Aritmetic n domenii de integritate i teoria modulelor

Note de curs

n prima parte a cursului, vom prezenta cteva clase remarcabile de

domenii de integritate i legturile dintre acestea. A doua parte a
cursului este dedicat unei introduceri n teoria modulelor.

Cursuri si seminarii 1, 2 - Divizibilitatea in inele

Fie A un inel comutativ cu element unitate. Un element a A

divide un element b A (sau b este un multiplu al lui a) si scriem a|b
daca exista un element c A astfel ca b= ac.

Relatia de divizibilitate in A este o relatie binara care este

reflexiva, caci a|a , a=a1 si tranzitiva caci din a|b si b|c rezulta
b=ac, c= bc, deci c=acc, adica a|c. Deci, relatia de dvizibilitate este o
relatie de cuasiordine pe inelul A. Ea nu este insa in general o relatie
de ordine. In adevar, chiar in inelul al intregilor avem 1|-1 si -1|1,
insa 1 -1.

Proprietati:

Daca a,b,c sunt elemente din A si a|b, atunci a|bc; daca, in plus, a
divide si pe c, atunci a|(b+c). De asemenea, daca a|(b+c) si a divide
unul dintre termenii sumei atunci el divide si pe celalalt.

Daca a si b sunt elemente in A astfel incat a divide b si b divide a, se

spune ca a este asociat cu b si vom scrie a~b.

Relatia de asociere este o relatie de echivalenta.

Daca consideram multimea factor in raport cu aceasta relatie de

echivalenta, atunci relatia de divizibilitate introduce pe aceasta
multime o relatie de ordine.

Mai mult, daca a~b si c~d, rezulta ac~bd si atunci se constata ca pe

multimea factor putem introduce o operatie dedusa din operatia de
inmultire in A. Inzestrand multimea factor cu aceasta operatie,
obtinem un semigrup. Multe dintre proprietatile divizibilitatii in inelul A
se reduc la studiul divizibilitatii in acest semigrup: majoritatea
notiunilor si afimatiilor raman adevarate pentru elemente asociate.

1
 Lema. Fie A un inel si a, b doua elemente din A. Elementul a
divide pe b daca si numai daca aA include pe bA.

In particular, a si b sunt asociate daca si numai daca aA= bA.

Demonstratie. Daca a divide pe b , rezulta b=aa cu a A, deci

b aA, de unde rezulta bA aA. Avem b aA, adica b=aa, cu a A

Propozitie. Fie A un inel si a A. Urmatoarele afirmatii sunt

echivalente:

i) a~1;

ii) a este element ireversibil in A;

iii) aA=A;

iv) a divide orice element al inelului A.

Demonstratie. i) ii). Din faptul ca a~1 rezulta ca a divide pe

1, deci exista a A astfel ca 1=aa adica a este ireversabil in A.

ii) iii) rezulta din definitia unui element inversabil.

iii) iv) rezulta din lema precedenta.

iv) i) este imediata.

Propozitia de mai sus arata ca elementele ireversabile ale

inelului se comporta in raport cu divizibilitatea la fel ca si elementul
unitate al inelului. De aici provine denumirea lor de unitati.

Propozitie. Fie A un inel integru. Doua elemente a,b din A

sunt asociate daca si numai daca a=ub, unde u este un element
inversabil in A.

Demonstratie. Daca a=ub, unde u este element inversabil in

A, atunci a si b sunt asociate. Reciproc, sa presupunem ca a si b sunt
asociate. Atunci rezulta ca exista a, b A astfel ca b=ab si a=ba,
adica b=bab, deci b(1-ab)=0. Daca b=0, atunci a=0. In caz contrar,
rezulta 1-ab=0 (caci A este integru), deci a si b sunt elemente
inversabile in A.

Definitie. Fie A un inel si a,b elemente din A. Un element c A

se numeste divizor comun al lui a si daca c divide pe a si c divide pe b.
2
Elementul d A se numeste cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c) al
elementelor a si b si se mai noteaza cu (a,b), daca d este un divizor
comun al elementelor a si b si pentru orice alt divizor comun d al
elementelor a si b avem d divide pe d.

Un element n A se numeste multiplu comun al elementelor

a,b daca a divide pe n si b divide pe n. Elementul m A se numeste cel
mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c) al elementelor a si b si se mai
noteaza cu [a,b] daca m este multiplu comun al elementelor a si b
si pentru orice multiplu comun m al elementelor a si b avem ca m
divide pe m.

Doua elemente a,b ale inelului A sunt relativ prime (sau prime
intre ele) daca 1 este cel mai mare divizor comun al lor.

Definitiile date mai sus pentru c.m.m.d.c si c.m.m.m.c. a doua

elemente din inelul A se generalizeaza cu usurinta la un numar finit
sau chiar infinit de elemente ale inelului A si vor avea proprietati
analoage celor din cazul a doua elemente.

Daca c.m.m.d.c si c.m.m.m.c. a doua elemente exista, atunci exista

c.m.m.d.c si c.m.m.m.c. pentru un numar finit de elemente.

Sa remarcam faptul ca pentru doua element arbitrare dintr-un inel

oarecare se poate ca c.m.m.d.c si c.m.m.m.c. sa nu existe.

Propozitie. Fie A un inel si a,b doua elemente din A.

i) Daca d A este cel mare divizor comun al elementelor a si

b , atunci un element d A este cel mai mare divizor comun al
elementelor a si b daca si numai daca este asociat cu d.

ii) Daca m este cel mai mic multiplu comun al elementelor a

si b , atunci un elemet m A este cel mai mic multiplu comun al
elemetelor a si b daca si numai daca este asociat cu m.

