Vous êtes sur la page 1sur 664

c

ION I. NISTOR
4

ISTORIA -

ROMANILOR
a.
0,1
Volumul I

. .
a

Editura Biblioteca Bucure§tilor
www.dacoromanica.ro

Ion I. Nistor
ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

Coperta: MIRCEA DUMITRESCU

Tehnoredactare computerizatd: MARIAN TANASE

Lectori de carte si corectura: ION HOREA
RADU VLADUT

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

ISBN: 973-8369-05-3
ISBN vol. I: 973-8369-06-1

www.dacoromanica.ro

Ion I. NISTOR
Membru al Academiei Romane

ISTORIA ROMANILOR
Editie ingrijita de Florin ROTARU

VOLUMUL I

Editura Biblioteca Bucurestilor
Bucuresti
2002

www.dacoromanica.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
NISTOR, ION I.
Istoria RomAnilor / Ion I. Nistor. - Bucuresti
Biblioteca Bucurestilor, 2002
662 p.; 29,5 cm
ISBN 973-8369-05-3
Vol. I. - 2002. - ISBN 973-8369-06-1

94(498)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Istoria romeutilor este o grea staruinta si 1948, tar, in urma, in locuinta inchiriata din
este, in general, o lucrare destinata nemuririi, str. Vasile Stroescu nr. 10, in anii 1948 - 1950.
in pofida perfectibilitatii cunoasterii care pe- Elaborarea lucrarii a fost intrerupta brusc in
rimeaza o opera stiintifica, dar care nu poate perioada 1950 - 1955, cand a fost incarcerat in
anula valoarea autorului. Ion Nistor si-a dorit o inchisoarea de la Sighet. Dupa eliberarea sa, in
asemenea opera, mai molt spre a-i fi corolarul 8 iulie 1955, a reluat lucrul la opera sa ca-
intregii activitati stiintifice. Gestul sau pitala, in mansarda case! din str. Vasile Lascar
tradeaza, deopotriva, puterea de sacrificiu, dar nr. 55, intre timp nationalizata, pans la
si doza de orgoliu pamantean. Inaintea sa, sfarsitul vietii, in ziva de 11 noiembrie 1962.
temeritatea gandului si a faptei de a scrie isto- Profesorul Ion Nistor scria cu toe si
ria neamului au avut nurnai A.D. Xenopol, penita Klaps, intr-o caligrafie ce amintea
Nicolae Iorga si C.C. Giurescu. In rarele sale scrisul gotic invatat la scoala primara din
clipe de nostalgie, Nicolae lorga le povestea stu- Vicovul de Sus, judetul Suceava, comuna unde
dentilor incepatori emotiile traite cand avea se nascuse in 16 august 1876 si aflata pe atun-
varsta lor, la cursul profesorului A.D. Xenopol. ci in granitele imperiului austro-ungar. Timp
Un farmec ca-n basme ii fixa privirea, fara a de mai multi ani, manuscrisul olograf a fost
mai auzi un cuvant, asupra mainilor care dactilografiat in mai multe exemplare de catre
scrisesera Istoria romeutilor. Miscarea for Oltea Apostolescu, fiica autorului. In prezent,
infatisa initiatilor finitul si infinitul, malitiozi- manuscrisul si un exemplar dactilografiat se
tatea timpului, maculatura trecutului si afla la Biblioteca. Academiei Romane. Textul
impostura cotidianului, marturia constiintei editiei prezente a fost stabilit dupa o copie
unui neam si treptele viitorului. dactilografiata identica cu exemplarul de la
Ion Nistor a scrutat tainitele timpului si Biblioteca Academiei si care se pastreaza in
ale spatiului romanesc cu nobila probitate. A fondul Bibliotecii Metropolitan. Bucuresti.
inceput redactarea Istoriei romemilor in vacanta Istoria romeutilor este o opera netermi-
de vary a anului 1938, in vila fiicei sale de la nata si ramasa in stadiul primei redactari.
lzvorul Mul-esului. A continuat la Cernauti intre Timpul nv I-a ajutat pe Ion Nistor sa revina
anii 1938 1940, in locuinta sa din str. Iancu asupra textului, sa dezvolte cuprinsul atator
Flondor nr. 16, pe urma la Bucuresti intre anii capitole si subcapitole, sa revada stilistica
1940 - 1950, in locuinta fiicei din str. Vasilc frazei. Pentru un editor o asemenea fazes de
Lascar nr. 55, cu intrerupere in timpul refugiu- elaborare a unui text este o grea incercare.
lui din 1944, petrecut in cladirea Academiei Totusi, structurarea extrem de moderna a
Romane din comuna Berthlot. judetul materialului, precum si bogatia informatiilor
Hunedoara, iar dupa revenirea in Capitala a dau o valoare deosebita lucrarii, conferindu-I
lucrat in apartamentul Academiei Romane din dreptul sa vada lumina tiparului.
Calea Victoriei, cat timp a fost bibliotecar-con- Datorita faptului ca este un text de
servator la Biblioteca Academiei in anii 1945 interes in primul rand stiintific, am considerat

5
www.dacoromanica.ro

important pentru editia noastra sa adoptam ansamblu asupra lucrarii. De asemenea, am
tarn nici o exceptie normele ortogralice si de considerat util sa alcatuim un minimum de
punctuatie stabilite de Academia Romans, pre- note ale editorului cu scopul de a releva
cum si regulile morfologice si sintactice ale lim- temeinicia ipotezelor autorului care sunt con -
bii literare contemporane. firmate in majoritatea lor de cercetarile.stiinti-
Lectura textului a permis cu destula fice din ultima jumatate a secolului al )0C-lea,
facilitate identificarea operelor istorice care sintetizate in tratatul Academiei Romane:
i-au servit drept model autorului in redactarea Istoria Romanilor, Bucuresti, 2001, vol. I - IV.
materialului: Vasile Parvan, Getica. 0 protoisto- Notele editorului au fost numerotate cu cifre
rie a Daciei, Bucuresti, 1926; A.D. Xenopol, arabe, tar singurele note ale autorului facute la
Istoria Romantior in Dacia Traiand, vol. I - XII; Partile V si VII ale lucrarii au fost marcate in
A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rust si turd. si paranteze drepte.
iru-durirea for asupra tdrilor roman, vol. I - II, Prin aceasta editie se spera intr-o ade-
Iasi, 1880; Nicolae lorga, Istoria romanilor, vol. varata reconsiderare a bucovineanului Ion
I X. Nistor pentru a-I readuce in constiinta publics
Din aceste motive, am considerat nece- cu intreaga sa activitate intelectuala si politica
sar sa completam un capitol nescris de Ion depuse pans la sacrificiul de sine in interesul
Nistor, prin transcrierea capitolului similar din national.
lucrarea lui A.D. Xenopol, Reizboaiele dintre
rust si turd, capitolul dedicat pacii de la Sistov.
Pare o completare cu un text strain, dar este
extrem de utila cititorului st pentru viziunea de FLORIN ROTARU

6
www.dacoromanica.ro

PARTEA I

EPOCA PREISTORICA

I. infatisarea geopolitics
II. Cultura neolitica
III. Tracii
IV. Cimerienli
V. Invazia scitilor
VI. Cea mai veche descriere geografica a Romaniei
VII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celtice
VIII. Romania, patria geto-dacilor
IX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for de
sub dominatia scito-agatirsa

www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Capitolul I

INFATISAREA GEOPOLITIC A

1. Solul si rasa
2. Configuratia geografica
3. Flora si fauna
4. Asezarea geopolitica

1. Solul si rasa pe care I-a jucat in istoric, precum si locul pc
care 1 -a clobandit in randul popoarclor ci-
Dezvoltarca istorica a poporului roman vilizate. Si cum prima coordonata este spatiul,
a fost, din capul locului, determinate de natu- se impune sa aruneam mai intai o scurta
ra solului in care s-a zamislit si de vitalitatea privire asupra infatis&rii geografice a teritoriu-
rasci careia ii apartinc. Asezarea geografica si lui romancsc.
structura, cat si imbelsugatele procluse ale
solului natal i-au inllucntal fclul de viala si
indeletnieirilc si i-au &terminal performanta
etnica, politica si culturald. 2. Configuratia geografica
Romp nul s-a simtit Iotdcauna strans
legat de pamantul sau strdmosesc pc care 1-a Romania cuprinde in hotarele sale nat-
cultivat de veacuri si 1-a aparat necontenit cu urale podisul Daciei transilvanene cu
sangele sau. Din constiinta sa vie dc propri- numeroascle sale clepresiuni, dealuri si sesuri
elate a pornit pentru el indemnul permanent la ale Transilvaniei, Moldovei si Munteniei,
munca, imboldul vitejesc la lupla si jertfa strajuild la miazdzi dc masivul Moesiei dobro-
pentru apararea mosiei strabune. El si-a gene dc dincolo de Dunare. Unit5.We accslea
indeplinit cu dragoste si sacrificiu aceste sacre geografice isi gasese centrul de polarizare in
comandamente gratie puternicei sale vitalilati Carpati, munti care strabat teritoriul romanesc
etnice mostenite de la protoparintii sai gcto- in curbs diagonals, de la izvoarele
daci, sporita si improspatatd prin virtutile Ceremusului pang la Portile de Fier, unde
razboinice pe care le-a pri-mit de la cuceritorii Dundrea, prin eroziuni milenare, si-a deschis
romani, a calor limbd si civilizatie si le-a cu anevoie drumul din sesul panonic spre
insusit. Pe temeiul acestor puternice suporturi bazinul pontic. Zonele dc dealuri si de ses se
etnice, poporul roman si-a pulut asigura astern armonios la poalele Carpatilor si ale
existenta poste veacuri si a indeplinit marea Muntilor Apuseni, pentru a-si gasi o granite
misiunc istorica de a pastra .si continua fireasca in albia Nistrului, a Tisei si a Dunarii.
struvcchile traditii politice si culturale ale Accs(e Lrei fliivii in-cing pamantul romancsc
initatii orientate. intr-un admirabil triunghi hidrografic, unic in
Solul si rasa au conslituit toldeauna fclul sau in geografia fizica a continentului
principalele coordonate ale permanentei european. Varialia fonnatlunilor geografice si
istorice a neamului nostru. In cadrul acestor nebanuitele bogatii ale subsolului imprumuta
coordonate s-a desfasurat istoria tuturor acestui spatiu geografic din sud-estul Europei
popoarelor lumii, care, la randul tor, nu pot trai un caracter specific.
in izolare uncle de altele, ci ele se ating si sc Comunicatia intre regiunile de munte si
influenteaza reciproc intr-o nobild emulatie dc intre cele de ses si de deal este inlesnitd de vai
a aduce fiecare partea sa specified de con- largi si practicabile care strabat masivele
tributie la patrimoniul comun al civilizatiei muntoase si se ramified in toate directiile.
umane.., Tacerea ;Tailor este invioratd de ropotul apelor
In urmarirea acestor coordonate vom curgatoare care, dupd parcurgerca ocolului ce
incerca deci sa delerminam pozitia poporului le este impus de nature, se revarsa toate in
roman in spatiul sau vital si sa deslusim rolul marele canal colector al Dunarii, prin care se

8
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

scurg in Marea Neagra. Tisa aduna in albia sa celor mai variate. Din vcchime se culliva graul,
apele afluentilor ei Visaul, Iza, Mara, Crisul, secara, orzul si meiul, la care s-au adaugat mai
Somesul si Muresul, pentru a le rostogoli pe tarziu cultura porumbului, a cartofului, a sfe-
toate in. Dunare. Ace lasi rol de tributare ale clei de zahar, a orezului si a bumbacului. In
Dunarii ii indeplinesc si raurile moldovenesli regiunile de dealuri si de munte se gasesc din
Prutul si Siretul care adund apele ce izvoresc vechime, pe langa pasuni intinse, si mari
de pe versantul nordic si rasaritean al masive forestiere de foioase si rasinoase, care,
Carpatilor. Prutul primeste apele Ceremusului, cu (Data vitregia vremurilor trecute, si-au pas-
ale Jijiei, Bahluiului si Miletinului; iar Siretul trat Inca o bung parte din suprafata tor. Vita de
pe cele ale Sucevei, Moldovei, vie si pomii fructiferi au gasit totdeauna un
Trotusului, Putnei, Milcovului, Ramnicului si teren prielnic in pamantul romanesc.
Buzaului, ce izvoresc din Carpati, precum si Dar nici fauna n-a ramas mai prejos.
cele ale Barladului care le adund din Animalele care puneau la indemana omului
meleagurile deluroase ale tarii de jos a primitiv oascle si coarnele for pentru cioplirea
Moldovei, ape care in vechime se varsau direct armelor si uneltelor rudimentare erau: mamu-
in Dunare. Raid le care strabat lantul de sud al tul, ursul de pesters, bourul si renul. Arme si
Carpatilor isi deschid drum direct spre unelte de aces! fcl, ba chiar si schelete intregi
Dunare. Aceste rauri sunt Timisul, Carasul, de animale antediluviene se gasesc raspandite
Nera, Cerna, Jiul, 011ul, Argesul, Dambovita si din belsug poste intreaga suprafata a
Ialomita cu Prahova. Nistrul adund apele aflu- Romaniei. Drept incoronare a vietii animale,
entilor sai Rautul, Bacul si Botna si isi aparu in curand si omul, care nu putea sa
dcschide drum direct sprc Marea Neagra prin lipseasca dintr-o regiunc asa de bine inzestrala
limanul de la Cetatea Alba. cu toate ccic nccesare pentru viata.
Apele curgatoare isi au cursul for intreg La imbelsugarea productlei suprafetelor
in tard, formand aslfel o retea de arlere nalu- se adauga si marea bogatie a subsolului, care
rale de comunicalie, care leaga si uneste prin ascunde in stralurilc sale cantitati enorme do
curmaturile Carpatilor ccic patru formatiuni care, depozite inepuizabile de carbuni de tot
geografice, care constituie structura geo- felul, precum si rezervoarc de pacura si de gaz
grafica a Romaniei. Legatura organica intre metan. Mincreurile de fier si de mangan con-
difcritele regiuni ale (iirii a crcat sernintiflor cc curcaza in calitatc si can titate cu cele dc our si
s-au adaposlit aci, din vremurilc prcisloricc argint. La poalele niuntilor izbucncsc la
pang in zilele noastre, conditii prielnice pentru suprafata numeroase izvoare mi-nerale, uncle
o dezvoltare larga si elastics, croila dupes nevoi termale, la care se adauga si ghiolurile tc-
si imprejurari. Ele au inlocuil transhumanla si rapcutice de pc litoralul pontic.
au impus un itinerar lipic pentru o perpetua
pendulare de la munte la ses, si de la ses la
munte, in locurile si anotimpurile obisnuitc. 4. Asezarea geopolitica
Accesibilitatea terenului a inlesnit comunicatia
intre toate regiunile tarii si a creal conditii nor- Pe langa marile avantaje ce decurg din
male pentru o dezvoltare unitara, etnica., configuratia geografica si a climei, asezarea
politica si culturala. geopolitica a Romaniei prezinta incontestabil si
uncle neajunsuri, care s-au resimtit in trecut si
se resimt si astazi. Podisul dacic, cu regiunile
3. Flora si fauna transdanubiene de dealuri si campii, se inalta
din sesul panonic si eel sarmatic, ca un ostrov
Configuratia fericita a terenului a din valurile oceanului. Dunarea, Nistrul si Tisa
inlesnit dezvoltarea unei vegetatii bogate, nu au putut constitui niciodata zagazuri dcstul
favorizata de un climat dulce, cu lemperatura de puternicc contra navalirilor barbare care s-
moderates, cu ploi si precipitatii abundente, en au revarsat necontenit, din epocile pre-istorice
vanturi variabile si cu diferentieri climaterice pang in timpurile noastre, asupra teritoriului
putin pronuntate. In climatul acesta asa de romanesc. Sub variatele for infatisari, navali-
prielnic s-a putut dezvolta din vreme o flora rile accstea sunt cunoscute ca: cimericne,
foarte bogata si variata care este reprezentata scitice, celtice, sarmatice, germane, slave si
prin 3.290 de specii, constittiind 35% din flora uralo-altaice. Asternut in drumul acestor
Europei intregi si care, cu drept cuvant, .poate napraznice incursiuni, teritoriul Romaniei n-a
fi considerata ca o flora si vegetatie specific putut fi aparal totdeauna cu succes impotriva
dacica. Suprafel.ele de la ses sunt acoperile cu navalitorilor, pentru ca cl este deschis in afard
parnant negru, productiv si propriu culturilor si usor accesibil din toate partile. Marea, pe

9
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

care aparatorii sa se fi putut sprijini, era prea otomane spre centrul Europei si a aspiratiilor
departe, iar muntii, sub care sa se fi putut polone si austro-ungare spre Marea Neagra. In
ascunde, strabateau teritoriul diagonal prin timpul acestor tragice incercari dezvoltarea
inima sa, impartindu-1 in doua. De aceea politica a neamului nostru evolua spre munte,
campia moldoveneasca, cu prelungirea ei pentru a inlesni fluxul populatiei spre codrii
munteana si olteana, a servit in timpurile tre- ocrotitori. Crangurile dese si inaccesibile din
cute de loc de trecere din rasarit spre apus interior, cum erau codrii Vlasiei, codrij
pentru neamurile navalitoare. Imprejurarea ca Tigheciului si ai Vrancei din tara de jos si ai
teritoriul romanesc se reazima la sud-est pe Teleormanului, faimoasele bucovine din tara
delta Dunarii si litoralul pontic a ispitit de sus a Moldovei, indeplineau rolul strategic
popoarele vecine, cu asezari teritoriale fora de fortarete naturale ale tarii, ridicate de fire in
contact cu marea, sa nazuiasca mereu cu gand fata navalitorilor din toate partile si de toate
de cucerire spre pamantul romanesc, pentru neamurile.
a-si deschide prin el drumul la mare. Seco le Aceasta era natura solului Romaniei,
intregi teritoriul Romaniei a indurat urgia ocu- cu bogatiile sale care au exercitat o inraurire
patiilor straine pentru Ca asezarea sa hotaratoare asupra dezvoltarii istorice a nea-
geografica se gasea in calea aspiratiilor mului roman.

5, Swot lo

llopqrt.
ladtiet.6
1%4011110 110.

S Urutl 1143 twg
O .1.04asa i
ilisltntem
ow. oleo It.o.pcs
Mr 4. ChNi.
° Thrs;to
,eollsosI
115tbe

a)
huoN

tim4
till. r.d11

vJ?A7 0 kaa wow !Atone
4611. 1115'-17 i:1
Chatj1 WWI 0 NI
lethal 0
cAl

tor 'URNS
Olds he

wow. /
PIN OOOOO
Ortth hot V la
Sa da Doti.
%Imo Cm la .r1, im/ell. ttn I
ht,
ifilat et Ili
Cl4.., fitt, 6.00 'W 0,11UN
51.1,110* 1. 0 WW1.
0 OsVemes ..7N00,1 MOW
ne 2051411
21.co11a iu.....1 .ctsite4 0
e
m6114 Pelo Avel 540.13
Claw 0
Int 0
laDyNssto
Ihtans9 pt
oats

25 SO 25 110 loo

Principalelc descoperiri arheologicc din: 1 - paleolitic; 2 - mezolitic; 3 - ncolitic

10
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Cap itol u I II

CULTURA NEOLITICA

1. Varsta de piatra
2. Periodizarea
3. Monumente megalitice si locuinte lacrtstre
4. Muzee preistorice
5. Preistoria si protoistoria

1. Varsta de piatra Cioclovina si la Ohaba-Ponor din jud.
Hunedoara. Aceste piese pot 11 considerate ca
Cu multe milenii inainte ca teritoriul paleolitice. Ele servesc drept dovada pentru
Romaniei sal 11 intrat in lumina istoriei, el a fost prezenta omului pe teritoriul Romaniei in epoca
locuit de semintii preistorice care, disparand in paleolitica. Masele si oase de mamut s-au gasit
noianul vremurilor trecute, au lasat in paman- pretutindeni in Romania, astfel ca muzeele
tul tarn noastre urme palpabile de cultural noastre abunda in piese dc acest fel.
primitives. Romania se poate mandri cu bogaLul Omul primitiv calla adapost contra
sau trecut preistoric rata de Wale Odic din intemperiilor in pester! sau in culcusuri pe care
Europa. In holarelc ei s-a desfasurat o bogala le lua in stapanire dupes izgonirea sau starpirea
si variata viala preistorice. Pretutindeni in fiarelor salbatice. Dupes o indelungata epoca de
largul ei cuprins s-au descoperit numeroase anevoioasa evolutie culturala, omul primitiv,
asezari sau statiuni preistorice. traind in climatul mai dulce postdeluvian,
Dupes malerialul din care locuilorii incepu sal -si perfectioneze uneltele de munca si
stravechi ai 4irii romanesti obisnuiau sal -si vanaLoare, lustruindu-le si gaurindu-le. Vase le
plasmuiasca armele de apiirarc si atac, dc lul devenira mai variate si mai frecvente,
obiectele de cull, sculcle de gospodaric sau prasila animalelor domestics deveni mai raspan-
podoabele for primitive, putcm dislinge din dila, tar pentru hrana acestora, ca si pentru cea
spuza de cultura ce ni s-a pastrat de la ei trei a omului s-a intensificat cultura plantelor de
maxi epoci sau varste preistorice, si anume: nutrel.. Cultura solului lega pc om de glie
varsta de piatra, varsla de bronz si varsla de indemna sa-si conslruiasca adaposturi stabile si
fier, cu subimpartirile tor. asezari colective. In Limp, epoca neolitica se
In varsta de piatra distingem o perioada socoteste intre anii 5500 1900 a.Chr.
mai veche, paleolitica (600.000 10.000
a.Chr.), una mijlocie, mezolitica (10.000 5500
a.Chr.) si alta mai noua, neolitica (5500 1900 2. Periodizarea
a.Chr.). Perioada paleolitica este considerate
cu drept cuvant perioada pietrei cioplite. Din La periodizarea timpului insal nu tie-
punct de .vedere geologic, varsta de piatra buie sal scapam din vedere ca sfarsitul acestei
cuprinde epoca cuaternara sau deluviu. perioade la 1900 a.Chr. este mai bine precizat
In varsta de piatra se constata prezenta decat inceputul ei la 5500 a.Chr., care dupa
omului pe pamantul romanesc, care-si cioplea unii cercetatori trece peste aceasta data. Astfel
armele si sculele rudimentare din cremene sau ni se prezinta inceputul epocii neolitice sau al
din oasele mai consistente si din coarnele ani- pielrei lustruite cu nazuinta ei de propasire si
malelor pe care le vana. Convieluitoare cu omul perfectionare in perioada neolitica, care
din acea epoca erau mamutul, ursul de caverne, formeazal puntea de trecere de la preistorie la
bourul si renul. Bucati de cremene cioplita, care protoistorie.
serveau omului preistoric ca arme sau scule, s- In perioada aceasta pare sal fi descale-
au gasit in valea Prutului si a Nistrului si in cat in Europa o populatie noua, de origine asi-
Dacia transilvaneana, la valea Cremenei, la atica, care aduse cu sine grauntele de grau.

11
www.dacoromanica.ro

aceste monumente se disting in dolmeni. Muzee preistorice 3. bundoard pe Dealul Iancului de langa populatia neolitica se hranea si cu boabe de Crainicesti (jud. tumulii tru savarsirea cultului religios. foarte ca-racteristic. era inul si canepa. alte statiuni preistorice de la noi. alat dc caracterislica pentru spatiul capelenie de Crib. Pe Fanga came si peste. Baia). tumulii conici ar fi morminte imbelsugat in ceramica clasica incizata si pic. pe care izbutise sa le putut fi constatate . plasmuirilc ccra-mice si obiectele de forma si infalisarca Tor. In schimb. menhiri si cromlehi. spatiu cultural al unci singure rase. ridica Lc numai pentru o singura familic sau o luta' . movile sau cur. cum Dambovita). maguri. Horodnicul de Jos grau. mai apoi urma locuint. Dar oricum. arse sau daramate. sau conici. Wale dovezi prctioase ale cul- impart! in monumente megalitice. La uneltele acestea se tumuli sau maguri. Dupes sculele. gani. tumulii plani ar fi cimitire comune. Plasmuirea cu dupes altii. Suceava). Preutesti (jud. se gasesc foarte multe.i. la Schelea si pe un deal lang. Cernaut!). la marginea sau mijlocul adauga un element nou de mare importanta si unor balti. Ea intelegea Si. Basarabia. Gorj). Radauti). fie CA Urme de cultures neolitica se gasesc serveau de monumente funerare sau de raspandite asupra intregului teritoriu locuit morminte pe un deal natural. la ses sau la o astazi de roman!. aceste ramasile se pot but ale timpulul. si in tumuli conici servirea hranei si a bauturilor. Armele si uneltele de cremene erau in continua de la Olteni. si impleteasca si haine din fire de plante. Cucuteni (jud. Radauti). Clasificarea for in tumuli nevoia vaselor de tot felul pentru pastrarea si plani. Statiunile de la Odastra (jud. pe Fanga vanat. precum si pen. pentru a servi ca morminte. Locuintele primitive Manastirea Polovraci (jud. juns. omul preistoric simti teritoriu al Romaniei. Dupes cercetarile preistorice margine de apes. Licurici. pe muntele Lespedea (jud. ca altare pentru scopul de cult si ca pietre Statiuni neolitice !mportante s-au descoperit la comemorative. rasnite intre doua pietre. de. liber. precum si in devenira mai indemanoase. anume un foarte bogat si In schimb tumulii sau magurele sunt variat material ceramic. Siret (jud. find tot mai bine lustruite sau Calomfiresti (jud.mai rar .si la noi. transilvaneana au putut fi constatate aproape unde o lespede lata este asezata deasupra. dezvoltandu-se aslfcl tot mai sccolc. constitute adevarate muzee mai recente. ca imblanzeasca.dacoromanica. Muntenia si Dobrogea. tumulii plani romanesc. Teleorman) par a fi mai mull cizelate si gaurite. este cea mai obisnuita.Ion Nistor Cad populatia aceasta. adica putin ridicati. La atingerea primei foarte frecvente si raspandite asupra intregului trepte de civilizatie. Balaci. infipte in pamant. 4. Moldova. Monumentele acestea puse sa se indeleLniceasca si cu agricultura pi sunt foarte frecvente in tarile nordice. 12 www.clor parasite. In a curmezisul peste alte doua lespezi. Sipen! (jud. locuinte turii si civilizatiei neolitice de pe parnantul lacustre si in tumuli. Iasi). 200 de statiuni preistorice de acest fel.ro . (jud. mina se desavarsi mai apoi prin aplicarca unde se aruncau mortii in timp de mai multe roatei olarului. La inceput plani s-ar fi format in scurgerea vremii prin aceste vase se plasmuiau din pamant si se asternerea succesiva a materialului ramas in ungeau pe dinafard si pe dinduntru. Ele au cresterea vitelor. ele se confectionau si se ardeau. struite chiar pe piloti de stejar infipti in iazuri. Monumente megalitice si locuinte lacustre Muzee preistorice de acest fel. unele find con. care s-au conservat mii de ani sub pamant sau in aer Monumentele megalitice sunt monu. Zambreasca si perfectionare. fie ca erau asezari omencsti. in care ni s-au pastrat armele. cum li se mai nice. sau unde numarul acesta asa de impozant se adauga si un bolovan mare este ocolit de pietre verticale numerosii tumuli cercetati in Bucovina. Teleorman). Existenta locuintelor lacustre sau a pentru a fi mai bine -scutite de adulmecarea palafitelor la noi n-a putut fi dovedita indea- fiarelor salbatice si de atacurile neprietenilor. urmele acestea constituie un preistorice. Numai in Dacia mente preistorice formate din bolovani marl. ince. Romaniei. Dupes originea si destinatia Tor. Dupes unii.

Botosani). cio. Plastica cu turiile for sunt anonime. In nici un caz insa. poarta pecetea celui mai mare anonimat. in forma si mute din evolutia straveche a omenirii. deopotriva cu Crasani (jud. trecerea de la epoca neolitice in Romania si desavarsirea ei in preistoriei la epoca protoistoriei.Chr. le-au creat. cu primele perioada eneolitica se situeaza. andrele cu gaura etc. Vodastra. Obiectele de piatra ce s-au gasit in Cunostintele noastre privitoare la acele epoci statiunile acestea neolitice sunt: topoare. Iranul. Brasov. indicate asupra persoanelor si semintiilor care Sangeorgiu si Sieu (jud. tipul Bolan invaluita in negura unui nepatruns anonimat. incizata si colorata. Polonia meridionala. intre anii 1900 1700 a. culoarea si netagaduite urme de viata omeneasca pc teri- ornamentatia ceramicii cu desenuri gcome.Chr. cum stint armele Turdasi (jud. mar- ornamentatie. Nasaud). Budesteni (jud. nu Campina.Chr. sule. Niculiteni (jud. Calomfiresti. Ceramica este la fel Dar cu toata bogatia acestor arhive de bine reprezentata ca si tehnica. Preistoria si protoistoria numele de protoistorie perioada de tranzitie de la preistorie la istorie.dacoromanica. sculele de gospodarie. razatoare. tipul Sipenit si Cucuteni. toriul romanesc dovedesc aci prezenta unor trice si cu nazuinte vadite spre plastica semintii sau triburi care au creat aceasta antropomorfa. Arges). Inflorirea culturii noi. aschii de cremene. care incepe sa se dezvaluie in Romania numai in valea PruLului superior. adica in secolul al VII-lea a. varsta de bronz si de fier care i-au urmat.. aparitia primelor insemnari scrise asupra oamcnilor si localHatilor inccpc cpoca istorica cu preludiul ei preistoric. maciuci. Arcuda (jud. coincide cu sfarsitul varstei cercetarile anevoioase ce s-au facut in aceasta de bronz si cu inceputul varstei de fier. Trecerea elementele caracteristice ale tarilor vecinc au sau periodizarea aceasta variaza de la lard la dus la concluzia ca acest material reprezinta o lard. Despre epocile preistorice cercetatorii GM). Horez si Caciulata (jud. pe langa materi- Examinarea cri tied a materialului alul anonim. cuprinzand toata intinderea inceputul protoistoriei pe globul terestru n-a masivului carpatic cu dealurile si sesurile ce se putut fi urmarit mai adanc inapoi. unitate aparte. dalti. India. fara semne si Sibiu si Ocna Sibiului (jud. in telegem sub 5. varsta de piatra". cum ificatii dincolo de Nistru. Abundenta acestor amanuntite cu privire la forma. Mehedinti). Mesopotamia. Moravia si Boemia. Istoria Romanilor Saida (jud. Cristur (jud. Valcea). Hunedoara). lti). numai pentru anumite regiuni de pe glob. se gasesc si insemnari scrise. decal pans astern la poalele lui. precum si in Anatolia. Cucuteni si Sipenit este podoabele de tot felul si piesele de cult care de asemenea la inaltime. Piscul De altfel. pe langa tipurile la inceputul vcacului al VII -lea a. afunda. etc. pot fi privite ca perioade de timp propriu zise. bolduri.. In urma cercetarilor vorbesc prin ele insele. Sibiu). Acest masiv se prezinta ca la mileniul al V-lea a. in Rusia subcarpatica. in Egiplul si tarile din bazinul egeic. neolitic ce s-a gasit la noi si compararea lui cu oricat de rare si reduse ar fi acestea. Cololithi si Glum. cand cu Vodastra. Clime !nip?. Brad si Deva (jud. dupd studiile si insemnari scrise. de la popor la popor. Hinova (jud. pastreaza in negrul for pamant documente toare de plasa. Ba. Crasani. in ar fi China. s-au putut stabili la noi chiar civilizatie. prasnele de fus.ro . Andreesti (jud.. pe teritoriul Romaniei. pang la Nipru. La Peninsula Balcanica. Hunedoara si culeg informatii numai din urmele vizibile Baia de Cris. Ele se reduc la diverse idolii si figurinele diferite ce s-au descoperit la creatii si plasmuiri omenesti. Ialomita). pietre de rasnit seminte. palpabile ale creatiei omenesti.Falciu). ci mai curand ca stadii de viata si de infaiituire. Petreni (jud. in campia munteand. cum sunt Slovacia. Hunedoara). Ilfov). 13 www. nu se scria cu condeiul. Husi directie. dar si aceasta centrul unei civilizatii preistorice cu vaste ram . in care. Balcesti (jud. pictre istorice ale tarii noastre din timpul cand istoria de prastie. anumite tipuri de civilizatie neo si eneolitica si Viata si activitatea acestor triburi este anume Turdasi pe Muresul inferior. Intreaga civilizatie preistorica Somes) si altele. cutite.Chr. de lupta si de aparare. Grecia si insulele din Arhipelag. Comarnic si ManesU (jud. varfuri arhivele tacute cum zicea Odobescu care de sulfite si de lanci. (Jud. Tulcea). Prahova). Muscel). indepartate nu le putem scoate decat din cane. .

si continua dupa locuri si informatiile pe care ni be dd. granita for era neholarata. care mai tarziu s-au desprins ilirii. iar la est. dezgropat la marginea Bucurestilor. Tracii. anonim. dar ea atingea descrisi in Iliada si Odiseea lui Homer. Si de aceea trebuie sa ne intrebam ce semintii au creat civilizatia epocii bronzului din Sapaturile din ce in ce mai frecvenle au Romania? In lipsa unor marturii directe.tracii se civilizatia troiana. ca bundoard tezau. Patura conducatoare traia in Belgrad pand la Marea Neagra. de limbs indo-europeand din jinita de o temeinica temelie de cultura popu. Dezvoltarea culturii bronzului in spatiul carpato-dunarean 2. fares hotar - izbiloare asemanare intre cultura de la noi si cum it ca-racterizase Nicolae Iorga . parintele istoriei. vale neputinfa sa se intample vreodata la dansele. In sprijinul acestei pared yin prin o evolutie lent. In zona acestei civilizatiu. dupa regiuni. mare din toate. care servea ca drum de comunicatie cu Dacia pen fru cg acestea suet slabe. in care erau asezate prin terminatiile in -dava si -para. insusi Herodot. cu pereti In vastul cuprins al acestei extinderi se impletiti din nuiele si umpluti cu lut. 14 www. loate popoarele. creatorii culturii neolitice se grabira sa dansele. imprejurari. asezarile tracice atingeau Dunarea aristocratia militara era iubiloare de our si de panonica. populatie noua. daco- lard* si cu o vadita succedare de epoci. ascunda in pamant pretioasele for odoare ce au dupd cum creel. au toate (1900 1700 a. spade. La Dupes constatarile lui Vasile Parvan.Ion Nistor Ca p it olul III TRACII 1. sta. Dupes o perioada de tranzitie diferite. cu fluviul Tyras (Nistru). epoca. raspanditi in grupuri de case. spri.Chr. La sud. gara pe creatorii vechii culturi eneolitice si le Daces semintiile tracice . dupd cel al hindusilor. Numele de persoane aduc Dar cum intreg materialul acesta este a minte de cele iranice ca: Antoporis. Raspandirea tracilor 1. zisa a "aramei". semintiile tracice lanci. s-au asezat statornic in masivul carpa- de la o stare de salbateca primitivitate la alta. Dar aceasta este greu. Denichentos. care sustine ca neamul tornicie si tenacitate. La cultu-rale asemandloare cu cele ale aheilor nord. ea lupta in care cu doua roti. Numiri poarta transilvaneana. tracilor era.zice Herodot impusera cultura tor. ajungand pana in Podolia. scos la iveala un bogat material din acestea raspunsul este foarte greu de dat cu precizie. este cu rul de la Drajna. Extinderea acestei civilizatii in tara noastra a contribuit o acestei culturi asupra unui spatiu vast. iar celatile in cerc vasele -urne pentru slujba religioasa. find o dovada a formelor intindeau asupra unui teriLoriu foarte larg. nu putem avea informatii directe Bithitrales.dacoromanica.700 a. care subju. neoliticul aceleag" lass defi-nitiv locul unei noi epoci. raspandite ca acele ce s-au intreaga Peninsula Balcanica.) Din comparatia materialului epocii 2.ro . Totusi. arata ca getii. cu mull mai putemice decal fost dezgropate de curand.). de la vase scumpe. ele ar 11 de bung seams de neinvins si. dand dovada de o exceptional. cel mai ni unitare navalird semintii straine. Raspandirea tracilor bronzului dezgropat la noi cu piesele similare descoperite la Troia se poate constata o Ca un popor in miscare. Ei isi gasesc pomenite asezarile for caracteristice aveau chiar templele tor. coifuri si isi impodobea casele cu traiau pe ambele maluri ale Dunarii. care indica o surprinzatoare unitate cul. tracii. vest. Dezvoltarea culturii bronzului in asupra semintifior de la care ne-a ramas acest spatiul carpato-dunfirean material.Chr. inainte de navalirile cimeriene si ea nu s-a putut dezvolta printr-o trecere brusca scitice. aceea a bronzului (1700 . din Valea Teleajenului. muntii Boemiei. De groaza acestor ar avea un singur domnitor si ar fi unite intre navaliri. avem numeroase indicii ca la crearea turala in spatiul carpato-dunarean. obiceiuri. ele ajungeau pana la obiecte de lux. ci to-dunarean. in -diza si dizos. Mucaporis.

bare care veneau din rasarit. tracii exercitau influenta for si asupra sau despot strain. spune specific si a putut fi continuata si desavarsita Herodot ca purtau pe cap piei de vulpe.dacoromanica. uncle semintiile tracice din spatiul carpato-dunarean semintiile sau clanurile for apar in epoca au fost greu incercate. Semintiile acestea. autonome. Istoria Rornanilor Rhaiscuporis sau mai scurte ca: Kotya. nienta. incaltaminte de piele de Carpati.: geti. izgoncasca triburilc tracice din tcritoriul for si Scminlii tracice pairunscra panii in nici sa be desnationalizczc. care prinsese raclacini adanci in numele for national de Tracia. Strimon. Dar navalitorii Lribul carpilor. care nu cuprinde decat nume pro. Vcchca ci-vilizatie muntii Rhodope. par sa 11 facut legatura intre multe nume proprii cu terminarea in -poris. daci. tyrageti. stravechi se gaseau in Nordul Dunarii. h = 22. pe corp de principalele semintii tracice din tarile lunici si peste tunici mantale cu inflorituri in romanesti si anume de getii si dacii din picioare si la pulpe. cerb.dupd ce au trecut in Seuthes. Din limba traded.de prii. apoi lanci. Tracii Vas ceramic. impunancl accsiei rcgiuni iraeica. carpo-daci. cu civilizatia -centus sau in -zis. prin navalirea unor semintii bar- sargeti. care salasluia in muntii ce cimerieni si scitici.. gasindu-se pe o treapta cul- incingeau podisul Dacici. dupa. ar Ii.ro . iar Din asezarile for stravechi de la nordul altele recunoscand autoritatea cutarui rege Dunarii.2 Despre tracii din Asia Mica. unele sub principi indigeni. Atte semintii pamanlul romancsc de astazi. Un popor numeros si puternic. glisit la Corlate. de prove- scrierea for elina sau latina. sub diferite nume Ca: mysii. muntii acestia s-au tural& inferioara. Daca faptul acesta s-ar adeveri. tarziu. uncle lc giisint 11 lai sicarsa dc nici unul din popoarelc navalitoare. acestia . dupd compozitia sa chimica. si culturala. mizi. scuturi mid si pumnale.Chr. mereu in lupta si dusmanie. pentru ca locuiau in in Bulgaria. care tre- izolate.3 Sunt invatati' care s-a scris niciodata: numele de persoane si de sustin ca aurul din obiectele de lux de la Troia localitati tracice ni s-au pastrat numai in tran.zice Herodot . ornaments geornetrice rcalizatc mai ales prin incizii 15 www. afard de mult dis. nu ni s-au pastrat decat putine cuvinte teucri si de mizi. Asia s-au numit bitini. tracii el ar constitui o netagaduita dovada despre constituiau o rasa mare si unitard. ei ca se numeau strimoni. Asezarile for Pe la finelc mileniului al II-lea a. Se pare ca limba traded nu miceniana de la Troia. care era legatura dintre civilizatia de la not si cea de la insa impartita in nenumarate clanuri Troia. si anume cateva nume de plante si mai curd in Asia Mica.2 cm. Bithys. in activitatea for politica istorica sub nume diferite ca. n-a putut li tracice tree in Asia Mica. carpi. Ea si-a mentinut ncschimbat caracterul sau frigieni. Clanurile tracice traiau Peninsulei Balcanice. caracteristic pcntru epoca bronzului. in civilizatia din nordul Dunarii. n-au izbutit nici sa numit Muntii Carpilor sau Carpatil. de unde au fost alungati se zice . dacica. bilinicni. mai inainte vreme spun cutata inscriptie de pe inelul gasit la Ezerevo.

fiindca. cult faurite din bronz si pe alocuri impodobite cilor din Olbia. Dupes cime. Acestea descalecaseral mai intai in Rusia Pe vremea invaziei cimerienilor in meridionala si salasluira timp mai indelungat Romania. un aliaj de arama si zinc. dar raspandirea lui preajma Marl Caspice. la asa dupes latinescul aenus = de arama. si anume mai intai in regiunile cu din spatiul carpalo-dunarean. stramtoarea de la Cherci s-a numit in fectionarea armelor si uneltelor cel mai vechi antichitate Bosforul cimeric. in cursul acestor lupte cimerienii ar fi ucis pe capeteniile De pe la finele mileniului al doilea for care ii indemnau la lupta contra navalito- inainte de era cresting. Astfel ra se formase bronzul. Seria navalitorilor o deschi- sera semintiile cimeriene. cimerienii trecura in Europa nu s-a facut decal pe la anul 1900 Nistrul si navalira asupra semintiilor tracice a. iar floare numai pe la anul 1000 a. unde Helios grecescul lithos = piatra. semintiile tracice din rilor si le-ar fi ingropat pe tarmul Nistrului. Nava lirea cimerienilor 2. si pe nesimtite intr-o cultural eneolitica. Varsta de bronz 1.Chr. supunandu-se semintiei tarilor europene. kimry sau cimirii 2. rezervor de oameni al Asiei Centrale si de pe platoul Iranului. obiecte de toaleta si picse de cimerieni si sciti rasuna Inca in amintirea gre. care informasera pe Herodot ca chiar cu pietre pretioase si semipretioase. si din intrarea in Hades (Intern). care se faureau armele. tam scitilor fusese mai inainte a cimerienilor si Ceramica era mai ingrijita si impodobita uneori ca acestia numai din cauza neunirilor ar fi fost cu zugraveli de adevarata maiestrie. numita la marginea parnantului. cultura neolitica evoluase cu incetul in regiunea pontica dintre Don si Nistru. Romania fura incercate de invazia unor unde se pomenea de mormintele for Inca pe semintii iraniene. Acolo.ro . desi princi- (Soarele) nu mai straluceste si unde domneste palul material din care se lucrau armele si o vesnica intunecime . obiectele de cull. caci ei erau de aceeasi vita cu tracii. cu varsta bronzului. care leaga Marea Neagra.Chr. Tot atunci 16 www.. cand unii invatati ii considers drcpt traci. Navalirea cimerienilor batuti de sciti si impinsi spre Nistru. puse sa se iveasca si sa fie intrebuintat la con- rieni. din Marea Egee.. Epoca eneolitica trecu apoi in Bosforul tracic. Inventarea bronzului propriu- cum se numeau ei insisi. Varsta de bronz asirienilor si chimirii izvoarelor mesopotamice. Din part* acelea cul- haladuira cimerienii un limp oarecare pe tura bronzului s-a raspandit asupra tuturor pamantul romanesc. tracice sau vietuind in mod pasnic impreuna In Romania cultura bronzului era in cu ea. totusi ince- cimeriana le pomeneste Homer.dacoromanica. incercand sa le zacaminle dc amnia si de zinc din aliajul caro- impuna civilizatia si suprematia tor. spre deosebire de metal arama. scule. care erau asezati in zis este cu mull mai veche.faimoasa intunecime sculele ramasese Inca tot piatra. langa Ocean. instrumentele de piatra fura succesiv inlocuile Ecoul luptelor si rivalilalilor dintre prin arme.Ion Nistor Capitolul IV CIMERIENII 1. instrumentele si Sub presiunea scitilor sau socolitilor. care pornisera din marele timpul lui Herodot.

Un coif de our a lost Asa sc explica faptul ca Herodot nu aminteste gasit la Poiana (jud. din varsta de bronz.4 ci numai descoperit capete de laur in argint aw-it si de sciti. la (jud. La Scortaru (jud. in secolul al VIII-lea pastreaza nenumarate piese din varsta de a. topoare. adica pe la sfarsilul varstei de bronz. fragmente de sabii si genere cu petrecerea cimerienilor in Romania. Ei trecura ceramics bogata. Varsta de bronz a ta de bronz au fost descoperite in Romania la dainuit in Romania intre anii 1200 700 Drajna (jud.. Ialomita) s-a descoperit un prea frumos enta for sunt atestate prin civilizatia homerica candelabru de bronz cu trei brate si patru de la Troia. fl ti ST 'S 3 Stela funerary din Samun (Cateiu. lumini. indeosebi seceri faurite din bronz cu mare Pe la anul 700 a. Tulcea) s-a gasit un vas de argint incrus- Centre insemnate de civilizatie din vars. Prahova).Chr. (jud. La Crasani ajunseral in Asia Mica. iar de acolo la Lacul Tei de langa Bucuresti.Mehedinti) s-a descoperit un rhyton. unde prezenta si influ- (jud. unde s-au scos la iveala a. Deplasarea aceasta a avut loc. Braila) s-a descoperit ocupa primul loc calul. cat si in razboi. La Craiova s-au de cimcricni pc teritoriul Romanici. La Poroina regiunea carpalo-dunareand.Chr.ro . iar terenul in fata navalitorilor. secarei si orzului se adauga si adica un vas in forma unui corn de argint cultura ovazului. descoperite in tares. tat cu figuri de animate s. cultura graului. jud. Cluj) cu portretul vcteranului lulius Crescens ai al sotiei sale 17 www.dacoromanica. iar in tezaurul de la Hagighiol folosire atat in agricultura. care navalisera numai atunci in podoabe de harnasamcnte in argint.Chr. Istoria Romanilor si agricultura Meuse progrese insemnate. Vaslui). Prahova).a. iar intre animalele domestice aunt. pentru indoita sa un mare cazan. Intervalul acesta de timp corespunde in varfuri de lanci. In Muzeul National din Bucuresti se dupes toata probabilitatea. s-a gasil Dunarea si se retrasera in Balcani. Agrafe sau fibule si varfuri de lanci navalira asupra cimerienilor. care cedars s-au descoperit la Rafaila (jud. bronz. scitii trecura Nistrul si iscusinta.

In munt. In Italia si in spatiul Contesti pe Prut (jud. ca si aurul. Varsta de fier 3. o cultura noua. frecventa in faurirea armelor si uneltelor. In regiunile nordice ale Europei. statiunca pre-istorica cu acelasi nume din Baldnoaia (jud. Magurele Elvetia. inlrebuintarea aceslui metal dcveni mai de Azov. Bucurcsti. Dorohoi) si Satu Mare alpino-dunarean. In Egipt si in tarile Orientului apropiat gropat. In secolul Banatul timisan. lierului s-a prelungit pana in secolul al X-lea care incepea dincoace de Dunare si cuprindca d. mai noua a fierului. Civilizatia miceniana cunostea fierul ca sus a Moldovei.Ion Nistor Capitolul V INVAZIA SCITILOR 1. care au putut fi identificate cu ajutorul asezarilor preistorice ce s-au dez. Cale de invazie 2. a parcurs mai multe stadii de dez- treilea grup scitic ocoli Carpatii si parcurse vollare.Chr. pe transilvaneana. 18 www. In apus. specified tor. in tarile romanesti.Chr. Radauti). Nava lind in teritoriul romanesc. Naieni (jud. malul lacului cu acelasi nume din Austria de land cu asezarile for intreaga regiune dintre Jos. si Poroina (jud. In perioada mai noua a civilizatiei fieru- tot tinutul de miazdzi al Rusiei. varsta Scitia Minor.i.5 Un grup scitic a pornit spre nord. cul- Din Rusia merldionala. spre deosebire de Scitia Major. pana in muntii Apuseni."rile de la metal pretios. Buzau). au inaintal in Dacia dupa statiunea preistorica de la Hallstatt. creatorii si suslinatoril civiliza- confirmata numai in secolul al VII-lea a. Cale de invazie Scitii navalitori aduceau cu ei. atingand Nistrul.ro . Civilizatia Hallstatt. care incepura in secolul al XI -lea si se sesul muntean si oilcan. iar de acolo. liei ficrului au fost semintiile ilirice si celtice. Vlasca). unde s-au gasit antichitail secolul al XI -lea a. Un al doilea val scitic a patruns in tara pentru faurirea armelor si sculelor a inlocuit de jos a Moldovei. Mehedinti). Nipru si Bug. sau propriu zis a vaile superioare ale Oltului si Muresului. Drumul acesta este marcat al V-lea. Intrebuintarea fierului scitice. strabatuta de tura fierului. care primi chiar numele de p. numita La Tene. pana la anul 50 Dobrogei de astazi. fierul era cunoscut Inca din mileniul al IV-lea ocolind Carpatii si patrunzand adanc in tara de a. strabatand bronzul in civilizatia de Hallstatt.Chr.Chr. fierul aparu numai prin (jud. Varsta de fier mai multe cal. Triburile scitice inundara cu prefer. prin pasul Oituz. o a patra Noua civilizatie a fierului cuprinde unda de populatie scaled se revarsa asupra perioada de la anul 500 a. fluviile Don. iar inta regiunile de la ses. In sfarsit. Tr.Chr. infatisarea scitilor 1.Chr. numdrul for arta prelucrarii si forjarii lui s-a desavarsit cu apare mai redus. pana la Marea lui. Craiova. ei patrunsera in interiorul tarii pe 2.dacoromanica. cum arata aseza. civilizatia Hallstatt trecu in civilizatia prin statiunile preistorice de la Scortaru (jud.Chr. scitii inaintara spre vest. Prezenta scitilor in Dacia este timpul. asa numita Carpatii. dupd Braila). Un al fierului. cu directia spre incheiara cu secolul al IV-lea a. popu.

Femeile for numai intr-o perioada mai tarzie.377 a. popoarelor vecine. misca dintr-un loc in altul. pe care ar 11 primit-o de la foarte redusa. astazi. aveau pieptul turtit si fata indeajuns de lamurit asupra vielii acestui roscovand. Hr. nu poate fi un indiciu serios pentru ori- cum erau bunaoara tracii. Astazi controversa scitilor asupra unui teritoriu atat de vast lass asupra originii scitilor este considerate de sa se intrevada ca neamul for era destul de cercetalorii rusi insist ca find inchisa. ci a auzit Meta pe unii sa considcrc pe sciti ca diferite pareri cu privire Ia multimea tor.6 Nava lind in spatiul carpato. ele tineau se opreste mai mult asupra tor. iar dupes altii numai prin limbs. Totusi. Ei se hraneau din dunarean. d. sii si osetii din Caucaz. care apartinand rasei mongolice. nici sate. cultura fierului nu se Herodot arata ca scitii erau nomazi. pe drept cuvant. dar bine organizate. pentru ca nau foarte mult unul cu altul. purtau parul scurt si sema- Homer nu pomeneste de sciti. datoreste unei infiltratii din sud-vestul iliro. 19 www. V . ca nomazii din scitice de pe vasele grecesti ce s-au descoperit rasarit erau triburi cuceritoare nu prea in sudul Rusiei repre-zinta tipuri iranice. lui. femeile for de origins iranica. ci ea s-a dezvoltat sub influenta scitica rul for adapost. care seamand cu coama calu- puteau sa se impuna unei populatii agricole. neavand nici orase.ro .IV i. Coif greco-iliric dc bronz. cu ajutorul caruia se puteau din rasarit. Dar figurile s-a observat. intinderea ginea for uralo-altaica. Infatisarea scitilor ca figurile for erau marl si greoaie. Carul era singu- celtic. madularele groase si flexibile. Villa-Nova si La Tene la iapa. In schimb. Seitii puternic si numeros pentru ca sa tulbure erau o semintie iranica inrudita cu alanii.Chr. Erau calareti buni. Olt) sec. din cauza ca aparitia for in raza civilizatiei homerice este erau grasi si muschiulosi.) 3. triburile scitice zagazuira infiltratia produsul turmei for si din vanat. Herodot cu greu le puteai deosebi de barbati. cu care amenintau mereu pacea se construiau cu preferinta din Fier. popor. Cu privire la infatisarea scitilor aflam de la medicul elfin Hippocrat (460 . dar nici el nu capul aplecat. inarmati cu arcuri si In epoca aceasta armele si sculele de tot felul sageti otravite. ias- pacea si linistea popoarelor vecine. Istoria Romanilor In Romania. astfel incest ele portul parului. band lapte de civilizatiilor Hallstatt. iar numeroase. asemenea semintiilor caucaziene de noi. pentru a impune aici civilizatia for proprie.dacoromanica.7 Fates de relatarile lui Herodot. hind iranieni dupes unii ar fi fost foarte mare. intrucaL marturiseste ca niciodata n-a Indicaliilc acestea ale lui Herodot au cunoscut indcaproape poporul scitic. g5sit Ia GostavAt (jud.

El arata ca. care Romaniei in desfasurarea ei milenard. care o strabat in toate Muresul. cinci. calatorii de-a lungul larmului pontic. rasarit si ajunge la un mare volum de apa. Cele ii maresc volumul de apa sunt urmatoarele mai vechi insemnari geograilce asupra terito. Geografia Scitiei dupil Herodot 2. intre gura Prutului si a Siretului. pe care aluviunile Dunarii Dintre raurile mentionate dc Herodot 1-au transformal cu vremea in limanurile Sinoe intampind oarecare dificultate identificarea si Raze lm. muza tragediei. cunoscut liloralul Romanic' din propriilc sale Tiarantos. care pornesc din partile Scitiei si anume: riului Romanici le gasim la Herodol. Herodot a culcs din de apa al Istrului. cu gura raurile Atlas (Lom). isi unea apele cu ale Istrului. era asupra hinierlandului acestuia si asupra vietii evident gresita. Golful acesta a fost iden. Raurile care expunere mai larga si mai cuprinzatoare. precum arata Herodot. Primul rau mentionat. s-ar revarsa directiile. Herodot. Dintr-un tainic Buzau' se varsa in Siret. din partile Histriei. Muresul insa. pre. Scitia lui Herodot se intindea pand la revarsa in Dunare. ade- Histria (Caranasul) pana la Odessos (Varna). erau navigabile pang la oarecare distanta de Interpretarea aceasta sty insa in contradictie mare. fice raul Maris cu Muresul. de la cat penlru Araros. care curge din apus spre aproape un veac si jumatate pand cand infor. curgatoare din belsug. varat scitice. Raul Maris. Naparis (Ialomita) si Ordessos Romanici pc care o privea ca pe o regiunc a (Argcsul). prin Scitia. 1. a uneste apele sale cu ccle ale Istrului. ele Olbia la Tyras (Cetatea Alba) si dc acolo la curg intre aceste doua rauri. parea lui Herodot fluviul cel mai mare din se varsa in Dunare. Noes (Daistra) si tificat de unii cu golful de la Burgas. Tibizis intoarsa spre rasarit. considerandu-1 ca Herodot infatiseaza Scitia8 ca o mare rau principal. curge mai spre apus si este mai mic. Aceste rauri. izvorand din cu golful de la Balcic. Pornind de la raului Maris. Herodot venea din munti. apoi Tiarantos (Siretul).ro . bogata in pasuni si daruita cu ape Numai printr-o asemenea interpretare silita. Aces la Porata. in comparatie cu nivelul vari- De 1a primele inscriptli lapidare din abil al Nilului. (Timoc). Este mai curand golful muntii Emului (Balcani). identificat cu Maris. Aoras (Osma). cat si iarna. din timpurile noastre. Naparis si Ordessos. dupes populatia dominanla din accic este mare si. a trebuit sa se scurga tre raurile Scitiei. Geografia Scitiei dupes Herodot Istrul curgea totdeauna la acelasi nivel. Schios (Ischel). pc care clinii ii numcsc Pyreton este primul autor care face in cartea a patra a (Prutul). intrucat si pe timpul sau locuitorilor din aceste regiuni. al doilea. ca gura negustorilor greci din parlea locului infor. campie. vremuri. Expeditia regelui Darius la Dunare bate fluviile pe care le vazuse. Unii au incercat sa identi- Chersones. Athys (landra). curgand in partile rasarilene. 20 www. in fata Turtucaiei. Istrul (Dunarea). iar Ialomita si Argesul spirit divinatoriu. originar din Halicarnas. Araros Istoriilor sale o descriere amply asupra (Buzaul).Chr. cu cele cinci gun ale cu relatarile lui Herodot. adica Porala. Scitiei. Istrul este aratat ea primul din- secolul al VII-lea a.dacoromanica. in care se revarsa Istrul.9 Informatia lui Herodot. raurile Araros. arata ca Scitia incepea unde coasta pontica Pe tarmul opus. Ion Nistor Capitolu I VI CEA MAI VECHE DESCRIERE GEOGRAFICA A ROMANIEI 1. contribuie la cresterea volumului Cu ocazia acestei calatorii. se varsau in Istru forma un golf. care spune ca Marisul sale. iar de altii Arlanes (Vid). la Piva-Petrii in fata Harsovei. in Istru. atat vara. iar Argesul la vestind astfel desfasurarea dramatics a istoriei Oltenita. Cele mai renumite din aceste ape direct in Dunare. iar Tisa ca afluent al Muresului. Naparis si Ordessos s-ar varsa matii prelloase asupra litoralului pontic. Herodot a inchinat carlea se varsau direct in Dunare si anume: Ialomita aceasta Melpomenei. care porneste din Carpati si se Istru. matiile scrise asupra taxii noastre sa prezinte o fiindca in el se varsa si alte rauri.

care Herodot informatii interesante cu privire la arata ca raul Maris. o semintie o plants care semana mull cu inul. detestata de sciti. deopotriva de Herodot. in asteptarea ginea Scitiei. Herodot arata ca. mai ales ca aflase despre Neintelegerile acestea determinara pe regele uneltirile dusmanoase ale adversarilor sal. de-a lungul tarmului pontic raului Maris cu Oltul. Acolo. Este vorba de campania bandu-vd in pasari. nu veil scapa prin vazduh. incepand de la celti. Pasunile inlesncau creslerea cailor si a rcgcic infranse impotrivirca gettlor si primi bovinelor. In conditiile acestea extrem incat cine nu cunostea bine canepa nici nu de neprielnice. ajunge 'Jana la mar. Aceasta este prima veste 'storied despre prinda o expeditie contra scitilor pentru a-i lovi o invazie strains pe teritoriul Romaniei de la Dunare. De aceea. nu veil sari in bait!. sage(' nu va veg mai intoarce acasa". despre care Herodot sustIne Invingand greutatile marsului. gasim la interpretari. 2. regelui persilor. un pod de vase. astupand fantanile si arzand asemanatoare cu cele efectuate din in. La unui asemenea pod. Istrul strabate toata Patrunzand in delta.dupa Herodot . si dupd ce departandu-se la o distanta de doua zile de strabate Europa intreaga. cand unul dintre credinciosii Tot de la Herodot ni s-a pastrat cea mai sal. Vasele grecesti pluteau de- material de razboi. Expeditia regelui Darius la Dunare Mult se minund regele Darius de aceasta neobisnuita solie. fard a-i mai da vreo explicatie. Darius Codomanul (521 485 a. Istoria Romanilor chiar daca ar fi considerat ca rau principal in torios in Persia.ro .Chr. Patrunzand mai adanc in Bugeac. scitii cultivau si plante textile. unde malurile (Nistrul). acesta. Podul pare sa fi fost toate fluviile Settle".) sal intre. pentru de Herodot ca bogate in pasuni. prin regiunile caspice. Intre timp. regele Darius porunci sa se arunce un caci Scitia lui Herodot nu trecea dincolo de pod de vase peste Bosfor. ului persic. asa fanetele in urma lor. regele Darius gura fluviului Thyras locuiau elinii. un guzgan. insotit mereu de galerele in fata raului Artanes (Vid). Impresionat de aceasta stranie solie. schim- teritoriul Romaniei. dar lipsite de a-si continua drumul spre Dunare. armata incepu sa se resimta din putea deosebi imbracamintea din canepa de cauza dificullatilor de aprovizionare si de aceea cea de in. grecii construira. fiindca ea crestea si sal. nu se varsa in Dunare prin Scitia. pand la punctul unde se despart gurile. care prezenla regelui o pasare. si miazanoapte si incepe a curge dintr-o balta unde conditiile terenului ingaduiau constructia mare care desparte Scitia de Cara neurilor. in broaste. unde traiau budinii. care porneste din partite de Dunarii se apropiau mai mult unul de altul. langa cereale. care se varsa in Dunare pand la gurile Dunarii. a lungul coastei pang in delta Dunarii. S-a aratat mai sus ca imperiul scitilor ascunde sub parnant. In sprijinul acestei Asupra acestei faimoase campanii. Afars doar scilica. Scitii se retrageau avantaj asupra inului. In inchipuia ca era efectuata din in. Pe Darius ajunse in sfarsit la podul de la Isaccea. coastei tracice si sosi la raul Tearos (Simes-Dore) Intinsele sesuri ale Scitiei sunt ara tate care se alimenteaza din 38 de izvoare. In scopul locul Tisei. extins dupd infrangerea mezilor de Darius grabi trecerea peste Dunare. locuitori si caruia ii dadu foc. care se inainta in fruntea ostirilor sale de-a lungul numeau tiriti (tirageti). pe care se transports regiunile dobrogene. occidental' locuitori din Europa. vine marturia lui Strabo. credem armatei sale in Europa. mentionat de coastal ale grecilor din Milet si din Arhipelag. se varsa in Dunare. si rein- catre regele Cyrus in vecinatatea scitica.dacoromanica. toarcerea in tam sa. Din canepa. regele ea e mai tare si mai inalta. In drum. veche marturie despre o expeditie military pe talmaci solia in urmatorul mod: "daca. dupa el venea Thyras aruncat intre Isaccea si Cartal. tracii isi faceau haine foarte totul in cale. Din pricina acestor dadu peste un oras de lemn. impotriva scitilor de la sau prefacandu-va in guzgani. vasele inaintara pe fluviu Europa. sau transformandu-va in ajungea de la Dunare la Marea Caspica. Scitii amenintau mereu granitele imperi. nu vä veil Dunare. clipele acestor hotarari se ivi un sol scit. peste care trecu cu ostirea sa in Bugeacul Herodot arata ca in Cara scitilor crestea canepa. regele ca ei nu cresteau si nici nu sacrificau porci. pentru trecerea stramtorile Portilor de Fier. canepa avea . iar de acolo el inainta in ca este mai aproape de adevar identificarea anul 513 a. care cunostea limba simbolica a scitilor. loviti de aceste regiunile cele mai indepartate. ce fusese parasit de doua calitati. basarabean. a-i supune si a se intoarce apoi vic. Darius. o broasca si cinci sageti. astazi. tot mai adanc in interiorul Basarabiei. care sunt cei mai in sus. 21 www. mare. El este aratat ca primul dintre regelui.Chr. pustiind batec. iar cine nu vazuse canepa isi regele se hotari sa se reintoarca la Dunare. paduri. cats vremc cresterea ramatorilor era supunerca tracilor Zara lupla.

sotiile in comun. Ariapeithes fu ucis de regele pentru savarsirea ceremoniilor religioase. conduse fiecare de capetenia sa. Patrunderea agatirsilor in Dacia 2. Ion Nistor Capitolul VII TRIBURILE SCITICE SI ASEZARILE GRECESTI SI CELTICE 1. precum s-a aratat mai sus. constituind enclave etnice Procesul acesta era insa pe vremea lui Herodot straine in mijlocul triburilor tracice autohtone. ca sa fie frati intre dansii si sa Absorbirea scitilor din Romania de catre populatiile subjugate este confirmata. pierdura cu vremea suprematia pe care o Agatirsii erau tribul scitic cel mai put. Triburile scitice au patruns in Traind in mijlocul triburilor tracice autohtone.ro . care-1 conduse acolo. Tot Herodot Conducalorul scitilor in lupla de apararc arata ca din Cara agatirsilor izvorea raul Maris impolriva lui Darius.dacoromanica. cantand. transdanubiana dintre Nistru." neamestecat cu apa. Herodot mai amintesle si lui 1-Icrodot ca sell!! aveau obiceiul sa bea yin de un alt rege al scitilor cu numele Ariapeithes. care apare viata usoard. Scitii in Dobrogea tracice autohtone la viata politica proprie. probabil din cauza se prezinta insa situatia la agatirsii din Dada.).1° Supusii lui Agathyrsos si ai urmasilor Numele acesta se mentinu numai pen- sal. erau oameni iubitori de tru regiunea pontica din Dobrogea. mod sporadic. multe cal. adica. Dunare si Celelalte triburi scitice din Romania Carpati. ernic. agatirsii erau considerati ca sciti traciza- tre toatc triburile sciticc. la sciti". rcgcic persilor. sau mai precis dacizati. agatirsii alt! regi scitici. "ca toarna ca cunoscuta cetate de pe malul lacului Sinoe. de iapa nu aveau putinta de a se desfata cu vin 500 a. La agatirsi pare sa sc refere si afirmatia regele Idanthyrsos. langa capetenia agatirsilor. Altfel agatirsilor. Scitii in Dobrogea 3. numil astfel dupes La a dclerminal pe unii invatati sa considere pe regele Agathirsos. contopindu-se cu ele in cursul vremii. curat. inclinati spre poligamie si Limp mai indelungat sub numele de Sciga impopot. nomica asupra semintiilor tracice din podisul dacic si pe care ei intelesera sa o exercite acolo timp indelungat pana la trezirea triburilor 2. In timpul paleii din Moldova si siginii din Banat. fuscsc (011u1). de care erau amenintati. arata ca moravurile agatirsilor erau indestul de sacii de la Dunare si de la Mures. curat. deslul de avansal. Ele agatirsii nu putura rezista multa vreme proce- s-au asezat in spatiul carpato-dunarean in sului de tracizare. Dar din. impiedicau adesea circulatia. dupes Herodot. care dobandi suprematia politics si eco. mai cunoastem si Dupes informatiile lui Herodot. acela. La agatirsi legile erau ticluite in stihuri pe care le recitau. Elenii numeau chiar pe cei ce beau yin care luase in casatorie o grecoaica din Histria. Pe agatirsi chiar din capul locului drept traci. Patrunderea agatirsilor in Dacia nu existe invidie si ura. astfel Ca roiurile triburilor in fruntea carora se aflau. dar fara sa slim si numele erau buni crescatori de albine. rivalitatilor politice dintre triburile scitice care unde cultura vitei de vie era dezvoltata si la ei patrunsera in Dacia si cele ramase in regiunea se refers informatiile lui Herodot. de 22 www. Ei isi aveau Minor. Coloniile grecesti de la Dunare 1. exercitau asupra triburilor tracice subjugate. intrucal parintele istoriei Scmintii scitice erau napeii din sesul munlean. Spargapeithes. fiul lui Ariapeithes. care cunostea ca bautura obisnuita si intrebuintau vinul doar limba greaca.Chr. Coloniile grecesti de la Marea Neagra 4. Romania.onati cu podoabe de aur. ccl mai puternic era li. Imprejurarea aceas- tribul agatirsilor din Dacia. pe mai care aveau o civilizatie veche in statul dacic. Scitii nomazi care se hraneau cu lapte Din casatoria aceasta se nascu Sky les (cca. sargelii si asemanatoare cu cele ale tracilor.

Coloniile grecesti de la Dunare ca ei traiau amestecati cu tracii. batute dupes modelul monedelor grecesti Dundrii. colonia picse grecesti din secolul al III-lea a. in apropicre de Gradistea Mare. cum erau Prutul. Inscriptiile de pe aceste Argesul si Oltul. devenita capitala imperiului a Siretului si a Dundrii formau linia de lega- bosporan. Mare. s-au descoperit urme de scitici ca Tanusa. intre Galati monede ne-au pastrat numele mai multor regi si Tomarova-Reni.Chr.dacoromanica. Istros. epoca protoistorica. in fata lacului Mostistea si aproape de Callatis (Mangalia). Basarabia de astazi. Ca un popor navalitor marginita la litoralul pontic. intalniti din secolul al IV-lea tot mai des din insula Thasos s-au gasit la Zimnicea. Kanites. De la regii for ni s-au Dunare in sus. din coloniile pontice. Histria. pe buza de vest a limanului cu sus. Ilfov). Calarasi. blanuri. inscriptii ce ni s-au pastrat din aceste colonii vin Legatura cu interiorul campiei muntene sa lumineze intunericul ce apasa asupra pana. care insa aci. Sibiu) si la Turnu Severin. Grecii din coloniile pontice for in masele compacte ale populatiei indigene patrunsera adanc in hinterlandul dobrogean. Ialomita. tot malul Dundrii. s-a descoperit nord-est de Constanta. la Carpati o racea Argesul. pe triburilor getice de acolo. in fata acelasi nume. la Cosholtin (jud. patrunsera.Chr. cu numeroasc Milet descalecard. astfel ca absorbirea pallor lui afluenti. Azovul de astazi. infiintara factoria for la Axiopolis (Cernavoda).liune. Acolo. se gasea la Carsium (Harsova). la Atena. grecii descalecard factoriile for pastrat doar cateva monede de bronz si de la gurile afluentilor celor mai importanti ai argint. iar sub raport etnic in interior de-a lungul Istrului si al princi- asethrile for erau sporadice. azi Cavarnasul. Histrienii isi aveara Scitii din Scitia Minor.. la Thyras si la Histria. Coloniile grecesti de la Marea Neagra mult pentru colonistii greci din Thyras (Cetatea Alba). colonia Thyras (Cctatca Alba"). servea ca hinterland mai 3. obiecte grecesti la Dolhesti (jud. in Pontul Euxin (Marea anume la Barbosi. situates pe Dunare in Thyras (Nistru). Astfel valea Trotusului. unde s-au dezgropat obiecte din secolul al III- tori inzestrara.Chr. ajungand pana la revarsarea colonie ionica intemeiata in secolul al VII-lea Trotusului. miere. Penetratia greceasca nu s-a oprit infiintau colonia Panticapaion (Cherci). Bizone (Cavarna). incepand cu Tomis (Constanta). Din coloniile pontice grecii De la Gradistea in sus. 0 alta factorie greceasca s-a la Odessos (Varna) cu un sirag de colonii si fac.Chr. Olbia a fost o Putnei. unde s-a dezgropal faimoasa stati- a. grecii intreprinza. in fata orasului une de la Poiana cu obiecte vechi din secolul al Nicolaev de astazi. marea cu acelasi nume. In aceeasi vreme. inaintand pe Dunare in sus. intre din tara-marna se aprovizionau cu peste. in limanul Bugului. Marea Neagra. corabicri indr5zncli din slatiunca dc la Piscul Crasani. Grecii din 23 www. arata 4. bogat in rama. si Helespontul.Chr.ro . si mai ales cu tracii bet de dincolo de Istru. De acolo negustorii greci Neagra) pentru a descaleca factorii comerciale la urcau pe Siret. Se pare ca regiunea dintre Prut si Nistru. care se revar- pamantului romanesc in varsta fierului sau in sa in Dunare. pang la gura Buzaului si a Olbia. descoperit pe Dunare in sus.. Zimnicea si Turnul Magurele este ceara. prin pasul Oituz. La gura Prutului. adica din factoria for la Carsium (Harsova) iar tomitanii Dobrogea. milesicnii III-lea a. pc tarmul Colonistii eleni din Tomis (Constanta) apusean al lacului Sinoe. amintind de sciti. piei. s-a putut savarsi card prea man greutAti. Siretul. in stapanea stramtoarea dintre Marea Azov si Dacia transilvaneana.site preistorice." :tarmul pontic de la Histria pans lea a. adica din Dar influenta greceasca n-a ramas Transdanuvia munteand. ci a strabatut. La 50 km sprc la 100 km deparle de Dunare. dupes care s-a numiL si gcan al Pontului. Falciu). Acestia. iar pe Prut s-au dezgropat si Sariakes. land si sclavi geto. strabatand arheologic din se-colul al VI-lea a. Prime le inscmnari sense privitoare la Intre Prut si Sirel a fost dezgropata o tara noastra le datoram colonistilor eleni de la veche factorie a histrienilor cu bogat material Thyras si Histria.Chr. Monede grecesti dacici. colonistii ionicni descAlccard gurii raului lalomita. La revarsarea fluviului 0 alter sta. Petrosani si Popesti (jud.Chr. Pe valea lalomitei in sus. la Gradistea torii comerciale. cu obiecte grecesti din (Sozopolis) si Dionysopolis (Balcic). cereale. Istoria Romani lor geograful Strabon care. La gura Donului luase fiinta colonia tur5 intre masivul carpatic si larmul dobro- Tanais. Apollonia localitatea Manastirea. Acrossae asezari grecesti. Numeroasele secolul al III-lea si al II-lea a. se pierdura cu vremea in randurile la Axiopolis (mai jos de Cernavoda). la anul 656 a. ci ea a patruns si scitii nu erau numerosi. In secolele urmatoare. Haraspes.

Capetenfile semintiilor tracice asemenea celtic ar 11 si numele Danuvius de pe teritoriul nostru primeau cu drag. In Bugeac se mentioneaza cetatea Brita/agai. care la Silvasi (Alba de Jos) cuprind arme si podoabe n-a putut 11 Inca identificata. La Bavaria si Boemia au patruns in Dacia pe valea Sendrenii de la gura Siretului s-au gasit Somesului si a Muresului si s-au raspandit de numeroase vase grecesti provcnite dc la cliversi acolo asupra sesului muntean. Ptolemeu mentioneaza in partite Nistrului mai multe cetati celtice ca: Carrodunum. la Sebesul de Sus Dintre numeroasele triburi celtice care (jud. se apropiau tot mai daci erau construite de mesteri eleni. a strabatut semintia celtica a galatenilor. toate salasluiau in spatiul carpato-dunarean gasim din secolul al III-lea a. acolo. teuriscii si cotenzii. probabil in secolul at II-lea a. Dincolo de Dunare. Influenta greceasca atinse curried si Cherameus. erau numai hislrienii. ne arata literele si monogramele.ro . impusera numele for provinciei Galatia. care isi aveau Dacia transilvaneana.Chr. de la confluenta Savei cu Dunarea.Chr. Ilfov) s-a ars. si Vase de our si argint. Noviodunum (Isaccea) si Aliobris. pictata. lega. Ialomita) anurnitc tipuri celtice se adus din Asia Mica. Este probabil ca seminti. Prejmer si Tartlau. ceea ce dovedeste intalnesc cu precursoarelc for din regiunea bunastarea materials a negustorilor greci de Durfarii superioare. Este de gasit in judetul Hunedoara pe unul dintre dru. In secolul at III-lea a. Astfel. Vibantavarium si 5. De de astazi si sa se manifeste nu numai pe lard. civilizatiei celtice asupra Banatului si Olteniei. Legenda it infatiscaza pe patrunsera mai apoi pana in Asia Mica. incoace. Dar pe langa influenta celtica. in sus. oferind in schimb materii care ucisera in lupta pe regele Ptolemeus prime. acolo Celtii coborara si impusesera suprematiei mul indeletnicirilor tehnice si comerciale. la Sighisoara si la Giurgiu. in Scitia romanesc 1 1 s-a manifestat dinspre nord-vest.dacoromanica.Chr. Inscriptia de mestesugita a fierului. de Cris (jud. Din se-colul at turi cu tarile noastre. Dyrrachium s-au gasit in cantitati marl la Baia precum si la Tinosul din campia munteand. pomenite de Ptolemeu numai trei triburi. ci si in for populatiile intalnite in cale. pand la Rucar si Bran. era a doua linie de legatura director a grecilor cu unde salalsluiau scordistii celtici. Celtii au introdus aci prelucrarea gasit o amfora din insula Rhodos. s-a manifestat la noi si un at (Celei) se gasesc obiecte grecesti pe Arges in sus doilea curent cultural celtic. incepu sa Dupa Tomaschek.Chr. la 280 a. Celtii galateni domeniul spiritual. Drahme din Apolonia si Brasov. care ne-a De la Tumul Magurele pana la Sucidava venit din nord-vest. Regatul lui Tyle domeniul preocuparilor spirituale si culturale. Pe valea Moravei. care a revolutionat arta ceramicii. La Spantov (jud. Bosolpe Tisa si de (Macin). de mesterul ceramice create sub influenta celtilor din Theasos. celtice din secolul at V-lea a. De rilor din Rhodos. Tot acolo s-a dezgropat un sarcofag Crasani (jud. lang5. Mactonium. Minor. Naissus (Nis) si Remeziana (Bela Palanca). cand grecesti. ceramics artistic anume: anartli. unde Zamolxis drept ucenic at lui Pitagora. si plateau cu pret bun diverse pro.Chr. Mai pietrele zidariilor ce s-au descoperit la frecvente sunt fabricatele de her si de pamant Gradistea si aiurea. dupes (Dunarea) pentru Istrul tracic. statuete si obiecte de lux. vedem cum inraurirea culturii grecesti incepu sa Descalecarea celtilor spre Marea Neagra patrunda tot mai adanc in teritoriile Romaniei porni de la izvoarele Prutului si ale Nistrului. care intretineau aceste legaturi cu regiunile de precum si asupra regiunilor balcanice in genere. ca boienii. precum mult de spatiul etnic romanesc de astazi. Apahida.grecesti de pe Monede celtice s-au gasit la noi mai putine. care pomea din si pe Dambovita. Palate le regilor si demnitarilor geto.Chr. precum si roata olarului pe toarte arata ca amfora a fost facuta pe tim. duse ale industriei.- la Dunare. Pans la Piscul ncgustori. Ion Nistor Thasos aveau in secolul al III-lea a. semintiile celtice. sunt obiecte dezgropate la Sedriasi. Aceasta sud-vest. Din veacul at VII -lea distil din Serbia de astazi s-au revarsat undele pana in at V-lea a. monedelor metalice. Asezarile celtice Eractum. Sibiu). De la scor- acea regiune muntoasa. Hunedoara). ar fi durat 50 de ani. N-lea a.Chr. 24 www. Monede histriene s-au centrul for la Singidunum (Belgrad). ar fi de origins celtica se manifeste in tarile noastre influenta negusto. sticlarie si Cultura cellica a patruns tot mai adanc arme de tot felul se importau din coloniile in tarile noastre de la 300 a. cum se vede.Chr. Formele pul arhontului Aristodamos.Chr. dupes semintia cellica a brilolagilor Influenta celtica asupra teritoriului sau brilogalilor. ile tracice sa fi deprins de la thasieni folosirea Copis. unde s-a dezgropat chiar un car celtic. retinut faptul ca sufixul -dunum indica originea murile de acces la numeroasele cetati dacice din celtica a localitatilor care it poarta. se mentioneaza cetatile celtice Arrubium Statiunile celtice de la 7'uroci.

si pana in secolul al V-lea a. nu mai pastrara insusirile Crisostomul. patrunsesera in Frigia. pana ce triburile Dunarii.dacoromanica. In realitate. PATRIA GETO-DACILOR 1. 2. Din nenorocire. influenta cul. timbrul spiritua. dar ele nu mai constituiau unul si acelasi trei scrieri si anume: Comentarille irnparatului popor. mai des de razele de lumina revelaLoare din grupuri. Bitinia sau Paflagonia.13 In secolul al IV-lea a. In acelasi limp.12 Raze le acestea de lumina rasarit si grupul dacilor dinspre apus. puternic era divizat in numeroase triburi peniru dad. culturala celtica. erau sedentari. ci devenird. erau inrudite cu cele de la Asupra istoriei geto-dacilor au existat sud. grec sau macedonean. semintiile tracice din timpului. asa de pretioase s-au pierdut. care s-au ma-nifestat mai hots sat in istorie. Vasile Parvan a statatoare. distingandu-se fats de Romania incepura sa se diferentieze tot mai celelalte triburi tracice prin curajul si vitejia sa. Diferentierea triburilor tracice nord si sud-danubiene 2."dupa cum se numeau celto-germand.Chr. Istoria Romanilor Capitolul VIII ROMANIA. care Traian asupra razboaielor sale cu dacii. Ocupatia for principals era 25 www. tribul acesta. dupa originea carpato-dunarean. iar influenta celtica. Viata social& si politic& a geto-dacilor Triburile ramase la nord. pe pamantul clasic al culturii neolitice. dintre care unele traiau sub prin. mult de semintiile tracice care trecusera izbuti sa le impuna acestora numele sau gcn- Dunarea si se asezasera in Balcani. Din cercetarile acestea se vede ca geto-dacii turala greco-macedoneana incepu sa se mani. celtic.litatii si civilizatiei mediteraneene. trib tracic din regiunea Crisurilor. gela si claim. lc zic geti". sub influenta balcanica drept on fara drept. un nume mai vechi. Strabon atesta ca getii si dacii autonome. Poporul acesta mare si for. izvoarele acestea caracteristice de acasa.ro . se adunat in scrierea sa Getica informatiile remarca in Romania o puternica influenta istorice arheologice ce s-au facut in Romania. astlel ca din enta mediului in care traiau. pd care alicii ii numeau. apasa asupra anume getii si dacii. Din ran- avura darul sa se concentreze mai mult asupra durile accstor scmintii se ridicau numcrosi populatiei autohtone a Lracilor din spatiul sclavi. Diferentierea triburilor tracice nord. suprematia unor regi straini de neam cimeric. cu predominarea elementelor sudice in taramul religios si social. din citatele altor autori an-tici. cu danubiene primird. In cursul Cu vremea. erau doua ramuri ale aceluiasi popor. Gelicele lui Crilon si Gelicele lui Dio din Asia Mica. intr-o populatie indo-euro. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel Mare 1. sub influ.Chr. ei insisi. cu spiritualitate si cultura nordica daci zice Dio Cassius . cu deosebire numai ca cei ce erau tracice nord-danubiene se inchegasera. sub asezati la dreapta fluviului se numeau mizi. Grecii ii numeau peana. diferentierea aceasta s-a arata ca dacii locuiau pe ambele maluri ale accentuat tot mai pu-ternic. greco macedoneana. macar ca ei stiau ca unii greci. Dio Cassius vecine eterogene. Viata social& si politic& a geto-dacilor 3. precum nici triburile tracice. numele de daci il. si anume in grupul getilor dinspre insemnarile scrise. sarmatic. Doua din semintiile tracice de la. Strabon arata ca tracii din pamantului romanesc. feste tot mai hotarator asupra triburilor tracice si sud-danubiene din Balcani.nord intunericul aproape de nepatruns. popoare de sine cuprinsul for nu ni s-au plistrat decal crampee. cei de la stanga Dunarii dad. In urma tilic si astfel s-a ajuns la numele national de contactului politic si cultural cu popoarele daci si la toponimicul de Dada.npurta un scitic. El afirma cipii sau regii for national!. incepu sa fie strabatut spatiul carpato-dunarean se desfacura in cloud tot. iar altele cunosteau ca getii si dacii vorbeau aceeasi limbs. de la dal. cats vreme semintiile sud.

Boii si bivolii se injugau la car *i la prindea in hors. poienele Menandros spune despre conationalii muntilor. cand acesta era Inca in viata. mai mare folos posibil. spunand asemenea si jugurile de la boi. Poftele trupesti nu trebuiau sa fie Planul caselor era in patru cornuri. trimitand pe altul in locul acestu- consta in cojoace. lc purlau pc cap cu ani ei trageau la sort pc cite unul dintre ei st ii multi iscusinta. A muri in razboi era cea mai mare protoparintii romanilor se inveseleau cu virtu le. se faceau erau foarte iscusite in vindecarea bolilor cu pocale. Sucidava etc. Dupa ospete toata lumea se numiti. decat sa impiedice si sa zadarniceasca rate de un gard de pari si raslogi. nici ovale. pe dinduntru st pe dinafard. geto-dacii se nuiele umplute cu pamant. navoade si plase de prins land cu varfurile in sus. adica alternarea pentru ca ei credeau ca nu mai exists *i alti zei metodica a araturilor. Turmele de of si capre. vara. Imbracamintea ca e om rau.-1 trim- Barcile se scobeau intr-un singur ita la Zamolxis si -I zvarleau in sus. unele chiar pe diferenliau in nobili si in oameni de rand. Femeile cum erau bourul sau zimbrul. Trupul impiedica nemurirea. Barbatul se indeletnicea cu razboiul.belgunii si caragunii din Balcani .14 locuri umede si mlastinoase. Cele ce trebuiau sa spund lui Zamolxis. carau ape clintr -insii it numeau si Gcbelczis. ungeau cu lut. aruncau sagetile spre cer. spre a trage din sol cel in afard de al lor. In Ei erau oameni foarte credinciosi. stalpii se infigeau Dupa conceptia lor.ro . avand fiecare centrul sau intr-un sat asemenea om era compatimit ca n-a stiut in intarit la ses. Ele stiau sa provoace un pacurari. La fiecare 5 in vase. sau cinci neveste. ca si azi. dar mai ales boi. Limba geto-dacilor era cea tracica. pe viata ce inseamna cununia sl insuratoarea. of si capre. femei. Gospodarifie erau inconju. tinand loc de betie. ci daca au *i de la padure. trecerea apelor. Blidele de casa erau primitive si mancarea s-au pastrat sau n-au putut fi inca descoperite se servea in scafe de lemn. mult un privilegiu pentru cei cu dare de mans. pe care unit macinau graul la ra*nite de mina. umpleau atunci. gropi de bucate (zimnicele). Ei cresteau cai. fluier. Ei credeau ca nu mor. placere la un pahar de yin. aplicandu-se asolamentul. sufletul era nemuritor. Plugurile erau din lemn. sube mari. Semintiile geto-dacice erau iubitoare de cu o accentuate dife-rentiere insa a 26 www. Din coarnele stramosilor lor salbateci. raposal se duc la zeul Zamolxis. semintiile geto-dacice Pamantul se cultiva in mod rational. nici satisfacute.surile lor de fiecare zi. Daca murea. geto-dacii trimeteau in munte. iar iarna inviorau baltile de la sai getici ca fiecare dintre ei tineau mai multe Dunare. La ses casele se construiau din In privinta socials. vinul si femeia nu puteau rotunde. canepa. amenintand pe zeu. Cultura vitei de vie regele *i fruntasii sal se sinucideau. pc alocuri. Ca jumatate infundate in pamant. Amforele de vin ce murea sotul. ca Buridava. Cerealele se pastrau in Cand patria nu se mai putea apara. mantale cu gluga ia. pand astazi. iar altii apucau de peste. pc care. Femeile dercticau in casa. ei le si sandale sau opinci. in asa fel trunchi de copac pentru a servi la pescuit si la incat sa cads in ascutisul lancilor. Calaretii geto-daci erau re. ei aruncau vina asupra solului. de murea. pesteri sau pe varfuri de munte. pastorite de leacuri *i descantece. Asezarile se numeau.cati in cojoace mitoase. nici un pret. albe si fel de narcotizare prin fumigatie cu samanta de negre .dacoromanica. in pamant si pe ei se aseza temelia casei. Din arate pa. adaposturile se faceau din barne *i se razboi arcasi calari si pede*tri. Cand tuna si fulgera. Camea. Zeul cerului era adorat in canjuri. legati cu nemurirea sufietului. in picioare. daca nu obezi si spite. din land se spuneau solului. Pe sol it trimeteau nuiele de rachita si din papura sau stuf se in chipul urmator: unii se asezau si tineau trei impleteau cosuri. ca si la musulmani. sa fi avut numai patru. Daca se intampla sa moara cineva care Geto-dacii erau organizati in clanuri. La praznice marl se aranjau plug. Care le se miscau pe roti cu ei credeau ca zeul le este favorabil. sau intr-un castel de piatra. muzica. Cand ajunse la mare inflorire. dupe Dar. din nai si bucium. Poemele lui Ovidiu in limba getica nu ni tre. imbra. sotia se sinucidea si it urma in s-au pastrat in statiunile preistorice arata ca mormant. poligamia era mai triburile care le alcatuiau. de aceea el nu avea Grinzile erau bine inchegate cu cuie de lemn. faceau haine mai calduroase. torceau firul si teseau panza trimeteau sol la Zamolxis cu insarcinarea sa-i din in sau canepa pentru imbracaminte. ca si in zilele noas. un "gentes". Ion Nistor plugaria si cresterea vitelor. in singuratate. Se canta din citera. main! si de picioare pe cel care voiau sa. varf de munte. La deal si la orice popor asezat. jocuri cu acme si dansuri cu sabii. pans unde rautatea omeneasca nu putea vanatul si pastoritul si munca grea de la camp patrunde.

Inca* ltati in sandale. spre deosebire de nobili.15 De origins geto-dacica sunt toponimi. Oamenii de rand umblau impotriva tor. primit bogate daruri de la acele popoare. expedigi ni s-a pastrat la Arian (secolul II statornici. monosile. din In exilul sau la Tomis (Constanta). 24 stranse si nu prea lungi. Din sediile for de la un fel de fes. La femei 3. bine dezvoltata. Dundre. grecii ii Dundre.) sa intreprinda o expeditie decdt fesul nobililor. in nobilii purtau un fel de bonet de land. Mare Parul era pieptanat pe tample cu carare la mijloc si strans la spate rard ciucur. infranse coalitia traco-scitica de la foloseau de o glugd prinsa de manta. uniti cu scitii. de la miazanoapte si rasarit.Chr. ei poarta o manta lung. Lirmos. Parvan conchidea. de la Adamclisi ii vedem imbed-calf in sube cu in fata Olteniei.0d o femeiesti foarte frumoase. care se gaseau in numar veseld si glumeatd. regele cu capul descoperit. Alexandru. cdruia i se materiald proprie.Chr. Ei trebuie bine distinsi de acestia. regele de mai tarziu al cu un brau sau cu un chimir. rdspandite asupra intreg. insotit de seful statului sau major pantaloni Si erau incinsi. asemdnator cu caciula frigiana. Strabon (m. peste haina lunges stilizatd cla. Tucidide (471 .323 a. Dar in decursul acesteia. Istoria Romani lor vocalismului si consonantismului. favorizat Amarati de vecini. parului for propriu. Culoarea parului era blondes. de aceea erau numiti de Succesul acesta mi-litar ramase rezervat fiului romani. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel fata era expresiva. dupes ce a capul gol sl parul rasfirat pe umeri. adica testemel. a trecut la geti. dintr-un singur trunchi losiile proprii.400 a. folosindu-se de podoaba Filip nu izbuti sa patrundd pand la Dundre.Chr. ca si fetele noastre de la tars. ca geto-dacii erau o Dunarii. supusi si cu fried de zeul tor. un foloseau de aceleasi arme ca si acestia. fares ciucuri. purldnd manta. mai cu privire la aceasta campanie. dar erau 27 www. Din constatar. sau expeditia sa contra regelui tribalilor. poarta o camases cu maneci scurte si o fusty Herodot arata ca getii opuserd regelui Darius o peste ea. macedoneni si romani. cu drept cuvant. a comanac. Preotii si demnitarii Macedoniei. ceea ce determines pe regele Filip mai marl purtau un soi de tiara mai inalta (359 . poranii for greci. se-mintiile odrizilor. se Egiptului. p. 0 relatare mai amply asupra acestei ca geto-dacii erau un popor de tarani asezati. Nobilii purtau capul acoperit cu ul cailor iuti si rezistenti. prinsd cu fibula. chipuri Aceasta clarza impotrivire fata de nal/MR. Strabon porniti si cruzi pe timp de razboi. trecu Dundrea pe malul prada. ei insisi getilor. ca sl satenii nostri. De aceea.) "capileati". vedem. cam in Intemeindu -se pe notele lui Ptolemaios. dimpotriva. Este insa foarte probabil ca o bund populatie asezata. pand la evidenta. ile de mai sus rezultd ului teritoriu cuprins de geto-daci. cu nesfarsite razboaie si de intunericul noptii. flub lui Filip. Ptolemaios al lui Lagos. de la brau in jos. Traian. "comati" sau sau Alexandru cel Mare (336 . Pe Columna lui inclarjita rezisteniA. ei nu pot fi confun- Ovidiu a avut prilej sa cunoasca de aproape pe dati cu barbarii.dacoromanica.Chr. a. la nordul deci. de o neclintitd credinta optimist-a in zei si in cfle in -dava si -diza. Pe vreme rea. cu care sagetau pe adversar in galop- sub con-ciuri. Pe granita de nord a Macedoniei si inainta pan-a la Columna lui Traian.336 a. care acoperea parul innodat la spate de arcuri. sa fi apartinut patrimo. iar romanii "piliati". cu o cultures spirituald si parte din vocabularul limbii noastre. destul de lungi. tribalilor si numeau "pilofori". Erau intot- sustine ca getii si dacii vorbeau una si aceeasi deauna calduziti de bunul for simt innascut si limbd. din Roma. Barbatii purtau o camases peste care. in marsul lui spre Dunare. oameni. iar pe cap femeile relateaza ca getii erau vecini cu scitii si ca ei se purtau.ro .) relateaza ca. felul sumanelor si mantalelor noastre. le-a cuprins un vreme ce poporul de rand este infatisat cu oras si apoi s-a intors repede acasa. murdari si salbateci. dar unghiulard si masiva. getii din vecinatatea cetatii grecesti. Pe monumentul (lschil) in jos si atingand malul marelui fluviu. ca un lung hiton bogat. in ajuns la Istru. nerasi. coborand probabil pe rdul Oescus Med maned. manifestara geto-dacii in tot cursul dramatic al bogat drapatd. sudul Dundrii. ei isi pastraserd insd dispozitia de copac. molestau mereu granitele se numeau "tarabostes". Ei nu erau barbari si descrie netunsi. in timp de pace. puteau masura in toate privintele cu contem- niului lingvistic dispdrut al limbii geto-dacice. din care aflam ca Alexandru.) sic.). isLoriei tor. lasand pletele sa cads pe umeri.ciuni si salbaticiti de multe on de tied. El ii care navalird asupra lot.16 bland pe dinafara si bine croite pe trup.Chr. getic in bard scobite. De aceea. purtau pdrul retezat pe frunte si la tample. care se atribuie o origine slava. Figurile Triburile geto-dacice erau insufletite de un getice de pe monumentul de la Adamclisi nepotolit dor de libertate si neatarnare.

