost
ucraineni, socolite in procente 80% erau respectald. Ruperea in cloud a teritoriului
romani si 20% cuprinzand 226 sate si 52 bucovinean a putut fl evilata. Astfel, la 6
calune slavi, adica hutuli si ucraineni. august 1786, aparu decretul pentru alipirea
Planul Initial de a organiza Moldova inlregului teriloriu al Bucovinei la Galitia.
austriaca intr-o granita milliard dupe pilda Masuri administrative luale de ocu-
confinurilor militare din Transilvania si Banat panti tindeau la curmarea oricarei legaturi a
cazu si noua provincie primi o administratie Bucovinei cu tara-mama, Moldova. In fruntea
milliard condusa de generalul Gabriel Spleny si administratiei militare ajunse generalul
apoi de succesorul sau, gencralul Carol Spleny, dupe el generalul Enzenberg, inconju-
Enzenberg, cu mentinerea vechii impartiri rat de un numeros slat major de ofiteri si sluj-
administrative in judetele Cernauti si Suceava. basi chemati din toate colturile Austriei, car-
Resedinta guvernatorului era la Cernauti, care turarilor autohtoni rezervandu-li-se doar pos-
din inceputuri modeste se dezvolta cu vremea turile de interpreti pentru limba tarii. Dupe 12
in frumoasa capitala a Bucovinei. ani de la administratie military, Bucovina fu
Pe ziva de 1 octombrie 1777 populatia incorporate in 1786 Galitiei, ca al 19-lea cerc
Bucovinei fu chemata sa presteze juramantul administrativ al acestei provincii vecine. 0
de credinta fata de noua stapana austriaca. bund parte din boierime care avea mosii in
Comisii pornira prin judete ca sa primeasca Bucovina opts pentru Moldova, retragandu-se
juramantul. La Cernauti juramantul fu depus la Iasi sau pastrandu-si acea cetatenie si
in fata autoritatilor militare si ecleziastice in devenind "suditi amestecati" sujets mixtes -
frunte cu generalul comandant Gabriel Spleny ca bunaoara familia Hurmuzaki. Cei ramasi in
si episcopul Dosoftei. Dupes depunerea Bucovina furs incadrati prin decretul imperial
juramantului urma o mare receptie cu din 14 martie 1787 cu statutul nobilimii
mancaruri si bauturi care tinu pana noaptea poloneze din Galitia. Decretul arata ca
tarziu, in timp ce la Iasi se savarsea odioasa imparatul a considerat de cuviinta pe boierli si
crime a decapitarii principelui Grigore Ghica, mazilii bucovineni a-i pune la acea stare cu cei
cel care isi ridicase glasul contra ruperil din Galitia, hotarat ca "titulusurile", adica
Bucovinei din trunchiul Moldovei. numele de boieri, mazili etc. sa dispara si toll
In 1780, avea loc la Viena o conferinta boierii si mazilii din Bucovina sa intre in starea
in vederea reformelor ce urmau a fi introduse domnilor si cavalerilor - Hem - and Ritterland.
in Bucovina. Afland despre aceasta, fruntasii In starea Domnilor sau "panilor" puteau intra
bucovineni se intrunira sub presedintia epis- marii boieri prin titlul de baroni sau conti. In
copului Dosoftei, la Cernauti, la sfat pentru starea cavalerilor puteau fi primiti mazilii.

605
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Boierii inmatriculati in catastiful baronilor si bucovinene in mitropolia de la Carlovat, mitro-


contilor puteau lua parte la Seimul lesesc din politul Moise Putnic se grabi sa-i trimita
Liov. Arhiereul Bucovinei antra in starea dom- batranului episcop moldovean Dosoftei un
neasca deopotriva cu arhiereii din Galitia. coauditor, in persoana arhimandritului
Ruptasii puteau continua a-si stapani in vole Ghedeon Nichitici, cu insarcinarea de a
moslile. supraveghea activitatea pastoral& a episcopu-
Cei ramasi in Bucovina fura incadrati lui si de a impune conducerii eparhiei spiritul
in statutul nobilimii polone din Galitia drept clerical sarbesc, precum si sarbizarea in "vici"
conti, baroni si cavaleri dupa rangul boieresc a numelor de familie. In anul urmator, 1784,
pe care it aveau in Moldova, cu instanta for de arhimandritul Ghedeon fu chemat in fruntea
judecata forum nobilium - la Liov. Unul din episcopiei transilvane de la Sibiu - Rasinari, iar
boierii ramasi in Bucovina era Vasile Ba Is, care in locul lui la Cernauti fu randuit arhimandri-
dupa un stagiu facut pe langa administratia tul Loan Foldvary, care ducea o viata imorala si
centrals de la Viena, fu numit capitan de cerc - fu silit in 1786 sa fuga pe furls din Bucovina.
Kreishauptmann - in Bucovina. In functia In locul fugarului, mitropolitul Putnic desemna
aceasta el nu se putu mentine decat scurta un nou coauditor prin persoana arhimandritu-
vreme, fiindca impotriva lui se ridicara nu mai lui Gherasim Adamovici pe care, insa, Dosoftei
putin de 58 de reclamatii a caror examinare nu voi sa-1 accepte, amenintand cu retragerea
dura ant de zile si se incheie cu revocarea lui sa la mandstire. Impotrivirea episcopului avu
Bals din postul de capitan cercual. Exodul efect, astfel ca imparatul Iosif al II-lea dispuse
boierimii din Bucovina avu grele urmari pentru ca, din consideratie pentru batranul episcop,
provincia instrainata, fiindca mosiile for consacrarea si trimiterea in Bucovina a arhi-
ajunsesera in proprietatea fostilor arendasi mandritului Gherasim sa fie amanata, in 1786,
grcci, armeni, poloni, nemli si evrei care, Cara lerfnen. Episcopul Dosoftei nu putu
imbogatindu-se si oblinand ranguri de noblete, impiedica insa ca la conducerea nou create'
se substituira vechii boicrimi moidovenc. scoli cicricale cc se deschisc in vara anului
Referindu-se la situatia creata in urma exodu- 1786. numila Sf. Ilie, de langa Suceava sa" Ile
lui boierilor moldoveni, scriitorul contemporan chemat ieromonahul sarb Daniil Vlahovici, sub
loan Budai Dcleanu arata ea evrei bolczati si pretextul ca. in Bucovina nu s-ar gas' clerici
nebotezati, armeni, greci etc. pricep arta de a destul de cull' pentru o asemenea misiune.
stoarce laranului 100 in loc de 12 zilc dc Noul conducalor al scolii clericale fu prima cu
robots pe an. Taranii protestau contra acestei mare neincredere de clerul autohton si a Post
incalcari dc lege, dar arendasil siiau sa se asi- nevoic de repetate slaruinti ale batranului
gure de sprijinul administratiei. Cu ajutorul episcop Dosoftei pentru acceplarea sa.
acesteia reuseau ca mandatarii taranimii sa fie Cu mutarea episcopiei de la Radauti la
privIli ca tulburatori al pad! in sat si sa lie Cernauti si cu recunoasterea jurisdiciciei mitro-
pedepsilf cu inchisoare, bataie si chiar politanc sarbesti nu se incheie programul de
expulzare din lard. reforme bisericesti in noua provincie austriaca.
La Cernauti isi muta resedinta de la Acesta cuprindea secularizarea mosiilor epis-
Radauti si episcopul Dosoflei Herciscu. Prin copesii si manastiresti, reducerca numarului
actul din 25 aprilic 1781 renunta la drepturile manastirilor si organizarea diocezei. Dreptul de
sale episcopale asupra partilor eparhiei sale proprietate asupra solului in Bucovina anexata
din Moldova, iar mitropolitul Gavriil Calimachi Austriei se impartea intre stat sa asezamintele
dezlega pe chiriarhul sau Meletie de la Suceava bisericesti, marii proprietari, razesii si taranii
impreuna cu tot clirosul sau bisericesc din liberi. Statul stapanea teritoriile oraselor
Bucovina de obedienta fats de scaunul mitro- Suceava, Siret, Cernauti si ale ocolului
politan pi-I autoriza ca impreuna cu arhiman- Campulung, episcopia avea. in posesia sa
drilii si egumenii, ieromonahii, calugarii, pro- domeniile de la Radauti si Cozmeni, iar cele 10
topopli si preotii, diaconi si dascali, cu totii manastiri si 13 schituri stapaneau mai bine de
impreuna, plecand genunchii si inimile, sa se jumatate din suprafata Bucovinei. Mitropolia
supuna episcopului Dosoftei. Acesta pastor! la de la Iasi stapanea domeniul Bosancea de
inceput ca episcop at Bucovinet, pana ce prin langa Suceava. Printre aceste proprietati se
actul din 5 tulle 1783 fu supus in cele dogma- aflau sate si mosii inchinate Locurilor sfinte
tice si curat spirituale mitropolitului sarb de la din Orient. Boierimea avea proprietati mai
Carlovat. In aceasta legatura ierarhica epis- intinse in judetele Cernauti, Storojinet si
copia Bucovinei ramase aproape un secol, Suceava. Rdzesii mai mid erau raspanditi spo-
pana la anul 1873. radic asupra tuturor tinuturilor bucovinene.
indata dupa incorporarea cpiscopici Noua stapanire austriaca a respectat propri-

606
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

etatile mirenilor, dar a recurs la o larga. expro- de cate 60 11. ca bani de drum. Calugarii care
priere .a vastelor proprietati ecleziastice, o parasisera Bucovina erau o adunatura de
masura care trezi o vie rezistenta din partea aventurieri de toate neamudle pe care numai
episcopului si a egumenilor. Impotrivirea epis- haina calugareasca ii infatisa ca monahi. In
copului a fost domolita prin faptul ca domeni- realitate, dupes relatarea lui Enzenberg, ei nu
ile episcopale de la Cozmeni si Radauti trecura erau decal oameni de afaceri si samsari ordi-
in administratia statului sub forma de arenda nari. Memoriul staretilor fusese sustinut cu
in schimbul unei rente anuale de 8.000 de gal- multa energie si de batranul episcop Dosoftei
beni ce se platea anual episcopului. Pe domeni- care recurse st la ajutorul mitropolitului Putnic
ile acestea episcopale s-a infiintat celebra de la Carlovat in sprijinul protestului sau. Dar
herghelie de stat de la Cozmeni, mutates apoi la el trebui s se mangaie cu raspunsul impa-
Radauti. Mosiile celor 10 manastiri si 13 schi- ciuitor al Vienei, ca dupes eugetul imparatului,
turi, cate existau atunci in Bucovina, au fost averile ecleziastice nu ar fi fost confiscate de
secularizate. In urma acestei secularizari au stat, ci luate numai in administrare si ca vent-
fost desflintate sapte din cele zece manastiri si turtle ce se vor realiza in urma unei gospodariri
anume: Moldovita, Voronet, Humor, So lca, mai bune nu sunt a se versa in casa impa-
Iliesti, Sf. Rie si Pdtrduti. Au ramas in flinta rateasca, ci in casa separates afondului religios,
numai trei manastiri, Putna, Sucevita si deci si Intreaga mantpulatie respectivd trebuie
Dragomirna, cu cate 25 de calugari pentru set se faces sub supravegherea si conducerea
fiecare. Metoh al mandstirii Dragomirna episcopului si a consistoriului.
ramase manastirea Sf. Gheorghe din Suceava, La 29 aprilie 1786, fu promulgat
unde se gasea sicriul cu moastele Sf. loan care, Regulamentul diecezei bucovinene - Geist licher
la interventia episcopului, fusesera aduse, in Regulierungsplan, la intocmirea caruia lucrase
septembrie 1783, de la Zolkiev in Galitia, unde episcopui cu multa ravna, constituind pentru
it transportase mitropolitul Dosoftei in 1681, clerul bucovinean o adevarata magna charta a
cand se refugiase in Po Ionia din indemnul drepturilor si indatoririlor sale.
regelui Sobieski. In 1788, izbucni un nou ra.zboi cu
In ordonanta de secularizare si desfi- turcii, in cursul caruia austriecii uniti cu rusii
intare au fost cuprinse toate cele 13 schituri contra Portii cucerira Hotinul si cuprinsera
din Bucovina, dintre care cele mai insemnate judetele limitrofe din Moldova, tinandu-le pars
erau schitul Horecea, de langa. Cernauti, Sf. la incheierea pad! sub administratia tor. In
Onofrei de langa Siret si Crisceatec de langa timpul acesta se sparse corclonul bucovinean si
Nistru. aceeasi viala incepu sa pulseze dincoace st
Dupa ispravlrca invenlariedi averilor dincolo de el. Credinciosii romani din raiaua
mandstiresti fu convocat, la 24 februarie 1784, Hotinului inlrara sub pastorirea duhovni-
consistoriul episcopal pentru a lua cunoslinta ceased a episcopului Dosoftei. Acesta muri la 2
de hotararea guvernului de la Viena privitoare februarie 1787 si fu inmormantat la Cernauti.
la secularizarca mosiilor ccicziaslice si In Ire- Urmasul sat] in scaunul episcopal de la
cerea administratiei for in seama organelor de Cernauti a fast Daniil Vlahovici (1789 - 1822),
stat. Din veniturile acestor mosii urma sa se directorul Scorn clericale de la Sf. 'lie mutates la
creezc Fondul religios greco-ortodox - Gr. Or. Cernauti.
Rellgionsfond - cu mcnirca dc a se intrciine In anul urmator, 1790, mud la Viena
asezaminlcle biscricesti si scollle. Staretli impnratul losif al II-lea, care vizilase Bucovina
manastirilor protestara contra acestei masuri de cloud on si care ii (Muse o noud organizare
si unit dintre et, ca dichiul Meletie de la Sf. the, politica, administrative si bisericeasca.
Macarie de la Voronet, Teofilact de la Horecea Urmasul sau era Leopold at II-lea (1790 -
s.a., fugira in Moldova cu tot ce puteau lua cu 1792). Lui i se adresara fruntasii bucovineni cu
ei din odoarele manastiresti. Un grup de sase un memoriu bine documentat, prin care cereau
oameni prezentara. guvernatorului Enzenberg despartirea Bucovinei de Galitia si organizarea
un memoriu scris in latineste de stare tub ei ca provincie de sine statatoare. Ei motivard
Antioh de la Sucevita pentru apararea dreptu- cererea aceasta, aratand ca "deosebirea de
lui de posesiune a manastirilor tor. Neprimind limbs, de datini si obiceiuri ce exists intre
nici un raspuns satisfacator la memoriul tor, Galitia si Bucovina constitute o reala piedica in
egumenii Benedict de la Moldovita, Antioh de la calea contopirii administrative a ambelor tart."
Sucevita, Artenon de la Solca si Inochentie de Cu alte cuvinte, bucovinenii repetara cererea
la Voronet emigrara in Moldova insotiti de un for din 1780 de a se respecta integritatea si
numar de calugari, cu autorizatia de a lua cu autonomia provinciei bucovinene. De asta data
ei averea for miscatoare si pe deasupra si suma dorinta for de a se desparti de Galitia gas! apro-

607
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

barea imparatului, care decreta despartirea Prin anexarea Bucovinei la Austria se


Bucovinei de Galitia si constituirea ei intr-o redeschise vechea granita polona spre Pocutia
provincie autonoma. Cand veni insa ca si Galitia, provincii anexate de curand Austriei
rezolutia imperiala sa fie puss in aplicare, mud in urma impartirii Poloniei din 1772. Dat find
imparatul Leopold, iar urmasul sau Francisc I ca. in Pocutia obligatiile urbariale ale clacasilor
(1792 1835) amana, fora termen, aducerea la erau cu mult mai grele decat in Moldova,
indeplinire a rezolutiei privitoare la separarea ajungand pans la 200 de zile pe an, cats vreme
Bucovinei de Galitia. Astfel, ramase Bucovina o in tara de sus a Moldovei, numita de austrieci,
anexa administrative a Galitiei pana in 1849. Bucovina, zilele de claca in urma reformelor lui
Indata dupe anexare, guvernul austriac Constantin Mavrocordat erau stabilite la 12
organiza in Bucovina o larga opera de colo- zile pe an, era firesc ca taianii de pe mosiile
nizare pe mosiile manastirilor secularizate. boierilor din Pocutia sa fuga in masa in
Colonistii erau de preferinta germani, veniti din Bucovina si sa se aseze acolo pe mosiile boie-
provinciile austriece, constituind sate si rilor moldoveni, care in buns parte be lasasera
bucurandu-se de cea mai larga solicitudine a in seama fostilor arendasi. Exodul acesta al
noii stapaniri. Au mai fost colonizati si ciangai taranimii pocutiene in Bucovina trezi mare
din Moldova si chiar lipoveni fugiti din Rusia ingrijorare in randurile proprietarilor din
din motive religioase. Acestia se numeau asa Pocutia, care nu incetau de a-si reclama iobagii
dupe conducatorul for Filip ftlipoveni - fugiti peste granita. Curtea din Viena dadu
lipoveni. Ei tineau mortis la vechea credinta, urmare reclamatiilor proprietarilor din Pocutia,
nevoind sa recunoasca revizuirea cartilor sfinte iar autoritatile din Bucovina nu-si pridideau cu
puss in lucrare de patriarhul Nicon. De aceea, ridicarea fugarilor pocutieni si cu trimiterea for
ei insisi se numeau vechi credinciosi - la vechile vetre din Pocutia. Dar cu toate aces-
staroveti. Confesiunea for era interzisa in Rusia tea, multi dintre fugarii din Pocutia ramasera
si ei nu aveau un sef religios recunoscut. in Bucovina, trecura de la biserica ucraineand
Imparatul Iosif al II-lea ingadui lipovenilor sa units la biserica romans ortodoxa si consti-
aleaga un chiriarh dupd ritul lor, care sa-si tuind astfel baza etnicei a elementului
alba resedinta la noua for colonie bucovineana ucrainean din Bucovina.
Fantana Alba, judetul Radauti.

. .
scup PLAsnri cj /.?!:K.VD;I
CTCY.R:Z34.3111.1011 ,...,1 ( ,114..11.1 er,:
"777fri Z. Ph swim
cr ti 1' I fate, 11..la, p4.1.0-4
F. J. SII.T7. ER . 4 firotor tinawiqi
f
11118. Wert .
7-
7 et low
,s H.W. I:aes

to 6...11.4., re I4wr A*V1.401/0


r4s1.4. .1! fw..1,. wl woo
1"
N.... a0ALftwyetger.r. .7pv1.41,,
14 . 11towor.....r. t.11. lopor.o.
,O.0
if .A4'...,ofirovi Cf *SIMS
/....ow.
" 1 h"Irertea Chore..
errratitirsiiit:
if Ad.,* -
4f Imikeiwo.
1.14'Per4
II to." /1....../,10
VrIf.aorneo; 1:114..4. 44.0. y
, 4i...,404./e/1/// .11Jo.
I 14 'J.,. AV" .frtoulea. rd
Itrhoo1,13imes,
P;1120 Aioritirinia. Mika( $744;
sr 4.4 . re1111.1.1
Ive In I';..rg.. tot rwtitiai
V St;$4,110'
.30 Plumed (*.Womb,. IWIer
.s Now./
Velabeft entfeurss.Lai fits1.401,A.
4-1,7 faloado

/tar 15.1d111
momnft....... awn nefse.,41..:

Planul BucureOlor pe la 1775

608
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Capitolul II

RECONFIRMAREA DOMNIILOR FANARIOTE SI


RAZBOIUL RUSO-AUSTRO-TURC DIN ANII 1788 - 1792

1. Domnia lui Grigore Alexandru Ghica in Moldova si tragicul sau sfarsit


2. Reconfirmarea domniilor fanariote prin Alexandru Ipsilanti in Muntenia si
Constantin Moruzi in Moldova
3. Tratativele diplomatice in jurul infiintarii regatului dacic
4. Pregatirile de razhoi ale turcilor si organizarea ostirilor pamantene
5. [Pacea de la Sistov si pacea de la Iasi]
6. Emigratia moldovenilor in Transnistria
7. Nestatomicia domniilor intre anii 1792 - 1806 si invaziile dahiilor pasvangii in
Muntenia

1. Domnia lui Grigore Alexandru Ghica hatiserif intewit si impodobit cu sfintele mele
in Moldova si tragicul sau sfarsit slove". ,
In continuare, hatiseriful sultanului
Tratatul de pace de la Cuciuc-Cainargi staruia asupra scutirii de plata a haraciului pe
cuprindea o serie de dispozitii privitoare la termen de 2 ani, asupra aplanarii amiabile a
administrarea viitoare a Principatelor. Intre tuturor litigiilor turco-romane privind resti-
acestea, cea mai importanta era dispozitia tuirea mosiilor ocupate pe nedrept de turd,
referitoare la statornicia domniilor si stabilirea asupra interzicerii turcilor de a se aseza in tara
haraciului datorat Portii, precum si scutirea de s.a.
haraci pe termen de doi ani. Poarta era La urcarea sa pe tronul de la Iasi,
bucuroasa ca putut mentine suzeranitatea Grigore Ghica avu de infruntat o situatie
asupra Principatelor si randui la 20 septembrie extrem de grea. Dupd o ocupatie strains de
1774 pe Grigore Alexandru Ghica Domn in sase ani, viata economics stagna aproape cu
Moldova si pe Alexandru Ipsilanti in Muntenia. totul si opera sa de redresare intampina marl
In firmanul de numire sultanul spunea noului dificultati. Clerul si boierimea it primi cu multa
domn al Moldovei: raceala din cauza incisivelor sale reforme eco-
Tar tu, numitul Domn, st diadohii tai, nomice, sociale si administrative din preceden-
unplinind datoria slujbei ccitre inaltul nieu lele domnii in Moldova. Dar coca ce apasa mai
deviet, sd fii incredintat cd pond cand nu se va grcu asupra domnici sale era ncincrcderca
avea gresald vrednica, set nu cazi la grya Portii in loialitatca sa fats de sultan, ca unul
scoaterei si deportdrii, cd umbland cu credinta care petrecuse la curtea imparaleasca. la
si cu dreptate vet fi statornic in domnia Petersburg si care se bucura de protectia ei.
Moldovei". Neincrederea Portii in el era alimentata de
Iar in hatiseriful sultanului din 4 adversarii sai politic! din tara si de la
nolembrie 1774, sc arata ca pcntru buna oran- Constanlinopol, cum era Alexandru Ipsilanti,
duiala si tocmcala a slarilor dc lucruri s-a noel domn al Munteniei, si Marcie dragoman
hotarat Constantin Moruzi, care ravnea la domnia
"cd de acum inainte aceste anumite taxi Moldovei. Un adversar inversunat al
sd aibd toatet tocmirea si buna randuialei si principelui Ghica era si cancelarul Kaunitz de
raialele si locuitorii ce se afld intr-insele, sa se la Viena care, ajulat de internuntiul Thugut,
bucure de odihna si linistea for si sd li se impli-
nu contcnca dc a atala Poarta contra lui, ca
factorul principal al rezistentei moldovcnesti
neascd cererea (or plcitind nouci obisnuitul contra anexarii Bucovinei. Este adevarat ca
haraci, iar site incerceirt si cheltuieli, multe si Grigore Ghica se gasea in fruntea patriotilor
putine ce erau, toate acestea s-au oprit si s-au moldoveni care prolestau cu hotarare contra
ridicat cu stergere de istov. Domniile sd fie sta- amputarii teritoriale a patriei lor.
tornice ford aid o fried si sa U se dea cote un Domnul Moldovei sesiza mereu Poarta

609
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cu memorii, planuri topografice si note de "De altd parte, avand in vedere cum
protest prin care demonstra ca Austria nu se iurnea iljudeca acs, nu uafi greu in viitor, dad/
multuini cu ocuparea unei inguste fasii de el va merge cu nerusinarea...intr-o afacere sau
pamant pentru deschiderea unui drum care sa de la vreo purtare nepidcutcl, sau a-1 face sa
lege Galitia de Transilvania ci, in pofta ei de tremure de frica pedepselor pe care am indem-
cuceriri, extins ocupatia militara din valea nat Poarta sd l le dea".3
Moldovei, in valea Sucevei, a Siretului si a In fata acestei situatii, Sulzer se intreba
Prutului, pentru a ajunge la Nistru, tragand un cu drept cuvant:
cordon din valea Corbului pans sub zidurile "Cum era stifle Ghica prietenos Austriei,
Hotinului, mutand de trei on pajurele ceind aceasta ft furase Bucovina ?"
imparatesti pentru a le planta tot mai adanc in Ca rezistenta Domnului era impartasita
trupul Moldovei sangerande. de tara intreaga reiese din raportul lui Thugut
La 4 ianuarie 1775, internuntiul din 17 iunie, care arata Ca:
Thugut raporta la Viena asupra cuprinsului "Moldovenii si toate celelalte creaturi ale
unei asemenea note de protest a principelui lui Ghica continua sa se foloseascei cu multei
Ghica in care se arata ca ocuparea Bucovinei indcirdtrticire de cele mai extreme ingloace pentru
nu corespunde de loc cu asigurarile de priete- a trezi pretutindeni ura contra conventiei
nie care se dadeau Portii din partea curtii aus- incheiate de Poarta otomand incercand sd pre-
triece, fiindca partea din Moldova ocupatd de zinte cesiunea de bung voie a unei buceiti de tarn.
Austria intrecea in bogatie si valoare toate cele- atat de bogatei ca o nemaipornenita sleibiciurte si
lalte parts ale Moldovei. sa inducd astfel lumea de acs in rateicire. Toate
"Locuitorii cer cu insistentil - zice rapor- acestea stint dovezi zicea internuntiul - not
tul - ca Poarta sci-i apere contra unei pierderi pentru reiuvoitoarele lucraturi ale lui Ghica". 4
ass de mart si insemnate, intrebemdu-se prin ce Piotestele moldovenilor, sustinute cu
myloace s-ar putea iniCitura pericolul, luptdnd lade de Dorm, faceau fara indoiala impresie
singuri cu suveranul for contra rasittirit sau asupra opinici publice din Istanbul care ince-
recurgand la ajutorul unei puteri straine". puse s se alarmeze tot mai mult, intrucat nici
Aluzia la o eventuala interventie strains Coranul nu ingaduia cesiunea de buns voie a
- ruseasca - nu putea decat sa sporeasca nein- unui petec de pamant cat de mic din imperiul
crederea Portii fata de Domn, funded in reali- otoman, nicicum a unei provincii asa de mari si
tate la un ajutor din partea rusilor in problema de bogate cum era Bucovina. De aceea Poarta,
Bucovinei moldovenii nu se puteau astepta, alatata de Austria si de numerosi adversari ai
dat (rind ca marcsalul Rumiantov consimtise la Domnului moldovean, se hotari in cele din
aceasta ocupatie, precum s-a ara tat mai sus. urrna sa puns capat acestor agitatii prin inla-
Insusi principcic is1 dadca seama de aceasta si turarea pc orice cale a principelui Grigore
de aceea cl 1nm-ea sa obt.ina de la austricci cel Ghica. In privinta aceasta, Poarta olomand nu
putin salvarea din cordon a fostei capitale era deloc scrupuloasa in alegerea mijloacelor
Suceava, iar de la turci raiaua Hotinului, drept pentru inlaturarea unui adversar incomod.
compensatie pentru pierderea Bucovinei. Dar Cronicarul contemporan al intamplarilor,
ambele cereri ale energicului Domn se lovira de Sulzer, arata in lucrarea sa ca Poarta pusese la
refuzul hotarat, atat din partea Austriei, cat si cale cinci atentate nereusite contra principelui
a Portii. De asemenea, esua si incercarea Ghica. De aceea, al saselea atentat fu astfel
principelui de a zadarnici cu orice mijloc deli- pregatit ca sa reuseasca. Din izvoarele contem-
mitarea pe teren. porane ni s-au pastrat numeroase relatari
Indarjirea Domnului fata de cesiunea asupra asasinarii lui Grigore Ghica; uncle
Bucovinei indispunea foarte mult pe inter- chiar in versuri sau stihuri. Dar relatarea cea
nuntiul Thugut care nu putea gasi nici un mai aproape de adevar pare sa fie cea expusa
mijloc de coruptic pentru a cumpara intr-un raporl din Iasi cu data de 15 octombrie
impotrivirea Domnului moldovean. Intr-un 1777:
raport confidential catre Kaunitz, el isi mani- "Grigore Ghica si-a sfeirsit zilele intr-un
fests necazul: chip foarte tragic. implinindu-se termenul de trei
"0 remuneratie ce s-ar da tut Ghica, ctr fi ant, dupd care acest domn trebuia sa ceard Portii
o cheltuialei zadarnicci si feircl nici un fobs si confirmarea sa in acest post, el trimise pe ai
aceasta cu atat mai mutt, cu cat acest grec fats doileafiul al sau la Constantinopol. Toneirul print
si necredincios pentru orice bunattate faro fu foarte bine prima si obtinufirrnanul de intdrire
indoinla nu ne putem astepta la altceva decdt la pe care venise sag ceara in numele pa rintelui
crass ingratitudine". 2 sau si pe care 1 -i si dddu, foicemd in acelasi timp
De aceea, Thugut nu gasi alts cale de si un amanuntit raport asupra rezultatuittifericit
a-1 inlatura decat atatand Poarta contra lui: at misiunii sale. Intre timp, Poarta fusese

610
www.dacoromanica.ro
Istoria Romartilor

in formats asupra legdturilor pe care principele le "Precedentele culpe comise de Grigore


intretinea cu Rusia, precum si asupra cuvintelor Ghica principe at Moldovei, find mai inainte ier-
pe care principele le rostise cu privire la protectia tate, el fu miluit prea milostiv cu domnia
de care se bucura din partea Rusiei, pe care Moldovei. Si cu toate cd supusiifurd in curs de
conta cu multet sigurantd, fiindcd el lease tot 2 ani scutiti de tribut si de once alte greutdti,
odatd toate mcisurile de a fugi in Rusia, data va totusi zisul domn, impotriva inaltei porunci, a
fi nevoie. Poarta recurse la un act de viclenie supeirat si ingreuiat cu den pe supusii incre-
pentru a se putea descotorosi de eL Ea trimise la dintati lui, luand de la ei tribut si alte greuteiti si
Hotin un ofiter cu insdrcinarea de a face, dupes impurteuidu-le stoarceri de s-au prima contra lui
cat se spun, mai multe intocmiri relative la tru- o multime de jeiluirL Afars de aceasta,
pele de la granita Moldovei. Oftterul acesta, impotrivindu-se diktsul neingrijirti sub felurite
insotit de 10 ieniceri, iruzintei pane, la Iasi si acolo pretexte de a pregdti si a trimite la Istanbul
se prefetcu bolnay. Principele care nu beinuia cd zahareaua ce i se poruncise a &Unite, se fcicu de
secretul seiu cu privire la relatide sale cu Rusia ar nevoie mazilirea lui. Intru acest scop fu trimiset
fi fost cumva descoperit, se duse sei-I viziteze, manta supremo poruncd ca irnpreunei cufam.ilia
insotit de medicul sclu. El fu bine prima si dupes si copiii lui sa vind la Istanbul si sd rezideze in
obicei i s-a servit cafea si dulceatd. Emisan casa lui de taro. Dar el cu toatei mandria si dis-
Portii porunci apoi celor de fat d. so se retragd pretul areitd ca nu voieste sa asculte de inaltele
pentru a reirnd ne singur cu principele. Toatei ordine superioare si avu Inca indreaneala si
lumea iesise afarei de ceitiva servitori ai ofiterului cutezanta a se exprima in nesdbuiti si grozavi
turc, care se aruncarei asupra principelui si it termeni, repugnanti demnitatii si cinstei Portit, a
galuira Mound medicul, beirmind dupes zgomohtl pricinuit ninticirea sa proprie, trebuind sift fie
ce-I auzise cele intdmplate, se retrase repede ucis. Aceasta este pedeapsa celor reiuvoitori
pentru a pure la addpost pe fiul eel mai mare al cand nu' se supun poruncilor inalte ale streilu-
principelui, care in felul acesta isi putu salva citei Porti".7
viata prin fuga. Dupes aceasta sinistrd ispravci
emisarul Portii convocci boierii si le citi fu-manul Corpul nefericitului Domn fu astrucat
cu sentinta de moarte contra domnuluL El alai- provizoriu in gradina beilicului din Iasi, pentru
tui apoi o locotenentei domneascd, compusei din ca la 17 octombrie 1777 sa fie inmormantat cu
boieri care sd ceu-rnuiasc ei tara pdnd la not ordine toate onorurile in biserica domneasca cu hra-
si plecei apoi to Hotin, loisancl corpul spre ingri- mul Sf. Nicolae.8 Piatra de pe mormantul
jirea boieriior ". 5 Domnului martir poarta urmatoarea inscriptie:
Relatarea aceasta de la Constantinopol "Aceastd piatrei frumos cioplita ascunde
gaseste o confirmare de la "granita Bucoviner trupul aceluia care a fost din neamul renumit at
din 16 octombrie acclasi an: Ghiculestilor, at lui Grigore Ghica, ilustrul dom-
"Am of at - zice raportul un eveniment nitor al Dacilor, cel inveduit cu pietate si cu ast-
dintre cele mai.funeste. Domnul Moldovei care-si fel de strdrnosi, find r dpit de o moarte pre-
avea resedinla la Iasi a fost arestat alatteiieri pe malurd, iar (wen locuiesle in leicasele cerului
neasteptate de un capugi-basa, in fruntea unui 1777 septembrie 1".
niic delasament de ieniceri, care 10 ore mai ten-- Data asasinarii lui Grigore Voda a lost
ziu porunci sa -1 decapiteze si sd trimitd capul la mull disculata. Lespedea de pc mormantul de
Constantinopol. Acest principe continua la Iasi arata moarlea principelui la 1 septem-
raportul - este foarte regretat; el avea multe brie, ceea ce este evident gresit. La 3 septem-
cunostinte, el iubea stiintele, vorbea limbile brie 1777 Grigore Voda era inca viata, fiindca
franceza si italiand. In timpul ultimului reizboi in aceeasi zi divanul semnase hrisovul pentru
fusese prizonier la Petersburg, uncle dobandise reglementarea situatiei taranilor. 0 notita con-
stima curtii imperiale. Rind restabilit, dupes temporana ce ni s-a pastrat pe pagina unui
incheierea pdcii in principatul seiu, el se streidui Minei din Iasi cuprinde data precise a mortli
sd-si pei streze buncivointa impeireitesei, dar regretatului Domn:
aceste legdturi cu Rusia i-au atras asupra-i "Sd se stie cand au taint turcii pe Maria
mania Portii si ordinele crude ce s-au e.xecutat Sa Grigore Alexandru Ghica Voievod, in Iasi, cu
impotriva sa".6 viclesug prin un spurcat de turc capugiu la case-
Din alte rapoarte aflam cd, dupes le din Beilic la veiletul 1777, octombrie 1,
galuirea Domnului, i s-a taiat capul, care a fost durninecd spre tuna. Si luni au inceput sd cadd o
trimis prin curter la Constantinopol. Acolo, ceatd cafumul pe 'Amara. Pe pebneutt a fost tot
capul regretatului Domn a fost expus timp de ftun pdnd joi de dimineatd si apoi s-a ridicat
trei zile in plata publica, cu urmatoarea acea negurd".
inscriptie prin care oficialitatea otomand cauta Data de 1 octombrie pentru ziva mortii
sa justifice odioasa crimes: lui Grigore Ghica o gasim confirmata si de

611
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Condica Pcitroliteancl, care arata ca principele 2. Reconfirmarea domniilor fanariote


"s-a savarsit la scaunul sau din Iasi la leat prin Alexandru Ipsilanti in Muntenia si
1777, oct. 1". Constantin Moruzi in Moldova
Data de 1 octombrie, calendarul vechi,
corespunde exact date! de 12 octombrie nou, indata dupes semnarea tratatului de
duminica in care guvernatorul Bucovinei, pace de la Cuciuc-Cainargi si dupes evacuarea
Spleny, primi la Cernauti juramantul de trupelor de ocupatie rusesti, Poarta se grab! sa
supunere si credinta fata de casa de Austria intre in vechile ei drepturi de suzeranitate
din partea populatiei bucovinene cu clerul si asupra Principatelor Romane, numind Domni
boierime in frunte, benchetuind toata noaptea in scaunele vacante de la Iasi si Bucuresti.
pana luni in zori de zi. Banchetul era in toiul Domnia Moldovei fu incredintata principelui
sau tocmai in clipele in care la beilicul de la Grigore Alexandru Ghica, care a mai domnit in
Iasi se savarsea odioasa crimes sangeroasa a Principate inainte de ocupatia ruseasca.
decapitarii domnului legiuit al Moldovei, Tronul Munteniei fu incredintat prin firmanul
vajnicul aparator al integritatii teritoriale a din 26 septembrie 1774 lui Alexandru Ipsitanti
tariff. Coincidenta depunerii juramantului fata (1774 1782), numit si Psiolu. Noul Domn al
de Austria cu asasinarea lui Ghica de care Munteniei se ridicase dintr-o veche familie gre-
turd nu pare sa f fost o simply intamplare, ci ceased din Fanar, incuscrita cu boierime
mai curand o intelegere tacita deopotriva de munteana.
criminals intre cabinetele de la Viena si Fanarul cu locuitorii sai greci era cat se
Constantinopol. poate de rau famat find drept "o universitate
La 19 noiembrie 1777, un corespondent de toate ticalosiile", nefiind nici o limbs atat de
din Istanbul afirma ca: bogata pentru a reda numele a tot ce se
"pcidurea sau mai bine zis districtul comil ea acolo. El era locuinta a tot ce se
Bucovinei a fost principala cauzei a asasincirii numea nobilimea grcaca care traia pe socoteala
principelui Ghica. Se pretinde ca o mare putere principilor din Moldova si Muntenia. Un
din Europa a influentat asupra dispozitiunitor ambasador prusian arata ca "Grecii din Fanar
pasnice ale Rusiei cu privire la Poartd si de nu au alt mijloc de a iesi din netrebnicia si
aceea nu va surprinde anecdota care circuld act saracia for in care traiau decat parvenirea la
cu privire la moartea lui Grigore Ghica. Acest domnia Principatelor Romane". Sloarcerile for
Domn nu voia cu nici un pret scl adere la nu gaseau nici o limits, afirma Casca, precep-
cesiunea Bucovinei in favoarea Austriei. El se torul copiilor principelui Grigore Ghica. lar
comporta ca un suveran independent si atatat, raguzanul Raicevici, fostul dascal al copiilor lui
cum se crede, de o putere vecinci, recurse la Alexandru Ipsilanti, care devenise apoi agent
amenintari si violenlci in timp ce luase mdsuri de diplomatic at Austriei in Principate afirma ca
a deveni stcipetnul absolut at tariff. Dar cu toate once domn aducea cu sine un mare numar de
aceste impotriviri din parte sa, actul de cesiune greci, carora le dadea pos turtle cele mai aduca.-
fusese consfintit de Spleny, din ordinul curtii de toare de castig. Prin favoarea principelui, multi
la Viena, prin depunerea jurdmontului de cre- din ei contactau casatorii cu mostenitoarele de
dintei din partea intregului popor at Bucovinei, mosii, devenind astfel proprietari de pamant.
care trimise spre acest sfarsit deputati la "Intr-un cuvant - zicea Raicevici Muntenia si
Cemetuti, capitala Bucovinei. La rcindul sau, sul- Moldova sunt adevaratele Peruviu al grecilor".
tanul crezu necesar sa scape de acest Domn. De Abatele Boscovici, care calatori in 1781 prin
aceea a doua zi dupes aceastet ceremonie, Ghica tarile romane, arata cum grecii randuiti in
a fost ucis".9 diferitele slujbe se grabeau a se folosi prin toate
Moartea tragica a Domnului Moldovei a mijloacele de posturile for spre culege
gasit un dureros rasunet si in strainatate, oarecum ville, stiind bine ca, schimbandu-se
intrucat ea a fost pricinuita de rivalitatea vino- Domnul, vor trebui sa treaca cu totii slujbele
vata dintre cele trei mars puteri vecine, Turcia, for altora, care atarna de Domnul cel nou. In
Austria si Rusia. Dar in once caz, complicilatea continuare, abatele constata ca tarile romane
cabinetului din Viena, reprezentat prin Kaunitz au de toate, cite ar putea face pe o tars feri-
si Thugut, la acest odios asasinat politic cita, daces nu ar f apasate prin dari ordinare si
ramane netagaduita in fata istoriei. extraordinare, in mai de chipuri pe care greci! le

