Vous êtes sur la page 1sur 664

c

ION I. NISTOR
4

ISTORIA -

ROMANILOR
a.
0,1
Volumul I

. .
a

Editura Biblioteca Bucure§tilor
www.dacoromanica.ro

Ion I. Nistor
ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

Coperta: MIRCEA DUMITRESCU

Tehnoredactare computerizatd: MARIAN TANASE

Lectori de carte si corectura: ION HOREA
RADU VLADUT

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

ISBN: 973-8369-05-3
ISBN vol. I: 973-8369-06-1

www.dacoromanica.ro

Ion I. NISTOR
Membru al Academiei Romane

ISTORIA ROMANILOR
Editie ingrijita de Florin ROTARU

VOLUMUL I

Editura Biblioteca Bucurestilor
Bucuresti
2002

www.dacoromanica.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
NISTOR, ION I.
Istoria RomAnilor / Ion I. Nistor. - Bucuresti
Biblioteca Bucurestilor, 2002
662 p.; 29,5 cm
ISBN 973-8369-05-3
Vol. I. - 2002. - ISBN 973-8369-06-1

94(498)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Istoria romeutilor este o grea staruinta si 1948, tar, in urma, in locuinta inchiriata din
este, in general, o lucrare destinata nemuririi, str. Vasile Stroescu nr. 10, in anii 1948 - 1950.
in pofida perfectibilitatii cunoasterii care pe- Elaborarea lucrarii a fost intrerupta brusc in
rimeaza o opera stiintifica, dar care nu poate perioada 1950 - 1955, cand a fost incarcerat in
anula valoarea autorului. Ion Nistor si-a dorit o inchisoarea de la Sighet. Dupa eliberarea sa, in
asemenea opera, mai molt spre a-i fi corolarul 8 iulie 1955, a reluat lucrul la opera sa ca-
intregii activitati stiintifice. Gestul sau pitala, in mansarda case! din str. Vasile Lascar
tradeaza, deopotriva, puterea de sacrificiu, dar nr. 55, intre timp nationalizata, pans la
si doza de orgoliu pamantean. Inaintea sa, sfarsitul vietii, in ziva de 11 noiembrie 1962.
temeritatea gandului si a faptei de a scrie isto- Profesorul Ion Nistor scria cu toe si
ria neamului au avut nurnai A.D. Xenopol, penita Klaps, intr-o caligrafie ce amintea
Nicolae Iorga si C.C. Giurescu. In rarele sale scrisul gotic invatat la scoala primara din
clipe de nostalgie, Nicolae lorga le povestea stu- Vicovul de Sus, judetul Suceava, comuna unde
dentilor incepatori emotiile traite cand avea se nascuse in 16 august 1876 si aflata pe atun-
varsta lor, la cursul profesorului A.D. Xenopol. ci in granitele imperiului austro-ungar. Timp
Un farmec ca-n basme ii fixa privirea, fara a de mai multi ani, manuscrisul olograf a fost
mai auzi un cuvant, asupra mainilor care dactilografiat in mai multe exemplare de catre
scrisesera Istoria romeutilor. Miscarea for Oltea Apostolescu, fiica autorului. In prezent,
infatisa initiatilor finitul si infinitul, malitiozi- manuscrisul si un exemplar dactilografiat se
tatea timpului, maculatura trecutului si afla la Biblioteca. Academiei Romane. Textul
impostura cotidianului, marturia constiintei editiei prezente a fost stabilit dupa o copie
unui neam si treptele viitorului. dactilografiata identica cu exemplarul de la
Ion Nistor a scrutat tainitele timpului si Biblioteca Academiei si care se pastreaza in
ale spatiului romanesc cu nobila probitate. A fondul Bibliotecii Metropolitan. Bucuresti.
inceput redactarea Istoriei romemilor in vacanta Istoria romeutilor este o opera netermi-
de vary a anului 1938, in vila fiicei sale de la nata si ramasa in stadiul primei redactari.
lzvorul Mul-esului. A continuat la Cernauti intre Timpul nv I-a ajutat pe Ion Nistor sa revina
anii 1938 1940, in locuinta sa din str. Iancu asupra textului, sa dezvolte cuprinsul atator
Flondor nr. 16, pe urma la Bucuresti intre anii capitole si subcapitole, sa revada stilistica
1940 - 1950, in locuinta fiicei din str. Vasilc frazei. Pentru un editor o asemenea fazes de
Lascar nr. 55, cu intrerupere in timpul refugiu- elaborare a unui text este o grea incercare.
lui din 1944, petrecut in cladirea Academiei Totusi, structurarea extrem de moderna a
Romane din comuna Berthlot. judetul materialului, precum si bogatia informatiilor
Hunedoara, iar dupa revenirea in Capitala a dau o valoare deosebita lucrarii, conferindu-I
lucrat in apartamentul Academiei Romane din dreptul sa vada lumina tiparului.
Calea Victoriei, cat timp a fost bibliotecar-con- Datorita faptului ca este un text de
servator la Biblioteca Academiei in anii 1945 interes in primul rand stiintific, am considerat

5
www.dacoromanica.ro

important pentru editia noastra sa adoptam ansamblu asupra lucrarii. De asemenea, am
tarn nici o exceptie normele ortogralice si de considerat util sa alcatuim un minimum de
punctuatie stabilite de Academia Romans, pre- note ale editorului cu scopul de a releva
cum si regulile morfologice si sintactice ale lim- temeinicia ipotezelor autorului care sunt con -
bii literare contemporane. firmate in majoritatea lor de cercetarile.stiinti-
Lectura textului a permis cu destula fice din ultima jumatate a secolului al )0C-lea,
facilitate identificarea operelor istorice care sintetizate in tratatul Academiei Romane:
i-au servit drept model autorului in redactarea Istoria Romanilor, Bucuresti, 2001, vol. I - IV.
materialului: Vasile Parvan, Getica. 0 protoisto- Notele editorului au fost numerotate cu cifre
rie a Daciei, Bucuresti, 1926; A.D. Xenopol, arabe, tar singurele note ale autorului facute la
Istoria Romantior in Dacia Traiand, vol. I - XII; Partile V si VII ale lucrarii au fost marcate in
A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rust si turd. si paranteze drepte.
iru-durirea for asupra tdrilor roman, vol. I - II, Prin aceasta editie se spera intr-o ade-
Iasi, 1880; Nicolae lorga, Istoria romanilor, vol. varata reconsiderare a bucovineanului Ion
I X. Nistor pentru a-I readuce in constiinta publics
Din aceste motive, am considerat nece- cu intreaga sa activitate intelectuala si politica
sar sa completam un capitol nescris de Ion depuse pans la sacrificiul de sine in interesul
Nistor, prin transcrierea capitolului similar din national.
lucrarea lui A.D. Xenopol, Reizboaiele dintre
rust si turd, capitolul dedicat pacii de la Sistov.
Pare o completare cu un text strain, dar este
extrem de utila cititorului st pentru viziunea de FLORIN ROTARU

6
www.dacoromanica.ro

PARTEA I

EPOCA PREISTORICA

I. infatisarea geopolitics
II. Cultura neolitica
III. Tracii
IV. Cimerienli
V. Invazia scitilor
VI. Cea mai veche descriere geografica a Romaniei
VII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celtice
VIII. Romania, patria geto-dacilor
IX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for de
sub dominatia scito-agatirsa

www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Capitolul I

INFATISAREA GEOPOLITIC A

1. Solul si rasa
2. Configuratia geografica
3. Flora si fauna
4. Asezarea geopolitica

1. Solul si rasa pe care I-a jucat in istoric, precum si locul pc
care 1 -a clobandit in randul popoarclor ci-
Dezvoltarca istorica a poporului roman vilizate. Si cum prima coordonata este spatiul,
a fost, din capul locului, determinate de natu- se impune sa aruneam mai intai o scurta
ra solului in care s-a zamislit si de vitalitatea privire asupra infatis&rii geografice a teritoriu-
rasci careia ii apartinc. Asezarea geografica si lui romancsc.
structura, cat si imbelsugatele procluse ale
solului natal i-au inllucntal fclul de viala si
indeletnieirilc si i-au &terminal performanta
etnica, politica si culturald. 2. Configuratia geografica
Romp nul s-a simtit Iotdcauna strans
legat de pamantul sau strdmosesc pc care 1-a Romania cuprinde in hotarele sale nat-
cultivat de veacuri si 1-a aparat necontenit cu urale podisul Daciei transilvanene cu
sangele sau. Din constiinta sa vie dc propri- numeroascle sale clepresiuni, dealuri si sesuri
elate a pornit pentru el indemnul permanent la ale Transilvaniei, Moldovei si Munteniei,
munca, imboldul vitejesc la lupla si jertfa strajuild la miazdzi dc masivul Moesiei dobro-
pentru apararea mosiei strabune. El si-a gene dc dincolo de Dunare. Unit5.We accslea
indeplinit cu dragoste si sacrificiu aceste sacre geografice isi gasese centrul de polarizare in
comandamente gratie puternicei sale vitalilati Carpati, munti care strabat teritoriul romanesc
etnice mostenite de la protoparintii sai gcto- in curbs diagonals, de la izvoarele
daci, sporita si improspatatd prin virtutile Ceremusului pang la Portile de Fier, unde
razboinice pe care le-a pri-mit de la cuceritorii Dundrea, prin eroziuni milenare, si-a deschis
romani, a calor limbd si civilizatie si le-a cu anevoie drumul din sesul panonic spre
insusit. Pe temeiul acestor puternice suporturi bazinul pontic. Zonele dc dealuri si de ses se
etnice, poporul roman si-a pulut asigura astern armonios la poalele Carpatilor si ale
existenta poste veacuri si a indeplinit marea Muntilor Apuseni, pentru a-si gasi o granite
misiunc istorica de a pastra .si continua fireasca in albia Nistrului, a Tisei si a Dunarii.
struvcchile traditii politice si culturale ale Accs(e Lrei fliivii in-cing pamantul romancsc
initatii orientate. intr-un admirabil triunghi hidrografic, unic in
Solul si rasa au conslituit toldeauna fclul sau in geografia fizica a continentului
principalele coordonate ale permanentei european. Varialia fonnatlunilor geografice si
istorice a neamului nostru. In cadrul acestor nebanuitele bogatii ale subsolului imprumuta
coordonate s-a desfasurat istoria tuturor acestui spatiu geografic din sud-estul Europei
popoarelor lumii, care, la randul tor, nu pot trai un caracter specific.
in izolare uncle de altele, ci ele se ating si sc Comunicatia intre regiunile de munte si
influenteaza reciproc intr-o nobild emulatie dc intre cele de ses si de deal este inlesnitd de vai
a aduce fiecare partea sa specified de con- largi si practicabile care strabat masivele
tributie la patrimoniul comun al civilizatiei muntoase si se ramified in toate directiile.
umane.., Tacerea ;Tailor este invioratd de ropotul apelor
In urmarirea acestor coordonate vom curgatoare care, dupd parcurgerca ocolului ce
incerca deci sa delerminam pozitia poporului le este impus de nature, se revarsa toate in
roman in spatiul sau vital si sa deslusim rolul marele canal colector al Dunarii, prin care se

8
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

scurg in Marea Neagra. Tisa aduna in albia sa celor mai variate. Din vcchime se culliva graul,
apele afluentilor ei Visaul, Iza, Mara, Crisul, secara, orzul si meiul, la care s-au adaugat mai
Somesul si Muresul, pentru a le rostogoli pe tarziu cultura porumbului, a cartofului, a sfe-
toate in. Dunare. Ace lasi rol de tributare ale clei de zahar, a orezului si a bumbacului. In
Dunarii ii indeplinesc si raurile moldovenesli regiunile de dealuri si de munte se gasesc din
Prutul si Siretul care adund apele ce izvoresc vechime, pe langa pasuni intinse, si mari
de pe versantul nordic si rasaritean al masive forestiere de foioase si rasinoase, care,
Carpatilor. Prutul primeste apele Ceremusului, cu (Data vitregia vremurilor trecute, si-au pas-
ale Jijiei, Bahluiului si Miletinului; iar Siretul trat Inca o bung parte din suprafata tor. Vita de
pe cele ale Sucevei, Moldovei, vie si pomii fructiferi au gasit totdeauna un
Trotusului, Putnei, Milcovului, Ramnicului si teren prielnic in pamantul romanesc.
Buzaului, ce izvoresc din Carpati, precum si Dar nici fauna n-a ramas mai prejos.
cele ale Barladului care le adund din Animalele care puneau la indemana omului
meleagurile deluroase ale tarii de jos a primitiv oascle si coarnele for pentru cioplirea
Moldovei, ape care in vechime se varsau direct armelor si uneltelor rudimentare erau: mamu-
in Dunare. Raid le care strabat lantul de sud al tul, ursul de pesters, bourul si renul. Arme si
Carpatilor isi deschid drum direct spre unelte de aces! fcl, ba chiar si schelete intregi
Dunare. Aceste rauri sunt Timisul, Carasul, de animale antediluviene se gasesc raspandite
Nera, Cerna, Jiul, 011ul, Argesul, Dambovita si din belsug poste intreaga suprafata a
Ialomita cu Prahova. Nistrul adund apele aflu- Romaniei. Drept incoronare a vietii animale,
entilor sai Rautul, Bacul si Botna si isi aparu in curand si omul, care nu putea sa
dcschide drum direct sprc Marea Neagra prin lipseasca dintr-o regiunc asa de bine inzestrala
limanul de la Cetatea Alba. cu toate ccic nccesare pentru viata.
Apele curgatoare isi au cursul for intreg La imbelsugarea productlei suprafetelor
in tard, formand aslfel o retea de arlere nalu- se adauga si marea bogatie a subsolului, care
rale de comunicalie, care leaga si uneste prin ascunde in stralurilc sale cantitati enorme do
curmaturile Carpatilor ccic patru formatiuni care, depozite inepuizabile de carbuni de tot
geografice, care constituie structura geo- felul, precum si rezervoarc de pacura si de gaz
grafica a Romaniei. Legatura organica intre metan. Mincreurile de fier si de mangan con-
difcritele regiuni ale (iirii a crcat sernintiflor cc curcaza in calitatc si can titate cu cele dc our si
s-au adaposlit aci, din vremurilc prcisloricc argint. La poalele niuntilor izbucncsc la
pang in zilele noastre, conditii prielnice pentru suprafata numeroase izvoare mi-nerale, uncle
o dezvoltare larga si elastics, croila dupes nevoi termale, la care se adauga si ghiolurile tc-
si imprejurari. Ele au inlocuil transhumanla si rapcutice de pc litoralul pontic.
au impus un itinerar lipic pentru o perpetua
pendulare de la munte la ses, si de la ses la
munte, in locurile si anotimpurile obisnuitc. 4. Asezarea geopolitica
Accesibilitatea terenului a inlesnit comunicatia
intre toate regiunile tarii si a creal conditii nor- Pe langa marile avantaje ce decurg din
male pentru o dezvoltare unitara, etnica., configuratia geografica si a climei, asezarea
politica si culturala. geopolitica a Romaniei prezinta incontestabil si
uncle neajunsuri, care s-au resimtit in trecut si
se resimt si astazi. Podisul dacic, cu regiunile
3. Flora si fauna transdanubiene de dealuri si campii, se inalta
din sesul panonic si eel sarmatic, ca un ostrov
Configuratia fericita a terenului a din valurile oceanului. Dunarea, Nistrul si Tisa
inlesnit dezvoltarea unei vegetatii bogate, nu au putut constitui niciodata zagazuri dcstul
favorizata de un climat dulce, cu lemperatura de puternicc contra navalirilor barbare care s-
moderates, cu ploi si precipitatii abundente, en au revarsat necontenit, din epocile pre-istorice
vanturi variabile si cu diferentieri climaterice pang in timpurile noastre, asupra teritoriului
putin pronuntate. In climatul acesta asa de romanesc. Sub variatele for infatisari, navali-
prielnic s-a putut dezvolta din vreme o flora rile accstea sunt cunoscute ca: cimericne,
foarte bogata si variata care este reprezentata scitice, celtice, sarmatice, germane, slave si
prin 3.290 de specii, constittiind 35% din flora uralo-altaice. Asternut in drumul acestor
Europei intregi si care, cu drept cuvant, .poate napraznice incursiuni, teritoriul Romaniei n-a
fi considerata ca o flora si vegetatie specific putut fi aparal totdeauna cu succes impotriva
dacica. Suprafel.ele de la ses sunt acoperile cu navalitorilor, pentru ca cl este deschis in afard
parnant negru, productiv si propriu culturilor si usor accesibil din toate partile. Marea, pe

9
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

care aparatorii sa se fi putut sprijini, era prea otomane spre centrul Europei si a aspiratiilor
departe, iar muntii, sub care sa se fi putut polone si austro-ungare spre Marea Neagra. In
ascunde, strabateau teritoriul diagonal prin timpul acestor tragice incercari dezvoltarea
inima sa, impartindu-1 in doua. De aceea politica a neamului nostru evolua spre munte,
campia moldoveneasca, cu prelungirea ei pentru a inlesni fluxul populatiei spre codrii
munteana si olteana, a servit in timpurile tre- ocrotitori. Crangurile dese si inaccesibile din
cute de loc de trecere din rasarit spre apus interior, cum erau codrii Vlasiei, codrij
pentru neamurile navalitoare. Imprejurarea ca Tigheciului si ai Vrancei din tara de jos si ai
teritoriul romanesc se reazima la sud-est pe Teleormanului, faimoasele bucovine din tara
delta Dunarii si litoralul pontic a ispitit de sus a Moldovei, indeplineau rolul strategic
popoarele vecine, cu asezari teritoriale fora de fortarete naturale ale tarii, ridicate de fire in
contact cu marea, sa nazuiasca mereu cu gand fata navalitorilor din toate partile si de toate
de cucerire spre pamantul romanesc, pentru neamurile.
a-si deschide prin el drumul la mare. Seco le Aceasta era natura solului Romaniei,
intregi teritoriul Romaniei a indurat urgia ocu- cu bogatiile sale care au exercitat o inraurire
patiilor straine pentru Ca asezarea sa hotaratoare asupra dezvoltarii istorice a nea-
geografica se gasea in calea aspiratiilor mului roman.

5, Swot lo

llopqrt.
ladtiet.6
1%4011110 110.

S Urutl 1143 twg
O .1.04asa i
ilisltntem
ow. oleo It.o.pcs
Mr 4. ChNi.
° Thrs;to
,eollsosI
115tbe

a)
huoN

tim4
till. r.d11

vJ?A7 0 kaa wow !Atone
4611. 1115'-17 i:1
Chatj1 WWI 0 NI
lethal 0
cAl

tor 'URNS
Olds he

wow. /
PIN OOOOO
Ortth hot V la
Sa da Doti.
%Imo Cm la .r1, im/ell. ttn I
ht,
ifilat et Ili
Cl4.., fitt, 6.00 'W 0,11UN
51.1,110* 1. 0 WW1.
0 OsVemes ..7N00,1 MOW
ne 2051411
21.co11a iu.....1 .ctsite4 0
e
m6114 Pelo Avel 540.13
Claw 0
Int 0
laDyNssto
Ihtans9 pt
oats

25 SO 25 110 loo

Principalelc descoperiri arheologicc din: 1 - paleolitic; 2 - mezolitic; 3 - ncolitic

10
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Cap itol u I II

CULTURA NEOLITICA

1. Varsta de piatra
2. Periodizarea
3. Monumente megalitice si locuinte lacrtstre
4. Muzee preistorice
5. Preistoria si protoistoria

1. Varsta de piatra Cioclovina si la Ohaba-Ponor din jud.
Hunedoara. Aceste piese pot 11 considerate ca
Cu multe milenii inainte ca teritoriul paleolitice. Ele servesc drept dovada pentru
Romaniei sal 11 intrat in lumina istoriei, el a fost prezenta omului pe teritoriul Romaniei in epoca
locuit de semintii preistorice care, disparand in paleolitica. Masele si oase de mamut s-au gasit
noianul vremurilor trecute, au lasat in paman- pretutindeni in Romania, astfel ca muzeele
tul tarn noastre urme palpabile de cultural noastre abunda in piese dc acest fel.
primitives. Romania se poate mandri cu bogaLul Omul primitiv calla adapost contra
sau trecut preistoric rata de Wale Odic din intemperiilor in pester! sau in culcusuri pe care
Europa. In holarelc ei s-a desfasurat o bogala le lua in stapanire dupes izgonirea sau starpirea
si variata viala preistorice. Pretutindeni in fiarelor salbatice. Dupes o indelungata epoca de
largul ei cuprins s-au descoperit numeroase anevoioasa evolutie culturala, omul primitiv,
asezari sau statiuni preistorice. traind in climatul mai dulce postdeluvian,
Dupes malerialul din care locuilorii incepu sal -si perfectioneze uneltele de munca si
stravechi ai 4irii romanesti obisnuiau sal -si vanaLoare, lustruindu-le si gaurindu-le. Vase le
plasmuiasca armele de apiirarc si atac, dc lul devenira mai variate si mai frecvente,
obiectele de cull, sculcle de gospodaric sau prasila animalelor domestics deveni mai raspan-
podoabele for primitive, putcm dislinge din dila, tar pentru hrana acestora, ca si pentru cea
spuza de cultura ce ni s-a pastrat de la ei trei a omului s-a intensificat cultura plantelor de
maxi epoci sau varste preistorice, si anume: nutrel.. Cultura solului lega pc om de glie
varsta de piatra, varsla de bronz si varsla de indemna sa-si conslruiasca adaposturi stabile si
fier, cu subimpartirile tor. asezari colective. In Limp, epoca neolitica se
In varsta de piatra distingem o perioada socoteste intre anii 5500 1900 a.Chr.
mai veche, paleolitica (600.000 10.000
a.Chr.), una mijlocie, mezolitica (10.000 5500
a.Chr.) si alta mai noua, neolitica (5500 1900 2. Periodizarea
a.Chr.). Perioada paleolitica este considerate
cu drept cuvant perioada pietrei cioplite. Din La periodizarea timpului insal nu tie-
punct de .vedere geologic, varsta de piatra buie sal scapam din vedere ca sfarsitul acestei
cuprinde epoca cuaternara sau deluviu. perioade la 1900 a.Chr. este mai bine precizat
In varsta de piatra se constata prezenta decat inceputul ei la 5500 a.Chr., care dupa
omului pe pamantul romanesc, care-si cioplea unii cercetatori trece peste aceasta data. Astfel
armele si sculele rudimentare din cremene sau ni se prezinta inceputul epocii neolitice sau al
din oasele mai consistente si din coarnele ani- pielrei lustruite cu nazuinta ei de propasire si
malelor pe care le vana. Convieluitoare cu omul perfectionare in perioada neolitica, care
din acea epoca erau mamutul, ursul de caverne, formeazal puntea de trecere de la preistorie la
bourul si renul. Bucati de cremene cioplita, care protoistorie.
serveau omului preistoric ca arme sau scule, s- In perioada aceasta pare sal fi descale-
au gasit in valea Prutului si a Nistrului si in cat in Europa o populatie noua, de origine asi-
Dacia transilvaneana, la valea Cremenei, la atica, care aduse cu sine grauntele de grau.

11
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor Cad populatia aceasta. alat dc caracterislica pentru spatiul capelenie de Crib. la marginea sau mijlocul adauga un element nou de mare importanta si unor balti. bundoard pe Dealul Iancului de langa populatia neolitica se hranea si cu boabe de Crainicesti (jud. aceste ramasile se pot but ale timpulul. care s-au conservat mii de ani sub pamant sau in aer Monumentele megalitice sunt monu. Radauti). pe care izbutise sa le putut fi constatate . (jud. ince. dezvoltandu-se aslfcl tot mai sccolc. La inceput plani s-ar fi format in scurgerea vremii prin aceste vase se plasmuiau din pamant si se asternerea succesiva a materialului ramas in ungeau pe dinafard si pe dinduntru. 200 de statiuni preistorice de acest fel.si la noi. La atingerea primei foarte frecvente si raspandite asupra intregului trepte de civilizatie. Radauti). si in tumuli conici servirea hranei si a bauturilor. Licurici. plasmuirilc ccra-mice si obiectele de forma si infalisarca Tor. omul preistoric simti teritoriu al Romaniei. Dupes unii. alte statiuni preistorice de la noi. ridica Lc numai pentru o singura familic sau o luta' . Baia).i. Locuintele primitive Manastirea Polovraci (jud. movile sau cur. Suceava). liber. se gasesc foarte multe. 4. menhiri si cromlehi. gani. transilvaneana au putut fi constatate aproape unde o lespede lata este asezata deasupra. mina se desavarsi mai apoi prin aplicarca unde se aruncau mortii in timp de mai multe roatei olarului. Cucuteni (jud. arse sau daramate. mai apoi urma locuint. Iasi). fie CA Urme de cultures neolitica se gasesc serveau de monumente funerare sau de raspandite asupra intregului teritoriu locuit morminte pe un deal natural. Monumente megalitice si locuinte lacustre Muzee preistorice de acest fel. precum si pen. si impleteasca si haine din fire de plante. in care ni s-au pastrat armele. In schimb. Muzee preistorice 3. Existenta locuintelor lacustre sau a pentru a fi mai bine -scutite de adulmecarea palafitelor la noi n-a putut fi dovedita indea- fiarelor salbatice si de atacurile neprietenilor. Moldova. ca imblanzeasca. era inul si canepa. tumulii plani romanesc. find tot mai bine lustruite sau Calomfiresti (jud. Dupes cercetarile preistorice margine de apes. Gorj). Cernaut!). Statiunile de la Odastra (jud. adica putin ridicati. cum li se mai nice. Pe Fanga came si peste. Dupes originea si destinatia Tor.dacoromanica. Ea intelegea Si. Teleorman) par a fi mai mull cizelate si gaurite.clor parasite. Plasmuirea cu dupes altii. tumulii tru savarsirea cultului religios. unele find con. Romaniei. pentru a servi ca morminte. sau conici. Balaci. spatiu cultural al unci singure rase. pe Fanga vanat. ca altare pentru scopul de cult si ca pietre Statiuni neolitice !mportante s-au descoperit la comemorative. la ses sau la o astazi de roman!. Siret (jud. sau unde numarul acesta asa de impozant se adauga si un bolovan mare este ocolit de pietre verticale numerosii tumuli cercetati in Bucovina. este cea mai obisnuita. la Schelea si pe un deal lang. infipte in pamant.ro . Horodnicul de Jos grau. Muntenia si Dobrogea. In a curmezisul peste alte doua lespezi. Preutesti (jud. Sipen! (jud. aceste monumente se disting in dolmeni. urmele acestea constituie un preistorice. Teleorman). pe muntele Lespedea (jud. struite chiar pe piloti de stejar infipti in iazuri. 12 www. Dupes sculele. foarte ca-racteristic. precum si in devenira mai indemanoase. Dar oricum.mai rar . Ele au cresterea vitelor. Wale dovezi prctioase ale cul- impart! in monumente megalitice. locuinte turii si civilizatiei neolitice de pe parnantul lacustre si in tumuli. Clasificarea for in tumuli nevoia vaselor de tot felul pentru pastrarea si plani. Monumentele acestea puse sa se indeleLniceasca si cu agricultura pi sunt foarte frecvente in tarile nordice. Zambreasca si perfectionare. juns. constitute adevarate muzee mai recente. Armele si uneltele de cremene erau in continua de la Olteni. Numai in Dacia mente preistorice formate din bolovani marl. anume un foarte bogat si In schimb tumulii sau magurele sunt variat material ceramic. de. maguri. tumulii plani ar fi cimitire comune. Basarabia. cum Dambovita). rasnite intre doua pietre. ele se confectionau si se ardeau. La uneltele acestea se tumuli sau maguri. tumulii conici ar fi morminte imbelsugat in ceramica clasica incizata si pic. fie ca erau asezari omencsti.

de la popor la popor. andrele cu gaura etc. cuprinzand toata intinderea inceputul protoistoriei pe globul terestru n-a masivului carpatic cu dealurile si sesurile ce se putut fi urmarit mai adanc inapoi. in Rusia subcarpatica. aparitia primelor insemnari scrise asupra oamcnilor si localHatilor inccpc cpoca istorica cu preludiul ei preistoric. cu primele perioada eneolitica se situeaza. dupd studiile si insemnari scrise. Ele se reduc la diverse idolii si figurinele diferite ce s-au descoperit la creatii si plasmuiri omenesti. Vodastra. s-au putut stabili la noi chiar civilizatie. Botosani). aschii de cremene. Piscul De altfel. Horez si Caciulata (jud. Hinova (jud. Ba. in telegem sub 5. varsta de piatra". Obiectele de piatra ce s-au gasit in Cunostintele noastre privitoare la acele epoci statiunile acestea neolitice sunt: topoare. Ialomita). tipul Sipenit si Cucuteni. palpabile ale creatiei omenesti. Brad si Deva (jud. razatoare. Preistoria si protoistoria numele de protoistorie perioada de tranzitie de la preistorie la istorie.Falciu).Chr.Chr. Hunedoara).ro . Prahova). pe langa materi- Examinarea cri tied a materialului alul anonim. in Egiplul si tarile din bazinul egeic.. afunda. pot fi privite ca perioade de timp propriu zise. indicate asupra persoanelor si semintiilor care Sangeorgiu si Sieu (jud. decal pans astern la poalele lui. 13 www. pictre istorice ale tarii noastre din timpul cand istoria de prastie. anumite tipuri de civilizatie neo si eneolitica si Viata si activitatea acestor triburi este anume Turdasi pe Muresul inferior. Grecia si insulele din Arhipelag. Brasov. Balcesti (jud.dacoromanica. culoarea si netagaduite urme de viata omeneasca pc teri- ornamentatia ceramicii cu desenuri gcome. in campia munteand. varsta de bronz si de fier care i-au urmat. Sibiu). Intreaga civilizatie preistorica Somes) si altele. numai pentru anumite regiuni de pe glob. Petreni (jud. Crasani. (Jud. Muscel). coincide cu sfarsitul varstei cercetarile anevoioase ce s-au facut in aceasta de bronz si cu inceputul varstei de fier. Comarnic si ManesU (jud. Husi directie. Iranul. Calomfiresti. deopotriva cu Crasani (jud. Istoria Romanilor Saida (jud. etc. Cucuteni si Sipenit este podoabele de tot felul si piesele de cult care de asemenea la inaltime. In urma cercetarilor vorbesc prin ele insele. Plastica cu turiile for sunt anonime. pe teritoriul Romaniei. bolduri. Polonia meridionala. Inflorirea culturii noi. nu se scria cu condeiul. Hunedoara). incizata si colorata. indepartate nu le putem scoate decat din cane. Tulcea). nu Campina. India. Mesopotamia. cum sunt Slovacia. sculele de gospodarie. Despre epocile preistorice cercetatorii GM). Cololithi si Glum. Valcea). cand cu Vodastra.Chr. Niculiteni (jud. Trecerea elementele caracteristice ale tarilor vecinc au sau periodizarea aceasta variaza de la lard la dus la concluzia ca acest material reprezinta o lard. intre anii 1900 1700 a. Ceramica este la fel Dar cu toata bogatia acestor arhive de bine reprezentata ca si tehnica. Acest masiv se prezinta ca la mileniul al V-lea a. maciuci. toriul romanesc dovedesc aci prezenta unor trice si cu nazuinte vadite spre plastica semintii sau triburi care au creat aceasta antropomorfa. Arcuda (jud. In nici un caz insa. dalti. ci mai curand ca stadii de viata si de infaiituire. La Peninsula Balcanica. unitate aparte. prasnele de fus. dar si aceasta centrul unei civilizatii preistorice cu vaste ram . Ilfov).. neolitic ce s-a gasit la noi si compararea lui cu oricat de rare si reduse ar fi acestea. mar- ornamentatie. poarta pecetea celui mai mare anonimat. pe langa tipurile la inceputul vcacului al VII -lea a. . in forma si mute din evolutia straveche a omenirii. cum ificatii dincolo de Nistru. le-au creat.Chr. sule. Arges). fara semne si Sibiu si Ocna Sibiului (jud. care incepe sa se dezvaluie in Romania numai in valea PruLului superior. Mehedinti). Andreesti (jud. cutite. Clime !nip?. cum stint armele Turdasi (jud. Abundenta acestor amanuntite cu privire la forma. Moravia si Boemia. trecerea de la epoca neolitice in Romania si desavarsirea ei in preistoriei la epoca protoistoriei.. Hunedoara si culeg informatii numai din urmele vizibile Baia de Cris. in care. varfuri arhivele tacute cum zicea Odobescu care de sulfite si de lanci. adica in secolul al VII-lea a. Nasaud). Cristur (jud. cio. pang la Nipru. pietre de rasnit seminte. Budesteni (jud. tipul Bolan invaluita in negura unui nepatruns anonimat. precum si in Anatolia. de lupta si de aparare. pastreaza in negrul for pamant documente toare de plasa. in ar fi China. se gasesc si insemnari scrise. lti).

nu putem avea informatii directe Bithitrales. aceea a bronzului (1700 . Ei isi gasesc pomenite asezarile for caracteristice aveau chiar templele tor. care subju. spri. anonim. iar la est. spade. loate popoarele. Si de aceea trebuie sa ne intrebam ce semintii au creat civilizatia epocii bronzului din Sapaturile din ce in ce mai frecvenle au Romania? In lipsa unor marturii directe. Totusi.Chr. scos la iveala un bogat material din acestea raspunsul este foarte greu de dat cu precizie.). Raspandirea tracilor bronzului dezgropat la noi cu piesele similare descoperite la Troia se poate constata o Ca un popor in miscare. din Valea Teleajenului. Tracii. epoca.Ion Nistor Ca p it olul III TRACII 1.Chr. neoliticul aceleag" lass defi-nitiv locul unei noi epoci. ele ar 11 de bung seams de neinvins si. cu pereti In vastul cuprins al acestei extinderi se impletiti din nuiele si umpluti cu lut. care sustine ca neamul tornicie si tenacitate. Patura conducatoare traia in Belgrad pand la Marea Neagra. obiceiuri. In zona acestei civilizatiu. dupa regiuni. Dezvoltarea culturii bronzului in asupra semintifior de la care ne-a ramas acest spatiul carpato-dunfirean material. sta. asezarile tracice atingeau Dunarea aristocratia militara era iubiloare de our si de panonica. Dupes o perioada de tranzitie diferite. care servea ca drum de comunicatie cu Dacia pen fru cg acestea suet slabe. In sprijinul acestei pared yin prin o evolutie lent. ascunda in pamant pretioasele for odoare ce au dupd cum creel. find o dovada a formelor intindeau asupra unui teriLoriu foarte larg. s-au asezat statornic in masivul carpa- de la o stare de salbateca primitivitate la alta. ca bundoard tezau. Denichentos. dezgropat la marginea Bucurestilor. care indica o surprinzatoare unitate cul. cel mai ni unitare navalird semintii straine. de limbs indo-europeand din jinita de o temeinica temelie de cultura popu. Mucaporis. Numiri poarta transilvaneana. dupd cel al hindusilor. Raspandirea tracilor 1. ele ajungeau pana la obiecte de lux. ea lupta in care cu doua roti. in -diza si dizos. inainte de navalirile cimeriene si ea nu s-a putut dezvolta printr-o trecere brusca scitice. iar celatile in cerc vasele -urne pentru slujba religioasa. Extinderea acestei civilizatii in tara noastra a contribuit o acestei culturi asupra unui spatiu vast. in care erau asezate prin terminatiile in -dava si -para. coifuri si isi impodobea casele cu traiau pe ambele maluri ale Dunarii. insusi Herodot. au toate (1900 1700 a. granita for era neholarata. vest. vale neputinfa sa se intample vreodata la dansele. zisa a "aramei". raspanditi in grupuri de case. ci to-dunarean. Numele de persoane aduc Dar cum intreg materialul acesta este a minte de cele iranice ca: Antoporis. arata ca getii.dacoromanica. fares hotar - izbiloare asemanare intre cultura de la noi si cum it ca-racterizase Nicolae Iorga .ro . tracii. La Dupes constatarile lui Vasile Parvan. dand dovada de o exceptional. semintiile tracice lanci. dar ea atingea descrisi in Iliada si Odiseea lui Homer. gara pe creatorii vechii culturi eneolitice si le Daces semintiile tracice .zice Herodot impusera cultura tor. imprejurari. La cultu-rale asemandloare cu cele ale aheilor nord. mare din toate.700 a. Dar aceasta este greu.) Din comparatia materialului epocii 2. cu fluviul Tyras (Nistru). Dezvoltarea culturii bronzului in spatiul carpato-dunarean 2. 14 www. De groaza acestor ar avea un singur domnitor si ar fi unite intre navaliri. care mai tarziu s-au desprins ilirii. parintele istoriei. tracilor era. avem numeroase indicii ca la crearea turala in spatiul carpato-dunarean. creatorii culturii neolitice se grabira sa dansele. este cu rul de la Drajna.tracii se civilizatia troiana. de la vase scumpe. raspandite ca acele ce s-au intreaga Peninsula Balcanica. ajungand pana in Podolia. populatie noua. cu mull mai putemice decal fost dezgropate de curand. daco- lard* si cu o vadita succedare de epoci. si continua dupa locuri si informatiile pe care ni be dd. muntii Boemiei. La sud.

zice Herodot . care nu cuprinde decat nume pro.2 cm. tracii exercitau influenta for si asupra sau despot strain. mai inainte vreme spun cutata inscriptie de pe inelul gasit la Ezerevo. pentru ca locuiau in in Bulgaria. de prove- scrierea for elina sau latina. Un popor numeros si puternic. n-a putut li tracice tree in Asia Mica. ornaments geornetrice rcalizatc mai ales prin incizii 15 www. afard de mult dis. tarziu. uncle semintiile tracice din spatiul carpato-dunarean semintiile sau clanurile for apar in epoca au fost greu incercate. tyrageti. mizi. bilinicni. ar Ii. izgoncasca triburilc tracice din tcritoriul for si Scminlii tracice pairunscra panii in nici sa be desnationalizczc.de prii. carpi. si anume cateva nume de plante si mai curd in Asia Mica. h = 22. spune specific si a putut fi continuata si desavarsita Herodot ca purtau pe cap piei de vulpe. care tre- izolate. Clanurile tracice traiau Peninsulei Balcanice. Strimon. Ea si-a mentinut ncschimbat caracterul sau frigieni.ro . care salasluia in muntii ce cimerieni si scitici. iar Din asezarile for stravechi de la nordul altele recunoscand autoritatea cutarui rege Dunarii. cerb. Vcchca ci-vilizatie muntii Rhodope. Bithys. caracteristic pcntru epoca bronzului. Istoria Rornanilor Rhaiscuporis sau mai scurte ca: Kotya.3 Sunt invatati' care s-a scris niciodata: numele de persoane si de sustin ca aurul din obiectele de lux de la Troia localitati tracice ni s-au pastrat numai in tran.dupd ce au trecut in Seuthes. apoi lanci. bare care veneau din rasarit. care era legatura dintre civilizatia de la not si cea de la insa impartita in nenumarate clanuri Troia.dacoromanica. si culturala. Din limba traded. carpo-daci. sub diferite nume Ca: mysii. Semintiile acestea. glisit la Corlate. mereu in lupta si dusmanie. Daca faptul acesta s-ar adeveri. Asia s-au numit bitini. prin navalirea unor semintii bar- sargeti. cu civilizatia -centus sau in -zis. dacica. daci. gasindu-se pe o treapta cul- incingeau podisul Dacici. Atte semintii pamanlul romancsc de astazi. scuturi mid si pumnale. in activitatea for politica istorica sub nume diferite ca. Dar navalitorii Lribul carpilor. incaltaminte de piele de Carpati. care prinsese raclacini adanci in numele for national de Tracia.. in civilizatia din nordul Dunarii. nienta. acestia . ei ca se numeau strimoni. uncle lc giisint 11 lai sicarsa dc nici unul din popoarelc navalitoare. tracii el ar constitui o netagaduita dovada despre constituiau o rasa mare si unitard. Asezarile for Pe la finelc mileniului al II-lea a. unele sub principi indigeni. dupa. Tracii Vas ceramic. de unde au fost alungati se zice . pe corp de principalele semintii tracice din tarile lunici si peste tunici mantale cu inflorituri in romanesti si anume de getii si dacii din picioare si la pulpe.Chr. muntii acestia s-au tural& inferioara. autonome. stravechi se gaseau in Nordul Dunarii. Se pare ca limba traded nu miceniana de la Troia. n-au izbutit nici sa numit Muntii Carpilor sau Carpatil.: geti. par sa 11 facut legatura intre multe nume proprii cu terminarea in -poris.2 Despre tracii din Asia Mica. nu ni s-au pastrat decat putine cuvinte teucri si de mizi. impunancl accsiei rcgiuni iraeica. dupd compozitia sa chimica.

semintiile tracice din rilor si le-ar fi ingropat pe tarmul Nistrului.. fiindca. instrumentele de piatra fura succesiv inlocuile Ecoul luptelor si rivalilalilor dintre prin arme. tracice sau vietuind in mod pasnic impreuna In Romania cultura bronzului era in cu ea. Seria navalitorilor o deschi- sera semintiile cimeriene. Nava lirea cimerienilor 2.ro . desi princi- (Soarele) nu mai straluceste si unde domneste palul material din care se lucrau armele si o vesnica intunecime . stramtoarea de la Cherci s-a numit in fectionarea armelor si uneltelor cel mai vechi antichitate Bosforul cimeric. obiecte de toaleta si picse de cimerieni si sciti rasuna Inca in amintirea gre. Navalirea cimerienilor batuti de sciti si impinsi spre Nistru. tam scitilor fusese mai inainte a cimerienilor si Ceramica era mai ingrijita si impodobita uneori ca acestia numai din cauza neunirilor ar fi fost cu zugraveli de adevarata maiestrie. cand unii invatati ii considers drcpt traci. si din intrarea in Hades (Intern).faimoasa intunecime sculele ramasese Inca tot piatra. Varsta de bronz asirienilor si chimirii izvoarelor mesopotamice. Tot atunci 16 www. incercand sa le zacaminle dc amnia si de zinc din aliajul caro- impuna civilizatia si suprematia tor. rezervor de oameni al Asiei Centrale si de pe platoul Iranului.Chr. care leaga Marea Neagra. langa Ocean. Din part* acelea cul- haladuira cimerienii un limp oarecare pe tura bronzului s-a raspandit asupra tuturor pamantul romanesc. si anume mai intai in regiunile cu din spatiul carpalo-dunarean. un aliaj de arama si zinc. Acestea descalecaseral mai intai in Rusia Pe vremea invaziei cimerienilor in meridionala si salasluira timp mai indelungat Romania. totusi ince- cimeriana le pomeneste Homer. Epoca eneolitica trecu apoi in Bosforul tracic. kimry sau cimirii 2. care se faureau armele. unde Helios grecescul lithos = piatra. care informasera pe Herodot ca chiar cu pietre pretioase si semipretioase. supunandu-se semintiei tarilor europene. iar floare numai pe la anul 1000 a. Astfel ra se formase bronzul. Inventarea bronzului propriu- cum se numeau ei insisi. puse sa se iveasca si sa fie intrebuintat la con- rieni. obiectele de cull. cultura neolitica evoluase cu incetul in regiunea pontica dintre Don si Nistru. care erau asezati in zis este cu mull mai veche. Dupes cime.Ion Nistor Capitolul IV CIMERIENII 1. cimerienii trecura in Europa nu s-a facut decal pe la anul 1900 Nistrul si navalira asupra semintiilor tracice a. la asa dupes latinescul aenus = de arama. cu varsta bronzului.. din Marea Egee. scule. Varsta de bronz 1. in cursul acestor lupte cimerienii ar fi ucis pe capeteniile De pe la finele mileniului al doilea for care ii indemnau la lupta contra navalito- inainte de era cresting. cult faurite din bronz si pe alocuri impodobite cilor din Olbia. dar raspandirea lui preajma Marl Caspice. instrumentele si Sub presiunea scitilor sau socolitilor. care pornisera din marele timpul lui Herodot. numita la marginea parnantului.Chr. spre deosebire de metal arama. Romania fura incercate de invazia unor unde se pomenea de mormintele for Inca pe semintii iraniene. si pe nesimtite intr-o cultural eneolitica. caci ei erau de aceeasi vita cu tracii.dacoromanica. Acolo.

Ei trecura ceramics bogata. din varsta de bronz. Varsta de bronz a ta de bronz au fost descoperite in Romania la dainuit in Romania intre anii 1200 700 Drajna (jud. Prahova). bronz.ro . fl ti ST 'S 3 Stela funerary din Samun (Cateiu. care cedars s-au descoperit la Rafaila (jud. Vaslui). La Craiova s-au de cimcricni pc teritoriul Romanici. iar de acolo la Lacul Tei de langa Bucuresti. pentru indoita sa un mare cazan. adica pe la sfarsilul varstei de bronz. indeosebi seceri faurite din bronz cu mare Pe la anul 700 a. La Crasani ajunseral in Asia Mica. Deplasarea aceasta a avut loc.Chr. tat cu figuri de animate s. unde prezenta si influ- (jud. Agrafe sau fibule si varfuri de lanci navalira asupra cimerienilor. scitii trecura Nistrul si iscusinta. Istoria Romanilor si agricultura Meuse progrese insemnate. Tulcea) s-a gasit un vas de argint incrus- Centre insemnate de civilizatie din vars.. in secolul al VIII-lea pastreaza nenumarate piese din varsta de a. la (jud. La Poroina regiunea carpalo-dunareand. descoperite in tares. lumini. Prahova). Cluj) cu portretul vcteranului lulius Crescens ai al sotiei sale 17 www. cat si in razboi. secarei si orzului se adauga si adica un vas in forma unui corn de argint cultura ovazului. s-a gasil Dunarea si se retrasera in Balcani.Chr. Ialomita) s-a descoperit un prea frumos enta for sunt atestate prin civilizatia homerica candelabru de bronz cu trei brate si patru de la Troia. iar terenul in fata navalitorilor. Un coif de our a lost Asa sc explica faptul ca Herodot nu aminteste gasit la Poiana (jud. La Scortaru (jud. topoare. iar intre animalele domestice aunt. iar in tezaurul de la Hagighiol folosire atat in agricultura. fragmente de sabii si genere cu petrecerea cimerienilor in Romania.Chr. Braila) s-a descoperit ocupa primul loc calul. jud.Mehedinti) s-a descoperit un rhyton. unde s-au scos la iveala a.4 ci numai descoperit capete de laur in argint aw-it si de sciti. In Muzeul National din Bucuresti se dupes toata probabilitatea. cultura graului.dacoromanica.a. Intervalul acesta de timp corespunde in varfuri de lanci. (jud. care navalisera numai atunci in podoabe de harnasamcnte in argint.

Nipru si Bug. a parcurs mai multe stadii de dez- treilea grup scitic ocoli Carpatii si parcurse vollare.dacoromanica. lierului s-a prelungit pana in secolul al X-lea care incepea dincoace de Dunare si cuprindca d. Nava lind in teritoriul romanesc. care primi chiar numele de p. spre deosebire de Scitia Major. infatisarea scitilor 1. Mehedinti). Tr. dupd Braila). care incepura in secolul al XI -lea si se sesul muntean si oilcan. fluviile Don. Vlasca). ca si aurul. Un al fierului. In Italia si in spatiul Contesti pe Prut (jud.Chr. In perioada mai noua a civilizatiei fieru- tot tinutul de miazdzi al Rusiei. Naieni (jud. strabatand bronzul in civilizatia de Hallstatt. Un al doilea val scitic a patruns in tara pentru faurirea armelor si sculelor a inlocuit de jos a Moldovei. pana la Marea lui. inlrebuintarea aceslui metal dcveni mai de Azov. unde s-au gasit antichitail secolul al XI -lea a.i. Civilizatia Hallstatt. asa numita Carpatii. numita La Tene. statiunca pre-istorica cu acelasi nume din Baldnoaia (jud.5 Un grup scitic a pornit spre nord. creatorii si suslinatoril civiliza- confirmata numai in secolul al VII-lea a. au inaintal in Dacia dupa statiunea preistorica de la Hallstatt. cul- Din Rusia merldionala. In apus."rile de la metal pretios. Cale de invazie Scitii navalitori aduceau cu ei. In sfarsit. cu directia spre incheiara cu secolul al IV-lea a. scitii inaintara spre vest. civilizatia Hallstatt trecu in civilizatia prin statiunile preistorice de la Scortaru (jud. In munt. cum arata aseza. varsta Scitia Minor. o cultura noua. strabatuta de tura fierului.Ion Nistor Capitolul V INVAZIA SCITILOR 1. Dorohoi) si Satu Mare alpino-dunarean. atingand Nistrul. fierul aparu numai prin (jud. fierul era cunoscut Inca din mileniul al IV-lea ocolind Carpatii si patrunzand adanc in tara de a. 18 www. liei ficrului au fost semintiile ilirice si celtice.Chr. pe transilvaneana. Varsta de fier 3. mai noua a fierului. Radauti). Civilizatia miceniana cunostea fierul ca sus a Moldovei.Chr. Cale de invazie 2. Magurele Elvetia. care au putut fi identificate cu ajutorul asezarilor preistorice ce s-au dez. popu. Buzau). specified tor. sau propriu zis a vaile superioare ale Oltului si Muresului. prin pasul Oituz. si Poroina (jud.Chr. Varsta de fier mai multe cal. frecventa in faurirea armelor si uneltelor.Chr. In regiunile nordice ale Europei. Intrebuintarea fierului scitice. Prezenta scitilor in Dacia este timpul. Craiova. pana la anul 50 Dobrogei de astazi. iar inta regiunile de la ses.Chr. numdrul for arta prelucrarii si forjarii lui s-a desavarsit cu apare mai redus. iar de acolo. pana in muntii Apuseni. Bucurcsti. Triburile scitice inundara cu prefer. In secolul Banatul timisan. ei patrunsera in interiorul tarii pe 2.Chr. o a patra Noua civilizatie a fierului cuprinde unda de populatie scaled se revarsa asupra perioada de la anul 500 a. malul lacului cu acelasi nume din Austria de land cu asezarile for intreaga regiune dintre Jos. in tarile romanesti. Drumul acesta este marcat al V-lea.ro . In Egipt si in tarile Orientului apropiat gropat.

pentru a impune aici civilizatia for proprie. dar nici el nu capul aplecat. intrucaL marturiseste ca niciodata n-a Indicaliilc acestea ale lui Herodot au cunoscut indcaproape poporul scitic. Ei se hraneau din dunarean. neavand nici orase.) 3. triburile scitice zagazuira infiltratia produsul turmei for si din vanat. Herodot cu greu le puteai deosebi de barbati. Istoria Romanilor In Romania. 19 www. Astazi controversa scitilor asupra unui teritoriu atat de vast lass asupra originii scitilor este considerate de sa se intrevada ca neamul for era destul de cercetalorii rusi insist ca find inchisa. g5sit Ia GostavAt (jud.dacoromanica. ci a auzit Meta pe unii sa considcrc pe sciti ca diferite pareri cu privire Ia multimea tor.377 a. nici sate. Infatisarea scitilor ca figurile for erau marl si greoaie.Chr. popor. band lapte de civilizatiilor Hallstatt. d. care apartinand rasei mongolice. purtau parul scurt si sema- Homer nu pomeneste de sciti. Olt) sec. Totusi. V . astazi. cu ajutorul caruia se puteau din rasarit. Coif greco-iliric dc bronz. sii si osetii din Caucaz. Seitii puternic si numeros pentru ca sa tulbure erau o semintie iranica inrudita cu alanii. ele tineau se opreste mai mult asupra tor. cultura fierului nu se Herodot arata ca scitii erau nomazi. Femeile for numai intr-o perioada mai tarzie. din cauza ca aparitia for in raza civilizatiei homerice este erau grasi si muschiulosi. femeile for de origins iranica. asemenea semintiilor caucaziene de noi. pentru ca nau foarte mult unul cu altul. intinderea ginea for uralo-altaica. ias- pacea si linistea popoarelor vecine. dar bine organizate. Cu privire la infatisarea scitilor aflam de la medicul elfin Hippocrat (460 . Dar figurile s-a observat. lui. iar numeroase. care seamand cu coama calu- puteau sa se impuna unei populatii agricole. datoreste unei infiltratii din sud-vestul iliro. hind iranieni dupes unii ar fi fost foarte mare. Hr. Erau calareti buni. madularele groase si flexibile.7 Fates de relatarile lui Herodot. Carul era singu- celtic. nu poate fi un indiciu serios pentru ori- cum erau bunaoara tracii. popoarelor vecine. inarmati cu arcuri si In epoca aceasta armele si sculele de tot felul sageti otravite.6 Nava lind in spatiul carpato.ro . aveau pieptul turtit si fata indeajuns de lamurit asupra vielii acestui roscovand. astfel incest ele portul parului. In schimb. pe drept cuvant. ca nomazii din scitice de pe vasele grecesti ce s-au descoperit rasarit erau triburi cuceritoare nu prea in sudul Rusiei repre-zinta tipuri iranice. pe care ar 11 primit-o de la foarte redusa. misca dintr-un loc in altul. iar dupes altii numai prin limbs. ci ea s-a dezvoltat sub influenta scitica rul for adapost. cu care amenintau mereu pacea se construiau cu preferinta din Fier.IV i. Villa-Nova si La Tene la iapa.

intre gura Prutului si a Siretului. erau navigabile pang la oarecare distanta de Interpretarea aceasta sty insa in contradictie mare. calatorii de-a lungul larmului pontic. Unii au incercat sa identi- Chersones. varat scitice. El arata ca.Chr. Schios (Ischel). matiile scrise asupra taxii noastre sa prezinte o fiindca in el se varsa si alte rauri. de la cat penlru Araros. prin Scitia. iar Tisa ca afluent al Muresului. 1. care curge din apus spre aproape un veac si jumatate pand cand infor.9 Informatia lui Herodot. care spune ca Marisul sale. Noes (Daistra) si tificat de unii cu golful de la Burgas. pc care clinii ii numcsc Pyreton este primul autor care face in cartea a patra a (Prutul). atat vara. iar Argesul la vestind astfel desfasurarea dramatics a istoriei Oltenita. muza tragediei. cinci. Cele mai renumite din aceste ape direct in Dunare. al doilea. Raul Maris. cu cele cinci gun ale cu relatarile lui Herodot. cunoscut liloralul Romanic' din propriilc sale Tiarantos. parea lui Herodot fluviul cel mai mare din se varsa in Dunare. la Piva-Petrii in fata Harsovei. isi unea apele cu ale Istrului. vremuri. rasarit si ajunge la un mare volum de apa. in Istru. cat si iarna. curgand in partile rasarilene. Naparis si Ordessos. fice raul Maris cu Muresul. care porneste din Carpati si se Istru. dupes populatia dominanla din accic este mare si. care o strabat in toate Muresul. Primul rau mentionat. contribuie la cresterea volumului Cu ocazia acestei calatorii. Aoras (Osma). era asupra hinierlandului acestuia si asupra vietii evident gresita. se varsau in Istru forma un golf. Aces la Porata. precum arata Herodot. Muresul insa. cu gura raurile Atlas (Lom). Istrul (Dunarea). Naparis si Ordessos s-ar varsa matii prelloase asupra litoralului pontic. Dintr-un tainic Buzau' se varsa in Siret. s-ar revarsa directiile. Expeditia regelui Darius la Dunare bate fluviile pe care le vazuse. ade- Histria (Caranasul) pana la Odessos (Varna). din timpurile noastre. a trebuit sa se scurga tre raurile Scitiei. Este mai curand golful muntii Emului (Balcani). curge mai spre apus si este mai mic. Geografia Scitiei dupil Herodot 2. Herodot venea din munti. Raurile care expunere mai larga si mai cuprinzatoare. care pornesc din partile Scitiei si anume: riului Romanici le gasim la Herodol. Araros Istoriilor sale o descriere amply asupra (Buzaul). intrucat si pe timpul sau locuitorilor din aceste regiuni. adica Porala. Scitia lui Herodot se intindea pand la revarsa in Dunare. iar de altii Arlanes (Vid).dacoromanica. ca gura negustorilor greci din parlea locului infor. care Romaniei in desfasurarea ei milenard. Herodot a inchinat carlea se varsau direct in Dunare si anume: Ialomita aceasta Melpomenei.ro . campie. Scitiei. considerandu-1 ca Herodot infatiseaza Scitia8 ca o mare rau principal. din partile Histriei. apoi Tiarantos (Siretul). Naparis (Ialomita) si Ordessos Romanici pc care o privea ca pe o regiunc a (Argcsul). Pornind de la raului Maris. Geografia Scitiei dupes Herodot Istrul curgea totdeauna la acelasi nivel. bogata in pasuni si daruita cu ape Numai printr-o asemenea interpretare silita. a uneste apele sale cu ccle ale Istrului. 20 www. arata ca Scitia incepea unde coasta pontica Pe tarmul opus. raurile Araros. Aceste rauri. identificat cu Maris. pe care aluviunile Dunarii Dintre raurile mentionate dc Herodot 1-au transformal cu vremea in limanurile Sinoe intampind oarecare dificultate identificarea si Raze lm. (Timoc). Athys (landra). ele Olbia la Tyras (Cetatea Alba) si dc acolo la curg intre aceste doua rauri. in comparatie cu nivelul vari- De 1a primele inscriptli lapidare din abil al Nilului. curgatoare din belsug. Golful acesta a fost iden. in fata Turtucaiei. in care se revarsa Istrul. Tibizis intoarsa spre rasarit. Istrul este aratat ea primul din- secolul al VII-lea a. Herodot. izvorand din cu golful de la Balcic. Herodot a culcs din de apa al Istrului. pre. Ion Nistor Capitolu I VI CEA MAI VECHE DESCRIERE GEOGRAFICA A ROMANIEI 1. Cele ii maresc volumul de apa sunt urmatoarele mai vechi insemnari geograilce asupra terito. iar Ialomita si Argesul spirit divinatoriu. originar din Halicarnas.

iar cine nu vazuse canepa isi regele se hotari sa se reintoarca la Dunare. langa cereale. cand unul dintre credinciosii Tot de la Herodot ni s-a pastrat cea mai sal. pe care se transports regiunile dobrogene. De aceea. 21 www. Acolo. tracii isi faceau haine foarte totul in cale. Aceasta este prima veste 'storied despre prinda o expeditie contra scitilor pentru a-i lovi o invazie strains pe teritoriul Romaniei de la Dunare. gasim la interpretari. pand la punctul unde se despart gurile. si miazanoapte si incepe a curge dintr-o balta unde conditiile terenului ingaduiau constructia mare care desparte Scitia de Cara neurilor. In drum. clipele acestor hotarari se ivi un sol scit. si dupd ce departandu-se la o distanta de doua zile de strabate Europa intreaga. basarabean. veche marturie despre o expeditie military pe talmaci solia in urmatorul mod: "daca. coastei tracice si sosi la raul Tearos (Simes-Dore) Intinsele sesuri ale Scitiei sunt ara tate care se alimenteaza din 38 de izvoare. astazi. locuitori si caruia ii dadu foc. detestata de sciti. deopotriva de Herodot.ro . Patrunzand mai adanc in Bugeac. 2. Podul pare sa fi fost toate fluviile Settle". ului persic. Vasele grecesti pluteau de- material de razboi. asa fanetele in urma lor. impotriva scitilor de la sau prefacandu-va in guzgani. o broasca si cinci sageti. iar de acolo el inainta in ca este mai aproape de adevar identificarea anul 513 a. vine marturia lui Strabo. Afars doar scilica. grecii construira. a lungul coastei pang in delta Dunarii.dacoromanica. mai ales ca aflase despre Neintelegerile acestea determinara pe regele uneltirile dusmanoase ale adversarilor sal. nu veil scapa prin vazduh. loviti de aceste regiunile cele mai indepartate. care se varsa in Dunare pand la gurile Dunarii. regele ea e mai tare si mai inalta. care se inainta in fruntea ostirilor sale de-a lungul numeau tiriti (tirageti). astupand fantanile si arzand asemanatoare cu cele efectuate din in. a-i supune si a se intoarce apoi vic. armata incepu sa se resimta din putea deosebi imbracamintea din canepa de cauza dificullatilor de aprovizionare si de aceea cea de in. mentionat de coastal ale grecilor din Milet si din Arhipelag. fard a-i mai da vreo explicatie. Pe Darius ajunse in sfarsit la podul de la Isaccea. Istrul strabate toata Patrunzand in delta. de-a lungul tarmului pontic raului Maris cu Oltul. care prezenla regelui o pasare. nu se varsa in Dunare prin Scitia. Herodot arata ca. regele ca ei nu cresteau si nici nu sacrificau porci. Scitii amenintau mereu granitele imperi. regelui persilor. scitii cultivau si plante textile. La unui asemenea pod. In scopul locul Tisei.Chr. un guzgan. care cunostea limba simbolica a scitilor. care Herodot informatii interesante cu privire la arata ca raul Maris. pentru de Herodot ca bogate in pasuni. nu veil sari in bait!. Pasunile inlesncau creslerea cailor si a rcgcic infranse impotrivirca gettlor si primi bovinelor. sage(' nu va veg mai intoarce acasa". unde malurile (Nistrul). un pod de vase. vasele inaintara pe fluviu Europa. se varsa in Dunare. in broaste. sau transformandu-va in ajungea de la Dunare la Marea Caspica. Intre timp. pentru trecerea stramtorile Portilor de Fier. Expeditia regelui Darius la Dunare Mult se minund regele Darius de aceasta neobisnuita solie. occidental' locuitori din Europa. nu vä veil Dunare. despre care Herodot sustIne Invingand greutatile marsului. insotit mereu de galerele in fata raului Artanes (Vid). Istoria Romanilor chiar daca ar fi considerat ca rau principal in torios in Persia. S-a aratat mai sus ca imperiul scitilor ascunde sub parnant. El este aratat ca primul dintre regelui.Chr. extins dupd infrangerea mezilor de Darius grabi trecerea peste Dunare. canepa avea . o semintie o plants care semana mull cu inul. Darius. cats vremc cresterea ramatorilor era supunerca tracilor Zara lupla. mare. prin regiunile caspice. Din pricina acestor dadu peste un oras de lemn. In conditiile acestea extrem incat cine nu cunostea bine canepa nici nu de neprielnice. care sunt cei mai in sus. Impresionat de aceasta stranie solie. si rein- catre regele Cyrus in vecinatatea scitica. Este vorba de campania bandu-vd in pasari. In inchipuia ca era efectuata din in. regele Darius gura fluviului Thyras locuiau elinii. dar lipsite de a-si continua drumul spre Dunare. paduri. acesta. ajunge 'Jana la mar. incepand de la celti. toarcerea in tam sa. In sprijinul acestei Asupra acestei faimoase campanii. regele Darius porunci sa se arunce un caci Scitia lui Herodot nu trecea dincolo de pod de vase peste Bosfor. fiindca ea crestea si sal. peste care trecu cu ostirea sa in Bugeacul Herodot arata ca in Cara scitilor crestea canepa.dupa Herodot . dupa el venea Thyras aruncat intre Isaccea si Cartal. unde traiau budinii. Darius Codomanul (521 485 a. tot mai adanc in interiorul Basarabiei. care porneste din partite de Dunarii se apropiau mai mult unul de altul. in asteptarea ginea Scitiei. Scitii se retrageau avantaj asupra inului. pustiind batec. ce fusese parasit de doua calitati. credem armatei sale in Europa.) sal intre. Din canepa. schim- teritoriul Romaniei.

care apare viata usoard. pe mai care aveau o civilizatie veche in statul dacic. curat. Ele agatirsii nu putura rezista multa vreme proce- s-au asezat in spatiul carpato-dunarean in sului de tracizare. sau mai precis dacizati. numil astfel dupes La a dclerminal pe unii invatati sa considere pe regele Agathirsos. curat. Scitii nomazi care se hraneau cu lapte Din casatoria aceasta se nascu Sky les (cca.onati cu podoabe de aur. Elenii numeau chiar pe cei ce beau yin care luase in casatorie o grecoaica din Histria. sotiile in comun. erau oameni iubitori de tru regiunea pontica din Dobrogea. intrucal parintele istoriei Scmintii scitice erau napeii din sesul munlean. conduse fiecare de capetenia sa. ca sa fie frati intre dansii si sa Absorbirea scitilor din Romania de catre populatiile subjugate este confirmata. ernic. de iapa nu aveau putinta de a se desfata cu vin 500 a. adica. Scitii in Dobrogea tracice autohtone la viata politica proprie. mod sporadic. rcgcic persilor. ccl mai puternic era li. la sciti". Ei isi aveau Minor.Chr. fiul lui Ariapeithes. La agatirsi legile erau ticluite in stihuri pe care le recitau. dar fara sa slim si numele erau buni crescatori de albine. constituind enclave etnice Procesul acesta era insa pe vremea lui Herodot straine in mijlocul triburilor tracice autohtone. Altfel agatirsilor." neamestecat cu apa. Patrunderea agatirsilor in Dacia nu existe invidie si ura. agatirsii alt! regi scitici. Coloniile grecesti de la Marea Neagra 4. La agatirsi pare sa sc refere si afirmatia regele Idanthyrsos. Romania. pierdura cu vremea suprematia pe care o Agatirsii erau tribul scitic cel mai put. sargelii si asemanatoare cu cele ale tracilor.). dupes Herodot. care cunostea ca bautura obisnuita si intrebuintau vinul doar limba greaca. Ariapeithes fu ucis de regele pentru savarsirea ceremoniilor religioase. transdanubiana dintre Nistru. "ca toarna ca cunoscuta cetate de pe malul lacului Sinoe. arata ca moravurile agatirsilor erau indestul de sacii de la Dunare si de la Mures. multe cal. Patrunderea agatirsilor in Dacia 2. exercitau asupra triburilor tracice subjugate. cantand. Dunare si Celelalte triburi scitice din Romania Carpati. inclinati spre poligamie si Limp mai indelungat sub numele de Sciga impopot. Imprejurarea aceas- tribul agatirsilor din Dacia. care-1 conduse acolo. Dar din. fuscsc (011u1). langa capetenia agatirsilor. Tot Herodot Conducalorul scitilor in lupla de apararc arata ca din Cara agatirsilor izvorea raul Maris impolriva lui Darius. rivalitatilor politice dintre triburile scitice care unde cultura vitei de vie era dezvoltata si la ei patrunsera in Dacia si cele ramase in regiunea se refers informatiile lui Herodot.dacoromanica. Triburile scitice au patruns in Traind in mijlocul triburilor tracice autohtone. probabil din cauza se prezinta insa situatia la agatirsii din Dada. Ion Nistor Capitolul VII TRIBURILE SCITICE SI ASEZARILE GRECESTI SI CELTICE 1. de 22 www. mai cunoastem si Dupes informatiile lui Herodot. astfel Ca roiurile triburilor in fruntea carora se aflau. contopindu-se cu ele in cursul vremii. acela. In timpul paleii din Moldova si siginii din Banat. deslul de avansal.1° Supusii lui Agathyrsos si ai urmasilor Numele acesta se mentinu numai pen- sal.ro . Pe agatirsi chiar din capul locului drept traci. impiedicau adesea circulatia. agatirsii erau considerati ca sciti traciza- tre toatc triburile sciticc. Herodot mai amintesle si lui 1-Icrodot ca sell!! aveau obiceiul sa bea yin de un alt rege al scitilor cu numele Ariapeithes. care dobandi suprematia politics si eco. nomica asupra semintiilor tracice din podisul dacic si pe care ei intelesera sa o exercite acolo timp indelungat pana la trezirea triburilor 2. de care erau amenintati. Scitii in Dobrogea 3. Coloniile grecesti de la Dunare 1. Spargapeithes. precum s-a aratat mai sus.

azi Cavarnasul. patrunsera.liune. marea cu acelasi nume. Sibiu) si la Turnu Severin. iar pe Prut s-au dezgropat si Sariakes. unde s-au dezgropat obiecte din secolul al III- tori inzestrara. Penetratia greceasca nu s-a oprit infiintau colonia Panticapaion (Cherci). dupes care s-a numiL si gcan al Pontului. Acolo. miere. servea ca hinterland mai 3. batute dupes modelul monedelor grecesti Dundrii. corabicri indr5zncli din slatiunca dc la Piscul Crasani. se pierdura cu vremea in randurile la Axiopolis (mai jos de Cernavoda). tot malul Dundrii. grecii descalecard factoriile for pastrat doar cateva monede de bronz si de la gurile afluentilor celor mai importanti ai argint. situates pe Dunare in Thyras (Nistru). Calarasi. Numeroasele secolul al III-lea si al II-lea a. in fata acelasi nume. Se pare ca regiunea dintre Prut si Nistru. La gura Donului luase fiinta colonia tur5 intre masivul carpatic si larmul dobro- Tanais. la Carpati o racea Argesul. din coloniile pontice. Astfel valea Trotusului. Histrienii isi aveara Scitii din Scitia Minor. prin pasul Oituz. Haraspes. care insa aci. s-au descoperit urme de scitici ca Tanusa. Siretul. pe triburilor getice de acolo.Chr. in stapanea stramtoarea dintre Marea Azov si Dacia transilvaneana. Apollonia localitatea Manastirea. Ca un popor navalitor marginita la litoralul pontic. la Gradistea torii comerciale. s-a descoperit nord-est de Constanta. la Atena. Azovul de astazi. s-a putut savarsi card prea man greutAti. Monede grecesti dacici. Inscriptiile de pe aceste Argesul si Oltul. bogat in rama. la Cosholtin (jud. Olbia a fost o Putnei. In secolele urmatoare. Falciu). in apropicre de Gradistea Mare. intalniti din secolul al IV-lea tot mai des din insula Thasos s-au gasit la Zimnicea. Bizone (Cavarna). Kanites. piei.Chr. adica din Dar influenta greceasca n-a ramas Transdanuvia munteand. devenita capitala imperiului a Siretului si a Dundrii formau linia de lega- bosporan. cu numeroasc Milet descalecard. Marea Neagra. pang la gura Buzaului si a Olbia. cu obiecte grecesti din (Sozopolis) si Dionysopolis (Balcic). milesicnii III-lea a. ajungand pana la revarsarea colonie ionica intemeiata in secolul al VII-lea Trotusului. La gura Prutului. la Thyras si la Histria.Chr. Acrossae asezari grecesti. strabatand arheologic din se-colul al VI-lea a. Grecii din 23 www. astfel ca absorbirea pallor lui afluenti. amintind de sciti. pe buza de vest a limanului cu sus. colonia Thyras (Cctatca Alba"). Din coloniile pontice grecii De la Gradistea in sus. Ilfov). grecii intreprinza. unde s-a dezgropal faimoasa stati- a.dacoromanica. De la regii for ni s-au Dunare in sus. arata 4. cum erau Prutul. inscriptii ce ni s-au pastrat din aceste colonii vin Legatura cu interiorul campiei muntene sa lumineze intunericul ce apasa asupra pana. Acestia. ci ea a patruns si scitii nu erau numerosi. Petrosani si Popesti (jud. in fata orasului une de la Poiana cu obiecte vechi din secolul al Nicolaev de astazi. Pe valea lalomitei in sus. pc tarmul Colonistii eleni din Tomis (Constanta) apusean al lacului Sinoe. intre din tara-marna se aprovizionau cu peste. descoperit pe Dunare in sus. si Helespontul. Ialomita. Istros. in fata lacului Mostistea si aproape de Callatis (Mangalia). intre Galati monede ne-au pastrat numele mai multor regi si Tomarova-Reni.. ci a strabatut. land si sclavi geto. Mare. colonia picse grecesti din secolul al III-lea a. Basarabia de astazi. colonistii ionicni descAlccard gurii raului lalomita. cereale.ro . In aceeasi vreme. epoca protoistorica. inaintand pe Dunare in sus. Prime le inscmnari sense privitoare la Intre Prut si Sirel a fost dezgropata o tara noastra le datoram colonistilor eleni de la veche factorie a histrienilor cu bogat material Thyras si Histria. se gasea la Carsium (Harsova). 0 alta factorie greceasca s-a la Odessos (Varna) cu un sirag de colonii si fac." :tarmul pontic de la Histria pans lea a. La 50 km sprc la 100 km deparle de Dunare. obiecte grecesti la Dolhesti (jud. adica din factoria for la Carsium (Harsova) iar tomitanii Dobrogea. Coloniile grecesti de la Dunare ca ei traiau amestecati cu tracii.Chr. iar sub raport etnic in interior de-a lungul Istrului si al princi- asethrile for erau sporadice. si mai ales cu tracii bet de dincolo de Istru. care se revar- pamantului romanesc in varsta fierului sau in sa in Dunare. in Pontul Euxin (Marea anume la Barbosi. La revarsarea fluviului 0 alter sta.Chr. incepand cu Tomis (Constanta).site preistorice. Zimnicea si Turnul Magurele este ceara. Coloniile grecesti de la Marea Neagra mult pentru colonistii greci din Thyras (Cetatea Alba). Histria.. in limanul Bugului.Chr. Istoria Romani lor geograful Strabon care.Chr. Grecii din coloniile pontice for in masele compacte ale populatiei indigene patrunsera adanc in hinterlandul dobrogean. la anul 656 a. infiintara factoria for la Axiopolis (Cernavoda). blanuri. De acolo negustorii greci Neagra) pentru a descaleca factorii comerciale la urcau pe Siret.

la Sebesul de Sus Dintre numeroasele triburi celtice care (jud. care intretineau aceste legaturi cu regiunile de precum si asupra regiunilor balcanice in genere. Ion Nistor Thasos aveau in secolul al III-lea a. In Bugeac se mentioneaza cetatea Brita/agai. Ptolemeu mentioneaza in partite Nistrului mai multe cetati celtice ca: Carrodunum. Influenta greceasca atinse curried si Cherameus. care a revolutionat arta ceramicii. Bosolpe Tisa si de (Macin). Din veacul at VII -lea distil din Serbia de astazi s-au revarsat undele pana in at V-lea a.Chr. care ne-a De la Tumul Magurele pana la Sucidava venit din nord-vest. semintiile celtice. care pomea din si pe Dambovita. In secolul at III-lea a. de Cris (jud. Monede histriene s-au centrul for la Singidunum (Belgrad). pand la Rucar si Bran. sunt obiecte dezgropate la Sedriasi. monedelor metalice. pomenite de Ptolemeu numai trei triburi. sticlarie si Cultura cellica a patruns tot mai adanc arme de tot felul se importau din coloniile in tarile noastre de la 300 a. Mactonium. Pe valea Moravei. Astfel. ceramics artistic anume: anartli. Apahida. impusera numele for provinciei Galatia. de la confluenta Savei cu Dunarea. Ilfov) s-a ars. Aceasta sud-vest. oferind in schimb materii care ucisera in lupta pe regele Ptolemeus prime. a strabatut semintia celtica a galatenilor. dupes (Dunarea) pentru Istrul tracic. de mesterul ceramice create sub influenta celtilor din Theasos. cand grecesti. La Bavaria si Boemia au patruns in Dacia pe valea Sendrenii de la gura Siretului s-au gasit Somesului si a Muresului si s-au raspandit de numeroase vase grecesti provcnite dc la cliversi acolo asupra sesului muntean. incoace. Celtii au introdus aci prelucrarea gasit o amfora din insula Rhodos. in sus. la 280 a. si plateau cu pret bun diverse pro. s-a manifestat la noi si un at (Celei) se gasesc obiecte grecesti pe Arges in sus doilea curent cultural celtic. lang5. toate salasluiau in spatiul carpato-dunarean gasim din secolul al III-lea a. Regatul lui Tyle domeniul preocuparilor spirituale si culturale. Dyrrachium s-au gasit in cantitati marl la Baia precum si la Tinosul din campia munteand. Tot acolo s-a dezgropat un sarcofag Crasani (jud. ca boienii. De rilor din Rhodos. pictata.dacoromanica. 24 www.ro . Hunedoara). Minor. Din se-colul at turi cu tarile noastre. celtice din secolul at V-lea a. ar fi durat 50 de ani. Drahme din Apolonia si Brasov. Sibiu). unde Zamolxis drept ucenic at lui Pitagora. Capetenfile semintiilor tracice asemenea celtic ar 11 si numele Danuvius de pe teritoriul nostru primeau cu drag. Ialomita) anurnitc tipuri celtice se adus din Asia Mica.Chr. civilizatiei celtice asupra Banatului si Olteniei. Pans la Piscul ncgustori. si Vase de our si argint. De la scor- acea regiune muntoasa. statuete si obiecte de lux.Chr.Chr. ile tracice sa fi deprins de la thasieni folosirea Copis. la Sighisoara si la Giurgiu. probabil in secolul at II-lea a. ar fi de origins celtica se manifeste in tarile noastre influenta negusto. duse ale industriei. dupes semintia cellica a brilolagilor Influenta celtica asupra teritoriului sau brilogalilor. Mai pietrele zidariilor ce s-au descoperit la frecvente sunt fabricatele de her si de pamant Gradistea si aiurea. acolo. erau numai hislrienii.grecesti de pe Monede celtice s-au gasit la noi mai putine. era a doua linie de legatura director a grecilor cu unde salalsluiau scordistii celtici.- la Dunare. Dar pe langa influenta celtica. lega. ci si in for populatiile intalnite in cale. ne arata literele si monogramele. incepu sa Dupa Tomaschek. Este de gasit in judetul Hunedoara pe unul dintre dru. Asezarile celtice Eractum. care la Silvasi (Alba de Jos) cuprind arme si podoabe n-a putut 11 Inca identificata. ceea ce dovedeste intalnesc cu precursoarelc for din regiunea bunastarea materials a negustorilor greci de Durfarii superioare. teuriscii si cotenzii. N-lea a. Este probabil ca seminti. unde s-a dezgropat chiar un car celtic. Legenda it infatiscaza pe patrunsera mai apoi pana in Asia Mica. cum se vede. Naissus (Nis) si Remeziana (Bela Palanca). se apropiau tot mai daci erau construite de mesteri eleni.Chr. vedem cum inraurirea culturii grecesti incepu sa Descalecarea celtilor spre Marea Neagra patrunda tot mai adanc in teritoriile Romaniei porni de la izvoarele Prutului si ale Nistrului. retinut faptul ca sufixul -dunum indica originea murile de acces la numeroasele cetati dacice din celtica a localitatilor care it poarta.Chr. Vibantavarium si 5. Celtii galateni domeniul spiritual. precum mult de spatiul etnic romanesc de astazi.Chr. se mentioneaza cetatile celtice Arrubium Statiunile celtice de la 7'uroci. La Spantov (jud. Noviodunum (Isaccea) si Aliobris. Prejmer si Tartlau. acolo Celtii coborara si impusesera suprematiei mul indeletnicirilor tehnice si comerciale. in Scitia romanesc 1 1 s-a manifestat dinspre nord-vest. care isi aveau Dacia transilvaneana. Formele pul arhontului Aristodamos. Inscriptia de mestesugita a fierului. De de astazi si sa se manifeste nu numai pe lard.Chr.Chr. Dincolo de Dunare. precum si roata olarului pe toarte arata ca amfora a fost facuta pe tim. Palate le regilor si demnitarilor geto.

Din ran- avura darul sa se concentreze mai mult asupra durile accstor scmintii se ridicau numcrosi populatiei autohtone a Lracilor din spatiul sclavi. ei insisi. feste tot mai hotarator asupra triburilor tracice si sud-danubiene din Balcani. intr-o populatie indo-euro. Poporul acesta mare si for. astlel ca din enta mediului in care traiau. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel Mare 1. ci devenird. 2. si anume in grupul getilor dinspre insemnarile scrise. erau doua ramuri ale aceluiasi popor. trib tracic din regiunea Crisurilor. sub influ. mult de semintiile tracice care trecusera izbuti sa le impuna acestora numele sau gcn- Dunarea si se asezasera in Balcani. Diferentierea triburilor tracice nord si sud-danubiene 2. Grecii ii numeau peana. cei de la stanga Dunarii dad. Viata social& si politic& a geto-dacilor 3. tribul acesta. greco macedoneana. erau inrudite cu cele de la Asupra istoriei geto-dacilor au existat sud. Dio Cassius vecine eterogene. semintiile tracice din timpului. timbrul spiritua. macar ca ei stiau ca unii greci. numele de daci il. care Traian asupra razboaielor sale cu dacii. PATRIA GETO-DACILOR 1. iar altele cunosteau ca getii si dacii vorbeau aceeasi limbs. care s-au ma-nifestat mai hots sat in istorie. nu mai pastrara insusirile Crisostomul. In cursul Cu vremea. de la dal. precum nici triburile tracice. suprematia unor regi straini de neam cimeric. Diferentierea triburilor tracice nord. Strabon atesta ca getii si dacii autonome. mai des de razele de lumina revelaLoare din grupuri. se adunat in scrierea sa Getica informatiile remarca in Romania o puternica influenta istorice arheologice ce s-au facut in Romania. din citatele altor autori an-tici. In acelasi limp. Bitinia sau Paflagonia.ro . Istoria Romanilor Capitolul VIII ROMANIA. In realitate. In urma tilic si astfel s-a ajuns la numele national de contactului politic si cultural cu popoarele daci si la toponimicul de Dada.dacoromanica. incepu sa fie strabatut spatiul carpato-dunarean se desfacura in cloud tot. diferentierea aceasta s-a arata ca dacii locuiau pe ambele maluri ale accentuat tot mai pu-ternic.Chr. patrunsesera in Frigia. sub influenta balcanica drept on fara drept. sarmatic. cu predominarea elementelor sudice in taramul religios si social.13 In secolul al IV-lea a. cu spiritualitate si cultura nordica daci zice Dio Cassius . si pana in secolul al V-lea a. dupa originea carpato-dunarean."dupa cum se numeau celto-germand. dar ele nu mai constituiau unul si acelasi trei scrieri si anume: Comentarille irnparatului popor. izvoarele acestea caracteristice de acasa. apasa asupra anume getii si dacii. Din nenorocire. iar influenta celtica. gela si claim. Vasile Parvan a statatoare. puternic era divizat in numeroase triburi peniru dad.12 Raze le acestea de lumina rasarit si grupul dacilor dinspre apus. sub asezati la dreapta fluviului se numeau mizi. culturala celtica. grec sau macedonean. cats vreme semintiile sud. un nume mai vechi. El afirma cipii sau regii for national!. cu deosebire numai ca cei ce erau tracice nord-danubiene se inchegasera. Strabon arata ca tracii din pamantului romanesc. distingandu-se fats de Romania incepura sa se diferentieze tot mai celelalte triburi tracice prin curajul si vitejia sa. erau sedentari. Ocupatia for principals era 25 www.nord intunericul aproape de nepatruns. pe pamantul clasic al culturii neolitice. popoare de sine cuprinsul for nu ni s-au plistrat decal crampee.npurta un scitic.litatii si civilizatiei mediteraneene.Chr. lc zic geti". dintre care unele traiau sub prin. influenta cul. Viata social& si politic& a geto-dacilor Triburile ramase la nord. celtic. Doua din semintiile tracice de la. Din cercetarile acestea se vede ca geto-dacii turala greco-macedoneana incepu sa se mani. pd care alicii ii numeau. asa de pretioase s-au pierdut. Gelicele lui Crilon si Gelicele lui Dio din Asia Mica. pana ce triburile Dunarii. cu danubiene primird.

Imbracamintea ca e om rau. geto-dacii se nuiele umplute cu pamant. Cand tuna si fulgera. sau cinci neveste. of si capre.belgunii si caragunii din Balcani . in singuratate. La deal si la orice popor asezat. sufletul era nemuritor. spunand asemenea si jugurile de la boi. Cand ajunse la mare inflorire. faceau haine mai calduroase. Poftele trupesti nu trebuiau sa fie Planul caselor era in patru cornuri. nici un pret. adica alternarea pentru ca ei credeau ca nu mai exists *i alti zei metodica a araturilor. dupe Dar. Turmele de of si capre. dar mai ales boi. pans unde rautatea omeneasca nu putea vanatul si pastoritul si munca grea de la camp patrunde. un "gentes". din nai si bucium.ro . carau ape clintr -insii it numeau si Gcbelczis. cand acesta era Inca in viata. placere la un pahar de yin. sube mari. Trupul impiedica nemurirea. in pamant si pe ei se aseza temelia casei.surile lor de fiecare zi. pand astazi. aruncau sagetile spre cer. A muri in razboi era cea mai mare protoparintii romanilor se inveseleau cu virtu le. La ses casele se construiau din In privinta socials. Femeile dercticau in casa. iar iarna inviorau baltile de la sai getici ca fiecare dintre ei tineau mai multe Dunare. Poemele lui Ovidiu in limba getica nu ni tre. nici ovale. muzica. ca Buridava. fluier. ca si in zilele noas. Calaretii geto-daci erau re. In Ei erau oameni foarte credinciosi. poienele Menandros spune despre conationalii muntilor. Camea. sau intr-un castel de piatra. navoade si plase de prins land cu varfurile in sus. imbra. geto-dacii trimeteau in munte. pe care unit macinau graul la ra*nite de mina. Se canta din citera. Ei credeau ca nu mor. Din coarnele stramosilor lor salbateci. mult un privilegiu pentru cei cu dare de mans. vinul si femeia nu puteau rotunde. Daca se intampla sa moara cineva care Geto-dacii erau organizati in clanuri. vara. varf de munte. gropi de bucate (zimnicele). daca nu obezi si spite. stalpii se infigeau Dupa conceptia lor. pesteri sau pe varfuri de munte. in picioare. se faceau erau foarte iscusite in vindecarea bolilor cu pocale. ei le si sandale sau opinci. Sucidava etc. jocuri cu acme si dansuri cu sabii. La praznice marl se aranjau plug. din land se spuneau solului. pe viata ce inseamna cununia sl insuratoarea. adaposturile se faceau din barne *i se razboi arcasi calari si pede*tri. decat sa impiedice si sa zadarniceasca rate de un gard de pari si raslogi. poligamia era mai triburile care le alcatuiau. Plugurile erau din lemn. legati cu nemurirea sufietului. Asezarile se numeau. Care le se miscau pe roti cu ei credeau ca zeul le este favorabil. umpleau atunci.dacoromanica. mai mare folos posibil. torceau firul si teseau panza trimeteau sol la Zamolxis cu insarcinarea sa-i din in sau canepa pentru imbracaminte. Cultura vitei de vie regele *i fruntasii sal se sinucideau. Boii si bivolii se injugau la car *i la prindea in hors. Semintiile geto-dacice erau iubitoare de cu o accentuate dife-rentiere insa a 26 www. aplicandu-se asolamentul. unele chiar pe diferenliau in nobili si in oameni de rand. Amforele de vin ce murea sotul. de aceea el nu avea Grinzile erau bine inchegate cu cuie de lemn. avand fiecare centrul sau intr-un sat asemenea om era compatimit ca n-a stiut in intarit la ses. tinand loc de betie. Blidele de casa erau primitive si mancarea s-au pastrat sau n-au putut fi inca descoperite se servea in scafe de lemn. Ei cresteau cai. Cerealele se pastrau in Cand patria nu se mai putea apara. pe dinduntru st pe dinafard. in asa fel trunchi de copac pentru a servi la pescuit si la incat sa cads in ascutisul lancilor. canepa. mantale cu gluga ia. Daca murea. La fiecare 5 in vase. pastorite de leacuri *i descantece. ungeau cu lut. Ca jumatate infundate in pamant. Ion Nistor plugaria si cresterea vitelor. amenintand pe zeu. iar altii apucau de peste. raposal se duc la zeul Zamolxis. ci daca au *i de la padure. Barbatul se indeletnicea cu razboiul. trimitand pe altul in locul acestu- consta in cojoace. ca si la musulmani. de murea. pc alocuri. Din arate pa. nici satisfacute. trecerea apelor. ei aruncau vina asupra solului. pc care.14 locuri umede si mlastinoase. sotia se sinucidea si it urma in s-au pastrat in statiunile preistorice arata ca mormant. semintiile geto-dacice Pamantul se cultiva in mod rational. sa fi avut numai patru. ca si azi.cati in cojoace mitoase. Ele stiau sa provoace un pacurari. femei. Cele ce trebuiau sa spund lui Zamolxis. Gospodarifie erau inconju. spre a trage din sol cel in afard de al lor. albe si fel de narcotizare prin fumigatie cu samanta de negre . Limba geto-dacilor era cea tracica. Pe sol it trimeteau nuiele de rachita si din papura sau stuf se in chipul urmator: unii se asezau si tineau trei impleteau cosuri. Dupa ospete toata lumea se numiti. Zeul cerului era adorat in canjuri. lc purlau pc cap cu ani ei trageau la sort pc cite unul dintre ei st ii multi iscusinta. Femeile cum erau bourul sau zimbrul.-1 trim- Barcile se scobeau intr-un singur ita la Zamolxis si -I zvarleau in sus. main! si de picioare pe cel care voiau sa.

dintr-un singur trunchi losiile proprii. a trecut la geti. ei poarta o manta lung.Chr. Dar in decursul acesteia. cu drept cuvant.Chr. nerasi. felul sumanelor si mantalelor noastre. la nordul deci. Este insa foarte probabil ca o bund populatie asezata. ei isi pastraserd insd dispozitia de copac. folosindu-se de podoaba Filip nu izbuti sa patrundd pand la Dundre. sudul Dundrii. le-a cuprins un vreme ce poporul de rand este infatisat cu oras si apoi s-a intors repede acasa. prinsd cu fibula. getic in bard scobite. Strabon porniti si cruzi pe timp de razboi. ca geto-dacii erau o Dunarii. adica testemel.400 a. din Roma. Pe Columna lui inclarjita rezisteniA. Pe monumentul (lschil) in jos si atingand malul marelui fluviu. Ei trebuie bine distinsi de acestia.Chr. iar pe cap femeile relateaza ca getii erau vecini cu scitii si ca ei se purtau. dupes ce a capul gol sl parul rasfirat pe umeri. uniti cu scitii. insotit de seful statului sau major pantaloni Si erau incinsi.323 a. puteau masura in toate privintele cu contem- niului lingvistic dispdrut al limbii geto-dacice. destul de lungi. oameni. cam in Intemeindu -se pe notele lui Ptolemaios. cdruia i se materiald proprie. monosile. purtau pdrul retezat pe frunte si la tample. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel fata era expresiva. El ii care navalird asupra lot. expedigi ni s-a pastrat la Arian (secolul II statornici. 0 relatare mai amply asupra acestei ca geto-dacii erau un popor de tarani asezati.ciuni si salbaticiti de multe on de tied.ro . trecu Dundrea pe malul prada. din care aflam ca Alexandru. Din sediile for de la un fel de fes.Chr. peste haina lunges stilizatd cla. Traian. Din constatar. favorizat Amarati de vecini. mai cu privire la aceasta campanie. supusi si cu fried de zeul tor. Ei nu erau barbari si descrie netunsi.). Tucidide (471 .0d o femeiesti foarte frumoase. vedem. molestau mereu granitele se numeau "tarabostes". ceea ce determines pe regele Filip mai marl purtau un soi de tiara mai inalta (359 . un foloseau de aceleasi arme ca si acestia. Parvan conchidea. Pe vreme rea. de o neclintitd credinta optimist-a in zei si in cfle in -dava si -diza. murdari si salbateci. coborand probabil pe rdul Oescus Med maned. Mare Parul era pieptanat pe tample cu carare la mijloc si strans la spate rard ciucur. dimpotriva.) sic. Oamenii de rand umblau impotriva tor. in ajuns la Istru. bine dezvoltata. de la Adamclisi ii vedem imbed-calf in sube cu in fata Olteniei. cu care sagetau pe adversar in galop- sub con-ciuri. De aceea. regele cu capul descoperit. care se atribuie o origine slava. manifestara geto-dacii in tot cursul dramatic al bogat drapatd. Figurile Triburile geto-dacice erau insufletite de un getice de pe monumentul de la Adamclisi nepotolit dor de libertate si neatarnare.336 a. Strabon (m. isLoriei tor. ca sl satenii nostri. a comanac. asemdnator cu caciula frigiana.dacoromanica. infranse coalitia traco-scitica de la foloseau de o glugd prinsa de manta. Nobilii purtau capul acoperit cu ul cailor iuti si rezistenti. Erau intot- sustine ca getii si dacii vorbeau una si aceeasi deauna calduziti de bunul for simt innascut si limbd. getii din vecinatatea cetatii grecesti. ei insisi getilor. ei nu pot fi confun- Ovidiu a avut prilej sa cunoasca de aproape pe dati cu barbarii. grecii ii Dundre. poranii for greci. ile de mai sus rezultd ului teritoriu cuprins de geto-daci. "comati" sau sau Alexandru cel Mare (336 .Chr.16 bland pe dinafara si bine croite pe trup. Inca* ltati in sandale. regele de mai tarziu al cu un brau sau cu un chimir.) "capileati". fares ciucuri. pand la evidenta. sau expeditia sa contra regelui tribalilor. de la brau in jos. a. iar romanii "piliati". care acoperea parul innodat la spate de arcuri. primit bogate daruri de la acele popoare. de aceea erau numiti de Succesul acesta mi-litar ramase rezervat fiului romani. rdspandite asupra intreg. cu nesfarsite razboaie si de intunericul noptii. in nobilii purtau un fel de bonet de land. Barbatii purtau o camases peste care. dar unghiulard si masiva. flub lui Filip. spre deosebire de nobili. dar erau 27 www. in timp de pace. De aceea. se-mintiile odrizilor. Pe granita de nord a Macedoniei si inainta pan-a la Columna lui Traian. macedoneni si romani. tribalilor si numeau "pilofori".) relateaza ca. din In exilul sau la Tomis (Constanta). Dundre. cu o cultures spirituald si parte din vocabularul limbii noastre. Lirmos. purldnd manta. ca si fetele noastre de la tars. p. care se gaseau in numar veseld si glumeatd. Preotii si demnitarii Macedoniei. La femei 3. se Egiptului. chipuri Aceasta clarza impotrivire fata de nal/MR. in marsul lui spre Dunare. sa fi apartinut patrimo. 24 stranse si nu prea lungi. lasand pletele sa cads pe umeri. poarta o camases cu maneci scurte si o fusty Herodot arata ca getii opuserd regelui Darius o peste ea. Istoria Romani lor vocalismului si consonantismului.) sa intreprinda o expeditie decdt fesul nobililor. Ptolemaios al lui Lagos. de la miazanoapte si rasarit. Culoarea parului era blondes. parului for propriu.15 De origins geto-dacica sunt toponimi. ca un lung hiton bogat. Alexandru.

atat de bogat in pe langa regiunile cultivate. noapte. Ion Nistor foarte mare. Getii. Manastirea. barci scobite dintr-un singur trunchi.000 de pedestri si ca resedinta Alexandra lua personal comanda asupra cava. Din cu ostirea sa printr-un intins Ian de grau.000 de pedestri. cu aju- prinsi prin repeziciunea atacului. Alexandru ceru ostateci Thasos. it trecuse usor pieta armata de uscat a getilor. pe langa o bogata cum si pe solii semintiilor tracice de pe ambele si variata ceramics. 6 leriei care era asezata la aripa dreapta. de cai pentru cavalerie arata ca agricullura era Alexandru nu mai continua urmarirea tor. Flotila aceasta servea localnicilor primului atac al cavaleriei macedonene. dar ei nu rezistard gura.la locul unde este astazi satul monede de metal. descoperit in sesul muntean. care umpleau campia tand in front legat impolriva tor. Alexandru gasi un mare num. intr-o sin- bine de 10. dar si din insulele imputernicitii getilor. sau cu alts asezare de pe malul belsugatelor mijloace de circulatie pe apes. si numeroase monede maluri ale fluviului. se mai gaseau si material arheologic. Dar. adunasera in torul carora armata macedoneand putu fi graba o armata de vreo 4. care numai in timpurile moderne transmis numele regelui get care fusese au putut fi castigate pentru cultura cerealelor. precum erau acelea in care se bundoard. getii fugird catre orasul tor. Flotila de Dunare corn- sa fl aruncat pod peste Istru. sanatosi si teferi. inchegarea calareti si pedestrasi. la malul comanda asupra falangei oranduite in careu o Dunarii. donene cu efigia lui Alexandru cel Mare. pe pretioasele for relatari aflam Ins-a ca acel rege care ostasii macedoneni it culcara la pamant get putea concentra in graba o armata de 4. cat puteau duce caii. pe care o trecu in interesul negustorilor greci asupra acestor aceeasi zi cu toti ai sai. cum Ajungand pe malul drept. Cand se zari de ziva. lui Hercule si Islrului insusi. falangei macedonene era destul de puternica. pre. luand cu ei in grabs faces drum cu sulitele prin lanurile de grau. farce tru apararea granitei. s-au gasit vreo 250 monede mace. In apropiere de Giurgiu. intre care se gaseau si grecesti din coloniile pontice. inuturi asa de bogale in materii prime. Dar orasul getilor ar rentabile ale geto-dacilor si ca prisosul pro- fi putut fi tot atat de bine identificat si cu duselor tarii putea ajunge la export. o copiii si femeile. Numarul mare departe de fluviu. altele pustii. iar km) de Dunare. 28 www. darama din temelie orasul si se rcintoarse cu Bogatia de cereale si vile atragea atentia si bogata prada la Dunarc. Soldatii macedoneni trebuiau sa-si din nou orasul slab intarit. Inaintarea Istru. Acestea pot fi usor identificate cu stepele Nici Strabon si nici Arian nu ne-au Baraganului. ci completala cu crestcrea animalelor domestice. Dunarii dintre Arges si Olt. Vazand falanga asezata de-a lungul navalitorilor in interiorul tarii era anevoioasa malului.ro . si se dovada ca in acele vremuri cultura cerealelor la indreptard spre tinuturile for pustii. dupes modelcle grecesti.000 de calareti si mai transportata dincoace de Dunare. pen- ca nu se asteptasera deloc la o asemenea tru pescuit si pentru atacuri de prada si pen- indrazneala din partea inamicului. De altfel. orasul de iar atacul cavaleriei irezistibil.dacoromanica. s-au potrivnic. In fata invaziei dusmane. gata pentru atac. cat puteau duce caii. sa se afla la o distanta de o parasanga (cca. Piesele acestea de la tot". regele porni incercat de atacul lui Alexandru cel Mare. cal mai geto-daci era bine cunoscuta. gratie im- Zimnicea. compusa din intr-o singura noapte. care ridicara langa ei in sa nevestele care se gasea la o distanta de o parasanga de la si copiii. getii parasira munteand.& de trecu asupra generalului Nicanor. iar calaretii inain. care nu-i fusese Cu ocazia sapaturilor arheologice.dupes unit . rcgele acluse jerlfa am zicc aslazi. numit pe vremuri si Cornatelul si Numarul mare de bard arala ca pescuitul pe de unde s-au dezgropat bogate urme de Dunare cons tituia una din indeletnicirile veche civlizatie greceasca. care. pentru pentru circulatia for obisnuita pe Dunare. Rhodos si Cnidos. sur. Orasul intarit al getilor s-ar fi ridicat servira geto-dacilor de imbold de a bate si ei . din cauza holdelor. calaretilor. Pusi in fata resedinta a putut fi evacuat cu ajutorul acestei situatii.000 cu sulitele. indata ce iesi din culturile de gran. Dupes ce primi revista trupelor. de calareti si 10. Dupes retragerea getilor. refugiasera getii din fata falangei macedonene. Tot ei ne arata ca.

relatand ca uzurpat de macedoneni. le aflam unite caci era in toiul verii si setea devenise chinuitoare sub sceptrul regelui Dromihete. cand Lisimach. Istoria Romani lor Capitolul IX GRUPAREA GETO-DACILOR IN JURUL REGELUI DROMIHETE SI EMANCIPAREA LOR DE SUB DOMINATIA SCITO-AGATIRSA 1. Dar regele nu asculta de sfatul gene- In sudul Dunarii. nefi. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul Astfel izbuti Dromihete sa infranga poftele de regelui Dromihete cucerire ale macedonenilor si sa restabileasca pacea si linistea la Dunarea de jos. dezastrul. In conditiile acestea conducerea unitara pare sa se 11 produs curand armata lui Lisimach se resimti de pe urma lipsei dupa atacul regelui Alexandru. ci hotari sa continue urmarirea adver- dintre traci si macedoneni continuau mereu. cad se vazu de pericolul macedonean si de aceea el. sperand sa-I ajunga si sa-1 despoaie de ind vorba de ciocniri singuratice. cand pe la anul Asupra tratamentului care fu aplicat 300 a. retragandu-se in interiorul tarii si dev- din vreme stavila impotriva nazuintelor de astand totul in unna sa. Dupa marlunile lui Palianos. ci dimpotriva. Cernavoda. vechiul Axiopolis. re-orga. usor de aparat. Campania lui Lisimach in Getia si infritn- granitelor regatului macedonean pana la Dunare gerea lui de catre Dromihete putea contribui la intarirea si siguranta tarii. nedandu-si seama serie de lupte sangeroase pentru stapanirea baz. dintr-o data inconjurat din toate partite de geti si nizandu-si ostirea. Campania lui Alexandru cel Mare la Dunare trezise poftele de cucerire ale regilor Macedoniei spre miazanoapte. ci de o intreaga proviziile de care avea nevoie. Astfel armata mace- cotropire ale regilor macedoneni. membrii statului sau major it Nu intamplator Dromihete insemna in limba for sfatuira sa se reintoarca in graba pentru a evita "cel aprins" sau "eel cumplit". De acolo trebuie sa domoleasca tot mat mull inclinatiile for el patrunse in scsul muntean. se adunara in tumult si cautat undeva in regiunile dunarene de la cerura zgomotos uciderea lui Lisimach. oameni.ro . Perioada de pace nu dainui decat pans rals. inceputul secolului al III-lea a. Dromihete isi dadea bine seama Cand observa. Regele Dromihete ceda de forma navali- destoinic si mai viteaz dintre ei. Extinderea 2. sai. In schimb. de cursa pe care i-o intinsese regele Dromihete. flindca pe la de provizii. statea necontenit la panda.281 a.Chr. ne-a Dromihete nu se multumi numai cu acest dar transmis pretioase amanunte asupra atitudinii matrimonial. Accentuarea tot impotriva geto-dacilor. sfatuindu-I sa nu se razboiasca cu asemenea eliberandu-1 curand si trimitandu-I tatalui sau. liar si aceasta a doua expeditie mace- expansiune ameninta tot mai simtitor libertatea doneana la Dunare se ten-nina cu o infrangere la- triburilor geto-dacice de la Dunare. in fruntea unei puternice mai hotarata a acestei politici de cucerire si ostiri.17 uiland de dunarene in resurse maleriale ademenea pe gestul marinimos al regelui Dromihete. toare neajunsuri. gasim la macedonean si sa faca prizonier pe Agatocle.Chr. pentru dansii sa-1 lase viu. Urmasii lui Dromihete 1. luptele si rivalitatile ralilor sal.Chr. redanclu-i libertatea.). izbuti sa infrunte cu barbatie un atac regelui Lisimach in prizionatul getic. pri-mejdii. In fata acestei mentabila. iar bogatia regiunilor la anul 292 a. Unirea triburilor geto-dacice sub sceptrul regelui Dromihete 2. silit sa capituleze cu toata armata sa. Astfel gata de lupta. regele ospata si facu pace cu el. fiindca marele fluviu putea servi de granita natu. Cronicarul grec regelui Lisimach (301 . Acest teritoriu trebuie cu acea ocazie.dacoromanica. fiul Strabon informatii interesante.Chr. ca si Alexandru ccl individualiste si sa sc grupczc in jurul cclui mai Mare. In fata acestor simti- destoinic si cu autoritate dintre capeteniile lor. capeteniile geto-dacilor intelesera ca Lisimach trecu Dunarea pc malul getic. ajunse regele Lisimach prizonierul lui Dromihete. Cronicarul arata ea regele Dromihete facu pe Lisimach sa Diodor din Sicilia sustine ca regele Dromihete aril cunoasca viala modesta si cumpatata a supusilor tratat foarte bine pe prizonierul sau princiar. ca cel mai pentru cai si pentru oameni. Un alt cronicar grec. El se dove. sarului. ci obtinu si restituirea teritoriului regelui Dromihele fata de Lisimach. doneana trebui sa inainteze printr-o regiune Concentrarea triburilor geto-dacice sub pustiita si lipsita de apa. cad altfel se vor ridi- 29 www. Apoi ii cinstindu-1 cu pretioase daruri. Campania lui Lisimach in Getia si infrang erea lui de catre Dromihete 3.. inului dunarean. di un bun conducator de ostire. getilor ar fi prima pc sora lui Agatocle in casatoric. porni negustorii greci sff macedoneni. sa si-i faca prieteni. dar mai ales de pe urma lipsei de apa." sff increzator in izbanda. Pausanias. despre care se Dromihete convinse insa pe ai sai ca e mai bine sustine ca ar 11 fost o ctitorie a regelui Lisimach. pentru a punc torului. era prea tarziu.

asezarile grecesti de acolo traiau de la descaleca- nanta cu ambele denumiri. pentru a-i reconstitui curtea in prea poate ca resedinta lui Dromihete sa fi fost in toata stralucirea ei de mai inainte.a. Cronicilc n-au inrcgistrat regcasca. au poate sa nu se agatirse din spatiul carpato-dunarean. In vremea aceea. la adanc in Carpati. este putin probabila. pe ethic de la nordul Dunarii. Dinogetia (Garvan). Regele getilor sigur ca Dromihete a indeplinit marele rot istoric primi cu dragoste si sullet curat declaratiile lui de liberator al geto-dacilor de sub suprematia Lisimach. Getii se lasara convinsi si -I ier. regele Dromihete pe care Dromihete le redobandi de la pregati un mare ospat. langa Munccl si la Gradistea Noua. masa maccdonenilor sau cca a gctilor. Monede cu efigia lui argint. iar Dromihete puse sa scoata gropat si la Sutesti pe Buzau. suprematia regilor scito- fi chinuita de sete. Dupa toata probabilitatea. cu vesela de our si cu cele mai alese Lisimach si cu inscriptia Basileos Lysimachos bucate. pc care it intitula (rat nici anii de clomnie si nici tirmasii nernijlocili "tats ". adica de monedc cu efigia si inscriptia Cand mesenii ajunsera in toiul ospatului. came si legume si band din cupe scobite din lemn unde s-au dezgropat tezaure intregi de sau din coarne de bour. Aegysus asezara getti cu regele tor. si aceasta cu atat mai sigur. unde hind apa protectoral fusese exercitat de regii scili. Pausanias si Diodorus Siculus.ictorul orasului In cinstea oaspetilor fu astemuta o masa de Axiopolis (Cernavoda). pe care gelii be luasera ca prada de razboi. de lemn. sau in sesul muntean. el s-a unde o caste straina. langa Cernavoda si 3. multumindu-se independentei politice a geto-dacilor in spatiul for numai cu redobandirea cetatilor de la Dunare. gustand. langa din randurile prizonierilor pe toti sfetnicii si sluji. fireste. asupra accstui Dromihete raspunse. getica asupra cetatenilor din cireapta Dunarii. Prin doril sa vii Ia aisle 0a177C111 barbari. mai multe decenii raid ca sa &lam ceva despre tuleze. acest poate fi cautat in della Dunarii. care duc o istoria aceasta Dromihete a restabilit suprematia viala ca dobiloacele. lncercarea ce s-a facut de a Dunare si de pc litoralul pontic. pe did regalul tau Inca si mai stralueil si ti -ai care 1-a invins si 1-a izgonit de la Dunare. la care si Lisimach cu ai Lisimach. precum si in alte localitati muntene. zicand: mare si puternic rege al getilor. arata ca mentiune de regele getilor Remaxos. lisimachi. Mai inaintc. In schimb. atunci pentru ce al triburile geto-dacice sub conducerea sa unilara. Concentrand "Daca este asa. cetatile care urmele unei vechi civilizalii preistorice de factura fusesera ale tor. cu manie si mai aspra macedoneni trebuie deci cautat mai curand asupra tor. Locul ciocnirii dintre geti si agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra 30 www. Lisimach tre- cuse Dunarea pe la Axiopolis. poate recunoscator fats de geti ca 1-au scapat de la chiar la Piscul Crasani. dar si asternute cu laicere saracacioase. Carsium poftiti pe band astemute cu covoarele scumpe de (Harsova) s. care macedonenii i be rapisera. La aceasta. o urmele resedintei lui Dromihete. decal izb5nda sa asupra lui Lisimach. acestea pot fi lesne identificate cu lui luara loc. sita de bumiliiii? Pentru cc le -ai Indiiriitnicil sa impunand vccinilor respectul fats de puterca sa. intr-o taro frig' uroasa si lip. prin simpla aso. pcntru a La acestca Lisimach i-a raspuns. expusa intemperiilor sub indreptat cu putere impotriva suprematiei scito- cerul liber de once adapost. intrcbandu-I care masa i se pare mai ai regelui Dromihete. Asemenea urme arheologice s-au dez- tara pe Lisimach. si anume Diodorus Siculus. din mancarurilc gatite din Streiului. Strabon si Ptolemeu nu ne-au pastrat urmasii sai. cl a putut rczista atacurilor regelui Lisimach. regele Dromihete umplu pocalul sau de corn si-1 In insemnarile timpului nu ni s-au pas- inching in cinstca lui Lisimach. tectia sa se bucurau si cetatile grecesti de la serioase dificultati. cu a caror Teatrul luptelor dintre geti si macedoneni nu invoire fusesera intemeiate. Urmasii lui Dromihete se izbi de impotrivirea getilor in Baraganul lalomitei si al Brailei. care prapadeascii ?" dainuise mai multe secolc dc-a randul.dacoromanica. aslfcl ca Lisimach raspunsc fircste c5 masa adcv5rat Ircbtile sa nc multumim cu relatarile lui Strabon. un inscriplie descoperita de curand la Histria face alt cronicar. aduci armata to impotriva Brit In aceste locitri Invingator asupra macedonenilor. Focsani. ii aseza din nou coroana regala pe seculars a agatirsilor scitici si de restaurator al frunte si-i darui libertatca. Macedonenii furs (Tulcea). tul for sub protectia regilor barbari. dupa vechiul for obicei. cu cat acasa. insusi Lisimach trece ca inteme. la o masa separata de cea la care se Troesmis (Iglita). parasit oranduirile si vials aceasta asa de striilu. De pro- Identificarea acestei localitati intampina. unde s-au descoperit moarte si le va restitui. asa bunaoara in Valea mese simple. Dupa vreuna dintre aceste localitati. Lisimach va fi undeva in Baragan. Ion Nistor ca alti regi ca urmasi ai lui. Tratandu-1 bine.Chr. rcdobandi vcchea libcrlatc politica pcntru neamul se ca mare greseala a facul cu razboiul acesta. gelled. dar nu se va lasa intrecut in cele bune de binele pe dupa toate cite slim despre el pare mai mult ca care i-1 face acuma Dromihete. geto-dac. fara lupta. Noviodunum (Isaccea).. Se torii lui Lisimach. Izvoarele contemporane nu indica dar Ca pe viitor va cauta sa-i fie prieten si aliat.ro . Ca numele regelui liberator dc sub jugul scitic. regelui Lisimach. ostirca lui Lisimach nu ar fi putut Dromihete incoace. Se stie doar ca identifica Helios cu Hele (Chilia). caindu. Acolo armata macedoneana De la moartea lui Dromihete se strecurara pare sa fi fost atrasa in cursa si silita sa capi. Numai pe la anul 200 a. De la din abundenta. getii se asezara pe band s-au gasit pretutindeni in sesul muntean. Cat priveste loca- savarsirea acestor masuri. regcasca este cca a maccdoncnilor. si la Bontesti. care-si avea resedinta regelui getic ar fi fost in orasul Helios: resedinta undeva in preajma Carpatilor.

arata ca pe la anul 200 a. De aceea cand acestia furs batuti si pusi pe cucerire ale greco-macedonenilor de la miazazi si fuga de bastarni.ro . poftele de sai. par sa-si. Oro les ii pedepsi. pare sa rezulte ca dupa moartea lui Dromihete nu Contemporan cu Remaxos era si regele s-a mai ridicat multa vreme o alts personalitate Oro les. irosit puterile in lupte si rivalitati locale. fiindca lasitatea for i-ar fi privat de drep- regilor geto-daci. in reprezentarea de pe Columna TraianA 31 www. sa doarrna cu picioarele la ly ' Regele Decebal. obligandu-i sa ale celto-germanilor de la miazanoapte. era exercitata de regele Remaxos. prin atitudinea aceasta. care salasluiau pe vremea aceea la mereu pomiti spre individualism. capetenia altor triburi geto-dacice ce se mai proeminenta din randurile geto-dacilor. alimen- regele Oro les cerea aceleasi virtuti si supusilor tand mereu. ft poalele Carpatilor. Inscriptia descoperita la Bistria tul de a ft priviti ca barbati. slujeasca femeilor lor.dacoromanica. Istoria Romanilor agatirsi asupra cetatilor pontice trecu asupra capatai. vesnic gelosi de independenta for si tamilor. aceasta suprematie Din putinele informatii ce ni s-au pastrat. El insusi indraznet si viteaz.Chr. Belli distinsera in lupte de aparare in contra bas triburilor.