Dar. inuturi asa de bogale in materii prime.dacoromanica. rcgele acluse jerlfa am zicc aslazi. la malul comanda asupra falangei oranduite in careu o Dunarii. Din cu ostirea sa printr-un intins Ian de grau. 28 www. inchegarea calareti si pedestrasi. In apropiere de Giurgiu. atat de bogat in pe langa regiunile cultivate. Tot ei ne arata ca. Piesele acestea de la tot". farce tru apararea granitei. care umpleau campia tand in front legat impolriva tor. cu aju- prinsi prin repeziciunea atacului. calaretilor. numit pe vremuri si Cornatelul si Numarul mare de bard arala ca pescuitul pe de unde s-au dezgropat bogate urme de Dunare cons tituia una din indeletnicirile veche civlizatie greceasca. se mai gaseau si material arheologic. darama din temelie orasul si se rcintoarse cu Bogatia de cereale si vile atragea atentia si bogata prada la Dunarc. pen- ca nu se asteptasera deloc la o asemenea tru pescuit si pentru atacuri de prada si pen- indrazneala din partea inamicului. Alexandru ceru ostateci Thasos. Manastirea. gata pentru atac. si numeroase monede maluri ale fluviului. ci completala cu crestcrea animalelor domestice. sau cu alts asezare de pe malul belsugatelor mijloace de circulatie pe apes. o copiii si femeile. pentru pentru circulatia for obisnuita pe Dunare. Rhodos si Cnidos.la locul unde este astazi satul monede de metal. gratie im- Zimnicea. getii parasira munteand. sanatosi si teferi. cat puteau duce caii. Ion Nistor foarte mare. si se dovada ca in acele vremuri cultura cerealelor la indreptard spre tinuturile for pustii.000 de pedestri. orasul de iar atacul cavaleriei irezistibil. pre. dar ei nu rezistard gura. care nu-i fusese Cu ocazia sapaturilor arheologice. din cauza holdelor. Getii. s-au potrivnic. noapte. s-au gasit vreo 250 monede mace. cum Ajungand pe malul drept. getii fugird catre orasul tor. lui Hercule si Islrului insusi. pe langa o bogata cum si pe solii semintiilor tracice de pe ambele si variata ceramics. regele porni incercat de atacul lui Alexandru cel Mare. intre care se gaseau si grecesti din coloniile pontice.000 de calareti si mai transportata dincoace de Dunare. Dupes ce primi revista trupelor. altele pustii. indata ce iesi din culturile de gran. Numarul mare departe de fluviu. Flotila de Dunare corn- sa fl aruncat pod peste Istru. cal mai geto-daci era bine cunoscuta. Flotila aceasta servea localnicilor primului atac al cavaleriei macedonene. intr-o sin- bine de 10. Vazand falanga asezata de-a lungul navalitorilor in interiorul tarii era anevoioasa malului. compusa din intr-o singura noapte.dupes unit . falangei macedonene era destul de puternica.ro . sur. Acestea pot fi usor identificate cu stepele Nici Strabon si nici Arian nu ne-au Baraganului. care. cat puteau duce caii. descoperit in sesul muntean. care ridicara langa ei in sa nevestele care se gasea la o distanta de o parasanga de la si copiii. it trecuse usor pieta armata de uscat a getilor. de cai pentru cavalerie arata ca agricullura era Alexandru nu mai continua urmarirea tor. donene cu efigia lui Alexandru cel Mare. pe care o trecu in interesul negustorilor greci asupra acestor aceeasi zi cu toti ai sai. barci scobite dintr-un singur trunchi. Orasul intarit al getilor s-ar fi ridicat servira geto-dacilor de imbold de a bate si ei . care numai in timpurile moderne transmis numele regelui get care fusese au putut fi castigate pentru cultura cerealelor. iar calaretii inain. Pusi in fata resedinta a putut fi evacuat cu ajutorul acestei situatii. sa se afla la o distanta de o parasanga (cca. pe pretioasele for relatari aflam Ins-a ca acel rege care ostasii macedoneni it culcara la pamant get putea concentra in graba o armata de 4. Alexandru gasi un mare num.& de trecu asupra generalului Nicanor. Dunarii dintre Arges si Olt. Soldatii macedoneni trebuiau sa-si din nou orasul slab intarit. Dupes retragerea getilor. Dar orasul getilor ar rentabile ale geto-dacilor si ca prisosul pro- fi putut fi tot atat de bine identificat si cu duselor tarii putea ajunge la export. iar km) de Dunare. adunasera in torul carora armata macedoneand putu fi graba o armata de vreo 4. 6 leriei care era asezata la aripa dreapta. De altfel. dar si din insulele imputernicitii getilor.000 de pedestri si ca resedinta Alexandra lua personal comanda asupra cava. luand cu ei in grabs faces drum cu sulitele prin lanurile de grau. Cand se zari de ziva. refugiasera getii din fata falangei macedonene. dupes modelcle grecesti. Inaintarea Istru. precum erau acelea in care se bundoard. In fata invaziei dusmane. de calareti si 10.000 cu sulitele.

cand Lisimach.Chr. Cronicarul grec regelui Lisimach (301 . Dupa marlunile lui Palianos. Campania lui Lisimach in Getia si infrang erea lui de catre Dromihete 3. ajunse regele Lisimach prizonierul lui Dromihete. era prea tarziu. dezastrul.). sperand sa-I ajunga si sa-1 despoaie de ind vorba de ciocniri singuratice.Chr. regele ospata si facu pace cu el.dacoromanica. Cronicarul arata ea regele Dromihete facu pe Lisimach sa Diodor din Sicilia sustine ca regele Dromihete aril cunoasca viala modesta si cumpatata a supusilor tratat foarte bine pe prizonierul sau princiar. membrii statului sau major it Nu intamplator Dromihete insemna in limba for sfatuira sa se reintoarca in graba pentru a evita "cel aprins" sau "eel cumplit". liar si aceasta a doua expeditie mace- expansiune ameninta tot mai simtitor libertatea doneana la Dunare se ten-nina cu o infrangere la- triburilor geto-dacice de la Dunare. se adunara in tumult si cautat undeva in regiunile dunarene de la cerura zgomotos uciderea lui Lisimach. In schimb.17 uiland de dunarene in resurse maleriale ademenea pe gestul marinimos al regelui Dromihete. dintr-o data inconjurat din toate partite de geti si nizandu-si ostirea. Dar regele nu asculta de sfatul gene- In sudul Dunarii. fiul Strabon informatii interesante. inceputul secolului al III-lea a. In conditiile acestea conducerea unitara pare sa se 11 produs curand armata lui Lisimach se resimti de pe urma lipsei dupa atacul regelui Alexandru.. Pausanias. porni negustorii greci sff macedoneni. doneana trebui sa inainteze printr-o regiune Concentrarea triburilor geto-dacice sub pustiita si lipsita de apa.Chr. nedandu-si seama serie de lupte sangeroase pentru stapanirea baz. gasim la macedonean si sa faca prizonier pe Agatocle. statea necontenit la panda." sff increzator in izbanda. Regele Dromihete ceda de forma navali- destoinic si mai viteaz dintre ei. Perioada de pace nu dainui decat pans rals. Acest teritoriu trebuie cu acea ocazie. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul Astfel izbuti Dromihete sa infranga poftele de regelui Dromihete cucerire ale macedonenilor si sa restabileasca pacea si linistea la Dunarea de jos. in fruntea unei puternice mai hotarata a acestei politici de cucerire si ostiri. Extinderea 2. Istoria Romani lor Capitolul IX GRUPAREA GETO-DACILOR IN JURUL REGELUI DROMIHETE SI EMANCIPAREA LOR DE SUB DOMINATIA SCITO-AGATIRSA 1. De acolo trebuie sa domoleasca tot mat mull inclinatiile for el patrunse in scsul muntean. dar mai ales de pe urma lipsei de apa. Campania lui Alexandru cel Mare la Dunare trezise poftele de cucerire ale regilor Macedoniei spre miazanoapte. relatand ca uzurpat de macedoneni. ci hotari sa continue urmarirea adver- dintre traci si macedoneni continuau mereu. pentru dansii sa-1 lase viu. pentru a punc torului. sai. Astfel gata de lupta. de cursa pe care i-o intinsese regele Dromihete. silit sa capituleze cu toata armata sa.281 a. nefi. ca si Alexandru ccl individualiste si sa sc grupczc in jurul cclui mai Mare. vechiul Axiopolis. luptele si rivalitatile ralilor sal. sarului. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul regelui Dromihete 2. Cernavoda. ci de o intreaga proviziile de care avea nevoie. cand pe la anul Asupra tratamentului care fu aplicat 300 a. despre care se Dromihete convinse insa pe ai sai ca e mai bine sustine ca ar 11 fost o ctitorie a regelui Lisimach. flindca pe la de provizii. ne-a Dromihete nu se multumi numai cu acest dar transmis pretioase amanunte asupra atitudinii matrimonial. Dromihete isi dadea bine seama Cand observa. Accentuarea tot impotriva geto-dacilor. cad se vazu de pericolul macedonean si de aceea el. getilor ar fi prima pc sora lui Agatocle in casatoric. di un bun conducator de ostire. inului dunarean. sa si-i faca prieteni.Chr. ci dimpotriva. fiindca marele fluviu putea servi de granita natu. Apoi ii cinstindu-1 cu pretioase daruri. usor de aparat. le aflam unite caci era in toiul verii si setea devenise chinuitoare sub sceptrul regelui Dromihete. In fata acestor simti- destoinic si cu autoritate dintre capeteniile lor.ro . capeteniile geto-dacilor intelesera ca Lisimach trecu Dunarea pc malul getic. Campania lui Lisimach in Getia si infritn- granitelor regatului macedonean pana la Dunare gerea lui de catre Dromihete putea contribui la intarirea si siguranta tarii. Astfel armata mace- cotropire ale regilor macedoneni. In fata acestei mentabila. ci obtinu si restituirea teritoriului regelui Dromihele fata de Lisimach. pri-mejdii. sfatuindu-I sa nu se razboiasca cu asemenea eliberandu-1 curand si trimitandu-I tatalui sau. izbuti sa infrunte cu barbatie un atac regelui Lisimach in prizionatul getic. Urmasii lui Dromihete 1. El se dove. ca cel mai pentru cai si pentru oameni. oameni. cad altfel se vor ridi- 29 www. retragandu-se in interiorul tarii si dev- din vreme stavila impotriva nazuintelor de astand totul in unna sa. re-orga. toare neajunsuri. redanclu-i libertatea. Un alt cronicar grec. iar bogatia regiunilor la anul 292 a.

cu manie si mai aspra macedoneni trebuie deci cautat mai curand asupra tor. pe care gelii be luasera ca prada de razboi. de lemn. care macedonenii i be rapisera. ii aseza din nou coroana regala pe seculars a agatirsilor scitici si de restaurator al frunte si-i darui libertatca. Pausanias si Diodorus Siculus. atunci pentru ce al triburile geto-dacice sub conducerea sa unilara. Carsium poftiti pe band astemute cu covoarele scumpe de (Harsova) s.Chr. acestea pot fi lesne identificate cu lui luara loc. prin simpla aso. tectia sa se bucurau si cetatile grecesti de la serioase dificultati. mai multe decenii raid ca sa &lam ceva despre tuleze. dupa vechiul for obicei. este putin probabila. Mai inaintc. Strabon si Ptolemeu nu ne-au pastrat urmasii sai. Noviodunum (Isaccea). iar Dromihete puse sa scoata gropat si la Sutesti pe Buzau. cl a putut rczista atacurilor regelui Lisimach. In vremea aceea. langa din randurile prizonierilor pe toti sfetnicii si sluji. multumindu-se independentei politice a geto-dacilor in spatiul for numai cu redobandirea cetatilor de la Dunare. pe did regalul tau Inca si mai stralueil si ti -ai care 1-a invins si 1-a izgonit de la Dunare. pentru a-i reconstitui curtea in prea poate ca resedinta lui Dromihete sa fi fost in toata stralucirea ei de mai inainte. acest poate fi cautat in della Dunarii. Dinogetia (Garvan). cu vesela de our si cu cele mai alese Lisimach si cu inscriptia Basileos Lysimachos bucate.ro . Tratandu-1 bine. aslfcl ca Lisimach raspunsc fircste c5 masa adcv5rat Ircbtile sa nc multumim cu relatarile lui Strabon. Concentrand "Daca este asa. regele Dromihete pe care Dromihete le redobandi de la pregati un mare ospat. masa maccdonenilor sau cca a gctilor. o urmele resedintei lui Dromihete. precum si in alte localitati muntene. si la Bontesti. De la din abundenta. cu a caror Teatrul luptelor dintre geti si macedoneni nu invoire fusesera intemeiate. Se torii lui Lisimach. langa Munccl si la Gradistea Noua. langa Cernavoda si 3. Aegysus asezara getti cu regele tor. aduci armata to impotriva Brit In aceste locitri Invingator asupra macedonenilor. parasit oranduirile si vials aceasta asa de striilu. La aceasta. cetatile care urmele unei vechi civilizalii preistorice de factura fusesera ale tor. dar si asternute cu laicere saracacioase. care prapadeascii ?" dainuise mai multe secolc dc-a randul. Acolo armata macedoneana De la moartea lui Dromihete se strecurara pare sa fi fost atrasa in cursa si silita sa capi. gelled. au poate sa nu se agatirse din spatiul carpato-dunarean. la adanc in Carpati. Dupa toata probabilitatea. Dupa vreuna dintre aceste localitati. asa bunaoara in Valea mese simple. asezarile grecesti de acolo traiau de la descaleca- nanta cu ambele denumiri. De pro- Identificarea acestei localitati intampina. poate recunoscator fats de geti ca 1-au scapat de la chiar la Piscul Crasani. fara lupta. tul for sub protectia regilor barbari. regele Dromihete umplu pocalul sau de corn si-1 In insemnarile timpului nu ni s-au pas- inching in cinstca lui Lisimach. si aceasta cu atat mai sigur. sita de bumiliiii? Pentru cc le -ai Indiiriitnicil sa impunand vccinilor respectul fats de puterca sa. gustand. Getii se lasara convinsi si -I ier. adica de monedc cu efigia si inscriptia Cand mesenii ajunsera in toiul ospatului. arata ca mentiune de regele getilor Remaxos. intrcbandu-I care masa i se pare mai ai regelui Dromihete. Monede cu efigia lui argint. regelui Lisimach. fireste. Cat priveste loca- savarsirea acestor masuri. la o masa separata de cea la care se Troesmis (Iglita). Ca numele regelui liberator dc sub jugul scitic. din mancarurilc gatite din Streiului. decal izb5nda sa asupra lui Lisimach. Regele getilor sigur ca Dromihete a indeplinit marele rot istoric primi cu dragoste si sullet curat declaratiile lui de liberator al geto-dacilor de sub suprematia Lisimach. care-si avea resedinta regelui getic ar fi fost in orasul Helios: resedinta undeva in preajma Carpatilor. regcasca este cca a maccdoncnilor. rcdobandi vcchea libcrlatc politica pcntru neamul se ca mare greseala a facul cu razboiul acesta. Cronicilc n-au inrcgistrat regcasca. ostirca lui Lisimach nu ar fi putut Dromihete incoace. In schimb.. came si legume si band din cupe scobite din lemn unde s-au dezgropat tezaure intregi de sau din coarne de bour. Numai pe la anul 200 a. si anume Diodorus Siculus. getii se asezara pe band s-au gasit pretutindeni in sesul muntean. intr-o taro frig' uroasa si lip. lncercarea ce s-a facut de a Dunare si de pc litoralul pontic.a.ictorul orasului In cinstea oaspetilor fu astemuta o masa de Axiopolis (Cernavoda). geto-dac. la care si Lisimach cu ai Lisimach. asupra accstui Dromihete raspunse. Lisimach tre- cuse Dunarea pe la Axiopolis. Ion Nistor ca alti regi ca urmasi ai lui. Locul ciocnirii dintre geti si agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra 30 www. sau in sesul muntean. Lisimach va fi undeva in Baragan. cu cat acasa. un inscriplie descoperita de curand la Histria face alt cronicar. Macedonenii furs (Tulcea). zicand: mare si puternic rege al getilor. Focsani. insusi Lisimach trece ca inteme. Urmasii lui Dromihete se izbi de impotrivirea getilor in Baraganul lalomitei si al Brailei. pcntru a La acestca Lisimach i-a raspuns. Asemenea urme arheologice s-au dez- tara pe Lisimach. pe ethic de la nordul Dunarii. unde s-au descoperit moarte si le va restitui. pc care it intitula (rat nici anii de clomnie si nici tirmasii nernijlocili "tats ". el s-a unde o caste straina. dar nu se va lasa intrecut in cele bune de binele pe dupa toate cite slim despre el pare mai mult ca care i-1 face acuma Dromihete. care duc o istoria aceasta Dromihete a restabilit suprematia viala ca dobiloacele. expusa intemperiilor sub indreptat cu putere impotriva suprematiei scito- cerul liber de once adapost. Prin doril sa vii Ia aisle 0a177C111 barbari. unde hind apa protectoral fusese exercitat de regii scili. lisimachi. Se stie doar ca identifica Helios cu Hele (Chilia). Izvoarele contemporane nu indica dar Ca pe viitor va cauta sa-i fie prieten si aliat. caindu.dacoromanica. suprematia regilor scito- fi chinuita de sete. getica asupra cetatenilor din cireapta Dunarii.

fiindca lasitatea for i-ar fi privat de drep- regilor geto-daci. sa doarrna cu picioarele la ly ' Regele Decebal.dacoromanica. irosit puterile in lupte si rivalitati locale. ft poalele Carpatilor. De aceea cand acestia furs batuti si pusi pe cucerire ale greco-macedonenilor de la miazazi si fuga de bastarni. arata ca pe la anul 200 a. in reprezentarea de pe Columna TraianA 31 www.Chr. pare sa rezulte ca dupa moartea lui Dromihete nu Contemporan cu Remaxos era si regele s-a mai ridicat multa vreme o alts personalitate Oro les.ro . El insusi indraznet si viteaz. alimen- regele Oro les cerea aceleasi virtuti si supusilor tand mereu. vesnic gelosi de independenta for si tamilor. poftele de sai. Istoria Romanilor agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra capatai. par sa-si. Oro les ii pedepsi. care salasluiau pe vremea aceea la mereu pomiti spre individualism. Belli distinsera in lupte de aparare in contra bas triburilor. slujeasca femeilor lor. capetenia altor triburi geto-dacice ce se mai proeminenta din randurile geto-dacilor. Inscriptia descoperita la Bistria tul de a ft priviti ca barbati. obligandu-i sa ale celto-germanilor de la miazanoapte. prin atitudinea aceasta. aceasta suprematie Din putinele informatii ce ni s-au pastrat. era exercitata de regele Remaxos.

intre Siret si Nistru. petrecute cu peste doua secole inaintea 3. frigii ar fi migral in calre asirieni. 10 . iar denumirea de vechi timpuri istorice. aceasta ridica o care ar corespunde numelui regelui frigian Midas. Herodot. Tratatul Istoria Romanilor. Getica. serie de probleme: sunt cu adevarat cimmerienii pomenit in surse grecesti in 670 a. acelasi popor cu cei mentionati in se cu cimerienii. deci in secolul al VIII-lea a. I. mai ales in Mircca Pelrescu-Dambovita si Alexandru Vulpc. ca era destul element mentioneaza: Printre cele mai vechi popoare din trade. ccntrul si veslul Anatolie'. 406 . mysii si frigii. nu ar fi nord-pontice anterior venirit scitilor. 400 . la inceputul pune in conexiune logica doua evenimente total secolului al XII-lea".. pove- apusul Moldovei. in Moldova si Basarabia pina spre pastrate nu-i mai aminteste pe cimmerienii nord- Nistru si Dunare. ca aces vecinatatea rasariteana a spatiului carpato-dunare- problematic! callipidai agricultori. Imaginea cimmerienilor ca un popor nomad. popor razboinic. z inca din secolul al MI-lea a. vol. in vestul Anatoliei. prima data sub originar din tinuturile de la nordul Marii Negre. pare o migratie prin nordul Marii Caspice. mentionate in sursele literate. din Asia. I. In ceea 32 www. care este desemnata Tracia. succinta prezentare a istoriei cimmerienilor rezulta 2. Romania.26. regiunea de la vest de Tyras "culture cimeriana" este considerate o formula se arata a fi fost gelled iar infiltratiile scythice par a conventionala acordata descoperirilor din secolele IX fi de un caracter mai mult superficial si de nature . real!. ca popor pe traieste din expeclitiile de prada (I.. epopeea homerica (frecvent in Iliada..] Din aceasta a se trage de la ei Muntii carpilor ". probabil meiata pe o relatare discutabila a lui Strabon. Ultimii presupunerea ca cimmerienii ar fi fost traci.. slim precis din inscriptii. 103. 73). p. sunt cimmerienii. in general. culturi in ca ar putea identifica precis tribul getic care locuia buns parte contemporane cu perioada Basarabi din in Moldova si Basarabia sudica. lbidem. [calipizii. dar totusi deosebiti de sciti. Acestia din altceva decit cunoscutii carpidai. La o examinare critica. coordonalori ca sigura doar prezenta for in Asia Mica. cu dreptate. 10 . uncoil 401: 0 serie de neamuri trace sunt cunoscute si in impreuna cu triburile tracice ale trerilor (de aid si O Asia Mica: bithynii. Bucuresti. explicind. ce intreprinde expeditii. dar nu a indeosebi de lucrarea Getica a savantului Vasile fost exclusa nici una prin sudul Caucazului." prezinta acest subiect intr-un mod nuantat: Ata. Aceiasi cim- In adevar. in tratat- aseamana denumirii grecesti Thu sau Traihi prin ul Getica. 401: Cele mai vechi mentiuni scrierii Istoriilorr despre traci par a data inca din epoca miceniana. I. care 0 Tiglatpileser I (1112 . momentul patrunderii scitilor in Europa cat si calea rienilor este determinate de rezultatele cercetarii pe care au parcurs-o este discutata. credem.t 4.Chr. Nici o alts sursa directs din cele Carpioi]. Mai fireasca stiintifice din perioada scrierii acestei lucrari. p. Editura romanilor este discutabila prezenta cimmerienilor in Meridiane. pp. iza pe [Carpianoi. ca luptandu. urmarindu-i prin pomeneste intre gurile Dunarii si scilil [ agricultori]. Caucaz (Herodot. 2001. pp. I. Arpioi. Carpoi. rezultatul unei incercari a parintelui istoriei de a tribuit la distrugerea Regatului hitit. pc care Herodol ii an. ceea ce ar parea a fi in sprijinul parer!! ocilii nord pontici? Sau intreaga povestire este doar mullor cercetatori.. 2001. pina catre Olbia. in timpul lui Assarhaddon) aceiasi cu Asia Mica.. pe care Skymnos ii urma i-ar fi alungat in Asia Mica. s-a creat pe baza relatarilor 705) se mentioneaza un rege musku.VII a. din nordul Marii Negre. Polrivil unei traditii macedonene. Pont. I. dupe care acest neam ar fi con. inte- numiti sunt si cel mai timpuriu atestati. pomeneste (IV. ingrijita de Radu Florescu.1070).Chr..Chr. IV.ro . 17) intre Bug si Nistru. apoi sub Sargon II (722 migreaza spre Asia Mica. unde Enciclopedica. Vasile Parvan. apoi caracterizati de parintele istoriei izvoare literare si epigrafice sint unanime in a local. In ullimul tratat academic al istoriei a Dacia editie ingrijita de Radu Florescu. Numele insusi al muntilor dc la pontici (Lextele mai tarzii reiau. Bucuresti. 409. Istoria Romanilor. [. 3. Karpa-eus si Tasi-basta) se arata despre cimmerienii din Asia Mica. Bucuresti. 32: Din cele mai teritoriul actual al tariff noastre.dacoromanica. p. 2001.407. nord? Sunt scitii din tara mezilor (numiti iskuzai de mentionata de Herodot (VII. unde sunt infatisall ca un Editura Enciclopedica. Tomaschek crede chiar Cernogorovka. Editura ba chiar dincolo de Nistru. in Odiseea). numit Mitaa. de tip trecatoare.Chr. vol. vol. Noul tratat academic. 0 protoistorie Parvan. C muski in textele asiriene. 16). in schimb aflarn mai multe din Carpa-tasa (cf. Frigii sunt denumiti 21). vezi. ii pomeneste ca bind locuitori ai meleagurilor pentru Ca [ins& searnana gnu si it maninca]. 1982. relatand o traditie care circula la grecii din care sint scito-greci].12). Tracii apar apoi in Bucuresti. Novocerkask sau Zabotin. Bucuresti. 1982. Migratia scitilor in viziunea autorului reia Termenul Tre-ke-wi din scrierea lineara B se intocmai ipoteza expusa de Vasile Parvan. Ion Nistor NOTE 1. alit Piolemaeus cit si (Date celcIalle merieni sun'. Carpi. editia a II -a. 5. Carpo-Dacai. Ipoteza autorului despre invazia cimme. lui Herodot. Urynii. Carpatis Oros (Plolemaeus) poate stirea lui Herodot). pp. o singura data Istoria Romanilor. diferite.

pp. 3 . Han. arimaspii tumul din bazinul fluviului Kuban. p. 1986. in poemul inti- dupa denumirea unor piese de harnasament (falere). cants migratiile succesive ale piese de tolba. Enciclopedica. incat trebuie considerat ca extrem de secolul al IV-lea p. inratipeaza miturile si religia scitilor. poporul ce stapanea in vremea lui tinuturile nord.Chr..trei generatii. pan& in evul . Asia Centrals.1904. editia a parcursul a doud . 409: in viziunea tata o viziune usor diferita: Influenta culturii scitice lui Herodot. Bucurepti. stituita din neamuri diverse. Pared le difera intre a vedea 10. dupa numele pe care. Din modul prin care Herodot ne la agatirpi.. in Analelc Academic! Romane.654 a. si-1 dadeau scitii insipi. [.Chr. Editura Enciclopedica. I.. s-au petrecut in vastul spatiu euro-asiatic. 24. scitii nomazi. ca se referea la o populatie de spre poligamie. ajungand in nordul Maiii Demetrios din Callatis (secolul al III-lea a. mai ales.44. migrator. si a-i concepe sub forma unui termen Bucuresti. scitilor regal!. patruns dinspre ingrijita de Radu Florescu. Ipoteza apartine lui Vasile Parvan si se migratii lente. este prezen. pot fl. dar condusa de sciti. ce au exercitat presiuni 1903 . Astfel. inclusiv in Getica. vol. cat pi modelul unui vat de cuceriri pe regasepte in studiile sale. Editura Enciclopedica. gelonii pi scythii generic pentru populatia autohtona.] Ca de altfel caracterul origi- Prezentarea scitilor ca popor intrus in aria nord. con. in sciti un popor nomad. Istoria Romani lor ce privepte data. e drept. in Unit marl. vezi. I. Bucuresti. Pyretos la greci)". au migrat peste fluviul rieni din Crimeea (topos literar. preluat de la Araxes pi au ajuns in tara cimmerienilor. de tip Ginghis- II-a.ro . tom I.) Este cu WW1 intelegem ad litteram". locuiau la riul Marts care curgind de medo-pers. deducem mai 48).Chr. iubitori de viata upoara st ales caracterul indiscutabil Iranian al numelui unor poarta pe et multe podoabe de our si sint inclinati zei si persoane mitice. mediu. Cercetarile arheologice de la Histria au 1-au alungat (Herodot N. 33 . (Herodot.. a. Bucurepti. Bucuresti. Identificarea celorlalte este ipotetica: Vasile Parvan 2001. Asia. in Imaginea schematics corcspunde. tulat Arimaspaea. Getica. Scitia era comparator cu forma unui asupra spatiului carpato-dunarean este astazi mull patrat. care. at VII-lea sau at VI-lea a. 410. ca si scythii pi ceilalti barbari. ca intindere si structures social-politica si ce cipali dinspre apus). Ei sint. 1982. 10. in tratatul Istoria Romanilor. sigur este 7. Cara scythica. 1.. mem.). p. Editura Meridiane. seria 111. IV. aflate intr-un unor populatii din Asia spre apus. 26: Agathyrsii. 409: Dintre acestea.31. si altii credeau ca Ordessos ar fl numcle Argepului. iar narantos al Siretului. 408: Scitii reprezinta.] Ca agathyrsii. tunci. 10). apropiindu-se de tract prin celelalte obiceiuri potrivit parintelui istoriei. vol.. Editura Enciclopedica. cum erau supupii lui Ariapeithes. Istoria RornAn llor. p. potrivit lui Herodot.Tymnes gazda Parvan.Studii Clasice". vol. in Considerallunl asupra unor nume de parintelui istoriei pe durata scjurului acesluia la thud deco-scilice. merge sa se verse in Istros (Herodot. IV. Bucurepti. Identificarea aceasla apartine lui Vasile insarcinatul cu afaceri al acesluia . dar sorginte iraniana . i-au izgonit pe cimmerieni (Herodot N. sunt de la poetul elegiac Aristeas din Proconessos (secolul atestate piese de arta in apa-numitul stil Kelermes. in bila pi conforms cu o alts traditie care propunea 657 repetate randuri in decursul istoriei. ce locuiau in milesieni pe vremea cand scitii 1-au gonit pe cimme. Bucurepti. IV. ca'reia i s-ar sint frati.. (Herodot. regele pe care Herodot 1-ar fl cunoscut indirect prin 9. 2001. editia a II-a. 0 interpretare unor dubitativa in Istoria Prutul (Porata la seill. vezi Alexandra Vulpe. este dificil de slabilil ce este specific larg teritoriu din Ucraina. povesteste ca cetatea Istros a Post intemeiata de Dupes o alts versiune. Se discuta Vulpe propunea situarea tuturor celor cinci rauri in mutt. Editura 8. Vasile Par-van. unui primul rand. asa incest intemeierea ei pe la 650 este plauzi. (cronica lui Eusebiu din Caesarea. in Scythia. pe care Herodot). in timp ce Alexandra pontice si neamurile care locuiau acolo. chiar un regat de tip oriental.) Negre. se presupune ca find cea mai pontica a lost preluata de Herodot din traditlile verosimila prima jumatate a secolului al VII-lea vehiculate de grecii din coloniile pontice si. Limita de vest a funerare din vista arie nord-pontica in totalitate Seigel lui Herodot.Chr.dacoromanica. 2001. adica oamenii regelui care-1 va fl condus spre apus.)". 1982. morminte fastuoase (sprinciare) prezcnta unei elite 1923. p.Chr. Mai clegrabi trebuie sa vedem in accste Mcmoriile Sectiunii Istorice ". I. asemanator celui un Agathyrsos. dar ar fl greslt sa-1 scitilor chiar in aria nord-pontica. in vreme ce ceilalti doi frati au plecat din prin Scitia s-a inteles mai ales o uniune tribala. ca dintre ei insa numai scythii au ramas datora aid civilizatia epocii fierului. 9). Olbia. 104). avute in vedere". De asemenea. p. presati de massager'. sunt sciti1 propriu-zisi. un sceptru pi vesela. a unei aristocratii ce se identifica pe plan Istoria Romanilor. nar scythic al agathyrsilor nu este a se gas! numai 33 www. ingrijita de Radu Florescu. mai nuantat ptivita decal cu 50 de ani in arms. Acest model este aratat insa ca cetatea exista deja de o vreme pe la intr-atat de sugestiv pentru a evoca evenimente ce 630. p. supraregional pi supraetnic ca atare". vol. I. in . 1. Romanilor. plauzibil pi in cazul de fats. aWind laturile de elite 20 de Me mers. pp. deci. sau cel mai tarziu care 650. explorat prin i-au Unpins pe issedoni. care. ce anume a inteles parintele istoriei prin Moldova (Prutul plus Siretul cu cei trei afluenti prin- Scitia. Atat imaginea unei 6. 2001. 0 traditie preluata de la geograful grec asupra scitilor.sco/opi. 9). Pentru consideratii supli- neverosimil sa atribuim multitudinea de descoperiri mentare. I. 0 ipoteza diametral opuses in razboinice.

416. II. Editura Enciclopedica. primii mentionati la apus codrilor hercinici. actuate. I. murile celtice mentionate in literatura din vechime silor langa raul Maris este comentata si in lucrarea nu a fost atestat ca atare pe teritoriul Romaniei Istoria Romanilor. 2001. Alexandru cel Mare siac. 4). Cu grcu si gctii nord-dunareni si regatul odrys care cuprindea cu mulle daruri obtin romanii sa-i faces sa piece.) Organizarea de Lip pyramidal a statulul odrys a la Olbia (Syll. Muresul) face plauzibila situarea acestora in Bucuresti. Triburile celtice cele mai apropiate de Dacia Bucuresti.dacoromanica. ceea ce ar implica atribuirea grupului 12. deci care. Pentru inaintc de 400 a. Bucuresti.Chr. IV. 25) ca invecinati cu dad! la rasaritul faceau parte din Scitia. 417: Despre tracii nordici. oricum. Nu este insa clar daca zona numita ulterior Galatia (dupes numele galilor).Chr. alt neam celtic. 3). incluzancl sl Dobrogea de astazi.) intreg acest spatiu se afla in sfera de interes Istoria Romanilor.. pustiind parti din Grecia cu el. 495). a Raetici si a intregii file urmilloarele precizari: Cum se deduce dintr-o zone cis. cucerind provin. 455 se prin cucerirca Gallic' sl. Daca ne limitam doar la infor.000 de celti. in norclul italics (Trogus . V. a. 34).Chr. cu siguranta. 0 rclatic de suborclonarc a existat intre si prada Roma. vol. in grup de celti a patruns in Asia Mica si s-a asezat in partite Chersonesului.Chr. intr-un cuvant crestere demografica. poate fl dedusa din textul lui ultimul find mentionat de Xenofon (Anabasis. in a doua jumatate a secolului al V-lea. in viziunea lui Herodot. Prezenta unui grup cum apare in multe lucrari). 2001. cea mai mare primeste la Dunare o delegatie a celtilor statorniciti parte a calarimii (este vorba de marea armata a lui pe tarmurile AdriaUcei. cel mai veacului al VI-lea si despre daci. vol. de asta data impotriva atenienilor. 0 migratie a lui Polyainos (VII. regatul din Ty lis. citata in culegerea de stratageme situates aproximativ in centrul Anatoliei. numar probabil descoperi ri le a rheologIce". putin despre get' si C. In anii 279 . constituita din 150. la o lupta alaturi undeva in centrul Bulgariei. II-lea a. intre allele. ala- sunt agatirsii (nu exista nici un temei pentru turf de tauriscii (teurisci). parts din renta in spatiul carpato-dunarean. 11) si dintr-o inscriptic descoperila (.Chr. cele ale culturii spirituale. apol. in cia macedoneana a Traciei. I. se conturasera sensi- Pompeius (apud. care vor 11 integrate in relatare a lui Tucidide (II. bil ca agatirsii sa fi locuit si in zona rasariteana a p. abia in epoca lui Burebista (sec. 3. Daca primele stirs sense 11. tara for ocupa. af au intr-un raport de subordonare fats de regele Raspandirea spre rasarit a Iriburilor celtice odrys Sitalkes. Lumea cellikr. o neobisnuila sociale. 48) ca. campfile nord-ponUce.000 de geti usor inarmati participa. unde au intemeiat. Un de odrys'. vom tribale getice si nu este de mirare ca de acum inainte constata ca valul migratiei celtilor in sud-estul gctii apar mereu ca o forts unitara. 97.ro . Desi se vorbeste nominal de geti numai asupra spatiului romanesc este privita mull mai incepand cu evenimentele petrecule la sfarsitul nuantat: Expansiunea celtilor incepe.. exagera1). mentionati de Caesar (De Bello herodoteice. sub regele (inclusiv sanctuarul de la Delphi). in ultimul tratat academic. du-se in nord-vestul Daciei.Chr. terforiul dintre lantul nordic al Balcanilor si Abia in secolul I a. 0 masIva populatic celtica patruncic. 415 . din care puternica grupare de triburi celtice avanseaza in o treime o alcatuia cala'rimea) o pregateau odrysii si. 96. 1970. Seuthes. 2001.si transalpine. Transilvania. I. abia din secolul al devreme. in Austria si in dusmanilor Atenei din vremea razboiului pelopone- Ungaria. Istorin Runilinflor.Chr. 98. hilius Caesar despre daci. iar in 335 a. getii se lumea romans. Ei au fost antrenati de acesta in cam- se intensifica in secolul al IV-lea a. Bucureti. Localizarea agathyr. Acum ei se pania din 429 a. 2. asa presupuneau Trogus caracteristicile etno-culturale. Asrazi. getii (Tucidide. De 34 www.. aceasta informatie. Dupes spusele aceluiasi autor. XXIV. I. Aceasta caracterizare este confirmata cultural Ciumbrud acestei populatii. VII).410) sau Seuthes al II-lea (400 . este evident ca premisele structurii for Cauza pare a fl fost. astazi in Istoria Romani lor.. Autorul este tributar ipotezelor emise in despre getii de la Dunarea de Jos dateaza Inca din baza rezultatelor obtinute de cercetarea stiintifica secolul al V-lea. inraurit. de la agatirsi curge raul matiei arheologice". I si II. o Sitalkes.. vol. In sfarsit. p. se refers la Seuthes I a unor triburi celtice pe la nord de Carpal' pans in (424 . izvoarele istorice Transilvania". lustinus. Editura Enciclopedica.ices Le v rcmu ri indcpartale s tau marturie vorbea despre 300. 409: Dintre vecinii Seidel au fost anartii. Pentru o inforrnatie mai corn- Maris (pe care este firesc sa-1 identificam cu pieta.Chr. Precizarea parintelui celtic in Transilvania este dedusa doar pe baza infor- istoriei (Herodot. vezi. p.. 4) si Titus Livius bil mai devreme de cand Herodot a luat sUinla (V. Ion Nistor pe cale filologico-arheologica. Dumitru Berciu. nu Galileo. In tratalul clefinitiv pu term celtilor central si vest-cm-open'. impotriva instaleaza in cadrilaterul Boemiei. redutabila. tar in 387 celtil infrang o armatil romans 13. Niel unul din nea- marturii geografico-istorice". Plularh (Marius. I din epoca sa. Peninsula Balcanied. romanii reusesc sa lichideze Dimare. Si Ptolemeu ii mentioneaza. populatie preponde- Carpatilor.000 de ostasi. influents celtilor noastre. cu exceptia Capitolului. in Macedonia. evolutia structurii uniunii matiile oferite de diversele surse literare antice. relateaza relaUv tarziu. a autorilor ale caror scrieri au parvenit pans in zilele Bucuresti. 2001. calitate de mercenari ai odrysilor. 38). ci e stabilit si prin Europei a ocolit tara noastra. pp. ca situari- transliterarea acestui etnonim sub forma agatarsi*.278 a.387). Desi este post. vol.

nu poate fi reconstituit cu exactitate drumul oastei ts inclusiv in randurile primului pasaj din Herodot lui Alexandru cel Marc sprc tam triballilor. in pofida rclatarilor amanunt. devenind la geti vraci. la pp. este o practica tul si totusi a fost propusa spre identificare. Rmulta. 2001. era un descens ad larmurile banatene ale Dunarii. sclav al lui Pitagora. si a trecerii lor treptate cep tie. Este indreptatit sa be / Z Ibidem. Cele mai credintele tracilor nord-balcanici unanim recunos. nu exists o ipoteza despre numelui lui Burebista in izvoarele antice. Bucuresti.-si con- om. Istoria Romanilor asemenea. ca zeu incepand de la (Anabasis.. Faptul ca.] Obtlnerea nemuririi sau a unei existente eterne seama de toate aceste detalii. apare in izvoarele 16. dar iterea. vol. Acolo putea fi stramtoare. situl de la Celeiu-Corabia. se adunau fruntasii tarii si primeau invata.in exploatate (vezi. a carui opera pitagoreica. VII. p. Statul macedonean din timpul lui Filip antice in trei ipostaze: ca un personaj real. In lipsa puterii odrysilor. neverosimila o situare a actiunii lui Alexandra pe cum remarca Mircea Eliade. este foarte posibil ca.denumire a unei insule in preajma deltei Dunarii Apostatul. Opiniile (IV. 1944 . munte ar putea fi dat de uncle grafii diferite ale 14. in epifania lui Zalmoxis. 456 464. Religia geto-dacilor. multe din aceste grafii se datoreaza stalcirii numelui euta. pp. Herodot. la acea Herodot. asadar. IV.. cum se I. 61 . unui cult initiatic in care ocultatia si epifania sunt de exemplu. cea de la Zimnicea. vol. singura prin aruncarea lui in sulite. tot in al cincilea an. in urma slabirii consideram ca limbi reciproc inteligibile. cats vreme ea numelc insulei pc care s-au retras tribalii era Peuce putea fl inlocuita prin bravura in lupta (Iulian . Cu alte cuvinte.139. grecii Inca de pe vremea lui Academiei Romane. Z. adica ocultatia. vreme flota macedoneana ar f putut trece prin turile chiar de la Zalmoxis (Herodot. In prezent.. istorica s-a pierdut dar a fost utilizata de Arian sonaj din specia lui Pitagora. (. I. 786 . legiuitor. Bucuresti. Un indiciu pentru evaluarea deosebirilor de sub influenta si apoi dominatia macedoneand (in limb& intre getii din Campia Dunarii si dacii de la 341). vol. ceea ce face. adica un al II-lea si Alexandru cel Mare a cautat s5. potrivit lui Arian. cunosc si alte asemenea statiuni langa Dunare. existenta acestea n-au fost decat foarte put. ca rezultat al unei interpolari in textul lui Arian) - 2001. Herodot.787: mod direct ca nearn tracic". distrus in momente ale unui scenariu mitico-ritual cu perio. acestea sunt extrem de lacunare.I. in secolul al IV-lea. 420: Din cele relatate de marturiile con. p. Tot Herodot relateaza trim. 22)". sugereaza ca putem cauta locul trecerii lui temporanilor tor. rege.. clisura. (de aceea unii cercetatori considers mentionarea ei 15. Cercetarile arheo- inferos (o calabash) in vederea unei inilieri inchciate logice ar putea eventual contribui. 5. a unui sol la Zalmoxis sunt inca departe de a oferi o solutie. getii find desemnati in cercetarilor de pans in prezent. vezi. situatie determinate in primul rand de lipsa prin copiile manuscriselor. mai ales la dovezilor trebuie sa ne multumim cu o astfel de con- moartea lui Cotys I (359). in teritoriul actual al Serbiei si in nord- anterioara conceptiei de zeu personificat si cu vestul Bulgariei. 94) ei cred ca nu mor si ca acel care dispare cercetatorilor sunt rezumate astfel in Istoria din lumea noastra se duce la daimon-ul Zalmoxis. Portile de Fier. 0 sinteza vocale specifice limbii geto-dace. Istoria Romanilor. I. deosebirile de limba nu erau atat Alexandra chiar si in Dobrogea. cea mai mare parte de cetatea romans si romano- dicitate bine slabilita. De asemenea.] Cat priveste a principalelor izvoare literare si epigrafice a ra'cut apropierea dintre daco-geta si daco-misiand. in Anuarul mai spune.ro . ultimul tratat al Oricum va fi fost. getii sa-si fi disputat si castigat independenta". in cazul de rata. unde intre om si zeu mai este un per.1948. o data in plus. Accederea la nemurire nu bizanzina Sucidava). 95). Altele se refers la din- surselor literare.eul suprem al getilor. totodata. ar fi greu de presupus 65. Romanilor.. 1-1 Oscilatia intre daimon si zeu se reflec. Cesares. 35 www. indeosebi impotriva triballilor care locuiau la Herodot (IV.. si limbile sau limba tracilor din sud. la identificarea cetatii getice mentionate in text. aceasta a fost evaluates in mod deosebit de lingvisti. dupe spusele lui mai sus. 3. Rusu. I. prezinta o conduzie a stadiului vorbeau idiomuri inrudite. Zalmoxis. I. implied insa intotdeauna initierea. probabil ales dintre asezare ceva mai bine cercetata. ca daimon numit Dunarii. deli mult mai putin de substantiale incest sa poata fi sesizate de urechea probabil". 458: Tinand [. dar si de Strabon.dacoromanica. Institutului de Studii Clasice". iar atunci cand se fac uncle cultatile de pronuntare si de transcriere ale unor relatari.ite atributli determinate sau o apropiere de filosofia oferite de care Plolemaios al lui Lagos. unui grec sau roman. Istoria Romanilor. solideze frontiera nordica care era slabita pe malul filosof. ceea ce ar fi o reprezentare sigur la Dundre. tarnaduitor. caruia i se comunicau dorintele comunitatii nu intruneste cerintele topografice la care obliga tex- Inca in viata fiind. Desi se prin care se realiza comunicarea directs cu divini. tatea. 2001. curent parea la acele 'mese comune intr-o case anume puternic si s-ar fi plasat insula potrivit descrierii de construita (un andreon) unde. rezulta ca find cel mai dupe plecarea din lumea pamanteana si ajungerea probabil zona ce urmeaza in aval de iesirea din langa Zalmoxis se realiza prin initiere. prin partici. cu totul Coborarea lui Zalmoxis in locuinta subpamanteana. au avut constiinta ca toate aceste neamuri Bucuresti. 8). Cluj. 1 si urm. 94). pp.

ro .impAratul Traian.dacoromanica. in reprezcntarea de pe Columna Traiana www.

Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor X.dacoromanica.ro . Viata religioasa si culturala VIII. PAtrunderea romanilor in Transdanubia IV. Evacuarea Daciei www. Regele Burebista si luptele cu romanii II. Provincialii si colonistii IX. infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans III. Viata economics si socials VII. Dacia sub dominatia romans VI. Cucerirea Daciei V.PARTEA II EPOCA ROMANA I.

Urmasii acestor ilirieni sunt albanezii de Dupa consolidarea stapanirii romane in astazi. prin care se pecetlui soar- in Macedonia noua putere militara a romanilor. vecind cu jugand semintiile ilirice. Luptele romanilor cu ilirienii si macedonenii 2. Apprian regelui Agron. care geto-dacii dinspre apus. cetate intarita cu ziduri. caror nazuinte de expansiune in spatiul car. Dionysopolis. Opera de concentrare politics a regelui Burebista si raporturile sale cu romanii 1. pe care ii batu si ii sustinut lupte grele cu semintiile celtice ale subordond puterii romane. de limbs si de obiceiuri. inrudite cu rnaccdonenii si cu iracii dar lolusi bine distincte de acestea prin particularitati 2.Chr. Dupa supunerea odrizilor. romanii avura de susti. Acosta fu impartit de Panes sa ajunga acolo. Regiunea aceasta. Ion Nistor CAPITOLUL I REGELE BUREBISTA SI LUPTELE CU ROMANII 1. de Neintelegerile acestea dainuisera mai multa unde tidied statuia colosala a lui Apollo. in urma unor miso-geto-dacice de acolo. numita Siscia (Sissek). panonienii avura de a. ei cand patrunse pana la mare.). Atacurile romanilor erau despre care Dio Cassius spune ca erau un indreptate mai intai contra odrizilor. Astfel. a caror limbs reprezinta un compromis Macedonia. care popor salbatec. ta regatului macedonean. regatul odrizilor si silird pe regele for Cotys sa Numai la sud de raul Sava. Perseus. Impolrivirea for fu meridionala care. iar Macedonia prefacula in provincie Dunarii. La anul 110 a. nazui spre Dunare si litoralul Pentru a putea patrunde in Macedonia.ro . Ei nu aveau orase. si anume: Hisiros. orase grecesti. ceruse ajutor la In secolul al II-lea a. urmand pilda lui Alexandru col Mare ale bofilor. taur4tilor si scordistilor. iubitor de chefuri si lenes la cuprindeau regiunile din valea raului Hebrus munca campului. in sudul Dundrii mars prefacert si schimbari din cauza neintelegerilor pentru solda luptato- politice. Din tara bessilor. al Moravici si at Vardariilui. sub- Una din semintiile thrice. deschida drumul spre bazinul Dunarii. deopotriva cu lupte sangeroase cu regina Teuta. erau panonienii. dupes doua doncan. Luptele romanilor cu ilirienii si mace. inaintarea romanilor la Dunare 3. cuceritoli in patru republic! clientelare Rome!. Inaintarea romanilor la Dunfire bine definite de trai. despartita de terito. pang in Epir. pentru a aduce la supunere semintiile romanii supusera mai intai.Chr. era populates (Ic semintil Mr Ice. ci traiau (Marital. care insa nu sosira la limp. se produsera getii din Moesia. vaduva orasele grecesti de pe tarmul pontic. nut lupte grele si sangeroase cu semintiile Macedonenii nu se putura impaca cu thrice dintre litoralul adriatic si regatul mace.Chr. care se ciocnira mai apoi si cu dacii. Perseus fu infrant de romani in batalia de la pato-dunarean s-a relatat mai sus. asupra bessilor. unde erau sase ajunsera curand in conflict cu regii acestei tart. impartirea taxis for si incercara. In fata primejdiei romane. ultimul rege al Macedoniei. urmand cursul rnijlociu al infranta. dar indeosebi cu cele Lucullus. Odessos Mesembria. guvernatorul Dunarea despartea Panonia de Dacia. Macedoniei Lucullus Varo se aruncal la 73 colul al IV-lea a. romanii supusera raspanditi in teritoriul Ungariei de astazi. legiunile incercara curand sa-si intre elementele lexicale ilirice si latine. pontic.).. In locul regilor macedoneni despre ale rilor. panonienii aveau o intre in raport de clientele fata de imperiu.Chr. ajungea romanii (148 a.dacoromanica. si a lui Lisimach. se instalase Pydna (168 a. In se.Chr. Callatys si Appolonia. decenii. vreme. opera 38 www. pana cand ele degenerard intr-un cran- donenii cen razboi. ramas lard ajutor din nici o parte. regatul Iliriei. Deschizandu-si relateaza ca M. din nou norocul armelor.Chr. carora le inchisera drumul la Marea Adriatica.1 le stateau in cale. Dar acesta ii riul scmintiilor tracicc din Balcani prin o linie parasi si de asla data. celtice si tracice. Lucullus a atacat pe moesi astfel drumul spre granitele Macedoniei.

Cat despre originea lui Burebista. imbinata cu de parintele sau . araland ca Gelul. Antonius intre. la nord-vest. Luptele contra tracilor furd continuate nifesta de cate on se ridica din mijlocul for de Marcus Fison pana ce orasele grecesti de pe vreun conducator capabil. infatisand intr-un sau.dacoromanica. Geograful grec aminteste in doud impundtoarei personalitati a lui Burebista. geti si daci care ndvaleau mereu de atacurile semintiilor celtice si germanice de in imperiul roman. In realitate geto-dacii constituiau unul prinde expeditii salbatice contra semintiilor si acelasi popor cu cloud denumiri. care in realitate nu erau decal imperiu. Antonius disloca schimb. care punea adesea in situatie critics regelui Burebista si raporturile sale cu chiar pe adversarii for cei mai puternici. pe conationalii geto-dacilor din sudul tribul bessilor din Rhodope si-1 aseza in Scitia Dundrii.Chr. rand care.19 a. Opera de concentrare politica a litard. si o transports la Roma. regele Buerebistos traia intr-o pesters din muntcle Kogaionon. trat . Greet' ii tracice. C. Curd. Burebista. te. dislocand triburi intregi si colonizan.) Propel-4u (51 . numeau de preferinta gets.. se inalta pe malul raului cu acelasi nume. Astfel. in superstitiile sale..15 a. nu mai bea vin. astfel ca pe la inceputul secolului cand apele fluviulul erau inghetate. de la Singidunum (Belgrad). ca Dromihete sau litoralul pontic. contopise una cu alta. Dar in cele din urma el fu litoralul pontic. Critazir ar 11 fost batut de sa -i indrcpte prin obisnuinta. asa de iubitori de chefuri si bdutural se tra nazuintelor romane de suprematie la lasaserd convinsi de rege sa. Puterea acestor semintii se m a- Dundre. distrugd viile si sa Dundre. iar in inraiti din cauza necontenitelor razboaie si altul sustinand ca. sa desavarseasca opera inceputa Viata aceasta de pustnic. prezicerea unor manifestaliuni meteorologice.ro . semintiile miso. miso-geto-dacii se gaseau in greu acestea necontenitc nelinisteau pe romani in impas. supuse Romei. urma unui indelungat proces istoric soarta be Ba mai mull chiar. calcand 39 www. Burebista Burebista rezida in faptul ca oamenii acestia reusi sa creeze un puternic stavilar politic con. Dcceneu buti pe la anul 50 a. Istoria Rombilor lui Calamis. mai ales in vreme de lama. din muntii zeu. moeso- geto-dacii constituiau o impunatoare fortd mi- 3. holdrata asupra supusilor sai si pentru a-i face terea in fata primejdiei din afard. asa Inca in cativa ani el ca de altfel si Dio Cassius. ce sau Burebista. na cel vestit. it socoteau un itoriului romanesc de astazi. regele Burebista nevoite sa renunte la individualismul lor politic recurse la ajutorul religios al lui Deceneu. iar romanii. locuri despre luptele lui Burebista cu Crilazir. ii batut de getiialiati cu bastarnii si respins de la numeau misi. Astfel uniti sub o conducere bund si unitard. care ii inga- dc sa poat5 face fal5 amenint5rilor din parka duiau sa sc prezinte in fata multimii ca romanilor.Chr. care izbuteau sa intruneasca sub Ripa Traciae.2 si sa Und5 la conecnimrea Inturor fortelor Acesla calalorise in Egipl si -si insusise acolo nallonale pentru ca unite §i Tederalizate inire antimite cunoslinte incleorologice. In imprejurarile acestea criticc iz. Din marturia aceasta se vede ea Strabon. deprinse pe urma bogaliei solului "Ce ai auzit despre daci?" . Virgil (17 . (43 . acelasi steag micile for regate locale.Chr. Cea mai build probes pentru supunerea si Maramuresului pand la Balcic si Ecrene pe ascultarea moeso-geto-dacilor fata de regele for litoralul pontic. pc care in popoarele vecine.Chr. a inteles sa-i ridice pe oamenii acestia loc pe Burebista ca find de natiune get.si popor. ne-a din marturisirile lui Strabon cateva informatii pastrat si un impresionant portret asupra interesante. care povesteste aceasta. atat grecii cat si romanii. prima for intrebare era: geto-dacice.104 p. find amenintati de cotropire dusmand. luand conducerea poporului regele boiilor si cu tauristii. ascultare de porunci. cand se intalneau. In fata acestor amenintari. Ele se vazura sa asculte de poruncile sale. sobrietate si dad. identified aceste izbuli sa fulemeieze un mare si puternic cloud popoare.Chr. Horatiu arata ca romanii.al carui nume nu ni s-a pas. Pe calea aceasta. In anul 59 a. dad. incepurd Pentru a putea exercita o influents mai sa -si dea seama ea numai in unire rezida pu.Chr.). care constituiau asa numita Burebista.Nam quid de Dads la o viata usoara si refraclare fats de orice con. gradul eel mai Malt. Horatiu (64 a.Chr.de a uni sub sceptrul sau toate tribttrile produceau mare impresie asupra poporului de si clanurile miso-geto-dacice din cuprinsul ter. de de care ascultau aproape toate cloud seminlii ale aceluia. pand la Minor (Dobrogea). aflam Strabon.) pomenesc in operele for ade- ritoriul miso-geto-dacic era mereu amenintat seori de misi. Atacurile I a. In du-le in alte parii. cum romanii erau romanii. intretinand contact direct cu zcii. ceea ce in limba dacica insem. au-disti? centrare a fortelor politice si militare.) si Martial Concomitent cu atacurile de la sud.

In vremea aceea. iar cele mai vajnice masuri.cu Pompei. ambele maluri ale Dunarii. el o jand tratative. pentru ca el. framan- *terse de pe fata pamantului. favorizat de aceasta conjuncture. pentru a-i cere sa primeasca orasul terne. conspiratiile meschine ale adversarilor sub protectia sa. Pentru a putea zadarnici aceste pla- fara sa se teams de cineva. triumfand asupra lui Pompei. iar pe boil. acestea razboinice fara precedent ii creara re. Cretazir. dar rivalilalile si dusmaniile in- Burebista. intamplat in anul 44 a. Cetatea Apollonia trimitea chiar oaste ca Macedoniei.Chr. lui dacic: La randul sau.. Caesar.dica Litigator de eelt. miso-geto-dacice o stavila puternica contra deveni o mare primejdie. de aceea ele cazura sub jugul cuceritorilor. Izbucnirea palimasa a spiritului separatist nu putea fi aparat decat cu ajutorul unei ostiri pare sal fi provocat si moartea lui Deceneu. contra rivalului aces- pustii cu totul. Un imperiu de o extindere asa de mare tic. flub lui cu febrilitate pentru lupla decisive contra Dionisie. trimise in putatia de Celtohton. Tara ca in luptele civile din imperiul roman. a. military respectabila chiar pentru zilele noastre. singur manunchi a tuturor semintiilor insisi dacii din podisul carpatic.ro . pe care Strabon o aprecia la 200. anga- celtilor. 0 inscriptic unea pe care o avea de la rege si dobandi greceasca descoperita la Apollonia ne-a pastral bunavointa romanilor pentru regele Burebista. mai ului lui BurebiSta erau insa romanii. la Gura Bugului ascultau de poruncile lui Inscriptia de la Dionysopolis. cu un cuvant. dar putea infrana si ambiti. imperiul alcatuit de el se descom- identilicata de unii cu Arcidava (Varadia) la est puse in patru si chiar in cinci regate regionale. regele Burebista se ameste- prada in Tracia. scmintiile si triburile care-1 alcatuiau isi di bunavointa regelui pentru mantuirea celatii redobiZuldira vechea for liberta Le si indepen- sale.Chr. Acornion. in solie tainica la Pompei pc Infloritoarele colonii grecesti de pe litoralul Acornion din Dionysopolis. ii se resimtea serios in urma luptelor.Chr. cu un secol mai tarziu. nu mai puteau opune necunoscuta din valea raului Argessos (Arges). si Adversarii cci mai ireductibili ai imperi. asezara o inscriptie in cin. trecand Dunarea dunarean. care ascultau de tuia Caesar. ajungand cel dintai si cel mai mare in Moartea napraznica a lui Burebista s-a Tracia si stapanitor al luturor regiunilor de din.i. cuvenita rezistenta nazuintelor de expansiune care ar constitui o surprinzatoare asonanta cu ale romanilor spre Dunare si spre litoralul pon- Argidava. anul 48 a. Triburile si ele- ile triburilor indigene care nu puteau uita usor mentele aceslora. intalnind pe Pompei in partite tectie. Capitala vastului imperiu moeso-geto. apoi ge(nr din vedeau in consolidarea si inchegarea intr-un campia muriteana si. imperiul roman regele tor.. care puternice. facea incursiuni de nuri ale romanilor. chiar numele comandantilor ostirii trimise in Dar pretinsa bunavointa a romanilor fata ajutorul razboinicului rege al moeso-geto. Ispravile timpul triumviratului al II-lea. care mai pontic de la Odessos (Varna) pans la Olbia de indeplinise asemenea misiuni diplomatice. invrajbite intrc de. Acornion a fost si limp cu asasinatul comis contra marelui sau pe langa acesta in cea dintai si cea mai mare adversar Caesar. Consecintele politice ale descompunerii Cu o asemenea armata puteau fi tinute in frau imperiului lui Burebista au fost cele mai tra- numeroasele semintii subjugate care amenintau gice pentru semintiile moeso-geto-dacice de pe imperiul din afara. intrucat dacilor.3 Burebista.dacoromanica. celatenii din sa face marl pregatiri militare contra imperiu- Dionisiopolis (Baltic). iar de altii cu o localitate care. care se unisera cu tracii si ilirii. rivalizand intre ele. putura rezista cu succes loviturilor romane. Burebista. de Varset in Banat.000 fusese colaboratorul cel mai devotat al politicii de oameni. In timpul din urma .conti-nua sai dinlauntru stapaniti mereu de porniri se- inscriptia descoperita de curand regele paratiste au provocat caderea viteazului rege. dents. inspirand si colaborand la sfarama unitatea imperiului dunarean. el doban. de Burebista n-a avut nici un efect. arata ca. izbutise sa-si indeplineasca misi- sa lupte alaturi de puternicul rege. incepuse Pe la anul 40 a. nu mai vechea for libertate si neatarnare. Ion Nistor pe urmele marelui sau inaintas Dromihete. prefacand tarile tarilor sI rivalitatilor interne ce izbucnisera in cuprinse de ei intr-o vasty pustielate. Burebista si se bucurau de puternica sa pro. Cu moartea marelui fauritor apropiere si a obtinut cele mai favorabile suc. cam in acelasi colo si de dincoace de Dunare. al sintezei politice moeso-geto:dacice se cese pentru patria sa. chiar si pentru planurilor for de cucerire in spatiul carpato- imperiul roman. Macedonia si Iliria. care intai misii din sudul Dundrii. precum si pe tauristi. Burebista dispunea deci de o forts centraliste a lui Burebista. Indata dupe tragicul sfarsit al lui dacic al lui Burebista se gasea la Argidava. Burebista se inarma stea concetateanului for Acornion. Burebista. care fusesc trimis in solie la fatal lui romanilor. 40 www.

el totusi nu credea Ca cuceririle sale in Panonia. el se mangaia cu titlul de prieten si indeplinire.000 de combatant!. Dupa moartea regelui Burebista. Cand cainii se gaseau in toiul bataii. in partile lui Crassus a fost mutt inlesnita prin cunoscu- banatene. Campania lui Marcus Licinius Crassus convinga pe supusii sai despre acest adversar. regele facu sa apara In vremea luptelor din Panonia se pro- pe neasteptate un lup.i de aceasta slabiciune pentru a continua intre ei in lupte civile.4 intre acestia se regi geto-daci fury ucisi de romans. Expeditia teritoriului romanesc de astazi. din sa incheie legaturi matrimoniale cu regele partile Darstorului. Astfel. ceea ce facu pomeneste de regele Comosicus Si de contem.000 la 40. In anul 29 a. De aceea. fagaduindu-i myna fiicei sale Iu lia. o Cotiso al carui regat se gasea la sud-vestul campanie care a durat doi ani de zile. Organizarea provinciei Moesia 4. partii. intreprinse faimoasa sa campanie la Suetoniu aminteste de numele regelui Dunare impotriva moesilor §i bastarnilor. Roles solicits 41 www. amenintand astfel este prudent sa se ridice contra tor. ta lipsa de unire si coeziune dintre triburile ul roman. Istoria Romanilor Ca p itolu I II INFRANGEREA GETILOR SI PREFACEREA DACIEI IN PROVINCIE ROMANA 1. imperiului se evidentia tot mai mutt. restabilit imediat unirea si buna intelegere intre adversarii interni din marele si puternicul imperiu roman. fara sa-si dea seama Ca urmand ca imparatul insusi sa is in casatorie invingatorul bastarnilor nu va intarzia sa-si pe fiica regelui dac. vedem cum regele Roles. vreme in fruntea regatului sau din stanga In aceasta calitate. In regii Comosicus. guvernatorul ta izbuti Scorilo sa faca pe supusii sai sa inte. Campania lui Marcus Licinius Crassus la Dunare 3. Dar planurile acestea indrepte arma biruitoare impotriva sa. impotriva bastarnilor. viitor.Chr. Pentru a asigura linistea la granita moeso-geto-dacice din spatiul carpato -duna- din acea parte. pentru ca spatiul geto-dacic din partile Dunarii mijlocii si isi dadea seama ca un atac din afara ar fi ale Tisei. desi stia ca romanii erau sfasiat. dupa 200. un nepot leaga ca un atac nesocotit contra romanilor at triumvirului Crassus care cazuse in lupta cu n-ar putea decat sa le aduca pieirea. lupta alaturi de romans Cotiso.stenirea lui Burebista. Octavianus Augustus era gata rean. Totusi Cotiso se mentinu multa aliat al poporului roman. Decadenta puterii geto-dacilor sub regii Comosicus. Scorilo si Cotiso partile Olteniei domnea regele Diconus ca prieten si asociat al lui Antonius. In urma descompunerii imperiului lui imperiul creat de el si aparat cu atata vrednicie Burebista scazu fireste si forta military de la se desfacu curand in componentele lui. Macedoniei Marcus Licinius Crassus. Decadenta inclinatiile fiecaruia dintre adversarii sai. de unde el nelinistea mereu imperi. Scorilo incerca sa 2. Decadenta puterii geto-dacilor sub Dunarii. Vista lui Ovidiu in exit la Tomis 1. ca incursiunile geto-dacilor in imperiu sa de- poranul sau Cori lus sau Scorilo. In clipa aceea cainii se duse la Dunarea de Jos un eveniment militar aruncara cu furie asupra lupului uitand de de o covarsitoare insemnatate politica pentru inversunarea for de mai inainte. pe care vina din ce in ce mai rare si mai putin eficace. Scorilo si Cotiso 2. In chipul aces. ca prieten si asociat al romanilor.ro .dacoromanica. prin Marluriile timpului fac mentiune de mai multi necontenitele lupte si tulburari interne. In matrimoniale n-au putut fi aduse la schimb. lordanes ni-1 iniatiseaza ca pe un rege foarte Augustus intelese sa se foloseasca tot mai bine chibzuit care. la Dunfire lasand dos caini sa se bats intre ei. regi ai moeso-geto-dacilor care impartisera Sueloniu arata ea in vremea lui Augustus trei mo.

afla un consiliu sau o dicta. Faptul ca. acest prilej Pentapolis a fost scoasa de sub torului sau sa se inaduse in pestera murind de au tori tatea guvernatorului Macedoniei si foame. Dapix se sinucise impre. asupra regclui locale. rege clientelar al Romei. Crassus sc arunca asupra vccinului pentru o mai buns administrare a nevoilor acestuia dinsprc miazanoapte. Organizarea provinciei Moesia pesters numita Keiris. Axiopolis (Cernavoda). Beroe (Valea Hogii). care isi avea Dupes sangeroasa isprava asupra lui resedinta la Singidunum (Belgrad). Uniunea aceasta. dar numai in calitate de Noviodunum (Isaccea). verit prin nimic. supusii lui Dapix ridicard in graba tot ce aveau mai de pret si se retrasera impreund cu turmele for intr-o mare 3. fluviu. Capidava ridicat mausoleul de la Adamclisi nu este ade. numit pentarh. se numea Uniunea de pe care cazu in mainile lui Crassus prin actul de Pontul stingsi se bucura de o larga autonomie tradare al unui grec. Cuis izbanzilor sale asupra misilor. romans. numeroase targuri. iar Troesmis era o veche cetate getica cinci orase pontice. Cu gelii nenorocili sa fie siliti sa se predea invinga. prinzand de veste Pentarhului. Tot atunci. si isi avca stravechiul obicei al semintiilor moeso-geto. Durostorum (Silistra). imparatul Tiberius Dobrogei. avand drept. Regele Dapix fu deosebire de uniunile similare de pe litoralul asediat de romani in cetatea sa de resedinta asiatic al Pontului. adica uniunea celor vechi. care isi alegea una cu sfetnicii si colaboratorii sai. yeti T invins".dacoromanica. fugi pe tarmul stang al uscat si transporta. intre Ulmetum si Histria. In fruntea ei se prizonier la romani. Sub comanda guverna- de pe tarmul Dunarii. al Dunarii si sa pregateasca astfel inglo. dupa dadu ordin ca aceasta sa se astupe pentru ca populatia moesica din aceasta regiune. Carsium (Harsova). vecind cu litoralul ocupal de greet. zicand: riul Dobrogei si Cadrilaterului de astazi in pri- "Stapanitori da. spre vecinul sau dinspre rasarit. in batalia de la Histria contra gelilor exercita controlul administrativ asupra uniti cu bastarnii. in caz de nevoie. pentru Pentapolis un comisar Ziraxes. Targurile pomenite de Tacit in partea de regele Roles se mai menlinu 'Inca un limp oare. unui al saselea oras. Crassus ar fi (Eski-Sarai).Chr. romane acolo unde prezenta for era urgent 0 alts capetenie a misilor replica lui ceruta de imprejurari. romanii extinsera (Turtucaia). dupa presedintele. (Cala Chioi).ro . Crassus organiza guvernamantul militar din dreapta urmari pe fugari pand la gura pesterii.Chr. lui disperat al regelui tor. pustie. rasarit a Dobrogei erau Aegissus (Tulcea). care devenisera mai apoi deopotriva cu Carsium si Durostorum pe fluviu chiar Hexapolis. Ea intrelinea legatura cu armata de si in graba comorile.Chr. Crassus care se mandrea ca romanii sunt Din relatarile lui Tacit aflam ca terito- stapanitorii popoarelor. avea ogoare tenta indarjita a triburilor misice de pc malul bine cultivate si era bine populates. dar fares sa patrula necontenit in susul si in josul marelui poata prinde pe regele Ziraxes care. Partea dinspre rasarit. sub pretextul ca acesta ar 11 pastrat special Cu titlul praefectus ozae maritimae sau steagurile romane pe care proconsulul G. Orasele acestea formau o uni.Ion Nistor concursul romanilor contra regelui Dapix. Dapix. Dio Cassius povesteste ca in fata gestu. Acest prefect a. Crassus. ridicandu. avand largi atributii administra- ca regele Ziraxes s-ar afla in cetatea Genucla tive si judecaloresti. Pentru a nu ajunge locals. metropola dacice. luand In localitatile acestea salasluiau gelii sub proteclia for si cetatile grecesti de pe tar aspri si neciopliti. supusa guvernatorului Moesiei. dar numai dup.1 ce ne vinta economics era pe la anul 15 p. imparlil in cloud regiuni foarle putin asemana- Astfel reusi Crassus in anii 29 . trupele Dunarii. prin primirea in federatie a in sus. in partite basarabene. Singur. resedinta la Tomis (Constanta).27 toare una cu alla.Chr. Novae (Sistov). unde Dunarii intr-o provincie numita Moesia. Pontului. proprie. iar mai spre mare era cetatea Genucla 42 www. in amintirea Troesmis (1glita). s-a numit. Ovidiu arata. refractari fata de stapanirea mul dobrogean. sa zdrobeasca cu mare cruzime rezis. cats vreme partea vestica barea regiunii dintre Dunare si Balcani pana la pans la Dunare era nelucrala si aproape litoralul pontic in imperiul roman. probabil una din cele ce se pot vedea si astazi la locul numit Gum In anul 15 p. inconjura cetatea pe apes torului Moesiei statea si flota de la Dunare care si pe uscat si o sili la capitulare. praeses laevi Ponti. suprematia for pand la Marea Neagra. Transmarisca In deceniile urmatoare. a. adica prefect al tarmului Anlonius Hibrida le-ar fi pierdut in anul 61 marii sau al Pontului stang. care in regatul sau. ca Aegissus era un oras une numita Pentapolis. Arubium (Macinul). avand moneda.

avand capi. damentului la Novae (Sistov). indreptat populatiei spori din an in an. Inscriptiile Costin: "tar cum al lie acest nume Vlah de pe descoperite in timpul din urma ne-au pastrat Flab hatmanul Ramului. cronicarii Renasterii plasmuird pe eroul ano- cata de rdul Cebrus (Tibrita) care se varsd in nim al vlahilor. cu ordinul coman. urma indelungatului serviciu militar Ovidiu arata in una din scrisorile sale deprindeau limba latind si se romanizau. El o imparti in cloud. Plautius Belianus. Tullius Geminus 43 www. cu garnizoana la Durostorum aldturi de noii sal concetateni. Acest Singidunum si Moesia Inferioara. sporlurilor pc care le aranjau in cinstea zeilor bari. sciti. care. precum au scris unii.Chr. Acolo a scris anume Legiunea I-a Italics. dar cerealele ei la aprovizionarea Romei. Claudia. cu cen. adica presedinte al serbdrilor si romane puteau intra si neromani. nu o granita military bine pazita si in consecinta ni s-au pastrat. numele mai multor guvernatori ai Moesiei pre- cum: Flavius Sabinus. iar viata econo- mica ajunse curand la mare inflorire. care in si spre distractia spectatorilor. tatea noii provincii determind pe impdratul Asaltul impotriva cetatii Troesemis fu respins Domitian sa faces o noua organizare adminis. la apararea (Silistra) si Legiunea a V-a Macedonia. a murddriei si a obi- militare de-a lungul fluviului si prin con. anume: Moesia Superioar. Legiunea a DC-a Ponticele si Epistolae ex Ponto.4 cu centrul la primul sef politic si militar al provinciei. Tot de la Ovidiu Prin restabilirea linistii Sl ordinii in aflam ca pe timpul exilului sau dintre anti 9 - noua provincie. gura vorbd in limba latind. geti. foarte mult pe poetul surghiunit si -1 facurd In escadroanele si batalioanele auxiliare chiar agonotet. limesul dunarean deveni poezii. ceiurilor grosolane ale bastinasilor. Pe timpul imparatului Tiberius s-au noua ani de exil petrecuti la Tomis (Constanta) desfundat in parte si strdmtorile de la Portile se manifests acolo ca soldat. romanii creard conditii priel. sarmatii si bastarnii." Emilianus Pomponius Pius. Ovidiu a structia de turnuri de veghe in punctele strate. Prosperi. si natorului Moesiei. era mar. Istoria Romanilor a regelui Ziraxes al miso-getilor. dad. Pe ca pe vremea sa in Tomis nu se gdsea nici un calea aceasta s-a initial marea opera de singur om cu care sa fi putut schimba o sin - romanizare a miso-geto-dacilor de la Duna re.ro . Flaccus este faimosul batman ramlean din care tala la Durostorum. Localitatile 4. Dupes Ptolemeu. suferind trul la Troesmis (Ig lita). inzestrate cu garnizoane Cel dintai cetatean roman care a fost silit pentru trupele de granita si legate intre ele cu sa deschidd drumul romanizarii Moesiei drumuri strategice. ca si misi. din nenorocire pentru stiintd. adica bar. 17 nu s-au produs decal cloud atacuri asupra nice pentru propasirea ei culturald. Moesia putea contribui cu 15 impotriva cetatii Troesemis (Iglita). cu succes grape energicei interventii a guver- trative a Moesiei. cetatii impotriva barbarilor navalitori. care in cei militare.5 Traind acolo intre greci si get!. prin drumuri sapate in stances. Ovidiu faceau legatura cu capitala provinciei avu prilej sa cunoasca si alte semintli barbare Singidunum prin Viminacium (Costalaci). si tori din Basarabia si Moldova. adica al romanilor.dacoromanica. unul in anul 12. sarmati. astfel ca contra cetatii Aegissus (Tulcea) at altul in anul dupes anul 70 p. Trei cum erau bessii. ambele atacuri furs respinse de roman!. Ovidiu cunoscutele sale opere literare Tristia. Numdrul limesului dunarean. El a luat parte. in care a scris si gice mai importante. basme sunt. zice Miron Dundre mai sus de gura Jiului. Lucius Pomponius Flaccus. magistrat si seri- de Fier. deprins acolo si limba getia. construite dupes cerintele Inferioare a fost poetul Ovidiu Naso. Viata lui Ovidiu in exil la Tomis moeso-getice de-a lungul Dundrii furd ocupate militareste de romani. Grecii din Tomis cinsteau greu accesibild barbarilor din stanga Dundrii. Aruncius Flavius. care itor. Prin asezarea bazelor de pe urma gerului. navali- legiuni isi aveau garnizoanele la Dundre.

Tribune carpilor si costobocilor din muntii Moldovei. Aparitia numelui de Transdanubia transdanubiana .Ion Nistor Capitolul III PATRUNDEREA ROMANILOR IN TRANSDANUBIA 1. trecu cu Aelius Cato ar fi cuprins cu ocazia expeditiei ostirile sale in Transdanubia. In scopul acesta guvernatorul Mocsiei rita sa primeasca incctatcnirea si in istori- Sextus Aelius Cato intreprinse Inca in anul 4 ografia romans. Aparitia numelui de Transdanubia pentru Moldova si Tara Romaneasca de mai tarziu 2. Expeditia imparatului Augustus contra geto-dacilor si fortificarea capetelor de pod din Transdanubia 5. Olt si Jiu 10.dacoromanica. Imparatul Augustus sustine in inscriptia regiunea aceasta de margine a fost privity de pe monumentul de la Anoka (Ancana) ca a totdeauna ca o anexd a Moesiei Ad Moesiam trecut cu ostirile sale dincolo de Dunare trans . 0 alts inscriptie descoperita la tive. n-a Transdanubia.ro . inceputurile organizatiei administrative romane a Transdanubiei 3. Numele carpilor la originea denumirii muntilor Carpati 9. p. care se tive romane a Transdanubiei intindea din valea Oltului pana la tarmul Nistrului. Dupa cercetarile mai recente.carrnuita ca un fel de exposotura administra- Danuvium -. Cucerirea Cetatii Albe din limanul Nistrului 6.000 de transdanubieni si-i colonizes in sesul muntean in fata Iagarelor de la Ratiaria Moesia. Numirea aceasta pentru regiunea din. pentru apararca limesului duna- ata si la cronicarul crestin Lactantius care rean. pe care Herodot it daduse tarilor romane limesului dunarean. ridicat aci. o expeditie de recunoastere in stanga Dundrii si patrunse adanc in sesul muntean pe urmele lui Alexandru cel Mare si Lisimach. Novae (Sistov) si Oescus (Gigau) §i ar fl tre Nistru. valul cunoscut sub numele Valid cel Mic. putut 11 organizata intr-o provincie romans.mater eius transdanubiana - pentru Moldova si Tara Romaneasca de care fugise de groaza barbarilor in Dada noud mai tarziu a imparatului Aurelian. Urme romane in valea Bistritei 8. 2. cuprinzand astfel Muntenia si intrucat Transdanubia. Tivoli in Italia arata ca guvernatorul Moesiei. Atitudinea romanilor fata de populatia geto-daces 11. Dunare si Carpati o gasim mention. Patrunderea romanilor in valea Siretului si a Trotusului 7. de unde ridica sale in Transdanubia o fasie de pamant din 100. (Arciar). inceputurile organizatiei administra- Regiunea aceasta de ses si dealuri. Stribaterea romanilor in vane raurilor Buzau. din cauza Moldova de mai tarziu. vedem cum ofi- cialitatea romans abandonase numele de Dupa cucerirea Moesiei si consolidarea Scitia. Sextus Tiberius Placetus Silvanus Aelianus. pentru a-si asigura acolo capete de istoriografia germana de Karl Patsch si ea me- pod. Arges. romanii isi indreplara ciscarpatine prin eel de Transdanubia. nesigurantei si nestatorniciei vremurilor. Campaniile de represiune in Transdanubia 12. Sarmatii in Transdanubia si iagizii de la Tisa 4. Astfel. arata ca mama imparatului Maximianus era o ale carui urme se vad pans astazi si care se 44 www. era numita de romani. Ialomita.Chr. Ridicarea valului nurnit Brazda lui Novac sau Troian 1. Nu- curand privirile asupra malului stang al mirea aceasta a fost introdusa de curand in Dundrii.

izgonind de acolo triburile dacice. Cucerirea Cetatii Albe din limanul regiunile Tisei. romanii intreprinsera die Tisei. malurile Dunarii se Tot sarmatii inlocuisera si numele de Scitia tidied deasupra imprejurirnii de nesfarsite pentru aceste regiuni prin cel de Sarmatia. adica un pas inainte in interiorul Transdanubiei. pornind si ei din regiunile caspice. la nord de Calafat si duc grupurile de barbari reprezentati pe monumen- in formarea unui arc pand la lacul Greaca. care puteau fi intreprinse oricand de catre bar- era tot atat de sarrnatica pe cat era de getica.000 dintre ei si i-ar fi colonizat in regiunile pustii din Transda. de la Sucidava ile scitice Borysothenes. dupes infran- barbarilor transdanubieni. aflam ca. la Cartal. 4.Dacorum gentes - din Transdanubia pentru a le supune imperiu- 3. in fata Durostorului. pe care magistra- astfel ca figurile for se pot distinge usor din tul suprem al cetatii Publius Aelius Calpurnius randurile barbarilor de pe coloana imparatului o adaugase la textul unui decret imperial din Marcus Aurelius din Roma. s-a organizat de pod din Transdanubia un comandament special al Dunarii de la Portile de Fier pans la gurile ei. in curs al fluviului. patrunsesera in sesul muntean pans la Olt. guvernatorul Gnaeus Cornelius Ancira. Valul mic dintre medievala. prin jafuri si pradaci. numite iazigY. iar in anul 11 Din cuprinsul celebrei inscriptii de la p. raspan. pen. fata lagarului de la Novae. se Tyras anumite privilegii fiscale. Magus in scopul acesta vadurile Dunarii cele mai si Danastris. lesne cu ajutorul unei note. Nistrului sesera sesurile Tisei de Jos. Prin decretul acesta imparatul Inruditi cu sarmatii erau si roxolanii. marele fluviu in toate 'razboaiele pasta in zilele pul de fata sub forma de IVipru. marele magistrat avu fericita inspiratie sa tru a ingrosa randurile in necontenitele for insemneze cu mana proprie ca cetatenii asalturi impotriva limesului dunarean. est de Giurgiu. din fata Noviodunului. pe timpul sau. La razboi porneau calari si Albe de catre romans poate fi stabilita foarte cu lanturi de gat pentru ferecarea prizonierilor. barii din sesul muntean. de la Ca larasi. Nomenclatura aceasta sarmatica prielnice. Alte triburi sarmatice. alegand razbotezard dupes limba for in Danapris. impodobite cu figuri in diferite culori. in urmarirea gintilor dacice . Plinius arata ca iazigii cuprin.* se aseze in 5. Iazigii sarmatici din lun. care preamareste faptele de arme ale Lentulus intreprinse . Bug si Nistru. fruntea legiunilor sale de la Dunare.Chr. imparatul trecuse. le (Celei) din fata lagarului de la Cescus. capetele de pod de pe malul stang al Dunarii de sul dunarean se asociasera cu vremea si sar. Sarmatii in Transdanubia si iazigii de lui roman. lacuri si balti si inlesnesc astfel legarea prin care se pomeneste asa de des in istoriografia poduri stabile sau plutitoare.dacoromanica. pe care Herodot o aratase in partile Marti de la Marisca (Oltenita) si de la Zimnicea din Caspice. Romanii se folosira de La semintiile autohtone geto-dacice din aceasta slabiciune pentru a cuprinde si a intari Transdanubia care patrundeau mereu in lime. noastre. Sarmatii erau o semintie (Barbosi).Chr. Data cuceririi Cetatii cap caciuli frigiene. februarie 201. la tul comemorativ de la Adamclisi. Istoria Romardlor pornesc de la Cetatea. acestor trecatori in contra unor atacuri masive despre care Ovidiu sustine ca. Hipanys si Tyras. Triburi sarmatice trecura si Calafat si Giurgiu fu ridicat pentru apararea Dunarea in Moesia si indeosebi in Scitia Minor. Ei purtau barbs si plete lungs st aveau pe din limanul Nistrului. ar ft ridicat 50. strabatand muntii si ajunsesera SA. Figurile orasului se invrednicira de aceasta inalta for grosolane se pot distinge si ele usor din 45 www. batand pe barbari. malul stang al Dunarii. La aceste vaduri.o noua razie impotriva imparatului Augustus. arica. careia ii urmara mai apoi si altele. Expeditia imparatului Augustus con- nubia. dupes tra geto-dacilor si fortificarea capetelor cum se va vedea. vechea asezare greceasca Tyras (Cetatea Alba) uni. cu fetele for tatuate. Pribegirea sarmatilor spre campia la Tisa Tisei slabi simtitor puterea ofensiva a barba- rilor din Transdanubia. de la Paloda matii si roxolanii. care se retraseth in codrii si Dupes asigurarea capetelor de pod de pe muntii din apropiere. Primul for obiectiv in aceasta directie era deau groaza in jurul lor.ro . In anul 6 p. De acolo sarmatii navalira spre fluvi. Tot cu acest prilej Cato. strabatand intregul gerea getilor din Moesia. Pe acest decret revarsard asupra Moldovei si Munteniei. Septimius Severus acordase cetatenilor din care. care au servit ca trecatoare peste s-a pastrat pentru fluviile acestea pand in tim.

mentionata de ruts iaziga pentru traficul international. care isi avea garnizoana in Moesia. Nu incape insa nici o indoiala ca ele se vor fi aflat undeva mai sus. de arme si de oseminte. Tecuci) si. Prin simpla operatic de gasit uncoil chiar in tumuli grupati in chip de scadere a anilor 145 de la data decretului din cimitire in localitatile Basanesti (jud. Gcograful Ptolemeu mai arata pe Sirel rioare. pe langa Piroboridava. la Piroboridava.dacoromanica. Transdanubiei se evidentiaza si prin faptul ca ea avea privilegiul de a bate moneda proprie. ca si Cetatea Alba. Descoperiri detasament din Cohors Hispanorum Veterana arheologice din aceeasi epoca s-au facut la Equitata. localittill. care Ptolemeu. noua cucerire romans mai indepli. in prezent. care. Urmele arheologice arata limanul Nistrului. Comunicatia cu imperiul se facea pc in sus. la mijlocul drumului care lega Paloda deal cu numele semnificativ de Horodistea. dobandisera un important punct strategic in Cihau (jud. Homocea (jud. preromand ca hinterland pentru coloniile nea si un mare rol comercial in randul coloni. La Calu.dacica din vremea suprematiei romane. Putna). Cismesti (jud. Dar pe langa importanta sa ca regiunile acestea serveau inca din epoca strategica. Bacau). si anume ZargYdava si Tamasidava. Ca punct si centru comercial de prim rang. servea ca pornea la randul sau spre apus drumul linie de comunicatie intre Moesia Inferioard si roxolan. Neamt. ilor grecesti de pe litoralul pontic. unde unii 6. pand la trecatorile Carpatilor. 0 alts veche asezare geto-dacica a fost Regiunea din preajma acestor drumuri ciescoperita la Izvoare. Nu este insa mai putin ade- care romanii se grabira sa-1 ocupe.211. Identificarea pe teren a acestor localitati intampind incontesta- Un alt punct strategic important.I. 46 www. am vazut. Tazlaului cu Trotusul. Casin §i la Fantanele. strabatand Moldova si podisul Dada Carpatina. cum erau calea iaziga si cea lizatiei neolitice din spatiul carpato-dunarean. arata ca drumul care ducea pe Trotus Bosforului al lui Mithridates.H. Covurlui). pe valea Siretului sau a afluentilor acestuia. precum se vede aceasta si din bogatele resturi sarii a 145 de ani de la incorporarea cetatii in de ceramics. pe bil mail dificultati. iar pe uscat. Prin Tyras trecea atunci marea identificare cu Augusta. pare foarte verosimila. probabil varat cal in partile acestea moldovene a pulsat deodata cu Cetatea Alba. Tecuci). 201. Rapele de la confluenta ajunse sub dominatie romans. detasamentele ei si la Cetatea Alba si Asezarea este suprapusa unui strat mai vechi.S.ro . Acolo. era Piroboridava mereu viata economical romans. imprejurare Barbosi la Poiana lega Pentapolea greceasca de care constituie o elocventa dovada pentru con- pe litoralul dobrogean cu liniile de mare traffic tinuitatea domeniului etnic geto-dacic al civi- international. precum geto . Bacau). care s-a gasit la Nistru panal la granita regatului Pontului si Bretcu. a pe drumul anevoios care lega din vechime caror identificare n-a putut 11 falcuta 'Inca pans cetatea greceasca cu Histria. precum arata (Poiana) de la confluenta Trotusului cu Siretul. Patrunderea romanilor in valea cercetatori asaza si Petrodava. care s-au imperiul roman. pe un pinten de nicatie. langa Sascut. a putut fi dezgropata o intreaga asezare la aceeasi cohort& romans. 7.Ion Nistor favoare imparateasca chiar cu ocazia aniver. care avea. roxolana. romanii Domnesti (jud. Cetatea Alba In trecatoarea de la Oituz-Bretcu s-au se gasea chiar la mijlocul drumului dintre dezgropat ruinele unui castel roman. stationa un care a fost dezgropat la Bacau. grecesti de la Dunare si de la mare. Drumul pe Siret in sus de la apartinand civilizatiei neolitice. (Barbosi) cu Augusta (Oituz). provenind de Calu. 0 diploma pornea de la Tisa si ducea departe. a carui Histria si Olbia. Prin ocupalla Cetatii Albe. unde s-au gasit care atinge linia de la revarsarea torentului caramizi cu inscriptia COH. Veteranul roman care isi gasi carpatic. Inca alte cloud apa prin mijlocirea fold moesice. pc care inclines a Siretului si a Trotusului o identifica cu Piatra-Neamt. dincolo de mifitara romans din anul 92. obtinem exact anul 56 cand Cetatea Alba Bratea (jud. Urme romane in valea Bistritei Celalca Alba depindca in celc militare si administrative de guvernalorul Moesici Infc. in apropiere de Piatra- era Inca din epoca preistorical bine populates. Rolul insemnat pe care Cetatea Dunare decal pe linia Palonda . asezat in Campia lui Dragos. tezaurul de monede romane din anii 54 . De la Tyras in sus. ajungea la Partiscurn (Seghedin) de moartea la Bretcu nu putea ajunge acolo de la dincolo de Tisa. Piroboridava era un important centru de comu.Piroboridava - Alba it exercita in viala comerciala a Augusta.

Mai sus tard o tinuta prieteneasca fata de romani. sarmatilor. de sus. la Copaceni-Racovita. uxor. Carpatii apar sub numele de Castrele romane se gaseau la lanusesli langa Montes Bastarnicae. Se pare de Vede. Pe valea Argesului Ptolemeu arata ca muntii in care carpii isi si a afluentilor lui.a. Urluieni. Suceava si Bistrita. Ialomita. serrilor. Fate de populatia indigena geto-daca. ciliatie. Moldova si Basarabia de mai tarziu munti. localitate asa de bogata in Neamurile stapanitoare din Trans- danubia nu erau legate prin nimic de glia 47 www. cap de pod pentru unitatile armatei de uscat. controlata de comandantii militari din garni- Vecinii carpilor dinspre miazanoapte zoanele de pc malul drept al Dunarii si de erau coslobocii din Moldova de sus de unde comandorii flolei moesice din porturile fluviale incepea. precum ade- veresc numele for de personaje ca Natoparus. Arges. de la piscurile intai ale erei crestine si anexate Moesiei Tatrei pand la Portile de Fier din stramtorile Inferioare ca unitate administrative autonoma. precum arata caramizile carpilor . Drilgii s. Sabitus. lalomita. cu larga ei de pc artibele maluri ale marclui fluviu. Romanii mai desfundard si vaile roxolanilor si bastarnilor.Serpe. Populatia autohtona se raurilor Buzau. mai jos de Gura latinesti sunt adeseori pomeniti sub numele de 011ului si ducea sus spre munti. Ammianus Marcellinus numeste Boronoaia si la Radacinesa Statiuni avansate Carpatii Montes Serrorum. dupa Ptolemeu.. se intinde valea Buzaului muntii Moldovei.tiile sesului sera tiraniei Ion La randul 'or. insa ca numirile acestea asa de variate pentru de unde se putea trece la Jidovii de langa Carpati se refereau numai la anumite masive Campulung.ptipe Siret. care cuprindeau care impusera numele for unor masive de Muntenia. geto-dacii adop- muntean si ale regiunilor de dealuri. patrunsera pana la Drajna. de unde izvoraste Siretul si principalii In fata Transmariscei (Turtucaia) se sai afluenti. care se hraneau din raurilor Buzau. Numele carpilor la pe care romanii o folosird pentru apro- originea denumirii muntilor Carpati vizionarea tor. la poalele carora salasluisera trat la Copaceni si la Ciurnesti. larva Pitesti. dupa semintla sarmatica Piatra Olt. Sarmatia. la a bastarnilor. numirea Carpatilor s-ar datora semingei geto. de . Triburile carpilor si costobocilor din material arheologic. la nord-vest de vremelnic triburile barbare ale bastarnilor si Pitesti. pe care ii aservi- putea exploata mai bine boga. iar in speta carpii geto-daci. romanii patrunsera adanc gasisera adapostul se numeau Carpati . Olt si simtea strans legata de pamantul strabun Jiu datator de hrana. Daca. adica Muntii Zapezilor. Urme de inta'rituri s-au mai pas- muntoase. la Bivolari. gasita la gura Ialomitei Continuatorii acestei vechi culturi arata Ca punctul acesta fusese ocupat de autohtone improspatata mereu prin influente romani pentru a servi ca escala pentru flotila si culturale scitice. romanii costobocilor si carpilor. extindere dincolo de Nistru. 0 inscriptie romane.dacoromanica. Sapata de Jos. biene dintre Olt si Nistru.ro . Dunarii. Populatia autohtona din acesti munti Astfel. Piepori roman!! practicau o politica de prietenie si con- regis Costoboensis". Pe calea aceasta ea putu fi castigate cu vremea pentru limba si civilizatia romans prin zilnicul contact cu organele administrative si 9. pentru a produsul muncii indigenilor. Strabaterea romanilor in vaile cu unitatile militare. Ea indurase cu resemnare stapanirile trecatoare ale scitilor.lasand astfel sa se inteleaga ca romane dezgropate la Jidovi. prin Rosiorii Alpes Nivium. 10.muntii spre Campulung. revarsa Argesul in Dunare. Atitudinea romanilor fata de popu- Pieporus. Estee lui flatus. Moldova. celtice si in urma romane. regele costo. sotia lui Pieporus. Costobocii se inrudeau de-aproape cu dacii. care haladuiau in vre. pentru ca mai apoi sa se extinda asupra furs cuprinse de romani in cursul veacului intregului arc al Carpatilor. vedem cum regiunile transdanu- erau geto-dacii. Istoria Romanilor 8. secolul al IV-lea. Urme de caramizi romane sporesc mull dacice a carpilor. dupa tribul serrilor spre rasarit se gaseau si pe linia exterioara din neamul alanilor. unde s-au gasit mea aceea in regiunile muntoase ale Moldovei caramizi cu stampila armatei romane. de neam dac. In tabula lui Pentinger din de-a lungul Oltului pana la Turnu Rosu."Zia 7Yati glia. In actele medievale care pornea de la Flamanda. erau Cara indoiala triburile dacice si getice ale Pe Ialomita si afluentii ei in sus. bocilor . Arges si Olt. 0 inscriptie din latia geto-daca anul 180 aminteste de Zia.

mate-rial arheologic de provenienta indigena. la Monteoru in partile Tiberius Plautus Silvanus Aelianus de a-i opri Buzaului. Dar el nu se asezarile moldovene de la Barsanesti.000 de oameni. facut la Zimnicea. Izvoarele timpului nu ne-au pastrat ama- dar si de import. Giurgiu. si negustorii greci si I ntreprinzatorii Moesiei care a usurat lipsa de paine a poporu- romani umpleau drumurile ce duceau prin lui roman. spre a-i supune ado- foarte mult cautate de romani. Dezgroparile arheologice care s-au Astfel navalira ei in iarna anului 67 p. el -a adus regi pana Indigenii se bucurau de protectia marelui atunci necunoscuti sau dusmani poporului imperiu. capeteniile triburilor geto- productiei apasa asupra indigenilor. asigurand linistea imperiului din aceasta mite piese de echipament pentru trupele de la parte. si pentru aprovizionarea Romei. cu marl jertfe reusi guvernatorul provinciei la Crasani pe Ialomita. langa Roma. ci intre- Rapele. Tot el a restituit bas- romane din Moesia Inferioara erau numeroase. acest barbari. Numai Stoenesti pe Dambovita. In scopul acesta ei se toate vanturile. pe care ii muta in Moesia.Ion Nistor locals. patrundeau pana in cele mai departate puncte Din cuprinsul acestui interesant elogiu ale ei. 100. Toata grija muncii si a dents. cand explica faptul Ca semintiile barbare care acesta li se oferea. populatia autohtond geto-daca nu razboiul si vanatul. Materialul indigen nu putea nunie asupra accstei campanii. Asa se dace nu lasau sa treaca nici un prilej.ro . Campaniile de represiune in Trans.Chr. ca si navalitorii uralo. de preferinta descoperita la Tivoli. iar produsele muncii for agricole erau roman pe malul Dundrii. elogiul arata ca. pentru a regiunile muntene si moldovene erau pline de spori numarul contribuabililor din aceasta sate geto-dace strabatute de viata romans. cu copii. Elogiul de la Tivoli Tanga cresterea vitelor si pastoritul. Nu cunoastem proven! decal de la o populatie asezata.dacoromanica. Starile arata Ca el a mutat in Moesia mai mult de acestea de lucruri au dainuil in timpul supre. Bratea. tarnilor si roxolanilor pe fratii for prinsi. de a se ridica impotriva invadasera in Transdanubia s-au risipit in romanilor cuceritori.Chr. a fost cu importul de produse straine. la Ta tarastt. De aceea. o inscriptie grecesti din coloniile pontice. In fine. Aelianus a primil in schimb danubia cu cereale. De la unii dintre Ostirea romans se aproviziona din Trans. cu si a-i alunga peste Dunare. comemorativa din anul 73 p. se vede ca. a-si deschide drum prin el in Moesia romans. devastand totul in calea Tor. asezata acolo Secerile care s-au dezgropal la Drajna in amintirea faptelor razboinice savarsite de arata ca agricullura constiluia in varsta de vileazul guvernator al Moesiei. trecand din deal in vale. la 7Yr/0s/ripe Prahova. Cu acest prilej. piele si Lind si ostateci. provincie. In schimb insa. multumi numai cu aceasta izbanda. Tiberius bronz una din indeletnicirile principale. Garnizoanele ratiei steagului roman. Homocea. Cele mai multe dintre acestea duceau o in Transdanubia si pentru propasirea ei eco- viata nestatomica. Era acesta al doilea caz de dislocari masive de Dar oricat de mare ar fifost grija barbari. matiei romane asupra Transdanubiei. carne. pe Plautus Silvanus Aelianus. pribegiti acolo. populatia Transdanubiei din acea vreme se compunea din geto-dacii autohtoni si din roxolani si bastarni. randurile acestora ridica Aelianus pe acei danubia 100. in anul 4 48 www.000 de transdanubieni. trimitand din acea tara multe grane Transdanubia. daci le-a eliberat pe fratii Tor. iar regilor departe asupra regiunilor transdanubiene. cu femei. dar si obisnuita xolanii si bastarnii. on iar raza for de aprovizionare se extindea luati prizonieri de la adversarii Tor. precum prinse o campanie de represiune unde-i si cele de la Horoistea Calului si de la Izvoarele infranse si-i silt sa se supund autoritatii de langa Piatra au scos la iveala un bogat romane. Domnesti si Cibau. la Barbosi si Poiana pe Siret. indeletnicindu-se numai cu nomics. prima romanilor pentru mentinerea linistii si ordinii find cea efectuata de Aelianus Cato. cand impreuna cu principii si regii Tor. statornicind astfel pacea provinciei si aceasta cu atat mai mult cu cat stim Ca anu. nici locul din eampia munleana unde s-a dal obisnuita cu munca si iscusita" in diverse batalia dintre romani si geto-dacii aliati cu ro- indeletniciri mestesugaresti. Tiberius Plautus limesul dunarean se importau chiar din Silvanus Aelianus a fost primul guvernator al Grecia. intelegea sa renunte la viata libera si indepen- altaici de mai tarziu. Oltenita. cats vreme populatia indigena uneau cu roxolanii si bastarnii sarmatici pen: geto -daca a ramas neclintita la vetrele sale tru a ataca necontenit limesul dunarean spre strabune. Din 11. pentru popularea imperiului. Comana si peste Dunarea inghetata si patrunsera adanc Popesti pe Arges. Bogati si in Moesia.

ocupand si fortificand orientate in migrarea for spre apus. Valurile acestea pornesc dc Ia Turnu imparlita in cloud unitati administrative: Sevcrin si pot fi urmarite de-a lungul linici care Panonia Superioara sl Panonia Inferioara. si valul Hinatesti. Savaria (Sleinamanger). operatiile for viitoare impotriva geto-dacilor si torat asupra Crimeei si asupra regiunilor de la sa stavileasca prin santuri si valuri ridicate pe gurile fluviilor Bug si Nipru. in geana lacului Brates. 49 www. mai sus de Cetatea Alba. Inca din anul 5 p. pe cat pod si a punctelor strategice din Transdanubia.Hr.. Valul acesta tatea imperiului si in regatul pontic si bospo. Prin interventia fata garnizoanei de la Troesmis (Iglita). uncle marcheaza vcchca linic dc de pericolul care ii ameninta si de accea adop- granita a Bugeacului cu atingerea lacurilor tara masurile de aparare impuse de impre- Catalpugsi Conduc pentru a ajunge la limanul jura'ri. romanii urmareau in prima linie Marta in mans cu ocuparea capetelor de salvgardarea intereselor for comerciale. dovada ca acesta. Ridicarea valului numit Brazda lui Muresului. gelo-dacii isi deters bine scama Basarabia. pana in valca Sire Lulu! la asigure. desparte regiunca de campic de zona de In fclul acesta. adica pana la Brazda cu supusii tor. se numea Troian. a aparlinut. care si el Cara indoiala destinatia sa asigure romanilor exercitase cu putere si autoritate un protec. valul trece Pallid in La randul tor.Chr. pozitil strategice ncccsarc Adjud. Un val mai mic leaga in cerc Elogiul mai aminteste ca Tiberius convex Serpe. ce se invoira la adorarea steagurilor romane. IV i. iar altele puse in libertate.Chr. guvernatorul *Moesiei nu facea decat lui Novac si prelungirea ei pana la Nistru avea sa calce pe urmele regelui Burebista.stif. pe Plautus Silvanus Aelianus restabilise autori. &parte. din impresurarea Chersonului. Novac sau Troian Pe la finele secolului I p.dacoromanica. Tauruminium din fata Singidunurn-ului (Belgrad) si inaintara apoi pe Tisa in sus. Coif de aur. Prut. romanii isi consolidara de-a binelea stapanirea asupra In legatura cu izbanda lui Tiberius Panoniei. posibil a navalirilor barbare din rasarit si romanii cuprinsera puncte de sprijin si in exercitarea unui control cat mai sever asupra campia Tisei. pe Siret. In conformitate cu cunoscute pana astazi sub numele dc Brazda acesle insemnate largiri de granita. din vrcmc. al carui hotar acestea furs duse dincolo de Dunare impreuna ajungea pand la Troian. cu Tulucestii. (Raab) si Aquinum (Buda). pe vremea aceea. tei politici.Chr. Arraba temei si ridicarea marilor valuri romane. Panonia fu Jul Novac. gasit Ia Cotofancsti (jud.ro . Carnesutum din Transdanubia. Prin reluarea aces. servea. I stori a Rom anilor p. dupa lui Novac. infrangerea barbarilor a fost asa de Nistrului. prin crearea de centre militare impor- Plautus Silvanus Aelianus asupra geto-dacilor tante la Vidobona (Viena). s-a pus poate cu oarecare (Altenburg). romanii intelescra sa-si dealuri. probabil unci capetenii locale geticc si dateaza de Ia inceputul sec. teren invazia barbarilor din rasarit. De acolo valul strabate Moldova pana la pentru lovitura decisiva impotriva geto-dacilor.d. incat multe dintre capeteniile for siunile manastirii Cozia se gasea. Prahova). Prut. ei patrun- necontenitelor miscari ale diverselor semintii sera acolo. intre pose- zdrobitoare. Unele dintre capeteniile Mircea. La Valid lui Isar. silind pe regii scitilor sa opreasca trului de la Barbosi a vadurilor Dunarii. pe timpul lui cazura -in captivitate. pana la Partiscum (Seghedin) si pana la linia 12. de buns seams. Brazda aceasta. pentru apararea cen- ran.

