Audit Din Ghid Aptitudini 2017

4.
AUDIT
4.1. Norme gi principii in audit
Exempluliluglratlv 1
Care sunt normele de referintd in audit?
Rdspuns:
Normele de referin!5 in audit sunt normele contabile gi normele de audit.
Normele contabile, respectiv reglementirile contabile aplicabile entitelii auditate, se

referd la:
- OMFP nr.1802/2O14 pentru aprobarea Reglementdrilor contabile privind situa!iile

financiare anuale individuale gi situaliile financiare anuale consolidate; sau la
- standardele emise de IASB (IFRS, lAS, IFRIC gi SlC).
Normele de audit propriu-zise reprezintd ansamblul de reguli stabilite de autoritatea

profesionalS la care se raporteazd auditorulin exercitarea misiunii sale, respectiv standar-
dele emise de Consiliul pentru Standarde lnternalionale de Audit gi Asigurare (IAASB)
din cadrul Federaliei lnternalionale a Contabililor (IFAC).
Exemplul iluslraliv 2
Prezentali rolul, clasificarea ;i aria de aplicabilitate ale

Standardelor lnterna[ionale de Audit.
Rispuns:
Standardele emise de Consiliul pentru Standarde lnternagionale de Audit gi Asigurare

(IAASB) din cadrul Federaliei lnternafionale a Contabililor (IFAC) sunt urmdtoarele:
Standardele lnternaf ionale de Audit 5e aplicd pentru auditul informaliilor

0sA) financiare istorice.
Standardele lnterna!ionale pentru Se aplicd pentru revizuirea informaliilor
Misiunile de Revizuire (ISRE) financiare istorice 9i a situaliilor
financiare interimare.
AUDIT
Standardele lnternalionale pentru

Se aplicd misiunilor de certificare
Misiunile de Asigurare (tSAE) ce
trateazd alte subiecte decat informatiile
financiare istorice.
Standardele lnternalionale pentru
Se aplicd misiunilor pe bazd de proceduri
Serviciile Conexe (tSRS)
convenite gi misiunilor de compilare.
conform lsA 200,,obiective generare are auditorurui

independent;i desfigurarea unui
audit in conformitate cu standardele lnternalionale
de Audit,; rolul standardelor in-
ternalionare de audit este de a conline obiective,
cerinle;i apricalii ,i arte materiare
explicative care sunt proiectate pentru a-l
susline pe auditorin obginerea unei asigurdri
rezonabile.
lsA-urile solicitd ca auditorul si

exercite rationamentul profesional qi sa igi pdstreze
scepticismul profesional pe parcursul planificariigi
efectuirii audituluigi, printre altele:
- sd identifice gi sd evalueze riscurile de denaturare
semnificativ6, datorate fraudei
sau erorii, pe baza inlelegerii entitdlii gi
a mediului sdu, inclusiv controlul intern
al
entitdfii;
- sd oblind suficiente probe de audit adecvate
cu privire la faptul dacd denaturdrile
semnificative existS, prin proiectarea gi implementarea
unor rispunsuri adecvate
la riscurile evaluate;
- si i9i formeze o opinie cu privire la situaliile financiare

bazatd pe concluziile trase
in baza probelor de audit oblinute.
ExemplulilustrativS
care sunt obiectivere generare are auditorurui

intr-o misiune de
audit al situafiilor financiare?
Rdspuns:
conform lsA 200,,obiective generare are auditorurui independent gidesfdgurarea

audit in conformitate cu standardele lnternalionale unui
de Audit,i in efectuarea unui audit
al situaliilor financiare, obiectivele generale
ale auditorului sunt:
- sd oblind asigurdri rezonabile cu privire
la misura in care situaliile financiare
intreg nu conlin denaturdri semnificative, ca
mi!6ndu-i astfer auditorurui si exprime

fie .,
"t"
,*ur", rr*", sauerorii, per_
o opinie cu privire ra misura in care situa_
liile financiare sunt intocmite, din toate punctere de vedere
semnificative, in con_
formitate cu cadrul general de raportare
financiard aplicabil; gi
- sd rap-orteze cu privire ra situaliire
financiare gi sd comunice aga cum cer rsA_urire,
in conformitate cu concluziile auditorului.
Ghid pentru pregdtirea candidalilor la examenul de aptitudini
Exemplullluslraliv 4
Explicalicerinlele etice cu privire la un audit al situaliilor

financiare.
Rispuns:
Cerinlele etice cu privire la un audit al situaliilor financiare sunt scepticismul profesio-

nal, ralionamentul profesional, probe de audit suficiente 9i adecvate 9i riscul de audit.
Scepticismul Reprezintd o atitudine care include o gdndire rezervatd din