I.] Din aceasta a se trage de la ei Muntii carpilor ". culturi in ca ar putea identifica precis tribul getic care locuia buns parte contemporane cu perioada Basarabi din in Moldova si Basarabia sudica. Nici o alts sursa directs din cele Carpioi]. 406 . Migratia scitilor in viziunea autorului reia Termenul Tre-ke-wi din scrierea lineara B se intocmai ipoteza expusa de Vasile Parvan. Numele insusi al muntilor dc la pontici (Lextele mai tarzii reiau. iza pe [Carpianoi. ce intreprinde expeditii... regiunea de la vest de Tyras "culture cimeriana" este considerate o formula se arata a fi fost gelled iar infiltratiile scythice par a conventionala acordata descoperirilor din secolele IX fi de un caracter mai mult superficial si de nature . popor razboinic. epopeea homerica (frecvent in Iliada. mai ales in Mircca Pelrescu-Dambovita si Alexandru Vulpc. alit Piolemaeus cit si (Date celcIalle merieni sun'.12).Chr. 16).1070). 2001. apoi caracterizati de parintele istoriei izvoare literare si epigrafice sint unanime in a local. din nordul Marii Negre. ca era destul element mentioneaza: Printre cele mai vechi popoare din trade. In ceea 32 www.407.t 4. Acestia din altceva decit cunoscutii carpidai. 32: Din cele mai teritoriul actual al tariff noastre.. apoi sub Sargon II (722 migreaza spre Asia Mica. la inceputul pune in conexiune logica doua evenimente total secolului al XII-lea".. Novocerkask sau Zabotin. Vasile Parvan. ca luptandu. credem. deci in secolul al VIII-lea a. Aceiasi cim- In adevar. Noul tratat academic. ceea ce ar parea a fi in sprijinul parer!! ocilii nord pontici? Sau intreaga povestire este doar mullor cercetatori. iar denumirea de vechi timpuri istorice. p. coordonalori ca sigura doar prezenta for in Asia Mica. pove- apusul Moldovei. pp. intre Siret si Nistru. Arpioi. p. Carpatis Oros (Plolemaeus) poate stirea lui Herodot). 73). 10 ." prezinta acest subiect intr-un mod nuantat: Ata. Pont. pp. Ultimii presupunerea ca cimmerienii ar fi fost traci. o singura data Istoria Romanilor. La o examinare critica. Frigii sunt denumiti 21). 401: Cele mai vechi mentiuni scrierii Istoriilorr despre traci par a data inca din epoca miceniana. Editura ba chiar dincolo de Nistru. Carpi. in Odiseea). relatand o traditie care circula la grecii din care sint scito-greci]. Getica. z inca din secolul al MI-lea a. Carpoi. Editura romanilor este discutabila prezenta cimmerienilor in Meridiane. in general. nord? Sunt scitii din tara mezilor (numiti iskuzai de mentionata de Herodot (VII.dacoromanica. Ipoteza autorului despre invazia cimme. vol. 2001. pc care Herodol ii an. pomeneste (IV. 2001. din Asia. I. ca popor pe traieste din expeclitiile de prada (I. probabil meiata pe o relatare discutabila a lui Strabon.. Carpo-Dacai. mentionate in sursele literate. 409. dar totusi deosebiti de sciti. dar nu a indeosebi de lucrarea Getica a savantului Vasile fost exclusa nici una prin sudul Caucazului. 17) intre Bug si Nistru. Istoria Romanilor. in Moldova si Basarabia pina spre pastrate nu-i mai aminteste pe cimmerienii nord- Nistru si Dunare. Mai fireasca stiintifice din perioada scrierii acestei lucrari. succinta prezentare a istoriei cimmerienilor rezulta 2. in vestul Anatoliei. Tomaschek crede chiar Cernogorovka. ccntrul si veslul Anatolie'. vol. care 0 Tiglatpileser I (1112 . Urynii. 3.26.. lui Herodot.Chr. Ion Nistor NOTE 1. inte- numiti sunt si cel mai timpuriu atestati. in timpul lui Assarhaddon) aceiasi cu Asia Mica.VII a. Bucuresti. in tratat- aseamana denumirii grecesti Thu sau Traihi prin ul Getica. Romania. Karpa-eus si Tasi-basta) se arata despre cimmerienii din Asia Mica. unde sunt infatisall ca un Editura Enciclopedica. mysii si frigii. s-a creat pe baza relatarilor 705) se mentioneaza un rege musku. I. real!.Chr. care este desemnata Tracia. frigii ar fi migral in calre asirieni. acelasi popor cu cei mentionati in se cu cimerienii. cu dreptate. 400 . 5.Chr. Herodot. Bucuresti. slim precis din inscriptii. I. ingrijita de Radu Florescu. I. pp. nu ar fi nord-pontice anterior venirit scitilor. Tracii apar apoi in Bucuresti. de tip trecatoare. pina catre Olbia. Polrivil unei traditii macedonene. IV. pare o migratie prin nordul Marii Caspice. dupe care acest neam ar fi con. serie de probleme: sunt cu adevarat cimmerienii pomenit in surse grecesti in 670 a. [. sunt cimmerienii. In ullimul tratat academic al istoriei a Dacia editie ingrijita de Radu Florescu. pe care Skymnos ii urma i-ar fi alungat in Asia Mica. unde Enciclopedica. 0 protoistorie Parvan.. petrecute cu peste doua secole inaintea 3. Tratatul Istoria Romanilor. explicind. Bucuresti. [calipizii. numit Mitaa. momentul patrunderii scitilor in Europa cat si calea rienilor este determinate de rezultatele cercetarii pe care au parcurs-o este discutata. in schimb aflarn mai multe din Carpa-tasa (cf. Caucaz (Herodot. 1982. 10 . ii pomeneste ca bind locuitori ai meleagurilor pentru Ca [ins& searnana gnu si it maninca]. C muski in textele asiriene. Imaginea cimmerienilor ca un popor nomad. editia a II -a. uncoil 401: 0 serie de neamuri trace sunt cunoscute si in impreuna cu triburile tracice ale trerilor (de aid si O Asia Mica: bithynii. lbidem. urmarindu-i prin pomeneste intre gurile Dunarii si scilil [ agricultori]. 1982. p. prima data sub originar din tinuturile de la nordul Marii Negre. diferite. 103. ca aces vecinatatea rasariteana a spatiului carpato-dunare- problematic! callipidai agricultori. Bucuresti. vol. rezultatul unei incercari a parintelui istoriei de a tribuit la distrugerea Regatului hitit.ro . aceasta ridica o care ar corespunde numelui regelui frigian Midas. vezi.

10). este prezen. 408: Scitii reprezinta. (Herodot. cants migratiile succesive ale piese de tolba. ajungand in nordul Maiii Demetrios din Callatis (secolul al III-lea a.. tulat Arimaspaea. pp. adica oamenii regelui care-1 va fl condus spre apus.] Ca agathyrsii. e drept. Han. sigur este 7. 1982. Bucurepti. presati de massager'.dacoromanica. Bucuresti. regele pe care Herodot 1-ar fl cunoscut indirect prin 9. un sceptru pi vesela. dar condusa de sciti. Identificarea aceasla apartine lui Vasile insarcinatul cu afaceri al acesluia . gelonii pi scythii generic pentru populatia autohtona.. Editura Enciclopedica. sunt de la poetul elegiac Aristeas din Proconessos (secolul atestate piese de arta in apa-numitul stil Kelermes. iubitori de viata upoara st ales caracterul indiscutabil Iranian al numelui unor poarta pe et multe podoabe de our si sint inclinati zei si persoane mitice. Editura Meridiane. Ei sint. Olbia. scitilor regal!. 0 traditie preluata de la geograful grec asupra scitilor. vol. in poemul inti- dupa denumirea unor piese de harnasament (falere). in Unit marl. I. Istoria RornAn llor. care. 33 .. 3 . au migrat peste fluviul rieni din Crimeea (topos literar. mem. sau cel mai tarziu care 650. pan& in evul . cat pi modelul unui vat de cuceriri pe regasepte in studiile sale. editia a parcursul a doud . 24. IV.. ce au exercitat presiuni 1903 . dar sorginte iraniana . nar scythic al agathyrsilor nu este a se gas! numai 33 www. chiar un regat de tip oriental. vezi Alexandra Vulpe. dar ar fl greslt sa-1 scitilor chiar in aria nord-pontica. preluat de la Araxes pi au ajuns in tara cimmerienilor. con. unui primul rand. care. s-au petrecut in vastul spatiu euro-asiatic. ingrijita de Radu Florescu. in sciti un popor nomad.Chr. apropiindu-se de tract prin celelalte obiceiuri potrivit parintelui istoriei. avute in vedere". povesteste ca cetatea Istros a Post intemeiata de Dupes o alts versiune. in bila pi conforms cu o alts traditie care propunea 657 repetate randuri in decursul istoriei. Pared le difera intre a vedea 10. ce anume a inteles parintele istoriei prin Moldova (Prutul plus Siretul cu cei trei afluenti prin- Scitia. I. Vasile Par-van. tom I. arimaspii tumul din bazinul fluviului Kuban. p. stituita din neamuri diverse. 409: Dintre acestea. p. editia a II-a. poporul ce stapanea in vremea lui tinuturile nord. ca intindere si structures social-politica si ce cipali dinspre apus).654 a.. iar narantos al Siretului. asemanator celui un Agathyrsos. morminte fastuoase (sprinciare) prezcnta unei elite 1923. 1982. scitii nomazi. cum erau supupii lui Ariapeithes. locuiau la riul Marts care curgind de medo-pers.). in timp ce Alexandra pontice si neamurile care locuiau acolo. si-1 dadeau scitii insipi. Bucurepti. in Considerallunl asupra unor nume de parintelui istoriei pe durata scjurului acesluia la thud deco-scilice. p. se presupune ca find cea mai pontica a lost preluata de Herodot din traditlile verosimila prima jumatate a secolului al VII-lea vehiculate de grecii din coloniile pontice si. aWind laturile de elite 20 de Me mers. si altii credeau ca Ordessos ar fl numcle Argepului. Istoria Romani lor ce privepte data. Cara scythica. i-au izgonit pe cimmerieni (Herodot N. 410. vol.1904. 10. (Herodot. patruns dinspre ingrijita de Radu Florescu. merge sa se verse in Istros (Herodot. Astfel. Editura Enciclopedica.Chr. a. mai ales. Bucurepti. inratipeaza miturile si religia scitilor.Chr. este dificil de slabilil ce este specific larg teritoriu din Ucraina. inclusiv in Getica. Enciclopedica. Bucurepti.. si a-i concepe sub forma unui termen Bucuresti. at VII-lea sau at VI-lea a. ca si scythii pi ceilalti barbari. Asia. Pentru consideratii supli- neverosimil sa atribuim multitudinea de descoperiri mentare. pp. 0 ipoteza diametral opuses in razboinice. de tip Ginghis- II-a. dupa numele pe care.) Este cu WW1 intelegem ad litteram". vol. Bucuresti. a unei aristocratii ce se identifica pe plan Istoria Romanilor. Romanilor.Studii Clasice". potrivit lui Herodot.44. I. [. IV.trei generatii. Pyretos la greci)".31.)". I. ca se referea la o populatie de spre poligamie. 2001. in Scythia. Mai clegrabi trebuie sa vedem in accste Mcmoriile Sectiunii Istorice ". Scitia era comparator cu forma unui asupra spatiului carpato-dunarean este astazi mull patrat. in Analelc Academic! Romane.Chr. vol. 9). 0 interpretare unor dubitativa in Istoria Prutul (Porata la seill. Ipoteza apartine lui Vasile Parvan si se migratii lente. 409: in viziunea tata o viziune usor diferita: Influenta culturii scitice lui Herodot. in Imaginea schematics corcspunde. ca dintre ei insa numai scythii au ramas datora aid civilizatia epocii fierului. Limita de vest a funerare din vista arie nord-pontica in totalitate Seigel lui Herodot. Editura 8. 1. explorat prin i-au Unpins pe issedoni.. deci. seria 111. mai nuantat ptivita decal cu 50 de ani in arms. Din modul prin care Herodot ne la agatirpi. Editura Enciclopedica. 1. 2001. 9). IV. vezi. sunt sciti1 propriu-zisi. in . p.Tymnes gazda Parvan.sco/opi. Asia Centrals.ro .Chr. p. 104). Identificarea celorlalte este ipotetica: Vasile Parvan 2001. deducem mai 48). I. 26: Agathyrsii. asa incest intemeierea ei pe la 650 este plauzi. mediu. Acest model este aratat insa ca cetatea exista deja de o vreme pe la intr-atat de sugestiv pentru a evoca evenimente ce 630. migrator. p. tunci. Cercetarile arheologice de la Histria au 1-au alungat (Herodot N. incat trebuie considerat ca extrem de secolul al IV-lea p.) Negre. 1986. (cronica lui Eusebiu din Caesarea. supraregional pi supraetnic ca atare". 2001. in vreme ce ceilalti doi frati au plecat din prin Scitia s-a inteles mai ales o uniune tribala. plauzibil pi in cazul de fats. De asemenea. Se discuta Vulpe propunea situarea tuturor celor cinci rauri in mutt. pe care Herodot). Atat imaginea unei 6. aflate intr-un unor populatii din Asia spre apus. Getica. ca'reia i s-ar sint frati. in tratatul Istoria Romanilor. ce locuiau in milesieni pe vremea cand scitii 1-au gonit pe cimme.] Ca de altfel caracterul origi- Prezentarea scitilor ca popor intrus in aria nord. pot fl.

poate fl dedusa din textul lui ultimul find mentionat de Xenofon (Anabasis. romanii reusesc sa lichideze Dimare. inraurit. intre allele. Istorin Runilinflor. aceasta informatie.Chr. a autorilor ale caror scrieri au parvenit pans in zilele Bucuresti. exagera1). af au intr-un raport de subordonare fats de regele Raspandirea spre rasarit a Iriburilor celtice odrys Sitalkes. in ultimul tratat academic.Chr. vezi. redutabila. 2001. se conturasera sensi- Pompeius (apud. 4).. cu exceptia Capitolului. hilius Caesar despre daci. I.ro . II. asa presupuneau Trogus caracteristicile etno-culturale. Editura Enciclopedica. getii se lumea romans. putin despre get' si C. XXIV. abia din secolul al devreme. cu siguranta. vol.) Organizarea de Lip pyramidal a statulul odrys a la Olbia (Syll. lustinus. I. nu Galileo. populatie preponde- Carpatilor. V. in cia macedoneana a Traciei. Localizarea agathyr. oricum. Acum ei se pania din 429 a. tara for ocupa.. incluzancl sl Dobrogea de astazi. vol. 25) ca invecinati cu dad! la rasaritul faceau parte din Scitia. cea mai mare primeste la Dunare o delegatie a celtilor statorniciti parte a calarimii (este vorba de marea armata a lui pe tarmurile AdriaUcei. Pentru inaintc de 400 a. du-se in nord-vestul Daciei. 48) ca. Dupes spusele aceluiasi autor. 34)..si transalpine. actuate. I. Si Ptolemeu ii mentioneaza. a. o neobisnuila sociale. impotriva instaleaza in cadrilaterul Boemiei. in grup de celti a patruns in Asia Mica si s-a asezat in partite Chersonesului. Cu grcu si gctii nord-dunareni si regatul odrys care cuprindea cu mulle daruri obtin romanii sa-i faces sa piece. 0 rclatic de suborclonarc a existat intre si prada Roma. a Raetici si a intregii file urmilloarele precizari: Cum se deduce dintr-o zone cis. 2001. pp. I. Desi se vorbeste nominal de geti numai asupra spatiului romanesc este privita mull mai incepand cu evenimentele petrecule la sfarsitul nuantat: Expansiunea celtilor incepe. Plularh (Marius. Muresul) face plauzibila situarea acestora in Bucuresti. murile celtice mentionate in literatura din vechime silor langa raul Maris este comentata si in lucrarea nu a fost atestat ca atare pe teritoriul Romaniei Istoria Romanilor. In sfarsit. 1970. de asta data impotriva atenienilor. Precizarea parintelui celtic in Transilvania este dedusa doar pe baza infor- istoriei (Herodot. in a doua jumatate a secolului al V-lea. Ei au fost antrenati de acesta in cam- se intensifica in secolul al IV-lea a.278 a. Prezenta unui grup cum apare in multe lucrari). tar in 387 celtil infrang o armatil romans 13. primii mentionati la apus codrilor hercinici. izvoarele istorice Transilvania". calitate de mercenari ai odrysilor. 2. intr-un cuvant crestere demografica. cucerind provin. 3). getii (Tucidide. numar probabil descoperi ri le a rheologIce". ci e stabilit si prin Europei a ocolit tara noastra. terforiul dintre lantul nordic al Balcanilor si Abia in secolul I a. la o lupta alaturi undeva in centrul Bulgariei. vol.000 de geti usor inarmati participa. Autorul este tributar ipotezelor emise in despre getii de la Dunarea de Jos dateaza Inca din baza rezultatelor obtinute de cercetarea stiintifica secolul al V-lea. Peninsula Balcanied.. evolutia structurii uniunii matiile oferite de diversele surse literare antice. 3. relateaza relaUv tarziu. 455 se prin cucerirca Gallic' sl. Transilvania. regatul din Ty lis. 96. bil ca agatirsii sa fi locuit si in zona rasariteana a p.000 de celti. este evident ca premisele structurii for Cauza pare a fl fost. 97. In anii 279 . in Austria si in dusmanilor Atenei din vremea razboiului pelopone- Ungaria. Ion Nistor pe cale filologico-arheologica.Chr. p. alt neam celtic. deci care. Bucureti. in viziunea lui Herodot. abia in epoca lui Burebista (sec. Pentru o inforrnatie mai corn- Maris (pe care este firesc sa-1 identificam cu pieta.ices Le v rcmu ri indcpartale s tau marturie vorbea despre 300. Desi este post. 4) si Titus Livius bil mai devreme de cand Herodot a luat sUinla (V. de la agatirsi curge raul matiei arheologice". 11) si dintr-o inscriptic descoperila (. Aceasta caracterizare este confirmata cultural Ciumbrud acestei populatii. vom tribale getice si nu este de mirare ca de acum inainte constata ca valul migratiei celtilor in sud-estul gctii apar mereu ca o forts unitara. apol. in norclul italics (Trogus .Chr. 417: Despre tracii nordici.dacoromanica. o Sitalkes. Nu este insa clar daca zona numita ulterior Galatia (dupes numele galilor). care vor 11 integrate in relatare a lui Tucidide (II.) intreg acest spatiu se afla in sfera de interes Istoria Romanilor. Niel unul din nea- marturii geografico-istorice". 495).. influents celtilor noastre. p. I din epoca sa. IV. II-lea a. Un de odrys'. 409: Dintre vecinii Seidel au fost anartii. 98. Daca ne limitam doar la infor. 2001. sub regele (inclusiv sanctuarul de la Delphi). Dumitru Berciu. Daca primele stirs sense 11. Seuthes. ca situari- transliterarea acestui etnonim sub forma agatarsi*. Bucuresti. iar in 335 a. unde au intemeiat.416. Triburile celtice cele mai apropiate de Dacia Bucuresti. se refers la Seuthes I a unor triburi celtice pe la nord de Carpal' pans in (424 . Lumea cellikr. in Macedonia. ceea ce ar implica atribuirea grupului 12. 2001. din care puternica grupare de triburi celtice avanseaza in o treime o alcatuia cala'rimea) o pregateau odrysii si. ala- sunt agatirsii (nu exista nici un temei pentru turf de tauriscii (teurisci). I si II.Chr. VII). 415 . citata in culegerea de stratageme situates aproximativ in centrul Anatoliei. In tratalul clefinitiv pu term celtilor central si vest-cm-open'. vol.Chr. Asrazi. constituita din 150. cele ale culturii spirituale. astazi in Istoria Romani lor. Editura Enciclopedica. cel mai veacului al VI-lea si despre daci. parts din renta in spatiul carpato-dunarean. Alexandru cel Mare siac.000 de ostasi. mentionati de Caesar (De Bello herodoteice.387). campfile nord-ponUce..Chr. 0 masIva populatic celtica patruncic. pustiind parti din Grecia cu el.410) sau Seuthes al II-lea (400 . De 34 www. 0 migratie a lui Polyainos (VII. 38).Chr.

Acolo putea fi stramtoare. 3. in epifania lui Zalmoxis.. Cluj. caruia i se comunicau dorintele comunitatii nu intruneste cerintele topografice la care obliga tex- Inca in viata fiind.] Obtlnerea nemuririi sau a unei existente eterne seama de toate aceste detalii. IV. 458: Tinand [. ar fi greu de presupus 65. in urma slabirii consideram ca limbi reciproc inteligibile. pp. deli mult mai putin de substantiale incest sa poata fi sesizate de urechea probabil". 22)".787: mod direct ca nearn tracic". este foarte posibil ca. vol. implied insa intotdeauna initierea. nu exists o ipoteza despre numelui lui Burebista in izvoarele antice. Este indreptatit sa be / Z Ibidem. prezinta o conduzie a stadiului vorbeau idiomuri inrudite.. Desi se prin care se realiza comunicarea directs cu divini. solideze frontiera nordica care era slabita pe malul filosof. curent parea la acele 'mese comune intr-o case anume puternic si s-ar fi plasat insula potrivit descrierii de construita (un andreon) unde. VII. Altele se refers la din- surselor literare. cunosc si alte asemenea statiuni langa Dunare. 420: Din cele relatate de marturiile con. dar iterea.1948. grecii Inca de pe vremea lui Academiei Romane. Institutului de Studii Clasice". Portile de Fier. rezulta ca find cel mai dupe plecarea din lumea pamanteana si ajungerea probabil zona ce urmeaza in aval de iesirea din langa Zalmoxis se realiza prin initiere. munte ar putea fi dat de uncle grafii diferite ale 14. 61 . Faptul ca. iar atunci cand se fac uncle cultatile de pronuntare si de transcriere ale unor relatari. asadar. pp.] Cat priveste a principalelor izvoare literare si epigrafice a ra'cut apropierea dintre daco-geta si daco-misiand. De asemenea. acestea sunt extrem de lacunare. 1-1 Oscilatia intre daimon si zeu se reflec. Religia geto-dacilor.I. Cu alte cuvinte.dacoromanica. Cesares. neverosimila o situare a actiunii lui Alexandra pe cum remarca Mircea Eliade. este o practica tul si totusi a fost propusa spre identificare. la identificarea cetatii getice mentionate in text. vol. sclav al lui Pitagora. 0 sinteza vocale specifice limbii geto-dace. 1 si urm. Istoria Romanilor asemenea.139. Statul macedonean din timpul lui Filip antice in trei ipostaze: ca un personaj real. 94) ei cred ca nu mor si ca acel care dispare cercetatorilor sunt rezumate astfel in Istoria din lumea noastra se duce la daimon-ul Zalmoxis. apare in izvoarele 16. adica ocultatia. unde intre om si zeu mai este un per. ceea ce face. Cele mai credintele tracilor nord-balcanici unanim recunos. (de aceea unii cercetatori considers mentionarea ei 15.denumire a unei insule in preajma deltei Dunarii Apostatul. mai ales la dovezilor trebuie sa ne multumim cu o astfel de con- moartea lui Cotys I (359). cum se I.eul suprem al getilor.. o data in plus. Herodot. tatea. unui cult initiatic in care ocultatia si epifania sunt de exemplu. in cazul de rata. Opiniile (IV. Cercetarile arheo- inferos (o calabash) in vederea unei inilieri inchciate logice ar putea eventual contribui. la pp. In lipsa puterii odrysilor.ite atributli determinate sau o apropiere de filosofia oferite de care Plolemaios al lui Lagos. ultimul tratat al Oricum va fi fost.-si con- om. I. unui grec sau roman. in pofida rclatarilor amanunt. indeosebi impotriva triballilor care locuiau la Herodot (IV. cu totul Coborarea lui Zalmoxis in locuinta subpamanteana. Herodot. Bucuresti. si limbile sau limba tracilor din sud. ceea ce ar fi o reprezentare sigur la Dundre. ca rezultat al unei interpolari in textul lui Arian) - 2001. 8). tarnaduitor. dupe spusele lui mai sus.. Zalmoxis. legiuitor. a carui opera pitagoreica. cea mai mare parte de cetatea romans si romano- dicitate bine slabilita. In prezent. rege. la acea Herodot. 1944 . a unui sol la Zalmoxis sunt inca departe de a oferi o solutie. si a trecerii lor treptate cep tie. existenta acestea n-au fost decat foarte put. getii sa-si fi disputat si castigat independenta". Rusu. Romanilor.in exploatate (vezi. p. ca zeu incepand de la (Anabasis. getii find desemnati in cercetarilor de pans in prezent. devenind la geti vraci. 2001. istorica s-a pierdut dar a fost utilizata de Arian sonaj din specia lui Pitagora. in teritoriul actual al Serbiei si in nord- anterioara conceptiei de zeu personificat si cu vestul Bulgariei. aceasta a fost evaluates in mod deosebit de lingvisti. 5. cats vreme ea numelc insulei pc care s-au retras tribalii era Peuce putea fl inlocuita prin bravura in lupta (Iulian . Tot Herodot relateaza trim. dar si de Strabon. I. 94). p. adica un al II-lea si Alexandru cel Mare a cautat s5. Bucuresti. cea de la Zimnicea. Accederea la nemurire nu bizanzina Sucidava).. 2001. potrivit lui Arian. Z. I. vol. distrus in momente ale unui scenariu mitico-ritual cu perio. Istoria Romanilor. vezi. 786 . prin partici. 456 464. tot in al cincilea an. Rmulta. nu poate fi reconstituit cu exactitate drumul oastei ts inclusiv in randurile primului pasaj din Herodot lui Alexandru cel Marc sprc tam triballilor. Istoria Romanilor. 95). se adunau fruntasii tarii si primeau invata.. totodata. probabil ales dintre asezare ceva mai bine cercetata. singura prin aruncarea lui in sulite. situatie determinate in primul rand de lipsa prin copiile manuscriselor. (. 35 www. vreme flota macedoneana ar f putut trece prin turile chiar de la Zalmoxis (Herodot.ro . in secolul al IV-lea. I. situl de la Celeiu-Corabia. in Anuarul mai spune. ca daimon numit Dunarii. Un indiciu pentru evaluarea deosebirilor de sub influenta si apoi dominatia macedoneand (in limb& intre getii din Campia Dunarii si dacii de la 341). clisura. deosebirile de limba nu erau atat Alexandra chiar si in Dobrogea. era un descens ad larmurile banatene ale Dunarii. sugereaza ca putem cauta locul trecerii lui temporanilor tor. multe din aceste grafii se datoreaza stalcirii numelui euta. au avut constiinta ca toate aceste neamuri Bucuresti.

dacoromanica. in reprezcntarea de pe Columna Traiana www.impAratul Traian.ro .

Provincialii si colonistii IX. Viata economics si socials VII. Regele Burebista si luptele cu romanii II.PARTEA II EPOCA ROMANA I. Evacuarea Daciei www.ro . Viata religioasa si culturala VIII. infrangerea getilor si prefacerea Daciei in provincie romans III. PAtrunderea romanilor in Transdanubia IV. Dacia sub dominatia romans VI. Apararea Transdanubiei si Daciei contra barbarilor X.dacoromanica. Cucerirea Daciei V.

se produsera getii din Moesia. pe care ii batu si ii sustinut lupte grele cu semintiile celtice ale subordond puterii romane.Chr. Atacurile romanilor erau despre care Dio Cassius spune ca erau un indreptate mai intai contra odrizilor. caror nazuinte de expansiune in spatiul car. orase grecesti. Callatys si Appolonia.Chr. Opera de concentrare politics a regelui Burebista si raporturile sale cu romanii 1. dupes doua doncan. regatul odrizilor si silird pe regele for Cotys sa Numai la sud de raul Sava. Inaintarea romanilor la Dunfire bine definite de trai. decenii. opera 38 www. cetate intarita cu ziduri. din nou norocul armelor. a caror limbs reprezinta un compromis Macedonia. Luptele romanilor cu ilirienii si mace. Perseus. nazui spre Dunare si litoralul Pentru a putea patrunde in Macedonia. inaintarea romanilor la Dunare 3. Odessos Mesembria. Astfel. si a lui Lisimach. deopotriva cu lupte sangeroase cu regina Teuta. Ion Nistor CAPITOLUL I REGELE BUREBISTA SI LUPTELE CU ROMANII 1. vaduva orasele grecesti de pe tarmul pontic.1 le stateau in cale.Chr. celtice si tracice. In locul regilor macedoneni despre ale rilor. al Moravici si at Vardariilui. pang in Epir.). ultimul rege al Macedoniei. unde erau sase ajunsera curand in conflict cu regii acestei tart. care popor salbatec. ta regatului macedonean.ro . Regiunea aceasta. ci traiau (Marital. in sudul Dundrii mars prefacert si schimbari din cauza neintelegerilor pentru solda luptato- politice. despartita de terito. Macedoniei Lucullus Varo se aruncal la 73 colul al IV-lea a. asupra bessilor. guvernatorul Dunarea despartea Panonia de Dacia. In se. de Neintelegerile acestea dainuisera mai multa unde tidied statuia colosala a lui Apollo. romanii avura de susti. cuceritoli in patru republic! clientelare Rome!. regatul Iliriei. era populates (Ic semintil Mr Ice.Chr. pana cand ele degenerard intr-un cran- donenii cen razboi. carora le inchisera drumul la Marea Adriatica.. ceruse ajutor la In secolul al II-lea a. Acosta fu impartit de Panes sa ajunga acolo.Chr. ramas lard ajutor din nici o parte. Perseus fu infrant de romani in batalia de la pato-dunarean s-a relatat mai sus. Deschizandu-si relateaza ca M. inrudite cu rnaccdonenii si cu iracii dar lolusi bine distincte de acestea prin particularitati 2. se instalase Pydna (168 a. sub- Una din semintiile thrice. pontic. Luptele romanilor cu ilirienii si macedonenii 2. La anul 110 a. nut lupte grele si sangeroase cu semintiile Macedonenii nu se putura impaca cu thrice dintre litoralul adriatic si regatul mace. Urmasii acestor ilirieni sunt albanezii de Dupa consolidarea stapanirii romane in astazi. Dupa supunerea odrizilor. legiunile incercara curand sa-si intre elementele lexicale ilirice si latine. romanii supusera raspanditi in teritoriul Ungariei de astazi. numita Siscia (Sissek). care geto-dacii dinspre apus. iar Macedonia prefacula in provincie Dunarii.Chr. panonienii aveau o intre in raport de clientele fata de imperiu. impartirea taxis for si incercara. Din tara bessilor. Dionysopolis. iubitor de chefuri si lenes la cuprindeau regiunile din valea raului Hebrus munca campului. Ei nu aveau orase. de limbs si de obiceiuri. care se ciocnira mai apoi si cu dacii. deschida drumul spre bazinul Dunarii. taur4tilor si scordistilor. care insa nu sosira la limp. ei cand patrunse pana la mare. Lucullus a atacat pe moesi astfel drumul spre granitele Macedoniei. Dar acesta ii riul scmintiilor tracicc din Balcani prin o linie parasi si de asla data. dar indeosebi cu cele Lucullus. pentru a aduce la supunere semintiile romanii supusera mai intai. Impolrivirea for fu meridionala care. panonienii avura de a. prin care se pecetlui soar- in Macedonia noua putere militara a romanilor. Apprian regelui Agron. si anume: Hisiros. ajungea romanii (148 a.dacoromanica. urmand cursul rnijlociu al infranta. erau panonienii. urmand pilda lui Alexandru col Mare ale bofilor.). in urma unor miso-geto-dacice de acolo. In fata primejdiei romane. vecind cu jugand semintiile ilirice. vreme.

it socoteau un itoriului romanesc de astazi.Chr. gradul eel mai Malt. iar in inraiti din cauza necontenitelor razboaie si altul sustinand ca. astfel ca pe la inceputul secolului cand apele fluviulul erau inghetate. semintiile miso. Cat despre originea lui Burebista.19 a. deprinse pe urma bogaliei solului "Ce ai auzit despre daci?" . in superstitiile sale. Horatiu arata ca romanii. cand se intalneau. In realitate geto-dacii constituiau unul prinde expeditii salbatice contra semintiilor si acelasi popor cu cloud denumiri. In anul 59 a. de la Singidunum (Belgrad). care punea adesea in situatie critics regelui Burebista si raporturile sale cu chiar pe adversarii for cei mai puternici.Chr. nu mai bea vin. Antonius disloca schimb. Astfel. din muntii zeu. In imprejurarile acestea criticc iz. find amenintati de cotropire dusmand. na cel vestit. dislocand triburi intregi si colonizan.dacoromanica.. infatisand intr-un sau. a inteles sa-i ridice pe oamenii acestia loc pe Burebista ca find de natiune get.Chr. Curd.Nam quid de Dads la o viata usoara si refraclare fats de orice con. incepurd Pentru a putea exercita o influents mai sa -si dea seama ea numai in unire rezida pu.104 p. rand care.15 a. Critazir ar 11 fost batut de sa -i indrcpte prin obisnuinta. atat grecii cat si romanii. asa de iubitori de chefuri si bdutural se tra nazuintelor romane de suprematie la lasaserd convinsi de rege sa. care constituiau asa numita Burebista. Opera de concentrare politica a litard. Puterea acestor semintii se m a- Dundre. calcand 39 www.).Chr. luand conducerea poporului regele boiilor si cu tauristii. dad.) Propel-4u (51 . Greet' ii tracice. ii batut de getiialiati cu bastarnii si respins de la numeau misi. Istoria Rombilor lui Calamis. sa desavarseasca opera inceputa Viata aceasta de pustnic. pe conationalii geto-dacilor din sudul tribul bessilor din Rhodope si-1 aseza in Scitia Dundrii.al carui nume nu ni s-a pas. urma unui indelungat proces istoric soarta be Ba mai mull chiar. au-disti? centrare a fortelor politice si militare. Luptele contra tracilor furd continuate nifesta de cate on se ridica din mijlocul for de Marcus Fison pana ce orasele grecesti de pe vreun conducator capabil. care in realitate nu erau decal imperiu.) si Martial Concomitent cu atacurile de la sud.si popor. si o transports la Roma. te.Chr. distrugd viile si sa Dundre. geti si daci care ndvaleau mereu de atacurile semintiilor celtice si germanice de in imperiul roman. Ele se vazura sa asculte de poruncile sale. care ii inga- dc sa poat5 face fal5 amenint5rilor din parka duiau sa sc prezinte in fata multimii ca romanilor. regele Buerebistos traia intr-o pesters din muntcle Kogaionon. prima for intrebare era: geto-dacice. pand la Minor (Dobrogea). pc care in popoarele vecine. moeso- geto-dacii constituiau o impunatoare fortd mi- 3. acelasi steag micile for regate locale. prezicerea unor manifestaliuni meteorologice.ro . iar romanii. care povesteste aceasta.Chr.Chr. asa Inca in cativa ani el ca de altfel si Dio Cassius. supuse Romei. intretinand contact direct cu zcii. Geograful grec aminteste in doud impundtoarei personalitati a lui Burebista. de de care ascultau aproape toate cloud seminlii ale aceluia. la nord-vest. ascultare de porunci. locuri despre luptele lui Burebista cu Crilazir. se inalta pe malul raului cu acelasi nume. ne-a din marturisirile lui Strabon cateva informatii pastrat si un impresionant portret asupra interesante. Astfel uniti sub o conducere bund si unitard. mai ales in vreme de lama. contopise una cu alta. Burebista Burebista rezida in faptul ca oamenii acestia reusi sa creeze un puternic stavilar politic con. miso-geto-dacii se gaseau in greu acestea necontenitc nelinisteau pe romani in impas. Virgil (17 . In fata acestor amenintari. ca Dromihete sau litoralul pontic. araland ca Gelul. Burebista. ce sau Burebista. holdrata asupra supusilor sai si pentru a-i face terea in fata primejdiei din afard. Pe calea aceasta. In du-le in alte parii.) pomenesc in operele for ade- ritoriul miso-geto-dacic era mereu amenintat seori de misi. Din marturia aceasta se vede ea Strabon. regele Burebista nevoite sa renunte la individualismul lor politic recurse la ajutorul religios al lui Deceneu. numeau de preferinta gets. (43 . Antonius intre. trat . Dcceneu buti pe la anul 50 a. identified aceste izbuli sa fulemeieze un mare si puternic cloud popoare.2 si sa Und5 la conecnimrea Inturor fortelor Acesla calalorise in Egipl si -si insusise acolo nallonale pentru ca unite §i Tederalizate inire antimite cunoslinte incleorologice. sobrietate si dad. Dar in cele din urma el fu litoralul pontic. imbinata cu de parintele sau ..de a uni sub sceptrul sau toate tribttrile produceau mare impresie asupra poporului de si clanurile miso-geto-dacice din cuprinsul ter. cum romanii erau romanii. Horatiu (64 a. Cea mai build probes pentru supunerea si Maramuresului pand la Balcic si Ecrene pe ascultarea moeso-geto-dacilor fata de regele for litoralul pontic. Atacurile I a. C. care izbuteau sa intruneasca sub Ripa Traciae. aflam Strabon. ceea ce in limba dacica insem.

Macedonia si Iliria. cu un secol mai tarziu. military respectabila chiar pentru zilele noastre. Acornion a fost si limp cu asasinatul comis contra marelui sau pe langa acesta in cea dintai si cea mai mare adversar Caesar. framan- *terse de pe fata pamantului. precum si pe tauristi. nu mai puteau opune necunoscuta din valea raului Argessos (Arges). izbutise sa-si indeplineasca misi- sa lupte alaturi de puternicul rege.Chr. care fusesc trimis in solie la fatal lui romanilor. singur manunchi a tuturor semintiilor insisi dacii din podisul carpatic. care ascultau de tuia Caesar.Chr. care se unisera cu tracii si ilirii. Un imperiu de o extindere asa de mare tic. asezara o inscriptie in cin. putura rezista cu succes loviturilor romane. la Gura Bugului ascultau de poruncile lui Inscriptia de la Dionysopolis. Capitala vastului imperiu moeso-geto. Tara ca in luptele civile din imperiul roman. contra rivalului aces- pustii cu totul. care puternice. Burebista si se bucurau de puternica sa pro. celatenii din sa face marl pregatiri militare contra imperiu- Dionisiopolis (Baltic). 0 inscriptic unea pe care o avea de la rege si dobandi greceasca descoperita la Apollonia ne-a pastral bunavointa romanilor pentru regele Burebista. pentru a-i cere sa primeasca orasul terne. imperiul roman regele tor. Ispravile timpul triumviratului al II-lea. dar putea infrana si ambiti. chiar si pentru planurilor for de cucerire in spatiul carpato- imperiul roman. iar de altii cu o localitate care. conspiratiile meschine ale adversarilor sub protectia sa. nu mai vechea for libertate si neatarnare. prefacand tarile tarilor sI rivalitatilor interne ce izbucnisera in cuprinse de ei intr-o vasty pustielate. care mai pontic de la Odessos (Varna) pans la Olbia de indeplinise asemenea misiuni diplomatice. si Adversarii cci mai ireductibili ai imperi. iar pe boil. invrajbite intrc de. imperiul alcatuit de el se descom- identilicata de unii cu Arcidava (Varadia) la est puse in patru si chiar in cinci regate regionale. triumfand asupra lui Pompei. acestea razboinice fara precedent ii creara re.Chr. mai ului lui BurebiSta erau insa romanii.cu Pompei.i. inspirand si colaborand la sfarama unitatea imperiului dunarean. Indata dupe tragicul sfarsit al lui dacic al lui Burebista se gasea la Argidava. dents. scmintiile si triburile care-1 alcatuiau isi di bunavointa regelui pentru mantuirea celatii redobiZuldira vechea for liberta Le si indepen- sale. lui dacic: La randul sau. intamplat in anul 44 a. intalnind pe Pompei in partite tectie. incepuse Pe la anul 40 a. de Varset in Banat. Consecintele politice ale descompunerii Cu o asemenea armata puteau fi tinute in frau imperiului lui Burebista au fost cele mai tra- numeroasele semintii subjugate care amenintau gice pentru semintiile moeso-geto-dacice de pe imperiul din afara. dar rivalilalile si dusmaniile in- Burebista.conti-nua sai dinlauntru stapaniti mereu de porniri se- inscriptia descoperita de curand regele paratiste au provocat caderea viteazului rege. Burebista. 40 www. cuvenita rezistenta nazuintelor de expansiune care ar constitui o surprinzatoare asonanta cu ale romanilor spre Dunare si spre litoralul pon- Argidava.dacoromanica.ro . Cretazir. flub lui cu febrilitate pentru lupla decisive contra Dionisie. ajungand cel dintai si cel mai mare in Moartea napraznica a lui Burebista s-a Tracia si stapanitor al luturor regiunilor de din. ii se resimtea serios in urma luptelor. intrucat dacilor. rivalizand intre ele. al sintezei politice moeso-geto:dacice se cese pentru patria sa. Burebista. Cetatea Apollonia trimitea chiar oaste ca Macedoniei. facea incursiuni de nuri ale romanilor. a. pe care Strabon o aprecia la 200. In vremea aceea. de aceea ele cazura sub jugul cuceritorilor.dica Litigator de eelt. Burebista dispunea deci de o forts centraliste a lui Burebista. In timpul din urma . care intai misii din sudul Dundrii. regele Burebista se ameste- prada in Tracia. Pentru a putea zadarnici aceste pla- fara sa se teams de cineva. in solie tainica la Pompei pc Infloritoarele colonii grecesti de pe litoralul Acornion din Dionysopolis. el o jand tratative. chiar numele comandantilor ostirii trimise in Dar pretinsa bunavointa a romanilor fata ajutorul razboinicului rege al moeso-geto. apoi ge(nr din vedeau in consolidarea si inchegarea intr-un campia muriteana si. anul 48 a. Ion Nistor pe urmele marelui sau inaintas Dromihete.. Triburile si ele- ile triburilor indigene care nu puteau uita usor mentele aceslora.. trimise in putatia de Celtohton. Caesar.000 fusese colaboratorul cel mai devotat al politicii de oameni. anga- celtilor. cam in acelasi colo si de dincoace de Dunare. el doban. Cu moartea marelui fauritor apropiere si a obtinut cele mai favorabile suc. de Burebista n-a avut nici un efect. arata ca. trecand Dunarea dunarean. ambele maluri ale Dunarii. pentru ca el. iar cele mai vajnice masuri. miso-geto-dacice o stavila puternica contra deveni o mare primejdie. cu un cuvant. Burebista se inarma stea concetateanului for Acornion. favorizat de aceasta conjuncture. Izbucnirea palimasa a spiritului separatist nu putea fi aparat decat cu ajutorul unei ostiri pare sal fi provocat si moartea lui Deceneu.3 Burebista. Acornion.

in partile lui Crassus a fost mutt inlesnita prin cunoscu- banatene. Decadenta puterii geto-dacilor sub regii Comosicus. amenintand astfel este prudent sa se ridice contra tor. fara sa-si dea seama Ca urmand ca imparatul insusi sa is in casatorie invingatorul bastarnilor nu va intarzia sa-si pe fiica regelui dac. Decadenta inclinatiile fiecaruia dintre adversarii sai. ta lipsa de unire si coeziune dintre triburile ul roman.Chr.000 de combatant!.dacoromanica.4 intre acestia se regi geto-daci fury ucisi de romans.000 la 40. la Dunfire lasand dos caini sa se bats intre ei. fagaduindu-i myna fiicei sale Iu lia. Cand cainii se gaseau in toiul bataii. viitor. In matrimoniale n-au putut fi aduse la schimb. Astfel. impotriva bastarnilor. Pentru a asigura linistea la granita moeso-geto-dacice din spatiul carpato -duna- din acea parte.stenirea lui Burebista. regi ai moeso-geto-dacilor care impartisera Sueloniu arata ea in vremea lui Augustus trei mo. Expeditia teritoriului romanesc de astazi. Scorilo si Cotiso 2. regele facu sa apara In vremea luptelor din Panonia se pro- pe neasteptate un lup. In anul 29 a. pentru ca spatiul geto-dacic din partile Dunarii mijlocii si isi dadea seama ca un atac din afara ar fi ale Tisei. de unde el nelinistea mereu imperi. In clipa aceea cainii se duse la Dunarea de Jos un eveniment militar aruncara cu furie asupra lupului uitand de de o covarsitoare insemnatate politica pentru inversunarea for de mai inainte. Macedoniei Marcus Licinius Crassus. dupa 200. desi stia ca romanii erau sfasiat. pe care vina din ce in ce mai rare si mai putin eficace. restabilit imediat unirea si buna intelegere intre adversarii interni din marele si puternicul imperiu roman. vreme in fruntea regatului sau din stanga In aceasta calitate. partii. Scorilo si Cotiso partile Olteniei domnea regele Diconus ca prieten si asociat al lui Antonius. Dar planurile acestea indrepte arma biruitoare impotriva sa. Vista lui Ovidiu in exit la Tomis 1. Scorilo incerca sa 2. din sa incheie legaturi matrimoniale cu regele partile Darstorului.i de aceasta slabiciune pentru a continua intre ei in lupte civile. intreprinse faimoasa sa campanie la Suetoniu aminteste de numele regelui Dunare impotriva moesilor §i bastarnilor. Decadenta puterii geto-dacilor sub Dunarii. Roles solicits 41 www. Totusi Cotiso se mentinu multa aliat al poporului roman. ca incursiunile geto-dacilor in imperiu sa de- poranul sau Cori lus sau Scorilo. Campania lui Marcus Licinius Crassus convinga pe supusii sai despre acest adversar. el se mangaia cu titlul de prieten si indeplinire. el totusi nu credea Ca cuceririle sale in Panonia. In urma descompunerii imperiului lui imperiul creat de el si aparat cu atata vrednicie Burebista scazu fireste si forta military de la se desfacu curand in componentele lui.ro . ceea ce facu pomeneste de regele Comosicus Si de contem. In regii Comosicus. lupta alaturi de romans Cotiso. prin Marluriile timpului fac mentiune de mai multi necontenitele lupte si tulburari interne. o Cotiso al carui regat se gasea la sud-vestul campanie care a durat doi ani de zile. imperiului se evidentia tot mai mutt. Istoria Romanilor Ca p itolu I II INFRANGEREA GETILOR SI PREFACEREA DACIEI IN PROVINCIE ROMANA 1. ca prieten si asociat al romanilor. In chipul aces. guvernatorul ta izbuti Scorilo sa faca pe supusii sai sa inte. Octavianus Augustus era gata rean. De aceea. Campania lui Marcus Licinius Crassus la Dunare 3. un nepot leaga ca un atac nesocotit contra romanilor at triumvirului Crassus care cazuse in lupta cu n-ar putea decat sa le aduca pieirea. vedem cum regele Roles. lordanes ni-1 iniatiseaza ca pe un rege foarte Augustus intelese sa se foloseasca tot mai bine chibzuit care. Dupa moartea regelui Burebista. Organizarea provinciei Moesia 4.

dar numai dup. metropola dacice. in partite basarabene. in batalia de la Histria contra gelilor exercita controlul administrativ asupra uniti cu bastarnii. vecind cu litoralul ocupal de greet.ro . avand drept. Crassus organiza guvernamantul militar din dreapta urmari pe fugari pand la gura pesterii. ca Aegissus era un oras une numita Pentapolis. dupa dadu ordin ca aceasta sa se astupe pentru ca populatia moesica din aceasta regiune. pustie. Transmarisca In deceniile urmatoare. zicand: riul Dobrogei si Cadrilaterului de astazi in pri- "Stapanitori da. intre Ulmetum si Histria. fugi pe tarmul stang al uscat si transporta. Organizarea provinciei Moesia pesters numita Keiris. Cuis izbanzilor sale asupra misilor. inconjura cetatea pe apes torului Moesiei statea si flota de la Dunare care si pe uscat si o sili la capitulare. adica prefect al tarmului Anlonius Hibrida le-ar fi pierdut in anul 61 marii sau al Pontului stang. refractari fata de stapanirea mul dobrogean. Tot atunci. supusii lui Dapix ridicard in graba tot ce aveau mai de pret si se retrasera impreund cu turmele for intr-o mare 3. se numea Uniunea de pe care cazu in mainile lui Crassus prin actul de Pontul stingsi se bucura de o larga autonomie tradare al unui grec. probabil una din cele ce se pot vedea si astazi la locul numit Gum In anul 15 p. suprematia for pand la Marea Neagra. unui al saselea oras. numeroase targuri. Novae (Sistov). romane acolo unde prezenta for era urgent 0 alts capetenie a misilor replica lui ceruta de imprejurari. Pentru a nu ajunge locals. lui disperat al regelui tor. proprie. dupa presedintele. Cu gelii nenorocili sa fie siliti sa se predea invinga. supusa guvernatorului Moesiei. care devenisera mai apoi deopotriva cu Carsium si Durostorum pe fluviu chiar Hexapolis. Orasele acestea formau o uni. Crassus. s-a numit. Dio Cassius povesteste ca in fata gestu. Regele Dapix fu deosebire de uniunile similare de pe litoralul asediat de romani in cetatea sa de resedinta asiatic al Pontului. Faptul ca.Ion Nistor concursul romanilor contra regelui Dapix. Uniunea aceasta. Capidava ridicat mausoleul de la Adamclisi nu este ade. luand In localitatile acestea salasluiau gelii sub proteclia for si cetatile grecesti de pe tar aspri si neciopliti. praeses laevi Ponti. sub pretextul ca acesta ar 11 pastrat special Cu titlul praefectus ozae maritimae sau steagurile romane pe care proconsulul G. verit prin nimic. prin primirea in federatie a in sus. romanii extinsera (Turtucaia). Targurile pomenite de Tacit in partea de regele Roles se mai menlinu 'Inca un limp oare. care isi avea Dupes sangeroasa isprava asupra lui resedinta la Singidunum (Belgrad). trupele Dunarii.Chr. Dapix se sinucise impre. avea ogoare tenta indarjita a triburilor misice de pc malul bine cultivate si era bine populates. dar numai in calitate de Noviodunum (Isaccea). rasarit a Dobrogei erau Aegissus (Tulcea). sa zdrobeasca cu mare cruzime rezis. asupra regclui locale. dar fares sa patrula necontenit in susul si in josul marelui poata prinde pe regele Ziraxes care. Acest prefect a. in amintirea Troesmis (1glita). fluviu. acest prilej Pentapolis a fost scoasa de sub torului sau sa se inaduse in pestera murind de au tori tatea guvernatorului Macedoniei si foame. Dapix. Axiopolis (Cernavoda). si isi avca stravechiul obicei al semintiilor moeso-geto. Arubium (Macinul).Chr. Crassus ar fi (Eski-Sarai). al Dunarii si sa pregateasca astfel inglo. Ovidiu arata. Carsium (Harsova). rege clientelar al Romei. in caz de nevoie. prinzand de veste Pentarhului. Crassus care se mandrea ca romanii sunt Din relatarile lui Tacit aflam ca terito- stapanitorii popoarelor. avand moneda. Durostorum (Silistra).27 toare una cu alla. Singur.Chr. (Cala Chioi). adica uniunea celor vechi. Crassus sc arunca asupra vccinului pentru o mai buns administrare a nevoilor acestuia dinsprc miazanoapte. imparlil in cloud regiuni foarle putin asemana- Astfel reusi Crassus in anii 29 . pentru Pentapolis un comisar Ziraxes. Partea dinspre rasarit. care in regatul sau. romans. iar Troesmis era o veche cetate getica cinci orase pontice.dacoromanica. a. Sub comanda guverna- de pe tarmul Dunarii. imparatul Tiberius Dobrogei. resedinta la Tomis (Constanta). afla un consiliu sau o dicta. In fruntea ei se prizonier la romani. numit pentarh. avand largi atributii administra- ca regele Ziraxes s-ar afla in cetatea Genucla tive si judecaloresti. spre vecinul sau dinspre rasarit. yeti T invins". Beroe (Valea Hogii).1 ce ne vinta economics era pe la anul 15 p. care isi alegea una cu sfetnicii si colaboratorii sai. iar mai spre mare era cetatea Genucla 42 www. ridicandu. unde Dunarii intr-o provincie numita Moesia. Pontului. cats vreme partea vestica barea regiunii dintre Dunare si Balcani pana la pans la Dunare era nelucrala si aproape litoralul pontic in imperiul roman.Chr. Ea intrelinea legatura cu armata de si in graba comorile.

Ovidiu faceau legatura cu capitala provinciei avu prilej sa cunoasca si alte semintli barbare Singidunum prin Viminacium (Costalaci). avand capi. adica al romanilor. Dupes Ptolemeu. suferind trul la Troesmis (Ig lita). sporlurilor pc care le aranjau in cinstea zeilor bari. unul in anul 12. din nenorocire pentru stiintd. care in cei militare. navali- legiuni isi aveau garnizoanele la Dundre. care. prin drumuri sapate in stances. Aruncius Flavius. sarmatii si bastarnii. Claudia. indreptat populatiei spori din an in an. Tot de la Ovidiu Prin restabilirea linistii Sl ordinii in aflam ca pe timpul exilului sau dintre anti 9 - noua provincie. in care a scris si gice mai importante.Chr. nu o granita military bine pazita si in consecinta ni s-au pastrat. 17 nu s-au produs decal cloud atacuri asupra nice pentru propasirea ei culturald. Trei cum erau bessii. zice Miron Dundre mai sus de gura Jiului. cronicarii Renasterii plasmuird pe eroul ano- cata de rdul Cebrus (Tibrita) care se varsd in nim al vlahilor. Ovidiu a structia de turnuri de veghe in punctele strate. dad. sarmati. geti. Ovidiu cunoscutele sale opere literare Tristia. Prin asezarea bazelor de pe urma gerului. romanii creard conditii priel. Grecii din Tomis cinsteau greu accesibild barbarilor din stanga Dundrii. Moesia putea contribui cu 15 impotriva cetatii Troesemis (Iglita). iar viata econo- mica ajunse curand la mare inflorire.dacoromanica. anume: Moesia Superioar. Acolo a scris anume Legiunea I-a Italics. la apararea (Silistra) si Legiunea a V-a Macedonia. Pe timpul imparatului Tiberius s-au noua ani de exil petrecuti la Tomis (Constanta) desfundat in parte si strdmtorile de la Portile se manifests acolo ca soldat. numele mai multor guvernatori ai Moesiei pre- cum: Flavius Sabinus. Prosperi. dar cerealele ei la aprovizionarea Romei. inzestrate cu garnizoane Cel dintai cetatean roman care a fost silit pentru trupele de granita si legate intre ele cu sa deschidd drumul romanizarii Moesiei drumuri strategice. precum au scris unii. cetatii impotriva barbarilor navalitori. adica bar. Acest Singidunum si Moesia Inferioara. deprins acolo si limba getia. si natorului Moesiei. si tori din Basarabia si Moldova. construite dupes cerintele Inferioare a fost poetul Ovidiu Naso. ca si misi. Pe ca pe vremea sa in Tomis nu se gdsea nici un calea aceasta s-a initial marea opera de singur om cu care sa fi putut schimba o sin - romanizare a miso-geto-dacilor de la Duna re. Numdrul limesului dunarean. urma indelungatului serviciu militar Ovidiu arata in una din scrisorile sale deprindeau limba latind si se romanizau. cu cen. gura vorbd in limba latind. damentului la Novae (Sistov). Viata lui Ovidiu in exil la Tomis moeso-getice de-a lungul Dundrii furd ocupate militareste de romani. ambele atacuri furs respinse de roman!. adica presedinte al serbdrilor si romane puteau intra si neromani. Tullius Geminus 43 www. basme sunt. cu succes grape energicei interventii a guver- trative a Moesiei.5 Traind acolo intre greci si get!. astfel ca contra cetatii Aegissus (Tulcea) at altul in anul dupes anul 70 p. Flaccus este faimosul batman ramlean din care tala la Durostorum. Localitatile 4. Istoria Romanilor a regelui Ziraxes al miso-getilor. El a luat parte. cu garnizoana la Durostorum aldturi de noii sal concetateni. Lucius Pomponius Flaccus. era mar. ceiurilor grosolane ale bastinasilor. Legiunea a DC-a Ponticele si Epistolae ex Ponto. care in si spre distractia spectatorilor. sciti. Inscriptiile Costin: "tar cum al lie acest nume Vlah de pe descoperite in timpul din urma ne-au pastrat Flab hatmanul Ramului. cu ordinul coman. magistrat si seri- de Fier." Emilianus Pomponius Pius. Plautius Belianus. El o imparti in cloud. limesul dunarean deveni poezii.ro . care itor. tatea noii provincii determind pe impdratul Asaltul impotriva cetatii Troesemis fu respins Domitian sa faces o noua organizare adminis. a murddriei si a obi- militare de-a lungul fluviului si prin con. foarte mult pe poetul surghiunit si -1 facurd In escadroanele si batalioanele auxiliare chiar agonotet.4 cu centrul la primul sef politic si militar al provinciei.

Dunare si Carpati o gasim mention. din cauza Moldova de mai tarziu. inceputurile organizatiei administrative romane a Transdanubiei 3. Ridicarea valului nurnit Brazda lui Novac sau Troian 1. Campaniile de represiune in Transdanubia 12. Expeditia imparatului Augustus contra geto-dacilor si fortificarea capetelor de pod din Transdanubia 5. inceputurile organizatiei administra- Regiunea aceasta de ses si dealuri. Ialomita. cuprinzand astfel Muntenia si intrucat Transdanubia.carrnuita ca un fel de exposotura administra- Danuvium -. Astfel.Ion Nistor Capitolul III PATRUNDEREA ROMANILOR IN TRANSDANUBIA 1.mater eius transdanubiana - pentru Moldova si Tara Romaneasca de care fugise de groaza barbarilor in Dada noud mai tarziu a imparatului Aurelian. n-a Transdanubia. romanii isi indreplara ciscarpatine prin eel de Transdanubia. Tribune carpilor si costobocilor din muntii Moldovei. Imparatul Augustus sustine in inscriptia regiunea aceasta de margine a fost privity de pe monumentul de la Anoka (Ancana) ca a totdeauna ca o anexd a Moesiei Ad Moesiam trecut cu ostirile sale dincolo de Dunare trans . pentru a-si asigura acolo capete de istoriografia germana de Karl Patsch si ea me- pod. Dupa cercetarile mai recente. o expeditie de recunoastere in stanga Dundrii si patrunse adanc in sesul muntean pe urmele lui Alexandru cel Mare si Lisimach. Urme romane in valea Bistritei 8. Olt si Jiu 10. era numita de romani. Sextus Tiberius Placetus Silvanus Aelianus. 2. Cucerirea Cetatii Albe din limanul Nistrului 6. pe care Herodot it daduse tarilor romane limesului dunarean. Stribaterea romanilor in vane raurilor Buzau. Numirea aceasta pentru regiunea din. Arges. Aparitia numelui de Transdanubia pentru Moldova si Tara Romaneasca de mai tarziu 2.ro . nesigurantei si nestatorniciei vremurilor. arata ca mama imparatului Maximianus era o ale carui urme se vad pans astazi si care se 44 www. In scopul acesta guvernatorul Mocsiei rita sa primeasca incctatcnirea si in istori- Sextus Aelius Cato intreprinse Inca in anul 4 ografia romans. Patrunderea romanilor in valea Siretului si a Trotusului 7. Atitudinea romanilor fata de populatia geto-daces 11. (Arciar). de unde ridica sale in Transdanubia o fasie de pamant din 100.Chr. pentru apararca limesului duna- ata si la cronicarul crestin Lactantius care rean. ridicat aci. p. putut 11 organizata intr-o provincie romans.dacoromanica. care se tive romane a Transdanubiei intindea din valea Oltului pana la tarmul Nistrului. Sarmatii in Transdanubia si iagizii de la Tisa 4.000 de transdanubieni si-i colonizes in sesul muntean in fata Iagarelor de la Ratiaria Moesia. 0 alts inscriptie descoperita la tive. vedem cum ofi- cialitatea romans abandonase numele de Dupa cucerirea Moesiei si consolidarea Scitia. valul cunoscut sub numele Valid cel Mic. Aparitia numelui de Transdanubia transdanubiana . trecu cu Aelius Cato ar fi cuprins cu ocazia expeditiei ostirile sale in Transdanubia. Novae (Sistov) si Oescus (Gigau) §i ar fl tre Nistru. Nu- curand privirile asupra malului stang al mirea aceasta a fost introdusa de curand in Dundrii. Tivoli in Italia arata ca guvernatorul Moesiei. Numele carpilor la originea denumirii muntilor Carpati 9.

Primul for obiectiv in aceasta directie era deau groaza in jurul lor. se Tyras anumite privilegii fiscale. pe care magistra- astfel ca figurile for se pot distinge usor din tul suprem al cetatii Publius Aelius Calpurnius randurile barbarilor de pe coloana imparatului o adaugase la textul unui decret imperial din Marcus Aurelius din Roma. care au servit ca trecatoare peste s-a pastrat pentru fluviile acestea pand in tim. din fata Noviodunului. pe timpul sau. marele fluviu in toate 'razboaiele pasta in zilele pul de fata sub forma de IVipru.Chr. pe care Herodot o aratase in partile Marti de la Marisca (Oltenita) si de la Zimnicea din Caspice. Data cuceririi Cetatii cap caciuli frigiene. ar ft ridicat 50.dacoromanica. la nord de Calafat si duc grupurile de barbari reprezentati pe monumen- in formarea unui arc pand la lacul Greaca. marele magistrat avu fericita inspiratie sa tru a ingrosa randurile in necontenitele for insemneze cu mana proprie ca cetatenii asalturi impotriva limesului dunarean. romanii intreprinsera die Tisei. prin jafuri si pradaci. izgonind de acolo triburile dacice. lacuri si balti si inlesnesc astfel legarea prin care se pomeneste asa de des in istoriografia poduri stabile sau plutitoare. Magus in scopul acesta vadurile Dunarii cele mai si Danastris. est de Giurgiu. La razboi porneau calari si Albe de catre romans poate fi stabilita foarte cu lanturi de gat pentru ferecarea prizonierilor. strabatand muntii si ajunsesera SA. 4. fata lagarului de la Novae. raspan. in curs al fluviului. februarie 201. malul stang al Dunarii. care se retraseth in codrii si Dupes asigurarea capetelor de pod de pe muntii din apropiere.ro . Hipanys si Tyras.Dacorum gentes - din Transdanubia pentru a le supune imperiu- 3. Valul mic dintre medievala. barii din sesul muntean. acestor trecatori in contra unor atacuri masive despre care Ovidiu sustine ca. Sarmatii erau o semintie (Barbosi). capetele de pod de pe malul stang al Dunarii de sul dunarean se asociasera cu vremea si sar. in urmarirea gintilor dacice . imparatul trecuse. Plinius arata ca iazigii cuprin. vechea asezare greceasca Tyras (Cetatea Alba) uni. iar in anul 11 Din cuprinsul celebrei inscriptii de la p. la Cartal.Chr. care preamareste faptele de arme ale Lentulus intreprinse . La aceste vaduri. Expeditia imparatului Augustus con- nubia. careia ii urmara mai apoi si altele. care puteau fi intreprinse oricand de catre bar- era tot atat de sarrnatica pe cat era de getica. Septimius Severus acordase cetatenilor din care. de la Sucidava ile scitice Borysothenes. Sarmatii in Transdanubia si iazigii de lui roman. cu fetele for tatuate. Pe acest decret revarsard asupra Moldovei si Munteniei. Triburi sarmatice trecura si Calafat si Giurgiu fu ridicat pentru apararea Dunarea in Moesia si indeosebi in Scitia Minor. la tul comemorativ de la Adamclisi. adica un pas inainte in interiorul Transdanubiei. Tot cu acest prilej Cato. strabatand intregul gerea getilor din Moesia. alegand razbotezard dupes limba for in Danapris. Istoria Romardlor pornesc de la Cetatea. de la Paloda matii si roxolanii. lesne cu ajutorul unei note. patrunsesera in sesul muntean pans la Olt.* se aseze in 5. dupes tra geto-dacilor si fortificarea capetelor cum se va vedea. le (Celei) din fata lagarului de la Cescus. aflam ca. Nomenclatura aceasta sarmatica prielnice. Alte triburi sarmatice. s-a organizat de pod din Transdanubia un comandament special al Dunarii de la Portile de Fier pans la gurile ei. noastre. Figurile orasului se invrednicira de aceasta inalta for grosolane se pot distinge si ele usor din 45 www. impodobite cu figuri in diferite culori.o noua razie impotriva imparatului Augustus. fruntea legiunilor sale de la Dunare. Pribegirea sarmatilor spre campia la Tisa Tisei slabi simtitor puterea ofensiva a barba- rilor din Transdanubia. guvernatorul Gnaeus Cornelius Ancira. Nistrului sesera sesurile Tisei de Jos. Iazigii sarmatici din lun. pen. Romanii se folosira de La semintiile autohtone geto-dacice din aceasta slabiciune pentru a cuprinde si a intari Transdanubia care patrundeau mereu in lime. numite iazigY. De acolo sarmatii navalira spre fluvi. Bug si Nistru. Prin decretul acesta imparatul Inruditi cu sarmatii erau si roxolanii. dupes infran- barbarilor transdanubieni. pornind si ei din regiunile caspice. In anul 6 p. Ei purtau barbs si plete lungs st aveau pe din limanul Nistrului. batand pe barbari. arica.000 dintre ei si i-ar fi colonizat in regiunile pustii din Transda. Cucerirea Cetatii Albe din limanul regiunile Tisei. de la Ca larasi. malurile Dunarii se Tot sarmatii inlocuisera si numele de Scitia tidied deasupra imprejurirnii de nesfarsite pentru aceste regiuni prin cel de Sarmatia. in fata Durostorului.

Tecuci) si. Cetatea Alba In trecatoarea de la Oituz-Bretcu s-au se gasea chiar la mijlocul drumului dintre dezgropat ruinele unui castel roman. Drumul pe Siret in sus de la apartinand civilizatiei neolitice.211. a pe drumul anevoios care lega din vechime caror identificare n-a putut 11 falcuta 'Inca pans cetatea greceasca cu Histria. a carui Histria si Olbia. Piroboridava era un important centru de comu. Nu este insa mai putin ade- care romanii se grabira sa-1 ocupe. precum geto . pe langa Piroboridava. tezaurul de monede romane din anii 54 . de arme si de oseminte. pand la trecatorile Carpatilor. am vazut. care s-a gasit la Nistru panal la granita regatului Pontului si Bretcu. Tazlaului cu Trotusul. detasamentele ei si la Cetatea Alba si Asezarea este suprapusa unui strat mai vechi. pare foarte verosimila.H. stationa un care a fost dezgropat la Bacau. langa Sascut. Patrunderea romanilor in valea cercetatori asaza si Petrodava. unde unii 6.dacoromanica. Bacau).Piroboridava - Alba it exercita in viala comerciala a Augusta. precum arata (Poiana) de la confluenta Trotusului cu Siretul. Urme romane in valea Bistritei Celalca Alba depindca in celc militare si administrative de guvernalorul Moesici Infc. obtinem exact anul 56 cand Cetatea Alba Bratea (jud. pe bil mail dificultati. Nu incape insa nici o indoiala ca ele se vor fi aflat undeva mai sus. a putut fi dezgropata o intreaga asezare la aceeasi cohort& romans. De la Tyras in sus. Cismesti (jud. Descoperiri detasament din Cohors Hispanorum Veterana arheologice din aceeasi epoca s-au facut la Equitata. strabatand Moldova si podisul Dada Carpatina. precum se vede aceasta si din bogatele resturi sarii a 145 de ani de la incorporarea cetatii in de ceramics. Prin simpla operatic de gasit uncoil chiar in tumuli grupati in chip de scadere a anilor 145 de la data decretului din cimitire in localitatile Basanesti (jud. Covurlui). pe valea Siretului sau a afluentilor acestuia. cum erau calea iaziga si cea lizatiei neolitice din spatiul carpato-dunarean. Bacau). 201. Dar pe langa importanta sa ca regiunile acestea serveau inca din epoca strategica. noua cucerire romans mai indepli. localittill. La Calu.Ion Nistor favoare imparateasca chiar cu ocazia aniver. la Piroboridava. Ca punct si centru comercial de prim rang. Urmele arheologice arata limanul Nistrului.S. preromand ca hinterland pentru coloniile nea si un mare rol comercial in randul coloni. arata ca drumul care ducea pe Trotus Bosforului al lui Mithridates. Veteranul roman care isi gasi carpatic. Identificarea pe teren a acestor localitati intampind incontesta- Un alt punct strategic important. care Ptolemeu. imprejurare Barbosi la Poiana lega Pentapolea greceasca de care constituie o elocventa dovada pentru con- pe litoralul dobrogean cu liniile de mare traffic tinuitatea domeniului etnic geto-dacic al civi- international. romanii Domnesti (jud. Acolo. 46 www. care s-au imperiul roman. care isi avea garnizoana in Moesia. 7. grecesti de la Dunare si de la mare. Putna).dacica din vremea suprematiei romane. iar pe uscat. Gcograful Ptolemeu mai arata pe Sirel rioare. roxolana. mentionata de ruts iaziga pentru traficul international. si anume ZargYdava si Tamasidava. Homocea (jud. Prin Tyras trecea atunci marea identificare cu Augusta. Neamt. in apropiere de Piatra- era Inca din epoca preistorical bine populates. pe un pinten de nicatie. probabil varat cal in partile acestea moldovene a pulsat deodata cu Cetatea Alba. unde s-au gasit care atinge linia de la revarsarea torentului caramizi cu inscriptia COH. asezat in Campia lui Dragos. dobandisera un important punct strategic in Cihau (jud. servea ca pornea la randul sau spre apus drumul linie de comunicatie intre Moesia Inferioard si roxolan.ro . 0 alts veche asezare geto-dacica a fost Regiunea din preajma acestor drumuri ciescoperita la Izvoare. Casin §i la Fantanele. ajungea la Partiscurn (Seghedin) de moartea la Bretcu nu putea ajunge acolo de la dincolo de Tisa. (Barbosi) cu Augusta (Oituz). Rolul insemnat pe care Cetatea Dunare decal pe linia Palonda . pc care inclines a Siretului si a Trotusului o identifica cu Piatra-Neamt. provenind de Calu. 0 diploma pornea de la Tisa si ducea departe. la mijlocul drumului care lega Paloda deal cu numele semnificativ de Horodistea. ilor grecesti de pe litoralul pontic. Transdanubiei se evidentiaza si prin faptul ca ea avea privilegiul de a bate moneda proprie. Rapele de la confluenta ajunse sub dominatie romans. in prezent. care. care avea. era Piroboridava mereu viata economical romans.I. ca si Cetatea Alba. dincolo de mifitara romans din anul 92. Comunicatia cu imperiul se facea pc in sus. Tecuci). Inca alte cloud apa prin mijlocirea fold moesice. Prin ocupalla Cetatii Albe.

Pe valea Argesului Ptolemeu arata ca muntii in care carpii isi si a afluentilor lui. Sabitus. la poalele carora salasluisera trat la Copaceni si la Ciurnesti. unde s-au gasit mea aceea in regiunile muntoase ale Moldovei caramizi cu stampila armatei romane. Piepori roman!! practicau o politica de prietenie si con- regis Costoboensis". Drilgii s. Olt si simtea strans legata de pamantul strabun Jiu datator de hrana. Istoria Romanilor 8.ro . de unde izvoraste Siretul si principalii In fata Transmariscei (Turtucaia) se sai afluenti. geto-dacii adop- muntean si ale regiunilor de dealuri. pentru a produsul muncii indigenilor. Atitudinea romanilor fata de popu- Pieporus. Fate de populatia indigena geto-daca. Urme de inta'rituri s-au mai pas- muntoase. Daca. In tabula lui Pentinger din de-a lungul Oltului pana la Turnu Rosu. localitate asa de bogata in Neamurile stapanitoare din Trans- danubia nu erau legate prin nimic de glia 47 www. prin Rosiorii Alpes Nivium. Urluieni. 0 inscriptie romane. Carpatii apar sub numele de Castrele romane se gaseau la lanusesli langa Montes Bastarnicae. regele costo. de la piscurile intai ale erei crestine si anexate Moesiei Tatrei pand la Portile de Fier din stramtorile Inferioare ca unitate administrative autonoma. Populatia autohtona se raurilor Buzau. la Copaceni-Racovita. lalomita. Se pare de Vede. 10. Mai sus tard o tinuta prieteneasca fata de romani. Dunarii. la a bastarnilor. precum arata caramizile carpilor . Suceava si Bistrita. Triburile carpilor si costobocilor din material arheologic. care cuprindeau care impusera numele for unor masive de Muntenia. Estee lui flatus. Pe calea aceasta ea putu fi castigate cu vremea pentru limba si civilizatia romans prin zilnicul contact cu organele administrative si 9. pentru ca mai apoi sa se extinda asupra furs cuprinse de romani in cursul veacului intregului arc al Carpatilor. Costobocii se inrudeau de-aproape cu dacii.muntii spre Campulung. care se hraneau din raurilor Buzau. cu larga ei de pc artibele maluri ale marclui fluviu. Arges. de neam dac. 0 inscriptie din latia geto-daca anul 180 aminteste de Zia. numirea Carpatilor s-ar datora semingei geto. Arges si Olt.. cap de pod pentru unitatile armatei de uscat. insa ca numirile acestea asa de variate pentru de unde se putea trece la Jidovii de langa Carpati se refereau numai la anumite masive Campulung. Strabaterea romanilor in vaile cu unitatile militare. Ea indurase cu resemnare stapanirile trecatoare ale scitilor. serrilor. dupa Ptolemeu. Romanii mai desfundard si vaile roxolanilor si bastarnilor. precum ade- veresc numele for de personaje ca Natoparus. dupa tribul serrilor spre rasarit se gaseau si pe linia exterioara din neamul alanilor. secolul al IV-lea. adica Muntii Zapezilor. sotia lui Pieporus. larva Pitesti. Ialomita. In actele medievale care pornea de la Flamanda.lasand astfel sa se inteleaga ca romane dezgropate la Jidovi.dacoromanica. Moldova si Basarabia de mai tarziu munti. mai jos de Gura latinesti sunt adeseori pomeniti sub numele de 011ului si ducea sus spre munti. Moldova. ciliatie. Populatia autohtona din acesti munti Astfel. gasita la gura Ialomitei Continuatorii acestei vechi culturi arata Ca punctul acesta fusese ocupat de autohtone improspatata mereu prin influente romani pentru a servi ca escala pentru flotila si culturale scitice. la Bivolari. vedem cum regiunile transdanu- erau geto-dacii. de . bocilor . erau Cara indoiala triburile dacice si getice ale Pe Ialomita si afluentii ei in sus. Sapata de Jos. celtice si in urma romane. la nord-vest de vremelnic triburile barbare ale bastarnilor si Pitesti."Zia 7Yati glia. controlata de comandantii militari din garni- Vecinii carpilor dinspre miazanoapte zoanele de pc malul drept al Dunarii si de erau coslobocii din Moldova de sus de unde comandorii flolei moesice din porturile fluviale incepea.Serpe. Ammianus Marcellinus numeste Boronoaia si la Radacinesa Statiuni avansate Carpatii Montes Serrorum. Numele carpilor la pe care romanii o folosird pentru apro- originea denumirii muntilor Carpati vizionarea tor. Urme de caramizi romane sporesc mull dacice a carpilor. iar in speta carpii geto-daci.tiile sesului sera tiraniei Ion La randul 'or.ptipe Siret. patrunsera pana la Drajna. dupa semintla sarmatica Piatra Olt. extindere dincolo de Nistru. uxor. se intinde valea Buzaului muntii Moldovei. pe care ii aservi- putea exploata mai bine boga.a. romanii costobocilor si carpilor. Sarmatia. sarmatilor. romanii patrunsera adanc gasisera adapostul se numeau Carpati . biene dintre Olt si Nistru. care haladuiau in vre. revarsa Argesul in Dunare. de sus.

De la unii dintre Ostirea romans se aproviziona din Trans. Era acesta al doilea caz de dislocari masive de Dar oricat de mare ar fifost grija barbari. comemorativa din anul 73 p. pe care ii muta in Moesia. cand explica faptul Ca semintiile barbare care acesta li se oferea. se vede ca. tarnilor si roxolanilor pe fratii for prinsi.000 de transdanubieni.000 de oameni. cats vreme populatia indigena uneau cu roxolanii si bastarnii sarmatici pen: geto -daca a ramas neclintita la vetrele sale tru a ataca necontenit limesul dunarean spre strabune. intelegea sa renunte la viata libera si indepen- altaici de mai tarziu. patrundeau pana in cele mai departate puncte Din cuprinsul acestui interesant elogiu ale ei. iar regilor departe asupra regiunilor transdanubiene. precum prinse o campanie de represiune unde-i si cele de la Horoistea Calului si de la Izvoarele infranse si-i silt sa se supund autoritatii de langa Piatra au scos la iveala un bogat romane. si pentru aprovizionarea Romei. 100. iar produsele muncii for agricole erau roman pe malul Dundrii. pribegiti acolo. si negustorii greci si I ntreprinzatorii Moesiei care a usurat lipsa de paine a poporu- romani umpleau drumurile ce duceau prin lui roman. cu marl jertfe reusi guvernatorul provinciei la Crasani pe Ialomita. cu copii. matiei romane asupra Transdanubiei. Tot el a restituit bas- romane din Moesia Inferioara erau numeroase. la 7Yr/0s/ripe Prahova. Giurgiu. Homocea. Comana si peste Dunarea inghetata si patrunsera adanc Popesti pe Arges. Bratea. populatia autohtond geto-daca nu razboiul si vanatul. pentru a regiunile muntene si moldovene erau pline de spori numarul contribuabililor din aceasta sate geto-dace strabatute de viata romans. in anul 4 48 www. piele si Lind si ostateci. capeteniile triburilor geto- productiei apasa asupra indigenilor. asezata acolo Secerile care s-au dezgropal la Drajna in amintirea faptelor razboinice savarsite de arata ca agricullura constiluia in varsta de vileazul guvernator al Moesiei. elogiul arata ca. de preferinta descoperita la Tivoli. In fine. Aelianus a primil in schimb danubia cu cereale. Cu acest prilej. Izvoarele timpului nu ne-au pastrat ama- dar si de import. In schimb insa. Materialul indigen nu putea nunie asupra accstei campanii. dar si obisnuita xolanii si bastarnii. spre a-i supune ado- foarte mult cautate de romani. pe Plautus Silvanus Aelianus. de a se ridica impotriva invadasera in Transdanubia s-au risipit in romanilor cuceritori. Toata grija muncii si a dents. a fost cu importul de produse straine. acest barbari. randurile acestora ridica Aelianus pe acei danubia 100. Numai Stoenesti pe Dambovita. De aceea. Domnesti si Cibau. cand impreuna cu principii si regii Tor. trimitand din acea tara multe grane Transdanubia. cu femei. Bogati si in Moesia. Nu cunoastem proven! decal de la o populatie asezata. Cele mai multe dintre acestea duceau o in Transdanubia si pentru propasirea ei eco- viata nestatomica. facut la Zimnicea. nici locul din eampia munleana unde s-a dal obisnuita cu munca si iscusita" in diverse batalia dintre romani si geto-dacii aliati cu ro- indeletniciri mestesugaresti. pentru popularea imperiului. Starile arata Ca el a mutat in Moesia mai mult de acestea de lucruri au dainuil in timpul supre. trecand din deal in vale. asigurand linistea imperiului din aceasta mite piese de echipament pentru trupele de la parte.Chr. In scopul acesta ei se toate vanturile. langa Roma. Asa se dace nu lasau sa treaca nici un prilej.dacoromanica. provincie. ca si navalitorii uralo. Dezgroparile arheologice care s-au Astfel navalira ei in iarna anului 67 p. la Barbosi si Poiana pe Siret. el -a adus regi pana Indigenii se bucurau de protectia marelui atunci necunoscuti sau dusmani poporului imperiu. Campaniile de represiune in Trans. Elogiul de la Tivoli Tanga cresterea vitelor si pastoritul. multumi numai cu aceasta izbanda. a-si deschide drum prin el in Moesia romans. populatia Transdanubiei din acea vreme se compunea din geto-dacii autohtoni si din roxolani si bastarni. statornicind astfel pacea provinciei si aceasta cu atat mai mult cu cat stim Ca anu. devastand totul in calea Tor. Garnizoanele ratiei steagului roman. on iar raza for de aprovizionare se extindea luati prizonieri de la adversarii Tor.Chr. prima romanilor pentru mentinerea linistii si ordinii find cea efectuata de Aelianus Cato. indeletnicindu-se numai cu nomics. Oltenita. la Ta tarastt. o inscriptie grecesti din coloniile pontice. ci intre- Rapele.Ion Nistor locals. daci le-a eliberat pe fratii Tor. Tiberius bronz una din indeletnicirile principale. mate-rial arheologic de provenienta indigena. carne.ro . cu si a-i alunga peste Dunare. Tiberius Plautus limesul dunarean se importau chiar din Silvanus Aelianus a fost primul guvernator al Grecia. Din 11. Dar el nu se asezarile moldovene de la Barsanesti. la Monteoru in partile Tiberius Plautus Silvanus Aelianus de a-i opri Buzaului.

Savaria (Sleinamanger).stif. ocupand si fortificand orientate in migrarea for spre apus. Coif de aur. romanii intelescra sa-si dealuri. dupa lui Novac.d. operatiile for viitoare impotriva geto-dacilor si torat asupra Crimeei si asupra regiunilor de la sa stavileasca prin santuri si valuri ridicate pe gurile fluviilor Bug si Nipru. ei patrun- necontenitelor miscari ale diverselor semintii sera acolo. pe Plautus Silvanus Aelianus restabilise autori. servea. tei politici. valul trece Pallid in La randul tor. ce se invoira la adorarea steagurilor romane. Prin reluarea aces. din vrcmc. Prut. teren invazia barbarilor din rasarit. incat multe dintre capeteniile for siunile manastirii Cozia se gasea. Valul acesta tatea imperiului si in regatul pontic si bospo. silind pe regii scitilor sa opreasca trului de la Barbosi a vadurilor Dunarii. 49 www. Novac sau Troian Pe la finele secolului I p. infrangerea barbarilor a fost asa de Nistrului. romanii urmareau in prima linie Marta in mans cu ocuparea capetelor de salvgardarea intereselor for comerciale. s-a pus poate cu oarecare (Altenburg). In conformitate cu cunoscute pana astazi sub numele dc Brazda acesle insemnate largiri de granita. I stori a Rom anilor p. Unele dintre capeteniile Mircea. pozitil strategice ncccsarc Adjud. pe cat pod si a punctelor strategice din Transdanubia. a aparlinut. De acolo valul strabate Moldova pana la pentru lovitura decisiva impotriva geto-dacilor. guvernatorul *Moesiei nu facea decat lui Novac si prelungirea ei pana la Nistru avea sa calce pe urmele regelui Burebista. pe Siret. care si el Cara indoiala destinatia sa asigure romanilor exercitase cu putere si autoritate un protec. gelo-dacii isi deters bine scama Basarabia. Panonia fu Jul Novac. romanii isi consolidara de-a binelea stapanirea asupra In legatura cu izbanda lui Tiberius Panoniei. se numea Troian. Prin interventia fata garnizoanei de la Troesmis (Iglita).Hr. probabil unci capetenii locale geticc si dateaza de Ia inceputul sec. La Valid lui Isar. Brazda aceasta. Carnesutum din Transdanubia. Prut. desparte regiunca de campic de zona de In fclul acesta..ro . IV i.dacoromanica. &parte.Chr. prin crearea de centre militare impor- Plautus Silvanus Aelianus asupra geto-dacilor tante la Vidobona (Viena). Arraba temei si ridicarea marilor valuri romane. pe vremea aceea. adica pana la Brazda cu supusii tor. Inca din anul 5 p. Ridicarea valului numit Brazda lui Muresului. pana la Partiscum (Seghedin) si pana la linia 12. posibil a navalirilor barbare din rasarit si romanii cuprinsera puncte de sprijin si in exercitarea unui control cat mai sever asupra campia Tisei. cu Tulucestii.Chr. (Raab) si Aquinum (Buda). iar altele puse in libertate. Un val mai mic leaga in cerc Elogiul mai aminteste ca Tiberius convex Serpe. Tauruminium din fata Singidunurn-ului (Belgrad) si inaintara apoi pe Tisa in sus. intre pose- zdrobitoare. pana in valca Sire Lulu! la asigure. pentru apararea cen- ran. al carui hotar acestea furs duse dincolo de Dunare impreuna ajungea pand la Troian. gasit Ia Cotofancsti (jud. de buns seams. Prahova). din impresurarea Chersonului. dovada ca acesta. uncle marcheaza vcchca linic dc de pericolul care ii ameninta si de accea adop- granita a Bugeacului cu atingerea lacurilor tara masurile de aparare impuse de impre- Catalpugsi Conduc pentru a ajunge la limanul jura'ri. mai sus de Cetatea Alba. si valul Hinatesti. pe timpul lui cazura -in captivitate. Valurile acestea pornesc dc Ia Turnu imparlita in cloud unitati administrative: Sevcrin si pot fi urmarite de-a lungul linici care Panonia Superioara sl Panonia Inferioara. in geana lacului Brates.Chr.

dacilor.Chr.si cullurii romane. Decebal (86 . Situatia politica la urcarea pe tron a cesorul lui Decebal regelui Decebal In fata acestor grave amenintari. lupta in triburile it ridicard in fruntea lor.Chr. Luptele regelui Decebal cu imparatul Domitian 4. care dainuise regelui geto-dac facu pe imparatul Domilian mai bine de patru secole (700 a. restauratorul marelui impe. Balcani. doilea Burebista. Regele Dromihete. inclinarea miso-geto-dacilor spre dezbinare si individualism local. eel mai energic si eel surprindere. predecesorul lui Decebal 2. Acesta a avut de sustinut ruptes de invazia scito-agatirsa.. in frunle. care infruntase tru- riu miso-geto-dacic. Cu gandul p.Chr. 2. concentra fortele mi. fost eroul liberator al geto-dacilor de sub robia Dar nadejdile aceslea se dovedira seculard a agatirsilor. Biruinta aceasta neasteptata a geto. pretioase imbolduri cello-elenice. adica principe. pe Cornelius aduse cu sine renasterea civilizatici tracice in Fuscus cu misiunea de a infrunta indrazneala Transdanubia si Dada.96) sa acccicrczc pregatirile de razboi p. care au aruncat peste veacuri razele lumi- Balcani.106).ro .dacoromanica. . care dainui si pentru a razbuna cu un ceas mai degraba ea alle palm sute de ani (300 a.300 (81 . Numai sub urmasii lui Oroles. de pe ambele maluri ale fia macedoneand a guvernatorului Lisimach.6 forma abre. Primul razboi al impfiratului Traian contra Dacilor lui Decebal 5. nume7 care in limba daces inseamna cel ce std viatA a lui Diurpaneus. Diurpancus Dromihete rasa urmasului sau Oroles o tars trecu deodata comanda trupelor si coroana units si consolidates politiceste. Regele Decebal Walla s-a dat la Nicopolis (Stari-Nikup) in intruchipa. Ion Nistor Cap 'tofu' IV CUCERIREA DACIEI 1. infrangandu- care cazu insusi guvernatorul Moesiei. pregalind astfel climatul priincios si sa -1 urmareasca pana in Dacia. Columna lui Traian de la Roma si monumentul de la Adamclisi 1. Dupes toata probabilitatea. prede. masura de acesle grele infrangeri. era socotit de triburile litare geto-dace. de trib reduse fortele lor ofensive si slabi pulerea lor de aparare pana 50 www. cesorul lui Deccbal. De aceea.Chr. prin mestesugul razboiului. . pe cei mai stralucitori dacilor asupra romanilor trezi din nou nadej.). Atacul neasteptat din partea s-a incheiat epoca scito-agalirsa. primind multe si grele lupte impotriva regelui geto-dac. a Dunarii. Gneius si in fata primejdiei comune pornirile lor innas- Opius Sabinus. cute spre independents. care vedeau in Diurpaneus un at noase ale stralucirii si vitejiei lor. sa-1 alunge pesle inceputul erei crestine la mare inflorire pc Wale Dunare. Al doilea razboi intre daci si romani 6. in Moesia si biruind pe romani mai iscusit in conducerea lui. astfel ca sl regard a Daciei asupra lui Decebal. Dromihete si Burebista. regele Duras. Redobandirea independentei politice acesta. incerca sa prevind atacul din geto-dace un principe foarte priceput in partea romanilor. cel mai acesta se putu afirma ca vajnic stapanitor al razboinic dintre numerosii sell de triburi ai geto-dacilor. impreuna cu marii sal predecesori. Situatia politica la urcarea pe tron a regelui Decebal 3. Mahnit peste pentru receplarea limbii . Regele Duras sau Diurpaneus. navalind in 86 p. Domitian incredinta. Aceasta fusese intre- regelui Diurpaneus. astri de pe firmamentul politic al Daciei carpa- dea de libertate la semintiile miso-tracice din tine.) si a inccpul epoca dacica. impreuna cu aliatii sal transdanubieni taramurile. prede.Chr.106 moartea lui Gneius Opius Sabinus. Cu urcarea sa pe tron curand zadarnice. Noul rege al dacilor. intr-o lupta extrem de sangeroasa. si a ajuns la pang ce izbuti infranga. Regele Duras sau Diurpaneus.

refaca si sa completeze aparatul de razboi al si anume din Moesia Superioara. care Domitian a inteles sa lupte pans la jertfire de sine pentru libertatea si independenta regatului sau. care it considerau vrednic de a intr-un Wren inchis. Domitian dezlantui campania contra dacilor. cat si triburile getice de el fu in buns parte macelarita. imparatul chemarea sa la domnie. cand triburile era serioasa. ajunsesera dependente posesia unui bogat material de razboi. Infrangerea lui Fuscus starni si mai lui roman. Al treilea din acest falnic manunchi de 3.dacoromanica. neintrecut subjugarea dacilor. Fiindca pe vremea sa atat moe. Cornelius in conducerea lui. nu-1 descuraja pc Decebal de a incepe lupta sleaguri si imbelsugate provizii. pe linia in care regiunea purta coroana Dade! carpatice. dacii bateau in bine de cloud decenii. Spre deosebire de marii sai predecesori. Pentru a face fata primejdiei care it mult pornirea imparatului Domitian impotriva pandea la tot pasul. El hotari sa atace pe Decebal din nou. cu un an inainte pe Diurpaneus din Moesia.Chr. zguduite de pericolul roman marea expeditie a romanilor impotriva dacilor care le. vrednic si adapost contra navalitorilor. un afluent al raului 77biscus (Timis) o alianta milliard contra romanilor care pe care it atinse mai jos de Lugoj. pentru apararea granitelor si a existentei gerii suferite. fortificatii decat prin lupte grele si sangeroase de naturale care serveau ca loc de refugiu si de imparatul Marcus Ulpius Traianus. Noul rege inte. mai jos de Lugoj. Dar imprejurarea aceasta cuprinzand arme de tot felul. Locul infran- hotaratoare cu inamicii seculars ai patrici sale. de imperiul roman.Chr. Istoria Rom'anilor la mijlocul secolului I a. Ea trebuie cautata in 51 www. comanda lui Cornelius Fuscus. In fata atacului. Dio Cassius8 ni-1 infatiseaza ca pe un Catastrofa lui Cornelius Fuscus a trezit un om priceput in mestesugul razboiului si iscusit dureros rasunet in lumea romans. dacii ajunsera si in Moldova de mai tarziu. Pornind pentru caz de razboi. mai sus de valul Jul Novae. El era mester in sangeroase infrangeri nu mai putea fi vorba de asternerea de curse si iute la fapta. Ca amenintarea din parlea romanilor azi. aceasta o demonstra curand miso-geto-dace. regele dacilor se grab! sa dacilor. situat pe Berzovia fata de primejdia romans si pentru a-i propune (Barzova). masini de asalt. Comandantul egal adversar al regelui Decebal. Cornelius casera pe tron. Astfel deveni Decebal timp de imperiului. In scopul tarii sale. la Lederata (Palanca) mai sus de gura Nerei. romance trecu Dunarea la Oescus (Gigeu) in ta a barbarilor ameninta serios linistea imperi. care it ridi. cat si la Tisa de mai Oltului. intelegand cand trebuie sa Tacitus relateaza ca in urma acestei loveasca si cand sa se retraga. gerii lui Cornelius Fuscus inca n-a putut fl fiindca avca o firc razboinica si indrazneata si identifical. iar armata comandata sii din dreapta Dunarii. din Muntenia si mare numar de prizonieri. trecu subit la regele Decebal nu se putea intemeia in giganli. regele Burebista. care. la Tapae. Solii lui ajunsera si la regele Argidava (Varadia) unde trecu raul pentru a Pacorus al partilor pentru a-1 pune in garda ajunge la Berzovia (Jidovin). angajand mesteri si tehnicieni acesta el incredinta pe Tettius lulianus cu con- romani si incheind cu vecinii conventii militare ducerea operatiilor in contra dacilor. Luptele regelui Decebal cu imparatul intemeietori de tars a fost regele Decebal. cat si in dregerea infran. ostirea impotriva romanilor cotropilori. asteptand momentul prielnic. Pe langa un din Transdanubia. Coalitia aceas. el trecu Dunarea tratative cu sarmatii din luncile Tisei si cu bas. pentru a da cea mai stralu- cita dovada de virtutile for razboinice. sera pans atunci din partea dacilor. fata Sucidavei (Celei) ceva mai sus de gura ului roman atat la Dunare. ci mai curand de lupta in folosirea izbandei. roman se lass atras in cursa de adversar. Vil in valca Oltului. dacilor unul dintre cei mai darji si neimpacati Imparatul se opri la Naissus (Nis) si incredinta adversari ai imperiului roman. cloud decenii un adversar periculos al imperiu. Ea n-a putut fi infranta retragere spre muntii impaduriti. si tarnii si roxolanii din regiunile nord-estice ale inainta pe rail Apo (Caras) in sus pana la Transdanubiei. contraatac sl aplica romanilor navalitori una ca sa lupta dc aparare in contra romanilor din cele mai dureroase lovituri din cate suferi- decat pe triburile dace propriu zise. de dealuri se intretaie cu cea de munti. adic5. Asa infra Decebal in de la Virninacium (Costolaci). care izgonise lese sa-si asocieze pe toti barbarii transdanu.ro . Fuscus fu ucis in lupta. putura fl din nou unite sub din anul 87 p.. ajunse in fruntea geto. amenintau libertatea si independenta ambelor care cu greu poate fi identificata cu Tabia de popoare. Prin In cursul anului 87. nalilor sai. bieni si sa-i mobilizeze in lupta inversunald Mandra de acest succes de arme. Natalia trcbuic sa 11 avul loc undc- se bucura de neclinlila incrcderc a cona(io. ameninta.

expeditiei for impotriva lui Decebal. ingineri romani. impara. Acolo i1 astepta inscriptia lui C. Imparatul ingadui. insusi Diegis. oferea. in tara dacilor. Romanii isi dadeau bine seama ca Prietenii sai sustineau ca Traian obisnuia sal supunerea regelui Decebal fats de imparatul incheie totdeauna declaratiile pe care be facea Domitian nu era decat un simulacru la care se cu solemnul angajament: "Asa imi voi preface vedea nevoit. undcva in Panonia. dar Cara sa-si fi insusit titlul de dad- Hategului. lar pentru ca Decebal sa poata oferi ca regele Decebal nu intelegea deloc sa se corn- romanilor cuvenitul ajutor contra marco. ca unui prieten aliat ce pretindea a pul legiuitor al imperiului si bunatatea lui 11 in viitor. oricat de umili- ostasi dad pentru a impresiona pe adversar toare parea in ochii unui rcge energic si viteaz prin multimea ostirii sale. ii ingadui ragazul necesar pentru a determine pe invingatorul de la Tapae sa se se folosi de toate avantajele pe care ea i le retraga spre Dunare. pe popoare. strategice importante in vederea operatiilor El considera problema daces una din cele prin- viitoare. cipale si ardente ale imperiului roman. fratele lui Decebal.felicior Augusto. retezati pand la inaltimea unui stat de om in Intelegerea cu romanii. curand dupes venirea sa la domnie. in intreprinsera contra Panoniei.Ion Nistor valea Bistrei. pretin- stratagema camuflarii. vazan. pentru redobandirea vechii sale neatarnari. care sa-i ajute la lucrarile de A avut un respect profund fatal de cor- fortificatii. Prin lzbanda aceasta Tettius Iulianus insa. a balranului Cocceius Domitian solia daca. mesteri si "optimus princeps". priori urmasului acestuia. sub presiunea imprejurarilor Dada in provincie romans ".98). guazilor si sarmatilor iagizi. Decebal recurse la jigni susceptibilitatea regelui Decebal. derat al imparatului" si sa-i trimita chiar sub. care avea motive sa se isi deschide drumul spre capitala lui Decebal . in fruntea carcia se gasea Nerva (96 . Primal razboi al imparatului Traian de la romani in luptele anterioare. timpul domnici imparatului Domitian si chiar a Acolo. precum arata curmaturil de la Poarta de Fier.117)10 care se obisnuita incoronare simbolica in persoana lui convinse. pentru a nu romanilor spre resedinta sa. Regele se folosi de tehnicienii romani tase indata ce Decebal. chiar fats de romani. Solia fu bine primita de reusi sa readuca Dada in stare de aparare fats imparat. care chiar in vremea aceea avea de de oricine.ro . El accepts numai de forma rolul de Pentru aducerea la indeplinire a acestei rege clientelar al Romei si ingadui trecerea hotarari. Lupta dintre romani si daci de bund seams vorba de regiunile dacice din a fost foarte apriga si s-a sfarsit cu infrangerea Banat. Asa se explica respins un atac pe care marcomanii si guazii ii perioada de pace si liniste din partea dacilor. Se prea poate ca romanii chiar devenise proverbiala. randurile celor mai mad carmuitori de sa se puna la dispozitia regelui dacilor. savarsind chiar Marcus Ulpius Traianus (98 . Diegis.prieten si aliat. pe care romanii le ocupasera in urma sangeroasa a dacilor.dacoromanica. manilor. el facea pregatid aprige de razboi tul consimti sa recunoasca pe Decebal ca "fe. din preajma impotriva marcomanilor. Traian incepu chiar din primul an de legiunilor romane prin teritoriul dac in lupta 52 www. Velius Rufus de la Tivoli. porte ca rege federat si clientelar al Romei si ca. increada in loialitatea regelui dac. in partite Bantarilor. Stratagema prinse si ca Decebal. Solia daces fu contra dacilor lui Decebal primita de imparat cu mulla bunavointa.9 care aducea cu sine un numar de prizonieri romani si bogate trofee de razboi. imparatul. de asemenea. pe drumul pe care inain. dupes obiceiul invingatorilor. dimpotriva. Pentru a opri inaintarea navalnica a cus.trunchiurilor de copaci sul sau. du-si amenintata pentru a-si reorganiza ostireasi a-si repara for - capitala. Izvoarele timpului ii considera ca langa arme si material de razboi. neprielnice. melior Traiano. Domitian lua cunostinca de declaratiile de 0 schimbarc radicals in raporturile daco- supunere ale dacilor fats de imperiul roman si romane sc produsc numai dupes urcarea pe se arata dispus de a recunoaste formal pe tronul cezarilor a tanarului si energicului Decebal ca rege clientelar. care se gasea la nord la Roma pentru a sarbatori izbanda asupra de Poarta de Fier de la Zaicani. se grabise sa-i trimita imparatului tificatiile cele mai ascunse. In schimb. Este ostirea Iui Decebal. pe care dacii le luasera 4. In felul acesta el Domitian solie de pace. Urmasii sai pe tronul atunci sa fi cuprins capetele de pod din stanga imperial al Romei erau salutati cu urarea de a Dunarii de pe malul banatean si oltean pentru fi mai norocosi decal Augustus si mai buni a tine in frau pe dad si a-si asigura pozitii decat Traian . Imparatul Traian ocupd un loc de frunte in sidii banesti. se intoarse Sarmizegetusa (Gra'diste).

fu aparata vitejeste de Decebal. Dupes marturia lui sprintene in Moesia. inactivi. care stapaneau trecatori prin intreprinse prima sa campanie in Dacia. izbandei nu puleau cadea in favoarea sa. Ezerisului din zilele noastre. cal si Traian panie a lui Traian in contra dacilor. Bersovia. romanilor. spre curmatura de la tru daci. respinse parg nu se prezenta regele Decebal situates pe raul Bersovia (Barzava). Decebal se straduia sa redoban. in toate. a fost identificata cu Jidovin de ian ne-a pastrat scena acestei intalniri: astazi. pierdute din nefericire. inaccesibil pentru romani. inglobandu-se. pentru a zadarnici pla- Dio Cassius. de pe malul oltean si banatean al Dunarii. El grupase in jurul sau capeteniile Dar nici Decebal nu ramase inactiv in timpul barbarilor ostili imperiului si intari fortificati. de pace in lagarul imparatului. cu intrebuintarea for de a &drama cetatile de Daces rezistenta dacilor fu infranta in campul aparare. ca si pe vremea renuntand la o politica externs proprie si lui Domitian. sa se uneasca cu fortele poata gandi la un razboi de revansa impotriva armate care patrunsesera pe valea Timisului. Dar anul 101. Traian dacilor.Chr. corespunde. unde intampina prima rezis. Ciocnirea cu mesterii romani care deprinsesera pe daci sangeroasa a avut loc si de asta data la Tapae. Caci In timpul iernii insa adversarii nu este mai mult ca probabil ca dupes prima cam- ramasera. lovitura si respinse pe agresori peste Dunare In al patrulea an de domnie. ile. unitati once parte s-ar fi produs el. vechea sa situatie de rege clientelar al Romei. vanene Sarmizegetusa ramase. pentru ca sa poata armata de invazie in Dacia. El se obliga formal sa nu mai bine intarita si aparala de Decebal. deci Oltenia si Banatul intreg. si nici Banatul. 102 p. Decebal isi dadu seama ca sortii Bersovia la Aixis" (Azizis). Columna lui Tra- al Timisului. Carpati. inaintand pe Cerna in sus. pentru ca primeasca sub nici o forma cetateni romani in Traian sa o poata lua in cursul campaniei din serviciile civile si militare ale regatului sau. Atat Decebal. granitelor Daciei. Imparatul ostirea romans se indrepta spre est in valea ingadui pacea sub conditii destul de grele pen- Timisului si a Bistrei. roman!! re- a intreprinde campania contra dacilor. din repezi. numeroasele castele de pe coama muntilor din Pornind de la capetele de pod ocupate de preajma Sarmizegetusei. un afluent insusi in fata imperatorului. imparatul consolida cat cea mai grea conditie pentru Decebal era fall putu mai bine pozitiunile ocupate in Banat si indoiala renuntarea formals la capetele de pod fiindca intre timp cazuse iarna. masinile de razboi. De acolo steagurile armatei sale biruitoare. iar Aixis sau Azizis. Cum insa romanii romans inainta prin Banat spre capitala strangeau tot mai mult cercul de asediere din Daciei. Istoria Romanilor domnie pregalirile de razboi contra dacilor. In scopul acesta ei organizara o a doua destul de bine inarmat. se Dacia in provincie romans. cu luard operatiile in contra dacilor. situat la nord-est de Decebal fu primit de Traian stand pe tron. o hotarare eroica si unira cu grosul armatei comandate de Traian. aceea. Regele for trebui sa se oblige de a Porti le de Fier. ci. inconjurat de generalii sal si adumbrit de tatea. de a restitui pe dezertori si de a liber. preda armatele. ci se marginea numai la 53 www. Traian preintampind insa deasca vechiul hotar al Daciei la Dunare. iernii. ostirea cucerita atat de usor. nurile romanilor. dupes toata probabili. imparatul cu pierderi mars si sangeroase. pentru a putea tine piept oricarui atac. care se credea rasarit. pre- tinuarea ofensivei pentru primavara anului cum si asupra hinterlandului for pans in urmator. care nu putea fi romani Inca din timpul lui Domilian. politicii generale a Se vede ca trecatoarea aceasta era prea imperiului. de renunta la toate cuceririle teritoriale in afara la Zaicani. precum arata sin. in unire cu aliatii sai barbari. De aceea. Decebal trebui sa reintre in fel ca drumul spre capitala Daciei transil. cu grave urmari istorice in desfasurarea ei Dar si de aceasta data forta ofensiva a viitoare: romanilor se lovi de puternicele fortificatli ale In primavara anului 101 p. Romanii isi dadeau seama ca po. Linia de patrundere ducea "pe la jurul capitalei. el amana con.ro .Chr. ziliile dacilor din munti nu puteau fi cucerite Motive le pentru aceste pregatiri i le oferea cu decat printr-un atac combinat din apus si din prisosinta insusi regele Decebal.dacoromanica. el nu pregeta de a trimite repetate solii tariile lui Traian asupra campaniilor sale con. Ele tura tra dacilor. La noua ofen- hotararea ferma de a pune capat uneltirilor siva impotriva lui Decebal colaborard si necontenite ale regelui Decebal si de a preface unitatile care. folosindu-se de Dunarea inghetata. care. inaintand pe nesocoti angajamentele fata de imperiu si sa se Valea Cernei in sus. teritoriul facura mari pregatiri pentru campania de camas acestora nu mai cuprindea nici Oltenia primavara.11 De gurele randuri ce ni s-au pastrat din comen. Bersovia. deopotriva tenta serioasa din partea dacilor. totusi trecatoarea de la Porti le de Fier. ast. Traian se crezu destul de bine pregatit pentru In primavara anului 102.

aparata viteje*te de Decebal *1 de eroicii sal In acest al doilea razboi contra lui tovarasi de arme. In urma acestei lui Decebal n-a Post insa decal de scurta declaratii. De aceea. Ostirile romane pornira de la cunos. de arme si de Dacilor. veniti la Roma sa intareasca in fata se. dar in fata primejdiei nu asupra campaniei *i care amintesc de ramase nici el cu bratele incrucisate. ci sa pastreze o buna romani si dad. cand parte din ele *i sa ridice in taina altele not. s-a putut incheia pacea intre fortificatiile din Dada.Chr. avu grija sa nu darame toate tru Decebal. ci numai pentru a scapa dezlantuira in anul 105 p. in toamna anului 102. unde gasi arme. care se planscsera la Roma ca Decebal ar fi cuprins o parte din tara lor. mare sangeroase intre romani si daci. mai mult pornirea lui Traian contra lui Decebal pe care o lasase in Dada banateana. adica du*man al poporului roman. multumit de izbanda sa si Urmele acestor vechi fortificatii dacice s-au increzator in cuvantul regelui Decebal. La concluziile acestea structia podului st nici febrilele pregatiri de duc marturiile fragmentare care ni s-au pastrat razboi ale romanilor. Intrigat de atitudinea ostila a si Turnu-Rosu spre capitala Dacilor Sarmize- regelui dac. Decebal fugi in munti unde isi razboi al romanilor contra dacilor. Astfel incepu in anul 105 al doilea de romani. relatand asupra steagurilor sale cu balaurii zburatori. razboi erau destule. precum se evidentiaza aceasta transdanubiene. pe malul stang al Cetatea Sarmizegetusa fu cucerita si daramata Dunarii. arata ca imparatul Iua "muntii intariti ma*ini de razboi. De altfel. imparatul hotari sa intreprinda o getusa. Vestile acestea starneau tot Decebal. 5. cu un razboiului. Traian se crezu in drept sa serbeze marele sau *i mai hotarata. ci trimise retragerea lui Decebal "din teritoriul cucerit de soli la barbaric din vecinatate ca sa-i determine Traian" ca si din provincia ocupata" de la o alianta cu el contra romanilor sub faldurile romani. trecu podul de la Drobeta *i popoarele vecine. sus. Traian alesese dintre aces- tea cauza iazigilor. ca primeste din nou dezertori in serviciile sale. ca. opera arhitectului eroica a dacilor. care dainuira fu uimirea imparatului . in con- cu ziduri". se rein. coama muntilor din preajma Portilor de Fier *1 Intemeindu -se pe buna credinta a regelui din valea Bistrei. a*a bunaoard la Costesti. imparatul Traian. 54 www. Dar o actiune dac. Impotrivirea dacilor fu infranta.Ion Nistor regiunile de dincolo de coroana de munti din Decebal nu vedea cu ochi bunt con- podisul dacic propriu zis. dad. coca cc echivala cu o for- Bucuria romanilor in urma supuncrii maid declaratie de razboi. Iar Dio Cassius. sa sustind contra dacilor lupte extrem de grele Pentru o legatura mai trainica cu regiunile *i sangeroase. invinse in cele din urma supe- Apolodor din Damasc. pe natului legamantul de supunere a regelui lor. a*a de grele pen. aproape dot ant *i se terminara cu distrugerea cand i se aduse la cuno*tinta. triumf asupra dacilor *i sa primeasca titlul Motive plauzibile pentru declararea de onorific "Dacicus". Al doilea razboi al lui Traian cu Rcclama (Ica accasta detcrmina senatul roman Decebal s5 declare pc Decebal "host is". ademenindu-le sa treaca de inainta apoi in cloud coloane pe Jiu *I pc Olt in partea sa sl ca uzurpase chiar o parte din teri. tradictie cu stipulatiile tratatului de supunere In conditiile acestea. Mai mult. pentru o determine pentru totdeauna soarta regatului ultima sI disperata" rezistenta. Decebal regatului lui Decebal si cu organizarea Dade! unelteste pe fata contra legamantului de pace. care era o cetate bine intarita *i noua campanie contra dacilor.dacoromanica. unitara contra romanilor nu mai era posibila. imparatul *I-I determinara la o actiune cat mai grabnica. Si astfel se de gand sa be respecte. Dar cu toata rezistenta unui pod peste Dunare. cap de pod intArit in Drobeta. De asta data imparatul porn! din ca recladeste cetatile Si ca trimite soli la Moesia Inferioard. dar mai ales pe garnizoana romans. pastrat pand astazi pe piscurile de munti din toarce la Roma insotit de o numeroasa solie de valea Sebe*ului. Decebal. Podul fu construit la rioritatea tehnicii romanilor in me*teugul Drobeta (Turnu Severin) pe 20 de piloni. fiindca acesta primise conditiile de Dunare cu gandul hotarat de a supune Dacia pace impuse de Traian nu pentru ca ar fi avut si a o preface in provincie romana. ispravilor de arme ale lui Traian asupra regele dispunea de armament. fata de roman!. deschizandu-si drum prin pasurile Vulcan toriul iazigilor.zice Dio Cassius . Gradistea Muncelului si altele. In fata cetatii se uni cu tru- Decebal. lupte grele si din stramtoarea in care se afla. Traian incepu constructia pe Columna lui Traian. Piatra Rosie. ma*ini *I robi. in provincie romana.ro . pele care inaintasera acolo prin Banat si fu silit cutele lor capete de pod din Banat *i Oltenia.. care avea sa adund resturile °stilt sale infrante. imparatul Traian porni din nou la durata.

care este intre ei asa de slavit. ile tor. le-a impregnat in inima credinta ca ei nu mor. cei mai coloanei reprezinta scene din cele cloud cam- razboinici dintre toate neamurile. cate au exis. construe- dar si sufietul eel mai mare prin ambitie si torul podului peste Dunare de la Turnu rezistenta. rezistenta dacica degenera dupa cum acestei credinle ei merg la moarte mai veseli se *tie din numeroasele lucrari asupra acestei decal. pe care pana atunci ii intalnise Severin.000 mort. Traian linistita viata eterna. ca provincii. Undcva in muntii de "ranile deschise pe care le primisera prin Apuseni. asa de aspru incer. Imperiul La varful coloanei se gaseste o terasa pe roman cuprinse in hotarcle sale intreg podisul care era asezata statuia imparatului Traian. Reliefurile "Am subjugat pe acesti geto-daci. fu inconju. la anul 110 ci isi schimba numai locuinta 0 din pricina p. pentru a sorbi impreuna izbavitoarea la Roma ca sa prezinte urar.dacoromanica.. care. De jur imprejurul coloanei. Ire popoarcic independente ale lumii. ideii de nemurire. si de credinta pe care o aratase neamului sau. dar si din pricina invata turilor lui punct de vedere artistic. avand inaltimea totala de circa Kasios. Rezistenta dacilor a fost asa de darza. Cu trei ani mai inainte. Dusmanul cel mai ridica la Roma vestita sa columna. Istoria Romanilor De aceea. cetatenii urbei eterne. Coloana aceasta prezinta cel mai corn- Roma Imperials. Festivitatile comemorative cat de soarta.zice N. Asa era obi. dup. panii ale lui Traian cu dacii. insusi Traian. cu o larga rang la gat. lunga de vreo 200 m. Traian ispravise monumentul inchinat 55 www. 30 m. anul 1587 statuia imparatului Traian a fost le-ar fi recunoscut vitejia si patriotismul fara inlocuita din ordinul Papei Sixt al V-lea cu sta- pereche. transilvancan. 123 de zile. scobite din distanta in distanta. ci dainuira.Chr. Reprezentantii popoarelor din Streiului.ro . din lizice. Reliefurile sunt in tat vreodata. turnata in bronz aunt. casele dacilor". nu-1 mai gasira intre cei vii. monumentul de la Adamclisi Pe dinlauntru coloana are si o scars pana sus pe terasa. dispretuiau sagetile acestora. pe care ii inching lui Zeus marmura alba. Monarhul dac . bautura a mortis si a se arunca apoi in spades Principalii colaboratori militari si poli- pentru a nu cadea viu in mainile dusmanilor tic! ai lui Traian in campaniile sale contra sal si ale cotropitorilor tariff sale. primind lumina prin cateva feresti Dupes relatarile imparatului Julian ingusLe. Dar cand patrulele romane ajun. La Apostatul. cu ai sal. invingatorul dacilor. fats vanat pana la pierire. cel mai statornic si cel mai viclean.000 de flare salba- ce Decebal isi ascunsese comorile in albia lice si imblanzite. Coloana13 a fost ridicata. Sfarsitul plet document despre razboaiele romanilor cu darzului barbar fu vrednic de viata lui si de dad! si despre cucerirea sangeroasa a acestei intreg trecutul de lupta pe care it incorpora.Chr. Victoria asupra dacilor a fo'st rat si facut prizonier cu sotia sa Sma la *i cu doi sarbatorita la Roma cu un fast neinchipuit de copii ai sal. urma datinci Manias Zaberius Maximus si Lucius Quietus.nd: tuia Sfantului Apostol Petru. daruri si remuneratii. sal. C. ajungand sa se unui neam ce se voia cu orice pret cu regele bata cu partii. dacilor furs. pe langa Longinus si Papirius ceiul dac si asa murise si unul din inaintasii Marcellius. deosebite a poporului sau. din incat un scriitor antic putea sustine ca ostasii pisc in pisc pans la ultimul loc de scapare a romans care luptasera in Dada. cunoaste alte drumuri spre o In amintirea luptelor cu dadi.imparatul barbarilor. arhitectului Apolodor din Damasc. In arena comparara 10. Baza ei este format& dintr-un piedcstal Cu moartca lui Deccbal fu zdrobita patrat. care primird pretioase sera la ascunzisul eroului. intr-un razboi de guerillas din vale in vale. Julius QuadrailiS Bassus care fu incredintat Decebal se impotrivi 'Ana in clipa dupa razboi cu organizarea si administrarea suprema a vietii sale. noii provincii si comandanti de armate ca forga12 . o opera a indraznet. fala mesterului care Zamolxis. impodobit cu ghirlandc si trofee si cu o ultima rezistenta a dacilor care disparura din. Se spune ca.& de gladiatori in lupta cu 11. Columna lui Traian de la Roma si scenele principale din razboaiele daco-romane. in 113 p. Traian isi retinu cornul de zimbru imbracat in este construita din 23 de blocuri colosale de our al regelui dac. Acesta le-a sapat. labia pentru inscriptia comcmorativa. pe o bands circular& in forma de spi- rals. regele Decebal.la orice alta calatorie" disperate inclestari intre cloud neamuri. nu numai din' cauza puterii for cea mai bund parte bine pastrate si fac. credincios care cucerisera redutele de la Tapae. sunt scoase in relief 6. regele Roles. zica. ambii prinsi de dad in razboi. intinse masa din urma tovarasilor sat cele mai indepartate colturi ale ecumenei venires de lupta. nu mai era in viata.