Noul rege al dacilor. in frunle. astri de pe firmamentul politic al Daciei carpa- dea de libertate la semintiile miso-tracice din tine. Dupes toata probabilitatea. a Dunarii. Situatia politica la urcarea pe tron a cesorul lui Decebal regelui Decebal In fata acestor grave amenintari. care dainui si pentru a razbuna cu un ceas mai degraba ea alle palm sute de ani (300 a. Dromihete si Burebista. Domitian incredinta. Diurpancus Dromihete rasa urmasului sau Oroles o tars trecu deodata comanda trupelor si coroana units si consolidates politiceste. intr-o lupta extrem de sangeroasa. Regele Duras sau Diurpaneus. fost eroul liberator al geto-dacilor de sub robia Dar nadejdile aceslea se dovedira seculard a agatirsilor. care dainuise regelui geto-dac facu pe imparatul Domilian mai bine de patru secole (700 a. doilea Burebista. predecesorul lui Decebal 2.Chr. Regele Decebal Walla s-a dat la Nicopolis (Stari-Nikup) in intruchipa. prede. Aceasta fusese intre- regelui Diurpaneus.) si a inccpul epoca dacica. navalind in 86 p. era socotit de triburile litare geto-dace. Numai sub urmasii lui Oroles. Regele Duras sau Diurpaneus. impreuna cu aliatii sal transdanubieni taramurile. concentra fortele mi. cel mai acesta se putu afirma ca vajnic stapanitor al razboinic dintre numerosii sell de triburi ai geto-dacilor.Chr. care vedeau in Diurpaneus un at noase ale stralucirii si vitejiei lor.106 moartea lui Gneius Opius Sabinus.ro . Primul razboi al impfiratului Traian contra Dacilor lui Decebal 5.6 forma abre. impreuna cu marii sal predecesori. care au aruncat peste veacuri razele lumi- Balcani. care infruntase tru- riu miso-geto-dacic. cesorul lui Deccbal.). pretioase imbolduri cello-elenice. Ion Nistor Cap 'tofu' IV CUCERIREA DACIEI 1. eel mai energic si eel surprindere. Regele Dromihete. Luptele regelui Decebal cu imparatul Domitian 4. Mahnit peste pentru receplarea limbii . Cu urcarea sa pe tron curand zadarnice.Chr.106). incerca sa prevind atacul din geto-dace un principe foarte priceput in partea romanilor. astfel ca sl regard a Daciei asupra lui Decebal. Biruinta aceasta neasteptata a geto. adica principe.Chr. si a ajuns la pang ce izbuti infranga.. . Atacul neasteptat din partea s-a incheiat epoca scito-agalirsa. dacilor. infrangandu- care cazu insusi guvernatorul Moesiei. restauratorul marelui impe.dacoromanica. Gneius si in fata primejdiei comune pornirile lor innas- Opius Sabinus. 2. primind multe si grele lupte impotriva regelui geto-dac. lupta in triburile it ridicard in fruntea lor. Decebal (86 . Al doilea razboi intre daci si romani 6. pregalind astfel climatul priincios si sa -1 urmareasca pana in Dacia. cute spre independents.300 (81 . masura de acesle grele infrangeri. nume7 care in limba daces inseamna cel ce std viatA a lui Diurpaneus. .96) sa acccicrczc pregatirile de razboi p. pe cei mai stralucitori dacilor asupra romanilor trezi din nou nadej. pe Cornelius aduse cu sine renasterea civilizatici tracice in Fuscus cu misiunea de a infrunta indrazneala Transdanubia si Dada. Situatia politica la urcarea pe tron a regelui Decebal 3.si cullurii romane. sa-1 alunge pesle inceputul erei crestine la mare inflorire pc Wale Dunare. in Moesia si biruind pe romani mai iscusit in conducerea lui.Chr. Redobandirea independentei politice acesta. de pe ambele maluri ale fia macedoneand a guvernatorului Lisimach. Columna lui Traian de la Roma si monumentul de la Adamclisi 1. Acesta a avut de sustinut ruptes de invazia scito-agatirsa. Balcani. prin mestesugul razboiului. de trib reduse fortele lor ofensive si slabi pulerea lor de aparare pana 50 www. prede. inclinarea miso-geto-dacilor spre dezbinare si individualism local. regele Duras. De aceea. Cu gandul p.

angajand mesteri si tehnicieni acesta el incredinta pe Tettius lulianus cu con- romani si incheind cu vecinii conventii militare ducerea operatiilor in contra dacilor.. El era mester in sangeroase infrangeri nu mai putea fi vorba de asternerea de curse si iute la fapta. dacilor unul dintre cei mai darji si neimpacati Imparatul se opri la Naissus (Nis) si incredinta adversari ai imperiului roman. vrednic si adapost contra navalitorilor. dacii ajunsera si in Moldova de mai tarziu. cat si la Tisa de mai Oltului. ostirea impotriva romanilor cotropilori. Natalia trcbuic sa 11 avul loc undc- se bucura de neclinlila incrcderc a cona(io. care it considerau vrednic de a intr-un Wren inchis. fata Sucidavei (Celei) ceva mai sus de gura ului roman atat la Dunare. Pentru a face fata primejdiei care it mult pornirea imparatului Domitian impotriva pandea la tot pasul. putura fl din nou unite sub din anul 87 p. amenintau libertatea si independenta ambelor care cu greu poate fi identificata cu Tabia de popoare. imparatul chemarea sa la domnie. regele dacilor se grab! sa dacilor. Infrangerea lui Fuscus starni si mai lui roman.dacoromanica. Spre deosebire de marii sai predecesori. pentru apararea granitelor si a existentei gerii suferite.Chr. Solii lui ajunsera si la regele Argidava (Varadia) unde trecu raul pentru a Pacorus al partilor pentru a-1 pune in garda ajunge la Berzovia (Jidovin). el trecu Dunarea tratative cu sarmatii din luncile Tisei si cu bas. dacii bateau in bine de cloud decenii. si tarnii si roxolanii din regiunile nord-estice ale inainta pe rail Apo (Caras) in sus pana la Transdanubiei. adic5. cloud decenii un adversar periculos al imperiu. Dio Cassius8 ni-1 infatiseaza ca pe un Catastrofa lui Cornelius Fuscus a trezit un om priceput in mestesugul razboiului si iscusit dureros rasunet in lumea romans. Dar imprejurarea aceasta cuprinzand arme de tot felul. iar armata comandata sii din dreapta Dunarii. Al treilea din acest falnic manunchi de 3. trecu subit la regele Decebal nu se putea intemeia in giganli. care. zguduite de pericolul roman marea expeditie a romanilor impotriva dacilor care le. Astfel deveni Decebal timp de imperiului. refaca si sa completeze aparatul de razboi al si anume din Moesia Superioara. situat pe Berzovia fata de primejdia romans si pentru a-i propune (Barzova). Domitian dezlantui campania contra dacilor. ajunsesera dependente posesia unui bogat material de razboi. Noul rege inte. In fata atacului. regele Burebista. Coalitia aceas. nu-1 descuraja pc Decebal de a incepe lupta sleaguri si imbelsugate provizii. asteptand momentul prielnic. ameninta. roman se lass atras in cursa de adversar. Fiindca pe vremea sa atat moe. Istoria Rom'anilor la mijlocul secolului I a. de imperiul roman. care izgonise lese sa-si asocieze pe toti barbarii transdanu. mai jos de Lugoj. la Tapae. In scopul tarii sale. gerii lui Cornelius Fuscus inca n-a putut fl fiindca avca o firc razboinica si indrazneata si identifical. nalilor sai. Comandantul egal adversar al regelui Decebal. comanda lui Cornelius Fuscus. Asa infra Decebal in de la Virninacium (Costolaci). din Muntenia si mare numar de prizonieri. contraatac sl aplica romanilor navalitori una ca sa lupta dc aparare in contra romanilor din cele mai dureroase lovituri din cate suferi- decat pe triburile dace propriu zise. bieni si sa-i mobilizeze in lupta inversunald Mandra de acest succes de arme. Prin In cursul anului 87. masini de asalt. Ea n-a putut fi infranta retragere spre muntii impaduriti. la Lederata (Palanca) mai sus de gura Nerei. Ca amenintarea din parlea romanilor azi. cat si triburile getice de el fu in buns parte macelarita. ci mai curand de lupta in folosirea izbandei. aceasta o demonstra curand miso-geto-dace. Pe langa un din Transdanubia. de dealuri se intretaie cu cea de munti. romance trecu Dunarea la Oescus (Gigeu) in ta a barbarilor ameninta serios linistea imperi. care it ridi. Luptele regelui Decebal cu imparatul intemeietori de tars a fost regele Decebal. mai sus de valul Jul Novae. intelegand cand trebuie sa Tacitus relateaza ca in urma acestei loveasca si cand sa se retraga. care Domitian a inteles sa lupte pans la jertfire de sine pentru libertatea si independenta regatului sau. Cornelius in conducerea lui. fortificatii decat prin lupte grele si sangeroase de naturale care serveau ca loc de refugiu si de imparatul Marcus Ulpius Traianus. Vil in valca Oltului. Ea trebuie cautata in 51 www. pentru a da cea mai stralu- cita dovada de virtutile for razboinice. El hotari sa atace pe Decebal din nou. cand triburile era serioasa.ro . ajunse in fruntea geto. Fuscus fu ucis in lupta. Pornind pentru caz de razboi. cat si in dregerea infran. pe linia in care regiunea purta coroana Dade! carpatice. un afluent al raului 77biscus (Timis) o alianta milliard contra romanilor care pe care it atinse mai jos de Lugoj. Cornelius casera pe tron. neintrecut subjugarea dacilor. sera pans atunci din partea dacilor.Chr. cu un an inainte pe Diurpaneus din Moesia. Locul infran- hotaratoare cu inamicii seculars ai patrici sale.

oferea.117)10 care se obisnuita incoronare simbolica in persoana lui convinse. derat al imparatului" si sa-i trimita chiar sub. strategice importante in vederea operatiilor El considera problema daces una din cele prin- viitoare. Traian incepu chiar din primul an de legiunilor romane prin teritoriul dac in lupta 52 www. ca unui prieten aliat ce pretindea a pul legiuitor al imperiului si bunatatea lui 11 in viitor. vazan. manilor.dacoromanica. Lupta dintre romani si daci de bund seams vorba de regiunile dacice din a fost foarte apriga si s-a sfarsit cu infrangerea Banat. care se gasea la nord la Roma pentru a sarbatori izbanda asupra de Poarta de Fier de la Zaicani. Romanii isi dadeau bine seama ca Prietenii sai sustineau ca Traian obisnuia sal supunerea regelui Decebal fats de imparatul incheie totdeauna declaratiile pe care be facea Domitian nu era decat un simulacru la care se cu solemnul angajament: "Asa imi voi preface vedea nevoit. dimpotriva. porte ca rege federat si clientelar al Romei si ca. imparatul. retezati pand la inaltimea unui stat de om in Intelegerea cu romanii. Solia fu bine primita de reusi sa readuca Dada in stare de aparare fats imparat. dar Cara sa-si fi insusit titlul de dad- Hategului. Solia daces fu contra dacilor lui Decebal primita de imparat cu mulla bunavointa. Domitian lua cunostinca de declaratiile de 0 schimbarc radicals in raporturile daco- supunere ale dacilor fats de imperiul roman si romane sc produsc numai dupes urcarea pe se arata dispus de a recunoaste formal pe tronul cezarilor a tanarului si energicului Decebal ca rege clientelar. ingineri romani. se grabise sa-i trimita imparatului tificatiile cele mai ascunse. Asa se explica respins un atac pe care marcomanii si guazii ii perioada de pace si liniste din partea dacilor. Regele se folosi de tehnicienii romani tase indata ce Decebal. precum arata curmaturil de la Poarta de Fier. cipale si ardente ale imperiului roman. fratele lui Decebal.felicior Augusto. priori urmasului acestuia. care chiar in vremea aceea avea de de oricine. care avea motive sa se isi deschide drumul spre capitala lui Decebal . lar pentru ca Decebal sa poata oferi ca regele Decebal nu intelegea deloc sa se corn- romanilor cuvenitul ajutor contra marco. in intreprinsera contra Panoniei. Primal razboi al imparatului Traian de la romani in luptele anterioare. melior Traiano. neprielnice. pe care romanii le ocupasera in urma sangeroasa a dacilor. curand dupes venirea sa la domnie. In schimb. pentru a nu romanilor spre resedinta sa. de asemenea. Imparatul ingadui.trunchiurilor de copaci sul sau. Izvoarele timpului ii considera ca langa arme si material de razboi. pentru redobandirea vechii sale neatarnari. guazilor si sarmatilor iagizi. Prin lzbanda aceasta Tettius Iulianus insa. undcva in Panonia. insusi Diegis. du-si amenintata pentru a-si reorganiza ostireasi a-si repara for - capitala. In felul acesta el Domitian solie de pace. pe popoare. care sa-i ajute la lucrarile de A avut un respect profund fatal de cor- fortificatii. increada in loialitatea regelui dac. a balranului Cocceius Domitian solia daca. ii ingadui ragazul necesar pentru a determine pe invingatorul de la Tapae sa se se folosi de toate avantajele pe care ea i le retraga spre Dunare. Pentru a opri inaintarea navalnica a cus. Imparatul Traian ocupd un loc de frunte in sidii banesti.ro . in partite Bantarilor. Decebal recurse la jigni susceptibilitatea regelui Decebal. Urmasii sai pe tronul atunci sa fi cuprins capetele de pod din stanga imperial al Romei erau salutati cu urarea de a Dunarii de pe malul banatean si oltean pentru fi mai norocosi decal Augustus si mai buni a tine in frau pe dad si a-si asigura pozitii decat Traian .prieten si aliat. el facea pregatid aprige de razboi tul consimti sa recunoasca pe Decebal ca "fe. Velius Rufus de la Tivoli. dupes obiceiul invingatorilor. Se prea poate ca romanii chiar devenise proverbiala. chiar fats de romani. pretin- stratagema camuflarii. El accepts numai de forma rolul de Pentru aducerea la indeplinire a acestei rege clientelar al Romei si ingadui trecerea hotarari. din preajma impotriva marcomanilor. se intoarse Sarmizegetusa (Gra'diste). pe drumul pe care inain. mesteri si "optimus princeps". in tara dacilor.Ion Nistor valea Bistrei. savarsind chiar Marcus Ulpius Traianus (98 . randurile celor mai mad carmuitori de sa se puna la dispozitia regelui dacilor. sub presiunea imprejurarilor Dada in provincie romans ".98). pe care dacii le luasera 4.9 care aducea cu sine un numar de prizonieri romani si bogate trofee de razboi. in fruntea carcia se gasea Nerva (96 . timpul domnici imparatului Domitian si chiar a Acolo. Diegis. expeditiei for impotriva lui Decebal. Stratagema prinse si ca Decebal. impara. Este ostirea Iui Decebal. Acolo i1 astepta inscriptia lui C. oricat de umili- ostasi dad pentru a impresiona pe adversar toare parea in ochii unui rcge energic si viteaz prin multimea ostirii sale.

respinse parg nu se prezenta regele Decebal situates pe raul Bersovia (Barzava). inaccesibil pentru romani. El se obliga formal sa nu mai bine intarita si aparala de Decebal. care. un afluent insusi in fata imperatorului. din repezi. sa se uneasca cu fortele poata gandi la un razboi de revansa impotriva armate care patrunsesera pe valea Timisului. ostirea cucerita atat de usor. Bersovia. care se credea rasarit. preda armatele. El grupase in jurul sau capeteniile Dar nici Decebal nu ramase inactiv in timpul barbarilor ostili imperiului si intari fortificati. imparatul cu pierderi mars si sangeroase. imparatul consolida cat cea mai grea conditie pentru Decebal era fall putu mai bine pozitiunile ocupate in Banat si indoiala renuntarea formals la capetele de pod fiindca intre timp cazuse iarna. roman!! re- a intreprinde campania contra dacilor. unitati once parte s-ar fi produs el. de renunta la toate cuceririle teritoriale in afara la Zaicani. teritoriul facura mari pregatiri pentru campania de camas acestora nu mai cuprindea nici Oltenia primavara. Traian preintampind insa deasca vechiul hotar al Daciei la Dunare. in toate. el amana con. Istoria Romanilor domnie pregalirile de razboi contra dacilor. numeroasele castele de pe coama muntilor din Pornind de la capetele de pod ocupate de preajma Sarmizegetusei. a fost identificata cu Jidovin de ian ne-a pastrat scena acestei intalniri: astazi. Ele tura tra dacilor. Dupes marturia lui sprintene in Moesia. ca si pe vremea renuntand la o politica externs proprie si lui Domitian. inaintand pe Cerna in sus. si nici Banatul. ziliile dacilor din munti nu puteau fi cucerite Motive le pentru aceste pregatiri i le oferea cu decat printr-un atac combinat din apus si din prisosinta insusi regele Decebal. precum arata sin. folosindu-se de Dunarea inghetata. dupes toata probabili. cu grave urmari istorice in desfasurarea ei Dar si de aceasta data forta ofensiva a viitoare: romanilor se lovi de puternicele fortificatli ale In primavara anului 101 p. el nu pregeta de a trimite repetate solii tariile lui Traian asupra campaniilor sale con. politicii generale a Se vede ca trecatoarea aceasta era prea imperiului. deopotriva tenta serioasa din partea dacilor. se Dacia in provincie romans. Decebal trebui sa reintre in fel ca drumul spre capitala Daciei transil. spre curmatura de la tru daci. corespunde. ci. iernii. fu aparata vitejeste de Decebal. inactivi. Atat Decebal. inglobandu-se. unde intampina prima rezis. o hotarare eroica si unira cu grosul armatei comandate de Traian. Ciocnirea cu mesterii romani care deprinsesera pe daci sangeroasa a avut loc si de asta data la Tapae. pentru a zadarnici pla- Dio Cassius. vanene Sarmizegetusa ramase. cu luard operatiile in contra dacilor. La noua ofen- hotararea ferma de a pune capat uneltirilor siva impotriva lui Decebal colaborard si necontenite ale regelui Decebal si de a preface unitatile care. pierdute din nefericire.11 De gurele randuri ce ni s-au pastrat din comen. care nu putea fi romani Inca din timpul lui Domilian. iar Aixis sau Azizis. pentru a putea tine piept oricarui atac. De acolo steagurile armatei sale biruitoare. situat la nord-est de Decebal fu primit de Traian stand pe tron. Linia de patrundere ducea "pe la jurul capitalei. romanilor. de a restitui pe dezertori si de a liber.ro . Traian dacilor. ast. deci Oltenia si Banatul intreg. pentru ca primeasca sub nici o forma cetateni romani in Traian sa o poata lua in cursul campaniei din serviciile civile si militare ale regatului sau. Dar anul 101. pre- tinuarea ofensivei pentru primavara anului cum si asupra hinterlandului for pans in urmator. cal si Traian panie a lui Traian in contra dacilor.Chr. lovitura si respinse pe agresori peste Dunare In al patrulea an de domnie. Romanii isi dadeau seama ca po. Caci In timpul iernii insa adversarii nu este mai mult ca probabil ca dupes prima cam- ramasera. Carpati. aceea. vechea sa situatie de rege clientelar al Romei. in unire cu aliatii sai barbari. Bersovia. 102 p. De aceea. cu intrebuintarea for de a &drama cetatile de Daces rezistenta dacilor fu infranta in campul aparare. masinile de razboi. Ezerisului din zilele noastre. de pe malul oltean si banatean al Dunarii. inaintand pe nesocoti angajamentele fata de imperiu si sa se Valea Cernei in sus. In scopul acesta ei organizara o a doua destul de bine inarmat. totusi trecatoarea de la Porti le de Fier. ile. pentru ca sa poata armata de invazie in Dacia.Chr. de pace in lagarul imparatului. granitelor Daciei. inconjurat de generalii sal si adumbrit de tatea. izbandei nu puleau cadea in favoarea sa. Imparatul ostirea romans se indrepta spre est in valea ingadui pacea sub conditii destul de grele pen- Timisului si a Bistrei. ci se marginea numai la 53 www.dacoromanica. Columna lui Tra- al Timisului. Cum insa romanii romans inainta prin Banat spre capitala strangeau tot mai mult cercul de asediere din Daciei. Decebal se straduia sa redoban. Decebal isi dadu seama ca sortii Bersovia la Aixis" (Azizis). nurile romanilor. Traian se crezu destul de bine pregatit pentru In primavara anului 102. care stapaneau trecatori prin intreprinse prima sa campanie in Dacia. Regele for trebui sa se oblige de a Porti le de Fier.

imparatul hotari sa intreprinda o getusa. Traian incepu constructia pe Columna lui Traian.zice Dio Cassius . dar mai ales pe garnizoana romans. care avea sa adund resturile °stilt sale infrante. sus. sa sustind contra dacilor lupte extrem de grele Pentru o legatura mai trainica cu regiunile *i sangeroase. a*a bunaoard la Costesti. 5. fata de roman!. pastrat pand astazi pe piscurile de munti din toarce la Roma insotit de o numeroasa solie de valea Sebe*ului. mai mult pornirea lui Traian contra lui Decebal pe care o lasase in Dada banateana. triumf asupra dacilor *i sa primeasca titlul Motive plauzibile pentru declararea de onorific "Dacicus". Si astfel se de gand sa be respecte. trecu podul de la Drobeta *i popoarele vecine. Piatra Rosie. coca cc echivala cu o for- Bucuria romanilor in urma supuncrii maid declaratie de razboi. s-a putut incheia pacea intre fortificatiile din Dada. cand parte din ele *i sa ridice in taina altele not. Ostirile romane pornira de la cunos. De altfel. La concluziile acestea structia podului st nici febrilele pregatiri de duc marturiile fragmentare care ni s-au pastrat razboi ale romanilor. razboi erau destule. dar in fata primejdiei nu asupra campaniei *i care amintesc de ramase nici el cu bratele incrucisate. invinse in cele din urma supe- Apolodor din Damasc. imparatul *I-I determinara la o actiune cat mai grabnica. tradictie cu stipulatiile tratatului de supunere In conditiile acestea. Traian se crezu in drept sa serbeze marele sau *i mai hotarata. cap de pod intArit in Drobeta.ro .. Al doilea razboi al lui Traian cu Rcclama (Ica accasta detcrmina senatul roman Decebal s5 declare pc Decebal "host is". Dar o actiune dac. de arme si de Dacilor.Chr. pentru o determine pentru totdeauna soarta regatului ultima sI disperata" rezistenta. Decebal regatului lui Decebal si cu organizarea Dade! unelteste pe fata contra legamantului de pace. care era o cetate bine intarita *i noua campanie contra dacilor. a*a de grele pen. arata ca imparatul Iua "muntii intariti ma*ini de razboi. Gradistea Muncelului si altele.dacoromanica. in provincie romana. in con- cu ziduri". Traian alesese dintre aces- tea cauza iazigilor. Iar Dio Cassius. unitara contra romanilor nu mai era posibila. In fata cetatii se uni cu tru- Decebal. ispravilor de arme ale lui Traian asupra regele dispunea de armament. Decebal. Dar cu toata rezistenta unui pod peste Dunare. ci numai pentru a scapa dezlantuira in anul 105 p. Intrigat de atitudinea ostila a si Turnu-Rosu spre capitala Dacilor Sarmize- regelui dac. lupte grele si din stramtoarea in care se afla. avu grija sa nu darame toate tru Decebal. Astfel incepu in anul 105 al doilea de romani. ademenindu-le sa treaca de inainta apoi in cloud coloane pe Jiu *I pc Olt in partea sa sl ca uzurpase chiar o parte din teri. 54 www. Mai mult. imparatul Traian porni din nou la durata. ma*ini *I robi. Impotrivirea dacilor fu infranta. coama muntilor din preajma Portilor de Fier *1 Intemeindu -se pe buna credinta a regelui din valea Bistrei. veniti la Roma sa intareasca in fata se. pe malul stang al Cetatea Sarmizegetusa fu cucerita si daramata Dunarii. ci sa pastreze o buna romani si dad. De aceea. in toamna anului 102. care dainuira fu uimirea imparatului . relatand asupra steagurilor sale cu balaurii zburatori. dad. precum se evidentiaza aceasta transdanubiene. aparata viteje*te de Decebal *1 de eroicii sal In acest al doilea razboi contra lui tovarasi de arme. multumit de izbanda sa si Urmele acestor vechi fortificatii dacice s-au increzator in cuvantul regelui Decebal. pele care inaintasera acolo prin Banat si fu silit cutele lor capete de pod din Banat *i Oltenia. unde gasi arme. In urma acestei lui Decebal n-a Post insa decal de scurta declaratii. imparatul Traian. se rein.Ion Nistor regiunile de dincolo de coroana de munti din Decebal nu vedea cu ochi bunt con- podisul dacic propriu zis. Vestile acestea starneau tot Decebal. fiindca acesta primise conditiile de Dunare cu gandul hotarat de a supune Dacia pace impuse de Traian nu pentru ca ar fi avut si a o preface in provincie romana. opera arhitectului eroica a dacilor. ca. aproape dot ant *i se terminara cu distrugerea cand i se aduse la cuno*tinta. Decebal fugi in munti unde isi razboi al romanilor contra dacilor. ci trimise retragerea lui Decebal "din teritoriul cucerit de soli la barbaric din vecinatate ca sa-i determine Traian" ca si din provincia ocupata" de la o alianta cu el contra romanilor sub faldurile romani. deschizandu-si drum prin pasurile Vulcan toriul iazigilor. pe natului legamantul de supunere a regelui lor. mare sangeroase intre romani si daci. ca primeste din nou dezertori in serviciile sale. adica du*man al poporului roman. Podul fu construit la rioritatea tehnicii romanilor in me*teugul Drobeta (Turnu Severin) pe 20 de piloni. De asta data imparatul porn! din ca recladeste cetatile Si ca trimite soli la Moesia Inferioard. cu un razboiului. care se planscsera la Roma ca Decebal ar fi cuprins o parte din tara lor.

intr-un razboi de guerillas din vale in vale. nu numai din' cauza puterii for cea mai bund parte bine pastrate si fac. care. Dar cand patrulele romane ajun. Dusmanul cel mai ridica la Roma vestita sa columna. C. nu-1 mai gasira intre cei vii. sunt scoase in relief 6.000 mort.. In arena comparara 10. Sfarsitul plet document despre razboaiele romanilor cu darzului barbar fu vrednic de viata lui si de dad! si despre cucerirea sangeroasa a acestei intreg trecutul de lupta pe care it incorpora.Chr. Reliefurile "Am subjugat pe acesti geto-daci. Julius QuadrailiS Bassus care fu incredintat Decebal se impotrivi 'Ana in clipa dupa razboi cu organizarea si administrarea suprema a vietii sale. urma datinci Manias Zaberius Maximus si Lucius Quietus. insusi Traian. Undcva in muntii de "ranile deschise pe care le primisera prin Apuseni. deosebite a poporului sau. sal. cei mai coloanei reprezinta scene din cele cloud cam- razboinici dintre toate neamurile.000 de flare salba- ce Decebal isi ascunsese comorile in albia lice si imblanzite. Se spune ca. o opera a indraznet. Coloana aceasta prezinta cel mai corn- Roma Imperials.nd: tuia Sfantului Apostol Petru. dar si din pricina invata turilor lui punct de vedere artistic. fala mesterului care Zamolxis. credincios care cucerisera redutele de la Tapae. ci dainuira. Traian isi retinu cornul de zimbru imbracat in este construita din 23 de blocuri colosale de our al regelui dac. pe langa Longinus si Papirius ceiul dac si asa murise si unul din inaintasii Marcellius. Rezistenta dacilor a fost asa de darza. anul 1587 statuia imparatului Traian a fost le-ar fi recunoscut vitejia si patriotismul fara inlocuita din ordinul Papei Sixt al V-lea cu sta- pereche. ca provincii. transilvancan. care este intre ei asa de slavit. le-a impregnat in inima credinta ca ei nu mor. cetatenii urbei eterne. turnata in bronz aunt.imparatul barbarilor. cate au exis.& de gladiatori in lupta cu 11.zice N. fu inconju. Asa era obi. dacilor furs. regele Decebal. Ire popoarcic independente ale lumii. cunoaste alte drumuri spre o In amintirea luptelor cu dadi. casele dacilor". Reprezentantii popoarelor din Streiului. Columna lui Traian de la Roma si scenele principale din razboaiele daco-romane.Chr. fats vanat pana la pierire. nu mai era in viata. construe- dar si sufietul eel mai mare prin ambitie si torul podului peste Dunare de la Turnu rezistenta. cu o larga rang la gat. primind lumina prin cateva feresti Dupes relatarile imparatului Julian ingusLe. La Apostatul.ro . De jur imprejurul coloanei. cu ai sal. cel mai statornic si cel mai viclean.dacoromanica. lunga de vreo 200 m.la orice alta calatorie" disperate inclestari intre cloud neamuri. Acesta le-a sapat. Baza ei este format& dintr-un piedcstal Cu moartca lui Deccbal fu zdrobita patrat. invingatorul dacilor. arhitectului Apolodor din Damasc. Cu trei ani mai inainte. monumentul de la Adamclisi Pe dinlauntru coloana are si o scars pana sus pe terasa. rezistenta dacica degenera dupa cum acestei credinle ei merg la moarte mai veseli se *tie din numeroasele lucrari asupra acestei decal. ajungand sa se unui neam ce se voia cu orice pret cu regele bata cu partii. pe o bands circular& in forma de spi- rals. scobite din distanta in distanta. Istoria Romanilor De aceea. intinse masa din urma tovarasilor sat cele mai indepartate colturi ale ecumenei venires de lupta. 123 de zile. ideii de nemurire. Imperiul La varful coloanei se gaseste o terasa pe roman cuprinse in hotarcle sale intreg podisul care era asezata statuia imparatului Traian. Victoria asupra dacilor a fo'st rat si facut prizonier cu sotia sa Sma la *i cu doi sarbatorita la Roma cu un fast neinchipuit de copii ai sal. regele Roles. daruri si remuneratii. 30 m. avand inaltimea totala de circa Kasios. la anul 110 ci isi schimba numai locuinta 0 din pricina p. pe care ii inching lui Zeus marmura alba. dispretuiau sagetile acestora. si de credinta pe care o aratase neamului sau. in 113 p. Festivitatile comemorative cat de soarta. Reliefurile sunt in tat vreodata. din incat un scriitor antic putea sustine ca ostasii pisc in pisc pans la ultimul loc de scapare a romans care luptasera in Dada. zica. noii provincii si comandanti de armate ca forga12 . Coloana13 a fost ridicata. Monarhul dac . ile tor. Traian ispravise monumentul inchinat 55 www. din lizice. panii ale lui Traian cu dacii. asa de aspru incer. impodobit cu ghirlandc si trofee si cu o ultima rezistenta a dacilor care disparura din. Traian linistita viata eterna. ambii prinsi de dad in razboi. labia pentru inscriptia comcmorativa. pe care pana atunci ii intalnise Severin. dup. pentru a sorbi impreuna izbavitoarea la Roma ca sa prezinte urar. care primird pretioase sera la ascunzisul eroului. bautura a mortis si a se arunca apoi in spades Principalii colaboratori militari si poli- pentru a nu cadea viu in mainile dusmanilor tic! ai lui Traian in campaniile sale contra sal si ale cotropitorilor tariff sale.

Deasupra se gasea un coif care distanta de Dunare. parte pe creneluri. Din cuiala de var foarte rezistenta. in micul for targ. monumcntul Tropacum (Adamclisi . Marte Razbuna.dacoromanica. lui de la Adamclisi lass mult de dorit. in valea raului Carasu. iar crenelurile in sfaramaturi de piatra. cate erau. Metopele baza cu o scars circulars cu 7 trepte. cu blocuri de piatra cioplita si acoperit cu lespezi In preajma celor cloud monumente ale sale. cu partea superioara semisferica si la parte pe metope.ro . qui pro re publica ocubuerunt. legate intre ele cu ten. Deasupra se imparatul Traian funds si o colonic de cetateni afla un trofeu de piatra inalt de peste 10 m. pentru biruinta sa asupra dacilor la punctele care reprezinta umerii grupuri de scu- Adamclisi. Sapaturile au scenele de pe metope s-au pastrat 49 din 54 fost conduse de Grigore Tocilescu si de arhe. In amintirca luptclor grele date in iarna 101-102 cu dacii. Constanta) 56 www.14 In forma sa origi. la 15 km turi si land. monumentum nala avea circa 10 m in inaltime si 27 m in fecit insemnand pe zidurile lui numele tutur- latime in diametru.in Monumentul a fost studiat si descris honorem et memoriam fortissimorum virorum mai apoi de Vasile Parvan. Niemann. n-a fost Inca descoperit.jud. vitejilor barbati care au murit pentru tara". o mareata ruin care dom. reprezinta scene din luptele care se refers lja Constructia este foarte solids. romani care se numea Tropaeum Traiani. un Trofeul era compus dintr-un trunchi de monument in cinstea razboinicului imparat. copac imbracat cu lorica si pulpare si avand in torul.Ion Nistor zeului razboiului Mars Ultor. Traian facu un transportate la Bucuresti si se gasesc azi mormant colectiv 7n cinstea si amintirea prea depozitate la Muzeul militar din Parcul Carol. special reprezinta pe prizonierii barbari. romanii au ridicat in anul 109. Uncle piese de monument au fost Alaturi de monument. find imbracat pe dinafara or celor cazuti. de piatra asezate in forma de solzi. La Astfel intreg monumentul avea o inaltime de 32 anii 115 . executia artistica a trofeu- Ele au scos la iveala forma originala a monu. zidita din razboaiele lui Traian cu dacii. Ea are forma unui corp reprezentate scene si figuri. care sunt sculptate cilindric. Spre deosebire de columna lui ologii germani Otto Bendorf si Gh. Pe monument sunt ina intreaga regiune.116 cetatenii din Tropaeum Traiani m si un diametru la baza de 38 m. Traian de la Roma. mentului. ridicara si ei la randul lor.

Dada si Transdanubia. Basarabia. ale care! hotare urmau sa lie spunde unei circumferinte de vreo 1. cad in cazul acesta circuitul cata de lantul Carpatilor moldovenesti. Prin insasi configuratia sa geografica. Bucovina. Dacia gasise o granites fireasca in lanturile de munti care desparteau Configuratia hidrografica a Dade! a bazinul Somesului si al Crisurilor de cel al determinat structura si directia cailor de 57 www.decks centena passum . nici Moldova. Restaurarea capitalei .ceea ce ar core- gice din Dada. Hotarele Daciei 2. Muntilor Apuseni.Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa 6. Autonomiile locale 8. Regiunile de la miazazi si rasarit de Crisurilor si Somesului. La nord. deluroasa.470 kilo- asezate definitiv. Hotarele Daciei raurilor Mare. satele. deopotriva cu punctele strate. Granite le Daciei Traiane metri. cadeau in zona de influ. Trans Ilvanla propritt zisa imprettna cii zarea polllIcA sl admInIslrallvA a non pnwincil Crisana.Mures si Dunare. Moldova si Muntenia cadeau deci in sfera de influents militara. in Dada Traiana timp de mai bine de Moldova de mai tarziu. De acolo teritoriul Daciei se imparte in doua regiuni bine organele administrative si militare patrundeau distincte una de alta. Este cadrilaterul pe Arges. Banatului si Olteniei. Ea nu aminteste nimic de dru- muntos spre a-si deschide drum larg spre murile care strabateau Muntenia si Moldova. past . Muresului.dacoromanica. Banat si de la Turnu Rosu. Coloniile. impAralul "I'raisut incept' indalA organl. Chile de comunicatie Daciei Traiane. Iza si Viseul din Maramures.ro . precum si de masivul stancos al spre miazanoapte. Niel Tabula curmatura Buzaului.275). pana la crestatura de comunicatie din Oltenia. in lantul mai buns dovada ca provincia Dada nu carora insasi natura cuprinsese aceasta fru. Impozitele 1. unde s-au gasit monede romane sale curmaturi de la Portile de Fier si Turnu- de la Traian si de la urmasii sal 'Ana departe Rosu. strabatute de apele Oltului. trativ la Silistra (Durostorum). Indicatia aceasta cuprinde in sine cea urmau in general coama Carpatilor. in circuit. Istoria Romanilor Capitolul V DACIA SUB DOMINATIA ROMANA 1. avAnd. un secol jumatate (107 . dintre raurile Tisa si Olt strabatand campia munteand si regiunea . administrative si economics a Moesiei Inferioare si nicidecum a 2. tar de acolo se ducea pe Peutingeriana nu face mentiune decal de cane coama muntilor spre vest. Trupcic romane cuprinsera capilala socotclile lui Eutropius. ents a Moesiei Inferioare cu centrul adminis. unde Oltul strabate masivul Transilvania. Bann hit si Oltenia. si podisul transilvanean. cuprindea in granitele sale nici Muntenia si moasa tars. s-a desfasurat viata aceasta linie de granita. pe Siret si Prut in sus. Chile de comunicatie 3. Dada se marginea cu Panonia pe o Dupes terminarea fericita a campaniei a linie care ducea de-a lungul cursului meridio- doua contra dacilor si dupes inchcierea marilor nal al Tisci pana la rcvarsarea sa in Dunare. dupa Dacia. adica Muntenia si romana. Armata 4. Dunare. pe Dambovita. Fruntaria dinspre rasarit era mar. catunele si conacele 7. un milion de Sarmizegetusa. pand la Dade! ar fi trebuit sa fie mai mare. a Moldovei pand in partile imprejmuit de lantul Carpatilor cu faimoasele bucovinene. impartirea in cele trei Dacii 5. marcand totodata si hotarul intre In cuprinsul hotarelor aratate mai sus. festivitati popularc la Roma in legatura cu mai sus de Bc 'grad (Singidunum). lar spre vest. Provincia infrangerea lui Dccebal si cucerirca rcgalului Dacia cuprindca dcci in hotarele sale (lac. municipiile. pana la Hotin.

atingea Apulum (Alba Iulia) pentru a se uni cu linia localitatile Agises (Ezeris) si Caput Bubali (intre principals care venea de la Sarmizegetusa. deviind spre est. din care iesea Hoghiz. Lorul el putern urmari accste drumuri in Wale pornca pc OIL in sus. dar erau solid Vulcan. prin Optaliana si Largiana (Cersic) la (Cerna) in sus. ajungea in valea Streiului. tre. Polendava.Petras sau Petris (Pietrele) situata mai jos de si pentru schimbarea cailor . Un indicator de distant(.mutationes. (Isker). pentru a ajunge apoi la Ulpia linie de comunicatie directs care atingea si Traiana Sarmizegetusa. unise cu rutele ce veneau de Ia Seghedin. Buridava patrundeau adanc in Dada. Acolo soseaua se ne-a pastrat reteaua de cai de comunicatie care int'alnea cu ruta care. editata de Petinger si numita dupa editor. 0 alts ramura trecea prin Berzovia sau Berzobis (Barsava) pe apa Cedonia (Sibiu) si Acidava (Miercurea) la Barsavei iar apoi. dru.mansiones . pornind de la Cescus pornea de la Dunare si ducea in Dacia. pornind de la Tabiata. care se s-au pastrat pand in zilele noastre. Bratila si Bar-sanest'. Ad Ranno. traversa raul intalnea cu drumul Siretului care ducea la Apo (Caras) la Arcidava (Varadia) si urma cur. pana la Apulum (Alba Iulia). Urme de drumuri romane Petrae. unde drumul intra in Odorhei. unde parasea Muresul si ducea la cu Hula care. unea cu a treia ruta. unesc apele cu cele ale Streiului. mul ocolea soseaua principals a Daciei. drumul urma cursul cus. trecea Potaissa (Turda) si la Napoca (Cluj). De la Petrae soseaua principals. pastrand in gene. capitala Daciei (Mehadia). o linie ducea rula pornea de la Viminacium (Costolaci). Ratele. cu urme de vechi fortificatii dacice. alul vechi s-a folosit pe alocuri pentru con. De la Napoca urea un drum pe niam (Cornea). pentru a (Surducu-Mare). Agnavia (Sacu). Orsova si Turnu Severin. Romula Dunare din patru puncte mai insemnale si (Resca). (Zavoi). pe Olt in sus prin punclele Cincsor . atingand localitatile Harta lui Castotius din secolul al IV. De la rauri se construiau viaducte si poduri. un mil- De la Sarmizegetusa. care pornind de la sul apelor si brazdau adanc lanturile muntilor Drobetis (Turnu Severin). De acolo. ruta principals ducea pe raul Tibiscus (Timis) ajungea la localitatea Mures in sus la Bruclava (Aiud) si la Salinae Tibiscum (Caransebes). linzand spre nord. Blandiana lea.Ion Nistor comunicatie. la gaseau statiuni pentru popasuri . iar materi. Pons Augusti (Marga) Calugareni. ramasa aproape aceeasi din anti. pe Mures in sus. atingea localitatile Ad Mediam Porolissum (Magura = Moigrad). care a fost descoperit pe la Subcetate. arata ca romanii incepusera constructia cailor 58 www. Burticum. La Patrae soseaua prin- Statiunile acestea corespundeau postelor . Germisara (Ghelmariu). Praetoria Augusta si de acolo la si Tapae (Boutari). Dolinesti si Valea Boului). Caput Stenarum (Boita). atingand asezarile Acmonia spre est. pc valea Muresului. Praetorium (Plugava). drumul ducea pe liarium din anul 108. (milliaria). Peste vai si inalte. Ho- sul Cernavatului pana la Centum Putea noscea. Prima si cea mai importanla Boita drumul Oltului se bifurca. Domnesti. Maistrul postelor se numea mai tarziu Muresului in sus pana la Micia si de acolo la logofatul drumurilor. strabatand pasul cuprinsul sau. la Bogata.Hoghiz si cea Dunarea la Lederata (Palanca Noua) de la Cumidava (Rasnov) la Augusta (Brett). Gaganis (Slalina). urca Jiul pana la pentru a strabate podisul dacic in intreg Corcina (Bumbesti) si. De acolo. Dunare. (Boroneasa). De-a Subcetate ruta principals isi continua mersul lungul cailor principale de comunicatie se pand la Aquae (Calan) si de acolo pana. Odorheiul era legat cu Apulum prin o la Zaicani. se chitate pana in prezent. Drumurile urmau cur. unde se gura Nerei si. unde Farcadinul si Raul Mare isi drumul principal dintre Apulum si Potaissa. De acolo drumul ducea Ia ajunge la Dinogetia. Castra Nova. in dreapta si in stanga. de acolo traversand De la Apulum. isi continua direcha strucha soselelor moderne. De la Tibiscum drumul ducea pe si Rodna. Maseliana Samus (Somes) in sus la Caseiu si Tarpeia (Valisoara Carpa) si ajungea la Tibiscum (Tarchiu). Pons Aluli (lonesli). Cu aju. Sighisoara. nu erau largi.dacoromanica. Ele erau pietruite si inzestrate cu mereu. Micia (Vetel) de Mures. La impotriva dacilor. Posta statului se numea cursus publi. Praetorium (Cornet). Acolo drumul se unea (Uioara). care era in legatura cu fortul de la defilcul ingust al Poi-41°r de Fier. urma apa Dierna acolo. trecea Dunarea la Sucidava (Celci). cipal( a Daciei se unea cu drumul care pornea dela posita static . iar de Dunarea la Dicrna (Orsova). Pons imparatul Traian cu prilejul campaniilor sale Vetus (Caineni). Castra Traiana (Gura Vail) ral directiile principale dupa care se orientase Arutela (Bivolari). atingand localitatile $oselele principale porneau de Ia Amutria.sau menzilurilor de mai de la Partiscum (Seghedin) unde Muresul se tarziu. varsa in Tisa. Porolissense. Ilisua si Orhei spre Beclean. De la Salina ducea o linie directs Bistra in sus. de piscuri indicatoare de distanta. Bistrita (Caransebes). flancata construite. atingand Poiana.ro .

dar *1 in Dupes implinirea serviciul militar. Gherla. Olteni. praefectus castrorum. Praetorium (Cornet-Racovita-Copd. asezate toate pe acesta. cdrui urme au fost de curand dezgropate. prestand serviciul militar la ei acasd. Urme de castre romane s-au gasit la (stuf. toate trei adeverite prin cardmizile tenta acestor valuri a fost puss in discutie si cu insemnele acestor legiuni gasite in Dacia. In forma rotunda sau patrulatera. chiar direct contestatd. Praetorium (Plugava).dacoromanica. canabenses) aveau un curator in fruntea lor. Odorhei. Un al Dacia stationau: Legiunea XIII Gemina. Martini*. numitii federati. se gaseau km spre est. Hoghiz. soldatii care ramaneau in aceeasi gar- Mures.care urmau sd Ideea de stat roman era reprezentall in inlocuiascd lipsa unor fortificatii naturale. Pons Vetus (Cdineni) si Caput Stenarum populatie civia numite "canabae". cu garnizoane tori. Dadi formau o "ala" si cinci cohorte. in nordul provinciei. iar rezervele le formau a*a Humana "comi- tatenses". vedem cum intreaga Dade era asezdri se recrutau de regula din mici negus- impanzita de o retea de castre. ndeplineau serviciul militar lrecand astfel in randurile cetkenilor romani - sub comanda sefilor lor. Astfel. strategica a regiunii. Tihdu p. Oltului. Cincsor.cum arata o pele de linie (milites palatini). Orhei. rogoz) cu care erau acoperite colibele lor Comaldu. se casatoreau cu ele *1-0 legitimau copiii. Calugareni. Asemenea valurt vecine. a*a contopeau de-a binelea cu "vicani canabenses". Locuitorii acestor sate (vicani nov). Istoria Romanilor de comunicatie indata dupes cucerirea Dadei. trupele de inscriptie descoperita la Apulum. *i anume la Romula (Resca). Popoarele asociate. De-a asemenea val traversa raurile Bega si Pogdni* lungul cdilor de comunicatie se gaseau lagdrele *i ducea la Cara*. In total sunt adeverite in indeosebi fetele dornice de maritat. a cdrui constructie incepu sub nilor. Brancovene*ti. Cd*eiu. Armata Regiunile de granites mai expuse erau aparate prin valuri .a. Cumidava (Rd*. Pe timpul imparatului Septimius cetatl (castra. Spre deosebire de tru. rat. armata de (Dragasani). Inaltul comandament al armatei i*i acoperirea van Somesului *iapararea municip- avea sediul in capitala provinciei Ulpia Traiana iului Porolissum (Moigrad). Sarata. cand gent. care (Boroneasa) la nord de Ramnicu Valcei. catiilor se injghebau cu vremea a. Pons Aluti (lonesti). Din canabele acestea se formau sate Pauleni. Un importante erau Apulum si Porolissum. In preajma fortifl- Coziei). "numeri" *1 impdratul Traian pcntru a fi desavar*il de "vexilationes". sebes). conscript. Valuri similare par Augusta Sarmizegetusa. granita se numeau "ripenses" sau "limitaner.limes alutanus . privind pe 59 www. soldatii incheiau adeseori legdturi de dragoste Pe langd trupele regulate mai stationau *1 trdiau cu ele intr-un fel de concubinaj tole- in Dada 0 trupe auxiliare care inrolau *1 indi. Centre mai mici erau in numele de limesul valahic (limes Valahicus) ale Centum Putei (Surduc). soldatii se Italia *i in Africa. Rusedava mcrtul. prin o*tirea de uscat sf prin flota de pe furs ridicate intre raurile Some si Cris pentru Dundre. 3. cum Dada. Centre militare mai ses fi fost trase si in sud-estul Banatului. exis- Ulpia Vitrix.ro .vicus canabus. numite "alae ".sezari de ceni). Sighisoara. Legiunea XIII Gemina i*i avea garnizoana la Necontestat de nimeni romane inses Apulum. In urma cercetdrilor mai recente. meseriasi. "cohortes". precum *i la Bulci. la Teregora. mai mars sau mai mid. pand ce-*i terminau serviciul militar. varsta cuprinsd intre 18 si 25 de ani. iar in timp Oltului. codrii sau apele. Tibiscum (Caran. Castra stationau adesea limp de mai multe generapi Traiana (Gura Arutela (Bivolari in fata in una si aceeasi localitate. In timpul Aradul Nou *1 Cenodul Cerven. iar Legiunea V Macedonica la limesul alutean .valul Potaissa. erau adapostite in forlificalii sau Adrian. de la "cana" (Boita). la Serviciul militar era efectuat de tined cu Micia (Vetel) pe Mures. supus comandantului militar al fortificatiei - Biwa. Buridava linie evolud intr-o armata de graniceri. Unitatile legiu. la Praetoria Augusta (Iulaceni-Enlaca). castella). patrulea val incepea la Ali-Bunar si cobora la Legiunea V Macedonica §i LegYunea XXXV Dundre. Numeroase erau castrele de-a lungul nizoand cunosteau bine localitatea. artisti si comedianti de tot felul. Cu acestea garnizoanele din Dada 7 alea *i 18 cohorte. iar altul pornea de la intdrite in puncte strategice importante. limes paralel la o distantd de aproximativ 50 inconjurate cu ziduri sI cu santuri. Locuitorii din aceste Astfel. In Timisoara sf ajungea pand la Barsava. dupes insemnatatea uncle nu lipsea flre*te nici elementul feminin. primitive. in caves romani .limes . Acidava de pace se indeletniceau cu agricullura *i co- (Enosesti) langd PIatra Olt. . ca de altfel *1 in celelalte provincii erau muntii. incetul cu inccLul. Asemenea fortificatii si Severus limesul alutean a fost dublat de un cetati. cunoscut in literalura istorica sub la Arcidava (Varadia).

Gradisted din Tara Hategului. care.Colonia Ulpia Tralana Sarmizegetusa Tinand seama de conflguratia geo- graflca a noii cuceriri. prin staruinta guvernatorului Superioara. veteranii mai Apulum (Alba . Impdratul militare. administrative a Daciei Superioare. pdstrandu-si vechiul centru administrativ 1a Pe Fang lotul de improprietarire. putea fl bine administrate de la un singur cen- men romanesc derive de la latinescul veter. iar (Denta). tru si de o singura persoand. dupes terminarea serviciului in flota oblectii contra identificarii Sarmizegetusei cu dundreand. impartirea aceasta era in capitale a Dade! Tralane. Astrel deveni armata o inaltime de peste 1.care fusese identificatd cu Denta din iul se mentinuse pand in a doua jumAtate a Banat. unui plug tras de un bou si de o vacs alba. primeau si bAstinasii dacice Sarmizegetusa la Gradistea. Colonia anume in Dada Inferioara 0 in Dada Ulpia Traiana. sclavi sl animale de munca si de ssum (Magura-Moigrad). afara de romans instrumentul cel mai puternic in pro. Daciei pe creasta inaccesibila a unui munte. cu centrul la Apulum urmasul sau Alexandru Severus improprietari (Alba Julia) si Dada Porolissensa. Aelius. Din consideratiile anus. asociindu-si la cognomenul Hategului. Dupes eliberarea Descoperirile nu exclud insa existenta capitalei for din serviciul militar.Chr. impartindu. Centrul admin. De curand. cice Sarmizegetusa. la Porolissum (Mdgura-Moigrad). o indicatie ca municip- Dada . nu terani. secolului al IV-lea p. ridicatd de romani pe locul vechii capitale da- De aceleasi avantaje se bucurau fireste si marl.Chr. zidurile groase ale unei fortiflcatii solide. romanii impartira noua Pe ruinele vechii capitale a Daciei s-a for provincie in cloud unitati administrative. 0 inscriptie din Moesia aminteste ca guvernatorul Scaurianus astoarna brazda. care primird privi.Julia). insemnand totodata in vechiul drept acestea.1Dadel. 7'ransdanubid prezinta urme de asezdri omenesti. Sapatutile recente de la Gradistea p. vechea resedinta romans. Restaurarea capitalei . sustinandu-se Cele mai multe asezdri romane la ca sediul resedintei regelui Decebal s-ar fl aflat Dunare si in Dada s-au dezvoltat din canabele la Gradistea Muncelului din valea Beriului.dacoromanica. in tara cetatenia romans. seminte si unelte agricole pentru resedinta ale administratiilor locale. 4. Guvernatorul le loturi de pamant din vastele domenii ale general al acestor trei Dacii isi pastra resedinta statului. cu centrul la Malva locuiascd chiar in afara fortificatiflor. Claudius. 131). cauza prea marii sale extinderi teritoriale.ro . din preajma fortificatiilor. nu cesul de romanizare a Moestel. Dacia Inferioara cuprindea Oltenia D. Terentius Scaurianus. Numai in secolele 60 www. podisul dacic ne-a pdstrat scena simbolica a fundaxii no!! dintre Carpati si Tisa. mai jos de Meant flindcd este greu for numele imparatului care le acordase cetate. puteau lipsi din capitala regatului dac. mai sus de Ordstie. Dacia Apulensa. Loturile de improprie-tdrire erau la Colonia Ulpia Tralana Augusta Dada care fu inalienabile si scutite de once taxe si impozite. aminteste de unitati militare care aveau Hategului au scos la iveald o bund parte din garnizoana in Dada Inferioara. una mosie cu care batranul fusese improprietdrit. se gasea in a lungul careia urmau sa se ridice zidurile Dacia Superioard. cu resedinta soldatii in preajma garnizoanelor. provincia primi o noua impArtire. s-au ridicat narii. de- Sarmizegetusa. Dada Superioara a urmat sa fie romanesc si lotul de pamant sau corpul de impartita in cloud unitati administrative. irnpartirea in cele trei Dacii 5. la Aurelius. 0 diploma military din 129 cetatii. civile si injghebarea gospoddriei Tor. si ridicat intre anii 107 . urmasii sal pe tronul cezarilor. adica de batran" cad acest vechi ter. 0 monedd de bronz si Banatul.375). situates pe Barzava. care nu . Ion Nistor "vicani canabenses" din una din canabele Sub imparatul Antonius Pius (138 - Legiunii XIII Gemina.200 m. ca Iulius. Septimius etc. Veteranii primeau loturi 161) s-a simtit nevoia unei not impArtiri de colOnizare in jurul fostelor for garnizoane. Apasand pe coarnele flints pe timpul imparatului Adrian (118 . si Septimius Severus ingadui soldatilor sa anume in Dada Malvensa.colonia Malvensis ex Valentinian (364 .110 p. Ulpius. unde au fost scoase la legille unui oral de la impdratul Traian si de la iveald urmele unor puternice fortificatii dacice.Chr. unde. iar Dada Superioara. de admis ca regele Decebal sa fl clddit capitala nia. Dupe localitatile de prasild. iar pentru a doua credn- primeau de la stat si lemn pentru constructia du-se un nou centru administrativ la Poroli- locuintei. capitala Daciei. unde s-au gasit istrativ al Daciei Inferioare se gasea dupe toata monede imperiale pand in timpul imparatului probabilitatea la Malva . din unde se asezau si injghebau colonii de ve.

se numeasca duel 0 sub supremalia barbara.4 dragostea si increderea bastinasilor. adica a prinde cu mana sau a lua asupra-si Potaissa. Porolissum. ca" tune . adica conducator. decurioni .ornamenta - 61 www. functiunea sa de un consiliu comunal . oarecare insemnatate politica sau administra- trative tive sau data numarul locuitorilor ei sporea in mod considerabil. disparu deosebirea de drepturi bund administraite. Aceste drepturi erau rezervate Sextus Cornelius Clemens se intitula "procon. Apulum si Porolissum lua fiirlla un mare numar de asezari colective.si conace .adica al Daciei Malvense. Populatia satelor ce se alcatuia din 0 alts inscriptie aminteste de "legatus dacii bastinasi nu se bucura insa de drepturi trium Daciarum". adica dreptul de cetatenie romans fu extins asupra administratorii celor trei Dacii. s-a pastrat in lor cu ajutorul indigenilor. Locuitorii Coloniile si municipiile. care.dacoromanica. 6. de regula pentru un termen de resedinta toate serviciile administrative. cum fusese cazul cu tusa fu parasita si cazu in ruin. catunele si conacele constituiau Mormanele de moloz si zidarie mai aratau doar comune rurale. "legatus Augusti propraetore". Astazi s-a restabilit "praefectus pagi". un. Urmasii saraciti si barbarizati peste veacuri au In fruntea comunelor rurale . Apulense si Porolissense.a. El ascultau de sfa- de "propretorul celor trei Dacii" . municipiile . regio .Propraetor tul oamenilor buns si batrani din sat. Apulum. 7. civile. Decurionii se bucu- (Cluj) s. se bucurau de o large cetatenilor roman!. Dobretae. spre deosebire de colonii si locul stralucirii municipale de odinioara.pagi -. cele trei Dacii si dupd reiragerea legiunilor.territoria.yid . Satele. Malva (Denta).conacele. La inceput romanii. Apulum (Alba prin cisluire si in perceperea acestor impozite Iulia). stabilira raporturi normale Mire tog locuitorii Daciei. Coloniile. formau colonii . iar mai apoi de care puteau garanta cu averea lor pentru per- "proconsul". 77t1u1 acesta gospodareau conacele . urgia vremurilor asternu o slabs vegetatie. Ei purtau semne distinctive . autoritatea administrative superioara. municipiile puteau fi ridi. ca unitati adminis. Romula. adica un primar.statea un "princeps Lori" sau un gureste Varhely. care isi sularis et dux trium Daciarum". rau de o mare autoritate in fata concetatenilor Cu vremea. care percepeau tuturor locuitorilor. Romula (Resca). Numai dupa ce prin constitutia antoni- Sub ordinele guvernatorului general de aria" a imparatului Caracala din anul 212 la Sarmizegetusa stateau procurator!!.care este ade- (Calan).ro . peste care cele mai multe dintre acestea. Aquae municipal . in frunte cu guverna. numiti trium Daciarum .curiales. Municipii un termen vent prin inscriptii la Sarmizegetusa. dintre cucerill si cuceritori si pin aceasta se ciale pentru descentralizarea administrativa. 0 inscriptie din timpul imparatu. numit mormanele acestea GradIptea. dupes marimea si importanta lor. civila In noua capitala a provinciei isi aveau sau militara. In fruntea acestor unitati Colonii in Dacia erau de la inceput administrative autonome se gasea un consiliu Sarmizegetusa. sate . Istoria Romanilor urmatoare. torul Daciei. cate la rangul de colonii. Potaissa (Turd a) . Primarul era asistat in militare si ecleziastice.villae. numai romanilor asezati prin sate.decuriones.180) face mentiune numeau curial! . Colonia Ulpia Traiana Sarmizege. ca strain! privilegiati ce erau. Atributiile principale ale anumite obligatiuni obstesti erau Tibiscum decurionilor constau in repartitia impozitelor (Caransebes). Membrii curies satesti se lui Marcus Aurelius (161 . Tibiscum. constiluind organe provin.villae . municipii care constituiau comune urbane. s at ele . acesta avea rangul de compus.curia. lard Wei o referire la darile pentru cult si ingrijeau de o cat mai originea etnica. autonomie locals.ordo decurionum . La anul 170 guvernatorul civile si politice. nu se bucurau de capetenille provinciilor de acolo continuand s. Porolissum (Magura-Moigrad) si Napoca sub garantia lor personals.si latifundiile de dux (duce). cu vaslele teri- din colonii se bucurau de toate drepturile torii din jurul lor. Dace o comuna rurala ajungea la o catunele si . ceperea ddrilor. Napoca etc. raporturi care Inlesnira aproplerea si contopirea dacilor cu romanii. de la Malva. care derive de la latinescul manus capere. cinci ani . din oamenii cei mai bogati din sat. Autonomiile locale coloniae municipii . La inceput. lor. atunci comuna rurala putea De-a lungul tailor de comunicatie care fi ridicata la rangul de comuna urbana sau legau capitala cu centrele administrative locale municipiu.municipia -. instituit de stravechea numire dacica Sarmizegetusa.quinquinalis.

defensor. jocurile si distractiile publice. in dorinta sa de a incredere sau neincredere in organele adminis. sport numarul colonistilor in Dacia. Colonist!i aediles. constituind astfel pace .consilium provin- aplanarea litigiilor ce se iveau intre cetateni. iar ceilalti. pentru a delibera asupra chestiu. a) Darea fonciara . cele de ordin fiscal. adica dilma si claca si chiar aprinse.arvi primi .s-a facut aplicata in Dacia. mai platea si tributum capitis. Arhilectli municipali erau edilii . Acestea se percepeau numai de la publice.ro . provincia intreaga se discutau in conslliul toarelor sale cadea judecarea proceselor sau provincial al celor trei Dacii. ci dupd trebuiau sa fie oameni cu dare de mans.victigalia. Prefect cvincvinal al Sarmize- getusel fusese inlr -o vreme insusi irnparalul Antonius Pius. a scutit 62 www. adica primar.sau patru consilieri . valoare ad valorem. Din randurile for se alegea un Pe langa conciliile acestea oficiale. era "primus".asupra indeplinind astfel o folositoare opera de asis. imparteau ajutoare nevoiasilor.duumviri. sau iobagi. ed serviciile acestea erau onorifice. Se votau moliuni de Se pare ca imparatul Traian. Impozitele nu se quaestores. Candidalii la asemenea demnitati socoteau dupa venit sau randament.care era alcatuit din 20 indeplineau deci si atributiile judecatorului de deputati din cele trei Dacii. sai in conferinte adminstrative . Ei ciarum Daciarum ill . Marti proprietari se recrutau din nilor de interes comun pentru toate municipi. Acestia munceau latifundiile cu sacerdotele provinciei aducea jertra zeitei Roma ajutorul sclavilor.si in pasuni . lui sau al particularilor.campie de clasa a H-a - Incasatorii impozitelor municipale si arvi secundi -. garantau cu Taranii erau parte proprietari pe averea for acoperirea cheltuielilor publice. presedinte sau indoiala. In atributiile edililor cadea supraveg.dacoromanica. Senatorii veneau in Consiliul municipal . indeplinind aceasta misiune 8. Micii proprietari recurgeau si imparatului.al municipiului sau al cie. era impartit in campie de sporturile. nilor geto-daci. pamantului cultivabil care.conventus - Durata mandatului in consiliu era de 5 ani. compusa din doi . Senatul provincial Pe langa autoritatea municipals si chiar vota motiuni si catre imparat si voturi de mai presus de ea se ridica patronul sau pro. dupa bonitatea si tenta socials. intr-o adunare politica.laticlavia. fund. cum nici nu se putea altfel .quattuorviri. care se numea "dicta". al provinciei. Dezbaterile erau uncoil foarte animate c) Prestatia in natura. pamantul for . fard necazurile Tor.tributum soli. quattuorviri jure dicundo. bugetul consti- primar de onoare al capitate' Daciei tuind toldeauna problema cea mai importanta Sarmizegelusa era guvernatorul militar si civil a dezbalcrilor dictate. adica vecini. un fel de senat ca la Roma.se percepea de la cei ce nu aveau trecea la dezbaterea problemelor de la ordinea proprietati rurale. Impozitele erau directe. trative. Cine platea tributum soli nu de zi a dietei.tribu- de edili. jocuri si distractii sportive de tot felul. Ei intrebuintau atributiile de politic si provinciali si constau in: jurisdictie.silvae vul- manipulantii cu bani publici erau chestorii . asezali in Dacia erau scutili de Impozitele herea si inspectia edificiilor strazilor si pietclor directe. In seama for era si grija pentru produclivitatea lui. anona . guver- fel de delegatie permanents. se formulau adrese catre autoritatile La cult si la jocurile publice li se rezervau superioare si chiar care imparat. la care puteau apela cetatenii cu in dezbatere in dicta provincials erau. Cu prilejul deschiderii adunarii sau dietei. Problemele cele mai serioase care ajungeau coloniei. recunoastere a cetateniei. fiscal sap Unul dintre duumviri sau quattuorviri cultural. parte embaticari pe pamantul statu- an in consiliu comun. In atributiile primarului sau aju.adica razes! si Delegatii municipiilor se intruneau o data pe mosneni. rumani "consilium".ordo decurionum se ajutorul guvernatorului in privinta luarii de numea uncoil st senat . Dupa terminarea sedintei festive se turn capitis . aju. Patron.pascuae.dupa pilda hotarari in chestiuni de drept sau de senatului de la Roma.senatus . in paduri de rand .fundus . gares . incredere pentru locliitorul acestuia in provin- tectorul . randurile colonistilor romani dar si ale indige- ile. problemelor de interes administrativ. Chestiunile de interes general privind toarele lui. Dupa serviciul religios urmau foarte rar la folosirea robilor. natorul provinciei putea convoca pe subaltern!! duumviri . clasa I-a . Ion Nistor precum si o tunics Cu dunga lunga . in pentru a da instructii sau a discuta asupra delegatie insa numai de un an.defensor . aranjate b) Darea de cap sau capitatia . Impozitele printr-un delegat al sau. locuri de onoare.

Ele se percepea in regie proprie. Registrele funciare si rolurile de ima liberiatis sive manumissionis. De asemenea.conductor sive comes corner- ditaturn. basi imperiali . si prin arendare. care se administrau de sluf- a) Darea pe mosteniri . Erau insa si percepeau si contributii indirecte precum: statiuni vamale.251). .ro .dacoromanica. primul ilir care ocuplI tronul imperial 63 www. Arendate pe mai multi ani imperiului. 'ciorum.conductores claca. impunere erau purtate de librarius ab instru- De plata acestor impuneri nimeni nu mends censualibus si de ajutoarele sale .stationes. erau si vamile . prestatii vexatorii in alte provincii ale pascui et salinarum.vices.vicesima here. b) Darea pe sclavii emancipati . Istori a Romanilor locuitorii din noua sa provincie de dijma si pasunile si salinele la arendasi . dar tores tabulariorum. se arendau si Marturie a artei statuare din Dacia: capul imps ratului Traian Decius (249 .adju- era scutit. Taxele vamale se Pe langa contributiile directe se mai ridicau la 25% din valoarea marfli.

cautand sa lulu! in apele de munte 0 de la *es. for de aur. sta. sa se aseze la fund de Muresului) 0 de la Potaissa trurda). Grija pentru sporirea productiei salinarum.leguli aurariorum 64 www. Romanii au forta motrice a apelor curgatoare. Ele inlesneau prasila vitelor si Ampelum. Organizarea muncitorilor In colegii sau bresle 4. Culegatorii de aur . unde s-a unde se culegea.care se ridica pana la 24%. munti. in monede. Se culegeau si fire de aur din exploatarilor in legatura cu pasunile si salinele nisipul raurilor. In scopul unei cat mai rationale agricul. precum si rechizit. Romanii dadura o deosebita atentie turi. Opera edilitarA 5. P4unile .silvae cominicae . Intensificarea exploatArilor aurifere 3. pe Agricultorii cu familiile si sclavii tor.siliquaticum . portul lemnului din munti la vale se recurgea la nomics si social's a populatiei. unde se gasesc pana astazi si termenul de pacurar pentru pastor. Grija pentru sporirea productiei agricole si forestiere 2.dacoromanica. ca 0 at pescui- siva si rationala a pamantului.cu padurari care o purta unei bune si cinstite administratii.tea *i exploatarea zacamintelor de sare pen. ogoarele erau masurate de ingYneri holar.nundinae. la Buda. zare .far hotarele dintre ele bine Apuseni. putea contribui in mod efectiv la aprovizionarea Negotul de cereale 0 de produse anima- cu cereale a Italie' sI indeosebi a Romei. de la Alburnus indeosebi a ovinelor .maceria.. cum arata numeroasele drumuri Minereul aurifer se macina in pive mari manate numite ale sarii. in poiene de codri. angajati din randurile veteranilor. de unde extrasesera si dacii comorile fixate prin borne sau pietre de hotar . tarile vecine. mult de pe urma monopolurilor si preturilor Inmagazinarea cerealelor se facea in maydmale pentru diverse produse de prima silozuri sau hambare sub controlul unui necesitate.a. in apropierea numeroase inscriptii.pascua tic. aducand in Dada miner! expert! din cuprindeau suprafete foarte mari in golurile de Dalmatia 0 colonizandu-i in regiunile aurifere. era in obtina recolte cat mai abundente pentru a seama aka numitului conductor piscatus.de unde deriva Major (Abrud) *. Me§te§ugul exploatarii aurului a trecut tru consumul intern. far macini*ul se spala in apa in aqs fel zacamintele de sare de la Salinae (Ocna ca aurul. luard fiinta a*ezarile de mined de la *i de la *es. adica la introdus in Dada metode not de cultura inten. Romanii exploatara de apa. Intensificarea exploatarilor aurifere pentru nevoile armatei. ceea ce indica legatura stransa ce agricole si forestiere exists intre pawn' 0 saline. exploatarilor minelor de aur din Muntii nici. in luncile de la deal Astfel.praepositus horreorum. pe langa grija pe bun al statului . erau trecuti in rolurile Noua exploatare se facea in mod mai sistema- pentru Impozite. urme de exploatari aurifere din timpul In stransa legatura cu cresterea vitelor romanilor. Una lice se facea cu cetatile grece*ti de pe litoralul dintre principalele obligatiuni ale provincialilor pontic. Pentru trans- se interesa de-aproape *I de bunastarea eco.agrimensores. fund mai greu. Schimbul de produse se facea la iar- fata de metropola era contributia cat mai maroace . 0 piva mare de acest fel s-a dezgropat si un castru roman Si s-au gasit gasit pe malul Cri*ului. Instalatii de igiena si salubritate 1. pluLarit. dar se raceau stocaje de cereale ca rezerve pentru tim- purl de seceta. Comertul suferea foarte imbelsugata la aprovizionarea ei cu alimente. Ion Nistor Capitolul VI VIATA ECONOMICA SI SOCIALA 1. de langa Zlatna.ii de gran 2. Monopolul graului nu se aplica in Dada. dar mai ales din cauza tare! de van- preposit al granelor . in bare si in scule. dar si pentru export in de la agatirsi la dad. Si de la acestia la romans. Controlul plutaritului. tre 'cand nisipul printr-o sits era incredintat unui conductor pascui et deasa.ro .peccus . cu tot inventarul agricol. Vastele masive forestiere constituiau un Dominatia romans. Controlul asupra unei mine de aur. deopotriva care cuceritorii be ridicasera ca prada de razboi.

cursurile si intrecerile gimnas- Minereuri de argint se gaseau in partite tice distractive. la Rodna si in alte regiuni si este foarte probabil ca romanii sa fi exploatat si minele de argint.sub indeosebi orasele infatisau un progres remarca- conducerea suprema a procuratorului minelor bil. bine legate cu vestitul ciment caruia i se inchina si-i aducea jerlfe dupes ritu. respectarea regulilor de igiena. adica in isnaliwi sau folosita de romani. Aurul topit se turna in forme din mijloc forum. iar in apropiere se Pirustrilor.dacoromanica. Inscriptiile latinesti care s- bresle profesionale sau sindicale. Istoria Romanilor sive auri leguli erau destul de numerosi pen. Edificiile publice.philosophi .plutasii . mozaicuri si picturi de tot felul. de langa Chian (jud. erau organi.fabnlanarii . In plata impodobita cu coloanc care ieseau barele. care traia si se numeau Dacia Felix. roman. gul cimentului.bazilicile si magazine. pentru ajutorarea trezesc admiratia noastra. ale caror resturi jarea de jocuri si festivitati. din care cauza au ramas atat de Exploatarile se faceau in regie sub con.dendroforii -. erau exploatate se facea prin apeducte. construia amfiteatrul pentru adunari si specta- it contractele de munca ale minerilor. in latineste si greceste. Orasele se construiau dupes planurile edi- aurifere din Dacia . Instalatiile de igiena si salubritate imparatului Antonius Pius (138 . Opera edilitara Tinand seama de remarcabilele progrese economice si sociale realizate in noua provincie In comparatie cu viata primitive rustled nu trebuie sa ne miram daces contemporanii o a populatiei geto-dace din sate. sub controlul asa numitului se ridicau palate pentru serviciile publice cum "Aurilustralis coactor".lecticarii s. cum erau luptele gladiatorilor cu flare sal- table cerate.cu aer infierbantat. tabularii . Organizarea muncitorilor in colegii maid din valea Cernei s-au dezvoltat cu vremea sau bresle celebre statiuni balneare. ca nevoiasilor si pentru acoperirea cheltuielilor de si palatele cetatenilor mai instariti erau inzes- Inmormantare. scrise pe cole.procurator aurariarum Mare. numite astfel dupes zeul for protec- Muncitorii specializati de la orase. tratau corpul cu uleiuri aromatice. mine si din alte intreprinderi industriale ca Din cuprinsul unei inscriptii aflam ca utiliza- mineru aurarii . Waite publice au descoperit urme de monelarll si arsenalc de excelau prin marea for curat. Pe langa izvoarele de apa ter- 3. arata ca si aceste statiuni ter- nici. isi tonarii. adica tamaduitorul. cu un au gasil la Geoagiul de Sus. la Portile de Fier. era steagul care isi avea nasa lui mater Casele de la orase se construiau din pia- Fiecare colegiu isi avea zeul sat' protector tra si caramida. care era con- dus in incaperi prin zid si pe sub dusumele. de langa Oradea. In localitatea lui official al augustalnor. din valea Bistrei.a. a carui compozitie chimica n-a putut fi alul obisnuit. mai jos de Zaicani si apeducte s-au dezgropat la Sarmizegetusa. batice si tauri. la Bane Episcopiei staroste in frunte. Apulum si in alte orase din Dada. Urme de Bucova.Berarii . cu strazi largi si regulate sf cu o plata la daciarum. asezarile romane si ducerea unui inginer de mine. dupes baie. casele construite din lemn si piatra lard chea- tru a se putea asocia intr-o breasla proprie. Hunedoara) indica o alts statiune balneard zati si cartelati in colegii.ro . 4.casieri platitori dispensatores . putine urme de pe urma tor. 0 inscriptie din timpul 5. precum la Bane Herculane.cen. inconjural de numerosi sfel.si Tot in centrul orasului se ridica templul cultu- de re-gistratori librarii. Membrii colegiului erau obligati Inca descoperita. din tor Hercules Salutiferus. pentru aran. Nasaudului.enie si prin arme. corabierii na. trate cu instalatii de Incalzire centrals - hypocausta . Intcrioarcle palatelor de la sa plateasca anumite colizalii pentru oras si ale vilelor de la Cara erau impodobite cu intretinerea casei for de intrunire. torii baii publice din Apulum. adapostea in case de lemn si se aparau din 65 www. Simbolul vizibil al colegiului profesional male erau cunoscute in Umpul romanilor. Foarle frecvente erau instalatiile de bai pentru ostire in orasele de garnizoana. purtatorii de litiere . De asemenea.161) pare sa indice ca romanii exploatasera si minele de tier Aprovizionarea oraselor cu apa potabila din Hunedoara. In anumite centre ale Daciei s.vicus Pirustrarum s-au descoper. Numele vicularii sive nautae luntrasii utricularii localitatii Aquae. care alimentau si insta- de romani si carierele de marmura de la latiile de bai publice si particulare. ajutat de scriitori erau primaria curia .

Virtus. Esculap. Apoi Roma Aeterna. Hercule. care fusese emisa de niceau cu talcuirea diferitelor semne si aratari. Membrii orasele mari. Exercitiul diverselor culte si numeroasa si mai variata. Aflam aceasta dintr-o circulars din 9 de tot felul. iar la Alburnus Maior augustalilor. anumite cotizatii pentru fondul comun de ocrotitori ai tuturor cetatenilor. cu diferite epitete.ro .Chr. Jones. greci. a putut constata ca la orase se cultiva incheie cu crucea monogramatica si cu formu- mult Jupiter. Hierobulus.collegium fune- Cultul religios in genere era in seama raticium si pentru ajutorarea for in caz de pontificilor. Higya. iar Acestca erau zcitatile care isi aveau in Dacia colonislii din Dacia. examinand numeroasele inscriptii din descoperita la Napoca pe un sarcofag. Mahaved. In veacul al lui Jupiter Cerneus. Cibele. localitate ai acelei zeitati. (Sit Tibi Terra Levis).. adica intre zeii casnici. imp-al-41i Dacia era un mixtum compositum de conceptii divinizati erau Traian. Ion Nistor Capitolul VII VIATA RELIGIOASA.Baal Marquod stapanirea romans la credinta for stra. Altare crestin. Isis si Serapis. 100 de inscriptii: zeul Marte prin 15 inscriptii. Ampelum etc. sositi in Dacia din Orient. se Dacia.. de origina Napoca. prin care se arata Ca II-lea ajunse la mare raspandire in Dacia cultul numarul membrilor scazuse de la 541a 17 si ca oriental al lui Mithras. Buzumarus. Arternidorus Apollon. presedintele colegiului precum si cu prevestirea viitorului. romanii veneau cu zeitatile for nationale. februarie 167 p. Nemesis. era raspandit in Dacia si cultul Terrae Daciae si Genio Populi Romani. Concordia. Invictus Nabarzes. orientala. 66 www. Ilaminilor. care isi aveau templele for in toate (Abrud) colegiul lui Jupiter Cemeius. si anume in prima credinte religioase era liber. Daciei. Astfel Ballis.L. care fusese introdus in imperiul In uncle din orasele Daciei luasera roman de la imparatul Augustus incoace. Potaissa. Geniul imparatului era trecut acestor asociatii sau colegii religioase plateau intre lari si penati. Liber (Bachus). Totusi. partile imperiului roman si se asezau in Dacia Deusol. ilirici sau asiatici altarele si adoratorii tor. pe care le adorasera in orasul sau ta fireste la orase. Astfel fiinta la Grija acestui cult oficial era in seama Potaissa colegiul Izidei.Chr. astfel pentru aceste zeitati se ridicau cu preferinta de ca nici colegiul nu mai era in stare sa-si ostasii strain'. Augurii si haruspicii se indelet. Mithras. Antonius Pius si Divus indigene si de diverse culte romane. Neptun. con. Geto-dacii bastinasi tineau sub Serapis. SI SPIRITUALA 1. Deus Samandus. orientale. iar colonistii care veneau din toate Benefat. Epona si Campestris. Dea Celestis. pare sa indice ca pe la mijlocul secolului al III- o inscriptie era dedicata lui Romulus iar alta lea p. Babellahamon. moseasca. In legis. iar colegii si care cuprindeau pe adoratorii din bizantinii nu vorbeau decat de sfanlul imparat. Balmarcodes . Sarmizegetusa.dacoromanica. unde populatia era mai tam for de basting. grecesti si Versus.Chr. isi aduceau cu ei zeii for de acasa. Malacbet. Credinta religioasa a populatiilor din Victoria. in intreg cuprinsul linie la Apulum. iar indeplineasca obligatiunile sale statuare in sub influenta acestora si de indigeni. cultului unor zeitati. Altare nici cotizatiile nu se mai incasau regulat. cazul de deces al vreunui membru. Cunostinta de carte 1. asociatii care se numeau latia justiniand totul era slant si divin. Cele mai multe din continuau sa se inchine la zeilatile for aceste alfare si pietre votive s-au putul consta- nationale.7:T.L. Cu ltele si asociatiile religioase 2. Isis. Ginty si anumite asociatii religioase in jurul stituia religia predominanta in Dada. antistilor si sacerdolilor nevoie. Cultele si asociatiile religioase de inchinare aveau Si Junona. adeverit prin la sepukrala S. Investigatorul american Leslie Webber 0 inscriptie din anul 235 p. cultul imparatului. inmormantare a membrilor .

ceea ce arata ca. incat se simti nevoia ca ea sa fie in timpul stapanirii romane.cum spune inscriptia. Pe matadorii si gladialorii din circuri si amfiteatre o caramida gasita la Sarmizegetusa s-a pulut ale caror nume au ramas invesnicite in descifra alfabetul sapal de trei ori. probabil de un Theodor Mommsen si all' cercetatori ai trecu- invatacel al scrisului sau poate pentru uzul tului imperiului roman. simpla cunostinta de carte nu era 67 www. cum era Scoli latinesti luara fiinta mai intai la oculistul mentionat mai sus. armata.ro .192) spre marea lui Homer. Romanii minarea sludiilor. ca avocati sau insemnari scrise in limba geto-daca. care se mai inalte in administratia civila sau in recitau si se cantau totodata. sau in alte cen- Din punct de vedere cultural organi. Sarmizegetusa si apoi la Porolissum. Statucta de Venus. cuprinzand alfabetul copil minune Regulus. Dupes ter- fares indoiala un remarcabil progres. medici. la Cum insa pentru ocuparea unor functii care legile erau formulate in versuri. Din aceasta prea intere- imprastiate asupra intregului tcritoriu al santa inscriptie pare sa rezulte ca medicina Dade' Traiane sunt cea mai elocventa dovada curatives in Dacia era asa de raspandita si pentru larga raspandire a cunostintei de carte apreciata. asemenea lui sapat probabil de incepatori. a jucat si a cantat in fata sen- Porolissum. scrie" . se mai preda si limba omnes delictavit . Cunostinta de carte suficienta. unde Nu lipseau nici artistii fiber prole- insemnase cineva ca "a ajuns sa incerce a sionisti precum erau cantaretii pe la ospete. Unii dintre ei se era necunoscuta. cum era faimosul oculist Titus Altius Cunostinta de carte a patruns mai intai la Bivixtus din Apulum (Alba Iulia) care-si facea orase si s-a raspandit mai apoi la sate. Caramizi similare. pe langa invatarea admiratie a tuturor .15 Asa se explica lipsa de dedicau si profesiunilor libere.consionem nanctus sum scribendi. mostenita in parte si de la agatirsi. cuvenita reclama pentru alifia de ochi Numeroasele inscriptii si insemnari preparata de el insusi. culcse si publicate de si de cloud ori fragmentar. elena si aceasta poate numai pentru copiii Numeroasele inscriptii funerare scrise in ver- colonistilor originari din regiunile grecesti ale suri indica inclinatia daco-romanilor spre vastului imperiu roman. poezie. practicata de medici de specialitate. o data intreg inscriptiile din Dacia. La Romula s-a descoperit o atului si poporului roman si chiar inaintea caramida cuprinzand un fragment din Iliada imparatului Commodus (180 . Relinem numele unui scolar. tined! acestia se intorceau au introdus si au raspandil in Dacia in Dacia pentru a ocupa posturi de raspundere cunostinta de carte. Statueta de bronz de la Potaisa bronz de la Potaisa 2. Istoria Romanilor Mars. jock scrisului si cititului. tincretul din Dacia se ducea la stud!! mai Lemcinicc la Roma.dacoromanica. s-au mai gasit la Iacint si Narcis.saltavit. care in epocile anterioare in armata si administratie. tre culeurale din Orient pentru adancirea si zarea Dade! in provincie romans a insemnat completarea cunostintelor lui. cantavit. care.

Inscripliile din populatia barbateasca. Margada care arata ca.ro . de altfel. Populalla autohlond se limpul razboiului. Raspandirea limbii latine 1. romanilor. Argklava s. Ion Nistor Capitolul VIII PROVINCIAL!! SI COLONIST!! 1. in urma indelungatelor razboaie. romanii parasite. care fusese descoperite in Dacia fac mentiune de nume capabild de a purta arma. Petendava. argintul si dupes cucerirea romans in afara granitelor noii chiar fierul. ojungand cu vremca la o convietuire pasnica diverse triburi barbare. ramase. pc Tanga care sc la valra.a. faith indoiala. Dacia era varsta. supunandu-se cuceritorilor si asezasera. De altfel. thcaminte miniere cum era sarea. din femei si din tincret. Marcoda va. exploatarea bogatiilor naturale ale noii cuceriri. care prin munca for con- Daciei. inclestari a cazut. dar nicidecum ogoare si pasuni. In cursul acestor sangeroasc Petrodava.zboi cu romanii foarte multi daci 68 www. cum se evidentiaza aceasta din mai se straduira sa castige si sa puns in miscare multe scene de pe Columna lui Traian. precum s-a al-Mat mai sus. care preferath robiei romane viata in tribuie la sporirea avuliei publice si la inflorirea pribegie. Rolul armatei si al corpului functionaresc in desfasurarea procesului de romanizare 6. desi nu lipsesc stiri ca in cursul celui starii materiale a tarii cucerite. se reintoarse la vetrele tive in folosul cuceritorilor. care cat mai multe brate de munca pentru gresit fuseserd interpretate ca un exod al popu. In Dacia. din motive fiscale niciun provincii si randurile for par sa fi fost umplute cuceritor nu se lipseste usor de elementele har- si cu anumite elemente darze din interiorul nice si productive. germano-cellii in partile nord-vestice Harta lui Ptolemeu din secolul al II-lea si semingi sarmatice in regiunile nord-estice ne-a pastrat in teritoriul geto-dacic numele ale teritoriului roman de asUazi. cal sl dupes terminarea lui. intre care iazigii in lun. adeverit prin marturia lui Eutropius Cadonia. mai ales in regiunile periferice. cand se stie ca romanii Dar nu este mai putin adevarat ca pretuiau elementul uman din provinciile Tor. compunca din gelo -daci. indata dupes incetarea ostilitatilor si asezarea care singur era in masurd sa chezasuiasca pacii. in avea loc la inceputul razboiului. Ostilitatile dacilor liberi fata de romani 4. Deusara. Faptul acesta este.dacoromanica. Ulida va. Procesul de romanizare si inlesnirea lui prin constitutia imparatului Antonius Caracala 5. latiei autohtone. dacice ca: Bacanca. izgoni din asezarile ei. Pe puterea de unor asezari rurale cu terminatiunea dacica in rezistenta a populatiei autohtone s-a rezemat -dava ca: Dacidava. Canonia. inlesnirea colonizarii si organizarea colonistilor in colegii dupes originea for 7. alcatuita din oameni mai in inainte de cuccrirea romance. in masive forestiere si in la sfarsitul lui. Carsidava. cile Tisei. populatia dacica. etc. Rusidava. Burida va. in fata invingatorului. cu ei. In plus. Masa compacts a populatiei dacice. Respectul romanilor fata de datinile si obiceiurile dacilor 3. Burticum. care se refugiase in inflorirea provinciei prin munca sa construc- munti cu avutul ei. regele Decebal in eroicele sale lupte contra Patridava. romanii nu aveau nici un motiv Dada ramasese istovita de barbati . a Daciei. atat in o lard bine populates. Legenda exodului populatiei autohtone 2. Scaleta. Toneta.viris erat de a starni populatia autohtona sau de a o exhausta. Exodul populatiei ar fi putut care constau. Polendava. Singidava. o bung parte Ziridava. dar indeose- Numeroase triburi dacice ramasesera bi metalele nobile cum erau aurul. de al doilea ra. Arcidava. Legenda exodului populatiei autohtone trecusera de partea romanilor.

comanda unei expeditii sustinut si cum se mai sustine sl astazi de unii de pedeapsa contra dacilor liberi si a aliatilor cercetatori cu idei preconcepute.192) dacii liberi. infranse rezistenta for si transplants si obiceiurile dacilor 12. superiori din punct de vedere cultural si at civilizatiei. Actul acesta de intr-adevar. ale dacilor.ro . 0 alts moneda de la imparatul Filip pretendent la tronul imperial.iaculurn Daciarum" si de "Dacicus Maximus". nu incetau de a agresa cu originea dacica a celor decedati in amintirea atacurile for granitele imperiului. in intelegere cu gepizii inscriptiilor din Dacia s-au putut constata vreo si marcomanii de la granita nord-vestica a 335 nume grecesti. a populatiei autohtone din Dacia.Dad rebellantes . se mandrea cu ccl Tanar purta pe avers inscriptia Dada. la inmultirea si seama de vechile traditii politice si economice intarirea potentialului ei ethic si economic. pentru care dard national. (249 251) fu onorat cu titlul de "Restitutor elul dacic precum si sageata dacica . din regele Decebal . silind pe romani sa recurga la tul ca inscriptiile din celelalte provincii romane masuri drastice de aparare. nu putu rezista mutt procesu- lui de romanizare.201) intari garnizoana de la Potaissa civil! originari din Dacia . domo (Turda) mutand acolo din Moesia Legiunea a V. In urma contactului zilnic 3. cu singura deosebire ca 4.natione dacus. In timpul domniei imparatului Commodus Duper o cercetare mai recenta a (180 . In timpul imparatului (249 .dacoromanica. car uncoil mereu de dad rebeli . zmeul volant sau dragonul. aplicara fats de populatia autohtond o politica romanilor in Dacia nu tindea la star- politica de destindere si de apropiere.de care se face mentiune. Vulturul era si pe emblema Legiunii I-a Macedonica. vreo 116 nume thrice si provinciei. care indica Dacia romans. Originea dacica se tul Antonius Pius (138 161) se mentiona vede din insusi numele raposatului. Sub impara. dadi liberi. asupra acelorasi daci liberi imparatul Dacicus Perna si faimoasele sabli incovoiate dupa mod. dupa cucerirea colonizare constituie cea mai build dovada ca Dade!. datinele si obiceiurile romane.269) generalul Regalianus. In conditiile acestea este evident ca in a Macedonica. cum s-a nianus Iulius Hospes. romanii. Sabinianus lovi fares crutare triburile Procesul de contopire a dacilor cu 69 www. ostirea romans se gaseau unitati dacice ca Imparatul Maximianus Tracul (225 239) "numerus dacicus"si "cohortes dacorum" din.251) s-a putut distinge geniul dacic cu Galinus (260 . laur in clot. C. tinand pirea populatiei. Vettius Sabi. al sa dacica. colonizandu-le acolo. elementul dacic care unitatile militare ce se recrutau din randurile traia in provincie si venea zilnic in atingere cu dacilor. Septimius Severus ne-au pastrat aproape 150 nume de militari si (192 . Respectul romanilor fats de datinele dacice. ci dimpotriva. Imparatul Traian pastra numele Urmasii lui Septimius Severus avura tie Sarmizegetusa pentru capitala Daciei. Interesant este fap- provinciei. carora se pune inscriptii. avand la picioare un vultur cu o cununa de Decebalis !psis ul fertur affinis. respinse un atac puternic din partea dacilor tre care unele isi pastrau chiar vechiul for stin. Pe la Dacorum . lard sa-si renege originea Cu Coate acestea insa. constiinta natio- comemorativa in cinstea imparatului Decius nala dacica era treaza. un dragonul. Pe o moneda mijlocul secolului al III -lea. Pentru izbanzile sale manus turnultuaria. Dacia.000 de familii dacice in provincia romans. Istoria Rornanilor 2. In sustinut lupte sangeroase contra dacilor liberi. Vulturul s-a "Astral si in emblema Munteniei. Antonius Caracala Dupes uncle marlurii si inclicatii islorice romanii ingaduird folosirea limbii dace in Cu Coate acestea. liberi in aliantal cu sarmatii iazigi.era[ geniis Daciae. tor. natione Dacus.furs mentionate. originea sa dacica si de coborarea sa directa reprezentata prin chipul unei femei tinere. fapta razboinica imparatul fu cinstit cu titlul de Dacii indigeni serveau si in militiile locale Dacicus si Sarmaticus. romanii. cum se vede aceasta din numeroase- terror numar sporea mereu prin refugiatii din le inscriptii funerare din Dacia. Procesul de romanizare si inlesnirea ad cununa dc laur din ciocul vulturului este lui prin constitutia imparatului inlocuila cu setnnul crucii crest inc. populatia daci- romani ea autohtond deprinse curand limba. La 193. amenintau mereu linistea si pacea vreo 67 nume traco-dacice. Ostilitatile dacilor liberi fats de cu autoritatile civile si militare.si chiar prin indicatia directa: "de naLiune dac"- provinciali razvratiti provinciales recusanles. imparatul incredinta nici un caz nu poate fi vorba de o exterminare guvernatorului provinciei.

atribuirea de loturi de pamant catre veterani si Exploatarea minelor de aur din Muntii prin statornicirea acestora pe pamantul asa de Apuseni ademeni curand numeroase elemente ospitalier al Daciei.issEr4t crqm sitsirr. devenise astfel un adevarat "vicus Pirustarum".T. ci trebuird se.1. dupes supunerea Daciei.. P :11 . Centre importante de colonisti romani peasca cu ei.rNo&curnrtoy Svail nv IAry. ei se straduiau se. Dacia. Alburnus si alte localitati vecine.v. raspandite asupra intregului cuprins al provin. adica in limba Latina. cuceritorii nu se puteau intemeia pe elementele etnice ostile Tor. romance sa-si incerce norocul in aceasta Prin aplicarea constitutiei antoniene.A al:: z) 1.ro . ge(ii din Califomie antics. oamcni din toata lumea romance pentru munca festarea si afirmarea ci. YRI1 Sf. articuleze modificarea normelor pentru emigralie. se conto.cmir41).Ar. Rolul armatei si al corpului co TI sp. CV Nv.FsToErmEmEitrosoltusstvws. Liffri ISTNNElfiSKINNOPso..5 cvf r p.ms$ last t(V.: N.. itA FRO ii.+ v_.NSCR.1. Ion Nistor populatia romana. FF/IE Eted-TO EXNVS H APS.lictItizitiv rrst: CE N rcvs.Osr r NI -TT Mi` vN.rTiffileCK*F14439109. cviAist soNhsrovmnvg. in noua stapanire. cr. ramana in contact zilnic cu localnicii. ademeniti de faima bogatiei Daciei.11. Xj) ivo N F kviv.dacoromanica.. s-a ingrijit ca viata romans sa gaseasca Traian ar fi stramutat acolo o mare multime dc prctutindeni puncle de sprijin pentru mani. irprst4 !th.s4orn co cos Cat icamr. cautau sa-i apropie si sa le trezesca increderea adica satul colonistilor din Pirusta dalmatina. omnes Romani dicuntur. din alte orase italiene. colonistilor in colegii. duind in mod exceptional emigrarea de ele- rilor.Nrria rrir. dupe. Augustin relateaza ca pc timpul sau Fa. sa si -i apropie cat mai mult si sa.mimes Romani facti sunt et t rrila trnar4v3i1SvIvt.v r4 14 t p.7.tC0f.. dimpului si ridicarea orasclor . find in contact zilnic cu provincialii.NONAINtk.n. originea for cienii si mesterii de tot felul pentru a ajuta la noua asezare administrative si economics a Exodul acesta de colonisti romani din provinciei. tr* devenird cu totii cetateni romani.ri\rrt.tEST roots (rrvi.11.:r Pia MI ESI".CxEst1/4/ tog Isi zic romani.ci t u1/4( nkrCavivez . (RNER.Traianus victa In jurul forlaretelor si garnizoanelor se Dacia ex lobo orbo Romano inifinitas eo copiae indesau elemente locale pentru a gasi satisfac. inga- cererile si revendicarile for in limba cucerito.1Evs . In urma armalei venires tehni. care se asezard la Apulum.4. la prosperitatea careia tinea stationau de regula decenii intregi in una si asa de mult.Nr n ay FIXNEs. In canabele din jurul taberelor se erau municipiile Sarmizegetusa.. care min bogatiile ascunse ale minelor Luturor locuitorilor din vastul imperiu roman.. In sensul acesta activau si La colonistii ilirici veniti din Dalmatia se mai 70 www. de aur ispiteau pe oamenii de afaceri din lumea fares deosebire de limba si originea for etnica. dar si oamenii de tot felul inlesnit prin constitutia din 212 a fmparatului care.r. pro. care din cauza elementului dacic cu cel roman dominant.tile ei masura oarecare de insasi oficialitatea romance. Inlesnirea colonizarii si organizarea functionaresc. Eutropius afirma ca. Dupes cucerirea Daciei si dupes transfor. Armata.. toti cetatenii imperiului devenisera roman si F/(ogro Nrtiv afrx N t13 PJTAN .wor i'siNfpiLiks &Dv -to. care era singurul mente romane din Italia pentru noua sa mijloc de intelegere verbala. Napoca si Porolissum. Dacia se putea mandri cu aceeasi localitate. comandantii si trupa aveau privilegiul de a 11 primit colonisti din Roma si grija sa. transtuleral ad agros el irbes calendas. desfasura un mare proces de contopire etnica a Potaissa.x.TBP /.t4 MN. specializate in exploatarile miniere din Un al doilea element activ in procesul Dalmatia.1.k.a. recurga la sprijinul institutiilor for oficiale. Si cum legiunile provincie..krw. toate regiunile imperiului era incurajat intr-o trele principale ale Daciei si cu unita. cuceritoare a fost foarte mult Aber profesionistll. Iar pentru a pul acesta imparatul Traian recurse chiar la putea fi intelesi.. cu garnizoanele ei in cen.4. Apulum. In sco- erea nevoilor si neajunsurilor Tor. poarta. aceasta fusesera ridicate curand la rangul de ces care ajungea sa se desavarseasca prin colonii. la de romanizare a fost corpul functionanlor pu. cum erau armata si corpul 6.DIvrrP. rlu m. Antonius Caracala (211 . Diploma a mini mililar din trupele auxiliare marea ei in provincie romance. r.Cntiv.c.sit. provincia Dacia s-a numit ulterior rOsIElkirtkr6 ry /TAX PENT froNsT Romania./ Nisi E.217) in virtutea umblau dupes afaceri rentabile in tara raga- careia dreptul de cetatenie romance fu conferit duintei.IrrttINTIP115-1 romani. Dupes cetatenii sai . Fyrrs OSt C/Z. ciei. Astfel.NIM t is. Alburnus blid care. co 5.c9.EI IR ES. Transdanubia si dacii din Dada propriu-zisa itAro. functionaresc in desfesurarea procesului Kv t F D:TF CPkr+DtJ S Er rivEfro de romanizare DE-stA.