profesional partea auditorului, fiind atent la condilii care ar putea indica o
posibilS denaturare ca urmare a fraudei sau erorii, gi o evaluare
critici a probelor de audit.
Auditorultrebuie sd planifice qi sd efectueze un audit cu
scepticism profesional, recunosc6nd cd ar putea s6 existe
circumstanle care au drept consecinld denaturarea in mod
semnificativ a situaliilor fi nanciare.
Ra!ionamentul Reprezinti aplicarea preg;tirii relevante, a cunogtinlelor gi a
profesional experienlei in contextul respectiv de audit, contabilitate ti
standarde etice pentru a adopta deciziiin cunogtin!5 de cauzd
privind procedura adecvatd in circumstanlele misiunii de
audit.
Probe de audit Pentru a obgine o asigurare rezonabild, auditorul trebuie sd
suficiente gi oblind probe de audit suficiente gi adecvate pentru a reduce
adecvate riscul de audit la un nivel acceptabil de scdzut, ceea ce ii
permite auditorului sd formuleze concluzii rezonabile pe care
sd igi bazeze opinia.
Riscul de audit Este riscul ca auditorul sd exprime o opinie neadecvatd de audit
atunci c6nd situaliile financiare sunt denaturate semnificativ.
Riscul de audit este o funclie a riscurilor de denaturare
semnificativd qi a riscului de detectare.
* trxempulllugT,raT,v ?
Prezentali principiile fundamentale ale eticii profesionale.

AUDIT
Rdspuns:
Principiile fundamentale pe care auditorul trebuie sd le respecte conform Codului IFAC

elaborat de Consiliul pentru Standarde lnterna{ionale de Eticd pentru Contabili (IESBA)
sunt:
lntegritate Auditorul trebuie sd fie sincer gi onest in toate relaliile

profesionale gi de afaceri.
Obiectivitate Auditorul trebuie sd fie imparlial, sd nu se afle in conflict de
interese sau sub influenle nedorite ale altor pdr!i, care sd
prevaleze asupra ralionamentului profesional sau de afaceri.
Competenli Auditorul trebuie sd igi menlin; cunottintele gi aptitudinile
profesionali;i profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura cd un client
atenlia cuveniti sau un angajator primegte servicii profesionale competente,
bazate pe ultimele evolulii din practica, legislalie 9i tehnici 9i sd
aclioneze in mod responsabil gi in conformitate cu standardele
tehnice gi profesionale aplicabile.
Confidenlialitate Auditorul trebuie sd respecte confidengialitatea informaliilor
dobdndite ca urmare a relaliilor profesionale gi de afaceri gi nu
trebuie sa divulge astfel de informalii cdtre terle pirlifdrd o
autorizare specificd adecvatS, cu exceptia cazului in care existd
un drept.sau o obligalie legalS sau profesionald de a dezvdlui
aceste informalii, gi nici sd foloseascd aceste informalii pentru
avantajul siu personal sau al altor pdrli terfe.
Comportament Auditorul trebuie sd respecte legile gi reglementdrile gi sd evite
profesional orice acliune care discrediteazd profesia.
Exempluliluslraliv 6
Prezentali integritatea ca principiu fundamental al eticii

profesionale.
Rispuns:
Principiul integritilii impune tuturor profesioniqtilor contabiliobligalia de a fi sinceri

9i onegti in toate relaqiile profesionale gi de afaceri. lntegritatea implica, de asemenea,
tranzacqii corecte $i juste.
Un profesionist contabil nu trebuie sd fie asociat, in mod conttient, cu rapoarte, decla-

ralii, comunicate sau alte informalii atunci c6nd acesta apreciazd ci informaliile:
- conlin o declaralle in mod semnificativ falsd sau care induce in eroare;
- conlin declaralii sau informatii intocmite neglijent; sau
Ghid pentru pregdtirea candidayilor la examenul de aptitudini
- omit sau ascund informalii ce trebuie incluse in cazul in care o astfel de omisiune
sau ascundere ar induce in eroare.
Atunci c6nd un profesionist contabil devine conttient cd a fost asociat cu astfel de in-
formalii, va intreprinde pagii necesari pentru a inceta sd fie asociat cu acele informatii.
ExemplulilustralivT
Prezentati obiectivitatea ca principiu fundamental al eticii

profesionale.
Rispuns:
Principiul obiectivitSlii impune tuturor profesionigtilor contabili obligaiia de a nu igi