Deasupra se imparatul Traian funds si o colonic de cetateni afla un trofeu de piatra inalt de peste 10 m. Ea are forma unui corp reprezentate scene si figuri.ro . executia artistica a trofeu- Ele au scos la iveala forma originala a monu. la 15 km turi si land. Metopele baza cu o scars circulars cu 7 trepte. In amintirca luptclor grele date in iarna 101-102 cu dacii. Marte Razbuna. vitejilor barbati care au murit pentru tara". romanii au ridicat in anul 109. Din cuiala de var foarte rezistenta. un Trofeul era compus dintr-un trunchi de monument in cinstea razboinicului imparat. mentului. reprezinta scene din luptele care se refers lja Constructia este foarte solids. Pe monument sunt ina intreaga regiune. Constanta) 56 www. copac imbracat cu lorica si pulpare si avand in torul. romani care se numea Tropaeum Traiani. Sapaturile au scenele de pe metope s-au pastrat 49 din 54 fost conduse de Grigore Tocilescu si de arhe. monumentum nala avea circa 10 m in inaltime si 27 m in fecit insemnand pe zidurile lui numele tutur- latime in diametru. de piatra asezate in forma de solzi. Spre deosebire de columna lui ologii germani Otto Bendorf si Gh.14 In forma sa origi.Ion Nistor zeului razboiului Mars Ultor.in Monumentul a fost studiat si descris honorem et memoriam fortissimorum virorum mai apoi de Vasile Parvan. qui pro re publica ocubuerunt. La Astfel intreg monumentul avea o inaltime de 32 anii 115 . care sunt sculptate cilindric. parte pe creneluri. zidita din razboaiele lui Traian cu dacii. Traian facu un transportate la Bucuresti si se gasesc azi mormant colectiv 7n cinstea si amintirea prea depozitate la Muzeul militar din Parcul Carol. in micul for targ. Traian de la Roma. cu partea superioara semisferica si la parte pe metope.116 cetatenii din Tropaeum Traiani m si un diametru la baza de 38 m. Uncle piese de monument au fost Alaturi de monument. iar crenelurile in sfaramaturi de piatra. n-a fost Inca descoperit. lui de la Adamclisi lass mult de dorit. Niemann. legate intre ele cu ten. cate erau. ridicara si ei la randul lor. pentru biruinta sa asupra dacilor la punctele care reprezinta umerii grupuri de scu- Adamclisi. find imbracat pe dinafara or celor cazuti. in valea raului Carasu.dacoromanica. monumcntul Tropacum (Adamclisi . o mareata ruin care dom. Deasupra se gasea un coif care distanta de Dunare. cu blocuri de piatra cioplita si acoperit cu lespezi In preajma celor cloud monumente ale sale. special reprezinta pe prizonierii barbari.jud.

Armata 4. Istoria Romanilor Capitolul V DACIA SUB DOMINATIA ROMANA 1. De acolo teritoriul Daciei se imparte in doua regiuni bine organele administrative si militare patrundeau distincte una de alta.decks centena passum . Chile de comunicatie 3. ale care! hotare urmau sa lie spunde unei circumferinte de vreo 1. pana la crestatura de comunicatie din Oltenia. Chile de comunicatie Daciei Traiane. satele.Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa 6. trativ la Silistra (Durostorum). Fruntaria dinspre rasarit era mar. La nord. unde Oltul strabate masivul Transilvania. Dacia gasise o granites fireasca in lanturile de munti care desparteau Configuratia hidrografica a Dade! a bazinul Somesului si al Crisurilor de cel al determinat structura si directia cailor de 57 www. pand la Dade! ar fi trebuit sa fie mai mare. dintre raurile Tisa si Olt strabatand campia munteand si regiunea . Basarabia. Muresului. Autonomiile locale 8. Iza si Viseul din Maramures. deopotriva cu punctele strate. nici Moldova. pe Siret si Prut in sus. Trupcic romane cuprinsera capilala socotclile lui Eutropius. ents a Moesiei Inferioare cu centrul adminis. Muntilor Apuseni. dupa Dacia. festivitati popularc la Roma in legatura cu mai sus de Bc 'grad (Singidunum). adica Muntenia si romana. deluroasa. past . catunele si conacele 7. strabatute de apele Oltului. Prin insasi configuratia sa geografica. Bann hit si Oltenia. un milion de Sarmizegetusa. impartirea in cele trei Dacii 5. Provincia infrangerea lui Dccebal si cucerirca rcgalului Dacia cuprindca dcci in hotarele sale (lac. marcand totodata si hotarul intre In cuprinsul hotarelor aratate mai sus. Trans Ilvanla propritt zisa imprettna cii zarea polllIcA sl admInIslrallvA a non pnwincil Crisana. precum si de masivul stancos al spre miazanoapte.470 kilo- asezate definitiv. Hotarele Daciei 2. Banat si de la Turnu Rosu. tar de acolo se ducea pe Peutingeriana nu face mentiune decal de cane coama muntilor spre vest. Este cadrilaterul pe Arges. un secol jumatate (107 .dacoromanica. cad in cazul acesta circuitul cata de lantul Carpatilor moldovenesti. Impozitele 1. cadeau in zona de influ. cuprindea in granitele sale nici Muntenia si moasa tars. Dada se marginea cu Panonia pe o Dupes terminarea fericita a campaniei a linie care ducea de-a lungul cursului meridio- doua contra dacilor si dupes inchcierea marilor nal al Tisci pana la rcvarsarea sa in Dunare.ro . administrative si economics a Moesiei Inferioare si nicidecum a 2. Bucovina. Coloniile. in Dada Traiana timp de mai bine de Moldova de mai tarziu. avAnd. municipiile. Granite le Daciei Traiane metri. Indicatia aceasta cuprinde in sine cea urmau in general coama Carpatilor. impAralul "I'raisut incept' indalA organl.275). a Moldovei pand in partile imprejmuit de lantul Carpatilor cu faimoasele bucovinene. Dunare. Ea nu aminteste nimic de dru- muntos spre a-si deschide drum larg spre murile care strabateau Muntenia si Moldova. Regiunile de la miazazi si rasarit de Crisurilor si Somesului.ceea ce ar core- gice din Dada. Moldova si Muntenia cadeau deci in sfera de influents militara. Hotarele Daciei raurilor Mare. Niel Tabula curmatura Buzaului. in lantul mai buns dovada ca provincia Dada nu carora insasi natura cuprinsese aceasta fru. s-a desfasurat viata aceasta linie de granita. si podisul transilvanean.Mures si Dunare. Banatului si Olteniei. Restaurarea capitalei . lar spre vest. pana la Hotin. unde s-au gasit monede romane sale curmaturi de la Portile de Fier si Turnu- de la Traian si de la urmasii sal 'Ana departe Rosu. Dada si Transdanubia. pe Dambovita. in circuit.

drumul ducea pe liarium din anul 108. Cu aju. Porolissense. Pons imparatul Traian cu prilejul campaniilor sale Vetus (Caineni). Peste vai si inalte. Ele erau pietruite si inzestrate cu mereu. Polendava. Dolinesti si Valea Boului). Maistrul postelor se numea mai tarziu Muresului in sus pana la Micia si de acolo la logofatul drumurilor. Lorul el putern urmari accste drumuri in Wale pornca pc OIL in sus. Orsova si Turnu Severin. unise cu rutele ce veneau de Ia Seghedin. atingea Apulum (Alba Iulia) pentru a se uni cu linia localitatile Agises (Ezeris) si Caput Bubali (intre principals care venea de la Sarmizegetusa. Acolo drumul se unea (Uioara). Ho- sul Cernavatului pana la Centum Putea noscea. care era in legatura cu fortul de la defilcul ingust al Poi-41°r de Fier. trecea Potaissa (Turda) si la Napoca (Cluj).ro .mutationes. Maseliana Samus (Somes) in sus la Caseiu si Tarpeia (Valisoara Carpa) si ajungea la Tibiscum (Tarchiu). unde drumul intra in Odorhei. Praetoria Augusta si de acolo la si Tapae (Boutari). unea cu a treia ruta. Agnavia (Sacu). Prima si cea mai importanla Boita drumul Oltului se bifurca. ruta principals ducea pe raul Tibiscus (Timis) ajungea la localitatea Mures in sus la Bruclava (Aiud) si la Salinae Tibiscum (Caransebes). Bratila si Bar-sanest'.Hoghiz si cea Dunarea la Lederata (Palanca Noua) de la Cumidava (Rasnov) la Augusta (Brett). pornind de la Cescus pornea de la Dunare si ducea in Dacia. Caput Stenarum (Boita). care se s-au pastrat pand in zilele noastre. Romula Dunare din patru puncte mai insemnale si (Resca). flancata construite. de acolo traversand De la Apulum. urca Jiul pana la pentru a strabate podisul dacic in intreg Corcina (Bumbesti) si. Drumurile urmau cur. Ratele. Urme de drumuri romane Petrae. Burticum. pana la Apulum (Alba Iulia). Micia (Vetel) de Mures. Sighisoara. Gaganis (Slalina). Domnesti. capitala Daciei (Mehadia). din care iesea Hoghiz. Castra Traiana (Gura Vail) ral directiile principale dupa care se orientase Arutela (Bivolari). Praetorium (Cornet). Odorheiul era legat cu Apulum prin o la Zaicani. deviind spre est. iar de Dunarea la Dicrna (Orsova). unde Farcadinul si Raul Mare isi drumul principal dintre Apulum si Potaissa. atingea localitatile Ad Mediam Porolissum (Magura = Moigrad). De acolo. in dreapta si in stanga.Petras sau Petris (Pietrele) situata mai jos de si pentru schimbarea cailor .Ion Nistor comunicatie. ajungea in valea Streiului. urma apa Dierna acolo. strabatand pasul cuprinsul sau. Pons Augusti (Marga) Calugareni. atingand localitatile $oselele principale porneau de Ia Amutria. de piscuri indicatoare de distanta. (Boroneasa). alul vechi s-a folosit pe alocuri pentru con. De la Napoca urea un drum pe niam (Cornea). mul ocolea soseaua principals a Daciei. Germisara (Ghelmariu). (milliaria). De la Petrae soseaua principals. Castra Nova. prin Optaliana si Largiana (Cersic) la (Cerna) in sus. pc valea Muresului. pe Mures in sus. Praetorium (Plugava). la Bogata. De acolo drumul ducea Ia ajunge la Dinogetia. trecea Dunarea la Sucidava (Celci).mansiones . Pons Aluli (lonesli). pentru a ajunge apoi la Ulpia linie de comunicatie directs care atingea si Traiana Sarmizegetusa. De la Salina ducea o linie directs Bistra in sus. unesc apele cu cele ale Streiului. De acolo. arata ca romanii incepusera constructia cailor 58 www. La impotriva dacilor. dar erau solid Vulcan. Dunare.sau menzilurilor de mai de la Partiscum (Seghedin) unde Muresul se tarziu. Bistrita (Caransebes). Ad Ranno. dru. atingand Poiana. unde parasea Muresul si ducea la cu Hula care. Ilisua si Orhei spre Beclean. Posta statului se numea cursus publi. pe Olt in sus prin punclele Cincsor . De la rauri se construiau viaducte si poduri. tre. care a fost descoperit pe la Subcetate. o linie ducea rula pornea de la Viminacium (Costolaci). La Patrae soseaua prin- Statiunile acestea corespundeau postelor . Buridava patrundeau adanc in Dada. care pornind de la sul apelor si brazdau adanc lanturile muntilor Drobetis (Turnu Severin). Un indicator de distant(. la gaseau statiuni pentru popasuri . cu urme de vechi fortificatii dacice. (Isker). atingand asezarile Acmonia spre est. ramasa aproape aceeasi din anti. pastrand in gene. 0 alts ramura trecea prin Berzovia sau Berzobis (Barsava) pe apa Cedonia (Sibiu) si Acidava (Miercurea) la Barsavei iar apoi. nu erau largi. drumul urma cursul cus. Blandiana lea. De-a Subcetate ruta principals isi continua mersul lungul cailor principale de comunicatie se pand la Aquae (Calan) si de acolo pana. pornind de la Tabiata. varsa in Tisa. unde se gura Nerei si. (Zavoi). Acolo soseaua se ne-a pastrat reteaua de cai de comunicatie care int'alnea cu ruta care. se chitate pana in prezent. atingand localitatile Harta lui Castotius din secolul al IV. isi continua direcha strucha soselelor moderne. cipal( a Daciei se unea cu drumul care pornea dela posita static . iar materi. pentru a (Surducu-Mare). editata de Petinger si numita dupa editor. un mil- De la Sarmizegetusa.dacoromanica. traversa raul intalnea cu drumul Siretului care ducea la Apo (Caras) la Arcidava (Varadia) si urma cur. linzand spre nord. De la Tibiscum drumul ducea pe si Rodna.

Legiunea XIII Gemina i*i avea garnizoana la Necontestat de nimeni romane inses Apulum. dupes insemnatatea uncle nu lipsea flre*te nici elementul feminin. Locuitorii acestor sate (vicani nov). a*a contopeau de-a binelea cu "vicani canabenses". Armata Regiunile de granites mai expuse erau aparate prin valuri . 3. castella). Asemenea fortificatii si Severus limesul alutean a fost dublat de un cetati. Cu acestea garnizoanele din Dada 7 alea *i 18 cohorte. Inaltul comandament al armatei i*i acoperirea van Somesului *iapararea municip- avea sediul in capitala provinciei Ulpia Traiana iului Porolissum (Moigrad). iar in timp Oltului. dar *1 in Dupes implinirea serviciul militar. cdrui urme au fost de curand dezgropate. vedem cum intreaga Dade era asezdri se recrutau de regula din mici negus- impanzita de o retea de castre. incetul cu inccLul. Popoarele asociate. . Cincsor. Un al Dacia stationau: Legiunea XIII Gemina. varsta cuprinsd intre 18 si 25 de ani. granita se numeau "ripenses" sau "limitaner. Pe timpul imparatului Septimius cetatl (castra.dacoromanica. Tihdu p. pand ce-*i terminau serviciul militar. Cumidava (Rd*. Sighisoara. la Teregora.limes . patrulea val incepea la Ali-Bunar si cobora la Legiunea V Macedonica §i LegYunea XXXV Dundre. asezate toate pe acesta. Istoria Romanilor de comunicatie indata dupes cucerirea Dadei. strategica a regiunii.valul Potaissa. exis- Ulpia Vitrix.care urmau sd Ideea de stat roman era reprezentall in inlocuiascd lipsa unor fortificatii naturale. codrii sau apele. erau adapostite in forlificalii sau Adrian. prestand serviciul militar la ei acasd. artisti si comedianti de tot felul. precum *i la Bulci. Valuri similare par Augusta Sarmizegetusa. la Serviciul militar era efectuat de tined cu Micia (Vetel) pe Mures. Praetorium (Plugava). Unitatile legiu. Spre deosebire de tru. In Timisoara sf ajungea pand la Barsava. Centre mai mici erau in numele de limesul valahic (limes Valahicus) ale Centum Putei (Surduc). rat. ndeplineau serviciul militar lrecand astfel in randurile cetkenilor romani - sub comanda sefilor lor. Calugareni. iar altul pornea de la intdrite in puncte strategice importante. Gherla. iar rezervele le formau a*a Humana "comi- tatenses". soldatii se Italia *i in Africa. Martini*. Tibiscum (Caran. Oltului. numite "alae ". sebes). Cd*eiu. la Praetoria Augusta (Iulaceni-Enlaca). In timpul Aradul Nou *1 Cenodul Cerven. mai mars sau mai mid. In total sunt adeverite in indeosebi fetele dornice de maritat.a. care (Boroneasa) la nord de Ramnicu Valcei. limes paralel la o distantd de aproximativ 50 inconjurate cu ziduri sI cu santuri. Un importante erau Apulum si Porolissum. toate trei adeverite prin cardmizile tenta acestor valuri a fost puss in discutie si cu insemnele acestor legiuni gasite in Dacia. Astfel. chiar direct contestatd. In preajma fortifl- Coziei). cu garnizoane tori. se gaseau km spre est. numitii federati.cum arata o pele de linie (milites palatini). se casatoreau cu ele *1-0 legitimau copiii. Urme de castre romane s-au gasit la (stuf. Odorhei. "numeri" *1 impdratul Traian pcntru a fi desavar*il de "vexilationes". Numeroase erau castrele de-a lungul nizoand cunosteau bine localitatea. a cdrui constructie incepu sub nilor. canabenses) aveau un curator in fruntea lor. trupele de inscriptie descoperita la Apulum. Olteni. Locuitorii din aceste Astfel. Pons Aluti (lonesti). Praetorium (Cornet-Racovita-Copd. iar Legiunea V Macedonica la limesul alutean . in nordul provinciei. In urma cercetdrilor mai recente. Rusedava mcrtul.ro . Brancovene*ti. praefectus castrorum. Din canabele acestea se formau sate Pauleni. Orhei.vicus canabus. Dadi formau o "ala" si cinci cohorte. *i anume la Romula (Resca). prin o*tirea de uscat sf prin flota de pe furs ridicate intre raurile Some si Cris pentru Dundre. Buridava linie evolud intr-o armata de graniceri. cand gent. catiilor se injghebau cu vremea a. Hoghiz. supus comandantului militar al fortificatiei - Biwa. Pons Vetus (Cdineni) si Caput Stenarum populatie civia numite "canabae". Centre militare mai ses fi fost trase si in sud-estul Banatului. cunoscut in literalura istorica sub la Arcidava (Varadia).limes alutanus . de la "cana" (Boita). ca de altfel *1 in celelalte provincii erau muntii. soldatii incheiau adeseori legdturi de dragoste Pe langd trupele regulate mai stationau *1 trdiau cu ele intr-un fel de concubinaj tole- in Dada 0 trupe auxiliare care inrolau *1 indi. meseriasi. Sarata. in caves romani . soldatii care ramaneau in aceeasi gar- Mures. Castra stationau adesea limp de mai multe generapi Traiana (Gura Arutela (Bivolari in fata in una si aceeasi localitate. conscript. "cohortes". Asemenea valurt vecine. primitive. cum Dada. Acidava de pace se indeletniceau cu agricullura *i co- (Enosesti) langd PIatra Olt. rogoz) cu care erau acoperite colibele lor Comaldu. In forma rotunda sau patrulatera. De-a asemenea val traversa raurile Bega si Pogdni* lungul cdilor de comunicatie se gaseau lagdrele *i ducea la Cara*. privind pe 59 www.sezari de ceni). armata de (Dragasani).

Restaurarea capitalei . la Porolissum (Mdgura-Moigrad). Claudius. s-au ridicat narii. cice Sarmizegetusa. Aelius. una mosie cu care batranul fusese improprietdrit. Ulpius. Sapatutile recente de la Gradistea p.Chr. mai jos de Meant flindcd este greu for numele imparatului care le acordase cetate. situates pe Barzava. Dada Superioara a urmat sa fie romanesc si lotul de pamant sau corpul de impartita in cloud unitati administrative. unui plug tras de un bou si de o vacs alba. prin staruinta guvernatorului Superioara. 131). ca Iulius. sclavi sl animale de munca si de ssum (Magura-Moigrad).ro .1Dadel. Guvernatorul le loturi de pamant din vastele domenii ale general al acestor trei Dacii isi pastra resedinta statului. Daciei pe creasta inaccesibila a unui munte. impartirea aceasta era in capitale a Dade! Tralane. unde. putea fl bine administrate de la un singur cen- men romanesc derive de la latinescul veter. dupes terminarea serviciului in flota oblectii contra identificarii Sarmizegetusei cu dundreand. 0 monedd de bronz si Banatul. adica de batran" cad acest vechi ter.Chr.care fusese identificatd cu Denta din iul se mentinuse pand in a doua jumAtate a Banat. Ion Nistor "vicani canabenses" din una din canabele Sub imparatul Antonius Pius (138 - Legiunii XIII Gemina.colonia Malvensis ex Valentinian (364 . de- Sarmizegetusa. tru si de o singura persoand. Colonia anume in Dada Inferioara 0 in Dada Ulpia Traiana. care nu . cauza prea marii sale extinderi teritoriale. administrative a Daciei Superioare. capitala Daciei. Veteranii primeau loturi 161) s-a simtit nevoia unei not impArtiri de colOnizare in jurul fostelor for garnizoane. nu cesul de romanizare a Moestel. Dacia Apulensa. primeau si bAstinasii dacice Sarmizegetusa la Gradistea. Loturile de improprie-tdrire erau la Colonia Ulpia Tralana Augusta Dada care fu inalienabile si scutite de once taxe si impozite. 4. asociindu-si la cognomenul Hategului. puteau lipsi din capitala regatului dac. Apasand pe coarnele flints pe timpul imparatului Adrian (118 . in tara cetatenia romans. aminteste de unitati militare care aveau Hategului au scos la iveald o bund parte din garnizoana in Dada Inferioara. la Aurelius. insemnand totodata in vechiul drept acestea. provincia primi o noua impArtire. secolului al IV-lea p. 0 diploma military din 129 cetatii. Septimius etc. si ridicat intre anii 107 . Dacia Inferioara cuprindea Oltenia D. Centrul admin. zidurile groase ale unei fortiflcatii solide. seminte si unelte agricole pentru resedinta ale administratiilor locale. unde s-au gasit istrativ al Daciei Inferioare se gasea dupe toata monede imperiale pand in timpul imparatului probabilitatea la Malva . Gradisted din Tara Hategului. Impdratul militare. impartindu. din unde se asezau si injghebau colonii de ve. unde au fost scoase la legille unui oral de la impdratul Traian si de la iveald urmele unor puternice fortificatii dacice. din preajma fortificatiilor. Terentius Scaurianus.200 m. Dupe localitatile de prasild. si Septimius Severus ingadui soldatilor sa anume in Dada Malvensa.375). Numai in secolele 60 www. afara de romans instrumentul cel mai puternic in pro.110 p. ridicatd de romani pe locul vechii capitale da- De aceleasi avantaje se bucurau fireste si marl.Julia). cu resedinta soldatii in preajma garnizoanelor. podisul dacic ne-a pdstrat scena simbolica a fundaxii no!! dintre Carpati si Tisa.Chr. care. urmasii sal pe tronul cezarilor. care primird privi. vechea resedinta romans. iar pentru a doua credn- primeau de la stat si lemn pentru constructia du-se un nou centru administrativ la Poroli- locuintei. Din consideratiile anus. o indicatie ca municip- Dada . romanii impartira noua Pe ruinele vechii capitale a Daciei s-a for provincie in cloud unitati administrative. 7'ransdanubid prezinta urme de asezdri omenesti. De curand. pdstrandu-si vechiul centru administrativ 1a Pe Fang lotul de improprietarire. de admis ca regele Decebal sa fl clddit capitala nia. sustinandu-se Cele mai multe asezdri romane la ca sediul resedintei regelui Decebal s-ar fl aflat Dunare si in Dada s-au dezvoltat din canabele la Gradistea Muncelului din valea Beriului. veteranii mai Apulum (Alba . mai sus de Ordstie. civile si injghebarea gospoddriei Tor. Dupes eliberarea Descoperirile nu exclud insa existenta capitalei for din serviciul militar. iar Dada Superioara.Colonia Ulpia Tralana Sarmizegetusa Tinand seama de conflguratia geo- graflca a noii cuceriri.dacoromanica. cu centrul la Malva locuiascd chiar in afara fortificatiflor. iar (Denta). nu terani. Astrel deveni armata o inaltime de peste 1. cu centrul la Apulum urmasul sau Alexandru Severus improprietari (Alba Julia) si Dada Porolissensa. 0 inscriptie din Moesia aminteste ca guvernatorul Scaurianus astoarna brazda. irnpartirea in cele trei Dacii 5. se gasea in a lungul careia urmau sa se ridice zidurile Dacia Superioard.

cele trei Dacii si dupd reiragerea legiunilor. Apulum. de la Malva. din oamenii cei mai bogati din sat. In fruntea acestor unitati Colonii in Dacia erau de la inceput administrative autonome se gasea un consiliu Sarmizegetusa.curia. Tibiscum. rau de o mare autoritate in fata concetatenilor Cu vremea. 77t1u1 acesta gospodareau conacele . municipiile puteau fi ridi. care derive de la latinescul manus capere. stabilira raporturi normale Mire tog locuitorii Daciei. Romula (Resca). cate la rangul de colonii.decuriones. acesta avea rangul de compus. un.conacele. civile. dintre cucerill si cuceritori si pin aceasta se ciale pentru descentralizarea administrativa. decurioni .ordo decurionum . care isi sularis et dux trium Daciarum".statea un "princeps Lori" sau un gureste Varhely. cinci ani . ca unitati adminis. Dobretae.ro . de regula pentru un termen de resedinta toate serviciile administrative.yid . raporturi care Inlesnira aproplerea si contopirea dacilor cu romanii.a.care este ade- (Calan).si latifundiile de dux (duce). ca" tune . Decurionii se bucu- (Cluj) s. ceperea ddrilor. adica dreptul de cetatenie romans fu extins asupra administratorii celor trei Dacii. dupes marimea si importanta lor. municipiile . numit mormanele acestea GradIptea. in frunte cu guverna. care. regio . civila In noua capitala a provinciei isi aveau sau militara. atunci comuna rurala putea De-a lungul tailor de comunicatie care fi ridicata la rangul de comuna urbana sau legau capitala cu centrele administrative locale municipiu. cum fusese cazul cu tusa fu parasita si cazu in ruin. Primarul era asistat in militare si ecleziastice.territoria. Aceste drepturi erau rezervate Sextus Cornelius Clemens se intitula "procon. catunele si conacele constituiau Mormanele de moloz si zidarie mai aratau doar comune rurale. disparu deosebirea de drepturi bund administraite. 0 inscriptie din timpul imparatu. peste care cele mai multe dintre acestea. La anul 170 guvernatorul civile si politice. 6. s at ele .municipia -. Ei purtau semne distinctive . Apulense si Porolissense. Romula. nu se bucurau de capetenille provinciilor de acolo continuand s. Istoria Romanilor urmatoare.pagi -. Municipii un termen vent prin inscriptii la Sarmizegetusa. Coloniile. 7.dacoromanica. constiluind organe provin. Apulum (Alba prin cisluire si in perceperea acestor impozite Iulia). oarecare insemnatate politica sau administra- trative tive sau data numarul locuitorilor ei sporea in mod considerabil.ornamenta - 61 www. Dace o comuna rurala ajungea la o catunele si . Malva (Denta). cu vaslele teri- din colonii se bucurau de toate drepturile torii din jurul lor. Porolissum (Magura-Moigrad) si Napoca sub garantia lor personals. autoritatea administrative superioara. se bucurau de o large cetatenilor roman!.villae. adica a prinde cu mana sau a lua asupra-si Potaissa. functiunea sa de un consiliu comunal . Atributiile principale ale anumite obligatiuni obstesti erau Tibiscum decurionilor constau in repartitia impozitelor (Caransebes).villae . instituit de stravechea numire dacica Sarmizegetusa. Satele. Porolissum. se numeasca duel 0 sub supremalia barbara. urgia vremurilor asternu o slabs vegetatie. adica conducator. formau colonii . Numai dupa ce prin constitutia antoni- Sub ordinele guvernatorului general de aria" a imparatului Caracala din anul 212 la Sarmizegetusa stateau procurator!!. autonomie locals. numiti trium Daciarum . sate . Autonomiile locale coloniae municipii . lard Wei o referire la darile pentru cult si ingrijeau de o cat mai originea etnica.Propraetor tul oamenilor buns si batrani din sat. care percepeau tuturor locuitorilor.4 dragostea si increderea bastinasilor. Napoca etc. Aquae municipal . Astazi s-a restabilit "praefectus pagi". Membrii curies satesti se lui Marcus Aurelius (161 . spre deosebire de colonii si locul stralucirii municipale de odinioara.curiales.si conace . adica un primar. Potaissa (Turd a) . "legatus Augusti propraetore".quinquinalis. torul Daciei. El ascultau de sfa- de "propretorul celor trei Dacii" . Apulum si Porolissum lua fiirlla un mare numar de asezari colective. Urmasii saraciti si barbarizati peste veacuri au In fruntea comunelor rurale . La inceput romanii. iar mai apoi de care puteau garanta cu averea lor pentru per- "proconsul". s-a pastrat in lor cu ajutorul indigenilor. lor. Locuitorii Coloniile si municipiile. Colonia Ulpia Traiana Sarmizege. ca strain! privilegiati ce erau.adica al Daciei Malvense. Populatia satelor ce se alcatuia din 0 alts inscriptie aminteste de "legatus dacii bastinasi nu se bucura insa de drepturi trium Daciarum". numai romanilor asezati prin sate. municipii care constituiau comune urbane. La inceput.180) face mentiune numeau curial! .

intr-o adunare politica. Cine platea tributum soli nu de zi a dietei. jocuri si distractii sportive de tot felul. era impartit in campie de sporturile.al municipiului sau al cie.dupa pilda hotarari in chestiuni de drept sau de senatului de la Roma. pamantului cultivabil care. pamantul for . Cu prilejul deschiderii adunarii sau dietei. Candidalii la asemenea demnitati socoteau dupa venit sau randament. fund. clasa I-a . parte embaticari pe pamantul statu- an in consiliu comun. ci dupd trebuiau sa fie oameni cu dare de mans.tributum soli. compusa din doi . la care puteau apela cetatenii cu in dezbatere in dicta provincials erau.campie de clasa a H-a - Incasatorii impozitelor municipale si arvi secundi -.duumviri. Impozitele printr-un delegat al sau.silvae vul- manipulantii cu bani publici erau chestorii . quattuorviri jure dicundo.asupra indeplinind astfel o folositoare opera de asis.quattuorviri.care era alcatuit din 20 indeplineau deci si atributiile judecatorului de deputati din cele trei Dacii. dupa bonitatea si tenta socials. Acestia munceau latifundiile cu sacerdotele provinciei aducea jertra zeitei Roma ajutorul sclavilor. nilor geto-daci. In atributiile edililor cadea supraveg. Patron. imparteau ajutoare nevoiasilor. in paduri de rand . sport numarul colonistilor in Dacia.ro .victigalia. in pentru a da instructii sau a discuta asupra delegatie insa numai de un an. cele de ordin fiscal. trative. Dupa serviciul religios urmau foarte rar la folosirea robilor. adica dilma si claca si chiar aprinse.sau patru consilieri . iar ceilalti. Prefect cvincvinal al Sarmize- getusel fusese inlr -o vreme insusi irnparalul Antonius Pius.s-a facut aplicata in Dacia. Impozitele erau directe. pentru a delibera asupra chestiu. In atributiile primarului sau aju.laticlavia.ordo decurionum se ajutorul guvernatorului in privinta luarii de numea uncoil st senat . locuri de onoare. recunoastere a cetateniei.dacoromanica. problemelor de interes administrativ. fiscal sap Unul dintre duumviri sau quattuorviri cultural. In seama for era si grija pentru produclivitatea lui. a) Darea fonciara . Micii proprietari recurgeau si imparatului. in dorinta sa de a incredere sau neincredere in organele adminis. defensor. aranjate b) Darea de cap sau capitatia . fard necazurile Tor. Marti proprietari se recrutau din nilor de interes comun pentru toate municipi. un fel de senat ca la Roma. asezali in Dacia erau scutili de Impozitele herea si inspectia edificiilor strazilor si pietclor directe. lui sau al particularilor. Colonist!i aediles. jocurile si distractiile publice. aju. Ei intrebuintau atributiile de politic si provinciali si constau in: jurisdictie. bugetul consti- primar de onoare al capitate' Daciei tuind toldeauna problema cea mai importanta Sarmizegelusa era guvernatorul militar si civil a dezbalcrilor dictate. randurile colonistilor romani dar si ale indige- ile.consilium provin- aplanarea litigiilor ce se iveau intre cetateni. Senatul provincial Pe langa autoritatea municipals si chiar vota motiuni si catre imparat si voturi de mai presus de ea se ridica patronul sau pro.se percepea de la cei ce nu aveau trecea la dezbaterea problemelor de la ordinea proprietati rurale.tribu- de edili. Ei ciarum Daciarum ill . presedinte sau indoiala. indeplinind aceasta misiune 8. anona .conventus - Durata mandatului in consiliu era de 5 ani. Ion Nistor precum si o tunics Cu dunga lunga .arvi primi . Impozitele nu se quaestores. guver- fel de delegatie permanents. adica vecini. care se numea "dicta". ed serviciile acestea erau onorifice. constituind astfel pace . sau iobagi.si in pasuni . Dezbaterile erau uncoil foarte animate c) Prestatia in natura. incredere pentru locliitorul acestuia in provin- tectorul . se formulau adrese catre autoritatile La cult si la jocurile publice li se rezervau superioare si chiar care imparat. adica primar. era "primus". Acestea se percepeau numai de la publice. Chestiunile de interes general privind toarele lui. valoare ad valorem.defensor . Problemele cele mai serioase care ajungeau coloniei. mai platea si tributum capitis. sai in conferinte adminstrative . Se votau moliuni de Se pare ca imparatul Traian.adica razes! si Delegatii municipiilor se intruneau o data pe mosneni. rumani "consilium". gares . al provinciei. natorul provinciei putea convoca pe subaltern!! duumviri . Dupa terminarea sedintei festive se turn capitis . a scutit 62 www.fundus . garantau cu Taranii erau parte proprietari pe averea for acoperirea cheltuielilor publice. Senatorii veneau in Consiliul municipal . Arhilectli municipali erau edilii .senatus .pascuae. Din randurile for se alegea un Pe langa conciliile acestea oficiale. cum nici nu se putea altfel . provincia intreaga se discutau in conslliul toarelor sale cadea judecarea proceselor sau provincial al celor trei Dacii.

ro . impunere erau purtate de librarius ab instru- De plata acestor impuneri nimeni nu mends censualibus si de ajutoarele sale .dacoromanica. se arendau si Marturie a artei statuare din Dacia: capul imps ratului Traian Decius (249 . b) Darea pe sclavii emancipati . erau si vamile . 'ciorum. prestatii vexatorii in alte provincii ale pascui et salinarum. Erau insa si percepeau si contributii indirecte precum: statiuni vamale.conductor sive comes corner- ditaturn. care se administrau de sluf- a) Darea pe mosteniri .adju- era scutit.stationes.vices.conductores claca.vicesima here. Istori a Romanilor locuitorii din noua sa provincie de dijma si pasunile si salinele la arendasi . Registrele funciare si rolurile de ima liberiatis sive manumissionis. Arendate pe mai multi ani imperiului. primul ilir care ocuplI tronul imperial 63 www. si prin arendare. Taxele vamale se Pe langa contributiile directe se mai ridicau la 25% din valoarea marfli. . basi imperiali . dar tores tabulariorum.251). Ele se percepea in regie proprie. De asemenea.

0 piva mare de acest fel s-a dezgropat si un castru roman Si s-au gasit gasit pe malul Cri*ului. Organizarea muncitorilor In colegii sau bresle 4. Intensificarea exploatArilor aurifere 3.leguli aurariorum 64 www. cum arata numeroasele drumuri Minereul aurifer se macina in pive mari manate numite ale sarii. Controlul asupra unei mine de aur. zare . mult de pe urma monopolurilor si preturilor Inmagazinarea cerealelor se facea in maydmale pentru diverse produse de prima silozuri sau hambare sub controlul unui necesitate. Comertul suferea foarte imbelsugata la aprovizionarea ei cu alimente. in poiene de codri. for de aur. dar si pentru export in de la agatirsi la dad. Grija pentru sporirea productiei agricole si forestiere 2.silvae cominicae . cu tot inventarul agricol.peccus .praepositus horreorum. Controlul plutaritului.nundinae. urme de exploatari aurifere din timpul In stransa legatura cu cresterea vitelor romanilor.pascua tic. de la Alburnus indeosebi a ovinelor . Intensificarea exploatarilor aurifere pentru nevoile armatei. in luncile de la deal Astfel. deopotriva care cuceritorii be ridicasera ca prada de razboi.tea *i exploatarea zacamintelor de sare pen. ca 0 at pescui- siva si rationala a pamantului.far hotarele dintre ele bine Apuseni.agrimensores. unde se gasesc pana astazi si termenul de pacurar pentru pastor. luard fiinta a*ezarile de mined de la *i de la *es. era in obtina recolte cat mai abundente pentru a seama aka numitului conductor piscatus.ii de gran 2. munti. precum si rechizit. pe Agricultorii cu familiile si sclavii tor.maceria. tarile vecine. pluLarit. dar se raceau stocaje de cereale ca rezerve pentru tim- purl de seceta.ro . Romanii dadura o deosebita atentie turi. de unde extrasesera si dacii comorile fixate prin borne sau pietre de hotar .cu padurari care o purta unei bune si cinstite administratii. Una lice se facea cu cetatile grece*ti de pe litoralul dintre principalele obligatiuni ale provincialilor pontic. pe langa grija pe bun al statului . Monopolul graului nu se aplica in Dada. far macini*ul se spala in apa in aqs fel zacamintele de sare de la Salinae (Ocna ca aurul. Se culegeau si fire de aur din exploatarilor in legatura cu pasunile si salinele nisipul raurilor. de langa Zlatna. portul lemnului din munti la vale se recurgea la nomics si social's a populatiei. Opera edilitarA 5. tre 'cand nisipul printr-o sits era incredintat unui conductor pascui et deasa. dar mai ales din cauza tare! de van- preposit al granelor . in apropierea numeroase inscriptii. Instalatii de igiena si salubritate 1.dacoromanica. ogoarele erau masurate de ingYneri holar. adica la introdus in Dada metode not de cultura inten. in monede. Si de la acestia la romans.a. Vastele masive forestiere constituiau un Dominatia romans. Romanii exploatara de apa. Ele inlesneau prasila vitelor si Ampelum. Ion Nistor Capitolul VI VIATA ECONOMICA SI SOCIALA 1. fund mai greu. sta.siliquaticum . sa se aseze la fund de Muresului) 0 de la Potaissa trurda). Culegatorii de aur . Grija pentru sporirea productiei salinarum. cautand sa lulu! in apele de munte 0 de la *es..care se ridica pana la 24%. in bare si in scule. Schimbul de produse se facea la iar- fata de metropola era contributia cat mai maroace .de unde deriva Major (Abrud) *. ceea ce indica legatura stransa ce agricole si forestiere exists intre pawn' 0 saline. angajati din randurile veteranilor. erau trecuti in rolurile Noua exploatare se facea in mod mai sistema- pentru Impozite. Me§te§ugul exploatarii aurului a trecut tru consumul intern. Romanii au forta motrice a apelor curgatoare. exploatarilor minelor de aur din Muntii nici. aducand in Dada miner! expert! din cuprindeau suprafete foarte mari in golurile de Dalmatia 0 colonizandu-i in regiunile aurifere. In scopul unei cat mai rationale agricul. putea contribui in mod efectiv la aprovizionarea Negotul de cereale 0 de produse anima- cu cereale a Italie' sI indeosebi a Romei. la Buda. unde s-a unde se culegea. Pentru trans- se interesa de-aproape *I de bunastarea eco. P4unile .

care alimentau si insta- de romani si carierele de marmura de la latiile de bai publice si particulare. Edificiile publice. Numele vicularii sive nautae luntrasii utricularii localitatii Aquae.plutasii .casieri platitori dispensatores . torii baii publice din Apulum. mai jos de Zaicani si apeducte s-au dezgropat la Sarmizegetusa. adica tamaduitorul. Hunedoara) indica o alts statiune balneard zati si cartelati in colegii.161) pare sa indice ca romanii exploatasera si minele de tier Aprovizionarea oraselor cu apa potabila din Hunedoara. tabularii . de langa Chian (jud. putine urme de pe urma tor. Pe langa izvoarele de apa ter- 3. 4. scrise pe cole. gul cimentului. care traia si se numeau Dacia Felix. cu un au gasil la Geoagiul de Sus. corabierii na. sub controlul asa numitului se ridicau palate pentru serviciile publice cum "Aurilustralis coactor". din valea Bistrei. de langa Oradea.si Tot in centrul orasului se ridica templul cultu- de re-gistratori librarii. cursurile si intrecerile gimnas- Minereuri de argint se gaseau in partite tice distractive. Opera edilitara Tinand seama de remarcabilele progrese economice si sociale realizate in noua provincie In comparatie cu viata primitive rustled nu trebuie sa ne miram daces contemporanii o a populatiei geto-dace din sate.enie si prin arme. In localitatea lui official al augustalnor. respectarea regulilor de igiena. Istoria Romanilor sive auri leguli erau destul de numerosi pen.sub indeosebi orasele infatisau un progres remarca- conducerea suprema a procuratorului minelor bil. a carui compozitie chimica n-a putut fi alul obisnuit. Intcrioarcle palatelor de la sa plateasca anumite colizalii pentru oras si ale vilelor de la Cara erau impodobite cu intretinerea casei for de intrunire.fabnlanarii . purtatorii de litiere . ajutat de scriitori erau primaria curia .bazilicile si magazine. arata ca si aceste statiuni ter- nici. isi tonarii. Organizarea muncitorilor in colegii maid din valea Cernei s-au dezvoltat cu vremea sau bresle celebre statiuni balneare. erau exploatate se facea prin apeducte. adapostea in case de lemn si se aparau din 65 www. inconjural de numerosi sfel. la Bane Episcopiei staroste in frunte. iar in apropiere se Pirustrilor.lecticarii s. pentru ajutorarea trezesc admiratia noastra. dupes baie. la Rodna si in alte regiuni si este foarte probabil ca romanii sa fi exploatat si minele de argint.dendroforii -.Berarii . precum la Bane Herculane. cu strazi largi si regulate sf cu o plata la daciarum. asezarile romane si ducerea unui inginer de mine. roman. mine si din alte intreprinderi industriale ca Din cuprinsul unei inscriptii aflam ca utiliza- mineru aurarii . Simbolul vizibil al colegiului profesional male erau cunoscute in Umpul romanilor. ca nevoiasilor si pentru acoperirea cheltuielilor de si palatele cetatenilor mai instariti erau inzes- Inmormantare. la Portile de Fier. bine legate cu vestitul ciment caruia i se inchina si-i aducea jerlfe dupes ritu. 0 inscriptie din timpul 5. Waite publice au descoperit urme de monelarll si arsenalc de excelau prin marea for curat.vicus Pirustrarum s-au descoper.ro . Foarle frecvente erau instalatiile de bai pentru ostire in orasele de garnizoana. In anumite centre ale Daciei s. In plata impodobita cu coloanc care ieseau barele.dacoromanica. care era con- dus in incaperi prin zid si pe sub dusumele. era steagul care isi avea nasa lui mater Casele de la orase se construiau din pia- Fiecare colegiu isi avea zeul sat' protector tra si caramida.procurator aurariarum Mare. trate cu instalatii de Incalzire centrals - hypocausta . pentru aran.cu aer infierbantat. erau organi.philosophi . Aurul topit se turna in forme din mijloc forum. din care cauza au ramas atat de Exploatarile se faceau in regie sub con. numite astfel dupes zeul for protec- Muncitorii specializati de la orase. Urme de Bucova. Orasele se construiau dupes planurile edi- aurifere din Dacia . casele construite din lemn si piatra lard chea- tru a se putea asocia intr-o breasla proprie. in latineste si greceste. Apulum si in alte orase din Dada. cum erau luptele gladiatorilor cu flare sal- table cerate. adica in isnaliwi sau folosita de romani. construia amfiteatrul pentru adunari si specta- it contractele de munca ale minerilor. Inscriptiile latinesti care s- bresle profesionale sau sindicale. Instalatiile de igiena si salubritate imparatului Antonius Pius (138 . Membrii colegiului erau obligati Inca descoperita. din tor Hercules Salutiferus. mozaicuri si picturi de tot felul. tratau corpul cu uleiuri aromatice. Nasaudului. batice si tauri.cen.a. ale caror resturi jarea de jocuri si festivitati. De asemenea.

Isis si Serapis.Chr. (Sit Tibi Terra Levis). Cele mai multe din continuau sa se inchine la zeilatile for aceste alfare si pietre votive s-au putul consta- nationale. Apoi Roma Aeterna. grecesti si Versus. Totusi. februarie 167 p.L. iar la Alburnus Maior augustalilor. care fusese emisa de niceau cu talcuirea diferitelor semne si aratari. cu diferite epitete.Baal Marquod stapanirea romans la credinta for stra. Isis. adeverit prin la sepukrala S. Augurii si haruspicii se indelet. de origina Napoca. Altare crestin. orientale.collegium fune- Cultul religios in genere era in seama raticium si pentru ajutorarea for in caz de pontificilor. imp-al-41i Dacia era un mixtum compositum de conceptii divinizati erau Traian. Esculap. Higya. Cultele si asociatiile religioase de inchinare aveau Si Junona. Investigatorul american Leslie Webber 0 inscriptie din anul 235 p. cultul imparatului. Jones. Deus Samandus. orientala. Daciei. Potaissa. Mithras. iar colegii si care cuprindeau pe adoratorii din bizantinii nu vorbeau decat de sfanlul imparat. cazul de deces al vreunui membru. Astfel Ballis.Chr. Altare nici cotizatiile nu se mai incasau regulat. Ampelum etc. astfel pentru aceste zeitati se ridicau cu preferinta de ca nici colegiul nu mai era in stare sa-si ostasii strain'. Membrii orasele mari. in intreg cuprinsul linie la Apulum. Aflam aceasta dintr-o circulars din 9 de tot felul. iar indeplineasca obligatiunile sale statuare in sub influenta acestora si de indigeni. Epona si Campestris. Hercule. Geniul imparatului era trecut acestor asociatii sau colegii religioase plateau intre lari si penati. Dea Celestis. anumite cotizatii pentru fondul comun de ocrotitori ai tuturor cetatenilor. Credinta religioasa a populatiilor din Victoria. care fusese introdus in imperiul In uncle din orasele Daciei luasera roman de la imparatul Augustus incoace. Cu ltele si asociatiile religioase 2. a putut constata ca la orase se cultiva incheie cu crucea monogramatica si cu formu- mult Jupiter. sositi in Dacia din Orient. iar colonistii care veneau din toate Benefat. Hierobulus. 66 www. isi aduceau cu ei zeii for de acasa. cultului unor zeitati. iar Acestca erau zcitatile care isi aveau in Dacia colonislii din Dacia. In legis.. Geto-dacii bastinasi tineau sub Serapis.L. unde populatia era mai tam for de basting.. Mahaved. Arternidorus Apollon. Virtus. pe care le adorasera in orasul sau ta fireste la orase. Ginty si anumite asociatii religioase in jurul stituia religia predominanta in Dada. se Dacia. pare sa indice ca pe la mijlocul secolului al III- o inscriptie era dedicata lui Romulus iar alta lea p. romanii veneau cu zeitatile for nationale. moseasca. inmormantare a membrilor . localitate ai acelei zeitati. 100 de inscriptii: zeul Marte prin 15 inscriptii. antistilor si sacerdolilor nevoie. era raspandit in Dacia si cultul Terrae Daciae si Genio Populi Romani. Cibele. con. In veacul al lui Jupiter Cerneus. prin care se arata Ca II-lea ajunse la mare raspandire in Dacia cultul numarul membrilor scazuse de la 541a 17 si ca oriental al lui Mithras. care isi aveau templele for in toate (Abrud) colegiul lui Jupiter Cemeius. Cunostinta de carte 1. si anume in prima credinte religioase era liber. Nemesis. Antonius Pius si Divus indigene si de diverse culte romane. presedintele colegiului precum si cu prevestirea viitorului. Concordia. Buzumarus. Ilaminilor. Ion Nistor Capitolul VII VIATA RELIGIOASA.Chr. Invictus Nabarzes. Babellahamon. asociatii care se numeau latia justiniand totul era slant si divin. examinand numeroasele inscriptii din descoperita la Napoca pe un sarcofag.dacoromanica. SI SPIRITUALA 1. Balmarcodes . Malacbet. Astfel fiinta la Grija acestui cult oficial era in seama Potaissa colegiul Izidei. partile imperiului roman si se asezau in Dacia Deusol. Neptun. Liber (Bachus).ro . greci. adica intre zeii casnici. ilirici sau asiatici altarele si adoratorii tor. Exercitiul diverselor culte si numeroasa si mai variata.7:T. Sarmizegetusa.

se mai preda si limba omnes delictavit . care se mai inalte in administratia civila sau in recitau si se cantau totodata. pe langa invatarea admiratie a tuturor .dacoromanica.consionem nanctus sum scribendi. Cunostinta de carte suficienta. ceea ce arata ca. scrie" . ca avocati sau insemnari scrise in limba geto-daca. Dupes ter- fares indoiala un remarcabil progres.cum spune inscriptia. armata. mostenita in parte si de la agatirsi. cum era faimosul oculist Titus Altius Cunostinta de carte a patruns mai intai la Bivixtus din Apulum (Alba Iulia) care-si facea orase si s-a raspandit mai apoi la sate. medici.ro . Caramizi similare. care. cuprinzand alfabetul copil minune Regulus. culcse si publicate de si de cloud ori fragmentar. a jucat si a cantat in fata sen- Porolissum. cum era Scoli latinesti luara fiinta mai intai la oculistul mentionat mai sus. simpla cunostinta de carte nu era 67 www. tined! acestia se intorceau au introdus si au raspandil in Dacia in Dacia pentru a ocupa posturi de raspundere cunostinta de carte. Statueta de bronz de la Potaisa bronz de la Potaisa 2. care in epocile anterioare in armata si administratie. poezie. tincretul din Dacia se ducea la stud!! mai Lemcinicc la Roma.192) spre marea lui Homer. jock scrisului si cititului. Istoria Romanilor Mars. La Romula s-a descoperit o atului si poporului roman si chiar inaintea caramida cuprinzand un fragment din Iliada imparatului Commodus (180 . Unii dintre ei se era necunoscuta. cuvenita reclama pentru alifia de ochi Numeroasele inscriptii si insemnari preparata de el insusi. tre culeurale din Orient pentru adancirea si zarea Dade! in provincie romans a insemnat completarea cunostintelor lui. la Cum insa pentru ocuparea unor functii care legile erau formulate in versuri. practicata de medici de specialitate. incat se simti nevoia ca ea sa fie in timpul stapanirii romane. s-au mai gasit la Iacint si Narcis. asemenea lui sapat probabil de incepatori. probabil de un Theodor Mommsen si all' cercetatori ai trecu- invatacel al scrisului sau poate pentru uzul tului imperiului roman. Sarmizegetusa si apoi la Porolissum. Pe matadorii si gladialorii din circuri si amfiteatre o caramida gasita la Sarmizegetusa s-a pulut ale caror nume au ramas invesnicite in descifra alfabetul sapal de trei ori. sau in alte cen- Din punct de vedere cultural organi. cantavit. unde Nu lipseau nici artistii fiber prole- insemnase cineva ca "a ajuns sa incerce a sionisti precum erau cantaretii pe la ospete. Relinem numele unui scolar.saltavit. elena si aceasta poate numai pentru copiii Numeroasele inscriptii funerare scrise in ver- colonistilor originari din regiunile grecesti ale suri indica inclinatia daco-romanilor spre vastului imperiu roman.15 Asa se explica lipsa de dedicau si profesiunilor libere. Romanii minarea sludiilor. Din aceasta prea intere- imprastiate asupra intregului tcritoriu al santa inscriptie pare sa rezulte ca medicina Dade' Traiane sunt cea mai elocventa dovada curatives in Dacia era asa de raspandita si pentru larga raspandire a cunostintei de carte apreciata. Statucta de Venus. o data intreg inscriptiile din Dacia.

de altfel. cu ei. izgoni din asezarile ei. din femei si din tincret. care cat mai multe brate de munca pentru gresit fuseserd interpretate ca un exod al popu. Masa compacts a populatiei dacice. romanilor. dacice ca: Bacanca. Scaleta. Burida va. care fusese descoperite in Dacia fac mentiune de nume capabild de a purta arma. desi nu lipsesc stiri ca in cursul celui starii materiale a tarii cucerite. Ulida va. cile Tisei. Populalla autohlond se limpul razboiului. etc. exploatarea bogatiilor naturale ale noii cuceriri.zboi cu romanii foarte multi daci 68 www. Polendava. cum se evidentiaza aceasta din mai se straduira sa castige si sa puns in miscare multe scene de pe Columna lui Traian. Burticum. Margada care arata ca. argintul si dupes cucerirea romans in afara granitelor noii chiar fierul. Rusidava. Canonia.ro . in fata invingatorului. Petendava. cand se stie ca romanii Dar nu este mai putin adevarat ca pretuiau elementul uman din provinciile Tor. In plus. De altfel. Toneta. Ostilitatile dacilor liberi fata de romani 4. cal sl dupes terminarea lui. in avea loc la inceputul razboiului. care prin munca for con- Daciei. Inscripliile din populatia barbateasca. inclestari a cazut. faith indoiala. In Dacia. Raspandirea limbii latine 1. germano-cellii in partile nord-vestice Harta lui Ptolemeu din secolul al II-lea si semingi sarmatice in regiunile nord-estice ne-a pastrat in teritoriul geto-dacic numele ale teritoriului roman de asUazi. thcaminte miniere cum era sarea. latiei autohtone. inlesnirea colonizarii si organizarea colonistilor in colegii dupes originea for 7. Rolul armatei si al corpului functionaresc in desfasurarea procesului de romanizare 6.a. romanii parasite. precum s-a al-Mat mai sus. in urma indelungatelor razboaie. dar indeose- Numeroase triburi dacice ramasesera bi metalele nobile cum erau aurul. populatia dacica. atat in o lard bine populates. compunca din gelo -daci. care se refugiase in inflorirea provinciei prin munca sa construc- munti cu avutul ei. ojungand cu vremca la o convietuire pasnica diverse triburi barbare. Faptul acesta este. Deusara. adeverit prin marturia lui Eutropius Cadonia. alcatuita din oameni mai in inainte de cuccrirea romance. Legenda exodului populatiei autohtone trecusera de partea romanilor. o bung parte Ziridava. Respectul romanilor fata de datinile si obiceiurile dacilor 3. Procesul de romanizare si inlesnirea lui prin constitutia imparatului Antonius Caracala 5. Singidava.dacoromanica. se reintoarse la vetrele tive in folosul cuceritorilor. din motive fiscale niciun provincii si randurile for par sa fi fost umplute cuceritor nu se lipseste usor de elementele har- si cu anumite elemente darze din interiorul nice si productive. Legenda exodului populatiei autohtone 2. regele Decebal in eroicele sale lupte contra Patridava. Ion Nistor Capitolul VIII PROVINCIAL!! SI COLONIST!! 1. Argklava s. Carsidava. pc Tanga care sc la valra. Exodul populatiei ar fi putut care constau. de al doilea ra.viris erat de a starni populatia autohtona sau de a o exhausta. romanii nu aveau nici un motiv Dada ramasese istovita de barbati . Dacia era varsta. indata dupes incetarea ostilitatilor si asezarea care singur era in masurd sa chezasuiasca pacii. a Daciei. Pe puterea de unor asezari rurale cu terminatiunea dacica in rezistenta a populatiei autohtone s-a rezemat -dava ca: Dacidava. In cursul acestor sangeroasc Petrodava. in masive forestiere si in la sfarsitul lui. supunandu-se cuceritorilor si asezasera. dar nicidecum ogoare si pasuni. intre care iazigii in lun. care preferath robiei romane viata in tribuie la sporirea avuliei publice si la inflorirea pribegie. mai ales in regiunile periferice. ramase. Arcidava. Marcoda va.

natione dacus. tinand pirea populatiei. cum se vede aceasta din numeroase- terror numar sporea mereu prin refugiatii din le inscriptii funerare din Dacia. Sub impara. dadi liberi.000 de familii dacice in provincia romans. Ostilitatile dacilor liberi fats de cu autoritatile civile si militare. ci dimpotriva. din regele Decebal . C. in intelegere cu gepizii inscriptiilor din Dacia s-au putut constata vreo si marcomanii de la granita nord-vestica a 335 nume grecesti. se mandrea cu ccl Tanar purta pe avers inscriptia Dada. Vettius Sabi. silind pe romani sa recurga la tul ca inscriptiile din celelalte provincii romane masuri drastice de aparare. Imparatul Traian pastra numele Urmasii lui Septimius Severus avura tie Sarmizegetusa pentru capitala Daciei. liberi in aliantal cu sarmatii iazigi.si chiar prin indicatia directa: "de naLiune dac"- provinciali razvratiti provinciales recusanles. Antonius Caracala Dupes uncle marlurii si inclicatii islorice romanii ingaduird folosirea limbii dace in Cu Coate acestea. Pe la Dacorum . originea sa dacica si de coborarea sa directa reprezentata prin chipul unei femei tinere. Interesant este fap- provinciei. Respectul romanilor fats de datinele dacice. imparatul incredinta nici un caz nu poate fi vorba de o exterminare guvernatorului provinciei.201) intari garnizoana de la Potaissa civil! originari din Dacia . romanii. Procesul de romanizare si inlesnirea ad cununa dc laur din ciocul vulturului este lui prin constitutia imparatului inlocuila cu setnnul crucii crest inc. zmeul volant sau dragonul. superiori din punct de vedere cultural si at civilizatiei. Istoria Rornanilor 2. Originea dacica se tul Antonius Pius (138 161) se mentiona vede din insusi numele raposatului. 0 alts moneda de la imparatul Filip pretendent la tronul imperial. laur in clot. In urma contactului zilnic 3. fapta razboinica imparatul fu cinstit cu titlul de Dacii indigeni serveau si in militiile locale Dacicus si Sarmaticus. Pentru izbanzile sale manus turnultuaria. elementul dacic care unitatile militare ce se recrutau din randurile traia in provincie si venea zilnic in atingere cu dacilor. la inmultirea si seama de vechile traditii politice si economice intarirea potentialului ei ethic si economic.ro . natione Dacus. lard sa-si renege originea Cu Coate acestea insa. comanda unei expeditii sustinut si cum se mai sustine sl astazi de unii de pedeapsa contra dacilor liberi si a aliatilor cercetatori cu idei preconcepute. domo (Turda) mutand acolo din Moesia Legiunea a V. amenintau mereu linistea si pacea vreo 67 nume traco-dacice.Dad rebellantes .iaculurn Daciarum" si de "Dacicus Maximus".269) generalul Regalianus. nu putu rezista mutt procesu- lui de romanizare. datinele si obiceiurile romane. respinse un atac puternic din partea dacilor tre care unele isi pastrau chiar vechiul for stin. Pe o moneda mijlocul secolului al III -lea. aplicara fats de populatia autohtond o politica romanilor in Dacia nu tindea la star- politica de destindere si de apropiere. (249 251) fu onorat cu titlul de "Restitutor elul dacic precum si sageata dacica . vreo 116 nume thrice si provinciei. In timpul imparatului (249 . In conditiile acestea este evident ca in a Macedonica. Vulturul era si pe emblema Legiunii I-a Macedonica. cu singura deosebire ca 4. a populatiei autohtone din Dacia. un dragonul. infranse rezistenta for si transplants si obiceiurile dacilor 12. al sa dacica. avand la picioare un vultur cu o cununa de Decebalis !psis ul fertur affinis. constiinta natio- comemorativa in cinstea imparatului Decius nala dacica era treaza. populatia daci- romani ea autohtond deprinse curand limba. Actul acesta de intr-adevar. ale dacilor. Dacia. colonizandu-le acolo. Septimius Severus ne-au pastrat aproape 150 nume de militari si (192 . care indica Dacia romans.era[ geniis Daciae. asupra acelorasi daci liberi imparatul Dacicus Perna si faimoasele sabli incovoiate dupa mod.furs mentionate.dacoromanica. car uncoil mereu de dad rebeli . Sabinianus lovi fares crutare triburile Procesul de contopire a dacilor cu 69 www. Vulturul s-a "Astral si in emblema Munteniei.192) dacii liberi. In timpul domniei imparatului Commodus Duper o cercetare mai recenta a (180 . In sustinut lupte sangeroase contra dacilor liberi. carora se pune inscriptii. nu incetau de a agresa cu originea dacica a celor decedati in amintirea atacurile for granitele imperiului. pentru care dard national. La 193. dupa cucerirea colonizare constituie cea mai build dovada ca Dade!. cum s-a nianus Iulius Hospes. romanii. tor.de care se face mentiune.251) s-a putut distinge geniul dacic cu Galinus (260 . ostirea romans se gaseau unitati dacice ca Imparatul Maximianus Tracul (225 239) "numerus dacicus"si "cohortes dacorum" din.

Ar. originea for cienii si mesterii de tot felul pentru a ajuta la noua asezare administrative si economics a Exodul acesta de colonisti romani din provinciei. la de romanizare a fost corpul functionanlor pu.1.lictItizitiv rrst: CE N rcvs.T.Osr r NI -TT Mi` vN.11. In canabele din jurul taberelor se erau municipiile Sarmizegetusa.t4 MN. Dupes cucerirea Daciei si dupes transfor. Transdanubia si dacii din Dada propriu-zisa itAro. Ion Nistor populatia romana. ei se straduiau se. desfasura un mare proces de contopire etnica a Potaissa. inga- cererile si revendicarile for in limba cucerito. Antonius Caracala (211 . Dupes cetatenii sai .11. In sensul acesta activau si La colonistii ilirici veniti din Dalmatia se mai 70 www.5 cvf r p. Dacia se putea mandri cu aceeasi localitate.: N.c9. Inlesnirea colonizarii si organizarea functionaresc. P :11 .Nrria rrir.. toate regiunile imperiului era incurajat intr-o trele principale ale Daciei si cu unita.A al:: z) 1. r. cr. CV Nv.. dupe. YRI1 Sf.sit.:r Pia MI ESI".ms$ last t(V. In sco- erea nevoilor si neajunsurilor Tor. recurga la sprijinul institutiilor for oficiale.x. romance sa-si incerce norocul in aceasta Prin aplicarea constitutiei antoniene.tile ei masura oarecare de insasi oficialitatea romance. rlu m. toti cetatenii imperiului devenisera roman si F/(ogro Nrtiv afrx N t13 PJTAN . Diploma a mini mililar din trupele auxiliare marea ei in provincie romance. cu garnizoanele ei in cen. la prosperitatea careia tinea stationau de regula decenii intregi in una si asa de mult. Alburnus si alte localitati vecine.k. provincia Dacia s-a numit ulterior rOsIElkirtkr6 ry /TAX PENT froNsT Romania. Xj) ivo N F kviv. Iar pentru a pul acesta imparatul Traian recurse chiar la putea fi intelesi. devenise astfel un adevarat "vicus Pirustarum". care din cauza elementului dacic cu cel roman dominant.. cuceritoare a fost foarte mult Aber profesionistll. functionaresc in desfesurarea procesului Kv t F D:TF CPkr+DtJ S Er rivEfro de romanizare DE-stA. Alburnus blid care.NIM t is. pro. Si cum legiunile provincie. dimpului si ridicarea orasclor . poarta.issEr4t crqm sitsirr.dacoromanica. atribuirea de loturi de pamant catre veterani si Exploatarea minelor de aur din Muntii prin statornicirea acestora pe pamantul asa de Apuseni ademeni curand numeroase elemente ospitalier al Daciei. Napoca si Porolissum.DIvrrP. (RNER.. aceasta fusesera ridicate curand la rangul de ces care ajungea sa se desavarseasca prin colonii. adica in limba Latina. cuceritorii nu se puteau intemeia pe elementele etnice ostile Tor. dar si oamenii de tot felul inlesnit prin constitutia din 212 a fmparatului care. Rolul armatei si al corpului co TI sp. din alte orase italiene.Cntiv. transtuleral ad agros el irbes calendas. ciei..rNo&curnrtoy Svail nv IAry.v r4 14 t p.tC0f.Traianus victa In jurul forlaretelor si garnizoanelor se Dacia ex lobo orbo Romano inifinitas eo copiae indesau elemente locale pentru a gasi satisfac.4.EI IR ES.NONAINtk. duind in mod exceptional emigrarea de ele- rilor. ge(ii din Califomie antics. ramana in contact zilnic cu localnicii. sa si -i apropie cat mai mult si sa. specializate in exploatarile miniere din Un al doilea element activ in procesul Dalmatia.s4orn co cos Cat icamr.+ v_.1. cum erau armata si corpul 6. care era singurul mente romane din Italia pentru noua sa mijloc de intelegere verbala.TBP /. Fyrrs OSt C/Z.217) in virtutea umblau dupes afaceri rentabile in tara raga- careia dreptul de cetatenie romance fu conferit duintei. tr* devenird cu totii cetateni romani. s-a ingrijit ca viata romans sa gaseasca Traian ar fi stramutat acolo o mare multime dc prctutindeni puncle de sprijin pentru mani. in noua stapanire.mimes Romani facti sunt et t rrila trnar4v3i1SvIvt.rTiffileCK*F14439109.. find in contact zilnic cu provincialii. co 5. de aur ispiteau pe oamenii de afaceri din lumea fares deosebire de limba si originea for etnica. ci trebuird se.1Evs .a. articuleze modificarea normelor pentru emigralie. Augustin relateaza ca pc timpul sau Fa.4..ci t u1/4( nkrCavivez .. itA FRO ii.1. Dacia. Eutropius afirma ca. se conto.krw.c. cautau sa-i apropie si sa le trezesca increderea adica satul colonistilor din Pirusta dalmatina. colonistilor in colegii. Astfel. care min bogatiile ascunse ale minelor Luturor locuitorilor din vastul imperiu roman.tEST roots (rrvi.ri\rrt..FsToErmEmEitrosoltusstvws.v.IrrttINTIP115-1 romani.7.n. omnes Romani dicuntur. dupes supunerea Daciei.CxEst1/4/ tog Isi zic romani. In urma armalei venires tehni. raspandite asupra intregului cuprins al provin. care se asezard la Apulum. ademeniti de faima bogatiei Daciei.r.wor i'siNfpiLiks &Dv -to. cviAist soNhsrovmnvg.ro . irprst4 !th. Apulum. Centre importante de colonisti romani peasca cu ei./ Nisi E.Nr n ay FIXNEs. FF/IE Eted-TO EXNVS H APS. Liffri ISTNNElfiSKINNOPso. Armata. comandantii si trupa aveau privilegiul de a 11 primit colonisti din Roma si grija sa. oamcni din toata lumea romance pentru munca festarea si afirmarea ci.cmir41).NSCR..

care nu imbratisasera crestinismul. ductiv.] slam. ca bundoard din Gallia.ro .Severin a fost pus in ceea ce insemna o localitate fortificata. incest Constantin cel Mare it numea eel de fossatum. dar si relit tru apararea intereselor profesionale: Colonistii gios.] Labula.) mai aminteste nimic in marturiile timpului. L. [. despre care nu se Florentina. [.casa fu inlocuit noastre sub numirea de troiene. sub forma de lege in inteles profan... Siria a. [. Numele imparatului Traian s-a pastrat nate in bung parte si de noile conditi de viga pana astazi in traditia islorica.. [.civitatem Numele orasului Turnu.. 71 www. in limba navalitorilor de mai tarziu. Prin constructi- ale provincialilor din Dacia si Moesia.] strunga. limbii literare latine. [. prin curte de la cohortem .a."pagani" devenird necredinciosii numeste Calea lui Traian.. iar in ger- vinta... Termenul de Caracal cu eel al imparatului Caracala.collegium Galatarum . folosindu-se de limba in dialectul rustic se evidentaza foarte bine in latina. Termenul de lex s-a pastrat datinilor si obiceiurilor for de acasa. [.a.1 Castel Nou. nu apare nici in inscripti ca bundoard Petra sau Petrae.collegium Asianorum. ce fusesera ridicate in tot cuprinsul spre deosebire de satenii crestini. [. dar si pen.dacoromanica.] scara.a. cu vremea.1 Fantana lupului. fu inlocuit prin termenul de cetate .1 Romuliana.. Traian aproape toate constructiile vechi. Dar pe langa colonistii cu drepturi mane herteg (Herzog). Tulcea) care nu este decat o tra- Diferentierea progresiva dintre limba clasica si ducere a latinului Petra.. Istoria Romani lor asociasera colonist si din alte provincii Terenul pa vat al oraselor..1 Dusmanii. traduse si cazu prada uitarii. [.subcivitatem. Ulmel. Provincialii atribuiau lui val si sant . Barsava.pavirnentul.. voievod. Iata caleva exemple in redaclarea greceasca a autorului: 7. mulgatorul constitute! anloniene din 282.la Napoca nim in limba romana. politice depline mai venires in Dacia si numerosi Procesul de tranzitie din limba clasica peregrine si sclavi care. Provincialii din Dacia. pentru guver- asemenea colegii sa fi existat in cercurile natorul provinciei. Una din cele mai insemnate titulaturi tatea Prosmona din Dalmatia isi aveau colegiul romane care s-a pastrat la provincialii din cele for ... [. [... adica de asezare aparata cu "burneand de zid".] Romanian.o unitate s-au incercat apropieri intre numele localitatii care stationa adesea in vile. au pastrat termenii bisericesti si sau colegiul Asianilor . limbajul rustic latin de la Dunare fu determi...judele sau pentru cultivarea limbilor mateme. Camena (jud.. 1.] asupra intregului teritoriu al Daciei s-a facut. apar pana in zilele Termenul de "vila" .. ile sale Traian devenise asa de popular in Termenul de pagus pentru sat fu inlocuil prin inscriplii. forma de duce si in slava..565). neajungand sa se ridice la nivelul Unele din numirile acestea vechi latine. [. Locuitorii din Drumul roman care duce la Turnu Rosu se "pagus" . de tot felul.. adica Piatra. in dauna limbii dace. de unde derive romanescul sat.collegium Prosmonorum. duce. si Germisara.. Galatia. o propagau cu succes in randurile loponimia cc ni s-a past-at la Procopius in provincialilor aulohloni.. legatura cu numele imparatului Septimius Canabele de pe langa taberele militare isi Severus s.. [.. Valurile de aparare pagani. schimbara numele in subcetate. Macedonia. De asemenea.] Raspandirea limbii latine oficiale Arini. pamantul nostru. ci un dialect latin rustic.1 treizeci de lei..] fireste.deveni romane... care. [. Colonistii originari din aceeasi localitate Din bogata terminologie administrative se constituiau uneori in asociatii sau in cercuri s-a pastrat termenul de judex . Daciei si Transdanubiei..1 sapte case. lucrarea sa asupra edificiilor din timpul imparatului Justinian (527 .fossa contra atacurilor barbare. Este probabil ca trei Dacii era titlul de dux.. adica solul cultivat si pro- Bitinia. care s-au Limba latina vorbita in Dacia nu era suprapus populatiei autohtone in slavonescul latina clasica.. pro- municipiurn sau urbe pentru asczarile urbane..1 Muntii Gerneni. precum si a judecele nostru. [.Piatra. Limba dace. trecu colonistilor proveniti si din alte localitati ale asupra administratorilor celor trei Dacii si care imperiului si ca descoperirea de inscripti not din marturiile istorice medievale apare sub va largi cunostintele noastre in aceasta pri. [. precum si cuvintele care Colonisti originari din Galatia isi aveau exprima ideile fundamentale pe care le intal- colegiul for . administrativi. deopotriva cu cei originari din Asia organizard la Napoca cercul din Moesia. La Apulum colonist! din locali. Raspandirea limbii latine [.] Scaune...) Argintari s.

pe linii mai interioare. amfileatrul de la Porolissum. Imparatul Septin2ius Severus (192 imparatului Adrian s-ar fi demontat podul lui 201) acorda Daciei o atentie deosebita. capitala Sarmizegetusa.000 Mesopotamia. Dio Cassius si Eutropius. imparatul Aelius Pius (138 -161) respinse cu succes atacurile Hadrianus (117 . imparatul Adrian fu cinstit cu titlul tica a Daciei era mereu amenintata de vandali. De aceeasi solicitudine se bucura Dacia ajungand pana la Olt. cum arata muri Legiunea a V-a Macedonica in Troesmis o inscriptie. Apararea Daciei de catre urmasii lui Adrian si inceputul luptelor cu gotii 1. barbarilor contra Daciei si restaura. spre Dunare. 2. Ei fura primili in imperiu si colonizati sale acolo. in fata acestei situatii. gepizi si marcomani care. in imparatului Marc Aureliu au fost supusi si col- cazul unei evacuari. dar ca la torul Daciei Claudius Pronto. retragand legiunile la limesul dunarean. alta un ciorchine de struguri. acolo. Dacia de mad primejdii. cinstit legiunile din partile imperiului prea expuse si cu titlul de Sarmaticus. unindu-se en dacii libcri. Sabinianus. rilor.dacoromanica. nazuiau spre Moesia inferioard. ajunse sa tronul cezarilor depusera cele mai largi staru.138). Dacia. Granita nord-ves. caruia cetatenii staruinta generalilor sai ar fi revenit asupra din Sarmizegetusa ii dedica o inscriptie votive. Impartul Antonius urmasul lui Traian. care sustin comanilor. sub impresia necon. 0 inscriptie neau bogagile oraselor grecesti de pe litoralul comemorativa a invesnicit amintirea prezentei pontic. care comandase pe vre. 0 medalie din timpul sau imparatului Adrianus infatiseaza Dacia Felix prin o fecioara care intr-o mane tine sabia dacica incovoiata. urmasii lui pe de vie. Alte semintii dacice. guvernatorul fost redus la cvacuarca unor provincii din Daciei. ar fi ramas prada barba. Apararea Daciei de catre urmasii lui iar din rasarit roxolanii patrunsesera adanc in Adrian si inceputul luptelor cu gotii Transdanubia moldoveana si munteand. Ion Nistor Ca p ito I u I IX APARAREA TRANSDANUBIEI SI DACIEI CONTRA BARBARILOR 1. ale carui urme s. lui alutan si de aceea pare foarte putin proba. coborara pe Siret. ar fi voit sa evacueze Dacia.ro . imparatul a gasit un sprijin efectiv la guverna- rilor. iar in Dupe moartea imparatului Traian.180) avu de Cel putin asa ne comunica doi cronicari sustinut lupte grele si sangeroase contra mar- romani. distrusts sub regele Burebista. a infrant impotrivirea Orientul Mijlociu. granitele imperiului. Dacia ramanand mai departe in de familii dacice. unde. o dovada ca vita intamplata la 11 august 117. bila relatarea lui Dio Cassius ca din ordinul Harsova. Pretinsa intentie de evacuare a imparatului Adrianus 2. El a staruit pentru intarirea limesu. Pretinsa intentie de evacuare a Traian de la Drobeta. se pomeneste de "vicus carporum" langa. si sub urmasii lui Adrian. cum erau Armenia. 0 inscriptie arata ca el a salvat ca imparatul Adrian.192). pentru ispravile sale prea greu de aparat. navalcau mcreu in Dacia. Traian. Din ordinul sau s-a Strabatand Transdanubia moldoveana. ei construit apeductul orasului. onizati in Dacia mase compacte de barbari. de a retrage Sub imparatul Commodus (160 . Astfel. Asiria si dacilor liberi si a colonizat in imperiu 12. Pentru inte pentru consolidarea Daciei si apararea ei larga sa solicitudine pentru provincia lui contra barbarilor navalitori. fie cultivate din nou in Dacia Traiana. In luptele sale tenitelor atacuri si hartuieli din partea barba. El mutts 72 www. cum erau costo- Imparatul Adrian a vizitat de multe on bocii si carpii. Restitu tor Daciae. a razboinice contra sarmatilor. din consideratie pentru Dio Cassius arata ca pe timpul domniei multimea cetatenilor romani din Dacia. pe timpul imparatului Teodosiu. care. care (Iglita) pare sa fi avul inlentia de a parasi se putea asemana cu eel de la Sarmizegetusa. planul imparatului. lazigii din kin- dle Tisei nelinisleau mereu Dacia Malvensa. unde ii ademe- au dezgropat in zilele noastre. hotararii acesteia. Imparatul Marc Aureliu (161 .

vorba de pierderea Daciei pe timpul acestui Dupa ce cuprinsera Cetatea Alba imparat. care scria in a doua moldoveana. asa de bine. se mandrea cu titlul sau de Restitutor furs robite femei nobile de diferite neamuri Daciarum. ajungand pans in se confunda Dacia cu Transdanubia. De acolo gotii tre- sangeroase cu gotii.la Drobeta. El apara cu succes Dacia ceau Dunarea si invadau imperiul. gotilor inaintasera pans la Naissus (Nis) unde 249) luptara contra gotilor. care patrunsera in suferira o grea si sangeroasa infringere. imparatul Claudius fu cinstit cu titlul datoreste imparatului Gordianus ridicarea ei la Goticus. Galienus (260 . contra sarmatilor si dacilor liberi si fu onorat Imparatul Claudius (268 . Coloanele Gordianus (238 .a oraselor Scriitorul Trobellius Pello arata Ca in cur- dacice. De acolo nu incercasera sa strabata Carpatii in Dacia. Sub imparatul Antonius de Istru . insasi Dacia ar fi fost pierduta . De altfel. Imparatul. ocupand regiunile evacuate intre jumatate a secolului al IV-lea.metropolis . de un secol in sesul sarmatic si pe litoralul care nici nu erau contemporani evenimentelor. simtind sa-i considere ca federati al imperiului si sa le plateasca subsidii anuale. localitate la rangul de colonie. In Moesia. romanii luara 251) gotii navalira in Moesia. Pe timpul imparatului Dacios (248 sul navalirilor gotice in Moesia. primul imparat distins cu acest titlu. dintre Mangalia si Silistra. care-i pastreaza numele Transdanubia. arata ca regiunea din Transdanubia nu mai puteau fi aparate cu transdanubiana se numea Gotia . Orosius si altii sa 217) avu de sustinut lupte grele cu gotii care. Moesia se umplu Abrittus (Abtatkalesi) la jumatatea drumului cu sclavi si muncitori din nordul Dunarii. fiul Nistrului. unde se gasira ullimele monede imparatului Ga-lienus. Sub imparatul Galus (251 253). Valurile romane Orosius.270) intre- cu titlul de Sarmaticus si Dacicus.amissa trans Istrum provincia - Caracala. 73 www. Istoria Romani lor Legiunea a V-a Macedonica din Troesmis Incurajati de aceste succese. necontenite Meuse pe unii scriitori ca Imparatul Antonius Caracala (211 Eutropius. gotii din batuta si imparatul isi pierdu viata pe campul Transdanubia furs siliti sa recunoasca supre- de lupta. la randul sau.gotii se instalara de-a binelea in titlul de Dacicus Maximus.238) avu ciocniri nazuiau spre sud in Moesia. Ei se asezara in Transdanubia de unde Imparatul Maximianus (235 . care navalisera in Galienus fusese pierdula provincia de dincolo Moesia Inferioara. pe care contemporanii it cinsteau cu (Tyras). arata clar ca sub limp de costoboci si de carpi.235) nu mai putu cetatcnii din Sarmize-gelusa o asezasera in impiedica picrderea cetatii Tyras din limanul cinstea lui Licinius Cornelius Valerianus.ro . Sextus Rufus. Tot din ordinul Sub imparatul Valerianus (253 . afirme ca pe timpul imparatului Galienus desprinzandu-se din numeroasele triburi ger. In manice de la Marea Baltica.Severinului. gotii nu (Iglita) la Potaissa (Turda) si tidied aceasta contenira cu atacurile for contra imperiului. romanii se ciocnira pentru prima adica Transdanubia. gotii nici Transdanubia pc care o numira Gotia. 0 inscriptie pe care Alexandru Severus (222 . matia romans si sa se impace cu situatia de gotii se putura reintoarce in Gotia federati ai imperiului in schimbul subsidiilor Transdanubiana cu prada tor. imparatii prinse o mare expeditie contra tor.prope incolas. Aurelius Victor. dar ostirea sa fu Dupa infrangerile acestea. in asa fel ca.dacoromanica. nordic al Marii Negre.castra nova severiana . care ca prizonieri multi regi barbari. unde gotii se incuibasera data cu gotii in Transdanubia si nu in Dacia. obisnuite in bani si in efecte de tot felul. rangul de metropola . Imparatul Danubium ubi est Gotia.trans succes contra gotilor navalitori. ei nelinisteau mereu Moesia Inferioara.260) ei lui pare sa se fi ridicat vestitele castre not invadara din nou Moesia.268) nu mai prididea cu in jurul carora s-a ridicat mai apoi cetatea apararea atacurilor repetate ale gotilor din Turnu. De asemenea. Pe la inceputul secolului al III-lea. Sarmizegetusa schimb.244) si Filip Araby] (244 .amissa. timpul lui Galienus era de fapt pierduta pentru gotii trecura Nistrul in Transdanubia romani. arata ca nu putea fi romane din timpul domniei sale. iesi intru intampinarea for la transdanubiene. izgonindu-i de acolo. Gotii furs baluti si silili sa ca salasluind acolo . imparatul con. salasluira mai bine realitate insa in afirmatiile acestor scriitori. iar imparatul severiane . Iar respecte limesul dunarean. incat puteau fi considerati aproape precum s-a crezut. Inversunarea acestor lupte pans in zilele noastre. care pe Crimeea.

dacoromanica. dar ele putura fi Inca respinse cu succes. nici aceasta imparatului biruitor de Dacicus Maximus" si ultima linie de rezistenta n-a mai putut fi 74 www.ro . adica din Transdanubia. dalo-gepido-dacice granitele Daciei nu mai manica. retragandu-se in Carpati si aparare contra coalitiei acestor semintii ostile. Concomitent cu navalirile golilor in respinse la Naissus ata-cul gotilor si tinu Inca Transdanubia si asezarea for vremelnica acolo piept atacurilor furioase ale barbarilor contra se accentua tot mai mult agresiunea dacilor Daciei. De acolo.270). Daciei Porolissense. asezarile for din vreme. aparata cu succes. (Cluj) si Legiunea a XIII-a Gemina cu resedinta cazand de pe cal si frangandu-si gatul. Organizarea Daciei Aureliene 1. Aurclianus (270 275) isi dadu scama insa ca La nord de iazigi. salasluiau gepizii. De aceea. imparatul Claudius (260 . pana la gura Crisurilor si prin retragerea legiunilor din Dada mai sus de Tisa. Luptele cu vandalii si gepizii 2. liberi si a asociatilor for contra granitei nord- vestice a Daciei. care isi gepido-dacice isi gasi moartea Filip cel Tanar. putin a Daciei Malvense. Acolo gasim concentrate. Legiunea a V-a Macedonica. Luptele cu vandalii si gepizii de "Restitutor Daciarum". granitele gerea ca nici aceasta lithe a frontului contra provinciei romane. ultimele inscriptii romane din Dacia. Sub la Apulum (Alba-Iulia). Ion Nistor Capitolul X EVACUAREA DACIEI DE CATRE ROMANI 1. vandaliisi gepizii. marcate prin cursul Muresului cu fortifi- Padurosi si ajunsera in valea Tisei la granita carea capului de pod de la Apulum. strabatura Carpatii tatea. ei atacau mereu. barbarilor din nord-vest nu mai putea fl In tot cursul secolului al II-lea si al III. o semintie ger. Iazigii erau o semintie imparatul Aurelian sarmatica care se strecurase Inca pc la anul 50 p. foarte razboinica. care nazuia spre puteau fi aparate cu succes.Chr. dupes that& probabili- nordice de la gura Vistulei. Banatul de astazi.268) atacurile coal. pana la gura in fata atacurilor neconlenile ale coalitiei van- Somesului. Acestea erau. avea garnizoana la Potaissa (Turda) si Napoca fiulsi coregentul imparatului Filip Arabul.Chr. Dar imparatul ajunse curand la convin- in unire cu triburile dacilor liberi. Dispozitiile de evacuare luate de lazigii. romanii evacuara lea. Aliatii dacilor liberi erau acolo 2. el lua sud. precum se constata din imparatul Galienus (260 . Urmasul lui Galienus. Marturiile lui Flavius Vopiscus si Eutropius asupra evacuiirii Daciei 4. adica Oltenia si lui Maximianus Tracul si imparatului Dacius. Aparatorii Daciei avura Succesorul lui Galienus. Aceslia Porolissensa spre pozitii interioare pregalite parasira in secolul al II-lea p. organizand o noua lime de aparare pe creasta precum indica de altfel si titlurile de onoare de acestora. romanii avura de sustinut lupte grele de si Dacia Apulensa. grava hotarare de a scurta frontul de aparare Dincolo de Somes. Se vede itiei barbare contra Daciei se intetira tot mai insa ca in urma atacurilor concentrice ale coal- mult. Dispozitiile de evacuare luate de imparatul Aurelian 3. itiei barbare din sud-vest si ale gotilor din precum indica titulurile de glorie conferite rasarit. imparatul mull de furca cu ci. De aceea. In toiul luptelor sangeroase contra coalitiei dupes 271. in campia Tisei. haladuiau vandalii. pentru a-si deschide drumul in imperiu. cu intethia de a incerca apararea cel "Dacicus" Si "Sarmaticus" conferile imparatu.

constitula. acolo. cronicarul s. marilor instalatii industriale si Intreprinderi aratand ca Traian a adus nenumarate cete de 75 www. imparatul Aurelian nu considera insa retragerea legiunilor decat ca o masura treca. deodata cu moartea imparatului. S-a dat. astfel ca romanii se vazura siliti sä se comerciale care fusesera evacuate din vreme. vazand Iliricul mai sus si poate chiar la largirea zonei for spre devastat si Moesia pierduta.ro . tar cele germanice nazuira spre sud. 3. ci la coloni. Semintiile ridicat din Dacia deodata cu armata si pe sarmatice disparura curand de pe arena provinciali..dacoromanica. erau dacii liberi. anume ca. istorica. ceea ce constituie un nonsens. stzblato exercitu provincialibus Un act formal de cesiune a Daciei n-a reliquil desperans earn posse relinere. insista asupra conditiilor chiar de "Dacia restituta". intrucat coalitia for se des. Marturiile lui Flavius Vopiscus si toare. Istoria Romanilor apa. quas nunc romanilor nici nu ar fi avut cum sa inceapa cu duas Moessias un asemenea act. Desa. terminandu-se numai la sub barbari. barbarii coalizali in lupta contra cavil appelavitque suam Daciam. ca Drobeta. interneiala de Traian dincolo de Duniire in De acelasi gand erau stapaniti si scama provincialilor. masura la consolidarea clernentului etnic Ca relalarile lui Eutropius nu se refereau autohlon de acolo. Aurelian ar fi grup urmarind scopuri deosebite. ceea ce nu se poate in care s-a facut evacuarea: referi decat la mentinerea capetelor de pod de "imparatul Aurelian. popillattile ridicate de acolo le coloniza in data la drepturile for de stapanire asupra Moesia. care gica pare sa fi continuat in tot timpul domniei fireste ca nu voiau si nici nu puteau sa ramand imparatului Aurelian. Sucidava. fiecare si o alts interpretare. acuma cele cloud Moesil . Dacii liberi . retraga la Dunare. la populatiile dacice autohtone. romanii pastrard sub stapanirea for mai multe capete de pod pe malul stang al La 25 de ant dupa: evacuarea ostirii si a Dunarii. evacuand si Dacia Deodata cu trupele se retrasera din Dacia si Ma Ivens& Operatia aceasta de retragere strate. ce desparte Daciei. dupa ce ridica armata de urmasii sai pc tronul cezarilor.. care din orasele si ogoarele Dade! pe romani - contribuisera in larga masura la eliberarea abductos que Rarnanos ex urbis et agris Daciae Daciei de sub stapanirea romans. Ilindca pierduse nadejclea de o mai putea sul secolelor urmatoare n-au renuntat nicio. etnic din coalitie. Dacia a Tralano accstor Leritorii sub supremalia romans.quuni vastaturn prins nenumarate expeditii mili tare in Ilyricum et Moesiam deperditam videret. tine. lass provincia nord.si i-a asezat in Moesia si nicidecum pe provin- erau deci singurii dintre invinga Lori care s-au cialii geto-daci. Singurul element ridicata de la vetrele ei si mutates in alts tars. ce-i drept. textului lui Vopiscus facu indata dupd dobandirea victoriei. Mai Eutropius asupra evacuarii Daciei mult chiar.rata. elementele de elita ale societatii romane. Marisca aparatului administrativ din Dada. care descrie domnia mai recente. De alifel. flindca toata populatia unei tdri nu putea fi unde si ajunsera curand. imparatii romani au intre. fort semnat nici de Aurelian. ale caror randuri furs intarite asezat in Dacia si au contribuit in larga prin dacii liberi care se rcintoarsera in patrie. care nu urmarea alte scopuri In parerea aceasta ne intareste de altfel politice decat acela de a se uni cu conationalii si Eutropius care. dictates de greutatile momentului. Dimpotriva. pe care o numi Dacia sa.stii In avangarda trupelor in retragere se roman'. precum confirms descoperirile arheologice Flavius Vopiscus. Marturiile timpului amintesc imparatului Aurelian. 275. reproducind in opera sa din Dacia evacuates de romani si de a trai Breviarum historiae Romanae textul lui impreuna cu consangenii for de acolo in vechile Vopiscus. nici de urmasii abdurtorque ex ea populos in Moessiam collo- sai. arata ca imparatul Aurelian a ridicat for traditii de libertate.a. care in lot cur. 7ransdanubia si Dacia pentru readucerea provinciam trans Danubium. reiese din faptul ca el repeta aceleasi gasea personalul serviciilor publice si al fraze ca si la colonizarea Daciei cu romani.

in Dacia a ramas prada barbarilor. La aceste cloud Dacii fu alipita la deci aceeasi fraza atat la cucerirea.si din populatia cu interns se restabilisera prin disparitia ostil- indeletniciri agricole si pastorale de la sale . Si aceasta cu atat mai mull padurilor si extractia zacamintclor de sate si de cu cat soarta provincialilor din imperiu. ramas o parte din vechea populatie. se vazu din Roma. incapea nici o indoiala Ca provincialii din Dacia soarta for pare sa se fi ameliorat. inceput centrul administrativ la Serdica (Sofia). intrucat evacuates. El intrebuinteaza tala la Sofia. nici ea mai bund si mai ademenitoare decat Pe de alts parte insa. Aceasta cu atat mai putin cu cat in barbare. teritoriul noii provincii tam. cu lui si de belsugul turmelor ramasera pe loc si contributiile in bani si in prestatii. cuceritori care incepusera sa se perinde pe ter. care se compuneau din midi mese. dintre ambele Moesii. si anume de Dada Ripensis. iar pacea si linistea riasi si negustori de la orase . romanii nu viata populatiei de sub stapanirea barbara. care traiau din munca bratelor tor. nu mai poate prea mult resimtite de provinciali. in schimbul unor stipendii anuale..per Aurelianum translatis find de veacuri infratiti cu glia dada. nu era grip provincialilor daco-romani. imparatii romani intreprindeau campanii pen- 0 inscriptie din 283 aminteste de cloud Dacii. parte asupra diverselor semintii odinioard. care cazuse stituiau decat elemente fluctuante de si ea prada barbarilor. Ion N Istor oameni sa populeze ogoarele si cetalile dacice . tru recucerirea provinciilor transdanubiene. vedem cum elemente romane evacuate colonistgor roman! furs Intarite de dacii liberi din Dacia Traiana gasira adapost dincolo de care contribuisera ail tun' de barbari la sur- Dunare in noua Dade Aureliana. puterea de raurile Timaeus (Timoc) si Margus (Morava).4 continue a _Uinta in antagonistul cel mai pronuntat al continuitatii cadastrul imperiului si pentru a linisti agitatia provincialilor pe pamantul vechii Dacii. stapanitori barbari. si parasirea Daciei. De aceea. cu capi- ad agros et urbes colendas. suprafata. luptele se mai potolisera. provincialii daco- popu-li Romani din secolul al IV-lea si anume roman!. din Dacia si colonizati in Moesia. nu con- giatii romani din Moesia Inferioara.si dintre dacii liberi si cuceritorii romani. minereuri nobile ramasesera mai departe in hartuiti mereu de barbarii navalitori.ro . considerand capeteniile semintiilor barbare 4. fireste cu putut fi dezradacinati din pamantul for de voia tor. cat si la 297.dacoromanica. pentru ca parea stipanirii romane. la evacuare. Randurile lor. baptina. provincia Dardania. cum erau vandalii si gepizii care.si a aparatului adminis. Dimpotrival. numele provinciei Dada . pe timpul imparatului Diocletian. de populatia autohtona daco-romans. n-au ex inde Romanis . Dupes retragerea legiunilor si evacuarea pon. Organizarea Daciei Aureliene care se instalasera acolo ca regi clientelari Romei care. noilor dupes retragerea ostirii . Populatia autohtona continua sa raspunda. fats acel spatiu restrans se ingramadisera si refu. incredintandu-si soarta noilor cuceritorilor romani. catune asa de strans legate de productia solu. cuprinsa intre aparatului administrativ roman.5. insusi Robert Rosier. De altfel. Ratiaria (Arcar) si Dacia Mediteranea. pe teme ca masa de romani ar fi silit sa recunoasca cä. cu capitala 76 www.fusesera evacuati.r. cresterea animalelor domestice. Noua Dade Aureliana isi avea la prestau romanilor servicii militare. intelegeau sa renunte la pretentiile for de suprematie asupra celor trei Dacii carpatine. exploatarea itoriul vechii Dacii. Dar in vremea in care Aceeasi afirmatie o gasim si la Sextus romanii din Dada Traiand isi gasisera o patrie Rufus in lucrarea sa Breviarium gestorum noua in Dada Aureliana. Ca numai romani . precum raspunsese trativ roman.arite pe urma emigrarii Astfel. conduoere asupra provincialilor din cele trei nici nu era destul de mare pentru ca sa poata Dacii carpatine trecu parte asupra capeteniilor adaposti si pe provincialii din Dada Felix de dacilor liberi. Cultura ogoarelor. Schimbarile de stapanire n-au fost Astfel stand lucrurile.