Demonstratie. Vom demonstra doar afirmatia i), deoarece ii)

se demonstreaza analog. Din faptul ca d este cel mai mare divizor
comun al elementelor a si b , iar d este cel mai mare divizor al
elementelor a si b rezulta ca d divide pe d (pentru ca d este in
particular divizor comun al elementelor a si b) si divide d (pentru ca in
particular d este divizor comun al elementelor a si b), adica d si d sunt
asociate. Reciproc, daca presupunem d asociat cu d, atunci din faptul
ca d|a, d|b,d|d rezulta ca d este divizor comun al elementelor a si b.

3
 Fie acum c un divizor comun arbitrar al elementelor a si b;
atunci c|d (caci d este cel mai mare divizor comun al elementelor a si
b) si doarece d|d rezulta c|d, adica d este cel mai mare divizor
comun al elemntelor a si b.

Asadar, cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu
comun a doua (sau mai multe) elemente dintr-un inel A sunt
determinate pana la o asociere.

Lema. Fie A un inel inegru si a,b doua elemente nenule. Daca

d este cel mai mare divizor comun al elementelor a si b si a=da,
b=db, atunci a, b sunt relativ prime.

Demonstratie. Va fi suficient sa aratam ca orice divizor comun

al elementelor a si b este inversabil. Fie u un astfel de divizor; atunci
du este divizor comun al lui a si b , deci du divide pe d, adica d=duu,
u A. Deoarece d 0, rezulta 1=uu, deci u este inversabil.

Lema. Fie A un inel integru, a,b doua elemente nenule din A si

d cel mai mare divizor comun al a elementelor a si b. Daca pentru un
element c A, c 0, exista cel mai mare divizor comun al elementelor
ca si cb, atunci acesta este asociat cu cd (deci si cd este cel mai mare
divizor comun al elementelor ca si cb).

Demonstratie. Fie d cel mai mare divizor comun al

elementelor ca si cb. Atunci din faptul ca cd divide pe ca si cb divide pe
d, deci d=cdu, cu u A. Din ipoteza rezulta ca exista a1, b1 , a,
b A astfel incat ca=da1, unde a=da, cb=d b1, unde b=db

Obtinem cdu a1 =cda si cdu b1 =cdb si, deoarece cd 0 ,rezulta

ua1=a si u b1 =b.

Deci u este divizor comun al elementelor a si b, iar din lema

precedenta rezulta ca u este element inversabil in A.

Corolar. Fie A un inel integru in care orice doua elemente

au c.m.m.d.c . Daca a, b, c sunt elemente din A astfel incat a|bc si a
este prim cu b atunci a divide pe c.

In adevar, din (a,b)=1 si din lema precendenta rezulta ca

(ac,bc)=c. Cum a|ac si a|bc rezulta ca a divide pe c.

Propozitie. Fie A un inel integru. Daca oricare doua elemente

din A au cel mai mare divizor comun, atunci oricare doua elemente din

4
A au cel mai mic multiplu cmun si produsul (a,b) [a,b] este asociat cu
ab, pentru a,b A, a 0, b 0.

Demonstratie. Consideram cazul in care a si b sunt elemente

nenule. Fie d un cel mai mare divizor comun al elementelor a si b si
a=da, b=db, a,b A. Atunci relatiile dab=ab=a arata ca m=dab
este multiplu comun al lui a si b. Fie m un alt multipli comun al
elementelor a,b.

Deci m=a a1 =da a1,m=d b1=db b1, cu a1, b1 din A. De aici rezulta ca
m este divizor comun al elementelor ma si mb, deci divide pe cel
mai mare divizor comun al acestor elemente, care este egal cu m
(caci (a,b)=1). Asadar, am aratat ca m este cel mai mic multiplu
comun al elementelor a si b si avem evident relatia md=ab.

Definitie. Fie a un element nenul si neinversabil ditr-un inel

integru A. Se spune ca a este ireductibil daca orice divizor al lui a este
sau asociat cu a sau este inversabil (adica asociat cu 1) si reductibil in
caz contrar.

Asadar, daca a este un element ireductibil din inelul A si b

este un element oarecare, atunci e cel mai mare divizor comun al
elementelor a si b exista si este asociat cu a sau este un element
inversabil.

Propozitie. Intr-un inel integru A un element asociat cu un

element ireductibil este ireductibil.

Demonstratie. Fie a un element ireductibil din A si b A un element

asociat cu a. Atunci b este nenul si b nu este inversabil. Fie c un
divizor al lui b. Atunci c divide pe a, deci este sau asociat cu a, deci si
cu b, sau c este inversabil.

Propozitie. Fie A un inel integru si a A un element nenul si

neinversabil in A. Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:

i) a este ireductibil in A;

ii) daca a=bc, atunci a este asociat cu cel putin unul dintre
elementele b sau c;

iii) daca a=bc, atunci a este asociat cu cel putin unul dintre
elementele b sau c, iar celalalt este inversabil.

5
 Demonstratie. i) ii). Din a=bc rezulta ca b este sau inversabil
sau asociat cu a; similar, c este sau inversabil sau asociat cu a. Nu se
poate ca ambele sa fie inversabile caci ar rezulta ca a este inversabil.

ii) iii). Fie a=bc. Din ii) rezulta ca unul dintre elementele b sau c, sa
presupunem b, este asociat cu a. Deci conform propozitiei 1.3, b=au
cu u inversabil in A. Atunci din a=auc si din faptul ca a 0 rezulta
1=uc, deci c este element inversabil. Implicatia iii) i) este imediata.

Definitie. Un element neinversabil si nenul p din inelul integru A

se numeste prim daca din faptul ca p|ab cu a,b A rezulta p|a sau p|b.

Orice element asociat cu un element prim este si el prim.

Propozitie. Daca A este un inel integru, atunci orice element

prim din A este ireductibil.

Demonstratie. Fie p un element prim in A. Atunci, daca p=ab,

rezulta p|ab, deci p|a sau p|b. In primul caz rezulta ca p este asociat
cu a, iar in cel de-al doilea p este asociat cu b. Reciproca acestei
teoreme nu este intotdeauna adevarata.