compromite ralionamentul profesional sau de afaceri din cauza subiectivismului, con-
flictelor de interese sau influenlei nejustificate a altor persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus in situatiiin care obiectivitatea ii este afectatS. Este
imposibil ca toate aceste situalii s5 fie definite si descrise. Un profesionist contabil nu
trebuie sd presteze un angajament (un serviciu profesional) dacd o circumstanld sau o
relalie poate genera subiectivism sau poate influenla intr-un mod injust ralionamentul
sdu profesional referltor la acel serviciu.
Prezentati competenla profesionald ;i atenlia cuvenitd ca

principiu fundamental al eticii profesionale.
Rispuns:
Principiul competenlei profesionale 9i al atentiei cuvenite impune tuturor profe-

sionigtilor contabili urmdtoarele obliga!ii:
- sd igi menlin5 cunogtinlele 9i aptitudinile profesionale la nivelul necesar care sd ii asi-
gure pe clienli sau angajatori de primirea unor servicii profesionale competente; $i
- sd aclioneze cu constiinciozitate in conformitate cu standardele tehnice gi profe-
sionale aplicabile, atunci cAnd presteazd servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente presupun exercitarea unui rationament solid in
aplicarea cunogtintelor gi aptitudinilor profesionale in furnizarea acestor servicii. Com-
petenla profesionald poate fi imp6rlita in doud faze separate:
- oblinerea unui nivel de competenld profesionalS; 9i
- menlinerea unui nivel de competen!5 profesionald.
AUDIT
Menlinerea competenlei profesionale presupune o permanentd monitorizare gi in!e-

legere a evoluliilor relevante pe plan profesional, tehnic 9i din mediul de afaceri. Pre-
gdtirea profesionald continud ii permite profesionistului contabil si i;i dezvolte 9i sd
i5i menlind capacit5lile in vederea desfdgurdrii unei activitdti competente in mediul
profesional.
Exempluliluslrativ 9
Prezentati confidenlialitatea ca principiu fundamental al eticii

profesionale.
Rispuns:
Principiul confidenlialitilii impune tuturor profesionigtilor contabili obligalia de a

se abline de la:
- dezvdluirea de informalii confidenliale in afara firmei sau organizaliei angaja-

toare ca urmare a unei relalii profesionale sau de afaceri, in lipsa unei autorizSri
adecvate gi specifice sau cu exceplia cazuluiin care existd o obligagie sau o sarcind
legalS sau profesionali de a face publice acele informalii;gi de la
- folosirea, in avantajul lor personal sau in avantajul unor terle pdr1i, a informaliilor
confidenliale dob6ndite ca urmare a relaliilor profesionale sau de afaceri.
Necesitatea de a se conforma principiului confidenlialitSlii se menline gi dupd inche-
ierea relatiei dintre un profesionist contabil gi un client sau angajator.
C6nd profesionistul contabil igi schimb6 locul de muncd sau obline un client nou, pro-
fesionistul contabil are dreptul de a utiliza experienla anterioarS. Profesionistul con-
tabil nu trebuie, totugi, sd foloseasci sau sd prezinte informaliile confidenliale fie do-
b6ndite, fie obtinute dintr-o relalie profesionald sau de afaceri.
Exemplul ilusl,raliv 1 0
Prezentali trei circumstanle in care in care profesionigtilor

contabili le este sau le poate fi solicitati prezentarea de
informalii confi denliale.
Rdspuns:
Urmitoarele constituie circumstanle in care profesionigtilor contabili le este sau le

poate fi solicitatd prezentarea de informagii confidentiale sau in care prezentarea aces-
tora poate fi adecvatS:
g Prezentarea este permisd prin lege ti este autorizati de cdtre client sau angajator.
Ghid pentru pregdtirea candida;ilor la examenul de aptitudini
V Prezentarea este ceruti prin lege, de exemplu:

- pentru a furniza documente sau alte probe in cursul unor proceduri judiciare;
5au
- pentru a prezenta autoritililor publice adecvate eventualele incilcdri ale legii

care au apdrut.
V ln cazul in care existd o obligalie profesionalS sau un drept de a le prezenta 9i nu
este interzisd prin lege:
- conformitatea cu controlul de calitate al unei organizagii membre sau al unui
organism profesional;
- furnizarea unui rdspuns la o anchetd sau investigalie efectuatd de o organiza-
lie membrd sau de un organism de reglementare;
- protejarea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil in cursul pro-
cedurilor judiciare; gi
- conformitatea cu standardele tehnice si cerintele de etic5.
Prezentali comportamentul profesional ca principiu fundamental

al eticii profesionale.
Rispuns:
Principiul comportamentului profesional impune tuturor profesioniqtilor contabili