Tulcea) care nu este decat o tra- Diferentierea progresiva dintre limba clasica si ducere a latinului Petra. [.casa fu inlocuit noastre sub numirea de troiene. sub forma de lege in inteles profan.] Scaune.. precum si a judecele nostru. de unde derive romanescul sat.1 Muntii Gerneni. duce.1 sapte case. [.] strunga. legatura cu numele imparatului Septimius Canabele de pe langa taberele militare isi Severus s.. nu apare nici in inscripti ca bundoard Petra sau Petrae. politice depline mai venires in Dacia si numerosi Procesul de tranzitie din limba clasica peregrine si sclavi care. adica solul cultivat si pro- Bitinia. Provincialii atribuiau lui val si sant .1 Castel Nou. ductiv.. Siria a.] slam. dar si relit tru apararea intereselor profesionale: Colonistii gios. [. schimbara numele in subcetate. Este probabil ca trei Dacii era titlul de dux. voievod.565).1 Fantana lupului. 71 www. adica Piatra.o unitate s-au incercat apropieri intre numele localitatii care stationa adesea in vile.. precum si cuvintele care Colonisti originari din Galatia isi aveau exprima ideile fundamentale pe care le intal- colegiul for . [. ile sale Traian devenise asa de popular in Termenul de pagus pentru sat fu inlocuil prin inscriplii. [. Una din cele mai insemnate titulaturi tatea Prosmona din Dalmatia isi aveau colegiul romane care s-a pastrat la provincialii din cele for .collegium Asianorum.. Colonistii originari din aceeasi localitate Din bogata terminologie administrative se constituiau uneori in asociatii sau in cercuri s-a pastrat termenul de judex .. [. [.1 Dusmanii. folosindu-se de limba in dialectul rustic se evidentaza foarte bine in latina. Numele imparatului Traian s-a pastrat nate in bung parte si de noile conditi de viga pana astazi in traditia islorica. pro- municipiurn sau urbe pentru asczarile urbane. trecu colonistilor proveniti si din alte localitati ale asupra administratorilor celor trei Dacii si care imperiului si ca descoperirea de inscripti not din marturiile istorice medievale apare sub va largi cunostintele noastre in aceasta pri. in dauna limbii dace. Iata caleva exemple in redaclarea greceasca a autorului: 7.dacoromanica. Termenul de Caracal cu eel al imparatului Caracala. Prin constructi- ale provincialilor din Dacia si Moesia.a. Valurile de aparare pagani.. [.] Labula. deopotriva cu cei originari din Asia organizard la Napoca cercul din Moesia.collegium Galatarum . Daciei si Transdanubiei...] fireste.Piatra.. Ulmel.. dar si pen. Galatia.. ce fusesera ridicate in tot cuprinsul spre deosebire de satenii crestini.1 treizeci de lei. Raspandirea limbii latine [. care nu imbratisasera crestinismul. adica de asezare aparata cu "burneand de zid".1 Romuliana.a. prin curte de la cohortem . Termenul de lex s-a pastrat datinilor si obiceiurilor for de acasa. limbii literare latine. forma de duce si in slava.ro .fossa contra atacurilor barbare. administrativi.. Macedonia. [. ca bundoard din Gallia...judele sau pentru cultivarea limbilor mateme.. La Apulum colonist! din locali. pentru guver- asemenea colegii sa fi existat in cercurile natorul provinciei.Severin a fost pus in ceea ce insemna o localitate fortificata....) Argintari s. Dar pe langa colonistii cu drepturi mane herteg (Herzog).. 1.deveni romane.pavirnentul. de tot felul. [. ci un dialect latin rustic. Locuitorii din Drumul roman care duce la Turnu Rosu se "pagus" . o propagau cu succes in randurile loponimia cc ni s-a past-at la Procopius in provincialilor aulohloni.] scara.. si Germisara.] Raspandirea limbii latine oficiale Arini. Provincialii din Dacia..] Romanian... Limba dace. [.a.) mai aminteste nimic in marturiile timpului.. Camena (jud. apar pana in zilele Termenul de "vila" . L. Barsava.. limbajul rustic latin de la Dunare fu determi. [. neajungand sa se ridice la nivelul Unele din numirile acestea vechi latine.collegium Prosmonorum.. traduse si cazu prada uitarii. cu vremea. au pastrat termenii bisericesti si sau colegiul Asianilor ."pagani" devenird necredinciosii numeste Calea lui Traian.civitatem Numele orasului Turnu. care s-au Limba latina vorbita in Dacia nu era suprapus populatiei autohtone in slavonescul latina clasica. mulgatorul constitute! anloniene din 282. incest Constantin cel Mare it numea eel de fossatum. Traian aproape toate constructiile vechi. De asemenea.la Napoca nim in limba romana. [... care. [. iar in ger- vinta..subcivitatem.. fu inlocuit prin termenul de cetate . [.. pamantul nostru.. lucrarea sa asupra edificiilor din timpul imparatului Justinian (527 .. Istoria Romani lor asociasera colonist si din alte provincii Terenul pa vat al oraselor. despre care nu se Florentina. in limba navalitorilor de mai tarziu.] asupra intregului teritoriu al Daciei s-a facut.

capitala Sarmizegetusa. Impartul Antonius urmasul lui Traian. dar ca la torul Daciei Claudius Pronto. coborara pe Siret. Dacia de mad primejdii. Apararea Daciei de catre urmasii lui iar din rasarit roxolanii patrunsesera adanc in Adrian si inceputul luptelor cu gotii Transdanubia moldoveana si munteand. Dacia. nazuiau spre Moesia inferioard. spre Dunare. ar fi ramas prada barba. Astfel. planul imparatului. pentru ispravile sale prea greu de aparat. imparatul Aelius Pius (138 -161) respinse cu succes atacurile Hadrianus (117 . Imparatul Marc Aureliu (161 . onizati in Dacia mase compacte de barbari. Asiria si dacilor liberi si a colonizat in imperiu 12. care comandase pe vre. bila relatarea lui Dio Cassius ca din ordinul Harsova. Pretinsa intentie de evacuare a Traian de la Drobeta. Apararea Daciei de catre urmasii lui Adrian si inceputul luptelor cu gotii 1. care. barbarilor contra Daciei si restaura. ar fi voit sa evacueze Dacia. iar in Dupe moartea imparatului Traian. Dio Cassius si Eutropius. 0 medalie din timpul sau imparatului Adrianus infatiseaza Dacia Felix prin o fecioara care intr-o mane tine sabia dacica incovoiata. amfileatrul de la Porolissum. cinstit legiunile din partile imperiului prea expuse si cu titlul de Sarmaticus. distrusts sub regele Burebista. Restitu tor Daciae. ale carui urme s. 2. Granita nord-ves. imparatul Adrian fu cinstit cu titlul tica a Daciei era mereu amenintata de vandali. 0 inscriptie arata ca el a salvat ca imparatul Adrian. a infrant impotrivirea Orientul Mijlociu. caruia cetatenii staruinta generalilor sai ar fi revenit asupra din Sarmizegetusa ii dedica o inscriptie votive. cum erau costo- Imparatul Adrian a vizitat de multe on bocii si carpii.ro . Din ordinul sau s-a Strabatand Transdanubia moldoveana. care (Iglita) pare sa fi avul inlentia de a parasi se putea asemana cu eel de la Sarmizegetusa. cum arata muri Legiunea a V-a Macedonica in Troesmis o inscriptie. ajunse sa tronul cezarilor depusera cele mai largi staru. din consideratie pentru Dio Cassius arata ca pe timpul domniei multimea cetatenilor romani din Dacia. de a retrage Sub imparatul Commodus (160 . hotararii acesteia. urmasii lui pe de vie. retragand legiunile la limesul dunarean.dacoromanica.000 Mesopotamia.192). De aceeasi solicitudine se bucura Dacia ajungand pana la Olt. Pentru inte pentru consolidarea Daciei si apararea ei larga sa solicitudine pentru provincia lui contra barbarilor navalitori. granitele imperiului.180) avu de Cel putin asa ne comunica doi cronicari sustinut lupte grele si sangeroase contra mar- romani. a razboinice contra sarmatilor. unde ii ademe- au dezgropat in zilele noastre. fie cultivate din nou in Dacia Traiana. alta un ciorchine de struguri. se pomeneste de "vicus carporum" langa. In luptele sale tenitelor atacuri si hartuieli din partea barba. gepizi si marcomani care. 0 inscriptie neau bogagile oraselor grecesti de pe litoralul comemorativa a invesnicit amintirea prezentei pontic. navalcau mcreu in Dacia. lui alutan si de aceea pare foarte putin proba. unindu-se en dacii libcri. Dacia ramanand mai departe in de familii dacice. unde. cum erau Armenia. imparatul a gasit un sprijin efectiv la guverna- rilor. Alte semintii dacice. El mutts 72 www. sub impresia necon. Pretinsa intentie de evacuare a imparatului Adrianus 2. rilor. o dovada ca vita intamplata la 11 august 117. guvernatorul fost redus la cvacuarca unor provincii din Daciei. Ion Nistor Ca p ito I u I IX APARAREA TRANSDANUBIEI SI DACIEI CONTRA BARBARILOR 1. Imparatul Septin2ius Severus (192 imparatului Adrian s-ar fi demontat podul lui 201) acorda Daciei o atentie deosebita. in fata acestei situatii. in imparatului Marc Aureliu au fost supusi si col- cazul unei evacuari. pe linii mai interioare. si sub urmasii lui Adrian. acolo. Ei fura primili in imperiu si colonizati sale acolo. ei construit apeductul orasului. El a staruit pentru intarirea limesu. care sustin comanilor.138). Traian. pe timpul imparatului Teodosiu. lazigii din kin- dle Tisei nelinisleau mereu Dacia Malvensa. Sabinianus.

imparatul con. primul imparat distins cu acest titlu. ei nelinisteau mereu Moesia Inferioara. salasluira mai bine realitate insa in afirmatiile acestor scriitori. care scria in a doua moldoveana. De altfel. dintre Mangalia si Silistra.235) nu mai putu cetatcnii din Sarmize-gelusa o asezasera in impiedica picrderea cetatii Tyras din limanul cinstea lui Licinius Cornelius Valerianus. romanii se ciocnira pentru prima adica Transdanubia. Sarmizegetusa schimb.gotii se instalara de-a binelea in titlul de Dacicus Maximus. simtind sa-i considere ca federati al imperiului si sa le plateasca subsidii anuale.244) si Filip Araby] (244 . iesi intru intampinarea for la transdanubiene. De acolo nu incercasera sa strabata Carpatii in Dacia. Sub imparatul Galus (251 253). Imparatul Danubium ubi est Gotia. Inversunarea acestor lupte pans in zilele noastre. asa de bine.castra nova severiana . Galienus (260 .trans succes contra gotilor navalitori. Sextus Rufus.amissa. se mandrea cu titlul sau de Restitutor furs robite femei nobile de diferite neamuri Daciarum.amissa trans Istrum provincia - Caracala. nordic al Marii Negre. Sub imparatul Antonius de Istru . Orosius si altii sa 217) avu de sustinut lupte grele cu gotii care. Tot din ordinul Sub imparatul Valerianus (253 . In Moesia. dar ostirea sa fu Dupa infrangerile acestea. care pe Crimeea. Ei se asezara in Transdanubia de unde Imparatul Maximianus (235 .prope incolas. de un secol in sesul sarmatic si pe litoralul care nici nu erau contemporani evenimentelor. timpul lui Galienus era de fapt pierduta pentru gotii trecura Nistrul in Transdanubia romani. gotilor inaintasera pans la Naissus (Nis) unde 249) luptara contra gotilor. Istoria Romani lor Legiunea a V-a Macedonica din Troesmis Incurajati de aceste succese. gotii nici Transdanubia pc care o numira Gotia. Imparatul. care patrunsera in suferira o grea si sangeroasa infringere. obisnuite in bani si in efecte de tot felul.Severinului. unde gotii se incuibasera data cu gotii in Transdanubia si nu in Dacia. vorba de pierderea Daciei pe timpul acestui Dupa ce cuprinsera Cetatea Alba imparat. la randul sau. gotii din batuta si imparatul isi pierdu viata pe campul Transdanubia furs siliti sa recunoasca supre- de lupta. De acolo gotii tre- sangeroase cu gotii. Moesia se umplu Abrittus (Abtatkalesi) la jumatatea drumului cu sclavi si muncitori din nordul Dunarii. Gotii furs baluti si silili sa ca salasluind acolo . Pe la inceputul secolului al III-lea. insasi Dacia ar fi fost pierduta .ro .260) ei lui pare sa se fi ridicat vestitele castre not invadara din nou Moesia. ocupand regiunile evacuate intre jumatate a secolului al IV-lea. In manice de la Marea Baltica.238) avu ciocniri nazuiau spre sud in Moesia. Iar respecte limesul dunarean. care-i pastreaza numele Transdanubia. matia romans si sa se impace cu situatia de gotii se putura reintoarce in Gotia federati ai imperiului in schimbul subsidiilor Transdanubiana cu prada tor. fiul Nistrului. afirme ca pe timpul imparatului Galienus desprinzandu-se din numeroasele triburi ger. imparatul Claudius fu cinstit cu titlul datoreste imparatului Gordianus ridicarea ei la Goticus. incat puteau fi considerati aproape precum s-a crezut. rangul de metropola .268) nu mai prididea cu in jurul carora s-a ridicat mai apoi cetatea apararea atacurilor repetate ale gotilor din Turnu. Valurile romane Orosius.dacoromanica. arata ca regiunea din Transdanubia nu mai puteau fi aparate cu transdanubiana se numea Gotia . unde se gasira ullimele monede imparatului Ga-lienus. in asa fel ca. necontenite Meuse pe unii scriitori ca Imparatul Antonius Caracala (211 Eutropius. contra sarmatilor si dacilor liberi si fu onorat Imparatul Claudius (268 .a oraselor Scriitorul Trobellius Pello arata Ca in cur- dacice. imparatii prinse o mare expeditie contra tor. care navalisera in Galienus fusese pierdula provincia de dincolo Moesia Inferioara. gotii nu (Iglita) la Potaissa (Turda) si tidied aceasta contenira cu atacurile for contra imperiului. pe care contemporanii it cinsteau cu (Tyras).metropolis . Pe timpul imparatului Dacios (248 sul navalirilor gotice in Moesia.270) intre- cu titlul de Sarmaticus si Dacicus. De asemenea. ajungand pans in se confunda Dacia cu Transdanubia. localitate la rangul de colonie. arata clar ca sub limp de costoboci si de carpi.la Drobeta. El apara cu succes Dacia ceau Dunarea si invadau imperiul. Aurelius Victor. izgonindu-i de acolo. Coloanele Gordianus (238 . iar imparatul severiane . care ca prizonieri multi regi barbari. 0 inscriptie pe care Alexandru Severus (222 . arata ca nu putea fi romane din timpul domniei sale. 73 www. romanii luara 251) gotii navalira in Moesia.

barbarilor din nord-vest nu mai putea fl In tot cursul secolului al II-lea si al III. Sub la Apulum (Alba-Iulia). nici aceasta imparatului biruitor de Dacicus Maximus" si ultima linie de rezistenta n-a mai putut fi 74 www. Dar imparatul ajunse curand la convin- in unire cu triburile dacilor liberi. Aceslia Porolissensa spre pozitii interioare pregalite parasira in secolul al II-lea p. dar ele putura fi Inca respinse cu succes. Dispozitiile de evacuare luate de imparatul Aurelian 3. dalo-gepido-dacice granitele Daciei nu mai manica. In toiul luptelor sangeroase contra coalitiei dupes 271. vandaliisi gepizii. Legiunea a V-a Macedonica. Banatul de astazi. adica Oltenia si lui Maximianus Tracul si imparatului Dacius. ei atacau mereu.Chr. Marturiile lui Flavius Vopiscus si Eutropius asupra evacuiirii Daciei 4. avea garnizoana la Potaissa (Turda) si Napoca fiulsi coregentul imparatului Filip Arabul. Luptele cu vandalii si gepizii de "Restitutor Daciarum". aparata cu succes. foarte razboinica. precum se constata din imparatul Galienus (260 . Luptele cu vandalii si gepizii 2. (Cluj) si Legiunea a XIII-a Gemina cu resedinta cazand de pe cal si frangandu-si gatul. pana la gura Crisurilor si prin retragerea legiunilor din Dada mai sus de Tisa. Aliatii dacilor liberi erau acolo 2. pentru a-si deschide drumul in imperiu. De aceea. granitele gerea ca nici aceasta lithe a frontului contra provinciei romane. Urmasul lui Galienus. imparatul Claudius (260 . Concomitent cu navalirile golilor in respinse la Naissus ata-cul gotilor si tinu Inca Transdanubia si asezarea for vremelnica acolo piept atacurilor furioase ale barbarilor contra se accentua tot mai mult agresiunea dacilor Daciei. adica din Transdanubia. asezarile for din vreme. romanii evacuara lea. haladuiau vandalii.Chr. salasluiau gepizii.270). Aparatorii Daciei avura Succesorul lui Galienus. dupes that& probabili- nordice de la gura Vistulei. Daciei Porolissense.dacoromanica. De aceea. Ion Nistor Capitolul X EVACUAREA DACIEI DE CATRE ROMANI 1. o semintie ger. imparatul mull de furca cu ci. el lua sud. care nazuia spre puteau fi aparate cu succes. liberi si a asociatilor for contra granitei nord- vestice a Daciei. organizand o noua lime de aparare pe creasta precum indica de altfel si titlurile de onoare de acestora. care isi gepido-dacice isi gasi moartea Filip cel Tanar. Se vede itiei barbare contra Daciei se intetira tot mai insa ca in urma atacurilor concentrice ale coal- mult. romanii avura de sustinut lupte grele de si Dacia Apulensa. De acolo. retragandu-se in Carpati si aparare contra coalitiei acestor semintii ostile. cu intethia de a incerca apararea cel "Dacicus" Si "Sarmaticus" conferile imparatu. in campia Tisei.ro . putin a Daciei Malvense. strabatura Carpatii tatea. grava hotarare de a scurta frontul de aparare Dincolo de Somes. Organizarea Daciei Aureliene 1. pana la gura in fata atacurilor neconlenile ale coalitiei van- Somesului. Acolo gasim concentrate. Dispozitiile de evacuare luate de lazigii.268) atacurile coal. itiei barbare din sud-vest si ale gotilor din precum indica titulurile de glorie conferite rasarit. Aurclianus (270 275) isi dadu scama insa ca La nord de iazigi. Acestea erau. Iazigii erau o semintie imparatul Aurelian sarmatica care se strecurase Inca pc la anul 50 p. marcate prin cursul Muresului cu fortifi- Padurosi si ajunsera in valea Tisei la granita carea capului de pod de la Apulum. ultimele inscriptii romane din Dacia.

istorica. 275. flindca toata populatia unei tdri nu putea fi unde si ajunsera curand. arata ca imparatul Aurelian a ridicat for traditii de libertate.stii In avangarda trupelor in retragere se roman'. De alifel. Marisca aparatului administrativ din Dada. dupa ce ridica armata de urmasii sai pc tronul cezarilor. Marturiile lui Flavius Vopiscus si toare. constitula. intrucat coalitia for se des. la populatiile dacice autohtone.a. Istoria Romanilor apa. vazand Iliricul mai sus si poate chiar la largirea zonei for spre devastat si Moesia pierduta. Desa. care gica pare sa fi continuat in tot timpul domniei fireste ca nu voiau si nici nu puteau sa ramand imparatului Aurelian. Dacia a Tralano accstor Leritorii sub supremalia romans.quuni vastaturn prins nenumarate expeditii mili tare in Ilyricum et Moesiam deperditam videret. acuma cele cloud Moesil . ceea ce constituie un nonsens. masura la consolidarea clernentului etnic Ca relalarile lui Eutropius nu se refereau autohlon de acolo. Singurul element ridicata de la vetrele ei si mutates in alts tars. evacuand si Dacia Deodata cu trupele se retrasera din Dacia si Ma Ivens& Operatia aceasta de retragere strate.. 7ransdanubia si Dacia pentru readucerea provinciam trans Danubium. interneiala de Traian dincolo de Duniire in De acelasi gand erau stapaniti si scama provincialilor. ce-i drept. Sucidava. care nu urmarea alte scopuri In parerea aceasta ne intareste de altfel politice decat acela de a se uni cu conationalii si Eutropius care. romanii pastrard sub stapanirea for mai multe capete de pod pe malul stang al La 25 de ant dupa: evacuarea ostirii si a Dunarii.. tine. ceea ce nu se poate in care s-a facut evacuarea: referi decat la mentinerea capetelor de pod de "imparatul Aurelian. barbarii coalizali in lupta contra cavil appelavitque suam Daciam. insista asupra conditiilor chiar de "Dacia restituta".dacoromanica. ca Drobeta. cronicarul s. imparatii romani au intre. tar cele germanice nazuira spre sud. ci la coloni. Marturiile timpului amintesc imparatului Aurelian. nici de urmasii abdurtorque ex ea populos in Moessiam collo- sai. Mai Eutropius asupra evacuarii Daciei mult chiar. marilor instalatii industriale si Intreprinderi aratand ca Traian a adus nenumarate cete de 75 www. anume ca. Aurelian ar fi grup urmarind scopuri deosebite. care din orasele si ogoarele Dade! pe romani - contribuisera in larga masura la eliberarea abductos que Rarnanos ex urbis et agris Daciae Daciei de sub stapanirea romans. quas nunc romanilor nici nu ar fi avut cum sa inceapa cu duas Moessias un asemenea act. fiecare si o alts interpretare. Dimpotriva. popillattile ridicate de acolo le coloniza in data la drepturile for de stapanire asupra Moesia. erau dacii liberi. ale caror randuri furs intarite asezat in Dacia si au contribuit in larga prin dacii liberi care se rcintoarsera in patrie. textului lui Vopiscus facu indata dupd dobandirea victoriei. etnic din coalitie. astfel ca romanii se vazura siliti sä se comerciale care fusesera evacuate din vreme. dictates de greutatile momentului. S-a dat. deodata cu moartea imparatului. 3. Dacii liberi . care in lot cur.si i-a asezat in Moesia si nicidecum pe provin- erau deci singurii dintre invinga Lori care s-au cialii geto-daci. care descrie domnia mai recente. terminandu-se numai la sub barbari. fort semnat nici de Aurelian. imparatul Aurelian nu considera insa retragerea legiunilor decat ca o masura treca. retraga la Dunare. precum confirms descoperirile arheologice Flavius Vopiscus. Ilindca pierduse nadejclea de o mai putea sul secolelor urmatoare n-au renuntat nicio.ro . elementele de elita ale societatii romane. reproducind in opera sa din Dacia evacuates de romani si de a trai Breviarum historiae Romanae textul lui impreuna cu consangenii for de acolo in vechile Vopiscus. lass provincia nord. pe care o numi Dacia sa. acolo. stzblato exercitu provincialibus Un act formal de cesiune a Daciei n-a reliquil desperans earn posse relinere. reiese din faptul ca el repeta aceleasi gasea personalul serviciilor publice si al fraze ca si la colonizarea Daciei cu romani. Semintiile ridicat din Dacia deodata cu armata si pe sarmatice disparura curand de pe arena provinciali. ce desparte Daciei.rata.

parte asupra diverselor semintii odinioard. incredintandu-si soarta noilor cuceritorilor romani. intrucat evacuates.arite pe urma emigrarii Astfel. catune asa de strans legate de productia solu. stapanitori barbari. se vazu din Roma. incapea nici o indoiala Ca provincialii din Dacia soarta for pare sa se fi ameliorat. cuprinsa intre aparatului administrativ roman.per Aurelianum translatis find de veacuri infratiti cu glia dada. fireste cu putut fi dezradacinati din pamantul for de voia tor. Aceasta cu atat mai putin cu cat in barbare. precum raspunsese trativ roman. care se compuneau din midi mese. iar pacea si linistea riasi si negustori de la orase . in schimbul unor stipendii anuale.5. imparatii romani intreprindeau campanii pen- 0 inscriptie din 283 aminteste de cloud Dacii. luptele se mai potolisera. inceput centrul administrativ la Serdica (Sofia). cu capi- ad agros et urbes colendas.si din populatia cu interns se restabilisera prin disparitia ostil- indeletniciri agricole si pastorale de la sale . de populatia autohtona daco-romans. cum erau vandalii si gepizii care. Dupes retragerea legiunilor si evacuarea pon. si anume de Dada Ripensis. din Dacia si colonizati in Moesia.fusesera evacuati.si a aparatului adminis. exploatarea itoriul vechii Dacii. De aceea. suprafata. vedem cum elemente romane evacuate colonistgor roman! furs Intarite de dacii liberi din Dacia Traiana gasira adapost dincolo de care contribuisera ail tun' de barbari la sur- Dunare in noua Dade Aureliana. la evacuare. intelegeau sa renunte la pretentiile for de suprematie asupra celor trei Dacii carpatine. Noua Dade Aureliana isi avea la prestau romanilor servicii militare. Ratiaria (Arcar) si Dacia Mediteranea.ro . tru recucerirea provinciilor transdanubiene. considerand capeteniile semintiilor barbare 4. cuceritori care incepusera sa se perinde pe ter. baptina. care cazuse stituiau decat elemente fluctuante de si ea prada barbarilor. ramas o parte din vechea populatie. minereuri nobile ramasesera mai departe in hartuiti mereu de barbarii navalitori. in Dacia a ramas prada barbarilor. dintre ambele Moesii. insusi Robert Rosier. care traiau din munca bratelor tor. n-au ex inde Romanis . Dar in vremea in care Aceeasi afirmatie o gasim si la Sextus romanii din Dada Traiand isi gasisera o patrie Rufus in lucrarea sa Breviarium gestorum noua in Dada Aureliana. noilor dupes retragerea ostirii . teritoriul noii provincii tam.si dintre dacii liberi si cuceritorii romani. nu era grip provincialilor daco-romani. pentru ca parea stipanirii romane. Populatia autohtona continua sa raspunda. conduoere asupra provincialilor din cele trei nici nu era destul de mare pentru ca sa poata Dacii carpatine trecu parte asupra capeteniilor adaposti si pe provincialii din Dada Felix de dacilor liberi.4 continue a _Uinta in antagonistul cel mai pronuntat al continuitatii cadastrul imperiului si pentru a linisti agitatia provincialilor pe pamantul vechii Dacii. fats acel spatiu restrans se ingramadisera si refu. pe teme ca masa de romani ar fi silit sa recunoasca cä. pe timpul imparatului Diocletian. Organizarea Daciei Aureliene care se instalasera acolo ca regi clientelari Romei care. cu lui si de belsugul turmelor ramasera pe loc si contributiile in bani si in prestatii. Ion N Istor oameni sa populeze ogoarele si cetalile dacice . Randurile lor. El intrebuinteaza tala la Sofia.dacoromanica. si parasirea Daciei.. numele provinciei Dada . nu con- giatii romani din Moesia Inferioara. nici ea mai bund si mai ademenitoare decat Pe de alts parte insa. Cultura ogoarelor. cu capitala 76 www. provincia Dardania. romanii nu viata populatiei de sub stapanirea barbara. cresterea animalelor domestice. Ca numai romani . La aceste cloud Dacii fu alipita la deci aceeasi fraza atat la cucerirea. Dimpotrival. cat si la 297. nu mai poate prea mult resimtite de provinciali.r. provincialii daco- popu-li Romani din secolul al IV-lea si anume roman!. puterea de raurile Timaeus (Timoc) si Margus (Morava). De altfel. Si aceasta cu atat mai mull padurilor si extractia zacamintclor de sate si de cu cat soarta provincialilor din imperiu. Schimbarile de stapanire n-au fost Astfel stand lucrurile.

Constantin Daicoviciu. mentionat de 8. apud Istoria Frontinus (Strategemata. 1-au avut in aproape aceeasi 7. de-a lungul raurilor Sava si Drava. p. Bacau). din vremea lui Augustus. 1960. 414: Pannonii reprezinta un grup de populatii ce De acolo. El era socotit. 1984). I. p. cit. Annales. datotita priceperli comun atat inaintea cat si dupa epoca regelui Decebal. Parerile specialistilor in legatura cu sediul Mica". 295). din punct de vedere lingvistic. In onomastica geto-dacica. acesta a pistil din Cant emir.. 641: Spre a tine descoperite la Ocnita. Urmasii accstula la Tempereur Dornitien. In cele doua culegeri de poezii ale sale scrise la ascultarea ce i-o dadeau (getii). al caror nume cele mai multe acorduri din partea cercetatorilor. vol. 18 . Astfel de Vasile Lica (Socielatea gelo-dacial de la Burebista la impartiri sunt vremelnice pi se schimba cand intr-un Decebal. idee prezen- destramarea statului sau ne este oferita de Strabon La Si in uncle editii mai vechi ale serierii Adversum (VII. si judeca poporul ca asa cum rezulta din cele 8 inscriptii din Moesia judecator suprem. p. cand Caesar Augustus a trimis o Dacoromana". carcia 4. 10. si preot. 11) care. I. 1). p. dupa ce Deceneu a murit. capitate' lui Burebista sunt diferite si in prezent..19). 10. vin.dacoromanica. p. Bucuresti. Urmasul direct al lui Burebista se demonstrase ca Diurpancus este identic cu regcle crecie a II fost Deceneu. p. vol. invatand roman la gurile Dunarii. Iasi. Studii mai ului roman Marcus Antonius (63). potrivit lui lordanes Duras care ccdeaza domnia lui Decebalus (in Istoria (Getica. jud. 226). (op. s-ar fi succedat Comosicus si Coryllus. Bucuresti.. Inferioara care demonstreaza frecventa numelui printre a venit la domnie Coryllus. I. vol. Bucuresti. pana la Psi unea malurile". asa cum am aratat cand am de cetatean dcplin: ca soldat. Ipoteza veche a varlanta polrivil carcia capitala lui Burcbista ar Il lost umanistului Stanislav Sarnicki. p. Bucuresti. 1923. Pannonii au fost multi vreme considerati de mentionat de Plutarh in biogralla sa dedicata imparat- neam illyric sau strans inruditi cu acestia. autorul lucraril cetatea Costesti . mentionata nurile de razboi si iscusit in inraptuirea tor. documentary in privinta unui alt rege get. Atunci stapanirea se impartise in patru. Dunare. in prezent. cu Burebista prin exercitii. condusa de Cotiso: Dacii traiesc nedezlipiti de munti. Zargidava (azi Brad. Tornaschek (Die alien pricina unei rascoale. care sa traiasca in pantile noastre (.. domnie s-au dezbinat. des' Constantin Daicoviciu fel. cf. el pi-a luat ajutor pe Deceneu.). Ca o dovada despre (. Vasileis. 3. la sud de Orastle. raramitand puterea in mai multe Matecscu (I Traci nelle epigrali di Roma. Un alt rege get. 1960. pe Valea Siretului. 65: acolo uncle semnc de proorocire. I. sale. inghetata de ger. Si dupa ce el a lasat cele omenesti. Dio Cassius (LXVII. 294. vezi. in Ephemeris parti. Istoria Romanilor NOTE 1. Istoria Romani lor.. publicata in anul 1492. ranntra vestIca a Masivului Stirennultii). dar repusa armata impotriva tor. sub conducerea regelui Cotiso (Cotisonis regis locuiau in jumatatea apuseana a Ungariei imperio) obisnuiau sa coboare. Istoria poate si a Argesului. 6. 1894. Bueuresti. p. in circulatie de Nicolae Gostar si park. nota 1. 3. 73). p. I.G. I. se distingea. 4). cartea a 32-a. Si geto-dacii de la sud de Dunare. acceplala de W. porunci". vol. de cel al sustine ca Dicomes este un rege get din Muntenia. VII. recente ii deosebese de acestia din urma ca find un regele getilor.Cetatuie". jud. it prezinta succint pe Deceneu. aratand inaltarea neamului get de catre dupa alti cercetatori cu numele Thianzarcus. a fost: Dicomes. regele gotilor (getilor). Germisara cu numele acesta purtat de persoane de I. puterea era impartita in cinci imprudent. in Istoria Romanic'. si sa pustiiasca Ong- (Transdanubiei). ca magistrat. stiind sa de Strabon si de Istoricul Florus (II. spre illyrilor (Trogus Pompeius. p. 3 . un 5. dux Dacorum.. Sc 6. De curand. rnultumita carora Soarta a v.. Vasile Pat-van. 0 alts forrnallune Romziniloz. Ba Inca de la un tai roman. 1906.. Ipoteza. mai inainte ca romanit sa apuce Thraken." neoranduielilor si pradacittnilor barbare din Scitia 3. a lost prcluala dc calm Dimilrie 2001. era identic cu Scoryllo. 1923. I. cit. 669). 669). numelc vencratie pe Comosicus. 2001.4) si a tut lordanes (Geffen. precum F. p. vol. Informatia despre sfarsitul lui Burebista si Diurpaneus aril acelasi cu regele Decebal. lucrare pier.roit ca marele poet latin Ovidiu sa fie cel din- sustine ca talmaceste vointa zeilor. Gsel (Essai sur le regne de a trimite o armata impotriva lui. deoarece acesta nu-i era mai Decebalus (Decibalus sau Dicebalus) era destul de prejos in iscusinta. de S. potrivit fragmentelor de vas dacic Romanilor.ro . Ovidiu ne zugraveste imagini ale tulburarilor. inceputurile vietii sarlatan care ratacise multi vreme prin Egipt. Exists o atestare 2. 206) si de G. Bucuresti. potrivit. era cea aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe dusman si a se 77 www.. dupa care. Slovenia. 2001. Jar Romanic'. care intruneste mcntionate in sursele literare antice. Valcea (Buridava antics). 70). (op. rasaritul Austriei si o zona intinsa din turile vecine. 11). Principalul izvor literar este Strabon (VII. Urmasul lui Scoryllo la domnie a fost pastreaza ipotezele considerate insulicienl dovedite cu Diurpaneus. este si faptul ca ei s-au Tomis si pastrate intregi. 686: foarte priceput la pla- rezultata in urma disparitlei lui Burebista. apud Istoria Romanilor. si rege pentru dansii. vol.) o viata Limp fusese socolit si zeu. paganos a lui Omsius. sobrietate si ascultare de resedinta in regiunea de dealuri din nord-estul Olteniei. constituit dintr-o serie de triburi numeroasa". Paris. 189.). ii fagaduise ca-1 va ajuta cu armata grup de sine statator. in deosebire de o alts parere care plaseaza resedinta aces- Origines Pannoniorum. contemporan cu imparatul Domitian. dar si dintr-o inscriptie tamp de patruzeci de ani a stapanit peste neamurile din atestata dupa cucerirea romans si descoperita la Dacia". numite Tristele si Ponticele lasat induplecati sa tale vita de vie si sa traiasca Para (. p. cand intr-altul". on de cite on Dunarea. considers ca regele Coryllus origins comuna. 2001.. tui rege in Moldova. ca scriitor vorbit despre Zamolxis (Zalmoxis). apud. 32). Argcdova pe Argcs salt in zona Muntilor Sebesului (din dupa relatarea lui Orosius ( Adversum paganos. poate la duta) ".. in ascultare poporul. 668: Cal despre Burebista.

el nu Monumentele romane. pe la 1587. imparatul Hadrian a dispus sa se amenajeze o consul ordinarlus. inalt de 26. alfabeliza: mai ales in mediul militar s-au descoperit 13. este de 3. Sigiliul Romei. in orasul Italicu din Baetica (Hispania). aruncandu-se in sabia lui. poate fi consultata Cassius (LXVIII. V.66 m. singuratic. 153: "Decebal se impotrivise pans in ultima clips. Bucuresti. p. Bucuresti. Monumentul de 12. Deasupra unui soclu caramida descoperita la Romula . I. Sampetru. care sorbira impreuna izbavitoarea bautura a epoca moderns. mai intai in Siria. Radulescu. Istoria Romanilor. 2001. o partc macar din comorile mull 299: "Stiutorii de carte erau relativ numerosi in epoca. la yam! etc. Banda sculptate se intinde pe acelasi nume.78 m. vreme a fost un dusman de temut pentru romani". voise sa se deie viu. Ion Nistor retrage la timp.. vol. 145 . N. Viitorul imparat a facut o cariera militara stralucita culmea atinsa de relieful istoric roman. urma datinii deosebile a poporului sau. Monarhul dac. Copiii stint lui pe dac'. pp. iar la papa Sixtus al V-lea a cerut artistului Fontana sa ridice 28 ianuarie Traian este proclamat Augustus. 1988. Dusmanul cel deveneau administrator!. Serbandu-si maretul triumf. era tin bun reliefuri) din marmura de Carrara. 11. vol. scazand user spre varf. monument ridicat la ardere. commemora ti d'Adamclisi. Instruirea copi- spune in cutare scriere a lui Julian ca spiritul dis. dupa ce ascunsese in pester'.. Barnea. 2001.48 m si inaltimea de 5. este de 39.stiinta de carte. de aceea. vezi. Ascensiunea tatalui a netit drumul carierei flu. dupa cum relateaza Dio 1982. In forta dramatics ce se degaja din derularea spiralei. Istoria Romantic': vol. De asemenea. Traian dobandeasca o minima . Tatal viitorului imparat. Nobila si mandra flara gramadita in barlogul ei. vol. o primul imparat din afara Italic! urcat pe tronul data cu acestea. iar nu cufundase Istoria Romanilor. izarii". 2. reprezentanti al stapanului in mai indraznet. camera sepulcrala. Concluziile autorului sunt confirmate in munte. Barbu.83 m. Iorga. ea a fost din lucrarea sa Epigrammata. apoi. Getica. 96 a fost numit guvernator al Germanic! Superioare. opera celebru. M.. apud. ed. In ultimul adapost de 15. cunostea alte dru. in a caror pasta moale. dimpotriva. Hind.68 m. Baza (plinta).500 de figuri (. II. ea reprezinta lui. caramizi si Ogle. cu latura de 5. Tropaeum Traiani. Informatia ne parvine de la poetul Martial echivaleaza cu 100 picioare romane. Nerva (anul 97). el intinse masa din urma singurilor sat se pare ca procentajul for nu va mai fi egalat decat in tovarasi. Florescu. [. 0 protoistorle a razboi dacic de care Manius Liberius Maximus. L'ensemble barbarilor. El a lost treptat. 0 trasatura si temeinica. ca si forul care o adapostea. II. a fest inaugurata la 12 mai cuvinte si scurte Lexie. nr. apoi in armata Germaniei. Bucuresti. unde masoara 674: imparatul Traian s-a nascut la 18 septembrie 53 3. la Adamclisi. precum si a unor preocupari intelectuale". capturata in cursul primului 14. Din aceasta pricing. inaltimea flgurilor sculptate. cu soli' . I. In 91 este tela. Tropaeum Traian'.693: "Columna Jul TYvian. soldatii reproduc alfabetul on scriu diferite Roma. Pentru a putea avansa.se infatisati pe monumente funerare (la Mich% Germisara) spune -. dinspre baza in sus. el nu putea cu still in mans. 1984. Si la romani pe atunci cel care Tropaeum Traian'. Tot in evul mediu timpuriu. imparatul Alexandrescu-Vianu.Chr. pp. Istoria romanilor. Bucuresti.) primit ani ai domniei lui Domitian isi incepe cursus Dupe moartea lui Traian. Monumentul si cetatea. cuvant suferise o catastrofa se credea dator sa-si face sama inainte de I.dacoromanica. V. 2 editii. fusul si capitelul masoara inipreuna 29. purtand putea fi observate de jos). A. in imprejurari necunos- acolo a primit vestea adoptiunii de catre imparatul cute. erau castre)..62 m. afla si sora lui Decebal.89 la 1. ceea ce 9. avand rol de suport al Iasi bine dintr-o infrangere.188. Bucuresti. in calitate de comes. se ucise. Intr-un vestibul al aces - comanda Legiunii XIII Gemina din Hispania.25 m (si. cu sabia. Tropaeum Traian'. in "II Mar Nero". pp. sclavii instruiti ai particularilor nu va mai avea sa se incaiere cu dansul. denumita si column centenaria.71. ceea ce explica efortul for de a se pans atunci ii intalnise aceasta Roma imperials ". Columna a servit si ca mor- honorurn la Roma. La sfarsitul anului paruta in cursul evului mediu) cu cenusa lui Traian.B. natorul Moesiei Inferioare. Bucuresti. primeste mant al cuceritorului Daciei. ci numai sa posibilitatea angajarii for ca functionari in birourile fis- infatiseze capul taiat al lui Decebal ca dovada ca Roma cului. multi statuii imparatului inalta de 4.. 1996.48 m si o baza cilindrica. a II-a. 2001.. A o lungime de 200 m si reprezinta 124 de episoade din servit sub ordinile lui Vespasian in Stria. Diametrul la baza 10. 228 sub apele Streiului.37 (evenimente) dupa Homer (sa lc . Nerva murea la 27 ianuarie 98. Vasile Parvan. pentru a Imperiului roman. a fost rasturnata statuia lui Traian. romane de la inceputul secolului al II-lea. muri spre o linistita viata eterna. 1-6. in forul lui Traian. in 69 a razboaiele dacice. A servit zece ani in calitate de tribun caracteristica a scenelor sculptate este realismul si militar.dovedeste exis- m si a unei plintc in forma de cununa de laur inalta de lcnta unui invalamant ce depasea nivelul "alfabet- 1. for. militarii tre- sufletul cel mai mare prin ambitie si rezistenta pe care buiau sa *tie carte. 3. iar peste 10 ani a primit guvernarea Columna lui Traian este o creatie originala a artei Sine!.. Rack!. inainte de 691 . care se pretuitor de moarte al lui Zalmoxe a tinut drepti in fata rezolva prin invatatori si profesori privati. 1959 si 1961. se ridica fusul coloanei. de la nu sliu ce dcpartati Indieni.66 m. In 92 insoteste. guver. pp. I. 1965: M. a guvernat Baetica pe timpul lui Nero. 1995 care. 1936. timp adunate. partea a II-a. urmatoarea bibliografie: F. de la 0. (. 70 . in locul ed statuia apostolului Petru (sculptate de 0. 152 . cu un capitel doric luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda.. 4). au aparut in 28 de localitati ale Dade' (dintre care in 20 lui arhitect Apollodor din Damasc. 9. Printre prizonierii luati de Care romani se Gerolamo della Porta). dar sl sa de 1. Monumentul de la Adamclisi. Instruirea sclavilor public' urmarea sa tarasca in lanturi un astfel de invins. in care apar circa 2.] insemnarea in greceste de pe o rara statute.) devenit consul. Multi sunt cei care se straduiau sa 'north si.83 m. latimea panglicii de reliefuri crest p. Dibaci in a intinde curse. apud. credincios al ideii de nemurire."ale razboiului troian paralepipedic. ingrijita de Radu Florescu. dar si diferite afaceri. in care a asezat urna de our (dis- pe imparatul Domitian in Pannonia. Asemenca "exercitii de scriere" 113. pp. inaltimea coloanei. cel mai statornic si mai viclean. dupa pretura (anul 84).ro . mat din 18 tamburi (dintre care 17 impodobiti cu 78 www. Bucuresti. vezi. ilor si a sclavilor era o problcma particulars.

dacoromanica. Daciile carpatine sub suprematia hunilor V. Trecerea bulgarilor prin Transdanubia moldoveana si asezarea for in Balcani VIII. Gepizii in Daciile carpatine VI. Raspaindirea crestinismului III. Absorbirea slavilor din Dacia si Transdanubia de catre provinciile daco- romane IX.PARTEA III EPOCA MIGRATIILOR BARBARE I. Transdanubia si Dacia sub pradaciunile pecenegilor XI. Salasluirea gotilor in Transdanubia si a gepizilor in Dacia II. Daciile carpatine sub suprematia avarilor X. Penetratia slavilor in Transdanubia si Dacia VII. Transdanubia moldoveana si munteana sub cumani XII. Invazia tAtarilor in spatiul carpato-dunarean www. Luptele romanilor cu gotii pentru stapanirea Transdanubiei IV.ro .

Gothia. intre care pe insusi flub asupra provincialilor geto-daci. numca dupes ci Transdanubia. imparatul Constantin cel care unii sunt morti.. imparatul Constantin nu se multu- colina impadurita. Gotii gotiii se retrasera dincoace de Dunare in infranti recunoscura suprematia impara-tului. in anul 323. unde isi exercitara suprematia dandu-i ostateci. Dar pacea cu regelui Ariarich. fiindca incursiu. ci el card sa se ascunda. Astfel intrara gotii in raport gotii nu fu de lunga durata. unde gotii urmariti incer. privind asupra gloatei de barbari.2 In scopul acesta el ridica pe 80 www. zonieri romani ridicati din Moesia. cu capetele de pod din stanga de 40.. iar altii Mare (306 . Tezaurul de la Simleul Silvaniei 1. ci el trecu cu ostirile sale Dunarea si-i urmari Pentru asigurarea linistii la limesul adanc in Transdanubia. restauratorul cetatii mai numerosi se inching invingatorului solic- Tropaeum Traiani (Adamclisi). dintre gotice in imperiu. pc care cronicarul lordancs it Debellatori Genii= Barbarorum . Atunci imparatul porni intru Constantinea . Emigrarea vandalilor si salasluirea gepizilor in Dacia 4. Astfel.ro . Limesul puna la dispozitia imparatului un contingent dunarean. cad asa se spundea desigur unci asczari mai vechi. pana ce ajunse la o dunarean. pregati o mare itandu-i gratia. primind in schimb sub- fluviului. Pentru a pune stavila cautat undeva in Muntenia.dacoromanica. mi insa numai cu luarea de ostateci. nu trebuie sa ne surprinda daces o din Transdanubia munteana sta probabil si inscriptie din Mauretania onoreaza pe ambii scena din frumoasa camee din muzeul de la imparati cu titlul de Goticus Maximus. In lupta ce se incinse la ocupa si cateva capete de pod pe tarmul stang liziera codrului. De izbanda lui Constantin cel Mare asupra gotilor aceea. Viata provincialilor daco-romani sub dominatia gotilor si gepizilor 5. imparatul Diocletian Ialomita. victoria gotica din Gotia. Ocuparea capetelor de pod de la Rauzimod. Acesta trebuie cu gotii neastamparati. biruitorul gintilor bar- fi idenlificata cu Turlucala de aslazi. care core. Dar Constantin nu se multumi ca Sucidava inaintasii sai. dand sidii anuale. care inratiseaza pe imparat sus. era vesnic amenintat de ei. ii batu si-i arunca peste struirea podului peste Dunare de la Dunare. Cu acest prilej imparatul Constantin elibera din robia gotilor un numar mare de pri- Dupa infrangerea de la Naissus (269). bare. din preajma Oltenitei. Transdanubia. In legatura cu numita Marisca.Ion Nistor Capitolul I SALASLUIREA GOTILOR IN TRANSDANUBIA SI A GEPIZILOR IN DACIA 1. altii prizonieri. Luptele imparatului Constantin cel Mare contra gotilor din Transdanubia 2. Belgrad. Luptele imparatului Constantin cel regele tor. ofensiva contra gotilor din Transdanubia care navalisera. adieu. numai cu aceasta izbanda.Daphne si Turnul si con- intampinarea tor. gotii furs batuti impreuna cu al marelui fluviu.337). care-si gasi moartea pe campul de Mare contra gotilor din Transdanubia batalie. In cinstca imparatului victorios s-a fortified localitatea Transmarisca. in Moesia si intrara victoriosi pana in Tracia sub regele for 2. pc Arges sau pe invaziei gotilor in Moesia.Victoria numeste Madsen. obligandu-se sa nile for in imperiu se repetau mereu. Transmarisca a putut Gothica . din fala gurii batut o medalie comemorativa cu inscriptia: Argcsului. pe Pentru a pune capat incursiunilor cal. Marturifie timpului nu ne inga- prilej imparaglor Diocletian si ginerelui sau duie sa stabilim mai de-aproape locul unde s-a Maximian de a-si manifesta vitejia for in lupta dat batalia intre romani si goti. Ocuparea capetelor de pod de la Constantinea-Daphne si Turnul si construirea podului peste Dunare de la Sucidava 3.000 de oameni. clientelar fates de imperiu.

In constitui iussit. mai sus de gura inlesni o cat mai grabnica interventie military Oltului.a cladit Turnul cu Ploiesti pand la Braila. Transdanubia. si-1 lega cu Constantin cel Mare asigura pentru un timp Oescus de pe malul opus din Moesia printr-un mai indelungat linistea la Dunare. unde se aminteste de Novae.Oescus s-a vechea suprematie romans asupra 81 www. sau un turn de veghe. romans ce s-a exercitat acolo. In amintirea fundarii Tot Constantin eel Mare. care pe malul Daciei Malvense.ro .millearium . de pe malul oltean. superatisque Gothis . Valul acesta urma valea raului Romaneasca sau Vlahia si de munteni. 26 turnuri de aparare ridicate la o distanta de In credinta aceasta ne intareste si fap. care erau Justinian pe cuprinsul intregii Moesii. pe Constantin insotit de zeita Victoria paseste care -1 inuni dupa numele sau Constantinea. pe care imparatul Argesului. pentru Carasu pe o lungime de 51 km. in aprilie 332. avand in soseaua care lega podul peste Dunare cu Dacia spate cetatea Transmarisca.s-a pas. precum arata si inscriptia de pe mil- bar. fu repri- insa exclus ca inscriptia de la Gromsin. cizeaza ca Turnul a fost construit pentru Un al patrulea cap de pod ocupat de supravegherea lotrilor si in vederea apararii imparatul Constantin eel Marg in Dacia castreapilor si cetalenllor munteni burgum Malvensa pare sa fi fost Drobeta (T. probabil un got. cesarii Constantin si Constantius. iar in fata un bar. indicand granita de nord a stapanirii sale in 0 alts inscriptie gasita in Moesia pre. Istoria Romanilor ruinele vechii cetati Marisca. contra sarmatilor din Dacia.stalpul de kilometraf . (Oltenita . Prin izban- pod de piatra ale cami urme s-au pastrat pans da sa asupra gotilor repurtata chiar in inima in zilele noastre. Intrucat pentru a le taia legatura cu conationalii for din atributul de munteni montenenses.victis Munteniei. face mentiune de cetatenii munteni dyes trecand podul de la Celei. refacu si batut un medalion cu zeita Victoria. In amintirea con.ce a Un al doilea Cap de pod ocupat de fost descoperit acolo. Traian de la Turnu Severin. ajutat de fiii castelului de la Constantinea-Daphne s-a sai.sa se refere la Turnul. care mat de Constantius. pe langa Turnul sfantului si marelui imparat cetatea Hinova la 15 km spre sud-est de Turnu Constantin. Insasi Brazda lui mai sus de gura Oltului. o trat in intelesul primordial pans astazi numai lovitura nimicitoare. numita in izvoarele istorice si Moesiei Inferioare sa nu ramana descoperit in Muntenia. pentru apararea imperiului. la o dis. Turnuri de aparare se gaseau gotilor. 2 . dupa planurile imparatul izbuti sa be impuna respectul cuven- arhitectului Teofil Patriciu. it rata de imperiu si sa restabileasca astfel structiei podului dintre Sucidava .3 km unul de altul. tul ca. imparatul Sucidava. o copie fidela dupa podul lui teritoriului transdanubian ocupat de acestia.dacoromanica. find intarit cu locuitorii ei. imparatul Constantin cel Mare construi Prin restaurarea limesului dobrogean si in vecinatatea Turnului chiar un pod peste prin fortificarea capetelor de pod de la Oltenita. Gaiesti. care ducea in textul acelei inscriptii prima mentiune docu. peste un pod in arcuri spre tarmul dacic pen- Daphne. Malvensa. Numeroasele monede din Constantin eel Mare pe malul stang al Dunarii epoca constantineana ce s-au descoperit la se gasea la Celei. spre Craiova. fu atribuita de unii munca si harnicia prea credinciosilor sai osiasi cercetatori imparatului Constantin cel Mare. vechea Sucidava.Turtucaia). Constantin cel Mare munteni. imparatul cuprinse capul de pod de la impotriva barbarilor neastamparati. de la gura batut un medalion de bronz. Costesti. Nu este considerati drept federati ai romanilor. Transdanubia si a le aplica. sub scutul caruia se putea stabili tru a primi omagiul de supunere din partea usor legatura cu fortul Transmarisca unui barbar. 0 inscriptie arata ca. Severin si prin construirea (Gigeu) cu localitatea Sucidava (Celei) asezata podului peste Dunare intre Gigeu si Celei. care porneste. fiul imparatului. de la Axiopolis (Cernavoda) la Tomis mentary a numelui de Muntenia pentru Tara (Constanta). un castel. care ingenuncheaza in fata (Turtucaia) de pe malul opus al Dunarii biruitorului. In ipoteza aceasta se va putea vedea restaura si vechiul vat de aparare. cazu gotilor in spate montanenses . iar locuitorii ei numindu-se fata asallurilor barbare. Un alac al gotilor sub regele for raspandite mai ales pe vremea imparatului Vidigoia. pentru provincialii din Transdanubia Dar pentru ca nisi flancul pontic al munteana. Dunare care lega centrul militar de la Oescus Turnu (Celei) si T. precum se stie. care. Severin). imparatul Severin si duce pe sub dealurile Olteniei si Constantin dupd infrangerea gotilor . unde latrunculos observarent felul acesta intelese imparatul sa apere limesul propter lutelam castrensium el civium dunarean contra atacurilor necontenite ale Montanen slum. Celei sunt pretioase indicatii pentru influenta tanta de 40 km mai sus de Turnu Magurele. larzzl .

Gilipil si Grisia . De la Procopius. Dunarea in mare sprijin in provincialii daco-romani. Tezaurul acesta care s-a gasit la poalele dominatia gotilor si gepizilor Magurei de Tanga Simleu cuprinde intre numeroasele piese de cult si de lux si un colier Suprematia gepizilor ramase redusa la cu un frumos topaz la mijloc. Daces pre. Tibisia. 0 numire de care face mentiune si un imparatii Zenon (474 .e Gepidae din partea provincialilor. Valentinian (364 . Tezaurul de la Simleul Silvaniei de raurile Tisia. Emigrarea vandalilor si salisluirea care.dacoromanica. la randul for se intelesera mai lesne cu conatio- mul spre Italia Si de acolo spre Africa. Timisul si Dar cel mai important tezaur din cate s- Crisul sunt usor de identificat. Gilipil et ra. unde nalii for dad. ramasera diversele indeletniciri ale provincialilor din Dacia. in unire cu barbarii. decat cu vandalii sau gepizii ajunsesera mai apoi sub conducerea capeteniei straini si nestatornici. dacii sa revendice partea Tor.quae nunc care s-au dezgropat in largul cuprins al celor Gepidia dicitur.491). Gilipil si Grisia.rebellantes . De la tatal sau. dintre care Tisa. prin unirea cu dacii liberi si provincialii nica si sa se indeletniceasca cu agricultura si razboinici . Ion Nistor 7'ransdanuviei si Daciei Malvense. De la imparatul in scrierile for de Tara gepizilor. al caror numar sporise aceasta.3 Cronicarul Iordanes arata Ca gepizii cazute in lotul Tor. for Genserich.romani. nelinisteau mereu gepizilor in Dacia granitele Daciei romane. Relatarea lui Iordanes este trei Dacii. transmisa for Marisia. dacii triumfatori gasira un Malvensa trecura. Miliare si Gilipil sa intelegem Somesul cu allu. Tisa. aflam Ca precum intr-o vreme Sarmizegetusa. ca plugul. Viata provincialilor daco.395) si de la Gepidia.care contribuisera in cresterea vitelor deopotriva cu provincialii mare masura la izgonirea legiunilor romane din daco. el o arata ca find strabatuta 5. ducii celor trei Dacii intretineau vechile Grisia . care Moesia Superioard pentru a-si deschide dru. De regiunile de campie ale Daciei Porolissense si o parte si de alta a topazului sunt prinse Malvense. care nu renuntase identificate cu Muresul si Crisul. vandalii din Dada In revendicarile Tor. La indemnul acesto- sedent juxta !lumina Marisia. Monede de la Constantin cel Mare confirmata si de alti scriitori. Regiunea aceasta. Mine. Miliare. care se pastreaza in muzeul de la 4.dupa traditia romans. gotii furs siliti sa duca o viata stator. Marisia. Miliare.375) s-au gasit monede la Astfcl. Pe calea in seama provincialilor. 518) si Justin (518 . si Dada Secunda. In regiunile evacuate de vandali Capeteniile triburilor dacice se coborara din Dacia Porolissensa triburi de impartisera in stapanirea teritoriilor dacice gepizi. au descoperit pana astazi pe teritoriul celor trei Dacii este fara indoiala tezaurul de la Simleul Silvaniei. Urmasii lui Traian pans la Aurelian avura de sustinut lupte continue cu dacii liberi 3. niciodata la dreptul sau de protectie si supre- supunem ca Iordanes a insirat raurile in ordine matie asupra provincialilor din Dacia carpa- geografIca de la sud spre nord. prins in aur. secera. continuand a se numi duci salasluiau in regiunile strabatute de raurile . Era deci firesc ca la ithpartirea teritoriului celor trei Dacii carpatine In timpul . a carui opera militaro-geografica urmasul sau Constantius (337 . Monede cu chipul lui Transdanubia moldoveana si munteana era Valentinian al II-lea s-au gasit Tanga Odorhei. in anul 336. ar urma sub tina. foarfecele de 82 www.dintre care Marisia si Grisia pot II usor legaturi cu imperiul roman. nurnita Golia.romani sub Viena. Drept dovada pentru staruinta acestor entii sal. Regiunile muntoase din aceste doua obiecte de aur in miniature. Drica. Anastasius (491 - geograf anonim de la Ravenna.ro . sapa. deopotriva cu Dacia Apulensa. tot astfel regiunile periferice ale 0 moneda de aur de la imparatul Honorius a Dade' Porolissense si Malvense. Dacia. se numeau dupa ocupantii for vremelnici imparatul Teodosius (379 . de la finele sec. si anume de s-au gasit la Alba de Sus si Alba de Jos. Tot Iordanes numeste regiunea legaturi servesc tezaurele de monede romane cuprinsa de gepizi direct Gepidis .duca .527) s-au descoperit mo- olului al VII-lea si care arata ca in Dada Prima nede in tezaurul de la Medias. Constantin cel Mare. limitrofe cu fost gasita la Ocna Sibiului. domniei imparatului intre invingatori. care se numeste si Gepidia salasluiau pe timpul sau hunii si avarii. simbolizand Dacii.361) s-au este cunoscuta si de Menandros. care amintesc descoperit monede la Tulghes.

El ocupa anumite oferit in dar unei capetenii din Dacia din partea capete de pod si in Dacia Malvensa. Pe rever. ancora. dar si vita de vie. care se intitula cu mandrie "Restitutor natia romance. se Gratian se gaseste inscriptia: "Gloria intitula. tectia sa. Jugul. Capeteniile acestora se bucurau de pro- pretios si totodata atat de simbolic. A.dacoromanica. Si aceasta medalioane de la mai multi imparati... 0 .F. lingura. Necunoscuta este personalitatea din turi cu provincialii daco-romani din cele trei Dacia careia imparatul ii oferise un dar asa de Dacii.t. cand cu vandalii si cu gepizii raporturi de buns se implinise centenarul evacuarii Daciei de vecinatate.-( .378). romani. Constantin cel nea capetenii indigene nu poate fi contestata. arata Inscriptia: Gloria Romanorum de pe ca el se straduia sa mentind legaturi corner- medalionul imparatului. tenii recunoscusera suprematia imparatului romani. maciuca a fost trimis uneia din capeteniile provin- ciobaneasca. intr-o inscriptie din Frigia: Imperator Romanorum". De altfel. .. la Craiova si Bucuresti. si carpatine se lovira de rezistenta ducilor daco- de la imparatul Grattan (375 383). Monedele cu chipul sau care nu s-au S-a sustinut ca podoaba aceasta ar Ii gasit numai in Dacia. insusi Constantin eel Mare.'. . ci si fost conferita uneia dintre capeteniile gepizilor. ./ '.0 L..-. precum si piesele care ciale cu provincialii de acolo.: /1 . Dar el nu neglija nici bunele rapor- Grattan. Se stie doar ca ungurii la invazia for in Daciile Valentinian (364 -375). Valens (364 . deci intre anti 375. clestele... . 'Ili-. intretinind imparatului Grattan.M. anul mortii imparatului imperiului. ajunse la mare dezvoltare sub domi. Colier cu pandantive simbolice . ne fac sa presupunem ca darul Daciarum".337). unui duce daco-roman in amintirea luntrea s. Istoria Romanilor tuns Lana. .14 Mcdalioane de our Obiecte apartinand tezaurului de la Simleul Silvaniei 83 www. Mare (306 . Tezaurul mai cuprinde si dominatiei romane de pe vremuri. . ti Bula dc cristal de stand din mijlocul colicrului z... tal.ro . la Magura si la Alba. g: i 1 10 a . si anume cu atat mai mult cu cat existenta unor aseme- de la Maximian (286 .a. Constantius (337 361). ale caror cape- simbolizeaza indeletnicirile provincialilor daco. ' -./-0. cialilor. si 383. considerandu-i ca federati ai catre romani.305). in Transdanubia. Din indicatia monedelor din Caesar Constantinus Maximus Goticus Victor bogatul tezaur se vede ca acest colier fusese ac Triumfator Augustus. sul medalioanelor de la imparatii Valens si invingator asupra gotilor din Transdanubia.

se ablineau demonstraiiv de la praznicele Intre colonistii romani din Moesia si pagane cu rnancari si bauturi pc care Romula. intre multi altii.graecam. in sinod ecumenic pentru a sciti n ar fi auzit Inca cuvantul Evanghcliei. Iniliatoi ii acestor comunitati . Axiopolis (Cernavoda). intrucat La acest prim sinod sau coned ecumenic luara inainte de Constantin cel Mare exercitiul cultu. Dacia se gaseau numerosi asieni si galateni. si de Teo& epis- nifcstau credinta in ascuns. icavit. asezata la gura Timocului. in limba greaca. propovncluitorul unde luase fiinta. Pc timpul imparatului Diocletian (284 dotala S. ciosilor crestini din Transdanubia a fost epis- Novidunurn (Isaccea). Teo& tarilor romanc. cum satenii crestini din loca- dcci. mama imparatului Galerius. sarmati si lumea la Nlceea. Stria. Transdanubia. chiar. Reactia gotilor contra crestinismului si martirajul predicatorilor Sava si Nichita 3. adica Sit Tibi Terra Levis . Eva ngelicus. be oferea satenilor clintre care unii. Pamfilia torul Slintei Scripturi in acea limba. Crestinismul in Daciile carpatine si stabilirea jurisdictiei canonice 1. Din cauza aceasta se vor fi inchinat pe ascuns si lui Hristos. sustine ca convoca. de la Dunare si din Dada.dacoromanica. Constantin cel Mare Origenes. Ulfila s-a si Caria. dacii. Din randurile acestor anatoliti greci. in 325. Bornnus. cu (pate accstea. Prin decretul de cateva marturii narative ca bundoara cea a lui toleranta de la Milano. copul Gotiei t. Latina si gotica Bononia (Vidin).ro . Cilicia. 305) pastorea la Tomis episcopul Scitiei. latinam et goticam linguam sine crestine erau prizonicrii crestini care fusesera internissione in una et sola eclesia Cristi pred- ridicati de got! din Frigia. parte. cu crucea monogramalica si cu formula saccr. pornind din Oricntul Apropiat.323).ransdanubiene. lri fic tarana usoara. Mai mult pamantului. cerand exterminarea tor. la Niceca si proviricialii crestini din Dacille tate a secolului al 111-1ca. Ratiaria (Arcar) si limbi si anume. copul Ulfila.plurimi dintre daci. Dc acolo. Lactantius arata. Desprc apostolul Andrei se zice ca In timpul imparatului Galerius (305 - ar fi propovaduit crestinismul la sciti si chiar in 313) invatatura crestina palrunsese si la sate. sigure asupra raspandirii crestinismului in Impiiralul Constantin cel Marc pose capat per- cuprinsul Romaniei de astazi sunlem redusi la secutiilor contra crestinilor. Ion Nistor Capitolul H RASPANDIREA CRESTINISMULUI 1. Inceputurile crestinismului la Dunare 2. Scitia Minor. Anchialos. precum si urmasul sail Ullla. Dobrogca de astazi. Ulfila se folosea de limba Latina rustica.a. cum erau sarmatii. cum imparateasa mama atata mereu pe fiul ei cu s-a interpretat faimoasa inscriptie dc pe sar. alaturi de roman si putinii adepti ai acestui cult isi ma. pe chiriarhii crestini din toata cei mai multi . capitala Daciei Aureliane. Un all scriitor bisericesc. care sfarseste tra crostinilor. Inceputurile crestinismului la Dunare care la Dunarc cleprinsesora si limba latimi a provincialilor. Capadocia si Galata. Roma la Constantinopol. care scria inainte de 250. tar gotilor le propovaduia 84 www. din 313 fury abolite Tcrtulian4 care afirma ca la inceputul secolului loalc restrictiile contra cullului crestin. in a doua juma.querelis mulieribus con- cofagul din Napoca din anul 235. tanguiri muieresti .a put ut ridica si primul epis- invatatura crcstina s-a raspandit in cop al Gotici. episcopul Panoniei. aclica al Transdanubiei.T. in cinstea zeilor pagani. si anume la anul 264..L. scitii s. intocmi simbolul sau crezul credintei crestine. Vieille Slintllor fac mentiune de existenta unor Urmasul lui Teolil in pastorirea credin- cornunitati crestinc la Tomis (Constanta). care predica enoriasilor sal in trei Durostorum (Silistra). pe langa culturile for orient ale. ger. care rcprezenta Dar.sa. astfcl al III-lea samanta credintei creslinc s-ar fi ca propovaduirea invataturii lui Hrislos se raspandit si la cele mai indepartate popoare ale putea dezvolta in deplind libertate. cu ocazia navalirilor acestora in Anatolia in rata de credinciosii sat daco-romani din anul 258. au pornil si primii propovaduitori crestini litatca Romuliana. Comunitati crestine sunt adeverite nascut la anul 311 si a muril la anul 383 dupa inca inainte de anul 180 in Bizant si in o rodnica activilate pastorale de 40 de ani.T. Capadochia. ceea ce ar corespunde cu adevarul. s . Urmasul acestuia era episcopul In lipsa unor marturii documentare Phil /us sub domnia lui Licinius (308 . si episcopul Prologenes lui crestin era oprit in tot cuprinsul imperiului al Sofiei. dupa mutarea rescdintei imperiale de la rnanii. Ea prinsese curancl radacini credintei crestinc in limba golica si iraducd- in An /iohia. carpatine.

Dacia Ripensis si tirilor culeasa de printesa Gaatha si de flica el Panonia Secunda. Acestei Dunare insa. Ulfila a inventat un alfa. precum mar. Retiaria. comunitatea crestinii a (Skoplic) infiinlala de insusi imparatul la anul unei localitati din Transdanubia muntcana. pe care it luase Inca din Durostorum (Silistra) care propovaduiau cre- frageda copilarie din casa parinteasca pentru dinta cresting in limba Latina ca sa fie inteleasa a-1 creste intru cele sfinte. Cenusa mar. Dulcilla ramase la Cizicus. 535. care fu inecat in apa Buzau lui. in frunte dea asupra tuturor episcopillor crestine cu cu preotii Vereca si Botvins si cu monahul limba liturgica Latina.regulam Contemporanii lui Nichita erau episcopii cristianae fide! discere. indura Macedonia Secunda. Pentru tradu.errovius voturn posur: gotilor care ramasesera credinciosi zeilor for Pretioasd inscriptie se pastreaza in muzeul pagani. grecesti a imperiului. Sub jurisdictia canonica a Dulcilla fu transportata la Cizicus cu ajutorul arhiepiscopiei Justiniana Prima se gaseau si crestinului Vellos. sediu in la Tomis (Constanta) stateau sub jurisdictia jurul localitatii Nicopolis din Balcani. Numai pe timpul imparatului Furiei paganilor din Transdanubia ii Justinian. raspandirea crestin- ismului in limba latina la provincialii din Dacia Nichita Apulensa este adeverita prin inscriptia de la Biertan. in ziva de Remesiana. Serviciul divin si functi- turiseste Axentie insusi in biografia sa . Bononia (Vidin). din provinciile Apylas. la un loc 26 de persoane. arhului din Constantinopol. provincial!! crestini din Daciile carpatine si din maica sa Gaatha insa. mului la provincial!! din Dacia. 3. unde Episcopiile crestine din zona limbii imparatul Constantin oferi bejenarilor. De ace- 85 www. cele trei Dacii. folosindu-se in scopul din Panonia. intoarse in Transdanubia. care pastori la Dunare intre anii 380 arcane doctores arianis dogmaUs misit . in a prima etate a parentibus meis discipulurn care gasim exprimate 'land astazi notiunile suscepit et sacras litteram docuit. Singidunurn (Belgrad) sc altele din 12 aprilie 372. Episcopiile crestine de la reactia pagana contra crestinilor. . leasi greutati se lovi si raspandirea crestinis- cerea Bib lief in gotica. Moesia moartea groaznica a arderii de vii. incredintate mai apoi chiriarhului erau supuse arhiepiscopului de la Salonic. si martirajul predicatorilor Sava si In secolul al IV-lea. unde cazu jertfa Provincialii romani de la Dunare si din razbunarii paganilor. Reactia gotilor contra crestinismului romane ca limbd romanica. Episcopii latini bet peopriu in rune. se vazu silit sa se refugieze in imperiu. de Vellos.420 ca adevarat apostol al bessilor si dacilor. indurand martirajul prin Carpati ramasera sub jurisdictia canonica a lapidare. asezate toate in zona credinta furs scoase din apa de invataceii sac si in care populatia vorbea limba latina rustled-. de provincialii roman!. femei si copii. Crestinismul in Daciile carpatine si pe malul lacului cu acelasi nume. se Transdanubia. Jurisdictia noii episcopii latine se extin- compusa din barbati. precum erau cele de la reactii sangeroase ii cazu jertfa predicatorul Durostorum. Dacia Aureliand si Moesia acesta de caracterele unciale grecesti si cu intretineau stranse legaturi cu crestinii din semne imprumutate din scrisul latin. Vasi le cel Mare. jurisdictia asupra bisericilor cu cazu jertfa si predicatorul Nichita.5 canonica a patriarhului ecumenic de la In Transdanubia continua insa cu furie Constantinopol. Dacia Mediteranea. sa-i invete regula credintei crestine . Sava. cunos. fundamentale ale invd taturil crestine la romani. arhiepiscopului din Justiniania Prima si dupa ce sediul mitropoliei fu mutat in timpul luptelor iconoclastice la Ohrida in Macedonia. Capadochiei. Prima. Moastele martirului pentru hinterlandul dunarean.notiuni care prin insesi formele for denota o vechime egala cu vechimea limbii 2. Istoria Romanilor crestinismul in limba materna. cial!! daco-romani din Transdanubia.ca . ale carui limba liturgica latind de la Dunare trecu moaste furs transportate in Ci licia.ro . pe episcopul Nichita din Remesiana (Bela imparatul Valens le trimise doctori in dogmele Palanca).dacoromanica. Praevalitania. precum era episcopia de cuti sub numele de gothi minores. Din ordinul asupra arhiepiscopiei Justiniana Prima regclui got ic Wingurich. care pe o tabla impodobita cu chris- Contra crestinilor din Transdanubia se mo. adica monogramul crestin.qui me ile rituale se sdvarseau in aceasta limbd. imparatul stabilirea jurisdictiei canonice Leon Sirianul (717 -741) supuse la anul 726 si pe credinciosii de limba latina cu mitropolia de Reactia pagana a gotilor puse stavila la Ohrida sub jurisdictia bisericeasca a patri- raspandirii libere a crestinismului la provin. Ulfi la impreuna cu turma pastorilor sac Bruckenthal din Sibiu. insotita. Discipolul si urmasul Paladie de la Ratiaria (Arcar) si Axentie de la Iui Ulfi la a fost Axentie. se pot distinge ridica insa o puternica reactie din partea cuvintele: "Ego Z. Izvoarele timpului preamaresc Orosius relateaza ca la cererea gotilor.

Retragerea vizigotilor in Romania si in Caucaland 5. Partida cresting se bucura auxilia missa Procopio. de partea caruia dus ruptura cu "gens amica"a gotilor. contingentele gotice furs dezarmate Inca inainte de a fi intrat in lupta si Urmasul lui Constantin eel Mare. Severin). Dar cum corn. provizii. gotii riscanta din cauza violentei gotilor si a lipsei de trecusera de partea rivalului imparatului. Strabatand Baraganul. Ion Nistor Ca p it olul III LUPTELE ROMANILOR CU GOTII PENTRU STAPANIREA TRANSDANUBIEI 1. 0 patrundere in munti parea pe malul transdanubian. impartirea imperiului roman in Romania Orientals cu centrul la Constantinopol si Romania Occidentals cu resedinta la Roma 1. combateau gotii pagan'. 360 anumite contingente de goti luptau alaturi In marsuri fortate de mai multe zile. in 365. imparatul Constantius In primavara anului 367. urmarirea lui Athanarich. in calitatea sa de coregent al tatalui sau. care Daphne (0Itcnita). Aparitia hunilor la Nistru 4. imparatul dadu ordin de obligandu-se sa-i sara in ajutor cu un contin. romanii patrunsera adanc in Transdanubia Pacea si buna vecinatate cu gotii dainui munteana. ci in schimbul cuvenitelor subsidii in our si se retrase in graba in interiorul tariff. socoteala pentru amestecul sau theft si iloial in gioase din randurile gotilor din Transdanubia treburile interne ale imparatiei romane ob continual-al mereu. In iunie el se puse in fruntea onorific de Goticus Maximus. Expllcatiile gotilor nu de sprijinul principilor Fritigern si Alavivus satisfacura insa pe roman! si de aceea s-a pro- contra regelui Athanarich. se oferi sa inter. Luptele si tulburarile dinastice si reli. Fratele si coregentul sau Cererea regelui Athanarich fu respinsa si Constantin restaura cetatea Tomis si o numi imparatul trimise pe generalul sau Victor in dupes numele sau Constantiana. imparatul care. internate in diferite cetati din interiorul imparatul Constantius (337 361) continua imperiului. de romani contra persilor. sa fortifice capetele de pod de urma gotilor. Suc /dava (Celei) si ccrcau puncrca in libcrtate a conationalilor tor. lasandu-i sa-si pod de vase la "rnunimentum" Constantinea- consume fortele in lupte fratricide. intoarcere pe acelasi drum la capul de pod de gent de 10. Campaniile impitratului Valens contra gotilor din Transdanubia 2. la Oltenita si de acolo peste Dunare la 86 www. unei numeroase armate. fares sa intalneasca in cafe obsta- si in primii ani de domnie a imparatului Valens cole sau asezari omenesti. Drobeta (T. In conditiile Daphne (Oltenita) si inainta in Gotta in acestea gotii respectard raporturile de vasali. devastand echipamente de tot felul. Turnu. inirc romani si gotii transdanubieni. prestand servicii militare indrazni sa se impotriveasca ostirii romane. Dar indata ce imparatul constata cum ca gotii nu ajunscsera Inca la o viata sta- ca gotii sub regele for Athanarich incepura sa tornica. Constanta de Gotta transdanubiand pentru a cere regelui astazi.ro .dacoromanica. Campaniile impAratului Valens plotul lui Procopius putu fi inabusit in graba contra gotilor din Transdanubia de trupele imperiale. totul in urma sa. Tratatul de pace de la Noviodunum (Isaccea) 3. De aceea. trecu Dunarea pe un vina in certurile interne ale tor. el tard in regiunea de dealuri fara sa fi dat de se grabi. In adevar.000 de combatant!. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia si emigrarea for in Romania 6. Acesta insa nu tate fats de imperiu. Valens incepu o mare ofensiva contra gotilor batuse la 332 pe goti si -si dobandise titlul lui Athanarich. Participarea gotilor la complotul politica de veghe la limesul dunarean care se contra imparatului provocase grave disensiuni rczcma pc capcicic dc pod dc la Constantinca. ceea ce indices oare- (364 -378). In cursul anilor 348 . romanii inain- participe la uneltirile lui Procopius contra sa.

Negocierile ajunsera la ricum". tratativelor de pace. imparatul se vazu insa Dunarii actul de pace intre romani si goti. adica apartinuse imperiului petrece iarna acolo. periclitand astfel aprovizionarea for cu romanii incetara de a mai plati subsidii. Un cetatean din Sirmium In primavara anului 369. imparatul afla (Mitrovita) numea patria sa Romania. la locul inamicului si de a evita orice ciocnire cu el. dupes indicatiile unei inscriptii din timpul imparatu. gotii incetara de a din Transdanubia. ca si in 367. Darius. cu ocazia celebrei sale expeditii contra scitilor. mai sus de Ismail. dupe ce din ambele parti Imparatul inconjura locurile si se lua pe urma se luasera ostateci pentru desfasurarea lui Athanarich care se retrase in stepele pasnica a actului semnarii. in mijlocul carora isi gasise refugiul si Iordanes. Din mijlocul for pomira dele- aplica vechea sa tactics de a se retrage din fata gatii partilor contractante. Pe ambele maluri ale Dundrii stationau Dar si de asta data. el intari capetele de pod temeiul acestor stipulatii. acolo pentru a supraveghea trecerea trupelor De altfel. imperiul roman simplu Romania. atesta prezenta imparatului considerate ca o parte a Romaniei.ro . tratatul de pace putu fi semnat. 0 inscriptie din 368 din satul Romania fuisset.Chr. in barci. Gothia quod primavard.Romaniae aversares. Masurile acestea de Schimbul de produse nu se mai putea face constrangere provocara grave nemultuiniri in decat numai in anumite puncte de granita din randurile gotilor infometati si dornici de a apropierea capetelor de pod de la Carta'. Din pricina acestor intam. convenit pe Dunare. Tratatul de pace de la Noviodunum lui Marc-Aureliu (161 . tar Dunare. imparatul se vazu silit sa tumatori ai Romaniei . Se pare insa ca in sa simta puterea sa. ajunge la o intelegere cu romanii. regele Athanarich trupele adverse. regele Athanarich se vazu zoanelor romane din aceste centre. Dintr-o marturie a cronicarului Lactantius. censeretur. (Isaccea) in fata localilatii Carla] de pe malul transdanubian. Romania suscepti eraht in Romania. intr-o frumoasa zi Bugeacului. in scopul acesta imparatul dirija pe avari si ocroteste Romania si pe cel ce-ti trupele sale de operatie spre Noviodunum aduce aceasta rugaciune". tar de acolo danubiana. Dupe un de toamna s-a semnat astfel in mijlocul mars de mai multe zile.180). nevoit sa trimita imparatului Valens soli de Rolul de mijlocitori intre romani si goti pace in Romania legatos in Romania reveni provincialllor daco-romani din Trans- direxerunt ad Valentem imperatorem. fora nici o cunoastem stipulatiile tratatului de la isprava. 2. Vandal!! purie si ploioasa. dupe pierderea tronului. In relalarea lui Orosius avem Carpatilor vicus Carporum . Pentru prima data vadul acesta fusese bun sfarsit. navalitori in Africa erau considerati ca ras- plari neprevazute. de regele persilor. numeste imparatul Licinius. din Romania . pregatind campania de roman . unde. Dar pentru a face pe goti Noviodunum (Isaccea). 7'urnu si Celei sub controlul garni- astfel de imprejurari. Dar trecerea nu s-a putut face imperiul roman este adeverit prin numeroase din cauza marilor inundatii ale Dunarei. insem- prin informatorii sat ca gotii isi concentrara nand pe o caramida urmatoarea rugaciune: fortele la Dunarea de Jos si hotari atace "Hristoase Dumnezeule. astfel ca in toamna anului 369 folosit in 513 a. numele de Romania pentru peste Dundrii. Spre acest vechi lagar roman se indreptara privirile imparatului cand Imparatul Valens accepta propunerea hotari sa arunce un pod de vase intre de pace a regelui Athanarich si insarcina pe Noviodunum si Cartal pentru trecerea trupelor generalii sat Victor si Arinteus cu conducerea sale de operatie contra gotilor din "barba. afirma ca Gotia aceasta fusese mai se retrase la Marcianopolis (Devnia) pentru a inainte Romania. blocand comunicatia pe mai fi priviti ca federati ai imperiului.ut vulgariter loquor. care ne relateaza aceasta.(Hisarlik) de o marturie directs ca Transdanubia fusese langa Hassova. fard nici o isprava. se gasea o veche (Isaccea) baza a flotilei dunarene. cand se anunta o toamna tim. Constrans Oltenita. danubia. ajuta cetatii. Nu silit sa se reintoarca la Dunare. izvoare contemporane.ita ut non Britania se Romania nou la Marcianopolis unde petrecu iarna. amane campania contra gotilor pentru anul Britania evacuates de romani era privita ca viitor si sa se reintoarca. tar Orosius.dacoromanica. alimente si echipamente. La 20 septembrie relatand despre asezarea gotilor in Gotta trans- imparatul ajunse la Durostorum. Gotii crestini ai lui Retragerea apelor se facu numai tarziu la Ulfila fura primiti de imparatul Constantius in sfarsitul verii. Third sa-1 fi putut ajunge. opreste chiar acolo. 87 www. Istoria Romartilor Transmarisca (Turtucaia).

spre deose. Totusi. Navalitorii uralo-altaici se Gothicus Maximus. dar masa de la Adjud spre Siret la Vadul lui Isac pe Prut. care preferau In fata navalitorilor. de la inceputul unei not epoci in istoria omenirii. Curand insa presiunea hunilor asupra merite contemporanii 1-au cinstit cu titlul de ostrogotilor slabs.herteg Siret cu Tulucestii de la geana de miazanoapte (Herzog). se produse la granita de rasarit a Principele Frithigern duse la bun sfarsit trata- Transdanubiei basarabene lovitura hunilor tivele sale cu imparatul Valens. Pentru aceste Dunare. amenintarile continue care porneau din partea 3. pentru a organiza acolo rezis- restabileasca pacea cu gotii si sa asigure tenta contra ostrogotilor. dand astfel 4. Athanarich se grabi sa restaureze Athanarich judex potentissimus". Dar pans sa inceapa acea mare opera de Provincialii daco-romani intitulau pe fortificatie. acestia. si-1 prcluiau pcntru curajul sl cnergia sa. se retraga cu putinii credinciosi ce-i mai 88 www. it sprijincau nomad. gotii. Aparitia hunilor la Prin exodul lui Frithigern. Semintia uralo-altaica In toamna anului 376. Regele migr' atiei popoarelor si ca piatra de hotar intre nu dispunea de forta necesard pentru a se antichitate si evul mediu. invaziei for in imperiul roman. sub conducerea a hunilor care haladuia in stepele nord-pontice principilor Frithigern si Alaviv. slabi si moldovene. drept 311) se gaseau provincialii goniti de got. hunilor asupra vizigotilor. Criza eco. In clisperarea linistite si mai putin expuse atacurilor barbare sa regele Hermanrich se arunca in propria sa domicilium remolum ab omni notitia sabie. De aceea.000 de suflete. eel putin un val interior care lega Serpestii pe bire de goti care it intitulau rege sau . Retragerea vizigotilor in Romania si prilej romanilor de a interveni in afacerile in Caucaland interne ale gotilor si de a-si afirma suprematia politica asupra Transdanubiei muntene si Deodata cu retragerea hunilor. servitutem fugientes. deci. Astfel izbuti imparatul Valens sa a la-cului Brates. vetrele for din Transdanubia. care salasluiau in regiunile acesta vaste terenuri de colonizare in Balcani. Carpatilor si fortand trecerea for pe la izvoarele tatiile contra regelui Athanarich.barbaram se retrase in graba pe linia Prutului inferior. In fruntea Tisei pentru a descaleca in sesul panonic. Din marturia aceasta se incercand sa reconstruiasca in graba vechiul vede ca unii din provincialii daco-romani din val roman care strabatea tara de jos a Moldovei Transdanubia fugisera in imperiu. in numar de se arunca la anul 376 cu o nemaipomenita sal. multumird deocamdata cu prada luata de la Stipulatiile tratatului de la Novio. unde tenta regelui for Hermanrich si-1 aruncard salasluisera mai bine de un secol si emigrara in peste Nistru asupra vizigotilor lui Athanarich Romania. Din cele relatate mai putea impotrivi cu succes presiunii tot mai sus s-a putut insa vedea ca invaziile semintiilor accentuate din partea ostrogotilor care nazuiau barbare in provinciile periferice ale Romaniei spre Dunare. contra gotilor. mare sediile for din Transdanubia. numarul Nistru si atacul for contra ostrogotilor au fost vizigotilor din Transdanubia in jurul lui privite de unii fard nici un temei ca inceputul Athanarich suferi o reducere simtitoare. obtinand de la contra ostrogotilor. mai propice traiului for cle stepa ca popor la care gotii lincau foarte mull. Hunii nici nu mai staruird in lupta for dunum nu multumira insa pe goti. for compacts ramasese la vetrele strabune. unde imparatul be aviza sedii mai din Transdanubia moldoveana. Nemultumitii in frunte cu Frithigern recursera la ajutorul imparatului Valens. iar ostrogotii navalira sub presiunea barbarorum. presiunea ostrogotilor asupra consangenilor for vizigoti din Transdanubia. ocolind lantul inasprita si de framantarile religioase inteti agi. el se hotari sa incepusera insa cu mult inainte de aparitia paraseasca pozitiile fortificate de pe Siret si sa hunilor la granitele Transdanubiei basarabene. regele Athanarich stapanirea romans celei barbare .".ro . impinsi de hunt spre linistea imperiului la Dunare. parasira cu mic cu baticie asupra ostrogotikr. Aparitia hunilor la Nistru ostrogotilor inasprira adversitatile din ran- durile vizigotilor transdanubieni si grabira rup- In toiul acestor lupte si rivalitati interne tura definitiva intre Frithigern si Athanarich. vreo 200. transnistrene de astazi. ci schimbara radical directia nomics provocata in urma blocarii Dunarii.6 infransera rezis. mult nemultumirilor se Tidied' principele Frithigern.dacoromanica. Ion Nistor aflam ca in jurul imparatului Galerius (305 Invazia hunilor nu poate fi privita.

sub conducerea principi- declinavit gonind de acolo pe sarmati . unde localizeze Caucaland-ul in Muntii Buzaului. pe vremea aceea. mormantul gotic care a fost descoperit la dar find rau tratati de slujbasii imperiului. Co Ionia (Köln) in amintirea unui ostas cazut in turiile timpului aflam ca pe la finele secolului timpul campaniei lui Trojan contra dacilor. ci. Radicalul Cauca corespunde for situatie. Athanarich care ii manase pe drumul greu al inalt -. urmasul deschisa pe care o mai avea era indreptata spre lui Frithigern. Urmasul sau. dar fu batut de got! la Este adevarat ca vizigot lui Atanarich Adrianopol si-ai gasi moartea pe campul de au haladuit multa vreme in regiunea Buzau lui. sa-si deschida calea spre Italia.. si anume spre Oltenia Caucas. Iar cat Aluturn 'lumen secus montem Caucasi. cu tot juramantul facut configuratia geografica a intregii Dacii carpa. Istoria Romani lor ramasesera in Caucaland . Transdanubiei din secolul al IV-lea. Oltenia. sub presiunea ostro. iar altii au incercat sa Banat trecura si ei Dunarea in Romania. adica in Banatul intre muntele Caucas de pe Olt si locul cauca- de astazi. se intalnird cu fratii for de sub conducerea lui aducand in sprijinul acestei localizari ingro. parintelui sau de a nu calea niciodata teritori- tine nu este decat aceea de podis sau platou. Asa numeste croni. Locul cau- carul Ammianus Marcellinus locul unde s-a calandez pe unde strabatura vizigotii la sar- retras regele Athanarich cu triburile vizigote matii din Banat trebuie cautat deci mai curand care ii mai ramasesera credincioase. lupta (378). Cauca land corespunde deci termenului ger. pribegiei. Imparatul partile buzoiene. El ajunse curand la Constantinopol nu trebuie sa ne miram daca incercarile de unde mud la 25 ianuarie 381. Constantius undeva in Banat (332). lor Vidigola. sustinand Ca vizigot s-au napustit In sprijinul acestei localizari vine cuprin- asupra tarfalilor si sarmatilor . in Romania. dev- spre Banat. Termenul de staruitoare ale supusilor sai. In fat:a amenintArilor tot mai men german pentru tars. Aceasta insa nu inseamna pacifice pe gotii razvratiti.ro . ei se ridicara contra regelui goticului hauha. ungureste Kukolo. Nemultumiti cu noua apelativul Land. Se prea vede Ca regele Athanarich se indreptase in poate ca in legatura cu numele muntelui retragerea sa spre apus. unde traiau sarmatii iazigici. locum7 de care face mentiune Ammianus Vizigotii lui Athanarich nu-si gasira nici Marcellinus. descoperita la Tarfalos et Sarmatos insurexerunt. imparatul Teodosie Stim doar ca SE Sava indurase martirajul in (379 . Astfel se slinse localizare a Caucaland-ului difera asa de mult din viata regele Athanarich a carui indelungata uncle de altele. unindu-se cu fostii credinciosi ai adversarii sai. al IV-lea tarfalii salasluiau in Oltenia. imperiului. numite nemteste Kokel. trai.395) izbuti numai cu mare greutate sa apele raului Buzau. vizigotii din in muntii Neamtului. avizandu-le paman- ca regele Athanarich. Si cum Dunare. in muntii Jiului si ai Cernei decat in muntii Sfantul Ambrozie confirma aceasta Neamtului sau ai Buzaului.dacoromanica. incercara sub Alarih. mentionat in inscriptia de la Colonia si Banat. Gotii nu se multumira nici cu noile unde putea fi usor urmarit si impresurat de for sedii.ad emigrasera mai apoi in Dacia Aureliana. cand furs batuti de cezarul Sarmatis inde extructis.Gothi in sul unei inscriptii funerare. Acolo insa aceasta cu atat mai mult cu cat vizigotii straba. Valens porni contra tor. de unde luptand pe Olt in spatele muntelui Caucas. Din marturiile acestea narative se landez al lui Ammianus Marcellinus. Unii au cautat Caucaland-ul in domnie a ramas strans legal:a de istoria partile Tarrrave lor. Dimpotriva. find inmormantat in 89 www. se Chiojdul Mic. Si asta Roma si inainta pans in Apulia. Acestia trecusera Dunarea mai parea tezaurului gotic la Pietroasa precum si inainte pentru a primi asezari not in Romania.linistea dorita. Altii cautau Caucaland-ul Dupa moartea regelui tor. turi mai bune si acceptandu-i ca federati ai gotilor. Athanarich. stim ca.ad tusera aceasta cale pe timpul imparatului Caucalandensen locum cum suis omnibus Constantin eel Mare. singura cale lui Athanarich. unde salasluiau tarfalii si de acolo Alarih naval! in Italia in fruntea vizigotilor. iar apelativul Land este obisnuitul ter. ceea ce insemneaza hoch . sa fi stat in oarecare legatura si numele tribu- Toponomasticul Caucalandensis lui dacic al caucoensilor. ajuns la adanci batraneg. Din mar. este format din radicalul Cauca si in Banat. Frithigern. trebui sa fuga peste man de Hoch land. ambele localitati situate in rasculasera contra romanilor. retragere. s-ar fi infundat in muntii Buzaului. it surprinse moartea. lipsit deci nici incercarea de a gasi o apropiere au in vechea Dacie malvensa. ul roman. podis sau platou. N-a despre sarmati.

cultivand ogoarcle La moartea imparatului Teodosiu. In anul 483. unde gote in imperiu. Acolo. localnicii plata in anul 395. trimitand pe insusi fiul sau In urma acestei impartiri a Romaniei. el porni in frun- Elada. Sub conducerea lui sau spre Panonia care. Impartirea aceasta era socotita numai cialii. raul Isonzo si-1 izgoni din Ravenna. Din Panonia atentia lui Theodorih se indrepta asupra Ita liei. regele Theodorih se indrepta cu poporul mie de ani. vizigotii ajunsera mai apoi in Aquitania. Dar nu numai provin. resedinta la Roma cialii transdanubieni dadeau ostrogotilor tribu- tul lor in bani si in munca. 90 www. ea a orienteze politiceste spre Romania. in tea ostrogotilor contra lui Odoakar. de pe malul transdanubian. vreme in Moesia. provin. ostrogotii primird sedii in Odoakar. fiecare cu ducele Romania Orientala cu centrul la sau regele sau in frunte. pana la Singidunum Regele Thindimir din casa Amalilor (Belgrad) iar de acolo ea ducea in directia sud- incheiase pace si alianta cu imparatul Leon vestica pana la Callan.474). Astfel luara sfarsit nu Zimnicea. devenind ramas insa definitive si pentru urmasii lor. Roma. Uzurparile neasteptate ale lui Odoakar nie. it batu pe dorinta sa de a pune capat incursiunilor ostro. dupes moartea parintelui sau. numit apoi si bizantin. divizati 6. lui hunic al lui Attila. unde se contopird cu Ostrogotii luara in stapanire Panonia ca fede- provincialii romani de acolo. Romania si se bucurau de inalta lor protectie. tandrul Theodorih (471 . Constantinopol si Romania Occidentala cu In tot cursul secolului al V -lea.ro . meridional al' Dundrii. La staruinta imparatului care supravietui celui din apus cu aproape o Zenon. numai suprematia ostrogotilor in Transda- Ostrogotii insa nu zabovira multa nubia. La anul 493. Romulus si emigrarea lor in Romania Augustulus si se proclama "regele gerrnanilor initalia". iar Honoriu se indrumarile pastorale ale episcopului latin din multumi cu jumatatea de apus cu centrul la cetatile de la Dunare. (457 . Dupa plecarea vizigotilor. intam- si pascand turmele. pentru a impart4i astfel petrecu adolescenta si prim! educatie. rati ai imperiului. Moesia Interioara iar regele Teodorih isi aseza considerandu-se ca succesor de drept al resedinta la Novae (Sistov) in fata localitatii imperiului apusean. Transda- nubia munteand si moldoveand cu provincialii indigeni ramase in seama ostrogotilor. el nu se sfii de a naval! in Romania si de a ademenird pe regele Theodorih de a-si incerca patrunde chiar adanc in peninsula pana la norocul in Italia.526) ajunse la dom. rasarit. impartirea imperiului roman in si ei in numeroase triburi. de pe tarmul Adriaticei. ei ascultau de cu resedinta la Constantinopol. hotari sa colonizeze pe ostro. federati ai imperiului si primind subsidii din Granita dintre ambele imperii urma cursul Constantinopol. regele Theodorih cuprinse si Roma. Theodorih se proclama rege al gotilor in Italia goti in Romania si sa-i considere ca federati ai (493 526). imperiul roman fusese recunosteau suprematia imparatilor din impartit intre flii sai Arcadie si Honoriu. Atunci imparatul Zenon (474 491). ci si incursiunile in imperiul de rasarit.Ion Nistor albia raului Buzento. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia imperiului roman de apus. dupes risipirea hanatu- Atauff. Arcadie primise partea de rasarit a imperiului In privinta bisericeasca. indata dupes izbanda sa asupra lui sai. iar de 'acolo in Spania. Politic. unde Odoakar detrona in 476 pe ultimul imparat al 5. Dar peste veacuri destinul politic al imperiului de indata ce. ca si vizigotii la timpul lor. ramase fares stapan. ci insisi ostrogotii se vazura siliti sa se pe timpul domniei fiilor lui Teodosiu.dacoromanica. Theodorih ca ostatec la Constantinopol. Transdanubia si Dacille carpatine cazusera in tandrul mostenitor al tronului ostrogot isi lotul lui Arcadie.

cu sell in frunte. hunii devastard mai bine de 70 de eetati si sate din cele mai infloritoare cum erau Dupes infrangerea ostrogotilor la Nistru. intelese sa uneasca hoardele hunicc dupes ce mai primiserd de la imparat si sub conducerea sa. gepizii din provincialilor indigeni. pail-uncle in sesul panonic. 443. hunii nu-i urmarira pe aeestia in Margus (Dubrovita). Viminacium (Costolaci). . Descalecarea hunilor in Panonia si campaniile lor de prada in Romania 2. Care impara -tul Aurelian. Ratiaria (Arcar). Descalecarea hunilor in Panonia si Cu ocazia invaziilor repetate si in anti campaniile lor de prada in Romania urmatori. era firesc ca Daciile carpatine sa fie ca prizonieri de -razboi ridicati de huni. gepizii se ard." se grabira ductiel agricole. Numai dupes ce-si potoliserd hoarde sau triburi. majoritatea lor covarsiloare rarnase in refuzat extradarea unor transfugi huniei.ro . Romania. Cu Panonia. La incheierea pdcii cu romanii la 453) care navali cu hoardele sale in Romania. pentru a spori acolo numarul navalitori barbari. Hunii erau divizati in mai multe Arcadiapol s. putini din numarul eel mai mare de prizonieri itum .a. Din ambasadele lui Priscus la curtea lui murile lor. pentru a spori acolo numarul hoardele lui Attila se revarsard la 441 ca un provincialilor roman! sub ocarmufrea conduca- torent napraznic asupra Romaniei. ci ocolird Carpatii pentru a adanc in hinterlandul dundrean Naissus (Nis). Attila. vedem cum dupes 166 sa se inchine hunilor si sa le ofere plata unui de ani de la evacuarea Dade! carpatine de tribut anual. cucerind torilor lor. cetatile si pustiind satele si orasele in dru. uncle descallecard la Berdica (Sofia) . in vederea maririi pro - Dacia Porolissensd si cea Malvensa. care riva. hunice . Astfel. o buns parte din tard dispusi sa parlicipe cu contingentele lor la elementul ethic roman ce fusese evacuat in expeditiile hunilor contra Romaniei. Traiul daco-romanilor sub huni si agricole . anul 405. Traiul daco-romanilor sub huni si ruptura in sanul latinitatii de la Dunare 3. hoardele lizau intre ei.magister mil. Campaniile lui Attila in Italia si Galia si moartea sa 1. Cum insa numai onorific de maresal al Romanic! .dacoromanica. care fugiserd in imperiu far& plata taxei de rds- 450) de a-i spori tributul si a-i conferi titlul cumparare in piese de aur.nu potoli deloc ldcomia si setea de singe dispuneau de mijloace pentru achitarea acestei a lui Attila.si pacuraresti. care nu era decat un sat mare cu case 91 www. toata urgia hunicc se descared asupra Moesiei si Daciilor aureliene Unii din acesti prizonieri reusird sa fuga din sudul Dundrii. hunii isi indreplaserd privirile asupra ocazia acestor sangeroase campanii in imperiului roman si asupra bogatiilor acestuia. Adrianopol. Dupes moartea lui Ruas.putura fi determinate sa se relraga nie. Dar conducdtorul lor de cdpele. indeajuns poftele lor de jaf si pradd. Istori a Rom anilor Capitolul IV DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATLA. Ba mai mult chiar. Hunii ridicara zed si sute de mii de astfel ca Daciile carpatine de sub stapdnirea provincial! roman! din Moesia si din Daciile gepizilor si a conducdtorilor provincial! nu prea aureliene si-i colonizara in Panonia si in Daciile ademeneau poftele de jaf si pradd ale noilor carpatine. Filipopol. crutate de pradaciunile hunilor si ca populatia gepid si daco-romana indigenes sa -si poata continua in liniste obisnuitele sale indeletniciri 2. ruptura in sanul latinitatii de la Dunare In schimb. in hunii ridicard in fruntea lor pe Attila (434 . Singidunum (Belgrad). Dimpotrivd. iar mai Transdanubia. din prinsoarea hunica si sd se reintoarca. Sub pretextul ca imparatul ar fi laxe.Daciile carpatine. Romania. Attila ceru insd extradarea prizonierilor Oferta imparatului Teodosie al II-lea (408 . HUNILOR 1. La descalccatul lor in pretioase daruri in aur si pietre scumpc. In Daciile aureliane se intoarse in vechea patrie acestea. Ruas.

dacoromanica. unul dintre primii sfetnici ai lui Attila. amestecand cuvinte prizonier roman din Moesia Superioara. Hanul locutorul lui Priscus . amenintau cu razboi pentru ca ademeneau pe "Cei ce Taman cu barbarii . Daciile carpatine. dureroase decat nenorocirile razboiului. la Etzelbing-ul epopeei Nibelungilor. In tru munca campului nu erau decal provincialli timp de pace ei indura suferinte si mai daco-romani din Daciile carpatice. iar daca contravenientul este sarac. Si caz de razvratire.1 varsa bani impartisera intre ei. cei din imperiu insa. ieli nespus de marl. este ca adesea sentinta poate B cumparata cu tine traiau in colibe saracacioase pe marile la. hunii ii barbarii era de preferat celui de sub romani. Ei fluviu de la Sirmium (Mitrovita) pang la Novae tineau cu Carle la drepturile for stravechi. Nevoia de muncitori agricoli la tuturor. seful cancelariei lui Attila. Dupes retragerea din Romania. unde nevoia de romani era numin-d-o ausonica. care traia la'curtea lui Attila. Provincialii romani de limba Latina de acolo se imprastiasera In toate pantile. aflam ca care oaspetii se delectau cu ghidusiile mascari- Rustittus. In acest "desertum hunicum" nu se multi dintre acestia. Pe romani. Dar lucrul cel mai gray Romanii din cuprinsul Daciilor carpa. Attila intemeia staruintele sale pe langa pu tin. din Sirmium (Mitrovita). ei cautau (Costolaci). Soarta prizonierilor romani asezati in toare la marirea pretului de rascumparare a cuprinsul hanatului lui Attila nici nu era atat prizonierilor vedem ca potentatii barbari. Daciile aureliene. depind de altii ei neavand dreplul de a poseda Romanii de care Attila avea nevoie pen." ale lui Bleda stapanea mai multe sale. in Limp de razboi se imparat pe molivul ca nu erau destui romani pot prapa di usor. adica originara din foarte mare. arme din cauza stapanitorilor asupritori. vlahlior sau vecinilor din aceasta din cauza grelelor apasari ale hrisoavele muntene de mai tarziu. Tot el lauds larga ospitalitate tocmai aceasta zones pustiita fusese regiunea a daco. dar si aceasta Provincialii daco-romani din imperiul hunic se numai sub conditia ca tarmul drept al marelui hraneau cu mei si se cinsteau cu med. pe care mai marii hunilor le poate obtine sentinta daca. flindca sansele salvarii pentru cullura ogoarelor.spune inter- prizonieri sa se reintoarca in patrie. pentru ca acesta intarzia cu resti. el are putinta sa scape de pedeap- lui Ammianus Marcellinus care arata ca acesti sä. El luase parte la o mare petrecere. nu numai ca nu extirpau zonier roman originar din Viminacius populatia provinciala. bucurandu-se personal de cea mai bine populates si mai infloritoare din ea in coliba unui roman. 121. adica ethic si partea celor FN. bucurandu-se de ceea ce are. daca mai traieste pans la arat. Din relatarile privi. Termenul de impozitelor si ale strambitatii de tot felul din "roman" avea un dublu inteles. trezea mare deopotriva cu arhitectul curtii care era originar ilaritate.romanilor. Legile nu se aplica in mod egal social tot-odata. Attila Proprietar de numeroase sate de rumani era si recunoscu numai cu mare greutate Dunarea ca Bericiu.dupes terminarea Attila ameninta pe imparatul Teodosie al II-lea razboiului isi duc traiul in liniste. cum se numea in limbajul mai vechi unguresti de astazi. era un ciului Zerkon. unde sa-si intareasca randurile cu prizonieri de se casatorise cu o femeie barbard. pe o adancime de cinci zile de drum sa Priscus relateaza ea ei se razvrateau adeseori conslituie o zones pus tie de izolare intre ambele contra impilatorilor hunici. unii Bind ridicati de hunt si transplantati in pe care Priscus o auzi la curtea lui Attila. Ambasadorul roman puteau tine decal balciuri pentru schimbul de fusese insusi martor ocular la un asemenea marfuri intre supusii hunici si cei romani. Una din numeroasele sotii judecatorului si ajuloarelor sale. Bindcajudecarea proce- aruncau numai ca niste lupi flamanzi asupra selor reclama limp foarte indelungat si cheltu- recoltei. pro. Italia. ilecare cu razboi. ca traiul cu razboi ridicati din Romania. nec stivam aliquando continhit . suprimand pe imperil. Ion Nistor de lemn asezate undeva in mijlocul pustei Ausonia. ci dimpotriva. (Sistov).ci se pronuntarea sentintei. hunice si gotice in limba ausonica. flindca cel lezat in drepturile sale nu tifundii dacice. Priscus afla din gura unui asemenea pri- razboinic dintre ei. cel mai crud si mai cari.nemo apud cos aplica rigorile legit. bani. iar altii fugira in fata navalitonlor 92 www. El nu asupreste tuirea refugiatilor din regiunile cucerite de si nici nu este asuprit de nimeni sau numai hunt. Si toparintii "romanilor". care. poate chiar la Buda. Limba vorbita de ei era latina rustica. el nu oameni ai stepei nici nu arau si nici nu intelege cum sa-si apere cauza si de aceea i se atingeau coarnele plugului . granita intre ambele imperil. daca cel ce calca legea apartine tagmei hunt gaseste cuvenita explicatie prin marturia celor avuti.ro . in de vitrega precum si-o imaginasera unii croni- frunte cu insusi Attila.

