Lucrare Ceccar

CECCAR - Filiala Constanta
LUCRARE DE STAGIU - ANUL III ( acces 2007)

SEMESTRUL V de stagiu
SEMESTRUL I 2010 ( experti contabili )
GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situatiilor financiare anuale
1.(39.) Pot fi incluse în valoarea unei imobilizãri corporale urmãtoarele cheltuieli:

1. cheltuielile cu serviciile acordate dupã vânzare;
2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului;
3. cheltuielile cu reparatiile de volum mare care amelioreazã performanta activului;
4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de productie care diminueazã costurile;
5. cheltuielile de întretinere.
a) 1+2+5;
b) 2+3+4;
c) 1+4+5;
d) 2+4+5;
e) 2+3+5.
Raspuns : c)
2.(78.) Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã referitoare la contabilizarea

contractelor de locatie de cãtre producãtorii locatori?
1) venitul din vânzare este egal cu minimul dintre valoarea justã a bunului si valoarea
actualizatã a plãtilor minimale de locatie datorate locatorului;
2) venitul din vânzare întotdeauna egal cu valoarea justã a bunului;
3) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului mai putin valoarea
actualizatã a valorii reziduale negarantate;
4) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului;
5) costurile efectuate sunt imputate imediat pe cheltuieli o data cu recunoasterea
venitului din vânzare;
6) costurile efectuate sunt amortizate pe durata contractului.
a) 1+3+5;
b) 1+3+6;
c) 2+4+6;
d) 2+4+5;
e) 1+4+5.
Raspuns :d)
3.(117). Constituirea unui provizion nedeductibil fiscal pentru creantele clienti are drept
consecintã:
a) diminuarea bazei de impozitare fatã de valoarea contabilã;
b) aparitia unei datorii de impozit amânat;
c) nu este recunoscut nici un impozit amânat deoarece baza de impozitare si valoarea
contabilã sunt egale;
d) aparitia unei diferente temporare deductibile;
e) contabilizarea unui impozit amânat pe seama unei cheltuieli.
Raspuns : d)
4.(156) Societatea M a achiziţionat la data constituirii societăţii F 70% din acţiunile sale la costul de
700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se
prezintă astfel:
Capital social 1.000.000
Pierdere reportată (300.000)
1
Pierderea exerciţiului (100.000)

Total capitaluri proprii 600.000.
Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F la 31.12.N.
Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare
peste cota-parte de revine minoritarilor din capitalul social F 30% x 1.000.000 = 300.000 u.m.
Interesele minoritare sunt afectate:
-pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 30% x 300.000 = 90.000 u.m.
- pentru partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent 30% x 100.000 = 30.000 u.m.
Capitaluri proprii 70% 30% Interese

Valori
F Societatea M minoritare
Capital social 1.000.000 700.000 300.000
Pierdere reportată (300.000) (210.000) (90.000)
Pierderea (100.000) (70.000) (30.000)
exerciţiului
Total capitaluri 600.000 420.000 180.000
proprii
Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F:
1.280.000 % 1.280.000 %
1.000.000 Capital social 700.000 Titluri de participare
210.000 Rezerve consolidate 300.000 Pierdere reportată
70.000 Rezultat consolidat 100.000 Pierderea exerciţiului
180.000 Interese minoritare
5.(195) Societatea A deţine 100% acţiunile societăţii B, 40% din acţiunile societăţii C, 7% din acţiunile
societăţii D şi 50% din acţiunile societăţii E (care este controlată în comun cu statul român).
Doamna Z (soţia managerului societăţii A) deţine 60% din acţiunile societăţii C.Identificaţi părţile legate pentru
societatea X.
Sunt părţi legate ale societăţii A:
a) societăţile B, C şi E, doamna Z şi managerul societăţii A;
b) societăţile B, C, D si E, doamna Z şi managerul societăţii A;
c) societăţile B şi D;
d) societăţile B, C, D şi E;
e) doar societatea B şi managerul societăţii A.
Raspuns : a)
Se aplicametoda consolidarii.
Detinerea actiunilor doamnei Z si alemanagerului trebuie sa fie peste 20%.
2
GRUPA II –Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare
1.(11) Imaginea fidela este :

a) o consecinta a regularitatii si siceritatii conturilor;
b) o conditie pentru a emite o opinie fara rezerve;
c) un criteriu de apreciere a situatiilor financiare
Raspuns : a )
2.(36) Elementele probante reprezinta informatii care au la baza :