Argcdova pe Argcs salt in zona Muntilor Sebesului (din dupa relatarea lui Orosius ( Adversum paganos. Ovidiu ne zugraveste imagini ale tulburarilor. Un alt rege get. it prezinta succint pe Deceneu. raramitand puterea in mai multe Matecscu (I Traci nelle epigrali di Roma. in ascultare poporul. 1). De curand. Istoria Romanilor NOTE 1. 70).) o viata Limp fusese socolit si zeu. cand intr-altul". (op. p. on de cite on Dunarea.ro . Bueuresti. (op. In onomastica geto-dacica. Bucuresti. 2001.. mentionat de 8. inceputurile vietii sarlatan care ratacise multi vreme prin Egipt. Germisara cu numele acesta purtat de persoane de I. 189.Cetatuie". 641: Spre a tine descoperite la Ocnita. de S. apud Istoria Romanilor. Bacau). 206) si de G. 10. de cel al sustine ca Dicomes este un rege get din Muntenia. 294. 669). 11) care. 1923. 414: Pannonii reprezinta un grup de populatii ce De acolo. Vasile Pat-van. apud. Paris. din vremea lui Augustus. I. p. si judeca poporul ca asa cum rezulta din cele 8 inscriptii din Moesia judecator suprem. rasaritul Austriei si o zona intinsa din turile vecine. autorul lucraril cetatea Costesti . vezi. El era socotit.. stiind sa de Strabon si de Istoricul Florus (II. 1906. paganos a lui Omsius. VII.roit ca marele poet latin Ovidiu sa fie cel din- sustine ca talmaceste vointa zeilor. in circulatie de Nicolae Gostar si park. I. cu Burebista prin exercitii. Annales. Si dupa ce el a lasat cele omenesti. din punct de vedere lingvistic. Jar Romanic'.. 3. ca scriitor vorbit despre Zamolxis (Zalmoxis). Tornaschek (Die alien pricina unei rascoale. pe Valea Siretului. mai inainte ca romanit sa apuce Thraken. in Ephemeris parti. se distingea.. Ba Inca de la un tai roman.. carcia 4..G. p. el pi-a luat ajutor pe Deceneu. jud. la sud de Orastle. Istoria poate si a Argesului. 65: acolo uncle semnc de proorocire. 1923. 1960. Ipoteza veche a varlanta polrivil carcia capitala lui Burcbista ar Il lost umanistului Stanislav Sarnicki. Dunare. asa cum am aratat cand am de cetatean dcplin: ca soldat. 295). ranntra vestIca a Masivului Stirennultii). Informatia despre sfarsitul lui Burebista si Diurpaneus aril acelasi cu regele Decebal. dar repusa armata impotriva tor. Dio Cassius (LXVII. apud Istoria Frontinus (Strategemata... Sc 6. Urmasii accstula la Tempereur Dornitien. I. era cea aleaga prilejul pentru a-1 ataca pe dusman si a se 77 www. puterea era impartita in cinci imprudent.). rnultumita carora Soarta a v. 2001. p. documentary in privinta unui alt rege get. 686: foarte priceput la pla- rezultata in urma disparitlei lui Burebista. des' Constantin Daicoviciu fel. p. p. in prezent. contemporan cu imparatul Domitian. idee prezen- destramarea statului sau ne este oferita de Strabon La Si in uncle editii mai vechi ale serierii Adversum (VII. 10. 1894. precum F. Slovenia. recente ii deosebese de acestia din urma ca find un regele getilor. spre illyrilor (Trogus Pompeius. vol. 0 alts forrnallune Romziniloz. Si geto-dacii de la sud de Dunare. inghetata de ger. potrivit fragmentelor de vas dacic Romanilor. aratand inaltarea neamului get de catre dupa alti cercetatori cu numele Thianzarcus. Parerile specialistilor in legatura cu sediul Mica". Vasileis. cit. 226). dar si dintr-o inscriptie tamp de patruzeci de ani a stapanit peste neamurile din atestata dupa cucerirea romans si descoperita la Dacia". p. vol. Inferioara care demonstreaza frecventa numelui printre a venit la domnie Coryllus. 4). p. Zargidava (azi Brad. vol.. p. Valcea (Buridava antics). lucrare pier. sale. era identic cu Scoryllo. condusa de Cotiso: Dacii traiesc nedezlipiti de munti. p. 6. domnie s-au dezbinat.4) si a tut lordanes (Geffen.). poate la duta) ". un 5. Iasi. in Istoria Romanic'. tui rege in Moldova. pana la Psi unea malurile". Bucuresti. Istoria Romani lor. Principalul izvor literar este Strabon (VII. Bucuresti. Atunci stapanirea se impartise in patru. Ipoteza. 669). vol. datotita priceperli comun atat inaintea cat si dupa epoca regelui Decebal." neoranduielilor si pradacittnilor barbare din Scitia 3. considers ca regele Coryllus origins comuna. si sa pustiiasca Ong- (Transdanubiei). mentionata nurile de razboi si iscusit in inraptuirea tor. vol. deoarece acesta nu-i era mai Decebalus (Decibalus sau Dicebalus) era destul de prejos in iscusinta. Constantin Daicoviciu. potrivit. a lost prcluala dc calm Dimilrie 2001. 1984). regele gotilor (getilor). porunci". p. I. numelc vencratie pe Comosicus. sobrietate si ascultare de resedinta in regiunea de dealuri din nord-estul Olteniei. si preot. I. constituit dintr-o serie de triburi numeroasa". Urmasul lui Scoryllo la domnie a fost pastreaza ipotezele considerate insulicienl dovedite cu Diurpaneus. Bucuresti. dupa ce Deceneu a murit. Exists o atestare 2. In cele doua culegeri de poezii ale sale scrise la ascultarea ce i-o dadeau (getii).dacoromanica. Ca o dovada despre (. cit. cf. Gsel (Essai sur le regne de a trimite o armata impotriva lui. potrivit lui lordanes Duras care ccdeaza domnia lui Decebalus (in Istoria (Getica. Urmasul direct al lui Burebista se demonstrase ca Diurpancus este identic cu regcle crecie a II fost Deceneu. ca magistrat. acceplala de W. a fost: Dicomes. 3.19). nota 1. 18 . cartea a 32-a.. p. 32). 11). sub conducerea regelui Cotiso (Cotisonis regis locuiau in jumatatea apuseana a Ungariei imperio) obisnuiau sa coboare. cand Caesar Augustus a trimis o Dacoromana". 1-au avut in aproape aceeasi 7. in deosebire de o alts parere care plaseaza resedinta aces- Origines Pannoniorum. care sa traiasca in pantile noastre (. 668: Cal despre Burebista. dux Dacorum. publicata in anul 1492. capitate' lui Burebista sunt diferite si in prezent. dupa care. Pannonii au fost multi vreme considerati de mentionat de Plutarh in biogralla sa dedicata imparat- neam illyric sau strans inruditi cu acestia. I. si rege pentru dansii. al caror nume cele mai multe acorduri din partea cercetatorilor. 73). ii fagaduise ca-1 va ajuta cu armata grup de sine statator. acesta a pistil din Cant emir. numite Tristele si Ponticele lasat induplecati sa tale vita de vie si sa traiasca Para (. I. Astfel de Vasile Lica (Socielatea gelo-dacial de la Burebista la impartiri sunt vremelnice pi se schimba cand intr-un Decebal. 3 . invatand roman la gurile Dunarii. jud. 1960. Bucuresti. de-a lungul raurilor Sava si Drava.. este si faptul ca ei s-au Tomis si pastrate intregi. 2001. care intruneste mcntionate in sursele literare antice. vin. s-ar fi succedat Comosicus si Coryllus. vol. Studii mai ului roman Marcus Antonius (63).

p. Bucuresti. pp.. Ion Nistor retrage la timp. in calitate de comes. Monumentul si cetatea. cu un capitel doric luptator si se pricepea sa foloseasca izbanda. 1995 care. aruncandu-se in sabia lui. care se pretuitor de moarte al lui Zalmoxe a tinut drepti in fata rezolva prin invatatori si profesori privati. 2 editii. de la 0. I. ilor si a sclavilor era o problcma particulars. cu sabia. inaltimea flgurilor sculptate. inaltimea coloanei. multi statuii imparatului inalta de 4. Tatal viitorului imparat.62 m. Din aceasta pricing. Vasile Parvan. de la nu sliu ce dcpartati Indieni. 1-6. poate fi consultata Cassius (LXVIII.693: "Columna Jul TYvian. 1984. vezi. (. soldatii reproduc alfabetul on scriu diferite Roma. Tropaeum Traian'. Istoria romanilor. Barnea. primeste mant al cuceritorului Daciei. Si la romani pe atunci cel care Tropaeum Traian'. dinspre baza in sus. cunostea alte dru. Barbu. imparatul Hadrian a dispus sa se amenajeze o consul ordinarlus.) devenit consul. In ultimul adapost de 15. pp.stiinta de carte. dupa pretura (anul 84). Nobila si mandra flara gramadita in barlogul ei. II. 228 sub apele Streiului. dupa ce ascunsese in pester'.ro . Istoria Romantic': vol. 9. Tot in evul mediu timpuriu. in a caror pasta moale. Copiii stint lui pe dac'. a fest inaugurata la 12 mai cuvinte si scurte Lexie. M. au aparut in 28 de localitati ale Dade' (dintre care in 20 lui arhitect Apollodor din Damasc. purtand putea fi observate de jos). apud. urmatoarea bibliografie: F. vezi. ed. Tropaeum Traian'. in 69 a razboaiele dacice. cu soli' . dimpotriva. Sigiliul Romei. Dusmanul cel deveneau administrator!. commemora ti d'Adamclisi. Radulescu. imparatul Alexandrescu-Vianu. este de 3. pp. 1936. Istoria Romanilor. fusul si capitelul masoara inipreuna 29. in "II Mar Nero". la yam! etc. Multi sunt cei care se straduiau sa 'north si. 0 trasatura si temeinica. apoi. I. in care apar circa 2.. guver. Serbandu-si maretul triumf.Chr. ca si forul care o adapostea. Informatia ne parvine de la poetul Martial echivaleaza cu 100 picioare romane. a II-a. ceea ce explica efortul for de a se pans atunci ii intalnise aceasta Roma imperials ". monument ridicat la ardere. Monumentul de 12. dar sl sa de 1.. 0 protoistorle a razboi dacic de care Manius Liberius Maximus.. ceea ce 9. afla si sora lui Decebal. este de 39. De asemenea. capturata in cursul primului 14. muri spre o linistita viata eterna.. Monumentul de la Adamclisi. se ridica fusul coloanei.500 de figuri (. In 92 insoteste. Ascensiunea tatalui a netit drumul carierei flu.) primit ani ai domniei lui Domitian isi incepe cursus Dupe moartea lui Traian. credincios al ideii de nemurire. A o lungime de 200 m si reprezinta 124 de episoade din servit sub ordinile lui Vespasian in Stria. de aceea.dacoromanica. 3. care sorbira impreuna izbavitoarea bautura a epoca moderns. Viitorul imparat a facut o cariera militara stralucita culmea atinsa de relieful istoric roman. in locul ed statuia apostolului Petru (sculptate de 0.78 m. voise sa se deie viu. opera celebru. pp. El a lost treptat. avand rol de suport al Iasi bine dintr-o infrangere. Florescu. La sfarsitul anului paruta in cursul evului mediu) cu cenusa lui Traian. camera sepulcrala. Traian dobandeasca o minima . cuvant suferise o catastrofa se credea dator sa-si face sama inainte de I.dovedeste exis- m si a unei plintc in forma de cununa de laur inalta de lcnta unui invalamant ce depasea nivelul "alfabet- 1.66 m. 145 .37 (evenimente) dupa Homer (sa lc . timp adunate. precum si a unor preocupari intelectuale". sclavii instruiti ai particularilor nu va mai avea sa se incaiere cu dansul. urma datinii deosebile a poporului sau. natorul Moesiei Inferioare. ingrijita de Radu Florescu. V. vol. latimea panglicii de reliefuri crest p. iar nu cufundase Istoria Romanilor. inainte de 691 . pp. 1988. pentru a Imperiului roman. mat din 18 tamburi (dintre care 17 impodobiti cu 78 www. Instruirea copi- spune in cutare scriere a lui Julian ca spiritul dis. iar la papa Sixtus al V-lea a cerut artistului Fontana sa ridice 28 ianuarie Traian este proclamat Augustus. a guvernat Baetica pe timpul lui Nero. In forta dramatics ce se degaja din derularea spiralei.71. apoi in armata Germaniei. scazand user spre varf. 152 . romane de la inceputul secolului al II-lea. Diametrul la baza 10. cel mai statornic si mai viclean. Dibaci in a intinde curse. Intr-un vestibul al aces - comanda Legiunii XIII Gemina din Hispania. Bucuresti. alfabeliza: mai ales in mediul militar s-au descoperit 13. dar si diferite afaceri. Getica.25 m (si. 1959 si 1961. 96 a fost numit guvernator al Germanic! Superioare. Pentru a putea avansa.48 m si o baza cilindrica. la Adamclisi. 1996."ale razboiului troian paralepipedic. Bucuresti. se ucise. 1965: M. Rack!. mai intai in Siria. el nu Monumentele romane. vol..68 m.] insemnarea in greceste de pe o rara statute. Deasupra unui soclu caramida descoperita la Romula . in care a asezat urna de our (dis- pe imparatul Domitian in Pannonia. A servit zece ani in calitate de tribun caracteristica a scenelor sculptate este realismul si militar. Banda sculptate se intinde pe acelasi nume. Hind. iar peste 10 ani a primit guvernarea Columna lui Traian este o creatie originala a artei Sine!. 11. o primul imparat din afara Italic! urcat pe tronul data cu acestea. II. caramizi si Ogle. N. dupa cum relateaza Dio 1982. apud. pe la 1587.83 m.48 m si inaltimea de 5. [. Columna a servit si ca mor- honorurn la Roma. ci numai sa posibilitatea angajarii for ca functionari in birourile fis- infatiseze capul taiat al lui Decebal ca dovada ca Roma cului. singuratic. In 91 este tela. a fost rasturnata statuia lui Traian. Nerva murea la 27 ianuarie 98. Asemenca "exercitii de scriere" 113. nr. o partc macar din comorile mull 299: "Stiutorii de carte erau relativ numerosi in epoca. era tin bun reliefuri) din marmura de Carrara. Baza (plinta). Printre prizonierii luati de Care romani se Gerolamo della Porta). el nu putea cu still in mans. Bucuresti. el intinse masa din urma singurilor sat se pare ca procentajul for nu va mai fi egalat decat in tovarasi. in forul lui Traian. ea reprezinta lui. 2001. Iorga. A.66 m. Bucuresti..188. inalt de 26. 2001. for. vol. unde masoara 674: imparatul Traian s-a nascut la 18 septembrie 53 3. 70 . Tropaeum Traiani. Concluziile autorului sunt confirmate in munte. 2. partea a II-a.se infatisati pe monumente funerare (la Mich% Germisara) spune -. in orasul Italicu din Baetica (Hispania). Nerva (anul 97). Bucuresti. Bucuresti. cu latura de 5. Monarhul dac. denumita si column centenaria.83 m. L'ensemble barbarilor. 4). izarii". vreme a fost un dusman de temut pentru romani". reprezentanti al stapanului in mai indraznet. 2001. V. erau castre). ea a fost din lucrarea sa Epigrammata.B.. in imprejurari necunos- acolo a primit vestea adoptiunii de catre imparatul cute. militarii tre- sufletul cel mai mare prin ambitie si rezistenta pe care buiau sa *tie carte.89 la 1. I. Sampetru. Instruirea sclavilor public' urmarea sa tarasca in lanturi un astfel de invins. 153: "Decebal se impotrivise pans in ultima clips.

Raspaindirea crestinismului III. Penetratia slavilor in Transdanubia si Dacia VII. Luptele romanilor cu gotii pentru stapanirea Transdanubiei IV. Transdanubia moldoveana si munteana sub cumani XII.dacoromanica. Daciile carpatine sub suprematia hunilor V. Salasluirea gotilor in Transdanubia si a gepizilor in Dacia II. Transdanubia si Dacia sub pradaciunile pecenegilor XI.PARTEA III EPOCA MIGRATIILOR BARBARE I. Daciile carpatine sub suprematia avarilor X. Absorbirea slavilor din Dacia si Transdanubia de catre provinciile daco- romane IX. Trecerea bulgarilor prin Transdanubia moldoveana si asezarea for in Balcani VIII. Invazia tAtarilor in spatiul carpato-dunarean www.ro . Gepizii in Daciile carpatine VI.

pc care cronicarul lordancs it Debellatori Genii= Barbarorum . pregati o mare itandu-i gratia.Daphne si Turnul si con- intampinarea tor. pana ce ajunse la o dunarean. Astfel. din fala gurii batut o medalie comemorativa cu inscriptia: Argcsului. unde gotii urmariti incer. numca dupes ci Transdanubia.ro . Ocuparea capetelor de pod de la Rauzimod. care core. era vesnic amenintat de ei. Ocuparea capetelor de pod de la Constantinea-Daphne si Turnul si construirea podului peste Dunare de la Sucidava 3. care inratiseaza pe imparat sus. Limesul puna la dispozitia imparatului un contingent dunarean. fiindca incursiu. ci el trecu cu ostirile sale Dunarea si-i urmari Pentru asigurarea linistii la limesul adanc in Transdanubia. zonieri romani ridicati din Moesia. gotii furs batuti impreuna cu al marelui fluviu. altii prizonieri.337). in anul 323. pc Arges sau pe invaziei gotilor in Moesia. intre care pe insusi flub asupra provincialilor geto-daci. restauratorul cetatii mai numerosi se inching invingatorului solic- Tropaeum Traiani (Adamclisi). Luptele imparatului Constantin cel regele tor. biruitorul gintilor bar- fi idenlificata cu Turlucala de aslazi. cu capetele de pod din stanga de 40. Pentru a pune stavila cautat undeva in Muntenia. Tezaurul de la Simleul Silvaniei 1. Atunci imparatul porni intru Constantinea .. care-si gasi moartea pe campul de Mare contra gotilor din Transdanubia batalie. bare. iar altii Mare (306 . pe Pentru a pune capat incursiunilor cal. obligandu-se sa nile for in imperiu se repetau mereu. cad asa se spundea desigur unci asczari mai vechi. adieu.000 de oameni. ci el card sa se ascunda. In cinstca imparatului victorios s-a fortified localitatea Transmarisca. Astfel intrara gotii in raport gotii nu fu de lunga durata. imparatul Constantin cel care unii sunt morti. din preajma Oltenitei. privind asupra gloatei de barbari. Transdanubia. dintre gotice in imperiu.dacoromanica. Viata provincialilor daco-romani sub dominatia gotilor si gepizilor 5. imparatul Diocletian Ialomita. numai cu aceasta izbanda. Dar pacea cu regelui Ariarich. Acesta trebuie cu gotii neastamparati. Belgrad.Victoria numeste Madsen. nu trebuie sa ne surprinda daces o din Transdanubia munteana sta probabil si inscriptie din Mauretania onoreaza pe ambii scena din frumoasa camee din muzeul de la imparati cu titlul de Goticus Maximus.Gothia. Gotii gotiii se retrasera dincoace de Dunare in infranti recunoscura suprematia impara-tului. primind in schimb sub- fluviului. in Moesia si intrara victoriosi pana in Tracia sub regele for 2. ii batu si-i arunca peste struirea podului peste Dunare de la Dunare. De izbanda lui Constantin cel Mare asupra gotilor aceea. Marturifie timpului nu ne inga- prilej imparaglor Diocletian si ginerelui sau duie sa stabilim mai de-aproape locul unde s-a Maximian de a-si manifesta vitejia for in lupta dat batalia intre romani si goti.2 In scopul acesta el ridica pe 80 www. imparatul Constantin nu se multu- colina impadurita. In legatura cu numita Marisca. Emigrarea vandalilor si salasluirea gepizilor in Dacia 4. dand sidii anuale. In lupta ce se incinse la ocupa si cateva capete de pod pe tarmul stang liziera codrului. Transmarisca a putut Gothica . Dar Constantin nu se multumi ca Sucidava inaintasii sai. clientelar fates de imperiu. unde isi exercitara suprematia dandu-i ostateci.Ion Nistor Capitolul I SALASLUIREA GOTILOR IN TRANSDANUBIA SI A GEPIZILOR IN DACIA 1. mi insa numai cu luarea de ostateci. victoria gotica din Gotia.. Cu acest prilej imparatul Constantin elibera din robia gotilor un numar mare de pri- Dupa infrangerea de la Naissus (269). ofensiva contra gotilor din Transdanubia care navalisera. Luptele imparatului Constantin cel Mare contra gotilor din Transdanubia 2.

dacoromanica.a cladit Turnul cu Ploiesti pand la Braila. care ducea in textul acelei inscriptii prima mentiune docu. o trat in intelesul primordial pans astazi numai lovitura nimicitoare. In constitui iussit. Dunare care lega centrul militar de la Oescus Turnu (Celei) si T. Severin). dupa planurile imparatul izbuti sa be impuna respectul cuven- arhitectului Teofil Patriciu. 0 inscriptie arata ca. superatisque Gothis . care. cizeaza ca Turnul a fost construit pentru Un al patrulea cap de pod ocupat de supravegherea lotrilor si in vederea apararii imparatul Constantin eel Marg in Dacia castreapilor si cetalenllor munteni burgum Malvensa pare sa fi fost Drobeta (T. In ipoteza aceasta se va putea vedea restaura si vechiul vat de aparare. probabil un got.Oescus s-a vechea suprematie romans asupra 81 www. (Oltenita . Gaiesti. precum se stie. Traian de la Turnu Severin. sub scutul caruia se putea stabili tru a primi omagiul de supunere din partea usor legatura cu fortul Transmarisca unui barbar.3 km unul de altul.s-a pas. pentru Carasu pe o lungime de 51 km. imparatul Constantin cel Mare construi Prin restaurarea limesului dobrogean si in vecinatatea Turnului chiar un pod peste prin fortificarea capetelor de pod de la Oltenita. care erau Justinian pe cuprinsul intregii Moesii. pe Constantin insotit de zeita Victoria paseste care -1 inuni dupa numele sau Constantinea. Malvensa. imparatul Sucidava. pe care imparatul Argesului. un castel. Celei sunt pretioase indicatii pentru influenta tanta de 40 km mai sus de Turnu Magurele. it rata de imperiu si sa restabileasca astfel structiei podului dintre Sucidava . unde latrunculos observarent felul acesta intelese imparatul sa apere limesul propter lutelam castrensium el civium dunarean contra atacurilor necontenite ale Montanen slum. peste un pod in arcuri spre tarmul dacic pen- Daphne. imparatul cuprinse capul de pod de la impotriva barbarilor neastamparati. numita in izvoarele istorice si Moesiei Inferioare sa nu ramana descoperit in Muntenia.sa se refere la Turnul. contra sarmatilor din Dacia. fu repri- insa exclus ca inscriptia de la Gromsin. care pe malul Daciei Malvense. unde se aminteste de Novae.millearium . Prin izban- pod de piatra ale cami urme s-au pastrat pans da sa asupra gotilor repurtata chiar in inima in zilele noastre. fiul imparatului.ro . avand in soseaua care lega podul peste Dunare cu Dacia spate cetatea Transmarisca. cesarii Constantin si Constantius. Transdanubia si a le aplica. in aprilie 332.victis Munteniei. cazu gotilor in spate montanenses . find intarit cu locuitorii ei. iar locuitorii ei numindu-se fata asallurilor barbare. Constantin cel Mare munteni. si-1 lega cu Constantin cel Mare asigura pentru un timp Oescus de pe malul opus din Moesia printr-un mai indelungat linistea la Dunare. care porneste. Intrucat pentru a le taia legatura cu conationalii for din atributul de munteni montenenses.stalpul de kilometraf . pe langa Turnul sfantului si marelui imparat cetatea Hinova la 15 km spre sud-est de Turnu Constantin. Istoria Romanilor ruinele vechii cetati Marisca. mai sus de gura inlesni o cat mai grabnica interventie military Oltului. spre Craiova. romans ce s-a exercitat acolo. sau un turn de veghe. pentru provincialii din Transdanubia Dar pentru ca nisi flancul pontic al munteana. pentru apararea imperiului. indicand granita de nord a stapanirii sale in 0 alts inscriptie gasita in Moesia pre.ce a Un al doilea Cap de pod ocupat de fost descoperit acolo. In amintirea fundarii Tot Constantin eel Mare. Un alac al gotilor sub regele for raspandite mai ales pe vremea imparatului Vidigoia. fu atribuita de unii munca si harnicia prea credinciosilor sai osiasi cercetatori imparatului Constantin cel Mare. de pe malul oltean. In amintirea con. tul ca. Insasi Brazda lui mai sus de gura Oltului. Valul acesta urma valea raului Romaneasca sau Vlahia si de munteni. o copie fidela dupa podul lui teritoriului transdanubian ocupat de acestia. de la Axiopolis (Cernavoda) la Tomis mentary a numelui de Muntenia pentru Tara (Constanta). precum arata si inscriptia de pe mil- bar. imparatul Severin si duce pe sub dealurile Olteniei si Constantin dupd infrangerea gotilor . 2 . vechea Sucidava. face mentiune de cetatenii munteni dyes trecand podul de la Celei. Severin si prin construirea (Gigeu) cu localitatea Sucidava (Celei) asezata podului peste Dunare intre Gigeu si Celei. 26 turnuri de aparare ridicate la o distanta de In credinta aceasta ne intareste si fap. Costesti. Nu este considerati drept federati ai romanilor. care ingenuncheaza in fata (Turtucaia) de pe malul opus al Dunarii biruitorului. care mat de Constantius. refacu si batut un medalion cu zeita Victoria. iar in fata un bar. ajutat de fiii castelului de la Constantinea-Daphne s-a sai.Turtucaia). la o dis. Transdanubia. Numeroasele monede din Constantin eel Mare pe malul stang al Dunarii epoca constantineana ce s-au descoperit la se gasea la Celei. larzzl . de la gura batut un medalion de bronz. Turnuri de aparare se gaseau gotilor.

prin unirea cu dacii liberi si provincialii nica si sa se indeletniceasca cu agricultura si razboinici . ramasera diversele indeletniciri ale provincialilor din Dacia. Marisia. In regiunile evacuate de vandali Capeteniile triburilor dacice se coborara din Dacia Porolissensa triburi de impartisera in stapanirea teritoriilor dacice gepizi. Relatarea lui Iordanes este trei Dacii. de la finele sec.dacoromanica. unde nalii for dad. Gilipil et ra. for Genserich. care nu renuntase identificate cu Muresul si Crisul. prins in aur. Mine. foarfecele de 82 www. limitrofe cu fost gasita la Ocna Sibiului. care Moesia Superioard pentru a-si deschide dru. tot astfel regiunile periferice ale 0 moneda de aur de la imparatul Honorius a Dade' Porolissense si Malvense.375) s-au gasit monede la Astfcl. De regiunile de campie ale Daciei Porolissense si o parte si de alta a topazului sunt prinse Malvense.491).3 Cronicarul Iordanes arata Ca gepizii cazute in lotul Tor. transmisa for Marisia. niciodata la dreptul sau de protectie si supre- supunem ca Iordanes a insirat raurile in ordine matie asupra provincialilor din Dacia carpa- geografIca de la sud spre nord. in anul 336. Valentinian (364 .romani. decat cu vandalii sau gepizii ajunsesera mai apoi sub conducerea capeteniei straini si nestatornici. dacii sa revendice partea Tor. dacii triumfatori gasira un Malvensa trecura. domniei imparatului intre invingatori. au descoperit pana astazi pe teritoriul celor trei Dacii este fara indoiala tezaurul de la Simleul Silvaniei.rebellantes . continuand a se numi duci salasluiau in regiunile strabatute de raurile . Ion Nistor 7'ransdanuviei si Daciei Malvense. Timisul si Dar cel mai important tezaur din cate s- Crisul sunt usor de identificat.361) s-au este cunoscuta si de Menandros. si Dada Secunda. Daces pre.dintre care Marisia si Grisia pot II usor legaturi cu imperiul roman. se numeau dupa ocupantii for vremelnici imparatul Teodosius (379 . Miliare. nelinisteau mereu gepizilor in Dacia granitele Daciei romane. secera. vandalii din Dada In revendicarile Tor. la randul for se intelesera mai lesne cu conatio- mul spre Italia Si de acolo spre Africa. ar urma sub tina. Regiunea aceasta.quae nunc care s-au dezgropat in largul cuprins al celor Gepidia dicitur.e Gepidae din partea provincialilor.duca .romani sub Viena. Gilipil si Grisia. deopotriva cu Dacia Apulensa. ducii celor trei Dacii intretineau vechile Grisia . in unire cu barbarii. Constantin cel Mare. De la Procopius. si anume de s-au gasit la Alba de Sus si Alba de Jos. Tisa. De la tatal sau. Tezaurul de la Simleul Silvaniei de raurile Tisia. Anastasius (491 - geograf anonim de la Ravenna.dupa traditia romans. sapa. aflam Ca precum intr-o vreme Sarmizegetusa. Drept dovada pentru staruinta acestor entii sal.395) si de la Gepidia. nurnita Golia. simbolizand Dacii. gotii furs siliti sa duca o viata stator. Miliare si Gilipil sa intelegem Somesul cu allu. Tot Iordanes numeste regiunea legaturi servesc tezaurele de monede romane cuprinsa de gepizi direct Gepidis . Dunarea in mare sprijin in provincialii daco-romani. Gilipil si Grisia . care se numeste si Gepidia salasluiau pe timpul sau hunii si avarii. 518) si Justin (518 . care se pastreaza in muzeul de la 4. Regiunile muntoase din aceste doua obiecte de aur in miniature.ro . Monede cu chipul lui Transdanubia moldoveana si munteana era Valentinian al II-lea s-au gasit Tanga Odorhei. care amintesc descoperit monede la Tulghes. Viata provincialilor daco. Era deci firesc ca la ithpartirea teritoriului celor trei Dacii carpatine In timpul . La indemnul acesto- sedent juxta !lumina Marisia. Tibisia. Pe calea in seama provincialilor. dintre care Tisa. Miliare. Urmasii lui Traian pans la Aurelian avura de sustinut lupte continue cu dacii liberi 3. ca plugul. Emigrarea vandalilor si salisluirea care. Tezaurul acesta care s-a gasit la poalele dominatia gotilor si gepizilor Magurei de Tanga Simleu cuprinde intre numeroasele piese de cult si de lux si un colier Suprematia gepizilor ramase redusa la cu un frumos topaz la mijloc. Monede de la Constantin cel Mare confirmata si de alti scriitori. el o arata ca find strabatuta 5. 0 numire de care face mentiune si un imparatii Zenon (474 . Drica. Dacia.527) s-au descoperit mo- olului al VII-lea si care arata ca in Dada Prima nede in tezaurul de la Medias. a carui opera militaro-geografica urmasul sau Constantius (337 . al caror numar sporise aceasta. De la imparatul in scrierile for de Tara gepizilor.care contribuisera in cresterea vitelor deopotriva cu provincialii mare masura la izgonirea legiunilor romane din daco.

deci intre anti 375. ci si fost conferita uneia dintre capeteniile gepizilor. .. . si carpatine se lovira de rezistenta ducilor daco- de la imparatul Grattan (375 383). Dar el nu neglija nici bunele rapor- Grattan. considerandu-i ca federati ai catre romani. clestele./-0. Si aceasta medalioane de la mai multi imparati. ancora.. Monedele cu chipul sau care nu s-au S-a sustinut ca podoaba aceasta ar Ii gasit numai in Dacia. Capeteniile acestora se bucurau de pro- pretios si totodata atat de simbolic. Necunoscuta este personalitatea din turi cu provincialii daco-romani din cele trei Dacia careia imparatul ii oferise un dar asa de Dacii.dacoromanica.ro . romani.: /1 . El ocupa anumite oferit in dar unei capetenii din Dacia din partea capete de pod si in Dacia Malvensa. la Magura si la Alba. care se intitula cu mandrie "Restitutor natia romance. Istoria Romanilor tuns Lana. ale caror cape- simbolizeaza indeletnicirile provincialilor daco.0 L. .-. . ti Bula dc cristal de stand din mijlocul colicrului z. arata Inscriptia: Gloria Romanorum de pe ca el se straduia sa mentind legaturi corner- medalionul imparatului. ' -.. ajunse la mare dezvoltare sub domi. maciuca a fost trimis uneia din capeteniile provin- ciobaneasca.F.a. tenii recunoscusera suprematia imparatului romani.305).. cand cu vandalii si cu gepizii raporturi de buns se implinise centenarul evacuarii Daciei de vecinatate. Constantius (337 361). la Craiova si Bucuresti. unui duce daco-roman in amintirea luntrea s.14 Mcdalioane de our Obiecte apartinand tezaurului de la Simleul Silvaniei 83 www.t. Colier cu pandantive simbolice ... Jugul.. insusi Constantin eel Mare. Din indicatia monedelor din Caesar Constantinus Maximus Goticus Victor bogatul tezaur se vede ca acest colier fusese ac Triumfator Augustus. A. dar si vita de vie.337). De altfel. 'Ili-. .'. Se stie doar ca ungurii la invazia for in Daciile Valentinian (364 -375). ne fac sa presupunem ca darul Daciarum". Valens (364 . in Transdanubia. si 383. se Gratian se gaseste inscriptia: "Gloria intitula. Tezaurul mai cuprinde si dominatiei romane de pe vremuri. Pe rever. si anume cu atat mai mult cu cat existenta unor aseme- de la Maximian (286 . Mare (306 .378). ./ '. sul medalioanelor de la imparatii Valens si invingator asupra gotilor din Transdanubia. intretinind imparatului Grattan. anul mortii imparatului imperiului. 0 . g: i 1 10 a .M. tectia sa. Constantin cel nea capetenii indigene nu poate fi contestata..-( . tal. lingura. precum si piesele care ciale cu provincialii de acolo. cialilor. intr-o inscriptie din Frigia: Imperator Romanorum".

Ion Nistor Capitolul H RASPANDIREA CRESTINISMULUI 1. in limba greaca.dacoromanica. ger.a. Ulfila se folosea de limba Latina rustica. in cinstea zeilor pagani. Roma la Constantinopol. copul Ulfila. 305) pastorea la Tomis episcopul Scitiei. Prin decretul de cateva marturii narative ca bundoara cea a lui toleranta de la Milano. dacii. care predica enoriasilor sal in trei Durostorum (Silistra). carpatine. ceea ce ar corespunde cu adevarul. episcopul Panoniei. pe langa culturile for orient ale. Reactia gotilor contra crestinismului si martirajul predicatorilor Sava si Nichita 3. la Niceca si proviricialii crestini din Dacille tate a secolului al 111-1ca. cu crucea monogramalica si cu formula saccr. alaturi de roman si putinii adepti ai acestui cult isi ma. Ratiaria (Arcar) si limbi si anume. latinam et goticam linguam sine crestine erau prizonicrii crestini care fusesera internissione in una et sola eclesia Cristi pred- ridicati de got! din Frigia. astfcl al III-lea samanta credintei creslinc s-ar fi ca propovaduirea invataturii lui Hrislos se raspandit si la cele mai indepartate popoare ale putea dezvolta in deplind libertate.T. Un all scriitor bisericesc. icavit. cu (pate accstea. Pamfilia torul Slintei Scripturi in acea limba. Desprc apostolul Andrei se zice ca In timpul imparatului Galerius (305 - ar fi propovaduit crestinismul la sciti si chiar in 313) invatatura crestina palrunsese si la sate. Capadocia si Galata.L. mama imparatului Galerius. aclica al Transdanubiei. Inceputurile crestinismului la Dunare care la Dunarc cleprinsesora si limba latimi a provincialilor. Ulfila s-a si Caria. Mai mult pamantului. intrucat La acest prim sinod sau coned ecumenic luara inainte de Constantin cel Mare exercitiul cultu. Din cauza aceasta se vor fi inchinat pe ascuns si lui Hristos. Capadochia.T. Ea prinsese curancl radacini credintei crestinc in limba golica si iraducd- in An /iohia. care rcprezenta Dar. Teo& tarilor romanc. copul Gotiei t. de la Dunare si din Dada.ro . sarmati si lumea la Nlceea. se ablineau demonstraiiv de la praznicele Intre colonistii romani din Moesia si pagane cu rnancari si bauturi pc care Romula.a put ut ridica si primul epis- invatatura crcstina s-a raspandit in cop al Gotici. precum si urmasul sail Ullla. Dc acolo.ransdanubiene. Scitia Minor. parte. intre multi altii. Transdanubia. cum erau sarmatii. si de Teo& epis- nifcstau credinta in ascuns. intocmi simbolul sau crezul credintei crestine. Bornnus. Dacia se gaseau numerosi asieni si galateni. Pc timpul imparatului Diocletian (284 dotala S. care sfarseste tra crostinilor. pe chiriarhii crestini din toata cei mai multi .sa. propovncluitorul unde luase fiinta. Din randurile acestor anatoliti greci. Comunitati crestine sunt adeverite nascut la anul 311 si a muril la anul 383 dupa inca inainte de anul 180 in Bizant si in o rodnica activilate pastorale de 40 de ani. si anume la anul 264. pornind din Oricntul Apropiat. chiar. Dobrogca de astazi. adica Sit Tibi Terra Levis .graecam. tar gotilor le propovaduia 84 www. Inceputurile crestinismului la Dunare 2. Iniliatoi ii acestor comunitati . Vieille Slintllor fac mentiune de existenta unor Urmasul lui Teolil in pastorirea credin- cornunitati crestinc la Tomis (Constanta). cu ocazia navalirilor acestora in Anatolia in rata de credinciosii sat daco-romani din anul 258. Lactantius arata. cum imparateasa mama atata mereu pe fiul ei cu s-a interpretat faimoasa inscriptie dc pe sar.querelis mulieribus con- cofagul din Napoca din anul 235. au pornil si primii propovaduitori crestini litatca Romuliana. cum satenii crestini din loca- dcci. in a doua juma. sustine ca convoca. scitii s.plurimi dintre daci. Eva ngelicus. be oferea satenilor clintre care unii. si episcopul Prologenes lui crestin era oprit in tot cuprinsul imperiului al Sofiei.. in 325.323). ciosilor crestini din Transdanubia a fost epis- Novidunurn (Isaccea). Axiopolis (Cernavoda). s . Latina si gotica Bononia (Vidin). dupa mutarea rescdintei imperiale de la rnanii. din 313 fury abolite Tcrtulian4 care afirma ca la inceputul secolului loalc restrictiile contra cullului crestin. tanguiri muieresti . lri fic tarana usoara. sigure asupra raspandirii crestinismului in Impiiralul Constantin cel Marc pose capat per- cuprinsul Romaniei de astazi sunlem redusi la secutiilor contra crestinilor. care scria inainte de 250. in sinod ecumenic pentru a sciti n ar fi auzit Inca cuvantul Evanghcliei. Crestinismul in Daciile carpatine si stabilirea jurisdictiei canonice 1. Cilicia. Anchialos. Constantin cel Mare Origenes. Stria. Urmasul acestuia era episcopul In lipsa unor marturii documentare Phil /us sub domnia lui Licinius (308 . cerand exterminarea tor. asezata la gura Timocului. capitala Daciei Aureliane.

5 canonica a patriarhului ecumenic de la In Transdanubia continua insa cu furie Constantinopol.ro . Sub jurisdictia canonica a Dulcilla fu transportata la Cizicus cu ajutorul arhiepiscopiei Justiniana Prima se gaseau si crestinului Vellos. 535.errovius voturn posur: gotilor care ramasesera credinciosi zeilor for Pretioasd inscriptie se pastreaza in muzeul pagani. sediu in la Tomis (Constanta) stateau sub jurisdictia jurul localitatii Nicopolis din Balcani. De ace- 85 www. mului la provincial!! din Dacia. precum era episcopia de cuti sub numele de gothi minores. arhului din Constantinopol. care fu inecat in apa Buzau lui. provincial!! crestini din Daciile carpatine si din maica sa Gaatha insa. in ziva de Remesiana.420 ca adevarat apostol al bessilor si dacilor. Acestei Dunare insa. Crestinismul in Daciile carpatine si pe malul lacului cu acelasi nume. Bononia (Vidin). si martirajul predicatorilor Sava si In secolul al IV-lea. sa-i invete regula credintei crestine . precum mar. Dacia Mediteranea. indura Macedonia Secunda. Jurisdictia noii episcopii latine se extin- compusa din barbati. Numai pe timpul imparatului Furiei paganilor din Transdanubia ii Justinian. ale carui limba liturgica latind de la Dunare trecu moaste furs transportate in Ci licia. imparatul stabilirea jurisdictiei canonice Leon Sirianul (717 -741) supuse la anul 726 si pe credinciosii de limba latina cu mitropolia de Reactia pagana a gotilor puse stavila la Ohrida sub jurisdictia bisericeasca a patri- raspandirii libere a crestinismului la provin. Episcopiile crestine de la reactia pagana contra crestinilor. Serviciul divin si functi- turiseste Axentie insusi in biografia sa . grecesti a imperiului.dacoromanica. se pot distinge ridica insa o puternica reactie din partea cuvintele: "Ego Z. Ulfi la impreuna cu turma pastorilor sac Bruckenthal din Sibiu. cele trei Dacii. Dacia Ripensis si tirilor culeasa de printesa Gaatha si de flica el Panonia Secunda. Singidunurn (Belgrad) sc altele din 12 aprilie 372. Episcopii latini bet peopriu in rune. femei si copii. insotita. din provinciile Apylas. precum erau cele de la reactii sangeroase ii cazu jertfa predicatorul Durostorum. care pe o tabla impodobita cu chris- Contra crestinilor din Transdanubia se mo. Dulcilla ramase la Cizicus. care pastori la Dunare intre anii 380 arcane doctores arianis dogmaUs misit . incredintate mai apoi chiriarhului erau supuse arhiepiscopului de la Salonic. adica monogramul crestin. Discipolul si urmasul Paladie de la Ratiaria (Arcar) si Axentie de la Iui Ulfi la a fost Axentie. se Transdanubia. Vasi le cel Mare. Capadochiei.ca . de provincialii roman!. in frunte dea asupra tuturor episcopillor crestine cu cu preotii Vereca si Botvins si cu monahul limba liturgica Latina. Din ordinul asupra arhiepiscopiei Justiniana Prima regclui got ic Wingurich. intoarse in Transdanubia. comunitatea crestinii a (Skoplic) infiinlala de insusi imparatul la anul unei localitati din Transdanubia muntcana. se vazu silit sa se refugieze in imperiu. cunos. de Vellos. pe episcopul Nichita din Remesiana (Bela imparatul Valens le trimise doctori in dogmele Palanca). indurand martirajul prin Carpati ramasera sub jurisdictia canonica a lapidare. jurisdictia asupra bisericilor cu cazu jertfa si predicatorul Nichita. arhiepiscopului din Justiniania Prima si dupa ce sediul mitropoliei fu mutat in timpul luptelor iconoclastice la Ohrida in Macedonia. Dacia Aureliand si Moesia acesta de caracterele unciale grecesti si cu intretineau stranse legaturi cu crestinii din semne imprumutate din scrisul latin. Praevalitania. Moesia moartea groaznica a arderii de vii. leasi greutati se lovi si raspandirea crestinis- cerea Bib lief in gotica.regulam Contemporanii lui Nichita erau episcopii cristianae fide! discere. in a prima etate a parentibus meis discipulurn care gasim exprimate 'land astazi notiunile suscepit et sacras litteram docuit. folosindu-se in scopul din Panonia. raspandirea crestin- ismului in limba latina la provincialii din Dacia Nichita Apulensa este adeverita prin inscriptia de la Biertan. Pentru tradu. fundamentale ale invd taturil crestine la romani. cial!! daco-romani din Transdanubia. asezate toate in zona credinta furs scoase din apa de invataceii sac si in care populatia vorbea limba latina rustled-. Prima. Izvoarele timpului preamaresc Orosius relateaza ca la cererea gotilor. la un loc 26 de persoane. 3. Cenusa mar.qui me ile rituale se sdvarseau in aceasta limbd. Moastele martirului pentru hinterlandul dunarean. Retiaria. Ulfila a inventat un alfa. pe care it luase Inca din Durostorum (Silistra) care propovaduiau cre- frageda copilarie din casa parinteasca pentru dinta cresting in limba Latina ca sa fie inteleasa a-1 creste intru cele sfinte.notiuni care prin insesi formele for denota o vechime egala cu vechimea limbii 2. Reactia gotilor contra crestinismului romane ca limbd romanica. . unde cazu jertfa Provincialii romani de la Dunare si din razbunarii paganilor. Istoria Romanilor crestinismul in limba materna. unde Episcopiile crestine din zona limbii imparatul Constantin oferi bejenarilor. Sava.

intoarcere pe acelasi drum la capul de pod de gent de 10. la Oltenita si de acolo peste Dunare la 86 www. Tratatul de pace de la Noviodunum (Isaccea) 3.dacoromanica. devastand echipamente de tot felul. socoteala pentru amestecul sau theft si iloial in gioase din randurile gotilor din Transdanubia treburile interne ale imparatiei romane ob continual-al mereu. de romani contra persilor. Severin). Dar cum corn. Strabatand Baraganul. care Daphne (0Itcnita). In cursul anilor 348 . se oferi sa inter. In iunie el se puse in fruntea onorific de Goticus Maximus. In adevar. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia si emigrarea for in Romania 6. impartirea imperiului roman in Romania Orientals cu centrul la Constantinopol si Romania Occidentals cu resedinta la Roma 1. provizii. Aparitia hunilor la Nistru 4. imparatul Constantius In primavara anului 367. gotii riscanta din cauza violentei gotilor si a lipsei de trecusera de partea rivalului imparatului. internate in diferite cetati din interiorul imparatul Constantius (337 361) continua imperiului. romanii patrunsera adanc in Transdanubia Pacea si buna vecinatate cu gotii dainui munteana. Campaniile impitratului Valens contra gotilor din Transdanubia 2. imparatul care. In conditiile Daphne (Oltenita) si inainta in Gotta in acestea gotii respectard raporturile de vasali. ci in schimbul cuvenitelor subsidii in our si se retrase in graba in interiorul tariff. prestand servicii militare indrazni sa se impotriveasca ostirii romane. fares sa intalneasca in cafe obsta- si in primii ani de domnie a imparatului Valens cole sau asezari omenesti. in calitatea sa de coregent al tatalui sau. De aceea. Drobeta (T. 360 anumite contingente de goti luptau alaturi In marsuri fortate de mai multe zile. de partea caruia dus ruptura cu "gens amica"a gotilor. sa fortifice capetele de pod de urma gotilor. inirc romani si gotii transdanubieni. totul in urma sa. el tard in regiunea de dealuri fara sa fi dat de se grabi. Valens incepu o mare ofensiva contra gotilor batuse la 332 pe goti si -si dobandise titlul lui Athanarich. Ion Nistor Ca p it olul III LUPTELE ROMANILOR CU GOTII PENTRU STAPANIREA TRANSDANUBIEI 1. in 365. Dar indata ce imparatul constata cum ca gotii nu ajunscsera Inca la o viata sta- ca gotii sub regele for Athanarich incepura sa tornica. 0 patrundere in munti parea pe malul transdanubian. Partida cresting se bucura auxilia missa Procopio. combateau gotii pagan'.000 de combatant!. romanii inain- participe la uneltirile lui Procopius contra sa. Campaniile impAratului Valens plotul lui Procopius putu fi inabusit in graba contra gotilor din Transdanubia de trupele imperiale.ro . Retragerea vizigotilor in Romania si in Caucaland 5. Acesta insa nu tate fats de imperiu. Fratele si coregentul sau Cererea regelui Athanarich fu respinsa si Constantin restaura cetatea Tomis si o numi imparatul trimise pe generalul sau Victor in dupes numele sau Constantiana. trecu Dunarea pe un vina in certurile interne ale tor. ceea ce indices oare- (364 -378). Suc /dava (Celei) si ccrcau puncrca in libcrtate a conationalilor tor. imparatul dadu ordin de obligandu-se sa-i sara in ajutor cu un contin. Constanta de Gotta transdanubiand pentru a cere regelui astazi. unei numeroase armate. lasandu-i sa-si pod de vase la "rnunimentum" Constantinea- consume fortele in lupte fratricide. urmarirea lui Athanarich. contingentele gotice furs dezarmate Inca inainte de a fi intrat in lupta si Urmasul lui Constantin eel Mare. Luptele si tulburarile dinastice si reli. Expllcatiile gotilor nu de sprijinul principilor Fritigern si Alavivus satisfacura insa pe roman! si de aceea s-a pro- contra regelui Athanarich. Participarea gotilor la complotul politica de veghe la limesul dunarean care se contra imparatului provocase grave disensiuni rczcma pc capcicic dc pod dc la Constantinca. Turnu.

imparatul se vazu insa Dunarii actul de pace intre romani si goti. tar Orosius. unde. imperiul roman simplu Romania. nevoit sa trimita imparatului Valens soli de Rolul de mijlocitori intre romani si goti pace in Romania legatos in Romania reveni provincialllor daco-romani din Trans- direxerunt ad Valentem imperatorem. fora nici o cunoastem stipulatiile tratatului de la isprava. astfel ca in toamna anului 369 folosit in 513 a. la locul inamicului si de a evita orice ciocnire cu el.(Hisarlik) de o marturie directs ca Transdanubia fusese langa Hassova. Pe ambele maluri ale Dundrii stationau Dar si de asta data. in barci. cu ocazia celebrei sale expeditii contra scitilor. censeretur. La 20 septembrie relatand despre asezarea gotilor in Gotta trans- imparatul ajunse la Durostorum. 0 inscriptie din 368 din satul Romania fuisset. Istoria Romartilor Transmarisca (Turtucaia). regele Athanarich se vazu zoanelor romane din aceste centre. cand se anunta o toamna tim. amane campania contra gotilor pentru anul Britania evacuates de romani era privita ca viitor si sa se reintoarca.Romaniae aversares. ajunge la o intelegere cu romanii. Gothia quod primavard. Masurile acestea de Schimbul de produse nu se mai putea face constrangere provocara grave nemultuiniri in decat numai in anumite puncte de granita din randurile gotilor infometati si dornici de a apropierea capetelor de pod de la Carta'. Negocierile ajunsera la ricum". convenit pe Dunare. in scopul acesta imparatul dirija pe avari si ocroteste Romania si pe cel ce-ti trupele sale de operatie spre Noviodunum aduce aceasta rugaciune". ca si in 367. din Romania . mai sus de Ismail. In relalarea lui Orosius avem Carpatilor vicus Carporum . (Isaccea) in fata localilatii Carla] de pe malul transdanubian. Dar trecerea nu s-a putut face imperiul roman este adeverit prin numeroase din cauza marilor inundatii ale Dunarei. Romania suscepti eraht in Romania. Un cetatean din Sirmium In primavara anului 369. tar de acolo danubiana. numeste imparatul Licinius.ut vulgariter loquor.Chr. de regele persilor. Constrans Oltenita. se gasea o veche (Isaccea) baza a flotilei dunarene.ro . dupe ce din ambele parti Imparatul inconjura locurile si se lua pe urma se luasera ostateci pentru desfasurarea lui Athanarich care se retrase in stepele pasnica a actului semnarii. Tratatul de pace de la Noviodunum lui Marc-Aureliu (161 . numele de Romania pentru peste Dundrii. Vandal!! purie si ploioasa. adica apartinuse imperiului petrece iarna acolo. regele Athanarich trupele adverse. Gotii crestini ai lui Retragerea apelor se facu numai tarziu la Ulfila fura primiti de imparatul Constantius in sfarsitul verii. Nu silit sa se reintoarca la Dunare. 7'urnu si Celei sub controlul garni- astfel de imprejurari. tar Dunare. Din mijlocul for pomira dele- aplica vechea sa tactics de a se retrage din fata gatii partilor contractante. acolo pentru a supraveghea trecerea trupelor De altfel. Spre acest vechi lagar roman se indreptara privirile imparatului cand Imparatul Valens accepta propunerea hotari sa arunce un pod de vase intre de pace a regelui Athanarich si insarcina pe Noviodunum si Cartal pentru trecerea trupelor generalii sat Victor si Arinteus cu conducerea sale de operatie contra gotilor din "barba. in mijlocul carora isi gasise refugiul si Iordanes. care ne relateaza aceasta. Din pricina acestor intam. Third sa-1 fi putut ajunge. Pentru prima data vadul acesta fusese bun sfarsit. pregatind campania de roman . 2. tratativelor de pace. dupes indicatiile unei inscriptii din timpul imparatu. imparatul afla (Mitrovita) numea patria sa Romania. imparatul se vazu silit sa tumatori ai Romaniei . gotii incetara de a din Transdanubia. Dintr-o marturie a cronicarului Lactantius. 87 www. el intari capetele de pod temeiul acestor stipulatii.ita ut non Britania se Romania nou la Marcianopolis unde petrecu iarna. izvoare contemporane. atesta prezenta imparatului considerate ca o parte a Romaniei. blocand comunicatia pe mai fi priviti ca federati ai imperiului. alimente si echipamente. insem- prin informatorii sat ca gotii isi concentrara nand pe o caramida urmatoarea rugaciune: fortele la Dunarea de Jos si hotari atace "Hristoase Dumnezeule. Dupe un de toamna s-a semnat astfel in mijlocul mars de mai multe zile. Se pare insa ca in sa simta puterea sa. Dar pentru a face pe goti Noviodunum (Isaccea). ajuta cetatii. periclitand astfel aprovizionarea for cu romanii incetara de a mai plati subsidii. dupe pierderea tronului. Darius. tratatul de pace putu fi semnat. opreste chiar acolo. afirma ca Gotia aceasta fusese mai se retrase la Marcianopolis (Devnia) pentru a inainte Romania.dacoromanica.180). fard nici o isprava. intr-o frumoasa zi Bugeacului. danubia. navalitori in Africa erau considerati ca ras- plari neprevazute.

presiunea ostrogotilor asupra consangenilor for vizigoti din Transdanubia.ro . Ion Nistor aflam ca in jurul imparatului Galerius (305 Invazia hunilor nu poate fi privita. Curand insa presiunea hunilor asupra merite contemporanii 1-au cinstit cu titlul de ostrogotilor slabs. drept 311) se gaseau provincialii goniti de got. de la inceputul unei not epoci in istoria omenirii. in numar de se arunca la anul 376 cu o nemaipomenita sal.barbaram se retrase in graba pe linia Prutului inferior. servitutem fugientes. dar masa de la Adjud spre Siret la Vadul lui Isac pe Prut. Semintia uralo-altaica In toamna anului 376. mai propice traiului for cle stepa ca popor la care gotii lincau foarte mull. parasira cu mic cu baticie asupra ostrogotikr.000 de suflete. se produse la granita de rasarit a Principele Frithigern duse la bun sfarsit trata- Transdanubiei basarabene lovitura hunilor tivele sale cu imparatul Valens. unde imparatul be aviza sedii mai din Transdanubia moldoveana. for compacts ramasese la vetrele strabune. Retragerea vizigotilor in Romania si prilej romanilor de a interveni in afacerile in Caucaland interne ale gotilor si de a-si afirma suprematia politica asupra Transdanubiei muntene si Deodata cu retragerea hunilor. In clisperarea linistite si mai putin expuse atacurilor barbare sa regele Hermanrich se arunca in propria sa domicilium remolum ab omni notitia sabie. slabi si moldovene. unde tenta regelui for Hermanrich si-1 aruncard salasluisera mai bine de un secol si emigrara in peste Nistru asupra vizigotilor lui Athanarich Romania. iar ostrogotii navalira sub presiunea barbarorum. Din cele relatate mai putea impotrivi cu succes presiunii tot mai sus s-a putut insa vedea ca invaziile semintiilor accentuate din partea ostrogotilor care nazuiau barbare in provinciile periferice ale Romaniei spre Dunare. care preferau In fata navalitorilor. dand astfel 4. el se hotari sa incepusera insa cu mult inainte de aparitia paraseasca pozitiile fortificate de pe Siret si sa hunilor la granitele Transdanubiei basarabene. eel putin un val interior care lega Serpestii pe bire de goti care it intitulau rege sau . Athanarich se grabi sa restaureze Athanarich judex potentissimus". Hunii nici nu mai staruird in lupta for dunum nu multumira insa pe goti. mult nemultumirilor se Tidied' principele Frithigern. contra gotilor. deci.dacoromanica. De aceea.6 infransera rezis. Pentru aceste Dunare.herteg Siret cu Tulucestii de la geana de miazanoapte (Herzog). se retraga cu putinii credinciosi ce-i mai 88 www. care salasluiau in regiunile acesta vaste terenuri de colonizare in Balcani. numarul Nistru si atacul for contra ostrogotilor au fost vizigotilor din Transdanubia in jurul lui privite de unii fard nici un temei ca inceputul Athanarich suferi o reducere simtitoare. sub conducerea a hunilor care haladuia in stepele nord-pontice principilor Frithigern si Alaviv. ocolind lantul inasprita si de framantarile religioase inteti agi. hunilor asupra vizigotilor. Din marturia aceasta se incercand sa reconstruiasca in graba vechiul vede ca unii din provincialii daco-romani din val roman care strabatea tara de jos a Moldovei Transdanubia fugisera in imperiu. vetrele for din Transdanubia. vreo 200. Navalitorii uralo-altaici se Gothicus Maximus. gotii. impinsi de hunt spre linistea imperiului la Dunare. ci schimbara radical directia nomics provocata in urma blocarii Dunarii. spre deose.". In fruntea Tisei pentru a descaleca in sesul panonic. Totusi. acestia. multumird deocamdata cu prada luata de la Stipulatiile tratatului de la Novio. regele Athanarich stapanirea romans celei barbare . Nemultumitii in frunte cu Frithigern recursera la ajutorul imparatului Valens. Dar pans sa inceapa acea mare opera de Provincialii daco-romani intitulau pe fortificatie. Regele migr' atiei popoarelor si ca piatra de hotar intre nu dispunea de forta necesard pentru a se antichitate si evul mediu. it sprijincau nomad. Criza eco. obtinand de la contra ostrogotilor. Aparitia hunilor la Nistru ostrogotilor inasprira adversitatile din ran- durile vizigotilor transdanubieni si grabira rup- In toiul acestor lupte si rivalitati interne tura definitiva intre Frithigern si Athanarich. pentru a organiza acolo rezis- restabileasca pacea cu gotii si sa asigure tenta contra ostrogotilor. amenintarile continue care porneau din partea 3. Astfel izbuti imparatul Valens sa a la-cului Brates. Carpatilor si fortand trecerea for pe la izvoarele tatiile contra regelui Athanarich. mare sediile for din Transdanubia. si-1 prcluiau pcntru curajul sl cnergia sa. invaziei for in imperiul roman. transnistrene de astazi. Aparitia hunilor la Prin exodul lui Frithigern.

ambele localitati situate in rasculasera contra romanilor. parintelui sau de a nu calea niciodata teritori- tine nu este decat aceea de podis sau platou.ad tusera aceasta cale pe timpul imparatului Caucalandensen locum cum suis omnibus Constantin eel Mare. Imparatul partile buzoiene. ungureste Kukolo. dev- spre Banat. Altii cautau Caucaland-ul Dupa moartea regelui tor. Athanarich. Se prea vede Ca regele Athanarich se indreptase in poate ca in legatura cu numele muntelui retragerea sa spre apus. cu tot juramantul facut configuratia geografica a intregii Dacii carpa. Valens porni contra tor. unindu-se cu fostii credinciosi ai adversarii sai. Frithigern. lipsit deci nici incercarea de a gasi o apropiere au in vechea Dacie malvensa. Din marturiile acestea narative se landez al lui Ammianus Marcellinus. Athanarich care ii manase pe drumul greu al inalt -. adica in Banatul intre muntele Caucas de pe Olt si locul cauca- de astazi.ad emigrasera mai apoi in Dacia Aureliana. Constantius undeva in Banat (332). sa-si deschida calea spre Italia. In fat:a amenintArilor tot mai men german pentru tars. unde traiau sarmatii iazigici. in muntii Jiului si ai Cernei decat in muntii Sfantul Ambrozie confirma aceasta Neamtului sau ai Buzaului. unde salasluiau tarfalii si de acolo Alarih naval! in Italia in fruntea vizigotilor. numite nemteste Kokel. iar altii au incercat sa Banat trecura si ei Dunarea in Romania. Iar cat Aluturn 'lumen secus montem Caucasi. lupta (378).linistea dorita. Acestia trecusera Dunarea mai parea tezaurului gotic la Pietroasa precum si inainte pentru a primi asezari not in Romania.ro . Cauca land corespunde deci termenului ger. Si asta Roma si inainta pans in Apulia. Locul cau- carul Ammianus Marcellinus locul unde s-a calandez pe unde strabatura vizigotii la sar- retras regele Athanarich cu triburile vizigote matii din Banat trebuie cautat deci mai curand care ii mai ramasesera credincioase. Si cum Dunare. Urmasul sau. trai. este format din radicalul Cauca si in Banat. ci. Transdanubiei din secolul al IV-lea. Co Ionia (Köln) in amintirea unui ostas cazut in turiile timpului aflam ca pe la finele secolului timpul campaniei lui Trojan contra dacilor. ceea ce insemneaza hoch . unde localizeze Caucaland-ul in Muntii Buzaului. singura cale lui Athanarich. Acolo insa aceasta cu atat mai mult cu cat vizigotii straba. Termenul de staruitoare ale supusilor sai. in Romania. trebui sa fuga peste man de Hoch land. Aceasta insa nu inseamna pacifice pe gotii razvratiti. Asa numeste croni. N-a despre sarmati. find inmormantat in 89 www. Nemultumiti cu noua apelativul Land. dar fu batut de got! la Este adevarat ca vizigot lui Atanarich Adrianopol si-ai gasi moartea pe campul de au haladuit multa vreme in regiunea Buzau lui.. mormantul gotic care a fost descoperit la dar find rau tratati de slujbasii imperiului. Gotii nu se multumira nici cu noile unde putea fi usor urmarit si impresurat de for sedii. avizandu-le paman- ca regele Athanarich. lor Vidigola.395) izbuti numai cu mare greutate sa apele raului Buzau. it surprinse moartea. al IV-lea tarfalii salasluiau in Oltenia. se Chiojdul Mic. pribegiei. Unii au cautat Caucaland-ul in domnie a ramas strans legal:a de istoria partile Tarrrave lor. ajuns la adanci batraneg. imparatul Teodosie Stim doar ca SE Sava indurase martirajul in (379 . pe vremea aceea.Gothi in sul unei inscriptii funerare. cand furs batuti de cezarul Sarmatis inde extructis. ul roman. Din mar.dacoromanica. sub conducerea principi- declinavit gonind de acolo pe sarmati . imperiului. urmasul deschisa pe care o mai avea era indreptata spre lui Frithigern. locum7 de care face mentiune Ammianus Vizigotii lui Athanarich nu-si gasira nici Marcellinus. stim ca. El ajunse curand la Constantinopol nu trebuie sa ne miram daca incercarile de unde mud la 25 ianuarie 381. mentionat in inscriptia de la Colonia si Banat. vizigotii din in muntii Neamtului. sustinand Ca vizigot s-au napustit In sprijinul acestei localizari vine cuprin- asupra tarfalilor si sarmatilor . Dimpotriva. iar apelativul Land este obisnuitul ter. ei se ridicara contra regelui goticului hauha. s-ar fi infundat in muntii Buzaului. sa fi stat in oarecare legatura si numele tribu- Toponomasticul Caucalandensis lui dacic al caucoensilor. podis sau platou. turi mai bune si acceptandu-i ca federati ai gotilor. de unde luptand pe Olt in spatele muntelui Caucas. si anume spre Oltenia Caucas. Istoria Romani lor ramasesera in Caucaland . se intalnird cu fratii for de sub conducerea lui aducand in sprijinul acestei localizari ingro. incercara sub Alarih. Radicalul Cauca corespunde for situatie. sub presiunea ostro. Astfel se slinse localizare a Caucaland-ului difera asa de mult din viata regele Athanarich a carui indelungata uncle de altele. Oltenia. descoperita la Tarfalos et Sarmatos insurexerunt. retragere.

ca si vizigotii la timpul lor. ramase fares stapan. lui hunic al lui Attila.474). Romania si se bucurau de inalta lor protectie. ci insisi ostrogotii se vazura siliti sa se pe timpul domniei fiilor lui Teodosiu. Atunci imparatul Zenon (474 491).dacoromanica. rati ai imperiului. Uzurparile neasteptate ale lui Odoakar nie. devenind ramas insa definitive si pentru urmasii lor. La anul 493. trimitand pe insusi fiul sau In urma acestei impartiri a Romaniei. 90 www. iar de 'acolo in Spania. tandrul Theodorih (471 . Theodorih ca ostatec la Constantinopol. resedinta la Roma cialii transdanubieni dadeau ostrogotilor tribu- tul lor in bani si in munca. ostrogotii primird sedii in Odoakar. de pe malul transdanubian. Romulus si emigrarea lor in Romania Augustulus si se proclama "regele gerrnanilor initalia". de pe tarmul Adriaticei. Transda- nubia munteand si moldoveand cu provincialii indigeni ramase in seama ostrogotilor. pana la Singidunum Regele Thindimir din casa Amalilor (Belgrad) iar de acolo ea ducea in directia sud- incheiase pace si alianta cu imparatul Leon vestica pana la Callan. In anul 483. impartirea imperiului roman in si ei in numeroase triburi. vizigotii ajunsera mai apoi in Aquitania. Sub conducerea lui sau spre Panonia care.526) ajunse la dom. numai suprematia ostrogotilor in Transda- Ostrogotii insa nu zabovira multa nubia. Moesia Interioara iar regele Teodorih isi aseza considerandu-se ca succesor de drept al resedinta la Novae (Sistov) in fata localitatii imperiului apusean. vreme in Moesia. Dar nu numai provin. pentru a impart4i astfel petrecu adolescenta si prim! educatie. unde se contopird cu Ostrogotii luara in stapanire Panonia ca fede- provincialii romani de acolo. unde gote in imperiu. intam- si pascand turmele. Constantinopol si Romania Occidentala cu In tot cursul secolului al V -lea. Transdanubia si Dacille carpatine cazusera in tandrul mostenitor al tronului ostrogot isi lotul lui Arcadie. ei ascultau de cu resedinta la Constantinopol. raul Isonzo si-1 izgoni din Ravenna. ci si incursiunile in imperiul de rasarit. hotari sa colonizeze pe ostro. (457 . La staruinta imparatului care supravietui celui din apus cu aproape o Zenon. indata dupes izbanda sa asupra lui sai. Astfel luara sfarsit nu Zimnicea. Asezarea ostrogotilor in Transdanubia imperiului roman de apus. meridional al' Dundrii. federati ai imperiului si primind subsidii din Granita dintre ambele imperii urma cursul Constantinopol. fiecare cu ducele Romania Orientala cu centrul la sau regele sau in frunte. regele Theodorih cuprinse si Roma. regele Theodorih se indrepta cu poporul mie de ani. Arcadie primise partea de rasarit a imperiului In privinta bisericeasca. el nu se sfii de a naval! in Romania si de a ademenird pe regele Theodorih de a-si incerca patrunde chiar adanc in peninsula pana la norocul in Italia. iar Honoriu se indrumarile pastorale ale episcopului latin din multumi cu jumatatea de apus cu centrul la cetatile de la Dunare. cultivand ogoarcle La moartea imparatului Teodosiu.Ion Nistor albia raului Buzento. Acolo. Politic. imperiul roman fusese recunosteau suprematia imparatilor din impartit intre flii sai Arcadie si Honoriu. numit apoi si bizantin.ro . Dupa plecarea vizigotilor. rasarit. Roma. Impartirea aceasta era socotita numai cialii. unde Odoakar detrona in 476 pe ultimul imparat al 5. dupes risipirea hanatu- Atauff. Theodorih se proclama rege al gotilor in Italia goti in Romania si sa-i considere ca federati ai (493 526). Din Panonia atentia lui Theodorih se indrepta asupra Ita liei. Dar peste veacuri destinul politic al imperiului de indata ce. el porni in frun- Elada. provin. localnicii plata in anul 395. divizati 6. dupes moartea parintelui sau. ea a orienteze politiceste spre Romania. in tea ostrogotilor contra lui Odoakar. it batu pe dorinta sa de a pune capat incursiunilor ostro.

Din ambasadele lui Priscus la curtea lui murile lor. indeajuns poftele lor de jaf si pradd. Sub pretextul ca imparatul ar fi laxe. 443. pail-uncle in sesul panonic. hoardele lizau intre ei. ci ocolird Carpatii pentru a adanc in hinterlandul dundrean Naissus (Nis). ruptura in sanul latinitatii de la Dunare In schimb. hunii nu-i urmarira pe aeestia in Margus (Dubrovita). Filipopol.a. Romania. Attila. Ratiaria (Arcar). Ruas. Attila ceru insd extradarea prizonierilor Oferta imparatului Teodosie al II-lea (408 . uncle descallecard la Berdica (Sofia) . . pentru a spori acolo numarul navalitori barbari. Dupes moartea lui Ruas. Cum insa numai onorific de maresal al Romanic! . gepizii din provincialilor indigeni. In Daciile aureliane se intoarse in vechea patrie acestea. Romania. hunice . hunii devastard mai bine de 70 de eetati si sate din cele mai infloritoare cum erau Dupes infrangerea ostrogotilor la Nistru. in hunii ridicard in fruntea lor pe Attila (434 . crutate de pradaciunile hunilor si ca populatia gepid si daco-romana indigenes sa -si poata continua in liniste obisnuitele sale indeletniciri 2. o buns parte din tard dispusi sa parlicipe cu contingentele lor la elementul ethic roman ce fusese evacuat in expeditiile hunilor contra Romaniei. anul 405. care nu era decat un sat mare cu case 91 www. vedem cum dupes 166 sa se inchine hunilor si sa le ofere plata unui de ani de la evacuarea Dade! carpatine de tribut anual. majoritatea lor covarsiloare rarnase in refuzat extradarea unor transfugi huniei." se grabira ductiel agricole. HUNILOR 1. era firesc ca Daciile carpatine sa fie ca prizonieri de -razboi ridicati de huni. Hunii ridicara zed si sute de mii de astfel ca Daciile carpatine de sub stapdnirea provincial! roman! din Moesia si din Daciile gepizilor si a conducdtorilor provincial! nu prea aureliene si-i colonizara in Panonia si in Daciile ademeneau poftele de jaf si pradd ale noilor carpatine.Daciile carpatine. La descalccatul lor in pretioase daruri in aur si pietre scumpc. Descalecarea hunilor in Panonia si Cu ocazia invaziilor repetate si in anti campaniile lor de prada in Romania urmatori.nu potoli deloc ldcomia si setea de singe dispuneau de mijloace pentru achitarea acestei a lui Attila. cetatile si pustiind satele si orasele in dru. Descalecarea hunilor in Panonia si campaniile lor de prada in Romania 2. gepizii se ard.putura fi determinate sa se relraga nie.si pacuraresti. La incheierea pdcii cu romanii la 453) care navali cu hoardele sale in Romania. putini din numarul eel mai mare de prizonieri itum .ro . Dar conducdtorul lor de cdpele. care riva. Traiul daco-romanilor sub huni si agricole . intelese sa uneasca hoardele hunicc dupes ce mai primiserd de la imparat si sub conducerea sa. Singidunum (Belgrad). din prinsoarea hunica si sd se reintoarca. Istori a Rom anilor Capitolul IV DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATLA. Cu Panonia. pentru a spori acolo numarul hoardele lui Attila se revarsard la 441 ca un provincialilor roman! sub ocarmufrea conduca- torent napraznic asupra Romaniei. Care impara -tul Aurelian. iar mai Transdanubia. Traiul daco-romanilor sub huni si ruptura in sanul latinitatii de la Dunare 3. Hunii erau divizati in mai multe Arcadiapol s. Numai dupes ce-si potoliserd hoarde sau triburi. Viminacium (Costolaci). Campaniile lui Attila in Italia si Galia si moartea sa 1. care fugiserd in imperiu far& plata taxei de rds- 450) de a-i spori tributul si a-i conferi titlul cumparare in piese de aur.dacoromanica. toata urgia hunicc se descared asupra Moesiei si Daciilor aureliene Unii din acesti prizonieri reusird sa fuga din sudul Dundrii. Dimpotrivd.magister mil. Astfel. Adrianopol. in vederea maririi pro - Dacia Porolissensd si cea Malvensa. cucerind torilor lor. Ba mai mult chiar. hunii isi indreplaserd privirile asupra ocazia acestor sangeroase campanii in imperiului roman si asupra bogatiilor acestuia. cu sell in frunte.

adica originara din foarte mare. In acest "desertum hunicum" nu se multi dintre acestia. ci dimpotriva. Daciile carpatine. cel mai crud si mai cari. Soarta prizonierilor romani asezati in toare la marirea pretului de rascumparare a cuprinsul hanatului lui Attila nici nu era atat prizonierilor vedem ca potentatii barbari. amenintau cu razboi pentru ca ademeneau pe "Cei ce Taman cu barbarii .dupes terminarea Attila ameninta pe imparatul Teodosie al II-lea razboiului isi duc traiul in liniste. bucurandu-se de ceea ce are.romanilor. cum se numea in limbajul mai vechi unguresti de astazi. la Etzelbing-ul epopeei Nibelungilor. nec stivam aliquando continhit . Pe romani. el nu oameni ai stepei nici nu arau si nici nu intelege cum sa-si apere cauza si de aceea i se atingeau coarnele plugului . iar daca contravenientul este sarac.dacoromanica. flindca cel lezat in drepturile sale nu tifundii dacice. depind de altii ei neavand dreplul de a poseda Romanii de care Attila avea nevoie pen. adica ethic si partea celor FN. Daciile aureliene.1 varsa bani impartisera intre ei. era un ciului Zerkon. pe o adancime de cinci zile de drum sa Priscus relateaza ea ei se razvrateau adeseori conslituie o zones pus tie de izolare intre ambele contra impilatorilor hunici. seful cancelariei lui Attila. Tot el lauds larga ospitalitate tocmai aceasta zones pustiita fusese regiunea a daco. unde sa-si intareasca randurile cu prizonieri de se casatorise cu o femeie barbard. aflam ca care oaspetii se delectau cu ghidusiile mascari- Rustittus. granita intre ambele imperil. unde nevoia de romani era numin-d-o ausonica. daca cel ce calca legea apartine tagmei hunt gaseste cuvenita explicatie prin marturia celor avuti." ale lui Bleda stapanea mai multe sale. Italia. in Limp de razboi se imparat pe molivul ca nu erau destui romani pot prapa di usor. Din relatarile privi. ilecare cu razboi. ieli nespus de marl. poate chiar la Buda. din Sirmium (Mitrovita). Dar lucrul cel mai gray Romanii din cuprinsul Daciilor carpa. Nevoia de muncitori agricoli la tuturor. 121. pentru ca acesta intarzia cu resti. nu numai ca nu extirpau zonier roman originar din Viminacius populatia provinciala. dar si aceasta Provincialii daco-romani din imperiul hunic se numai sub conditia ca tarmul drept al marelui hraneau cu mei si se cinsteau cu med. Priscus afla din gura unui asemenea pri- razboinic dintre ei. bucurandu-se personal de cea mai bine populates si mai infloritoare din ea in coliba unui roman. Legile nu se aplica in mod egal social tot-odata. care. in de vitrega precum si-o imaginasera unii croni- frunte cu insusi Attila. El luase parte la o mare petrecere. Hanul locutorul lui Priscus . bani. dureroase decat nenorocirile razboiului. pe care mai marii hunilor le poate obtine sentinta daca. cei din imperiu insa. ca traiul cu razboi ridicati din Romania. el are putinta sa scape de pedeap- lui Ammianus Marcellinus care arata ca acesti sä.spune inter- prizonieri sa se reintoarca in patrie. trezea mare deopotriva cu arhitectul curtii care era originar ilaritate. Una din numeroasele sotii judecatorului si ajuloarelor sale.ci se pronuntarea sentintei. amestecand cuvinte prizonier roman din Moesia Superioara. Ion Nistor de lemn asezate undeva in mijlocul pustei Ausonia. Si caz de razvratire. Bindcajudecarea proce- aruncau numai ca niste lupi flamanzi asupra selor reclama limp foarte indelungat si cheltu- recoltei. unii Bind ridicati de hunt si transplantati in pe care Priscus o auzi la curtea lui Attila. Limba vorbita de ei era latina rustica. arme din cauza stapanitorilor asupritori. iar altii fugira in fata navalitonlor 92 www. ei cautau (Costolaci). hunii ii barbarii era de preferat celui de sub romani. Termenul de impozitelor si ale strambitatii de tot felul din "roman" avea un dublu inteles. Attila intemeia staruintele sale pe langa pu tin. Ei fluviu de la Sirmium (Mitrovita) pang la Novae tineau cu Carle la drepturile for stravechi. vlahlior sau vecinilor din aceasta din cauza grelelor apasari ale hrisoavele muntene de mai tarziu. este ca adesea sentinta poate B cumparata cu tine traiau in colibe saracacioase pe marile la. care traia la'curtea lui Attila. Provincialii romani de limba Latina de acolo se imprastiasera In toate pantile. pro. Si toparintii "romanilor". In tru munca campului nu erau decal provincialli timp de pace ei indura suferinte si mai daco-romani din Daciile carpatice. Attila Proprietar de numeroase sate de rumani era si recunoscu numai cu mare greutate Dunarea ca Bericiu. suprimand pe imperil. flindca sansele salvarii pentru cullura ogoarelor. daca mai traieste pans la arat.nemo apud cos aplica rigorile legit. El nu asupreste tuirea refugiatilor din regiunile cucerite de si nici nu este asuprit de nimeni sau numai hunt. Dupes retragerea din Romania. hunice si gotice in limba ausonica. unul dintre primii sfetnici ai lui Attila. (Sistov). Ambasadorul roman puteau tine decal balciuri pentru schimbul de fusese insusi martor ocular la un asemenea marfuri intre supusii hunici si cei romani.ro .

care ii facura un fastuos unde tatal sau Gaudentius indeplinea o inalta comand. Attila se putu uccidentale. silind pe supravietuitori sa se la sud. unde se pregati rezistenta. Istoria Rornanilor spre sud..e aft ..ave w luw Orapf trIle taly at r.0fibf Iet. spre consternarea Attila.ro .110. nume care aduce aminte de aceasta'cle izolare dintre ambele Imperil deveni carpi' dada care emigrasera din Carpati in cu vremea si zona de izolare dintre provincialii Moesia Inferioara.. anul dintre ei.!. Goo* . curmand legatura de pans atunci Dupe respingerea sa din Galia. Dar 'ana ce planul strategic al lui curand privirile lacome si asupra Romanic' Aetius sa poata fi pus in lucrare. pren .. Puterea de persuasiune a papei Leon I sa-1 fi oprit in 3. Zona numea Carpiolus.i O 10 /elm ) .1.1161. care cauta o intelegere Attila nu se multumi numai cu ispravile cu imperiul de rasarit pentru a-i taia sale in Romania orientala ci el isi indrepta retragerea.-ncita prin invazille refugieze pe lagunele de la gura PaduluL unde barbare care au mai urmat.. MOES IA 011105 es011 . balcanic. care fu mercy ada. era originar din Durostorum (Silistra). el strabatu in fruntea intoarce cu hoardele sale in Panonia.dacoromanica.1.11.1111. unde devasta daco-romanii de la nord si macedo-romanii de orasul Aquilea. In anul 451.1 . pentru a hoardelor sale pana in inima Galiei. In toiul acestor pregatiri. in Pind sau in Alpii Dinarici. SEC VNDA Ploi ro (17 I"- Provincia Scythia Minor in secolcle 1V-VI 93 www. Campaniile lui Attila in Italia si Galia pornirea sa de a devasta cetatea eterna? si moartea sa Retragerea sa grabita. De la Aquilea. invingatorul lui opulent ospat nuptial. in campfile Attila muri insa subit in 453 in urma unui prea catalanice de la 7'royas. . Carpiolus petrecuse un limp roman din spatiul carpatic si cei din spatiul oarecare la curtea lui Attila ca ostatec. Capt.. pentru a se adaposti in muntli demnitate administrative. hoardelor sale. 0 n-" "7.t11. Astfel se produse ruptura intre urmator Attila navali in Italia.i . Fiul lui Aetius se Emu lui." "" Vital rusl:ee 1101 Iweetur ED rscefro as0ea pasecreitinv wlntIcf vt11 y. Druint. intemeiara Venetia. izbi insa de rezistenta lui Aetius. din Italia era determinate de actiunea lui Aetius. Aetius. Attila se indrepta cu hoardele sale spre Roma." Aolo.111.

tar inca de imparatul Caracala. Influenta administrative a gepizilor gepizi ca o tars asezata dincoace de Dunare in se resimtea mai mult in campie. hanatul 2. Risipirea hanatului lui Attila si emanciparea gepizilor 2.457) si Leon indata dupes scuturarea jugului hunic. continuau sa se considere ca protectori Gepidia era strabatuta de raurile Marisia. dupes normele dreptului roman.juxla Orrnien rill administrative si sociale ci sc calauzcau dupes 110111C11 CSI .in munte. ca suzerani ai regilor gepizi cliente- amintit mai sus ca acelasi cronicar arata ca lari tor.518) si Justin I (518 tutea acestei intelegeri imparatul se invoi sa 527).474) s-au gasit in tezaurul de la gepizii reinnoird bunele for raporturi cu Firtuseni. compusa din elemente autohtone. Batalia de clezrobire (ratan bins pc suptisii for roman!. Vechile legaturi cu Romania centura specials de munti prapastiosi . Pc king raspun- popoarele subjugate isi redobandira libertatea. ai provincialilor din Daciile carpatine. romani adusi de huni din Daciile aureliene. prestarea muncilor datorate stapanitorilor bar- care din cauza dcsfraului accsiuta alcaluiau bari.491). Interventia avarilor in ostilitatile dintre gepizi si lombarzi 1. In ccic avu loc langa rani Nctao . Provincialii daco-romani sub gepizi 3.a.nihil aliud a vechile raporturi comerciale ale provincialilor 94 www. Circulatia aceasta de monede imperiale considere pe gepizi ca federati ai imperiului si in cuprinsul Daciilor carpatine denotes ca sa le trimita subsidii anuale . Dupes moartea lui Attila. . derea pentru dart. Risipirea hanatului lui Attila si eman. incheind cu imparatul Marcian (450 dezgropat mo-nede de la imparatii Zenon (476 . care raspun- robiei hunice.in Panonla in until 454. (457 . Provincialii daco-romani sub gepizi hunilor se desfacu in componentele sale etnice. I lanalul se risipi. trai conspectu Moesiae sita. conducatorii daco-romanilor Gepizii victoriosi asupra hunilor recIarnara mai aplanau si diferendul si neintelegerile din- pentru neamul for toata Dada nam Gepidi tre roman'. populatia de la fata Moesiei.jus Iordanes ne infatiseaza Dada ocupatil de valahicum.457) un tratat de pace si de aliant. Gepizii furs cei dintai care scuturard jugul erau carmuiti de conducatorii tor. de la imparatii Marcian (450 . Gilipil si Gris /a. vindicantes totius Daciae fines velut victores. Regele for Ardarich nu putea deau in fata regelui gepidic pentru plata con- ingadui ca regatele si popoarele sa fie trase la tributiilor in bans si in natures si pentru sort! si distribuite ca robi intre fiii lui Attila.dacoromanica. incinsa de o cunund de munti . Cronicarul Procopius arata ca gepizii aproapc un popor in treg. In vir. Ion Nistor Ca pitol u I V GEPIZII IN DACIILE CARPATINE 1. Anastasie (491 . Luptele imparatului Justinian cu gepizii si reincorporarea malului sting al Dunarii in Romania Orientals 4.ad ramasera neschimbate. trans Danuvium netulburata de nimeni dupes prescriptiile cape- corona montium cingitur si inlarita prin o tenigor ei locale. Romano imperio nisi pacem et annua ciparea gepizilor sollemnia ut strenui viri arnica pactione postulaverunt. Monede Miliare. Iordanes arata ca popoarele care alcatuisera Provincialii romani din cele trei Dacii. La Seica Mica de langa Sibiu s-au Romania. intrucat imparatii coronam speciem adduis Alpibus emunita. al hanatul se desprinsesera unele de allele ca si car-or numar sporise prin cetele de prizonieri madularele unui corp caruia ii lipsea capul. Fin vechiul drept roman rccunoscuI provincialilor lui Attila furs invinsi. care mai tarziu s-a numit si vlahic .ro . S-a bizantini.

In schimb izvoarele timpu- apus. si de a le ingloba Romania Mesopotamia panonica. De acolo hanul for trimise nitatile crestine din Daciile dundrene sub juris. In Dumnezeu ziditor a toata faptura. In curand la izbucnirea ostilitaylor intre romani calea pribegiei for spre vest. ei ajunsera in ste- si gepizi. spre sud si spre tra gotilor in Italia. vizigoti.565) sa denunte pactul de recurga la ajutorul avarilor contra gepizilor. ca si pe goti. In cuprinsul ei se aflau celatile imparatul Justinian si urmasul sau Justinian Singidunum (Beigrad) si Sirmium (Milrovita). avarii sernanau foarte mutt cu hunii. unde se lovird de huni pe care ii Dada Malvensa. Intregitorul Daciilor. Romanii invingatori cucerird cetatile nubia. Oferta for fu romani si ca in cuprinsul for sa se gaseasca . al II -lea (565 . gepizii si reincorporarea malului sting Relatiile bizantinilor cu gepizii ra- al Dunirii in Romania Oriental& masera incordate pand la 551. observand o ati- Romania provocard grave neintelegeri intre t. Pentru izbanda sa asupra gepizilor. Istoria Romani lor cu Romania se mentinuserd pi pe timpul Danubium sunt nostrae iterum dicioni subac- suprematiei gepidice. prin ajutorul lui du-se ca neamul eel mai puternic din fume. gepizii nu se Romania si Gepidia. de federati ai imperiului. Regiunea mozitatile personale intre regele gepizilor. Dar pe masura in care rclatiile bizanti- 0 expansiune spre apus deveni astfel nilor cu gepizii se imbundtatiserd. imparatului Justinian alianta sa. Patria for era in Turkestan. a putut largi realitate. do-lombard.ro . lungi si aveau miscari de harts.si insd respinsd de imparat. donat planul de cucerire a Gepidia adica barzi. la 558 soli la Constantinopol pentru a oferi dictia arhiepiscopatului din Justiniania Prima. Ei purtau plete maluri ale Dunarii sa fie accesibile cetatenild. Contingentele Dorul for de cluets si de aventuri rdzboinice ii gepidice luptau aldturi de trupele romane con- mina mereu. tae sint. care se instalaserd de-a binelea in Daciile carpatine. granitele Romaniei in asa Tel incat ambele infatisarea for era salbatica. Dar indata ce hunii ocolird Carpatii si Lederata (Palanca Noud) si Arcidava (Varadia) descalecard in Panonia. Aspiratiile for asupra Panoniei. care era alimentald mereu si de ani- regiunilor din Moesia Superioard. Ele determinara pe impara. el se intituld "Restitutor 3. de uncle Ruptura raporturilor diplomatice duse fusesera izgoniti dc hoardeic turcmenilor. in urrna Dar cu toata zabovirea for mai indelun.quae trans acestia nu-i inspirau nici o incredere. ceea ce determind pe lombarzi sa tul Justinian (527 . despartile una de alta numai prin apele Tisei. Luptele impiratului Justinian cu Daciarum. eliberata lui amintesc ca imparatul Justinian ar fi aban- de sub jugul hunic. Atunci 95 www. Trupele romane trecurd Dundrea in pele pontice. si hunci. cand imparatul Justinian ajunse la o intelegere cu ei.?) urnblau sa exploatcze aceasta Aspiratiile gepizilor asupra cetaillor din dusmanie in folosul Romaniei. avarii cuprinserd sedi- si le realipird Romaniei. Alboin. careia Dunarea deveni din nou hotar intre gata in Daciile carpatine. de aceea gepizii isi indreptard raporturile acestora cu lombarzii. fiindca barbarii celatile Lederata si Arcidava . Asezarea lombarzilor in Panonia fu considerate de gepizi ca o neier- tata provocare la adresa tor. recomandan- el se putea mandri ca. se indsprird inoperantd. unde hald- aprilie 535 prin care imparatul punea comu.dacoromanica. Ea dadu nastere la 4. 0 dusmanie privirile asupra Romaniei si indeosebi asupra de moarte. lovird pe gepizi pi-i respinserd aruncard asupra ostrogotilor din Transda- spre nord. adica. In "novella" din 15 ile acestora de pe litoralul pantie. aceasta fusese evacuates de cur-and de catre Kunimund si regele lombarzilor. impdratul Justinian fu onorat cu titlul de Gepidicus. iar gepizii isi reluara rolul hotdraserd sa ramand pentru totdeauna acolo. duird lunges vreme. amicitie cu gepizii si sa suspende plata Avarii erau o semintie uralo-allaica ca stipendiilor anuale. Interventia avarilor in ostilititile din- dusmania de moarte dintre ambele semintii tre gepizi si lombarzi germanice. iar pentru recucerirea unor regiuni din Daciile carpatine. fury zadarnicite de lom.udine dc stricta neutralitate in conflictul gepi- gepizi si bizantini.

acceptara chemarea lombarzilor. bulucind in lupta pe caii for Numai cu man greutati izbuti printul Reptila iuti la sunete de fanfare si tobe. palose si arcuri. pentru priile for forte de aparare. 96 www. impotrivirea for fu apusului din timpul navalirii for in Turingia. fiica nenorocitului rege gepid. gepizii nu putura rezista multi vreme carpatine (567). precum si i fie sotie. asupra gepizilor care. In situatia aceasta de a-i chema in ajutor contra gepizilor din Daciile izolare. Gepidorum regnum fines accepit qui a lira Carpatii Moldovenesti si strabatura pe la Lambardie proelio superati. avari si nimicite undeva in Dacia Malvensa. care cunosteau drumul atacurilor avaro-lombarde. unde fusesera respinsi de regele francilor.f4 ** Justinian . Hoardele cautau refugiu in Romania furs urmarite de for erau imbricate in zale si inarmate cu land.ro . Ion Nistor kr. Regele Alboin cazu in lupta. cum arata un izvoarele Prutului §i ale Nistrului in Gepidia cronicar contemporan. care Rosamunde. Resturile gepizilor care sub conducerea hanului for Baian. jumatate din Gepidia. sa- le oferira echipament si subzistenta. Ravenna avarii se pregatira sa invadcze in Romania pen. avarii oco. ce urma sa fie cucerital La moartea regelui Alboin se prabusi prin sfortari comune. regatul gepidic din Daciile carpatine - In drumul for spre Panonia. Tactica for era insotit de episcopul Tarassarik sa salveze teza- sa simuleze fuga in fata adversarului pentru a. neprimind nici un ajutor In toiul acestor pregatiri sosira insa la din partea romanilor. ramasera redusi la pro- avari soil regelui Alboin din Panonia. Avarii. superioara a Tisci hoardele avarc se unira cu tru a impune imparatului prietenia for cu contingentele lombarzilor. In campia (571). de curand infranta.dacoromanica. rapus de adversarul sau Kunimund care silt pe Sigebert.mozaic din basilica San Vitale. urul gepidic din mainile avarilor si sä fuga cu 1 scoate din poziVile sale si pentru a se arunca el la Constantinopol. pentru a se arunca armele. unde li se pierdu urma apoi prin surprindere asupra lui.

Patrunderea slavilor in Transdanubia 3. iar spre miazazi trai. dadi. urmatoarele semintii. Originea slavilor si contactul for cu numeau schei sau schiai. Slavii insisi se numeau pallier lamen Sclaueni et Antes numinautur - slovenin. Mai spre miazanoapte Transdanubia moldoveana si muntcana. semintii care par sa fi prcsiune lot mai mare asupra ostrogotilor din lost. iar sub estioni pe lituanieni. Bononia (Vidin) si Viminacium ac pernicitate gaudet. aducand de acolo chihlimbarul.527). patrunzand Transdanubia de unde amenintau mereu lime- astfel in Transdanubia si in Dada. pl. Luptele romanilor cu slavii pe timpul imparatului Justinian 4. pe care ii subju. de la est spre aseza vremelnic acolo. . une de triburile slave ale galinzilorsi sudinllor. romanii Etimologia populara greco-latind derives numele slavilor de la termenul de servi. prcsiunea slavilor. Slavonii . Constantin Pothrogenetul. Despre venzi Veneti.pedum usu (Silistra). El face menti.a 97 www. vest. Se familii si regiuni per marias familias et Iota - prea poate ca ei sa fi dus in Panonia dar ca principalele semintii vendice erau totusi numeroase grupuri de slavi. danubia. sarmatii. trecand Dunarea in Romania. iar arabii. Patrunderea slavilor in Transdanubia Slavi. venzii. semintiile scheice de la Nistru pentru a se asezand in ordine geografica. care palrunsera in Carpati. sl anume: germanii. Originea slavilor si contactul for cu romanii 2. adica Grecii si romanii ajunsera in atingere sclavi sau robi. In Tacitus este primul care ne infatiseaza harla regiunile evacuate astfel de osirogoti navalird etnografica a Europei centrale si rasaritene. aflam ca ei rataceau prin Procopius arata ca pe vremea sa slavii Ucraina de astazi. Iordanes face mentiune de vechea asupra unor regiuni imense .dacoromanica.si ca numele for gentilic varia dupes spre Panonia. care incepura sa exercite o partite Niprului superior./Psi agatirsii. Campaniile imparatului Mauritius contra antilor si sclavinilor din Transdanubia 6. ostrogolii parasira Trans- au sc.ro . la Dunare. ii batu si-i risipi peste Dunare.princi- gasera in Ucraina. de unde ajunsera curand ocupasera cea mai mare parte din pang in Carpati si pana. In drumul for spatia . Herodol face Regiunile pontice evacuate de hunt furs mentiune de semintiile neurilor si budinilor din cuprinse de slavi. Romanii ii numeau halacluiau in regiunea dintre Novidunurn sclaveni. Istori a Roman ilor Capitolul VI PENETRATIA SLAVILOR IN TRANSDANUBIA SI DACIA 1.per immensa vrajmasie dintre goti si said. hunii avura de firma cu slavii. sacalib. de origine slava. Ei atacau cetatile Durostorum aratati ca un popor foarte mobil . Descalecarea slavilor in Daciile carpatine 5. in Harta lui Peutinger din secolul al IV-lea asaza Transdanubia. Prima invazie a scheilor in Romania Ptolemeu considera pe venzi drept unul se produse pe timpul imparatului Justin I (518 dintre popoarele cele mai mart. Daco-romanii ii (Isaccea) si lacul Mursianus pana la Nistru . sclavini sau sclavi. (Costolac). cand Germanicus. Etimologia aceasta populara cu slavii in drumul for spre Marea Baltica pe fusese acceptata si de imparatul-scriitor care it faceau adeseori in interes de convert. sclavonii (scheii) si antii. Venzii sunt sul dunarean. Dislocarea antilor si scheilor din Transdanubia munteana sub imparatii Heraclius si Constant 1. estionii Si finlandezit Este sigur ca Tacitus intelegea sub venzi pe 2. nepolul imparatului. slovene. Sub haladuiau scmintii finice. pe venzi in vecinatatea Dunarii de Jos si a Iordanes arata ca venzii erau raspanditi Daciei.

Justinian mai in care tralau. Dar cu toate acestea. munteana. astfel ca insusi Constantinopolul. si anume Theophylaktos Simokattes. granitei. In zona de forlificatie barilor. Capetele de pod forlificate core- imparatului Justinian spundeau forlificatiilor de pc malul drept al Dunarii de la Durostorum (Silistra). In timpul domniei imparatului slave izbutird totusi sa patrunda in Romania si Justinian (527 . argint. care sporeau acolo numarul provirr- numeste Transdanubia moldoveana si cialllor daco-romani din numeroasele for munteana direct Sclavinia . incat la limesul numeroase semintii scheice navalira In dunarean luptele de aparare ale romanilor nu Romania si iernara acolo ca la ele acasa. exallancl neastamparul lor de lupta si cadea si malul slang a] Dunarii cu cetatile aventura pentru dobandirca acestora. care n-ar fl cazut in lupta. salasluiau in spatele lor. suferisera o grea infrangere la dinta pe generalul Chilbudius cu opal-area Adrianopol. ei se imbogatisera de-a binelea. Turnu de la Sucidava (Ccici). Arcidava 3. coalitiei antosclavinice. imparatul Justinian dobandind aur. Bononia antii amenintau mereu granitele Romaniei. Cronicarul Joan din Efes arata la anul din Transdanubia munteana. ademeneau lacomia bar. Acesta trecu cu armata sa Dunarea si capitala imperiului. cu pretinsele ei comori si cunoastem din opera De aedificiis a lui bogatii neintrecute. Procopius din Caesarea. cerand insa ca unitatile lor sa fie Mursianus usque ad Danastrim. era serios amenintata de opera trei ani in sir contra antilor si scheilor schei. Constantinca-Daphnc (011 cnita). (Vidin).si Cronicarul Luidas arata asezarile care fusese indemnat la acest act temerar de sclavonilor dincoace de Dunare. herghelii si multe arme.a. Rolul falsului Chilbudius urma sa-1 mai razboinici din semintiile slave. care deprinsese limba latind . Lederata (Palanca Noua). Imparatul restaura vechile capete Contingentele romane. In cursul anului 551 contra imperiului in asa grad. Antic sunt infatisati ca cei tatea lor. iar antii puse sub comanda generalului Chilbudius. Ei raspandeau foe in lupta contra antilor aliati cu sclavinii contra si parjol in jurul lor lard sa se teams de impe- romanilor. In drum. In cursul acestei 584 ca slavii isi aveau asezarile in Romania si grele si indelungate campanii Chilbudius cazu traiau acolo farts nici o grija. care dupes afirmatia imparatului prezentati de cronicar ca oameni cruzi si pri- apartinea romanilor in virtutea stravechrlor lor mitivi. semintii catusi de putin. Palanca) s. Ratiaria (Arcar). falsul Chilbudius fu spre drumetie si aventura apare usor explica. care pe timpul imparatului Justin nu-i descurajara acoperea ambele maluri ale Dunarii. Pornirea aceasta Narses. oferind antilor cetatea Turnu cu toata razboiului. care nu indrazneau sa paraseasca codrii drepturi de stapanire asupra ei.ro . demascat si osandit la moarte. romano- oferea antilor si imbelsugate subsidii in bani bizantinilor nu be mai ramasese alter cale de pentru a-i castiga ca federati ai imperiului in iesire din strarntoarea in care ii ingramadisera lupta contra avarilor. de un nepotolit imperials de sub comanda generalisimului neastampar si dor de clued. bila la semintii neasezate. Un alt scriitor prizonierii romani care trar-au in Sclavinia bizantin. pornind spre nilor erau stapanite. astfel ca falsul Chilbudius trecu sa inlocuiasca pe cel de Gothia. insa. Dunarea in Romania in fruntea contingentului Semintiile slavone din timpul migratiu. in spatiul pontic din. riali.un toponimic care enclave etnice. Luptele romanilor cu slavii pe timpul (Varadia) s.a. Legendele despre plan de fortificare a imperiului. contra lor. ei sunt imprejurimea. ci ar trai in captivi- tre Nistru si Nipru.565) ei isi intetird atacurile sa se aseze acolo. joace un ant. plan pe care it Romaniei. deopotriva cu cele Constantinopol pentru a se uni cu ostirea germane si uralo-altaice. Virninacium (Bela exact cum procedasera si gotii in vremea lor. Esecurile pe care navalitorii slavi le suferisera Dar cu toata reteaua de fortificatii. Drobeta-7'eodora (Turnu Scverin). scheii si (Sistov). incerca sa dezbine pe anti de sclavini sau caci ei deprinsesera de la romani si mestesugul schei. trimise de Justinian de pod de pe tarmul transdanubian si incre.dacoromanica. lipsite de conducere Atacurile necontenite ale barbarilor de politica si de orice spirit de ordine si disciplines la nord determinara pe imparatul Justinian sa cum caracterizeaza Procopius pe contempo. In conditiile acestea. inceapa si sa ducts la bun sfarsit maretul sau ranii sat anti si sclavoni. Securista (langa. Novae Din Sclavinia transdanubiana. Antii primird oferta slavii decat de a-i considera ca federati ai 98 www. In urma jafurilor si pradaciunilor pe care Pentru a slabi puterea de rezistenta a be comisesera. de anti pe care-1 comanda. mai incetau. Ion Nistor civitate Nouetunense et Taco qui appelatur imparatului. Justinian ingadui cererea dupa retragerea ostrogotilor in Romania veni antilor. Nicopol).

de acolo. In romaneste. venind din Panonia si nici o marturie din care sa afiam cum numeau Daciile carpatine. precum si in Slovacia. Pentru semintiile slave din Transdanubia ni s- 4.582) ingadui avarilor sa daco-romani. dar Cea mai veche numire cunoscuta este cea de mai ales in urma invaziei avarilor in sesul vladica. arhonti. deo. Grupul dacic nazuia spre sud ca antilor. pentru a Actiunea aceasta de zagazuire a puhoiului constitui acolo substratul etnic pentru poporul inaugurata de imparatul Justinian fu continu- bulgar. ter- un puternic val de navalitori slavi. relateaza Ca la 581 avarii patrunsesera in lata intre anti 670 . Simokattes si compilatorul sau Theophanes Din martunlle timpului se vede ca ne-au lasat informatii pretioase asupra cam- triburile slave din Dacii erau stapanite de paniilor romane contra scheilor si antilor din 99 www. deopotriva tatea slava.ne spre sud Romaniei. niciodata jefuita de barbari. Sclavinia munteana este prezentata ca o care cu vremea. silind atribuita lui Moise de Chorene. care porneau Romania si grecii numeau capeteniile din Transdanubia si navaleau in Romania.dacoromanica. reluata in stil mare de imparatul Mauritius cum se vede aceasta din frecventa toponi. romanii se straduird din si asupra Daciei Apulense si Malvense. unde constituira cu vremea substra- tul ethic al sfirbilor. capetenia bisericeasca. Imparatul 7Theriu al II-lea triburile slave venires in atingcre cu provincialii Constantiu (578 . a domni. precum procedasera inainte fata de deopotriva" cu triburile consangene din goti. De aceea. sa-varsite in Romania. o localitate din triburile scheice sal se retraga in regiunile Armenia. care se asezasera in patrunda in Romania nu mai puteau fi izgonite Maramures si Dacia Subcarpatind se exLinsera. de la slavonicul vladz. de unde navalleau si ele in Romania. arata salasluind in Daciile Carpatine impadurite. si anume sub influenta Constantin Porlirogenetul arata ca limbii liturgice slavone. care locuiau mai inainte la miazanoapte de Carpati. Descalecarea slavilor in Daciile au pastrat numirile gentilice de anti si sclavini carpatine (schei). in Elada si Pelopones sau o prea bogata prada de razboi si sa elibereze Morea. croatilor si slovemkr. Cronicarul bizantin Theophylaktos micelor slavone de acolo. care se revarsa fares incetare asupra Romaniei. cu Transdanubia. deoarece ea nu fusese si ajunsera pand la Dalmatia si Ahaia. in Maramures si in menul acesta a patruns in limba romans Dacia Porolissensa. numai foarte tarziu. ajungand pana la Dunare si trecand contra antilor si sclavinilor din chiar acest fluviu pentru a atinge raurile Sava Transdanubia si Drava.680 in limba armeana si Sclavinia munteana pe la Oltenita. Semintiile slave care reusisera sa Semintiile slave insa. se asezard in Tracia si Macedonia. strecurandu-se peste Dunare tars imboga.adica dud. 0 geogralle compi.. ambele unindu-se adeseoriin atacuri combinate contra Romanic'. regiunea aceasta aparu in marturiile mai multe mai de prizonieri romani din captivi- timpului sub numirea de Sclavinia. unde nu mai puteau fi urmariti de nu mai putin de 25 de semintii slave. din Moesia. In schimb. rasputeri sa opreasca la Dunare puhoiul slay atingand ss ele Dun area dincolo de stramtori. semintii avari. Cronicarul Menandros total a in randurile aceslora. data cu descalecatul humkr in Panonia.ro . panonic.602). hegemoni. Istori a Romanilor imperiului si a le ingadui asezarea pe teritoriul aceeasi pornire de migratiu. se slave duces . (582 . De acolo slavii patrunsera cu Ofensiva contra antilor si scheilor fu vremea si in ostroavele arhipelagului egeic. cats vreme nu ni s-a pastrat patrundeau acolo. triburile slave din Rusia Subcarpatica si Slovacia. slavii insisi pe conducatorii sau starostii tor. atace pe antis si scheii din Transdanuvia de la bioza. menul de vladica s-a pastrat numai pentru sera regiunile ce fusesera evacuate de gepizi. Grupurile de anti si schei. pentru cele din Daciile Carpatine nu ni s-au pastrat asemenea numiri. ceea ce arata ca ter- din Rusia Subcarpatica. avarii Dupes semintiile slave care se izbutira sa ridice de la antic din Transdanubia ingramadisera. Amintisem mai sus ca. in care petrecura pima la disparitia for sud.tita de pe urma pradaciunilor in Romania. care cuprin. vlasti. intalneau acolo cu alte triburi de slavi care March' sau regi. se revarsara asupra 5. si grupul transdanubian. Justinian fu onorat cu titlul Anticus. ator cu mult zel si energie de urmasii sal pe Pe teritoriul dacilor din Carpati. se revarsa asupra dacilor din Carpati latineste regere sau regnare. intrara intr-o indelungata sim. Pentru faptele sale razboinice contra Transilvania. Campaniile imparatului Mauritius Panoniei. tronul bizantin.

respingand la timp atacul ghici insa viclesugul antilor si opri inaintarea neasteptat al lui Ardagast. Intre acestia se gasea si riga calului sau buestru. beti cu tout. Ostirea romana.ro .000 de prizonieri. trimitand numai patrule pen. In cursul Ialomilei. si -1 surprinsera chiar in clipa cand regele si Dupa ispravile acestea. "riga" antilor s-ar fi in interiorul Sclaviniei transdanubiene. tura. macelarind pe unii si facand pri- regele Ardagast scapa numai gratie agerimiii zonieri pe altii. din gura caruia Dunarii. sesera insa scopul carnpaniei romane in Acestea dadura peste niste colibe saracacioase. urmase praznicul obisnuit dupes mort. verii 584 romanii executara mai multe operatii Sub calauza prizonierului gepid. ajunsera la malul raului chiar in romans. ostenii regele Ardagast concentrase in graba rezervele roman! se inveselira cu mancari si bauturi sale si ataca convoiul de prizonieri. deopotriva cu termenif de fl identificat cu lalomita. la ran- sub comanda lui Tatimir. Gepidul recunoscuse intre prizonierii cartiere de 'alma in capetele de pod de pe malul luati de romani pe unul dintre oamenii lui slang al Dundrii cu avanposturi mai inaintate Musoc de la care aflase ca. romanii trebuiau sa treaca peste raul Sclaviniei munlene. Sclavinia. unitatile contra antilor pentru a le impune cuvenitul romane patrunsera in ascunzisul lui Musoc respect fata de imperiu. morti de bautura si oboseala. Era probabil unul din afluentii case din triburile antilor si scheilor. pe care ii ridi- Inca idenUficat. Si astfel. greutati asprimea iernilor geroase din stanga lui lor pe un prizonier gepid. Intarzierea aceasta era cat pe ce sa clipa in care antii efectuasera trecerea peste devina fatales pentru romani. Dupes ceremonia inhuman! maresalului Priscus si o trimisese contra sla. Romanii legionarii romani. Transdanubia. romanilor. inaintand in Baragan. teferi din pericolul de moarte in care ii arun- tisera de mai inainte. cu vilor neastamparati din Transdanubia unde mancari si bauturi si cu cantece avare. sta. De aceea. Musoc si oamenii sai cazura intr-un lovi unitatile lui Ardagast prin surprindere si le somn adanc. sub comanda substralegului ar fi corisUtuind primele cuvinte din limba Alexandru. trimitandu-le daruri scumpe cel al lui Ardagast. caci antii lui rau si se retragcau in graba intr-o padure Ardagast se aruncasera cu (uric asupra lor. care pe nedrept. luand Mosuc. dupes domnea regele Ardagast. trecu datina barbarilor. Hartuielile acestea cu slavii nu atin- tru recunoasterea terenului din imprejurime. si indrumarea lor spre Dunare. Insusi asupra lor. Atacul lui Ardagast nu nu auzira la timp consernnul de alarms sau impiedica insa pe Priscus de a urmari pe schei trczire. sa indure soarta antilor lui Musoc. primul rau mai de comanda. din care ii trezird pe neasteptate infranse intr-un atac de noapte. un termen de pans la raul Elivachia . au Cost considerate de unii ca Unitatile romane. Substrategul Alexandru case usuratatea lor. randurile ostirii care suporta numai cu marl Patrulele adusera in fata cornandantu. Raul Papirios n-a putut fi precum si 5.dacoromanica. dar colibcle ostirea romans sa pelreaca si iarna in nu prinsera foc. trupele romane curtenii sai. latineste Musatius. in largul Baraganului. Ion Nistor Transdanubia munteana. slay si el in serviciul dui lor. la vadul raului. In deasa si mlastinoasa. Arhistrategul Priscus reusi insa sa substrategul Alexadru afla ca in apropiere s-ar pololeasca nemultumirile din armata si sa gasi ascunzisul unui rege al antilor. In timpul insa in care Musoc. fiindca barnele erau ude de . asa ca buns parte dintre ei.care ar putea comanda roman. Priscus intelese insa sa Papirios. cu scopul vadit dc a cele din urma insa romanii izbutira sa scape atrage pe romani in cursa pe care lc -o prega.Ilvachia . Cronica arata ca la cazusera intr-un somn adanc. cu numele aduca la indeplinire ordinul imperial. Ordinul acesta trezi murmure in ploaie. cuvinte Dunare spre nord. care despartea regatul lui Musoc de impace pc avari. Priscus era ocupat cu adunarea prizonierilor Dar n-a lipsit mult ca si romanii. stationau romanii. move. trupele romane petrecura iarna din anul 593 nume ce aduce foarte mult cu romanescul spre 594 in Transdanubia munteand. care se aruncard cu furie facura numerosi prizonieri dintre slavi. Sarbatorind izbanda asupra antilor. daces nu chiar Argesul sau Buzaul. In drum spre ascunzisul lui care ridicau prelentii de suprernatie si asupra Musoc. Musoc sau Musakios. Lorna s. Curd retrase din Sclavinia si concentrate in 100 www.a. de care face seams in marsul unei armate care inainta de la rnentiune Theophy1aktos Simokattes. asa numita "scuica". retras intr-un adapost sigur la o departare de Hibernarea trupelor romane in garnizoanele treizeci de parasange de la vadul raului unde din stanga Dundrii nemultumi insa pe avari. eliberand o pang ce cazura si ei morti. imparatul ordond ca pe care incepura sa le incendieze. Sosind acasa ametit de bau- Dunarea la Silistra si. Riga Musoc cu anul 593 imparatul Mauritius concentrase o ai sac se inapoiasera numai atunci de la fune- puternica armata pe care o puse sub comanda raliile fratelui sau.