el strabatu in fruntea intoarce cu hoardele sale in Panonia. Zona numea Carpiolus.. in campfile Attila muri insa subit in 453 in urma unui prea catalanice de la 7'royas. balcanic. Fiul lui Aetius se Emu lui. pren .i O 10 /elm ) .1 . unde se pregati rezistenta. care fu mercy ada. Puterea de persuasiune a papei Leon I sa-1 fi oprit in 3. izbi insa de rezistenta lui Aetius.. unde devasta daco-romanii de la nord si macedo-romanii de orasul Aquilea.e aft . .11.!.1. Druint..t11. MOES IA 011105 es011 . Aetius. spre consternarea Attila. nume care aduce aminte de aceasta'cle izolare dintre ambele Imperil deveni carpi' dada care emigrasera din Carpati in cu vremea si zona de izolare dintre provincialii Moesia Inferioara..dacoromanica. hoardelor sale.ro . silind pe supravietuitori sa se la sud. Goo* .ave w luw Orapf trIle taly at r. 0 n-" "7. curmand legatura de pans atunci Dupe respingerea sa din Galia. care ii facura un fastuos unde tatal sau Gaudentius indeplinea o inalta comand. intemeiara Venetia. In anul 451. Attila se indrepta cu hoardele sale spre Roma. anul dintre ei." "" Vital rusl:ee 1101 Iweetur ED rscefro as0ea pasecreitinv wlntIcf vt11 y. invingatorul lui opulent ospat nuptial. SEC VNDA Ploi ro (17 I"- Provincia Scythia Minor in secolcle 1V-VI 93 www.1..-ncita prin invazille refugieze pe lagunele de la gura PaduluL unde barbare care au mai urmat.1111. Carpiolus petrecuse un limp roman din spatiul carpatic si cei din spatiul oarecare la curtea lui Attila ca ostatec. din Italia era determinate de actiunea lui Aetius. pentru a hoardelor sale pana in inima Galiei. Campaniile lui Attila in Italia si Galia pornirea sa de a devasta cetatea eterna? si moartea sa Retragerea sa grabita. In toiul acestor pregatiri. Astfel se produse ruptura intre urmator Attila navali in Italia. Capt." Aolo. era originar din Durostorum (Silistra).i . De la Aquilea. Dar 'ana ce planul strategic al lui curand privirile lacome si asupra Romanic' Aetius sa poata fi pus in lucrare..111. care cauta o intelegere Attila nu se multumi numai cu ispravile cu imperiul de rasarit pentru a-i taia sale in Romania orientala ci el isi indrepta retragerea. Attila se putu uccidentale. pentru a se adaposti in muntli demnitate administrative.0fibf Iet.1161.110. Istoria Rornanilor spre sud. in Pind sau in Alpii Dinarici.

incinsa de o cunund de munti . In vir. . Regele for Ardarich nu putea deau in fata regelui gepidic pentru plata con- ingadui ca regatele si popoarele sa fie trase la tributiilor in bans si in natures si pentru sort! si distribuite ca robi intre fiii lui Attila. Circulatia aceasta de monede imperiale considere pe gepizi ca federati ai imperiului si in cuprinsul Daciilor carpatine denotes ca sa le trimita subsidii anuale .a. Provincialii daco-romani sub gepizi 3.ad ramasera neschimbate. prestarea muncilor datorate stapanitorilor bar- care din cauza dcsfraului accsiuta alcaluiau bari. I lanalul se risipi.ro . Gilipil si Gris /a. derea pentru dart. Provincialii daco-romani sub gepizi hunilor se desfacu in componentele sale etnice. populatia de la fata Moesiei. romani adusi de huni din Daciile aureliene. Risipirea hanatului lui Attila si eman. intrucat imparatii coronam speciem adduis Alpibus emunita. continuau sa se considere ca protectori Gepidia era strabatuta de raurile Marisia. Interventia avarilor in ostilitatile dintre gepizi si lombarzi 1. La Seica Mica de langa Sibiu s-au Romania.dacoromanica. ai provincialilor din Daciile carpatine.in Panonla in until 454. de la imparatii Marcian (450 .nihil aliud a vechile raporturi comerciale ale provincialilor 94 www. dupes normele dreptului roman.491). Vechile legaturi cu Romania centura specials de munti prapastiosi . trans Danuvium netulburata de nimeni dupes prescriptiile cape- corona montium cingitur si inlarita prin o tenigor ei locale. S-a bizantini.457) si Leon indata dupes scuturarea jugului hunic. al hanatul se desprinsesera unele de allele ca si car-or numar sporise prin cetele de prizonieri madularele unui corp caruia ii lipsea capul. care mai tarziu s-a numit si vlahic . Pc king raspun- popoarele subjugate isi redobandira libertatea. (457 . Influenta administrative a gepizilor gepizi ca o tars asezata dincoace de Dunare in se resimtea mai mult in campie. Risipirea hanatului lui Attila si emanciparea gepizilor 2.518) si Justin I (518 tutea acestei intelegeri imparatul se invoi sa 527). In ccic avu loc langa rani Nctao . Monede Miliare. Fin vechiul drept roman rccunoscuI provincialilor lui Attila furs invinsi. Luptele imparatului Justinian cu gepizii si reincorporarea malului sting al Dunarii in Romania Orientals 4. Romano imperio nisi pacem et annua ciparea gepizilor sollemnia ut strenui viri arnica pactione postulaverunt. tar inca de imparatul Caracala. trai conspectu Moesiae sita.juxla Orrnien rill administrative si sociale ci sc calauzcau dupes 110111C11 CSI .474) s-au gasit in tezaurul de la gepizii reinnoird bunele for raporturi cu Firtuseni. Cronicarul Procopius arata ca gepizii aproapc un popor in treg. ca suzerani ai regilor gepizi cliente- amintit mai sus ca acelasi cronicar arata ca lari tor. Batalia de clezrobire (ratan bins pc suptisii for roman!.in munte. Ion Nistor Ca pitol u I V GEPIZII IN DACIILE CARPATINE 1. Gepizii furs cei dintai care scuturard jugul erau carmuiti de conducatorii tor. hanatul 2. Anastasie (491 .jus Iordanes ne infatiseaza Dada ocupatil de valahicum. compusa din elemente autohtone. care raspun- robiei hunice. Iordanes arata ca popoarele care alcatuisera Provincialii romani din cele trei Dacii. Dupes moartea lui Attila. conducatorii daco-romanilor Gepizii victoriosi asupra hunilor recIarnara mai aplanau si diferendul si neintelegerile din- pentru neamul for toata Dada nam Gepidi tre roman'. incheind cu imparatul Marcian (450 dezgropat mo-nede de la imparatii Zenon (476 .457) un tratat de pace si de aliant. vindicantes totius Daciae fines velut victores.

spre sud si spre tra gotilor in Italia. in urrna Dar cu toata zabovirea for mai indelun. iar pentru recucerirea unor regiuni din Daciile carpatine. amicitie cu gepizii si sa suspende plata Avarii erau o semintie uralo-allaica ca stipendiilor anuale. careia Dunarea deveni din nou hotar intre gata in Daciile carpatine. eliberata lui amintesc ca imparatul Justinian ar fi aban- de sub jugul hunic. cand imparatul Justinian ajunse la o intelegere cu ei. Ei purtau plete maluri ale Dunarii sa fie accesibile cetatenild. In Dumnezeu ziditor a toata faptura. imparatului Justinian alianta sa. al II -lea (565 . iar gepizii isi reluara rolul hotdraserd sa ramand pentru totdeauna acolo. unde se lovird de huni pe care ii Dada Malvensa. de aceea gepizii isi indreptard raporturile acestora cu lombarzii. Alboin. Asezarea lombarzilor in Panonia fu considerate de gepizi ca o neier- tata provocare la adresa tor. gepizii nu se Romania si Gepidia. Interventia avarilor in ostilititile din- dusmania de moarte dintre ambele semintii tre gepizi si lombarzi germanice. Patria for era in Turkestan. Romanii invingatori cucerird cetatile nubia.?) urnblau sa exploatcze aceasta Aspiratiile gepizilor asupra cetaillor din dusmanie in folosul Romaniei.udine dc stricta neutralitate in conflictul gepi- gepizi si bizantini. Pentru izbanda sa asupra gepizilor. ca si pe goti. gepizii si reincorporarea malului sting Relatiile bizantinilor cu gepizii ra- al Dunirii in Romania Oriental& masera incordate pand la 551. In curand la izbucnirea ostilitaylor intre romani calea pribegiei for spre vest. impdratul Justinian fu onorat cu titlul de Gepidicus. lovird pe gepizi pi-i respinserd aruncard asupra ostrogotilor din Transda- spre nord. donat planul de cucerire a Gepidia adica barzi. granitele Romaniei in asa Tel incat ambele infatisarea for era salbatica.dacoromanica. In "novella" din 15 ile acestora de pe litoralul pantie. lungi si aveau miscari de harts.ro . si de a le ingloba Romania Mesopotamia panonica.565) sa denunte pactul de recurga la ajutorul avarilor contra gepizilor.si insd respinsd de imparat. observand o ati- Romania provocard grave neintelegeri intre t. se indsprird inoperantd. Atunci 95 www. prin ajutorul lui du-se ca neamul eel mai puternic din fume. In cuprinsul ei se aflau celatile imparatul Justinian si urmasul sau Justinian Singidunum (Beigrad) si Sirmium (Milrovita). ei ajunsera in ste- si gepizi. fury zadarnicite de lom. 0 dusmanie privirile asupra Romaniei si indeosebi asupra de moarte. Contingentele Dorul for de cluets si de aventuri rdzboinice ii gepidice luptau aldturi de trupele romane con- mina mereu. Oferta for fu romani si ca in cuprinsul for sa se gaseasca . duird lunges vreme. Istoria Romani lor cu Romania se mentinuserd pi pe timpul Danubium sunt nostrae iterum dicioni subac- suprematiei gepidice. de federati ai imperiului. tae sint. Aspiratiile for asupra Panoniei. recomandan- el se putea mandri ca. el se intituld "Restitutor 3. despartile una de alta numai prin apele Tisei. Trupele romane trecurd Dundrea in pele pontice. avarii cuprinserd sedi- si le realipird Romaniei. si hunci. la 558 soli la Constantinopol pentru a oferi dictia arhiepiscopatului din Justiniania Prima. Intregitorul Daciilor. avarii sernanau foarte mutt cu hunii. Luptele impiratului Justinian cu Daciarum. fiindca barbarii celatile Lederata si Arcidava . de uncle Ruptura raporturilor diplomatice duse fusesera izgoniti dc hoardeic turcmenilor. Dar pe masura in care rclatiile bizanti- 0 expansiune spre apus deveni astfel nilor cu gepizii se imbundtatiserd. care se instalaserd de-a binelea in Daciile carpatine. Ele determinara pe impara. unde hald- aprilie 535 prin care imparatul punea comu. ceea ce determind pe lombarzi sa tul Justinian (527 . vizigoti. a putut largi realitate. Regiunea mozitatile personale intre regele gepizilor. aceasta fusese evacuates de cur-and de catre Kunimund si regele lombarzilor.quae trans acestia nu-i inspirau nici o incredere. Dar indata ce hunii ocolird Carpatii si Lederata (Palanca Noud) si Arcidava (Varadia) descalecard in Panonia. do-lombard. Ea dadu nastere la 4. care era alimentald mereu si de ani- regiunilor din Moesia Superioard. adica. De acolo hanul for trimise nitatile crestine din Daciile dundrene sub juris. In schimb izvoarele timpu- apus.

palose si arcuri. pentru a se arunca armele. urul gepidic din mainile avarilor si sä fuga cu 1 scoate din poziVile sale si pentru a se arunca el la Constantinopol. superioara a Tisci hoardele avarc se unira cu tru a impune imparatului prietenia for cu contingentele lombarzilor.ro . avari si nimicite undeva in Dacia Malvensa. Regele Alboin cazu in lupta. Gepidorum regnum fines accepit qui a lira Carpatii Moldovenesti si strabatura pe la Lambardie proelio superati. fiica nenorocitului rege gepid. asupra gepizilor care. Ion Nistor kr. Hoardele cautau refugiu in Romania furs urmarite de for erau imbricate in zale si inarmate cu land. sa- le oferira echipament si subzistenta. impotrivirea for fu apusului din timpul navalirii for in Turingia. unde li se pierdu urma apoi prin surprindere asupra lui. Ravenna avarii se pregatira sa invadcze in Romania pen.f4 ** Justinian . Resturile gepizilor care sub conducerea hanului for Baian.mozaic din basilica San Vitale. cum arata un izvoarele Prutului §i ale Nistrului in Gepidia cronicar contemporan. care Rosamunde. bulucind in lupta pe caii for Numai cu man greutati izbuti printul Reptila iuti la sunete de fanfare si tobe. precum si i fie sotie. gepizii nu putura rezista multi vreme carpatine (567). unde fusesera respinsi de regele francilor. Tactica for era insotit de episcopul Tarassarik sa salveze teza- sa simuleze fuga in fata adversarului pentru a. In situatia aceasta de a-i chema in ajutor contra gepizilor din Daciile izolare. pentru priile for forte de aparare. de curand infranta. ce urma sa fie cucerital La moartea regelui Alboin se prabusi prin sfortari comune. avarii oco. ramasera redusi la pro- avari soil regelui Alboin din Panonia. acceptara chemarea lombarzilor. Avarii. care cunosteau drumul atacurilor avaro-lombarde. regatul gepidic din Daciile carpatine - In drumul for spre Panonia.dacoromanica. In campia (571). rapus de adversarul sau Kunimund care silt pe Sigebert. 96 www. neprimind nici un ajutor In toiul acestor pregatiri sosira insa la din partea romanilor. jumatate din Gepidia.

Despre venzi Veneti. Campaniile imparatului Mauritius contra antilor si sclavinilor din Transdanubia 6. Venzii sunt sul dunarean. Slavii insisi se numeau pallier lamen Sclaueni et Antes numinautur - slovenin. care palrunsera in Carpati. vest. El face menti. venzii. de la est spre aseza vremelnic acolo. semintiile scheice de la Nistru pentru a se asezand in ordine geografica. prcsiunea slavilor. Luptele romanilor cu slavii pe timpul imparatului Justinian 4. trecand Dunarea in Romania. ostrogolii parasira Trans- au sc. Sub haladuiau scmintii finice. pl. Patrunderea slavilor in Transdanubia Slavi. cand Germanicus.si ca numele for gentilic varia dupes spre Panonia. patrunzand Transdanubia de unde amenintau mereu lime- astfel in Transdanubia si in Dada. In Tacitus este primul care ne infatiseaza harla regiunile evacuate astfel de osirogoti navalird etnografica a Europei centrale si rasaritene. sacalib. Daco-romanii ii (Isaccea) si lacul Mursianus pana la Nistru . sl anume: germanii. estionii Si finlandezit Este sigur ca Tacitus intelegea sub venzi pe 2. ii batu si-i risipi peste Dunare. semintii care par sa fi prcsiune lot mai mare asupra ostrogotilor din lost. iar sub estioni pe lituanieni.princi- gasera in Ucraina. slovene. Herodol face Regiunile pontice evacuate de hunt furs mentiune de semintiile neurilor si budinilor din cuprinse de slavi. dadi. Dislocarea antilor si scheilor din Transdanubia munteana sub imparatii Heraclius si Constant 1. Originea slavilor si contactul for cu romanii 2.ro . Slavonii . Prima invazie a scheilor in Romania Ptolemeu considera pe venzi drept unul se produse pe timpul imparatului Justin I (518 dintre popoarele cele mai mart. Romanii ii numeau halacluiau in regiunea dintre Novidunurn sclaveni. aflam ca ei rataceau prin Procopius arata ca pe vremea sa slavii Ucraina de astazi. . hunii avura de firma cu slavii.a 97 www. Originea slavilor si contactul for cu numeau schei sau schiai. romanii Etimologia populara greco-latind derives numele slavilor de la termenul de servi.527).dacoromanica. de origine slava. Iordanes face mentiune de vechea asupra unor regiuni imense . Se familii si regiuni per marias familias et Iota - prea poate ca ei sa fi dus in Panonia dar ca principalele semintii vendice erau totusi numeroase grupuri de slavi. Bononia (Vidin) si Viminacium ac pernicitate gaudet. sclavini sau sclavi. de unde ajunsera curand ocupasera cea mai mare parte din pang in Carpati si pana. une de triburile slave ale galinzilorsi sudinllor. adica Grecii si romanii ajunsera in atingere sclavi sau robi. Istori a Roman ilor Capitolul VI PENETRATIA SLAVILOR IN TRANSDANUBIA SI DACIA 1. Etimologia aceasta populara cu slavii in drumul for spre Marea Baltica pe fusese acceptata si de imparatul-scriitor care it faceau adeseori in interes de convert. sclavonii (scheii) si antii. Descalecarea slavilor in Daciile carpatine 5. la Dunare. danubia. pe care ii subju. urmatoarele semintii. pe venzi in vecinatatea Dunarii de Jos si a Iordanes arata ca venzii erau raspanditi Daciei. sarmatii. iar spre miazazi trai.pedum usu (Silistra). Constantin Pothrogenetul. aducand de acolo chihlimbarul. In drumul for spatia . (Costolac). care incepura sa exercite o partite Niprului superior.per immensa vrajmasie dintre goti si said. iar arabii. Ei atacau cetatile Durostorum aratati ca un popor foarte mobil . in Harta lui Peutinger din secolul al IV-lea asaza Transdanubia. nepolul imparatului./Psi agatirsii. Patrunderea slavilor in Transdanubia 3. Mai spre miazanoapte Transdanubia moldoveana si muntcana.

Turnu de la Sucidava (Ccici). Cronicarul Joan din Efes arata la anul din Transdanubia munteana. lipsite de conducere Atacurile necontenite ale barbarilor de politica si de orice spirit de ordine si disciplines la nord determinara pe imparatul Justinian sa cum caracterizeaza Procopius pe contempo. Acesta trecu cu armata sa Dunarea si capitala imperiului. cu pretinsele ei comori si cunoastem din opera De aedificiis a lui bogatii neintrecute. granitei. care deprinsese limba latind . Justinian mai in care tralau. bila la semintii neasezate. joace un ant. suferisera o grea infrangere la dinta pe generalul Chilbudius cu opal-area Adrianopol.dacoromanica. imparatul Justinian dobandind aur. de anti pe care-1 comanda. In drum. Constantinca-Daphnc (011 cnita). Nicopol).un toponimic care enclave etnice. care pe timpul imparatului Justin nu-i descurajara acoperea ambele maluri ale Dunarii. romano- oferea antilor si imbelsugate subsidii in bani bizantinilor nu be mai ramasese alter cale de pentru a-i castiga ca federati ai imperiului in iesire din strarntoarea in care ii ingramadisera lupta contra avarilor. Pornirea aceasta Narses. In timpul domniei imparatului slave izbutird totusi sa patrunda in Romania si Justinian (527 . salasluiau in spatele lor. care n-ar fl cazut in lupta. Dar cu toate acestea. Legendele despre plan de fortificare a imperiului. contra lor. care sporeau acolo numarul provirr- numeste Transdanubia moldoveana si cialllor daco-romani din numeroasele for munteana direct Sclavinia . Justinian ingadui cererea dupa retragerea ostrogotilor in Romania veni antilor. Esecurile pe care navalitorii slavi le suferisera Dar cu toata reteaua de fortificatii. In conditiile acestea. ademeneau lacomia bar. Ion Nistor civitate Nouetunense et Taco qui appelatur imparatului. Dunarea in Romania in fruntea contingentului Semintiile slavone din timpul migratiu. Imparatul restaura vechile capete Contingentele romane. oferind antilor cetatea Turnu cu toata razboiului. Ei raspandeau foe in lupta contra antilor aliati cu sclavinii contra si parjol in jurul lor lard sa se teams de impe- romanilor. argint. de un nepotolit imperials de sub comanda generalisimului neastampar si dor de clued. Luptele romanilor cu slavii pe timpul (Varadia) s. In cursul acestei 584 ca slavii isi aveau asezarile in Romania si grele si indelungate campanii Chilbudius cazu traiau acolo farts nici o grija. in spatiul pontic din. Palanca) s. deopotriva cu cele Constantinopol pentru a se uni cu ostirea germane si uralo-altaice. trimise de Justinian de pod de pe tarmul transdanubian si incre. Virninacium (Bela exact cum procedasera si gotii in vremea lor.ro . astfel ca insusi Constantinopolul. semintii catusi de putin. ei se imbogatisera de-a binelea. ei sunt imprejurimea. inceapa si sa ducts la bun sfarsit maretul sau ranii sat anti si sclavoni. astfel ca falsul Chilbudius trecu sa inlocuiasca pe cel de Gothia. incat la limesul numeroase semintii scheice navalira In dunarean luptele de aparare ale romanilor nu Romania si iernara acolo ca la ele acasa. In urma jafurilor si pradaciunilor pe care Pentru a slabi puterea de rezistenta a be comisesera. si anume Theophylaktos Simokattes. insa. Arcidava 3. era serios amenintata de opera trei ani in sir contra antilor si scheilor schei. plan pe care it Romaniei. In cursul anului 551 contra imperiului in asa grad. Novae Din Sclavinia transdanubiana. exallancl neastamparul lor de lupta si cadea si malul slang a] Dunarii cu cetatile aventura pentru dobandirca acestora. In zona de forlificatie barilor.565) ei isi intetird atacurile sa se aseze acolo. Rolul falsului Chilbudius urma sa-1 mai razboinici din semintiile slave. Lederata (Palanca Noua). iar antii puse sub comanda generalului Chilbudius. Ratiaria (Arcar). scheii si (Sistov). Securista (langa.si Cronicarul Luidas arata asezarile care fusese indemnat la acest act temerar de sclavonilor dincoace de Dunare. (Vidin). riali. mai incetau. Procopius din Caesarea. Drobeta-7'eodora (Turnu Scverin). demascat si osandit la moarte. Antii primird oferta slavii decat de a-i considera ca federati ai 98 www. care nu indrazneau sa paraseasca codrii drepturi de stapanire asupra ei. Un alt scriitor prizonierii romani care trar-au in Sclavinia bizantin. falsul Chilbudius fu spre drumetie si aventura apare usor explica. care dupes afirmatia imparatului prezentati de cronicar ca oameni cruzi si pri- apartinea romanilor in virtutea stravechrlor lor mitivi. incerca sa dezbine pe anti de sclavini sau caci ei deprinsesera de la romani si mestesugul schei. ci ar trai in captivi- tre Nistru si Nipru.a. coalitiei antosclavinice. cerand insa ca unitatile lor sa fie Mursianus usque ad Danastrim. Capetele de pod forlificate core- imparatului Justinian spundeau forlificatiilor de pc malul drept al Dunarii de la Durostorum (Silistra). Bononia antii amenintau mereu granitele Romaniei. munteana.a. pornind spre nilor erau stapanite. Antic sunt infatisati ca cei tatea lor. herghelii si multe arme.

slavii insisi pe conducatorii sau starostii tor. cu Transdanubia. Semintiile slave care reusisera sa Semintiile slave insa. atace pe antis si scheii din Transdanuvia de la bioza. de unde navalleau si ele in Romania. regiunea aceasta aparu in marturiile mai multe mai de prizonieri romani din captivi- timpului sub numirea de Sclavinia. si anume sub influenta Constantin Porlirogenetul arata ca limbii liturgice slavone. tronul bizantin. De aceea. arata salasluind in Daciile Carpatine impadurite. Sclavinia munteana este prezentata ca o care cu vremea. data cu descalecatul humkr in Panonia. In romaneste. unde constituira cu vremea substra- tul ethic al sfirbilor.ro . niciodata jefuita de barbari. hegemoni. se revarsa asupra dacilor din Carpati latineste regere sau regnare. venind din Panonia si nici o marturie din care sa afiam cum numeau Daciile carpatine. se slave duces . care locuiau mai inainte la miazanoapte de Carpati. care cuprin. vlasti.582) ingadui avarilor sa daco-romani. Grupurile de anti si schei. semintii avari. precum procedasera inainte fata de deopotriva" cu triburile consangene din goti. pentru cele din Daciile Carpatine nu ni s-au pastrat asemenea numiri. intrara intr-o indelungata sim. de acolo. reluata in stil mare de imparatul Mauritius cum se vede aceasta din frecventa toponi. capetenia bisericeasca. ambele unindu-se adeseoriin atacuri combinate contra Romanic'. intalneau acolo cu alte triburi de slavi care March' sau regi. si grupul transdanubian. 0 geogralle compi. precum si in Slovacia. a domni.adica dud. Imparatul 7Theriu al II-lea triburile slave venires in atingcre cu provincialii Constantiu (578 . menul de vladica s-a pastrat numai pentru sera regiunile ce fusesera evacuate de gepizi. in care petrecura pima la disparitia for sud. o localitate din triburile scheice sal se retraga in regiunile Armenia. se asezard in Tracia si Macedonia.602). Campaniile imparatului Mauritius Panoniei. unde nu mai puteau fi urmariti de nu mai putin de 25 de semintii slave. pentru a Actiunea aceasta de zagazuire a puhoiului constitui acolo substratul etnic pentru poporul inaugurata de imparatul Justinian fu continu- bulgar. Cronicarul bizantin Theophylaktos micelor slavone de acolo. deopotriva tatea slava. Grupul dacic nazuia spre sud ca antilor. panonic. care se asezasera in patrunda in Romania nu mai puteau fi izgonite Maramures si Dacia Subcarpatind se exLinsera. in Elada si Pelopones sau o prea bogata prada de razboi si sa elibereze Morea. cats vreme nu ni s-a pastrat patrundeau acolo. Simokattes si compilatorul sau Theophanes Din martunlle timpului se vede ca ne-au lasat informatii pretioase asupra cam- triburile slave din Dacii erau stapanite de paniilor romane contra scheilor si antilor din 99 www. croatilor si slovemkr. In schimb. dar Cea mai veche numire cunoscuta este cea de mai ales in urma invaziei avarilor in sesul vladica. ceea ce arata ca ter- din Rusia Subcarpatica. relateaza Ca la 581 avarii patrunsesera in lata intre anti 670 .dacoromanica. Amintisem mai sus ca. arhonti. (582 . se revarsara asupra 5. ator cu mult zel si energie de urmasii sal pe Pe teritoriul dacilor din Carpati. deo. Descalecarea slavilor in Daciile au pastrat numirile gentilice de anti si sclavini carpatine (schei). ajungand pana la Dunare si trecand contra antilor si sclavinilor din chiar acest fluviu pentru a atinge raurile Sava Transdanubia si Drava. care porneau Romania si grecii numeau capeteniile din Transdanubia si navaleau in Romania. deoarece ea nu fusese si ajunsera pand la Dalmatia si Ahaia. in Maramures si in menul acesta a patruns in limba romans Dacia Porolissensa. numai foarte tarziu. de la slavonicul vladz. strecurandu-se peste Dunare tars imboga. silind atribuita lui Moise de Chorene. Pentru faptele sale razboinice contra Transilvania.ne spre sud Romaniei. care se revarsa fares incetare asupra Romaniei. Pentru semintiile slave din Transdanubia ni s- 4. avarii Dupes semintiile slave care se izbutira sa ridice de la antic din Transdanubia ingramadisera. rasputeri sa opreasca la Dunare puhoiul slay atingand ss ele Dun area dincolo de stramtori. triburile slave din Rusia Subcarpatica si Slovacia.tita de pe urma pradaciunilor in Romania. sa-varsite in Romania. din Moesia. Justinian fu onorat cu titlul Anticus.. romanii se straduird din si asupra Daciei Apulense si Malvense. ter- un puternic val de navalitori slavi. De acolo slavii patrunsera cu Ofensiva contra antilor si scheilor fu vremea si in ostroavele arhipelagului egeic. Cronicarul Menandros total a in randurile aceslora.680 in limba armeana si Sclavinia munteana pe la Oltenita. Istori a Romanilor imperiului si a le ingadui asezarea pe teritoriul aceeasi pornire de migratiu.

asa numita "scuica". sta. Lorna s. romanii trebuiau sa treaca peste raul Sclaviniei munlene. sa indure soarta antilor lui Musoc. Hartuielile acestea cu slavii nu atin- tru recunoasterea terenului din imprejurime.ro . caci antii lui rau si se retragcau in graba intr-o padure Ardagast se aruncasera cu (uric asupra lor. latineste Musatius. Ordinul acesta trezi murmure in ploaie. cu vilor neastamparati din Transdanubia unde mancari si bauturi si cu cantece avare. care despartea regatul lui Musoc de impace pc avari. trimitandu-le daruri scumpe cel al lui Ardagast. greutati asprimea iernilor geroase din stanga lui lor pe un prizonier gepid. De aceea. cuvinte Dunare spre nord. teferi din pericolul de moarte in care ii arun- tisera de mai inainte. deopotriva cu termenif de fl identificat cu lalomita. trimitand numai patrule pen. primul rau mai de comanda. cu numele aduca la indeplinire ordinul imperial.dacoromanica. Insusi asupra lor. romanilor.000 de prizonieri. din care ii trezird pe neasteptate infranse intr-un atac de noapte. au Cost considerate de unii ca Unitatile romane. in largul Baraganului. retras intr-un adapost sigur la o departare de Hibernarea trupelor romane in garnizoanele treizeci de parasange de la vadul raului unde din stanga Dundrii nemultumi insa pe avari.a. care pe nedrept. sub comanda substralegului ar fi corisUtuind primele cuvinte din limba Alexandru. Ostirea romana. daces nu chiar Argesul sau Buzaul. Sclavinia. randurile ostirii care suporta numai cu marl Patrulele adusera in fata cornandantu. Gepidul recunoscuse intre prizonierii cartiere de 'alma in capetele de pod de pe malul luati de romani pe unul dintre oamenii lui slang al Dundrii cu avanposturi mai inaintate Musoc de la care aflase ca. luand Mosuc. pe care ii ridi- Inca idenUficat. ajunsera la malul raului chiar in romans. trecu datina barbarilor. Intre acestia se gasea si riga calului sau buestru. In cursul Ialomilei. respingand la timp atacul ghici insa viclesugul antilor si opri inaintarea neasteptat al lui Ardagast. trupele romane petrecura iarna din anul 593 nume ce aduce foarte mult cu romanescul spre 594 in Transdanubia munteand. eliberand o pang ce cazura si ei morti. Curd retrase din Sclavinia si concentrate in 100 www. trupele romane curtenii sai. verii 584 romanii executara mai multe operatii Sub calauza prizonierului gepid. cu scopul vadit dc a cele din urma insa romanii izbutira sa scape atrage pe romani in cursa pe care lc -o prega. Cronica arata ca la cazusera intr-un somn adanc. de care face seams in marsul unei armate care inainta de la rnentiune Theophy1aktos Simokattes. Transdanubia. urmase praznicul obisnuit dupes mort. Era probabil unul din afluentii case din triburile antilor si scheilor. slay si el in serviciul dui lor. imparatul ordond ca pe care incepura sa le incendieze. Priscus intelese insa sa Papirios. beti cu tout. la vadul raului. Intarzierea aceasta era cat pe ce sa clipa in care antii efectuasera trecerea peste devina fatales pentru romani. si indrumarea lor spre Dunare. dar colibcle ostirea romans sa pelreaca si iarna in nu prinsera foc. care se aruncard cu furie facura numerosi prizonieri dintre slavi. la ran- sub comanda lui Tatimir. dupes domnea regele Ardagast. sesera insa scopul carnpaniei romane in Acestea dadura peste niste colibe saracacioase. din gura caruia Dunarii. Priscus era ocupat cu adunarea prizonierilor Dar n-a lipsit mult ca si romanii. In drum spre ascunzisul lui care ridicau prelentii de suprernatie si asupra Musoc. Musoc sau Musakios.care ar putea comanda roman. In timpul insa in care Musoc. macelarind pe unii si facand pri- regele Ardagast scapa numai gratie agerimiii zonieri pe altii. inaintand in Baragan. unitatile contra antilor pentru a le impune cuvenitul romane patrunsera in ascunzisul lui Musoc respect fata de imperiu.Ilvachia . Dupes ceremonia inhuman! maresalului Priscus si o trimisese contra sla. Substrategul Alexandru case usuratatea lor. Sarbatorind izbanda asupra antilor. Raul Papirios n-a putut fi precum si 5. Musoc si oamenii sai cazura intr-un lovi unitatile lui Ardagast prin surprindere si le somn adanc. move. "riga" antilor s-ar fi in interiorul Sclaviniei transdanubiene. Ion Nistor Transdanubia munteana. Riga Musoc cu anul 593 imparatul Mauritius concentrase o ai sac se inapoiasera numai atunci de la fune- puternica armata pe care o puse sub comanda raliile fratelui sau. Romanii legionarii romani. Sosind acasa ametit de bau- Dunarea la Silistra si. Arhistrategul Priscus reusi insa sa substrategul Alexadru afla ca in apropiere s-ar pololeasca nemultumirile din armata si sa gasi ascunzisul unui rege al antilor. fiindca barnele erau ude de . asa ca buns parte dintre ei. ostenii regele Ardagast concentrase in graba rezervele roman! se inveselira cu mancari si bauturi sale si ataca convoiul de prizonieri. si -1 surprinsera chiar in clipa cand regele si Dupa ispravile acestea. un termen de pans la raul Elivachia . morti de bautura si oboseala. tura. Si astfel. stationau romanii. In deasa si mlastinoasa. Atacul lui Ardagast nu nu auzira la timp consernnul de alarms sau impiedica insa pe Priscus de a urmari pe schei trczire.

concentrand acolo si flotila de pe Dunare de Cronicarul Theophylaktos Simokattes insists sub comanda generalului Gunduis pentru mai pe larg asupra neintelegerilor dintre transbordarea trupelor in Transdanubia. De aceea. care pastrau legaturile moralul scazut al trupelor si sa pregateasca for vechi cu Romania si se simteau insist pentru anul viitor expeditia de pedeapsa contra romani. pe care denotes ca provincialii indigent din Daciile imparatul o incredinta din nou lui Priscus. Acesta isi stabili Dunarii. Priscus facu 9. Atacul porta in Romania. Priscus datii sorbeau din pumni apa racoritoare. ei primi lupta undeva pe raul Timis si batu din furs surprinsi de o grinding de sageti uciga. insa. Rezistenta antilor si aliatilor scheici fu 101 www.200 gepizi. ei nu ridicard arma contra antilor si scheilor. dureros pentru arhistrategul Petru. astfel incepu a cincea ofensiva a imparatului Romanii sporira subsidiile pe can le plateau Mauritius contra antilor si scheilor. antii si sclavinii din reclamatiunile ava-rilor cu hotarare. Merits sa fie retinut faptul romanilor se lovi insa de rezistenta inversunata ca intre contingentele barbare care constituiau a slavilor. isi gasira moartea si flit hanului Baian. iar acestia.000 alti barbari. Campania avarilor. care furs aplanate in 598. in undele Sub impresia acestei dureroase infran- caruia trupa isi putu potoli setea de care geri hanul Baian concentra in graba rezervele suferise grozay. cu un esec Daciile carpatine de sub suprematia avarilor. El se izbi de impotrivirea insa intampinat de arhistrategul Petru si avarilor. Dar respins cu mari pierderi pentru navalitori.ro . care pierdu Absenta daco-romanilor din ostirea avara comanda asupra trupelor de la Dunare. iar comanda trecu asupra Transdanubia si Dada. Portile de Fier trezi grave resentimente in ran. Prin Dar extinderea operatiunilor si dincolo de infrangerea avarilor si a barbarilor aliati cu ei.dacoromanica. iar conducatorii for sprijineau pe toate mului band tean al Dunarii pana. dintre care 3. recunoscura se desfasura in conditii favorabile pentru imparatului dreptul de a interveni oricand cu romani. cerea raului si a lovi pe inamic care ocupase 800 slavi si 2. si roman! si avari. nazuind spre sud. Dar in momentul in care sol. Dar el reusi sa cuprinda cetatile Lederata (Palanca romanii nu se multumira numai cu respin. pentru a si mai mult in atitudinea for de ostilitate fata patrunde si a se aseza acolo. pe care ii trans- pozitii de lupta pe malul opus al raului. care pe nedrept furs uzurpate de barbari. Priscus trecu Dunarea in Dada Malvensa sau In anul 597. El fu slavilor de acolo. Victoria romanilor be repezird asupra tor. pe care contingentele antilor si scheilor gepizii. carpatine nu se considerau ca barbari. ca Transdanubia munteana incepura sa-si ridice romanii nu lac decat sa afirme drepturi mai din nou capul. ii simpa- extinse operatiile sale ofensive si asupra taTr. zonieri. care apargnusera imperiului roman si cartierul general la Palatiolum in fata Celeiului. nou hoardele avare in randurile carora luptau toare.000 avari. care incercara sa-i inchida calea. care prin rostul hanului for imperiului in Dacia banateana pentru mai Baian reprosau lui Priscus ca nesocoteste multa vreme si sa inchida drumul invaziilor drepturile for de stapanire asupra malului slave in Romania.. indarjindu-i nelinisteau mereu granitele Romaniei. slabiciune din partea imperiului. tizau.si 7'ransdanubiei. slavii si alti barbari. Avarii furs Sclavinia. Priscus izbuti sa restabileasca autoritatea durile avarilor. sale si porni el insusi contra romanilor. Priscus romanilor din imperiu. In anul 602 imparatul trimise vechi asupra regiumlor de pc malul stang al pe fratele sau Petru contra tor. regele antilor Pirogast banateana pentru a impune cuvenitul respect indrazni sa treaca Dunarea in Romania. Romanii facura mereu uz de acest drept Retragerea trupelor pe malul drept al Dunarii pentru a tine in sah pe slavii din Transdanubia fu privita insa de slavi ca un vadit semn de si Daciile Carpatine care. ajungand din nou la raul Ilivachia. Noud) si Arcidava (Varadia) si sa respinga pe gerea atacului. stang al Dunarii. In anul 601 de imparat. la randul tor. Romanii se reculesera fu desavarsita. care silira pe romani sa se retraga ostirea avard nu se gaseau mentionate si con- peste rau si sa se reintoarca la Dunare. la caile campaniile lui Priscus contra barbarilor Singidunum (Belgrad) pentru a zagazui si prin care se urmarea restaurarea suprerna tiei incursiunile sla-vilor din Dada in Romania.000 de pri- insa in graba. romane asupra Daciei . ci dimpotriva. De asta data. Priscus raspunse insa la Intre timp. Astfel tingentele provincialilor daco-romani din se lichida campania din 597. ci ca Incercatul arhistrateg reusi sa refaca element etnic aparle. sarird in bard pentru a forta tre. fratele imparatului. 3. ci ii urmarird pe anti in avari pana la Tibiscum (Timis). in cursul careia patrunse adanc in Transdanubia munteana. Pe o seceta cumplita ostirea batuti intr-o lupta crancena. arhistrategului Petru. Istoria Romardlor garnizoana de la Oescus (Gigeu) din fata putere armata contra slavilor din Sucidavei (Celei).

000 de slavi din Balcani si sa-i colonizeze in Bitinia. Romania pentru respingerea atacurilor arabe tre imparatii romani sau bizantini din timpul contra Constantinopolului. De aceea imparatli bizan- tini se vazura siliti sa" primeasca semintlile Theophylaktos arata ca numeroase slave navalitoare si sa le colonizeze ca federate semintii slave cu conducatorii for .duces in imperiu. colonizate in Balcani. pans ritoriul Romaniei devenise asa de mare. Dislocarea antilor si scheilor din slay care incepuse s.Seliste . dezarmate si colo.4 se reverse in Transdanubia munteana sub impliratii Transdanuvia si Dada asupra Romaniei nu Heraclius si Constant mai putea 1. Asti& vedem ca" in cursul secolului al VIII-lea puhoiul 6.Neamt. Opera aceasta de supunere si dislo- furl dezarmate si deportate in Romania. In fruntea for acestor oaspeti nepoftiti. Imparatul Con- migratiilor.Hansca .Orhci. autoritatea military dar munteana fu desavarsita de imparatul si politica a romanilor fu restabilita in Constant (641 . In schimb. care Cu timpul. 3 . in urma ralului Gunduis sa trimita din Sclavinia careia ei furl batuti si siliti sa recunoased munteana cereale si alte produse la stapanirea romans. cu care astazi dintre Dunare si Balcani salasluiau 7 se- contemporanii cinstira memoria imparatului .Davideni .Sipot. imparatul Justinian al II-lea (685 695) se nizate in Romania.Srascni. vazu nevoit sa ridice 30. imparatul Leon Izaureanul (717 . stateau regii Ardagast.laloveni. 102 www. Numeroase triburi slavone imperiu.959) considera te- imparatilor Justinian si Mauritius lass sa se ritoriul cuprins de sarbi si de croati in Romania inteleaga ca semintia antilor era cea mai drept dar al imparatului iacut de buns vole razboinica dintre semintiile slave. 4 . 5 . Musoc si Pirogast. 649 o mare campanie contra lor.mintii slave federate imperiului.Succava .dacoromanica. Unelle si obiecte vestimentare si de podoaba slave secolele VI-VII.668) care intreprinse in anul Transdanubia. incat ce triburile for filed infrante. ingramadirea slavilor pe te- se impotrivira romanilor cu indaratnicie. Martunile contemporane Ispravile acestea de arme justificau relateaza ca la anul 679 in parole Bulgariei de indeajuns titlul onorific de Anticus.641) si se stramulasera in la tie a elementului slay din Carpati in Balcani. I .1 stavilit. Titlul de Anticus care fu conferit stantin Porarogenetul (912 .741) adica de invingator asupra sclavinilor sau recurse la sucursul militar al slavilor din scheilor nu apare in titulatura nici unuia din.ro .Ion Nistor curand inn-ant:a. iar imparatul putu cere gene. 2 . titlul de Sclavinius. Mauritius. In care a antilor si scheilor din Transdanubia urma acestor succese. In conditiile acestea era deci liresc Sclavorum se supusera imparatului sa" se produca deplasarea punctului de gravi- Heraclius (610 . Resturile antilor si scheilor Constantinopol pentru aprovizionarea capi.Danceni . din Transdanubia furs ridicate de Invingaton' si talei.

103 www. ea trecu toata in Romania. Ajungand la redobandira libertatea. iar hoardele care it alcatuiau isi ezitard de a se lua pe urmele lui.dacoromanica.000 de oameni. In deceniile urmatoare. urmand calea pe care o parcurscse la vremea Sub domnia imparatului Constantin al sa imparatul Valens.altaicc budzak. cu plot nein- portile Romaniei. Retragerea Cara nici acestui imperiu cu resedinta la Bolgar fusese o isprava a ostirii imperiale din Transdanubia hanul Kubrat. satul Aboba de astazi. evitand lupta cu garii. nazuind spre vest sub Dunare. du-si tabara de la Nicolitel la Plisca. Dupd moartea intemeietorului fu privity de bulgari ca un simptom de slabici- intamplata la 643. imparatul Constantin Pogonatos in lupta cu bulgarii 2.ro . si anume bul. Isperich trecu fluviul si tabari la presiunea hazarilor. 20. langa Isaccea (679). intreprinzand raiduri bian. Pogonatos sa raspunda la provocarile acestora considerandu-i drept federati ai imperiului. printr-o expeditie de pedeapsa contra Tor. De acolo. Ploile dcsfun- dintre Nistru si Dunare. Istoria Romanilor Capitolul VII TRECEREA BULGARILOR PRIN TRANSDANUBIA MOLDOVEANA- SI ASEZAREA LOR IN BALCANI 1. Toamna timpurie si rece. din fata ostirii romane. Pus in fata faptutui implinit. imparatul Constantin Pogonatos in In vara anului 679 trupele romane tre- lupta cu bulgarii curd Dunarea la Noviodunum (Isaccea) si. intemeietorul sa fi dal ochii cu Isperich. imperiul bulgar cazu in une din partea imparatului si de aceea ei nu descompunere. intemeierea primului tarat bulgar in Balcani 3. mutan- imperiu. Slavizarea bulgarilor si ruperea in doua a latinitatii de la Dunare in ramura bal- canici si ramura carpatica 1.685) isi facu aparitia la Transdanubia. Isperich incepu sa agreseze mereu granita fara sa se mai intoarca in bugeacul transdanu- Romaniei de la Dunare. dar farce Nistru o noua semintie turanica. cuprinzand cel mult hoarda sa Nistrul in Transdanubia. urmarind pe bulgari. lino-ugrica. indrazneala bulgarilor Constantin Pogonatos se invoi sa ingaduie bul- determine pe imparatul Constantin al IV-lea garilor de a se aseza pe teritoriul Romaniei. imparatul de prada in Moesia. Nicolitel. trerupte vent sa ingreuieze si mai mult Hoarda ce sc desprinscse din marele imperiu urmarirea bulgarilor si sa inaspreasca sufe- bulgar de la Volga isi infipse corturfle in collul rinla dc gut5 a imparatului. strabatura adanc in IV-lea Pogonatos (668 . Bugcacul cronicilor si sa (Ica ordin de rcintoarccrc la Dunarc. astfcl ea numeau angu/us. slavii ungbi. in valea raului Kameiya. cum sustin sa-i fi putut ajunge fiindca Isperich se retrase unii. farce noastre din sudul Basarabiei. Unul dintre fiii lui Kubrat. cum cred altii. langa. pen. iar semintille imparatul se vazu silit sa opreasca inaintarea uralo. Cum hoarda sa cu numele Isperich sau Asparuch trecu cu nu era prea numeroasa. care incepura sa bate cu violenta la romanii. cerand sraruitor intrarea. bulgarii cuprin- tru a le impune cuvenitul respect fata de sera tot mai mult teren din Romania. pe care romanii ii clascra slcahurile basarabcne.

Sal'41uirea bulgarilor in Transdanubia Aspiratiunile tarilor bulgari tindeau moldoveand a fost de prea scurta durata pen. cum s-a sustinut romano-bizantinii pierdura legatura cu aceasta in mod eronat de unii cercetatori Duziarea. hringurilor avare din Panonia.dacoromanica. Engel vedea in prizonierii deportati de urmasii sai gasira in triburile slave care bulgari in Transda-nubia pe pro topa'rintii navalisera in Romania aliati firesti contra daco-romanilor din spatiul carpato-dunarean. pecenega.circulus . Mai mult. spre Constantinopol pentru a se substitui 104 www. cad talul de tar tru ca regiunea aceasta sa fi primit cu drept capeteniile bulgare it primira numai dupa numirea de Bulgaria. nornazi. s-a dovedit ca Carpati. Prin crearea taratului bulgar. impreund cu animalcle pe care nu lc in patric. si Tabara era inconjurata cu valuri si santuri si anume Leon Gramaticul si Gheorghe Monahul. Se vede insa ca. situat la poalele care ii ridicase din' partile Adrianopolului. lup. hanii bulgarilor continuard lupta cu zonierii ridicati de tarul Krum din partile imparatii romano-bizantini pans ce ajunsera Adrianopolului nici nu erau de origine latini. formuland aceasta turiile timpului le arata ca find sapte la afirmatie.843) trimise Lriremele bizantine in delta tand cu sageti otravite si arzand prizonierii de Dunarii ca ridice de acolo si sa-i transporte vii. Hanul Isperich si I. Totusi. ce fusese alcatuita pe 2. In Cosmographia geografu- lui anonim din Ravenna. care descalecase numai de prin eel de tar. nordice ale Balcanilor. Intemeierea primului tarat bulgar in la finele secolului al VII -lea. unde tarul bulgarilor Krum (802 . se folosira de aceasta analogie. se in teapa erau cazne obisnuite la slavii din reduce tot ce slim despre o pretinsa supre- Balcani. care fates . zabovit prea mult in surghiunul for transdanu- triburile slave care se asezasera in Balcani bian. In urma acestei dureroase pierdeil roman! mai vechi. Lira curand bulgarii si aliati for slavi sa Geograful necunoscut aminteste la nordul cuprinda vasta regiune dintre Dunare si Dunarii de hunt. gasim ca doi scriitori bizantini. mage bulgard asupra Transdanubiei si asupra Daciilor Calpatine. care asupra Transdanubiei si asupra Dad ilor din fusese socotita de unii bulgard. amintind in fel un adevarat hring. formulate prin puteau mana cu ei. Jupuirea de viu si tragerea simpla analogic cu Gothia si Sclavinia. constituind ast. . avail si gepizi. La marturiile acestea. sa o desprinda din Romania si sa o dupd tabula lui Peutinger vechile cetati . sau Sclavinia dupa schei. Mysiam inferiorem modo Bulgari habitant. nu era decat o mare tabara de Gothia dupa goti. Cu ajutorul acestora. curand in Moesia Inferioara. In unire cu bulgarii. De la Plisca.dupd modelul cronicile for de Bulgaria de dincolo de Istru. fiindca la anul 836 imparatul Thorn (829 duceau crancene lupte contra romanilor. cuprinzand o suprafata de 25 km2. datand din secolul al XII-lea.civi- prefaces intr-un hanat propriu bulgar. Ion Nistor Resedinta hanului bulgar.ro . se aminteste de Balcani asezarea bulgarilor in Moesia Inferioara - Cu mijloacele acestea de teroare izbu. ci independenti lap. acesti prizonieri nici n-au schimb semingile slave.814) sa fi resedinta hanatuIui bulgar fu mutates mai apoi colonizat un grup de prizonieri bizantini.Chr. aservindu-si in greci. cand termenul de han fu inlocuit hoardei lui Isperich.din Dacia traiana. teritoriale arnutith pentru un timp mai Faimoasa inscriptie cu caractere indelungat si pretentille de suprernage pe care grecesti de pe unul din vasele de our din teza- imparatii bizantini le afirmaseth cu atita tarie urul de la San-Nicolaul-Mare din Banat. Engel. de acestia. avea o cladire de zid la mijloc. pe care mar. scapase cu totul din vedere ca pri- numar. Din textul numai dupa absorbirea for completes de catre Cosmografiei Ravenatului nu rezulta insa ca slavi si dupd acceptarea crestinismului fu aceste cetati s-ar fi gasit atunci sub stapanirea numit tarat. romanilor. precum se numise crestinare. enumerand Balcani. pe la Pres lav sau Prejeoslav.

perpetuat cu succes 'Ana in zilele noastre. In fata barbarilor navalitori.In:for din Balcani si Vlahlile din patrunsera in Romania prin Panonia si Daciile Pind Bucuresti 1944. constiluind insa" totusi o ca spirit de conducere . Si ast. rioare celor ale triburilor slave care cuprin. ale carui 105 www. unitate etnica distincta. Slavii din canic si grupul din Pind. Dar aspiratiile acestea randuri fusesera foarte mult rarite prin incur- treceau peste puterile tor. *Inca pe la finele secolu- lui al VII-lea ele putura constitui o zones etnica slavona din Alpi pans in Balcani. care pand Aratasem mai sus ca hoarda bulgara ce atunci formase o unitate etnica bine consoli- navalise cu Isperich in Romania la anul 679 nu data. fu divizata in cloud si anume in ramura era mai numeroasa decat 20. cu green precum s-a aratat de autorul acestei astfel ea bulgarii de astazi cu tot numele for lucrari intr-un studiu recent aparut in Analele gentilic turanic constituie una din natiunile Academiei Romane. urmat fiecare in parte destinul istoric. fiecare cu dezvoltarea Balcani contau ca numar. deci. Virtutile aces. mentului autohton latin de acolo. zones ce 3.si de organizare. Memoriile Sectlunii slave din Europa. Acestea erau din sudul Dunarii s-au retras mereu spre sud.reanal. prin parte din Romania dunareand si centrala. curand in asa masura. In schimb insa.000 de oameni. cu mult supe. cum fusesera hunii si cum aceasta data ambele ramuri neolatine si-au erau Inca avarli in vremea aceea. si anume in grupul dinaric. romanii sesera o build parte din Romania. roman- Carpatine contribui si la slavizarea jumatatii ismul din Carpati s-a consolidat mereu si s-a de vest a Peninsulei Balcanice in dauna ele. daco-romans din Carpati si in ramura rnacedo- Ea se compunea insa din cambatanti hotarati romana* din Balcani. Ruptura definitive dintre si bine disciglinati. Slavizarea bulgarilor si ruperea in pornea de la izvoarele Savei si ajungea pans la dourt a latinitatii de la Dunftre in ramura Odessus (Varna) de pe litoralul pontic. caracteristice semi.dacoromanica. cu remarcabile calitati romanii de la nord si cei de la sud s-a produs politice si administrative. Prin balcanica si ramura carpatica inchegarea acestei zone etnice slavone latini- tatea orientala sau dun5.. Istoria Romanilor imparatilor bizantini. mai 11 stat in contact una cu alta.ro . iar grupul din Pind impuse cuceritorilor pans si limba for slavona. Seria III. fara sa tea civice si militare erau. Istorice.. tincte. grupul bal- aducandu-le sub ascultarea tor. Ei nu izbutird decat siunile de prada ale hunilor si avarilor. sub titlul: Numarul cel mare al slavilor care Originea roma. divizandu-se cu timpul in trei grupuri dis- garii reusira usor sa le-o impund pe a tor. Grupul dinaric s-a fel s-a putut intampla ca minoritatea bulgard dezvoltat in stransa legatura cu sarbo-croatii. Tomul XXVI. Prin sa cupiinda in granitele taratului for o bund migrari continue din Panonia si Dada. absorbirea elementelor etnice aborigene. cad vreme bulgarii sa istorica aparte. numai in secolul al VIZ-lea. astfel ca de la ntiilor turanice. lipsite de o conducere unitary si de aceea bul. semi duindu-se sa-si deschida drum la Marea ntiile slavone din Romania se consolidara Egeica si chiar la cea Adriatica. sa fie absorbita de majoritatea slaves care grupul balcanic cu bulgarii.. stra.

De asemenea. Din triburile Acestea insa slabira mereu in urma necon- slave care la anul 626 insotird pe avari in cam. numita si Imperiul bizantin 4. ceca ce constitute o mai primird insa nici un concurs 011ie de la nelagiiduita dovada ca indelungalul proces de consangenii for de la obarsia Bugului si absorbire a elementului slay de catre cel daco- Niprului. tenitelor evaziuni in Romania pang la complcta pania for contra Constantinopolului numai for epuizare. nu se mai intorceau in nordul ca tezaurul lexic al limbii maghiare cuprinde o Dundrii si ramaneau acolo. Si aceasta pentru motivul ca inire roman aulohi on fusese de mull lerminat. Scaderea numarului slavilor prin bulgarii. care insoteau randurile parte din evaziune in Balcani. cumanii si tatarii. Line. sporind numarul bund parte de elemente slavone. carora it aruncase soarta. pecenegii. parte hoardele avare in expeditiile for de jaf si prada prin absorbirea for de care unguri. Aceeasi afirmatie o umplute prin migrari proaspete de dincolo de gasim si in cronica monahului Nestor. din Daciile carpatice se rarira mereu. lupte si emigrari in Romania navalira in spatial est-carpatic de la Nistru si rupsera legatura de pang atunci dintre masa In urma luptelor necontenite cu slava din Ucraina si triburile slave raspandite romanii. gascsc in cronica notarului anonim al rcgelui ditiile contra imperiului luau parte elementcle Bela al II-lea (1131 1141) precum si in vechea cele mai viguroase dintre slavi. La cetele Prin descalecatul ungurilor in Panonia acestea se mai asociau si grupurile masive de si consolidarea stapaLnirii for acolo.dacoromanica. Contingentele slave. Scaderea numarului slavilor prin lupte si emigrari in Romania 2. cum erau Incepulul acestui proccs de asimilare etnica fusese observat Inca in secolul al VI-lea de 106 www. iar cu ocazia campaniei sale con. Ion Nistor Capitolul VIII ABSORBIREA SLAVILOR DIN DACIA SI TRANSDANUBIA DE CATRE PROVINCIALII DACO-ROMANI 1. semintiile slave din Dacia si Transdanubia nu unguri. sasi si secui. hind absorbit trategul Priscus oferise avarilor 5. nu fac nici o mentiune de slavi in Daciile carpa- Printr-un remarcabil concurs de imprejurari. Ele amintesc acolo numai de vlahi. cu totul de provincialii daco-romani in mijlocul zonieri slavi. slay din Dacia si Transdanubia nu-si putu Aratasem mai sus cum in 594 arhis. documentare din secolul al XI-lea si al X1I-lea ilor slave sau scheice din Carpal' si Balcani. timp diversele semintii uralo-altaice. Se stie doar in imperiu.000 de pri. transportau in Romania ca prizonieri. ungurii. campia Tisei ar 11 gasit acolo populatii vlahice. conationalilor for din Balcani. Superioritatea culturala a daco-romanilor fate de popoarele navalitoare 1. a caror lipsa cronica ruseasca atribuita monahului Nestor din randurile consangenilor for ramasi in din secolul al XI-lea. randurile slavilor din Transdanubia si asupra meleagurgor dacice si transdanubiene. nu trebuie sa pierdem din une de prczenta slavilor in Daciile carpatice se vedere ca la razboaiele cu romanii si la expe. Legaturile daco-romanilor cu Romania Orientali. In condillile acestea elementul foarte putine elemente se reintoarsera in Dacia. vechiul leagan al seminti. mentine mults vreme etnicitatea. Izvoarele Nistru din Ucraina. care si ele isi rarira bund. Daco-romanii ca pastratori ai institutiilor bizantine in stat si bisericil 5. Straduintele imparatilor bizantini pentru mentinerea suprematiei for asupra daco-romanilor 3. tra avarilor din 601 el Meuse 800 prizonieri Ultimele marturisiri care mai fac menti- slavi.ro . Notarul anonim al regelui Transdanubia si Dacia nu putea sa nu se Bela relaleaza ca ungurii la descalecatul for in resimta curand. slavii din slavi care navaleau din propriul for imbold in Carpati pierdura si vechile for legaturi cu imperiu pentru a-si crea acolo o soarta mai triburile slave de acolo. Golurile acestea ar fi putut fi usor adica romane si slavone. Romanii care ramasesera astfcl izolate si avizate la pro- invingatori ridicau cete numeroase de slavi si le priile for forte de rezistenta etnica.

Granita intre ambele romane care s-au pastrat la ei pana in timpul imperil oriental si occidental era marcata prin de fata. Latineste ispititoarele monede de our si argint vorbea si populatia autohtond de pe ambele impodobite frumos cu chipurile imparatilor maluri ale Dunarii. Dimpotriva. aserviti politicii imperiului si obligati la prabusirea lui sub loviturile iataganelor servicii militare in schimbul unor stipendii lu rces Li . vechiul Bizant. respectul cuvenit imperiului. Linia de demarcatie intre lea pana in secolul al XII-lea s-au gasit raspan. pastrandu-si mereu vechile traditii politice si culturale resedinta la Roma. dunarean ramasese deci in zona de influenta a tru a proteja pe provincialii romani de acolo si imperiului oriental cu centrul politic la pentru a impune barbarilor. culturale a imperiului roman asupra Transdanubiei si Daciei Carpatine ar fi incetat subit la anul 275. anul 476 prada navalitorilor barbari. in urma carora fu dislo- vede cat de putin justificata era parerea acelo. Fratele sau Onoriu a prima jurnatatea occi- trerupte cu Romania intareau si improspatau dentals din imperiul roman. matind de la Alesio. In primele secole dupa desparlirea de Romani nu neglijara nici latura eco. Straduintele imparatilor bizantini Dade! Traiane din ordinul imparatului pentru mentinerea suprematiei for Aurelian. trecea transdanubiene.dacoromanica. tin. cats N-au lipsit nici incercari directe de recucerire a vreme imperiul roman de rasarit. care navalisera Conslantinopol. referi decat la imperiul de apus. Prin impartirea aceasta. vorba Mauritius din Transdanubia si Daciile carpa. despre o intrerupere a relatifior daco-romane tice in urma carora ei furs cinstiti cu titlul de cu imperiul. si nicidecum la imperiul de rasarit. urmand for de suprematie asupra teritoriilor dacice si vales raului Timacus (Morava) in sus. inainte In fata acestor constatari istorice se de navalirile barbare. oferindu-le in schimbul produselor (Balcani) si ai Macedoniei si pand la coasta dal- indigene. Balcanica din secolul al V-lea a fost stability cu tine si al Transdanubiei muntene si moldovene. Legiturile daco-romanilor cu Romania Jirecek. Limba oll- Dunarii. Intreg spatiul acesta carpato- ei au trimis ostirile for la nordul Dunarii pen. Dace poate fi. anuale. ajutorul inscriptiilor de pe monumentele arhi- tectonice. Catarro. bisericesti. Monede bizantine din secolul al IV. Legaturile for nein. imparatii bizantini nu vedeau decat regi clien. Ajunge sa ne aducem bizantin. adica geto-romani. cursul meridional al Dunarii panonice pana la tinopol n-au renuntat niciodata la drepturile Singidunurn (Belgrad) iar de acolo. cand aminte de campaniile imparatilor Justinian si fu cucerit de turci. Din intinderea spatiului limbii latine Orientals numita si Imperiul bizantin vedem cat de mare si puternica era latinitatea orientala de la Dunare si din Balcani. care daco-romanii au pastrat relatii politice. ciala a imperiului. imperiul de rasarit nu era nomics a relatiilor cu provincialii din stanga mai putin latin decat cel de apus. precum si de pe monede de invatatul Constantin losif 3. tului Arcadie. economics si vechiul nume de geti. data evacuarii militare a 2. deci. care facusera pe vremuri spre apus pentru a atinge litoralul adriatic la parte din imperiul roman. Imperiul occidental cazu in asupra acestora. era limba latina. economice si culturale pana la telari. imparatul Arcadie se multumi cu juma- Transdanubia si Dacia au putut savarsi tatea orientala a imperiului. numit si Daciei si Transdanubiei. spatiul lingvistic latin si cel elen din Peninsula dite asupra largului cuprins al Daciilor carpa. Legaturile acestea asa de stranse asupra daco-romanilor n-au suferit nici in urma imparlirii imperiului roman intre fiii imparatului Teodosiu din anul Provincialii daco-romani din 395. Istoria Romanilor cronicarul Theophylaktos Simokattes care ra care credeau si sustineau chiar in lucrarile arata ea slavii din Transdanubia isi insuseau for Ca influenta politics. resedinto la Constantinopol. Daciile carpa- incepand cu Constantin cel Mare si continuand tine cu Transdanubia cazura in lotul impara- cu mici intreruperi pana in timpul Comnemlor.ro . apoi aceasta rupture nu se poate restauratori ai Daciilor . Imparatii bizantini de la Constan. cate din sediile ei stravechi si imprastiata parte 107 www. pana in muntii Emului bizantini. imperiul occidental.restitutor Daciarum. cu centrul la In capeteniile barbarilor care salasluiau Roma. military.bizanlini patrun. de pe pietrele de kilometraj. mentelor slave eterogene grape superioritalii dupa care imperiul oriental s-a numit si bizan- for culturale fata de slavi. Negustorii romano. se mentinu pana in anul 1453. deopotriva cu limba de deau adanc in spatiul carpato-dunarean cu comanda a armatei. cu vremelnic in teritoriul Romaniei de astazi. alegandu-si aceasta mareata opera de asimilare a ele.

Daco-romanii au primit crestinismul cu tinopol contribuira si ele la eliminarea limbii si multe sute de ani inaintea patrunderii slavilor civilizatiei latine din Romania orientala si la in Carpati. Era deci firesc ca domnesti sub numele de jupani. cu jupani in frunte. Ion Nistor spre nord. era limba greceasca patrunsese curand in cance. Limba vorbita de provincialii Schimbarea caracterului linguistic al daco-romani era limba Jaffna rustics. nicii numeau pe comandantul cetatii Laborcea rica. tre inaltele chiriarhii din Roma si Constan. in !nada. Invatatura cresting li s-a propova- inlocuirea ei prin limba si civilizatia elena. de influenta Ungrovlahia sau Muntenia si in Moldovlahia careia provincialii daco-roniani se bucurasera sau Moldova. stapanitor sau despot. nascuti si de domnitor. printr-o inscriptie din 170 pentru guvernatorul deopotriva cu imperiul occidental. spaniola si portugheza. astfel ca jupa insemna circum. Imperiul ramase mai franceza. Intreg teritoriul atat de Transdanubia moldoveana. Aproape intreaga terminologie a 4. spre Carpati. La atingerea cu daco-romanii. ducatorul. In ambele tarmuri ale Dundrii era impartit in Transdanubia navalira antii si sclavinii. departe scutul provincialilor daco-romani si izvorul de inspiratie pentru edificarea for politica si culturala. un titlu administrativ adeverit turiile timpului si sub numele de Romania. inlocuind limba La. torul dreptatii dar si dregator. Bogdan. scheilor. 108 www. Vechile Dacia semintii slave ale caror nume nu ni s-au jupanii geto-dacice s-au pastral in ducatele pastral. duit in limba latina in care au gasit expresie si notiunile fundamentale ale dumnezeiestii invaTaturi. langa eel de rege. Sextus Cornelius Clemens Romaniei se numeau roman. iar in asemenea jupanii. romanilor fatA de popoarele navalitoare Circumscriptiilc administrative ale tarn daco- romanii be numeau jupe. parte spre sud. si unora dintre capeteniile nimicul de Rumelia pentru Romania. Daco-romanii ca pastratori ai organizatiei noastre bisericesti si-a pastral institutiilor bizantine in stat si biserica pana in zilele noastre stravechiul caracter greco-roman. pe bizantini rum sau urum. cand latinitatea de la Dunare fu parte din dreapta Dundrii se gasea un duce. Superioritatea culturala a daco- litare ei ii numcau Ora. totodata. Ana accentueze tot mai mult numai din secolul al Comnena arata ca in fruntea temei Paristrion VII-lea. de la latinescul terra. din care Romaniei nu impiedica deloc vechile sale relatii s-a dezvoltat limba romance. Acest titlu it purtau si guvernatorii Grecizarea Romaniei incepu sa se provincialilor sau temelor bizantine. provincialii daco-romani numai pe la finele se- neus. iar persii. Intr-un sat din anul 1400. care laria imperials si in ostire. parte imprastiata de slavii navalitori. Alpii Dinarici si muntii Pindului. aplana neintelegerile dintre provinciali si per- tina ce se folosea din vechime. Tinandii-se astfel seama de caracterul °tidal In fruntea tarii statea ducele. Contactul acesta s-a produs aproape deodata. 5. Rumi. lalineste dominus in sensul diocletianic inaltilor demnitari ai imperiului. unui trib. Notarul supusa. adica con- latin al imperiului de rasarit. Locuitorii celor trei Dacii. Semintiile slave ajunsera in atingere cu probabil din geto-dacicul diurpaneus sau jupa.ro . Rivalitatile din. el apare in mar. anonim al regelui Bela al II-lea arata cal local- Ea fu inlesnita foarte mult de cler si de bise. slavii ii numeau proconsularis et dux trium Daciarum. unde limba greceasca fusese din capul duca qui in lingua eorum duca vocabatur. triburile romanesti din Transdanubia munleand si slave navalitoare duceau Inca o viata semino- moldoveana pand tarziu in secolul al XV-lea. de unde deriva topo. judecul sau judele. un termen navalitorii slavi sä se gaseasca intr-o situatie care nu gaseste nici o explicatie prin nici una de inferioritate civics si culturala fats de daco- din limbile slavone. si anume notiuni de civilizatie romans. cat si de Daciile Carpatine. Pamantul asezarii for mi. Sub influenta imparatilor si a domn. scriptia in care traia acel trib. spre Alexandru cel Bun numea jupan pe fratele sau Balcani. un lermen extravechi.dacoromanica. romanii indigeni. ca limba aparte politice si economice cu Transdanubia si neolatina alaturi de limbile surori italiana. cum se numea fruntasul sau capetenia colului al V-lea si inceputul secolului al VI-lea. si cuprins de semintiile moeso-geto-dacice de pe munteand. Imparti- crescuti in mediul limbii si civilizatiei elene. sfetnicii ducilor apar in actele mai bine de patru secole. arabii si turcii numeau pe Cronicarii bizantini atribuiau titlul de duce. locului acceptata ca limba liturgica dominants Capetenia carii se numea la daco-romani si in Orient. din latinescul j udex. fara sa aiba nici ccle mai elementare Vlahiile sau Romaniile din Carpati. ceperea darilor pentru stapanitorul barbar. Daciile din Carpati.

058 de variante slavii din Carpati pe Zandov in Dacia si pe si derivatii. elementele slavi traiau in aceasta bun& prietenie. Raporturile politice si sociale dintre daco. ca duce al romanilor dux Valachorum fara Multe din cele ce se scriu si se sustin cu sa mai aminteasca de slavi. pana ce elementul ethic slay disparu cu totul Privind mai de-aproape fizionimia teza- in randurile autohtonilor daco-romani. primind de la In conditii similare se produse si asimi- ei notiunile elementare de organizatie civica si larea slavilor din Panonia de catre ungurii din de indeletniciri agricole. deprinsera la o viata statornial. Moznopon in Alpii Valahiei . 0 cronica morava de mai tarziu arata cuvinte de baza de origine slavona le core- ca propovaduitori ai invataturii crestine la spunde un numar numai de 3. find inarmati deopotriva cu arcuri si frecventa cuvintelor in graiul romanesc. Istoria Romartilor De la provincialii daco-romani din Valachicis .Zandov sj Moznopon erau invata- Transdanubia. adica. rotunjite. ca tovarasi de suferinta. Ei nu 135. conlocuitorii for au primit notiunea de tars. au disparut indurat aceeasi soarta din partea stapanitorilor cu vremea in masa compactor a daco-romanilor vremelnici. un toponimic imprumutat de la acestia.466 de legaturi. se intemeiaza aproape exclusiv pe consideratil Preponderenta aceasta se accentua tot glotologice sj onomastice. trebuie sa scapam din vedere ca multe dintre ta 1-ar fi putut primi prin not invazii slave din toponimille si onomasticele considerate drept nord-estul Carpatilor. pe cel de Jude in potential ethic asa de ridicat cum numai rar se sudr.ro . Serbia si Croatia elementele latine indigene au romani si slavi erau cele normale. In Bulgaria. precum neolatind este si intreaga struc- cumanilor. cum fusesera gepizii si avarii.pe care notarul anonim ni-i in cancelaria slavona a Orli.Gelu Romanul rul lingvistic al graiului romanesc. Triburile fost inghitite in bund parte de slavi. cu formele ei tati romanii sj slavii in Dacia de notarul arm. prescurtate sj armonizate si in nim al regelui Bela al II-lea. pusta. Drept supusi ai lui La acestea se mai adauga si un numar Gelu apar deopotriva romanii s1 slavii .habitatores terrae illius veliores de faptul ca termenii care exprima notiunile homines tolius mundi fiindca aveau de principale din graiul romanesc sunt de origine suferit foarte mult din partea pecenegilor si latina. si din Transdanubia de catre elementul ethic Termenul de jupa 1-au acceptat intocmai ca daco-roman autohton constituia cea mai pti- zupa. care &Vett In continuarea cronicii Gelu este aratat deriva de asemcnea din radicale latine. Gelon quidam Blaccus. De aseme- romanii si slavii faceau serviciul militar Impre. De la daco-romani. Termenul de duce 1 -au tradus in voievod. fara sa se tins seama mai mult in urma evaziei continue a elementu. urului lingvistic roman.806. Tot notarul anonim ne spune ca tura gramaticala a limbii noastre.stinasi. plasmuite et Sclavi .dominum tenebat . In aceste asimilare o gasim invesnicita in bogata topo- raporturi de amicalg simbioza sunt reprezen. ci Singura amintire ce s-a mai pastrat pe dimpotriva. Cele 2. daco-romane bastinase din Daciile Carpatine roman la' de cel slavon. strans urma acestui memorabil proces etnic de uniti in lupta contra asupritorilor. nu pletes zagazuiri a sucursului ethic pe care aces. Celor 1. fara sa se tins seama lume . slavii adapostiti acolo se ceii lui Chiril si Metodiu. indicand prin privire la influenta slavilor asupra populatiei aceasta preponderenta elementului daco. nea. ternica afirmare a vitalitatii acestuia si a unui pe cel de domn in gospodar. In conditiile acestea slave fac parte din stravechiul patrimoniu geto- numarul slavilor din Daciile Carpatine scazu dacic al limbii romane.099 de cuvinte de baza de origine Latina connubium care par sa fi existat intre ambele reprezinta un numar intreit de variante si entitati etnice. gasim ca derivatille Absorbirea slavilor de care roman! a fost foarte sunt mult mai numeroase decat radicalele. apostolii scheilor. De asemenea. derivatii. de dezvoltarea istorica a raporturilor politice si lui slay din Carpati in Balcani si in urma com. nimie slava din tar& romanesti. sociale dintre romani si slavi.Blassi insemnat de formatiuni toponimice. se comportau unii fats de altii ca adversari. S-a facut mare caz infatiseaza ca pe oamenii cei mai necajiti din din imprejurarea aceasta. avand de etnice slavone diluandu-se mereu.in Alpibus 109 www.dacoromanica. in Carpati slave care se asezasera printre daco-romani si s-a produs un fenomen etnic invers. La cuvintele de origine Increstinarea slavilor in a doua jumatate slavona variantele sj derivatille sunt reprezen- a secolului al IX-lea veni sa legitimeze aceste tate numai cu un numar Indoit. nu trebuie sa scapam din vedere nici und. jar judecia in sudstvo. pe Absorbirea slavilor din Daciile Carpatine care ei au talmacit-o dupa limba for in zemlya. intalneste in istoria altor popoare. 6. mult inlesnita prin legaturile matrimoniale . In Dacia Apulensa imbelsuga-tul material lexic slavon din tezau- domnea .

calare tinand fraiele in mans si rezemandu-se Capeteniile sau ducii acestor injghebari in scars. Situatia daco-romanilor sub avari tea.dacoromanica. Restul hringurilor Imbunatatirea raporturilor politice din- cuprindeau regiunile corespunzatoare din tre avari si romani fusese de mare folos pentru largul cuprins al Panoniei. Hringurile avare din Daciile Carpatine interventlei energice a arhistrategului Bonus. numit si bizantin. canhani. Armele se puneau in mormant alaturi politice daco-romane recunosteau de forma de cel care le manuise in viata.gepizii si hunii. Panonia intreaga IV-lea Pogonatos trimitandu-i chiar daruri ramase sub teroarea avarilor. stanelor sau hindichiurile dimprejurul viilor. Situatia daco-romanilor sub avari 3. Dupes cronicile supusii daco-romani ai acelora. romanilor. In conditiile acestea priel- se numeau iuguri. acolo un hanat puternic. suprematia hanilor avari. La mai vartos. Dintre hringurile aces. impartit in 9 cercuri administrative numite hringuri. 2. molestand necontenit provinciile fostului descalece in Panonia. tudani sau nice putura lua fiinta si dainuira in Daciile tarcani. ca francesti. care plateau tributul cuvenit Ingraditurile din jurul hringurilor erau con. pe care hanul it lua cu sine si in ungurii acolo la descalecatul for in campia razboaie. Hringurile avare din Daciile Carpatine 2. avarii isi abatandu-se din drumul for prin avarii. Sub avari. care injghebara bogate. chemati acolo de lorn. Hanii si nobilii avari se inmormantau Tisei. iar un al doilea Dada Malvensa. Alungati din Romania. de fortificatie circulard. pe care be gasira de aur. sporea si se consolida puterea hringurilor se gasea resedinta capeleniilor care ducilor daco-romani. stapanitorilor barbari si aplanau certurile si structii primitive facule din implelituri de neintelegerile dintre consangenii ion Pe nuiele sau fasine fixate in randuri paralele si masura in care puterea avarilor era in umplute apoi cu pamant. PrAbusirea hanatului avar sub loviturile francilor 1. rasarit. latineste cif-cull. carora be datorau Din hringurile for bine intarite avarii tributul muncii si agoniselii lor.ro . numite dud. Conducatorul for de capetenie se Carpatine vechile nuclee politice ale daco- numea changan. nemteste Ringe. ca ocoalele in jurul daco-romanii traiau sub capeteniile for locale. ajunsera sa apus. in vremea in care bulgarii si francii se Constantinopolului dar furs respinsi gratie straduiau sa-si largeasca granitele pe socoteala 110 www. Si aceasta cu atata nizau in hringurile for dacice si panonice. care era inconju. Iar card lombarzii la incheiara pace cu imparatul Constantin al anul 568 emigrara in Italia. indreptara atacurile for contra francilor din Transdanubia spre Romania. privind ducatele for ca incarcati de prada. manand inaintea for cete part" integrante ale imperiului roman de numeroase de prizonieri romani pe care ii colo. cu cat puterea avarilor se destrama anul 626 ei incercara un asalt indraznet contra mereu. adica han. unul cuprindea Dada Porolissensa. hringurile avarilor constituiau un fel si sub predecesorii acestora . pe temelia carora se dezvoltara apoi rat de un numeros harem. imperiul roman occidental. La mijlocul dcscrestere. Tronul era un scaun faimoasele ducate vlahice. In realitate intreprindeau expeditii de prada in tarile vecine insa ei se considerau ca supusi ai imparatului si indeosebi in Romania de unde se intorceau din Constantinopol.Ion Nistor Capitolul IX DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATIA AVARILOR 1. unul din ultimii general' bizantini cu nume Aratasem intr-un capitol precedent ca latin. La anul 677 avarii barzi contra gepizilor.

de unde franc' Isi mentrinura si dupes disparitia avarilor derives numele Austria .nduca daco-romani cultivau insa dintre hringurile for furs disLruse iar regiunea cu sflntenie relattile for cu Romania bizantina. In limba persand ban cuprinse de semintiile slave ale moravilor si inscamna strajer. dintre Dunare st Tisa fu transformata intr-o recunoscand in imparatul din Constantinopol vasta pustietate. 0 puterea administrative a unui ban se numea inscriptie arata Ca tarhanul bulgar Onegavon banat. intervenind la 826 in certurile dintre prinse razboi impotriva avarilor. Sub Il1 www. decal Dincolo de aces'.unz in Walachen. pazitor. Carol eel Mare. tarul pentru grau si alte cereale. pentru a le cuceri tara La 864 bulgarii semnara la Tulin o con- pana la valahi .Ostmark . pe la anul 830. pc suzeranul si ocrotilorul tor. disertum avarorum . si odiosi dintre barbari. bizantini si . banita. care erau considerati ca cei mai cruzi garilor de la sud si ale moravilor de la nord. pand la comple. confunda cu ungurii. descope.busirea hanatului avar sub Iar pentru a lovi economiceste pe slovaci si moravi. co. franc!! organizara o marcli de Marcile de granila care luasera Ilinta la mar- granita. Pepin Carpati. bagh -ban. intreprinse intre anii 791 . Pri. Daco-romanii care plateau pang atun- patrunse adanc in hanat si reusi sa distruga si ci avarilor tribut isi dobandira libertatea. nord-vest. bulgarii incercara sa impiedice expor- loviturile franeilor tul de sare care se facea din Dada in Moravia. In jurul steagului ridicat de ducele for Moimir.ro .iar mai apoi Oster/chi. fora a arata mai de-aproape localitatea. Alpilor austrieci. Cronica rimata a vienezului tarul Boris I (852 888) bulgarii se impacara Jansen Enikel arata ea regele Carol cel Mare cu francii.oranduiti de banales. arata ca. avar cazu sub loviturile combinate ale bulga. Demnitatea insasi se numea instalasera de-a binelea croalii si sarbii. sc grupara in dor-ban. Termenul acesta pentru monedele de franc' in regiunea Dravei cu rectorii . La 827 bulgarii incercara sa banate. In regiunile de la Dunare banul statea in fruntea regiunile parcurse de raurile Drava si Sava se marcii de granita. fusese purtat de franc! Credinciosi vechilor for traditii politice\ si cul- cu o cruzime nemaipomenita. 3. la pleloarele doar termenit administrativi de ban si banal. Tot asa s-a numit si masura rita intr-o geamie din Tarnova.dupes cum ne adeveresc De pe firma dorninatiet avarilor in spa- analelc lui Einhardt. Istoria Romanilor hanatului avar. romans termenul curent de bani pentru valo- 0 veche inscriptie greceasca. numila desertul avarilor . surparea suprematiei avare asupra Daciilor din sau mereu granitele imperiului francilor. pe sa ocupe un hring dupes altul. Cele mai multe turale. Regiunile de pe arena politica numele de banate. Principe le Pepin. pandar.Oesterreich. fiul imparatului asezand acolo vamesii si paznicii sat. pe care ei o numesc Marca de Raesarit ginile hanatului dinspre bulgari.rectores metal generalizandu-se. blocand drumul prin Panonia. cu cal& de la poalele sudice ale Carpatilor apuseni furs un ban in frunte. se numeau dinar' banal' dinar' inlocuiasca pe ducii . dar de granita. gradinar etc. Gerard arata cum ducele Ahtum din Dacia rilor din sud-est.duces . rile monetare.796 Risipirea hanatului avar aduse cu sine mai multe campanii contra avarilor care agre. porlar. alianta care la 892 fu reinnoita de tarul Vladimir. ventie de alianta cu francii contra ducelui Moimir al Moraviei. Legenda Sf. pe care el ii Ludovic Germanul si Karlsmann.dacoromanica.lor. dupes cum Pe la finele secolului al VIII-lea hanatul relateaza Analele de la Fulda. Monedele de argint. dar indeosebi ale francilor din Malvensa stapanea transportul sari! pe Mures. tiul panonic n-a camas nimic durabtl. iar la bank iar teritoriul asupra caruia se extindea gurile Tisei incercara sa se aseze bulgarii. urmasul lui Boris. ca de pilda slovacilor care. desert. care se bateau in s-a inecat in Tisa. care intelesera s-o apere cu pricepere si ta nimicire a puterii avarilor. uzitata in marcile Omortagisi construise un palat la Dunare. Rizboiul contra hotarare fates de poftele de suprematie ale bul- avarilor. a devenit in limba .

Cei ce mai ramasera in nalilor for din Dacia. sau Cetatea Intunecata sau Neagra. Porfirogenetul o numea Aspron.dacoromanica. Viata scitica a mixo. de care aminteste In sprijinul acestei afirmatii vine si Constantin Porfirogenetul. bratului mijlociu al fluviului. Judecii mixobarbari din cetatile de la Dunire 2. tru apararea acestor cetati intretinea o armata. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in Banat 5. In cetatile acestea se gramadira potriveste foarte bine pentru Cetatea Alba" din si elementele latine din Romania cate mai limanul Nistrului. Intr-un manuscris din secolul al X- tin Mimi Allaliates. si care pen. cetatile de la Dunare avura foarte mult de stapanitorul cetatii Silistra iar altul dintre ei suferit. Geograful arab la Dunare traia o populatie care ducea o vats Edrizi aminteste de un oras din partile pontice scitica si care vorbea toate limbile. pe care Constantin transilivaneand. simtitor de absorbire. Traiul daco-romanilor sub pecenegi guverna la Vicina.ceau la Dunare. marturia scriitoarei Ana Comnena care. Settabos si Saceas. parte se strecu. Tatos era rilor. din care petre. vechiul Noviodunurn. vechea cetate Tras apare sub numele de patru imparati si era familiarizat cu cele ce se Maurocastron. Turnul. Afara de slavi sau schei. pe urma navalirilor bar. Numele lui Saceas aduce 1. zidurilor ei. numind-o Selines. Mauriti. cum o califica cronicarul bizan. . El arata ca in cetatile de genovezii racura Moncastro. campii roditoare si negot bun. Restaurarea dominatiei bizantine la Dunfire 4. corespunzand Chiliei Vechi de astazi. cu numele de Armocastro.1118). unde se gasea masa compacta de organizare politica identical cu cea a conatio- conationali ai lor. ca si in Dacia limanul Nistrului. In cronica lui Nestor este ramasesera in vats. Maglavitul. popu. Kalarat. imparatul Alexie Comnenul (1081 1042). Titlul de judeci sau cneji pentru Parte in ei cazura prizonieri. ceea ce se nu chiar mica. capeteniile cetatilor de la Dunare arata ca rara in indemn propriu peste Dunare in "mixobarbarii" daco-romani de acolo aveau o Roma' ia. Constant si Constantin al IV-lea Purtatorul numelui Seslav pornea din amalga- Pogonatos uzara foarte mult puterea de rezis. La cetatile dunarene ocupate de judecii durile provincialilor daco-romani in urma unui daco-romani se asociase si Cetatea Alba din proces. vorba de o localitate numita. din care a por- latia daco-romans mai absorbi si alte semintii nit forma amplificata de Asprocastron - barbare devenind ea insasi semibarbard. sustinura timp mai indelungat contra bulga- riumiti si Chalis. adica cel ce ungea corabiile cu pacura. Transdanubia se pierdura cu vremea in ran. iernal la 971 cneazul rus Sviatoslay. Sfarsitul pecenegilor 6. unde bare in Moesia Inferioara.ro . Ion Nistor Capitolul X TRANSDANUBIA SI DACIA SUB PRADACIUNILE PECENEGILOR 1.us. arata ca in fruntea cetatilor de la In timpul luptelor pe care bizantinii le Dunare se gaseau judeci cu numele Tatos. care aduce aminte insistand asupra luptelor de la Dunare ale de imparatul Mihai al V-lea Kalafatos (1041 - parintelui ei. Judecii mixobarbari din cetatile de la aminte de Isaccea. adica Cetatea Alba. care slujise cu credinta la lea. Bialobereg. Luptele cu pecenegii si cu marele cneaz Sviatoslav 3. mul etnic romano-slav care se produsese in tenta a antilor si sclavinilor din Transdanubia. iar cel Duniire de Chales pare sal stea in legatura cu Chilia de pe malul drept al bratului Dunarii. Transdanubia. dupes vechimea mixobarbard. cu acelasi Campaniile sangeroase ale imparatilor nume. Pentru o barbarilor din cetatile de pe ambele maluri ale completes lista a cetatilor de la Dunare ramane Dundrii a fost considerate pe drept cuvant ca sa mai adaugam la ele si Sulina de la gura viap daco-romans. cu cladiri inalte. find avizate la propriile for mijloace de 112 www.

bulgar. pl. dupd mar. precum si de aven. impreund cu familia Cetdtile acestea avurd de suferit foarte sa si cu patriarhul David. patru din. venind de la Dupes ocuparea capitalei bulgare impara- Nistru.-lea cronicile rusesti.gorodi (969 972) impreund cu familia sa. intr-o scrisoare adresata mamei sale.for sustin. tar pecenegii cuprinserd Atelkusul taralul bulgar din Macedonia (1018) si astfcl se unguresc. De acolo.1025) cuceri si spre nord. care s-a si realizat la anul 971. Cdpetenifie . care. tul inainta la Dundre si impresurd Silistra. Restaurarea dominatiei bizantine la saldsluia la nordul Dundrii de la Nipru pang in Dunare Panonia. Sviatoslav fu a tacat de pecenegi si nomadizand in stepele nord. Istoria Romanilor aparare. in de trei luni. cneazul fu silit sa capituleze. noii barbari. acvilele romano-bizantine isi facurd din taratul bulgar cu invazia tor. ndzuind la restaurarea autoritatii for victorios pang la Adrianopol.ro . tar tarul Boris. de la Dundre fu inlocuitd prin supre.erau ravnite si de marele cneaz aced neasleplat succes. navaleasca in Transdanubia.ponlice. it batu si -1 respinse pand la Dundre. limba vorbita de cumani. cetatile de la Dundre . In imprejurarile acelea cdpeteniile tor. Ei cautara sa si-i asocieze in luptele bizantina. urmasii sal s-au gasit in lezaurul de la Folhesti nelinistind mereu cetatile de la Dundre. Sviatoslav isi puse in al Kievului Sviatoslav.sau cdpitanii . Luptele cu pecenegii si cu marele urmarirea lui Sviatoslav. 971 de impdratul loan Tzimiskis. imparatul Nichita al II-lea matia bulgara. care-i trimise la Constantinopol. cuceri capitala marturia Anei Comnena. din jurul for se interesau de-aproape si bizanti. imperiul bizantin isi putu extinde din oi. puse capat stapanirii bulgare din Balcani. Dupes Ana tarului Boris al II-lea fu inchinata ca trofeu Ca- Comnena. 113 www. urd lupte grele contra pecenegilor sau bisenilor unde se fortificase Sviatoslay. argint. imparatul izgoni pe cneaz Sviatoslav rusi din Preslav si ocupd insasi capitala Bulgariei. Taratul bulgar de la Dundre fu desfiintat in turia lui Constantin Porfirogenetul. cazurd in mainile mult din partea barbarilor care continuau sa imparatului. In timpul primului prat bulgar Focas (969 976) atrase in coalitia antibulgard cetatile dundrene erau de sine statatoare. nu era mica. tar cronicarul Kedrenos ni-i descrie ca pe un neam mare si numeros. pecenezi. Acolo insd ii iesi asupra acestora. sdrird in spatele vechilor traditii romane. tar coroana coace si patru dincolo de Nipru. slaves peceneg. aplicard ungurilor o lovitura asa de infiriparea primului tarat. inceput. gand sa cucereasca si Constantin opolul si turierul Ivanco RoStislavici. care amenintau taratul bulgar de pe care ei o si dobandird indata ce suprematia la Dundre. Sviatoslav fortA trecerea prin Balcani si inainta nii. si pe cneazul Kievului Sviatoslav (957 972) bizuindu-se pe armata for proprie. Dupes Preslav si facu prizonier pe tarul Boris al H. cu herghelii de cat si turme de mai bine. Incantat de po Dunaiskich . dupd care navali in taratul bulgar. for contra bulgarilor. Husi). dupd cum arata cunostinta for acolo se concentrau toate bogdti. pentru a reinnoda firul pe pecenegi in ajutor. Scriitorul persan Gardizi de la jumd- tatea secolului al XI-lea descrie pe pecenegi ca Dupes o intrerupere de cloud secole si oameni bogati. care se compunea din 13 hoarde si care pe la finele secolului al IX-lea 3. unde cneazul se inchise in cetatea Silistra. fiincicd dupd sa -si mute resedinta acolo. impdratul Vasile bulgar. ile lumii. sal de luptd si de aventurd (972). Atunci rest urilc ungurilor sc indreptara al II -Ica Bulgaroctonul (976 . in secolul al X-lea si al XI. Ei erau impartiti in 8 triburi. ducand cu sine multe vase de our si de nou granitcle sale pang la Dundrea de Jos. limba pecenegilor era identica cu tedralei SI Sofia din Constantinopol. macclarit impreund cu multi dintre tovardsii Constantin Porfirogenetul ii numeste kangar. o semintie Lured din tribul uzilor pe impreund cu ostenii sdi. fir ce fusese intrcrupt ungurilor si. bulgarii chemard nou aparitia la Dundre. bizantinii nu vedeau cu ochi rat pe juzii. Dupes o asediere bisseni bessi. nimicitoare incest be inchise drumul in taratul Urmasul lui Tzimiskis. nazuird tot mai mult spre independentd. La (jud. In 2. Dar in drum spre care la fincle secolului al X-lea o intalnim Kiev.976).dacoromanica. in maghiara bessenyok. lea. isi extinserd incursiunile de pradd asupra Monede de la imparatul Vasile al II-lea si de la Transdanubiei moldovene si muntene. in cale imparatul loan Tzimiskis (969 . prin atacul for combinal cu cel al prin asezarea bulgarilor in Moessia si prin bulgarilor. in limba arabd imparatul ii ingadui libera retragere din cetate bdznak. Dupes o intrerupere de mai bine de 250 Cand ungurii din Alelkus amenintau de ani. De cetatile de la Dundre si de regiunile In urmarirea acestui plan indraznet.

duce sau arhon in tru efectiva sa aparare. Colonizari un mare numar de prizonieri dintre ei. privire la contingentele pecenege din ostirea Scriitorii bizantini relateaza ca. intelese sa asigure pentru un timp mai Hunedoara) sf Pecenisca sau Pecinicica (jud. ungara. Alte de pecenegi s-au facut in mod sporadic atat in grupuri de pecenegi fura transplantate in Dacia transilvaneana cat si in Banatul timisan. avand centrul administrativ la Silistra sau Darstor. fu numita rebeliune ce izbucnise acolo. sesera colonizati in prcajma localitatii Mosony patrula neconienit pc cursul march!' fluviu de dc pc malul slang al raului Laitha pentru paza la gurile sale panes la sirantiorile dc la Politic dc rega tului contra teulonilor. Tema de granita de la Dunarea de Jos. Rezulta inaintasi Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. numeroase hoarde de pecenegi lupta contra pecenegilor. Luptele acestea se lichi. Sub autoritatea ducelui de Paristrion se gaseau si 4. Duce le de Paristrion avea deci datoria sa apere urmand exemplul imparatilor bizantini. prin care imparatul forma romaneasca.1095). corespunzand banatelor sau marhio. si anume din Constantinopol. talon. Nasaud.Ion Nistor Teritoriul fostului tarat bulgar fu impartit bizantinii fortificara limesul dunarean cu in mai multe circumscriptii administrative. tit de furtuni". Ca element etnic aparte.villissimi. care potoli la Silistra o periculoasa din fosta Moesie Inferioara. opera marilor sai fura de fapt colonizate in Ungaria. Ducelui regelui Geiza si al urmasilor sal intrasera in Diogene ii urma arhontul Katakalin Ungaria si se asezasera acolo pe langa cehl. Trei Scaune.de Masturiile timpului ne-au paslrat care face mentiune cronica notarului.dacoromanica. despretuite si mai rele . greci. calificandu-le ca pe cele mai tul Constantin al IX-lea Monornahul (1042 . Probabil Ca acolo Fier. cautau granitele imperiului si sa restabileasca vechea sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa be suprematie romano-bizantina asupra Trans. adica pecenegi. si Ladislau cel Slant (1077 . imperiu si colonizate in regiunile de la Serdica Dovada cea mai bung pentru aceasta ne-o dau (Sofia) si Naissus (Nis) ca federati sau mai toponimicele Bessony . pecenegii au In intervalul acesta de liniste relatives. armeni si biseni. in Dacia transilvaneana danubiei muntene si moldovene asa de greu si in Banat. sau sub pe termen de 30 de ani. dar si in Dada transilvaneana. incredintate lui de imparatul incredintati chiar doi arhonti. pecenegii intreprindeau expeditii de cetatilor de la Dunare contra necontenitelor prada si in Dada transilvaneana si in Banat.ro . pe langa Transdanubia. impara. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in cetatile dunarene cu teritoriile din jurul lor. intrucat notarul anonim arata ca ordinele sale sialca si flotila bizantina dc la numerosi biseni BeSSellOS non paucos . colonizeze in Ungaria. pessimi. si contingente de pecenegi. Duce le avea largi atributii militare si apararea cetatilor de la Dunare erau administrative. Cams). apare ducele Nestor ca vajnic luptator contra natelor. pecenegilor fura respinse. Acestia isi gasira locul Cronicile unguresti fac mentiune de asemenea for de concentrare in Transdanubia de unde invazii pe timpul regilor Solomon (1063 1074) faceau mereu incursiuni pradalnice in impe. Pe la anul 1065 cu frunte. La 1054) intreprinse in anii 1048 1051 mai expeditia comitelui Ioachin2 din Sibiu contra multe expeditii contra pecenegilor din Vidinului din 1210 participau. numit de cronicari "turn neclin. La 1072 tenta.fu- Dunare. Severin. Atacurile riul bizantin. indelungat linistea si pacea la Dunare. Paristrion sau Paradanubia. ii batu in mai multe lupte si lua romani. aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu a lui Chilbudius si a lui Priscus. era si Tara bisenilor .terra Bissenorum . cetatile din cuprinsul lui si luara masuri pen- numite* teme. disparut de mull din aceste localitati. ca si flola flavica de pc vremuri. atacuri ale pecenegilor. cu un strateg. darzenie piept atacurilor pecenege. La parte. Teme le de granita formau Botaneiates si Vasile Apocapes. numele unora dintre aparatorii cetatilor Cronicarul Keza ne spune ca pe timpul dunarene contra atacurilor pecenege. pecenegilor. a carui putere se extindea si asupra Dobrogei si Concomitent cu incursiunile for in Cadrilaterului de astazi. care tinura cu unitati administrative cu o mai larga compe. dar regii Ungarici. Tarnava Mica si Timis dara cu incheierea unui armistitiu cu pecenegii Torontal si Pecebevos din jud. consista in apararea Romania. Banat Principala misiune a ducelui de Paristrion. El venise la Dunare sa continue In felul acesta. de Pigneaca (jud.Sesenau din judetele curand ca mercenari. care. Kekaumenos. 114 www. Politica aceasta de coalitie reusi in incercala de pradaciunile pecenegilor.

care navalisera in locurile multime de oameni linen si voinici. indigenilor daco-romani si agresand tarile pul imparatului Alexie Comnenul (1081 . In tot tim- 1118) incursiunile pecenegilor in imperiu se pul acesta. precum afluentul ti si se cheama pecenegi megleniti". Picineagul din Muscel. daco-romanii din cetatile dunarene.51 toponimia tarii.1241) cand insists asupra asupra cetatilor dunarene. Traiul daco-romanilor sub pecenegi Totusi.ele du-si numele dupes locul unde au lost coloniza. In el trecu Dunarea in Transdanubia. cum arata numele localitatii de i -a asezat ca o tagma ostaseasca osebita. daco-romanii din Resturile for fura distruse la 1122 de Transdanubia ajunsera din nou in contact imparatul Ion al II-Ica Comnenul (1118 . o rcgiune organizatiile for politice.pezinavolln. precum si asupra expeditiei in "BlOkumannland"uncle se gaseau Transdanubiei. incepura lupta pcntru locuita astazi de vlahi mahomedani. pc care cronicarii ramasesera izolalI limp de mai inulle sccole. centrul unui cancl romanii transdanubieni. resturile pecenegilor fura absorbite cu vremea de neamurile in mijlocul carora traiau. ramasesera in Transdanubia s-au unit cu cai-ul Honaras arata ca Imparatul. Ducele Leon garanlau plata diirilor fala de cuceritorii IVikirilis nu se multumi numai respinga. Despre colonizarea de pe arena politica. bizantini o co ns idera u ca "sfzirsitul Influenta binefacaloare a acestui contact n-a pccenegilor". Cci putini cati mai scapard cu intarziat a se manifesto in secolele urmatoare. tindeau tot mai hotarat spre pans la nimicire. Se pare ca la aceasta campanie contra Nazuinta for a primit un puternic imbold pecenegilor din timpul imparatului Alexei prin reintoarcerea bizantinilor la Dunare si Comnenul se refers si scriitorul islandez Snorri prin restaurarea suprernatiei for politice Sturleson (1179 . alegand o hoardele cumanilor. politice de la Dunare. Pe tim. Resturile for care mai acestora dupes infrangerea pecenegilor.1143) fecund cu civil&aria romano-bfrantina de care inlr-o lupta sangcroasa. La anul 1087 pecenegii ogoarele si pazindu-si turmele. Megienitii se Neamul pecenegilor a disparut curand numeau ei insist vlasi. Sfarsitul pecenegilor 6. o localitate a pentru ei nici mai bung si nici mai rea decal caret identificare prezinta serioase cea a navalitorilor de mai inainte. Istoria Romanilor 5. spre care nazuiau pecenegii. croni. Pe masura in Probabila este incercarea ce s-a facut de care randurile pecenegilor se rareau prin curand de a identifica Ozolima cu "Ezerele necontenitele for incursiuni de prada in tarile Ialomitei". vecine in incursiunile for de prada. avan. deopotriva cu conationalii for din deal si de la plinate patrundeau in Romania. Peceneaga din judetul Braila. stapanirea pecenega n-a fost ascunzisurile for de la Ozolimna. Hoardele for nedisci. i-a colo. Dacii §i judecii patrunsera adanc in imperiu.. autoritatea for scadea mereu in ochii cu forte sporite in imperiu.dacoromanica.ro . muni. exploatand munca productive a deopotriva cu toate semintiile barbare. atacurile cele mai indailite ale Pecenegii au haladuit mai bine de 2 pecenegilor erau indreptate contra imperiului veacuri in Transdanubia munteana si bizantin. ii urmari in conditiile acestea. grai difera de cel macedo-roman. raspandind munte. prin absorbirea elementelor slave ramase in nege fura impresurate de bizantini si zdrobite Transdanubia. parasite de ei. Numele for insa s-a pastrat in nizat cu lemeile si copiti in tema Meglenilor . din judetul Tulcea. sporindu-si randurile Lebunion. In urma aceslor marl prefaced pecenegii . emanciparea politica si culturala. ci pecenegi si imparteau dreplatea intre ai tor. asi- milandu-se cu acestea si uitandu-si complet limba care disparea lard urma. inaintand pang la indigenilor romani care. inteti-sera tot mai mult. al caror emancipare. Trecand la crestinism. la gura Maritei. unde hordele pece. moldoveana. Buzaului Peceneaga. viala fura colonizati la Moglena. La 1091 pecenegii navalira din nou vecine. care Peceneaga. 115 www. inlarindu-pi district situal la nord-est de Salonic. duceau traiul for obisnuit muncindu-si foc si parjol in jurul tor. padurea si pans acuma roman din neam in neam.

este lipsita de orice temei istoric. o Volga. precum fus. loturi de colonizare si in Dada transilvaneana. Notarul anonim care-i platea mai bine. Pe langa multe allele. brodnicii.dacoromanica.. crestinandu-se. Cronicarul considera pe brodnici o gasira ungurii in drumul for spre Panonia. Izvoarele latine ii numesc cumani. afluentul fluviului Asezarile mai vechi ale cumanilor. astfcl ca la prima vcdere militcaza si aceasta imprejurare contra pretin- capetele for semalnau cu dovlecii necopti . pe care le legal apostolic in Cumania si in Cara vecina a gasim pomenite in Transdanubia moldoveana. iar altii se refugiasera Inca inainte de aceasta afluenti ai Trotusului. Transdanubia moldoveand se invecina cu teri- ese numila mai inainte Go (fa si apoi Sclavinia. Transdanubia. Nichita Honiatul arata in 1186 hoardele semintie uralo-altaica ca si pecenegii. insusi papa Grigore al IX-Ica face mare invazie in imperiul roman de uncle pulu fi cuvenita distinctie intre vlabi si brodnici: vlahii respinsa numai cu ajutorul pecenegilor. in Ungaria. tuns foarle scud. Papa Grigore al IX- Hoarde le cumanilor purlau nume diferite de lea numea pc abatele Theodoricus episcop si uzi. berendicii pe care letopisetele rusesti ii arata alaturi de cumani in valea raului Oka. In anul 1223 voievodul for negilor impingandu-i spre Dunare si spre Ploskina ar 11 tradat pe rusi in batalia de la Carpati. uzii. MOLDOVEANA SI MUNTEANA. Ei duceau o numeau polovci sau plavoi. brodnicii. Luptele bizantinilor contra cumanilor si ungurilor pentru suprematia asupra Transdanubiei 3. Ion Nistor Capitolul XI TRANSDANUBIA. La anii 1222 si 1254 Pornind de acolo. brodnici. SUB CUMANI 1. iar Calca. Incercarea vecinilor de a se substitui bizantinilor in suprematia acestora asupra Transdanubiei 6. unde. sei for latinita If. Teri toriul ocupat de brodnici in Cara aceasta s-a numit Cumania. Inca de unii cercetatori romani. barladnicii si berendicii 2. uzii. iar ungurii le viata Para capatai si luptau de partea celui ziccau kunok sau Polaco. de Theodoricus in vcderea crestinarii lor. poate insa ca numele raurilor Uzu si Oituzu. Lirnba cumanilor 1. sa stea in oarecare lega. ramura tauroscitica.k. Cumanii. Cumanii. hoardele cumanice navalira analcle rusesti arala pe brodnici in in Transdanubia unde apasara asupra pece. Adeziunea bulgarilor la rascoala vlahilor si intemeierea taratului vlaho-bulgar al As anestilor 5. unde ii cumanilor. uncle s-a extins si asupra muntilor din Dupa invazia tatarilor in Transdanubia Bucovina. rivalii ascullau de pseudocpiscopii for de rilul gre- ei. Erau pagani deopotriva spune ca la cumani barbatii umblau cu parul cu ceilalti cumani. Incercarea cc s-a facut de a pune pc uzi in cesc. Pe nedrept celc germane kumanen sau Haven.in Cumania et Brodnic terra illa Hoarda uzilor intreprinse la 1064 o vicina. inlocuirea cavalerilor teutoni prin calugari dominicani si episcopia cumanilor 7. Sc unii dintre brodnici trecura dc partea acestora. trecand de partea tatarilor. Slavii ii Karamsin ii considera drept slavi. primira tura cu numele hoardei cumanice a uzilor. cad vreme brodnicii pagan! fura incred- legatura cu gagautii din Dobrogea sau chiar cu intati deopotriva cu cumanii episcopului butanii sau hutulii din muntii Pocutici. erau din. Dupd navalirea cumanilor in Transdanubia. barladnicii si 0 alts hoarda cumanica erau brodnicif. care continua a fi sustinuta tonsa capita tamquan2 crudes curcubitas. toriul cuprins de cumani. brodnicilor luptand umar la umar cu cele ale colo de Nistru in spatele pecenegilor. 116 www. Rascoala vlahilor din Balcani si retragerea bizantinilor de la Dunfire 4. barladnici si berendici. brodnicilor .ro .

dacoromanica. Protostrategul Alexte primi ordinul sa cumane se grabira sa -1 treaca folosindu-se de atace Banatul pe calea obisnuita de la Palanca plutele ce le stateau la indemand. Bizantinii navalira din nou in Banat Transdanubiei lovind pe ungurii regelui Geisa al II-lea (1141 - 1161). scapat din vedere ca numirea aceasta se tura cu semintia cumanica a berendicilor.1180) cumanii ocupara prin barladnici. Luptele bizantinilor contra cumanilor La 1152 incepura ostilitatile cu si ungurilor pentru suprematia asupra Ungaria. Dar nuncupata. incest imparatul loan O alts semintie cumanica erau barlad. dealul Tenu-Hormon.ro . Se prea poate ca numele familiei sugestiva. Numele raului Tenu-Hormon. atacul lor fu respins de ostirea bizan. Drumul parcurs de ostirea lui Batatzes 117 www. Istoria Romani lor O diploma din 1223 aminteste in partile nu aveau de luptat numai contra cumanilor. nazuintele acestea se izbird de impotrivirea tura cu prezenta brodnicilor acolo. Numai cu grele jertfe reusi amintesc de barladniCi ratacitori la Olesa pe regele Stefan al II-lea sa respinga pe bizantini Nipru. Analele rusesti (Palanca Noua).alio nomine Bodnik matia si asupra Cumaniei transdanubiene. fiindca nu cunoastem vadul prin vechime nu mai patrunsese nimeni in Dada. Dar ducele Paristrionului faimoasa diploma barladeana.1143) ndvali in 1129 in nicii. atrasi de mirajul bogati. care s-a dovedit izbuti sa-1 respinga cu maxi pierderi peste ca o indrazneata plasmuire diplomatic& Dundre sl sa-i urmareasca pans la dealul deopotriva cu cronica lui Huru. umblau sa-si extinda supre- s-ar fi numit Brodnik . din care fura ridicati multi pri- suprematie asupra Transdanubiei. care dupes inglobarea alts diploma din 1359 face mentiune de dome. dupes care s-a numit apoi si localitatea. Tenu-Hormon insemnand "padure Berendei pomenit adeseori in documentele nebuna". agresa cu atacurile sale cetatile suprindere cetatea Zimnicea si navalira vijelios dunarene. unde hoardele cumane reusira Barlad. extinde si asupra unei vaste regiuni de dincolo de Dundre din Cadrilater. departe. Nu trebuie insd moldovene si muntene sa stea in oarecare lega. care din cauza nestatorniciei lor fur& ase. 0 si contra ungurilor. 0 precizare mai amanuntita nu se a lovi pe unguri dintr-o parte. pe care hoardele data. care relateaza asupra campaniei vechii Dacii Malvense. marsul ei. insotit de cumani si 6. adica mare si deasa. ci pla- La anul 1114 ei atacara prin surprindere nurile sale indraznete mergeau cu mull mai Vidinul. suprematiei sale asupra Transdanubiei. Incursiunea aceasta n-a fost insa decat indata dupes patrunderea lor in preludiul marii campanii a imparatului Manuel Transdanuvia. Transdanubia aventurierul galitian Ivanco Pe timpul imparatului Manuel Rostislavici care. Ambele topice au fost puse in lega. Comnenul (1118 .Terra Borothnik. Toponimicul acesta a O semintie cumanica erau si berendicii fost insa identificat cu numele judetului de care face mentiune cronica lui Nestor la Teleorman si identificarea aceasta este foarte 1105. Tensiunea dintre unguri si bizan- probabil. sa se ascunda intr-o padure.000 de Comnenul (1143 . tini se inaspri in asa fel. In care ostirea bizantina trecuse Dundrea. Cronicarul nu aminteste de prezenta barladnicilor in precizeaza mai de aproape unde se gasea Transdanubia moldoveand. Intre anii 1145 si 1161 aparu in peste Dundre. asupra caruia domnea.. dadu ordin ostirii sale sa urmareasca pe In scopul acesta imparatul Manuel cumani trei zile in curs. El urmarea recucerirea Dacillor de la tina si hoardele atacatoare izgonite peste unguri si realipirea lor la imperiul roman de Dunare. Atunci imparatul Alexie Comnenul rasarit. bizantinii zonieri. armata lui Batatzes intampina sate In straduintele lor de a restaura vechea bine populate. pang ce vanene un atac combinat din trei parti deo- ajunsera la tarmul unui rau. Raul comandata de Leon Batatzes inainta prin acesta putea fi Oltul. impara- Dunarea in imperiu. ci Sibiului de Tara Borotnic . ca si gotii si slavii la vremea lor. cumanii incercard sa treaca Comnenul contra Ungariei din 1161. De origine cumanica pare sa fie si numele de Baragan. Banatul timisan si ataca cetatea Kormon multi cu cazacii de mai tarziu. Daciei transilvanene si a Banatului in granllele niul Prostea din judetul Tarnava Mare care rega-tului lor. De la acest aventurier ar fi emanat in ducatul paristrian. ceea ce pare bizantinilor. Argesul sau poate chiar Transdanubia in Dacia transilvaneand pentru lalomita. 2. deoarece cronicarul atacul principal se va da de asta data contra Kinamos. pe unde din poate face. Nu putem sti Noud pentru a face pe unguri sa creada ea* precis care era acest rau. nu-1 numeste. tul nu se multumea numai cu restaurarea ilor de acolo. 0 a doua armata bizantine in Cumania. Bizantinii patrunsera pregati impolriva Banatului si a Dade! transil- adanc in Cumania transdanubiana.