a) numai documente justificative si documente contabile;
b) documente justificative , documente contabile si alte surse;
c) surse interne si surse externe .
Raspuns : b )
3.(63). Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept si cinstit atunci când efectuează
servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicii, să nu se afle în
situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau în alte situaţii de natură a determina un terţ să pună
la îndoială obiectivitatea acestuia. Principiul obiectivităţii impune fiecărui profesionist contabil obligaţia
de a fi just cinstit în plan intelectual.
4.(89.) Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază:
titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit,
paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.
Titlul raportului – Raportul de audit trebuie sa poarte un titlu precis. De recomandat sa se
foloseasca titlul de “Raportul auditorului independent” pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi
elaborate de alte persoane.
Destinatarul – Raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de
circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale ( actionarilor sau consiliului de administratie
al unitatii).
Paragraful introductiv – Acesta cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o
mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii audiate si ale auditorului.
Paragraful reprezentand intinderea lucrarilor si natura unei lucrari de audit – Acest paragraf
cuprinde referentialul de audit utilizat, respective Standardele Internationale de Audit sau norme si practice
nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.
Paragraful opiniei –Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de
a sti daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca e cazul, daca ele sunt conforme prevederilor legale. Acest
paragraph poate avea formularile urmatoare:
Opinia fara reserve (curata);
Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii;
Opinia cu rezerve;
Imposibilitatea exprimarii unei opinii;
Opinia defavorabila.
Data raportului – Raportu auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit.
3
Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra
raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite , de care el a avut cunostinta pana la aceasta data.
Adresa auditorului – Raportul trebuie sa mentioneze intr-un loc anume, locul specific, care este
in general cel al orasului in care sunt situate birourile auditorului care are responsabilitatea auditului.
Semnatura auditorului – Raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila
sau a auditorului persoana fizica sau pe amandoua. In general, semnatura cabinetului sau societatii de
audit, caci acesta isi asuma responsabilitatea auditului.
5.(114).Examenul situaţiilor financiare.

Situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente) constituie documente de
sinteză a contabilităţii asupra cărora auditorul îşi exprimă opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului să obţină unele elemente probante pe baza
cărora să tragă concluzii cu privire la diferite posturi şi rubrici din situaţiile financiare.
Pentru a-şi putea exprima opinia, auditorului trebuie să confirme că situaţiile financiare sunt în acord cu
concluziile sale şi că ele reflectă corect deciziile conducerii intreprinderii şi dau o imagine fidelă activităţii
şi situaţiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:
faptului că bilanţul, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare sunt
coerente, concordă cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile şi
reglementărilor în vigoare şi ţin cont de evenimentele posterioare datei de închidere;
faptului că anexele comportă toate informaţiile de importanţă semnificativă asupra situaţiei patrimoniale,
financiare şi rezultatele obţinute.
Tehnicile de examinare se bazează pe:
a) stabilirea ratiourilor obişnuite de analiză financiară şi compararea lor cu cele ale exerciţiilor
precedente şi ale sectorului de activitate;
b) comparaţiile între datele reieşite din situaţiile financiare şi datele anterioare, posterioare şi
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
c) compararea în procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit şi pierdere.
Un obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl constituie verificarea dacă acestea dau o imagine
fidelă clară şi completă:
a) poziţiei financiare intreprinderii;
b) rezultatelor financiare;
c) situaţiei financiare.
În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligenţele verificând
şi satisfacerea unor reguli generale şi particulare.
Reguli generale:
• bilanţul contabil este întocmit conform normelor contabile în vigoare;
• bilanţul contabil este întocmit sub o formă comparativă;
• elementele de activ şi pasiv sunt evaluate separat fără să se opereze compensaţii;
• bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verifică modul de înregistrare :
• bilant
• capitalurilor proprii;
• împrumuturi şi datorii asimilate;
• imobilizări;
• stocuri şi producţie în curs de execuţie;
• conturile de terţi;
• conturile de provizioane;
• conturile de trezorerie.
În legatură cu rezultatul exerciţiului, auditorul :
4
• examinează unele conturi de cheltuieli;

• examinează bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite asupra conturilor de
venituri;
• examinează situaţia comparativă a diverselor conturi de venituri şi cheltuieli.
În legatură cu anexele la situaţiile financiare, auditorul examinează informaţiile furnizate de acestea,
analizând în mod deosebit:
• evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe;
• respectarea modului şi metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de profit şi
pierdere;
• metodele utilizate pentru calculul amortizării şi provizioanelor şi fundamentarea lor.
6.(142) Riscul de audit: componente şi relaţiile între acestea.

