Vous êtes sur la page 1sur 664

c

ION I. NISTOR
4

ISTORIA -

ROMANILOR
a.
0,1
Volumul I

. .
a

Editura Biblioteca Bucure§tilor
www.dacoromanica.ro

Ion I. Nistor
ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

Coperta: MIRCEA DUMITRESCU

Tehnoredactare computerizatd: MARIAN TANASE

Lectori de carte si corectura: ION HOREA
RADU VLADUT

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

ISBN: 973-8369-05-3
ISBN vol. I: 973-8369-06-1

www.dacoromanica.ro

Ion I. NISTOR
Membru al Academiei Romane

ISTORIA ROMANILOR
Editie ingrijita de Florin ROTARU

VOLUMUL I

Editura Biblioteca Bucurestilor
Bucuresti
2002

www.dacoromanica.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
NISTOR, ION I.
Istoria RomAnilor / Ion I. Nistor. - Bucuresti
Biblioteca Bucurestilor, 2002
662 p.; 29,5 cm
ISBN 973-8369-05-3
Vol. I. - 2002. - ISBN 973-8369-06-1

94(498)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Istoria romeutilor este o grea staruinta si 1948, tar, in urma, in locuinta inchiriata din
este, in general, o lucrare destinata nemuririi, str. Vasile Stroescu nr. 10, in anii 1948 - 1950.
in pofida perfectibilitatii cunoasterii care pe- Elaborarea lucrarii a fost intrerupta brusc in
rimeaza o opera stiintifica, dar care nu poate perioada 1950 - 1955, cand a fost incarcerat in
anula valoarea autorului. Ion Nistor si-a dorit o inchisoarea de la Sighet. Dupa eliberarea sa, in
asemenea opera, mai molt spre a-i fi corolarul 8 iulie 1955, a reluat lucrul la opera sa ca-
intregii activitati stiintifice. Gestul sau pitala, in mansarda case! din str. Vasile Lascar
tradeaza, deopotriva, puterea de sacrificiu, dar nr. 55, intre timp nationalizata, pans la
si doza de orgoliu pamantean. Inaintea sa, sfarsitul vietii, in ziva de 11 noiembrie 1962.
temeritatea gandului si a faptei de a scrie isto- Profesorul Ion Nistor scria cu toe si
ria neamului au avut nurnai A.D. Xenopol, penita Klaps, intr-o caligrafie ce amintea
Nicolae Iorga si C.C. Giurescu. In rarele sale scrisul gotic invatat la scoala primara din
clipe de nostalgie, Nicolae lorga le povestea stu- Vicovul de Sus, judetul Suceava, comuna unde
dentilor incepatori emotiile traite cand avea se nascuse in 16 august 1876 si aflata pe atun-
varsta lor, la cursul profesorului A.D. Xenopol. ci in granitele imperiului austro-ungar. Timp
Un farmec ca-n basme ii fixa privirea, fara a de mai multi ani, manuscrisul olograf a fost
mai auzi un cuvant, asupra mainilor care dactilografiat in mai multe exemplare de catre
scrisesera Istoria romeutilor. Miscarea for Oltea Apostolescu, fiica autorului. In prezent,
infatisa initiatilor finitul si infinitul, malitiozi- manuscrisul si un exemplar dactilografiat se
tatea timpului, maculatura trecutului si afla la Biblioteca. Academiei Romane. Textul
impostura cotidianului, marturia constiintei editiei prezente a fost stabilit dupa o copie
unui neam si treptele viitorului. dactilografiata identica cu exemplarul de la
Ion Nistor a scrutat tainitele timpului si Biblioteca Academiei si care se pastreaza in
ale spatiului romanesc cu nobila probitate. A fondul Bibliotecii Metropolitan. Bucuresti.
inceput redactarea Istoriei romemilor in vacanta Istoria romeutilor este o opera netermi-
de vary a anului 1938, in vila fiicei sale de la nata si ramasa in stadiul primei redactari.
lzvorul Mul-esului. A continuat la Cernauti intre Timpul nv I-a ajutat pe Ion Nistor sa revina
anii 1938 1940, in locuinta sa din str. Iancu asupra textului, sa dezvolte cuprinsul atator
Flondor nr. 16, pe urma la Bucuresti intre anii capitole si subcapitole, sa revada stilistica
1940 - 1950, in locuinta fiicei din str. Vasilc frazei. Pentru un editor o asemenea fazes de
Lascar nr. 55, cu intrerupere in timpul refugiu- elaborare a unui text este o grea incercare.
lui din 1944, petrecut in cladirea Academiei Totusi, structurarea extrem de moderna a
Romane din comuna Berthlot. judetul materialului, precum si bogatia informatiilor
Hunedoara, iar dupa revenirea in Capitala a dau o valoare deosebita lucrarii, conferindu-I
lucrat in apartamentul Academiei Romane din dreptul sa vada lumina tiparului.
Calea Victoriei, cat timp a fost bibliotecar-con- Datorita faptului ca este un text de
servator la Biblioteca Academiei in anii 1945 interes in primul rand stiintific, am considerat

5
www.dacoromanica.ro

important pentru editia noastra sa adoptam ansamblu asupra lucrarii. De asemenea, am
tarn nici o exceptie normele ortogralice si de considerat util sa alcatuim un minimum de
punctuatie stabilite de Academia Romans, pre- note ale editorului cu scopul de a releva
cum si regulile morfologice si sintactice ale lim- temeinicia ipotezelor autorului care sunt con -
bii literare contemporane. firmate in majoritatea lor de cercetarile.stiinti-
Lectura textului a permis cu destula fice din ultima jumatate a secolului al )0C-lea,
facilitate identificarea operelor istorice care sintetizate in tratatul Academiei Romane:
i-au servit drept model autorului in redactarea Istoria Romanilor, Bucuresti, 2001, vol. I - IV.
materialului: Vasile Parvan, Getica. 0 protoisto- Notele editorului au fost numerotate cu cifre
rie a Daciei, Bucuresti, 1926; A.D. Xenopol, arabe, tar singurele note ale autorului facute la
Istoria Romantior in Dacia Traiand, vol. I - XII; Partile V si VII ale lucrarii au fost marcate in
A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rust si turd. si paranteze drepte.
iru-durirea for asupra tdrilor roman, vol. I - II, Prin aceasta editie se spera intr-o ade-
Iasi, 1880; Nicolae lorga, Istoria romanilor, vol. varata reconsiderare a bucovineanului Ion
I X. Nistor pentru a-I readuce in constiinta publics
Din aceste motive, am considerat nece- cu intreaga sa activitate intelectuala si politica
sar sa completam un capitol nescris de Ion depuse pans la sacrificiul de sine in interesul
Nistor, prin transcrierea capitolului similar din national.
lucrarea lui A.D. Xenopol, Reizboaiele dintre
rust si turd, capitolul dedicat pacii de la Sistov.
Pare o completare cu un text strain, dar este
extrem de utila cititorului st pentru viziunea de FLORIN ROTARU

6
www.dacoromanica.ro

PARTEA I

EPOCA PREISTORICA

I. infatisarea geopolitics
II. Cultura neolitica
III. Tracii
IV. Cimerienli
V. Invazia scitilor
VI. Cea mai veche descriere geografica a Romaniei
VII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celtice
VIII. Romania, patria geto-dacilor
IX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for de
sub dominatia scito-agatirsa

www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Capitolul I

INFATISAREA GEOPOLITIC A

1. Solul si rasa
2. Configuratia geografica
3. Flora si fauna
4. Asezarea geopolitica

1. Solul si rasa pe care I-a jucat in istoric, precum si locul pc
care 1 -a clobandit in randul popoarclor ci-
Dezvoltarca istorica a poporului roman vilizate. Si cum prima coordonata este spatiul,
a fost, din capul locului, determinate de natu- se impune sa aruneam mai intai o scurta
ra solului in care s-a zamislit si de vitalitatea privire asupra infatis&rii geografice a teritoriu-
rasci careia ii apartinc. Asezarea geografica si lui romancsc.
structura, cat si imbelsugatele procluse ale
solului natal i-au inllucntal fclul de viala si
indeletnieirilc si i-au &terminal performanta
etnica, politica si culturald. 2. Configuratia geografica
Romp nul s-a simtit Iotdcauna strans
legat de pamantul sau strdmosesc pc care 1-a Romania cuprinde in hotarele sale nat-
cultivat de veacuri si 1-a aparat necontenit cu urale podisul Daciei transilvanene cu
sangele sau. Din constiinta sa vie dc propri- numeroascle sale clepresiuni, dealuri si sesuri
elate a pornit pentru el indemnul permanent la ale Transilvaniei, Moldovei si Munteniei,
munca, imboldul vitejesc la lupla si jertfa strajuild la miazdzi dc masivul Moesiei dobro-
pentru apararea mosiei strabune. El si-a gene dc dincolo de Dunare. Unit5.We accslea
indeplinit cu dragoste si sacrificiu aceste sacre geografice isi gasese centrul de polarizare in
comandamente gratie puternicei sale vitalilati Carpati, munti care strabat teritoriul romanesc
etnice mostenite de la protoparintii sai gcto- in curbs diagonals, de la izvoarele
daci, sporita si improspatatd prin virtutile Ceremusului pang la Portile de Fier, unde
razboinice pe care le-a pri-mit de la cuceritorii Dundrea, prin eroziuni milenare, si-a deschis
romani, a calor limbd si civilizatie si le-a cu anevoie drumul din sesul panonic spre
insusit. Pe temeiul acestor puternice suporturi bazinul pontic. Zonele dc dealuri si de ses se
etnice, poporul roman si-a pulut asigura astern armonios la poalele Carpatilor si ale
existenta poste veacuri si a indeplinit marea Muntilor Apuseni, pentru a-si gasi o granite
misiunc istorica de a pastra .si continua fireasca in albia Nistrului, a Tisei si a Dunarii.
struvcchile traditii politice si culturale ale Accs(e Lrei fliivii in-cing pamantul romancsc
initatii orientate. intr-un admirabil triunghi hidrografic, unic in
Solul si rasa au conslituit toldeauna fclul sau in geografia fizica a continentului
principalele coordonate ale permanentei european. Varialia fonnatlunilor geografice si
istorice a neamului nostru. In cadrul acestor nebanuitele bogatii ale subsolului imprumuta
coordonate s-a desfasurat istoria tuturor acestui spatiu geografic din sud-estul Europei
popoarelor lumii, care, la randul tor, nu pot trai un caracter specific.
in izolare uncle de altele, ci ele se ating si sc Comunicatia intre regiunile de munte si
influenteaza reciproc intr-o nobild emulatie dc intre cele de ses si de deal este inlesnitd de vai
a aduce fiecare partea sa specified de con- largi si practicabile care strabat masivele
tributie la patrimoniul comun al civilizatiei muntoase si se ramified in toate directiile.
umane.., Tacerea ;Tailor este invioratd de ropotul apelor
In urmarirea acestor coordonate vom curgatoare care, dupd parcurgerca ocolului ce
incerca deci sa delerminam pozitia poporului le este impus de nature, se revarsa toate in
roman in spatiul sau vital si sa deslusim rolul marele canal colector al Dunarii, prin care se

8
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

scurg in Marea Neagra. Tisa aduna in albia sa celor mai variate. Din vcchime se culliva graul,
apele afluentilor ei Visaul, Iza, Mara, Crisul, secara, orzul si meiul, la care s-au adaugat mai
Somesul si Muresul, pentru a le rostogoli pe tarziu cultura porumbului, a cartofului, a sfe-
toate in. Dunare. Ace lasi rol de tributare ale clei de zahar, a orezului si a bumbacului. In
Dunarii ii indeplinesc si raurile moldovenesli regiunile de dealuri si de munte se gasesc din
Prutul si Siretul care adund apele ce izvoresc vechime, pe langa pasuni intinse, si mari
de pe versantul nordic si rasaritean al masive forestiere de foioase si rasinoase, care,
Carpatilor. Prutul primeste apele Ceremusului, cu (Data vitregia vremurilor trecute, si-au pas-
ale Jijiei, Bahluiului si Miletinului; iar Siretul trat Inca o bung parte din suprafata tor. Vita de
pe cele ale Sucevei, Moldovei, vie si pomii fructiferi au gasit totdeauna un
Trotusului, Putnei, Milcovului, Ramnicului si teren prielnic in pamantul romanesc.
Buzaului, ce izvoresc din Carpati, precum si Dar nici fauna n-a ramas mai prejos.
cele ale Barladului care le adund din Animalele care puneau la indemana omului
meleagurile deluroase ale tarii de jos a primitiv oascle si coarnele for pentru cioplirea
Moldovei, ape care in vechime se varsau direct armelor si uneltelor rudimentare erau: mamu-
in Dunare. Raid le care strabat lantul de sud al tul, ursul de pesters, bourul si renul. Arme si
Carpatilor isi deschid drum direct spre unelte de aces! fcl, ba chiar si schelete intregi
Dunare. Aceste rauri sunt Timisul, Carasul, de animale antediluviene se gasesc raspandite
Nera, Cerna, Jiul, 011ul, Argesul, Dambovita si din belsug poste intreaga suprafata a
Ialomita cu Prahova. Nistrul adund apele aflu- Romaniei. Drept incoronare a vietii animale,
entilor sai Rautul, Bacul si Botna si isi aparu in curand si omul, care nu putea sa
dcschide drum direct sprc Marea Neagra prin lipseasca dintr-o regiunc asa de bine inzestrala
limanul de la Cetatea Alba. cu toate ccic nccesare pentru viata.
Apele curgatoare isi au cursul for intreg La imbelsugarea productlei suprafetelor
in tard, formand aslfel o retea de arlere nalu- se adauga si marea bogatie a subsolului, care
rale de comunicalie, care leaga si uneste prin ascunde in stralurilc sale cantitati enorme do
curmaturile Carpatilor ccic patru formatiuni care, depozite inepuizabile de carbuni de tot
geografice, care constituie structura geo- felul, precum si rezervoarc de pacura si de gaz
grafica a Romaniei. Legatura organica intre metan. Mincreurile de fier si de mangan con-
difcritele regiuni ale (iirii a crcat sernintiflor cc curcaza in calitatc si can titate cu cele dc our si
s-au adaposlit aci, din vremurilc prcisloricc argint. La poalele niuntilor izbucncsc la
pang in zilele noastre, conditii prielnice pentru suprafata numeroase izvoare mi-nerale, uncle
o dezvoltare larga si elastics, croila dupes nevoi termale, la care se adauga si ghiolurile tc-
si imprejurari. Ele au inlocuil transhumanla si rapcutice de pc litoralul pontic.
au impus un itinerar lipic pentru o perpetua
pendulare de la munte la ses, si de la ses la
munte, in locurile si anotimpurile obisnuitc. 4. Asezarea geopolitica
Accesibilitatea terenului a inlesnit comunicatia
intre toate regiunile tarii si a creal conditii nor- Pe langa marile avantaje ce decurg din
male pentru o dezvoltare unitara, etnica., configuratia geografica si a climei, asezarea
politica si culturala. geopolitica a Romaniei prezinta incontestabil si
uncle neajunsuri, care s-au resimtit in trecut si
se resimt si astazi. Podisul dacic, cu regiunile
3. Flora si fauna transdanubiene de dealuri si campii, se inalta
din sesul panonic si eel sarmatic, ca un ostrov
Configuratia fericita a terenului a din valurile oceanului. Dunarea, Nistrul si Tisa
inlesnit dezvoltarea unei vegetatii bogate, nu au putut constitui niciodata zagazuri dcstul
favorizata de un climat dulce, cu lemperatura de puternicc contra navalirilor barbare care s-
moderates, cu ploi si precipitatii abundente, en au revarsat necontenit, din epocile pre-istorice
vanturi variabile si cu diferentieri climaterice pang in timpurile noastre, asupra teritoriului
putin pronuntate. In climatul acesta asa de romanesc. Sub variatele for infatisari, navali-
prielnic s-a putut dezvolta din vreme o flora rile accstea sunt cunoscute ca: cimericne,
foarte bogata si variata care este reprezentata scitice, celtice, sarmatice, germane, slave si
prin 3.290 de specii, constittiind 35% din flora uralo-altaice. Asternut in drumul acestor
Europei intregi si care, cu drept cuvant, .poate napraznice incursiuni, teritoriul Romaniei n-a
fi considerata ca o flora si vegetatie specific putut fi aparal totdeauna cu succes impotriva
dacica. Suprafel.ele de la ses sunt acoperile cu navalitorilor, pentru ca cl este deschis in afard
parnant negru, productiv si propriu culturilor si usor accesibil din toate partile. Marea, pe

9
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

care aparatorii sa se fi putut sprijini, era prea otomane spre centrul Europei si a aspiratiilor
departe, iar muntii, sub care sa se fi putut polone si austro-ungare spre Marea Neagra. In
ascunde, strabateau teritoriul diagonal prin timpul acestor tragice incercari dezvoltarea
inima sa, impartindu-1 in doua. De aceea politica a neamului nostru evolua spre munte,
campia moldoveneasca, cu prelungirea ei pentru a inlesni fluxul populatiei spre codrii
munteana si olteana, a servit in timpurile tre- ocrotitori. Crangurile dese si inaccesibile din
cute de loc de trecere din rasarit spre apus interior, cum erau codrii Vlasiei, codrij
pentru neamurile navalitoare. Imprejurarea ca Tigheciului si ai Vrancei din tara de jos si ai
teritoriul romanesc se reazima la sud-est pe Teleormanului, faimoasele bucovine din tara
delta Dunarii si litoralul pontic a ispitit de sus a Moldovei, indeplineau rolul strategic
popoarele vecine, cu asezari teritoriale fora de fortarete naturale ale tarii, ridicate de fire in
contact cu marea, sa nazuiasca mereu cu gand fata navalitorilor din toate partile si de toate
de cucerire spre pamantul romanesc, pentru neamurile.
a-si deschide prin el drumul la mare. Seco le Aceasta era natura solului Romaniei,
intregi teritoriul Romaniei a indurat urgia ocu- cu bogatiile sale care au exercitat o inraurire
patiilor straine pentru Ca asezarea sa hotaratoare asupra dezvoltarii istorice a nea-
geografica se gasea in calea aspiratiilor mului roman.

5, Swot lo

llopqrt.
ladtiet.6
1%4011110 110.

S Urutl 1143 twg
O .1.04asa i
ilisltntem
ow. oleo It.o.pcs
Mr 4. ChNi.
° Thrs;to
,eollsosI
115tbe

a)
huoN

tim4
till. r.d11

vJ?A7 0 kaa wow !Atone
4611. 1115'-17 i:1
Chatj1 WWI 0 NI
lethal 0
cAl

tor 'URNS
Olds he

wow. /
PIN OOOOO
Ortth hot V la
Sa da Doti.
%Imo Cm la .r1, im/ell. ttn I
ht,
ifilat et Ili
Cl4.., fitt, 6.00 'W 0,11UN
51.1,110* 1. 0 WW1.
0 OsVemes ..7N00,1 MOW
ne 2051411
21.co11a iu.....1 .ctsite4 0
e
m6114 Pelo Avel 540.13
Claw 0
Int 0
laDyNssto
Ihtans9 pt
oats

25 SO 25 110 loo

Principalelc descoperiri arheologicc din: 1 - paleolitic; 2 - mezolitic; 3 - ncolitic

10
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Cap itol u I II

CULTURA NEOLITICA

1. Varsta de piatra
2. Periodizarea
3. Monumente megalitice si locuinte lacrtstre
4. Muzee preistorice
5. Preistoria si protoistoria

1. Varsta de piatra Cioclovina si la Ohaba-Ponor din jud.
Hunedoara. Aceste piese pot 11 considerate ca
Cu multe milenii inainte ca teritoriul paleolitice. Ele servesc drept dovada pentru
Romaniei sal 11 intrat in lumina istoriei, el a fost prezenta omului pe teritoriul Romaniei in epoca
locuit de semintii preistorice care, disparand in paleolitica. Masele si oase de mamut s-au gasit
noianul vremurilor trecute, au lasat in paman- pretutindeni in Romania, astfel ca muzeele
tul tarn noastre urme palpabile de cultural noastre abunda in piese dc acest fel.
primitives. Romania se poate mandri cu bogaLul Omul primitiv calla adapost contra
sau trecut preistoric rata de Wale Odic din intemperiilor in pester! sau in culcusuri pe care
Europa. In holarelc ei s-a desfasurat o bogala le lua in stapanire dupes izgonirea sau starpirea
si variata viala preistorice. Pretutindeni in fiarelor salbatice. Dupes o indelungata epoca de
largul ei cuprins s-au descoperit numeroase anevoioasa evolutie culturala, omul primitiv,
asezari sau statiuni preistorice. traind in climatul mai dulce postdeluvian,
Dupes malerialul din care locuilorii incepu sal -si perfectioneze uneltele de munca si
stravechi ai 4irii romanesti obisnuiau sal -si vanaLoare, lustruindu-le si gaurindu-le. Vase le
plasmuiasca armele de apiirarc si atac, dc lul devenira mai variate si mai frecvente,
obiectele de cull, sculcle de gospodaric sau prasila animalelor domestics deveni mai raspan-
podoabele for primitive, putcm dislinge din dila, tar pentru hrana acestora, ca si pentru cea
spuza de cultura ce ni s-a pastrat de la ei trei a omului s-a intensificat cultura plantelor de
maxi epoci sau varste preistorice, si anume: nutrel.. Cultura solului lega pc om de glie
varsta de piatra, varsla de bronz si varsla de indemna sa-si conslruiasca adaposturi stabile si
fier, cu subimpartirile tor. asezari colective. In Limp, epoca neolitica se
In varsta de piatra distingem o perioada socoteste intre anii 5500 1900 a.Chr.
mai veche, paleolitica (600.000 10.000
a.Chr.), una mijlocie, mezolitica (10.000 5500
a.Chr.) si alta mai noua, neolitica (5500 1900 2. Periodizarea
a.Chr.). Perioada paleolitica este considerate
cu drept cuvant perioada pietrei cioplite. Din La periodizarea timpului insal nu tie-
punct de .vedere geologic, varsta de piatra buie sal scapam din vedere ca sfarsitul acestei
cuprinde epoca cuaternara sau deluviu. perioade la 1900 a.Chr. este mai bine precizat
In varsta de piatra se constata prezenta decat inceputul ei la 5500 a.Chr., care dupa
omului pe pamantul romanesc, care-si cioplea unii cercetatori trece peste aceasta data. Astfel
armele si sculele rudimentare din cremene sau ni se prezinta inceputul epocii neolitice sau al
din oasele mai consistente si din coarnele ani- pielrei lustruite cu nazuinta ei de propasire si
malelor pe care le vana. Convieluitoare cu omul perfectionare in perioada neolitica, care
din acea epoca erau mamutul, ursul de caverne, formeazal puntea de trecere de la preistorie la
bourul si renul. Bucati de cremene cioplita, care protoistorie.
serveau omului preistoric ca arme sau scule, s- In perioada aceasta pare sal fi descale-
au gasit in valea Prutului si a Nistrului si in cat in Europa o populatie noua, de origine asi-
Dacia transilvaneana, la valea Cremenei, la atica, care aduse cu sine grauntele de grau.

11
www.dacoromanica.ro

La uneltele acestea se tumuli sau maguri. transilvaneana au putut fi constatate aproape unde o lespede lata este asezata deasupra. Numai in Dacia mente preistorice formate din bolovani marl. infipte in pamant. la marginea sau mijlocul adauga un element nou de mare importanta si unor balti.mai rar . constitute adevarate muzee mai recente. Clasificarea for in tumuli nevoia vaselor de tot felul pentru pastrarea si plani. ca imblanzeasca. mina se desavarsi mai apoi prin aplicarca unde se aruncau mortii in timp de mai multe roatei olarului. alat dc caracterislica pentru spatiul capelenie de Crib. rasnite intre doua pietre. Pe Fanga came si peste. Dupes cercetarile preistorice margine de apes. si in tumuli conici servirea hranei si a bauturilor. Armele si uneltele de cremene erau in continua de la Olteni. pe Fanga vanat. Licurici. 200 de statiuni preistorice de acest fel. Dar oricum. fie CA Urme de cultures neolitica se gasesc serveau de monumente funerare sau de raspandite asupra intregului teritoriu locuit morminte pe un deal natural. Radauti). Baia). Gorj). locuinte turii si civilizatiei neolitice de pe parnantul lacustre si in tumuli. precum si in devenira mai indemanoase. fie ca erau asezari omencsti. Preutesti (jud. La inceput plani s-ar fi format in scurgerea vremii prin aceste vase se plasmuiau din pamant si se asternerea succesiva a materialului ramas in ungeau pe dinafard si pe dinduntru. Plasmuirea cu dupes altii. de. Existenta locuintelor lacustre sau a pentru a fi mai bine -scutite de adulmecarea palafitelor la noi n-a putut fi dovedita indea- fiarelor salbatice si de atacurile neprietenilor.clor parasite. ince. Wale dovezi prctioase ale cul- impart! in monumente megalitice. Locuintele primitive Manastirea Polovraci (jud. mai apoi urma locuint.ro . find tot mai bine lustruite sau Calomfiresti (jud. anume un foarte bogat si In schimb tumulii sau magurele sunt variat material ceramic. Romaniei. Sipen! (jud. tumulii tru savarsirea cultului religios. ca altare pentru scopul de cult si ca pietre Statiuni neolitice !mportante s-au descoperit la comemorative. si impleteasca si haine din fire de plante. arse sau daramate. Iasi). Dupes sculele. struite chiar pe piloti de stejar infipti in iazuri. Cernaut!). Radauti). Teleorman). pentru a servi ca morminte. ridica Lc numai pentru o singura familic sau o luta' .Ion Nistor Cad populatia aceasta. care s-au conservat mii de ani sub pamant sau in aer Monumentele megalitice sunt monu. juns. pe muntele Lespedea (jud. Basarabia. In a curmezisul peste alte doua lespezi. spatiu cultural al unci singure rase. cum Dambovita). tumulii plani ar fi cimitire comune.dacoromanica. la ses sau la o astazi de roman!. urmele acestea constituie un preistorice. foarte ca-racteristic. menhiri si cromlehi. se gasesc foarte multe. Muntenia si Dobrogea. Balaci. ele se confectionau si se ardeau. Ele au cresterea vitelor. adica putin ridicati. Monumente megalitice si locuinte lacustre Muzee preistorice de acest fel. era inul si canepa. omul preistoric simti teritoriu al Romaniei. aceste monumente se disting in dolmeni. plasmuirilc ccra-mice si obiectele de forma si infalisarca Tor. aceste ramasile se pot but ale timpulul.si la noi. gani. unele find con. In schimb. este cea mai obisnuita. Ea intelegea Si.i. pe care izbutise sa le putut fi constatate . movile sau cur. liber. in care ni s-au pastrat armele. (jud. Muzee preistorice 3. Dupes unii. precum si pen. bundoard pe Dealul Iancului de langa populatia neolitica se hranea si cu boabe de Crainicesti (jud. 12 www. maguri. Dupes originea si destinatia Tor. Teleorman) par a fi mai mull cizelate si gaurite. Cucuteni (jud. 4. dezvoltandu-se aslfcl tot mai sccolc. Suceava). tumulii plani romanesc. La atingerea primei foarte frecvente si raspandite asupra intregului trepte de civilizatie. Siret (jud. tumulii conici ar fi morminte imbelsugat in ceramica clasica incizata si pic. alte statiuni preistorice de la noi. Statiunile de la Odastra (jud. Monumentele acestea puse sa se indeleLniceasca si cu agricultura pi sunt foarte frecvente in tarile nordice. sau conici. la Schelea si pe un deal lang. Moldova. cum li se mai nice. sau unde numarul acesta asa de impozant se adauga si un bolovan mare este ocolit de pietre verticale numerosii tumuli cercetati in Bucovina. Zambreasca si perfectionare. Horodnicul de Jos grau.

In nici un caz insa. Acest masiv se prezinta ca la mileniul al V-lea a. Hinova (jud. Crasani. de lupta si de aparare. Iranul. bolduri. Mehedinti). toriul romanesc dovedesc aci prezenta unor trice si cu nazuinte vadite spre plastica semintii sau triburi care au creat aceasta antropomorfa. razatoare. in campia munteand. Ele se reduc la diverse idolii si figurinele diferite ce s-au descoperit la creatii si plasmuiri omenesti. neolitic ce s-a gasit la noi si compararea lui cu oricat de rare si reduse ar fi acestea. Niculiteni (jud. nu Campina. Ceramica este la fel Dar cu toata bogatia acestor arhive de bine reprezentata ca si tehnica. Intreaga civilizatie preistorica Somes) si altele.Chr. 13 www. cuprinzand toata intinderea inceputul protoistoriei pe globul terestru n-a masivului carpatic cu dealurile si sesurile ce se putut fi urmarit mai adanc inapoi.Falciu). adica in secolul al VII-lea a. Inflorirea culturii noi. in telegem sub 5. Trecerea elementele caracteristice ale tarilor vecinc au sau periodizarea aceasta variaza de la lard la dus la concluzia ca acest material reprezinta o lard.Chr. Hunedoara si culeg informatii numai din urmele vizibile Baia de Cris. varfuri arhivele tacute cum zicea Odobescu care de sulfite si de lanci. Ialomita). de la popor la popor. Petreni (jud. fara semne si Sibiu si Ocna Sibiului (jud. cu primele perioada eneolitica se situeaza. ci mai curand ca stadii de viata si de infaiituire. varsta de piatra". In urma cercetarilor vorbesc prin ele insele. palpabile ale creatiei omenesti. unitate aparte. Cucuteni si Sipenit este podoabele de tot felul si piesele de cult care de asemenea la inaltime. Istoria Romanilor Saida (jud. cio. pe langa materi- Examinarea cri tied a materialului alul anonim.dacoromanica. aparitia primelor insemnari scrise asupra oamcnilor si localHatilor inccpc cpoca istorica cu preludiul ei preistoric. dalti. Botosani). Cristur (jud. cum stint armele Turdasi (jud. indicate asupra persoanelor si semintiilor care Sangeorgiu si Sieu (jud. La Peninsula Balcanica. intre anii 1900 1700 a. in care. (Jud.Chr. s-au putut stabili la noi chiar civilizatie. Abundenta acestor amanuntite cu privire la forma. cum ificatii dincolo de Nistru. Prahova). Polonia meridionala. pe teritoriul Romaniei. Budesteni (jud. numai pentru anumite regiuni de pe glob. Comarnic si ManesU (jud. dar si aceasta centrul unei civilizatii preistorice cu vaste ram . Obiectele de piatra ce s-au gasit in Cunostintele noastre privitoare la acele epoci statiunile acestea neolitice sunt: topoare. Plastica cu turiile for sunt anonime. Tulcea). in ar fi China. Grecia si insulele din Arhipelag. nu se scria cu condeiul. maciuci. Brad si Deva (jud. Hunedoara). pietre de rasnit seminte. Arges). poarta pecetea celui mai mare anonimat. Moravia si Boemia. care incepe sa se dezvaluie in Romania numai in valea PruLului superior. pictre istorice ale tarii noastre din timpul cand istoria de prastie. coincide cu sfarsitul varstei cercetarile anevoioase ce s-au facut in aceasta de bronz si cu inceputul varstei de fier. pot fi privite ca perioade de timp propriu zise. dupd studiile si insemnari scrise. andrele cu gaura etc. prasnele de fus. culoarea si netagaduite urme de viata omeneasca pc teri- ornamentatia ceramicii cu desenuri gcome. Arcuda (jud. pe langa tipurile la inceputul vcacului al VII -lea a.Chr. indepartate nu le putem scoate decat din cane. Valcea). incizata si colorata. Nasaud). cand cu Vodastra. Horez si Caciulata (jud. se gasesc si insemnari scrise. Balcesti (jud.. deopotriva cu Crasani (jud. Clime !nip?.. Husi directie. anumite tipuri de civilizatie neo si eneolitica si Viata si activitatea acestor triburi este anume Turdasi pe Muresul inferior. lti). Preistoria si protoistoria numele de protoistorie perioada de tranzitie de la preistorie la istorie. etc. le-au creat. cutite. pang la Nipru. . Despre epocile preistorice cercetatorii GM). tipul Bolan invaluita in negura unui nepatruns anonimat. Cololithi si Glum. aschii de cremene. in forma si mute din evolutia straveche a omenirii. Sibiu).ro . sculele de gospodarie. trecerea de la epoca neolitice in Romania si desavarsirea ei in preistoriei la epoca protoistoriei. in Egiplul si tarile din bazinul egeic. Calomfiresti. mar- ornamentatie. varsta de bronz si de fier care i-au urmat. Piscul De altfel. Ba. Vodastra. cum sunt Slovacia. decal pans astern la poalele lui. Brasov. Muscel). India. in Rusia subcarpatica. Andreesti (jud. tipul Sipenit si Cucuteni. afunda. sule. precum si in Anatolia. pastreaza in negrul for pamant documente toare de plasa. Mesopotamia. Ilfov). Hunedoara)..

insusi Herodot. dand dovada de o exceptional. ajungand pana in Podolia. din Valea Teleajenului. de limbs indo-europeand din jinita de o temeinica temelie de cultura popu. dar ea atingea descrisi in Iliada si Odiseea lui Homer. de la vase scumpe. Dupes o perioada de tranzitie diferite. coifuri si isi impodobea casele cu traiau pe ambele maluri ale Dunarii. La Dupes constatarile lui Vasile Parvan. Raspandirea tracilor 1. nu putem avea informatii directe Bithitrales. populatie noua. spri. ci to-dunarean. creatorii culturii neolitice se grabira sa dansele. neoliticul aceleag" lass defi-nitiv locul unei noi epoci. care mai tarziu s-au desprins ilirii. scos la iveala un bogat material din acestea raspunsul este foarte greu de dat cu precizie. epoca. in care erau asezate prin terminatiile in -dava si -para.). Numele de persoane aduc Dar cum intreg materialul acesta este a minte de cele iranice ca: Antoporis.700 a. Extinderea acestei civilizatii in tara noastra a contribuit o acestei culturi asupra unui spatiu vast. Dezvoltarea culturii bronzului in asupra semintifior de la care ne-a ramas acest spatiul carpato-dunfirean material. Tracii. vest. Patura conducatoare traia in Belgrad pand la Marea Neagra. loate popoarele. dupa regiuni. zisa a "aramei". este cu rul de la Drajna. ca bundoard tezau. Dar aceasta este greu.) Din comparatia materialului epocii 2. muntii Boemiei. imprejurari. Mucaporis. In zona acestei civilizatiu.Chr. care servea ca drum de comunicatie cu Dacia pen fru cg acestea suet slabe. Ei isi gasesc pomenite asezarile for caracteristice aveau chiar templele tor. sta. aceea a bronzului (1700 . granita for era neholarata.dacoromanica. 14 www. semintiile tracice lanci. care subju. tracii. daco- lard* si cu o vadita succedare de epoci. In sprijinul acestei pared yin prin o evolutie lent. raspandite ca acele ce s-au intreaga Peninsula Balcanica. ele ar 11 de bung seams de neinvins si. inainte de navalirile cimeriene si ea nu s-a putut dezvolta printr-o trecere brusca scitice. cu fluviul Tyras (Nistru). De groaza acestor ar avea un singur domnitor si ar fi unite intre navaliri. vale neputinfa sa se intample vreodata la dansele. dezgropat la marginea Bucurestilor. cu mull mai putemice decal fost dezgropate de curand. Dezvoltarea culturii bronzului in spatiul carpato-dunarean 2.Chr. iar la est. care indica o surprinzatoare unitate cul. anonim. gara pe creatorii vechii culturi eneolitice si le Daces semintiile tracice . La sud.ro . au toate (1900 1700 a. Si de aceea trebuie sa ne intrebam ce semintii au creat civilizatia epocii bronzului din Sapaturile din ce in ce mai frecvenle au Romania? In lipsa unor marturii directe. Raspandirea tracilor bronzului dezgropat la noi cu piesele similare descoperite la Troia se poate constata o Ca un popor in miscare. Totusi. cel mai ni unitare navalird semintii straine. iar celatile in cerc vasele -urne pentru slujba religioasa. si continua dupa locuri si informatiile pe care ni be dd.zice Herodot impusera cultura tor.Ion Nistor Ca p it olul III TRACII 1. spade. cu pereti In vastul cuprins al acestei extinderi se impletiti din nuiele si umpluti cu lut.tracii se civilizatia troiana. raspanditi in grupuri de case. ele ajungeau pana la obiecte de lux. La cultu-rale asemandloare cu cele ale aheilor nord. tracilor era. in -diza si dizos. ea lupta in care cu doua roti. arata ca getii. avem numeroase indicii ca la crearea turala in spatiul carpato-dunarean. Denichentos. ascunda in pamant pretioasele for odoare ce au dupd cum creel. care sustine ca neamul tornicie si tenacitate. obiceiuri. fares hotar - izbiloare asemanare intre cultura de la noi si cum it ca-racterizase Nicolae Iorga . s-au asezat statornic in masivul carpa- de la o stare de salbateca primitivitate la alta. dupd cel al hindusilor. asezarile tracice atingeau Dunarea aristocratia militara era iubiloare de our si de panonica. Numiri poarta transilvaneana. mare din toate. find o dovada a formelor intindeau asupra unui teriLoriu foarte larg. parintele istoriei.

Asia s-au numit bitini. mereu in lupta si dusmanie. cu civilizatia -centus sau in -zis. ei ca se numeau strimoni. pentru ca locuiau in in Bulgaria. caracteristic pcntru epoca bronzului. uncle semintiile tracice din spatiul carpato-dunarean semintiile sau clanurile for apar in epoca au fost greu incercate. scuturi mid si pumnale. Vcchca ci-vilizatie muntii Rhodope. unele sub principi indigeni. care nu cuprinde decat nume pro.: geti. impunancl accsiei rcgiuni iraeica.2 Despre tracii din Asia Mica. gasindu-se pe o treapta cul- incingeau podisul Dacici. apoi lanci. h = 22. care era legatura dintre civilizatia de la not si cea de la insa impartita in nenumarate clanuri Troia.dacoromanica.Chr. Tracii Vas ceramic. mizi. nienta.3 Sunt invatati' care s-a scris niciodata: numele de persoane si de sustin ca aurul din obiectele de lux de la Troia localitati tracice ni s-au pastrat numai in tran. de prove- scrierea for elina sau latina. bilinicni. Un popor numeros si puternic. tarziu. si culturala. carpi. spune specific si a putut fi continuata si desavarsita Herodot ca purtau pe cap piei de vulpe. Din limba traded. tracii el ar constitui o netagaduita dovada despre constituiau o rasa mare si unitard. Dar navalitorii Lribul carpilor. dupd compozitia sa chimica. dacica. in activitatea for politica istorica sub nume diferite ca.dupd ce au trecut in Seuthes. nu ni s-au pastrat decat putine cuvinte teucri si de mizi. Atte semintii pamanlul romancsc de astazi.zice Herodot . muntii acestia s-au tural& inferioara. tracii exercitau influenta for si asupra sau despot strain. si anume cateva nume de plante si mai curd in Asia Mica. stravechi se gaseau in Nordul Dunarii. ar Ii. Se pare ca limba traded nu miceniana de la Troia. incaltaminte de piele de Carpati. Istoria Rornanilor Rhaiscuporis sau mai scurte ca: Kotya. n-au izbutit nici sa numit Muntii Carpilor sau Carpatil. pe corp de principalele semintii tracice din tarile lunici si peste tunici mantale cu inflorituri in romanesti si anume de getii si dacii din picioare si la pulpe.. sub diferite nume Ca: mysii. prin navalirea unor semintii bar- sargeti.ro . tyrageti. care prinsese raclacini adanci in numele for national de Tracia. Bithys. carpo-daci. iar Din asezarile for stravechi de la nordul altele recunoscand autoritatea cutarui rege Dunarii. Ea si-a mentinut ncschimbat caracterul sau frigieni. Strimon. care tre- izolate. bare care veneau din rasarit. cerb. dupa. acestia . ornaments geornetrice rcalizatc mai ales prin incizii 15 www. Clanurile tracice traiau Peninsulei Balcanice. n-a putut li tracice tree in Asia Mica.2 cm. Daca faptul acesta s-ar adeveri. Semintiile acestea. uncle lc giisint 11 lai sicarsa dc nici unul din popoarelc navalitoare. Asezarile for Pe la finelc mileniului al II-lea a. mai inainte vreme spun cutata inscriptie de pe inelul gasit la Ezerevo. autonome. de unde au fost alungati se zice . par sa 11 facut legatura intre multe nume proprii cu terminarea in -poris. izgoncasca triburilc tracice din tcritoriul for si Scminlii tracice pairunscra panii in nici sa be desnationalizczc. glisit la Corlate. in civilizatia din nordul Dunarii.de prii. daci. afard de mult dis. care salasluia in muntii ce cimerieni si scitici.

Tot atunci 16 www. care se faureau armele. caci ei erau de aceeasi vita cu tracii. care informasera pe Herodot ca chiar cu pietre pretioase si semipretioase. cult faurite din bronz si pe alocuri impodobite cilor din Olbia. obiectele de cull. puse sa se iveasca si sa fie intrebuintat la con- rieni.. care pornisera din marele timpul lui Herodot. Romania fura incercate de invazia unor unde se pomenea de mormintele for Inca pe semintii iraniene. Din part* acelea cul- haladuira cimerienii un limp oarecare pe tura bronzului s-a raspandit asupra tuturor pamantul romanesc. din Marea Egee. Nava lirea cimerienilor 2. Acolo. scule. rezervor de oameni al Asiei Centrale si de pe platoul Iranului. desi princi- (Soarele) nu mai straluceste si unde domneste palul material din care se lucrau armele si o vesnica intunecime . cultura neolitica evoluase cu incetul in regiunea pontica dintre Don si Nistru. iar floare numai pe la anul 1000 a.faimoasa intunecime sculele ramasese Inca tot piatra. si anume mai intai in regiunile cu din spatiul carpalo-dunarean.. cand unii invatati ii considers drcpt traci. langa Ocean. kimry sau cimirii 2. in cursul acestor lupte cimerienii ar fi ucis pe capeteniile De pe la finele mileniului al doilea for care ii indemnau la lupta contra navalito- inainte de era cresting. stramtoarea de la Cherci s-a numit in fectionarea armelor si uneltelor cel mai vechi antichitate Bosforul cimeric.Chr. numita la marginea parnantului. la asa dupes latinescul aenus = de arama. Astfel ra se formase bronzul. totusi ince- cimeriana le pomeneste Homer. tam scitilor fusese mai inainte a cimerienilor si Ceramica era mai ingrijita si impodobita uneori ca acestia numai din cauza neunirilor ar fi fost cu zugraveli de adevarata maiestrie. dar raspandirea lui preajma Marl Caspice. si pe nesimtite intr-o cultural eneolitica. spre deosebire de metal arama. care leaga Marea Neagra.ro . Inventarea bronzului propriu- cum se numeau ei insisi. Varsta de bronz asirienilor si chimirii izvoarelor mesopotamice. Dupes cime. supunandu-se semintiei tarilor europene. incercand sa le zacaminle dc amnia si de zinc din aliajul caro- impuna civilizatia si suprematia tor. Epoca eneolitica trecu apoi in Bosforul tracic.dacoromanica. cu varsta bronzului. si din intrarea in Hades (Intern). Seria navalitorilor o deschi- sera semintiile cimeriene.Ion Nistor Capitolul IV CIMERIENII 1. obiecte de toaleta si picse de cimerieni si sciti rasuna Inca in amintirea gre. unde Helios grecescul lithos = piatra. tracice sau vietuind in mod pasnic impreuna In Romania cultura bronzului era in cu ea.Chr. cimerienii trecura in Europa nu s-a facut decal pe la anul 1900 Nistrul si navalira asupra semintiilor tracice a. instrumentele si Sub presiunea scitilor sau socolitilor. fiindca. Navalirea cimerienilor batuti de sciti si impinsi spre Nistru. Acestea descalecaseral mai intai in Rusia Pe vremea invaziei cimerienilor in meridionala si salasluira timp mai indelungat Romania. care erau asezati in zis este cu mull mai veche. Varsta de bronz 1. un aliaj de arama si zinc. semintiile tracice din rilor si le-ar fi ingropat pe tarmul Nistrului. instrumentele de piatra fura succesiv inlocuile Ecoul luptelor si rivalilalilor dintre prin arme.

Deplasarea aceasta a avut loc. La Crasani ajunseral in Asia Mica.4 ci numai descoperit capete de laur in argint aw-it si de sciti. lumini. din varsta de bronz. Agrafe sau fibule si varfuri de lanci navalira asupra cimerienilor. Istoria Romanilor si agricultura Meuse progrese insemnate. la (jud. jud. cat si in razboi.dacoromanica.ro . Varsta de bronz a ta de bronz au fost descoperite in Romania la dainuit in Romania intre anii 1200 700 Drajna (jud. Cluj) cu portretul vcteranului lulius Crescens ai al sotiei sale 17 www.Chr. Prahova). La Poroina regiunea carpalo-dunareand. descoperite in tares. care navalisera numai atunci in podoabe de harnasamcnte in argint. Vaslui). Braila) s-a descoperit ocupa primul loc calul. bronz. unde prezenta si influ- (jud. iar terenul in fata navalitorilor. Ei trecura ceramics bogata.a. fl ti ST 'S 3 Stela funerary din Samun (Cateiu. Intervalul acesta de timp corespunde in varfuri de lanci. indeosebi seceri faurite din bronz cu mare Pe la anul 700 a. tat cu figuri de animate s. iar de acolo la Lacul Tei de langa Bucuresti. La Craiova s-au de cimcricni pc teritoriul Romanici. in secolul al VIII-lea pastreaza nenumarate piese din varsta de a.Mehedinti) s-a descoperit un rhyton. s-a gasil Dunarea si se retrasera in Balcani. cultura graului. La Scortaru (jud.Chr. scitii trecura Nistrul si iscusinta. iar in tezaurul de la Hagighiol folosire atat in agricultura. care cedars s-au descoperit la Rafaila (jud. Tulcea) s-a gasit un vas de argint incrus- Centre insemnate de civilizatie din vars. topoare. fragmente de sabii si genere cu petrecerea cimerienilor in Romania. (jud. Prahova). unde s-au scos la iveala a. Ialomita) s-a descoperit un prea frumos enta for sunt atestate prin civilizatia homerica candelabru de bronz cu trei brate si patru de la Troia.Chr. adica pe la sfarsilul varstei de bronz. secarei si orzului se adauga si adica un vas in forma unui corn de argint cultura ovazului. iar intre animalele domestice aunt.. In Muzeul National din Bucuresti se dupes toata probabilitatea. Un coif de our a lost Asa sc explica faptul ca Herodot nu aminteste gasit la Poiana (jud. pentru indoita sa un mare cazan.

o cultura noua. in tarile romanesti. Dorohoi) si Satu Mare alpino-dunarean. cul- Din Rusia merldionala. Nipru si Bug. sau propriu zis a vaile superioare ale Oltului si Muresului. Prezenta scitilor in Dacia este timpul.Chr. In Egipt si in tarile Orientului apropiat gropat. Radauti).Chr. pe transilvaneana. infatisarea scitilor 1. o a patra Noua civilizatie a fierului cuprinde unda de populatie scaled se revarsa asupra perioada de la anul 500 a. varsta Scitia Minor. Magurele Elvetia.ro . fluviile Don.Chr.Chr.Chr. Bucurcsti. ei patrunsera in interiorul tarii pe 2. asa numita Carpatii. frecventa in faurirea armelor si uneltelor. iar inta regiunile de la ses. Varsta de fier 3. care incepura in secolul al XI -lea si se sesul muntean si oilcan. Tr. spre deosebire de Scitia Major. Naieni (jud. Un al doilea val scitic a patruns in tara pentru faurirea armelor si sculelor a inlocuit de jos a Moldovei. Civilizatia Hallstatt. In regiunile nordice ale Europei. popu. a parcurs mai multe stadii de dez- treilea grup scitic ocoli Carpatii si parcurse vollare. In munt. statiunca pre-istorica cu acelasi nume din Baldnoaia (jud. Nava lind in teritoriul romanesc. Drumul acesta este marcat al V-lea. Civilizatia miceniana cunostea fierul ca sus a Moldovei.i. cu directia spre incheiara cu secolul al IV-lea a. fierul era cunoscut Inca din mileniul al IV-lea ocolind Carpatii si patrunzand adanc in tara de a. cum arata aseza. fierul aparu numai prin (jud. au inaintal in Dacia dupa statiunea preistorica de la Hallstatt. pana la Marea lui. si Poroina (jud. Buzau).Chr. pana la anul 50 Dobrogei de astazi. inlrebuintarea aceslui metal dcveni mai de Azov. iar de acolo."rile de la metal pretios. numdrul for arta prelucrarii si forjarii lui s-a desavarsit cu apare mai redus. care au putut fi identificate cu ajutorul asezarilor preistorice ce s-au dez. prin pasul Oituz. civilizatia Hallstatt trecu in civilizatia prin statiunile preistorice de la Scortaru (jud. Cale de invazie Scitii navalitori aduceau cu ei. unde s-au gasit antichitail secolul al XI -lea a. dupd Braila). ca si aurul. In perioada mai noua a civilizatiei fieru- tot tinutul de miazdzi al Rusiei. care primi chiar numele de p. scitii inaintara spre vest. Intrebuintarea fierului scitice. Un al fierului. Mehedinti). Cale de invazie 2. strabatuta de tura fierului. liei ficrului au fost semintiile ilirice si celtice. strabatand bronzul in civilizatia de Hallstatt.Chr. In apus. mai noua a fierului. Vlasca). Triburile scitice inundara cu prefer.dacoromanica. Varsta de fier mai multe cal. specified tor. lierului s-a prelungit pana in secolul al X-lea care incepea dincoace de Dunare si cuprindca d. creatorii si suslinatoril civiliza- confirmata numai in secolul al VII-lea a. malul lacului cu acelasi nume din Austria de land cu asezarile for intreaga regiune dintre Jos. In Italia si in spatiul Contesti pe Prut (jud. pana in muntii Apuseni. atingand Nistrul. In secolul Banatul timisan.Ion Nistor Capitolul V INVAZIA SCITILOR 1. Craiova.5 Un grup scitic a pornit spre nord. numita La Tene. In sfarsit. 18 www.

popoarelor vecine. Coif greco-iliric dc bronz. iar numeroase. intinderea ginea for uralo-altaica. care apartinand rasei mongolice.Chr. d. iar dupes altii numai prin limbs.dacoromanica. inarmati cu arcuri si In epoca aceasta armele si sculele de tot felul sageti otravite. Istoria Romanilor In Romania. triburile scitice zagazuira infiltratia produsul turmei for si din vanat. madularele groase si flexibile. nici sate. asemenea semintiilor caucaziene de noi. din cauza ca aparitia for in raza civilizatiei homerice este erau grasi si muschiulosi. Dar figurile s-a observat. intrucaL marturiseste ca niciodata n-a Indicaliilc acestea ale lui Herodot au cunoscut indcaproape poporul scitic. In schimb. ias- pacea si linistea popoarelor vecine. aveau pieptul turtit si fata indeajuns de lamurit asupra vielii acestui roscovand. Seitii puternic si numeros pentru ca sa tulbure erau o semintie iranica inrudita cu alanii. pe care ar 11 primit-o de la foarte redusa.7 Fates de relatarile lui Herodot. pentru a impune aici civilizatia for proprie. pentru ca nau foarte mult unul cu altul. cultura fierului nu se Herodot arata ca scitii erau nomazi. cu care amenintau mereu pacea se construiau cu preferinta din Fier. g5sit Ia GostavAt (jud. datoreste unei infiltratii din sud-vestul iliro. care seamand cu coama calu- puteau sa se impuna unei populatii agricole.IV i. dar nici el nu capul aplecat. astazi. ele tineau se opreste mai mult asupra tor. popor. Villa-Nova si La Tene la iapa. Herodot cu greu le puteai deosebi de barbati. Carul era singu- celtic. dar bine organizate. Infatisarea scitilor ca figurile for erau marl si greoaie. Femeile for numai intr-o perioada mai tarzie. sii si osetii din Caucaz. Ei se hraneau din dunarean. ci a auzit Meta pe unii sa considcrc pe sciti ca diferite pareri cu privire Ia multimea tor.377 a. V . Erau calareti buni. Hr. lui.6 Nava lind in spatiul carpato. Cu privire la infatisarea scitilor aflam de la medicul elfin Hippocrat (460 . misca dintr-un loc in altul. ca nomazii din scitice de pe vasele grecesti ce s-au descoperit rasarit erau triburi cuceritoare nu prea in sudul Rusiei repre-zinta tipuri iranice. neavand nici orase. Totusi. femeile for de origins iranica. purtau parul scurt si sema- Homer nu pomeneste de sciti. cu ajutorul caruia se puteau din rasarit. band lapte de civilizatiilor Hallstatt.) 3. 19 www. Astazi controversa scitilor asupra unui teritoriu atat de vast lass asupra originii scitilor este considerate de sa se intrevada ca neamul for era destul de cercetalorii rusi insist ca find inchisa. Olt) sec. hind iranieni dupes unii ar fi fost foarte mare. ci ea s-a dezvoltat sub influenta scitica rul for adapost.ro . astfel incest ele portul parului. pe drept cuvant. nu poate fi un indiciu serios pentru ori- cum erau bunaoara tracii.

cunoscut liloralul Romanic' din propriilc sale Tiarantos. in comparatie cu nivelul vari- De 1a primele inscriptli lapidare din abil al Nilului. considerandu-1 ca Herodot infatiseaza Scitia8 ca o mare rau principal. care spune ca Marisul sale.dacoromanica. pc care clinii ii numcsc Pyreton este primul autor care face in cartea a patra a (Prutul). Este mai curand golful muntii Emului (Balcani). Golful acesta a fost iden. parea lui Herodot fluviul cel mai mare din se varsa in Dunare. prin Scitia. a trebuit sa se scurga tre raurile Scitiei. era asupra hinierlandului acestuia si asupra vietii evident gresita. Expeditia regelui Darius la Dunare bate fluviile pe care le vazuse. Naparis si Ordessos s-ar varsa matii prelloase asupra litoralului pontic. campie.ro . varat scitice. cu cele cinci gun ale cu relatarile lui Herodot. care Romaniei in desfasurarea ei milenard. Geografia Scitiei dupes Herodot Istrul curgea totdeauna la acelasi nivel. la Piva-Petrii in fata Harsovei. Scitiei. Muresul insa. al doilea. Herodot a inchinat carlea se varsau direct in Dunare si anume: Ialomita aceasta Melpomenei. fice raul Maris cu Muresul. Aces la Porata. curge mai spre apus si este mai mic. ca gura negustorilor greci din parlea locului infor. pe care aluviunile Dunarii Dintre raurile mentionate dc Herodot 1-au transformal cu vremea in limanurile Sinoe intampind oarecare dificultate identificarea si Raze lm. Cele ii maresc volumul de apa sunt urmatoarele mai vechi insemnari geograilce asupra terito. cu gura raurile Atlas (Lom). rasarit si ajunge la un mare volum de apa. de la cat penlru Araros.Chr. intre gura Prutului si a Siretului. calatorii de-a lungul larmului pontic. Istrul (Dunarea). 1. care porneste din Carpati si se Istru. a uneste apele sale cu ccle ale Istrului. vremuri. arata ca Scitia incepea unde coasta pontica Pe tarmul opus. care pornesc din partile Scitiei si anume: riului Romanici le gasim la Herodol. cinci. Naparis si Ordessos. iar Ialomita si Argesul spirit divinatoriu. Schios (Ischel). care o strabat in toate Muresul. intrucat si pe timpul sau locuitorilor din aceste regiuni. in fata Turtucaiei. precum arata Herodot. iar Argesul la vestind astfel desfasurarea dramatics a istoriei Oltenita. Unii au incercat sa identi- Chersones. Scitia lui Herodot se intindea pand la revarsa in Dunare. originar din Halicarnas. iar de altii Arlanes (Vid). 20 www. din partile Histriei. in Istru. isi unea apele cu ale Istrului. ade- Histria (Caranasul) pana la Odessos (Varna). iar Tisa ca afluent al Muresului. Naparis (Ialomita) si Ordessos Romanici pc care o privea ca pe o regiunc a (Argcsul). care curge din apus spre aproape un veac si jumatate pand cand infor. Herodot venea din munti. Ion Nistor Capitolu I VI CEA MAI VECHE DESCRIERE GEOGRAFICA A ROMANIEI 1. Aoras (Osma). Geografia Scitiei dupil Herodot 2. ele Olbia la Tyras (Cetatea Alba) si dc acolo la curg intre aceste doua rauri. izvorand din cu golful de la Balcic. erau navigabile pang la oarecare distanta de Interpretarea aceasta sty insa in contradictie mare. identificat cu Maris. (Timoc). contribuie la cresterea volumului Cu ocazia acestei calatorii. cat si iarna. curgand in partile rasarilene. dupes populatia dominanla din accic este mare si. in care se revarsa Istrul. Noes (Daistra) si tificat de unii cu golful de la Burgas. Tibizis intoarsa spre rasarit. Aceste rauri. raurile Araros. Cele mai renumite din aceste ape direct in Dunare. atat vara. matiile scrise asupra taxii noastre sa prezinte o fiindca in el se varsa si alte rauri. Primul rau mentionat. adica Porala. Raurile care expunere mai larga si mai cuprinzatoare. se varsau in Istru forma un golf. Herodot a culcs din de apa al Istrului. muza tragediei. pre.9 Informatia lui Herodot. bogata in pasuni si daruita cu ape Numai printr-o asemenea interpretare silita. Dintr-un tainic Buzau' se varsa in Siret. din timpurile noastre. Araros Istoriilor sale o descriere amply asupra (Buzaul). s-ar revarsa directiile. El arata ca. Herodot. apoi Tiarantos (Siretul). Athys (landra). Istrul este aratat ea primul din- secolul al VII-lea a. curgatoare din belsug. Raul Maris. Pornind de la raului Maris.

care sunt cei mai in sus. un pod de vase. Darius. in asteptarea ginea Scitiei. care Herodot informatii interesante cu privire la arata ca raul Maris. regele ca ei nu cresteau si nici nu sacrificau porci. veche marturie despre o expeditie military pe talmaci solia in urmatorul mod: "daca. S-a aratat mai sus ca imperiul scitilor ascunde sub parnant. 21 www. Expeditia regelui Darius la Dunare Mult se minund regele Darius de aceasta neobisnuita solie. deopotriva de Herodot. regele Darius gura fluviului Thyras locuiau elinii. occidental' locuitori din Europa. si dupd ce departandu-se la o distanta de doua zile de strabate Europa intreaga. care prezenla regelui o pasare. Este vorba de campania bandu-vd in pasari. de-a lungul tarmului pontic raului Maris cu Oltul. Scitii amenintau mereu granitele imperi. Intre timp. asa fanetele in urma lor. se varsa in Dunare. Impresionat de aceasta stranie solie. La unui asemenea pod. mentionat de coastal ale grecilor din Milet si din Arhipelag. tracii isi faceau haine foarte totul in cale. care se inainta in fruntea ostirilor sale de-a lungul numeau tiriti (tirageti). regele Darius porunci sa se arunce un caci Scitia lui Herodot nu trecea dincolo de pod de vase peste Bosfor. cats vremc cresterea ramatorilor era supunerca tracilor Zara lupla. prin regiunile caspice. iar cine nu vazuse canepa isi regele se hotari sa se reintoarca la Dunare. vine marturia lui Strabo. si miazanoapte si incepe a curge dintr-o balta unde conditiile terenului ingaduiau constructia mare care desparte Scitia de Cara neurilor. vasele inaintara pe fluviu Europa. De aceea. regelui persilor. grecii construira. Istrul strabate toata Patrunzand in delta.Chr. credem armatei sale in Europa. pentru trecerea stramtorile Portilor de Fier. 2. un guzgan. Pasunile inlesncau creslerea cailor si a rcgcic infranse impotrivirca gettlor si primi bovinelor. coastei tracice si sosi la raul Tearos (Simes-Dore) Intinsele sesuri ale Scitiei sunt ara tate care se alimenteaza din 38 de izvoare.ro . pentru de Herodot ca bogate in pasuni.dupa Herodot . care se varsa in Dunare pand la gurile Dunarii. El este aratat ca primul dintre regelui. clipele acestor hotarari se ivi un sol scit. pand la punctul unde se despart gurile. gasim la interpretari. Herodot arata ca. unde traiau budinii. In conditiile acestea extrem incat cine nu cunostea bine canepa nici nu de neprielnice. scitii cultivau si plante textile. incepand de la celti. Podul pare sa fi fost toate fluviile Settle". iar de acolo el inainta in ca este mai aproape de adevar identificarea anul 513 a. o broasca si cinci sageti. Darius Codomanul (521 485 a. Afars doar scilica. si rein- catre regele Cyrus in vecinatatea scitica. In drum. despre care Herodot sustIne Invingand greutatile marsului. nu vä veil Dunare. paduri. Istoria Romanilor chiar daca ar fi considerat ca rau principal in torios in Persia. astazi. langa cereale. extins dupd infrangerea mezilor de Darius grabi trecerea peste Dunare. Scitii se retrageau avantaj asupra inului. peste care trecu cu ostirea sa in Bugeacul Herodot arata ca in Cara scitilor crestea canepa. Din pricina acestor dadu peste un oras de lemn. basarabean. cand unul dintre credinciosii Tot de la Herodot ni s-a pastrat cea mai sal. ului persic. Patrunzand mai adanc in Bugeac. fard a-i mai da vreo explicatie. armata incepu sa se resimta din putea deosebi imbracamintea din canepa de cauza dificullatilor de aprovizionare si de aceea cea de in. care porneste din partite de Dunarii se apropiau mai mult unul de altul. pustiind batec. ce fusese parasit de doua calitati. mai ales ca aflase despre Neintelegerile acestea determinara pe regele uneltirile dusmanoase ale adversarilor sal. o semintie o plants care semana mull cu inul.Chr. fiindca ea crestea si sal. a lungul coastei pang in delta Dunarii. care cunostea limba simbolica a scitilor. mare. tot mai adanc in interiorul Basarabiei. impotriva scitilor de la sau prefacandu-va in guzgani. a-i supune si a se intoarce apoi vic. Pe Darius ajunse in sfarsit la podul de la Isaccea. in broaste.) sal intre. acesta. Aceasta este prima veste 'storied despre prinda o expeditie contra scitilor pentru a-i lovi o invazie strains pe teritoriul Romaniei de la Dunare. Acolo. locuitori si caruia ii dadu foc. regele ea e mai tare si mai inalta. detestata de sciti. Din canepa. loviti de aceste regiunile cele mai indepartate. nu se varsa in Dunare prin Scitia. astupand fantanile si arzand asemanatoare cu cele efectuate din in. unde malurile (Nistrul). In sprijinul acestei Asupra acestei faimoase campanii. sage(' nu va veg mai intoarce acasa". ajunge 'Jana la mar. schim- teritoriul Romaniei. insotit mereu de galerele in fata raului Artanes (Vid). pe care se transports regiunile dobrogene. nu veil sari in bait!. In scopul locul Tisei. nu veil scapa prin vazduh. sau transformandu-va in ajungea de la Dunare la Marea Caspica. dar lipsite de a-si continua drumul spre Dunare. Vasele grecesti pluteau de- material de razboi. toarcerea in tam sa. dupa el venea Thyras aruncat intre Isaccea si Cartal. canepa avea . In inchipuia ca era efectuata din in.dacoromanica.

agatirsii alt! regi scitici. dupes Herodot. impiedicau adesea circulatia. inclinati spre poligamie si Limp mai indelungat sub numele de Sciga impopot. care dobandi suprematia politics si eco. numil astfel dupes La a dclerminal pe unii invatati sa considere pe regele Agathirsos. exercitau asupra triburilor tracice subjugate. ccl mai puternic era li. acela. pe mai care aveau o civilizatie veche in statul dacic." neamestecat cu apa. transdanubiana dintre Nistru. la sciti". Coloniile grecesti de la Marea Neagra 4. fuscsc (011u1). ca sa fie frati intre dansii si sa Absorbirea scitilor din Romania de catre populatiile subjugate este confirmata. ernic. Coloniile grecesti de la Dunare 1. Scitii nomazi care se hraneau cu lapte Din casatoria aceasta se nascu Sky les (cca. care-1 conduse acolo. rcgcic persilor. erau oameni iubitori de tru regiunea pontica din Dobrogea. rivalitatilor politice dintre triburile scitice care unde cultura vitei de vie era dezvoltata si la ei patrunsera in Dacia si cele ramase in regiunea se refers informatiile lui Herodot. curat. precum s-a aratat mai sus. fiul lui Ariapeithes.Chr. arata ca moravurile agatirsilor erau indestul de sacii de la Dunare si de la Mures. Ele agatirsii nu putura rezista multa vreme proce- s-au asezat in spatiul carpato-dunarean in sului de tracizare. Tot Herodot Conducalorul scitilor in lupla de apararc arata ca din Cara agatirsilor izvorea raul Maris impolriva lui Darius. pierdura cu vremea suprematia pe care o Agatirsii erau tribul scitic cel mai put. Altfel agatirsilor. adica. Imprejurarea aceas- tribul agatirsilor din Dacia. La agatirsi pare sa sc refere si afirmatia regele Idanthyrsos. Patrunderea agatirsilor in Dacia 2. astfel Ca roiurile triburilor in fruntea carora se aflau. Ion Nistor Capitolul VII TRIBURILE SCITICE SI ASEZARILE GRECESTI SI CELTICE 1.ro . nomica asupra semintiilor tracice din podisul dacic si pe care ei intelesera sa o exercite acolo timp indelungat pana la trezirea triburilor 2. Patrunderea agatirsilor in Dacia nu existe invidie si ura.onati cu podoabe de aur. Pe agatirsi chiar din capul locului drept traci. Romania. Elenii numeau chiar pe cei ce beau yin care luase in casatorie o grecoaica din Histria. Scitii in Dobrogea 3. Scitii in Dobrogea tracice autohtone la viata politica proprie. mod sporadic. intrucal parintele istoriei Scmintii scitice erau napeii din sesul munlean. "ca toarna ca cunoscuta cetate de pe malul lacului Sinoe. deslul de avansal. conduse fiecare de capetenia sa. de care erau amenintati. In timpul paleii din Moldova si siginii din Banat. sotiile in comun. cantand.). sargelii si asemanatoare cu cele ale tracilor. dar fara sa slim si numele erau buni crescatori de albine. Ei isi aveau Minor. care cunostea ca bautura obisnuita si intrebuintau vinul doar limba greaca. Dunare si Celelalte triburi scitice din Romania Carpati. de 22 www. contopindu-se cu ele in cursul vremii. Herodot mai amintesle si lui 1-Icrodot ca sell!! aveau obiceiul sa bea yin de un alt rege al scitilor cu numele Ariapeithes. Ariapeithes fu ucis de regele pentru savarsirea ceremoniilor religioase. de iapa nu aveau putinta de a se desfata cu vin 500 a. agatirsii erau considerati ca sciti traciza- tre toatc triburile sciticc. mai cunoastem si Dupes informatiile lui Herodot. constituind enclave etnice Procesul acesta era insa pe vremea lui Herodot straine in mijlocul triburilor tracice autohtone. Spargapeithes. langa capetenia agatirsilor. probabil din cauza se prezinta insa situatia la agatirsii din Dada. Triburile scitice au patruns in Traind in mijlocul triburilor tracice autohtone. multe cal. care apare viata usoard.dacoromanica. sau mai precis dacizati. Dar din. curat. La agatirsi legile erau ticluite in stihuri pe care le recitau.1° Supusii lui Agathyrsos si ai urmasilor Numele acesta se mentinu numai pen- sal.

land si sclavi geto. Coloniile grecesti de la Dunare ca ei traiau amestecati cu tracii. pe buza de vest a limanului cu sus. Grecii din coloniile pontice for in masele compacte ale populatiei indigene patrunsera adanc in hinterlandul dobrogean. la anul 656 a. Astfel valea Trotusului. Istros.. Istoria Romani lor geograful Strabon care. Numeroasele secolul al III-lea si al II-lea a. care se revar- pamantului romanesc in varsta fierului sau in sa in Dunare. tot malul Dundrii. in fata orasului une de la Poiana cu obiecte vechi din secolul al Nicolaev de astazi.site preistorice. la Carpati o racea Argesul. Ilfov). corabicri indr5zncli din slatiunca dc la Piscul Crasani.. Acolo. In aceeasi vreme.Chr.Chr. devenita capitala imperiului a Siretului si a Dundrii formau linia de lega- bosporan. colonistii ionicni descAlccard gurii raului lalomita. marea cu acelasi nume. la Gradistea torii comerciale. si Helespontul. in apropicre de Gradistea Mare. amintind de sciti. prin pasul Oituz. De la regii for ni s-au Dunare in sus. epoca protoistorica. si mai ales cu tracii bet de dincolo de Istru. cum erau Prutul. Kanites. la Cosholtin (jud. La gura Prutului.Chr. De acolo negustorii greci Neagra) pentru a descaleca factorii comerciale la urcau pe Siret. Mare. in stapanea stramtoarea dintre Marea Azov si Dacia transilvaneana.Chr. cu obiecte grecesti din (Sozopolis) si Dionysopolis (Balcic). la Atena. Coloniile grecesti de la Marea Neagra mult pentru colonistii greci din Thyras (Cetatea Alba). azi Cavarnasul.Chr. servea ca hinterland mai 3." :tarmul pontic de la Histria pans lea a. La revarsarea fluviului 0 alter sta. bogat in rama. 0 alta factorie greceasca s-a la Odessos (Varna) cu un sirag de colonii si fac. care insa aci. miere. s-au descoperit urme de scitici ca Tanusa. Zimnicea si Turnul Magurele este ceara. ci ea a patruns si scitii nu erau numerosi. in fata acelasi nume. unde s-a dezgropal faimoasa stati- a.Chr. batute dupes modelul monedelor grecesti Dundrii.liune. Azovul de astazi. patrunsera. La gura Donului luase fiinta colonia tur5 intre masivul carpatic si larmul dobro- Tanais. Prime le inscmnari sense privitoare la Intre Prut si Sirel a fost dezgropata o tara noastra le datoram colonistilor eleni de la veche factorie a histrienilor cu bogat material Thyras si Histria. strabatand arheologic din se-colul al VI-lea a. milesicnii III-lea a. ajungand pana la revarsarea colonie ionica intemeiata in secolul al VII-lea Trotusului. unde s-au dezgropat obiecte din secolul al III- tori inzestrara. obiecte grecesti la Dolhesti (jud. intre din tara-marna se aprovizionau cu peste. in fata lacului Mostistea si aproape de Callatis (Mangalia). piei. in limanul Bugului. Basarabia de astazi. din coloniile pontice. inscriptii ce ni s-au pastrat din aceste colonii vin Legatura cu interiorul campiei muntene sa lumineze intunericul ce apasa asupra pana. la Thyras si la Histria. dupes care s-a numiL si gcan al Pontului.dacoromanica. Olbia a fost o Putnei. astfel ca absorbirea pallor lui afluenti. Acestia. grecii descalecard factoriile for pastrat doar cateva monede de bronz si de la gurile afluentilor celor mai importanti ai argint. Penetratia greceasca nu s-a oprit infiintau colonia Panticapaion (Cherci).Chr. grecii intreprinza. s-a descoperit nord-est de Constanta. arata 4. cu numeroasc Milet descalecard. Petrosani si Popesti (jud. Sibiu) si la Turnu Severin. pc tarmul Colonistii eleni din Tomis (Constanta) apusean al lacului Sinoe. blanuri. La 50 km sprc la 100 km deparle de Dunare. adica din factoria for la Carsium (Harsova) iar tomitanii Dobrogea. iar sub raport etnic in interior de-a lungul Istrului si al princi- asethrile for erau sporadice. in Pontul Euxin (Marea anume la Barbosi. ci a strabatut. se pierdura cu vremea in randurile la Axiopolis (mai jos de Cernavoda). Ca un popor navalitor marginita la litoralul pontic. iar pe Prut s-au dezgropat si Sariakes. intre Galati monede ne-au pastrat numele mai multor regi si Tomarova-Reni. Grecii din 23 www. pe triburilor getice de acolo. In secolele urmatoare. Haraspes. adica din Dar influenta greceasca n-a ramas Transdanuvia munteand. s-a putut savarsi card prea man greutAti. colonia Thyras (Cctatca Alba"). Se pare ca regiunea dintre Prut si Nistru. Histrienii isi aveara Scitii din Scitia Minor. infiintara factoria for la Axiopolis (Cernavoda). inaintand pe Dunare in sus. incepand cu Tomis (Constanta). Din coloniile pontice grecii De la Gradistea in sus. Bizone (Cavarna). Falciu). colonia picse grecesti din secolul al III-lea a. Inscriptiile de pe aceste Argesul si Oltul. Marea Neagra. se gasea la Carsium (Harsova). situates pe Dunare in Thyras (Nistru). Siretul. cereale. Monede grecesti dacici. Calarasi. descoperit pe Dunare in sus. intalniti din secolul al IV-lea tot mai des din insula Thasos s-au gasit la Zimnicea. Apollonia localitatea Manastirea. Ialomita. pang la gura Buzaului si a Olbia. Histria. Acrossae asezari grecesti. Pe valea lalomitei in sus.ro .

incepu sa Dupa Tomaschek. celtice din secolul at V-lea a. De rilor din Rhodos. Este probabil ca seminti. lega. unde s-a dezgropat chiar un car celtic. care a revolutionat arta ceramicii. statuete si obiecte de lux. Mai pietrele zidariilor ce s-au descoperit la frecvente sunt fabricatele de her si de pamant Gradistea si aiurea. Tot acolo s-a dezgropat un sarcofag Crasani (jud. Noviodunum (Isaccea) si Aliobris. in Scitia romanesc 1 1 s-a manifestat dinspre nord-vest. era a doua linie de legatura director a grecilor cu unde salalsluiau scordistii celtici. Ilfov) s-a ars. Din se-colul at turi cu tarile noastre. a strabatut semintia celtica a galatenilor. 24 www. Drahme din Apolonia si Brasov. N-lea a. pand la Rucar si Bran. Legenda it infatiscaza pe patrunsera mai apoi pana in Asia Mica. de Cris (jud. Dar pe langa influenta celtica. Pans la Piscul ncgustori. Apahida. la 280 a. In Bugeac se mentioneaza cetatea Brita/agai. pomenite de Ptolemeu numai trei triburi. Regatul lui Tyle domeniul preocuparilor spirituale si culturale. retinut faptul ca sufixul -dunum indica originea murile de acces la numeroasele cetati dacice din celtica a localitatilor care it poarta. La Spantov (jud. Naissus (Nis) si Remeziana (Bela Palanca).Chr. Palate le regilor si demnitarilor geto. Minor. Inscriptia de mestesugita a fierului. Ialomita) anurnitc tipuri celtice se adus din Asia Mica. in sus. Vibantavarium si 5. care isi aveau Dacia transilvaneana. La Bavaria si Boemia au patruns in Dacia pe valea Sendrenii de la gura Siretului s-au gasit Somesului si a Muresului si s-au raspandit de numeroase vase grecesti provcnite dc la cliversi acolo asupra sesului muntean. cum se vede. care pomea din si pe Dambovita. de mesterul ceramice create sub influenta celtilor din Theasos. Sibiu). impusera numele for provinciei Galatia. Ptolemeu mentioneaza in partite Nistrului mai multe cetati celtice ca: Carrodunum.Chr. erau numai hislrienii. acolo Celtii coborara si impusesera suprematiei mul indeletnicirilor tehnice si comerciale. de la confluenta Savei cu Dunarea. sunt obiecte dezgropate la Sedriasi.dacoromanica. Dyrrachium s-au gasit in cantitati marl la Baia precum si la Tinosul din campia munteand. Celtii galateni domeniul spiritual. dupes semintia cellica a brilolagilor Influenta celtica asupra teritoriului sau brilogalilor. semintiile celtice. precum mult de spatiul etnic romanesc de astazi. duse ale industriei. vedem cum inraurirea culturii grecesti incepu sa Descalecarea celtilor spre Marea Neagra patrunda tot mai adanc in teritoriile Romaniei porni de la izvoarele Prutului si ale Nistrului.Chr. De de astazi si sa se manifeste nu numai pe lard. ar fi durat 50 de ani. Bosolpe Tisa si de (Macin).Chr.Chr. la Sebesul de Sus Dintre numeroasele triburi celtice care (jud. lang5. acolo.Chr.Chr. se mentioneaza cetatile celtice Arrubium Statiunile celtice de la 7'uroci. Mactonium. care ne-a De la Tumul Magurele pana la Sucidava venit din nord-vest. care intretineau aceste legaturi cu regiunile de precum si asupra regiunilor balcanice in genere. toate salasluiau in spatiul carpato-dunarean gasim din secolul al III-lea a. teuriscii si cotenzii. s-a manifestat la noi si un at (Celei) se gasesc obiecte grecesti pe Arges in sus doilea curent cultural celtic. pictata. In secolul at III-lea a. ile tracice sa fi deprins de la thasieni folosirea Copis. Astfel. incoace. Ion Nistor Thasos aveau in secolul al III-lea a. Asezarile celtice Eractum. Capetenfile semintiilor tracice asemenea celtic ar 11 si numele Danuvius de pe teritoriul nostru primeau cu drag. ceea ce dovedeste intalnesc cu precursoarelc for din regiunea bunastarea materials a negustorilor greci de Durfarii superioare. si plateau cu pret bun diverse pro. unde Zamolxis drept ucenic at lui Pitagora. precum si roata olarului pe toarte arata ca amfora a fost facuta pe tim. De la scor- acea regiune muntoasa. ca boienii. Formele pul arhontului Aristodamos. sticlarie si Cultura cellica a patruns tot mai adanc arme de tot felul se importau din coloniile in tarile noastre de la 300 a.Chr.- la Dunare. Este de gasit in judetul Hunedoara pe unul dintre dru. Pe valea Moravei. ceramics artistic anume: anartli. Influenta greceasca atinse curried si Cherameus. Hunedoara). Celtii au introdus aci prelucrarea gasit o amfora din insula Rhodos. cand grecesti.Chr. ci si in for populatiile intalnite in cale. Dincolo de Dunare. Aceasta sud-vest. ar fi de origins celtica se manifeste in tarile noastre influenta negusto. Monede histriene s-au centrul for la Singidunum (Belgrad). ne arata literele si monogramele. se apropiau tot mai daci erau construite de mesteri eleni. Din veacul at VII -lea distil din Serbia de astazi s-au revarsat undele pana in at V-lea a. si Vase de our si argint. la Sighisoara si la Giurgiu. care la Silvasi (Alba de Jos) cuprind arme si podoabe n-a putut 11 Inca identificata. oferind in schimb materii care ucisera in lupta pe regele Ptolemeus prime.ro . civilizatiei celtice asupra Banatului si Olteniei.grecesti de pe Monede celtice s-au gasit la noi mai putine. probabil in secolul at II-lea a. dupes (Dunarea) pentru Istrul tracic. monedelor metalice. Prejmer si Tartlau.

iar altele cunosteau ca getii si dacii vorbeau aceeasi limbs. dintre care unele traiau sub prin. erau sedentari. din citatele altor autori an-tici. influenta cul. Dio Cassius vecine eterogene. erau inrudite cu cele de la Asupra istoriei geto-dacilor au existat sud. cu predominarea elementelor sudice in taramul religios si social. Bitinia sau Paflagonia. In cursul Cu vremea. de la dal. Doua din semintiile tracice de la. Gelicele lui Crilon si Gelicele lui Dio din Asia Mica. dar ele nu mai constituiau unul si acelasi trei scrieri si anume: Comentarille irnparatului popor. cu deosebire numai ca cei ce erau tracice nord-danubiene se inchegasera. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel Mare 1. Poporul acesta mare si for. care Traian asupra razboaielor sale cu dacii. Viata social& si politic& a geto-dacilor 3.npurta un scitic. In realitate. sub asezati la dreapta fluviului se numeau mizi.dacoromanica. mult de semintiile tracice care trecusera izbuti sa le impuna acestora numele sau gcn- Dunarea si se asezasera in Balcani. Diferentierea triburilor tracice nord. macar ca ei stiau ca unii greci. popoare de sine cuprinsul for nu ni s-au plistrat decal crampee.12 Raze le acestea de lumina rasarit si grupul dacilor dinspre apus. Din ran- avura darul sa se concentreze mai mult asupra durile accstor scmintii se ridicau numcrosi populatiei autohtone a Lracilor din spatiul sclavi. sarmatic. trib tracic din regiunea Crisurilor. puternic era divizat in numeroase triburi peniru dad. mai des de razele de lumina revelaLoare din grupuri. Grecii ii numeau peana. pd care alicii ii numeau. tribul acesta. intr-o populatie indo-euro. dupa originea carpato-dunarean. patrunsesera in Frigia. lc zic geti". un nume mai vechi. 2. cei de la stanga Dunarii dad. suprematia unor regi straini de neam cimeric. cu spiritualitate si cultura nordica daci zice Dio Cassius . Vasile Parvan a statatoare. grec sau macedonean. pana ce triburile Dunarii. care s-au ma-nifestat mai hots sat in istorie. distingandu-se fats de Romania incepura sa se diferentieze tot mai celelalte triburi tracice prin curajul si vitejia sa. ci devenird. In urma tilic si astfel s-a ajuns la numele national de contactului politic si cultural cu popoarele daci si la toponimicul de Dada. Viata social& si politic& a geto-dacilor Triburile ramase la nord. celtic.ro . precum nici triburile tracice. gela si claim. Diferentierea triburilor tracice nord si sud-danubiene 2. culturala celtica. Istoria Romanilor Capitolul VIII ROMANIA. Din cercetarile acestea se vede ca geto-dacii turala greco-macedoneana incepu sa se mani.Chr. numele de daci il. si pana in secolul al V-lea a. Din nenorocire. iar influenta celtica. se adunat in scrierea sa Getica informatiile remarca in Romania o puternica influenta istorice arheologice ce s-au facut in Romania. apasa asupra anume getii si dacii.Chr. ei insisi. astlel ca din enta mediului in care traiau.nord intunericul aproape de nepatruns. semintiile tracice din timpului. cu danubiene primird. Strabon arata ca tracii din pamantului romanesc. incepu sa fie strabatut spatiul carpato-dunarean se desfacura in cloud tot. El afirma cipii sau regii for national!. Strabon atesta ca getii si dacii autonome."dupa cum se numeau celto-germand. erau doua ramuri ale aceluiasi popor.litatii si civilizatiei mediteraneene. feste tot mai hotarator asupra triburilor tracice si sud-danubiene din Balcani. diferentierea aceasta s-a arata ca dacii locuiau pe ambele maluri ale accentuat tot mai pu-ternic. Ocupatia for principals era 25 www. si anume in grupul getilor dinspre insemnarile scrise. nu mai pastrara insusirile Crisostomul. izvoarele acestea caracteristice de acasa.13 In secolul al IV-lea a. sub influ. PATRIA GETO-DACILOR 1. In acelasi limp. greco macedoneana. asa de pretioase s-au pierdut. cats vreme semintiile sud. pe pamantul clasic al culturii neolitice. sub influenta balcanica drept on fara drept. timbrul spiritua.

belgunii si caragunii din Balcani . in singuratate. vinul si femeia nu puteau rotunde. spre a trage din sol cel in afard de al lor. Daca murea. ei aruncau vina asupra solului. carau ape clintr -insii it numeau si Gcbelczis. femei. gropi de bucate (zimnicele). Cerealele se pastrau in Cand patria nu se mai putea apara. mantale cu gluga ia.surile lor de fiecare zi. Zeul cerului era adorat in canjuri. ci daca au *i de la padure. trimitand pe altul in locul acestu- consta in cojoace. mult un privilegiu pentru cei cu dare de mans. lc purlau pc cap cu ani ei trageau la sort pc cite unul dintre ei st ii multi iscusinta. amenintand pe zeu. Camea. A muri in razboi era cea mai mare protoparintii romanilor se inveseleau cu virtu le. Imbracamintea ca e om rau. pand astazi. Ion Nistor plugaria si cresterea vitelor. pe care unit macinau graul la ra*nite de mina. iar iarna inviorau baltile de la sai getici ca fiecare dintre ei tineau mai multe Dunare. Poftele trupesti nu trebuiau sa fie Planul caselor era in patru cornuri. Ei credeau ca nu mor. Cele ce trebuiau sa spund lui Zamolxis. ungeau cu lut. Turmele de of si capre.dacoromanica. pc care. Se canta din citera. pastorite de leacuri *i descantece. Poemele lui Ovidiu in limba getica nu ni tre. stalpii se infigeau Dupa conceptia lor. sufletul era nemuritor. jocuri cu acme si dansuri cu sabii. pe dinduntru st pe dinafard. ca Buridava. Care le se miscau pe roti cu ei credeau ca zeul le este favorabil. faceau haine mai calduroase. La fiecare 5 in vase. se faceau erau foarte iscusite in vindecarea bolilor cu pocale. Femeile cum erau bourul sau zimbrul. daca nu obezi si spite. La praznice marl se aranjau plug. adaposturile se faceau din barne *i se razboi arcasi calari si pede*tri.-1 trim- Barcile se scobeau intr-un singur ita la Zamolxis si -I zvarleau in sus. Ei cresteau cai. La deal si la orice popor asezat. Asezarile se numeau.ro . poienele Menandros spune despre conationalii muntilor. Cultura vitei de vie regele *i fruntasii sal se sinucideau. sa fi avut numai patru. un "gentes". avand fiecare centrul sau intr-un sat asemenea om era compatimit ca n-a stiut in intarit la ses. Cand tuna si fulgera. cand acesta era Inca in viata. Sucidava etc. imbra. La ses casele se construiau din In privinta socials. Barbatul se indeletnicea cu razboiul. nici un pret. Amforele de vin ce murea sotul. din nai si bucium. ei le si sandale sau opinci. unele chiar pe diferenliau in nobili si in oameni de rand. geto-dacii trimeteau in munte. tinand loc de betie. Femeile dercticau in casa. dupe Dar. umpleau atunci. sau intr-un castel de piatra. Limba geto-dacilor era cea tracica. din land se spuneau solului. Trupul impiedica nemurirea. pesteri sau pe varfuri de munte. Pe sol it trimeteau nuiele de rachita si din papura sau stuf se in chipul urmator: unii se asezau si tineau trei impleteau cosuri. de aceea el nu avea Grinzile erau bine inchegate cu cuie de lemn. in asa fel trunchi de copac pentru a servi la pescuit si la incat sa cads in ascutisul lancilor. muzica. nici ovale. trecerea apelor. sotia se sinucidea si it urma in s-au pastrat in statiunile preistorice arata ca mormant. Ca jumatate infundate in pamant. aruncau sagetile spre cer. Gospodarifie erau inconju. adica alternarea pentru ca ei credeau ca nu mai exists *i alti zei metodica a araturilor. varf de munte. Ele stiau sa provoace un pacurari. ca si in zilele noas. spunand asemenea si jugurile de la boi. of si capre. Dupa ospete toata lumea se numiti. semintiile geto-dacice Pamantul se cultiva in mod rational. geto-dacii se nuiele umplute cu pamant. fluier.14 locuri umede si mlastinoase. pe viata ce inseamna cununia sl insuratoarea. Din arate pa. Cand ajunse la mare inflorire. in picioare. mai mare folos posibil. pans unde rautatea omeneasca nu putea vanatul si pastoritul si munca grea de la camp patrunde.cati in cojoace mitoase. Boii si bivolii se injugau la car *i la prindea in hors. iar altii apucau de peste. Blidele de casa erau primitive si mancarea s-au pastrat sau n-au putut fi inca descoperite se servea in scafe de lemn. in pamant si pe ei se aseza temelia casei. placere la un pahar de yin. main! si de picioare pe cel care voiau sa. Plugurile erau din lemn. aplicandu-se asolamentul. vara. de murea. Din coarnele stramosilor lor salbateci. canepa. raposal se duc la zeul Zamolxis. navoade si plase de prins land cu varfurile in sus. torceau firul si teseau panza trimeteau sol la Zamolxis cu insarcinarea sa-i din in sau canepa pentru imbracaminte. sube mari. Daca se intampla sa moara cineva care Geto-dacii erau organizati in clanuri. nici satisfacute. albe si fel de narcotizare prin fumigatie cu samanta de negre . In Ei erau oameni foarte credinciosi. pc alocuri. Calaretii geto-daci erau re. poligamia era mai triburile care le alcatuiau. sau cinci neveste. decat sa impiedice si sa zadarniceasca rate de un gard de pari si raslogi. ca si la musulmani. dar mai ales boi. legati cu nemurirea sufietului. Semintiile geto-dacice erau iubitoare de cu o accentuate dife-rentiere insa a 26 www. ca si azi.

ro . un foloseau de aceleasi arme ca si acestia. murdari si salbateci.dacoromanica. Ei trebuie bine distinsi de acestia. Dar in decursul acesteia. destul de lungi. La femei 3. Dundre. in marsul lui spre Dunare. folosindu-se de podoaba Filip nu izbuti sa patrundd pand la Dundre. poranii for greci. cdruia i se materiald proprie. expedigi ni s-a pastrat la Arian (secolul II statornici. le-a cuprins un vreme ce poporul de rand este infatisat cu oras si apoi s-a intors repede acasa. Este insa foarte probabil ca o bund populatie asezata. prinsd cu fibula. Figurile Triburile geto-dacice erau insufletite de un getice de pe monumentul de la Adamclisi nepotolit dor de libertate si neatarnare. in nobilii purtau un fel de bonet de land.) sa intreprinda o expeditie decdt fesul nobililor. ca un lung hiton bogat. monosile. de la brau in jos.) relateaza ca.336 a. getic in bard scobite. se-mintiile odrizilor. flub lui Filip. manifestara geto-dacii in tot cursul dramatic al bogat drapatd. care acoperea parul innodat la spate de arcuri. chipuri Aceasta clarza impotrivire fata de nal/MR. sau expeditia sa contra regelui tribalilor. primit bogate daruri de la acele popoare. dupes ce a capul gol sl parul rasfirat pe umeri. cu care sagetau pe adversar in galop- sub con-ciuri. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel fata era expresiva. sa fi apartinut patrimo. lasand pletele sa cads pe umeri. tribalilor si numeau "pilofori".) sic. din care aflam ca Alexandru. iar pe cap femeile relateaza ca getii erau vecini cu scitii si ca ei se purtau. De aceea. regele de mai tarziu al cu un brau sau cu un chimir. Tucidide (471 . cu o cultures spirituald si parte din vocabularul limbii noastre. adica testemel. cam in Intemeindu -se pe notele lui Ptolemaios. ca si fetele noastre de la tars. oameni. Nobilii purtau capul acoperit cu ul cailor iuti si rezistenti. spre deosebire de nobili. ei isi pastraserd insd dispozitia de copac. Strabon porniti si cruzi pe timp de razboi. coborand probabil pe rdul Oescus Med maned.ciuni si salbaticiti de multe on de tied. in timp de pace. Erau intot- sustine ca getii si dacii vorbeau una si aceeasi deauna calduziti de bunul for simt innascut si limbd. din In exilul sau la Tomis (Constanta). a. molestau mereu granitele se numeau "tarabostes". Pe monumentul (lschil) in jos si atingand malul marelui fluviu. iar romanii "piliati". dar unghiulard si masiva. isLoriei tor. Ei nu erau barbari si descrie netunsi. cu drept cuvant. de o neclintitd credinta optimist-a in zei si in cfle in -dava si -diza.Chr.15 De origins geto-dacica sunt toponimi. p. Traian. rdspandite asupra intreg. poarta o camases cu maneci scurte si o fusty Herodot arata ca getii opuserd regelui Darius o peste ea. bine dezvoltata. care se atribuie o origine slava. asemdnator cu caciula frigiana. din Roma. Culoarea parului era blondes. ei nu pot fi confun- Ovidiu a avut prilej sa cunoasca de aproape pe dati cu barbarii. Barbatii purtau o camases peste care. dintr-un singur trunchi losiile proprii.0d o femeiesti foarte frumoase. Strabon (m. Istoria Romani lor vocalismului si consonantismului. 0 relatare mai amply asupra acestei ca geto-dacii erau un popor de tarani asezati. pand la evidenta. Preotii si demnitarii Macedoniei. nerasi. grecii ii Dundre. ca sl satenii nostri. Din constatar. Ptolemaios al lui Lagos. dimpotriva.400 a. Inca* ltati in sandale. care se gaseau in numar veseld si glumeatd. "comati" sau sau Alexandru cel Mare (336 .Chr.16 bland pe dinafara si bine croite pe trup. Pe granita de nord a Macedoniei si inainta pan-a la Columna lui Traian. ile de mai sus rezultd ului teritoriu cuprins de geto-daci. ceea ce determines pe regele Filip mai marl purtau un soi de tiara mai inalta (359 . macedoneni si romani. 24 stranse si nu prea lungi. supusi si cu fried de zeul tor. De aceea. ei insisi getilor. de la miazanoapte si rasarit. purldnd manta. felul sumanelor si mantalelor noastre. in ajuns la Istru. Pe Columna lui inclarjita rezisteniA.Chr. cu nesfarsite razboaie si de intunericul noptii.Chr. vedem. peste haina lunges stilizatd cla. mai cu privire la aceasta campanie. El ii care navalird asupra lot.323 a. Din sediile for de la un fel de fes. fares ciucuri. ca geto-dacii erau o Dunarii.). dar erau 27 www. parului for propriu. getii din vecinatatea cetatii grecesti. Parvan conchidea. de aceea erau numiti de Succesul acesta mi-litar ramase rezervat fiului romani.Chr. a trecut la geti. ei poarta o manta lung. Oamenii de rand umblau impotriva tor. uniti cu scitii. infranse coalitia traco-scitica de la foloseau de o glugd prinsa de manta. se Egiptului. Lirmos.) "capileati". puteau masura in toate privintele cu contem- niului lingvistic dispdrut al limbii geto-dacice. Mare Parul era pieptanat pe tample cu carare la mijloc si strans la spate rard ciucur. sudul Dundrii. la nordul deci. Alexandru. a comanac. trecu Dundrea pe malul prada. insotit de seful statului sau major pantaloni Si erau incinsi. Pe vreme rea. purtau pdrul retezat pe frunte si la tample. favorizat Amarati de vecini. de la Adamclisi ii vedem imbed-calf in sube cu in fata Olteniei. regele cu capul descoperit.

dupes modelcle grecesti. Dunarii dintre Arges si Olt. o copiii si femeile. inchegarea calareti si pedestrasi. cum Ajungand pe malul drept.000 de pedestri si ca resedinta Alexandra lua personal comanda asupra cava. falangei macedonene era destul de puternica. pe pretioasele for relatari aflam Ins-a ca acel rege care ostasii macedoneni it culcara la pamant get putea concentra in graba o armata de 4. se mai gaseau si material arheologic. refugiasera getii din fata falangei macedonene. altele pustii. barci scobite dintr-un singur trunchi. Ion Nistor foarte mare. Rhodos si Cnidos. Tot ei ne arata ca. calaretilor. iar calaretii inain. descoperit in sesul muntean. cat puteau duce caii. Dupes ce primi revista trupelor.000 de calareti si mai transportata dincoace de Dunare. Flotila aceasta servea localnicilor primului atac al cavaleriei macedonene. adunasera in torul carora armata macedoneand putu fi graba o armata de vreo 4. regele porni incercat de atacul lui Alexandru cel Mare. 6 leriei care era asezata la aripa dreapta. dar ei nu rezistard gura. noapte. cu aju- prinsi prin repeziciunea atacului.& de trecu asupra generalului Nicanor. orasul de iar atacul cavaleriei irezistibil.dupes unit . Getii. cal mai geto-daci era bine cunoscuta. Soldatii macedoneni trebuiau sa-si din nou orasul slab intarit. Alexandru gasi un mare num. luand cu ei in grabs faces drum cu sulitele prin lanurile de grau. De altfel. Vazand falanga asezata de-a lungul navalitorilor in interiorul tarii era anevoioasa malului. lui Hercule si Islrului insusi.000 de pedestri. dar si din insulele imputernicitii getilor. Orasul intarit al getilor s-ar fi ridicat servira geto-dacilor de imbold de a bate si ei . Numarul mare departe de fluviu. pe care o trecu in interesul negustorilor greci asupra acestor aceeasi zi cu toti ai sai. Dupes retragerea getilor. sau cu alts asezare de pe malul belsugatelor mijloace de circulatie pe apes. Din cu ostirea sa printr-un intins Ian de grau. Alexandru ceru ostateci Thasos. 28 www. darama din temelie orasul si se rcintoarse cu Bogatia de cereale si vile atragea atentia si bogata prada la Dunarc. de calareti si 10. din cauza holdelor. Flotila de Dunare corn- sa fl aruncat pod peste Istru. Dar orasul getilor ar rentabile ale geto-dacilor si ca prisosul pro- fi putut fi tot atat de bine identificat si cu duselor tarii putea ajunge la export. Dar. sa se afla la o distanta de o parasanga (cca. care nu-i fusese Cu ocazia sapaturilor arheologice. In apropiere de Giurgiu. si numeroase monede maluri ale fluviului. gata pentru atac. iar km) de Dunare. care. farce tru apararea granitei. getii parasira munteand. In fata invaziei dusmane. Cand se zari de ziva. pentru pentru circulatia for obisnuita pe Dunare. s-au potrivnic. pre. de cai pentru cavalerie arata ca agricullura era Alexandru nu mai continua urmarirea tor. Acestea pot fi usor identificate cu stepele Nici Strabon si nici Arian nu ne-au Baraganului. Piesele acestea de la tot".000 cu sulitele. atat de bogat in pe langa regiunile cultivate. Pusi in fata resedinta a putut fi evacuat cu ajutorul acestei situatii. intre care se gaseau si grecesti din coloniile pontice. la malul comanda asupra falangei oranduite in careu o Dunarii. care umpleau campia tand in front legat impolriva tor.ro . care numai in timpurile moderne transmis numele regelui get care fusese au putut fi castigate pentru cultura cerealelor. inuturi asa de bogale in materii prime. intr-o sin- bine de 10. s-au gasit vreo 250 monede mace. Inaintarea Istru. indata ce iesi din culturile de gran. it trecuse usor pieta armata de uscat a getilor. sur. numit pe vremuri si Cornatelul si Numarul mare de bard arala ca pescuitul pe de unde s-au dezgropat bogate urme de Dunare cons tituia una din indeletnicirile veche civlizatie greceasca. rcgele acluse jerlfa am zicc aslazi. sanatosi si teferi.dacoromanica. cat puteau duce caii. si se dovada ca in acele vremuri cultura cerealelor la indreptard spre tinuturile for pustii. pen- ca nu se asteptasera deloc la o asemenea tru pescuit si pentru atacuri de prada si pen- indrazneala din partea inamicului. care ridicara langa ei in sa nevestele care se gasea la o distanta de o parasanga de la si copiii. pe langa o bogata cum si pe solii semintiilor tracice de pe ambele si variata ceramics. gratie im- Zimnicea. precum erau acelea in care se bundoard. compusa din intr-o singura noapte. donene cu efigia lui Alexandru cel Mare.la locul unde este astazi satul monede de metal. Manastirea. ci completala cu crestcrea animalelor domestice. getii fugird catre orasul tor.

281 a. In fata acestor simti- destoinic si cu autoritate dintre capeteniile lor. regele ospata si facu pace cu el. In fata acestei mentabila. fiul Strabon informatii interesante. dar mai ales de pe urma lipsei de apa. El se dove. dezastrul. capeteniile geto-dacilor intelesera ca Lisimach trecu Dunarea pc malul getic. despre care se Dromihete convinse insa pe ai sai ca e mai bine sustine ca ar 11 fost o ctitorie a regelui Lisimach. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul regelui Dromihete 2. pentru a punc torului. Perioada de pace nu dainui decat pans rals. toare neajunsuri. cad altfel se vor ridi- 29 www. Dar regele nu asculta de sfatul gene- In sudul Dunarii. Regele Dromihete ceda de forma navali- destoinic si mai viteaz dintre ei. pri-mejdii. inceputul secolului al III-lea a. Apoi ii cinstindu-1 cu pretioase daruri. Istoria Romani lor Capitolul IX GRUPAREA GETO-DACILOR IN JURUL REGELUI DROMIHETE SI EMANCIPAREA LOR DE SUB DOMINATIA SCITO-AGATIRSA 1. nefi. Un alt cronicar grec. Cronicarul arata ea regele Dromihete facu pe Lisimach sa Diodor din Sicilia sustine ca regele Dromihete aril cunoasca viala modesta si cumpatata a supusilor tratat foarte bine pe prizonierul sau princiar. cad se vazu de pericolul macedonean si de aceea el. redanclu-i libertatea. flindca pe la de provizii. liar si aceasta a doua expeditie mace- expansiune ameninta tot mai simtitor libertatea doneana la Dunare se ten-nina cu o infrangere la- triburilor geto-dacice de la Dunare. getilor ar fi prima pc sora lui Agatocle in casatoric. Cernavoda.ro ." sff increzator in izbanda. usor de aparat. Astfel gata de lupta. De acolo trebuie sa domoleasca tot mat mull inclinatiile for el patrunse in scsul muntean. ca cel mai pentru cai si pentru oameni. nedandu-si seama serie de lupte sangeroase pentru stapanirea baz. vechiul Axiopolis. Campania lui Alexandru cel Mare la Dunare trezise poftele de cucerire ale regilor Macedoniei spre miazanoapte. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul Astfel izbuti Dromihete sa infranga poftele de regelui Dromihete cucerire ale macedonenilor si sa restabileasca pacea si linistea la Dunarea de jos. Dupa marlunile lui Palianos. le aflam unite caci era in toiul verii si setea devenise chinuitoare sub sceptrul regelui Dromihete. statea necontenit la panda. ci dimpotriva. izbuti sa infrunte cu barbatie un atac regelui Lisimach in prizionatul getic. Accentuarea tot impotriva geto-dacilor. Acest teritoriu trebuie cu acea ocazie.). sarului. se adunara in tumult si cautat undeva in regiunile dunarene de la cerura zgomotos uciderea lui Lisimach. inului dunarean.Chr. di un bun conducator de ostire. silit sa capituleze cu toata armata sa.Chr. Astfel armata mace- cotropire ale regilor macedoneni. gasim la macedonean si sa faca prizonier pe Agatocle. pentru dansii sa-1 lase viu. porni negustorii greci sff macedoneni. ca si Alexandru ccl individualiste si sa sc grupczc in jurul cclui mai Mare. In schimb. cand Lisimach. Dromihete isi dadea bine seama Cand observa. sfatuindu-I sa nu se razboiasca cu asemenea eliberandu-1 curand si trimitandu-I tatalui sau. in fruntea unei puternice mai hotarata a acestei politici de cucerire si ostiri. ci hotari sa continue urmarirea adver- dintre traci si macedoneni continuau mereu. cand pe la anul Asupra tratamentului care fu aplicat 300 a. re-orga. Pausanias. ajunse regele Lisimach prizonierul lui Dromihete. luptele si rivalitatile ralilor sal.Chr.dacoromanica. oameni. In conditiile acestea conducerea unitara pare sa se 11 produs curand armata lui Lisimach se resimti de pe urma lipsei dupa atacul regelui Alexandru. ci de o intreaga proviziile de care avea nevoie. sa si-i faca prieteni. doneana trebui sa inainteze printr-o regiune Concentrarea triburilor geto-dacice sub pustiita si lipsita de apa. de cursa pe care i-o intinsese regele Dromihete. sperand sa-I ajunga si sa-1 despoaie de ind vorba de ciocniri singuratice. Campania lui Lisimach in Getia si infrang erea lui de catre Dromihete 3. dintr-o data inconjurat din toate partite de geti si nizandu-si ostirea. sai. retragandu-se in interiorul tarii si dev- din vreme stavila impotriva nazuintelor de astand totul in unna sa. membrii statului sau major it Nu intamplator Dromihete insemna in limba for sfatuira sa se reintoarca in graba pentru a evita "cel aprins" sau "eel cumplit".Chr. Urmasii lui Dromihete 1. iar bogatia regiunilor la anul 292 a. ne-a Dromihete nu se multumi numai cu acest dar transmis pretioase amanunte asupra atitudinii matrimonial. ci obtinu si restituirea teritoriului regelui Dromihele fata de Lisimach. fiindca marele fluviu putea servi de granita natu. relatand ca uzurpat de macedoneni. Campania lui Lisimach in Getia si infritn- granitelor regatului macedonean pana la Dunare gerea lui de catre Dromihete putea contribui la intarirea si siguranta tarii.17 uiland de dunarene in resurse maleriale ademenea pe gestul marinimos al regelui Dromihete. Extinderea 2. Cronicarul grec regelui Lisimach (301 . era prea tarziu..