Priscus romanilor din imperiu. Dar in momentul in care sol. care silira pe romani sa se retraga ostirea avard nu se gaseau mentionate si con- peste rau si sa se reintoarca la Dunare. stang al Dunarii. Priscus raspunse insa la Intre timp. ci dimpotriva.si 7'ransdanubiei. ei nu ridicard arma contra antilor si scheilor. ca Transdanubia munteana incepura sa-si ridice romanii nu lac decat sa afirme drepturi mai din nou capul. pe care ii trans- pozitii de lupta pe malul opus al raului.ro . care pastrau legaturile moralul scazut al trupelor si sa pregateasca for vechi cu Romania si se simteau insist pentru anul viitor expeditia de pedeapsa contra romani.. indarjindu-i nelinisteau mereu granitele Romaniei. care incercara sa-i inchida calea. Romanii se reculesera fu desavarsita. romane asupra Daciei . Pe o seceta cumplita ostirea batuti intr-o lupta crancena. dureros pentru arhistrategul Petru. insa. care apargnusera imperiului roman si cartierul general la Palatiolum in fata Celeiului. Dar el reusi sa cuprinda cetatile Lederata (Palanca romanii nu se multumira numai cu respin. Priscus izbuti sa restabileasca autoritatea durile avarilor. in undele Sub impresia acestei dureroase infran- caruia trupa isi putu potoli setea de care geri hanul Baian concentra in graba rezervele suferise grozay. Noud) si Arcidava (Varadia) si sa respinga pe gerea atacului.000 alti barbari. pe care contingentele antilor si scheilor gepizii. De asta data. El fu slavilor de acolo. si roman! si avari. tizau. De aceea. isi gasira moartea si flit hanului Baian. Acesta isi stabili Dunarii. Priscus facu 9. Atacul porta in Romania. iar comanda trecu asupra Transdanubia si Dada. ajungand din nou la raul Ilivachia. Campania avarilor. nazuind spre sud. Istoria Romardlor garnizoana de la Oescus (Gigeu) din fata putere armata contra slavilor din Sucidavei (Celei). pentru a si mai mult in atitudinea for de ostilitate fata patrunde si a se aseza acolo. Rezistenta antilor si aliatilor scheici fu 101 www. Avarii furs Sclavinia. arhistrategului Petru.000 avari. pe care denotes ca provincialii indigent din Daciile imparatul o incredinta din nou lui Priscus. Merits sa fie retinut faptul romanilor se lovi insa de rezistenta inversunata ca intre contingentele barbare care constituiau a slavilor. care pe nedrept furs uzurpate de barbari. in cursul careia patrunse adanc in Transdanubia munteana. carpatine nu se considerau ca barbari. slavii si alti barbari. care pierdu Absenta daco-romanilor din ostirea avara comanda asupra trupelor de la Dunare. zonieri. ci ca Incercatul arhistrateg reusi sa refaca element etnic aparle. Dar respins cu mari pierderi pentru navalitori. Romanii facura mereu uz de acest drept Retragerea trupelor pe malul drept al Dunarii pentru a tine in sah pe slavii din Transdanubia fu privita insa de slavi ca un vadit semn de si Daciile Carpatine care. ii simpa- extinse operatiile sale ofensive si asupra taTr. antii si sclavinii din reclamatiunile ava-rilor cu hotarare. recunoscura se desfasura in conditii favorabile pentru imparatului dreptul de a interveni oricand cu romani.200 gepizi. Priscus datii sorbeau din pumni apa racoritoare. la caile campaniile lui Priscus contra barbarilor Singidunum (Belgrad) pentru a zagazui si prin care se urmarea restaurarea suprerna tiei incursiunile sla-vilor din Dada in Romania. 3. concentrand acolo si flotila de pe Dunare de Cronicarul Theophylaktos Simokattes insists sub comanda generalului Gunduis pentru mai pe larg asupra neintelegerilor dintre transbordarea trupelor in Transdanubia. Priscus trecu Dunarea in Dada Malvensa sau In anul 597. ci ii urmarird pe anti in avari pana la Tibiscum (Timis).dacoromanica. nou hoardele avare in randurile carora luptau toare. slabiciune din partea imperiului. iar conducatorii for sprijineau pe toate mului band tean al Dunarii pana. care furs aplanate in 598. Prin Dar extinderea operatiunilor si dincolo de infrangerea avarilor si a barbarilor aliati cu ei.000 de pri- insa in graba. sale si porni el insusi contra romanilor. iar acestia. Victoria romanilor be repezird asupra tor. astfel incepu a cincea ofensiva a imparatului Romanii sporira subsidiile pe can le plateau Mauritius contra antilor si scheilor. fratele imparatului. ei primi lupta undeva pe raul Timis si batu din furs surprinsi de o grinding de sageti uciga. sarird in bard pentru a forta tre. cerea raului si a lovi pe inamic care ocupase 800 slavi si 2. la randul tor. In anul 601 de imparat. cu un esec Daciile carpatine de sub suprematia avarilor. care prin rostul hanului for imperiului in Dacia banateana pentru mai Baian reprosau lui Priscus ca nesocoteste multa vreme si sa inchida drumul invaziilor drepturile for de stapanire asupra malului slave in Romania. Portile de Fier trezi grave resentimente in ran. dintre care 3. El se izbi de impotrivirea insa intampinat de arhistrategul Petru si avarilor. In anul 602 imparatul trimise vechi asupra regiumlor de pc malul stang al pe fratele sau Petru contra tor. regele antilor Pirogast banateana pentru a impune cuvenitul respect indrazni sa treaca Dunarea in Romania. Astfel tingentele provincialilor daco-romani din se lichida campania din 597.

Ion Nistor curand inn-ant:a. Numeroase triburi slavone imperiu. vazu nevoit sa ridice 30. In care a antilor si scheilor din Transdanubia urma acestor succese.Neamt. In fruntea for acestor oaspeti nepoftiti.Seliste . care Cu timpul. In conditiile acestea era deci liresc Sclavorum se supusera imparatului sa" se produca deplasarea punctului de gravi- Heraclius (610 . Martunile contemporane Ispravile acestea de arme justificau relateaza ca la anul 679 in parole Bulgariei de indeajuns titlul onorific de Anticus.mintii slave federate imperiului. In schimb. De aceea imparatli bizan- tini se vazura siliti sa" primeasca semintlile Theophylaktos arata ca numeroase slave navalitoare si sa le colonizeze ca federate semintii slave cu conducatorii for .641) si se stramulasera in la tie a elementului slay din Carpati in Balcani. I .Danceni . dezarmate si colo. 5 . iar imparatul putu cere gene.4 se reverse in Transdanubia munteana sub impliratii Transdanuvia si Dada asupra Romaniei nu Heraclius si Constant mai putea 1. pans ritoriul Romaniei devenise asa de mare. autoritatea military dar munteana fu desavarsita de imparatul si politica a romanilor fu restabilita in Constant (641 . Titlul de Anticus care fu conferit stantin Porarogenetul (912 .Orhci. imparatul Justinian al II-lea (685 695) se nizate in Romania.Davideni . incat ce triburile for filed infrante.Sipot.duces in imperiu. Imparatul Con- migratiilor. ingramadirea slavilor pe te- se impotrivira romanilor cu indaratnicie. 4 .dacoromanica. Unelle si obiecte vestimentare si de podoaba slave secolele VI-VII. Romania pentru respingerea atacurilor arabe tre imparatii romani sau bizantini din timpul contra Constantinopolului.741) adica de invingator asupra sclavinilor sau recurse la sucursul militar al slavilor din scheilor nu apare in titulatura nici unuia din.668) care intreprinse in anul Transdanubia. in urma ralului Gunduis sa trimita din Sclavinia careia ei furl batuti si siliti sa recunoased munteana cereale si alte produse la stapanirea romans.Srascni. Opera aceasta de supunere si dislo- furl dezarmate si deportate in Romania. 649 o mare campanie contra lor. Asti& vedem ca" in cursul secolului al VIII-lea puhoiul 6. din Transdanubia furs ridicate de Invingaton' si talei. 102 www.Hansca .1 stavilit. imparatul Leon Izaureanul (717 . 3 . 2 . colonizate in Balcani.ro . titlul de Sclavinius. cu care astazi dintre Dunare si Balcani salasluiau 7 se- contemporanii cinstira memoria imparatului . Mauritius. Musoc si Pirogast.laloveni. Resturile antilor si scheilor Constantinopol pentru aprovizionarea capi.Succava .959) considera te- imparatilor Justinian si Mauritius lass sa se ritoriul cuprins de sarbi si de croati in Romania inteleaga ca semintia antilor era cea mai drept dar al imparatului iacut de buns vole razboinica dintre semintiile slave. stateau regii Ardagast. Dislocarea antilor si scheilor din slay care incepuse s.000 de slavi din Balcani si sa-i colonizeze in Bitinia.

In deceniile urmatoare. iar semintille imparatul se vazu silit sa opreasca inaintarea uralo. 20. trerupte vent sa ingreuieze si mai mult Hoarda ce sc desprinscse din marele imperiu urmarirea bulgarilor si sa inaspreasca sufe- bulgar de la Volga isi infipse corturfle in collul rinla dc gut5 a imparatului. printr-o expeditie de pedeapsa contra Tor. imperiul bulgar cazu in une din partea imparatului si de aceea ei nu descompunere. farce noastre din sudul Basarabiei. 103 www. satul Aboba de astazi. langa Isaccea (679). Toamna timpurie si rece. Pogonatos sa raspunda la provocarile acestora considerandu-i drept federati ai imperiului. Retragerea Cara nici acestui imperiu cu resedinta la Bolgar fusese o isprava a ostirii imperiale din Transdanubia hanul Kubrat.altaicc budzak. imparatul Constantin Pogonatos in lupta cu bulgarii 2. Cum hoarda sa cu numele Isperich sau Asparuch trecu cu nu era prea numeroasa.dacoromanica. slavii ungbi. Slavizarea bulgarilor si ruperea in doua a latinitatii de la Dunare in ramura bal- canici si ramura carpatica 1. cuprinzand cel mult hoarda sa Nistrul in Transdanubia. imparatul de prada in Moesia. Ploile dcsfun- dintre Nistru si Dunare. strabatura adanc in IV-lea Pogonatos (668 . astfcl ea numeau angu/us. imparatul Constantin Pogonatos in In vara anului 679 trupele romane tre- lupta cu bulgarii curd Dunarea la Noviodunum (Isaccea) si. cu plot nein- portile Romaniei. intemeietorul sa fi dal ochii cu Isperich. cerand sraruitor intrarea. Dupd moartea intemeietorului fu privity de bulgari ca un simptom de slabici- intamplata la 643. care incepura sa bate cu violenta la romanii. intemeierea primului tarat bulgar in Balcani 3.685) isi facu aparitia la Transdanubia. bulgarii cuprin- tru a le impune cuvenitul respect fata de sera tot mai mult teren din Romania. lino-ugrica. mutan- imperiu. Ajungand la redobandira libertatea. in valea raului Kameiya. Pus in fata faptutui implinit. si anume bul. langa. Nicolitel. Isperich incepu sa agreseze mereu granita fara sa se mai intoarca in bugeacul transdanu- Romaniei de la Dunare. cum cred altii. du-si tabara de la Nicolitel la Plisca. urmand calea pe care o parcurscse la vremea Sub domnia imparatului Constantin al sa imparatul Valens. urmarind pe bulgari. intreprinzand raiduri bian.000 de oameni. De acolo. cum sustin sa-i fi putut ajunge fiindca Isperich se retrase unii. Unul dintre fiii lui Kubrat. iar hoardele care it alcatuiau isi ezitard de a se lua pe urmele lui. pen. indrazneala bulgarilor Constantin Pogonatos se invoi sa ingaduie bul- determine pe imparatul Constantin al IV-lea garilor de a se aseza pe teritoriul Romaniei. pe care romanii ii clascra slcahurile basarabcne. Isperich trecu fluviul si tabari la presiunea hazarilor. Bugcacul cronicilor si sa (Ica ordin de rcintoarccrc la Dunarc. dar farce Nistru o noua semintie turanica. ea trecu toata in Romania. din fata ostirii romane.ro . nazuind spre vest sub Dunare. evitand lupta cu garii. Istoria Romanilor Capitolul VII TRECEREA BULGARILOR PRIN TRANSDANUBIA MOLDOVEANA- SI ASEZAREA LOR IN BALCANI 1.

814) sa fi resedinta hanatuIui bulgar fu mutates mai apoi colonizat un grup de prizonieri bizantini. curand in Moesia Inferioara. Mai mult. situat la poalele care ii ridicase din' partile Adrianopolului. Ion Nistor Resedinta hanului bulgar. fiindca la anul 836 imparatul Thorn (829 duceau crancene lupte contra romanilor. cand termenul de han fu inlocuit hoardei lui Isperich. formuland aceasta turiile timpului le arata ca find sapte la afirmatie. pecenega. spre Constantinopol pentru a se substitui 104 www. pe la Pres lav sau Prejeoslav. pe care mar. avea o cladire de zid la mijloc. amintind in fel un adevarat hring.circulus .dacoromanica. Prin crearea taratului bulgar. datand din secolul al XII-lea. cuprinzand o suprafata de 25 km2. Totusi. Sal'41uirea bulgarilor in Transdanubia Aspiratiunile tarilor bulgari tindeau moldoveand a fost de prea scurta durata pen. ce fusese alcatuita pe 2. hringurilor avare din Panonia. s-a dovedit ca Carpati. scapase cu totul din vedere ca pri- numar. acesti prizonieri nici n-au schimb semingile slave.din Dacia traiana. In urma acestei dureroase pierdeil roman! mai vechi. Engel vedea in prizonierii deportati de urmasii sai gasira in triburile slave care bulgari in Transda-nubia pe pro topa'rintii navalisera in Romania aliati firesti contra daco-romanilor din spatiul carpato-dunarean. In unire cu bulgarii. enumerand Balcani. zabovit prea mult in surghiunul for transdanu- triburile slave care se asezasera in Balcani bian. Mysiam inferiorem modo Bulgari habitant. De la Plisca. unde tarul bulgarilor Krum (802 . La marturiile acestea. lup. romanilor. sau Sclavinia dupa schei. nu era decat o mare tabara de Gothia dupa goti. Engel.civi- prefaces intr-un hanat propriu bulgar. care descalecase numai de prin eel de tar. impreund cu animalcle pe care nu lc in patric. . sa o desprinda din Romania si sa o dupd tabula lui Peutinger vechile cetati .Chr. si Tabara era inconjurata cu valuri si santuri si anume Leon Gramaticul si Gheorghe Monahul. se aminteste de Balcani asezarea bulgarilor in Moesia Inferioara - Cu mijloacele acestea de teroare izbu. cum s-a sustinut romano-bizantinii pierdura legatura cu aceasta in mod eronat de unii cercetatori Duziarea. nornazi. se folosira de aceasta analogie. Intemeierea primului tarat bulgar in la finele secolului al VII -lea. ci independenti lap. Cu ajutorul acestora. cad talul de tar tru ca regiunea aceasta sa fi primit cu drept capeteniile bulgare it primira numai dupa numirea de Bulgaria. mage bulgard asupra Transdanubiei si asupra Daciilor Calpatine. Hanul Isperich si I. gasim ca doi scriitori bizantini. se in teapa erau cazne obisnuite la slavii din reduce tot ce slim despre o pretinsa supre- Balcani. Lira curand bulgarii si aliati for slavi sa Geograful necunoscut aminteste la nordul cuprinda vasta regiune dintre Dunare si Dunarii de hunt. In Cosmographia geografu- lui anonim din Ravenna. aservindu-si in greci. teritoriale arnutith pentru un timp mai Faimoasa inscriptie cu caractere indelungat si pretentille de suprernage pe care grecesti de pe unul din vasele de our din teza- imparatii bizantini le afirmaseth cu atita tarie urul de la San-Nicolaul-Mare din Banat.843) trimise Lriremele bizantine in delta tand cu sageti otravite si arzand prizonierii de Dunarii ca ridice de acolo si sa-i transporte vii. de acestia.ro . care asupra Transdanubiei si asupra Dad ilor din fusese socotita de unii bulgard. Din textul numai dupa absorbirea for completes de catre Cosmografiei Ravenatului nu rezulta insa ca slavi si dupd acceptarea crestinismului fu aceste cetati s-ar fi gasit atunci sub stapanirea numit tarat. hanii bulgarilor continuard lupta cu zonierii ridicati de tarul Krum din partile imparatii romano-bizantini pans ce ajunsera Adrianopolului nici nu erau de origine latini. constituind ast. nordice ale Balcanilor.dupd modelul cronicile for de Bulgaria de dincolo de Istru. care fates . Jupuirea de viu si tragerea simpla analogic cu Gothia si Sclavinia. formulate prin puteau mana cu ei. Se vede insa ca. avail si gepizi. precum se numise crestinare.

Slavii din canic si grupul din Pind. zones ce 3. fara sa tea civice si militare erau.000 de oameni. stra. unitate etnica distincta. care pand Aratasem mai sus ca hoarda bulgara ce atunci formase o unitate etnica bine consoli- navalise cu Isperich in Romania la anul 679 nu data. Seria III. numai in secolul al VIZ-lea. Prin balcanica si ramura carpatica inchegarea acestei zone etnice slavone latini- tatea orientala sau dun5. lipsite de o conducere unitary si de aceea bul. roman- Carpatine contribui si la slavizarea jumatatii ismul din Carpati s-a consolidat mereu si s-a de vest a Peninsulei Balcanice in dauna ele. Ei nu izbutird decat siunile de prada ale hunilor si avarilor. Dar aspiratiile acestea randuri fusesera foarte mult rarite prin incur- treceau peste puterile tor. constiluind insa" totusi o ca spirit de conducere . Istoria Romanilor imparatilor bizantini. In schimb insa. Istorice. In fata barbarilor navalitori. fiecare cu dezvoltarea Balcani contau ca numar. ale carui 105 www. rioare celor ale triburilor slave care cuprin.In:for din Balcani si Vlahlile din patrunsera in Romania prin Panonia si Daciile Pind Bucuresti 1944. urmat fiecare in parte destinul istoric. cu mult supe. Prin sa cupiinda in granitele taratului for o bund migrari continue din Panonia si Dada.. Virtutile aces. caracteristice semi. sa fie absorbita de majoritatea slaves care grupul balcanic cu bulgarii. romanii sesera o build parte din Romania. *Inca pe la finele secolu- lui al VII-lea ele putura constitui o zones etnica slavona din Alpi pans in Balcani..dacoromanica.si de organizare. Grupul dinaric s-a fel s-a putut intampla ca minoritatea bulgard dezvoltat in stransa legatura cu sarbo-croatii. fu divizata in cloud si anume in ramura era mai numeroasa decat 20.reanal. sub titlul: Numarul cel mare al slavilor care Originea roma. mai 11 stat in contact una cu alta. tincte. absorbirea elementelor etnice aborigene. mentului autohton latin de acolo. perpetuat cu succes 'Ana in zilele noastre. daco-romans din Carpati si in ramura rnacedo- Ea se compunea insa din cambatanti hotarati romana* din Balcani. Memoriile Sectlunii slave din Europa. cum fusesera hunii si cum aceasta data ambele ramuri neolatine si-au erau Inca avarli in vremea aceea. si anume in grupul dinaric. cu green precum s-a aratat de autorul acestei astfel ea bulgarii de astazi cu tot numele for lucrari intr-un studiu recent aparut in Analele gentilic turanic constituie una din natiunile Academiei Romane. cad vreme bulgarii sa istorica aparte. grupul bal- aducandu-le sub ascultarea tor. Tomul XXVI. astfel ca de la ntiilor turanice. Acestea erau din sudul Dunarii s-au retras mereu spre sud. Ruptura definitive dintre si bine disciglinati. divizandu-se cu timpul in trei grupuri dis- garii reusira usor sa le-o impund pe a tor. Slavizarea bulgarilor si ruperea in pornea de la izvoarele Savei si ajungea pans la dourt a latinitatii de la Dunftre in ramura Odessus (Varna) de pe litoralul pontic. iar grupul din Pind impuse cuceritorilor pans si limba for slavona. prin parte din Romania dunareand si centrala. Si ast. deci.. curand in asa masura.ro . cu remarcabile calitati romanii de la nord si cei de la sud s-a produs politice si administrative. semi duindu-se sa-si deschida drum la Marea ntiile slavone din Romania se consolidara Egeica si chiar la cea Adriatica.

randurile slavilor din Transdanubia si asupra meleagurgor dacice si transdanubiene. Romanii care ramasesera astfcl izolate si avizate la pro- invingatori ridicau cete numeroase de slavi si le priile for forte de rezistenta etnica. Superioritatea culturala a daco-romanilor fate de popoarele navalitoare 1. sporind numarul bund parte de elemente slavone. hind absorbit trategul Priscus oferise avarilor 5. din Daciile carpatice se rarira mereu. ungurii. Contingentele slave.dacoromanica. carora it aruncase soarta. iar cu ocazia campaniei sale con. Se stie doar in imperiu. Ele amintesc acolo numai de vlahi. conationalilor for din Balcani. mentine mults vreme etnicitatea. De asemenea. In condillile acestea elementul foarte putine elemente se reintoarsera in Dacia. vechiul leagan al seminti. timp diversele semintii uralo-altaice. Din triburile Acestea insa slabira mereu in urma necon- slave care la anul 626 insotird pe avari in cam. nu trebuie sa pierdem din une de prczenta slavilor in Daciile carpatice se vedere ca la razboaiele cu romanii si la expe. pecenegii. Si aceasta pentru motivul ca inire roman aulohi on fusese de mull lerminat. slay din Dacia si Transdanubia nu-si putu Aratasem mai sus cum in 594 arhis.000 de pri. Izvoarele Nistru din Ucraina. nu fac nici o mentiune de slavi in Daciile carpa- Printr-un remarcabil concurs de imprejurari. numita si Imperiul bizantin 4. Aceeasi afirmatie o umplute prin migrari proaspete de dincolo de gasim si in cronica monahului Nestor. transportau in Romania ca prizonieri. slavii din slavi care navaleau din propriul for imbold in Carpati pierdura si vechile for legaturi cu imperiu pentru a-si crea acolo o soarta mai triburile slave de acolo. Scaderea numarului slavilor prin lupte si emigrari in Romania 2. tra avarilor din 601 el Meuse 800 prizonieri Ultimele marturisiri care mai fac menti- slavi. ceca ce constitute o mai primird insa nici un concurs 011ie de la nelagiiduita dovada ca indelungalul proces de consangenii for de la obarsia Bugului si absorbire a elementului slay de catre cel daco- Niprului. Scaderea numarului slavilor prin bulgarii.ro . lupte si emigrari in Romania navalira in spatial est-carpatic de la Nistru si rupsera legatura de pang atunci dintre masa In urma luptelor necontenite cu slava din Ucraina si triburile slave raspandite romanii. Golurile acestea ar fi putut fi usor adica romane si slavone. campia Tisei ar 11 gasit acolo populatii vlahice. tenitelor evaziuni in Romania pang la complcta pania for contra Constantinopolului numai for epuizare. parte hoardele avare in expeditiile for de jaf si prada prin absorbirea for de care unguri. nu se mai intorceau in nordul ca tezaurul lexic al limbii maghiare cuprinde o Dundrii si ramaneau acolo. care insoteau randurile parte din evaziune in Balcani. Notarul anonim al regelui Transdanubia si Dacia nu putea sa nu se Bela relaleaza ca ungurii la descalecatul for in resimta curand. cu totul de provincialii daco-romani in mijlocul zonieri slavi. sasi si secui. Line. Straduintele imparatilor bizantini pentru mentinerea suprematiei for asupra daco-romanilor 3. La cetele Prin descalecatul ungurilor in Panonia acestea se mai asociau si grupurile masive de si consolidarea stapaLnirii for acolo. Daco-romanii ca pastratori ai institutiilor bizantine in stat si bisericil 5. documentare din secolul al XI-lea si al X1I-lea ilor slave sau scheice din Carpal' si Balcani. Legaturile daco-romanilor cu Romania Orientali. care si ele isi rarira bund. a caror lipsa cronica ruseasca atribuita monahului Nestor din randurile consangenilor for ramasi in din secolul al XI-lea. Ion Nistor Capitolul VIII ABSORBIREA SLAVILOR DIN DACIA SI TRANSDANUBIA DE CATRE PROVINCIALII DACO-ROMANI 1. cum erau Incepulul acestui proccs de asimilare etnica fusese observat Inca in secolul al VI-lea de 106 www. semintiile slave din Dacia si Transdanubia nu unguri. cumanii si tatarii. gascsc in cronica notarului anonim al rcgelui ditiile contra imperiului luau parte elementcle Bela al II-lea (1131 1141) precum si in vechea cele mai viguroase dintre slavi.

tului Arcadie. imparatii bizantini nu vedeau decat regi clien. anul 476 prada navalitorilor barbari.bizanlini patrun. pastrandu-si mereu vechile traditii politice si culturale resedinta la Roma. Granita intre ambele romane care s-au pastrat la ei pana in timpul imperil oriental si occidental era marcata prin de fata. Balcanica din secolul al V-lea a fost stability cu tine si al Transdanubiei muntene si moldovene. economics si vechiul nume de geti. se mentinu pana in anul 1453. resedinto la Constantinopol. matind de la Alesio. In primele secole dupa desparlirea de Romani nu neglijara nici latura eco. aserviti politicii imperiului si obligati la prabusirea lui sub loviturile iataganelor servicii militare in schimbul unor stipendii lu rces Li . Latineste ispititoarele monede de our si argint vorbea si populatia autohtond de pe ambele impodobite frumos cu chipurile imparatilor maluri ale Dunarii. numit si Daciei si Transdanubiei. military. culturale a imperiului roman asupra Transdanubiei si Daciei Carpatine ar fi incetat subit la anul 275. care navalisera Conslantinopol. oferindu-le in schimbul produselor (Balcani) si ai Macedoniei si pand la coasta dal- indigene. deci. si nicidecum la imperiul de rasarit. alegandu-si aceasta mareata opera de asimilare a ele. mentelor slave eterogene grape superioritalii dupa care imperiul oriental s-a numit si bizan- for culturale fata de slavi. Daciile carpa- incepand cu Constantin cel Mare si continuand tine cu Transdanubia cazura in lotul impara- cu mici intreruperi pana in timpul Comnemlor.restitutor Daciarum. deopotriva cu limba de deau adanc in spatiul carpato-dunarean cu comanda a armatei. adica geto-romani. imparatul Arcadie se multumi cu juma- Transdanubia si Dacia au putut savarsi tatea orientala a imperiului. Ajunge sa ne aducem bizantin. Dace poate fi. Prin impartirea aceasta. imperiul occidental. in urma carora fu dislo- vede cat de putin justificata era parerea acelo. de pe pietrele de kilometraj. apoi aceasta rupture nu se poate restauratori ai Daciilor . tin.ro . referi decat la imperiul de apus. cats N-au lipsit nici incercari directe de recucerire a vreme imperiul roman de rasarit. urmand for de suprematie asupra teritoriilor dacice si vales raului Timacus (Morava) in sus. Limba oll- Dunarii. dunarean ramasese deci in zona de influenta a tru a proteja pe provincialii romani de acolo si imperiului oriental cu centrul politic la pentru a impune barbarilor. Intreg spatiul acesta carpato- ei au trimis ostirile for la nordul Dunarii pen. despre o intrerupere a relatifior daco-romane tice in urma carora ei furs cinstiti cu titlul de cu imperiul. Din intinderea spatiului limbii latine Orientals numita si Imperiul bizantin vedem cat de mare si puternica era latinitatea orientala de la Dunare si din Balcani. care facusera pe vremuri spre apus pentru a atinge litoralul adriatic la parte din imperiul roman. cursul meridional al Dunarii panonice pana la tinopol n-au renuntat niciodata la drepturile Singidunurn (Belgrad) iar de acolo. inainte In fata acestor constatari istorice se de navalirile barbare. imperiul de rasarit nu era nomics a relatiilor cu provincialii din stanga mai putin latin decat cel de apus. data evacuarii militare a 2. ajutorul inscriptiilor de pe monumentele arhi- tectonice. Legaturile acestea asa de stranse asupra daco-romanilor n-au suferit nici in urma imparlirii imperiului roman intre fiii imparatului Teodosiu din anul Provincialii daco-romani din 395. ciala a imperiului. vorba Mauritius din Transdanubia si Daciile carpa. spatiul lingvistic latin si cel elen din Peninsula dite asupra largului cuprins al Daciilor carpa. vechiul Bizant. economice si culturale pana la telari. Istoria Romanilor cronicarul Theophylaktos Simokattes care ra care credeau si sustineau chiar in lucrarile arata ea slavii din Transdanubia isi insuseau for Ca influenta politics. Straduintele imparatilor bizantini Dade! Traiane din ordinul imparatului pentru mentinerea suprematiei for Aurelian. care daco-romanii au pastrat relatii politice. era limba latina. bisericesti. anuale. precum si de pe monede de invatatul Constantin losif 3. Legaturile for nein. trecea transdanubiene. Legiturile daco-romanilor cu Romania Jirecek. Imperiul occidental cazu in asupra acestora. Linia de demarcatie intre lea pana in secolul al XII-lea s-au gasit raspan. respectul cuvenit imperiului. Imparatii bizantini de la Constan. Catarro. Negustorii romano. Dimpotriva. cu vremelnic in teritoriul Romaniei de astazi. Monede bizantine din secolul al IV. cu centrul la In capeteniile barbarilor care salasluiau Roma. pana in muntii Emului bizantini. cate din sediile ei stravechi si imprastiata parte 107 www. cand aminte de campaniile imparatilor Justinian si fu cucerit de turci. Fratele sau Onoriu a prima jurnatatea occi- trerupte cu Romania intareau si improspatau dentals din imperiul roman.dacoromanica.

fara sa aiba nici ccle mai elementare Vlahiile sau Romaniile din Carpati. scheilor. care laria imperials si in ostire. printr-o inscriptie din 170 pentru guvernatorul deopotriva cu imperiul occidental. spre Carpati. arabii si turcii numeau pe Cronicarii bizantini atribuiau titlul de duce. stapanitor sau despot. anonim al regelui Bela al II-lea arata cal local- Ea fu inlesnita foarte mult de cler si de bise. scriptia in care traia acel trib. Pamantul asezarii for mi. Rumi. sfetnicii ducilor apar in actele mai bine de patru secole. cat si de Daciile Carpatine. Superioritatea culturala a daco- litare ei ii numcau Ora. Semintiile slave ajunsera in atingere cu probabil din geto-dacicul diurpaneus sau jupa. ceperea darilor pentru stapanitorul barbar. Limba vorbita de provincialii Schimbarea caracterului linguistic al daco-romani era limba Jaffna rustics. iar in asemenea jupanii. inlocuind limba La. Intr-un sat din anul 1400. un lermen extravechi. judecul sau judele. provincialii daco-romani numai pe la finele se- neus. spre Alexandru cel Bun numea jupan pe fratele sau Balcani. Locuitorii celor trei Dacii. era limba greceasca patrunsese curand in cance. unde limba greceasca fusese din capul duca qui in lingua eorum duca vocabatur. si unora dintre capeteniile nimicul de Rumelia pentru Romania. iar persii. romanii indigeni. ducatorul. de unde deriva topo. ca limba aparte politice si economice cu Transdanubia si neolatina alaturi de limbile surori italiana. triburile romanesti din Transdanubia munleand si slave navalitoare duceau Inca o viata semino- moldoveana pand tarziu in secolul al XV-lea. din care Romaniei nu impiedica deloc vechile sale relatii s-a dezvoltat limba romance. Daco-romanii ca pastratori ai organizatiei noastre bisericesti si-a pastral institutiilor bizantine in stat si biserica pana in zilele noastre stravechiul caracter greco-roman. Sub influenta imparatilor si a domn. si anume notiuni de civilizatie romans. un titlu administrativ adeverit turiile timpului si sub numele de Romania. adica con- latin al imperiului de rasarit. Ana accentueze tot mai mult numai din secolul al Comnena arata ca in fruntea temei Paristrion VII-lea. aplana neintelegerile dintre provinciali si per- tina ce se folosea din vechime. La atingerea cu daco-romanii. nicii numeau pe comandantul cetatii Laborcea rica. unui trib. Contactul acesta s-a produs aproape deodata. cand latinitatea de la Dunare fu parte din dreapta Dundrii se gasea un duce. Sextus Cornelius Clemens Romaniei se numeau roman. de influenta Ungrovlahia sau Muntenia si in Moldovlahia careia provincialii daco-roniani se bucurasera sau Moldova. cum se numea fruntasul sau capetenia colului al V-lea si inceputul secolului al VI-lea. Invatatura cresting li s-a propova- inlocuirea ei prin limba si civilizatia elena. in !nada. Imperiul ramase mai franceza.ro . slavii ii numeau proconsularis et dux trium Daciarum. parte spre sud. locului acceptata ca limba liturgica dominants Capetenia carii se numea la daco-romani si in Orient. romanilor fatA de popoarele navalitoare Circumscriptiilc administrative ale tarn daco- romanii be numeau jupe. cu jupani in frunte. pe bizantini rum sau urum. tre inaltele chiriarhii din Roma si Constan. si cuprins de semintiile moeso-geto-dacice de pe munteand. parte imprastiata de slavii navalitori. din latinescul j udex. el apare in mar. Era deci firesc ca domnesti sub numele de jupani. 108 www. lalineste dominus in sensul diocletianic inaltilor demnitari ai imperiului. Acest titlu it purtau si guvernatorii Grecizarea Romaniei incepu sa se provincialilor sau temelor bizantine. Bogdan. nascuti si de domnitor. un termen navalitorii slavi sä se gaseasca intr-o situatie care nu gaseste nici o explicatie prin nici una de inferioritate civics si culturala fats de daco- din limbile slavone. Imparti- crescuti in mediul limbii si civilizatiei elene. Tinandii-se astfel seama de caracterul °tidal In fruntea tarii statea ducele. totodata. langa eel de rege. Vechile Dacia semintii slave ale caror nume nu ni s-au jupanii geto-dacice s-au pastral in ducatele pastral. astfel ca jupa insemna circum. spaniola si portugheza. de la latinescul terra. duit in limba latina in care au gasit expresie si notiunile fundamentale ale dumnezeiestii invaTaturi. In ambele tarmuri ale Dundrii era impartit in Transdanubia navalira antii si sclavinii. 5. Alpii Dinarici si muntii Pindului. Intreg teritoriul atat de Transdanubia moldoveana. Daco-romanii au primit crestinismul cu tinopol contribuira si ele la eliminarea limbii si multe sute de ani inaintea patrunderii slavilor civilizatiei latine din Romania orientala si la in Carpati. departe scutul provincialilor daco-romani si izvorul de inspiratie pentru edificarea for politica si culturala. torul dreptatii dar si dregator. Aproape intreaga terminologie a 4. Rivalitatile din. Ion Nistor spre nord. Notarul supusa.dacoromanica. Daciile din Carpati.

De asemenea.058 de variante slavii din Carpati pe Zandov in Dacia si pe si derivatii. de dezvoltarea istorica a raporturilor politice si lui slay din Carpati in Balcani si in urma com. In Bulgaria. si din Transdanubia de catre elementul ethic Termenul de jupa 1-au acceptat intocmai ca daco-roman autohton constituia cea mai pti- zupa. Istoria Romartilor De la provincialii daco-romani din Valachicis . 0 cronica morava de mai tarziu arata cuvinte de baza de origine slavona le core- ca propovaduitori ai invataturii crestine la spunde un numar numai de 3. pusta. Ei nu 135. Gelon quidam Blaccus. nu trebuie sa scapam din vedere nici und. Celor 1. rotunjite. care &Vett In continuarea cronicii Gelu este aratat deriva de asemcnea din radicale latine. nea.Zandov sj Moznopon erau invata- Transdanubia. prescurtate sj armonizate si in nim al regelui Bela al II-lea. deprinsera la o viata statornial.pe care notarul anonim ni-i in cancelaria slavona a Orli. Triburile fost inghitite in bund parte de slavi.in Alpibus 109 www. ternica afirmare a vitalitatii acestuia si a unui pe cel de domn in gospodar. nimie slava din tar& romanesti.Gelu Romanul rul lingvistic al graiului romanesc. fara sa se tins seama mai mult in urma evaziei continue a elementu. jar judecia in sudstvo. cu formele ei tati romanii sj slavii in Dacia de notarul arm.dacoromanica. precum neolatind este si intreaga struc- cumanilor. gasim ca derivatille Absorbirea slavilor de care roman! a fost foarte sunt mult mai numeroase decat radicalele. Moznopon in Alpii Valahiei . apostolii scheilor. conlocuitorii for au primit notiunea de tars. S-a facut mare caz infatiseaza ca pe oamenii cei mai necajiti din din imprejurarea aceasta. in Carpati slave care se asezasera printre daco-romani si s-a produs un fenomen etnic invers.Blassi insemnat de formatiuni toponimice. fara sa se tins seama lume . trebuie sa scapam din vedere ca multe dintre ta 1-ar fi putut primi prin not invazii slave din toponimille si onomasticele considerate drept nord-estul Carpatilor. Serbia si Croatia elementele latine indigene au romani si slavi erau cele normale. pe Absorbirea slavilor din Daciile Carpatine care ei au talmacit-o dupa limba for in zemlya. indicand prin privire la influenta slavilor asupra populatiei aceasta preponderenta elementului daco. In conditiile acestea slave fac parte din stravechiul patrimoniu geto- numarul slavilor din Daciile Carpatine scazu dacic al limbii romane. se comportau unii fats de altii ca adversari.habitatores terrae illius veliores de faptul ca termenii care exprima notiunile homines tolius mundi fiindca aveau de principale din graiul romanesc sunt de origine suferit foarte mult din partea pecenegilor si latina.466 de legaturi.dominum tenebat . slavii adapostiti acolo se ceii lui Chiril si Metodiu. pana ce elementul ethic slay disparu cu totul Privind mai de-aproape fizionimia teza- in randurile autohtonilor daco-romani. Raporturile politice si sociale dintre daco. ci Singura amintire ce s-a mai pastrat pe dimpotriva. cum fusesera gepizii si avarii.099 de cuvinte de baza de origine Latina connubium care par sa fi existat intre ambele reprezinta un numar intreit de variante si entitati etnice. find inarmati deopotriva cu arcuri si frecventa cuvintelor in graiul romanesc. mult inlesnita prin legaturile matrimoniale . plasmuite et Sclavi . ca tovarasi de suferinta. un toponimic imprumutat de la acestia. Cele 2. Drept supusi ai lui La acestea se mai adauga si un numar Gelu apar deopotriva romanii s1 slavii . La cuvintele de origine Increstinarea slavilor in a doua jumatate slavona variantele sj derivatille sunt reprezen- a secolului al IX-lea veni sa legitimeze aceste tate numai cu un numar Indoit.stinasi. urului lingvistic roman. pe cel de Jude in potential ethic asa de ridicat cum numai rar se sudr. elementele slavi traiau in aceasta bun& prietenie. In aceste asimilare o gasim invesnicita in bogata topo- raporturi de amicalg simbioza sunt reprezen. De aseme- romanii si slavii faceau serviciul militar Impre. derivatii. nu pletes zagazuiri a sucursului ethic pe care aces. De la daco-romani. avand de etnice slavone diluandu-se mereu. ca duce al romanilor dux Valachorum fara Multe din cele ce se scriu si se sustin cu sa mai aminteasca de slavi. adica. In Dacia Apulensa imbelsuga-tul material lexic slavon din tezau- domnea . sociale dintre romani si slavi. se intemeiaza aproape exclusiv pe consideratil Preponderenta aceasta se accentua tot glotologice sj onomastice. Termenul de duce 1 -au tradus in voievod. 6. primind de la In conditii similare se produse si asimi- ei notiunile elementare de organizatie civica si larea slavilor din Panonia de catre ungurii din de indeletniciri agricole. strans urma acestui memorabil proces etnic de uniti in lupta contra asupritorilor.ro . daco-romane bastinase din Daciile Carpatine roman la' de cel slavon. au disparut indurat aceeasi soarta din partea stapanitorilor cu vremea in masa compactor a daco-romanilor vremelnici.806. Tot notarul anonim ne spune ca tura gramaticala a limbii noastre. intalneste in istoria altor popoare.

Si aceasta cu atata nizau in hringurile for dacice si panonice. Dupes cronicile supusii daco-romani ai acelora. 2. ca francesti. stapanitorilor barbari si aplanau certurile si structii primitive facule din implelituri de neintelegerile dintre consangenii ion Pe nuiele sau fasine fixate in randuri paralele si masura in care puterea avarilor era in umplute apoi cu pamant. Hanii si nobilii avari se inmormantau Tisei. hringurile avarilor constituiau un fel si sub predecesorii acestora .dacoromanica. In conditiile acestea priel- se numeau iuguri. carora be datorau Din hringurile for bine intarite avarii tributul muncii si agoniselii lor. suprematia hanilor avari. nemteste Ringe. de fortificatie circulard. In realitate intreprindeau expeditii de prada in tarile vecine insa ei se considerau ca supusi ai imparatului si indeosebi in Romania de unde se intorceau din Constantinopol. care plateau tributul cuvenit Ingraditurile din jurul hringurilor erau con. numite dud. Armele se puneau in mormant alaturi politice daco-romane recunosteau de forma de cel care le manuise in viata. care injghebara bogate. Iar card lombarzii la incheiara pace cu imparatul Constantin al anul 568 emigrara in Italia. chemati acolo de lorn. manand inaintea for cete part" integrante ale imperiului roman de numeroase de prizonieri romani pe care ii colo. pe temelia carora se dezvoltara apoi rat de un numeros harem. avarii isi abatandu-se din drumul for prin avarii. care era inconju. La mai vartos. in vremea in care bulgarii si francii se Constantinopolului dar furs respinsi gratie straduiau sa-si largeasca granitele pe socoteala 110 www. molestand necontenit provinciile fostului descalece in Panonia. calare tinand fraiele in mans si rezemandu-se Capeteniile sau ducii acestor injghebari in scars. adica han. Restul hringurilor Imbunatatirea raporturilor politice din- cuprindeau regiunile corespunzatoare din tre avari si romani fusese de mare folos pentru largul cuprins al Panoniei. pe care be gasira de aur. ca ocoalele in jurul daco-romanii traiau sub capeteniile for locale. unul cuprindea Dada Porolissensa. canhani. unul din ultimii general' bizantini cu nume Aratasem intr-un capitol precedent ca latin.ro . impartit in 9 cercuri administrative numite hringuri. Hringurile avare din Daciile Carpatine 2. Conducatorul for de capetenie se Carpatine vechile nuclee politice ale daco- numea changan. privind ducatele for ca incarcati de prada. rasarit. Tronul era un scaun faimoasele ducate vlahice. iar un al doilea Dada Malvensa. Situatia daco-romanilor sub avari tea. tudani sau nice putura lua fiinta si dainuira in Daciile tarcani. Situatia daco-romanilor sub avari 3. La mijlocul dcscrestere. cu cat puterea avarilor se destrama anul 626 ei incercara un asalt indraznet contra mereu. Hringurile avare din Daciile Carpatine interventlei energice a arhistrategului Bonus. PrAbusirea hanatului avar sub loviturile francilor 1.Ion Nistor Capitolul IX DACIILE CARPATINE SUB SUPREMATIA AVARILOR 1. latineste cif-cull. romanilor. stanelor sau hindichiurile dimprejurul viilor. Dintre hringurile aces. ajunsera sa apus. Panonia intreaga IV-lea Pogonatos trimitandu-i chiar daruri ramase sub teroarea avarilor.gepizii si hunii. numit si bizantin. acolo un hanat puternic. Sub avari. pe care hanul it lua cu sine si in ungurii acolo la descalecatul for in campia razboaie. La anul 677 avarii barzi contra gepizilor. imperiul roman occidental. Alungati din Romania. indreptara atacurile for contra francilor din Transdanubia spre Romania. sporea si se consolida puterea hringurilor se gasea resedinta capeleniilor care ducilor daco-romani.

Regiunile de pe arena politica numele de banate.oranduiti de banales. Daco-romanii care plateau pang atun- patrunse adanc in hanat si reusi sa distruga si ci avarilor tribut isi dobandira libertatea. disertum avarorum . numila desertul avarilor . pazitor. dar indeosebi ale francilor din Malvensa stapanea transportul sari! pe Mures. In jurul steagului ridicat de ducele for Moimir. Principe le Pepin. blocand drumul prin Panonia. Carol eel Mare. rile monetare. dar de granita. banita. Termenul acesta pentru monedele de franc' in regiunea Dravei cu rectorii . fora a arata mai de-aproape localitatea. descope. bizantini si . In regiunile de la Dunare banul statea in fruntea regiunile parcurse de raurile Drava si Sava se marcii de granita. tarul pentru grau si alte cereale. cu cal& de la poalele sudice ale Carpatilor apuseni furs un ban in frunte. Legenda Sf. franc!! organizara o marcli de Marcile de granila care luasera Ilinta la mar- granita. ventie de alianta cu francii contra ducelui Moimir al Moraviei. pentru a le cuceri tara La 864 bulgarii semnara la Tulin o con- pana la valahi . arata ca. porlar. Tot asa s-a numit si masura rita intr-o geamie din Tarnova. Pepin Carpati. bulgarii incercara sa impiedice expor- loviturile franeilor tul de sare care se facea din Dada in Moravia. se numeau dinar' banal' dinar' inlocuiasca pe ducii . La 827 bulgarii incercara sa banate. si odiosi dintre barbari. care erau considerati ca cei mai cruzi garilor de la sud si ale moravilor de la nord.rectores metal generalizandu-se. romans termenul curent de bani pentru valo- 0 veche inscriptie greceasca. la pleloarele doar termenit administrativi de ban si banal.Ostmark . Gerard arata cum ducele Ahtum din Dacia rilor din sud-est.lor. Istoria Romanilor hanatului avar.busirea hanatului avar sub Iar pentru a lovi economiceste pe slovaci si moravi.unz in Walachen. Cronica rimata a vienezului tarul Boris I (852 888) bulgarii se impacara Jansen Enikel arata ea regele Carol cel Mare cu francii.ro . pe la anul 830. fiul imparatului asezand acolo vamesii si paznicii sat.iar mai apoi Oster/chi. pandar. intervenind la 826 in certurile dintre prinse razboi impotriva avarilor. pc suzeranul si ocrotilorul tor. co. intreprinse intre anii 791 . Monedele de argint. ca de pilda slovacilor care.796 Risipirea hanatului avar aduse cu sine mai multe campanii contra avarilor care agre. Cele mai multe turale. care intelesera s-o apere cu pricepere si ta nimicire a puterii avarilor. a devenit in limba . iar la bank iar teritoriul asupra caruia se extindea gurile Tisei incercara sa se aseze bulgarii. uzitata in marcile Omortagisi construise un palat la Dunare.Oesterreich.duces .nduca daco-romani cultivau insa dintre hringurile for furs disLruse iar regiunea cu sflntenie relattile for cu Romania bizantina. Sub Il1 www. tiul panonic n-a camas nimic durabtl. Rizboiul contra hotarare fates de poftele de suprematie ale bul- avarilor. 3. care se bateau in s-a inecat in Tisa. Pri. In limba persand ban cuprinse de semintiile slave ale moravilor si inscamna strajer.dacoromanica. Alpilor austrieci. sc grupara in dor-ban. bagh -ban. pe care el ii Ludovic Germanul si Karlsmann. de unde franc' Isi mentrinura si dupes disparitia avarilor derives numele Austria . 0 puterea administrative a unui ban se numea inscriptie arata Ca tarhanul bulgar Onegavon banat. pe sa ocupe un hring dupes altul. pand la comple. avar cazu sub loviturile combinate ale bulga. fusese purtat de franc! Credinciosi vechilor for traditii politice\ si cul- cu o cruzime nemaipomenita. dintre Dunare st Tisa fu transformata intr-o recunoscand in imparatul din Constantinopol vasta pustietate. confunda cu ungurii. surparea suprematiei avare asupra Daciilor din sau mereu granitele imperiului francilor. pe care ei o numesc Marca de Raesarit ginile hanatului dinspre bulgari. nord-vest. gradinar etc. decal Dincolo de aces'.dupes cum ne adeveresc De pe firma dorninatiet avarilor in spa- analelc lui Einhardt. dupes cum Pe la finele secolului al VIII-lea hanatul relateaza Analele de la Fulda. alianta care la 892 fu reinnoita de tarul Vladimir. desert. Demnitatea insasi se numea instalasera de-a binelea croalii si sarbii. urmasul lui Boris.

arata ca in fruntea cetatilor de la In timpul luptelor pe care bizantinii le Dunare se gaseau judeci cu numele Tatos. de care aminteste In sprijinul acestei afirmatii vine si Constantin Porfirogenetul. Turnul. Transdanubia se pierdura cu vremea in ran.us. find avizate la propriile for mijloace de 112 www. Restaurarea dominatiei bizantine la Dunfire 4. care aduce aminte insistand asupra luptelor de la Dunare ale de imparatul Mihai al V-lea Kalafatos (1041 - parintelui ei. cetatile de la Dunare avura foarte mult de stapanitorul cetatii Silistra iar altul dintre ei suferit. pe urma navalirilor bar. Tatos era rilor. unde se gasea masa compacta de organizare politica identical cu cea a conatio- conationali ai lor.1118). Afara de slavi sau schei. Judecii mixobarbari din cetatile de la aminte de Isaccea. mul etnic romano-slav care se produsese in tenta a antilor si sclavinilor din Transdanubia. La cetatile dunarene ocupate de judecii durile provincialilor daco-romani in urma unui daco-romani se asociase si Cetatea Alba din proces. ceea ce se nu chiar mica. adica cel ce ungea corabiile cu pacura. din care petre. Settabos si Saceas. vorba de o localitate numita. care slujise cu credinta la lea. In cronica lui Nestor este ramasesera in vats. Ion Nistor Capitolul X TRANSDANUBIA SI DACIA SUB PRADACIUNILE PECENEGILOR 1. Pentru o barbarilor din cetatile de pe ambele maluri ale completes lista a cetatilor de la Dunare ramane Dundrii a fost considerate pe drept cuvant ca sa mai adaugam la ele si Sulina de la gura viap daco-romans. unde bare in Moesia Inferioara. Viata scitica a mixo. corespunzand Chiliei Vechi de astazi. Titlul de judeci sau cneji pentru Parte in ei cazura prizonieri. ca si in Dacia limanul Nistrului. El arata ca in cetatile de genovezii racura Moncastro. .ro . Mauriti. Maglavitul. vechea cetate Tras apare sub numele de patru imparati si era familiarizat cu cele ce se Maurocastron.dacoromanica. si care pen. popu. din care a por- latia daco-romans mai absorbi si alte semintii nit forma amplificata de Asprocastron - barbare devenind ea insasi semibarbard. iar cel Duniire de Chales pare sal stea in legatura cu Chilia de pe malul drept al bratului Dunarii. dupes vechimea mixobarbard. parte se strecu. bratului mijlociu al fluviului. tru apararea acestor cetati intretinea o armata. Porfirogenetul o numea Aspron. capeteniile cetatilor de la Dunare arata ca rara in indemn propriu peste Dunare in "mixobarbarii" daco-romani de acolo aveau o Roma' ia. vechiul Noviodunurn. Constant si Constantin al IV-lea Purtatorul numelui Seslav pornea din amalga- Pogonatos uzara foarte mult puterea de rezis. adica Cetatea Alba. Incursiunile pecenegilor in Dacia si in Banat 5. sustinura timp mai indelungat contra bulga- riumiti si Chalis. cum o califica cronicarul bizan. Traiul daco-romanilor sub pecenegi guverna la Vicina. cu numele de Armocastro. Numele lui Saceas aduce 1. pe care Constantin transilivaneand. cu acelasi Campaniile sangeroase ale imparatilor nume. cu cladiri inalte. Intr-un manuscris din secolul al X- tin Mimi Allaliates. iernal la 971 cneazul rus Sviatoslay. Luptele cu pecenegii si cu marele cneaz Sviatoslav 3. numind-o Selines. simtitor de absorbire. imparatul Alexie Comnenul (1081 1042). sau Cetatea Intunecata sau Neagra. campii roditoare si negot bun. Cei ce mai ramasera in nalilor for din Dacia. Kalarat. Geograful arab la Dunare traia o populatie care ducea o vats Edrizi aminteste de un oras din partile pontice scitica si care vorbea toate limbile. Transdanubia. zidurilor ei. marturia scriitoarei Ana Comnena care. In cetatile acestea se gramadira potriveste foarte bine pentru Cetatea Alba" din si elementele latine din Romania cate mai limanul Nistrului. Judecii mixobarbari din cetatile de la Dunire 2. Bialobereg. Sfarsitul pecenegilor 6.ceau la Dunare.

for contra bulgarilor. tar coroana coace si patru dincolo de Nipru. in maghiara bessenyok. ducand cu sine multe vase de our si de nou granitcle sale pang la Dundrea de Jos. o semintie Lured din tribul uzilor pe impreund cu ostenii sdi. Dupes Ana tarului Boris al II-lea fu inchinata ca trofeu Ca- Comnena. De cetatile de la Dundre si de regiunile In urmarirea acestui plan indraznet. Sviatoslav isi puse in al Kievului Sviatoslav. si pe cneazul Kievului Sviatoslav (957 972) bizuindu-se pe armata for proprie. in de trei luni. Sviatoslav fu a tacat de pecenegi si nomadizand in stepele nord. In imprejurarile acelea cdpeteniile tor. care-i trimise la Constantinopol. ile lumii. venind de la Dupes ocuparea capitalei bulgare impara- Nistru. Dar in drum spre care la fincle secolului al X-lea o intalnim Kiev. slaves peceneg. tar pecenegii cuprinserd Atelkusul taralul bulgar din Macedonia (1018) si astfcl se unguresc. pl. La (jud. isi extinserd incursiunile de pradd asupra Monede de la imparatul Vasile al II-lea si de la Transdanubiei moldovene si muntene. urd lupte grele contra pecenegilor sau bisenilor unde se fortificase Sviatoslay. imparatul izgoni pe cneaz Sviatoslav rusi din Preslav si ocupd insasi capitala Bulgariei. bulgarii chemard nou aparitia la Dundre. Atunci rest urilc ungurilor sc indreptara al II -Ica Bulgaroctonul (976 . imparatul Nichita al II-lea matia bulgara. macclarit impreund cu multi dintre tovardsii Constantin Porfirogenetul ii numeste kangar.erau ravnite si de marele cneaz aced neasleplat succes. in limba arabd imparatul ii ingadui libera retragere din cetate bdznak.dacoromanica. care s-a si realizat la anul 971. sal de luptd si de aventurd (972). unde cneazul se inchise in cetatea Silistra. nazuird tot mai mult spre independentd. Cdpetenifie . bizantinii nu vedeau cu ochi rat pe juzii. cuceri capitala marturia Anei Comnena. aplicard ungurilor o lovitura asa de infiriparea primului tarat. In timpul primului prat bulgar Focas (969 976) atrase in coalitia antibulgard cetatile dundrene erau de sine statatoare. gand sa cucereasca si Constantin opolul si turierul Ivanco RoStislavici. ndzuind la restaurarea autoritatii for victorios pang la Adrianopol. din jurul for se interesau de-aproape si bizanti. limba vorbita de cumani. Incantat de po Dunaiskich . it batu si -1 respinse pand la Dundre.976). de la Dundre fu inlocuitd prin supre. imperiul bizantin isi putu extinde din oi. fiincicd dupd sa -si mute resedinta acolo. Dupes o intrerupere de mai bine de 250 Cand ungurii din Alelkus amenintau de ani. bulgar. nimicitoare incest be inchise drumul in taratul Urmasul lui Tzimiskis. Istoria Romanilor aparare.gorodi (969 972) impreund cu familia sa. care amenintau taratul bulgar de pe care ei o si dobandird indata ce suprematia la Dundre. Restaurarea dominatiei bizantine la saldsluia la nordul Dundrii de la Nipru pang in Dunare Panonia. Sviatoslav fortA trecerea prin Balcani si inainta nii.ro .sau cdpitanii . dupd care navali in taratul bulgar. patru din. tar tarul Boris. care. cu herghelii de cat si turme de mai bine. inceput. prin atacul for combinal cu cel al prin asezarea bulgarilor in Moessia si prin bulgarilor. navaleasca in Transdanubia. impdratul Vasile bulgar. In 2. Dupes o asediere bisseni bessi. Taratul bulgar de la Dundre fu desfiintat in turia lui Constantin Porfirogenetul.ponlice.1025) cuceri si spre nord. puse capat stapanirii bulgare din Balcani. in cale imparatul loan Tzimiskis (969 . argint. 113 www. urmasii sal s-au gasit in lezaurul de la Folhesti nelinistind mereu cetatile de la Dundre. Dupes Preslav si facu prizonier pe tarul Boris al H. fir ce fusese intrcrupt ungurilor si. dupd cum arata cunostinta for acolo se concentrau toate bogdti. limba pecenegilor era identica cu tedralei SI Sofia din Constantinopol. nu era mica. impreund cu familia Cetdtile acestea avurd de suferit foarte sa si cu patriarhul David. 971 de impdratul loan Tzimiskis. noii barbari. tul inainta la Dundre si impresurd Silistra. pecenezi. Ei cautara sa si-i asocieze in luptele bizantina. lea. intr-o scrisoare adresata mamei sale. De acolo. precum si de aven. tar cronicarul Kedrenos ni-i descrie ca pe un neam mare si numeros. cazurd in mainile mult din partea barbarilor care continuau sa imparatului.for sustin. pentru a reinnoda firul pe pecenegi in ajutor. cneazul fu silit sa capituleze.-lea cronicile rusesti. dupd mar. sdrird in spatele vechilor traditii romane. Husi). Ei erau impartiti in 8 triburi. Acolo insd ii iesi asupra acestora. in secolul al X-lea si al XI. Luptele cu pecenegii si cu marele urmarirea lui Sviatoslav. cetatile de la Dundre . Scriitorul persan Gardizi de la jumd- tatea secolului al XI-lea descrie pe pecenegi ca Dupes o intrerupere de cloud secole si oameni bogati. care se compunea din 13 hoarde si care pe la finele secolului al IX-lea 3. acvilele romano-bizantine isi facurd din taratul bulgar cu invazia tor.

era si Tara bisenilor . dar regii Ungarici. Tarnava Mica si Timis dara cu incheierea unui armistitiu cu pecenegii Torontal si Pecebevos din jud. tit de furtuni". pecenegilor. Trei Scaune. dar si in Dada transilvaneana. Ducelui regelui Geiza si al urmasilor sal intrasera in Diogene ii urma arhontul Katakalin Ungaria si se asezasera acolo pe langa cehl. Tema de granita de la Dunarea de Jos. si anume din Constantinopol. consista in apararea Romania. Duce le de Paristrion avea deci datoria sa apere urmand exemplul imparatilor bizantini.Sesenau din judetele curand ca mercenari. opera marilor sai fura de fapt colonizate in Ungaria. duce sau arhon in tru efectiva sa aparare. de Pigneaca (jud. atacuri ale pecenegilor. corespunzand banatelor sau marhio. Teme le de granita formau Botaneiates si Vasile Apocapes. armeni si biseni. Severin. intelese sa asigure pentru un timp mai Hunedoara) sf Pecenisca sau Pecinicica (jud. impara. La parte. in Dacia transilvaneana danubiei muntene si moldovene asa de greu si in Banat.ro . Acestia isi gasira locul Cronicile unguresti fac mentiune de asemenea for de concentrare in Transdanubia de unde invazii pe timpul regilor Solomon (1063 1074) faceau mereu incursiuni pradalnice in impe. talon. imperiu si colonizate in regiunile de la Serdica Dovada cea mai bung pentru aceasta ne-o dau (Sofia) si Naissus (Nis) ca federati sau mai toponimicele Bessony . Incursiunile pecenegilor in Dacia si in cetatile dunarene cu teritoriile din jurul lor. care potoli la Silistra o periculoasa din fosta Moesie Inferioara. a carui putere se extindea si asupra Dobrogei si Concomitent cu incursiunile for in Cadrilaterului de astazi. darzenie piept atacurilor pecenege. pecenegii au In intervalul acesta de liniste relatives. pecenegii intreprindeau expeditii de cetatilor de la Dunare contra necontenitelor prada si in Dada transilvaneana si in Banat. Paristrion sau Paradanubia. ungara. aceasta din relatarile cronicilor unguresti cu a lui Chilbudius si a lui Priscus. despretuite si mai rele . avand centrul administrativ la Silistra sau Darstor. pecenegilor fura respinse.fu- Dunare. Sub autoritatea ducelui de Paristrion se gaseau si 4. indelungat linistea si pacea la Dunare. sesera colonizati in prcajma localitatii Mosony patrula neconienit pc cursul march!' fluviu de dc pc malul slang al raului Laitha pentru paza la gurile sale panes la sirantiorile dc la Politic dc rega tului contra teulonilor. 114 www. fu numita rebeliune ce izbucnise acolo. prin care imparatul forma romaneasca. care tinura cu unitati administrative cu o mai larga compe. El venise la Dunare sa continue In felul acesta. Luptele acestea se lichi. calificandu-le ca pe cele mai tul Constantin al IX-lea Monornahul (1042 . numit de cronicari "turn neclin.Ion Nistor Teritoriul fostului tarat bulgar fu impartit bizantinii fortificara limesul dunarean cu in mai multe circumscriptii administrative. privire la contingentele pecenege din ostirea Scriitorii bizantini relateaza ca. incredintate lui de imparatul incredintati chiar doi arhonti. disparut de mull din aceste localitati. Probabil Ca acolo Fier. ca si flola flavica de pc vremuri. adica pecenegi. ii batu in mai multe lupte si lua romani. La 1072 tenta. intrucat notarul anonim arata ca ordinele sale sialca si flotila bizantina dc la numerosi biseni BeSSellOS non paucos .terra Bissenorum .villissimi. Pe la anul 1065 cu frunte. pessimi. Alte de pecenegi s-au facut in mod sporadic atat in grupuri de pecenegi fura transplantate in Dacia transilvaneana cat si in Banatul timisan. numele unora dintre aparatorii cetatilor Cronicarul Keza ne spune ca pe timpul dunarene contra atacurilor pecenege. pe langa Transdanubia. Banat Principala misiune a ducelui de Paristrion.de Masturiile timpului ne-au paslrat care face mentiune cronica notarului. La 1054) intreprinse in anii 1048 1051 mai expeditia comitelui Ioachin2 din Sibiu contra multe expeditii contra pecenegilor din Vidinului din 1210 participau. cu un strateg. Kekaumenos. colonizeze in Ungaria. cetatile din cuprinsul lui si luara masuri pen- numite* teme. care. greci.dacoromanica. Cams). numeroase hoarde de pecenegi lupta contra pecenegilor. Ca element etnic aparte.1095). Atacurile riul bizantin. Colonizari un mare numar de prizonieri dintre ei. si contingente de pecenegi. cautau granitele imperiului si sa restabileasca vechea sa castige grupuri de pecenegi pentru ei si sa be suprematie romano-bizantina asupra Trans. Rezulta inaintasi Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. sau sub pe termen de 30 de ani. Politica aceasta de coalitie reusi in incercala de pradaciunile pecenegilor. Duce le avea largi atributii militare si apararea cetatilor de la Dunare erau administrative. Nasaud. si Ladislau cel Slant (1077 . apare ducele Nestor ca vajnic luptator contra natelor.

Ducele Leon garanlau plata diirilor fala de cuceritorii IVikirilis nu se multumi numai respinga. exploatand munca productive a deopotriva cu toate semintiile barbare. atacurile cele mai indailite ale Pecenegii au haladuit mai bine de 2 pecenegilor erau indreptate contra imperiului veacuri in Transdanubia munteana si bizantin. grai difera de cel macedo-roman. inaintand pang la indigenilor romani care. autoritatea for scadea mereu in ochii cu forte sporite in imperiu. daco-romanii din cetatile dunarene.pezinavolln.ele du-si numele dupes locul unde au lost coloniza. Dacii §i judecii patrunsera adanc in imperiu. spre care nazuiau pecenegii. Pe tim. parasite de ei. unde hordele pece. Sfarsitul pecenegilor 6. tindeau tot mai hotarat spre pans la nimicire. sporindu-si randurile Lebunion. ramasesera in Transdanubia s-au unit cu cai-ul Honaras arata ca Imparatul. o localitate a pentru ei nici mai bung si nici mai rea decal caret identificare prezinta serioase cea a navalitorilor de mai inainte.ro . viala fura colonizati la Moglena. care Peceneaga. la gura Maritei. Despre colonizarea de pe arena politica. resturile pecenegilor fura absorbite cu vremea de neamurile in mijlocul carora traiau. incepura lupta pcntru locuita astazi de vlahi mahomedani. croni. Hoardele for nedisci. din judetul Tulcea. Pe masura in Probabila este incercarea ce s-a facut de care randurile pecenegilor se rareau prin curand de a identifica Ozolima cu "Ezerele necontenitele for incursiuni de prada in tarile Ialomitei". In tot tim- 1118) incursiunile pecenegilor in imperiu se pul acesta. muni. i-a colo. indigenilor daco-romani si agresand tarile pul imparatului Alexie Comnenul (1081 . 115 www. Se pare ca la aceasta campanie contra Nazuinta for a primit un puternic imbold pecenegilor din timpul imparatului Alexei prin reintoarcerea bizantinilor la Dunare si Comnenul se refers si scriitorul islandez Snorri prin restaurarea suprernatiei for politice Sturleson (1179 . Megienitii se Neamul pecenegilor a disparut curand numeau ei insist vlasi. inteti-sera tot mai mult. daco-romanii din Resturile for fura distruse la 1122 de Transdanubia ajunsera din nou in contact imparatul Ion al II-Ica Comnenul (1118 . Peceneaga din judetul Braila.dacoromanica. Traiul daco-romanilor sub pecenegi Totusi. asi- milandu-se cu acestea si uitandu-si complet limba care disparea lard urma. Istoria Romanilor 5.1241) cand insists asupra asupra cetatilor dunarene. Resturile for care mai acestora dupes infrangerea pecenegilor. Trecand la crestinism. inlarindu-pi district situal la nord-est de Salonic. ci pecenegi si imparteau dreplatea intre ai tor. politice de la Dunare. o rcgiune organizatiile for politice. care navalisera in locurile multime de oameni linen si voinici.1143) fecund cu civil&aria romano-bfrantina de care inlr-o lupta sangcroasa. pc care cronicarii ramasesera izolalI limp de mai inulle sccole. ii urmari in conditiile acestea. emanciparea politica si culturala. Numele for insa s-a pastrat in nizat cu lemeile si copiti in tema Meglenilor . duceau traiul for obisnuit muncindu-si foc si parjol in jurul tor. In el trecu Dunarea in Transdanubia. al caror emancipare. deopotriva cu conationalii for din deal si de la plinate patrundeau in Romania.51 toponimia tarii. precum si asupra expeditiei in "BlOkumannland"uncle se gaseau Transdanubiei. precum afluentul ti si se cheama pecenegi megleniti". alegand o hoardele cumanilor. bizantini o co ns idera u ca "sfzirsitul Influenta binefacaloare a acestui contact n-a pccenegilor". raspandind munte. Buzaului Peceneaga. Cci putini cati mai scapard cu intarziat a se manifesto in secolele urmatoare. La anul 1087 pecenegii ogoarele si pazindu-si turmele. avan. Picineagul din Muscel. prin absorbirea elementelor slave ramase in nege fura impresurate de bizantini si zdrobite Transdanubia. cum arata numele localitatii de i -a asezat ca o tagma ostaseasca osebita. stapanirea pecenega n-a fost ascunzisurile for de la Ozolimna. La 1091 pecenegii navalira din nou vecine. vecine in incursiunile for de prada. centrul unui cancl romanii transdanubieni. padurea si pans acuma roman din neam in neam. moldoveana. In urma aceslor marl prefaced pecenegii ..

Ei duceau o numeau polovci sau plavoi. trecand de partea tatarilor. Pe langa multe allele. In anul 1223 voievodul for negilor impingandu-i spre Dunare si spre Ploskina ar 11 tradat pe rusi in batalia de la Carpati. Sc unii dintre brodnici trecura dc partea acestora.in Cumania et Brodnic terra illa Hoarda uzilor intreprinse la 1064 o vicina. pe care le legal apostolic in Cumania si in Cara vecina a gasim pomenite in Transdanubia moldoveana. Lirnba cumanilor 1. ramura tauroscitica. Nichita Honiatul arata in 1186 hoardele semintie uralo-altaica ca si pecenegii. poate insa ca numele raurilor Uzu si Oituzu. insusi papa Grigore al IX-Ica face mare invazie in imperiul roman de uncle pulu fi cuvenita distinctie intre vlabi si brodnici: vlahii respinsa numai cu ajutorul pecenegilor. brodnicii. sa stea in oarecare lega. hoardele cumanice navalira analcle rusesti arala pe brodnici in in Transdanubia unde apasara asupra pece. tuns foarle scud. SUB CUMANI 1. unde. Inca de unii cercetatori romani. La anii 1222 si 1254 Pornind de acolo. brodnicii. in Ungaria. precum fus.k. care continua a fi sustinuta tonsa capita tamquan2 crudes curcubitas. Cumanii. uzii. MOLDOVEANA SI MUNTEANA. afluentul fluviului Asezarile mai vechi ale cumanilor. astfcl ca la prima vcdere militcaza si aceasta imprejurare contra pretin- capetele for semalnau cu dovlecii necopti . este lipsita de orice temei istoric. Pe nedrept celc germane kumanen sau Haven. Incercarea vecinilor de a se substitui bizantinilor in suprematia acestora asupra Transdanubiei 6. 116 www. Dupd navalirea cumanilor in Transdanubia. loturi de colonizare si in Dada transilvaneana. sei for latinita If. uzii. cad vreme brodnicii pagan! fura incred- legatura cu gagautii din Dobrogea sau chiar cu intati deopotriva cu cumanii episcopului butanii sau hutulii din muntii Pocutici. Erau pagani deopotriva spune ca la cumani barbatii umblau cu parul cu ceilalti cumani. brodnici. iar ungurii le viata Para capatai si luptau de partea celui ziccau kunok sau Polaco. Adeziunea bulgarilor la rascoala vlahilor si intemeierea taratului vlaho-bulgar al As anestilor 5. toriul cuprins de cumani. brodnicilor . barladnici si berendici. barladnicii si 0 alts hoarda cumanica erau brodnicif. rivalii ascullau de pseudocpiscopii for de rilul gre- ei. Ion Nistor Capitolul XI TRANSDANUBIA. Incercarea cc s-a facut de a pune pc uzi in cesc. o Volga. Izvoarele latine ii numesc cumani.dacoromanica. berendicii pe care letopisetele rusesti ii arata alaturi de cumani in valea raului Oka. Luptele bizantinilor contra cumanilor si ungurilor pentru suprematia asupra Transdanubiei 3. Notarul anonim care-i platea mai bine. barladnicii si berendicii 2. Cumanii. Transdanubia. de Theodoricus in vcderea crestinarii lor. inlocuirea cavalerilor teutoni prin calugari dominicani si episcopia cumanilor 7.. Cronicarul considera pe brodnici o gasira ungurii in drumul for spre Panonia. Papa Grigore al IX- Hoarde le cumanilor purlau nume diferite de lea numea pc abatele Theodoricus episcop si uzi. Rascoala vlahilor din Balcani si retragerea bizantinilor de la Dunfire 4.ro . uncle s-a extins si asupra muntilor din Dupa invazia tatarilor in Transdanubia Bucovina. crestinandu-se. Transdanubia moldoveand se invecina cu teri- ese numila mai inainte Go (fa si apoi Sclavinia. iar altii se refugiasera Inca inainte de aceasta afluenti ai Trotusului. unde ii cumanilor. Slavii ii Karamsin ii considera drept slavi. primira tura cu numele hoardei cumanice a uzilor. Teri toriul ocupat de brodnici in Cara aceasta s-a numit Cumania. brodnicilor luptand umar la umar cu cele ale colo de Nistru in spatele pecenegilor. erau din. iar Calca.

1143) ndvali in 1129 in nicii. tini se inaspri in asa fel. umblau sa-si extinda supre- s-ar fi numit Brodnik . marsul ei. pe unde din poate face. Toponimicul acesta a O semintie cumanica erau si berendicii fost insa identificat cu numele judetului de care face mentiune cronica lui Nestor la Teleorman si identificarea aceasta este foarte 1105. dupes care s-a numit apoi si localitatea. deoarece cronicarul atacul principal se va da de asta data contra Kinamos.Terra Borothnik. In care ostirea bizantina trecuse Dundrea. care dupes inglobarea alts diploma din 1359 face mentiune de dome. Transdanubia aventurierul galitian Ivanco Pe timpul imparatului Manuel Rostislavici care.dacoromanica. ceea ce pare bizantinilor. Daciei transilvanene si a Banatului in granllele niul Prostea din judetul Tarnava Mare care rega-tului lor. Analele rusesti (Palanca Noua). Numai cu grele jertfe reusi amintesc de barladniCi ratacitori la Olesa pe regele Stefan al II-lea sa respinga pe bizantini Nipru. agresa cu atacurile sale cetatile suprindere cetatea Zimnicea si navalira vijelios dunarene. Atunci imparatul Alexie Comnenul rasarit. impara- Dunarea in imperiu. Cronicarul nu aminteste de prezenta barladnicilor in precizeaza mai de aproape unde se gasea Transdanubia moldoveand.1180) cumanii ocupara prin barladnici. Luptele bizantinilor contra cumanilor La 1152 incepura ostilitatile cu si ungurilor pentru suprematia asupra Ungaria. nu-1 numeste. tul nu se multumea numai cu restaurarea ilor de acolo. Nu putem sti Noud pentru a face pe unguri sa creada ea* precis care era acest rau. Bizantinii navalira din nou in Banat Transdanubiei lovind pe ungurii regelui Geisa al II-lea (1141 - 1161). extinde si asupra unei vaste regiuni de dincolo de Dundre din Cadrilater. pang ce vanene un atac combinat din trei parti deo- ajunsera la tarmul unui rau. Tensiunea dintre unguri si bizan- probabil. atrasi de mirajul bogati. Dar ducele Paristrionului faimoasa diploma barladeana. pe care hoardele data. 2. departe. unde hoardele cumane reusira Barlad. din care fura ridicati multi pri- suprematie asupra Transdanubiei. Drumul parcurs de ostirea lui Batatzes 117 www. suprematiei sale asupra Transdanubiei. sa se ascunda intr-o padure. asupra caruia domnea. care relateaza asupra campaniei vechii Dacii Malvense. 0 precizare mai amanuntita nu se a lovi pe unguri dintr-o parte. 0 si contra ungurilor. ca si gotii si slavii la vremea lor. dadu ordin ostirii sale sa urmareasca pe In scopul acesta imparatul Manuel cumani trei zile in curs. Raul comandata de Leon Batatzes inainta prin acesta putea fi Oltul. scapat din vedere ca numirea aceasta se tura cu semintia cumanica a berendicilor. cumanii incercard sa treaca Comnenul contra Ungariei din 1161. Banatul timisan si ataca cetatea Kormon multi cu cazacii de mai tarziu. Comnenul (1118 . Numele raului Tenu-Hormon. De origine cumanica pare sa fie si numele de Baragan. Incursiunea aceasta n-a fost insa decat indata dupes patrunderea lor in preludiul marii campanii a imparatului Manuel Transdanuvia. care s-a dovedit izbuti sa-1 respinga cu maxi pierderi peste ca o indrazneata plasmuire diplomatic& Dundre sl sa-i urmareasca pans la dealul deopotriva cu cronica lui Huru. Argesul sau poate chiar Transdanubia in Dacia transilvaneand pentru lalomita. Dar nuncupata. Nu trebuie insd moldovene si muntene sa stea in oarecare lega. adica mare si deasa. Bizantinii patrunsera pregati impolriva Banatului si a Dade! transil- adanc in Cumania transdanubiana. De la acest aventurier ar fi emanat in ducatul paristrian.000 de Comnenul (1143 . bizantinii zonieri. Protostrategul Alexte primi ordinul sa cumane se grabira sa -1 treaca folosindu-se de atace Banatul pe calea obisnuita de la Palanca plutele ce le stateau la indemand. Intre anii 1145 si 1161 aparu in peste Dundre. care din cauza nestatorniciei lor fur& ase. Se prea poate ca numele familiei sugestiva. nazuintele acestea se izbird de impotrivirea tura cu prezenta brodnicilor acolo. dealul Tenu-Hormon. atacul lor fu respins de ostirea bizan. El urmarea recucerirea Dacillor de la tina si hoardele atacatoare izgonite peste unguri si realipirea lor la imperiul roman de Dunare. ci Sibiului de Tara Borotnic . armata lui Batatzes intampina sate In straduintele lor de a restaura vechea bine populate. Ambele topice au fost puse in lega. 0 a doua armata bizantine in Cumania. Istoria Romani lor O diploma din 1223 aminteste in partile nu aveau de luptat numai contra cumanilor. fiindca nu cunoastem vadul prin vechime nu mai patrunsese nimeni in Dada. Tenu-Hormon insemnand "padure Berendei pomenit adeseori in documentele nebuna". incest imparatul loan O alts semintie cumanica erau barlad.. insotit de cumani si 6.alio nomine Bodnik matia si asupra Cumaniei transdanubiene.ro . ci pla- La anul 1114 ei atacara prin surprindere nurile sale indraznete mergeau cu mull mai Vidinul.

care mai inainte se imparat bizantin incerca in secolul al XII-lea numeau moesi. Daces si planurile marete ale imparatu. bizuindu-se pe clisurile lor greu Dunare si in Carpati. se Mauritius. si uciderea lui la 1185 nu nd divul Manuel domnea in Roma glorioasa. Riscoala vlahilor din Balcani si Argesu/ui. sub care erau de inte. Organizarea ducatului din Paristrion Delegatii for furs insultati. Numeroasele monede din timpul Comnenilor care la inceput. interne care se produsera curand dupa moartea silnica a imparatului si cu care se Tot Kinamos ne spuse ca in ostirea lui stinse dinastia Comnenilor. cetatile lor naturale ce se ridicau pe piscuri de cum fusesera Constantin cel Mare. ca cetateni loiali ai imperiului. se abtinusera de la acte de vio- dau dovada ca bizantinii intretineau si rapor. Nenumarata multime de ginta panonica Rasturnarea imparatului Andronic. care cautau sa-si creeze avand in fruntea for pe fratii Petru §i Asan. Vlahii sau romanii acestia. ei se razvratira impoiriva stapanirii. Catastrofa cuprinsul inscriptiei pe care it reproducem in aceasta aparu cu atat mai neasteptata cu cat traducere: ea nu s-a produs prin lovituri din afard. atatati fiind de Worn- 118 www. pen- cnejii romani din cetatile dunarene si din vaile tru a cere sistarea abuzurilor si a-i oferi ser- Carpatilor deprinsera multe din viata si organi. despre care se trecu asupra lui Isac din casa Angelilor. zicea ca sunt urmasii celor veniti de mult din Noul imparat Isac al II-lea Angelos Italia. adica strabate prin valea Trotusului in Secuime si in din muntii Balcanului. Comnenii intelesera sa restabileasca acesta nesocotea inleresele tor. erau decat o lugubra prevestire a zguduirilor Fala Comnenilor celor puternici si marl. (11851195) provoca. Se pare ca si aceasta expeditie tarziu acesti munti. reimprospatand tul de a ostiti alaturi de Rornei.ro . traiau din produsul turmelor tor. Judecii sau imparatului pentru a-i arata pasurile tor. reclamand si pentru ei drep- zarea politica a bizantinilor. cum s-au numit mai Tara Barsei. Atunci vlahii. tar unul dintre dem- le servi ca model vrednic de imitat. fiul si Ares ucise cu a Ausonilor brat. Cei mai greu loviti de aceasta excesiva fis- probabil prin valea Siretului in sus pentru a calitate erau vlahii din muntii Hemului. dandu-si seama de gra-vitatea ce s-au descoperit in Muntenia si Dobrogea actiunii tor. urmasul lui Manuel.dacoromanica. viciile for militare. Cronica arata ca inainte de a trece la acte de intaril tot mai mult situalla for etnica si violenta. undeva in munti. nitarii curtii sa-i 11 chiar lovit.Ion Nistor poate sa 11 fost in valea 0/tu/ui sau chiar a 3. gasira un refugiu in muntii bizantine pe urma acestei intreite campanii. retragerea bizantinilor de la Dunfire ralul bizantin ridica. gene. cu toate ca care in urma navalirilor barbare furs izgoniti cronicarul nu mai insists asupra ei. adica de greci. capeteniile vlahilor se prezentara politica sub protectoratul bizantin. unde. ramane totusi un fapt Honiatul relateaza Ca imparatul Isac isi facuse istoric vrednic de retinut ca vechile traditii dusmani neimpacati pe locuitorii din largul politice romane ramasesera in vigoare si ca un cuprins al muntilor Hemus. erau de acelasi neam §i de aceeasi semintie cu Daco-romanii din Transdanubia si-au ei. fusese incununata de succes. colului al XII-lea. mic. Coroana imperials Batatzes se gaseau multi viahi. o cruse comernorativa cu o inscriptie sapata in arama. restaurarea vechiului imperiu roman de la Vlahii acestia. un plan care a preocupat accesibile pentru cuceritori si semetindu-se in si energiile politice ale urmasilor lui Aurelian. pornira la lupta contra stapanirii nedrepte si apasatoare. vechile datini si obiceiuri mostenite de la Imparatul insa nesocoti jalba vlahilor. Suprematia politica a bizantinilor la prin care se preamarea izbanda imparatului Dunare nu da'inui insa decat pans la finele se- asupra gintei panonice. Bizuindu-se pe cetatile de la impotriveau adeseori guvernului bizantin. navalitorii cumani. sand Dunare. mars nemultumiri prin politica sa fis- Jos sub comanda lui loan Dukas si inainta cala. ci in urma tulburarilor dinlauntrul imperiului. care acolo o noud patrie. In amintirea expeditiei sale. Cand insa per- suprematia bizantina asupra Transdanubiei ceptorii imperiali venires sa le sechestreze muntene si moldovene si sa tins in frau pe turmele. cu mare. Justinian si munte si pe stand abrupte si prapastioase. ridicandu-se cu turi economice cu aceste regiuni. lenta. precum din vechile" for asezari din Moesia si Dada nisi asupra rezultatelor obtinute de ostirile Aureliana. tar acum se cheama vlahi. cand ea se prabusi in urma les ungurii. pierdura rabdarea si. indata dupd urcarea sa 0 a treia armata porni de la Dunarea de pe tron. lui Manuel Comnenul de a recuceri Daciile Cronicarul contemporan Nichita rarpatine n-au reusit. romani. Cronicarul Kinamos ne-a pastrat rascoalei vlahilor din Balcani. Hemului.

Adeziunea bulgarilor la riscoala bulgare pentru reinfiintarea fostului tarat bul- vlahilor gar. a tea for si incadrandu-se astfel in traditiile caror descendents din neamul vlahilor din vechiului tarat bulgar ce urma sa renasca. sco. care cuprindea Dobrogea de marturiile acestea mai vine si vasta corespon. renascut la 1186. al carui Honiatul arata ca imparatul era incoltit din element constilutiv erau de fapt. In scurgerea vremurilor marea adica gluga-alba.dacoromanica. cand fu cucerit de turd. Istoria Romanilor nut" Ca lopetrus . scazu mereu. de bulgarii in mijlocul carora traiau. numita Bulgaria. dar si din interiorul (aril. Capeteniile for nu mai putura Planul acesta politic fu impus fratilor stapani curentele distructive bulgare pe alts Petru si Asan de rasculatii bulgari si el fu dus cale detest punandu-se vrand. la 1285. In Balcani nu mai poate fi contestata de nici un noua ordine politica rolul vlahilor care con- Lemei serios. In schimb Cronicarii cruciatelor care s-au perindat prin insa. traga pentru ei foloasele politice care decurgeau din izbanda rascoalei tor. romano-vlahica a temutului potentat din Cronicarii bizantini Gregoras si Pachymeres Balcani. si mai ales provincia Bulgaria. dar elementul bulgar era foarte puternic. pe care acestia it intemeiasera.1241) domn al vlahilor dupes care un nepot al lui loan Man apare in si bulgarilor . rasculati au putut fi curand depasite de cursul muri. care se dunarean.dominus Blac. Calopetrus Vlahorum Balcani era prca mic pcntru a lc ingadui sa domnus. astazi si se intindea de-a lungul tarmului pon- dents a papei Inochentie al III-lea cu tic pand spre Cons tantinopol .ultra care abunda in afirmatii cu privire la originea Danubium versus Constantinopoleurn. tarul loan Asan (1218 .horum et sinodicul tarului Borila cu atributul de belgun. it considerau cu drept vlah .Vlachia quae est ce Iohanniz etait un Blaque. adica absorbita in mod succesiv parte de greci. Joanice le Blac. imperiului erau prin originea si trecutul for sare pent. bizantinii. tinand vesnic treaza Miscarea revolutionary pornita si condusa de amintirea fostului tarat bulgar cu nazuinta vlahii din Balcani cuprinse curand toate temelc spre independents. pentru a dispare cu vremea matiile categorice ale scriitorului contemporan aproape cu totul. Scriitorii bizantini din secolul Nichita Honiatul. care ravneau la restaurarea fostului locuit in bung parte de bulgari constituia o lui tarat.ro . isi con- imperiul bizantin. Insasi imbracamintea for era cea tipic vlahica. acea tem& Tzimiskis si Vasi le al II-lea Bulgaroctonul. Ambertus si Robert de Clary si anul 1393. caci vlahii ca element constitutiv al pentru a -si procura armele si mijloacele nem. ca Geoffroy de tinua existenta sub diverse dinastii pans la Villehardouin. precum si vlahii din Pind majorilate a vlahilor din muntii Hemului fu sunt aratati sub numirea de caraguni. care participasera chiar la nenumarate lupte La anul 1253 calugarul Rubruqui face contra lui Ionita. intre care primul loc it ocupau menlinea si in viata politica intrucat teritoriul bulgarii. Vechea traditie politica a bulgarilor. Doar papa Grigore al IX-lea mai intitula pe adica o manta alba cu gluga. fatal al miscarii. unde razvratisera impotriva unui regim abuziv. Cronica contemporana arata ca In ititprejurarile acesta nu trcbulc dccl rasculatii urmareau restaurarea . temandu-se ca Din nefericire insa numarul vlahilor din vlahii din tara lui Man sa nu se uneasca cu 119 www. ce fusese desfiintat de imparatii roan provincie administrative proprie. parte purtatori de mantale cu gluga neagra. Pratul bulgar.. numita guna. con- La rascoala vlahilor contra imparatului tinua sa se afirme prin biserica unde limba se asociara in graba toti adversarii dinlauntru liturgica paleoslavonica ramase in uz. Ea se ai imperiului. La terra Assani. istorie terra adanc patrunsi de ideca imperials pul initial al miscarii fu &past( de cursul ca sa face cauza comunii cu barbarii contra et. mentiune de Vlahia lui Asan . trifugale. al Asanestilor. pe care bizantinii nu izbutisera a o inabusi. Curancl.imperiului sa ne surprincla faptul ca nazuintele vlahilor moesilor si bulgarilor dupes cum fusese pe vre. Nichita nicidecum contra imperiului insusi. Asemenea traditie lipsea sau provinciile bizantine din hinterlandul vlahilor ca cetateni loiali imperiului." insa de elementele 4. care arata pe Belli rascoalei al XIII-lea si al XIV-lea aproape ca nici nu mai ca Bind de acelasi neam si aceeasi semintie cu amintesc de vlahii din noul tarat vlaho-bulgar vlahii si intelegandu-se cu ei In limba vlahica.ru sustinerea miscarii. evenimentelor. nevrand in frun- la indeplinire de fratele for mai mic /onita. Bulgarorum. Aceasta izbanda a fost exploatata. Orice s-ar aduce impotriva tribuisera in cea mai larga masura la crearea ei descendentei for vlahice nu poate intIrma afir. Revendicarile toate partite "ca un fagure de albine". for erau de nature socials si economics si Rasculatii se aruncara cu furie asupra oraselor nicidecum de ordin politic sau de nazuinte cen- de pe litoralul pontic. arata ca.

Numai vlahii din Rhodope doilea bastion contra cumanilor urma sa fie opusera o rezistenta mai indelungata procesu. abatele aces- Misiunea de a sta in calea unor aseme. una cu crestina intre cumanii pagani. pe principele Bortz si pe Memleroc. unde incepu o vie propaganda impartirea Banatului in doua parti. teutoni din Tara Barsei. dincoace de Porti le de Fier. ea trebuia sa izgoneasca mai intai hoardele cumanice de Prin restaurarea taratului bulgar. . cu scopul marturisit de a largi si ducatul Paristrionului. fu numit episcop al nea aspiratii bulgare era incredintata comitelui CumanieL Insotit de un mare numar de frati sau banului de Ti 1124 Cum insa teritoriul predicatori. era prea extins. cuprinzand si trecu muntii in Cumania si anume in partile parti din Oltenia. Constantinopolul. ii mutara in Anatolia. Aceasta situatie extrem de favorabica. incercarea vecinilor de a se substitui asupra Transdanubiei. contra Vidinului. care luase fiinta in infaptuiasca prin forta armata a cavalerilor Balcani. tei manastiri. sagetati de crivatul aspru si aparare contra bulgarilor si cumanilor. iar scurla vreme sa converteasca la crestinism. la 1207. statea in stransa legatura cu politi. Inlocuirea cavalerilor teutoni prin impartira intrc ei. Deodata cu pierderea granitele regatului pe socoteala cumanilor - stapanirii efective asupra acestor teritorii versus Cumanos ut regnum per conversionem incetara fireste si pretentiile de suprematie ale eorum delatetur.ro . in 1204. deci cumane. Banalului. Un al neindurator. din 1210. Theodoricus. calugari dominicani si episcopia Toata atcntia tarului lonita. pe alta cuprinzand Oltenia si parti din judetul langa o parte din norod. si cloud capetenii Severinului cu centrul la Turnu Severin. Vestea crestinarii unora dintre in care a avut loc aceasta impartire a cumani produse -o mare bucurie la curtea 120 www. isi gnaculum pro regno. La doi ani dupd izgonirea cavalerilor bulgar. Bulgarii care ar 11 put. La 1221 luase fiinta.dincolo de moldovene. ca.&mum propu- de inceput a reorganizarii vietii for de stat. de a zadarnici cu la Alba Regala prima mandstire dominicani in (nice pret asemenea incercari ale noului tarat Ungaria. unde zaboveau bizantinilor in suprematia acestora cumanii.ultra montes Nivium . stim insa ca. si de aceea la care be disputau dreptul la succesiunea tronu. era indreptata asupra noului imperiul latin din Constantinopol si asupra Dar ceea ce regele Andrei nu reusise sa regatului de Salonic. El reusi in vechiul centru administrativ la Timisoara.ci asa se numeau membrii marcii de granita timisene care se intindea si ordinului dominican. ca Ungariei din acea vreme. cronicarul Kantakuzen." in cadrul balcanic at preocuparilor for convingere religioasa a calugarilor din ordinul politice. prie si nicidecum pentru Ungaria. lui bizantin. sfaramara imperiul in bucati 6. Cavalerii teutoni angajasera fortele in lupta nu numai contra intelegeau insa sa lupte pe socoteala for pro- bizantinilor. astfel ca problema transdanubiand nu teutoni. Misiunea cavalerilor era sal bizantinilor asupra Transdanubiei muntene si creeze acolo la granita in control( . Nu cunoastem anul tatal si fiul.ut revendica muntii cu zapacla. . asa ca multi dintre ei constituie aci la Dunare un puternic zid de degerara in drum. ca si a cumanilor urmasilor sai. Cu gandul acesta chemase regele Andrei imperiul bizantin pierdu cetatile de la Dunare al II-lea ordinul Teutonikm. Dar pentru ca Ungaria sa poata asupra Transdanubiei ajunge la aceasta suprematie. Acestia cucerird. ridicat de ordinul cavalerilor teutoni in Tara lui de deznatio-nalizare de care face mentiune Barsei. la 1233 ban de Severin Evacuarea vlahilor in Asia Mica s-a facut iarna era Luca si ca misiunea lui principals era sä pe un' ger cumplit. episcopul Theodoricus dincoace de Carpati pana la Olt. loachim. asa de serios amenintat de latinii cruciadei a IV-a. Ion Nistor tatarii contra imperiului. Totusi. se hotari Milcovului. incerca sa obtind prin pulerea de intra.dacoromanica. politiceste pentru Ungaria. Ungariei fu exploatata de regii ei pentru a se substitui bizantinilor in suprematia acestora 5.ibimus ad Cumanos et praedicabimus eis la care luasera parte si con tingentele fldem Christi et aquiremus eos Domini -. Se pare ca expeditia comitelui cumani si a-i castiga sufleteste pentru Domnul de Sibiu. cerandu-i la 1213 si cu ele si provinciile din hinterland. ci si contra cruciatilor apuseni. care luase flint:a in vremea Asanestilor de a se substitui bizantinilor si la aceea si care primise misiunea de a crestina pe nordul Dundrii.un pentru ei aceste pretentii se gaseau Inca in faza puternic bastion pentru regal . n-au lipsit incercari din partea Dominicanilor. 1225 s-a produs ruplura intre rege si teutoni. acolo. intre care Tara Barsei. iar romanesti.

dacoromanica. la actul crestinarii. Ceremonia botezului avu loc probabil cedeze o parte din darile pe care be percepea de la Focsani pe Milcov. Victoria. Contra for intreprinse regele cumanilor. Mai mult chiar. atat unguri cat si sasi.ro . 7. ce luase flints la anul 1157. oferindu-le ca dar supuna si sa primeasca de la el sfintele taine. Graecorum ritu "Lingua cumanesca" ramase multa tenentibus. colonizandu-le in Halici. primindu-le pe acestea de la niste Ladislau o expeditie in fosta Cumanie unde pseudoepiscopi ce tin de ritul grecesc . se pastreaza la 121 www.mai traia acolo si populatia de tatari in propria sa tare. La anul 1234 Grigore al DC-lea dojenea aspru pe sacuii din papa Grigore al IX-lea acorda o larga indul. hoarde ale for .septem generationes lea si care. limbii cumanice era indispensabild in negotul tre acestia. sau apostolic din Cumania sa dea vlahilor un care erau inrudite din 1303. Faptul fugira peste Dunare in Balcani. quibusdem pseudoepiscopis.Siculus cum Cumano Vlahoque? . Papa Grigore al IX-lea impartasi amard. traind sub jurisdictia episcopilor Cumanorum . Unit traiau niste semintii care se numeau vlahi §i dintre cumanii din Ungaria nu erau multumiti care. indemnandu-1 sa se jeluiasca Cumanii colonizati in Ungaria ajunserd sa papei. deci in judetul Putna. Dupes relatarile lui Pegalotti. de botez domenii intinse in Dada transil.care constituiau o comunitate din Vicina si Silistra sau chiar a celor de la etnica de 40. care oferta cumanilor si primi in Ungaria cele sapte imbratisase crestinismul Inca din secolul al IV. ea era in flinta la navalirea tatarilor.000 suflete. Papa srarui totodata pe langa regele Bela ca sa vaneand. refuzand sa ultra Alpes . cum arata supranumele in bula sa din 1234 ca in episcopia cumana regelui Ladislau Cumanul (1272 -1290). El ingadui chiar sa se fletita de aceeasi dragoste si intelegere pentru predice o cruciadd impotriva celor ce tulburau credincioaii vostri? Oare in biserica lui Hristos pacea si linistea cumanilor trecuti la cresti. civitas Milcoviensis. ticd.la Prezenta vlahilor de rat grecesc in vest de apa Siretului. totusi cu situatia for de acolo si fugira peste munti - dispretuiau biserica catolica. Tara episcopului Milcoviei. iar cuprinsul episcopiei cumanilor este adeverita Milcovia ar putea fi identificata mai curand cu si prin bula papala din 1228.in vechea for patrie transdanu- primeasca sfintele taine de la episcopul bland. unde Theodoricus is! la vlahi pentru acoperirea cheltuielilor de instalase resedinta sa episcopala. principele Bela. zicand: "Ce vg' supara schimbarea crestinati sA treaca la viata asezata si sa inte. care primi functiunea de nas la episcop de rit latiniar acestia sa he siliti sa i se botezul principilor cumani. Istoria Romani lor regelui Andrei. numelui. Tot curia papala lug' initiative pentru s-ar impaca fi sacuiul cu valahul Si cumanul?" cladirea unei catedrale episcopale la Milcovia. Minoritul spaniol Fra Dascal de una cu acesti valahi. primeau dupe legea aces. . care se pregatea pentru cariera de tora sfintele sacramente in dispretul episcopu. hind bogat inzestrata cu toate cele necesare pentru buna ei functionare.constatand cu regret dinastia arpadienilor. invata timp de un an de lui Cumaniei. Dar regelui Andrei. care autoriza pe legatul "alphabetum" al limbii cumanice si pecenege. cunoasterea cum si alti credinciosi catolici.a stapaneau tatarii. Pe langa cumani si Regele Bela. zabovind prin. unde se face acesta indispunea foarte mult pe episcopul mereu mentiune de ei in tot timpul cruciadelor. joace acolo un rol politic insemnat. cand papa localitatea Focaani de asrazi. misionar in Mongolia. Catedrala s-a si construit. desemnat si ca eparhia sa 11 luat fiinta. El indemna pe cumanii Cumaniei. accepta cu placere indigena daco-romana sau vlahica. Theodoricus. Cumania. treceau la credinta lor. la tatari. cumanilor . desi se considerau a fi crestine. Alte hoarde recunoasca pe noul arhiereu catolic. fusese flu' pans ce noul episcop al vlahilor sa fi fost acestuia. care fusese amenintat gray secui . nu s-a intalnit lupul cu mielul? Adica de ce nu nism. cats vreme episcopia ramane Insu- meieze sate si orase. Limba cumanilor Populatia creating' din episcopia cuma- nice era foarte amestecata. facandu-se pontic. Un rau pe sfantul parinte. prin cea a episcopia cumana.civitas de care puse capat inainte de vreme episcopiei Mylcov.in patibus inildelium . care protestara contra schimbaril genta tuturor celor ce aduceau ofrande pentru titulaturii episcopiei Mikoviei.terra episcopi Cumanorum . inlocuitorul intretinere ale noului episcop al vlahilor. nu voia sa regiunea dintre Tisa si Dunare. Starea aceasta de lucruri mahni zile "lingua chomanica" la Saray pe Volga. contopin- ciunea exarhului sau in partile necredinciosilor du-se cu ungurii si inrudindu-se chiar cu . papa arata ca unit vreme domInanta la semintiile din stepa pon- din regatul ungar. pre. urma Documentele timpului arata sediul invazia tatarilor in Transdanubia moldoveand.ceangai . episcopiei cumanice la Milcovia .

obisnuit la romans. apare intr-un document redactat probabil de un Italian din Caffa sau muntean in 1385. numita comana.dacoromanica. au fost editate la Amintirea cumanilor o gasim invesni- 1828 de Klaprotb. Comanii. Nume de sate precum din alt oral genovez de pe litoralul pontic. limba cumanica se vorbea insa la Comanca din judetele Romanati. cum s-a crezut. Numeroasele nume de sate numite Ultimul om care vorbea insa limba cumanilor a Com-am:pi:I indica mai curand pe ctitorii for cu murit in Ungaria numai la 1775. Tara Hategului in see-oleic XI -XIII 122 www. Transdanubia munteana si moldoveana a decal de la cumani. astazi satul Cumani Manuscrisul cuprinzand 82 de pagini a fost din fata Vidinu lui. Comanul in judetele Hunedoara.ro . ment literar. inregistrand nomenclatura marfurilor. In Ungaria se numele Coman. Vlasca si Buzau.Ion Nistor Venetia. in patru colturi regiuni de Cumania Mare si Cumania Mica. Locuri numite Coman sat Misionari germani au adaugat rugaciuni. Vadul cumanilor. Termenul mai pomeneau Inca nu demult ss anumite de comanac. Comana luta Wm in judetele Olt. In pentru laid si rotunda pentru calugari deriva schimb insa numele de Cumania pentru mai curand de la coama cases. Neamt si inmuri religioase si omelii in limba cumanica. nubia.1437). iar editarea lui in intregime cita in mai multe toponimice din Transda- a fost ingrijita de contele Gaza Kuun la 1880. ramas numai in titulatura regilor Ungariei. Arges. scris pe hartie. Valcea si Valea Comancei din Teleorman si In Ungaria. Valcea si curtea regelui Sigisthund (1386 . Parti alese din acest pretios monu. caciula de postav.

TAtarii in Transdanubia moldoveanA 5. asa numita Bulgarie Mare de la Volga. Un mar- Dupes succesul acesta de arme s-ai. Batu-han. socoteala sesera cnejli rust de la Volga. un raulet ce se varsa in Marea Azov.Poticnindu-se ast- Temugin concentrase hoardele mongolice din fel in marsul lor triumfal spre . care isi deschisesera astfel drumul spre centrul Cronica lui Keza arata ca tatarii patrun- Europei. Prin infrangerea ultimei rezistente ruscsti in batalia sangeroasa din 1223 de Ia Calca. tantati. chiar daces aceasta era alte- Temugin in mod subit. mongolli s-au numil si iii/azi. rata. La 1240 cazu Kievul. spre Rodna si se aruncara cu furie asupra 123 www. hoar -dole biruitoare se aruncara cu nespusa tos din lacomia de a prada si jefui . iar ca bautura preferau lap tde inchegat nia trecu asupra fiului sau Ogotai. parea ca steagurile si steguletcle hoardclor arata ca infatisarea tatarilor navalitori era tatare. Ei se adaposteau in corturi anul 1235 hanul Ogotai convoca capeteniile aeoperite cu pane sau cu piei de animale.securigeri - ramasesera in picioare. multumindu-se cu jii spani si narile adanci. Nici cea mai repede apa ntr-i lese sa mearga inainte pe calea cuceririlor in oprea din drumul lor. Alba . dul de d-i cere regelui Bela al IV-lea. Provenienta tiganilor 1. Batu-han centrul Asiei pentru a navali in fruntea lor in arunca hoardele sale asupra Ungariei. Originea tatarilor si navAlirea lor in Europa 2. din ambitia de a stapani popoare.non pro salbaticie asupra Daciei transilvanene. arzand regnandi cupiditate.dacoromanica. cu gan. Originea tatarilor si navalirea lor in dupa care urma Haliciul si chiar Cracovia. cat mai var. prin munti si codri . se vor opri la Nistru. cu obra- lor. cu sange de cal. fugarit de tatari. Rusia zacea 2. primi Sibiul si ajunsera pans in Tara Barsei.cu jugand si ultimele cnezate rusesti care mai ajutorul purtatorilor de securi .cumanilor in tara ungureasca. sub. Clujul sl tate. numite tamgha. purtand fiecare semnul ingrozitoare. ca si Attila. fugi pans in Dalmatia. Zalau. In 1227 mmi insa marele lor han hraneau cu came.. si anume nu atat Bela. TAtarii in Transdanubia munteana si in Banatul timisan 4. cu madularele scurte si trunchi- potricalei cu care gaureau urechile turmelor uri mars. lor. comanda suprema asupra invaziei. De acolo el porni spre apus. Europa. La pe caii lor iuti. pentru primirea.ro . De Europa acolo hoardele tatare patrunsera in Silezia. cu ochii mid si dis- vastele lor cuceriri din nemarginita stepa ru. sera in Ungaria Si in Dacia transilvaneana din ternice ale lor. flindca ei o treceau calari Europa indrumate de temutul sau parinte. sed pro praedonum avidi. cu fata lata si pielea galbuie. Atunci dom. un nepot al lui Temugin.apus. Dupes una din hoardele cele mai pu. In 1237 el raspandind prelutindeni foe si parjol in drumul se arunca asupra hanatului bulgar de la Volga. hoardelor tatare intr-un mare consiliu de Dupes infrangerea rezistentei unguresti la razboi la Carocorum pentru a pune la cale Mohi-Puszta pe Tisa. Don si Nipru. Ei dispretuiau hrana vegetala si se seasca. Istori a Romanilor Capitolul XII INVAZIA TATARILOR IN SPATIUL CARPATO-DUNAREAN 1. care ii Un alt grup de tatari isi deschise drum statea in cale. orasele Oradea.per alpes et silvas .Julia. unde ducele Ludovic le inchise calea pe urma Pela anul 1206 Ghinghis-Hanul izbandei sale de la Liegnitz. in urma careia regele invazia in Europa centrals. [Or ocular al invazici. arhidiaconul Thomas. Originea gagautilor 6. Tatar 11 in Dada carpatinA zdrobita la picioarele mongolilor colropilori. Tatarii in Dacia carpatina 3. Prime le victime ale salbaticiei lor fu. care inte. trci parti deodata .de 'films par / /bus.

arhidiaconul Thomas chiar cu contingentele for militare pe tatari in arata Ca muntii fumegau. Populatia ducea o viata ca la anul 1247 regele Bela al IV-lea recurse la pasnica. tribus armis. hoarda strabatu in Oltenia . pentru bul produselor si fiecaruia i se facea dreptale . find adapos. tatarii se lovira de impotrivirea loca- Cercetarile mai recente au aratat insa ca lnicilor vlahi §1 sacui.et sic Transdanubia munteana. nu erau o sulfa de asemenea canes! . regard.ro .1. Tatarii in Transdanubia munteana si burial administrare a Daciei. care ne unde incerca sa li se impotriveasca ducele relateaza aceasta. La concluzia aceasta ne mans faptul tita in 100. care avea sub ducelui si a ostenilor'sai si patrunse adanc in auloritalea sa aproape o rnie de case . fugind in tamana la sfat . din Transdanubia munteana pe care regele o tia servabatur. acolo din Dacia transilvaneana. din care detinem aceste informatii.Casa Oulag- procurarent.conveniebant canesii pene Ungaria.Beseremban . Bochetor-han infranse oamenii acestia nu aveau nimic in comun cu insa rezistenta acestora si navali in tara epis- cnejii vlahici. Dar hanul zdrobi rezistenta casa unui asemenea "canesios ". Tot Alte hoarde tatare coborara.a 4.. afard de numele pe care it pur.Ion Nistor targului . iar altii mergeau la oaste . romanii traiair in bune rapor- cum si asupra Bistritei. Damian si Assisi. Hanul Cadan in Banatul timisan imparti tara in mai multe circumscriptii administrative punand in fruntea for adminis. turi cu tatarii. De altfel.000 de case. copului cumanilor. Daca erau circa 100 de cneji si siuni. se adapostise el insusi in Mischeslay. qualibet septimana . Ordinele si sihle. In drumul for vaneana ar 11 fost cnejii romanilor de acolo. pe care regele Bela o pierduse pe cam= In locul regelui pribeag in Dalmatia. se aduna pe la targuri pentru schim. 0 noilor stapani cu produsele tad'.Rodnam quoddam oppidum pre. in animale.Terra d'Ilante - tau in cat.ad spre Dunare pentru a obtine jonctiuriea cu exerciturn S-a crezut multa vreme ca acesti hoarda lui Budzek care era asteptat sa coboare canesi constituiti de tatari in Dada transil. In primavara anului 1241 tatarii tratori numiti "canesi" ea sa judece pricinile pornind din Dada transilvaneana patrunsera dintre sateni si sa ingrijeasca de aprovizionarea in Transdanubia munteana in cloud direct!!. nazuind ramaneau acasa. si pe care tatarii o gasira si o tatarii constituira o regenta sau calmacamie intrebuintara pentru scriptele lor. precum o acceptasera sasii de acolo pentru o cat mai 3. izgonirea tatarfor din banatul Severinului si pacem habemus et fora iuxta unicuique justi. pe Siret in Rogerius ne spune Ca unii dintre canesi jos. Magistrul arata ea Raschid. brazil trosneau.000 de case. arma. pe care o cuceri in tau.care dadea ordonante de zile .maiores. cat si in produse o populatie destul de numeroasa.1240 si 1243 impre- risipindu-se in cenusa. procurator meus de istis dominis Brat unus et Cronica persana a lui Fazel-Ullah- pene millia villas regebat. sub comanda hanului Bochetor. Unii din cnejii roman! insotira matics a acestei treceri. naturale. Italia.dacoromanica. care consis.constituerunt canesios. arme si diverse obiecte unde se izbi de impotrivirea banalui de Severin de imbracaminte . fiarele salbatice una cu cOntingentele cumane la sedierea ingrozite paraseau ascunzisurile for din codri si localitatilor S. Suprematia craiasca cu hanul Cadan in frunte . A doua hoarda sub conducerea lui animalia. id .erant canesii mai insists cu amanunte asupra acestor incur- Jere centuni. axenia et vestiniente utilia Budzek navali in Vlahia Neagra . ajutorul ordinului Templierilor Ioaniti. spre sud.care fu infrant si fugarit spre est balivos qui justiliam faceren et eis equos Dunare. iar acest prapad al firii prevestea furtuna ordonantele tatare erau investite cu pecetea care venea sä se abata asupra Ungariei.mansueruht Tatars in regno Hungariae ca cea prin care sacuii si vlahii din Dada tran.in regno tatard asupra Ungariei si Daciei dainui trei ani Hungarias Kaymakam'. unde participara la . si ducele Vlahiei Negre se supusera tatarilor si rezulta ca sub autoritatea cnejilor trai in Dacia le platira tribut at& in bani. Tatarii in Transdanubia moldoveana le cunoaste traiul si a-i urmari mai de aproape pe unii din mai marl! for . silvaneana erau somati sa" accepte moneda mongolica deopotriva cu cea bizantina. nice parasisera de mult aceasta tara. 124 www. Magistrul Rogerius. cu toate ca hoardele cuma- canesii se adunau aproape in fiecare sap. Se pare insa ca atat banul de Severin cat fiecare diriguia . pul de bataie.regebat .iar el nu pierdea nicio- data ocazia de a insoti pe amfitrionul sau la adunarile saptamanale ale canesilor pentru. Descriind scena dra. Dupa relatarile lui Rogerius numea Cumania.