obligalia de a se conforma legilor gi reglementdrilor relevante;i de a evita orice acliuni,
de care profesionistul contabil are, sau ar trebui si aibd, cunogtin!5, ce pot discredita
profesia. Acestea includ actiuni pe baza cdrora o te4e parte rezonabild gi informatd,
evaludnd faptele specifice gi circumstanqele disponibile profesionistului contabil la da-
ta respectivS, ar putea concluziona cd este afectatd in mod negativ buna reputalie a
profesiei.
ln cadrul strategiei de promovare gi mediatizare a lor gi a activitdtii pe care o efectu-

eaz5, profesionigtii contabili nu trebuie sd furnizeze informalii care sd compromitd pro-
fesia. Profesionigtii contabili trebuie sd fie cinstili gi loiali gi nu trebuie:
- sd facd revendiciri exagerate. referitoare la serviciile pe care le pot oferi, la califi-
cdrile pe care le posedi gi la experienla pe care au acumulat-o; sau
* sd ofere referinge compromilitoare sau comparalii lipsite de fundament privind
munca desfdguratd de allii.
Exempluliluelra1"iv 12
Ce este conflictul de interese?

Rdspuns:
Conflictul de interese reflectd toate situatiile care conduc la gtirbirea cerinlei funda-
mentale de independenld in exercitarea independentd a profesiei de auditorfinanciar.
4.2. Tipuri de misiuni
Exemplulilustraliv 13
Ce este misiunea de asigurare?
Rdspuns:
Misiunea de asigurare este o misiune in care un practician urmeregte sd oblind probe

relevante suficiente pentru a exprima o concluzie cu scopul de a intari gradul de in-
credere a utilizatorilor cdrora le este destinat, allii decat partea responsabild, cu privire
la rezultatul evaludrii sau misurdrii unui subiect specific in raport cu anumite criterii.
Existd doud tipuri de misiuni de asigurare pe care un practician le poate efectua: o mi-
siune de asigurare rezonabili gi o misiune de asigurare limitatd.
Misiune de Obiectivul unei misiuni de asigurare rezonabili consti in

asigurare reducerea riscului unei misiuni de asigurare la un nivel
rezonabili acceptabil de scdzut, in circumstanlele misiunii respective, ca
bazd pentru o formd pozitivd de exprimare a concluziei.
Misiune de Obiectivul unei misiuni de asigurare limitatd constd in

asigurare reducerea riscului unei misiuni de asigurare la un nivel
limitati acceptabil in clrcumstantele misiunii, dar in condiqiile in care
acel risc este mai mare dec6t in cazul unei misiuni de asigurare
rezonabilS, ca bazd pentru o formd negative de exprimare a
concluziei practicianului.
Ce este misiunea de revizuire?
Rdspuns:
Misiunea de revizuire este o misiune al cdrei obiectiv este acela de a permite unui au-
ditor sa stabileasci dacd, pe baza procedurilor care nu oferd toate probele necesare
unui audit, orice atrage atenlia auditorului il poate determina pe acesta sd considere
cd situaliile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in confor-

mitate cu un cadru general de raportare financiari aplicabil.
Ce este misiunea de compilare?
Rdspuns:
Misiunea de compilare este o misiune in care experienla contabild, spre deosebire de

experienla de audit, este folositd pentru a colecta, clasifica gi sintetiza informaliile fi-
nanciare.
Ce este misiunea privind procedurile convenite?
Rdspuns:
Misiunea privind procedurile convenite este o misiune prin care un auditor se anga-
jeazi sd efectueze acele proceduri de natura unui audit, asupra cirora auditorul a con-
venit impreund cu entitatea gi orice altd ter!6 parte interesat5, 9i raporteazi asupra
constatdrilor efective. Destinatarii raportuluiigi formeazd propriile lor concluzii pe baza
raportului auditorului. Raportul este adresat exclusiv acelor pdrli care au convenit asu-
pra procedurilor care urmeazd sd fie efectuate, deoarece alte persoane, care nu cunosc
motivele pentru care au fost aplicate procedurile, ar putea interpreta in mod eronat
rezultatele.
4.3. Fundamente specifice auditului statutar
Definili auditul statutar gi precizali care sunt elementele

fundamentale ale acestuia.
Rdspuns:
ln viziunea reglementdrilor nalionale, auditul statutar reprezintd auditul situaliilor fi-

nanciare anuale sau al situaliilor financiare anuale consolidate, a5a cum este prevdzut
de legislalia comunita16, transpusd in reglementdrile nalionale.
AUDIT
in viziunea Standardelor lnternalionale de Audit, auditul statutar reprezintd examina-