612
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

intrebuinteaza spre a dezbraca poporul si spre


a-I jupui. Nu este deci mirare dace atat boie-
rimea autohtona, cat si targovetii Si satenii ii
urau pe greci, ca pe un element strain, intrus
in tara si traind din exploatarile cele mai
neomenoase pe socoteala populatiei autohtone.
Unul din acesti greci fanarioti era si
Alexandru Ipsilanti, care isi incepuse cariera
politica in functia de mare dragoman - baster
zieman al Portii. Insemnarile contemporane it
infatiseaza ca pe un om cult si erudit si ca un
bun carmuitor totodata. Ajungand pe tronul
Munteniei, el deschise drumul unui regim oli-
garhic in tarile romane, caracterizat prin quasi
monopolizarea tuturor dregatoriilor politice, Alexandru - Voda Ipsilanti
administrative, judecatoresti si fiscale de catre
familiile fanariote din anturajul Domnului, pre- aveau in vedere nevoile si neajunsurile
cum si prin stapanirea intregii vieti economice multimii, ci mai curand interesele clicilor si
si comerciale a tarn. Magulind Poarta pentru a coteriilor fanariote din care faceau parte si
putea obtine domnia, principii fanarioti culti- multi din tagma inaltului cler si a marii bole-
vau legaturi de prietenie si atasament si cu rimi, vesnic preocupati de pastrarea privilegi-
puterile vecine, Austria si Rusia, dar si cu cele ilor lor. Astfel, domnia lui Alexandra ipsilanti in
apusene cum erau Franta si Marea Britanie, Muntenia a fost o domnie bung si priincioasa
folosindu-se de consulii si agentii diplomatic' ai tar' asemanandu-se cu domnia Mavrocor-
acestora, care de la 1782 incepura sa datilor. El scazu impozitele si se stradui sa
functioneze la Bucuresti si la Iasi. Acestia, la inlature abuzurile fiscale si administrative, in-
randul lor, luau uneori atitudini ostile viora comertul si incuraja mestesugurile,
Domnilor, determinand chiar mazilirea unora urmarea cu toata atentia aplicarea legilor,
dintre ei. Regimul oligarhic al grecilor din Fanar creand "departamenturi" civile si penale pentru
a dainuit in tarile romane aproape jumatate de impartirea dreptatii stabilind reguli serioase de
veac de la 1774 pang la 1821, cand el lua un procedure. Constatand ca lipseste un cod
lamentabil sfarsit prin esuarea insurectiei ete- serios, el ingriji pentru intocmirea unui aseme-
riste care tindea la redobandirea libertatii nea cod. In septembrie 1781, aparu sub teas-
politice, nu din Grecia cum era firesc, ci din curile tipografiei mitropolitane din Bucuresti
Principatele romane unde elementul grecesc Condica pravilniceasal in greceste si in
nu era reprezentat decat prin oligarhia de la romaneste, cuprinzand printre altele si dispo-
carma statului. Sub raport intern, regimurile zitia ca o hotarare ce se va face numai prin
fanariote practicau o fiscalitate excesiva, vorba si nu se va scrie sl sa se iscaleasca este
asuprind pe contribuabili si exploatand intr-un netrebnica si ca o nefacuta se socoteste!
mod barbar izvoarele producatoare de venit ale Traducerea in romaneste a Condicii se
tarii. In opera sa de stoarcere si asuprire, datoreste lui Ienachitei Veicarescu care, redac-
regimul fanariot era sustinut si de inaltul cler Lind si hrisovul de punere in aplicare a codu-
care se recruta si el din randurile grecilor din lui, arata ca in acea vreme judecatile se
Fanar. Scaunele episcopale, deopotriva cu egu- hotarau uneori dupe pravilele imparatesti,
meniile manastirilor inchinate si neinchinate adica dupe vasilicale, alteori dupe obiceiul
erau si ele ocupate de Greci pentru ca si veni- parnantului. Dar cu toate acestea nici pravilele
turile din mosiile ecleziastice sa contribuie la nu se pazeau, nici vechimea obiceiurilor
satisfacerea luxului si dezmatului fanariot. nesmintite nu se tinea, ci cand cu pravilele
Nu trebuie insa sa scapam din vedere stricau obiceiurile, cand iarasi cu obiceiurile se
ca tot raul regimului fanariot trebuie cautat impotriveau pravilelor. De aceea, din ordinul
mai curand in rapacitatea sistemului sau oli- Domnului s-au strans din pravile cele ce sunt
garble si mai putin in personalitatile principilor mai trebuincioase spre povata judecatorului,
domnitori. Acestia erau de regula oameni dis- iar din obiceiuri au ales cele mai adesea
tinsi si versati in diplomatic si la curent cu urmate in tara, asemanandu-se oarecum cu
ideile politice si sociale timpului.
ale pravilele.
Staruintele lor spre reforme sociale si spre o Alexandru Voda Ipsilanti dadu o
dezvoltare prielnica a vietii de stat nu pot fi deosebita atentie si dezvoltare invatamantului
tagaduite. Singurul cusur al reformelor zacea public impunand o noua organizare colegiului
in faptul ca la introducerea acestora nu se

613
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

de la Sf. Sava. Preceptorul fiilor sal, Constantin tribuit in larga masura prin intrigue si unelti-
si Dimitrie, era dalmatianul Stefan Raicevici, rile sale. Desemnarea sa a intampinat serioase
autorul lucraril Osservazzioni storiche, naturali impotriviri din partea boierilor moldoveni, ca
e politiche intorno in Valachia e Moldavia, reactie contra instaurarii domniei strain a
aparuta in 1788. Influenta acestuia, care in fanariotilor. Noul Domn inabusi in sange
1782 fu numit agent comercial in diplomatie al razmerita boierilor cu ajutor din partea turcilor
Austriei pe langa curtile domnesti din a caror om de incredere era. Cu agentul diplo-
Bucuresti si Iasi, asupra invataceilor princiari matic al Austriei el ajunse curand in conflict
a fost asa de mare, Inca ei in noiembrie 1781 din cauza prohibirii importului de alcool din
parasira caminul parintesc si fugira. in velnitile galitiene, dispunand ca asemenea vel-
Transilvania, iar de acolo la Viena, provocand nite sa se organizeze in Moldova. In schimb, el
prin fuga for marl incurcaturi politicii tatalui incerca sa intretina legaturi de prietenie cu
tor. Starnintele principelui de a determina pe Rusia, straduindu-se din rasputeri sa con-
fill sal sa se reintoarca acasa, ramasera insa tribuie la destinderea raporturilor incordate
zadarnice, cu toata calatoria la Viena a mitro- dintre Rusia si Turcia. Straduintele sale
politului Gheorghe si a dregatorului domnesc ramasera insa infructuoase. Dimpotriva., el
lenachita Vacarescu. Fuga copiilor domnesti in ajunse in conflict cu consulul rus Lascarov,
Austria fu exploatata de adversarii Domnului care interveni pe langa Poarta pentru mazilirea
la Istanbul, astfel ca acesta se vazu nevoit sa principelui Moruzi, pe care o si obtinu in 1782.
renunte la 26 ianuarie 1782 la iron si sa piece In locul sau, sultanul randui Domn in Moldova
la Istanbul, unde fu exilat pc insula Rhodos. In pe Alexandru Mavrocordat (1782 - 1785), flub
locul vacant, Poarta numi domn in Muntenia fostului principe reformator Constantin
pc marcle dragoman Nicolae Caragea (1782 Mavrocordat, numit de turd, Deli-Bei - adica
1783), fanariot si el din randurile grecilor din principe nebun, din cauza nazdravaniilor sale.
ConstanUnopol, care unellise contra lui si el ajunse, ca si predeccsorul sau, in conflict
Ipsilanti. Ca om sarac ce era, prima lui grija cu agentul diplomatic al Austriei, pe care nu
dupa instalarea in scaunul domniei era sa-si vola sa-1 recunoasca fares firman de la Poarta.
adune bani pentru zile negre, precum si pcntru In cele din urma, agentul obtinu firmanul la 7
inzestrarea celor cinci fete ale sale, dintre care noiembrie 1783, impotriva acuzatiilor ce i se
una era maritata dupa Ienachita Vacarescu. El aduceau din cauza masurilor luate contra
fu inlocuit prin Mihai Sutzu (1783 - 1786), incercarilor de monopolizare a comertului
fanariot si el si inrudit cu familiile boieresti din moldovenesc din partea importatorilor aus-
lard. Cariera sa si-o incepuse si el ca mare tried. Neintelegeri avea principele si cu supusii
dragoman al Portii. Ca om bland si iubilor de sal carora li se aduse scranciobul - escarpo-
dreptate, noul Domn fu bine primit de lard. In tette.
timpul domniei sale se planuia exploatarea El intocmi in 1785, Sobomicescul hrisov
navigatiei pe Olt. Dar domnia lui n-a dainuit cu dispozitii privitoare la schimburi, vanzari si
mai mult decat trei ani, cand in 1786 el fu tigani. Neintelegerile acestea dusera la
mazilit de Poarta si inlocuit prin Nicolai mazilirea sa, care se produse la 12 ianuarie
Mavrogheni (1786 - 1790), originar din insula 1785. La sfarsitul domniei sale avu loc insta-
Paros si fost dragoman pe langa comandantul larea consulului prusian in Principate, al cami
flotei - capitan-basa, cu ajutorul caruia prim titular era silezianul Ktinig. Tot atunci fu
dobandise tronul Muntenfei. In razboiul ruso- inlocuit agentul austriac Raicevici prin baronul
austro-turc care izbucni in 1787, Nicolai Voda de Metezburg. Fostul principe Alexandru C.
Mavrogheni sustinu cauza Portii si lua parte Mavrocordat se retrase la Istanbul, unde si
actives la operatiunile militate. In cele trci muri in 1812. Urmasul sau in domnia Moldovei
schimbari de Domni, care se produsera in fu Alexandru I. Mavrocordal (1785 - 1787), flul
intcrvalul de la 1782 - 1786, se vcdc lamurit ca fostului Domn munlean Ion Mavrocordat, care
statornicia domniilor stability prin tratatul de indeplinise si el funclia de mare dragoman.
la Cucluc- Cainargi si enuntata de Poarta prin Nestatornicia antecedentilor sai it descuraja
hatiseriful din noiembrie 1774 ramasese liters foarte curand si, de aceea, el cauza legaturi cu
moarta, fares aplicare practices. rush cu gandul de a le inchina tam. Legaturile
Aceeasi nestatornicie a domniilor se sale cu Rusia nu ramasera insa necunoscute
manifests si in Moldova. Acolo, dupa deca- turcilor si de aceea acestia ii pregateau o soarta
pitarea lui Grigore Alexandru Ghica, Poarta similara celei a lui Grigore Ghica. Pentru a
incredinta domnia lui Constantin Moruzi (1777 scapa de moartea tragica pe care i-o pregatea
1782), grec fanariot si el si fost mare drago- un capugiu trimis de Poarta, el fugi la 6 fe-
man al Portii. Numirea lui se facu cu o zi bruarie 1786 la rusi cu ajutorul viceconsulului
inainte de mazilirea lui Ghica, la care a con- ru-sesc din Iasi si al unei sotnii de husari

614
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

trimisi intru intampinarea lui la trecatoarea conventiei s-a adus din nou in discutie
Nistrului de la Rascov. Parasi capitala Moldovei, chestiunea Principatelor Romane, facandu-se
lasandu-si acolo familia si tot avutul. Din cauza lamuriri si precizari la dispozitiile tratatului de
fugii sale, a ramas in istorie cu numele de la Cuciuc-Cainargi. Astfel, se stabili cota tribu-
Firaris, adica Fugarul. A trait multa vreme la tului pe care ambele Principate o datorau
Moscova, unde muri in 1829. Fuga lui Portii. Cota pentru Muntenia se stabili la 619
Alexandru I. Mavrocordat in Rusia se produse pungi anual, iar cea a Moldovei la 135 pungi,
tocmai in ajunul noului razboi dintre rusi si pe langa 90.000 piastri pe care ambele tari
turd, razboi la care participa si Austria ca ali- urmau sa-i platcasca pentru scrbarea baira-
ata. a Rusiei. In locul fugarului, Poarta randui mului. In afara acestor sume fixe, Poarta nu
Domn al Moldovei pe fostul principe al mai are dreptul de a cere alte dart nici la con-
Munteniei, Alexandru Ispilanti (1787 - 1788) firmarea Domnilor, nici la schimbarea vizirului
care, impreuna cu contemporanul sau Nicolai sau a altor inalti demnitari! Dar cea mai
Mavrogheni din Muntenia, erau solicitati de insemnata concesie pe care Poarta o facu
Poarta suzerana la lupta contra rusilor si Principatelor, in conventia de la Ainali-Cavac,
austriecilor. consta in dreptul principilor de a-si avea
agentii for diplomatic' charges d'affaires la
Constantinopol care sa se bucure de dreptul
3. Tratativele diplomatice in jurul gintilor, deopotriva cu reprezentantii statelor
infiintarii regatului dacic europene. Singura restrictie pe care Poarta o
putu impune Rusiei era inserarea in conventie
Aducerea la indeplinire a dispozitiilor ca Rusia sa nu abuzeze de dreptul sau de
din tratalul de pace de la Cuciuc-Cainargi intercesiune in favoarea Principatelor decal
intampina." serioase diflcultati, mai ales stipu- pentru respectarea nestramutata a conditiilor
latia privitoare la recunoasterea independentei stipulate.
tatarilor din Crimeea. Poarta isi rezervase drep- Succesul diplomatic' rusesti in Crimeea
tul de control asupra vietii religioase a tata- trezi invidia Austriei, care revendica pentru
rilor, care erau adept' ai religiei mohamedane sine Oltenia si raiaua Hotinului pentru largirea
si, de aceea, o buns parte dintre tatari erau granitelor Bucovinei. Pentru satisfacerea
sprijinitori ai turcilor, avand in fruntea for pe intereselor ambelor puteri pe socoteala Turciei,
hanul Devlet-Ghirai. Rusii reusird insa sa-si imparatul losif al II-lea se intalni in 1780, la
creeze si ei partizani intre tatari, sub condu- Movilau, cu imparateasa Ecaterina, pentru a
cerea hanului Sahiu-Ghirai. In conflictul intre cadea la invoiala asupra soartei imperiului
hanii rival' se amestecara protectorii for turd si otoman. Cum insa o impartire a Turciei intre
rusi, intervenind chiar cu sprijin militar pentru Rusia si Austria ar ft trezit impotrivirea pule-
sustinerea tor. 0 revolts pusa la cale contra rilor apusene, contractantli crestini cazura de
hanului Sahiu-Ghirai avu drept urmare inter- acord ca Rusia sa cuprinda Crimeea si
vcntia rusilor in Crimcca si ocuparca Caucazul, iar Austria sa sc mullumeasca cu
Pcrccopulul. Interventia armat5 a rusilor in Iiolinul si Oltenia, prccum si Bosnia si Serbia
Crimeca produse mare consternare la Istanbul. pans la Salonic, ramanand ca din restul
Poarta se hotari sa trimita un ultimatum imperiului otoman sa se alcatuiasca regatul
cerand rctragerea trupelor rusesti de la dacic si imperiul neogrecesc ca succesor de
Perecop, pentru ca tatarii sa-si poata alege drept al irnperiului bizantin. Principatele
liber, lard nici o presiune, hanul tor. romane, Muntenia, Moldova si Basarabia,
Concomitent cu trimitcrea note' ultimative se adica Bugcacul tataresc, sa constitute un regat
dispune si mobilizarea flotei turcesti din Marea dacic sub domnia unui principe ortodox, iar
Neagra. Din nenorocire insa pentru turd, per- imperiul grecesc sa revina nepotului
sonalul flotei fu atins de ciuma si redus la o Ecaterinei, marele duce Constantin, Inca
treime din efectivul sau. Intamplarea aceasta
facu sa scads elanul razboinic at turcilor nevarstnic, nascut in 1779.
silt sa caute o intelegere cu Rusia. Aceasla Firesc ar II Post ca regatul planuit al
duse la inchelerea conventlei de la Ainali- Dacici sa cuprinda si teritoriul clasic al Dacici
Cavac din 4 martie 1779. Traiane, adica Transilvania. Dar cum aceasta
In urma stipulatiilor acestei conventii, lara caeca parte din imperiul habsburgic nu
Poarta recunoscu alegerea lui Sahiu-Ghirai ca intra in discutiile diplomatice dintre rusi si
han al Crimeei, dandu-i binecuvantarea reli- austrieci, cu toate ca revolutia lui Horia din
gioasa. Pe langa aceasta importanta concesie acea vreme adusese in atentie chestiunea
facuta. Rusiei, Poarta mai recunoscu si liber- restaurarii regatului dacic. Inca din 1782,
tatea comertului rusesc in cuprinsul Marii ambele puteri crestine convenisera de a crea
Negre si at Stramtorilor. Cu ocazia incheierii din Moldova, Muntenia si Basarabia un slat

.116
615
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

independent sub vechiul sau nume de Dacia. ruperea raporturilor diplomatice cu


Ca Domn al acestui stat ar fi de luat in consi- Petersburgul si declararea de razboi. La 3
derare un principe crestin de ritul credintei august 1787, marele divan intrunit la Istanbul
dominante acolo, daca nu chiar din casa impe- declara razboi rusilor. imparateasa primi
ria1s ruseasca sau altcineva, asupra caruia declararea de razboi pe care o dorea pentru
ambele case domnitoare sa-si dea acordul. realizarea marilor ei planuri politice privind
Acest stat nou insa sa nu alba libertatea de a restaurarea imperiului grecesc si inflintarea
se uni cu Rusia si nici cu Austria. Pentru regatului dacic pentru cuceritorul Potemkin.
alaptarea noului stapanitor al noului imperiu Noul regat era sa fie considerat ca un stat tam-
se adusese doic5 din Grecia, pentru ca in pon intre puterile vecine Rusia si Austria. In
laptele de la pieptul for printul sa suga si firea urma intelegerii anterioare cu Rusia, impara-
poporului asupra caruia avea sa domneasca. tul Iosif al II-lea declara, la 9 februarie 1788,
Numai asupra Constantinopolului nu se razboi Turciei.
ajunse Inca la nici o intelegere, pentru ca. Iosif
al II-lea prefera sa vada acolo turbanul turcesc,
in loculcaciulii muscalesti. 4. Pregatirile de razboi ale turcilor si
Imparatului austriac i se parea fantas- organizarea ostirilor pamantene
tic planul tarist, ra.ra sa-si dea seama ca diplo-
matia rusa urmarea sub masca planurilor fan- Vechile stir' pamantene, din vremurile
tastice ale imparatului o politica foarte reala, vechilor Domni al Moldovei si Tarii Romanesti,
apropiindu-sc pas cu pas de lint a aspiraliilor ei cEiztira prada unui lent proccs de dezagregare
in spatiul pontic. Rusia nu se multumea numai sustinut de puterea suzerana care nu dorea ca
cu succesul diplomatic in Crimeea. Ea
ei principii roman' sa se poata sprijini pe ostirile
urmarea cucerirea acestei peninsule si inglo- for nationale. De aceea, din ordinul Portii s-au
barea ei formals in imperiul moscovit. daramat cetalile de granita si s-au impulinat
Generalul Grigori Potemkin, favoritul impa- cadrele ostirilor pamantene, reducandu-se la
ratesei, fu insarcinat cu aducerea la indeplinire unitati minuscule pentru paza curlii domnesti
a acestui plan, manevrand in asa fel ca insesi si indeplinirea serviciilor de ordine si siguranta
comunitatile tataresti sa ceara anexarea tarii interns. Numai la finele secolului al XVIII-lea,
for la Rusia. Pentru implinirea acestei dorinte, Poarta incepu sa-si dea seama de politica ei
ostirile rusesti ocupara Crimeea si inabusira in gresita faVa de Principatele Romane prin
sange once incercare de impotrivire, trecand slabirea apararii nationale si ea a fost aceea
total prin foc si sabie, astfel ca in tot cuprinsul care a dal primul indemn la reorganizarea
pcninsulci nu mai ramasera salase tataresti, ostirilor nationale in Moldova si in Muntenia.
afara doar de faimoasele sate ale lul Potemkin, In ajunul izbucnirii razboiului ruso-austro-
pe care crudul cuceritor be plazmuise in dru- turc din 1787, sultanul autoriza pe
mul adoratei sale imperiale cu ocazia inaltei seraschierul din Ismail sa porunceasca prin-
vizite in Crimcca cucerita. In rata acestor cipilor roman' ca, pe langa furnizarea provizi-
'spray', hanul 5ahiu-Ghirai renunta la domnie ilor pentru ostirea otomana, ei sa inarmeze
si sc inching noii stapane a Crimeei prcfacuta unilati cu supusii tor, sa be dea cuvenita
in noua gubernie a Tauridei, in 1783. Turcia, instructie mililara si sa fie gala de a lupta ala-
prea slabs pentru a se impotrivi, consimli, prin turi de _turci impotriva agresorilor ruso-aus-
tratatul din ianuarie 1786, la anexarea Crimeei trieci. In aprilie 1787, principii Nicolai
de catre nisi. Mavrogheni din Muntenia si Alexandru
Cuccrirca Crimcci a fost numai prclu- Ipsilanli din Moldova primira ordinul de a
diul sangeroasci ciocniri dintre Rusia si Turcia, recruta oameni de-ai for si a-i tine la dispozitia
ciocnire la care a luat parte si Austria, geloasa inaltului comandament deopotriva cu proviziile
de succesele militare si ispravile teritoriale ale necesare. Principe le Ipsilanti, ca suslinator al
imparatesei Ecaterina. In 1787, aceasta primi o politicii austrofile, nu se grabi cu organizarea
noua vizita a imparatului Iosif al II-lea la de unit:4i militare pentru ostirea otomana.
Cherson, unde se perfecta planul de razboi Dimpotriva, el ingadui maiorului Atanasie
contra Portii. Rusia tidied pretentii asupra Gorski de a organiza cete de voluntari arnauti
Caucazului, iar Austria staruia pentru pentru ostirea ruseasca, precum si capitanului
obtinerea Hotinului si a Olteniei, plus pretenti- Vitu de a recruta volintiri care sa lupte alaturi
ile ei dincolo de Dunare, in Balcani. Invazia de ostirea austriaca. Cu ocazia unei convorbiri
trupelor rusesti in Georgia, primirea cu agentul diplomatic al Austriei, principele isi
principelui fugar Alexandru I. Mavrocordat in exprima dorinta ca trupele austriece sa ocupe
Rusia si persccutiile suferile de negustorii turci Moldova. De aceeasi dorinta era insufletit si
in Rusia, pareau Porlii motive suficiente pentru mitropolitul Leon al Moldovei.

616
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Cu totul altfel se comporta principele ridicandu-1 la rangul de clucer si aparandu-1


Mavrogheni din Muntenia fates de ordinul Portii cu caftan anume croit pentru curiosul clucer
privitor la organizarea ostirii nationale. indata patruped. Comandantul artileriei - topci-basa
dupes primirea ordinului, el isi organiza in mai era un fost calugar franciscan, Antonie
1787 o garda de 500 galeongii, adica de fosti Mozzi.
marinari greci pe galerele sultanului, pe care o In timpul acestor febrile pregatiri de
imbraca cu mintene scurte impodobite cu gae- razboi din partea principelui Mavrogheni, in
tane si o inarma cu sabii si iatagane. Totodata, rasarit incepura operatiile militare. Rusii
se organizara la Bucuresti si la Craiova cloud atacard Oceacovul, iar austriecii, sub comanda
centre de recrutare pentru noul corp de ostire principelui Osias de Koburg, in martie 1788
pamanteand. Recrutii find bine platiti, toata atacard Hotinul si navalira in Moldova, unde
lumea se ingramadea la recrutare, chiar cuprinsera Herta, Dorohoiul si Botosanii, iar la
oameni de la sate. Astfel, putu recruta in 21 aprilie, sub comanda colonelului Fabry,
scruta vreme 3.500 de oameni, constituind 90 general consul, ajunsesera la Iasi. Acolo aus-
steaguri de seimeni de cate '100 de oameni si 6 triecii gasira pe principele Ispilanti, pe care it
steaguri de cate 50 de oameni. Steagurile erau ridicard si it dusera, prin Suceava si Liov, la
comandate de capilani cu odobasii, ccausii si Brno in Moravia, unde pctrecu mulls vreme ca
stegarii din subordine. Pe Tanga cele 96 dc prizonier de bunavoie. Devotamentul sau rata
steaguri de seimeni mai erau si 4 steaguri de de Austria era bine cunoscut la Viena din
arnauti, 8 steaguri de scutelnici si cate un rapoartele agentilor austrieci din Iasi. In mai
steag de lefegii spataresti si eapitanesti. 1788, printul de Koburg numi pe agentul diplo-
Cronica in versuri a pitarului Hristachi intitu- matic, baronul de Metzburg, comisar imperial
lata Istoria faptelor mavroghenesti si a reisme- in judetele ocupate din Moldova, cu
ritii din timpul tuff salutes cu mare insufletire insarcinarea de a guverna tara cu ajutorul
instaurarea ostirii nationale. De asemenea, unui consiliu de boieri. Comisarul austriac fu
Dionisie Eclesiarhul aproba inceputurile de bine primit de boieri, lua grabnic masuri pen-
renastere a ostirii pamantene: tru restabilirea ordinii si pentru aprovizionarea
"Jar Domnul Mavrogheni a pus oaste populatiei. El decreta o amnistie generala si
straii pe marginea tariff, turcii beslii, cu cdpitanii invites pe boierii care se refugiasera in Bucovina
beslii, agale si odobasi, oaste din taro, cdfdcuse sa se reintoarca fares nici o grija la conacurile
ceipiteinii cu steaguri frumoase, zugravite cu tor. In schimb, operatific contra Hotinului
sfinti, imbraccindu-i cu capoduri domnesti, intampinard o darza rezistenta din partea gar-
derndu-le si lefi, numdrand cdpiteinia lui Sfeti nizoanei turcesti de sub comanda lui Osman-
Gheorghe si a lui Sfeti Durnitru si a lui Sfeti Pasa, austriecii vazandu-se siliti sa trateze
Teodor Torin si a altor sfinti, erau sff cdpitanii de chiar un arrnistiliu cu el, care se dezvolta apoi
arricluticu turd amesiecati". intr-un formal tratal de capilulare in condilli
In continuare, Dionisie arata ca sulta- onorabile pentru turd.
nul ar fi trimis lui Mavrogheni caftan Intre limp, turcii isi concentrara fortele
imparatesc si cu firman, facandu-1 scraschier, pc linia Focsani Galati, cu avangardele for
adica generalisim plenipotent "ca s5 aib5 paza indreptale sprc Iasi, undo instalasera in locul
tarii de care nemli, sa li stea impotriva cu traditionalului Ispilanti un nou principe in per
razboi si s i nu-i iasc dc a infra in lara". Turcii soana lost ului Domn vrcmelnic al Munteniei,
privcau cu ochi buni infiriparca Orli parnan- Emanuel Giani Ruscl. Noul Domn putu ajungc
tene cats vreme steagurile arnautesti alcaluile la Iasi, caci la 15 iulie 1788 trupele austriece
din lefegii greci, turd, bulgari, sarbi, albanezi par5sira subit capilala Moldovci la vcstea
etc., dusm5neau stcagurilc p5mAntenc, Rinclea inaint5rii turcilor. La 26 august, Manolc Ruscl
sc tcmcau de consecinta tor. Principele Vodu lans5 un manifest calm lard, inviland pc
urmarea cu Wald atentia unitatile sale mil- mitropolil st pc boieri sa se rcintoarca in capi-
itarc, interesandu-se dc aproape de hrana tru- tals. Domnia sa a fost insa dc scurta durata,
pci si echipamentul ei. Instructia se facea de fiindca la 4 seplembrie lash furs recuceriti de
care dezerlori din ullimul razboi. Domnul calre trupele aliate austro-ruse sub comanda
imbarbata pe recruti si trimilea mereu agentl generalilor Elmpt si Spleny, noul comandant al
in Transilvania dupes arme si munitii, pe care lc corpului expeditionar austriac in locul gene-
putea obt.inc numai pc calc de contraband5 si ralului Fabry, care pierduse comanda din
cu preturi foarle ridicate. Proteclorul sau capi- cauza retragerii sale precipitate din Iasi. Intre
tan-basa ii trimise in dar un cal arab numit cei doff comandanti izbucnira, curand, grave
Tabla Basa pe care principele Mavrogheni, o neintelegeri care determinard pe austrieci sa
fire excentrica si extravaganta, it instals chiar ameninte cu relragerea for din Moldova si cu
in palatul domnesc, alaturi de dormitorul sau, incheierea pad separate cu Poarta. La 16

617
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

septembrie 1788, se ajunse insa la o intelegere pentru a yd face a crede cd ei vor


intre austrieci si rusi prin impartirea Moldovei reirnd ne stclpd nii acestei On. Dar asa ceva nu se
in doua zone de ocupatie, una austriaca si alta poate si ei nu fac aitceva, dealt sa semene tul-
rusa. Zona supusa controlului austriac burare si vrcijmdsie in taro; austriecii doresc sd
cuprindea judetele de sub munte, si anume intre in tarcl, dar ei se tem de oastea sultanului,
Falticeni, Dorohoi, Botosani, Roman, Neamt si care este nebiruitd, cu toate cd toti vecinii s-au
Bacau, cats vreme celelalte judete moldovene conjurat impotriva lui".
ramasera sub controlul rusesc. Intelegerea De aceea, ei cheama la lupta pe toti
austro-rusa privea si Muntenia, care ramase in adevaratii crestini, poruncindu-le sa se
zona de influents a Austriei. In urma acestei inarmeze cu sabii, pistoale si cu oricare alta
intelegeri, trupele austriece se retrasera din arms impotriva nemtilor sere a-i impiedica de
loaf, lasand capitala Moldovei rusilor. a trece granita pentru jaf si prada impreuna cu
Austriecii ramasera stapani la Hotin, care muscalii. Poporul sa ramana credincios sulta-
capitula la 27 septembrie cu conditia de a fi nului si sa se stie ca cei ce raspandesc mani-
ingaduit gamizoanei turcesti de a se retrage festele austriecilor vor fi excomunicati si
din cetate. Curand cazu si Oceacovul in blestemati de Dumnezeu. De altfel, cei ce vor
mainile rusilor. La 10 decembrie 1778, sosi la primi asemenea manifeste vor fi imediat trasi
Iasi Grigori Potemkin. El convoca pe boieri sa le in teapa.
aducal cuvinte de mangaiere pentru suferintele La inceputul lui martie, el adresa o
tor, declarand ca, la inchelerea path, Moldova chemare si "tuturor locuitorilor din tinutul
si Muntenia nu vor mai ramane sub stapanirea Brasovului, partea bisericeasca si mireneasca"
austriaca si nici sub cea ruscasca. ci ambele cu care ii s tuia "sa-si dea ci insist supunerea
tart vor fi dcclaratc "independenlc". Cu ocazia firer de razboi si impotrivirc si sa Sc alcatuiasca
aceslel deelaratii. cuccrilorul Criincei se gan- iarasi la accst Principal, dc undc s-au desgl-ti-
clea probabil is propria sa candidairir5 la nar earl el este gala sa-1 primeasca cu once
lronttl regalultil (facie. leg5I tiri, privilegiuiri cc vor smolt c5 lc poi 11 de
Apropicrea I rupelor mist rime (le gra n I la Iblos ataI p5rtii biserices1 cal. tii celel obslesli
1

Munlenici de in Milcov delermlna pe principele si politiceati. Apelul principelui pare sa fi facut


Mavrogheni sa to din limp masuri dc aparare impresie asupra locuitorilor din linutul
contra navalitorului. La 27 ianuaric 1788, Brasovului, fiindca in octombrie 1788,
Domnul cladu ordin marelui spatar Nicolaki, o principele raspundea locuitorilor din Sacele,
ruder a sa, sa pomeasca cu 300 de oamcni din Tarlangeni, Zazeni, Purcarcni, Podila, Prcjmcr
oastea tad! la Focsani, pentru a opri inaintarca si Harman, vestindu-i ca a lual la cunostinta
austriecilor. Cu o zi mai inainte, principele de "supuncrea si plecaciunea celor 7 trimisi ai
convoca boierii la sfat pentru a le cere sa aleaga for asigurandu-i de "dreapta si crestineasca sa
25 de tineri din familii boicresti care sd obladuire".
insoleasca sleagurile noultii spatar la Focsani. Nicolai Vothi infrunta insa impoirivirea
Unil dintre boicri se opuscra insa dorintci boicrilor si sc grabs sa trimita oastea tariff, orga-
Domnului, replicandu-i prin glasul lui nizata de cl, contra austriecilor din Moldova,
lenachita Vacarescu: precum sLiuse sa-i Una in frau si in hotarele
"Cum vrei Maria Ta sa amesteci terra in Munteniei dinspre Transilvania si Banat, lain-
galceava dintre trei man impdrati? Rolui nostru du-le calea la Rucar, la Bran, La Caineni, la
nu este sd ne batem, cd romdnui nu mai stie sa Predeal si la Buzau, izgonindu-i din manasti-
se bates, ci sd dea proviant ostirilor strain ". rile Tismana, Cozia si Sinaia pe care be ocu-
Indrazneala aceasta aduse lui Enachita pasera. Dupes plecarea lui Ipsilanti din Iasi,
Vacarescu surghiunul prin fIrman imparatesc. principele Mavrogheni se considera Domn si al
In februarie 1788, principele Mavroghe- Moldovei. In aceastc-I calitate el lansa un mani-
ni lansfi o proelamatie de razboi contra Austrici, fest calm locuitorii din Pulna si Tecuci, vestin-
prin care clericii, boicrimea si largoveiii erau du-i ca duper tradarea bicisnicului Ispilanti
solicitati sa pastreze credinta datorata sultanu- care i-a vandut nemtilor, a ramas el Domn si at
lui si Si nu se increada in austricci, care suet Moldovei. De aceea, el porunci tuturor sa
nestatornici ea frunzele cc cad in apes si care s- r5mana la vetrele tor, sa se inarmeze si sa se
au ajuns cu rusii. Acestia au amagit loldeauna impotriveasca navalitorilor, inerczandu-se in
scul.ul si in vilejia sa, fiindca el este gala sa be
populatiile tarilor invadate de el, straduindu-se sara in ajutor cu o formidabilei armatd care va
sa se abater dc la crcdinta for fats de Poarta curki Moldova de nemti. La 6 decembrie 1788,
otomana, pentru ca apoi sa-i lase prada el publics un nou manifest care moldoveni,
razbunarii sultanului. La fel raspandesc si aus- dojenindu-i pentru "hainlacul" for si poruncin-
tried! tot felul de manifeste du-le sa se reintoarca la casele for si sa se

618
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

apuce de munca pentru a -si agonisi hrana de La intrarea trupelor austriece in Bucuresti,
toate zilele, iar pe el sa-1 ajute flindca dansul a principele Mavrogheni fugi la Giurgiu, iar
pregatit o armata de 40.000 de oameni si ostirea parnanteana creata de el incepu sal se
incdltifind insusi opinci va porni contra volinti- imprastie. Incercarile Domnului muntean, de a
rilor haini si-i va pierde. Steagurile lui mentine cateva pozitii la Dunare, dadura gres.
Mavrogheni trecura in mai 1788 Milcovul, La 19 ianuarie, Mavrogheni fu mazilit de
inaintand adanc in Moldova, pana la Vaslui. La marele sultan impreuna cu capidanebasa.
Comanesii, pe valea Trotusului, unitatile Dupa decapitarea prolectorului sau, fu decapi-
muntene se ciocnira cu avangardele austriece, tat si el la 19 septembrie, la Belina, in Bulgaria,
luandu-le 4 tunuri si multe "calabalacuri". In si capul sau expus la Istanbul. La 1 noiembrie
iunie oastea munteand lovi pe austrieci la acelasi an, aparu si hatiseriful sultanului prin
Buzau. Victoria fu sarbatorita la Bucuresti in care erau anulate toate reformele lui
curs de trei zile in sir, contribuind mult la ridi- Mavrogheni, inclusiv ostirea pdmeinteana, desi
carea moralului populapei, dar si la ingam- in lupta cu austriecii dadusera dovada de uti-
farea principelui Mavrogheni, care se mandrea litate si destoinicie. Cronica Andronestilor arata
fata de agentul austriac din Bucuresti zicand: ca in al doilea an de domnie Mavrogheni
"Eu sunt tot asa de mare ca si imparatul "a deschis Poarta otomdneascd, rdzboiul
roman si eunu ma tem de nimcni, afara de de al doilea rand cu muscalii si dupci sase luni
Dumnezeu". In acelasi limp, turcii alungara pe cu nemtii".
austrieci din Orsova, pana dincolo de Timis, Cronica lauds activitatea urbanistica a
amenintand Caransebesul, unde se gasea domnului, aratand ca
imparatul Iosif al II-lea, care scapa prin figs de "a focut casele, sfanta bisericd si odclile
primejdla de a eralea prizonier I.i lure,. diqmi hum-Ott:1d hiserieil si clsmlele de la capul
IlinitAtile Fumes(' din valea primira ordin podului Mogosoaiei, precum si she clsmele si
s4 Mate Sihiiii. Prluelpele Mavrogheul irhulse NW.
in dar comanclaniului calul sau pentru a-1 Este vorba de hiscrica Mavrogheni din
incuraja. Dar alacul esua spre marea mahnire Bucuresti care fusese inchinata manastirii cu o
a Domnului muntean. In preajma iernii, tru- suta de porti din insula Paros, patria ctitorului.
pele de operatic turco-roman ocupara pozitii Pe langa ctitoria sa functiona si un spital, al
pe linia Tg. Jiu Ramnicul Valcea, Pitesti - Filantropiei de astazi.
Targoviste, Campina - Valeni Buzau - Indata dupa instalarea sa in Bucuresti,
Ramnicul Sarat - Braila pentru perioada iernii, printul de Koburg constitui un guvern din
urmand ca operatiile sa reinceapa in prima- boierii devotati Austriei si ceru tarii juramantul
yard. de supunere si credinta fats de imparat.
Dar in cursul anului 1789, operatiile Bucuria curtii din Viena cu succesul trupelor
luara o intorsatura nefavorabila turcilor din sale din Muntenia era insa adanc tulburata de
cauza tulburarilor interne din Istanbul. In mai izbucnirea revolutiei franceze cu detronarea
1787, sultanul Abdul -Hamid fu rasturnat si cu regelui Ludovic al XVI-lea si a reginei Maria-
el principalii conduciilori ai razboiului. inlrci Anioancla, sora imparatului losif al II-lea.
cci cazuti in dizgratia noului sultan Salim se Moarica imparalului, intamplata la 26 februa-
gaseau, pe langa marele vizir, si capitan-basa, ric 1790, zgudui si mai mult increderea
comandantul armies turcesti si mare protector Austriei in izbanda finals asupra turcilor. Mai
al principclui Mavrogheni. Aliatii crestini - rusi intervenird si amenintarile Rusiei cu o alianta
si austrieci - intelesera sa se foloseasca de ras- ofensiva cu Poarta care facura impresie asupra
turnarile din Istanbul, reluand operatiile mi- noului imparat. Leopold al II-lea (1790 - 1792)
litare cu mare elan. In mai 1789, rusii atacara. a carui atentic era indreptata asupra event-
Galatiul si -1 dadura foc. La 1 august, trupele mentelor din Franta. Prin conventia pe care el
turcesti furs batute la Focsani, iar la 22 sep- o incheie cu Prusia, la Heichenbach, in iulie
tembrie printul Osias de Coburg si generalul A. 1791, imparatul se obliga sa incheie de urgenta
V. Suvorov infransera rezistenta turceasca la pace separata cu Turcia, cu respectarea statu
Martinesti pe Ramnic si-si deschise drumul quo ante bellum, retragandu-se de la orice par-
spre Bucuresti, unde intra in fruntea trupelor ticipare directs sau indirecta la razboiul dintre
sale victorioase la 10 noiembrie 1789. La 14 Rusia si Turcia. La finele anului 1790, delegatii
noiembrie, rusii silira Benderul la capitulare in Austriei si Turciei se intrunira la Sistov pentru
condiyi similare cu cele ingaduite Hotinului de tratativele de pace, find invitata si Rusia sa la
austrieci. In fata acestor succese ale adversa- parte la ele. Rusia refuza si astfel negocierile
rilor ramasera zadarnice repetatele apeluri ale continuara fard ea. Acestea luara sfarsit numai
Domnului muntean adresate transilvanenilor la 24 iulie 1791, cand se semna tratatul prin
sa se supund puternicului imparat al turcilor. care Austria se multumi numai cu dobandirea

