CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

15.01.2010
CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR
TEMA: DEFINIREA AMBALAJULUI SI A OPERATIEI DE AMBALARE

DEFINITIE
Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcii multiple, care asigur
meninerea sau, n unele cazuri, ameliorarea calitii produsului cruia i este destinat.
Ambalajul favorizeaz identificarea produsului, nlesnind atragerea de cumprtori poteniali,
pe care i nva cum s foloseasc, s pstreze produsul i cum s apere mediul nconjurtor
de poluarea produs de ambalajele uzate sau de componenii de descompunere ai acestora.

n Romnia, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezint un mijloc (sau

ansamblu de mijloace) destinat s nveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a
le asigura protecia temporar, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic i biologic n scopul
meninerii calitii i integritii acestora, n decursul manipulrii, transportului, depozitrii i
desfacerii pn la consumator sau pn la expirarea termenului de garanie.

Preambalarea este operaia de ambalare a unui produs individual, n absena

cumprtorului, iar cantitatea de produs introdus n ambalaj este prestabilit i nu poate fi
shimbat dect prin deschiderea sau modificarea ambalajului.

Odat cu dezvoltarea societii i implicit a proceselor de producie s-a dezvoltat i

industria de ambalaje. Se caut ca prin procedee noi s se ajung la o mai bun realizare a
funciilor ambalajelor. Totodat, se urmrete creterea productivitii muncii, att la
confecionarea ambalajelor, ct i la ambalarea produselor.
Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce
pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea i nchiderea lor.
Ambalajul i produsul formeaz un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie s
in seama de relaiile de interdependen ce se stabilesc ntre elementele componente ale
sistemului.
Tendinele actuale remarcate n concepia ambalajelor i a metodelor de ambalare
sunt:
reducerea consumului de materii prime, materiale i energie;
creterea duratei de conservare a produselor;
sporirea performanelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confecionare;
facilitarea reintegrrii n mediu a ambalajelor n etapa post-consum.

Metoda de formare a ambalajului se adopt n funcie de materilului celulozic folosit,

tratat sau netratat, sau n funcie de posibilitatea de nchidere prin termosudare, prin lipire sau
pliere.
Metodele i tehnicile de ambalare a produselor oferite de Rondocarton sunt:
Ambalarea colectiv aceast metod se folosete pentru ambalarea ntr-un singur
ambalaj a mai multor produse. Aceast metod uureaz mult manipulare i transport
produselor, ajutnd la paletizarea acestora. Metoda poate fi utilizat cu succes i pentru
produsele alimentare de uz curent (zahr, fin, orez, mlai etc), precum i pentru ambalarea
unor produse deja preambalate.
Ambalarea porionat - ambalajul porionat este acela al crui coninut se consum o
singur dat. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavie etc. Astfel, se pot ambala att

1
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), ct si cele neperisabile (biscuii,

napolitane, cafea etc).
Ambalarea n cutii de carton se realizeaz n trei etape, indiferent de complexitatea
mainilor folosite:
formarea sau deschiderea ambalajului pliat materialul poate fi sub form de band
sau carton desfurat de pe o bobin, bucata de carton croit corespunztor
dimensiunilor i formei ambalajului sau chiar o cutie de carton deja format, care se
afl n stare pliat;
umplerea ambalajului;
nchiderea nchiderea bazei cutiei se face, n cele mai multe cazuri, naintea
umplerii, exist ns produse rigide, care se pot introduce mai nti n cutie i apoi
aceasta se nchide la ambele capete.

Pot exista i operaii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hrtii cu
indicaii legate de produs sau obiecte de reclam, etc. care se realizeaz pe parcursul
procesului de ambalare.
Ambalarea n cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, n
funcie de modul n care se introduce produsul n ambalaj. Astfel, dac introducerea
produsului n ambalaj se face de ctre main, chiar dac alimentarea dispozitivului de
ncrcare se face manual, sistemul se consider automat. Dac ns, introducerea produsului n
ambalaj se face manual, iar celelalte operaii se fac automat, atunci sistemul se consider
semi-automat.
Sunt mai muli factori de care trebuie s se in seama la alegerea liniei de ambalare.
Acetia se refer la:
utilajul folosit la ambalare;
producia care trebuie realizat;
dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;
frecvena schimbrilor ambalajului;
spaiul necesar montrii liniei.
modificrile probabile ale produsului, influeneaz alegerea materialului de ambalare
folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat n materiale cu ridicate proprieti de
barier la arome, grsimi etc.).