Propozitie. Fie A un inel integru in care orice doua elemente au

un cel mai mare divizor comun . Atunci in A orice element ireductibil
este prim.

Demonstratie. Fie q un elemnt ireductibil si sa presupunem ca

q|ab. Daca q|a am terminat. Altfel, (q,a)=1 implica q|b.

In inelul intregilor numarul 2 este prim, deci si ireductibil. In

adevar, daca 2|ab, atunci unul dintre numerele a sau b se divide cu 2,
altfel produsul lor nu se divide cu 2, caci daca a=2a+1, b=2b+1,
atunci ab=4ab+2(b+a)+1, care nu se divide cu 2. Analog se arata
ca 3,5,7 sunt numere prime, deci si ireductibile. Numerele -2,-3,-5
sunt si ele ireductibile, fiind asociate cu cele precedente.

Inelul k[X]

Fie k un corp. In inelul k[X] orice polinom de gradul 1 este

ireductibil. In adevar, daca f este un astfel de polinom, atunci din f=gh
rezulta g 0, h 0 si

grad(f)=grad(g)+grad(h)=1.

6
Asadar grad (g)=1 si grad (h)=0, sau invers, si afirmatia rezulta din
faptul ca in k[X] un polinom de gradul 0 este inversabil.

Elementul X din k[X] este prim in k[X], caci daca X|fg, atunci
cel putin unul dintre polinoamele f sau g se divide cu X.

Fie A un domeniu de integritate si a un element ireductibil din

A. Atunci a este ireductibil si in inelul A[X] deoarece este neinversabil
si nenul, iar daca a se descompune in produsul a doua polinoame,
acestea vor fi de grad 0, deci elemente din A.

Cursuri si seminarii 3, 4, 5 Inele euclidiene

Fie R un domeniu de integritate.

Definiie. R se numete inel euclidian dac exist o funcie

care satisface urmtoarele proprieti:

R este inel euclidian fa de funcia .

Proprietatea 2. este cunoscut sub numele de teorema mpririi cu

rest n inelul euclidian R. Elementele q i r se numesc ctul, respectiv
restul mpririi lui a prin b.

7
Teorem. Fie E un inel euclidian. Atunci orice dou elemente a i b din
au cel mai mare divizor comun d i, d este combinaie liniar din a
i b, adic

Demonstraie:
Fie , multmea combinaiilor dintre a i b.
Fie Din astfel

nct .
Din E inel
euclidian

.
Presupunem
Din modul de alegere al lui d
Din .
Din E inel
euclidian

.
Presupunem
Din modul de alegere al lui d
Din .
Dac , stfel nct i pentru care i
.
= = .
Deci d este cel mai mare divizor comun pentru a i b.

Teorem. Fie R un inel euclidian . Atunci exist un

cmmdc d al elementelor a i b.

8
Demonstraie:
Fie
Aplicm teorema mpririi cu rest elementelor a i b
(1)
Dac aceeai teorem o aplicm elementelor
(2)
Dac aceeai teorem o aplicm elementelor
(3)
Se continu mereu dac restul obinut este diferit de zero.
.
Dac aceeai teorem o aplicm elementelor
(n-2)
Dac aceeai teorem o aplicm elementelor
(n-1)
Dac aceeai teorem o aplicm elementelor
(n)
irul
este un
ir strict descresctor de numere naturale deci dup un numr finit de
pai obinem neaprat un rest nenul .( algoritmul se
termin dup un numr finit de pai ). Trebuie s artm c
( ultimul rest nenul ) este cmmdc al numerelor a i b.
Din relaia (n) , din relaia (n-1) , din relaia (n-
2) ,, din relaia (3) , din relaia (2) , din

relaia (1) i .

Fie un divizor comun al elementelor a i b .

Din relaia (2) . Procednd intuitiv d =
.

9
irul de egaliti (1), (2), (3),, (n-2), (n-1), (n) poart denumirea de
algoritmul lui Euclid.

Exemple.
1) Inelul (Z, +, ) este un inel euclidian unde considerm funcia

, unde este valoarea absolut a lui

n.

n acest inel are loc teorema mpririi ntregi: dac

cu .
2) Fie K un corp comutativ. Inelul de polinoame ntr-o singur
variabil K[X] este un inel euclidian unde considerm funcia

3) Inelul este un inel euclidian unde

considerm funcia . Inelul se

numete inelul ntregilor lui Gauss.

Teorem. Fie E un inel euclidian i

1. Dac i , atunci

2. Dac i , atunci

3. Dac a este inversabil n E, atunci .

10
Demonstraie:

1. Dac ,

Dac ,

Deci .

2. Din E inel euclidian

Din .

Presupunem .

Din

Dac

3. avem .

n E

Deci .

Teorem. Fie A un domeniu de integritate i , o funcie care

satisface condiia:

11
 Atunci funcia ,
satisface condiia de mai sus si in plus, satisface conditia

Demonstraie:
Verificm c satisface condiia a doua.
Fie i fie astfel nct i = .
Din . Atunci
.
Din i astfel nct .
Din astfel nct i cum A este domeniu de
integritate u este inversabil n A. Deci
unde sau .
Verificm c satisface condiia 1.
Fie , ; aA este ideal ntr-un inel euclidian.Vom arta c aA
este generat de , care satisface proprietatea c
Dac , astfel nct
( idealul generat de t este inclus n aA ).
Fie .
Vom arta c Presupunem c
deci
. Avem i
deoarece am presupus . Din i
, contradicie cu alegerea lui
t
.
Fie Atunci din , deci

12
Deci
. Deci din

Aplicaie.

1) S se arate c Z este inel euclidian, relativ la funcia ,

, unde este valoarea absolut a lui

n.

Rezolvare:
Trebuie s artm c:

1.

2.

1. Din

Din ;

2. Pentru

cu

conform teoremei mpritii cu rest n .

Avem urmtoarele cazuri:

a) Dac a i b

13
 b) Dac a i b

Dac r notm i , cu

c) Dac a i b

Dac r notm i , cu

d) Dac a i b , cu .