619
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Or*ovei *I a hinterlandului ei, dar lard insula octombrie la Iasi *i se dusera la bun sfar*it in
Ada-Kaleh, numita si Orsova Nota, care ianuarie 1792. Cronica Andronestilor arata ca:
ramase turcilor. In schimb, austriecii In 1792 ghenarie 13, morti, a sosit fer-
renuntara la stapanirea Hotinului, de unde man cd s-au incheiat pacea si cu moscalii in con-
trupele for urmau sa fie retrase numai dupa gresul de la Iasi. Si s-au cetit fermanul la casele
incetarea ostilitatilor ruso-turce si dupes rdposatului logofdt Bdieanu. Si in Sf. Sava uncle
semnarea tratatului de pace. In tratatul de la era domnia s-au slobozit 5 tunuri".
Sistov fu inserat si articolul privitor la cesiunea Prin tratatul de la Iasi care cuprindea
Bucovinei. Referindu-se la tratativele de la ratificarea conventiei de la Ainali-Caivac din
Sistov, Condica Andronestilor spune: 1779, Rusia facu un insemnat pas inainte spre
In 1791, iulie la 4 ceasurt dirt zi, la gurile Dunarii si spre Balcani. Poarta ii cedes
Sistov peste Dundre se adunaserci elcii pentru Ucraina Hanului, adica regiunea dintre Bug *i
congres, s-au incheiat pacea intre Poarta Nistru, astfel ca Nistrul devenise *I in cursul
Otomaniceascci si Poarta Chezariceascd. In sau inferior granita intre ambele imperil, cel
1791 august 29, vineri s-a ridicat Maria So moscovit si eel otoman. Prin cesiunea aceasta,
Ghineralul- comndir Mitrovski cu toti nemtii si Rusia ajunse in stapanirea cetatii Oceacovului
n-a mai retinas nici un ostas in Bucuresti ". care stapaneste intrarea in limanurile Bugului
Dupes retragerea ocupantilor austrieci, si Niprului, intregind astfel noua gubernie a
Poarta randui Domn in Muntenia pe Mihai Tauridei. In schimb, Rusia restitui Portli
Sutzu (1791 - 1792) care fu bine primit de Bugeacul cu cetatea Bender, Akkerman, Chilia
boieri *i aprobat in silintele sale de a tamadui si Ismail care reintrasera cu raialele for in
ranile razboiului si daunelc materiale pricinu- stapanirea turceasca. De asemenea, furs
lie lath de irupele de ocupatie strains. In 1792, retrase si Lrupele de ocupatie austriecc din
principele avu de lucru cu combaterea groazni- Holin, care fu si el restiluit Portii. In tratatul de
cei epidemii de ciuma, care izbucni in la Iasi (lira inserate si dispozitiile privitoare la
Bucuresti si in mai mulls judete din lard. Intre Principatele Romane cuprinse in tratatul de la
masurile de combatere a molimci randufic de Cuciuc-Cainargi si din conventia de la Ainali-
Domn era *I chemarca de medici specialisli din Caivac. Se ingadui Principatelor o scutire de
Austria *1 de aduccrea din Macedonia a capu- haraci pe termen de dot ani, precum si liber-
lui Sfarthilui Visarion - lamaduitorul de ciuma. Latea pentru locution de a emigres unde vor voi,
intre limp, continua razboiul ruso-turc adica in regiunile transnistriene, ocupate de
cu sangeroasele sale peripct,ii. La 21 decembrie curand de rusi si lipsite de brate de munca.
1790, trupele rusesti sub comanda generalului
Suvorov cucerira Ismailul cu mars varsari de
sange, nefiind crutata nici populatia civila. 5. [Pacea de la Sistov si pacea de la Iasi]
Statisticile oficiale arata ea ar fi fost ingropati
22.700 de morti. In anul urmator, 1791, ope- (Preluat din A.D. Xenopol, Rdzboaiele
ratiile continuara la Dunare cu succes alterna- dintre rust si turd si inraurirea for asupra Tdrilor
liv. In iulie, ru*ii trecand Dunarea cucerira Romdne, Editura Albatros, editie ingrijita de
Macinul, inaintand spre trecatorile Balcanilor. Elisabeta Simion, Bucuresti, 1997, pp. 105 -
Inaintarea rusilor spre Constantinopol nu con- 112.]
venea Puterilor occidentale. De aceea, ele La inceput, Turcia, care era mai bine
staruird pentru incheierea unui armistitiu, pregatila decal Rusia pentru razboi, pacea ea
care fu semnat la Galati, la 11 august, pentru va putea dobandi oarecare avantaje. De aceea,
un termen de 8 luni. In timpul armistitiului imparateasa cauta sa determine pe imparatul
mud printul Potemkin la Talpa in Basarabia, Austriei numaidecat a declara *i el razboi
in 22 octombrie 1791. Inima decedatului Portii, fagaduindu-i, pentru aceasta, intinderea
cuceritor al Crimeei fu inmormantata in bise- imperiului sau in Bosnia pans la raul Una *i in
rica Golia din Iasi, car corpul dus in Rusia. Valahia pand la Olt. Imparatul insa; care
Catre acesta se adresase loan Cantacuzino urmand politica sa de, mai inainte, vroia sa se
cerand sa intareasca vechiul asezamant al foloseasca din razboiul ruso-turc, fares a antra
alegerii Domnilor pentru ca petentul sa poata el insu*i in actiune, cauta sa puna prin sur-
rcveni in scaunul predecesorilor sac spre a inte- prindere mina pe Belgrad, pe sand la
mcia un stat cre*tin *i puLernic din romanii ConstanLinopole internuntiul asigura pe Poarta
ambclor Principale, Para sa fi *tiut ca. despre prietenia Austriei si dcspre intentiunile
imparateasa Ecaterina se gandea la consti- sale cele binevoitoare. Totusi, in 1778 impara-
tuirea regatului dacic pentru favoritul ei, tul loser II se hotareste a da urmare aliantet
printul Grigori Potemkin. Moartea cuceritoru- sale cu Rusia si declara turcilor razboi,
lui Tauridei nu putea decat sa accelereze motivandu-1 prin faptul ca Poarta nu daduse
negocierile de pace care incepusera in ascultare dreptelor cereri ale Rusiei si nu luase

620
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

in bagare de sama cuvenita staruintele Austriei lupta, Rusia obtine oarecare avantaje pe mare
pentru .restatornicirea pacii; ca prietenia si la Oczakow si in Crimeea; de altmintrele, se
aliarlia ce o legau de Rusia o sileau sa-si tine mai mull in aparare. Cand infra si Iosef in
indeplineasca indatoririle si sa see parte activa lupta, acesta, in loc de a concentra trupele sale
la razboi. Cu drept cuvant intampina Poarta ca asupra unui singur punct si a cadea cu toata
de cincizeci de ant de cand exista pace intre greutatea asupra turcilor, se pune si el tot in
dansa si Austria, ea niciodata nu daduse aces- aparare sl isi reschireaza trupele sale pe o linie
tia vreun motiv de tanguire; ba chiar in diferite cu totul intinsa de pe la granitele Bosniel pans
randuri daduse Curtis Imperiale dovezi nein- in Bucovina. Tocmai in luna lui septemvrie
doelnice de prietenie, precum cu cedarea 1788, un an dupa incaerarea razboiului, izban-
Bucovinei, proteguirea nailor austriace contra desc austriacii a pune myna pe Hotin; insa
pradaciunilor Barbarescilor, ingaduirea corn- capitulatiunea acestei cetati se face cu atatea
ertului liber pe Marea Neagra, primirea de con- conditiuni favorabile garnizoanei turcesti, incat
suli in Moldova si Valahia si allele multe. Toate ea parea luata mai curand prin o invoiala decal
aceste insa erau in zadar. Nu mai mergea a prin soarta armelor. Asa, bunaoara, nu numai
despoie pe Poarta pe ascuns de posesiunile ca se permitea garnizoanei si locuitorilor sa
sale si trebuia deci alergat la putere. Ba parascasca cetatea cu steaguri si muzica in
imparatul chiar sc prefacea rata cu lumea ca frunte, luand cu dansii toata" averea Tor, dar It
intreprinde din nou razboiul slant, si ca va se dadea un terrain de 10 zile pentru a-si pune
curdy lumea de un neam de barbari ce de atata afacerile in orandueala, li se asigura
tamp o biciuise. intretinerea in tiinpul retregerei for si li se faga-
Politica Austriei de a pescui in apa tul- duia inca si 3.000 de caruti pentru transporLul
bure" era urmata acuma tocmai dc acea putcre averilor Tor. 0 asemcnea capitulatiune era inca
care pe Umpul lui Friederic ccl Mare caracteri- nccunoscuta in istoria military si advcrsaril
zase cu atata ironic acel sislem de a se marl si Portii perdura prin ea Wald increderca cc o
a sc intinde, folosindu-sc de incurcaturilc alto- avea Europa in puterile Tor. Apoi, lurch bat pe
ra. Ministrul Hertzberg al Prusici nutrca un imperial! la Mehadia pi-i arunca peste Temes.
plan dupa dansul cu totul sigur pentru a face Imparalul venind in persoana in ajutorul ge-
ca patria sa sa ajunga cea intai putere din neralului Wartensleben, dupa o incaerare nu
Europa prin razboiul ce se incinscse. Anume prea fericita, se retrage in lagarul de la Lugos,
acela de a sfatui pe Poarta sa cedeze imparalu- uncle o panics naprasnica pune in noapte de
lui Moldova si Valahia, iar Rusiei Crimeea, 20 - 21 septcmvrie pe fuga toata armata lui,
Oczacowul si Basarabia sub conditie ca astfel ca el singur scapa de pericol numai cat
Frantic, Prusia si alte puteri sa garantcze cu mare greutate. Poarta deci in asemene
Imperiului ()Inman o existents asigurata dinco- imprejurari n-avea nevoe sa cedeze, si cu atata
lo de Durare. Cu pretul acesta s-ar putea mai putin de cand si Svedia, aliandu-se cu
indupleca pe Rusia ca sa renunte la supre- dansa, declarase razboi Rusiei (21 tulle 1788).
matia Georgiei si a Caucazului; iar Austria ar Catra sfarsilul anului 1788 aliatii insa
renunta in favoarea Poloniei la Gal ilia si incep a repurla oarecare avantaje impotriva
Lodomiria care si ca. la randul ei, ar ccda olomanilor. In 17 dccemvrie, pc un frig de 23 de
Prusiei Danzig, Thorn si cateva districte grade, rush rcuscsc, des' cu mare perderi, a lua
marginase. In privinta larilor noastre, aclauga Oczakowul, asi fcl ca anul 1789 pare a se adita
ministrul prusian in o depcsa catra dc mai bun-augur pentru aliati. Si accasta
ambasadorul sau in Constantinopole: caci ce aprinde atat de tare pe imparatul losef II, Incal
folos trage Turcia din Moldova si Valahia, care in mintea sa Wren erau acum batuti si alungati
nu slujesc la altaceva decal de a imbogati cati- din Europa. In o scrisoare catra principele de
va greet pacatosi si serailiul sultanului sau de Nassau el spune cu o siguranta intr-adevar
a hrani cateva oarde de tatari?" imparat cased ca: in primavara va fi pentru rust
Acest plan insa era ell neputirlia dc o jucarie de a lua Benderul sI sa se intinda pc
rcalizal fats cu indarjirea Portii care, vazand malul stang al Dunarei; pe malul drept al aces -
mai ales ca razboiul impotriva sa era condus lui fluviu cuceresc eu Belgradul si ma intind in
cu atata neghibacie, nici n-ar fi primit sa auda Serbia. Luarea Nisei, a Vidinului, Sarajevului sl
o asemene propunere; ba ea cerea chiar drept in sus pe raul Sava a Berbirulul, Banialukai si
conditie a pacii ca Rusia sa renunte la suzera- Costanovicei sunt intreprinderi care sunt termi-
nitatea asupra talarilor si sa redee libertatea nate pans in august. Daca vizirul ar veni in
Crimeei. contra mea sau a rusilor la Dunarea, dupa ce
Si intr-adevar ca razboiul era condus va fi &atilt 'lu voi alunga pans sub tunurile
din partea aliatilor nici se poate mai rau: In Silistrei. In octomvrie 1789 regulez eu un
anul 1787 cand inca Austria nu intrase in congres, dupa ce poporul lui Osman va ruga pc

621
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

ghiauri pentru pace s. a. m. d." viitoare si-i deschide speranta de a putea sa i


Rusii aveau, ce e drept, in randurile for se lese si provinciile romane, crezand ca va
un general de intaiul ordin, pe vestitul putea indupleca pe imparatul sa renunte la ele,
Suvaroff, eroul Alpilor, si daca armata aril fost daca i s-ar ajuta la supunerea provintiilor bel-
sub comanda acestuia, fara indoiala ea gice ce se rasculase si se Meuse mai cu totul
razboiul ar fi luat pentru aliati un mers mai neatarnate.
favorabil; dar el era numai cat un comandant In urma acestor propuneri tratatul se si
de a doua mans, pc cand seful suprem al inchee intre Prusia si Turcia si, din neingrijirea
armatei de operatiune era Potemkin, favoritul arnbasadorului prusian, se trece in el o
Caterinei, care insa, dupa cat se vede din acest conditie cu totul favorabila Portii, anume ca
razboi, era mult mai destoinic a se purta prin Prusia se indatorea a declara razboi Rusiei, a
budoare decat pe campul de batalie. Cu toate ajuta pe Poarta la recucerirea Crimeei si a-i
ca Suvaroff bate in cloud randuri pe turci la garanta stapanirea et.. Prusia, care in toata
Focsani (31 iulie) si la Martinesti (22 sept.), politica sa fate cu Poarta, tindea numai cat la
rusii si austriacii, in loc de a urmari pe turd, marirea sa pe socoteala Austriei si se prefacea
se asaza pentru a petrece iarna cei dintai in a 11 in contra Rusiei numai pentru a dobandi
Iasi, cei din urma in Bucuresti. increderea Portii si a o indupleca la primirea
Aceste doua victoria ale rusilor intelcsc tralatului, sc arata nu sc poate mai
si mai mult pe Prusia a urma politica ei fate cu nemultamita cu inserliunea acestei clausule,
Poarta si a-i cere numaidecat ca sa consimla la revoca si pedepsi pe ambasadorul ei, cu atat
planul propus de dansa, si sa jertfiasca oare- mai mull cu cat sLirea despre acest tratat
care provincii pentru a asigura remasita umplu toata Europa de cea mai mare ingrijire.
imperiului intr-un mod ncincloclnic, plan care Intre aceste insa, Josef Il murise (1790)
1-am vazut cat de putin neinteresal era din si urmase pe tronul FIabsburgilor Leopold, care
partea Prusici. Pentru a sill pc turd la primirca vazu in curand ce riscanla fusese politica pre-
lui, ca lc des a intelege ca la caz cam' el ar stand decesorului sau si Sc hotati sa drcaga raul
in refuzul tor, Prusia sc va alia cu dusmanii aicut, incheincl cat. se poate mai curand pace
Portii, cand alunci pcirca ci ar 11 sigura, de cu Poarta. Fiindca stia pc Prusia aliata cu
vreme ce n-ar mai fi in Europa nici o putere turcii, se adresa catra dansa, aratandu-i ca ar
care sa fie in stare a o apara. Proieclul de halal fi dispusa a inchee pacca si cerand pentru jert-
cu Poarta este cuprins in 4 arlicole: 1) fele facute conditiile tratatului de la
Apararea pavilionului prusian in contra Passarowilz. Prusia sustinca planul ei; Anglia
Barbarescilor. 2) Primirea Prusici, Anglici si propune sa se iee ca baza de pace status-quo
Mudd in pace si oranduirea trcbilor polonc ante bellunt. Austria, care nu intelegea sa
dupa cum ar cere-o in teresele republicei si cecleze Prusiei bogaiele lad ale Galitiei pentru
accle ale Prusici. 3) Sprijinirca Portii de catra Bosnia si Oltenia, sc pleacii si ca mai curand la
Prusia cu toate puierilc sale, indala cc Lurcii ar propuncrea cnglcza si astfel planurile Prusiei
fl respinsi pests Dunare, si anume pang cand sun!. cu total inlaturate. Accasta putere, ea
el ar ramane in linistita stapanire a tuturor insasi viizancl ca nu poaLc castiga nimic, se
tarilor de dincolo de Dunare; pentru care ei se holareste a lua rolul neinicresat de simple
indatoresc a face pe Austria sa inapoiasca mijlocit.oare a pacii si propune Austriei a
Galitia catra republica Polonici in schimb pen- inapoia Portii (Date cuceririle facute Para a ceda
tru Moldova si Valahia pe care Poarta le-ar ceva din de Rusiei, a se indatori sa nu mai
ceda Austriei. 4) Dupd incheerea path, sprijine pe Rusia in nici un mod, ci din contra
garantarea tuturor posesiunilor turcesti de sa o induplece a inchee si dansa pace cu Poarta
dincolo de Dunare de catra Prusia, Anglia, pe baza celui mai strict status-quo. Dupd multe
Olanda, Svedia, Po Ionia si alte taxi ce ar voi sa discutiuni, se incheie, in sfarsit, in 27 iulie
se inteleaga la aceasta si alianta defensive a 1790 Conventiunea de la Reichenbach in
Prusiei cu Turcia pentru proteguirea mutuala a unnatoarea cuprindcre: 1) Regele de Ungaria si
posesiunilor tor. Bohemia se indatoreste a inchee cu Poarta si
Poarta insa, desi incepuse a se retragc cu consimtimantul acesteia un armistitiu,
inain tea dusmanilor sai, nu voeste sa caruia sa-i urmeze pacea pe baza celui mai
primeasca acest tratat, de vreme ce prin el ea strict status-quo ante bellum. Niste modificatiu-
perdea desigur si nu castiga decal. problematic. ni in scopul de a asigura granitele nu pot fi
Ministrul Prusiei, care Linea cu once pret. sa intrcprinse decat cu libera invoire a Portii si
scoata la capat planul sau, propune alunci prin mijlocirea regelui de Prusia si a aliatilor
Portii o alianta ofensiva si defensive, i raga- sal. Daces din o asemene ar rezulta pentru
dueste sprijinul cu toate puterile in primavara imparatul vreo sporire de tcritoriu, atunci se va

622
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

incuviinta si regelui de Prusia un equivalent Moldova si Valahia, dobandind de la aceasta


corespunzator. 2) Regele de Ungaria si Orsova si o indreptare de granita catra Bosnia.
Bohemia se opreste de acuma inainte de la Hotinul este retinut de austriaci ca garantie
orice participare directs sau indirecta la pang la incheerea pacii cu Rusia, iar acestia se
razboiul dintre Rusia si Poarta si stabilirea indatoresc a nu mai sprijini pe rusi in razboiul
pad! intre aceste doua puteri va fl privita ca o contra Portii, nici direct, nici indirect.
afacere cu totul aparte. 3) Regele de Prusia is Pacea de la Sistov si o noua victorie a
asupra-si, impreuna cu puterile maritime, ali- rusilor la Macin (19 iulie 1791) grabesc
atele sale, garantia statului quo si se va ingriji incheerea pacii si cu aceasta putere. Turcii,
ca indata dupa incheerea armistitiului intre sparieti, cer numaidecat de la guvernul for
Austria si Poarta sa se intruneasca un congres incheerea pacii cu Rusia. Aceasta, sprijinita de
in care sa se reguleze pacea prin intervenirea Anglia, dobandi de la turd toate cererile sale si
Prusiei si a aliatelor sale. Aceasta conventiune astfel se inchee Pacea de la Iasi (ianuarie
e ratificata putin timp dupa incheerea ei, sa 1792), prin care se intareste Pacea de la
trupele austriace incep deindata a se retrage de Kuciuc-Kainargi, conventiunea de la Ainali-
la granitele otomane. Kawak, cesiunea Crimeei si a insulei Taman.
Cu Rusia insa razboiul se urma inainte. Nistrul va fi de acum inainte marginea
Rusia cuprind, una dupa alta, cetatile Chilia, despartitoare intre Rusia si Turcia, dobandind
Tulcea, Isaccea sa, in sfarsit, Ismailul, luat Rusia Oczakowul in deplina stapanire. Rusia
peste asteptarea tuturor prin bravura, inapoeste Portia Basarabia cu cetatile
indrazneala si curajul lui Suvaroff. Totodata, ei Akkerman, Chilia, Bender si Ismail, precum si
repoarta avantaje la Cuban si la Marea Ncagra, Moldova, insa sub conditiunea reinnoita ca
asifel Inca( ei sc aflau in o pozitiune dcsiul de Poarla s.i respecleze Wale sLipulatiunile pre-
favorabilii camd casts sfarsilul anului 1790 sc vazule in tratalcic anlerioare in favoarca
aduna Congresul dc la Sistov, cc fusese prc- Moldovci si a Valahici, si anumc sa nu lc
vazut prin Conventia de la Reichenbach. supund in urma la contributiuni, sa le
Rusia nu voeste cu nici un chip sa sec scuLeasca pentru doi ani de bir sl sa dee limp
parte la tratarile pentru pace, ce se incep aice, de 14 luni libertate locuitorilor de a se stramu-
hind mai ales pulernic sprijinita de Anglia, in la unde vor voi. In Caucaz, de asemene, Rusia
care opozitiunea, representata prin celebrii pastreza influenta dobandita.
orators Fox si Burke, sileste pc ministru Pitt sa Rezultatul acestui razboi nu era deloc
tins partea Rusiei. ,,Cum ar putea Anglia, acela ce se asteptase. La inceput se credea ca
spunea Fox in parlament, sa pretinda de la s-au implinit veacul turcilor, ca peste putinta
imparateasa Rusiei ca, dupa un razboi de ei vor mai putea rezista indoitei lovituri a doua
patru ani, sa inapoiasca toate cuceririle (acute imparatii marl si puternice; si cu toate aceste,
cu niste jertfe atat de uriase? Si ce drept ar pacile incheete le erau cat se poate de favora-
avea Anglia a o sili la inapoerea Oczakowului si bile. Turcii scapara si de asta data din pricina
a incepe pentru aceasta un razboi, in care s-ar neghibaciei cu care razboiul fusese condus,
pane in rizic toate avantajele pe care Anglia le mai ales din partea Austriei, incat se repeta
trage din alianta sa cu Rusia, mai ales prin pana la un punct ceea ce se petrecuse cu
comertul insemnat ce-1 face cu dansa?" razboiul din 1774, cand, tot din cauza Austriei,
Intre aceste, Poarta se afla in pozitia cea Rusia incheese cu Turcia o pace defavorabila.
mai critics. Deosebirea era numai cat ca avantajele turcilor
Intocmirea pacii mergea foarte greu si in contra austriacilor hind de asta data mai
hind nevoita de a mantinea armarea si in contra mid, si rusii iesira cu niste foloase mai marl
Austriei pand la definiliva incheere a tratatului, din acest razboi decal din acel de mai inainte.
ea nu putea intrebuinta trupele in contra Rusiei, Intre aceste, era <u> intinderea granitelor for
incat de fapt Austria ajuta pe rusi in modul cel pana la Nistru si dobandirea Oczakowului.
mai erectly si tratarile de pace nu faceau decal a Totodata, se sfarsira prin acest razboi certele in
incurca pe turd in operatiunile tor. privirea Crimeci, care ramase de acum inainte
Trebui vantul cel puternic al Rcvolutiei in necontestata stapanire a rusilor. In privinta
Franceze, care ameninta de a rasturna toaLe Tarilor Romane, rusii urmara politica de mai
monarhiilc din Europa, pentru a impinge la inainte de a se arata aparatoarea intereselor for
liman vasul cel greoi al Pacii de la Sistov. pentru a castiga simpatiile acestora sl a-si
Aceasta pace se incheie definitiv in 4 august intari din nou influenta asupra-le, reinnoind
1791 prin un tratat in 14 articole: Austria stipulatiunile acele privitoare la dreptul de
inapoeste Portii toate cuceririle, si anume: interventiune a rusilor in favoarea tor.

623
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

6. Emigratia moldovenilor in Transnistria din Iasi, intonand cantece rusesti. Cum insa
unit dintre pretinsii dezertori erau casatoriti,
Prin tratatul de pace de la Cuciuc- nevestele for faceau incercari disperate pentru
Calnargi din 1774. granitele apuscne ale a impiedica pe barbatii for de a be parasi.
imperiului moscovit se intinsesera pang la Salonski trimise agentii sat si in Bucovina, dar
Bug. Noua ocupatie teritoriala dintre Nipru si acolo el se lovi de impotrivirea guvernului aus-
Bug, numita Rusia Noua, era in parte pustie si triac, care protestor la Petersburg, aratand ca
nelocuita. Pentru popularea ei era nevoie dc intre Austria si Rusia n-ar exista nici o con-
colonist' din tante vecine. Alineatul 5 din art. ventie privitoare la predarea dezertorilor.
XVI a sus-mentionatului tratat impunea Portii Noua oblastie ruseasca a Oceacovului
obligatia de a ingadui emigrarea celor ce fu impartita in patru judcte, cu centrele admi-
doreau sa colonizeze noile teritorii rusesti. Prin nistrative la Ananiev, Tiraspol, Odessa si
tratatul de la Iasi din 1792, Rusia anexa si Nicolaev. Din ordinul imparatesei Ecaterina,
regiunea dintre Bug si Nistru, care la nord din 29 ianuarie 1772, teritoriul noii oblastii fu
ajungea pana la raurile Codama si Iagestic ce o impartil in loturi pentru slobozii de scat si
desparleau de Podolia, tar la sud se scalda in slobozii boieresti. Arnautii si volintirii lui
Marea Neagra. Teritoriul acesta apartinea ha- Potemkin aveau preferinta la distribuirea
nului Crimeei si fusese carmuit de caimacamul loturilor de colonizare. De ascmenea, primira
sau seraschierul hanului cu resedinta la Uzu, usor loturi pentru slobozii si boierii moldoveni
Vozia sau Oceacov, cum se mai numea ea. In si munteni care se hotarasera sa emigreze in
calastihurile Portit provincia accasta numita Rusia cu lot avutul for de acasa. Ucazul de co-
Oland de la Oceacov sati Ucraina Hanului lonizare al imparatesei gasi un putcrnic
fusese incorporala imperiului moscovil. rasunet mai ales in Moldova. La 7 tunic 1792,
Stapanirea olatului era incredintata hoardei ambasadorul Rusiei raporta.' din Istanbul ca
Edissau cu bcii si marzacii ei, cum se intilula locuitorii Moldovei parasesc cu duiumul Tara.
boierimea tatareasca. Caslelc sau aulurile Ei sunt incurajall de guvernul rus sa se aseze
tataresti traiau din jaf si prada in leritorifie dincolo de Nistru. Toata tam mitre acest lluviu
vecine. Asezari mai insemnate se gaseau la si Bug urmand sa fie ridicala la rangul de prin-
Hags -Dare (Ovidiopolul de mai tarziu, pe tar- cipal sub numele de Moldova Noud. Se vorbca
mul limanului Nistrului) si lags -Bai (Odessa). chiar de instalarea fostului principc al
Pentru punerea in valoare a noilor cuceriri era Moldovei Alexandru I. Mavrocordat in scaunul
nevoie de brate de munca, pe care noua car- noului principal moldovcnesc. Intre hartiile
muire cauta sa le ridicc din Moldova. Agent.' priviloare la organizarea aceslui vast plan de
rusi travestiti in calugari sau neguslori ambu- colonizarc ni s-au pastral si numele boierilor
lant,' cutrcicrau Moldova dintr-un capa I la roman! care primisera terenuri intr-o suprafata
altul, ademcnind laranimea sa emigreic in dc 377.445 de deseatinc cu loturi de 1.500
Rusia unde le stateau la indemana parnanturi pana la 24.000 de dcseatine pentru injghe-
largi si manoase. Consulul rus de la Iasi se lua barca noilor slobozii. Intre acestea gasim nume
la intrecere cu capitanul austriac Badaus la simandicoasc ca: Rose lti, Cantacuzino,
vanatoarea for dupa pretinsi dezertori din Catargi, Sturdza, Cananau, Nicorita, Secara,
ostirile rusesti, respectiv austriece. Sub masca Macarescu, Filodor, Bals s.a. Pe loturile aces-
de dezertori erau ademeniti la emigrare sateni tea boieresti se asezara colonist! roman' care
roman' pentru colonizarca fostelor olaturi fon-nara sate romanesti care exista pand in
tataresti. Propaganda prinde in randurilc zilelc noastrc. Targul Movilau, de pilda, s-a
taranilor moldoveni, dar si munteni si transil- injghebat pe mosia Cantacuzino.
vaneni, astfel Ca boierii incepura sa se agite pe Boierii improprietariti in Transnistria se
cliestia imputinarii bratelor de munca de pe straduird sa populeze in timpul cel mai scurt
mosiile tor, cerand principilor romani sa puns posibil mosiile pe care le primiscra in aceasta
stavila curentului de emigrate. Maiorul rus conditie. De altfcl, colonizarea era si in intere-
Salonski vcni in Moldova pentru a organiza sul tor, fiindca mosiile ca sa fie productive tre-
transporturile peste Nistru ale pretinsilor de- buiau sa fie cultivate si muncite. De aceea, noii
zertori din armiile rusesti. In scopul acesta se proprictari din Transnistria se grabira sa
organizara echipe de 80 - 100 de amen', pe momeasca colonisti din Moldova. Si ei it ridicau
care ii echipa din cap pana in picioare cu haine in bung parte din randurile fostilor for vecini de
rusesti, pentru a insela vigilenta divanului pc mosiile ramase in Moldova. Cu fostii vecini
domnesc si a face lumea sa creada ca satenii al for dc dincoace de Prut infiintara fratii loan
roman! imbracati ruseste ar fi rusi sadca. si Nicolai Cantacuzino satul Cantacuzinesti -
Astfcl echipati, emigrantii defilau pc strazile Kantakuzinowski - de pe Bug, sau Catargi,
satul cu acelasi nume etc. Dar si colonistii din

624
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

slobozifie de stat tot moldoveni erau in buns (1792 - 1793), pentru ca in 1793 sa-i mute pe
parte. Agentii de emigrare rusi momeau popu- unul in locul celuilalt card nici o vina vadita,
latia sa emigreze, obtinand in scopul acesta cum prevedeau tratatele diplomatice incheiate.
chiar un firman din partea Portia pentru ridi- In scurtele lor domnii, nici unul si nici celalalt
carea "dezertorilor", dar sub conditia ca ridi- nu putura realiza ceva bun si trainic pentru
carea si cautarea dezertorilor sa se faca de tarile tor. Dupes mutare, Alexandru Moruzi
organele administrative moldovenesti si nu de domni in Muntenia trei ani (1793 - 1796), iar
agentii rust. Dintr-un raport consular francez Maud Sutzu, in Moldova numai doi ani (1793 -
aflam ca 4.000 de oameni cu stare si cadere 1795). Acesta continua lucrarile la cetatile de
acceptasera protectia consulatului rus. la noua granita ruso-turcd de la Nistru ince-
Ajungea ca un roman s calatoreasca la pute Inca de antecesorul sau din ordinul Portii.
granita ruseasca sau sa cumpere acolo Lucrarile acestea erau imblnate cu marl chel-
pamant, pentru ca sa poata obtine pasaport tuieli de material si de brate de munca. Si
rusesc si sa intre sub protectia ruseasca. fiindca Moldova era secatuita de pe urma
Principe le Potemkin preconiza ideia razboiului, lucrarile nu progresau decal foarte
inflintarii unei episcopii proprii pentru ca in inset, ceea ce nemultumi pe turd 0-1 determi-
orasele si satele de acolo, pe tang Ciornomorti nard sa -1 inlocuiasca pe Sutzu dupes doi ani,
fro-Jou si moldoveni st poloni. Propunerea lui prin Alexandru Calimachi (1795 - 1799).
Potemkin se intemeia pe numarul mare de Mai rodnica insa a Post domnia lui
moldoveni din Transnistria, dar si pc vechile Alexandru Moruzi in Muntenia. In cursul dom-
traditii bisericesti in legatura cu episcopia niei sale de trei ani s-au infaptuit lucruri folos-
Boislaviei, Tomaroviei si Hotinului, unde pas- itoare in domeniul economic. El opri exportul
torea pe la 1765 mitropolitul Daniil de la care de lance in Austria si indruma prelucrarea land
ni s-au pastral trei acte de hirotonic de preoti in tars, in. nou inflintatele fabrici de postay. La
in limba romans. La Movilau, intre hotarul Afumati fu instalata o fabrics sau o moara de
Rusiei si al Moldovei, inflinta protopopul hartie. Pentru inlesnirea transporturilor pe
Strilbitchl o tipografle de sub teascurile careia Dunare el construi o fiota cu sculele necesare
iesira. in 1786, Psaltirea proorocului si impara- pentru incarcarea si descarcarea marfurilor.
tulut David, iar la 1796, Istoria lui Alexandru cel Din acest trafic, Domnul intelegea sa traga
Mare din Machedonia si a ltd Darie din Persida. folos si pentru sine personal, ceea ce-i
Mai apoi Strilbitchi mutes tipografla la reproseaza cronicile contemporane. 0 groaz-
Dubasari, unde se tipari, la 1794, CeasiovuI nica epidemic secera lard mild in randurile
Mare cu multe oranduieli ale bisericii, iar in populatiei bucurestene, dar si ale celei de la
1796. Psaltirea. intre editorii orasului Odessa tars. Lipsa bratelor de munca pe ogoare sautes
se pomeneste si mitropolitul Ecaterinoslavului Domnul sa o intretina macar in parte prin col-
Gavriil Banulescu Bodoni, alaturi de onizarea in tars a unui insemnat numax de
imparateasa Ecaterina, boierul Alexandru tarani refugiati din vilaialele turcesti de dinco-
Paviovici, cncjii Potemkin si Suvarov. Ajungand lo de Dunare, unde viata devenise insuporta-
apoi mitropolit al Chisinaului, ccrea la 1837 bila din cauza mares nesigurante ce domnea
incorporarea in arhidieceza sa a Transnistriei, acolo.
din stepele Oceacovului, unde erau la cinste In toamna anului 1795 s-a petrecut
romani, green i bulgari, precum *I colonist' de razvratirea contra sullanului a lui Osman -Pala
alte natiuni, iar rush erau foarte putini. de la Vidin, flul lui Pasvan Og lu, care atrase de
partea sa pe mai multi aiani sa naziri turd de la
Dunare. Trupele otomane trimise contra
7. Nestatornicia domniilor intre anti indraznetului razvratitor, care vorbea
1792 - 1806 si invaziile dahiilor pas- romaneste si sarbeste, nu ispravira mare
vangii in Muntenia lucru, astfel ca Pasvan Og lu isi putea continua
filed grip actiunea sa de rebeliune, constituind
Cu Coat" dispoziliile priviloare la stator- o adevarata plaga pentru imperiul otoman, dar
nicia domniilor, inserate in tratatul de la si pentru Oltenia care era mereu incercata de
Cuciuc-Calnargi sa consfintite si prin conventia invaziile bandelor de pazvangii unite cu daheii
de la Ainali-Caivac si prin tratatul de la Iasi din de la Ada-Kaleh. Dar cel mai mult de suferit
1792, Poarta se mentinu in vechile el apucaturi aveau locuitorii crestini din pasalacul
de a numi si revoca dupes bunul plac pe Domnii Vidinului si din regiunile vecine, pe urma jafu-
Principatelor Romane. Dupes mazilirea *i rilor si pradaciunilor acestora. Acestea se
demiterea lui Nicolai Mavrogheni, ea numi repetara mereu, intrucat autoritatile oficiale
Domn in Muntenia pc What Sutzu (1791 - din Bucuresti ramaneau neputincloase in fata
1792), tar in Moldova pe Alexandru Moruzi indraznelii cetelor de turd razvratiti care se

