ANUL II

Lp1.sem1 EMBRIOLOGIE

DEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV

SI A GLANDELOR ANEXE

Dr. Ruxandra Negoi

Originea = endodermul ce
formeaza plafonul sacului
vitelin

Partea incorporata a sacului

vitelin tub intestinal
primitiv
(inchis prin mb didermice)

3 SEGMENTE :
-proenteron
-mezenteron
-metenteron
Organizarea generala a T.D

Endoderm
mucoasa
glande
Mezoderm
submucoasa
musculara +seroasa
Ectoderm (creste neurale)
plexuri nervoase (Meissner submucos si Auerbach mienteric)
cel A.P.U.D (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation =
transforma amine in hormoni)
insule Langerhans
PROENTERON MEZENTERON METENTERON
Mb. orofaringiana
mugurele hepatocistic unirea 2/3 drepte Mb cloacala
colon transvers cu 1/3 stg

Trunchi. Celiac a. Mezenterica superioara a. Mezenterica inferioara

Faringe Duoden (1/2 infer) 1/3 stg. colon transvers
Esofag Jejun Colon descendent
Stomac Ileon Sigmoid
Duoden (1/2 super) Cec Rect
Plamani Apendice
Ficat (hepatocite) Colon ascendent
Pancreas 2/3 drepte colon
Vezica biliara transvers
Cai biliare
 1.Dezvoltarea esofagului

Origine = proenteron (limita cu faringele = diverticulul laringo-traheal)

S4 epit prolifereaza si obstrueaza lumenul apoi are loc recanalizarea
incepand cu S7
Originea musculaturii = dubla inervatie dubla

1/3 super = mm striata derivata din arcurile branhiale

n. laringeu recurent

1/3 mijlocie = mm striata + neteda

1/3 infer = mm neteda plexuri nervoase (Meissner,

Auerbach) din creste neurale
 Anomalii esofagiene

1. Atrezia esofagiana
2. Stenoza esofagiana
3. Fistule traheo-esofagiene
4. Hernia hiatala congenitala (brahiesofag)
5. Diverticuli esofagieni
Fistule traheo-esofagiene +
atrezie esofag
 2.Dezvoltarea stomacului

Initial turtit lateral (dilatatie fusiforma in plan sagital); o fata dreapta si

una stanga ; o margine ant. si una post.

Mezogastru dorsal si ventral

Crestere inegala la niv marginilor (POSTER >ANTER) si mezourilor

(DORSAL > VENTRAL)

apoi sufera proces de

Rotatie in jurul axului longitudinal

Rotatie in jurul axului antero-posterior

Rotatie a mezogastrelor
 3.Dezvoltare duoden
Dubla origine embriologica a ansei duodenale
explica dubla sursa de vascularizatie
super = proenteron
infer = mezenteron
Sufera rotatie spre dr impreuna cu mugurii
pancreatici iar mezoul dorsal se alipeste peretelui
poster => Fascia de coalescenta
duodenopancreatica TREITZ (exc segmentul
bulbar duodenal ce ramane intraperitoneal )
Formarea fasciei Treitz
Anomalii duodenale

Stenoza duodenala
Atrezia duodenala
4.Intestin subtire si colon
Originea = mezenteron (ansa ombilicala)
Prezinta DOAR mezenter dorsal
Pana in L5 diametrul IS >> colon
Ansa ombilicala sufera
Rotatia cu 270 grd.in sens invers acelor de ceas
Crestere inegala a ramurilor ansei (super>infer)
Formare convolute (r. super)
Formare dilatatia ceco-apendiculara (r. infer)
Rotatia ansei ombilicale
Ansa ombilicala
DEFECTE DE ROTATIE ALE INTESTINULUI

90 grd. In sens invers acelor de ceasornic

Colonul si cecul revin primele din hernia fiziologica
si se dispun in partea stanga a cavitatii
abdominale
90 grd. In sensul acelor de ceasornic
Colonul transvers are traiect posterior de duoden
Hernierea fiziologica
De scurta durata (S6-S10)
Ansele intestinale (convolutele) nu mai au loc
in cav abd dat cresterii ficatului si a
mezonefrosului
Reintrarea
1. anse jejunale (stanga-orizontal)
2. anse ileale (dreapta-vertical)
3. cecul (subhepatic)
 HERNIA OMBILICALA
CONGENITALA
Ansele pot hernia printr-un orificiu ombilical inchis
imperfect.
Masa herniara omentul mare si o parte din intestinul
subtire acoperit de tesut subcutanat si piele.
Hernia atinge dimensiunea max. la sfarsitul primei luni de
viata( diam. 1-5 cm)
Hernia se produce la nivelul liniei albe si apare in timpul
plansului, tusitului, etc, putand fi usor redusa prin inelul
fibros al ombilicului.
 OMFALOCEL CONGENITAL
Definitie: defect de perete abdominal - evolutie
defectuoasa a structurilor mezodermale
(musculare) si ectodermale ( piele) de la nivelul
peretelui abdominal
Herniaza intestinul, ficatul si alte organe
ocazional
Mortalitate 25%
Defectul apare in timpul gastrulatiei, de aceea pot
fi asociate si alte malformatii: cardiovasculare,
urogenitale, defecte de tub neural (40%)
Sacul herniar este acoperit de epiteliul cordonului
ombilical
 GASTROSCHIZIS