Lisimach tre- cuse Dunarea pe la Axiopolis. De pro- Identificarea acestei localitati intampina. expusa intemperiilor sub indreptat cu putere impotriva suprematiei scito- cerul liber de once adapost. Se torii lui Lisimach. Pausanias si Diodorus Siculus.a. Urmasii lui Dromihete se izbi de impotrivirea getilor in Baraganul lalomitei si al Brailei. si anume Diodorus Siculus. la o masa separata de cea la care se Troesmis (Iglita). atunci pentru ce al triburile geto-dacice sub conducerea sa unilara. din mancarurilc gatite din Streiului. insusi Lisimach trece ca inteme. au poate sa nu se agatirse din spatiul carpato-dunarean. dupa vechiul for obicei. In schimb. Asemenea urme arheologice s-au dez- tara pe Lisimach. mai multe decenii raid ca sa &lam ceva despre tuleze. Monede cu efigia lui argint. La aceasta. sita de bumiliiii? Pentru cc le -ai Indiiriitnicil sa impunand vccinilor respectul fats de puterca sa. Dupa toata probabilitatea. pe ethic de la nordul Dunarii. iar Dromihete puse sa scoata gropat si la Sutesti pe Buzau. precum si in alte localitati muntene. caindu. care prapadeascii ?" dainuise mai multe secolc dc-a randul. cl a putut rczista atacurilor regelui Lisimach. Ca numele regelui liberator dc sub jugul scitic. regele Dromihete pe care Dromihete le redobandi de la pregati un mare ospat. adica de monedc cu efigia si inscriptia Cand mesenii ajunsera in toiul ospatului. In vremea aceea. intr-o taro frig' uroasa si lip. cu manie si mai aspra macedoneni trebuie deci cautat mai curand asupra tor. care-si avea resedinta regelui getic ar fi fost in orasul Helios: resedinta undeva in preajma Carpatilor. asezarile grecesti de acolo traiau de la descaleca- nanta cu ambele denumiri. este putin probabila. dar si asternute cu laicere saracacioase. Numai pe la anul 200 a. De la din abundenta. Prin doril sa vii Ia aisle 0a177C111 barbari. aduci armata to impotriva Brit In aceste locitri Invingator asupra macedonenilor. Strabon si Ptolemeu nu ne-au pastrat urmasii sai. regelui Lisimach. pe did regalul tau Inca si mai stralueil si ti -ai care 1-a invins si 1-a izgonit de la Dunare. pentru a-i reconstitui curtea in prea poate ca resedinta lui Dromihete sa fi fost in toata stralucirea ei de mai inainte. tectia sa se bucurau si cetatile grecesti de la serioase dificultati. regele Dromihete umplu pocalul sau de corn si-1 In insemnarile timpului nu ni s-au pas- inching in cinstca lui Lisimach. multumindu-se independentei politice a geto-dacilor in spatiul for numai cu redobandirea cetatilor de la Dunare. Noviodunum (Isaccea). masa maccdonenilor sau cca a gctilor. Concentrand "Daca este asa. langa Munccl si la Gradistea Noua. intrcbandu-I care masa i se pare mai ai regelui Dromihete.ro . acest poate fi cautat in della Dunarii. getica asupra cetatenilor din cireapta Dunarii. pcntru a La acestca Lisimach i-a raspuns. de lemn. asupra accstui Dromihete raspunse. Regele getilor sigur ca Dromihete a indeplinit marele rot istoric primi cu dragoste si sullet curat declaratiile lui de liberator al geto-dacilor de sub suprematia Lisimach. Lisimach va fi undeva in Baragan. gustand. el s-a unde o caste straina. cetatile care urmele unei vechi civilizalii preistorice de factura fusesera ale tor. Se stie doar ca identifica Helios cu Hele (Chilia). Focsani. si aceasta cu atat mai sigur. suprematia regilor scito- fi chinuita de sete. Getii se lasara convinsi si -I ier. fireste. lncercarea ce s-a facut de a Dunare si de pc litoralul pontic. regcasca este cca a maccdoncnilor. Macedonenii furs (Tulcea). si la Bontesti. cu a caror Teatrul luptelor dintre geti si macedoneni nu invoire fusesera intemeiate. o urmele resedintei lui Dromihete. Carsium poftiti pe band astemute cu covoarele scumpe de (Harsova) s. unde s-au descoperit moarte si le va restitui. care duc o istoria aceasta Dromihete a restabilit suprematia viala ca dobiloacele. cu vesela de our si cu cele mai alese Lisimach si cu inscriptia Basileos Lysimachos bucate. Tratandu-1 bine. arata ca mentiune de regele getilor Remaxos. Ion Nistor ca alti regi ca urmasi ai lui. ii aseza din nou coroana regala pe seculars a agatirsilor scitici si de restaurator al frunte si-i darui libertatca. un inscriplie descoperita de curand la Histria face alt cronicar. unde hind apa protectoral fusese exercitat de regii scili. Cronicilc n-au inrcgistrat regcasca. la care si Lisimach cu ai Lisimach. Acolo armata macedoneana De la moartea lui Dromihete se strecurara pare sa fi fost atrasa in cursa si silita sa capi. poate recunoscator fats de geti ca 1-au scapat de la chiar la Piscul Crasani. aslfcl ca Lisimach raspunsc fircste c5 masa adcv5rat Ircbtile sa nc multumim cu relatarile lui Strabon. geto-dac. prin simpla aso. fara lupta. getii se asezara pe band s-au gasit pretutindeni in sesul muntean. Dupa vreuna dintre aceste localitati.Chr. ostirca lui Lisimach nu ar fi putut Dromihete incoace.. gelled. la adanc in Carpati. langa din randurile prizonierilor pe toti sfetnicii si sluji. tul for sub protectia regilor barbari. dar nu se va lasa intrecut in cele bune de binele pe dupa toate cite slim despre el pare mai mult ca care i-1 face acuma Dromihete. Dinogetia (Garvan). Cat priveste loca- savarsirea acestor masuri. pc care it intitula (rat nici anii de clomnie si nici tirmasii nernijlocili "tats ". cu cat acasa. langa Cernavoda si 3. Mai inaintc. pe care gelii be luasera ca prada de razboi. Aegysus asezara getti cu regele tor. acestea pot fi lesne identificate cu lui luara loc. lisimachi. decal izb5nda sa asupra lui Lisimach. rcdobandi vcchea libcrlatc politica pcntru neamul se ca mare greseala a facul cu razboiul acesta. Izvoarele contemporane nu indica dar Ca pe viitor va cauta sa-i fie prieten si aliat. care macedonenii i be rapisera.dacoromanica.ictorul orasului In cinstea oaspetilor fu astemuta o masa de Axiopolis (Cernavoda). asa bunaoara in Valea mese simple. zicand: mare si puternic rege al getilor. parasit oranduirile si vials aceasta asa de striilu. came si legume si band din cupe scobite din lemn unde s-au dezgropat tezaure intregi de sau din coarne de bour. Locul ciocnirii dintre geti si agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra 30 www. sau in sesul muntean.

fiindca lasitatea for i-ar fi privat de drep- regilor geto-daci. in reprezentarea de pe Columna TraianA 31 www.ro .dacoromanica. par sa-si. pare sa rezulte ca dupa moartea lui Dromihete nu Contemporan cu Remaxos era si regele s-a mai ridicat multa vreme o alts personalitate Oro les. vesnic gelosi de independenta for si tamilor. De aceea cand acestia furs batuti si pusi pe cucerire ale greco-macedonenilor de la miazazi si fuga de bastarni. Inscriptia descoperita la Bistria tul de a ft priviti ca barbati. aceasta suprematie Din putinele informatii ce ni s-au pastrat. slujeasca femeilor lor. Istoria Romanilor agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra capatai. sa doarrna cu picioarele la ly ' Regele Decebal. care salasluiau pe vremea aceea la mereu pomiti spre individualism. era exercitata de regele Remaxos. Oro les ii pedepsi. irosit puterile in lupte si rivalitati locale.Chr. prin atitudinea aceasta. poftele de sai. Belli distinsera in lupte de aparare in contra bas triburilor. El insusi indraznet si viteaz. arata ca pe la anul 200 a. ft poalele Carpatilor. capetenia altor triburi geto-dacice ce se mai proeminenta din randurile geto-dacilor. alimen- regele Oro les cerea aceleasi virtuti si supusilor tand mereu. obligandu-i sa ale celto-germanilor de la miazanoapte.

acelasi popor cu cei mentionati in se cu cimerienii. in general. din nordul Marii Negre. pc care Herodol ii an. Getica. [calipizii. Novocerkask sau Zabotin. in Moldova si Basarabia pina spre pastrate nu-i mai aminteste pe cimmerienii nord- Nistru si Dunare. 400 . Bucuresti. Migratia scitilor in viziunea autorului reia Termenul Tre-ke-wi din scrierea lineara B se intocmai ipoteza expusa de Vasile Parvan. 73).VII a.] Din aceasta a se trage de la ei Muntii carpilor ". numit Mitaa.407. momentul patrunderii scitilor in Europa cat si calea rienilor este determinate de rezultatele cercetarii pe care au parcurs-o este discutata. Editura ba chiar dincolo de Nistru. Ipoteza autorului despre invazia cimme. pp. urmarindu-i prin pomeneste intre gurile Dunarii si scilil [ agricultori].. In ullimul tratat academic al istoriei a Dacia editie ingrijita de Radu Florescu. nu ar fi nord-pontice anterior venirit scitilor. vezi. petrecute cu peste doua secole inaintea 3. Karpa-eus si Tasi-basta) se arata despre cimmerienii din Asia Mica. Carpo-Dacai. in schimb aflarn mai multe din Carpa-tasa (cf.. real!. coordonalori ca sigura doar prezenta for in Asia Mica. pe care Skymnos ii urma i-ar fi alungat in Asia Mica.. Herodot. pove- apusul Moldovei. deci in secolul al VIII-lea a. uncoil 401: 0 serie de neamuri trace sunt cunoscute si in impreuna cu triburile tracice ale trerilor (de aid si O Asia Mica: bithynii. prima data sub originar din tinuturile de la nordul Marii Negre. inte- numiti sunt si cel mai timpuriu atestati. Mai fireasca stiintifice din perioada scrierii acestei lucrari.26. epopeea homerica (frecvent in Iliada. IV. 17) intre Bug si Nistru.Chr. ce intreprinde expeditii. dar nu a indeosebi de lucrarea Getica a savantului Vasile fost exclusa nici una prin sudul Caucazului. vol. pp. Carpoi. culturi in ca ar putea identifica precis tribul getic care locuia buns parte contemporane cu perioada Basarabi din in Moldova si Basarabia sudica." prezinta acest subiect intr-un mod nuantat: Ata. popor razboinic.dacoromanica. Ion Nistor NOTE 1. diferite. alit Piolemaeus cit si (Date celcIalle merieni sun'.1070). relatand o traditie care circula la grecii din care sint scito-greci]. ingrijita de Radu Florescu.. pina catre Olbia. C muski in textele asiriene. 16). in vestul Anatoliei. explicind. 5. I. sunt cimmerienii. Editura romanilor este discutabila prezenta cimmerienilor in Meridiane. lbidem. Pont. I. unde sunt infatisall ca un Editura Enciclopedica. 10 . dar totusi deosebiti de sciti. credem. 409. 2001. Bucuresti. Arpioi. ca popor pe traieste din expeclitiile de prada (I.t 4. vol. mai ales in Mircca Pelrescu-Dambovita si Alexandru Vulpc. Caucaz (Herodot.. pomeneste (IV. mentionate in sursele literate. in Odiseea). care este desemnata Tracia. unde Enciclopedica. 3. I.Chr. slim precis din inscriptii. Tracii apar apoi in Bucuresti. p. nord? Sunt scitii din tara mezilor (numiti iskuzai de mentionata de Herodot (VII. I. 32: Din cele mai teritoriul actual al tariff noastre. serie de probleme: sunt cu adevarat cimmerienii pomenit in surse grecesti in 670 a. mysii si frigii. Bucuresti. dupe care acest neam ar fi con. ceea ce ar parea a fi in sprijinul parer!! ocilii nord pontici? Sau intreaga povestire este doar mullor cercetatori.Chr. 401: Cele mai vechi mentiuni scrierii Istoriilorr despre traci par a data inca din epoca miceniana. 103. intre Siret si Nistru. La o examinare critica. Carpi. Nici o alts sursa directs din cele Carpioi]. 2001. s-a creat pe baza relatarilor 705) se mentioneaza un rege musku. In ceea 32 www. Tratatul Istoria Romanilor. 10 . ca aces vecinatatea rasariteana a spatiului carpato-dunare- problematic! callipidai agricultori. lui Herodot. din Asia. Polrivil unei traditii macedonene. Imaginea cimmerienilor ca un popor nomad. Ultimii presupunerea ca cimmerienii ar fi fost traci. Tomaschek crede chiar Cernogorovka.Chr. 1982. o singura data Istoria Romanilor. apoi caracterizati de parintele istoriei izvoare literare si epigrafice sint unanime in a local. ca era destul element mentioneaza: Printre cele mai vechi popoare din trade. vol. [. Vasile Parvan. 2001. Frigii sunt denumiti 21). succinta prezentare a istoriei cimmerienilor rezulta 2. apoi sub Sargon II (722 migreaza spre Asia Mica. cu dreptate. Noul tratat academic. Acestia din altceva decit cunoscutii carpidai. p. in timpul lui Assarhaddon) aceiasi cu Asia Mica. ccntrul si veslul Anatolie'. Istoria Romanilor. pp. Numele insusi al muntilor dc la pontici (Lextele mai tarzii reiau.12).. in tratat- aseamana denumirii grecesti Thu sau Traihi prin ul Getica.ro . aceasta ridica o care ar corespunde numelui regelui frigian Midas. probabil meiata pe o relatare discutabila a lui Strabon. regiunea de la vest de Tyras "culture cimeriana" este considerate o formula se arata a fi fost gelled iar infiltratiile scythice par a conventionala acordata descoperirilor din secolele IX fi de un caracter mai mult superficial si de nature . 1982. p. Aceiasi cim- In adevar. Bucuresti. Carpatis Oros (Plolemaeus) poate stirea lui Herodot). pare o migratie prin nordul Marii Caspice.. de tip trecatoare. rezultatul unei incercari a parintelui istoriei de a tribuit la distrugerea Regatului hitit. Romania. Urynii. frigii ar fi migral in calre asirieni. iza pe [Carpianoi. care 0 Tiglatpileser I (1112 . ca luptandu. z inca din secolul al MI-lea a. I. iar denumirea de vechi timpuri istorice. ii pomeneste ca bind locuitori ai meleagurilor pentru Ca [ins& searnana gnu si it maninca]. la inceputul pune in conexiune logica doua evenimente total secolului al XII-lea". 406 . editia a II -a. 0 protoistorie Parvan.

sunt de la poetul elegiac Aristeas din Proconessos (secolul atestate piese de arta in apa-numitul stil Kelermes.] Ca agathyrsii. ca dintre ei insa numai scythii au ramas datora aid civilizatia epocii fierului. presati de massager'.sco/opi. in Analelc Academic! Romane. plauzibil pi in cazul de fats. p. adica oamenii regelui care-1 va fl condus spre apus. p. vol. este prezen. ingrijita de Radu Florescu. (Herodot. preluat de la Araxes pi au ajuns in tara cimmerienilor. 9). merge sa se verse in Istros (Herodot. i-au izgonit pe cimmerieni (Herodot N. unui primul rand. mai nuantat ptivita decal cu 50 de ani in arms. vol. a unei aristocratii ce se identifica pe plan Istoria Romanilor. apropiindu-se de tract prin celelalte obiceiuri potrivit parintelui istoriei. Istoria RornAn llor. arimaspii tumul din bazinul fluviului Kuban. 409: Dintre acestea. Enciclopedica. incat trebuie considerat ca extrem de secolul al IV-lea p. 2001. cants migratiile succesive ale piese de tolba. De asemenea. regele pe care Herodot 1-ar fl cunoscut indirect prin 9. p. avute in vedere". 0 interpretare unor dubitativa in Istoria Prutul (Porata la seill.1904. p. deducem mai 48). asa incest intemeierea ei pe la 650 este plauzi. Olbia. 26: Agathyrsii. Asia Centrals. [.). 1982. Bucuresti. Cara scythica. au migrat peste fluviul rieni din Crimeea (topos literar. si altii credeau ca Ordessos ar fl numcle Argepului. s-au petrecut in vastul spatiu euro-asiatic. Bucurepti.Chr. asemanator celui un Agathyrsos. 409: in viziunea tata o viziune usor diferita: Influenta culturii scitice lui Herodot. ca'reia i s-ar sint frati. pp. e drept. in Considerallunl asupra unor nume de parintelui istoriei pe durata scjurului acesluia la thud deco-scilice. chiar un regat de tip oriental. migrator. dar condusa de sciti. seria 111. IV. 1.Studii Clasice". morminte fastuoase (sprinciare) prezcnta unei elite 1923. povesteste ca cetatea Istros a Post intemeiata de Dupes o alts versiune. 9).. in Scythia. 0 ipoteza diametral opuses in razboinice. sigur este 7. mediu.Chr.trei generatii. ajungand in nordul Maiii Demetrios din Callatis (secolul al III-lea a. (Herodot. in bila pi conforms cu o alts traditie care propunea 657 repetate randuri in decursul istoriei. Scitia era comparator cu forma unui asupra spatiului carpato-dunarean este astazi mull patrat. mem. patruns dinspre ingrijita de Radu Florescu.Chr. Bucurepti. aWind laturile de elite 20 de Me mers. de tip Ginghis- II-a. 10). ca si scythii pi ceilalti barbari. inratipeaza miturile si religia scitilor. I.) Negre.) Este cu WW1 intelegem ad litteram". I.654 a. tulat Arimaspaea. editia a parcursul a doud . cum erau supupii lui Ariapeithes. 1. Ei sint.)". editia a II-a.. mai ales. tom I. pot fl. explorat prin i-au Unpins pe issedoni. dar sorginte iraniana . 1986. (cronica lui Eusebiu din Caesarea. Atat imaginea unei 6. aflate intr-un unor populatii din Asia spre apus. I.ro . Istoria Romani lor ce privepte data.44. IV. in vreme ce ceilalti doi frati au plecat din prin Scitia s-a inteles mai ales o uniune tribala. Acest model este aratat insa ca cetatea exista deja de o vreme pe la intr-atat de sugestiv pentru a evoca evenimente ce 630.Chr. in Imaginea schematics corcspunde.. vol. pp. 2001. Pyretos la greci)". in tratatul Istoria Romanilor. Identificarea aceasla apartine lui Vasile insarcinatul cu afaceri al acesluia . in . Asia. Editura Enciclopedica. Editura Enciclopedica. 0 traditie preluata de la geograful grec asupra scitilor. nar scythic al agathyrsilor nu este a se gas! numai 33 www.. inclusiv in Getica. Din modul prin care Herodot ne la agatirpi. Mai clegrabi trebuie sa vedem in accste Mcmoriile Sectiunii Istorice ". tunci. p. Limita de vest a funerare din vista arie nord-pontica in totalitate Seigel lui Herodot. sunt sciti1 propriu-zisi. 3 . Cercetarile arheologice de la Histria au 1-au alungat (Herodot N. se presupune ca find cea mai pontica a lost preluata de Herodot din traditlile verosimila prima jumatate a secolului al VII-lea vehiculate de grecii din coloniile pontice si. Astfel. pan& in evul . vezi. in Unit marl. 2001. 1982. con. 33 . a. I. Pentru consideratii supli- neverosimil sa atribuim multitudinea de descoperiri mentare. Editura 8. in timp ce Alexandra pontice si neamurile care locuiau acolo. ce locuiau in milesieni pe vremea cand scitii 1-au gonit pe cimme.dacoromanica. gelonii pi scythii generic pentru populatia autohtona. vezi Alexandra Vulpe. I. 10. scitii nomazi. sau cel mai tarziu care 650. cat pi modelul unui vat de cuceriri pe regasepte in studiile sale. 408: Scitii reprezinta. scitilor regal!. ca intindere si structures social-politica si ce cipali dinspre apus). Identificarea celorlalte este ipotetica: Vasile Parvan 2001. Editura Meridiane. care. locuiau la riul Marts care curgind de medo-pers. Romanilor. Bucuresti.Chr. poporul ce stapanea in vremea lui tinuturile nord. Han.. Pared le difera intre a vedea 10. si-1 dadeau scitii insipi. si a-i concepe sub forma unui termen Bucuresti. Se discuta Vulpe propunea situarea tuturor celor cinci rauri in mutt. Vasile Par-van. 410.. Bucurepti. stituita din neamuri diverse. dupa numele pe care. IV.Tymnes gazda Parvan. ce anume a inteles parintele istoriei prin Moldova (Prutul plus Siretul cu cei trei afluenti prin- Scitia.] Ca de altfel caracterul origi- Prezentarea scitilor ca popor intrus in aria nord.. vol. potrivit lui Herodot. deci.31. dar ar fl greslt sa-1 scitilor chiar in aria nord-pontica. Editura Enciclopedica. at VII-lea sau at VI-lea a. supraregional pi supraetnic ca atare". ce au exercitat presiuni 1903 . care. 104). ca se referea la o populatie de spre poligamie. iar narantos al Siretului. Ipoteza apartine lui Vasile Parvan si se migratii lente. pe care Herodot). in poemul inti- dupa denumirea unor piese de harnasament (falere). in sciti un popor nomad. 24. un sceptru pi vesela. Bucurepti. iubitori de viata upoara st ales caracterul indiscutabil Iranian al numelui unor poarta pe et multe podoabe de our si sint inclinati zei si persoane mitice. p. este dificil de slabilil ce este specific larg teritoriu din Ucraina. Getica.

ca situari- transliterarea acestui etnonim sub forma agatarsi*.dacoromanica. primii mentionati la apus codrilor hercinici. Aceasta caracterizare este confirmata cultural Ciumbrud acestei populatii. Desi este post. Editura Enciclopedica. II-lea a.Chr. Acum ei se pania din 429 a. exagera1). Pentru inaintc de 400 a.) Organizarea de Lip pyramidal a statulul odrys a la Olbia (Syll. Seuthes. in ultimul tratat academic. iar in 335 a. sub regele (inclusiv sanctuarul de la Delphi). citata in culegerea de stratageme situates aproximativ in centrul Anatoliei.. 2001. cucerind provin. Lumea cellikr. getii (Tucidide. de la agatirsi curge raul matiei arheologice". vezi. a. Editura Enciclopedica. in Macedonia. care vor 11 integrate in relatare a lui Tucidide (II. ala- sunt agatirsii (nu exista nici un temei pentru turf de tauriscii (teurisci). tar in 387 celtil infrang o armatil romans 13. o neobisnuila sociale. intr-un cuvant crestere demografica. in a doua jumatate a secolului al V-lea. la o lupta alaturi undeva in centrul Bulgariei. Pentru o inforrnatie mai corn- Maris (pe care este firesc sa-1 identificam cu pieta. abia din secolul al devreme. Plularh (Marius. ceea ce ar implica atribuirea grupului 12. 417: Despre tracii nordici. izvoarele istorice Transilvania". Ion Nistor pe cale filologico-arheologica. pp. p. vol.000 de celti. In anii 279 . incluzancl sl Dobrogea de astazi. cele ale culturii spirituale. du-se in nord-vestul Daciei. mentionati de Caesar (De Bello herodoteice. constituita din 150. a Raetici si a intregii file urmilloarele precizari: Cum se deduce dintr-o zone cis. impotriva instaleaza in cadrilaterul Boemiei. se refers la Seuthes I a unor triburi celtice pe la nord de Carpal' pans in (424 .ices Le v rcmu ri indcpartale s tau marturie vorbea despre 300...Chr. Daca primele stirs sense 11. V. 98. Prezenta unui grup cum apare in multe lucrari). 11) si dintr-o inscriptic descoperila (. unde au intemeiat. I din epoca sa. vol. 0 rclatic de suborclonarc a existat intre si prada Roma.000 de geti usor inarmati participa. 4) si Titus Livius bil mai devreme de cand Herodot a luat sUinla (V. in viziunea lui Herodot.si transalpine. Cu grcu si gctii nord-dunareni si regatul odrys care cuprindea cu mulle daruri obtin romanii sa-i faces sa piece. I si II. de asta data impotriva atenienilor. 34). inraurit.. campfile nord-ponUce. getii se lumea romans. apol. 38).Chr. cel mai veacului al VI-lea si despre daci. 96. in norclul italics (Trogus .Chr. este evident ca premisele structurii for Cauza pare a fl fost. Nu este insa clar daca zona numita ulterior Galatia (dupes numele galilor). aceasta informatie.278 a. regatul din Ty lis. Muresul) face plauzibila situarea acestora in Bucuresti.) intreg acest spatiu se afla in sfera de interes Istoria Romanilor. 3. Transilvania. 1970.Chr. pustiind parti din Grecia cu el. cea mai mare primeste la Dunare o delegatie a celtilor statorniciti parte a calarimii (este vorba de marea armata a lui pe tarmurile AdriaUcei. In tratalul clefinitiv pu term celtilor central si vest-cm-open'. VII). astazi in Istoria Romani lor. Daca ne limitam doar la infor. Alexandru cel Mare siac.ro . calitate de mercenari ai odrysilor. Bucureti. a autorilor ale caror scrieri au parvenit pans in zilele Bucuresti. tara for ocupa. asa presupuneau Trogus caracteristicile etno-culturale. 4). De 34 www. 2001. p. 25) ca invecinati cu dad! la rasaritul faceau parte din Scitia. murile celtice mentionate in literatura din vechime silor langa raul Maris este comentata si in lucrarea nu a fost atestat ca atare pe teritoriul Romaniei Istoria Romanilor. Desi se vorbeste nominal de geti numai asupra spatiului romanesc este privita mull mai incepand cu evenimentele petrecule la sfarsitul nuantat: Expansiunea celtilor incepe. 415 . oricum. o Sitalkes. Ei au fost antrenati de acesta in cam- se intensifica in secolul al IV-lea a. populatie preponde- Carpatilor. redutabila. nu Galileo. romanii reusesc sa lichideze Dimare. 495). I. din care puternica grupare de triburi celtice avanseaza in o treime o alcatuia cala'rimea) o pregateau odrysii si. in cia macedoneana a Traciei. Bucuresti. I. I. evolutia structurii uniunii matiile oferite de diversele surse literare antice. Un de odrys'. bil ca agatirsii sa fi locuit si in zona rasariteana a p. cu exceptia Capitolului.410) sau Seuthes al II-lea (400 . 409: Dintre vecinii Seidel au fost anartii. XXIV. 97. Dupes spusele aceluiasi autor. IV.. cu siguranta. In sfarsit. vol. putin despre get' si C.. 2001. ci e stabilit si prin Europei a ocolit tara noastra.Chr. 3). 455 se prin cucerirca Gallic' sl.416. alt neam celtic. influents celtilor noastre. deci care.Chr. Peninsula Balcanied.Chr. Si Ptolemeu ii mentioneaza.000 de ostasi. Istorin Runilinflor. terforiul dintre lantul nordic al Balcanilor si Abia in secolul I a. af au intr-un raport de subordonare fats de regele Raspandirea spre rasarit a Iriburilor celtice odrys Sitalkes. Precizarea parintelui celtic in Transilvania este dedusa doar pe baza infor- istoriei (Herodot.387). relateaza relaUv tarziu. vom tribale getice si nu este de mirare ca de acum inainte constata ca valul migratiei celtilor in sud-estul gctii apar mereu ca o forts unitara. I. vol. Localizarea agathyr. actuate. 0 masIva populatic celtica patruncic. Autorul este tributar ipotezelor emise in despre getii de la Dunarea de Jos dateaza Inca din baza rezultatelor obtinute de cercetarea stiintifica secolul al V-lea. II. se conturasera sensi- Pompeius (apud. Dumitru Berciu. in grup de celti a patruns in Asia Mica si s-a asezat in partite Chersonesului. 48) ca. parts din renta in spatiul carpato-dunarean. intre allele. poate fl dedusa din textul lui ultimul find mentionat de Xenofon (Anabasis. lustinus. abia in epoca lui Burebista (sec. Niel unul din nea- marturii geografico-istorice". in Austria si in dusmanilor Atenei din vremea razboiului pelopone- Ungaria. Triburile celtice cele mai apropiate de Dacia Bucuresti. Asrazi. numar probabil descoperi ri le a rheologIce". 2. 2001. hilius Caesar despre daci. 0 migratie a lui Polyainos (VII.

Z. rezulta ca find cel mai dupe plecarea din lumea pamanteana si ajungerea probabil zona ce urmeaza in aval de iesirea din langa Zalmoxis se realiza prin initiere.eul suprem al getilor. Accederea la nemurire nu bizanzina Sucidava). Istoria Romanilor. si limbile sau limba tracilor din sud. in epifania lui Zalmoxis. situl de la Celeiu-Corabia. ceea ce face. Cercetarile arheo- inferos (o calabash) in vederea unei inilieri inchciate logice ar putea eventual contribui. cunosc si alte asemenea statiuni langa Dunare. Rusu. mai ales la dovezilor trebuie sa ne multumim cu o astfel de con- moartea lui Cotys I (359). ca zeu incepand de la (Anabasis. clisura. Zalmoxis. tot in al cincilea an.. 22)". acestea sunt extrem de lacunare. 94). cats vreme ea numelc insulei pc care s-au retras tribalii era Peuce putea fl inlocuita prin bravura in lupta (Iulian . si a trecerii lor treptate cep tie.I. (de aceea unii cercetatori considers mentionarea ei 15. vol. Un indiciu pentru evaluarea deosebirilor de sub influenta si apoi dominatia macedoneand (in limb& intre getii din Campia Dunarii si dacii de la 341). legiuitor. Acolo putea fi stramtoare. In prezent. munte ar putea fi dat de uncle grafii diferite ale 14. 1944 . probabil ales dintre asezare ceva mai bine cercetata.139. Bucuresti.787: mod direct ca nearn tracic". I. Herodot. De asemenea. I. unui cult initiatic in care ocultatia si epifania sunt de exemplu. caruia i se comunicau dorintele comunitatii nu intruneste cerintele topografice la care obliga tex- Inca in viata fiind. 61 . cu totul Coborarea lui Zalmoxis in locuinta subpamanteana. devenind la geti vraci. este o practica tul si totusi a fost propusa spre identificare. au avut constiinta ca toate aceste neamuri Bucuresti. adica ocultatia. pp. 1-1 Oscilatia intre daimon si zeu se reflec. 8). 0 sinteza vocale specifice limbii geto-dace. totodata. in urma slabirii consideram ca limbi reciproc inteligibile. prin partici. rege. apare in izvoarele 16. p. 94) ei cred ca nu mor si ca acel care dispare cercetatorilor sunt rezumate astfel in Istoria din lumea noastra se duce la daimon-ul Zalmoxis. getii sa-si fi disputat si castigat independenta". tarnaduitor. Religia geto-dacilor. in cazul de rata. distrus in momente ale unui scenariu mitico-ritual cu perio. 95).denumire a unei insule in preajma deltei Dunarii Apostatul. singura prin aruncarea lui in sulite. unde intre om si zeu mai este un per. indeosebi impotriva triballilor care locuiau la Herodot (IV. in secolul al IV-lea. getii find desemnati in cercetarilor de pans in prezent. 1 si urm. dupe spusele lui mai sus.] Obtlnerea nemuririi sau a unei existente eterne seama de toate aceste detalii. in Anuarul mai spune. ca rezultat al unei interpolari in textul lui Arian) - 2001. a carui opera pitagoreica. multe din aceste grafii se datoreaza stalcirii numelui euta. sugereaza ca putem cauta locul trecerii lui temporanilor tor. 420: Din cele relatate de marturiile con..in exploatate (vezi. neverosimila o situare a actiunii lui Alexandra pe cum remarca Mircea Eliade. pp. la acea Herodot. nu exists o ipoteza despre numelui lui Burebista in izvoarele antice. I. Institutului de Studii Clasice". existenta acestea n-au fost decat foarte put. Faptul ca. tatea. Bucuresti. aceasta a fost evaluates in mod deosebit de lingvisti. Desi se prin care se realiza comunicarea directs cu divini.. o data in plus. 3. se adunau fruntasii tarii si primeau invata. I. implied insa intotdeauna initierea.] Cat priveste a principalelor izvoare literare si epigrafice a ra'cut apropierea dintre daco-geta si daco-misiand. Cesares. ceea ce ar fi o reprezentare sigur la Dundre. 2001. Portile de Fier. sclav al lui Pitagora. ultimul tratat al Oricum va fi fost. cum se I. vol. la identificarea cetatii getice mentionate in text. IV. in teritoriul actual al Serbiei si in nord- anterioara conceptiei de zeu personificat si cu vestul Bulgariei. deosebirile de limba nu erau atat Alexandra chiar si in Dobrogea. 5. 456 464. Cu alte cuvinte. VII. Altele se refers la din- surselor literare. Istoria Romanilor. vreme flota macedoneana ar f putut trece prin turile chiar de la Zalmoxis (Herodot.. Istoria Romanilor asemenea. adica un al II-lea si Alexandru cel Mare a cautat s5. p. Statul macedonean din timpul lui Filip antice in trei ipostaze: ca un personaj real. la pp. istorica s-a pierdut dar a fost utilizata de Arian sonaj din specia lui Pitagora. situatie determinate in primul rand de lipsa prin copiile manuscriselor. (. Tot Herodot relateaza trim. prezinta o conduzie a stadiului vorbeau idiomuri inrudite. cea mai mare parte de cetatea romans si romano- dicitate bine slabilita. asadar.dacoromanica. 458: Tinand [. vezi. vol. curent parea la acele 'mese comune intr-o case anume puternic si s-ar fi plasat insula potrivit descrierii de construita (un andreon) unde. era un descens ad larmurile banatene ale Dunarii.ro . este foarte posibil ca. cea de la Zimnicea.1948. iar atunci cand se fac uncle cultatile de pronuntare si de transcriere ale unor relatari. Cluj. dar iterea. unui grec sau roman. 35 www. Romanilor. In lipsa puterii odrysilor. Rmulta. 786 . Cele mai credintele tracilor nord-balcanici unanim recunos.. ar fi greu de presupus 65. ca daimon numit Dunarii. in pofida rclatarilor amanunt. Opiniile (IV.. Este indreptatit sa be / Z Ibidem. solideze frontiera nordica care era slabita pe malul filosof. Herodot. potrivit lui Arian. 2001. a unui sol la Zalmoxis sunt inca departe de a oferi o solutie. grecii Inca de pe vremea lui Academiei Romane. dar si de Strabon. nu poate fi reconstituit cu exactitate drumul oastei ts inclusiv in randurile primului pasaj din Herodot lui Alexandru cel Marc sprc tam triballilor.ite atributli determinate sau o apropiere de filosofia oferite de care Plolemaios al lui Lagos.-si con- om. deli mult mai putin de substantiale incest sa poata fi sesizate de urechea probabil".

ro .dacoromanica.impAratul Traian. in reprezcntarea de pe Columna Traiana www.

Provincialii si colonistii IX. Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor X. Evacuarea Daciei www. Viata economics si socials VII. PAtrunderea romanilor in Transdanubia IV.PARTEA II EPOCA ROMANA I. Viata religioasa si culturala VIII. Dacia sub dominatia romans VI.dacoromanica. Cucerirea Daciei V. Regele Burebista si luptele cu romanii II.ro . infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans III.

Macedoniei Lucullus Varo se aruncal la 73 colul al IV-lea a.Chr. Regiunea aceasta.Chr. Inaintarea romanilor la Dunfire bine definite de trai. vaduva orasele grecesti de pe tarmul pontic. nazui spre Dunare si litoralul Pentru a putea patrunde in Macedonia. despartita de terito. Luptele romanilor cu ilirienii si macedonenii 2. prin care se pecetlui soar- in Macedonia noua putere militara a romanilor.1 le stateau in cale. si a lui Lisimach.Chr. asupra bessilor.. La anul 110 a. Atacurile romanilor erau despre care Dio Cassius spune ca erau un indreptate mai intai contra odrizilor. sub- Una din semintiile thrice. de Neintelegerile acestea dainuisera mai multa unde tidied statuia colosala a lui Apollo. taur4tilor si scordistilor. al Moravici si at Vardariilui. panonienii aveau o intre in raport de clientele fata de imperiu. ceruse ajutor la In secolul al II-lea a. Callatys si Appolonia. Perseus fu infrant de romani in batalia de la pato-dunarean s-a relatat mai sus. se instalase Pydna (168 a.). deschida drumul spre bazinul Dunarii. in urma unor miso-geto-dacice de acolo. care se ciocnira mai apoi si cu dacii. In se. vecind cu jugand semintiile ilirice. romanii supusera raspanditi in teritoriul Ungariei de astazi. impartirea taxis for si incercara. urmand pilda lui Alexandru col Mare ale bofilor. Opera de concentrare politics a regelui Burebista si raporturile sale cu romanii 1. Din tara bessilor. Dionysopolis.Chr. pang in Epir. cetate intarita cu ziduri. legiunile incercara curand sa-si intre elementele lexicale ilirice si latine. dar indeosebi cu cele Lucullus. Odessos Mesembria. guvernatorul Dunarea despartea Panonia de Dacia. ultimul rege al Macedoniei. Ion Nistor CAPITOLUL I REGELE BUREBISTA SI LUPTELE CU ROMANII 1. inrudite cu rnaccdonenii si cu iracii dar lolusi bine distincte de acestea prin particularitati 2. Deschizandu-si relateaza ca M. celtice si tracice. panonienii avura de a. In locul regilor macedoneni despre ale rilor. iubitor de chefuri si lenes la cuprindeau regiunile din valea raului Hebrus munca campului. iar Macedonia prefacula in provincie Dunarii. urmand cursul rnijlociu al infranta. opera 38 www. inaintarea romanilor la Dunare 3. Ei nu aveau orase. nut lupte grele si sangeroase cu semintiile Macedonenii nu se putura impaca cu thrice dintre litoralul adriatic si regatul mace.ro . numita Siscia (Sissek). caror nazuinte de expansiune in spatiul car. romanii avura de susti. Impolrivirea for fu meridionala care. unde erau sase ajunsera curand in conflict cu regii acestei tart. deopotriva cu lupte sangeroase cu regina Teuta. care geto-dacii dinspre apus. ci traiau (Marital.dacoromanica. pana cand ele degenerard intr-un cran- donenii cen razboi. a caror limbs reprezinta un compromis Macedonia. Lucullus a atacat pe moesi astfel drumul spre granitele Macedoniei. erau panonienii. carora le inchisera drumul la Marea Adriatica. regatul Iliriei. Astfel. se produsera getii din Moesia. ta regatului macedonean. era populates (Ic semintil Mr Ice. si anume: Hisiros. ei cand patrunse pana la mare. dupes doua doncan. care insa nu sosira la limp. cuceritoli in patru republic! clientelare Rome!.Chr. Luptele romanilor cu ilirienii si mace. ajungea romanii (148 a. decenii. care popor salbatec. orase grecesti.). pe care ii batu si ii sustinut lupte grele cu semintiile celtice ale subordond puterii romane. regatul odrizilor si silird pe regele for Cotys sa Numai la sud de raul Sava. Apprian regelui Agron. de limbs si de obiceiuri. in sudul Dundrii mars prefacert si schimbari din cauza neintelegerilor pentru solda luptato- politice. vreme. Urmasii acestor ilirieni sunt albanezii de Dupa consolidarea stapanirii romane in astazi. In fata primejdiei romane. din nou norocul armelor. ramas lard ajutor din nici o parte. Dar acesta ii riul scmintiilor tracicc din Balcani prin o linie parasi si de asla data. Perseus. pontic.Chr. Dupa supunerea odrizilor. Acosta fu impartit de Panes sa ajunga acolo. pentru a aduce la supunere semintiile romanii supusera mai intai.

In fata acestor amenintari. Curd.. pe conationalii geto-dacilor din sudul tribul bessilor din Rhodope si-1 aseza in Scitia Dundrii. ii batut de getiialiati cu bastarnii si respins de la numeau misi.Chr. Atacurile I a. deprinse pe urma bogaliei solului "Ce ai auzit despre daci?" . Cat despre originea lui Burebista. sa desavarseasca opera inceputa Viata aceasta de pustnic. ascultare de porunci. urma unui indelungat proces istoric soarta be Ba mai mull chiar. prima for intrebare era: geto-dacice. incepurd Pentru a putea exercita o influents mai sa -si dea seama ea numai in unire rezida pu. Astfel uniti sub o conducere bund si unitard. ceea ce in limba dacica insem.15 a. sobrietate si dad. de de care ascultau aproape toate cloud seminlii ale aceluia. mai ales in vreme de lama. care in realitate nu erau decal imperiu. miso-geto-dacii se gaseau in greu acestea necontenitc nelinisteau pe romani in impas. Pe calea aceasta. care constituiau asa numita Burebista. care punea adesea in situatie critics regelui Burebista si raporturile sale cu chiar pe adversarii for cei mai puternici. Antonius disloca schimb. In imprejurarile acestea criticc iz. care povesteste aceasta. ce sau Burebista. (43 . acelasi steag micile for regate locale. care izbuteau sa intruneasca sub Ripa Traciae.104 p. Horatiu arata ca romanii.) pomenesc in operele for ade- ritoriul miso-geto-dacic era mereu amenintat seori de misi.al carui nume nu ni s-a pas.Chr.Nam quid de Dads la o viata usoara si refraclare fats de orice con. Cea mai build probes pentru supunerea si Maramuresului pand la Balcic si Ecrene pe ascultarea moeso-geto-dacilor fata de regele for litoralul pontic. Antonius intre. infatisand intr-un sau. cand se intalneau.19 a. din muntii zeu. distrugd viile si sa Dundre. identified aceste izbuli sa fulemeieze un mare si puternic cloud popoare. Burebista. iar in inraiti din cauza necontenitelor razboaie si altul sustinand ca. nu mai bea vin. ne-a din marturisirile lui Strabon cateva informatii pastrat si un impresionant portret asupra interesante. C. a inteles sa-i ridice pe oamenii acestia loc pe Burebista ca find de natiune get. in superstitiile sale. geti si daci care ndvaleau mereu de atacurile semintiilor celtice si germanice de in imperiul roman. Ele se vazura sa asculte de poruncile sale. regele Burebista nevoite sa renunte la individualismul lor politic recurse la ajutorul religios al lui Deceneu.Chr. aflam Strabon. ca Dromihete sau litoralul pontic. asa Inca in cativa ani el ca de altfel si Dio Cassius. find amenintati de cotropire dusmand.si popor. In anul 59 a. trat . Critazir ar 11 fost batut de sa -i indrcpte prin obisnuinta. locuri despre luptele lui Burebista cu Crilazir. gradul eel mai Malt.).2 si sa Und5 la conecnimrea Inturor fortelor Acesla calalorise in Egipl si -si insusise acolo nallonale pentru ca unite §i Tederalizate inire antimite cunoslinte incleorologice. supuse Romei. moeso- geto-dacii constituiau o impunatoare fortd mi- 3. it socoteau un itoriului romanesc de astazi. pc care in popoarele vecine. Astfel. intretinand contact direct cu zcii. Virgil (17 . au-disti? centrare a fortelor politice si militare. Horatiu (64 a.Chr. contopise una cu alta. In realitate geto-dacii constituiau unul prinde expeditii salbatice contra semintiilor si acelasi popor cu cloud denumiri. dislocand triburi intregi si colonizan. luand conducerea poporului regele boiilor si cu tauristii. numeau de preferinta gets. Burebista Burebista rezida in faptul ca oamenii acestia reusi sa creeze un puternic stavilar politic con. prezicerea unor manifestaliuni meteorologice. imbinata cu de parintele sau .de a uni sub sceptrul sau toate tribttrile produceau mare impresie asupra poporului de si clanurile miso-geto-dacice din cuprinsul ter. se inalta pe malul raului cu acelasi nume. Greet' ii tracice. de la Singidunum (Belgrad). calcand 39 www. Opera de concentrare politica a litard.dacoromanica.ro . care ii inga- dc sa poat5 face fal5 amenint5rilor din parka duiau sa sc prezinte in fata multimii ca romanilor. la nord-vest. Dar in cele din urma el fu litoralul pontic. Din marturia aceasta se vede ea Strabon.Chr. regele Buerebistos traia intr-o pesters din muntcle Kogaionon. semintiile miso. Luptele contra tracilor furd continuate nifesta de cate on se ridica din mijlocul for de Marcus Fison pana ce orasele grecesti de pe vreun conducator capabil. araland ca Gelul. si o transports la Roma. te. In du-le in alte parii.Chr.. asa de iubitori de chefuri si bdutural se tra nazuintelor romane de suprematie la lasaserd convinsi de rege sa. iar romanii. cum romanii erau romanii. Puterea acestor semintii se m a- Dundre. pand la Minor (Dobrogea). Istoria Rombilor lui Calamis. na cel vestit. Geograful grec aminteste in doud impundtoarei personalitati a lui Burebista.) si Martial Concomitent cu atacurile de la sud. Dcceneu buti pe la anul 50 a. rand care. holdrata asupra supusilor sai si pentru a-i face terea in fata primejdiei din afard. dad.Chr. astfel ca pe la inceputul secolului cand apele fluviulul erau inghetate.) Propel-4u (51 . atat grecii cat si romanii.

3 Burebista. care ascultau de tuia Caesar. Consecintele politice ale descompunerii Cu o asemenea armata puteau fi tinute in frau imperiului lui Burebista au fost cele mai tra- numeroasele semintii subjugate care amenintau gice pentru semintiile moeso-geto-dacice de pe imperiul din afara. chiar si pentru planurilor for de cucerire in spatiul carpato- imperiul roman. anga- celtilor.Chr. scmintiile si triburile care-1 alcatuiau isi di bunavointa regelui pentru mantuirea celatii redobiZuldira vechea for liberta Le si indepen- sale. pe care Strabon o aprecia la 200. military respectabila chiar pentru zilele noastre. anul 48 a. flub lui cu febrilitate pentru lupla decisive contra Dionisie. care intai misii din sudul Dundrii.Chr. Capitala vastului imperiu moeso-geto. Indata dupe tragicul sfarsit al lui dacic al lui Burebista se gasea la Argidava. Burebista si se bucurau de puternica sa pro. arata ca. Tara ca in luptele civile din imperiul roman. chiar numele comandantilor ostirii trimise in Dar pretinsa bunavointa a romanilor fata ajutorul razboinicului rege al moeso-geto. 0 inscriptic unea pe care o avea de la rege si dobandi greceasca descoperita la Apollonia ne-a pastral bunavointa romanilor pentru regele Burebista. inspirand si colaborand la sfarama unitatea imperiului dunarean. ajungand cel dintai si cel mai mare in Moartea napraznica a lui Burebista s-a Tracia si stapanitor al luturor regiunilor de din. ii se resimtea serios in urma luptelor. intalnind pe Pompei in partite tectie. Cetatea Apollonia trimitea chiar oaste ca Macedoniei.cu Pompei. Caesar. triumfand asupra lui Pompei. care se unisera cu tracii si ilirii. a. el o jand tratative.000 fusese colaboratorul cel mai devotat al politicii de oameni. el doban. la Gura Bugului ascultau de poruncile lui Inscriptia de la Dionysopolis. ambele maluri ale Dunarii. intrucat dacilor. iar pe boil. Burebista dispunea deci de o forts centraliste a lui Burebista. imperiul alcatuit de el se descom- identilicata de unii cu Arcidava (Varadia) la est puse in patru si chiar in cinci regate regionale. incepuse Pe la anul 40 a. nu mai vechea for libertate si neatarnare.conti-nua sai dinlauntru stapaniti mereu de porniri se- inscriptia descoperita de curand regele paratiste au provocat caderea viteazului rege. Cretazir. precum si pe tauristi.dica Litigator de eelt. facea incursiuni de nuri ale romanilor. intamplat in anul 44 a. 40 www. si Adversarii cci mai ireductibili ai imperi. putura rezista cu succes loviturilor romane. care puternice. apoi ge(nr din vedeau in consolidarea si inchegarea intr-un campia muriteana si. mai ului lui BurebiSta erau insa romanii.dacoromanica. asezara o inscriptie in cin... Burebista se inarma stea concetateanului for Acornion. pentru a-i cere sa primeasca orasul terne. contra rivalului aces- pustii cu totul. In vremea aceea. cu un secol mai tarziu. prefacand tarile tarilor sI rivalitatilor interne ce izbucnisera in cuprinse de ei intr-o vasty pustielate. care fusesc trimis in solie la fatal lui romanilor. Burebista. Ispravile timpul triumviratului al II-lea. rivalizand intre ele. nu mai puteau opune necunoscuta din valea raului Argessos (Arges).ro . singur manunchi a tuturor semintiilor insisi dacii din podisul carpatic. acestea razboinice fara precedent ii creara re. imperiul roman regele tor. Acornion. favorizat de aceasta conjuncture. dar rivalilalile si dusmaniile in- Burebista.i. conspiratiile meschine ale adversarilor sub protectia sa. celatenii din sa face marl pregatiri militare contra imperiu- Dionisiopolis (Baltic). izbutise sa-si indeplineasca misi- sa lupte alaturi de puternicul rege. Ion Nistor pe urmele marelui sau inaintas Dromihete. de Burebista n-a avut nici un efect. in solie tainica la Pompei pc Infloritoarele colonii grecesti de pe litoralul Acornion din Dionysopolis. Un imperiu de o extindere asa de mare tic. de aceea ele cazura sub jugul cuceritorilor. trecand Dunarea dunarean. iar cele mai vajnice masuri. al sintezei politice moeso-geto:dacice se cese pentru patria sa. Acornion a fost si limp cu asasinatul comis contra marelui sau pe langa acesta in cea dintai si cea mai mare adversar Caesar. dar putea infrana si ambiti. regele Burebista se ameste- prada in Tracia. invrajbite intrc de. pentru ca el. Macedonia si Iliria. cu un cuvant. miso-geto-dacice o stavila puternica contra deveni o mare primejdie.Chr. de Varset in Banat. Burebista. Pentru a putea zadarnici aceste pla- fara sa se teams de cineva. cuvenita rezistenta nazuintelor de expansiune care ar constitui o surprinzatoare asonanta cu ale romanilor spre Dunare si spre litoralul pon- Argidava. Izbucnirea palimasa a spiritului separatist nu putea fi aparat decat cu ajutorul unei ostiri pare sal fi provocat si moartea lui Deceneu. cam in acelasi colo si de dincoace de Dunare. Cu moartea marelui fauritor apropiere si a obtinut cele mai favorabile suc. trimise in putatia de Celtohton. iar de altii cu o localitate care. lui dacic: La randul sau. framan- *terse de pe fata pamantului. In timpul din urma . care mai pontic de la Odessos (Varna) pans la Olbia de indeplinise asemenea misiuni diplomatice. Triburile si ele- ile triburilor indigene care nu puteau uita usor mentele aceslora. dents.

desi stia ca romanii erau sfasiat. Cand cainii se gaseau in toiul bataii. viitor. guvernatorul ta izbuti Scorilo sa faca pe supusii sai sa inte. Campania lui Marcus Licinius Crassus convinga pe supusii sai despre acest adversar. o Cotiso al carui regat se gasea la sud-vestul campanie care a durat doi ani de zile.4 intre acestia se regi geto-daci fury ucisi de romans. In anul 29 a.ro . Decadenta puterii geto-dacilor sub regii Comosicus. Organizarea provinciei Moesia 4.i de aceasta slabiciune pentru a continua intre ei in lupte civile. Istoria Romanilor Ca p itolu I II INFRANGEREA GETILOR SI PREFACEREA DACIEI IN PROVINCIE ROMANA 1. fagaduindu-i myna fiicei sale Iu lia. el totusi nu credea Ca cuceririle sale in Panonia. el se mangaia cu titlul de prieten si indeplinire. ca incursiunile geto-dacilor in imperiu sa de- poranul sau Cori lus sau Scorilo. prin Marluriile timpului fac mentiune de mai multi necontenitele lupte si tulburari interne. Decadenta puterii geto-dacilor sub Dunarii. lupta alaturi de romans Cotiso. Octavianus Augustus era gata rean.Chr. regele facu sa apara In vremea luptelor din Panonia se pro- pe neasteptate un lup. Decadenta inclinatiile fiecaruia dintre adversarii sai. imperiului se evidentia tot mai mutt.dacoromanica. pentru ca spatiul geto-dacic din partile Dunarii mijlocii si isi dadea seama ca un atac din afara ar fi ale Tisei. Astfel. intreprinse faimoasa sa campanie la Suetoniu aminteste de numele regelui Dunare impotriva moesilor §i bastarnilor. Pentru a asigura linistea la granita moeso-geto-dacice din spatiul carpato -duna- din acea parte. un nepot leaga ca un atac nesocotit contra romanilor at triumvirului Crassus care cazuse in lupta cu n-ar putea decat sa le aduca pieirea. vedem cum regele Roles. la Dunfire lasand dos caini sa se bats intre ei. Totusi Cotiso se mentinu multa aliat al poporului roman. in partile lui Crassus a fost mutt inlesnita prin cunoscu- banatene. partii. Expeditia teritoriului romanesc de astazi. Dar planurile acestea indrepte arma biruitoare impotriva sa. restabilit imediat unirea si buna intelegere intre adversarii interni din marele si puternicul imperiu roman.000 de combatant!. Campania lui Marcus Licinius Crassus la Dunare 3. In urma descompunerii imperiului lui imperiul creat de el si aparat cu atata vrednicie Burebista scazu fireste si forta military de la se desfacu curand in componentele lui.000 la 40. In chipul aces. Dupa moartea regelui Burebista. pe care vina din ce in ce mai rare si mai putin eficace. Scorilo incerca sa 2.stenirea lui Burebista. Macedoniei Marcus Licinius Crassus. de unde el nelinistea mereu imperi. amenintand astfel este prudent sa se ridice contra tor. fara sa-si dea seama Ca urmand ca imparatul insusi sa is in casatorie invingatorul bastarnilor nu va intarzia sa-si pe fiica regelui dac. In matrimoniale n-au putut fi aduse la schimb. lordanes ni-1 iniatiseaza ca pe un rege foarte Augustus intelese sa se foloseasca tot mai bine chibzuit care. Scorilo si Cotiso 2. din sa incheie legaturi matrimoniale cu regele partile Darstorului. impotriva bastarnilor. Roles solicits 41 www. vreme in fruntea regatului sau din stanga In aceasta calitate. Vista lui Ovidiu in exit la Tomis 1. ta lipsa de unire si coeziune dintre triburile ul roman. De aceea. In regii Comosicus. dupa 200. Scorilo si Cotiso partile Olteniei domnea regele Diconus ca prieten si asociat al lui Antonius. ceea ce facu pomeneste de regele Comosicus Si de contem. ca prieten si asociat al romanilor. In clipa aceea cainii se duse la Dunarea de Jos un eveniment militar aruncara cu furie asupra lupului uitand de de o covarsitoare insemnatate politica pentru inversunarea for de mai inainte. regi ai moeso-geto-dacilor care impartisera Sueloniu arata ea in vremea lui Augustus trei mo.

pustie.1 ce ne vinta economics era pe la anul 15 p. al Dunarii si sa pregateasca astfel inglo. Dapix se sinucise impre. Faptul ca. vecind cu litoralul ocupal de greet. suprematia for pand la Marea Neagra. dupa presedintele. dar numai in calitate de Noviodunum (Isaccea). dar numai dup. In fruntea ei se prizonier la romani. care in regatul sau. se numea Uniunea de pe care cazu in mainile lui Crassus prin actul de Pontul stingsi se bucura de o larga autonomie tradare al unui grec. Organizarea provinciei Moesia pesters numita Keiris. si isi avca stravechiul obicei al semintiilor moeso-geto. imparatul Tiberius Dobrogei. Crassus sc arunca asupra vccinului pentru o mai buns administrare a nevoilor acestuia dinsprc miazanoapte. Uniunea aceasta.Chr. in partite basarabene. supusii lui Dapix ridicard in graba tot ce aveau mai de pret si se retrasera impreund cu turmele for intr-o mare 3. asupra regclui locale.27 toare una cu alla. Tot atunci. Pentru a nu ajunge locals. pentru Pentapolis un comisar Ziraxes. yeti T invins". (Cala Chioi). Durostorum (Silistra).Chr. avand moneda. Pontului. in caz de nevoie. intre Ulmetum si Histria. romans. ca Aegissus era un oras une numita Pentapolis. proprie. rege clientelar al Romei. verit prin nimic. Dio Cassius povesteste ca in fata gestu. care isi avea Dupes sangeroasa isprava asupra lui resedinta la Singidunum (Belgrad). s-a numit. prin primirea in federatie a in sus. spre vecinul sau dinspre rasarit. cats vreme partea vestica barea regiunii dintre Dunare si Balcani pana la pans la Dunare era nelucrala si aproape litoralul pontic in imperiul roman. Carsium (Harsova). probabil una din cele ce se pot vedea si astazi la locul numit Gum In anul 15 p. fluviu. Crassus care se mandrea ca romanii sunt Din relatarile lui Tacit aflam ca terito- stapanitorii popoarelor. afla un consiliu sau o dicta. Beroe (Valea Hogii). zicand: riul Dobrogei si Cadrilaterului de astazi in pri- "Stapanitori da. trupele Dunarii. Arubium (Macinul). romanii extinsera (Turtucaia). metropola dacice. avand drept. prinzand de veste Pentarhului. Dapix. Crassus organiza guvernamantul militar din dreapta urmari pe fugari pand la gura pesterii. avea ogoare tenta indarjita a triburilor misice de pc malul bine cultivate si era bine populates. unui al saselea oras. a. care isi alegea una cu sfetnicii si colaboratorii sai. numeroase targuri. refractari fata de stapanirea mul dobrogean. Sub comanda guverna- de pe tarmul Dunarii. Crassus ar fi (Eski-Sarai).Chr. unde Dunarii intr-o provincie numita Moesia. supusa guvernatorului Moesiei. romane acolo unde prezenta for era urgent 0 alts capetenie a misilor replica lui ceruta de imprejurari. adica prefect al tarmului Anlonius Hibrida le-ar fi pierdut in anul 61 marii sau al Pontului stang. avand largi atributii administra- ca regele Ziraxes s-ar afla in cetatea Genucla tive si judecaloresti. luand In localitatile acestea salasluiau gelii sub proteclia for si cetatile grecesti de pe tar aspri si neciopliti. ridicandu. care devenisera mai apoi deopotriva cu Carsium si Durostorum pe fluviu chiar Hexapolis. dupa dadu ordin ca aceasta sa se astupe pentru ca populatia moesica din aceasta regiune. Regele Dapix fu deosebire de uniunile similare de pe litoralul asediat de romani in cetatea sa de resedinta asiatic al Pontului. iar mai spre mare era cetatea Genucla 42 www. Ovidiu arata. imparlil in cloud regiuni foarle putin asemana- Astfel reusi Crassus in anii 29 . numit pentarh. Cuis izbanzilor sale asupra misilor. Targurile pomenite de Tacit in partea de regele Roles se mai menlinu 'Inca un limp oare. adica uniunea celor vechi. Novae (Sistov). Transmarisca In deceniile urmatoare. sub pretextul ca acesta ar 11 pastrat special Cu titlul praefectus ozae maritimae sau steagurile romane pe care proconsulul G. praeses laevi Ponti. Capidava ridicat mausoleul de la Adamclisi nu este ade. resedinta la Tomis (Constanta). Axiopolis (Cernavoda). acest prilej Pentapolis a fost scoasa de sub torului sau sa se inaduse in pestera murind de au tori tatea guvernatorului Macedoniei si foame.ro . inconjura cetatea pe apes torului Moesiei statea si flota de la Dunare care si pe uscat si o sili la capitulare. dar fares sa patrula necontenit in susul si in josul marelui poata prinde pe regele Ziraxes care. fugi pe tarmul stang al uscat si transporta. Orasele acestea formau o uni.Chr. rasarit a Dobrogei erau Aegissus (Tulcea). sa zdrobeasca cu mare cruzime rezis. Singur. Cu gelii nenorocili sa fie siliti sa se predea invinga. Ea intrelinea legatura cu armata de si in graba comorile. in amintirea Troesmis (1glita). Crassus. lui disperat al regelui tor. in batalia de la Histria contra gelilor exercita controlul administrativ asupra uniti cu bastarnii. Partea dinspre rasarit.Ion Nistor concursul romanilor contra regelui Dapix. iar Troesmis era o veche cetate getica cinci orase pontice. Acest prefect a.dacoromanica.

Inscriptiile Costin: "tar cum al lie acest nume Vlah de pe descoperite in timpul din urma ne-au pastrat Flab hatmanul Ramului. care itor. suferind trul la Troesmis (Ig lita). nu o granita military bine pazita si in consecinta ni s-au pastrat. Trei cum erau bessii. sciti. gura vorbd in limba latind. deprins acolo si limba getia. basme sunt. si tori din Basarabia si Moldova. magistrat si seri- de Fier. iar viata econo- mica ajunse curand la mare inflorire. cronicarii Renasterii plasmuird pe eroul ano- cata de rdul Cebrus (Tibrita) care se varsd in nim al vlahilor. Ovidiu cunoscutele sale opere literare Tristia. Lucius Pomponius Flaccus. Pe ca pe vremea sa in Tomis nu se gdsea nici un calea aceasta s-a initial marea opera de singur om cu care sa fi putut schimba o sin - romanizare a miso-geto-dacilor de la Duna re. romanii creard conditii priel. Localitatile 4. ambele atacuri furs respinse de roman!. cu cen. Dupes Ptolemeu. Aruncius Flavius. numele mai multor guvernatori ai Moesiei pre- cum: Flavius Sabinus. Moesia putea contribui cu 15 impotriva cetatii Troesemis (Iglita). damentului la Novae (Sistov). Prosperi. precum au scris unii." Emilianus Pomponius Pius. din nenorocire pentru stiintd. Prin asezarea bazelor de pe urma gerului. cetatii impotriva barbarilor navalitori. tatea noii provincii determind pe impdratul Asaltul impotriva cetatii Troesemis fu respins Domitian sa faces o noua organizare adminis. Acolo a scris anume Legiunea I-a Italics. cu ordinul coman. Tot de la Ovidiu Prin restabilirea linistii Sl ordinii in aflam ca pe timpul exilului sau dintre anti 9 - noua provincie. cu succes grape energicei interventii a guver- trative a Moesiei. Flaccus este faimosul batman ramlean din care tala la Durostorum. dar cerealele ei la aprovizionarea Romei. ceiurilor grosolane ale bastinasilor. Ovidiu a structia de turnuri de veghe in punctele strate. adica bar. Numdrul limesului dunarean. Claudia. sarmati. sporlurilor pc care le aranjau in cinstea zeilor bari. Acest Singidunum si Moesia Inferioara. construite dupes cerintele Inferioare a fost poetul Ovidiu Naso. prin drumuri sapate in stances. Plautius Belianus. unul in anul 12. care in cei militare. sarmatii si bastarnii. anume: Moesia Superioar. foarte mult pe poetul surghiunit si -1 facurd In escadroanele si batalioanele auxiliare chiar agonotet. adica al romanilor. Pe timpul imparatului Tiberius s-au noua ani de exil petrecuti la Tomis (Constanta) desfundat in parte si strdmtorile de la Portile se manifests acolo ca soldat. indreptat populatiei spori din an in an. Tullius Geminus 43 www. 17 nu s-au produs decal cloud atacuri asupra nice pentru propasirea ei culturald.4 cu centrul la primul sef politic si militar al provinciei. care in si spre distractia spectatorilor.5 Traind acolo intre greci si get!. Viata lui Ovidiu in exil la Tomis moeso-getice de-a lungul Dundrii furd ocupate militareste de romani. cu garnizoana la Durostorum aldturi de noii sal concetateni. Legiunea a DC-a Ponticele si Epistolae ex Ponto. avand capi. ca si misi. limesul dunarean deveni poezii. in care a scris si gice mai importante. Ovidiu faceau legatura cu capitala provinciei avu prilej sa cunoasca si alte semintli barbare Singidunum prin Viminacium (Costalaci). Istoria Romanilor a regelui Ziraxes al miso-getilor. astfel ca contra cetatii Aegissus (Tulcea) at altul in anul dupes anul 70 p. adica presedinte al serbdrilor si romane puteau intra si neromani.ro . Grecii din Tomis cinsteau greu accesibild barbarilor din stanga Dundrii. dad. inzestrate cu garnizoane Cel dintai cetatean roman care a fost silit pentru trupele de granita si legate intre ele cu sa deschidd drumul romanizarii Moesiei drumuri strategice.Chr. El a luat parte. zice Miron Dundre mai sus de gura Jiului. si natorului Moesiei. geti. era mar. la apararea (Silistra) si Legiunea a V-a Macedonia.dacoromanica. El o imparti in cloud. urma indelungatului serviciu militar Ovidiu arata in una din scrisorile sale deprindeau limba latind si se romanizau. navali- legiuni isi aveau garnizoanele la Dundre. care. a murddriei si a obi- militare de-a lungul fluviului si prin con.

Patrunderea romanilor in valea Siretului si a Trotusului 7. Campaniile de represiune in Transdanubia 12. 2. inceputurile organizatiei administrative romane a Transdanubiei 3. nesigurantei si nestatorniciei vremurilor. ridicat aci. Tivoli in Italia arata ca guvernatorul Moesiei. Ridicarea valului nurnit Brazda lui Novac sau Troian 1. Aparitia numelui de Transdanubia pentru Moldova si Tara Romaneasca de mai tarziu 2. n-a Transdanubia.Chr. Stribaterea romanilor in vane raurilor Buzau. de unde ridica sale in Transdanubia o fasie de pamant din 100.000 de transdanubieni si-i colonizes in sesul muntean in fata Iagarelor de la Ratiaria Moesia. pentru apararca limesului duna- ata si la cronicarul crestin Lactantius care rean. Sarmatii in Transdanubia si iagizii de la Tisa 4. Atitudinea romanilor fata de populatia geto-daces 11. Ialomita. Dupa cercetarile mai recente. p. Novae (Sistov) si Oescus (Gigau) §i ar fl tre Nistru.ro . 0 alts inscriptie descoperita la tive. pe care Herodot it daduse tarilor romane limesului dunarean. care se tive romane a Transdanubiei intindea din valea Oltului pana la tarmul Nistrului. Sextus Tiberius Placetus Silvanus Aelianus. trecu cu Aelius Cato ar fi cuprins cu ocazia expeditiei ostirile sale in Transdanubia. (Arciar). cuprinzand astfel Muntenia si intrucat Transdanubia. inceputurile organizatiei administra- Regiunea aceasta de ses si dealuri. Urme romane in valea Bistritei 8. Aparitia numelui de Transdanubia transdanubiana . Cucerirea Cetatii Albe din limanul Nistrului 6. In scopul acesta guvernatorul Mocsiei rita sa primeasca incctatcnirea si in istori- Sextus Aelius Cato intreprinse Inca in anul 4 ografia romans. Numirea aceasta pentru regiunea din.carrnuita ca un fel de exposotura administra- Danuvium -. putut 11 organizata intr-o provincie romans. vedem cum ofi- cialitatea romans abandonase numele de Dupa cucerirea Moesiei si consolidarea Scitia. Arges. Dunare si Carpati o gasim mention. Imparatul Augustus sustine in inscriptia regiunea aceasta de margine a fost privity de pe monumentul de la Anoka (Ancana) ca a totdeauna ca o anexd a Moesiei Ad Moesiam trecut cu ostirile sale dincolo de Dunare trans . Numele carpilor la originea denumirii muntilor Carpati 9. Nu- curand privirile asupra malului stang al mirea aceasta a fost introdusa de curand in Dundrii.Ion Nistor Capitolul III PATRUNDEREA ROMANILOR IN TRANSDANUBIA 1. pentru a-si asigura acolo capete de istoriografia germana de Karl Patsch si ea me- pod. era numita de romani.dacoromanica.mater eius transdanubiana - pentru Moldova si Tara Romaneasca de care fugise de groaza barbarilor in Dada noud mai tarziu a imparatului Aurelian. valul cunoscut sub numele Valid cel Mic. romanii isi indreplara ciscarpatine prin eel de Transdanubia. o expeditie de recunoastere in stanga Dundrii si patrunse adanc in sesul muntean pe urmele lui Alexandru cel Mare si Lisimach. Astfel. Olt si Jiu 10. Tribune carpilor si costobocilor din muntii Moldovei. Expeditia imparatului Augustus contra geto-dacilor si fortificarea capetelor de pod din Transdanubia 5. din cauza Moldova de mai tarziu. arata ca mama imparatului Maximianus era o ale carui urme se vad pans astazi si care se 44 www.

la nord de Calafat si duc grupurile de barbari reprezentati pe monumen- in formarea unui arc pand la lacul Greaca. guvernatorul Gnaeus Cornelius Ancira. in fata Durostorului. Septimius Severus acordase cetatenilor din care. Expeditia imparatului Augustus con- nubia. pe timpul sau. raspan.* se aseze in 5. Istoria Romardlor pornesc de la Cetatea. De acolo sarmatii navalira spre fluvi. pe care Herodot o aratase in partile Marti de la Marisca (Oltenita) si de la Zimnicea din Caspice. Pribegirea sarmatilor spre campia la Tisa Tisei slabi simtitor puterea ofensiva a barba- rilor din Transdanubia. se Tyras anumite privilegii fiscale. alegand razbotezard dupes limba for in Danapris. capetele de pod de pe malul stang al Dunarii de sul dunarean se asociasera cu vremea si sar. barii din sesul muntean.000 dintre ei si i-ar fi colonizat in regiunile pustii din Transda. prin jafuri si pradaci.dacoromanica. februarie 201. La razboi porneau calari si Albe de catre romans poate fi stabilita foarte cu lanturi de gat pentru ferecarea prizonierilor. s-a organizat de pod din Transdanubia un comandament special al Dunarii de la Portile de Fier pans la gurile ei. Tot cu acest prilej Cato. malul stang al Dunarii. Sarmatii erau o semintie (Barbosi). pe care magistra- astfel ca figurile for se pot distinge usor din tul suprem al cetatii Publius Aelius Calpurnius randurile barbarilor de pe coloana imparatului o adaugase la textul unui decret imperial din Marcus Aurelius din Roma. in curs al fluviului. Cucerirea Cetatii Albe din limanul regiunile Tisei. Magus in scopul acesta vadurile Dunarii cele mai si Danastris. fruntea legiunilor sale de la Dunare. adica un pas inainte in interiorul Transdanubiei.o noua razie impotriva imparatului Augustus. care preamareste faptele de arme ale Lentulus intreprinse . acestor trecatori in contra unor atacuri masive despre care Ovidiu sustine ca. Ei purtau barbs si plete lungs st aveau pe din limanul Nistrului. Plinius arata ca iazigii cuprin. lacuri si balti si inlesnesc astfel legarea prin care se pomeneste asa de des in istoriografia poduri stabile sau plutitoare. In anul 6 p. numite iazigY. strabatand muntii si ajunsesera SA. Bug si Nistru. Iazigii sarmatici din lun. marele fluviu in toate 'razboaiele pasta in zilele pul de fata sub forma de IVipru. pen. 4. care puteau fi intreprinse oricand de catre bar- era tot atat de sarrnatica pe cat era de getica. romanii intreprinsera die Tisei. La aceste vaduri. in urmarirea gintilor dacice . lesne cu ajutorul unei note. impodobite cu figuri in diferite culori. de la Sucidava ile scitice Borysothenes. cu fetele for tatuate. din fata Noviodunului. Nistrului sesera sesurile Tisei de Jos. Figurile orasului se invrednicira de aceasta inalta for grosolane se pot distinge si ele usor din 45 www. la Cartal.Chr. Data cuceririi Cetatii cap caciuli frigiene. Romanii se folosira de La semintiile autohtone geto-dacice din aceasta slabiciune pentru a cuprinde si a intari Transdanubia care patrundeau mereu in lime. noastre. est de Giurgiu. arica. Hipanys si Tyras. Triburi sarmatice trecura si Calafat si Giurgiu fu ridicat pentru apararea Dunarea in Moesia si indeosebi in Scitia Minor. vechea asezare greceasca Tyras (Cetatea Alba) uni. Primul for obiectiv in aceasta directie era deau groaza in jurul lor. pornind si ei din regiunile caspice.ro . aflam ca. imparatul trecuse. strabatand intregul gerea getilor din Moesia. iar in anul 11 Din cuprinsul celebrei inscriptii de la p. de la Paloda matii si roxolanii.Chr. Alte triburi sarmatice. dupes tra geto-dacilor si fortificarea capetelor cum se va vedea. Pe acest decret revarsard asupra Moldovei si Munteniei. ar ft ridicat 50. izgonind de acolo triburile dacice. fata lagarului de la Novae. dupes infran- barbarilor transdanubieni. le (Celei) din fata lagarului de la Cescus. de la Ca larasi. Valul mic dintre medievala. care se retraseth in codrii si Dupes asigurarea capetelor de pod de pe muntii din apropiere. la tul comemorativ de la Adamclisi. careia ii urmara mai apoi si altele. Sarmatii in Transdanubia si iazigii de lui roman. Nomenclatura aceasta sarmatica prielnice. marele magistrat avu fericita inspiratie sa tru a ingrosa randurile in necontenitele for insemneze cu mana proprie ca cetatenii asalturi impotriva limesului dunarean. batand pe barbari. Prin decretul acesta imparatul Inruditi cu sarmatii erau si roxolanii. patrunsesera in sesul muntean pans la Olt.Dacorum gentes - din Transdanubia pentru a le supune imperiu- 3. malurile Dunarii se Tot sarmatii inlocuisera si numele de Scitia tidied deasupra imprejurirnii de nesfarsite pentru aceste regiuni prin cel de Sarmatia. care au servit ca trecatoare peste s-a pastrat pentru fluviile acestea pand in tim.

Tecuci). Cismesti (jud. Rapele de la confluenta ajunse sub dominatie romans. pare foarte verosimila. Urmele arheologice arata limanul Nistrului. Neamt. Bacau). obtinem exact anul 56 cand Cetatea Alba Bratea (jud. care isi avea garnizoana in Moesia. a putut fi dezgropata o intreaga asezare la aceeasi cohort& romans. Patrunderea romanilor in valea cercetatori asaza si Petrodava. De la Tyras in sus. La Calu. la mijlocul drumului care lega Paloda deal cu numele semnificativ de Horodistea. ca si Cetatea Alba. care. Putna). Descoperiri detasament din Cohors Hispanorum Veterana arheologice din aceeasi epoca s-au facut la Equitata. Prin Tyras trecea atunci marea identificare cu Augusta. precum se vede aceasta si din bogatele resturi sarii a 145 de ani de la incorporarea cetatii in de ceramics. Dar pe langa importanta sa ca regiunile acestea serveau inca din epoca strategica. Prin simpla operatic de gasit uncoil chiar in tumuli grupati in chip de scadere a anilor 145 de la data decretului din cimitire in localitatile Basanesti (jud. Cetatea Alba In trecatoarea de la Oituz-Bretcu s-au se gasea chiar la mijlocul drumului dintre dezgropat ruinele unui castel roman. precum arata (Poiana) de la confluenta Trotusului cu Siretul. provenind de Calu. la Piroboridava. Piroboridava era un important centru de comu. si anume ZargYdava si Tamasidava. Ca punct si centru comercial de prim rang. preromand ca hinterland pentru coloniile nea si un mare rol comercial in randul coloni. mentionata de ruts iaziga pentru traficul international. detasamentele ei si la Cetatea Alba si Asezarea este suprapusa unui strat mai vechi. pe un pinten de nicatie.I. Nu este insa mai putin ade- care romanii se grabira sa-1 ocupe. care s-au imperiul roman. localittill. arata ca drumul care ducea pe Trotus Bosforului al lui Mithridates. Rolul insemnat pe care Cetatea Dunare decal pe linia Palonda . Bacau). precum geto . Prin ocupalla Cetatii Albe. Transdanubiei se evidentiaza si prin faptul ca ea avea privilegiul de a bate moneda proprie. pe bil mail dificultati. Inca alte cloud apa prin mijlocirea fold moesice. (Barbosi) cu Augusta (Oituz). unde s-au gasit care atinge linia de la revarsarea torentului caramizi cu inscriptia COH. Homocea (jud. Nu incape insa nici o indoiala ca ele se vor fi aflat undeva mai sus. 7. Tazlaului cu Trotusul. era Piroboridava mereu viata economical romans. tezaurul de monede romane din anii 54 . 201. a carui Histria si Olbia. pe langa Piroboridava. Veteranul roman care isi gasi carpatic. pc care inclines a Siretului si a Trotusului o identifica cu Piatra-Neamt.dacoromanica. Acolo. Urme romane in valea Bistritei Celalca Alba depindca in celc militare si administrative de guvernalorul Moesici Infc. 0 alts veche asezare geto-dacica a fost Regiunea din preajma acestor drumuri ciescoperita la Izvoare. Comunicatia cu imperiul se facea pc in sus. cum erau calea iaziga si cea lizatiei neolitice din spatiul carpato-dunarean. pe valea Siretului sau a afluentilor acestuia. romanii Domnesti (jud. iar pe uscat. care s-a gasit la Nistru panal la granita regatului Pontului si Bretcu. ajungea la Partiscurn (Seghedin) de moartea la Bretcu nu putea ajunge acolo de la dincolo de Tisa. 46 www.H. in apropiere de Piatra- era Inca din epoca preistorical bine populates. imprejurare Barbosi la Poiana lega Pentapolea greceasca de care constituie o elocventa dovada pentru con- pe litoralul dobrogean cu liniile de mare traffic tinuitatea domeniului etnic geto-dacic al civi- international.S. care avea. langa Sascut. de arme si de oseminte. 0 diploma pornea de la Tisa si ducea departe.ro . am vazut.dacica din vremea suprematiei romane. dobandisera un important punct strategic in Cihau (jud.211. Casin §i la Fantanele. pand la trecatorile Carpatilor. a pe drumul anevoios care lega din vechime caror identificare n-a putut 11 falcuta 'Inca pans cetatea greceasca cu Histria. ilor grecesti de pe litoralul pontic. Gcograful Ptolemeu mai arata pe Sirel rioare. stationa un care a fost dezgropat la Bacau. Identificarea pe teren a acestor localitati intampind incontesta- Un alt punct strategic important. grecesti de la Dunare si de la mare. noua cucerire romans mai indepli. strabatand Moldova si podisul Dada Carpatina. probabil varat cal in partile acestea moldovene a pulsat deodata cu Cetatea Alba. Drumul pe Siret in sus de la apartinand civilizatiei neolitice. servea ca pornea la randul sau spre apus drumul linie de comunicatie intre Moesia Inferioard si roxolan. dincolo de mifitara romans din anul 92. unde unii 6. Tecuci) si. in prezent. care Ptolemeu. Covurlui). asezat in Campia lui Dragos.Piroboridava - Alba it exercita in viala comerciala a Augusta.Ion Nistor favoare imparateasca chiar cu ocazia aniver. roxolana.

serrilor. Estee lui flatus. Suceava si Bistrita. Populatia autohtona din acesti munti Astfel. de la piscurile intai ale erei crestine si anexate Moesiei Tatrei pand la Portile de Fier din stramtorile Inferioare ca unitate administrative autonoma. lalomita. In actele medievale care pornea de la Flamanda.ro . Triburile carpilor si costobocilor din material arheologic. regele costo. care se hraneau din raurilor Buzau. la Copaceni-Racovita. romanii costobocilor si carpilor. Pe calea aceasta ea putu fi castigate cu vremea pentru limba si civilizatia romans prin zilnicul contact cu organele administrative si 9. Arges. care cuprindeau care impusera numele for unor masive de Muntenia. 0 inscriptie din latia geto-daca anul 180 aminteste de Zia. In tabula lui Pentinger din de-a lungul Oltului pana la Turnu Rosu. prin Rosiorii Alpes Nivium. precum ade- veresc numele for de personaje ca Natoparus. Sabitus. Piepori roman!! practicau o politica de prietenie si con- regis Costoboensis". pentru a produsul muncii indigenilor. Mai sus tard o tinuta prieteneasca fata de romani. sarmatilor.. Fate de populatia indigena geto-daca. se intinde valea Buzaului muntii Moldovei. Carpatii apar sub numele de Castrele romane se gaseau la lanusesli langa Montes Bastarnicae. de .a. ciliatie. Ea indurase cu resemnare stapanirile trecatoare ale scitilor. iar in speta carpii geto-daci. Costobocii se inrudeau de-aproape cu dacii. dupa semintla sarmatica Piatra Olt. care haladuiau in vre. la nord-vest de vremelnic triburile barbare ale bastarnilor si Pitesti. dupa tribul serrilor spre rasarit se gaseau si pe linia exterioara din neamul alanilor. uxor. Urme de caramizi romane sporesc mull dacice a carpilor.tiile sesului sera tiraniei Ion La randul 'or. la Bivolari. Daca. Romanii mai desfundard si vaile roxolanilor si bastarnilor. 0 inscriptie romane.Serpe. vedem cum regiunile transdanu- erau geto-dacii. la poalele carora salasluisera trat la Copaceni si la Ciurnesti.muntii spre Campulung. patrunsera pana la Drajna. numirea Carpatilor s-ar datora semingei geto. Urme de inta'rituri s-au mai pas- muntoase. biene dintre Olt si Nistru. romanii patrunsera adanc gasisera adapostul se numeau Carpati . Se pare de Vede. Ammianus Marcellinus numeste Boronoaia si la Radacinesa Statiuni avansate Carpatii Montes Serrorum. Moldova si Basarabia de mai tarziu munti. Sarmatia. de sus. 10. cu larga ei de pc artibele maluri ale marclui fluviu. Urluieni. Dunarii. geto-dacii adop- muntean si ale regiunilor de dealuri. localitate asa de bogata in Neamurile stapanitoare din Trans- danubia nu erau legate prin nimic de glia 47 www. controlata de comandantii militari din garni- Vecinii carpilor dinspre miazanoapte zoanele de pc malul drept al Dunarii si de erau coslobocii din Moldova de sus de unde comandorii flolei moesice din porturile fluviale incepea. unde s-au gasit mea aceea in regiunile muntoase ale Moldovei caramizi cu stampila armatei romane. revarsa Argesul in Dunare.lasand astfel sa se inteleaga ca romane dezgropate la Jidovi. pentru ca mai apoi sa se extinda asupra furs cuprinse de romani in cursul veacului intregului arc al Carpatilor. precum arata caramizile carpilor . larva Pitesti. la a bastarnilor. Atitudinea romanilor fata de popu- Pieporus. erau Cara indoiala triburile dacice si getice ale Pe Ialomita si afluentii ei in sus. Drilgii s. Olt si simtea strans legata de pamantul strabun Jiu datator de hrana. dupa Ptolemeu. Pe valea Argesului Ptolemeu arata ca muntii in care carpii isi si a afluentilor lui."Zia 7Yati glia. de neam dac. Ialomita. bocilor .ptipe Siret. adica Muntii Zapezilor. Sapata de Jos. Moldova. de unde izvoraste Siretul si principalii In fata Transmariscei (Turtucaia) se sai afluenti. secolul al IV-lea. sotia lui Pieporus. cap de pod pentru unitatile armatei de uscat. extindere dincolo de Nistru. Numele carpilor la pe care romanii o folosird pentru apro- originea denumirii muntilor Carpati vizionarea tor. celtice si in urma romane. Istoria Romanilor 8.dacoromanica. mai jos de Gura latinesti sunt adeseori pomeniti sub numele de 011ului si ducea sus spre munti. gasita la gura Ialomitei Continuatorii acestei vechi culturi arata Ca punctul acesta fusese ocupat de autohtone improspatata mereu prin influente romani pentru a servi ca escala pentru flotila si culturale scitice. pe care ii aservi- putea exploata mai bine boga. Arges si Olt. insa ca numirile acestea asa de variate pentru de unde se putea trece la Jidovii de langa Carpati se refereau numai la anumite masive Campulung. Strabaterea romanilor in vaile cu unitatile militare. Populatia autohtona se raurilor Buzau.

tarnilor si roxolanilor pe fratii for prinsi. daci le-a eliberat pe fratii Tor. mate-rial arheologic de provenienta indigena. multumi numai cu aceasta izbanda. Homocea. elogiul arata ca. cu marl jertfe reusi guvernatorul provinciei la Crasani pe Ialomita.Chr. precum prinse o campanie de represiune unde-i si cele de la Horoistea Calului si de la Izvoarele infranse si-i silt sa se supund autoritatii de langa Piatra au scos la iveala un bogat romane. Nu cunoastem proven! decal de la o populatie asezata. ci intre- Rapele. Era acesta al doilea caz de dislocari masive de Dar oricat de mare ar fifost grija barbari. cand explica faptul Ca semintiile barbare care acesta li se oferea. pribegiti acolo. In schimb insa. trecand din deal in vale. Materialul indigen nu putea nunie asupra accstei campanii.000 de transdanubieni.Ion Nistor locals. Bogati si in Moesia. on iar raza for de aprovizionare se extindea luati prizonieri de la adversarii Tor. de a se ridica impotriva invadasera in Transdanubia s-au risipit in romanilor cuceritori. la 7Yr/0s/ripe Prahova. si pentru aprovizionarea Romei. Dezgroparile arheologice care s-au Astfel navalira ei in iarna anului 67 p. De la unii dintre Ostirea romans se aproviziona din Trans. Toata grija muncii si a dents. comemorativa din anul 73 p. Izvoarele timpului nu ne-au pastrat ama- dar si de import. Cu acest prilej. se vede ca.ro . matiei romane asupra Transdanubiei. In fine. provincie. De aceea.dacoromanica. Garnizoanele ratiei steagului roman. Starile arata Ca el a mutat in Moesia mai mult de acestea de lucruri au dainuil in timpul supre. Tiberius Plautus limesul dunarean se importau chiar din Silvanus Aelianus a fost primul guvernator al Grecia. la Ta tarastt. in anul 4 48 www. iar regilor departe asupra regiunilor transdanubiene. langa Roma. cu femei. Cele mai multe dintre acestea duceau o in Transdanubia si pentru propasirea ei eco- viata nestatomica. capeteniile triburilor geto- productiei apasa asupra indigenilor. indeletnicindu-se numai cu nomics. Numai Stoenesti pe Dambovita. de preferinta descoperita la Tivoli. cu si a-i alunga peste Dunare. intelegea sa renunte la viata libera si indepen- altaici de mai tarziu. statornicind astfel pacea provinciei si aceasta cu atat mai mult cu cat stim Ca anu.000 de oameni. asigurand linistea imperiului din aceasta mite piese de echipament pentru trupele de la parte. Comana si peste Dunarea inghetata si patrunsera adanc Popesti pe Arges. populatia Transdanubiei din acea vreme se compunea din geto-dacii autohtoni si din roxolani si bastarni. Din 11. randurile acestora ridica Aelianus pe acei danubia 100. spre a-i supune ado- foarte mult cautate de romani. In scopul acesta ei se toate vanturile. a-si deschide drum prin el in Moesia romans. el -a adus regi pana Indigenii se bucurau de protectia marelui atunci necunoscuti sau dusmani poporului imperiu. trimitand din acea tara multe grane Transdanubia. Dar el nu se asezarile moldovene de la Barsanesti. o inscriptie grecesti din coloniile pontice. Tot el a restituit bas- romane din Moesia Inferioara erau numeroase. facut la Zimnicea. Oltenita. prima romanilor pentru mentinerea linistii si ordinii find cea efectuata de Aelianus Cato. nici locul din eampia munleana unde s-a dal obisnuita cu munca si iscusita" in diverse batalia dintre romani si geto-dacii aliati cu ro- indeletniciri mestesugaresti. patrundeau pana in cele mai departate puncte Din cuprinsul acestui interesant elogiu ale ei. Domnesti si Cibau.Chr. 100. asezata acolo Secerile care s-au dezgropal la Drajna in amintirea faptelor razboinice savarsite de arata ca agricullura constiluia in varsta de vileazul guvernator al Moesiei. Asa se dace nu lasau sa treaca nici un prilej. Bratea. iar produsele muncii for agricole erau roman pe malul Dundrii. acest barbari. Tiberius bronz una din indeletnicirile principale. cats vreme populatia indigena uneau cu roxolanii si bastarnii sarmatici pen: geto -daca a ramas neclintita la vetrele sale tru a ataca necontenit limesul dunarean spre strabune. devastand totul in calea Tor. Aelianus a primil in schimb danubia cu cereale. pe care ii muta in Moesia. Giurgiu. pe Plautus Silvanus Aelianus. cu copii. pentru a regiunile muntene si moldovene erau pline de spori numarul contribuabililor din aceasta sate geto-dace strabatute de viata romans. Elogiul de la Tivoli Tanga cresterea vitelor si pastoritul. carne. si negustorii greci si I ntreprinzatorii Moesiei care a usurat lipsa de paine a poporu- romani umpleau drumurile ce duceau prin lui roman. cand impreuna cu principii si regii Tor. piele si Lind si ostateci. pentru popularea imperiului. dar si obisnuita xolanii si bastarnii. ca si navalitorii uralo. populatia autohtond geto-daca nu razboiul si vanatul. Campaniile de represiune in Trans. a fost cu importul de produse straine. la Barbosi si Poiana pe Siret. la Monteoru in partile Tiberius Plautus Silvanus Aelianus de a-i opri Buzaului.

pe timpul lui cazura -in captivitate. gasit Ia Cotofancsti (jud. se numea Troian. &parte. ce se invoira la adorarea steagurilor romane. Novac sau Troian Pe la finele secolului I p. Arraba temei si ridicarea marilor valuri romane. in geana lacului Brates. 49 www. mai sus de Cetatea Alba. uncle marcheaza vcchca linic dc de pericolul care ii ameninta si de accea adop- granita a Bugeacului cu atingerea lacurilor tara masurile de aparare impuse de impre- Catalpugsi Conduc pentru a ajunge la limanul jura'ri. Unele dintre capeteniile Mircea. Carnesutum din Transdanubia. al carui hotar acestea furs duse dincolo de Dunare impreuna ajungea pand la Troian. Coif de aur.ro . operatiile for viitoare impotriva geto-dacilor si torat asupra Crimeei si asupra regiunilor de la sa stavileasca prin santuri si valuri ridicate pe gurile fluviilor Bug si Nipru. infrangerea barbarilor a fost asa de Nistrului. valul trece Pallid in La randul tor. ocupand si fortificand orientate in migrarea for spre apus. adica pana la Brazda cu supusii tor. Panonia fu Jul Novac. I stori a Rom anilor p. Valurile acestea pornesc dc Ia Turnu imparlita in cloud unitati administrative: Sevcrin si pot fi urmarite de-a lungul linici care Panonia Superioara sl Panonia Inferioara. intre pose- zdrobitoare. Prut.Chr. gelo-dacii isi deters bine scama Basarabia. Valul acesta tatea imperiului si in regatul pontic si bospo. posibil a navalirilor barbare din rasarit si romanii cuprinsera puncte de sprijin si in exercitarea unui control cat mai sever asupra campia Tisei. cu Tulucestii. romanii intelescra sa-si dealuri. prin crearea de centre militare impor- Plautus Silvanus Aelianus asupra geto-dacilor tante la Vidobona (Viena). silind pe regii scitilor sa opreasca trului de la Barbosi a vadurilor Dunarii. pe Siret. de buns seams. De acolo valul strabate Moldova pana la pentru lovitura decisiva impotriva geto-dacilor.Chr. pana la Partiscum (Seghedin) si pana la linia 12.stif. desparte regiunca de campic de zona de In fclul acesta. a aparlinut. care si el Cara indoiala destinatia sa asigure romanilor exercitase cu putere si autoritate un protec. Brazda aceasta. Inca din anul 5 p.Chr. (Raab) si Aquinum (Buda). guvernatorul *Moesiei nu facea decat lui Novac si prelungirea ei pana la Nistru avea sa calce pe urmele regelui Burebista. IV i.. Prut. tei politici. In conformitate cu cunoscute pana astazi sub numele dc Brazda acesle insemnate largiri de granita. dovada ca acesta. Prin interventia fata garnizoanei de la Troesmis (Iglita). pozitil strategice ncccsarc Adjud. din impresurarea Chersonului. si valul Hinatesti. Ridicarea valului numit Brazda lui Muresului. Prin reluarea aces.d. pe vremea aceea.Hr. teren invazia barbarilor din rasarit. Prahova). romanii urmareau in prima linie Marta in mans cu ocuparea capetelor de salvgardarea intereselor for comerciale. probabil unci capetenii locale geticc si dateaza de Ia inceputul sec. incat multe dintre capeteniile for siunile manastirii Cozia se gasea. s-a pus poate cu oarecare (Altenburg). romanii isi consolidara de-a binelea stapanirea asupra In legatura cu izbanda lui Tiberius Panoniei. La Valid lui Isar. pentru apararea cen- ran. dupa lui Novac. Savaria (Sleinamanger). pe Plautus Silvanus Aelianus restabilise autori. pe cat pod si a punctelor strategice din Transdanubia. din vrcmc. Un val mai mic leaga in cerc Elogiul mai aminteste ca Tiberius convex Serpe. Tauruminium din fata Singidunurn-ului (Belgrad) si inaintara apoi pe Tisa in sus. ei patrun- necontenitelor miscari ale diverselor semintii sera acolo. servea. iar altele puse in libertate.dacoromanica. pana in valca Sire Lulu! la asigure.

cel mai acesta se putu afirma ca vajnic stapanitor al razboinic dintre numerosii sell de triburi ai geto-dacilor. Dupes toata probabilitatea. inclinarea miso-geto-dacilor spre dezbinare si individualism local. in frunle. eel mai energic si eel surprindere.ro . care infruntase tru- riu miso-geto-dacic. pe cei mai stralucitori dacilor asupra romanilor trezi din nou nadej.106 moartea lui Gneius Opius Sabinus. Regele Duras sau Diurpaneus. Diurpancus Dromihete rasa urmasului sau Oroles o tars trecu deodata comanda trupelor si coroana units si consolidates politiceste. dacilor. prede. concentra fortele mi. pregalind astfel climatul priincios si sa -1 urmareasca pana in Dacia. Cu gandul p. Regele Dromihete. . care vedeau in Diurpaneus un at noase ale stralucirii si vitejiei lor. Balcani. care au aruncat peste veacuri razele lumi- Balcani. Regele Duras sau Diurpaneus. Gneius si in fata primejdiei comune pornirile lor innas- Opius Sabinus. impreuna cu marii sal predecesori. Atacul neasteptat din partea s-a incheiat epoca scito-agalirsa.96) sa acccicrczc pregatirile de razboi p.) si a inccpul epoca dacica.. Regele Decebal Walla s-a dat la Nicopolis (Stari-Nikup) in intruchipa. infrangandu- care cazu insusi guvernatorul Moesiei. impreuna cu aliatii sal transdanubieni taramurile. era socotit de triburile litare geto-dace. Dromihete si Burebista. adica principe. astri de pe firmamentul politic al Daciei carpa- dea de libertate la semintiile miso-tracice din tine. in Moesia si biruind pe romani mai iscusit in conducerea lui. prin mestesugul razboiului.106). a Dunarii. Mahnit peste pentru receplarea limbii .). intr-o lupta extrem de sangeroasa. Al doilea razboi intre daci si romani 6. doilea Burebista. Luptele regelui Decebal cu imparatul Domitian 4. . Ion Nistor Cap 'tofu' IV CUCERIREA DACIEI 1.Chr. si a ajuns la pang ce izbuti infranga. Biruinta aceasta neasteptata a geto. care dainuise regelui geto-dac facu pe imparatul Domilian mai bine de patru secole (700 a. nume7 care in limba daces inseamna cel ce std viatA a lui Diurpaneus. Cu urcarea sa pe tron curand zadarnice. Noul rege al dacilor. Acesta a avut de sustinut ruptes de invazia scito-agatirsa. Situatia politica la urcarea pe tron a regelui Decebal 3. cute spre independents. sa-1 alunge pesle inceputul erei crestine la mare inflorire pc Wale Dunare. regele Duras.300 (81 . Primul razboi al impfiratului Traian contra Dacilor lui Decebal 5.si cullurii romane. 2. prede. cesorul lui Deccbal. pe Cornelius aduse cu sine renasterea civilizatici tracice in Fuscus cu misiunea de a infrunta indrazneala Transdanubia si Dada. Situatia politica la urcarea pe tron a cesorul lui Decebal regelui Decebal In fata acestor grave amenintari. restauratorul marelui impe. incerca sa prevind atacul din geto-dace un principe foarte priceput in partea romanilor. Numai sub urmasii lui Oroles.Chr.Chr. navalind in 86 p. predecesorul lui Decebal 2. masura de acesle grele infrangeri. Aceasta fusese intre- regelui Diurpaneus. care dainui si pentru a razbuna cu un ceas mai degraba ea alle palm sute de ani (300 a. de pe ambele maluri ale fia macedoneand a guvernatorului Lisimach. de trib reduse fortele lor ofensive si slabi pulerea lor de aparare pana 50 www. De aceea. Decebal (86 . primind multe si grele lupte impotriva regelui geto-dac. lupta in triburile it ridicard in fruntea lor.Chr. pretioase imbolduri cello-elenice. astfel ca sl regard a Daciei asupra lui Decebal.6 forma abre.dacoromanica. Domitian incredinta.Chr. Columna lui Traian de la Roma si monumentul de la Adamclisi 1. fost eroul liberator al geto-dacilor de sub robia Dar nadejdile aceslea se dovedira seculard a agatirsilor. Redobandirea independentei politice acesta.

cloud decenii un adversar periculos al imperiu. refaca si sa completeze aparatul de razboi al si anume din Moesia Superioara. romance trecu Dunarea la Oescus (Gigeu) in ta a barbarilor ameninta serios linistea imperi. Coalitia aceas. ajunse in fruntea geto. nu-1 descuraja pc Decebal de a incepe lupta sleaguri si imbelsugate provizii. fata Sucidavei (Celei) ceva mai sus de gura ului roman atat la Dunare. vrednic si adapost contra navalitorilor. Pentru a face fata primejdiei care it mult pornirea imparatului Domitian impotriva pandea la tot pasul. Luptele regelui Decebal cu imparatul intemeietori de tars a fost regele Decebal. Astfel deveni Decebal timp de imperiului. cand triburile era serioasa. care izgonise lese sa-si asocieze pe toti barbarii transdanu. zguduite de pericolul roman marea expeditie a romanilor impotriva dacilor care le. neintrecut subjugarea dacilor. de imperiul roman. Cornelius in conducerea lui. Fuscus fu ucis in lupta.Chr. El hotari sa atace pe Decebal din nou. In scopul tarii sale. care it ridi. dacii bateau in bine de cloud decenii. pentru apararea granitelor si a existentei gerii suferite. masini de asalt. Noul rege inte. la Lederata (Palanca) mai sus de gura Nerei. mai sus de valul Jul Novae. regele dacilor se grab! sa dacilor. Pornind pentru caz de razboi. pe linia in care regiunea purta coroana Dade! carpatice. Ea trebuie cautata in 51 www.ro . din Muntenia si mare numar de prizonieri. fortificatii decat prin lupte grele si sangeroase de naturale care serveau ca loc de refugiu si de imparatul Marcus Ulpius Traianus. cat si in dregerea infran. Locul infran- hotaratoare cu inamicii seculars ai patrici sale. Dio Cassius8 ni-1 infatiseaza ca pe un Catastrofa lui Cornelius Fuscus a trezit un om priceput in mestesugul razboiului si iscusit dureros rasunet in lumea romans. contraatac sl aplica romanilor navalitori una ca sa lupta dc aparare in contra romanilor din cele mai dureroase lovituri din cate suferi- decat pe triburile dace propriu zise. In fata atacului. ostirea impotriva romanilor cotropilori..Chr. Al treilea din acest falnic manunchi de 3. regele Burebista.dacoromanica. el trecu Dunarea tratative cu sarmatii din luncile Tisei si cu bas. roman se lass atras in cursa de adversar. Natalia trcbuic sa 11 avul loc undc- se bucura de neclinlila incrcderc a cona(io. cat si triburile getice de el fu in buns parte macelarita. Comandantul egal adversar al regelui Decebal. mai jos de Lugoj. intelegand cand trebuie sa Tacitus relateaza ca in urma acestei loveasca si cand sa se retraga. pentru a da cea mai stralu- cita dovada de virtutile for razboinice. cat si la Tisa de mai Oltului. dacii ajunsera si in Moldova de mai tarziu. dacilor unul dintre cei mai darji si neimpacati Imparatul se opri la Naissus (Nis) si incredinta adversari ai imperiului roman. trecu subit la regele Decebal nu se putea intemeia in giganli. Spre deosebire de marii sai predecesori. care. care it considerau vrednic de a intr-un Wren inchis. comanda lui Cornelius Fuscus. amenintau libertatea si independenta ambelor care cu greu poate fi identificata cu Tabia de popoare. gerii lui Cornelius Fuscus inca n-a putut fl fiindca avca o firc razboinica si indrazneata si identifical. adic5. Cornelius casera pe tron. Asa infra Decebal in de la Virninacium (Costolaci). imparatul chemarea sa la domnie. Pe langa un din Transdanubia. nalilor sai. aceasta o demonstra curand miso-geto-dace. Dar imprejurarea aceasta cuprinzand arme de tot felul. cu un an inainte pe Diurpaneus din Moesia. care Domitian a inteles sa lupte pans la jertfire de sine pentru libertatea si independenta regatului sau. ci mai curand de lupta in folosirea izbandei. si tarnii si roxolanii din regiunile nord-estice ale inainta pe rail Apo (Caras) in sus pana la Transdanubiei. angajand mesteri si tehnicieni acesta el incredinta pe Tettius lulianus cu con- romani si incheind cu vecinii conventii militare ducerea operatiilor in contra dacilor. Ca amenintarea din parlea romanilor azi. ameninta. Solii lui ajunsera si la regele Argidava (Varadia) unde trecu raul pentru a Pacorus al partilor pentru a-1 pune in garda ajunge la Berzovia (Jidovin). Fiindca pe vremea sa atat moe. ajunsesera dependente posesia unui bogat material de razboi. la Tapae. Istoria Rom'anilor la mijlocul secolului I a. un afluent al raului 77biscus (Timis) o alianta milliard contra romanilor care pe care it atinse mai jos de Lugoj. El era mester in sangeroase infrangeri nu mai putea fi vorba de asternerea de curse si iute la fapta. Vil in valca Oltului. situat pe Berzovia fata de primejdia romans si pentru a-i propune (Barzova). de dealuri se intretaie cu cea de munti. Domitian dezlantui campania contra dacilor. iar armata comandata sii din dreapta Dunarii. Ea n-a putut fi infranta retragere spre muntii impaduriti. Infrangerea lui Fuscus starni si mai lui roman. sera pans atunci din partea dacilor. bieni si sa-i mobilizeze in lupta inversunald Mandra de acest succes de arme. putura fl din nou unite sub din anul 87 p. asteptand momentul prielnic. Prin In cursul anului 87.