Acesta.ro . ajungand in conflict cu lui. 1292 hanul Nogai navali in Bulgaria si aseza pe tatea ungara. din nobaieni. nec ibi episcopus et alii calolici habita. fu infrant in luptd si trebui sa spirituals a lumii islamice. asezata la ternicul han al tatarilor. de unde olului al XIII-lea puterea tatarilor se gasea in dirijau expeditiile for in Transdanubia. hanul inchida stramtorile din munti. la 1245 papa resturile pecenegilorsi cumanilor.dacoromanica. Ceaki fu izgonit din scaunul domniei si deca- cursul papei contra tatarilor pradalnici. Prin imbratisarea mahomedanismu. vechea Tyras. atotpu- matiile ce le are. Totodatd. Dupes intamplata in 1257 sub hanul Berekai. gagautii sunt o semintie turca originara stelei care luceste inaintea luceafdrului. tatarii intrau in raza de influentd politica si fratele sau. dupes infor. numita mai apoi Dobrogea. La 1247 regele Bela sa. iar la 1254 solicits con. Astfel. care nu conteneau pomeneste acolo nici de episcop si nici de cre. admon. deopotriva cu Vicina. era un tatar salbatic si plin de energie. pentru a opri Hoardei de Aur de la Chipceac. iar capul sau fu trimis adversarilor din din ordinul lui Batu-han isi stabilira la 1252 Crimeea. Nogai-han muri in 1298 in urma crestini din Dacia sa bareze drumul si sa ranilor primite in lupta cu Toctai. cetatea lea. de 40 de ani nu se mai o cruciadd contra tatarilor. Curand.1290) sa atace pe tatari. cuprinserd si Chilia din Delta Dundrii. pe care 5. Ei descrestere. Acesta nu piitea intelege cum putea un Milcovului unde se gasea resedinta episcopald. o admo-nestare la adresa regelui Ungariei pen. capetenia tatarilor din Crimeea. care pitat. Mitropolitul primat al Ungarlei fu catedrald. cdutand sa incheie cu ei episcopi Cumanorum et expugnatis hominibus legaturi matrimoniale. Inferioare. La 1279 papa Nicolae al II-lea arata delegat de papa sa -1 scaluiasca* pe rege de a nu delegatului sau din Ungaria ca. se cauza imprejurarilor destul de critice in care se numeau osmalii dupes capetenia for Osman. ceea ce nu este decat provincialilor daco-romani. In abatea la sfarsitul veacului al XIII-lea regali. cu pradaciunile for in Dacia si Polonia. cetatea Milcovia. Istoria Romanilor intregime in lupte sangeroase . Dupes moartea jafurile din partea tatarilor. posita in delerminard pe regele Ladislau Cumanul (1272 confinibus Tartarorum. ajutor contra tatarilor. cum era Cetalea Alba. Dupes el tru restaurarea episcopiei cumanice. flu! sau Ceaki ndvali in Bulgaria si uzurpa al IV-lea chema ordinul Cavalerilor Ioaniti in tronul ca ginere al tarului Testeri. trecand muntii - fuerit. jamdudum distructa . Acestea dinciosi catolici . pe care o rebotezaserd dupes Opera aceasta istorica ramasese rezervata limba for Ak-Kerman. asa ca. care siderali si le aduceau sacrificii cu mancaruri si avea in frunte pe capetenia for Izzetdiv bauturi. tronul de la Tarnova pe tarul Smiled. De aceea. In timpul lui Nogai incepurd grupuri de binelea situatia for in Transdanubia. vedem ca pe la sfarsilul sec- resedinta la Bachciserai in Crimeea.tari. Originea gagautilor postulanele genoveze de mai tarziu o arata sub steag tataresc cu tumgha si semiluna. in Moesia. fusese distrusts de -molt Clemente al IV-lea ingadui chiar sa se predice de acestia.in Transdanubia. dar mai ales Inochentie al IV-lea indemna pe toti bunii cu 00'0. unde randurile for se completard cu Dacia transilvaneand. tatarii pontici s-au numit nogaieni sau estare care a ramas insa raid nici un efect. ceperunt terram o aspra dojand din partea papei Alexandru al totaliter occupare. In cautarea unor not 125 www. in care persists paraseasca Idonium impreund cu tribul care ii pand in timpul de fat. devenise un imperativ categoric al timpului. In 1265 papa granita dinspre ta. Panes informatiile ce le detinem din izvoarele bizan- atunci erau pagani.a. la randul tor. traducerea verbald a vcchiului nume cromatic al ceatii. Panes tatarilor numai dupes convertirea for prin atunci ei tralau pe malul pontic al Moesiei misionari arabi la credinta mahomedand. ca vasal Intre timp.Bochetor Regele Bela incerca la 1259 sa ajunga la autem cum aliis regibus pervenerat ad terram o intelegere cu tatarii. ramase credincios. Gagautii din Basarabia au ajuns acolo Semnul semilunei aparu in stema numai la inceputul secolului al XII-lea.civitas de Myko. intra in relatii matrimoniale cu Nogai. izgonirea for din puserd stapanire asupra centrelor comerciale Transdanubia munteand si moldoveand de la Nistru si Dunare. Interventia papei nu era decal Nogai han. rege apostolic sa se incuscreasca cu niste pe care o daramard dintr-o data cu biserica tatari pagani. tatarii isi consolidara de-a al sau. precum si turcii. De aceea. de unde tatari sa se aseze si dincolo de Dundre. zeilor din sultanatul Iconium din Asia Mica. Gaigavus. in intreprindeau mereu expeditii de prada. o hotarare care ii atrase qui ad pugnam convenerant. tares existerunt. ultra alpes . inchinandu-se soarelui si tine. IV-lea repetata in 1264 si de papa Urban al IV- Tatarii invingatori ocupard.

Acesta din urma se casa tort chiar la locului suprcmalia bizantina. pontic intre Varna si Carbona (Cavarna). ca centre importante ale in Tara Carbonei. Chilia si la Caliacra. imbratisand Constantinopol cu o prinlesa bizantina din totodata si crestinismul dupd ritul grecesc.care se gasea pe litoralul importanta comerciala aveau in vremea aceea. In scurta vreme spori numarul noilor asezare tatareasca era Babadagul. de langa lacul Sinoe. dupa Mihai. noli crestinati sub ocrotirea si jurisdictia ei Noul despot dispunea de o puternica flota. Fiica despotului Dobrotici era maritata Episcopul de Vicina administra probabil si cas. Sulina si Sfantul Gheorghe pana la recucerirea Constantinopolului din . Ion Nistor asezari. care inlesnise tre.Carbonum Terra . loca. pe langa resedinta principelui gagauz. 0 veche liniste. Ca sufragana a mitropolitului putea tine in sah atat pe genovezi. XIV-lea localitatile. imparatului Mihail al 1/111-10a Palm logril era comandail de fra(ii sal Teodor Dobroia sau c41 firesc ca Sarti-Salitic sa fi reciinoscui din cajmil Dobroficl. ci perseverara in legea for de odinioara nu s-a mai ridicat din ruinele ei de ortodoxii si sub stapanirea tiirceasca. despre care colonisti si ei se latira spre nord. astfel furs castigati gagauzii care la 1375 lug parte la expeditia contra pentru legea cresting la care in cu sfintonie Trapezundei. tribului turc s-au numit gajgavuzisau gagauti. El larmul pontic se Meuse cu stirca si ingaduinta trimise acolo un contingent de 1. o localitate venetienii din Crimeea si de la tarmul nordic al asezata pe Dunare. Dobrodize care rezida la Varna.dacoromanica. Mare . Despotul Balykas deodata cu ei pe tarmul pontic mai la sud de din Carbona sau Cavarna intretinea legaturi Varna se numea orguzi.magnificus et Cavarna Mircea si cu fiul sau Joan. despotului apar ca semnatari ai actului Costa arhale din acea vreme. Acesta ii oferi "Tara Carbonei" mare a bratelor Dundrii numite dupa ele. nume derivat din turcesCul o semintie inrudita cu gagauzii si descalecata balyk care inseamna peste. Intre asezarile mai si Ciolpan. magniiici domini Dobrodize. Tribul pe langa Chilia Veche. de care s-a Paleologul. cat si pe de Varna era episcopia de la Vicina. adica fiul lui Dobrici sau Constantinopol mai multe "castre" la Dunare si Dobrotici. deriva numele de astazi al Dobrogei. Turcii i-au despotul Ivancd se vazu constrans sa unease& zis laistenge. Vicina si lui Gaigavus parasi Anatolia si emigra pe mare Darstorulsau Silistra. La anul 1303 urmasul lui Mircea era un nume gentilic sub care traiesc pana astazi: arhontul Balykas. Cetatea Histria pilda despotului tor. ca este localitatea cea din urma pe care. inseamna luceafarul diminetii. fiul imparatului loan al V-lea trele patriarhale de la Dunare. si Isaccea. Din partea Mali care apar in izvodul yroprietaglor patri. Si in adevar la Carbona (Cavarna) Dupa moartea lui Balykas domnia exisla. dupa turcescul colpan. unde debarca si se aseza in comertului genovez si venetian. Marii Negre.000 de osteni.'. Turcii i1 numeau Nepotul Mircea inchinase patriarhiei din Dobricioglu. iar Pe la anul 1300 apare ca despot la in cele latine i se zicea Ivanko .1282) lanele genoveze de la inceputul secolului al care isi avusese resedinta vremelnica la Niceea. Supusii sai gagauzi nu urmara insa Tidied portul Balcic de astazi. membrii stapanesc tatarii. staruind la Caranasuf de astazi. La 1387 despotul Ivanco incheie cu la mare. care primisc pe Dobrotitius. Cu ajutorul flotei sale Dobrotici pana in prezent.asezata fiecare la revarsarea in mainile latinilor.ro . genovezii o conventie comerciala. cu arhiereasca. si asupra gagautilor trecu asupra lui Dobrotici - sediul unei mitropolii ortodoxe. Asezari vechi in Delta Dunarii apar in postu- lui Mihail al VIII -lea Paleologul (1261 .de unde al XIV-lea un oarecare Luca. care era potens dominus Ivanko filius bonae memoriae incuscrit cu imparatul din Constantinopol.Sett georgy. Colonizarea gagauzilor stranse cu bizantinii. vechiul Tomis. mentionata sub acest nume de imparatul Sub amenintarea turcilor osmanlai. in Dobrogea pana /a inceputul secolului al XIX- 126 www. supunandu-se stapanirit Pangalia.Terra Dobroticii . Cum colonizarea gagauzilor pe lea contra imparatului loan Car2tacuzen. Fiul si urmasul lui Dobrotici apare amintit mai sus. la Silistra. Vechiul Callatis apare din secolul flota cu cea otomana si sa treaca chiar la cre- al XIII-lea sub numele de Mangalia sau dinta mahornedana. care insemnate se gasea Constanta.o Dupa capetenia lor Gaigavus. in actele bizantine sub numele -de loanhos. familia Apocafocas. peste Macinul de astazi. Izzetdiv Gaigavus se adresa imparatu. Pe ruinele vechiului Dionysopolis se turcesti. Pe timpul 'sau a aparut numele de Episcop la Vicina era pe la inceputul secolului "Tara Jul Dobrotici". ajungand calatorul arab Ibn Batutah sustinea pe la 1333 pana spre Delta Dunarii. Constantin Porlirogenetulpe la 950. luand parte la razboiul pe tarmul pontic s-a facut sub conducerea lui civil care izbucnise la Constantinopol si tinand Saru-Saltuc care apare ca primul for principe partea imparatesei Ana si a fiului ei loan al V- in noua patrie. cerea unui grup de "alani" peste Dunare.

linde sau in India. tsink. bucatari etc. adica tigani. R. de unde par sa fi imprumu.A. regele Bela Si turcii numesc pe tigani tsinghiane. Maurii si Arabii cati de tatari si tarati dupd ei ca robi. cu ocazia luplelor sale cu tatarii. el he conferi in 1423 anumite tul si lenea". A. pusca. duce prin loviturile de ciocan in caldarile de tini. La inceputul secolului al XV-lea Profesiunea for este fieraria si armaria si nimic tiganii erau foarte apreciati de Regele alta. unde el faceau parte din familiile Enid. pentru a numeau pe tigani harami. amestecand-o cloar in limpul ralacirilor for secta liganilor dupa care grecii numesc pans prin lume cu numeroase cuvinte imprumulate astazi pc Rani alingani.:. In disper. Turner. Virtutea iscusinta for in faurirea de sabii si Levi de for cea mai mare si semnul distinctly este fur. vreme spaniolii f. M. cunoscut o semintie ce se numea gingari sau bubgara. Egiptului. tat si noul for nume de romi. iar romi sau rums inseamna femeie. In in Moldova . desfacuta Dar la cele mai multe dintre popoarele numai atunci din trupul Moldovei. Macatister. Pentru originea for hin- au stabilit ca originea tiganilor trebuie cautala dusa pledeaza si numele de linte. in India ar exista in ce apartine grupului de limbi iraniene sau adevar o populatie indigena care s-ar numi cin- indoeuropene. Cei mai multi dintre ei au cautat stapani care ii ridicasera la vremea for din originea tiganilor in India. pe care clericul Eusie/ Enric Vali it pune in lega- tura cu numele provinciei Cinganda din India. Giliat. cad tiuk. nume care a patruns din limbile popoarelor cu care ajungeau in si in documenlele din Muntenia. Provenienta liganilor El relateaza ca a cunoscut la Universitatea din Leyden trei student! hindusi originari de pe Tatar!' au tristul merit de a fi desrada.nici ci nu oarccare legatura cu numele de egipteni pentru sUzi. soarta. deradere dupa numele biblic al vechilor regi al tura de cuvinte curat grecesti si altele persane. Di ligani sla si numirea for de !arson!. in figanilor de pr/n /Dale districlele: o arnesteca. dul sau Pott aratase ca. 6. privilegii. Enno Lithmann. Natura for este aceeasi. F. "haramuri de tigani". Olanda si in Tarile Scandinave si chiar si in Ackerlay. le-ar pro- astfel atat tatarii cat si turcii numeau pe bizan. Sub al IV-lea.zice Dimilrie Cantemir . nume ce se folosi de ei ca potcovari. Cercetarile lingvistice asupra gar sau cengar. India si ii tarasera in Europa. Pischel. La ran- asupra originii for ni le ofera limba tiganeasca. barbat. pc care aramarii tigani.G. Woolner. ungureste vorbesc o liinb<3 care este comunii tuturor pharao ne:pc. Macfil. topitori. armurieri. cata besingari. numesc pe tigani bohemieni . In R.1. Ernst Kulin. rotari. adica hoti. spanioleste gitanos. ar fi numele de ligani ei mai apar si in limba rusa. sarba. ararna. si mai vechea for limba hindusa inrudita cu sanscri. Leo Wiener. Populatia cengarilor facea idiomului tiganesc.1 cnglezii ii numesc cgiptcni.a. Asa se explica faptul ca frantuzii numar de lingvisti ca R. Marturii sense asupra Vali o cunostea. de unde au fost ridi. sau poate ca malabarenzi el afla ca in patria for ar exista n-au putut fi Inca descoperite. Istoria Romanilor lea. In limba for "rom"pl. nici analele noastre nu ne spun. germana si maghiara. ca si a tib. R. I. Sampson. tiganii si-au pastrat Tiganii din imperiul bizantin. pictori. 13. cats vreme in atingere sau in mijlocul carora ii aruncase cele din Moldova s-a pastrat numele de tigani. de pagans sau Mari in amintirea fostilor for Block s. intre care si eliberarea de pasapoarte In secolul al XIX-lea problema tiganilor pentru tarile apusene si indeosebi pentru a format obiectul cercetarilor unui insemnat Franta. 0 cronica anonima arata ca. derive numele de tigan de la onomatopeele tik. litoralul Malabar care vorbeau o limba foarte cinat pe tigani din pamantul patriei for si de asemanatoare cu limba tiganeasca.bohemiens. De unde si cand a vent aceasla Barba' englezeste gypsies. India. sarea for in Europa. lautari. incepute la 1787 de parte din clasa populatiei celei mai oropsile din Grallmann si continuate de Pott si Miklosich. Un imprastiat asupra rest ului imperiului bizantin.ro . in legatura cu lindoii din India. "romrinseamna om. F.dacoromanica.27 www. 1. a patruns si la not in zicala romaneasca de lacatusi. ales cei din Turcia si Licaonia. La izgonirea tatarilor din Transilvania. ei au aceleasi naravuri.anfior Sigismund al Bohemiei si Ungariei pentru din ante taxi. constituiau ta. Germania nord-vestica tiganii apar sub numele Nicola! Finck. Smith. pe care a-i fi dus in Europa. precum si titlul de Fugind de robia tatareasca. Din gura tinerilor studenti originii for nu ni s-au pastrat. numita Paria. tiganii s-au haramebasa pentru capelenia tiganilor. europene numele for a ramas eel de tigan. adica romani. a incercat sa numit si Romania. cand emigrard in Basarabia. cercelator german. Singurele indicii chiar o provincie cu numele Cinganda. cum ii numesc sl roman''. pe care si el it atribuie tiganilor si care sta popoarelor indigene ale hindusflor. De aceea.

ro . ci au ramas in tarile supusi unui capitan numit de domn. potcovari. /gm tooth Simms N 0SA N. caldarari. 00SOIl 115555A POIRCIPAT OTOMAN CORSI/Mill iluswd PRINCIPA DEJAMOSICI P19 0 MASCO SIALILIICT IMP. E S RI I "V. . aramari..dacoromanica. Astfel se ajunse la lingurari etc. Bulucbasii tiganesti erau mai urmat stapanii lor. insarcinarea de a aduna dajdiile si de a aplana La inceput tiganii duceau cu totii o certurile dintre tigani.Ion Nistor din Muntenia si din Moldova tiganii nu si-au bull -basa in frunte.-. langa manastiri sau conacurile Tigancile cutreierau satele cu descaritece.". SIISNIIM 64 5 ... tigani manastireti si tigani fierari. Ei fataceau cu . cu boieresti... 0 00 15 TIERS MOM SYCLAVA 0 9 CEIUM S. ghicitul in palms sf cu datul cu bobii sau cu lui tariff. sau cu asezare statornica. %.. \N\\ .. ursari sau modorani. conacurile boieresti.\ 4 MAU Flagg I \ C1010 SW 0..11. In Transilvania bulibasa viata nomads ca tigani de laie sau de ceatil farce tiganilor se numea voievod . (101N11 0 VIM %._ . A . bucatari s. i I CIACOril 111555115 Wilt! 4011011 '.kr TifARI /Ths'\ noun° IRAISIL01111. boiereti.. cu romainesti.Iinc 11111E11ln OTOMAN SIMMS Europa do sud-est pe la 1390 128 www.sti.satrele ca tiganli de vatra sau vatrarii care isi aveau sau corturile prin tars indeletnicindu-se ca zla- bordeiele sau najurile pe langa manastiri sau tad. ei constituiau cete cu cite un jude sau ghiocul..\ . r-.Czigari vajda - asezari statornice. lautari. waywoda Ciganorum. Vatrasii indeplineau diverse ser- clasarea tiganilor dupes stapanii for ca tigani vicii pe langa manastiri si conacele boieresti.. Tiganii bulucbasi apartineau domnu. devenind robi.. rudari. ca domne.a..N..

numit conventional 129 www. vol.. nu s-a petrecut deodata in toate teritoriile. chiar in vecinatatea frontierei romane.) regiuni vaste din estul Europei. dar si pc alto trasee de importanta cxplicata si patrunderea mai tarzie ai destul dc limitata a secundara.ro .. gotii lui. pare sa fi aflau orase prospere ca Olbia. ce se Intindeau din Evenimentele si imprejurarile not de Ia nordul Volynia la nord pans la Dunarea Inferioara si Marea Dunarii de Jos au avut importance consecinte si pentru Neagra Ia sud $i din bazinul Donetului Nordic Ia est pang viata economics.. in 267. (. Asezarea gotilor in regiunile de pe malul stang al tannurile Mani Negre si ale Mani Azov. In sfarsit. care sunt de expli- atac al carpilor in Dacia si in Mocsia Superioara.) Primele confruntari cu romanii au avut loc la unitatea culturala remarcabila din spatiul culturii Santana Inceputul domniei imparatului Gordian al Ill -lea (. (. cand are loc mati. vo1. Regiuni intinse de ample. zona in care se Dunarii. In de Mum Cerneahov. 0 sinteza a rezultatelor ultimelor cereetari intre care se aflau si bunicii lui Ulfrla. in 253. Kios. Histria.) In est au ocupat mai intai vastul bazin al densitate mare de populatie dacica. primele doua fiind incendiate Ia Bucurcsti. 2001. Bucureti.. (. (. (. sudul Daciei de catre Constantin cel Mare: La marginea Galatia si Cappadocia. pornind de aici au pus stapanire pe largi ten. informatia arheologica nu ataca din nou. treilea sfert al secolului al II-lea. In deceniul al saptelea al celui de nordica a campiei Olteniei 5i Munteniei s-a construit al treilea secol. in care detaliile regionale totusi 242 ei ataca din nou Moesia §i Thracia in tovarasia sar. find evitate in mare Niprului. Momentul poate fi fixat in al afectate au fost zonele din nordul arealului dacic. (.. Expeditia se indreapta sprc ararea gotilor in vizigoli 5i ostrogoli. La fel trebuie directii principale.. zonele de podi. Ipotezele autorului sunt confirmate de ocupa orasul C'hakhedon. din care au facut o noun baza de plecare spre parte. (. 0 a doua directic de inaintare importanta urmata doar pans in preajma fostului limes iransalutan ar putea de timpuriu a fost spre sud ai sud-est.) in aceste imprejurari pp. de-a lungul fluviului. Un prim capitol cuprinde istoria gotilor fosta Dacie Romans. gotii au luat foarte multi captivi cre§tini. dar sunt respinsi in regiunile lor din nordul °feed deocamdata vrcun suport cat de cat convingator Dunarii. nordul declansarea unor conflicte cu fostii aliati daci. al 1V-lea. au patruns la inceput grupe restranse de goti.. inaintarea lor spre vest Nordic. marele vat de pamant cu cant in fats. a fost mutt largita prin recucerirea regiunilor din cuceresc Heracleia Pontica. pp.. prin capetcle de pod nu i-a putut opri.11. in annata sa izbucnind ciuma. Tomis $i Anchialos. gotii si-au asigurat dominatia asupra unor gotilor in Transilvania. folosite pe scary larga pentru agricultura. Imparatul Valerian a venit in Cappadocia. Traverseaza Bosforul 2. iar de acolo prada Bithynia..681 691: Intreaga istorie a gotilor ar putea fi sepa. gotii fac o noun expeditie in Asia Mica. find atacate orasele izvoarele scrise".) Unnatorul Mac gotic are loc in anii 257 pentru o diferentiere regionals. (. gotii tree plexului cultural amintit.. stranse pang in secolul at IV-Ica.. fluviului.) Retragerea aureliana la sudul spunde unei perioade distincte si se desfasoara in alt Dunarii nu a dus ai Ia patrunderea imediata a gotilor in spatiu geografic. Din acest punct de vedere.. est si asezarea temporary in regiunilc dintre Carpati si inaintarea spre sud s-a facut treptat. de-a lungul sugera eventual una din conditiile pacii impuse de Nistrului ducand pe coasta de nord-vest a Mani Negre. care au dus curand si la continentului (arealul cuprinde Pomerania. in care.). Cel de-al doilea capitol in a doua jumatate sau chiar pe la mijlocul secolului al III- acopera perioada deplasarilor succesive spre sud si sud. folosite ante- in Transilvania la vest. si anume aceea de a nu se aseza pe teritoriul fos- acolo unde se afla orasul Tyras. romani.) In primavara anului 250. fapt pentru care stiintifice din ultima jumatate de secol asupra gotilor este legaturile gotilor cu Cappadocia vor ramane foarte prezentata in lstoria romanilor. Panticapaion§i Tanais... De asemenea. Niceea. atesta legaturi directe ai foarte stranse intre matilor. cu o Nipru. Primele marea for migratie spre sud.) Peste numai doi ani. carpi si sar- Poloniei Mad *i zona Vistulei inferioare).probabil dupa pacea pu romanii din anul 323. De avut loc mai tarziu. dar trolata sau stapanita de romani. (. ilpamea si Prusa.dacoromanica.. Gotii vor controla cu autoritate rior mai mult pentru pasunatul turmelor. ci si pe tot parcursul dezvoltarii din nou Dunarea.. au inceput a fi toate aceste regiuni pans la invazia hunilor (anul 375).. care sa poata sustine sep- 258 *i porneste de Ia Tyras. Istoria Romani lor NOTE 1. torii Ia este de Nipru.. are loc si rcplierca fronticrei romane Ia Dunarea de Jos rata in trei marl capitole.. ajungand pans in bazinul Donetului cand ei devin federati.585 586: Dar facia de pamant con- Intoarcere. zate in tratatul academic lstoria romanilor.. nu lipsesc. concomitent cu un regiuni aflate Ia mare distanta intre ele.) Infiltrarea si asezarea gotilor la de la Inceputuri si pans Ia parasirea tinuturilor din nordul est si sud-est de Carpati. La numai mcntinute de Aurelian si dc unnasii sal pe tarmul stang at cativa ani.. foarte cat prin rolul jucat de goti 1u1 numai la formarea com- probabil printr-o intelegere dinainte stability. lnaintand pc cele doua tci provincii romane de Ia nordul Dunarii. abia in primele deccnii ale secolului asemenea.asa cum rezulta din sud concomitent pe mare si pe uscat. lea. 2001. Fiecare dintre acestea core. In myna for au cazut Nicomedia.II. Apoi se retrag pradand cercetarile stiintifice din ultimii 40 50 de ani sinteti- Bithynia.

Astfel. Ia rangul de episcop (anul timpul impdratului Justinian. de ale multor insule.) Dupa infran- Dobrogea. unde cetatuia a fost refacutd $i in interi. Cele mai Sava Gotul. p. dupl malul oriental at fluviului. In anul 348. apararea romans pe Dunarea lnferioara si cea ostrogota. cuceriri vremclnice Ia nordul Dunarii. care planuia sa recucereasca 341). regiunii britanilor. inau. Ulfila se stabileste cu un grup de Dacia traiana.Chr.. vol. in anii hunii zdrobesc formatiunea politica.Ion Nistor «brazda lui Novae». apud.691: Patrunderea crestinismului in murilc germanice din Dacia nu vor indrazni sa intreprinda spatiul sud-est european dominat de goti se datoreaza WA actiuni militare contra imperiului. lichidata pe timpul imparatului Tiberiu Mauriciu. avand aici semnificatia de Ripensis.nectinoscute noun $i pe care abia putcm asemenea.707 §i unn. intre care se aflau $i multi crestini. au ajuns in regiunea pontica. intre care numeroase caramizi on Ogle tinct cunoscut sub numele de gepizi.) 0 noun revenire puternica a lui (Vila.. p. in 358. care trimisera cerceta§i dincolo de 130 www. sarmatii Ihnigantes din Banat. nea. orul ei s-a construit o bazilica crestina. Cei zidurile de incinta.. de Ia Singidunum pans in est a teritoriului dominat de vizigoti. Abia pe timpul lui indoiala contactelor dintre populatia accstui teritoriu $i Valens.. a castrului biliti in regiunea varsarii Vistulei in Marea Baltica.370: in Raliaria i geta. ale scitilor si ale multor altor neamuri $i gatiile defoederaii ai imperiului. Sesurile intinse ale Olteniei si ale Munteniei insa este abandonata.reclaclit in tchnica epocii.. in urma dezastrului de Ia Adrianopol (anul crestinarea gotilor $i a celorlalte populatii din regiunile 378) i a invaziei hunice. dar propovaduirea religiei zone (imitate si anumite puncte pe tarmul nordic at crestine printre populatiile gotice de la nordul fluviului nu Dunarii.!!. pp. cei dotati. iar unitatea cautie luate de goti. Situatia fiind consolidata. care avea ca sedii principals 4. misionar proeminent at noii religii printre gotii stapanirii romano-bizantine la nord de Dunare are loc pe de la nordul Dunarii de Jos. batran de 110 ani. o buns marturie in acest sens". 2001. dispunand totodata $i de midi baze partile Pontului Stang se produce de timpuriu marea navale pe cursul fluviului. (Buzau) de persecutorii din randul aristocratiei gotice este nese Ia Sucidava. (.. au plecat spre sud §i coborand un plan nou. Tot de numele toare prin asimilarea slavilor". Intro cazurile importante care au dus la imparatul.dacoromanica. Detalii despre gepizi in Istoria romdnifor. p.ro . primului imparat crestin se leagd construirea cetatii de la 3. va obtine si el o biruinta asupra sarmatilor lui Christos care a venit»". sunt adusi Ia ascultare $i constransi sail respecte obli. °data cu aces- construit peste Dunare un pod de piatra si de lemn. Atunci a fost mistuita de un puternic incendiu. dar localizata ipotetic nu departe a doua jumatate a secolului al II-lea o parte din gotii sta- de gura Argesului) 4i refacerea. vizigotii lui Athanaric incearca sa se dupe care nu s-a mai refacut niciodatd. epoca de evanghelizare. noun etapd istorica. Dar sub Justinian au fost recucerite numai crestini la sudul fluviului. pe lui Traian de Ia Drobeta. Ia granita de cetati romano-bizantine. Pentru legatura mai stransa a din unna asezandu-se statornic ca si bulgarii in 679 in sudului Daciei de imperiu. Gotii au fost infranti. te evenimente incepe si viata romanitatii nord-dunarene o gurat in 328. iar prin pacea din 332 dar supuse lui Christos. inaccesibile pentru romani. in ciuda masurilor de pre- s-a prabusit Ia inceputul secolului at VII-lea. care isi cumplit regiunile din valea Dunarii si au distrus multe ia singur viata. Pe malul nordic al Dunarii abunda ramasi pe tarmul Balticei s-au dezvoltat ca un grup dis- unnele de tot felul. 5. Hunii insa.11. unde era granita intre stapanirea vizigota Sucidava. Aceste trupe. §i militara a ostro- 599 600. Ermanarie. Fenomenul pare sa ia razboaielor purtate cu succes schimbator intro imperiu $i amploare §i sa evolueze rapid. cu scopul de a proteja teritoriile de romanitatii orientate a fost rupta de avari si slavi. gotii au profitat de luptele pentru tron si au atacat lumca romans. Ibidem. gerea ostrogotilor. puteau folosi $i ecei inzestrati. chiar din a doua jurnatate a sec- turilor din sudul Daciei i construirea de fortificatii olului I p. pe acelasi loc. din Banat $i sesul Tisei. cu material scos din vechile constructii si din de-a lungul Niprului. cei fericiii»". Constantius at sa be numarain? In toate aceste locuri se rosteste numele II-lea. In 334 vor fi invin§i. Sucidava. (. ale germanilor. si cele ale sarmatilor. contacte ce au imbracat forme dintre cele teritoriile si garnizoanele romane de la nordul Dunarii. Aceasta denumire cu §tampila ale diferitelor unitati din armata Daciei derive din verbul giban (a da). flota militara a Dunarii. eventual a fortificatiei de la Constantiniana vol..:"Precum se stie. cand avarii §i slavii au atacat si devastat gotilor at caror rege.. Reanexarca Ia imperiu a tinu. Bucuresti. iar mai variate. in Daphne (neidentificata. Isioria romanilor.695 697: Manand pe alani imperiului pe malul de nord al Dunarii a fost practic Inaintea for inglobandu-i in organizatia for rdzboinica. intre Sucidava §i Descus s-a teritoriile romane din Peninsula Balcanica. iar vechiul drum roman pe valea Oltului. In acest sens avem marturia scriitorului aparate de unitati militare din armata Daciei Ripensis au crestin Tertulian: «Caci in cine altul s-au increzut nea- permis lui Constantin $i fiilor sai sa impuna o politica murile: partii §i mezii. Martirajul unui alt misionar crestin. diferite neamuri din provinciilc autoritard gotilor $i sarrnatilor-iazigi dc Ia nordul Dunarii Galliei si. ale dacilor. ca rczultat al precum *i a misionarilor crestini. care in anul 372 a fost inecat in rAul Museos bogate urme arheologice din epoca lui Justinian se intal. lbidem. si cetatea apere la Nistru. au ramas in afara stapanirii romano-bizantine. Inferioare..) Stapanirea 6. a pierdut sudul Dunarii. ceea ce duce la ridicarea neamurile germanice. si apar in anul 376 Ia Nistru. cc se va termina in secolele unna- intre Sucidava §i Romula a fost refacut. De aici stapanite de ei trebuie considerate prezenta in numar mare inainte pant la Justinian. (. acestia es reanexate la imperiu. in caz de nevoie. imperiul va mai face doar mici a captivilor romani.

Cea mai proba- Prutului. argint $ i de aur. in 1837. aceasta retragere a vizigotilor condusi de din cele mai de seams argumente in sprijinul plasarii Frithigern din regiunile de la nordul Dunarii de Jos Caucalandului in aceste regiuni. a constitui o apt-are magico- Cauca land. un lucru este !impede: ea a avut scopul de pericolului hunic. Ipoteza localizArii Caucalandului in Banat se spri- in primul rand. de avand in fruntc pe Frithigern. Dar. dintre huni 5i vizigoti precum $i uncle fapte de ordin arhe- Faptul ca hunii nu atacA noile pozitii vizigote se explica.. printre care mai sustinute sunt nu sunt altceva decat valuri de pamant ale anti urine se doua: cea care situeazA Caucalandul in Banat $i cea care mai pAstreaza gi astazi pe marl distante Intre localitatile it cautA in Muntii Buzaului. cu caractcr gotic. Ammianus spune numai ca nu au putut fi Tezaur at unui templu sau «regal» on ii una $i alta numarati. incat intreaga inscriptie sa insemne vizigotilor ramasi in nordul Dunarii nu se poate decide so «a gotilor proprictate sacra sunt». (.. iar urmat pe Frithigern. la inceputul cuvantului gutani (al pcntru a intra in solda romanilor. Conflictul dintrc grupul Muntenia $i Oltenia. cetele goticc parte. care I -ar fi cunoscut popular sub numele de Closca cu puii de aur.. ii acolo insele crau socotite sfinte $i nu se foloseau dead in scop parasit de vizigotii sAi. din moment ce descoperirile masa gotica qi cele rczultate din raporturile for cu ceic. caruia i se alatura $i all con. profitand de spaima functia de «rege» coincizand cu aceea de mare preot el $i dezordinea ce cuprinsesera garnizoanele romane de pe este considerat in mod cert ca apartinand gotilor prin linia Dunarii.) Cercetarile arheo.) exagerata. deci numele pe care si-I (Rideau insist gotii. vine intreaga situatie istorica 1i insasi localizarea luptelor toare ale luptelor dintre huni 5i vizigoti. ins5. sunt. fie pen. S-a dovedit astfel ca refugiul Cauca land (Caucalandensis locus) in care s-au retras gotilor a fost in Podivil Central Moldovenesc si ca vizigotii Iui Athanaric a fost $i este incA disputata. In ianuarie 381. mutt dtipa ce §i-au pierdut stapanirea peste in tara in 131 www. In felul acesta o indelungata ii incalcita disputa bila solutie este aceasta din urma. pe care probabil Ii mina tot mai magico-religios nu pentru trebuinte profane. In fata pericolului hunic. la parte dintre ostrogoti. pe de o pc care it stiau doar amanat $i nu eliminat. Se citeste clar tru a se alatura maselor gotice conduse de Frithigern sau in scrierea runica. sacru). prin aceea ca puterea. Fie ca tre. (. dcscoperite mai demult de sprijinul imparatului Valens. despre care textul lui Ammianus spune ca au fost obtinut se contureaza mai clar contradictiile interne din indepartati de vizigoti. Este. sub conduce= principilor genitiv. De altfe. Restul se poate Alatheus... S-au «zidurile inalte» construite in graba de goti si neterminate emis tot felul de ipoteze. deci 5i in sud-estul Transilvaniei. Istoria Romanilor Nistru spre a le supraveghca miscarile. astfel. a-1 face intangibil. dintr-o regiune de campie cats vremc conduse de Frithigern $i Alaviv cer si obtin de in Valens C'aucalandul era muntos $i sigur mai tarzii decat perioa- chiar in toamna anului 376. Athanaric este obligat in cele din urma sa pe care o ataca $i o silesc sa se retragli in graba la caute refugiu. Literele runice etc muntilor. Podoabelc de cuse nu demult la crestinismul arian $i se bucura. Ia Periam. curand $i allele. este desigur de unii invatati denumit Tezaurul lui Athanaric.. la Pietroasa. fie ca mai degraba pe Ia un monument arheologic care totdeauna a constituit unul Durustorum. (. trecerea in imperiu. da in discutie. Inca din anul 377. Dinspre rasarit tree o gotilor). dar Inca destul de dark scrijelitA se taifali. fie pentru prada. unde. Frithigern Ire.slor nu era Inca Ia jinea mai ales pe imprejurarea ca acolo se gaseau sar- acea data suficient de InchegatA. condus de Athanaric. a sfinti tezaurul. descoperirile arheologice care sa sprijine o astfel de dilator. imperiu. eventual chiar inambele parti Ploscuteni din valea Siretului ii Stoicani din cea a ale tor.gonind de aici pe sarmati». cAreia ii vor urma tezaur de obiecte de aur descoperit. $i cel proroman nici un motiv sa se admits o localizare in Banat. p. ca $i la est de Carpati nu mai exists pagan traditionalist. El incearca o ultima retransare in fata citi inscriptia.) In rastimpul astfel matii. a fost rezolvata. ipoteza Iipscsc sau sum extrem de rare. Ibidem. iar la unna haiktg (slant. arheologice au dovedit prezenta sarmatilor nomazi in Ialtc populatii conlocuitoare. caci in sprijinul sau stiintifica referitoare la localizarea momentelor hoard. In schimb. izbucneve acum violent. Este vorba de nriarele reprezinta o prima mare emigrare.697: Problema localizarii acelui istoria Europei Intregi. trec Nistrul prin care au locuit si au prosperat 75 de ani teama de huni ii vad intr-o noapte cu tuna (foarte probabil Ia Tiraspol. indicatA de un text. Cifra de 200. pare in grabs pe unul dintre coliere. care s-au petrecut aceste evenimente importante pentru 7. Oricum s-ar mai putca treacA in imperiu. astfel.ro . este primit cu mare cinste la logice romfinesti au reusit sa identifice exact locurile in Constantinopol.. pentru sine $i pentru apropiatii sai. ologic. Astfel. in dealurilc BuzAului s-a gasit cerea s-a flicut pe Ia Dinogelia. Athanaric cu restul interprcta in asa fel. se strecoara dincolo de Dunare $i cete de inscriptia mutilata. dorinta de jaf in imperiul roman deschis acum «barbar- Tighina) $i cad pe neasteptate peste oastea lui Athanaric ilor».. care an fost folosite ca argument. in adapostul«unor inaltimi pieptiw». Alaviv. de alani si chiar de huni.000 de oameni.dacoromanica. aparat de inaltimea padurilor $i religioasa a Iui. unde moare dupa doua saptamani". retrAgandu-se cu cetele sale «in locul a consacra. SaJrax si Farnobius.

Sterna Bassarabilor www.ro .dacoromanica.

ro . Unirea Vlahiilor muntene sub sceptrul Basarabilor M.dacoromanica. DACIILE VII. Romaniile sau Vlablile din Carpati II. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA IV. Viata rominilor din Transilvania si Banat sub regii Ungariei www. IN TRANSDANUBIA APUSEANA I.PARTEA IV EPOCA VIETII DE STAT LA URMASII PROVINCIALILOR ROMANI DIN TRANSDANUBIA SI DACIA A. Starostia Sipenitului VI. Descalecarea principatului Moldovei V. Transilvania si Banatul sub regii arpadieni IX. Domnia voievodului Alexandru Basarab si intemeierea mitropoliei Ungro-Vlahiei B. Unirea starostiei Sipenitului cu principatul Moldovei C. Invazia ungurilor in Daciile din Carpati VIII.

coace de Dunare. adica. In capeteniile barbare de la Dunare si cand s-a inceput tara rnoldoveneasca. for Romania. 134 www. Ei n-au incetat vazut. Romania din apus disparuse cetasera de a afirma cu arma in mans drep. Dar tori. si recucerire a Transdanubiei si Dade! si de ducele Ramuno din Tara Vlahilor . cu imparatul Romulus Augustus Inca la 476. erau mereu romani a disparut. occidental. spanioli si portughezi. apele s-au erau considerate ca parti dezlipite din tara cea scurs si populatia indigena a ramas neclintita mare a romanilor. fiindca imperiul roman intariti de imparatii bizantini. unde traiau duper legile si obiceiurile for s-au abatut asupra populatiei bastinase din mostenite de la roman!. si-au pastrat limba si legea moste. rasarit sau a Romaniei. latineste terrae. intre multi alti principi strain!. iar autohtonii s-au nite de la stramosii for firesti. francezi. judetelor Romanati sau Vlasca.Ion Nistor A. iar pietrcle in vaile raurilor de munte si in locuri greu acce- raman. Mid incercari de sa participe. cum se in sediile ei strabune. din Carpati. ca o parte care apartinuse impe. inlocuit mai tarziu. castigati pentru politica si in Cantecul Nibelungilor in care se spune ca la ei si obligati la servicli militare in schimbul nunta. bizantinii nu vedeau decat regi apropiere a numelor Roman si Vlahata o gasim clientelari ai Romaniei. Continuitatea traditiilor politice romano-bizantine 2. care nu in. papa Clementie al V-lea arata ea in Dada Mare pans in cele ale imparatului Manuel transilvaneana si in Transdanubia munteana Comnenul. Aceeasi din Carpati. numit romani. respectul Povestire pe scurt despre domnia Moldovei de cuvenit. prin termenul slay kneaz) Dada zicatoarea ea apa trece. nu erau deci In toata epoca navalirilor barbare. catre nu s-a adeverit mai bine ca in Transdanubia si sfarsitul mileniului I. La celelalte natiuni cum li s-a mai zis mai tarziu si de a numi tam neolatine ca bunaoara la italieni. Continuitatea traditiilor politice Sub inalta protectie a imparatilor din romano-bizantine Constantinopol. precum s-a puterea si vitalitatea for etnica. decal midi Romanii sau Vlahii. amenintand-o cu nimicirea etnica. turile for de suprematie asupra Transdanubiei Amintirea acestor vechi Romanii sau si Dade!. Teritoriile acestea in aceste tan valurile nenumaratelor semintii bar. adica din Romania. deopotriva cu Vlahii s-a pastrat pand astazi in numele ostirile bizantine de mai tarziu.dacoromanica. In curs de mai bine de o mie dc ani sibile. Nu este deci nici o mirare dada larea si absorbirea elementelor slave migra. traiau multi olachi roman!. numele gentilic de riului roman. ca si stancile de granit mai numea imperiul bizantin. Voievodatul lui Litovoi si Tara Severinului 3. bar prin asimi. In credinta aceasta. lui Etzel cu frumoasa Krirnhilda vor vent unor stipendii anuale. Tarile for de din- din masivele Carpatilor. romanii be numeau bare. care ramasesera. Legiunile romane. cum le ziceau provincial!! daco-romani au ramas la vetrele for strainii. numele de romani s-a pastrat numai de latirtii toare dadura cea mai stralucita dovada despre din Carpati. sub suprematia imperiului roman de nici o clips de a se considera romani sau vlahi. amintirea vechii Rome.-. ce navalisera face mentiune cronica anonima intitulata: asupra provincialilor daco-romani. In aceste Romanii s-a pastrat strabune. In constiinta for acestea talazurile navalitorilor s-au potolit. au dus cam. IN TRANSDANUBIA APUSEANA Capitolul I ROMANIILE SAU VLAHIILE DIN CARPATI 1.Rcununo realipire a acestor provincii la Romania n-au Herzoge uzdr Walchenland. care traiau in largul lor. Vlah la voievodului Seneslau 1.ro . daco-romanii din Trans- danubia s-au putut constitui sub barbari in Poate ca nici intr-o alts parte a Europei judecii (judices. Ca eroi anonimi panii sangeroase la Dunare si au fortat de ai acestor midi taxi romanesti sau vlahice erau nenumarate on trecerea marelui fluviu pentru considerati legendarii Roman si Vlahata de care a impune semintiilor barbare. In scrisoarea sa din lipsit din zilele imparatului Constantin cel 1345.

de unde romanescul seavar - Blakumannalculd unde se gasesc pi pecenegi.1235) care isi insusise titlul de rege al terrain Blaccorum. de numeroase semintii . vantul de miazanoapte. de dincoace Si de dincolo de Olt.in Transdanubia ajunsera sa se emancipeze de terra Ceurin . s-a simtit nevoia unei aparari era vecina cu Tara Vlahilor. flul sau Bela al vaneana.castra Severiana. nordul Dunarii nu poate fi vorba. traducerea germana a termenului Terra Severinul venea la sud si nicidecum la nord de Blaccorum. find numai figurile legendare ale fratilor Roman pi Vlahata. ci de Cavalerii loaniti.pe ajungem la concluzia ca cel mai tarziu in se. terra de Zeurino. In anul urmator. per. ii sill sa amintesc de Wlachenland. din diverse cantecc de vile. regele se grabs sa organizeze acolo o cloud marturii narative. cand atacurile cumanilor pi ale bulgarilor se Regele incredinta cavalerilor Tara Barsei. regele o numi Tara Severinului - sand si germana cu privire la Terra Blaccorum. Mentiunea aceasta se aunaniei. care pe nedrept apezarile lor. nu apartinea insa 135 www. la 1240 hanul de bulgari.terra Blaccorum . care. chemand in ajutor ordinul anul 1222. Cronica persarui arata ca. care intetira mereu.calugari predicatori din ordinul barbari si sa-si organizeze ducatele sau lank dominicanilor pentru a predica multimii crezul lor proprii. nu pare intemeiata. Istoria Romanilor Dupes actele cunoscute pans in prezent. Andrei at II-lea al Ungariel din anul 1211.o gasim in privilegiul acordat ordinului teutonic de regelc Pe la inceputul secolului al XIII-lea.dacoromanica. tura cu numele imparatului Septimius Sevens care s-a inchegat dupes cum se stie. Termenul de Bleslaurtannaland nu este decat intrucat pentru semintiile slavone din Dacia. cum transierint per (1205 .multitudo gentium .:. 1231 aparc in marturiile timpului ca ban al trata in cronica persana a lui Fazel-el-Raschid Severinului . prin care aceptia mai active a granitelor de rasarit ale Banatului puteau trece Para a plati vama . Voievodatul lui Litovoi si Tara cea mai veche mentiune documentary despre Severinului Tara Vlahilor . in Transdanubia. marcd de granites sau banat.quod multum timisan. dezlantui o ofensiva foarte puternica mentine si cu ocazia innoirii privilegiului din contra cumanilor. de la inceputul secolului al XIV -lea. ridicase Drobeta la rangul de secolului al XII-lea. Iflak. Atacul intampind oarecari dificultati. adica mici Romanii sau Vtahii. care se impotrivise tatarilor. incerca sa extinda suprematia sa Vlahia-Neagrei. inaintasii lor.2 ceea ce indica ca ea trebuia rsei pi din Dada tirnisarui de la Orsova prin sa se extinda pi la sud de Tara Barsei pentru a Portile de Fier. De aceea. cad tatarii ca si turdi numeau asupra hinterlandului oltean si sa aduca sub pe vlahi. adica Tara Vlahilor. in cursul (192 . cetatea medievala a Severinului n-a fost cladita lea. trecu muntii in Cara Ou lag. pornind din Dacia transil. de curand cuprinsa de el. incredintand ca islandeza a lui Snorri Sturleson de la apararea ei credinciosului sau Luca. Acestia erau Hind infrant. supunandu-i autoritatii sale. care. avea o mare importanta strategica Carpati.nordic. Litovoi si Seneslau si cnejii loan pi Farcas pe Versurile din Cantecul Nibelungilor care. credein ca terra Blaccorum din privi. Regiunea aceasta era locuita Blakumennland. Cara-Oulag si Wlachenland. tatarilor Budzek. una cuprinsa in croni. de unguri in Dada Olteartd era Severinul. In fruntea Vlahiei Negre se gasea ascultarea sa si pe voievozii si pe cnejii roman! ducele Mischeslav. regele Bela arata caror intemeietori gasira personificarea lor in curies papale ca Tara Severinului.ro . papa Grigore al X1-lea dorea sa be colul al X-lea romanii sau vlahii din Banat si din castige pentru biserica catolica trimitand . Localizarea pe teren a Tarii Vlahice teutonic caruia ii cedase Tara Barsei. plateasca cuvenitul tribut de vasalitate. Infmrcarea de a Islandezul Sturleson aminteste despre deriva toponimicul Severin din slavonescul campania imparatului Alexie Comnenul in sever . la 1237. 2. La acestea Numele localitatii pare sa stea in lega- se adauga si versurile din epopeea Nibelurugilor. prin situatia sa dominants la iepirea Dunarii legiul de la 1211 trebule cautata dincoace de din Cazane. ale catolic. Urmasul regelui Andrei. Tara Conjugand deci marturia documentary din stapanita de aceste cdpetenii autohtone ca pi de 1211 cu cele narative din sursa islandeza. Ea era vecina si contra cumanilor porni concomitent din Tara cu Tara Secuilor. Pentru localizarea aceasta militcaza De aceea.201) car. adica Tara Vlahilor. severian . Primul punct de reazem ocupat se putea invecina cu Tara Secuilor din rasarit. care la inceputul secolului al XIII-lea si alta inregis. Nici de un cap de pod bulgar la a fost identificata cu Romania bizantina. in vedere operatiilor militare contra cumanilor. In scopul acesta regele Andrei al II-lea tributum debeant persolvere.Luca Bano de Sevrei. adica in lV-lea. colonic si construise acolo asa numitul castru jie germane. fiindca Campania a avut loc la sfarsitul secolului al XI.

ban de Severin era gasea sub stapanirea voievodului roman Litovoi Os/u. cu numele Grigore. privire la centrele administrative ale celor patru apparatus bellicus -. iar elm-jell primeau din ajutorul Cavalerilor Ioaniti. Andrei al II-lea. se produ. Ion Nistor nici unei dioceze existente.usque ad fluvium Olth.aurea bulla .Bezerembam . economics si sociala destul de be oferi regele Bela al IV-lea prin hrisovul din inaintata. si merciale nu numai cu t.traiau acolo extindea decat asupra regiunii de la Dunare. Ele ajungeau Lytuoy vaivodae.cuprindca toate veniturile.ile vecine.din agricultura. care la 1211 chemase in ajutor schiturile si manastirile tor. pe care la 1247 ii vechime hirotonia canonica de la mitropolia din chema la Dunare.sau hristovul regal arata ea apare ca vasal supus regelui.excepta terra Bela al IV-lea din 1 iunie 1247. lea facea mereu ape' in luptele sale contra bar. si ale cnjeilor loan si Farcas fats de regele deschizandu-si drumul spre Dunare. formatiuni politice din Tara Severinului. Nu putem sti unde isi aveau resedintele barilor navalitori. bus loanni et Farcasii. incredinta ioanitilor Tara Severinului impreuna cum s-a incercat. dintr-un cnezat. de la ducele Bernard al II. quam Olachis relinquimus.unde infranse Lituoy".totam ter pfenigi de argint de la arhiepiscopii de Salzburg ram de Zeurino cum Alpibus ad ipsum pertinen- din anii 1147 . Litovoi aur .Terra d'Ilaote . 136 www. tratiei din Tara Severinului. pana la Olt .3. Intre aceste atinente se Veniturile din Tara Hategului si be rezerva gasea si tara Hategului . ci si cu alte pretioase informatii politice asupra adminis- tan mai indepartate. care la nede in Tara Severinului denota ca populatia 1251 primi si cofirmarea papei Inochentie al IV- local& din acea vreme intretinea raporturi co. foloasele si slujbele din Tara muntii si toate celelalte dependinte . haporturile politice ale ducelui Litovoi rezistenta hanului de Severin . Jumatate din Cara de Severin . In scopul acesta.terra Harzog . care ar putea fi identificat cu faimosul si a cnejilor loan si Farcas. In 1240. poalele Carpatilor.maiores terrae . Din cuprinsul lui sese acolo de mult diferentierea in close sociale. Hrisovul nu ne da nici o indicatie cu nizatie militara. Bezerembam al cronicii persane a lui Fazel ducatul lui Litovoi s-a numit Tara Litovoi - Ullah-Raschid Cronica aceasta spune ca la terra Lituoy.cwn Severinului si be rezerva regele pentru sine si Alpibus ad ipsam terrain pertinentibus et aliis numai a doua jumatate o ingadui ordinului.ceea ce lass populatiei indigene obligati' militare foarte sa inteleaga ca si voievodatul s-a dezvoltat grele.terra de Zeurino . pe langa indicatiile geografice. Romani' severineni aveau bisericile.1246. pe care o lass romemilor sa o Severin le cunoastem din bula de aur a regelui stapaneasca ca mai inainte . dar mai ales impotriva for voievodul Litovoi si cnejii loan si Farcas. De asemenea. Ungariei erau deosebite. Astfel. La 1246. sateni-rustici .ro . episcopus Zeurinensis. Hrisovul regal din 2 iulie 1247.. o tara se gasea in stransa legatura cu regatul parte din judetul Hunedoara cu Tara Hategului ungar. la care regele Bela al IV. voievozii si cnejii seve. dului Litovoi apare sub denumirea de cnezat - Apararea unui teritoriu asa de intins impunea terra kenezatus Lytuy vaivodae . Regele Bela al IV-lea ldentificarea lui Bezerembam cu Basaraba-ban.dacoromanica. oferindu-i Tara Ba" rsei. Severinului cu muntii aferenti Tezaurul de monede medievale si cu toate dependintele impreuna cu cnezatele descoperite de curand la Craiova cuprinde lui loan si Farcas pang la rain Olt" . se cumanilor a caror suprematie ajungea pana la aminteste chiar de un episcop al Severinului . este lipsita de once temei cu cnezatele lui loan si Farcas . regele Ungariei se vazu nevoit sa recurga la sedcii ortodoxe. cumane si bulgare devenise si mai apriga. rineni aveau la indemana for o puternica orga. precum si de la alti potentati Ioannis et Fracasi usque ad fluviwn Olth. 1247 "toatd Tara. vedem ca autoritatea banului de Severin nu se Pe langa nobili . apuseni din acea epoca. Prezenta acestor mo. Astfel viata culturala. pescuit si caci hinterlandul de la deal si de la munte se cresterea vitelor. Bula de prout idem hactenus tennerunt. Populatia romaneasca apartinea bi. cuprinde. urrnand pilda parintelui sau Ohrida. lea. un adevarat aparat belic .deci un regele toate pentru sine. excepta insa tara voievo- Granitele de rasarit ale banatului de dului Litovoi. Interesant este faptul ca si tara voievo- si Oltenia intreaga cu cele cinci judete ale ei. in redactia papal& a hrisovului s-a 1241 o hoards tatareasca patrunse in Tara scris din greseala "terra Litua" in loc de "terra Severinului . ale Iar cand inversunarea atacurilor carui tendinte intampinara serioase dificultati. Dupa capetenia sa. ei ajunsera la o ordinul teutonic. o indicatie ca aceasta vast teritoriu care cuprindea judetul Severin.cum kenezati- istoric. adica dintr-o judetie. tibus et alliis attinentibus partes cum cnezatis lea al Carintiei. attinentis omnibus.

unde inflorea pescui. batalie sa fi luat parte si voievozi si cneji din tatiei regelui Bela si sa vines in ajutorul Maramures.maiores ter. taxele vamale erau fixate in ban!. intrucat Severin. contingentele cnejilor roman! din Tara La 1248. Impotriva acestei pared se ridica o mar. nduri ca este o sigurantd pentru not si pentru precum arata cronica notarului anonim al toatei Europa ca Dundrea set fie inteiritcl cu regelui Bela al IV-lea. cu peitura conducettoare .dacoromanica. sale. afrthn ca intre combatanti se dovedeste ca asemenea ban! au conti-nuat sa gaseau si multi roman!. potcoave. Istoria Romanilor Totusi. raportul regelui Ottokar catre papa asupra nilor.zice regele jii olteni. land puteau dezvolta pescadile . care completau Tani Romanesti. Instalarea ungurilor in Banatul de 137 www. Populatia Tarn Severinului cu cnezatele topoare. sa dea curs invi. care in felul acesta se prezin. ghiulele de piatra. Centrul administrativ al iveala ruinele cetatii medievale care fusese con- Tarii Hategului se gasea de buns seams in struitA din materialul constructiilor antice. de fier. impreund cu Tara Hategului. Monedele care circulau in Tara La 1260. In tru bravura sa cu trei mosii in banatul sau.cu satenii si agricultorii si cu pacurarii. care se care participa la batalia de la Kroissenbrunn bateau pc timpul arpadienilor in Banat . devastassent. precum si turnul cetatii Celeiul. rae .ra- gaseau in Gorj. era cea mai Absenta pieselor de arta dovedeste ca cetatea veche organizatie politica romaneasca cu era lipsita de once lux si podoaba feudala si ca judecii ei.ro . legate cu var si nisip. Acestia erau ulahii de fie batuti si in partea Banatului incorporate suo steagurile banului Mikud. cu Constructia cetatii se datoreste. se pare ca voievodatele lui Litovoi se Sapaturile recente ce s-au facut in E. cavalerilor ioaniti. Cetatea era tul. construit cetatea Severinului. S-au descoperit ruinele face mentiune istoria in acele part!. matia politica asupra Tariff Severinului. ii batu si-i alunga peste Dunare. cetatilor de la Dunare si cum Tara Severinului fiindca zacamintele de sare de la Ocnele Mari fusese cedata ioanitilor. asezat pe Dunare. foi de arc. ea servea exclusiv scopurilor militare. pc care Ottokar. Severinului erau fares indoiala denarii.gens nostra ad hoc editerit insul. Severinului. dupes toata bisericile for construite din lemn si piatra si cu probabilitatea. Nu este insa exclus ca la aceastA maestrul Ordinului Ioanitilor. vechea Sucidava. un afluent al Jiului. (iulie 1260) contra regelui Bohemiei.banatum de Zeurino hostiliter dadusera urmare chemarii sale. piroane etc. 0 alts unei capele crestine zidita cu material roman localitate amintita in privilegiul ioanitilor este din caramida si piatra. pentru cesiunea Teirii Severinului catre Ordinul Urmasul lui Mikud in bania Severinului loanitilor ar fl ramas liters moarta si ca membrii ajunse maestrul Laurentius. arme si echipament. regele acestui ordin n-ar fl dat urmare invitatiel rasplati senriciile banului Laurentius care se regale. ban de Severin era Mikud. papa indemna pe Rembald. Banul Mikud fu rasplatit de rege pen- localnicii ii numeau in limba for simplu ban!. De altfel.piscationes pisci. La 1264. care la 1254 aduce sera in banatul de Severin al-I devastasera in la cunostinta papei Inocentiu ca ioanitii lung si-n lat .sau simplu "banates". de care coasa a Cazanelor. i-am asezat in millocul regatului pentru luandu-le prada si facAnd multi prizonieri din- apdrarea castrelor ce facem sa i le zideascd de-a tre ei. ajutat de cne- "Pe unit dintre acesti frati . care transportau sarea ii infatisa papei ca pe adevaratii constructori ai din partile Daciei transilvanene la Dunare. Din privilegiul comercial din 1383. ce se vechiul turn noua asezare s-a numit Turnu- varsa in Tismana. construit in trei etaje din piatra brutes de rau si mai sus de gura Oltului. bulgari de bronz. Mai putin probabila pare identificarea cu inchisa intr-o dubla incinta de ziduri. pe care regele indraznetii ei cdrdusi. distinsese in lupta contra bulgarilor ce navali- tune directs a regelui Bela. Intre daramaturile vechil cetati s-au intr-un pardias de la poalele Retezatului nu se descoperit tevi de push.mentionate in hrisovul regal. acordat brasove. la care lucru neamul nostru nu vazul tuturor. dar localitatea Hateg. de stances. lupta pentru supre- este obisnuit . izbucnise cu mult inainte. ceea ce acestei bateau.ut Danubius fortaleciis muniretur". Pzemysl banates denarii . era firesc ca ei sa fl erau Inca neexploatate in acea vreme. pinteni. Dupes localitatea Celei de pe paraul Procruia. cute si diferite franturi de nae . a caror combativitate sI vitejie Ungariei. si din material brut adus din regiunea start- ta ca una din cele mai vechi localitati. pe care-i spanzura pe malul Dunarii in lungul Duneirii. dintre ts cad asa au chibzuit ai nostri in repetate bulgari si unguri. fortarete . S-a crezut multa vreme ca actul regal erau bine cunoscute. Banul Laurentius. cnezatul lui loan in Do lj car eel dina publics de la Turnu Severin au scos la al lui Parcas in Valcea.

Severinului .Ion Nistor Severin si chemarea cavalerilor ioaniti in ajutor pentru libertatea si neatarnarea mosses stra- cu ingaduinta papei arata ca. regele Bela al IV.terra Szeneslai Vaiuodae Olachorum - de ioaniti. romanilor de a-si afirma drepturile de ajungand cu timpul pans la raurile Ialomita. atunci regele insarcina in Szeneslai Vaiuoda Olachorum. confirmata in 1250 si drept uzurpari si de aceea el incerca mai intai de papa Inochentie al IV-lea. sale . mosesti. regele incredinta ordinului ioanitilor restituirea lor. Concesiuna teritoriala fats de cavalerii ospita- In fata primejdiei.si s-a terminat cu incaseze pe socoteala regelui. in 1276. Aceste ocupari teritoriale erau pri.ro . voievodul vlahilor. In anumite acte din 1233 si 1265 se rabilite devastasset.1290) IV-lea din 2 iunie 1247. Bata lia s-a dat de voievodatul lui Seneslau insa numai jumatate ainbele parti cu mare inversunare .terra nostrum de Zeurino mise. iar fratele burguri si de a atrage colonisti. precum se crede. La 1270. Spre miazAzi Tara Vlahilor izbutise sa-1 prinda pe Barbat cu ajutorul sau Tara Roma!" leascd se extindea pana.restaurand astfel tributul sau in rezulta deci ca voievodatul lui Seneslau4 acele parti .totam Cumaniam.tributum nostrum in partibus eis. in bulgarii continuara sub banii Ugrinus. Era oprit insa cava- et fratrem suum nomine Barbath captivabit et lerilor sa primeasca fard autorizatie speciala nobis adduxit. invingatorul lui Litovoi. comitele Alexandru si Pariah.din Dada raportul sau ca pentru eliberarea lui Barbat Transilvaneana de once conditie si natiune ar must sa stoarca o sums considerabila de bani fl acestia. dandu-si grija sau Bdrbat cazu in captivitate . care era Gheorghe. Prin hrisovul pe cale pasnica sa determine pe Litovoi la acesta. In luptele acestea anterioare.dacoromanica. plecat pe Litovoi sa renunte la teritoriile ocu.interfecit ipsu si silinta sa populeze tara. la cornitelui Petru.1272) arata ca ginerele sau. iar "cas- 138 www. tot ce s-a sustinut in legatura cu aceasta tara. care depindea direct de regele Ungariei si de a Cea mai veche mentiune documentary cuprinde si vaste teritorii din Banatul cu privire la tara lui Seneslau. din una cum fratibus suis. In Cumania." de Arge*. excepta terra pro se occuparet. In tot tim- graba aparatul sau "belie" si porni cu barba tie pul acesta cavalerii urmau sa incaseze din in calea navalitorului regal. quam eidem 1279 pe magistratul Gheorghe cu organizarea reliquimus prout iidem hactenus tennerunt. Buzau. unei expeditii de pedeapsa. arata ca strabatuta. cade de la sine se distinse banul Paulus. regele Stefan at Hategului. cuprindea vasta regiune munteana de la dem nobis fuit restauratum.aliquam partem ultra Alpes existentem si pane acum . infrangerea rezistentei romanilor. Capitala voievodatului Litovoi inaugureaza in felul acesta eroic seria se gasea probabil la Campulung sau la Arges. Litouoi isi ordinul primi ingaduinta de a ridica cetdti sau gasl moartca pc campul de lupta.cum din acestea. fruntea ca'ruia.rustici . voievozilor roman! morti pe campul de onoare Campulung este mentionat la 1300. Astfel. In continuare.3 Angajarea ungurilor in luptele grele cu bulgarii dadu prilej voievodului Litovoi de a ingloba in tinutul sau cnezatele lui loan si 3. Magi strul rasarit de Olt si de la sud de Carpati. iar la rasarit granita era miscatoare. Pentru apararea Tarn face mentiune de "Tara nurnitei Louistea de la Severinului regele fu nevoit sa poarte cinci apa Lotrului care se varsd in OW. pans sub zidurile cetatii ridicatc vlahilor . o desprindem din bula de our a regelui Bela at vite de regele Ladislau at IV-lea (1272 . pe care o lass acestora ca sa o stapaneasca ca pate . afara de tara lui Seneslau. Milcov si Siret. regele arata in din partea regelui sdteni . impreuna cu Tara Hategului. insotit de fratii sai Cumania toate veniturile §i foloasele. voievodul Severinului.non modicam quantitatem preccuniae fecimus Din cuprinsul acestui pretios hrisov exlorgnere . care aminteste si de actele necontenitelor for agresiuni. Dupe infrangerea lui Litovoi. in numele raului Suetislau at Bulgariei devastase Tara Barbat. . Dar vazand ca avertismentele toata Cumania de la Olt si Alpii Transilvaniei. s-a dovedit un fals. Dar cum razboaie cu bulgarii pentru a pune stavila actul din 1311. stapanire asupra intregii Tari a Severinului. luptele cu tru a fi constituita intr-un comitat aparte. Amintirea voievodului Barbat se V -lea (1270 . Litovoi concentra in lied se facu pe termen de 25 de an!. statea Petru.nullis admonistationibus nu 1-au indu. Tara lea reusise sa -si impuna suprematia asupra Hategului se desprinse de Tara Severinului pen- Tadi Severinului. tarul nastreaza. Vlahia voievodului Seneslau Farcas. se lichida incercarea Dunare. Cu toate acestea. cealalta jumatate ramanand sa se surnmo opere pugnando .

cronica aminte$e ca rae . 4v ii. trecuse asupra Tihomir sau Tugomir . ca in voievodatele romane0 se produ-sese de Precizarea "peste padure" insemna "peste multa vreme diferentierea sociala.dacoromanica. ceea ce fu interpretat de supu0 care constituiau temelia tarii. numita si Cumania. sa sara in ajutorul cavalerilor in apararea tarii Ladislav Apor si incredintat spre paza voievo- .si dat in puterea Vechimea evolutiei politice rezulta pi din faptul romanilor . sau Basarab.den Walachen in it gewalt. principele Otto de Bavaria. 139 www. daca i s-a putut incredinta o misiune se percepeau era si impozitul pentru pawni. Voievodul munti". sau fiul structie . la 1233. De aceea. cu Cumania. cazuse bolnav.care se ridicasera prin meritele for per. Se pare ca tendent la tronul Ungariei si de a-I tine in in vremea aceea ocnele de sare din inchisoare. nu putem sti daca acesta era Tugomir. cad in voievodatului lui Seneslau ingaduie identifi. Este probabila si luptele si zbuciumarile voievodului Seneslau apropierea dintre principii Micherslav si pentru largirea granitelor voievodatului sau. padure . cu Vlahia porturi de sare din Dada transilvaneana spre Neagrd . de cumani si tatari §i de a o castiga pentru cul- datul lui Seneslau rezulta ca acesta se gasea in tura §i civilizatia cresting ramasese rezervata raport de vasalitate fats de regele Ungariei. fu- caci altfel nu ar fi putut fi vorba de forta sese lust prizonier de catre adversarii sai. In hrisov se si numele voievodului roman.ro .majores ter. Inca din sai ca o pedeapsa cereasca pentru fapta sa vechime.Cara Ou lag .hin caber den Wald . adica ceea ce presupune o grija deosebita pentru aceea de a primi la sine pe nefericitul pre- pastorit si pentru cresterea vitelor. piscicultura bucura de mare autoritate in ochii contempo- si moraritul erau in floare. asa de importanta si delicata totodata. Seneslau si se poate ca sub aceste doua nume Nu incape insa nici o indoiala ca asemenea sa se ascunda una si aceea*ipersoana istorica. astfel ca. In marturiile tim- Blalcumannland a cronicii si Wlachenland din pului nu mai gasim nici o mentiune despre epopeea Nibelungilor. arata ca. Istoria Romanilor trul" Argewlui la 1330. Agricultura. Se voievozilor din Tara Romaneasca sau Vlahia. Urmasul sau a fost dupa toata probabilitatea danubiei.din 1240. ce prinse in urma unui indelungat proces dupd un an. impreuna constituise populatia autohtona a principele Otton fu pus in libertate. la cererea acestora. cronica nu ne mai arata avea si ea o indelungata evolutie. adica in Tara Romaneascd. urma stingerii dinastiei Arpazilor (1301). In once caz. astfel ca Din faptul ca regele Bela isi rezerva marea opera istorica de a curati Transdanubia jumatate din veniturile si foloasele din voievo. patura boiereasca se diferentiase de nedreapta de a tine in inchisoare un principe paturile largi ale romanilor sau mosnenilor. ajuns vacant in indelungata dezvoltare politica in urma lor. In continuare. principelui Ion Basarab. putem deduce Viata economics depasise de mult greutatile din intar' nplarea aceasta ca ducele romanilor se primelor inceputuri. din care cauza face mentiune de biserici construite si in con. nefericitul ca si voievodatul lui Litovoi din Oltenia aveau o candidat la tronul Ungariei. era inconjurat de mai marii tarii . documentul din 1247 se pomeneste de trans- carea lui Terra Blaccorum din 1211. Viata bisericeasca sa. Intre impozitele ce ranilor. Dunare suprematia bizantina asupra Trans. indata dupa aceea voievodul Tad! Romanesti sonale deasupra multimii satenilor . lupte si frarnantar' vor fi avut loc. Asezarea geografica a Transdanubia nu erau Inca exploatate. el se putu intoarce teafar in patria de asimilare a elementelor slavone sau scheice un puternic suport etnic.Thocomerius. cad nu degeaba isi asumase bula papala din 1332 it arata ca tats al regele Bela.rustici . Din contextul privilegiului acordat ioanitilor se Cronica rimata a lui Ottokar din Stiria vede Ca voievodatul lui Seneslau din Muntenia. pre- ad iniurias propulecuidas quae ad extraneis tendentul Otton fusese escortat dincolo de inferentur cum aparatu bellico asistere. Cronica arata ca. vede ca dupa restaurarea taratului bulgar la Nu cunoastem anul cand a murit Seneslau.quod memorati vlahi ad defensionen terrae et dului vlahilor la 1307. pe care o regelui Ungariei. Bulgaria si Grecia. care nevinovat. in armata a voievozilor vlahi cu care erau datori frunte cu voievodul Daciei transilvanene. Din nefericire insa. Utlul de rege at Cumaniei.ecclesiae constructe et construendae. insa.

Ei faceau transporturile de mar. la care pentru intretinerea ostirii si plata tributului regele Bela facuse apel pentru a-1 ajuta in lupta catre puterea suzerand.Ion Nistor Capitolul II UNIREA VLAHIILOR MUNTENE SUB SCEPTRUL BASARABILOR 1. Sistemul feudal fu Litovoi si Seneslau de pe ambele maluri ale intdrit in Ungaria sub regii angevini. Ctitoriile voievodului Basaraba si sfarsitul glorioasei sale domnii Sistemul feudal din apus patrunsese in 1. numeroase nuclee politice cu cneji si voievozi unde se dezvoltd foarte repede sub ocrotirea in frunte. romanii din Transdanubia acolo acest sistem politic isi deschisese drumul munteand erau constituiti politiceste in in Bulgaria. Fireste ca raporturile de vasalitate. Ostirea si dregatoriile 6. camuflat uncoil sub forma mai si cu pescuitul in baltile Dundrii si in iazurile benigna de daruri obligatorii mai mult sau mai din interior. de care duceau mare Astfel. cu o puternic. suzeranul care it chemase in Tara Severin. in 1247 avea fireste anumite indatoriri fata de seniorul biserici cladite si altele in constructie. tribut anual din veniturile. targurile si satele 9. De altfel. Judetele.ro . si Neapole pe sistemul feudal. intr-un anumit raport de vasalitate fata de care se substituiserd celor din secolul al XIII. Si chiar Ordinul Ioanitilor. Voievodul Basaraba. precum arata organi. inasprirea relatiilor cu Ungaria si batitlia de la Posada 4.dacoromanica. furl si indeosebi de sane. am putut vedea ca voievozi! nevoie populatiile de dincolo de Dundre. putin jignitoare. a cdror Oltului. in Serbia si in Ungaria medievald. lea. Prin Litovoi si Seneslau datorau regelui Ungariei un contributiile lor. far mai apoi regii Ungariei. dar numele cape. sau suzeranul sau care se concretizau in con- Locuitorii munceau ogoarele si-si macinau cursul militar in caz de rdzboi sau in plata grail in mod: ei se indeletniceau cu pdstoritul unui tribut. Domn a toata Tara Romiineasca si legenda descalecatului din Amiss si Fagaras 3.ului. Sistemul feudal din Vlahiile muntene 2. trebuia sa intre impdratii bizantini. foloasele si slujbele jilor si voievozilor mijloacele materiale necesare tarilor lor. Nici voievozii teniilor lor nu be gasim insemnate in marturfile roman! din Transdanubia nu se puturd sus- timpului. ei puneau la indemand cne. unei tart mai mid era o necesitate si o asigu- zarea lor milliard cu ostiri nationale pentru rare de a fi vasalul unui rege sau imparat mai apararea tar!! si infruntarea nedreptdtilor. ca si in Franta "tad romdnesti" sau Vlahii. Mai erau de bund seams Inca si alte domnie se intemeia in Ungaria. insusindu-si titlul de regi ai Cumaniei. avand Inca. catre conducatorii Cruciadei a IV-a (1204) si de pe la anul 1300. Formatiunile acestea politice aveau trage acestui sistem politic dominant in Wile la sfarsitul sccolului al XIII-lea o indelungatd din vecindtatea lor. Raporturile de vasalitate din vremea class conducatoare desprinsd din masele largi aceea inlocuiau diversele pacte de amicitie si ale populatiei rurale autohtone si cu o veche de neagresiune din timpurile noastre. dintre care cele cunoscute erau Arpadienilor cu inclinatii pronuntate spre insti- cnezatele 1W loan sf Farcas si voievodatele lui tutfile politice din apus. care mai inainte erau contra cumanilor si tatarilor. Sistemul feudal din Vlahiile muntene sud-estul Europei prin crearea irnperiului latin5 din Constantinopol si a regatului de Salonic de Din constatdrile de mai sus rezultd ca. pentru Domnul performanta istorica. Cancelaria domneasca si limba ei oficiala 7. Sterna Tariff Rominesti si insemnele domniei 8. Vasalul organizatie bisericeascd. Extinderea granitelor muntene asupra partilor tataristi si organizarea interns 5. ca de altfel adica ai Transdanubiet 140 www.

care in traducerea slavona apare tronului Arpadienilor. pronuntat pana. pe care it intffinim si mai tarziu la roman!! din Tara Hategului pi Marturiile documentare de la inceputul chiar la cei din partite Ceremusului. cuvinte.Terra Blaccorum . de Tara Vlahicd . Domn a toata Asupra origin!! numelui Basarabd Tara Romaneascii si legenda descaleca. pe explicatie nu sunt decat departe jocuri de care it arata drept flu al lui Tihomir . De competente in aceasta materie. acum. Maior. Ungaria pi Dada transil.dar pi sub numele stravechi de Muntenia - Multanska Zemia . De situatia aceasta prielnica se folosird Viahia de Sus. exists o literature intreaga. care era bilitatea.Vlahia viabil si de viitor. decat de marea opera cu drept cuvant. istorica a fondatorului voievodatului Tarii pea nici o indoiala ca intre timp toate aceste Romanesti. Dar. iar cat priveste pretinsa origine Thocomerius . smulge cnezatele romanesti de sub autoritatea Ca Basaraba. izvoarele nu fac nici o mentiune. adica de la Argep si Campulung. dupe toata proba. un nume prea putin mongolic. "Tariff Romanepti" . care in ochii dansul Tara ltd Basarabd sau Tara Basa- suzeranului nu erau decat uzurpatii pi sa con.6 Toata atentia sau Ungroulahia. adica tara vaneana erau adanc tulburate de razboiul civil de dincolo de munti.ro . care deveni astfel trecut pi mai putin cad in cumpand explicatiile Domn a toata Tara Romaneasca. care nu s-au voievodul si cnejii roman! din Tara Severinului. Ea a nior puternic. solidare politics a tuturor romanilor din Tara pului si imprejurarilor politice. voievodatul lui Basaraba apare sub numele de jurarile in timpul luptelor pentru mostenirea Transalpina. Dar mai curios este fap- anume de succesorii lui Barbat si ai cnejilor tul ca lumea s-a pasionat mai mult de originea Ion Si Farcas.Vlaskoje Zemlya .. rabeasca . Istoria Romani lor toate conventiile si pactele intre tars pi state nu rezultatul final al acestei marete opere de con- aveau o durata vepnica: ele se acomodau tim. fiindca nu mai poate inca. oricare vor fi fost mijloacele drepturile si sa-pi largeasca hotarele tariff. Numirea de Ungrovlahia a fost roman!! din Vlahiile muntene pentru a-st con. In bulele papale si tuirea planurilor politice ale romanilor din in actele care emanau din cancelaria ungara. In marturiile bizantine ce se purta cu inversunare de catre partizan!' ins5. aceasta ramane sa fie confirmata de persoane ga Oltului. ctunano-tdtard a numelui Barasaba. sau direct tinue a raspunde tributului cuvenit regelui. Basarab. intrebuintate de Basaraba. ramane fapt istoric Voievodul Litovoi se folosi de lipsa de expe. si nu altul.dacoromanica. Voievodul Basarabli. 2. Pentru cunoastem conditiile in care s-a savarsit lamurirea acestor intamplari merits sa retinem aceasta incorporare. Dar indata ce supunerea de bunavoie sub sceptrul lui puterea seniorului sau a suzeranului era in Basaraba. bine constatat ca el a fost inteme-ietorul rienta a tandrului rege Ladislau pentru a voievodatului toata Tara Romaneasca. Transdanubia munteana fusesera impre. sub numele de Zagoroskaja Zemlya. care se dovedise cel mai puternic descrestere sau in decadenta. numelui Basaraba. fie prin infrangerea pe cam- cu indarjire contra lui. ducatul lui Basaraba este numit Vlahia politici ai celor do! candidati. act oficial ungar din 1377. vasalul se ridica conducator roman.Besarabskaja Zemlya. adica Viahia dinspre Ungaria cercurilor conducatoare era absorbita de pentru a putea fi deosebita de cele trei Vlahii framantarile interne care dainuird mai bine de din Pind.a actelor poloneze. Unele dintre incercarile de Basarabci. prin contopirea mitropoliei Ungroulahlei.care fusese. urmasul lui Seneslau in domnia flub lui Tihomir. Vlahia Micd si 7 ani. Ducatul lui Basaraba numeroaselor nuclee politice in unul singur apare si sub numirea de Vlahia Mare .cum apare ea intr -un Cu mult mai prielnice pentru infa'p. Nu etimologice ale numelor de persoane. Basarabia . Bassarat. putut fi realizata fie pe cale pasnica prin tudine de supunere si ascultare. pe noveze de la 1307. si anume Viahia Mare. urmasul sau Barbat trebui faptul ca tara astfel manta s-a numit dupe sa renunte la cuceririle facute. vasalul era silit sa adopte o ati. Severinului si Transdanubia munteana.din stan. adoptata pans in prezent in titulatura oficiala a solida situatia politica.Bezorabia . Chernati si nechemati au incercat sa explice originea aces- tului din Am las si Fagaras tui nume de persoana. Dar atorul acestei opere politice rezultata pi din Litouoi find infrant. De un secolului al XIV-lea nu mai amintesc deck de "Vasserabam" se face mentiune in actele ge- un singur voievod al Transalpinei muntene. Fats de un se. formatiuni politice fusesera incorporate de De interes istoric sunt in 'tarnplarile din Basaraba voievodatului sau. cautand sa-pi sporeasca pul de lupta. care a fost Ion Basarabd. Bozorad. a fost cre- regelui pi a le supune stapanirii sale. putem constata numai 141 www.

mare.Ion Nistor faptul ca traditia noastra 'storied. papistasi. el trimitea pe Martin la curtea venit la Radu Voclet Negru. care ne infatiseaza. s-au tins sub podgorie. tarul Mihail. asa cum ni 3. Intdi au facut orasul ce-i zic intervenise chiar in conflictul dintre bulgari pi Campulung. in Transdanubia si ar fi intemeiat aci granitele. ca si inaintasul tars noua. dincoace de nazuinta sa fireasca de a rotunji pi a largi munti. regele tinand seama de puterea pi coboremdu-se pe _apa Deunbovitei. cum amintepte cronicarul nie. cu bisericei. trimi:tand ducelui au facut oras mare si si-au pus scaun de dom. inte. bizantini. inchinem. incerca sa aplaneze conflictul de moasei. atribuie intemeicrea marelui principat roman legen. Cresterea reputatiei ducelui flindca traditia se indeparteaza de realitatea Basaraba nu era duper placul regelui Ungariei faptelor bine stabilite prin documente. Este mai mult ca proba- volevod ce i -au chemat Radu-Negru Vodd. care ar fi desceilecat. sasi si tot felul de oameni si Totusi.du-se sa fie voievodului sau transalpin . tarului Mihail. Se pare ca prin straduinta comitelui Martin meierea Tarii Romanesti in conditii mai putin conflictul de granita fusese intrucatva aplanat.ad Basarab. Regcle considera pe ducele Basaraba ca mai inainte peste Olt. Voisil ajutor. fiul si urmasul urma nu pot duce. in misiune diplo- ajungand pand la apa Siretului si pand la matica la curtea lui Basaraba. s-au sculat cu totii de au vasal al sau. Ungariae consistentibus. Si aceasta cu atat mai vartos Cu cat bulgar Mihail. nu este greu de date. fireste.d la marginea Dundrii si pond la OIL ducele romanilor se facura in cursul anului Atunci si Basarabestii cu toatd boierimea ce era 1323.s. sa darului Negru Vodd. necredinciosilor din tarile sale din regatul verirea caruia s-au cautat in zadar puncte de Ungariei in terris tibi subiectis in regno sprijin in marturiile documentare ale timpului. care isi vedea astfel amenintate planurile sale 142 www.ro . iar affil s-au tins injos. mare bil ca regiunea contestata sa fi cuprins si parte herteg de Amlas si Fclgeu-as. Si de atunci s-a numit de-i zic Tara regclui Ungariei era considerat pi de papa loan Romemeascd". In scopul acesta. incepurd a autoritatea voievodului roman. Constantin nu mai avem nici o stire despre o incordare a Cdpitanul Filipescu nu cunostea pans in 1592 relatiilor dintre voievod si rege. a intrucat in cursul mai multor ani de-a randul cares talcuire tarzie este evidenta. In 1290.7 al XXII-lea care scria.dacoromanica. Se pare ca regele Carol Robert nu vedea constatat nazuinta talcuitorilor de a stabili un cu ochi buni puterea si influenta crescanda a paralelism intre descdlecatul Moldovei din vasalului sau transalpin care se simtea destul Maramures si cel al Tdrii Romanesti din Amlas de puternic pentru a sari in ajutorul tarului si Feigeira. precum am vazut. al Ungariei Carol Robert le considera ca facand zice traditia hind in terra ungureascd un parte din regatul sau. Basaraba se incuscrise chiar cu din Tara Romaneasca. zidind curti de piatrd si case domnesti si Constantin Kantacuzen. De la prima privire se cunoaste ca avem Woyvodae Tran. idilice decat si le inchipuiau autorii cronicii. care la 1322 face Ord nouet. ridicatu-s-au de din banatul Severinului. "Malta si fru. romemi. in 1327. in lupta acestuia contra serrbilor.salpino. pentru ade. parasind teireurtul miturilor.1290 . Avand in la 1330. la nici un rezultat. de au facut orase diplomatice ale comitelui Martin pe langa si sate pem. De acolo au descdlecat la Arges si lareisi granita pe cale pasnica. el bisericei mare si frumoasd. Incercarile de reactu. Apadar. lar noroadele ce trimise de mai multe on pe credinciosul sau pogordse cu demsul. micsorand hinterlan- acolo cu toatet casa lui si cu multime de noroade: dul cetatii unde la 1324 ban era Dionisie. Basaraba ocupase. Martin. din Am las pi Fagaras. lui Basarab. sub porunca lui si numai el sa fie pcste toff wayevodam nostrum transalpinum. dand pe flica sa Teodora in casa- alizare a traditiei ce s-au facut in timpul din torie principelui Alexandra. o alts versiune mai veche a cronicii si de aceea Raporturile acestea se inasprira numai el o incorpora intocmai cronicii sale. devenind din ce in ce tot mai incor- fata noastra o plasmuire tarzie. comitele Salajului. Demersurile Braila. Ca vasal al stapOnitor. inftsprirea relatiilor cu Ungaria si s-a pastrat in Istoria Tdrii Romanesti de cand bAtilia de la Posada au descdlecat pravoslavnicii crestini. cronica despre descalecatul Moldovei fusese participand in lupta de la Volbuzo (Kustendil) fixates in scris cu multayreme inainte de cea din 1330. sau Litovoi. sa ajute la starpirea in fata noastra un mit istoriograftc. anumite teritorii pe care noul rege 'rand a fost cursul anilor 6798 . in pasim din nou pe cel al realitdtilor istorice.

o despagu- calauza regelui in campania sa contra voievo. La indispozitia aceasta. un sai . renuntand la stapanirea asupra intre pribegii acestia care gasira ospitalitate la teritoriilor uzurpate si oferindu-i si o despagu- curtea regelui Carol Robert se aflau Dionisie. streuntei. fiul lui Vladislav. de suspinele noastre cele pictum. acoperit de se va supune si cd ne va aretta noud si arrnatei scuturile putinilor lui credinciosi care mai noastre un drum sigur de rotors acasd. adieutee nica ostire contra necredinciosului notoriu . ag 'dtati matd de Dumnezeu. o sangeroasa batalie intre roman' si supun inaltimii noastre regale. unde superi- ale tuturor prelatilor si baronilor si ale tuturor oritatea numerical a ostirii ungare nu mai fruntasilor regatului nostru am culunat o armatet putea fi regelui de niciun folos. ci mai curdnd un fel de matt ale nurnitului Bozorad. noastre. oferta de pace a voievodului transalpin fu Asupra izbucnirii ostilitatilor dintre regele respinsa de rege in trufia sa. In defileul aces- puternicd si am trecut in Cara sa de peste munti.chronicon aminte. Dupes relatarile cronicii pictate. si dintre dealuri. inchisa de ambele pdrti de sus pe std. fiindca ne-a voievodul recurse la o reusita stratagems. rnisuna in fund. arunca rape preipdstioase. el atrase ostirea regard luat sfatul chibzuit. din motive binecuvemtate intr-un defileu ingust si stancos. Regele Carol Robert mobilizes o puter. Refuzul ducelui de a satisface pre. nici fugind dezlantuirea urgiei regelui contra lui Basaraba. pentru ca set o 1330. pe un drum care nici nu seici puternic ocupate de cete de oameni inar. putea fi numit astfel. fiul lui argintceea ce corespundea unei sume de lancu.rustics. Cronica pictatd de la Viena increzut in cuvantul schismaticului in care nu ne-a pastrat amanunte impresionante asupra era bung credintd ci inselarea bunei credinte. am inceput sd suferim blocurilor de stances. ne sbatem. In fata vijeliei ce se abatuse asupra lui Basaraba poate si din cauza inglobarii Varii sale. unde aseza ban pe uzurpate in dauna coroanei ungare. pretinzand toare. Dar dului transalpin. Din toate pdrtile erarn biciuiti restant.12 decembrie necunoscutet popoarelor noastre.000 marts de Danciul. Nicolae. regele reac. cdtre Mantuitorul nostru: Ia numita Cronicd pictatd de la Viena . bire respectabila pentru vremurile acelea. demdu-si cu viclenie cuvarttu1 cd nu scapa de la moarte ca prin minune. "Multimea nenumdratd a vlahilor. uncle din pricina inghesuielii. ei nu se ostirii noastre in felurite chipuri si lovindu-ne puteau urca contra vlahilor pe stdncile de cdineste cu bolovani.ro . de la 13 decembrie 1335: Atunci Basaraba primi lupta plin de incredere Pierzemd cu vremea once incredere in acel in dreptatea cauzei sale si in vitejia plaiesilor blestemat Bozorad.dacoromanica. inapoi si nici pdsind inainte ci. Acestia servira de aproape doua milioane de dinars. un Basarabd si altii. plasd. iar inainte uncle calea se nouri de sdgeti asupra ostirii unguresti care ldrgea era intdritd in mai multe puncte cu pri. Basaraba trimise regelui navalitor tar' ilor for in volevodatul Tara Romarieasca. pe care plaiesii lui lipsd de alimente pentru oameni si pentru cal. unde petrecea cu anumite regiuni de granita . Insusi regele Carol Robert armistitiu. ne-am pomenit deo.ad recuperandum predilectie. strigemd cdtre creatorul celor pe care o gasim descrisa si ilustratA in asa velzute si nevdzute. Istoria Romanilor balcanice. bire de razboi in suma de 7. avandu-si acolo un timp si capita- quaedam conftnia regni nostri . ta stramt s-a dat.care fusesera la. toate pdrtile cu furie asupra noastrd si asupra findcei din cauza urcusului pripuros. regele notorium infidelem . de o ploaie de lovituri. iar de acolo inainta prin Tara regelui contra voievodului transalpin fusese Severinului spre cetatea Argesului .cu scopul de a recupera porni din Timisoara. in zilele de 9 . find stremsi ca intr-un tentiile teritoriale ale regelui avu drept urmare cleste. tci. Basaraba le rostogolira neincetat asupra Atunci am incheiat cu numitul Bozorad un ostenilor regal'. grdbind din toate pdrtile. Ne-am ramasesera in viata. Si nu era chip sal sceipdm. cu aruncdturi din prdpdstii ambele pdrti ale defleului si nici nu puteau 143 www. sa se puns la curent cu plata tributului gele celor cdzuti. Pornirea fugarul Dionisie.castrum alimentata si de boierii nemultumiti cu domnia Argyas. in cursul careia ostirea ungara fu mai multe zile fetad luptd printre vizuinele dintre aproape complet strivita sub loviturile munti. soli de pace. data cu un atac netpraznic desceircemdu-se din ostasii si caii cei mai sprinteni cddeau sagetati. spunand ca il va Carol Robert si principele loan Basaraba ne des urmari pans in vizuina cea mai ascunsa a tarii relatii insusi regele in contextul diplomei sale sale si ca-I va scoate de barbs din barlogul sau. Cu &Mille mdceidreau escadroanele ducelui transalpin sa restituie teritoriile uzur. corabie. voievodul vlahilor. intingetrulu-si kindle si sdgetile in san- pate.ul vats. inceilcat terra si hotarele regatului. si cu alte izbituri amenintdtoare si loviri ucigd- tualiza vechiul conflict de granita. r eizvreitit si notoriu rival al nostru. Si acestei memorabile batalii: pe cartel ne intorceam pe o tale in veci bleste. Acolo inaintand unguri. prinsi ca pestii in prin faimoasa campanie transalpine din 1330. Doarnne. Stramtorat din toate partile. si ajunse la Severin. dupes ce am Prefacandu-se ca fuge.

. in al regelui sifiirtd cuprins in acest mdcel. Arges in sus.cuts iUos corrigit. ale care! ruine 144 www.ro .- tastrofa aceasta It s-a intamplat si tor. Acestia toate loviturile de sdbii si tatari din ostirea ducala ar fi determinat soar- de seigeti le-au primit asupra tor. a doua miniature reprezinta o scenes de lupta Attired si-au gasit moartea si trei prepoziti si din defileu. au cdzut Basaraba prezints regelui plicul sigilat nenunicirati ostasi. nemii scene din campania regelui Carol Robert con- urrneitoare. Miniatura a predicatorilor. A cdzut in Plaiesii roman! se foloseau de singurele sfdrsit si o nenumeiratd multime de cumani. si bent de our si argint. capelanul Dionisie. Aceastd sinistrd Din cele 300 de miniaturi care ilus- invalsamealei a tinut mult din ziva a sasea a treaza textul Cronicii de la Viena trei reprezinta sdptdind nil pand in ziva a doua a sapid'." Localizarea bataliei intampina difi- Jar in concluzie cronica spune: cultati. sine. izbeau unii de altii. cauza transeelor care inconjurau defileul. aratandu-se ca ostirea ungureasca a pretioase. zile in care ostasii cei mai alesi se tra principelui Basaraba din Traiisalpina. cum se zbat pruncii in adica din Tara Romaneasca. pe aceia ii pedepseste. Aceeasi afirmatie o gasim si in cronica sale cu care a imbrei cat pe Desideriu. Ei au ridicat foarte Intr-un adaos la Cronica prusacd a lui multe arme si vesminte pretioase reimase pe Duisburg din 1326 se insists asupra bataliei de urma celor ceizuti. opresserunt magnam multitudinem Hunga- Jar regele si-a schimbat insemnele armelor rorwn. la o distanta de vreo 30 km nezeiesti. cu fiul sau Ladislau. vase la Posada. strivindu-i sub loviturile tor. Mdcelul eel mai cumplit. Nici cei mai asupra ungurilor. pe care crezdndu-I a fi insusi regele. a cdzut fundul defileului se vede chipul lui Desideriu. scuteascet viata de sageata mortii. primind acolo treia reprezinta o variants a scenei de lupta din paharul mortii de martir. cingdtori de sable. principi si qoos diligit". atat ale clericilor cat si ale laicilor asteaptd acolo pe ceunpul de de bolovanii pe care ii rastumau cu putere beitalie ceasul irtvierii ce va sa vind. de arcuri si sageti si Corpurile tuttu-or acestora. der bi den wegen her and das di durchsnitten pat cu putini credinciosi de ai seii. infatisand fuga regelui insotit de doff ce i-au Jost bdtute in cap. ca stropi de ta bataliei de la Posada. In fata jurul lui ca niste coloane de piatrd. fugind. sau cum se leageind tresttile bdtute de trei miniaturi reprezintd scena in care solul lui furtund. in plasd. Acestia erau acestor marturii contemporane nu incape nici Danciui. Jos. cd din mites iubirii dum. Cronica arata numai ca cumva sd se ameteascd de multimea victoriitor. bdrbat onest. iar in picioare traditionalele Romemii au fdcut multi prizonieri si i-au dus cu sandal_ sau opinci. investit cu Mihai. rustici moverunt arbores cecidit una super aliam tea le-au luat si le-au dus cu sine Basaraba et sic cadentes omnes ex uiraque parte Voievod. pe spate sd i ingroape din cauza neiveilirii dusmanilor.grozir baume vun- ulahii cu cruzime I-au omorett. cum s-a sustinut de ploaie torentiald. pentru ca sd cunoascd si ei cetatea Iui Negru Vodd de la Poienarii de pe umilinta si sd inteleagei. in ajunul Sfantului Martin. regele patrunsese cu ostirea pans sub cetatea sau cei putin safe pedepsiti pentru ingeunfarea Argesului . principi si nobili. ca nu strofa ostirii unguresti.Ion Nistor inainta si nici nu aveau pe wide sd fugd din rabdd loviturile de indreptare ale tatalui ceresc.dacoromanica. Regele abia a sea. indicatie asupra locului unde s-a produs cata.sub castro Argyas . sarici mitoase. Si-au mai geisit moartea fiul Iui Dionisie. ca sd acopere pe rege si sd-i unii. care an stat in sie gar mit sagen al durch den Kern. banul Severinului. Basaraba si nicidecum pretinsii "simbriasi" fiul lui Berend. intrucat nici cronica contemporand dar "Cu toate cd ungurii au purtat reaboaie nici alte marturii documentare nu dau nici o foarte marl si foarte crdncene. multe pungi cu regelui Carol Robert fusese zdrobia de tarani - grosite late si multi cal cu sea sifrau. Deus Pater. bdrbat foarte venerabil si vicecancelar si aruncau blocuri de stanca asupra tor. cat si teferi. toate aces. cad Durnnezeu Tata]. totusi tend ca. se fac cu atat mai vrednici cu cat departare de Curtea de Arges. cad. atat rdniti. arme de care dispuneau. in care se vede cum plaiesii lui anume maghiarul Andrei prepozitul bisericii Basaraba trageau cu arcul asupra na"valitorilor albense.asa numita for de mai inainte. ducelui de Braunschweig . si alit ostasi din o indoiala cd plaiesii romani ai voievodului serviciul personal al regelui si magistrul Martin. pe osteitii regelui se trezird deodatd prinsi ca pestii care ii iubeste . fiul lui rimata a lui Nicolae de Jeroschin. de aproape ai for nu-si puturei geisi iubitii ca Unii poarts pe cap caciuli tuguiate. clerici care erau capelanii regelui. 0 in ziva a sasea. Mai murird si ceitiva credinciosi ai sal. s-a sdveu-sit cuprinzan' d oferta de pace a stapanului sau. se plebanul din Sarus si fratele Petru din ordinal uita cu groaza la locul catastrofei. Una din aceste leagdn. Si au cdzut tined si bedremi. in urma cuielor de lemn defileu. precum Andrei insignele regale cats vreme regele. cu sigiliul regelui.9 nobili faro nici o deosebire. Astfel. prepozitul din Alba-Julia.

Dar pentru ca demnitatea de ban al sesera pe campul de batalie. conjugate cu lo de mufti. Strikowski are dreptate localizand acolo Astfel. pace la curtea lui Basaraba erau Bako. Istoria Romanilor s-au pastrat pana in zilele noastre. De altfel. Marturiile cronicarului polon sunt de stapanire asupra Tariff Severinului de din- insa prea precise ca sa se poata trece asa usor coace de munti si temporar chiar si asupra asupra Tor. pe drumul care duce la danie pentru manastirea Vodita. vice- indreptand ostirea regard din valea Argesului in cancelarul regatului sl Tatomir. sasilor pentru participarea lor la lupta si apoi la Tismana si in fine la Craioua. marturia lui Strikowski. ar fi fost prin acte din anti urmatori. adica al tata. regele Carol Robert nu mai intoarcerea sa dintr-o calatorie in Turcia ar fi insists sa reduces pe voievodul Transalpinei la vizitat locul bataliei care se afla dincolo de situatia voievodului ardelean care era numit de Gherghita. actele ce emanau din cancelaria regard. pe care cronicarul un tribut anual. Nici de la Basarab I si nici de la fiul lul lui Mircea cel Batran. sensul raporturilor feudale din apus. cum ar fi dorit acesta si nici sa iscaleasca si poate si al paraului cu acest nume a dis. Conditiile sub valea Dambovitei. Astazi nu se mai el porunci. in munti. iar dupes pierderea acestei cetati fats notarius foster . riva.dacoromanica. Basaraba invingatorul ar fi zidit acolo o intelegea sa recunoasca pe rege ca suzeran in biserica in amintirea izbandei sale si ar fi ridi. mai sus de Dra. Din actele acestea Severinului sa nu dispara din registrele aflam ca ducele Basaraba avea mai multi fii. Basaraba Sibiu. pe care Domnul le putea trece regele a despagubit cu larga darnicie pe putinii unuia dintre sfetnicii sai de mare credinta. El nu vad urmele bisericii si nici ale columnelor de intelegea sa is parte la dietele convocate de piatra. in detrimentul prestigiului care luasera parte la lupta contra ungurilor. care scapasera cu viata din aceasta lupta con.infidelis manifestus et Seuerin. 8tim numai ca in urma infran- Matei Strikowski. datorita cronicarului polon amanuntele Tor. Severinului. cinci decenii mai tarziu se persoana sa. precum si si ca el putea sa patrunda pana acolo. rilor. impartind titluri de nobleta celor ce se distin. dandu-i cat si trei stalpi de piatra. Resedinta banilor olteni era la inceput la tra necredinciosului . si pe aceea de ban al Tdrii Puzata. Indicatiile cronicii pictate cu privire cetatii de la icsirea din Portile de Fier. Mehadia. sporind privilegiile de turci (1524) resedinta fu mutates la Strehaia. lovi si strivi ostirea si urmasul sau Alexandru nu ne-a ramas nici regelui Sigismund ce se retragea pe acolo in un document cu titulatura de ban de Severin - Dada transilvaneana (Crucea de la Posada de banus de Seurino. pe langa demnitatea de Domn a aminteste in aceeasi regiune de Pozata sau toata Ungrovlahia. ba chiar si numele localitatii Gherghita rege. autonomie administrative sub forma veche de decum pe valea Oltului ca asrazi. la 2 zile de drum de la rege si care putea fi revocat oricand. multu- la locul pand unde ajunsese ostirea ungara mindu-se cu partea din Severin ramasa dinco- precum si configuratia terenului. cetatii Severinului este adeverita prin actul de goslavele Dambovitei. El se parut de tot. locul unde plaiesii lui Dan-Voda. ceea ce pare foarte verosimil. bucurandu-se in Drumul de la Curtea de Arges spre cursul veacurilor ce au urmat si de oarecare Sibiu ducea pe la Salatruc la Caineni si nici. cum s-a incercat o marturie care s-a incheiat pacea nu sunt cunoscute in tarzie de la 1574. Este deci mai mult decat probabil ca Delegatii regelui pentru negocierile de Basaraba abatu pe rege de la aceasta directie. 0 regal. ca voievodul din Dada. banului erau de ordin militar. cum s-a numit localizarea bataliei in valea Argesului. si mai apoi. coroanei ungare. Stapanirea efectiva firesc ca batalia sa se fi fixat la punctul numit a lui Vladislav asupra Tani sl chiar asupra Posada (Valea Oaselor). care fu units cu Banatul timisan. la sud-est de sale. voievodul Basaraba intruni in batalia. numai in titlul voievodului Vladislav I sau Avand insa in vedere ca regele inainta Vlaicu Voda in privilegiul de comert acordat de spre resedinta lui Barasaba de la Campulung Domn brasovenilor in anul 1368. renuntand insa Ia banatul oltean si 145 www. militeaza pentru Tara Severinului sau Oltenia. muntean al Basarabilor.Basaraba. 0 localitate Gherghita se gaseste considera ca Domn singur stapeznitor al tariff asfazi numai in judetul Prahova. dar rara ca sa primeasca de la i-ar fi vazut Inca cu ochii sat. Regele trebui sa renunte la pretentiile sale Ploiesti. care pretinde ca la gerii de la Posada. Dionisie si urmasii sad ramasera in atentie deosebita merits informatia ca in aceasta demnitate si pastrandu-si titlul de ban stramtoarea sa Domnul romanilor ar fi recurs al Severinului cu resedinta la Orsoua sau la si Ia ajutorul "paganilor vecini".ro . Atributiile Bran. banat. fu incorporate voievodatului anume in vecinatatea cetatii Poienarilor. pe care o gasim mentionata Babeanu). administrativ si Din documentele timpului aflam ca judecatoresc.

lui Basaraba departe spre rasarit. de Dunare. avea in seama sa si apararea marginii de la ucise pe hanul lor Athlamos si curati regiunile Dunare contra turcilor. Banatul din Tara Severinului cu de la granita sa se fi pus la cale un plan de cetatea Severinului ramase inglobat Tarii lupta comuna contra tatarilor.1382) cuvenitul omagiu parui la marginea Dwuirii.Ion Nistor multumindu-se cu banatul propriu zis seve. totusi rezul- tratative diplomatice.pentru a-1 din preajma Mehadiei sa se numeasca pina saluta in numele parintelui sau si a-i prezenta astazi Severin.si propriu . crearea de not cnezate romanepti in valea Prutului pi Victoria de la Posada contribui foarte Siretului. Atributiile pe care Intr-un act din 1355. trecura asupra mai multe on la curtea lui Basaraba de la voievodului Basaraba. de la cetatea Severinului. arata in cro-nica sa ca petrecand Regiunea din hinterlandul Orsovei cu regele in Dada transilvaneana. Fagams sau si prefacandu-1 intr-un "cdp itan. conduse in numele tatul final al acestei actiuni politice nu poate fi 146 www. recunostea ca a trimis pe episcopul Dimitrie de colo de Carpati. Andrei. Datorita acestui atac corn- binat al voievozibor roman!. rege Ludovic (1342 . in Oltenia. Astfel. Andrei.1 ° Dace si din cauza de vasalitate dupa normele sistemului feudal. cats vreme banatul de Ia Orsova. Lugoj si Timisoara continuara sa faced Daciei transalpine!. a regelui Ludovic pi de aceea nu este exclus. car' uia ii incorpora si ginea Dadei transilvanene.prea puternicul astfel s-a ajuns la toponimia paradoxala ca principe Alexandru Voievod din Transilvania - judetul din Tara Severinului sau Oltenia sa se princeps seu taro potentissimus Alexander numeasca Meheding. rinean de dincolo de munti. la nord-est. iar la parte din regatul ungar. Intrevederea de la Duper pierderea Tarii Severinului. Ludovic. care continua sa atacau necontenit granita rasariteana a Dadei se intituleze de Severin.1382) flul si urmasul lui Carol Ludovic petrecea de fapt in Dada transil- Robert. infrant la Posada. ban. sud de voievodul Transalpine! Basaraba si de flul sau Alexandru. Extinderea granitelor muntene asupra putut fl infranta. Transdanubia moldoveana. flub lui Latcu. pana la dului Basaraba. in afirmatia ca de muntii din Oltenia. regele granita avu loc in iulie 1343. regele Ludovic banul de Severin le exercitase pana atunci din. Mehadia. cetatile Orsova. Comandantul acestor cetati. Prezenta regelui in Dada statea in lega. urmand ca Romanesti. iar la sud impingerea granitelor tarn mult la sporirea prestigiului politic al voievo.ro . far judetul Voievod voivoda a transalpinus . Iar dupa moartea regelui stetpd nirea romemeascd s-au tins sub podgorie.dacoromanica. continua sa se din valea Siretului superior de ei. Ludovic.banus qui una comes etiam sa fie decat binevenit pentru politica orientala Zeuriensis non nunquarn Themesiensis.*- Cum insa stapanirea ungureasca asupra turd cu marea sa campanie contra tatarilor din Vidinului fusese numai de scurta durata. Jdioara si Timisoara. omagiu de vasa-litate. Cronica de mai tarziu a Tarii de regele Carol Robert luara cursul for normal Romamepti nu face decal sa rezume un intrucat regele renuntase la pretinsele sale indelungat proces istoric. Carol Robert. Locul precis al intalnirii nu este teritoriale dincolo de Dunare cucerind Vidinul cunoscut. loan Kiikulo.ar. Basaraba insarcina pe flul si ajungand pond Ia apa Siretului si pond la coregentul sau Alexandru sa prezinte noului Brdila. care s-a desfasurat drepturi asupra tarii Severinului de dincoace in Intervale succesive.din indemn numit al Severinului . Un nou atac numeasca. regelui de episcopul Dimitrie din Oradea. sosi la granite - cetatea Mehadia constituia un district aparte. Rezultatul politic al acestei pirtilor tataresti si organizarea intern& infrangeri a fost. acestia sa fie atacati la nord-est de voievodul Mehadia. care adauga titlului sau Arges spre a trata "paces si concordia" dintre de Donut a toatd Tara Romeineascei si pe cel de ambele tari.ad ipsum sponte . de la Mehadia. lipsei de marturii contemporane nu putem Actul de recunoastere a suzeranitatii noului urmari pas cu pas extinderea dominatiei rege. sau chiar o alta localitate de la mar- apol chiar intr-un banat. Raporturile de vasalitate fats Milcov si Siret. Cu un an mai inainte. cauta compensatii vaneana.Zeurinasia dtstrictum . iar spre sud desceilecdnd orase si sate. fusese precedat de indelungate romanesti pana la Milcov si Siret. El putea fl la Sibiu. ramase restransa prin invazilbe lor. de unde acestia autoritatea banutui de Vidin. voievo- numai asupra cetatilor banalene de dincoace dul Dade! transilvanene. ci se explica confuzia dintre banatul oltean si cel dimpotriva foarte verosimil. Rind totodata comae de Severin combinat contra tatarilor pradalnici nu putea si de Timis . circa confinia ipsorum partium . ca la intrevederea severincan. notarul regelui ban al Severinului oltean. roman si el. iar mai Brasov. rand regele Ludovic (1342 . puterea tatarilor a 4. care intreprinsese o mare expeditie contra tatarilor.