23.01.2010
2
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR

TEMA: ROLUL SI FUNCTIILE AMBALAJULUI

Importana ambalajului este evideniat de principiile pe care acesta trebuie s le

ndeplineasc pe parcursul circuitului strbtut de produs ntre furnizor (productor) -
distribuitor - reeaua comercial en detail - consumator final. Ambalajul poate avea o
importan minor, cum este n cazul materialelor de construcii sau o importan major, cum
este n cazul produselor alimentare, farmaceutice, cosmetice, etc.
Ambalarea trebuie analizat sub dou aspecte:
fizic ca protecie a produsului;
psihologic ca instrument promoional.
n ultimii ani, sigurana produsului dar i a consumatorilor a devenit o funcie foarte
important a ambalajului.
Exist produse care se deschid greu, purtnd meniunea: A nu se lsa la ndemna
copiilor!. Dup anii 80, cnd a existat teama fa de produsele periculoase la care se putea
ajunge uor, majoritatea productorilor de medicamente i alimente au nceput s ambaleze
produsele n cutii greu de deschis. (Kotler P., 1998)
ntr-o economie de pia, cu o concuren acerb, ambalajele sunt elemente de promovare
a produselor prin grafic i etichet. Se consider azi c imaginea este limbajul universal,
nteles de locuitorii din orice parte a planetei.
Calitatea produselor este influenat de calitatea ambalajului. Un ambalaj
necorespunztor poate conduce la deprecierea produsului.
Un ambalaj ideal trebuie s ndeplineasc mai multe cerine
s protejeze produsul;
s prezinte caracteristicile tehnice care s favorizeze operaiile de circulaie tehnic;
s fie uor, comod i totodat prin modul n care este conceput s fie uor de
recunoscut;
s atrag atenia cumprtorului n mod spontan;
s sugereze o idee precis despre produs;
s prezinte calitile produsului.

Funciile ambalajelor sunt n legtur cu produsele ce se ambaleaz, metodele de

ambalare i transport, de locul de depozitare etc.
Conservarea i protecia proprietilor produselor ns, este considerat funcia de baz a unui
ambalaj i se refer la meninerea n parametrii calitativi iniiali a produsului ambalat.
Principalele funcii ale ambalajelor sunt:
a) funcia de protecie;
b) funcia de raionalizare;
c) funcia de reclam i promovare a vnzrilor (funia de marketing).

a)Funcia de protecie
Ambalajul trebuie sa asigure pstrarea tuturor parametrilor calitativi ai produselor. Pe
timpul transportului, manipulrii, depozitrii produselor sunt supuse unor serii de solicitri
mecanice (traciune, frecare, lovituri, cderi, trepidaii, vibraii etc.). n aceste condiii
ambalajele trebuie s fie capabile s preia aceste solicitri, protejnd produsul.
Funcia de protecie se rezum a trei aspecte particulare dup cum urmeaz:
protejarea produsului de aciunea unor factori interni i externi;
protejarea mediului nconjurtor mpotriva caracterului toxic al unor produse;

3
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

pstrarea intact a calitii mrfii la contactul direct produs ambalaj (evitarea

influenrii negative de ctre ambalaj a calitii produsului).

b)Funcia de raionalizare
Raionalizarea i promovarea unor ambalaje tipizate, modulare, care s faciliteze
operaiile de manipulare, transport i depozitare, utilizarea unor materiale de amortizare i
fixare, sunt aspecte care demonstreaz funcia de raionalizare a ambalajelor.
Importana acestei funcii reiese din faptul c n timpul manipulrii, sistemul
marf ambalaj, este supus la aproximativ 30-40 operaii care, n funcie de caz, pot ridica
cheltuielile cu 15-40% din costul produselor ambalate.

c)Funcia de reclam i de promovare a vnzrii (funcia de marketing)

Ambalajul are o important funcie de comunicare la prezentarea i desfacerea
produselor.
ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident c ambalajul are i un
dublu rol de promotor al vnzrii i de purttor al informaiei ctre consumator. Ambalajul
reprezint o interfa cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea ambalajul trebuie
gndit pentru a atrage cumprtorii i pentru a declana actul de cumprare. De aceea,
ambalajul a fost denumit i "vnztor mut" al produsului, pornind de la urmtoarele
considerente:
identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul;
stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;
informeaz consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale produsului;
comunic date legate de modul de utilizare a produsului i a naturii ambalajului .