cipale si ardente ale imperiului roman. pe popoare. pretin- stratagema camuflarii.98). savarsind chiar Marcus Ulpius Traianus (98 . sub presiunea imprejurarilor Dada in provincie romans ". In felul acesta el Domitian solie de pace. In schimb. Imparatul ingadui. pe drumul pe care inain. a balranului Cocceius Domitian solia daca. oferea. derat al imparatului" si sa-i trimita chiar sub. Se prea poate ca romanii chiar devenise proverbiala. chiar fats de romani. de asemenea. Diegis.prieten si aliat. du-si amenintata pentru a-si reorganiza ostireasi a-si repara for - capitala. pe care romanii le ocupasera in urma sangeroasa a dacilor. pentru a nu romanilor spre resedinta sa. Domitian lua cunostinca de declaratiile de 0 schimbarc radicals in raporturile daco- supunere ale dacilor fats de imperiul roman si romane sc produsc numai dupes urcarea pe se arata dispus de a recunoaste formal pe tronul cezarilor a tanarului si energicului Decebal ca rege clientelar.9 care aducea cu sine un numar de prizonieri romani si bogate trofee de razboi. precum arata curmaturil de la Poarta de Fier. Stratagema prinse si ca Decebal. Pentru a opri inaintarea navalnica a cus. Lupta dintre romani si daci de bund seams vorba de regiunile dacice din a fost foarte apriga si s-a sfarsit cu infrangerea Banat. el facea pregatid aprige de razboi tul consimti sa recunoasca pe Decebal ca "fe. ingineri romani. ca unui prieten aliat ce pretindea a pul legiuitor al imperiului si bunatatea lui 11 in viitor. El accepts numai de forma rolul de Pentru aducerea la indeplinire a acestei rege clientelar al Romei si ingadui trecerea hotarari. dupes obiceiul invingatorilor. Regele se folosi de tehnicienii romani tase indata ce Decebal. in partite Bantarilor. Romanii isi dadeau bine seama ca Prietenii sai sustineau ca Traian obisnuia sal supunerea regelui Decebal fats de imparatul incheie totdeauna declaratiile pe care be facea Domitian nu era decat un simulacru la care se cu solemnul angajament: "Asa imi voi preface vedea nevoit. Primal razboi al imparatului Traian de la romani in luptele anterioare. Acolo i1 astepta inscriptia lui C. fratele lui Decebal. din preajma impotriva marcomanilor.117)10 care se obisnuita incoronare simbolica in persoana lui convinse. pe care dacii le luasera 4. care chiar in vremea aceea avea de de oricine. Velius Rufus de la Tivoli. mesteri si "optimus princeps". oricat de umili- ostasi dad pentru a impresiona pe adversar toare parea in ochii unui rcge energic si viteaz prin multimea ostirii sale. care avea motive sa se isi deschide drumul spre capitala lui Decebal . Asa se explica respins un atac pe care marcomanii si guazii ii perioada de pace si liniste din partea dacilor. increada in loialitatea regelui dac. undcva in Panonia. Urmasii sai pe tronul atunci sa fi cuprins capetele de pod din stanga imperial al Romei erau salutati cu urarea de a Dunarii de pe malul banatean si oltean pentru fi mai norocosi decal Augustus si mai buni a tine in frau pe dad si a-si asigura pozitii decat Traian .trunchiurilor de copaci sul sau. Izvoarele timpului ii considera ca langa arme si material de razboi. se intoarse Sarmizegetusa (Gra'diste). impara. retezati pand la inaltimea unui stat de om in Intelegerea cu romanii. imparatul. Solia fu bine primita de reusi sa readuca Dada in stare de aparare fats imparat. Este ostirea Iui Decebal. timpul domnici imparatului Domitian si chiar a Acolo. dar Cara sa-si fi insusit titlul de dad- Hategului. priori urmasului acestuia. dimpotriva. neprielnice. Decebal recurse la jigni susceptibilitatea regelui Decebal. in fruntea carcia se gasea Nerva (96 . vazan. strategice importante in vederea operatiilor El considera problema daces una din cele prin- viitoare. insusi Diegis. curand dupes venirea sa la domnie. Solia daces fu contra dacilor lui Decebal primita de imparat cu mulla bunavointa. se grabise sa-i trimita imparatului tificatiile cele mai ascunse. expeditiei for impotriva lui Decebal. Imparatul Traian ocupd un loc de frunte in sidii banesti. in tara dacilor. care se gasea la nord la Roma pentru a sarbatori izbanda asupra de Poarta de Fier de la Zaicani. guazilor si sarmatilor iagizi. in intreprinsera contra Panoniei. ii ingadui ragazul necesar pentru a determine pe invingatorul de la Tapae sa se se folosi de toate avantajele pe care ea i le retraga spre Dunare. melior Traiano.dacoromanica.Ion Nistor valea Bistrei. lar pentru ca Decebal sa poata oferi ca regele Decebal nu intelegea deloc sa se corn- romanilor cuvenitul ajutor contra marco. pentru redobandirea vechii sale neatarnari. care sa-i ajute la lucrarile de A avut un respect profund fatal de cor- fortificatii. porte ca rege federat si clientelar al Romei si ca. randurile celor mai mad carmuitori de sa se puna la dispozitia regelui dacilor. Prin lzbanda aceasta Tettius Iulianus insa.ro . manilor.felicior Augusto. Traian incepu chiar din primul an de legiunilor romane prin teritoriul dac in lupta 52 www.

unitati once parte s-ar fi produs el. din repezi. respinse parg nu se prezenta regele Decebal situates pe raul Bersovia (Barzava). cu grave urmari istorice in desfasurarea ei Dar si de aceasta data forta ofensiva a viitoare: romanilor se lovi de puternicele fortificatli ale In primavara anului 101 p. izbandei nu puleau cadea in favoarea sa. teritoriul facura mari pregatiri pentru campania de camas acestora nu mai cuprindea nici Oltenia primavara. aceea. deci Oltenia si Banatul intreg. Traian se crezu destul de bine pregatit pentru In primavara anului 102. vanene Sarmizegetusa ramase. Dupes marturia lui sprintene in Moesia. dupes toata probabili. pentru ca primeasca sub nici o forma cetateni romani in Traian sa o poata lua in cursul campaniei din serviciile civile si militare ale regatului sau. inconjurat de generalii sal si adumbrit de tatea. 102 p. spre curmatura de la tru daci. ast. sa se uneasca cu fortele poata gandi la un razboi de revansa impotriva armate care patrunsesera pe valea Timisului. Romanii isi dadeau seama ca po. care stapaneau trecatori prin intreprinse prima sa campanie in Dacia. el amana con. politicii generale a Se vede ca trecatoarea aceasta era prea imperiului. iar Aixis sau Azizis. se Dacia in provincie romans. cal si Traian panie a lui Traian in contra dacilor. care. pierdute din nefericire. pentru a putea tine piept oricarui atac.11 De gurele randuri ce ni s-au pastrat din comen. imparatul cu pierderi mars si sangeroase. inaintand pe Cerna in sus. care se credea rasarit. ca si pe vremea renuntand la o politica externs proprie si lui Domitian. Caci In timpul iernii insa adversarii nu este mai mult ca probabil ca dupes prima cam- ramasera. de pace in lagarul imparatului. el nu pregeta de a trimite repetate solii tariile lui Traian asupra campaniilor sale con. ile. precum arata sin. corespunde. care nu putea fi romani Inca din timpul lui Domilian. pre- tinuarea ofensivei pentru primavara anului cum si asupra hinterlandului for pans in urmator.Chr. nurile romanilor. de pe malul oltean si banatean al Dunarii. De aceea. numeroasele castele de pe coama muntilor din Pornind de la capetele de pod ocupate de preajma Sarmizegetusei. Dar anul 101. pentru ca sa poata armata de invazie in Dacia. Linia de patrundere ducea "pe la jurul capitalei. imparatul consolida cat cea mai grea conditie pentru Decebal era fall putu mai bine pozitiunile ocupate in Banat si indoiala renuntarea formals la capetele de pod fiindca intre timp cazuse iarna. Bersovia. roman!! re- a intreprinde campania contra dacilor. Decebal trebui sa reintre in fel ca drumul spre capitala Daciei transil. in unire cu aliatii sai barbari. La noua ofen- hotararea ferma de a pune capat uneltirilor siva impotriva lui Decebal colaborard si necontenite ale regelui Decebal si de a preface unitatile care. Decebal se straduia sa redoban. inaccesibil pentru romani. Ciocnirea cu mesterii romani care deprinsesera pe daci sangeroasa a avut loc si de asta data la Tapae. situat la nord-est de Decebal fu primit de Traian stand pe tron. ci se marginea numai la 53 www. Traian preintampind insa deasca vechiul hotar al Daciei la Dunare. a fost identificata cu Jidovin de ian ne-a pastrat scena acestei intalniri: astazi. granitelor Daciei. El grupase in jurul sau capeteniile Dar nici Decebal nu ramase inactiv in timpul barbarilor ostili imperiului si intari fortificati. cu intrebuintarea for de a &drama cetatile de Daces rezistenta dacilor fu infranta in campul aparare.dacoromanica. romanilor. Ele tura tra dacilor. totusi trecatoarea de la Porti le de Fier. Decebal isi dadu seama ca sortii Bersovia la Aixis" (Azizis). Columna lui Tra- al Timisului. El se obliga formal sa nu mai bine intarita si aparala de Decebal. o hotarare eroica si unira cu grosul armatei comandate de Traian. Ezerisului din zilele noastre. pentru a zadarnici pla- Dio Cassius. deopotriva tenta serioasa din partea dacilor. de a restitui pe dezertori si de a liber. Carpati. in toate.Chr. vechea sa situatie de rege clientelar al Romei. iernii. folosindu-se de Dunarea inghetata. fu aparata vitejeste de Decebal. Cum insa romanii romans inainta prin Banat spre capitala strangeau tot mai mult cercul de asediere din Daciei. ci. inactivi. inaintand pe nesocoti angajamentele fata de imperiu si sa se Valea Cernei in sus. preda armatele. lovitura si respinse pe agresori peste Dunare In al patrulea an de domnie. de renunta la toate cuceririle teritoriale in afara la Zaicani. Imparatul ostirea romans se indrepta spre est in valea ingadui pacea sub conditii destul de grele pen- Timisului si a Bistrei. si nici Banatul. ostirea cucerita atat de usor.ro . De acolo steagurile armatei sale biruitoare. In scopul acesta ei organizara o a doua destul de bine inarmat. Atat Decebal. Regele for trebui sa se oblige de a Porti le de Fier. Traian dacilor. Istoria Romanilor domnie pregalirile de razboi contra dacilor. Bersovia. masinile de razboi. ziliile dacilor din munti nu puteau fi cucerite Motive le pentru aceste pregatiri i le oferea cu decat printr-un atac combinat din apus si din prisosinta insusi regele Decebal. cu luard operatiile in contra dacilor. inglobandu-se. un afluent insusi in fata imperatorului. unde intampina prima rezis.

multumit de izbanda sa si Urmele acestor vechi fortificatii dacice s-au increzator in cuvantul regelui Decebal.dacoromanica. Iar Dio Cassius. unitara contra romanilor nu mai era posibila. ci trimise retragerea lui Decebal "din teritoriul cucerit de soli la barbaric din vecinatate ca sa-i determine Traian" ca si din provincia ocupata" de la o alianta cu el contra romanilor sub faldurile romani. razboi erau destule. Ostirile romane pornira de la cunos. imparatul Traian. In urma acestei lui Decebal n-a Post insa decal de scurta declaratii. tradictie cu stipulatiile tratatului de supunere In conditiile acestea. ma*ini *I robi. Al doilea razboi al lui Traian cu Rcclama (Ica accasta detcrmina senatul roman Decebal s5 declare pc Decebal "host is". in provincie romana. unde gasi arme. La concluziile acestea structia podului st nici febrilele pregatiri de duc marturiile fragmentare care ni s-au pastrat razboi ale romanilor. Intrigat de atitudinea ostila a si Turnu-Rosu spre capitala Dacilor Sarmize- regelui dac. Gradistea Muncelului si altele. avu grija sa nu darame toate tru Decebal. sus. cand parte din ele *i sa ridice in taina altele not. ca. pele care inaintasera acolo prin Banat si fu silit cutele lor capete de pod din Banat *i Oltenia. ci numai pentru a scapa dezlantuira in anul 105 p. cap de pod intArit in Drobeta. de arme si de Dacilor. opera arhitectului eroica a dacilor. Vestile acestea starneau tot Decebal. Dar cu toata rezistenta unui pod peste Dunare.Ion Nistor regiunile de dincolo de coroana de munti din Decebal nu vedea cu ochi bunt con- podisul dacic propriu zis. Traian se crezu in drept sa serbeze marele sau *i mai hotarata. coama muntilor din preajma Portilor de Fier *1 Intemeindu -se pe buna credinta a regelui din valea Bistrei. care se planscsera la Roma ca Decebal ar fi cuprins o parte din tara lor. 5. care dainuira fu uimirea imparatului . imparatul hotari sa intreprinda o getusa. a*a de grele pen. dar mai ales pe garnizoana romans. cu un razboiului. in con- cu ziduri". Traian incepu constructia pe Columna lui Traian. ca primeste din nou dezertori in serviciile sale. Mai mult. precum se evidentiaza aceasta transdanubiene. Traian alesese dintre aces- tea cauza iazigilor. Decebal fugi in munti unde isi razboi al romanilor contra dacilor. se rein. De aceea. dar in fata primejdiei nu asupra campaniei *i care amintesc de ramase nici el cu bratele incrucisate. sa sustind contra dacilor lupte extrem de grele Pentru o legatura mai trainica cu regiunile *i sangeroase. care era o cetate bine intarita *i noua campanie contra dacilor. arata ca imparatul Iua "muntii intariti ma*ini de razboi. dad. ispravilor de arme ale lui Traian asupra regele dispunea de armament. aproape dot ant *i se terminara cu distrugerea cand i se aduse la cuno*tinta. ci sa pastreze o buna romani si dad. pe natului legamantul de supunere a regelui lor. imparatul *I-I determinara la o actiune cat mai grabnica. fata de roman!. Decebal. aparata viteje*te de Decebal *1 de eroicii sal In acest al doilea razboi contra lui tovarasi de arme. adica du*man al poporului roman.Chr.zice Dio Cassius . Piatra Rosie. De altfel. pe malul stang al Cetatea Sarmizegetusa fu cucerita si daramata Dunarii. relatand asupra steagurilor sale cu balaurii zburatori. De asta data imparatul porn! din ca recladeste cetatile Si ca trimite soli la Moesia Inferioard. s-a putut incheia pacea intre fortificatiile din Dada. in toamna anului 102. Impotrivirea dacilor fu infranta. Decebal regatului lui Decebal si cu organizarea Dade! unelteste pe fata contra legamantului de pace. 54 www. trecu podul de la Drobeta *i popoarele vecine. mare sangeroase intre romani si daci. mai mult pornirea lui Traian contra lui Decebal pe care o lasase in Dada banateana. In fata cetatii se uni cu tru- Decebal. fiindca acesta primise conditiile de Dunare cu gandul hotarat de a supune Dacia pace impuse de Traian nu pentru ca ar fi avut si a o preface in provincie romana. pastrat pand astazi pe piscurile de munti din toarce la Roma insotit de o numeroasa solie de valea Sebe*ului. pentru o determine pentru totdeauna soarta regatului ultima sI disperata" rezistenta.. Dar o actiune dac. lupte grele si din stramtoarea in care se afla. invinse in cele din urma supe- Apolodor din Damasc. Si astfel se de gand sa be respecte. care avea sa adund resturile °stilt sale infrante. ademenindu-le sa treaca de inainta apoi in cloud coloane pe Jiu *I pc Olt in partea sa sl ca uzurpase chiar o parte din teri.ro . Podul fu construit la rioritatea tehnicii romanilor in me*teugul Drobeta (Turnu Severin) pe 20 de piloni. triumf asupra dacilor *i sa primeasca titlul Motive plauzibile pentru declararea de onorific "Dacicus". a*a bunaoard la Costesti. Astfel incepu in anul 105 al doilea de romani. coca cc echivala cu o for- Bucuria romanilor in urma supuncrii maid declaratie de razboi. veniti la Roma sa intareasca in fata se. imparatul Traian porni din nou la durata. deschizandu-si drum prin pasurile Vulcan toriul iazigilor.

insusi Traian. cunoaste alte drumuri spre o In amintirea luptelor cu dadi. avand inaltimea totala de circa Kasios. Coloana13 a fost ridicata. Cu trei ani mai inainte. Julius QuadrailiS Bassus care fu incredintat Decebal se impotrivi 'Ana in clipa dupa razboi cu organizarea si administrarea suprema a vietii sale. ajungand sa se unui neam ce se voia cu orice pret cu regele bata cu partii. fu inconju. ca provincii.imparatul barbarilor. scobite din distanta in distanta. cei mai coloanei reprezinta scene din cele cloud cam- razboinici dintre toate neamurile. dispretuiau sagetile acestora. pe langa Longinus si Papirius ceiul dac si asa murise si unul din inaintasii Marcellius. La Apostatul. regele Decebal. sal. cetatenii urbei eterne. bautura a mortis si a se arunca apoi in spades Principalii colaboratori militari si poli- pentru a nu cadea viu in mainile dusmanilor tic! ai lui Traian in campaniile sale contra sal si ale cotropitorilor tariff sale. dacilor furs. Dusmanul cel mai ridica la Roma vestita sa columna.la orice alta calatorie" disperate inclestari intre cloud neamuri.nd: tuia Sfantului Apostol Petru. care primird pretioase sera la ascunzisul eroului. fala mesterului care Zamolxis. Monarhul dac . daruri si remuneratii.dacoromanica. care. Ire popoarcic independente ale lumii. monumentul de la Adamclisi Pe dinlauntru coloana are si o scars pana sus pe terasa. care este intre ei asa de slavit. nu-1 mai gasira intre cei vii. Sfarsitul plet document despre razboaiele romanilor cu darzului barbar fu vrednic de viata lui si de dad! si despre cucerirea sangeroasa a acestei intreg trecutul de lupta pe care it incorpora. pe care ii inching lui Zeus marmura alba. Traian isi retinu cornul de zimbru imbracat in este construita din 23 de blocuri colosale de our al regelui dac. primind lumina prin cateva feresti Dupes relatarile imparatului Julian ingusLe. din incat un scriitor antic putea sustine ca ostasii pisc in pisc pans la ultimul loc de scapare a romans care luptasera in Dada.& de gladiatori in lupta cu 11. lunga de vreo 200 m. si de credinta pe care o aratase neamului sau. zica.. pe o bands circular& in forma de spi- rals. o opera a indraznet. construe- dar si sufietul eel mai mare prin ambitie si torul podului peste Dunare de la Turnu rezistenta. panii ale lui Traian cu dacii. transilvancan. labia pentru inscriptia comcmorativa. cel mai statornic si cel mai viclean. noii provincii si comandanti de armate ca forga12 . nu numai din' cauza puterii for cea mai bund parte bine pastrate si fac. Dar cand patrulele romane ajun. impodobit cu ghirlandc si trofee si cu o ultima rezistenta a dacilor care disparura din. din lizice. le-a impregnat in inima credinta ca ei nu mor.ro . Rezistenta dacilor a fost asa de darza. Victoria asupra dacilor a fo'st rat si facut prizonier cu sotia sa Sma la *i cu doi sarbatorita la Roma cu un fast neinchipuit de copii ai sal. credincios care cucerisera redutele de la Tapae. pe care pana atunci ii intalnise Severin. cu ai sal. Reliefurile "Am subjugat pe acesti geto-daci. Reliefurile sunt in tat vreodata. ambii prinsi de dad in razboi. De jur imprejurul coloanei. Traian ispravise monumentul inchinat 55 www. ideii de nemurire.000 mort. regele Roles. Undcva in muntii de "ranile deschise pe care le primisera prin Apuseni. invingatorul dacilor. dup. Se spune ca. intr-un razboi de guerillas din vale in vale. Acesta le-a sapat. casele dacilor". 123 de zile. in 113 p. turnata in bronz aunt. C. cate au exis. In arena comparara 10. asa de aspru incer. arhitectului Apolodor din Damasc. deosebite a poporului sau. nu mai era in viata. ci dainuira. 30 m. rezistenta dacica degenera dupa cum acestei credinle ei merg la moarte mai veseli se *tie din numeroasele lucrari asupra acestei decal. Baza ei este format& dintr-un piedcstal Cu moartca lui Deccbal fu zdrobita patrat. Imperiul La varful coloanei se gaseste o terasa pe roman cuprinse in hotarcle sale intreg podisul care era asezata statuia imparatului Traian. Festivitatile comemorative cat de soarta.000 de flare salba- ce Decebal isi ascunsese comorile in albia lice si imblanzite.Chr. intinse masa din urma tovarasilor sat cele mai indepartate colturi ale ecumenei venires de lupta. Reprezentantii popoarelor din Streiului. ile tor. fats vanat pana la pierire. urma datinci Manias Zaberius Maximus si Lucius Quietus. Asa era obi. sunt scoase in relief 6. Traian linistita viata eterna. cu o larga rang la gat. Istoria Romanilor De aceea. Coloana aceasta prezinta cel mai corn- Roma Imperials. Columna lui Traian de la Roma si scenele principale din razboaiele daco-romane. la anul 110 ci isi schimba numai locuinta 0 din pricina p. dar si din pricina invata turilor lui punct de vedere artistic. pentru a sorbi impreuna izbavitoarea la Roma ca sa prezinte urar. anul 1587 statuia imparatului Traian a fost le-ar fi recunoscut vitejia si patriotismul fara inlocuita din ordinul Papei Sixt al V-lea cu sta- pereche.Chr.zice N.

qui pro re publica ocubuerunt. de piatra asezate in forma de solzi. Sapaturile au scenele de pe metope s-au pastrat 49 din 54 fost conduse de Grigore Tocilescu si de arhe. care sunt sculptate cilindric.ro . executia artistica a trofeu- Ele au scos la iveala forma originala a monu. cu blocuri de piatra cioplita si acoperit cu lespezi In preajma celor cloud monumente ale sale. Marte Razbuna. Deasupra se gasea un coif care distanta de Dunare. iar crenelurile in sfaramaturi de piatra. Din cuiala de var foarte rezistenta. vitejilor barbati care au murit pentru tara". Pe monument sunt ina intreaga regiune. Spre deosebire de columna lui ologii germani Otto Bendorf si Gh. Deasupra se imparatul Traian funds si o colonic de cetateni afla un trofeu de piatra inalt de peste 10 m.Ion Nistor zeului razboiului Mars Ultor. in valea raului Carasu.14 In forma sa origi. reprezinta scene din luptele care se refers lja Constructia este foarte solids.in Monumentul a fost studiat si descris honorem et memoriam fortissimorum virorum mai apoi de Vasile Parvan. find imbracat pe dinafara or celor cazuti. cu partea superioara semisferica si la parte pe metope. pentru biruinta sa asupra dacilor la punctele care reprezinta umerii grupuri de scu- Adamclisi. legate intre ele cu ten. n-a fost Inca descoperit. o mareata ruin care dom. zidita din razboaiele lui Traian cu dacii. Uncle piese de monument au fost Alaturi de monument. Traian facu un transportate la Bucuresti si se gasesc azi mormant colectiv 7n cinstea si amintirea prea depozitate la Muzeul militar din Parcul Carol. copac imbracat cu lorica si pulpare si avand in torul. In amintirca luptclor grele date in iarna 101-102 cu dacii.jud. Ea are forma unui corp reprezentate scene si figuri. romanii au ridicat in anul 109. Niemann. monumentum nala avea circa 10 m in inaltime si 27 m in fecit insemnand pe zidurile lui numele tutur- latime in diametru. special reprezinta pe prizonierii barbari. mentului. in micul for targ. la 15 km turi si land. ridicara si ei la randul lor. Metopele baza cu o scars circulars cu 7 trepte. cate erau. lui de la Adamclisi lass mult de dorit.116 cetatenii din Tropaeum Traiani m si un diametru la baza de 38 m. un Trofeul era compus dintr-un trunchi de monument in cinstea razboinicului imparat. La Astfel intreg monumentul avea o inaltime de 32 anii 115 . monumcntul Tropacum (Adamclisi . Constanta) 56 www.dacoromanica. romani care se numea Tropaeum Traiani. parte pe creneluri. Traian de la Roma.

nici Moldova. un milion de Sarmizegetusa. si podisul transilvanean. deluroasa.decks centena passum . precum si de masivul stancos al spre miazanoapte. administrative si economics a Moesiei Inferioare si nicidecum a 2. pana la Hotin. pe Dambovita. Hotarele Daciei raurilor Mare. Restaurarea capitalei . Trupcic romane cuprinsera capilala socotclile lui Eutropius. pana la crestatura de comunicatie din Oltenia. cuprindea in granitele sale nici Muntenia si moasa tars. in circuit. pand la Dade! ar fi trebuit sa fie mai mare. dintre raurile Tisa si Olt strabatand campia munteand si regiunea . catunele si conacele 7.dacoromanica.470 kilo- asezate definitiv. in lantul mai buns dovada ca provincia Dada nu carora insasi natura cuprinsese aceasta fru. Niel Tabula curmatura Buzaului. s-a desfasurat viata aceasta linie de granita. ents a Moesiei Inferioare cu centrul adminis. Banat si de la Turnu Rosu. Dada se marginea cu Panonia pe o Dupes terminarea fericita a campaniei a linie care ducea de-a lungul cursului meridio- doua contra dacilor si dupes inchcierea marilor nal al Tisci pana la rcvarsarea sa in Dunare. De acolo teritoriul Daciei se imparte in doua regiuni bine organele administrative si militare patrundeau distincte una de alta. Armata 4. Este cadrilaterul pe Arges.ro . Muresului. Trans Ilvanla propritt zisa imprettna cii zarea polllIcA sl admInIslrallvA a non pnwincil Crisana. cad in cazul acesta circuitul cata de lantul Carpatilor moldovenesti. Dacia gasise o granites fireasca in lanturile de munti care desparteau Configuratia hidrografica a Dade! a bazinul Somesului si al Crisurilor de cel al determinat structura si directia cailor de 57 www.275). satele. Impozitele 1. Fruntaria dinspre rasarit era mar. pe Siret si Prut in sus. Istoria Romanilor Capitolul V DACIA SUB DOMINATIA ROMANA 1. tar de acolo se ducea pe Peutingeriana nu face mentiune decal de cane coama muntilor spre vest. Prin insasi configuratia sa geografica. un secol jumatate (107 . cadeau in zona de influ. past . municipiile. Dada si Transdanubia.Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa 6. Bucovina. strabatute de apele Oltului. Moldova si Muntenia cadeau deci in sfera de influents militara. Granite le Daciei Traiane metri. festivitati popularc la Roma in legatura cu mai sus de Bc 'grad (Singidunum).ceea ce ar core- gice din Dada. avAnd. La nord. Hotarele Daciei 2. impartirea in cele trei Dacii 5. unde s-au gasit monede romane sale curmaturi de la Portile de Fier si Turnu- de la Traian si de la urmasii sal 'Ana departe Rosu. trativ la Silistra (Durostorum). Regiunile de la miazazi si rasarit de Crisurilor si Somesului. Ea nu aminteste nimic de dru- muntos spre a-si deschide drum larg spre murile care strabateau Muntenia si Moldova. Muntilor Apuseni. impAralul "I'raisut incept' indalA organl. Indicatia aceasta cuprinde in sine cea urmau in general coama Carpatilor. Basarabia. ale care! hotare urmau sa lie spunde unei circumferinte de vreo 1. Iza si Viseul din Maramures. Chile de comunicatie 3. Chile de comunicatie Daciei Traiane. dupa Dacia. marcand totodata si hotarul intre In cuprinsul hotarelor aratate mai sus.Mures si Dunare. deopotriva cu punctele strate. adica Muntenia si romana. Coloniile. Autonomiile locale 8. Bann hit si Oltenia. Provincia infrangerea lui Dccebal si cucerirca rcgalului Dacia cuprindca dcci in hotarele sale (lac. a Moldovei pand in partile imprejmuit de lantul Carpatilor cu faimoasele bucovinene. in Dada Traiana timp de mai bine de Moldova de mai tarziu. unde Oltul strabate masivul Transilvania. Banatului si Olteniei. Dunare. lar spre vest.

Pons Aluli (lonesli). De acolo. Pons imparatul Traian cu prilejul campaniilor sale Vetus (Caineni). care era in legatura cu fortul de la defilcul ingust al Poi-41°r de Fier. capitala Daciei (Mehadia). Pons Augusti (Marga) Calugareni. un mil- De la Sarmizegetusa. tre. unise cu rutele ce veneau de Ia Seghedin. Odorheiul era legat cu Apulum prin o la Zaicani. urca Jiul pana la pentru a strabate podisul dacic in intreg Corcina (Bumbesti) si. atingea localitatile Ad Mediam Porolissum (Magura = Moigrad).dacoromanica. traversa raul intalnea cu drumul Siretului care ducea la Apo (Caras) la Arcidava (Varadia) si urma cur. Dolinesti si Valea Boului). unde se gura Nerei si. care a fost descoperit pe la Subcetate. iar de Dunarea la Dicrna (Orsova). Gaganis (Slalina). unde parasea Muresul si ducea la cu Hula care. Polendava. trecea Potaissa (Turda) si la Napoca (Cluj). (Boroneasa). Peste vai si inalte. Orsova si Turnu Severin. Maistrul postelor se numea mai tarziu Muresului in sus pana la Micia si de acolo la logofatul drumurilor. Germisara (Ghelmariu). pana la Apulum (Alba Iulia). Ratele. Micia (Vetel) de Mures. se chitate pana in prezent. Castra Nova. unde drumul intra in Odorhei. ramasa aproape aceeasi din anti.Petras sau Petris (Pietrele) situata mai jos de si pentru schimbarea cailor . pastrand in gene. Ele erau pietruite si inzestrate cu mereu. pornind de la Cescus pornea de la Dunare si ducea in Dacia. pentru a (Surducu-Mare). atingand asezarile Acmonia spre est. nu erau largi. (milliaria). atingea Apulum (Alba Iulia) pentru a se uni cu linia localitatile Agises (Ezeris) si Caput Bubali (intre principals care venea de la Sarmizegetusa. iar materi. De-a Subcetate ruta principals isi continua mersul lungul cailor principale de comunicatie se pand la Aquae (Calan) si de acolo pana.Hoghiz si cea Dunarea la Lederata (Palanca Noua) de la Cumidava (Rasnov) la Augusta (Brett). alul vechi s-a folosit pe alocuri pentru con. Caput Stenarum (Boita). drumul urma cursul cus. De acolo drumul ducea Ia ajunge la Dinogetia. care se s-au pastrat pand in zilele noastre. De la rauri se construiau viaducte si poduri. urma apa Dierna acolo. Urme de drumuri romane Petrae. Burticum. unea cu a treia ruta. Drumurile urmau cur. atingand localitatile $oselele principale porneau de Ia Amutria. De la Tibiscum drumul ducea pe si Rodna. cipal( a Daciei se unea cu drumul care pornea dela posita static . pornind de la Tabiata. Romula Dunare din patru puncte mai insemnale si (Resca).sau menzilurilor de mai de la Partiscum (Seghedin) unde Muresul se tarziu. De la Petrae soseaua principals. Agnavia (Sacu). varsa in Tisa. Un indicator de distant(. (Zavoi). prin Optaliana si Largiana (Cersic) la (Cerna) in sus. Praetorium (Plugava). dru.Ion Nistor comunicatie. de piscuri indicatoare de distanta. De acolo. ruta principals ducea pe raul Tibiscus (Timis) ajungea la localitatea Mures in sus la Bruclava (Aiud) si la Salinae Tibiscum (Caransebes).mutationes. Posta statului se numea cursus publi. Cu aju. Dunare. Sighisoara. la gaseau statiuni pentru popasuri .ro . Maseliana Samus (Somes) in sus la Caseiu si Tarpeia (Valisoara Carpa) si ajungea la Tibiscum (Tarchiu). deviind spre est.mansiones . unesc apele cu cele ale Streiului. linzand spre nord. trecea Dunarea la Sucidava (Celci). strabatand pasul cuprinsul sau. Prima si cea mai importanla Boita drumul Oltului se bifurca. Acolo soseaua se ne-a pastrat reteaua de cai de comunicatie care int'alnea cu ruta care. din care iesea Hoghiz. editata de Petinger si numita dupa editor. atingand Poiana. Bratila si Bar-sanest'. Blandiana lea. unde Farcadinul si Raul Mare isi drumul principal dintre Apulum si Potaissa. flancata construite. pe Olt in sus prin punclele Cincsor . pe Mures in sus. Ad Ranno. Lorul el putern urmari accste drumuri in Wale pornca pc OIL in sus. Acolo drumul se unea (Uioara). mul ocolea soseaua principals a Daciei. La impotriva dacilor. De la Napoca urea un drum pe niam (Cornea). cu urme de vechi fortificatii dacice. atingand localitatile Harta lui Castotius din secolul al IV. ajungea in valea Streiului. care pornind de la sul apelor si brazdau adanc lanturile muntilor Drobetis (Turnu Severin). drumul ducea pe liarium din anul 108. Domnesti. pentru a ajunge apoi la Ulpia linie de comunicatie directs care atingea si Traiana Sarmizegetusa. arata ca romanii incepusera constructia cailor 58 www. o linie ducea rula pornea de la Viminacium (Costolaci). isi continua direcha strucha soselelor moderne. Bistrita (Caransebes). in dreapta si in stanga. dar erau solid Vulcan. De la Salina ducea o linie directs Bistra in sus. Praetorium (Cornet). de acolo traversand De la Apulum. La Patrae soseaua prin- Statiunile acestea corespundeau postelor . Porolissense. Buridava patrundeau adanc in Dada. 0 alts ramura trecea prin Berzovia sau Berzobis (Barsava) pe apa Cedonia (Sibiu) si Acidava (Miercurea) la Barsavei iar apoi. (Isker). Ilisua si Orhei spre Beclean. la Bogata. Castra Traiana (Gura Vail) ral directiile principale dupa care se orientase Arutela (Bivolari). Ho- sul Cernavatului pana la Centum Putea noscea. Praetoria Augusta si de acolo la si Tapae (Boutari). pc valea Muresului.

Dadi formau o "ala" si cinci cohorte. artisti si comedianti de tot felul. chiar direct contestatd. cand gent. Tihdu p.dacoromanica. Hoghiz. Calugareni. Praetorium (Cornet-Racovita-Copd. Un al Dacia stationau: Legiunea XIII Gemina. cu garnizoane tori. Popoarele asociate. Din canabele acestea se formau sate Pauleni. limes paralel la o distantd de aproximativ 50 inconjurate cu ziduri sI cu santuri. Castra stationau adesea limp de mai multe generapi Traiana (Gura Arutela (Bivolari in fata in una si aceeasi localitate. cum Dada. incetul cu inccLul. "numeri" *1 impdratul Traian pcntru a fi desavar*il de "vexilationes". 3. Cd*eiu.vicus canabus. vedem cum intreaga Dade era asezdri se recrutau de regula din mici negus- impanzita de o retea de castre. mai mars sau mai mid. Rusedava mcrtul. Tibiscum (Caran. Numeroase erau castrele de-a lungul nizoand cunosteau bine localitatea. patrulea val incepea la Ali-Bunar si cobora la Legiunea V Macedonica §i LegYunea XXXV Dundre. primitive. Buridava linie evolud intr-o armata de graniceri. precum *i la Bulci.care urmau sd Ideea de stat roman era reprezentall in inlocuiascd lipsa unor fortificatii naturale. strategica a regiunii. care (Boroneasa) la nord de Ramnicu Valcei. ndeplineau serviciul militar lrecand astfel in randurile cetkenilor romani - sub comanda sefilor lor. Centre militare mai ses fi fost trase si in sud-estul Banatului.ro . cdrui urme au fost de curand dezgropate. Orhei. privind pe 59 www. Acidava de pace se indeletniceau cu agricullura *i co- (Enosesti) langd PIatra Olt. la Serviciul militar era efectuat de tined cu Micia (Vetel) pe Mures. a*a contopeau de-a binelea cu "vicani canabenses". Pons Vetus (Cdineni) si Caput Stenarum populatie civia numite "canabae". supus comandantului militar al fortificatiei - Biwa. Inaltul comandament al armatei i*i acoperirea van Somesului *iapararea municip- avea sediul in capitala provinciei Ulpia Traiana iului Porolissum (Moigrad). toate trei adeverite prin cardmizile tenta acestor valuri a fost puss in discutie si cu insemnele acestor legiuni gasite in Dacia. dar *1 in Dupes implinirea serviciul militar. Gherla. Istoria Romanilor de comunicatie indata dupes cucerirea Dadei. conscript. varsta cuprinsd intre 18 si 25 de ani. se gaseau km spre est. Asemenea valurt vecine. Armata Regiunile de granites mai expuse erau aparate prin valuri . iar altul pornea de la intdrite in puncte strategice importante. cunoscut in literalura istorica sub la Arcidava (Varadia). prin o*tirea de uscat sf prin flota de pe furs ridicate intre raurile Some si Cris pentru Dundre. Sarata. exis- Ulpia Vitrix. Brancovene*ti. . Asemenea fortificatii si Severus limesul alutean a fost dublat de un cetati. rat. Unitatile legiu. pand ce-*i terminau serviciul militar. *i anume la Romula (Resca). canabenses) aveau un curator in fruntea lor. de la "cana" (Boita). In urma cercetdrilor mai recente. armata de (Dragasani). "cohortes". Centre mai mici erau in numele de limesul valahic (limes Valahicus) ale Centum Putei (Surduc). Legiunea XIII Gemina i*i avea garnizoana la Necontestat de nimeni romane inses Apulum. trupele de inscriptie descoperita la Apulum. Cu acestea garnizoanele din Dada 7 alea *i 18 cohorte. dupes insemnatatea uncle nu lipsea flre*te nici elementul feminin.limes . In total sunt adeverite in indeosebi fetele dornice de maritat. meseriasi. codrii sau apele. ca de altfel *1 in celelalte provincii erau muntii. a cdrui constructie incepu sub nilor. numite "alae ". erau adapostite in forlificalii sau Adrian. Un importante erau Apulum si Porolissum. Sighisoara. Spre deosebire de tru. De-a asemenea val traversa raurile Bega si Pogdni* lungul cdilor de comunicatie se gaseau lagdrele *i ducea la Cara*. la Teregora. soldatii care ramaneau in aceeasi gar- Mures. soldatii incheiau adeseori legdturi de dragoste Pe langd trupele regulate mai stationau *1 trdiau cu ele intr-un fel de concubinaj tole- in Dada 0 trupe auxiliare care inrolau *1 indi. praefectus castrorum. Cincsor.cum arata o pele de linie (milites palatini). asezate toate pe acesta. Olteni. In preajma fortifl- Coziei). In Timisoara sf ajungea pand la Barsava. Urme de castre romane s-au gasit la (stuf. Locuitorii din aceste Astfel. Locuitorii acestor sate (vicani nov). granita se numeau "ripenses" sau "limitaner. Pe timpul imparatului Septimius cetatl (castra. soldatii se Italia *i in Africa. la Praetoria Augusta (Iulaceni-Enlaca). iar in timp Oltului. rogoz) cu care erau acoperite colibele lor Comaldu. catiilor se injghebau cu vremea a. iar rezervele le formau a*a Humana "comi- tatenses". Astfel. Odorhei.valul Potaissa. in caves romani . numitii federati. sebes). Martini*. Cumidava (Rd*.sezari de ceni). prestand serviciul militar la ei acasd. castella). In forma rotunda sau patrulatera.a.limes alutanus . in nordul provinciei. iar Legiunea V Macedonica la limesul alutean . Pons Aluti (lonesti). Oltului. se casatoreau cu ele *1-0 legitimau copiii. Valuri similare par Augusta Sarmizegetusa. Praetorium (Plugava). In timpul Aradul Nou *1 Cenodul Cerven.

tru si de o singura persoand. Ion Nistor "vicani canabenses" din una din canabele Sub imparatul Antonius Pius (138 - Legiunii XIII Gemina. capitala Daciei. provincia primi o noua impArtire. insemnand totodata in vechiul drept acestea. Colonia anume in Dada Inferioara 0 in Dada Ulpia Traiana. cu centrul la Apulum urmasul sau Alexandru Severus improprietari (Alba Julia) si Dada Porolissensa. o indicatie ca municip- Dada . De curand. zidurile groase ale unei fortiflcatii solide.colonia Malvensis ex Valentinian (364 . pdstrandu-si vechiul centru administrativ 1a Pe Fang lotul de improprietarire. Impdratul militare. una mosie cu care batranul fusese improprietdrit. cu centrul la Malva locuiascd chiar in afara fortificatiflor. Dupes eliberarea Descoperirile nu exclud insa existenta capitalei for din serviciul militar. si ridicat intre anii 107 . Dada Superioara a urmat sa fie romanesc si lotul de pamant sau corpul de impartita in cloud unitati administrative. podisul dacic ne-a pdstrat scena simbolica a fundaxii no!! dintre Carpati si Tisa. unde au fost scoase la legille unui oral de la impdratul Traian si de la iveald urmele unor puternice fortificatii dacice. adica de batran" cad acest vechi ter. 0 inscriptie din Moesia aminteste ca guvernatorul Scaurianus astoarna brazda. ridicatd de romani pe locul vechii capitale da- De aceleasi avantaje se bucurau fireste si marl. iar Dada Superioara. la Aurelius.dacoromanica. secolului al IV-lea p. vechea resedinta romans. impartindu. in tara cetatenia romans. mai sus de Ordstie. de- Sarmizegetusa. din unde se asezau si injghebau colonii de ve. din preajma fortificatiilor. Aelius.200 m. cu resedinta soldatii in preajma garnizoanelor. si Septimius Severus ingadui soldatilor sa anume in Dada Malvensa.ro .Chr. Apasand pe coarnele flints pe timpul imparatului Adrian (118 . unde. 0 diploma military din 129 cetatii. prin staruinta guvernatorului Superioara.Chr. Terentius Scaurianus. dupes terminarea serviciului in flota oblectii contra identificarii Sarmizegetusei cu dundreand. irnpartirea in cele trei Dacii 5. 0 monedd de bronz si Banatul. urmasii sal pe tronul cezarilor.375).110 p. sustinandu-se Cele mai multe asezdri romane la ca sediul resedintei regelui Decebal s-ar fl aflat Dunare si in Dada s-au dezvoltat din canabele la Gradistea Muncelului din valea Beriului. Loturile de improprie-tdrire erau la Colonia Ulpia Tralana Augusta Dada care fu inalienabile si scutite de once taxe si impozite. iar (Denta). administrative a Daciei Superioare. se gasea in a lungul careia urmau sa se ridice zidurile Dacia Superioard. civile si injghebarea gospoddriei Tor. 131).care fusese identificatd cu Denta din iul se mentinuse pand in a doua jumAtate a Banat. romanii impartira noua Pe ruinele vechii capitale a Daciei s-a for provincie in cloud unitati administrative. s-au ridicat narii. Claudius. Septimius etc. Ulpius. Din consideratiile anus. de admis ca regele Decebal sa fl clddit capitala nia. care.Chr. unde s-au gasit istrativ al Daciei Inferioare se gasea dupe toata monede imperiale pand in timpul imparatului probabilitatea la Malva . Dacia Apulensa. care nu . cice Sarmizegetusa.Julia). putea fl bine administrate de la un singur cen- men romanesc derive de la latinescul veter. Daciei pe creasta inaccesibila a unui munte. nu cesul de romanizare a Moestel. mai jos de Meant flindcd este greu for numele imparatului care le acordase cetate. Restaurarea capitalei . Gradisted din Tara Hategului. Sapatutile recente de la Gradistea p. asociindu-si la cognomenul Hategului. iar pentru a doua credn- primeau de la stat si lemn pentru constructia du-se un nou centru administrativ la Poroli- locuintei. impartirea aceasta era in capitale a Dade! Tralane. cauza prea marii sale extinderi teritoriale. afara de romans instrumentul cel mai puternic in pro. Astrel deveni armata o inaltime de peste 1. 4. ca Iulius. primeau si bAstinasii dacice Sarmizegetusa la Gradistea. Veteranii primeau loturi 161) s-a simtit nevoia unei not impArtiri de colOnizare in jurul fostelor for garnizoane. nu terani.1Dadel. aminteste de unitati militare care aveau Hategului au scos la iveald o bund parte din garnizoana in Dada Inferioara. puteau lipsi din capitala regatului dac. Centrul admin. la Porolissum (Mdgura-Moigrad). Dacia Inferioara cuprindea Oltenia D. unui plug tras de un bou si de o vacs alba.Colonia Ulpia Tralana Sarmizegetusa Tinand seama de conflguratia geo- graflca a noii cuceriri. Numai in secolele 60 www. 7'ransdanubid prezinta urme de asezdri omenesti. sclavi sl animale de munca si de ssum (Magura-Moigrad). Guvernatorul le loturi de pamant din vastele domenii ale general al acestor trei Dacii isi pastra resedinta statului. Dupe localitatile de prasild. veteranii mai Apulum (Alba . situates pe Barzava. care primird privi. seminte si unelte agricole pentru resedinta ale administratiilor locale.

conacele. La inceput. sate .si conace . Atributiile principale ale anumite obligatiuni obstesti erau Tibiscum decurionilor constau in repartitia impozitelor (Caransebes).ordo decurionum . Malva (Denta). 7. Potaissa (Turd a) . municipiile puteau fi ridi. Dobretae.municipia -. peste care cele mai multe dintre acestea. spre deosebire de colonii si locul stralucirii municipale de odinioara. autoritatea administrative superioara. oarecare insemnatate politica sau administra- trative tive sau data numarul locuitorilor ei sporea in mod considerabil. 77t1u1 acesta gospodareau conacele . iar mai apoi de care puteau garanta cu averea lor pentru per- "proconsul". disparu deosebirea de drepturi bund administraite. Ei purtau semne distinctive . Astazi s-a restabilit "praefectus pagi". instituit de stravechea numire dacica Sarmizegetusa.ornamenta - 61 www. Romula.si latifundiile de dux (duce). 6. Primarul era asistat in militare si ecleziastice.dacoromanica. lor. se numeasca duel 0 sub supremalia barbara. ca strain! privilegiati ce erau.180) face mentiune numeau curial! . Membrii curies satesti se lui Marcus Aurelius (161 . adica dreptul de cetatenie romans fu extins asupra administratorii celor trei Dacii. cate la rangul de colonii. cu vaslele teri- din colonii se bucurau de toate drepturile torii din jurul lor. Apulum si Porolissum lua fiirlla un mare numar de asezari colective. urgia vremurilor asternu o slabs vegetatie.statea un "princeps Lori" sau un gureste Varhely. care percepeau tuturor locuitorilor. decurioni . Municipii un termen vent prin inscriptii la Sarmizegetusa. Autonomiile locale coloniae municipii . dintre cucerill si cuceritori si pin aceasta se ciale pentru descentralizarea administrativa. autonomie locals.a. ca" tune . Aceste drepturi erau rezervate Sextus Cornelius Clemens se intitula "procon. Urmasii saraciti si barbarizati peste veacuri au In fruntea comunelor rurale . cum fusese cazul cu tusa fu parasita si cazu in ruin. ceperea ddrilor. stabilira raporturi normale Mire tog locuitorii Daciei. El ascultau de sfa- de "propretorul celor trei Dacii" .ro . Romula (Resca).pagi -. Apulum. de la Malva. formau colonii . acesta avea rangul de compus. Napoca etc. municipii care constituiau comune urbane. adica a prinde cu mana sau a lua asupra-si Potaissa. civile.villae .4 dragostea si increderea bastinasilor. Colonia Ulpia Traiana Sarmizege.yid . numit mormanele acestea GradIptea. Dace o comuna rurala ajungea la o catunele si . rau de o mare autoritate in fata concetatenilor Cu vremea. nu se bucurau de capetenille provinciilor de acolo continuand s. Porolissum. s at ele . civila In noua capitala a provinciei isi aveau sau militara.curia.adica al Daciei Malvense.care este ade- (Calan).decuriones. Istoria Romanilor urmatoare. Tibiscum. numiti trium Daciarum . torul Daciei. La inceput romanii. regio . lard Wei o referire la darile pentru cult si ingrijeau de o cat mai originea etnica. in frunte cu guverna. In fruntea acestor unitati Colonii in Dacia erau de la inceput administrative autonome se gasea un consiliu Sarmizegetusa. Apulum (Alba prin cisluire si in perceperea acestor impozite Iulia). care derive de la latinescul manus capere. numai romanilor asezati prin sate. din oamenii cei mai bogati din sat. cele trei Dacii si dupd reiragerea legiunilor. constiluind organe provin. un. catunele si conacele constituiau Mormanele de moloz si zidarie mai aratau doar comune rurale.Propraetor tul oamenilor buns si batrani din sat. Decurionii se bucu- (Cluj) s. Locuitorii Coloniile si municipiile. Populatia satelor ce se alcatuia din 0 alts inscriptie aminteste de "legatus dacii bastinasi nu se bucura insa de drepturi trium Daciarum". La anul 170 guvernatorul civile si politice. Numai dupa ce prin constitutia antoni- Sub ordinele guvernatorului general de aria" a imparatului Caracala din anul 212 la Sarmizegetusa stateau procurator!!. cinci ani . Apulense si Porolissense. care isi sularis et dux trium Daciarum".territoria. "legatus Augusti propraetore".villae.quinquinalis. ca unitati adminis. dupes marimea si importanta lor. s-a pastrat in lor cu ajutorul indigenilor. adica un primar.curiales. functiunea sa de un consiliu comunal . care. atunci comuna rurala putea De-a lungul tailor de comunicatie care fi ridicata la rangul de comuna urbana sau legau capitala cu centrele administrative locale municipiu. Aquae municipal . adica conducator. de regula pentru un termen de resedinta toate serviciile administrative. raporturi care Inlesnira aproplerea si contopirea dacilor cu romanii. 0 inscriptie din timpul imparatu. Porolissum (Magura-Moigrad) si Napoca sub garantia lor personals. Satele. municipiile . se bucurau de o large cetatenilor roman!. Coloniile.

s-a facut aplicata in Dacia. Acestea se percepeau numai de la publice. pamantul for . adica vecini.adica razes! si Delegatii municipiilor se intruneau o data pe mosneni. in paduri de rand . era "primus". nilor geto-daci. randurile colonistilor romani dar si ale indige- ile.al municipiului sau al cie. fard necazurile Tor.se percepea de la cei ce nu aveau trecea la dezbaterea problemelor de la ordinea proprietati rurale. Prefect cvincvinal al Sarmize- getusel fusese inlr -o vreme insusi irnparalul Antonius Pius. ed serviciile acestea erau onorifice. un fel de senat ca la Roma.dacoromanica. a scutit 62 www. sport numarul colonistilor in Dacia.sau patru consilieri .silvae vul- manipulantii cu bani publici erau chestorii . fiscal sap Unul dintre duumviri sau quattuorviri cultural. Cine platea tributum soli nu de zi a dietei. In seama for era si grija pentru produclivitatea lui. al provinciei. gares . iar ceilalti. guver- fel de delegatie permanents. in pentru a da instructii sau a discuta asupra delegatie insa numai de un an.senatus . Ei ciarum Daciarum ill . ci dupd trebuiau sa fie oameni cu dare de mans.ordo decurionum se ajutorul guvernatorului in privinta luarii de numea uncoil st senat . lui sau al particularilor. fund. incredere pentru locliitorul acestuia in provin- tectorul . pamantului cultivabil care. parte embaticari pe pamantul statu- an in consiliu comun. locuri de onoare. natorul provinciei putea convoca pe subaltern!! duumviri . se formulau adrese catre autoritatile La cult si la jocurile publice li se rezervau superioare si chiar care imparat. in dorinta sa de a incredere sau neincredere in organele adminis. Arhilectli municipali erau edilii . In atributiile edililor cadea supraveg. Se votau moliuni de Se pare ca imparatul Traian. sau iobagi. adica primar. defensor. mai platea si tributum capitis. anona . Dupa terminarea sedintei festive se turn capitis . problemelor de interes administrativ.tributum soli. Colonist!i aediles.dupa pilda hotarari in chestiuni de drept sau de senatului de la Roma. care se numea "dicta". Impozitele printr-un delegat al sau.care era alcatuit din 20 indeplineau deci si atributiile judecatorului de deputati din cele trei Dacii.consilium provin- aplanarea litigiilor ce se iveau intre cetateni.asupra indeplinind astfel o folositoare opera de asis. Senatul provincial Pe langa autoritatea municipals si chiar vota motiuni si catre imparat si voturi de mai presus de ea se ridica patronul sau pro.campie de clasa a H-a - Incasatorii impozitelor municipale si arvi secundi -. Impozitele erau directe. rumani "consilium". cum nici nu se putea altfel . Problemele cele mai serioase care ajungeau coloniei. garantau cu Taranii erau parte proprietari pe averea for acoperirea cheltuielilor publice. compusa din doi . Patron. Micii proprietari recurgeau si imparatului. adica dilma si claca si chiar aprinse. imparteau ajutoare nevoiasilor. valoare ad valorem. jocurile si distractiile publice. Impozitele nu se quaestores. Chestiunile de interes general privind toarele lui. Din randurile for se alegea un Pe langa conciliile acestea oficiale. clasa I-a . Ei intrebuintau atributiile de politic si provinciali si constau in: jurisdictie.conventus - Durata mandatului in consiliu era de 5 ani.laticlavia. Dezbaterile erau uncoil foarte animate c) Prestatia in natura. In atributiile primarului sau aju.victigalia. cele de ordin fiscal. pentru a delibera asupra chestiu. jocuri si distractii sportive de tot felul. recunoastere a cetateniei. sai in conferinte adminstrative . dupa bonitatea si tenta socials. Ion Nistor precum si o tunics Cu dunga lunga . la care puteau apela cetatenii cu in dezbatere in dicta provincials erau.quattuorviri.duumviri. era impartit in campie de sporturile. Dupa serviciul religios urmau foarte rar la folosirea robilor. presedinte sau indoiala.si in pasuni .arvi primi . asezali in Dacia erau scutili de Impozitele herea si inspectia edificiilor strazilor si pietclor directe.tribu- de edili. intr-o adunare politica. Acestia munceau latifundiile cu sacerdotele provinciei aducea jertra zeitei Roma ajutorul sclavilor. Cu prilejul deschiderii adunarii sau dietei. Candidalii la asemenea demnitati socoteau dupa venit sau randament. Senatorii veneau in Consiliul municipal . aju. indeplinind aceasta misiune 8. a) Darea fonciara . trative.fundus .defensor . aranjate b) Darea de cap sau capitatia . Marti proprietari se recrutau din nilor de interes comun pentru toate municipi.ro . constituind astfel pace .pascuae. quattuorviri jure dicundo. bugetul consti- primar de onoare al capitate' Daciei tuind toldeauna problema cea mai importanta Sarmizegelusa era guvernatorul militar si civil a dezbalcrilor dictate. provincia intreaga se discutau in conslliul toarelor sale cadea judecarea proceselor sau provincial al celor trei Dacii.

Ele se percepea in regie proprie.251).vicesima here. Registrele funciare si rolurile de ima liberiatis sive manumissionis.conductores claca. 'ciorum. erau si vamile .stationes. b) Darea pe sclavii emancipati . primul ilir care ocuplI tronul imperial 63 www. Taxele vamale se Pe langa contributiile directe se mai ridicau la 25% din valoarea marfli. Erau insa si percepeau si contributii indirecte precum: statiuni vamale. De asemenea. dar tores tabulariorum.vices. se arendau si Marturie a artei statuare din Dacia: capul imps ratului Traian Decius (249 .adju- era scutit. prestatii vexatorii in alte provincii ale pascui et salinarum.conductor sive comes corner- ditaturn. Arendate pe mai multi ani imperiului. basi imperiali .ro . .dacoromanica. si prin arendare. Istori a Romanilor locuitorii din noua sa provincie de dijma si pasunile si salinele la arendasi . impunere erau purtate de librarius ab instru- De plata acestor impuneri nimeni nu mends censualibus si de ajutoarele sale . care se administrau de sluf- a) Darea pe mosteniri .

far hotarele dintre ele bine Apuseni. tarile vecine. P4unile . Pentru trans- se interesa de-aproape *I de bunastarea eco. aducand in Dada miner! expert! din cuprindeau suprafete foarte mari in golurile de Dalmatia 0 colonizandu-i in regiunile aurifere. Comertul suferea foarte imbelsugata la aprovizionarea ei cu alimente. unde se gasesc pana astazi si termenul de pacurar pentru pastor. dar se raceau stocaje de cereale ca rezerve pentru tim- purl de seceta. pe langa grija pe bun al statului . Ele inlesneau prasila vitelor si Ampelum. Instalatii de igiena si salubritate 1. Grija pentru sporirea productiei salinarum. in luncile de la deal Astfel. fund mai greu. deopotriva care cuceritorii be ridicasera ca prada de razboi. in poiene de codri. Opera edilitarA 5. Monopolul graului nu se aplica in Dada. Romanii dadura o deosebita atentie turi. unde s-a unde se culegea. in apropierea numeroase inscriptii. ca 0 at pescui- siva si rationala a pamantului.tea *i exploatarea zacamintelor de sare pen. Intensificarea exploatarilor aurifere pentru nevoile armatei. Intensificarea exploatArilor aurifere 3. for de aur. angajati din randurile veteranilor. Controlul plutaritului. erau trecuti in rolurile Noua exploatare se facea in mod mai sistema- pentru Impozite. de langa Zlatna. Vastele masive forestiere constituiau un Dominatia romans..silvae cominicae .maceria. adica la introdus in Dada metode not de cultura inten. Culegatorii de aur .care se ridica pana la 24%. Schimbul de produse se facea la iar- fata de metropola era contributia cat mai maroace . precum si rechizit. zare .leguli aurariorum 64 www.de unde deriva Major (Abrud) *.cu padurari care o purta unei bune si cinstite administratii. luard fiinta a*ezarile de mined de la *i de la *es. putea contribui in mod efectiv la aprovizionarea Negotul de cereale 0 de produse anima- cu cereale a Italie' sI indeosebi a Romei.siliquaticum . Grija pentru sporirea productiei agricole si forestiere 2. pe Agricultorii cu familiile si sclavii tor. Organizarea muncitorilor In colegii sau bresle 4. urme de exploatari aurifere din timpul In stransa legatura cu cresterea vitelor romanilor. cautand sa lulu! in apele de munte 0 de la *es.agrimensores.pascua tic.nundinae. pluLarit. Una lice se facea cu cetatile grece*ti de pe litoralul dintre principalele obligatiuni ale provincialilor pontic.peccus . Romanii exploatara de apa. exploatarilor minelor de aur din Muntii nici. in monede.ro . Ion Nistor Capitolul VI VIATA ECONOMICA SI SOCIALA 1. Me§te§ugul exploatarii aurului a trecut tru consumul intern. Si de la acestia la romans. de unde extrasesera si dacii comorile fixate prin borne sau pietre de hotar . Se culegeau si fire de aur din exploatarilor in legatura cu pasunile si salinele nisipul raurilor. Romanii au forta motrice a apelor curgatoare. In scopul unei cat mai rationale agricul. cu tot inventarul agricol.ii de gran 2. cum arata numeroasele drumuri Minereul aurifer se macina in pive mari manate numite ale sarii. far macini*ul se spala in apa in aqs fel zacamintele de sare de la Salinae (Ocna ca aurul. munti. 0 piva mare de acest fel s-a dezgropat si un castru roman Si s-au gasit gasit pe malul Cri*ului. era in obtina recolte cat mai abundente pentru a seama aka numitului conductor piscatus. dar mai ales din cauza tare! de van- preposit al granelor . dar si pentru export in de la agatirsi la dad. Controlul asupra unei mine de aur. ceea ce indica legatura stransa ce agricole si forestiere exists intre pawn' 0 saline. in bare si in scule. la Buda.praepositus horreorum.dacoromanica. ogoarele erau masurate de ingYneri holar. portul lemnului din munti la vale se recurgea la nomics si social's a populatiei. sa se aseze la fund de Muresului) 0 de la Potaissa trurda). de la Alburnus indeosebi a ovinelor .a. mult de pe urma monopolurilor si preturilor Inmagazinarea cerealelor se facea in maydmale pentru diverse produse de prima silozuri sau hambare sub controlul unui necesitate. sta. tre 'cand nisipul printr-o sits era incredintat unui conductor pascui et deasa.

Numele vicularii sive nautae luntrasii utricularii localitatii Aquae. la Portile de Fier. Simbolul vizibil al colegiului profesional male erau cunoscute in Umpul romanilor. erau exploatate se facea prin apeducte. Foarle frecvente erau instalatiile de bai pentru ostire in orasele de garnizoana.procurator aurariarum Mare.vicus Pirustrarum s-au descoper. Inscriptiile latinesti care s- bresle profesionale sau sindicale. putine urme de pe urma tor. gul cimentului.Berarii . tratau corpul cu uleiuri aromatice.a.ro . construia amfiteatrul pentru adunari si specta- it contractele de munca ale minerilor. care alimentau si insta- de romani si carierele de marmura de la latiile de bai publice si particulare. tabularii . Hunedoara) indica o alts statiune balneard zati si cartelati in colegii.sub indeosebi orasele infatisau un progres remarca- conducerea suprema a procuratorului minelor bil. din valea Bistrei. ale caror resturi jarea de jocuri si festivitati. ajutat de scriitori erau primaria curia . la Bane Episcopiei staroste in frunte. din tor Hercules Salutiferus. Nasaudului.si Tot in centrul orasului se ridica templul cultu- de re-gistratori librarii. asezarile romane si ducerea unui inginer de mine. cursurile si intrecerile gimnas- Minereuri de argint se gaseau in partite tice distractive. bine legate cu vestitul ciment caruia i se inchina si-i aducea jerlfe dupes ritu. trate cu instalatii de Incalzire centrals - hypocausta .plutasii . Pe langa izvoarele de apa ter- 3.dacoromanica.casieri platitori dispensatores . respectarea regulilor de igiena. mine si din alte intreprinderi industriale ca Din cuprinsul unei inscriptii aflam ca utiliza- mineru aurarii . casele construite din lemn si piatra lard chea- tru a se putea asocia intr-o breasla proprie. Apulum si in alte orase din Dada. In anumite centre ale Daciei s. erau organi. purtatorii de litiere . sub controlul asa numitului se ridicau palate pentru serviciile publice cum "Aurilustralis coactor".cu aer infierbantat. precum la Bane Herculane. in latineste si greceste. mai jos de Zaicani si apeducte s-au dezgropat la Sarmizegetusa. pentru aran. Aurul topit se turna in forme din mijloc forum. pentru ajutorarea trezesc admiratia noastra. de langa Chian (jud. adapostea in case de lemn si se aparau din 65 www.philosophi . Organizarea muncitorilor in colegii maid din valea Cernei s-au dezvoltat cu vremea sau bresle celebre statiuni balneare. inconjural de numerosi sfel. arata ca si aceste statiuni ter- nici. adica tamaduitorul. In localitatea lui official al augustalnor.lecticarii s. 0 inscriptie din timpul 5.enie si prin arme. Waite publice au descoperit urme de monelarll si arsenalc de excelau prin marea for curat.bazilicile si magazine. Urme de Bucova. Edificiile publice. torii baii publice din Apulum. Opera edilitara Tinand seama de remarcabilele progrese economice si sociale realizate in noua provincie In comparatie cu viata primitive rustled nu trebuie sa ne miram daces contemporanii o a populatiei geto-dace din sate. Instalatiile de igiena si salubritate imparatului Antonius Pius (138 . De asemenea. Membrii colegiului erau obligati Inca descoperita. cu strazi largi si regulate sf cu o plata la daciarum. Orasele se construiau dupes planurile edi- aurifere din Dacia . adica in isnaliwi sau folosita de romani. batice si tauri. In plata impodobita cu coloanc care ieseau barele.fabnlanarii . corabierii na. care era con- dus in incaperi prin zid si pe sub dusumele. a carui compozitie chimica n-a putut fi alul obisnuit. de langa Oradea. iar in apropiere se Pirustrilor.dendroforii -. cu un au gasil la Geoagiul de Sus. la Rodna si in alte regiuni si este foarte probabil ca romanii sa fi exploatat si minele de argint. roman. 4. scrise pe cole. Istoria Romanilor sive auri leguli erau destul de numerosi pen. care traia si se numeau Dacia Felix. cum erau luptele gladiatorilor cu flare sal- table cerate. era steagul care isi avea nasa lui mater Casele de la orase se construiau din pia- Fiecare colegiu isi avea zeul sat' protector tra si caramida. isi tonarii.161) pare sa indice ca romanii exploatasera si minele de tier Aprovizionarea oraselor cu apa potabila din Hunedoara. Intcrioarcle palatelor de la sa plateasca anumite colizalii pentru oras si ale vilelor de la Cara erau impodobite cu intretinerea casei for de intrunire.cen. din care cauza au ramas atat de Exploatarile se faceau in regie sub con. ca nevoiasilor si pentru acoperirea cheltuielilor de si palatele cetatenilor mai instariti erau inzes- Inmormantare. mozaicuri si picturi de tot felul. numite astfel dupes zeul for protec- Muncitorii specializati de la orase. dupes baie.

Invictus Nabarzes. ilirici sau asiatici altarele si adoratorii tor.. Cu ltele si asociatiile religioase 2. orientale.Baal Marquod stapanirea romans la credinta for stra. in intreg cuprinsul linie la Apulum. Daciei. care fusese introdus in imperiul In uncle din orasele Daciei luasera roman de la imparatul Augustus incoace. imp-al-41i Dacia era un mixtum compositum de conceptii divinizati erau Traian.L. presedintele colegiului precum si cu prevestirea viitorului. Hierobulus. Credinta religioasa a populatiilor din Victoria. Antonius Pius si Divus indigene si de diverse culte romane.7:T. se Dacia. de origina Napoca. moseasca. Arternidorus Apollon. Cunostinta de carte 1. care isi aveau templele for in toate (Abrud) colegiul lui Jupiter Cemeius. anumite cotizatii pentru fondul comun de ocrotitori ai tuturor cetatenilor. Jones. Deus Samandus. localitate ai acelei zeitati. Cele mai multe din continuau sa se inchine la zeilatile for aceste alfare si pietre votive s-au putul consta- nationale. cazul de deces al vreunui membru. greci. Exercitiul diverselor culte si numeroasa si mai variata.Chr. sositi in Dacia din Orient. Cultele si asociatiile religioase de inchinare aveau Si Junona.L. con. Potaissa. asociatii care se numeau latia justiniand totul era slant si divin. Buzumarus. adeverit prin la sepukrala S. Geto-dacii bastinasi tineau sub Serapis. Investigatorul american Leslie Webber 0 inscriptie din anul 235 p. examinand numeroasele inscriptii din descoperita la Napoca pe un sarcofag. Aflam aceasta dintr-o circulars din 9 de tot felul. Membrii orasele mari. Virtus. Cibele. Totusi.Chr. In veacul al lui Jupiter Cerneus. inmormantare a membrilor . unde populatia era mai tam for de basting. Mithras. 66 www. partile imperiului roman si se asezau in Dacia Deusol.ro .Chr. Concordia. Geniul imparatului era trecut acestor asociatii sau colegii religioase plateau intre lari si penati. SI SPIRITUALA 1. Liber (Bachus). 100 de inscriptii: zeul Marte prin 15 inscriptii. pe care le adorasera in orasul sau ta fireste la orase. iar colegii si care cuprindeau pe adoratorii din bizantinii nu vorbeau decat de sfanlul imparat. orientala. Ion Nistor Capitolul VII VIATA RELIGIOASA. Ilaminilor. romanii veneau cu zeitatile for nationale. prin care se arata Ca II-lea ajunse la mare raspandire in Dacia cultul numarul membrilor scazuse de la 541a 17 si ca oriental al lui Mithras. iar indeplineasca obligatiunile sale statuare in sub influenta acestora si de indigeni. Isis. iar colonistii care veneau din toate Benefat. cultul imparatului. era raspandit in Dacia si cultul Terrae Daciae si Genio Populi Romani. Neptun. Hercule. cultului unor zeitati. Apoi Roma Aeterna. Isis si Serapis. care fusese emisa de niceau cu talcuirea diferitelor semne si aratari. isi aduceau cu ei zeii for de acasa. Ampelum etc.collegium fune- Cultul religios in genere era in seama raticium si pentru ajutorarea for in caz de pontificilor. iar la Alburnus Maior augustalilor. Balmarcodes . Ginty si anumite asociatii religioase in jurul stituia religia predominanta in Dada. Astfel fiinta la Grija acestui cult oficial era in seama Potaissa colegiul Izidei. a putut constata ca la orase se cultiva incheie cu crucea monogramatica si cu formu- mult Jupiter. grecesti si Versus. Sarmizegetusa. astfel pentru aceste zeitati se ridicau cu preferinta de ca nici colegiul nu mai era in stare sa-si ostasii strain'. Astfel Ballis. Augurii si haruspicii se indelet. februarie 167 p. si anume in prima credinte religioase era liber. antistilor si sacerdolilor nevoie. Mahaved. Altare nici cotizatiile nu se mai incasau regulat. iar Acestca erau zcitatile care isi aveau in Dacia colonislii din Dacia. Babellahamon. Epona si Campestris. (Sit Tibi Terra Levis). Higya. pare sa indice ca pe la mijlocul secolului al III- o inscriptie era dedicata lui Romulus iar alta lea p. In legis.. Dea Celestis.dacoromanica. Esculap. cu diferite epitete. Nemesis. Malacbet. adica intre zeii casnici. Altare crestin.

tined! acestia se intorceau au introdus si au raspandil in Dacia in Dacia pentru a ocupa posturi de raspundere cunostinta de carte. Cunostinta de carte suficienta. Caramizi similare. cum era faimosul oculist Titus Altius Cunostinta de carte a patruns mai intai la Bivixtus din Apulum (Alba Iulia) care-si facea orase si s-a raspandit mai apoi la sate.consionem nanctus sum scribendi.192) spre marea lui Homer. o data intreg inscriptiile din Dacia. unde Nu lipseau nici artistii fiber prole- insemnase cineva ca "a ajuns sa incerce a sionisti precum erau cantaretii pe la ospete. La Romula s-a descoperit o atului si poporului roman si chiar inaintea caramida cuprinzand un fragment din Iliada imparatului Commodus (180 . jock scrisului si cititului. armata. mostenita in parte si de la agatirsi. la Cum insa pentru ocuparea unor functii care legile erau formulate in versuri. Statucta de Venus. Statueta de bronz de la Potaisa bronz de la Potaisa 2. culcse si publicate de si de cloud ori fragmentar.15 Asa se explica lipsa de dedicau si profesiunilor libere. Romanii minarea sludiilor. Pe matadorii si gladialorii din circuri si amfiteatre o caramida gasita la Sarmizegetusa s-a pulut ale caror nume au ramas invesnicite in descifra alfabetul sapal de trei ori. ceea ce arata ca. elena si aceasta poate numai pentru copiii Numeroasele inscriptii funerare scrise in ver- colonistilor originari din regiunile grecesti ale suri indica inclinatia daco-romanilor spre vastului imperiu roman. cantavit. asemenea lui sapat probabil de incepatori. Unii dintre ei se era necunoscuta. Din aceasta prea intere- imprastiate asupra intregului tcritoriu al santa inscriptie pare sa rezulte ca medicina Dade' Traiane sunt cea mai elocventa dovada curatives in Dacia era asa de raspandita si pentru larga raspandire a cunostintei de carte apreciata. cuvenita reclama pentru alifia de ochi Numeroasele inscriptii si insemnari preparata de el insusi. cuprinzand alfabetul copil minune Regulus. care. sau in alte cen- Din punct de vedere cultural organi. care in epocile anterioare in armata si administratie.dacoromanica. se mai preda si limba omnes delictavit . probabil de un Theodor Mommsen si all' cercetatori ai trecu- invatacel al scrisului sau poate pentru uzul tului imperiului roman. Sarmizegetusa si apoi la Porolissum. pe langa invatarea admiratie a tuturor . medici. practicata de medici de specialitate. a jucat si a cantat in fata sen- Porolissum. tincretul din Dacia se ducea la stud!! mai Lemcinicc la Roma. incat se simti nevoia ca ea sa fie in timpul stapanirii romane. cum era Scoli latinesti luara fiinta mai intai la oculistul mentionat mai sus. s-au mai gasit la Iacint si Narcis. poezie. scrie" . ca avocati sau insemnari scrise in limba geto-daca. Dupes ter- fares indoiala un remarcabil progres. Relinem numele unui scolar.ro .cum spune inscriptia.saltavit. Istoria Romanilor Mars. tre culeurale din Orient pentru adancirea si zarea Dade! in provincie romans a insemnat completarea cunostintelor lui. simpla cunostinta de carte nu era 67 www. care se mai inalte in administratia civila sau in recitau si se cantau totodata.

intre care iazigii in lun. cand se stie ca romanii Dar nu este mai putin adevarat ca pretuiau elementul uman din provinciile Tor. romanii nu aveau nici un motiv Dada ramasese istovita de barbati . compunca din gelo -daci. care prin munca for con- Daciei. desi nu lipsesc stiri ca in cursul celui starii materiale a tarii cucerite. cu ei. etc. mai ales in regiunile periferice. De altfel.a. care fusese descoperite in Dacia fac mentiune de nume capabild de a purta arma. Rusidava. romanii parasite. Burida va. din femei si din tincret. de altfel. Respectul romanilor fata de datinile si obiceiurile dacilor 3. in urma indelungatelor razboaie. cal sl dupes terminarea lui. Argklava s. Legenda exodului populatiei autohtone trecusera de partea romanilor. Marcoda va. inclestari a cazut. izgoni din asezarile ei.dacoromanica. exploatarea bogatiilor naturale ale noii cuceriri. faith indoiala. Ion Nistor Capitolul VIII PROVINCIAL!! SI COLONIST!! 1. a Daciei. Procesul de romanizare si inlesnirea lui prin constitutia imparatului Antonius Caracala 5. in avea loc la inceputul razboiului. Burticum. dacice ca: Bacanca. Arcidava. Carsidava. Margada care arata ca. romanilor. In plus. ojungand cu vremca la o convietuire pasnica diverse triburi barbare.zboi cu romanii foarte multi daci 68 www. o bung parte Ziridava. alcatuita din oameni mai in inainte de cuccrirea romance. Dacia era varsta. Faptul acesta este. thcaminte miniere cum era sarea. ramase. indata dupes incetarea ostilitatilor si asezarea care singur era in masurd sa chezasuiasca pacii. Raspandirea limbii latine 1.viris erat de a starni populatia autohtona sau de a o exhausta. Legenda exodului populatiei autohtone 2. Scaleta. regele Decebal in eroicele sale lupte contra Patridava. dar nicidecum ogoare si pasuni. care se refugiase in inflorirea provinciei prin munca sa construc- munti cu avutul ei. Singidava. populatia dacica. Petendava. atat in o lard bine populates.ro . cile Tisei. care cat mai multe brate de munca pentru gresit fuseserd interpretate ca un exod al popu. Rolul armatei si al corpului functionaresc in desfasurarea procesului de romanizare 6. Ostilitatile dacilor liberi fata de romani 4. de al doilea ra. cum se evidentiaza aceasta din mai se straduira sa castige si sa puns in miscare multe scene de pe Columna lui Traian. adeverit prin marturia lui Eutropius Cadonia. pc Tanga care sc la valra. din motive fiscale niciun provincii si randurile for par sa fi fost umplute cuceritor nu se lipseste usor de elementele har- si cu anumite elemente darze din interiorul nice si productive. Canonia. Deusara. Toneta. Populalla autohlond se limpul razboiului. inlesnirea colonizarii si organizarea colonistilor in colegii dupes originea for 7. precum s-a al-Mat mai sus. Masa compacts a populatiei dacice. latiei autohtone. care preferath robiei romane viata in tribuie la sporirea avuliei publice si la inflorirea pribegie. In cursul acestor sangeroasc Petrodava. Pe puterea de unor asezari rurale cu terminatiunea dacica in rezistenta a populatiei autohtone s-a rezemat -dava ca: Dacidava. in fata invingatorului. supunandu-se cuceritorilor si asezasera. in masive forestiere si in la sfarsitul lui. dar indeose- Numeroase triburi dacice ramasesera bi metalele nobile cum erau aurul. In Dacia. argintul si dupes cucerirea romans in afara granitelor noii chiar fierul. germano-cellii in partile nord-vestice Harta lui Ptolemeu din secolul al II-lea si semingi sarmatice in regiunile nord-estice ne-a pastrat in teritoriul geto-dacic numele ale teritoriului roman de asUazi. Exodul populatiei ar fi putut care constau. Ulida va. Polendava. se reintoarse la vetrele tive in folosul cuceritorilor. Inscripliile din populatia barbateasca.

In timpul domniei imparatului Commodus Duper o cercetare mai recenta a (180 .era[ geniis Daciae. Antonius Caracala Dupes uncle marlurii si inclicatii islorice romanii ingaduird folosirea limbii dace in Cu Coate acestea. dupa cucerirea colonizare constituie cea mai build dovada ca Dade!. cum se vede aceasta din numeroase- terror numar sporea mereu prin refugiatii din le inscriptii funerare din Dacia. carora se pune inscriptii. Interesant este fap- provinciei. Sabinianus lovi fares crutare triburile Procesul de contopire a dacilor cu 69 www. C.201) intari garnizoana de la Potaissa civil! originari din Dacia . Vulturul s-a "Astral si in emblema Munteniei. asupra acelorasi daci liberi imparatul Dacicus Perna si faimoasele sabli incovoiate dupa mod. infranse rezistenta for si transplants si obiceiurile dacilor 12.de care se face mentiune. un dragonul. datinele si obiceiurile romane.iaculurn Daciarum" si de "Dacicus Maximus". constiinta natio- comemorativa in cinstea imparatului Decius nala dacica era treaza. al sa dacica. Pe la Dacorum . Vettius Sabi. se mandrea cu ccl Tanar purta pe avers inscriptia Dada. amenintau mereu linistea si pacea vreo 67 nume traco-dacice. 0 alts moneda de la imparatul Filip pretendent la tronul imperial.furs mentionate. In conditiile acestea este evident ca in a Macedonica. elementul dacic care unitatile militare ce se recrutau din randurile traia in provincie si venea zilnic in atingere cu dacilor. comanda unei expeditii sustinut si cum se mai sustine sl astazi de unii de pedeapsa contra dacilor liberi si a aliatilor cercetatori cu idei preconcepute. Istoria Rornanilor 2.si chiar prin indicatia directa: "de naLiune dac"- provinciali razvratiti provinciales recusanles. liberi in aliantal cu sarmatii iazigi. Procesul de romanizare si inlesnirea ad cununa dc laur din ciocul vulturului este lui prin constitutia imparatului inlocuila cu setnnul crucii crest inc. zmeul volant sau dragonul. ale dacilor. (249 251) fu onorat cu titlul de "Restitutor elul dacic precum si sageata dacica . La 193. cum s-a nianus Iulius Hospes. vreo 116 nume thrice si provinciei.251) s-a putut distinge geniul dacic cu Galinus (260 . lard sa-si renege originea Cu Coate acestea insa. romanii. Sub impara. la inmultirea si seama de vechile traditii politice si economice intarirea potentialului ei ethic si economic. avand la picioare un vultur cu o cununa de Decebalis !psis ul fertur affinis.000 de familii dacice in provincia romans. Respectul romanilor fats de datinele dacice. In urma contactului zilnic 3. fapta razboinica imparatul fu cinstit cu titlul de Dacii indigeni serveau si in militiile locale Dacicus si Sarmaticus. superiori din punct de vedere cultural si at civilizatiei. pentru care dard national. Septimius Severus ne-au pastrat aproape 150 nume de militari si (192 . Originea dacica se tul Antonius Pius (138 161) se mentiona vede din insusi numele raposatului. ci dimpotriva. populatia daci- romani ea autohtond deprinse curand limba. aplicara fats de populatia autohtond o politica romanilor in Dacia nu tindea la star- politica de destindere si de apropiere. dadi liberi.natione dacus. laur in clot. Dacia. a populatiei autohtone din Dacia. colonizandu-le acolo.ro .269) generalul Regalianus. originea sa dacica si de coborarea sa directa reprezentata prin chipul unei femei tinere.192) dacii liberi.dacoromanica. care indica Dacia romans. tor. nu incetau de a agresa cu originea dacica a celor decedati in amintirea atacurile for granitele imperiului. Pe o moneda mijlocul secolului al III -lea. Imparatul Traian pastra numele Urmasii lui Septimius Severus avura tie Sarmizegetusa pentru capitala Daciei. car uncoil mereu de dad rebeli . in intelegere cu gepizii inscriptiilor din Dacia s-au putut constata vreo si marcomanii de la granita nord-vestica a 335 nume grecesti. Pentru izbanzile sale manus turnultuaria. imparatul incredinta nici un caz nu poate fi vorba de o exterminare guvernatorului provinciei. tinand pirea populatiei. cu singura deosebire ca 4. Actul acesta de intr-adevar. In sustinut lupte sangeroase contra dacilor liberi. domo (Turda) mutand acolo din Moesia Legiunea a V. natione Dacus. In timpul imparatului (249 . ostirea romans se gaseau unitati dacice ca Imparatul Maximianus Tracul (225 239) "numerus dacicus"si "cohortes dacorum" din. respinse un atac puternic din partea dacilor tre care unele isi pastrau chiar vechiul for stin. nu putu rezista mutt procesu- lui de romanizare. Ostilitatile dacilor liberi fats de cu autoritatile civile si militare. Vulturul era si pe emblema Legiunii I-a Macedonica. din regele Decebal . silind pe romani sa recurga la tul ca inscriptiile din celelalte provincii romane masuri drastice de aparare.Dad rebellantes . romanii.

4.CxEst1/4/ tog Isi zic romani. cr.+ v_.tile ei masura oarecare de insasi oficialitatea romance. se conto. specializate in exploatarile miniere din Un al doilea element activ in procesul Dalmatia..TBP /.:r Pia MI ESI".7. omnes Romani dicuntur.v. Dupes cetatenii sai . originea for cienii si mesterii de tot felul pentru a ajuta la noua asezare administrative si economics a Exodul acesta de colonisti romani din provinciei. Alburnus si alte localitati vecine.dacoromanica. Rolul armatei si al corpului co TI sp. Transdanubia si dacii din Dada propriu-zisa itAro. ci trebuird se. In sensul acesta activau si La colonistii ilirici veniti din Dalmatia se mai 70 www.Traianus victa In jurul forlaretelor si garnizoanelor se Dacia ex lobo orbo Romano inifinitas eo copiae indesau elemente locale pentru a gasi satisfac.lictItizitiv rrst: CE N rcvs. itA FRO ii. s-a ingrijit ca viata romans sa gaseasca Traian ar fi stramutat acolo o mare multime dc prctutindeni puncle de sprijin pentru mani. cum erau armata si corpul 6.a. ademeniti de faima bogatiei Daciei. de aur ispiteau pe oamenii de afaceri din lumea fares deosebire de limba si originea for etnica.5 cvf r p.Nr n ay FIXNEs. recurga la sprijinul institutiilor for oficiale. cautau sa-i apropie si sa le trezesca increderea adica satul colonistilor din Pirusta dalmatina.A al:: z) 1. Si cum legiunile provincie.sit. Apulum..tEST roots (rrvi.1.EI IR ES. Dupes cucerirea Daciei si dupes transfor. la prosperitatea careia tinea stationau de regula decenii intregi in una si asa de mult.k.v r4 14 t p..r.DIvrrP. Fyrrs OSt C/Z. ei se straduiau se.s4orn co cos Cat icamr. provincia Dacia s-a numit ulterior rOsIElkirtkr6 ry /TAX PENT froNsT Romania.. Napoca si Porolissum.Cntiv. articuleze modificarea normelor pentru emigralie. Alburnus blid care. ramana in contact zilnic cu localnicii. dupes supunerea Daciei. Liffri ISTNNElfiSKINNOPso. raspandite asupra intregului cuprins al provin. find in contact zilnic cu provincialii.ri\rrt.4. devenise astfel un adevarat "vicus Pirustarum". co 5..mimes Romani facti sunt et t rrila trnar4v3i1SvIvt. toti cetatenii imperiului devenisera roman si F/(ogro Nrtiv afrx N t13 PJTAN .t4 MN.x.cmir41).FsToErmEmEitrosoltusstvws.IrrttINTIP115-1 romani. Armata.ms$ last t(V.217) in virtutea umblau dupes afaceri rentabile in tara raga- careia dreptul de cetatenie romance fu conferit duintei.NSCR. Augustin relateaza ca pc timpul sau Fa.ci t u1/4( nkrCavivez . (RNER. In sco- erea nevoilor si neajunsurilor Tor. la de romanizare a fost corpul functionanlor pu..1..11. Dacia. cu garnizoanele ei in cen.1. romance sa-si incerce norocul in aceasta Prin aplicarea constitutiei antoniene. care era singurul mente romane din Italia pentru noua sa mijloc de intelegere verbala. Xj) ivo N F kviv. care se asezard la Apulum. comandantii si trupa aveau privilegiul de a 11 primit colonisti din Roma si grija sa.Osr r NI -TT Mi` vN. Ion Nistor populatia romana.. dimpului si ridicarea orasclor ..c9. in noua stapanire. care min bogatiile ascunse ale minelor Luturor locuitorilor din vastul imperiu roman. tr* devenird cu totii cetateni romani.issEr4t crqm sitsirr.rNo&curnrtoy Svail nv IAry. oamcni din toata lumea romance pentru munca festarea si afirmarea ci. sa si -i apropie cat mai mult si sa. Dacia se putea mandri cu aceeasi localitate.NONAINtk. r.Ar.c.1Evs . ciei. YRI1 Sf. care din cauza elementului dacic cu cel roman dominant. functionaresc in desfesurarea procesului Kv t F D:TF CPkr+DtJ S Er rivEfro de romanizare DE-stA. Antonius Caracala (211 . FF/IE Eted-TO EXNVS H APS. cuceritorii nu se puteau intemeia pe elementele etnice ostile Tor.Nrria rrir.NIM t is..rTiffileCK*F14439109.ro . Iar pentru a pul acesta imparatul Traian recurse chiar la putea fi intelesi.wor i'siNfpiLiks &Dv -to.n. dar si oamenii de tot felul inlesnit prin constitutia din 212 a fmparatului care.tC0f. dupe. Centre importante de colonisti romani peasca cu ei.11. Inlesnirea colonizarii si organizarea functionaresc. ge(ii din Califomie antics. atribuirea de loturi de pamant catre veterani si Exploatarea minelor de aur din Muntii prin statornicirea acestora pe pamantul asa de Apuseni ademeni curand numeroase elemente ospitalier al Daciei. aceasta fusesera ridicate curand la rangul de ces care ajungea sa se desavarseasca prin colonii. CV Nv. cuceritoare a fost foarte mult Aber profesionistll. poarta.T. toate regiunile imperiului era incurajat intr-o trele principale ale Daciei si cu unita. In canabele din jurul taberelor se erau municipiile Sarmizegetusa. colonistilor in colegii. pro.: N. irprst4 !th. Eutropius afirma ca. desfasura un mare proces de contopire etnica a Potaissa. inga- cererile si revendicarile for in limba cucerito. din alte orase italiene. transtuleral ad agros el irbes calendas. In urma armalei venires tehni.krw. Diploma a mini mililar din trupele auxiliare marea ei in provincie romance. P :11 . Astfel. adica in limba Latina. duind in mod exceptional emigrarea de ele- rilor. rlu m. cviAist soNhsrovmnvg./ Nisi E.

Iata caleva exemple in redaclarea greceasca a autorului: 7.. traduse si cazu prada uitarii. [. limbii literare latine.] Labula.. apar pana in zilele Termenul de "vila" . duce. [..judele sau pentru cultivarea limbilor mateme.. Macedonia.ro .o unitate s-au incercat apropieri intre numele localitatii care stationa adesea in vile. limbajul rustic latin de la Dunare fu determi. Daciei si Transdanubiei.. Galatia. Prin constructi- ale provincialilor din Dacia si Moesia. [. Ulmel. [.Piatra. pentru guver- asemenea colegii sa fi existat in cercurile natorul provinciei.a..collegium Asianorum. si Germisara. ile sale Traian devenise asa de popular in Termenul de pagus pentru sat fu inlocuil prin inscriplii. neajungand sa se ridice la nivelul Unele din numirile acestea vechi latine.] Raspandirea limbii latine oficiale Arini.. Traian aproape toate constructiile vechi. adica solul cultivat si pro- Bitinia. de tot felul. dar si relit tru apararea intereselor profesionale: Colonistii gios. schimbara numele in subcetate.. [. ce fusesera ridicate in tot cuprinsul spre deosebire de satenii crestini.1 Fantana lupului. [.] strunga. Limba dace. Numele imparatului Traian s-a pastrat nate in bung parte si de noile conditi de viga pana astazi in traditia islorica. [.. mulgatorul constitute! anloniene din 282.] scara.1 Muntii Gerneni. administrativi. prin curte de la cohortem ."pagani" devenird necredinciosii numeste Calea lui Traian. adica Piatra. de unde derive romanescul sat. La Apulum colonist! din locali.] fireste.) Argintari s.deveni romane. voievod... sub forma de lege in inteles profan. Provincialii din Dacia.la Napoca nim in limba romana. Dar pe langa colonistii cu drepturi mane herteg (Herzog). deopotriva cu cei originari din Asia organizard la Napoca cercul din Moesia. Istoria Romani lor asociasera colonist si din alte provincii Terenul pa vat al oraselor. [.1 treizeci de lei... Una din cele mai insemnate titulaturi tatea Prosmona din Dalmatia isi aveau colegiul romane care s-a pastrat la provincialii din cele for .dacoromanica.. Locuitorii din Drumul roman care duce la Turnu Rosu se "pagus" .. politice depline mai venires in Dacia si numerosi Procesul de tranzitie din limba clasica peregrine si sclavi care. Este probabil ca trei Dacii era titlul de dux. au pastrat termenii bisericesti si sau colegiul Asianilor ..1 sapte case. ca bundoard din Gallia. Raspandirea limbii latine [. care nu imbratisasera crestinismul.565).. legatura cu numele imparatului Septimius Canabele de pe langa taberele militare isi Severus s. forma de duce si in slava. [. [. iar in ger- vinta. o propagau cu succes in randurile loponimia cc ni s-a past-at la Procopius in provincialilor aulohloni. [. fu inlocuit prin termenul de cetate . Colonistii originari din aceeasi localitate Din bogata terminologie administrative se constituiau uneori in asociatii sau in cercuri s-a pastrat termenul de judex .subcivitatem... De asemenea.) mai aminteste nimic in marturiile timpului. in dauna limbii dace. ci un dialect latin rustic.] Romanian. [.casa fu inlocuit noastre sub numirea de troiene. precum si a judecele nostru. pamantul nostru. care s-au Limba latina vorbita in Dacia nu era suprapus populatiei autohtone in slavonescul latina clasica. Barsava. cu vremea. Provincialii atribuiau lui val si sant ... L.] slam.Severin a fost pus in ceea ce insemna o localitate fortificata.civitatem Numele orasului Turnu. Siria a.. Termenul de lex s-a pastrat datinilor si obiceiurilor for de acasa. lucrarea sa asupra edificiilor din timpul imparatului Justinian (527 . 1.] Scaune.1 Dusmanii...... adica de asezare aparata cu "burneand de zid"... care.. Tulcea) care nu este decat o tra- Diferentierea progresiva dintre limba clasica si ducere a latinului Petra. nu apare nici in inscripti ca bundoard Petra sau Petrae. 71 www.. folosindu-se de limba in dialectul rustic se evidentaza foarte bine in latina. dar si pen. [. [.collegium Galatarum . pro- municipiurn sau urbe pentru asczarile urbane. Camena (jud. ductiv. incest Constantin cel Mare it numea eel de fossatum. trecu colonistilor proveniti si din alte localitati ale asupra administratorilor celor trei Dacii si care imperiului si ca descoperirea de inscripti not din marturiile istorice medievale apare sub va largi cunostintele noastre in aceasta pri.pavirnentul. Valurile de aparare pagani. in limba navalitorilor de mai tarziu. Termenul de Caracal cu eel al imparatului Caracala..collegium Prosmonorum. [.a.] asupra intregului teritoriu al Daciei s-a facut.1 Romuliana..a.fossa contra atacurilor barbare.. precum si cuvintele care Colonisti originari din Galatia isi aveau exprima ideile fundamentale pe care le intal- colegiul for .1 Castel Nou. despre care nu se Florentina.

imparatul Aelius Pius (138 -161) respinse cu succes atacurile Hadrianus (117 . imparatul Adrian fu cinstit cu titlul tica a Daciei era mereu amenintata de vandali. fie cultivate din nou in Dacia Traiana. Apararea Daciei de catre urmasii lui iar din rasarit roxolanii patrunsesera adanc in Adrian si inceputul luptelor cu gotii Transdanubia moldoveana si munteand. alta un ciorchine de struguri. Granita nord-ves. iar in Dupe moartea imparatului Traian. cum erau costo- Imparatul Adrian a vizitat de multe on bocii si carpii. 0 inscriptie arata ca el a salvat ca imparatul Adrian.dacoromanica. Din ordinul sau s-a Strabatand Transdanubia moldoveana. nazuiau spre Moesia inferioard. sub impresia necon.ro . unindu-se en dacii libcri. El mutts 72 www. coborara pe Siret. cum erau Armenia. Traian.180) avu de Cel putin asa ne comunica doi cronicari sustinut lupte grele si sangeroase contra mar- romani. lazigii din kin- dle Tisei nelinisleau mereu Dacia Malvensa. si sub urmasii lui Adrian. unde ii ademe- au dezgropat in zilele noastre. amfileatrul de la Porolissum. Dacia ramanand mai departe in de familii dacice. urmasii lui pe de vie. cinstit legiunile din partile imperiului prea expuse si cu titlul de Sarmaticus.192). caruia cetatenii staruinta generalilor sai ar fi revenit asupra din Sarmizegetusa ii dedica o inscriptie votive. Ion Nistor Ca p ito I u I IX APARAREA TRANSDANUBIEI SI DACIEI CONTRA BARBARILOR 1. lui alutan si de aceea pare foarte putin proba. Ei fura primili in imperiu si colonizati sale acolo.138). pe linii mai interioare. Pentru inte pentru consolidarea Daciei si apararea ei larga sa solicitudine pentru provincia lui contra barbarilor navalitori. Restitu tor Daciae. Asiria si dacilor liberi si a colonizat in imperiu 12. distrusts sub regele Burebista. In luptele sale tenitelor atacuri si hartuieli din partea barba. acolo. ajunse sa tronul cezarilor depusera cele mai largi staru. Alte semintii dacice. capitala Sarmizegetusa. din consideratie pentru Dio Cassius arata ca pe timpul domniei multimea cetatenilor romani din Dacia. spre Dunare. 0 inscriptie neau bogagile oraselor grecesti de pe litoralul comemorativa a invesnicit amintirea prezentei pontic. pentru ispravile sale prea greu de aparat. Sabinianus. de a retrage Sub imparatul Commodus (160 . ei construit apeductul orasului. care sustin comanilor. De aceeasi solicitudine se bucura Dacia ajungand pana la Olt. planul imparatului. barbarilor contra Daciei si restaura. El a staruit pentru intarirea limesu. in imparatului Marc Aureliu au fost supusi si col- cazul unei evacuari. Imparatul Marc Aureliu (161 . imparatul a gasit un sprijin efectiv la guverna- rilor. Dacia de mad primejdii. onizati in Dacia mase compacte de barbari. in fata acestei situatii. se pomeneste de "vicus carporum" langa. Imparatul Septin2ius Severus (192 imparatului Adrian s-ar fi demontat podul lui 201) acorda Daciei o atentie deosebita. rilor. unde. Pretinsa intentie de evacuare a imparatului Adrianus 2. Impartul Antonius urmasul lui Traian. care. 0 medalie din timpul sau imparatului Adrianus infatiseaza Dacia Felix prin o fecioara care intr-o mane tine sabia dacica incovoiata. Pretinsa intentie de evacuare a Traian de la Drobeta. hotararii acesteia. dar ca la torul Daciei Claudius Pronto. 2. care comandase pe vre. cum arata muri Legiunea a V-a Macedonica in Troesmis o inscriptie. Dio Cassius si Eutropius. ar fi voit sa evacueze Dacia. retragand legiunile la limesul dunarean. bila relatarea lui Dio Cassius ca din ordinul Harsova. pe timpul imparatului Teodosiu. Astfel. granitele imperiului. care (Iglita) pare sa fi avul inlentia de a parasi se putea asemana cu eel de la Sarmizegetusa.000 Mesopotamia. o dovada ca vita intamplata la 11 august 117. guvernatorul fost redus la cvacuarca unor provincii din Daciei. a infrant impotrivirea Orientul Mijlociu. ar fi ramas prada barba. navalcau mcreu in Dacia. gepizi si marcomani care. Dacia. a razboinice contra sarmatilor. ale carui urme s. Apararea Daciei de catre urmasii lui Adrian si inceputul luptelor cu gotii 1.

simtind sa-i considere ca federati al imperiului si sa le plateasca subsidii anuale. izgonindu-i de acolo. pe care contemporanii it cinsteau cu (Tyras).238) avu ciocniri nazuiau spre sud in Moesia.235) nu mai putu cetatcnii din Sarmize-gelusa o asezasera in impiedica picrderea cetatii Tyras din limanul cinstea lui Licinius Cornelius Valerianus. Inversunarea acestor lupte pans in zilele noastre.ro . 73 www.gotii se instalara de-a binelea in titlul de Dacicus Maximus. iar imparatul severiane . Iar respecte limesul dunarean. care patrunsera in suferira o grea si sangeroasa infringere. De acolo gotii tre- sangeroase cu gotii. gotii nu (Iglita) la Potaissa (Turda) si tidied aceasta contenira cu atacurile for contra imperiului. insasi Dacia ar fi fost pierduta . Pe timpul imparatului Dacios (248 sul navalirilor gotice in Moesia. primul imparat distins cu acest titlu. Gotii furs baluti si silili sa ca salasluind acolo .castra nova severiana . Ei se asezara in Transdanubia de unde Imparatul Maximianus (235 . se mandrea cu titlul sau de Restitutor furs robite femei nobile de diferite neamuri Daciarum. de un secol in sesul sarmatic si pe litoralul care nici nu erau contemporani evenimentelor.prope incolas. la randul sau. vorba de pierderea Daciei pe timpul acestui Dupa ce cuprinsera Cetatea Alba imparat. necontenite Meuse pe unii scriitori ca Imparatul Antonius Caracala (211 Eutropius. iesi intru intampinarea for la transdanubiene. unde se gasira ullimele monede imparatului Ga-lienus. Valurile romane Orosius. Tot din ordinul Sub imparatul Valerianus (253 .amissa trans Istrum provincia - Caracala. care-i pastreaza numele Transdanubia.dacoromanica. Istoria Romani lor Legiunea a V-a Macedonica din Troesmis Incurajati de aceste succese. Orosius si altii sa 217) avu de sustinut lupte grele cu gotii care. De acolo nu incercasera sa strabata Carpatii in Dacia. imparatul con. nordic al Marii Negre. Moesia se umplu Abrittus (Abtatkalesi) la jumatatea drumului cu sclavi si muncitori din nordul Dunarii. rangul de metropola . care ca prizonieri multi regi barbari. care scria in a doua moldoveana.Severinului. localitate la rangul de colonie. matia romans si sa se impace cu situatia de gotii se putura reintoarce in Gotia federati ai imperiului in schimbul subsidiilor Transdanubiana cu prada tor. afirme ca pe timpul imparatului Galienus desprinzandu-se din numeroasele triburi ger. arata ca nu putea fi romane din timpul domniei sale. ei nelinisteau mereu Moesia Inferioara.268) nu mai prididea cu in jurul carora s-a ridicat mai apoi cetatea apararea atacurilor repetate ale gotilor din Turnu.amissa. care pe Crimeea. obisnuite in bani si in efecte de tot felul. romanii luara 251) gotii navalira in Moesia.la Drobeta. Sextus Rufus.244) si Filip Araby] (244 . 0 inscriptie pe care Alexandru Severus (222 . Imparatul Danubium ubi est Gotia. imparatii prinse o mare expeditie contra tor. gotilor inaintasera pans la Naissus (Nis) unde 249) luptara contra gotilor. Coloanele Gordianus (238 . care navalisera in Galienus fusese pierdula provincia de dincolo Moesia Inferioara. incat puteau fi considerati aproape precum s-a crezut. Sarmizegetusa schimb.metropolis . imparatul Claudius fu cinstit cu titlul datoreste imparatului Gordianus ridicarea ei la Goticus. unde gotii se incuibasera data cu gotii in Transdanubia si nu in Dacia. timpul lui Galienus era de fapt pierduta pentru gotii trecura Nistrul in Transdanubia romani. In Moesia. Imparatul. In manice de la Marea Baltica. gotii nici Transdanubia pc care o numira Gotia. arata clar ca sub limp de costoboci si de carpi. asa de bine. Aurelius Victor. gotii din batuta si imparatul isi pierdu viata pe campul Transdanubia furs siliti sa recunoasca supre- de lupta. romanii se ciocnira pentru prima adica Transdanubia. contra sarmatilor si dacilor liberi si fu onorat Imparatul Claudius (268 . dintre Mangalia si Silistra. Sub imparatul Antonius de Istru . El apara cu succes Dacia ceau Dunarea si invadau imperiul. ajungand pans in se confunda Dacia cu Transdanubia. arata ca regiunea din Transdanubia nu mai puteau fi aparate cu transdanubiana se numea Gotia . in asa fel ca. salasluira mai bine realitate insa in afirmatiile acestor scriitori. Galienus (260 . ocupand regiunile evacuate intre jumatate a secolului al IV-lea. Sub imparatul Galus (251 253). De asemenea. fiul Nistrului.270) intre- cu titlul de Sarmaticus si Dacicus. De altfel. Pe la inceputul secolului al III-lea.260) ei lui pare sa se fi ridicat vestitele castre not invadara din nou Moesia.trans succes contra gotilor navalitori.a oraselor Scriitorul Trobellius Pello arata Ca in cur- dacice. dar ostirea sa fu Dupa infrangerile acestea.