rea efectuatd de un profesionist competent gi independent asupra situaliilor financiare
ale unei entitSli in vederea exprimdrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare
gi complete a poziliei financiare
9i a performanlei acesteia.
Elementele fundamentale ale definiliei sunt urm6toarele:
- profesionist competent gi independent;
- obiectivulexamin6rii:situa!iilefinanciare;
- scopul examindrii: exprimarea unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare gi
complete a pozilieifinanciare gi a performanlei entitdlii economice;
- criterii de calitate: standardele nationale sau internationale de audit.
Exemplulilustrativ 1b
Prezentali metodologia auditului statutar.
Rdspuns:
Toate activitSlile 9i lucrdrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit statutar de

bazi asupra situaliilorfinanciare ale unei entitSli pot fi grupate in treifaze gizece etape
care, in succesiunea lor logicd gi practicS, a;a cum se pot identifica in Standardele lnter-
nalionale de Audit, se prezintd astfel:
Faze Etape
l. Faza initialS 1. Acceptarea mandatului gi contractarea lucrdrilor de audit
2. Orientarea gi planificarea auditului
ll. Faza executirii 3. Aprecierea controlului intern
lucrdrilor 4. Controlul conturilor
5. Examenul situaliilor financiare

lll. Faza finald 6. Evenimente u lterioare inchiderii exerciliului
7. Utilizarea lucrdrilor altor profesionigti
8. Alte lucrdri necesare inchiderii misiunii
9. Raportul de audit
10. Documentarea lucrdrilor de audit (memoria misiunii de

audit)
Ghid pentru pregdtirea candida,tilor la examenul de aptitudini
Exemplulilustrativ 1I
Prezentali pe scurt ce presupune etapa de acceptare a

mandatului gi contractare a lucririlor de audit.
Rdspuns:
inainte de a contracta o misiune de audit, auditorul trebuie si aprecieze posibilitatea

de a o indeplini.
Acliunile intreprinse in aceasti etapd ii permit auditorului sd colecteze informaliile

ne-
cesare fundamentdrii deciziei de acceptare a misiunii, acestea se referi la:
9i
- cunoagterea globalS a tntreprinderii (existenla riscurilor nu presupune faptul
cd
auditorul refuzd mandatul, insd decizia sa de a accepta este luatd in cunogtinld de
cauz5, urm6nd si ia toate mdsurile necesare, in consecin!a);
- examenul de independenld ;ide absenld a incompatibilitdlilor;

- examenulcompetenlei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- completarea unei foi de acceptare a mandatului - se valideazd de cdtre treapta
ierarhicd superioari;
- contractarea lucrdrilor de audit - acordul cu clientul ce se materializeazi in:
. Contractul de prestdri servicii de audit;
. Scrisoarea de angajament (misiune).
Exemplulilustrativ 20
Rispuns:
lndependenga in audit include doud componente: independenqa

in gandire gi inde_
pendenta in aparenld.
lndependenla in gindire (de spirit, de drept) este atitudinea ce permite

emiterea
unei opinii neafectate de influenle care compromit ralionamentul profesional,
permi-
land unei persoane sd aclioneze cu integritate, sd igi exercite obiectivitatea scepti-
;i
cismul profesional.
lndependenla in aparen!5 (de
fapt) constd in evitarea faptelor
giimprejurdrilor care
ilL:.,:#;:ilIJ:,:*:j",.^11:-l;:l.pu,*,",onubira
toate informaliire rereva nte, i ncrusiv prin
orice ;,..]i; ;J
siinformati, care dispune de
in mod rezonabir ra concluzia ca au'fost .orirorir"
;ffi ;:':il:.ul;':Hil:
scepticismur profesionar are firmei
integritatea, obiectivitatea sau
sau are unui membru ar echipei
de audit.
d_"'11y"rri.e pot constitui

,?li:::T]l amenin!6ri ta
Rdspuns:
ce pot constituiamenintdri
ra independenla auditoruruisunt
ijl:1:,'-'"tiire gi urms_
g tuititatilor necesare pentru misiune
::#:'Hj:,ff '" in cazur unui membru din
a Existenfa unui sarariat/partener

comun crienturuigifirmei
v de audiu
fi:T::i.,1,::ilil:11*i:i,'"T:::1e intre un membru arechipeide audit si