625
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

numeau dahii, de la termenul turcesc dahen, duse in martie 1799, deodata cu numirea lui
care insemna indraznet, viclean. Un alt grup de Constantin Ipsilanti (1779 - 1801), flul fostului
haiduci organizati militareste erau ceujalii, domn Alexandru Ipsilanti. In Muntenia,
numiti astfel dupes localitatea Carja din urmasul lui Hangerli a fost Alexandru Moruzi
Balcani. Pentru a se putea apara contra dahi- (1799 - 1801). Preocuparea principald a noului
for, populatia crestind se organizes si ea in cete Domn erau masurile de aparare contra invazi-
de haiduci cu harambasii, bimbasii sau buluc- for necontenite ale pasvangiilor in tars imbi-
basil for in frunte. 0 asemenea cdpetenie de nate cu marl pea-A si jafuri. Pentru stavilirea
haiduci din Craina timoceand era faimosul acestor incursiuni, domnul muntean alcatui
Velicu, a cdrui vitejie era preamdrita in cante- un corp de oaste din pamanteni dupes pilda lui
cele haiducesti din sudul Dundrii. Navaliri le Mavrogheni, cuprinzand si lefegii turd. Acesta
pazvangiilor in Tara Romaneasca incepute sub insd nu putea opri atacul pasvangiilor contra
Alexandru Moruzi continuard ani de-a randul Craiovei cdruia navalitorii ii dadurd foe in
si sub urmasii sai. decembrie 1800. Atactirile pasvangiilor contra
Caderea lui Gheorghe Moruzi, fratele Craiovei puse pe gdnduri pe Domnul Moldovei,
Domnului, din functia de dragoman, aduse cu Constantin Ipsilanti, care in primavara anului
sine si mazilirea principelui si inlocuirea lui 1801 insarcind pe cdminarul Ionita Basota sa
prin Alexandru Ipsilanti (1796 - 1797) care, concentreze in tinutul Dorohoiului un corp de
pardsind refugiul sau din Austria, se reintoarse oaste care sa. porneasca. "asupra zurbalilor ci
la Istanbul, unde obtinuse lertarea din partea s-au rdsculat la Vidin si cu impotrivire si
sultanului. Dar batranetele inaintale, Domnul nesupunerc au trecut si in hotarul Tart'
find alb ca oaia, cum it caracterizeazd Dionisie Romanesti asupra Craiovei". Domnul sI boierii
Eclesiarhul, it determinara sa renunte singur Munteniei nu puteau haladui decat cu grele
la domnie in 1797, Meand loc lui Constantin d'art de bani si de plocoane si nici asa nu-i
Hanger li (1797 - 1799), dragoman at marl', puteau multumi.
adica al amiralitatii otomane, ca si odinioard Dar cu toate pregatirile de aparare con-
Nicolai Mavrogheni, cu care impart-4i aceeasi tra pasvangiilor, Alexandru Moruzi fu silit sa
soarta tragica. Domnia sa se caracterizd prin o paraseasca domnia din cauza unor tulburdri
fiscalitate excesiva si prin o salbatecd per- interne provocate de un pretins omor ritual
cepere a impozitelor sporite si a rechizil 'for asupra unui copil creslin din partea evreilor
pentru ostirea otomand. Infrdngerea protec- habotnici. Dar cu Wald' condamnarea la end,
torului sau, cdpitan-pasa, in lupta contra Card soroc a principalului provocator al tul-
rebelilor lui Pasvan Oglu si decapitarea acestu- burdrilor, principele renunta la tron in
ia aduse cu sine caderea si uciderea nefericitu- octombrie 1801 si se retrase la Istanbul pentru
lui Domn, care nu reusise sa mijloceascd impd- ca dupes un scurt interval de un an sal
carea razvratitului cu Poarta. Condica primeascd, in octombrie 1802, domnia
Andronestilor arata ca Moldovei. Principe al Munteniei ajunse pentru
"in 1779 februarie 18, la cinci ciasuri a treia oars Mihai Sutzu (1801 - 1802) care avu
eld-n zi vineri au tdiat pe Maria So Hangerli de luptat cu bandele pasvangiilor care in mai
Voevod capuci basa ce-au venit de la Poarta cu 1802 pradaserd Calafatul si amenintau din
ferman si Icisandu-I numai in izmene, faro. nou Craiova si Tg. Jiul, risipind orasele si
camas& I-au scos afara in curte, apoi impreund satele oltene. Vestea ca un corp de pasvangii
cu Nicolas Brancoveanu find vistiernic au inainleazd spre Bucuresti produse mare panics
pecetluil toate oddile grecilor". in capitald. Domnul ingadui boierilor sa -si
0 povestire in versuri deplange soarta stranga in grabs avutul si sa fug in
Minted a lui Costantin Hangerli. Corpul mutilat Transilvania. Principele insusi pardsi capitala
fu dus intr-o trasura cu cloud lurnanari la la 31 mai, indreptandu-se prin pasul Buzdului
Biserica Sf. Spiridon sI inmormantat acolo iar spre Brasov. Spuneau batranii ca ramase ca-
capul trimis la Istanbul. pitala pe mainile vagabonzilor care multe
In Moldova viata publics se desfasoard excese si praAdciuni comiserd, astfel ca numai
in mod mai linistit, domnind Alexandru grabnica interventie a aianului de la Rusciuc
Calimachi aproape patru ani. In timpul acesta putu se-4a Bucurestii de prapddul de care era
Moldova se redresase putin de pe urma amenintat.
daunelor pricinuite de rdzboi sl incepuse sa la Sosind la Brasov, el ceru imparatului
parte tot mai actives la exportul produselor sale Francisc al II-lea (1792 - 1830) azil pentru sine
agricole in Austria, ba chiar si in Turcia. Cali si 1111 sal loan si Grigore. Domnul era insotit in
moldoveni erau foarte cautati in straindtate. exilul Tiber ales de o bund parte din boierime.
Simtindu-se obosit, Domnul intervene de cloud Rapoartele consulare arata ca impreund cu
on la Poartd pentru mazilirea lui, care se pro- principele s-ar fi refugiat in Transilvania multe

626
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

mii de familii boieresti care cautau adapost la avand dreptul de a interveni in favoarea celor
Brasov,. Sibiu, dar si prin satele din impre- cloud principate, ambasadorul ei a cerut inse-
jurime. Unul dintre boierii refugiati la Sibiu se rarea in vechile tratate, adaugand la articolele
jaluia acolo lui Bruckenthal ca turd! nu mai anterioare privind plata exportului de cereale
dispun de forte suficiente pentru a apara Tara pentru Istanbul, transportul acestora, taxele
Romaneasca. De aceea, boierimea ar primi cu vamale etc. Dregatoriile provinciilor romane sa
mare bucurie ca Domn pe un arhiduce austri- fie incredintate boierilor celor mai destoinici
ac, de preferinta pe marele duce de Toscana, fard deosebire, fie acestia greci sau roman!
Ferdinand, care ar putea sa-si aleaga resedinta pamanteni. Darea anuald catre Poartd- sa nu fie
chiar in Sibiu. mai mare decat 619 pungi pentru Muntenia si
Dorinta boierimii muntene nu s-a 135 pungi pentru Moldova, sume care urmeaza
implinit si nici nu putea sa se implineasca in a fi remise Portii la Istanbul, Domnii
conditifie politice din acea vreme, cad Austria nemaiavand a plats ceva pentru confirmarea for
era incoltita din toate partile in urma revolutiei in scaunul domniei. Cu privire la inlocuirea
franceze. Turcii, afland de fuga principelui si de principilor, hatiserifurile stipulau la cererea
debandada din Muntenia, trimisera in graba rusilor ca termenul de domnie sa fie la sapte
un corp expeditionar, sub comanda lui Hasan- ant, ei nepu 'land fi maziliti inainte de expirarea
Pasa care antra, in iulie 1802, in Bucuresti si acestui termen decat pentru o vines vddita.
restabili ordinea si linisti spiritele agitate ale Indata ce o asemenea vines va fi imputata
populatiei. Si aceasta cu atat mai usor, cu cat principelui, Poarta va trebui sa incunostinteze
bandele lui Pasvan Og lu nici nu se indrep- pe ambasadorul rus din Istanbul pentru ca si
tasera spre capitala tariff. Dupa restabilirea dansul sa se poata convinge despre delictul
ordinil, Poarta incredinta pc Domnul Moldova comis de Domn, astfel ca numai cu asentimen-
Alexandru Sutzu (1801 - 1802) cu girarca tub acestmia destituirea sa lie permisd. Se mai
Domnului, adica cu caimacamia, in Tara ingadula consulului rus din Moldova de a face
Romaneasca. Venind in acea call tate la interventii pe langa principe in chestiuni de
Bucuresti, fu primiL cu toate onorurile unui impozite si in legatura cu rcspectarea privilegi-
Domn, astfel ca eel putin, pentru o clips, ilor taril. Folosindu-se de acest drept de inter-
ambele Principals fusesera unite sub un singur venlic, consulul rus din Iasi remise in acelasi
sccptru donincse. Dominil girani invild pc an principclui Alexandru Sulzu o nota in care
bolerii refugiati sa se reintoarca fard 'nth-Acre supunca unci aspre critic! faradelegile care se
la conacele tor, dat fiindca linistea era asigu- comiteau sub domnia lui cu privire la plata
rata. Baler!! se inapoiard acasa (land urmare impozitelor. El mai protests contra exploatarii
chemarii domnesii. Cu ei veni in lard si ncomenoase la care crau cxpusi locuitorii din
principele fugar, Mihai Sutzu, care insa nu se partea Domnului si a turcilor, contra necon-
mai abatu pc la Bucuresti, ci se indrepta direct tenitelor clad, podvezi, besticuri etc.. care con-
spre Braila si de acolo ajunse la Istanbul. Acolo traveneau dispozitiilor tratatului in vigoare,
el obtinu iertare pentru fuga sa precipitates, dar precum si contra numarului mare de greci pc
trebui sa-si vanda mosiile pentru plata darilor care principii ii aduceau din Fanar, care
sale, cad creditorii sal nu-1 slabira nici o clips, despuiau tara farce nici o mils. Principele
urmarindu-1 si in Transilvania si reclamandu-1 Alexandru Sutzu nu apuca sa faspunda la
autoritkilor austriece. Dar nici nepotul sau, nota consulului rus, funded el fu mazilit,
Alexandru Sutzu, cu toata increderea pe care urmand ca in locul lui sa se faces numirea unui
i-o ardtase Istanbulul, prin desemnarea sa cu nou principe pc termen de sapte ani, conform
caimacamia Tarn Romanesti, nu se bucura hatiserifului din 1802, in ambele Principate.
multa vreme de agrementul Portii, care si-a In Muntenia fu randuit domn
schimbat politica europeand in urma intelegerii Constantin Ipsilanti (1802 - 1806), fiul fostului
pe care o incheiase, in 1802, cu Franta, fapt ce domn Alexandru Ipsilanti, la cererea boierilor
()Wig Rusia sa promita Turciei ajutor armat refugiati la Brasov, a staruintelor rusesti si a
impotriva lui Napoleon. Dar cu (Date ca Poarta interventiei ministrului prusian din Istanbul.
nu se folosi de acest ajutor, Rusia la randul ei In Moldova, domnia fu incredintata
iI ceru anumite concesiuni privitoare la influ- pentru a doua oars lui Alexandru Moruzi (1802
enta ei in principate, pe care sultanul le sails- - 1806), care se distinsese ca Domn prin
facu prin hatiserifurile sale adresate Domnilor insemnate reforme gospodaresti si urbanistice.
din Moldova si Muntenia, in 1802. Dupes repro- Prin asezamantul sau din ianuarie 1805 furs
ducerea hatiserifurilor anterioare, sultanul fixate din nou obligatiile satenilor fats de pro-
arata ca in cursul timpului dispozitiile prietari. Si mosierii, la randul tor, erau obligati
tratatelor incheiate de imparatia sa cu sea a sa pund la indernand satenilor suprafetele
Rusiei au suferit anumite modificari. Rusia necesare de pamant arabil. El aduse mesteri

627
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

fantanari - suiulgii - din Istanbul care captara adunarea sarbilor de la Ostrujnita pentru a-si
izvoarele de la Ciric si Copou pentru indeplini cat mai bine misiunea tor. Ei staruiau
aprovizionarea Iasilor cu apa potabila. El dis- pentru constituirea unei Serbii autonome sub
puse sa se repare strazile din Iasi cu trotuarele suprematia Portii dupa modelul Principatelor
tor, asezand felinare si organizand paznici, asa Romane, platind Portii cuvenitul haraci anual.
numitii culuccii, pentru paza si ingrijirea tor. Poarta mai staruia ca cetatile sarbesti sa
Din insarcinarea domnului traduse Toma primeasca garnizoane turcesti. Medierea prin-
Carra manualul de legi bizantine al lui cipilor roman! fu insa rau primita de sarbi, care
Constantin Armenopoi. Tot principele invita pe aratau ca nu au nevoie de asemenea medieri,
mitropolitul Veniamin Costachi sa completeze intrucat conceptiile politice ale principilor
textele lui Armenopol cu dispozitiile aferente fanarioti se deosebeau radical de cele ale con-
din obiceiul pamantului, care aveau sa ducatorilor miscarii sarbesti. Acestia declarara
cuprinda 3 parti: despre persoane, despre ca au ridicat armele pentru a se putea apara
lucruri si despre uinoudtii. Lucrarea a ramas impotriva atacurilor din partea dahiilor turd
insa neterminata, in urma mortii lui Carra, in care ameninta viata si avutul populatiei
1806. sarbesti. Daca nu li se accepts conditiile puse,
Lua Ilinta, in 1803, seminarul de la ei prefera sa moara in lupta decat sa se rein-
Socola, o scoala de preotie mai inalta, confir- toarca la jugul robiei. De altfel, grecii din
mata prin hrisovul domnesc din 1804. Fanar, deopotriva cu cei din scaunele
Calugarii de la Socola se mutara la Agapia, Principatelor Romane, nu ar avea nimic comun
pentru a face loc seminarului. cu poporul propriu-zis, pe care ei ii trateaza ca
In septembrie 1806 ii vent mazilirea la pe animate si ei nici n-ar putea intelege aspi-
cererea ambasadorului francez din Istanbul ratiile poporului sari) care lupta pentru limbs
sub cuvant ea ar nutri sentImente rusofile. si liberi ate.
Mal putin fericita a lost domnia con- Gandul ascuns al principelui Ipsilanti
temporanului sau din Muntenia care a fost era ca Serbia sa devina un "hospodarat" pe
greu incercata de cutremure de pamant, de scama sa, alaturi de Muntenia si Moldova, pe
inundatii si incendii. Pentru a scuti tara de care el le dorea unite sub sceptrul sau. Intr-o
pradaciunile lui Pasvan Og lu el prefera sa-i scrisoare din 31 ianuarie 1806, Ipsilanti arata
trimita subsidii anuale. In timpul domniei sale ca infrangerea sarbilor ar echivala cu nimicirea
se produse la sarbi _un eveniment politic de tuturor crestinilor din Turcia precum si cu
importanta istorica. In februarie 1804, sarbii pustiirea Munteniei si Moldovei, caci pans ce
se rasculara contra tureilor, proclamand in ar sosi ostirile rusesti in apararea acestor tars,
adunarea de la Orasat pe Petrovici din Tapola ele n-ar mai gasi aci decal oase si ruin. Fats
inalt conducator - ueshouni yozdi. Astfel, a de banuiala ridicata contra principelui Ispilanti
inccput lupta pe fats pentru dobandirea ca el ar Ii incercat si sprijinit rascoala sar-
neatarnarli tor. Caragheorghe se ridica din beasca, el raspunse ca intervenlia sa in Serbia
tagma taraneasca, indeletnicindu-se s-ar fi facut in temeiul ordinului primit de la
deopotriva cu semenii sal cu plugaria si Poarta sa intervina pentru imprastierea si
negotul. El se inrolase in corpul liber austriac urmarirea dahiilor turcesti cu ajulorul insur-
- Freikorps - unde primi instructia militara. gentilor si haiducilor sarbi. Dezvinovatirile
Desi fara cunostinta de carte, el dispunea de acestea nu parura Portii destul de intemeiate si
cete inarmate, al caror potential de lupta de aceea Constantin Ipsilanti, care intretinea
sporea din zi in zi. Principe lc Ipsilanti felicity legaturi cu consulul rus din Bucuresti si cu
pe inalLul conducator at sarbilor la primele sale ambasadorul Rusiei la Istanbul, pare sa fi fost
succese de arme contra dahiilor turd care avizat din vreme asupra primejdiei care it
jefuiau si asupreau populatia sarbeasca din partea. De aceea, el prefera sa renunte la dom-
Balcani. Pe de alts parte, Poarta recurse la nie si sa fuga in Rusia. Fuga principelui fu eon-
interventia principilor romani Ipsilanti si siderata de Poarta drept &Mare si de aceea ea
Moruzi pe langa Caragheorghe pentru a ajunge pricinui moartea parintelui sau Alexandru
la o intelegere cu el. Arnbii principi se grabira Ispilanti care, in locul fiului sau fugar, fu
sa trimita sold la conducatorul sarb. So Ili decapitat, la Istanbul, in ziva de 25 ianuarie
munteni si moldoveni asistara chiar la 1807.

628
www.dacoromanica.ro
Istoria Romani lor

Ca p itol ul III

RAZBOIUL RUSO-TURC DIN ANII 1806 - 1812


SI PIERDEREA BASARABIEI
1. Ocupatia ruseasca din anii 1806 - 1812
2. Armistitiul de la Slobozia si tratatul de pace de la Bucuresti
3. Protestele moldovenilor contra cesiunii Moldovei transprutene
4. Organizarea oblastiei Basarabiei
5. Aseamintul Basarabiei

1. Ocupatia ruseasca din anii 1806 - 1812 precedente, rusii fortara trecerea peste Nistru
si lovira cetatile de granita. Para a fi intampinat
inlocuirea principilor Moruzi si Ispilanli nici o rezistenta serioasa, trupele tariste ocu-
inainte de a fi implinit termenul de sapte ani, para Hotinul, Benderul si Akkermanul si
fara asentimentul curtii rusesti in sensul cuprinsera Moldova intreaga, considerand ocu-
hatiserifului din 1802, fu considerata de Rusia patia for ca un fel de condominiu - puissance
drept act de dusmanie indreplat contra ci. De de congouvernante des deux Principautes.
fapt, aceasl a supararc era un pretext peniru ca ConsulirKirilco din Bucuresti si Balkanoff din
diplomatia ruseasca cauta de mutt un molly Iasi trecura agendele for asupra consilierului
pentru ruperca relatillor cu Poarta. Ambii imperial Radafinikin, care intrunea in mainile
Domni erau banuili de a fi oamcnii de sale atributii administrative si politice. Vechii
incredere al curtii rusesti si de accea Fran la, pe Domni Moruzi si Ispilanti nu mai avura Limp dc
langa ambasadorul ei pe langa Poarta, ceruse a se reinstala in scaunele for de domnie,
sJ obtinuse inlocuirea for prin Scar lat intrucat rusii trecura prerogativele domnesti
Calimachi in Moldova si prin Alexandra Sutzu asupra generalulul Michelson pe langa care
ca adepti al cauzei franco-otomanc. Rusia care principil numiti de Poarta nu puleau avca alt
concentrase trupe la Nistru protestor prin rot decal dc guvematori adjunct! - gouverneur
ambasadorul ei, Andrei Iakolcvici Italinsky, din en second. La 24 decembrie 1806, aparu
Istanbul, Jar consulul Kiriko din Principals proclamatia larului Alcxandru adresata
primi instrucliuni dc a nu recunoaste pe principelui, clerului, boierilor si luturor
caimacamii noilor Domni si nici pe acestia locuitorilor Moldovei si Munteniei, prin care
cand se vor instala in scaunul domniei. La 15 tarul aducea la cunostinta obsteasca faptul ca
octombrie 1806, Italinsky ameninta direct prin grija predecesorilor sal pentru propasirea
Poarta cu ruperea relaliilor, daca nu revine tarii si a poporului s-a stipulat in tratatele cu
asupra actelor de mazilire a principilor roman!. Poarta instalarea prolectoratului sau asupra
Amenintarea ruseasca isi atinse scopul. Tari lor Romane. In continuare, tarul arata ea
Sultanul Sclim, imprcsionat de concentrarea din momentul urcarii sale pe tron n-a incetat
de trupe rusesti in fata cetaglor Hotin, Bender nici o clipa de a veghea la mentinerea linistei
si Akkerman, ccda prcsiunii rusesti, revocand principatclor. Dar actcle arbitrare pe care
la 17 octombric firmancle de mazilirc a prin- guvernul oloman si le-a ingaduil, precum si
cipilor Moruzi sI Ipsilanli si-i reinstala in rcfuzul de a -si indeplini angajamentele luale,
scaunele for de domnie. Dar cum raportul lui au necesital Intl-area trupelor rusesti in
Italinsky asupra satisfacerii cererii rusesti Cu Moldova si Muntenia, asigurand ca prezenta
privire la inscaunarea vechilor Domni nu sosi for va scuti populatia de toate relele la care era
la timp, sau nu era dorit sa soseasca la expusa si vor da cuvenita chezasie pentru
cunostinta curtii imperiale din Petersburg, tru- liberul exercitiu al credintei si pentru
pele generalului Michelson trecura Nistrul 1a respectarea tuturor dreplurilor si privilegiilor.
Soroca in ziva de 23 noiembrie, dand astfcl Se mai garanta mentinerea si respectarea
semnalul pentru inceperea ostilitatilor ruso- autoritaillor constituile, cu conditia ca trupele
turce care vor dura sase an!, in decursul caro- imperiale sal fie considerate de populatie ca o
ra Moldova si Muntenia indurara din nou parte din ea insasi - comme une pantie de vous
caznele ocupatiei moscovite. Ca si in razboalele meme, si ajutala la indeplinirea grelei misiuni,

629
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

cooperand cu ele si contribuind la intretinerea sustinea fats de agentul austriac ca princi-


tor. patele trebuie sa constituie "un stat tampon
inaintarea rapids a rusilor in Principate independent fats de Rusia si Austria, formemd
si ocuparea principalelor cetati de granita pro- un perete despewtitor intre ambele aceste cloud
dusera consternare la Istanbul. Rezistenta puteri si pentru ambele tmpotriva Portii ".
turceasca se organiza la Dunare, si anume in Principele Ipsilanti se gandea serios la
jurul cetatilor Ismail, Braila, Giurgiu si Turnu, alcatuirea noului stat sub egida sa. in scopul
sub comanda aianului din Rusciuc, Mustafa acesta el se gandi la organizarea unei ostiri
Bairaktan. Planul de operatie turc prevedea pamantene, ca si Nicolai Mavrogheni la vremea
oprirea inaintarii rusesti la Focsani. Dar, pans sa. Comandantul militar rus se grabi sa-i dea
sa se ajunga la punerea lui in aplicare, Lrupele tot concursul in privinta aceasta, punandu-i la
rusesti sub comanda generalului Miloradovici, indemana echipamentul neeesar care consta in
infrangand rezistenta turca de la Margineni, uniforme cazacesti.
intrara la 25 decembrie 1806, in Bucuresti. La In Oltenia lua fiinta din indemnul ge-
apropierea tor, populatia se arunca asupra gar- neralului Miloradovici un corp de "volintiri" cu
nizoanei turcesti din capitals, macelarind o un numar nelimitat de panduri pang la 10
bung parte din ea, iar resturile le fugarira spre batalioane, care incadrati in randurile ostirii
Giurgiu. La 27 decembrie sosi la Bucuresti si rusesti si comandamente de oliteri rusi, aveau
generalul Michelson insotit de fostul principe misiunea sa ajute la apararea frontului de la
Constantin Ipsilanli, care fugise in Rusia. Dunare impreund cu voluntari sarbi si la
Primirea for se facu cu salve de tunuri si in curatirea Olteniei de turd. Comanda asupra
sunetul clopolelor de la toate bisericile. acestor batalioane fu incredintata generalului
Situatia fostului Domn se schimba insa in Sallos. Fiecare batalion se compunea din 4
defavoarea sa. Rusii nu mai considcrau mate, cothandala ficcare de tale un capitan
Principalele ca un condominiu ruso-lure, ci ca ales din randurile voluniarilor. Un ascmenea
o tars cuccrila de ci cu sabia. Astlel, 'psi lanli capilan comandanl era si Tudor Vladimirescu
nu era privit ca Domn, ci ca guvernator rus al impreuna cu Gigartu, Ion Solomon, Dumilru
unci tars cuccrile. GencraliSimul Michelson Garbca s.a. Generalul Iraicv imbraca, in 1808,
constitul un guvcrn din boicrii devotati Rusici, pandurii voluntari in uniforme cazacesti, ii
care la 22 ianuarie 1807 presta impreund cu inarma cu land, pisloale si sabii si-i trimise
tam intreaga juramanl de credinta tarului li- contra carjaliilor din Vidin. Generalul
berator Alexandru, fagaduind totodata Bragation trimise "pandurii lui Tudor" la asalt
ascultare si principelui Ipsilanti. Pentru a contra Plevnei. In martie 1811, Tudor comanda
linisti opinia publics, generalisimul se vazu cetele de panduri la Calafat in numar de 6.000
silit sa declare ca. Rusia nu are intentia de a dc oameni, ridicand metereze de la Galenti
pastra pentru sine Principatele Romane, ci sin- pana la Ciuperceni si avand vesnic ciocniri cu
gurul ei stop este de a le asigura contra invazi- turcii. In calitatea sa de "comandir" de panduri
ilor din sudul Dundrii. Agentul austriac din Tudor s-a distins in luptele cu turcii de la
Iasi raporta la Viena ca, dupes informatiile sale, Rahova, Negotin si Cladova (Telislau). Pentru
guvernul rus nu s-ar gandi la anexarea princi- actele sale de vitejie Tudor fu avansat locote-
patelor, ci mai curand la realizarea vechiului nent in armata rusa si decorat cu ordinul Sf.
plan politic al imparatesei Ecaterina de a le uni Vladimir cu spades, dupd care se numi
in( r-un stat federativ sub carmuirea lui Vladimirescu, iar imparalul ii trimise un inel
Ispilanti, ca suveran al Moldovei si Munteniei. de our cu initialele sale, hind considerat ca
Planul acesta politic era confirmat si de sudit rus care beneficia de protectia consulului
principele Ipsilanti insusi. Din planul de unire rus. Dupd pacea de la Bucuresti, principele
al Principatelor nu trebuia sa lipseasca nici Caragea dizolva corpul pandurilor. Naum
Bucovina, cad la 17 ianuarie 1807 generalul Ramniceanu arata ca Domnul a stricat tagma
rus Harting observes fats de agentul austriac: pandurilor, pc unii dintr -insii dandu-i la bir,
"Dacei treburile noastre vor merge bine, iar pe cei cu stare buns inaintandu-i cu
atunci suspomenitul Domn (ispilanti) capeitet o asezare la geamuri, mazili si odic oranduieli,
bucatet frttmoasd de pcimetnt, pentru ca atunci ii dandu-le sums dc bani, iar in locul for au
va didea probabil st Bucovina, fiindcd lui i se adaugat cu mull prisos cetele strainilor
cuvine o despdgubire pentru intretinerea arnau Li. Vreo 500 de panduri fury mentinuti
annatei noastre, care toald treiieste pe socoleala sub arme ca slujilori domnesti, iar 2.075 furs
lui". obligati sa plaleasca bir. Moldovenii organizara
Planul unirii Tarilor Romane era un corp de dragoni pe coifurile carora stralucea
impartasit ci de generalisimul Michelson, care capul de zimbru din sterna Moldovei. La

630
www.dacoromanica.ro
Istoria Romardlor

unitatile romanesti se asocia si un pole sarbesc Cu toate acestea, luptele de avanpos-


al inaltului conducator Caragheorghe cu turi de la Giurgiu continuau, fare sa se recurga
drapelul sau national. la vreo lovitura decisive nici din partea turcilor
Nadejdile si pregatirile lui Ispilanti pen- sI nici din partea rusilor. Tatarii din Bugeac,
tru a indeplini un mare rol politic in principate nemultumiti cu ocupatia ruseasca, se
ramasese insa zadarnica din cauza rezistentei retrasera cu familiile for la Ismail si se bari-
indarjite a turcilor si a slabirii ofensivei rusesti. cadara acolo, unindu-se cu turcii. La 24 febru-
Dupa capitularea cetatilor Ismail si Braila, arie un corp de vreo 15.000 de calareti lout, la
rezistenta otomana se concentra. La Giurgiu, Tobac, fortele rusesti si le pricinui not pierderi.
atacurile rusesti erau mereu respinse. De alt- Dupa aceasta izbanda, tatarii amenintara Iasii
fel, rush se mentineau in defensive si nici nu pentru a pedepsi pe boierii de acolo care
mai inaintara in Oltenia, asteptand mereu chemasera pe rusi in 'tars. Ingroziti de
rezultatul actiunilor militare din Po Ionia. amenin:tarile tataresti, boierii fugeau din Iasi,
Nehotararea aceasta a rusilor incuraja pe turci tar agentia austriaca Tsi evacua arhiva la
si-i imboldea mereu la actiuni ofensive. La 20 Cernauti. Intre Limp, turcii, concentrand trupe
ianuarie 1807, alanul din Giurgiu, Mustafa la Silistra, pregateau un atac asupra
Baicalov, trecu cu un corp de 4.000 de oameni Bucurestilor. Lumea fu cuprinsa de groaza.
Dunarea in Oltenia pentru a lout flancul drept Principele Ispilanti, care se certase cu gene-
at ostirii rusesti. Se mai intampla ca, in febru- ralul Miloradovici, parasi capitala la 31 mai
arie 1807, muri la Vidin faimosul razvratit 1807 si se retrase la Brasov, urmat de mai
Pasvan Og lu, groaza 011eniei. Rusii intreti- multi boieri care cerura ingaduinta curtii din
nusera legaturi cu temutul rebel din Vidin. Viena de a se adaposti acolo. De la Brasov
Situatia aceasta nemultumea mull pe Ipsilanti Ipsilanli trecu la Iasi, unde indeplinea funclia
care, destainuind simlimintele sale fata de de caim'acam in in telegere cu consilierul
agentul austriac din Bucuresli, arala ca Raclafinikin. Deodata cu Ipsilanti se retrasera
ministrii turci par a II cumparati de francezi, tit rusii din Bucuresti. Capitala fu ocupata ime-
cad altfcl nu s-ar putea explica cum de au dial de turci. Puterea administrativa trecu
indraznit sa dezlantuiasca un razboi contra asupra nazirului Lure care constilui un guvern
Rusiei pe care ei nu-1 pot purta. In razboaiele din elemente improvizate. Teroarea donna
anterioare, cetatile de la Dunare sl Nistru erau pretulindeni. Arhiva agentici austriece fu eva-
din vreme fortificate si bine aprovizionate cu cuata la Sibiu. Unitatile turcesti ajunsera la
cele necesare pentru razboi. In razboiul actual Focsani si Buzau.
nu ar mai cxista asemenea magazii, tar La Iasi autoritatea lui Ispilanti era in
Principatele care conslituiau depozitele pentru vadita scadere, zvonindu-se ca a cazut in diz-
aprovizionare si podurile pentru transportul gralle. Presedintia divanului fu conferita gene-
lunurilor si munitiilor ar fi in starea cea mai ralului Lascarov. Boierii prolestara contra
deplorabila. Ipsilanti mai arata ca aianii si aceslei numiri, la care generalul le raspunse ca
pasalele de la Dunare si Nistru sunt deprinsi la numirea sa s-a facut prin inalt ucaz imperial
neascultare, tinzand spre neatarnare, cu scopul de a pune capat tuturor abuzurilor
urmarind interesele for personale si desfidand fats de care divanul divizat in mai multe clici a
once unitate de actlune. La loate acestea se intarziat sa is cuvenitele masuri. Pentru
mai asocia si lipsa de bani in urma unei indeplinirea acestor obligatii, el n-are nevoie de
gospodariri financiare in deruta. Din cauza consensul for al tuturor, ci numai de sfatul
aceasta se recurge la asezarea de not impozite unui restrans numar de boieri si numai in
si la acte samovolnice in urma carora multi chestiuni care privesc buna administratie a
oameni cu avere vor fi trimisi in cealalta lume tarii. In aceasta privinta, el se declara gala de
pentru a li se confisca comorile. Nemultumirile a recurgc la sfatul mitropolitului si al catorva
din popor due la revolts. Pentru iota nu se pot boieri. Cl incheie raspunsul sau: "Asupra
gasi matrozi, fiindca marinarii greci nu vor sa hotdrarilor mete nu am a vei da nici o socoteald,
lupte contra rusilor, tar cei recrutati cu forta tar dacd nu vet convine nu avert decdt sd yd.
dezerteaza la prima ocazie. A purta razboi in jdiuiti Majestatii Sale".
asemenea conditii este o curates nebunie zice Lascarov constitui un divan cu logofatul
Ipsilanti si inca aruncandu-Le in bratele Constantin Ghica in frunte, reducand atributi-
Frantei, ale unei puteri care a rasturnat atalea ile mitropolitului numai la cele bisericesti.
tronuri, a daramat atatea asezaminte politice si Opozitia boierilor contra lui Lascarov continua
a calcat in picioare tratate, de la care nu to poti insa cu toate aceste amenintari, silind pe ge-
astepta sa crute Turcia si sa nu-i pregateasca neral sa reclame cazul superiorului sau,
soarta atator state infloritoare si puternice pe maresalul Bosorovski, care inlocuise pe
care ea le-a risipit. Michelson in comanda suprema asupra tru-

631
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

pelor de ocupatie din Principate. Acesta mustra al Daciei era rezervata marelui duce
aspru pe membrii guvernului pentru Constantin, iar Ipsilanti ar urma sa beneficieze
ncsupunerea for s1 dezaproba purtarea incalifl- de vcniturilc aceslui regat timp de un an de
cabila a capului opozitiei, Constantin Bals, zile. La Petersburg, Ipsilanti nu putea ispravi
cerand divanului sa-i raspunda cum de acesta nimic. Guvernator militar in Muntenia fu
a indraznit sa se opuna generalului Lascarov. numit generalul Kusnikov, iar administratia
In consecinta, maresalul ordona ca numitul tariff fu incredintata unui directorat compus
boier sa nu se sustraga supunerii datoriei. din 4 membri, si anume din mitropolitul
Maresalul Bosorovski, in varsta de 80 de ant, isi Dosoftei, vistiernicul Varlaam, Constantin
stabilise resedinta in palatul domnesc din Iasi. Ghica si Filipescu, socrul generalului
Miloradovici, de origine sarb. Cu instalarea
noului directorat se puse capat oricarei influ-
2. Armistitiul de la Slobozia si tratatul ente din partea ex-principelui Constantin
de pace de la Bucuresti Ipsilanti. La 7 aprilie 1808, se afla din
Petersburg ca principele Constantin Ipsilanti a
Intre Limp se produsera mari schimbari fost eliberat de indatoririle sale fats de
in operatiile militare din Polonia. La 27 mai Principate, avizandu-i-se domiciliul la Moscova
1807, se incheie pacea de la Tilsit intre Franta precum si veniturile din anumite domenii ale
si Rusia. La Bucuresti se zvonea ca Franta ar fi coroanei compuse din 80 de sate. Pe langa
recunoscut Rusiei posesiunea Munteniei, palatul care i se dadu ca resedinta, el mai primi
Moldovei si Basarabiei. La vestea aceasta si o pensie viagera de mai multe miff de ruble
izbucni revolutia in Istanbul in cursul carcia anual. Fiul sau, Alexandru, fu primit in ostirea
stillamil Sam fti rasturnat si inlocuit, la 29 ruseasc5, hind inrins pe toe en sabic, cum nc
mai 180'7, ell stilt:and Mustalh. Tratahil de spin Dionisic T51)51111 print, se tit
pace pc &mitt!l de nord indenimi pe rust s5 disthise in bri151la contra franeeztlor, in care
incheie un asemcnea armistitiu si pc fr(mItil de plerdu o liana. Astfel isI incheie principele
suet cu turcii. Acesta se si incheie, la 24 august Constantin Ipsilanti caricra sa politica,
1807, la Slobozia, langa Giurgiu. In urma aces- urmand ca accasla sa fie continuator de fru), sau
tui armistiliu trupele de operatic, atat rusesti, Alexandru, ca sef al miscarii eteriste.
cat si otomanc, ramascra pe poziLiilc ocupate In aprilic 1808, armistiliul de la
de cle in ziva semnarii. Zvonul clespre cesiunca Slobozia fu prelungil pc termen nedeterminat,
Principatelor catre imperitil moscovit deter- astfel Ca ostililatile incctara. Generalul
mina pc Ipsilanti sa treaca la o actinne mai vie Kusnikov fu numil presedinte al divanurilor
in scopul rcalizarii vechiului sau vis politic de din ambele Principate, iar fostul mitropolit at
a ajunge in fruntea Principatelor Unite in Ecalerinoslavului, Gavriil Banulcscu Bodoni,
Regaltil dark.. El adresil bolerilor refugia ti la fu instalat in scaunul mitropolilan dc la lass in
Brasov Ins/Italia de a se reinloarce in lard, care local hit Venlamin Costachi, in calitate de
in curand va II libera de sal-chide militare si va exarli al sinodului rusesc. in acecasi calitate
reven1 la vcclica of fcrIcire. Boicrimea insa nu ocup5 initropolitill Gavriil tit scaunul mit.ropo-
era multurnita cu loala politica sa si de accca litan de la Bucuresli, in locul lui Dosoftei
ea ceru inaltului comandament rus sa nu se Filitis. Exarhul Gavriil sosi, la 27 iulie 1808, in
mai numeasca principe, ci sa se instaleze si in capitala Munteniei, unde fu primit cu bate
Muntenia un guvernator militar, ca in Moldova, onorurile cuvenite unui chiriarh instalat de
care sa administreze tam impreuna cu divanul. putcrea ocupata.
Ostilitatea boierilor facia pc Ispilanti sa In locul generalismului Michelson care
paraseasca, la 28 august 1807, Bucurestii si sa s-a sinucis, comanda suprema a trupelor de
treaca in Rusia cu toala familia sa, lasand ocupatie din Principale trecu asupra genera-
domnia in seama unei caimacarnii domnesti lisimului Kuluzov care se grabi sa proclame
compusa din 8 boieri avand in frunte pe chiar incorporarea Principatelor in imperiul
Varlaam, fost colonel in armata rusa. Urat de rusesc in sensul intelegerii franco-ruse de la
tars si dusmanit de cercurile militare rusesti, Tilsit. Dar noua stapanire pravoslavnica nu se
el isi daduse seama ca visurile sale politice nu deosebea mult de cea pagans:
mai puteau fi infaptuite. Totusi, puttnii "Nu se poate spune prin cuvinte - arata
adcrenti care ii ramasesera raspandcau zvonul o marlurie contemporand cum se poartd tru-
ca principclui Ipsilanti i s-ar fi rezerval demni- pele cu locuitorii tdrii; pradd asa de cumplit
tatca de rege al Dacia precum si regenta ince!' t nimeni nu mai este sigur de avutul sew.
asupra Moldova Munteniei sI Serbici. Curand Tara este daloare sd dea proviziile trebuitoare,
dupd aceasta, se vestca ca demnitatea de rege dar coandantii le veind si locuitorii Lrebuie sd