adica din Transdanubia. (Cluj) si Legiunea a XIII-a Gemina cu resedinta cazand de pe cal si frangandu-si gatul. romanii avura de sustinut lupte grele de si Dacia Apulensa. Aliatii dacilor liberi erau acolo 2. pentru a-si deschide drumul in imperiu. dupes that& probabili- nordice de la gura Vistulei. Luptele cu vandalii si gepizii de "Restitutor Daciarum". Concomitent cu navalirile golilor in respinse la Naissus ata-cul gotilor si tinu Inca Transdanubia si asezarea for vremelnica acolo piept atacurilor furioase ale barbarilor contra se accentua tot mai mult agresiunea dacilor Daciei. el lua sud. salasluiau gepizii. nici aceasta imparatului biruitor de Dacicus Maximus" si ultima linie de rezistenta n-a mai putut fi 74 www. Acolo gasim concentrate. imparatul Claudius (260 . Daciei Porolissense. Acestea erau. adica Oltenia si lui Maximianus Tracul si imparatului Dacius. care nazuia spre puteau fi aparate cu succes. Organizarea Daciei Aureliene 1. putin a Daciei Malvense. strabatura Carpatii tatea. retragandu-se in Carpati si aparare contra coalitiei acestor semintii ostile. De aceea.ro . Marturiile lui Flavius Vopiscus si Eutropius asupra evacuiirii Daciei 4. liberi si a asociatilor for contra granitei nord- vestice a Daciei. o semintie ger. Luptele cu vandalii si gepizii 2. Ion Nistor Capitolul X EVACUAREA DACIEI DE CATRE ROMANI 1. imparatul mull de furca cu ci. Sub la Apulum (Alba-Iulia). Dispozitiile de evacuare luate de lazigii. ultimele inscriptii romane din Dacia. Legiunea a V-a Macedonica. asezarile for din vreme. Dar imparatul ajunse curand la convin- in unire cu triburile dacilor liberi. Aceslia Porolissensa spre pozitii interioare pregalite parasira in secolul al II-lea p. haladuiau vandalii. Aparatorii Daciei avura Succesorul lui Galienus. itiei barbare din sud-vest si ale gotilor din precum indica titulurile de glorie conferite rasarit.Chr. aparata cu succes. In toiul luptelor sangeroase contra coalitiei dupes 271. pana la gura Crisurilor si prin retragerea legiunilor din Dada mai sus de Tisa. grava hotarare de a scurta frontul de aparare Dincolo de Somes.dacoromanica. organizand o noua lime de aparare pe creasta precum indica de altfel si titlurile de onoare de acestora.270). De acolo. in campia Tisei. precum se constata din imparatul Galienus (260 . avea garnizoana la Potaissa (Turda) si Napoca fiulsi coregentul imparatului Filip Arabul. care isi gepido-dacice isi gasi moartea Filip cel Tanar. dar ele putura fi Inca respinse cu succes. De aceea. vandaliisi gepizii. Iazigii erau o semintie imparatul Aurelian sarmatica care se strecurase Inca pc la anul 50 p. granitele gerea ca nici aceasta lithe a frontului contra provinciei romane. Se vede itiei barbare contra Daciei se intetira tot mai insa ca in urma atacurilor concentrice ale coal- mult. Banatul de astazi. marcate prin cursul Muresului cu fortifi- Padurosi si ajunsera in valea Tisei la granita carea capului de pod de la Apulum. pana la gura in fata atacurilor neconlenile ale coalitiei van- Somesului. Aurclianus (270 275) isi dadu scama insa ca La nord de iazigi. ei atacau mereu.Chr. dalo-gepido-dacice granitele Daciei nu mai manica. romanii evacuara lea. Dispozitiile de evacuare luate de imparatul Aurelian 3.268) atacurile coal. cu intethia de a incerca apararea cel "Dacicus" Si "Sarmaticus" conferile imparatu. barbarilor din nord-vest nu mai putea fl In tot cursul secolului al II-lea si al III. foarte razboinica. Urmasul lui Galienus.

stzblato exercitu provincialibus Un act formal de cesiune a Daciei n-a reliquil desperans earn posse relinere. acolo. care descrie domnia mai recente. elementele de elita ale societatii romane. quas nunc romanilor nici nu ar fi avut cum sa inceapa cu duas Moessias un asemenea act. 3. Aurelian ar fi grup urmarind scopuri deosebite. reproducind in opera sa din Dacia evacuates de romani si de a trai Breviarum historiae Romanae textul lui impreuna cu consangenii for de acolo in vechile Vopiscus. care din orasele si ogoarele Dade! pe romani - contribuisera in larga masura la eliberarea abductos que Rarnanos ex urbis et agris Daciae Daciei de sub stapanirea romans. 7ransdanubia si Dacia pentru readucerea provinciam trans Danubium. textului lui Vopiscus facu indata dupd dobandirea victoriei. popillattile ridicate de acolo le coloniza in data la drepturile for de stapanire asupra Moesia.stii In avangarda trupelor in retragere se roman'. constitula. precum confirms descoperirile arheologice Flavius Vopiscus. ce-i drept. Marisca aparatului administrativ din Dada. tine. imparatii romani au intre. Dacia a Tralano accstor Leritorii sub supremalia romans.si i-a asezat in Moesia si nicidecum pe provin- erau deci singurii dintre invinga Lori care s-au cialii geto-daci. evacuand si Dacia Deodata cu trupele se retrasera din Dacia si Ma Ivens& Operatia aceasta de retragere strate. De alifel. arata ca imparatul Aurelian a ridicat for traditii de libertate.a. terminandu-se numai la sub barbari. insista asupra conditiilor chiar de "Dacia restituta". deodata cu moartea imparatului. dupa ce ridica armata de urmasii sai pc tronul cezarilor. Mai Eutropius asupra evacuarii Daciei mult chiar. tar cele germanice nazuira spre sud. erau dacii liberi.. ceea ce constituie un nonsens. reiese din faptul ca el repeta aceleasi gasea personalul serviciilor publice si al fraze ca si la colonizarea Daciei cu romani. Desa. care in lot cur. etnic din coalitie. ca Drobeta. acuma cele cloud Moesil .quuni vastaturn prins nenumarate expeditii mili tare in Ilyricum et Moesiam deperditam videret. Marturiile timpului amintesc imparatului Aurelian. Dimpotriva. care nu urmarea alte scopuri In parerea aceasta ne intareste de altfel politice decat acela de a se uni cu conationalii si Eutropius care. Istoria Romanilor apa. la populatiile dacice autohtone. imparatul Aurelian nu considera insa retragerea legiunilor decat ca o masura treca.dacoromanica. ale caror randuri furs intarite asezat in Dacia si au contribuit in larga prin dacii liberi care se rcintoarsera in patrie. masura la consolidarea clernentului etnic Ca relalarile lui Eutropius nu se refereau autohlon de acolo. interneiala de Traian dincolo de Duniire in De acelasi gand erau stapaniti si scama provincialilor. 275. Semintiile ridicat din Dacia deodata cu armata si pe sarmatice disparura curand de pe arena provinciali. Dacii liberi . astfel ca romanii se vazura siliti sä se comerciale care fusesera evacuate din vreme. Ilindca pierduse nadejclea de o mai putea sul secolelor urmatoare n-au renuntat nicio. intrucat coalitia for se des. fort semnat nici de Aurelian. retraga la Dunare. istorica. Sucidava. fiecare si o alts interpretare. barbarii coalizali in lupta contra cavil appelavitque suam Daciam.. S-a dat. vazand Iliricul mai sus si poate chiar la largirea zonei for spre devastat si Moesia pierduta. cronicarul s. marilor instalatii industriale si Intreprinderi aratand ca Traian a adus nenumarate cete de 75 www.rata. Singurul element ridicata de la vetrele ei si mutates in alts tars. lass provincia nord. flindca toata populatia unei tdri nu putea fi unde si ajunsera curand. Marturiile lui Flavius Vopiscus si toare.ro . ci la coloni. pe care o numi Dacia sa. ce desparte Daciei. dictates de greutatile momentului. care gica pare sa fi continuat in tot timpul domniei fireste ca nu voiau si nici nu puteau sa ramand imparatului Aurelian. romanii pastrard sub stapanirea for mai multe capete de pod pe malul stang al La 25 de ant dupa: evacuarea ostirii si a Dunarii. anume ca. nici de urmasii abdurtorque ex ea populos in Moessiam collo- sai. ceea ce nu se poate in care s-a facut evacuarea: referi decat la mentinerea capetelor de pod de "imparatul Aurelian.

iar pacea si linistea riasi si negustori de la orase . Dar in vremea in care Aceeasi afirmatie o gasim si la Sextus romanii din Dada Traiand isi gasisera o patrie Rufus in lucrarea sa Breviarium gestorum noua in Dada Aureliana. dintre ambele Moesii.per Aurelianum translatis find de veacuri infratiti cu glia dada. si parasirea Daciei. La aceste cloud Dacii fu alipita la deci aceeasi fraza atat la cucerirea. cu lui si de belsugul turmelor ramasera pe loc si contributiile in bani si in prestatii. cu capitala 76 www. Schimbarile de stapanire n-au fost Astfel stand lucrurile. considerand capeteniile semintiilor barbare 4. cum erau vandalii si gepizii care. nu con- giatii romani din Moesia Inferioara. incredintandu-si soarta noilor cuceritorilor romani. exploatarea itoriul vechii Dacii. conduoere asupra provincialilor din cele trei nici nu era destul de mare pentru ca sa poata Dacii carpatine trecu parte asupra capeteniilor adaposti si pe provincialii din Dada Felix de dacilor liberi. Randurile lor.fusesera evacuati. puterea de raurile Timaeus (Timoc) si Margus (Morava).5. nu era grip provincialilor daco-romani. din Dacia si colonizati in Moesia. de populatia autohtona daco-romans. cresterea animalelor domestice. si anume de Dada Ripensis.. care se compuneau din midi mese. in schimbul unor stipendii anuale. romanii nu viata populatiei de sub stapanirea barbara. imparatii romani intreprindeau campanii pen- 0 inscriptie din 283 aminteste de cloud Dacii.si din populatia cu interns se restabilisera prin disparitia ostil- indeletniciri agricole si pastorale de la sale . pentru ca parea stipanirii romane.4 continue a _Uinta in antagonistul cel mai pronuntat al continuitatii cadastrul imperiului si pentru a linisti agitatia provincialilor pe pamantul vechii Dacii. care cazuse stituiau decat elemente fluctuante de si ea prada barbarilor. parte asupra diverselor semintii odinioard. vedem cum elemente romane evacuate colonistgor roman! furs Intarite de dacii liberi din Dacia Traiana gasira adapost dincolo de care contribuisera ail tun' de barbari la sur- Dunare in noua Dade Aureliana.dacoromanica. baptina.r. precum raspunsese trativ roman.si a aparatului adminis. incapea nici o indoiala Ca provincialii din Dacia soarta for pare sa se fi ameliorat. ramas o parte din vechea populatie. provincialii daco- popu-li Romani din secolul al IV-lea si anume roman!. Aceasta cu atat mai putin cu cat in barbare. fireste cu putut fi dezradacinati din pamantul for de voia tor. Noua Dade Aureliana isi avea la prestau romanilor servicii militare. Ca numai romani . pe teme ca masa de romani ar fi silit sa recunoasca cä. cu capi- ad agros et urbes colendas. tru recucerirea provinciilor transdanubiene. Dimpotrival. se vazu din Roma. suprafata. inceput centrul administrativ la Serdica (Sofia).si dintre dacii liberi si cuceritorii romani. provincia Dardania. insusi Robert Rosier. care traiau din munca bratelor tor. De aceea. numele provinciei Dada . nu mai poate prea mult resimtite de provinciali. in Dacia a ramas prada barbarilor. cuprinsa intre aparatului administrativ roman. catune asa de strans legate de productia solu. El intrebuinteaza tala la Sofia. Organizarea Daciei Aureliene care se instalasera acolo ca regi clientelari Romei care. Si aceasta cu atat mai mull padurilor si extractia zacamintclor de sate si de cu cat soarta provincialilor din imperiu. De altfel. cuceritori care incepusera sa se perinde pe ter. teritoriul noii provincii tam. n-au ex inde Romanis . Ratiaria (Arcar) si Dacia Mediteranea. pe timpul imparatului Diocletian. intelegeau sa renunte la pretentiile for de suprematie asupra celor trei Dacii carpatine. minereuri nobile ramasesera mai departe in hartuiti mereu de barbarii navalitori.ro . Dupes retragerea legiunilor si evacuarea pon. stapanitori barbari. noilor dupes retragerea ostirii .arite pe urma emigrarii Astfel. Cultura ogoarelor. Ion N Istor oameni sa populeze ogoarele si cetalile dacice . nici ea mai bund si mai ademenitoare decat Pe de alts parte insa. intrucat evacuates. fats acel spatiu restrans se ingramadisera si refu. la evacuare. Populatia autohtona continua sa raspunda. cat si la 297. luptele se mai potolisera.

dar si dintr-o inscriptie tamp de patruzeci de ani a stapanit peste neamurile din atestata dupa cucerirea romans si descoperita la Dacia". p. Un alt rege get. 3. vol. p. potrivit fragmentelor de vas dacic Romanilor. mai inainte ca romanit sa apuce Thraken. Studii mai ului roman Marcus Antonius (63). vezi. regele gotilor (getilor). Bucuresti. (op. Istoria Romani lor. 70). I. spre illyrilor (Trogus Pompeius. Urmasul direct al lui Burebista se demonstrase ca Diurpancus este identic cu regcle crecie a II fost Deceneu. Urmasul lui Scoryllo la domnie a fost pastreaza ipotezele considerate insulicienl dovedite cu Diurpaneus.. ii fagaduise ca-1 va ajuta cu armata grup de sine statator. apud Istoria Frontinus (Strategemata. autorul lucraril cetatea Costesti . Istoria Romanilor NOTE 1. 189. vol. acceplala de W. 11). era cea aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe dusman si a se 77 www. Astfel de Vasile Lica (Socielatea gelo-dacial de la Burebista la impartiri sunt vremelnice pi se schimba cand intr-un Decebal. 3. p.. domnie s-au dezbinat. idee prezen- destramarea statului sau ne este oferita de Strabon La Si in uncle editii mai vechi ale serierii Adversum (VII. Pannonii au fost multi vreme considerati de mentionat de Plutarh in biogralla sa dedicata imparat- neam illyric sau strans inruditi cu acestia. s-ar fi succedat Comosicus si Coryllus.Cetatuie". el pi-a luat ajutor pe Deceneu. de cel al sustine ca Dicomes este un rege get din Muntenia. acesta a pistil din Cant emir. 65: acolo uncle semnc de proorocire. aratand inaltarea neamului get de catre dupa alti cercetatori cu numele Thianzarcus. rnultumita carora Soarta a v. asa cum am aratat cand am de cetatean dcplin: ca soldat. Dunare. 414: Pannonii reprezinta un grup de populatii ce De acolo. si judeca poporul ca asa cum rezulta din cele 8 inscriptii din Moesia judecator suprem. I. Iasi. Paris. Dio Cassius (LXVII. sobrietate si ascultare de resedinta in regiunea de dealuri din nord-estul Olteniei. 3 . 1960. potrivit. Principalul izvor literar este Strabon (VII. este si faptul ca ei s-au Tomis si pastrate intregi. 2001. din vremea lui Augustus. Bucuresti. dux Dacorum. care intruneste mcntionate in sursele literare antice. p. datotita priceperli comun atat inaintea cat si dupa epoca regelui Decebal. Vasileis. (op. invatand roman la gurile Dunarii. p. Ipoteza. 32). stiind sa de Strabon si de Istoricul Florus (II.). Si dupa ce el a lasat cele omenesti. 4). in Ephemeris parti. De curand. Argcdova pe Argcs salt in zona Muntilor Sebesului (din dupa relatarea lui Orosius ( Adversum paganos. de S. pana la Psi unea malurile". era identic cu Scoryllo. ranntra vestIca a Masivului Stirennultii). 11) care. Parerile specialistilor in legatura cu sediul Mica". cu Burebista prin exercitii." neoranduielilor si pradacittnilor barbare din Scitia 3. Bueuresti. 1960. constituit dintr-o serie de triburi numeroasa". 2001. Exists o atestare 2. condusa de Cotiso: Dacii traiesc nedezlipiti de munti. nota 1.dacoromanica. des' Constantin Daicoviciu fel. a lost prcluala dc calm Dimilrie 2001.G. on de cite on Dunarea.roit ca marele poet latin Ovidiu sa fie cel din- sustine ca talmaceste vointa zeilor. p. si preot. p.. considers ca regele Coryllus origins comuna. 1906.ro . inghetata de ger.. cf. Sc 6. pe Valea Siretului. raramitand puterea in mai multe Matecscu (I Traci nelle epigrali di Roma. I. 295). lucrare pier. Ca o dovada despre (. sale.4) si a tut lordanes (Geffen. din punct de vedere lingvistic. Bucuresti. Bucuresti. la sud de Orastle. precum F. In cele doua culegeri de poezii ale sale scrise la ascultarea ce i-o dadeau (getii). Jar Romanic'. 669). puterea era impartita in cinci imprudent. 226). apud Istoria Romanilor. Ipoteza veche a varlanta polrivil carcia capitala lui Burcbista ar Il lost umanistului Stanislav Sarnicki. se distingea. contemporan cu imparatul Domitian. Tornaschek (Die alien pricina unei rascoale. Istoria poate si a Argesului. vin. Bucuresti. ca magistrat. Vasile Pat-van. sub conducerea regelui Cotiso (Cotisonis regis locuiau in jumatatea apuseana a Ungariei imperio) obisnuiau sa coboare. si rege pentru dansii. p.19). Atunci stapanirea se impartise in patru. si sa pustiiasca Ong- (Transdanubiei). inceputurile vietii sarlatan care ratacise multi vreme prin Egipt.. 668: Cal despre Burebista. in deosebire de o alts parere care plaseaza resedinta aces- Origines Pannoniorum. 294. cartea a 32-a. in ascultare poporul. 1984). 1923. 1). dar repusa armata impotriva tor. Si geto-dacii de la sud de Dunare. it prezinta succint pe Deceneu. 0 alts forrnallune Romziniloz. dupa ce Deceneu a murit. vol. un 5. El era socotit.). Zargidava (azi Brad. p. Annales. a fost: Dicomes. 206) si de G. 6. p. in prezent. I. 1-au avut in aproape aceeasi 7. documentary in privinta unui alt rege get. cit. rasaritul Austriei si o zona intinsa din turile vecine. In onomastica geto-dacica. 2001. carcia 4. mentionat de 8. numelc vencratie pe Comosicus.) o viata Limp fusese socolit si zeu.. 641: Spre a tine descoperite la Ocnita. Urmasii accstula la Tempereur Dornitien. mentionata nurile de razboi si iscusit in inraptuirea tor. porunci". Ba Inca de la un tai roman.. apud. I. tui rege in Moldova. jud. 18 . Constantin Daicoviciu. Slovenia.. paganos a lui Omsius. potrivit lui lordanes Duras care ccdeaza domnia lui Decebalus (in Istoria (Getica.. vol. cand intr-altul". al caror nume cele mai multe acorduri din partea cercetatorilor. VII. 10.. Ovidiu ne zugraveste imagini ale tulburarilor. ca scriitor vorbit despre Zamolxis (Zalmoxis). jud. cand Caesar Augustus a trimis o Dacoromana". 73). vol. 1923. Informatia despre sfarsitul lui Burebista si Diurpaneus aril acelasi cu regele Decebal. 10. care sa traiasca in pantile noastre (. in circulatie de Nicolae Gostar si park. publicata in anul 1492. recente ii deosebese de acestia din urma ca find un regele getilor. capitate' lui Burebista sunt diferite si in prezent. de-a lungul raurilor Sava si Drava. Inferioara care demonstreaza frecventa numelui printre a venit la domnie Coryllus. I. vol. Gsel (Essai sur le regne de a trimite o armata impotriva lui. 1894. 686: foarte priceput la pla- rezultata in urma disparitlei lui Burebista. Bacau). 669). I. p. Germisara cu numele acesta purtat de persoane de I. p. deoarece acesta nu-i era mai Decebalus (Decibalus sau Dicebalus) era destul de prejos in iscusinta.. Valcea (Buridava antics). in Istoria Romanic'. dupa care. numite Tristele si Ponticele lasat induplecati sa tale vita de vie si sa traiasca Para (. cit. poate la duta) ".

denumita si column centenaria. inaltimea coloanei. iar nu cufundase Istoria Romanilor.500 de figuri (. in 69 a razboaiele dacice. credincios al ideii de nemurire. este de 39. reprezentanti al stapanului in mai indraznet. ingrijita de Radu Florescu. inalt de 26. I. erau castre). natorul Moesiei Inferioare. Bucuresti.) primit ani ai domniei lui Domitian isi incepe cursus Dupe moartea lui Traian. Banda sculptate se intinde pe acelasi nume. V. in calitate de comes. 9. de la 0. iar peste 10 ani a primit guvernarea Columna lui Traian este o creatie originala a artei Sine!. dupa cum relateaza Dio 1982. Instruirea copi- spune in cutare scriere a lui Julian ca spiritul dis. pp. vol. Vasile Parvan. in locul ed statuia apostolului Petru (sculptate de 0.89 la 1. aruncandu-se in sabia lui.83 m.48 m si o baza cilindrica. Concluziile autorului sunt confirmate in munte. a guvernat Baetica pe timpul lui Nero. I. 1959 si 1961. au aparut in 28 de localitati ale Dade' (dintre care in 20 lui arhitect Apollodor din Damasc. pentru a Imperiului roman. Baza (plinta). dar si diferite afaceri. Tropaeum Traian'. Istoria Romantic': vol. opera celebru. timp adunate. 145 .. ca si forul care o adapostea. soldatii reproduc alfabetul on scriu diferite Roma. afla si sora lui Decebal. fusul si capitelul masoara inipreuna 29. In forta dramatics ce se degaja din derularea spiralei. apud.78 m. Traian dobandeasca o minima . Istoria Romanilor. pp. Bucuresti. multi statuii imparatului inalta de 4. inaltimea flgurilor sculptate. a II-a. unde masoara 674: imparatul Traian s-a nascut la 18 septembrie 53 3.66 m. [.) devenit consul.. scazand user spre varf. in care a asezat urna de our (dis- pe imparatul Domitian in Pannonia. urma datinii deosebile a poporului sau. era tin bun reliefuri) din marmura de Carrara. Diametrul la baza 10. la Adamclisi. militarii tre- sufletul cel mai mare prin ambitie si rezistenta pe care buiau sa *tie carte. imparatul Hadrian a dispus sa se amenajeze o consul ordinarlus.71. 228 sub apele Streiului. in a caror pasta moale. imparatul Alexandrescu-Vianu. pp. Radulescu. el intinse masa din urma singurilor sat se pare ca procentajul for nu va mai fi egalat decat in tovarasi."ale razboiului troian paralepipedic.se infatisati pe monumente funerare (la Mich% Germisara) spune -. Tot in evul mediu timpuriu. 1-6.66 m. A o lungime de 200 m si reprezinta 124 de episoade din servit sub ordinile lui Vespasian in Stria. Iorga. Bucuresti. I. nr. cu soli' .693: "Columna Jul TYvian.25 m (si. Serbandu-si maretul triumf. sclavii instruiti ai particularilor nu va mai avea sa se incaiere cu dansul. dinspre baza in sus. 2. pe la 1587. Printre prizonierii luati de Care romani se Gerolamo della Porta). purtand putea fi observate de jos). 1996. commemora ti d'Adamclisi. 11. de aceea. iar la papa Sixtus al V-lea a cerut artistului Fontana sa ridice 28 ianuarie Traian este proclamat Augustus. Sigiliul Romei. 2001. el nu Monumentele romane.37 (evenimente) dupa Homer (sa lc . de la nu sliu ce dcpartati Indieni. Dusmanul cel deveneau administrator!. Si la romani pe atunci cel care Tropaeum Traian'. 1984. Monumentul de 12.ro . In 91 este tela. Bucuresti.. ci numai sa posibilitatea angajarii for ca functionari in birourile fis- infatiseze capul taiat al lui Decebal ca dovada ca Roma cului. Ascensiunea tatalui a netit drumul carierei flu. N. Barnea. 2001. Florescu. 2001. a fost rasturnata statuia lui Traian. Din aceasta pricing. este de 3. vol.. Bucuresti. El a lost treptat. 1995 care. Getica. 3. alfabeliza: mai ales in mediul militar s-au descoperit 13. ed. dar sl sa de 1. 96 a fost numit guvernator al Germanic! Superioare. 1936.B. cu latura de 5. A servit zece ani in calitate de tribun caracteristica a scenelor sculptate este realismul si militar.] insemnarea in greceste de pe o rara statute. apud.. se ridica fusul coloanei. Monumentul si cetatea. cu sabia. 152 . ilor si a sclavilor era o problcma particulars. 0 protoistorle a razboi dacic de care Manius Liberius Maximus. Instruirea sclavilor public' urmarea sa tarasca in lanturi un astfel de invins. Hind. Rack!. Monumentul de la Adamclisi. apoi in armata Germaniei. Columna a servit si ca mor- honorurn la Roma. vreme a fost un dusman de temut pentru romani". dupa pretura (anul 84). romane de la inceputul secolului al II-lea. vezi. ea a fost din lucrarea sa Epigrammata. Multi sunt cei care se straduiau sa 'north si. Nerva (anul 97). Barbu. 1965: M. 0 trasatura si temeinica.68 m. II. Nerva murea la 27 ianuarie 98. in "II Mar Nero". dupa ce ascunsese in pester'. care se pretuitor de moarte al lui Zalmoxe a tinut drepti in fata rezolva prin invatatori si profesori privati. Copiii stint lui pe dac'. Monarhul dac.48 m si inaltimea de 5. Tropaeum Traiani. monument ridicat la ardere. singuratic. Tatal viitorului imparat. camera sepulcrala. care sorbira impreuna izbavitoarea bautura a epoca moderns. 2 editii. cuvant suferise o catastrofa se credea dator sa-si face sama inainte de I. a fest inaugurata la 12 mai cuvinte si scurte Lexie. for. V. In ultimul adapost de 15. ea reprezinta lui. Pentru a putea avansa. la yam! etc. ceea ce explica efortul for de a se pans atunci ii intalnise aceasta Roma imperials ".stiinta de carte. cunostea alte dru. pp. Bucuresti. Istoria romanilor.Chr. mai intai in Siria. 1988. Dibaci in a intinde curse. poate fi consultata Cassius (LXVIII. Tropaeum Traian'. Informatia ne parvine de la poetul Martial echivaleaza cu 100 picioare romane. o primul imparat din afara Italic! urcat pe tronul data cu acestea. Asemenca "exercitii de scriere" 113. cel mai statornic si mai viclean. L'ensemble barbarilor. pp. De asemenea.. Viitorul imparat a facut o cariera militara stralucita culmea atinsa de relieful istoric roman. avand rol de suport al Iasi bine dintr-o infrangere. se ucise. izarii".188. muri spre o linistita viata eterna. precum si a unor preocupari intelectuale". (. inainte de 691 . o partc macar din comorile mull 299: "Stiutorii de carte erau relativ numerosi in epoca. el nu putea cu still in mans. La sfarsitul anului paruta in cursul evului mediu) cu cenusa lui Traian.dovedeste exis- m si a unei plintc in forma de cununa de laur inalta de lcnta unui invalamant ce depasea nivelul "alfabet- 1. Sampetru. In 92 insoteste.. in forul lui Traian. guver. dimpotriva. mat din 18 tamburi (dintre care 17 impodobiti cu 78 www. Nobila si mandra flara gramadita in barlogul ei. Ion Nistor retrage la timp.dacoromanica. A. in orasul Italicu din Baetica (Hispania). Deasupra unui soclu caramida descoperita la Romula . vezi. M.83 m. primeste mant al cuceritorului Daciei. 4). apoi.62 m. p. in care apar circa 2. caramizi si Ogle. cu un capitel doric luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda. urmatoarea bibliografie: F.. II. 70 . vol. capturata in cursul primului 14. 153: "Decebal se impotrivise pans in ultima clips. in imprejurari necunos- acolo a primit vestea adoptiunii de catre imparatul cute. Bucuresti. Intr-un vestibul al aces - comanda Legiunii XIII Gemina din Hispania. partea a II-a. voise sa se deie viu. ceea ce 9. latimea panglicii de reliefuri crest p.

Daciile carpatine sub suprematia avarilor X. Gepizii in Daciile carpatine VI. Raspaindirea crestinismului III. Penetratia slavilor in Transdanubia si Dacia VII.PARTEA III EPOCA MIGRATIILOR BARBARE I. Transdanubia moldoveana si munteana sub cumani XII. Luptele romanilor cu gotii pentru stapanirea Transdanubiei IV. Daciile carpatine sub suprematia hunilor V.dacoromanica. Transdanubia si Dacia sub pradaciunile pecenegilor XI. Absorbirea slavilor din Dacia si Transdanubia de catre provinciile daco- romane IX. Trecerea bulgarilor prin Transdanubia moldoveana si asezarea for in Balcani VIII. Salasluirea gotilor in Transdanubia si a gepizilor in Dacia II.ro . Invazia tAtarilor in spatiul carpato-dunarean www.

. imparatul Constantin nu se multu- colina impadurita. care-si gasi moartea pe campul de Mare contra gotilor din Transdanubia batalie.ro . dand sidii anuale. iar altii Mare (306 . Ocuparea capetelor de pod de la Constantinea-Daphne si Turnul si construirea podului peste Dunare de la Sucidava 3.dacoromanica.. fiindca incursiu.2 In scopul acesta el ridica pe 80 www. pe Pentru a pune capat incursiunilor cal. victoria gotica din Gotia.337). zonieri romani ridicati din Moesia. restauratorul cetatii mai numerosi se inching invingatorului solic- Tropaeum Traiani (Adamclisi). Pentru a pune stavila cautat undeva in Muntenia. cad asa se spundea desigur unci asczari mai vechi. altii prizonieri. Transdanubia. unde isi exercitara suprematia dandu-i ostateci. ci el card sa se ascunda. mi insa numai cu luarea de ostateci. in anul 323. pc care cronicarul lordancs it Debellatori Genii= Barbarorum . Gotii gotiii se retrasera dincoace de Dunare in infranti recunoscura suprematia impara-tului. cu capetele de pod din stanga de 40. ofensiva contra gotilor din Transdanubia care navalisera. Astfel.000 de oameni. era vesnic amenintat de ei. De izbanda lui Constantin cel Mare asupra gotilor aceea. bare. obligandu-se sa nile for in imperiu se repetau mereu. intre care pe insusi flub asupra provincialilor geto-daci. Limesul puna la dispozitia imparatului un contingent dunarean. Tezaurul de la Simleul Silvaniei 1. Viata provincialilor daco-romani sub dominatia gotilor si gepizilor 5. nu trebuie sa ne surprinda daces o din Transdanubia munteana sta probabil si inscriptie din Mauretania onoreaza pe ambii scena din frumoasa camee din muzeul de la imparati cu titlul de Goticus Maximus.Daphne si Turnul si con- intampinarea tor. dintre gotice in imperiu. primind in schimb sub- fluviului. Dar pacea cu regelui Ariarich. ci el trecu cu ostirile sale Dunarea si-i urmari Pentru asigurarea linistii la limesul adanc in Transdanubia.Gothia. Marturifie timpului nu ne inga- prilej imparaglor Diocletian si ginerelui sau duie sa stabilim mai de-aproape locul unde s-a Maximian de a-si manifesta vitejia for in lupta dat batalia intre romani si goti. Astfel intrara gotii in raport gotii nu fu de lunga durata. biruitorul gintilor bar- fi idenlificata cu Turlucala de aslazi. din preajma Oltenitei. Transmarisca a putut Gothica . In legatura cu numita Marisca. Ocuparea capetelor de pod de la Rauzimod. In lupta ce se incinse la ocupa si cateva capete de pod pe tarmul stang liziera codrului. ii batu si-i arunca peste struirea podului peste Dunare de la Dunare. Atunci imparatul porni intru Constantinea . Emigrarea vandalilor si salasluirea gepizilor in Dacia 4. din fala gurii batut o medalie comemorativa cu inscriptia: Argcsului. Acesta trebuie cu gotii neastamparati. In cinstca imparatului victorios s-a fortified localitatea Transmarisca. gotii furs batuti impreuna cu al marelui fluviu. pregati o mare itandu-i gratia. unde gotii urmariti incer. Luptele imparatului Constantin cel regele tor. Luptele imparatului Constantin cel Mare contra gotilor din Transdanubia 2. care core. Belgrad.Victoria numeste Madsen. imparatul Diocletian Ialomita. in Moesia si intrara victoriosi pana in Tracia sub regele for 2. Dar Constantin nu se multumi ca Sucidava inaintasii sai. pana ce ajunse la o dunarean. clientelar fates de imperiu. numai cu aceasta izbanda. numca dupes ci Transdanubia. Cu acest prilej imparatul Constantin elibera din robia gotilor un numar mare de pri- Dupa infrangerea de la Naissus (269). adieu. pc Arges sau pe invaziei gotilor in Moesia. imparatul Constantin cel care unii sunt morti.Ion Nistor Capitolul I SALASLUIREA GOTILOR IN TRANSDANUBIA SI A GEPIZILOR IN DACIA 1. privind asupra gloatei de barbari. care inratiseaza pe imparat sus.

In ipoteza aceasta se va putea vedea restaura si vechiul vat de aparare. Turnuri de aparare se gaseau gotilor.s-a pas. it rata de imperiu si sa restabileasca astfel structiei podului dintre Sucidava . refacu si batut un medalion cu zeita Victoria. sub scutul caruia se putea stabili tru a primi omagiul de supunere din partea usor legatura cu fortul Transmarisca unui barbar. iar locuitorii ei numindu-se fata asallurilor barbare.victis Munteniei. vechea Sucidava. iar in fata un bar. indicand granita de nord a stapanirii sale in 0 alts inscriptie gasita in Moesia pre. Traian de la Turnu Severin. precum se stie. de la gura batut un medalion de bronz. Numeroasele monede din Constantin eel Mare pe malul stang al Dunarii epoca constantineana ce s-au descoperit la se gasea la Celei. Insasi Brazda lui mai sus de gura Oltului. care ingenuncheaza in fata (Turtucaia) de pe malul opus al Dunarii biruitorului. la o dis. pe Constantin insotit de zeita Victoria paseste care -1 inuni dupa numele sau Constantinea. de la Axiopolis (Cernavoda) la Tomis mentary a numelui de Muntenia pentru Tara (Constanta). Constantin cel Mare munteni. face mentiune de cetatenii munteni dyes trecand podul de la Celei. larzzl .dacoromanica. Intrucat pentru a le taia legatura cu conationalii for din atributul de munteni montenenses. care pe malul Daciei Malvense. o copie fidela dupa podul lui teritoriului transdanubian ocupat de acestia. care erau Justinian pe cuprinsul intregii Moesii.a cladit Turnul cu Ploiesti pand la Braila. de pe malul oltean. fu repri- insa exclus ca inscriptia de la Gromsin. tul ca. In amintirea fundarii Tot Constantin eel Mare. spre Craiova. imparatul Constantin cel Mare construi Prin restaurarea limesului dobrogean si in vecinatatea Turnului chiar un pod peste prin fortificarea capetelor de pod de la Oltenita. Severin). o trat in intelesul primordial pans astazi numai lovitura nimicitoare.ro . cizeaza ca Turnul a fost construit pentru Un al patrulea cap de pod ocupat de supravegherea lotrilor si in vederea apararii imparatul Constantin eel Marg in Dacia castreapilor si cetalenllor munteni burgum Malvensa pare sa fi fost Drobeta (T. Transdanubia. pentru Carasu pe o lungime de 51 km. Istoria Romanilor ruinele vechii cetati Marisca. Celei sunt pretioase indicatii pentru influenta tanta de 40 km mai sus de Turnu Magurele. unde latrunculos observarent felul acesta intelese imparatul sa apere limesul propter lutelam castrensium el civium dunarean contra atacurilor necontenite ale Montanen slum. fiul imparatului. peste un pod in arcuri spre tarmul dacic pen- Daphne. avand in soseaua care lega podul peste Dunare cu Dacia spate cetatea Transmarisca. care ducea in textul acelei inscriptii prima mentiune docu. imparatul cuprinse capul de pod de la impotriva barbarilor neastamparati. Malvensa. pentru provincialii din Transdanubia Dar pentru ca nisi flancul pontic al munteana. pe care imparatul Argesului. numita in izvoarele istorice si Moesiei Inferioare sa nu ramana descoperit in Muntenia. imparatul Severin si duce pe sub dealurile Olteniei si Constantin dupd infrangerea gotilor . si-1 lega cu Constantin cel Mare asigura pentru un timp Oescus de pe malul opus din Moesia printr-un mai indelungat linistea la Dunare. romans ce s-a exercitat acolo. 0 inscriptie arata ca.ce a Un al doilea Cap de pod ocupat de fost descoperit acolo. Nu este considerati drept federati ai romanilor. cesarii Constantin si Constantius. dupa planurile imparatul izbuti sa be impuna respectul cuven- arhitectului Teofil Patriciu. contra sarmatilor din Dacia. in aprilie 332. Costesti. precum arata si inscriptia de pe mil- bar. Dunare care lega centrul militar de la Oescus Turnu (Celei) si T.sa se refere la Turnul. pe langa Turnul sfantului si marelui imparat cetatea Hinova la 15 km spre sud-est de Turnu Constantin. imparatul Sucidava.Oescus s-a vechea suprematie romans asupra 81 www. 2 . probabil un got. care. Un alac al gotilor sub regele for raspandite mai ales pe vremea imparatului Vidigoia. un castel. care mat de Constantius. 26 turnuri de aparare ridicate la o distanta de In credinta aceasta ne intareste si fap. Valul acesta urma valea raului Romaneasca sau Vlahia si de munteni. Prin izban- pod de piatra ale cami urme s-au pastrat pans da sa asupra gotilor repurtata chiar in inima in zilele noastre. fu atribuita de unii munca si harnicia prea credinciosilor sai osiasi cercetatori imparatului Constantin cel Mare. care porneste. pentru apararea imperiului. Transdanubia si a le aplica. ajutat de fiii castelului de la Constantinea-Daphne s-a sai. superatisque Gothis . unde se aminteste de Novae. find intarit cu locuitorii ei. cazu gotilor in spate montanenses . (Oltenita . In amintirea con. mai sus de gura inlesni o cat mai grabnica interventie military Oltului.millearium .Turtucaia).3 km unul de altul. Gaiesti. In constitui iussit. Severin si prin construirea (Gigeu) cu localitatea Sucidava (Celei) asezata podului peste Dunare intre Gigeu si Celei.stalpul de kilometraf . sau un turn de veghe.

518) si Justin (518 . Timisul si Dar cel mai important tezaur din cate s- Crisul sunt usor de identificat. al caror numar sporise aceasta.rebellantes .527) s-au descoperit mo- olului al VII-lea si care arata ca in Dada Prima nede in tezaurul de la Medias.duca . Tezaurul de la Simleul Silvaniei de raurile Tisia.361) s-au este cunoscuta si de Menandros. De la imparatul in scrierile for de Tara gepizilor. Viata provincialilor daco. in unire cu barbarii. Constantin cel Mare. Gilipil et ra.ro .395) si de la Gepidia. Monede cu chipul lui Transdanubia moldoveana si munteana era Valentinian al II-lea s-au gasit Tanga Odorhei. De la tatal sau. la randul for se intelesera mai lesne cu conatio- mul spre Italia Si de acolo spre Africa. secera. care Moesia Superioard pentru a-si deschide dru. tot astfel regiunile periferice ale 0 moneda de aur de la imparatul Honorius a Dade' Porolissense si Malvense. care se pastreaza in muzeul de la 4. Miliare si Gilipil sa intelegem Somesul cu allu. prins in aur. Tot Iordanes numeste regiunea legaturi servesc tezaurele de monede romane cuprinsa de gepizi direct Gepidis . Regiunile muntoase din aceste doua obiecte de aur in miniature. Ion Nistor 7'ransdanuviei si Daciei Malvense. De regiunile de campie ale Daciei Porolissense si o parte si de alta a topazului sunt prinse Malvense. Emigrarea vandalilor si salisluirea care. care amintesc descoperit monede la Tulghes. si Dada Secunda. transmisa for Marisia. ca plugul. prin unirea cu dacii liberi si provincialii nica si sa se indeletniceasca cu agricultura si razboinici . si anume de s-au gasit la Alba de Sus si Alba de Jos. 0 numire de care face mentiune si un imparatii Zenon (474 . nelinisteau mereu gepizilor in Dacia granitele Daciei romane. foarfecele de 82 www. a carui opera militaro-geografica urmasul sau Constantius (337 . dintre care Tisa. Daces pre. Regiunea aceasta. domniei imparatului intre invingatori. care nu renuntase identificate cu Muresul si Crisul. Tibisia. Miliare. simbolizand Dacii.care contribuisera in cresterea vitelor deopotriva cu provincialii mare masura la izgonirea legiunilor romane din daco.romani sub Viena.3 Cronicarul Iordanes arata Ca gepizii cazute in lotul Tor. deopotriva cu Dacia Apulensa.romani. for Genserich. el o arata ca find strabatuta 5. continuand a se numi duci salasluiau in regiunile strabatute de raurile . Tezaurul acesta care s-a gasit la poalele dominatia gotilor si gepizilor Magurei de Tanga Simleu cuprinde intre numeroasele piese de cult si de lux si un colier Suprematia gepizilor ramase redusa la cu un frumos topaz la mijloc.dacoromanica. Mine. Anastasius (491 - geograf anonim de la Ravenna. niciodata la dreptul sau de protectie si supre- supunem ca Iordanes a insirat raurile in ordine matie asupra provincialilor din Dacia carpa- geografIca de la sud spre nord. Gilipil si Grisia. vandalii din Dada In revendicarile Tor. Gilipil si Grisia . Relatarea lui Iordanes este trei Dacii. Drica. Monede de la Constantin cel Mare confirmata si de alti scriitori. Pe calea in seama provincialilor. Miliare. care se numeste si Gepidia salasluiau pe timpul sau hunii si avarii.dupa traditia romans. Valentinian (364 . decat cu vandalii sau gepizii ajunsesera mai apoi sub conducerea capeteniei straini si nestatornici. gotii furs siliti sa duca o viata stator. La indemnul acesto- sedent juxta !lumina Marisia. Urmasii lui Traian pans la Aurelian avura de sustinut lupte continue cu dacii liberi 3.quae nunc care s-au dezgropat in largul cuprins al celor Gepidia dicitur. In regiunile evacuate de vandali Capeteniile triburilor dacice se coborara din Dacia Porolissensa triburi de impartisera in stapanirea teritoriilor dacice gepizi. unde nalii for dad. dacii sa revendice partea Tor. au descoperit pana astazi pe teritoriul celor trei Dacii este fara indoiala tezaurul de la Simleul Silvaniei. Drept dovada pentru staruinta acestor entii sal. sapa. limitrofe cu fost gasita la Ocna Sibiului. de la finele sec. Era deci firesc ca la ithpartirea teritoriului celor trei Dacii carpatine In timpul . ramasera diversele indeletniciri ale provincialilor din Dacia.375) s-au gasit monede la Astfcl. Dacia. nurnita Golia. in anul 336.491). De la Procopius. aflam Ca precum intr-o vreme Sarmizegetusa. se numeau dupa ocupantii for vremelnici imparatul Teodosius (379 . Dunarea in mare sprijin in provincialii daco-romani. dacii triumfatori gasira un Malvensa trecura. ducii celor trei Dacii intretineau vechile Grisia .dintre care Marisia si Grisia pot II usor legaturi cu imperiul roman.e Gepidae din partea provincialilor. Tisa. Marisia. ar urma sub tina.

'Ili-.F. deci intre anti 375..: /1 . A.dacoromanica. anul mortii imparatului imperiului. maciuca a fost trimis uneia din capeteniile provin- ciobaneasca. unui duce daco-roman in amintirea luntrea s. tal. . Necunoscuta este personalitatea din turi cu provincialii daco-romani din cele trei Dacia careia imparatul ii oferise un dar asa de Dacii. intretinind imparatului Grattan. precum si piesele care ciale cu provincialii de acolo. . Se stie doar ca ungurii la invazia for in Daciile Valentinian (364 -375). intr-o inscriptie din Frigia: Imperator Romanorum". ' -./-0.337).0 L. Din indicatia monedelor din Caesar Constantinus Maximus Goticus Victor bogatul tezaur se vede ca acest colier fusese ac Triumfator Augustus. Capeteniile acestora se bucurau de pro- pretios si totodata atat de simbolic. ci si fost conferita uneia dintre capeteniile gepizilor. .-.t. Si aceasta medalioane de la mai multi imparati.14 Mcdalioane de our Obiecte apartinand tezaurului de la Simleul Silvaniei 83 www. arata Inscriptia: Gloria Romanorum de pe ca el se straduia sa mentind legaturi corner- medalionul imparatului. se Gratian se gaseste inscriptia: "Gloria intitula. si anume cu atat mai mult cu cat existenta unor aseme- de la Maximian (286 . . ne fac sa presupunem ca darul Daciarum".a.. Tezaurul mai cuprinde si dominatiei romane de pe vremuri. tenii recunoscusera suprematia imparatului romani. si 383. Istoria Romanilor tuns Lana. ale caror cape- simbolizeaza indeletnicirile provincialilor daco. insusi Constantin eel Mare. 0 . la Magura si la Alba..305). El ocupa anumite oferit in dar unei capetenii din Dacia din partea capete de pod si in Dacia Malvensa.'. ancora. clestele. . Pe rever. la Craiova si Bucuresti..M. dar si vita de vie.-( .. considerandu-i ca federati ai catre romani.. cand cu vandalii si cu gepizii raporturi de buns se implinise centenarul evacuarii Daciei de vecinatate. cialilor. romani. Colier cu pandantive simbolice . Constantin cel nea capetenii indigene nu poate fi contestata. Jugul. . Mare (306 . Dar el nu neglija nici bunele rapor- Grattan. De altfel.378). care se intitula cu mandrie "Restitutor natia romance. Valens (364 ./ '.ro ... si carpatine se lovira de rezistenta ducilor daco- de la imparatul Grattan (375 383). Monedele cu chipul sau care nu s-au S-a sustinut ca podoaba aceasta ar Ii gasit numai in Dacia. lingura. ajunse la mare dezvoltare sub domi. g: i 1 10 a . in Transdanubia. sul medalioanelor de la imparatii Valens si invingator asupra gotilor din Transdanubia. Constantius (337 361). tectia sa. ti Bula dc cristal de stand din mijlocul colicrului z.

cu (pate accstea. dupa mutarea rescdintei imperiale de la rnanii. aclica al Transdanubiei. Din randurile acestor anatoliti greci. Un all scriitor bisericesc.graecam.ransdanubiene. Scitia Minor. se ablineau demonstraiiv de la praznicele Intre colonistii romani din Moesia si pagane cu rnancari si bauturi pc care Romula. cum satenii crestini din loca- dcci. copul Ulfila.ro . Dacia se gaseau numerosi asieni si galateni. ger. propovncluitorul unde luase fiinta. precum si urmasul sail Ullla.323). Urmasul acestuia era episcopul In lipsa unor marturii documentare Phil /us sub domnia lui Licinius (308 . ceea ce ar corespunde cu adevarul. Ea prinsese curancl radacini credintei crestinc in limba golica si iraducd- in An /iohia. icavit.L. care predica enoriasilor sal in trei Durostorum (Silistra). chiar. cum erau sarmatii. cum imparateasa mama atata mereu pe fiul ei cu s-a interpretat faimoasa inscriptie dc pe sar. Inceputurile crestinismului la Dunare 2. pornind din Oricntul Apropiat. cu crucea monogramalica si cu formula saccr. si anume la anul 264. Mai mult pamantului. Dc acolo.a. Teo& tarilor romanc. Lactantius arata. astfcl al III-lea samanta credintei creslinc s-ar fi ca propovaduirea invataturii lui Hrislos se raspandit si la cele mai indepartate popoare ale putea dezvolta in deplind libertate. scitii s. sigure asupra raspandirii crestinismului in Impiiralul Constantin cel Marc pose capat per- cuprinsul Romaniei de astazi sunlem redusi la secutiilor contra crestinilor. Bornnus. intre multi altii. Constantin cel Mare Origenes. in 325. Ulfila s-a si Caria. si de Teo& epis- nifcstau credinta in ascuns. Eva ngelicus.sa. si episcopul Prologenes lui crestin era oprit in tot cuprinsul imperiului al Sofiei.querelis mulieribus con- cofagul din Napoca din anul 235. intrucat La acest prim sinod sau coned ecumenic luara inainte de Constantin cel Mare exercitiul cultu. la Niceca si proviricialii crestini din Dacille tate a secolului al 111-1ca. intocmi simbolul sau crezul credintei crestine. sustine ca convoca. in a doua juma. care sfarseste tra crostinilor. Anchialos.. Stria. Latina si gotica Bononia (Vidin). tar gotilor le propovaduia 84 www. mama imparatului Galerius. Desprc apostolul Andrei se zice ca In timpul imparatului Galerius (305 - ar fi propovaduit crestinismul la sciti si chiar in 313) invatatura crestina palrunsese si la sate. cerand exterminarea tor. care rcprezenta Dar.T.plurimi dintre daci. in sinod ecumenic pentru a sciti n ar fi auzit Inca cuvantul Evanghcliei. Crestinismul in Daciile carpatine si stabilirea jurisdictiei canonice 1.dacoromanica. in cinstea zeilor pagani. Iniliatoi ii acestor comunitati . cu ocazia navalirilor acestora in Anatolia in rata de credinciosii sat daco-romani din anul 258. au pornil si primii propovaduitori crestini litatca Romuliana. Cilicia. 305) pastorea la Tomis episcopul Scitiei. pe chiriarhii crestini din toata cei mai multi . care scria inainte de 250. Ion Nistor Capitolul H RASPANDIREA CRESTINISMULUI 1. Pamfilia torul Slintei Scripturi in acea limba. copul Gotiei t. Capadochia. alaturi de roman si putinii adepti ai acestui cult isi ma.T. tanguiri muieresti . dacii. Roma la Constantinopol. pe langa culturile for orient ale. carpatine. Dobrogca de astazi. Prin decretul de cateva marturii narative ca bundoara cea a lui toleranta de la Milano.a put ut ridica si primul epis- invatatura crcstina s-a raspandit in cop al Gotici. Comunitati crestine sunt adeverite nascut la anul 311 si a muril la anul 383 dupa inca inainte de anul 180 in Bizant si in o rodnica activilate pastorale de 40 de ani. Ratiaria (Arcar) si limbi si anume. Capadocia si Galata. Ulfila se folosea de limba Latina rustica. Din cauza aceasta se vor fi inchinat pe ascuns si lui Hristos. asezata la gura Timocului. Pc timpul imparatului Diocletian (284 dotala S. Transdanubia. Axiopolis (Cernavoda). Reactia gotilor contra crestinismului si martirajul predicatorilor Sava si Nichita 3. latinam et goticam linguam sine crestine erau prizonicrii crestini care fusesera internissione in una et sola eclesia Cristi pred- ridicati de got! din Frigia. in limba greaca. adica Sit Tibi Terra Levis . din 313 fury abolite Tcrtulian4 care afirma ca la inceputul secolului loalc restrictiile contra cullului crestin. ciosilor crestini din Transdanubia a fost epis- Novidunurn (Isaccea). capitala Daciei Aureliane. be oferea satenilor clintre care unii. Vieille Slintllor fac mentiune de existenta unor Urmasul lui Teolil in pastorirea credin- cornunitati crestinc la Tomis (Constanta). episcopul Panoniei. Inceputurile crestinismului la Dunare care la Dunarc cleprinsesora si limba latimi a provincialilor. de la Dunare si din Dada. sarmati si lumea la Nlceea. lri fic tarana usoara. s . parte.

Dacia Aureliand si Moesia acesta de caracterele unciale grecesti si cu intretineau stranse legaturi cu crestinii din semne imprumutate din scrisul latin. folosindu-se in scopul din Panonia. unde Episcopiile crestine din zona limbii imparatul Constantin oferi bejenarilor. Episcopiile crestine de la reactia pagana contra crestinilor. de provincialii roman!. Istoria Romanilor crestinismul in limba materna. Din ordinul asupra arhiepiscopiei Justiniana Prima regclui got ic Wingurich. la un loc 26 de persoane. in a prima etate a parentibus meis discipulurn care gasim exprimate 'land astazi notiunile suscepit et sacras litteram docuit. Retiaria. care fu inecat in apa Buzau lui. jurisdictia asupra bisericilor cu cazu jertfa si predicatorul Nichita. cunos. din provinciile Apylas. pe episcopul Nichita din Remesiana (Bela imparatul Valens le trimise doctori in dogmele Palanca). Crestinismul in Daciile carpatine si pe malul lacului cu acelasi nume. si martirajul predicatorilor Sava si In secolul al IV-lea. femei si copii. Acestei Dunare insa. se pot distinge ridica insa o puternica reactie din partea cuvintele: "Ego Z. Dacia Mediteranea. Sava. Bononia (Vidin). sa-i invete regula credintei crestine . Singidunurn (Belgrad) sc altele din 12 aprilie 372. care pastori la Dunare intre anii 380 arcane doctores arianis dogmaUs misit . Reactia gotilor contra crestinismului romane ca limbd romanica. Discipolul si urmasul Paladie de la Ratiaria (Arcar) si Axentie de la Iui Ulfi la a fost Axentie.ro . provincial!! crestini din Daciile carpatine si din maica sa Gaatha insa. Praevalitania. 3. insotita. Episcopii latini bet peopriu in rune. pe care it luase Inca din Durostorum (Silistra) care propovaduiau cre- frageda copilarie din casa parinteasca pentru dinta cresting in limba Latina ca sa fie inteleasa a-1 creste intru cele sfinte. adica monogramul crestin. precum erau cele de la reactii sangeroase ii cazu jertfa predicatorul Durostorum. imparatul stabilirea jurisdictiei canonice Leon Sirianul (717 -741) supuse la anul 726 si pe credinciosii de limba latina cu mitropolia de Reactia pagana a gotilor puse stavila la Ohrida sub jurisdictia bisericeasca a patri- raspandirii libere a crestinismului la provin.errovius voturn posur: gotilor care ramasesera credinciosi zeilor for Pretioasd inscriptie se pastreaza in muzeul pagani. intoarse in Transdanubia. Capadochiei. incredintate mai apoi chiriarhului erau supuse arhiepiscopului de la Salonic. ale carui limba liturgica latind de la Dunare trecu moaste furs transportate in Ci licia. indurand martirajul prin Carpati ramasera sub jurisdictia canonica a lapidare. Dacia Ripensis si tirilor culeasa de printesa Gaatha si de flica el Panonia Secunda. Prima. mului la provincial!! din Dacia.notiuni care prin insesi formele for denota o vechime egala cu vechimea limbii 2. unde cazu jertfa Provincialii romani de la Dunare si din razbunarii paganilor. grecesti a imperiului.5 canonica a patriarhului ecumenic de la In Transdanubia continua insa cu furie Constantinopol. in ziva de Remesiana. Numai pe timpul imparatului Furiei paganilor din Transdanubia ii Justinian. 535. sediu in la Tomis (Constanta) stateau sub jurisdictia jurul localitatii Nicopolis din Balcani. Izvoarele timpului preamaresc Orosius relateaza ca la cererea gotilor. arhului din Constantinopol. Pentru tradu. comunitatea crestinii a (Skoplic) infiinlala de insusi imparatul la anul unei localitati din Transdanubia muntcana. in frunte dea asupra tuturor episcopillor crestine cu cu preotii Vereca si Botvins si cu monahul limba liturgica Latina. se vazu silit sa se refugieze in imperiu. Ulfila a inventat un alfa. Moastele martirului pentru hinterlandul dunarean. Dulcilla ramase la Cizicus.qui me ile rituale se sdvarseau in aceasta limbd. Sub jurisdictia canonica a Dulcilla fu transportata la Cizicus cu ajutorul arhiepiscopiei Justiniana Prima se gaseau si crestinului Vellos. Cenusa mar. cial!! daco-romani din Transdanubia. . Moesia moartea groaznica a arderii de vii.ca . se Transdanubia. asezate toate in zona credinta furs scoase din apa de invataceii sac si in care populatia vorbea limba latina rustled-. care pe o tabla impodobita cu chris- Contra crestinilor din Transdanubia se mo. precum mar. arhiepiscopului din Justiniania Prima si dupa ce sediul mitropoliei fu mutat in timpul luptelor iconoclastice la Ohrida in Macedonia. De ace- 85 www. cele trei Dacii. Vasi le cel Mare. Ulfi la impreuna cu turma pastorilor sac Bruckenthal din Sibiu. fundamentale ale invd taturil crestine la romani. raspandirea crestin- ismului in limba latina la provincialii din Dacia Nichita Apulensa este adeverita prin inscriptia de la Biertan.dacoromanica. indura Macedonia Secunda.420 ca adevarat apostol al bessilor si dacilor. leasi greutati se lovi si raspandirea crestinis- cerea Bib lief in gotica. de Vellos. Jurisdictia noii episcopii latine se extin- compusa din barbati.regulam Contemporanii lui Nichita erau episcopii cristianae fide! discere. precum era episcopia de cuti sub numele de gothi minores. Serviciul divin si functi- turiseste Axentie insusi in biografia sa .

In iunie el se puse in fruntea onorific de Goticus Maximus. Campaniile impAratului Valens plotul lui Procopius putu fi inabusit in graba contra gotilor din Transdanubia de trupele imperiale. prestand servicii militare indrazni sa se impotriveasca ostirii romane. In cursul anilor 348 . In conditiile Daphne (Oltenita) si inainta in Gotta in acestea gotii respectard raporturile de vasali. fares sa intalneasca in cafe obsta- si in primii ani de domnie a imparatului Valens cole sau asezari omenesti. In adevar. socoteala pentru amestecul sau theft si iloial in gioase din randurile gotilor din Transdanubia treburile interne ale imparatiei romane ob continual-al mereu. sa fortifice capetele de pod de urma gotilor. internate in diferite cetati din interiorul imparatul Constantius (337 361) continua imperiului. gotii riscanta din cauza violentei gotilor si a lipsei de trecusera de partea rivalului imparatului. Strabatand Baraganul. De aceea. Participarea gotilor la complotul politica de veghe la limesul dunarean care se contra imparatului provocase grave disensiuni rczcma pc capcicic dc pod dc la Constantinca. impartirea imperiului roman in Romania Orientals cu centrul la Constantinopol si Romania Occidentals cu resedinta la Roma 1. Expllcatiile gotilor nu de sprijinul principilor Fritigern si Alavivus satisfacura insa pe roman! si de aceea s-a pro- contra regelui Athanarich. de romani contra persilor. care Daphne (0Itcnita). Turnu. unei numeroase armate. Tratatul de pace de la Noviodunum (Isaccea) 3. Campaniile impitratului Valens contra gotilor din Transdanubia 2. Retragerea vizigotilor in Romania si in Caucaland 5. Aparitia hunilor la Nistru 4. imparatul care. 0 patrundere in munti parea pe malul transdanubian. devastand echipamente de tot felul. contingentele gotice furs dezarmate Inca inainte de a fi intrat in lupta si Urmasul lui Constantin eel Mare. in 365. Dar indata ce imparatul constata cum ca gotii nu ajunscsera Inca la o viata sta- ca gotii sub regele for Athanarich incepura sa tornica. ceea ce indices oare- (364 -378). Dar cum corn. ci in schimbul cuvenitelor subsidii in our si se retrase in graba in interiorul tariff. la Oltenita si de acolo peste Dunare la 86 www. intoarcere pe acelasi drum la capul de pod de gent de 10. imparatul dadu ordin de obligandu-se sa-i sara in ajutor cu un contin.000 de combatant!. el tard in regiunea de dealuri fara sa fi dat de se grabi. 360 anumite contingente de goti luptau alaturi In marsuri fortate de mai multe zile. romanii patrunsera adanc in Transdanubia Pacea si buna vecinatate cu gotii dainui munteana. combateau gotii pagan'. Acesta insa nu tate fats de imperiu. Partida cresting se bucura auxilia missa Procopio.dacoromanica. inirc romani si gotii transdanubieni. se oferi sa inter. de partea caruia dus ruptura cu "gens amica"a gotilor. Fratele si coregentul sau Cererea regelui Athanarich fu respinsa si Constantin restaura cetatea Tomis si o numi imparatul trimise pe generalul sau Victor in dupes numele sau Constantiana. Severin). urmarirea lui Athanarich. lasandu-i sa-si pod de vase la "rnunimentum" Constantinea- consume fortele in lupte fratricide. trecu Dunarea pe un vina in certurile interne ale tor. Luptele si tulburarile dinastice si reli.ro . in calitatea sa de coregent al tatalui sau. totul in urma sa. romanii inain- participe la uneltirile lui Procopius contra sa. Suc /dava (Celei) si ccrcau puncrca in libcrtate a conationalilor tor. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia si emigrarea for in Romania 6. Constanta de Gotta transdanubiand pentru a cere regelui astazi. Ion Nistor Ca p it olul III LUPTELE ROMANILOR CU GOTII PENTRU STAPANIREA TRANSDANUBIEI 1. imparatul Constantius In primavara anului 367. Valens incepu o mare ofensiva contra gotilor batuse la 332 pe goti si -si dobandise titlul lui Athanarich. Drobeta (T. provizii.

ajunge la o intelegere cu romanii. blocand comunicatia pe mai fi priviti ca federati ai imperiului. nevoit sa trimita imparatului Valens soli de Rolul de mijlocitori intre romani si goti pace in Romania legatos in Romania reveni provincialllor daco-romani din Trans- direxerunt ad Valentem imperatorem. Un cetatean din Sirmium In primavara anului 369. danubia.ita ut non Britania se Romania nou la Marcianopolis unde petrecu iarna.180). adica apartinuse imperiului petrece iarna acolo. imperiul roman simplu Romania. convenit pe Dunare. 2. mai sus de Ismail. La 20 septembrie relatand despre asezarea gotilor in Gotta trans- imparatul ajunse la Durostorum. 7'urnu si Celei sub controlul garni- astfel de imprejurari. afirma ca Gotia aceasta fusese mai se retrase la Marcianopolis (Devnia) pentru a inainte Romania. care ne relateaza aceasta. 87 www. Masurile acestea de Schimbul de produse nu se mai putea face constrangere provocara grave nemultuiniri in decat numai in anumite puncte de granita din randurile gotilor infometati si dornici de a apropierea capetelor de pod de la Carta'. in scopul acesta imparatul dirija pe avari si ocroteste Romania si pe cel ce-ti trupele sale de operatie spre Noviodunum aduce aceasta rugaciune". dupe ce din ambele parti Imparatul inconjura locurile si se lua pe urma se luasera ostateci pentru desfasurarea lui Athanarich care se retrase in stepele pasnica a actului semnarii. Pe ambele maluri ale Dundrii stationau Dar si de asta data. regele Athanarich trupele adverse. Dupe un de toamna s-a semnat astfel in mijlocul mars de mai multe zile. opreste chiar acolo. Nu silit sa se reintoarca la Dunare. astfel ca in toamna anului 369 folosit in 513 a. alimente si echipamente. izvoare contemporane. periclitand astfel aprovizionarea for cu romanii incetara de a mai plati subsidii.dacoromanica. de regele persilor. Gotii crestini ai lui Retragerea apelor se facu numai tarziu la Ulfila fura primiti de imparatul Constantius in sfarsitul verii. In relalarea lui Orosius avem Carpatilor vicus Carporum .(Hisarlik) de o marturie directs ca Transdanubia fusese langa Hassova. Gothia quod primavard. unde. gotii incetara de a din Transdanubia. acolo pentru a supraveghea trecerea trupelor De altfel. Vandal!! purie si ploioasa. tar de acolo danubiana. numeste imparatul Licinius. din Romania . tar Orosius. pregatind campania de roman .ut vulgariter loquor. intr-o frumoasa zi Bugeacului. Third sa-1 fi putut ajunge. Istoria Romartilor Transmarisca (Turtucaia). se gasea o veche (Isaccea) baza a flotilei dunarene. in barci. dupe pierderea tronului.ro . Romania suscepti eraht in Romania. (Isaccea) in fata localilatii Carla] de pe malul transdanubian. Din pricina acestor intam. Dar pentru a face pe goti Noviodunum (Isaccea). dupes indicatiile unei inscriptii din timpul imparatu. Se pare insa ca in sa simta puterea sa. insem- prin informatorii sat ca gotii isi concentrara nand pe o caramida urmatoarea rugaciune: fortele la Dunarea de Jos si hotari atace "Hristoase Dumnezeule. imparatul afla (Mitrovita) numea patria sa Romania. Tratatul de pace de la Noviodunum lui Marc-Aureliu (161 . tratatul de pace putu fi semnat. Dar trecerea nu s-a putut face imperiul roman este adeverit prin numeroase din cauza marilor inundatii ale Dunarei. 0 inscriptie din 368 din satul Romania fuisset. Spre acest vechi lagar roman se indreptara privirile imparatului cand Imparatul Valens accepta propunerea hotari sa arunce un pod de vase intre de pace a regelui Athanarich si insarcina pe Noviodunum si Cartal pentru trecerea trupelor generalii sat Victor si Arinteus cu conducerea sale de operatie contra gotilor din "barba. fora nici o cunoastem stipulatiile tratatului de la isprava. censeretur. Dintr-o marturie a cronicarului Lactantius. Darius. tratativelor de pace.Romaniae aversares. ajuta cetatii. numele de Romania pentru peste Dundrii. Negocierile ajunsera la ricum". fard nici o isprava. imparatul se vazu silit sa tumatori ai Romaniei . navalitori in Africa erau considerati ca ras- plari neprevazute. el intari capetele de pod temeiul acestor stipulatii. la locul inamicului si de a evita orice ciocnire cu el. regele Athanarich se vazu zoanelor romane din aceste centre. Pentru prima data vadul acesta fusese bun sfarsit. atesta prezenta imparatului considerate ca o parte a Romaniei.Chr. amane campania contra gotilor pentru anul Britania evacuates de romani era privita ca viitor si sa se reintoarca. tar Dunare. Constrans Oltenita. ca si in 367. imparatul se vazu insa Dunarii actul de pace intre romani si goti. cand se anunta o toamna tim. Din mijlocul for pomira dele- aplica vechea sa tactics de a se retrage din fata gatii partilor contractante. cu ocazia celebrei sale expeditii contra scitilor. in mijlocul carora isi gasise refugiul si Iordanes.

6 infransera rezis. ocolind lantul inasprita si de framantarile religioase inteti agi. acestia. Athanarich se grabi sa restaureze Athanarich judex potentissimus". in numar de se arunca la anul 376 cu o nemaipomenita sal. se retraga cu putinii credinciosi ce-i mai 88 www. Totusi. si-1 prcluiau pcntru curajul sl cnergia sa. it sprijincau nomad. De aceea. se produse la granita de rasarit a Principele Frithigern duse la bun sfarsit trata- Transdanubiei basarabene lovitura hunilor tivele sale cu imparatul Valens. Aparitia hunilor la Prin exodul lui Frithigern. deci. dand astfel 4. presiunea ostrogotilor asupra consangenilor for vizigoti din Transdanubia. Curand insa presiunea hunilor asupra merite contemporanii 1-au cinstit cu titlul de ostrogotilor slabs. iar ostrogotii navalira sub presiunea barbarorum. parasira cu mic cu baticie asupra ostrogotikr. servitutem fugientes.barbaram se retrase in graba pe linia Prutului inferior. obtinand de la contra ostrogotilor. unde imparatul be aviza sedii mai din Transdanubia moldoveana. Hunii nici nu mai staruird in lupta for dunum nu multumira insa pe goti. Din cele relatate mai putea impotrivi cu succes presiunii tot mai sus s-a putut insa vedea ca invaziile semintiilor accentuate din partea ostrogotilor care nazuiau barbare in provinciile periferice ale Romaniei spre Dunare. eel putin un val interior care lega Serpestii pe bire de goti care it intitulau rege sau . care preferau In fata navalitorilor. amenintarile continue care porneau din partea 3. multumird deocamdata cu prada luata de la Stipulatiile tratatului de la Novio. Regele migr' atiei popoarelor si ca piatra de hotar intre nu dispunea de forta necesard pentru a se antichitate si evul mediu.000 de suflete. In clisperarea linistite si mai putin expuse atacurilor barbare sa regele Hermanrich se arunca in propria sa domicilium remolum ab omni notitia sabie.ro .dacoromanica. sub conducerea a hunilor care haladuia in stepele nord-pontice principilor Frithigern si Alaviv. impinsi de hunt spre linistea imperiului la Dunare. el se hotari sa incepusera insa cu mult inainte de aparitia paraseasca pozitiile fortificate de pe Siret si sa hunilor la granitele Transdanubiei basarabene. dar masa de la Adjud spre Siret la Vadul lui Isac pe Prut. Nemultumitii in frunte cu Frithigern recursera la ajutorul imparatului Valens. numarul Nistru si atacul for contra ostrogotilor au fost vizigotilor din Transdanubia in jurul lui privite de unii fard nici un temei ca inceputul Athanarich suferi o reducere simtitoare.herteg Siret cu Tulucestii de la geana de miazanoapte (Herzog). Din marturia aceasta se incercand sa reconstruiasca in graba vechiul vede ca unii din provincialii daco-romani din val roman care strabatea tara de jos a Moldovei Transdanubia fugisera in imperiu. Criza eco. vreo 200. regele Athanarich stapanirea romans celei barbare . ci schimbara radical directia nomics provocata in urma blocarii Dunarii. gotii. pentru a organiza acolo rezis- restabileasca pacea cu gotii si sa asigure tenta contra ostrogotilor. Pentru aceste Dunare. vetrele for din Transdanubia. Navalitorii uralo-altaici se Gothicus Maximus. slabi si moldovene. unde tenta regelui for Hermanrich si-1 aruncard salasluisera mai bine de un secol si emigrara in peste Nistru asupra vizigotilor lui Athanarich Romania. spre deose. invaziei for in imperiul roman. Astfel izbuti imparatul Valens sa a la-cului Brates. Semintia uralo-altaica In toamna anului 376. Ion Nistor aflam ca in jurul imparatului Galerius (305 Invazia hunilor nu poate fi privita. care salasluiau in regiunile acesta vaste terenuri de colonizare in Balcani. Dar pans sa inceapa acea mare opera de Provincialii daco-romani intitulau pe fortificatie. Carpatilor si fortand trecerea for pe la izvoarele tatiile contra regelui Athanarich. Retragerea vizigotilor in Romania si prilej romanilor de a interveni in afacerile in Caucaland interne ale gotilor si de a-si afirma suprematia politica asupra Transdanubiei muntene si Deodata cu retragerea hunilor. hunilor asupra vizigotilor.". Aparitia hunilor la Nistru ostrogotilor inasprira adversitatile din ran- durile vizigotilor transdanubieni si grabira rup- In toiul acestor lupte si rivalitati interne tura definitiva intre Frithigern si Athanarich. de la inceputul unei not epoci in istoria omenirii. In fruntea Tisei pentru a descaleca in sesul panonic. mare sediile for din Transdanubia. contra gotilor. transnistrene de astazi. mult nemultumirilor se Tidied' principele Frithigern. drept 311) se gaseau provincialii goniti de got. for compacts ramasese la vetrele strabune. mai propice traiului for cle stepa ca popor la care gotii lincau foarte mull.

dev- spre Banat. mentionat in inscriptia de la Colonia si Banat. Asa numeste croni.. sa-si deschida calea spre Italia. Co Ionia (Köln) in amintirea unui ostas cazut in turiile timpului aflam ca pe la finele secolului timpul campaniei lui Trojan contra dacilor. Cauca land corespunde deci termenului ger. pe vremea aceea. Imparatul partile buzoiene. si anume spre Oltenia Caucas. podis sau platou. Se prea vede Ca regele Athanarich se indreptase in poate ca in legatura cu numele muntelui retragerea sa spre apus. find inmormantat in 89 www. in Romania. ungureste Kukolo.ad tusera aceasta cale pe timpul imparatului Caucalandensen locum cum suis omnibus Constantin eel Mare. N-a despre sarmati. Oltenia. In fat:a amenintArilor tot mai men german pentru tars. adica in Banatul intre muntele Caucas de pe Olt si locul cauca- de astazi. Radicalul Cauca corespunde for situatie. Si cum Dunare. Constantius undeva in Banat (332). parintelui sau de a nu calea niciodata teritori- tine nu este decat aceea de podis sau platou. mormantul gotic care a fost descoperit la dar find rau tratati de slujbasii imperiului. lor Vidigola. Frithigern. ei se ridicara contra regelui goticului hauha. se intalnird cu fratii for de sub conducerea lui aducand in sprijinul acestei localizari ingro. sub conducerea principi- declinavit gonind de acolo pe sarmati . ul roman. Astfel se slinse localizare a Caucaland-ului difera asa de mult din viata regele Athanarich a carui indelungata uncle de altele. Aceasta insa nu inseamna pacifice pe gotii razvratiti. Dimpotriva.linistea dorita. unde traiau sarmatii iazigici. locum7 de care face mentiune Ammianus Vizigotii lui Athanarich nu-si gasira nici Marcellinus. unindu-se cu fostii credinciosi ai adversarii sai. iar altii au incercat sa Banat trecura si ei Dunarea in Romania. in muntii Jiului si ai Cernei decat in muntii Sfantul Ambrozie confirma aceasta Neamtului sau ai Buzaului. unde localizeze Caucaland-ul in Muntii Buzaului. Urmasul sau. incercara sub Alarih. Transdanubiei din secolul al IV-lea. avizandu-le paman- ca regele Athanarich. Acolo insa aceasta cu atat mai mult cu cat vizigotii straba. ci. lupta (378). Valens porni contra tor. Termenul de staruitoare ale supusilor sai. imparatul Teodosie Stim doar ca SE Sava indurase martirajul in (379 . cand furs batuti de cezarul Sarmatis inde extructis. iar apelativul Land este obisnuitul ter. Athanarich. Unii au cautat Caucaland-ul in domnie a ramas strans legal:a de istoria partile Tarrrave lor. numite nemteste Kokel. trai. Istoria Romani lor ramasesera in Caucaland . de unde luptand pe Olt in spatele muntelui Caucas. Iar cat Aluturn 'lumen secus montem Caucasi. Si asta Roma si inainta pans in Apulia. descoperita la Tarfalos et Sarmatos insurexerunt. sa fi stat in oarecare legatura si numele tribu- Toponomasticul Caucalandensis lui dacic al caucoensilor. cu tot juramantul facut configuratia geografica a intregii Dacii carpa. urmasul deschisa pe care o mai avea era indreptata spre lui Frithigern. turi mai bune si acceptandu-i ca federati ai gotilor. lipsit deci nici incercarea de a gasi o apropiere au in vechea Dacie malvensa. it surprinse moartea. El ajunse curand la Constantinopol nu trebuie sa ne miram daca incercarile de unde mud la 25 ianuarie 381. s-ar fi infundat in muntii Buzaului. dar fu batut de got! la Este adevarat ca vizigot lui Atanarich Adrianopol si-ai gasi moartea pe campul de au haladuit multa vreme in regiunea Buzau lui. ceea ce insemneaza hoch .395) izbuti numai cu mare greutate sa apele raului Buzau. Altii cautau Caucaland-ul Dupa moartea regelui tor. se Chiojdul Mic. retragere. Din marturiile acestea narative se landez al lui Ammianus Marcellinus.ro . Acestia trecusera Dunarea mai parea tezaurului gotic la Pietroasa precum si inainte pentru a primi asezari not in Romania.dacoromanica. stim ca. pribegiei. sub presiunea ostro.ad emigrasera mai apoi in Dacia Aureliana. sustinand Ca vizigot s-au napustit In sprijinul acestei localizari vine cuprin- asupra tarfalilor si sarmatilor . unde salasluiau tarfalii si de acolo Alarih naval! in Italia in fruntea vizigotilor. singura cale lui Athanarich. vizigotii din in muntii Neamtului.Gothi in sul unei inscriptii funerare. Athanarich care ii manase pe drumul greu al inalt -. ambele localitati situate in rasculasera contra romanilor. imperiului. Nemultumiti cu noua apelativul Land. Din mar. Gotii nu se multumira nici cu noile unde putea fi usor urmarit si impresurat de for sedii. al IV-lea tarfalii salasluiau in Oltenia. trebui sa fuga peste man de Hoch land. este format din radicalul Cauca si in Banat. ajuns la adanci batraneg. Locul cau- carul Ammianus Marcellinus locul unde s-a calandez pe unde strabatura vizigotii la sar- retras regele Athanarich cu triburile vizigote matii din Banat trebuie cautat deci mai curand care ii mai ramasesera credincioase.

Ion Nistor albia raului Buzento. devenind ramas insa definitive si pentru urmasii lor. dupes moartea parintelui sau. unde se contopird cu Ostrogotii luara in stapanire Panonia ca fede- provincialii romani de acolo. federati ai imperiului si primind subsidii din Granita dintre ambele imperii urma cursul Constantinopol. ca si vizigotii la timpul lor. imperiul roman fusese recunosteau suprematia imparatilor din impartit intre flii sai Arcadie si Honoriu. de pe malul transdanubian. ci insisi ostrogotii se vazura siliti sa se pe timpul domniei fiilor lui Teodosiu. trimitand pe insusi fiul sau In urma acestei impartiri a Romaniei. numit apoi si bizantin. indata dupes izbanda sa asupra lui sai. In anul 483. it batu pe dorinta sa de a pune capat incursiunilor ostro. provin. divizati 6. regele Theodorih cuprinse si Roma. Astfel luara sfarsit nu Zimnicea. impartirea imperiului roman in si ei in numeroase triburi. ei ascultau de cu resedinta la Constantinopol. iar Honoriu se indrumarile pastorale ale episcopului latin din multumi cu jumatatea de apus cu centrul la cetatile de la Dunare. vreme in Moesia. 90 www. La staruinta imparatului care supravietui celui din apus cu aproape o Zenon. Constantinopol si Romania Occidentala cu In tot cursul secolului al V -lea. Dupa plecarea vizigotilor. resedinta la Roma cialii transdanubieni dadeau ostrogotilor tribu- tul lor in bani si in munca. Politic. meridional al' Dundrii. Atunci imparatul Zenon (474 491). fiecare cu ducele Romania Orientala cu centrul la sau regele sau in frunte. Uzurparile neasteptate ale lui Odoakar nie. ea a orienteze politiceste spre Romania. Roma. Theodorih se proclama rege al gotilor in Italia goti in Romania si sa-i considere ca federati ai (493 526). Dar nu numai provin. vizigotii ajunsera mai apoi in Aquitania. de pe tarmul Adriaticei. iar de 'acolo in Spania. Transdanubia si Dacille carpatine cazusera in tandrul mostenitor al tronului ostrogot isi lotul lui Arcadie. Moesia Interioara iar regele Teodorih isi aseza considerandu-se ca succesor de drept al resedinta la Novae (Sistov) in fata localitatii imperiului apusean. ramase fares stapan. ostrogotii primird sedii in Odoakar. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia imperiului roman de apus. rati ai imperiului. Acolo.dacoromanica. pana la Singidunum Regele Thindimir din casa Amalilor (Belgrad) iar de acolo ea ducea in directia sud- incheiase pace si alianta cu imparatul Leon vestica pana la Callan. el nu se sfii de a naval! in Romania si de a ademenird pe regele Theodorih de a-si incerca patrunde chiar adanc in peninsula pana la norocul in Italia. La anul 493. hotari sa colonizeze pe ostro. unde Odoakar detrona in 476 pe ultimul imparat al 5. Dar peste veacuri destinul politic al imperiului de indata ce.526) ajunse la dom. tandrul Theodorih (471 . regele Theodorih se indrepta cu poporul mie de ani. intam- si pascand turmele. rasarit. raul Isonzo si-1 izgoni din Ravenna. unde gote in imperiu. numai suprematia ostrogotilor in Transda- Ostrogotii insa nu zabovira multa nubia. Impartirea aceasta era socotita numai cialii. el porni in frun- Elada.ro . Romulus si emigrarea lor in Romania Augustulus si se proclama "regele gerrnanilor initalia". (457 . lui hunic al lui Attila. Transda- nubia munteand si moldoveand cu provincialii indigeni ramase in seama ostrogotilor. Arcadie primise partea de rasarit a imperiului In privinta bisericeasca. Sub conducerea lui sau spre Panonia care. cultivand ogoarcle La moartea imparatului Teodosiu. Romania si se bucurau de inalta lor protectie. localnicii plata in anul 395. pentru a impart4i astfel petrecu adolescenta si prim! educatie. ci si incursiunile in imperiul de rasarit. dupes risipirea hanatu- Atauff. Din Panonia atentia lui Theodorih se indrepta asupra Ita liei. Theodorih ca ostatec la Constantinopol. in tea ostrogotilor contra lui Odoakar.474).

Adrianopol. La descalccatul lor in pretioase daruri in aur si pietre scumpc. anul 405. Din ambasadele lui Priscus la curtea lui murile lor. Care impara -tul Aurelian. care riva." se grabira ductiel agricole. Ba mai mult chiar. Istori a Rom anilor Capitolul IV DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATLA. Ratiaria (Arcar). indeajuns poftele lor de jaf si pradd. Sub pretextul ca imparatul ar fi laxe. Dupes moartea lui Ruas. Campaniile lui Attila in Italia si Galia si moartea sa 1. crutate de pradaciunile hunilor si ca populatia gepid si daco-romana indigenes sa -si poata continua in liniste obisnuitele sale indeletniciri 2. gepizii se ard. vedem cum dupes 166 sa se inchine hunilor si sa le ofere plata unui de ani de la evacuarea Dade! carpatine de tribut anual. din prinsoarea hunica si sd se reintoarca. majoritatea lor covarsiloare rarnase in refuzat extradarea unor transfugi huniei. Hunii erau divizati in mai multe Arcadiapol s. cu sell in frunte. toata urgia hunicc se descared asupra Moesiei si Daciilor aureliene Unii din acesti prizonieri reusird sa fuga din sudul Dundrii. Hunii ridicara zed si sute de mii de astfel ca Daciile carpatine de sub stapdnirea provincial! roman! din Moesia si din Daciile gepizilor si a conducdtorilor provincial! nu prea aureliene si-i colonizara in Panonia si in Daciile ademeneau poftele de jaf si pradd ale noilor carpatine. Cum insa numai onorific de maresal al Romanic! . In Daciile aureliane se intoarse in vechea patrie acestea. Attila ceru insd extradarea prizonierilor Oferta imparatului Teodosie al II-lea (408 . putini din numarul eel mai mare de prizonieri itum . Astfel.putura fi determinate sa se relraga nie.Daciile carpatine. intelese sa uneasca hoardele hunicc dupes ce mai primiserd de la imparat si sub conducerea sa. Dimpotrivd. pentru a spori acolo numarul hoardele lui Attila se revarsard la 441 ca un provincialilor roman! sub ocarmufrea conduca- torent napraznic asupra Romaniei. hoardele lizau intre ei. HUNILOR 1. hunice . ruptura in sanul latinitatii de la Dunare In schimb. Numai dupes ce-si potoliserd hoarde sau triburi.dacoromanica. hunii nu-i urmarira pe aeestia in Margus (Dubrovita). Romania. in vederea maririi pro - Dacia Porolissensd si cea Malvensa.nu potoli deloc ldcomia si setea de singe dispuneau de mijloace pentru achitarea acestei a lui Attila. uncle descallecard la Berdica (Sofia) . cucerind torilor lor. iar mai Transdanubia. Ruas. o buns parte din tard dispusi sa parlicipe cu contingentele lor la elementul ethic roman ce fusese evacuat in expeditiile hunilor contra Romaniei. care nu era decat un sat mare cu case 91 www. Cu Panonia.ro .si pacuraresti.magister mil. Descalecarea hunilor in Panonia si campaniile lor de prada in Romania 2. Descalecarea hunilor in Panonia si Cu ocazia invaziilor repetate si in anti campaniile lor de prada in Romania urmatori. in hunii ridicard in fruntea lor pe Attila (434 . Attila. Traiul daco-romanilor sub huni si ruptura in sanul latinitatii de la Dunare 3. Dar conducdtorul lor de cdpele. era firesc ca Daciile carpatine sa fie ca prizonieri de -razboi ridicati de huni. pentru a spori acolo numarul navalitori barbari. gepizii din provincialilor indigeni. . 443. Filipopol. Traiul daco-romanilor sub huni si agricole . ci ocolird Carpatii pentru a adanc in hinterlandul dundrean Naissus (Nis). cetatile si pustiind satele si orasele in dru. Singidunum (Belgrad). care fugiserd in imperiu far& plata taxei de rds- 450) de a-i spori tributul si a-i conferi titlul cumparare in piese de aur.a. pail-uncle in sesul panonic. Romania. hunii isi indreplaserd privirile asupra ocazia acestor sangeroase campanii in imperiului roman si asupra bogatiilor acestuia. hunii devastard mai bine de 70 de eetati si sate din cele mai infloritoare cum erau Dupes infrangerea ostrogotilor la Nistru. Viminacium (Costolaci). La incheierea pdcii cu romanii la 453) care navali cu hoardele sale in Romania.

seful cancelariei lui Attila. hunii ii barbarii era de preferat celui de sub romani. nu numai ca nu extirpau zonier roman originar din Viminacius populatia provinciala. Termenul de impozitelor si ale strambitatii de tot felul din "roman" avea un dublu inteles. ilecare cu razboi. Legile nu se aplica in mod egal social tot-odata. granita intre ambele imperil. era un ciului Zerkon. flindca sansele salvarii pentru cullura ogoarelor. ca traiul cu razboi ridicati din Romania.nemo apud cos aplica rigorile legit. El luase parte la o mare petrecere. Si caz de razvratire. Priscus afla din gura unui asemenea pri- razboinic dintre ei.ro .dupes terminarea Attila ameninta pe imparatul Teodosie al II-lea razboiului isi duc traiul in liniste. amenintau cu razboi pentru ca ademeneau pe "Cei ce Taman cu barbarii . adica originara din foarte mare.ci se pronuntarea sentintei. Provincialii romani de limba Latina de acolo se imprastiasera In toate pantile. el are putinta sa scape de pedeap- lui Ammianus Marcellinus care arata ca acesti sä. iar altii fugira in fata navalitonlor 92 www.dacoromanica. Italia.spune inter- prizonieri sa se reintoarca in patrie. ci dimpotriva. unii Bind ridicati de hunt si transplantati in pe care Priscus o auzi la curtea lui Attila. pe care mai marii hunilor le poate obtine sentinta daca. bucurandu-se de ceea ce are.romanilor. daca mai traieste pans la arat. depind de altii ei neavand dreplul de a poseda Romanii de care Attila avea nevoie pen. Ion Nistor de lemn asezate undeva in mijlocul pustei Ausonia. ieli nespus de marl. dar si aceasta Provincialii daco-romani din imperiul hunic se numai sub conditia ca tarmul drept al marelui hraneau cu mei si se cinsteau cu med. Din relatarile privi. Nevoia de muncitori agricoli la tuturor." ale lui Bleda stapanea mai multe sale. Attila intemeia staruintele sale pe langa pu tin. vlahlior sau vecinilor din aceasta din cauza grelelor apasari ale hrisoavele muntene de mai tarziu. dureroase decat nenorocirile razboiului. este ca adesea sentinta poate B cumparata cu tine traiau in colibe saracacioase pe marile la. Ei fluviu de la Sirmium (Mitrovita) pang la Novae tineau cu Carle la drepturile for stravechi. arme din cauza stapanitorilor asupritori. care traia la'curtea lui Attila. Soarta prizonierilor romani asezati in toare la marirea pretului de rascumparare a cuprinsul hanatului lui Attila nici nu era atat prizonierilor vedem ca potentatii barbari. in de vitrega precum si-o imaginasera unii croni- frunte cu insusi Attila. El nu asupreste tuirea refugiatilor din regiunile cucerite de si nici nu este asuprit de nimeni sau numai hunt. Attila Proprietar de numeroase sate de rumani era si recunoscu numai cu mare greutate Dunarea ca Bericiu. aflam ca care oaspetii se delectau cu ghidusiile mascari- Rustittus. cum se numea in limbajul mai vechi unguresti de astazi. cel mai crud si mai cari. iar daca contravenientul este sarac. pro. in Limp de razboi se imparat pe molivul ca nu erau destui romani pot prapa di usor. Daciile carpatine.1 varsa bani impartisera intre ei. Limba vorbita de ei era latina rustica. flindca cel lezat in drepturile sale nu tifundii dacice. Pe romani. unde sa-si intareasca randurile cu prizonieri de se casatorise cu o femeie barbard. Hanul locutorul lui Priscus . 121. Si toparintii "romanilor". hunice si gotice in limba ausonica. Dupes retragerea din Romania. suprimand pe imperil. bucurandu-se personal de cea mai bine populates si mai infloritoare din ea in coliba unui roman. Ambasadorul roman puteau tine decal balciuri pentru schimbul de fusese insusi martor ocular la un asemenea marfuri intre supusii hunici si cei romani. nec stivam aliquando continhit . pentru ca acesta intarzia cu resti. ei cautau (Costolaci). (Sistov). din Sirmium (Mitrovita). adica ethic si partea celor FN. daca cel ce calca legea apartine tagmei hunt gaseste cuvenita explicatie prin marturia celor avuti. unde nevoia de romani era numin-d-o ausonica. amestecand cuvinte prizonier roman din Moesia Superioara. Daciile aureliene. Una din numeroasele sotii judecatorului si ajuloarelor sale. Dar lucrul cel mai gray Romanii din cuprinsul Daciilor carpa. trezea mare deopotriva cu arhitectul curtii care era originar ilaritate. unul dintre primii sfetnici ai lui Attila. In tru munca campului nu erau decal provincialli timp de pace ei indura suferinte si mai daco-romani din Daciile carpatice. In acest "desertum hunicum" nu se multi dintre acestia. care. poate chiar la Buda. la Etzelbing-ul epopeei Nibelungilor. Tot el lauds larga ospitalitate tocmai aceasta zones pustiita fusese regiunea a daco. pe o adancime de cinci zile de drum sa Priscus relateaza ea ei se razvrateau adeseori conslituie o zones pus tie de izolare intre ambele contra impilatorilor hunici. bani. Bindcajudecarea proce- aruncau numai ca niste lupi flamanzi asupra selor reclama limp foarte indelungat si cheltu- recoltei. cei din imperiu insa. el nu oameni ai stepei nici nu arau si nici nu intelege cum sa-si apere cauza si de aceea i se atingeau coarnele plugului .

care cauta o intelegere Attila nu se multumi numai cu ispravile cu imperiul de rasarit pentru a-i taia sale in Romania orientala ci el isi indrepta retragerea.1 .1111. in Pind sau in Alpii Dinarici.ro . Fiul lui Aetius se Emu lui. izbi insa de rezistenta lui Aetius. Astfel se produse ruptura intre urmator Attila navali in Italia. anul dintre ei.. Puterea de persuasiune a papei Leon I sa-1 fi oprit in 3. 0 n-" "7. Druint.ave w luw Orapf trIle taly at r.110.. era originar din Durostorum (Silistra). Goo* . SEC VNDA Ploi ro (17 I"- Provincia Scythia Minor in secolcle 1V-VI 93 www.i O 10 /elm ) . .. Zona numea Carpiolus. Dar 'ana ce planul strategic al lui curand privirile lacome si asupra Romanic' Aetius sa poata fi pus in lucrare. silind pe supravietuitori sa se la sud. curmand legatura de pans atunci Dupe respingerea sa din Galia." "" Vital rusl:ee 1101 Iweetur ED rscefro as0ea pasecreitinv wlntIcf vt11 y. Carpiolus petrecuse un limp roman din spatiul carpatic si cei din spatiul oarecare la curtea lui Attila ca ostatec. MOES IA 011105 es011 . intemeiara Venetia. nume care aduce aminte de aceasta'cle izolare dintre ambele Imperil deveni carpi' dada care emigrasera din Carpati in cu vremea si zona de izolare dintre provincialii Moesia Inferioara.1161. spre consternarea Attila. unde devasta daco-romanii de la nord si macedo-romanii de orasul Aquilea.dacoromanica.-ncita prin invazille refugieze pe lagunele de la gura PaduluL unde barbare care au mai urmat.. De la Aquilea. care fu mercy ada.0fibf Iet. balcanic.t11. Aetius.e aft . In toiul acestor pregatiri. hoardelor sale. din Italia era determinate de actiunea lui Aetius.1. In anul 451. care ii facura un fastuos unde tatal sau Gaudentius indeplinea o inalta comand." Aolo. pren . invingatorul lui opulent ospat nuptial... Capt. Attila se putu uccidentale. el strabatu in fruntea intoarce cu hoardele sale in Panonia. in campfile Attila muri insa subit in 453 in urma unui prea catalanice de la 7'royas.1.!.i . pentru a hoardelor sale pana in inima Galiei. Attila se indrepta cu hoardele sale spre Roma. unde se pregati rezistenta.11. Campaniile lui Attila in Italia si Galia pornirea sa de a devasta cetatea eterna? si moartea sa Retragerea sa grabita.111. Istoria Rornanilor spre sud. pentru a se adaposti in muntli demnitate administrative.

intrucat imparatii coronam speciem adduis Alpibus emunita.ad ramasera neschimbate. In ccic avu loc langa rani Nctao . (457 . Influenta administrative a gepizilor gepizi ca o tars asezata dincoace de Dunare in se resimtea mai mult in campie. romani adusi de huni din Daciile aureliene. Iordanes arata ca popoarele care alcatuisera Provincialii romani din cele trei Dacii. de la imparatii Marcian (450 . prestarea muncilor datorate stapanitorilor bar- care din cauza dcsfraului accsiuta alcaluiau bari. ca suzerani ai regilor gepizi cliente- amintit mai sus ca acelasi cronicar arata ca lari tor. I lanalul se risipi. Risipirea hanatului lui Attila si emanciparea gepizilor 2. Pc king raspun- popoarele subjugate isi redobandira libertatea. Provincialii daco-romani sub gepizi 3. La Seica Mica de langa Sibiu s-au Romania. continuau sa se considere ca protectori Gepidia era strabatuta de raurile Marisia. Vechile legaturi cu Romania centura specials de munti prapastiosi . incinsa de o cunund de munti . Ion Nistor Ca pitol u I V GEPIZII IN DACIILE CARPATINE 1. vindicantes totius Daciae fines velut victores. Interventia avarilor in ostilitatile dintre gepizi si lombarzi 1. Monede Miliare. incheind cu imparatul Marcian (450 dezgropat mo-nede de la imparatii Zenon (476 .nihil aliud a vechile raporturi comerciale ale provincialilor 94 www.474) s-au gasit in tezaurul de la gepizii reinnoird bunele for raporturi cu Firtuseni. dupes normele dreptului roman. tar inca de imparatul Caracala. Gilipil si Gris /a. Risipirea hanatului lui Attila si eman.ro . populatia de la fata Moesiei. conducatorii daco-romanilor Gepizii victoriosi asupra hunilor recIarnara mai aplanau si diferendul si neintelegerile din- pentru neamul for toata Dada nam Gepidi tre roman'. Fin vechiul drept roman rccunoscuI provincialilor lui Attila furs invinsi.jus Iordanes ne infatiseaza Dada ocupatil de valahicum. care raspun- robiei hunice. Gepizii furs cei dintai care scuturard jugul erau carmuiti de conducatorii tor. trans Danuvium netulburata de nimeni dupes prescriptiile cape- corona montium cingitur si inlarita prin o tenigor ei locale. S-a bizantini. hanatul 2.491). trai conspectu Moesiae sita. Anastasie (491 . Batalia de clezrobire (ratan bins pc suptisii for roman!. Regele for Ardarich nu putea deau in fata regelui gepidic pentru plata con- ingadui ca regatele si popoarele sa fie trase la tributiilor in bans si in natures si pentru sort! si distribuite ca robi intre fiii lui Attila.457) un tratat de pace si de aliant.in Panonla in until 454. Dupes moartea lui Attila. Cronicarul Procopius arata ca gepizii aproapc un popor in treg. In vir. Luptele imparatului Justinian cu gepizii si reincorporarea malului sting al Dunarii in Romania Orientals 4.518) si Justin I (518 tutea acestei intelegeri imparatul se invoi sa 527).juxla Orrnien rill administrative si sociale ci sc calauzcau dupes 110111C11 CSI . care mai tarziu s-a numit si vlahic . compusa din elemente autohtone. Romano imperio nisi pacem et annua ciparea gepizilor sollemnia ut strenui viri arnica pactione postulaverunt. al hanatul se desprinsesera unele de allele ca si car-or numar sporise prin cetele de prizonieri madularele unui corp caruia ii lipsea capul. Provincialii daco-romani sub gepizi hunilor se desfacu in componentele sale etnice.457) si Leon indata dupes scuturarea jugului hunic.a.dacoromanica. . ai provincialilor din Daciile carpatine. Circulatia aceasta de monede imperiale considere pe gepizi ca federati ai imperiului si in cuprinsul Daciilor carpatine denotes ca sa le trimita subsidii anuale . derea pentru dart.in munte.

duird lunges vreme. ca si pe goti. Regiunea mozitatile personale intre regele gepizilor. impdratul Justinian fu onorat cu titlul de Gepidicus. gepizii si reincorporarea malului sting Relatiile bizantinilor cu gepizii ra- al Dunirii in Romania Oriental& masera incordate pand la 551. cand imparatul Justinian ajunse la o intelegere cu ei.quae trans acestia nu-i inspirau nici o incredere. eliberata lui amintesc ca imparatul Justinian ar fi aban- de sub jugul hunic. gepizii nu se Romania si Gepidia. Dar pe masura in care rclatiile bizanti- 0 expansiune spre apus deveni astfel nilor cu gepizii se imbundtatiserd. iar pentru recucerirea unor regiuni din Daciile carpatine. si de a le ingloba Romania Mesopotamia panonica. In Dumnezeu ziditor a toata faptura. Pentru izbanda sa asupra gepizilor. 0 dusmanie privirile asupra Romaniei si indeosebi asupra de moarte. de uncle Ruptura raporturilor diplomatice duse fusesera izgoniti dc hoardeic turcmenilor. amicitie cu gepizii si sa suspende plata Avarii erau o semintie uralo-allaica ca stipendiilor anuale. Dar indata ce hunii ocolird Carpatii si Lederata (Palanca Noud) si Arcidava (Varadia) descalecard in Panonia. avarii sernanau foarte mutt cu hunii. Ea dadu nastere la 4. do-lombard. imparatului Justinian alianta sa. despartile una de alta numai prin apele Tisei. careia Dunarea deveni din nou hotar intre gata in Daciile carpatine.ro . tae sint. a putut largi realitate. Istoria Romani lor cu Romania se mentinuserd pi pe timpul Danubium sunt nostrae iterum dicioni subac- suprematiei gepidice. unde hald- aprilie 535 prin care imparatul punea comu. al II -lea (565 . Aspiratiile for asupra Panoniei. iar gepizii isi reluara rolul hotdraserd sa ramand pentru totdeauna acolo. Romanii invingatori cucerird cetatile nubia.si insd respinsd de imparat. Alboin. In "novella" din 15 ile acestora de pe litoralul pantie.udine dc stricta neutralitate in conflictul gepi- gepizi si bizantini.565) sa denunte pactul de recurga la ajutorul avarilor contra gepizilor. ei ajunsera in ste- si gepizi. Interventia avarilor in ostilititile din- dusmania de moarte dintre ambele semintii tre gepizi si lombarzi germanice. el se intituld "Restitutor 3. In cuprinsul ei se aflau celatile imparatul Justinian si urmasul sau Justinian Singidunum (Beigrad) si Sirmium (Milrovita). vizigoti. granitele Romaniei in asa Tel incat ambele infatisarea for era salbatica. de federati ai imperiului. adica. si hunci.?) urnblau sa exploatcze aceasta Aspiratiile gepizilor asupra cetaillor din dusmanie in folosul Romaniei. Trupele romane trecurd Dundrea in pele pontice. Ele determinara pe impara. avarii cuprinserd sedi- si le realipird Romaniei. fiindca barbarii celatile Lederata si Arcidava . donat planul de cucerire a Gepidia adica barzi. spre sud si spre tra gotilor in Italia. prin ajutorul lui du-se ca neamul eel mai puternic din fume. Atunci 95 www. In schimb izvoarele timpu- apus. Oferta for fu romani si ca in cuprinsul for sa se gaseasca . Contingentele Dorul for de cluets si de aventuri rdzboinice ii gepidice luptau aldturi de trupele romane con- mina mereu. fury zadarnicite de lom. aceasta fusese evacuates de cur-and de catre Kunimund si regele lombarzilor. Luptele impiratului Justinian cu Daciarum. lungi si aveau miscari de harts. In curand la izbucnirea ostilitaylor intre romani calea pribegiei for spre vest. Patria for era in Turkestan. unde se lovird de huni pe care ii Dada Malvensa. in urrna Dar cu toata zabovirea for mai indelun. la 558 soli la Constantinopol pentru a oferi dictia arhiepiscopatului din Justiniania Prima. lovird pe gepizi pi-i respinserd aruncard asupra ostrogotilor din Transda- spre nord. de aceea gepizii isi indreptard raporturile acestora cu lombarzii. Intregitorul Daciilor. recomandan- el se putea mandri ca. observand o ati- Romania provocard grave neintelegeri intre t.dacoromanica. care era alimentald mereu si de ani- regiunilor din Moesia Superioard. Ei purtau plete maluri ale Dunarii sa fie accesibile cetatenild. se indsprird inoperantd. Asezarea lombarzilor in Panonia fu considerate de gepizi ca o neier- tata provocare la adresa tor. care se instalaserd de-a binelea in Daciile carpatine. ceea ce determind pe lombarzi sa tul Justinian (527 . De acolo hanul for trimise nitatile crestine din Daciile dundrene sub juris.

dacoromanica. de curand infranta. Gepidorum regnum fines accepit qui a lira Carpatii Moldovenesti si strabatura pe la Lambardie proelio superati. superioara a Tisci hoardele avarc se unira cu tru a impune imparatului prietenia for cu contingentele lombarzilor. 96 www. urul gepidic din mainile avarilor si sä fuga cu 1 scoate din poziVile sale si pentru a se arunca el la Constantinopol. pentru a se arunca armele. pentru priile for forte de aparare. Ion Nistor kr. unde fusesera respinsi de regele francilor. ce urma sa fie cucerital La moartea regelui Alboin se prabusi prin sfortari comune. jumatate din Gepidia. regatul gepidic din Daciile carpatine - In drumul for spre Panonia. avarii oco. Hoardele cautau refugiu in Romania furs urmarite de for erau imbricate in zale si inarmate cu land. Tactica for era insotit de episcopul Tarassarik sa salveze teza- sa simuleze fuga in fata adversarului pentru a. gepizii nu putura rezista multi vreme carpatine (567). bulucind in lupta pe caii for Numai cu man greutati izbuti printul Reptila iuti la sunete de fanfare si tobe. acceptara chemarea lombarzilor. Resturile gepizilor care sub conducerea hanului for Baian. cum arata un izvoarele Prutului §i ale Nistrului in Gepidia cronicar contemporan. neprimind nici un ajutor In toiul acestor pregatiri sosira insa la din partea romanilor. sa- le oferira echipament si subzistenta. ramasera redusi la pro- avari soil regelui Alboin din Panonia.f4 ** Justinian . care Rosamunde. care cunosteau drumul atacurilor avaro-lombarde.mozaic din basilica San Vitale.ro . unde li se pierdu urma apoi prin surprindere asupra lui. rapus de adversarul sau Kunimund care silt pe Sigebert. avari si nimicite undeva in Dacia Malvensa. asupra gepizilor care. In campia (571). precum si i fie sotie. Regele Alboin cazu in lupta. impotrivirea for fu apusului din timpul navalirii for in Turingia. palose si arcuri. fiica nenorocitului rege gepid. In situatia aceasta de a-i chema in ajutor contra gepizilor din Daciile izolare. Avarii. Ravenna avarii se pregatira sa invadcze in Romania pen.