Deci n toate cazurile este demonstrat proprietatea 2.

Aplicaie.
Fie K un corp comutativ. Atunci K[X] este un inel euclidian cu
funcia .

Rezolvare:
Trebuie s artm c:

1.

2.

14
 1. Fie

Din K corp comutativ K[X] este domeniu de

integritate

2.

Fie . Vom arta c exist dou polinoame

astfel nct
.
i unde i

Vom demonstra prin inducie dup c

Dac atunci punem .

Dac considerm polinomul g. Se observ
c

, + , unde
.
g + f = g + f =
g .
Notnd obinem
.
Deci K[X] este inel euclidian.

Aplicaie.
S se arate c inelul este un inel euclidian
relative la funcia

15
Rezolvare:

Trebuie s artm c:

1.

2.

1. Din i cu

Definim funcia , pe care o vom numi

funcia norm.
Vom arta c

Deci ( norma produsului a dou elemente este egal

cu produsul normelor celor dou elemente).

Din
= Deci pentru c .

2. Fie i cu

Din

Fie .

Deci am ajuns la forma de scriere cu r, s .

Fie

16
 .
Din modul de definire al lui , dar i
.
Fie ( am artat mai
sus)

Din r, s i

Deci

Aplicaie.
S se determine cel mai mare divizor comun al elementelor 2 +

8i i -3 + i n inelul ntregilor lui Gauss .

Rezolvare:

este un inel euclidian n raport cu funcia

Utilizm algoritmul lui Euclid

2 + 8i = (-3 + i)(-2i) + 2i i = 4 < 10 =
-3 + i = (2i)i + (-1 + i) i =2<4=
2i = (-1 + i)(1 - i) + 0,

17
deci (2 + 8i, -3 + i) = -1 + i i [2 + 8i, -3 + i] =

Aplicaie.
S se arate c este euclidian, relative la ,

Rezolvare:
Fie cu
Atunci . Deci , astfel nct

.
Fie i . Avem

.
Notm

Notm . Din
S verificm c dac atunci
Fie .

S verificm c , are loc relaia

Fie , ,
a,b,c,d
= .

. Deci

Dac

Dac

18
Deci .

Deci este inel euclidian.

Aplicaie.
S se determine elementele inversabile ale inelului .
Rezolvare:
.

Definim funcia norm . tim c

norma produsului a dou elemente este egal cu produsul normelor
celor dou elemente
.

Fie un element inversabil n

astfel nct

Deci este
inversabil n implic .

Reciproc dac atunci un element inversabil n .

Din este
inversabil n .

Deci am artat c este inversabil n dac i numai dac

, adic dac i numai dac .

19
Cursurile 6, 7, 8 - Inele principale

Fie R un domeniu de integritate.

Definiie. Un inel integru R se numete inel principal dac orice ideal

al inelului R este principal, adic are forma .

Exemple:
1) Corpurile comutative sunt inele principale;
2) Inelul ntregilor Z este un inel principal.

Teorem. Un inel euclidian este principal.

Demonstraie:
Fie R un inel euclidian, funcia respectiv i A un ideal
n R. Vom arta c acest ideal este principal. Dac
Dac considerm submulimea
a lui N. Deoarece N este o mulime bineordonat,
rezult c exist un element astfel ca s fie elementul
minimal n M. Vom arta c A. Din
Fie . Din
.
Dac . Dac , i rezult
contradicie cu alegerea lui b.
Din aceast teorem rezult c inelul ntregilor lui Gauss ,

i orice inel de polinoame de o nedeterminat cu coeficieni

ntr-un corp snt inele principale deoarece sunt inele euclidiene.

20
Propoziie. Fie R un inel integru care nu este corp. Atunci inelul de o
nedeterminat nu este inel principal.

Demonstraie:
R nu este corp S artm c idealul
generat de a i X nu este principal. Presupunem c
+X Din
Din f este inversabil n R +X . Deci
rezult relaia , relaie imposibil
deoarece .
Din aceast propoziie rezult c inelul nu este inel principal
i orice inel de polinoame de n > 1 nedeterminate cu coeficieni ntr-un
corp nu este inel principal i deci nici euclidian.

Propoziie. Fie R un inel principal i . Atunci:

1. Elementul este cel mai mare divizor comun al elementelor

a i b dac i numai dac

2. Elementul este cel mai mic multiplu comun al elementelor

a i b dac i numai dac

Demonstraie:

1.

Dac este cel mai mare divizor comun al elementelor a i b

i . Din ideal
principal este divizor comun al lui a i
b

21


Fie astfel nct d este divizor comun al lui a

i b deci are loc relaia orice divizor comun al
lui a i b divide pe d.

2.

Dac m este cel mai mic multiplu comun al elementelor a i

b .

Din ideal principal = este multiplu comun

al lui a i b

Fie astfel nct este multiplu comun al lui

a i b. Fie alt multiplu comun al lui a i
b

Corolar. ntr-un inel principal orice dou elemente au cel mai mare
divizor comun i cel mai mic multiplu comun, iar dac este cel
mai mare divizor comun al elementelor a i b din , atunci exist
.

Corolar. ntr-un inel principal orice element ireductibil este prim.

Din acest corolar deducem c inelul nu este inel principal.

22
Lem. Fie R un inel principal i un ir de elemente din R astfel
nct (un ir cresctor infinit de
ideale din R). Atunci exist astfel nct .

Demonstraie:
Fie I reuniunea idealelor , . Dac
astfel nct Deci , unde

. Dac
Deci este ideal al lui R. Inelul R este
principal Din astfel nct
adic
.

Teorem. ntr-un inel principal orice element nenul i neinversabil se

descompune n produs finit de elemente prime.