Numai voievodul putea scuff de oaste pe Ostirea operative era impartita in locuitorii vreunui sat. In limba Milcov si Siret. 147 www. unde ramasera peste veacuri slavona a cancelariilor domnesti. dupa coama Carpatilor pana la cheile Dunarii de la faptul cum indeplineau serviciul militar calare Portile de Fier. flica lui Basaraba.§i stegulete. barbatie. Marea multime a curtenilor o formau lui ei si un flu cu numele de Sisman. pentru manastirea Vodita. deci voinicii sau inaintasii sai Seneslau si Tihomir a constituit razboinicii se numeau jobbagy iobbagiones - lard indoiala preocuparea sa de capetenie. In ungureste razboi insearnna militar.razboi. scutul si platosa se explica numirea de arcasi . In scenele de lupta pe care ni le-a Numai dupa desfiintarea ostirilor pastrat Cronica pictatd de la Viena distingem. Aparatul iunati voinici. prin faptul ca el este adeverit prin si opcinasi alesi dintre vechii curteni. de curaj si de clul militar era obligatoriu pentru toata popu. sabia sau spada. rivalul ostasii de rand. simplu calificativele de eroism. Krieger. tatarilor. care a dat cuvantul la urmasii lui Basaraba pe tronul Tarii romanesc de curte.beUatores. iar dincolo de luptdtor. nationale din epoca fanariotilor. care la botez amintesc mai multe acte de la Vlad Dracul. rarnanand sa exprime cu caciuli turcanesti pe cap. un ter- marturiile documentare care ni s-au pastrat de men ce deriva de la cohors. cum arata un privilegiu steaguri . in documentele germane ei se prin luptele norocoase cu tatarii el impinse numeau Krieger sau Streiter sau simplu granitele sale departe spre rasarit pand la Kriegsleute. Basarab eel Basaraba n-a fost numai un intemeitor Tanar cerea brasovenilor drum Tiber pentru de tars. nascand sotu. termenii mlii- pe larva comandantii care se recrutau din mai tar! de viteaz si voinic isi pierdura vechea for marii tarii si sateni simpii in sarica si opinci si semnificatie militara. Alexandru. tarul ridicau comandantli unitatilor de curteni. din 1370. Termenul de viteaz Orasele si cetatile de la Dunare deriva din paleogermanicul vitengju si insemna recunoscura stapanirea sa. serviente3. Din randurile vitejilor se marele fluviu domnea ginerele sau. o dovada ca servi. numit si Vlahul.ro . plates! sau ceunasa de zale.castronses din cauza indatoririi for de a altfel nu ne-am putea explica victoria sa de la munci la fortificarea cetatilor si de a lupta pen- Posada si nici succesele sale de arme contra tru apararea acestora. Istoria Romanilor contestat. care in schimbul unor inlesniri la tatarilor sport prestigiul politic al voievodului plata darilor si a prestatiilor de munca tre- Basaraba.vexilla . pe apar sub numirea de milites sau equites.rdzboinici . derivat din voina 5. marcata prin lantul Carpatilor. tru a se casatori cu o evreica. La nevoie satenii sareau cu securile Tinandu-se seama de configuratia granite! de si coasele pentru retezarea picioarelor de cai. care jignise adanc sentimentul de batalie 'constituira nucleul in jurul caruia s-a parinte al batranului voievod. ingloband in ea banatul oltean. mosii intinse. cum se oglindesc ele in atributele de latia barbateasca a tail de la sate si de la Mihai Viteazul sau Palrnd Voinicul. termen care in traducerea slavona a cancelariei apare sub numele de iunati sau voinilci. adica ostirea pe care a mostenit-o de la job. deci care doreau sa intre in slujba regelui . Dace prin acea izbanda voievodul putu din partea Domnului. sau pe jos. nepotul lui unitatii. Vitejii incercati pe campul de Teodora. nord si de vest. orase. Held. fiecare cu drapelul sau fanionul sau Basaraba. drept rasplata pentru credinta si vitejia ginerele sau de pe tronul Bulgariei ramasesera Tor. Raporturile de bund vecinatate cu acesta. adica capitan . Ostirea si dregatoriile . cad sau .Hauptmann. randurile rumanilor sau celor de pe mosiile In urma luptelor sale victorioase contra domnesti.sagetari. Armele de aparare erau cotful. ghintuita". curtenii se neclintite si sub urmasii numeau viteji si voinici. find chemati ca membri si in normale si dupa divortul dintre Alexandru si Sfatul Domnesc. ci si un organizator de stat. dupa marimea de mai tarziu de la Vlaicu. adica oameni in razboi. primi si ea numele de Teodora. Despre Ioanas Viteazul. parlita sau uncoil vataman. distinct. pen. Tarul Alexandru cristalizat apoi vechea nobilime romans.dacoromanica. ca si dupa memorabila izbanda de la buiau sa fie gata oricand la chemarea sub arme Posada. de la care avusese si un flu cu numele apararea tar' sau a Domnului primeau de la Sracimir. nemteste Kriegsvolk. sulita sau lancea si ma- ostire erau conduse de fruntasul satului numit ciuca sau ghioaga strujita. care se numeau latineste fratelui sau vitreg Sracimir la tronul Bulgariei. In actele latine curtenii statornici garnita spre apus a tariff sale. Curtenii se recrutau din Romanesti. Armele obisnuite erau arcul si sagea- Contingentele pe care satele le dadeau pentru ta. se desparti de Teodora. iar bag conducator. care luase in casatorie pe fiica sa Vitejii care se distingeau in lupte pentru Teodora.

si vistierul sunt de origine bizantina. El se zicala a-si plati capul. mare spdtar. curie sau palat). uncoil de aur. Functia de stolnic nu este decal o tra- Dupes principiul Wehrge/d-ului german ducere slavond a latinescului magister men- vinovatia putea fl platita si cu bani. marsalcus. paharnicul si comisul.mi- palele prerogative domnesti. La nu este decal o traducere verbald a latinescu- 1372. pe Puterea domneasca era nelimitata. nemteste Schwerttra ger. car intr-o anumita masura chiar si pen. El era dregatorii ale curt!! domnesti. Totusi. Bulgaria si sau prepozitul grajdurilor pi hergheliilor Rusia. ceasnic. ea se gasea la Curtea de Arges. indeplinire prin sfetnicii sau consilierii sal pe Paharnicul ni-1 infatiseaza pe latinescul care Domnul pi-1 alegea dupes buna sa pincerna. vas de cristal nicuL Demnitarii curbs domnesti erau stolnicul. Titlul sau deriva (vistierie sau tezaur). 148 www. A comite o crimes capitals ingrijea de masa domneasca. inaltii dregatori de Moldova. si anume stol- judecatorul suprem in toate pricinile civile si nicul. Spdtarul era ministrul ostirii. nemteste Hotararile domnesti se duceau la Bettmeister sau Kammerer. masa.ie. de unde deriva chibzuinta. vel dregatori sta"paneau vaste latifundii care le spdtar *. de la slavonescul ceased. Vornicul deriva din din latinescul belli dux.a. proprietarilor de mosii. Din atributia sa de nistrul de finante. titlul derivand de la latines- comandant suprem al ostirii emana atat titlul. De altfel. insemnand con. saline si logofeit. adica comitele slave precum Croatia. Actele incheiate de el se numeau dupd care insd n-a putut inlocui vechiul termen de capsula. constituind si numai terrninologia unora dintre aceste astfel organizarea de stat a Tariff Romanesti. nemteste Schatskcunrner cat si puterea sa domneascd. nu putem sti daces chiar tru Ungaria. frantuzeste Chambellan. pestelcd. vistiernicul si vor. de unde lui: judex curios. Dregatoriile bea vinul. nemteste divan. constituind una din princi. in care era conservator spdtar. indeplinea functia ministrului de interne si de cerea termenilor de mai sus. nemteste Truchsess. pecetea Oficial& imprimata cu ceara. paharnicul apare si sub numele de stat erau logofedul. nemteste Stallmeister. Acestia constituiau Sfatul Domnesc romanescul pincernic. El putea Termenul de stolnic std in legaturd cu delega o parte din puterea sa judecdtoreasea slavonescul stol. toate functiile si demnitatile acestea erau in Institutille administrative din Tara fiinta pe timpul domniei lui Basaraba. dupes sistemul feudal din apus.!dene Bulle. Comanda supremd asupra ostirii o latineste bulla aurea. in si din consilieri de curte.dacoromanica. Vistierul . penale dupes ascultarea sfetnicilor sal. rius. Domnul dispunea dupes buna sa chibzuiald de De origine bizantina erau pi cele 4 libertatea. Pe timpul lui Basaraba. hrisoave. ungureste poharnok. care nu este decat tradu. asigurau venituri imbelsugate. detinea Domnul. 'postelnicul. Dovada nevinovatiei Postelnicul deriva din slavonescul se facea prin "juratori".Ion Nistor Sfetnicul Domnului in sistemul de Dintre cei 4 dregatori de stat. speitarul. De acs sarum sau dapifer. De ori. slavoneste uoievod.. domnesti. viata si avutul supusilor sal. era marele cancelar al tarsi . Acesta se alcatuia din consilieri de stat Schenk. paharnicul pi comisul. Ungurii au acceptat si ei Bucuresti. sau de portelan. lingerie. nador-ul lor. prin concesio- gine bizantina este si atributul de mare pentru narea din partea ducelui a unor taxe si venituri sefii diverselor dregatorii domnepti ca mare care reveneau Domnului din yam!. nemtescul Herzog. Mundschenk. Serbia. latineste camera- amends se numea herd. Garantia pentru posteya.".si ministru al afacerilor verbal mecenosa. intrucat disjungerea acestor functii s-a duceitor in rdzboi. prescurtat vel alte contributii indirecte. justitie. in epoca suprematiei turcesti s-a numit ment de la Mircea cel Batran. urmasii sac pe tronul muntean. Termenul de vornic resedinta domneascd era la Campulung. amintit intr-un docu- care. dar si ulcior de lut din care se postelnicul. inaltii pentru a obtine forma uzuald de vel logofeit. curtean.supremus cancel- termen pe care cancelaria slavond it traduse larius et secretarius . Logofeitu/ latineste spatarius. car slavonescul door (curte. Romaneasca pornird deopotriva cu cele din Existenta for este indeajuns adeverita sub tar' ile slave din aceeasi sursei comund bizantina.ro . adica purtatorul de spades. spatarul organizare si instructie a ostirii era spdtarul. care a servit ca model si pentru faille stabuli. clerici sau mireni. cul vestiariurn. si veliki. forma slavond facand din na-dvor. institutii a suferit unele modificari in sensul Retributia inaltilor dregatori se facea limbii oficiale a cancelariei domnesti. magister pincernorurn. nemteste ge. fu mutates apoi la Targoviste *I de acolo la nemteste Hofrichter. acestea fusesera intocmite dupes prototipul Comisul corespunde latinescului comes bizantin. insemna a-si face de cap. produs cu mult mai tarziu. externe. judex palatinus.

care scriptie. fiindca intre clericii tarsi se Basaraba. Cancelaria domneascA si limba ei particula Jo a fost folosita. Mircea cel Baran astfel ca nu putem sti cum se intitula dupa folosea pe to atat in intitulatie cat si la sub- protocolul cancelariei sale domnesti.dacoromanica. cum erau In jurul prefbcului lo din titulatura Bogdan al III-lea. adica documente de la Alexandra cel Bun. un termen prescurtat din dia- cula lo din titulatura Domnilor munteni nu era con. imprumutul s-a facut direct din Limba paleoslava. nu era decal o forma iar dupa stingerea dinastiei Asa'nestilor. pentru motivul ca acestea rezulta ca particula lo. pen. In vechime.1391). Nici in docu- adica loan Basarabil. puteau gasi mai usor cunoscatori ai acestei nice ale bisericii muntene cu patriarhia gre. In inscriptiile de pe ctitoriile mare- fu adoptata apoi si de urmasii lui Basaraba. se foloseau uneori de formula lo. se numeau died. era firesc ca limba paleoslava decat un imprumut din diplomatica cancelariei care domina in biserica sa fie aplicata si in can- bizantine. apare insa in cele ce privesc asezamintele Campulung Domnul se intitula in forma ampli. stapanului sau. legatura intre caracteristica in privinta aceasta apare semna. care restabilise si legaturile cano. lo lipseste condica de legs a tarului sarbesc. Petra Schiopul si altii. Din toate rezista insa criticii istorice. la 1342. pecetea sa. cat si in tarile bulgare si sarbe de tru intaia oars. Istoria Romanilor 6. Alexandra domneasca s-a (scat o larga discutie in istori. fara nici o alts semnifi- Constantin nu se intitula loan. limbi moarte. particula lo . In fiind mai apoi acceptata si de Domnii din Tara documentele ce emanara din cancelaria Moldovei. Petru Rares. particula ografia romans. fiinta. Particula Io lipseste. Ea reapare insa in actele ce si anume de la lonita. patrunsese si in Albania. pe epitaful sau de la In statele catolice. nu ni s-a pastrat nici un hrisov. Alexandra Basaraba. stat si biserica era foarte stransa. De aceea. De asemenea si fiul sau Mihai I. urmasul sau Jo Dan Voievod.nu indreptateste sa presupunem Ca in actele care apare regulat. Formula aceasta de cancelarie a fost Cronica pictat CI de la Viena ne-a pastrat scena adoptata si de Domnii Moldovei. ficata de loan Basaraba. lui domn formula to apare pretutindeni. In timpul acestor Ungaria. Si mai liturgica din biserica. ea era privita ca un atribut at legitimitatii si gare ale tarului Alexandra. Voievodul Vladislav I folosea for- mula numai la subscriptie si nicidecum la inti- De la Basaraba. Insemnarea aceasta ne mentele lui Stefan cel Mare. ca limba de cancela- Bizant si nicidecum prin filiera bulgara. la 1300. pentru prima data. in scrierea cirilica cu n suprapus Stephanus. Ea lipseste din actele de cuprins emanau din cancelaria domneasca de la laic. intemeietorul statului tulatie. Particula sau prefixal prefixal to apare foarte rar sub forma Johannes acesta de Ion. La inceput insa. legaturi. Se tie ca pe la s-a crezut. este numit luanko. imprumutata de la lonita nu ni s-a pastrat nici un document. mentinandu-se doar la ticula aceasta ar 11 o mostenire de la Asanesti pecetile domnesti. romanesti. intr-un act nedatat se intitula si at dinastiei. asa cum era in Occident limba ceasca din Constantinopol. Stefan si din actele voievodului Hie I si apare insa in Dusan. religioase. tar in Tara suveranitatii domnillor nationale atat in statele Romaneasca acest prefix este mentionat. apare. care care se indeletniceau cu invatatura si aveau incepe cu crucea bizantina si cu n suprapus. romano-bulgar din Balcani. facut in timpul lui Alexandra celaria domneasca. Vasile Lupu si altii. cum rie. in care Carol Robert. insa. un contemporan at lui Basaraba. in documentele bul. ca Germania.ro . S-a crezut multa vreme ca par. Bohemia si Polonia. care era si limba loan al V-lea Paleologul (1342 . in inscriptia voievodului dincolo de Dunare. Scriitorii actelor domnesti Nu !nape deci nici o indoiala ca parti. Campulung. urmasilor lui Stefan cel Mare. plicul cu scrisoarea voievodul Roman se intitula lo Roman Voievod. cunostinta de carte. tarul diplomatica curenta. Prefixal acesta catie politica sau sacerdotala. intemeletorul imperiului iesied din cancelariile Domnilor Ieremia Movila. Stefan al II-lea si Alexandra at II-lea Domnul Tarn Romanesti. In actele redactate in limba latina. din cancelaria bizantina. limba cancelariei Domni. Dar. Lapusneanu. din cele mai multe In prefata asa-numitului zakonik. Parerea aceasta nu Radu Mihnea. flindca tura imparatului loan at II-lea Comnenul de pe cleric!! erau aproape singurele elemente sociale tipiconul Manastirii Pantocrator din 1136. Date fiind aceste latina. stapanea la Constantinopol imparatul domnesti era limba latina. pe langa curtea sa. Pentru prima in care solul lui Basaraba prezinta regelui oars ea apare intr-un act din 1392. fara nici o indoiala. din 1364." apoi si de urmasii lui oficiala Alexandra I. lo lipseste totdeauna. inceputul secolului at XV-lea principele Ca formula curenta de cancelarie Albaniei Andrei Topias intretinea la curtea sa 149 www.

0 straveche tineau locul sceptrului. tau anterior. care. unindu-se cu cele ale intregi. se aminteste de judetul mate valachico. dupa pilda imparatilor bizantini si saseasca pe langa cea romaneasca. Capetenia germani. In epoca cresting era flresc ca Sdcuieni. care regula in centrele de comunicatie. Tara era impartita in judecii sau judge. Uneori Domnii. Mai tarziu. ca asezarc romaneasca era Ceunpulungul Muscel. care constituira acolo o comunitate cruciger. numit crucea in cioc. in locul cununii de laur sa apara crucea in Teleorman. Astfel. judetul Balta la Dunare. vechiul judet at Argesului. care be strabateau. Dleigopole. Ilfov si Vlasca. care si -a pierdut apare Dacia. deau romaneste si isi exprimau numai ideile in slavonefte swish)°. Exceptie fac numele puri. dupa domniei rauletul cu acelasi nume care se varsa in Jiu. acte *i in aceasta limbs.soimul "turco-tatar" sau Broil sau Brad& "vodul ostiac". uneori trilobate." Domnii *i inaltii dregatori dictau s1 -au schimbat de mai multe on numele *I cir- romaneste. din valea BeleL Intre 7. de laud constitula emblema Legiunii a V-a Dincoace de Olt. Ion Nistor cancelari slavi *1 cunoscatori ai limbii si ai si incheiata cu o coped. ale tul slavon cuvinte romanesti *1 chiar fraze carui ape de munte. a hlcunida domneasca. care la rasarit se Pe o moneda de la imparatul Fi lip cel Tarfar marginea cu judetul Peiduret. pastrat numai foarte putine nume de judete. se revers sterna de famine a ducelui Basarabd. Peste umeri era aruncata mantia sau acestei comunitati era comitele Laurentiu. cum se crede de unit. bundoard Mircea cel Batran. Prea putin cunoscute sunt si vechile Insemnele Domniei erau coroana cu capitale de judete. Uneori diecii strecurau in tex. Din seeolul al 1UV-lea ni s-au slavonepte. reprezentata prin figura unei numele. vedem ca in multe cazuri diecii gem. impodobita cu tea nu erau decal targuri primitive. numeau in cea mai mare parte dupd raurile care reprezenta un scut impartit in cloud cam. Intre Jiul sl Oltul Sterna Tarii Romane*ti era vulturul cu inferior se intindea judetul Romanati. schimonosind in felul aces. Ei insa incercau sa talmaceasca Mai la est spre Olt era judetul Valcea. si Brdila se incheie seria Pe monedele domnesti se observa pe judetelor muntene. In secolul al XV-lea.ro .si Jiul din vale . precum se vede aceas- ta din documente latine ie*ite din cancelaria Domnilor roman'. insemnele Domniei erau scientes sciavicas liguas et litteras. marginindu-se la sud cu judetul Olt. Vulturul purtand in doe cununa astfel dupd legendarul Roman. in timpul literelor slavone*ti . dupa cat vedem. Judetele. n-au lipsit nici ceea ce nu insemneaza insa ca multe nu exis- incercari de scrisori in idiomul valahic ideo.Gori Jiin . targurile si satele aproape limba paleoslavd a hrisoavelor romane*ti.Deli Jiin racand bundoard din Campulung un . in Muntenia. numit astfel dupa paraul Jales. se varsau in Tismana. Reunnic. Ialomita. Examinand insa mai 8. sunt infatisati langa care se asezara din vreme Si coloniqUi tinand intr-o mans spada. simbolizate printr-un steag cu cloud Wiwi. iar mantia donmeasca prin care sa cunoasca limba latina. In se- in limba cancelariei si numele de persoane si colul urmator se face mentiune de judetul chiar de localitati. spada *1 buzduganul.sclavonicos cancelarios et suprematiei otomane. iar numele Brdila pare sa Vulturul din sterna Munteniei nu are nimic stea in legatura cu descalecatorul localitatii comun cu turul . ce nu *tiau sau nu voiau sa le traduces Sohodeiului si Bistritei. in slavoneste. Sterna Tarn Romanesti Si insemnele judetele God *i Valcea era judetul Gilort. Prahova si de laud in cioc. Cu judetele Buzdu.dacoromanica.de unde derives numele judetelor God *i Don. se gasea Maccdonica. ace*tia redactau cabanita sau hervanea. mai sus de gura Motrului. din deal . iar diecii talmaceau dictatul for in cumscriptille. care in cursul veacurilor slavoneste. sumeasd pe umarul drept carui piatra funerara se pastreaza in cloasterul catolic din Campulung aratand ca acolo este 150 www. asezate de pietre scumpe. prin Daces se intampla sa se gaseasca died sabie sau hanger. Cele mai multe dintre aces- cinci raze. ciocul vulturului heraldic. Motrului. judetele Jiul ta o buns parte din toponimia romaneasca. s-a aratat mai sus. Judetele Jales si Motru apar unite in judetul Mehedinti. a caror origine stanga cuprindea patru bare transversale. Jalesului. unindu-se cu judetul MusceL Mai la femei avand la picioare un vultur cu o cununa est se intindeau judetele Ddmbovita. iar cel din judetelor Vlasca si Teleorrnan. care -si avea garnizoana in Dada. Cdmpul din dreapta era alb. iar in alta globul sasi. nume ce sta in legatura cu Mehadia de dincolo de munti.

raspandite prin vai si ponoare scutite din Dacia transilvaneana. centrul imigrari romanesti din Dacia transilvaneana si comercial sJ administrativ al judetului cu din BanatuI timisan. it. consti- ferite de Domn negustorilor indigent si strain!. Adminis.ro . de intemperii si greu accesibile navalitorilor tratiei targurilor statea judetul Richter . germani. sau reiseituri de padure si seiccituri de mlastini Reunnicu-Valcei. In sfarsit cetatea romanesti in Transalpina. la sud. spre sate. se face se aciuisera numerosi greci. con. In acest sfat bordeiele sapatc in pamant. mond stireqti incetatenit si in Tara Romaneasca sub forma si boieresti.Bucuresti. Ele se cannuiau cetate Inca din epoca romans.oratorii aceluiasi stramos. disparut as "Liz'. Targusorul. Dintr-un act din sau consiliu orasenesc cadeau toate indatori. mort in anul 1300. tratia oraseneasca statea sub controlul par. De aceea sefli judetelor se langa acestea se gaseau si sate de mosneni. care era ajutat de un organ festari de viata asezata se evidentiaza cu mult special al sau.grad . precum si aplanarea conflictelor "in corturi. bunaoard. Casele se construiau din lemn. Comandantii acestor cetati indepli. De cetatea Targovistea traiau acolo dupa destinele si obiceiurile for de Darnbovitel. putin caracterul etnic romanesc al tan!. s-au dezvoltat cu timpul din vornicului si se numea uneori chiar insusi par- asezari rurale. nemteste Burggraf Sub din acelasi stramos. In pecetea Giurgiu avea 0 el o mare importanta. fosta resedinta a banului de care aplanau certurile dintre sateni si hotarau Severin. istoria Romanilor inmormantat (Laurentius comes de Longo. In satele domnesti. se Spre deosebire de satele de colonists explica faptul ca numele for se gasesc mentio. asezate satele. in satele de mosneni. sub conducerea unui locator. Piteqta. strain!. numiti peu-gari dupa spre soare. vest' de Molest'.mbouitei se face mentiune si intr-un privi. Alte asezari orasenesti erau Cratoua. dupa care se si numea influenta saseasca termenul de Burggraf s-a adeseori satul. dar fara sa primejduiasca earnsi de legiu comercial din 1413. latineste capetanet adica de coproprietari care scoborau de regula sau comites castrorum. targurile isi aveau pecetea for cu emblems. socoteala lor. pascand vitele. Campo). cu fata tat de 6 . Orasele ss netemeinicia teoriei acelor care priveau pe 151 www. pe pasuni. Asemenea fortiflcatii se gaseau si la numeroase. romanesti erau aglomerari de gospodarii indi- flat viata oraseneasca sub influenta saseasca viduale. descalecati dintr-odata intr-un anu- nate mai intal in privilegiile comerciale. Slatina. nu numai Bucurestilor era reprezentata Sf. pe langa atributiile for militare. adica tang nou. care hrisov din 1470. Teu-gu-Gilortului sau al Bengal. si admi. capetenia satului se numea propri- de parceaab. sate mei nd stiresti si sate boieresti. tar in orasele de la Dunare o stralucita izbanda asupra ungurilor. si iazuri. carora li s-a insu. 0 asezare veche si Pecetea Campulungului. in fata Nicopolei bulgare. deopotriva cu Br dila si o pasare heraldica. rascrucile drumurilor de comert. trebuie cautat se straduiau sa opreasca exodul populatiei undeva in valea Teleajenului. acestea se imparteau in sate nistratia civila a judetului in cuprinsul caruia dornneqti.12 to rgoveti. care apare numai tarziu in Populatia indigena sporea mereu prin marturiile istorice. ce infa t4a intar. In judetul Sdcuieni sau Saac calabul Dragan. acasa. Targul Sdcuieni. satele Ele s-au dezvoltat din sate. care repurtase sub zidurile ei patrunksera secui. satenii puteau cuprinde pamant pe numit si Nouurn Forum. In fata acestor asa de puternice mani- ceLlabuluijudetean. cunoscuta ca cob.'2 de care face mentiune un munte adaposteau si comunitati sa. ei aveau foarte multe".asis. asupra impunerilor . tuind o comunitate bine inchegata. De aceeai cetate a si rbei de dincolo de Dunare nazuia mai mult Do. numeau la inceput cdpitani. Imigratia bulgarci mentiune in 1369. primarul si aju- sefli judetelor. situate la intretalerea vailor si la ceilab satesc. toarele sale se desemnau de catre s dteni. din care si neintelegerilor dintre rargoveti. Jar pecetea Pitestilor avea o Targul de Mod de la gura Ialomitet. Pe se Tidied cetatea. cu toate ca regii Ungariel acelasi nume. Ele se constitulau de regula din Turnu. Maria cu strategics ci si comerciala. mit loc. Vadul de la simply cruce cu inscriptia imprejur.sesti. Targurile de sub . asezare de acolo fu si ea inzestrata cu turn de Satele si catunele erau destul de aparare. deopotriva de un sfat compus din oameni buni sI batrani. cum continuara sa se numeasca etor. Prin curelturi Targu. Orasele.dacoromanica. numit uornic. Turnu-Severinului. de aceea vechea pruncul Isus in brate. adica Targovistea sI despre par.:1 era Targovistea. 1374 aflam ca multi sateni roman' locuiau si rile edilitare. Nu lipseau nici oarnenti bunt si bettremi ai targului. Proprietarii detineau mosiile pe care erau neau. La ses casele se construiau din nemtescul Burger.cisluirea. sau mai bine zis targurile din Primarul asculta de ordinele parcalabului sau Tara Romaneasca. care se alegeau dintre plays de nuiele umplute cu lut. Astfel. In fruntea adminis.

Piast al Tinand seama de aceste consideratii. ci dimpotriva. Ctitorille volevodulul Basaraba si cu biserica neterminata. un mare adevar istoric. care era destinata sa serveasca si ca Domnului. deschidea mai bine calea spre partile tataresti. Carolingienilor sau Rurik al Rukouilor. Recunoasterea canon. care in cinstea lui numai sub fiul si urmasul sau. Pecetea lui Patra§cu . Existenta unei biserici depuse de vesnica odihna in cripta bisericii din domnesti in capitala unui voievodat asa de Campulung. descoperit de curand sub tencuiala bisericii babil si inaintasii sai Seneslau si Tihomir. inte- din partea Patriarhiei din Constantinopol meietorul Tarii Romanesti. Astfel. care. si uechea bisericd domneascd. pe langa curtea sa propriu mai recenta asupra lui Mircea cel Batran. trat. Este deci pronausul bisericii se gra chipul intemeietoru- mai presus de once indoiala ca pe langa curtea lui Tarn Romanesti. o capodo- sau descalecati cu legendarul Negru-Voda din pera a arhitecturii de factura bizantina din se- Fagaras. randuitor al asezamintelor dinlauntru si cu pdrtile tatdresti determinasera pe neobositul victorios pe campul de lupta. la s-a numit si Tara lui Basaraba sau Basarabia. s-a savarsit dupa o Ica a acestei chiriarhii urma sa fie dobandita indelungata si rodnica domnie Basaraba. Asan al Asdnestilor s. Valea Romanesti.Ion Nistor roman' ca imigrati veniti de curand din Balcani zisa. Numai pe peretele de la apus din hala care sa consfinteasca Domnia. Piastilor. numele sau sta in fruntea ctitorilor Tarn dar si spre banatul oltean si Dunare. in anul tara sa. Grafitul acesta resedinta la Campulung. De aceea. cum se sustinea intr-o lucrare cladeasca acolo. a lasat urmasilor sal un localitati pentru resedinta. 1359. Se pare insa ca situatia prea excentrica Largitor al granitelor tarii dinspre unguri si si izolata a tariff sale marite cu banatul oltean si tatari. apare si el ca ctitor alaturi de cumanilor de la Milcov.dacoromanica. cum era Tara perea de buns seama mormantul nu s-a pas- Romaneasca. inching ctitoria for Sfantului un arhiereu care savarsea slujbele bisericesti Gheorghe. prima cladire de piatra de acest fel in sa din aunpulung. care ii temut si respectat in cele externe. aceasta mai avea avantajul de a fi aparata la Dar Basaraba este totodata si interne- nord de Cetatea lui Negru Vodd de la Poienarii ietorul dinastiei Basarabilor. la adanci batraneti. care muri in resedinta neasca. presupune o organizare mona. inca netencuit. Alexandru. ca restaura- Asemenea episcopi slujeau si in episcopia tor al bisericii. ca in anul 6860 (1352) la Campulung a murit Aratasem mai sus ca Basaraba isi avea marele Basaraba Voievod. unde rezidasera pro.a. 1352.Vocla 152 www. de cu binecuvantarea mitropolitului de la Ohrida. stat roman bine consolidat in cele interne si Basaraba se opri la valea Argesului. Icoana ctitoriala este insa tarzie. Moartea it cuprinse 9. voievodul ridica pe diverselor polemici in legatura cu domnia si la anul 1315 frumoasa si solida biserica dom.ro . In alegerea sa. voievodului Basaraba de la Campulung traia si Alexandru. incepand sa tia Basarabilor. Osemintele sale au fost gropnita domneasca. Basaraba a ridicat biserica din temelie si a adus-o sub acoperis. Nu este deci Basaraba alese locul de la Curtea de Arges de nici o greseala sa se vorbeasca astazi de dinas- astazi pentru noua sa resedinta. colul al XIV-lea. Basaraba. ca voievod sa se gandeasca la alegerea unei not fondator al dinastiei. dar piatra tombala care-i aco- puternic si bine consolidat. care impreuna cu fiul sau. Unul din mesteri a sfarsitul glorioasei sale domnii insemnat pe peretele nordic. precum Carol contra unor atacuri prin surprindere din cel Mare a fost intemeietorul dinastiei partea ungurilor din Dacia transilvaneana. In domnesti de la Curtea de Arges pune capat preajma palatului domnesc. pe timpul lui Matei Basarab. batranul Basaraba. moartea lui Basaraba.

Domnia voievodului Alexandru Opalia (Oppela). pi anume Ana.ro . tele sau. pe langa care domnia Tarii Romanepti. Asemenea pribegi Gand. adica sa-i prezinte oma. Una din Alexandru ezita a recunoaste . carora Stefan Dusan. in anul 535. Din ca regele primise la curtea sa pe mai multi indemnul tarinei Ana s-a scris. Relatlile cu Ungaria se normalizara si Schimbarea aceasta de jurisdictie nu insemna mai mult prin casatoria flied lui Alexandru.pro catolic din Alba Iulia asupra catolicilor din domino suo naturali. mitropoliei din Ohrida une in Tara Romaneasca. in anul 726.1364). giul de vasalitate dupa uzantele timpului. I stori a Rom bilor Ca p ito I u I III DOMNIA VOIEVODULUI ALEXANDRU BASARAB SI INTEMEIEREA MITROPOLIEI UNGRO . Stanislau. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din Constantinopol 4. caruia parin- care impunea voievodului o asemenea atitu. Dupa obtinerea acestora. regele Ludovic le recunoscu titlul de grofi sau conti . Cauza principele Sracirnir al Bulgariei. fiul tarului sarb. Limba liturgica slavona 5. Biserica romaneasca sub jurisdictia mitropoliei din Ohrida 3. Dependenta mentele timpului. Ajungand singur presiunea sotiei sale catolice pare sa fl stdpemitor. care era supus jurisdictiei mai multor pacte de care fac mentiune docu. ii lasase stapanirea dine rezervata era Mece indoiala imprejurarea Vidinului. Era deci mai mult decat firesc ca Alexandru sa refuze imparatul Justinian. Ladislau se casatorise cu Stefan Liras. in holed munteni ostill Domnului muntean pi orasul Vidin faimosul strtaxar al vietilor care. in sa catolfca Clara de Doboca. a recunoasterea regelui ca domn al sau natural supus pe credinciosii crestini de limba latina si sa-i ceard cuvenitele explicatii in urma din Romania jurisdictiei arhiepiscopului din schimbuluf mai multor scrisori si a incheierii Justiniania Prima. si restabili raporturile normale cu puterea imparatul Leon Siriartut ii aduse sub jurisdictia suzerana. Normale pi chiar prietenepti erau relati- Dintr-o diploma regala aflam insa ca ile cu tar' ile slave din sudul Dunarii. canonice a papei de la Roma. A doua flied a ducelui Alexandru. unelteau de femeilor sfinte. cu palatinul Ungarid. era casatorita cu renuebat . Tara Romaneasca.0-1 miluise cu mosii in Banatul timisan pi in Dada transilvaneand ca 2. Sfarifitul domniei voievodului Alexandru si piatra tombala de pe mormintul sau de la Campulung 1. Biserica romilneasca sub jurisdictia sa fie gata oricand pentru o eventuala incursi.comites .VLAHIEI 1. cu fiul sau Carapciu.recognoscere fiicele sale. precum adevereste inscriptia Basarab ce s-a pastrat pe altarul Sfintei Elisabeta din Catedrala din Oradea. Domnia voievodului Alexandru Basarab 2.dacoromanica. bisericeasca a patriarhului din Constantinopol. De altfel. Anca. refugiindu-se in Ungaria. flindca pe vremea aceea ruptura intre cele doua biserici inca nu se 153 www. ce se pastreaza in arhivele de la acolo contra acestuia. Alexandru urma sa recunoasca pe recunoscut Alexandru jurisdictia episcopatului regele Ludovic ca pc domnul sau natural . aceasta de Roma a dainuit pans in timpul Alexandru presta regelui omagiul de vasalitate luptelor iconoclastice cand. la a card largire si starui insupi papa de la Roma ca sa induplece consolidare interns contribuise ca asociat la pe flica ei Anca sa treaca la catolicism. Sub domnia parintelui sau. insa trecerea de la catolicismul Latin la Elisabeta. Ladislau de ortodoxismul grecesc.suzeranitatea regelui ungar. nemultumiti erau Nicolae. numit pi Nicolae (1352 . insupi Succesorul lui Basaraba a fost fiul sau Alexandru era casatorit a doua oars cu conte- Alexandru. tarul Alexandru. Neagu pi anti. in 1360. Diiul cronicilor romanepti.

pe Tanga lese sa se desfaca si de Patriarhia din patriarhul din Constantinopol. unde printul bizantin Masura aceasta trezi insa protestul Mihai. Pentru aplanarea lui. folosindu-se de luptele si Lerin. supuse pe ulahli din de purpura si cu sandale rosii. tre impreuna cu episcopii sal sufragani sub toriul Peninsulei Balcanice steagul bizantin nu jurisdictia canonica a patriarhului ecumenic 154 www. acestea luasera fiinta prin nesocotirea drep. de la conciliul de la Lyon (1274) contesta Vlahii si grecii din Tesalia si din Vlahiile canonicitatea mitropoliei sarbesti de la Ipec 0 a epirotice gaseau in mitropolia Ohridei un pu- celei bulgaresti de la Tarnow. arhiepiscopul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. ocupasera despotatul si incredintard noului imperiu latin in locul celui bizantin. ci si ulahilor cu resedinta la Vranje. hotari ca mitropolia Ohridei sa ramana sub mitropoliei din Ohrida un statut prin care i se jurisdictia Patriarhiei din Constantinopol. Intre conditiile de supunere a epirotilor insemnatate nebanuita" pans atunci. Angelos (1204 . intrucat cu tot fastul cuvenit imparatilor bizantini. caci imparatul Teodor se Macedonia. si delegatii Constantinopol si sa creeze o bisericd autoce- patriarhiilor din Roma. Despotul Mihai inte- anti 869 . Dacia si proclama irnpecrat cu gandul de a-si muta celelalte regiuni de la Dunare de la inceput si curand si resedinta la Constantinopol. reinnoind in 1019 Dimitrie aseza la 1223 coroana imperials pe actul de fundatie a arhiepiscopiei de la capul despotului Teodor si 11 invests cu mantra Justiniania Prima. astfel ca pe teri. Incoronarea basileului Teodor Angelos se facu litatii ramasera lard nici un efect. Infrangerea basileului Teodor la mutase intre timp resedinta episcopala de la Clocotnita (1230) puse insa capat planurilor Justiniania Prima. pentru totdeauna an stat sub jurisdictia canonica a a o lua astfel inaintea pribegilor de la Niceea. arhiepis. nu numai de sarbi si bulgari. in din refugiul de la Niceea. Legatli Teodor (1214 . Antiohia. pe malul lacului cu acelasi nume din patriarhul din Bizant. insemnarea de pe foaia unui manuscris din Pe de alts parte. investifid pe mitropolitul Dimitrie cu drepturi Astfel. rivalitatile interne. Dupes dezbateri agitate. in calitatea sa de despot independent.1230) nu se mai multumi cu papei ridicara insa protest impotriva acestei titlul de despot ci el. demonstrand ca ternic reazem contra catolicismului care. iar mai apoi la de bizantini. precum se vede aceasta si din canonica a arhiepiscopului catolic din Lepanto. Ceremonialul bisericesc fu savarsit de mitro- trugerea acestei localitati isi mutase resedinta politul Dimitrie al Ohridei care inlocuia pe la Ohrida. mitropolia Primei Justiniane. Clementie din Ohrida. in schimb mitropolia Ohridei arhiepiscopul loan din Ohrida se intitula continua sa se bucure inca multi vreme de arhiepiscop al Primei Justiniane. pontejiciului de la Roma. Asa hind.dacoromanica. dupa datina Romania arhiepiscopului de la Ohrida. administratia arhontului Loan Angelos (1339- mitropolia Ohridei ajunse. unde se bizantina. se hotarari. care dupa dis. patrunsera. acorda o deplina autocefalie. Patriarhul era si aceea care impunea mitropofitului din din Constantinopol fugi impreuna cu impara. cucerind Salonicul. a patriarhului din Constantinopol. decadenta a despotului care era incoltit din La 1335 se aminteste de un episcopat at toate partile. Intr-un act din 1157. Dar protestele papa. Acestia.1214) reusise sa creeze papa care nu putea ingadui aceasta stirbire a cu ajutorul vlahilor din Pind un despotat inde- autoritatii sale din Romania. lerusalim si fald pentru despotatul sau. tindea turilor si privilegiilor acordate de imparatul sa patrunda tot mai adanc in hinterlandul Justinian mitropoliei Primei Justiniane si a epirotic. pe neasteptate. bucurandu-se de protectia venetienilor. la care luara parte. in care se pomeneste de Influenta ei slabi numai in epoca de preotul loan al "preasfintei episcopii a vlahilor". imparatul Constantinopol. cat si de imparatul bizantin Vasile I convoca un sinod la Constantinopol. al carui delegat imperiului bizantin sub Paleologi.871. sale imperiale. demonstrand ca Dardania. In scopul acesta el Alexandria.ro . ramase sub jurisdictia bisericeasca grabi sa confirme autocefalia bisericii ohridene. in 1339. imparatul patriarhale. la o 1349). intrucat credinciosii acestei eparhii facusera Fratele ss urmasul lui Mihai. eparhie decretand pe latinii schismatici si copia Ohridei era considerate ca o eparhie a Irnrinrosi si refuzand sa recunoasca jurisdictia ulahilor. mai flutura decal in Epir. despotul parte din imperiul roman sau bizantin. Ei tineau cu sfintenie la vechea for succesoarei ei de la Ohrida. sau Prilep. se explica faptul ca. sinodul conferi. sub In urma cuceririi Constantinopolului de conducerea imparatului loan Cantacuzino in catre latinii cruciadei a patra si a proclamarii Epir. In calitatea aceasta. Ohrida sa renunte la autocefalia sa si sä rein- tul Teodor Lascaris la Niceea. de protectia despotilor epirotici. Ion Nistor prod usese. mitropolia Ohridei se bucura secolul al XI-lea ce se pastreaza la biserica Sf. Conflictul dainui pendent politiceste atat de imperiul latin din multi vreme. Hrisovul autocefalia ei si dupa lichidarea imperiului imparatului Vasile al II-lea fu reinnoit la 1272 latin din Constantinopol (1261) si restaurarea de imparatul Mihail Paleologul.

in urma renuntaril Cuvantul romanesc de plat corespunde mitropoliei din Ohrida la autocefalia el.1a finele secolului al IX- ceea ce chiriarhul a si facut. flindca o domnie nerecunoscuta inca de transilvaneana. fiul si urmasul lui Alexandru. Alexandru cauta sa gaseasca si per. Calixt din mai 1359 Ca voievodul Alcxandru Prin tomosul din 1359. care in limba bisericeasca paleoslava apar sub numele de zaplartinskji? Era firesc ca. Anthemios. care lui Durnnezeu. sd facet parte din sfemtul sinod patri. care pans atunci ascultau canonica. ii soana potrivita pentru ocuparea noului scaun primi pe acestia sub jurisdictia sa direct& si mitropolitan. Slavonescul jurisdictia canonica a patriarhiei ecumenice. Patriarhul nu avea lea singurele limbi sfinte in care era ingaduita decal sa binecuvanteze aceasta stramutare si propovaduirea credintei crestine. el nu se arata toiag de pribegie. Din cuprinsul tomosului patriarhal Sfanta Scripture a aparut mai intai in aflam ca voievodul chemase initial pe loachint limbile ebraicd. Aceste trei pe langa dansul si ceruse sa se mute la Arges. biseri. care episcopi in persoanele lui Dania Kritopulos si fusese lzgonit de tatari din scaunul sau episco. ca romans din stanga Dunaril sa reintre sub dar si drumurile de munte. pans la hirotonosirtdu-se de prea sfanta mare bisericd a recunoasterea unei a patra limbi sfinte. episcopi sufraganl. patriarhul solicitase nu o datd. care insemneath munte. hotarand ca dupa primira invatatura mantuitoare in limba latind moartea acestuia sa se aleagd altul si care ramasese la ei limba liturgics. ceea ce s-a intamplat pe la arhiereu legiuit a toatd Ungrovlahia. Limba liturgics slavona cop si mitropolit al Tariff Rometnesti. find siliti sa rataceasca Cum insa dupa normele canoanelor prin partite crestine ca "adunatori de pomenr. cats institui pe mitropolitul Ungrovlahiei ca loctiitor in urma navalirii tatarilor sl turcilor in regiu. Hot. Solutia aceasta patriarh. multi vreme. Ce se intelege sub Constantinopol aceste plaiuri. multi chiriarhi greci de plaiuri sau zaplaninice. denote mare iscusinta diplomatica din partea arhal si sd -1 aibd pe acesta ca pdstor legiuit a patriarhului care. duhovnicesti. 4. Astfel. ii supuse jurisdictiei sale sub judecata bisericeascd a patriarhiei si sd canonice si numi pe mitropolitul de la Arges primeascd un arhiereu care &rifle hirotonosit de loctiitor sau exarh al sau. isi pierdeau eparhlile. greceascd si latind. provincii populate de numerosi statele vecine nu putea sa alba o episcopie credinciosi romans. se bizulau pe vechi Titlul oficial al noului arhiereu era mi- temeiuri istorice. ramanand ca pribeag la curtea voievodului Alexandru de la neintelegerile acestea sa fie aplanate numai de Arges pentru a-i oferi serviciile sale catre Vladislav. vede din cercerarile recente. neputand obtine de la regele toatd Ungrovlahia.'rarea patriarhiei intarzia Dincolo de Carpati se intindea Banatul si Dacia insa. Dar cum se facusera fars con- pal si silt astfel sa schimbe carp pastoral& in sultarea voievodului Alexandru. apostolic al Ungariei adeziunea pentru crearea Concomitent cu demersurile pe langa unei episcopii ortodoxe pe seama credincioqilor patriarhie. Reinnoirea relatiilor cu Patriarhia din lui in regiunea plaiurilor. Candidati se gaseau destui. Astfel ajunse episcopul dispus eta le dea urmare. Domnul primi pe arhiereu cu multi bunavointa si starui pe langa patriarhie pcntru recunoasterea sa canonica ca arhiepis. se anul 1340. bisericesti o mitropolie nu putea ramane fara precum aflam din uncle marturli contempo. in specie de dincolo de Carpati. Af lam doar din tomosul patriarhului si el de mitropolia Ohridei. Dacia transilvemeand de sub jurisdictia bi- atat el.3". cand in Tara Roma' neascd domnea ajunse prin grija si star' uirea lui Alexandru la voievodul Basaraba.dacoromanica. In situatia accasta ajunsese si episcopul mita in Tara Romaneasca si dol candidati de loachint din Vicina cu titlul de Sotiriopolis. cea pdstoritei de detnsul. roman' din Banat si Dacia transilva'neana. patriarhul se grabi sä tri- rane. limbi ramasesera pan5. ci de mai multe on prin scoase si pe credinciosii romans din Banat si scrisori. cat si toatd aceastd steipdnire si domnie sericii ohridene. zaplanina insemneaza deci regiune de dincolo Tratativele in scopul acesta incepusera de de munti. ca sd fie de acuma inainte si mereu.ro . sd se era limba paleoslavond. sau exarh al sau pentru provinciile de dincolo nile pontice si anatolice. adica loctiitorul patriarhu- 3. Istoria Romanilor din Constantinopol. Aceasta fusese limba trimitd de la Constantinopol ca pdstor si vorbita de semintiile slave care patrunsesera in 155 www. tropolit a toatd Ungrovlahia si exarh al plaiurilor. recunoasterea jurisdictiei canonice a patri- turi bisericesti cu Ohrida care. Mitropolitul Ungrovlahiei era totodati si exarhul. Traditia istorica din toate infiintare a mitropoliei Ungrovlahiet si la tarile noastre a pastrat amintirea vechilor lega. Romanii sa-t dea inrarirea canonica. slavonescului planina. dupa cat se arhatului ecumenic de la Constantinopol.

Moesia.dacoromanica. care fu ridicat apoi in de la Roma cu o asemenea cerere. pe episcopul Formosus ca de. iar pe timpul Carpati putea ft vorba doar de intarirea cre. a§a cum a fost el multa randul sau. parte de minusculele grecesti. Sava. Naufn. trei recunoscute pana atunci. aderentii for dictiei canonice asupra bisericii bulgare. Moznopon in Alpibus Valahicis §i pe Os lav in Prevail si Dacia depindeau din vechime de Silezia. care gasira in slavii de acolo tinura insa seama de argumentele delegatului aderenti zelosi ac noii credinte. nu se lass mai prejos si excomu- vreme in scrisul romanesc. Ahaia. resedinta la Ohrida. Un invatacel al Papa Nicolae nu recunoscu pe noul patriarh lui Chiril. greaca. tarul Boris Mihail expulza din priu. la 866. adica aparatorii vocand un sinod la Constantinopol pentru celor trei limbi sfinte de pana atunci. Ion Nistor secolul al VII-lea pana in paryle Salonicului. Clementie. Atunci Boris se adresa papei copului Formosus. o cerere la care imparatul bizantin nu Bulgaria pe delegatul papei. patriarhii greet recunoscura bisericii bulgare avand nas pe insusi imparatul Mihail al III-lea. Tarul Boris-Mihail primi paleoslava. pe Epirul. adica a aplanarea schismei. pe Navrok in Rusia. sau. la dascalul sau chirilic.ro . aceasta limba card primira in anul 862 invi. Justiniania. Sinodul delega pe cei 4 patriarhi din Orient ca lingvistil. dispus sa recunoasca suprematia canonica a pe care o imbratisase ducele cu intreg poporul papei asupra bisericii bulgare. 0 cronica jurisdictia canonica a patriarhiei grecesti din moray& mai tarzie arata ca urmasi ai lui Chiril Constantinopol. destituind pe Fotie §i con- sfinte se ridicara trilingvistic. Pentru scrierea in un laic cu numele Fotie. Boris primi si numele de leoslava ca a patra Umbel liturgicd pe langa cele Mihail. normelor canonice. Laurentie. Raspunsul acesta multumi pe Boris. cu numele de Clementie. sc latina. a simplificat ales cu nesocotirea eanoanelor bisericesti sc mult alfabetul glagolitic si 1-a numit dupe arunca anatema asupra lui. dreptul de a se folosi de limba liturgica pa- Dupe nasul sau.a. Legatul papei sustinea insa. In scaunul traduca Sfanta Scripture in limba paleoslava. Dar cei mai multi din Justinian incoace. ca bisericile insusi tarul Boris (853 . numit glagolitic. Dar "apostolii si schisma fu aplanata. 867. determinand pc morayi sa impreuna cu delegatul papei de la Roma sä recunoasca limba liturgica latina. Deodata cu bulgarii recunoscura si begat papal in Bulgaria pentru a se incredinta romemii din Balcani jurisdictia bisericeasca a 156 www. in Bulgaria. Ca sa poata fi mai usor intelesi de noii Dar in anul urmator. Noul imparat Vasile I pana astazi in scrisul bulgarilor sc rusilor. si cum a ramas si nica pe papa de la Roma. slavilor" Chid! si Metodiu intelesera sa lupte cu La acel sinod aparura si delegatii tarului succes impotriva acestei prejudecati sc sa-si Boris. folosindu-se in buns zi toate treptele ierarhice de la laic la patriarh. cerand ca deodata cu aplanarea schismei menyna punctul for de vedere. ca vechile provincii romane: Zandov in Dada. hotararea aceasta. Fireste ca la romanii din Dada si din scaunul patriarhal din Roma. 896. Macedoneanul puse insa curand capat schis- impotriva recunoasterii unei not limbi mei din biserica. Ei castigara pe papal. solutioneze aceasta problems. unde triumfasera tri.. Patriarhiei din Constantinopol fusese ridicat cunoscuta for de acasa. cand bulgarii au fost crestinati. unde propovaduira Sfanta sesera crestinati prin bizantini sa ramana sub Scripture in limba paleoslava. parcursese intr-o singura priu. pe Wiznog in Sarmatia. care primi tatia ducelui Rastislav din Moravia sa. cu atat mai mult cu cat Tarul Boris primise botezul la 864. se produse o crestinati moravi. la fata locului despre temeinicia pretentiilor Frayi Chiril §1 Metodiu deprinsesera bine bulgare si a hotari apoi in cunostinta de cauza. care in cursul vremii isi mute ca Goroz. ca delegat at papei. Sinodul se intruni la 870 limbilor ebraica. Este adevarat din biserica sa se rezolve si chestiunea juris- ea dupe moartea "apostolilor". Tesalia. etenie dintre fin si nas. tarile mentio- dintei si de talmacirea ei in limba in care nate mai sus se gaseau de fapt sub jurisdictia romanii primisera invatatura lui Hristos si canonic& a Romei. in persoana epis- putea consimti. ci ramasera la hotararea lor. ascultand de arhiepiscopul nicidecum de propovaduirea ei ca la semintiile de Sa ionic. Dardania. Curand insa se rupsera relayile de pri. fur& izgoniti din Moravia. Cei patru patri- cipolii lui Chiril si Metodiu se raspandira in arhi din rasarit hotarara ca bulgarii care fu- tarile vecinc. Papa Nicolae scaunul pontifical. patriarhale. Hirt°. Patriarhii din rasarit nu Anghelar §. pastorind intre anti 891 - I trimise.888) ce fusese crestine din taratul bulgar sa ramana supuse crestinat de curand pentru propovaduirea jurisdictiei patriarhiei grecesti de la invataturii crestine in noua limba liturgic& Constantinopol. iar de la pagane din vecinatate. Dar dis. Tarul Boris intelegea ca Indata duped recunoasterea jurisdictiei si bulgarilor sac li se cuvine un patriarh pro. cu nesocotinta aceasta limba. aratindu-se chiar acolo si sa propovaduiasca invatatura cresting. Chiril a nascocit un alfabet pro. fray' din Salonic incepura sa schism& in biserica cresting. de arhiepiscopul de Prima invataceii lui Chiril se refugiaser5. care. cu pe Bezirad in Rusia. Patriarhul Fotie. vina bine pe episcopul Formosus. pe drept cuvant.

Mitropolia vlahicd a Ohridei fusese 5. muntean. Astfcl. ci itoare. copiate dupa manuscrise mai vechi pe la trezind o noua spiritualitate in Europa. in urma acelasi neam si de aceeasi limba". desfalcandu. Bulgaria si Serbia. fie cum aflam acestea din cuprinsul unui hrisov tiparite. find cu latinii de sa mai poata fi completat din afara. cum credeau un mare adevar istoric cand sustine ca pe tim. chiriarhul Ohridei. fara de care nu se Alexandru a cautat legaturi si cu mandstirile putea savarsi cultul divan. Este ade. si diverse carts sa darnicie la cladirea turnului celui mare de la dogmatice. cum se intampla aceasta sale. in limba latina. inceputa. cu un cuvant manastirea Cutlwnus din Sfantul Munte. credinciosii se rugau in serica domneasca unde odihnesc osemintele limba for materna. structia bisericii domnesti de pe langa curtea Dar literatura aceasta in limba pa. unde Asan ar fi silit pe vlahi. raporturior canonice ale bisericii romane cu Pentru ca limba paleoslava sa se poata. sa de la Arges. Moartea lul for sacerdotal erau tinuti sa o cunoasca. El a inlesnit prin pioasa mentale ale Sfintei Scripturi. marturia aceasta ne infatiseaza fapte care se adeveresc prin insasi firea lucrurilor.cu atata pricepere si ravna leoslava acceptata de oficialitatca bulgara. impodobira apoi cu minunate fresce. Inscriptia arata in stilul ei lapidar ca: "In pana astazi in biserica catolica. Vesnica lui amintire ". o limba necunoscuta credin. cum erau varat ca impotriva autenticitatii acestui Carat. care pana atunci citeau norodul asista pasiv la slujba dumnezeieasca. dar slavone bisericesti sub stapanirea otomana. sa se lepede de marturisirea fara sa inteleaga ceva din tainele ei mantu- romans si sa nu mai citeasca in limba latina. fie in manuscris in colectiile de carti descoperit de curand. a rdposat marele si sin- se face latineste. De aceea.adica paleoslava ." Patriarhia ecumenica din Constantinopol mentine ca limba liturgical era nevoie ca raman unele din cele mai remarcabile fapte sustinatorii ei sa se ingrijeasca de talmacirea in istorice ale domniei sale.poruncind pretinsd sacra. El a asigurat Cum biserica romans din stanga Dunarii linistea tariff prin o politica de intelegere cu depindea in cele canonice de Ohrida. pe langa cartile funda.ro . fiul marelui Basarabd. s =a inceput cu traducerea si de atunci au inceput sa citeasca in bul. unde liturghia Luna. pe care urmasii sal o leoslava nu era accesibila decat until numai- foarte redus de clerici. lita si ea sa-si insuseasca noua limba liturgica cu care intrase in raporturi matrimoniale. pe langa textul Sfintei Scripturi.dacoromanica. Inte- paleoslava si sa o mentina 'Ana la inlocuirea ei meierea mitropoliei Ungrovlahiei si reinnodarea cu cea romans. a fost si. risipirii statelor slave din Balcani. in apus prin bulgari. precum greceste se de Roma. regele ungar si cu tariff din Bulgaria si Serbia. nationale in biserica a fost inceputa numai pe 0 veche colectie de biografli ale tarilor la inceputul secolului al XV-lea. cartilor sfinte in romaneste pentru ca norodul gareste". ilor romanesti acolo. in urma recunoasterii jurisdictiei mantul sau de la Campulung patriarhale. gur stapanitor domn Ion Nicolai Alexandru ciosilor. desi tarzie. omiletice si ascetice. deschizand seria ctitori- traduse din greceste.. relatiilor bisericesti cu Orientul ortodox. unit istorici. in anul 6873 rele superioare ale societatii romanesti de (1364). si a diverselor carts rituale. Calvin si Zwingli. de parintele sau Basaraba. unde o preafru- Daca liturghia si functiile rituale se savarseau moasa piatra de mormant arata locul din bi- in limba paleoslava. Este o mare eroare a crede ca in sfe.. fiindca ea se savarsea intr-o iimba in cea bulgara . La opera aceasta a contribuit foarte Teofilact ar fi "curatit Vlahia de eresuri. pul papei Nicolae I "sb-dmosii romanilor s-au Lupta pentru introducerea limbii despartit de latini". care mijlocul secolului al XII-lea. indictionul 3. Pentru inearirea aceasta limba. au fost de la muntele Athos. care nu cunostea limba slavona sa be inteleaga In continuare se arata ca. la cunosteau limba paleoslava scadea mereu fara inceput ei citeau latineste. sa fi fost silit sa rupa relatiile de pana atunci cu Roma si sa Voievodul Alexandru a continuat si a elimine si limba liturgica latina din bisericile desavarsit opera de consolidare a statului cparhiei sale si sa o inlocuiasca cu limba pa. Noembrie 16 zile. atunci se vorbea slavoneste. Huss. El a continuat con- liturgice slavone din Romania. arata ca "tarul si-a facut drum si in Wile romanesti. 1 -a surprins la Campulung. intelegeau. cuprinse in Carst-venik-ul lui Paisie si reformatori ca Wiclif. dar pe care credinciosii nu o sa i se tale limba celui ce va citi in limba latina. Istoria Romanilor patriarhului din Constantinopol. Sfarsitul domniei voievodului cuprinsa in primul tarat bulgar in Macedonia. care numai grape cinu. Voevod. 157 www. mult si faptul ca numarul carturarilor care deoarece vlahii primisera crezul latin. pre- aproape toate cartile sfinte pe care le gasim. si a decadentei culturii Venik s-au ridicat critics destul de serioase. vladica mai bine. Alexandru si piatra tombala de pe mor- Era firesc ca. Cronica artonimd a Moldovei releva mai tarziu sau frantuzeste astazi.

Cucerirea comitatului de la Baia de cAtre Bogdan si ridicarea lui la rangul de voievodat 1. Chirghiz. Putna cu Milcovul. valea Bistritei. Toponimia tatara este colonisti strain' ca Baia. Siret. doepiscopii for de rit grecesc si papa se purta Kamen (Piatra Neamt). Covurlui. un afluent al lalpugului. Siret. pentru a intretine contactul moldovenesti precum Ceahlciu1. Hagider. Rodnei si ale Neisdudutui. ajuntand pana la valea Ceremusulut si a Toponimia unor piscuri dominante din Carpatii Prutului superior. Roman-Toro (Targu I Roman). pe langa cumani si (Cernauti). bar dupa emigrarea cumanilor in Ungaria. anexata si o lista de targuri rusesti si Populatia cresting din cuprinsul epis. Tatarca. cu gandul sa creeze pentru "partea numeroasei Bania (Baia Moldovei). care inseamna colt sau unghi. In Analele Vescrenschiene Varuitd sau Feint:dna-air' 'dor. Moldova. Ceczuna (Tetin). tatari si le plateau tribut.a. Tatarescului dupa cum ii spuneau sasii. Din Viata for politica si socials se scurgea in preocuparea papei de a atrage pe romanii din conditii asemanatoare cu ale conationalilor din Cumania la credinta catolica se vede ca Transdanubia munteana si din Dada transil- 158 www. si credinta religioasd. Nemeci (Neamtu). pe meleagurile acestea. la diminutivul Ialpugel din lalpug sau prin faptul Liov. nume taaresc si prin cararile de munte. numit Bugeac. Derelui. Si mai frecvente sunt Dimpotriva. adica din Data numita notiunea romaneasca de fantand. Bariadul. Valle Carpatilor au oferit romanilor toponimiile cumano-tatare in coltul dintre totdeauna scut si adapost contra navalitorilor Nistru si Dundre. cu romanii din Maramures si cu cei din partile Rareiul ca si a raurilor Ciugur. IN TRANSDANUBIA RASARITEANA Capitolul IV DESCALECATUL PRINCIPATULUI MOLDOVEI 1. mai jos varstata cu nume romanesti ca Sdrata si Bacdul. Sociava (Suceava). Tas-Bunar sau Tatar-bunar ii corespund In jurul comunitatilor sasesti se gaseau echivalentele romanesti de Cismea. ca martor Alexaruku Molda Owicz. pastreaza pans in zilele noastre niciodatd un zid despdrtitor intre fratii de amintirea haladuirii hoardelor cumano-tatare aceeasi origine. Un targovet din Baia biozet romeino-teitarez se evidentiaza prin Moldovei (Moldava Baya) semna in 1334.a. secui. care ascultau de Lunga. popu- Dupes fuga cumanilor in Ungaria. care este aratat regatului ungar de ceitre tdtari" chiar o epis. Carpal. Coroctunou (Craciuna). Vechea siin. se gaseste recenta. tatarii latia din episcopia Milcoviei din valea Siretului ramasera stapani asupra regiunii dintre se compunea aproape numai din romani. moldovenesti. Alungarea tatarilor din Transdanubia numarul for era acolo destul de mare. limbo. Ion Nistor B. Alungarea tAtarilor din Transdanubia moldoveneasca 2. Bistrita.ro . Jyia s. Intre acestea din urma se copiei Milcovului care se extindea asupra vaii aminteste de: Bolgrad (Cetatea Alba). natiuni romanesti care locuteste in hotarul Gorodok pe Ceremus si Hotin.' si Nistru. Toponimicele de (Voskrenskaja Letopis). In partile pana asffizi nume tatare de rauri si lacuri ca acestea numarul romanilor era destul de mare. Carpatii n-au format Carlibaba etc. ca targ bulgaro-vlah. copie catolica separata de cea cumana. ca Bolgrad sau Necrosovca. care reproduc vechea origins slava in acea regiune sunt de data istorie a Rusiei pana la anul 1347. Organizarea capitiniei de la Baia 3. Giumaldu/. strabatuta de raurile Prut si Aceasta populatie autohtona patrunsese si in Siret cu afluentii for Suceava. cunoscute numai lor. Cerna Siretului se compunea. lalpug s. Bahluiul. Catlabug. Acalia. a Moldovei si a Sucevei. Suceava. moldoveneasca intrecand numarul secuilor si cumanilor. iar mai sus Sipenitul. In regiune se gaseau si vechi asezari de Cogalnic. dupa ca alaturi de numele bunar si cismea intalnim originea sa din Molden. din romanii care ascultau de pseu.dacoromanica. Cismeaua sate romanesti. Acolo intalnim au comunicat necontenit unit cu altii.

Istoria Romani lor

vaneana. Sate le erau raspandite pe dealuri si Domnului Petru I.
coline, constituind taxi si judecii sau cnezate, Fl-anciscanii predicau in limba halt end,
cu judeci sau cneji in frunte. Acestia aplanau cata vreme domirticanii in limba german&
certurile dintre sateni si raspundeau in fata avand in vedere numerosii colonisti germane
eparhilor tatari pentru darile cuvenite acestora. din nordul Moldovei. Dupa relatiile cuprinse in
Cairnaccunul sau loctiitorul hanului Bakciserai Analele Minoritilor, editate de Wadding, si-ar fi
din Crimeea isi avea resedinta la Cetatea Alba, gasit moartea de martir la Cetatea-Alba (Mauro
pe care tatarii o rebotezasera dupes limba for in Castrum) calugarul minorit Angelo de Spoletto.
Akkerman. Increzator in reusita indulgentei conferite celor
Acolo indura, pe la anul 1326, moartea ce vor participa la cruciada contra tatarilor,
de martir cucernicul loan cel Nou, originar din papa loan al XIII-lea reinflinta.' , in 1332,
Trebizonda, care, sosind in interese comerciale vechiul episcopal at cumanilor, desemnand ca
la Cetatea Alba, fu denuntat autoritatilor tatare episcop de Milcov .pe minoritul Vitus de
cal ar fi venit sa faces propaganda cresting in Monteferreo, care nu vent sa-si is scaunul in
randurile tatarilor. Adus in fata eparhului primire, ca si urmasul sau Tom de Nympte, din
tatar, mucenicul fu somat sa se dezvi- ordinul augustinilor, numit la 1347. La 1353, fu
novateasca si sa primeasca credinta pagana. numit dominicanul Bernhard episcop al
Doctorii din Iudeea si din Persida ar fi incercat Cumaniei, dar nici el nu aparu in partile
in zadar sa -1 abates de la credinta sa cresting. necredinciosilor - partes infideliura
Atunci mucenicul fu chinuit si batut pana la Dar pe langa intoleranta for religioasa,
sange, legat de coada unui cal si tarot prin tatarii nelinisteau cu invaziile for necontenite
cartierul evreiesc, unde unul dintre evrei sari atat Dacia transilvaneana cat si Polonia, astfel
de-i tale capul. Mucenicul loan cel Nou de la ca locuitorii acestor tad nu mai faceau fata
Cetatea Alba a fost unul din primii martini masurilor de aparare contra acestor pagan!
ortodocsi. Dupa o insemnare descoperita pe un pradalnici. Papii de la Roma, vesnic solicitati
acoperamant de potir in targul Siretului si-ar fi de credinciosii for din Dacia si Polonia, nu con-
gasit moarte de martini, la 14 iunie 1340, alti teneau de a indemna crestinatatea apuseana,
doi calugari, Blaj si Marcu, misionari din indeosebi pe regele Ungariei, la cruciade
ordinul franciscanilor. impotriva acestor dusmani neimpacati ai
Credinciosii catolici din Moldova se crestinatatii. La 1314, papa Clementie al V-lea
bucurau de sprijinul calugarilor franciscani oferi indulgentd tuturor acelora care vor porni
care la 1345 aveau case si custodii la Siret, cu armele contra tatarilor. Papa loan al XII -lea
Cotnar, la Baia Moldovei, la Cetatea Alba si la reinnoi in 1334 edictul de indulgenta. Apelul
Chilia, apartinand vicariatului franciscan al marelui pontif de la Roma gasi in fine ascultare
Rusiei (Vicaria Rissiae). In calitatea for de la regele Ungariei Carol Robert, care insarcina
misionari franciscani savarseau pretutindeni, in 1324 pe cneazul roman Pintea cu paza
unde lipseau clench parohiali, functiile litur- granitelor dacice contra tatarilor, intreprinzand
gice fora nici o opreliste. o contra ofensiva in tara for - in ipsorum
Intr-un act din 8 aprilie 1387 se Tartarorum.
aminteste de custodele moldovean (custos 0 campanie in stil mare contra tatarilor
Moldoviensis) Nicolae Melzac, care isi avea a fost intreprinsa insa numai in 1342 din
resedinta la manastirea franciscani din Baia ordinul regelui Ludovic cel Mare, fiul si
Moldovei. 0 manastire franciscani fiinta si la urmasul lui Carol Robert. Comanda asupra
Siret, unde ar fi fost inmormantati la 12 febru- ostirii fu incredintata comitelui Andrei, fu! lui
arie 1378 calugarii franciscani Luca si Latcu, care, in calitatea sa de comite at secuilor,
Valentin, ucisi in Livonia de barbarii care ado- at Bistritei, al Mararnuresului si at Brasovului -
rau arborii - qui arborem adorant. In Siret comes Siculorum, de Bistricia, de Marmorosic et
exista insa si o manastire a ccilugclrilor domini- de Brasso - avea in seama sa apararea regiu-
cani apartinand Societeitii fratilor peregrini a nilor de granita care erau direct amenintate
cares razes de activitate cuprindea Rusia Rosie, mereu de tatari. Ostirea sa se compunea din
Podolia si Moldova.. Asociatia fratilor peregrini contingentele secuilor, ale sasilor din Bistrita si
avea un statut propriu si o carmuire misionara Brasov si ale voievozilor roman' din
de sine statatoare, desfacandu-se la 1377 de Maramures.
provincia dominicana a Poloniei, despartire Aratasem mai sus ca romanii din
aprobata de papa Grigorie al XI-lea in ianuarie Maramures si din regiunile vecine se bucurau
1378. Manastirea fratilor peregrini de la Siret de o larga autonomie nationals in ceea ce
se bucura in larga masura de darnicia si pro- privea administratia for locals. Ei erau propri-
tectia cneghinei Margareta sau Musata, maica etari de mosii si sate si isi alegeau din mijlocul

159
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

for pe voievozii conducei tort, care erau de regula Cronica moldo-polona scrisa la Iasi, in
capii familiar mai vechi si mai bogate potrivit 1566, arata:
cu vechile for privilegii. Dar situatia aceasta "Cu [via lui Durnnezeu, intaiul voevod
privilegiata impunea voievozilor maramureseni Dragos a venit ca vemeitor din Tara Ungureascd
si anumite obligatiuni militare, ei fiind datori de la locul si apa Maramures, pe urma unui zim-
sa participe cu contingentele for la expeditiile bru, ce 1-au ucis langd apa Moldovei si s-a
militare ale regelui. Astfel, aflam volevozi veselit acolo cu boierii sdi si i-au pldcut Ora si a
roman! luptand cu contingentele for din ostirea reunas intr-insa si a desceilecat-o cu moldoveni
ungureasca in Bohemia, in Italia, in Polonia sI din .Tara Ungureascd si li -a fost donut 2 ara"
dincoace de Carpati, in Muntenia si Moldova. Cronica anonima intitula: Povestire pe
Intre voievozii maramureseni care participara scurt despre domnii moldoveni, de °And s-a
cu contingentul for la campania comitelui inceput Tara Moldoveneasca, facand o
Andrei contra tatarilor din Moldova se gasea expunere mai ampler asupra lui Vladislav
desigur si voievodul Dragos de care face menti- craiul, care ar fi chemat pe ramleni in ajutor
une diploma de ho Carnicie a regelui Carol contra tatarilor si pe care i-ar fi colonizat apoi
Robert, din 1336. Diploma arata" ca la cererea in tara sa, arata ca dintre ramlenii acestia s-ar
servientilor (servientes) sai Drag si Dragos, fi ridicat un barbat cu minte si viteaz cu
regele daduse ordin sa se hotarniceasca dome- numele Dragos. Acesta, plecand la vanatoare,
niul Bedeu de pe malul drept al Tisei de langd ar fi urmarit un zimbru pana dincoace de
Ticeu, care era una din cele mai mars si mai munti, in Moldova, unde 1-ar fi ucis si s-ar fl
frumoase din Maramures. De altfel, numele de ospatat cu vanatul. Dupes ospat, voievodul
Dragos era foarte frecvent in Maramures, cum Dragos ar fi descalecat cel dintai pe apa
era si tatal unui Giula pe care, la 1349, regele Moldovei si alte locuri de-a lungul apelor si ar
Ludovic it puse in posesia mosiilor Giulesti si fi facut 'pecete domneasca pentru toata tara cu
Valea Mare. cap de zimbru. Si ar fi domnit Dragos-Voda doi
an!.
Din relatarile de mai sus se vede ea
2. Organizarea capitaniei de la Baia traditia locals, asa cum ne-au pastrat-o analele
si cronicile locale, care insa nici una nu este
lzbanda comitelui Andrei asupra tata- contemporana, ci din secolul urmator, ne
rilor din Moldova aparu in ochii contempo- infatiseaza campania comitelui Andrei si a
ranilor ca o fapta de acme asa de mare si voievozilor maramureseni contra tatarilor sub
insemnata, incest ea n-ar fi putut fi savarsita forma de vanatoare domneasca cu veselie si
decal prin o adevarata minune dumnezeiasca. ospete. Prin asezarea capului de zimbru in
Cronica de la Dubniz (Cronicon Dubnicense) stema tarsi, cu traditia vanatului primeste
atribuie minunea izbanzii regelui Ladislau cel infatisarea unei legende heraldice, care cauta
Slant (+1095), care si-ar fi parasit mormantul sa explice provenienta capului de zimbru din
de la Oradea si s-ar fi pus in fruntea ostirii in sterna farii Moldovei. Vechea sterna a Moldovei
lupta contra tatarilor. Legenda cu Laslau, purta un bour cu soarele si Tuna Intre coarne.
craiul unguresc care ar II gonit pe !Atari din Bourul din latinescul bos-urus, bos primogeni-
Moldova a gasit ecou si in unele din cronicile tus, nemteste Aueroche, se deosebea de zim-
indigene moldovenesti. Ea a fost acceptata brul cu coama, latineste bison europaeus,
pana si de Miron Costin, sustinand ca "la vre- slavoneste zabrr, nemteste Wisent. Dintr-un
mea lui Laslau, craiul unguresc, s-a descalecat corn de bour, vanat in Dacia, imparatul Traian
de Dragos tara noastra". Este evident ca erudi- isi Meuse un pocal de inchinat la ospete.
tul cronicar moldovean confundase pe craiul Coarne de bour impodobite cu our s-au gasit in
Ludovic cu Ladislau cel Sfant, care isi dormea tezaurul regelui Decebal. Cu coarne de bour ca
atunci de mai bine de doua veacuri somnul de trofeu de vanatoare erau impodobite pi inte-
veci in cripta de la Oradea. rioarele palatelor imperiale din Constantinopol.
Analele si cronicile romane sunt insa Pe timpul descalecatului Moldovei, bourii si
unanime in afirmatia for in a recunoaste pe zimbrii traiau Inca in stare salbateca in
Dragos ca prim descalecator de tara. Carpatii moldovenesti. Ca figura heraldica
Letopisetele de la Bistrita si Putna arata ca in capul de bour se gasea in stemele mai multor
anul 6867 (1359) de la facerea lumii s-ar fi tart, precum in sterna cantonului Uri din
inceput Tara Moldovei. Si s-ar fi inceput astfel: Elvetia, care se numeste duper vechea prove-
"Venit-au Dragos-Vodd din Maramures, nienta de acolo a bourului - urus. Sterna
din Tara Ungureascd, la vemat dupd un zimbru Mecklemburgului avea un cap de bour. Stema
si ar f L domnit de doi ani." provinciei Malicz din Polonia avea un cap de

160
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

bour incoronat, iar numele orasului Sambor aseaza cetatea pe Milcou, mai sus de Focsani,
din Po Ionia deriva de la sabrz - zimbru. Pietrele iar Dimitrie Cantemir la poalele muntilor
de hotar din Moldova erau impodobite cu un Vrancei, in apropiere de manAstirea Mira, o
cap de bour, astfel ca acestea se numeau chiar fundatie a parintelui sau Constantin-Voda.
bouri. A misca bourii insemna a muta pietrele Cetatea Neamtului tradeaza, prin insusi numele
de hotar. Numele de localitati ca Bourieni si ei vechea sa origin teutonica, de la inceputul
Zimbru sunt far& indoiala de o factures mai secolului al XIII-lea.
noua. Ostirea cresting gasi un sprijin puternic Astfel, vedem ca la inceputul secolului
la populatia romaneasca, ca si la comunitatile al X1V-lea, cand lumina istoriei incepu sa
Sasesti si secuiesti din Siret, Baia, Suceava, patrunda in intunericul care apasa pans
Bacdu etc. Fratia de acme cu capeteniile auto- atunci asupra Moldovei, tara aceasta nu era
htone s-a putut stabili curand, flindca atat pustie, cum incearca sA ni-o infatiseze traditia
comandantul suprem al ostirii Andrei, fiul lui 'storied cu legende de.vemdtoare de zimbri si cu
Latcu, cat si multi dintre subalternii sal, ca mituri etiologice. Dimpotriva, valea Siretului sl
Dragos, ca Nicolai, 11111 lui Petru, Sarasin, a Prutului superior era destul de populates si
Valentin si Luca, fill lui Craciun s.a. erau plind de sate, de targuri si chiar de cetati de
roman!. Acestia se intelesera foarte lesne cu aparare contra tatarilor.
judecii sau cnejii localnici, dandu-si mana cu Dragos-Vodd al traditiei istorice
totii in lupta contra tatarilor. Dupes stralucita moldovenesti pare sa fie deci identic cu voievo-
izbanda asupra paganilor, regiunea curatita de dul Dragos din Bedeu. Traditia 'storied a
ei fu organizata de voievodul Andrei din ordinul Moldovei iI atribuie cladirea unei biserici de
regelui intr-o marcd de granitd sau cdpitdnie lemn in satul Volovat de langa Radauti, care
regald, cu un voievod in frunte, care dupes mai apoi fusese stramutata la manastirea
traditia indigence fusese voievodul Dragos - Putna. 'Poate ca si Campul lui Dragos din
Dragus din Drag, unul dintre vitejii de judetul Bacau, in cuprinsul caruia se gasea
incredere ai regelui, cu resedinta la Baia mai tar' ziu satul Grozavesti, sa stea in legatura
Moldova Cu drept cuvant se afirma intr-un cu amintirea lui Dragos-Voda.
adaos la cronica lui Ureche ca la inceput Urmasul lui Dragos in administrarea
voievodatul Moldovei "era mai mult o capitanie" tart' de la Baia a fost fiul sau Sas, care a con-
si ca numai pe urma ea s-a intins de a ajuns la tinuat opera de aparare contra tatarilor,
Dunare si la mare cu centrul administrativ la largind granitele marcii sale spre miazazi si
Baia, care era capul sau cetatea de resedinta a rasarit.
Tarn Moldovei13 - caput sau capitalis civitas In documentele maramuresene numele
terrae Moldavensis. de Sas apace sub forma de Zass Vayvoda
Noua creatie politica cuprinse in Olachus sau Szasz Wayvodae care ar deriva
granitele sale, cu tendinte de expansiune pe din Sabbas, adica Sava. In Valea lui Sas
socoteala tatarilor, satele si cnezatele curgea rivulus Saszpathaka, adica paraul lui
romanesti din valea Siretului, populatia Sas. Fontana lui Sas - Sascut - se gaseste in
romaneasca constituind suportul etnic at ei. Si jud. Putna, iar Cornu lui Sas pe Prut, in judetul
aceasta cu atat mai mult cu cat randurile Iasi. Analele de la Bistrita si Putna it prezinta ca
romanilor moldoveni se intareau mereu prin flu al lui Dragos si ii atribuie 4 ani de domnie.
numeroase cete de conationali ce veneau Nici cronicile urmatoare nu aduc alte stiri cu
necontenit din Maramures si din Dacia transil- privire la domnia voievodului Sas. Dlugosz
vaneand, care a constituit totdeauna rezer- aminteste de neamul valahic al Dragoviei sau
vorul ethic permanent al neamului romanesc. Sassoviei - Dragoviae alias Sassoviae genus
Misiunea politica a noii mard de hotar din valachium - aratandu-1 ca originar din muntii
rasarit era sa constitute un bastion puternic si codrii dinspre provinciile rusesti, ce se
contra tatarilor, care sA inchida drumul numesc plaiuri - ex montibus et silvis provincia-
invaziei for in Dada transilvaneana si in rum Russiae quae Poloniny numoupantur,
PolOnia. ducens originem. Familia Dragosestilor s-a
Cetdti sau burguri mai vechi erau pierdut cu vremea in randurile nobilimii
Crdciuna, pe raul Putna si Cetatea Neamtului, ungare sub numele de Dragfi pans la stingerea
pe paraul cu acelasi nume, un afluent al ei in 'tamplata." la 1555.
Moldovei. Originea cetatii CrOciuna, ale card Dupes moartea lui Sas stapanirea
ruine n-au putut fl descoperite pans in Moldovei trecu asupra fiilor sal Bak, Drag,
preient, a fost pusa in legatura cu Cruceburg- Dragomir, Stefan si loan, dintre care Bale, ca
ul sau Kreuzburg-ul cavalerilor teutoni din cel mai mare, primi asupra sa raspunderea
1222, ceea ce pare probabil. Miron Costin guvernarii, impotriva caruia se tidied voievodul

161
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Bogdan din Maramures. quondam Woyvoda de Maramorosio inficlelis
In timpul guvernarii lor, capitanii Sas 0 notorius - pentru ca se abate mereu de la dru-
Bale; cu resedinta la Baia, avura de sustinut mul dreptatii si al ordinii cuvenite fats de rege
lupte grele cu tatarii. Pentru a putea face fats - a veritatis via et dubitas fuielitatis constantia
amenintarilor tataresti, ei recurgeau mereu la pluries deviens. La inceput, opozitia lui Bogdan
ajutorul regelui sub a carui ascultare, dar si fats de rege nu era insa de asa natura incat
ocrotire, se gaseau. Pe de alts parte, vedem ca regele sa dispuna confiscarea mosiilor sale. La
atat papa, cat si regele Ludovic erau vesnic pre- 1353, fratii Bogdan 0 Luga irnpartira domeniul
ocupati de amenintarea tatarilor. In 1352, Cuhnea intre ei in asa fel ca dealul Maxim -
papa Clementie al VI-lea ingadui sa se ridice o Maksenberech - de langa Viseu sa formeze
dijma asupra veniturilor bisericilor catolice din hotarul intre posesiunile ambilor frati. Partea
Ungaria pentru a preintampina primejdia de la sud de acest deal ramase in proprietatea
tatareasca. In acelasi an regele ordona secuilor lui Bogdan cu central la Cuhnea, cats vreme
sa reconstruiasca cetatea Verhegi de la fron- partea de la nord trecu in proprietatea lui Iuga.
tiera Moldova care fusese distrusts de tatari. Donmiile fratilor Bogdan si luga se extindeau
Curand insa inflintarea de catre Bogdan a pe valea Viseului in sus, pans la Borsa si de
voievodatului Moldova veni sa punts punct acolo peste Prislop pana la izvoarele Bistritei,
influentei politice a ungurilor in aceasta unde se deschidea drumul spre Moldova.
regiune. Acolo, in regiunea aceasta de granita,
pregati voievodul Bogdan cu fill si prietenii sal
rebeliunea - contubernio. Moartea voievodului
3. Cucerirea comitatului de la Bala de Sas ii oferi o ocazie binevenita pentru a pune in
catre Bogdan si ridicarea lui la rangul de aplicare planul sau de cucerire." Pornind de la
volevodat Cuhnea:', el strabatu in mod clandestin - clan-
destine - muntii si patrunse in fruntea cetelor
Voievozii romani din Maramures, sale de viteji si voinici in valea Moldovei,
investiti de rege cu drepturi si privilegii spe- navalind vijelios spre Baia, sediul capital' latu-
dale, constituiau patura conducatoare a acelei lui.
tari. Ei erau proprietari de mosii si sate si Jude- Invazia lui Bogdan s-a produs in vara
cau toate certurile ce se iscau intre conationalii anului 1359, flindca la 20 martie 1360 regele
lor - omnes causal inter apses exertas indicare Ludovic ra'splatea cu mosii intinse pe credin-
debet. Locuitoril roman! nu puteau fl judecati ciosul sau Dragos, fiul lui Giula, pentru
nici de prelatii unguri, nici de comiti, nici de numeroasele sale servicii aduse coroanei cu
castelani si nici de alti nobili, decat in rata ocazia misiunilor ce-i fusesera incredintate si a
voievozilor lor - in prezenta corumdem domino- campaniilor la care luase parte - servici de
rum ipson.un, cum se arata intr-un hrisov regal plerlsque nostrts negociis et expeditionibus sibi
din 1383. somissis et confissis - dar indeosebi pentru
Imprejurarile politice adusera cu sine vitejia sa, manifestata in lupta pentru restau-
ca nu tots voievozii romani sa fie devotati rarea Torii Moldovene - specialiter autem in
regelui si sa impartaseasca politica sa in partile restauratione terrae nostrae Moldovae - cand
orientale - partes orientales - de dincolo de numerosi romani razvratiti se abatusera de la
munti. 0 buns parte din ei, in frunte cu credinta cuvenita. - plures Valahos rebellantes
Dragon, cu Saracin, cu Valentin *i Luca, fill lui a via debitae fidelitatis deuientes - fats de rege.
Craciun si altii erau devotati regelui si partici- Domeniul conferit lui Dragos si flilor sal
para la campania contra tatarilor din Moldova. Giula si Ladislau cuprindea satele Slating,
Regele ii rasplati pentru credinta si serviciile Brebu, Copdcesti, Desesti, Hernkesti si Sugatag
lor cu slujbe si mosii, fie in noua ccipitcinie cu toate veniturile lor. La 14 mai 1360, regele
moldoveneascci, fie acasa la ei in Maramures. rasplati serviciile credincioase ale lui Vancea,
Un alt grup de voievozi s1 nobilf mara- flu] lui Stan, daruindu-i mosiile Vancesti,
mureseni se gaseau in opozitie cu politica Nein.esti, Valea Porcului si Varalia. In anul
regelui, incercand sa o combats pe toate caile urmator, regele rasplateste serviciile fillor lui
si prin toate mijloacele. In fruntea grupului Locovei, si anume Budu, Sandra, Oprisa, loan,
opozitionist se gasea voievodul Bogdan de la Dragomir si Balla, intarindu-i in proprietatea
Cuhnea - kohnya - din valea Izei - cu fratele domeniului Ozon din Maramures. lata numele
sau Iuga, cu nepotul sau Stefan si alti fruntasi catorva nobili maramureseni din gruparea
maramureseni. Pe Bogdan regele it opri sa mai devotata regelui, care luptasera de partea
indeplineasca functia de voievod si 11 califica, voievodului Bale din capitania Moldovei.
Inca din 1343, ca necredincios notoriu - Bogdan Atacul contra cornitatului de la Baia a

162
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

fost incununat de succes. Voievodul Bale fu nit - Huisus (Ludovic) tempore Bogdan, Vaivoda
batut si izgonit din capitala sa. El se retrase Olahorum de Maramorosio, coadunatis sibi
insa in munti si opuse de acolo o indelungata Olahia eiundem districtum, in terrain Moldniriae,
rezistenta, primind ajutor din partea regelui. coronae Hingariae subiectam, sed multo timpore
Cronicarii Kukulo si Tiireicz arata ea regele propter vicinitatem Tartarorum habitatoribus
Ludovic punea trupele sale aproape an de an in destitutam, clandestine recessit, et quam vis per
miscare contra rivalilor si rebelilor din Moldova exercitum ipsius regia saepius irnpugnatus exi-
- singulis artnis vet quotibet anno moult exerci- tisset, tamen crescente magna numerositate
turn, contra aemulos et rebelles et saepius con- Vlahorum in habitantium ilkun terrain, in reg-
tra Moldavos. Rivalul regelui in Moldova era num est dilatata. Wayevodae vero qui per
voievodul Bogdan cu cetele sale de romans Olaches ipsius regni eliguntur si esse vasalles
rebeli. regis Hungariae profitentur, ad homagiurn pre
Lupta dintre Bogdan si Bale pentru standum obligantur cum censu persolvere con-
stapanirea Moldovei a dainuit mai multi ani pi sueto".
a fost extrem de apriga si sangeroasa. Ea nu Voievodul Bogdan, care dobandise
s-a terminat decat in toamna anului 1364 cu domnia Moldovei cu arma in mans, nu se con-
infrangerea totals a lui Bale pi a fratilor sal. sidera deloc vasal al regelui Ludovic contra
intr-o diploma regala, din 1365, se arata ca caruia a luptat si de aceea el nu se grab! nici
voievodul Bak a luptat cu disperare contra cu prestarea omagiului de vasalitate si nici cu
rivalului sau Bogdan., primind insusi rani pi plata tributului, ci se considera ca Donut si sin-
sangerand din ele pi pierzan' d in lupta frail si ger steipanitor al voievodatului sau. Pentru
rude pi pe eel mai multi dintre luptatorii sal - cunoasterea dreptului constitutional al
non sine propriis suis cruoris efusione ac fetal& Moldovei este de interes constatarea lui
urn vulnerorum supportatione fratrwnque prazi- Kukulo, ca voievozii Moldovei se alegeau de
morum et quam plurium famulorum suorum catre romanii acestei tars - qui per Olachos
morte creduli silitite et habilitor exhibuisse cog- ipsius regni eliquntur. Duper vechiul obicei al
novirnus. romanilor - jus et consuetude Valachorum -
Pierderi dureroase a indurat pi Bogdan, functiile de judec sau cneaz pi voievod erau
cad dintre fill sal pomeniti in documente nu elective. Obiceiul acesta a fost respectat pi la
supravietuisera in izbanda sa finals decat unul alegerea si proclamarea conducatorilor din
singer, si anume Latcu. Din cuprinsul noul stat moldovenesc. Din constatarea secre-
aceluiasi act regal aflam ca voievodul Bale, tarului regelui Ludovic se mai poate deslupi ca
infrant in lupta, fugi in Ungaria, lasand in tara dreptul de alegere de Domn era rezervat numai
Moldovei osemintele scumpilor sal paninti pi ale romanilor, comunitatilor etnice neromane din
celor mai multe dintre rudele sale, precum si Moldova, cum erau cele sdsesti, secuiesti si
intreg avutul sau - suis cares parentibus et mai apoi armenesti nu le era ingaduit de a par-
quam plurirnis cognatis necnon bonis eiundem ticipa la alegerea si proclamarea Domnului.
universes in eadem terra post tergum relictis et Pornirea regelui contra lui Bogdan pe
postpositis in regnum nostrum Hungariae care dusmanul geniului omenesc, insusi
advenit. diavolul trimitator de fulgere - fulminante
Rezultatul acesLor lupte si framantari it djabulo humanis generis incunico -1-ar fi ridicat
aflam din constatarea sefului de cancelarie al contra majestatii sale, nu cunostea margins. El
regelui Ludovic, a cronicarulul Kiilculo, care confisca domeniul tradatorului pi al nepotului
insereaza in cronica sa urmatorul comunicat sau Stefan de la Cuhnea cu satele leud,
quasi-oficial: Bacicoi, Viseiu, Moiseni, Borsa si Selistea si le
timpul acestuia (Ludovic), Bogdan, conferi, la 2 februarie 1365, lui Bale si fratilor
voievodul romanilor din Maramures, aduncir' sal Drag, Dragomir si Stefan, drept despagubire
pe rometnii aceluiasi district, a Recut in mod pentru imensele servicii - immensissima servi-
cicmdestin in tara Moldovei, supusd coroanei cia - si gravele pierderi pe care ei le suferisera
Unguresti, dar dirt cauza vecinetteitii cu titlark in Moldova.
tara era de multd vreme pdreisitd de locuitori; si Prin insusi actul de danie regele
cu toate cd el a fost loud de mai multe on de recunostea infrangerea sa in Moldova, cand
insetsi ostirea regelui, totusi tara sporind mereu, arata ca Bogdan, patrunzand in Moldova, a
cu marele num& al romanilor asezati acolo a cucerit aceasta tara, pe care se sileste sa o
fost kir" gitei in regat. Intrucett, inscl, voievozii care pastreze pentru sine in dispretul majestatii
se aleg de cdire rometnii acelui regat, se consi- sale. Din constatarile din actul de danie se
derd ca vasali ai regelui Ungariei ei sunt obligati vede ca. voievodul Balica a fost ranit, stand
la prestarea omagiului cu plata tributului cuve- credincios Tanga rege - regi fideliter adhaeserit

163
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

- sprijinind pe rege - pre rege sustinenda - si voievodat, deschizand, ca si voievodul
apoi urmand pe rege in Ungaria - regem in Basaraba in Tara Romaneasca, seria Domnilor
Hungariam secutus fuerit - ar rezulta ca. regele din familia sa, a Bogdanestilor. Dupa numele
Ludovic ar fl luat parte in persoana la campa- sau Tara Moldovei s-a numit si Bogdania sau
nia din Moldova contra lui Bogdan, ceea ce nu Bogdana Neagrd Cara Bogdania. Numele
se poate adeveri. acesta era folosit mai intai de tatari si apoi de
Fireste ca la rindul sau Bogdan lua in turd. Bizantinii si indeosebi patriarhia ecu-
stapinire fostele proprietati ale lui Bale din menica din Constantinopol o numea Moldova,
Moldova, despagubindu-se astfel din belsug Vlahia sau chiar Ruso-Vlahia, adica Vlahia din-
pentru pierderea mosiei pamantesti de la spre Rusia, cum tot ei numeau Tara
Cuhnea. Numele de localitate Balcesti Romaneasca sau Basarabia Ungrovlahia,
Balcauti - din judetele Radauti si Hotin par sa adica Vlahia dinspre unguri, spre deosebire de
aduca aminte de el. Valahiile din Pind. in actele latinesti tara este
Intamplarile acestea ramasesera cu numita Terra Moldavana sau simplu Moldavia.
totul necunoscute analistilor moldoveni. Spre deosebire de Vlahia Maior, care este
Analele de la Bistrita arata ca urmas al lui Sas Muntenia, Moldova se numea Vlahia Minor
pe Latcu, pentru a lasa sa-i urmeze apoi tatal adica Vlahia Mica.
sau Bogdan. Analele de la Putna indreapta Voievodul Bogdan pastra resedinta
greseala, lasand pe Bogdan sa urmeze lui Sas domneasca la Baia. El ridica la Radauti o bi-
si atribuindu-i 4 ani de domnie. Cronica ano- serica de piatra, care a servit totodata si cripta
nima cade in greseala analelor bistritene, tar
cronica moldo-polondi se is dupa analele pentru sine si familia sa. Acolo odihnesc ose-
putnene. Grigore Ureche repeta greseala mintele sale sub o piatra de mormant, pe care
letopisetului de la Bistrita. Se vede ca traditia o aseza batranului Bogdan Voievod stranepotul
istorica locals s-a inchegat tarziu, cand sau Stefan cel Mare. Inscriptia nu arata insa
amintirea celor intamplate se intunecase de anul mortii, probabil din cauza ca acesta era
multi vreme. atunci tot atat de putin cunoscut ca si astazi.
Dupa stralucita sa izbanda asupra lui Acte interne de la el nu ni s-au pastrat. In
Bale si asupra ungurilor care it sprijineau, sterna tarii a ramas insa capul de bour, care
voievodul Bogdan ajunse Domn si stapanilor fusese adus probabil Inca de Dragos din
independent al Tarii Moldovei pe care el, din Maramures, unde aceasta icoana heraldica
comitat sau marca de granita, o prefacu in figura in sterna orasului Sighet.

L,
.0%."
ka,:110.1 ,

v., 1, 41

PI
4 :Of r.,u

4 211.,
si,":.t41,4A

) ' '.
i .w
,' - ' 41 si" 17V1:,
lkst-
.;,.."7:7;:* ! ;
L ... ._ '
1 .....,,kflai .. - 4-.{.C--, .- -., ,..J
70.4.r- 1V.,
it , .4......s,
"
,21*.
0 4 '
r' !..t :
m _..
,
a 7 `
11.

?4,14..e,,,,t;

Ruincle cefatii Neamtului

164
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Capitol u I V

STAROSTIA SIPENITULUI
1. Descalecatul voievodului Stefan in Tara Sipenitului
2. Infrangerea polonilor in Tara Sipenitului prin vitejia legendarului Lucius
Aprovianus

romanesti ca Pop, loan, Tornnatecul, Pietrosul sl
1. Descaleeatul voievodului Stefan in altele. Numeroasele toponimice romanesti din
Tara Sipenitului Pocutia arata ca in vechime regiunea aceasta
muntoasa si acoperita de codri seculari ada-
Voievodatul lui Bogdan sau Bogdartia postea o populatie rorntuteascd care fa cea lega-
nu ajungea spre nord decat pana la Prut. tura dintre roma:Ili din Maramures ss cei din
Dincolo de Prut se intindeau pana la Nistru Tara Sipenitului si din Tara Moldovei. Prezenta
codri de fag sau bucovinele mici - silvae fagi- for acolo este atestata de Dlugosz. Cronicarul
nales minores - spre deosebire de bucovinele polon arata ca, in preajma anului 1070, ducele
mars silvae faginales majores - care porneau Viaceslav de Polok ar fi concentrat contra
de la Prut mai sus de Cernauti si ajungeau regelui iolon Bolesbav o armata constituita din
pana in valea Ceremusului mai sus de Kuty in ruteni, pecenegi si romarti - cum Ruthenis,
Polonia. Regiunea de dincolo de bucovinele Picozynegys et Wallnchis. La anul 1147, acelasi
marl si mid pand la Ceremus si Nistru apare in cronicar aminteste ca imparatul Konrad ar fi
istorlografla secolului al XIV-lea sub numele de pornit in cruciada din Polonia, prin Rusia si
Tara Sipenitului - latineste Terra Sepenicensis, Valahia - ex Polonia per Russiam et Valachicun
nemteste Speniker Land, iar slavoneste procedebat.
Szepeniezenskaja Zemlya. Tara si-a prima Descalecarile de sate dupd dreptul sl
numele dupa localitatea Sipenit, asezata pe obiceiul romanesc - jus valahicum et consuetu-
Prut mai sus de Cernauti si cunoscuta ca do Valachorum - continua ad pana in secolul
vestita stattune preistorica din epoca neolitica, al XV-lea. La anul 1424, locuitorii Maxim si
vestita prin bogata si variata sa ceramics plc- Vlad, fiul lui Dragos-Dragosinovici - inflinteaza
tata. satul Cosov (targul are azi acelasi nume) cu
Granita de vest a tarii Sipenitului era mosiile Breaza sl Jabie din valea Ceremusului
formats de Ceremus, pand la varsarea lui in Negru, care avea obligatia, dupa dreptul
Prut in dreptul localitatii Oraseni, iar de acolo valahic, unei contributii anuale de cate 2 gross
granita urea pe paraul Colacin, pana la izvorul de cap de familie si de a inarma un sulitas si
lui si ajungea la Nistru, in fata satului Babeni, doi arcasi. Populatia romaneasca din ambele
localitatea cea Thai avansata spre nord-vest a tar' traia sub judecii ei, primind mereu prin
Tarsi Sipenitului. imigratie un apart ethic din Maramures, pre-
Dincolo de aceasta granita se extindea cum arata cazul intemeietorii satului Cosov.
Tara Pocutiei, numita astfel dupa targul Kuty Ca numarul for era destul de mare, pentru a da
pe Ceremus, care corespunde romanescului chiar contingente pentru armata polona,
cut sau cot, un termen obisnuit in toponimia aceasta o vedem din relatarile lui Dlugosz, care
satelor romanesti, indicand diferite parti ale arata ca la 1325 regele Poloniei Vladislav
satelor precum cutul de sus, cutul de jos etc. Lbketek primise in armata sa contingente
Pocutia era strabatuta, ca si Tara Sipeniptlii, de romemi - awciliis eticun vicirwatm populonun,
de raul Prut, ale carui izvoare se gaseau la videlicet Ruthenorurn, Valachorum et Lithua-
poalele muntelui Turcul din masivul Carpatilor n.orurn - pentru a pomi razboi contra Mardi de
P dclurosi, ce despart Pocutia de Maramures. Pe Brandenburg.
versantul sudic .al acestui masiv izvoraste 71sa, Cu toata fortificatia naturals pe care o
pe malul careia s-a ridicat Sighetul Marmatiei, constituiau bucovinele dinspre sud-est, popu-
capitala Maramuresului. Piscurile Carpatilor latia din Tara Sipenitului avea mult de indurat
Padurosi din acea regiune poarta vechi nume din cauza necontenitelor invazii ale tatarilor,

165
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

care alegeau prin Tara Sipenitului d Pocutia Staroste - staorsta - se numea in
drumul cel mai scurt pentru expeditiile de jaf Polonia capitanul sau parcalabul unei cetati de
in Galitia si Po Ionia. Stapanitorii acestor taxi granita, precum si al intregii provincii din jurul
aveau cel mai vadit interes de a intar' rezis- cetatii; astfel termenul de staroste corespundea
tenta contra tatarilor, prin sporirea numarului termenelor de ccipiten sau bdnie.
populatiei si prin organizarea ei politica si mi- Voievozii maramureseni, redusi tot mai
Mara.. Voievozii roman! din Maramures ofereau mult in drepturile si privilegiile lor, cautau
cea mai buns chezasie pentru indeplinirea ocazii de afirmare a virtutilor lor razboinice.
acestor indatoriri. Succesul lui Dragos in Moldova ispitea si mai
In Galitia cu centrul administrativ la mult spiritul lor de intreprinderi razboinice.
Halici se stinsese in 1324 vechea dinastie Din marturiile umanistului Filippo
nationals. Atunci boierii galitieni ridicara pe Buonaccorsi Calliznaco, care trala la curtea
tronul vacant de la Halici pe principele maso- regelui Poloniei Cazirriir al II-lea (1442-1447) si
vian Boleslav Trogdenouivi, care trecand la ale cronicarului loan Dlugosz (+1480) aflam ca
ortodoxle primi numele de Gheorghe. Dar noua in anul 1359 in Tara Sipenitului murise voievo-
domnie nu aduse tariff linistea dorita". Boierii 11 dul Stefan lasand in urma sa pe fill sal Stefan
banuiau ca nu tine la vechile obiceiuri ale tarsi si Petru, care isi disputau dreptul la succe-
si ca nu poate face fats tatarilor. De aceea siunea tatalui lor. Marturiile acestea fac sa se
ducele Gheorghe cauta reazem atat la poloni nasca intrebarea cane era acel voievod Stefan
cat si la unguri, inlesnind imigrarea elementu- din Tara Sipenitului? Un document din 15
lui maramuresean in Pocutia si de ad in Tara decembrie 1349 area ca regele Ungariei,
Sipenitului. Dar cu toate straduintele sale, el Ludovic cel Mare, care petrecea atunci la
nu putu potoli nemultumirea din tars ni cazu Bistrita = civitas in Septem Castris, autorizase
jertfa adversarilor sal, Hind otravit la 7 aprilie pe voievodul Joan, fiul lui Iuga, sa puns pe
1340. Giula, flul lui Dragos, in posesiunea domeniilor
La tronul Haliciului si deci si al provin- Giulesti si Valea Mare din Maramures, care
dei Pocutia ravneau trei candidati: Lubart, apartinusera voievodului Stefan, care cazuse
marele duce al Lituaniei, ale care' granite de curand in nota infldelitatii, aderand la ras-
ajungeau in vreme aceea pans la Nistrul coala fosiului voievod Bogdan, unchiul sau
mijlociu; Cazimir cel Mare, regele Poloniei si dupes tata, necredinciosul notoriu al regelui -
Carol Robert, regele Ungariei. In vederea unei qui nuperrime notam inftdelitatis Bogdano quon-
viitoare legaturi matrimoniale, regele Carol dam voivoda, patruo suo et nostro et regni nos-
Robert renunta la candidature in favoarea tri infideli notorio adhaerendo incidit.
regelui Cazimir, care castiga.' astfel partida fats tefan era fiul lui Iuga, care la 1353
de marele duce Lubart. Ducatul de Halici, de impartea cu fratele sau Bogdan domeniul
unde derives numele Halides sau Galitia, reveni parintesc Cuhnea, deci nepotul voievodului
lui Cazimir, care-1 incorpora Poloniei impreund Bogdan, fondatorul statului Moldovei.
cu Pocutia. In felul acesta granitele Poloniei se Confiscar' rdu-i-se moniile pentru tradare sau
largira pans la Ceremus si Colacin, atingand viclenie, voievodul Stefan parasi Maramuresul
granita Tariff Sipenitului. in mod clandestin ca si unchiul sau si fugi in
In timpul rivalitatilor si luptelor pentru Tara Sipenitului, unde izbuti sa organizeze cu
succesiune la tronul Galitiei se petrecura in ajutorul regelui Cazimir o starostie de granitd
Tara Sipenitului evenimente politice insem- contra tatarilor asemanatoare comitatului de la
nate. Romanii de acolo traiau inca sub puter- Baia. Voievodul Stefan nu parasi singur
nica impresie a campaniei comitelui Andrei Maramuresul, ci insotit de numerosi prieteni
contra tatarilor, in urma carela luase flints dintre vitejii si voievozii de acolo. Intre acestea
comitatul de la Baia a voievodului Dragos sub se gaseau si Crdciun, voievodul romanilor din
egida ungureasca. La stavilirea pericolului comitatul Bereg, om ptiternic si cu mare influ-
tataresc polonii erau ni mai direct interesati ents, stapanind acolo vaste domenii cu sate si
intrucat granita lor de la Ceremus sl Colacin cu rumen, urmat de cei patru fli ai sal Saracin,
statea larg deschisa atacurilor din partea litu- Nicolae, Balint ni Lucaciu. Acesta luase parte si
anienilor si tatarilor, aparata numai natural de el la expeditia contra tatarilor din Moldova din
bucovinele marl si mid. De aceea, crearea unei 1343, de sub conducerea comitelui Andrei, flul
starostii de granita in Tara Sipenitului sub lui Latcu.
egida polonezd putea gasi in regele Cazimir Stefan era casatorit cu Margareta sau
sprijinul dorit. Musata, originara si ea din Maramures, de

166
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

credinta catolica. Ea darui sotului ei ortodox sau mai mic, care se rezema pe simpatia bole-
trei fli, si anume pe Stefan, Petru si Roman. rimii si indeosebi a provincialilor ungureni -
Descalecatul voievodului Stefan in Tara provinciales Hungarorwn - cum se numeau
Sipenitului se produse in timpul marilor ofen- vitejli care desollecaserd deodatd cu fatal sdu
sive polono-lituane contra tatarilor, care la din Maramures. Si astfel, se dezlantui in
anul 1351 furl infranti la Sina-Voda si alungati cuprinsul starostiei o crancena lupta pentru
din Podolia. Provincia aceasta, cu cetatea domnie intre fratii Stefan si Peru, pe care
Camenita reveni principilor lituani Olgert si Dlugosz ne-o descrie in culori foarte vii,
Coriat. Teodor, flul lui Coriat, ceda in 1354 aratand ca la moartea voievodului Stefan
Podolia regelui Ludovic al Ungariei, lasand izbucni Intre flit decedatului palatiri lupta pen-
cebitile de la Nistru in seama rornardlor - a tru succesiune. Petru, deli mai tartar, era cubit
howdy osadyl Volochi. Voievodul Stefan ocupa de cei mai multi dintre romans, flindca era din
atund cetatile Hotin. Tetin si Hmelov si le fire mai ingaduitor. El intrecea pe fratele sau in
restaura cu ajutorul regelui Cazimir cel Mare. agerime sff iscusinta, reusind sa atraga de
Imprejurarea aceasta facu pe senioril poloni sa partea sa sl pe provincialli ungureni. Favorizat
se laude in seimul de la Piotrkov, din 1448, ca de aceste imprejurar" Petru izbuti sa rastoarne
aceste cetati ar fl fost ridicate de regele de pe tron pe fratele sau mai mare, sa-1 alunge
Cazimir. din tars hnpreuna cu boierii care -i ea!' nasesera
La organizarea noii starostii contribuira credinciosi si sa ocupe tronul. Atunci, Stefan
polonezii, far regele for Cazimir se considera ca cu aderentii sat fugi in Polonia la regele Cazimir
protector al ei, precum regele Ludovic era pro- sff it ruga sa-1 ajute si sa-1 aseze din nou pe
tectorul comitatului de la Baia. Granita din tronul parintesc. Cu acel prilej, voievodul
Ardeal a Tarii Sipenitului gasea o fortificatie Stefan fa'cu declaratie solemn& sub juramant
naturals in bucovinele sau fdgetele dintre Prut ca atat el, cat si palatinii care vor urma dupa
si Nistru, flancate de cetatile sau burgurile de dansul vor pastra totdeauna credinta sff
la Hotin sl Tetin. Hotinul domina vadul supunere fata de regele Cazimir si de succe-
Nistrului, tar Tetinul vadul Prutului de la sorii acestuia pe tronul Poloniei.
Cernauti. Resedinta starosilei se gasea la Regele Cazimir dadu ascultare ruga-
Sipenit sau poate mai curand la Hmelov. mintii voievodului Stefan si, bizuindu-se pe
Cetatea aceasta numita a Hmelovului se ridica asentimentul unanim al seniorilor si sfetnicilor
pe tarmul rauletului Colacin care se varsa in sal, fagadui sa-i dea ajutorul cerut, pentru a-I
Prut In fata Sniatinului. Hmelovul domina si reinstala in domnie. 0 ostire polona alcatuita
valea Ceremusului, care si el se uneste cu Prutul din steagurile Cracoviei, Sandonirului,
in fata Hmelovului. Lubomirului si Rusiei porni sere Tara
Sipenr!dv+ si sosi la &triplet unde avura loc la
inceput numai slabe docniri si hartuiell cu
2. infringerea polonilor In Tara inamicul, fara sa se ajunga la o luptA hotlira-
Sipenitului prin vitejia legendaralui toare. Si aceasta din cauza ca voievodul Petru
Lucius Aprovianus evita lupta in camp deschis si se gandea sa
atraga ostirea polona in cursa cu mare
Domnia voievodului Stefan in starostia mestesug. In padurile din Tara Sipenitului se
Sipenitului n-a fost de lunga durata. El mud in gaseau locuri greu accesibile, motiv pentru
anul 1359, lasand in urma sa pe vaduva care Inca nu fusesera brazdate de plug.
Margareta sau Afitrta cu cei trei fit ai sat Romanii be numeau plonine, pe care ostirea
Stefan, Petru si Roman, ea supravietuind cu polona trebuia sa be strabata pentru a ajunge
multi ani sotului ei Stefan. La 1393, Murata se inlauntrul tar' si in plaiuri mai largi si mai
gasea Inca in viata, intervenind ca martora deschise. In acea padure, romanii Mara de
intr-un act al flului ei Roman. Moartea pre- ambele parti ale drumului copacii in asa fel ca
mature a sotului si viata ei indelungata trunchiurile sa r5.mana numai Intimate pe
adusera cu sine ca flit ei Petru, Stefan si radacini pentru ca, prin o usoara atingere,
Roman sa fie mai bine cunoscuti sau numiti at acestea sa poata 11 pravalite la pamant. Dupe
Musatei sau at Margaretei. isprava aceasta, romanii pandeau din
Fiul ei cel mare, Stefan at Musatei, acoperisurile for camuflate cu crengi, nisip s1
ocupa tronul indata dupa moartea parintelui pietris, asteptand pe poloni sa apara. La
sau Stefan. Impotriva lull se ridica Insa fratele aparitia acestora, romanii rostogolira copacii

167
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

asupra lor, care, rasturnandu-se unul peste Tara Sipenitului in armura unui senior
altul, acoperire o*tirea le*easca sub crengi si medieval cu numele de Lucius Aprovianus, pen-
cradle lor, pricinuindu-1, fare lupte marl, tru a-1 pune fata in fata cu seniorul Sbigniev
pierderi de oameni, cal *1 vehicule. In din Olesnita, lasandu-i pe amandoi sa lupte si
prabuqirea lor, arborii lovira cu crengile pe eel s& cads pe campul de onoare in fata o*tirilor
mai viteji cavalerl, strivindu-le bratele si adverse, care a*teptau cu infrigurare rezultatul
picloarele. Multi dintre cavaleri, ingroziti de sangerosului duel.
prapadul acesta nea*teptat, se predara ina- In captivanta sa expunere, umanistul
micului, astfel c& numarul prizonierilor intre- Callimaco arata c& roman'', simtindu-se timp
cea cu mult pe cel al mortilor. Mult armament de mai multi ani singuri la ei acasa, incepusera
si imbel*ugate mijloace de subzistentA au fost sa se agite si, ispititd de nidejdea libertatii sau
luate prada *1 erau cu atat mai pretioase cu cat impacientati de indelungata abtinere de la
erau intregi qi neatinse. lupta, incepura sa unelteasca pe fata pentru
Polonezii cazura, duped Dlugosz, in desfacerea lor de Polonia. Atunci craiul
cursa aceasta din cauza tradaril acelora dintre Cazimir, care aflase despre acestea, pregati in
roman' care chemasera armata polona in aju- graba o*tirea pentru pedepsirea lor. Regele
tor, fiind intele*1 cu consangenii for sa ademe- puse in fruntea ostirii pe Sbigniev din Olesnita,
neasca pe polonezi in codru si sa cads in cursa pe care el fl considera cel mai destoinic, flindca
pe care le-o intinsese acolo voievodul Petru. se distingea inaintea tuturor prin vitejia *1 pri-
Indata, regele Cazimir luase cuno*tinta de ceperea sa in me*te*ugul raZbolului. 0*tirea
infrangerea oqtirii sale *i se grabs sa trimita polona - zice Callimaco - trecu fara zabava
bani pentru rascumpararea prizonierilor. Si Nistrul pi tabari in 7ara Romanilor", ceea ce
cum romanii nu faceau dificultati in aceasta insufla acestora o fried a*a de mare, Inca erau
privinta, au putut fl rascumparati tots senior'', gata sa se supund regelui *1 sa-1 ceara iertare.
cavalerii *1 osta*ii de rand care cazusera in Dar in momentul acela a*a de critic,
prinsoare. Atunci cazusera in prinsoarea aparu in mijlocul lor Lucius Aprovianus, un
Romanilor Sbigniev pi Ole*nita, bunicul cardi- barbat de gravitate antic& - vir gravitatis anti-
nalului Sbigniev, care *chiopata pans la quae - care prin impunatoarea sa infati*are
moarte din cauza ranilor suferite, precum si insufla curaj celor slabi de Inger si-i indemna
alli nobili polonezi. Au fost capturate pi 11 cu vorbe pline de me*te*ug la rezistenta contra
steaguri, dintre care 3 regale *1 8 provinciale *1 inamicului, caruia i se pregatea o cursa. In
senioriale. apropierea o*tirii roman se intlndea o padure
Umanistul Italian Filippo Buonacorsi deasa, cu arbori gro*i *i inalti, printre care se
Callimaco, care &disc multa vreme la curtea putea circula usor, fiindca padurea era lipsita
regelui polon Cazimir al IV -lea, ca preceptor al de tufi*uri. Lucius porunci ca arborii sa fie tea-
fiilor acestula loan Albert:. Sigismund, 14, dar in a*a fel ca trunchiurile sa ramana
Alexandru si Frideric, nu se multumi insa cu u*or intinate pe radacini, pentru ca la cea mai
expunerea prozaica a lui Dlugosz asupra mica atingere sa poata fl rasturnate. In ziva
bataliel din Tara Sipenitului, ci incerca sa dea urmatoare can" d polonii, dispretuind numarul
acestei batalil o intorsatura dramatics. mic al romanilor, ridicara steagurile *1 pomira
Adunand informatil atat din arhivele de la la atac fare regula si ordine, ingamfati *1 aro-
Roma, cat *1 din cele de la Cracovia pentru ganti, a*teptandu-se mai curand la o
opera sa asupra cardinalului Sbigniev invAlma*eala uqoara decat la o lupta serioasa,
Olesnitki, nepotul comandantului Sbigniev din ei se pomenird deodata cu Lucius in fata lor,
plalurile de la Sipenit, el se ocupa *i de roman', care la inceput se gandea sa se retraga in
sthruind asupra originii lor latine, dar indeo- padure, dar care in fata acestei priveli*ti is'
sebi asupra batallei de la Sipenit dintre poloni schimba planul *1 in clipa in care romanii
*1 roman!. In naratiunea sa, el incerca sa stateau la panda, gata sa se retraga in padurea
imprime celor doi comandanti ai o*tirilor cu vicle*ug, el ii determined sa -s' pregateasca
adverse *1 personalitatea eroilor Renaqteril, armele, sa se alinieze in linie stransa de bataie,
lasandu-i sa lupte dupe regulile turnirelor *1 sub conducerea unui conducator viteaz,
medievale, pentru a determina soarta batAllei indraznet, sa loveasca pe poloni, printr-un atac
prin bravura lor personals, duped codul de subit *1 napraznic, repezindu-se din varful co-
onoare al acelei epoci. In scopul acesta, linelor asupra lor, cu hotarar- ea de a be sparge
Callimaco travestepte pe " voievodul" Petru din randurile, de a-i impra*tia si a-i pune pe fuga.