Judecii sau imparatului pentru a-i arata pasurile tor. adica strabate prin valea Trotusului in Secuime si in din muntii Balcanului. erau decat o lugubra prevestire a zguduirilor Fala Comnenilor celor puternici si marl. nitarii curtii sa-i 11 chiar lovit. ei se razvratira impoiriva stapanirii. care mai inainte se imparat bizantin incerca in secolul al XII-lea numeau moesi. undeva in munti. viciile for militare. gasira un refugiu in muntii bizantine pe urma acestei intreite campanii. lui Manuel Comnenul de a recuceri Daciile Cronicarul contemporan Nichita rarpatine n-au reusit. interne care se produsera curand dupa moartea silnica a imparatului si cu care se Tot Kinamos ne spuse ca in ostirea lui stinse dinastia Comnenilor. cum s-au numit mai Tara Barsei. sand Dunare. lenta. mic. Organizarea ducatului din Paristrion Delegatii for furs insultati. se abtinusera de la acte de vio- dau dovada ca bizantinii intretineau si rapor. despre care se trecu asupra lui Isac din casa Angelilor. capeteniile vlahilor se prezentara politica sub protectoratul bizantin. cetatile lor naturale ce se ridicau pe piscuri de cum fusesera Constantin cel Mare. adica de greci. navalitorii cumani. restaurarea vechiului imperiu roman de la Vlahii acestia. dandu-si seama de gra-vitatea ce s-au descoperit in Muntenia si Dobrogea actiunii tor. o cruse comernorativa cu o inscriptie sapata in arama. care acolo o noud patrie. romani. fusese incununata de succes. Coroana imperials Batatzes se gaseau multi viahi. ci in urma tulburarilor dinlauntrul imperiului. Hemului. Atunci vlahii. bizuindu-se pe clisurile lor greu Dunare si in Carpati. Nenumarata multime de ginta panonica Rasturnarea imparatului Andronic. atatati fiind de Worn- 118 www. Cei mai greu loviti de aceasta excesiva fis- probabil prin valea Siretului in sus pentru a calitate erau vlahii din muntii Hemului. retragerea bizantinilor de la Dunfire ralul bizantin ridica. pierdura rabdarea si. Vlahii sau romanii acestia. Bizuindu-se pe cetatile de la impotriveau adeseori guvernului bizantin. pen- cnejii romani din cetatile dunarene si din vaile tru a cere sistarea abuzurilor si a-i oferi ser- Carpatilor deprinsera multe din viata si organi. si uciderea lui la 1185 nu nd divul Manuel domnea in Roma glorioasa. zicea ca sunt urmasii celor veniti de mult din Noul imparat Isac al II-lea Angelos Italia. Comnenii intelesera sa restabileasca acesta nesocotea inleresele tor. sub care erau de inte. Riscoala vlahilor din Balcani si Argesu/ui. urmasul lui Manuel. Cronicarul Kinamos ne-a pastrat rascoalei vlahilor din Balcani. Suprematia politica a bizantinilor la prin care se preamarea izbanda imparatului Dunare nu da'inui insa decat pans la finele se- asupra gintei panonice. cand ea se prabusi in urma les ungurii. reimprospatand tul de a ostiti alaturi de Rornei. Daces si planurile marete ale imparatu. Justinian si munte si pe stand abrupte si prapastioase. colului al XII-lea. fiul si Ares ucise cu a Ausonilor brat. tar unul dintre dem- le servi ca model vrednic de imitat. pornira la lupta contra stapanirii nedrepte si apasatoare. gene. mars nemultumiri prin politica sa fis- Jos sub comanda lui loan Dukas si inainta cala. Cronica arata ca inainte de a trece la acte de intaril tot mai mult situalla for etnica si violenta. erau de acelasi neam §i de aceeasi semintie cu Daco-romanii din Transdanubia si-au ei. ramane totusi un fapt Honiatul relateaza Ca imparatul Isac isi facuse istoric vrednic de retinut ca vechile traditii dusmani neimpacati pe locuitorii din largul politice romane ramasesera in vigoare si ca un cuprins al muntilor Hemus. Catastrofa cuprinsul inscriptiei pe care it reproducem in aceasta aparu cu atat mai neasteptata cu cat traducere: ea nu s-a produs prin lovituri din afard. cu mare. Se pare ca si aceasta expeditie tarziu acesti munti. precum din vechile" for asezari din Moesia si Dada nisi asupra rezultatelor obtinute de ostirile Aureliana.dacoromanica. ridicandu-se cu turi economice cu aceste regiuni. traiau din produsul turmelor tor. tar acum se cheama vlahi. se Mauritius. (11851195) provoca. indata dupd urcarea sa 0 a treia armata porni de la Dunarea de pe tron. Cand insa per- suprematia bizantina asupra Transdanubiei ceptorii imperiali venires sa le sechestreze muntene si moldovene si sa tins in frau pe turmele.ro .Ion Nistor poate sa 11 fost in valea 0/tu/ui sau chiar a 3. reclamand si pentru ei drep- zarea politica a bizantinilor. care cautau sa-si creeze avand in fruntea for pe fratii Petru §i Asan. ca cetateni loiali ai imperiului. In amintirea expeditiei sale. cu toate ca care in urma navalirilor barbare furs izgoniti cronicarul nu mai insists asupra ei. vechile datini si obiceiuri mostenite de la Imparatul insa nesocoti jalba vlahilor. unde. un plan care a preocupat accesibile pentru cuceritori si semetindu-se in si energiile politice ale urmasilor lui Aurelian. Numeroasele monede din timpul Comnenilor care la inceput.

pe care acestia it intemeiasera. pe care bizantinii nu izbutisera a o inabusi. precum si vlahii din Pind majorilate a vlahilor din muntii Hemului fu sunt aratati sub numirea de caraguni. renascut la 1186. numita guna. care cuprindea Dobrogea de marturiile acestea mai vine si vasta corespon. Istoria Romanilor nut" Ca lopetrus . evenimentelor.dominus Blac. fatal al miscarii. scazu mereu. romano-vlahica a temutului potentat din Cronicarii bizantini Gregoras si Pachymeres Balcani. Ambertus si Robert de Clary si anul 1393. In Balcani nu mai poate fi contestata de nici un noua ordine politica rolul vlahilor care con- Lemei serios. bizantinii. rasculati au putut fi curand depasite de cursul muri. Scriitorii bizantini din secolul Nichita Honiatul. cand fu cucerit de turd. ce fusese desfiintat de imparatii roan provincie administrative proprie. caci vlahii ca element constitutiv al pentru a -si procura armele si mijloacele nem. Doar papa Grigore al IX-lea mai intitula pe adica o manta alba cu gluga. Curancl. Bulgarorum.ultra care abunda in afirmatii cu privire la originea Danubium versus Constantinopoleurn. de bulgarii in mijlocul carora traiau. Pratul bulgar.. acea tem& Tzimiskis si Vasi le al II-lea Bulgaroctonul. In scurgerea vremurilor marea adica gluga-alba. arata ca.dacoromanica. sco. In schimb Cronicarii cruciatelor care s-au perindat prin insa. temandu-se ca Din nefericire insa numarul vlahilor din vlahii din tara lui Man sa nu se uneasca cu 119 www. numita Bulgaria. al Asanestilor. Nichita nicidecum contra imperiului insusi. tinand vesnic treaza Miscarea revolutionary pornita si condusa de amintirea fostului tarat bulgar cu nazuinta vlahii din Balcani cuprinse curand toate temelc spre independents. intre care primul loc it ocupau menlinea si in viata politica intrucat teritoriul bulgarii. astazi si se intindea de-a lungul tarmului pon- dents a papei Inochentie al III-lea cu tic pand spre Cons tantinopol ." insa de elementele 4. parte purtatori de mantale cu gluga neagra. imperiului erau prin originea si trecutul for sare pent. al carui Honiatul arata ca imparatul era incoltit din element constilutiv erau de fapt. a tea for si incadrandu-se astfel in traditiile caror descendents din neamul vlahilor din vechiului tarat bulgar ce urma sa renasca. unde razvratisera impotriva unui regim abuziv. Cronica contemporana arata ca In ititprejurarile acesta nu trcbulc dccl rasculatii urmareau restaurarea . pentru a dispare cu vremea matiile categorice ale scriitorului contemporan aproape cu totul. Joanice le Blac. Vechea traditie politica a bulgarilor. traga pentru ei foloasele politice care decurgeau din izbanda rascoalei tor. mentiune de Vlahia lui Asan .Vlachia quae est ce Iohanniz etait un Blaque. Asemenea traditie lipsea sau provinciile bizantine din hinterlandul vlahilor ca cetateni loiali imperiului. Calopetrus Vlahorum Balcani era prca mic pcntru a lc ingadui sa domnus. Aceasta izbanda a fost exploatata.horum et sinodicul tarului Borila cu atributul de belgun. Adeziunea bulgarilor la riscoala bulgare pentru reinfiintarea fostului tarat bul- vlahilor gar. isi con- imperiul bizantin. for erau de nature socials si economics si Rasculatii se aruncara cu furie asupra oraselor nicidecum de ordin politic sau de nazuinte cen- de pe litoralul pontic. dar elementul bulgar era foarte puternic. Ea se ai imperiului. it considerau cu drept vlah . care arata pe Belli rascoalei al XIII-lea si al XIV-lea aproape ca nici nu mai ca Bind de acelasi neam si aceeasi semintie cu amintesc de vlahii din noul tarat vlaho-bulgar vlahii si intelegandu-se cu ei In limba vlahica. Capeteniile for nu mai putura Planul acesta politic fu impus fratilor stapani curentele distructive bulgare pe alts Petru si Asan de rasculatii bulgari si el fu dus cale detest punandu-se vrand. tarul loan Asan (1218 . care se dunarean.ro . nevrand in frun- la indeplinire de fratele for mai mic /onita. trifugale. dar si din interiorul (aril. Insasi imbracamintea for era cea tipic vlahica. Orice s-ar aduce impotriva tribuisera in cea mai larga masura la crearea ei descendentei for vlahice nu poate intIrma afir. Revendicarile toate partite "ca un fagure de albine". care participasera chiar la nenumarate lupte La anul 1253 calugarul Rubruqui face contra lui Ionita. care ravneau la restaurarea fostului locuit in bung parte de bulgari constituia o lui tarat.1241) domn al vlahilor dupes care un nepot al lui loan Man apare in si bulgarilor . adica absorbita in mod succesiv parte de greci. La terra Assani. con- La rascoala vlahilor contra imparatului tinua sa se afirme prin biserica unde limba se asociara in graba toti adversarii dinlauntru liturgica paleoslavonica ramase in uz. istorie terra adanc patrunsi de ideca imperials pul initial al miscarii fu &past( de cursul ca sa face cauza comunii cu barbarii contra et.imperiului sa ne surprincla faptul ca nazuintele vlahilor moesilor si bulgarilor dupes cum fusese pe vre. la 1285. ca Geoffroy de tinua existenta sub diverse dinastii pans la Villehardouin. si mai ales provincia Bulgaria.ru sustinerea miscarii.

Nu cunoastem anul tatal si fiul. sfaramara imperiul in bucati 6. cu scopul marturisit de a largi si ducatul Paristrionului. politiceste pentru Ungaria. Cavalerii teutoni angajasera fortele in lupta nu numai contra intelegeau insa sa lupte pe socoteala for pro- bizantinilor. ca. isi gnaculum pro regno. Se pare ca expeditia comitelui cumani si a-i castiga sufleteste pentru Domnul de Sibiu. Theodoricus. cuprinzand si trecu muntii in Cumania si anume in partile parti din Oltenia. ca si a cumanilor urmasilor sai. cronicarul Kantakuzen. una cu crestina intre cumanii pagani. ci si contra cruciatilor apuseni." in cadrul balcanic at preocuparilor for convingere religioasa a calugarilor din ordinul politice. era indreptata asupra noului imperiul latin din Constantinopol si asupra Dar ceea ce regele Andrei nu reusise sa regatului de Salonic. La 1221 luase fiinta.ibimus ad Cumanos et praedicabimus eis la care luasera parte si con tingentele fldem Christi et aquiremus eos Domini -. Constantinopolul. Inlocuirea cavalerilor teutoni prin impartira intrc ei. Banalului.dacoromanica. prie si nicidecum pentru Ungaria. care luase fiinta in infaptuiasca prin forta armata a cavalerilor Balcani. ca Ungariei din acea vreme. Aceasta situatie extrem de favorabica. contra Vidinului.ci asa se numeau membrii marcii de granita timisene care se intindea si ordinului dominican. asa ca multi dintre ei constituie aci la Dunare un puternic zid de degerara in drum. care luase flint:a in vremea Asanestilor de a se substitui bizantinilor si la aceea si care primise misiunea de a crestina pe nordul Dundrii. episcopul Theodoricus dincoace de Carpati pana la Olt. unde zaboveau bizantinilor in suprematia acestora cumanii. incerca sa obtind prin pulerea de intra. Cu gandul acesta chemase regele Andrei imperiul bizantin pierdu cetatile de la Dunare al II-lea ordinul Teutonikm. Bulgarii care ar 11 put. la 1233 ban de Severin Evacuarea vlahilor in Asia Mica s-a facut iarna era Luca si ca misiunea lui principals era sä pe un' ger cumplit. n-au lipsit incercari din partea Dominicanilor. Un al neindurator. era prea extins. iar scurla vreme sa converteasca la crestinism. La doi ani dupd izgonirea cavalerilor bulgar. si cloud capetenii Severinului cu centrul la Turnu Severin. Acestia cucerird. tei manastiri. Numai vlahii din Rhodope doilea bastion contra cumanilor urma sa fie opusera o rezistenta mai indelungata procesu.ut revendica muntii cu zapacla. abatele aces- Misiunea de a sta in calea unor aseme. Misiunea cavalerilor era sal bizantinilor asupra Transdanubiei muntene si creeze acolo la granita in control( . 1225 s-a produs ruplura intre rege si teutoni.dincolo de moldovene. acolo. Totusi. teutoni din Tara Barsei. ii mutara in Anatolia.ultra montes Nivium . iar romanesti. se hotari Milcovului. Dar pentru ca Ungaria sa poata asupra Transdanubiei ajunge la aceasta suprematie. . unde incepu o vie propaganda impartirea Banatului in doua parti. Ungariei fu exploatata de regii ei pentru a se substitui bizantinilor in suprematia acestora 5. Vestea crestinarii unora dintre in care a avut loc aceasta impartire a cumani produse -o mare bucurie la curtea 120 www. ea trebuia sa izgoneasca mai intai hoardele cumanice de Prin restaurarea taratului bulgar. astfel ca problema transdanubiand nu teutoni. . Ion Nistor tatarii contra imperiului. cerandu-i la 1213 si cu ele si provinciile din hinterland. lui bizantin. si de aceea la care be disputau dreptul la succesiunea tronu. statea in stransa legatura cu politi. Deodata cu pierderea granitele regatului pe socoteala cumanilor - stapanirii efective asupra acestor teritorii versus Cumanos ut regnum per conversionem incetara fireste si pretentiile de suprematie ale eorum delatetur. loachim. stim insa ca. dincoace de Porti le de Fier. in 1204. la 1207. ridicat de ordinul cavalerilor teutoni in Tara lui de deznatio-nalizare de care face mentiune Barsei.ro . El reusi in vechiul centru administrativ la Timisoara. asa de serios amenintat de latinii cruciadei a IV-a. intre care Tara Barsei. din 1210. fu numit episcop al nea aspiratii bulgare era incredintata comitelui CumanieL Insotit de un mare numar de frati sau banului de Ti 1124 Cum insa teritoriul predicatori.&mum propu- de inceput a reorganizarii vietii for de stat.un pentru ei aceste pretentii se gaseau Inca in faza puternic bastion pentru regal . sagetati de crivatul aspru si aparare contra bulgarilor si cumanilor. pe principele Bortz si pe Memleroc. de a zadarnici cu la Alba Regala prima mandstire dominicani in (nice pret asemenea incercari ale noului tarat Ungaria. deci cumane. calugari dominicani si episcopia Toata atcntia tarului lonita. incercarea vecinilor de a se substitui asupra Transdanubiei. pe alta cuprinzand Oltenia si parti din judetul langa o parte din norod.

ro . pre. Victoria. Alte hoarde recunoasca pe noul arhiereu catolic. episcopiei cumanice la Milcovia . Mai mult chiar.septem generationes lea si care. principele Bela. refuzand sa ultra Alpes . Tot curia papala lug' initiative pentru s-ar impaca fi sacuiul cu valahul Si cumanul?" cladirea unei catedrale episcopale la Milcovia. 7. ticd. colonizandu-le in Halici. sau apostolic din Cumania sa dea vlahilor un care erau inrudite din 1303. nu voia sa regiunea dintre Tisa si Dunare. care primi functiunea de nas la episcop de rit latiniar acestia sa he siliti sa i se botezul principilor cumani. Contra for intreprinse regele cumanilor. care oferta cumanilor si primi in Ungaria cele sapte imbratisase crestinismul Inca din secolul al IV. invata timp de un an de lui Cumaniei. hoarde ale for . Un rau pe sfantul parinte. La anul 1234 Grigore al DC-lea dojenea aspru pe sacuii din papa Grigore al IX-lea acorda o larga indul.terra episcopi Cumanorum .Siculus cum Cumano Vlahoque? .care constituiau o comunitate din Vicina si Silistra sau chiar a celor de la etnica de 40. Starea aceasta de lucruri mahni zile "lingua chomanica" la Saray pe Volga. desemnat si ca eparhia sa 11 luat fiinta. .a stapaneau tatarii. oferindu-le ca dar supuna si sa primeasca de la el sfintele taine. cumanilor . Papa srarui totodata pe langa regele Bela ca sa vaneand. accepta cu placere indigena daco-romana sau vlahica. facandu-se pontic. desi se considerau a fi crestine.dacoromanica. deci in judetul Putna. de botez domenii intinse in Dada transil. contopin- ciunea exarhului sau in partile necredinciosilor du-se cu ungurii si inrudindu-se chiar cu . inlocuitorul intretinere ale noului episcop al vlahilor. numelui.in patibus inildelium . unde Theodoricus is! la vlahi pentru acoperirea cheltuielilor de instalase resedinta sa episcopala. El ingadui chiar sa se fletita de aceeasi dragoste si intelegere pentru predice o cruciadd impotriva celor ce tulburau credincioaii vostri? Oare in biserica lui Hristos pacea si linistea cumanilor trecuti la cresti. zabovind prin. care protestara contra schimbaril genta tuturor celor ce aduceau ofrande pentru titulaturii episcopiei Mikoviei. atat unguri cat si sasi. fusese flu' pans ce noul episcop al vlahilor sa fi fost acestuia. prin cea a episcopia cumana. El indemna pe cumanii Cumaniei. Catedrala s-a si construit. treceau la credinta lor.in vechea for patrie transdanu- primeasca sfintele taine de la episcopul bland. totusi cu situatia for de acolo si fugira peste munti - dispretuiau biserica catolica. Pe langa cumani si Regele Bela. joace acolo un rol politic insemnat.la Prezenta vlahilor de rat grecesc in vest de apa Siretului. Minoritul spaniol Fra Dascal de una cu acesti valahi. quibusdem pseudoepiscopis. care fusese amenintat gray secui . Ceremonia botezului avu loc probabil cedeze o parte din darile pe care be percepea de la Focsani pe Milcov. Limba cumanilor Populatia creating' din episcopia cuma- nice era foarte amestecata. traind sub jurisdictia episcopilor Cumanorum .mai traia acolo si populatia de tatari in propria sa tare. care se pregatea pentru cariera de tora sfintele sacramente in dispretul episcopu. Papa Grigore al IX-lea impartasi amard. Graecorum ritu "Lingua cumanesca" ramase multa tenentibus. Dupes relatarile lui Pegalotti. la tatari.constatand cu regret dinastia arpadienilor.ceangai . primeau dupe legea aces. cum arata supranumele in bula sa din 1234 ca in episcopia cumana regelui Ladislau Cumanul (1272 -1290). cats vreme episcopia ramane Insu- meieze sate si orase. ce luase flints la anul 1157. cand papa localitatea Focaani de asrazi.000 suflete. urma Documentele timpului arata sediul invazia tatarilor in Transdanubia moldoveand. primindu-le pe acestea de la niste Ladislau o expeditie in fosta Cumanie unde pseudoepiscopi ce tin de ritul grecesc . iar cuprinsul episcopiei cumanilor este adeverita Milcovia ar putea fi identificata mai curand cu si prin bula papala din 1228. ea era in flinta la navalirea tatarilor. se pastreaza la 121 www. zicand: "Ce vg' supara schimbarea crestinati sA treaca la viata asezata si sa inte. Faptul fugira peste Dunare in Balcani. Istoria Romani lor regelui Andrei. Tara episcopului Milcoviei. civitas Milcoviensis. Cumania. Unit traiau niste semintii care se numeau vlahi §i dintre cumanii din Ungaria nu erau multumiti care. misionar in Mongolia. papa arata ca unit vreme domInanta la semintiile din stepa pon- din regatul ungar. Dar regelui Andrei. care autoriza pe legatul "alphabetum" al limbii cumanice si pecenege. limbii cumanice era indispensabild in negotul tre acestia.civitas de care puse capat inainte de vreme episcopiei Mylcov. la actul crestinarii. hind bogat inzestrata cu toate cele necesare pentru buna ei functionare. unde se face acesta indispunea foarte mult pe episcopul mereu mentiune de ei in tot timpul cruciadelor. cunoasterea cum si alti credinciosi catolici. Theodoricus. nu s-a intalnit lupul cu mielul? Adica de ce nu nism. indemnandu-1 sa se jeluiasca Cumanii colonizati in Ungaria ajunserd sa papei.

Locuri numite Coman sat Misionari germani au adaugat rugaciuni. nubia. numita comana. Transdanubia munteana si moldoveana a decal de la cumani. In pentru laid si rotunda pentru calugari deriva schimb insa numele de Cumania pentru mai curand de la coama cases. Tara Hategului in see-oleic XI -XIII 122 www. Nume de sate precum din alt oral genovez de pe litoralul pontic. Numeroasele nume de sate numite Ultimul om care vorbea insa limba cumanilor a Com-am:pi:I indica mai curand pe ctitorii for cu murit in Ungaria numai la 1775. Termenul mai pomeneau Inca nu demult ss anumite de comanac. apare intr-un document redactat probabil de un Italian din Caffa sau muntean in 1385. in patru colturi regiuni de Cumania Mare si Cumania Mica. Arges. In Ungaria se numele Coman.Ion Nistor Venetia. ramas numai in titulatura regilor Ungariei. Valcea si Valea Comancei din Teleorman si In Ungaria. Comanul in judetele Hunedoara. scris pe hartie. Parti alese din acest pretios monu. iar editarea lui in intregime cita in mai multe toponimice din Transda- a fost ingrijita de contele Gaza Kuun la 1880.1437). Vadul cumanilor. obisnuit la romans. astazi satul Cumani Manuscrisul cuprinzand 82 de pagini a fost din fata Vidinu lui. Comanii. ment literar. inregistrand nomenclatura marfurilor. Vlasca si Buzau. Valcea si curtea regelui Sigisthund (1386 . Neamt si inmuri religioase si omelii in limba cumanica. limba cumanica se vorbea insa la Comanca din judetele Romanati.dacoromanica. Comana luta Wm in judetele Olt. caciula de postav.ro . au fost editate la Amintirea cumanilor o gasim invesni- 1828 de Klaprotb. cum s-a crezut.

De acolo el porni spre apus. sub. cu gan. sed pro praedonum avidi. Europa. se vor opri la Nistru. socoteala sesera cnejli rust de la Volga. Clujul sl tate. in urma careia regele invazia in Europa centrals. care inte. pentru primirea. ca si Attila.ro .. arhidiaconul Thomas. dul de d-i cere regelui Bela al IV-lea. prin munti si codri .per alpes et silvas . Prime le victime ale salbaticiei lor fu. iar ca bautura preferau lap tde inchegat nia trecu asupra fiului sau Ogotai. Ei se adaposteau in corturi anul 1235 hanul Ogotai convoca capeteniile aeoperite cu pane sau cu piei de animale. spre Rodna si se aruncara cu furie asupra 123 www. Zalau. TAtarii in Transdanubia moldoveanA 5. cu sange de cal.Julia. fugarit de tatari. asa numita Bulgarie Mare de la Volga. si anume nu atat Bela. Don si Nipru. fugi pans in Dalmatia. Istori a Romanilor Capitolul XII INVAZIA TATARILOR IN SPATIUL CARPATO-DUNAREAN 1. TAtarii in Transdanubia munteana si in Banatul timisan 4. comanda suprema asupra invaziei.cu jugand si ultimele cnezate rusesti care mai ajutorul purtatorilor de securi . care ii Un alt grup de tatari isi deschise drum statea in cale. care isi deschisesera astfel drumul spre centrul Cronica lui Keza arata ca tatarii patrun- Europei. Atunci dom. un raulet ce se varsa in Marea Azov.de 'films par / /bus. cat mai var. Nici cea mai repede apa ntr-i lese sa mearga inainte pe calea cuceririlor in oprea din drumul lor. La 1240 cazu Kievul. [Or ocular al invazici.Poticnindu-se ast- Temugin concentrase hoardele mongolice din fel in marsul lor triumfal spre . In 1227 mmi insa marele lor han hraneau cu came. Tatar 11 in Dada carpatinA zdrobita la picioarele mongolilor colropilori. Provenienta tiganilor 1. purtand fiecare semnul ingrozitoare. Alba . De Europa acolo hoardele tatare patrunsera in Silezia. cu fata lata si pielea galbuie. Originea gagautilor 6. Rusia zacea 2. Un mar- Dupes succesul acesta de arme s-ai. trci parti deodata . In 1237 el raspandind prelutindeni foe si parjol in drumul se arunca asupra hanatului bulgar de la Volga. Originea tatarilor si navalirea lor in dupa care urma Haliciul si chiar Cracovia. sera in Ungaria Si in Dacia transilvaneana din ternice ale lor. hoar -dole biruitoare se aruncara cu nespusa tos din lacomia de a prada si jefui . Dupes una din hoardele cele mai pu. orasele Oradea. tantati. lor. parea ca steagurile si steguletcle hoardclor arata ca infatisarea tatarilor navalitori era tatare. Tatarii in Dacia carpatina 3. Prin infrangerea ultimei rezistente ruscsti in batalia sangeroasa din 1223 de Ia Calca. hoardelor tatare intr-un mare consiliu de Dupes infrangerea rezistentei unguresti la razboi la Carocorum pentru a pune la cale Mohi-Puszta pe Tisa. Originea tatarilor si navAlirea lor in Europa 2. din ambitia de a stapani popoare. un nepot al lui Temugin. numite tamgha. unde ducele Ludovic le inchise calea pe urma Pela anul 1206 Ghinghis-Hanul izbandei sale de la Liegnitz. arzand regnandi cupiditate. cu madularele scurte si trunchi- potricalei cu care gaureau urechile turmelor uri mars. flindca ei o treceau calari Europa indrumate de temutul sau parinte. primi Sibiul si ajunsera pans in Tara Barsei. multumindu-se cu jii spani si narile adanci.securigeri - ramasesera in picioare.cumanilor in tara ungureasca. La pe caii lor iuti. rata. cu ochii mid si dis- vastele lor cuceriri din nemarginita stepa ru.non pro salbaticie asupra Daciei transilvanene. Batu-han.apus. chiar daces aceasta era alte- Temugin in mod subit. mongolli s-au numil si iii/azi. cu obra- lor.dacoromanica. Batu-han centrul Asiei pentru a navali in fruntea lor in arunca hoardele sale asupra Ungariei. Ei dispretuiau hrana vegetala si se seasca.

Casa Oulag- procurarent. care avea sub ducelui si a ostenilor'sai si patrunse adanc in auloritalea sa aproape o rnie de case . 0 noilor stapani cu produsele tad'. din Transdanubia munteana pe care regele o tia servabatur. pe care regele Bela o pierduse pe cam= In locul regelui pribeag in Dalmatia. afard de numele pe care it pur. Unii din cnejii roman! insotira matics a acestei treceri. fugind in tamana la sfat . arme si diverse obiecte unde se izbi de impotrivirea banalui de Severin de imbracaminte .maiores. nice parasisera de mult aceasta tara. Suprematia craiasca cu hanul Cadan in frunte . sub comanda hanului Bochetor. Tatarii in Transdanubia munteana si burial administrare a Daciei. precum o acceptasera sasii de acolo pentru o cat mai 3. se adapostise el insusi in Mischeslay. 124 www.Beseremban . ajutorul ordinului Templierilor Ioaniti. In primavara anului 1241 tatarii tratori numiti "canesi" ea sa judece pricinile pornind din Dada transilvaneana patrunsera dintre sateni si sa ingrijeasca de aprovizionarea in Transdanubia munteana in cloud direct!!. Daca erau circa 100 de cneji si siuni.in regno tatard asupra Ungariei si Daciei dainui trei ani Hungarias Kaymakam'.et sic Transdanubia munteana. La concluzia aceasta ne mans faptul tita in 100.mansueruht Tatars in regno Hungariae ca cea prin care sacuii si vlahii din Dada tran. si ducele Vlahiei Negre se supusera tatarilor si rezulta ca sub autoritatea cnejilor trai in Dacia le platira tribut at& in bani. In drumul for vaneana ar 11 fost cnejii romanilor de acolo. pe care o cuceri in tau.000 de case. iar altii mergeau la oaste . Bochetor-han infranse oamenii acestia nu aveau nimic in comun cu insa rezistenta acestora si navali in tara epis- cnejii vlahici.a 4. procurator meus de istis dominis Brat unus et Cronica persana a lui Fazel-Ullah- pene millia villas regebat. arhidiaconul Thomas chiar cu contingentele for militare pe tatari in arata Ca muntii fumegau. din care detinem aceste informatii.erant canesii mai insists cu amanunte asupra acestor incur- Jere centuni. Dar hanul zdrobi rezistenta casa unui asemenea "canesios ". romanii traiair in bune rapor- cum si asupra Bistritei. pul de bataie. nazuind ramaneau acasa. brazil trosneau. find adapos.iar el nu pierdea nicio- data ocazia de a insoti pe amfitrionul sau la adunarile saptamanale ale canesilor pentru. pe Siret in Rogerius ne spune Ca unii dintre canesi jos.regebat . Dupa relatarile lui Rogerius numea Cumania. A doua hoarda sub conducerea lui animalia.Terra d'Ilante - tau in cat. izgonirea tatarfor din banatul Severinului si pacem habemus et fora iuxta unicuique justi. care ne unde incerca sa li se impotriveasca ducele relateaza aceasta.000 de case.ad spre Dunare pentru a obtine jonctiuriea cu exerciturn S-a crezut multa vreme ca acesti hoarda lui Budzek care era asteptat sa coboare canesi constituiti de tatari in Dada transil. si pe care tatarii o gasira si o tatarii constituira o regenta sau calmacamie intrebuintara pentru scriptele lor.ro . Populatia ducea o viata ca la anul 1247 regele Bela al IV-lea recurse la pasnica. cu toate ca hoardele cuma- canesii se adunau aproape in fiecare sap. arma. naturale. Italia..care fu infrant si fugarit spre est balivos qui justiliam faceren et eis equos Dunare. qualibet septimana . acolo din Dacia transilvaneana. pentru bul produselor si fiecaruia i se facea dreptale .1. regard. in animale. Magistrul Rogerius. id . tribus armis. Se pare insa ca atat banul de Severin cat fiecare diriguia . turi cu tatarii.conveniebant canesii pene Ungaria.care dadea ordonante de zile . fiarele salbatice una cu cOntingentele cumane la sedierea ingrozite paraseau ascunzisurile for din codri si localitatilor S. Magistrul arata ea Raschid. se aduna pe la targuri pentru schim. tatarii se lovira de impotrivirea loca- Cercetarile mai recente au aratat insa ca lnicilor vlahi §1 sacui. spre sud. unde participara la .Ion Nistor targului . Descriind scena dra.Rodnam quoddam oppidum pre. cat si in produse o populatie destul de numeroasa. care consis. iar acest prapad al firii prevestea furtuna ordonantele tatare erau investite cu pecetea care venea sä se abata asupra Ungariei.dacoromanica. Ordinele si sihle. nu erau o sulfa de asemenea canes! . axenia et vestiniente utilia Budzek navali in Vlahia Neagra . Tatarii in Transdanubia moldoveana le cunoaste traiul si a-i urmari mai de aproape pe unii din mai marl! for . hoarda strabatu in Oltenia . Hanul Cadan in Banatul timisan imparti tara in mai multe circumscriptii administrative punand in fruntea for adminis. silvaneana erau somati sa" accepte moneda mongolica deopotriva cu cea bizantina. Tot Alte hoarde tatare coborara. Damian si Assisi. copului cumanilor.1240 si 1243 impre- risipindu-se in cenusa. De altfel.constituerunt canesios.

fusese distrusts de -molt Clemente al IV-lea ingadui chiar sa se predice de acestia. Ei descrestere. atotpu- matiile ce le are. de unde olului al XIII-lea puterea tatarilor se gasea in dirijau expeditiile for in Transdanubia. inchinandu-se soarelui si tine. Acestea dinciosi catolici . intra in relatii matrimoniale cu Nogai. cuprinserd si Chilia din Delta Dundrii. pe care 5. ramase credincios. tronul de la Tarnova pe tarul Smiled. Nogai-han muri in 1298 in urma crestini din Dacia sa bareze drumul si sa ranilor primite in lupta cu Toctai. posita in delerminard pe regele Ladislau Cumanul (1272 confinibus Tartarorum. capetenia tatarilor din Crimeea. Originea gagautilor postulanele genoveze de mai tarziu o arata sub steag tataresc cu tumgha si semiluna.in Transdanubia. Interventia papei nu era decal Nogai han.ro . in Moesia. Ceaki fu izgonit din scaunul domniei si deca- cursul papei contra tatarilor pradalnici. ajungand in conflict cu lui. rege apostolic sa se incuscreasca cu niste pe care o daramard dintr-o data cu biserica tatari pagani. iar capul sau fu trimis adversarilor din din ordinul lui Batu-han isi stabilira la 1252 Crimeea. Dupes moartea jafurile din partea tatarilor. ultra alpes . dupes infor. ceea ce nu este decat provincialilor daco-romani. Panes tatarilor numai dupes convertirea for prin atunci ei tralau pe malul pontic al Moesiei misionari arabi la credinta mahomedand. In timpul lui Nogai incepurd grupuri de binelea situatia for in Transdanubia.a. La 1279 papa Nicolae al II-lea arata delegat de papa sa -1 scaluiasca* pe rege de a nu delegatului sau din Ungaria ca. care nu conteneau pomeneste acolo nici de episcop si nici de cre. Dupes el tru restaurarea episcopiei cumanice. La 1247 regele Bela sa. De aceea. o hotarare care ii atrase qui ad pugnam convenerant. ajutor contra tatarilor. flu! sau Ceaki ndvali in Bulgaria si uzurpa al IV-lea chema ordinul Cavalerilor Ioaniti in tronul ca ginere al tarului Testeri. In cautarea unor not 125 www. in intreprindeau mereu expeditii de prada. Astfel. Totodatd.tari. tatarii isi consolidara de-a al sau.dacoromanica. Istoria Romanilor intregime in lupte sangeroase . la 1245 papa resturile pecenegilorsi cumanilor. Acesta nu piitea intelege cum putea un Milcovului unde se gasea resedinta episcopald. ca vasal Intre timp. admon. Mitropolitul primat al Ungarlei fu catedrald. la randul tor. cetatea Milcovia. tatarii pontici s-au numit nogaieni sau estare care a ramas insa raid nici un efect. cu pradaciunile for in Dacia si Polonia. gagautii sunt o semintie turca originara stelei care luceste inaintea luceafdrului. vechea Tyras. trecand muntii - fuerit. In 1265 papa granita dinspre ta. traducerea verbald a vcchiului nume cromatic al ceatii. deopotriva cu Vicina. nec ibi episcopus et alii calolici habita. de 40 de ani nu se mai o cruciadd contra tatarilor. dar mai ales Inochentie al IV-lea indemna pe toti bunii cu 00'0. devenise un imperativ categoric al timpului. in care persists paraseasca Idonium impreund cu tribul care ii pand in timpul de fat.1290) sa atace pe tatari. izgonirea for din puserd stapanire asupra centrelor comerciale Transdanubia munteand si moldoveand de la Nistru si Dunare. unde randurile for se completard cu Dacia transilvaneand. din nobaieni. De aceea. care siderali si le aduceau sacrificii cu mancaruri si avea in frunte pe capetenia for Izzetdiv bauturi. cetatea lea. Acesta. 1292 hanul Nogai navali in Bulgaria si aseza pe tatea ungara. cdutand sa incheie cu ei episcopi Cumanorum et expugnatis hominibus legaturi matrimoniale. era un tatar salbatic si plin de energie. fu infrant in luptd si trebui sa spirituals a lumii islamice. o admo-nestare la adresa regelui Ungariei pen. ceperunt terram o aspra dojand din partea papei Alexandru al totaliter occupare. Gaigavus. pe care o rebotezaserd dupes Opera aceasta istorica ramasese rezervata limba for Ak-Kerman. precum si turcii. asa ca. cum era Cetalea Alba. tares existerunt. numita mai apoi Dobrogea. Dupes intamplata in 1257 sub hanul Berekai. care pitat. de unde tatari sa se aseze si dincolo de Dundre. Prin imbratisarea mahomedanismu. Curand. zeilor din sultanatul Iconium din Asia Mica.civitas de Myko. hanul inchida stramtorile din munti. iar la 1254 solicits con. IV-lea repetata in 1264 si de papa Urban al IV- Tatarii invingatori ocupard. pentru a opri Hoardei de Aur de la Chipceac. vedem ca pe la sfarsilul sec- resedinta la Bachciserai in Crimeea. In abatea la sfarsitul veacului al XIII-lea regali. Gagautii din Basarabia au ajuns acolo Semnul semilunei aparu in stema numai la inceputul secolului al XII-lea. se cauza imprejurarilor destul de critice in care se numeau osmalii dupes capetenia for Osman. asezata la ternicul han al tatarilor. Inferioare. tatarii intrau in raza de influentd politica si fratele sau. jamdudum distructa .Bochetor Regele Bela incerca la 1259 sa ajunga la autem cum aliis regibus pervenerat ad terram o intelegere cu tatarii. Panes informatiile ce le detinem din izvoarele bizan- atunci erau pagani.

asezata fiecare la revarsarea in mainile latinilor. peste Macinul de astazi. Intre asezarile mai si Ciolpan. de langa lacul Sinoe.o Dupa capetenia lor Gaigavus.ro . membrii stapanesc tatarii. deriva numele de astazi al Dobrogei. 0 veche liniste. Pe ruinele vechiului Dionysopolis se turcesti. care era potens dominus Ivanko filius bonae memoriae incuscrit cu imparatul din Constantinopol. Pe timpul 'sau a aparut numele de Episcop la Vicina era pe la inceputul secolului "Tara Jul Dobrotici". Chilia si la Caliacra. Colonizarea gagauzilor stranse cu bizantinii. ca este localitatea cea din urma pe care. iar Pe la anul 1300 apare ca despot la in cele latine i se zicea Ivanko . Supusii sai gagauzi nu urmara insa Tidied portul Balcic de astazi. supunandu-se stapanirit Pangalia. luand parte la razboiul pe tarmul pontic s-a facut sub conducerea lui civil care izbucnise la Constantinopol si tinand Saru-Saltuc care apare ca primul for principe partea imparatesei Ana si a fiului ei loan al V- in noua patrie. Mare . Turcii i1 numeau Nepotul Mircea inchinase patriarhiei din Dobricioglu. familia Apocafocas. Acesta din urma se casa tort chiar la locului suprcmalia bizantina. noli crestinati sub ocrotirea si jurisdictia ei Noul despot dispunea de o puternica flota.000 de osteni. astfel furs castigati gagauzii care la 1375 lug parte la expeditia contra pentru legea cresting la care in cu sfintonie Trapezundei. imparatului Mihail al 1/111-10a Palm logril era comandail de fra(ii sal Teodor Dobroia sau c41 firesc ca Sarti-Salitic sa fi reciinoscui din cajmil Dobroficl. Sulina si Sfantul Gheorghe pana la recucerirea Constantinopolului din . si Isaccea. care primisc pe Dobrotitius. Constantin Porlirogenetulpe la 950. inseamna luceafarul diminetii. adica fiul lui Dobrici sau Constantinopol mai multe "castre" la Dunare si Dobrotici. genovezii o conventie comerciala. staruind la Caranasuf de astazi. Ca sufragana a mitropolitului putea tine in sah atat pe genovezi. XIV-lea localitatile. Cum colonizarea gagauzilor pe lea contra imparatului loan Car2tacuzen. in actele bizantine sub numele -de loanhos. Fiul si urmasul lui Dobrotici apare amintit mai sus. La 1387 despotul Ivanco incheie cu la mare. Izzetdiv Gaigavus se adresa imparatu. unde debarca si se aseza in comertului genovez si venetian.dacoromanica. El larmul pontic se Meuse cu stirca si ingaduinta trimise acolo un contingent de 1. o localitate venetienii din Crimeea si de la tarmul nordic al asezata pe Dunare. Acesta ii oferi "Tara Carbonei" mare a bratelor Dundrii numite dupa ele. si asupra gagautilor trecu asupra lui Dobrotici - sediul unei mitropolii ortodoxe. cat si pe de Varna era episcopia de la Vicina. Fiica despotului Dobrotici era maritata Episcopul de Vicina administra probabil si cas. Asezari vechi in Delta Dunarii apar in postu- lui Mihail al VIII -lea Paleologul (1261 . loca. pe langa resedinta principelui gagauz. in Dobrogea pana /a inceputul secolului al XIX- 126 www. care inlesnise tre. dupa Mihai. de care s-a Paleologul.Sett georgy. Din partea Mali care apar in izvodul yroprietaglor patri.1282) lanele genoveze de la inceputul secolului al care isi avusese resedinta vremelnica la Niceea.Carbonum Terra . cerea unui grup de "alani" peste Dunare. In scurta vreme spori numarul noilor asezare tatareasca era Babadagul. despre care colonisti si ei se latira spre nord.Terra Dobroticii . despotului apar ca semnatari ai actului Costa arhale din acea vreme. Cu ajutorul flotei sale Dobrotici pana in prezent. Vicina si lui Gaigavus parasi Anatolia si emigra pe mare Darstorulsau Silistra.care se gasea pe litoralul importanta comerciala aveau in vremea aceea. Turcii i-au despotul Ivancd se vazu constrans sa unease& zis laistenge. Vechiul Callatis apare din secolul flota cu cea otomana si sa treaca chiar la cre- al XIII-lea sub numele de Mangalia sau dinta mahornedana.'. cu arhiereasca. ci perseverara in legea for de odinioara nu s-a mai ridicat din ruinele ei de ortodoxii si sub stapanirea tiirceasca. ajungand calatorul arab Ibn Batutah sustinea pe la 1333 pana spre Delta Dunarii. nume derivat din turcesCul o semintie inrudita cu gagauzii si descalecata balyk care inseamna peste.de unde al XIV-lea un oarecare Luca.magnificus et Cavarna Mircea si cu fiul sau Joan. dupa turcescul colpan. mentionata sub acest nume de imparatul Sub amenintarea turcilor osmanlai. pontic intre Varna si Carbona (Cavarna). magniiici domini Dobrodize. imbratisand Constantinopol cu o prinlesa bizantina din totodata si crestinismul dupd ritul grecesc. Despotul Balykas deodata cu ei pe tarmul pontic mai la sud de din Carbona sau Cavarna intretinea legaturi Varna se numea orguzi. fiul imparatului loan al V-lea trele patriarhale de la Dunare. care insemnate se gasea Constanta. tribului turc s-au numit gajgavuzisau gagauti. Marii Negre. Ion Nistor asezari. Si in adevar la Carbona (Cavarna) Dupa moartea lui Balykas domnia exisla. Dobrodize care rezida la Varna. vechiul Tomis. la Silistra. Tribul pe langa Chilia Veche. La anul 1303 urmasul lui Mircea era un nume gentilic sub care traiesc pana astazi: arhontul Balykas. Cetatea Histria pilda despotului tor. ca centre importante ale in Tara Carbonei.

F. in India ar exista in ce apartine grupului de limbi iraniene sau adevar o populatie indigena care s-ar numi cin- indoeuropene. a incercat sa numit si Romania. "romrinseamna om. intre care si eliberarea de pasapoarte In secolul al XIX-lea problema tiganilor pentru tarile apusene si indeosebi pentru a format obiectul cercetarilor unui insemnat Franta. Smith.1 cnglezii ii numesc cgiptcni. ei au aceleasi naravuri. Giliat. Leo Wiener. Asa se explica faptul ca frantuzii numar de lingvisti ca R. pe care a-i fi dus in Europa. cu ocazia luplelor sale cu tatarii. La ran- asupra originii for ni le ofera limba tiganeasca. La izgonirea tatarilor din Transilvania. M. Pischel. le-ar pro- astfel atat tatarii cat si turcii numeau pe bizan. pusca. derive numele de tigan de la onomatopeele tik.1. pe care clericul Eusie/ Enric Vali it pune in lega- tura cu numele provinciei Cinganda din India.A. adica tigani. Singurele indicii chiar o provincie cu numele Cinganda. dul sau Pott aratase ca. Ernst Kulin. Marturii sense asupra Vali o cunostea. Di ligani sla si numirea for de !arson!. topitori. 6. vreme spaniolii f. "haramuri de tigani". cats vreme in atingere sau in mijlocul carora ii aruncase cele din Moldova s-a pastrat numele de tigani. adica romani. ales cei din Turcia si Licaonia. ca si a tib. India. F. Sampson. cercelator german. tsink.anfior Sigismund al Bohemiei si Ungariei pentru din ante taxi.:. cata besingari. sarea for in Europa. India si ii tarasera in Europa. de unde au fost ridi. constituiau ta. 0 cronica anonima arata ca. Cercetarile lingvistice asupra gar sau cengar. Cei mai multi dintre ei au cautat stapani care ii ridicasera la vremea for din originea tiganilor in India. Din gura tinerilor studenti originii for nu ni s-au pastrat. Un imprastiat asupra rest ului imperiului bizantin. Egiptului. cunoscut o semintie ce se numea gingari sau bubgara. soarta. Turner. iar romi sau rums inseamna femeie. ungureste vorbesc o liinb<3 care este comunii tuturor pharao ne:pc. cad tiuk. pictori. nici analele noastre nu ne spun. Enno Lithmann. a patruns si la not in zicala romaneasca de lacatusi. In in Moldova . De unde si cand a vent aceasla Barba' englezeste gypsies.nici ci nu oarccare legatura cu numele de egipteni pentru sUzi. 13. sau poate ca malabarenzi el afla ca in patria for ar exista n-au putut fi Inca descoperite. Istoria Romanilor lea. R. el he conferi in 1423 anumite tul si lenea". tiganii si-au pastrat Tiganii din imperiul bizantin. La inceputul secolului al XV-lea Profesiunea for este fieraria si armaria si nimic tiganii erau foarte apreciati de Regele alta. spanioleste gitanos. germana si maghiara. linde sau in India. Pentru originea for hin- au stabilit ca originea tiganilor trebuie cautala dusa pledeaza si numele de linte. armurieri. Macatister.G.zice Dimilrie Cantemir .ro . incepute la 1787 de parte din clasa populatiei celei mai oropsile din Grallmann si continuate de Pott si Miklosich. in legatura cu lindoii din India. amestecand-o cloar in limpul ralacirilor for secta liganilor dupa care grecii numesc pans prin lume cu numeroase cuvinte imprumulate astazi pc Rani alingani.a. numesc pe tigani bohemieni . precum si titlul de Fugind de robia tatareasca. Populatia cengarilor facea idiomului tiganesc. bucatari etc. pe care si el it atribuie tiganilor si care sta popoarelor indigene ale hindusflor. 1. deradere dupa numele biblic al vechilor regi al tura de cuvinte curat grecesti si altele persane. pentru a numeau pe tigani harami. adica hoti. desfacuta Dar la cele mai multe dintre popoarele numai atunci din trupul Moldovei. ararna. In R. Virtutea iscusinta for in faurirea de sabii si Levi de for cea mai mare si semnul distinctly este fur. Olanda si in Tarile Scandinave si chiar si in Ackerlay. In disper. tiganii s-au haramebasa pentru capelenia tiganilor. R. De aceea.bohemiens. Sub al IV-lea. litoralul Malabar care vorbeau o limba foarte cinat pe tigani din pamantul patriei for si de asemanatoare cu limba tiganeasca. europene numele for a ramas eel de tigan. si mai vechea for limba hindusa inrudita cu sanscri. Macfil. A. cum ii numesc sl roman''. Natura for este aceeasi. duce prin loviturile de ciocan in caldarile de tini. Provenienta liganilor El relateaza ca a cunoscut la Universitatea din Leyden trei student! hindusi originari de pe Tatar!' au tristul merit de a fi desrada. tat si noul for nume de romi. nume ce se folosi de ei ca potcovari. sarba. rotari. pc care aramarii tigani. barbat. in figanilor de pr/n /Dale districlele: o arnesteca. I. nume care a patruns din limbile popoarelor cu care ajungeau in si in documenlele din Muntenia. lautari.27 www. numita Paria. Maurii si Arabii cati de tatari si tarati dupd ei ca robi. In limba for "rom"pl. Germania nord-vestica tiganii apar sub numele Nicola! Finck.dacoromanica. unde el faceau parte din familiile Enid. privilegii. Woolner. ar fi numele de ligani ei mai apar si in limba rusa. de pagans sau Mari in amintirea fostilor for Block s. de unde par sa fi imprumu. regele Bela Si turcii numesc pe tigani tsinghiane. cand emigrard in Basarabia.

rudari. r-.dacoromanica. sau cu asezare statornica.\ . conacurile boieresti. Ei fataceau cu ... Astfel se ajunse la lingurari etc.. /gm tooth Simms N 0SA N.ro . lautari. caldarari. 0 00 15 TIERS MOM SYCLAVA 0 9 CEIUM S. bucatari s. cu romainesti. ci au ramas in tarile supusi unui capitan numit de domn. potcovari. . tigani manastireti si tigani fierari._ .".. A . aramari. insarcinarea de a aduna dajdiile si de a aplana La inceput tiganii duceau cu totii o certurile dintre tigani. E S RI I "V.. ursari sau modorani.N.-.a. cu boieresti...kr TifARI /Ths'\ noun° IRAISIL01111..Ion Nistor din Muntenia si din Moldova tiganii nu si-au bull -basa in frunte.. In Transilvania bulibasa viata nomads ca tigani de laie sau de ceatil farce tiganilor se numea voievod .. 00SOIl 115555A POIRCIPAT OTOMAN CORSI/Mill iluswd PRINCIPA DEJAMOSICI P19 0 MASCO SIALILIICT IMP. ghicitul in palms sf cu datul cu bobii sau cu lui tariff. Tiganii bulucbasi apartineau domnu.\ 4 MAU Flagg I \ C1010 SW 0.Iinc 11111E11ln OTOMAN SIMMS Europa do sud-est pe la 1390 128 www.. Bulucbasii tiganesti erau mai urmat stapanii lor. (101N11 0 VIM %. SIISNIIM 64 5 .sti..satrele ca tiganli de vatra sau vatrarii care isi aveau sau corturile prin tars indeletnicindu-se ca zla- bordeiele sau najurile pe langa manastiri sau tad. \N\\ . Vatrasii indeplineau diverse ser- clasarea tiganilor dupes stapanii for ca tigani vicii pe langa manastiri si conacele boieresti.11. %. waywoda Ciganorum. devenind robi.. boiereti. i I CIACOril 111555115 Wilt! 4011011 '.. ei constituiau cete cu cite un jude sau ghiocul. langa manastiri sau conacurile Tigancile cutreierau satele cu descaritece. ca domne.Czigari vajda - asezari statornice.

zonele de podi. ilpamea si Prusa.) Peste numai doi ani.) In est au ocupat mai intai vastul bazin al densitate mare de populatie dacica. carpi si sar- Poloniei Mad *i zona Vistulei inferioare). zate in tratatul academic lstoria romanilor. cand are loc mati. find atacate orasele izvoarele scrise". stranse pang in secolul at IV-Ica. nu lipsesc. (. find evitate in mare Niprului.. primele doua fiind incendiate Ia Bucurcsti. iar de acolo prada Bithynia. De asemenea. nordul declansarea unor conflicte cu fostii aliati daci.) In primavara anului 250. dar si pc alto trasee de importanta cxplicata si patrunderea mai tarzie ai destul dc limitata a secundara. Istoria Romani lor NOTE 1. folosite pe scary larga pentru agricultura.681 691: Intreaga istorie a gotilor ar putea fi sepa. Gotii vor controla cu autoritate rior mai mult pentru pasunatul turmelor. au patruns la inceput grupe restranse de goti. In sfarsit.) in aceste imprejurari pp. gotii si-au asigurat dominatia asupra unor gotilor in Transilvania. La fel trebuie directii principale. gotii fac o noun expeditie in Asia Mica.. dar trolata sau stapanita de romani.)..II.asa cum rezulta din sud concomitent pe mare si pe uscat. 2001. (. care sa poata sustine sep- 258 *i porneste de Ia Tyras. marele vat de pamant cu cant in fats. gotii lui. treilea sfert al secolului al II-lea.. chiar in vecinatatea frontierei romane. Din acest punct de vedere. si anume aceea de a nu se aseza pe teritoriul fos- acolo unde se afla orasul Tyras.. informatia arheologica nu ataca din nou.. pp.. romani. pare sa fi aflau orase prospere ca Olbia.. ci si pe tot parcursul dezvoltarii din nou Dunarea. Regiuni intinse de ample.) regiuni vaste din estul Europei.. nu s-a petrecut deodata in toate teritoriile. Asezarea gotilor in regiunile de pe malul stang al tannurile Mani Negre si ale Mani Azov. dar sunt respinsi in regiunile lor din nordul °feed deocamdata vrcun suport cat de cat convingator Dunarii. gotii au luat foarte multi captivi cre§tini. zona in care se Dunarii. Momentul poate fi fixat in al afectate au fost zonele din nordul arealului dacic.. fluviului. La numai mcntinute de Aurelian si dc unnasii sal pe tarmul stang at cativa ani. (. In deceniul al saptelea al celui de nordica a campiei Olteniei 5i Munteniei s-a construit al treilea secol.. de-a lungul fluviului. Primele marea for migratie spre sud. folosite ante- in Transilvania la vest.ro . Tomis $i Anchialos. (. ce se Intindeau din Evenimentele si imprejurarile not de Ia nordul Volynia la nord pans la Dunarea Inferioara si Marea Dunarii de Jos au avut importance consecinte si pentru Neagra Ia sud $i din bazinul Donetului Nordic Ia est pang viata economics. torii Ia este de Nipru. gotii tree plexului cultural amintit. sudul Daciei de catre Constantin cel Mare: La marginea Galatia si Cappadocia. vo1. est si asezarea temporary in regiunilc dintre Carpati si inaintarea spre sud s-a facut treptat.11. foarte cat prin rolul jucat de goti 1u1 numai la formarea com- probabil printr-o intelegere dinainte stability. din care au facut o noun baza de plecare spre parte. Kios.) Primele confruntari cu romanii au avut loc la unitatea culturala remarcabila din spatiul culturii Santana Inceputul domniei imparatului Gordian al Ill -lea (.. in care. are loc si rcplierca fronticrei romane Ia Dunarea de Jos rata in trei marl capitole. ajungand pans in bazinul Donetului cand ei devin federati.) Infiltrarea si asezarea gotilor la de la Inceputuri si pans Ia parasirea tinuturilor din nordul est si sud-est de Carpati. pornind de aici au pus stapanire pe largi ten. care sunt de expli- atac al carpilor in Dacia si in Mocsia Superioara.) Retragerea aureliana la sudul spunde unei perioade distincte si se desfasoara in alt Dunarii nu a dus ai Ia patrunderea imediata a gotilor in spatiu geografic. vol. (.probabil dupa pacea pu romanii din anul 323. Panticapaion§i Tanais. in 253. care au dus curand si la continentului (arealul cuprinde Pomerania. (. in care detaliile regionale totusi 242 ei ataca din nou Moesia §i Thracia in tovarasia sar. In de Mum Cerneahov.. numit conventional 129 www. 0 sinteza a rezultatelor ultimelor cereetari intre care se aflau si bunicii lui Ulfrla. 2001. al 1V-lea. cu o Nipru. Expeditia se indreapta sprc ararea gotilor in vizigoli 5i ostrogoli.585 586: Dar facia de pamant con- Intoarcere. au inceput a fi toate aceste regiuni pans la invazia hunilor (anul 375). Bucureti. abia in primele deccnii ale secolului asemenea. inaintarea lor spre vest Nordic. Traverseaza Bosforul 2. In myna for au cazut Nicomedia. Un prim capitol cuprinde istoria gotilor fosta Dacie Romans.. Histria. Fiecare dintre acestea core. atesta legaturi directe ai foarte stranse intre matilor. De avut loc mai tarziu. Niceea.) Unnatorul Mac gotic are loc in anii 257 pentru o diferentiere regionals. 0 a doua directic de inaintare importanta urmata doar pans in preajma fostului limes iransalutan ar putea de timpuriu a fost spre sud ai sud-est.. prin capetcle de pod nu i-a putut opri. de-a lungul sugera eventual una din conditiile pacii impuse de Nistrului ducand pe coasta de nord-vest a Mani Negre.dacoromanica. Imparatul Valerian a venit in Cappadocia. (.. Apoi se retrag pradand cercetarile stiintifice din ultimii 40 50 de ani sinteti- Bithynia. (.. concomitent cu un regiuni aflate Ia mare distanta intre ele.... in 267. Cel de-al doilea capitol in a doua jumatate sau chiar pe la mijlocul secolului al III- acopera perioada deplasarilor succesive spre sud si sud. lnaintand pc cele doua tci provincii romane de Ia nordul Dunarii. in annata sa izbucnind ciuma. Ipotezele autorului sunt confirmate de ocupa orasul C'hakhedon.. a fost mutt largita prin recucerirea regiunilor din cuceresc Heracleia Pontica. fapt pentru care stiintifice din ultima jumatate de secol asupra gotilor este legaturile gotilor cu Cappadocia vor ramane foarte prezentata in lstoria romanilor. (. lea.

pp. pe lui Traian de Ia Drobeta. Astfel. in caz de nevoie..) Stapanirea 6. intre care se aflau $i multi crestini. Atunci a fost mistuita de un puternic incendiu. va obtine si el o biruinta asupra sarmatilor lui Christos care a venit»".691: Patrunderea crestinismului in murilc germanice din Dacia nu vor indrazni sa intreprinda spatiul sud-est european dominat de goti se datoreaza WA actiuni militare contra imperiului. dar propovaduirea religiei zone (imitate si anumite puncte pe tarmul nordic at crestine printre populatiile gotice de la nordul fluviului nu Dunarii. cei dotati.. Ia rangul de episcop (anul timpul impdratului Justinian. batran de 110 ani. °data cu aces- construit peste Dunare un pod de piatra si de lemn. In 334 vor fi invin§i. cei fericiii»". care in anul 372 a fost inecat in rAul Museos bogate urme arheologice din epoca lui Justinian se intal. Isioria romanilor. (. ca rczultat al precum *i a misionarilor crestini. intre Sucidava §i Descus s-a teritoriile romane din Peninsula Balcanica. a castrului biliti in regiunea varsarii Vistulei in Marea Baltica. misionar proeminent at noii religii printre gotii stapanirii romano-bizantine la nord de Dunare are loc pe de la nordul Dunarii de Jos.695 697: Manand pe alani imperiului pe malul de nord al Dunarii a fost practic Inaintea for inglobandu-i in organizatia for rdzboinica.. flota militara a Dunarii. gerea ostrogotilor. puteau folosi $i ecei inzestrati. care isi cumplit regiunile din valea Dunarii si au distrus multe ia singur viata. avand aici semnificatia de Ripensis. si cele ale sarmatilor. p. iar unitatea cautie luate de goti. 2001. inau. pe acelasi loc. In anul 348. Pentru legatura mai stransa a din unna asezandu-se statornic ca si bulgarii in 679 in sudului Daciei de imperiu. unde cetatuia a fost refacutd $i in interi. sunt adusi Ia ascultare $i constransi sail respecte obli. care planuia sa recucereasca 341). (. ale scitilor si ale multor altor neamuri $i gatiile defoederaii ai imperiului. Cei zidurile de incinta. dispunand totodata $i de midi baze partile Pontului Stang se produce de timpuriu marea navale pe cursul fluviului. Situatia fiind consolidata. cand avarii §i slavii au atacat si devastat gotilor at caror rege.370: in Raliaria i geta. §i militara a ostro- 599 600. in ciuda masurilor de pre- s-a prabusit Ia inceputul secolului at VII-lea. (Buzau) de persecutorii din randul aristocratiei gotice este nese Ia Sucidava. si apar in anul 376 Ia Nistru. in Daphne (neidentificata. Cele mai Sava Gotul. vizigotii lui Athanaric incearca sa se dupe care nu s-a mai refacut niciodatd. unde era granita intre stapanirea vizigota Sucidava. chiar din a doua jurnatate a sec- turilor din sudul Daciei i construirea de fortificatii olului I p. Reanexarca Ia imperiu a tinu. diferite neamuri din provinciilc autoritard gotilor $i sarrnatilor-iazigi dc Ia nordul Dunarii Galliei si.:"Precum se stie. Ermanarie. p. Dar sub Justinian au fost recucerite numai crestini la sudul fluviului. din Banat $i sesul Tisei.) Dupa infran- Dobrogea. 5. p. epoca de evanghelizare. Fenomenul pare sa ia razboaielor purtate cu succes schimbator intro imperiu $i amploare §i sa evolueze rapid. orul ei s-a construit o bazilica crestina. cuceriri vremclnice Ia nordul Dunarii. a pierdut sudul Dunarii. Abia pe timpul lui indoiala contactelor dintre populatia accstui teritoriu $i Valens. De aici stapanite de ei trebuie considerate prezenta in numar mare inainte pant la Justinian. apararea romans pe Dunarea lnferioara si cea ostrogota.Ion Nistor «brazda lui Novae».ro . sarmatii Ihnigantes din Banat. in urma dezastrului de Ia Adrianopol (anul crestinarea gotilor $i a celorlalte populatii din regiunile 378) i a invaziei hunice. o buns marturie in acest sens". cu scopul de a proteja teritoriile de romanitatii orientate a fost rupta de avari si slavi. gotii au profitat de luptele pentru tron si au atacat lumca romans.11. contacte ce au imbracat forme dintre cele teritoriile si garnizoanele romane de la nordul Dunarii. inaccesibile pentru romani. Aceasta denumire cu §tampila ale diferitelor unitati din armata Daciei derive din verbul giban (a da).Chr. dar localizata ipotetic nu departe a doua jumatate a secolului al II-lea o parte din gotii sta- de gura Argesului) 4i refacerea. Ulfila se stabileste cu un grup de Dacia traiana. Sucidava. si cetatea apere la Nistru. cc se va termina in secolele unna- intre Sucidava §i Romula a fost refacut. Inferioare. Tot de numele toare prin asimilarea slavilor". In acest sens avem marturia scriitorului aparate de unitati militare din armata Daciei Ripensis au crestin Tertulian: «Caci in cine altul s-au increzut nea- permis lui Constantin $i fiilor sai sa impuna o politica murile: partii §i mezii. Bucuresti. Sesurile intinse ale Olteniei si ale Munteniei insa este abandonata. Detalii despre gepizi in Istoria romdnifor.707 §i unn.... iar vechiul drum roman pe valea Oltului. iar mai variate. de ale multor insule.) 0 noun revenire puternica a lui (Vila. ceea ce duce la ridicarea neamurile germanice. Intro cazurile importante care au dus la imparatul. Gotii au fost infranti. nea. care avea ca sedii principals 4. acestia es reanexate la imperiu.. regiunii britanilor. au ajuns in regiunea pontica.reclaclit in tchnica epocii. iar prin pacea din 332 dar supuse lui Christos. lichidata pe timpul imparatului Tiberiu Mauriciu. primului imparat crestin se leagd construirea cetatii de la 3. apud. Pe malul nordic al Dunarii abunda ramasi pe tarmul Balticei s-au dezvoltat ca un grup dis- unnele de tot felul.nectinoscute noun $i pe care abia putcm asemenea. (. te evenimente incepe si viata romanitatii nord-dunarene o gurat in 328. ale germanilor. de Ia Singidunum pans in est a teritoriului dominat de vizigoti. Ibidem. imperiul va mai face doar mici a captivilor romani. dupl malul oriental at fluviului. noun etapd istorica. au plecat spre sud §i coborand un plan nou. intre care numeroase caramizi on Ogle tinct cunoscut sub numele de gepizi.dacoromanica. Aceste trupe. Constantius at sa be numarain? In toate aceste locuri se rosteste numele II-lea. in 358. ale dacilor...!!. Ia granita de cetati romano-bizantine. eventual a fortificatiei de la Constantiniana vol. au ramas in afara stapanirii romano-bizantine. care trimisera cerceta§i dincolo de 130 www. lbidem. Martirajul unui alt misionar crestin. cu material scos din vechile constructii si din de-a lungul Niprului. vol. in anii hunii zdrobesc formatiunea politica. Hunii insa.

dintre huni 5i vizigoti precum $i uncle fapte de ordin arhe- Faptul ca hunii nu atacA noile pozitii vizigote se explica. da in discutie. a-1 face intangibil. Este. ii acolo insele crau socotite sfinte $i nu se foloseau dead in scop parasit de vizigotii sAi. Astfel.. Este vorba de nriarele reprezinta o prima mare emigrare. cetele goticc parte. (. pe de o pc care it stiau doar amanat $i nu eliminat. sunt. vine intreaga situatie istorica 1i insasi localizarea luptelor toare ale luptelor dintre huni 5i vizigoti. cu caractcr gotic. profitand de spaima functia de «rege» coincizand cu aceea de mare preot el $i dezordinea ce cuprinsesera garnizoanele romane de pe este considerat in mod cert ca apartinand gotilor prin linia Dunarii. condus de Athanaric. unde. Se citeste clar tru a se alatura maselor gotice conduse de Frithigern sau in scrierea runica. pare in grabs pe unul dintre coliere. iar urmat pe Frithigern. cAreia ii vor urma tezaur de obiecte de aur descoperit. dcscoperite mai demult de sprijinul imparatului Valens. Oricum s-ar mai putca treacA in imperiu. este primit cu mare cinste la logice romfinesti au reusit sa identifice exact locurile in Constantinopol. caruia i se alatura $i all con. iar la unna haiktg (slant. Restul se poate Alatheus. Dinspre rasarit tree o gotilor). $i cel proroman nici un motiv sa se admits o localizare in Banat. prin aceea ca puterea. El incearca o ultima retransare in fata citi inscriptia. (. in dealurilc BuzAului s-a gasit cerea s-a flicut pe Ia Dinogelia. unde moare dupa doua saptamani". Istoria Romanilor Nistru spre a le supraveghca miscarile. Ipoteza localizArii Caucalandului in Banat se spri- in primul rand.. aparat de inaltimea padurilor $i religioasa a Iui. Literele runice etc muntilor. sacru). dorinta de jaf in imperiul roman deschis acum «barbar- Tighina) $i cad pe neasteptate peste oastea lui Athanaric ilor». descoperirile arheologice care sa sprijine o astfel de dilator. imperiu. ologic. pe care probabil Ii mina tot mai magico-religios nu pentru trebuinte profane. argint $ i de aur. eventual chiar inambele parti Ploscuteni din valea Siretului ii Stoicani din cea a ale tor. de avand in fruntc pe Frithigern. a sfinti tezaurul.) exagerata. sub conduce= principilor genitiv. deci numele pe care si-I (Rideau insist gotii. Dar. In schimb. la inceputul cuvantului gutani (al pcntru a intra in solda romanilor. dar Inca destul de dark scrijelitA se taifali. incat intreaga inscriptie sa insemne vizigotilor ramasi in nordul Dunarii nu se poate decide so «a gotilor proprictate sacra sunt». a constitui o apt-are magico- Cauca land. Athanaric cu restul interprcta in asa fel. (. SaJrax si Farnobius. indicatA de un text. Frithigern Ire. Ia Periam. trec Nistrul prin care au locuit si au prosperat 75 de ani teama de huni ii vad intr-o noapte cu tuna (foarte probabil Ia Tiraspol. care an fost folosite ca argument. in 1837. Podoabelc de cuse nu demult la crestinismul arian $i se bucura. S-au «zidurile inalte» construite in graba de goti si neterminate emis tot felul de ipoteze. fie pentru prada. astfel. in adapostul«unor inaltimi pieptiw».. aceasta retragere a vizigotilor condusi de din cele mai de seams argumente in sprijinul plasarii Frithigern din regiunile de la nordul Dunarii de Jos Caucalandului in aceste regiuni. la parte dintre ostrogoti. retrAgandu-se cu cetele sale «in locul a consacra. printre care mai sustinute sunt nu sunt altceva decat valuri de pamant ale anti urine se doua: cea care situeazA Caucalandul in Banat $i cea care mai pAstreaza gi astazi pe marl distante Intre localitatile it cautA in Muntii Buzaului.gonind de aici pe sarmati». curand $i allele. Conflictul dintrc grupul Muntenia $i Oltenia. pentru sine $i pentru apropiatii sai. despre care textul lui Ammianus spune ca au fost obtinut se contureaza mai clar contradictiile interne din indepartati de vizigoti. Fie ca tre. astfel.. De altfe. este desigur de unii invatati denumit Tezaurul lui Athanaric. Cifra de 200. In fata pericolului hunic. trecerea in imperiu. Cea mai proba- Prutului. dintr-o regiune de campie cats vremc conduse de Frithigern $i Alaviv cer si obtin de in Valens C'aucalandul era muntos $i sigur mai tarzii decat perioa- chiar in toamna anului 376..000 de oameni. ins5. care I -ar fi cunoscut popular sub numele de Closca cu puii de aur. In ianuarie 381. a fost rezolvata. care s-au petrecut aceste evenimente importante pentru 7. ca $i la est de Carpati nu mai exists pagan traditionalist.) Cercetarile arheo. Alaviv. Ibidem.697: Problema localizarii acelui istoria Europei Intregi. un lucru este !impede: ea a avut scopul de pericolului hunic.ro . deci 5i in sud-estul Transilvaniei. fie pen. de alani si chiar de huni. Athanaric este obligat in cele din urma sa pe care o ataca $i o silesc sa se retragli in graba la caute refugiu.slor nu era Inca Ia jinea mai ales pe imprejurarea ca acolo se gaseau sar- acea data suficient de InchegatA. se strecoara dincolo de Dunare $i cete de inscriptia mutilata. S-a dovedit astfel ca refugiul Cauca land (Caucalandensis locus) in care s-au retras gotilor a fost in Podivil Central Moldovenesc si ca vizigotii Iui Athanaric a fost $i este incA disputata. p. fie ca mai degraba pe Ia un monument arheologic care totdeauna a constituit unul Durustorum.. caci in sprijinul sau stiintifica referitoare la localizarea momentelor hoard. la Pietroasa. izbucneve acum violent.) In rastimpul astfel matii. In felul acesta o indelungata ii incalcita disputa bila solutie este aceasta din urma. ipoteza Iipscsc sau sum extrem de rare.. mutt dtipa ce §i-au pierdut stapanirea peste in tara in 131 www.. Inca din anul 377. din moment ce descoperirile masa gotica qi cele rczultate din raporturile for cu ceic. Ammianus spune numai ca nu au putut fi Tezaur at unui templu sau «regal» on ii una $i alta numarati.dacoromanica. arheologice au dovedit prezenta sarmatilor nomazi in Ialtc populatii conlocuitoare.

ro . Sterna Bassarabilor www.dacoromanica.

dacoromanica. Starostia Sipenitului VI.PARTEA IV EPOCA VIETII DE STAT LA URMASII PROVINCIALILOR ROMANI DIN TRANSDANUBIA SI DACIA A. Transilvania si Banatul sub regii arpadieni IX. Descalecarea principatului Moldovei V. Unirea Vlahiilor muntene sub sceptrul Basarabilor M. IN TRANSDANUBIA APUSEANA I. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati VIII.ro . Romaniile sau Vlablile din Carpati II. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA IV. Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei C. Viata rominilor din Transilvania si Banat sub regii Ungariei www. Domnia voievodului Alexandru Basarab si intemeierea mitropoliei Ungro-Vlahiei B. DACIILE VII.

134 www. Dar tori. daco-romanii din Trans- danubia s-au putut constitui sub barbari in Poate ca nici intr-o alts parte a Europei judecii (judices. erau mereu romani a disparut. amintirea vechii Rome. amenintand-o cu nimicirea etnica. In curs de mai bine de o mie dc ani sibile. apele s-au erau considerate ca parti dezlipite din tara cea scurs si populatia indigena a ramas neclintita mare a romanilor. nu erau deci In toata epoca navalirilor barbare. castigati pentru politica si in Cantecul Nibelungilor in care se spune ca la ei si obligati la servicli militare in schimbul nunta.Rcununo realipire a acestor provincii la Romania n-au Herzoge uzdr Walchenland. bizantinii nu vedeau decat regi apropiere a numelor Roman si Vlahata o gasim clientelari ai Romaniei. decal midi Romanii sau Vlahii. Ei n-au incetat vazut.dacoromanica. Continuitatea traditiilor politice Sub inalta protectie a imparatilor din romano-bizantine Constantinopol. ca o parte care apartinuse impe. In scrisoarea sa din lipsit din zilele imparatului Constantin cel 1345. La celelalte natiuni cum li s-a mai zis mai tarziu si de a numi tam neolatine ca bunaoara la italieni. papa Clementie al V-lea arata ea in Dada Mare pans in cele ale imparatului Manuel transilvaneana si in Transdanubia munteana Comnenul. In constiinta for acestea talazurile navalitorilor s-au potolit. Mid incercari de sa participe.ro . for Romania. romanii be numeau bare. In aceste Romanii s-a pastrat strabune. fiindca imperiul roman intariti de imparatii bizantini. Vlah la voievodului Seneslau 1. Teritoriile acestea in aceste tan valurile nenumaratelor semintii bar. inlocuit mai tarziu. care ramasesera. iar autohtonii s-au nite de la stramosii for firesti. Legiunile romane. ce navalisera face mentiune cronica anonima intitulata: asupra provincialilor daco-romani. ca si stancile de granit mai numea imperiul bizantin. Continuitatea traditiilor politice romano-bizantine 2. Nu este deci nici o mirare dada larea si absorbirea elementelor slave migra. Romania din apus disparuse cetasera de a afirma cu arma in mans drep. care nu in. iar pietrcle in vaile raurilor de munte si in locuri greu acce- raman.-. In capeteniile barbare de la Dunare si cand s-a inceput tara rnoldoveneasca. catre nu s-a adeverit mai bine ca in Transdanubia si sfarsitul mileniului I. judetelor Romanati sau Vlasca. coace de Dunare. din Carpati. latineste terrae. cum se in sediile ei strabune. adica din Romania. In credinta aceasta. cu imparatul Romulus Augustus Inca la 476. intre multi alti principi strain!. Voievodatul lui Litovoi si Tara Severinului 3. spanioli si portughezi. precum s-a puterea si vitalitatea for etnica. IN TRANSDANUBIA APUSEANA Capitolul I ROMANIILE SAU VLAHIILE DIN CARPATI 1. cum le ziceau provincial!! daco-romani au ramas la vetrele for strainii. francezi. si-au pastrat limba si legea moste. unde traiau duper legile si obiceiurile for s-au abatut asupra populatiei bastinase din mostenite de la roman!. respectul Povestire pe scurt despre domnia Moldovei de cuvenit. traiau multi olachi roman!. Ca eroi anonimi panii sangeroase la Dunare si au fortat de ai acestor midi taxi romanesti sau vlahice erau nenumarate on trecerea marelui fluviu pentru considerati legendarii Roman si Vlahata de care a impune semintiilor barbare. prin termenul slay kneaz) Dada zicatoarea ea apa trece. sub suprematia imperiului roman de nici o clips de a se considera romani sau vlahi. occidental. deopotriva cu Vlahii s-a pastrat pand astazi in numele ostirile bizantine de mai tarziu. turile for de suprematie asupra Transdanubiei Amintirea acestor vechi Romanii sau si Dade!. lui Etzel cu frumoasa Krirnhilda vor vent unor stipendii anuale. care traiau in largul lor. numele gentilic de riului roman.Ion Nistor A. bar prin asimi. rasarit sau a Romaniei. Aceeasi din Carpati. adica. si recucerire a Transdanubiei si Dade! si de ducele Ramuno din Tara Vlahilor . au dus cam. numit romani. numele de romani s-a pastrat numai de latirtii toare dadura cea mai stralucita dovada despre din Carpati. Tarile for de din- din masivele Carpatilor.

traducerea germana a termenului Terra Severinul venea la sud si nicidecum la nord de Blaccorum. dezlantui o ofensiva foarte puternica mentine si cu ocazia innoirii privilegiului din contra cumanilor.:. Regiunea aceasta era locuita Blakumennland. incerca sa extinda suprematia sa Vlahia-Neagrei. nu pare intemeiata. Istoria Romanilor Dupes actele cunoscute pans in prezent.201) car. in cursul (192 . adica Tara Vlahilor. Nici de un cap de pod bulgar la a fost identificata cu Romania bizantina. Infmrcarea de a Islandezul Sturleson aminteste despre deriva toponimicul Severin din slavonescul campania imparatului Alexie Comnenul in sever . trecu muntii in Cara Ou lag. ridicase Drobeta la rangul de secolului al XII-lea. Mentiunea aceasta se aunaniei. cad tatarii ca si turdi numeau asupra hinterlandului oltean si sa aduca sub pe vlahi. marcd de granites sau banat. cum transierint per (1205 . credein ca terra Blaccorum din privi. care la inceputul secolului al XIII-lea si alta inregis. Acestia erau Hind infrant. regele o numi Tara Severinului - sand si germana cu privire la Terra Blaccorum. care pe nedrept apezarile lor. s-a simtit nevoia unei aparari era vecina cu Tara Vlahilor. de unguri in Dada Olteartd era Severinul. care intetira mereu. papa Grigore al X1-lea dorea sa be colul al X-lea romanii sau vlahii din Banat si din castige pentru biserica catolica trimitand . 2. Andrei at II-lea al Ungariel din anul 1211. Cronica persarui arata ca. de numeroase semintii . de la inceputul secolului al XIV -lea. adica Tara Vlahilor. la 1237. In fruntea Vlahiei Negre se gasea ascultarea sa si pe voievozii si pe cnejii roman! ducele Mischeslav. Iflak. Atacul intampind oarecari dificultati. pornind din Dacia transil.pe ajungem la concluzia ca cel mai tarziu in se.2 ceea ce indica ca ea trebuia rsei pi din Dada tirnisarui de la Orsova prin sa se extinda pi la sud de Tara Barsei pentru a Portile de Fier. Termenul de Bleslaurtannaland nu este decat intrucat pentru semintiile slavone din Dacia.in Transdanubia ajunsera sa se emancipeze de terra Ceurin .terra Blaccorum .ro . de dincoace Si de dincolo de Olt. Localizarea pe teren a Tarii Vlahice teutonic caruia ii cedase Tara Barsei.nordic. Primul punct de reazem ocupat se putea invecina cu Tara Secuilor din rasarit. prin situatia sa dominants la iepirea Dunarii legiul de la 1211 trebule cautata dincoace de din Cazane. cetatea medievala a Severinului n-a fost cladita lea. colonic si construise acolo asa numitul castru jie germane.quod multum timisan. din diverse cantecc de vile. Litovoi si Seneslau si cnejii loan pi Farcas pe Versurile din Cantecul Nibelungilor care.o gasim in privilegiul acordat ordinului teutonic de regelc Pe la inceputul secolului al XIII-lea.dacoromanica. adica mici Romanii sau Vtahii. terra de Zeurino. ii sill sa amintesc de Wlachenland. find numai figurile legendare ale fratilor Roman pi Vlahata. incredintand ca islandeza a lui Snorri Sturleson de la apararea ei credinciosului sau Luca. Cara-Oulag si Wlachenland. fiindca Campania a avut loc la sfarsitul secolului al XI. regele se grabs sa organizeze acolo o cloud marturii narative. adica in lV-lea. Voievodatul lui Litovoi si Tara cea mai veche mentiune documentary despre Severinului Tara Vlahilor . supunandu-i autoritatii sale. flul sau Bela al vaneana. plateasca cuvenitul tribut de vasalitate. chemand in ajutor ordinul anul 1222.1235) care isi insusise titlul de rege al terrain Blaccorum. una cuprinsa in croni. in vedere operatiilor militare contra cumanilor. De aceea. La acestea Numele localitatii pare sa stea in lega- se adauga si versurile din epopeea Nibelurugilor. per. care. la 1240 hanul de bulgari. Ea era vecina si contra cumanilor porni concomitent din Tara cu Tara Secuilor. ci de Cavalerii loaniti. Tara Conjugand deci marturia documentary din stapanita de aceste cdpetenii autohtone ca pi de 1211 cu cele narative din sursa islandeza.multitudo gentium . In scopul acesta regele Andrei al II-lea tributum debeant persolvere.calugari predicatori din ordinul barbari si sa-si organizeze ducatele sau lank dominicanilor pentru a predica multimii crezul lor proprii. care se impotrivise tatarilor. severian . regele Bela arata caror intemeietori gasira personificarea lor in curies papale ca Tara Severinului. ale catolic. Pentru localizarea aceasta militcaza De aceea.castra Severiana. tura cu numele imparatului Septimius Sevens care s-a inchegat dupes cum se stie.Luca Bano de Sevrei. Urmasul regelui Andrei. tatarilor Budzek. vantul de miazanoapte. de unde romanescul seavar - Blakumannalculd unde se gasesc pi pecenegi. de curand cuprinsa de el. cand atacurile cumanilor pi ale bulgarilor se Regele incredinta cavalerilor Tara Barsei. nordul Dunarii nu poate fi vorba. inaintasii lor. 1231 aparc in marturiile timpului ca ban al trata in cronica persana a lui Fazel-el-Raschid Severinului . in Transdanubia. In anul urmator. care. nu apartinea insa 135 www. avea o mare importanta strategica Carpati. prin care aceptia mai active a granitelor de rasarit ale Banatului puteau trece Para a plati vama .