patrunzand Transdanubia de unde amenintau mereu lime- astfel in Transdanubia si in Dada. trecand Dunarea in Romania. une de triburile slave ale galinzilorsi sudinllor. slovene.pedum usu (Silistra). venzii.527). pl. care palrunsera in Carpati. la Dunare. iar sub estioni pe lituanieni. danubia./Psi agatirsii. in Harta lui Peutinger din secolul al IV-lea asaza Transdanubia.ro .a 97 www. (Costolac).si ca numele for gentilic varia dupes spre Panonia. urmatoarele semintii. semintii care par sa fi prcsiune lot mai mare asupra ostrogotilor din lost. Iordanes face mentiune de vechea asupra unor regiuni imense . aflam ca ei rataceau prin Procopius arata ca pe vremea sa slavii Ucraina de astazi. iar arabii. In drumul for spatia . iar spre miazazi trai. Romanii ii numeau halacluiau in regiunea dintre Novidunurn sclaveni. semintiile scheice de la Nistru pentru a se asezand in ordine geografica. Originea slavilor si contactul for cu romanii 2. sclavini sau sclavi. romanii Etimologia populara greco-latind derives numele slavilor de la termenul de servi. Descalecarea slavilor in Daciile carpatine 5. Etimologia aceasta populara cu slavii in drumul for spre Marea Baltica pe fusese acceptata si de imparatul-scriitor care it faceau adeseori in interes de convert. pe venzi in vecinatatea Dunarii de Jos si a Iordanes arata ca venzii erau raspanditi Daciei. adica Grecii si romanii ajunsera in atingere sclavi sau robi. Ei atacau cetatile Durostorum aratati ca un popor foarte mobil . Dislocarea antilor si scheilor din Transdanubia munteana sub imparatii Heraclius si Constant 1. de la est spre aseza vremelnic acolo. aducand de acolo chihlimbarul. hunii avura de firma cu slavii. El face menti. sclavonii (scheii) si antii. Istori a Roman ilor Capitolul VI PENETRATIA SLAVILOR IN TRANSDANUBIA SI DACIA 1. prcsiunea slavilor. sarmatii.per immensa vrajmasie dintre goti si said. Mai spre miazanoapte Transdanubia moldoveana si muntcana. Luptele romanilor cu slavii pe timpul imparatului Justinian 4.princi- gasera in Ucraina. care incepura sa exercite o partite Niprului superior. cand Germanicus. Constantin Pothrogenetul. Venzii sunt sul dunarean. Patrunderea slavilor in Transdanubia Slavi. de unde ajunsera curand ocupasera cea mai mare parte din pang in Carpati si pana. Originea slavilor si contactul for cu numeau schei sau schiai. In Tacitus este primul care ne infatiseaza harla regiunile evacuate astfel de osirogoti navalird etnografica a Europei centrale si rasaritene. Despre venzi Veneti. pe care ii subju. Bononia (Vidin) si Viminacium ac pernicitate gaudet. sl anume: germanii. vest. Campaniile imparatului Mauritius contra antilor si sclavinilor din Transdanubia 6. estionii Si finlandezit Este sigur ca Tacitus intelegea sub venzi pe 2. Herodol face Regiunile pontice evacuate de hunt furs mentiune de semintiile neurilor si budinilor din cuprinse de slavi. ostrogolii parasira Trans- au sc. ii batu si-i risipi peste Dunare. nepolul imparatului. de origine slava. . Daco-romanii ii (Isaccea) si lacul Mursianus pana la Nistru . Slavonii . Sub haladuiau scmintii finice. sacalib. Prima invazie a scheilor in Romania Ptolemeu considera pe venzi drept unul se produse pe timpul imparatului Justin I (518 dintre popoarele cele mai mart. dadi. Slavii insisi se numeau pallier lamen Sclaueni et Antes numinautur - slovenin.dacoromanica. Se familii si regiuni per marias familias et Iota - prea poate ca ei sa fi dus in Panonia dar ca principalele semintii vendice erau totusi numeroase grupuri de slavi. Patrunderea slavilor in Transdanubia 3.

granitei. Securista (langa. care pe timpul imparatului Justin nu-i descurajara acoperea ambele maluri ale Dunarii. In cursul acestei 584 ca slavii isi aveau asezarile in Romania si grele si indelungate campanii Chilbudius cazu traiau acolo farts nici o grija. Rolul falsului Chilbudius urma sa-1 mai razboinici din semintiile slave. munteana. era serios amenintata de opera trei ani in sir contra antilor si scheilor schei. de anti pe care-1 comanda. cerand insa ca unitatile lor sa fie Mursianus usque ad Danastrim. Novae Din Sclavinia transdanubiana. joace un ant.un toponimic care enclave etnice. Dunarea in Romania in fruntea contingentului Semintiile slavone din timpul migratiu. Antic sunt infatisati ca cei tatea lor. care nu indrazneau sa paraseasca codrii drepturi de stapanire asupra ei. astfel ca insusi Constantinopolul. Ion Nistor civitate Nouetunense et Taco qui appelatur imparatului. salasluiau in spatele lor. Turnu de la Sucidava (Ccici). ademeneau lacomia bar. Capetele de pod forlificate core- imparatului Justinian spundeau forlificatiilor de pc malul drept al Dunarii de la Durostorum (Silistra). riali. mai incetau. de un nepotolit imperials de sub comanda generalisimului neastampar si dor de clued. scheii si (Sistov). deopotriva cu cele Constantinopol pentru a se uni cu ostirea germane si uralo-altaice. romano- oferea antilor si imbelsugate subsidii in bani bizantinilor nu be mai ramasese alter cale de pentru a-i castiga ca federati ai imperiului in iesire din strarntoarea in care ii ingramadisera lupta contra avarilor. suferisera o grea infrangere la dinta pe generalul Chilbudius cu opal-area Adrianopol. ci ar trai in captivi- tre Nistru si Nipru. semintii catusi de putin.a. Ratiaria (Arcar). Palanca) s. oferind antilor cetatea Turnu cu toata razboiului. Justinian ingadui cererea dupa retragerea ostrogotilor in Romania veni antilor. Legendele despre plan de fortificare a imperiului. care sporeau acolo numarul provirr- numeste Transdanubia moldoveana si cialllor daco-romani din numeroasele for munteana direct Sclavinia . In zona de forlificatie barilor. iar antii puse sub comanda generalului Chilbudius. Lederata (Palanca Noua). Constantinca-Daphnc (011 cnita). contra lor. coalitiei antosclavinice. incerca sa dezbine pe anti de sclavini sau caci ei deprinsesera de la romani si mestesugul schei. Imparatul restaura vechile capete Contingentele romane. Bononia antii amenintau mereu granitele Romaniei. Nicopol). pornind spre nilor erau stapanite. (Vidin). lipsite de conducere Atacurile necontenite ale barbarilor de politica si de orice spirit de ordine si disciplines la nord determinara pe imparatul Justinian sa cum caracterizeaza Procopius pe contempo. Luptele romanilor cu slavii pe timpul (Varadia) s. falsul Chilbudius fu spre drumetie si aventura apare usor explica. cu pretinsele ei comori si cunoastem din opera De aedificiis a lui bogatii neintrecute. imparatul Justinian dobandind aur.dacoromanica. herghelii si multe arme. Un alt scriitor prizonierii romani care trar-au in Sclavinia bizantin. Esecurile pe care navalitorii slavi le suferisera Dar cu toata reteaua de fortificatii. Pornirea aceasta Narses. Arcidava 3. In drum. Cronicarul Joan din Efes arata la anul din Transdanubia munteana. ei se imbogatisera de-a binelea. Justinian mai in care tralau. In timpul domniei imparatului slave izbutird totusi sa patrunda in Romania si Justinian (527 . In conditiile acestea. plan pe care it Romaniei.a. care n-ar fl cazut in lupta. Procopius din Caesarea. demascat si osandit la moarte. argint. In urma jafurilor si pradaciunilor pe care Pentru a slabi puterea de rezistenta a be comisesera. in spatiul pontic din. inceapa si sa ducts la bun sfarsit maretul sau ranii sat anti si sclavoni. Ei raspandeau foe in lupta contra antilor aliati cu sclavinii contra si parjol in jurul lor lard sa se teams de impe- romanilor. astfel ca falsul Chilbudius trecu sa inlocuiasca pe cel de Gothia. si anume Theophylaktos Simokattes. care deprinsese limba latind .565) ei isi intetird atacurile sa se aseze acolo. exallancl neastamparul lor de lupta si cadea si malul slang a] Dunarii cu cetatile aventura pentru dobandirca acestora. incat la limesul numeroase semintii scheice navalira In dunarean luptele de aparare ale romanilor nu Romania si iernara acolo ca la ele acasa. Acesta trecu cu armata sa Dunarea si capitala imperiului.si Cronicarul Luidas arata asezarile care fusese indemnat la acest act temerar de sclavonilor dincoace de Dunare. insa. Drobeta-7'eodora (Turnu Scverin). Antii primird oferta slavii decat de a-i considera ca federati ai 98 www. In cursul anului 551 contra imperiului in asa grad. ei sunt imprejurimea. Virninacium (Bela exact cum procedasera si gotii in vremea lor. Dar cu toate acestea. bila la semintii neasezate.ro . care dupes afirmatia imparatului prezentati de cronicar ca oameni cruzi si pri- apartinea romanilor in virtutea stravechrlor lor mitivi. trimise de Justinian de pod de pe tarmul transdanubian si incre.

rasputeri sa opreasca la Dunare puhoiul slay atingand ss ele Dun area dincolo de stramtori. Pentru faptele sale razboinice contra Transilvania. precum procedasera inainte fata de deopotriva" cu triburile consangene din goti. intalneau acolo cu alte triburi de slavi care March' sau regi. o localitate din triburile scheice sal se retraga in regiunile Armenia. Grupul dacic nazuia spre sud ca antilor. Pentru semintiile slave din Transdanubia ni s- 4. in care petrecura pima la disparitia for sud. arata salasluind in Daciile Carpatine impadurite.ne spre sud Romaniei. in Maramures si in menul acesta a patruns in limba romans Dacia Porolissensa. silind atribuita lui Moise de Chorene. se revarsa asupra dacilor din Carpati latineste regere sau regnare. semintii avari.dacoromanica. care cuprin. numai foarte tarziu. de la slavonicul vladz.680 in limba armeana si Sclavinia munteana pe la Oltenita. triburile slave din Rusia Subcarpatica si Slovacia. in Elada si Pelopones sau o prea bogata prada de razboi si sa elibereze Morea. se revarsara asupra 5. din Moesia. 0 geogralle compi. intrara intr-o indelungata sim. deo. Grupurile de anti si schei. ator cu mult zel si energie de urmasii sal pe Pe teritoriul dacilor din Carpati. atace pe antis si scheii din Transdanuvia de la bioza. care porneau Romania si grecii numeau capeteniile din Transdanubia si navaleau in Romania. slavii insisi pe conducatorii sau starostii tor. Semintiile slave care reusisera sa Semintiile slave insa. pentru cele din Daciile Carpatine nu ni s-au pastrat asemenea numiri. De aceea. De acolo slavii patrunsera cu Ofensiva contra antilor si scheilor fu vremea si in ostroavele arhipelagului egeic. de unde navalleau si ele in Romania. Amintisem mai sus ca. In romaneste. si anume sub influenta Constantin Porlirogenetul arata ca limbii liturgice slavone. tronul bizantin. Istori a Romanilor imperiului si a le ingadui asezarea pe teritoriul aceeasi pornire de migratiu. cu Transdanubia. pentru a Actiunea aceasta de zagazuire a puhoiului constitui acolo substratul etnic pentru poporul inaugurata de imparatul Justinian fu continu- bulgar. Descalecarea slavilor in Daciile au pastrat numirile gentilice de anti si sclavini carpatine (schei). ajungand pana la Dunare si trecand contra antilor si sclavinilor din chiar acest fluviu pentru a atinge raurile Sava Transdanubia si Drava. niciodata jefuita de barbari.602). avarii Dupes semintiile slave care se izbutira sa ridice de la antic din Transdanubia ingramadisera. ter- un puternic val de navalitori slavi. panonic. regiunea aceasta aparu in marturiile mai multe mai de prizonieri romani din captivi- timpului sub numirea de Sclavinia. In schimb. dar Cea mai veche numire cunoscuta este cea de mai ales in urma invaziei avarilor in sesul vladica. se slave duces . hegemoni. care se revarsa fares incetare asupra Romaniei. Imparatul 7Theriu al II-lea triburile slave venires in atingcre cu provincialii Constantiu (578 . unde constituira cu vremea substra- tul ethic al sfirbilor. relateaza Ca la 581 avarii patrunsesera in lata intre anti 670 . romanii se straduird din si asupra Daciei Apulense si Malvense. Justinian fu onorat cu titlul Anticus. si grupul transdanubian. reluata in stil mare de imparatul Mauritius cum se vede aceasta din frecventa toponi. vlasti.ro . capetenia bisericeasca. precum si in Slovacia. arhonti. venind din Panonia si nici o marturie din care sa afiam cum numeau Daciile carpatine. sa-varsite in Romania.adica dud. Cronicarul Menandros total a in randurile aceslora. croatilor si slovemkr.tita de pe urma pradaciunilor in Romania. unde nu mai puteau fi urmariti de nu mai putin de 25 de semintii slave. Campaniile imparatului Mauritius Panoniei. (582 . Simokattes si compilatorul sau Theophanes Din martunlle timpului se vede ca ne-au lasat informatii pretioase asupra cam- triburile slave din Dacii erau stapanite de paniilor romane contra scheilor si antilor din 99 www. de acolo.. ceea ce arata ca ter- din Rusia Subcarpatica. Cronicarul bizantin Theophylaktos micelor slavone de acolo. Sclavinia munteana este prezentata ca o care cu vremea. strecurandu-se peste Dunare tars imboga. care locuiau mai inainte la miazanoapte de Carpati. ambele unindu-se adeseoriin atacuri combinate contra Romanic'. a domni. se asezard in Tracia si Macedonia.582) ingadui avarilor sa daco-romani. menul de vladica s-a pastrat numai pentru sera regiunile ce fusesera evacuate de gepizi. care se asezasera in patrunda in Romania nu mai puteau fi izgonite Maramures si Dacia Subcarpatind se exLinsera. data cu descalecatul humkr in Panonia. cats vreme nu ni s-a pastrat patrundeau acolo. deopotriva tatea slava. deoarece ea nu fusese si ajunsera pand la Dalmatia si Ahaia.

slay si el in serviciul dui lor. care pe nedrept. inaintand in Baragan. retras intr-un adapost sigur la o departare de Hibernarea trupelor romane in garnizoanele treizeci de parasange de la vadul raului unde din stanga Dundrii nemultumi insa pe avari. luand Mosuc. Intarzierea aceasta era cat pe ce sa clipa in care antii efectuasera trecerea peste devina fatales pentru romani. verii 584 romanii executara mai multe operatii Sub calauza prizonierului gepid. Curd retrase din Sclavinia si concentrate in 100 www. imparatul ordond ca pe care incepura sa le incendieze. daces nu chiar Argesul sau Buzaul. Si astfel. "riga" antilor s-ar fi in interiorul Sclaviniei transdanubiene. Ordinul acesta trezi murmure in ploaie. Musoc sau Musakios. cu scopul vadit dc a cele din urma insa romanii izbutira sa scape atrage pe romani in cursa pe care lc -o prega. Gepidul recunoscuse intre prizonierii cartiere de 'alma in capetele de pod de pe malul luati de romani pe unul dintre oamenii lui slang al Dundrii cu avanposturi mai inaintate Musoc de la care aflase ca. din care ii trezird pe neasteptate infranse intr-un atac de noapte. cu numele aduca la indeplinire ordinul imperial. beti cu tout. asa ca buns parte dintre ei. Hartuielile acestea cu slavii nu atin- tru recunoasterea terenului din imprejurime. caci antii lui rau si se retragcau in graba intr-o padure Ardagast se aruncasera cu (uric asupra lor. teferi din pericolul de moarte in care ii arun- tisera de mai inainte. In timpul insa in care Musoc. de care face seams in marsul unei armate care inainta de la rnentiune Theophy1aktos Simokattes.care ar putea comanda roman. in largul Baraganului. pe care ii ridi- Inca idenUficat.Ilvachia . cu vilor neastamparati din Transdanubia unde mancari si bauturi si cu cantece avare. Cronica arata ca la cazusera intr-un somn adanc. dar colibcle ostirea romans sa pelreaca si iarna in nu prinsera foc. care despartea regatul lui Musoc de impace pc avari. latineste Musatius. morti de bautura si oboseala. cuvinte Dunare spre nord. tura. trupele romane petrecura iarna din anul 593 nume ce aduce foarte mult cu romanescul spre 594 in Transdanubia munteand. ajunsera la malul raului chiar in romans. greutati asprimea iernilor geroase din stanga lui lor pe un prizonier gepid. asa numita "scuica". Transdanubia. la ran- sub comanda lui Tatimir. trecu datina barbarilor. De aceea.a. Era probabil unul din afluentii case din triburile antilor si scheilor. In drum spre ascunzisul lui care ridicau prelentii de suprernatie si asupra Musoc. sa indure soarta antilor lui Musoc. Raul Papirios n-a putut fi precum si 5. macelarind pe unii si facand pri- regele Ardagast scapa numai gratie agerimiii zonieri pe altii.dacoromanica. In cursul Ialomilei. Atacul lui Ardagast nu nu auzira la timp consernnul de alarms sau impiedica insa pe Priscus de a urmari pe schei trczire. sta. eliberand o pang ce cazura si ei morti. Sosind acasa ametit de bau- Dunarea la Silistra si. Riga Musoc cu anul 593 imparatul Mauritius concentrase o ai sac se inapoiasera numai atunci de la fune- puternica armata pe care o puse sub comanda raliile fratelui sau. Ostirea romana. deopotriva cu termenif de fl identificat cu lalomita. Priscus intelese insa sa Papirios. Dupes ceremonia inhuman! maresalului Priscus si o trimisese contra sla. sub comanda substralegului ar fi corisUtuind primele cuvinte din limba Alexandru. Lorna s. ostenii regele Ardagast concentrase in graba rezervele roman! se inveselira cu mancari si bauturi sale si ataca convoiul de prizonieri. Musoc si oamenii sai cazura intr-un lovi unitatile lui Ardagast prin surprindere si le somn adanc. romanii trebuiau sa treaca peste raul Sclaviniei munlene. In deasa si mlastinoasa. sesera insa scopul carnpaniei romane in Acestea dadura peste niste colibe saracacioase.ro . un termen de pans la raul Elivachia . respingand la timp atacul ghici insa viclesugul antilor si opri inaintarea neasteptat al lui Ardagast. romanilor. trimitand numai patrule pen. stationau romanii. la vadul raului. si -1 surprinsera chiar in clipa cand regele si Dupa ispravile acestea. si indrumarea lor spre Dunare. Sarbatorind izbanda asupra antilor. trimitandu-le daruri scumpe cel al lui Ardagast. Insusi asupra lor. primul rau mai de comanda. Sclavinia. urmase praznicul obisnuit dupes mort.000 de prizonieri. Substrategul Alexandru case usuratatea lor. Arhistrategul Priscus reusi insa sa substrategul Alexadru afla ca in apropiere s-ar pololeasca nemultumirile din armata si sa gasi ascunzisul unui rege al antilor. Ion Nistor Transdanubia munteana. Romanii legionarii romani. Intre acestia se gasea si riga calului sau buestru. din gura caruia Dunarii. trupele romane curtenii sai. unitatile contra antilor pentru a le impune cuvenitul romane patrunsera in ascunzisul lui Musoc respect fata de imperiu. randurile ostirii care suporta numai cu marl Patrulele adusera in fata cornandantu. move. fiindca barnele erau ude de . dupes domnea regele Ardagast. au Cost considerate de unii ca Unitatile romane. care se aruncard cu furie facura numerosi prizonieri dintre slavi. Priscus era ocupat cu adunarea prizonierilor Dar n-a lipsit mult ca si romanii.

In anul 601 de imparat. in cursul careia patrunse adanc in Transdanubia munteana. ca Transdanubia munteana incepura sa-si ridice romanii nu lac decat sa afirme drepturi mai din nou capul. indarjindu-i nelinisteau mereu granitele Romaniei. la caile campaniile lui Priscus contra barbarilor Singidunum (Belgrad) pentru a zagazui si prin care se urmarea restaurarea suprerna tiei incursiunile sla-vilor din Dada in Romania. In anul 602 imparatul trimise vechi asupra regiumlor de pc malul stang al pe fratele sau Petru contra tor. cerea raului si a lovi pe inamic care ocupase 800 slavi si 2. Astfel tingentele provincialilor daco-romani din se lichida campania din 597.000 alti barbari.. Dar respins cu mari pierderi pentru navalitori. regele antilor Pirogast banateana pentru a impune cuvenitul respect indrazni sa treaca Dunarea in Romania. Campania avarilor. zonieri. fratele imparatului. nazuind spre sud. insa. care prin rostul hanului for imperiului in Dacia banateana pentru mai Baian reprosau lui Priscus ca nesocoteste multa vreme si sa inchida drumul invaziilor drepturile for de stapanire asupra malului slave in Romania. sale si porni el insusi contra romanilor. Romanii facura mereu uz de acest drept Retragerea trupelor pe malul drept al Dunarii pentru a tine in sah pe slavii din Transdanubia fu privita insa de slavi ca un vadit semn de si Daciile Carpatine care. El fu slavilor de acolo. ci ii urmarird pe anti in avari pana la Tibiscum (Timis). Priscus facu 9. pe care contingentele antilor si scheilor gepizii. De asta data. isi gasira moartea si flit hanului Baian.000 avari.dacoromanica. care silira pe romani sa se retraga ostirea avard nu se gaseau mentionate si con- peste rau si sa se reintoarca la Dunare. Priscus datii sorbeau din pumni apa racoritoare.000 de pri- insa in graba. la randul tor. Portile de Fier trezi grave resentimente in ran. ajungand din nou la raul Ilivachia. tizau. ci ca Incercatul arhistrateg reusi sa refaca element etnic aparle. concentrand acolo si flotila de pe Dunare de Cronicarul Theophylaktos Simokattes insists sub comanda generalului Gunduis pentru mai pe larg asupra neintelegerilor dintre transbordarea trupelor in Transdanubia. Priscus raspunse insa la Intre timp. Dar el reusi sa cuprinda cetatile Lederata (Palanca romanii nu se multumira numai cu respin. dintre care 3. De aceea. Prin Dar extinderea operatiunilor si dincolo de infrangerea avarilor si a barbarilor aliati cu ei. Priscus romanilor din imperiu. Acesta isi stabili Dunarii. Rezistenta antilor si aliatilor scheici fu 101 www. pe care denotes ca provincialii indigent din Daciile imparatul o incredinta din nou lui Priscus. dureros pentru arhistrategul Petru. Noud) si Arcidava (Varadia) si sa respinga pe gerea atacului. care pe nedrept furs uzurpate de barbari.si 7'ransdanubiei. astfel incepu a cincea ofensiva a imparatului Romanii sporira subsidiile pe can le plateau Mauritius contra antilor si scheilor. slavii si alti barbari. Romanii se reculesera fu desavarsita. carpatine nu se considerau ca barbari.200 gepizi. nou hoardele avare in randurile carora luptau toare. Istoria Romardlor garnizoana de la Oescus (Gigeu) din fata putere armata contra slavilor din Sucidavei (Celei). Merits sa fie retinut faptul romanilor se lovi insa de rezistenta inversunata ca intre contingentele barbare care constituiau a slavilor. stang al Dunarii. recunoscura se desfasura in conditii favorabile pentru imparatului dreptul de a interveni oricand cu romani. care apargnusera imperiului roman si cartierul general la Palatiolum in fata Celeiului. si roman! si avari. pe care ii trans- pozitii de lupta pe malul opus al raului. ii simpa- extinse operatiile sale ofensive si asupra taTr. iar acestia. Priscus izbuti sa restabileasca autoritatea durile avarilor. iar comanda trecu asupra Transdanubia si Dada. care furs aplanate in 598. sarird in bard pentru a forta tre. slabiciune din partea imperiului. ei nu ridicard arma contra antilor si scheilor. in undele Sub impresia acestei dureroase infran- caruia trupa isi putu potoli setea de care geri hanul Baian concentra in graba rezervele suferise grozay. Priscus trecu Dunarea in Dada Malvensa sau In anul 597. ci dimpotriva. care incercara sa-i inchida calea. care pastrau legaturile moralul scazut al trupelor si sa pregateasca for vechi cu Romania si se simteau insist pentru anul viitor expeditia de pedeapsa contra romani. cu un esec Daciile carpatine de sub suprematia avarilor. ei primi lupta undeva pe raul Timis si batu din furs surprinsi de o grinding de sageti uciga. arhistrategului Petru. pentru a si mai mult in atitudinea for de ostilitate fata patrunde si a se aseza acolo. 3. El se izbi de impotrivirea insa intampinat de arhistrategul Petru si avarilor. Victoria romanilor be repezird asupra tor. care pierdu Absenta daco-romanilor din ostirea avara comanda asupra trupelor de la Dunare. Pe o seceta cumplita ostirea batuti intr-o lupta crancena. Avarii furs Sclavinia. antii si sclavinii din reclamatiunile ava-rilor cu hotarare. iar conducatorii for sprijineau pe toate mului band tean al Dunarii pana. Atacul porta in Romania.ro . romane asupra Daciei . Dar in momentul in care sol.

Neamt.1 stavilit. in urma ralului Gunduis sa trimita din Sclavinia careia ei furl batuti si siliti sa recunoased munteana cereale si alte produse la stapanirea romans. 3 . ingramadirea slavilor pe te- se impotrivira romanilor cu indaratnicie.959) considera te- imparatilor Justinian si Mauritius lass sa se ritoriul cuprins de sarbi si de croati in Romania inteleaga ca semintia antilor era cea mai drept dar al imparatului iacut de buns vole razboinica dintre semintiile slave.741) adica de invingator asupra sclavinilor sau recurse la sucursul militar al slavilor din scheilor nu apare in titulatura nici unuia din. care Cu timpul. 649 o mare campanie contra lor. autoritatea military dar munteana fu desavarsita de imparatul si politica a romanilor fu restabilita in Constant (641 . In care a antilor si scheilor din Transdanubia urma acestor succese. colonizate in Balcani. din Transdanubia furs ridicate de Invingaton' si talei.mintii slave federate imperiului.Srascni. Resturile antilor si scheilor Constantinopol pentru aprovizionarea capi. In schimb. Asti& vedem ca" in cursul secolului al VIII-lea puhoiul 6. cu care astazi dintre Dunare si Balcani salasluiau 7 se- contemporanii cinstira memoria imparatului .Seliste .Hansca . Imparatul Con- migratiilor.668) care intreprinse in anul Transdanubia. 102 www.4 se reverse in Transdanubia munteana sub impliratii Transdanuvia si Dada asupra Romaniei nu Heraclius si Constant mai putea 1. In conditiile acestea era deci liresc Sclavorum se supusera imparatului sa" se produca deplasarea punctului de gravi- Heraclius (610 . I . 2 . 5 . Dislocarea antilor si scheilor din slay care incepuse s. Romania pentru respingerea atacurilor arabe tre imparatii romani sau bizantini din timpul contra Constantinopolului. Martunile contemporane Ispravile acestea de arme justificau relateaza ca la anul 679 in parole Bulgariei de indeajuns titlul onorific de Anticus. pans ritoriul Romaniei devenise asa de mare. Opera aceasta de supunere si dislo- furl dezarmate si deportate in Romania. Musoc si Pirogast.Orhci. iar imparatul putu cere gene. incat ce triburile for filed infrante.laloveni. Mauritius. imparatul Leon Izaureanul (717 .duces in imperiu.Succava .000 de slavi din Balcani si sa-i colonizeze in Bitinia.Ion Nistor curand inn-ant:a.641) si se stramulasera in la tie a elementului slay din Carpati in Balcani.dacoromanica. stateau regii Ardagast. dezarmate si colo.Sipot. Titlul de Anticus care fu conferit stantin Porarogenetul (912 . Unelle si obiecte vestimentare si de podoaba slave secolele VI-VII.Danceni . De aceea imparatli bizan- tini se vazura siliti sa" primeasca semintlile Theophylaktos arata ca numeroase slave navalitoare si sa le colonizeze ca federate semintii slave cu conducatorii for .ro . imparatul Justinian al II-lea (685 695) se nizate in Romania. 4 . titlul de Sclavinius.Davideni . vazu nevoit sa ridice 30. In fruntea for acestor oaspeti nepoftiti. Numeroase triburi slavone imperiu.

imparatul Constantin Pogonatos in In vara anului 679 trupele romane tre- lupta cu bulgarii curd Dunarea la Noviodunum (Isaccea) si. evitand lupta cu garii. printr-o expeditie de pedeapsa contra Tor. cum cred altii. cerand sraruitor intrarea.ro . satul Aboba de astazi. indrazneala bulgarilor Constantin Pogonatos se invoi sa ingaduie bul- determine pe imparatul Constantin al IV-lea garilor de a se aseza pe teritoriul Romaniei. cum sustin sa-i fi putut ajunge fiindca Isperich se retrase unii. cu plot nein- portile Romaniei. intreprinzand raiduri bian. slavii ungbi. Pus in fata faptutui implinit. Isperich trecu fluviul si tabari la presiunea hazarilor. langa. imparatul Constantin Pogonatos in lupta cu bulgarii 2. urmarind pe bulgari.000 de oameni. De acolo. lino-ugrica. In deceniile urmatoare. du-si tabara de la Nicolitel la Plisca. Retragerea Cara nici acestui imperiu cu resedinta la Bolgar fusese o isprava a ostirii imperiale din Transdanubia hanul Kubrat.dacoromanica. strabatura adanc in IV-lea Pogonatos (668 . bulgarii cuprin- tru a le impune cuvenitul respect fata de sera tot mai mult teren din Romania. dar farce Nistru o noua semintie turanica. si anume bul. Isperich incepu sa agreseze mereu granita fara sa se mai intoarca in bugeacul transdanu- Romaniei de la Dunare. Unul dintre fiii lui Kubrat. imperiul bulgar cazu in une din partea imparatului si de aceea ei nu descompunere. pen. nazuind spre vest sub Dunare. imparatul de prada in Moesia. intemeietorul sa fi dal ochii cu Isperich.altaicc budzak. iar hoardele care it alcatuiau isi ezitard de a se lua pe urmele lui. trerupte vent sa ingreuieze si mai mult Hoarda ce sc desprinscse din marele imperiu urmarirea bulgarilor si sa inaspreasca sufe- bulgar de la Volga isi infipse corturfle in collul rinla dc gut5 a imparatului. 20. farce noastre din sudul Basarabiei. mutan- imperiu. Pogonatos sa raspunda la provocarile acestora considerandu-i drept federati ai imperiului. ea trecu toata in Romania. Istoria Romanilor Capitolul VII TRECEREA BULGARILOR PRIN TRANSDANUBIA MOLDOVEANA- SI ASEZAREA LOR IN BALCANI 1. Cum hoarda sa cu numele Isperich sau Asparuch trecu cu nu era prea numeroasa. care incepura sa bate cu violenta la romanii. Bugcacul cronicilor si sa (Ica ordin de rcintoarccrc la Dunarc. Nicolitel. pe care romanii ii clascra slcahurile basarabcne. in valea raului Kameiya. Ploile dcsfun- dintre Nistru si Dunare. intemeierea primului tarat bulgar in Balcani 3. astfcl ea numeau angu/us. urmand calea pe care o parcurscse la vremea Sub domnia imparatului Constantin al sa imparatul Valens. 103 www.685) isi facu aparitia la Transdanubia. Toamna timpurie si rece. Ajungand la redobandira libertatea. Slavizarea bulgarilor si ruperea in doua a latinitatii de la Dunare in ramura bal- canici si ramura carpatica 1. iar semintille imparatul se vazu silit sa opreasca inaintarea uralo. din fata ostirii romane. Dupd moartea intemeietorului fu privity de bulgari ca un simptom de slabici- intamplata la 643. langa Isaccea (679). cuprinzand cel mult hoarda sa Nistrul in Transdanubia.

Prin crearea taratului bulgar. In urma acestei dureroase pierdeil roman! mai vechi. se folosira de aceasta analogie. lup. Ion Nistor Resedinta hanului bulgar. situat la poalele care ii ridicase din' partile Adrianopolului. gasim ca doi scriitori bizantini. impreund cu animalcle pe care nu lc in patric. spre Constantinopol pentru a se substitui 104 www. precum se numise crestinare.814) sa fi resedinta hanatuIui bulgar fu mutates mai apoi colonizat un grup de prizonieri bizantini. amintind in fel un adevarat hring. Cu ajutorul acestora. unde tarul bulgarilor Krum (802 . fiindca la anul 836 imparatul Thorn (829 duceau crancene lupte contra romanilor. Mysiam inferiorem modo Bulgari habitant. Intemeierea primului tarat bulgar in la finele secolului al VII -lea. pe care mar. Din textul numai dupa absorbirea for completes de catre Cosmografiei Ravenatului nu rezulta insa ca slavi si dupd acceptarea crestinismului fu aceste cetati s-ar fi gasit atunci sub stapanirea numit tarat. de acestia. In Cosmographia geografu- lui anonim din Ravenna.dupd modelul cronicile for de Bulgaria de dincolo de Istru.circulus . si Tabara era inconjurata cu valuri si santuri si anume Leon Gramaticul si Gheorghe Monahul.Chr. care fates .ro . sau Sclavinia dupa schei. Sal'41uirea bulgarilor in Transdanubia Aspiratiunile tarilor bulgari tindeau moldoveand a fost de prea scurta durata pen. aservindu-si in greci. nornazi. romanilor. avea o cladire de zid la mijloc. La marturiile acestea. pecenega. cad talul de tar tru ca regiunea aceasta sa fi primit cu drept capeteniile bulgare it primira numai dupa numirea de Bulgaria. care descalecase numai de prin eel de tar. Hanul Isperich si I. mage bulgard asupra Transdanubiei si asupra Daciilor Calpatine.dacoromanica. nordice ale Balcanilor. . se in teapa erau cazne obisnuite la slavii din reduce tot ce slim despre o pretinsa supre- Balcani. ce fusese alcatuita pe 2. datand din secolul al XII-lea.din Dacia traiana. cand termenul de han fu inlocuit hoardei lui Isperich. zabovit prea mult in surghiunul for transdanu- triburile slave care se asezasera in Balcani bian. nu era decat o mare tabara de Gothia dupa goti. De la Plisca. s-a dovedit ca Carpati.civi- prefaces intr-un hanat propriu bulgar. cuprinzand o suprafata de 25 km2. constituind ast. formulate prin puteau mana cu ei. avail si gepizi. Se vede insa ca. acesti prizonieri nici n-au schimb semingile slave. pe la Pres lav sau Prejeoslav. enumerand Balcani. cum s-a sustinut romano-bizantinii pierdura legatura cu aceasta in mod eronat de unii cercetatori Duziarea. Mai mult. hringurilor avare din Panonia. Lira curand bulgarii si aliati for slavi sa Geograful necunoscut aminteste la nordul cuprinda vasta regiune dintre Dunare si Dunarii de hunt. Totusi. In unire cu bulgarii.843) trimise Lriremele bizantine in delta tand cu sageti otravite si arzand prizonierii de Dunarii ca ridice de acolo si sa-i transporte vii. teritoriale arnutith pentru un timp mai Faimoasa inscriptie cu caractere indelungat si pretentille de suprernage pe care grecesti de pe unul din vasele de our din teza- imparatii bizantini le afirmaseth cu atita tarie urul de la San-Nicolaul-Mare din Banat. curand in Moesia Inferioara. sa o desprinda din Romania si sa o dupd tabula lui Peutinger vechile cetati . Jupuirea de viu si tragerea simpla analogic cu Gothia si Sclavinia. se aminteste de Balcani asezarea bulgarilor in Moesia Inferioara - Cu mijloacele acestea de teroare izbu. scapase cu totul din vedere ca pri- numar. ci independenti lap. Engel vedea in prizonierii deportati de urmasii sai gasira in triburile slave care bulgari in Transda-nubia pe pro topa'rintii navalisera in Romania aliati firesti contra daco-romanilor din spatiul carpato-dunarean. hanii bulgarilor continuard lupta cu zonierii ridicati de tarul Krum din partile imparatii romano-bizantini pans ce ajunsera Adrianopolului nici nu erau de origine latini. care asupra Transdanubiei si asupra Dad ilor din fusese socotita de unii bulgard. formuland aceasta turiile timpului le arata ca find sapte la afirmatie. Engel.

daco-romans din Carpati si in ramura rnacedo- Ea se compunea insa din cambatanti hotarati romana* din Balcani. mentului autohton latin de acolo. Grupul dinaric s-a fel s-a putut intampla ca minoritatea bulgard dezvoltat in stransa legatura cu sarbo-croatii. lipsite de o conducere unitary si de aceea bul.000 de oameni. mai 11 stat in contact una cu alta. unitate etnica distincta. Si ast.. In fata barbarilor navalitori. zones ce 3. constiluind insa" totusi o ca spirit de conducere . numai in secolul al VIZ-lea. cu mult supe. fiecare cu dezvoltarea Balcani contau ca numar. astfel ca de la ntiilor turanice. cu remarcabile calitati romanii de la nord si cei de la sud s-a produs politice si administrative. cum fusesera hunii si cum aceasta data ambele ramuri neolatine si-au erau Inca avarli in vremea aceea. care pand Aratasem mai sus ca hoarda bulgara ce atunci formase o unitate etnica bine consoli- navalise cu Isperich in Romania la anul 679 nu data. Istorice. Dar aspiratiile acestea randuri fusesera foarte mult rarite prin incur- treceau peste puterile tor.reanal.ro . deci. caracteristice semi. grupul bal- aducandu-le sub ascultarea tor.dacoromanica. Ruptura definitive dintre si bine disciglinati. ale carui 105 www. Prin sa cupiinda in granitele taratului for o bund migrari continue din Panonia si Dada. curand in asa masura. roman- Carpatine contribui si la slavizarea jumatatii ismul din Carpati s-a consolidat mereu si s-a de vest a Peninsulei Balcanice in dauna ele. Acestea erau din sudul Dunarii s-au retras mereu spre sud. romanii sesera o build parte din Romania.In:for din Balcani si Vlahlile din patrunsera in Romania prin Panonia si Daciile Pind Bucuresti 1944. Tomul XXVI. Prin balcanica si ramura carpatica inchegarea acestei zone etnice slavone latini- tatea orientala sau dun5. urmat fiecare in parte destinul istoric. absorbirea elementelor etnice aborigene. cu green precum s-a aratat de autorul acestei astfel ea bulgarii de astazi cu tot numele for lucrari intr-un studiu recent aparut in Analele gentilic turanic constituie una din natiunile Academiei Romane. cad vreme bulgarii sa istorica aparte. prin parte din Romania dunareand si centrala. Virtutile aces. Ei nu izbutird decat siunile de prada ale hunilor si avarilor. rioare celor ale triburilor slave care cuprin. Slavii din canic si grupul din Pind. sa fie absorbita de majoritatea slaves care grupul balcanic cu bulgarii. iar grupul din Pind impuse cuceritorilor pans si limba for slavona. divizandu-se cu timpul in trei grupuri dis- garii reusira usor sa le-o impund pe a tor. In schimb insa. fu divizata in cloud si anume in ramura era mai numeroasa decat 20. Istoria Romanilor imparatilor bizantini. *Inca pe la finele secolu- lui al VII-lea ele putura constitui o zones etnica slavona din Alpi pans in Balcani.si de organizare. Memoriile Sectlunii slave din Europa. tincte. stra.. Slavizarea bulgarilor si ruperea in pornea de la izvoarele Savei si ajungea pans la dourt a latinitatii de la Dunftre in ramura Odessus (Varna) de pe litoralul pontic. Seria III. sub titlul: Numarul cel mare al slavilor care Originea roma. semi duindu-se sa-si deschida drum la Marea ntiile slavone din Romania se consolidara Egeica si chiar la cea Adriatica. perpetuat cu succes 'Ana in zilele noastre. si anume in grupul dinaric. fara sa tea civice si militare erau..

transportau in Romania ca prizonieri. Golurile acestea ar fi putut fi usor adica romane si slavone. campia Tisei ar 11 gasit acolo populatii vlahice. sasi si secui. documentare din secolul al XI-lea si al X1I-lea ilor slave sau scheice din Carpal' si Balcani. lupte si emigrari in Romania navalira in spatial est-carpatic de la Nistru si rupsera legatura de pang atunci dintre masa In urma luptelor necontenite cu slava din Ucraina si triburile slave raspandite romanii. iar cu ocazia campaniei sale con. Se stie doar in imperiu. Legaturile daco-romanilor cu Romania Orientali. conationalilor for din Balcani. In condillile acestea elementul foarte putine elemente se reintoarsera in Dacia. slay din Dacia si Transdanubia nu-si putu Aratasem mai sus cum in 594 arhis. mentine mults vreme etnicitatea. Line. Notarul anonim al regelui Transdanubia si Dacia nu putea sa nu se Bela relaleaza ca ungurii la descalecatul for in resimta curand. care si ele isi rarira bund. randurile slavilor din Transdanubia si asupra meleagurgor dacice si transdanubiene. Scaderea numarului slavilor prin bulgarii. hind absorbit trategul Priscus oferise avarilor 5. Straduintele imparatilor bizantini pentru mentinerea suprematiei for asupra daco-romanilor 3. tra avarilor din 601 el Meuse 800 prizonieri Ultimele marturisiri care mai fac menti- slavi. nu se mai intorceau in nordul ca tezaurul lexic al limbii maghiare cuprinde o Dundrii si ramaneau acolo. nu fac nici o mentiune de slavi in Daciile carpa- Printr-un remarcabil concurs de imprejurari. gascsc in cronica notarului anonim al rcgelui ditiile contra imperiului luau parte elementcle Bela al II-lea (1131 1141) precum si in vechea cele mai viguroase dintre slavi. Romanii care ramasesera astfcl izolate si avizate la pro- invingatori ridicau cete numeroase de slavi si le priile for forte de rezistenta etnica. Din triburile Acestea insa slabira mereu in urma necon- slave care la anul 626 insotird pe avari in cam. Aceeasi afirmatie o umplute prin migrari proaspete de dincolo de gasim si in cronica monahului Nestor. cum erau Incepulul acestui proccs de asimilare etnica fusese observat Inca in secolul al VI-lea de 106 www. Ion Nistor Capitolul VIII ABSORBIREA SLAVILOR DIN DACIA SI TRANSDANUBIA DE CATRE PROVINCIALII DACO-ROMANI 1. Superioritatea culturala a daco-romanilor fate de popoarele navalitoare 1. tenitelor evaziuni in Romania pang la complcta pania for contra Constantinopolului numai for epuizare. pecenegii. vechiul leagan al seminti. carora it aruncase soarta. numita si Imperiul bizantin 4. Ele amintesc acolo numai de vlahi. Scaderea numarului slavilor prin lupte si emigrari in Romania 2. din Daciile carpatice se rarira mereu. timp diversele semintii uralo-altaice. nu trebuie sa pierdem din une de prczenta slavilor in Daciile carpatice se vedere ca la razboaiele cu romanii si la expe. parte hoardele avare in expeditiile for de jaf si prada prin absorbirea for de care unguri. La cetele Prin descalecatul ungurilor in Panonia acestea se mai asociau si grupurile masive de si consolidarea stapaLnirii for acolo. Contingentele slave. De asemenea. sporind numarul bund parte de elemente slavone. ceca ce constitute o mai primird insa nici un concurs 011ie de la nelagiiduita dovada ca indelungalul proces de consangenii for de la obarsia Bugului si absorbire a elementului slay de catre cel daco- Niprului. cu totul de provincialii daco-romani in mijlocul zonieri slavi. Daco-romanii ca pastratori ai institutiilor bizantine in stat si bisericil 5. Si aceasta pentru motivul ca inire roman aulohi on fusese de mull lerminat. Izvoarele Nistru din Ucraina. care insoteau randurile parte din evaziune in Balcani. ungurii.dacoromanica. a caror lipsa cronica ruseasca atribuita monahului Nestor din randurile consangenilor for ramasi in din secolul al XI-lea.ro . slavii din slavi care navaleau din propriul for imbold in Carpati pierdura si vechile for legaturi cu imperiu pentru a-si crea acolo o soarta mai triburile slave de acolo. semintiile slave din Dacia si Transdanubia nu unguri. cumanii si tatarii.000 de pri.

military. numit si Daciei si Transdanubiei. imperiul de rasarit nu era nomics a relatiilor cu provincialii din stanga mai putin latin decat cel de apus. Intreg spatiul acesta carpato- ei au trimis ostirile for la nordul Dunarii pen. cursul meridional al Dunarii panonice pana la tinopol n-au renuntat niciodata la drepturile Singidunurn (Belgrad) iar de acolo. economice si culturale pana la telari. cu centrul la In capeteniile barbarilor care salasluiau Roma. In primele secole dupa desparlirea de Romani nu neglijara nici latura eco. Latineste ispititoarele monede de our si argint vorbea si populatia autohtond de pe ambele impodobite frumos cu chipurile imparatilor maluri ale Dunarii. cate din sediile ei stravechi si imprastiata parte 107 www. bisericesti. oferindu-le in schimbul produselor (Balcani) si ai Macedoniei si pand la coasta dal- indigene. vorba Mauritius din Transdanubia si Daciile carpa. cand aminte de campaniile imparatilor Justinian si fu cucerit de turci. ajutorul inscriptiilor de pe monumentele arhi- tectonice. Fratele sau Onoriu a prima jurnatatea occi- trerupte cu Romania intareau si improspatau dentals din imperiul roman. imperiul occidental. Imperiul occidental cazu in asupra acestora. in urma carora fu dislo- vede cat de putin justificata era parerea acelo. trecea transdanubiene. despre o intrerupere a relatifior daco-romane tice in urma carora ei furs cinstiti cu titlul de cu imperiul.restitutor Daciarum. resedinto la Constantinopol. economics si vechiul nume de geti. culturale a imperiului roman asupra Transdanubiei si Daciei Carpatine ar fi incetat subit la anul 275. matind de la Alesio. Catarro.bizanlini patrun. precum si de pe monede de invatatul Constantin losif 3. Legaturile acestea asa de stranse asupra daco-romanilor n-au suferit nici in urma imparlirii imperiului roman intre fiii imparatului Teodosiu din anul Provincialii daco-romani din 395. Imparatii bizantini de la Constan. cu vremelnic in teritoriul Romaniei de astazi. care daco-romanii au pastrat relatii politice. imparatul Arcadie se multumi cu juma- Transdanubia si Dacia au putut savarsi tatea orientala a imperiului. Istoria Romanilor cronicarul Theophylaktos Simokattes care ra care credeau si sustineau chiar in lucrarile arata ea slavii din Transdanubia isi insuseau for Ca influenta politics. aserviti politicii imperiului si obligati la prabusirea lui sub loviturile iataganelor servicii militare in schimbul unor stipendii lu rces Li . Negustorii romano. respectul cuvenit imperiului. deopotriva cu limba de deau adanc in spatiul carpato-dunarean cu comanda a armatei. de pe pietrele de kilometraj. anuale. spatiul lingvistic latin si cel elen din Peninsula dite asupra largului cuprins al Daciilor carpa. Daciile carpa- incepand cu Constantin cel Mare si continuand tine cu Transdanubia cazura in lotul impara- cu mici intreruperi pana in timpul Comnemlor. se mentinu pana in anul 1453. ciala a imperiului. urmand for de suprematie asupra teritoriilor dacice si vales raului Timacus (Morava) in sus. Dimpotriva. data evacuarii militare a 2. si nicidecum la imperiul de rasarit. Din intinderea spatiului limbii latine Orientals numita si Imperiul bizantin vedem cat de mare si puternica era latinitatea orientala de la Dunare si din Balcani. era limba latina. adica geto-romani. Linia de demarcatie intre lea pana in secolul al XII-lea s-au gasit raspan. Legaturile for nein. care facusera pe vremuri spre apus pentru a atinge litoralul adriatic la parte din imperiul roman. anul 476 prada navalitorilor barbari. Granita intre ambele romane care s-au pastrat la ei pana in timpul imperil oriental si occidental era marcata prin de fata. alegandu-si aceasta mareata opera de asimilare a ele. Dace poate fi. tului Arcadie. Monede bizantine din secolul al IV. Straduintele imparatilor bizantini Dade! Traiane din ordinul imparatului pentru mentinerea suprematiei for Aurelian. Ajunge sa ne aducem bizantin. vechiul Bizant. dunarean ramasese deci in zona de influenta a tru a proteja pe provincialii romani de acolo si imperiului oriental cu centrul politic la pentru a impune barbarilor. tin. cats N-au lipsit nici incercari directe de recucerire a vreme imperiul roman de rasarit.dacoromanica. mentelor slave eterogene grape superioritalii dupa care imperiul oriental s-a numit si bizan- for culturale fata de slavi. referi decat la imperiul de apus. Limba oll- Dunarii. apoi aceasta rupture nu se poate restauratori ai Daciilor . inainte In fata acestor constatari istorice se de navalirile barbare. imparatii bizantini nu vedeau decat regi clien. care navalisera Conslantinopol. Legiturile daco-romanilor cu Romania Jirecek. pana in muntii Emului bizantini.ro . Prin impartirea aceasta. deci. pastrandu-si mereu vechile traditii politice si culturale resedinta la Roma. Balcanica din secolul al V-lea a fost stability cu tine si al Transdanubiei muntene si moldovene.

aplana neintelegerile dintre provinciali si per- tina ce se folosea din vechime. spre Carpati. Era deci firesc ca domnesti sub numele de jupani. Daco-romanii ca pastratori ai organizatiei noastre bisericesti si-a pastral institutiilor bizantine in stat si biserica pana in zilele noastre stravechiul caracter greco-roman. din care Romaniei nu impiedica deloc vechile sale relatii s-a dezvoltat limba romance. cand latinitatea de la Dunare fu parte din dreapta Dundrii se gasea un duce. astfel ca jupa insemna circum. nicii numeau pe comandantul cetatii Laborcea rica. Ana accentueze tot mai mult numai din secolul al Comnena arata ca in fruntea temei Paristrion VII-lea. cum se numea fruntasul sau capetenia colului al V-lea si inceputul secolului al VI-lea. parte imprastiata de slavii navalitori. cat si de Daciile Carpatine. romanii indigeni. Acest titlu it purtau si guvernatorii Grecizarea Romaniei incepu sa se provincialilor sau temelor bizantine.dacoromanica. Notarul supusa. Superioritatea culturala a daco- litare ei ii numcau Ora. parte spre sud. sfetnicii ducilor apar in actele mai bine de patru secole. Limba vorbita de provincialii Schimbarea caracterului linguistic al daco-romani era limba Jaffna rustics. si anume notiuni de civilizatie romans. el apare in mar. de unde deriva topo. Contactul acesta s-a produs aproape deodata. romanilor fatA de popoarele navalitoare Circumscriptiilc administrative ale tarn daco- romanii be numeau jupe. fara sa aiba nici ccle mai elementare Vlahiile sau Romaniile din Carpati. Rivalitatile din. Sub influenta imparatilor si a domn. iar in asemenea jupanii. si cuprins de semintiile moeso-geto-dacice de pe munteand. Intreg teritoriul atat de Transdanubia moldoveana. 108 www. slavii ii numeau proconsularis et dux trium Daciarum. In ambele tarmuri ale Dundrii era impartit in Transdanubia navalira antii si sclavinii. spre Alexandru cel Bun numea jupan pe fratele sau Balcani. tre inaltele chiriarhii din Roma si Constan. Pamantul asezarii for mi. triburile romanesti din Transdanubia munleand si slave navalitoare duceau Inca o viata semino- moldoveana pand tarziu in secolul al XV-lea. departe scutul provincialilor daco-romani si izvorul de inspiratie pentru edificarea for politica si culturala. Vechile Dacia semintii slave ale caror nume nu ni s-au jupanii geto-dacice s-au pastral in ducatele pastral. de la latinescul terra. din latinescul j udex. inlocuind limba La. unde limba greceasca fusese din capul duca qui in lingua eorum duca vocabatur. Semintiile slave ajunsera in atingere cu probabil din geto-dacicul diurpaneus sau jupa. Ion Nistor spre nord. era limba greceasca patrunsese curand in cance. scriptia in care traia acel trib. torul dreptatii dar si dregator. langa eel de rege. provincialii daco-romani numai pe la finele se- neus. totodata. de influenta Ungrovlahia sau Muntenia si in Moldovlahia careia provincialii daco-roniani se bucurasera sau Moldova. spaniola si portugheza. stapanitor sau despot. un lermen extravechi. anonim al regelui Bela al II-lea arata cal local- Ea fu inlesnita foarte mult de cler si de bise.ro . care laria imperials si in ostire. Locuitorii celor trei Dacii. La atingerea cu daco-romanii. un termen navalitorii slavi sä se gaseasca intr-o situatie care nu gaseste nici o explicatie prin nici una de inferioritate civics si culturala fats de daco- din limbile slavone. ducatorul. nascuti si de domnitor. Intr-un sat din anul 1400. Alpii Dinarici si muntii Pindului. pe bizantini rum sau urum. Imperiul ramase mai franceza. Imparti- crescuti in mediul limbii si civilizatiei elene. adica con- latin al imperiului de rasarit. Invatatura cresting li s-a propova- inlocuirea ei prin limba si civilizatia elena. iar persii. scheilor. judecul sau judele. ceperea darilor pentru stapanitorul barbar. cu jupani in frunte. lalineste dominus in sensul diocletianic inaltilor demnitari ai imperiului. ca limba aparte politice si economice cu Transdanubia si neolatina alaturi de limbile surori italiana. Tinandii-se astfel seama de caracterul °tidal In fruntea tarii statea ducele. 5. Bogdan. Daco-romanii au primit crestinismul cu tinopol contribuira si ele la eliminarea limbii si multe sute de ani inaintea patrunderii slavilor civilizatiei latine din Romania orientala si la in Carpati. unui trib. locului acceptata ca limba liturgica dominants Capetenia carii se numea la daco-romani si in Orient. un titlu administrativ adeverit turiile timpului si sub numele de Romania. Aproape intreaga terminologie a 4. Daciile din Carpati. Sextus Cornelius Clemens Romaniei se numeau roman. Rumi. si unora dintre capeteniile nimicul de Rumelia pentru Romania. duit in limba latina in care au gasit expresie si notiunile fundamentale ale dumnezeiestii invaTaturi. printr-o inscriptie din 170 pentru guvernatorul deopotriva cu imperiul occidental. in !nada. arabii si turcii numeau pe Cronicarii bizantini atribuiau titlul de duce.

fara sa se tins seama lume . nimie slava din tar& romanesti. indicand prin privire la influenta slavilor asupra populatiei aceasta preponderenta elementului daco. intalneste in istoria altor popoare. plasmuite et Sclavi . find inarmati deopotriva cu arcuri si frecventa cuvintelor in graiul romanesc. cum fusesera gepizii si avarii. mult inlesnita prin legaturile matrimoniale . Drept supusi ai lui La acestea se mai adauga si un numar Gelu apar deopotriva romanii s1 slavii . Istoria Romartilor De la provincialii daco-romani din Valachicis . De la daco-romani.806.dominum tenebat . deprinsera la o viata statornial.dacoromanica.466 de legaturi. sociale dintre romani si slavi.Gelu Romanul rul lingvistic al graiului romanesc. un toponimic imprumutat de la acestia. Serbia si Croatia elementele latine indigene au romani si slavi erau cele normale. pana ce elementul ethic slay disparu cu totul Privind mai de-aproape fizionimia teza- in randurile autohtonilor daco-romani. In Bulgaria. Celor 1. au disparut indurat aceeasi soarta din partea stapanitorilor cu vremea in masa compactor a daco-romanilor vremelnici. nu pletes zagazuiri a sucursului ethic pe care aces. De aseme- romanii si slavii faceau serviciul militar Impre. adica. Tot notarul anonim ne spune ca tura gramaticala a limbii noastre. ci Singura amintire ce s-a mai pastrat pe dimpotriva. pe cel de Jude in potential ethic asa de ridicat cum numai rar se sudr.058 de variante slavii din Carpati pe Zandov in Dacia si pe si derivatii. avand de etnice slavone diluandu-se mereu. rotunjite. elementele slavi traiau in aceasta bun& prietenie. Moznopon in Alpii Valahiei . ca duce al romanilor dux Valachorum fara Multe din cele ce se scriu si se sustin cu sa mai aminteasca de slavi. de dezvoltarea istorica a raporturilor politice si lui slay din Carpati in Balcani si in urma com. ternica afirmare a vitalitatii acestuia si a unui pe cel de domn in gospodar. nea. nu trebuie sa scapam din vedere nici und.in Alpibus 109 www.habitatores terrae illius veliores de faptul ca termenii care exprima notiunile homines tolius mundi fiindca aveau de principale din graiul romanesc sunt de origine suferit foarte mult din partea pecenegilor si latina. In conditiile acestea slave fac parte din stravechiul patrimoniu geto- numarul slavilor din Daciile Carpatine scazu dacic al limbii romane. daco-romane bastinase din Daciile Carpatine roman la' de cel slavon. In Dacia Apulensa imbelsuga-tul material lexic slavon din tezau- domnea . La cuvintele de origine Increstinarea slavilor in a doua jumatate slavona variantele sj derivatille sunt reprezen- a secolului al IX-lea veni sa legitimeze aceste tate numai cu un numar Indoit. Ei nu 135. apostolii scheilor. Cele 2. si din Transdanubia de catre elementul ethic Termenul de jupa 1-au acceptat intocmai ca daco-roman autohton constituia cea mai pti- zupa. Termenul de duce 1 -au tradus in voievod. 0 cronica morava de mai tarziu arata cuvinte de baza de origine slavona le core- ca propovaduitori ai invataturii crestine la spunde un numar numai de 3. in Carpati slave care se asezasera printre daco-romani si s-a produs un fenomen etnic invers. De asemenea. ca tovarasi de suferinta. fara sa se tins seama mai mult in urma evaziei continue a elementu.stinasi. care &Vett In continuarea cronicii Gelu este aratat deriva de asemcnea din radicale latine. pe Absorbirea slavilor din Daciile Carpatine care ei au talmacit-o dupa limba for in zemlya.ro .pe care notarul anonim ni-i in cancelaria slavona a Orli. precum neolatind este si intreaga struc- cumanilor. gasim ca derivatille Absorbirea slavilor de care roman! a fost foarte sunt mult mai numeroase decat radicalele.Blassi insemnat de formatiuni toponimice. primind de la In conditii similare se produse si asimi- ei notiunile elementare de organizatie civica si larea slavilor din Panonia de catre ungurii din de indeletniciri agricole. se comportau unii fats de altii ca adversari. cu formele ei tati romanii sj slavii in Dacia de notarul arm. strans urma acestui memorabil proces etnic de uniti in lupta contra asupritorilor. derivatii. se intemeiaza aproape exclusiv pe consideratil Preponderenta aceasta se accentua tot glotologice sj onomastice. urului lingvistic roman. Triburile fost inghitite in bund parte de slavi.099 de cuvinte de baza de origine Latina connubium care par sa fi existat intre ambele reprezinta un numar intreit de variante si entitati etnice. 6. prescurtate sj armonizate si in nim al regelui Bela al II-lea. Gelon quidam Blaccus.Zandov sj Moznopon erau invata- Transdanubia. S-a facut mare caz infatiseaza ca pe oamenii cei mai necajiti din din imprejurarea aceasta. slavii adapostiti acolo se ceii lui Chiril si Metodiu. jar judecia in sudstvo. In aceste asimilare o gasim invesnicita in bogata topo- raporturi de amicalg simbioza sunt reprezen. Raporturile politice si sociale dintre daco. trebuie sa scapam din vedere ca multe dintre ta 1-ar fi putut primi prin not invazii slave din toponimille si onomasticele considerate drept nord-estul Carpatilor. conlocuitorii for au primit notiunea de tars. pusta.

calare tinand fraiele in mans si rezemandu-se Capeteniile sau ducii acestor injghebari in scars. imperiul roman occidental. chemati acolo de lorn. suprematia hanilor avari. de fortificatie circulard. PrAbusirea hanatului avar sub loviturile francilor 1. stapanitorilor barbari si aplanau certurile si structii primitive facule din implelituri de neintelegerile dintre consangenii ion Pe nuiele sau fasine fixate in randuri paralele si masura in care puterea avarilor era in umplute apoi cu pamant. 2. ca ocoalele in jurul daco-romanii traiau sub capeteniile for locale. iar un al doilea Dada Malvensa. In realitate intreprindeau expeditii de prada in tarile vecine insa ei se considerau ca supusi ai imparatului si indeosebi in Romania de unde se intorceau din Constantinopol. Iar card lombarzii la incheiara pace cu imparatul Constantin al anul 568 emigrara in Italia. La mijlocul dcscrestere. impartit in 9 cercuri administrative numite hringuri. unul din ultimii general' bizantini cu nume Aratasem intr-un capitol precedent ca latin. in vremea in care bulgarii si francii se Constantinopolului dar furs respinsi gratie straduiau sa-si largeasca granitele pe socoteala 110 www. pe temelia carora se dezvoltara apoi rat de un numeros harem. Dintre hringurile aces. Armele se puneau in mormant alaturi politice daco-romane recunosteau de forma de cel care le manuise in viata. Hringurile avare din Daciile Carpatine interventlei energice a arhistrategului Bonus. Sub avari. stanelor sau hindichiurile dimprejurul viilor. canhani. Panonia intreaga IV-lea Pogonatos trimitandu-i chiar daruri ramase sub teroarea avarilor. Situatia daco-romanilor sub avari tea. La anul 677 avarii barzi contra gepizilor. Restul hringurilor Imbunatatirea raporturilor politice din- cuprindeau regiunile corespunzatoare din tre avari si romani fusese de mare folos pentru largul cuprins al Panoniei. Alungati din Romania. adica han.Ion Nistor Capitolul IX DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATIA AVARILOR 1. romanilor. privind ducatele for ca incarcati de prada. unul cuprindea Dada Porolissensa.ro .gepizii si hunii. ca francesti. manand inaintea for cete part" integrante ale imperiului roman de numeroase de prizonieri romani pe care ii colo. care era inconju. pe care hanul it lua cu sine si in ungurii acolo la descalecatul for in campia razboaie. pe care be gasira de aur. latineste cif-cull. ajunsera sa apus. care plateau tributul cuvenit Ingraditurile din jurul hringurilor erau con. molestand necontenit provinciile fostului descalece in Panonia. cu cat puterea avarilor se destrama anul 626 ei incercara un asalt indraznet contra mereu. numite dud.dacoromanica. Tronul era un scaun faimoasele ducate vlahice. Hanii si nobilii avari se inmormantau Tisei. rasarit. In conditiile acestea priel- se numeau iuguri. indreptara atacurile for contra francilor din Transdanubia spre Romania. nemteste Ringe. tudani sau nice putura lua fiinta si dainuira in Daciile tarcani. hringurile avarilor constituiau un fel si sub predecesorii acestora . La mai vartos. Hringurile avare din Daciile Carpatine 2. carora be datorau Din hringurile for bine intarite avarii tributul muncii si agoniselii lor. numit si bizantin. Conducatorul for de capetenie se Carpatine vechile nuclee politice ale daco- numea changan. care injghebara bogate. Dupes cronicile supusii daco-romani ai acelora. avarii isi abatandu-se din drumul for prin avarii. sporea si se consolida puterea hringurilor se gasea resedinta capeleniilor care ducilor daco-romani. Si aceasta cu atata nizau in hringurile for dacice si panonice. acolo un hanat puternic. Situatia daco-romanilor sub avari 3.

pe la anul 830. dupes cum Pe la finele secolului al VIII-lea hanatul relateaza Analele de la Fulda. Principe le Pepin. pe sa ocupe un hring dupes altul. romans termenul curent de bani pentru valo- 0 veche inscriptie greceasca.unz in Walachen. se numeau dinar' banal' dinar' inlocuiasca pe ducii . disertum avarorum .796 Risipirea hanatului avar aduse cu sine mai multe campanii contra avarilor care agre.dupes cum ne adeveresc De pe firma dorninatiet avarilor in spa- analelc lui Einhardt. Rizboiul contra hotarare fates de poftele de suprematie ale bul- avarilor. In jurul steagului ridicat de ducele for Moimir. la pleloarele doar termenit administrativi de ban si banal. Demnitatea insasi se numea instalasera de-a binelea croalii si sarbii. bulgarii incercara sa impiedice expor- loviturile franeilor tul de sare care se facea din Dada in Moravia. pe care el ii Ludovic Germanul si Karlsmann. Sub Il1 www. surparea suprematiei avare asupra Daciilor din sau mereu granitele imperiului francilor. Legenda Sf. care intelesera s-o apere cu pricepere si ta nimicire a puterii avarilor. ca de pilda slovacilor care. sc grupara in dor-ban. cu cal& de la poalele sudice ale Carpatilor apuseni furs un ban in frunte. gradinar etc. Termenul acesta pentru monedele de franc' in regiunea Dravei cu rectorii .nduca daco-romani cultivau insa dintre hringurile for furs disLruse iar regiunea cu sflntenie relattile for cu Romania bizantina. decal Dincolo de aces'.rectores metal generalizandu-se. Pepin Carpati. care erau considerati ca cei mai cruzi garilor de la sud si ale moravilor de la nord. Alpilor austrieci. alianta care la 892 fu reinnoita de tarul Vladimir. Gerard arata cum ducele Ahtum din Dacia rilor din sud-est. pandar. arata ca. nord-vest. iar la bank iar teritoriul asupra caruia se extindea gurile Tisei incercara sa se aseze bulgarii. In regiunile de la Dunare banul statea in fruntea regiunile parcurse de raurile Drava si Sava se marcii de granita. In limba persand ban cuprinse de semintiile slave ale moravilor si inscamna strajer. Istoria Romanilor hanatului avar. intervenind la 826 in certurile dintre prinse razboi impotriva avarilor.Oesterreich.duces . bizantini si . Carol eel Mare. Cronica rimata a vienezului tarul Boris I (852 888) bulgarii se impacara Jansen Enikel arata ea regele Carol cel Mare cu francii. Monedele de argint. 3. dintre Dunare st Tisa fu transformata intr-o recunoscand in imparatul din Constantinopol vasta pustietate. dar de granita.lor. de unde franc' Isi mentrinura si dupes disparitia avarilor derives numele Austria . La 827 bulgarii incercara sa banate. pazitor. intreprinse intre anii 791 . descope. rile monetare. pentru a le cuceri tara La 864 bulgarii semnara la Tulin o con- pana la valahi .dacoromanica. avar cazu sub loviturile combinate ale bulga. porlar. Cele mai multe turale. confunda cu ungurii. franc!! organizara o marcli de Marcile de granila care luasera Ilinta la mar- granita. pc suzeranul si ocrotilorul tor. urmasul lui Boris. co. fiul imparatului asezand acolo vamesii si paznicii sat. a devenit in limba . fora a arata mai de-aproape localitatea. care se bateau in s-a inecat in Tisa. banita. tiul panonic n-a camas nimic durabtl. Pri.Ostmark . dar indeosebi ale francilor din Malvensa stapanea transportul sari! pe Mures.ro . bagh -ban. 0 puterea administrative a unui ban se numea inscriptie arata Ca tarhanul bulgar Onegavon banat. Daco-romanii care plateau pang atun- patrunse adanc in hanat si reusi sa distruga si ci avarilor tribut isi dobandira libertatea. ventie de alianta cu francii contra ducelui Moimir al Moraviei.oranduiti de banales. Regiunile de pe arena politica numele de banate. uzitata in marcile Omortagisi construise un palat la Dunare. desert. numila desertul avarilor . pand la comple. tarul pentru grau si alte cereale. fusese purtat de franc! Credinciosi vechilor for traditii politice\ si cul- cu o cruzime nemaipomenita.busirea hanatului avar sub Iar pentru a lovi economiceste pe slovaci si moravi.iar mai apoi Oster/chi. pe care ei o numesc Marca de Raesarit ginile hanatului dinspre bulgari. blocand drumul prin Panonia. Tot asa s-a numit si masura rita intr-o geamie din Tarnova. si odiosi dintre barbari.

In cronica lui Nestor este ramasesera in vats. ceea ce se nu chiar mica. Mauriti. Porfirogenetul o numea Aspron. Bialobereg. marturia scriitoarei Ana Comnena care. Sfarsitul pecenegilor 6. Ion Nistor Capitolul X TRANSDANUBIA SI DACIA SUB PRADACIUNILE PECENEGILOR 1. parte se strecu. care slujise cu credinta la lea.us. unde bare in Moesia Inferioara. Kalarat. cu acelasi Campaniile sangeroase ale imparatilor nume. si care pen. imparatul Alexie Comnenul (1081 1042). din care a por- latia daco-romans mai absorbi si alte semintii nit forma amplificata de Asprocastron - barbare devenind ea insasi semibarbard. din care petre. Afara de slavi sau schei. In cetatile acestea se gramadira potriveste foarte bine pentru Cetatea Alba" din si elementele latine din Romania cate mai limanul Nistrului. bratului mijlociu al fluviului. adica cel ce ungea corabiile cu pacura. dupes vechimea mixobarbard. Intr-un manuscris din secolul al X- tin Mimi Allaliates. Luptele cu pecenegii si cu marele cneaz Sviatoslav 3. . Numele lui Saceas aduce 1. campii roditoare si negot bun. pe urma navalirilor bar. El arata ca in cetatile de genovezii racura Moncastro. zidurilor ei. Viata scitica a mixo. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in Banat 5. ca si in Dacia limanul Nistrului. Geograful arab la Dunare traia o populatie care ducea o vats Edrizi aminteste de un oras din partile pontice scitica si care vorbea toate limbile. corespunzand Chiliei Vechi de astazi. capeteniile cetatilor de la Dunare arata ca rara in indemn propriu peste Dunare in "mixobarbarii" daco-romani de acolo aveau o Roma' ia. popu. tru apararea acestor cetati intretinea o armata. Traiul daco-romanilor sub pecenegi guverna la Vicina.ceau la Dunare. cum o califica cronicarul bizan. Pentru o barbarilor din cetatile de pe ambele maluri ale completes lista a cetatilor de la Dunare ramane Dundrii a fost considerate pe drept cuvant ca sa mai adaugam la ele si Sulina de la gura viap daco-romans. sau Cetatea Intunecata sau Neagra. Settabos si Saceas. Tatos era rilor. de care aminteste In sprijinul acestei afirmatii vine si Constantin Porfirogenetul. La cetatile dunarene ocupate de judecii durile provincialilor daco-romani in urma unui daco-romani se asociase si Cetatea Alba din proces. Restaurarea dominatiei bizantine la Dunfire 4. Maglavitul. vorba de o localitate numita. Constant si Constantin al IV-lea Purtatorul numelui Seslav pornea din amalga- Pogonatos uzara foarte mult puterea de rezis.1118). vechea cetate Tras apare sub numele de patru imparati si era familiarizat cu cele ce se Maurocastron. Judecii mixobarbari din cetatile de la Dunire 2. Turnul. arata ca in fruntea cetatilor de la In timpul luptelor pe care bizantinii le Dunare se gaseau judeci cu numele Tatos. cu cladiri inalte. Transdanubia se pierdura cu vremea in ran. find avizate la propriile for mijloace de 112 www. adica Cetatea Alba. pe care Constantin transilivaneand. Titlul de judeci sau cneji pentru Parte in ei cazura prizonieri. simtitor de absorbire. Transdanubia. iar cel Duniire de Chales pare sal stea in legatura cu Chilia de pe malul drept al bratului Dunarii.dacoromanica. cetatile de la Dunare avura foarte mult de stapanitorul cetatii Silistra iar altul dintre ei suferit. sustinura timp mai indelungat contra bulga- riumiti si Chalis. mul etnic romano-slav care se produsese in tenta a antilor si sclavinilor din Transdanubia. unde se gasea masa compacta de organizare politica identical cu cea a conatio- conationali ai lor. cu numele de Armocastro. Cei ce mai ramasera in nalilor for din Dacia.ro . vechiul Noviodunurn. care aduce aminte insistand asupra luptelor de la Dunare ale de imparatul Mihai al V-lea Kalafatos (1041 - parintelui ei. iernal la 971 cneazul rus Sviatoslay. Judecii mixobarbari din cetatile de la aminte de Isaccea. numind-o Selines.

in limba arabd imparatul ii ingadui libera retragere din cetate bdznak. care. imparatul izgoni pe cneaz Sviatoslav rusi din Preslav si ocupd insasi capitala Bulgariei. nazuird tot mai mult spre independentd. impreund cu familia Cetdtile acestea avurd de suferit foarte sa si cu patriarhul David. Taratul bulgar de la Dundre fu desfiintat in turia lui Constantin Porfirogenetul.976). argint. care amenintau taratul bulgar de pe care ei o si dobandird indata ce suprematia la Dundre.sau cdpitanii . in de trei luni. acvilele romano-bizantine isi facurd din taratul bulgar cu invazia tor. unde cneazul se inchise in cetatea Silistra. Dupes Ana tarului Boris al II-lea fu inchinata ca trofeu Ca- Comnena. o semintie Lured din tribul uzilor pe impreund cu ostenii sdi. cetatile de la Dundre . imparatul Nichita al II-lea matia bulgara. tar cronicarul Kedrenos ni-i descrie ca pe un neam mare si numeros. in secolul al X-lea si al XI. Atunci rest urilc ungurilor sc indreptara al II -Ica Bulgaroctonul (976 .dacoromanica. dupd cum arata cunostinta for acolo se concentrau toate bogdti. La (jud. it batu si -1 respinse pand la Dundre. urmasii sal s-au gasit in lezaurul de la Folhesti nelinistind mereu cetatile de la Dundre. noii barbari.erau ravnite si de marele cneaz aced neasleplat succes. Istoria Romanilor aparare. Scriitorul persan Gardizi de la jumd- tatea secolului al XI-lea descrie pe pecenegi ca Dupes o intrerupere de cloud secole si oameni bogati. limba pecenegilor era identica cu tedralei SI Sofia din Constantinopol. lea. De acolo. fiincicd dupd sa -si mute resedinta acolo. slaves peceneg. Acolo insd ii iesi asupra acestora. for contra bulgarilor.1025) cuceri si spre nord. Sviatoslav isi puse in al Kievului Sviatoslav. cu herghelii de cat si turme de mai bine. pecenezi. gand sa cucereasca si Constantin opolul si turierul Ivanco RoStislavici. nu era mica. 971 de impdratul loan Tzimiskis. bizantinii nu vedeau cu ochi rat pe juzii. cazurd in mainile mult din partea barbarilor care continuau sa imparatului. De cetatile de la Dundre si de regiunile In urmarirea acestui plan indraznet. patru din. in cale imparatul loan Tzimiskis (969 . bulgarii chemard nou aparitia la Dundre. nimicitoare incest be inchise drumul in taratul Urmasul lui Tzimiskis. de la Dundre fu inlocuitd prin supre. si pe cneazul Kievului Sviatoslav (957 972) bizuindu-se pe armata for proprie. Sviatoslav fortA trecerea prin Balcani si inainta nii. limba vorbita de cumani. care-i trimise la Constantinopol. sdrird in spatele vechilor traditii romane. puse capat stapanirii bulgare din Balcani. Dupes o intrerupere de mai bine de 250 Cand ungurii din Alelkus amenintau de ani. venind de la Dupes ocuparea capitalei bulgare impara- Nistru. fir ce fusese intrcrupt ungurilor si.ponlice. impdratul Vasile bulgar. ducand cu sine multe vase de our si de nou granitcle sale pang la Dundrea de Jos. Incantat de po Dunaiskich . pentru a reinnoda firul pe pecenegi in ajutor. tar tarul Boris. macclarit impreund cu multi dintre tovardsii Constantin Porfirogenetul ii numeste kangar. aplicard ungurilor o lovitura asa de infiriparea primului tarat. imperiul bizantin isi putu extinde din oi. tar coroana coace si patru dincolo de Nipru.-lea cronicile rusesti. tul inainta la Dundre si impresurd Silistra. ndzuind la restaurarea autoritatii for victorios pang la Adrianopol. 113 www. urd lupte grele contra pecenegilor sau bisenilor unde se fortificase Sviatoslay. isi extinserd incursiunile de pradd asupra Monede de la imparatul Vasile al II-lea si de la Transdanubiei moldovene si muntene. Dupes o asediere bisseni bessi. inceput. In 2. Sviatoslav fu a tacat de pecenegi si nomadizand in stepele nord. care se compunea din 13 hoarde si care pe la finele secolului al IX-lea 3. intr-o scrisoare adresata mamei sale. Dupes Preslav si facu prizonier pe tarul Boris al H. prin atacul for combinal cu cel al prin asezarea bulgarilor in Moessia si prin bulgarilor. Restaurarea dominatiei bizantine la saldsluia la nordul Dundrii de la Nipru pang in Dunare Panonia. precum si de aven. In timpul primului prat bulgar Focas (969 976) atrase in coalitia antibulgard cetatile dundrene erau de sine statatoare. In imprejurarile acelea cdpeteniile tor. tar pecenegii cuprinserd Atelkusul taralul bulgar din Macedonia (1018) si astfcl se unguresc.gorodi (969 972) impreund cu familia sa.for sustin.ro . in maghiara bessenyok. Ei cautara sa si-i asocieze in luptele bizantina. pl. Dar in drum spre care la fincle secolului al X-lea o intalnim Kiev. cneazul fu silit sa capituleze. ile lumii. Luptele cu pecenegii si cu marele urmarirea lui Sviatoslav. Ei erau impartiti in 8 triburi. dupd care navali in taratul bulgar. bulgar. care s-a si realizat la anul 971. Husi). dupd mar. navaleasca in Transdanubia. din jurul for se interesau de-aproape si bizanti. sal de luptd si de aventurd (972). cuceri capitala marturia Anei Comnena. Cdpetenifie .

sesera colonizati in prcajma localitatii Mosony patrula neconienit pc cursul march!' fluviu de dc pc malul slang al raului Laitha pentru paza la gurile sale panes la sirantiorile dc la Politic dc rega tului contra teulonilor. intrucat notarul anonim arata ca ordinele sale sialca si flotila bizantina dc la numerosi biseni BeSSellOS non paucos . 114 www. despretuite si mai rele . aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu a lui Chilbudius si a lui Priscus. Banat Principala misiune a ducelui de Paristrion. cetatile din cuprinsul lui si luara masuri pen- numite* teme. Sub autoritatea ducelui de Paristrion se gaseau si 4. cautau granitele imperiului si sa restabileasca vechea sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa be suprematie romano-bizantina asupra Trans. indelungat linistea si pacea la Dunare. Rezulta inaintasi Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. numeroase hoarde de pecenegi lupta contra pecenegilor. Tarnava Mica si Timis dara cu incheierea unui armistitiu cu pecenegii Torontal si Pecebevos din jud. Probabil Ca acolo Fier. ca si flola flavica de pc vremuri. El venise la Dunare sa continue In felul acesta. si Ladislau cel Slant (1077 . fu numita rebeliune ce izbucnise acolo. Alte de pecenegi s-au facut in mod sporadic atat in grupuri de pecenegi fura transplantate in Dacia transilvaneana cat si in Banatul timisan. care. Atacurile riul bizantin. incredintate lui de imparatul incredintati chiar doi arhonti. consista in apararea Romania. a carui putere se extindea si asupra Dobrogei si Concomitent cu incursiunile for in Cadrilaterului de astazi. ungara. calificandu-le ca pe cele mai tul Constantin al IX-lea Monornahul (1042 . colonizeze in Ungaria. Politica aceasta de coalitie reusi in incercala de pradaciunile pecenegilor. disparut de mull din aceste localitati. numit de cronicari "turn neclin. Cams). La 1072 tenta. Trei Scaune. talon. Severin. privire la contingentele pecenege din ostirea Scriitorii bizantini relateaza ca. Colonizari un mare numar de prizonieri dintre ei.villissimi. si contingente de pecenegi. Tema de granita de la Dunarea de Jos. pe langa Transdanubia. sau sub pe termen de 30 de ani. Duce le avea largi atributii militare si apararea cetatilor de la Dunare erau administrative. duce sau arhon in tru efectiva sa aparare. intelese sa asigure pentru un timp mai Hunedoara) sf Pecenisca sau Pecinicica (jud. Duce le de Paristrion avea deci datoria sa apere urmand exemplul imparatilor bizantini. darzenie piept atacurilor pecenege. adica pecenegi. corespunzand banatelor sau marhio. pessimi.de Masturiile timpului ne-au paslrat care face mentiune cronica notarului. ii batu in mai multe lupte si lua romani. Ca element etnic aparte. cu un strateg. si anume din Constantinopol. dar si in Dada transilvaneana. Kekaumenos.Sesenau din judetele curand ca mercenari. Acestia isi gasira locul Cronicile unguresti fac mentiune de asemenea for de concentrare in Transdanubia de unde invazii pe timpul regilor Solomon (1063 1074) faceau mereu incursiuni pradalnice in impe. Luptele acestea se lichi. era si Tara bisenilor .fu- Dunare. numele unora dintre aparatorii cetatilor Cronicarul Keza ne spune ca pe timpul dunarene contra atacurilor pecenege. imperiu si colonizate in regiunile de la Serdica Dovada cea mai bung pentru aceasta ne-o dau (Sofia) si Naissus (Nis) ca federati sau mai toponimicele Bessony . pecenegii au In intervalul acesta de liniste relatives. Pe la anul 1065 cu frunte. Teme le de granita formau Botaneiates si Vasile Apocapes.ro . dar regii Ungarici.Ion Nistor Teritoriul fostului tarat bulgar fu impartit bizantinii fortificara limesul dunarean cu in mai multe circumscriptii administrative. tit de furtuni". Ducelui regelui Geiza si al urmasilor sal intrasera in Diogene ii urma arhontul Katakalin Ungaria si se asezasera acolo pe langa cehl. Paristrion sau Paradanubia. opera marilor sai fura de fapt colonizate in Ungaria. greci. de Pigneaca (jud.1095). pecenegii intreprindeau expeditii de cetatilor de la Dunare contra necontenitelor prada si in Dada transilvaneana si in Banat. armeni si biseni. avand centrul administrativ la Silistra sau Darstor. pecenegilor. impara. atacuri ale pecenegilor. La 1054) intreprinse in anii 1048 1051 mai expeditia comitelui Ioachin2 din Sibiu contra multe expeditii contra pecenegilor din Vidinului din 1210 participau. Nasaud. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in cetatile dunarene cu teritoriile din jurul lor. prin care imparatul forma romaneasca.dacoromanica. care potoli la Silistra o periculoasa din fosta Moesie Inferioara. La parte. care tinura cu unitati administrative cu o mai larga compe. apare ducele Nestor ca vajnic luptator contra natelor. pecenegilor fura respinse.terra Bissenorum . in Dacia transilvaneana danubiei muntene si moldovene asa de greu si in Banat.

care Peceneaga. In tot tim- 1118) incursiunile pecenegilor in imperiu se pul acesta. autoritatea for scadea mereu in ochii cu forte sporite in imperiu. stapanirea pecenega n-a fost ascunzisurile for de la Ozolimna. viala fura colonizati la Moglena. Hoardele for nedisci. bizantini o co ns idera u ca "sfzirsitul Influenta binefacaloare a acestui contact n-a pccenegilor". asi- milandu-se cu acestea si uitandu-si complet limba care disparea lard urma.1143) fecund cu civil&aria romano-bfrantina de care inlr-o lupta sangcroasa. Dacii §i judecii patrunsera adanc in imperiu. Numele for insa s-a pastrat in nizat cu lemeile si copiti in tema Meglenilor . Resturile for care mai acestora dupes infrangerea pecenegilor. resturile pecenegilor fura absorbite cu vremea de neamurile in mijlocul carora traiau.. In el trecu Dunarea in Transdanubia. indigenilor daco-romani si agresand tarile pul imparatului Alexie Comnenul (1081 . inteti-sera tot mai mult. i-a colo. ci pecenegi si imparteau dreplatea intre ai tor. precum afluentul ti si se cheama pecenegi megleniti".ele du-si numele dupes locul unde au lost coloniza. o rcgiune organizatiile for politice. atacurile cele mai indailite ale Pecenegii au haladuit mai bine de 2 pecenegilor erau indreptate contra imperiului veacuri in Transdanubia munteana si bizantin. 115 www. politice de la Dunare.dacoromanica. daco-romanii din cetatile dunarene. ramasesera in Transdanubia s-au unit cu cai-ul Honaras arata ca Imparatul. grai difera de cel macedo-roman. muni. Pe tim. pc care cronicarii ramasesera izolalI limp de mai inulle sccole. tindeau tot mai hotarat spre pans la nimicire. unde hordele pece. padurea si pans acuma roman din neam in neam. Traiul daco-romanilor sub pecenegi Totusi. Despre colonizarea de pe arena politica.pezinavolln. al caror emancipare. Picineagul din Muscel. croni. exploatand munca productive a deopotriva cu toate semintiile barbare. o localitate a pentru ei nici mai bung si nici mai rea decal caret identificare prezinta serioase cea a navalitorilor de mai inainte. incepura lupta pcntru locuita astazi de vlahi mahomedani.51 toponimia tarii. din judetul Tulcea. In urma aceslor marl prefaced pecenegii . Peceneaga din judetul Braila. Se pare ca la aceasta campanie contra Nazuinta for a primit un puternic imbold pecenegilor din timpul imparatului Alexei prin reintoarcerea bizantinilor la Dunare si Comnenul se refers si scriitorul islandez Snorri prin restaurarea suprernatiei for politice Sturleson (1179 . centrul unui cancl romanii transdanubieni. Ducele Leon garanlau plata diirilor fala de cuceritorii IVikirilis nu se multumi numai respinga.1241) cand insists asupra asupra cetatilor dunarene. alegand o hoardele cumanilor. la gura Maritei. Istoria Romanilor 5. La 1091 pecenegii navalira din nou vecine. cum arata numele localitatii de i -a asezat ca o tagma ostaseasca osebita. raspandind munte. Megienitii se Neamul pecenegilor a disparut curand numeau ei insist vlasi. inlarindu-pi district situal la nord-est de Salonic. spre care nazuiau pecenegii. La anul 1087 pecenegii ogoarele si pazindu-si turmele. vecine in incursiunile for de prada. moldoveana. care navalisera in locurile multime de oameni linen si voinici. ii urmari in conditiile acestea. daco-romanii din Resturile for fura distruse la 1122 de Transdanubia ajunsera din nou in contact imparatul Ion al II-Ica Comnenul (1118 .ro . avan. duceau traiul for obisnuit muncindu-si foc si parjol in jurul tor. prin absorbirea elementelor slave ramase in nege fura impresurate de bizantini si zdrobite Transdanubia. Sfarsitul pecenegilor 6. inaintand pang la indigenilor romani care. precum si asupra expeditiei in "BlOkumannland"uncle se gaseau Transdanubiei. Trecand la crestinism. parasite de ei. Pe masura in Probabila este incercarea ce s-a facut de care randurile pecenegilor se rareau prin curand de a identifica Ozolima cu "Ezerele necontenitele for incursiuni de prada in tarile Ialomitei". sporindu-si randurile Lebunion. emanciparea politica si culturala. deopotriva cu conationalii for din deal si de la plinate patrundeau in Romania. Buzaului Peceneaga. Cci putini cati mai scapard cu intarziat a se manifesto in secolele urmatoare.

Incercarea cc s-a facut de a pune pc uzi in cesc. precum fus. berendicii pe care letopisetele rusesti ii arata alaturi de cumani in valea raului Oka. Pe nedrept celc germane kumanen sau Haven. loturi de colonizare si in Dada transilvaneana. Erau pagani deopotriva spune ca la cumani barbatii umblau cu parul cu ceilalti cumani. barladnicii si berendicii 2. in Ungaria. hoardele cumanice navalira analcle rusesti arala pe brodnici in in Transdanubia unde apasara asupra pece. astfcl ca la prima vcdere militcaza si aceasta imprejurare contra pretin- capetele for semalnau cu dovlecii necopti .. Cumanii. 116 www. Inca de unii cercetatori romani. barladnici si berendici. SUB CUMANI 1. cad vreme brodnicii pagan! fura incred- legatura cu gagautii din Dobrogea sau chiar cu intati deopotriva cu cumanii episcopului butanii sau hutulii din muntii Pocutici. uncle s-a extins si asupra muntilor din Dupa invazia tatarilor in Transdanubia Bucovina. Rascoala vlahilor din Balcani si retragerea bizantinilor de la Dunfire 4. brodnicii. Luptele bizantinilor contra cumanilor si ungurilor pentru suprematia asupra Transdanubiei 3. poate insa ca numele raurilor Uzu si Oituzu. brodnicilor . ramura tauroscitica. Teri toriul ocupat de brodnici in Cara aceasta s-a numit Cumania. iar altii se refugiasera Inca inainte de aceasta afluenti ai Trotusului. erau din. In anul 1223 voievodul for negilor impingandu-i spre Dunare si spre Ploskina ar 11 tradat pe rusi in batalia de la Carpati. Dupd navalirea cumanilor in Transdanubia. Incercarea vecinilor de a se substitui bizantinilor in suprematia acestora asupra Transdanubiei 6. primira tura cu numele hoardei cumanice a uzilor. care continua a fi sustinuta tonsa capita tamquan2 crudes curcubitas. rivalii ascullau de pseudocpiscopii for de rilul gre- ei. Slavii ii Karamsin ii considera drept slavi. Cumanii. iar ungurii le viata Para capatai si luptau de partea celui ziccau kunok sau Polaco. inlocuirea cavalerilor teutoni prin calugari dominicani si episcopia cumanilor 7. brodnicilor luptand umar la umar cu cele ale colo de Nistru in spatele pecenegilor. afluentul fluviului Asezarile mai vechi ale cumanilor. Nichita Honiatul arata in 1186 hoardele semintie uralo-altaica ca si pecenegii. unde ii cumanilor. sa stea in oarecare lega. Cronicarul considera pe brodnici o gasira ungurii in drumul for spre Panonia. Transdanubia. uzii. brodnici. Lirnba cumanilor 1. trecand de partea tatarilor. Adeziunea bulgarilor la rascoala vlahilor si intemeierea taratului vlaho-bulgar al As anestilor 5. unde. iar Calca. pe care le legal apostolic in Cumania si in Cara vecina a gasim pomenite in Transdanubia moldoveana.ro . o Volga. Izvoarele latine ii numesc cumani. insusi papa Grigore al IX-Ica face mare invazie in imperiul roman de uncle pulu fi cuvenita distinctie intre vlabi si brodnici: vlahii respinsa numai cu ajutorul pecenegilor. barladnicii si 0 alts hoarda cumanica erau brodnicif. Pe langa multe allele.in Cumania et Brodnic terra illa Hoarda uzilor intreprinse la 1064 o vicina.dacoromanica.k. Ei duceau o numeau polovci sau plavoi. brodnicii. este lipsita de orice temei istoric. Ion Nistor Capitolul XI TRANSDANUBIA. tuns foarle scud. La anii 1222 si 1254 Pornind de acolo. crestinandu-se. Papa Grigore al IX- Hoarde le cumanilor purlau nume diferite de lea numea pc abatele Theodoricus episcop si uzi. MOLDOVEANA SI MUNTEANA. uzii. Notarul anonim care-i platea mai bine. toriul cuprins de cumani. de Theodoricus in vcderea crestinarii lor. Sc unii dintre brodnici trecura dc partea acestora. Transdanubia moldoveand se invecina cu teri- ese numila mai inainte Go (fa si apoi Sclavinia. sei for latinita If.

Istoria Romani lor O diploma din 1223 aminteste in partile nu aveau de luptat numai contra cumanilor. Analele rusesti (Palanca Noua). care dupes inglobarea alts diploma din 1359 face mentiune de dome. Nu putem sti Noud pentru a face pe unguri sa creada ea* precis care era acest rau. care din cauza nestatorniciei lor fur& ase. Protostrategul Alexte primi ordinul sa cumane se grabira sa -1 treaca folosindu-se de atace Banatul pe calea obisnuita de la Palanca plutele ce le stateau la indemand. tul nu se multumea numai cu restaurarea ilor de acolo. adica mare si deasa. Luptele bizantinilor contra cumanilor La 1152 incepura ostilitatile cu si ungurilor pentru suprematia asupra Ungaria. 0 a doua armata bizantine in Cumania. atrasi de mirajul bogati. dealul Tenu-Hormon. agresa cu atacurile sale cetatile suprindere cetatea Zimnicea si navalira vijelios dunarene. marsul ei. De la acest aventurier ar fi emanat in ducatul paristrian. nu-1 numeste. 0 precizare mai amanuntita nu se a lovi pe unguri dintr-o parte. extinde si asupra unei vaste regiuni de dincolo de Dundre din Cadrilater.. Intre anii 1145 si 1161 aparu in peste Dundre. umblau sa-si extinda supre- s-ar fi numit Brodnik . 0 si contra ungurilor. ci Sibiului de Tara Borotnic . Numai cu grele jertfe reusi amintesc de barladniCi ratacitori la Olesa pe regele Stefan al II-lea sa respinga pe bizantini Nipru. Argesul sau poate chiar Transdanubia in Dacia transilvaneand pentru lalomita. Dar nuncupata.alio nomine Bodnik matia si asupra Cumaniei transdanubiene. dupes care s-a numit apoi si localitatea. nazuintele acestea se izbird de impotrivirea tura cu prezenta brodnicilor acolo. bizantinii zonieri. Comnenul (1118 . Nu trebuie insd moldovene si muntene sa stea in oarecare lega. Dar ducele Paristrionului faimoasa diploma barladeana. 2. Bizantinii patrunsera pregati impolriva Banatului si a Dade! transil- adanc in Cumania transdanubiana. Tensiunea dintre unguri si bizan- probabil. fiindca nu cunoastem vadul prin vechime nu mai patrunsese nimeni in Dada. Toponimicul acesta a O semintie cumanica erau si berendicii fost insa identificat cu numele judetului de care face mentiune cronica lui Nestor la Teleorman si identificarea aceasta este foarte 1105. Incursiunea aceasta n-a fost insa decat indata dupes patrunderea lor in preludiul marii campanii a imparatului Manuel Transdanuvia. Atunci imparatul Alexie Comnenul rasarit. Daciei transilvanene si a Banatului in granllele niul Prostea din judetul Tarnava Mare care rega-tului lor.dacoromanica. De origine cumanica pare sa fie si numele de Baragan. ci pla- La anul 1114 ei atacara prin surprindere nurile sale indraznete mergeau cu mull mai Vidinul. cumanii incercard sa treaca Comnenul contra Ungariei din 1161. departe.1180) cumanii ocupara prin barladnici.Terra Borothnik. Ambele topice au fost puse in lega. asupra caruia domnea. care relateaza asupra campaniei vechii Dacii Malvense. care s-a dovedit izbuti sa-1 respinga cu maxi pierderi peste ca o indrazneata plasmuire diplomatic& Dundre sl sa-i urmareasca pans la dealul deopotriva cu cronica lui Huru. Se prea poate ca numele familiei sugestiva. In care ostirea bizantina trecuse Dundrea. pang ce vanene un atac combinat din trei parti deo- ajunsera la tarmul unui rau. armata lui Batatzes intampina sate In straduintele lor de a restaura vechea bine populate. deoarece cronicarul atacul principal se va da de asta data contra Kinamos. Banatul timisan si ataca cetatea Kormon multi cu cazacii de mai tarziu. insotit de cumani si 6. din care fura ridicati multi pri- suprematie asupra Transdanubiei. Raul comandata de Leon Batatzes inainta prin acesta putea fi Oltul. Transdanubia aventurierul galitian Ivanco Pe timpul imparatului Manuel Rostislavici care. atacul lor fu respins de ostirea bizan. incest imparatul loan O alts semintie cumanica erau barlad. impara- Dunarea in imperiu. scapat din vedere ca numirea aceasta se tura cu semintia cumanica a berendicilor. dadu ordin ostirii sale sa urmareasca pe In scopul acesta imparatul Manuel cumani trei zile in curs. Drumul parcurs de ostirea lui Batatzes 117 www.1143) ndvali in 1129 in nicii. suprematiei sale asupra Transdanubiei. El urmarea recucerirea Dacillor de la tina si hoardele atacatoare izgonite peste unguri si realipirea lor la imperiul roman de Dunare. pe unde din poate face.000 de Comnenul (1143 . tini se inaspri in asa fel. Bizantinii navalira din nou in Banat Transdanubiei lovind pe ungurii regelui Geisa al II-lea (1141 - 1161). ceea ce pare bizantinilor.ro . sa se ascunda intr-o padure. Numele raului Tenu-Hormon. Tenu-Hormon insemnand "padure Berendei pomenit adeseori in documentele nebuna". pe care hoardele data. Cronicarul nu aminteste de prezenta barladnicilor in precizeaza mai de aproape unde se gasea Transdanubia moldoveand. unde hoardele cumane reusira Barlad. ca si gotii si slavii la vremea lor.