632
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

dea bani in locul lbr. Cei ce nu mergeau cu Rusii transprutene din tinuturile Iasi si Car/igdtura".
era privit ca veinzdtor de patrien". Cu vestea aceasta se intoarse generalul
Cand se atrasese atentia generalisimu- Langeron la Giurgiu spre a o aduce la
lui Kutuzov asupra despuierii taranilor, carora cunostinta generalisimului Kutuzov, care o
nu le mai ramanea nimic, el raspunse crud si transmise rapid la Petersburg, recomandand-o
rece ca le-au ramas doar ochii ca sa planga. ca favorabila pentru rust. De asemenea, repezi
Continuarea lard termen a armistitiului de la si marele vizir un curter la Istanbul pentru a
Slobozia incepu sa nelinisteasca pe Rusi, care cere avizul sultanului. Cu aceasta se incheiard
doreau sa puns capat razboiului cu Poarta negocierile de pace de la Giurgiu si cielegatii
pentru a avea mans libera pe frontul de Nord congresului se mutara cu totii la Bucuresti.
contra lui Napoleon. De aceea Kutuzov, dorind Acolo sosi insa avizul negativ al sultanului,
sa curme odata cu turcii prin o lovitura care nu era de acord cu cedarea Basarabiei
neasteptata, el rupse armistitiul de la Slobozia, intregi, ci intelegea sa pastreze gurile Dundrii
dand ordin generalul Markov sa treaca cu cetatile Ismail si Chilia, aratand ca prefers
Dunarea prin surprindere la Giurgiu st sa sa continue razboiul, decat sa cedeze pozitiile
loveasca tabara turceasca. Atacul generalului de la gurile marelui fluviu. Atitudinea
Markov, din 12 octombrie 1811, fusese asa de nezguduita in hotararile sale, nelinisti foarte
fulgerator incest marele vizir Ahmed scapa mult pe cei din Petersburg, care se asteptau
numai prin fuga la Rusciuc. Sub impresia din zi in zi sa inceapa operatiile lui Napoleon
acestei fericite manevre a rusilor, Ahmed starui contra Rusiei. In cercurile diplomatice din ca-
cu tot dinadinsul pentru reluarea si ducerea la pitala imperiului moscovit se zvonea ca tarul
bun sfarsit a negocierilor de pace. Era momen- era gala sa" renunte la tot ce cucerise pans
tul psihologic cel mai nimerit pentru inceperea atunci de la turd, numai pentru a incheia
tratativelor de pace. pacea. tie de alts parte, lurcii asteptau cu
Acestea incepura intr-o carciuma veche nerabdare izbucnirea ostilitatilor franco-ruse
din Giurgiu, la inceputul lui noiembrie 1811. pentru a salva posesiunile for cuprinde de rusi.
Delegatii turcilor erau Sam, Hamid Efendi si La 12 ianuarie 1812, sosi raspunsul
Galip Efendi, avand ca talmaci pe Dumitru tarului care cerea Basarabia impreuna cu cea
Moruzi, fratele fostului Domn Alexandru mai mare parte din Moldova pans la Siret ca
Moruzi, care era banuit de a fi favorit al rusilor. granita. Turcii persistard insa la granita
Delegatii rusi erau: ambasadorul Kalinski Prutului. Neputandu-se ajunge la nici un
insotit de Sabaniev si Pierre Fontori ca secretar rezultat, rusii incercard sa intimideze Poarta
al delegatiei. intemeindu-se pe intelegerea de la prin reluarea operatiilor militare. La 13 febru-
Tilsit cu Napoleon, rusii se credeau in drept sa arie generalul Pulatov trecu Dunarea pe
pretinda Principatele Romane Moldova si gheata, mai sus de Zimnicea, si ocupd prin
Muntenia, pe care le administrau din 1806, surprindere Sistovul cu 4.000 de oameni.
precum si independenta Serbiei. Delegatii turd Demonstratil similare erau luate in vedere si
dadeau a se intelege ca Poarta ar fi dispusa sa contra cetatilor turcesti de la Vidin, Rusciuc si
cedeze Basarabia, adica Bugeacul tataresc cu Silistra, si numai marile inundatii ale Dunarii
raialele turcesti de la Ismail, Chilia, impiedicara pe rusi de a le intreprinde in
Akkermann si Benderul. Rusia incepand sa primavara. Cu toate acestea, mare nervozitate
intuiasca intentlile lui Napoleon asupra domnea in ambele lagare. Turd! asteptau din
Moscovei, pacea dispusa a se multumi numai ceas in ceas inceperea operatiilor franceze, cats
cu Moldova, ba chiar numai cu linia Siretului. vreme rusii ridicau divizii de pe frontul de sud,
La vestea aceasta, marele vizir replica interpre- diriguindu-le spre frontul de nord din Polonia.
tului Langeron care i-o comunicase la Rusciuc Revocarea generalisimului Kutuzov din postul
ca este rusinos ca rusii, care stapanesc un de comanda al trupelor de pe frontul de sud si
sfert al globului, sa se certe pentru o palms de inlocuirea lui prin amiralul Paul Ciceagov
pamant, adica fasia dintre Siret si Prut, care accelera incheierea path. Batranul generalisim
nici nu le este de folos. Dar la insistenta solu- revendica pentru sine gloria desmadularii
lui rus, marele vizir declares in cele din urma.: Moldovei si de aceea el grabi negocierile de
"Va dau Prutul, nimic mai mult; Prutul on pace, acceptand Prutul ca hotar pentru noile
rdzboiul; am jertfit grozav de mutt petal acuma cuceriri rusesti. Si astfel, fu semnat, la 16/28
si Ismailul singur vet' pldteste rdzboiul si mai mai 1812, la Bucuresti tratatul de pace, care in
aveti incd patru cetd ti, aclicd Chilia, Akkermann, art. 4 cuprinde urmatoarea dispozitie teritori-
Bender si Hotin si o streilucitd provincie, ala: "Raul Prut, de la intrarea sa in Moldova,
Buceagul, impreund cu tinuturile Greceni, 'kind la vdrsarea sa in Duneire si malul stdng al
Codru, Ldpusna, Orhei, Soroca si partite Dundrii de la confluenta Prutului pdnd la Chilia

633
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

si pared la Mare vor forma granita intre cele chemare libera adresata tariff, pentru ca celor
dou 'd imperil ". dornici de inrolare sa be fie puse in vedere pri-
Prin acest articol. Poarta ceda Rusiei vilegii . La expirarea termenului de angajare,
cetatile Hotin, Bender, Ackerman, Chilia si cei ce se reintorc la vatra sa fie stersi din
Ismail cu Reni impreuna cu raialele tor, pre- rolurile contribuabililor si trecuti in randurile
cum si Bugeacul tataresc care constituia mazililor si ruptasilor. In aceste conditii ar
Basarabia. Poarta mai ceda Rusiei si judetele putea lua fiinta in Moldova o militie nationals.
moldovenesti Bald, Soroca, Orhei, Lapusna, Proiectul recomandat de Ciceagov
Hotarniceni, Codru si Greceni, precum si prevedea organizarea militiilor din randurile
plasile de dincolo de Prut, din judetele Iasi si populatiei rurale pe judete si a go.rzilor din ran-
Carligatura. A doua zi dupa semnarea tratatu- durile populatiei de la orase. Militienii din
lui de pace de la Bucuresti, Kutuzov parasi Oltenia urmau sa formeze corpul pandurilor, iar
capitala Munteniei, indreptandu-se spre cei din Muntenia corpul cdtanelor. Dar pro-
Petersburg. Poarta ratified tratatul la 12 iulie. punerea amiralului Ciceagov cu privire la orga-
Amiralul Ciceagov aduse cuprinsul instrumen- nizarea unei ostiri nationale n-a putut fi puss
tului de pace la cunostinta divanului muntean in aplicare prin faptul ca autorul ei parasi, la
la 6/18 iulie. Articolul XI din tratat prevedea 18 august, Bucurestii, far turcii reocupara la 1
un termen de 3 luni pentru evacuarea trupelor septembrie cetatile Turnu, Giurgiu si Braila,
rusesti, adica pana la 3/15 octombrie 1812. iar la 18 septembrie sultanul randui Domn in
Curand dupd semnarea pacii, turcii isi Muntenia pe loan Caragea, iar in Moldova pe
dadusera seama ca au fost tradati de sfetnicii Scarlat Calimachi.
for fanarioti. De aceea, ei decapitara pe
Dimitrie Moruzi, marele dragoman, si pe fratele
acestula, Panaite Moruzi. Dar ce folos, cand 3. Prote'stele moldovenilor contra cesiu-
Basarabia a ramas pierduta. nii Moldovei transprutene
Inainte de a parasi Tara Romancsca,
amiralul Ciccagov preconiza organizarea in Cesiunea Moldovei transprutene a pro-
graba a unei ostiri pamantene, care sa dus o adanca mahnire si consternare in ran-
impiedice reocuparea tariff de catre trupele durile moldovenilor. Si aceasta cu alit mai
turcesti, dupa retragerea ostirli rusesti si sa mull, cu cat cesiunca s-a fa'cut Para ca tara sa
mentina ordinca interioara. In scopul accsta, fi fost intrebata cel putin pentru cesiunea linu-
amiralul adrcsa la 10 iulie divanului muntean lurilor Greceni, Codru, Hotarniceni, Lapusna,
o nota conficlentiala in care arata ca, desi Orhei, Soroca si Balli, care faceau parte din
pacca cu Poarta a fost incheiata, totusi nu se principatul Moldovei vasal Portia, iar ocar-
poate sti daca Turcia se va alia sau nu cu muirea acestor tinuturi era in seama
Rusia. Intre Limp, se impune ca pentru cazul principelui si divanului din Iasi. Poarta nu era
cand, dupa retragerea rusilor, trupe dusmane deci indreptatita sa cedeze aceste linuturi unei
ar incerca sa ocupe tara, apararea acesteia sa puteri straine, Cara ca Domnul si divanul sa 11
fie incredintata unei militii nalionale de 20.000 fosl ascullati. Asa hotarau capitulatiunile cu
de oameni, intretinuta de tara. Cu recrutarea si Poarta, care nu fusesera inca abrogate. Altfel
instruclia militiei in cele 12 judete muntene a se prezenta chestiunea cesiunii raialelor din
fost imputernicit vistiernicul Samurcas. Hotin, Bender, Akkerman, Chilia si Ismail
"Este vorba - zicea Ciceagov in impreuna cu tatarlacul din Bugeac care erau
chemarea sa, adresata tariff - de a inarma pe teritorii supuse direct Portii otomane. De
romemi pentru apeu-area for si pentru ca ei sei aceea, nu este de mirare daca, la 26 octombrie
dea tuturor popoarelor vecine o pildd elocventd 1812, moldovenii prezentara noului Domn
despre un mare adevdr st anume cd un popor Scarlal Calimachi un protest formal contra
care demonstreazd cd are puterile si care rasluirii Moldovei, care in curs de 6 ani fusese
intelege sei-si apere drepturile cu arma in Wind "calcata de ostiri nesfarsile rosienesti, pentru
trebuie set-si dobdndeascd imbundtdtirea ingrijirea carora bietii moldoveni au slujit, au
soartei sale. Organizarea ostirii peunemtene tre- muncit cu mainile sff cu dobitoacele, cu pagu-
bute sd porneascd din miscarea spontand a bire din Coate partite ". Iar drept rasplata pentru
natiunii". aceste marl si nepretuite jerlfe, rush dezro-
Un apel similar fu adresat si divanului bitori au rupt din pamantul Moldovei regiunile
din Iasi care raspundea la 14 Julie ca organi- Mc mai manoasc si mai bine cultivate, intr-un
zarea unei militii nalionale s-ar putea face prin cuvara "lot. Lrupul si inima lard, lzvorul vilelor,

634
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

chelarul tarn, ogoarele de grau si orz, pe cand Principe le Calimachi primi cu adanca
partea. ramasa Moldovei era mai mutt mahnire intampinarea justilicata a boierilor, o
popuvoivte". Membrii obstestei adunari a transmise la Poarta vi starui ca ea sa ajunga in
Moldovei aveau motive destul de vajnice, ca din mana sultanului. Dar nici Poarta nu putea face
intregimea Moldovei lipseau acum vase tinu- nimic, fiindca ceea ce s-a legat la Bucuresti nu
turi, adica cel mai mare tinut ce se numeste se mai putea desface.
Orheiul sau Lapuvna, cel al doilea at Sorocei, at "Cu toate acestea - spune cronica lui
treilea Hotarniceni, at patrulea Codrul, al cin- Manolachi Draghicim - locuttorli Moldovei multd
cilea Grecenii, tar al saselea tinutul Iasi cea vreme au tinut pacea incheiatd la Bucuresti ca
mai mare parte, caci acea ramasa se socoteste nestatomica, asteptand dintr-o zi intr-alta
intru nimic, afara de tinutul Hotinului si afara inapoierea pdmeuttulut luat de rust si intregirea
de olatul Bugeacului, care deli s-au dezlipit de hotarulut tdrii precum au fost mai inainte, dar
la o vreme de trupul Moldovei, dar tot intru s-a amdgit in ceste ce hrdnia ".
aceeavi stapanire aIlandu-se a preaputernicei Mitropolitul Veniamin staruia pentru
imparatii, era indernanarea si adapostirea redactarea unui protest mai energic contra
pamantenilor si inlesnirea vietuirilor si intru a rasluirii tariff si prezentarea lui congresului de
hranei indestulare vi a vitelor pavune. Tara pace de la Viena. Principele vi sfetnicii sat se
intru acest chip toata partea aceea socotindu- sfiira sa ridice un asemenea protest contra
se pans la Prut poate fi mai mult decal juma- puterii protectoare care era Rusia. Dar ceea ce
tate din tars. Pentru aceste puternice motive, moldovenii nu indraznira sa faca, incerca
membrii obstestei adunari cereau restabilirea principele Munteniei, loan Caragea prin
vechilor hotare "precum de la movii si stramosii Frederic Gentz, reprezentantul sau la Viena.
for au apucat intregirea Moldovei ava sa Acesta se insarcina sa intervina pe langa
ramasa si de acum inainte". principele Metternich pentru ca problema
Se arata ca partea de dincolo de Prut Basarabiei sa ajunga pe agenda Congresului de
era cea mai bogata vi cd ea contribuia cel mai pace de la Viena. In adevar, Gentz avu o con-
mull la darile in natura pentru Istanbul: vorbire cu Metternich, in cursul careia fu atin-
120.000 de chile se ridicau in Moldova sa Si chestiunea basarabeana, dar fara nici un
transpruteana, din cele 200.000 de chile de rezultat. In urma acestei convorbiri Gentz
grau ce se trimeteau in fiecare an la Istanbul, raporta domnului muntean ea "principele
si numai restul de 80.000 se luau din partite de Metternich este pe deplin convins cd once incer-
dincoace de Prut. Din tinuturilc "desghinatc" care de a deterrnina pe rust la retrocedarea te-
se trimeteau la Istanbul 30 - 40.000 de of vi lot riloriulut pe care el l-au smuts Portii in ultimul
de acolo sc mai cumparau vi allele 80.000, cilia rdzboi arfiftird scop si !Mtn".
vreme din restul tart' nu se puteau scoate Astfel, ramase pierderca Moldovei
decal. cel mull 40.000 de oi. Din Mc 300.000 transprutene definitiv peceLluita. Catastrofa
de ocale de unt pentru Nana, 140.000 de suferita de Napoleon in Rusia zadarnici once
revizuire a tratatului de pace de la Bucuresti.
ocale se ridicau din tinuturile de peste Prut. In noiembrie 1813, expirase termenul
Din birnici ramasera sub obladuirea ruseasca de 18 luni fixat in art. 7 al tratatului de la
80.000 de oameni cu multimea slujitorilor care Bucuresti in cursul caruia locuitorii din tinu-
pazeau marginea Nistrului. Din birul tariff de tunic transprutene cedate Rusiei se puteau
1.697.000 lei, se percepeau din Moldova hotari de a ramase acolo sau de a se retrage in
transpruteana 625.000 lei pe Tanga 225.000 lei Moldova de dincoace de Prut, lichidand propri-
ramasa, 5.000 lei gostina, 55.000 lei oierit, etatile for de acolo:
31.000 lei stuparit, 90.000 lei vadrarit, "Sosind ziva fatalri - zice Manolachi
110.000 lei vama, 60.000 lei pentru exportul Draghici in cronica sa'' - a expireirii conventiet
de sare peste Nistru si vanzare de catre ciobani dupd tratat, ce trebuia fireste, care sa trdiascd
si alti locuitori vi 40.000 lei pentru holerca uncle era sei reandnet deseivarsit, ceasurile acelea
(rachiu). Pe fiecare an se vindeau peste hotar au fost de plemgere de neuitat; pentru cd poporul
15.000 boi cu cate 20 galbeni perechea, 15.000 cu ceu-dul, ca turmele de of incinsese toatd mar-
vaci cu cate 5 galbeni de cap vi 5.600 cal cu ginea Prutului de la un cap& la altul, mergand si
cate 15 lei calul, pe cand din tinuturile ramase venind de prin sate si de prin targuri seipteundni
Moldovei nu se vindeau, in fiecare an, peste inchetate, cu luarea de ziva bung, de la pdrinti,
hotar decal. 5.000 boi si 5.000 vaci. De acolo de la fray st de /a rudenti cu care crescuse st
venea belvugul vitelor de once fel, at granelor, vietuise irnpreund pond in vremea aceea, cand
at cerii vi al mierii. se despeirtiau unit pe altit pentru totdeauna ".

635
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

4. Organizarea oblastiei Basarabiei vechile asezaminte moldovenesti, se dadu lui


Sturdza si un sfat obstesc, un fel de divan,
Teritoriul moldovenesc dintre Prut si alcatuit din boieri moldoveni, cu ajutorul caro-
Nistru anexat imperiului rusesc cuprindea mai ra guvernatorul civil numea pe ispravnicii
bine de jumatate de suprafata Moldovei de judetelor care se alegeau si ei din randurile
83.860 km2. Din intreaga suprafata. ramase boierimii moldovenesti devotata Rusiei, precum
Domnului Moldovei numai 38.230 km2, restul Catargi, Ghica, Bals, Varnav etc. Ispravnicii, la
de 45.630 trecu sub stapanirea ruseasca, randul tor, alegeau pe ocolasi in fruntea
intrecar-id deci teritoriul Moldovei cu 7.400 ocoalelor si pe vornici sau starosti in fruntea
km2. Pe teritoriul anexat de rusi se gaseau 5 satelor. Tot ei confirmau pe capitanii de mazili
ceta..tiCahul, Tighina, Cetatea Alba, Chi lia si si pe capitanii targovetilor. Ispravnicii si aju-
Ismail - 17 targuri si 685 sate cu o populatie de toarele for aveau atributli administrative si
482.630 suflete. in raportul sau catre tarul judecatoresti ca si in Moldova. Pravilele dupes
Alexandru I, amiralul Ciceagov descrie care se carmuia oblastia si se judecau pricinile
Basarabia ca o tars frumoasa, care va aduce erau cele moldovenesti, actele se adresau in
imperiului marl foloase, dar ea trebuie sa fie limba moldoveneasca.
lasata sa se odihneasca catava vreme. Noua stapanirea ierta darile pentru 3
"Am incercat - zice amiralul - sa dau ani si scud populatia de serviciul militar pe un
locuitorilor acestui tinut cdteva privilegii mai termen de 5 ani. Iar pentru a impiedica emi-
mult dealt vecinilor. Ei sunt scutiti de doiri grarile in Moldova, tarul intari drepturile si
vreme de trei ani, in loc de dot, dupd cum privilegiile tuturor claselor sau tagmelor
prevede tratatul de pace. Ei stint scutiti de socialc. Acestea crau constituite din boieri,
recrutare, cats populatia este rarer si o altfel de boierinasi, mazili, ruplasi, clerici, negustori si
mclsurcl in loc scl aducd locuitori, i-ar face scl popor. Boierii care se puteau legitima cu rang
fuga si pe cei ce sunt. Cred ca aceasta lard ua mart de boierime din Moldova, se primeau in
propcIsi daces vafi feritcl de multintea puterilor si lagma boierimii ereditare rusesti, erau trecuti
autorttcitilor. Aici nu trebuie nimic de fcicut, nimic in cartea heraldica." a imperiului si se bucurau
intocmit dacd neuoia localei nu cere si dacd de toate privilegiile acestei clase selecte. In
milloacele locale nu ingaduiel" fruntea for slam maresalul nobilimii, care se
Noua achizitie teritoriala fu numita de alegea de catrc obstea nobililor din aceasta
nisi Oblastia Basarabiei, intinzand numirea de lagma din trei in trei ani. Deosebit de aceasta,
Basarbia care se localizase numai asupra marea boierime din fiecare judet avea sfatul ei
Bugeagului si asupra cetatilor turcesti si cu can maresal al nobilimii judetene in fruhte.
Hotinului impreuna cu tinuturile moldove- Sfaturile acestea boleresti se bucurau de o
nesti. Rusii pastrara vechea impartire adminis- larga autonomie in ceea ce privea interesele
trativa in 12 judete sau nezduri: Hotin, Soroca, clasei tor. Boierinasii, pe care noua stapanire ii
Iasi, Orhei, Lopusna, Hoteu-niceni, Tighina, gasi in slujba tart, furs recunoscuti ca nobili
Cetatea Alba, Chilia, Ismail, Greceni si Codrul. individuali. Ei erau scutiti de cnut sau de aka'
Judctele erau impartile in ocoale sau plasi, iar pedeapsa corporals, nu plateau impozit pe cap
acestea cuprindcau un anumit numar de sate. si nici all bir personal si erau trecuti in condi-
Perna si vechea sterna a Moldovei, capul de zim- ca sufletelor nebirnice. Lor le era ingaduit sa
bru, fu pastrata. Prin numeroase ordonante intre in serviciile statulul rusesc bucurandu-se
sau ucazuri imperiale se asigura respectarea de toate privilegiile nobilimii individuale
vechiului caracter moldovenesc al provinciei, a rusesti. Cu vremea ei se pierdusera insa in ran-
legiuirilor locale si a limbii moldovenesti in bi- durile nacialnicilor si cinovnicilor rusi. Mazilii
serica si administratie. Carmuirea tart fu si ruptasii obtinura si ei recunoasterea privi-
incredintata unui guvern provizoriu. Un boier legiilor tagmei tor, deosebindu-se numai foarte
moldovean, Scarlat Sturdza, care se mutase in putin de pronomiile boierinasilor. in fruntea
Rusia si ajunsese general in ostirea ruses, fu tagmei for era un capitan. Ei furs incadrati in
randuit in fruntea administratiei civile a noii clasa nobililor sdraci cu o singurcl curte.
oblastii basarabene. Ajutorul lui era boierul Targovetli formau bresle sau isnafuri deosebite
Mihai Crupenschi, moldovean si el. dupes indeletnicirea tor, platind un bir special,
Guvernatorul civil, aflat in subordinea guver- deosebit de cel pe care it plateau nobilii si
natorului militar al oblastiei, isi avea mai inters taranii. Ei isi alegeau pe capitanul tor,
resedinta la Tighina, iar apoi la Chisindu, care deopotriva cu mazilii si ruptasii.
prin ucazul imperial din 1818 fu decretat ca- Clericii constituiau o tagma specials
pitals a Basarabiei. Iar pentru ca noua ocar- duhovniceasca - duhovenstvo - cu drepturile si
muire a oblastiei sa semene cat mai mult cu privilegiile ei dobandite prin hristoavele voievo-

636
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom an ilor

dale si ucazurile imperiale. Preotimea traia din teascurile careia iesira numeroase carts rituale
ofrandele credinciosilor si din rodul pamantu- didactice si religioase precum: Catehismul,
lui bisericesc. Fiecare biserica avea sesia ei de Molitfelnicul, Psaltirea, Mineul, Noul Testament
33 de ralci de pamant cu care era inzestrata de etc., talmacite din ruseste prin osardia chiri-
proprietarul satului sau de obstea sateasca. arhului Gavriil. 0 insemnare contemporana
Enoriasii munceau acest pamant cu claca pen- arata ca intre anti 1815 si 1820 iesira din
tru preot. De la stat preotul primea o indem- tipografia de la Chisinau nu mai putin de
nizatie numai pentru impartasirea invataman- 19.300 de imprimate de tot felul. Din indemnul
tului religios in scoala. Prin ucazul imperial, zelosului arhiepiscop al Basarabiei si al
din 21 august 1813, a luat fiinta Arhiepiscopia Chersonului s-a pregatit o traducere in
Chisinaului si a Hotinului pentru intreaga romaneste a Bibliei, care aparu, in 1819, la
oblastie a Basarabiei, cuprinzand si gubernia Petrograd, sub auspiciile Societdrii Biblice
Chersonului, cu orasele Odessa, Tiraspol, Rosiene. Colaboratorii arhiereului la aceasta
Ananiev si Elisabetgrad. Incorporarea acestor opera de traducere fusesera Dimitrie Sulima,
gubernii in arhiepiscopia Chisinaului era moti- Varlaam Cuza, protoiereul Cosnitchl si mitro-
vata prin faptul ca regiunea era locuita de politul losif Naunescu. In 1817, s-a pus temelia
roman!, greet, bulgari si alte neamuri diferite, catedralei din Chisinau care s-a terminat
tar rust erau foarte putini. Prin ucazul de infi- numai dupa moartea Jul Gavriil, intamplata la
intare se dispune ca in noua arhidieceth sa se 30 martie 1821. Osemintele sale au fost
aplice "obiceiurile locale, flindca s-a ingaduit depuse spre vesnica odihna in gropnita mana-
poporului Basarabiei pastrarea vechilor sale stidi Capriana. Lespedea de mormant poarta
drepturi moldovencsti." Pentru intretinerca urmatoarea inscriptie: "Numele lui ua trdi intre
not! cparhil, tarul it inching manastirea uremuri, inielepcitmea sa o uor recunoasfe
Cdpriana si schitul Codrita cu toate avcrilc si oamettii, ittr lauda lui va mdrittrisi-o biserlca ".
veniturile tor. In demnitatea de cpiscop al Tagma cea mai numeroasa din popu-
Chisinaului si I lotinului fu randuit de &artful lalia Basarabiei o constitulau plugarii cultiva-
Sinod at biscricii ruscsti fostul Exarh al tor! de Omani_ Prin reformele lui Constantin
Moldovei, Valahici si Basarabiei, Gauriil Mavrocordat taranii moldoveni isi redobandi-
Bdnulescu Bodoni, originar din vechea familie a sera liberlatea de a se muta de pe o mosie pe
Banulestilor din Campulungul Moldovenesc, alta dupa nevoile tor. Prin aceste reforme s-a
undc venise din tara Ardealului si care in 1801 fixat si claca de 12 zile pc an. Salenii din
ajunse membru al Sf. Sinod din Petrograd. A Moldova erau de doua categoric: sdteni cu
fost decorat de imparaleasa Ecaterina cu petmetnt propriu, sdteni asezati pe mosiile
clobucul sau camelauca alba cu crucea de domnesti, ecleziastice si boieresti. Dupes vechiul
briliante. In octombrie 1812, noul chiriah a obicei taranii primeau 3 - 10 Wei de pamant
creat la Chisinau o dicasterie duhouniceascd de cap de familie pentru hrana tor, platind pen-
dupa modelul rusesc, dar el pastra vechea tru aceasta o anumita sums de bani in nume-
impartire a Moldovei in protopopiate care erau rar si dand dijma 4 zecimi din toate produsele
noua la numar: Hotin, Soroca, Fa testi, Orhei, acestei podiuni de pamant. Afars de aceste
Leipusna, Hotarniceni, Codru si Basarabia de prestatii in bani si in natures, sateanul mai
jos. Protopopii aveau sub controlul for cele 712 datora proprietarului 12 zile de claca pe an ca
biserici si preoti din arhiepiscopia Basarabiei. sa-i ajute la gospodarie si sa-i trimita randasi
Una dintre cele mai vechi biserici era cea din la curie. Taranii pazeau padurile proprietaru-
targul Chisinaului care s-a pastrat pand in lui, avand insa dreptul de a ridica uscaturile
zilele noastre. La 31 ianuarie, chiriarhul Gavriil din padurile strajuite de ei si trebuiau sa tina
deschise la Chisinau Seminarul duhounicesc in buns stare drumurile, stavilarele, podurile.
pentru pregatirea preotilor. La acest seminar se De altfel, ei nu mai erau legalci de glie, ci erau
invatau: gramatica, retorica, logics, filosofia, liberi de a-si schimba stapanii, dupa ce-si
istoria, geografta, matematica, pegagogia si indeplineau toate indatoririle fats de acestia. In
teologia dogmaticd precum si limbile romans, Rusia insa, taranii traiau in conditii cu mult
ruset, elind, satins, francezd si germand, acestea mai grele si mai apasatoare. El erau robii pro-
cloud din urrna numai facultativ. Materille se prietarilor de mosii. Proprietarul rus era stapan
predau la inceput in limba romans, care trep- absolut asupra taranului, el ii putea folosi Cara
tat a fost inlocuita, cu limba ruses. Cursurile ragaz la once munca, cand voia si cat voia. El
durau Base ani. In 1823, s-a deschis la it putea vinde ca pe animalele necuvantatoare
Chisinau si o scoald duhouniceascei pregati- sau a-1 da zestre urmasilor sal, despartind
toare pentru seminar. In mai 1814, se deschise copiii de paring. Taranii moldoveni cunosteau
la Chisinau o tipografie moldoveneascd de sub situatia mujicilor din Rusia si de aceea ei se

637
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

gandeau cu groaza la soarta ce-i astepta sub si ostasii rust nu se hremird deceit cu pdsdri ".
regimul rusesc. Taranii din Rachitna adresard, Tratatul de la Bucuresti ingaduia tata-
in 1816, tarului o petitie, in care se rugau cu rilor emigrati de a se intoarce in Turcia. Dar
"lacrimi" in ochi sa fie lasati in "obiceiurile for tatarii nu facurd uz de aceasta dispozitie a
cele moldovenesti pe care le-au apucat din tratatului, ci rarnaserd in Crimeea si Cuban.
batrani, ramanand sub "dregeitorii Moldovei, Pamanturile parasite de tatari trecurd in pro-
parnanteni de ai for precum erau deprinsi si se prietatea statului rus, care se grab! sa cheme
intelegeau si in vorbd", cad ei alte randuieli nu colonisti strain' pentru improprietdrirea loi.
pricep, ci numai cat li se adauga "necazurile si Intre colonistii asezati de rusi in sudul
greutatile". Din pricina aceasta numdrul fuga- Basarabiei ocupard locuri de frunte bulgarii,
rilor din Basarabia in Moldova sporea mereu, golgcluzit si germanii. La retragerea for din
astfel ca rusii se vazural nevoiti sa intareasca sudul Dundrii ostirile rusesti aduceau cu ei mii
cordoanele de cazaci de-a-lungul Prutului pen- de familii crestine de bulgari si gagauzi care nu
tru a opri fuga taranilor roman! in Moldova. se mat puteau intoarce in vechea for patrie, din
Pentru a impiedeca risipirea tar!!, carmuirea cauza urgiei turcesti. Unele din aceste familii
Basarabiei ezita de a introduce in noua oblastie ajungeau mai adanc in Rusia, altele ramaneau
regimul agrar din Rusia si se ingrijea sa asi- in Moldova, iar dupes cesiunea Basarabiei, ele
gure taranilor respectarea vechilor obiceiuri furs colonizate in Bugeac, prin stdruinta si
pamantene de care se bucuraserd sub bid.- ingrijirea generalului Ivan Nichitici Iuzov, bul-
duirea moldoveneascd. Asezamantul tarului gar si el de origine, care fu numit curator ge-
Alexandru prevedea ca "taranii sau satenii pe neral asupra coloniilor bulgaro-gagduze din
temeiul de mai inainte isi vor pazi dreptatile a Basarabia. Prin stdruinta lui, noii colonists
nu atarna persoana for de la stdpanitorii obtinurd, la 29 decembrie 1819, prin gramata
painantului pc care sc and ei locuind". imperials - Zarska grcunata, largi privilegii
La 1817, cdimacamia ruseasca a intre care si o larga autonomic locals.
Basarabiei ordond sa se faces un recensamant Colonistii bulgari erau sculiti de serviciul mill-
al populatiel din noua oblastie basarabeand, in tar si de once alle obligati! civile. Ei se bucurau
urma cdruia se pulurd inregistra acolo 92.946 de libertatea cultului, de dreptul de asociatie si
de gospoddrii cu aproximativ 482.630 de liberul exercitiu al oricarei profesiuni. In
suflete. Pe langd masa compacta de moldoveni conditiile acestea asa de prielnice, era firesc ca
catagrafia populatiei arata 640 familii de greci, numdrul for sa sporeased mereu prin imigrare
530 de armcni si 82 de bulgari si gagauzi, din Bulgaria aflatd sub stapanirea turceascd.
3.826 familii de evrei. Conscriptia ruseasca din Atli colonisti privilegiati erau germanii care, in
1817 nu face nici o mentiune de familii de 1814, venires din pdrtile Varsoviei si se asezard
ruleni sau ucraineni in Basarabia, o dovada ca in Bugeac. Cele peste o mie de familii germane
asezarea acestora in Basarabia s-a produs primird scutire de dad si ajutoare banesti pen-
numai dupes incorporarea noii oblastii in tru a-si pulea intemeia gospoddrii model. Ele
imperiul rusesc. Numdrul familiilor de tigani se asezard de-a lungul rdurilor Cogalnic, Ceaga
nu este aralat fiindcd liganii nu aveau si Sdrata, infiintand localita tile Borodino,
gospoddria tor. Nu pomeneste nici un cuvlinl Tarulino, Kulm, Leipzig, Katzbach. In 1816,
de tatari fiindcd acestia parasird Bugeacul sosira in Bugeac colonistii francezi care inte-
inainte de inchcicrca pdeii, sc retrasera in meiara satele Ferechampenoise, Buenne, Paris
Crimeea si in Cuban. 0 marturic conlempo- si Areis. Mai apoi sosira si colonistii elvetieni
rand arala ca: din cantonul Lausanne care intemeiara salul
"Tatarii dispeirurcl emigrand in masa. Saba din limanul Nistrului. Si colonistii ger-
Tdrgurile for pieird cu dansii. La plecare ei dis- mani si francezi se bucurard deopotriva cu
truserd singuri multe case, iar cele ce mai colonistii bulgari si gagauzi de scutire de servi-
rcimaneau neclar-eu-nate de ei se risipird de la ciul militar, precum si de largi drepturi in auto-
sine, fiindcd erau cleiclite din ba me. Dupd o Lund conducerea treburilor for obstesti. Ei puteau
de zile nu vedeai nici urma din multimea satelor deschide scoli si biserici pentru nevoile for cul-
care umpleau Bugeacul; numai doard oft iarba turale si confesionale.
era stufoasa si de un verde mai inchis in bead-
turtle fostelor auluri tateb-esti. Tdtarii ldsaserd in
satele for parasite toate orate-mule domestice 5. Asezimantul Basarabiei
care perird, cele mai multe de foame. Cdrid to
apropiai de o casd parcisirci auzeai strigdte, In raportul sau catre tar, amiralul
tipete st urlete si o multirne de pisici, de curd, de Ciceagov ardta ca noua oblastie va propasi
gdini, de gaste si rate ce veneau set ceard mila daces va fi ferita de multimea puterilor si
omului, ocrotitorul for firesc. Mullet creme cazacii autoritatilor. Acolo nu trebuie nimic facut daces

638
www.dacoromanica.ro
Istori a Romani lor

nevoia locals nu cere si daces mijloacele locale Basarabiei. Iar pentru a potoli spiritele agitate
nu ingaduie, respectandu-se vechiul regim ale populatiei, el lansa o proclamatie in care
pamantean. Si totusi, birocratia tarista incepu fagaduia ca Basarabia se va administra dupes
sa se amestece in treburile interne ale noii vechile sale drepturi si obiceluri, ca locuitorii
oblastii. Dupes un an de administrare, guverna- se vor putea folosi in cererile for de limba
torul civil Scar lat Sturdza fu revocat din postul moldoveneasca si greceasca ca si in Moldova,
sau. Atributiile sale trecura asupra generalului ca scutirea de bir si de serviciul militar se
Harting care intruni in mainile sale, pe langa mentine inca si ca exportul de cereale si de vite
puterea militara sI pe cea civila. El incerca sa ramane liber.
reduces influents pamantenilor si sa modifice Din ordinul tarului se Institut o comisie
regimul in sensul tendintelor de rusificare ale de reforme care avea insarcinarea de a elabora
cinovniciilor, care se recrutasera din randurile un nou statut pentru 'noua organizare a
fostelor ajutoare ale 1W Kutuzov in adminis- Basarabiei. Un membru al acestei comisii, con-
tratia Principatelor in timpul ocupatiel rusesti. silierul aulic Svinin fu trimis la Iasi pentru a
Seful cancelariei oblastiei. Siscov, se grabs sa culege acte si informatii asupra felului in care
intocmeasca un protect de reforms administra- se administrau tinuturile de peste Prut. Svinin
tiva cu tendinta de unificare pripita. si de inla- se interesa indeosebi de situatia boierimii
turare a elementelor autohtone de la condu- moldovene, cerand informatii de la insusi
cerea treburilor publice si de inlocuirea acesto- Domnul Moldovei, Scar lat Calimachi. Comisia
ra cu birocrati rust. Impotriva acestor intentii insarcinata cu lucrarile de organizare a
ostile pamantenilor se ridica, ca un singur om, Moldovei Rusesti de peste Prut, terminandu-si
boierimea basarabeana in frunte cu arhiepis- lucrarile, alcatui un statut sau asezamant pen-
copul Gavritl, combatand prin gral vlu sau tru noua oranduire administrative a oblastiei,
inscris, staruind pentru mentinerea vechilor numit: Asezeunantul obrazovantet oblastiei
intocmiri moldovenesti drept cea mai priin- Basarabiei care aparu in text paralel, in
cioasa populatiei Basarabiei si cea mai adec- rometneste si in ruseste.
vata nevoilor populatiei. La afirmatiile biro- In actul de promulgare, cu data de 29
cratilor rust ca Moldova n-ar fi avut asemenea aprilie 1818, tarul Alexandru Pavlovici, care
intocmiri, boierimea raspunse in memoriul venise anume pentru aceasta la Chisinau,
inaintat tarului, in 1814: arata ca asezamantul s-a intocmlt din curates
"Se poate crede ca not n-am avut si nu intma si din dorinta locuitorilor oblastiei
avem nict astdzt legi? Oare nu avem obiceiurile basarabcne si ca a fosl supus la cea mai buns
vecht si pravilele Moldovei? Nu avem legiferei rile inielepciune si socotinta a sfatului inchegat din
date de votevozit nostri in diferite vremuri sub barbati, ca'rora starea si cele in flinta nevoi ale
forma de hrisoave st anaforale ? Nu se per- pamantului acestuia le-au lost cunoscute.
tracteazd la not afacerile pe baza legilor lui "Oblastia Basarabiei - zicea mai
Justinian si altor impdrati grecesti? Ce calomnie departe imparatul - 1st pdzeste a sa inchegare
mai mare deceit aceasta poate fi adusd oare de norod, pentru aceea in tot priveste st oseklit
noua ?" chip de cel rmuire. Dar scopul meu este plecat
Intr-un alt memoriu trimis tarului dinspre aceea, ca acest fora de rneisuret Nine si
Alexandru se sustinea ca: toate cele ce curg din aceasta, stifle cu oseibire
"din cea mai adancd antichitate, poporul a vreunei start a locuitorilor, ci toti trebule sd
moldovenesc, ca pogordtor al vechilor colonists aib d la aceasta impcirtds ire intr-o dreaptd
romani asezati in Dacia, s-a cetrmuit dupes mcisur d".
legiutrile sale autonome mostenite de la strd- Asezamantul prevedea pastrarea si
mosit lor romani. Mai tetrziu Moldova, intreind respectarea legiuirilor si obiceiurilor Moldovei,
sub dependenta impetratilor bizantint st otomant "in toate dregatoriile publice si intareste intre-
in Constantinopol, acestia pe cei crestint sau buintarea limbii moldovenesti, pe temeiul si
mahomedant le-au Id sat neatinse legiutrile, intarirea dreptatilor si pronomiilor si a legiui-
asezeunintele si obiceturile beistinase. Divanul rilor locului, acele cu multa milostivire lasate
Moldovet si acum are 'Inca rnanualul de legi, pentru de-a pururea oblastiei Basarabiei".
codicele but Justinian, pe Tanga care mai aplicd Dupes noua constitutie a Basarabiei din
legile si reutduielile pravilnicesti, alceitutte si 1818 puterea executive se gasea in mana
date de domnitorii Moldovei ". Ostinescului general-Gubernator.
La staruintele fruntasilor basarabeni "Asezarea la hotar si numeb -ul cetdtibor
tarul restabili starea de lucruri in noua sa cer ca oblastia st ceu-muirea et politicd sd fie sub
oblastie, revoca pe Harting in 1816 si numi pe privighierea Si in sama unet ocarmuiri militare.
generalul Bahmatiev guvernator civil al Drept aceea oblastia Basarabiei se va afla sub

639
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

privighierea ostinescului general gubemator de punere la cale a haznalei, crirninaliceste si de


Podolia, cdruia i se lass voia. dupd trebuinta ce cercetare rusesti si moldovenesti, cu pdzirea
va fi a se aflafatd. in al oblastiei Basarabiei oras legiuirilor Imperiei Rusiei si cu tinerea drep-
sau in Camenita Podoliei faro de nici o protirne- tatilor si obiceiurilor pdrnemtului la ceea ce se va
sisei in unul sau altul loc. Orasul oblastiei se atinge de apdrarea drepturilor particularilor; iar
insemneaza a fi orasul Chisindu, cu socotintei a pricinile judecdtii politicesti si de hoteirdluri se
se dobandi acest oras in ski pdnirea hasnalei de va lucra in singura Umbel moldoveneascd si
la rndruistiri cu invoiald despre amandoud judecdtile se vor face pe temeiul legiuirilor si obi-
pdrtile". ceiurilor Moldovei. Toate publicatiile, ordinile,
Teritoriul Chisinaului apartinea ma- citatille vor fi scrise ruseste si moldoveneste".
nastirilor SI. Vineri si Galata din Iasi. Asezamantul aducea modificari in
"Proistorii acestor memcistiri paradesird impartirea administrative a Basarabiei.
teritoriul targului la hasnauct impeirdtestii sale Oblastia fu impartita in sase judete: Hotin cu
mewl' ri Alexandru Pavlovici a toatd Rusia, stiind capitala la Hotin; Iasi cu capitala la Balti, care
cd dupd Malta vointd el era menit a fi pentru fu ridicat de tar la rangul de oras; Orhei cu ca-
olatul Basarabiei targ al Guberniei". pitala la Bucuresti; apoi judetele Bender,
Puterea guvematorului militar era insa Akkermann si Ismail cu resedintele cu acelasi
ingradita de Inaltul Sfat at Oblastiei, care se nume. In fiecare judet sau nezd fu randuit cate
compunea dintr-un presedinte, patru membri un capitan ispravnic si cate 4 asesori sau
si sase deputati. Presedintele inaltului sfat era comisari dupa alegerea nobilimii si cu intarirea
nacialnicul oblastiei si general- gubernatorul guvernatorului general. Tinuturile erau subim-
ostinesc at Podoliei, iar cei patru membri erau partite in ocoale cu cate un ocolas in frunte.
gubematorul politicesc, vicegubernatorul sI Carma satului era incredintala unul vomic sau
presedinlii color doud judeceitorii criminalicesti pr1mar dbpa alegerea ispravnicului. La targuri
si politicesti. Cei 6 deputati se alegeau de bole- se inflinteaza dume oreisenesti si ceumuiri de
rime pe termen de trei ani. Intre acestia trebuia bresle dupa legiuirile rusesti. Locuitorii
sa fie maresalul nobilimii care era poveituitorul ramasera impartili in clase, tagme sau sos/ovii
dvorianstvei oblastiei. Gubernatorul si vicegu- sl anume in partea duhovniceasca - duhoven-
bernatorul politicesc se numeau de tar, iar stvo - marea nobilime - dvorianstvo - boieri-
ceilalti doi sovietnici, de nacialnicul oblastiei. nasi, mazili, ruptasi, neguslori si targoveti,
Atributlile inaltului sfat erau reglementale prin larani sau sateni, muncitori de pamant, fiecare
asezamant care arata ca. "al oblastiei ver- lagma cu dreplurile si obligatiile sale. Pentru
hovnaisvat va cauta toate de obste pricinile impartirea dreplatii se randuiau la tinuturi
oblastiei, adeca: cele de punere la cale, impli- cate un judecator si 2 asesori, dupa alegerea
nitoare a haznelii si iconomicesti; asemenea nobilimii si intarirea guvematorului general.
pricinile de apelatie criminalicesti si de Asezdmantul prevedea organe elective de la pri-
cercetari, precum si acele de giudecata marul satului pand la membrii inaltului sfat.
politicesti pentru on sf ce avere miscatoare si Corpul electoral era insa foarte restrans,
nemiscaloare si pcntru ho(aralul de mosil. cuprinzand uneori pc proprielarif a cel putin
Hotarfirile sfatului,inlarilc cu multimea 300 de dcsealine de pamant. Asezeimeintul
glasurilor, nu crau supuse apelatiel si se obrazovaniei constiluia o adevarala constitutle,
aduceau fare intarziere inLru indeplinire; iar large st chlar destul de liberals pentru acele
fetele particulare puteau ca asupra sfatului vremuri, care aseza Basarabia alaturi de
oblastiei sa se jaluiasca imparatescului sfat Polonia, Finlanda si Georgia, tari care primira
prin mijlocirea ministrului justipei sau a ge- si ele asezaminte similare. Guvernatorii
neral-procuratorului". Bahmetiev si Juzov respectard dispozitiile noii
Cu privire la limba de gestiune, constitutii. Urmasul lui Juzov, printul
asezamantul cuprindea urmatoarele: Vornizov, inlocui insa prin regulamentul sau o
"Pricinile la verhovrudi sfat se vor lucra in parte din prevederile Asezdmdntului si, astfel,
limbile ruseascd si moldoveneascd, dupa cum se inaugura in Basarabia o era de inlaturare a
se va cuveni fiintei pricinei adecd, cele de vechilor asezaminte moldovenesti.