Demonstraie:
Fie R un inel principal. Presupunem prin reducere la absurd c n
inelul R exist un element nenul i neinversabil r care nu se poate scrie
ca un produs finit de elemente prime. Din R inel principal rezult c
elementele prime sunt echivalente cu elemente ireductibile.
Elementul r nu este ireductibil, deci
neasociate cu r. Dac
sunt produse finite de elemente ireductibile atunci r este produs de
elemente ireductibile ceea ce este fals. Deci cel puin unul dintre ele nu
se scrie ca produs de elemente ireductibile. Fie un astfel de element
deci nlocuind n raionamentul de mai sus pe cu rezult c exist
un divizor al lui , care este neinversabil i neasociat cu .
Procednd inductiv, rezult existena unui ir de elemente din R

23
cu i c pentru orice , este un divizor propriu al lui .
Din acest ir rezult irul strict cresctor infinit de ideale
. Din lema de mai sus rezult c un
astfel de ir nu poate exista ntrun inel principal. Deci presupunerea
fcut este fals.

Propoziie. Fie R un inel integru i o funcie care are

proprietatea 2. din definiia inelului euclidian.( II.1.)
Atunci funcia definit prin cnd b parcurge
toate elementele asociate cu a, satisface relaiile 1. i 2. din definiia
inelului euclidian.

Demonstraie:
Vom verifica dac satisface relaia 2. Fie a, b i
un element asociat cu b pentru care . Deci .
Din modul de definire al funciei rezult c exist q i r astfel nct

.
Din i c

Pentru a verifica relaia 1. observm c din modul n care s-a definit

rezult c pentru a asociat cu avem . Presupunem c
i . Din modul de definire al funciei idealul este
ideal principal generat de un element , cu proprietatea c ,
pentru orice . Din sunt asociate
, pentru orice element asociat cu b este n idealul
.

24
Aplicaie.
Fie un inel principal, , cu
i ecuaia

a) Artai c ecuaia admite soluii dac i numai dac

b) Dac este o soluie a ecuaiei , atunci determinai

toate soluiile acesteia.

Rezolvare:

a) Dac este o soluie a ecuaiei .

Din i

Dac astfel nct . Fie cu
proprietatea c . Atunci este
soluie a ecuaiei

b) Dac este o soluie a ecuaiei atunci .

Fie este o soluie oarecare a

ecuaiei . Fie i

Deci

astfel nct Deci orice

soluie a ecuaiei este de forma Perechea
verific ecuaia
.

25
Cursuri si seminarii 9, 10, 11, 12 Inele factoriale

Definiie. Un inel integru R se numete inel factorial sau

descompunere unic n factori primi (ireductibili), dac orice
element neinversabil i nenul din R se descompune ntr-un produs finit
de elemente prime. Descompunerea este unic pn la asociere i
ordinea factorilor.

Exemple:

Inelele , Z[i], Z[ ] i orice inel de polinoame de o

nedeterminat cu coeficieni ntr-un corp sunt inele factoriale.

Unicitatea descompunerii ne spune s nu facem distincie ntre

descompunerile ale lui 6 n Z.

Reamintim notiunile de prim si ireductibil.

Definiie. Fie R un domeniu de integritate. Un element se

numete prim dac:

1.

2. ab

Definiie. Un element se numete ireductibil dac:

1.

2. ab

ntr-un inel factorial noiunile de prim i ireductibil coincid. n

general orice prim este ireductibil, reciproc nu.

26
Exemple:

Fie

. S verificm c 2, 3, i sunt

ireductibile dar nu sunt prime n .

Fie

Din
Egalitatea
este imposibil. Din
Deci 3
este ireductibil n . Presupunem c 3 este prim n

Deci ontradicie

Fie

Din
Egalitatea
este imposibil. Din
Deci 2
este ireductibil n . Presupunem c 2 este prim n

Deci ontradicie
Fie

27
Din Egalitatea
este imposibil. Egalitatea este imposibil. Din
Deci
este ireductibil n . Presupunem c este prim n

Deci ontradicie
Fie

Din Egalitatea
este imposibil. Egalitatea este imposibil. Din
Deci
este ireductibil n .

Presupunem c este prim n

Deci ontradicie
Deoarece n inelele factoriale orice element ireductibil este prim
rezult c inelul nu este factorial.

Teorem. Orice inel principal este factorial.

Demonstraie:
Demostraia acestei teoreme rezult din faptul ca ntr-un inel
principal orice element nenul i neinversabil se descompune n produs
finit de elemente prime, deci inelul este factorial.
Lem. Dac R este un inel factorial, descompunerea unui element n
produs de elemente prime este unic n afar de ordinea factorilor i o
asociere a lor. Adic dac

28
atunci i, schimbnd eventual ordinea factorilor, avem
sunt elemente inversabile,

Demonstraie:
Vom face o inducie dup numrul minim al factorilor din cele
dou descompuneri. Presupunem c . Atunci pentru avem
. Din ireductibil rezult c este asociat cu unul dintre
, . Putem presupune c acela este . Atunci produsul
i deci toi , , ar fi elemente inversabile ale inelului

R, ceea ce este o contradicie. Deci i afirmaia este demonstrat

n acest caz.
Presupunem c afirmaia este adevrat pentru orice dou
descompuneri n care una are mai puin de n factori. Din element
prim , (cel puin unul). Presupunem c i din

ireductibil , unde u este element inversabil n R.

Din
=
. Deoarece este element prim rezult c avem dou
descompuneri ale elementului n produs de elemente prime i din
ipoteza inductiv
iar dup o eventual renumerotare , .

Lem. ntr-un inel factorial R orice element ireductibil este prim.

Demonstraie:
Fie a un element ireductibil din inelul R. Atunci din faptul c a
este produs de elemente prime rezult c se divide cu un element prim
p. Dar p este neinversabil Deci a este prim.