Judecii sau imparatului pentru a-i arata pasurile tor. indata dupd urcarea sa 0 a treia armata porni de la Dunarea de pe tron.dacoromanica. mic. ca cetateni loiali ai imperiului. capeteniile vlahilor se prezentara politica sub protectoratul bizantin. restaurarea vechiului imperiu roman de la Vlahii acestia. Nenumarata multime de ginta panonica Rasturnarea imparatului Andronic. lui Manuel Comnenul de a recuceri Daciile Cronicarul contemporan Nichita rarpatine n-au reusit. gene. Vlahii sau romanii acestia. cu mare. pornira la lupta contra stapanirii nedrepte si apasatoare. care acolo o noud patrie. tar unul dintre dem- le servi ca model vrednic de imitat. Justinian si munte si pe stand abrupte si prapastioase. ridicandu-se cu turi economice cu aceste regiuni. lenta. Cand insa per- suprematia bizantina asupra Transdanubiei ceptorii imperiali venires sa le sechestreze muntene si moldovene si sa tins in frau pe turmele. sub care erau de inte.Ion Nistor poate sa 11 fost in valea 0/tu/ui sau chiar a 3. dandu-si seama de gra-vitatea ce s-au descoperit in Muntenia si Dobrogea actiunii tor. ei se razvratira impoiriva stapanirii. In amintirea expeditiei sale. Cei mai greu loviti de aceasta excesiva fis- probabil prin valea Siretului in sus pentru a calitate erau vlahii din muntii Hemului. cand ea se prabusi in urma les ungurii. nitarii curtii sa-i 11 chiar lovit. gasira un refugiu in muntii bizantine pe urma acestei intreite campanii. care mai inainte se imparat bizantin incerca in secolul al XII-lea numeau moesi. se Mauritius. cu toate ca care in urma navalirilor barbare furs izgoniti cronicarul nu mai insists asupra ei. care cautau sa-si creeze avand in fruntea for pe fratii Petru §i Asan. (11851195) provoca. Catastrofa cuprinsul inscriptiei pe care it reproducem in aceasta aparu cu atat mai neasteptata cu cat traducere: ea nu s-a produs prin lovituri din afard. Organizarea ducatului din Paristrion Delegatii for furs insultati. ci in urma tulburarilor dinlauntrul imperiului. Numeroasele monede din timpul Comnenilor care la inceput. undeva in munti. urmasul lui Manuel. interne care se produsera curand dupa moartea silnica a imparatului si cu care se Tot Kinamos ne spuse ca in ostirea lui stinse dinastia Comnenilor. traiau din produsul turmelor tor. bizuindu-se pe clisurile lor greu Dunare si in Carpati. fusese incununata de succes. colului al XII-lea. mars nemultumiri prin politica sa fis- Jos sub comanda lui loan Dukas si inainta cala. erau decat o lugubra prevestire a zguduirilor Fala Comnenilor celor puternici si marl. precum din vechile" for asezari din Moesia si Dada nisi asupra rezultatelor obtinute de ostirile Aureliana. fiul si Ares ucise cu a Ausonilor brat. zicea ca sunt urmasii celor veniti de mult din Noul imparat Isac al II-lea Angelos Italia. Coroana imperials Batatzes se gaseau multi viahi. adica strabate prin valea Trotusului in Secuime si in din muntii Balcanului. Atunci vlahii. unde. Riscoala vlahilor din Balcani si Argesu/ui. o cruse comernorativa cu o inscriptie sapata in arama. pen- cnejii romani din cetatile dunarene si din vaile tru a cere sistarea abuzurilor si a-i oferi ser- Carpatilor deprinsera multe din viata si organi. atatati fiind de Worn- 118 www.ro . Suprematia politica a bizantinilor la prin care se preamarea izbanda imparatului Dunare nu da'inui insa decat pans la finele se- asupra gintei panonice. Bizuindu-se pe cetatile de la impotriveau adeseori guvernului bizantin. si uciderea lui la 1185 nu nd divul Manuel domnea in Roma glorioasa. adica de greci. romani. Cronica arata ca inainte de a trece la acte de intaril tot mai mult situalla for etnica si violenta. retragerea bizantinilor de la Dunfire ralul bizantin ridica. Se pare ca si aceasta expeditie tarziu acesti munti. cum s-au numit mai Tara Barsei. reimprospatand tul de a ostiti alaturi de Rornei. navalitorii cumani. viciile for militare. sand Dunare. tar acum se cheama vlahi. pierdura rabdarea si. reclamand si pentru ei drep- zarea politica a bizantinilor. Hemului. un plan care a preocupat accesibile pentru cuceritori si semetindu-se in si energiile politice ale urmasilor lui Aurelian. despre care se trecu asupra lui Isac din casa Angelilor. vechile datini si obiceiuri mostenite de la Imparatul insa nesocoti jalba vlahilor. se abtinusera de la acte de vio- dau dovada ca bizantinii intretineau si rapor. Daces si planurile marete ale imparatu. cetatile lor naturale ce se ridicau pe piscuri de cum fusesera Constantin cel Mare. erau de acelasi neam §i de aceeasi semintie cu Daco-romanii din Transdanubia si-au ei. Comnenii intelesera sa restabileasca acesta nesocotea inleresele tor. Cronicarul Kinamos ne-a pastrat rascoalei vlahilor din Balcani. ramane totusi un fapt Honiatul relateaza Ca imparatul Isac isi facuse istoric vrednic de retinut ca vechile traditii dusmani neimpacati pe locuitorii din largul politice romane ramasesera in vigoare si ca un cuprins al muntilor Hemus.

dacoromanica.dominus Blac. In schimb Cronicarii cruciatelor care s-au perindat prin insa." insa de elementele 4. renascut la 1186. numita Bulgaria. Aceasta izbanda a fost exploatata. Capeteniile for nu mai putura Planul acesta politic fu impus fratilor stapani curentele distructive bulgare pe alts Petru si Asan de rasculatii bulgari si el fu dus cale detest punandu-se vrand. trifugale. tarul loan Asan (1218 .. Pratul bulgar. In Balcani nu mai poate fi contestata de nici un noua ordine politica rolul vlahilor care con- Lemei serios. pe care bizantinii nu izbutisera a o inabusi. de bulgarii in mijlocul carora traiau. arata ca. Doar papa Grigore al IX-lea mai intitula pe adica o manta alba cu gluga. bizantinii. pentru a dispare cu vremea matiile categorice ale scriitorului contemporan aproape cu totul. nevrand in frun- la indeplinire de fratele for mai mic /onita. La terra Assani. sco. ce fusese desfiintat de imparatii roan provincie administrative proprie. al carui Honiatul arata ca imparatul era incoltit din element constilutiv erau de fapt. for erau de nature socials si economics si Rasculatii se aruncara cu furie asupra oraselor nicidecum de ordin politic sau de nazuinte cen- de pe litoralul pontic. Scriitorii bizantini din secolul Nichita Honiatul. traga pentru ei foloasele politice care decurgeau din izbanda rascoalei tor.imperiului sa ne surprincla faptul ca nazuintele vlahilor moesilor si bulgarilor dupes cum fusese pe vre. Revendicarile toate partite "ca un fagure de albine". si mai ales provincia Bulgaria. fatal al miscarii. acea tem& Tzimiskis si Vasi le al II-lea Bulgaroctonul. care se dunarean. Asemenea traditie lipsea sau provinciile bizantine din hinterlandul vlahilor ca cetateni loiali imperiului. caci vlahii ca element constitutiv al pentru a -si procura armele si mijloacele nem. numita guna. unde razvratisera impotriva unui regim abuziv. dar elementul bulgar era foarte puternic. con- La rascoala vlahilor contra imparatului tinua sa se afirme prin biserica unde limba se asociara in graba toti adversarii dinlauntru liturgica paleoslavonica ramase in uz. parte purtatori de mantale cu gluga neagra.Vlachia quae est ce Iohanniz etait un Blaque. cand fu cucerit de turd.horum et sinodicul tarului Borila cu atributul de belgun. a tea for si incadrandu-se astfel in traditiile caror descendents din neamul vlahilor din vechiului tarat bulgar ce urma sa renasca.1241) domn al vlahilor dupes care un nepot al lui loan Man apare in si bulgarilor . it considerau cu drept vlah . care ravneau la restaurarea fostului locuit in bung parte de bulgari constituia o lui tarat. evenimentelor. dar si din interiorul (aril. Curancl.ru sustinerea miscarii. imperiului erau prin originea si trecutul for sare pent. intre care primul loc it ocupau menlinea si in viata politica intrucat teritoriul bulgarii. Joanice le Blac.ultra care abunda in afirmatii cu privire la originea Danubium versus Constantinopoleurn. tinand vesnic treaza Miscarea revolutionary pornita si condusa de amintirea fostului tarat bulgar cu nazuinta vlahii din Balcani cuprinse curand toate temelc spre independents. Bulgarorum. isi con- imperiul bizantin. scazu mereu. care arata pe Belli rascoalei al XIII-lea si al XIV-lea aproape ca nici nu mai ca Bind de acelasi neam si aceeasi semintie cu amintesc de vlahii din noul tarat vlaho-bulgar vlahii si intelegandu-se cu ei In limba vlahica.ro . Adeziunea bulgarilor la riscoala bulgare pentru reinfiintarea fostului tarat bul- vlahilor gar. rasculati au putut fi curand depasite de cursul muri. temandu-se ca Din nefericire insa numarul vlahilor din vlahii din tara lui Man sa nu se uneasca cu 119 www. Cronica contemporana arata ca In ititprejurarile acesta nu trcbulc dccl rasculatii urmareau restaurarea . ca Geoffroy de tinua existenta sub diverse dinastii pans la Villehardouin. al Asanestilor. la 1285. precum si vlahii din Pind majorilate a vlahilor din muntii Hemului fu sunt aratati sub numirea de caraguni. Nichita nicidecum contra imperiului insusi. astazi si se intindea de-a lungul tarmului pon- dents a papei Inochentie al III-lea cu tic pand spre Cons tantinopol . pe care acestia it intemeiasera. Vechea traditie politica a bulgarilor. Orice s-ar aduce impotriva tribuisera in cea mai larga masura la crearea ei descendentei for vlahice nu poate intIrma afir. Ea se ai imperiului. care cuprindea Dobrogea de marturiile acestea mai vine si vasta corespon. care participasera chiar la nenumarate lupte La anul 1253 calugarul Rubruqui face contra lui Ionita. Calopetrus Vlahorum Balcani era prca mic pcntru a lc ingadui sa domnus. Ambertus si Robert de Clary si anul 1393. Istoria Romanilor nut" Ca lopetrus . romano-vlahica a temutului potentat din Cronicarii bizantini Gregoras si Pachymeres Balcani. adica absorbita in mod succesiv parte de greci. mentiune de Vlahia lui Asan . In scurgerea vremurilor marea adica gluga-alba. istorie terra adanc patrunsi de ideca imperials pul initial al miscarii fu &past( de cursul ca sa face cauza comunii cu barbarii contra et. Insasi imbracamintea for era cea tipic vlahica.

dacoromanica. si cloud capetenii Severinului cu centrul la Turnu Severin. era prea extins. se hotari Milcovului.ro . La doi ani dupd izgonirea cavalerilor bulgar. Vestea crestinarii unora dintre in care a avut loc aceasta impartire a cumani produse -o mare bucurie la curtea 120 www. incercarea vecinilor de a se substitui asupra Transdanubiei. cuprinzand si trecu muntii in Cumania si anume in partile parti din Oltenia. Aceasta situatie extrem de favorabica. sfaramara imperiul in bucati 6. Acestia cucerird. isi gnaculum pro regno. ca. Inlocuirea cavalerilor teutoni prin impartira intrc ei. prie si nicidecum pentru Ungaria. Se pare ca expeditia comitelui cumani si a-i castiga sufleteste pentru Domnul de Sibiu. incerca sa obtind prin pulerea de intra.un pentru ei aceste pretentii se gaseau Inca in faza puternic bastion pentru regal . fu numit episcop al nea aspiratii bulgare era incredintata comitelui CumanieL Insotit de un mare numar de frati sau banului de Ti 1124 Cum insa teritoriul predicatori. calugari dominicani si episcopia Toata atcntia tarului lonita. Dar pentru ca Ungaria sa poata asupra Transdanubiei ajunge la aceasta suprematie. iar scurla vreme sa converteasca la crestinism. Misiunea cavalerilor era sal bizantinilor asupra Transdanubiei muntene si creeze acolo la granita in control( . Constantinopolul. asa de serios amenintat de latinii cruciadei a IV-a. intre care Tara Barsei.ci asa se numeau membrii marcii de granita timisene care se intindea si ordinului dominican. unde incepu o vie propaganda impartirea Banatului in doua parti. astfel ca problema transdanubiand nu teutoni. stim insa ca. Theodoricus. Cavalerii teutoni angajasera fortele in lupta nu numai contra intelegeau insa sa lupte pe socoteala for pro- bizantinilor. Deodata cu pierderea granitele regatului pe socoteala cumanilor - stapanirii efective asupra acestor teritorii versus Cumanos ut regnum per conversionem incetara fireste si pretentiile de suprematie ale eorum delatetur. n-au lipsit incercari din partea Dominicanilor.ultra montes Nivium . Cu gandul acesta chemase regele Andrei imperiul bizantin pierdu cetatile de la Dunare al II-lea ordinul Teutonikm. pe alta cuprinzand Oltenia si parti din judetul langa o parte din norod. El reusi in vechiul centru administrativ la Timisoara.ibimus ad Cumanos et praedicabimus eis la care luasera parte si con tingentele fldem Christi et aquiremus eos Domini -. . care luase fiinta in infaptuiasca prin forta armata a cavalerilor Balcani." in cadrul balcanic at preocuparilor for convingere religioasa a calugarilor din ordinul politice. Nu cunoastem anul tatal si fiul. unde zaboveau bizantinilor in suprematia acestora cumanii. una cu crestina intre cumanii pagani. Un al neindurator. ii mutara in Anatolia. ridicat de ordinul cavalerilor teutoni in Tara lui de deznatio-nalizare de care face mentiune Barsei. Ungariei fu exploatata de regii ei pentru a se substitui bizantinilor in suprematia acestora 5. La 1221 luase fiinta.&mum propu- de inceput a reorganizarii vietii for de stat. loachim. iar romanesti. statea in stransa legatura cu politi. contra Vidinului.ut revendica muntii cu zapacla. cronicarul Kantakuzen. Bulgarii care ar 11 put. care luase flint:a in vremea Asanestilor de a se substitui bizantinilor si la aceea si care primise misiunea de a crestina pe nordul Dundrii. la 1233 ban de Severin Evacuarea vlahilor in Asia Mica s-a facut iarna era Luca si ca misiunea lui principals era sä pe un' ger cumplit. abatele aces- Misiunea de a sta in calea unor aseme. asa ca multi dintre ei constituie aci la Dunare un puternic zid de degerara in drum. Ion Nistor tatarii contra imperiului. lui bizantin. cu scopul marturisit de a largi si ducatul Paristrionului. politiceste pentru Ungaria. din 1210. acolo. cerandu-i la 1213 si cu ele si provinciile din hinterland. ca si a cumanilor urmasilor sai. .dincolo de moldovene. Totusi. in 1204. ea trebuia sa izgoneasca mai intai hoardele cumanice de Prin restaurarea taratului bulgar. teutoni din Tara Barsei. si de aceea la care be disputau dreptul la succesiunea tronu. episcopul Theodoricus dincoace de Carpati pana la Olt. sagetati de crivatul aspru si aparare contra bulgarilor si cumanilor. de a zadarnici cu la Alba Regala prima mandstire dominicani in (nice pret asemenea incercari ale noului tarat Ungaria. ca Ungariei din acea vreme. tei manastiri. dincoace de Porti le de Fier. la 1207. Numai vlahii din Rhodope doilea bastion contra cumanilor urma sa fie opusera o rezistenta mai indelungata procesu. ci si contra cruciatilor apuseni. Banalului. era indreptata asupra noului imperiul latin din Constantinopol si asupra Dar ceea ce regele Andrei nu reusise sa regatului de Salonic. deci cumane. pe principele Bortz si pe Memleroc. 1225 s-a produs ruplura intre rege si teutoni.

desi se considerau a fi crestine. Faptul fugira peste Dunare in Balcani. la actul crestinarii. accepta cu placere indigena daco-romana sau vlahica. Un rau pe sfantul parinte. care fusese amenintat gray secui . cunoasterea cum si alti credinciosi catolici. nu voia sa regiunea dintre Tisa si Dunare. cum arata supranumele in bula sa din 1234 ca in episcopia cumana regelui Ladislau Cumanul (1272 -1290). indemnandu-1 sa se jeluiasca Cumanii colonizati in Ungaria ajunserd sa papei. limbii cumanice era indispensabild in negotul tre acestia. Dupes relatarile lui Pegalotti. zicand: "Ce vg' supara schimbarea crestinati sA treaca la viata asezata si sa inte. Alte hoarde recunoasca pe noul arhiereu catolic. Tara episcopului Milcoviei. Minoritul spaniol Fra Dascal de una cu acesti valahi. Unit traiau niste semintii care se numeau vlahi §i dintre cumanii din Ungaria nu erau multumiti care. hind bogat inzestrata cu toate cele necesare pentru buna ei functionare. la tatari. Istoria Romani lor regelui Andrei. Starea aceasta de lucruri mahni zile "lingua chomanica" la Saray pe Volga. colonizandu-le in Halici. oferindu-le ca dar supuna si sa primeasca de la el sfintele taine. primeau dupe legea aces. primindu-le pe acestea de la niste Ladislau o expeditie in fosta Cumanie unde pseudoepiscopi ce tin de ritul grecesc . La anul 1234 Grigore al DC-lea dojenea aspru pe sacuii din papa Grigore al IX-lea acorda o larga indul. pre. El indemna pe cumanii Cumaniei. El ingadui chiar sa se fletita de aceeasi dragoste si intelegere pentru predice o cruciadd impotriva celor ce tulburau credincioaii vostri? Oare in biserica lui Hristos pacea si linistea cumanilor trecuti la cresti. ticd. quibusdem pseudoepiscopis.care constituiau o comunitate din Vicina si Silistra sau chiar a celor de la etnica de 40. prin cea a episcopia cumana. Limba cumanilor Populatia creating' din episcopia cuma- nice era foarte amestecata. care autoriza pe legatul "alphabetum" al limbii cumanice si pecenege. Papa srarui totodata pe langa regele Bela ca sa vaneand.constatand cu regret dinastia arpadienilor.a stapaneau tatarii. care se pregatea pentru cariera de tora sfintele sacramente in dispretul episcopu. cumanilor . inlocuitorul intretinere ale noului episcop al vlahilor. fusese flu' pans ce noul episcop al vlahilor sa fi fost acestuia. civitas Milcoviensis.ro . Cumania. Mai mult chiar. Dar regelui Andrei.terra episcopi Cumanorum . Pe langa cumani si Regele Bela. 7. Tot curia papala lug' initiative pentru s-ar impaca fi sacuiul cu valahul Si cumanul?" cladirea unei catedrale episcopale la Milcovia. traind sub jurisdictia episcopilor Cumanorum .ceangai . Contra for intreprinse regele cumanilor. . Ceremonia botezului avu loc probabil cedeze o parte din darile pe care be percepea de la Focsani pe Milcov. facandu-se pontic.000 suflete.Siculus cum Cumano Vlahoque? . Catedrala s-a si construit. invata timp de un an de lui Cumaniei.in patibus inildelium .mai traia acolo si populatia de tatari in propria sa tare. unde se face acesta indispunea foarte mult pe episcopul mereu mentiune de ei in tot timpul cruciadelor. joace acolo un rol politic insemnat. de botez domenii intinse in Dada transil. ce luase flints la anul 1157. Papa Grigore al IX-lea impartasi amard. urma Documentele timpului arata sediul invazia tatarilor in Transdanubia moldoveand.dacoromanica. Graecorum ritu "Lingua cumanesca" ramase multa tenentibus. care oferta cumanilor si primi in Ungaria cele sapte imbratisase crestinismul Inca din secolul al IV.civitas de care puse capat inainte de vreme episcopiei Mylcov. totusi cu situatia for de acolo si fugira peste munti - dispretuiau biserica catolica. ea era in flinta la navalirea tatarilor. principele Bela. deci in judetul Putna.septem generationes lea si care. contopin- ciunea exarhului sau in partile necredinciosilor du-se cu ungurii si inrudindu-se chiar cu . Theodoricus. atat unguri cat si sasi.in vechea for patrie transdanu- primeasca sfintele taine de la episcopul bland. hoarde ale for . zabovind prin. refuzand sa ultra Alpes . numelui. desemnat si ca eparhia sa 11 luat fiinta. cats vreme episcopia ramane Insu- meieze sate si orase. episcopiei cumanice la Milcovia . care primi functiunea de nas la episcop de rit latiniar acestia sa he siliti sa i se botezul principilor cumani. iar cuprinsul episcopiei cumanilor este adeverita Milcovia ar putea fi identificata mai curand cu si prin bula papala din 1228. nu s-a intalnit lupul cu mielul? Adica de ce nu nism. care protestara contra schimbaril genta tuturor celor ce aduceau ofrande pentru titulaturii episcopiei Mikoviei. treceau la credinta lor. unde Theodoricus is! la vlahi pentru acoperirea cheltuielilor de instalase resedinta sa episcopala.la Prezenta vlahilor de rat grecesc in vest de apa Siretului. misionar in Mongolia. papa arata ca unit vreme domInanta la semintiile din stepa pon- din regatul ungar. Victoria. se pastreaza la 121 www. sau apostolic din Cumania sa dea vlahilor un care erau inrudite din 1303. cand papa localitatea Focaani de asrazi.

Comanul in judetele Hunedoara. caciula de postav. Valcea si Valea Comancei din Teleorman si In Ungaria. Vadul cumanilor. numita comana. Comana luta Wm in judetele Olt. obisnuit la romans.ro .dacoromanica. Termenul mai pomeneau Inca nu demult ss anumite de comanac. Valcea si curtea regelui Sigisthund (1386 . Transdanubia munteana si moldoveana a decal de la cumani. cum s-a crezut. Arges. au fost editate la Amintirea cumanilor o gasim invesni- 1828 de Klaprotb. inregistrand nomenclatura marfurilor. Nume de sate precum din alt oral genovez de pe litoralul pontic. Tara Hategului in see-oleic XI -XIII 122 www. Vlasca si Buzau.Ion Nistor Venetia. nubia. astazi satul Cumani Manuscrisul cuprinzand 82 de pagini a fost din fata Vidinu lui. scris pe hartie. Numeroasele nume de sate numite Ultimul om care vorbea insa limba cumanilor a Com-am:pi:I indica mai curand pe ctitorii for cu murit in Ungaria numai la 1775. ment literar. in patru colturi regiuni de Cumania Mare si Cumania Mica. Comanii. Neamt si inmuri religioase si omelii in limba cumanica. Locuri numite Coman sat Misionari germani au adaugat rugaciuni. apare intr-un document redactat probabil de un Italian din Caffa sau muntean in 1385. limba cumanica se vorbea insa la Comanca din judetele Romanati. In pentru laid si rotunda pentru calugari deriva schimb insa numele de Cumania pentru mai curand de la coama cases.1437). Parti alese din acest pretios monu. In Ungaria se numele Coman. ramas numai in titulatura regilor Ungariei. iar editarea lui in intregime cita in mai multe toponimice din Transda- a fost ingrijita de contele Gaza Kuun la 1880.

TAtarii in Transdanubia moldoveanA 5. sed pro praedonum avidi. care isi deschisesera astfel drumul spre centrul Cronica lui Keza arata ca tatarii patrun- Europei. Tatar 11 in Dada carpatinA zdrobita la picioarele mongolilor colropilori. dul de d-i cere regelui Bela al IV-lea. primi Sibiul si ajunsera pans in Tara Barsei. La pe caii lor iuti. cu fata lata si pielea galbuie. Ei se adaposteau in corturi anul 1235 hanul Ogotai convoca capeteniile aeoperite cu pane sau cu piei de animale. Nici cea mai repede apa ntr-i lese sa mearga inainte pe calea cuceririlor in oprea din drumul lor. Istori a Romanilor Capitolul XII INVAZIA TATARILOR IN SPATIUL CARPATO-DUNAREAN 1. Alba . Provenienta tiganilor 1. ca si Attila. cu madularele scurte si trunchi- potricalei cu care gaureau urechile turmelor uri mars. purtand fiecare semnul ingrozitoare. hoar -dole biruitoare se aruncara cu nespusa tos din lacomia de a prada si jefui .. Atunci dom. La 1240 cazu Kievul. socoteala sesera cnejli rust de la Volga. cu ochii mid si dis- vastele lor cuceriri din nemarginita stepa ru. parea ca steagurile si steguletcle hoardclor arata ca infatisarea tatarilor navalitori era tatare. Batu-han. cu gan. in urma careia regele invazia in Europa centrals. numite tamgha. Tatarii in Dacia carpatina 3. sub. Zalau. Europa. cu sange de cal. Rusia zacea 2.dacoromanica. spre Rodna si se aruncara cu furie asupra 123 www. Dupes una din hoardele cele mai pu. cu obra- lor. arzand regnandi cupiditate. comanda suprema asupra invaziei.apus. In 1237 el raspandind prelutindeni foe si parjol in drumul se arunca asupra hanatului bulgar de la Volga. un raulet ce se varsa in Marea Azov. Don si Nipru. chiar daces aceasta era alte- Temugin in mod subit. rata. [Or ocular al invazici.securigeri - ramasesera in picioare. Ei dispretuiau hrana vegetala si se seasca. lor. din ambitia de a stapani popoare. De acolo el porni spre apus. Originea tatarilor si navalirea lor in dupa care urma Haliciul si chiar Cracovia. De Europa acolo hoardele tatare patrunsera in Silezia. pentru primirea. Prin infrangerea ultimei rezistente ruscsti in batalia sangeroasa din 1223 de Ia Calca. se vor opri la Nistru. fugi pans in Dalmatia. iar ca bautura preferau lap tde inchegat nia trecu asupra fiului sau Ogotai.per alpes et silvas .Poticnindu-se ast- Temugin concentrase hoardele mongolice din fel in marsul lor triumfal spre . trci parti deodata . mongolli s-au numil si iii/azi.Julia. unde ducele Ludovic le inchise calea pe urma Pela anul 1206 Ghinghis-Hanul izbandei sale de la Liegnitz. Clujul sl tate. care ii Un alt grup de tatari isi deschise drum statea in cale. si anume nu atat Bela. prin munti si codri . arhidiaconul Thomas.cumanilor in tara ungureasca. care inte. Prime le victime ale salbaticiei lor fu. fugarit de tatari. hoardelor tatare intr-un mare consiliu de Dupes infrangerea rezistentei unguresti la razboi la Carocorum pentru a pune la cale Mohi-Puszta pe Tisa. cat mai var.de 'films par / /bus. un nepot al lui Temugin. flindca ei o treceau calari Europa indrumate de temutul sau parinte.ro . TAtarii in Transdanubia munteana si in Banatul timisan 4. asa numita Bulgarie Mare de la Volga. Originea gagautilor 6. Originea tatarilor si navAlirea lor in Europa 2. tantati.non pro salbaticie asupra Daciei transilvanene. orasele Oradea. multumindu-se cu jii spani si narile adanci.cu jugand si ultimele cnezate rusesti care mai ajutorul purtatorilor de securi . sera in Ungaria Si in Dacia transilvaneana din ternice ale lor. Un mar- Dupes succesul acesta de arme s-ai. In 1227 mmi insa marele lor han hraneau cu came. Batu-han centrul Asiei pentru a navali in fruntea lor in arunca hoardele sale asupra Ungariei.

Dupa relatarile lui Rogerius numea Cumania.maiores.et sic Transdanubia munteana. arme si diverse obiecte unde se izbi de impotrivirea banalui de Severin de imbracaminte . arma. care ne unde incerca sa li se impotriveasca ducele relateaza aceasta. afard de numele pe care it pur.Casa Oulag- procurarent. Populatia ducea o viata ca la anul 1247 regele Bela al IV-lea recurse la pasnica. din care detinem aceste informatii.erant canesii mai insists cu amanunte asupra acestor incur- Jere centuni. romanii traiair in bune rapor- cum si asupra Bistritei. copului cumanilor.conveniebant canesii pene Ungaria. care consis. tribus armis. Daca erau circa 100 de cneji si siuni. sub comanda hanului Bochetor. Hanul Cadan in Banatul timisan imparti tara in mai multe circumscriptii administrative punand in fruntea for adminis. in animale.care fu infrant si fugarit spre est balivos qui justiliam faceren et eis equos Dunare.Ion Nistor targului . cu toate ca hoardele cuma- canesii se adunau aproape in fiecare sap. qualibet septimana . Tot Alte hoarde tatare coborara. Magistrul arata ea Raschid. si pe care tatarii o gasira si o tatarii constituira o regenta sau calmacamie intrebuintara pentru scriptele lor. Suprematia craiasca cu hanul Cadan in frunte . regard.1. 0 noilor stapani cu produsele tad'. precum o acceptasera sasii de acolo pentru o cat mai 3. arhidiaconul Thomas chiar cu contingentele for militare pe tatari in arata Ca muntii fumegau. pentru bul produselor si fiecaruia i se facea dreptale .dacoromanica. pe care regele Bela o pierduse pe cam= In locul regelui pribeag in Dalmatia. ajutorul ordinului Templierilor Ioaniti. si ducele Vlahiei Negre se supusera tatarilor si rezulta ca sub autoritatea cnejilor trai in Dacia le platira tribut at& in bani. axenia et vestiniente utilia Budzek navali in Vlahia Neagra . izgonirea tatarfor din banatul Severinului si pacem habemus et fora iuxta unicuique justi. nu erau o sulfa de asemenea canes! . turi cu tatarii. Dar hanul zdrobi rezistenta casa unui asemenea "canesios ".in regno tatard asupra Ungariei si Daciei dainui trei ani Hungarias Kaymakam'. In primavara anului 1241 tatarii tratori numiti "canesi" ea sa judece pricinile pornind din Dada transilvaneana patrunsera dintre sateni si sa ingrijeasca de aprovizionarea in Transdanubia munteana in cloud direct!!. brazil trosneau. silvaneana erau somati sa" accepte moneda mongolica deopotriva cu cea bizantina.Terra d'Ilante - tau in cat.000 de case.1240 si 1243 impre- risipindu-se in cenusa.Rodnam quoddam oppidum pre. Tatarii in Transdanubia moldoveana le cunoaste traiul si a-i urmari mai de aproape pe unii din mai marl! for . La concluzia aceasta ne mans faptul tita in 100.care dadea ordonante de zile . Descriind scena dra. Bochetor-han infranse oamenii acestia nu aveau nimic in comun cu insa rezistenta acestora si navali in tara epis- cnejii vlahici.ro . find adapos.regebat .mansueruht Tatars in regno Hungariae ca cea prin care sacuii si vlahii din Dada tran. care avea sub ducelui si a ostenilor'sai si patrunse adanc in auloritalea sa aproape o rnie de case . Se pare insa ca atat banul de Severin cat fiecare diriguia . din Transdanubia munteana pe care regele o tia servabatur. acolo din Dacia transilvaneana. pe Siret in Rogerius ne spune Ca unii dintre canesi jos. nice parasisera de mult aceasta tara. Damian si Assisi. procurator meus de istis dominis Brat unus et Cronica persana a lui Fazel-Ullah- pene millia villas regebat. Magistrul Rogerius. se aduna pe la targuri pentru schim. De altfel. pul de bataie. 124 www. naturale. In drumul for vaneana ar 11 fost cnejii romanilor de acolo. A doua hoarda sub conducerea lui animalia. se adapostise el insusi in Mischeslay. iar altii mergeau la oaste . tatarii se lovira de impotrivirea loca- Cercetarile mai recente au aratat insa ca lnicilor vlahi §1 sacui.a 4. nazuind ramaneau acasa. Italia.000 de case. Tatarii in Transdanubia munteana si burial administrare a Daciei. spre sud. fiarele salbatice una cu cOntingentele cumane la sedierea ingrozite paraseau ascunzisurile for din codri si localitatilor S. cat si in produse o populatie destul de numeroasa. Unii din cnejii roman! insotira matics a acestei treceri. pe care o cuceri in tau.constituerunt canesios.. fugind in tamana la sfat . unde participara la . Ordinele si sihle.iar el nu pierdea nicio- data ocazia de a insoti pe amfitrionul sau la adunarile saptamanale ale canesilor pentru. hoarda strabatu in Oltenia . id .ad spre Dunare pentru a obtine jonctiuriea cu exerciturn S-a crezut multa vreme ca acesti hoarda lui Budzek care era asteptat sa coboare canesi constituiti de tatari in Dada transil.Beseremban . iar acest prapad al firii prevestea furtuna ordonantele tatare erau investite cu pecetea care venea sä se abata asupra Ungariei.

De aceea. tronul de la Tarnova pe tarul Smiled. iar la 1254 solicits con. nec ibi episcopus et alii calolici habita. cuprinserd si Chilia din Delta Dundrii. fusese distrusts de -molt Clemente al IV-lea ingadui chiar sa se predice de acestia. Astfel. asa ca. In abatea la sfarsitul veacului al XIII-lea regali. tares existerunt. Dupes moartea jafurile din partea tatarilor. cum era Cetalea Alba. 1292 hanul Nogai navali in Bulgaria si aseza pe tatea ungara.in Transdanubia. hanul inchida stramtorile din munti. Curand. asezata la ternicul han al tatarilor. Acesta. Totodatd. zeilor din sultanatul Iconium din Asia Mica. pentru a opri Hoardei de Aur de la Chipceac. Acestea dinciosi catolici . in intreprindeau mereu expeditii de prada. inchinandu-se soarelui si tine. era un tatar salbatic si plin de energie. Panes tatarilor numai dupes convertirea for prin atunci ei tralau pe malul pontic al Moesiei misionari arabi la credinta mahomedand. ultra alpes . la 1245 papa resturile pecenegilorsi cumanilor. ceperunt terram o aspra dojand din partea papei Alexandru al totaliter occupare. care siderali si le aduceau sacrificii cu mancaruri si avea in frunte pe capetenia for Izzetdiv bauturi. fu infrant in luptd si trebui sa spirituals a lumii islamice. in care persists paraseasca Idonium impreund cu tribul care ii pand in timpul de fat. tatarii pontici s-au numit nogaieni sau estare care a ramas insa raid nici un efect. trecand muntii - fuerit. devenise un imperativ categoric al timpului. in Moesia. cdutand sa incheie cu ei episcopi Cumanorum et expugnatis hominibus legaturi matrimoniale. unde randurile for se completard cu Dacia transilvaneand. pe care o rebotezaserd dupes Opera aceasta istorica ramasese rezervata limba for Ak-Kerman. din nobaieni. IV-lea repetata in 1264 si de papa Urban al IV- Tatarii invingatori ocupard. intra in relatii matrimoniale cu Nogai. tatarii intrau in raza de influentd politica si fratele sau.civitas de Myko. ca vasal Intre timp. Panes informatiile ce le detinem din izvoarele bizan- atunci erau pagani.a. gagautii sunt o semintie turca originara stelei care luceste inaintea luceafdrului. iar capul sau fu trimis adversarilor din din ordinul lui Batu-han isi stabilira la 1252 Crimeea. cu pradaciunile for in Dacia si Polonia. de unde olului al XIII-lea puterea tatarilor se gasea in dirijau expeditiile for in Transdanubia. ramase credincios. vedem ca pe la sfarsilul sec- resedinta la Bachciserai in Crimeea. Mitropolitul primat al Ungarlei fu catedrald. Ei descrestere. o admo-nestare la adresa regelui Ungariei pen. Gaigavus. pe care 5. rege apostolic sa se incuscreasca cu niste pe care o daramard dintr-o data cu biserica tatari pagani. In 1265 papa granita dinspre ta. cetatea lea. Dupes intamplata in 1257 sub hanul Berekai. In timpul lui Nogai incepurd grupuri de binelea situatia for in Transdanubia. izgonirea for din puserd stapanire asupra centrelor comerciale Transdanubia munteand si moldoveand de la Nistru si Dunare.ro . In cautarea unor not 125 www. care pitat. jamdudum distructa . ajutor contra tatarilor. De aceea. dar mai ales Inochentie al IV-lea indemna pe toti bunii cu 00'0. Istoria Romanilor intregime in lupte sangeroase .Bochetor Regele Bela incerca la 1259 sa ajunga la autem cum aliis regibus pervenerat ad terram o intelegere cu tatarii. cetatea Milcovia. se cauza imprejurarilor destul de critice in care se numeau osmalii dupes capetenia for Osman. capetenia tatarilor din Crimeea. Ceaki fu izgonit din scaunul domniei si deca- cursul papei contra tatarilor pradalnici. care nu conteneau pomeneste acolo nici de episcop si nici de cre. Nogai-han muri in 1298 in urma crestini din Dacia sa bareze drumul si sa ranilor primite in lupta cu Toctai. Acesta nu piitea intelege cum putea un Milcovului unde se gasea resedinta episcopald. Originea gagautilor postulanele genoveze de mai tarziu o arata sub steag tataresc cu tumgha si semiluna. de 40 de ani nu se mai o cruciadd contra tatarilor. posita in delerminard pe regele Ladislau Cumanul (1272 confinibus Tartarorum. Interventia papei nu era decal Nogai han. ceea ce nu este decat provincialilor daco-romani. La 1279 papa Nicolae al II-lea arata delegat de papa sa -1 scaluiasca* pe rege de a nu delegatului sau din Ungaria ca.1290) sa atace pe tatari. admon. Gagautii din Basarabia au ajuns acolo Semnul semilunei aparu in stema numai la inceputul secolului al XII-lea. tatarii isi consolidara de-a al sau. deopotriva cu Vicina.dacoromanica. o hotarare care ii atrase qui ad pugnam convenerant. flu! sau Ceaki ndvali in Bulgaria si uzurpa al IV-lea chema ordinul Cavalerilor Ioaniti in tronul ca ginere al tarului Testeri.tari. de unde tatari sa se aseze si dincolo de Dundre. La 1247 regele Bela sa. dupes infor. Prin imbratisarea mahomedanismu. numita mai apoi Dobrogea. traducerea verbald a vcchiului nume cromatic al ceatii. atotpu- matiile ce le are. la randul tor. Inferioare. precum si turcii. ajungand in conflict cu lui. vechea Tyras. Dupes el tru restaurarea episcopiei cumanice.

Supusii sai gagauzi nu urmara insa Tidied portul Balcic de astazi. Fiica despotului Dobrotici era maritata Episcopul de Vicina administra probabil si cas. Dobrodize care rezida la Varna. Asezari vechi in Delta Dunarii apar in postu- lui Mihail al VIII -lea Paleologul (1261 . supunandu-se stapanirit Pangalia. fiul imparatului loan al V-lea trele patriarhale de la Dunare. Pe ruinele vechiului Dionysopolis se turcesti. dupa turcescul colpan. Ca sufragana a mitropolitului putea tine in sah atat pe genovezi. cat si pe de Varna era episcopia de la Vicina. Acesta ii oferi "Tara Carbonei" mare a bratelor Dundrii numite dupa ele. nume derivat din turcesCul o semintie inrudita cu gagauzii si descalecata balyk care inseamna peste. unde debarca si se aseza in comertului genovez si venetian. care inlesnise tre. staruind la Caranasuf de astazi. La anul 1303 urmasul lui Mircea era un nume gentilic sub care traiesc pana astazi: arhontul Balykas.magnificus et Cavarna Mircea si cu fiul sau Joan. Fiul si urmasul lui Dobrotici apare amintit mai sus. mentionata sub acest nume de imparatul Sub amenintarea turcilor osmanlai.Carbonum Terra . de care s-a Paleologul. Chilia si la Caliacra. ca centre importante ale in Tara Carbonei.care se gasea pe litoralul importanta comerciala aveau in vremea aceea. despotului apar ca semnatari ai actului Costa arhale din acea vreme. familia Apocafocas. Sulina si Sfantul Gheorghe pana la recucerirea Constantinopolului din . Cetatea Histria pilda despotului tor.Terra Dobroticii . Cum colonizarea gagauzilor pe lea contra imparatului loan Car2tacuzen.ro .o Dupa capetenia lor Gaigavus. pontic intre Varna si Carbona (Cavarna). ajungand calatorul arab Ibn Batutah sustinea pe la 1333 pana spre Delta Dunarii. vechiul Tomis. ci perseverara in legea for de odinioara nu s-a mai ridicat din ruinele ei de ortodoxii si sub stapanirea tiirceasca. Mare . ca este localitatea cea din urma pe care. in actele bizantine sub numele -de loanhos. in Dobrogea pana /a inceputul secolului al XIX- 126 www. pe langa resedinta principelui gagauz. membrii stapanesc tatarii. tribului turc s-au numit gajgavuzisau gagauti. Pe timpul 'sau a aparut numele de Episcop la Vicina era pe la inceputul secolului "Tara Jul Dobrotici". Si in adevar la Carbona (Cavarna) Dupa moartea lui Balykas domnia exisla. care era potens dominus Ivanko filius bonae memoriae incuscrit cu imparatul din Constantinopol. o localitate venetienii din Crimeea si de la tarmul nordic al asezata pe Dunare. Despotul Balykas deodata cu ei pe tarmul pontic mai la sud de din Carbona sau Cavarna intretinea legaturi Varna se numea orguzi. cerea unui grup de "alani" peste Dunare. imparatului Mihail al 1/111-10a Palm logril era comandail de fra(ii sal Teodor Dobroia sau c41 firesc ca Sarti-Salitic sa fi reciinoscui din cajmil Dobroficl. Turcii i-au despotul Ivancd se vazu constrans sa unease& zis laistenge. Intre asezarile mai si Ciolpan.'. El larmul pontic se Meuse cu stirca si ingaduinta trimise acolo un contingent de 1. iar Pe la anul 1300 apare ca despot la in cele latine i se zicea Ivanko . Tribul pe langa Chilia Veche. care insemnate se gasea Constanta. Acesta din urma se casa tort chiar la locului suprcmalia bizantina. loca. cu arhiereasca. despre care colonisti si ei se latira spre nord.000 de osteni. deriva numele de astazi al Dobrogei. Constantin Porlirogenetulpe la 950. si Isaccea.Sett georgy. imbratisand Constantinopol cu o prinlesa bizantina din totodata si crestinismul dupd ritul grecesc.1282) lanele genoveze de la inceputul secolului al care isi avusese resedinta vremelnica la Niceea. genovezii o conventie comerciala. Turcii i1 numeau Nepotul Mircea inchinase patriarhiei din Dobricioglu. adica fiul lui Dobrici sau Constantinopol mai multe "castre" la Dunare si Dobrotici. magniiici domini Dobrodize.de unde al XIV-lea un oarecare Luca. care primisc pe Dobrotitius.dacoromanica. 0 veche liniste. Vicina si lui Gaigavus parasi Anatolia si emigra pe mare Darstorulsau Silistra. Colonizarea gagauzilor stranse cu bizantinii. La 1387 despotul Ivanco incheie cu la mare. Cu ajutorul flotei sale Dobrotici pana in prezent. peste Macinul de astazi. Izzetdiv Gaigavus se adresa imparatu. noli crestinati sub ocrotirea si jurisdictia ei Noul despot dispunea de o puternica flota. dupa Mihai. si asupra gagautilor trecu asupra lui Dobrotici - sediul unei mitropolii ortodoxe. luand parte la razboiul pe tarmul pontic s-a facut sub conducerea lui civil care izbucnise la Constantinopol si tinand Saru-Saltuc care apare ca primul for principe partea imparatesei Ana si a fiului ei loan al V- in noua patrie. XIV-lea localitatile. de langa lacul Sinoe. Ion Nistor asezari. Din partea Mali care apar in izvodul yroprietaglor patri. Marii Negre. Vechiul Callatis apare din secolul flota cu cea otomana si sa treaca chiar la cre- al XIII-lea sub numele de Mangalia sau dinta mahornedana. la Silistra. In scurta vreme spori numarul noilor asezare tatareasca era Babadagul. astfel furs castigati gagauzii care la 1375 lug parte la expeditia contra pentru legea cresting la care in cu sfintonie Trapezundei.asezata fiecare la revarsarea in mainile latinilor. inseamna luceafarul diminetii.

numita Paria.nici ci nu oarccare legatura cu numele de egipteni pentru sUzi. unde el faceau parte din familiile Enid. Leo Wiener. 13.G. tsink. Sub al IV-lea. pe care a-i fi dus in Europa. 1. nume care a patruns din limbile popoarelor cu care ajungeau in si in documenlele din Muntenia.27 www. A. intre care si eliberarea de pasapoarte In secolul al XIX-lea problema tiganilor pentru tarile apusene si indeosebi pentru a format obiectul cercetarilor unui insemnat Franta. in legatura cu lindoii din India. R. ei au aceleasi naravuri. India. 6. F.1. germana si maghiara. rotari. La inceputul secolului al XV-lea Profesiunea for este fieraria si armaria si nimic tiganii erau foarte apreciati de Regele alta.A.:. Cei mai multi dintre ei au cautat stapani care ii ridicasera la vremea for din originea tiganilor in India. armurieri. Olanda si in Tarile Scandinave si chiar si in Ackerlay. R. ungureste vorbesc o liinb<3 care este comunii tuturor pharao ne:pc. privilegii. La ran- asupra originii for ni le ofera limba tiganeasca. pe care clericul Eusie/ Enric Vali it pune in lega- tura cu numele provinciei Cinganda din India. Macfil. cata besingari. Provenienta liganilor El relateaza ca a cunoscut la Universitatea din Leyden trei student! hindusi originari de pe Tatar!' au tristul merit de a fi desrada. topitori. cu ocazia luplelor sale cu tatarii. desfacuta Dar la cele mai multe dintre popoarele numai atunci din trupul Moldovei. litoralul Malabar care vorbeau o limba foarte cinat pe tigani din pamantul patriei for si de asemanatoare cu limba tiganeasca. Macatister. deradere dupa numele biblic al vechilor regi al tura de cuvinte curat grecesti si altele persane. in figanilor de pr/n /Dale districlele: o arnesteca. lautari. regele Bela Si turcii numesc pe tigani tsinghiane. Sampson.a. incepute la 1787 de parte din clasa populatiei celei mai oropsile din Grallmann si continuate de Pott si Miklosich. iar romi sau rums inseamna femeie. si mai vechea for limba hindusa inrudita cu sanscri. precum si titlul de Fugind de robia tatareasca. "romrinseamna om. nici analele noastre nu ne spun. Enno Lithmann. Pischel. In R. de unde au fost ridi. pe care si el it atribuie tiganilor si care sta popoarelor indigene ale hindusflor.ro . adica romani. pusca. Egiptului. Populatia cengarilor facea idiomului tiganesc. Asa se explica faptul ca frantuzii numar de lingvisti ca R.dacoromanica. europene numele for a ramas eel de tigan. Marturii sense asupra Vali o cunostea. cand emigrard in Basarabia. Ernst Kulin. ararna. Giliat. le-ar pro- astfel atat tatarii cat si turcii numeau pe bizan. Maurii si Arabii cati de tatari si tarati dupd ei ca robi.zice Dimilrie Cantemir . Cercetarile lingvistice asupra gar sau cengar. sau poate ca malabarenzi el afla ca in patria for ar exista n-au putut fi Inca descoperite. ales cei din Turcia si Licaonia. La izgonirea tatarilor din Transilvania. De unde si cand a vent aceasla Barba' englezeste gypsies. Smith. pentru a numeau pe tigani harami. cad tiuk.bohemiens. Natura for este aceeasi. cercelator german. Istoria Romanilor lea. spanioleste gitanos. sarea for in Europa. Singurele indicii chiar o provincie cu numele Cinganda. in India ar exista in ce apartine grupului de limbi iraniene sau adevar o populatie indigena care s-ar numi cin- indoeuropene. adica tigani. nume ce se folosi de ei ca potcovari. sarba. Pentru originea for hin- au stabilit ca originea tiganilor trebuie cautala dusa pledeaza si numele de linte. In in Moldova . Di ligani sla si numirea for de !arson!. duce prin loviturile de ciocan in caldarile de tini. soarta. de unde par sa fi imprumu. De aceea. Woolner. tat si noul for nume de romi. pictori.anfior Sigismund al Bohemiei si Ungariei pentru din ante taxi.1 cnglezii ii numesc cgiptcni. Germania nord-vestica tiganii apar sub numele Nicola! Finck. cats vreme in atingere sau in mijlocul carora ii aruncase cele din Moldova s-a pastrat numele de tigani. a incercat sa numit si Romania. ca si a tib. Un imprastiat asupra rest ului imperiului bizantin. numesc pe tigani bohemieni . el he conferi in 1423 anumite tul si lenea". barbat. cunoscut o semintie ce se numea gingari sau bubgara. derive numele de tigan de la onomatopeele tik. adica hoti. pc care aramarii tigani. a patruns si la not in zicala romaneasca de lacatusi. In limba for "rom"pl. I. bucatari etc. vreme spaniolii f. Turner. cum ii numesc sl roman''. dul sau Pott aratase ca. tiganii si-au pastrat Tiganii din imperiul bizantin. linde sau in India. de pagans sau Mari in amintirea fostilor for Block s. 0 cronica anonima arata ca. ar fi numele de ligani ei mai apar si in limba rusa. constituiau ta. Din gura tinerilor studenti originii for nu ni s-au pastrat. F. In disper. tiganii s-au haramebasa pentru capelenia tiganilor. M. Virtutea iscusinta for in faurirea de sabii si Levi de for cea mai mare si semnul distinctly este fur. India si ii tarasera in Europa. "haramuri de tigani". amestecand-o cloar in limpul ralacirilor for secta liganilor dupa care grecii numesc pans prin lume cu numeroase cuvinte imprumulate astazi pc Rani alingani.

ghicitul in palms sf cu datul cu bobii sau cu lui tariff. potcovari.11. A . tigani manastireti si tigani fierari.. Ei fataceau cu . ca domne.. r-.sti... 00SOIl 115555A POIRCIPAT OTOMAN CORSI/Mill iluswd PRINCIPA DEJAMOSICI P19 0 MASCO SIALILIICT IMP.Czigari vajda - asezari statornice.. waywoda Ciganorum.dacoromanica.. insarcinarea de a aduna dajdiile si de a aplana La inceput tiganii duceau cu totii o certurile dintre tigani. conacurile boieresti. Bulucbasii tiganesti erau mai urmat stapanii lor.."..N._ .Ion Nistor din Muntenia si din Moldova tiganii nu si-au bull -basa in frunte. ei constituiau cete cu cite un jude sau ghiocul. In Transilvania bulibasa viata nomads ca tigani de laie sau de ceatil farce tiganilor se numea voievod . langa manastiri sau conacurile Tigancile cutreierau satele cu descaritece. i I CIACOril 111555115 Wilt! 4011011 '.kr TifARI /Ths'\ noun° IRAISIL01111. ci au ramas in tarile supusi unui capitan numit de domn..a.satrele ca tiganli de vatra sau vatrarii care isi aveau sau corturile prin tars indeletnicindu-se ca zla- bordeiele sau najurile pe langa manastiri sau tad. 0 00 15 TIERS MOM SYCLAVA 0 9 CEIUM S. aramari. cu romainesti. ursari sau modorani. Vatrasii indeplineau diverse ser- clasarea tiganilor dupes stapanii for ca tigani vicii pe langa manastiri si conacele boieresti. /gm tooth Simms N 0SA N. devenind robi. %. E S RI I "V.. Astfel se ajunse la lingurari etc. .. sau cu asezare statornica.. cu boieresti. boiereti. Tiganii bulucbasi apartineau domnu.ro . rudari. (101N11 0 VIM %..Iinc 11111E11ln OTOMAN SIMMS Europa do sud-est pe la 1390 128 www.. caldarari. lautari. bucatari s.\ 4 MAU Flagg I \ C1010 SW 0. \N\\ . SIISNIIM 64 5 .\ .-.

In myna for au cazut Nicomedia. 0 a doua directic de inaintare importanta urmata doar pans in preajma fostului limes iransalutan ar putea de timpuriu a fost spre sud ai sud-est... treilea sfert al secolului al II-lea. vo1.) In est au ocupat mai intai vastul bazin al densitate mare de populatie dacica. (.) Retragerea aureliana la sudul spunde unei perioade distincte si se desfasoara in alt Dunarii nu a dus ai Ia patrunderea imediata a gotilor in spatiu geografic. Gotii vor controla cu autoritate rior mai mult pentru pasunatul turmelor. Istoria Romani lor NOTE 1. ajungand pans in bazinul Donetului cand ei devin federati. (. find atacate orasele izvoarele scrise". dar si pc alto trasee de importanta cxplicata si patrunderea mai tarzie ai destul dc limitata a secundara. Panticapaion§i Tanais. al 1V-lea. (. Regiuni intinse de ample. care au dus curand si la continentului (arealul cuprinde Pomerania. marele vat de pamant cu cant in fats. sudul Daciei de catre Constantin cel Mare: La marginea Galatia si Cappadocia.. si anume aceea de a nu se aseza pe teritoriul fos- acolo unde se afla orasul Tyras.probabil dupa pacea pu romanii din anul 323.11. concomitent cu un regiuni aflate Ia mare distanta intre ele. In sfarsit. In deceniul al saptelea al celui de nordica a campiei Olteniei 5i Munteniei s-a construit al treilea secol.) Infiltrarea si asezarea gotilor la de la Inceputuri si pans Ia parasirea tinuturilor din nordul est si sud-est de Carpati. De avut loc mai tarziu... lnaintand pc cele doua tci provincii romane de Ia nordul Dunarii. primele doua fiind incendiate Ia Bucurcsti. au patruns la inceput grupe restranse de goti.asa cum rezulta din sud concomitent pe mare si pe uscat. carpi si sar- Poloniei Mad *i zona Vistulei inferioare). pp.ro . numit conventional 129 www. lea. Imparatul Valerian a venit in Cappadocia. (. dar trolata sau stapanita de romani. de-a lungul sugera eventual una din conditiile pacii impuse de Nistrului ducand pe coasta de nord-vest a Mani Negre. Un prim capitol cuprinde istoria gotilor fosta Dacie Romans. nu s-a petrecut deodata in toate teritoriile. inaintarea lor spre vest Nordic. au inceput a fi toate aceste regiuni pans la invazia hunilor (anul 375).. (. pare sa fi aflau orase prospere ca Olbia. care sunt de expli- atac al carpilor in Dacia si in Mocsia Superioara. in 253. cu o Nipru. La numai mcntinute de Aurelian si dc unnasii sal pe tarmul stang at cativa ani. find evitate in mare Niprului. zonele de podi. stranse pang in secolul at IV-Ica. fluviului. de-a lungul fluviului.. abia in primele deccnii ale secolului asemenea. 2001. prin capetcle de pod nu i-a putut opri. informatia arheologica nu ataca din nou. Apoi se retrag pradand cercetarile stiintifice din ultimii 40 50 de ani sinteti- Bithynia. Din acest punct de vedere.. Tomis $i Anchialos. foarte cat prin rolul jucat de goti 1u1 numai la formarea com- probabil printr-o intelegere dinainte stability. In de Mum Cerneahov. Momentul poate fi fixat in al afectate au fost zonele din nordul arealului dacic. ilpamea si Prusa. din care au facut o noun baza de plecare spre parte.) Peste numai doi ani. zate in tratatul academic lstoria romanilor. cand are loc mati. folosite ante- in Transilvania la vest.. torii Ia este de Nipru. in care detaliile regionale totusi 242 ei ataca din nou Moesia §i Thracia in tovarasia sar. in care. Primele marea for migratie spre sud.681 691: Intreaga istorie a gotilor ar putea fi sepa. (. nordul declansarea unor conflicte cu fostii aliati daci. fapt pentru care stiintifice din ultima jumatate de secol asupra gotilor este legaturile gotilor cu Cappadocia vor ramane foarte prezentata in lstoria romanilor. Bucureti. pornind de aici au pus stapanire pe largi ten. vol. De asemenea.) Primele confruntari cu romanii au avut loc la unitatea culturala remarcabila din spatiul culturii Santana Inceputul domniei imparatului Gordian al Ill -lea (. est si asezarea temporary in regiunilc dintre Carpati si inaintarea spre sud s-a facut treptat. iar de acolo prada Bithynia. zona in care se Dunarii.. chiar in vecinatatea frontierei romane. 2001. a fost mutt largita prin recucerirea regiunilor din cuceresc Heracleia Pontica. are loc si rcplierca fronticrei romane Ia Dunarea de Jos rata in trei marl capitole. gotii au luat foarte multi captivi cre§tini.II. gotii lui.) Unnatorul Mac gotic are loc in anii 257 pentru o diferentiere regionals. Traverseaza Bosforul 2. gotii fac o noun expeditie in Asia Mica.... ce se Intindeau din Evenimentele si imprejurarile not de Ia nordul Volynia la nord pans la Dunarea Inferioara si Marea Dunarii de Jos au avut importance consecinte si pentru Neagra Ia sud $i din bazinul Donetului Nordic Ia est pang viata economics. (. Expeditia se indreapta sprc ararea gotilor in vizigoli 5i ostrogoli..) In primavara anului 250. in 267.. atesta legaturi directe ai foarte stranse intre matilor. (. in annata sa izbucnind ciuma. Asezarea gotilor in regiunile de pe malul stang al tannurile Mani Negre si ale Mani Azov.) in aceste imprejurari pp. La fel trebuie directii principale.. dar sunt respinsi in regiunile lor din nordul °feed deocamdata vrcun suport cat de cat convingator Dunarii. gotii si-au asigurat dominatia asupra unor gotilor in Transilvania. gotii tree plexului cultural amintit. (. nu lipsesc.. Fiecare dintre acestea core.) regiuni vaste din estul Europei..dacoromanica. Kios. Cel de-al doilea capitol in a doua jumatate sau chiar pe la mijlocul secolului al III- acopera perioada deplasarilor succesive spre sud si sud. 0 sinteza a rezultatelor ultimelor cereetari intre care se aflau si bunicii lui Ulfrla. Niceea. Ipotezele autorului sunt confirmate de ocupa orasul C'hakhedon. ci si pe tot parcursul dezvoltarii din nou Dunarea.585 586: Dar facia de pamant con- Intoarcere.... romani. Histria. folosite pe scary larga pentru agricultura.). care sa poata sustine sep- 258 *i porneste de Ia Tyras.

in caz de nevoie. Sucidava. Detalii despre gepizi in Istoria romdnifor. Martirajul unui alt misionar crestin. vizigotii lui Athanaric incearca sa se dupe care nu s-a mai refacut niciodatd. in Daphne (neidentificata. in 358.) Dupa infran- Dobrogea. Cei zidurile de incinta. Astfel. primului imparat crestin se leagd construirea cetatii de la 3. De aici stapanite de ei trebuie considerate prezenta in numar mare inainte pant la Justinian. orul ei s-a construit o bazilica crestina. cand avarii §i slavii au atacat si devastat gotilor at caror rege. Constantius at sa be numarain? In toate aceste locuri se rosteste numele II-lea. cei dotati.. si cele ale sarmatilor.. Aceste trupe. va obtine si el o biruinta asupra sarmatilor lui Christos care a venit»".691: Patrunderea crestinismului in murilc germanice din Dacia nu vor indrazni sa intreprinda spatiul sud-est european dominat de goti se datoreaza WA actiuni militare contra imperiului. unde era granita intre stapanirea vizigota Sucidava.11. iar vechiul drum roman pe valea Oltului. flota militara a Dunarii. acestia es reanexate la imperiu.. intre Sucidava §i Descus s-a teritoriile romane din Peninsula Balcanica. 2001. °data cu aces- construit peste Dunare un pod de piatra si de lemn. care trimisera cerceta§i dincolo de 130 www. nea. Ermanarie.Ion Nistor «brazda lui Novae». Sesurile intinse ale Olteniei si ale Munteniei insa este abandonata. apararea romans pe Dunarea lnferioara si cea ostrogota. care planuia sa recucereasca 341). ceea ce duce la ridicarea neamurile germanice. Cele mai Sava Gotul. ale germanilor. ca rczultat al precum *i a misionarilor crestini. Isioria romanilor. apud. Atunci a fost mistuita de un puternic incendiu.. epoca de evanghelizare.) 0 noun revenire puternica a lui (Vila. pp. de Ia Singidunum pans in est a teritoriului dominat de vizigoti.!!. Situatia fiind consolidata.. diferite neamuri din provinciilc autoritard gotilor $i sarrnatilor-iazigi dc Ia nordul Dunarii Galliei si. Fenomenul pare sa ia razboaielor purtate cu succes schimbator intro imperiu $i amploare §i sa evolueze rapid. a castrului biliti in regiunea varsarii Vistulei in Marea Baltica. intre care numeroase caramizi on Ogle tinct cunoscut sub numele de gepizi. p. gotii au profitat de luptele pentru tron si au atacat lumca romans. puteau folosi $i ecei inzestrati. p. (. au ajuns in regiunea pontica. si apar in anul 376 Ia Nistru. misionar proeminent at noii religii printre gotii stapanirii romano-bizantine la nord de Dunare are loc pe de la nordul Dunarii de Jos. Ia granita de cetati romano-bizantine. vol. cei fericiii»". in ciuda masurilor de pre- s-a prabusit Ia inceputul secolului at VII-lea.. Inferioare. chiar din a doua jurnatate a sec- turilor din sudul Daciei i construirea de fortificatii olului I p. in urma dezastrului de Ia Adrianopol (anul crestinarea gotilor $i a celorlalte populatii din regiunile 378) i a invaziei hunice. 5.dacoromanica.Chr. Pe malul nordic al Dunarii abunda ramasi pe tarmul Balticei s-au dezvoltat ca un grup dis- unnele de tot felul. contacte ce au imbracat forme dintre cele teritoriile si garnizoanele romane de la nordul Dunarii. din Banat $i sesul Tisei. In anul 348.reclaclit in tchnica epocii. au plecat spre sud §i coborand un plan nou. cu material scos din vechile constructii si din de-a lungul Niprului. Intro cazurile importante care au dus la imparatul. Reanexarca Ia imperiu a tinu. inau. Bucuresti. Aceasta denumire cu §tampila ale diferitelor unitati din armata Daciei derive din verbul giban (a da). dar localizata ipotetic nu departe a doua jumatate a secolului al II-lea o parte din gotii sta- de gura Argesului) 4i refacerea. in anii hunii zdrobesc formatiunea politica. (. unde cetatuia a fost refacutd $i in interi. o buns marturie in acest sens". Abia pe timpul lui indoiala contactelor dintre populatia accstui teritoriu $i Valens. pe acelasi loc.. cc se va termina in secolele unna- intre Sucidava §i Romula a fost refacut. sarmatii Ihnigantes din Banat.695 697: Manand pe alani imperiului pe malul de nord al Dunarii a fost practic Inaintea for inglobandu-i in organizatia for rdzboinica. Dar sub Justinian au fost recucerite numai crestini la sudul fluviului. care isi cumplit regiunile din valea Dunarii si au distrus multe ia singur viata.:"Precum se stie. noun etapd istorica. si cetatea apere la Nistru. pe lui Traian de Ia Drobeta. Tot de numele toare prin asimilarea slavilor". p. Pentru legatura mai stransa a din unna asezandu-se statornic ca si bulgarii in 679 in sudului Daciei de imperiu. dar propovaduirea religiei zone (imitate si anumite puncte pe tarmul nordic at crestine printre populatiile gotice de la nordul fluviului nu Dunarii. eventual a fortificatiei de la Constantiniana vol. te evenimente incepe si viata romanitatii nord-dunarene o gurat in 328.. lichidata pe timpul imparatului Tiberiu Mauriciu. iar prin pacea din 332 dar supuse lui Christos. iar mai variate. (. au ramas in afara stapanirii romano-bizantine. §i militara a ostro- 599 600.nectinoscute noun $i pe care abia putcm asemenea. Ulfila se stabileste cu un grup de Dacia traiana. Hunii insa. dupl malul oriental at fluviului. inaccesibile pentru romani. cuceriri vremclnice Ia nordul Dunarii. lbidem. ale scitilor si ale multor altor neamuri $i gatiile defoederaii ai imperiului. (Buzau) de persecutorii din randul aristocratiei gotice este nese Ia Sucidava. cu scopul de a proteja teritoriile de romanitatii orientate a fost rupta de avari si slavi.. Ia rangul de episcop (anul timpul impdratului Justinian. batran de 110 ani. intre care se aflau $i multi crestini.707 §i unn. ale dacilor. regiunii britanilor. imperiul va mai face doar mici a captivilor romani. avand aici semnificatia de Ripensis. Ibidem. sunt adusi Ia ascultare $i constransi sail respecte obli. In acest sens avem marturia scriitorului aparate de unitati militare din armata Daciei Ripensis au crestin Tertulian: «Caci in cine altul s-au increzut nea- permis lui Constantin $i fiilor sai sa impuna o politica murile: partii §i mezii. care in anul 372 a fost inecat in rAul Museos bogate urme arheologice din epoca lui Justinian se intal. a pierdut sudul Dunarii. In 334 vor fi invin§i.370: in Raliaria i geta. care avea ca sedii principals 4. dispunand totodata $i de midi baze partile Pontului Stang se produce de timpuriu marea navale pe cursul fluviului. iar unitatea cautie luate de goti. gerea ostrogotilor. Gotii au fost infranti.) Stapanirea 6. de ale multor insule.ro .

unde moare dupa doua saptamani".slor nu era Inca Ia jinea mai ales pe imprejurarea ca acolo se gaseau sar- acea data suficient de InchegatA. dintr-o regiune de campie cats vremc conduse de Frithigern $i Alaviv cer si obtin de in Valens C'aucalandul era muntos $i sigur mai tarzii decat perioa- chiar in toamna anului 376. este primit cu mare cinste la logice romfinesti au reusit sa identifice exact locurile in Constantinopol. sunt. Athanaric este obligat in cele din urma sa pe care o ataca $i o silesc sa se retragli in graba la caute refugiu. (. sacru). care s-au petrecut aceste evenimente importante pentru 7. trecerea in imperiu.. mutt dtipa ce §i-au pierdut stapanirea peste in tara in 131 www. caci in sprijinul sau stiintifica referitoare la localizarea momentelor hoard. (. in dealurilc BuzAului s-a gasit cerea s-a flicut pe Ia Dinogelia.. despre care textul lui Ammianus spune ca au fost obtinut se contureaza mai clar contradictiile interne din indepartati de vizigoti. Oricum s-ar mai putca treacA in imperiu. Dinspre rasarit tree o gotilor).) Cercetarile arheo. In schimb. astfel. profitand de spaima functia de «rege» coincizand cu aceea de mare preot el $i dezordinea ce cuprinsesera garnizoanele romane de pe este considerat in mod cert ca apartinand gotilor prin linia Dunarii. a constitui o apt-are magico- Cauca land. da in discutie. sub conduce= principilor genitiv. este desigur de unii invatati denumit Tezaurul lui Athanaric. pe care probabil Ii mina tot mai magico-religios nu pentru trebuinte profane. eventual chiar inambele parti Ploscuteni din valea Siretului ii Stoicani din cea a ale tor. descoperirile arheologice care sa sprijine o astfel de dilator. se strecoara dincolo de Dunare $i cete de inscriptia mutilata. Ammianus spune numai ca nu au putut fi Tezaur at unui templu sau «regal» on ii una $i alta numarati. Este vorba de nriarele reprezinta o prima mare emigrare. un lucru este !impede: ea a avut scopul de pericolului hunic. din moment ce descoperirile masa gotica qi cele rczultate din raporturile for cu ceic.dacoromanica. fie pen. El incearca o ultima retransare in fata citi inscriptia. retrAgandu-se cu cetele sale «in locul a consacra. aparat de inaltimea padurilor $i religioasa a Iui. deci numele pe care si-I (Rideau insist gotii. Ibidem. Cifra de 200. a sfinti tezaurul. incat intreaga inscriptie sa insemne vizigotilor ramasi in nordul Dunarii nu se poate decide so «a gotilor proprictate sacra sunt». Dar.ro . la inceputul cuvantului gutani (al pcntru a intra in solda romanilor. arheologice au dovedit prezenta sarmatilor nomazi in Ialtc populatii conlocuitoare. dorinta de jaf in imperiul roman deschis acum «barbar- Tighina) $i cad pe neasteptate peste oastea lui Athanaric ilor». a fost rezolvata. de alani si chiar de huni.) exagerata. aceasta retragere a vizigotilor condusi de din cele mai de seams argumente in sprijinul plasarii Frithigern din regiunile de la nordul Dunarii de Jos Caucalandului in aceste regiuni. Istoria Romanilor Nistru spre a le supraveghca miscarile. vine intreaga situatie istorica 1i insasi localizarea luptelor toare ale luptelor dintre huni 5i vizigoti. Literele runice etc muntilor. caruia i se alatura $i all con. ii acolo insele crau socotite sfinte $i nu se foloseau dead in scop parasit de vizigotii sAi. ins5. SaJrax si Farnobius. care I -ar fi cunoscut popular sub numele de Closca cu puii de aur. in adapostul«unor inaltimi pieptiw».. Conflictul dintrc grupul Muntenia $i Oltenia. pare in grabs pe unul dintre coliere. fie ca mai degraba pe Ia un monument arheologic care totdeauna a constituit unul Durustorum.) In rastimpul astfel matii. (. Fie ca tre. de avand in fruntc pe Frithigern. a-1 face intangibil.. S-au «zidurile inalte» construite in graba de goti si neterminate emis tot felul de ipoteze. De altfe. argint $ i de aur. ca $i la est de Carpati nu mai exists pagan traditionalist.697: Problema localizarii acelui istoria Europei Intregi. Podoabelc de cuse nu demult la crestinismul arian $i se bucura. cetele goticc parte. cAreia ii vor urma tezaur de obiecte de aur descoperit. pentru sine $i pentru apropiatii sai. prin aceea ca puterea.. in 1837. Frithigern Ire. dintre huni 5i vizigoti precum $i uncle fapte de ordin arhe- Faptul ca hunii nu atacA noile pozitii vizigote se explica. la Pietroasa. dar Inca destul de dark scrijelitA se taifali. Ia Periam.. Ipoteza localizArii Caucalandului in Banat se spri- in primul rand. dcscoperite mai demult de sprijinul imparatului Valens. iar la unna haiktg (slant. Astfel. condus de Athanaric. In ianuarie 381. p. Restul se poate Alatheus. imperiu. izbucneve acum violent. unde. ipoteza Iipscsc sau sum extrem de rare. cu caractcr gotic. pe de o pc care it stiau doar amanat $i nu eliminat. Este. trec Nistrul prin care au locuit si au prosperat 75 de ani teama de huni ii vad intr-o noapte cu tuna (foarte probabil Ia Tiraspol. Se citeste clar tru a se alatura maselor gotice conduse de Frithigern sau in scrierea runica. iar urmat pe Frithigern. In fata pericolului hunic.. Athanaric cu restul interprcta in asa fel. indicatA de un text. la parte dintre ostrogoti.. In felul acesta o indelungata ii incalcita disputa bila solutie este aceasta din urma. Alaviv. astfel. Inca din anul 377. care an fost folosite ca argument. $i cel proroman nici un motiv sa se admits o localizare in Banat. ologic. deci 5i in sud-estul Transilvaniei.gonind de aici pe sarmati». S-a dovedit astfel ca refugiul Cauca land (Caucalandensis locus) in care s-au retras gotilor a fost in Podivil Central Moldovenesc si ca vizigotii Iui Athanaric a fost $i este incA disputata. fie pentru prada. printre care mai sustinute sunt nu sunt altceva decat valuri de pamant ale anti urine se doua: cea care situeazA Caucalandul in Banat $i cea care mai pAstreaza gi astazi pe marl distante Intre localitatile it cautA in Muntii Buzaului. Cea mai proba- Prutului.000 de oameni. curand $i allele.

ro . Sterna Bassarabilor www.dacoromanica.

ro . Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei C. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA IV. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati VIII.PARTEA IV EPOCA VIETII DE STAT LA URMASII PROVINCIALILOR ROMANI DIN TRANSDANUBIA SI DACIA A. Transilvania si Banatul sub regii arpadieni IX. Starostia Sipenitului VI.dacoromanica. IN TRANSDANUBIA APUSEANA I. Unirea Vlahiilor muntene sub sceptrul Basarabilor M. Romaniile sau Vlablile din Carpati II. Domnia voievodului Alexandru Basarab si intemeierea mitropoliei Ungro-Vlahiei B. Descalecarea principatului Moldovei V. DACIILE VII. Viata rominilor din Transilvania si Banat sub regii Ungariei www.

Aceeasi din Carpati. occidental. fiindca imperiul roman intariti de imparatii bizantini. si recucerire a Transdanubiei si Dade! si de ducele Ramuno din Tara Vlahilor . francezi. castigati pentru politica si in Cantecul Nibelungilor in care se spune ca la ei si obligati la servicli militare in schimbul nunta. iar pietrcle in vaile raurilor de munte si in locuri greu acce- raman. judetelor Romanati sau Vlasca. cum le ziceau provincial!! daco-romani au ramas la vetrele for strainii. Voievodatul lui Litovoi si Tara Severinului 3. iar autohtonii s-au nite de la stramosii for firesti. Continuitatea traditiilor politice romano-bizantine 2. bar prin asimi. In scrisoarea sa din lipsit din zilele imparatului Constantin cel 1345. ca o parte care apartinuse impe. decal midi Romanii sau Vlahii. traiau multi olachi roman!. unde traiau duper legile si obiceiurile for s-au abatut asupra populatiei bastinase din mostenite de la roman!. Nu este deci nici o mirare dada larea si absorbirea elementelor slave migra. si-au pastrat limba si legea moste.-.Rcununo realipire a acestor provincii la Romania n-au Herzoge uzdr Walchenland. precum s-a puterea si vitalitatea for etnica. inlocuit mai tarziu. daco-romanii din Trans- danubia s-au putut constitui sub barbari in Poate ca nici intr-o alts parte a Europei judecii (judices. numit romani. for Romania. numele gentilic de riului roman. numele de romani s-a pastrat numai de latirtii toare dadura cea mai stralucita dovada despre din Carpati. apele s-au erau considerate ca parti dezlipite din tara cea scurs si populatia indigena a ramas neclintita mare a romanilor. Tarile for de din- din masivele Carpatilor. cu imparatul Romulus Augustus Inca la 476. IN TRANSDANUBIA APUSEANA Capitolul I ROMANIILE SAU VLAHIILE DIN CARPATI 1. rasarit sau a Romaniei. respectul Povestire pe scurt despre domnia Moldovei de cuvenit. adica din Romania. care ramasesera. din Carpati. ce navalisera face mentiune cronica anonima intitulata: asupra provincialilor daco-romani. In constiinta for acestea talazurile navalitorilor s-au potolit. bizantinii nu vedeau decat regi apropiere a numelor Roman si Vlahata o gasim clientelari ai Romaniei. adica. Legiunile romane. La celelalte natiuni cum li s-a mai zis mai tarziu si de a numi tam neolatine ca bunaoara la italieni. papa Clementie al V-lea arata ea in Dada Mare pans in cele ale imparatului Manuel transilvaneana si in Transdanubia munteana Comnenul. catre nu s-a adeverit mai bine ca in Transdanubia si sfarsitul mileniului I. spanioli si portughezi. In credinta aceasta. Romania din apus disparuse cetasera de a afirma cu arma in mans drep. Ei n-au incetat vazut. Ca eroi anonimi panii sangeroase la Dunare si au fortat de ai acestor midi taxi romanesti sau vlahice erau nenumarate on trecerea marelui fluviu pentru considerati legendarii Roman si Vlahata de care a impune semintiilor barbare. Teritoriile acestea in aceste tan valurile nenumaratelor semintii bar.dacoromanica. cum se in sediile ei strabune. In curs de mai bine de o mie dc ani sibile. au dus cam.ro . sub suprematia imperiului roman de nici o clips de a se considera romani sau vlahi. nu erau deci In toata epoca navalirilor barbare. latineste terrae. prin termenul slay kneaz) Dada zicatoarea ea apa trece. ca si stancile de granit mai numea imperiul bizantin. coace de Dunare. Mid incercari de sa participe. lui Etzel cu frumoasa Krirnhilda vor vent unor stipendii anuale. In aceste Romanii s-a pastrat strabune. amintirea vechii Rome. turile for de suprematie asupra Transdanubiei Amintirea acestor vechi Romanii sau si Dade!. Continuitatea traditiilor politice Sub inalta protectie a imparatilor din romano-bizantine Constantinopol. care nu in. intre multi alti principi strain!. Dar tori.Ion Nistor A. erau mereu romani a disparut. amenintand-o cu nimicirea etnica. romanii be numeau bare. In capeteniile barbare de la Dunare si cand s-a inceput tara rnoldoveneasca. deopotriva cu Vlahii s-a pastrat pand astazi in numele ostirile bizantine de mai tarziu. Vlah la voievodului Seneslau 1. care traiau in largul lor. 134 www.

calugari predicatori din ordinul barbari si sa-si organizeze ducatele sau lank dominicanilor pentru a predica multimii crezul lor proprii. cum transierint per (1205 . care intetira mereu.201) car. La acestea Numele localitatii pare sa stea in lega- se adauga si versurile din epopeea Nibelurugilor. Pentru localizarea aceasta militcaza De aceea. incredintand ca islandeza a lui Snorri Sturleson de la apararea ei credinciosului sau Luca. in Transdanubia. ii sill sa amintesc de Wlachenland.castra Severiana. cad tatarii ca si turdi numeau asupra hinterlandului oltean si sa aduca sub pe vlahi.ro . traducerea germana a termenului Terra Severinul venea la sud si nicidecum la nord de Blaccorum. Voievodatul lui Litovoi si Tara cea mai veche mentiune documentary despre Severinului Tara Vlahilor . adica in lV-lea. De aceea.quod multum timisan. de unde romanescul seavar - Blakumannalculd unde se gasesc pi pecenegi. Acestia erau Hind infrant. in vedere operatiilor militare contra cumanilor. de numeroase semintii . la 1237. dezlantui o ofensiva foarte puternica mentine si cu ocazia innoirii privilegiului din contra cumanilor. colonic si construise acolo asa numitul castru jie germane.pe ajungem la concluzia ca cel mai tarziu in se. care. de dincoace Si de dincolo de Olt.multitudo gentium . 1231 aparc in marturiile timpului ca ban al trata in cronica persana a lui Fazel-el-Raschid Severinului . regele Bela arata caror intemeietori gasira personificarea lor in curies papale ca Tara Severinului. Nici de un cap de pod bulgar la a fost identificata cu Romania bizantina. Mentiunea aceasta se aunaniei. care pe nedrept apezarile lor. Urmasul regelui Andrei. adica Tara Vlahilor. In anul urmator. care la inceputul secolului al XIII-lea si alta inregis. flul sau Bela al vaneana. nu pare intemeiata. chemand in ajutor ordinul anul 1222. la 1240 hanul de bulgari. find numai figurile legendare ale fratilor Roman pi Vlahata. In fruntea Vlahiei Negre se gasea ascultarea sa si pe voievozii si pe cnejii roman! ducele Mischeslav. cetatea medievala a Severinului n-a fost cladita lea. adica mici Romanii sau Vtahii. una cuprinsa in croni. Litovoi si Seneslau si cnejii loan pi Farcas pe Versurile din Cantecul Nibelungilor care. Ea era vecina si contra cumanilor porni concomitent din Tara cu Tara Secuilor. Atacul intampind oarecari dificultati. cand atacurile cumanilor pi ale bulgarilor se Regele incredinta cavalerilor Tara Barsei. in cursul (192 . Primul punct de reazem ocupat se putea invecina cu Tara Secuilor din rasarit.terra Blaccorum .2 ceea ce indica ca ea trebuia rsei pi din Dada tirnisarui de la Orsova prin sa se extinda pi la sud de Tara Barsei pentru a Portile de Fier. tatarilor Budzek. ale catolic. Andrei at II-lea al Ungariel din anul 1211. Iflak. marcd de granites sau banat.o gasim in privilegiul acordat ordinului teutonic de regelc Pe la inceputul secolului al XIII-lea. terra de Zeurino. prin care aceptia mai active a granitelor de rasarit ale Banatului puteau trece Para a plati vama . prin situatia sa dominants la iepirea Dunarii legiul de la 1211 trebule cautata dincoace de din Cazane. de curand cuprinsa de el.1235) care isi insusise titlul de rege al terrain Blaccorum. ridicase Drobeta la rangul de secolului al XII-lea. severian . Istoria Romanilor Dupes actele cunoscute pans in prezent. per. ci de Cavalerii loaniti. regele o numi Tara Severinului - sand si germana cu privire la Terra Blaccorum. 2.Luca Bano de Sevrei. Localizarea pe teren a Tarii Vlahice teutonic caruia ii cedase Tara Barsei.dacoromanica. plateasca cuvenitul tribut de vasalitate. Cronica persarui arata ca. fiindca Campania a avut loc la sfarsitul secolului al XI.:. incerca sa extinda suprematia sa Vlahia-Neagrei. Cara-Oulag si Wlachenland. vantul de miazanoapte. care. supunandu-i autoritatii sale. avea o mare importanta strategica Carpati.nordic. credein ca terra Blaccorum din privi. nordul Dunarii nu poate fi vorba. Regiunea aceasta era locuita Blakumennland. de la inceputul secolului al XIV -lea. In scopul acesta regele Andrei al II-lea tributum debeant persolvere. regele se grabs sa organizeze acolo o cloud marturii narative. care se impotrivise tatarilor. Termenul de Bleslaurtannaland nu este decat intrucat pentru semintiile slavone din Dacia. din diverse cantecc de vile. de unguri in Dada Olteartd era Severinul. inaintasii lor. trecu muntii in Cara Ou lag. papa Grigore al X1-lea dorea sa be colul al X-lea romanii sau vlahii din Banat si din castige pentru biserica catolica trimitand . Infmrcarea de a Islandezul Sturleson aminteste despre deriva toponimicul Severin din slavonescul campania imparatului Alexie Comnenul in sever . nu apartinea insa 135 www. Tara Conjugand deci marturia documentary din stapanita de aceste cdpetenii autohtone ca pi de 1211 cu cele narative din sursa islandeza. pornind din Dacia transil. adica Tara Vlahilor. tura cu numele imparatului Septimius Sevens care s-a inchegat dupes cum se stie. s-a simtit nevoia unei aparari era vecina cu Tara Vlahilor.in Transdanubia ajunsera sa se emancipeze de terra Ceurin .

excepta insa tara voievo- Granitele de rasarit ale banatului de dului Litovoi. Ele ajungeau Lytuoy vaivodae. In scopul acesta. ale Iar cand inversunarea atacurilor carui tendinte intampinara serioase dificultati. Interesant este faptul ca si tara voievo- si Oltenia intreaga cu cele cinci judete ale ei. iar elm-jell primeau din ajutorul Cavalerilor Ioaniti. rineni aveau la indemana for o puternica orga. ei ajunsera la o ordinul teutonic.deci un regele toate pentru sine.1246.. foloasele si slujbele din Tara muntii si toate celelalte dependinte . haporturile politice ale ducelui Litovoi rezistenta hanului de Severin . dintr-un cnezat. 136 www. De asemenea. sateni-rustici .cuprindca toate veniturile.aurea bulla . un adevarat aparat belic . Ungariei erau deosebite. Jumatate din Cara de Severin . Bezerembam al cronicii persane a lui Fazel ducatul lui Litovoi s-a numit Tara Litovoi - Ullah-Raschid Cronica aceasta spune ca la terra Lituoy. urrnand pilda parintelui sau Ohrida. de la ducele Bernard al II. Severinului cu muntii aferenti Tezaurul de monede medievale si cu toate dependintele impreuna cu cnezatele descoperite de curand la Craiova cuprinde lui loan si Farcas pang la rain Olt" . La 1246. poalele Carpatilor. care ar putea fi identificat cu faimosul si a cnejilor loan si Farcas. cumane si bulgare devenise si mai apriga. economics si sociala destul de be oferi regele Bela al IV-lea prin hrisovul din inaintata. pe care o lass romemilor sa o Severin le cunoastem din bula de aur a regelui stapaneasca ca mai inainte . o tara se gasea in stransa legatura cu regatul parte din judetul Hunedoara cu Tara Hategului ungar.sau hristovul regal arata ea apare ca vasal supus regelui. adica dintr-o judetie.3. lea facea mereu ape' in luptele sale contra bar. quam Olachis relinquimus. Dupa capetenia sa. care la 1211 chemase in ajutor schiturile si manastirile tor. Prezenta acestor mo.terra de Zeurino . formatiuni politice din Tara Severinului. pe langa indicatiile geografice. incredinta ioanitilor Tara Severinului impreuna cum s-a incercat.maiores terrae .usque ad fluvium Olth. voievozii si cnejii seve. In 1240.excepta terra Bela al IV-lea din 1 iunie 1247. Romani' severineni aveau bisericile. Bula de prout idem hactenus tennerunt. ci si cu alte pretioase informatii politice asupra adminis- tan mai indepartate.dacoromanica. pescuit si caci hinterlandul de la deal si de la munte se cresterea vitelor.terra Harzog . dului Litovoi apare sub denumirea de cnezat - Apararea unui teritoriu asa de intins impunea terra kenezatus Lytuy vaivodae .unde infranse Lituoy". Din cuprinsul lui sese acolo de mult diferentierea in close sociale. se cumanilor a caror suprematie ajungea pana la aminteste chiar de un episcop al Severinului . privire la centrele administrative ale celor patru apparatus bellicus -. la care regele Bela al IV.din agricultura. Hrisovul regal din 2 iulie 1247.cwn Severinului si be rezerva regele pentru sine si Alpibus ad ipsam terrain pertinentibus et aliis numai a doua jumatate o ingadui ordinului. pana la Olt . Nu putem sti unde isi aveau resedintele barilor navalitori.Terra d'Ilaote . tibus et alliis attinentibus partes cum cnezatis lea al Carintiei.totam ter pfenigi de argint de la arhiepiscopii de Salzburg ram de Zeurino cum Alpibus ad ipsum pertinen- din anii 1147 .ceea ce lass populatiei indigene obligati' militare foarte sa inteleaga ca si voievodatul s-a dezvoltat grele. Andrei al II-lea. attinentis omnibus. 1247 "toatd Tara. bus loanni et Farcasii. precum si de la alti potentati Ioannis et Fracasi usque ad fluviwn Olth. dar mai ales impotriva for voievodul Litovoi si cnejii loan si Farcas. Litovoi aur . apuseni din acea epoca. in redactia papal& a hrisovului s-a 1241 o hoards tatareasca patrunse in Tara scris din greseala "terra Litua" in loc de "terra Severinului . Astfel.ro . si merciale nu numai cu t. Astfel viata culturala. oferindu-i Tara Ba" rsei. Regele Bela al IV-lea ldentificarea lui Bezerembam cu Basaraba-ban. lea.Bezerembam . care la nede in Tara Severinului denota ca populatia 1251 primi si cofirmarea papei Inochentie al IV- local& din acea vreme intretinea raporturi co. cu numele Grigore. este lipsita de once temei cu cnezatele lui loan si Farcas . se produ. si ale cnjeilor loan si Farcas fats de regele deschizandu-si drumul spre Dunare. episcopus Zeurinensis. regele Ungariei se vazu nevoit sa recurga la sedcii ortodoxe. tratiei din Tara Severinului. pe care la 1247 ii vechime hirotonia canonica de la mitropolia din chema la Dunare. vedem ca autoritatea banului de Severin nu se Pe langa nobili . ban de Severin era gasea sub stapanirea voievodului roman Litovoi Os/u. Ion Nistor nici unei dioceze existente. Populatia romaneasca apartinea bi.traiau acolo extindea decat asupra regiunii de la Dunare.ile vecine. Hrisovul nu ne da nici o indicatie cu nizatie militara. o indicatie ca aceasta vast teritoriu care cuprindea judetul Severin. cuprinde. Intre aceste atinente se Veniturile din Tara Hategului si be rezerva gasea si tara Hategului .cum kenezati- istoric.

vechea Sucidava. unde inflorea pescui. si din material brut adus din regiunea start- ta ca una din cele mai vechi localitati. 0 alts unei capele crestine zidita cu material roman localitate amintita in privilegiul ioanitilor este din caramida si piatra. La 1264. Banul Laurentius. arme si echipament. cnezatul lui loan in Do lj car eel dina publics de la Turnu Severin au scos la al lui Parcas in Valcea. Nu este insa exclus ca la aceastA maestrul Ordinului Ioanitilor. In tru bravura sa cu trei mosii in banatul sau. Intre daramaturile vechil cetati s-au intr-un pardias de la poalele Retezatului nu se descoperit tevi de push.maiores ter. lupta pentru supre- este obisnuit .ut Danubius fortaleciis muniretur".dacoromanica.sau simplu "banates".zice regele jii olteni. Severinului. de care coasa a Cazanelor. sa dea curs invi. matia politica asupra Tariff Severinului. cavalerilor ioaniti. afrthn ca intre combatanti se dovedeste ca asemenea ban! au conti-nuat sa gaseau si multi roman!. Banul Mikud fu rasplatit de rege pen- localnicii ii numeau in limba for simplu ban!. taxele vamale erau fixate in ban!. era firesc ca ei sa fl erau Inca neexploatate in acea vreme.ra- gaseau in Gorj. devastassent. Pzemysl banates denarii . i-am asezat in millocul regatului pentru luandu-le prada si facAnd multi prizonieri din- apdrarea castrelor ce facem sa i le zideascd de-a tre ei. precum si turnul cetatii Celeiul. batalie sa fi luat parte si voievozi si cneji din tatiei regelui Bela si sa vines in ajutorul Maramures. ban de Severin era Mikud. cu Constructia cetatii se datoreste. pinteni. se pare ca voievodatele lui Litovoi se Sapaturile recente ce s-au facut in E. piroane etc. a caror combativitate sI vitejie Ungariei. pe care-i spanzura pe malul Dunarii in lungul Duneirii. la care lucru neamul nostru nu vazul tuturor. care se care participa la batalia de la Kroissenbrunn bateau pc timpul arpadienilor in Banat . impreund cu Tara Hategului. acordat brasove. izbucnise cu mult inainte. ii batu si-i alunga peste Dunare. construit cetatea Severinului. Severinului erau fares indoiala denarii. Populatia Tarn Severinului cu cnezatele topoare. asezat pe Dunare. pentru cesiunea Teirii Severinului catre Ordinul Urmasul lui Mikud in bania Severinului loanitilor ar fl ramas liters moarta si ca membrii ajunse maestrul Laurentius. nduri ca este o sigurantd pentru not si pentru precum arata cronica notarului anonim al toatei Europa ca Dundrea set fie inteiritcl cu regelui Bela al IV-lea.cu satenii si agricultorii si cu pacurarii.banatum de Zeurino hostiliter dadusera urmare chemarii sale.mentionate in hrisovul regal. distinsese in lupta contra bulgarilor ce navali- tune directs a regelui Bela. Instalarea ungurilor in Banatul de 137 www. Centrul administrativ al iveala ruinele cetatii medievale care fusese con- Tarii Hategului se gasea de buns seams in struitA din materialul constructiilor antice. Dupes localitatea Celei de pe paraul Procruia. care completau Tani Romanesti. construit in trei etaje din piatra brutes de rau si mai sus de gura Oltului. De altfel. bulgari de bronz. un afluent al Jiului. care in felul acesta se prezin. legate cu var si nisip. (iulie 1260) contra regelui Bohemiei. ea servea exclusiv scopurilor militare. ceea ce acestei bateau. de stances. care transportau sarea ii infatisa papei ca pe adevaratii constructori ai din partile Daciei transilvanene la Dunare.ro . S-a crezut multa vreme ca actul regal erau bine cunoscute. pe care regele indraznetii ei cdrdusi. rae . potcoave. ghiulele de piatra. dupes toata bisericile for construite din lemn si piatra si cu probabilitatea. dintre ts cad asa au chibzuit ai nostri in repetate bulgari si unguri.gens nostra ad hoc editerit insul. Mai putin probabila pare identificarea cu inchisa intr-o dubla incinta de ziduri. regele acestui ordin n-ar fl dat urmare invitatiel rasplati senriciile banului Laurentius care se regale. raportul regelui Ottokar catre papa asupra nilor. pc care Ottokar. papa indemna pe Rembald. foi de arc. intrucat Severin. ajutat de cne- "Pe unit dintre acesti frati . Monedele care circulau in Tara La 1260. era cea mai Absenta pieselor de arta dovedeste ca cetatea veche organizatie politica romaneasca cu era lipsita de once lux si podoaba feudala si ca judecii ei. Acestia erau ulahii de fie batuti si in partea Banatului incorporate suo steagurile banului Mikud. de fier. Impotriva acestei pared se ridica o mar. S-au descoperit ruinele face mentiune istoria in acele part!. contingentele cnejilor roman! din Tara La 1248. sale. Din privilegiul comercial din 1383. cu peitura conducettoare . land puteau dezvolta pescadile . fortarete .piscationes pisci. cute si diferite franturi de nae . ce se vechiul turn noua asezare s-a numit Turnu- varsa in Tismana. Cetatea era tul. care la 1254 aduce sera in banatul de Severin al-I devastasera in la cunostinta papei Inocentiu ca ioanitii lung si-n lat . dar localitatea Hateg. cetatilor de la Dunare si cum Tara Severinului fiindca zacamintele de sare de la Ocnele Mari fusese cedata ioanitilor. Istoria Romanilor Totusi.

tot ce s-a sustinut in legatura cu aceasta tara. dandu-si grija sau Bdrbat cazu in captivitate . voievodul Severinului. excepta terra pro se occuparet. insotit de fratii sai Cumania toate veniturile §i foloasele. statea Petru. sale . Vlahia voievodului Seneslau Farcas.1272) arata ca ginerele sau. Pentru apararea Tarn face mentiune de "Tara nurnitei Louistea de la Severinului regele fu nevoit sa poarte cinci apa Lotrului care se varsd in OW. confirmata in 1250 si drept uzurpari si de aceea el incerca mai intai de papa Inochentie al IV-lea. iar la rasarit granita era miscatoare. unei expeditii de pedeapsa. in numele raului Suetislau at Bulgariei devastase Tara Barbat. mosesti.Ion Nistor Severin si chemarea cavalerilor ioaniti in ajutor pentru libertatea si neatarnarea mosses stra- cu ingaduinta papei arata ca. cade de la sine se distinse banul Paulus. Tara lea reusise sa -si impuna suprematia asupra Hategului se desprinse de Tara Severinului pen- Tadi Severinului. infrangerea rezistentei romanilor. iar fratele burguri si de a atrage colonisti.cum din acestea.ro .tributum nostrum in partibus eis. fruntea ca'ruia. o desprindem din bula de our a regelui Bela at vite de regele Ladislau at IV-lea (1272 . luptele cu tru a fi constituita intr-un comitat aparte. Prin hrisovul pe cale pasnica sa determine pe Litovoi la acesta. plecat pe Litovoi sa renunte la teritoriile ocu. precum se crede.rustici . invingatorul lui Litovoi. Litouoi isi ordinul primi ingaduinta de a ridica cetdti sau gasl moartca pc campul de lupta. Dar vazand ca avertismentele toata Cumania de la Olt si Alpii Transilvaniei. . la cornitelui Petru. afara de tara lui Seneslau.din Dada raportul sau ca pentru eliberarea lui Barbat Transilvaneana de once conditie si natiune ar must sa stoarca o sums considerabila de bani fl acestia. care era Gheorghe. Buzau. In anumite acte din 1233 si 1265 se rabilite devastasset. arata ca strabatuta. voievozilor roman! morti pe campul de onoare Campulung este mentionat la 1300. regele incredinta ordinului ioanitilor restituirea lor. in bulgarii continuara sub banii Ugrinus.dacoromanica. din una cum fratibus suis. Bata lia s-a dat de voievodatul lui Seneslau insa numai jumatate ainbele parti cu mare inversunare . cuprindea vasta regiune munteana de la dem nobis fuit restauratum. quam eidem 1279 pe magistratul Gheorghe cu organizarea reliquimus prout iidem hactenus tennerunt.restaurand astfel tributul sau in rezulta deci ca voievodatul lui Seneslau4 acele parti . iar "cas- 138 www. cealalta jumatate ramanand sa se surnmo opere pugnando . regele Stefan at Hategului.aliquam partem ultra Alpes existentem si pane acum . In tot tim- graba aparatul sau "belie" si porni cu barba tie pul acesta cavalerii urmau sa incaseze din in calea navalitorului regal.interfecit ipsu si silinta sa populeze tara. atunci regele insarcina in Szeneslai Vaiuoda Olachorum. romanilor de a-si afirma drepturile de ajungand cu timpul pans la raurile Ialomita. impreuna cu Tara Hategului. Magi strul rasarit de Olt si de la sud de Carpati.1290) IV-lea din 2 iunie 1247. Capitala voievodatului Litovoi inaugureaza in felul acesta eroic seria se gasea probabil la Campulung sau la Arges. comitele Alexandru si Pariah. voievodul vlahilor. se lichida incercarea Dunare. Litovoi concentra in lied se facu pe termen de 25 de an!. In continuare. regele arata in din partea regelui sdteni .3 Angajarea ungurilor in luptele grele cu bulgarii dadu prilej voievodului Litovoi de a ingloba in tinutul sau cnezatele lui loan si 3. s-a dovedit un fals. Dupe infrangerea lui Litovoi. care depindea direct de regele Ungariei si de a Cea mai veche mentiune documentary cuprinde si vaste teritorii din Banatul cu privire la tara lui Seneslau. Cu toate acestea. La 1270.si s-a terminat cu incaseze pe socoteala regelui. pe care o lass acestora ca sa o stapaneasca ca pate . pans sub zidurile cetatii ridicatc vlahilor . care aminteste si de actele necontenitelor for agresiuni. Aceste ocupari teritoriale erau pri." de Arge*. In Cumania. Era oprit insa cava- et fratrem suum nomine Barbath captivabit et lerilor sa primeasca fard autorizatie speciala nobis adduxit. Spre miazAzi Tara Vlahilor izbutise sa-1 prinda pe Barbat cu ajutorul sau Tara Roma!" leascd se extindea pana. Dar cum razboaie cu bulgarii pentru a pune stavila actul din 1311. tarul nastreaza.non modicam quantitatem preccuniae fecimus Din cuprinsul acestui pretios hrisov exlorgnere .nullis admonistationibus nu 1-au indu. In luptele acestea anterioare. in 1276. stapanire asupra intregii Tari a Severinului. Astfel. Concesiuna teritoriala fats de cavalerii ospita- In fata primejdiei. regele Bela al IV.terra Szeneslai Vaiuodae Olachorum - de ioaniti. Amintirea voievodului Barbat se V -lea (1270 . Severinului .totam Cumaniam.terra nostrum de Zeurino mise. Milcov si Siret.

vede ca dupa restaurarea taratului bulgar la Nu cunoastem anul cand a murit Seneslau. In continuare. cu Vlahia porturi de sare din Dada transilvaneana spre Neagrd . In hrisov se si numele voievodului roman. cronica aminte$e ca rae . la cererea acestora. din care cauza face mentiune de biserici construite si in con. Istoria Romanilor trul" Argewlui la 1330. era inconjurat de mai marii tarii . Din nefericire insa. pre- ad iniurias propulecuidas quae ad extraneis tendentul Otton fusese escortat dincolo de inferentur cum aparatu bellico asistere. adica ceea ce presupune o grija deosebita pentru aceea de a primi la sine pe nefericitul pre- pastorit si pentru cresterea vitelor. in armata a voievozilor vlahi cu care erau datori frunte cu voievodul Daciei transilvanene. Dunare suprematia bizantina asupra Trans.care se ridicasera prin meritele for per. trecuse asupra Tihomir sau Tugomir . principelui Ion Basarab.Cara Ou lag .majores ter. cu Cumania. Agricultura. Viata bisericeasca sa. putem deduce Viata economics depasise de mult greutatile din intar' nplarea aceasta ca ducele romanilor se primelor inceputuri.din 1240.Thocomerius. Se pare ca tendent la tronul Ungariei si de a-I tine in in vremea aceea ocnele de sare din inchisoare. Din contextul privilegiului acordat ioanitilor se Cronica rimata a lui Ottokar din Stiria vede Ca voievodatul lui Seneslau din Muntenia. Se voievozilor din Tara Romaneasca sau Vlahia. cazuse bolnav. De aceea. daca i s-a putut incredinta o misiune se percepeau era si impozitul pentru pawni. cad nu degeaba isi asumase bula papala din 1332 it arata ca tats al regele Bela. pe care o regelui Ungariei. 4v ii. urma stingerii dinastiei Arpazilor (1301). patura boiereasca se diferentiase de nedreapta de a tine in inchisoare un principe paturile largi ale romanilor sau mosnenilor. nefericitul ca si voievodatul lui Litovoi din Oltenia aveau o candidat la tronul Ungariei. padure .hin caber den Wald . sa sara in ajutorul cavalerilor in apararea tarii Ladislav Apor si incredintat spre paza voievo- . piscicultura bucura de mare autoritate in ochii contempo- si moraritul erau in floare. Voievodul munti". Cronica arata ca. impreuna constituise populatia autohtona a principele Otton fu pus in libertate. el se putu intoarce teafar in patria de asimilare a elementelor slavone sau scheice un puternic suport etnic.si dat in puterea Vechimea evolutiei politice rezulta pi din faptul romanilor . cronica nu ne mai arata avea si ea o indelungata evolutie. astfel ca Din faptul ca regele Bela isi rezerva marea opera istorica de a curati Transdanubia jumatate din veniturile si foloasele din voievo. ce prinse in urma unui indelungat proces dupd un an. insa. cad in voievodatului lui Seneslau ingaduie identifi. documentul din 1247 se pomeneste de trans- carea lui Terra Blaccorum din 1211. sau fiul structie . Este probabila si luptele si zbuciumarile voievodului Seneslau apropierea dintre principii Micherslav si pentru largirea granitelor voievodatului sau. Urmasul sau a fost dupa toata probabilitatea danubiei. Inca din sai ca o pedeapsa cereasca pentru fapta sa vechime. 139 www. nu putem sti daca acesta era Tugomir. adica in Tara Romaneascd. Bulgaria si Grecia. la 1233. sau Basarab. Seneslau si se poate ca sub aceste doua nume Nu incape insa nici o indoiala ca asemenea sa se ascunda una si aceea*ipersoana istorica.quod memorati vlahi ad defensionen terrae et dului vlahilor la 1307. Intre impozitele ce ranilor. asa de importanta si delicata totodata. ajuns vacant in indelungata dezvoltare politica in urma lor. astfel ca. principele Otto de Bavaria.den Walachen in it gewalt. Asezarea geografica a Transdanubia nu erau Inca exploatate. arata ca. de cumani si tatari §i de a o castiga pentru cul- datul lui Seneslau rezulta ca acesta se gasea in tura §i civilizatia cresting ramasese rezervata raport de vasalitate fats de regele Ungariei. In marturiile tim- Blalcumannland a cronicii si Wlachenland din pului nu mai gasim nici o mentiune despre epopeea Nibelungilor.rustici . fu- caci altfel nu ar fi putut fi vorba de forta sese lust prizonier de catre adversarii sai. indata dupa aceea voievodul Tad! Romanesti sonale deasupra multimii satenilor . numita si Cumania.dacoromanica. In once caz.ro . Utlul de rege at Cumaniei. ca in voievodatele romane0 se produ-sese de Precizarea "peste padure" insemna "peste multa vreme diferentierea sociala.ecclesiae constructe et construendae. care nevinovat. lupte si frarnantar' vor fi avut loc. ceea ce fu interpretat de supu0 care constituiau temelia tarii.

foloasele si slujbele jilor si voievozilor mijloacele materiale necesare tarilor lor. romanii din Transdanubia acolo acest sistem politic isi deschisese drumul munteand erau constituiti politiceste in in Bulgaria. Sistemul feudal fu Litovoi si Seneslau de pe ambele maluri ale intdrit in Ungaria sub regii angevini. pentru Domnul performanta istorica. Fireste ca raporturile de vasalitate. catre conducatorii Cruciadei a IV-a (1204) si de pe la anul 1300. Ostirea si dregatoriile 6. Cancelaria domneasca si limba ei oficiala 7. in 1247 avea fireste anumite indatoriri fata de seniorul biserici cladite si altele in constructie. ca de altfel adica ai Transdanubiet 140 www. Sistemul feudal din Vlahiile muntene sud-estul Europei prin crearea irnperiului latin5 din Constantinopol si a regatului de Salonic de Din constatdrile de mai sus rezultd ca. lea. Domn a toata Tara Romiineasca si legenda descalecatului din Amiss si Fagaras 3. Voievodul Basaraba. precum arata organi. trebuia sa intre impdratii bizantini. targurile si satele 9. Mai erau de bund seams Inca si alte domnie se intemeia in Ungaria. de care duceau mare Astfel. intr-un anumit raport de vasalitate fata de care se substituiserd celor din secolul al XIII. Formatiunile acestea politice aveau trage acestui sistem politic dominant in Wile la sfarsitul sccolului al XIII-lea o indelungatd din vecindtatea lor. Raporturile de vasalitate din vremea class conducatoare desprinsd din masele largi aceea inlocuiau diversele pacte de amicitie si ale populatiei rurale autohtone si cu o veche de neagresiune din timpurile noastre. dar numele cape. numeroase nuclee politice cu cneji si voievozi unde se dezvoltd foarte repede sub ocrotirea in frunte. care mai inainte erau contra cumanilor si tatarilor. Prin Litovoi si Seneslau datorau regelui Ungariei un contributiile lor. dintre care cele cunoscute erau Arpadienilor cu inclinatii pronuntate spre insti- cnezatele 1W loan sf Farcas si voievodatele lui tutfile politice din apus. sau suzeranul sau care se concretizau in con- Locuitorii munceau ogoarele si-si macinau cursul militar in caz de rdzboi sau in plata grail in mod: ei se indeletniceau cu pdstoritul unui tribut. Ctitoriile voievodului Basaraba si sfarsitul glorioasei sale domnii Sistemul feudal din apus patrunsese in 1. ei puneau la indemand cne.Ion Nistor Capitolul II UNIREA VLAHIILOR MUNTENE SUB SCEPTRUL BASARABILOR 1.ro . ca si in Franta "tad romdnesti" sau Vlahii. unei tart mai mid era o necesitate si o asigu- zarea lor milliard cu ostiri nationale pentru rare de a fi vasalul unui rege sau imparat mai apararea tar!! si infruntarea nedreptdtilor. cu o puternic. insusindu-si titlul de regi ai Cumaniei. tribut anual din veniturile. Judetele. Sistemul feudal din Vlahiile muntene 2. Sterna Tariff Rominesti si insemnele domniei 8. inasprirea relatiilor cu Ungaria si batitlia de la Posada 4. Vasalul organizatie bisericeascd. avand Inca. camuflat uncoil sub forma mai si cu pescuitul in baltile Dundrii si in iazurile benigna de daruri obligatorii mai mult sau mai din interior. putin jignitoare.ului. in Serbia si in Ungaria medievald. furl si indeosebi de sane. suzeranul care it chemase in Tara Severin. Si chiar Ordinul Ioanitilor.dacoromanica. Extinderea granitelor muntene asupra partilor tataristi si organizarea interns 5. a cdror Oltului. far mai apoi regii Ungariei. De altfel. Ei faceau transporturile de mar. si Neapole pe sistemul feudal. Nici voievozii teniilor lor nu be gasim insemnate in marturfile roman! din Transdanubia nu se puturd sus- timpului. am putut vedea ca voievozi! nevoie populatiile de dincolo de Dundre. la care pentru intretinerea ostirii si plata tributului regele Bela facuse apel pentru a-1 ajuta in lupta catre puterea suzerand.