640
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor,

Capitolul IV

STAREA POLITICA, ECONOMICA SI CULTURALA


A TARILOR ROMANE SUB DOMNIILE FANARIOTE
1. Muntenia sub Ioan Voda Caragea si Alexandru Sutzu
2. Domniile lui Scarlat Calimachi si Mihai Sutzu in Moldova
3. Raporturile cu Poarta otomana si administratia sub fanarioti
4. Vistieria tarsi, samara domneasca si casa rasurilor
5. Mena si targovetii
6. Viata culturala
7. Manifestarile politice si culturale din Transilvania si Bucovina

1. Muntenia sub loan Voda Caragea si Orsova, care ramasese sub stapanirea
Alexandru Sutzu turceasca, se ra.'zvratira fratii Radgeb contra
Portii. Adalaii provocara mars tulburari in
Dupd ratificarea lratatului de la regiunile vecine si pricinuira mad pagube
Bucuresti de catre ambele imparatii si dupa locuitorilor pasnici din Banat si Oltenia, stain-
evacuarea trupelor de ocupatie, sultanul, jenind desfasurarea transporturilor prin Portile
intrand in vechile sale drepturi de suzeranitate de Fier. Cu acca ocazie, adalaii arsera Cernetul
asupra Principatelor Romane, randui in sep- si Strehaia, silind sa recurga la .ajutorul
tembrie Domn in Muntenia pc Joan Caragea pasalelor din serhaturile dunarene. Intorcan-
(1812 - 1818) si in Moldova pc Scar lat du-se de la Viena, Tudor Vladimirescu gas' lot
Calimachi (1812 -1819), pc termcn de sapte ani avutul sau pradat si mistuit de (lacari. Plin de
in conformitate cu dispozitiile intelegerii din amaraclune scria el lui Glogoveanu aratand ca
1802. Noul Domn al Munteniei era Elul fostului hotomanii de la Ada-Kaleh au pradat lume de
principe Nicolai Caragea. El isi incepuse cari- pe la el si ca si lui ' -au luat tot ce au gasit si
era politica in postul de dragoman al Portii, inca pe oameni i-au pedepsit tare. Cernetul
find un om cult si cunoscator de limbi strain 1-au ars tot, apoi continua:
si cu inclinatil literare, dar lacom de bani ca si "... al din rechivernisirea steipemilor tariff
parintele sau, fiindca dobandirea tronului ii noastre vezi said pretpadenie ni se pricinuieste.
costase marl sume de bani varsati in pungile Ei vor lua plata dumnezeiascd. Nu s-ar fl putut
fara fund ale negustorilor din Istanbul. chivemisi ca set- nu se fi fetcut aceastd pretpoide-
Cunoscuta este incercarea sa de a pune mana nie? 0 stapanire cu asa taro mare in mei int, si
pe mosia targovistenilor. Instalarea sa in un lucru de nimic n-au putu opri, ci ne idsard de
scaunul domnesc din Bucuresti fu tulburata ne pretpridirn si ni streinsercirn at tot. Adalaii au
de groaznica epidemic de ciuma - ciuma lui inceput a lua si soli si oameni, re mai mare
Caragca - care a bantuit mai mulls Toni si a beitaie de joc".
seccraL mil si mil de viell omenesli. Pcnlru In orienlarea sa polllicil, an Caragca
combatcrea molimli Domnul chcina medici din trccca ca un devolat al Portii, dar ard sa ncso-
sl.rainatale si promulga un statul pentru corn- coteasca valoarca bunclor rclatli u Franta si
balerea ciumei care fu .aplicat cu multa Rusia. Raporlurile sale cu Austria vecina erau
asprime prin cordoane sanitarc si printr-un corecte dar nu intime, ceea ce facea pe agentul
regim riguros de carantina. Spitalele de ciuma austriac sa descopere toate slOiclunile si
erau pline de bolnavi si nisi capul Sf. Visarion, abuzurile guvernarii si sa -1 banulasca de a II
tamaduitorul de ciuma adus la Bucuresti, nu "cu totul rus". Totusi, el isi intrelinea agentit
putu pune stavila hecatombelor de jertfe ale sat la Viena si angajase pe publicistul austriac
ciumei, care bantui mai multi ani. In timpul Gentz drept corespondent permane -it al sau pe
groaznicei epidemii, Oltenia era greu incercata Tanga cancelarul Metternich cu o remuneratie
de bandele haiducului sarb Valiki, care treceau de 185.000 piastri pe an. Prin mijlocirea aces -
Dunarea si jefuiau populatia pasnica de la sate tula incercase principele Caragea la indemnul
si orase. La ostrovul Ada-Kaleh de Tanga Portii, de a ridica chestiunea retrocedarii

641
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Basarabiei in fata congresului de la Viena. gerea lui Caragheorghe, cu decapitarea lui din
La 1816, principele Caragea insarcina ordinul lui Milos in noaptea de 24 spre 25 iulie
pe logoratul Atanasie Hristopol s1 pe clucerul 1817. La infrangerea lui Caragheorghe ar fi
Nestor cu intocmirea Codulul Caragea, care contribuit si principele Caragea, care sfatuia
aparu la Viena in greceste si romaneste. Noul mereu pe Milos sa caule a ajunge la intelegere
cod fu promulgat la 21 august 1818, cu cu Poarta.
punerea in aplicare la 1 septembrie acelasi an. Domnia indelungata a principelui
Sub domnia lui Caragea fu reorganizat si Caragea si bunele sale raporturi cu Poarta si
invatamantul public cu includerea scolii de Austria trezira foarte curand invidia adversa-
inginerie a his Gheorghe Lazar, autorul unui rilor sal. Dintre acestia cei mai inversunati
manual de trigonometrie cu ridicare de planuri erau membrii familiei Sutzu, care ravneau la
topografice. Cu doua decenii mai inainte redac- domnie. In septembrie 1818, principele se
tasera *erban si Grigore Andronescu tratatele jeluia agentului austriac contra actelor de
for de topometrie in limba romans. Fiica sa, nerecunostinta ale Sutzulestilor pe care
Ralu, a infiintat "teatru de societate" in sala pretindea de a-i fl ridicat din mizeria cea mai
Cismeaua RoOe din Bucuresti. In martie 1816, mare la o stare materials care o scuteste de
s-a inaugurat noul liceu prin straduinta mare - once grija pentru tot viitorul. Povestind toate
lui ban Grigore Brancoveanu-Basarab, la care acestea, Domnul ruga pe Dumnezeu cu lacrimi
pc langa stiiritele naturale se predau sI limbile in ochi sa.-1 scape din aceasta grea situatie. De
clasice. In tlimpul domniei lui Caragea s-au aceea, hotarase sa abdice de la tron inainte de
produs marl prefaced si turburan in Serbia. implinirea sorocului de sapte ani, fugind in
Prin art. 8 al tratatului de pace de la Bucuresti, stralnatate, pentru a nu impartasi soarta prin-
Serbia fu. recunoscuta ca tars autonoma sub cipilor Grigore Ghica, Nicolai Mavrocordat si
suzeraniicatea Portii, in schimbul unui tribut Constantin Hangerli. La 11 octombrie 1818,
anual. Inaltul conducator Caragheorghe fu principele fugi cu familia in Transilvania si de
rccunoscut ca sef al actiunii sarbesti, avtind a acolo in Austria. Penlru a reusi sa fuga, el
imparts put cum administralivii si judecato- plcca de la inmonnantarca lui Radu Golescu
reasca cu repezentantii natiunii sarbesti, care direct la Baneasa, unde it astepta familia, si
se alegeau diii camarazii sal de lupta, din ran- plecara cu toate bogatiile peste granita. Fuga
durile clerului si ale cnejilor care inlocuiau prin Domnului produse stare de panics si con-
judete pe vechii jupani. 0 amnistie generals slernare in Bucuresti. Singurii care se bucurau
cuprindea pe hots cei ce luasera parte la luptele erau adversarii Domnului care se grabira sa
pentru neatamare. Turcii ramasera insa mai raspandeasca pamflete odioase impotriva sa, in
deparle cu stapanirea cetatilor de la Dunare, care foslul Domn era calificat ca hot si trada-
intre care se rgasea si cetatea Belgradului. tor. loan Caragea, in cererea de azil adresata
Garnizoanele turce din aceste eclat' aveau mi- principelui Metternich, arata motivele abdicarii
siunea sa tins n frau pc sarbi si sa -i sileasca sale. Intre altele, el sustinea ca a fost totdeau-
la supunere fata de Poarta. Caragheorghe con- na devotat sultanulul si ca a aprovizionat
tinua insa lupta pentru dobandirea desa- constiincios (*idle turcesti care operau contra
varsitei independente a tad] sale. In toiul aces- razvratililor din Vidin, Ada-Kaleh si din Serbia
tor lupte el fu insa infrant in octombrie 1813 si si ca a lost laudat de sultan pentru aceasta
sift sa fuga in Austria unde fu internat. la Graz. solicitudinc. Dar laudcle sultanului au trezil
Scapand din inchisoare, el trecu in Rusia. La totdcauna zavistia adversarilor sal. Pentru
1815, era la Flotin si tinea legaturi cu parlizanii reconfirmarea in domnie a plata totdeauna
sal sarbi, care se refugiasera in Muntenia, la sume marl megistanilor Porlii, intre care mare-
Craiova, Pitcsti si Arges. In abscnta lui lui vizir Halel-Efendi a carui pofta de bani n-a
Caragheorghe, sarbii se grupasera in jurul lui putul If salurata. De aceea, accsta i-a lrimis
Milos Obrenovici, numit asifel dupa tatal sau cuvant ca domnia sa a lual sfarsil si ca ea ar
vitreg, Obrcn. $1 Milos se ridicase din randurile pulett 11 prelungita cu 15 luni dc la sorocul de
laranimii sarbesti, find unul (Untie cci mai sapte ani numai cu sprijinul Rusiei. La
apropiati colaboratori ai lui Caragheorghc. raspandirea accstei sliri Loci adversarii sal au
Milos continua lupla cu turcii, reclobandind inceput sa unelleasca pc fat's contra sa,
autonomia !aril, care fuscsc suspendata dupa acuzandu-1 ca este vandut rusilor. In urma
infrangerea lui Caragheorghe si fuga lui peste acestor uneltiri calomnioase, agentii sal n-au
granita. Incercarea acestula de a redobandi mai fosL primitl de Poarta, iar amicii sai i-au
conducerea rniscarii sarbe esua. Razboiul civil dat sa inteleaga ce soarta it asteapta daca va fi
dintre ambit pretendenti se terming cu infran- chemat spre justificare la Istanbul. De aceea,

642
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

pentru a-si salva viata a trecut in tarile aus- catastihul celor patru familii cu drepturi la
triece unde cauta azil impotriva persecutorilor domnie, ele aveau insa dreptul la o rents
sal. Azilul solicitat i-a Post oferit. Dar Domnul viagera, si anume de 40.000 de piastri pe an
mazilit nu ramase in Austria. La finele lui pentru familia Hangerli si 60.000 pentru fami-
noiembrie 1818, el scria lui Metternich din lia Arghiropol. Renta urma sa fie platita de
Eled-Kirsch, vestindu-1 ea se retrage la Geneva. catre cele patru familii domnitoare. Prin acest
De acolo, el pleca. in Italia unde petrecu la Pisa, finnan, grecii fanarioti din principate erau
apoi la Atena unde muri la adanci batra'neti in repartizati intre aceste patru familii si consti-
1845. tuiau nobilimea greceascd privilegiata. Principii
Referindu-se la domnia lui Caragea, erau responsabili fats de sultan pentru loiali-
cronicarul observa:12 tatea tor. Firmanul fu salutat cu mare bucurie
"... fostul Domn platise prea scump aren- de principele Alexandru Sutzu, funded familia
da domniei si de aceea el, unindu-se cu boierit sa era prima care obtinu domnia Munteniei,
porecliti ai tdrii si avemd aclusi cu cletnsul stoluri dupes retragerea lui Caragea. El se mai bucura
de greci fletmetnzi s-au pus a preidn terra adecd si de faptul ca dupes expirarea celor 7 ani de
semi cimea, ford milostivire, si am veizut cu ochii domnie in Muntenia ii era asigurat tronul
mei afirma cronicarul - in Muntenia oameni Moldovei si aceasta firs prea mari chcltuieli
pusi la torturet pentru darile ftscale. Strainul se pentru dobandirea lui. Astfel, se explica ati-
imbuibase si rorrulnismul ajunse de bayocurd, tudinea rezervata a principelui Alexandru
incest era rusine a se numi cineua roman, Sutzu fats de miscarea eteristilor, oprind once
reirnase acest nume numai opincarilor si grecii incercare din partea eteristilor de a aduna
numiau ulachos numai pe taranul plttgar si armc si echipamcnt Cara ravas domnesc. De
pacurar. Pu(inele scolii ce erau grecesti, attic!, inainlasul sau Caragea avusese si el
educatia tuturor claselor de /a opined in sus se uncle rekerve fala de miscarca greccasca si
fdcea in limba greacei, conversaya in societate, oprisc pc Skull) de a eclita la Bucuresti un ziar
corespondentele intime erau grecesa, ha si sac- grcccsc de propaganda eterista.
erdotiul se grectse. tar limbo romans era zudriild
in gura opincarilor si carlea ei burrs numai pen-
tru popii opincari". 2. Domniile 1W Scarlat Calimachi si
In locul principelui fugar, Poarla ran- Mihai Sutzu in Moldova
dui, la 17 nolembrie 1818, Domn in Muntenia
pc Alexandru Sutztt (1818 - 1821) fares sa lines Dupes retragerea trupelor de ocupatic
seama dc dorinta tariff de a numi un Domn rusesti, lurch' cuprinscra chin nou serhaturile
pamanlean in persoa n a batranului dc la Braila, Giurgiu si 'Purnu si, restabilind
Parscoveanu din Craiova. Dar Poarla nu numal autorhtatea for in Principate, numira Domn in
ea nu satisfied ccrcrca (aril ci dimpotriva, ea Moldova pc Scarlal Calimachi, far in Muntenia
asigura catorva familii fanariote succesiunea pc loan Caragea. Noii Domni venires in tart cu
exclusives la tronurile principatcior. in tr-un gloat(' multe dc greci flamanzi.
raporl consular din Iasi, din 8 fcbruaric 1819. Scarlat Calimachi (1812 - 1819) fusese
allam Ca s-a dal publicitatii firmanul sultanu- numi( Domn si in timpul ocupatici rusesti dar
lui prin care se reglementa succesiunea la lira sa 11 avul putinto de a-si ocupa tronul.
domnie in Tarile Romane pcntru a curia cu Numirea s-a facul la inceputul lui seplembrie
necontenitele intrigi dintre sumedenia de can- in acelasi limp cu numirea lui loan Caragea in
clidati. In temelul noului sistem de succesiune Muntenia. Cronicarul Manolache Draghici 11
la Iron, domnia in cele doua principale cra rez- prezinla ca pc un om invatal, bland si cuminle.
ervata familiilor Alexandru Calimachi, Situatia lui era insa incomparabil mai grea
Alexandru Sutzu, Mihai Sutzu sl Constantin decal ce a contemporanului sau din Muntenia.
Moruzi, precum st descendentilor tor. Capii In urma amputatiei teritoriale pricinuite prin
acestor patru familii urmau sa primeasca dom- tratatul de la Bucuresti, Moldova pierduse mai
nia pe termen de sapte ani. Dupes expirarea bine de jumatate din teritoriul ei impreuna cu
acestui termen, Domnii urmau sa treaca unul imbelsugatele izvoare de venituri din tinuturile
in locul altuia, dintr-un principat intr-altul. de dincolo de Prut. La aceasta pierdere teritori-
Domnia era ereditara, trecand din talc in flu. ala se mai adaugau si imensele daune suferile
In timpul domnie' parintilor, beizadelele ocu- in cursul razboiului, care apasau greu asupra
pau posturi de dragomani pc langa Poarla sau tarn. 0 bunt parte din boierime se retrase in
pe langa arsenal pentru a-si putea insusi expe- Basarabia, tar cci cc aveau pe constiinta fapte
rienta sf rutina domnici viiloarc. Familiile de tradare fata de Poarla fugirt in strainatate.
Hanged' si Arghiropol nu erau cuprinse in Scarlal Calimachi 1st dadu Wald silinta de a

643
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

linisti spiritele si a impiedica risipirea satelor. Flechtenmacher cu intocmirea Codului civil al


El impartasi atitudinea protestatard a tariff principatului Moldovei in limba neogreceasca,
contra pierderii Basarabiei si transmise Portii promulgat la Iasi la 1 iunie 1817 si pus in apli-
protestele si memoriile boierimii, dar fara nici- care la 1 septembrie 1817. Agentul austriac din
un rezultat, intrucat adeziunea Rusiei la Sf. Iasi raporta, inca la 1814, la Viena ca
Aliantd impiedica puterile apusene a prima pe principele se sfatuia cu boierii in problema co-
agenda congresului de la Viena, din 1815, dificarii legislatiei justiniene care era in uz in
chestiunea Basarabiei asa de calduros aparata Moldova, precum si a obiceiului pamantului si
de mitropolitul Veniamin Costache. Totusi, Ca se recurse in scopul acesta si la codul aus-
ambit Domni romani Calimachi si Caragea triac. De fapt, codificatorii sus-amintiti s-au
trimisera, in aprilie 1818, delegatii la Chisinau folosit in larga masura de codul austriac,
sa salute acolo pe tarul Alexandru care sosise intrucat aproape opt *zecimi din codul
sa proclame Noul Asezcimant constitutional al Calimachi sunt traduse dupes eel austriac.
Basarabiei. Epidemia de ciuma se raspandise Restul cuprinde dispozitii din obiceiul paman-
si asupra Moldovei, silind pe Domn sa recurga tului si numai cloud zecimi din textele bizan-
la masura drastice pentru combaterea molimtt tine. Dispozitiile privitoare la copiii ilegitimi
prin cordoane sanitare. Contra abuzurilor ce se sunt luate din codul Napoleon. Agentul austri-
comiteau cu acele cordoane se razvratisera ac lauda foarte mult noul cod al Moldovei si se
iesenii, astfel ca spiritele agitate numai prin grabi sa trimita un exemplar bibliotecii Curtii
interventia mitropolitului Veniamin putura fi imperiale din Viena. Codul Calimachi cuprinde
potolite. Dar, cu toate lipsurile si neajunsurile, 2.232 de paragrafe, cats vreme codul austriac
principele Calimachi se ingriji de organizarea la are numai 1.502 articole. Traducerea in
Iasi a unui liceu cu internat, dupes modelul romaneste a codului Calimachi s-a facut
austriac. La scoala aceasta fu numit profesor numai la 1833. Codul austriac folosit de codi-
de geometric teoretica si practices, in 1813, ficatorii moldoveni era Cartea legilor pravililor
inginerul diplomat, Gheorghe Asachi. Prima de obste pdrgeiresti, care in 1812 aparu la
promotie de ingineri hotarnici care urmarisera Cernauti, in traducere romaneasca ingrijila de
cursurile in limba romans primi diplomcic in loan Budai Delcanu, asa-numitul Burgerliches
1818. Pe calea aceasta s-a pus capat Gesetzbuch.
prejudecatii ca in limba romans nu s-ar putea Pierderea Jude telor din Basarabia
preda materii stiintifice superioare. impuse o noua impartire administrative a
Asachi fu insarcinat de mitropolitul Moldovei, intrucat o parte insemnata din
Veniamin cu reorganizarea seminarului de la judetele Carligatura, Iasi si Falciu ramasera
Socola. Tot lui i se datoreste si organizarea dincolo de Prut. Redresarea vietii economice
teatrului de societate din Iasi, la care se jucau constituia grija de capetenie a Domnului
plese franceze dar si traduceri in limba Moldovei. La staruinta lui s-a introdus in
romans. In 1813 lua fiinta o tipografie gre- Moldova cultura cartofilor. Redobandirea
ceased in capitala Moldovei, precum si o echilibrului financiar intampind insa serioase
fabrics de 'Larne la Deleni. diflcultati care contribuira intr-o masura oare-
In 1814 aparu la Iasi Adunarea care la mazilirea sa in 24 iunie 1819, cu cate-
cuprinzatoore in scurf din ceirlile imparcitesiilor va hint inainte de cxpirarea termenului de
pravile spre inlesnirea celor ce se indeleinicesc sapte ani.
intru invaidiura tor, cu trimiterea ciltre carte, Scarlat Voda Calimachi era mai
tillu si captil imparatestilor pravili, ingrijita de const.iincios decal contcmporanul sau din
Andronachc Donici si inchina la mitropolitului Muntenia, loan Voda Caragea. El era mai crc-
Veniamin ". dincios Portii si de aceea ramasc in scaunul
Lucrarea cunoscuta sub numele domniei time de sapte ani. Despre el se
Manualul lui Donici cuprinde reguli de drept sustinea ea daces n-ar 11 avut pc langa dansul
civil, constituind astfel un adevarat cod civil. multimea de greci lacomi si de boieri paman-
Este o lucrare originala intemeiata pe dreptul teni si mai lacomi s-ar socoti in numarul
roman si bizantin. Ea ramane in vigoare in Domnilor buni ai Moldovei, fiindca era om
Basarabia ca "busola judecatorilor" in tot tim- bland, omenos, dar slab, lasandu-se condus de
pul stapanirii rusesti si chiar sub administratia cei din jurul sau, precum si de doamna sa.
romaneasca, pand la unificarea codurilor intro- Mazilit din domnie, Scarlat Calimachi s-a dus
dusa. la 1 iunie 1928. la Constantinopol ca sa moara in exit, sugru-
Domnul, insa, nu se multumi numai cu mat la Forbati, in Asia Mica.
aceasta, ci insarcina pc pravilislii Andronachc In locul Domnului mazilit, care se
Donici, Ananie Kuzanos s1 Christian retrase la Istanbul, domnia Moldovei fu incre-

644
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

dintata lui Mihai Sutzu (1819 - 1821). Noul cuvant - zicea Raicevici - Muntenia si Moldova
Domn dobandi tronul cu ajutorul lui Halet- sunt adevaratul Peruviu al grecilor". Abatele
Efendi caruia ii varsase, ca si varul sau Boscovici, care la 1781 calatorea prin tarile
Alexandru Sutzu din Muntenia, sume insem- romane, arata ca grecii care erau randuiti in
nate de bani. Ca mare iubitor de lux si petre- diferite slujbe, se grabeau a se folosi prin toate
ceri, Mihai Sutzu avea nevoie de bani, pe care mijloacele de insarcinarile tor, spre a -si culege
trebuia sa-i stoarca din lard, sporind darile si oarecum viile, stiind bine Ca, schimbandu-se
impunand not taxe pe titlurile de boierie, Domnul, vor trebui sa treaca slujbele for alto-
amanetand unuia dintre creditorii sat pana si ra, atarnatori de domnul eel nou. In continuare
biserica din Herta cu toate odoarele. El era par- abatele constata ca Tarile Romane dispun de
tizan al misca..rii eteriste, pe care o sprijini la toate ce le-ar putea face o tars fericita, daca nu
inceput din toate puterile. Dar indata ce se ar fi strivite prin start ordinare si extraordinare
convinse ca miscarea nu mai este sustinuta de in mai de chipuri pe care grecii le intre-
Rusia, el abdica la tron si se retrase in Rusia, buinteaza spre a dezbraca poporul si spre a-1
adresand in aprilie 1821 mitropolitului jupui. Nu este deci de mirare daca atilt boie-
Veniamin o scrisoare in care arata ca, rimea autohtona, cat si targovetii si satenil
neputandu-se impotrivi zaverei, nu-i ramane urau pc greci si aveau fried de ei, ca de un corp
altceva de facut decal sa abdice pentru a nu strain intrus in tam for si care tralia din
trezi banuiala Portii ca lucreaza impotriva ei. exploatarile neomenoase in paguba si pe
Astfel, luara sfarsit pentru totdeauna domniile socoteala populatiei autohtone. In scurgerea
fanariote in Muntenia prin otravirea lui aceasta de timp s-a desavarsit instalarea pro-
Alexandru Sutzu, tar in Moldova prin tectoratului rusesc asupra ambelor Principate
retragerea lui Mihai Sutzu in Rusia. Turcii Romane. Domnii se numeau de care Poarta
numira Domn in locul lui pe batranul Scarlat suzerana, care ii si mazilea dupa bunul ei plac,
Calimachi, care incredinta caimacamia lui ca si in epoca anterioara, uneori st cu asenti-
Stefan Vogoride. mentul puterii prolectoare, ba chiar si la ce-
rerea ei. Oarecare influenla asupra numirii st
revocarii principilor era exercitata si de Austria
3. Raporturile cu Poarta otomana si vecina, ba chiar si de puterile apusene ca
administratia sub fanarioti Franta, Marea Britanie si Prusia. Prin con-
ventia ruso-turca din 1802, termenul de dom-
De la 1774, data semnadi tratatului de nie fu stabilit la 7 ant, dar si acesta era neso-
la Cuciuc-Cainargi, pana la 1821, izbucnirea cotit de Poarta in tot cursul domniilor fanari-
revolutiei eleniste, Principatele au fost car- ote. Uneori, turcii intelegeau sa reduca ter-
muite in continuare numai de principi greci menul de domnie prin decapitarea barbara,
proveniti din Fanar. Tara nici o judecata, cum au fost sangeroasele
Fanarul cu locuitorii sal greci era cat se acte de decapitare a principilor Grigore Ghica,
poate de rau famat pretutindeni, find socotit "o Nicolai Mavrogheni si Constantin Hangerli.
universitate de toate ticalosiile". Nici o limb& Pentru a evita o asemenea soarta, principii
nu era asa de bogata ca sa poata reda tot ce se Alexandru I. Mavrocordat, Alexandru si
petrecea acolo. El era locuinta a ceea ce numim Constantin Ipsilanti, Emanuel Giani Ruset,
nobilime greaca, care traia pe socoteala prin- loan Caragea si Mihai Sutzu preferara sa-si
cipilor din Muntenia si Moldova. Un paraseasca tronul din vreme, fugind peste
ambasador prusian arata ca grecii din Fanar granita, pentru a-ai salva viata.
nu aveau alt mijloc de a iesi din netrebnicia si Investitura Domnilor cu caftan si cuca
saracia tor, decat parvenirea la domnia Tari lor se facea in fata sultanului, la picioarele caruia
Romane. Stoarcerile for nu cunosteau nici o depuneau juramantul de fidelitate. De la palat,
limits, afirma Carra, preceptorul copiilor Domnii erau condusi la catedrala palriarhala
principelui Grigore Ghica. Tar raguzanul din Constantinopol undo primeau binecu-
Raicevici, fostul dascal at fiilor lui Alexandru vantarea patriarhului dupa obiceiul vechilor
Ipsilanti, care ajunse primul agent diplomatic imparati bizantini. La sosirea in lard, noul
al Austriei la Bucuresti, afirma ea orice domn Domn era intampinal de milropolit si de boieri
aducea cu sine din Fanar un mare numar de si condus la biserica domneasca pentru a prima
greci, carora li se incredintau slujbele cele mai ungerea cu sfantul mir. In ierarhia otomana,
aducatoare de castig. Prin protectia principelui principii romani aveau rangul de pass cu doua
multi dintre ei contractau casatorii cu moste- tuiuri, find considerati guvernatori civili at
nitoarele de mosii din principate, devenind ast- unor provincii otomane, tar chestiunile de
fel boieri, mad proprietari de mosii. "Intr-un natura militara si de relatii externe erau

645
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

rezervate Portii. In tars insa, ei erau incurcaturi in chestiunile de proprietate, pen-


recunoscuti ca Domni din mila lui Dumnezeu, tru ca hotararea unui Domn putea fi rastur-
rezidau in palate domnesti si intretineau pen- nata de urmasul sau. Asupra proceselor nu se
tru paza for garzl domnesti. Prin conventia lua nici o insemnare scrisa, tar dreptatea se
ruso-turca de la Ainali-Caivac, din 1779, impartea, dupa bunul plac, celor ce aduceau
reprezentantii capuchehalelor la Istanbul se cele mai mars plocoane.
bucurau de dreptul gintilor deopotriva cu Principele intrunea in maim sa cea mai
reprezentantii diplomatici al statelor europene. inalta autoritate judecatoreasca, administra-
Prin aceeasi conventie, Poarta se invoi cu ma- tive si politieneasca, pe care el o exercita cu
rile puteri sa acrediteze consult si agents diplo- ajutorul sfetnicilor sal din divanul domnesc.
matici si comerciali la Bucuresti si Iasi, cat si Acesta se compunea din mitropolitul si epis-
la Braila si Galati. centrele comertului pe copii eparhioti ca reprezentanti ai puterii
Dunare. La inceputul anului 1782, incepura sa ecleziastice si din urmatorii boieri marl ca
functioneze consulatul rusesc si agentia aus- exponent! ai puterii laice: marele vornic, marele
triaca. In anti urmatori, luard flinta si con- logofcit, marele spcitar, marele vestier, marele
sulatele tarilor apusene Franta si Anglia, pre- serdar, marele clucer, marele stolnic si marele
cum si al Rusiei. Consulii strain! incepura sa medelnicer. In fruntea boierilor divaniti din
exercite influenta tarilor for asupra Domnilor, Tara Romaneasca se gasea Banul Craiovei,
contribuind chiar la detronarea tor. care indeplinea functiunea de loctiitor sau
In problemele interne, Domnii dis- caimacam al principelui in Oltenia. In absenta
puneau de puteri discretionare. El erau pro- principelui, presedintii divanurilor din ambele
movati de Poarta in scaunul domnesc in principate erau mitropolitii, considerati ca ora-
schimbul peschesului celui mare. Demnitatea col al legit. Dar cu Wale ca divanul parea ca
princiara era considerate de turd ca o dare in exercita influenta sa in toate treburile tarli,
arenda celor mai buni ofertanti. In urma corn- totusi el, in fond, nu avea nici o putere.
ploturilor urine de numerosii candidati unit Chestiunile cele mai insemnare erau rezolvate
contra altora, pentru oblinerea domnici, prin- de principe, care prezida divanul cu toata
cipatele ajunscra sub slapetnirca grccilor din solemnitatea. Dcasupra capului sau spanzura
Fanar, care erau privili de pamanteni ca un palos, Iar pe masa din dreapta erau asezale
venetIci, crealuri si unelle ale sulianului. El an toiagul ferecat, pecelea domneasca si pana de
rutnat ambele tart fare ca sa se II imbogatit tot- vultur pentru semnalura. Dupa ce asculta
dcauna, tar cci mai multi dintre ei au murit de parerile luturor, principele pronunta sentinta
moarte silnica. Principil fanarioti erau despot! care era irevocabila. Persoanele care cautau
in principatele tor, dar totodata si sclavii unui dreptatea, prezentau jalbele Domnului.
tiran si mai mare, care era sultanul. La investi- Asupra acestor jalbe se pronunta mai intai
tura, ei primeau un caftan, o Spada, un steag micul divan si numai dace partile nu se decla-
cu doua tuiuri, o lance si un toiag ferecat. rau multumite cu sentinta data, atunci cauza
Pentru a acoperi marile cheltuieli pe care le se supunea deliberarii marelui divan, care se
faceau cu dobandirea domniei, precum si cu pronunta in ultima instants. Hotararile mare-
intretinerea curtii for stralucite, ei imprumulau lui divan erau definitive si executorii.
bani cu dobanzi marl, zalogind veniturile Hrisoavele domnesti se alcatuiau de care
viitoare din capitatia supusilor tor, din ocne si marele logofat, care avea in pastrarea sa proce-
din diverse accize. Autoritatea principilor sele verbale ale divanulul. Tot el exercita juris-
fanarioti in tars era foarte mare, ei find despot! dictia asupra manastirilor si calugarilor.
suverani asupra supusilor care gemeau sub Spatarii administrau politia si postele. Ei
jugul tor. Nu erau multi cei carora be era ing5.- aveau sub controlul for si penitenciarele,
duit sa sarute mana Domnului, prostimea putand impune amenzi in bani si aplica
putea sa-i sarute doar picioarele sau poala pedepse corporate. Secretarul turc - divan-
anteriului. Ei erau Domni absoluti asupra vietii efendi - citea firmanele imparatesti in divan si
si avutului supusilor tor. Dupa greutatea aplana conflictele ce se iveau intre turd si
vinovatiei, ei porunceau dupa bunul for plac pamanteni unui judecalor turc - cads, chemat
aplicarea cnutului sau a biciuirii; ei puteau anume din serhaturile de la Dunare. Cu toate
trimite pe impricinati la inchisoare in manastiri ca acest divan-efendi era salarizal de principe,
cu punerea in lanturi sau puteau osandi la el nu era decal un supraveghetor al acestuia si
ocna pentru mai multi ant sau la munca silnica un spion al Porlii. In lipsa ostirii pamantene,
pe viata. Pans la punerea in aplicare a garzile personale ale principelui erau compuse
codicelor, Caragea si Calimachi nu aratau din osteni - neferi, care formau doua unitati,
carte de legs, din care cauza domneau marl una comandata de deli -basa si alta de tufecci-