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori
semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control
(RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:
RA = Ri x RC x RN
Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand
exista erori semnificative in sit. fin.
Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.
Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a
riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare
adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si
intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni
5
GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor
1.(20) Activul net corectat prin metoda aditiva se determina dupa dormula :
a) capitaluri permanente +/- diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/- diferentele din reevaluare ;
c) activul reevaluat corijat +/-total datorii.
Raspuns : b)
2.(73.) O intreprindere neredresabila, cu un activ net pozitiv, intra in lichidare avand

urmatoarele date estimative:
- active net contabil = 120.000mii lei
- plus valoarea imobilizarilor = 5.000 mii lei
- minus valoarea imobilizarilor = 6.000 mii lei( plus si minus sunt estimate a fi rezultate in
urma lichidarii vanzarii imobilizarilor)
- cheltuieli de dezafectare si functionare in timpul lichidarii = 2.000 mii lei
Valoarea estimate a trezoreriei disponibila dupa lichidare este de = 120.000+5.000-6000-
2.000=117.000
a) 117.000 mii lei
b) 118.000 mii lei
c) 116.000 mii lei
Raspuns : a)
3.(141) Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei

intreprinderi ?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intreprinderii care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii
societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cheltuielilor si impozitelor
pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.
FUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
4.(185) Societatea A, cotată la bursă, prezintă caracteristicile financiare următoare:

- capitaluri proprii 100 milioane UM
- datorii financiare 200
- imobilizări nete 220
- nevoie de fond de rulement 80
- rezultatul exploatării 50
Se mai ştie că:
- rata dobânzii fără risc pe piaţă 5,7%
- prima de risc mediu pe piaţă acţiunilor 4%
- rata medie a dobânzii la datoriile societăţii 7,5%
- cota de impozit 40%
6
- coeficientul β 1,1
- capitalizarea bursieră a societăţii este actualmente de 225 milioane UM
- imobilizările nete cuprind o participaţie minoritară, în sumă de 20 milioane, într-o altă societate
cotată a cărei valoare de piaţă (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane
UM
- investiţiile realizate de societate în cursul ultimului exerciţiu au fost de 50 milioane şi nevoia de
fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane UM.
Să se determine costul mediu ponderat al capitalului ca şi referinţă a ratei de actualizare.
Calculul CMPC
- costul capitalurilor proprii k j = k F + ( k M − k F ) × β j = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1%
- costul datoriilor după impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%
225 x0,101 + 200 x0,045
- CMPC = = 7,5%
425
unde 225 reprezintă valoarea actuală a capitalurilor proprii (capitalizarea bursieră a societăţii) faţă de
valoarea contabilă de 100; mai relevantă este prima sumă.
7
GRUPA II –Categoria V –Fuziuni si divizari de intreprinderi
1.(161) 161. La 31.12.N, societatea M achizitioneazã 25% din actiunile societãtii A la costul de
50.000 u.m. La data achizitiei capitalurile proprii ale societãtii F au o valoare de 120.000
u.m. Cu ocazia achizitiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m.
Plusul de valoare identificat genereazã diferente temporare impozabile (deoarece
valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscalã) si
implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.
Fondul comercial rezultat în urma achizitiei este de:
(a) 17.900 u.m.;
(b) 18.000 u.m.;
(c) 20.000 u.m.;
(d) 30.000 u.m.;
(e) 2.100 u.m.
Raspuns :a)
- Calculul activului net în valoare justă:

Capitaluri proprii 120.000 u.m.
( + ) Plusul de valoare aferent terenului 10.000 u.m.
( - ) Datorii de impozit amânat 1.600 u.m.
= Activ net în valoare justă 128.400 u.m.
- Calculul diferenței de achiziție:
Cost de achiziție 50.000 u.m.
( - ) Partea lui M în activul net în valoare
justă a lui F ( 25% x 128.400 u.m. ) 32.100 u.m.
= Fond comercial 17.900 u.m.
2.(175) La 3 L12.N societatea M, care deţine 8.000 acţiuni F (80% din acţiunile F), vinde 5.000 acţiuni
la preţul de 60.000 u.m. Societatea M reţine un interes de 30% în societatea F asupra căreia exercită o
influenţă seificativă, înurma consolidării filialei F înaintea cesiunii, în bilanţul consolidat era reflectat
un fond comercial de 15.000 u.m., iar interesele minoritare aveau o valoare de 14.000 u.m. Activele
societăţii F preluate în bilanţul consolidat erau de 100.000 u.m., iar datoriile de 30.000 u.m.
1. Calculaţi valoarea contabilă a titlurilor societăţii F puse în echivalenţă în urma cesiunii.
2. Calculaţi câştigul din cesiune.
3. Ce înregistrare se efectuează cu ocazia cesiunii în conturile consolidate?
Cota retinuta din activul net F (30% x 70.000 UM ) 21.000

+
Cota retinuta din fondul commercial (15.000 x 3/8) 5.625
= Titluri puse in echivalenta = 26.625
Pretul de vanzare 60.000