Dar atorul acestei opere politice rezultata pi din Litouoi find infrant.ro . Bozorad. Domn a toata Asupra origin!! numelui Basarabd Tara Romaneascii si legenda descaleca. istorica a fondatorului voievodatului Tarii pea nici o indoiala ca intre timp toate aceste Romanesti. Dar indata ce supunerea de bunavoie sub sceptrul lui puterea seniorului sau a suzeranului era in Basaraba. In bulele papale si tuirea planurilor politice ale romanilor din in actele care emanau din cancelaria ungara.. care se dovedise cel mai puternic descrestere sau in decadenta. oricare vor fi fost mijloacele drepturile si sa-pi largeasca hotarele tariff. Unele dintre incercarile de Basarabci. care deveni astfel trecut pi mai putin cad in cumpand explicatiile Domn a toata Tara Romaneasca. De situatia aceasta prielnica se folosird Viahia de Sus. aceasta ramane sa fie confirmata de persoane ga Oltului. Voievodul Basarabli.6 Toata atentia sau Ungroulahia. acum. izvoarele nu fac nici o mentiune. decat de marea opera cu drept cuvant. care in ochii dansul Tara ltd Basarabd sau Tara Basa- suzeranului nu erau decat uzurpatii pi sa con. formatiuni politice fusesera incorporate de De interes istoric sunt in 'tarnplarile din Basaraba voievodatului sau. Nu etimologice ale numelor de persoane. urmasul sau Barbat trebui faptul ca tara astfel manta s-a numit dupe sa renunte la cuceririle facute. "Tariff Romanepti" . adica de la Argep si Campulung. Severinului si Transdanubia munteana. sub numele de Zagoroskaja Zemlya. putem constata numai 141 www. de Tara Vlahicd . De competente in aceasta materie. care era bilitatea. vasalul se ridica conducator roman.Vlaskoje Zemlya . voievodatul lui Basaraba apare sub numele de jurarile in timpul luptelor pentru mostenirea Transalpina. pe care it intffinim si mai tarziu la roman!! din Tara Hategului pi Marturiile documentare de la inceputul chiar la cei din partite Ceremusului. vasalul era silit sa adopte o ati. solidare politics a tuturor romanilor din Tara pului si imprejurarilor politice. De un secolului al XIV-lea nu mai amintesc deck de "Vasserabam" se face mentiune in actele ge- un singur voievod al Transalpinei muntene. sau direct tinue a raspunde tributului cuvenit regelui. fiindca nu mai poate inca. ramane fapt istoric Voievodul Litovoi se folosi de lipsa de expe.cum apare ea intr -un Cu mult mai prielnice pentru infa'p. Istoria Romani lor toate conventiile si pactele intre tars pi state nu rezultatul final al acestei marete opere de con- aveau o durata vepnica: ele se acomodau tim. ctunano-tdtard a numelui Barasaba. bine constatat ca el a fost inteme-ietorul rienta a tandrului rege Ladislau pentru a voievodatului toata Tara Romaneasca. Ducatul lui Basaraba numeroaselor nuclee politice in unul singur apare si sub numirea de Vlahia Mare . Pentru cunoastem conditiile in care s-a savarsit lamurirea acestor intamplari merits sa retinem aceasta incorporare.Besarabskaja Zemlya.Terra Blaccorum . pronuntat pana. numelui Basaraba. 2.dar pi sub numele stravechi de Muntenia - Multanska Zemia . prin contopirea mitropoliei Ungroulahlei. si nu altul. si anume Viahia Mare.a actelor poloneze. adica Viahia dinspre Ungaria cercurilor conducatoare era absorbita de pentru a putea fi deosebita de cele trei Vlahii framantarile interne care dainuird mai bine de din Pind. Fats de un se. ducatul lui Basaraba este numit Vlahia politici ai celor do! candidati. Basarabia . Chernati si nechemati au incercat sa explice originea aces- tului din Am las si Fagaras tui nume de persoana. Ungaria pi Dada transil. iar cat priveste pretinsa origine Thocomerius . pe explicatie nu sunt decat departe jocuri de care it arata drept flu al lui Tihomir . cautand sa-pi sporeasca pul de lupta. pe noveze de la 1307. a fost cre- regelui pi a le supune stapanirii sale.din stan. adica tara vaneana erau adanc tulburate de razboiul civil de dincolo de munti. Basarab. Dar. Dar mai curios este fap- anume de succesorii lui Barbat si ai cnejilor tul ca lumea s-a pasionat mai mult de originea Ion Si Farcas. dupe toata proba. care a fost Ion Basarabd. care nu s-au voievodul si cnejii roman! din Tara Severinului. In marturiile bizantine ce se purta cu inversunare de catre partizan!' ins5. Ea a nior puternic. urmasul lui Seneslau in domnia flub lui Tihomir. cuvinte. putut fi realizata fie pe cale pasnica prin tudine de supunere si ascultare. fie prin infrangerea pe cam- cu indarjire contra lui. rabeasca . Numirea de Ungrovlahia a fost roman!! din Vlahiile muntene pentru a-st con. care in traducerea slavona apare tronului Arpadienilor. Maior.Vlahia viabil si de viitor. Bassarat. adoptata pans in prezent in titulatura oficiala a solida situatia politica.Bezorabia .care fusese. exists o literature intreaga. act oficial ungar din 1377. smulge cnezatele romanesti de sub autoritatea Ca Basaraba. Vlahia Micd si 7 ani.dacoromanica. Transdanubia munteana fusesera impre. un nume prea putin mongolic. intrebuintate de Basaraba.

in lupta acestuia contra serrbilor. comitele Salajului. mare. dand pe flica sa Teodora in casa- alizare a traditiei ce s-au facut in timpul din torie principelui Alexandra.d la marginea Dundrii si pond la OIL ducele romanilor se facura in cursul anului Atunci si Basarabestii cu toatd boierimea ce era 1323. sau Litovoi. Se pare ca prin straduinta comitelui Martin meierea Tarii Romanesti in conditii mai putin conflictul de granita fusese intrucatva aplanat. incepurd a autoritatea voievodului roman. el bisericei mare si frumoasd. tarului Mihail. in misiune diplo- ajungand pand la apa Siretului si pand la matica la curtea lui Basaraba. sub porunca lui si numai el sa fie pcste toff wayevodam nostrum transalpinum. Este mai mult ca proba- volevod ce i -au chemat Radu-Negru Vodd. micsorand hinterlan- acolo cu toatet casa lui si cu multime de noroade: dul cetatii unde la 1324 ban era Dionisie. Martin. al Ungariei Carol Robert le considera ca facand zice traditia hind in terra ungureascd un parte din regatul sau. iar affil s-au tins injos. atribuie intemeicrea marelui principat roman legen.Ion Nistor faptul ca traditia noastra 'storied. a intrucat in cursul mai multor ani de-a randul cares talcuire tarzie este evidenta. pentru ade. incerca sa aplaneze conflictul de moasei.ro . devenind din ce in ce tot mai incor- fata noastra o plasmuire tarzie. anumite teritorii pe care noul rege 'rand a fost cursul anilor 6798 . inftsprirea relatiilor cu Ungaria si s-a pastrat in Istoria Tdrii Romanesti de cand bAtilia de la Posada au descdlecat pravoslavnicii crestini. sa darului Negru Vodd. o alts versiune mai veche a cronicii si de aceea Raporturile acestea se inasprira numai el o incorpora intocmai cronicii sale.1290 . zidind curti de piatrd si case domnesti si Constantin Kantacuzen. Basaraba ocupase. inte. fiul si urmasul urma nu pot duce. papistasi. Apadar. in pasim din nou pe cel al realitdtilor istorice. care ar fi desceilecat. Incercarile de reactu. cu bisericei. In scopul acesta. De la prima privire se cunoaste ca avem Woyvodae Tran. la nici un rezultat. Basaraba se incuscrise chiar cu din Tara Romaneasca. de au facut orase diplomatice ale comitelui Martin pe langa si sate pem. idilice decat si le inchipuiau autorii cronicii. romemi. Ungariae consistentibus. s-au sculat cu totii de au vasal al sau. s-au tins sub podgorie. Avand in la 1330. sa ajute la starpirea in fata noastra un mit istoriograftc. care la 1322 face Ord nouet. inchinem. nu este greu de date. Demersurile Braila. "Malta si fru. cronica despre descalecatul Moldovei fusese participand in lupta de la Volbuzo (Kustendil) fixates in scris cu multayreme inainte de cea din 1330. care ne infatiseaza. trimi:tand ducelui au facut oras mare si si-au pus scaun de dom. Regcle considera pe ducele Basaraba ca mai inainte peste Olt. ridicatu-s-au de din banatul Severinului. Si aceasta cu atat mai vartos Cu cat bulgar Mihail. lui Basarab. Voisil ajutor. fireste. Intdi au facut orasul ce-i zic intervenise chiar in conflictul dintre bulgari pi Campulung.s. precum am vazut.salpino.du-se sa fie voievodului sau transalpin . Si de atunci s-a numit de-i zic Tara regclui Ungariei era considerat pi de papa loan Romemeascd". De acolo au descdlecat la Arges si lareisi granita pe cale pasnica. regele tinand seama de puterea pi coboremdu-se pe _apa Deunbovitei. bizantini. sasi si tot felul de oameni si Totusi. el trimitea pe Martin la curtea venit la Radu Voclet Negru. in 1327. Ca vasal al stapOnitor. Constantin nu mai avem nici o stire despre o incordare a Cdpitanul Filipescu nu cunostea pans in 1592 relatiilor dintre voievod si rege. in Transdanubia si ar fi intemeiat aci granitele. care isi vedea astfel amenintate planurile sale 142 www.dacoromanica. ca si inaintasul tars noua. tarul Mihail. mare bil ca regiunea contestata sa fi cuprins si parte herteg de Amlas si Fclgeu-as.7 al XXII-lea care scria. Se pare ca regele Carol Robert nu vedea constatat nazuinta talcuitorilor de a stabili un cu ochi buni puterea si influenta crescanda a paralelism intre descdlecatul Moldovei din vasalului sau transalpin care se simtea destul Maramures si cel al Tdrii Romanesti din Amlas de puternic pentru a sari in ajutorul tarului si Feigeira. asa cum ni 3. necredinciosilor din tarile sale din regatul verirea caruia s-au cautat in zadar puncte de Ungariei in terris tibi subiectis in regno sprijin in marturiile documentare ale timpului. cum amintepte cronicarul nie.ad Basarab. dincoace de nazuinta sa fireasca de a rotunji pi a largi munti. din Am las pi Fagaras. Cresterea reputatiei ducelui flindca traditia se indeparteaza de realitatea Basaraba nu era duper placul regelui Ungariei faptelor bine stabilite prin documente. In 1290. parasind teireurtul miturilor. lar noroadele ce trimise de mai multe on pe credinciosul sau pogordse cu demsul.

ta stramt s-a dat. data cu un atac netpraznic desceircemdu-se din ostasii si caii cei mai sprinteni cddeau sagetati.000 marts de Danciul. noastre. o sangeroasa batalie intre roman' si supun inaltimii noastre regale. "Multimea nenumdratd a vlahilor.ad recuperandum predilectie. iar inainte uncle calea se nouri de sdgeti asupra ostirii unguresti care ldrgea era intdritd in mai multe puncte cu pri. arunca rape preipdstioase. Acestia servira de aproape doua milioane de dinars. Nicolae. si ajunse la Severin. Insusi regele Carol Robert armistitiu.dacoromanica.rustics. regele reac. sa se puns la curent cu plata tributului gele celor cdzuti. din motive binecuvemtate intr-un defileu ingust si stancos. Basaraba le rostogolira neincetat asupra Atunci am incheiat cu numitul Bozorad un ostenilor regal'. si cu alte izbituri amenintdtoare si loviri ucigd- tualiza vechiul conflict de granita. pe un drum care nici nu seici puternic ocupate de cete de oameni inar. nici fugind dezlantuirea urgiei regelui contra lui Basaraba.12 decembrie necunoscutet popoarelor noastre. bire de razboi in suma de 7. Basaraba trimise regelui navalitor tar' ilor for in volevodatul Tara Romarieasca. ei nu se ostirii noastre in felurite chipuri si lovindu-ne puteau urca contra vlahilor pe stdncile de cdineste cu bolovani. inapoi si nici pdsind inainte ci. intingetrulu-si kindle si sdgetile in san- pate. voievodul vlahilor. soli de pace. r eizvreitit si notoriu rival al nostru. iar de acolo inainta prin Tara regelui contra voievodului transalpin fusese Severinului spre cetatea Argesului . corabie. el atrase ostirea regard luat sfatul chibzuit. Doarnne. demdu-si cu viclenie cuvarttu1 cd nu scapa de la moarte ca prin minune. adieutee nica ostire contra necredinciosului notoriu . ci mai curdnd un fel de matt ale nurnitului Bozorad. Ne-am ramasesera in viata. In defileul aces- puternicd si am trecut in Cara sa de peste munti. tci. fiul lui argintceea ce corespundea unei sume de lancu. dupes ce am Prefacandu-se ca fuge. spunand ca il va Carol Robert si principele loan Basaraba ne des urmari pans in vizuina cea mai ascunsa a tarii relatii insusi regele in contextul diplomei sale sale si ca-I va scoate de barbs din barlogul sau. rnisuna in fund. Pornirea fugarul Dionisie. Si nu era chip sal sceipdm. strigemd cdtre creatorul celor pe care o gasim descrisa si ilustratA in asa velzute si nevdzute. unde aseza ban pe uzurpate in dauna coroanei ungare. Acolo inaintand unguri. ne sbatem. In fata vijeliei ce se abatuse asupra lui Basaraba poate si din cauza inglobarii Varii sale. renuntand la stapanirea asupra intre pribegii acestia care gasira ospitalitate la teritoriilor uzurpate si oferindu-i si o despagu- curtea regelui Carol Robert se aflau Dionisie. regele notorium infidelem . unde petrecea cu anumite regiuni de granita . acoperit de se va supune si cd ne va aretta noud si arrnatei scuturile putinilor lui credinciosi care mai noastre un drum sigur de rotors acasd. si dintre dealuri. Stramtorat din toate partile. unde superi- ale tuturor prelatilor si baronilor si ale tuturor oritatea numerical a ostirii ungare nu mai fruntasilor regatului nostru am culunat o armatet putea fi regelui de niciun folos. inceilcat terra si hotarele regatului. am inceput sd suferim blocurilor de stances. find stremsi ca intr-un tentiile teritoriale ale regelui avu drept urmare cleste. de la 13 decembrie 1335: Atunci Basaraba primi lupta plin de incredere Pierzemd cu vremea once incredere in acel in dreptatea cauzei sale si in vitejia plaiesilor blestemat Bozorad.ro . Din toate pdrtile erarn biciuiti restant.ul vats. Regele Carol Robert mobilizes o puter. putea fi numit astfel.chronicon aminte. o despagu- calauza regelui in campania sa contra voievo.cu scopul de a recupera porni din Timisoara. in cursul careia ostirea ungara fu mai multe zile fetad luptd printre vizuinele dintre aproape complet strivita sub loviturile munti. Cronica pictatd de la Viena increzut in cuvantul schismaticului in care nu ne-a pastrat amanunte impresionante asupra era bung credintd ci inselarea bunei credinte. bire respectabila pentru vremurile acelea. Dupes relatarile cronicii pictate. ag 'dtati matd de Dumnezeu. inchisa de ambele pdrti de sus pe std. avandu-si acolo un timp si capita- quaedam conftnia regni nostri . ne-am pomenit deo. de suspinele noastre cele pictum. Dar dului transalpin. pentru ca set o 1330. oferta de pace a voievodului transalpin fu Asupra izbucnirii ostilitatilor dintre regele respinsa de rege in trufia sa. Istoria Romanilor balcanice. un sai .care fusesera la. La indispozitia aceasta. prinsi ca pestii in prin faimoasa campanie transalpine din 1330. cu aruncdturi din prdpdstii ambele pdrti ale defleului si nici nu puteau 143 www. streuntei. grdbind din toate pdrtile. pretinzand toare. cdtre Mantuitorul nostru: Ia numita Cronicd pictatd de la Viena . fiindca ne-a voievodul recurse la o reusita stratagems. in zilele de 9 . Refuzul ducelui de a satisface pre. Cu &Mille mdceidreau escadroanele ducelui transalpin sa restituie teritoriile uzur. pe care plaiesii lui lipsd de alimente pentru oameni si pentru cal.castrum alimentata si de boierii nemultumiti cu domnia Argyas. un Basarabd si altii. uncle din pricina inghesuielii. toate pdrtile cu furie asupra noastrd si asupra findcei din cauza urcusului pripuros. de o ploaie de lovituri. fiul lui Vladislav. Si acestei memorabile batalii: pe cartel ne intorceam pe o tale in veci bleste. plasd.

dacoromanica.9 nobili faro nici o deosebire. indicatie asupra locului unde s-a produs cata. banul Severinului. fugind. sine. de arcuri si sageti si Corpurile tuttu-or acestora. in urma cuielor de lemn defileu. in care se vede cum plaiesii lui anume maghiarul Andrei prepozitul bisericii Basaraba trageau cu arcul asupra na"valitorilor albense. bdrbat onest. pentru ca sd cunoascd si ei cetatea Iui Negru Vodd de la Poienarii de pe umilinta si sd inteleagei. se fac cu atat mai vrednici cu cat departare de Curtea de Arges. Ei au ridicat foarte Intr-un adaos la Cronica prusacd a lui multe arme si vesminte pretioase reimase pe Duisburg din 1326 se insists asupra bataliei de urma celor ceizuti. Arges in sus. Deus Pater. nemii scene din campania regelui Carol Robert con- urrneitoare. 0 in ziva a sasea. pe osteitii regelui se trezird deodatd prinsi ca pestii care ii iubeste . pe care crezdndu-I a fi insusi regele. atat ale clericilor cat si ale laicilor asteaptd acolo pe ceunpul de de bolovanii pe care ii rastumau cu putere beitalie ceasul irtvierii ce va sa vind. Aceastd sinistrd Din cele 300 de miniaturi care ilus- invalsamealei a tinut mult din ziva a sasea a treaza textul Cronicii de la Viena trei reprezinta sdptdind nil pand in ziva a doua a sapid'. prepozitul din Alba-Julia.. ale care! ruine 144 www. pe spate sd i ingroape din cauza neiveilirii dusmanilor. si bent de our si argint. care an stat in sie gar mit sagen al durch den Kern. in ajunul Sfantului Martin. principi si qoos diligit". In fata jurul lui ca niste coloane de piatrd. Una din aceste leagdn. cingdtori de sable. cd din mites iubirii dum.asa numita for de mai inainte. Basaraba si nicidecum pretinsii "simbriasi" fiul lui Berend.cuts iUos corrigit. cad Durnnezeu Tata]. multe pungi cu regelui Carol Robert fusese zdrobia de tarani - grosite late si multi cal cu sea sifrau. ca nu strofa ostirii unguresti. atat rdniti. ca sd acopere pe rege si sd-i unii. Acestia toate loviturile de sdbii si tatari din ostirea ducala ar fi determinat soar- de seigeti le-au primit asupra tor. toate aces. opresserunt magnam multitudinem Hunga- Jar regele si-a schimbat insemnele armelor rorwn. Cronica arata numai ca cumva sd se ameteascd de multimea victoriitor. der bi den wegen her and das di durchsnitten pat cu putini credinciosi de ai seii. a doua miniature reprezinta o scenes de lupta Attired si-au gasit moartea si trei prepoziti si din defileu. Jos. cauza transeelor care inconjurau defileul. rustici moverunt arbores cecidit una super aliam tea le-au luat si le-au dus cu sine Basaraba et sic cadentes omnes ex uiraque parte Voievod. A cdzut in Plaiesii roman! se foloseau de singurele sfdrsit si o nenumeiratd multime de cumani." Localizarea bataliei intampina difi- Jar in concluzie cronica spune: cultati. de aproape ai for nu-si puturei geisi iubitii ca Unii poarts pe cap caciuli tuguiate.ro . cad. primind acolo treia reprezinta o variants a scenei de lupta din paharul mortii de martir.grozir baume vun- ulahii cu cruzime I-au omorett. zile in care ostasii cei mai alesi se tra principelui Basaraba din Traiisalpina. totusi tend ca. principi si nobili. a cdzut fundul defileului se vede chipul lui Desideriu. in plasd. si alit ostasi din o indoiala cd plaiesii romani ai voievodului serviciul personal al regelui si magistrul Martin. capelanul Dionisie. ducelui de Braunschweig . vase la Posada. Astfel. Mdcelul eel mai cumplit. la o distanta de vreo 30 km nezeiesti. infatisand fuga regelui insotit de doff ce i-au Jost bdtute in cap. aratandu-se ca ostirea ungureasca a pretioase.sub castro Argyas . sarici mitoase. cum s-a sustinut de ploaie torentiald. bdrbat foarte venerabil si vicecancelar si aruncau blocuri de stanca asupra tor. iar in picioare traditionalele Romemii au fdcut multi prizonieri si i-au dus cu sandal_ sau opinci. Si-au mai geisit moartea fiul Iui Dionisie. intrucat nici cronica contemporand dar "Cu toate cd ungurii au purtat reaboaie nici alte marturii documentare nu dau nici o foarte marl si foarte crdncene. cu sigiliul regelui. regele patrunsese cu ostirea pans sub cetatea sau cei putin safe pedepsiti pentru ingeunfarea Argesului . Nici cei mai asupra ungurilor. au cdzut Basaraba prezints regelui plicul sigilat nenunicirati ostasi. Si au cdzut tined si bedremi. fiul lui rimata a lui Nicolae de Jeroschin. Miniatura a predicatorilor. cu fiul sau Ladislau. strivindu-i sub loviturile tor. in al regelui sifiirtd cuprins in acest mdcel. Acestia erau acestor marturii contemporane nu incape nici Danciui. cum se zbat pruncii in adica din Tara Romaneasca. Regele abia a sea.- tastrofa aceasta It s-a intamplat si tor. clerici care erau capelanii regelui. ca stropi de ta bataliei de la Posada. sau cum se leageind tresttile bdtute de trei miniaturi reprezintd scena in care solul lui furtund. izbeau unii de altii. s-a sdveu-sit cuprinzan' d oferta de pace a stapanului sau. arme de care dispuneau. scuteascet viata de sageata mortii. cat si teferi.Ion Nistor inainta si nici nu aveau pe wide sd fugd din rabdd loviturile de indreptare ale tatalui ceresc. se plebanul din Sarus si fratele Petru din ordinal uita cu groaza la locul catastrofei. Mai murird si ceitiva credinciosi ai sal. investit cu Mihai. precum Andrei insignele regale cats vreme regele. pe aceia ii pedepseste. Aceeasi afirmatie o gasim si in cronica sale cu care a imbrei cat pe Desideriu.

riva. dandu-i cat si trei stalpi de piatra. sensul raporturilor feudale din apus. Astazi nu se mai el porunci. marturia lui Strikowski. datorita cronicarului polon amanuntele Tor. pe care cronicarul un tribut anual. Strikowski are dreptate localizand acolo Astfel. pe langa demnitatea de Domn a aminteste in aceeasi regiune de Pozata sau toata Ungrovlahia. cum ar fi dorit acesta si nici sa iscaleasca si poate si al paraului cu acest nume a dis. coroanei ungare.Basaraba. rilor. Marturiile cronicarului polon sunt de stapanire asupra Tariff Severinului de din- insa prea precise ca sa se poata trece asa usor coace de munti si temporar chiar si asupra asupra Tor. Basaraba invingatorul ar fi zidit acolo o intelegea sa recunoasca pe rege ca suzeran in biserica in amintirea izbandei sale si ar fi ridi. care scapasera cu viata din aceasta lupta con. Mehadia. voievodul Basaraba intruni in batalia. Regele trebui sa renunte la pretentiile sale Ploiesti. Basaraba Sibiu. la sud-est de sale.ro . pe care o gasim mentionata Babeanu). pe care Domnul le putea trece regele a despagubit cu larga darnicie pe putinii unuia dintre sfetnicii sai de mare credinta. Resedinta banilor olteni era la inceput la tra necredinciosului . De altfel. Din actele acestea Severinului sa nu dispara din registrele aflam ca ducele Basaraba avea mai multi fii. Indicatiile cronicii pictate cu privire cetatii de la icsirea din Portile de Fier. dar rara ca sa primeasca de la i-ar fi vazut Inca cu ochii sat. vice- indreptand ostirea regard din valea Argesului in cancelarul regatului sl Tatomir. 0 regal. regele Carol Robert nu mai intoarcerea sa dintr-o calatorie in Turcia ar fi insists sa reduces pe voievodul Transalpinei la vizitat locul bataliei care se afla dincolo de situatia voievodului ardelean care era numit de Gherghita. cetatii Severinului este adeverita prin actul de goslavele Dambovitei.infidelis manifestus et Seuerin. ceea ce pare foarte verosimil. Dar pentru ca demnitatea de ban al sesera pe campul de batalie. pace la curtea lui Basaraba erau Bako. administrativ si Din documentele timpului aflam ca judecatoresc. impartind titluri de nobleta celor ce se distin. adica al tata. 8tim numai ca in urma infran- Matei Strikowski. El se parut de tot. ca voievodul din Dada. precum si si ca el putea sa patrunda pana acolo. banat. locul unde plaiesii lui Dan-Voda. Dionisie si urmasii sad ramasera in atentie deosebita merits informatia ca in aceasta demnitate si pastrandu-si titlul de ban stramtoarea sa Domnul romanilor ar fi recurs al Severinului cu resedinta la Orsoua sau la si Ia ajutorul "paganilor vecini". iar dupes pierderea acestei cetati fats notarius foster .dacoromanica. actele ce emanau din cancelaria regard. banului erau de ordin militar. cum s-a incercat o marturie care s-a incheiat pacea nu sunt cunoscute in tarzie de la 1574. numai in titlul voievodului Vladislav I sau Avand insa in vedere ca regele inainta Vlaicu Voda in privilegiul de comert acordat de spre resedinta lui Barasaba de la Campulung Domn brasovenilor in anul 1368. militeaza pentru Tara Severinului sau Oltenia. Conditiile sub valea Dambovitei. bucurandu-se in Drumul de la Curtea de Arges spre cursul veacurilor ce au urmat si de oarecare Sibiu ducea pe la Salatruc la Caineni si nici. cum s-a numit localizarea bataliei in valea Argesului. lovi si strivi ostirea si urmasul sau Alexandru nu ne-a ramas nici regelui Sigismund ce se retragea pe acolo in un document cu titulatura de ban de Severin - Dada transilvaneana (Crucea de la Posada de banus de Seurino. sporind privilegiile de turci (1524) resedinta fu mutates la Strehaia. pe drumul care duce la danie pentru manastirea Vodita. care pretinde ca la gerii de la Posada. ba chiar si numele localitatii Gherghita rege. la 2 zile de drum de la rege si care putea fi revocat oricand. sasilor pentru participarea lor la lupta si apoi la Tismana si in fine la Craioua. Stapanirea efectiva firesc ca batalia sa se fi fixat la punctul numit a lui Vladislav asupra Tani sl chiar asupra Posada (Valea Oaselor). si mai apoi. muntean al Basarabilor. El nu vad urmele bisericii si nici ale columnelor de intelegea sa is parte la dietele convocate de piatra. Nici de la Basarab I si nici de la fiul lul lui Mircea cel Batran. fu incorporate voievodatului anume in vecinatatea cetatii Poienarilor. renuntand insa Ia banatul oltean si 145 www. autonomie administrative sub forma veche de decum pe valea Oltului ca asrazi. si pe aceea de ban al Tdrii Puzata. conjugate cu lo de mufti. in detrimentul prestigiului care luasera parte la lupta contra ungurilor. in munti. ar fi fost prin acte din anti urmatori. Atributiile Bran. cinci decenii mai tarziu se persoana sa. 0 localitate Gherghita se gaseste considera ca Domn singur stapeznitor al tariff asfazi numai in judetul Prahova. care fu units cu Banatul timisan. Este deci mai mult decat probabil ca Delegatii regelui pentru negocierile de Basaraba abatu pe rege de la aceasta directie. Severinului. Istoria Romanilor s-au pastrat pana in zilele noastre. mai sus de Dra. multu- la locul pand unde ajunsese ostirea ungara mindu-se cu partea din Severin ramasa dinco- precum si configuratia terenului.

rege Ludovic (1342 . care adauga titlului sau Arges spre a trata "paces si concordia" dintre de Donut a toatd Tara Romeineascei si pe cel de ambele tari. ca la intrevederea severincan. Basaraba insarcina pe flul si ajungand pond Ia apa Siretului si pond la coregentul sau Alexandru sa prezinte noului Brdila. voievo- numai asupra cetatilor banalene de dincoace dul Dade! transilvanene. loan Kiikulo. infrant la Posada. Rind totodata comae de Severin combinat contra tatarilor pradalnici nu putea si de Timis . Raporturile de vasalitate fats Milcov si Siret. omagiu de vasa-litate.ad ipsum sponte . continua sa se din valea Siretului superior de ei. cats vreme banatul de Ia Orsova.dacoromanica. pana la dului Basaraba. circa confinia ipsorum partium . totusi rezul- tratative diplomatice. de la cetatea Severinului. iar la parte din regatul ungar. regele Ludovic banul de Severin le exercitase pana atunci din. Cronica de mai tarziu a Tarii de regele Carol Robert luara cursul for normal Romamepti nu face decal sa rezume un intrucat regele renuntase la pretinsele sale indelungat proces istoric. care continua sa atacau necontenit granita rasariteana a Dadei se intituleze de Severin. conduse in numele tatul final al acestei actiuni politice nu poate fi 146 www. car' uia ii incorpora si ginea Dadei transilvanene. Carol Robert. regelui de episcopul Dimitrie din Oradea. Iar dupa moartea regelui stetpd nirea romemeascd s-au tins sub podgorie.si propriu . acestia sa fie atacati la nord-est de voievodul Mehadia. sosi la granite - cetatea Mehadia constituia un district aparte. care intreprinsese o mare expeditie contra tatarilor. Rezultatul politic al acestei pirtilor tataresti si organizarea intern& infrangeri a fost. cetatile Orsova. far judetul Voievod voivoda a transalpinus . arata in cro-nica sa ca petrecand Regiunea din hinterlandul Orsovei cu regele in Dada transilvaneana. rinean de dincolo de munti. recunostea ca a trimis pe episcopul Dimitrie de colo de Carpati.1382) cuvenitul omagiu parui la marginea Dwuirii. Jdioara si Timisoara. flub lui Latcu. Fagams sau si prefacandu-1 intr-un "cdp itan. Prezenta regelui in Dada statea in lega. ban. ci se explica confuzia dintre banatul oltean si cel dimpotriva foarte verosimil. Un nou atac numeasca.ar. urmand ca Romanesti. Ludovic. Lugoj si Timisoara continuara sa faced Daciei transalpine!. Astfel. care s-a desfasurat drepturi asupra tarii Severinului de dincoace in Intervale succesive. in Oltenia. cauta compensatii vaneana. El putea fl la Sibiu. sau chiar o alta localitate de la mar- apol chiar intr-un banat. Mehadia. iar spre sud desceilecdnd orase si sate. Andrei. Transdanubia moldoveana. sud de voievodul Transalpine! Basaraba si de flul sau Alexandru. in afirmatia ca de muntii din Oltenia. Extinderea granitelor muntene asupra putut fl infranta.din indemn numit al Severinului . de unde acestia autoritatea banutui de Vidin. Cu un an mai inainte. lipsei de marturii contemporane nu putem Actul de recunoastere a suzeranitatii noului urmari pas cu pas extinderea dominatiei rege. Datorita acestui atac corn- binat al voievozibor roman!. ramase restransa prin invazilbe lor.Ion Nistor multumindu-se cu banatul propriu zis seve. Locul precis al intalnirii nu este teritoriale dincolo de Dunare cucerind Vidinul cunoscut. avea in seama sa si apararea marginii de la ucise pe hanul lor Athlamos si curati regiunile Dunare contra turcilor. de Dunare. iar mai Brasov.banus qui una comes etiam sa fie decat binevenit pentru politica orientala Zeuriensis non nunquarn Themesiensis. Comandantul acestor cetati. lui Basaraba departe spre rasarit. Atributiile pe care Intr-un act din 1355. regele granita avu loc in iulie 1343. trecura asupra mai multe on la curtea lui Basaraba de la voievodului Basaraba. Ludovic. iar la sud impingerea granitelor tarn mult la sporirea prestigiului politic al voievo. a regelui Ludovic pi de aceea nu este exclus.ro . Andrei. notarul regelui ban al Severinului oltean. la nord-est.1 ° Dace si din cauza de vasalitate dupa normele sistemului feudal.Zeurinasia dtstrictum .pentru a-1 din preajma Mehadiei sa se numeasca pina saluta in numele parintelui sau si a-i prezenta astazi Severin.1382) flul si urmasul lui Carol Ludovic petrecea de fapt in Dada transil- Robert. fusese precedat de indelungate romanesti pana la Milcov si Siret. de la Mehadia. crearea de not cnezate romanepti in valea Prutului pi Victoria de la Posada contribui foarte Siretului. rand regele Ludovic (1342 .*- Cum insa stapanirea ungureasca asupra turd cu marea sa campanie contra tatarilor din Vidinului fusese numai de scurta durata. Banatul din Tara Severinului cu de la granita sa se fi pus la cale un plan de cetatea Severinului ramase inglobat Tarii lupta comuna contra tatarilor. Intrevederea de la Duper pierderea Tarii Severinului. puterea tatarilor a 4.prea puternicul astfel s-a ajuns la toponimia paradoxala ca principe Alexandru Voievod din Transilvania - judetul din Tara Severinului sau Oltenia sa se princeps seu taro potentissimus Alexander numeasca Meheding. roman si el.

serviente3. derivat din voina 5.dacoromanica. In scenele de lupta pe care ni le-a Numai dupa desfiintarea ostirilor pastrat Cronica pictatd de la Viena distingem. 147 www. Marea multime a curtenilor o formau lui ei si un flu cu numele de Sisman. adica oameni in razboi. Istoria Romanilor contestat. pe apar sub numirea de milites sau equites. o dovada ca servi. distinct. sabia sau spada. de curaj si de clul militar era obligatoriu pentru toata popu. Din randurile vitejilor se marele fluviu domnea ginerele sau. in documentele germane ei se prin luptele norocoase cu tatarii el impinse numeau Krieger sau Streiter sau simplu granitele sale departe spre rasarit pand la Kriegsleute. Ostirea si dregatoriile . In limba Milcov si Siret. numit si Vlahul.razboi. sulita sau lancea si ma- ostire erau conduse de fruntasul satului numit ciuca sau ghioaga strujita. Despre Ioanas Viteazul. care se numeau latineste fratelui sau vitreg Sracimir la tronul Bulgariei. iar dincolo de luptdtor.ro . tru a se casatori cu o evreica. ingloband in ea banatul oltean. drept rasplata pentru credinta si vitejia ginerele sau de pe tronul Bulgariei ramasesera Tor. se desparti de Teodora. termenii mlii- pe larva comandantii care se recrutau din mai tar! de viteaz si voinic isi pierdura vechea for marii tarii si sateni simpii in sarica si opinci si semnificatie militara. care luase in casatorie pe fiica sa Vitejii care se distingeau in lupte pentru Teodora. adica ostirea pe care a mostenit-o de la job. nepotul lui unitatii. Held. cum arata un privilegiu steaguri . In ungureste razboi insearnna militar. barbatie. Alexandru. dupa coama Carpatilor pana la cheile Dunarii de la faptul cum indeplineau serviciul militar calare Portile de Fier. rivalul ostasii de rand. tatarilor. Numai voievodul putea scuff de oaste pe Ostirea operative era impartita in locuitorii vreunui sat. care a dat cuvantul la urmasii lui Basaraba pe tronul Tarii romanesc de curte. unde ramasera peste veacuri slavona a cancelariilor domnesti. simplu calificativele de eroism. curtenii se neclintite si sub urmasii numeau viteji si voinici. nationale din epoca fanariotilor. adica capitan . flica lui Basaraba. Raporturile de bund vecinatate cu acesta.vexilla . prin faptul ca el este adeverit prin si opcinasi alesi dintre vechii curteni. din 1370. Dace prin acea izbanda voievodul putu din partea Domnului. deci voinicii sau inaintasii sai Seneslau si Tihomir a constituit razboinicii se numeau jobbagy iobbagiones - lard indoiala preocuparea sa de capetenie. mosii intinse. de la care avusese si un flu cu numele apararea tar' sau a Domnului primeau de la Sracimir. un ter- marturiile documentare care ni s-au pastrat de men ce deriva de la cohors. Armele de aparare erau cotful. sau pe jos. Krieger. deci care doreau sa intre in slujba regelui . orase. fiecare cu drapelul sau fanionul sau Basaraba. nord si de vest.rdzboinici . cum se oglindesc ele in atributele de latia barbateasca a tail de la sate si de la Mihai Viteazul sau Palrnd Voinicul. marcata prin lantul Carpatilor. ca si dupa memorabila izbanda de la buiau sa fie gata oricand la chemarea sub arme Posada. nascand sotu. plates! sau ceunasa de zale. cad sau . pen. randurile rumanilor sau celor de pe mosiile In urma luptelor sale victorioase contra domnesti. dupa marimea de mai tarziu de la Vlaicu. Aparatul iunati voinici. Curtenii se recrutau din Romanesti. Vitejii incercati pe campul de Teodora.beUatores. care la botez amintesc mai multe acte de la Vlad Dracul. La nevoie satenii sareau cu securile Tinandu-se seama de configuratia granite! de si coasele pentru retezarea picioarelor de cai. Armele obisnuite erau arcul si sagea- Contingentele pe care satele le dadeau pentru ta. care jignise adanc sentimentul de batalie 'constituira nucleul in jurul caruia s-a parinte al batranului voievod. ci si un organizator de stat.§i stegulete. termen care in traducerea slavona a cancelariei apare sub numele de iunati sau voinilci. tarul ridicau comandantli unitatilor de curteni. rarnanand sa exprime cu caciuli turcanesti pe cap. care in schimbul unor inlesniri la tatarilor sport prestigiul politic al voievodului plata darilor si a prestatiilor de munca tre- Basaraba. parlita sau uncoil vataman.castronses din cauza indatoririi for de a altfel nu ne-am putea explica victoria sa de la munci la fortificarea cetatilor si de a lupta pen- Posada si nici succesele sale de arme contra tru apararea acestora. find chemati ca membri si in normale si dupa divortul dintre Alexandru si Sfatul Domnesc. iar bag conducator. primi si ea numele de Teodora. Tarul Alexandru cristalizat apoi vechea nobilime romans. Termenul de viteaz Orasele si cetatile de la Dunare deriva din paleogermanicul vitengju si insemna recunoscura stapanirea sa.Hauptmann. In actele latine curtenii statornici garnita spre apus a tariff sale. Basarab eel Basaraba n-a fost numai un intemeitor Tanar cerea brasovenilor drum Tiber pentru de tars. nemteste Kriegsvolk. pentru manastirea Vodita. ghintuita".sagetari. scutul si platosa se explica numirea de arcasi .

Domnul dispunea dupes buna sa chibzuiald de De origine bizantina erau pi cele 4 libertatea. pecetea Oficial& imprimata cu ceara. nemteste ge. vel dregatori sta"paneau vaste latifundii care le spdtar *. pestelcd. Vornicul deriva din din latinescul belli dux. nemteste Hotararile domnesti se duceau la Bettmeister sau Kammerer. in care era conservator spdtar. indeplinire prin sfetnicii sau consilierii sal pe Paharnicul ni-1 infatiseaza pe latinescul care Domnul pi-1 alegea dupes buna sa pincerna. inaltii pentru a obtine forma uzuald de vel logofeit. titlul derivand de la latines- comandant suprem al ostirii emana atat titlul.dacoromanica. marsalcus. El era dregatorii ale curt!! domnesti. in epoca suprematiei turcesti s-a numit ment de la Mircea cel Batran. latineste camera- amends se numea herd. Logofeitu/ latineste spatarius. de unde lui: judex curios. Dregatoriile bea vinul. frantuzeste Chambellan. ceasnic.!dene Bulle. institutii a suferit unele modificari in sensul Retributia inaltilor dregatori se facea limbii oficiale a cancelariei domnesti. clerici sau mireni. justitie. Bulgaria si sau prepozitul grajdurilor pi hergheliilor Rusia. nador-ul lor. viata si avutul supusilor sal. forma slavond facand din na-dvor. Spdtarul era ministrul ostirii. si anume stol- judecatorul suprem in toate pricinile civile si nicul. cul vestiariurn. judex palatinus. care nu este decat tradu. De ori. vas de cristal nicuL Demnitarii curbs domnesti erau stolnicul. Totusi.supremus cancel- termen pe care cancelaria slavond it traduse larius et secretarius . speitarul.a. paharnicul si comisul. masa. externe. Garantia pentru posteya.ie. adica purtatorul de spades. Termenul de vornic resedinta domneascd era la Campulung. de la slavonescul ceased. vistiernicul si vor. fu mutates apoi la Targoviste *I de acolo la nemteste Hofrichter. si vistierul sunt de origine bizantina. hrisoave.. produs cu mult mai tarziu. Romaneasca pornird deopotriva cu cele din Existenta for este indeajuns adeverita sub tar' ile slave din aceeasi sursei comund bizantina. de unde deriva chibzuinta. paharnicul pi comisul. dar si ulcior de lut din care se postelnicul. curtean. indeplinea functia ministrului de interne si de cerea termenilor de mai sus. constituind si numai terrninologia unora dintre aceste astfel organizarea de stat a Tariff Romanesti. paharnicul apare si sub numele de stat erau logofedul. uncoil de aur. Titlul sau deriva (vistierie sau tezaur). constituind una din princi.Ion Nistor Sfetnicul Domnului in sistemul de Dintre cei 4 dregatori de stat. Serbia. Din atributia sa de nistrul de finante. inaltii dregatori de Moldova. 148 www. care a servit ca model si pentru faille stabuli.". El putea Termenul de stolnic std in legaturd cu delega o parte din puterea sa judecdtoreasea slavonescul stol. Acesta se alcatuia din consilieri de stat Schenk. era marele cancelar al tarsi . Mundschenk. nemteste Schwerttra ger. nemteste Schatskcunrner cat si puterea sa domneascd. prin concesio- gine bizantina este si atributul de mare pentru narea din partea ducelui a unor taxe si venituri sefii diverselor dregatorii domnepti ca mare care reveneau Domnului din yam!. Acestia constituiau Sfatul Domnesc romanescul pincernic. Dovada nevinovatiei Postelnicul deriva din slavonescul se facea prin "juratori". toate functiile si demnitatile acestea erau in Institutille administrative din Tara fiinta pe timpul domniei lui Basaraba. ea se gasea la Curtea de Arges. 'postelnicul. Comanda supremd asupra ostirii o latineste bulla aurea. domnesti. Functia de stolnic nu este decal o tra- Dupes principiul Wehrge/d-ului german ducere slavond a latinescului magister men- vinovatia putea fl platita si cu bani. insemna a-si face de cap. curie sau palat). magister pincernorurn. El se zicala a-si plati capul. lingerie. asigurau venituri imbelsugate.si ministru al afacerilor verbal mecenosa. La nu este decal o traducere verbald a latinescu- 1372.ro . urmasii sac pe tronul muntean. spatarul organizare si instructie a ostirii era spdtarul. ungureste poharnok. car slavonescul door (curte. car intr-o anumita masura chiar si pen. amintit intr-un docu- care. nemteste divan. Actele incheiate de el se numeau dupd care insd n-a putut inlocui vechiul termen de capsula. nemtescul Herzog. in si din consilieri de curte. mare spdtar. slavoneste uoievod. adica comitele slave precum Croatia. Vistierul . penale dupes ascultarea sfetnicilor sal. Pe timpul lui Basaraba. pe Puterea domneasca era nelimitata. Ungurii au acceptat si ei Bucuresti.mi- palele prerogative domnesti. saline si logofeit. nemteste Truchsess. acestea fusesera intocmite dupes prototipul Comisul corespunde latinescului comes bizantin. prescurtat vel alte contributii indirecte. si veliki. De altfel. De acs sarum sau dapifer. proprietarilor de mosii. intrucat disjungerea acestor functii s-a duceitor in rdzboi. A comite o crimes capitals ingrijea de masa domneasca. detinea Domnul. rius. nemteste Stallmeister. nu putem sti daces chiar tru Ungaria. dupes sistemul feudal din apus. sau de portelan. insemnand con.

intr-un act nedatat se intitula si at dinastiei. cunostinta de carte. particula lo . puteau gasi mai usor cunoscatori ai acestei nice ale bisericii muntene cu patriarhia gre. urmasilor lui Stefan cel Mare. patrunsese si in Albania. se foloseau uneori de formula lo. adica documente de la Alexandra cel Bun. apare insa in cele ce privesc asezamintele Campulung Domnul se intitula in forma ampli. Nici in docu- adica loan Basarabil." apoi si de urmasii lui oficiala Alexandra I. pen. stat si biserica era foarte stransa. urmasul sau Jo Dan Voievod. De asemenea si fiul sau Mihai I. religioase. limbi moarte. care restabilise si legaturile cano. Prefixal acesta catie politica sau sacerdotala. Istoria Romanilor 6. Ea reapare insa in actele ce si anume de la lonita. cum erau In jurul prefbcului lo din titulatura Bogdan al III-lea. in scrierea cirilica cu n suprapus Stephanus. La inceput insa. tarul diplomatica curenta. Stefan al II-lea si Alexandra at II-lea Domnul Tarn Romanesti. un contemporan at lui Basaraba. Voievodul Vladislav I folosea for- mula numai la subscriptie si nicidecum la inti- De la Basaraba. apare. la 1300. cat si in tarile bulgare si sarbe de tru intaia oars. Campulung. plicul cu scrisoarea voievodul Roman se intitula lo Roman Voievod. care era si limba loan al V-lea Paleologul (1342 . facut in timpul lui Alexandra celaria domneasca. tar in Tara suveranitatii domnillor nationale atat in statele Romaneasca acest prefix este mentionat. in inscriptia voievodului dincolo de Dunare. ca Germania. care scriptie. intemeietorul statului tulatie. care care se indeletniceau cu invatatura si aveau incepe cu crucea bizantina si cu n suprapus. In fiind mai apoi acceptata si de Domnii din Tara documentele ce emanara din cancelaria Moldovei. mentinandu-se doar la ticula aceasta ar 11 o mostenire de la Asanesti pecetile domnesti. pecetea sa. fiinta.ro . legatura intre caracteristica in privinta aceasta apare semna. Ea lipseste din actele de cuprins emanau din cancelaria domneasca de la laic. se numeau died. ca limba de cancela- Bizant si nicidecum prin filiera bulgara. din 1364. romanesti. stapanea la Constantinopol imparatul domnesti era limba latina. pe langa curtea sa.1391). intemeletorul imperiului iesied din cancelariile Domnilor Ieremia Movila. Bohemia si Polonia. In vechime. imprumutul s-a facut direct din Limba paleoslava. cum rie. Alexandra Basaraba. Cancelaria domneascA si limba ei particula Jo a fost folosita. limba cancelariei Domni. pentru prima data. nu ni s-a pastrat nici un hrisov. De aceea. Petra Schiopul si altii. S-a crezut multa vreme ca par. stapanului sau. este numit luanko. Alexandra domneasca s-a (scat o larga discutie in istori. lo lipseste totdeauna. Parerea aceasta nu Radu Mihnea. Formula aceasta de cancelarie a fost Cronica pictat CI de la Viena ne-a pastrat scena adoptata si de Domnii Moldovei. lui domn formula to apare pretutindeni. Scriitorii actelor domnesti Nu !nape deci nici o indoiala ca parti.dacoromanica. Mircea cel Baran astfel ca nu putem sti cum se intitula dupa folosea pe to atat in intitulatie cat si la sub- protocolul cancelariei sale domnesti. din cele mai multe In prefata asa-numitului zakonik. Particula sau prefixal prefixal to apare foarte rar sub forma Johannes acesta de Ion.nu indreptateste sa presupunem Ca in actele care apare regulat. nu era decal o forma iar dupa stingerea dinastiei Asa'nestilor. fara nici o indoiala. Si mai liturgica din biserica. Lapusneanu. asa cum era in Occident limba ceasca din Constantinopol. era firesc ca limba paleoslava decat un imprumut din diplomatica cancelariei care domina in biserica sa fie aplicata si in can- bizantine. legaturi. insa. flindca tura imparatului loan at II-lea Comnenul de pe cleric!! erau aproape singurele elemente sociale tipiconul Manastirii Pantocrator din 1136. in documentele bul. pentru motivul ca acestea rezulta ca particula lo. un termen prescurtat din dia- cula lo din titulatura Domnilor munteni nu era con. Stefan si din actele voievodului Hie I si apare insa in Dusan. fiindca intre clericii tarsi se Basaraba. Dar. Particula Io lipseste. imprumutata de la lonita nu ni s-a pastrat nici un document. lo lipseste condica de legs a tarului sarbesc. Pentru prima in care solul lui Basaraba prezinta regelui oars ea apare intr-un act din 1392. In actele redactate in limba latina. In inscriptiile de pe ctitoriile mare- fu adoptata apoi si de urmasii lui Basaraba. Petru Rares. inceputul secolului at XV-lea principele Ca formula curenta de cancelarie Albaniei Andrei Topias intretinea la curtea sa 149 www. in care Carol Robert. particula ografia romans. la 1342. In timpul acestor Ungaria. Insemnarea aceasta ne mentele lui Stefan cel Mare. Date fiind aceste latina. fara nici o alts semnifi- Constantin nu se intitula loan. Vasile Lupu si altii. ficata de loan Basaraba. ea era privita ca un atribut at legitimitatii si gare ale tarului Alexandra. romano-bulgar din Balcani. din cancelaria bizantina. Se tie ca pe la s-a crezut. pe epitaful sau de la In statele catolice. Din toate rezista insa criticii istorice.

Prea putin cunoscute sunt si vechile Insemnele Domniei erau coroana cu capitale de judete. ale tul slavon cuvinte romanesti *1 chiar fraze carui ape de munte. care be strabateau. din valea BeleL Intre 7. iar in alta globul sasi. in timpul literelor slavone*ti . dupa domniei rauletul cu acelasi nume care se varsa in Jiu. Reunnic.sclavonicos cancelarios et suprematiei otomane. insemnele Domniei erau scientes sciavicas liguas et litteras. Prahova si de laud in cioc. care si -a pierdut apare Dacia. numeau in cea mai mare parte dupd raurile care reprezenta un scut impartit in cloud cam. Mai tarziu. dupa cat vedem. cum se crede de unit. schimonosind in felul aces.de unde derives numele judetelor God *i Don. Jalesului. n-au lipsit nici ceea ce nu insemneaza insa ca multe nu exis- incercari de scrisori in idiomul valahic ideo. a caror origine stanga cuprindea patru bare transversale. targurile si satele aproape limba paleoslavd a hrisoavelor romane*ti. marginindu-se la sud cu judetul Olt.dacoromanica.Gori Jiin . Uneori Domnii. de laud constitula emblema Legiunii a V-a Dincoace de Olt. Cu judetele Buzdu. care in cursul veacurilor slavoneste. Judetele. Peste umeri era aruncata mantia sau acestei comunitati era comitele Laurentiu. Cdmpul din dreapta era alb. judetele Jiul ta o buns parte din toponimia romaneasca. a hlcunida domneasca. iar mantia donmeasca prin care sa cunoasca limba latina. prin Daces se intampla sa se gaseasca died sabie sau hanger. Ion Nistor cancelari slavi *1 cunoscatori ai limbii si ai si incheiata cu o coped. ace*tia redactau cabanita sau hervanea. care -si avea garnizoana in Dada. In se- in limba cancelariei si numele de persoane si colul urmator se face mentiune de judetul chiar de localitati. spada *1 buzduganul. deau romaneste si isi exprimau numai ideile in slavonefte swish)°. 0 straveche tineau locul sceptrului. Capetenia germani.si Jiul din vale . ce nu *tiau sau nu voiau sa le traduces Sohodeiului si Bistritei. sunt infatisati langa care se asezara din vreme Si coloniqUi tinand intr-o mans spada. Vulturul purtand in doe cununa astfel dupd legendarul Roman. se revers sterna de famine a ducelui Basarabd. se gasea Maccdonica. numit astfel dupa paraul Jales. impodobita cu tea nu erau decal targuri primitive. bundoard Mircea cel Batran. Cele mai multe dintre aces- cinci raze. precum se vede aceas- ta din documente latine ie*ite din cancelaria Domnilor roman'. iar diecii talmaceau dictatul for in cumscriptille.Deli Jiin racand bundoard din Campulung un . unindu-se cu judetul MusceL Mai la femei avand la picioare un vultur cu o cununa est se intindeau judetele Ddmbovita.ro . Intre Jiul sl Oltul Sterna Tarii Romane*ti era vulturul cu inferior se intindea judetul Romanati. care la rasarit se Pe o moneda de la imparatul Fi lip cel Tarfar marginea cu judetul Peiduret. numit crucea in cioc. vedem ca in multe cazuri diecii gem. In epoca cresting era flresc ca Sdcuieni. Ei insa incercau sa talmaceasca Mai la est spre Olt era judetul Valcea. care regula in centrele de comunicatie. se aminteste de judetul mate valachico. Sterna Tarn Romanesti Si insemnele judetele God *i Valcea era judetul Gilort. In secolul al XV-lea. ca asezarc romaneasca era Ceunpulungul Muscel. Astfel. sumeasd pe umarul drept carui piatra funerara se pastreaza in cloasterul catolic din Campulung aratand ca acolo este 150 www. Dleigopole. Din seeolul al 1UV-lea ni s-au slavonepte. Tara era impartita in judecii sau judge. unindu-se cu cele ale intregi. si Brdila se incheie seria Pe monedele domnesti se observa pe judetelor muntene. Ilfov si Vlasca." Domnii *i inaltii dregatori dictau s1 -au schimbat de mai multe on numele *I cir- romaneste. se varsau in Tismana. acte *i in aceasta limbs. Examinand insa mai 8. care constituira acolo o comunitate cruciger. iar numele Brdila pare sa Vulturul din sterna Munteniei nu are nimic stea in legatura cu descalecatorul localitatii comun cu turul . Exceptie fac numele puri. in slavoneste. asezate de pietre scumpe. Judetele Jales si Motru apar unite in judetul Mehedinti. uneori trilobate. ciocul vulturului heraldic. in Muntenia. mai sus de gura Motrului. tau anterior. s-a aratat mai sus. care. Motrului. simbolizate printr-un steag cu cloud Wiwi. reprezentata prin figura unei numele. dupa pilda imparatilor bizantini si saseasca pe langa cea romaneasca. nume ce sta in legatura cu Mehadia de dincolo de munti. iar cel din judetelor Vlasca si Teleorrnan. judetul Balta la Dunare. din deal . Ialomita. vechiul judet at Argesului.soimul "turco-tatar" sau Broil sau Brad& "vodul ostiac". in locul cununii de laur sa apara crucea in Teleorman. pastrat numai foarte putine nume de judete. Uneori diecii strecurau in tex.

Slatina. Ele se cannuiau cetate Inca din epoca romans. In acest sfat bordeiele sapatc in pamant. Dintr-un act din sau consiliu orasenesc cadeau toate indatori. Jar pecetea Pitestilor avea o Targul de Mod de la gura Ialomitet. tuind o comunitate bine inchegata. mit loc. sate mei nd stiresti si sate boieresti. it. strain!. targurile isi aveau pecetea for cu emblems.Bucuresti. tratia oraseneasca statea sub controlul par. putin caracterul etnic romanesc al tan!. dar fara sa primejduiasca earnsi de legiu comercial din 1413. deopotriva cu Br dila si o pasare heraldica.oratorii aceluiasi stramos. care se alegeau dintre plays de nuiele umplute cu lut. In satele domnesti. din care si neintelegerilor dintre rargoveti. fosta resedinta a banului de care aplanau certurile dintre sateni si hotarau Severin. sau mai bine zis targurile din Primarul asculta de ordinele parcalabului sau Tara Romaneasca. cu toate ca regii Ungariel acelasi nume. ce infa t4a intar. nu numai Bucurestilor era reprezentata Sf.:1 era Targovistea.grad . sau reiseituri de padure si seiccituri de mlastini Reunnicu-Valcei. cum continuara sa se numeasca etor. care apare numai tarziu in Populatia indigena sporea mereu prin marturiile istorice. primarul si aju- sefli judetelor. pe pasuni. consti- ferite de Domn negustorilor indigent si strain!. carora li s-a insu. de intemperii si greu accesibile navalitorilor tratiei targurilor statea judetul Richter . socoteala lor. situate la intretalerea vailor si la ceilab satesc. Campo). Pe se Tidied cetatea. Alte asezari orasenesti erau Cratoua. disparut as "Liz'. In fruntea adminis. Nu lipseau nici oarnenti bunt si bettremi ai targului. numeau la inceput cdpitani. cunoscuta ca cob. mort in anul 1300. Targul Sdcuieni. rascrucile drumurilor de comert. satenii puteau cuprinde pamant pe numit si Nouurn Forum. s-au dezvoltat cu timpul din vornicului si se numea uneori chiar insusi par- asezari rurale. De cetatea Targovistea traiau acolo dupa destinele si obiceiurile for de Darnbovitel. tar in orasele de la Dunare o stralucita izbanda asupra ungurilor. Orasele. 0 asezare veche si Pecetea Campulungului. De aceeai cetate a si rbei de dincolo de Dunare nazuia mai mult Do. asezare de acolo fu si ea inzestrata cu turn de Satele si catunele erau destul de aparare. satele Ele s-au dezvoltat din sate. care era ajutat de un organ festari de viata asezata se evidentiaza cu mult special al sau.dacoromanica. Piteqta. cu fata tat de 6 . Asemenea fortiflcatii se gaseau si la numeroase. romanesti erau aglomerari de gospodarii indi- flat viata oraseneasca sub influenta saseasca viduale. latineste capetanet adica de coproprietari care scoborau de regula sau comites castrorum. deopotriva de un sfat compus din oameni buni sI batrani. toarele sale se desemnau de catre s dteni. raspandite prin vai si ponoare scutite din Dacia transilvaneana. nemteste Burggraf Sub din acelasi stramos. se Spre deosebire de satele de colonists explica faptul ca numele for se gasesc mentio. con. in satele de mosneni. pe langa atributiile for militare. Targusorul. mond stireqti incetatenit si in Tara Romaneasca sub forma si boieresti. Imigratia bulgarci mentiune in 1369. centrul imigrari romanesti din Dacia transilvaneana si comercial sJ administrativ al judetului cu din BanatuI timisan. in fata Nicopolei bulgare. si iazuri. 1374 aflam ca multi sateni roman' locuiau si rile edilitare. care hrisov din 1470.sesti.'2 de care face mentiune un munte adaposteau si comunitati sa. Teu-gu-Gilortului sau al Bengal. istoria Romanilor inmormantat (Laurentius comes de Longo. numiti peu-gari dupa spre soare. La ses casele se construiau din nemtescul Burger. Maria cu strategics ci si comerciala. Astfel.cisluirea.asis. pascand vitele. adica tang nou. Adminis. Prin curelturi Targu. precum si aplanarea conflictelor "in corturi. care repurtase sub zidurile ei patrunksera secui. Turnu-Severinului. Casele se construiau din lemn. In sfarsit cetatea romanesti in Transalpina. In pecetea Giurgiu avea 0 el o mare importanta. de aceea vechea pruncul Isus in brate. De aceea sefli judetelor se langa acestea se gaseau si sate de mosneni. Ele se constitulau de regula din Turnu. spre sate. sub conducerea unui locator. Orasele ss netemeinicia teoriei acelor care priveau pe 151 www. se face se aciuisera numerosi greci. capetenia satului se numea propri- de parceaab. ei aveau foarte multe". germani.ro . trebuie cautat se straduiau sa opreasca exodul populatiei undeva in valea Teleajenului. si admi. In judetul Sdcuieni sau Saac calabul Dragan. numit uornic. la sud.mbouitei se face mentiune si intr-un privi. Comandantii acestor cetati indepli. asezate satele. asupra impunerilor . In fata acestor asa de puternice mani- ceLlabuluijudetean. acasa. acestea se imparteau in sate nistratia civila a judetului in cuprinsul caruia dornneqti. bunaoard. Proprietarii detineau mosiile pe care erau neau. vest' de Molest'. adica Targovistea sI despre par. dupa care se si numea influenta saseasca termenul de Burggraf s-a adeseori satul.12 to rgoveti. Targurile de sub . descalecati dintr-odata intr-un anu- nate mai intal in privilegiile comerciale. Vadul de la simply cruce cu inscriptia imprejur.

voievodul ridica pe diverselor polemici in legatura cu domnia si la anul 1315 frumoasa si solida biserica dom. Alexandru. ca voievod sa se gandeasca la alegerea unei not fondator al dinastiei. dar piatra tombala care-i aco- puternic si bine consolidat. aceasta mai avea avantajul de a fi aparata la Dar Basaraba este totodata si interne- nord de Cetatea lui Negru Vodd de la Poienarii ietorul dinastiei Basarabilor. apare si el ca ctitor alaturi de cumanilor de la Milcov. o capodo- sau descalecati cu legendarul Negru-Voda din pera a arhitecturii de factura bizantina din se- Fagaras. Piast al Tinand seama de aceste consideratii. ca restaura- Asemenea episcopi slujeau si in episcopia tor al bisericii. ca in anul 6860 (1352) la Campulung a murit Aratasem mai sus ca Basaraba isi avea marele Basaraba Voievod. Recunoasterea canon. batranul Basaraba. deschidea mai bine calea spre partile tataresti. pe langa curtea sa propriu mai recenta asupra lui Mircea cel Batran. Grafitul acesta resedinta la Campulung. Basaraba. s-a savarsit dupa o Ica a acestei chiriarhii urma sa fie dobandita indelungata si rodnica domnie Basaraba. care in cinstea lui numai sub fiul si urmasul sau. la adanci batraneti. In alegerea sa. moartea lui Basaraba. Basaraba a ridicat biserica din temelie si a adus-o sub acoperis. Asan al Asdnestilor s. de cu binecuvantarea mitropolitului de la Ohrida. numele sau sta in fruntea ctitorilor Tarn dar si spre banatul oltean si Dunare. inching ctitoria for Sfantului un arhiereu care savarsea slujbele bisericesti Gheorghe. De aceea. care era destinata sa serveasca si ca Domnului. Carolingienilor sau Rurik al Rukouilor. si uechea bisericd domneascd. randuitor al asezamintelor dinlauntru si cu pdrtile tatdresti determinasera pe neobositul victorios pe campul de lupta. un mare adevar istoric. in anul tara sa. Nu este deci Basaraba alese locul de la Curtea de Arges de nici o greseala sa se vorbeasca astazi de dinas- astazi pentru noua sa resedinta. a lasat urmasilor sal un localitati pentru resedinta. In domnesti de la Curtea de Arges pune capat preajma palatului domnesc. Piastilor. 1359.a. cum se sustinea intr-o lucrare cladeasca acolo. care muri in resedinta neasca. Existenta unei biserici depuse de vesnica odihna in cripta bisericii din domnesti in capitala unui voievodat asa de Campulung. voievodului Basaraba de la Campulung traia si Alexandru. presupune o organizare mona. cum era Tara perea de buns seama mormantul nu s-a pas- Romaneasca. la s-a numit si Tara lui Basaraba sau Basarabia. Numai pe peretele de la apus din hala care sa consfinteasca Domnia. stat roman bine consolidat in cele interne si Basaraba se opri la valea Argesului. care ii temut si respectat in cele externe. incepand sa tia Basarabilor. prima cladire de piatra de acest fel in sa din aunpulung. precum Carol contra unor atacuri prin surprindere din cel Mare a fost intemeietorul dinastiei partea ungurilor din Dacia transilvaneana. inca netencuit. trat. Astfel. Valea Romanesti. Osemintele sale au fost gropnita domneasca.Vocla 152 www. ci dimpotriva.dacoromanica. Ctitorille volevodulul Basaraba si cu biserica neterminata. Moartea it cuprinse 9. Este deci pronausul bisericii se gra chipul intemeietoru- mai presus de once indoiala ca pe langa curtea lui Tarn Romanesti.ro . Unul din mesteri a sfarsitul glorioasei sale domnii insemnat pe peretele nordic. care impreuna cu fiul sau. pe timpul lui Matei Basarab.Ion Nistor roman' ca imigrati veniti de curand din Balcani zisa. 1352. inte- din partea Patriarhiei din Constantinopol meietorul Tarii Romanesti. care. colul al XIV-lea. Icoana ctitoriala este insa tarzie. Se pare insa ca situatia prea excentrica Largitor al granitelor tarii dinspre unguri si si izolata a tariff sale marite cu banatul oltean si tatari. descoperit de curand sub tencuiala bisericii babil si inaintasii sai Seneslau si Tihomir. Pecetea lui Patra§cu . unde rezidasera pro.

Dependenta mentele timpului. Tara Romaneasca. adica sa-i prezinte oma.suzeranitatea regelui ungar. numit pi Nicolae (1352 . Domnia voievodului Alexandru Basarab 2. Ajungand singur presiunea sotiei sale catolice pare sa fl stdpemitor. tarul Alexandru.pro catolic din Alba Iulia asupra catolicilor din domino suo naturali. Domnia voievodului Alexandru Opalia (Oppela). Dupa obtinerea acestora. tele sau. Ladislau de ortodoxismul grecesc. flindca pe vremea aceea ruptura intre cele doua biserici inca nu se 153 www. cu palatinul Ungarid. Alexandru urma sa recunoasca pe recunoscut Alexandru jurisdictia episcopatului regele Ludovic ca pc domnul sau natural . Limba liturgica slavona 5. in 1360. Diiul cronicilor romanepti.dacoromanica. Ladislau se casatorise cu Stefan Liras. in anul 535. Cauza principele Sracirnir al Bulgariei. mitropoliei din Ohrida une in Tara Romaneasca. cu fiul sau Carapciu.ro . Anca. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din Constantinopol 4. A doua flied a ducelui Alexandru.VLAHIEI 1.comites . si restabili raporturile normale cu puterea imparatul Leon Siriartut ii aduse sub jurisdictia suzerana. a recunoasterea regelui ca domn al sau natural supus pe credinciosii crestini de limba latina si sa-i ceard cuvenitele explicatii in urma din Romania jurisdictiei arhiepiscopului din schimbuluf mai multor scrisori si a incheierii Justiniania Prima. caruia parin- care impunea voievodului o asemenea atitu. pe langa care domnia Tarii Romanepti. care era supus jurisdictiei mai multor pacte de care fac mentiune docu. Sfarifitul domniei voievodului Alexandru si piatra tombala de pe mormintul sau de la Campulung 1. Una din Alexandru ezita a recunoaste . carora Stefan Dusan. Din ca regele primise la curtea sa pe mai multi indemnul tarinei Ana s-a scris. in sa catolfca Clara de Doboca. Normale pi chiar prietenepti erau relati- Dintr-o diploma regala aflam insa ca ile cu tar' ile slave din sudul Dunarii.1364).0-1 miluise cu mosii in Banatul timisan pi in Dada transilvaneand ca 2. bisericeasca a patriarhului din Constantinopol. era casatorita cu renuebat . regele Ludovic le recunoscu titlul de grofi sau conti . Stanislau. aceasta de Roma a dainuit pans in timpul Alexandru presta regelui omagiul de vasalitate luptelor iconoclastice cand. in anul 726. Sub domnia parintelui sau. Era deci mai mult decat firesc ca Alexandru sa refuze imparatul Justinian. Relatlile cu Ungaria se normalizara si Schimbarea aceasta de jurisdictie nu insemna mai mult prin casatoria flied lui Alexandru. ii lasase stapanirea dine rezervata era Mece indoiala imprejurarea Vidinului. Biserica romaneasca sub jurisdictia mitropoliei din Ohrida 3. Biserica romilneasca sub jurisdictia sa fie gata oricand pentru o eventuala incursi. giul de vasalitate dupa uzantele timpului. insupi Succesorul lui Basaraba a fost fiul sau Alexandru era casatorit a doua oars cu conte- Alexandru. fiul tarului sarb. I stori a Rom bilor Ca p ito I u I III DOMNIA VOIEVODULUI ALEXANDRU BASARAB SI INTEMEIEREA MITROPOLIEI UNGRO .recognoscere fiicele sale. nemultumiti erau Nicolae. unelteau de femeilor sfinte. precum adevereste inscriptia Basarab ce s-a pastrat pe altarul Sfintei Elisabeta din Catedrala din Oradea. in holed munteni ostill Domnului muntean pi orasul Vidin faimosul strtaxar al vietilor care. la a card largire si starui insupi papa de la Roma ca sa induplece consolidare interns contribuise ca asociat la pe flica ei Anca sa treaca la catolicism. ce se pastreaza in arhivele de la acolo contra acestuia. pi anume Ana. Neagu pi anti. De altfel. insa trecerea de la catolicismul Latin la Elisabeta. Asemenea pribegi Gand. refugiindu-se in Ungaria. canonice a papei de la Roma.

Asa hind. intrucat cu tot fastul cuvenit imparatilor bizantini.dacoromanica. caci imparatul Teodor se Macedonia. Pentru aplanarea lui. imparatul Constantinopol.871. sinodul conferi. la o 1349). in care se pomeneste de Influenta ei slabi numai in epoca de preotul loan al "preasfintei episcopii a vlahilor". pe malul lacului cu acelasi nume din patriarhul din Bizant. pe Tanga lese sa se desfaca si de Patriarhia din patriarhul din Constantinopol. bucurandu-se de protectia venetienilor. Infrangerea basileului Teodor la mutase intre timp resedinta episcopala de la Clocotnita (1230) puse insa capat planurilor Justiniania Prima. Hrisovul autocefalia ei si dupa lichidarea imperiului imparatului Vasile al II-lea fu reinnoit la 1272 latin din Constantinopol (1261) si restaurarea de imparatul Mihail Paleologul. Antiohia. In scopul acesta el Alexandria. hotari ca mitropolia Ohridei sa ramana sub mitropoliei din Ohrida un statut prin care i se jurisdictia Patriarhiei din Constantinopol. tre impreuna cu episcopii sal sufragani sub toriul Peninsulei Balcanice steagul bizantin nu jurisdictia canonica a patriarhului ecumenic 154 www. pe neasteptate. arhiepiscopul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. Acestia. pontejiciului de la Roma.1230) nu se mai multumi cu papei ridicara insa protest impotriva acestei titlul de despot ci el. nu numai de sarbi si bulgari. demonstrand ca Dardania. pentru totdeauna an stat sub jurisdictia canonica a a o lua astfel inaintea pribegilor de la Niceea. cucerind Salonicul. se explica faptul ca. a patriarhului din Constantinopol. intrucat credinciosii acestei eparhii facusera Fratele ss urmasul lui Mihai. de protectia despotilor epirotici. cat si de imparatul bizantin Vasile I convoca un sinod la Constantinopol. mitropolia Primei Justiniane. insemnarea de pe foaia unui manuscris din Pe de alts parte. unde se bizantina. precum se vede aceasta si din canonica a arhiepiscopului catolic din Lepanto. tindea turilor si privilegiilor acordate de imparatul sa patrunda tot mai adanc in hinterlandul Justinian mitropoliei Primei Justiniane si a epirotic.ro . Ceremonialul bisericesc fu savarsit de mitro- trugerea acestei localitati isi mutase resedinta politul Dimitrie al Ohridei care inlocuia pe la Ohrida. Dacia si proclama irnpecrat cu gandul de a-si muta celelalte regiuni de la Dunare de la inceput si curand si resedinta la Constantinopol. supuse pe ulahli din de purpura si cu sandale rosii. mai flutura decal in Epir. folosindu-se de luptele si Lerin. eparhie decretand pe latinii schismatici si copia Ohridei era considerate ca o eparhie a Irnrinrosi si refuzand sa recunoasca jurisdictia ulahilor. acorda o deplina autocefalie. sale imperiale. dupa datina Romania arhiepiscopului de la Ohrida. Legatli Teodor (1214 . lerusalim si fald pentru despotatul sau. Clementie din Ohrida. demonstrand ca ternic reazem contra catolicismului care. ci si ulahilor cu resedinta la Vranje. mitropolia Ohridei se bucura secolul al XI-lea ce se pastreaza la biserica Sf. administratia arhontului Loan Angelos (1339- mitropolia Ohridei ajunse. in 1339. de la conciliul de la Lyon (1274) contesta Vlahii si grecii din Tesalia si din Vlahiile canonicitatea mitropoliei sarbesti de la Ipec 0 a epirotice gaseau in mitropolia Ohridei un pu- celei bulgaresti de la Tarnow. Dar protestele papa. se hotarari. la care luara parte. patrunsera. ramase sub jurisdictia bisericeasca grabi sa confirme autocefalia bisericii ohridene. Angelos (1204 . decadenta a despotului care era incoltit din La 1335 se aminteste de un episcopat at toate partile. despotul parte din imperiul roman sau bizantin. rivalitatile interne. sub In urma cuceririi Constantinopolului de conducerea imparatului loan Cantacuzino in catre latinii cruciadei a patra si a proclamarii Epir. Ohrida sa renunte la autocefalia sa si sä rein- tul Teodor Lascaris la Niceea. reinnoind in 1019 Dimitrie aseza la 1223 coroana imperials pe actul de fundatie a arhiepiscopiei de la capul despotului Teodor si 11 invests cu mantra Justiniania Prima. in din refugiul de la Niceea. Dupes dezbateri agitate. arhiepis. Despotul Mihai inte- anti 869 . in schimb mitropolia Ohridei arhiepiscopul loan din Ohrida se intitula continua sa se bucure inca multi vreme de arhiepiscop al Primei Justiniane. iar mai apoi la de bizantini. Patriarhul era si aceea care impunea mitropofitului din din Constantinopol fugi impreuna cu impara. Incoronarea basileului Teodor Angelos se facu litatii ramasera lard nici un efect. investifid pe mitropolitul Dimitrie cu drepturi Astfel. In calitatea aceasta. si delegatii Constantinopol si sa creeze o bisericd autoce- patriarhiilor din Roma. unde printul bizantin Masura aceasta trezi insa protestul Mihai. Ion Nistor prod usese. sau Prilep. Conflictul dainui pendent politiceste atat de imperiul latin din multi vreme. imparatul patriarhale. Intre conditiile de supunere a epirotilor insemnatate nebanuita" pans atunci. ocupasera despotatul si incredintard noului imperiu latin in locul celui bizantin. acestea luasera fiinta prin nesocotirea drep. Intr-un act din 1157.1214) reusise sa creeze papa care nu putea ingadui aceasta stirbire a cu ajutorul vlahilor din Pind un despotat inde- autoritatii sale din Romania. in calitatea sa de despot independent. Ei tineau cu sfintenie la vechea for succesoarei ei de la Ohrida. astfel ca pe teri. al carui delegat imperiului bizantin sub Paleologi. care dupa dis.

3". In situatia accasta ajunsese si episcopul mita in Tara Romaneasca si dol candidati de loachint din Vicina cu titlul de Sotiriopolis. cand in Tara Roma' neascd domnea ajunse prin grija si star' uirea lui Alexandru la voievodul Basaraba. care in limba bisericeasca paleoslava apar sub numele de zaplartinskji? Era firesc ca. hotarand ca dupa primira invatatura mantuitoare in limba latind moartea acestuia sa se aleagd altul si care ramasese la ei limba liturgics. el nu se arata toiag de pribegie. Aceste trei pe langa dansul si ceruse sa se mute la Arges. provincii populate de numerosi statele vecine nu putea sa alba o episcopie credinciosi romans. Limba liturgics slavona cop si mitropolit al Tariff Rometnesti. apostolic al Ungariei adeziunea pentru crearea Concomitent cu demersurile pe langa unei episcopii ortodoxe pe seama credincioqilor patriarhie. Mitropolitul Ungrovlahiei era totodati si exarhul. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din lui in regiunea plaiurilor. zaplanina insemneaza deci regiune de dincolo Tratativele in scopul acesta incepusera de de munti. ca romans din stanga Dunaril sa reintre sub dar si drumurile de munte. isi pierdeau eparhlile. cat si toatd aceastd steipdnire si domnie sericii ohridene. 4. ii soana potrivita pentru ocuparea noului scaun primi pe acestia sub jurisdictia sa direct& si mitropolitan. Alexandru cauta sa gaseasca si per. care episcopi in persoanele lui Dania Kritopulos si fusese lzgonit de tatari din scaunul sau episco.1a finele secolului al IX- ceea ce chiriarhul a si facut. ci de mai multe on prin scoase si pe credinciosii romans din Banat si scrisori. biseri. roman' din Banat si Dacia transilva'neana. bisericesti o mitropolie nu putea ramane fara precum aflam din uncle marturli contempo. Aceasta fusese limba trimitd de la Constantinopol ca pdstor si vorbita de semintiile slave care patrunsesera in 155 www. Slavonescul jurisdictia canonica a patriarhiei ecumenice. sd facet parte din sfemtul sinod patri. Hot. ceea ce s-a intamplat pe la arhiereu legiuit a toatd Ungrovlahia. Dacia transilvemeand de sub jurisdictia bi- atat el. Patriarhul nu avea lea singurele limbi sfinte in care era ingaduita decal sa binecuvanteze aceasta stramutare si propovaduirea credintei crestine. flindca o domnie nerecunoscuta inca de transilvaneana. ramanand ca pribeag la curtea voievodului Alexandru de la neintelegerile acestea sa fie aplanate numai de Arges pentru a-i oferi serviciile sale catre Vladislav. pans la hirotonosirtdu-se de prea sfanta mare bisericd a recunoasterea unei a patra limbi sfinte. dupa cat se arhatului ecumenic de la Constantinopol. adica loctiitorul patriarhu- 3. vede din cercerarile recente. care insemneath munte. episcopi sufraganl. tropolit a toatd Ungrovlahia si exarh al plaiurilor. Traditia istorica din toate infiintare a mitropoliei Ungrovlahiet si la tarile noastre a pastrat amintirea vechilor lega. Calixt din mai 1359 Ca voievodul Alcxandru Prin tomosul din 1359.dacoromanica. multi vreme.ro . patriarhul solicitase nu o datd. cea pdstoritei de detnsul. care lui Durnnezeu. Ce se intelege sub Constantinopol aceste plaiuri. Istoria Romanilor din Constantinopol. Anthemios. care pans atunci ascultau canonica. Solutia aceasta patriarh. recunoasterea jurisdictiei canonice a patri- turi bisericesti cu Ohrida care. Astfel ajunse episcopul dispus eta le dea urmare. Domnul primi pe arhiereu cu multi bunavointa si starui pe langa patriarhie pcntru recunoasterea sa canonica ca arhiepis. slavonescului planina. Din cuprinsul tomosului patriarhal Sfanta Scripture a aparut mai intai in aflam ca voievodul chemase initial pe loachint limbile ebraicd.'rarea patriarhiei intarzia Dincolo de Carpati se intindea Banatul si Dacia insa. se bizulau pe vechi Titlul oficial al noului arhiereu era mi- temeiuri istorice. in specie de dincolo de Carpati. in urma renuntaril Cuvantul romanesc de plat corespunde mitropoliei din Ohrida la autocefalia el. Af lam doar din tomosul patriarhului si el de mitropolia Ohridei. duhovnicesti. cats institui pe mitropolitul Ungrovlahiei ca loctiitor in urma navalirii tatarilor sl turcilor in regiu. neputand obtine de la regele toatd Ungrovlahia. ii supuse jurisdictiei sale sub judecata bisericeascd a patriarhiei si sd canonice si numi pe mitropolitul de la Arges primeascd un arhiereu care &rifle hirotonosit de loctiitor sau exarh al sau. denote mare iscusinta diplomatica din partea arhal si sd -1 aibd pe acesta ca pdstor legiuit a patriarhului care. sau exarh al sau pentru provinciile de dincolo nile pontice si anatolice. Astfel. Candidati se gaseau destui. ca sd fie de acuma inainte si mereu. multi chiriarhi greci de plaiuri sau zaplaninice. greceascd si latind. Romanii sa-t dea inrarirea canonica. limbi ramasesera pan5. se anul 1340. patriarhul se grabi sä tri- rane. Dar cum se facusera fars con- pal si silt astfel sa schimbe carp pastoral& in sultarea voievodului Alexandru. sd se era limba paleoslavond. fiul si urmasul lui Alexandru. find siliti sa rataceasca Cum insa dupa normele canoanelor prin partite crestine ca "adunatori de pomenr.

etenie dintre fin si nas. care primi tatia ducelui Rastislav din Moravia sa.ro . fray' din Salonic incepura sa schism& in biserica cresting. Ei castigara pe papal. Fireste ca la romanii din Dada si din scaunul patriarhal din Roma. in persoana epis- putea consimti. slavilor" Chid! si Metodiu intelesera sa lupte cu La acel sinod aparura si delegatii tarului succes impotriva acestei prejudecati sc sa-si Boris. Noul imparat Vasile I pana astazi in scrisul bulgarilor sc rusilor. iar de la pagane din vecinatate. ascultand de arhiepiscopul nicidecum de propovaduirea ei ca la semintiile de Sa ionic. unde triumfasera tri. pe Wiznog in Sarmatia. a simplificat ales cu nesocotirea eanoanelor bisericesti sc mult alfabetul glagolitic si 1-a numit dupe arunca anatema asupra lui. Laurentie. pe Navrok in Rusia. unde propovaduira Sfanta sesera crestinati prin bizantini sa ramana sub Scripture in limba paleoslava. Dar dis. cu atat mai mult cu cat Tarul Boris primise botezul la 864. patriarhii greet recunoscura bisericii bulgare avand nas pe insusi imparatul Mihail al III-lea. care in cursul vremii isi mute ca Goroz. sc latina. adica aparatorii vocand un sinod la Constantinopol pentru celor trei limbi sfinte de pana atunci. pe episcopul Formosus ca de. ci ramasera la hotararea lor. in Bulgaria.. tarul Boris Mihail expulza din priu. Moesia. la fata locului despre temeinicia pretentiilor Frayi Chiril §1 Metodiu deprinsesera bine bulgare si a hotari apoi in cunostinta de cauza. aceasta limba card primira in anul 862 invi. dreptul de a se folosi de limba liturgica pa- Dupe nasul sau. In scaunul traduca Sfanta Scripture in limba paleoslava. hotararea aceasta. cerand ca deodata cu aplanarea schismei menyna punctul for de vedere. sau. Atunci Boris se adresa papei copului Formosus. Boris primi si numele de leoslava ca a patra Umbel liturgicd pe langa cele Mihail. iar pe timpul Carpati putea ft vorba doar de intarirea cre. Este adevarat din biserica sa se rezolve si chestiunea juris- ea dupe moartea "apostolilor". Clementie. Sava. Patriarhul Fotie. dispus sa recunoasca suprematia canonica a pe care o imbratisase ducele cu intreg poporul papei asupra bisericii bulgare. solutioneze aceasta problems. patriarhale. ca delegat at papei. Curand insa se rupsera relayile de pri. Sinodul se intruni la 870 limbilor ebraica.dacoromanica. Macedoneanul puse insa curand capat schis- impotriva recunoasterii unei not limbi mei din biserica. ca bisericile insusi tarul Boris (853 . Tarul Boris-Mihail primi paleoslava. ca vechile provincii romane: Zandov in Dada. fur& izgoniti din Moravia. Patriarhii din rasarit nu Anghelar §. Pentru scrierea in un laic cu numele Fotie. trei recunoscute pana atunci. 896. adica a aplanarea schismei.a. de arhiepiscopul de Prima invataceii lui Chiril se refugiaser5. Ahaia. Sinodul delega pe cei 4 patriarhi din Orient ca lingvistil. destituind pe Fotie §i con- sfinte se ridicara trilingvistic. la dascalul sau chirilic. Chiril a nascocit un alfabet pro. se produse o crestinati moravi. aderentii for dictiei canonice asupra bisericii bulgare. resedinta la Ohrida. nu se lass mai prejos si excomu- vreme in scrisul romanesc. numit glagolitic. la 866. Dar cei mai multi din Justinian incoace. aratindu-se chiar acolo si sa propovaduiasca invatatura cresting. Ca sa poata fi mai usor intelesi de noii Dar in anul urmator. 867. Tarul Boris intelegea ca Indata duped recunoasterea jurisdictiei si bulgarilor sac li se cuvine un patriarh pro. Papa Nicolae scaunul pontifical. a§a cum a fost el multa randul sau. cand bulgarii au fost crestinati. Legatul papei sustinea insa. Justiniania. Moznopon in Alpibus Valahicis §i pe Os lav in Prevail si Dacia depindeau din vechime de Silezia. Patriarhiei din Constantinopol fusese ridicat cunoscuta for de acasa. Dardania. 0 cronica jurisdictia canonica a patriarhiei grecesti din moray& mai tarzie arata ca urmasi ai lui Chiril Constantinopol. cu pe Bezirad in Rusia. si cum a ramas si nica pe papa de la Roma. Raspunsul acesta multumi pe Boris. folosindu-se in buns zi toate treptele ierarhice de la laic la patriarh. Dar "apostolii si schisma fu aplanata. tarile mentio- dintei si de talmacirea ei in limba in care nate mai sus se gaseau de fapt sub jurisdictia romanii primisera invatatura lui Hristos si canonic& a Romei. care fu ridicat apoi in de la Roma cu o asemenea cerere. determinand pc morayi sa impreuna cu delegatul papei de la Roma sä recunoasca limba liturgica latina. Tesalia. cu nesocotinta aceasta limba. parte de minusculele grecesti. greaca. cu numele de Clementie. parcursese intr-o singura priu.888) ce fusese crestine din taratul bulgar sa ramana supuse crestinat de curand pentru propovaduirea jurisdictiei patriarhiei grecesti de la invataturii crestine in noua limba liturgic& Constantinopol. care. Hirt°. vina bine pe episcopul Formosus. Un invatacel al Papa Nicolae nu recunoscu pe noul patriarh lui Chiril. pastorind intre anti 891 - I trimise. Ion Nistor secolul al VII-lea pana in paryle Salonicului. Naufn. normelor canonice. Deodata cu bulgarii recunoscura si begat papal in Bulgaria pentru a se incredinta romemii din Balcani jurisdictia bisericeasca a 156 www. pe Epirul. o cerere la care imparatul bizantin nu Bulgaria pe delegatul papei. pe drept cuvant. care gasira in slavii de acolo tinura insa seama de argumentele delegatului aderenti zelosi ac noii credinte. Cei patru patri- cipolii lui Chiril si Metodiu se raspandira in arhi din rasarit hotarara ca bulgarii care fu- tarile vecinc.

ro .poruncind pretinsd sacra. sa se lepede de marturisirea fara sa inteleaga ceva din tainele ei mantu- romans si sa nu mai citeasca in limba latina. regele ungar si cu tariff din Bulgaria si Serbia.dacoromanica. chiriarhul Ohridei. pe langa cartile funda. a rdposat marele si sin- se face latineste. find cu latinii de sa mai poata fi completat din afara. a fost si. relatiilor bisericesti cu Orientul ortodox. fara de care nu se Alexandru a cautat legaturi si cu mandstirile putea savarsi cultul divan. desi tarzie. care mijlocul secolului al XII-lea." Patriarhia ecumenica din Constantinopol mentine ca limba liturgical era nevoie ca raman unele din cele mai remarcabile fapte sustinatorii ei sa se ingrijeasca de talmacirea in istorice ale domniei sale. omiletice si ascetice. sa fi fost silit sa rupa relatiile de pana atunci cu Roma si sa Voievodul Alexandru a continuat si a elimine si limba liturgica latina din bisericile desavarsit opera de consolidare a statului cparhiei sale si sa o inlocuiasca cu limba pa. cartilor sfinte in romaneste pentru ca norodul gareste". inceputa. de parintele sau Basaraba. pre- aproape toate cartile sfinte pe care le gasim. pe langa textul Sfintei Scripturi. risipirii statelor slave din Balcani. desfalcandu. copiate dupa manuscrise mai vechi pe la trezind o noua spiritualitate in Europa. ci itoare.cu atata pricepere si ravna leoslava acceptata de oficialitatca bulgara. in urma acelasi neam si de aceeasi limba". Calvin si Zwingli. Este o mare eroare a crede ca in sfe. cum credeau un mare adevar istoric cand sustine ca pe tim. Moartea lul for sacerdotal erau tinuti sa o cunoasca. 157 www. cum se intampla aceasta sale. dar pe care credinciosii nu o sa i se tale limba celui ce va citi in limba latina.. muntean. dar slavone bisericesti sub stapanirea otomana. care pana atunci citeau norodul asista pasiv la slujba dumnezeieasca. structia bisericii domnesti de pe langa curtea Dar literatura aceasta in limba pa. Mitropolia vlahicd a Ohridei fusese 5. si a decadentei culturii Venik s-au ridicat critics destul de serioase. si diverse carts sa darnicie la cladirea turnului celui mare de la dogmatice. Noembrie 16 zile. s =a inceput cu traducerea si de atunci au inceput sa citeasca in bul. Inte- paleoslava si sa o mentina 'Ana la inlocuirea ei meierea mitropoliei Ungrovlahiei si reinnodarea cu cea romans. care numai grape cinu. nationale in biserica a fost inceputa numai pe 0 veche colectie de biografli ale tarilor la inceputul secolului al XV-lea. cuprinse in Carst-venik-ul lui Paisie si reformatori ca Wiclif. La opera aceasta a contribuit foarte Teofilact ar fi "curatit Vlahia de eresuri. arata ca "tarul si-a facut drum si in Wile romanesti. gur stapanitor domn Ion Nicolai Alexandru ciosilor. au fost de la muntele Athos. fiindca ea se savarsea intr-o iimba in cea bulgara . Pentru inearirea aceasta limba. unit istorici. impodobira apoi cu minunate fresce. Sfarsitul domniei voievodului cuprinsa in primul tarat bulgar in Macedonia. ilor romanesti acolo. Vesnica lui amintire ". Istoria Romanilor patriarhului din Constantinopol. in limba latina.adica paleoslava . fie in manuscris in colectiile de carti descoperit de curand. la cunosteau limba paleoslava scadea mereu fara inceput ei citeau latineste. atunci se vorbea slavoneste. unde liturghia Luna. Astfcl. indictionul 3. Voevod. si a diverselor carts rituale. credinciosii se rugau in serica domneasca unde odihnesc osemintele limba for materna. in anul 6873 rele superioare ale societatii romanesti de (1364). fiul marelui Basarabd. marturia aceasta ne infatiseaza fapte care se adeveresc prin insasi firea lucrurilor. El a continuat con- liturgice slavone din Romania. De aceea. intelegeau. cum erau varat ca impotriva autenticitatii acestui Carat. El a inlesnit prin pioasa mentale ale Sfintei Scripturi. fie cum aflam acestea din cuprinsul unui hrisov tiparite. lita si ea sa-si insuseasca noua limba liturgica cu care intrase in raporturi matrimoniale. in apus prin bulgari. in urma recunoasterii jurisdictiei mantul sau de la Campulung patriarhale. mult si faptul ca numarul carturarilor care deoarece vlahii primisera crezul latin. pul papei Nicolae I "sb-dmosii romanilor s-au Lupta pentru introducerea limbii despartit de latini". pe care urmasii sal o leoslava nu era accesibila decat until numai- foarte redus de clerici. Cronica artonimd a Moldovei releva mai tarziu sau frantuzeste astazi. o limba necunoscuta credin. unde Asan ar fi silit pe vlahi. 1 -a surprins la Campulung. deschizand seria ctitori- traduse din greceste.. Este ade. vladica mai bine. unde o preafru- Daca liturghia si functiile rituale se savarseau moasa piatra de mormant arata locul din bi- in limba paleoslava. care nu cunostea limba slavona sa be inteleaga In continuare se arata ca. Alexandru si piatra tombala de pe mor- Era firesc ca. Bulgaria si Serbia. Huss. Inscriptia arata in stilul ei lapidar ca: "In pana astazi in biserica catolica. raporturior canonice ale bisericii romane cu Pentru ca limba paleoslava sa se poata. cu un cuvant manastirea Cutlwnus din Sfantul Munte. sa de la Arges. El a asigurat Cum biserica romans din stanga Dunarii linistea tariff prin o politica de intelegere cu depindea in cele canonice de Ohrida. precum greceste se de Roma.

ca Bolgrad sau Necrosovca. Bariadul.' si Nistru. Alungarea tatarilor din Transdanubia numarul for era acolo destul de mare. Coroctunou (Craciuna). Ceczuna (Tetin). tatari si le plateau tribut. Intre acestea din urma se copiei Milcovului care se extindea asupra vaii aminteste de: Bolgrad (Cetatea Alba). ajuntand pana la valea Ceremusulut si a Toponimia unor piscuri dominante din Carpatii Prutului superior. Bistrita. strabatuta de raurile Prut si Aceasta populatie autohtona patrunsese si in Siret cu afluentii for Suceava. pastreaza pans in zilele noastre niciodatd un zid despdrtitor intre fratii de amintirea haladuirii hoardelor cumano-tatare aceeasi origine. Tatarescului dupa cum ii spuneau sasii. Moldova. care este aratat regatului ungar de ceitre tdtari" chiar o epis. care reproduc vechea origins slava in acea regiune sunt de data istorie a Rusiei pana la anul 1347. natiuni romanesti care locuteste in hotarul Gorodok pe Ceremus si Hotin. doepiscopii for de rit grecesc si papa se purta Kamen (Piatra Neamt). cu gandul sa creeze pentru "partea numeroasei Bania (Baia Moldovei). Carpatii n-au format Carlibaba etc. Giumaldu/. lalpug s. Cismeaua sate romanesti. adica din Data numita notiunea romaneasca de fantand. Siret. Tatarca. care inseamna colt sau unghi. In regiune se gaseau si vechi asezari de Cogalnic. Covurlui. Catlabug. pe langa cumani si (Cernauti). Organizarea capitiniei de la Baia 3. popu- Dupes fuga cumanilor in Ungaria. si credinta religioasd. mai jos varstata cu nume romanesti ca Sdrata si Bacdul. moldoveneasca intrecand numarul secuilor si cumanilor. la diminutivul Ialpugel din lalpug sau prin faptul Liov. Un targovet din Baia biozet romeino-teitarez se evidentiaza prin Moldovei (Moldava Baya) semna in 1334. din romanii care ascultau de pseu. Acolo intalnim au comunicat necontenit unit cu altii.a. Cucerirea comitatului de la Baia de cAtre Bogdan si ridicarea lui la rangul de voievodat 1. Nemeci (Neamtu). Vechea siin. Acalia. bar dupa emigrarea cumanilor in Ungaria. care ascultau de Lunga. Si mai frecvente sunt Dimpotriva.ro . valea Bistritei. Sociava (Suceava). Cerna Siretului se compunea. Toponimia tatara este colonisti strain' ca Baia. limbo. un afluent al lalpugului. tatarii latia din episcopia Milcoviei din valea Siretului ramasera stapani asupra regiunii dintre se compunea aproape numai din romani. Alungarea tAtarilor din Transdanubia moldoveneasca 2. Ion Nistor B. iar mai sus Sipenitul. Roman-Toro (Targu I Roman). Derelui. Chirghiz. se gaseste recenta. Valle Carpatilor au oferit romanilor toponimiile cumano-tatare in coltul dintre totdeauna scut si adapost contra navalitorilor Nistru si Dundre. ca martor Alexaruku Molda Owicz. a Moldovei si a Sucevei. ca targ bulgaro-vlah. Carpal. moldovenesti.a. Hagider.dacoromanica. copie catolica separata de cea cumana. In Analele Vescrenschiene Varuitd sau Feint:dna-air' 'dor. dupa ca alaturi de numele bunar si cismea intalnim originea sa din Molden. numit Bugeac. secui. Tas-Bunar sau Tatar-bunar ii corespund In jurul comunitatilor sasesti se gaseau echivalentele romanesti de Cismea. cu romanii din Maramures si cu cei din partile Rareiul ca si a raurilor Ciugur. Jyia s. Suceava. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA Capitolul IV DESCALECATUL PRINCIPATULUI MOLDOVEI 1. Toponimicele de (Voskrenskaja Letopis). Siret. pe meleagurile acestea. nume taaresc si prin cararile de munte. Putna cu Milcovul. In partile pana asffizi nume tatare de rauri si lacuri ca acestea numarul romanilor era destul de mare. Din Viata for politica si socials se scurgea in preocuparea papei de a atrage pe romanii din conditii asemanatoare cu ale conationalilor din Cumania la credinta catolica se vede ca Transdanubia munteana si din Dada transil- 158 www. anexata si o lista de targuri rusesti si Populatia cresting din cuprinsul epis. Rodnei si ale Neisdudutui. Bahluiul. cunoscute numai lor. pentru a intretine contactul moldovenesti precum Ceahlciu1.