Intre aceste atinente se Veniturile din Tara Hategului si be rezerva gasea si tara Hategului . In 1240. voievozii si cnejii seve. ban de Severin era gasea sub stapanirea voievodului roman Litovoi Os/u.aurea bulla . De asemenea.usque ad fluvium Olth.cwn Severinului si be rezerva regele pentru sine si Alpibus ad ipsam terrain pertinentibus et aliis numai a doua jumatate o ingadui ordinului. cumane si bulgare devenise si mai apriga.ile vecine. pe langa indicatiile geografice. Romani' severineni aveau bisericile. Interesant este faptul ca si tara voievo- si Oltenia intreaga cu cele cinci judete ale ei. care ar putea fi identificat cu faimosul si a cnejilor loan si Farcas. de la ducele Bernard al II. sateni-rustici . episcopus Zeurinensis. Astfel. La 1246.ceea ce lass populatiei indigene obligati' militare foarte sa inteleaga ca si voievodatul s-a dezvoltat grele. Jumatate din Cara de Severin . ei ajunsera la o ordinul teutonic. vedem ca autoritatea banului de Severin nu se Pe langa nobili . in redactia papal& a hrisovului s-a 1241 o hoards tatareasca patrunse in Tara scris din greseala "terra Litua" in loc de "terra Severinului .3.maiores terrae . attinentis omnibus. Andrei al II-lea. si merciale nu numai cu t.din agricultura.traiau acolo extindea decat asupra regiunii de la Dunare. Ele ajungeau Lytuoy vaivodae. incredinta ioanitilor Tara Severinului impreuna cum s-a incercat. este lipsita de once temei cu cnezatele lui loan si Farcas .terra de Zeurino . care la nede in Tara Severinului denota ca populatia 1251 primi si cofirmarea papei Inochentie al IV- local& din acea vreme intretinea raporturi co. Din cuprinsul lui sese acolo de mult diferentierea in close sociale. pe care o lass romemilor sa o Severin le cunoastem din bula de aur a regelui stapaneasca ca mai inainte . Astfel viata culturala. Severinului cu muntii aferenti Tezaurul de monede medievale si cu toate dependintele impreuna cu cnezatele descoperite de curand la Craiova cuprinde lui loan si Farcas pang la rain Olt" . 136 www. se produ.cuprindca toate veniturile. Hrisovul nu ne da nici o indicatie cu nizatie militara. Bula de prout idem hactenus tennerunt.cum kenezati- istoric. un adevarat aparat belic . la care regele Bela al IV. lea.sau hristovul regal arata ea apare ca vasal supus regelui. tibus et alliis attinentibus partes cum cnezatis lea al Carintiei. si ale cnjeilor loan si Farcas fats de regele deschizandu-si drumul spre Dunare. care la 1211 chemase in ajutor schiturile si manastirile tor. economics si sociala destul de be oferi regele Bela al IV-lea prin hrisovul din inaintata. Populatia romaneasca apartinea bi.dacoromanica. pescuit si caci hinterlandul de la deal si de la munte se cresterea vitelor. urrnand pilda parintelui sau Ohrida. poalele Carpatilor. excepta insa tara voievo- Granitele de rasarit ale banatului de dului Litovoi. In scopul acesta. privire la centrele administrative ale celor patru apparatus bellicus -. dar mai ales impotriva for voievodul Litovoi si cnejii loan si Farcas.Bezerembam . cuprinde.deci un regele toate pentru sine. Regele Bela al IV-lea ldentificarea lui Bezerembam cu Basaraba-ban.. Litovoi aur .1246.ro . dintr-un cnezat.Terra d'Ilaote . adica dintr-o judetie. oferindu-i Tara Ba" rsei. pe care la 1247 ii vechime hirotonia canonica de la mitropolia din chema la Dunare. foloasele si slujbele din Tara muntii si toate celelalte dependinte . Hrisovul regal din 2 iulie 1247. regele Ungariei se vazu nevoit sa recurga la sedcii ortodoxe. quam Olachis relinquimus. ci si cu alte pretioase informatii politice asupra adminis- tan mai indepartate. tratiei din Tara Severinului. formatiuni politice din Tara Severinului. 1247 "toatd Tara.unde infranse Lituoy". iar elm-jell primeau din ajutorul Cavalerilor Ioaniti. rineni aveau la indemana for o puternica orga. apuseni din acea epoca. cu numele Grigore. pana la Olt .excepta terra Bela al IV-lea din 1 iunie 1247. Ion Nistor nici unei dioceze existente. precum si de la alti potentati Ioannis et Fracasi usque ad fluviwn Olth. Bezerembam al cronicii persane a lui Fazel ducatul lui Litovoi s-a numit Tara Litovoi - Ullah-Raschid Cronica aceasta spune ca la terra Lituoy. o indicatie ca aceasta vast teritoriu care cuprindea judetul Severin. Dupa capetenia sa. bus loanni et Farcasii. ale Iar cand inversunarea atacurilor carui tendinte intampinara serioase dificultati.terra Harzog . o tara se gasea in stransa legatura cu regatul parte din judetul Hunedoara cu Tara Hategului ungar. Prezenta acestor mo. dului Litovoi apare sub denumirea de cnezat - Apararea unui teritoriu asa de intins impunea terra kenezatus Lytuy vaivodae . lea facea mereu ape' in luptele sale contra bar. Nu putem sti unde isi aveau resedintele barilor navalitori. haporturile politice ale ducelui Litovoi rezistenta hanului de Severin . Ungariei erau deosebite. se cumanilor a caror suprematie ajungea pana la aminteste chiar de un episcop al Severinului .totam ter pfenigi de argint de la arhiepiscopii de Salzburg ram de Zeurino cum Alpibus ad ipsum pertinen- din anii 1147 .

bulgari de bronz. Banul Mikud fu rasplatit de rege pen- localnicii ii numeau in limba for simplu ban!. pc care Ottokar. Acestia erau ulahii de fie batuti si in partea Banatului incorporate suo steagurile banului Mikud. intrucat Severin.maiores ter. lupta pentru supre- este obisnuit . Istoria Romanilor Totusi. i-am asezat in millocul regatului pentru luandu-le prada si facAnd multi prizonieri din- apdrarea castrelor ce facem sa i le zideascd de-a tre ei. si din material brut adus din regiunea start- ta ca una din cele mai vechi localitati.ut Danubius fortaleciis muniretur". distinsese in lupta contra bulgarilor ce navali- tune directs a regelui Bela. asezat pe Dunare. Din privilegiul comercial din 1383. pe care regele indraznetii ei cdrdusi. matia politica asupra Tariff Severinului. vechea Sucidava. Cetatea era tul. ea servea exclusiv scopurilor militare. care se care participa la batalia de la Kroissenbrunn bateau pc timpul arpadienilor in Banat . cetatilor de la Dunare si cum Tara Severinului fiindca zacamintele de sare de la Ocnele Mari fusese cedata ioanitilor. un afluent al Jiului. unde inflorea pescui. impreund cu Tara Hategului. care transportau sarea ii infatisa papei ca pe adevaratii constructori ai din partile Daciei transilvanene la Dunare. fortarete .ra- gaseau in Gorj. era firesc ca ei sa fl erau Inca neexploatate in acea vreme. devastassent. ajutat de cne- "Pe unit dintre acesti frati .zice regele jii olteni. la care lucru neamul nostru nu vazul tuturor. rae . de fier. cute si diferite franturi de nae . Mai putin probabila pare identificarea cu inchisa intr-o dubla incinta de ziduri. In tru bravura sa cu trei mosii in banatul sau.ro . Dupes localitatea Celei de pe paraul Procruia. Banul Laurentius. potcoave.mentionate in hrisovul regal. 0 alts unei capele crestine zidita cu material roman localitate amintita in privilegiul ioanitilor este din caramida si piatra. precum si turnul cetatii Celeiul. Impotriva acestei pared se ridica o mar. piroane etc. ii batu si-i alunga peste Dunare. cu peitura conducettoare . S-au descoperit ruinele face mentiune istoria in acele part!. Monedele care circulau in Tara La 1260. batalie sa fi luat parte si voievozi si cneji din tatiei regelui Bela si sa vines in ajutorul Maramures. construit in trei etaje din piatra brutes de rau si mai sus de gura Oltului. care in felul acesta se prezin. afrthn ca intre combatanti se dovedeste ca asemenea ban! au conti-nuat sa gaseau si multi roman!. era cea mai Absenta pieselor de arta dovedeste ca cetatea veche organizatie politica romaneasca cu era lipsita de once lux si podoaba feudala si ca judecii ei. dintre ts cad asa au chibzuit ai nostri in repetate bulgari si unguri. ceea ce acestei bateau. contingentele cnejilor roman! din Tara La 1248. cavalerilor ioaniti. se pare ca voievodatele lui Litovoi se Sapaturile recente ce s-au facut in E. La 1264. (iulie 1260) contra regelui Bohemiei. raportul regelui Ottokar catre papa asupra nilor. care completau Tani Romanesti. foi de arc. ghiulele de piatra. sale. ban de Severin era Mikud. cnezatul lui loan in Do lj car eel dina publics de la Turnu Severin au scos la al lui Parcas in Valcea. izbucnise cu mult inainte. land puteau dezvolta pescadile . Instalarea ungurilor in Banatul de 137 www. a caror combativitate sI vitejie Ungariei. de stances. Populatia Tarn Severinului cu cnezatele topoare. regele acestui ordin n-ar fl dat urmare invitatiel rasplati senriciile banului Laurentius care se regale. sa dea curs invi. construit cetatea Severinului. dupes toata bisericile for construite din lemn si piatra si cu probabilitatea. Centrul administrativ al iveala ruinele cetatii medievale care fusese con- Tarii Hategului se gasea de buns seams in struitA din materialul constructiilor antice. Nu este insa exclus ca la aceastA maestrul Ordinului Ioanitilor. legate cu var si nisip. cu Constructia cetatii se datoreste. pentru cesiunea Teirii Severinului catre Ordinul Urmasul lui Mikud in bania Severinului loanitilor ar fl ramas liters moarta si ca membrii ajunse maestrul Laurentius.banatum de Zeurino hostiliter dadusera urmare chemarii sale. S-a crezut multa vreme ca actul regal erau bine cunoscute.dacoromanica. acordat brasove. arme si echipament. nduri ca este o sigurantd pentru not si pentru precum arata cronica notarului anonim al toatei Europa ca Dundrea set fie inteiritcl cu regelui Bela al IV-lea. dar localitatea Hateg.cu satenii si agricultorii si cu pacurarii.sau simplu "banates". Severinului erau fares indoiala denarii. pe care-i spanzura pe malul Dunarii in lungul Duneirii.piscationes pisci. Severinului. pinteni. taxele vamale erau fixate in ban!. Intre daramaturile vechil cetati s-au intr-un pardias de la poalele Retezatului nu se descoperit tevi de push. de care coasa a Cazanelor.gens nostra ad hoc editerit insul. ce se vechiul turn noua asezare s-a numit Turnu- varsa in Tismana. papa indemna pe Rembald. Pzemysl banates denarii . De altfel. care la 1254 aduce sera in banatul de Severin al-I devastasera in la cunostinta papei Inocentiu ca ioanitii lung si-n lat .

" de Arge*. Aceste ocupari teritoriale erau pri. tot ce s-a sustinut in legatura cu aceasta tara.terra Szeneslai Vaiuodae Olachorum - de ioaniti. dandu-si grija sau Bdrbat cazu in captivitate . Bata lia s-a dat de voievodatul lui Seneslau insa numai jumatate ainbele parti cu mare inversunare . infrangerea rezistentei romanilor.1272) arata ca ginerele sau. iar fratele burguri si de a atrage colonisti. In Cumania. mosesti. In tot tim- graba aparatul sau "belie" si porni cu barba tie pul acesta cavalerii urmau sa incaseze din in calea navalitorului regal. se lichida incercarea Dunare.3 Angajarea ungurilor in luptele grele cu bulgarii dadu prilej voievodului Litovoi de a ingloba in tinutul sau cnezatele lui loan si 3. arata ca strabatuta. in 1276. care aminteste si de actele necontenitelor for agresiuni. din una cum fratibus suis. o desprindem din bula de our a regelui Bela at vite de regele Ladislau at IV-lea (1272 . In anumite acte din 1233 si 1265 se rabilite devastasset. precum se crede. atunci regele insarcina in Szeneslai Vaiuoda Olachorum. statea Petru. regele Bela al IV. . Litovoi concentra in lied se facu pe termen de 25 de an!. cealalta jumatate ramanand sa se surnmo opere pugnando . care depindea direct de regele Ungariei si de a Cea mai veche mentiune documentary cuprinde si vaste teritorii din Banatul cu privire la tara lui Seneslau. Capitala voievodatului Litovoi inaugureaza in felul acesta eroic seria se gasea probabil la Campulung sau la Arges. cuprindea vasta regiune munteana de la dem nobis fuit restauratum. pe care o lass acestora ca sa o stapaneasca ca pate . Astfel.rustici . iar "cas- 138 www. plecat pe Litovoi sa renunte la teritoriile ocu. Dar vazand ca avertismentele toata Cumania de la Olt si Alpii Transilvaniei. In continuare. voievodul vlahilor. regele incredinta ordinului ioanitilor restituirea lor.ro . care era Gheorghe. Severinului . La 1270.din Dada raportul sau ca pentru eliberarea lui Barbat Transilvaneana de once conditie si natiune ar must sa stoarca o sums considerabila de bani fl acestia. la cornitelui Petru. Pentru apararea Tarn face mentiune de "Tara nurnitei Louistea de la Severinului regele fu nevoit sa poarte cinci apa Lotrului care se varsd in OW. Buzau. cade de la sine se distinse banul Paulus. impreuna cu Tara Hategului. Dupe infrangerea lui Litovoi.aliquam partem ultra Alpes existentem si pane acum . Vlahia voievodului Seneslau Farcas. unei expeditii de pedeapsa. afara de tara lui Seneslau. confirmata in 1250 si drept uzurpari si de aceea el incerca mai intai de papa Inochentie al IV-lea.1290) IV-lea din 2 iunie 1247.terra nostrum de Zeurino mise. in bulgarii continuara sub banii Ugrinus.nullis admonistationibus nu 1-au indu. quam eidem 1279 pe magistratul Gheorghe cu organizarea reliquimus prout iidem hactenus tennerunt. pans sub zidurile cetatii ridicatc vlahilor .si s-a terminat cu incaseze pe socoteala regelui. voievozilor roman! morti pe campul de onoare Campulung este mentionat la 1300. romanilor de a-si afirma drepturile de ajungand cu timpul pans la raurile Ialomita. Litouoi isi ordinul primi ingaduinta de a ridica cetdti sau gasl moartca pc campul de lupta.interfecit ipsu si silinta sa populeze tara. voievodul Severinului. stapanire asupra intregii Tari a Severinului. Cu toate acestea. fruntea ca'ruia. Concesiuna teritoriala fats de cavalerii ospita- In fata primejdiei. invingatorul lui Litovoi. tarul nastreaza. luptele cu tru a fi constituita intr-un comitat aparte. Milcov si Siret. regele Stefan at Hategului.tributum nostrum in partibus eis. Spre miazAzi Tara Vlahilor izbutise sa-1 prinda pe Barbat cu ajutorul sau Tara Roma!" leascd se extindea pana. Tara lea reusise sa -si impuna suprematia asupra Hategului se desprinse de Tara Severinului pen- Tadi Severinului. insotit de fratii sai Cumania toate veniturile §i foloasele. in numele raului Suetislau at Bulgariei devastase Tara Barbat. Amintirea voievodului Barbat se V -lea (1270 . s-a dovedit un fals. Prin hrisovul pe cale pasnica sa determine pe Litovoi la acesta. Magi strul rasarit de Olt si de la sud de Carpati. Era oprit insa cava- et fratrem suum nomine Barbath captivabit et lerilor sa primeasca fard autorizatie speciala nobis adduxit.dacoromanica. excepta terra pro se occuparet. In luptele acestea anterioare.totam Cumaniam. comitele Alexandru si Pariah. regele arata in din partea regelui sdteni .Ion Nistor Severin si chemarea cavalerilor ioaniti in ajutor pentru libertatea si neatarnarea mosses stra- cu ingaduinta papei arata ca. Dar cum razboaie cu bulgarii pentru a pune stavila actul din 1311.restaurand astfel tributul sau in rezulta deci ca voievodatul lui Seneslau4 acele parti . sale .non modicam quantitatem preccuniae fecimus Din cuprinsul acestui pretios hrisov exlorgnere .cum din acestea. iar la rasarit granita era miscatoare.

urma stingerii dinastiei Arpazilor (1301). documentul din 1247 se pomeneste de trans- carea lui Terra Blaccorum din 1211. ca in voievodatele romane0 se produ-sese de Precizarea "peste padure" insemna "peste multa vreme diferentierea sociala. Utlul de rege at Cumaniei. lupte si frarnantar' vor fi avut loc. era inconjurat de mai marii tarii . astfel ca. cazuse bolnav. impreuna constituise populatia autohtona a principele Otton fu pus in libertate. cronica aminte$e ca rae . trecuse asupra Tihomir sau Tugomir . el se putu intoarce teafar in patria de asimilare a elementelor slavone sau scheice un puternic suport etnic. In hrisov se si numele voievodului roman. numita si Cumania. Se pare ca tendent la tronul Ungariei si de a-I tine in in vremea aceea ocnele de sare din inchisoare. Intre impozitele ce ranilor. adica ceea ce presupune o grija deosebita pentru aceea de a primi la sine pe nefericitul pre- pastorit si pentru cresterea vitelor. patura boiereasca se diferentiase de nedreapta de a tine in inchisoare un principe paturile largi ale romanilor sau mosnenilor. din care cauza face mentiune de biserici construite si in con. cad nu degeaba isi asumase bula papala din 1332 it arata ca tats al regele Bela. Inca din sai ca o pedeapsa cereasca pentru fapta sa vechime.ro . Urmasul sau a fost dupa toata probabilitatea danubiei. putem deduce Viata economics depasise de mult greutatile din intar' nplarea aceasta ca ducele romanilor se primelor inceputuri. 139 www.Cara Ou lag . Viata bisericeasca sa. pre- ad iniurias propulecuidas quae ad extraneis tendentul Otton fusese escortat dincolo de inferentur cum aparatu bellico asistere. nefericitul ca si voievodatul lui Litovoi din Oltenia aveau o candidat la tronul Ungariei. la 1233. Asezarea geografica a Transdanubia nu erau Inca exploatate. Din nefericire insa. cronica nu ne mai arata avea si ea o indelungata evolutie.Thocomerius.den Walachen in it gewalt. sa sara in ajutorul cavalerilor in apararea tarii Ladislav Apor si incredintat spre paza voievo- . ajuns vacant in indelungata dezvoltare politica in urma lor. principele Otto de Bavaria. Dunare suprematia bizantina asupra Trans. De aceea. cad in voievodatului lui Seneslau ingaduie identifi. Voievodul munti". Agricultura.hin caber den Wald . Bulgaria si Grecia. Seneslau si se poate ca sub aceste doua nume Nu incape insa nici o indoiala ca asemenea sa se ascunda una si aceea*ipersoana istorica. astfel ca Din faptul ca regele Bela isi rezerva marea opera istorica de a curati Transdanubia jumatate din veniturile si foloasele din voievo. daca i s-a putut incredinta o misiune se percepeau era si impozitul pentru pawni.care se ridicasera prin meritele for per.din 1240. cu Vlahia porturi de sare din Dada transilvaneana spre Neagrd .rustici . pe care o regelui Ungariei. Din contextul privilegiului acordat ioanitilor se Cronica rimata a lui Ottokar din Stiria vede Ca voievodatul lui Seneslau din Muntenia.ecclesiae constructe et construendae. Este probabila si luptele si zbuciumarile voievodului Seneslau apropierea dintre principii Micherslav si pentru largirea granitelor voievodatului sau. la cererea acestora. vede ca dupa restaurarea taratului bulgar la Nu cunoastem anul cand a murit Seneslau. in armata a voievozilor vlahi cu care erau datori frunte cu voievodul Daciei transilvanene. fu- caci altfel nu ar fi putut fi vorba de forta sese lust prizonier de catre adversarii sai. 4v ii. Se voievozilor din Tara Romaneasca sau Vlahia. principelui Ion Basarab. insa. de cumani si tatari §i de a o castiga pentru cul- datul lui Seneslau rezulta ca acesta se gasea in tura §i civilizatia cresting ramasese rezervata raport de vasalitate fats de regele Ungariei. padure . adica in Tara Romaneascd. Istoria Romanilor trul" Argewlui la 1330. nu putem sti daca acesta era Tugomir. In once caz. cu Cumania.dacoromanica. care nevinovat. indata dupa aceea voievodul Tad! Romanesti sonale deasupra multimii satenilor . ceea ce fu interpretat de supu0 care constituiau temelia tarii. In continuare. Cronica arata ca.quod memorati vlahi ad defensionen terrae et dului vlahilor la 1307. In marturiile tim- Blalcumannland a cronicii si Wlachenland din pului nu mai gasim nici o mentiune despre epopeea Nibelungilor. piscicultura bucura de mare autoritate in ochii contempo- si moraritul erau in floare. asa de importanta si delicata totodata. sau fiul structie .si dat in puterea Vechimea evolutiei politice rezulta pi din faptul romanilor .majores ter. arata ca. ce prinse in urma unui indelungat proces dupd un an. sau Basarab.

Ei faceau transporturile de mar. si Neapole pe sistemul feudal. Formatiunile acestea politice aveau trage acestui sistem politic dominant in Wile la sfarsitul sccolului al XIII-lea o indelungatd din vecindtatea lor. Nici voievozii teniilor lor nu be gasim insemnate in marturfile roman! din Transdanubia nu se puturd sus- timpului. far mai apoi regii Ungariei.ro . cu o puternic. Cancelaria domneasca si limba ei oficiala 7. putin jignitoare. camuflat uncoil sub forma mai si cu pescuitul in baltile Dundrii si in iazurile benigna de daruri obligatorii mai mult sau mai din interior. catre conducatorii Cruciadei a IV-a (1204) si de pe la anul 1300. Sistemul feudal din Vlahiile muntene 2. Si chiar Ordinul Ioanitilor. am putut vedea ca voievozi! nevoie populatiile de dincolo de Dundre. numeroase nuclee politice cu cneji si voievozi unde se dezvoltd foarte repede sub ocrotirea in frunte. a cdror Oltului. ca si in Franta "tad romdnesti" sau Vlahii. ei puneau la indemand cne. avand Inca. lea. de care duceau mare Astfel. in Serbia si in Ungaria medievald. insusindu-si titlul de regi ai Cumaniei.ului. foloasele si slujbele jilor si voievozilor mijloacele materiale necesare tarilor lor. romanii din Transdanubia acolo acest sistem politic isi deschisese drumul munteand erau constituiti politiceste in in Bulgaria. targurile si satele 9. Voievodul Basaraba. Sistemul feudal din Vlahiile muntene sud-estul Europei prin crearea irnperiului latin5 din Constantinopol si a regatului de Salonic de Din constatdrile de mai sus rezultd ca. De altfel. dar numele cape.dacoromanica. Extinderea granitelor muntene asupra partilor tataristi si organizarea interns 5. in 1247 avea fireste anumite indatoriri fata de seniorul biserici cladite si altele in constructie. furl si indeosebi de sane. Vasalul organizatie bisericeascd. Ctitoriile voievodului Basaraba si sfarsitul glorioasei sale domnii Sistemul feudal din apus patrunsese in 1. Judetele. intr-un anumit raport de vasalitate fata de care se substituiserd celor din secolul al XIII. trebuia sa intre impdratii bizantini. Domn a toata Tara Romiineasca si legenda descalecatului din Amiss si Fagaras 3. sau suzeranul sau care se concretizau in con- Locuitorii munceau ogoarele si-si macinau cursul militar in caz de rdzboi sau in plata grail in mod: ei se indeletniceau cu pdstoritul unui tribut. la care pentru intretinerea ostirii si plata tributului regele Bela facuse apel pentru a-1 ajuta in lupta catre puterea suzerand. dintre care cele cunoscute erau Arpadienilor cu inclinatii pronuntate spre insti- cnezatele 1W loan sf Farcas si voievodatele lui tutfile politice din apus. ca de altfel adica ai Transdanubiet 140 www.Ion Nistor Capitolul II UNIREA VLAHIILOR MUNTENE SUB SCEPTRUL BASARABILOR 1. suzeranul care it chemase in Tara Severin. Ostirea si dregatoriile 6. care mai inainte erau contra cumanilor si tatarilor. unei tart mai mid era o necesitate si o asigu- zarea lor milliard cu ostiri nationale pentru rare de a fi vasalul unui rege sau imparat mai apararea tar!! si infruntarea nedreptdtilor. Sistemul feudal fu Litovoi si Seneslau de pe ambele maluri ale intdrit in Ungaria sub regii angevini. Sterna Tariff Rominesti si insemnele domniei 8. Prin Litovoi si Seneslau datorau regelui Ungariei un contributiile lor. precum arata organi. inasprirea relatiilor cu Ungaria si batitlia de la Posada 4. Fireste ca raporturile de vasalitate. tribut anual din veniturile. pentru Domnul performanta istorica. Raporturile de vasalitate din vremea class conducatoare desprinsd din masele largi aceea inlocuiau diversele pacte de amicitie si ale populatiei rurale autohtone si cu o veche de neagresiune din timpurile noastre. Mai erau de bund seams Inca si alte domnie se intemeia in Ungaria.

Vlaskoje Zemlya . "Tariff Romanepti" . care a fost Ion Basarabd. Ducatul lui Basaraba numeroaselor nuclee politice in unul singur apare si sub numirea de Vlahia Mare . ducatul lui Basaraba este numit Vlahia politici ai celor do! candidati. Nu etimologice ale numelor de persoane. Numirea de Ungrovlahia a fost roman!! din Vlahiile muntene pentru a-st con. formatiuni politice fusesera incorporate de De interes istoric sunt in 'tarnplarile din Basaraba voievodatului sau.cum apare ea intr -un Cu mult mai prielnice pentru infa'p. exists o literature intreaga.. oricare vor fi fost mijloacele drepturile si sa-pi largeasca hotarele tariff. aceasta ramane sa fie confirmata de persoane ga Oltului. Dar.dacoromanica. adoptata pans in prezent in titulatura oficiala a solida situatia politica. istorica a fondatorului voievodatului Tarii pea nici o indoiala ca intre timp toate aceste Romanesti. si anume Viahia Mare. Fats de un se. 2. Dar atorul acestei opere politice rezultata pi din Litouoi find infrant.6 Toata atentia sau Ungroulahia. acum. de Tara Vlahicd . ramane fapt istoric Voievodul Litovoi se folosi de lipsa de expe. fiindca nu mai poate inca. rabeasca . In bulele papale si tuirea planurilor politice ale romanilor din in actele care emanau din cancelaria ungara. pe explicatie nu sunt decat departe jocuri de care it arata drept flu al lui Tihomir . pe care it intffinim si mai tarziu la roman!! din Tara Hategului pi Marturiile documentare de la inceputul chiar la cei din partite Ceremusului. Transdanubia munteana fusesera impre. Severinului si Transdanubia munteana. De competente in aceasta materie. voievodatul lui Basaraba apare sub numele de jurarile in timpul luptelor pentru mostenirea Transalpina. Voievodul Basarabli. cautand sa-pi sporeasca pul de lupta. intrebuintate de Basaraba. Basarabia . ctunano-tdtard a numelui Barasaba. cuvinte.a actelor poloneze. putut fi realizata fie pe cale pasnica prin tudine de supunere si ascultare. adica tara vaneana erau adanc tulburate de razboiul civil de dincolo de munti. vasalul era silit sa adopte o ati. care nu s-au voievodul si cnejii roman! din Tara Severinului. Basarab. smulge cnezatele romanesti de sub autoritatea Ca Basaraba. Pentru cunoastem conditiile in care s-a savarsit lamurirea acestor intamplari merits sa retinem aceasta incorporare. care era bilitatea. In marturiile bizantine ce se purta cu inversunare de catre partizan!' ins5. adica Viahia dinspre Ungaria cercurilor conducatoare era absorbita de pentru a putea fi deosebita de cele trei Vlahii framantarile interne care dainuird mai bine de din Pind. si nu altul. Bassarat. Chernati si nechemati au incercat sa explice originea aces- tului din Am las si Fagaras tui nume de persoana. sub numele de Zagoroskaja Zemlya.din stan.care fusese.dar pi sub numele stravechi de Muntenia - Multanska Zemia . izvoarele nu fac nici o mentiune. a fost cre- regelui pi a le supune stapanirii sale. pe noveze de la 1307. prin contopirea mitropoliei Ungroulahlei. Vlahia Micd si 7 ani. vasalul se ridica conducator roman. dupe toata proba. act oficial ungar din 1377. Domn a toata Asupra origin!! numelui Basarabd Tara Romaneascii si legenda descaleca.Besarabskaja Zemlya. solidare politics a tuturor romanilor din Tara pului si imprejurarilor politice. De situatia aceasta prielnica se folosird Viahia de Sus. decat de marea opera cu drept cuvant. Dar indata ce supunerea de bunavoie sub sceptrul lui puterea seniorului sau a suzeranului era in Basaraba.Bezorabia . Unele dintre incercarile de Basarabci.Terra Blaccorum . care in traducerea slavona apare tronului Arpadienilor. urmasul lui Seneslau in domnia flub lui Tihomir. pronuntat pana. care deveni astfel trecut pi mai putin cad in cumpand explicatiile Domn a toata Tara Romaneasca. Maior. sau direct tinue a raspunde tributului cuvenit regelui. care in ochii dansul Tara ltd Basarabd sau Tara Basa- suzeranului nu erau decat uzurpatii pi sa con.ro . adica de la Argep si Campulung. bine constatat ca el a fost inteme-ietorul rienta a tandrului rege Ladislau pentru a voievodatului toata Tara Romaneasca. iar cat priveste pretinsa origine Thocomerius . care se dovedise cel mai puternic descrestere sau in decadenta.Vlahia viabil si de viitor. Ea a nior puternic. Ungaria pi Dada transil. Bozorad. urmasul sau Barbat trebui faptul ca tara astfel manta s-a numit dupe sa renunte la cuceririle facute. fie prin infrangerea pe cam- cu indarjire contra lui. numelui Basaraba. Istoria Romani lor toate conventiile si pactele intre tars pi state nu rezultatul final al acestei marete opere de con- aveau o durata vepnica: ele se acomodau tim. Dar mai curios este fap- anume de succesorii lui Barbat si ai cnejilor tul ca lumea s-a pasionat mai mult de originea Ion Si Farcas. putem constata numai 141 www. un nume prea putin mongolic. De un secolului al XIV-lea nu mai amintesc deck de "Vasserabam" se face mentiune in actele ge- un singur voievod al Transalpinei muntene.

s-au tins sub podgorie. care ne infatiseaza.ro . in 1327. micsorand hinterlan- acolo cu toatet casa lui si cu multime de noroade: dul cetatii unde la 1324 ban era Dionisie. Regcle considera pe ducele Basaraba ca mai inainte peste Olt. parasind teireurtul miturilor. tarului Mihail. Incercarile de reactu. incepurd a autoritatea voievodului roman. bizantini. lui Basarab. Basaraba ocupase. precum am vazut. el trimitea pe Martin la curtea venit la Radu Voclet Negru. iar affil s-au tins injos. in pasim din nou pe cel al realitdtilor istorice. regele tinand seama de puterea pi coboremdu-se pe _apa Deunbovitei. care ar fi desceilecat. s-au sculat cu totii de au vasal al sau. a intrucat in cursul mai multor ani de-a randul cares talcuire tarzie este evidenta. la nici un rezultat.d la marginea Dundrii si pond la OIL ducele romanilor se facura in cursul anului Atunci si Basarabestii cu toatd boierimea ce era 1323. cu bisericei. in lupta acestuia contra serrbilor. inte. Si de atunci s-a numit de-i zic Tara regclui Ungariei era considerat pi de papa loan Romemeascd".s. In 1290. Apadar. pentru ade.du-se sa fie voievodului sau transalpin . care la 1322 face Ord nouet. ca si inaintasul tars noua. Intdi au facut orasul ce-i zic intervenise chiar in conflictul dintre bulgari pi Campulung. lar noroadele ce trimise de mai multe on pe credinciosul sau pogordse cu demsul. anumite teritorii pe care noul rege 'rand a fost cursul anilor 6798 . inchinem. nu este greu de date. mare bil ca regiunea contestata sa fi cuprins si parte herteg de Amlas si Fclgeu-as. Se pare ca regele Carol Robert nu vedea constatat nazuinta talcuitorilor de a stabili un cu ochi buni puterea si influenta crescanda a paralelism intre descdlecatul Moldovei din vasalului sau transalpin care se simtea destul Maramures si cel al Tdrii Romanesti din Amlas de puternic pentru a sari in ajutorul tarului si Feigeira. dand pe flica sa Teodora in casa- alizare a traditiei ce s-au facut in timpul din torie principelui Alexandra. Basaraba se incuscrise chiar cu din Tara Romaneasca. cum amintepte cronicarul nie. incerca sa aplaneze conflictul de moasei. atribuie intemeicrea marelui principat roman legen.1290 . Se pare ca prin straduinta comitelui Martin meierea Tarii Romanesti in conditii mai putin conflictul de granita fusese intrucatva aplanat. in misiune diplo- ajungand pand la apa Siretului si pand la matica la curtea lui Basaraba. inftsprirea relatiilor cu Ungaria si s-a pastrat in Istoria Tdrii Romanesti de cand bAtilia de la Posada au descdlecat pravoslavnicii crestini. Demersurile Braila. din Am las pi Fagaras. comitele Salajului. sub porunca lui si numai el sa fie pcste toff wayevodam nostrum transalpinum. papistasi. idilice decat si le inchipuiau autorii cronicii. o alts versiune mai veche a cronicii si de aceea Raporturile acestea se inasprira numai el o incorpora intocmai cronicii sale. De la prima privire se cunoaste ca avem Woyvodae Tran. Martin. sau Litovoi. devenind din ce in ce tot mai incor- fata noastra o plasmuire tarzie. Este mai mult ca proba- volevod ce i -au chemat Radu-Negru Vodd. fiul si urmasul urma nu pot duce.Ion Nistor faptul ca traditia noastra 'storied. Voisil ajutor. tarul Mihail. Ca vasal al stapOnitor. el bisericei mare si frumoasd. fireste. Avand in la 1330. de au facut orase diplomatice ale comitelui Martin pe langa si sate pem. sa ajute la starpirea in fata noastra un mit istoriograftc. Ungariae consistentibus. romemi.salpino. in Transdanubia si ar fi intemeiat aci granitele. mare. De acolo au descdlecat la Arges si lareisi granita pe cale pasnica. al Ungariei Carol Robert le considera ca facand zice traditia hind in terra ungureascd un parte din regatul sau. Cresterea reputatiei ducelui flindca traditia se indeparteaza de realitatea Basaraba nu era duper placul regelui Ungariei faptelor bine stabilite prin documente. sasi si tot felul de oameni si Totusi. necredinciosilor din tarile sale din regatul verirea caruia s-au cautat in zadar puncte de Ungariei in terris tibi subiectis in regno sprijin in marturiile documentare ale timpului.7 al XXII-lea care scria. ridicatu-s-au de din banatul Severinului. asa cum ni 3. cronica despre descalecatul Moldovei fusese participand in lupta de la Volbuzo (Kustendil) fixates in scris cu multayreme inainte de cea din 1330. trimi:tand ducelui au facut oras mare si si-au pus scaun de dom. Constantin nu mai avem nici o stire despre o incordare a Cdpitanul Filipescu nu cunostea pans in 1592 relatiilor dintre voievod si rege.ad Basarab. zidind curti de piatrd si case domnesti si Constantin Kantacuzen. In scopul acesta. Si aceasta cu atat mai vartos Cu cat bulgar Mihail. dincoace de nazuinta sa fireasca de a rotunji pi a largi munti. "Malta si fru. sa darului Negru Vodd. care isi vedea astfel amenintate planurile sale 142 www.dacoromanica.

strigemd cdtre creatorul celor pe care o gasim descrisa si ilustratA in asa velzute si nevdzute.12 decembrie necunoscutet popoarelor noastre. un sai . inceilcat terra si hotarele regatului. ne-am pomenit deo. inapoi si nici pdsind inainte ci. de o ploaie de lovituri. Dar dului transalpin. pentru ca set o 1330. Istoria Romanilor balcanice. de la 13 decembrie 1335: Atunci Basaraba primi lupta plin de incredere Pierzemd cu vremea once incredere in acel in dreptatea cauzei sale si in vitejia plaiesilor blestemat Bozorad. rnisuna in fund. cdtre Mantuitorul nostru: Ia numita Cronicd pictatd de la Viena . tci. Cu &Mille mdceidreau escadroanele ducelui transalpin sa restituie teritoriile uzur. uncle din pricina inghesuielii. unde petrecea cu anumite regiuni de granita . dupes ce am Prefacandu-se ca fuge. fiindca ne-a voievodul recurse la o reusita stratagems. ei nu se ostirii noastre in felurite chipuri si lovindu-ne puteau urca contra vlahilor pe stdncile de cdineste cu bolovani. nici fugind dezlantuirea urgiei regelui contra lui Basaraba. spunand ca il va Carol Robert si principele loan Basaraba ne des urmari pans in vizuina cea mai ascunsa a tarii relatii insusi regele in contextul diplomei sale sale si ca-I va scoate de barbs din barlogul sau. si dintre dealuri. iar inainte uncle calea se nouri de sdgeti asupra ostirii unguresti care ldrgea era intdritd in mai multe puncte cu pri. Cronica pictatd de la Viena increzut in cuvantul schismaticului in care nu ne-a pastrat amanunte impresionante asupra era bung credintd ci inselarea bunei credinte. ta stramt s-a dat. un Basarabd si altii.chronicon aminte. inchisa de ambele pdrti de sus pe std.dacoromanica. avandu-si acolo un timp si capita- quaedam conftnia regni nostri . Si nu era chip sal sceipdm. prinsi ca pestii in prin faimoasa campanie transalpine din 1330. el atrase ostirea regard luat sfatul chibzuit. voievodul vlahilor. arunca rape preipdstioase. din motive binecuvemtate intr-un defileu ingust si stancos. ag 'dtati matd de Dumnezeu. o sangeroasa batalie intre roman' si supun inaltimii noastre regale. de suspinele noastre cele pictum. acoperit de se va supune si cd ne va aretta noud si arrnatei scuturile putinilor lui credinciosi care mai noastre un drum sigur de rotors acasd. Refuzul ducelui de a satisface pre. ne sbatem. oferta de pace a voievodului transalpin fu Asupra izbucnirii ostilitatilor dintre regele respinsa de rege in trufia sa. cu aruncdturi din prdpdstii ambele pdrti ale defleului si nici nu puteau 143 www.cu scopul de a recupera porni din Timisoara. sa se puns la curent cu plata tributului gele celor cdzuti. unde superi- ale tuturor prelatilor si baronilor si ale tuturor oritatea numerical a ostirii ungare nu mai fruntasilor regatului nostru am culunat o armatet putea fi regelui de niciun folos. plasd. bire respectabila pentru vremurile acelea. fiul lui Vladislav. r eizvreitit si notoriu rival al nostru. bire de razboi in suma de 7. Stramtorat din toate partile. Ne-am ramasesera in viata. fiul lui argintceea ce corespundea unei sume de lancu.ad recuperandum predilectie. adieutee nica ostire contra necredinciosului notoriu .ro . pe un drum care nici nu seici puternic ocupate de cete de oameni inar. In defileul aces- puternicd si am trecut in Cara sa de peste munti. ci mai curdnd un fel de matt ale nurnitului Bozorad. regele reac. putea fi numit astfel. am inceput sd suferim blocurilor de stances. Basaraba le rostogolira neincetat asupra Atunci am incheiat cu numitul Bozorad un ostenilor regal'.000 marts de Danciul. streuntei. Doarnne. Regele Carol Robert mobilizes o puter. o despagu- calauza regelui in campania sa contra voievo. si ajunse la Severin. Din toate pdrtile erarn biciuiti restant. find stremsi ca intr-un tentiile teritoriale ale regelui avu drept urmare cleste. corabie. Acestia servira de aproape doua milioane de dinars. soli de pace. intingetrulu-si kindle si sdgetile in san- pate. in cursul careia ostirea ungara fu mai multe zile fetad luptd printre vizuinele dintre aproape complet strivita sub loviturile munti. Acolo inaintand unguri. iar de acolo inainta prin Tara regelui contra voievodului transalpin fusese Severinului spre cetatea Argesului . pe care plaiesii lui lipsd de alimente pentru oameni si pentru cal. data cu un atac netpraznic desceircemdu-se din ostasii si caii cei mai sprinteni cddeau sagetati. renuntand la stapanirea asupra intre pribegii acestia care gasira ospitalitate la teritoriilor uzurpate si oferindu-i si o despagu- curtea regelui Carol Robert se aflau Dionisie. Dupes relatarile cronicii pictate.care fusesera la. in zilele de 9 . regele notorium infidelem . si cu alte izbituri amenintdtoare si loviri ucigd- tualiza vechiul conflict de granita.ul vats. toate pdrtile cu furie asupra noastrd si asupra findcei din cauza urcusului pripuros. Pornirea fugarul Dionisie. Nicolae. pretinzand toare. Si acestei memorabile batalii: pe cartel ne intorceam pe o tale in veci bleste. La indispozitia aceasta. unde aseza ban pe uzurpate in dauna coroanei ungare. noastre. demdu-si cu viclenie cuvarttu1 cd nu scapa de la moarte ca prin minune. Basaraba trimise regelui navalitor tar' ilor for in volevodatul Tara Romarieasca. grdbind din toate pdrtile.rustics. Insusi regele Carol Robert armistitiu. In fata vijeliei ce se abatuse asupra lui Basaraba poate si din cauza inglobarii Varii sale.castrum alimentata si de boierii nemultumiti cu domnia Argyas. "Multimea nenumdratd a vlahilor.

cu sigiliul regelui. in plasd.Ion Nistor inainta si nici nu aveau pe wide sd fugd din rabdd loviturile de indreptare ale tatalui ceresc. pentru ca sd cunoascd si ei cetatea Iui Negru Vodd de la Poienarii de pe umilinta si sd inteleagei. cd din mites iubirii dum. Deus Pater. cum s-a sustinut de ploaie torentiald. cu fiul sau Ladislau. sine.dacoromanica. intrucat nici cronica contemporand dar "Cu toate cd ungurii au purtat reaboaie nici alte marturii documentare nu dau nici o foarte marl si foarte crdncene. opresserunt magnam multitudinem Hunga- Jar regele si-a schimbat insemnele armelor rorwn. pe aceia ii pedepseste. Ei au ridicat foarte Intr-un adaos la Cronica prusacd a lui multe arme si vesminte pretioase reimase pe Duisburg din 1326 se insists asupra bataliei de urma celor ceizuti. fiul lui rimata a lui Nicolae de Jeroschin. care an stat in sie gar mit sagen al durch den Kern.ro . iar in picioare traditionalele Romemii au fdcut multi prizonieri si i-au dus cu sandal_ sau opinci. cad Durnnezeu Tata]. Nici cei mai asupra ungurilor. scuteascet viata de sageata mortii.cuts iUos corrigit. atat rdniti. In fata jurul lui ca niste coloane de piatrd. de aproape ai for nu-si puturei geisi iubitii ca Unii poarts pe cap caciuli tuguiate. Miniatura a predicatorilor. ca nu strofa ostirii unguresti. ale care! ruine 144 www. principi si qoos diligit". Aceastd sinistrd Din cele 300 de miniaturi care ilus- invalsamealei a tinut mult din ziva a sasea a treaza textul Cronicii de la Viena trei reprezinta sdptdind nil pand in ziva a doua a sapid'. 0 in ziva a sasea. Mdcelul eel mai cumplit. in urma cuielor de lemn defileu. bdrbat foarte venerabil si vicecancelar si aruncau blocuri de stanca asupra tor. investit cu Mihai. ducelui de Braunschweig . rustici moverunt arbores cecidit una super aliam tea le-au luat si le-au dus cu sine Basaraba et sic cadentes omnes ex uiraque parte Voievod. in al regelui sifiirtd cuprins in acest mdcel. ca stropi de ta bataliei de la Posada. pe osteitii regelui se trezird deodatd prinsi ca pestii care ii iubeste . toate aces. indicatie asupra locului unde s-a produs cata. arme de care dispuneau. a doua miniature reprezinta o scenes de lupta Attired si-au gasit moartea si trei prepoziti si din defileu. principi si nobili. Basaraba si nicidecum pretinsii "simbriasi" fiul lui Berend. se fac cu atat mai vrednici cu cat departare de Curtea de Arges. pe care crezdndu-I a fi insusi regele. se plebanul din Sarus si fratele Petru din ordinal uita cu groaza la locul catastrofei. der bi den wegen her and das di durchsnitten pat cu putini credinciosi de ai seii. Jos. a cdzut fundul defileului se vede chipul lui Desideriu. Cronica arata numai ca cumva sd se ameteascd de multimea victoriitor. nemii scene din campania regelui Carol Robert con- urrneitoare. s-a sdveu-sit cuprinzan' d oferta de pace a stapanului sau. precum Andrei insignele regale cats vreme regele. Si-au mai geisit moartea fiul Iui Dionisie. Astfel. bdrbat onest. fugind. Arges in sus. in ajunul Sfantului Martin. multe pungi cu regelui Carol Robert fusese zdrobia de tarani - grosite late si multi cal cu sea sifrau. si alit ostasi din o indoiala cd plaiesii romani ai voievodului serviciul personal al regelui si magistrul Martin. vase la Posada. au cdzut Basaraba prezints regelui plicul sigilat nenunicirati ostasi. zile in care ostasii cei mai alesi se tra principelui Basaraba din Traiisalpina. Una din aceste leagdn. regele patrunsese cu ostirea pans sub cetatea sau cei putin safe pedepsiti pentru ingeunfarea Argesului . pe spate sd i ingroape din cauza neiveilirii dusmanilor.grozir baume vun- ulahii cu cruzime I-au omorett. Acestia erau acestor marturii contemporane nu incape nici Danciui. cum se zbat pruncii in adica din Tara Romaneasca. cingdtori de sable. clerici care erau capelanii regelui. Aceeasi afirmatie o gasim si in cronica sale cu care a imbrei cat pe Desideriu. Si au cdzut tined si bedremi. cauza transeelor care inconjurau defileul. infatisand fuga regelui insotit de doff ce i-au Jost bdtute in cap." Localizarea bataliei intampina difi- Jar in concluzie cronica spune: cultati. sau cum se leageind tresttile bdtute de trei miniaturi reprezintd scena in care solul lui furtund. Regele abia a sea. Acestia toate loviturile de sdbii si tatari din ostirea ducala ar fi determinat soar- de seigeti le-au primit asupra tor. in care se vede cum plaiesii lui anume maghiarul Andrei prepozitul bisericii Basaraba trageau cu arcul asupra na"valitorilor albense. strivindu-i sub loviturile tor. si bent de our si argint. prepozitul din Alba-Julia. cat si teferi. de arcuri si sageti si Corpurile tuttu-or acestora.asa numita for de mai inainte. banul Severinului. ca sd acopere pe rege si sd-i unii.. sarici mitoase. Mai murird si ceitiva credinciosi ai sal.sub castro Argyas .- tastrofa aceasta It s-a intamplat si tor. izbeau unii de altii. capelanul Dionisie. la o distanta de vreo 30 km nezeiesti. primind acolo treia reprezinta o variants a scenei de lupta din paharul mortii de martir.9 nobili faro nici o deosebire. A cdzut in Plaiesii roman! se foloseau de singurele sfdrsit si o nenumeiratd multime de cumani. aratandu-se ca ostirea ungureasca a pretioase. atat ale clericilor cat si ale laicilor asteaptd acolo pe ceunpul de de bolovanii pe care ii rastumau cu putere beitalie ceasul irtvierii ce va sa vind. totusi tend ca. cad.

dacoromanica. cum ar fi dorit acesta si nici sa iscaleasca si poate si al paraului cu acest nume a dis. datorita cronicarului polon amanuntele Tor.infidelis manifestus et Seuerin. impartind titluri de nobleta celor ce se distin. Dar pentru ca demnitatea de ban al sesera pe campul de batalie. Strikowski are dreptate localizand acolo Astfel. care pretinde ca la gerii de la Posada. banului erau de ordin militar. riva. conjugate cu lo de mufti. in detrimentul prestigiului care luasera parte la lupta contra ungurilor. iar dupes pierderea acestei cetati fats notarius foster . Conditiile sub valea Dambovitei. Basaraba invingatorul ar fi zidit acolo o intelegea sa recunoasca pe rege ca suzeran in biserica in amintirea izbandei sale si ar fi ridi. militeaza pentru Tara Severinului sau Oltenia. autonomie administrative sub forma veche de decum pe valea Oltului ca asrazi. regele Carol Robert nu mai intoarcerea sa dintr-o calatorie in Turcia ar fi insists sa reduces pe voievodul Transalpinei la vizitat locul bataliei care se afla dincolo de situatia voievodului ardelean care era numit de Gherghita. dandu-i cat si trei stalpi de piatra. pe care o gasim mentionata Babeanu). fu incorporate voievodatului anume in vecinatatea cetatii Poienarilor. voievodul Basaraba intruni in batalia. 0 regal. la sud-est de sale. mai sus de Dra. ceea ce pare foarte verosimil. pe care cronicarul un tribut anual. Nici de la Basarab I si nici de la fiul lul lui Mircea cel Batran. si mai apoi. Basaraba Sibiu. in munti. Astazi nu se mai el porunci. ba chiar si numele localitatii Gherghita rege. banat. marturia lui Strikowski. numai in titlul voievodului Vladislav I sau Avand insa in vedere ca regele inainta Vlaicu Voda in privilegiul de comert acordat de spre resedinta lui Barasaba de la Campulung Domn brasovenilor in anul 1368. Istoria Romanilor s-au pastrat pana in zilele noastre. care scapasera cu viata din aceasta lupta con. cinci decenii mai tarziu se persoana sa. administrativ si Din documentele timpului aflam ca judecatoresc. De altfel. 8tim numai ca in urma infran- Matei Strikowski. actele ce emanau din cancelaria regard. Regele trebui sa renunte la pretentiile sale Ploiesti. si pe aceea de ban al Tdrii Puzata. coroanei ungare. Dionisie si urmasii sad ramasera in atentie deosebita merits informatia ca in aceasta demnitate si pastrandu-si titlul de ban stramtoarea sa Domnul romanilor ar fi recurs al Severinului cu resedinta la Orsoua sau la si Ia ajutorul "paganilor vecini". pace la curtea lui Basaraba erau Bako. dar rara ca sa primeasca de la i-ar fi vazut Inca cu ochii sat. adica al tata. cum s-a numit localizarea bataliei in valea Argesului. la 2 zile de drum de la rege si care putea fi revocat oricand. multu- la locul pand unde ajunsese ostirea ungara mindu-se cu partea din Severin ramasa dinco- precum si configuratia terenului. sporind privilegiile de turci (1524) resedinta fu mutates la Strehaia. Severinului. 0 localitate Gherghita se gaseste considera ca Domn singur stapeznitor al tariff asfazi numai in judetul Prahova. Este deci mai mult decat probabil ca Delegatii regelui pentru negocierile de Basaraba abatu pe rege de la aceasta directie. Stapanirea efectiva firesc ca batalia sa se fi fixat la punctul numit a lui Vladislav asupra Tani sl chiar asupra Posada (Valea Oaselor). care fu units cu Banatul timisan. bucurandu-se in Drumul de la Curtea de Arges spre cursul veacurilor ce au urmat si de oarecare Sibiu ducea pe la Salatruc la Caineni si nici. Atributiile Bran. Indicatiile cronicii pictate cu privire cetatii de la icsirea din Portile de Fier. precum si si ca el putea sa patrunda pana acolo. ca voievodul din Dada. El nu vad urmele bisericii si nici ale columnelor de intelegea sa is parte la dietele convocate de piatra. Din actele acestea Severinului sa nu dispara din registrele aflam ca ducele Basaraba avea mai multi fii. locul unde plaiesii lui Dan-Voda. sensul raporturilor feudale din apus. ar fi fost prin acte din anti urmatori. lovi si strivi ostirea si urmasul sau Alexandru nu ne-a ramas nici regelui Sigismund ce se retragea pe acolo in un document cu titulatura de ban de Severin - Dada transilvaneana (Crucea de la Posada de banus de Seurino. pe drumul care duce la danie pentru manastirea Vodita. Marturiile cronicarului polon sunt de stapanire asupra Tariff Severinului de din- insa prea precise ca sa se poata trece asa usor coace de munti si temporar chiar si asupra asupra Tor.ro . cum s-a incercat o marturie care s-a incheiat pacea nu sunt cunoscute in tarzie de la 1574.Basaraba. vice- indreptand ostirea regard din valea Argesului in cancelarul regatului sl Tatomir. sasilor pentru participarea lor la lupta si apoi la Tismana si in fine la Craioua. renuntand insa Ia banatul oltean si 145 www. Resedinta banilor olteni era la inceput la tra necredinciosului . El se parut de tot. Mehadia. pe care Domnul le putea trece regele a despagubit cu larga darnicie pe putinii unuia dintre sfetnicii sai de mare credinta. cetatii Severinului este adeverita prin actul de goslavele Dambovitei. rilor. muntean al Basarabilor. pe langa demnitatea de Domn a aminteste in aceeasi regiune de Pozata sau toata Ungrovlahia.

Jdioara si Timisoara. Lugoj si Timisoara continuara sa faced Daciei transalpine!. conduse in numele tatul final al acestei actiuni politice nu poate fi 146 www. loan Kiikulo. Andrei. fusese precedat de indelungate romanesti pana la Milcov si Siret. Iar dupa moartea regelui stetpd nirea romemeascd s-au tins sub podgorie. arata in cro-nica sa ca petrecand Regiunea din hinterlandul Orsovei cu regele in Dada transilvaneana. continua sa se din valea Siretului superior de ei. Intrevederea de la Duper pierderea Tarii Severinului.banus qui una comes etiam sa fie decat binevenit pentru politica orientala Zeuriensis non nunquarn Themesiensis. regele Ludovic banul de Severin le exercitase pana atunci din. care s-a desfasurat drepturi asupra tarii Severinului de dincoace in Intervale succesive. de la Mehadia. flub lui Latcu. iar spre sud desceilecdnd orase si sate. Cronica de mai tarziu a Tarii de regele Carol Robert luara cursul for normal Romamepti nu face decal sa rezume un intrucat regele renuntase la pretinsele sale indelungat proces istoric. pana la dului Basaraba.Ion Nistor multumindu-se cu banatul propriu zis seve. avea in seama sa si apararea marginii de la ucise pe hanul lor Athlamos si curati regiunile Dunare contra turcilor. sau chiar o alta localitate de la mar- apol chiar intr-un banat. voievo- numai asupra cetatilor banalene de dincoace dul Dade! transilvanene. notarul regelui ban al Severinului oltean. Astfel. rand regele Ludovic (1342 . cetatile Orsova. regelui de episcopul Dimitrie din Oradea. Basaraba insarcina pe flul si ajungand pond Ia apa Siretului si pond la coregentul sau Alexandru sa prezinte noului Brdila. puterea tatarilor a 4.ar.pentru a-1 din preajma Mehadiei sa se numeasca pina saluta in numele parintelui sau si a-i prezenta astazi Severin. ramase restransa prin invazilbe lor. sosi la granite - cetatea Mehadia constituia un district aparte.dacoromanica. trecura asupra mai multe on la curtea lui Basaraba de la voievodului Basaraba. Atributiile pe care Intr-un act din 1355.ro . Transdanubia moldoveana. Prezenta regelui in Dada statea in lega. Rezultatul politic al acestei pirtilor tataresti si organizarea intern& infrangeri a fost. care continua sa atacau necontenit granita rasariteana a Dadei se intituleze de Severin.Zeurinasia dtstrictum . de unde acestia autoritatea banutui de Vidin. acestia sa fie atacati la nord-est de voievodul Mehadia. ca la intrevederea severincan.din indemn numit al Severinului . circa confinia ipsorum partium . cats vreme banatul de Ia Orsova. in afirmatia ca de muntii din Oltenia. Fagams sau si prefacandu-1 intr-un "cdp itan. Rind totodata comae de Severin combinat contra tatarilor pradalnici nu putea si de Timis . iar la parte din regatul ungar. la nord-est.1 ° Dace si din cauza de vasalitate dupa normele sistemului feudal. car' uia ii incorpora si ginea Dadei transilvanene.*- Cum insa stapanirea ungureasca asupra turd cu marea sa campanie contra tatarilor din Vidinului fusese numai de scurta durata. care adauga titlului sau Arges spre a trata "paces si concordia" dintre de Donut a toatd Tara Romeineascei si pe cel de ambele tari.prea puternicul astfel s-a ajuns la toponimia paradoxala ca principe Alexandru Voievod din Transilvania - judetul din Tara Severinului sau Oltenia sa se princeps seu taro potentissimus Alexander numeasca Meheding.1382) flul si urmasul lui Carol Ludovic petrecea de fapt in Dada transil- Robert. in Oltenia. lipsei de marturii contemporane nu putem Actul de recunoastere a suzeranitatii noului urmari pas cu pas extinderea dominatiei rege. cauta compensatii vaneana.ad ipsum sponte . Andrei. Ludovic. recunostea ca a trimis pe episcopul Dimitrie de colo de Carpati. iar la sud impingerea granitelor tarn mult la sporirea prestigiului politic al voievo. Carol Robert. El putea fl la Sibiu. de la cetatea Severinului. crearea de not cnezate romanepti in valea Prutului pi Victoria de la Posada contribui foarte Siretului. iar mai Brasov.si propriu . urmand ca Romanesti. lui Basaraba departe spre rasarit. ci se explica confuzia dintre banatul oltean si cel dimpotriva foarte verosimil. omagiu de vasa-litate. de Dunare. infrant la Posada. Mehadia. ban. far judetul Voievod voivoda a transalpinus . Banatul din Tara Severinului cu de la granita sa se fi pus la cale un plan de cetatea Severinului ramase inglobat Tarii lupta comuna contra tatarilor. rinean de dincolo de munti. Extinderea granitelor muntene asupra putut fl infranta. a regelui Ludovic pi de aceea nu este exclus. Ludovic. care intreprinsese o mare expeditie contra tatarilor. Locul precis al intalnirii nu este teritoriale dincolo de Dunare cucerind Vidinul cunoscut. roman si el.1382) cuvenitul omagiu parui la marginea Dwuirii. Cu un an mai inainte. totusi rezul- tratative diplomatice. sud de voievodul Transalpine! Basaraba si de flul sau Alexandru. Un nou atac numeasca. Datorita acestui atac corn- binat al voievozibor roman!. Raporturile de vasalitate fats Milcov si Siret. Comandantul acestor cetati. regele granita avu loc in iulie 1343. rege Ludovic (1342 .

Vitejii incercati pe campul de Teodora. nemteste Kriegsvolk. Basarab eel Basaraba n-a fost numai un intemeitor Tanar cerea brasovenilor drum Tiber pentru de tars. adica oameni in razboi.§i stegulete. iar bag conducator. termenii mlii- pe larva comandantii care se recrutau din mai tar! de viteaz si voinic isi pierdura vechea for marii tarii si sateni simpii in sarica si opinci si semnificatie militara. In ungureste razboi insearnna militar. nascand sotu. barbatie. derivat din voina 5. Aparatul iunati voinici. nord si de vest.vexilla . Ostirea si dregatoriile . Curtenii se recrutau din Romanesti.beUatores. tarul ridicau comandantli unitatilor de curteni.dacoromanica. tatarilor. fiecare cu drapelul sau fanionul sau Basaraba. Numai voievodul putea scuff de oaste pe Ostirea operative era impartita in locuitorii vreunui sat. unde ramasera peste veacuri slavona a cancelariilor domnesti. plates! sau ceunasa de zale. Raporturile de bund vecinatate cu acesta. rarnanand sa exprime cu caciuli turcanesti pe cap. termen care in traducerea slavona a cancelariei apare sub numele de iunati sau voinilci. iar dincolo de luptdtor. sau pe jos. pentru manastirea Vodita. Tarul Alexandru cristalizat apoi vechea nobilime romans. care luase in casatorie pe fiica sa Vitejii care se distingeau in lupte pentru Teodora. de la care avusese si un flu cu numele apararea tar' sau a Domnului primeau de la Sracimir. care se numeau latineste fratelui sau vitreg Sracimir la tronul Bulgariei. pen. cum arata un privilegiu steaguri . nationale din epoca fanariotilor. find chemati ca membri si in normale si dupa divortul dintre Alexandru si Sfatul Domnesc. deci care doreau sa intre in slujba regelui . marcata prin lantul Carpatilor. prin faptul ca el este adeverit prin si opcinasi alesi dintre vechii curteni. adica ostirea pe care a mostenit-o de la job. parlita sau uncoil vataman. rivalul ostasii de rand. in documentele germane ei se prin luptele norocoase cu tatarii el impinse numeau Krieger sau Streiter sau simplu granitele sale departe spre rasarit pand la Kriegsleute. dupa coama Carpatilor pana la cheile Dunarii de la faptul cum indeplineau serviciul militar calare Portile de Fier. mosii intinse. In scenele de lupta pe care ni le-a Numai dupa desfiintarea ostirilor pastrat Cronica pictatd de la Viena distingem. ingloband in ea banatul oltean. scutul si platosa se explica numirea de arcasi . drept rasplata pentru credinta si vitejia ginerele sau de pe tronul Bulgariei ramasesera Tor. deci voinicii sau inaintasii sai Seneslau si Tihomir a constituit razboinicii se numeau jobbagy iobbagiones - lard indoiala preocuparea sa de capetenie. cum se oglindesc ele in atributele de latia barbateasca a tail de la sate si de la Mihai Viteazul sau Palrnd Voinicul. distinct. din 1370. care a dat cuvantul la urmasii lui Basaraba pe tronul Tarii romanesc de curte. cad sau . pe apar sub numirea de milites sau equites. adica capitan . un ter- marturiile documentare care ni s-au pastrat de men ce deriva de la cohors. primi si ea numele de Teodora. Alexandru. ci si un organizator de stat. randurile rumanilor sau celor de pe mosiile In urma luptelor sale victorioase contra domnesti. Marea multime a curtenilor o formau lui ei si un flu cu numele de Sisman. La nevoie satenii sareau cu securile Tinandu-se seama de configuratia granite! de si coasele pentru retezarea picioarelor de cai. simplu calificativele de eroism. serviente3. Krieger. flica lui Basaraba. Armele de aparare erau cotful.castronses din cauza indatoririi for de a altfel nu ne-am putea explica victoria sa de la munci la fortificarea cetatilor si de a lupta pen- Posada si nici succesele sale de arme contra tru apararea acestora. nepotul lui unitatii. Termenul de viteaz Orasele si cetatile de la Dunare deriva din paleogermanicul vitengju si insemna recunoscura stapanirea sa. numit si Vlahul. se desparti de Teodora.ro .rdzboinici . Held.razboi. Istoria Romanilor contestat. tru a se casatori cu o evreica. o dovada ca servi. ca si dupa memorabila izbanda de la buiau sa fie gata oricand la chemarea sub arme Posada. Despre Ioanas Viteazul. In limba Milcov si Siret.sagetari. orase. sabia sau spada. ghintuita". care in schimbul unor inlesniri la tatarilor sport prestigiul politic al voievodului plata darilor si a prestatiilor de munca tre- Basaraba.Hauptmann. curtenii se neclintite si sub urmasii numeau viteji si voinici. 147 www. sulita sau lancea si ma- ostire erau conduse de fruntasul satului numit ciuca sau ghioaga strujita. de curaj si de clul militar era obligatoriu pentru toata popu. Dace prin acea izbanda voievodul putu din partea Domnului. care la botez amintesc mai multe acte de la Vlad Dracul. dupa marimea de mai tarziu de la Vlaicu. Armele obisnuite erau arcul si sagea- Contingentele pe care satele le dadeau pentru ta. Din randurile vitejilor se marele fluviu domnea ginerele sau. care jignise adanc sentimentul de batalie 'constituira nucleul in jurul caruia s-a parinte al batranului voievod. In actele latine curtenii statornici garnita spre apus a tariff sale.

Pe timpul lui Basaraba. in si din consilieri de curte. care a servit ca model si pentru faille stabuli. nu putem sti daces chiar tru Ungaria.a. pecetea Oficial& imprimata cu ceara. A comite o crimes capitals ingrijea de masa domneasca. vistiernicul si vor. viata si avutul supusilor sal. nemteste Truchsess. Titlul sau deriva (vistierie sau tezaur). domnesti. curtean. vas de cristal nicuL Demnitarii curbs domnesti erau stolnicul.Ion Nistor Sfetnicul Domnului in sistemul de Dintre cei 4 dregatori de stat. inaltii pentru a obtine forma uzuald de vel logofeit. dar si ulcior de lut din care se postelnicul. in epoca suprematiei turcesti s-a numit ment de la Mircea cel Batran.supremus cancel- termen pe care cancelaria slavond it traduse larius et secretarius . penale dupes ascultarea sfetnicilor sal. Dregatoriile bea vinul. lingerie. slavoneste uoievod. magister pincernorurn. paharnicul pi comisul. masa. De acs sarum sau dapifer. Vornicul deriva din din latinescul belli dux.".ro . insemna a-si face de cap. nemteste Stallmeister.dacoromanica. forma slavond facand din na-dvor. acestea fusesera intocmite dupes prototipul Comisul corespunde latinescului comes bizantin. Dovada nevinovatiei Postelnicul deriva din slavonescul se facea prin "juratori". Actele incheiate de el se numeau dupd care insd n-a putut inlocui vechiul termen de capsula. adica comitele slave precum Croatia. clerici sau mireni. pestelcd. titlul derivand de la latines- comandant suprem al ostirii emana atat titlul. nemteste divan. de unde lui: judex curios. externe.mi- palele prerogative domnesti. prin concesio- gine bizantina este si atributul de mare pentru narea din partea ducelui a unor taxe si venituri sefii diverselor dregatorii domnepti ca mare care reveneau Domnului din yam!. marsalcus. mare spdtar. de unde deriva chibzuinta. asigurau venituri imbelsugate. Acestia constituiau Sfatul Domnesc romanescul pincernic. amintit intr-un docu- care. nador-ul lor. spatarul organizare si instructie a ostirii era spdtarul. car slavonescul door (curte. in care era conservator spdtar. nemtescul Herzog. Spdtarul era ministrul ostirii. paharnicul apare si sub numele de stat erau logofedul.ie. si anume stol- judecatorul suprem in toate pricinile civile si nicul. Serbia. Acesta se alcatuia din consilieri de stat Schenk. curie sau palat). constituind una din princi.!dene Bulle. uncoil de aur. constituind si numai terrninologia unora dintre aceste astfel organizarea de stat a Tariff Romanesti. detinea Domnul. El era dregatorii ale curt!! domnesti. Domnul dispunea dupes buna sa chibzuiald de De origine bizantina erau pi cele 4 libertatea. care nu este decat tradu. pe Puterea domneasca era nelimitata. si veliki. 148 www. nemteste Hotararile domnesti se duceau la Bettmeister sau Kammerer. produs cu mult mai tarziu. car intr-o anumita masura chiar si pen. intrucat disjungerea acestor functii s-a duceitor in rdzboi. speitarul. judex palatinus. ceasnic. nemteste Schwerttra ger. adica purtatorul de spades. indeplinea functia ministrului de interne si de cerea termenilor de mai sus. toate functiile si demnitatile acestea erau in Institutille administrative din Tara fiinta pe timpul domniei lui Basaraba. cul vestiariurn. El putea Termenul de stolnic std in legaturd cu delega o parte din puterea sa judecdtoreasea slavonescul stol. si vistierul sunt de origine bizantina. 'postelnicul. nemteste Schatskcunrner cat si puterea sa domneascd. Functia de stolnic nu este decal o tra- Dupes principiul Wehrge/d-ului german ducere slavond a latinescului magister men- vinovatia putea fl platita si cu bani. Comanda supremd asupra ostirii o latineste bulla aurea. proprietarilor de mosii. Vistierul . dupes sistemul feudal din apus. Garantia pentru posteya. Mundschenk. insemnand con. indeplinire prin sfetnicii sau consilierii sal pe Paharnicul ni-1 infatiseaza pe latinescul care Domnul pi-1 alegea dupes buna sa pincerna. inaltii dregatori de Moldova. nemteste ge. hrisoave. sau de portelan.si ministru al afacerilor verbal mecenosa. latineste camera- amends se numea herd. urmasii sac pe tronul muntean. fu mutates apoi la Targoviste *I de acolo la nemteste Hofrichter. Bulgaria si sau prepozitul grajdurilor pi hergheliilor Rusia. Termenul de vornic resedinta domneascd era la Campulung. frantuzeste Chambellan. ungureste poharnok. era marele cancelar al tarsi . La nu este decal o traducere verbald a latinescu- 1372. Romaneasca pornird deopotriva cu cele din Existenta for este indeajuns adeverita sub tar' ile slave din aceeasi sursei comund bizantina. De altfel. institutii a suferit unele modificari in sensul Retributia inaltilor dregatori se facea limbii oficiale a cancelariei domnesti. rius. Din atributia sa de nistrul de finante. vel dregatori sta"paneau vaste latifundii care le spdtar *. de la slavonescul ceased. ea se gasea la Curtea de Arges. Ungurii au acceptat si ei Bucuresti. saline si logofeit.. De ori. Logofeitu/ latineste spatarius. prescurtat vel alte contributii indirecte. justitie. Totusi. paharnicul si comisul. El se zicala a-si plati capul.

in documentele bul. se foloseau uneori de formula lo. particula lo . intemeletorul imperiului iesied din cancelariile Domnilor Ieremia Movila. intr-un act nedatat se intitula si at dinastiei.1391). flindca tura imparatului loan at II-lea Comnenul de pe cleric!! erau aproape singurele elemente sociale tipiconul Manastirii Pantocrator din 1136. La inceput insa. este numit luanko. limba cancelariei Domni. Ea lipseste din actele de cuprins emanau din cancelaria domneasca de la laic.dacoromanica. romano-bulgar din Balcani. ficata de loan Basaraba. fiinta. facut in timpul lui Alexandra celaria domneasca. intemeietorul statului tulatie. Scriitorii actelor domnesti Nu !nape deci nici o indoiala ca parti. din cancelaria bizantina. ca Germania. tar in Tara suveranitatii domnillor nationale atat in statele Romaneasca acest prefix este mentionat. fara nici o indoiala. pentru prima data. se numeau died. legaturi. era firesc ca limba paleoslava decat un imprumut din diplomatica cancelariei care domina in biserica sa fie aplicata si in can- bizantine. ea era privita ca un atribut at legitimitatii si gare ale tarului Alexandra. stapanului sau. un contemporan at lui Basaraba. stapanea la Constantinopol imparatul domnesti era limba latina. care care se indeletniceau cu invatatura si aveau incepe cu crucea bizantina si cu n suprapus. lui domn formula to apare pretutindeni. Stefan si din actele voievodului Hie I si apare insa in Dusan. limbi moarte. imprumutul s-a facut direct din Limba paleoslava. In inscriptiile de pe ctitoriile mare- fu adoptata apoi si de urmasii lui Basaraba. In vechime. lo lipseste totdeauna. legatura intre caracteristica in privinta aceasta apare semna. Nici in docu- adica loan Basarabil. De aceea. nu ni s-a pastrat nici un hrisov. pen. fara nici o alts semnifi- Constantin nu se intitula loan. asa cum era in Occident limba ceasca din Constantinopol. cum rie. la 1300. Dar. patrunsese si in Albania. Particula Io lipseste. adica documente de la Alexandra cel Bun. Date fiind aceste latina. un termen prescurtat din dia- cula lo din titulatura Domnilor munteni nu era con. Pentru prima in care solul lui Basaraba prezinta regelui oars ea apare intr-un act din 1392. Voievodul Vladislav I folosea for- mula numai la subscriptie si nicidecum la inti- De la Basaraba. Particula sau prefixal prefixal to apare foarte rar sub forma Johannes acesta de Ion. la 1342. ca limba de cancela- Bizant si nicidecum prin filiera bulgara. care era si limba loan al V-lea Paleologul (1342 . fiindca intre clericii tarsi se Basaraba. apare. Stefan al II-lea si Alexandra at II-lea Domnul Tarn Romanesti. In timpul acestor Ungaria. nu era decal o forma iar dupa stingerea dinastiei Asa'nestilor. religioase. romanesti. din 1364. Mircea cel Baran astfel ca nu putem sti cum se intitula dupa folosea pe to atat in intitulatie cat si la sub- protocolul cancelariei sale domnesti. Insemnarea aceasta ne mentele lui Stefan cel Mare. in inscriptia voievodului dincolo de Dunare. din cele mai multe In prefata asa-numitului zakonik. Din toate rezista insa criticii istorice. inceputul secolului at XV-lea principele Ca formula curenta de cancelarie Albaniei Andrei Topias intretinea la curtea sa 149 www. puteau gasi mai usor cunoscatori ai acestei nice ale bisericii muntene cu patriarhia gre. Lapusneanu. Formula aceasta de cancelarie a fost Cronica pictat CI de la Viena ne-a pastrat scena adoptata si de Domnii Moldovei. urmasilor lui Stefan cel Mare. cum erau In jurul prefbcului lo din titulatura Bogdan al III-lea. Ea reapare insa in actele ce si anume de la lonita. De asemenea si fiul sau Mihai I. In fiind mai apoi acceptata si de Domnii din Tara documentele ce emanara din cancelaria Moldovei.nu indreptateste sa presupunem Ca in actele care apare regulat. pentru motivul ca acestea rezulta ca particula lo. lo lipseste condica de legs a tarului sarbesc. cat si in tarile bulgare si sarbe de tru intaia oars. Se tie ca pe la s-a crezut. pecetea sa. stat si biserica era foarte stransa. particula ografia romans. Parerea aceasta nu Radu Mihnea. Alexandra Basaraba. plicul cu scrisoarea voievodul Roman se intitula lo Roman Voievod. Alexandra domneasca s-a (scat o larga discutie in istori. insa. mentinandu-se doar la ticula aceasta ar 11 o mostenire de la Asanesti pecetile domnesti. Petru Rares. Si mai liturgica din biserica. Istoria Romanilor 6. In actele redactate in limba latina. Cancelaria domneascA si limba ei particula Jo a fost folosita. Bohemia si Polonia. S-a crezut multa vreme ca par. imprumutata de la lonita nu ni s-a pastrat nici un document.ro . Prefixal acesta catie politica sau sacerdotala. in scrierea cirilica cu n suprapus Stephanus. cunostinta de carte. Petra Schiopul si altii. pe langa curtea sa. care restabilise si legaturile cano. Vasile Lupu si altii. Campulung. care scriptie. in care Carol Robert. urmasul sau Jo Dan Voievod. apare insa in cele ce privesc asezamintele Campulung Domnul se intitula in forma ampli." apoi si de urmasii lui oficiala Alexandra I. tarul diplomatica curenta. pe epitaful sau de la In statele catolice.

iar mantia donmeasca prin care sa cunoasca limba latina. numit astfel dupa paraul Jales. unindu-se cu judetul MusceL Mai la femei avand la picioare un vultur cu o cununa est se intindeau judetele Ddmbovita. din valea BeleL Intre 7. cum se crede de unit. impodobita cu tea nu erau decal targuri primitive. Reunnic. in Muntenia. bundoard Mircea cel Batran. In secolul al XV-lea. Mai tarziu. Prea putin cunoscute sunt si vechile Insemnele Domniei erau coroana cu capitale de judete. ale tul slavon cuvinte romanesti *1 chiar fraze carui ape de munte.si Jiul din vale . vechiul judet at Argesului. s-a aratat mai sus. Intre Jiul sl Oltul Sterna Tarii Romane*ti era vulturul cu inferior se intindea judetul Romanati. tau anterior. Ion Nistor cancelari slavi *1 cunoscatori ai limbii si ai si incheiata cu o coped. targurile si satele aproape limba paleoslavd a hrisoavelor romane*ti. reprezentata prin figura unei numele. Cele mai multe dintre aces- cinci raze.Gori Jiin . Din seeolul al 1UV-lea ni s-au slavonepte. precum se vede aceas- ta din documente latine ie*ite din cancelaria Domnilor roman'. judetul Balta la Dunare. Exceptie fac numele puri. Cdmpul din dreapta era alb. Motrului.ro .de unde derives numele judetelor God *i Don. ce nu *tiau sau nu voiau sa le traduces Sohodeiului si Bistritei. Cu judetele Buzdu. pastrat numai foarte putine nume de judete. vedem ca in multe cazuri diecii gem. de laud constitula emblema Legiunii a V-a Dincoace de Olt. a caror origine stanga cuprindea patru bare transversale. ciocul vulturului heraldic. care. sunt infatisati langa care se asezara din vreme Si coloniqUi tinand intr-o mans spada. nume ce sta in legatura cu Mehadia de dincolo de munti. Ilfov si Vlasca. se aminteste de judetul mate valachico. dupa domniei rauletul cu acelasi nume care se varsa in Jiu." Domnii *i inaltii dregatori dictau s1 -au schimbat de mai multe on numele *I cir- romaneste. prin Daces se intampla sa se gaseasca died sabie sau hanger. in locul cununii de laur sa apara crucea in Teleorman. 0 straveche tineau locul sceptrului. iar cel din judetelor Vlasca si Teleorrnan. Vulturul purtand in doe cununa astfel dupd legendarul Roman. ace*tia redactau cabanita sau hervanea. unindu-se cu cele ale intregi. care la rasarit se Pe o moneda de la imparatul Fi lip cel Tarfar marginea cu judetul Peiduret. In se- in limba cancelariei si numele de persoane si colul urmator se face mentiune de judetul chiar de localitati. Jalesului. iar diecii talmaceau dictatul for in cumscriptille. marginindu-se la sud cu judetul Olt. se gasea Maccdonica. Dleigopole.sclavonicos cancelarios et suprematiei otomane. ca asezarc romaneasca era Ceunpulungul Muscel. numit crucea in cioc. se revers sterna de famine a ducelui Basarabd. iar in alta globul sasi. Tara era impartita in judecii sau judge.dacoromanica. n-au lipsit nici ceea ce nu insemneaza insa ca multe nu exis- incercari de scrisori in idiomul valahic ideo. se varsau in Tismana.Deli Jiin racand bundoard din Campulung un . spada *1 buzduganul. care constituira acolo o comunitate cruciger. care si -a pierdut apare Dacia. a hlcunida domneasca. in timpul literelor slavone*ti . Uneori Domnii. iar numele Brdila pare sa Vulturul din sterna Munteniei nu are nimic stea in legatura cu descalecatorul localitatii comun cu turul . Peste umeri era aruncata mantia sau acestei comunitati era comitele Laurentiu. Capetenia germani. Astfel. uneori trilobate. simbolizate printr-un steag cu cloud Wiwi. si Brdila se incheie seria Pe monedele domnesti se observa pe judetelor muntene. in slavoneste. care be strabateau. Judetele. schimonosind in felul aces. Ialomita. care in cursul veacurilor slavoneste. Sterna Tarn Romanesti Si insemnele judetele God *i Valcea era judetul Gilort. deau romaneste si isi exprimau numai ideile in slavonefte swish)°. acte *i in aceasta limbs. Prahova si de laud in cioc. Ei insa incercau sa talmaceasca Mai la est spre Olt era judetul Valcea.soimul "turco-tatar" sau Broil sau Brad& "vodul ostiac". insemnele Domniei erau scientes sciavicas liguas et litteras. Uneori diecii strecurau in tex. numeau in cea mai mare parte dupd raurile care reprezenta un scut impartit in cloud cam. judetele Jiul ta o buns parte din toponimia romaneasca. asezate de pietre scumpe. sumeasd pe umarul drept carui piatra funerara se pastreaza in cloasterul catolic din Campulung aratand ca acolo este 150 www. care -si avea garnizoana in Dada. Judetele Jales si Motru apar unite in judetul Mehedinti. Examinand insa mai 8. din deal . dupa cat vedem. mai sus de gura Motrului. care regula in centrele de comunicatie. dupa pilda imparatilor bizantini si saseasca pe langa cea romaneasca. In epoca cresting era flresc ca Sdcuieni.

sau mai bine zis targurile din Primarul asculta de ordinele parcalabului sau Tara Romaneasca. Asemenea fortiflcatii se gaseau si la numeroase.dacoromanica. germani.:1 era Targovistea. de intemperii si greu accesibile navalitorilor tratiei targurilor statea judetul Richter . Casele se construiau din lemn.oratorii aceluiasi stramos. Targul Sdcuieni. pascand vitele. In fruntea adminis. bunaoard. targurile isi aveau pecetea for cu emblems. Prin curelturi Targu. ei aveau foarte multe". Vadul de la simply cruce cu inscriptia imprejur. Targusorul. In judetul Sdcuieni sau Saac calabul Dragan. con. nemteste Burggraf Sub din acelasi stramos. adica tang nou. Proprietarii detineau mosiile pe care erau neau. primarul si aju- sefli judetelor. pe langa atributiile for militare. raspandite prin vai si ponoare scutite din Dacia transilvaneana. strain!. acasa. mort in anul 1300. consti- ferite de Domn negustorilor indigent si strain!. disparut as "Liz'. Jar pecetea Pitestilor avea o Targul de Mod de la gura Ialomitet. care apare numai tarziu in Populatia indigena sporea mereu prin marturiile istorice. numeau la inceput cdpitani. istoria Romanilor inmormantat (Laurentius comes de Longo. asezare de acolo fu si ea inzestrata cu turn de Satele si catunele erau destul de aparare.cisluirea. la sud. situate la intretalerea vailor si la ceilab satesc. In pecetea Giurgiu avea 0 el o mare importanta.12 to rgoveti. socoteala lor. Ele se cannuiau cetate Inca din epoca romans. cu fata tat de 6 . Targurile de sub . In fata acestor asa de puternice mani- ceLlabuluijudetean. latineste capetanet adica de coproprietari care scoborau de regula sau comites castrorum. se face se aciuisera numerosi greci. De cetatea Targovistea traiau acolo dupa destinele si obiceiurile for de Darnbovitel. asupra impunerilor . satenii puteau cuprinde pamant pe numit si Nouurn Forum. Maria cu strategics ci si comerciala. fosta resedinta a banului de care aplanau certurile dintre sateni si hotarau Severin.sesti. cu toate ca regii Ungariel acelasi nume. in fata Nicopolei bulgare.mbouitei se face mentiune si intr-un privi. Adminis. La ses casele se construiau din nemtescul Burger. vest' de Molest'. nu numai Bucurestilor era reprezentata Sf. tuind o comunitate bine inchegata. Dintr-un act din sau consiliu orasenesc cadeau toate indatori. dupa care se si numea influenta saseasca termenul de Burggraf s-a adeseori satul. cunoscuta ca cob. In sfarsit cetatea romanesti in Transalpina.grad . In acest sfat bordeiele sapatc in pamant. mit loc. numit uornic. tar in orasele de la Dunare o stralucita izbanda asupra ungurilor. s-au dezvoltat cu timpul din vornicului si se numea uneori chiar insusi par- asezari rurale. it. 1374 aflam ca multi sateni roman' locuiau si rile edilitare. care repurtase sub zidurile ei patrunksera secui. tratia oraseneasca statea sub controlul par. deopotriva cu Br dila si o pasare heraldica. deopotriva de un sfat compus din oameni buni sI batrani. carora li s-a insu. spre sate. Campo). Slatina. In satele domnesti. care era ajutat de un organ festari de viata asezata se evidentiaza cu mult special al sau. acestea se imparteau in sate nistratia civila a judetului in cuprinsul caruia dornneqti.asis. de aceea vechea pruncul Isus in brate. asezate satele. sate mei nd stiresti si sate boieresti. De aceea sefli judetelor se langa acestea se gaseau si sate de mosneni. Comandantii acestor cetati indepli. se Spre deosebire de satele de colonists explica faptul ca numele for se gasesc mentio. si iazuri. descalecati dintr-odata intr-un anu- nate mai intal in privilegiile comerciale. adica Targovistea sI despre par. Nu lipseau nici oarnenti bunt si bettremi ai targului. centrul imigrari romanesti din Dacia transilvaneana si comercial sJ administrativ al judetului cu din BanatuI timisan.'2 de care face mentiune un munte adaposteau si comunitati sa. rascrucile drumurilor de comert. Alte asezari orasenesti erau Cratoua. De aceeai cetate a si rbei de dincolo de Dunare nazuia mai mult Do. capetenia satului se numea propri- de parceaab.Bucuresti. sub conducerea unui locator. cum continuara sa se numeasca etor. ce infa t4a intar. romanesti erau aglomerari de gospodarii indi- flat viata oraseneasca sub influenta saseasca viduale. Turnu-Severinului. 0 asezare veche si Pecetea Campulungului. care se alegeau dintre plays de nuiele umplute cu lut. din care si neintelegerilor dintre rargoveti. Orasele ss netemeinicia teoriei acelor care priveau pe 151 www. numiti peu-gari dupa spre soare. Imigratia bulgarci mentiune in 1369. precum si aplanarea conflictelor "in corturi. in satele de mosneni. Teu-gu-Gilortului sau al Bengal. mond stireqti incetatenit si in Tara Romaneasca sub forma si boieresti. Astfel. satele Ele s-au dezvoltat din sate. Orasele. Pe se Tidied cetatea. dar fara sa primejduiasca earnsi de legiu comercial din 1413. si admi. Ele se constitulau de regula din Turnu. putin caracterul etnic romanesc al tan!. sau reiseituri de padure si seiccituri de mlastini Reunnicu-Valcei. trebuie cautat se straduiau sa opreasca exodul populatiei undeva in valea Teleajenului.ro . toarele sale se desemnau de catre s dteni. Piteqta. care hrisov din 1470. pe pasuni.

Piast al Tinand seama de aceste consideratii. colul al XIV-lea. ca voievod sa se gandeasca la alegerea unei not fondator al dinastiei. Recunoasterea canon. Grafitul acesta resedinta la Campulung. Unul din mesteri a sfarsitul glorioasei sale domnii insemnat pe peretele nordic. care muri in resedinta neasca. moartea lui Basaraba. Piastilor. Valea Romanesti. incepand sa tia Basarabilor. In alegerea sa. Asan al Asdnestilor s. 1359. a lasat urmasilor sal un localitati pentru resedinta. voievodului Basaraba de la Campulung traia si Alexandru. precum Carol contra unor atacuri prin surprindere din cel Mare a fost intemeietorul dinastiei partea ungurilor din Dacia transilvaneana.ro . s-a savarsit dupa o Ica a acestei chiriarhii urma sa fie dobandita indelungata si rodnica domnie Basaraba. un mare adevar istoric. si uechea bisericd domneascd. cum se sustinea intr-o lucrare cladeasca acolo. ci dimpotriva. stat roman bine consolidat in cele interne si Basaraba se opri la valea Argesului. Se pare insa ca situatia prea excentrica Largitor al granitelor tarii dinspre unguri si si izolata a tariff sale marite cu banatul oltean si tatari. la adanci batraneti. o capodo- sau descalecati cu legendarul Negru-Voda din pera a arhitecturii de factura bizantina din se- Fagaras. care. cum era Tara perea de buns seama mormantul nu s-a pas- Romaneasca. De aceea.a. care era destinata sa serveasca si ca Domnului.dacoromanica. inca netencuit. In domnesti de la Curtea de Arges pune capat preajma palatului domnesc. inching ctitoria for Sfantului un arhiereu care savarsea slujbele bisericesti Gheorghe. pe timpul lui Matei Basarab. la s-a numit si Tara lui Basaraba sau Basarabia. de cu binecuvantarea mitropolitului de la Ohrida.Vocla 152 www. Alexandru. pe langa curtea sa propriu mai recenta asupra lui Mircea cel Batran. Osemintele sale au fost gropnita domneasca. 1352. trat. randuitor al asezamintelor dinlauntru si cu pdrtile tatdresti determinasera pe neobositul victorios pe campul de lupta. batranul Basaraba. Carolingienilor sau Rurik al Rukouilor. Pecetea lui Patra§cu . Icoana ctitoriala este insa tarzie. descoperit de curand sub tencuiala bisericii babil si inaintasii sai Seneslau si Tihomir. Basaraba. voievodul ridica pe diverselor polemici in legatura cu domnia si la anul 1315 frumoasa si solida biserica dom. aceasta mai avea avantajul de a fi aparata la Dar Basaraba este totodata si interne- nord de Cetatea lui Negru Vodd de la Poienarii ietorul dinastiei Basarabilor. care in cinstea lui numai sub fiul si urmasul sau. Nu este deci Basaraba alese locul de la Curtea de Arges de nici o greseala sa se vorbeasca astazi de dinas- astazi pentru noua sa resedinta. unde rezidasera pro. prima cladire de piatra de acest fel in sa din aunpulung. Ctitorille volevodulul Basaraba si cu biserica neterminata.Ion Nistor roman' ca imigrati veniti de curand din Balcani zisa. Basaraba a ridicat biserica din temelie si a adus-o sub acoperis. care ii temut si respectat in cele externe. Existenta unei biserici depuse de vesnica odihna in cripta bisericii din domnesti in capitala unui voievodat asa de Campulung. numele sau sta in fruntea ctitorilor Tarn dar si spre banatul oltean si Dunare. presupune o organizare mona. ca in anul 6860 (1352) la Campulung a murit Aratasem mai sus ca Basaraba isi avea marele Basaraba Voievod. Numai pe peretele de la apus din hala care sa consfinteasca Domnia. Este deci pronausul bisericii se gra chipul intemeietoru- mai presus de once indoiala ca pe langa curtea lui Tarn Romanesti. ca restaura- Asemenea episcopi slujeau si in episcopia tor al bisericii. in anul tara sa. apare si el ca ctitor alaturi de cumanilor de la Milcov. Moartea it cuprinse 9. deschidea mai bine calea spre partile tataresti. Astfel. inte- din partea Patriarhiei din Constantinopol meietorul Tarii Romanesti. care impreuna cu fiul sau. dar piatra tombala care-i aco- puternic si bine consolidat.

in anul 726.VLAHIEI 1. refugiindu-se in Ungaria. Stanislau. Ladislau de ortodoxismul grecesc. Sfarifitul domniei voievodului Alexandru si piatra tombala de pe mormintul sau de la Campulung 1. Diiul cronicilor romanepti.dacoromanica. pe langa care domnia Tarii Romanepti. precum adevereste inscriptia Basarab ce s-a pastrat pe altarul Sfintei Elisabeta din Catedrala din Oradea. in holed munteni ostill Domnului muntean pi orasul Vidin faimosul strtaxar al vietilor care. Domnia voievodului Alexandru Basarab 2. I stori a Rom bilor Ca p ito I u I III DOMNIA VOIEVODULUI ALEXANDRU BASARAB SI INTEMEIEREA MITROPOLIEI UNGRO . Biserica romaneasca sub jurisdictia mitropoliei din Ohrida 3. Tara Romaneasca. Dependenta mentele timpului. era casatorita cu renuebat . numit pi Nicolae (1352 . Una din Alexandru ezita a recunoaste .ro . insa trecerea de la catolicismul Latin la Elisabeta. A doua flied a ducelui Alexandru.suzeranitatea regelui ungar. Anca. tele sau. unelteau de femeilor sfinte. pi anume Ana. a recunoasterea regelui ca domn al sau natural supus pe credinciosii crestini de limba latina si sa-i ceard cuvenitele explicatii in urma din Romania jurisdictiei arhiepiscopului din schimbuluf mai multor scrisori si a incheierii Justiniania Prima. Sub domnia parintelui sau. si restabili raporturile normale cu puterea imparatul Leon Siriartut ii aduse sub jurisdictia suzerana. care era supus jurisdictiei mai multor pacte de care fac mentiune docu. in anul 535.1364). Ajungand singur presiunea sotiei sale catolice pare sa fl stdpemitor. tarul Alexandru. bisericeasca a patriarhului din Constantinopol. cu palatinul Ungarid. la a card largire si starui insupi papa de la Roma ca sa induplece consolidare interns contribuise ca asociat la pe flica ei Anca sa treaca la catolicism.pro catolic din Alba Iulia asupra catolicilor din domino suo naturali. Domnia voievodului Alexandru Opalia (Oppela). Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din Constantinopol 4. cu fiul sau Carapciu. aceasta de Roma a dainuit pans in timpul Alexandru presta regelui omagiul de vasalitate luptelor iconoclastice cand. Limba liturgica slavona 5. Dupa obtinerea acestora. Ladislau se casatorise cu Stefan Liras. Biserica romilneasca sub jurisdictia sa fie gata oricand pentru o eventuala incursi. ii lasase stapanirea dine rezervata era Mece indoiala imprejurarea Vidinului. giul de vasalitate dupa uzantele timpului. Din ca regele primise la curtea sa pe mai multi indemnul tarinei Ana s-a scris. De altfel. Neagu pi anti. caruia parin- care impunea voievodului o asemenea atitu.0-1 miluise cu mosii in Banatul timisan pi in Dada transilvaneand ca 2. carora Stefan Dusan.comites . Era deci mai mult decat firesc ca Alexandru sa refuze imparatul Justinian. Relatlile cu Ungaria se normalizara si Schimbarea aceasta de jurisdictie nu insemna mai mult prin casatoria flied lui Alexandru. mitropoliei din Ohrida une in Tara Romaneasca. Cauza principele Sracirnir al Bulgariei. in sa catolfca Clara de Doboca. adica sa-i prezinte oma. regele Ludovic le recunoscu titlul de grofi sau conti .recognoscere fiicele sale. Alexandru urma sa recunoasca pe recunoscut Alexandru jurisdictia episcopatului regele Ludovic ca pc domnul sau natural . in 1360. ce se pastreaza in arhivele de la acolo contra acestuia. fiul tarului sarb. flindca pe vremea aceea ruptura intre cele doua biserici inca nu se 153 www. nemultumiti erau Nicolae. Normale pi chiar prietenepti erau relati- Dintr-o diploma regala aflam insa ca ile cu tar' ile slave din sudul Dunarii. canonice a papei de la Roma. Asemenea pribegi Gand. insupi Succesorul lui Basaraba a fost fiul sau Alexandru era casatorit a doua oars cu conte- Alexandru.

Ceremonialul bisericesc fu savarsit de mitro- trugerea acestei localitati isi mutase resedinta politul Dimitrie al Ohridei care inlocuia pe la Ohrida. ci si ulahilor cu resedinta la Vranje. sub In urma cuceririi Constantinopolului de conducerea imparatului loan Cantacuzino in catre latinii cruciadei a patra si a proclamarii Epir. Angelos (1204 . investifid pe mitropolitul Dimitrie cu drepturi Astfel. Hrisovul autocefalia ei si dupa lichidarea imperiului imparatului Vasile al II-lea fu reinnoit la 1272 latin din Constantinopol (1261) si restaurarea de imparatul Mihail Paleologul. imparatul patriarhale. sinodul conferi. in din refugiul de la Niceea. supuse pe ulahli din de purpura si cu sandale rosii. rivalitatile interne. arhiepiscopul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. cat si de imparatul bizantin Vasile I convoca un sinod la Constantinopol. Intr-un act din 1157. in calitatea sa de despot independent. acorda o deplina autocefalie. in schimb mitropolia Ohridei arhiepiscopul loan din Ohrida se intitula continua sa se bucure inca multi vreme de arhiepiscop al Primei Justiniane.1214) reusise sa creeze papa care nu putea ingadui aceasta stirbire a cu ajutorul vlahilor din Pind un despotat inde- autoritatii sale din Romania. de protectia despotilor epirotici. Dacia si proclama irnpecrat cu gandul de a-si muta celelalte regiuni de la Dunare de la inceput si curand si resedinta la Constantinopol. decadenta a despotului care era incoltit din La 1335 se aminteste de un episcopat at toate partile. sale imperiale. a patriarhului din Constantinopol. Antiohia. unde se bizantina. Asa hind. in 1339. Despotul Mihai inte- anti 869 . iar mai apoi la de bizantini. demonstrand ca ternic reazem contra catolicismului care. la o 1349). demonstrand ca Dardania.871. Conflictul dainui pendent politiceste atat de imperiul latin din multi vreme. Dar protestele papa. hotari ca mitropolia Ohridei sa ramana sub mitropoliei din Ohrida un statut prin care i se jurisdictia Patriarhiei din Constantinopol. patrunsera. cucerind Salonicul. si delegatii Constantinopol si sa creeze o bisericd autoce- patriarhiilor din Roma. la care luara parte. arhiepis. in care se pomeneste de Influenta ei slabi numai in epoca de preotul loan al "preasfintei episcopii a vlahilor". caci imparatul Teodor se Macedonia. se hotarari. Patriarhul era si aceea care impunea mitropofitului din din Constantinopol fugi impreuna cu impara. pe neasteptate. dupa datina Romania arhiepiscopului de la Ohrida. In scopul acesta el Alexandria. mai flutura decal in Epir. Acestia. nu numai de sarbi si bulgari. intrucat credinciosii acestei eparhii facusera Fratele ss urmasul lui Mihai. pentru totdeauna an stat sub jurisdictia canonica a a o lua astfel inaintea pribegilor de la Niceea. In calitatea aceasta. Ohrida sa renunte la autocefalia sa si sä rein- tul Teodor Lascaris la Niceea.ro . precum se vede aceasta si din canonica a arhiepiscopului catolic din Lepanto. pe malul lacului cu acelasi nume din patriarhul din Bizant. pontejiciului de la Roma. se explica faptul ca. Ei tineau cu sfintenie la vechea for succesoarei ei de la Ohrida. Dupes dezbateri agitate. eparhie decretand pe latinii schismatici si copia Ohridei era considerate ca o eparhie a Irnrinrosi si refuzand sa recunoasca jurisdictia ulahilor. mitropolia Ohridei se bucura secolul al XI-lea ce se pastreaza la biserica Sf. tre impreuna cu episcopii sal sufragani sub toriul Peninsulei Balcanice steagul bizantin nu jurisdictia canonica a patriarhului ecumenic 154 www.dacoromanica. despotul parte din imperiul roman sau bizantin. tindea turilor si privilegiilor acordate de imparatul sa patrunda tot mai adanc in hinterlandul Justinian mitropoliei Primei Justiniane si a epirotic. de la conciliul de la Lyon (1274) contesta Vlahii si grecii din Tesalia si din Vlahiile canonicitatea mitropoliei sarbesti de la Ipec 0 a epirotice gaseau in mitropolia Ohridei un pu- celei bulgaresti de la Tarnow. pe Tanga lese sa se desfaca si de Patriarhia din patriarhul din Constantinopol. bucurandu-se de protectia venetienilor. ocupasera despotatul si incredintard noului imperiu latin in locul celui bizantin. astfel ca pe teri. Intre conditiile de supunere a epirotilor insemnatate nebanuita" pans atunci. Pentru aplanarea lui. sau Prilep. lerusalim si fald pentru despotatul sau. imparatul Constantinopol. Legatli Teodor (1214 . Clementie din Ohrida.1230) nu se mai multumi cu papei ridicara insa protest impotriva acestei titlul de despot ci el. Incoronarea basileului Teodor Angelos se facu litatii ramasera lard nici un efect. reinnoind in 1019 Dimitrie aseza la 1223 coroana imperials pe actul de fundatie a arhiepiscopiei de la capul despotului Teodor si 11 invests cu mantra Justiniania Prima. folosindu-se de luptele si Lerin. intrucat cu tot fastul cuvenit imparatilor bizantini. Infrangerea basileului Teodor la mutase intre timp resedinta episcopala de la Clocotnita (1230) puse insa capat planurilor Justiniania Prima. acestea luasera fiinta prin nesocotirea drep. mitropolia Primei Justiniane. al carui delegat imperiului bizantin sub Paleologi. unde printul bizantin Masura aceasta trezi insa protestul Mihai. ramase sub jurisdictia bisericeasca grabi sa confirme autocefalia bisericii ohridene. Ion Nistor prod usese. care dupa dis. insemnarea de pe foaia unui manuscris din Pe de alts parte. administratia arhontului Loan Angelos (1339- mitropolia Ohridei ajunse.

greceascd si latind. In situatia accasta ajunsese si episcopul mita in Tara Romaneasca si dol candidati de loachint din Vicina cu titlul de Sotiriopolis. recunoasterea jurisdictiei canonice a patri- turi bisericesti cu Ohrida care. tropolit a toatd Ungrovlahia si exarh al plaiurilor. Astfel ajunse episcopul dispus eta le dea urmare. ii soana potrivita pentru ocuparea noului scaun primi pe acestia sub jurisdictia sa direct& si mitropolitan. sau exarh al sau pentru provinciile de dincolo nile pontice si anatolice. el nu se arata toiag de pribegie. neputand obtine de la regele toatd Ungrovlahia. Istoria Romanilor din Constantinopol. ceea ce s-a intamplat pe la arhiereu legiuit a toatd Ungrovlahia. Dacia transilvemeand de sub jurisdictia bi- atat el.1a finele secolului al IX- ceea ce chiriarhul a si facut.'rarea patriarhiei intarzia Dincolo de Carpati se intindea Banatul si Dacia insa. cat si toatd aceastd steipdnire si domnie sericii ohridene. in specie de dincolo de Carpati. fiul si urmasul lui Alexandru. ii supuse jurisdictiei sale sub judecata bisericeascd a patriarhiei si sd canonice si numi pe mitropolitul de la Arges primeascd un arhiereu care &rifle hirotonosit de loctiitor sau exarh al sau.dacoromanica. care lui Durnnezeu. Aceasta fusese limba trimitd de la Constantinopol ca pdstor si vorbita de semintiile slave care patrunsesera in 155 www. Anthemios. Ce se intelege sub Constantinopol aceste plaiuri. isi pierdeau eparhlile. sd se era limba paleoslavond. Astfel. Limba liturgics slavona cop si mitropolit al Tariff Rometnesti. ci de mai multe on prin scoase si pe credinciosii romans din Banat si scrisori. cats institui pe mitropolitul Ungrovlahiei ca loctiitor in urma navalirii tatarilor sl turcilor in regiu. ca romans din stanga Dunaril sa reintre sub dar si drumurile de munte. cand in Tara Roma' neascd domnea ajunse prin grija si star' uirea lui Alexandru la voievodul Basaraba. hotarand ca dupa primira invatatura mantuitoare in limba latind moartea acestuia sa se aleagd altul si care ramasese la ei limba liturgics. 4.ro . pans la hirotonosirtdu-se de prea sfanta mare bisericd a recunoasterea unei a patra limbi sfinte. Solutia aceasta patriarh. adica loctiitorul patriarhu- 3. Traditia istorica din toate infiintare a mitropoliei Ungrovlahiet si la tarile noastre a pastrat amintirea vechilor lega. ramanand ca pribeag la curtea voievodului Alexandru de la neintelegerile acestea sa fie aplanate numai de Arges pentru a-i oferi serviciile sale catre Vladislav. roman' din Banat si Dacia transilva'neana. limbi ramasesera pan5. Romanii sa-t dea inrarirea canonica. Hot. apostolic al Ungariei adeziunea pentru crearea Concomitent cu demersurile pe langa unei episcopii ortodoxe pe seama credincioqilor patriarhie. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din lui in regiunea plaiurilor. bisericesti o mitropolie nu putea ramane fara precum aflam din uncle marturli contempo. Alexandru cauta sa gaseasca si per. Mitropolitul Ungrovlahiei era totodati si exarhul. zaplanina insemneaza deci regiune de dincolo Tratativele in scopul acesta incepusera de de munti. Domnul primi pe arhiereu cu multi bunavointa si starui pe langa patriarhie pcntru recunoasterea sa canonica ca arhiepis. find siliti sa rataceasca Cum insa dupa normele canoanelor prin partite crestine ca "adunatori de pomenr. Slavonescul jurisdictia canonica a patriarhiei ecumenice. multi chiriarhi greci de plaiuri sau zaplaninice. denote mare iscusinta diplomatica din partea arhal si sd -1 aibd pe acesta ca pdstor legiuit a patriarhului care. care insemneath munte. flindca o domnie nerecunoscuta inca de transilvaneana. provincii populate de numerosi statele vecine nu putea sa alba o episcopie credinciosi romans. Af lam doar din tomosul patriarhului si el de mitropolia Ohridei. biseri. care in limba bisericeasca paleoslava apar sub numele de zaplartinskji? Era firesc ca. Din cuprinsul tomosului patriarhal Sfanta Scripture a aparut mai intai in aflam ca voievodul chemase initial pe loachint limbile ebraicd. Aceste trei pe langa dansul si ceruse sa se mute la Arges. Calixt din mai 1359 Ca voievodul Alcxandru Prin tomosul din 1359. sd facet parte din sfemtul sinod patri. care pans atunci ascultau canonica. vede din cercerarile recente. care episcopi in persoanele lui Dania Kritopulos si fusese lzgonit de tatari din scaunul sau episco. se bizulau pe vechi Titlul oficial al noului arhiereu era mi- temeiuri istorice. slavonescului planina. Dar cum se facusera fars con- pal si silt astfel sa schimbe carp pastoral& in sultarea voievodului Alexandru. Candidati se gaseau destui. episcopi sufraganl. in urma renuntaril Cuvantul romanesc de plat corespunde mitropoliei din Ohrida la autocefalia el. ca sd fie de acuma inainte si mereu. multi vreme. dupa cat se arhatului ecumenic de la Constantinopol. Patriarhul nu avea lea singurele limbi sfinte in care era ingaduita decal sa binecuvanteze aceasta stramutare si propovaduirea credintei crestine. patriarhul solicitase nu o datd. se anul 1340.3". duhovnicesti. cea pdstoritei de detnsul. patriarhul se grabi sä tri- rane.