Ambalajul poate contribui la diversificarea sortimental, aprecierea calitativ a mrfurilor

i nu n ultimul rnd ca factor psihologic care acioneaz asupra cumprtorilor poteniali.
Pentru aceasta, este important ca ambalajele s prezinte produsul fr a induce n eroare
cumprtorii prin creerea unor confuzii n legtur cu produsul sau marca. Ambalajul trebuie
s atrag atenia consumatorilor i s prezinte clar produsul i modul lui de ntrebuinare,
nchiderea ambalajului, s prezinte modul de nlturare a ambalajului dup utilizarea
produsului (se returneaz, se recicleaz).
Ambalajul trebuie s asigure un impactul vizual pozitiv. Astfel, pentru a avea ansa de a fi
cumprat de consumator, un produs trebuie mai nti s fie vzut si s poat fi reperat din
ansamblul produselor care ocup raftul.
n privina decorului ambalajului, trebuie s se in seama de:
importana acordat numelui sau mrcii, ilustraiilor, graficii;
informaiile care trebuie precizate: modul de folosire, compoziia;
elementele fundamentale de recunoatere i de identificare care trebuie pstrate n
cazul rennoirii unui ambalaj.

29.01.2010
4
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR

TEMA: CLASIFICAREA AMBALAJELOR

n ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, att din punct de vedere al
materialelor din care acestea sunt fcute, ct i din punct de vedere funcional.
Ambalajele se clasific n funcie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent
n practic:
- dup materialul folosit n confecionarea ambalajelor:
ambalaje din hrtie i carton;
ambalaje din sticl;
ambalaje din metal;
ambalaje din materiale plastice;
ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn i mpletituri;
ambalaje din materiale textile;
ambalaje din materiale complexe.

- dup sistemul de confecionare:

ambalaje fixe;
ambalaje demontabile;
ambalaje pliabile.

- dup tip:

plicuri;
pungi;
plase;
lzi;
cutii;
flacoane;
borcane etc.

- dup domeniul de utilizare:

ambalaje de transport;
ambalaje de desfacere i prezentare.

- dup specificul produsului ambalat:

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse nealimentare;
ambalaje pentru produse periculoase;
ambalaje individuale;

5
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

ambalaje colective.

- dup gradul de rigiditate:

ambalaje rigide;
ambalaje semirigide;
ambalaje suple.

- dup modul de circulaie al ambalajului:

ambalaje refolosibile;
ambalaje nerefolosibile tip pierdut.

- dup sistemul de circulaie:

sistem de restituire a ambalajelor;

sistem de vnzare cumprare a ambalajelor.

- dup sistemul de confecionare:

ambalaje fixe;
ambalaje demontabile;
ambalaje pliante.

- dup cile de transport:

ambalaje pentru transport terestru;

ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
ambalaje pentru transport aerian.

- dup destinaie:

ambalaje pentru piaa extern;

ambalaje pentru piaa intern.

12.02.2010

6
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR

TEMA: SIMBOLURI APLICATE PE AMBALAJE

Marcarea trebuie sa fie clar si precis. Culorile trebuie s ias in evident fata de
restul ambalajului; uzual se foloseste culoarea negru. Alternativ se poate marca si print-o
etichet. Dac este posibil, se foloseste un simbol de culoare negru pe fond alb. In ambele
cazuri, fie marcarea se face direct pe ambalaj fie se aplic o eticht, trebuie s se ia masuri
astfel incat acestea s fie ligibile.

O marcare complet trebuie s cuprind urmatorele trei prti:

Semnificatie Simbol Explicatii

Acest simbol se aplic
pachetelor ce se pot sparge
cu usurint. Cutiile
"Fragil"
marcate cu acest simbol
trebuie manipulate cu
grij.

Se interzice folosirea
"Nu folositi
carligelor pentru
carlige"
manipulare.

Pachetul trebuie s stea tot

"Cu aceasta timpul in sensul sagetilor -
parte in sus" in transport, manipulare si
stocare.

In conformitate cu
simbolul trebuie evitat
"Pastrati la
contactul cu orice sursa de
loc rece"
caldura chiar si cu razele
solare.

"A se feri de Pachetul trebuie sa fie ferit

Caldur si de orice surs de cldur si
Radiatii" radioactivitate.