-
Cota cedata din activul net ( 50% x 70.000 ) 35.000
-
Cota cedata din fondul commercial ( 15.000 x 5/8) 9.375
= Castig din cesiune = 15.625
8
La nivel consolidat cesiunea acţiunilor F se înregistrează astfel:
100.625 % %
100.625
60.000 Disponibilitati Active nete F

70.000
26.625 Titluri puse în echivalenţă Fd comercial
15.000
14.000 Interese minoritare Castig din cesiune
15.625
3.(182) Societatea A deţine 60% din capitalul societăţii B pe care o controlează exclusiv. La
rândul său societatea B deţine următoarele investiţii:
70% din capitalul social al filialei C, 50% din acţiunile societăţii D pe care o controlează în
comun cu un alt acţionar,
30% din acţiunile societăţii E asupra căreia exercită o influenţă
semnificativă.
Identificaţi părţile legate ale societăţii
Sunt părţi legate ale societăţii A:
• societatea B - filiala sa;
• societatea C - pe care o controlează indirect;
• societatea D - pe care, indirect, o controlează în comun;
• societatea E - asupra căreia exercită indirect o influenţă semnificativă
B 60%
C D E
70% 50% 30%
Părţile legate lui A sunt doar B, C şi D, pentru că doar pe acestea le controlează. În E a

pierdut controlul, pentru că deşi o controlează pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra
lui E.
9
GRUPA II - Categoria X –Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii
1(.7) Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri –Cheltuieli inclusiv
intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar.
Examinarea conturilor anuale are drept scop colectarea elementelor probante necesare,
suficiente si juste în vedere fundamentării opiniei auditorului privind imaginea fidelă clară si
completă a patrimoniului si a rezultatelor obtinute de întreprinderea audiată. Auditorul trebuie să tină
seama de faptul că datele si informatiile prezentate în forma cerută de reglementările în vigoare nu
este suficientă pentru obtinerea elementelor necesare examinării si determinării performantelor
obtinute si a dificultătilor cu care se confruntă întreprinderea. Aceasta face necesară o pregătire
prealabilă a datelor si informatiilor necesare.
Auditorul verifică în ansamblu structura bilantului contabil pe toate componentele sale.
De asemenea, auditorul examinează contul de profit si pierdere, analizând comparativ situatia
conturilor de venituri si cheltuieli si stabileste concluziile care se impun.
Auditorul, pe baza obiectivelor de audit, se asigură că :
• Toate cheltuielile au fost incluse în situatiile financiare;
• Toate cheltuielile si cumpărările au fost corect însumate si correct înregistrate; aceste cheltuieli si
achizitii au fost tranzactii reale în activitatea entitătii auditate. Sumele evidentiate în situatiile
financiare sunt conforme cu instrumentările tehnice contabile;
• Toate achizitiile si cheltuielile sunt aferente exercitiului financiar al perioadei curente;
• Toate veniturile au fost incluse în situatiile financiare;
• Toate creantele si veniturile au fost corect însumate si înregistrate si dacă reprezintă tranzactii
reale ale societătii auditate.
Auditorul analizează valoarea erorilor peste pragul de semnificatie al cheltuielilor si constată
dacă acestea influentează în mod semnificativ contul de rezultate.
Auditorul analizează dacă sunt corect calculate bazele de impozitare pentru diverse impozite,
taxe, contributii si fonduri speciale, cotele aplicate si sumele de plată.
Alături de conducerea întreprinderii auditate, se analizează erorile constatate si dacă auditorul
recomandă efectuarea corectiilor corespunzătoare ca fiind justificabile.
Parcurgerea analitică a componentelor situatiilor financiare va asigura auditorului obtinerea
elementelor necesare formării opiniei sale cu privire la imaginea fidelă a situatiei financiare a
rezultatelor si a patrimoniului.
10
GRUPA III –Categoria III –Expertize contabile
1.(5).In ce constau secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil?

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea
informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără
autorizaţie scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme
reglementare. Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei
ţări.
2.( 12). Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?
Expertul contabil verificator va proceda astfel :
Studiaza raportul de expertiza- urmarind daca :
- in elaborarea lucrarii , expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei
profesionale nr. 35/2000
- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si
documente care au legatura cu cauza
- autorii lucrarii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii , procedand la incadrari juridice ale faptelor
sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile
- autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabil analizeaza-
opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili- consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective
ca in cazul raportului de expertiza
3.(30). Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor corpului?
a) Comportament necuviincios fatä de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt

participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.
b) Absenta nemotivatä de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita eticä si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati din România referitoare la publicitate.
d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate
prin normele emise de Corp.
e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui
contract in care nu a fost inscrisä calitatea profesionalä a celui care il incheie: E.C., C.A.
f) Nerespectarea ob1igatiilor de pästrare a secretului profesional.
g) Nedeclararea sau declararea partialä a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei
stabilite de Regulament.
h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie
pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba
presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dupä caz.
i) Incälcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si räspunderea disciplinarä,
administrativä, civilä sau penalä, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de
lucräri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu
administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comercialä.
j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind
activitatea profesionala.
k) Declaratii neconforme realitätii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de
consecinte jundice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
4.(35). Onorariile si independenta
11
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client,
reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale
cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci
independenta poate fi pusa in cauza.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei
contabile, cu siruatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri
sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor
descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau
de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este
obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in
aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt
considerate ca intrand in aceasta categorie.
12
GRUPA III –Categoria VIII- Analiza diagnostic a intreprinderii
1.(52) Calculati si interpretati modificarea situatiei nete a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea
situatie financiara :
Indicator 31.12.n-1 31.12.n
Imobilizari 1000 1500
Stocuri 500 400
Creante 200 250
Disponibilitati 20 30
Datorii mai mari de un an 2000 2500
Datorii mai mici de un an 400 350
Situatia neta = Total active-Datorii
Nr 31.12 n- Abateri Indici

crt Indicatori 1 31.12.n ±Δ %
Total
1 active 1720 2180 460 126.74
2 Datorii 2400 2850 450 118.75
Situatia
neta -680 -670 10 7.99
O situaţie netă negativă semnifică o depăşire a activului de către datorii şi anunţă

falimentul întreprinderii. Această situaţie se poate datora pierderilor din exerciţiile anterioare
, care au consumat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită cade în sarcina
creditorilor, care şi-au asumat riscul de insolvabilitate al firmei.
2.(78) Sa se calculeze capacitatea de autofinantare si autofinantarea pornind de la

informatiile prezentate mai jos :
Indicator u.m.
Venituri din vanzarea marfurilor 1000
Productia vanduta 18000
Productia stocata 2500
Subventii de exploatare 2000
13
Venituri din vanzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2500
Costul marfurilor vandute 700
Cheltieli salariale 10000
Cheltuieli cu amortizarea 600
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurari sociale 1200
Valoarea neta contabila a elementelor de active cedate 400
Impozite si taxe 300
Venituri din dobanzi 200
Venituri din diferente favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobanzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 40%
EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul

VA= MC+QE-Consumuri intermediare
MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300
QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500
VA=300+20500-(2500+200)=18100
EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600
RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea –Ch cu provizioanele
pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000
RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500
RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500
RN=7500-300 =7200
I
CAF = EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )
-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )
+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din
subventii virate asupra rezultatului exercitiului )
-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )
-Impozitul pe profit
14
CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900
II
CAF= RN
+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate
-Ven. din provizioane
+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate
-Venituri din vanzarea activelor
-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului
CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900
Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020

Dividende =7200*40%=2880
15
GRUPA IV –Categoria VI –Administrarea si lichidarea intreprinderii
1.(3.) Situaţia elementelor de activ şi de pasiv la societatea „X” conform bilanţului întocmit pe
baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă
astfel:
Programe informatice 4.000.000 lei
Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
Clădiri 10.000.000 lei
Amortizarea clădirilor 2.500.000 lei
Titluri de participare 2.500.000 lei
Mărfuri 5.000.000 lei
Clienţi 2.000.000 lei
Furnizori 4.500.000 lei
Furnizori de imobilizări 2.000.000 lei
Clienţi-creditori 1.500.000 lei
Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
Rezerve 1.000.000 lei (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori).
Operaţiunile efectuate de judecătorul sindic şi de lichidator pentru a asigura disponibilităţile