ruracestora)aicrienturuio",,rn,lill'"'#;rilr:*r;fj',[i]::i:,f
infl uenld semnifi cativd
asupra intocmirii inregistrdriio, J""
a situaliilor financiare asupra .;";J;L are crienturui sau
c;rora firma va exprima o opinie;
v Directorur sau artS persoand
din conducerea crientutui de
aflat in pozifia de a exercita audit, sau un angajat
o influen(d directd ,"_nii."i,irl
inregistriiriror contabire sau 9i urupru intocmirii
o opinie, a fost membru
a situaliiio, n'un.i.r"
.r;;;;;; firma va exprima
al echipei de audit sau partener
al firmei;
V Un membru al echipei deaudita
fost rect
de conduceru ruu u fost director, pe un post simitar
angajat .,i""*,?,llln#,ca
Tran;ferarea temporard de personar ",
alfirmei cdtre ctientur de audi!
a
= ;:HilTffi,|';:',fi';:"'' superior cu experienl' t'^";;"" de audit pe o
g Existenla de onorarii neachitate
pentru servicii profesionale;
v indirecte pentru acest crienr
,tJ'n1t'"r:i"J;:,:"i:1":11 din par-
,,1"X::*'::::"
ratur audituruir"";;;;;';:l':':":11:ar.n1te1 sd influengeze auditur
si rezur-
s .*4:
i: H:ff i:',",i: :i :il';:::;]:*
Exis,e nla,
" ",.
teia de la sau ap ropia,e a ces_
cdtre client; " "
g Existenla unei relagii apropiate de afaceri intre o firm6, sau un membru al echipei
de audit, sau o rudi apropiat6 a acestuia gi clientul de audit ori conducerea aces-
tuia generatd in urma unei relalii comerciale;
V Existenla unor litigii actuale sau o ameninlare de litigiu intre client gifirm;;
g Au fost primite cadouri sau servicii semnificative de la client si i s-au oferit clientului
cadouri sau sponsorizdri;
V Furnizarea de alte servicii non-audit clientului;
g Procentul onorariilor percepute clientului in total venituri brute din onorarii etc.
in ce constd prezumtia de continuitate a activititiiin cadrul

unuiaudit?
Rdspuns:
Conform ISA 570,,Principiul continuitdfii activitSlii'|o entitate este vdzutd ca aptd s5 iti
continue activitatea in viitorul previzibil.
Situaliile financiare cu scop general sunt intocmite in baza principiului continuitdlii

activitdtii, exceptand situalia in care conducerea intenlioneazd sd lichideze entitatea
sau sd opreascd operaliunile, sau nu are nicio solulie realistd dec6t aceea de a face
acest lucru.
Situaliile financiare cu scop special ar putea sau nu sd fie intocmite in conformitate cu

un cadru general de raportare financiari pentru care principiul continuitdlii activitelii
este relevant.
De exemplu, principiul continuitdlii activitSlii nu este relevant pentru anumite situalii

financiare intocmite in baza unui principiu bazat pe taxe in anumite jurisdiclii.
Atunci c6nd folosirea principiului continuitalii activitdlii este adecvatd, activele gi da-
toriile sunt inregistrate in baza faptului cd entitatea va fi aptd sd iqi realizeze activele ti
sd se descarce de datorii in cursul normal al activit5tii.
Exemplul ilust raf,iv 25
Care este rolul scrisorii de misiune gi care sunt informafiile

oferite de aceasta?
AUDIT
Rdspuns:
o scrisoare de misiune documenteazd

9i confirmd acceptarea de cdtre auditor a numi_
rii sale 9i reprezintd termenii scrigi ai
misiunii sub forma unei scrisori.
conform lsA 210,,convenirea asupra termenilor
misiunilor de audit,,, termenii conve-
ni{i cu privire
la misiunea de audit trebuie documentali
intr-o scrisoare de misiune sau
prin altS modaritate adecvatd de acord
scris gitrebuie s5 incrudd:
- obiectivur gi domeniur de apricare are
auditului situafiiror financiare;
- responsabilitdlileauditorului;
- responsabilit6!ileconducerii;
- identificarea cadrului general de raportare
financiard aplicabil pentru intocmirea
situagiilor fi nanciare; gi
- referiri cu privire ra forma gi conlinutur arteptate are oricdrui de raport care urmea_
zd a fi emis de cdtre auditor gi o declaralie
conform cdreia ar putea exista situalii in
care un raport ar putea s6 difere de forma gi
conginutul agteptate.
Care sunt rolurile planificdrii unuiaudit?
Rdspuns:
Planifiearea unui audit are urmdtoarere

roruri din perspectiva auditorurui:
v il ajut6 pe auditor si acorde atenlia cuveniti
domeniiror importante ale auditului.
v il aluta pe auditor sd identifice gi sd rezorve
probremere posibire, ra momentur
opor_
tun.
g lt aluu pe auditor sd organizeze gi si gestioneze
corect misiunea de audit astfel
incdt aceasta sd se desfdgoare in mod
eficient gieficace.
v Furnizeazd asistengd in serectarea membriror
echipei misiunii, care dispun de nive_
luri adecvate de capacitdli gi competenqe, pentru
a rdspunde riscuri(or ant(cipate,
giin delegarea de sarcini adecvate acestora.
v Faciliteazd coordonarea supervizarea membrilor
9i echipei misiunii si revizuirea
activitigii acestora.
g Furnizeazd asistentd in indrumarea activitilii desfd;urate de auditorii componen-
telor gi de experli.
Ghid pentru pregdtirea candidasilor la examenul de aptitudini
Ce reprezinti scepticismul profesional?
Rdspuns:
Scepticismul profesional reprezintd o atitudine care include o gdndire rezervatd din