29
Teorem. Fie R un inel integru. Urmtoarele afirmaii sunt echivalente:
1. R este inel factorial.
2. Orice element nenul i neinversabil din R se descompune n
produs finit de elemente ireductibile i orice element ireductibil
este prim.
3. Orice element nenul i neinversabil din R se descompune n
produs finit de elemente ireductibile i dou astfel de
descompuneri sunt unice n afar de ordinea factorilor i de
asociere.
4. Orice element nenul i neinversabil din R este produs finit de
elemente ireductibile i orice dou elemente din R au un cel mai
mare divizor comun.

Demonstraie: Aratam doar implicatiile 3 4 si 4 1

3 4
Fie dou elemente nenule i neinversabile. Pentru a gsi
cel mai mare divizor comun al elementelor a i b se ia un sistem de
reprezentani ai claselor de echivalen ale elementelor ireductibile din
R n raport cu relaia de asociere n divizibilitate, notat cu P. Atunci
exist i sunt unic determinate , distincte,
astfel nct ... i
... Elementele sunt unic determinate din unicitatea
descompunerilor n R. Fie i definim ... . Se
observ c i d . Dac i e atunci orice factor ireductibil
care l divide pe e divide pe a i pe b. Deci pentru
c altfel a (sau b) ar avea dou descompuneri n factori ireductibili,
dintre care una l conine pe c, iar cealalt nu, ceea ce contrazice
unicitatea descompunerilor. Deci e este de forma ... ,cu

30
 . Din Din . Deci i .

4 1

Un inel integru R cu proprietatea c, pentru orice dou elemente

exist un cmmdc al lor, se numete GCD-inel. Din 4 R este
un GCD-inel. S artm c orice element ireductibil n R este prim n R.
Fie Dac rezult c cmmdc
al elementelor p i x este1.
Dac i p
este prim cu x. Din Din
p este prim n R. Deci R este inel
factorial.

Propoziie. Fie R un inel inel factorial, i . Dac a

este prim cu orice , atunci a este prim cu produsul .

Demonstraie:
Vom arta c nu exist nici un element prim care s divid att
pe a ct i produsul . Presupunem c exist un element prim
care s divid att pe a ct i produsul . Dac p este un astfel
de element, atunci exist j, astfel nct Din
p este inversabil, contradicie. Deci nu exist nici

un element prim p care s divid att pe a ct i produsul .

Fie R un inel integru i inelul polinoamelor de o
nedeterminat cu coeficieni n R. Elementele inversabile din sunt
cele din R i numai ele. De aici rezult c dou polinoame din
sunt asociate dac i numai dac se obin unul din cellalt prin
nmulire cu un element inversabil din R. Un element divide un
polinom din dac i numai dac toi coeficienii polinomului se
divid cu a.

31
Lem. Fie i . Dac atunci ,
oricare ar fi

Demonstraie:
Din exist astfel nct
Dac , oricare ar
fi i. Presupunem c deci avem i

Propoziie. Fie R un inel integru. Dac p este un element prim n R,

atunci p este prim i n .

Demonstraie:
Fie astfel nct Presupunem c
i Din
rezult c exist i, , astfel nct Alegem i minim cu
aceast proprietate. Deci . Din rezult c
exist j, , astfel nct Alegem j minim cu aceast
proprietate. Deci . Coeficientul lui din

produsul este elementul

i , contradicie.
Deci trebuie ca sau .

Definiie. Fie R un inel factorial i .

Cmmdc al coeficienilor , ,..., este numit coninutul polinomului
f. Notaie:

32
Definiie. Un polinom cu coninutul egal cu 1se numete polinom
primitiv. Observm c este polinom primitiv dac i numai dac
nu exist p prim n R astfel nct p s divid toi coeficienii lui . Orice
polinom se poate scrie sub forma , unde este
polinom primitiv. Reciproc dac , i primitiv
atunci

Propoziie. Fie R un inel factorial i f,g dou polinoame primitive cu

coeficieni n R. Atunci i produsul fg este polinom primitiv.
Demonstraie:
Presupunem c fg nu este polinom primitiv exist p un element prim
n R astfel nct . Avem sau . Deci avem o contradicie
fg este polinom primitiv.

Propoziie. Fie R un inel factorial i . Atunci

.
Demonstraie:
Fie , unde polinoame primitive.
, cu polinom primitive. Deci .

Lem. Fie R un inel factorial i , unde este un polinom

primitiv. Dac
, atunci .
Demonstraie:

Din Din polinom primitiv

Dar

33
Propoziie. Fie R un inel factorial , K corpul su de fracii i
Atunci f este ireductibil n dac i numai dac f
este primitiv i este ireductibil n .
Demonstraie:

Din f ireductibil n f este este polinom

primitiv . Dac , atunci, nmulind cu cmmmc
al numitorilor coeficienilor polinoamelor g i h cu
Aplicm coninutul
polinoamelor Din
unde sunt primitive. Deci

. Din f ireductibil n sau . Din

i sau

Din f ireductibil n nu are divizori proprii de n

nu are divizori proprii de n . Cum f este

primitiv, nu are nici factori de grad 0 neinversabili f ireductibil n
.

Lem.Dac R este inel factorial orice polinom ireductibil din este

prim.
Demonstraie:
Fie un polinom ireductibil din . Dac
este element ireductibil n R f este prim n R f este
prim n Dac este polinom primitiv. Presupunem c
f este element prim n n Presupunem
c Atunci exist astfel nct
Rezult c n .

34
Teorem. Dac R este inel factorial, atunci inelul de polinoame
este inel factorial.
Demonstraie:

Fie R un inel factorial i ireductibil. Trebuie s artm c

orice polinom nenul i neinversabil din este un produs de
polinoame ireductibile. Vom demonstra aceasta prin inducie dup
gradul polinomului. Dac i este neinversabil
este produs finit de elemente prime n R care sunt prime i ireductibile
n Dac , f se scrie sub forma cu
un polinom primitiv i este suficient s verificm existena
descompunerii pentru . Dac este ireductibil atunci am terminat.
Dac nu este ireductibil rezult c are un divizor propriu n care
nu poate fi dect un polinom de grad strict mai mic dect .
Polinomul nu are divizori proprii n pentru c este primitiv. Deci
de grade strict mai mici dect . Aplicnd
ipoteza de inducie pentru g i h este un produs de factori
ireductibili n

Corolar. Dac R este un inel factorial, atunci inelul de polinoame n n

variabile este factorial.
Demonstraie:

Se demonstreaz prin inducie dup n. Dac n = 1 rezult

propoziie adevrat . Presupunem afirmaia adevrat pentru n 1
este inel factorial. .
Inelele cu K corp sunt inele factoriale.