băneşti în vederea achitării datoriilor:
a). Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de
3.000.000;
b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, faţă de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei;
c). Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei faţă de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei faţă de 2.500.000 lei - costul de achizitie;
e) S-a încasat de la clienţi suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%;
f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei şi dobânda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
h) Au fost achitaţi furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;
i). Au fost restituite avansurile încasate de la clienţi în sumă de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitaţiile 300.000 lei
Se cere:
a) Înregistrarile contabile privind operaţiunile de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de efectuarea partajului.
c) Înregistrările contabile privind operaţiunile de partaj la acţionari.
Rezolvare:
I ) Înregistrările contabile privind operatiunile de lichidare:
a) Valorificarea programului informatic:
461 = % 2.975.000 lei
7583 2.500.000 lei
4427 475.000 lei
16
- Descărcarea din gestiune a programului informatic vândut:
% = 208 4.000.000 lei
2808 1.000.000 lei
6583 3.000.000 lei
- Încasarea creantei din vânzarea programului informatic:
5121 = 461 2.975.000 lei
- Închiderea conturilor de venituri si cheltuieli:
7583 = 121 2.500.000 lei
121 = 6583 3.000.000 lei
b) Valorificarea clădirilor:
461 = % 10.710.000 lei
7583 9.000.000 lei
4427 1.710.000 lei
- Descărcarea din gestiune a clădirilor:
% = 212 10.000.000 lei
2801 2.500.000 lei
6583 7.500.000 lei
- Încasarea creantei din vânzarea clădirilor:
5121 = 461 10.710.000 lei
7583 = 121 9.000.000 lei
121 = 6583 7.500.000 lei
c) Valorificarea mărfurilor:
4111 = % 7.140.000 lei
707 6.000.000 lei
4427 1.140.000 lei
- Descărcarea gestiunii a mărfurilor vândute:
17
607 = 371 5.000.000 lei
- Încasarea creantei privind mărfurile:
5121 = 4111 7.140.000 lei
707 = 121 6.000.000 lei
121 = 607 5.000.000 lei
d) Valorificarea titlurilor de participare:
461 = 7641 3.000.000 lei
- Scăderea din evidentă a actiunilor vândute:
6641 = 265 2.500.000 lei
- Încasarea contravalorii actiunilor vândute:
5121 = 461 3.000.000 lei
7641 = 121 3.000.000 lei
121 = 6641 2.500.000 lei
e) Încasarea creantelor de la clienti, cu acordarea scontului de 10%:
667 = 4111 200.000 lei
5121 = 4111 1.800.000 lei
- Închiderea contului de cheltuieli:
121 = 667 200.000 lei
f) Achitarea împrumutului si a dobânzii aferente:
162 = 5121 6.000.000 lei
666 = 5121 1.000.000 lei
121 = 666 1.000.000 lei
g) Achitarea furnizorilor, având în vedere scontul obtinut:
401 = 5121 4.275.000 lei
18
401 = 767 225.000 lei
- Închiderea contului de venituri:
767 = 121 225.000 lei
h) Achitarea furnizorilor de imobilizări:
404 = 5121 2.000.000 lei
i) Restituirea avansurilor încasate de la clienti:
419 = 5121 1.500.000 lei
j) Înregistrarea cheltuielilor cu lichidarea:
641 = 421 500.000 lei
628 = 462 300.000 lei
- Achitarea cheltuielilor cu lichidarea:
% = 5121 800.000 lei
421 500.000 lei
462 300.000 lei
- Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 800.000 lei
641 500.000 lei
628 300.000 lei
k) Determinarea si achitarea TVA-ului:
4427 = 4423 3.325.000 lei
4423 = 5121 3.325.000 lei
l) Determinarea si achitarea impozitului pe profit din lichidare:
691 = 441 116.000 lei
441 = 5121 116.000 lei
121 = 691 116.000 lei
m) Situația conturilor 121 si 5121, înainte de efectuarea partajului:
19
D 121 C
3.000.000 2.500.000
7.500.000 9.000.000
5.000.000 6.000.000
2.500.000 3.000.000
200.000 225.000
1.000.000
800.000
116.000
______________________________________________________________
20.116.000 20.725.000
Sold Creditor: 609.000 lei
D 5121 C
2.975.000 6.000.000
10.710.000 1.000.000
7.140.000 4.275.000
3.000.000 2.000.000
1.800.000 1.500.000
800.000
3.325.000
116.000
_____________________________________________________________
25.625.000 19.016.000
Sold Debitor: 6.609.000 lei
II) Întocmirea bilantului înainte de efectuarea partajului.
Denumirea elementului Nr. Rd. Sold

B. ACTIVE CIRCULANTE
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 07 6.609.000
20
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 09 6.609.000

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII
CURENTE NETE 12 6.609.000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 6.609.000
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL, din care: 19 5.000.000
- Capital subscris vărsat 20 5.000.000
IV. REZERVE 25 1.000.000
V. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI
FINANCIAR – Sold Creditor 31 609.000
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 34 6.609.000
CAPITALURI – TOTAL 36 6.609.000
III) Inregistrările contabile privind operatiunile de partaj la actionari:
- Restituirea capitalului social:
1012 = 456 5.000.000 lei
456 = 5121 5.000.000 lei
- Regularizarea rezervelor:
- Decontarea rezervelor:
106 = 456 1.000.000 lei
- Determinarea impozitului pe profit aferent rezervelor ( 1.000.000 x 16% ):
456 = 441 160.000 lei
- Achitarea impozitului pe profit:
441 = 5121 160.000 lei
- Deconatrea profitului din lichidare:
121 = 456 609.000 lei
- Determinarea si retinerea impozitului pe dividende aferent rezervelor legale si profitului