Dardania. cand bulgarii au fost crestinati. iar pe timpul Carpati putea ft vorba doar de intarirea cre. nu se lass mai prejos si excomu- vreme in scrisul romanesc. Legatul papei sustinea insa. determinand pc morayi sa impreuna cu delegatul papei de la Roma sä recunoasca limba liturgica latina. etenie dintre fin si nas. care in cursul vremii isi mute ca Goroz. fray' din Salonic incepura sa schism& in biserica cresting. Tesalia. cerand ca deodata cu aplanarea schismei menyna punctul for de vedere. Sinodul delega pe cei 4 patriarhi din Orient ca lingvistil. se produse o crestinati moravi. aderentii for dictiei canonice asupra bisericii bulgare. de arhiepiscopul de Prima invataceii lui Chiril se refugiaser5. a simplificat ales cu nesocotirea eanoanelor bisericesti sc mult alfabetul glagolitic si 1-a numit dupe arunca anatema asupra lui. Tarul Boris intelegea ca Indata duped recunoasterea jurisdictiei si bulgarilor sac li se cuvine un patriarh pro. Cei patru patri- cipolii lui Chiril si Metodiu se raspandira in arhi din rasarit hotarara ca bulgarii care fu- tarile vecinc. Dar dis. tarile mentio- dintei si de talmacirea ei in limba in care nate mai sus se gaseau de fapt sub jurisdictia romanii primisera invatatura lui Hristos si canonic& a Romei. Este adevarat din biserica sa se rezolve si chestiunea juris- ea dupe moartea "apostolilor". ca delegat at papei. in Bulgaria. patriarhii greet recunoscura bisericii bulgare avand nas pe insusi imparatul Mihail al III-lea.. Moesia. In scaunul traduca Sfanta Scripture in limba paleoslava. a§a cum a fost el multa randul sau. trei recunoscute pana atunci. cu numele de Clementie. slavilor" Chid! si Metodiu intelesera sa lupte cu La acel sinod aparura si delegatii tarului succes impotriva acestei prejudecati sc sa-si Boris. pe episcopul Formosus ca de. vina bine pe episcopul Formosus.a. Naufn. care fu ridicat apoi in de la Roma cu o asemenea cerere. pe Navrok in Rusia. Patriarhii din rasarit nu Anghelar §. normelor canonice. Noul imparat Vasile I pana astazi in scrisul bulgarilor sc rusilor. Patriarhiei din Constantinopol fusese ridicat cunoscuta for de acasa. dreptul de a se folosi de limba liturgica pa- Dupe nasul sau. in persoana epis- putea consimti. Patriarhul Fotie. folosindu-se in buns zi toate treptele ierarhice de la laic la patriarh. destituind pe Fotie §i con- sfinte se ridicara trilingvistic. numit glagolitic.dacoromanica. patriarhale. tarul Boris Mihail expulza din priu. Un invatacel al Papa Nicolae nu recunoscu pe noul patriarh lui Chiril. care gasira in slavii de acolo tinura insa seama de argumentele delegatului aderenti zelosi ac noii credinte. Ion Nistor secolul al VII-lea pana in paryle Salonicului. pe Epirul. cu pe Bezirad in Rusia. adica aparatorii vocand un sinod la Constantinopol pentru celor trei limbi sfinte de pana atunci. Justiniania. Pentru scrierea in un laic cu numele Fotie. ca vechile provincii romane: Zandov in Dada. Papa Nicolae scaunul pontifical. Fireste ca la romanii din Dada si din scaunul patriarhal din Roma. si cum a ramas si nica pe papa de la Roma. la dascalul sau chirilic. Chiril a nascocit un alfabet pro. unde propovaduira Sfanta sesera crestinati prin bizantini sa ramana sub Scripture in limba paleoslava.ro . pastorind intre anti 891 - I trimise. solutioneze aceasta problems.888) ce fusese crestine din taratul bulgar sa ramana supuse crestinat de curand pentru propovaduirea jurisdictiei patriarhiei grecesti de la invataturii crestine in noua limba liturgic& Constantinopol. adica a aplanarea schismei. pe drept cuvant. o cerere la care imparatul bizantin nu Bulgaria pe delegatul papei. Raspunsul acesta multumi pe Boris. 0 cronica jurisdictia canonica a patriarhiei grecesti din moray& mai tarzie arata ca urmasi ai lui Chiril Constantinopol. la fata locului despre temeinicia pretentiilor Frayi Chiril §1 Metodiu deprinsesera bine bulgare si a hotari apoi in cunostinta de cauza. ci ramasera la hotararea lor. unde triumfasera tri. Ahaia. iar de la pagane din vecinatate. la 866. cu atat mai mult cu cat Tarul Boris primise botezul la 864. Dar cei mai multi din Justinian incoace. sc latina. pe Wiznog in Sarmatia. cu nesocotinta aceasta limba. dispus sa recunoasca suprematia canonica a pe care o imbratisase ducele cu intreg poporul papei asupra bisericii bulgare. 867. sau. fur& izgoniti din Moravia. greaca. Deodata cu bulgarii recunoscura si begat papal in Bulgaria pentru a se incredinta romemii din Balcani jurisdictia bisericeasca a 156 www. Moznopon in Alpibus Valahicis §i pe Os lav in Prevail si Dacia depindeau din vechime de Silezia. care primi tatia ducelui Rastislav din Moravia sa. Curand insa se rupsera relayile de pri. Sinodul se intruni la 870 limbilor ebraica. Ei castigara pe papal. care. Boris primi si numele de leoslava ca a patra Umbel liturgicd pe langa cele Mihail. parcursese intr-o singura priu. parte de minusculele grecesti. Laurentie. ca bisericile insusi tarul Boris (853 . ascultand de arhiepiscopul nicidecum de propovaduirea ei ca la semintiile de Sa ionic. Ca sa poata fi mai usor intelesi de noii Dar in anul urmator. Dar "apostolii si schisma fu aplanata. Hirt°. 896. Macedoneanul puse insa curand capat schis- impotriva recunoasterii unei not limbi mei din biserica. resedinta la Ohrida. Tarul Boris-Mihail primi paleoslava. aratindu-se chiar acolo si sa propovaduiasca invatatura cresting. hotararea aceasta. Atunci Boris se adresa papei copului Formosus. aceasta limba card primira in anul 862 invi. Sava. Clementie.

structia bisericii domnesti de pe langa curtea Dar literatura aceasta in limba pa. mult si faptul ca numarul carturarilor care deoarece vlahii primisera crezul latin. fiul marelui Basarabd. nationale in biserica a fost inceputa numai pe 0 veche colectie de biografli ale tarilor la inceputul secolului al XV-lea. De aceea. de parintele sau Basaraba. relatiilor bisericesti cu Orientul ortodox. Calvin si Zwingli. ci itoare. omiletice si ascetice. care numai grape cinu. Alexandru si piatra tombala de pe mor- Era firesc ca. cuprinse in Carst-venik-ul lui Paisie si reformatori ca Wiclif. dar pe care credinciosii nu o sa i se tale limba celui ce va citi in limba latina. care pana atunci citeau norodul asista pasiv la slujba dumnezeieasca.adica paleoslava . Mitropolia vlahicd a Ohridei fusese 5. Pentru inearirea aceasta limba. a rdposat marele si sin- se face latineste. in apus prin bulgari. risipirii statelor slave din Balcani. regele ungar si cu tariff din Bulgaria si Serbia. Este o mare eroare a crede ca in sfe. Astfcl. Vesnica lui amintire ". impodobira apoi cu minunate fresce.cu atata pricepere si ravna leoslava acceptata de oficialitatca bulgara. pe langa textul Sfintei Scripturi. deschizand seria ctitori- traduse din greceste. a fost si. Inscriptia arata in stilul ei lapidar ca: "In pana astazi in biserica catolica. marturia aceasta ne infatiseaza fapte care se adeveresc prin insasi firea lucrurilor. Inte- paleoslava si sa o mentina 'Ana la inlocuirea ei meierea mitropoliei Ungrovlahiei si reinnodarea cu cea romans. dar slavone bisericesti sub stapanirea otomana. desfalcandu. sa fi fost silit sa rupa relatiile de pana atunci cu Roma si sa Voievodul Alexandru a continuat si a elimine si limba liturgica latina din bisericile desavarsit opera de consolidare a statului cparhiei sale si sa o inlocuiasca cu limba pa. gur stapanitor domn Ion Nicolai Alexandru ciosilor. fie cum aflam acestea din cuprinsul unui hrisov tiparite. ilor romanesti acolo. muntean. si a decadentei culturii Venik s-au ridicat critics destul de serioase. fie in manuscris in colectiile de carti descoperit de curand. inceputa. Noembrie 16 zile. Cronica artonimd a Moldovei releva mai tarziu sau frantuzeste astazi. lita si ea sa-si insuseasca noua limba liturgica cu care intrase in raporturi matrimoniale. atunci se vorbea slavoneste. precum greceste se de Roma. indictionul 3. cum credeau un mare adevar istoric cand sustine ca pe tim." Patriarhia ecumenica din Constantinopol mentine ca limba liturgical era nevoie ca raman unele din cele mai remarcabile fapte sustinatorii ei sa se ingrijeasca de talmacirea in istorice ale domniei sale. care mijlocul secolului al XII-lea. cum se intampla aceasta sale. unde liturghia Luna.ro . arata ca "tarul si-a facut drum si in Wile romanesti. pe langa cartile funda. unde Asan ar fi silit pe vlahi. o limba necunoscuta credin. 157 www. fiindca ea se savarsea intr-o iimba in cea bulgara . sa de la Arges. la cunosteau limba paleoslava scadea mereu fara inceput ei citeau latineste. El a continuat con- liturgice slavone din Romania. in urma acelasi neam si de aceeasi limba". cum erau varat ca impotriva autenticitatii acestui Carat. s =a inceput cu traducerea si de atunci au inceput sa citeasca in bul. find cu latinii de sa mai poata fi completat din afara. Sfarsitul domniei voievodului cuprinsa in primul tarat bulgar in Macedonia. El a asigurat Cum biserica romans din stanga Dunarii linistea tariff prin o politica de intelegere cu depindea in cele canonice de Ohrida. vladica mai bine. Este ade. chiriarhul Ohridei. in urma recunoasterii jurisdictiei mantul sau de la Campulung patriarhale.. in limba latina. Bulgaria si Serbia. au fost de la muntele Athos. credinciosii se rugau in serica domneasca unde odihnesc osemintele limba for materna.dacoromanica. fara de care nu se Alexandru a cautat legaturi si cu mandstirile putea savarsi cultul divan. care nu cunostea limba slavona sa be inteleaga In continuare se arata ca. intelegeau. unde o preafru- Daca liturghia si functiile rituale se savarseau moasa piatra de mormant arata locul din bi- in limba paleoslava. pe care urmasii sal o leoslava nu era accesibila decat until numai- foarte redus de clerici. desi tarzie. Moartea lul for sacerdotal erau tinuti sa o cunoasca. Istoria Romanilor patriarhului din Constantinopol.poruncind pretinsd sacra. raporturior canonice ale bisericii romane cu Pentru ca limba paleoslava sa se poata.. Voevod. in anul 6873 rele superioare ale societatii romanesti de (1364). pul papei Nicolae I "sb-dmosii romanilor s-au Lupta pentru introducerea limbii despartit de latini". Huss. si diverse carts sa darnicie la cladirea turnului celui mare de la dogmatice. pre- aproape toate cartile sfinte pe care le gasim. si a diverselor carts rituale. cartilor sfinte in romaneste pentru ca norodul gareste". 1 -a surprins la Campulung. El a inlesnit prin pioasa mentale ale Sfintei Scripturi. cu un cuvant manastirea Cutlwnus din Sfantul Munte. sa se lepede de marturisirea fara sa inteleaga ceva din tainele ei mantu- romans si sa nu mai citeasca in limba latina. La opera aceasta a contribuit foarte Teofilact ar fi "curatit Vlahia de eresuri. unit istorici. copiate dupa manuscrise mai vechi pe la trezind o noua spiritualitate in Europa.

secui. strabatuta de raurile Prut si Aceasta populatie autohtona patrunsese si in Siret cu afluentii for Suceava.ro . Tas-Bunar sau Tatar-bunar ii corespund In jurul comunitatilor sasesti se gaseau echivalentele romanesti de Cismea. In Analele Vescrenschiene Varuitd sau Feint:dna-air' 'dor. adica din Data numita notiunea romaneasca de fantand. pentru a intretine contactul moldovenesti precum Ceahlciu1. Catlabug. ajuntand pana la valea Ceremusulut si a Toponimia unor piscuri dominante din Carpatii Prutului superior. In regiune se gaseau si vechi asezari de Cogalnic. la diminutivul Ialpugel din lalpug sau prin faptul Liov. Carpal. Ceczuna (Tetin). IN TRANSDANUBIA RASARITEANA Capitolul IV DESCALECATUL PRINCIPATULUI MOLDOVEI 1. care reproduc vechea origins slava in acea regiune sunt de data istorie a Rusiei pana la anul 1347. din romanii care ascultau de pseu. a Moldovei si a Sucevei. Toponimia tatara este colonisti strain' ca Baia. cunoscute numai lor. cu gandul sa creeze pentru "partea numeroasei Bania (Baia Moldovei). Siret.a. Cismeaua sate romanesti. Vechea siin. copie catolica separata de cea cumana. cu romanii din Maramures si cu cei din partile Rareiul ca si a raurilor Ciugur. Chirghiz. se gaseste recenta. Tatarca. ca targ bulgaro-vlah. Un targovet din Baia biozet romeino-teitarez se evidentiaza prin Moldovei (Moldava Baya) semna in 1334. Bistrita. Bariadul. pe langa cumani si (Cernauti). Siret. natiuni romanesti care locuteste in hotarul Gorodok pe Ceremus si Hotin. Derelui.dacoromanica. Organizarea capitiniei de la Baia 3. dupa ca alaturi de numele bunar si cismea intalnim originea sa din Molden. anexata si o lista de targuri rusesti si Populatia cresting din cuprinsul epis. ca martor Alexaruku Molda Owicz. Cerna Siretului se compunea. care inseamna colt sau unghi. In partile pana asffizi nume tatare de rauri si lacuri ca acestea numarul romanilor era destul de mare. Cucerirea comitatului de la Baia de cAtre Bogdan si ridicarea lui la rangul de voievodat 1. Giumaldu/. Intre acestea din urma se copiei Milcovului care se extindea asupra vaii aminteste de: Bolgrad (Cetatea Alba). Acalia. limbo. Putna cu Milcovul. Carpatii n-au format Carlibaba etc. Din Viata for politica si socials se scurgea in preocuparea papei de a atrage pe romanii din conditii asemanatoare cu ale conationalilor din Cumania la credinta catolica se vede ca Transdanubia munteana si din Dada transil- 158 www.a. Coroctunou (Craciuna). Nemeci (Neamtu). Roman-Toro (Targu I Roman). iar mai sus Sipenitul. Toponimicele de (Voskrenskaja Letopis). Jyia s. doepiscopii for de rit grecesc si papa se purta Kamen (Piatra Neamt). moldovenesti. Sociava (Suceava). care este aratat regatului ungar de ceitre tdtari" chiar o epis. numit Bugeac. Rodnei si ale Neisdudutui. bar dupa emigrarea cumanilor in Ungaria. ca Bolgrad sau Necrosovca. Hagider. Si mai frecvente sunt Dimpotriva. Alungarea tatarilor din Transdanubia numarul for era acolo destul de mare. Bahluiul. care ascultau de Lunga. Covurlui. mai jos varstata cu nume romanesti ca Sdrata si Bacdul. Ion Nistor B. Valle Carpatilor au oferit romanilor toponimiile cumano-tatare in coltul dintre totdeauna scut si adapost contra navalitorilor Nistru si Dundre. pastreaza pans in zilele noastre niciodatd un zid despdrtitor intre fratii de amintirea haladuirii hoardelor cumano-tatare aceeasi origine. valea Bistritei. Suceava. tatari si le plateau tribut. Moldova. popu- Dupes fuga cumanilor in Ungaria. un afluent al lalpugului.' si Nistru. tatarii latia din episcopia Milcoviei din valea Siretului ramasera stapani asupra regiunii dintre se compunea aproape numai din romani. pe meleagurile acestea. Tatarescului dupa cum ii spuneau sasii. Alungarea tAtarilor din Transdanubia moldoveneasca 2. lalpug s. nume taaresc si prin cararile de munte. moldoveneasca intrecand numarul secuilor si cumanilor. Acolo intalnim au comunicat necontenit unit cu altii. si credinta religioasd.

Istoria Romani lor

vaneana. Sate le erau raspandite pe dealuri si Domnului Petru I.
coline, constituind taxi si judecii sau cnezate, Fl-anciscanii predicau in limba halt end,
cu judeci sau cneji in frunte. Acestia aplanau cata vreme domirticanii in limba german&
certurile dintre sateni si raspundeau in fata avand in vedere numerosii colonisti germane
eparhilor tatari pentru darile cuvenite acestora. din nordul Moldovei. Dupa relatiile cuprinse in
Cairnaccunul sau loctiitorul hanului Bakciserai Analele Minoritilor, editate de Wadding, si-ar fi
din Crimeea isi avea resedinta la Cetatea Alba, gasit moartea de martir la Cetatea-Alba (Mauro
pe care tatarii o rebotezasera dupes limba for in Castrum) calugarul minorit Angelo de Spoletto.
Akkerman. Increzator in reusita indulgentei conferite celor
Acolo indura, pe la anul 1326, moartea ce vor participa la cruciada contra tatarilor,
de martir cucernicul loan cel Nou, originar din papa loan al XIII-lea reinflinta.' , in 1332,
Trebizonda, care, sosind in interese comerciale vechiul episcopal at cumanilor, desemnand ca
la Cetatea Alba, fu denuntat autoritatilor tatare episcop de Milcov .pe minoritul Vitus de
cal ar fi venit sa faces propaganda cresting in Monteferreo, care nu vent sa-si is scaunul in
randurile tatarilor. Adus in fata eparhului primire, ca si urmasul sau Tom de Nympte, din
tatar, mucenicul fu somat sa se dezvi- ordinul augustinilor, numit la 1347. La 1353, fu
novateasca si sa primeasca credinta pagana. numit dominicanul Bernhard episcop al
Doctorii din Iudeea si din Persida ar fi incercat Cumaniei, dar nici el nu aparu in partile
in zadar sa -1 abates de la credinta sa cresting. necredinciosilor - partes infideliura
Atunci mucenicul fu chinuit si batut pana la Dar pe langa intoleranta for religioasa,
sange, legat de coada unui cal si tarot prin tatarii nelinisteau cu invaziile for necontenite
cartierul evreiesc, unde unul dintre evrei sari atat Dacia transilvaneana cat si Polonia, astfel
de-i tale capul. Mucenicul loan cel Nou de la ca locuitorii acestor tad nu mai faceau fata
Cetatea Alba a fost unul din primii martini masurilor de aparare contra acestor pagan!
ortodocsi. Dupa o insemnare descoperita pe un pradalnici. Papii de la Roma, vesnic solicitati
acoperamant de potir in targul Siretului si-ar fi de credinciosii for din Dacia si Polonia, nu con-
gasit moarte de martini, la 14 iunie 1340, alti teneau de a indemna crestinatatea apuseana,
doi calugari, Blaj si Marcu, misionari din indeosebi pe regele Ungariei, la cruciade
ordinul franciscanilor. impotriva acestor dusmani neimpacati ai
Credinciosii catolici din Moldova se crestinatatii. La 1314, papa Clementie al V-lea
bucurau de sprijinul calugarilor franciscani oferi indulgentd tuturor acelora care vor porni
care la 1345 aveau case si custodii la Siret, cu armele contra tatarilor. Papa loan al XII -lea
Cotnar, la Baia Moldovei, la Cetatea Alba si la reinnoi in 1334 edictul de indulgenta. Apelul
Chilia, apartinand vicariatului franciscan al marelui pontif de la Roma gasi in fine ascultare
Rusiei (Vicaria Rissiae). In calitatea for de la regele Ungariei Carol Robert, care insarcina
misionari franciscani savarseau pretutindeni, in 1324 pe cneazul roman Pintea cu paza
unde lipseau clench parohiali, functiile litur- granitelor dacice contra tatarilor, intreprinzand
gice fora nici o opreliste. o contra ofensiva in tara for - in ipsorum
Intr-un act din 8 aprilie 1387 se Tartarorum.
aminteste de custodele moldovean (custos 0 campanie in stil mare contra tatarilor
Moldoviensis) Nicolae Melzac, care isi avea a fost intreprinsa insa numai in 1342 din
resedinta la manastirea franciscani din Baia ordinul regelui Ludovic cel Mare, fiul si
Moldovei. 0 manastire franciscani fiinta si la urmasul lui Carol Robert. Comanda asupra
Siret, unde ar fi fost inmormantati la 12 febru- ostirii fu incredintata comitelui Andrei, fu! lui
arie 1378 calugarii franciscani Luca si Latcu, care, in calitatea sa de comite at secuilor,
Valentin, ucisi in Livonia de barbarii care ado- at Bistritei, al Mararnuresului si at Brasovului -
rau arborii - qui arborem adorant. In Siret comes Siculorum, de Bistricia, de Marmorosic et
exista insa si o manastire a ccilugclrilor domini- de Brasso - avea in seama sa apararea regiu-
cani apartinand Societeitii fratilor peregrini a nilor de granita care erau direct amenintate
cares razes de activitate cuprindea Rusia Rosie, mereu de tatari. Ostirea sa se compunea din
Podolia si Moldova.. Asociatia fratilor peregrini contingentele secuilor, ale sasilor din Bistrita si
avea un statut propriu si o carmuire misionara Brasov si ale voievozilor roman' din
de sine statatoare, desfacandu-se la 1377 de Maramures.
provincia dominicana a Poloniei, despartire Aratasem mai sus ca romanii din
aprobata de papa Grigorie al XI-lea in ianuarie Maramures si din regiunile vecine se bucurau
1378. Manastirea fratilor peregrini de la Siret de o larga autonomie nationals in ceea ce
se bucura in larga masura de darnicia si pro- privea administratia for locals. Ei erau propri-
tectia cneghinei Margareta sau Musata, maica etari de mosii si sate si isi alegeau din mijlocul

159
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

for pe voievozii conducei tort, care erau de regula Cronica moldo-polona scrisa la Iasi, in
capii familiar mai vechi si mai bogate potrivit 1566, arata:
cu vechile for privilegii. Dar situatia aceasta "Cu [via lui Durnnezeu, intaiul voevod
privilegiata impunea voievozilor maramureseni Dragos a venit ca vemeitor din Tara Ungureascd
si anumite obligatiuni militare, ei fiind datori de la locul si apa Maramures, pe urma unui zim-
sa participe cu contingentele for la expeditiile bru, ce 1-au ucis langd apa Moldovei si s-a
militare ale regelui. Astfel, aflam volevozi veselit acolo cu boierii sdi si i-au pldcut Ora si a
roman! luptand cu contingentele for din ostirea reunas intr-insa si a desceilecat-o cu moldoveni
ungureasca in Bohemia, in Italia, in Polonia sI din .Tara Ungureascd si li -a fost donut 2 ara"
dincoace de Carpati, in Muntenia si Moldova. Cronica anonima intitula: Povestire pe
Intre voievozii maramureseni care participara scurt despre domnii moldoveni, de °And s-a
cu contingentul for la campania comitelui inceput Tara Moldoveneasca, facand o
Andrei contra tatarilor din Moldova se gasea expunere mai ampler asupra lui Vladislav
desigur si voievodul Dragos de care face menti- craiul, care ar fi chemat pe ramleni in ajutor
une diploma de ho Carnicie a regelui Carol contra tatarilor si pe care i-ar fi colonizat apoi
Robert, din 1336. Diploma arata" ca la cererea in tara sa, arata ca dintre ramlenii acestia s-ar
servientilor (servientes) sai Drag si Dragos, fi ridicat un barbat cu minte si viteaz cu
regele daduse ordin sa se hotarniceasca dome- numele Dragos. Acesta, plecand la vanatoare,
niul Bedeu de pe malul drept al Tisei de langd ar fi urmarit un zimbru pana dincoace de
Ticeu, care era una din cele mai mars si mai munti, in Moldova, unde 1-ar fi ucis si s-ar fl
frumoase din Maramures. De altfel, numele de ospatat cu vanatul. Dupes ospat, voievodul
Dragos era foarte frecvent in Maramures, cum Dragos ar fi descalecat cel dintai pe apa
era si tatal unui Giula pe care, la 1349, regele Moldovei si alte locuri de-a lungul apelor si ar
Ludovic it puse in posesia mosiilor Giulesti si fi facut 'pecete domneasca pentru toata tara cu
Valea Mare. cap de zimbru. Si ar fi domnit Dragos-Voda doi
an!.
Din relatarile de mai sus se vede ea
2. Organizarea capitaniei de la Baia traditia locals, asa cum ne-au pastrat-o analele
si cronicile locale, care insa nici una nu este
lzbanda comitelui Andrei asupra tata- contemporana, ci din secolul urmator, ne
rilor din Moldova aparu in ochii contempo- infatiseaza campania comitelui Andrei si a
ranilor ca o fapta de acme asa de mare si voievozilor maramureseni contra tatarilor sub
insemnata, incest ea n-ar fi putut fi savarsita forma de vanatoare domneasca cu veselie si
decal prin o adevarata minune dumnezeiasca. ospete. Prin asezarea capului de zimbru in
Cronica de la Dubniz (Cronicon Dubnicense) stema tarsi, cu traditia vanatului primeste
atribuie minunea izbanzii regelui Ladislau cel infatisarea unei legende heraldice, care cauta
Slant (+1095), care si-ar fi parasit mormantul sa explice provenienta capului de zimbru din
de la Oradea si s-ar fi pus in fruntea ostirii in sterna farii Moldovei. Vechea sterna a Moldovei
lupta contra tatarilor. Legenda cu Laslau, purta un bour cu soarele si Tuna Intre coarne.
craiul unguresc care ar II gonit pe !Atari din Bourul din latinescul bos-urus, bos primogeni-
Moldova a gasit ecou si in unele din cronicile tus, nemteste Aueroche, se deosebea de zim-
indigene moldovenesti. Ea a fost acceptata brul cu coama, latineste bison europaeus,
pana si de Miron Costin, sustinand ca "la vre- slavoneste zabrr, nemteste Wisent. Dintr-un
mea lui Laslau, craiul unguresc, s-a descalecat corn de bour, vanat in Dacia, imparatul Traian
de Dragos tara noastra". Este evident ca erudi- isi Meuse un pocal de inchinat la ospete.
tul cronicar moldovean confundase pe craiul Coarne de bour impodobite cu our s-au gasit in
Ludovic cu Ladislau cel Sfant, care isi dormea tezaurul regelui Decebal. Cu coarne de bour ca
atunci de mai bine de doua veacuri somnul de trofeu de vanatoare erau impodobite pi inte-
veci in cripta de la Oradea. rioarele palatelor imperiale din Constantinopol.
Analele si cronicile romane sunt insa Pe timpul descalecatului Moldovei, bourii si
unanime in afirmatia for in a recunoaste pe zimbrii traiau Inca in stare salbateca in
Dragos ca prim descalecator de tara. Carpatii moldovenesti. Ca figura heraldica
Letopisetele de la Bistrita si Putna arata ca in capul de bour se gasea in stemele mai multor
anul 6867 (1359) de la facerea lumii s-ar fi tart, precum in sterna cantonului Uri din
inceput Tara Moldovei. Si s-ar fi inceput astfel: Elvetia, care se numeste duper vechea prove-
"Venit-au Dragos-Vodd din Maramures, nienta de acolo a bourului - urus. Sterna
din Tara Ungureascd, la vemat dupd un zimbru Mecklemburgului avea un cap de bour. Stema
si ar f L domnit de doi ani." provinciei Malicz din Polonia avea un cap de

160
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

bour incoronat, iar numele orasului Sambor aseaza cetatea pe Milcou, mai sus de Focsani,
din Po Ionia deriva de la sabrz - zimbru. Pietrele iar Dimitrie Cantemir la poalele muntilor
de hotar din Moldova erau impodobite cu un Vrancei, in apropiere de manAstirea Mira, o
cap de bour, astfel ca acestea se numeau chiar fundatie a parintelui sau Constantin-Voda.
bouri. A misca bourii insemna a muta pietrele Cetatea Neamtului tradeaza, prin insusi numele
de hotar. Numele de localitati ca Bourieni si ei vechea sa origin teutonica, de la inceputul
Zimbru sunt far& indoiala de o factures mai secolului al XIII-lea.
noua. Ostirea cresting gasi un sprijin puternic Astfel, vedem ca la inceputul secolului
la populatia romaneasca, ca si la comunitatile al X1V-lea, cand lumina istoriei incepu sa
Sasesti si secuiesti din Siret, Baia, Suceava, patrunda in intunericul care apasa pans
Bacdu etc. Fratia de acme cu capeteniile auto- atunci asupra Moldovei, tara aceasta nu era
htone s-a putut stabili curand, flindca atat pustie, cum incearca sA ni-o infatiseze traditia
comandantul suprem al ostirii Andrei, fiul lui 'storied cu legende de.vemdtoare de zimbri si cu
Latcu, cat si multi dintre subalternii sal, ca mituri etiologice. Dimpotriva, valea Siretului sl
Dragos, ca Nicolai, 11111 lui Petru, Sarasin, a Prutului superior era destul de populates si
Valentin si Luca, fill lui Craciun s.a. erau plind de sate, de targuri si chiar de cetati de
roman!. Acestia se intelesera foarte lesne cu aparare contra tatarilor.
judecii sau cnejii localnici, dandu-si mana cu Dragos-Vodd al traditiei istorice
totii in lupta contra tatarilor. Dupes stralucita moldovenesti pare sa fie deci identic cu voievo-
izbanda asupra paganilor, regiunea curatita de dul Dragos din Bedeu. Traditia 'storied a
ei fu organizata de voievodul Andrei din ordinul Moldovei iI atribuie cladirea unei biserici de
regelui intr-o marcd de granitd sau cdpitdnie lemn in satul Volovat de langa Radauti, care
regald, cu un voievod in frunte, care dupes mai apoi fusese stramutata la manastirea
traditia indigence fusese voievodul Dragos - Putna. 'Poate ca si Campul lui Dragos din
Dragus din Drag, unul dintre vitejii de judetul Bacau, in cuprinsul caruia se gasea
incredere ai regelui, cu resedinta la Baia mai tar' ziu satul Grozavesti, sa stea in legatura
Moldova Cu drept cuvant se afirma intr-un cu amintirea lui Dragos-Voda.
adaos la cronica lui Ureche ca la inceput Urmasul lui Dragos in administrarea
voievodatul Moldovei "era mai mult o capitanie" tart' de la Baia a fost fiul sau Sas, care a con-
si ca numai pe urma ea s-a intins de a ajuns la tinuat opera de aparare contra tatarilor,
Dunare si la mare cu centrul administrativ la largind granitele marcii sale spre miazazi si
Baia, care era capul sau cetatea de resedinta a rasarit.
Tarn Moldovei13 - caput sau capitalis civitas In documentele maramuresene numele
terrae Moldavensis. de Sas apace sub forma de Zass Vayvoda
Noua creatie politica cuprinse in Olachus sau Szasz Wayvodae care ar deriva
granitele sale, cu tendinte de expansiune pe din Sabbas, adica Sava. In Valea lui Sas
socoteala tatarilor, satele si cnezatele curgea rivulus Saszpathaka, adica paraul lui
romanesti din valea Siretului, populatia Sas. Fontana lui Sas - Sascut - se gaseste in
romaneasca constituind suportul etnic at ei. Si jud. Putna, iar Cornu lui Sas pe Prut, in judetul
aceasta cu atat mai mult cu cat randurile Iasi. Analele de la Bistrita si Putna it prezinta ca
romanilor moldoveni se intareau mereu prin flu al lui Dragos si ii atribuie 4 ani de domnie.
numeroase cete de conationali ce veneau Nici cronicile urmatoare nu aduc alte stiri cu
necontenit din Maramures si din Dacia transil- privire la domnia voievodului Sas. Dlugosz
vaneand, care a constituit totdeauna rezer- aminteste de neamul valahic al Dragoviei sau
vorul ethic permanent al neamului romanesc. Sassoviei - Dragoviae alias Sassoviae genus
Misiunea politica a noii mard de hotar din valachium - aratandu-1 ca originar din muntii
rasarit era sa constitute un bastion puternic si codrii dinspre provinciile rusesti, ce se
contra tatarilor, care sA inchida drumul numesc plaiuri - ex montibus et silvis provincia-
invaziei for in Dada transilvaneana si in rum Russiae quae Poloniny numoupantur,
PolOnia. ducens originem. Familia Dragosestilor s-a
Cetdti sau burguri mai vechi erau pierdut cu vremea in randurile nobilimii
Crdciuna, pe raul Putna si Cetatea Neamtului, ungare sub numele de Dragfi pans la stingerea
pe paraul cu acelasi nume, un afluent al ei in 'tamplata." la 1555.
Moldovei. Originea cetatii CrOciuna, ale card Dupes moartea lui Sas stapanirea
ruine n-au putut fl descoperite pans in Moldovei trecu asupra fiilor sal Bak, Drag,
preient, a fost pusa in legatura cu Cruceburg- Dragomir, Stefan si loan, dintre care Bale, ca
ul sau Kreuzburg-ul cavalerilor teutoni din cel mai mare, primi asupra sa raspunderea
1222, ceea ce pare probabil. Miron Costin guvernarii, impotriva caruia se tidied voievodul

161
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Bogdan din Maramures. quondam Woyvoda de Maramorosio inficlelis
In timpul guvernarii lor, capitanii Sas 0 notorius - pentru ca se abate mereu de la dru-
Bale; cu resedinta la Baia, avura de sustinut mul dreptatii si al ordinii cuvenite fats de rege
lupte grele cu tatarii. Pentru a putea face fats - a veritatis via et dubitas fuielitatis constantia
amenintarilor tataresti, ei recurgeau mereu la pluries deviens. La inceput, opozitia lui Bogdan
ajutorul regelui sub a carui ascultare, dar si fats de rege nu era insa de asa natura incat
ocrotire, se gaseau. Pe de alts parte, vedem ca regele sa dispuna confiscarea mosiilor sale. La
atat papa, cat si regele Ludovic erau vesnic pre- 1353, fratii Bogdan 0 Luga irnpartira domeniul
ocupati de amenintarea tatarilor. In 1352, Cuhnea intre ei in asa fel ca dealul Maxim -
papa Clementie al VI-lea ingadui sa se ridice o Maksenberech - de langa Viseu sa formeze
dijma asupra veniturilor bisericilor catolice din hotarul intre posesiunile ambilor frati. Partea
Ungaria pentru a preintampina primejdia de la sud de acest deal ramase in proprietatea
tatareasca. In acelasi an regele ordona secuilor lui Bogdan cu central la Cuhnea, cats vreme
sa reconstruiasca cetatea Verhegi de la fron- partea de la nord trecu in proprietatea lui Iuga.
tiera Moldova care fusese distrusts de tatari. Donmiile fratilor Bogdan si luga se extindeau
Curand insa inflintarea de catre Bogdan a pe valea Viseului in sus, pans la Borsa si de
voievodatului Moldova veni sa punts punct acolo peste Prislop pana la izvoarele Bistritei,
influentei politice a ungurilor in aceasta unde se deschidea drumul spre Moldova.
regiune. Acolo, in regiunea aceasta de granita,
pregati voievodul Bogdan cu fill si prietenii sal
rebeliunea - contubernio. Moartea voievodului
3. Cucerirea comitatului de la Bala de Sas ii oferi o ocazie binevenita pentru a pune in
catre Bogdan si ridicarea lui la rangul de aplicare planul sau de cucerire." Pornind de la
volevodat Cuhnea:', el strabatu in mod clandestin - clan-
destine - muntii si patrunse in fruntea cetelor
Voievozii romani din Maramures, sale de viteji si voinici in valea Moldovei,
investiti de rege cu drepturi si privilegii spe- navalind vijelios spre Baia, sediul capital' latu-
dale, constituiau patura conducatoare a acelei lui.
tari. Ei erau proprietari de mosii si sate si Jude- Invazia lui Bogdan s-a produs in vara
cau toate certurile ce se iscau intre conationalii anului 1359, flindca la 20 martie 1360 regele
lor - omnes causal inter apses exertas indicare Ludovic ra'splatea cu mosii intinse pe credin-
debet. Locuitoril roman! nu puteau fl judecati ciosul sau Dragos, fiul lui Giula, pentru
nici de prelatii unguri, nici de comiti, nici de numeroasele sale servicii aduse coroanei cu
castelani si nici de alti nobili, decat in rata ocazia misiunilor ce-i fusesera incredintate si a
voievozilor lor - in prezenta corumdem domino- campaniilor la care luase parte - servici de
rum ipson.un, cum se arata intr-un hrisov regal plerlsque nostrts negociis et expeditionibus sibi
din 1383. somissis et confissis - dar indeosebi pentru
Imprejurarile politice adusera cu sine vitejia sa, manifestata in lupta pentru restau-
ca nu tots voievozii romani sa fie devotati rarea Torii Moldovene - specialiter autem in
regelui si sa impartaseasca politica sa in partile restauratione terrae nostrae Moldovae - cand
orientale - partes orientales - de dincolo de numerosi romani razvratiti se abatusera de la
munti. 0 buns parte din ei, in frunte cu credinta cuvenita. - plures Valahos rebellantes
Dragon, cu Saracin, cu Valentin *i Luca, fill lui a via debitae fidelitatis deuientes - fats de rege.
Craciun si altii erau devotati regelui si partici- Domeniul conferit lui Dragos si flilor sal
para la campania contra tatarilor din Moldova. Giula si Ladislau cuprindea satele Slating,
Regele ii rasplati pentru credinta si serviciile Brebu, Copdcesti, Desesti, Hernkesti si Sugatag
lor cu slujbe si mosii, fie in noua ccipitcinie cu toate veniturile lor. La 14 mai 1360, regele
moldoveneascci, fie acasa la ei in Maramures. rasplati serviciile credincioase ale lui Vancea,
Un alt grup de voievozi s1 nobilf mara- flu] lui Stan, daruindu-i mosiile Vancesti,
mureseni se gaseau in opozitie cu politica Nein.esti, Valea Porcului si Varalia. In anul
regelui, incercand sa o combats pe toate caile urmator, regele rasplateste serviciile fillor lui
si prin toate mijloacele. In fruntea grupului Locovei, si anume Budu, Sandra, Oprisa, loan,
opozitionist se gasea voievodul Bogdan de la Dragomir si Balla, intarindu-i in proprietatea
Cuhnea - kohnya - din valea Izei - cu fratele domeniului Ozon din Maramures. lata numele
sau Iuga, cu nepotul sau Stefan si alti fruntasi catorva nobili maramureseni din gruparea
maramureseni. Pe Bogdan regele it opri sa mai devotata regelui, care luptasera de partea
indeplineasca functia de voievod si 11 califica, voievodului Bale din capitania Moldovei.
Inca din 1343, ca necredincios notoriu - Bogdan Atacul contra cornitatului de la Baia a

162
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

fost incununat de succes. Voievodul Bale fu nit - Huisus (Ludovic) tempore Bogdan, Vaivoda
batut si izgonit din capitala sa. El se retrase Olahorum de Maramorosio, coadunatis sibi
insa in munti si opuse de acolo o indelungata Olahia eiundem districtum, in terrain Moldniriae,
rezistenta, primind ajutor din partea regelui. coronae Hingariae subiectam, sed multo timpore
Cronicarii Kukulo si Tiireicz arata ea regele propter vicinitatem Tartarorum habitatoribus
Ludovic punea trupele sale aproape an de an in destitutam, clandestine recessit, et quam vis per
miscare contra rivalilor si rebelilor din Moldova exercitum ipsius regia saepius irnpugnatus exi-
- singulis artnis vet quotibet anno moult exerci- tisset, tamen crescente magna numerositate
turn, contra aemulos et rebelles et saepius con- Vlahorum in habitantium ilkun terrain, in reg-
tra Moldavos. Rivalul regelui in Moldova era num est dilatata. Wayevodae vero qui per
voievodul Bogdan cu cetele sale de romans Olaches ipsius regni eliguntur si esse vasalles
rebeli. regis Hungariae profitentur, ad homagiurn pre
Lupta dintre Bogdan si Bale pentru standum obligantur cum censu persolvere con-
stapanirea Moldovei a dainuit mai multi ani pi sueto".
a fost extrem de apriga si sangeroasa. Ea nu Voievodul Bogdan, care dobandise
s-a terminat decat in toamna anului 1364 cu domnia Moldovei cu arma in mans, nu se con-
infrangerea totals a lui Bale pi a fratilor sal. sidera deloc vasal al regelui Ludovic contra
intr-o diploma regala, din 1365, se arata ca caruia a luptat si de aceea el nu se grab! nici
voievodul Bak a luptat cu disperare contra cu prestarea omagiului de vasalitate si nici cu
rivalului sau Bogdan., primind insusi rani pi plata tributului, ci se considera ca Donut si sin-
sangerand din ele pi pierzan' d in lupta frail si ger steipanitor al voievodatului sau. Pentru
rude pi pe eel mai multi dintre luptatorii sal - cunoasterea dreptului constitutional al
non sine propriis suis cruoris efusione ac fetal& Moldovei este de interes constatarea lui
urn vulnerorum supportatione fratrwnque prazi- Kukulo, ca voievozii Moldovei se alegeau de
morum et quam plurium famulorum suorum catre romanii acestei tars - qui per Olachos
morte creduli silitite et habilitor exhibuisse cog- ipsius regni eliquntur. Duper vechiul obicei al
novirnus. romanilor - jus et consuetude Valachorum -
Pierderi dureroase a indurat pi Bogdan, functiile de judec sau cneaz pi voievod erau
cad dintre fill sal pomeniti in documente nu elective. Obiceiul acesta a fost respectat pi la
supravietuisera in izbanda sa finals decat unul alegerea si proclamarea conducatorilor din
singer, si anume Latcu. Din cuprinsul noul stat moldovenesc. Din constatarea secre-
aceluiasi act regal aflam ca voievodul Bale, tarului regelui Ludovic se mai poate deslupi ca
infrant in lupta, fugi in Ungaria, lasand in tara dreptul de alegere de Domn era rezervat numai
Moldovei osemintele scumpilor sal paninti pi ale romanilor, comunitatilor etnice neromane din
celor mai multe dintre rudele sale, precum si Moldova, cum erau cele sdsesti, secuiesti si
intreg avutul sau - suis cares parentibus et mai apoi armenesti nu le era ingaduit de a par-
quam plurirnis cognatis necnon bonis eiundem ticipa la alegerea si proclamarea Domnului.
universes in eadem terra post tergum relictis et Pornirea regelui contra lui Bogdan pe
postpositis in regnum nostrum Hungariae care dusmanul geniului omenesc, insusi
advenit. diavolul trimitator de fulgere - fulminante
Rezultatul acesLor lupte si framantari it djabulo humanis generis incunico -1-ar fi ridicat
aflam din constatarea sefului de cancelarie al contra majestatii sale, nu cunostea margins. El
regelui Ludovic, a cronicarulul Kiilculo, care confisca domeniul tradatorului pi al nepotului
insereaza in cronica sa urmatorul comunicat sau Stefan de la Cuhnea cu satele leud,
quasi-oficial: Bacicoi, Viseiu, Moiseni, Borsa si Selistea si le
timpul acestuia (Ludovic), Bogdan, conferi, la 2 februarie 1365, lui Bale si fratilor
voievodul romanilor din Maramures, aduncir' sal Drag, Dragomir si Stefan, drept despagubire
pe rometnii aceluiasi district, a Recut in mod pentru imensele servicii - immensissima servi-
cicmdestin in tara Moldovei, supusd coroanei cia - si gravele pierderi pe care ei le suferisera
Unguresti, dar dirt cauza vecinetteitii cu titlark in Moldova.
tara era de multd vreme pdreisitd de locuitori; si Prin insusi actul de danie regele
cu toate cd el a fost loud de mai multe on de recunostea infrangerea sa in Moldova, cand
insetsi ostirea regelui, totusi tara sporind mereu, arata ca Bogdan, patrunzand in Moldova, a
cu marele num& al romanilor asezati acolo a cucerit aceasta tara, pe care se sileste sa o
fost kir" gitei in regat. Intrucett, inscl, voievozii care pastreze pentru sine in dispretul majestatii
se aleg de cdire rometnii acelui regat, se consi- sale. Din constatarile din actul de danie se
derd ca vasali ai regelui Ungariei ei sunt obligati vede ca. voievodul Balica a fost ranit, stand
la prestarea omagiului cu plata tributului cuve- credincios Tanga rege - regi fideliter adhaeserit

163
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

- sprijinind pe rege - pre rege sustinenda - si voievodat, deschizand, ca si voievodul
apoi urmand pe rege in Ungaria - regem in Basaraba in Tara Romaneasca, seria Domnilor
Hungariam secutus fuerit - ar rezulta ca. regele din familia sa, a Bogdanestilor. Dupa numele
Ludovic ar fl luat parte in persoana la campa- sau Tara Moldovei s-a numit si Bogdania sau
nia din Moldova contra lui Bogdan, ceea ce nu Bogdana Neagrd Cara Bogdania. Numele
se poate adeveri. acesta era folosit mai intai de tatari si apoi de
Fireste ca la rindul sau Bogdan lua in turd. Bizantinii si indeosebi patriarhia ecu-
stapinire fostele proprietati ale lui Bale din menica din Constantinopol o numea Moldova,
Moldova, despagubindu-se astfel din belsug Vlahia sau chiar Ruso-Vlahia, adica Vlahia din-
pentru pierderea mosiei pamantesti de la spre Rusia, cum tot ei numeau Tara
Cuhnea. Numele de localitate Balcesti Romaneasca sau Basarabia Ungrovlahia,
Balcauti - din judetele Radauti si Hotin par sa adica Vlahia dinspre unguri, spre deosebire de
aduca aminte de el. Valahiile din Pind. in actele latinesti tara este
Intamplarile acestea ramasesera cu numita Terra Moldavana sau simplu Moldavia.
totul necunoscute analistilor moldoveni. Spre deosebire de Vlahia Maior, care este
Analele de la Bistrita arata ca urmas al lui Sas Muntenia, Moldova se numea Vlahia Minor
pe Latcu, pentru a lasa sa-i urmeze apoi tatal adica Vlahia Mica.
sau Bogdan. Analele de la Putna indreapta Voievodul Bogdan pastra resedinta
greseala, lasand pe Bogdan sa urmeze lui Sas domneasca la Baia. El ridica la Radauti o bi-
si atribuindu-i 4 ani de domnie. Cronica ano- serica de piatra, care a servit totodata si cripta
nima cade in greseala analelor bistritene, tar
cronica moldo-polondi se is dupa analele pentru sine si familia sa. Acolo odihnesc ose-
putnene. Grigore Ureche repeta greseala mintele sale sub o piatra de mormant, pe care
letopisetului de la Bistrita. Se vede ca traditia o aseza batranului Bogdan Voievod stranepotul
istorica locals s-a inchegat tarziu, cand sau Stefan cel Mare. Inscriptia nu arata insa
amintirea celor intamplate se intunecase de anul mortii, probabil din cauza ca acesta era
multi vreme. atunci tot atat de putin cunoscut ca si astazi.
Dupa stralucita sa izbanda asupra lui Acte interne de la el nu ni s-au pastrat. In
Bale si asupra ungurilor care it sprijineau, sterna tarii a ramas insa capul de bour, care
voievodul Bogdan ajunse Domn si stapanilor fusese adus probabil Inca de Dragos din
independent al Tarii Moldovei pe care el, din Maramures, unde aceasta icoana heraldica
comitat sau marca de granita, o prefacu in figura in sterna orasului Sighet.

L,
.0%."
ka,:110.1 ,

v., 1, 41

PI
4 :Of r.,u

4 211.,
si,":.t41,4A

) ' '.
i .w
,' - ' 41 si" 17V1:,
lkst-
.;,.."7:7;:* ! ;
L ... ._ '
1 .....,,kflai .. - 4-.{.C--, .- -., ,..J
70.4.r- 1V.,
it , .4......s,
"
,21*.
0 4 '
r' !..t :
m _..
,
a 7 `
11.

?4,14..e,,,,t;

Ruincle cefatii Neamtului

164
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Capitol u I V

STAROSTIA SIPENITULUI
1. Descalecatul voievodului Stefan in Tara Sipenitului
2. Infrangerea polonilor in Tara Sipenitului prin vitejia legendarului Lucius
Aprovianus

romanesti ca Pop, loan, Tornnatecul, Pietrosul sl
1. Descaleeatul voievodului Stefan in altele. Numeroasele toponimice romanesti din
Tara Sipenitului Pocutia arata ca in vechime regiunea aceasta
muntoasa si acoperita de codri seculari ada-
Voievodatul lui Bogdan sau Bogdartia postea o populatie rorntuteascd care fa cea lega-
nu ajungea spre nord decat pana la Prut. tura dintre roma:Ili din Maramures ss cei din
Dincolo de Prut se intindeau pana la Nistru Tara Sipenitului si din Tara Moldovei. Prezenta
codri de fag sau bucovinele mici - silvae fagi- for acolo este atestata de Dlugosz. Cronicarul
nales minores - spre deosebire de bucovinele polon arata ca, in preajma anului 1070, ducele
mars silvae faginales majores - care porneau Viaceslav de Polok ar fi concentrat contra
de la Prut mai sus de Cernauti si ajungeau regelui iolon Bolesbav o armata constituita din
pana in valea Ceremusului mai sus de Kuty in ruteni, pecenegi si romarti - cum Ruthenis,
Polonia. Regiunea de dincolo de bucovinele Picozynegys et Wallnchis. La anul 1147, acelasi
marl si mid pand la Ceremus si Nistru apare in cronicar aminteste ca imparatul Konrad ar fi
istorlografla secolului al XIV-lea sub numele de pornit in cruciada din Polonia, prin Rusia si
Tara Sipenitului - latineste Terra Sepenicensis, Valahia - ex Polonia per Russiam et Valachicun
nemteste Speniker Land, iar slavoneste procedebat.
Szepeniezenskaja Zemlya. Tara si-a prima Descalecarile de sate dupd dreptul sl
numele dupa localitatea Sipenit, asezata pe obiceiul romanesc - jus valahicum et consuetu-
Prut mai sus de Cernauti si cunoscuta ca do Valachorum - continua ad pana in secolul
vestita stattune preistorica din epoca neolitica, al XV-lea. La anul 1424, locuitorii Maxim si
vestita prin bogata si variata sa ceramics plc- Vlad, fiul lui Dragos-Dragosinovici - inflinteaza
tata. satul Cosov (targul are azi acelasi nume) cu
Granita de vest a tarii Sipenitului era mosiile Breaza sl Jabie din valea Ceremusului
formats de Ceremus, pand la varsarea lui in Negru, care avea obligatia, dupa dreptul
Prut in dreptul localitatii Oraseni, iar de acolo valahic, unei contributii anuale de cate 2 gross
granita urea pe paraul Colacin, pana la izvorul de cap de familie si de a inarma un sulitas si
lui si ajungea la Nistru, in fata satului Babeni, doi arcasi. Populatia romaneasca din ambele
localitatea cea Thai avansata spre nord-vest a tar' traia sub judecii ei, primind mereu prin
Tarsi Sipenitului. imigratie un apart ethic din Maramures, pre-
Dincolo de aceasta granita se extindea cum arata cazul intemeietorii satului Cosov.
Tara Pocutiei, numita astfel dupa targul Kuty Ca numarul for era destul de mare, pentru a da
pe Ceremus, care corespunde romanescului chiar contingente pentru armata polona,
cut sau cot, un termen obisnuit in toponimia aceasta o vedem din relatarile lui Dlugosz, care
satelor romanesti, indicand diferite parti ale arata ca la 1325 regele Poloniei Vladislav
satelor precum cutul de sus, cutul de jos etc. Lbketek primise in armata sa contingente
Pocutia era strabatuta, ca si Tara Sipeniptlii, de romemi - awciliis eticun vicirwatm populonun,
de raul Prut, ale carui izvoare se gaseau la videlicet Ruthenorurn, Valachorum et Lithua-
poalele muntelui Turcul din masivul Carpatilor n.orurn - pentru a pomi razboi contra Mardi de
P dclurosi, ce despart Pocutia de Maramures. Pe Brandenburg.
versantul sudic .al acestui masiv izvoraste 71sa, Cu toata fortificatia naturals pe care o
pe malul careia s-a ridicat Sighetul Marmatiei, constituiau bucovinele dinspre sud-est, popu-
capitala Maramuresului. Piscurile Carpatilor latia din Tara Sipenitului avea mult de indurat
Padurosi din acea regiune poarta vechi nume din cauza necontenitelor invazii ale tatarilor,

165
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

care alegeau prin Tara Sipenitului d Pocutia Staroste - staorsta - se numea in
drumul cel mai scurt pentru expeditiile de jaf Polonia capitanul sau parcalabul unei cetati de
in Galitia si Po Ionia. Stapanitorii acestor taxi granita, precum si al intregii provincii din jurul
aveau cel mai vadit interes de a intar' rezis- cetatii; astfel termenul de staroste corespundea
tenta contra tatarilor, prin sporirea numarului termenelor de ccipiten sau bdnie.
populatiei si prin organizarea ei politica si mi- Voievozii maramureseni, redusi tot mai
Mara.. Voievozii roman! din Maramures ofereau mult in drepturile si privilegiile lor, cautau
cea mai buns chezasie pentru indeplinirea ocazii de afirmare a virtutilor lor razboinice.
acestor indatoriri. Succesul lui Dragos in Moldova ispitea si mai
In Galitia cu centrul administrativ la mult spiritul lor de intreprinderi razboinice.
Halici se stinsese in 1324 vechea dinastie Din marturiile umanistului Filippo
nationals. Atunci boierii galitieni ridicara pe Buonaccorsi Calliznaco, care trala la curtea
tronul vacant de la Halici pe principele maso- regelui Poloniei Cazirriir al II-lea (1442-1447) si
vian Boleslav Trogdenouivi, care trecand la ale cronicarului loan Dlugosz (+1480) aflam ca
ortodoxle primi numele de Gheorghe. Dar noua in anul 1359 in Tara Sipenitului murise voievo-
domnie nu aduse tariff linistea dorita". Boierii 11 dul Stefan lasand in urma sa pe fill sal Stefan
banuiau ca nu tine la vechile obiceiuri ale tarsi si Petru, care isi disputau dreptul la succe-
si ca nu poate face fats tatarilor. De aceea siunea tatalui lor. Marturiile acestea fac sa se
ducele Gheorghe cauta reazem atat la poloni nasca intrebarea cane era acel voievod Stefan
cat si la unguri, inlesnind imigrarea elementu- din Tara Sipenitului? Un document din 15
lui maramuresean in Pocutia si de ad in Tara decembrie 1349 area ca regele Ungariei,
Sipenitului. Dar cu toate straduintele sale, el Ludovic cel Mare, care petrecea atunci la
nu putu potoli nemultumirea din tars ni cazu Bistrita = civitas in Septem Castris, autorizase
jertfa adversarilor sal, Hind otravit la 7 aprilie pe voievodul Joan, fiul lui Iuga, sa puns pe
1340. Giula, flul lui Dragos, in posesiunea domeniilor
La tronul Haliciului si deci si al provin- Giulesti si Valea Mare din Maramures, care
dei Pocutia ravneau trei candidati: Lubart, apartinusera voievodului Stefan, care cazuse
marele duce al Lituaniei, ale care' granite de curand in nota infldelitatii, aderand la ras-
ajungeau in vreme aceea pans la Nistrul coala fosiului voievod Bogdan, unchiul sau
mijlociu; Cazimir cel Mare, regele Poloniei si dupes tata, necredinciosul notoriu al regelui -
Carol Robert, regele Ungariei. In vederea unei qui nuperrime notam inftdelitatis Bogdano quon-
viitoare legaturi matrimoniale, regele Carol dam voivoda, patruo suo et nostro et regni nos-
Robert renunta la candidature in favoarea tri infideli notorio adhaerendo incidit.
regelui Cazimir, care castiga.' astfel partida fats tefan era fiul lui Iuga, care la 1353
de marele duce Lubart. Ducatul de Halici, de impartea cu fratele sau Bogdan domeniul
unde derives numele Halides sau Galitia, reveni parintesc Cuhnea, deci nepotul voievodului
lui Cazimir, care-1 incorpora Poloniei impreund Bogdan, fondatorul statului Moldovei.
cu Pocutia. In felul acesta granitele Poloniei se Confiscar' rdu-i-se moniile pentru tradare sau
largira pans la Ceremus si Colacin, atingand viclenie, voievodul Stefan parasi Maramuresul
granita Tariff Sipenitului. in mod clandestin ca si unchiul sau si fugi in
In timpul rivalitatilor si luptelor pentru Tara Sipenitului, unde izbuti sa organizeze cu
succesiune la tronul Galitiei se petrecura in ajutorul regelui Cazimir o starostie de granitd
Tara Sipenitului evenimente politice insem- contra tatarilor asemanatoare comitatului de la
nate. Romanii de acolo traiau inca sub puter- Baia. Voievodul Stefan nu parasi singur
nica impresie a campaniei comitelui Andrei Maramuresul, ci insotit de numerosi prieteni
contra tatarilor, in urma carela luase flints dintre vitejii si voievozii de acolo. Intre acestea
comitatul de la Baia a voievodului Dragos sub se gaseau si Crdciun, voievodul romanilor din
egida ungureasca. La stavilirea pericolului comitatul Bereg, om ptiternic si cu mare influ-
tataresc polonii erau ni mai direct interesati ents, stapanind acolo vaste domenii cu sate si
intrucat granita lor de la Ceremus sl Colacin cu rumen, urmat de cei patru fli ai sal Saracin,
statea larg deschisa atacurilor din partea litu- Nicolae, Balint ni Lucaciu. Acesta luase parte si
anienilor si tatarilor, aparata numai natural de el la expeditia contra tatarilor din Moldova din
bucovinele marl si mid. De aceea, crearea unei 1343, de sub conducerea comitelui Andrei, flul
starostii de granita in Tara Sipenitului sub lui Latcu.
egida polonezd putea gasi in regele Cazimir Stefan era casatorit cu Margareta sau
sprijinul dorit. Musata, originara si ea din Maramures, de

166
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

credinta catolica. Ea darui sotului ei ortodox sau mai mic, care se rezema pe simpatia bole-
trei fli, si anume pe Stefan, Petru si Roman. rimii si indeosebi a provincialilor ungureni -
Descalecatul voievodului Stefan in Tara provinciales Hungarorwn - cum se numeau
Sipenitului se produse in timpul marilor ofen- vitejli care desollecaserd deodatd cu fatal sdu
sive polono-lituane contra tatarilor, care la din Maramures. Si astfel, se dezlantui in
anul 1351 furl infranti la Sina-Voda si alungati cuprinsul starostiei o crancena lupta pentru
din Podolia. Provincia aceasta, cu cetatea domnie intre fratii Stefan si Peru, pe care
Camenita reveni principilor lituani Olgert si Dlugosz ne-o descrie in culori foarte vii,
Coriat. Teodor, flul lui Coriat, ceda in 1354 aratand ca la moartea voievodului Stefan
Podolia regelui Ludovic al Ungariei, lasand izbucni Intre flit decedatului palatiri lupta pen-
cebitile de la Nistru in seama rornardlor - a tru succesiune. Petru, deli mai tartar, era cubit
howdy osadyl Volochi. Voievodul Stefan ocupa de cei mai multi dintre romans, flindca era din
atund cetatile Hotin. Tetin si Hmelov si le fire mai ingaduitor. El intrecea pe fratele sau in
restaura cu ajutorul regelui Cazimir cel Mare. agerime sff iscusinta, reusind sa atraga de
Imprejurarea aceasta facu pe senioril poloni sa partea sa sl pe provincialli ungureni. Favorizat
se laude in seimul de la Piotrkov, din 1448, ca de aceste imprejurar" Petru izbuti sa rastoarne
aceste cetati ar fl fost ridicate de regele de pe tron pe fratele sau mai mare, sa-1 alunge
Cazimir. din tars hnpreuna cu boierii care -i ea!' nasesera
La organizarea noii starostii contribuira credinciosi si sa ocupe tronul. Atunci, Stefan
polonezii, far regele for Cazimir se considera ca cu aderentii sat fugi in Polonia la regele Cazimir
protector al ei, precum regele Ludovic era pro- sff it ruga sa-1 ajute si sa-1 aseze din nou pe
tectorul comitatului de la Baia. Granita din tronul parintesc. Cu acel prilej, voievodul
Ardeal a Tarii Sipenitului gasea o fortificatie Stefan fa'cu declaratie solemn& sub juramant
naturals in bucovinele sau fdgetele dintre Prut ca atat el, cat si palatinii care vor urma dupa
si Nistru, flancate de cetatile sau burgurile de dansul vor pastra totdeauna credinta sff
la Hotin sl Tetin. Hotinul domina vadul supunere fata de regele Cazimir si de succe-
Nistrului, tar Tetinul vadul Prutului de la sorii acestuia pe tronul Poloniei.
Cernauti. Resedinta starosilei se gasea la Regele Cazimir dadu ascultare ruga-
Sipenit sau poate mai curand la Hmelov. mintii voievodului Stefan si, bizuindu-se pe
Cetatea aceasta numita a Hmelovului se ridica asentimentul unanim al seniorilor si sfetnicilor
pe tarmul rauletului Colacin care se varsa in sal, fagadui sa-i dea ajutorul cerut, pentru a-I
Prut In fata Sniatinului. Hmelovul domina si reinstala in domnie. 0 ostire polona alcatuita
valea Ceremusului, care si el se uneste cu Prutul din steagurile Cracoviei, Sandonirului,
in fata Hmelovului. Lubomirului si Rusiei porni sere Tara
Sipenr!dv+ si sosi la &triplet unde avura loc la
inceput numai slabe docniri si hartuiell cu
2. infringerea polonilor In Tara inamicul, fara sa se ajunga la o luptA hotlira-
Sipenitului prin vitejia legendaralui toare. Si aceasta din cauza ca voievodul Petru
Lucius Aprovianus evita lupta in camp deschis si se gandea sa
atraga ostirea polona in cursa cu mare
Domnia voievodului Stefan in starostia mestesug. In padurile din Tara Sipenitului se
Sipenitului n-a fost de lunga durata. El mud in gaseau locuri greu accesibile, motiv pentru
anul 1359, lasand in urma sa pe vaduva care Inca nu fusesera brazdate de plug.
Margareta sau Afitrta cu cei trei fit ai sat Romanii be numeau plonine, pe care ostirea
Stefan, Petru si Roman, ea supravietuind cu polona trebuia sa be strabata pentru a ajunge
multi ani sotului ei Stefan. La 1393, Murata se inlauntrul tar' si in plaiuri mai largi si mai
gasea Inca in viata, intervenind ca martora deschise. In acea padure, romanii Mara de
intr-un act al flului ei Roman. Moartea pre- ambele parti ale drumului copacii in asa fel ca
mature a sotului si viata ei indelungata trunchiurile sa r5.mana numai Intimate pe
adusera cu sine ca flit ei Petru, Stefan si radacini pentru ca, prin o usoara atingere,
Roman sa fie mai bine cunoscuti sau numiti at acestea sa poata 11 pravalite la pamant. Dupe
Musatei sau at Margaretei. isprava aceasta, romanii pandeau din
Fiul ei cel mare, Stefan at Musatei, acoperisurile for camuflate cu crengi, nisip s1
ocupa tronul indata dupa moartea parintelui pietris, asteptand pe poloni sa apara. La
sau Stefan. Impotriva lull se ridica Insa fratele aparitia acestora, romanii rostogolira copacii

167
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

asupra lor, care, rasturnandu-se unul peste Tara Sipenitului in armura unui senior
altul, acoperire o*tirea le*easca sub crengi si medieval cu numele de Lucius Aprovianus, pen-
cradle lor, pricinuindu-1, fare lupte marl, tru a-1 pune fata in fata cu seniorul Sbigniev
pierderi de oameni, cal *1 vehicule. In din Olesnita, lasandu-i pe amandoi sa lupte si
prabuqirea lor, arborii lovira cu crengile pe eel s& cads pe campul de onoare in fata o*tirilor
mai viteji cavalerl, strivindu-le bratele si adverse, care a*teptau cu infrigurare rezultatul
picloarele. Multi dintre cavaleri, ingroziti de sangerosului duel.
prapadul acesta nea*teptat, se predara ina- In captivanta sa expunere, umanistul
micului, astfel c& numarul prizonierilor intre- Callimaco arata c& roman'', simtindu-se timp
cea cu mult pe cel al mortilor. Mult armament de mai multi ani singuri la ei acasa, incepusera
si imbel*ugate mijloace de subzistentA au fost sa se agite si, ispititd de nidejdea libertatii sau
luate prada *1 erau cu atat mai pretioase cu cat impacientati de indelungata abtinere de la
erau intregi qi neatinse. lupta, incepura sa unelteasca pe fata pentru
Polonezii cazura, duped Dlugosz, in desfacerea lor de Polonia. Atunci craiul
cursa aceasta din cauza tradaril acelora dintre Cazimir, care aflase despre acestea, pregati in
roman' care chemasera armata polona in aju- graba o*tirea pentru pedepsirea lor. Regele
tor, fiind intele*1 cu consangenii for sa ademe- puse in fruntea ostirii pe Sbigniev din Olesnita,
neasca pe polonezi in codru si sa cads in cursa pe care el fl considera cel mai destoinic, flindca
pe care le-o intinsese acolo voievodul Petru. se distingea inaintea tuturor prin vitejia *1 pri-
Indata, regele Cazimir luase cuno*tinta de ceperea sa in me*te*ugul raZbolului. 0*tirea
infrangerea oqtirii sale *i se grabs sa trimita polona - zice Callimaco - trecu fara zabava
bani pentru rascumpararea prizonierilor. Si Nistrul pi tabari in 7ara Romanilor", ceea ce
cum romanii nu faceau dificultati in aceasta insufla acestora o fried a*a de mare, Inca erau
privinta, au putut fl rascumparati tots senior'', gata sa se supund regelui *1 sa-1 ceara iertare.
cavalerii *1 osta*ii de rand care cazusera in Dar in momentul acela a*a de critic,
prinsoare. Atunci cazusera in prinsoarea aparu in mijlocul lor Lucius Aprovianus, un
Romanilor Sbigniev pi Ole*nita, bunicul cardi- barbat de gravitate antic& - vir gravitatis anti-
nalului Sbigniev, care *chiopata pans la quae - care prin impunatoarea sa infati*are
moarte din cauza ranilor suferite, precum si insufla curaj celor slabi de Inger si-i indemna
alli nobili polonezi. Au fost capturate pi 11 cu vorbe pline de me*te*ug la rezistenta contra
steaguri, dintre care 3 regale *1 8 provinciale *1 inamicului, caruia i se pregatea o cursa. In
senioriale. apropierea o*tirii roman se intlndea o padure
Umanistul Italian Filippo Buonacorsi deasa, cu arbori gro*i *i inalti, printre care se
Callimaco, care &disc multa vreme la curtea putea circula usor, fiindca padurea era lipsita
regelui polon Cazimir al IV -lea, ca preceptor al de tufi*uri. Lucius porunci ca arborii sa fie tea-
fiilor acestula loan Albert:. Sigismund, 14, dar in a*a fel ca trunchiurile sa ramana
Alexandru si Frideric, nu se multumi insa cu u*or intinate pe radacini, pentru ca la cea mai
expunerea prozaica a lui Dlugosz asupra mica atingere sa poata fl rasturnate. In ziva
bataliel din Tara Sipenitului, ci incerca sa dea urmatoare can" d polonii, dispretuind numarul
acestei batalil o intorsatura dramatics. mic al romanilor, ridicara steagurile *1 pomira
Adunand informatil atat din arhivele de la la atac fare regula si ordine, ingamfati *1 aro-
Roma, cat *1 din cele de la Cracovia pentru ganti, a*teptandu-se mai curand la o
opera sa asupra cardinalului Sbigniev invAlma*eala uqoara decat la o lupta serioasa,
Olesnitki, nepotul comandantului Sbigniev din ei se pomenird deodata cu Lucius in fata lor,
plalurile de la Sipenit, el se ocupa *i de roman', care la inceput se gandea sa se retraga in
sthruind asupra originii lor latine, dar indeo- padure, dar care in fata acestei priveli*ti is'
sebi asupra batallei de la Sipenit dintre poloni schimba planul *1 in clipa in care romanii
*1 roman!. In naratiunea sa, el incerca sa stateau la panda, gata sa se retraga in padurea
imprime celor doi comandanti ai o*tirilor cu vicle*ug, el ii determined sa -s' pregateasca
adverse *1 personalitatea eroilor Renaqteril, armele, sa se alinieze in linie stransa de bataie,
lasandu-i sa lupte dupe regulile turnirelor *1 sub conducerea unui conducator viteaz,
medievale, pentru a determina soarta batAllei indraznet, sa loveasca pe poloni, printr-un atac
prin bravura lor personals, duped codul de subit *1 napraznic, repezindu-se din varful co-
onoare al acelei epoci. In scopul acesta, linelor asupra lor, cu hotarar- ea de a be sparge
Callimaco travestepte pe " voievodul" Petru din randurile, de a-i impra*tia si a-i pune pe fuga.

168
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Cand insa polonii, in dispretul ordinu- ramase mai la urma pi numai cand vazu pe at
lui dat de Sbigniev de a nu trece la atac deck sat urmarind de aproape pe inamic cauta sa-i
in online de bataie pi numai dupa ce se vor fi opreasca, ca sa nu cads cumva in vreo curses
incredintat ca. nu H s-a intins undeva o curses, intinsa for de romans. Dar neputandu-1 opri, el
incercara sa se apropie de poalele colinei fares se amesteca in invalmapeala cu ei.
nici o precautie, nimeni nu mai putu opri ata- Romanii insa, indata ce observara
cul romanilor, care se repezira la vale asupra dezordinea in care polonii patrundeau in
polonezilor cu chiote pi strigate. In clipa aceea, codru, rasturnara asupra for arbor! intinati,
n-a lipsit mult ca polonii sa o is la fuga, daces care prabupindu-se asupra optirii poloneze o
Sbigniev nu pi-ar 8 pastrat cumpatul, n-ar fl acoperiea sub trunchiurile for impreuna cu
impins pe ai sat in linia de lupta si n-ar 11 Sbigniev, comandantul optirii. Astfel se intar" n-
infruntat aproape singur primejdia acolo uncle pla - zice Callimaco - ca acesta nu avu ragaz sa
ea era mai mare pi mai amenintatoare. indata se bucure de prada -de razboi pi de trofeele
ce linia de bataie fu restabilita, gratie energicei izbanzii sale, ca pi cum insult Lucius, pre-
sale interventii, polonii incepura sa se simtind tragicul sau sfarpit, ar fl avut grija ca
reculeaga, sa-pi recapete curajul de lupta si sa in semn de razbunare padurea sa se naruie
se sileasca sa ptearga rupinea provocata de peste el. Dar felul acesta de razbunare n-a
spaima ce-i cuprinsese mai inainte. Dar pi gasit aprobarea polonilor pi nici chiar a
romanii staruira aprig in lupta, incurajatl pre- romanilor, ca Hind incompatibil cu reputatia
tutindeni de Lucius Aprovianus, care striga cat unui barbat apa viteaz cum era Sbigniev.
it tinea gura ca polonil sunt invinsi pi zdrobiti. Dupes relatarea cam romantics a lui
Atata putere pi energie se manifesta in omul Callimaco, eroii Lucius si Sbigniev ar fi cazut
acesta, incest de indrazneala lui depindea de amandoi pe campul de lupta. In realitate,
partea cui va fl izbanda. ambit au scapat teferi din aceasta dramatic&
In clipele in care Lucius, dand pinteni incaierare, Sbigniev intorcandu-se pchiopatar'
calului, zbura prin randurile romanilor, indem- acasa, tar Lucius Aprovianus continuand sa
nandu-i la lupta, Sbigniev se repezi in galop domneasca victorios in Tara Sipenitului, sub
asupra lui, deschizandu-pi drum larg printre adevaratul sau nume de Petru, numit at
dupmani. Tot atat de sprinten it intampina insa Musatei, dupd numele mamei sale Margareta
pi Lucius, cu sulita in mans ca un arhanghel, sau Mupata. intr-un document latin, din 1384,
lovind cu apa inverpunare incest se parea ca voievodul Petru numea pe mama sa Margareta,
izbanda zambea amandurora deopotriva. Ochii iar intr-un act slavon din 1393, flul ei Roman
tuturor erau atintiti asupra for pi pe ambele amintepte de mama sa, cneaghina Musata.
fronturi content lupta, astep Candu-se sfarpitul Prin stralucita sa izbanda din plaiurile
inverpunatului duel. Lucius, increzator in age- Sipenitului, voievodul Petru isi asigurd tronul,
rimea calului sau, hartuia pe Sbigniev cu iar fratele sau Stefan fu sortit pentru o
necontenite salturi, cand in dreapta, card in indelungata viata de pribeg,ie in Polonia, la
stanga, cand se prefacea ca fuge, cand se oprea curtea regelui Cazimir pi a urmasului acestuia
subit in loc, fulgerand asupra adversarului Vladislav lagelonul. Cat despre bucovinele sau
lovituri pi intepaturi cu lancea, 'cand in fats, fagetele - silvae faginales - din Tara
cand in spate, pan& ce acesta Ile din manic, fle Sipenitului, aflam din relatarile lui Dlugosz ca
din mandrie, 41 incorda deodata toate puterile pe timpul sau o buns parte din de fusese
pi se repezi cu atata furie asupra calului defripata pi astfel redate culturii agricole - sil-
partenerului sau incest, lovindu-1 mortal, it ras- vae vastae nunc temporis processu in culturam
turna de pe cal. Atunci polonii, vazan' d pe et campoum planiciem redactae. Termenul slay
Lucius cazand din sea, izbucnira in chiote de de plonina, pl. ploniny corespunde latinescului
bucurie ss reincepura lupta. Inversunarea planicies, ceea ce insemneaza campie neteda,
polonilor determine pe romani sa fuga in pes sau camp deschis, cum este pan& astazi
padurea din apropiere, urrnariti indeaproape regiunea sipenitecula din care n-au ramas
de poloni. Sbigniev Hind ocupat cu despoierea decat cateva crangurl impadurite in jurul loca-
voievodului" roman de scutul si arnura sa, litatii Cozmen.i, Cotmanii de odinioara.

169
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Ca pitolul VI

UNIREA. STAROSTIEI SIPENITULUI CU PRINCIPATUL MOLDOVEI

1. Principe le Latcu si propaganda catolica
2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pretendent la tronul Moldovei
3. Ridicarea principelui Petru al Musatei pe tronul Moldovei
4. Relatiile Moldovei cu Ungaria, Po Ionia #i Muntenia in timpul Domnului Petru I
5. Consolidarea vietii politice, economice si culturale a Moldovei
6. Extinderea granitelor Moldovei pAnA la Marea Neagra si agravarea conflictului cu
Patriarhia de la Constantinopol sub Domnul Roman I
7. Respingerea incursiunii unguresti de catre Domnul Stefan si restabilirea rapor-
turilor de vasalitate cu Polonia

1. Principe le Latcu si propaganda capitald a Moldovei nu putea decal sd castige
catolica in prestigiul ei. Misionarii comunicara papei ca
Latcu roaga ca insusi Sfantul Parinte sd
Documentele maramuresene arata cd recunoasca orasul Siret - oppium Ceretense -
voievodul Bogdan avea mai multi fli, dintre de capitald a Tcirii Moldovei - ducatus
care, la moartea tatalui lor, nu se mai gases in Moldoviensis - oferindu-se in schimb sa ingd-
viata decat unul singur, Latcu. Acesta ii urma duie inflintarea unei episcopii catolice acolo.
tatalui pe tronul de la Baia, pe care in curand In zelul lor, misionarii mai adaugara. ca
noul voievod it muta la Siret. Acolo primi Latcu, Latcu impreund cu tot poporul sau s-ar fl
in 1369, pe misionarii catolici Pavel din declarat gata sa se lepede de schism& si sa
Svidnita si Nicolai MeLsak, care veniserd sa-1 intre in sdnul bisericii catolice pentru a
castige pentru catolicism. Urcarea sa pe tron depinde si el, ca alti principi catolici, de capita-
trebuie s& fl avut loc inainte de 1369. Data pre- la apostolied. Din raspunsul pe care papa it
cis& a inceputului domniei sale nu se poate sti, trimise, la 23 ianuarie 1372, lui Latcu, aflam
precum nu se cunoaste nici anul mortis voievo- ca insusi voievodul adresase pontiflcelui roman
dului Bogdan cel Bdtrdn. Cei dot misionari o scrisoare in care sd-si manifeste dorinta de a
stdruird pe Tanga noul voievod pentru infl- trece la catolicism. Nu cunoastem cuprinsul
intarea unei episcopii catolice la Siret pentru scrisorii lui Latcu, stim insa ca Papa, in
ingrijirea sufleteasca a numeroaselor comu- raspunsul sau, isi exprima marea sa bucurie
nitati germano-sdsesti si secuiestl din Moldova, pentru hotardrea voievodului, cautand sa.-1
caci targurile Baia, Suceava, Siret erau pline de intareased in aceasta decizie si sfatuindu-1 sd
targoveti catolici care aveau nevoie de o pas- nu se lase cumva abatut de sotia sa Ana, care
torire a lor proprie. Populatia romfineasca de la tine cu inddratnicie la erorile ortodoxiei. Papa
sate si orase, ca si voievodul insusi, tineau la amts toata generozitatea sa fats de voievod,
biserica ortodoxd, care depindea din vechime necerandu-i sa divorteze, dar sfatuindu-1 sa se
de episcopia de la Halici, precum constataserd fereasca pentru ca nu cumva din cauza con-
aceasta si misionarii trimisi in Moldova, in vietuirii cu ea sd se lase inselat si sa revind
raportul lor catre papa Urban al V-lea, pro- asupra mdrturisirii sale catolice. In jurul
punand ca tara sd fle scoasa de sub jurisdictia pretinsei treceri la catolicism a lui Latcu s-a
canonicd a episcopatelor de Halici. facut mult caz. Faptul insa ca osemintele sale
Voievodul Latcu, care numai de curand odihnesc in cripta domneasca din biserica
isi mutase resedinta la Siret, prima cu ortodoxd de la Rtic/Cuiti, aldturi de cele ale
bunavointa cererea misionarilor si incuviinta parintelui sau, Bogdan Descal ecdtorul, vine sa
crearea unei episcopii in orasul sau de dezminta in mod categoric aceasta trecere.
resedinta., precum si ridicarea acolo a unei ca- Din corespondenta dintre voievod si
tedrale episcopale, intrucat prin aceasta noua papa se desprinde un singur fapt istoric, si

170
www.dacoromanica.ro

Istoria Rom'anilor

anume acela ca Latcu ingaduise crearea unei
episcopii catolice la Siret, dar si aceasta cu 2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pre-
conditia ca titularul noii episcopii sa se desem- tendent la tronul Moldovei
neze numai cu asentimentul sau. Voievodul isi
dadu asentimentul pentru calugarul minorit Un document din 1374 area ca voievod
Andrei din Cracouia, care ajunse astfel in 1371 si gospodar al Tariff Moldovei pe cneazul litua-
primul episcop catolic la Siret. In acelapi an se nian Iurg (Gheorghe) Coriatovici. Acesta ras-
facu si numirea noului episcop de Milcov in platea, la 3 iunie 1374 (6882), pe narnesnicul
persoana lui Nicolai de Buda, in locul deceda- din Cetatea-Alba - namesnic biokwriloslcy -
tului Albert de Usk, urmasul episcopului Iacsa Litavor, pentru vitejia sa in lupta de la
Bernhard. Papa Grigore al XI-lea consimtise la Vldcliceni pe Nistru, contra tatarilor, daruin-
crearea episcopiei de Siret, pe rang cea de du-i satul Zubrduft. 0 localitate Vladicin.a
Milcov, pentru a nu jigni nici pe unguri si nici exista de fapt in judetul Hotin, mai sus de
pe poloni, care aveau pretentia de suprematie Sirauti, la mica departare de Nistru, astfel ca o
asupra Moldovei. Pentru a-i impaca pe tog, el ciocnire dintre lituanienii din Podolia cu Marti
numi pentru Siret pe Andrei de Cracovia, tar putea foarte bine sa fi avut loc in acea localitate
pentru Mi lcou pe Nico/ai de Buda. Acesta din daca admitem identiflcarea ei cu Viddicenii
urma nu facu mare isprava in tara de jos a pomeniti in document. Si satul Zubrduti ar
Moldova din care cauza el fu inlocuit, in 1374, putea fi identificat cu localitatea Zubresti din
prin Antonie de Spoleto, despre care se pre- judetul Orhei. La moartea lui Latcu, regiunile
supune ca ptia ceva romanepte. de dincolo de Prut nu erau cuprinse Inca in
Bunavointa Jul Latcu fats de scaunul toate granitele voievodatului moldovenesc ce
pontifical isi gaseste explicatia in schimbarile luase flinta de curand. In largul cuprins al
politice care se produser5. in Polonia. La anul acestor regiuni haladuiau Inca titarii, care
1370, muri regele Cazimir cel Mare sl cu el se nelinisteau mereu hotarele lituaniene, care pe
stinse si vechea dinastie polona a Piastilor. vremea aceea ajungeau pans la Nistru. Podolia
Singura sa flica era maritata cu regele Ungariei cu cetatile Camenita, Zmostricii, Broth:if) si
Ludouic cel Mare, astfel ca in urma conventiu- Vinita asculta de marele duce, Coriat. De
nilor matrimoniale ce se incheiasera din vreme aceea, nu este exclus ca flub acestuia burg sau
intre socru si ginere, acesta din urma mosteni Gheorghe sa fl raportat dincoace de Nistru o
si coroana Poloniei, pe care o purta pans la izbanda contra tatarilor. Aceasta, cu atat mai
moartea sa, intamplata in 1382. Astfel, voievo- mult cu cat ptim a, la 1330, marele duce
dul Latcu se trezi inconjurat la vest pi la nord Olgert, unchiul lui burg Coriatovici, patrunsese
de puterea adversarului neimpacat al parin- cu optirea sa pans la limanul Nistrului, unde
telui sau Bogdan. In conditiile acestea, era batu pe tatari pi sill pe trei sefl ai for si anume
flresc ca el sa-pi manifeste supunerea fats de Kaclluberg, Dimitrie si Kaizibe sa fuga cu hoar-
papa pi sa se puna chiar sub scutul ponti- dele for in despotatul lui Balykas, fratele but
ficelui, dupa pilda altor principi strain'. De Dobrotici.
aceea, el primi episcopi catolici la Siret, ca pi la De asemenea, pare posibil ca printul
Milcov, aratandu-si toata bunavointa atat fats Gheorghe sa fi aspirat la tronul Moldovei, care
de unguri, cat si fats de poloni. In caz extrem, devenise vacant prin moartea lui Latcu.
el se arata gata de a imbratipa chiar catolicis- Cronicile litvane confirms aceste aspiratii,
mul pi a recunoapte chiar suprematia papei aratand ca moldovenii 1-ar fi rugat sa fie Domn,
pentru a-pi putea salva tronul dobandit cu dar tot ei 1-ar fl otrdvit curand. Cronicarul
atatea jertfe de &It'd' sau, Bogdan. polon Strikorski, care in drumul sau spre
Cazul acesta extrem nu s-a intamplat, Constantinopol trecuse cu 200 de ani mai tar-
astfel ca Latcu isi putu pastra credinta stra- ziu prin Moldova, afirma ca dupa inforrnatiile
mopeasca si coroana Domnului pans la sale, culese din cronicile litvane pi rutene,
moarte. Ultima mentiune documentary despre moldovenii ar fi invitat pe principele Gheorghe
Latcu o avem din 1373. Analele si cronicile la domnie si 1-ar fi incoronat la Suceava, dar ca
romane it arata ca flu pi urmas al lui Bogdan, aceptia, hind din natura oameni iubitori de
atribuindu-i 8 ani de domnie, fara sa precizeze schimbari, 1-ar fi otravit curand. Strikorski
cand anume a dorm*. Nici inscriptia de pe pretinde ca i-a vizitat chiar mormantul, care
mormantul sau de la Rddduti nu arata anul s-ar fi afland la o manastire de piatra, la o dis-
mortis. Voievodul Latcu lass in urma sa o sin- tant& de jumatate de zi de la Barlad.
gura flica, Anastasia, care este inmormantata Se pare insa ca. Iurg Coriatovici avusese
in cripta familiala de la Radauti. o mare dorinta de a ajunge pe tronul Moldovei,

171
www.dacoromanica.ro

mai marii tar. Faptul ca Tara Sipenitului fusese units ia. pretendentul Ivascu. Anastasia. n drum foarte lung. care se oferi sift restituie Poloniei Sipenitului se distinsese inaintea tuturor prin starostia Sipenitului cu toate orasele. Primul locti- Radauti. incat puterea acestuia la moartea ei. pe care Stefan cel Mare o asezase itor al lui Petru in starostia Sipenitului apare "cneghinei Anastasia. De aceea. fratele Iut Bogdan Descdle. in timpul acesta de tranzitie Petru afirmatia aceasta sa fi putut fi adeverita pana exercita personal. cum s-a sustinut. dar fora ca zatii de stat. Maramuresanul. El pastry insa sub ramura directd a Descdleceitorului Bogdan in autoritatea sa directs pe castelanii sau par- linia bdrbdteascd. streibunica noastrd. Tara romeutesti care incepusera sa inregistreze Moldovei din plaiurile Sipenitului pond la tar' mul intamplarile si numele Domnilor nu amintesc Mdrii Negre. care Latcu-Voievod". si anurne prin nepotii sal Stefan. Si mai explicit era la 1400 Roman din starostia Sipenitului. Latcu lass in urma sa o sin. Tetin si Hmelov. Prin alegerea asupra contopirii Torii Sipenitului cu Moldova 172 www. Noul Domn Petru al Musatei (1374 deloc de Gheorghe Coriatovici. aparu torita cneghina Anastasia si nici ca ar fl avut Mihail in scaunul de staroste moldovenesc - urmasi. fiindca soda acestu. Fratele lui Petru at Musatei. Nu stim cu cine a fost sa. calabii cetatilor Hotin. singur proclamard Domn at Moldovei si succesor Nicolai Costin pare sa fi avut o intuitie clara legitim at decedatului Latcu. la alegerea Moldovei din plaiurile Sipenitului panel la teirrnul unui nou domn. Dimpotriva. o veche asezare oraseneasca Singura marturie documentary despre domnia pe malul drept al raului cu acelasi nume. Ridicarea principelui Petru al Musatei inceput indeplineau perso-nal calitatea de ban pe tronul Moldovei at Severinului. fu inmormantata in cu Tara Moldovei gaseste confirmarea sa docu- biserica Sf. dupa pilda Domnilor din Muntenia. Alegerea nu le cazu greu. care la 1413 prima in dar sporindu-le competentele in de-favoarea domeniul Cozmeni din Tara Sipenitului. incorporate numai de cdtorul.ro . a starostiei Sipenitului cu voievodatul Moldovei. curs u. aceasta s-a ajuns mai intal la unirea persortald °data flindca de la dorinta la fapta era de par. care la 3. ca ultimo reminis- mormantul ei din pridvorul bisericii de la centa a vechii starostii sipenitiene. pe langa calitatea sa de Domn astazi. Cum femeile nu erau in vedere la ocu. corespunde starostelui polonez. purcesera. pentru a o incredinta mai apoi unuia dintre fruntasii Sfa-tului domnesc si La moartea voievodului Latcu se stinse oamenilor for de incredere. gura flied. Paraschiva din orasul Roman. se intitula parea tronului. care intr-un act domnesc a deiruit Cozmenii acestei sfinte biserici. Ulterior. Roman. cu al Sipenitului Cu aceasta titulatura noul Domn drept cuvant. Petru si cureutd Moldovei. Dintre cronicarii Moldovei. unirea personald a ambelor Tariff Moldovei" din actul de dance de la 1374. dace regele s-ar milostivi motiv pentru care privirile boierilor moldoveni sa-1 ajute la dobandirea domniei asupra se indreptard cu incredere asupra lui si-1 Moldovei. un flu natural at lui Petru Dintre acestia. par& la stralucirea izbandei sale asupra polonilor. granita cea veche. Ion Nistor dar ca dorinta aceasta nu i s-a implinit nici. Siret la Suceava. sI Hmelou. cautam pe urmasii lui Latcu in aka parte. for este gata de a discuta cu craiul polon tii domnesti subzista in urmasii lui luga chestiunea cesiunii cetatilor Tetin. in asa fel. La 1397. Numele lui nu se -1391) muta resedinta Moldovei intregite de la gaseste amintit nici in pomelnicul de la Bistrita.dacoromanica. dupa cat se vede. sa ar ramane titlul de "voievod si gospodar al Cu vremea. La capatul acestui proces de unificare Batran de la Radauti. msrii Boierii fratelui sau Stefan asigurau la flindca familia lui Bogdan se stinse numai in 1395 pe regele Vladislav at Poloniei ca Domnul lirtia direct& Ramura colaterald a acestei dirtas. Analele tan in puternicul voievodat a toato. Aflam aceasta din administrative titlul de staroste trecu asupra cuprinsul inscriptiei de pe lespedea ce acopera rcellabului de Cernduti. adica a Tdrii Sipenitului. pe care starostelui. el incredinta calitatea de staroste unuia dintre boierii sfatului sau cu titlul de pro- tie. Petru. Stim insa ca ea n-a fost casatorita cu capitartius moldoviensis. dupa la 1393 mare si singur sterpemitor Domn al Tarii vechea traditie maramureseana. intamplata la 20 martie 1420. mentary prin mai multe note contemporane. al Moldovei. tars evolua 'intr-o unire reala a ambelor organi- pe care sa-1 fi gasit Hajdeu undeva. la capatul car' uia car mai apoi la contopirea desewarsita a arnbelor pretendentul litvan n-a putut ajunge. insasi autenticitatea actu. numita si ea Anastasia. care sfetnicul sau Dzula. eroul Tdrii at Musatei. si pe aceea de staroste sau cdpitan lui a fost combatuta si. nu ne rat' 'lane decat sa al Moldovei aparea Inca intr -un act din 1378. Roman. it ajunse cu vremea sa fie de naturd pur reprezen- inching ctitoriei bunicului ei Bogdan cel tativd. fiica lui din 1387 poarta cu titlul de "capitaneus".

gratie nostru istoric de odinioard a indemnat pe unit vechilor sale legaturi cu voievozii din istorici si mai departe in domeniul imaginatiei. la 1372. tar de loan. Margareta sau Musata. dupa galceava ce asupra voievodului Petru at Musatei.milites . Petru al Musatei nu poate ft Amide de la Putna atribuie lui Petru al privit drept intemeietorul unei dinastii zisd a Musatei 16 ant de domnie. Petru izbuti insa. cand afirma ca Petru. nu mai ajunsese la raporturi normale cu sori Bogdan. Pornelnicul de la mane - stirea Bistritei. Cu mai 1398. pe Tanga torita cu regele Ludovic cel Mare al Ungariei. Latcu. jii . Aspiratiile neasca. sa un Petru Musat. Asa se explica perioada de pace si Jul descendent direct in linia barbateasca liniste ce a domnit in Moldova. chiar in acel In urma acestor constarari cade de la an. tara Este foarte probabil ca el sa fi prestat regelul Basarabilor. Intr-un ca Petru. Moldovei. pe care regele Ludovic it inchele. moartea lui Latcu pe la 1374 si incetarea dom- niei lui Petru la 1391. coborator a avut:o cu lesii in plaiurile Sipenitului. ci el trebuie sa fie considerat ca exact anilor de domnie a acestuia de la legitimul continuator al dinastiei Bogdan' estaor. Roman si Stefan. fratele lui Bogdan. Alexandru cel infrangeri in plaiurile sau "plinirile" Sipeni- Bun aminteste de slant raposatii sal predece. care adapostea in Polonia pe fara sa aminteasca de Costea. urcarea pe tron a Domnului Petru Moldovei aratati in pomelnic lipseste Stefan cel aduse o esentiala destindere a raporturilor Batran. pe relatarea pomelnicului de la Bistrita voievodatului moldovenesc. despre care. a izgoni pe fratele sau Petru voievod Costca din pomelnicul amintiL putea fl unul dintre boierii cu influents la curtea dom. cum pretinde pomelnicul bistritean. Si aceasta cu continuau sa se mentina in vechea for stare de atat mai putin cu cat din lista Domnilor incordare. Petru. privinta. intemeletor de dinastie in intretina raporturi de prietenie si buns vecina- Moldova. fiindca. alaturi de fratele eau Roman. tatal lui Petru si Stefan a fost Stefan sipenitene din dinastia Bogdanestilor se pro- Maramuresanul sl nicidecum Costea. s-a eau. vecine si sa se mentina pe tronul Moldovei. regele Cazimir. Si aceasta pentru motivul Radauti. Asa duse o schimbare in orientarea politica a find. din linia laterals a lugestilor. Pretinsul polon in Moldova. Acesta ar fi fost. tinua pans la secolul al XIX-lea. care era casa- de la curtea lui Roman se gasea. Relatiile Moldovei cu Ungaria. care aplicase polonezilor dureroase act domnesc din ianuarie 1403. vedem cum la stingerea ultimu. intercaleaza Polonia Id Muntenia in timpul Domnului intre Domnii Latcu si Petru pe un oarecare Petru I Costea. Din consideratilic acestea se vede ca moartca regelul Cazimir eel Mare se stinse nu poate f vorba de un Domn al Moldovei cu vechea dinastie polond a Piastilor. Romantismul deveni covarsitoare. In tratatul nurnele Costea. Petru.ro . fiat astfcl s-au unit sub sceptrul sau domnia lui Costea face mentiune un act domnesc din ambelor regale vecine: Ungaria sl Polonia. Maramure* si gratie interventillor mamel sale considerAnd descendent din Petru at Musatei Margareta sau Musata. constituind o ramurd a dinastiei Basarabilor. st un anumit Costea.dacoromanica. s-a asezat si in Moldova si s-a Voda. tate cu puternicii conducatori ai regatelor na in dialectal macedo-roman frwnos. fratele lui Stefan-Vodd. Acesta pandea de la granita afara de pomelnicul de la Bistrita. cu care Musate*tii ar Most inruditi. Daca pans la moartea lui Latcu relatiile Moldovei cu Ungaria nu se poate pune nici un temei. ceea ce corespunde Musatestilor. despre care stim ca influenta regelul Ludovic asupra Tarii Moldovei erau fill Jul Stefan Sipeniteanul. tului. adica a lui luga- adaugam noi. Intre vice. Ludovic si jurainantul de credinta ca vasal. in seama /Heel sale Elisabeta. care incepe cu anul 1407 si con. dupa parerea unor istorici. regele Cazimir cel Mare muri. domnia Moldovei trecu Vodd. cu imparatul Carol al IV-lea se introdusese o clauza ca nu vor fi atacate de imperiali "regat- sine si pretinsa cdsdtorie a lui Costea cu ul ungar si Tara Moldovei". sotul Margaretei sau Musatei si pdrin- tele lui Petru si al fratilor sal Roman si Stefan. intemeietorul Tarii inchinat cruiului Vladislav lagelonul. Istoria Rom anilor sub Petru I al Musatei. intemeietorul 173 www. din tars 0 a ocupa el insusi tronul. desi nu avem nici o marturie sigura in aceasta Astfel. care era catolica. care si-ar ficastigat recunostinta pretendentului Stefan ramasesera insa multa manastirii Bistrita grin daniile sale inchinate vreme zadarnice. De aceea. Prin ajungerea la domnie a ramurii Totusi. sl Dragos. 4. Stefan si Roman. in fratele sau Stefan. mama volevozilor In urma acestei not constelatii politice. Iar cum termenul de musat ar insein. dinastiei Bogdanestilor. nu momentul prielnic pentru a naval' cu ajutor pomeneste nici un alt izvor istoric. units cu Tara a Descalecatorului Bogdan. tat si "patria Musatestilor in Muntenia". al carui mormant se gaseste la ungaro-mpldovene. lasand coroana Poloniei acestui slant asezamant.

villa verird printr-un act special ca in adevar Holenganoio . Astfel. schimbd insd situatia Sigismund de Brandenburg. Inrudirea aceasta rezultd din mentiune intr-un act domnesc din 1387. tru succesiunea la tron care izbucnird in Nou creates. care ajunse astfel politica din regatele unite pand atunci.curia matris maresalul Dragoi.Ion Nistor Sipenitului. pe Moldova dinspre apus si miazdnoapte. ora proprio osculantes sufletului ei si al pdrintilor ei.supre- seu pensatoriwn. Bdrlea. cu marchizul intamplatA in 1382.al sau. Moldovei trebui sa tines seama de aceasta care se trezi deodata usurat de presiunea imprejurare. Nesilit si neindemnat de nimeni.jurand sa pastreze regelui credinta din Siret venitul cantarului ordsenesc . constelatia politica duse la sta- ambele regate vecine ingaduiau Domnului bilirea raporturilor de vasalitate fata de Petru a se considera liber de once raporturi de Polonia.nostro nomine et allorurn pecetlle mai multor boieri intre care se gaseau omniurn terrigenarum Terrae Volochlae . faptul ca regele numea in actele sale pe Moartea regelui Ludovic si luptele pen.ex certa sciencia et ultranem voluntate boyaro- dei gratia dux terrae Moldnifiae. tronului polonez. se ajunse la recun