35
Cursuri si seminarii 13, 14 - Module

Conceptul de modul peste un inel este o generalizare a noiunii de

spaiu liniar, unde corpul comutativ al scalarilor se nlocuiete cu un
inel.
Astfel, un modul (ca i un spatiu liniar) este n primul rnd un grup
aditiv abelian; se definete apoi un produs extern ntre elementele
inelului i elementele modulului i au loc anumite proprieti.
Modulele sunt strns legate de teoria reprezentrilor de grupuri. Ele
constituie noiuni centrale ale algebrei comutative i ale algebrei
omologice, fiind folosite intens n geometria algebric i n topologia
algebric.

Motivaia

ntr-un spaiu liniar, mulimea scalarilor formeaz un corp comutativ i

acioneaz pe elementele spaiului liniar prin nmulirea cu scalari.
ntr-un modul, scalarii sunt elementele unui inel, de aceea conceptul
de modul reprezint o generalizare substanial a conceptului de
spaiu liniar. n algebra comutativ, este important ca att idealele,
ct i inelele factor s fie module, asa nct multe proprieti ale
idealelor sau ale inelelor factor pot fi tratate prin intermediul noiunii
de modul.
n algebra necomutativ, anumite condiii referitoare la inele pot fi
exprimate fie cu ajutorul idealelor stngi sau modulelor stngi.
O mare parte a teoriei modulelor const n extinderea ct mai mult
posibil a unor proprieti ale spaiilor liniare n contextul modulelor
peste un anumit tip de inele, de exemplu DIP.
Totui, modulele sunt mai complicate dect spaiile liniare. Nu toate
modulele au baz, i chiar atunci cnd au baz, nu au neaparat acelai
numr de elemente in baz, spre deosebire de spaiile liniare, pentru
care toate bazele unui spaiu liniar au acelai cardinal.

Definiie. Un R-modul stng peste un inel R const dintr-un grup

abelian (M, +) i o operatie externa R M M (numita nmulire cu
scalari i notata de obicei prin juxtapunere, adic rx pentru r din R i
x din M) astfel nct pentru orice r, s din R, x, y din M, avem

1. r(x+y) = rx+ry
2. (r+s)x = rx+sx
3. (rs)x = r(sx)
4. 1x = x.

36
Dac notm aciunea scalar astfel: fr(x) = rx i cu f funcia care
asociaz fiecarui r pe fr, atunci prima condiie afirm c fr este un
morfism de grupuri al lui M, iar celelalte trei condiii afirm c f este un
morfism de inele de la inelul R la inelul endomorfismelor End(M).
Astfel, un modul este aciunea unui inel pe un grup abelian.

Un R-modul la dreapta M se definete similar, doar c inelul actioneaz

la dreapta, adic avem o nmulire cu scalari de forma M R M, iar
condiiile de mai sus sunt scrise cu scalari r i s la dreapta lui x i y.
Atunci cnd inelele nu sunt unitare, se omite condiia 4 din definiia
unui R-modul. De aceea, structurile mai sus definite se numesc R-
module la stnga unitare.

n cele ce urmeaz, vom considera doar inele i module unitare.

Un bimodul este un modul att la stnga, ct i la dreapta, astfel nct

cele doua nmuliri sunt compatibile.
Dac R este comutativ, atunci R-modulele la stnga coincid cu R-
modulele la dreapta i le numim simplu R-module.

Exemple (seminar):

1) Dac K este un corp comutativ, atunci conceptele de K-spaiu

liniar i K-modul coincid.
2) Conceptul de Z-modul coincide cu noiunea de grup abelian. Cu
alte cuvinte, orice grup abelian este un modul peste inelul
ntregilor Z. Pentru n > 0, avem nx = x + x + ... + x (de n ori),
0x = 0 i (n)x = (nx). Astfel de module nu au baz (grupurile
care conin elemente de torsiune nu au baz). (Totui, un corp
comutativ finit, considerat ca modul peste el nsui, are baz).
3) Dac R este un inel arbitrar si n este un numr natural, atunci
produsul cartezian RRR (de n ori) este att modul la
stnga, ct i la dreapta peste R, dac definim operaiile pe
componente. Pentru n = 1, R este un R-modul, unde nmulirea
cu scalari este chiar nmulirea din inel. Pentru n = 0 obinem R-
modulul trivial {0}. Modulele de acest tip sunt libere i numarul
n este rangul modulului liber.
4) Dac S este o multime nevida, M este un R-modul la stnga i
MS este mulimea tuturor funciilor f : S M, atunci adunarea i
nmulirea cu scalari din MS definite prin (f + g)(s) = f(s) + g(s)
i (rf)(s) = rf(s) dau o structura de R-modul stng lui MS. Cazul

37
 R-modulelor drepte este analog. n particular, dac R este
comutativ atunci mulimea morfismelor de R-module h : M N
este un R-modul.
5) Mulimea matricelor ptratice de tip n n cu elemente reale
formeaz un inel R, iar spaiul euclidian Rn este un R-modul la
stnga peste R dac definim operaia extern ca fiind nmulirea
matricelor.
6) Dac R este un inel arbitrar i I este un ideal stng al lui R,
atunci I este un modul la stnga peste R. Analog, idealele drepte
sunt module la dreapta.
7) Dac R este un inel, definim inelul op R, care are aceeai
mulime suport i aceeai adunare, dar nmulirea este definit
astfel: daca ab = c in R, atunci ba = c n op R. Orice R-modul la
stnga M poate fi vzut ca un modul drept peste op R, i orice
modul la dreapta peste R poate fi considerat un modul la stnga
peste op R.