rezultat din lichidare ( 1.449.000 x 10% ):
456 = 446 144.900 lei
- Virarea impozitului pe dividende:
446 = 5121 144.900 lei
- Plata dividendelor din rezerve si din lichidare:
456 = 5121 1.304.100 lei
21
Situatia conturilor 456 si 5121, dupa efectuarea partajului:
D 456 C
5.000.000 5.000.000
160.000 1.000.000
144.900 609.000
1.304.100
______________________________________________________________
6.609.000 6.609.000
D 5121 C
6.609.000 5.000.000
160.000
144.900
1.304.100
_____________________________________________________________
6.609.000 6.609.000
2.(54) Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
In societatile de capitaluri (societatea pe actiuni si societatea in comandita pe

actiuni), catre se constituie dintr-un numar mare de asociati, cat si in societatea cu
raspundere limitata, controlul privind gestiunea societatii se exercita de persoane
anume investite, care se numesc cenzorii societatii.
Potrivit legii, societatea pe actiuni va avea un numar de trei cenzori si tot atatia
supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate
cazurile, insa, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani, putand fi realesi. Legea impune ca unul
dintre cenzori sa fie contabil autorizat sau expert contabil, cenzor care nu poate face
parte din randul asociatilor societatii. De asemenea cenzorii trebuie sa depuna o
garantie, care reprezinta a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.
(Art.154 alin.7 Cenzorii sunt obligati sa depuna, înainte de acceptarea functie a treia
parte din garantia ceruta pentru administratori. Sunt exceptati de la aceasta obligatie
cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, daca fac dovada încheierii asigurarii
de raspundere civila profesionala.)
Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile
financiare sunt legal întocmite si în concordanta cu registrele, daca acestea din urma
22
sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform
regulilor stabilite pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Despre toate
acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire
la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale
un raport amanuntit.
Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale
numai daca acestea sunt însotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor
financiari.
În acest sens, sunt obligaţi să verifice următoarele obiective principale:
a) operaţiunile legate de înregistrarea sau de modificarea capitalului social;
b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum şi faptul că
rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilanţul contabil anual;
c) existenţa procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale şi băneşti şi a evidenţei
analitice şi sintetice a elementelor patrimoniale;
d) ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
e) preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa dintre
contabilitatea sintetică şi cea analitică;
f) întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice şi respectarea
normelor metodologice cu privire la întocmirea acestuia şi a anexelor sale;
g) dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform reglementărilor legale în vigoare;
h) dacă contul de profit şi pierderi este întocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada
de raportare;
i) stabilirea în conformitate cu dispoziţiile legale a profitului net şi punctul de vedere referitor la
destinaţiile acestuia, propuse de consiliul de administraţie;
j) situaţia creditelor şi a altor împrumuturi ale societăţii comerciale şi garantarea acestora;
k) inspecţia lunară şi inopinată a casei şi verificarea existenţei titlurilor sau valorilor care sunt
proprietatea societăţii comerciale sau care au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;
l) să constate depunerea, în mod regulat, a garanţiei de către administratori;
m) să vegheze ca dispoziţiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului să fie îndeplinite
de administratori şi de lichidatori;
n) alte sarcini prevăzute de actele normative în vigoare.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, în fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta
titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite în gaj, cautiune
ori depozit;
b) sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, când n-a fost convocata de
administratori;
c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putând face sa se insereze în
ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;
e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie îndeplinite de
administratori si lichidatori. Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor
neregulile în administratie si încalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului
constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta
adunarii generale.
Pentru îndeplinirea obligatiei de control precum si asupra propunerilor pe care le vor
considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii
vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit drept pentru care cenzorii vor
delibera împreuna. In caz de neîntelegere, cenzorii vor intocmi rapoarte separate,
care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale pentru celelalte obligatii impuse de
lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii vor trece într-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile
facute în exercitiul mandatului lor.
Întinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
Obligatiile si raspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile mandatului si de
23
dispozitiile legii. Ca si raspunderea administratorilor, raspunderea cenzorilor poate fi

civila si penala. (art. 181 Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea
generala nu împiedica exercitarea actiunii în raspundere împotriva administratorilor,
directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari) .
GRUPA V- Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1.(27) O persoana fizica detine in proprietate o cladire in cu o suprafata construit

desfasurata de 50 mp, situata intro localitate de rangul IV , zona B. Cladirea este construita in anul
1948. Valoarea impozabila unitara este de 182 lei /mp. Care valoarea impozitului pe profit si ce suma
trebuie sa plateasca la scadente.
I = 50x182x1,05=9.555
9.555 x 20%= 1.911
9.555 -1.911=7.644
7.644x0.1%=7.64 impozit cladire care trebuie platit in 2 transe 31.martie si 30 septembrie
2.(43) O persoana fizica cumpara pe 21 septembrie un teren in suprafata de 700 mp intro