partea auditorului, fiind atent la conditii care ar putea indica o posibila denaturare ca
urmare a fraudei sau erorii, 9i o evaluare critici a probelor de audit. Auditorul trebuie
si planifice 9i sd efectueze un audit cu scepticism profesional, recunosc6nd ci ar putea
si existe circumstange care au drept consecinld denaturarea in mod semnificativ a si-
tualiilor financiare.
Exemplul iluslrativ 26
Cdnd se realizeazd planificarea auditului?
Rispuns:
Potrivit ISA 300,,Planificarea unui audit al situaliilor financiare", planificarea nu este o

fazi separatd a auditului, ci mai degrabd un proces continuu gi iterativ care incepe
deseori la scurt timp dup; (sau in paralel cu) finalizarea auditului anterior 9i continud
p6nd la finalizarea misiunii curente de audit. Totugi, planificarea include considerente
privind momentul anumitor activitSli gi proceduri de audit care trebuie finalizate an-
terior efectudrii de proceduri de audit suplimentare.
De exemplu, planificarea include necesitatea de a lua in considerare, anterior iden-
tificirii 9i evaludrii riscurilor de denaturare semnificativd, unele aspecte precum:
- procedurile analitice care trebuie aplicate drept proceduri de evaluare a riscurilor;
- oblinerea uneiingelegeri generale a cadrului legislativ gi de reglementare aplicabil

entitelii gi a modului in care entitatea se conformeazd respectivului cadru;
- determinarea pragului de semnificafie;
- implicareaexperlilor;
- efectuarea altor proceduri de evaluare a riscurilor.
Planificarea unui audit implici stabilirea strategiei generale de audit a misiunii 9i ela-
borarea unui plan de audit.
AUDIT
Exemplulilustrativ 2T
Rdspuns:
serie de benencii auditutui

:i?:,ffilHlTni::,.T:.o situasiiror nnanciare, printre
g audirorurui s5 acorde arentia
x,flili'." cuvenird domeniiror importante
are au_
a auditor sd identifice qi sa rezo(ve
'ffif prob\eme\e poSro*r\e, \a momentur
v capacitatea auditorului de
ff,|'f"Hf a organiza gi gestiona corect misiunea
de
v izeazd,,,*"ji
i!::,fj,;"Tol,1 ilffi
Fu rn
velurile adecvare de capacitdf, I ** ffi I'u," o i, p u n o" n i_
cipate, ;i in delega rea de
;i.;;;;n!e,
pentru a rdspunde riscuritor anti_
sarcin i aoelvJtl'acestora.
v
;;ffi::::,'j:narea sisupervizarea t"ro,,,o,. echipei misiunii
;i revizuirea ac-
fl F-urnizeazd asistenfd,
dupd caz, in
componentelor si experti.
---' rr r indrum
rr rvr ur"area activitSlii
desfdSurate de auditorii
Exemplulilustrativ 2g
ce este strategia de audit

gi c6nd se stabiregte
de cStre auditor?
Rdspuns:
in cadrur etapei de planificare,

auditorur trebuie sd stabireascd
o strategie generard
de
i#:::: i,Tr*:,i1rii:i,ff ij*: ;illrrn:
:,;: il
;ilil a ud,u u
e care
ln stabilirea strategiei generale
de audit, auditorul trebuie:
- s5 identifice caracteristicire misiunii care
ii
- sd identifice obiectivere de raportare are definesc domeniur de apricare;
timp a auditului gi a naturii misiunii pentru pranificarea
.omunicaritor previzute; prasdrii in
- si ia in consider"^.1::::'i.*re, potrivir
ralionamenturui profesionar
sunt semnificativi pentru arauditorurui,
direclionarea
echipei misiunii;
"flrtrrito,
Ghid pentru pregdtirea candidayilor la examenul de aptirufri
sd iain considerare rezultatele activit5lilor preliminare misiunii gi, acolo unde este
aplicabil, misura in care sunt relevante cunottinlele dob6ndite in alte misiuni
efectuate de partenerul de misiune pentru entitate; gi
sd prevadd natura, plasarea in timp si amploarea resurselor necesare desfdsurdrii
misiunii.
Prezentali structura planului de audit.
Rispuns:
Planul de audit este mai detaliat dec6t strategia generald de audit prin faptul cd irr^
clude natura, plasarea in timp 9i amploarea procedurilor de audit care urmeazd a fi
efectuate de cdtre membrii echipei misiunii. Planificarea pentru aceste proceduri de
audit are loc in timpul desf5gurdrii auditului, pe misuri ce se dezvoltd planul de audit
pentru misiune.
Schematic, un plan de misiune poate confine urmdtoarele informagii:
.Prezentarea entitilii - denumireaclientului;