7
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

Acest simbol indica locul

de unde pachetul va fi
"Ridic aici" apucat si ridicat, in nici un
caz metoda prin care se va
face ridicarea.
Pachetele ce poart acest
simbol trebui ferite de
"Nu umiditate excesiv. Dac
depozitati in nu se pot asigura conditi
locuri umede" de stocare adecvate, acest
ambalaj trebuie acoperit cu
un material impermeabil.
Acest simbol este destinat
pentru a indica pozitia
centrului gravitational.
"Centru de
Simbolul se foloseste
gravitate"
atunci cand centrul
gravitational nu este in
central.

Absenta acestui simbol

"A nu se
anunta permisiunea de a
folosi
folosi crucior pentru
crucior"
transport.

"Limit de Greutatea de stocare este

Stocare" de "... kg max.".

Pachetul se va prinde de
locul precizat si este de la
sine inteles c este
"Prinde aici"
interzis prinderea din
orice alta parte decat cea
indicat.
"Limit de In acord cu reglementarile
temperatur" in vigoare, simbolul
trebuie sa fie insotit de
sufixul "...C" pentru a
specifica temperatura sau
in cazul variatiilor de
temperatur, cu maximul
("...C max.") si minimul
("...C min.") limitelor de
temperatur. Temperatura

8
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

corespunztoare sau
variatiile de temperatur
trebuie notate pe eticheta
"Informatii - Generale"
Acest simbol se aplic
doar pe partea care trebuie
"A nu se ferit de stivuitor. Absenta
folosi acestui simbol pe una din
stivuitorul pe fetele ambalajului anunta
partea asta" permisiunea de a folosi
stivoitorul pe partea
respectiv.

"Dispozitiv Contactul cu pachetul ce

sensibil contine acest simbol
electrostatic" trebuie evitat.

"Deschideti Acest simbol se adreseaz

aici" doar destinatarului.

Simbolul avertizeaz
"Contact cu asupra faptului ca
produse ambalajul marcat astfel,
alimentare" este in contact direct cu un
produs alimentar.

19.02.2010
CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR
TEMA: CARACTERISTICILE AMBALAJELOR

Etichetarea si inscriptionarea produselor alimentare

Orice produs alimentar ambalat trebuie sa fie etichetat.

Etichetele se aplica pe suprafata ambalajului si trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii privitoare la informarea cumparatorului:
-tara in care a fost fabricat si ambalat produsul;
9
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

-denumirea produsului;
-numele firmei producatoare;
-norme de calitate specifice;
-ingrediente continute;
-aditivi sau alte substante adaugate;
-termenul de valabilitate;
-conditiile specifice de pastrare.

Denumirea comerciala a produsului alimentar trebuie sa fie:

*in concordanta cu natura produsului.De exemplu:
-"lacto"-indica prezenta laptelui;
-"fructo"-indica prezenta fructelor;

*sigla nu trebuie sa fie in dezacord cu continutul produsului.De exemplu:

-nu se admite desenul unei ovine pe un produs din lapte de vaca;
-nu se admite desenul unei albine pe mierea artificiala.

Pe ambalajele produselor alimentare destinate persoanelor carora le sunt necesare diete

speciale pentru varsta, boli sau alte motive se vor mentiona, in plus, indicatiile si precautiile
de folosire a acestora.

Sisteme de omologare, certificare, marcare si autorizare a productiei

Pentru fabricarea produselor alimentare, acestea trebuie sa detina licenta de
fabricatie de la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Termenele de valabilitate

Termenul de valabilitate, inscriptionat pe produs, este durata de timp in care produsul

alimentar nu capata propretati nocive pentru consumator, in cazul in care este pastrat in
conditii corespunzatoare.
Folosirea de produse cu termen de valabilitate depasit este sanctionata de legislatia
sanitara, intrucat exista risc de imbolnavire a consumatorilor.

Inscriptionarea termenului de valabilitate:

*se face pe fiecare ambalaj precizand:
-fie data fabricatiei si data expirarii;
-fie data fabricatiei si durata de timp cat se mentine valabilitatea.De exemplu:
5ianuarie 2007-valabil 12 luni;
-fie doar data expirarii.

Stabilirea termenului de valabilitate

Se face de catre producator, pe raspunderea acestuia, prin colaborare cu unitati de cercetare si
laboratoare specializate, dupa experimentari prealabile.
Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetarea sau reambalarea
produselor.

10
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

Falsificarea alimentelor
Falsificarea alimentelor reprezinta adaosul oricarei substante intr-un produs alimentar, cu
scopul mascarii unor defecte sau al conferirii unor propretati pe care nu-l justifica prin
originea si compozitia sa.
Exemple:
*utilizarea carnii alterate dupa spalarea cu otet sau condimentarea excesiva: mirosul si gustul
de alterat dispar, dar nocivitatea ramane;
*ingrosarea smantanii cu faina (se poate pune in evidenta cu o picatura de tinctura de iod;
iodul da cu amidonul o coloratie albastra a produsului).
Consumatorul trebuie sa fie informat cu privire la continutul produsului.