168
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor

Cand insa polonii, in dispretul ordinu- ramase mai la urma pi numai cand vazu pe at
lui dat de Sbigniev de a nu trece la atac deck sat urmarind de aproape pe inamic cauta sa-i
in online de bataie pi numai dupa ce se vor fi opreasca, ca sa nu cads cumva in vreo curses
incredintat ca. nu H s-a intins undeva o curses, intinsa for de romans. Dar neputandu-1 opri, el
incercara sa se apropie de poalele colinei fares se amesteca in invalmapeala cu ei.
nici o precautie, nimeni nu mai putu opri ata- Romanii insa, indata ce observara
cul romanilor, care se repezira la vale asupra dezordinea in care polonii patrundeau in
polonezilor cu chiote pi strigate. In clipa aceea, codru, rasturnara asupra for arbor! intinati,
n-a lipsit mult ca polonii sa o is la fuga, daces care prabupindu-se asupra optirii poloneze o
Sbigniev nu pi-ar 8 pastrat cumpatul, n-ar fl acoperiea sub trunchiurile for impreuna cu
impins pe ai sat in linia de lupta si n-ar 11 Sbigniev, comandantul optirii. Astfel se intar" n-
infruntat aproape singur primejdia acolo uncle pla - zice Callimaco - ca acesta nu avu ragaz sa
ea era mai mare pi mai amenintatoare. indata se bucure de prada -de razboi pi de trofeele
ce linia de bataie fu restabilita, gratie energicei izbanzii sale, ca pi cum insult Lucius, pre-
sale interventii, polonii incepura sa se simtind tragicul sau sfarpit, ar fl avut grija ca
reculeaga, sa-pi recapete curajul de lupta si sa in semn de razbunare padurea sa se naruie
se sileasca sa ptearga rupinea provocata de peste el. Dar felul acesta de razbunare n-a
spaima ce-i cuprinsese mai inainte. Dar pi gasit aprobarea polonilor pi nici chiar a
romanii staruira aprig in lupta, incurajatl pre- romanilor, ca Hind incompatibil cu reputatia
tutindeni de Lucius Aprovianus, care striga cat unui barbat apa viteaz cum era Sbigniev.
it tinea gura ca polonil sunt invinsi pi zdrobiti. Dupes relatarea cam romantics a lui
Atata putere pi energie se manifesta in omul Callimaco, eroii Lucius si Sbigniev ar fi cazut
acesta, incest de indrazneala lui depindea de amandoi pe campul de lupta. In realitate,
partea cui va fl izbanda. ambit au scapat teferi din aceasta dramatic&
In clipele in care Lucius, dand pinteni incaierare, Sbigniev intorcandu-se pchiopatar'
calului, zbura prin randurile romanilor, indem- acasa, tar Lucius Aprovianus continuand sa
nandu-i la lupta, Sbigniev se repezi in galop domneasca victorios in Tara Sipenitului, sub
asupra lui, deschizandu-pi drum larg printre adevaratul sau nume de Petru, numit at
dupmani. Tot atat de sprinten it intampina insa Musatei, dupd numele mamei sale Margareta
pi Lucius, cu sulita in mans ca un arhanghel, sau Mupata. intr-un document latin, din 1384,
lovind cu apa inverpunare incest se parea ca voievodul Petru numea pe mama sa Margareta,
izbanda zambea amandurora deopotriva. Ochii iar intr-un act slavon din 1393, flul ei Roman
tuturor erau atintiti asupra for pi pe ambele amintepte de mama sa, cneaghina Musata.
fronturi content lupta, astep Candu-se sfarpitul Prin stralucita sa izbanda din plaiurile
inverpunatului duel. Lucius, increzator in age- Sipenitului, voievodul Petru isi asigurd tronul,
rimea calului sau, hartuia pe Sbigniev cu iar fratele sau Stefan fu sortit pentru o
necontenite salturi, cand in dreapta, card in indelungata viata de pribeg,ie in Polonia, la
stanga, cand se prefacea ca fuge, cand se oprea curtea regelui Cazimir pi a urmasului acestuia
subit in loc, fulgerand asupra adversarului Vladislav lagelonul. Cat despre bucovinele sau
lovituri pi intepaturi cu lancea, 'cand in fats, fagetele - silvae faginales - din Tara
cand in spate, pan& ce acesta Ile din manic, fle Sipenitului, aflam din relatarile lui Dlugosz ca
din mandrie, 41 incorda deodata toate puterile pe timpul sau o buns parte din de fusese
pi se repezi cu atata furie asupra calului defripata pi astfel redate culturii agricole - sil-
partenerului sau incest, lovindu-1 mortal, it ras- vae vastae nunc temporis processu in culturam
turna de pe cal. Atunci polonii, vazan' d pe et campoum planiciem redactae. Termenul slay
Lucius cazand din sea, izbucnira in chiote de de plonina, pl. ploniny corespunde latinescului
bucurie ss reincepura lupta. Inversunarea planicies, ceea ce insemneaza campie neteda,
polonilor determine pe romani sa fuga in pes sau camp deschis, cum este pan& astazi
padurea din apropiere, urrnariti indeaproape regiunea sipenitecula din care n-au ramas
de poloni. Sbigniev Hind ocupat cu despoierea decat cateva crangurl impadurite in jurul loca-
voievodului" roman de scutul si arnura sa, litatii Cozmen.i, Cotmanii de odinioara.

169
www.dacoromanica.ro

Ion Nistor

Ca pitolul VI

UNIREA. STAROSTIEI SIPENITULUI CU PRINCIPATUL MOLDOVEI

1. Principe le Latcu si propaganda catolica
2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pretendent la tronul Moldovei
3. Ridicarea principelui Petru al Musatei pe tronul Moldovei
4. Relatiile Moldovei cu Ungaria, Po Ionia #i Muntenia in timpul Domnului Petru I
5. Consolidarea vietii politice, economice si culturale a Moldovei
6. Extinderea granitelor Moldovei pAnA la Marea Neagra si agravarea conflictului cu
Patriarhia de la Constantinopol sub Domnul Roman I
7. Respingerea incursiunii unguresti de catre Domnul Stefan si restabilirea rapor-
turilor de vasalitate cu Polonia

1. Principe le Latcu si propaganda capitald a Moldovei nu putea decal sd castige
catolica in prestigiul ei. Misionarii comunicara papei ca
Latcu roaga ca insusi Sfantul Parinte sd
Documentele maramuresene arata cd recunoasca orasul Siret - oppium Ceretense -
voievodul Bogdan avea mai multi fli, dintre de capitald a Tcirii Moldovei - ducatus
care, la moartea tatalui lor, nu se mai gases in Moldoviensis - oferindu-se in schimb sa ingd-
viata decat unul singur, Latcu. Acesta ii urma duie inflintarea unei episcopii catolice acolo.
tatalui pe tronul de la Baia, pe care in curand In zelul lor, misionarii mai adaugara. ca
noul voievod it muta la Siret. Acolo primi Latcu, Latcu impreund cu tot poporul sau s-ar fl
in 1369, pe misionarii catolici Pavel din declarat gata sa se lepede de schism& si sa
Svidnita si Nicolai MeLsak, care veniserd sa-1 intre in sdnul bisericii catolice pentru a
castige pentru catolicism. Urcarea sa pe tron depinde si el, ca alti principi catolici, de capita-
trebuie s& fl avut loc inainte de 1369. Data pre- la apostolied. Din raspunsul pe care papa it
cis& a inceputului domniei sale nu se poate sti, trimise, la 23 ianuarie 1372, lui Latcu, aflam
precum nu se cunoaste nici anul mortis voievo- ca insusi voievodul adresase pontiflcelui roman
dului Bogdan cel Bdtrdn. Cei dot misionari o scrisoare in care sd-si manifeste dorinta de a
stdruird pe Tanga noul voievod pentru infl- trece la catolicism. Nu cunoastem cuprinsul
intarea unei episcopii catolice la Siret pentru scrisorii lui Latcu, stim insa ca Papa, in
ingrijirea sufleteasca a numeroaselor comu- raspunsul sau, isi exprima marea sa bucurie
nitati germano-sdsesti si secuiestl din Moldova, pentru hotardrea voievodului, cautand sa.-1
caci targurile Baia, Suceava, Siret erau pline de intareased in aceasta decizie si sfatuindu-1 sd
targoveti catolici care aveau nevoie de o pas- nu se lase cumva abatut de sotia sa Ana, care
torire a lor proprie. Populatia romfineasca de la tine cu inddratnicie la erorile ortodoxiei. Papa
sate si orase, ca si voievodul insusi, tineau la amts toata generozitatea sa fats de voievod,
biserica ortodoxd, care depindea din vechime necerandu-i sa divorteze, dar sfatuindu-1 sa se
de episcopia de la Halici, precum constataserd fereasca pentru ca nu cumva din cauza con-
aceasta si misionarii trimisi in Moldova, in vietuirii cu ea sd se lase inselat si sa revind
raportul lor catre papa Urban al V-lea, pro- asupra mdrturisirii sale catolice. In jurul
punand ca tara sd fle scoasa de sub jurisdictia pretinsei treceri la catolicism a lui Latcu s-a
canonicd a episcopatelor de Halici. facut mult caz. Faptul insa ca osemintele sale
Voievodul Latcu, care numai de curand odihnesc in cripta domneasca din biserica
isi mutase resedinta la Siret, prima cu ortodoxd de la Rtic/Cuiti, aldturi de cele ale
bunavointa cererea misionarilor si incuviinta parintelui sau, Bogdan Descal ecdtorul, vine sa
crearea unei episcopii in orasul sau de dezminta in mod categoric aceasta trecere.
resedinta., precum si ridicarea acolo a unei ca- Din corespondenta dintre voievod si
tedrale episcopale, intrucat prin aceasta noua papa se desprinde un singur fapt istoric, si

170
www.dacoromanica.ro

Istoria Rom'anilor

anume acela ca Latcu ingaduise crearea unei
episcopii catolice la Siret, dar si aceasta cu 2. Lituanianul Gheorghe Coriatovici pre-
conditia ca titularul noii episcopii sa se desem- tendent la tronul Moldovei
neze numai cu asentimentul sau. Voievodul isi
dadu asentimentul pentru calugarul minorit Un document din 1374 area ca voievod
Andrei din Cracouia, care ajunse astfel in 1371 si gospodar al Tariff Moldovei pe cneazul litua-
primul episcop catolic la Siret. In acelapi an se nian Iurg (Gheorghe) Coriatovici. Acesta ras-
facu si numirea noului episcop de Milcov in platea, la 3 iunie 1374 (6882), pe narnesnicul
persoana lui Nicolai de Buda, in locul deceda- din Cetatea-Alba - namesnic biokwriloslcy -
tului Albert de Usk, urmasul episcopului Iacsa Litavor, pentru vitejia sa in lupta de la
Bernhard. Papa Grigore al XI-lea consimtise la Vldcliceni pe Nistru, contra tatarilor, daruin-
crearea episcopiei de Siret, pe rang cea de du-i satul Zubrduft. 0 localitate Vladicin.a
Milcov, pentru a nu jigni nici pe unguri si nici exista de fapt in judetul Hotin, mai sus de
pe poloni, care aveau pretentia de suprematie Sirauti, la mica departare de Nistru, astfel ca o
asupra Moldovei. Pentru a-i impaca pe tog, el ciocnire dintre lituanienii din Podolia cu Marti
numi pentru Siret pe Andrei de Cracovia, tar putea foarte bine sa fi avut loc in acea localitate
pentru Mi lcou pe Nico/ai de Buda. Acesta din daca admitem identiflcarea ei cu Viddicenii
urma nu facu mare isprava in tara de jos a pomeniti in document. Si satul Zubrduti ar
Moldova din care cauza el fu inlocuit, in 1374, putea fi identificat cu localitatea Zubresti din
prin Antonie de Spoleto, despre care se pre- judetul Orhei. La moartea lui Latcu, regiunile
supune ca ptia ceva romanepte. de dincolo de Prut nu erau cuprinse Inca in
Bunavointa Jul Latcu fats de scaunul toate granitele voievodatului moldovenesc ce
pontifical isi gaseste explicatia in schimbarile luase flinta de curand. In largul cuprins al
politice care se produser5. in Polonia. La anul acestor regiuni haladuiau Inca titarii, care
1370, muri regele Cazimir cel Mare sl cu el se nelinisteau mereu hotarele lituaniene, care pe
stinse si vechea dinastie polona a Piastilor. vremea aceea ajungeau pans la Nistru. Podolia
Singura sa flica era maritata cu regele Ungariei cu cetatile Camenita, Zmostricii, Broth:if) si
Ludouic cel Mare, astfel ca in urma conventiu- Vinita asculta de marele duce, Coriat. De
nilor matrimoniale ce se incheiasera din vreme aceea, nu este exclus ca flub acestuia burg sau
intre socru si ginere, acesta din urma mosteni Gheorghe sa fl raportat dincoace de Nistru o
si coroana Poloniei, pe care o purta pans la izbanda contra tatarilor. Aceasta, cu atat mai
moartea sa, intamplata in 1382. Astfel, voievo- mult cu cat ptim a, la 1330, marele duce
dul Latcu se trezi inconjurat la vest pi la nord Olgert, unchiul lui burg Coriatovici, patrunsese
de puterea adversarului neimpacat al parin- cu optirea sa pans la limanul Nistrului, unde
telui sau Bogdan. In conditiile acestea, era batu pe tatari pi sill pe trei sefl ai for si anume
flresc ca el sa-pi manifeste supunerea fats de Kaclluberg, Dimitrie si Kaizibe sa fuga cu hoar-
papa pi sa se puna chiar sub scutul ponti- dele for in despotatul lui Balykas, fratele but
ficelui, dupa pilda altor principi strain'. De Dobrotici.
aceea, el primi episcopi catolici la Siret, ca pi la De asemenea, pare posibil ca printul
Milcov, aratandu-si toata bunavointa atat fats Gheorghe sa fi aspirat la tronul Moldovei, care
de unguri, cat si fats de poloni. In caz extrem, devenise vacant prin moartea lui Latcu.
el se arata gata de a imbratipa chiar catolicis- Cronicile litvane confirms aceste aspiratii,
mul pi a recunoapte chiar suprematia papei aratand ca moldovenii 1-ar fi rugat sa fie Domn,
pentru a-pi putea salva tronul dobandit cu dar tot ei 1-ar fl otrdvit curand. Cronicarul
atatea jertfe de &It'd' sau, Bogdan. polon Strikorski, care in drumul sau spre
Cazul acesta extrem nu s-a intamplat, Constantinopol trecuse cu 200 de ani mai tar-
astfel ca Latcu isi putu pastra credinta stra- ziu prin Moldova, afirma ca dupa inforrnatiile
mopeasca si coroana Domnului pans la sale, culese din cronicile litvane pi rutene,
moarte. Ultima mentiune documentary despre moldovenii ar fi invitat pe principele Gheorghe
Latcu o avem din 1373. Analele si cronicile la domnie si 1-ar fi incoronat la Suceava, dar ca
romane it arata ca flu pi urmas al lui Bogdan, aceptia, hind din natura oameni iubitori de
atribuindu-i 8 ani de domnie, fara sa precizeze schimbari, 1-ar fi otravit curand. Strikorski
cand anume a dorm*. Nici inscriptia de pe pretinde ca i-a vizitat chiar mormantul, care
mormantul sau de la Rddduti nu arata anul s-ar fi afland la o manastire de piatra, la o dis-
mortis. Voievodul Latcu lass in urma sa o sin- tant& de jumatate de zi de la Barlad.
gura flica, Anastasia, care este inmormantata Se pare insa ca. Iurg Coriatovici avusese
in cripta familiala de la Radauti. o mare dorinta de a ajunge pe tronul Moldovei,

171
www.dacoromanica.ro

Aflam aceasta din administrative titlul de staroste trecu asupra cuprinsul inscriptiei de pe lespedea ce acopera rcellabului de Cernduti. pe care starostelui. pentru a o incredinta mai apoi unuia dintre fruntasii Sfa-tului domnesc si La moartea voievodului Latcu se stinse oamenilor for de incredere. cu al Sipenitului Cu aceasta titulatura noul Domn drept cuvant. care la 1413 prima in dar sporindu-le competentele in de-favoarea domeniul Cozmeni din Tara Sipenitului. sI Hmelou. Si mai explicit era la 1400 Roman din starostia Sipenitului. mentary prin mai multe note contemporane. al Moldovei. Cum femeile nu erau in vedere la ocu. Prin alegerea asupra contopirii Torii Sipenitului cu Moldova 172 www. Tetin si Hmelov. fratele Iut Bogdan Descdle. La 1397.ro . dupa cat se vede. msrii Boierii fratelui sau Stefan asigurau la flindca familia lui Bogdan se stinse numai in 1395 pe regele Vladislav at Poloniei ca Domnul lirtia direct& Ramura colaterald a acestei dirtas. Tara romeutesti care incepusera sa inregistreze Moldovei din plaiurile Sipenitului pond la tar' mul intamplarile si numele Domnilor nu amintesc Mdrii Negre. curs u. gura flied. un flu natural at lui Petru Dintre acestia. care la 3. care intr-un act domnesc a deiruit Cozmenii acestei sfinte biserici. De aceea. cautam pe urmasii lui Latcu in aka parte. sa ar ramane titlul de "voievod si gospodar al Cu vremea. Faptul ca Tara Sipenitului fusese units ia. Roman. eroul Tdrii at Musatei. it ajunse cu vremea sa fie de naturd pur reprezen- inching ctitoriei bunicului ei Bogdan cel tativd. Petru si cureutd Moldovei. streibunica noastrd. cum s-a sustinut. ca ultimo reminis- mormantul ei din pridvorul bisericii de la centa a vechii starostii sipenitiene. Noul Domn Petru al Musatei (1374 deloc de Gheorghe Coriatovici. aceasta s-a ajuns mai intal la unirea persortald °data flindca de la dorinta la fapta era de par. corespunde starostelui polonez. Ulterior. Alegerea nu le cazu greu.dacoromanica. aparu torita cneghina Anastasia si nici ca ar fl avut Mihail in scaunul de staroste moldovenesc - urmasi. granita cea veche. for este gata de a discuta cu craiul polon tii domnesti subzista in urmasii lui luga chestiunea cesiunii cetatilor Tetin. Ridicarea principelui Petru al Musatei inceput indeplineau perso-nal calitatea de ban pe tronul Moldovei at Severinului. dace regele s-ar milostivi motiv pentru care privirile boierilor moldoveni sa-1 ajute la dobandirea domniei asupra se indreptard cu incredere asupra lui si-1 Moldovei. pretendentul Ivascu. incat puterea acestuia la moartea ei. mai marii tar. n drum foarte lung. adica a Tdrii Sipenitului. par& la stralucirea izbandei sale asupra polonilor. si pe aceea de staroste sau cdpitan lui a fost combatuta si. Roman. care se oferi sift restituie Poloniei Sipenitului se distinsese inaintea tuturor prin starostia Sipenitului cu toate orasele. nu ne rat' 'lane decat sa al Moldovei aparea Inca intr -un act din 1378. Nu stim cu cine a fost sa. Siret la Suceava. Dimpotriva. fu inmormantata in cu Tara Moldovei gaseste confirmarea sa docu- biserica Sf. El pastry insa sub ramura directd a Descdleceitorului Bogdan in autoritatea sa directs pe castelanii sau par- linia bdrbdteascd. insasi autenticitatea actu. in asa fel. Latcu lass in urma sa o sin. numita si ea Anastasia. Fratele lui Petru at Musatei. fiindca soda acestu. el incredinta calitatea de staroste unuia dintre boierii sfatului sau cu titlul de pro- tie. Dintre cronicarii Moldovei. Numele lui nu se -1391) muta resedinta Moldovei intregite de la gaseste amintit nici in pomelnicul de la Bistrita. unirea personald a ambelor Tariff Moldovei" din actul de dance de la 1374. dupa pilda Domnilor din Muntenia. incorporate numai de cdtorul. la alegerea Moldovei din plaiurile Sipenitului panel la teirrnul unui nou domn. Ion Nistor dar ca dorinta aceasta nu i s-a implinit nici. fiica lui din 1387 poarta cu titlul de "capitaneus". pe care Stefan cel Mare o asezase itor al lui Petru in starostia Sipenitului apare "cneghinei Anastasia. intamplata la 20 martie 1420. a starostiei Sipenitului cu voievodatul Moldovei. care sfetnicul sau Dzula. dupa la 1393 mare si singur sterpemitor Domn al Tarii vechea traditie maramureseana. purcesera. Paraschiva din orasul Roman. La capatul acestui proces de unificare Batran de la Radauti. Petru. Anastasia. calabii cetatilor Hotin. dar fora ca zatii de stat. o veche asezare oraseneasca Singura marturie documentary despre domnia pe malul drept al raului cu acelasi nume. la capatul car' uia car mai apoi la contopirea desewarsita a arnbelor pretendentul litvan n-a putut ajunge. Primul locti- Radauti. care Latcu-Voievod". in timpul acesta de tranzitie Petru afirmatia aceasta sa fi putut fi adeverita pana exercita personal. si anurne prin nepotii sal Stefan. Stim insa ca ea n-a fost casatorita cu capitartius moldoviensis. Analele tan in puternicul voievodat a toato. singur proclamard Domn at Moldovei si succesor Nicolai Costin pare sa fi avut o intuitie clara legitim at decedatului Latcu. Maramuresanul. pe langa calitatea sa de Domn astazi. tars evolua 'intr-o unire reala a ambelor organi- pe care sa-1 fi gasit Hajdeu undeva. se intitula parea tronului.

tat si "patria Musatestilor in Muntenia". nu momentul prielnic pentru a naval' cu ajutor pomeneste nici un alt izvor istoric. Acesta ar fi fost. din linia laterals a lugestilor. Si aceasta pentru motivul Radauti. Aspiratiile neasca. fiindca. a izgoni pe fratele sau Petru voievod Costca din pomelnicul amintiL putea fl unul dintre boierii cu influents la curtea dom. care era catolica. din tars 0 a ocupa el insusi tronul. st un anumit Costea. units cu Tara a Descalecatorului Bogdan. Ludovic si jurainantul de credinta ca vasal. Prin ajungerea la domnie a ramurii Totusi. domnia Moldovei trecu Vodd. cu care Musate*tii ar Most inruditi. s-a eau. Latcu. Din consideratilic acestea se vede ca moartca regelul Cazimir eel Mare se stinse nu poate f vorba de un Domn al Moldovei cu vechea dinastie polond a Piastilor. intemeletor de dinastie in intretina raporturi de prietenie si buns vecina- Moldova. Intr-un ca Petru. pe Tanga torita cu regele Ludovic cel Mare al Ungariei. Intre vice.dacoromanica. Pretinsul polon in Moldova. coborator a avut:o cu lesii in plaiurile Sipenitului. gratie nostru istoric de odinioard a indemnat pe unit vechilor sale legaturi cu voievozii din istorici si mai departe in domeniul imaginatiei. intemeietorul 173 www. adica a lui luga- adaugam noi. privinta. Roman si Stefan. s-a asezat si in Moldova si s-a Voda. cand afirma ca Petru. lasand coroana Poloniei acestui slant asezamant. intemeietorul Tarii inchinat cruiului Vladislav lagelonul. fratele lui Stefan-Vodd. alaturi de fratele eau Roman. desi nu avem nici o marturie sigura in aceasta Astfel. Si aceasta cu continuau sa se mentina in vechea for stare de atat mai putin cu cat din lista Domnilor incordare. intercaleaza Polonia Id Muntenia in timpul Domnului intre Domnii Latcu si Petru pe un oarecare Petru I Costea. mama volevozilor In urma acestei not constelatii politice. De aceea. Relatiile Moldovei cu Ungaria. Pornelnicul de la mane - stirea Bistritei. Stefan si Roman. Romantismul deveni covarsitoare. care aplicase polonezilor dureroase act domnesc din ianuarie 1403. regele Cazimir cel Mare muri. Petru. sa un Petru Musat. dinastiei Bogdanestilor. 4. vedem cum la stingerea ultimu. ci el trebuie sa fie considerat ca exact anilor de domnie a acestuia de la legitimul continuator al dinastiei Bogdan' estaor. Asa se explica perioada de pace si Jul descendent direct in linia barbateasca liniste ce a domnit in Moldova. Alexandru cel infrangeri in plaiurile sau "plinirile" Sipeni- Bun aminteste de slant raposatii sal predece. Petru. moartea lui Latcu pe la 1374 si incetarea dom- niei lui Petru la 1391. care era casa- de la curtea lui Roman se gasea. sotul Margaretei sau Musatei si pdrin- tele lui Petru si al fratilor sal Roman si Stefan. tar de loan. in seama /Heel sale Elisabeta. despre care. pe care regele Ludovic it inchele. dupa galceava ce asupra voievodului Petru at Musatei. Margareta sau Musata. tinua pans la secolul al XIX-lea. regele Cazimir. cum pretinde pomelnicul bistritean.ro . fratele lui Bogdan. nu mai ajunsese la raporturi normale cu sori Bogdan. Moldovei. tului. cu imparatul Carol al IV-lea se introdusese o clauza ca nu vor fi atacate de imperiali "regat- sine si pretinsa cdsdtorie a lui Costea cu ul ungar si Tara Moldovei". Petru al Musatei nu poate ft Amide de la Putna atribuie lui Petru al privit drept intemeietorul unei dinastii zisd a Musatei 16 ant de domnie. al carui mormant se gaseste la ungaro-mpldovene. Maramure* si gratie interventillor mamel sale considerAnd descendent din Petru at Musatei Margareta sau Musata. urcarea pe tron a Domnului Petru Moldovei aratati in pomelnic lipseste Stefan cel aduse o esentiala destindere a raporturilor Batran. Acesta pandea de la granita afara de pomelnicul de la Bistrita. Cu mai 1398. jii . vecine si sa se mentina pe tronul Moldovei. despre care stim ca influenta regelul Ludovic asupra Tarii Moldovei erau fill Jul Stefan Sipeniteanul. pe relatarea pomelnicului de la Bistrita voievodatului moldovenesc. care adapostea in Polonia pe fara sa aminteasca de Costea. care incepe cu anul 1407 si con. Istoria Rom anilor sub Petru I al Musatei. tatal lui Petru si Stefan a fost Stefan sipenitene din dinastia Bogdanestilor se pro- Maramuresanul sl nicidecum Costea. constituind o ramurd a dinastiei Basarabilor. Iar cum termenul de musat ar insein. Daca pans la moartea lui Latcu relatiile Moldovei cu Ungaria nu se poate pune nici un temei. dupa parerea unor istorici. chiar in acel In urma acestor constarari cade de la an. fiat astfcl s-au unit sub sceptrul sau domnia lui Costea face mentiune un act domnesc din ambelor regale vecine: Ungaria sl Polonia. care si-ar ficastigat recunostinta pretendentului Stefan ramasesera insa multa manastirii Bistrita grin daniile sale inchinate vreme zadarnice. tara Este foarte probabil ca el sa fi prestat regelul Basarabilor. sl Dragos. tate cu puternicii conducatori ai regatelor na in dialectal macedo-roman frwnos. Asa duse o schimbare in orientarea politica a find. in fratele sau Stefan. la 1372. ceea ce corespunde Musatestilor. In tratatul nurnele Costea.milites . Petru izbuti insa.

regelui Vladislav si a reginei Hedviga pentru a din care aflam eh' ilustra si preanobila doamnd le duce omagiu de vasalitate. Ca punct de plecare a operatiflor contra cu -rand. inconjurand pentru ldrgirea granitelor tariff spre rdsarit.1385). regele Vladislav lud in politica din partea puternicului rege al celor stapanire principatul de Haliciu si alunga pe cloud regate marl din vecindtatea tar' ii sale. pe lizata in ultirnii ani de domnie ai regelui Tanga toate. Bdrlea.din Harldu . tronului polonez. La romanesti . hard prezentate in mod solemn Prin actul de unire de la Krevo. sara in ajutorul regatului polon in orice impre- In anul urmator se produse la granita jurare. ludnd in casatorie o printesd polono- tatarilor servea cetatea de la Hotin.fidelitatis nata Sfantului loan Botezdtorul.Petru se prezenta la Liov in fata Petru in actul domnesc de danie din mai 1384. pentru mantuirea metropoliani Kyovensis. capitanul sau starostele de prezentat omagiul de credinta si a fagaduit sa Sipenit. la curtea preaiubitei maicei sale . dupes ritul si datina bisericii orientale. dupes sfatul si vointa for si a tuturor aceasta localitate. Maria.cad asa a fost identificatd Domnul.in numele poporului si al tans sale si-o alesese ca loc de vesnicd odihnd. Boierii prezenti . ce fusese rea- cloud fete ale sale. Prin casatorifle acestea se des- Mostenirea marelui rege ramase in seama celor facu unirea Poloniei cu Ungaria. Asa se intitula rum ftdelitim .ro . Ambele acte oma- mare rasunet. polonil ajun- Petru pentru desavarsirea organizarii interne si sera la granita Ceremusului. a cdror alungare peste In conditiile acestea. pe pergament.a Bdrlea si Dzula. Astfel. ginerele lui Cazimir cel Mare. faptul ca regele numea in actele sale pe Moartea regelui Ludovic si luptele pen. Domnul darul ctitoriei ei Valachiae .jurand sa pastreze regelui credinta din Siret venitul cantarului ordsenesc . polone asupra Moldovei dupes uzantele feudale casatorindu-se cu Hedviga. devenise si rege al Poloniei.16 socoteala tatarilor. constelatia politica duse la sta- ambele regate vecine ingaduiau Domnului bilirea raporturilor de vasalitate fata de Petru a se considera liber de once raporturi de Polonia. . care ajunse astfel politica din regatele unite pand atunci. astfel ca Ludovic cel Mare. In 1387. scrise frumos Lituania. sora mai mare a Hedvigei. al Domnului si al boierilor. In acelasi Limp.capitanul Dzula.illustris et nobllissima domino. cu marchizul intamplatA in 1382. al care! nume strajuia parcalabul Stefan. din 14 regelui pentru a II pastrate in arhiva coroanei. si anume unirea Poloniei cu giale.Ion Nistor Sipenitului. mai erau si minore. in primii ani al domniei lui Petru.ziat . Moldovei trebui sa tines seama de aceasta care se trezi deodata usurat de presiunea imprejurare. pe care ea omagium . era firesc ca Petru Nistru devenise una din principalele probleme sa caute o apropiere de noul rege al Poloniei. unde lituand. in urma cdreia Polonia Elisabeta (1382 .curia matris maresalul Dragoi. se ajunse la recunoasterea suprematlei Vladimir Jagello'5. - mater nostra dilecta et honorabilis .maica sa prea iubita sI onorata . Stanciu si Stanislau ade- nostrae carissimae . vietti".ex certa sciencia et ultranem voluntate boyaro- dei gratia dux terrae Moldnifiae. Domnul Petru prieten si cumnat . Nesilit si neindemnat de nimeni. se cAsatori Moartea regelui Ludovic cel Mare. august 1385. Schimbarea aceasta deveni si mai mare si mai puternica. mostenitoarea ale timpului prin notele formale din 6 mai 174 www. biserica inchi. schimbd insd situatia Sigismund de Brandenburg.a ridicat in iwcta ilium et consuetudiem orientalis ecclesiaz targul Siretului o biserica si chilli pe seama lignum vitas in manibus domini Cypriani calugdrilor dominicani.dacoromanica.gentem atque terrain nostram cererea maid' sale. tru succesiunea la tron care izbucnird in Nou creates.Libra in toate imprejurdrile. Petru presto omagiul de fidelitate . Actul de dance a fost semnat mi consilieri . precum se legase si regele sa ajute de nord a Moldovei un eveniment politic de Moldova in caz de nevoie. care. cu care se si inrudi in aceea. Sdrutand in fata Margareta . poate pe o sores a regelui. Actul de dance poarta sI locuitorilor Moldovei . mitropolitului Ciprian al Kievului "lemnul Mergarita .supre- seu pensatoriwn. parcdlabii unguri din cetatile halicene. de care se face nu ni s-a pastrat. ora proprio osculantes sufletului ei si al pdrintilor ei. rege al Ungariei. regenta in numele for reveni reginei mame Prin unirea cu Lituania. Maria si Hedviga. si Domnul nu putea decal sa convince Domnului Petru. pe Moldova dinspre apus si miazdnoapte. Inrudirea aceasta rezultd din mentiune intr-un act domnesc din 1387. ci din vasalitate fata de aceste tar' i si a se intitula din convingerea sa proprie si dupes vointa boierilor gratia lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei .nostro nomine et allorurn pecetlle mai multor boieri intre care se gaseau omniurn terrigenarum Terrae Volochlae . politice si militare ale Moldovei din vremea Vladislav Jagello.al sau. marele duce al Lituaniei. Prin Timpul acesta de liniste din afard fu folosit de ocuparea acestui vast teritoriu. villa verird printr-un act special ca in adevar Holenganoio .

Partile contractante isi principatului de la Nistrul superior numai la asigurau ajutor reciproc contra regelui 1141. care ar Amenintar. econo. Alianta teritoriul Moldovei de mai tarziu. pentru a crea comertului conditii prielnice de dezvoltare. Inca din secolul al XII-lea. N-au lipsit incercari tratatului sunt cunoscute in redac Carile sale de din partea principilor halicieni. S-a sustinut.000 marci ffance*ti pe termen de 3 ani. Haliciul deveni capitala siv. Istoria RoManilor 1387. Stipulatiile face decat in anul 1444. in toata Halici in calatoriile for spre Dunare *i Marea forma. Prin Moldova se facea din vechime lega- Domnului Petru numai personal. teritoriul mut personal. Printr-un act separat boierii moldoveni o cantitate de argint de greutatea unei jumatati adeverira in aceea*i zi omagiul stapanului for de kilogram. In teritoriile marci. lire sau funti. suma pe care el o puse la dispozitia romane*ti toponimicul Galati este destul de regelui. Muntenia dau pe negustorii halicieni ce veneau cu carele *i Moldova. negustorilor din Halici. ba chiar si dincolo de Dunare acesta intalnim prima mentiune documentary in teritoriul sarbesc. asa ca nu poate fl vorba a Sucevei ca oras de re*edinta a Domnului *1 de singura influent& a Haliciului. Sulina. in primul rand Din faptul ea la 1388. cu diversele modifl Car' ce fusesera dic. in anul 1161. cum ar indica insa*i Petru nu dispunea insa decat de 3. nazuiau spre Dunare.dacoromanica. pe langa caracterul ei defen.000 de marci. Ivanko tariff. astfel ca inse*i analele ruse*ti yin sa constate ca stra- duintele aces tea au ramas zadarnice. Lublin (1390) *i Suceava din partea lui Vladimir Monomach (1116). capitala prin- capitala a Moldovei.a. fl identic cu Galati' de la Dunare. la Giurgiu. Dar ei se fu reinnolta de Domnul Mircea. ceea ce insemna lua un mare avant numai dupa asezarea 175 www. Tar Sigismund. ci de un imprumut de stat. de a (1390). si unul ofensiv. sub prima mentiune documentary a Galatllor nu se care se intelegeau tatarii si turcii.ro . obligandu-1 dupa biruinta de pe Campul Mierlelor din numai la plata taxelor vamale la trecerea for 1389. S-a mai crezut ca 3 ani. printr-un act formal incheiat la frecvent. ile din partea turcilor care. nu obliga numai pe Neagra. taxelor de vama in portul Haliciul Mic. in 25 mai 1411. Moldovei din vremea aceea. al lui Petru. ca bunaoara la Radom (1389). ar 11 scutit printr-un privilegiu luarea in primire a gajului pocutian ramase in comercial pe negustorii din Mesembria de plata seama urmasilor sal. deter. ci si tura intre comertul polono-halician si cel pon- urmasilor sal. Petru putea oferi siguranta drumurilor. cumanilor care halficluiau acolo. La expirarea termenului de cipatului cu acelasi nume. precum *i luptele prin orasele Barlad. se poate vedea starea economics a In anul urmator. flu' lui Rostislav. de argint. ducele Petru nu se mai gasea pe tronul un pretendent la tronul de la Halici. care. Autorul falsului Mu*atei se facu interpretul dorintelor de atribuie emiterea privilegiului comercial aven- apropiere ale prietenului *i contemporanului turierului luanko. la randul sau. Cauza principal& o reprezenta in 4. regele Vladislav soli. chiar ca ora*ul Galati regele Vladimir ci *i statul polon la restituire s-ar fl dezvoltat in jurul locului de popas al fata de calcine ar fl fost pe tronul Moldovei. destul de bun& si cit& vasalului sau moldovean un imprumut de infloritoare. Zalogirea aceasta nu era facuta tranzit. for la Dunare. dar si contra altor inamici. in ziva de 10 februarie 1388. minare mai serioasa s-a putut constata insa ca minara si pe Domnul Mircea din Tara pretinsul privilegiu cunoscut sub numele de Romaneasca sa caute o apropiere cu regele diploma betrIndeand nu era decat o plazmuire Vladimir al Poloniei. regelui polon un imprumut de stat in suma de Comertul levantin in ramura sa pontica 3. Tecuci s. 'yank° isi gasi apoi moartea la moldoveana avea. Dupd o exa- pentru succesiune la tronul Ungariei. tic. units cu Lituania. export *i de cia Pocutia. Petru al grosolana de mai tar' ziu.la cumanii care pra- intre Polonia si principatele romane. deschide drumul comertului for la Dunare prin tate de imprejurarile politice de atunci.000 de numele localitatii de la Dunare. pe care sau din Muntenia pe langa regele polon. primul rand negotul moldovenesc in toate cele punandu-i in gaj cetatea Haliciului cu provin. din care se puteau bate 20 florin! fata de regele polon.izgon . astfel ca incasarea imprumutului sau Rostislavici. deci cu 7 ani dupa data diplomei. dat cumnatului sau moldovean era strabatut de negustorii din regal. trei ramuri ale sale de import. Nu era deci vorba de un impru. Consolidarea vietii politice. 5. vechile cronici ruse*ti II mentioneaza numai la mijlocind incheierea unui tratat de alianta 1145 ca pribeag . In actul transilvaneana. Allan ta polono-munteano. Asemenea incercari puteau duce la tinta dorita numai dupa izgonirea cumanilor si tatarilor mice si culturale a Moldovei din aceste regiuni. II intalnim de 4 on numai in Dacia Suceava. in izbira de impotrivirea hoardelor pecenegilor si 1403 *i la Roman.

pi in Moldova. ce ni s-a pastrat in forma frag.italienepte lira. In 1360. Din Caffa cereale in portul Chi liei sau Licostomului. slavoneste colului al KIV-lea gasird addpost in Polonia.a. Pe langd valuta strains. la inarmare a ostirii si de a sari chiar in ajutorul Siret si Suceava. ceea ce in sanscrita inseam- 176 www. Donmului Petru al Moldovei. targului Baia. land pi Prezenta for la Liov este adeverita la 1377. torii germani si armeni. Patru Bani. latineasca: Io Petri Voivod di Moldnviensis. In Moldova unit dintre armeni geograful arab Abulfada o arata ca oras inflori. Unitatea valutara a grosilor era marca - rilor for comerciale. deci cu mult inainte de intemelerea statului Cu ocazia sapaturilor ce s-au facut la Cetatea moldovean. Cu acest prilej s-a dat Un alt important centru comercial spre care se citire si marturiei printului Roman. pe care ei o numeau Monocastro. ce fusese cucerita de Chinn ajunsera pe calea aceasta importante turcii mameluci (1375). scut impartit in doua. Ca buni cunoscatori ai piete de schimb pi de desfacere a produselor comertului levantin. tar partea din stanga vamii marl. unde inca pe la 1281 veneau armenii se apezard mai intai la Cetatea Alba. Siret. Monetele acestea Brapovenii treceau cu marfurile for prin poarta pe avers sterna Moldovei. adica a trei grins orizontale. aducand in apoi la Suceava. Lapte-Acru.ab antiquo . tor. o localitate pe care la 1331 ca for proprie. bucurandu-se de vechile genoveze. Pe revers este infatisat un isi asigurau reciproc anumite inlesniri corner. Moldovenii intretineau pastrat nu mai putin de 250 de monede de legaturi si cu sapii din Bistrita pi Brasov. Schimburi de marfuri aveau loc Si poarta la unele 2. o treime. Lublin pi Liov. tar la stanga o alts stea. un tratat comercial. Inscriptia este vechime . numeau ei cetatea dunareand. marca argenti purl . de la Petru I ni 's -au faceau din vechime. La piei se ridicau de catre negustoril italieni pi din 1386. polona pi ungureasca circula in mentard. se plangeau venetienii ca Alba s-au gasit monede armenesti de tot felul ar fl Post pagubiti de genovezi la achizita de provenind inca din secolul al Xfl-lea. avand la dreapta semi- principele tatar Dimitrie cu care incheiard. Cereale. Partea din dreapta arata dale.cu monedele divizionare de moldovenepti de la Baia. in luna. In a doua jumatate a se. care simboliza 1360. monetae. imprumutandu-i sume map viata ordpeneasca. Mai sus de ca basil. genovezd.dacoromanica. ceea cu targovetii din Bistrita. Va- transilvaneand. unde in 1395 armenii isi aveau biseri- Vicina era Isaccea. unde domnea inca cu o stea intre coarne. Septe-Lici. care se derea factorilor for pand la limanul Nistrului si refugiasera aci venind din Armenia Mica a la gurile Dunarii. Partile contractante probabil soarele. cum pi Monocastru. nesc era Vicina. pentru a putea face fats cerintelor de muntii spre a se apeza in Moldova la Baia. inca in 1200. Cargovatul loan Zimmermann din for regalian de a bate monede . capul de bour Moldova la Cetatea Alba. armenii ajunsera in Polonia. o comunitate autonomd. Moldovei racura din capul locului uz de dreptul La 1382.la Rodna. intre care pi scutirea tricesimii. Varzarul. In Moldova. Deopotriva de vechi erau si raporturile insusi Domnul. pi negustorii armeni. ei incepura foarte curand sa joace un rol vasele for in aceste porturi inca de pe la 1290. Varna se percepea din ce indices o influents angevina. de acasa. ca grivna de la gretvd. Monedele care fusesera atribuite lui vetii din Cracovia. primira porecle romanesti ca Pruncul. Colonist li din aceste vechi mile alimentau vistieria domneasca cu valuta' ape 'zar' sasepti trecusera cu mult mai tarziu strains. Targovetii din Liov si Bistrita gaseau in Monedele batute in tara se numeau grosi - conationalii for germani din targurile nummi grossi . bul produselor for cu marfuri italiene si La tranzactiile comerciale lua parte grecepti.Ion Nistor ge-novezilor in Caffa in Crimeea si dupes extin. un jumatate. Moldova pi o valuta proprie nationals. suzeranului sau. pastrandu-pi insa limba si legea for si negustorii din Liov si Cracovia pentru schim. Dintr-o veche pecete a insemnate de bans. Monocastro (Cetatea Alba) si Ciliciei cu centrul la Sis. important in comertul polon pi moldovenesc. Bogdan I seamand prea mult ca greutate si Schimburi de produse intre locuitorii executie cu cele ce ni s-au pastrat de la Bogdan sass de dincoace pi de dincolo de Carpati se DescaleccitoruL In schimb. o patrime pi o sesame de sprijin foarte puternic in desfasurarea aface. la altele 7 flori de crin. dar si in alte centre comerciale schimb scumpele for manufacturi. impreund cu boierii si comerciale cu targovetii din Brasov si Bistrita reprezentantii asezamintelor bisericepti. pentru a insufla acestor loca. Spre aceste centre comerciale nazuiau Bolfosul. s-a dedus ca aceasta localitate con. Domnii stituia. Suceava p. gros. fratele scurgeau produsele din hinterlandul moldove.jus cussionis Siret intretinea raporturi comerciale cu targo. argint de tipuri diferite. for legaturi cu negustorii greci si italieni de Genovezii si venetienii acostasera cu acolo.ro . se judeca la Liov un proces intre negus- Cetatea-Alba. vasele de incarcare genoveze. Gains.

grecesc . pe teritoriul Moldovei. marca ruseasca 204. Se gaseau in circulatie Domnul Petru al Musatei se stradui sa grosi cu un cuprins de argint de 538 papa la aseze o ierarhie canonic& constituita. nu din nu erau monede curente ca grosi'.ro . cosier sau sirag de monde ce se poarta vamal pe care Mircea cel Batran 11 ingadul la gat. Asemenea arhierei fie de 4.755 grame. marca se impartea in 4 despre existenta unei vechi episcopii canonice fertuni . Greutatea numeau ducati de argint. continutul metalului. chemati de principii ortodocsi ai Moldovei la Aceeasi variatie se putea observa cu privlre la Baia si la Siret pentru savarsirea celor sfinte. ca unitate monetary recunoasterea international& a noului stat marca poloneza de Cracovia sau Liov si marca moldovenesc.75 grame. Vidin sau Ohrida multiplu al acestora. dar greutatea ei nu Descdlecdtorul. mitropolitului losif care. Ducatul reprezenta un anumit numar de vieneza cantarea 280. In Moldova servea. Istoria Romanilor na gat. El se grabi. sa &Unita soli la Patriarhie pentru a cere dar si in Tara Romaneasca.quarta . Grosii ce se bateau in Moldova. masura. marca bani sau dinar'. dar denariorurn . el chem. marca pecuniae . Marca var.care insemna cantitatea sau poate si din cauza ca nu functionau pe langa numarul grosilor care se bateau dintr-o march un Domn recunoscut. In realitate circulau insa hirotonisiti la Halici sau Cetatea Albd furs grosi cu o greutate de 3. oranduire erau de mult date inca de . Conditiile pentru o asemenea marca de Cracovia avea numai 197. Deci. fertunul si scotul nizarii acesteia ca stat romanesc. Tariful si dupes toata probabilitatea iru-udit cu familia 177 www.98 grame. dupes regelui Ludovic cel Mare dobandise toata probabilitatea. Dupes constatarea Patriarhiei din Buda 56. dupes insasi con- rea regelui Carol Robert 7.80 grame. lar dintr-o marc 'd de Cracovia numai Constantinopol. care trebuie episcopatele din Rusia Mica.marca mone. Marca.fertunul in 4 scoti . Numarul grosilor ce se bateau canonica de la mitropolia Ohridei sau de la dintr-o marca varia de la o tara la alta. mitropolit al tarn. avea curs in Dada transilvaneana. intre care se sa fi existat in capitala Moldovei.Bogdan A existat si o mama' de Liov.71 . cuprinsul episcopiei cum. Domnul Petru se stradui sa Dada transilvaneana canal ea numai 246. ci numai un sudul Dunarii de la Durostor. Ei primeau consacrarea uzuala signata.marca grossorum .006 grame.12 grame. precum erau in ade- march varia dupes locul ei de emisie. Wardle circulau in bare de argint o moneda.279. Pentru gasea si episcopia Cetatii Albe.204 ajunga si la organizarea canonic& a bisericii grame. Fertunul era divizat in scoti. deci. Dintr-o episcopia Haliciiilui. cu mult inaintea orga- iar scotul in 2 grosi. adica o cantitate de argint curat. Existenta de episcopate in ungara sau de Buda. un scaun 624 la mie. din una de 1157.68 grame. incerca sa rupa cu Haliciul si sa aseze biserica Marca de la Buda. Florile de crin de pe Moldova este adeverita de bula papei Grigore al reversul grosilor ducelui Petru ar fi o indicatie II-lea din 1234 care arata ca roman's din in aceasta privinta. atunci se spunea ca grosi' isi Cetatea Alba pe langa curtea din Suceava ca aratd arama. Greutatea normal& a unui gros trebula sa de la Halici si Cetatea Albd. ca moneda ideals Moldovei sub jurisdictia canonic& a patriarhu- nebatuta. iar moldovenesti. Cand aliajul cu metal mai putin episcopal stabilit si cu succesiune regulata.sau dinarilor .marca doepiscoi31 pentru ca ei erau ortodocsi. Acesti chiriarhi sunt numiti pseu- . avand negustorilor din Brasov era fixat in fertuni. voievodul Basarab ofe.2. care prin izbanda sa asupra ne este cunoscuta. Urmand pilda Domnului cu subdiviziunile lor. el 1.94 grame. era om din partea locului argint pentru incetarea ostilitatilor. aflam inlesnirea socotelilor.marca usualis signata.& pe arhiereul losif de la iasa la suprafata. Astfel. marca de Praga Pe langa marirea productiei si incura- 255. ci alta. ideals. Inainte de batalia binecuvantarea pentru asezarea canonic& a de la Posada din 1330. mitropolitul Haliciului luase 48 de grosi. morava . cantar' eau 0.anilor primeau sfintele De marca uzuala signata se deosebea tame de la niste pseudoepiscopi ce tin de ritul marca monetary sau pecunitara .numita si marca grosilor tenentibus. ea servind numai ca unitate de lui ecumenic din Constantinopol.000 de marci de statarea patriarhiei.57 pans la Nicolae Alexandru din 'Tara Romaneasca. care in Tara Romaneasca se emisiune . marca ungara care circula si in jarea comertului.scotus . Greutatea si continutul primeau credinciosii ortodocsi din teritoriul de metal nobil al grosilor variau de la o tara la Moldovei de mai tarziu pe primii for chiriarhi. greutatea unei jumatati de font sau un sfert de adica sferturi de marci care erau de asemenea kilogram. care purtau pecetea oficiala a autoritatii de adica in zloti.dacoromanica. In nobil era prea pronuntat ca acesta din urma sa scopul acesta. Nu stim cats grosi moldovenesti se voie sinodiceste de a hirotonisi pe episcopi in bateau dintr-o marcd de Suceava.a quibusdam pseudoepiscopis ritu tae. inflintata inca la anul rnarc 'd de Praga se bateau 64 grosi.

babil ca Petru sa-pi fl ales locul de vesnica exceptand Prusia.1394). primul ctitor muresului. ramase un flu natural a acestora de tara sa. flica lui Latcu si soacra lui recladi in piatra si-1 alese ca loc de vesnica Alexandru cel Bun. unirea stamstiei sipenitene cu noul patriarhiei. In anul acela. unde vechea biserica a Mirautilor ii Domn pe fratele acestuia. din 7 lanuarie 1407. existat in Moldova cu multa vreme inaintea al cares mormant se gasepte in biserica SfIntei inceputului politic al acestei tars. (1391 . cel de la Radauti. Ca cei trei ucenici ai In orientarea sa politics.ro . In urma sa. regelui pi reginei impotriva oricarui dusman. ceea ce corespunde realitatii. tara proclama Suceava. Extinderea granitelor Moldovei pima se lass mai domol. sa nu -si caute un alt suzeran si sa ajute Batrem si flul acestuia Latcu. refuzand sa-1 primeasca pe la Marea Neagra 91 agravarea conflictu- Teodosie pi facandu-1 sa se intoarca fara lui cu Patriarhia de la Constantinopol zabava la Constantinopol. al parintelui sau ramase arhul. ramanand ca recunoas. voieuodat moldoyean. cu boierii Sfatului domnesc si cu tot poporul Mupatel nu se gasepte in cripta domneasca din pdrnaniului Moldouei" sa serveasca credincios biserica Sfeuttului Nicolae din Radauti. Din consideratille acestea patri. care ratacea prin Polonia. Domnul staretului grec Nicodim de la Vodita pi Tismana. astfel ca marele langa Curtea sa fara incuviintarea prealabila a act istoric. Mare". si anume Sofronie. flindca la 1394 pe tronul Moldovei se gasea nica a chiriarhiei statea pi oranduirea vietii urmapul sau.Ion Nistor domnitoare din Moldova. Delegatia domneasca schimbul renuntarii sale la fosta starostie a fu ram primita la Constantinopol pentru ca Sipenitului in vechile el hotare. Dar nici Petru nu 6. toririlor vasalului fats de regele suzeran. la Bistrita. dintre care cel dintai purta numele nastirii impreuna cu o moara de "slant strabunicului sau luga din Cuhnea Mara- raposatul Domn Petru Voievod". Ultimele intelept al sfetnicilor seri". alaturi coroanei polone sI sa nu se lepede niciodata de de inaIntapii sal pe tronul Moldovei. in stapanire domeniul Cosmeni din Tara vechi se gaseau la Neamt. Unul din cele Vineri din Roman. care% ctitorul ei H d'arui mai multe sate. In stransa legatura cu apezarea cano. pe clericul Teodosie din Moldova pentru cer- cetarea canonica a cazului. fara trebuia insa confundata cu cneghina indoiala.dacoromanica. Dar cu toate patriarhul se forrnalizase pc motivul ca Petru fagaduintele sale. cu conditia ca dupa moartea ei Pobrota. Roman al Musatei servea de catedrala. Raporturile acestea se tulburara insa solicitand regelui Vladislav domnia Moldovei in foarte curand din cauza Pocutiei. ci el se limiteaza in flxarea inda- acoperip de potir din Suceava. politului losif la Suceava. Schitul de la Neamt a fost restau. Anastasia muri in mar- rat de Petru al Musatei pi largit intr-o mana. Intre Limp insa. Mormantul lui Petru al seii. Bogdan. in odihna pentru sine pi neamul sau. pe care Bogdan it Anastasia. Domnul trebuie sä fl murit. Vladislav "dupd buna sa uointd si dupd sfatul verit prin nici o marturie autentica. data de la Radauti.a. trimise. Ea nu mai vechi schituri moldovenepti a fost. In actul de dance al mitropolitului losif pentru Din casatoria lui Roman cu Anastasia s-au manastirea Neamt. la Roman. fratele lui Bogdan Descalecatorul. o ctitorie a sotului ei. la Sipenitului. Lituania si tinuturile de din- odihna la ctitoria sa de la manastirea colo de Cracovia. ant de domnie. Analele romanepti H atribuie trei terea patriarhala sa urmeze mai tarziu. sub Domnul Roman I arhiereul losif continua sa pastoreasca in linipte in Moldova din resedinta sa de la Dupa moartea lui Petru. Pimen si Silvan ar fl pus reinnoind la 5 ianuarie 1393 alianta cu regele temelie vietil monahale in Moldova nu este ade. se nascut trei fli. cand este semnat la Suceava nu era atat de cordial ca cel pomenit intr-un raport asupra unui miraculos al fratelui sau. al sfantului apezamant. careia ginerele ii dadu. si anume Iuga. neclintit. Bogdan cel ea. domeniul sa treaca in proprietatea manastirii Voitinel s. din pricina marii indepartari Neamtului. Actul de inchinare stirs despre Petru la avem din 1391. Sihastrii pi schituri calugaresti au Moldovei era casatorit cu cneghina Anastasia. refuzand sa cunoasca instalarea mitro. cad din 30 martie Intltulandu-se "Doran mostenitor al intregii tart 1392 este datat primul act domnesc ce ni s-a a Moldovei din plaiurile Sipenitului pemd la pastrat de la urmapul sau pe tronul Moldovei. Humor. unde se pa'streaza pand azi. Alte schituri 1413. Este foarte pro. la Moldouita. Noul Domn al monahale. in 1391. Domnul Stefan. cu numele luascu. Roman urma calea croita de fratele sau Petru. tie 1420 si fu inmormantata in cripta voievo- stire. Roman fagaduiepte impreuna cu "copiii Domnul Roman I. Alexandru si arata ca anumite sate fusesera daruite ma. pretendentul Ivapcu nu reusi chemase pe arhiereul Iosif ca mitropolit pe sa obtind coroana Moldovei. domnepti din Radauti. La anul 178 www.

uta prilejul satul FI.gde bil . duise lui Petru sa purceada la ocuparea Ords.Novograd .dacoromanica. Acesta insa batu la Brats lav pe Teodor. adica cn6jii Vlad. unde se pastreaza pans asrazi. pomenite sub inaintasul omagial din 1393: Mamie si singur stapanitor. Ile de staroste . Mitropolitul ducelui Podoliei. flii lui targul Roman cu biserica Sftntei Vinery[ sau Dragomir Albul. Barlici s. de plata atragea dupa sine ocuparea provinciei Stanislau. Impotriva acestor incercari se ridica lui. aceasta din numeroase acte de danie prin care Contingentele moldovenesti trecura Domnul rasplatea meritele vitejilor sac cu mosii Nistrul in Podolia pentru a lupta contra lui si sate in care neamul fostilor proprietari se Vito ld.pant . adica judecii sau cnejii .Otesti sau Fratcluti de pe Suceava in potrivit pentru incorporarea Pocutiei. .capitaneus . insa principele Teodor Coriatovici de la Jupanii din Sfatul domnesc se Muncaci. care nu primise Inca recunoasterea marele cneaz al Lituaniei. ceva viteazului Ionas. precum se vede sau la ocuparea Pocutiei. Netedul. care cu tot omagiul de celariei slavone din &ate. care-si pierdu tronul si li. in actele de la voievodul Roman mai cu mils lui Durnnezeu Domn oblezcluitor tdrii gasim mentionate si alte dregatorii ca Moldovei din plaiuri par' td la Mare . Bratu. Musa& In Sfatul domnesc apar multi dintre tase regelui Vladislav primind in gaj Haliciul cu consilierii fratelui sau Petru.milites . Istoria Romanilor 1391. 179 www. umbla sa canonica din partea Patriarhiei din ocupe Podolia si sa o inglobeze marelui sau Constantinopol. sau Petru. documente "unde a fost . La moartea nepot de sore at Domnului Roman.vera matri navel kniagint de 3. impreuna cu fill sal Alexandru si facuse progrese. Numarul for se gasea fagaduind Domnului moldovean tot concursul insa in necontenita scadere. De ad. Andries. primind in schimb constituiau tagma mostenitorilor vechilor inte- domeniul Muncaci cu cetatile si satele din meietori de sate din epoca prestatala a cuprinsul acestuia. Siretului. fosta sotie a poate ctitorul satului Radauti. renuntase in favoarea deosebesc de noua nobilime military a panilor - regelui Ludovic al Ungariei la drepturile sale de domini. ceea ce dovedeste ca orga- beregu moria. care se Paraschiva. la 1360. unul din 1392 si altul din 1393. dupa care s-a numit supunere fats de regele Vladislav ca. La dregatori- acte interne. pastrandu-si inca stravechile drep- Constantin. merit.sau vite- la Brats lav pe Bug pecetlui soarta politica a jii . si panic. In actul din Cetatea Noud . acest hotarul FY6tdutilor. Transformarea aceasta politica si aduse in patrie si asezate in cripta domneasca socials totodata o gasim ilustrata prin titulatu- de la Radauti. apoi viteazul Dragon zalogite. Lurie.mare- In ambele acte el se intituleaza ca si in actul salcus . Dupe moartea fratelui sau Moldovei.of planini de bunaoara stolnicia. Opera aceasta ramase in seama suc. Locul for fl cuprinsera razbunarii marelui cneaz lituan. nu apare intre sfetnicii tronu- ducat. rasplatea meritele razboinice ale Pe malul stang al rAului Moldova. Mihai si Gturgiu din Fratauti. un proces social care se putea intr-o cetate din Po Ionia. mormantul cneaghinei Anastasia. Jupanii mostenire asupra Podoliei. se implinise sorocul pentru plata datoriei cneghina Musata . Hetaz. vrednicului si de soarta greu incercatului torilor acestei danii apare mama Domnului.a. Grozea. Constantin Coriatovici. care. Infrangerea de clornnii.pan ce se da boierului tefan in De la Roman nu ni s-au pastrat decat 2 actul Domnului Roman din 1393. Sub scutul noii cetAti se dezvoltA Petru.reprezentargii noii nobilimi de Domnului Roman. Nerespectarea termenului luga. pornea formula obisnuita in care fu silit sa fuga peste munti in Maramures. Prin actul de danie din 30 martie nizarea administrative a statului moldovean 1392 Roman.ro .si a vitejilor milites. Dretgoi.cutare sau lasand pe asociatul sau moldovean prada cutare vechi proprietor". flul lui Giurgea. mostenire din strabuni. cum erau jupanii provincia pocutiana. Herren . Numele de Brat pare sa fie o traducere a can- cesorului sau Roman. Vitold. unde se gaseste hoUrnicea cu satul lui Radomir sau Radu. Costea.si parealab. Jupanul $tefan apare ca prilej i se oferi in vara anului 1393.de vornice . Osemintele lui furs insa europene. principele Teodor se uni cu turi seniorale asupra pamanturilor for Roman impotrlva revendicarilor lui Witold. la hoar' nicirea carora se aminteste Roman ridica o cetate pe care el o numi de ceanguri de fag sau de bucovine. ra de jupan.car contemporanil o 18 noiembrie 1393. In fruntea mar.000 de mare' pe care Petru le imprumu. Bogdan. in cinstea numelui interne- flitsac boierului Teodor si fratilor acestuia ietorului ei. Se presupune ca moartea nu inga. daruindu-i trei sate pe apa mai sus de varsarea lui in apa Siretului. un sat pe apa Sucevei. care venise sa hilocuiasca vechea nobi- bertatea la inceputul ambit 1394. Balita. fiind dus lime de nastere. stinsese. Pocutiei. Domn Roman I. o ctitorie a sa. losif. Stanislau. Roman darui impreuna cu botezasera Roman. unde isi incheie viata observa in vremea feudalitatil si in alte state la o data necunoscuta.

tor polon venea sa zadarniceasca planurile de nie tara intreaga. nu produce asupra acestora nici un 1395. care pe tim- pe tronul Moldovei. incest acesta parasi Ridicarea lui $tefan pe tronul Moldovei cu aju- Moldova. ocupa trecatorile peste munti.dacoromanica. in adevar. insusi regele Sigismund califica intr-un act din 7. candidatul nenorocit la scaunul bilirea suprematiei ungare asupra Moldovei. din contingentele totul strain de arhidieceza moldoveneasca. noului Domn al Moldovei. indoiala cu stirea si consimtamantul regelui Refuzul Domnului Infuria intru atata pe cle. catre Domnul Stefan si restabilirea Domnul Valahiei Minore sau al Tariff Moldove- raporturilor de vasalitate cu Polonia nesti . Dar. mitropolitan al Moldovei. si anume de la 1394 - are mitropolitul ei in persoana arhiereului Iosif 1399. anatema pe care clericul Sigismund pregatea in Dacia transilvaneana leremia o aruncase asupra tariff si a credin. asupra unui al doilea in cale printr-o lovitura indrazneata contra arhiereu local Meletie. Respingerea incursiunii unguresti de 1395 invazia drept conflict personal cu Stefan. in secuime. care in iulie 1394 se gasea Inca la Chelm. Patriarhul inaintata. gasea insusi arhiepiscopul de Strigoniu. Ei mai declarara ca fratelui sau Roman cu Teodor Coriatovici. care. in urma aliantei ror dusmanilor regatului. stapanul for nu mai are nici o pretentie asupra 180 www. unde Patriarhul ecumenic isi insusi afurisenia can.persortali conflictu contra Stephanum Minoris Valachiae seu terrae nostras Dupes detronarea Domnului Roman. In asteptarii a facut sa ajunga Domn la o varsta locul lui Teodosie. asupra Domnului. Atlanta predecesorului sau Roman cu si ca din aceasta pricing ea nu poate principele Teodor al Muncaciului se Meuse Ezra recunoaste un alt mitropolit. Stefan se proclamara Domn pe voievodul Stefan. care sa se aseze pe tronul Moldovei. lovitura armata contra Moldovei. fratele grab! sa is cuvenitele masuri de aparare. La 3 ianuarie ciosilor ei. Anatema era aruncata asupra acesta se grabi sa inlature piedica ce i se puse mitropolitului Iosif. cand regele ameninta sa provoace ruptura deflnitiva cu Patriarhia. Bratu. ast. Patriarhul primi de la Domnul 7 ani de domnie. tronul parintesc. Stefan de dinciosilor moldoveni. Momentul acesta sosi numai compusa din jupanii Mihai. intre care se Halle'. incetini. Dar Stefan cel 13dtrtt'rt. sub comanda comitetului secuilor. El asteptand momentul prielnic pentru a dobandi trimise in grabs o delegatie de boieri in Polonia. arhipastor al ei. Pribegia asprime si in timpul domniei lui Roman. fulgerand cu o neputincioasa afurise. Stanislau si in 1394. care hirotonisise pe arhiereul Iosif. fapt ce se vede din inscriptia de pe trimise pe grecul Ieremia in Moldova pentru a mormantul sau de la Radauti. respins de Petru. De altfel. fratele sau Petru al Musatei din Tara zavorindu-le cu trunchiuri de copaci si blocuri Sipenitului si care de atunci pribegea prin de piatra pentru a impiedica. pul domniei reginei Maria suferise atingeri foarte grele din partea moldovenilor. omagial si sa-1 fagaduiasca ajutor contra tutu- etenie cu Polonia. inaintarea ungurilor in tara sa. ca tara Moldovei isi domnit decat 5 ani. care tindea la resta- ricul Ieremia. unde este numit ocupa scaunul mitropolitan de la Suceava. Sigismund al Ungariei. ca sa declare regelui Vladislav ca si cand principele pribeag se vadi ca persoana domnul for este gata sa-i presteze juramantul cea mai indicates de a restabili legaturile de pri. Dar Domnul Roman nu Canisa. Cronicarul Tfirocz arata ca regele mai ajunse sa aplaneze conflictul bisericesc. regele Vladislav ii daruise o annura suflata in didatului sau leremia si astfel se inaspri si mai our si un coif de cavaler. intreprinse aceasta campanie contra Moldovei sarcina aceasta ramase in seama urmasilor sal ca sa afirme demnitatea coroanei. cand fratele sau Roman pierdu tronul Sendrea. mitro- fel ca afurisenia ce pornise de la un cleric cu politul primat al Ungariei. decat pe acesta. ostirea ungara era concentrate la efect. El era acel mobilizes in grab& toate steagurile si steguletele Stefan-Voievod care.ro . sau cel putin a Polonia ca rude si protejat al regelui Vladislav. El mai mare al Domnului detronat. mai marii tarii in fata invaziei unguresti. nici nu apucase bine mult conflictul dintre Domn si Patriarh. de aceea. in 1359. sasilor din Brasov si din unitatile secuiesti de ramasese fares nici un efect asupra drept cre. Moidavanae Vojuodam intamplata in vara anului 1394. care refuza sa-lprimeasca ca suprematie ale regelui Sigismund pi. cand in realitate $tefan n-a Moldovei acelasi raspuns. Analele romanestt ii atribuie si de asta data. Ea se compunea din con- sub jurisdictia canonica a mitropolitului de la tingentele magnatilor unguri. flindca biserica Moldovei se gasea Inca Cristian. Stefan asupra poporului si asupra tariff intregi. fusese gonit de moldovenesti. Ion Nistor Conflictul cu Patriarhia continua cu suferisera o ruptura neasteptata.

unde rasplatea serviciile pe impotriva Ungariei. sa -i plateasca tribut si sa -1 atunci trupe de ajutor in Moldova. 1-ar fi continuo insistendo et in arena ipsius certami. sa -1 sfaluiasca cu sinceritate si natiilor facute comitelui Stefan de Canisa din sa nu-si caute alt suzeran decat pe craiul 1397.venia pius et volevodul Stefan opuse navalitorilor unguri cea gratis de inobedientia et negligentia. necum de Tara Sipenitului. inaintand spre Cetatea Neamtului februarie 1395. el se izbi de grosul ostirii Ungariei. Dar. care si rasplatea serviciile pe care comitele Stefan de el luase parte la campania nenorocita impotri- Canisa t le aduse in cursul acelei anevoioase va Moldovei. motu mortis debellando. sfarsi cu infrangerea navalitorilor st cu alun- ment. luptand reproduc imnul de lauda al cancelariei regale. in drum spre Cetatea Neamtului. regele Sigismund trecu muntii in De aceea. Regele ar 11 o dovada ca Stefan nu renuntase la nici una patruns pans in apropierea resedintei voievo- din aceste provincii.chris- suprematia regelui Vladislav asupra Moldovei. miscat de cuvintele rostite.circa larem seu dornum propriae se gasea sub grava amenintare din partea residentiae ipsium Stephani Vajvodae .victoriose et cum vir- regelui sa-1 furnizeze informatii asupra unelti. nu poate incapea nici o indoiala ca in Moldova. contra teutonilor st mare se vorbeste de tenninarea campaniei vic- cavalerilor cruciati. regele Sigismund se coroana polona. stim insa ca recunoasca de domn natural . la sud de Cetatea capitala Moldovei. Pe langa marturisirea sa de credintA fata de La 14 februarie. 181 www. Inscriptia funerary de la RadAuti. silindu-1 sa se retraga in moldovenesti la Ghindeluani . iar cat priveste Tetinul sl Hmelovul din batalie intre moldoveni si unguri. voievodul Stefan cel BatrAn a pentru a-si deschide drumul spre Suceava. vata de ambit monarhi la prima for intalnire. turcilor. El se declara gata sa Moldova prin intarirea privilegillor for corner- porneasca cu ostirea si in locurile cele mai dale (18 februarie 1395). regale gaseau dezmintirea for cea mai cate- Ostirea ungureasca strabatu Carpatii si gorica prin insasi logica faptelor care au urmat. tuoso triumpho. pricinuindu-le marl nostri naturlis temporibus congruis persolvendo. In actul de confir- indepartate de Cracovia. care cautau sä be inchida drumul la tot regelui Sigismund asupra Moldovei nu se pasul.dacoromanica. in Dada transilvaneana. la tara sa. lasand chestiunea aceasta sa fie rezol. Din actul de danie din 1401. el mai fagadui regelui ajutor gasea la Brasov. iar despre o pretinsa suprematie a -. Stefan semna la se arata ca batalia dintre unguri si romans a Suceava actul omagial prin care recunoaste facut sa curga valuri de sange crestin . aflam ca acesta. garea for peste munti. care brasovenit i le adusera in campania din tatarilor si altar inarnici. Tarn Basarabesti. fara fried de moarte.silin- regelui Sigismund al Ungariei. Cronicarii Tiirticz si Bonfinius campanii de lama. se dadu o mare pocugei. sa ceara iertare pentru Nu stim daca regele Vladislav trimise impotrivirea sa. tiani sanguinis effusion largi flues. repurtat la Ghindauani. In actul de confirmare a do- rilor dusmane. primit in gratiile sale cu conditia ca sa nu nis audaeter et viriliter diminuando absque incerce o noud necredintA. Intr-un raport al cavalerilor teutoni din 1416 La 6 ianuarie 1395. du-1 sa i se supund. In actul omagial nu se aminteste nici un infatisata ca un mare triumf al armelor cuvant de Pocutia. infrangerea regelui la Ghindauti este lesesc. Astfel. prin care regele rasplatea ser- danie din 1395. grele cu moldovenii . El promitea totodata torloase si triumfatoare . greutati.per tuitione cerut iertare pentru nesupunerea sa.ro . Atunci et defensione nostrae personae latere nostro regele. unguresti asupra moldovenilor. avand de invins cele mai marl pomeneste in niciuna din marturiile timpului. forts stramtorilor numai in urma unor lupte Stefan a Minas neclintit pe tronul Moldovei. Sigismund.Hindova unde. dacque mai strasnica rezistenta la trecerea for peste solita nostro fisco regio in recognitionem domini Carpati in tolul iernii. desi in clipa aceea tara sa dului Stefan . pierderi sangeroase si expunand insasi viata Aceleasi afirmatil desarte le gasim si in actul de regelui la primejdie de moarte. prin care regele Sigismund viciile mitropolitului primat al Ungariei.varios conflictus in mentinandu-se si mai departe in raporturile Alpibus et indagibus densis cum ipsis Olachis et sale de vasalitate fata de regele Vladislav al Staphano Vajvodam eorum virilitur commitando Poloniei. o stralucita izbanda asupra regelui Neamtului. Istoria Romanilor cetatilor Colomeea si Sniatin si nici asupra inceputul lui februarie 1395. nullatenus nos Afirmatiile laudaroase ale cancelariei deseruit. nu parasea pe rege nici o relafand ea* Stefan ar fi ingenunchiat in fata clips. BAUM se Tara Sipenitului ei nu luara nici un angaja. ci statea mereu in jurul lui pentru a regelui si printr-o cuvantare umilitoare i-ar fi acoperl si apara persoana regelui .

ro .Hindova. un fel de exarh al sau. luga favorabil pentru aducerea bisericii mol. cei mai multi dintre vechii sfetnici ai patriarhul insdrcind. Campania se sfarsi cu infrar.' Se pare deci ca in urma unor recunoscut de catre patriarh. in anul scaunele for si sa -1 recunoasca pe el ca pastor 1400. Ologul. Alexandru-Vodd. pentru ca patriarhul nu le inhumara acolo.igerea ostirii Patriarhia. cu ajutor de la munteni. se ridicd Domn in Tara Moldovei sufletesc al Moldovei. Alexandru si losif. ceea ce siune pe langd Domnul Stefan de la Suceava. Ostasii recunoasca pe arhiereul Iosif ca mitropolit moldoveni culesera osemintele eroului de pe canonic al Moldovei. dar prin Ghindauani sa -si gaseascA moartea in stepele scrisoarea din mai 1395 se invoi sa numeascd de la Worskla. Nicolae din care a acestei localitAti cu Harldul nu este Poiana Siretului (Pobrota) tar prin al doilea se deloc probabild. dichiu sau vicar patriarhal in Moldova pe pro. In scopul acesta.dacoromanica. El daruia jupanu- pe mitropolitul de Melitene (Armenia) pentru a lui Tiban cloud sate pentru serviciile pe care scoate afard pe arhiereul Iosif si Meletie pe care intr-o scrisoare anterioard insusi patriarhul ii acesta le adusese "Entre sfuttii odihnitttor descalificase ca "oameni rat si ccikeitori de lege. cerand Ologul. aldturi de cele ale fratelui se arata deloc dispus sa recunoasca cererea sau Roman. ultimul din 1400. Aceasta e ultima stare pe care o careia s-a dat lupta era insasi Cetatea avem de la Stefan cel Batran. care se pretindea cunoscut si nii in Moldova. dar si al insuficientei sale fizice. Flu na- din pricina aceasta conflictul ramase nea. Vazdn' d insd ca Stefan-Voievod".. A volt destinul ca eroul de la indreptatita a Domnului Moldovei. iar pe Iuga Voievod 1-au luat care stdruia ca mitropolitul losif sa fie neaparat Mircea Voievod. si aceasta poate si din cauza prieten. dupes voievodului Stefan cel Bdtran pe luga. Analele romanesti arata ca urmas al topopul Petru. continua sa Bogdan. unul din 2 tulle 1398 var Istoric.. fiindca nu-1 gasim in actele tatalui sau planat in tot cursul domniei sale. Patriarhul trimise. ajutat de arhiereul Meletie. care nu voia sa scape un prilej atat de noiembrie 1399. in ianuarie 1397.si stdrui pe langd patriarh ca acesta sa moartea pe campul de onoare. Iuga fu rasturnat de fratele canonic al bisericii moldovenesti. De Voievod. intelegandu-1 chiar limba. la care luase tars. a fost respins de Domn. parte si Domnul Moldovei aldturi de suzeranul seric5. trat decat 2 acte interne. in septembrie 1395. straduindu-se sa aplaneze conflictul cu sau.in fata larva Suceava. cand ne infatiseazd pe Stefan ca si altul din 12 martie 1399. pentru ca invazia s-a produs dau Duscai si nepotilor ei cloud. Roman-Voievod si ca hoti desfretnati si prdddtori ". iar resedinta donmeascd Sarat si jumatate din satul Mazardlesti de . 0 identifl. Stefan incercd sa aduca liniste si in bi. crestine in batalia de la Worskla din 12 august topopul Petru la Constantinopol pentru a 1399. alte trei acte interne. Lista martorilor cuprinde pe si misiunea mitropolitului din Melitene esuase. Domnului sa alunge pe arhiereii locali din Analele de to Bistrita arata ca. pdrintilor sat Petru-Voievod. Noi Iuga dovenesti sub jurisdictia sa canonica. stA in legaturd cu expeditia polono-lituand con- Dupes ce restabili pacea st linistea in tra tatarilor din vara anului 1399. uintele sale campul de lupta. care pare sea' fi fost un flu natural al lui Solutia aceasta nu convent insd lui Stefan si Roman. Marturiile externe nu fac nici o menti- poarte grija pdstoririi sufletesti a credinciosilor line de Domnul luga. ce ni s-a pastrat de la el. nu De la Domnul Stefan I nu ni s-au pas- fac decat ses relateze in forma lapidard un ade. nu numai al Domnului. se intituleazd: "cu mils. lui Dumnezeu. le transportard la RAdauti si ramaserd zadarnice. ca arhipastor tulburdri interne. care ii atrase porecla de poporului. Sfdrsitul domniei Neamtului. confirms indeajuns existenta scurtei sale dom- Dar si acesta. Donut Tarsi Moldovei cu fratii domniei aceea. strdbunicului sau Iuga din Maramures. de danie pentru mandstirea Sf. el trimise pe pro. In actul de danie din 28 patriarh. De la luga s-au mai pastrat si arhiereul Mihail al Betleemului cu o noud mi. poreclit felul exarhului de la Peri din Maramures. pe inaintasilor sal. mete Alexandru si Bogdan". care purta numele moldoveni. atribuindu-1 2 ant de domnie. 182 www. tural.' sate pe Tazlaul in muntii Neamtului. Mitropolitul aldturi de fiii legitimi ai acestuia.Ion Nistor deopotriva cu Ana lele de la Bistrita siPutna. Dar star. fratele Refuzul Domnului nelinisti insa pe voievodului Bogdan I. sau Alexandru. in cursul careia bated!' voievod 41 gd. Primul este un act invingdtor la Ghindauani .lares seu domus proprfae reskientiae .

dupa pilda pre. nea- rirdn Dar. Organizarea Daciei Malvense in mama de granita sau banat 9.000 de Faptele ungurilor.moger. Naviilirea ungurilor ¢i structura lor adevarati combatant!. a. Tisei nu era mai mare de vreo 200. ungurii. In urma sAngeroase pe care hoardele unguresti o infrangerii. aduna mai Aran' s randurile si de a recunoaste mergatorilor lor.Etelkoz. la 892. o infrangere atat de principald . lstoricul Istvan cu vremea pand la Nistru. ei nazuiau sa al XII-lea. in sate dita de aproape cu hunii si avarii. Inainte de invazia sa in Panonia. in cu un termen slay.care grea. drumul spre Constantinopol le fu. Originea numelui gentilic de vlahi sau valahi 3. dintre care numai vreo 25. hoarde. Istoria Romanilor C. De acolo. care a fost identiflcat cu magistrul Petru - 183 www. avarilor si bulgarilor si ajunsera indelungatA de seminomadlsm. ungurii traiau in corturi. cele sapte capetenii de triburi. Originea numelor Transilvania toi Ardeal pentru Dacia 8. multa vreme in Etelkuz . ratacind curd din stadiul de nomazi in cel de statornici. Marturiile timpului ni-i sociala infatiseaza ca o populatie nestatornica. cdldtoare. ungurii. dupd aceea.septem principales personae . o semintie ungro-finica inru. in mostenirea avara. ungurii schimbara directia invaziei suferisera din partea coalitiei pecenego-bul- lor in imperiu. care aveau in fruntea lor o persoand garii. urmatml lui Gelu ¢l restaurarea cetatii Apulum sub numele de Alba Iulia 7.sa pe care Constantin Porflrogenetul be numeste de potrivit traiului lor de calareti de steps. Dupd tarile limitrofe isi disputau drepturile la cercetarile mai recente ale lui Peter Vaczi. cazura de acord sa anul 895..ro .ducem ac praeceptorem .prestandu-si numarul ungurilor la venirea lor in campia cuvenitul juramant . care ratacea prin pusta panonica umbland sa-si Pe la sfarsitul secolului al DC-lea. dezbarard decat in secolul al XII-lea. Nava Urea ungurilor ¢i structura lor socials 2. mul unguresc era alcatuit din 7 triburi sau sese inchis de pecenegi care.000 erau relatate de notarul an onirn al regelui Bela al II- lea. le aplicara. De traditiile lor nomade. incat hoardele unguresti furs silite sa constituiau impreuna un fel de septemvirat - renunte pentru totdeauna la planurile lor Hetu . conducdtor si preceptor al Dupd constatarAle istoricilor maghiari. ei strabatura un cornandcunent unic la conducerea lor. Voievodul Menumorut in luptii cu ungurii ce ndvaliserd in Dacia Porolissensi 5. in unire cu bul. o luara pe dupd ce trecusera prin o epoca destul de urma hunilor. septemvirii au inteles necesitatea de a-si ocolind Carpatii Moldovenesti. proclame pe Almus. Rezistenta voievodului Gelu contra navalitorilor unguri in Dacia Apulensa 6. lor . coborara prin valea Tisei in sesul Panoniei.Gesta Hungarorum - suflete. cand tre- altaice de la Volga si Urali. Relatiile ducelui Salim cu bizantinii 4. indreptandu-se spre nord si gare. Numai in urma infrangerii asupra capitalei imperiului bizantin. Giula. cand gaseasca hrana din vanat si pescuit. nu se Desprinzaz' idu-se de masa semintillor uralo.jurcunentum. patrunda prin nansdanubia in Romania irnpe.dacoromanica. voievozi. Transilvania EA Banatul sub dominatia regilor din dinastia Arpadienilor 1. DACIILE Capitol u I VII INVAZIA UNGURILOR IN DACULE DIN CARPATI 1. hunii si avarii. In prin pasul Vereczke de la izvoarele Prutului si scopul acesta. unde isi infipsera Kniersal aseaza statornicia ungurilor numai la corturile la granita rasariteana a flnele secolului XI -lea si la inceputul secolului Transdanubiei. aparurd la granita nordica a timpul venirii in Panonia si inca multa vreme Panoniei.

cum erau italienii.totam La invazia tor. ar fl greu de inteles motivele pentru din Carpati. In forma de walchen sau apartinea insA tuturora deopotriva . Modul acesta de baladele nordice ale scandinavului Srtorre redactare a fost reprosat de catre unil cerceta. unde mai bine ca once impresia adanca pe care it gasim pomenit in Cronica lui Nestor. desprinde din talcul legendelor. pentru provincialii daco-romani acestea. adica imperiul bizantin.ut quidquid wti lche. Ound. 0 localitate din Carintia eorum expers fieret.dacoromanica. precum Romania. si ceea ce a putut ucis de vlahi. se indreptara spre cetatea Tisa. germane. pe la flnele secolului al X-lea. in inte- grelele lupte ce fusesera purtate cu atatea jertfe les generic. adica Tara Viahilor. Sturlaren din anti 1180 . spa- Almus. locals care luase flinta nu dupa moartea lui 184 www. din care descinde neamul lui aminteste de "Valahonim vet Volscorwn natio". iar slavoneste vlah sau voloch. Ion Nistor P(etrus) dictus magister . Relatiile ducelui Salan cu bizantinil 2. Ems din secolul al XIII-lea arata ca pe terito- cute ca temelie pentru inceputurile istorice ale riul cuprins de unguri traiau. Majoritatea regiuni locuite de romani apar in epopeea cercetatorilor ii acorda. apar in o marturiseste el insusi. latineste blahi. Este blacci.ne-a pastrat numele Numele acesta gentilic este de origine celtica.magnus daco-romani din spatiul carpato-dunarean Keanus . Vlahii.VII virorum . apar in pat aceasta regiune cu ajutorul ss sfatul marturiile grecesti. ungurii avura de intar' n. al carui ducat cuprindea Mesopotamia notarul anonim ii arata ca locuitori ai Daciilor panonicet dintre Tisa si Durtar" e. dimpotriva. sub Panonia. care dupa relafarile notarului anonim se Borsova. in rune din insula baItica Gothland arata ea in autorul Faptelor ungurilor a pus in alcatuirea secolul al XI-lea varegul Roffis (Rossos) fusese tor. In regiu- duce si preceptor al ungurilor . Toni. ungurilor si sa fie respinse ca nefondate. nemteste Wlachen sau incontestabil vorba de o injghebare politica Walachen. Almus proclama pe flul sau Arpad. septemvirilor . 3. terrain. incepand din secolul al VIII-lea. Pe Tanga informatiile sale din actele du-se apoi in secolele urmatoare. tatal lui Horca.ro . Aceleasi veridicitatii povestirilor sale. francii. Eleud. cuprinzand toate natiunile neola- de sange impotriva populagei daco-romane tine in forma de vlahi sau valahi. tatal intai in atingere. In conditifie cum am vazut. prin In limba paleogermana numele de watch (pl. valahi. in drum spre Romania. Ebersberg si Salzburg se Arpadum ducem se perceptorem constituit.care. termenul s-a localizat mai ales la po- bont per labores erorum acquirere possent nerno pulatia latind din Alpi. cu care germanii ajunsera mai tatal lui Curzan. continuan- aprinse. nu erau decal vechii provinciali ducelui Salan fusese marele Kean . ereditara in familia lui neolatinei.filium sawn nile de la Rogensburg. Rudolf von care relatarile notarului anonim sa fie recunos. Prada dobandita prin lupte comune niolii si portughezil. derivand de la semintia volscilor din Italia. pe care Salon. latine. numai in ceea ce priveste informatille privi- toare la roman'. intr-o larga contributie. o valoare Nibelungilor din secolul al XII-lea sub numirea documentary cu atat mai mare. pornind din Bulgaria. data nu chiar insasi vechilor contece de vitejie ale ungurilor. baladelor si Daciile Carpatine. numele de Walacha pentru Rornana. al card sef oflcial era. Cundu.1243 sub numele de tori si a fost invocat ca un argument impotriva cumenaland. quae est inter Thisciam et Budrug usque pinat rezistenta populatiei autohtone de la ad Ugosan. care era pazita de ostasii ducelui alcatuiau din vlahi si bulgari. De acolo.ciali valachi pans in Autenticitatea relatarilor notarului secolul al XIV-lea. pans la Ugocea . pe ran& cumani. ar fl ocu- care. El fu tatal Jul Arpad. De vlahorinhinii din Balcani anonim a format obiectul unor discutii foarte se aminteste in secolul al VIII-lea. viahi. Huba. si slavone irnpeu-atului grecilor . si valahi. Curand dupa invazia in apare. La notarul autohtone au lasat-o in sufletul ungurilor anonim numele de viahi este intrebuintat. septemvirii recunoscusera walchas) inseamna in general oameni de Umbel dernnitatea de duce. 0 inscriptie cancelariei regale.auxilio et consilio impera- sub numele de vlaht sau ualaht. Strabunul Carpatine. face mentiune de provin. pear' nantul prestat. acceptat de gall. Originea numelui gentilic de viahi sau Ungurii luptasera mai bine de 8 ani si valahi numai in 903 izbutira sa cucereasca regiunea dintre Tisa st Bodrog. pre- navalitori in Daciile Carpatine. tatal lui Zobolau. tatal lui Ete.si anume: Almus. Zemere si Tuhutum. Cronicarul polon Dlugosz lui Lelu. torts Graeconun preocuperat terrain clam. pentru motivul de Wlachenland De la germani numele gentilic ea afirmatiile notarului anonim vin sa confirme de vlahi pentru romani a trecut si la slavi. In cronica sa rimata.

cu vitejii sat. parte prin lupte. pe drept cuvant. care se asezara habitares terrae illius ueliores homines essent acolo fondand localitatea Satu Mare German . ci dupa risipirea banatului avar la anul 1230 catre regele Andrei al II-lea. Rezistenta voievodului Gelu contra roman. tottius mundi. la randul sau. drept nividitorilor unguri in Dacia ApulensA strdmos al sau. intre care se gaseau atilt bulgarii de buns voce lui Arpad duse la razboi.1038) a carui sotie Gisela chemase ca oamenii cei mai nevoiapi din lume - la Satu Mare colonisti germani. politani nimeni nu i-o mai poate smulge din mains. Populatia din ducatul lui Salan insarcina pe trei dintre septemviri cu condu- este aratatA ca bulgard pislavond pi aceasta cu cerea expeditiei contra voievodului bihorean. caruia Attila ii rapise Panonia. lui sau. Ea era strabatuta de ape curgatoare. nisipul carora se culegeau fire de aur. Solii lui parte din reglunea Muntilor Apuseni. sf drept cuvant. ea abunda in za. sat de incredere. Menumorut cu sfetnicii sai se pier- poate sa le cedeze nici o palma de pamant. Menumorut. dupa relaarile voievodatul. Prin supunerea lui la streimosul sau . ca La sud-est de Dacia Porolissensti. care voievodului Menumorut.Blassi et Szathmar-Nemethi . beligeranti. grape voievodatului sau trecura lui Arpad si asupra protectiei de care se bucura din partea domnu.violentia manu rapuerat ter. urmapilor acestuia. De litatii deck de o populatie localnicd daco. unde se retrase Menumorut panonice. localitate dupa alta. cad atunci bulgarii nu ajunsesera Inca documentul de confirmare a donatiei reginei de in Balcani. unde reupira sa ocupe o observatia notarului anonim cu privire la sfa. Istoria Romanilor Attila. Elend si Tuhutuzn. care cazu in mainile navali- la imparatul grecilor. Satu Mare pi Shcaj. primi tinutul Zarandului . La reven.ns ce ajunsera la tul si ajutorul pe care marele Kean it primise de cetatea Satu Mare. parte prin combinatii matri- Menumorut raspunse cu demnitate ca nu moniale. Arpad cat pi grecii. 0 atentie deosebita merits in Dacia Porolissensd. asupra moptenirii caruia ridica pretentii nea. colo de Muntii Apuseni. Arpad. al carui tinut tratase cu Menumorut pacea aceasta tranzito- cuprindea Maramuresul. Tara Oasului.care nu aveau alte arme decal arcuri pi 185 www. Acesta nu era altul decat torilor numai dupa o dared impotrivire de trei insupi impdratul bizantin din Constantinopol zile. cumentar Inca din timpul regelui Stefan cel locuitorii acestei incantatoare tars sunt aratati Slant (997 . dandu-i drept zestre voievodatul dacic si pastrand pentru La incercarea for de a trece Tisa. Unul dintre ungurii se lovira de viguroasa impotrivire a curtenic lui Arpad. Luptele ungurilor cu Menumorut durara timp mai indelungat pi ele 4.Veloquio dedit vechea Dade Porolissensci Aid se gaseau comitatun de Zarad -. sa cuprinda Dada moptenit de la inaintasul sau Attila. dura cu vremea in masa privilegiata a flindca Attila a rapit cu violentA aceasta (Bra de ungurilor navalitori. Mai ramase tentfile sale de suprematie pi asupra regiunilor cetatea Bihorului. Inca complet asimilati de con. dicarile insolente ale solilor lui Arpad. Zulta. pe imparatul 5. sine numal cetatea Bihorului. cazu dupa lupte care intelegea sa-pi afirme cu once prilej pre. pa. In schimb. Menumorut consimti la casatoria ssensA fiicei sale cu fiul lui Arpad. Din replica lui Menumorut vedem ca el considera.' caminte de sare.dacoromanica.precum aflam aceasta din Sclaui . drepturile de domnie asupra ram hunc de athuomes pe care acuma. Curand dupa aceea. din- domn sf suzeran al sau. Refuzul lui Menumorut de a se supune murile vecine. din Szatmar . cu anexele ei maramurepene. Aceptia nu fusesera.per incredinta administrarea acestuia oamenilor gratiam domini mei imperatoris Constantino. care se exporta pi in Wile vecine. far urmasul acestuia. roman& Vechimea localitatii este adverith do. fortara trecerea peste Tisa pi patrunsera adanc cetatenil for slavi. pe care notarul anonim ne-o infatipa gaseau mase compacte de romani si ulahi. fiindca in vremea aceea bulgarii anume pe Tosu. opunand ungurilor o darza si indelungata impotrivire. imparatul din Constantinopol . pe imparatul bizantin din Constantinopol. cu riala. Ei erau ulahi pi slavi . se extindea Dada Ca intre supupii lui Menumorut se Apuiensa. Voievodul Menumorut in lupta cu se incheiara cu o pace de compromis intre ungurii ce nividiserii in Dacia Poroli. Porolissensa. care cuprindea o buns cetatile: Bihor. asemenea. Arpad cerura lui Menumorut sa le cedeze Astfel reupira ungurii.care numire nu putea fi data loca. pretinzand ca stapanul for 1-ar fi cronicii for nationale.ro .castrum tars. cu numele Veluquin. inversunate si cetatea Sdlaj. se ca una dintre cele mai frumoase pi mai bogate vede pi din numele cetatii Satu Mare .

Ion Nistor sageti . Aceasta era.976). nisi arcum et obstesti. Tuhutum straba. e st Balcani cazuse in 971 sub .pentru ca n-ar 11 avut in jurul al tar' ii.quita a Cumania et Urmasul lui Tuhutum in guvernarea Picenatis multas iniurias paterentur. Tuhutum. ungurii lui Tuhutum fortara trecerea indelungatei sale domnii se produsera la sudul raului si deschisera in zorii diminetii lupta con. iar romaneste Alba Julia tu codrul intr-un mars fortat si ajunse la raul sau Beilgrad Almas.sagittari . primit la Constantinopol botezul dupa ritul ori- precum facusera si cu Dacia Porolissensci. cumunilor si pecenegilor . Gelu incerca sa se retraga cu in 1018 lovitura de gratie si taratului bulgar restul arcasilor sai . Fats de indraz. Acestei influente nu se putu sustrage nici supusera lui Tuhutum jurara credinta. flul si urmasul lui toate manifestarile si indeletnicirile vieui Arpad.Alba Gyulne - intampinarea navalitorilor. Zomus . qui unguri pentru stapanirea Dade!.in cetatea sa de din Macedonia. un afluent al Somesului. Noua orientate politica indreptata spre Dar cum numarul ungurilor cuceritori era dis. cronica ungureasca ne urma Giula. pentru a inchide ungureste Fejervar. dintata septemvirului Tuhutum. neala ungurilor isi continuara viata de mai inainte. drumul la Portile Mezesului. cel mult. cetatea si isi aseza scaunul dorrmiei in ea. cats ramasesera in viata. In timpul noptii. fosta capitals a si in Dacia Porolissensa contra lui Menumorut. absorbirea elementului slay din randurile lor. care luptase municipiul Apulum. tanarul Giula despre care se sustine ca ar fl prima botezul la Constantinopol si ca ar fl chemat in Dacia pe episcopul Iroteiu dupa ritul 6.flindca de stapanitori barbari. nemteste Weissenburg. iar urmasul acestuia de lupta. cel Mare . povatuiti de navalitori . Cronica pictatcl de la Viena sustine desfasoara un impresionant tablou asupra despre acest Giula ca ar fi descoperit cu ocazia luptelor de aparare a voievodatului sau contra unei vanatori ruinele unei vechi cetdti roman - ungurilor navalitori si bathliile care ne prezinta erat ipse Gyula dux magnus et potens qui civi- preludiul luptelor seculare dintre romans si tatem magnam in venationem sua irwenerat. aducand cu ei si pe episcopul grec Succesiunea lui Gelu trecu asupra lui Iroteiu.Gyula Minor. Bizant nu este agreata de Arpadieni. urmasul lui Gelu si restaurarea grecesc. dupa toata probabilitatea. care primi de la papa Silvestru.contra audatiam Hungarorum . ducem granitele sale pans la Dunare.dacoromanica. mai marii lor st raspunzand noilor stapanitori voievodul Gelu s-ar fi aratat mai putin tenace . arrna non habent. Afland readuca si Transdanubia st Daciile carpatine in despre moartea voievodului for. far altii furs luati prizonieri. ci ea incheia. Cronicarii bizantini Skzlises si cetatil Apulum sub numele de Alba Iulia Kedrenos din secolul al IX-lea. cuvenitele dari si prestatii. fruntasii vechea sa zone de influents politica si cultu- romanilor. . care o primi in numele lui Arpad.cilia.Gelor quidam Blacus dornini. gepizi si sagittas. Taratul bulgar tra romanilor. Comanda lam pridem a Romanis constructs fuerat. slavoneSle Bielgorod.ii romanesti a lui Gelu. Giula. Multi dintre roman! cazura pe campul Tzirniskis (969 . intariti etniceste prin cu numele Gelu . in fata ostirii Lui Giula. urn tenebat. ungurii anul 950 principii unguri Buciu si Giula ar fl supusera si Dacia Apulensd suprematiei lor.zice cronica . care ocupase o pozitie de urma in guvernarea voievodatului nepotul sau lupta pe malul opus al Almasului. canda ii In continuare. a caror crepant de mic fata de populatia daco-romans politica era orientate spre Roma papala.ro . in autohtond. aveau de suferit multe nedreptati din partea seria acestora pentru un timp mai indelungat.ad castrum scum iuxta fluvium bizantin toate teritoriile bulgare. precum si Zonaras din secolul al XII-lea arata ca pe la Dupe infrangerea lui Gelu. la anul 186 www.bons milites .1025) dadu dezastrului. reincorporand astfel imperiului pe Somes .Gyula Maior . In fata Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976 . Gelu aduna ostasii sai si porni in grab& intru numind-o Alba lui Giula.dar fu urmarit de Tuhutum si ucis de In urma acestor remarcabile fapte de ostenii acestuia langa raul Capus . pe Mures. Dunaril marl schimbari politice. ental. Giula restaura dupa putinta La vestea despre invazia ungurilor in tars. In cursul de frate Giula cel Mic . Nu era doar aceasta prima schimbare sau ostasi de seams . Domnia asupra lor o exercita un vlah daco-romanii. se rala. asupra contingentelor unguresti fusese incre.pans ce ostirea lui Gelu fu loviturile sangeroase ale imparatului loan biruita. S-au luptat cu ei cu inversunare dintre Dunew. incercand sa Gelurn iwctafluviwn Capus interfererunt. aceasta covarsea pe navalitori in mrejele car' -eia cazuse Waik. Dade! Apulense. Ca si pe vremuri sub hunt. Dade! Apulense fu flul sau Horca. dupa vechiul obicei minus tenwc .rnilites arme imperiul bizantin isi extinse din nou Tuhuhun audaci cursu persequentes.

numea raul mai inainte. regale. care. in portile Rodnei 0 in valea Oltului comandant al