Istoria Romani lor

vaneana. Sate le erau raspandite pe dealuri si Domnului Petru I.
coline, constituind taxi si judecii sau cnezate, Fl-anciscanii predicau in limba halt end,
cu judeci sau cneji in frunte. Acestia aplanau cata vreme domirticanii in limba german&
certurile dintre sateni si raspundeau in fata avand in vedere numerosii colonisti germane
eparhilor tatari pentru darile cuvenite acestora. din nordul Moldovei. Dupa relatiile cuprinse in
Cairnaccunul sau loctiitorul hanului Bakciserai Analele Minoritilor, editate de Wadding, si-ar fi
din Crimeea isi avea resedinta la Cetatea Alba, gasit moartea de martir la Cetatea-Alba (Mauro
pe care tatarii o rebotezasera dupes limba for in Castrum) calugarul minorit Angelo de Spoletto.
Akkerman. Increzator in reusita indulgentei conferite celor
Acolo indura, pe la anul 1326, moartea ce vor participa la cruciada contra tatarilor,
de martir cucernicul loan cel Nou, originar din papa loan al XIII-lea reinflinta.' , in 1332,
Trebizonda, care, sosind in interese comerciale vechiul episcopal at cumanilor, desemnand ca
la Cetatea Alba, fu denuntat autoritatilor tatare episcop de Milcov .pe minoritul Vitus de
cal ar fi venit sa faces propaganda cresting in Monteferreo, care nu vent sa-si is scaunul in
randurile tatarilor. Adus in fata eparhului primire, ca si urmasul sau Tom de Nympte, din
tatar, mucenicul fu somat sa se dezvi- ordinul augustinilor, numit la 1347. La 1353, fu
novateasca si sa primeasca credinta pagana. numit dominicanul Bernhard episcop al
Doctorii din Iudeea si din Persida ar fi incercat Cumaniei, dar nici el nu aparu in partile
in zadar sa -1 abates de la credinta sa cresting. necredinciosilor - partes infideliura
Atunci mucenicul fu chinuit si batut pana la Dar pe langa intoleranta for religioasa,
sange, legat de coada unui cal si tarot prin tatarii nelinisteau cu invaziile for necontenite
cartierul evreiesc, unde unul dintre evrei sari atat Dacia transilvaneana cat si Polonia, astfel
de-i tale capul. Mucenicul loan cel Nou de la ca locuitorii acestor tad nu mai faceau fata
Cetatea Alba a fost unul din primii martini masurilor de aparare contra acestor pagan!
ortodocsi. Dupa o insemnare descoperita pe un pradalnici. Papii de la Roma, vesnic solicitati
acoperamant de potir in targul Siretului si-ar fi de credinciosii for din Dacia si Polonia, nu con-
gasit moarte de martini, la 14 iunie 1340, alti teneau de a indemna crestinatatea apuseana,
doi calugari, Blaj si Marcu, misionari din indeosebi pe regele Ungariei, la cruciade
ordinul franciscanilor. impotriva acestor dusmani neimpacati ai
Credinciosii catolici din Moldova se crestinatatii. La 1314, papa Clementie al V-lea
bucurau de sprijinul calugarilor franciscani oferi indulgentd tuturor acelora care vor porni
care la 1345 aveau case si custodii la Siret, cu armele contra tatarilor. Papa loan al XII -lea
Cotnar, la Baia Moldovei, la Cetatea Alba si la reinnoi in 1334 edictul de indulgenta. Apelul
Chilia, apartinand vicariatului franciscan al marelui pontif de la Roma gasi in fine ascultare
Rusiei (Vicaria Rissiae). In calitatea for de la regele Ungariei Carol Robert, care insarcina
misionari franciscani savarseau pretutindeni, in 1324 pe cneazul roman Pintea cu paza
unde lipseau clench parohiali, functiile litur- granitelor dacice contra tatarilor, intreprinzand
gice fora nici o opreliste. o contra ofensiva in tara for - in ipsorum
Intr-un act din 8 aprilie 1387 se Tartarorum.
aminteste de custodele moldovean (custos 0 campanie in stil mare contra tatarilor
Moldoviensis) Nicolae Melzac, care isi avea a fost intreprinsa insa numai in 1342 din
resedinta la manastirea franciscani din Baia ordinul regelui Ludovic cel Mare, fiul si
Moldovei. 0 manastire franciscani fiinta si la urmasul lui Carol Robert. Comanda asupra
Siret, unde ar fi fost inmormantati la 12 febru- ostirii fu incredintata comitelui Andrei, fu! lui
arie 1378 calugarii franciscani Luca si Latcu, care, in calitatea sa de comite at secuilor,
Valentin, ucisi in Livonia de barbarii care ado- at Bistritei, al Mararnuresului si at Brasovului -
rau arborii - qui arborem adorant. In Siret comes Siculorum, de Bistricia, de Marmorosic et
exista insa si o manastire a ccilugclrilor domini- de Brasso - avea in seama sa apararea regiu-
cani apartinand Societeitii fratilor peregrini a nilor de granita care erau direct amenintate
cares razes de activitate cuprindea Rusia Rosie, mereu de tatari. Ostirea sa se compunea din
Podolia si Moldova.. Asociatia fratilor peregrini contingentele secuilor, ale sasilor din Bistrita si
avea un statut propriu si o carmuire misionara Brasov si ale voievozilor roman' din
de sine statatoare, desfacandu-se la 1377 de Maramures.
provincia dominicana a Poloniei, despartire Aratasem mai sus ca romanii din
aprobata de papa Grigorie al XI-lea in ianuarie Maramures si din regiunile vecine se bucurau
1378. Manastirea fratilor peregrini de la Siret de o larga autonomie nationals in ceea ce
se bucura in larga masura de darnicia si pro- privea administratia for locals. Ei erau propri-
tectia cneghinei Margareta sau Musata, maica etari de mosii si sate si isi alegeau din mijlocul

159
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

for pe voievozii conducei tort, care erau de regula Cronica moldo-polona scrisa la Iasi, in
capii familiar mai vechi si mai bogate potrivit 1566, arata:
cu vechile for privilegii. Dar situatia aceasta "Cu [via lui Durnnezeu, intaiul voevod
privilegiata impunea voievozilor maramureseni Dragos a venit ca vemeitor din Tara Ungureascd
si anumite obligatiuni militare, ei fiind datori de la locul si apa Maramures, pe urma unui zim-
sa participe cu contingentele for la expeditiile bru, ce 1-au ucis langd apa Moldovei si s-a
militare ale regelui. Astfel, aflam volevozi veselit acolo cu boierii sdi si i-au pldcut Ora si a
roman! luptand cu contingentele for din ostirea reunas intr-insa si a desceilecat-o cu moldoveni
ungureasca in Bohemia, in Italia, in Polonia sI din .Tara Ungureascd si li -a fost donut 2 ara"
dincoace de Carpati, in Muntenia si Moldova. Cronica anonima intitula: Povestire pe
Intre voievozii maramureseni care participara scurt despre domnii moldoveni, de °And s-a
cu contingentul for la campania comitelui inceput Tara Moldoveneasca, facand o
Andrei contra tatarilor din Moldova se gasea expunere mai ampler asupra lui Vladislav
desigur si voievodul Dragos de care face menti- craiul, care ar fi chemat pe ramleni in ajutor
une diploma de ho Carnicie a regelui Carol contra tatarilor si pe care i-ar fi colonizat apoi
Robert, din 1336. Diploma arata" ca la cererea in tara sa, arata ca dintre ramlenii acestia s-ar
servientilor (servientes) sai Drag si Dragos, fi ridicat un barbat cu minte si viteaz cu
regele daduse ordin sa se hotarniceasca dome- numele Dragos. Acesta, plecand la vanatoare,
niul Bedeu de pe malul drept al Tisei de langd ar fi urmarit un zimbru pana dincoace de
Ticeu, care era una din cele mai mars si mai munti, in Moldova, unde 1-ar fi ucis si s-ar fl
frumoase din Maramures. De altfel, numele de ospatat cu vanatul. Dupes ospat, voievodul
Dragos era foarte frecvent in Maramures, cum Dragos ar fi descalecat cel dintai pe apa
era si tatal unui Giula pe care, la 1349, regele Moldovei si alte locuri de-a lungul apelor si ar
Ludovic it puse in posesia mosiilor Giulesti si fi facut 'pecete domneasca pentru toata tara cu
Valea Mare. cap de zimbru. Si ar fi domnit Dragos-Voda doi
an!.
Din relatarile de mai sus se vede ea
2. Organizarea capitaniei de la Baia traditia locals, asa cum ne-au pastrat-o analele
si cronicile locale, care insa nici una nu este
lzbanda comitelui Andrei asupra tata- contemporana, ci din secolul urmator, ne
rilor din Moldova aparu in ochii contempo- infatiseaza campania comitelui Andrei si a
ranilor ca o fapta de acme asa de mare si voievozilor maramureseni contra tatarilor sub
insemnata, incest ea n-ar fi putut fi savarsita forma de vanatoare domneasca cu veselie si
decal prin o adevarata minune dumnezeiasca. ospete. Prin asezarea capului de zimbru in
Cronica de la Dubniz (Cronicon Dubnicense) stema tarsi, cu traditia vanatului primeste
atribuie minunea izbanzii regelui Ladislau cel infatisarea unei legende heraldice, care cauta
Slant (+1095), care si-ar fi parasit mormantul sa explice provenienta capului de zimbru din
de la Oradea si s-ar fi pus in fruntea ostirii in sterna farii Moldovei. Vechea sterna a Moldovei
lupta contra tatarilor. Legenda cu Laslau, purta un bour cu soarele si Tuna Intre coarne.
craiul unguresc care ar II gonit pe !Atari din Bourul din latinescul bos-urus, bos primogeni-
Moldova a gasit ecou si in unele din cronicile tus, nemteste Aueroche, se deosebea de zim-
indigene moldovenesti. Ea a fost acceptata brul cu coama, latineste bison europaeus,
pana si de Miron Costin, sustinand ca "la vre- slavoneste zabrr, nemteste Wisent. Dintr-un
mea lui Laslau, craiul unguresc, s-a descalecat corn de bour, vanat in Dacia, imparatul Traian
de Dragos tara noastra". Este evident ca erudi- isi Meuse un pocal de inchinat la ospete.
tul cronicar moldovean confundase pe craiul Coarne de bour impodobite cu our s-au gasit in
Ludovic cu Ladislau cel Sfant, care isi dormea tezaurul regelui Decebal. Cu coarne de bour ca
atunci de mai bine de doua veacuri somnul de trofeu de vanatoare erau impodobite pi inte-
veci in cripta de la Oradea. rioarele palatelor imperiale din Constantinopol.
Analele si cronicile romane sunt insa Pe timpul descalecatului Moldovei, bourii si
unanime in afirmatia for in a recunoaste pe zimbrii traiau Inca in stare salbateca in
Dragos ca prim descalecator de tara. Carpatii moldovenesti. Ca figura heraldica
Letopisetele de la Bistrita si Putna arata ca in capul de bour se gasea in stemele mai multor
anul 6867 (1359) de la facerea lumii s-ar fi tart, precum in sterna cantonului Uri din
inceput Tara Moldovei. Si s-ar fi inceput astfel: Elvetia, care se numeste duper vechea prove-
"Venit-au Dragos-Vodd din Maramures, nienta de acolo a bourului - urus. Sterna
din Tara Ungureascd, la vemat dupd un zimbru Mecklemburgului avea un cap de bour. Stema
si ar f L domnit de doi ani." provinciei Malicz din Polonia avea un cap de

160
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

bour incoronat, iar numele orasului Sambor aseaza cetatea pe Milcou, mai sus de Focsani,
din Po Ionia deriva de la sabrz - zimbru. Pietrele iar Dimitrie Cantemir la poalele muntilor
de hotar din Moldova erau impodobite cu un Vrancei, in apropiere de manAstirea Mira, o
cap de bour, astfel ca acestea se numeau chiar fundatie a parintelui sau Constantin-Voda.
bouri. A misca bourii insemna a muta pietrele Cetatea Neamtului tradeaza, prin insusi numele
de hotar. Numele de localitati ca Bourieni si ei vechea sa origin teutonica, de la inceputul
Zimbru sunt far& indoiala de o factures mai secolului al XIII-lea.
noua. Ostirea cresting gasi un sprijin puternic Astfel, vedem ca la inceputul secolului
la populatia romaneasca, ca si la comunitatile al X1V-lea, cand lumina istoriei incepu sa
Sasesti si secuiesti din Siret, Baia, Suceava, patrunda in intunericul care apasa pans
Bacdu etc. Fratia de acme cu capeteniile auto- atunci asupra Moldovei, tara aceasta nu era
htone s-a putut stabili curand, flindca atat pustie, cum incearca sA ni-o infatiseze traditia
comandantul suprem al ostirii Andrei, fiul lui 'storied cu legende de.vemdtoare de zimbri si cu
Latcu, cat si multi dintre subalternii sal, ca mituri etiologice. Dimpotriva, valea Siretului sl
Dragos, ca Nicolai, 11111 lui Petru, Sarasin, a Prutului superior era destul de populates si
Valentin si Luca, fill lui Craciun s.a. erau plind de sate, de targuri si chiar de cetati de
roman!. Acestia se intelesera foarte lesne cu aparare contra tatarilor.
judecii sau cnejii localnici, dandu-si mana cu Dragos-Vodd al traditiei istorice
totii in lupta contra tatarilor. Dupes stralucita moldovenesti pare sa fie deci identic cu voievo-
izbanda asupra paganilor, regiunea curatita de dul Dragos din Bedeu. Traditia 'storied a
ei fu organizata de voievodul Andrei din ordinul Moldovei iI atribuie cladirea unei biserici de
regelui intr-o marcd de granitd sau cdpitdnie lemn in satul Volovat de langa Radauti, care
regald, cu un voievod in frunte, care dupes mai apoi fusese stramutata la manastirea
traditia indigence fusese voievodul Dragos - Putna. 'Poate ca si Campul lui Dragos din
Dragus din Drag, unul dintre vitejii de judetul Bacau, in cuprinsul caruia se gasea
incredere ai regelui, cu resedinta la Baia mai tar' ziu satul Grozavesti, sa stea in legatura
Moldova Cu drept cuvant se afirma intr-un cu amintirea lui Dragos-Voda.
adaos la cronica lui Ureche ca la inceput Urmasul lui Dragos in administrarea
voievodatul Moldovei "era mai mult o capitanie" tart' de la Baia a fost fiul sau Sas, care a con-
si ca numai pe urma ea s-a intins de a ajuns la tinuat opera de aparare contra tatarilor,
Dunare si la mare cu centrul administrativ la largind granitele marcii sale spre miazazi si
Baia, care era capul sau cetatea de resedinta a rasarit.
Tarn Moldovei13 - caput sau capitalis civitas In documentele maramuresene numele
terrae Moldavensis. de Sas apace sub forma de Zass Vayvoda
Noua creatie politica cuprinse in Olachus sau Szasz Wayvodae care ar deriva
granitele sale, cu tendinte de expansiune pe din Sabbas, adica Sava. In Valea lui Sas
socoteala tatarilor, satele si cnezatele curgea rivulus Saszpathaka, adica paraul lui
romanesti din valea Siretului, populatia Sas. Fontana lui Sas - Sascut - se gaseste in
romaneasca constituind suportul etnic at ei. Si jud. Putna, iar Cornu lui Sas pe Prut, in judetul
aceasta cu atat mai mult cu cat randurile Iasi. Analele de la Bistrita si Putna it prezinta ca
romanilor moldoveni se intareau mereu prin flu al lui Dragos si ii atribuie 4 ani de domnie.
numeroase cete de conationali ce veneau Nici cronicile urmatoare nu aduc alte stiri cu
necontenit din Maramures si din Dacia transil- privire la domnia voievodului Sas. Dlugosz
vaneand, care a constituit totdeauna rezer- aminteste de neamul valahic al Dragoviei sau
vorul ethic permanent al neamului romanesc. Sassoviei - Dragoviae alias Sassoviae genus
Misiunea politica a noii mard de hotar din valachium - aratandu-1 ca originar din muntii
rasarit era sa constitute un bastion puternic si codrii dinspre provinciile rusesti, ce se
contra tatarilor, care sA inchida drumul numesc plaiuri - ex montibus et silvis provincia-
invaziei for in Dada transilvaneana si in rum Russiae quae Poloniny numoupantur,
PolOnia. ducens originem. Familia Dragosestilor s-a
Cetdti sau burguri mai vechi erau pierdut cu vremea in randurile nobilimii
Crdciuna, pe raul Putna si Cetatea Neamtului, ungare sub numele de Dragfi pans la stingerea
pe paraul cu acelasi nume, un afluent al ei in 'tamplata." la 1555.
Moldovei. Originea cetatii CrOciuna, ale card Dupes moartea lui Sas stapanirea
ruine n-au putut fl descoperite pans in Moldovei trecu asupra fiilor sal Bak, Drag,
preient, a fost pusa in legatura cu Cruceburg- Dragomir, Stefan si loan, dintre care Bale, ca
ul sau Kreuzburg-ul cavalerilor teutoni din cel mai mare, primi asupra sa raspunderea
1222, ceea ce pare probabil. Miron Costin guvernarii, impotriva caruia se tidied voievodul

161
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Bogdan din Maramures. quondam Woyvoda de Maramorosio inficlelis
In timpul guvernarii lor, capitanii Sas 0 notorius - pentru ca se abate mereu de la dru-
Bale; cu resedinta la Baia, avura de sustinut mul dreptatii si al ordinii cuvenite fats de rege
lupte grele cu tatarii. Pentru a putea face fats - a veritatis via et dubitas fuielitatis constantia
amenintarilor tataresti, ei recurgeau mereu la pluries deviens. La inceput, opozitia lui Bogdan
ajutorul regelui sub a carui ascultare, dar si fats de rege nu era insa de asa natura incat
ocrotire, se gaseau. Pe de alts parte, vedem ca regele sa dispuna confiscarea mosiilor sale. La
atat papa, cat si regele Ludovic erau vesnic pre- 1353, fratii Bogdan 0 Luga irnpartira domeniul
ocupati de amenintarea tatarilor. In 1352, Cuhnea intre ei in asa fel ca dealul Maxim -
papa Clementie al VI-lea ingadui sa se ridice o Maksenberech - de langa Viseu sa formeze
dijma asupra veniturilor bisericilor catolice din hotarul intre posesiunile ambilor frati. Partea
Ungaria pentru a preintampina primejdia de la sud de acest deal ramase in proprietatea
tatareasca. In acelasi an regele ordona secuilor lui Bogdan cu central la Cuhnea, cats vreme
sa reconstruiasca cetatea Verhegi de la fron- partea de la nord trecu in proprietatea lui Iuga.
tiera Moldova care fusese distrusts de tatari. Donmiile fratilor Bogdan si luga se extindeau
Curand insa inflintarea de catre Bogdan a pe valea Viseului in sus, pans la Borsa si de
voievodatului Moldova veni sa punts punct acolo peste Prislop pana la izvoarele Bistritei,
influentei politice a ungurilor in aceasta unde se deschidea drumul spre Moldova.
regiune. Acolo, in regiunea aceasta de granita,
pregati voievodul Bogdan cu fill si prietenii sal
rebeliunea - contubernio. Moartea voievodului
3. Cucerirea comitatului de la Bala de Sas ii oferi o ocazie binevenita pentru a pune in
catre Bogdan si ridicarea lui la rangul de aplicare planul sau de cucerire." Pornind de la
volevodat Cuhnea:', el strabatu in mod clandestin - clan-
destine - muntii si patrunse in fruntea cetelor
Voievozii romani din Maramures, sale de viteji si voinici in valea Moldovei,
investiti de rege cu drepturi si privilegii spe- navalind vijelios spre Baia, sediul capital' latu-
dale, constituiau patura conducatoare a acelei lui.
tari. Ei erau proprietari de mosii si sate si Jude- Invazia lui Bogdan s-a produs in vara
cau toate certurile ce se iscau intre conationalii anului 1359, flindca la 20 martie 1360 regele
lor - omnes causal inter apses exertas indicare Ludovic ra'splatea cu mosii intinse pe credin-
debet. Locuitoril roman! nu puteau fl judecati ciosul sau Dragos, fiul lui Giula, pentru
nici de prelatii unguri, nici de comiti, nici de numeroasele sale servicii aduse coroanei cu
castelani si nici de alti nobili, decat in rata ocazia misiunilor ce-i fusesera incredintate si a
voievozilor lor - in prezenta corumdem domino- campaniilor la care luase parte - servici de
rum ipson.un, cum se arata intr-un hrisov regal plerlsque nostrts negociis et expeditionibus sibi
din 1383. somissis et confissis - dar indeosebi pentru
Imprejurarile politice adusera cu sine vitejia sa, manifestata in lupta pentru restau-
ca nu tots voievozii romani sa fie devotati rarea Torii Moldovene - specialiter autem in
regelui si sa impartaseasca politica sa in partile restauratione terrae nostrae Moldovae - cand
orientale - partes orientales - de dincolo de numerosi romani razvratiti se abatusera de la
munti. 0 buns parte din ei, in frunte cu credinta cuvenita. - plures Valahos rebellantes
Dragon, cu Saracin, cu Valentin *i Luca, fill lui a via debitae fidelitatis deuientes - fats de rege.
Craciun si altii erau devotati regelui si partici- Domeniul conferit lui Dragos si flilor sal
para la campania contra tatarilor din Moldova. Giula si Ladislau cuprindea satele Slating,
Regele ii rasplati pentru credinta si serviciile Brebu, Copdcesti, Desesti, Hernkesti si Sugatag
lor cu slujbe si mosii, fie in noua ccipitcinie cu toate veniturile lor. La 14 mai 1360, regele
moldoveneascci, fie acasa la ei in Maramures. rasplati serviciile credincioase ale lui Vancea,
Un alt grup de voievozi s1 nobilf mara- flu] lui Stan, daruindu-i mosiile Vancesti,
mureseni se gaseau in opozitie cu politica Nein.esti, Valea Porcului si Varalia. In anul
regelui, incercand sa o combats pe toate caile urmator, regele rasplateste serviciile fillor lui
si prin toate mijloacele. In fruntea grupului Locovei, si anume Budu, Sandra, Oprisa, loan,
opozitionist se gasea voievodul Bogdan de la Dragomir si Balla, intarindu-i in proprietatea
Cuhnea - kohnya - din valea Izei - cu fratele domeniului Ozon din Maramures. lata numele
sau Iuga, cu nepotul sau Stefan si alti fruntasi catorva nobili maramureseni din gruparea
maramureseni. Pe Bogdan regele it opri sa mai devotata regelui, care luptasera de partea
indeplineasca functia de voievod si 11 califica, voievodului Bale din capitania Moldovei.
Inca din 1343, ca necredincios notoriu - Bogdan Atacul contra cornitatului de la Baia a

162
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

fost incununat de succes. Voievodul Bale fu nit - Huisus (Ludovic) tempore Bogdan, Vaivoda
batut si izgonit din capitala sa. El se retrase Olahorum de Maramorosio, coadunatis sibi
insa in munti si opuse de acolo o indelungata Olahia eiundem districtum, in terrain Moldniriae,
rezistenta, primind ajutor din partea regelui. coronae Hingariae subiectam, sed multo timpore
Cronicarii Kukulo si Tiireicz arata ea regele propter vicinitatem Tartarorum habitatoribus
Ludovic punea trupele sale aproape an de an in destitutam, clandestine recessit, et quam vis per
miscare contra rivalilor si rebelilor din Moldova exercitum ipsius regia saepius irnpugnatus exi-
- singulis artnis vet quotibet anno moult exerci- tisset, tamen crescente magna numerositate
turn, contra aemulos et rebelles et saepius con- Vlahorum in habitantium ilkun terrain, in reg-
tra Moldavos. Rivalul regelui in Moldova era num est dilatata. Wayevodae vero qui per
voievodul Bogdan cu cetele sale de romans Olaches ipsius regni eliguntur si esse vasalles
rebeli. regis Hungariae profitentur, ad homagiurn pre
Lupta dintre Bogdan si Bale pentru standum obligantur cum censu persolvere con-
stapanirea Moldovei a dainuit mai multi ani pi sueto".
a fost extrem de apriga si sangeroasa. Ea nu Voievodul Bogdan, care dobandise
s-a terminat decat in toamna anului 1364 cu domnia Moldovei cu arma in mans, nu se con-
infrangerea totals a lui Bale pi a fratilor sal. sidera deloc vasal al regelui Ludovic contra
intr-o diploma regala, din 1365, se arata ca caruia a luptat si de aceea el nu se grab! nici
voievodul Bak a luptat cu disperare contra cu prestarea omagiului de vasalitate si nici cu
rivalului sau Bogdan., primind insusi rani pi plata tributului, ci se considera ca Donut si sin-
sangerand din ele pi pierzan' d in lupta frail si ger steipanitor al voievodatului sau. Pentru
rude pi pe eel mai multi dintre luptatorii sal - cunoasterea dreptului constitutional al
non sine propriis suis cruoris efusione ac fetal& Moldovei este de interes constatarea lui
urn vulnerorum supportatione fratrwnque prazi- Kukulo, ca voievozii Moldovei se alegeau de
morum et quam plurium famulorum suorum catre romanii acestei tars - qui per Olachos
morte creduli silitite et habilitor exhibuisse cog- ipsius regni eliquntur. Duper vechiul obicei al
novirnus. romanilor - jus et consuetude Valachorum -
Pierderi dureroase a indurat pi Bogdan, functiile de judec sau cneaz pi voievod erau
cad dintre fill sal pomeniti in documente nu elective. Obiceiul acesta a fost respectat pi la
supravietuisera in izbanda sa finals decat unul alegerea si proclamarea conducatorilor din
singer, si anume Latcu. Din cuprinsul noul stat moldovenesc. Din constatarea secre-
aceluiasi act regal aflam ca voievodul Bale, tarului regelui Ludovic se mai poate deslupi ca
infrant in lupta, fugi in Ungaria, lasand in tara dreptul de alegere de Domn era rezervat numai
Moldovei osemintele scumpilor sal paninti pi ale romanilor, comunitatilor etnice neromane din
celor mai multe dintre rudele sale, precum si Moldova, cum erau cele sdsesti, secuiesti si
intreg avutul sau - suis cares parentibus et mai apoi armenesti nu le era ingaduit de a par-
quam plurirnis cognatis necnon bonis eiundem ticipa la alegerea si proclamarea Domnului.
universes in eadem terra post tergum relictis et Pornirea regelui contra lui Bogdan pe
postpositis in regnum nostrum Hungariae care dusmanul geniului omenesc, insusi
advenit. diavolul trimitator de fulgere - fulminante
Rezultatul acesLor lupte si framantari it djabulo humanis generis incunico -1-ar fi ridicat
aflam din constatarea sefului de cancelarie al contra majestatii sale, nu cunostea margins. El
regelui Ludovic, a cronicarulul Kiilculo, care confisca domeniul tradatorului pi al nepotului
insereaza in cronica sa urmatorul comunicat sau Stefan de la Cuhnea cu satele leud,
quasi-oficial: Bacicoi, Viseiu, Moiseni, Borsa si Selistea si le
timpul acestuia (Ludovic), Bogdan, conferi, la 2 februarie 1365, lui Bale si fratilor
voievodul romanilor din Maramures, aduncir' sal Drag, Dragomir si Stefan, drept despagubire
pe rometnii aceluiasi district, a Recut in mod pentru imensele servicii - immensissima servi-
cicmdestin in tara Moldovei, supusd coroanei cia - si gravele pierderi pe care ei le suferisera
Unguresti, dar dirt cauza vecinetteitii cu titlark in Moldova.
tara era de multd vreme pdreisitd de locuitori; si Prin insusi actul de danie regele
cu toate cd el a fost loud de mai multe on de recunostea infrangerea sa in Moldova, cand
insetsi ostirea regelui, totusi tara sporind mereu, arata ca Bogdan, patrunzand in Moldova, a
cu marele num& al romanilor asezati acolo a cucerit aceasta tara, pe care se sileste sa o
fost kir" gitei in regat. Intrucett, inscl, voievozii care pastreze pentru sine in dispretul majestatii
se aleg de cdire rometnii acelui regat, se consi- sale. Din constatarile din actul de danie se
derd ca vasali ai regelui Ungariei ei sunt obligati vede ca. voievodul Balica a fost ranit, stand
la prestarea omagiului cu plata tributului cuve- credincios Tanga rege - regi fideliter adhaeserit

163
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

- sprijinind pe rege - pre rege sustinenda - si voievodat, deschizand, ca si voievodul
apoi urmand pe rege in Ungaria - regem in Basaraba in Tara Romaneasca, seria Domnilor
Hungariam secutus fuerit - ar rezulta ca. regele din familia sa, a Bogdanestilor. Dupa numele
Ludovic ar fl luat parte in persoana la campa- sau Tara Moldovei s-a numit si Bogdania sau
nia din Moldova contra lui Bogdan, ceea ce nu Bogdana Neagrd Cara Bogdania. Numele
se poate adeveri. acesta era folosit mai intai de tatari si apoi de
Fireste ca la rindul sau Bogdan lua in turd. Bizantinii si indeosebi patriarhia ecu-
stapinire fostele proprietati ale lui Bale din menica din Constantinopol o numea Moldova,
Moldova, despagubindu-se astfel din belsug Vlahia sau chiar Ruso-Vlahia, adica Vlahia din-
pentru pierderea mosiei pamantesti de la spre Rusia, cum tot ei numeau Tara
Cuhnea. Numele de localitate Balcesti Romaneasca sau Basarabia Ungrovlahia,
Balcauti - din judetele Radauti si Hotin par sa adica Vlahia dinspre unguri, spre deosebire de
aduca aminte de el. Valahiile din Pind. in actele latinesti tara este
Intamplarile acestea ramasesera cu numita Terra Moldavana sau simplu Moldavia.
totul necunoscute analistilor moldoveni. Spre deosebire de Vlahia Maior, care este
Analele de la Bistrita arata ca urmas al lui Sas Muntenia, Moldova se numea Vlahia Minor
pe Latcu, pentru a lasa sa-i urmeze apoi tatal adica Vlahia Mica.
sau Bogdan. Analele de la Putna indreapta Voievodul Bogdan pastra resedinta
greseala, lasand pe Bogdan sa urmeze lui Sas domneasca la Baia. El ridica la Radauti o bi-
si atribuindu-i 4 ani de domnie. Cronica ano- serica de piatra, care a servit totodata si cripta
nima cade in greseala analelor bistritene, tar
cronica moldo-polondi se is dupa analele pentru sine si familia sa. Acolo odihnesc ose-
putnene. Grigore Ureche repeta greseala mintele sale sub o piatra de mormant, pe care
letopisetului de la Bistrita. Se vede ca traditia o aseza batranului Bogdan Voievod stranepotul
istorica locals s-a inchegat tarziu, cand sau Stefan cel Mare. Inscriptia nu arata insa
amintirea celor intamplate se intunecase de anul mortii, probabil din cauza ca acesta era
multi vreme. atunci tot atat de putin cunoscut ca si astazi.
Dupa stralucita sa izbanda asupra lui Acte interne de la el nu ni s-au pastrat. In
Bale si asupra ungurilor care it sprijineau, sterna tarii a ramas insa capul de bour, care
voievodul Bogdan ajunse Domn si stapanilor fusese adus probabil Inca de Dragos din
independent al Tarii Moldovei pe care el, din Maramures, unde aceasta icoana heraldica
comitat sau marca de granita, o prefacu in figura in sterna orasului Sighet.

L,
.0%."
ka,:110.1 ,

v., 1, 41

PI
4 :Of r.,u

4 211.,
si,":.t41,4A

) ' '.
i .w
,' - ' 41 si" 17V1:,
lkst-
.;,.."7:7;:* ! ;
L ... ._ '
1 .....,,kflai .. - 4-.{.C--, .- -., ,..J
70.4.r- 1V.,
it , .4......s,
"
,21*.
0 4 '
r' !..t :
m _..
,
a 7 `
11.

?4,14..e,,,,t;

Ruincle cefatii Neamtului

164
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Capitol u I V

STAROSTIA SIPENITULUI
1. Descalecatul voievodului Stefan in Tara Sipenitului
2. Infrangerea polonilor in Tara Sipenitului prin vitejia legendarului Lucius
Aprovianus

romanesti ca Pop, loan, Tornnatecul, Pietrosul sl
1. Descaleeatul voievodului Stefan in altele. Numeroasele toponimice romanesti din
Tara Sipenitului Pocutia arata ca in vechime regiunea aceasta
muntoasa si acoperita de codri seculari ada-
Voievodatul lui Bogdan sau Bogdartia postea o populatie rorntuteascd care fa cea lega-
nu ajungea spre nord decat pana la Prut. tura dintre roma:Ili din Maramures ss cei din
Dincolo de Prut se intindeau pana la Nistru Tara Sipenitului si din Tara Moldovei. Prezenta
codri de fag sau bucovinele mici - silvae fagi- for acolo este atestata de Dlugosz. Cronicarul
nales minores - spre deosebire de bucovinele polon arata ca, in preajma anului 1070, ducele
mars silvae faginales majores - care porneau Viaceslav de Polok ar fi concentrat contra
de la Prut mai sus de Cernauti si ajungeau regelui iolon Bolesbav o armata constituita din
pana in valea Ceremusului mai sus de Kuty in ruteni, pecenegi si romarti - cum Ruthenis,
Polonia. Regiunea de dincolo de bucovinele Picozynegys et Wallnchis. La anul 1147, acelasi
marl si mid pand la Ceremus si Nistru apare in cronicar aminteste ca imparatul Konrad ar fi
istorlografla secolului al XIV-lea sub numele de pornit in cruciada din Polonia, prin Rusia si
Tara Sipenitului - latineste Terra Sepenicensis, Valahia - ex Polonia per Russiam et Valachicun
nemteste Speniker Land, iar slavoneste procedebat.
Szepeniezenskaja Zemlya. Tara si-a prima Descalecarile de sate dupd dreptul sl
numele dupa localitatea Sipenit, asezata pe obiceiul romanesc - jus valahicum et consuetu-
Prut mai sus de Cernauti si cunoscuta ca do Valachorum - continua ad pana in secolul
vestita stattune preistorica din epoca neolitica, al XV-lea. La anul 1424, locuitorii Maxim si
vestita prin bogata si variata sa ceramics plc- Vlad, fiul lui Dragos-Dragosinovici - inflinteaza
tata. satul Cosov (targul are azi acelasi nume) cu
Granita de vest a tarii Sipenitului era mosiile Breaza sl Jabie din valea Ceremusului
formats de Ceremus, pand la varsarea lui in Negru, care avea obligatia, dupa dreptul
Prut in dreptul localitatii Oraseni, iar de acolo valahic, unei contributii anuale de cate 2 gross
granita urea pe paraul Colacin, pana la izvorul de cap de familie si de a inarma un sulitas si
lui si ajungea la Nistru, in fata satului Babeni, doi arcasi. Populatia romaneasca din ambele
localitatea cea Thai avansata spre nord-vest a tar' traia sub judecii ei, primind mereu prin
Tarsi Sipenitului. imigratie un apart ethic din Maramures, pre-
Dincolo de aceasta granita se extindea cum arata cazul intemeietorii satului Cosov.
Tara Pocutiei, numita astfel dupa targul Kuty Ca numarul for era destul de mare, pentru a da
pe Ceremus, care corespunde romanescului chiar contingente pentru armata polona,
cut sau cot, un termen obisnuit in toponimia aceasta o vedem din relatarile lui Dlugosz, care
satelor romanesti, indicand diferite parti ale arata ca la 1325 regele Poloniei Vladislav
satelor precum cutul de sus, cutul de jos etc. Lbketek primise in armata sa contingente
Pocutia era strabatuta, ca si Tara Sipeniptlii, de romemi - awciliis eticun vicirwatm populonun,
de raul Prut, ale carui izvoare se gaseau la videlicet Ruthenorurn, Valachorum et Lithua-
poalele muntelui Turcul din masivul Carpatilor n.orurn - pentru a pomi razboi contra Mardi de
P dclurosi, ce despart Pocutia de Maramures. Pe Brandenburg.
versantul sudic .al acestui masiv izvoraste 71sa, Cu toata fortificatia naturals pe care o
pe malul careia s-a ridicat Sighetul Marmatiei, constituiau bucovinele dinspre sud-est, popu-
capitala Maramuresului. Piscurile Carpatilor latia din Tara Sipenitului avea mult de indurat
Padurosi din acea regiune poarta vechi nume din cauza necontenitelor invazii ale tatarilor,

165
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

care alegeau prin Tara Sipenitului d Pocutia Staroste - staorsta - se numea in
drumul cel mai scurt pentru expeditiile de jaf Polonia capitanul sau parcalabul unei cetati de
in Galitia si Po Ionia. Stapanitorii acestor taxi granita, precum si al intregii provincii din jurul
aveau cel mai vadit interes de a intar' rezis- cetatii; astfel termenul de staroste corespundea
tenta contra tatarilor, prin sporirea numarului termenelor de ccipiten sau bdnie.
populatiei si prin organizarea ei politica si mi- Voievozii maramureseni, redusi tot mai
Mara.. Voievozii roman! din Maramures ofereau mult in drepturile si privilegiile lor, cautau
cea mai buns chezasie pentru indeplinirea ocazii de afirmare a virtutilor lor razboinice.
acestor indatoriri. Succesul lui Dragos in Moldova ispitea si mai
In Galitia cu centrul administrativ la mult spiritul lor de intreprinderi razboinice.
Halici se stinsese in 1324 vechea dinastie Din marturiile umanistului Filippo
nationals. Atunci boierii galitieni ridicara pe Buonaccorsi Calliznaco, care trala la curtea
tronul vacant de la Halici pe principele maso- regelui Poloniei Cazirriir al II-lea (1442-1447) si
vian Boleslav Trogdenouivi, care trecand la ale cronicarului loan Dlugosz (+1480) aflam ca
ortodoxle primi numele de Gheorghe. Dar noua in anul 1359 in Tara Sipenitului murise voievo-
domnie nu aduse tariff linistea dorita". Boierii 11 dul Stefan lasand in urma sa pe fill sal Stefan
banuiau ca nu tine la vechile obiceiuri ale tarsi si Petru, care isi disputau dreptul la succe-
si ca nu poate face fats tatarilor. De aceea siunea tatalui lor. Marturiile acestea fac sa se
ducele Gheorghe cauta reazem atat la poloni nasca intrebarea cane era acel voievod Stefan
cat si la unguri, inlesnind imigrarea elementu- din Tara Sipenitului? Un document din 15
lui maramuresean in Pocutia si de ad in Tara decembrie 1349 area ca regele Ungariei,
Sipenitului. Dar cu toate straduintele sale, el Ludovic cel Mare, care petrecea atunci la
nu putu potoli nemultumirea din tars ni cazu Bistrita = civitas in Septem Castris, autorizase
jertfa adversarilor sal, Hind otravit la 7 aprilie pe voievodul Joan, fiul lui Iuga, sa puns pe
1340. Giula, flul lui Dragos, in posesiunea domeniilor
La tronul Haliciului si deci si al provin- Giulesti si Valea Mare din Maramures, care
dei Pocutia ravneau trei candidati: Lubart, apartinusera voievodului Stefan, care cazuse
marele duce al Lituaniei, ale care' granite de curand in nota infldelitatii, aderand la ras-
ajungeau in vreme aceea pans la Nistrul coala fosiului voievod Bogdan, unchiul sau
mijlociu; Cazimir cel Mare, regele Poloniei si dupes tata, necredinciosul notoriu al regelui -
Carol Robert, regele Ungariei. In vederea unei qui nuperrime notam inftdelitatis Bogdano quon-
viitoare legaturi matrimoniale, regele Carol dam voivoda, patruo suo et nostro et regni nos-
Robert renunta la candidature in favoarea tri infideli notorio adhaerendo incidit.
regelui Cazimir, care castiga.' astfel partida fats tefan era fiul lui Iuga, care la 1353
de marele duce Lubart. Ducatul de Halici, de impartea cu fratele sau Bogdan domeniul
unde derives numele Halides sau Galitia, reveni parintesc Cuhnea, deci nepotul voievodului
lui Cazimir, care-1 incorpora Poloniei impreund Bogdan, fondatorul statului Moldovei.
cu Pocutia. In felul acesta granitele Poloniei se Confiscar' rdu-i-se moniile pentru tradare sau
largira pans la Ceremus si Colacin, atingand viclenie, voievodul Stefan parasi Maramuresul
granita Tariff Sipenitului. in mod clandestin ca si unchiul sau si fugi in
In timpul rivalitatilor si luptelor pentru Tara Sipenitului, unde izbuti sa organizeze cu
succesiune la tronul Galitiei se petrecura in ajutorul regelui Cazimir o starostie de granitd
Tara Sipenitului evenimente politice insem- contra tatarilor asemanatoare comitatului de la
nate. Romanii de acolo traiau inca sub puter- Baia. Voievodul Stefan nu parasi singur
nica impresie a campaniei comitelui Andrei Maramuresul, ci insotit de numerosi prieteni
contra tatarilor, in urma carela luase flints dintre vitejii si voievozii de acolo. Intre acestea
comitatul de la Baia a voievodului Dragos sub se gaseau si Crdciun, voievodul romanilor din
egida ungureasca. La stavilirea pericolului comitatul Bereg, om ptiternic si cu mare influ-
tataresc polonii erau ni mai direct interesati ents, stapanind acolo vaste domenii cu sate si
intrucat granita lor de la Ceremus sl Colacin cu rumen, urmat de cei patru fli ai sal Saracin,
statea larg deschisa atacurilor din partea litu- Nicolae, Balint ni Lucaciu. Acesta luase parte si
anienilor si tatarilor, aparata numai natural de el la expeditia contra tatarilor din Moldova din
bucovinele marl si mid. De aceea, crearea unei 1343, de sub conducerea comitelui Andrei, flul
starostii de granita in Tara Sipenitului sub lui Latcu.
egida polonezd putea gasi in regele Cazimir Stefan era casatorit cu Margareta sau
sprijinul dorit. Musata, originara si ea din Maramures, de

166
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

credinta catolica. Ea darui sotului ei ortodox sau mai mic, care se rezema pe simpatia bole-
trei fli, si anume pe Stefan, Petru si Roman. rimii si indeosebi a provincialilor ungureni -
Descalecatul voievodului Stefan in Tara provinciales Hungarorwn - cum se numeau
Sipenitului se produse in timpul marilor ofen- vitejli care desollecaserd deodatd cu fatal sdu
sive polono-lituane contra tatarilor, care la din Maramures. Si astfel, se dezlantui in
anul 1351 furl infranti la Sina-Voda si alungati cuprinsul starostiei o crancena lupta pentru
din Podolia. Provincia aceasta, cu cetatea domnie intre fratii Stefan si Peru, pe care
Camenita reveni principilor lituani Olgert si Dlugosz ne-o descrie in culori foarte vii,
Coriat. Teodor, flul lui Coriat, ceda in 1354 aratand ca la moartea voievodului Stefan
Podolia regelui Ludovic al Ungariei, lasand izbucni Intre flit decedatului palatiri lupta pen-
cebitile de la Nistru in seama rornardlor - a tru succesiune. Petru, deli mai tartar, era cubit
howdy osadyl Volochi. Voievodul Stefan ocupa de cei mai multi dintre romans, flindca era din
atund cetatile Hotin. Tetin si Hmelov si le fire mai ingaduitor. El intrecea pe fratele sau in
restaura cu ajutorul regelui Cazimir cel Mare. agerime sff iscusinta, reusind sa atraga de
Imprejurarea aceasta facu pe senioril poloni sa partea sa sl pe provincialli ungureni. Favorizat
se laude in seimul de la Piotrkov, din 1448, ca de aceste imprejurar" Petru izbuti sa rastoarne
aceste cetati ar fl fost ridicate de regele de pe tron pe fratele sau mai mare, sa-1 alunge
Cazimir. din tars hnpreuna cu boierii care -i ea!' nasesera
La organizarea noii starostii contribuira credinciosi si sa ocupe tronul. Atunci, Stefan
polonezii, far regele for Cazimir se considera ca cu aderentii sat fugi in Polonia la regele Cazimir
protector al ei, precum regele Ludovic era pro- sff it ruga sa-1 ajute si sa-1 aseze din nou pe
tectorul comitatului de la Baia. Granita din tronul parintesc. Cu acel prilej, voievodul
Ardeal a Tarii Sipenitului gasea o fortificatie Stefan fa'cu declaratie solemn& sub juramant
naturals in bucovinele sau fdgetele dintre Prut ca atat el, cat si palatinii care vor urma dupa
si Nistru, flancate de cetatile sau burgurile de dansul vor pastra totdeauna credinta sff
la Hotin sl Tetin. Hotinul domina vadul supunere fata de regele Cazimir si de succe-
Nistrului, tar Tetinul vadul Prutului de la sorii acestuia pe tronul Poloniei.
Cernauti. Resedinta starosilei se gasea la Regele Cazimir dadu ascultare ruga-
Sipenit sau poate mai curand la Hmelov. mintii voievodului Stefan si, bizuindu-se pe
Cetatea aceasta numita a Hmelovului se ridica asentimentul unanim al seniorilor si sfetnicilor
pe tarmul rauletului Colacin care se varsa in sal, fagadui sa-i dea ajutorul cerut, pentru a-I
Prut In fata Sniatinului. Hmelovul domina si reinstala in domnie. 0 ostire polona alcatuita
valea Ceremusului, care si el se uneste cu Prutul din steagurile Cracoviei, Sandonirului,
in fata Hmelovului. Lubomirului si Rusiei porni sere Tara
Sipenr!dv+ si sosi la &triplet unde avura loc la
inceput numai slabe docniri si hartuiell cu
2. infringerea polonilor In Tara inamicul, fara sa se ajunga la o luptA hotlira-
Sipenitului prin vitejia legendaralui toare. Si aceasta din cauza ca voievodul Petru
Lucius Aprovianus evita lupta in camp deschis si se gandea sa
atraga ostirea polona in cursa cu mare
Domnia voievodului Stefan in starostia mestesug. In padurile din Tara Sipenitului se
Sipenitului n-a fost de lunga durata. El mud in gaseau locuri greu accesibile, motiv pentru
anul 1359, lasand in urma sa pe vaduva care Inca nu fusesera brazdate de plug.
Margareta sau Afitrta cu cei trei fit ai sat Romanii be numeau plonine, pe care ostirea
Stefan, Petru si Roman, ea supravietuind cu polona trebuia sa be strabata pentru a ajunge
multi ani sotului ei Stefan. La 1393, Murata se inlauntrul tar' si in plaiuri mai largi si mai
gasea Inca in viata, intervenind ca martora deschise. In acea padure, romanii Mara de
intr-un act al flului ei Roman. Moartea pre- ambele parti ale drumului copacii in asa fel ca
mature a sotului si viata ei indelungata trunchiurile sa r5.mana numai Intimate pe
adusera cu sine ca flit ei Petru, Stefan si radacini pentru ca, prin o usoara atingere,
Roman sa fie mai bine cunoscuti sau numiti at acestea sa poata 11 pravalite la pamant. Dupe
Musatei sau at Margaretei. isprava aceasta, romanii pandeau din
Fiul ei cel mare, Stefan at Musatei, acoperisurile for camuflate cu crengi, nisip s1
ocupa tronul indata dupa moartea parintelui pietris, asteptand pe poloni sa apara. La
sau Stefan. Impotriva lull se ridica Insa fratele aparitia acestora, romanii rostogolira copacii

167
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

asupra lor, care, rasturnandu-se unul peste Tara Sipenitului in armura unui senior
altul, acoperire o*tirea le*easca sub crengi si medieval cu numele de Lucius Aprovianus, pen-
cradle lor, pricinuindu-1, fare lupte marl, tru a-1 pune fata in fata cu seniorul Sbigniev
pierderi de oameni, cal *1 vehicule. In din Olesnita, lasandu-i pe amandoi sa lupte si
prabuqirea lor, arborii lovira cu crengile pe eel s& cads pe campul de onoare in fata o*tirilor
mai viteji cavalerl, strivindu-le bratele si adverse, care a*teptau cu infrigurare rezultatul
picloarele. Multi dintre cavaleri, ingroziti de sangerosului duel.
prapadul acesta nea*teptat, se predara ina- In captivanta sa expunere, umanistul
micului, astfel c& numarul prizonierilor intre- Callimaco arata c& roman'', simtindu-se timp
cea cu mult pe cel al mortilor. Mult armament de mai multi ani singuri la ei acasa, incepusera
si imbel*ugate mijloace de subzistentA au fost sa se agite si, ispititd de nidejdea libertatii sau
luate prada *1 erau cu atat mai pretioase cu cat impacientati de indelungata abtinere de la
erau intregi qi neatinse. lupta, incepura sa unelteasca pe fata pentru
Polonezii cazura, duped Dlugosz, in desfacerea lor de Polonia. Atunci craiul
cursa aceasta din cauza tradaril acelora dintre Cazimir, care aflase despre acestea, pregati in
roman' care chemasera armata polona in aju- graba o*tirea pentru pedepsirea lor. Regele
tor, fiind intele*1 cu consangenii for sa ademe- puse in fruntea ostirii pe Sbigniev din Olesnita,
neasca pe polonezi in codru si sa cads in cursa pe care el fl considera cel mai destoinic, flindca
pe care le-o intinsese acolo voievodul Petru. se distingea inaintea tuturor prin vitejia *1 pri-
Indata, regele Cazimir luase cuno*tinta de ceperea sa in me*te*ugul raZbolului. 0*tirea
infrangerea oqtirii sale *i se grabs sa trimita polona - zice Callimaco - trecu fara zabava
bani pentru rascumpararea prizonierilor. Si Nistrul pi tabari in 7ara Romanilor", ceea ce
cum romanii nu faceau dificultati in aceasta insufla acestora o fried a*a de mare, Inca erau
privinta, au putut fl rascumparati tots senior'', gata sa se supund regelui *1 sa-1 ceara iertare.
cavalerii *1 osta*ii de rand care cazusera in Dar in momentul acela a*a de critic,
prinsoare. Atunci cazusera in prinsoarea aparu in mijlocul lor Lucius Aprovianus, un
Romanilor Sbigniev pi Ole*nita, bunicul cardi- barbat de gravitate antic& - vir gravitatis anti-
nalului Sbigniev, care *chiopata pans la quae - care prin impunatoarea sa infati*are
moarte din cauza ranilor suferite, precum si insufla curaj celor slabi de Inger si-i indemna
alli nobili polonezi. Au fost capturate pi 11 cu vorbe pline de me*te*ug la rezistenta contra
steaguri, dintre care 3 regale *1 8 provinciale *1 inamicului, caruia i se pregatea o cursa. In
senioriale. apropierea o*tirii roman se intlndea o padure
Umanistul Italian Filippo Buonacorsi deasa, cu arbori gro*i *i inalti, printre care se
Callimaco, care &disc multa vreme la curtea putea circula usor, fiindca padurea era lipsita
regelui polon Cazimir al IV -lea, ca preceptor al de tufi*uri. Lucius porunci ca arborii sa fie tea-
fiilor acestula loan Albert:. Sigismund, 14, dar in a*a fel ca trunchiurile sa ramana
Alexandru si Frideric, nu se multumi insa cu u*or intinate pe radacini, pentru ca la cea mai
expunerea prozaica a lui Dlugosz asupra mica atingere sa poata fl rasturnate. In ziva
bataliel din Tara Sipenitului, ci incerca sa dea urmatoare can" d polonii, dispretuind numarul
acestei batalil o intorsatura dramatics. mic al romanilor, ridicara steagurile *1 pomira
Adunand informatil atat din arhivele de la la atac fare regula si ordine, ingamfati *1 aro-
Roma, cat *1 din cele de la Cracovia pentru ganti, a*teptandu-se mai curand la o
opera sa asupra cardinalului Sbigniev invAlma*eala uqoara decat la o lupta serioasa,
Olesnitki, nepotul comandantului Sbigniev din ei se pomenird deodata cu Lucius in fata lor,
plalurile de la Sipenit, el se ocupa *i de roman', care la inceput se gandea sa se retraga in
sthruind asupra originii lor latine, dar indeo- padure, dar care in fata acestei priveli*ti is'
sebi asupra batallei de la Sipenit dintre poloni schimba planul *1 in clipa in care romanii
*1 roman!. In naratiunea sa, el incerca sa stateau la panda, gata sa se retraga in padurea
imprime celor doi comandanti ai o*tirilor cu vicle*ug, el ii determined sa -s' pregateasca
adverse *1 personalitatea eroilor Renaqteril, armele, sa se alinieze in linie stransa de bataie,
lasandu-i sa lupte dupe regulile turnirelor *1 sub conducerea unui conducator viteaz,
medievale, pentru a determina soarta batAllei indraznet, sa loveasca pe poloni, printr-un atac
prin bravura lor personals, duped codul de subit *1 napraznic, repezindu-se din varful co-
onoare al acelei epoci. In scopul acesta, linelor asupra lor, cu hotarar- ea de a be sparge
Callimaco travestepte pe " voievodul" Petru din randurile, de a-i impra*tia si a-i pune pe fuga.

168
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Cand insa polonii, in dispretul ordinu- ramase mai la urma pi numai cand vazu pe at
lui dat de Sbigniev de a nu trece la atac deck sat urmarind de aproape pe inamic cauta sa-i
in online de bataie pi numai dupa ce se vor fi opreasca, ca sa nu cads cumva in vreo curses
incredintat ca. nu H s-a intins undeva o curses, intinsa for de romans. Dar neputandu-1 opri, el
incercara sa se apropie de poalele colinei fares se amesteca in invalmapeala cu ei.
nici o precautie, nimeni nu mai putu opri ata- Romanii insa, indata ce observara
cul romanilor, care se repezira la vale asupra dezordinea in care polonii patrundeau in
polonezilor cu chiote pi strigate. In clipa aceea, codru, rasturnara asupra for arbor! intinati,
n-a lipsit mult ca polonii sa o is la fuga, daces care prabupindu-se asupra optirii poloneze o
Sbigniev nu pi-ar 8 pastrat cumpatul, n-ar fl acoperiea sub trunchiurile for impreuna cu
impins pe ai sat in linia de lupta si n-ar 11 Sbigniev, comandantul optirii. Astfel se intar" n-
infruntat aproape singur primejdia acolo uncle pla - zice Callimaco - ca acesta nu avu ragaz sa
ea era mai mare pi mai amenintatoare. indata se bucure de prada -de razboi pi de trofeele
ce linia de bataie fu restabilita, gratie energicei izbanzii sale, ca pi cum insult Lucius, pre-
sale interventii, polonii incepura sa se simtind tragicul sau sfarpit, ar fl avut grija ca
reculeaga, sa-pi recapete curajul de lupta si sa in semn de razbunare padurea sa se naruie
se sileasca sa ptearga rupinea provocata de peste el. Dar felul acesta de razbunare n-a
spaima ce-i cuprinsese mai inainte. Dar pi gasit aprobarea polonilor pi nici chiar a
romanii staruira aprig in lupta, incurajatl pre- romanilor, ca Hind incompatibil cu reputatia
tutindeni de Lucius Aprovianus, care striga cat unui barbat apa viteaz cum era Sbigniev.
it tinea gura ca polonil sunt invinsi pi zdrobiti. Dupes relatarea cam romantics a lui
Atata putere pi energie se manifesta in omul Callimaco, eroii Lucius si Sbigniev ar fi cazut
acesta, incest de indrazneala lui depindea de amandoi pe campul de lupta. In realitate,
partea cui va fl izbanda. ambit au scapat teferi din aceasta dramatic&
In clipele in care Lucius, dand pinteni incaierare, Sbigniev intorcandu-se pchiopatar'
calului, zbura prin randurile romanilor, indem- acasa, tar Lucius Aprovianus continuand sa
nandu-i la lupta, Sbigniev se repezi in galop domneasca victorios in Tara Sipenitului, sub
asupra lui, deschizandu-pi drum larg printre adevaratul sau nume de Petru, numit at
dupmani. Tot atat de sprinten it intampina insa Musatei, dupd numele mamei sale Margareta
pi Lucius, cu sulita in mans ca un arhanghel, sau Mupata. intr-un document latin, din 1384,
lovind cu apa inverpunare incest se parea ca voievodul Petru numea pe mama sa Margareta,
izbanda zambea amandurora deopotriva. Ochii iar intr-un act slavon din 1393, flul ei Roman
tuturor erau atintiti asupra for pi pe ambele amintepte de mama sa, cneaghina Musata.
fronturi content lupta, astep Candu-se sfarpitul Prin stralucita sa izbanda din plaiurile
inverpunatului duel. Lucius, increzator in age- Sipenitului, voievodul Petru isi asigurd tronul,
rimea calului sau, hartuia pe Sbigniev cu iar fratele sau Stefan fu sortit pentru o
necontenite salturi, cand in dreapta, card in indelungata viata de pribeg,ie in Polonia, la
stanga, cand se prefacea ca fuge, cand se oprea curtea regelui Cazimir pi a urmasului acestuia
subit in loc, fulgerand asupra adversarului Vladislav lagelonul. Cat despre bucovinele sau
lovituri pi intepaturi cu lancea, 'cand in fats, fagetele - silvae faginales - din Tara
cand in spate, pan& ce acesta Ile din manic, fle Sipenitului, aflam din relatarile lui Dlugosz ca
din mandrie, 41 incorda deodata toate puterile pe timpul sau o buns parte din de fusese
pi se repezi cu atata furie asupra calului defripata pi astfel redate culturii agricole - sil-
partenerului sau incest, lovindu-1 mortal, it ras- vae vastae nunc temporis processu in culturam
turna de pe cal. Atunci polonii, vazan' d pe et campoum planiciem redactae. Termenul slay
Lucius cazand din sea, izbucnira in chiote de de plonina, pl. ploniny corespunde latinescului
bucurie ss reincepura lupta. Inversunarea planicies, ceea ce insemneaza campie neteda,
polonilor determine pe romani sa fuga in pes sau camp deschis, cum este pan& astazi
padurea din apropiere, urrnariti indeaproape regiunea sipenitecula din care n-au ramas
de poloni. Sbigniev Hind ocupat cu despoierea decat cateva crangurl impadurite in jurul loca-
voievodului" roman de scutul si arnura sa, litatii Cozmen.i, Cotmanii de odinioara.

169
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Ca pitolul VI

UNIREA. STAROSTIEI SIPENITULUI CU PRINCIPATUL MOLDOVEI

1. Principe le Latcu si propaganda catolica
2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pretendent la tronul Moldovei
3. Ridicarea principelui Petru al Musatei pe tronul Moldovei
4. Relatiile Moldovei cu Ungaria, Po Ionia #i Muntenia in timpul Domnului Petru I
5. Consolidarea vietii politice, economice si culturale a Moldovei
6. Extinderea granitelor Moldovei pAnA la Marea Neagra si agravarea conflictului cu
Patriarhia de la Constantinopol sub Domnul Roman I
7. Respingerea incursiunii unguresti de catre Domnul Stefan si restabilirea rapor-
turilor de vasalitate cu Polonia

1. Principe le Latcu si propaganda capitald a Moldovei nu putea decal sd castige
catolica in prestigiul ei. Misionarii comunicara papei ca
Latcu roaga ca insusi Sfantul Parinte sd
Documentele maramuresene arata cd recunoasca orasul Siret - oppium Ceretense -
voievodul Bogdan avea mai multi fli, dintre de capitald a Tcirii Moldovei - ducatus
care, la moartea tatalui lor, nu se mai gases in Moldoviensis - oferindu-se in schimb sa ingd-
viata decat unul singur, Latcu. Acesta ii urma duie inflintarea unei episcopii catolice acolo.
tatalui pe tronul de la Baia, pe care in curand In zelul lor, misionarii mai adaugara. ca
noul voievod it muta la Siret. Acolo primi Latcu, Latcu impreund cu tot poporul sau s-ar fl
in 1369, pe misionarii catolici Pavel din declarat gata sa se lepede de schism& si sa
Svidnita si Nicolai MeLsak, care veniserd sa-1 intre in sdnul bisericii catolice pentru a
castige pentru catolicism. Urcarea sa pe tron depinde si el, ca alti principi catolici, de capita-
trebuie s& fl avut loc inainte de 1369. Data pre- la apostolied. Din raspunsul pe care papa it
cis& a inceputului domniei sale nu se poate sti, trimise, la 23 ianuarie 1372, lui Latcu, aflam
precum nu se cunoaste nici anul mortis voievo- ca insusi voievodul adresase pontiflcelui roman
dului Bogdan cel Bdtrdn. Cei dot misionari o scrisoare in care sd-si manifeste dorinta de a
stdruird pe Tanga noul voievod pentru infl- trece la catolicism. Nu cunoastem cuprinsul
intarea unei episcopii catolice la Siret pentru scrisorii lui Latcu, stim insa ca Papa, in
ingrijirea sufleteasca a numeroaselor comu- raspunsul sau, isi exprima marea sa bucurie
nitati germano-sdsesti si secuiestl din Moldova, pentru hotardrea voievodului, cautand sa.-1
caci targurile Baia, Suceava, Siret erau pline de intareased in aceasta decizie si sfatuindu-1 sd
targoveti catolici care aveau nevoie de o pas- nu se lase cumva abatut de sotia sa Ana, care
torire a lor proprie. Populatia romfineasca de la tine cu inddratnicie la erorile ortodoxiei. Papa
sate si orase, ca si voievodul insusi, tineau la amts toata generozitatea sa fats de voievod,
biserica ortodoxd, care depindea din vechime necerandu-i sa divorteze, dar sfatuindu-1 sa se
de episcopia de la Halici, precum constataserd fereasca pentru ca nu cumva din cauza con-
aceasta si misionarii trimisi in Moldova, in vietuirii cu ea sd se lase inselat si sa revind
raportul lor catre papa Urban al V-lea, pro- asupra mdrturisirii sale catolice. In jurul
punand ca tara sd fle scoasa de sub jurisdictia pretinsei treceri la catolicism a lui Latcu s-a
canonicd a episcopatelor de Halici. facut mult caz. Faptul insa ca osemintele sale
Voievodul Latcu, care numai de curand odihnesc in cripta domneasca din biserica
isi mutase resedinta la Siret, prima cu ortodoxd de la Rtic/Cuiti, aldturi de cele ale
bunavointa cererea misionarilor si incuviinta parintelui sau, Bogdan Descal ecdtorul, vine sa
crearea unei episcopii in orasul sau de dezminta in mod categoric aceasta trecere.
resedinta., precum si ridicarea acolo a unei ca- Din corespondenta dintre voievod si
tedrale episcopale, intrucat prin aceasta noua papa se desprinde un singur fapt istoric, si

170
www.dacoromanica.ro

Istoria Rom'anilor

anume acela ca Latcu ingaduise crearea unei
episcopii catolice la Siret, dar si aceasta cu 2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pre-
conditia ca titularul noii episcopii sa se desem- tendent la tronul Moldovei
neze numai cu asentimentul sau. Voievodul isi
dadu asentimentul pentru calugarul minorit Un document din 1374 area ca voievod
Andrei din Cracouia, care ajunse astfel in 1371 si gospodar al Tariff Moldovei pe cneazul litua-
primul episcop catolic la Siret. In acelapi an se nian Iurg (Gheorghe) Coriatovici. Acesta ras-
facu si numirea noului episcop de Milcov in platea, la 3 iunie 1374 (6882), pe narnesnicul
persoana lui Nicolai de Buda, in locul deceda- din Cetatea-Alba - namesnic biokwriloslcy -
tului Albert de Usk, urmasul episcopului Iacsa Litavor, pentru vitejia sa in lupta de la
Bernhard. Papa Grigore al XI-lea consimtise la Vldcliceni pe Nistru, contra tatarilor, daruin-
crearea episcopiei de Siret, pe rang cea de du-i satul Zubrduft. 0 localitate Vladicin.a
Milcov, pentru a nu jigni nici pe unguri si nici exista de fapt in judetul Hotin, mai sus de
pe poloni, care aveau pretentia de suprematie Sirauti, la mica departare de Nistru, astfel ca o
asupra Moldovei. Pentru a-i impaca pe tog, el ciocnire dintre lituanienii din Podolia cu Marti
numi pentru Siret pe Andrei de Cracovia, tar putea foarte bine sa fi avut loc in acea localitate
pentru Mi lcou pe Nico/ai de Buda. Acesta din daca admitem identiflcarea ei cu Viddicenii
urma nu facu mare isprava in tara de jos a pomeniti in document. Si satul Zubrduti ar
Moldova din care cauza el fu inlocuit, in 1374, putea fi identificat cu localitatea Zubresti din
prin Antonie de Spoleto, despre care se pre- judetul Orhei. La moartea lui Latcu, regiunile
supune ca ptia ceva romanepte. de dincolo de Prut nu erau cuprinse Inca in
Bunavointa Jul Latcu fats de scaunul toate granitele voievodatului moldovenesc ce
pontifical isi gaseste explicatia in schimbarile luase flinta de curand. In largul cuprins al
politice care se produser5. in Polonia. La anul acestor regiuni haladuiau Inca titarii, care
1370, muri regele Cazimir cel Mare sl cu el se nelinisteau mereu hotarele lituaniene, care pe
stinse si vechea dinastie polona a Piastilor. vremea aceea ajungeau pans la Nistru. Podolia
Singura sa flica era maritata cu regele Ungariei cu cetatile Camenita, Zmostricii, Broth:if) si
Ludouic cel Mare, astfel ca in urma conventiu- Vinita asculta de marele duce, Coriat. De
nilor matrimoniale ce se incheiasera din vreme aceea, nu este exclus ca flub acestuia burg sau
intre socru si ginere, acesta din urma mosteni Gheorghe sa fl raportat dincoace de Nistru o
si coroana Poloniei, pe care o purta pans la izbanda contra tatarilor. Aceasta, cu atat mai
moartea sa, intamplata in 1382. Astfel, voievo- mult cu cat ptim a, la 1330, marele duce
dul Latcu se trezi inconjurat la vest pi la nord Olgert, unchiul lui burg Coriatovici, patrunsese
de puterea adversarului neimpacat al parin- cu optirea sa pans la limanul Nistrului, unde
telui sau Bogdan. In conditiile acestea, era batu pe tatari pi sill pe trei sefl ai for si anume
flresc ca el sa-pi manifeste supunerea fats de Kaclluberg, Dimitrie si Kaizibe sa fuga cu hoar-
papa pi sa se puna chiar sub scutul ponti- dele for in despotatul lui Balykas, fratele but
ficelui, dupa pilda altor principi strain'. De Dobrotici.
aceea, el primi episcopi catolici la Siret, ca pi la De asemenea, pare posibil ca printul
Milcov, aratandu-si toata bunavointa atat fats Gheorghe sa fi aspirat la tronul Moldovei, care
de unguri, cat si fats de poloni. In caz extrem, devenise vacant prin moartea lui Latcu.
el se arata gata de a imbratipa chiar catolicis- Cronicile litvane confirms aceste aspiratii,
mul pi a recunoapte chiar suprematia papei aratand ca moldovenii 1-ar fi rugat sa fie Domn,
pentru a-pi putea salva tronul dobandit cu dar tot ei 1-ar fl otrdvit curand. Cronicarul
atatea jertfe de &It'd' sau, Bogdan. polon Strikorski, care in drumul sau spre
Cazul acesta extrem nu s-a intamplat, Constantinopol trecuse cu 200 de ani mai tar-
astfel ca Latcu isi putu pastra credinta stra- ziu prin Moldova, afirma ca dupa inforrnatiile
mopeasca si coroana Domnului pans la sale, culese din cronicile litvane pi rutene,
moarte. Ultima mentiune documentary despre moldovenii ar fi invitat pe principele Gheorghe
Latcu o avem din 1373. Analele si cronicile la domnie si 1-ar fi incoronat la Suceava, dar ca
romane it arata ca flu pi urmas al lui Bogdan, aceptia, hind din natura oameni iubitori de
atribuindu-i 8 ani de domnie, fara sa precizeze schimbari, 1-ar fi otravit curand. Strikorski
cand anume a dorm*. Nici inscriptia de pe pretinde ca i-a vizitat chiar mormantul, care
mormantul sau de la Rddduti nu arata anul s-ar fi afland la o manastire de piatra, la o dis-
mortis. Voievodul Latcu lass in urma sa o sin- tant& de jumatate de zi de la Barlad.
gura flica, Anastasia, care este inmormantata Se pare insa ca. Iurg Coriatovici avusese
in cripta familiala de la Radauti. o mare dorinta de a ajunge pe tronul Moldovei,

171
www.dacoromanica.ro

calabii cetatilor Hotin. incorporate numai de cdtorul. Petru si cureutd Moldovei. El pastry insa sub ramura directd a Descdleceitorului Bogdan in autoritatea sa directs pe castelanii sau par- linia bdrbdteascd. Noul Domn Petru al Musatei (1374 deloc de Gheorghe Coriatovici. it ajunse cu vremea sa fie de naturd pur reprezen- inching ctitoriei bunicului ei Bogdan cel tativd. in timpul acesta de tranzitie Petru afirmatia aceasta sa fi putut fi adeverita pana exercita personal. dace regele s-ar milostivi motiv pentru care privirile boierilor moldoveni sa-1 ajute la dobandirea domniei asupra se indreptard cu incredere asupra lui si-1 Moldovei. Siret la Suceava.dacoromanica. Numele lui nu se -1391) muta resedinta Moldovei intregite de la gaseste amintit nici in pomelnicul de la Bistrita. Petru. care la 1413 prima in dar sporindu-le competentele in de-favoarea domeniul Cozmeni din Tara Sipenitului. dupa la 1393 mare si singur sterpemitor Domn al Tarii vechea traditie maramureseana. La capatul acestui proces de unificare Batran de la Radauti. Ion Nistor dar ca dorinta aceasta nu i s-a implinit nici. aceasta s-a ajuns mai intal la unirea persortald °data flindca de la dorinta la fapta era de par. corespunde starostelui polonez. par& la stralucirea izbandei sale asupra polonilor. Dimpotriva. Dintre cronicarii Moldovei. streibunica noastrd. care la 3. aparu torita cneghina Anastasia si nici ca ar fl avut Mihail in scaunul de staroste moldovenesc - urmasi. a starostiei Sipenitului cu voievodatul Moldovei. De aceea. La 1397. sa ar ramane titlul de "voievod si gospodar al Cu vremea. Si mai explicit era la 1400 Roman din starostia Sipenitului. o veche asezare oraseneasca Singura marturie documentary despre domnia pe malul drept al raului cu acelasi nume. msrii Boierii fratelui sau Stefan asigurau la flindca familia lui Bogdan se stinse numai in 1395 pe regele Vladislav at Poloniei ca Domnul lirtia direct& Ramura colaterald a acestei dirtas. cu al Sipenitului Cu aceasta titulatura noul Domn drept cuvant. un flu natural at lui Petru Dintre acestia. mentary prin mai multe note contemporane. Latcu lass in urma sa o sin. al Moldovei. care se oferi sift restituie Poloniei Sipenitului se distinsese inaintea tuturor prin starostia Sipenitului cu toate orasele. Tara romeutesti care incepusera sa inregistreze Moldovei din plaiurile Sipenitului pond la tar' mul intamplarile si numele Domnilor nu amintesc Mdrii Negre. sI Hmelou. dupa pilda Domnilor din Muntenia. pe care starostelui. Fratele lui Petru at Musatei. insasi autenticitatea actu. cum s-a sustinut. tars evolua 'intr-o unire reala a ambelor organi- pe care sa-1 fi gasit Hajdeu undeva. Maramuresanul. si anurne prin nepotii sal Stefan. la capatul car' uia car mai apoi la contopirea desewarsita a arnbelor pretendentul litvan n-a putut ajunge. pe care Stefan cel Mare o asezase itor al lui Petru in starostia Sipenitului apare "cneghinei Anastasia. for este gata de a discuta cu craiul polon tii domnesti subzista in urmasii lui luga chestiunea cesiunii cetatilor Tetin. cautam pe urmasii lui Latcu in aka parte. Alegerea nu le cazu greu. singur proclamard Domn at Moldovei si succesor Nicolai Costin pare sa fi avut o intuitie clara legitim at decedatului Latcu. n drum foarte lung. care sfetnicul sau Dzula. Prin alegerea asupra contopirii Torii Sipenitului cu Moldova 172 www. numita si ea Anastasia. Roman. Nu stim cu cine a fost sa. care intr-un act domnesc a deiruit Cozmenii acestei sfinte biserici. pe langa calitatea sa de Domn astazi. Paraschiva din orasul Roman. Ridicarea principelui Petru al Musatei inceput indeplineau perso-nal calitatea de ban pe tronul Moldovei at Severinului. purcesera.ro . Primul locti- Radauti. dupa cat se vede. el incredinta calitatea de staroste unuia dintre boierii sfatului sau cu titlul de pro- tie. intamplata la 20 martie 1420. Analele tan in puternicul voievodat a toato. se intitula parea tronului. pentru a o incredinta mai apoi unuia dintre fruntasii Sfa-tului domnesc si La moartea voievodului Latcu se stinse oamenilor for de incredere. care Latcu-Voievod". fiica lui din 1387 poarta cu titlul de "capitaneus". Anastasia. Roman. ca ultimo reminis- mormantul ei din pridvorul bisericii de la centa a vechii starostii sipenitiene. mai marii tar. gura flied. Aflam aceasta din administrative titlul de staroste trecu asupra cuprinsul inscriptiei de pe lespedea ce acopera rcellabului de Cernduti. curs u. unirea personald a ambelor Tariff Moldovei" din actul de dance de la 1374. nu ne rat' 'lane decat sa al Moldovei aparea Inca intr -un act din 1378. fratele Iut Bogdan Descdle. Tetin si Hmelov. la alegerea Moldovei din plaiurile Sipenitului panel la teirrnul unui nou domn. adica a Tdrii Sipenitului. pretendentul Ivascu. Stim insa ca ea n-a fost casatorita cu capitartius moldoviensis. si pe aceea de staroste sau cdpitan lui a fost combatuta si. Cum femeile nu erau in vedere la ocu. in asa fel. incat puterea acestuia la moartea ei. granita cea veche. fiindca soda acestu. Ulterior. Faptul ca Tara Sipenitului fusese units ia. fu inmormantata in cu Tara Moldovei gaseste confirmarea sa docu- biserica Sf. dar fora ca zatii de stat. eroul Tdrii at Musatei.

care incepe cu anul 1407 si con. dinastiei Bogdanestilor. Istoria Rom anilor sub Petru I al Musatei. nu mai ajunsese la raporturi normale cu sori Bogdan. sl Dragos. In tratatul nurnele Costea. pe relatarea pomelnicului de la Bistrita voievodatului moldovenesc. regele Cazimir.dacoromanica. alaturi de fratele eau Roman. despre care stim ca influenta regelul Ludovic asupra Tarii Moldovei erau fill Jul Stefan Sipeniteanul. pe care regele Ludovic it inchele. domnia Moldovei trecu Vodd. ceea ce corespunde Musatestilor. fiat astfcl s-au unit sub sceptrul sau domnia lui Costea face mentiune un act domnesc din ambelor regale vecine: Ungaria sl Polonia. Intre vice. fiindca. Moldovei. fratele lui Stefan-Vodd. fratele lui Bogdan. regele Cazimir cel Mare muri. Roman si Stefan. Petru al Musatei nu poate ft Amide de la Putna atribuie lui Petru al privit drept intemeietorul unei dinastii zisd a Musatei 16 ant de domnie. cu care Musate*tii ar Most inruditi. tar de loan. care era catolica. Latcu. cum pretinde pomelnicul bistritean. intercaleaza Polonia Id Muntenia in timpul Domnului intre Domnii Latcu si Petru pe un oarecare Petru I Costea. Petru izbuti insa. units cu Tara a Descalecatorului Bogdan. 4. care era casa- de la curtea lui Roman se gasea. Cu mai 1398. Alexandru cel infrangeri in plaiurile sau "plinirile" Sipeni- Bun aminteste de slant raposatii sal predece. care adapostea in Polonia pe fara sa aminteasca de Costea. Stefan si Roman. al carui mormant se gaseste la ungaro-mpldovene. tului. cu imparatul Carol al IV-lea se introdusese o clauza ca nu vor fi atacate de imperiali "regat- sine si pretinsa cdsdtorie a lui Costea cu ul ungar si Tara Moldovei". desi nu avem nici o marturie sigura in aceasta Astfel.ro . care aplicase polonezilor dureroase act domnesc din ianuarie 1403. moartea lui Latcu pe la 1374 si incetarea dom- niei lui Petru la 1391. Acesta ar fi fost. Maramure* si gratie interventillor mamel sale considerAnd descendent din Petru at Musatei Margareta sau Musata. Petru. chiar in acel In urma acestor constarari cade de la an. vecine si sa se mentina pe tronul Moldovei. constituind o ramurd a dinastiei Basarabilor. dupa parerea unor istorici. tate cu puternicii conducatori ai regatelor na in dialectal macedo-roman frwnos. sotul Margaretei sau Musatei si pdrin- tele lui Petru si al fratilor sal Roman si Stefan. din linia laterals a lugestilor. la 1372. sa un Petru Musat. despre care. pe Tanga torita cu regele Ludovic cel Mare al Ungariei. gratie nostru istoric de odinioard a indemnat pe unit vechilor sale legaturi cu voievozii din istorici si mai departe in domeniul imaginatiei. tat si "patria Musatestilor in Muntenia". intemeietorul 173 www. Asa duse o schimbare in orientarea politica a find. Si aceasta cu continuau sa se mentina in vechea for stare de atat mai putin cu cat din lista Domnilor incordare. Margareta sau Musata. vedem cum la stingerea ultimu. Din consideratilic acestea se vede ca moartca regelul Cazimir eel Mare se stinse nu poate f vorba de un Domn al Moldovei cu vechea dinastie polond a Piastilor. st un anumit Costea. Petru. dupa galceava ce asupra voievodului Petru at Musatei. Pornelnicul de la mane - stirea Bistritei. Relatiile Moldovei cu Ungaria. tara Este foarte probabil ca el sa fi prestat regelul Basarabilor. Iar cum termenul de musat ar insein. Ludovic si jurainantul de credinta ca vasal. care si-ar ficastigat recunostinta pretendentului Stefan ramasesera insa multa manastirii Bistrita grin daniile sale inchinate vreme zadarnice. jii . s-a asezat si in Moldova si s-a Voda. din tars 0 a ocupa el insusi tronul. mama volevozilor In urma acestei not constelatii politice. cand afirma ca Petru. urcarea pe tron a Domnului Petru Moldovei aratati in pomelnic lipseste Stefan cel aduse o esentiala destindere a raporturilor Batran. Daca pans la moartea lui Latcu relatiile Moldovei cu Ungaria nu se poate pune nici un temei. Asa se explica perioada de pace si Jul descendent direct in linia barbateasca liniste ce a domnit in Moldova. Si aceasta pentru motivul Radauti. intemeietorul Tarii inchinat cruiului Vladislav lagelonul. intemeletor de dinastie in intretina raporturi de prietenie si buns vecina- Moldova. De aceea. coborator a avut:o cu lesii in plaiurile Sipenitului. in seama /Heel sale Elisabeta. lasand coroana Poloniei acestui slant asezamant. nu momentul prielnic pentru a naval' cu ajutor pomeneste nici un alt izvor istoric. in fratele sau Stefan. Romantismul deveni covarsitoare. a izgoni pe fratele sau Petru voievod Costca din pomelnicul amintiL putea fl unul dintre boierii cu influents la curtea dom. Acesta pandea de la granita afara de pomelnicul de la Bistrita. privinta. tatal lui Petru si Stefan a fost Stefan sipenitene din dinastia Bogdanestilor se pro- Maramuresanul sl nicidecum Costea. adica a lui luga- adaugam noi. Aspiratiile neasca. tinua pans la secolul al XIX-lea. s-a eau. ci el trebuie sa fie considerat ca exact anilor de domnie a acestuia de la legitimul continuator al dinastiei Bogdan' estaor. Pretinsul polon in Moldova. Intr-un ca Petru. Prin ajungerea la domnie a ramurii Totusi.milites .

Nesilit si neindemnat de nimeni.dacoromanica. astfel ca Ludovic cel Mare.jurand sa pastreze regelui credinta din Siret venitul cantarului ordsenesc .a Bdrlea si Dzula.capitanul Dzula. si anume unirea Poloniei cu giale. unde lituand. polone asupra Moldovei dupes uzantele feudale casatorindu-se cu Hedviga. politice si militare ale Moldovei din vremea Vladislav Jagello. inconjurand pentru ldrgirea granitelor tariff spre rdsarit. biserica inchi. Sdrutand in fata Margareta . Bdrlea. de care se face nu ni s-a pastrat.maica sa prea iubita sI onorata . dupes sfatul si vointa for si a tuturor aceasta localitate. ce fusese rea- cloud fete ale sale. Actul de dance a fost semnat mi consilieri .din Harldu . ci din vasalitate fata de aceste tar' i si a se intitula din convingerea sa proprie si dupes vointa boierilor gratia lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei . august 1385.nostro nomine et allorurn pecetlle mai multor boieri intre care se gaseau omniurn terrigenarum Terrae Volochlae . Domnul darul ctitoriei ei Valachiae . In acelasi Limp. Schimbarea aceasta deveni si mai mare si mai puternica. era firesc ca Petru Nistru devenise una din principalele probleme sa caute o apropiere de noul rege al Poloniei. polonil ajun- Petru pentru desavarsirea organizarii interne si sera la granita Ceremusului. In 1387. din 14 regelui pentru a II pastrate in arhiva coroanei. villa verird printr-un act special ca in adevar Holenganoio . care ajunse astfel politica din regatele unite pand atunci. Prin casatorifle acestea se des- Mostenirea marelui rege ramase in seama celor facu unirea Poloniei cu Ungaria. se cAsatori Moartea regelui Ludovic cel Mare.Petru se prezenta la Liov in fata Petru in actul domnesc de danie din mai 1384. poate pe o sores a regelui. care. devenise si rege al Poloniei.ro . scrise frumos Lituania. Maria si Hedviga. regenta in numele for reveni reginei mame Prin unirea cu Lituania.supre- seu pensatoriwn.ziat . schimbd insd situatia Sigismund de Brandenburg. Moldovei trebui sa tines seama de aceasta care se trezi deodata usurat de presiunea imprejurare. pe pergament. mai erau si minore.16 socoteala tatarilor. Actul de dance poarta sI locuitorilor Moldovei . la curtea preaiubitei maicei sale .al sau. mitropolitului Ciprian al Kievului "lemnul Mergarita . regele Vladislav lud in politica din partea puternicului rege al celor stapanire principatul de Haliciu si alunga pe cloud regate marl din vecindtatea tar' ii sale. tru succesiunea la tron care izbucnird in Nou creates. Boierii prezenti . a cdror alungare peste In conditiile acestea. marele duce al Lituaniei. Ca punct de plecare a operatiflor contra cu -rand. Asa se intitula rum ftdelitim .gentem atque terrain nostram cererea maid' sale. pentru mantuirea metropoliani Kyovensis.Libra in toate imprejurdrile. vietti". tronului polonez. sara in ajutorul regatului polon in orice impre- In anul urmator se produse la granita jurare. constelatia politica duse la sta- ambele regate vecine ingaduiau Domnului bilirea raporturilor de vasalitate fata de Petru a se considera liber de once raporturi de Polonia.a ridicat in iwcta ilium et consuetudiem orientalis ecclesiaz targul Siretului o biserica si chilli pe seama lignum vitas in manibus domini Cypriani calugdrilor dominicani. hard prezentate in mod solemn Prin actul de unire de la Krevo. dupes ritul si datina bisericii orientale. al care! nume strajuia parcalabul Stefan. Astfel. Stanciu si Stanislau ade- nostrae carissimae . faptul ca regele numea in actele sale pe Moartea regelui Ludovic si luptele pen. ginerele lui Cazimir cel Mare. Prin Timpul acesta de liniste din afard fu folosit de ocuparea acestui vast teritoriu. Maria. Ambele acte oma- mare rasunet. .illustris et nobllissima domino. capitanul sau starostele de prezentat omagiul de credinta si a fagaduit sa Sipenit. pe care ea omagium .in numele poporului si al tans sale si-o alesese ca loc de vesnicd odihnd. rege al Ungariei. si Domnul nu putea decal sa convince Domnului Petru. precum se legase si regele sa ajute de nord a Moldovei un eveniment politic de Moldova in caz de nevoie. ludnd in casatorie o printesd polono- tatarilor servea cetatea de la Hotin. ora proprio osculantes sufletului ei si al pdrintilor ei.fidelitatis nata Sfantului loan Botezdtorul.cad asa a fost identificatd Domnul. Petru presto omagiul de fidelitate . mostenitoarea ale timpului prin notele formale din 6 mai 174 www. parcdlabii unguri din cetatile halicene. in urma cdreia Polonia Elisabeta (1382 . La romanesti . pe lizata in ultirnii ani de domnie ai regelui Tanga toate.ex certa sciencia et ultranem voluntate boyaro- dei gratia dux terrae Moldnifiae. se ajunse la recunoasterea suprematlei Vladimir Jagello'5. pe Moldova dinspre apus si miazdnoapte. cu marchizul intamplatA in 1382. al Domnului si al boierilor. Inrudirea aceasta rezultd din mentiune intr-un act domnesc din 1387. Domnul Petru prieten si cumnat . cu care se si inrudi in aceea. in primii ani al domniei lui Petru.Ion Nistor Sipenitului. regelui Vladislav si a reginei Hedviga pentru a din care aflam eh' ilustra si preanobila doamnd le duce omagiu de vasalitate. - mater nostra dilecta et honorabilis .curia matris maresalul Dragoi.1385). sora mai mare a Hedvigei.

Tar Sigismund. minare mai serioasa s-a putut constata insa ca minara si pe Domnul Mircea din Tara pretinsul privilegiu cunoscut sub numele de Romaneasca sa caute o apropiere cu regele diploma betrIndeand nu era decat o plazmuire Vladimir al Poloniei. deci cu 7 ani dupa data diplomei. in 25 mai 1411. suma pe care el o puse la dispozitia romane*ti toponimicul Galati este destul de regelui.ro . teritoriul mut personal.000 de numele localitatii de la Dunare. ba chiar si dincolo de Dunare acesta intalnim prima mentiune documentary in teritoriul sarbesc. in izbira de impotrivirea hoardelor pecenegilor si 1403 *i la Roman. Autorul falsului Mu*atei se facu interpretul dorintelor de atribuie emiterea privilegiului comercial aven- apropiere ale prietenului *i contemporanului turierului luanko. N-au lipsit incercari tratatului sunt cunoscute in redac Carile sale de din partea principilor halicieni. Inca din secolul al XII-lea. de argint. in ziva de 10 februarie 1388. II intalnim de 4 on numai in Dacia Suceava. Ivanko tariff. flu' lui Rostislav. taxelor de vama in portul Haliciul Mic. S-a mai crezut ca 3 ani. fl identic cu Galati' de la Dunare. Tecuci s. deter. Nu era deci vorba de un impru. al lui Petru. for la Dunare. chiar ca ora*ul Galati regele Vladimir ci *i statul polon la restituire s-ar fl dezvoltat in jurul locului de popas al fata de calcine ar fl fost pe tronul Moldovei.izgon . cumanilor care halficluiau acolo. se poate vedea starea economics a In anul urmator. pe langa caracterul ei defen. Petru putea oferi siguranta drumurilor. regele Vladislav soli. Sulina. 5. Zalogirea aceasta nu era facuta tranzit. ci de un imprumut de stat. sub prima mentiune documentary a Galatllor nu se care se intelegeau tatarii si turcii. In teritoriile marci. nu obliga numai pe Neagra. primul rand negotul moldovenesc in toate cele punandu-i in gaj cetatea Haliciului cu provin. printr-un act formal incheiat la frecvent. ile din partea turcilor care. Consolidarea vietii politice. deschide drumul comertului for la Dunare prin tate de imprejurarile politice de atunci. nazuiau spre Dunare. trei ramuri ale sale de import. destul de bun& si cit& vasalului sau moldovean un imprumut de infloritoare. ducele Petru nu se mai gasea pe tronul un pretendent la tronul de la Halici. econo. la Giurgiu. ar 11 scutit printr-un privilegiu luarea in primire a gajului pocutian ramase in comercial pe negustorii din Mesembria de plata seama urmasilor sal. dat cumnatului sau moldovean era strabatut de negustorii din regal. Asemenea incercari puteau duce la tinta dorita numai dupa izgonirea cumanilor si tatarilor mice si culturale a Moldovei din aceste regiuni. in toata Halici in calatoriile for spre Dunare *i Marea forma. Allan ta polono-munteano. lire sau funti. in anul 1161. ca bunaoara la Radom (1389). units cu Lituania. care. Dar ei se fu reinnolta de Domnul Mircea. export *i de cia Pocutia. Petru al grosolana de mai tar' ziu.a. La expirarea termenului de cipatului cu acelasi nume. astfel ca incasarea imprumutului sau Rostislavici.la cumanii care pra- intre Polonia si principatele romane. regelui polon un imprumut de stat in suma de Comertul levantin in ramura sa pontica 3. de a (1390). 'yank° isi gasi apoi moartea la moldoveana avea. in primul rand Din faptul ea la 1388. Lublin (1390) *i Suceava din partea lui Vladimir Monomach (1116). Dupd o exa- pentru succesiune la tronul Ungariei. Muntenia dau pe negustorii halicieni ce veneau cu carele *i Moldova. tic. Moldovei din vremea aceea. ci si tura intre comertul polono-halician si cel pon- urmasilor sal. din care se puteau bate 20 florin! fata de regele polon. obligandu-1 dupa biruinta de pe Campul Mierlelor din numai la plata taxelor vamale la trecerea for 1389. Cauza principal& o reprezenta in 4. negustorilor din Halici. la randul sau. pe care sau din Muntenia pe langa regele polon.000 de marci. astfel ca inse*i analele ruse*ti yin sa constate ca stra- duintele aces tea au ramas zadarnice. pentru a crea comertului conditii prielnice de dezvoltare. cu diversele modifl Car' ce fusesera dic. dar si contra altor inamici. In actul transilvaneana.dacoromanica. cum ar indica insa*i Petru nu dispunea insa decat de 3. Istoria RoManilor 1387. Stipulatiile face decat in anul 1444. capitala prin- capitala a Moldovei. si unul ofensiv. Alianta teritoriul Moldovei de mai tarziu. precum *i luptele prin orasele Barlad. Prin Moldova se facea din vechime lega- Domnului Petru numai personal. Printr-un act separat boierii moldoveni o cantitate de argint de greutatea unei jumatati adeverira in aceea*i zi omagiul stapanului for de kilogram.000 marci ffance*ti pe termen de 3 ani. care ar Amenintar. asa ca nu poate fl vorba a Sucevei ca oras de re*edinta a Domnului *1 de singura influent& a Haliciului. Haliciul deveni capitala siv. ceea ce insemna lua un mare avant numai dupa asezarea 175 www. Partile contractante isi principatului de la Nistrul superior numai la asigurau ajutor reciproc contra regelui 1141. S-a sustinut. vechile cronici ruse*ti II mentioneaza numai la mijlocind incheierea unui tratat de alianta 1145 ca pribeag .

important in comertul polon pi moldovenesc. suzeranului sau. for legaturi cu negustorii greci si italieni de Genovezii si venetienii acostasera cu acolo. pentru a putea face fats cerintelor de muntii spre a se apeza in Moldova la Baia. Mai sus de ca basil. capul de bour Moldova la Cetatea Alba. Bogdan I seamand prea mult ca greutate si Schimburi de produse intre locuitorii executie cu cele ce ni s-au pastrat de la Bogdan sass de dincoace pi de dincolo de Carpati se DescaleccitoruL In schimb. Inscriptia este vechime . Unitatea valutara a grosilor era marca - rilor for comerciale. Deopotriva de vechi erau si raporturile insusi Domnul. torii germani si armeni.Ion Nistor ge-novezilor in Caffa in Crimeea si dupes extin. In a doua jumatate a se. la altele 7 flori de crin. care se derea factorilor for pand la limanul Nistrului si refugiasera aci venind din Armenia Mica a la gurile Dunarii. vasele de incarcare genoveze.ab antiquo . Monedele care fusesera atribuite lui vetii din Cracovia. unde inca pe la 1281 veneau armenii se apezard mai intai la Cetatea Alba. intre care pi scutirea tricesimii. o treime. bucurandu-se de vechile genoveze. Moldovei racura din capul locului uz de dreptul La 1382. Varna se percepea din ce indices o influents angevina. aducand in apoi la Suceava. pi in Moldova. targului Baia. ce ni s-a pastrat in forma frag. Monocastro (Cetatea Alba) si Ciliciei cu centrul la Sis. care simboliza 1360. tar la stanga o alts stea. se plangeau venetienii ca Alba s-au gasit monede armenesti de tot felul ar fl Post pagubiti de genovezi la achizita de provenind inca din secolul al Xfl-lea. o comunitate autonomd. ce fusese cucerita de Chinn ajunsera pe calea aceasta importante turcii mameluci (1375). in luna. latineasca: Io Petri Voivod di Moldnviensis. cum pi Monocastru. Ca buni cunoscatori ai piete de schimb pi de desfacere a produselor comertului levantin. Varzarul. de la Petru I ni 's -au faceau din vechime. Lapte-Acru.la Rodna. unde domnea inca cu o stea intre coarne. la inarmare a ostirii si de a sari chiar in ajutorul Siret si Suceava.ro . polona pi ungureasca circula in mentard. Moldova pi o valuta proprie nationals. argint de tipuri diferite. ceea ce in sanscrita inseam- 176 www. Partea din dreapta arata dale. La piei se ridicau de catre negustoril italieni pi din 1386. slavoneste colului al KIV-lea gasird addpost in Polonia. s-a dedus ca aceasta localitate con. tor. o localitate pe care la 1331 ca for proprie. de acasa. numeau ei cetatea dunareand. genovezd. se judeca la Liov un proces intre negus- Cetatea-Alba. land pi Prezenta for la Liov este adeverita la 1377. Pe langd valuta strains. monetae. Dintr-o veche pecete a insemnate de bans. Domnii stituia. armenii ajunsera in Polonia. Monetele acestea Brapovenii treceau cu marfurile for prin poarta pe avers sterna Moldovei. unde in 1395 armenii isi aveau biseri- Vicina era Isaccea. gros. Moldovenii intretineau pastrat nu mai putin de 250 de monede de legaturi si cu sapii din Bistrita pi Brasov. inca in 1200. Spre aceste centre comerciale nazuiau Bolfosul. Gains. In 1360. un tratat comercial. primira porecle romanesti ca Pruncul. Partile contractante probabil soarele. o patrime pi o sesame de sprijin foarte puternic in desfasurarea aface. Cargovatul loan Zimmermann din for regalian de a bate monede . In Moldova unit dintre armeni geograful arab Abulfada o arata ca oras inflori. Lublin pi Liov. Siret. imprumutandu-i sume map viata ordpeneasca.jus cussionis Siret intretinea raporturi comerciale cu targo. Cu acest prilej s-a dat Un alt important centru comercial spre care se citire si marturiei printului Roman. fratele scurgeau produsele din hinterlandul moldove. bul produselor for cu marfuri italiene si La tranzactiile comerciale lua parte grecepti. Va- transilvaneand. pi negustorii armeni. tar partea din stanga vamii marl. Pe revers este infatisat un isi asigurau reciproc anumite inlesniri corner.cu monedele divizionare de moldovenepti de la Baia. ca grivna de la gretvd. Targovetii din Liov si Bistrita gaseau in Monedele batute in tara se numeau grosi - conationalii for germani din targurile nummi grossi . Din Caffa cereale in portul Chi liei sau Licostomului. Cereale. Schimburi de marfuri aveau loc Si poarta la unele 2. un jumatate. ei incepura foarte curand sa joace un rol vasele for in aceste porturi inca de pe la 1290. scut impartit in doua. Septe-Lici. pe care ei o numeau Monocastro.dacoromanica. pentru a insufla acestor loca.italienepte lira. Suceava p. nesc era Vicina. dar si in alte centre comerciale schimb scumpele for manufacturi. ceea cu targovetii din Bistrita. deci cu mult inainte de intemelerea statului Cu ocazia sapaturilor ce s-au facut la Cetatea moldovean. Patru Bani. Colonist li din aceste vechi mile alimentau vistieria domneasca cu valuta' ape 'zar' sasepti trecusera cu mult mai tarziu strains. marca argenti purl . adica a trei grins orizontale. avand la dreapta semi- principele tatar Dimitrie cu care incheiard. pastrandu-pi insa limba si legea for si negustorii din Liov si Cracovia pentru schim. Donmului Petru al Moldovei.a. impreund cu boierii si comerciale cu targovetii din Brasov si Bistrita reprezentantii asezamintelor bisericepti. In Moldova.

marca se impartea in 4 despre existenta unei vechi episcopii canonice fertuni . Se gaseau in circulatie Domnul Petru al Musatei se stradui sa grosi cu un cuprins de argint de 538 papa la aseze o ierarhie canonic& constituita. intre care se sa fi existat in capitala Moldovei. dupes insasi con- rea regelui Carol Robert 7. mitropolitul Haliciului luase 48 de grosi. fertunul si scotul nizarii acesteia ca stat romanesc. ca unitate monetary recunoasterea international& a noului stat marca poloneza de Cracovia sau Liov si marca moldovenesc. chemati de principii ortodocsi ai Moldovei la Aceeasi variatie se putea observa cu privlre la Baia si la Siret pentru savarsirea celor sfinte.marca mone. din una de 1157. Istoria Romanilor na gat. care in Tara Romaneasca se emisiune . Grosii ce se bateau in Moldova. Acesti chiriarhi sunt numiti pseu- . Greutatea si continutul primeau credinciosii ortodocsi din teritoriul de metal nobil al grosilor variau de la o tara la Moldovei de mai tarziu pe primii for chiriarhi. grecesc .a quibusdam pseudoepiscopis ritu tae. Tariful si dupes toata probabilitatea iru-udit cu familia 177 www. iar moldovenesti. Pentru gasea si episcopia Cetatii Albe. atunci se spunea ca grosi' isi Cetatea Alba pe langa curtea din Suceava ca aratd arama.204 ajunga si la organizarea canonic& a bisericii grame. El se grabi. Existenta de episcopate in ungara sau de Buda.sau dinarilor .marca grossorum . inflintata inca la anul rnarc 'd de Praga se bateau 64 grosi. marca ungara care circula si in jarea comertului.98 grame.68 grame. Urmand pilda Domnului cu subdiviziunile lor.12 grame. Astfel. Florile de crin de pe Moldova este adeverita de bula papei Grigore al reversul grosilor ducelui Petru ar fi o indicatie II-lea din 1234 care arata ca roman's din in aceasta privinta. el 1.& pe arhiereul losif de la iasa la suprafata. Marca var. Ducatul reprezenta un anumit numar de vieneza cantarea 280. masura. pe teritoriul Moldovei. Marca. care trebuie episcopatele din Rusia Mica.dacoromanica. adica o cantitate de argint curat.80 grame. Domnul Petru se stradui sa Dada transilvaneana canal ea numai 246. greutatea unei jumatati de font sau un sfert de adica sferturi de marci care erau de asemenea kilogram. el chem. ideals. marca ruseasca 204. Fertunul era divizat in scoti. Greutatea normal& a unui gros trebula sa de la Halici si Cetatea Albd.006 grame. marca bani sau dinar'. Inainte de batalia binecuvantarea pentru asezarea canonic& a de la Posada din 1330. Asemenea arhierei fie de 4. precum erau in ade- march varia dupes locul ei de emisie.000 de marci de statarea patriarhiei. marca pecuniae . Deci. continutul metalului. cantar' eau 0.75 grame. morava .94 grame. dar denariorurn . un scaun 624 la mie.quarta . Cand aliajul cu metal mai putin episcopal stabilit si cu succesiune regulata. Greutatea numeau ducati de argint. Nu stim cats grosi moldovenesti se voie sinodiceste de a hirotonisi pe episcopi in bateau dintr-o marcd de Suceava. In nobil era prea pronuntat ca acesta din urma sa scopul acesta.279.fertunul in 4 scoti .care insemna cantitatea sau poate si din cauza ca nu functionau pe langa numarul grosilor care se bateau dintr-o march un Domn recunoscut. ci numai un sudul Dunarii de la Durostor. avea curs in Dada transilvaneana.marca doepiscoi31 pentru ca ei erau ortodocsi. cuprinsul episcopiei cum. ci alta. era om din partea locului argint pentru incetarea ostilitatilor. Numarul grosilor ce se bateau canonica de la mitropolia Ohridei sau de la dintr-o marca varia de la o tara la alta. ea servind numai ca unitate de lui ecumenic din Constantinopol. oranduire erau de mult date inca de .anilor primeau sfintele De marca uzuala signata se deosebea tame de la niste pseudoepiscopi ce tin de ritul marca monetary sau pecunitara . In realitate circulau insa hirotonisiti la Halici sau Cetatea Albd furs grosi cu o greutate de 3. Ei primeau consacrarea uzuala signata.ro .57 pans la Nicolae Alexandru din 'Tara Romaneasca. dupes regelui Ludovic cel Mare dobandise toata probabilitatea. voievodul Basarab ofe.scotus . lar dintr-o marc 'd de Cracovia numai Constantinopol.71 .marca usualis signata. Wardle circulau in bare de argint o moneda.numita si marca grosilor tenentibus. dar greutatea ei nu Descdlecdtorul. care prin izbanda sa asupra ne este cunoscuta.755 grame. In Moldova servea. Vidin sau Ohrida multiplu al acestora. deci.2. avand negustorilor din Brasov era fixat in fertuni. sa &Unita soli la Patriarhie pentru a cere dar si in Tara Romaneasca. cu mult inaintea orga- iar scotul in 2 grosi.Bogdan A existat si o mama' de Liov. aflam inlesnirea socotelilor. cosier sau sirag de monde ce se poarta vamal pe care Mircea cel Batran 11 ingadul la gat. care purtau pecetea oficiala a autoritatii de adica in zloti. incerca sa rupa cu Haliciul si sa aseze biserica Marca de la Buda. Dupes constatarea Patriarhiei din Buda 56. nu din nu erau monede curente ca grosi'. mitropolitului losif care. ca moneda ideals Moldovei sub jurisdictia canonic& a patriarhu- nebatuta. Dintr-o episcopia Haliciiilui. marca de Praga Pe langa marirea productiei si incura- 255. Conditiile pentru o asemenea marca de Cracovia avea numai 197. mitropolit al tarn.

ramase un flu natural a acestora de tara sa. voieuodat moldoyean. Analele romanepti H atribuie trei terea patriarhala sa urmeze mai tarziu. din pricina marii indepartari Neamtului. sa nu -si caute un alt suzeran si sa ajute Batrem si flul acestuia Latcu. fratele lui Bogdan Descalecatorul. cand este semnat la Suceava nu era atat de cordial ca cel pomenit intr-un raport asupra unui miraculos al fratelui sau.1394). Noul Domn al monahale. Alte schituri 1413. Bogdan. Din consideratille acestea patri.a. In anul acela. Dar cu toate patriarhul se forrnalizase pc motivul ca Petru fagaduintele sale.ro . cu numele luascu. Actul de inchinare stirs despre Petru la avem din 1391. Schitul de la Neamt a fost restau. refuzand sa-1 primeasca pe la Marea Neagra 91 agravarea conflictu- Teodosie pi facandu-1 sa se intoarca fara lui cu Patriarhia de la Constantinopol zabava la Constantinopol. Lituania si tinuturile de din- odihna la ctitoria sa de la manastirea colo de Cracovia. din 7 lanuarie 1407. Roman fagaduiepte impreuna cu "copiii Domnul Roman I.Ion Nistor domnitoare din Moldova. ci el se limiteaza in flxarea inda- acoperip de potir din Suceava. politului losif la Suceava. La anul 178 www. in 1391. (1391 . neclintit. Domnul staretului grec Nicodim de la Vodita pi Tismana. careia ginerele ii dadu. care% ctitorul ei H d'arui mai multe sate.dacoromanica. se nascut trei fli. flindca la 1394 pe tronul Moldovei se gasea nica a chiriarhiei statea pi oranduirea vietii urmapul sau. In urma sa. unirea stamstiei sipenitene cu noul patriarhiei. in odihna pentru sine pi neamul sau. Alexandru si arata ca anumite sate fusesera daruite ma. sub Domnul Roman I arhiereul losif continua sa pastoreasca in linipte in Moldova din resedinta sa de la Dupa moartea lui Petru. o ctitorie a sotului ei. la Roman. Ultimele intelept al sfetnicilor seri". existat in Moldova cu multa vreme inaintea al cares mormant se gasepte in biserica SfIntei inceputului politic al acestei tars. Este foarte pro. Delegatia domneasca schimbul renuntarii sale la fosta starostie a fu ram primita la Constantinopol pentru ca Sipenitului in vechile el hotare. pe clericul Teodosie din Moldova pentru cer- cetarea canonica a cazului. unde vechea biserica a Mirautilor ii Domn pe fratele acestuia. flica lui Latcu si soacra lui recladi in piatra si-1 alese ca loc de vesnica Alexandru cel Bun. primul ctitor muresului. trimise. ceea ce corespunde realitatii. dintre care cel dintai purta numele nastirii impreuna cu o moara de "slant strabunicului sau luga din Cuhnea Mara- raposatul Domn Petru Voievod". tara proclama Suceava. in stapanire domeniul Cosmeni din Tara vechi se gaseau la Neamt. ant de domnie. regelui pi reginei impotriva oricarui dusman. Extinderea granitelor Moldovei pima se lass mai domol. Humor. cel de la Radauti. ramanand ca recunoas. al sfantului apezamant. al parintelui sau ramase arhul. pretendentul Ivapcu nu reusi chemase pe arhiereul Iosif ca mitropolit pe sa obtind coroana Moldovei. data de la Radauti. Mare". unde se pa'streaza pand azi. Unul din cele Vineri din Roman. babil ca Petru sa-pi fl ales locul de vesnica exceptand Prusia. Ca cei trei ucenici ai In orientarea sa politics. Roman al Musatei servea de catedrala. cu conditia ca dupa moartea ei Pobrota. toririlor vasalului fats de regele suzeran. Vladislav "dupd buna sa uointd si dupd sfatul verit prin nici o marturie autentica. astfel ca marele langa Curtea sa fara incuviintarea prealabila a act istoric. In actul de dance al mitropolitului losif pentru Din casatoria lui Roman cu Anastasia s-au manastirea Neamt. cad din 30 martie Intltulandu-se "Doran mostenitor al intregii tart 1392 este datat primul act domnesc ce ni s-a a Moldovei din plaiurile Sipenitului pemd la pastrat de la urmapul sau pe tronul Moldovei. alaturi coroanei polone sI sa nu se lepede niciodata de de inaIntapii sal pe tronul Moldovei. Sihastrii pi schituri calugaresti au Moldovei era casatorit cu cneghina Anastasia. la Moldouita. Domnul Stefan. Roman urma calea croita de fratele sau Petru. domeniul sa treaca in proprietatea manastirii Voitinel s. Domnul trebuie sä fl murit. refuzand sa cunoasca instalarea mitro. la Sipenitului. cu boierii Sfatului domnesc si cu tot poporul Mupatel nu se gasepte in cripta domneasca din pdrnaniului Moldouei" sa serveasca credincios biserica Sfeuttului Nicolae din Radauti. care ratacea prin Polonia. tie 1420 si fu inmormantata in cripta voievo- stire. Ea nu mai vechi schituri moldovenepti a fost. la Bistrita. Anastasia muri in mar- rat de Petru al Musatei pi largit intr-o mana. In stransa legatura cu apezarea cano. si anume Sofronie. Mormantul lui Petru al seii. domnepti din Radauti. Dar nici Petru nu 6. si anume Iuga. Bogdan cel ea. Pimen si Silvan ar fl pus reinnoind la 5 ianuarie 1393 alianta cu regele temelie vietil monahale in Moldova nu este ade. Intre Limp insa. pe care Bogdan it Anastasia. Raporturile acestea se tulburara insa solicitand regelui Vladislav domnia Moldovei in foarte curand din cauza Pocutiei. fara trebuia insa confundata cu cneghina indoiala.

primind in schimb constituiau tagma mostenitorilor vechilor inte- domeniul Muncaci cu cetatile si satele din meietori de sate din epoca prestatala a cuprinsul acestuia. losif.si parealab. Constantin Coriatovici. impreuna cu fill sal Alexandru si facuse progrese. principele Teodor se uni cu turi seniorale asupra pamanturilor for Roman impotrlva revendicarilor lui Witold. Roman darui impreuna cu botezasera Roman. unde isi incheie viata observa in vremea feudalitatil si in alte state la o data necunoscuta. documente "unde a fost . Andries. dupa care s-a numit supunere fats de regele Vladislav ca. acest hotarul FY6tdutilor. Netedul. Barlici s. flul lui Giurgea. ceea ce dovedeste ca orga- beregu moria. adica judecii sau cnejii . mormantul cneaghinei Anastasia. Musa& In Sfatul domnesc apar multi dintre tase regelui Vladislav primind in gaj Haliciul cu consilierii fratelui sau Petru.of planini de bunaoara stolnicia. sau Petru. daruindu-i trei sate pe apa mai sus de varsarea lui in apa Siretului. Jupanii mostenire asupra Podoliei.dacoromanica. un sat pe apa Sucevei. care nu primise Inca recunoasterea marele cneaz al Lituaniei. Infrangerea de clornnii. Grozea. care-si pierdu tronul si li. care se Paraschiva. Domn Roman I. in actele de la voievodul Roman mai cu mils lui Durnnezeu Domn oblezcluitor tdrii gasim mentionate si alte dregatorii ca Moldovei din plaiuri par' td la Mare . mostenire din strabuni. pomenite sub inaintasul omagial din 1393: Mamie si singur stapanitor. Dretgoi. merit.uta prilejul satul FI. la 1360. unde se pastreaza pans asrazi. Jupanul $tefan apare ca prilej i se oferi in vara anului 1393. duise lui Petru sa purceada la ocuparea Ords. ceva viteazului Ionas. Impotriva acestor incercari se ridica lui. pastrandu-si inca stravechile drep- Constantin. vrednicului si de soarta greu incercatului torilor acestei danii apare mama Domnului.pant . cum erau jupanii provincia pocutiana. Stanislau.si a vitejilor milites. insa principele Teodor Coriatovici de la Jupanii din Sfatul domnesc se Muncaci. fosta sotie a poate ctitorul satului Radauti. 179 www. o ctitorie a sa. Dupe moartea fratelui sau Moldovei. Osemintele lui furs insa europene. se implinise sorocul pentru plata datoriei cneghina Musata . precum se vede sau la ocuparea Pocutiei.Novograd . Siretului.reprezentargii noii nobilimi de Domnului Roman. La dregatori- acte interne. La moartea nepot de sore at Domnului Roman. care.a. Costea. Se presupune ca moartea nu inga. nu apare intre sfetnicii tronu- ducat. Mihai si Gturgiu din Fratauti. In actul din Cetatea Noud . un proces social care se putea intr-o cetate din Po Ionia. . Prin actul de danie din 30 martie nizarea administrative a statului moldovean 1392 Roman. Istoria Romanilor 1391. Opera aceasta ramase in seama suc. care venise sa hilocuiasca vechea nobi- bertatea la inceputul ambit 1394.000 de mare' pe care Petru le imprumu. si panic. la hoar' nicirea carora se aminteste Roman ridica o cetate pe care el o numi de ceanguri de fag sau de bucovine.pan ce se da boierului tefan in De la Roman nu ni s-au pastrat decat 2 actul Domnului Roman din 1393. adica cn6jii Vlad. Numarul for se gasea fagaduind Domnului moldovean tot concursul insa in necontenita scadere. Lurie. pornea formula obisnuita in care fu silit sa fuga peste munti in Maramures. Locul for fl cuprinsera razbunarii marelui cneaz lituan. Balita. umbla sa canonica din partea Patriarhiei din ocupe Podolia si sa o inglobeze marelui sau Constantinopol.cutare sau lasand pe asociatul sau moldovean prada cutare vechi proprietor". Nerespectarea termenului luga. Herren . care cu tot omagiul de celariei slavone din &ate.vera matri navel kniagint de 3. renuntase in favoarea deosebesc de noua nobilime military a panilor - regelui Ludovic al Ungariei la drepturile sale de domini.capitaneus .Otesti sau Fratcluti de pe Suceava in potrivit pentru incorporarea Pocutiei. Ile de staroste . fiind dus lime de nastere. De ad.sau vite- la Brats lav pe Bug pecetlui soarta politica a jii . flii lui targul Roman cu biserica Sftntei Vinery[ sau Dragomir Albul. Transformarea aceasta politica si aduse in patrie si asezate in cripta domneasca socials totodata o gasim ilustrata prin titulatu- de la Radauti. apoi viteazul Dragon zalogite. Mitropolitul ducelui Podoliei.de vornice . ra de jupan. Pocutiei. unul din 1392 si altul din 1393.ro . Bogdan. Acesta insa batu la Brats lav pe Teodor. Numele de Brat pare sa fie o traducere a can- cesorului sau Roman.mare- In ambele acte el se intituleaza ca si in actul salcus . unde se gaseste hoUrnicea cu satul lui Radomir sau Radu. de plata atragea dupa sine ocuparea provinciei Stanislau.car contemporanil o 18 noiembrie 1393. Sub scutul noii cetAti se dezvoltA Petru. aceasta din numeroase acte de danie prin care Contingentele moldovenesti trecura Domnul rasplatea meritele vitejilor sac cu mosii Nistrul in Podolia pentru a lupta contra lui si sate in care neamul fostilor proprietari se Vito ld. In fruntea mar. Vitold. in cinstea numelui interne- flitsac boierului Teodor si fratilor acestuia ietorului ei. Bratu.gde bil .milites . stinsese.