646
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

basa. Ambele unitati insumau circa 400 de Domnul are pe logofeti, ispravnicul are pe
oameni calari si pedesti in costume arnautesti. condicari; cum Domnul are pe boierii divanisti,
Neferii' constituiau garda de onoare a asa are ispravnicul pe judecalori, iar in locul
principelui la ceremonii si insoteau transpor- spatarului pe polcovnici si capitani, cum si in
turile de bani la Istanbul. Pe langa acestea se locul vornicilor pe vataseii de plaiuri. In pos-
mai gaseau in principate si mici unitati dc sol- tunic acestea de mare raspundere ajungeau fiii
dati turci cu ofiterii lor, pentru a tine in frau pe de boieri fora nici o pregatire specials si fara
turd! ce se gaseau in trecere prin tars, pentru nici o competenta sau experienta. Multi dintre
a preveni si impiedica eventualele dezordini si ei, veniti cu Domnul din Fanar, nici nu
Lulburari ce se iscau pe la targuri si pe Ia stab- cunosleau limba larii in care isi storceau pn-
ile de posts - menziluri. Ca leb-asii faceau cursa copselile lor. Ispravnicii se numeau de Domn la
de curler! la Istanbul, iar lipcanti circulau in recomandat ea marelui vistiernic de care depin-
lard pentru inmanarca poruncilor Domnului. deau. Ispravnicul, la randul sau, facea
Limba oileiala la curie era limba greceasca si numirea subalternilor sal in schimbul anumi-
domnii fanarioti erau obligati sa trimila Port!! tor taxe de numerar pentru ca avea si el aseme-
informatii si vesli politice de Lot felul. Printr-un nea obligat.ii rata de marele vistiernic. inda-
firman din 1784, repetat mereu in anii urma.- toddle prefectilor de politic be indeplineau
tori, se poruncea principilor sa impuna boic- agalelc de la Bucures pi Iasi. De ordinelc lor
rilor sa se roage in biserici pentru indelunga ascultau ce tele de slujitori, cum erau
vietuire a sultanului si pentru slava si marirea dorobantii, lefegiii, seimenii, vanatorii,
puterii sale. In timp de razboi, Moldova trebuia poterasii etc. Vornicia polities infiintata la 1794
sa mobilizeze 12.000, iar Tara Romancasca exercila controlul strainilor, indeplinea servicii
10.000 de amen', ca trupe auxiliare care se de stalisticasi ajuta la repartilia darilor pe cap
foloscau pentru serviciile de recunoastere in de locuilor. In frunlea salelor erau vornicii sau
regiunile muntoasc, pentru divcrscic incursi- parcalabit, care raspundeau penlru siguranla
uni si harluicli in spatele si coasla inamicului, satului si perceperea darilor.
pentru lucrari de construclie la poduri si la In timpul domniilor fanariote vechea
drumuri, la saparea de santuri etc. boierie de nastere, ereditara evolua intr o
Un catastih din 1810 arata ea, in boierie de slujba, care se putea dobandi de
aparatul administrativ al Moldovei se aflau: 5 oricine in schimbul unei anumite laxe.
logofcti, 12 vornici, 2 hatmani, 3 visliernici, 3 Deosebirea dintre familiile boierestt era deter-
postelnici, 2 agii, 27 spatari, 23 bani, 10 minata mai curand prin avcrea ce poseda
comisi, 27 caminari, 22 paharnici, 31 sarclari, liccare si prin inallele demnitali pe care le
30 stolnici, 33 mcdclniceri, 20 cluccri, 41 ocupa la curie 5i in divan. Pcntru boicrime nu
slugeri, 29 pitari, 29 jitniceri, 38 satrari, afara existau alle posturi de onoare decat cele de la
de o sumedenic de boicrnasi logofelei, vistierni- curie si din divan. Zilot. Romanul arala ca sub
cei, postclnicci etc. Nurnarul era asa de mare dornnia lui Alexandru Sutzu:
incal faceau serviciul cu randul, iar cand nu "nu era mai dada( sd uezi ca fcicea st
erau de rand, ei isi vcdeau la lard de lreburile boieri cu un nou obiceiu, adecci cu pitace date
gospodariei lor. Slujbasii public! erau obligati celor ce se boiereau, cuprinzaloare oft cutare
si la anumite servicii militare. In scopul acesta dupci sltdbele sale sau dupci altd mijlocire se
ei erau organizati in cete: ceata rosilor in suia la treapta cutare, care pitace cgunsercl mai
Muntenia si ceata curtenilor in Moldova. Ceata la urma de vindea si pe bani si era destulci
pandurilor din Oltenia se bucura si ea de anu- ocard, cad le luau toate mascaradele si oamenii
mite inlesniri la plata impozitelor. Mai multe netrebn ici ".
cete formau un pale sau un steag, comandal de Un pamfiet raspandil Ia Bucuresti in
un capilan numit si bulucbasa. Steagurile din grecesle si romanesle dupa retragerea
Moldova ascultau de marele logofel t, iar in principclui Caragea in Austria in toamna anu-
Muntenia de marele spcitar. lui 1718 rcproducea un condei din registrele
Administratia judetelor era incredintala vistieriei, care arata ca domnul fugar vanduse
ispraunicilor, cate doi de fiecare judet, unul 4.762 litluri de boierime platite cu 3.600
roman, altul grec fanariot, ajutati de un secre- piaslri fiecare, uncle cu preturi si mai marl si
tar sau logofat. Ispravnicii concentrau in mana alte 4.000 de pitace de neamuri cu 500 pang la
lor toata puterea administrative in judel. 2.000 de piastri, chivernisind pe calea aceasta
Dinicu Golescu arata ca precum Domnul are in anii sau de domnie nu mai putin de 60 pang
pe vistier in Wald Cara, asa si ispravnicul are pc la 70 milioane de piastri. Raicevici relateaza ca
vames in tot judetul; cum Domnul are pe este de necrezut cat de mare era numarul celor
ispravnici, asa are ispravnicul pe zapcii; cum boieritl, din cauza ca principii, fie din protectie,

647
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

fie pentru bani, confereau zi de zi pitace de si Tara Romaneasca. Nici un alt popor n-ar
boierie persoanelor care le cereau. Omul ccl suferi cu aceeasi rabdare si resemnare nici
mai de rand putea fi nobilitat, daca platea bani jumatate din sarcinile care-1 coplesesc. Totusi,
si adeseori hamali sau geambasi de cai, obisnuit cu aceasta stare de servitute, care
obtinand pitacul de boierie si devenind nobili altora ar parea intolerabild, nu sunt in stare sa
se intitulau unit pe altii cu "cinstiti boieri". conceapa macar nadejdea intr-o soarta mai
Dupa pierderea Bucovinei si Basarabici bung. Starea de deprimare sufleteasca in care
teritoriul Moldovei fu redus la 14 judete: sunt tinuti s-a transformat intr-un fel de
Fel lticeni, Dorohoi, Botosani, Roman, Hew lau, nesimtirc si de apatie naturals care-i face
Carligatura, Neamt, Bacau, Plana, Tecuci. deopotriva de nepasatori fats de bucuriile vietii
Covurlui, Iasi, Vasiui, Faiciu. Judetele si de nesimtitori fats de fericire, ca si fats de
Munteniei erau: Ramnicu cu resedinta la amaraciunile grijilor si dtirerilor.
Focsani, Buzau, Secuieni cu resedinta la Un raport din partea agentiei austriece
Valeni, Prahova, lalornita, Ilfov, Dambovita, din Bucuresti constata ca taranul, coplesit si
Vlasca, Teleorman, Muscel, Arges si Olt. Cele altfel peste masura de dajdiile nenumarate, nu
oltene erau: Valcea, Romanati cu resedinta la numai ca nu primea nici o plata de la stapanire
Caracal, God, DO si Mehedinti cu resedinta la pentru roadele care i se luau card nici o
Cornet. Muntenia ramase in posesiunea celor socoteala, dar el era silit sa le transporte cu
17 judete ale sale cu o populatie de circa un vehicolele sale, uncoil foarte departe, pana la
milion de suflete. Populatia Moldovei sc cifra Dunare, unde asteptau slepurile otomane de
numai la jumatate de milion de locuilori. In incarcare. In carausia aceasta de claca i se
proprietalca pamantului se imparteau cicrul, prapiideau si anirnalele de tractiune care-i mai
boicrii 5i mosnenii sau raze:0i. Clerul si boierii ramiiseserl tii se vedca pus in imposibilitaic de
slapkincau Irci park din panrinitrl prinei- a- ti 'mind ogorul. Intr-un cuvant, tam n-a
patelor; a patra parte era slapanita de mosncni fern niciodala tin spcctacol mai trist ca in tim-
in Muntenia si razes! in Moldova. pul accla.
Recensamantul din 1813 din Moldova arata Impuncrilc se faccau prin cisluire de
1763 sate dintre care 23 erau sale domnesti, gramada satului, care hotarea ce impozit avea
215 manastiresti, 927 boieresti, 546 razcscsti. de plait sateanul potrivit cu starea sa materi-
Din cele 927 sate boicresti, mai bine de juma- als. Retribuirea se facea de regula pe mici
talc, adica 470, apartincau unui numar do grupuri de sateni numitc licide sau ludo, corn-
numai 287 familii boieresti, ccca cc inscamna pusa din cinci familii, care raspundca solidar
in medic circa 17 sate pentru un mare propri- pcntru plata sumci impuse, chiar daca
clan In rcalitatc, cxislau in Moldova boicri care numarul de familii care compuneau unitalea
stiipancau stile de sale. fiscala sc descompleta. Registrele vistierici
Situalia accstor sate era insa muntcne aratati la 1818 tin numar dc 18.000
deplorabila. In insemnarile sale de caliitoric, de lode.
Dinicu Golescu arata ca intrand cincva in accle Populatia Tarilor Romano se compunea
locuri care se numeau sate, nu sc vedca acolo din proprietari dc pamant si subproprietari,
nici biserica, nici casa, nici gard imprejurul simpli uzufructuari. Proprietatile erau
eases, nici bou, nici vacs, nici oaie, nici palul domnesti, ecleziastice, boieresti si mosnencsti
dc semanaturile omului, pentru hrana familici sau razasesti. Rumanii din Muntenia si vecinii
lui, in scull nimica; ci numai nisle odai in din Moldova nu aveau proprietari ruralc, ci ei
pamant, cc lc zic bordce, unde intrand cineva traiau pc mosiile marilor proprietari, asezati in
nu vede altceva decal numai o gaura in sate si catune. TargoveLii isi aveau caselc for la
pamant, in care omul poate incapea cu ncvas- targuri si orase si indeosebi in capitalele
la si cu copiii imprejurul vetrei, si un cos de domnesti Bucuresti si Iasi. Domnii, ca marl
nuiele scos afard din rata parnantului si lipit cu proprietari si ei, isi aveau mosiile si satele tor,
balega. si dupa sobs Inca o alts gaura, prin in Moldova 23 la numar. Mitropoliile din
care trebuie sa scape fugind cum va simti ca a Bucuresti si Iasi, deopotriva cu episcopiile de la
venit cineva la usa-i, cad stie ca nu poale fi Ramnic, Arges si Buzau din Muntenia, si cele
altul decal un trimis pentru implinirea de bani. de la Roman si Husi din Moldova, aveau si ele
Dar cu (Data saracie lucie in care Vida proprictatile tor, clan cu mull mai reduse decat
satcanul, pc spatelc lui apasa toata greulatea mam-istirilc, care fuscscra inzestrate din belsug
darilor. Consulul cnglcz Wilkinson raporla din de cuccrnicii for ctitori cu numeroase mosii si
Bucuresti ca nu exists poate un popor mai iazuri dc peste pentru posturile de peste an.
asuprit de un guvern despotic si mai strivit de Numarul mosiilor si salclor ecleziastice din
biruri si de angarale, decal laranii din Moldova Moldova, inchinate si ncinchinate, alingea cifra

648
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

de 215. Administrarea mo*iilor ecleziastice S-a calculat ca Moldova si Muntenia alimentau


cadea in seama arhireilor *I a staretilor mana- cu produsele for populatia Istanbulului timp de
stire*ti. Clasa boiereasca poseda cele mai 4 luni pe an. Cheltuielile acestea din timpuri
multe sate in Moldova, 927 din cele 1.713, cats normale erau cu mull intrecute cand Poarta se
vreme in proprietatea raze*ilor nu se gaseau afla in stare de razboi cu puterile vecine.
decat 546 de sate *i mo*ii in indiviziune. Astfel, Atunci, pe larva contributii insemnate in bani,
vedem ca proprietatea rurala se gasea in tarile noastre trebuiau sa refaces drumurile qi
stapanirea unei minoritati din populatia tarli. podurile, sa trimita salahori *i material de con-
dat fiindca cei multi, rumanii si vecinii, nu structie la intarirea ceta tilor, sa grijeasca de
aveau parte de ea. Mandstirile si boierimea i*i aprovizionarea trupelor de operatic cu cele
munceau mo*iile cu bratele de munca ale necesare pentru alimentarea si adjustarea tor.
embaticurilor tor, rumani *1 vecini, care erau Asemenea contributii la intretinerea ostirilor
obligati la prestarea unui anumit numar de zile otomane nu se remunerau si nici nu se
de munca pe an qi la predarea dijmei din toate scadeau din tribut, ci apasau populatia tarii.
produsele gospodadilor. La acestea se mai adaugau si nenumaratele
cheltuieli ce se faceau cu transporturile si
intretinerea turcilor, care veneau in tars cu
4. Vistieria tariff, cimara domneascA si insarcinari oficiale, cu darurile in blani
casa rasurilor scumpe, in ceasornice de our si alte obiecte de
lux ce se ofereau turcilor de vaza care soseau
Asupra sa.'tenilor plugari apasa si toata in lara sau aveau de aplanat diverse daraveri
greutatea impozitelor. Clerul si boierimea nu politice sau comerciale.
erau impusi deloc, sau numai foarle putin. Cc -Amara domneascd se alimenta din
Scutiti de impozite erau *1 scutelnicii si veniturile'indirecte de la vami si de la ocnele de
poslu*nicii in schimbul serviciilor pe care sare, precum *i din asa-numitele rusumaturi,
acestia le prestau boierilor. La 1821, postel- adica din oierit, vinarciu, dijmarit si mai cu
nicul Iacovachi Rizo sustinea ca in principate seama din vacarit, care se incasa pe capetele de
"de la prima class a boierilor pana la targovetii bovine de mai multe on pe an. La acestea se
ora*elor, de la mitropolit pana la ultimul mai adaugau veniturile din ierbarit, tutunarit,
calugar, toll au privilegiii". Intregul sistem majazit, fumarit, cotarit etc. La condeile acestea
financiar era pornit spre jar, Domnii find liberi se mai adaugau in Muntenia Si taxele anuale
de a impune d'art dupa bunul for plat, caci care be plateau oierii transilvaneni, care -si
acordul divanului domnesc era mai mull de pa*eau turmele dincoace de munti. La camara
forma *i pentru menajarea aparentelor. domneasca se mai varsau si asa-numitele ava-
Vistieria statului era separates de carnara dom- ieturi sau havaieturi, adica taxele care se
neasca. La vistierie curgeau darile directe, in incasau la numiri in slujbe, la export de ani-
prima linie capltatia, adica taxa pe cap, pe care male si de articole alimentare, la fabricarea de
o plateau taranii capi de familie pentru toti bauturi spirtoase s.a. Domnul mai incasa taxe
membrii masculini ai case!, de la varsta de 16 destul de ridicate si la conferirea pitacilor de
ant in sus. Din acest bir spoilt cu diverse boierie. Doamna isi avea caseta proprie care in
impozite extraordinare, ca ploconul steagului, Moldova se alimenta din veniturile judetului
mucarelul mare si mic etc., se platea tributul Botosani, lar in Muntenia din taxele pe care be
datorit Portil. La 1820, tribulul Munteniei era plateau tiganii aurari precum si alte venituri.
de 3 milloane, tar ccl al Moldovci dc un milion Numarul liganilor in ambele Principate atingea
pia*tri anual, un plaslru facand 4 cruccri aus- cifra de 40.000. Tiganii sedeniari plateau 2 gal-
tried. Pc langa tributul anual Sc mai trimileau beni tar cei nomazi un galbcn pc cap de familic.
la Istanbul furnituri in natures cu ccrcalc, vile, Casa rcisurilor, alimentata din cola
sane, pie!, ceara, miere, lanes, lemn de con- aditionala de 14 parale la Wale impozitele tarli,
structie, cherestea in cantitati foarle marl. scrvea ca fond bugelar, pentru plata tuturor
Corabiile otomane incarcau an de an un milion slujbasilor public!. Ctitorul acesiei case fusese
ijuniiitate de chile de grau, un milion *I junia- principcic Constantin Moruzi din Moldova,
talc de ocalc dc branza, un milion male de tint care prin hrizovul de inflintare din 1779 hotara
*1 peste 50.000 ocale de ceara. Ambele princi- ca ea sa nu alba nici un amestec cu celclaltc
pate expediau la Istanbul in fiecare an peste venituri, ci sa se administreze la mitropolie sub
250.000 of *i 3.000 de cat. In Muntenia se epitropia marelui logofat, vel vornic, vel spatar
taiau anual 70.000 de boi pentru a putea *i vel ban care vor fi dupa vremi, cu scopul ca
furniza la Istanbul piei, pastrama sl seu, in nimeni sa nu ramana paguba* din osteneala
cantitati de peste un sfert de milion de ocale. lui.

649
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Dupes constatirile lui Thornton, veni- 5. Sitenii si targovetii


turile Munteniei si Moldovei la 1812 erau
urmatdarele: Clasa boiereasca, deopotriva cu drega-
Piastri Lodi care se ridicau din randurile ei, cu putine
Birul in Muntenia 2.200.000 in Moldova 1.795.000 onorabile except'', nu era deprinsa la munca
tarn serioasa si statornica. Accesul la curte le dadea
prilej sa se initieze in intrigile si cancanurile
Camara " 1.320.000 1.065.000 politice, de care se foloseau cu iscusinta pentru
Domnului atingerea ambitiilor personale de care erau
Casa 770.000 361.000 stapanite. Putini se indeletniceau cu agricul-
rasurilor tura, dar si mai putini cu negotul. Se gaseau
insa intre ei si persoane distinse care se intere-
Total: 4.290.000 3.221.000 sau de probleme literare si stiintifice ale tim-
pului, dand valoroase iinbolduri la propasirea
In 1816, samara principelui loan culturala a tariff. Cei mai multi insa, isi petre-
Caragea avea 700.000 lei din vami, 530.000 de ceau timpul la jocurile de noroc, la vizite, la
la ocnele de sare, 1.363.357 din oierit, vinarit baluri si sindrofii, precum si la interminabile
si dijmarit si din havaieturi 300.000 la un loc, mese si ospete, la care luau parte si femeile, in
deci 2.913.357 aspri. In Moldova veniturile nesocotirea batranelor obiceiuri care
camarei domnesti se ridicau, in 1817, la excludeau femeile de la mesele comune cu bar-
1.413.537 aspri. Cu toata plata for din casa batii. Acestia aveau privilegiul de a purta barba
si dc a fi intitulati: Maria Ta. Ofitcrii straini din
rasurilor, remuneratia slujbasilor public' era ostirile de ocupa tie rusesti introduscra
din cele mai respingatoare. Conte lc Langeron, dansurile moderne si balelele, precum si intre-
care Caeca parte ca secretar din delegatia ruses buintarea limbii francezc in conventicle din
la tratativele de pace de la Bucuresti din 1812, sociel ate. Se aranJau si speclacole tcatrale cu
desfasura in =marine sale tin lablou sumbru picsc originate francczc sau cu traducer! in
asupra slujbasilor publici din Muntenia: limba neogreaca. Ralu, fiica principelui
"Nisi o descriere nu poate fi aproape de Caragea, organizase chiar un teatru in limba
adevar, sand cauti sei arati cine erau dregettorii greceasca. Patima jocului de carts atinsese rau
Munteniei. Peste mets. ura imoralitatii, ba chiar boierimea si chiar si tineretul, ceea ce deter-
afara de legile for este tot atat de intristeitoare, mina pe principele loan Caragea de a starui
pe cat de swprinzdtoare pentru omenire. Sub pentru infiintarea Casei Evghenistilor, cu sco-
inraurinta grecilor din Fanar, dintre care chiar pul de a epitropisi pe Ili' de boieri si de a-i
un mare num& s-a asezat in Bucuresti, multi impiedica de a risipi averea parinteasca prin
boieri munteni au deprins injosirea, ldcomia, jocuri, mese si desfrau. Calatoriile in straina-
cruzimea si devolamentul for pentru turd. tate nu erau Inca la mods. Drumul boierului
Cuvintele de ordine, dreptate, cinste, curdtenie Nicolae Dudescu la Paris, in 1802, in misiune
suet adeseori uitate in Muntenia. Toate dreg& politica pe langa imparatul Napoleon si
tort& se cumpara, adicei se pleiteste dreptul de deplasarea boierului Barbu Stirbei la Carlsbald
a comite in ele once crimes faro pedeapsei. deschideau totusi seria calatoriilor in straina-
Fiecare slujbei imbog eiteste in scurt timp pe tate. Cheltuielile cu palate luxoase, cu radvane
acela care o ocupd si la sfeu-situl urtui an el tre- comandate la Viena si trase de cai de rasa, cu
buie sa o pdreiseascet si set o treacd altuia. Si parcuri umbrite de arbori exotics din straina.-
acesta este Inca unul din abuzurile acestei ocar- tate, crescuti in florarii, cu toalete scumpe pen-
muiri monstruoase, ca un individ nu reimeme tru cucoane, cu blanuri alese si cu bijuterii de
niciodatei mai mutt de un an intr-o dregatorie tot felul risipeau marl averi si aduceau pe fostii
oarecare. La fmele anului el vine la Bucuresti set for proprietari la sapa de lemn.
se dea la un lux tot atat de faro fra u pe cat si de De cangrena trandaviei si a imoralitatii
rau gust, risipeste repede roadele preicletciunilor de care era banluila socictalea fanariota nu
sale si dupes doi ani de trandeivie el cumpcirci din ramase scutita nici tagma preoteasca.
nou un loc, se imbogetieste iarasi pentru a rein- Ignoranta, venalitatea si imoralitatea
cepe de la inceput aceeasi viatd. laid cercul pairunsesera si in randurile inaltului cler, care
vitios al traiului boierilor din Muntenia! se bucura de aceleasi privilegii si libertati ca si
Prddaciunile, furturile, cruzimile dregettorilor boierimea laica. Numirile in fruntea eparhiilor
munteni nu sunt nici secrete si nici macar si a man5.stirilor bins inzestrate nu se faceau
umbrite de un pretext oarecare". decal cu bani, ca si in funcliile civile. Exemplul
potentatilor influenta si pe cei din subordine,

650
www.dacoromanica.ro
Istoria Rom'anilor

abatandu-i de la calea adevaratei invataturi zincografi, negustori, frizeri, cofetari, brutari,


crestine, care propovaduia dragoste catre macelari, croitoi-i, cizmari, franghieri, cojocari,
aproape, credint:a in dreptate si adevar, na- selari, Meatus!, fierari, rotari, olari, zidari,
dejde in mai bine. Un observator contemporan sindrilari, gradinari, vizitii etc. Cei mai multi
ara.ta ca nu era deloc ascunsa coruptia sub targovell ai Bucureslllor erau originari din
aparenta marii religiozitall a timpului. Totusi, Transilvania si partite maghiare, dar si din
religia se mentinea in virtutea unui stravechi Bucovina si Galitia, precum si din Austria,
obicei, Inca nu se poate spune ca posturile, Germania, Italia, Elvetia, Albania, Grecia si
frecventarea bisericii, icoanele prin case, Turcia. Dupes confesiune, acestia erau
miluirea clerului de care se folosea mai mutt ortodocsi, greco-calolici, romano-catolici,
cel grecesc, spovedania sI imparLasirea practi- cvanghelici si protestant!. Judecand dupes con-
cate de toata lumea erau niste manifestari fesiunea tor, putem constata ca cei mai multi,
ipocrite. Toate aceste forme erau crezute ca 285 din 410, erau roman!, iar restul de 125
neaparate pentru mantuirea sufletului, dar ele erau sasi si unguri. Tzvodul cuprinde si un
se desfacusera usor din intovarasia for morals numar de 50 de evrei, dar farce sa indite si pro-
de care erau legate in religia creslina. Asa fesiunea tor. Cei mai multi dintre acestia erau
gasim, in afara de Mavrogheni care luasc originari din Bucovina si Galitia. Raportul mai
asemenea masuri numai pentru a-pi arata face mentiune si despre un numar de 670 de
strasnicia, si pe Alexandru Ipsilanti in emigrant' din Transilvania care erau raspandill
Muntenia, ordonand preotului din satul Albeni prin diferite orase si targuri din Tara
si parcalabului judetului sa faces un jug de Romaneasca. Insa acestia nu erau incadrati in
lemn la biserica si tine nu va merge la biserica, randul profcsiilor liberate, desi masele corn-
sa alba preotul voia si puterea de a-1 pune in pacte de emigranti lransilvaneni sau ungureni,
jug, iar cel ce nu se va supune, sa fie dat pc cum se mai numeau ei, care colonizasera
mina capitanului spre a i se da cea mai mare regiuni intregi, alfabelizau copiii din stile de
pedeapsa. Sa tele aveau un aspect saracacios si sate in lungul cuprins al Muntcniei si Olteniei.
numai casele din regiunile de munte erau con- Dar cu tot afluxul accsla de meseriasi
struite din lemn. In Oltenia erau bordeie din de peste munte spre capitals, numarul
pamant, iar in Muntenia erau colibe de nuiele mestesugarilor era destul de redus in raport cu
umplute cu lut. Orasele, in afara de Bucuresti numarul populallei. Tiganii indeplineau mese-
si Iasi, aveau mai curand aspectul unor sate ria de fierari ambulant!. Carute se vedcau
marl. Case le marl si mici se intercalau. Iii jurul numai la orase si la targuri. Trasurile boieresti
caselor se gaseau gradini cu porni frucliferi si sc aduceau numai din provinciile austriacc.
curti largi si incapatoare. Carcle taranesli, trase de boi crau foarte pri-
Locuitorii de la targuri si orase erau in mitive, construite din lemn, Jura nici un cui de
cea mai mare parte agricultori care se indelet- fier. Caii taranesli nu erau poLcoviti.
niceau cu transporturi, schimburi de produse Harnasamcntele se aduceau din Brasov.
alimentare etc. Numarul mestesugarilor era Populatia autohtona isi confectiona in case
destul de redus. Acestia erau organizati in mantalele, cojoacele si opincile. Portul obisnuit
bresle sau isnafi.tri. Negustori greet, precum cei al laranitor consta dintr-o camases lunga sI
din Brasov, erau organizati in companii corner- panialoni dc panza tesuta de nevestele tor.
elate. Negolul stagna din pricina monopolului Femeile munccau mai mull decal barballi. Ele
lurcesc. Astfel, putine produse erau libcrc la torceau si teseau pentru familiile for si erau
export, ca porch' dintre animate, care se expor- foarte iscusite in mestesugul vopsitului. Ca si
tau in Transilvania si pielea de iepure care era boierli, taranii iubeau jocurile, serbarile si
cautata de neguslorii galitieni, apoi Yana si praznicele zgomotoase, unde se bea yin peste
salba sau verigariul. La inceputul secolului al masura si se cinsteau rachiuri, holerca sau
XIX-lea, incepu sa se inchege in capitale16 vinars - Brantwein. Putini cullivau ogoarele
Bucuresti si Iasi o viata oraseneasca mai solids cum se cuvine, cei mai multi lucrau pamantul
prin faptul ca un mare numar de mestesugari de mantuiala, multumindu-se cu satisfacerea
si liberi profcsionisli incepura sa se adunc in nevoilor for urgenle. In schimb, prasila vitelor
aceste orase. Din anexa unui raport austriac se Facca pc o scary foarte intinsa, gratie
din Bucuresti, din octombrie 1804, aflam izvo- pasunilor grase de munte si de campie.
dul strainilor care exercitau anumite profesi- Industria se reducea la putine fabric! de
uni in Tara Romaneasca. Izvodul acesla ne-a postav, panza si pallid de land, iar exploalarile
pastrat numcle si locul de origine al unui minicrc crau oprite de turci sub pedeapsa
numar de 410 persoane care se asezasera la capilala, pentru a nu trezi lacomia carilor
Bucuresti ca medic!, farmacisti, chirurgi, vecine. Singura exploatare miniera ingaduita
dascali. muzicanti, zugravi, argintari, giu- de !mei era cca a ziicamintelor de sarc de la
vaergii, ccasornicari, Lurnalori de clopotc, Ocnele Muri, Telega ;;;i SIdnic Prultovu in

651
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Muntenia, Teu-gu-Ocna. si Oglinzi din Moldova. Viena si Lipsca. Schimbul acesta de marfuri fu
Din exploatarile acestea se aprovizionau cu mult inlesnit prin navigalia pe Dunare. In
sare si tarile vecine ca Bulgaria, Serbia si chiar scopul acesta se construira instalatii portuare
Bosnia. Numcroasele izvoare alcaline, ferugi- sl antrepozite pcntru marfuri la Galati, Braila
noase si sulfuroase erau pulin inlrebuintate. si Giurgiu. In principate circulau, pe langa leul
In ambele principals se exploala la suprafata si paraua aulohtona, ducati olandezi, taleri
pleura care era de cloud feluri: neagra si gal- austriaci si piastri turcesti.
bena. Pacura galbena era un lichid gras nuinit Bogatia tarii provenea din agricultura.
naftil, care galgaia din pamant si se intrebuinta Dar din cauza lipsei de brate de munca, mai
pentru unsul osiilor la trasuri. bine de jumatate din ogoare ramaneau neculti-
Wilkinson arata ca, la 1820, Tara vate. In schimb, cresterea animalelor domes-
Romaneasca si Moldova erau aprovizionate din tice era foarte dezvoltata. Se cresteau vite cor-
Germania cu tot felul de marfuri manufac- nute, oi sl pore!. Cresterca oilor era in
turate de bumbac si de land, cu faianta st cu Muntenia mai dezvoltata decat in Moldova.
olarie, care soseau in tara pe uscat, dar si pe Bivolii se intrebuintau cu succes ca animale de
Dunare. Portelanul, sticlaria erau fara exceptie Lractiune. Animalele tinere nu se macelareau,
lucrate in Germania, dar li se zicea de fabri- ci se lasau sa creased marl. Caii erau foarte
catic engleza si astfel se vindeau cu preturi mai pretuiti pentru sprinteneala si rezistenta tor. In
marl. La 1781, Austria inaugura un serviciu Muntenia cresterea cailor nu era asa de ingri-
fluvial pe Dunare pentru a inlesni transportul jita ca in Moldova. Prusacii si austriecii
marfurilor si in Principatele Romane, dar si in cumparau cal din Moldova pentru cavaleria tor.
Turcia. La 1802, Marea Britanie infiinta si ca Cresterea porcilor era foarle rentabila. Porcii se
un consulal la Bucuresti, apoi la Iasi si Galati, ingrasau si cu ghinda si se exportau in
cu scopul de a intocmi mai multe factorii Transilvapia. Albinaritul producea marl can-
comercialc pentru dcsfacerea articolclor de titati dc mitre si ceara. Regiunile de deal abun-
manu fac tura. dau in pomi fructiferi ca meri, pelt pruni,
Transporturile dc calatori se faccau in ciresi si visini. Fi-uclele se uscau in loznite. Din
Wale directiile cu posta. Statue unde se schim- prune se prepara magiun sau povidla si se
bau caii si sc faceau cazari pest& noaptc se oblinca prin distilare Lulea. Pepcnii galbeni si
nut neau mansiones, turcesle menziluri. isle vcrzi atingcau o marime ncobisnuita. Iirana
erau asezate la dislanta de 4 - 6 ccasuri una de principala a satelor era porumbul sau
alla. Transportul era gratuit pentru cmisarii papusoiul - cucuruzul in Transilvania - din
Portii si pcntru slujbasii public!. Caii se care se ficrbca marnaliga. Sc consumau insa st
inlocuiau anual prin animale proaspete pc care grau, secara, orz, mci, hrisca sl chiar orez.
principele le cumpara de la tarani cu un pret Tutunul si vinul se comercializau in conditii
de nimic. Caii de posts se intretineau pe avanlajoase. Podgoriile din Muntenia si
socoteala Domnului. Fanul se dadea fara plata, Moldova produceau yin bun pentru consumul
tar ovazul se achizitiona cu un pret redus. La intern si pentru export.
fiecare static de posts se gaseau 300 - 400 de
cai. Postele se arendau unui consiliu de boieri
in schimbul unci arende de 30.000 dc piaslri 6. Viata culturala
platiti Portii. Cu carula de posh se calatorea
foarte repede. Cei mai multi dintre Domnii fanarioti
Negotul suferea foarte mult din cauza erau oameni culti si iubit.ori de invatatura.
privilegiilor comercialc de care se bucurau Interesul for pentru promovarea culturii spiri-
turcli. Caii se cumparau cu pret redus pentru tuale in Tarile Romane era impartasit si de
nevoile Istanbulului. 13oi, oi, grau, miere, unl, numerosi clerici si boieri romani, legali de
seu si brand se exportau in Turcia. Prin acest. vechilc traditii culturale. Publicarea legiuirilor
export fortat se sustragea Tarilor Romane o interne, indrumate de Alexandru Ispilanti, de
buns parte din vcniturilc ei. Dar cu toata pro- Scarlat Calimachi si loan Caragea nu erau
hibitia Portii, se exportau vinuri in Polonia si &cat o continuare a marilor opere legislative
Rusia, porci ingrasati in Transilvania, Galilia si initiate de Ma lei Basarab si Vasile Lupu.
Germania. Pici, lama, miere, ceara, silitra si Urmasii lui Constantin Mavrocordat pe
peste sarat se exportau in Transilvania. In tronurile de la Bucuresli si Iasi se straduira de
schimb, se imporlau din Rusia blanuri scumpe a se menline in spiritul marilor reforme intro-
de jcler, samur si vulpi arginlii. Grecii aduceau (Luse de el in viata socials si in administratie.
din Istanbul lot fclul de stoic din Indii si Principii fanarioti contribuira la eliminarea lim-
brodcrii in fire de aur din ostroavele greccsii. bii slavonc din slat si biserica, dar cu scopul de
Postavurile finc, malasurilc, uneltele casnicc si a o inlocui cu limba greacd si nu cu cea
podoabelc de aur si argint se aduceau de la romara, cum se straduisera vechii Domni.

652
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

Academille din Iasi si Bucuresti fura complet decade in epoca fanariota. Cronica atribuita lui
grecizate, limba romans ramanand numai in Enache Kogalniceanu si condica de obiceiuri a
scolile de preotie, precum si in scolile primare lui Gheorgachi, precum si povestirile in versuri
de la sate. Dascalii greci contestau capacitatea privitoare la decapitarea lui Grigore Ghica, ale
limbii romane pentru predarea stiintelor si filo- boierilor Manolache Bogdan si Loan Cuza si
zone!, considerand-o rustled si barbara. A fost cantecul lui Potemkin sunt singurele lucrari
nevoie de staruintele energice ale lui Gheorghe istoriografice care ni s-au pastrat. Incompara-
Asachi in Moldova si ale lui Gheorghe Lazar in bil mai bogata este literatura istorica
Muntenia pentru inflintarea scolilor de ingine- munteana scrisa in aceasta epoca, in limbile
rie cu limba de predare romans. Limba gre- romans ss greaca, reprezentata prin operele lui
ceased, deopotriva cu obicelurile si apucaturile Mihai Cantacuzino'3, Ianache Vacarescu14,
grecesti, patrunse insa si se mentinu in soci- Naum RamniceanuI5, Dionisie Eclesiarhul'6 si
etate sub influenta curtii fanariote, a inaltilor Zilot Romanul 17. La operele acestea se asociaza
prelati din Muntenia care, spre deosebire de cei si lucrarile istorice ale lui Daniil Philippide si
din Moldova, erau in bund parte de origine Dionisie Fotino.
fanariota. Staretii manastirilor inchinate Mihai Cantacuzino a scris in limba
Locurilor sfinte erau greci. In administratie se greaca Istoria Tdrii Romanesti cuprinzand
mentinu, ce-i drept, limba romans, dar pentru evenimentcle dinlre anii 1215 pand in 1774,
ocuparea inaltelor posturi administrative se cand s-a incheiat tratatul de pace de la Cucluc-
cerea cunostinta limbii neogrecesti. Deprin- Cainargi. Este o vasta opera de amanunt, mai
derea acestei limbi simple, spre deosebire de ales cu privire la evenimentele din timpul
limba clasica elina, constituia obiectul princi- autorului, care si-a inchciat lucrarea la 30
pal in scolile publice. Ea se invata cu multi ianuarie 1776. Opera a fost tiparita la Viena de
anevointa si cu metode invechite. Mitropolitul fratii Tunusli, in 1806. 0 traducere in
Iacob Stamati arata in raporlul asupra romaneste inca lipseste. Tot Mihai
invatamantului din anii 1793 - 1803: Cantacuzino este si autorul genealogic! famines
"... pan d acum in scoalele noaslre se sale intitulata: Genealogia Cantacuzinilor, ter-
Inv eita cu numiri si cu canoane si cu multime de minals in 1787.
cuuinte, inseircind nd mintea ucenicilor si Ianache Vacarescu este autorul operei:
poruncindu-le acele date for sd citeascd si ca Istoria a prea puternicilor impdrati otomani,
papagalii sd be inuete pe de rost, nemica cu totul cuprinzand vietile a 31 de sultani care au dom-
stiind din cele ce inuatd, din care pricin'd mai si nit intre anii 1300 pans la 1791, completata cu
zece si doisprezece ant imbdtrdnesc in gramat- fapLe si intamplari vazute, traite de autor.
icd ucenicti". Vacarescu s-a incercat in domeniul poezici. A
Tar Raicevici consiata ca dascalii greci scris si o Gramatial romaneascd. El a lost una
crau incleobsic foartc nestiutori *I nu se ocu- din ccic mai remarcabilc figuri culturalc din
pau toata viala for decal de maruntisuri gra- cpoca fanariota. Prolosinghclul Naum
maticale, lira nici o vapsea de stiinta, dc lite- Ramniceanu a scris in greceste Cronica ?Yell
ratura frumoasa sau de gust ales. Fetelor din Romemesti din anii 1768 - 1810 si Hronologia
inalta societate nu li se cerca decal de a vorbi, Domnilor Tdrii Romemesti de la Radu Negru
scrie si citi greceste. Domnita Ralu, fiica pans la 1800, prefatandu-o cu un Cuvdnt
principelui Caragea, infiinta in colaborare cu inainte, care constitute partea cea mai intere-
mai multi tineri si tinere din inalta societate un santa din intreaga sa opera. Manuscrisul se
teatru la Bucuresti, in care se reprezentau pastreaza la Maj. Dionisie Eclesiarhul a adunat
piese traduse in limba greaca din autori Coate cite a auzit de la cei batrani si cite erau
francezi si italieni. cunoscute prin stiinta din zilele vietii sale, in
Un invatamant intr-o limba strains si lucrarea sa: Cronograful Tdrii Romonesti de la
Inca prost organizat nu putea sa contribute la 1764 pond la 1815, murind la 1820. Zilot
luminarea mintii si edificarea sufleteasca a Romdnul, pseudonimul lui Stefan Fanuta, care
poporului roman. La exploatarea luturor reds intr-un amestec de versuri si proza Istoria
izvoarelor de castig ale tariff, la impilarea popu- intamplarilor din Tara Romaneasca, de la
latiei cu biruri grele se mai adauga si pacostea Alexandru Ipsilanti pand la 1821. 0 a doua
unui invatamant strain care tocea mintea in lucrare a sa alegorica este Ddslusiri, in versuri,
loc sa o lumineze. De aceea, nu este de mirare varstata si cu explicatii in proza. Povesti in ver-
ca din randurile romanilor nu vedem ridican- sun erau si Trambita Romoneascd din 1769,
du-se scriitori si ganditori, cugetatori de seama un manifest contra rusilor atribuit lui Ianache
lui Miron Costin si Nicolai Costin, Dimitrie Vacarescu. In versuri a fost scrisa si fuga fiilor
Cantemir, Constantin Cantacuzino, loan lui Alexandru Ipsilanti, precum si moartea
Neculce, Nicolae Milescu, cum au existat in tragica a lui Nicolai Mavrogheni si Constantin
secolul precedent. Istoriografia moldoveneasca Hangerli. Daniil Philippide, originar din