Sisteme de management al calitatii

Produsele alimentare realizate in tara sau cele importate, supuse unui proces tehnologic,
trebuie:
*sa aiba o compozitie si calitate care sa nu constituie un pericol pentru organismul uman, din
punct de vedere fizic, chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al nivelului de
radioactivitate;
*sa asigure ca materiile prime si materialele corespund conditiilor prevazute de standarde,
caiete de sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare, sanitar-veterinare, si de protectie a
mediului in vighoare;
*sa aiba aditivi, substante straine si microorganisme numai in limita admisa de Ministerul
Sanatatii, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
*sa asigure verificarea calitatii produselor alimentare in toate fazele de fabricatie, incepand cu
materia prima si pana la obtinerea produselor finite, cat si pe timpul depozitarii
acestora.Controlul calitatii se face prin organele de control tehnic al producatorului;
*la receptia materiei prime si materialelor sa se ceara certificatele de calitate si sa se verifice
daca performantele stabilite in acestea sunt la nivelul parametrilor inscrisi in standarde si in
alte norme de calitate;
*sa fie varificate la receptie in laboratoarele proprii ale agentilor economici, iar in cazul in
care acestea nu au dotarea specifica, in laboratoare neutre, specializate, autorizate sau
acreditate.

26.02.2010
CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR
TEMA: METODE DE AMBALARE

Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce

pot realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea i nchiderea lor.

Ambalajul i produsul formeaz un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie s

in seama de relaiile de interdependen ce se stabilesc ntre elementele componente ale
sistemului. Tendinele actuale remarcate n concepia ambalajelor i a metodelor de ambalare
sunt:
reducerea consumului de materii prime, materiale i energie;
creterea duratei de conservare a produselor;
sporirea performanelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confecionare;
facilitarea reintegrrii n mediu a ambalajelor n etapa post-consum.
11
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

Metoda de formare a ambalajului se adopt n funcie de materilului celulozic folosit,

tratat sau netratat, sau n funcie de posibilitatea de nchidere prin termosudare, prin lipire sau
pliere.
Metodele i tehnicile de ambalare a produselor sunt:
Ambalarea colectiv aceast metod se folosete pentru ambalarea ntr-un singur
ambalaj a mai multor produse. Aceast metod uureaz mult manipulare i transport
produselor, ajutnd la paletizarea acestora. Metoda poate fi utilizat cu succes i pentru
produsele alimentare de uz curent (zahr, fin, orez, mlai etc), precum i pentru ambalarea
unor produse deja preambalate.
Ambalarea porionat - ambalajul porionat este acela al crui coninut se consum o
singur dat. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavie etc. Astfel, se pot ambala att
produsele perisabile (produsele lactate, carne, fructe), ct si cele neperisabile (biscuii,
napolitane, cafea etc).
Ambalarea n cutii de carton se realizeaz n trei etape, indiferent de complexitatea
mainilor folosite:
formarea sau deschiderea ambalajului pliat materialul poate fi sub form de band
sau carton desfurat de pe o bobin, bucata de carton croit corespunztor
dimensiunilor i formei ambalajului sau chiar o cutie de carton deja format, care se
afl n stare pliat;
umplerea ambalajului;
nchiderea nchiderea bazei cutiei se face, n cele mai multe cazuri, naintea
umplerii, exist ns produse rigide, care se pot introduce mai nti n cutie i apoi
aceasta se nchide la ambele capete.
Pot exista i operaii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hrtii cu
indicaii legate de produs sau obiecte de reclam, etc. care se realizeaz pe parcursul
procesului de ambalare.
Ambalarea n cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, n
funcie de modul n care se introduce produsul n ambalaj. Astfel, dac introducerea
produsului n ambalaj se face de ctre main, chiar dac alimentarea dispozitivului de
ncrcare se face manual, sistemul se consider automat. Dac ns, introducerea produsului n
ambalaj se face manual, iar celelalte operaii se fac automat, atunci sistemul se consider
semi-automat.
O5.03.2010
CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR
TEMA: RECAPITULARE

12
 CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

12.03.2010
CAPITOLUL 4. AMBALAREA MARFURILOR
TEMA: TEST DE EVALUARE

13