Submodule i morfisme

Fie M un R-modul stng i N un subgrup al lui M. Spunem ca N este un

submodul (sau un R-submodul) dac pentru orice n din N i orice r din
R, produsul rn este n N (sau nr pentru un modul drept).

Multimea submodulelor unui modul dat M, mpreun cu cele dou

operaii binare + and , formeaz o latice modular, adic:
date submodulele N, N1, N2 ale lui M, astfel nct N1 N2, avem:
(N1 + N) N2 = N1 + (N N2).

Dac M i N sunt R-module stngi, atunci funcia f : M N este un

morfism de R-module dac pentru orice m, n din M i r, s din R, avem
f(rm + sn) = rf(m) + sf(n).

Un morfism bijectiv de module se numete izomorfism de module i

cele dou module se numesc izomorfe. Nu vom face distincie ntre
module izomorfe, pentru c ele se comport la fel n studiul
proprietilor algebrice.

Nucleul unui morfism de module f : M N este un submodul al lui M,

ce conine toate elementele a cror imagine prin f este 0.

Teoremele de izomorfism de la grupuri sau de la spaii liniare sunt

valabile i pentru R-module.

38
R-modulele stngi, mpreun cu morfismele lor de module formeaz o
categorie, notat R-Mod i care este o categorie abelian.

Tipuri de module

Finit generat. Un modul M este finit generat dac exist un numr finit
de elemente x1,...,xn n M, astfel nct orice element al lui M este o
combinaie liniar a acelor elemente, cu coeficieni din inelul scalarilor
R.

Modul ciclic. Un modul se numete ciclic daca este generat de un

singur element.

Liber. Un modul liber este un modul care are o baz, sau echivalent,
care este izomorf cu o sum direct de copii ale inelului de scalari R.
Aceste module sunt foarte similare spaiilor liniare.

Proiectiv. Modulele proiective sunt sumani directi ai unor module

libere.

Injectiv. Module injective sunt definite ca fiind dualele modulelor

proiective.

Simplu. Un modul simplu S este un modul nenul i ale crui unice

submodule sunt {0} i S. Modulele simple sunt uneori numite
ireductibile.

Indecomposabil. Un modul indecompozabil este un modul nenul care

nu poate fi scris ca o sum direct de submodule nenule. Orice modul
simplu este indecompozabil.

Fidel. Un modul fidel M este unul pentru care aciunea fiecarui

r 0 din R pe M este netrivial (adic rx 0 pentru un x din M).
Echivalent, anihilatorul lui M este idealul nul.

Noetherian. Un modul noetherian este un modul, pentru care orice

submodul este finit generat. Echivalent, orice lan cresctor de
submodule devine staionar dup un numr finit de pai.

Artinian. Un modul artinian este un modul n care orice lan

descresctor de submodule devine staionar dup un numr finit de
pai.

39
Produs tensorial de module
Fie R un inel, M un R- modul , N un R-modul si G un grup abelian.

O functie : M N G se numeste R-balansata daca pentru orice m,

m din M, n,n din N si r din R au loc urmatoarele conditii:

(m, n + n) = (m, n) + (m, n)

(m + m, n) = (m, n) + (m, n)

(m r, n) = (m, r n)

Multimea tuturor functiilor balansate peste R de la M x N la G se

noteaza cu LR(M, N; G).
Daca , sunt R-balansate, atunci si + si sunt R-
balansate.Astfel, LR(M, N; G) este un grup abelian in raport ciu
adunarea.

Sa remarcam faptul ca orice inel R este un R-modul, in care inmultirea

este R-balansata.

Definitie. Pentru un inel R, un R-modul drept M si un R-modul stang

N, produsul tensorial al lui M si N peste R este un grup abelian, care
impreuna cu o functie balansata, satisface urmatoarea proprietate de
universalitate:

Pentru orice grup abelian G si orice functie balansata f , exista si este

unic morfismul f~, care face diagram de mai sus comutativa.

40
Produsul tensorial este unic, pana la izomorfism, fiind definit printr-o
proprietate de universalitate.

Pentru orice x din M si orice y din N, notam cu x y imaginea lui (x, y)

prin functia .
Asadar, pentru orice x,x din M, y, y din N si orice r din R, avem
x (y + y) = x y + x y
(x + x) y = x y + x y
(x r) y = x (r y)

Proprietati:

1. Orice element din MRN poate fi scris sub forma

i xiyi, scrierea nefiind unica.
2. Daca R este un inel comutativ si M, N siP sunt R-module, atunci
RRM=M, (MRN)RP= MR(NRP), MRN= NRM.

3. Daca M este liber de baza {ei}i in I si N este liber de baza {fj}j in J

atunci MRN este liber de baza {ei fj }i in I, j in J.

Bibliografie:
[1] http://en.wikipedia.org/wiki/
[2] Ion, D.I., Radu, N., Algebra, EDP, Bucureti, 1981/91
[3] Ion, D.I et al., Probleme de Algebr, EDP, Bucureti 1981
[4] Leoreanu, V., Fundamente de algebr, Ed. MatrixRom, Bucureti,
2001
[5] Nstsescu, C., .a., Bazele algebrei, Vol.I., Ed.Acad., Bucureti,
1986
[6] Purdea, I., Tratat de algebra moderna, vol II, Ed. Academiei,
Bucureti, 1982
[7] Trnuceanu, M., Probleme de algebr, vol.II., Ed.Univ.Al.I.Cuza
Iai, 2003
[8] Tofan, I, Volf, A.C. Algebra, Inele, Module, Teorie Galois, Ed.
Matrix Rom, Bucureti, 2001
[9] Tofan, I., Elemente de algebra, Ed. Univ. Al.I.Cuza, Iasi, 1998

41