In timpul S4 i.u., partile laterale ale discului

embrionar se deplaseaza ventral si
fuzioneaza pe linia mediana pt a forma
peretele anterior al abdomenului.
Prin fuziunea incompleta apare acest defect,
prin care pot hernia viscerele abdominale,
nefiind implicat cordonul ombilical
Defectul este situate lateral de ombilic
Mai frecvent la sexul masculin.
Colon
 5.Colon

Origine mezenteron + metenteron

Cec 1/3 stg c.transvers
C.ascendent sigmoid
C. transvers (2/3 dr) rect

Sub presiunea anselor I.S colonul este impins spre

peretele poster si are loc coalescenta mezenterului
dorsal si formarea fasciilor de coalescenta TOLDT I si
II
!!! (mezocolonul transvers NU participa la
coalescenta)
Malformatii duct vitelin

Diverticul Meckel (~40 cm de valva ileo-

cecala)
Fistula ombilicala
Enterochist (chist vitelin)
Diverticul Meckel

Diverticulul Meckel 2- 4 % si intre 3-5 ori mai

frecvent la sexul masculin
Diagnostic diferential cu apendicita acuta;
Peretele diverticular contine toate straturile
ileale si poate contine mici zone de tesut
gastric sau pancreatic
Diverticulul ileal persistenta ductului vitelin
Situat la 40- 50 cm de jontiunea ileocecala
 BOALA HIRSCHPRUNG
Absenta celulelor ganglionare pe o distanta
variabila a intestinului gros, la nivelul plexului
mienteric Auerbach
Insuficientei relaxare a segmentului
aganglionar duce la dilatarea colonului
supradiacent megacolon congenital
Localizare de obicei la nivelul rectului si
colonului sigmoid
Cauza - lipsa de migrare a celulelor crestelor
neurale in peretele intestinal (abs. formarii
celulelor ganglionare parasimpatice )
 Cloaca

Cale comuna a caii digestive si urogenitale

In ea se deschide alantoida si metenteronul
Inchisa pana in S9 de membrana cloacala
Apare sept urorectal cu evolutie cranio caudala => mb
cloacala => mb urogenitala + mb anala (corp perineal
intre ele)
Mb anala delimiteaza inferior proctodeumul (origine
ectodermala) limita endoderm\ectoderm = linia
pectinata
Cloaca
 ANOMALII ANORECTALE MINORE
Anus imperforat
canalul anal se termina in orb sau printr-o fistula
anoperineala sau se poate deschide in vagin (sex
fem) sau in uretra (sex masculin)
Stenoza anala
anusul si canalul anal sunt ingustate
defectul se datoreaza probabil deviatiei dorsale a
septului urorectal
Atrezia membranoasa
un strat subtire de tesut separa canalul anal de
exterior
ANOMALII ANORECTALE MAJORE
Agenezia anorectala cu fistula
se datoreaza unui defect al procesului de septare
al cloacei, cu evolutia anormala a septului
urorectal
Atrezia rectala
Canalul anal si rectul sunt prezente dar separate
Defectul se datoreaza recanalizarii anormale a
colonului asociat cu vascularizatie defectuoasa.
 Agenezia anorectala cu
fistule

A. recto-vaginala B. recto-uretrala
Atrezie rectala
 6.Dezvoltarea ficatului
Origine DUBLA
ENDODERMALA
mugure hepatocistic (intre foitele mezenterului ventral )
=>
Hepatocite
Cai biliare intrahepatice

MEZODERMALA
Celulele septului transvers invadeaza lobii hepatici =>
capilare sinusoide
celule Kupffer
tesut conjunctiv
capsula conjunctiva Glisson
cel hematopoietice
 Diverticul endodermal hepatocistic 2
muguri
Cranial (hepatic) prolifereaza sept transvers
2 lobi hepatici primari (dr, stg)
Caudal (cistic)
Partea lor comuna canal coledoc
 ATREZIA BILIARA EXTRAHEPATICA

Atrezia este cea mai frecventa anomalie a

sistemului biliar extrahepatic 1/5000 1/20000
de nasteri.

Cauze:
afectarea procesului de remodelare la nivelul
hilului hepatic
reactie imunologica/infectie in timpul dezvoltarii
fetale
 ATREZIA BILIARA
EXTRAHEPATICA
Clinic:
icter

scaun decolorat acolic

urina inchisa la culoare

Tratament chirurgical.
Ficat

S8 - diferentiere canale biliare intrahepatice

S10 max de dezv ~10 % din greutate corp. Cei 2 lobi

sunt egali

L2-L7 hematoformator (potential pastrat toata viata,

activat doar in conditii de necesitate)

L5 incepe secretia biliara

7.Dezvoltarea pancreasului
Origine
Endodermala mug pancreatici ventral si dorsal

Neuroectodermala insule Langerhans

S6-S7 deplasarea duodenului antreneaza si
deplasarea mugurelui VENTRAL posterior si la
dreapta
S7 m. ventral fuzioneaza cu cel dorsal anastomoza
celor 2 ducte Canal principal WIRSUNG si accesor
SANTORINI
Pancreas

Mugure dorsal
P. super cap pancreas
Corp
Coada

Mugure ventral
P. infer cap pancreas
Proces uncinat
Pancreasul este culcat pe peretele posterior al
abdomenului si mezogastrul dorsal fuzioneaza cu
peritoneul posterior => fascia de coalescenta
duodeno-pancreatica TREITZ

!!! ORGAN SECUNDAR RETROPERITONEAL !!!

Malformatii pancreas

1. Pancreas inelar

2. Insule heterotopice
pancreatice