localitate de rangul 1.Zona in care este incadrat terenul este C. In registrul agricol terenul este
prevazut ca teren cu constructii . Pe acest teren se afla o casa cu o suprafata la sol de 120
mp.Impozitul unitar este cel stabilit e Codul fiscal. Sa se determine impozitul pe teren.
ART. 256
Reguli generale
(1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează
pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se
prevede altfel.
(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren,
precum şi taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al
comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul
municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul
local al sectorului în care este amplasat terenul.
ART. 257
Scutiri
Impozitul pe teren nu se datorează pentru:
a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o
clădire;
ART. 258
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul
localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local.
(2) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de
folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel*):
24
Impozitul si taxa pe teren

Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in intravilan – terenuri cu constructii
Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localitati

Zona in cadrul
localitatii - lei/ha -
0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
D 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153
Impozit teren =0.580x3832 =2.223/12 x3= 555 lei
3.(47). Sa se determine impozitul pe mijloacele de transport in cazul unui autoturism cu o

capacitate cilindrica de 2.340 cmc. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal.
ART. 263*)
Calculul taxei
(1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul
mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.
(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de
transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin
înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma
corespunzătoare din tabelul următor:
_______________________________________________________________________________
Tipuri de autovehicule Suma, în lei, pentru
fiecare grupă de
200 cm3 sau fracţiune
din aceasta
_______________________________________________________________________________
1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu
capacitatea cilindrică de până la 1600 cm3 inclusiv 7
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între
1601 cm3 şi 2000 cm3 inclusiv 15
5. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste
3.001 cm3 120
6. Autobuze, autocare, microbuze 20
7. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată
de până la 12 tone inclusiv 25
8. Tractoare înmatriculate 15
25
_______________________________________________________________________________
Taxa = 2340/200 x 30 = 12x30 =360 lei
26
27
28
29
30
31

Lucrare Ceccar

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Lucrare Ceccar

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

CECCAR - Filiala Constanta

LUCRARE DE STAGIU - ANUL III ( acces 2007)

GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(39.) Pot fi incluse în valoarea unei imobilizãri corporale urmãtoarele cheltuieli:

2.(78.) Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã referitoare la contabilizarea

Pierderea exerciţiului (100.000)

Capitaluri proprii 70% 30% Interese

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F:

GRUPA II –Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(11) Imaginea fidela este :

2.(36) Elementele probante reprezinta informatii care au la baza :

3.(63). Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.

5.(114).Examenul situaţiilor financiare.

• examinează unele conturi de cheltuieli;

6.(142) Riscul de audit: componente şi relaţiile între acestea.

GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor

2.(73.) O intreprindere neredresabila, cu un activ net pozitiv, intra in lichidare avand

3.(141) Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei

4.(185) Societatea A, cotată la bursă, prezintă caracteristicile financiare următoare:

GRUPA II –Categoria V –Fuziuni si divizari de intreprinderi

- Calculul activului net în valoare justă:

Cota retinuta din activul net F (30% x 70.000 UM ) 21.000

= Titluri puse in echivalenta = 26.625

Pretul de vanzare 60.000

= Castig din cesiune = 15.625

La nivel consolidat cesiunea acţiunilor F se înregistrează astfel:

60.000 Disponibilitati Active nete F

70% 50% 30%

Părţile legate lui A sunt doar B, C şi D, pentru că doar pe acestea le controlează. În E a

GRUPA II - Categoria X –Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

GRUPA III –Categoria III –Expertize contabile

1.(5).In ce constau secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil?

a) Comportament necuviincios fatä de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt

4.(35). Onorariile si independenta

GRUPA III –Categoria VIII- Analiza diagnostic a intreprinderii

Indicator 31.12.n-1 31.12.n

Imobilizari 1000 1500

Stocuri 500 400

Creante 200 250

Datorii mai mari de un an 2000 2500

Datorii mai mici de un an 400 350

Situatia neta = Total active-Datorii

Nr 31.12 n- Abateri Indici

O situaţie netă negativă semnifică o depăşire a activului de către datorii şi anunţă

2.(78) Sa se calculeze capacitatea de autofinantare si autofinantarea pornind de la

Venituri din vanzarea marfurilor 1000

Productia vanduta 18000

Productia stocata 2500

Subventii de exploatare 2000

Venituri din vanzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2500

Costul marfurilor vandute 700

Cheltieli salariale 10000

Cheltuieli cu amortizarea 600

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurari sociale 1200

Valoarea neta contabila a elementelor de active cedate 400

Impozite si taxe 300

Venituri din dobanzi 200

Venituri din diferente favorabile de curs valutar 200

Cheltuieli cu dobanzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100