653
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

Tessalia, a scris Istoria Roma niet si Geografia In Moldova, capitala Iasi era un oras
Roma' niei, ambele intr-un volum aparul la deschis cu resedinta domneasca si arhiepisco-
Lipsca In 1816. pala. Numarul locuitorilor era de 20.000
Dionisie Fotino este autorul Istoriel suflete, adapostite in 6.000 de case, din care
vechii Dacii, aparuta in 3 volume la Viena18, in jumatate zidite. Orasul avea 69 de biserici si
1818 - 1819. Prin vechea Dacie, Fotino manastiri, precum si un spital public, cel al Sf.
intelegea, dupa propria sa marturisire, Spiridon.. Evaporatii mefitice din mlastinile
Transilvania, Valahia si Moldova. Lucrarea a Bahluiului precum si din santurile acoperite cu
fost tradusa in romaneste19 de Gheorghe Sion. scanduri faceau ca Iasi! sa fie o localitate
Tot Fotino este si autorul operei Vietile sul- insalubra si incercata foarte des de epidemii,
tanilor, de la Osman I pand la Mehmed al II-lea. indeosebi de friguri. Apa potabila se aducea
Imbelsugata activitate istoriografica din prin urloaie. Galati! aveau 6.000 de locuitori,
Muntenia rivaliza cu rodnica activitate a scolii avand un mare port fluvial cu docuri si antre-
istorice transilvanene sustinuta de Samuil pozite de marfuri. Orasul acesta asezat pe
Clain, Gheorghe Sincai si Petru Malor, contem- Dunare era principalul centru comercial a
porani ai epocii fanariote de dincolo de munti. Moldovei. Botosanii erau, dupa Galati si
Capitanul de stat major Radnitz ne Roman, un important centru comercial, unde
desfasura, in 1822, un interesant tablou se faceau schimburi de marfuri cu Galitia si
asupra cetatilor, oraselor si targurilor din Germania. Volumul comertului cuprindea colo-
ambele principate, aratand ca in Tara niale, manufacturi sasesti, blanuri rusesti,
Rornaneasca erau cetatile: Braila cu 30.000 ceara si tutun. Targuri mai insemnate cu
locuitori, Giurgiu cu 8.000 de locuitori si resedinte ispravnicesti erau: Bacidul, Tecuciul,
Tumuli Orase erau: Bucuresti, Craiova, Barladul, Vasluiul, Husii, apoi Targu Frumos,
Slatina, Ram nicul Valcei si Targovistca. Dorohotul, Targu Ocna. La Roman, cu 620 case
Forlificate crau manaslirile Strehaia, Cornet, si la Husi se gaseau resedinte episcopalc.
Cozia, Bistrita, Arnota, Horezu, Polovraci,
Tismana, precum si satul Tatareni, la conflu-
enta Jiurilor. Bucurestii erau un oras deschis, 7. ManifestArile politice si culturale din
foarte extins, cu slrazi foarte neregulate si cu o Transilvania si Bucovina
populatie de 60.000 de locuitori, adapostita in
case si bordeie. In capitala erau 60 de biserici si Transilvania si Bucovina dainuiau sub
manastiri, o biserica evanghelica, o manastire stapanirea habsburgilor. Dupes moartea
franciscana si o sinagoga. Populatia se corn- imparatului losif al II-lea, tronul de la Viena fu
punea din roman!, greci, precum si sasi din ocupat de fratele sau Leopold al II-lea (1790 -
Transilvania. Trotuarele erau construite din 1792). Catre noul imparat se adresara prin
grinzi de lemn deopotriva cu strazile. memorii atat roman!! din Transilvania, cat si
Importanta strategica aveau manastirile Radu cei din Bucovina, cerand recunoasterea drep-
Vodd si Cotroceni, precum si Mitropolia. Craiova turilor nationale. In faimoasa for suplica
avea 9.000 locuitori roman!, greci si bulgari, cu cunoscuta sub numele de Supplex Libellus
13 biserici si manastiri si cu un palat pentru Valachorum, transilvanenii cereau recunoas-
caimacamul domnesc. Comertul era in floare, terea for ca a palra natiune politica a tart!, aid-
Rind practical de multi negustori roman! si turf de cele lrei natiuni privilegiate unguril,
greci. Slatina era un orasel mic cu resedinta secuii si sasii, aratand ca masa tarii ar avea o
ispravnicilor, cinci biserici sl o manastire. mai mare stabilitale, sprijinindu-se pe patru
Ramnicu/ era un orascl cu resedinta episcopala, picioare. Bucovinenii, la randul tor, cereau
einei biserici si o manastire franciscana. staruitor desfacerea provinciei for de Galitia cu
Targovistea avea 5.000 locuitori, 15 biserici, 2 care fusese unite in 1786, aratand ca poporul
manastiri si resedinta ispravnicului. Targuri roman din Bucovina se deosebeste fundamen-
erau: Reunnicul Sdrat, locuit de roman!, greci si tal de cel din Galitia prin limbs, credinta,
bulgari si avea insemnatate comerciala; traditii, datini si obiceiuri. Vrednic de retinut
Ceunpulungul avea 13 biserici si trei manastiri, este faptul ca prin tratatul de pace de la Sistov
cloud ortodoxe si una catolica. Targovetli faceau din 1791, Austria obtinu Orsova cu impre-
comert. cu Brasovul prin pasul de la Bran. jurimile ei, afard de insula Ada-Kaleh, care
Ploiestit aveau 8 biserici; Teugsorul, Slobozia, ramase sub obladuire turceasca. Prin acelasi
Caracalul si Buzen 11 erau targuri cu multe bi- tratat de pace s-a ratificat si actul de cesiune a
serici si cu relatil comerciale imporlante. Targul Bucovinei, stabilit prin conventicle turco-aus-
Focsani era impartit in doua prin raul Milcov. triece din 1776 de la Iasi si Palamuca pe
Partea cea mai frumoasa a orasului apartinea Nistru. La 30 martie 1792, cei dot episcopi, ai
Moldovei. Manastirea Proorocului Samuil avea romanilor din Transilvania, Gherasim
insemnatate strategica. Adamovici in numele ortodocsilor si loan Bob,

654
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

in numele unitilor se prezentau imparatului in inaintea ta!"


audienta comuna, cerand recunoasterea natiu- Dar cea mai remarcabila creatie literara
nii romane ca natiune legala si dreptul de a din acelc vremuri ramane fares indoiala epopeea
convoca pe enoriasii for in sinoduri eparhiale, cornier' Tiganiada lui loan Budai Deleanu
cerand dreptate si echitate pentru credinciosii (+1820). Carturarii transilvaneni din acea
tor. De fapt, ei obtinurd unele concesii in ye- vreme manifestau un vadit interes pentru
dcrea imbunatatirii soarlei romanilor transilva- sLudii literare si lilosofice. De aceea, nu trebuie
neni precum si admiterea ortodocsilor in pos- sa ne prinda mirarea ea in 1793 Societatea li-
turi administrative mai inalte care pans atunci teratilor din Sibiu cerea autorizatia sa scoata un
le erau inaccesibile. Incurajati de aceste mo- "ziar". Autorul acestei idei, doctorul Molnar,
deste succese, mitropolitii romani hotarara sa pldnuia sa editeze un "ziar" valah pentru
convoace in adunari nationale "cler, mililari, raspandirea lui in Ungaria si Bucovina. Era
ncmesi si popor de rand", pentru a discuta vorba de o "revista sau publicatie de cuprins
problemele care interesau neamul si ambele Moselle, matematic, istoric si geografic, cu un
biserici, ortodoxe si unite. In august 1792, se cuvant enciclopedic". In 1772 se mcntioneaza
desflinta tortura prin care sc storceau incul- la Sibiu de _o Societate filosoficd a neamului
palilor marturisiri silite. Manifestatiile curtii romdnesc. In miscarea aceasta culturala
imperiale de oarecare bunrivointa isi gaseau fusesera atrase si femeile, care la 1825
explicatia in nevoia de soldati pentru cam- infiintara la Buda Societatea femeilor roma ne,
paniile austriecilor contra lui Napoleon. care numara 35 de membre fondatoare. La 21
Izvoarele tirnpului arata ca contingcntele do august 1792, dicta Transilvaniei recunoscu
romani transilvancni luara parte la 60 de urcarca pe tron a imparatului Francisc I, care
batalii contra Itti Napoleon pc tonic campurile la randul sau confirms diploma leopoldiana.
de razboi din Europa. Episcopul Gherasim Dicta mai holari sa pristreze limba latina ca
Adamovici rmiri la 1796, iar scatinul srm, limba oficiala in adminisiratia tarii. Cheltuielile
ramas vacant paint ani, fu ocupat de Vasil( cu rrizboitil contra lui Napoleon provocara o
Moga numai in anul 1810. Scaunul episcopal mare criza valutara in Austria, astfcl ea
de la Blaj ramanc ocupat de loan Bob pang la valoarca banilor scazu en 20%. In anii 1815 si
1830. Acesta traia in mare neintelegcre cu 1817, Transilvania era incercald de o mare
Ghcorghe Sincai, inspcclorul scorner smile. foa mete.
Scenic ortodoxe avcau iii fruntea for pc Mernoritil frurnasilor bucovineni
Dimitrie Eusla (evict, autorul unci bunt gra- adresat in 1791 imparattilui Leopold, in care
mallet a limbii romans. In 1812, Ind llint.i in cereatt despartirea Bucovinci dc Galilta si con-
Arad Scoala preparanda scut pedagoghiceasca st it ttirca ei intr-o provincic de coroand
a Nayei Romanesti. Ca profesori In accastA autononta, avu cloar atata succcs ea imparatul
inalta scoala romaneasca. funclionau Iosif mimi pe boierul Vasile Bail, care se stabilise la
Iorgovici si Constantin Diaconovici Loga. "Sco Cernauti, cu functiunea de capitan al cercului
tic preotie" fiintau pentru uniti la Blaj, iar in bucovincan Krishattplmann. In calitatea
1792 lila fiint5 o asemenca scoala si la Oradea. aceasta, cl avu mulls de suferit din parlea
Din randurile carturarilor romani de organclor administrative austriace, pang ce fu
dincolo de munti se distinscra cativa prin silil sa demisioneze in urma unui odios proces
lucrarile for Mologice si gramaticalc. Ca oculis- in care i sc aduceau 18 puncle de acuzatie de
tul loan Molnar-Pivarul, autorul unci gramatici rea administratie. Urmasul in capitanie era un
si rctorici rental-testi. 0 gramatica romani a strain tic tares. Strain de tarn era si episcopul
semis in 1797 si Radu Tempea. Ca fabulist de Daniil Vlahovici care ocupase in 1789 scaunul
seams se distinsc DimiLrie Tichindcal care la episcopal dc la Cernauti dupes moartca lui
1824 da exprcsie simtamintelor sale nationals Dosoflei Herascu. Noul episcop era dc origins
scriind: sarb si fusese trimis in Bucovina de mitropoli-
"Ce dulceata si privire ar fi a vedea asa tul dc la Carlovat. In urma noii oranduicli,
mare num& de romani in Banat, Ungaria, Academia de la PuLna, condusa de arhiman-
Ardeal, Romania, Moldova si Bucovina ciritul Vartolomei Mdzareanu, se desfiintase, iar
Basarabia fusese numai de cerand desprinsa in locul ei luase fiinta scoala preoteascd de la
din corpul Moldovei ca se iubesc ca fratii si se manastirea Sf. Me de langa Succava, de unde
omenesc. De aceea, sa fiat not toti ronianii una; fu mutates mai apoi la Cernauti si organizat a ca
rut este aici grec sau icttin, unit sau neunit, una scoald clericald cu dascali veniti de dincolo dc
trebuie sa fie natia romdneasca. Mintea, manta munti, deodata cu episcopul Daniil, Ghenadie
natie daco-romaneascd in Moldova, in Ardeal si Plaienchi, Moise Popovici, Serafim Melchisedec
in Tara Romarteascd, mintea! Gond te vei lumi- Lemeni s.a. Pe masura in care clericii sarbi
na cu invatatura, cu luminele faptei bune te vei navalcau in Bucovina, mai multi distinsi si
uni, mai aleasd natie de pe pdmant nu va fi eruditi clerici bucovineni se vedeau siliti sa.

655
www.dacoromanica.ro
Ton Nistor

emigreze in Moldova. intre acestia se gaseau: duceri din felurite iimbi. Numeirul for este foarte
Gherasim Clipa din Vicovul de Sus, care isi mare, dar ele se gdsesc numai la particulari
facuse invacalura la Putna si care ajunse epis- fiindcei la moldoveni nu se tipdresc incet cdrtile
cop la Husi; Meletie Brandaburgul, fiul unui de interes general, ci ei le copiazd until de la
targovat din Suceava, care ajunse sa ocupe pe altul; dar cum copierea aceasta este foarte
rand scaunele episcopale de la Husi si Roman costisitoare, numai cei avuti si le pot procura.
si in cele din urma chiar scaunul mitropolitan Dupd cunostintele mete manuscrisele for afara
de la Iasi. Un nepot al episcopului Dosoftei, de sus pornenitele cronici, sunt urmdtoarele:
loan Alboteanu, ajunse directorul scolii din Iliada si Odiseea but Homer, traduse fiber; Viata
Iasi, la care invata romaneste Constantin lui Alexandru eel Mare, arnestecatd cu multe
Negruzzi. intre clericii refugiati din Bucovina se adausuri fantastice; Fabulele lui Isop, asa
gasea si popa Andrei din Uidesti, care refuza sa numitci. Isopea; Istoria etiopica a but Iliodor, un
depuna juramantul de credinta fats de Austria. roman din greceste; Telemah din frantuzeste;
loan Budai Deleanu, in calitatea sa de Viata lui Petru cel Mart de Voltaire; cunoscuta
consilier pe langa guvernamantul din Liov, de carte Ceasornicul Domnilor, din latineste; o tra-
care depindea si Bucovina, cunostea foarte ducere dupd o logicd retorted si eticd, care a
bine organizarea acestei scoli pentru care el apdrut si in tipar; apoi multe alte scrieri mai
avea cuvinte de aspra crilica, aratand ca putin insernnate traduse dirt dfferite limbi, intre
atunci la aceasta scoala erau cameristi Ezra care si o Istorie Universals ".
plata al episcopului si ca in loc de invatatura ei Urmasul lui Budai Deleanu in functia
curateau vasele de yin din beciul episcopal. El de translator pe langa guberniul de la Liov a
sustine ca unit din accsli candidali de preotie fost Teodor Racoce, razes din comuna
se dadcau la holii alic patimi. Numarul
Si Carapciu, care la 1817 se adresa carturarilor
boicrilor era de 30. ind, luara (Hula in romans din Bucovina, Transilvania, Moldova si
Cernauti si Suceava sroll germane sill) con- Tara Romancasea invitandu-i la subscriptie
duccrea lui Franz loser kallinger si Anion de pentru publicalia sa periodical intitulata:
Markt. Acosta din urnia cra originar din Sibiu Novele sau Gazeturi romemesti, aratand ca, desi
si fusese autorul unci gramatici germano- neamul romanesc este impartit intre mai mulle
romane. loan Budai Deleanu a talmacit in lari traind sub osebite stapaniri, el totusi o
romaneste codul penal si codul civil austriac. limba are, aceeasi lege si tot aceleasi obiceiuri,
Primul apart' in 1807 sub WW1: Cartea de precum si aceleasi cart si aceeasi scrisoare.
pravilci ce cuprinde legile ast win faptelor rele si Romanii socoliti impreund fac o natie de mai
ceilccitoare de politic si asupra grelelor ceilcetri a multe milioane de oameni si doresc sa fie
politicestilor randuieli de politic. La 1812 aparu partasi culturii celorlalte neamuri din Europa.
la Cernau0: Cartea legilerr si pravililor Se vede ca apelul lui Racoce pentru aparitia
pargdresti pentru loate girlie mostenitoare Novelelor si Gazeturilor sale nu a primit un
nemtesti ale Monarhiei Austriecesti, in trei raspuns favorabil. Cu toate acestea, el nu se
volume. Budai Delcanu avusc prilejul sa lass descurajat, ci do,du la 1820 publicitatii
cunoasca viaia culturala din Bucovina de Chrestornaticul Romemesc, care cuprinde tra-
curand dcsprinsa din trupul Moldovei. Pe duceri din diferili autori strain!. Vcrsuri si tra-
moldovenii de acolo, el ii descrie astfel: duceri a dal publicitatii si Dartiil Scavinschi,
"Umbel for este vechea Umbo romemet originar din partile codrului de la Cosmin. In
popular& aestecatei cu felurite cuvinte 1811 aparu Calendarul pe o sutd de ani al lui
slavone, grecesti si albaneze, dar cuvintele luate Vasile 7tntila, dascal la satul Terebecea de
din alte limbi abia fac o treime. Limba moldove- Tanga largul Siretului.
neascei si in genere limba romand indeplineste Dupes batalia de la Aspen si Essling
toate conditiile pentru a deveni cu timpul o Umbel contra lui Napoleon, guvernul de la Viena
culturald, egalci cu cea italiand, dacd se vor gdsi adresa la 9 tulle 1809 o proclamatie care
oameni iscusiti care sd se ocupe de ea. Panel romanii din Bucovina, invitandu-i sa se
acuma ea este inset o limbd sdracd, rusticd si inrolezc ca "volintiri" sau "olintiri" in armata
necultivatd. In limba aceasta nu existel incd un austriaca. Apelul Vienei a gasit rasunet in ran-
dictionar, nici o grarriaticei temeinicd si nici o durilc boierimii bucovinene, care se grabi sa-i
ortografie stabilitd. Literatura ei cuprinde numai dea urmare, organizand escadroane de
cloud edifiuni ale Sf. Scripturi, o pravild sau "arnauti si vanaltori" comandati de Mihalache
colectie de legi bi-sericesti, care se mdrgineste la Calmutchi, Louis Logotheti, Iordachi Tabora,
cele dintdiu sapte sinoade si la celelalte cal/ Constantin lanos, Vasile Golan s.a. Dadura
bisericesti care sunt foarte numeroase; apoi urmare apelului imperial si gospodari fruntasi
cetteva cronici sau istorii nationale roman care din satele bucovinene, intre care Nicolai Nistor
pot fi privite drept produse origirtale romans~. din comuna Vicovul de Sus, judetul Radauti.
Celelalte cacti si manuscrise nu sunt dealt tra- Escadroanele acestea de voluntari bucovineni

656
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor

luara parte la operatiile din Galicia. In 1821. dunnezeiesc toti aceia, care din nestiintd, lipsd
Bucovina avu cinstea sa gazduiasca o fru- de pricepere sau poate dirt porniri josnice si
moasa pleiada de boieri moldoveni care se rcfu- neoneste au tara ganat infiintarea acestui
giasera acolo de groaza tulburarilor eteriste, in asezamant reispanditor de cultural, asa de tre-
frunte cu Dumitru si Sandu Sturdza, Alecu buincios sifolositor pentru viata bisericeascd cat
Bats, Dimitrie Ghica, Constantin Cantacuzino, si cea afard de biserica, fiindcd et, prin zadarni-
Gheorghe Sion s.a. care redactard adresa de circa aceasta au reipit credinciostilor montuirea
supunere faVa de Poarta, cerand inlaturarea sufletului, au trout pe lac c&mbaterea imam-
domniei fanariote. Wadi, Baca si-au provocat-o chiar, facandu-se
Spiritele bucovinenilor erau pregalite astfel responsabili inaintea lui Dumnezeu si
dinainte pentru noua miscare de regenerare inaintea prea gratiosului nostru irnparat".
politica si culturala. Dupes moartea episcopului Noul institut primi organizarea unei
Daniil Vlahovici, sarb de origine, intamplata la scoli teologice superioare. la care istoria bi-
30 august 1822, scaunul episcopal de la sericeasea, arheologia biblical, introducerea in
Cernauti fu ocupat de un cleric bucovinean, Noul si Vechiul Testament se predau in limba
Isaiia Balosescu, un absolvent al celcbrei aca- Latina, dreptul bisericesc, dogmatica si morala
demii putnene sub conducerea eruditului in limba greaca, iar teologia pastorala, catehe-
Vartolomei Mazareanu. Ni s-a pastrat diploma (Ica si pedagogia in limba germana. In
de absolvire a tanarului cleric Isaiia, din care romaneste nu se prcda nici o singura disci-
putem cunoaste materiile care se predau la pline. Aceasta limber se folosea numai in semi-
acea inalta scoala teologica. Prin decretul narul clerical care fu atasat institutului in
imperial, din 17 iulie, Isaiia fu numit episcop al 1828, unde se primeau numai absolventii
Bucovinei primind hirotonia din partea mitro- ortodocsi ai liceului german din Cernauti, care
politului sarb de la Car lovat, in a carei arhi- luase fiinta in 1808. Limba romans nu se cul-
dicceza era cuprinsa eparhia de la Cernauti, tiva nici la acel liceu la care in 1816 era sa fie
deopotriva cu cea a romanilor transilvancni de chemal ca profesor de religic Gheorghe Lazar
la Rasinari. Chiriarh eruclit ce era, tanarul din Transilvania, fiindca-i mergea faima unui
episcop se grabi sa dea o noua organizare barbat erudit si distins prin sarguinta, zel si
invatamanWlui leologic din dioceza sa, in con- moraliialc. Inslitulul icologic si scminarul cle-
tinuarea frumoaselor traditti ale acadentiei rical Sc inIrctincau pc clicllulala fondului rcli-
pulnene. In locul aces( eta. mitropolitul gios at diocezci bucovinenc.
Dosoftel Flerasett infiintase la manastirea Sf. In adivilalca sa cullurala, cpiscopul
Ilie de langa Suceava o scoald clericalet, la con- Isaiia nu se opri insa numai la invalAtura
duccrea careia fusesc impus de austrieci cicrului. Cl se gancli scrios si la luminarea
arhidiaconul sarb Daniil Vlahovici, care ajunse poporului prin scoala. In timpul pastoririi epis-
apoi urmastil lui Dosoftei in scaunul episcopal. copului Daniil Vlahovici, (Date scale primarc
Ca daseali la aceastii scoala furil chemali tot din Bucovina, dintrc care multc flintau Inca
cicricii din arhidioccza Carlovalului, ca Serafini din vrcmca apartencntci la Moldovci, furs
Melchisedec Lemeni, Ghenadie Platenehi si declarate, prin orclonanta din 1815, scoli confe-
Moist Popovici. La 1789, Scoala clericald fu sionale catolice si puse sub obladuirea consisto-
mutates de la Sf. the la Cernauti pe langa riului catolic din Liov, astfel ca episcopul orto-
resedinta episcopala. Budai Deleantf ne clescric clox al Bucovinei nu mai avca niciun cuvant in
in culori foarte sumbre startle de lucruri cc inclrumarea si conducerea acestor scoli. La
dornneau la aceasta scoala, ai carei elevi acesie scoli nu mai puteau 11 incadrati decal
urmau un curs de 3 ani, materific predate invatalori catolici, coca ce insemna excluderea
grupandu-sc in jurul catchismultii. La 1818 candidatilor romani de la cariera didactics.
insa, scoala fu inchisa, urmand sa-si rela acti- Episcopul Isaiia protester impotriva catolicizarii
vita tea numai dupes rcorganizarea ei in institut scolilor moldovenesti, cerand infiintarea de
teologic, care lila fiinta in urma revolutici impe- scoli ortocloxe pentru copiii enoriasilor sal, in
riale din 26 septembrie 1826. rapoartcic sale calm Cornisfa aulicd de stuclii de
In expuncrea de motive pentru reorga- la Vicna, transmise in anii 1826, 1832, 1833 si
nizarea acestci scoli, cpiscopul Isaiia dezapro- 1834. Dar glasul striga in pustiu. La 14
ba incetarca activitatii ei intre anii 1818 sept embrie 1834, moarlca ii inchise ochii
1826: pentru totdcauna fares ca slaruintele sale
"Set aibd a rdspunde data inaintea pentru redobandirea scolilor din dioceza sa sa
milostivului, dar totodatd si severuluijudealtor fie incununate cu succes.

657
www.dacoromanica.ro
Ion Nistor

NOTE
1. Moartea lui August al II-lea, elector de Saxa Done, nepoata a cronicarului moldovean Ion Neculce, a
si rege ales al Poloniei, repune in discutie la 1 februa- Post otravit impreuna cu un Prate al sau de catre
tie 1733 stabilitatea in Europa. Un tratat incheiat intre Domnul fanariot Constantin Racovita. Cunostea mai
Austria st Rusia, in 1726, astgura succesiunea la Iron multe limb! straine: greaca, latina, turca, persana, ita-
lui August al 111-lea. In asteptarea oportunitatii de a liana, germana si franceza. Isi tipareste succesiv, la
proceda la mutilarea sau dezmembrarea Poloniei, cele Ramnic si la Viena, in 1787, Observatii sau bdgdri de
doua aliate erau de acord sa nu perrnita alegerea unui seamd asupra regulelor si ordnduielelor grarnaticii
candidat francez care ar fi putut primejdui planul tor. rumemesti. Ramasa in manuscris mult timp si publicata
Dar, dupes casatoria regelui francez Ludovic al XV-lea, in 1863, de AI. Papiu Ilarian, a Post lucrarea Istorie a
in 1725, cu Maria Leszczynska, Franta avea un candi- preaputernicilor impdrati otomarti, tributary pentru
dat in insusi socrul regelui, Stanislav Leszczynski. La prima parte (1300 - 1757) izvoarelor bizantine dar si lui
aflarea mortis lui August al II-lea, Stanislav nu plcrde Dlmitrie Cantemir sI interesanta mai ales pentru partea
timpul si in mod imprudent. deghizat si cu un singur a doua de pans la 1791, flind contemporan cu multe
companion, traverseaza Germania pentru a se face evenimente politice majore. 0 a doua editie a Istortel
aclamat la Varsovia: lath regele Poloniei si Marcie Duce othomanicesti a publicat Gabriel $trempel, in anul
al Lituaniei. Dizidentli se open si it sustin pe August at 2001, la editura Biblioteca Bucurestilor.
III-lea, tar pentru a sprijini aceasta alternatives la tronul 15. Naum Ramniceanu (1764, Corbi, jud. Arges
Poloniei, 20.000 de soldati ruse suet transportati pe - c. 1838. Cernica, jud. Ilfov), cronicar, autor de versuri
Vistula. Cum nu putea opune nici a rezistenta. si traducator. Bunicil sal erau originari din Jina, din
Stanislav se retrage in Dantzig. Onoarca Frantei era in partile Sibiulul sl tree muntli in Tara Romaneasca
joc si este trimisa in Baltica o escadrila cu 6.000 de sol- daLorita disputelor dintre biserica greco-unita si biseri-
dati care n-a puha infrange armala rush'. In aceasia ca ortodoxa. Copilana. Naum Ramniceanu si-a pare-
situatic, Stanislav a rentanal, tar rege n1 Poloniei a fost etit-o in calm inn Corbi. De In varsta de Base ani cste dal
ales August al 111-lea. In scoalil ire Bucurestl, uncle invala in limba greaca. In
2. Eudoxtu Hurmuzaki, Documente priviloare 1776, este lust ca diacon- secrelar dc Filaret, arhiman-
la istoria romdnilor, vol. VII, p. 215. drit al Mitropoliei Ungro-Vlahiei si din 1780, episcop de
3. Ibidem. p. 174. Raranic. In limpid razboiului austro-turc, Filaret,
4. lbidcm, p. 185. urmal de Naum Ramniceanu, se refugiaza in
5. N. lorga, Acte sifragmente, vol. 11, p. 140. Transilvania, la Sibiu. De la Sibiu, Naum Ramniceanu,
6. Ibidem. p. 143. imprcuna cu Dionisie Eclesiarhul, merg la manastirea
7. !Mm. p. 147. Lipova, din Banal. Revine in tara dupes 7 ani de exit,
8. Hem, NMI- la romdnilor in chiptsrl si 'come. limp in care a prcdal lectli de limba greaca. Luerarile
vol. I, p. 117. sale ramase in manuscris Despre originea romantlor si
9. Idem, Acte si.fragmente, vol. II, p. 149. Cronicul prolosinghelului Naum Rdmniceanu de la 1768
10. Manolachi Draghici, Istoria Moldovet pe - 1810 au fast. publicate de Constantin Erbiceanu, in
500 de ant, Iasi, 1857, p. 107. Cronicari greci care au scris despre roman! in epoca
11. Ibidem. p. 109. fanariotd, Bt teu res it, 1888.
12. Zi lot Romanul (*lefan Fanula), Opere com- 16. Dionisie Eclesiarhul (c. 1759, Pletraii, jud.
plete, editie ingrijita de Marcel Citica, Edilura Minctva, Valeca - 1820, Craiova), cronicar si caligraf. De mic s-a
Bucuresti, 1996. p. 89. caltigarit la manastirea Tismana. Ate! a inceput sa
13. Mihai Cantacuzino (1723 - c. 1790), istori- invelc carte, apoi si-a completal cunostintelc la Govora,
ograf si genealogist, este fiul lui Matci Cantacuzino, Post Hurezi, Episcopia Ramnicului, precum si la Craiova. In
mare ban al Craiovei si al Paunei Rustea. Filorus, Mihai refugiul sau din Transilvania, unde 1-a insotit pe epis-
Cantacuzino a dos o politica de emancipare a tarilor copal Filaret dc Valcea, a calatorit prin orase ca Orsova.
rornane de sub regimul fanariot reprezeniant al impe- Mehadia, Lugoj. Caransebes, Timisoara, prin tinuturi
riului otoman. Dezarnagit de nercusitele politice. in sarbesti unde vcde cetatea Petrovaradin si orasul
1774. Mihai Cantacuzino se refugiaza la Sankt Sabac, precum si la Buda, unde a vazut palatul lui
Petersburg, primind graclul de general in armata Male! Colvin. Opera sa principals este Hronograful Torii
tarista. In exilul rusesc, Mihai Cantacuzino reia spre Rorneutesti de la 1764 pang la 1815 si publicata tarziu,
sfarsitul vietii preocuparile intelectuale si redacteaza in in 1863, de Al. Papiu Ilarian, reluata ulterior in t ditii
limba greaca Istoria politicO ;it geograficd a Tarts critice.
Romanesti de la cea mai veche a sa intemeiere pared la 17. Zilot Romani:I (27 decembrie 1787 - 12
anul 1774, tradusa in limba romans dupes un sccol de noicmbrie 1853), pe numele sau adevarat $tefan
catre G. Sion si publicata in anul 1863, la Bucuresti, in Fanuta, cronicar si autor de versuri. Principala sa
tipografia Rassidescu. A doua sa lucrare importania opera este Istoria Tara Rotnemesti de la Domnia lui
este Genealogia Cantacuzintlor, publicaia de N. lorga in Alexandru-Voclo 1psilanti pa-ncl la 4drsitul Domnlet lui
anul 1902, la editura Minerva. loan Vodd Caragea 1796 - 1818, care beneficiaza de o
14. Iendchild Vektirescu (c. 1740 - 1797), poet, editic et-Rica remarcablla ingrijita de Marcel Ouch' si
fllolog st istoric. Este descendent al uneia din ccle mai publicata in anul 1996, la editura Minerva.
vechi familit boieresti. Bunicul sau, lanache Vacarescu, 18. loan Bianu, Nerva Hodos, Dan Simonescu,
capuchehaie si ginere al Domnulut Constantin Bibliografia romemeascd veche, torn Ill, 1912 - 1936.
Brancoveanu, impartaseste destinul tragic al Domnului pp. 176 - 177.
roman. tar (AM Stefan Wicareseu, disatorit cu Catinca 19. Ibidem, p. 251.

658
www.dacoromanica.ro
CUPRINS

NOTA ASUPRA EDITIEI /5

PARTEA I - EPOCA PREISTORICA. / 7

I. infatisarea geopolitics / 8
II. Cultura neolitica / 11
III. Tracii / 14
IV. Cimerienii / 16
V. Invazia scitilor / 18
VI. Cea mai veche descriere geografica a Romaniei / 20
VII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celtice / 22
VIII. Romania, patria geto-dacilor / 25
LX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for
de sub dominatia scito-agatirsa / 29

PATREA II - EPOCA ROMANA / 37


1. Regele Burebista si luptele cu romanii / 38
II. infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans / 41
III. Patrunderea romanilor in Transdanubia / 44
IV. Cucerirea Daciei / 50
V. Dacia sub dominatia romans / 57
VI. Viata economics si sociala / 64
VII. Viata religioasa si culturala / 66
VIII. Provincialii si colonistii / 68
IX. Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor / 72
X. Evacuarea Daciei / 74

PARTEA III - EPOCA MIGRATIILOR BARBARE / 79


I. Salasluirea gotilor in Transdanubia si a gepizilor in Dacia / 80
II. Raspandirea crestinismului / 84
III. Luptele romanilor cu gotii pentru stapanirea Transdanubiei / 86
IV. Daciile carpatine sub suprematia hunilor / 91
V. Gepizii in Daciile carpatine / 94
VI. Penetratia slavilor in Transdanubia si Dada / 97
VII. Trecerea bulgarilor prin Transdanubia moldoveana si asezarea for in Balcani / 103
VIII. Absorbirea slavilor din Dacia si Transdanubia de care provinciile daco-romane / 106
IX. Daciile carpatine sub suprematia avarilor / 110
X. Transdanubia si Dacia sub pradaciunile pecenegilor / 112
XI. Transdanubia moldoveana si munteana sub cumani / 116
XII. Invazia tatarilor in spatiul carpato-dunarean / 123

659
www.dacoromanica.ro
PARTEA TV-EPOCA VIETII DE STAT LA URMASII PROVINCIALILOR ROMANI DIN
TRANSDANUBIA SI DACIA / 133
A. IN TRANSDANUBIA APUSEANA

I. Romaniile sau Vlahiile din Carpati / 134


II. Unirea V1ahillor muntene sub sceptrul Basarabilor / 140
III. Domnia voievodului Alexandru Basarab *I intemeierea mitropoliei Ungro-Vlahiei / 153
B. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA

IV. Descalecarea principatului Moldovei / 158


V. Starostia Sipenitului / 165
VI. Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei / 170
C. DACIILE

VII. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati / 183


VIII. Transilvania *I Banatul sub regii arpadieni / 191
IX. Viata romanilor din Transilvania *I Banat sub regii Ungariei / 200

PARTEA V -DEZVOLTAREA POLITIC A. SI CULTURALA A TAM ROMANESTI SUB


DOMNIA VOIEVOZILOR VLADISLAV I SI RADU I / 221

I. Prime le conflicte ale romanilor cu turd / 222


II. inceputurile suprematiei otomane asupra Tarn Romanesti / 231
III. Relatiile voievodatuluI muntean cu Ungaria, Po Ionia si Moldova / 239
IV. Starea culturala si economics sub Mircea cel Batran / 242
V. Politica Domnilor fat5 de Turcia si Ungaria / 246
VI. Consolidarea statului moldovenesc sub domnia lui Alexandru cel Bun / 261
VII. Framant5rile din Moldova sub urmasii lui Alexandru cel Bun / 279
VIII. Transilvania si Banatul sub domnia rcgilor din diferite familii / 288
IX. Transilvania si Banatul in vremea lui loan Colvin flunedoreanul / 292
X. Districiele romfmesti din Banat sI privilegiile for / 293

PARTEA VI-EPOCA LUI STEFAN CEL MARE / 301

I. Reintregirea granitelor Moldovei si restabilirea relatiilor cu tarile vecine / 302


II. Luptele lui Stefan cel Mare cu turd *I cu muntenii / 312
III. Reluarea leg5turilor cu Polonia *I Ungaria *I ostilitatile din pricina PocutIei / 326
IV. Viata economics *I administrativ5 / 337
V. Cu !tura spirituals / 343

PARTEA VII - STRANGEREA LEGATURILOR POLITICE SI CULTURALE DINTRE TARILE


ROMANE MUNTENIA, MOLDOVA SI TRANSILVANIA / 349

I. Fr5mant5rile politice din Tara Romfmeasc5 pans la Mihai Viteazul / 350


II. Moldova sub urmasit lui Stefan cel Mare / 363
III. Emanciparea Transilvaniei, a Banatului *I a partilor ungurene de Ungaria
si recunoasterea suzeranitatiI turcestI
[Lipsesc din dactilogramd capitolu1111, tar din capitolu111, subcapitolele 8, 9, 10 si 11]

660
www.dacoromanica.ro
PARTEA VIII - MIHAI VITEAZUL SI UNIREA TARILOR ROMANE MUNTENIA,
TRANSILVANIA SI MOLDOVA / 397

I. Reactia contra asupririlor turcesti si luptele pentru emancipare / 398


II. Cucerirea Transilvaniei / 407
III. Tratativele pentru reglementarea raporturilor politice cu Habsburgii / 417
IV. Mihai Viteazul si nationalit5tile din Transilvania / 422
V. Ocuparea Moldovei si pierderea Munteniei / 432
VI. Pribegia si tragicul sfarsit al lui Mihai Viteazul / 439

PARTEA IX - TRIUMVIRATUL PRINCIAR: MATEI BASARAB, VASILE LUPU


SI GHEORGHE I. RAKOCZY / 455

I. Luptele si framantarile politice in cele trei principate la inceputul secolului al XVII-lea / 456
II. Triumviratul princiar: Matei Basarab, Vasile Lupu si Gheorghe I. Rakoc.zy / 475
III. Principatele dacice in serviciul expansiunii teritoriale turcesti / 490

PARTEA X - ASPIRATIILE AUSTRO-POLONE ASUPRA PRINCIPATELOR DACICE / 503


I. infrangerea turcilor la Viena .si izgonirea for din Ungaria./ 504
II. Restaurarea suprematici Casei de Austria asupra Transilvaniei si
extinderea acestei suprematii asupra Olteniei / 508
III. Campaniile polonilor in Moldova / 527
N. Constantin Brancoveanu in Muntenia si contemporanii scii in Moldova / 539

PARTEA XI - TARILE ROMANE IN TIMPUL ABSOLUTISMULUI LUMINAT / 555

I. Muntenia si Moldova in timpul domniilor alternative ale familiilor fanariote Mavrocordat,


Ghica, Racovita si Calimachi / 556
II. Transilvania si Banatul sub dominatia liabsburgilor / 574

PARTEA XII - PRINCIPATELE ROMANE IN EPOCA OCUPATIILOR STRAINE SI A


AMPUTATIILOR TERITORIALE / 599
I. R5zboiul ruso-turc din anii 1768 1774 si ocupatia ruseasc5 / 600
II. Reconfirmarea domniilor fanariote si rfizboiul ruso-austro-turc din anii 1788 1792 / 609
III. R5zboitil ruso-turc din anii 1806 1812 si pierderea Basnrabiei / 629
IV. Starea politica, economics si cultural5 a Ttirilor Romans sub domniile fanariote / 641

661
www.dacoromanica.ro
Culegere computerizata: Ana Maria BUCUR, Elena CONSTANTINESCU, Li liana MATEI
Corectura cornputerizala: Julia MACARIE

Tiparul executat la Tipografia SEMNE '94"

www.dacoromanica.ro
ISTORIA
ROMANILOR

1-

. 7.1 .

t.

Istoric ci om politic roman (n. 1608.1876, Vicovu de Sus, jud. Suceava, m. 11.11.1962, Bucure,str).
Doctor in filosofie al Universitatii din Viena cu teza Die moldauischen Ansprueche auf Pokutien (1909).
Profesor agregat pentru istoria sud-est europeana la Universitatea din Cernauti (1912). Membru
corespondent al Academiei Romane (1911). Membru titular al Academiei (1915), raspunsul la discursul
de receptie fiindu-i dat de Nicolae Iorga. Pre,sedinte al Sectiunii Istorice a Academiei (1930). Membru al
Academiei Cehe de Runty si Arte din Praga (1935) si al Academiei Suedeze (1937). Conservator al 11

Bibliotecii Academiei Romane (1945 1948). I se retrage calitatea de Membru al Academiei Romaine in
1948; reius in post-mortem in 1990.
La Congresul General al Unirii Bucovinei din 28 noiembrie 1918, a redactat si a dat citire
motivatiei Declaratiei Unirii. Rector al Universitatii din Cernauti si profesor de istorie al Facultatii de 11

Litere si Filosofie, 1920 1940. Fundeaza ssi conduce revistele "Junimea Literara" (1904 1939) $i
"Codrul Cosminului" (1924 - 1939); dirijeaza ziarul si editura "Glasul Bucovinei".
Membru marcant al Partidului National Liberal si pre,sedinte al organizatiei PNL din Bucovina. In
-
guverne liberale, ministru delegat cu administratia Bucovinei (1918 1920 ,si 1922 1926); ministrul
Lucrarllor Publice (1927 1928); ministrul Muncii, Sabath:di ,si Asigurarilor Sociale (1934 1937);
ministrul Cultelor ,si Artelor (1939 1940). Senator de Drept. . .

Arestat ,si retinut la inchisoarea de la Sighet (1950 1955) gra a i se intenta vreun proces.
Bibliografia sa cuprinde circa 230 de publicatii din care circa 110 conferinte ,si discthsuri
nepublicate.

ISBN: 973-8369-05-3 .

ISBN vol. I: 973-8369-06-1 .

www.dacoromanica.ro

Vous aimerez peut-être aussi