- sediu social;
- capital social gi asociali/aclionari;
- inregistrare;
- scurt istoric;
- organizare;
- consideralii privind obiectul de activitate, piafq,
concuren!a;
- conducere;
- persoane propuse a fi contactate etc.
Informalii contabile bugete gi conturi previzionale;

particularitSlile sistemului contabil;
principii contabile etc.
Definirea misiunii - natura misiunii: auditarea situaliilor financiare;

- alte misiuni conexe din activitatea entititii
auditate;
- principalele condilii pentru realizarea lucrdrilor de
verificare 9i control etc.
AUDIT
Sisteme gi domenii determinarea pragului de sem nifi cafie;

semnificative
identifi carea funcliilor domeniilor semnifi
;i cative;
prezentarea zonelor de risc;
identificarea punctelor forte ale sistemului
si a
atitudinii conduceriifaid de auditul intern;
controale semnificative pe care se poate sprijini
misiunea de audit etc.
Orientarea programului - aprecierea controlului intern;
de lucru
- lucrirideosebite;
- confirmdride oblinut (interne externe);
;i
- inventare fizice;
- asistenla de specialitate necesa16: informatic6,
fiscalitate;
- documente de oblinut etc.
Echipa 9i bugetul numdrul gi nivelul membrilor echipei;
uti((zarea (ucrf,r(qr de ron\ro\ a\e aud\\u\ur\n\erw
determinarea orelor necesare pe feluri
de lucrari;
calculul costurilor estimate in functie de
experienla membrilor echipei;
compararea numdrului de ore necesare cu
limitele stabilite de norme profesionale gi
justifi carea diferenlelor etc.
repartizarea lucririlor pe membrii echipei;

datele intervengiilor pe etape;
lista rapoartelor, a scrisorilor de confirmare gi
alte
documente ce urmeazd a fi emise cu precizarea
datelor-limitd etc.
Exemplulilustrativ30
Definigi pragul de semnificalie giexplicali

modul de
determinare a acestuia.
Rispuns:
Potrivit l5A 320,,pragur de semnificalie in pranificarea

gi desfdgurarea unui audit,i pra_
gul de semnificalie reprezintd nivelul unei
sume peste care auditorul consideri cd
o
denaturare poate afecta at6t regularitatea gi sinceritatea conturilor, c6t 9i fidelitatea

situaliilor financiare, a pozilieifinanciare 9i a performanlei financiare a entitdlii.
Determinarea pragului de semnificalie se fundamenteazd pe aplicarea ralionamentu-
lui profesional gieste afectat de perceplia auditorului cu privire la nevoia de informatii
financiare a utilizatorilor situaliilor fi nanciare.
Pragul de semnificalie se determind prin aplicarea unui procent la un reper. Pentru

identificarea reperului adecvat trebuie luate in considerare urmitoarele elemente:
- elementele situaliilor financiare, respectiv active, datorii, capitaluri proprii, cheltu-
ieli givenituri;
- elementele care prezintd interes pentru utilizatorii situatillor financiare (de exem-
plu, in scopul evalu6rii performanlei financiare, utilizatorii ar putea tinde sd se
concentreze pe profit, venituri sau active nete);
- natura entitSlii, sectorul de activitate gi mediul economic in care entitatea ope-
reaz6;
- structura de proprietate a entitdlii 5i modalitdlile de finanlare (de exemplu, dac6
o entitate este finanlatd in exclusivitate prin indatorare in defavoarea capitalului
propriu, utilizatorii ar putea sd pund un accent mai mare pe active gi pe drepturi de
creanld referitoare la acestea dec6t pe c6gtigurile entitdlii);
- volatilitatea relativd a reperului.
Pentru determinarea acestui prag se pot utiliza mai multe elemente de referinld. Pra-
gurile se stabilesc sub formd procentuald fala de elementele alese, astfel: active totale
(inainte de scdderea datoriilor) "l-2o/o; cifra de afaceri 0,5-1o/oi profit inainte de impo-
zitare 5-10o/o, active nete 2-5olo etc.
De exemplu, profitul inainte de impozitare din activitdli continue este folosit adesea
pentru entiteli orientate cdtre profit. Atunci cdnd profitul inainte de impozitare din
activitSli continue este volatil, alte repere ar putea fi considerate mai adecvate, ca, de
exemplu, profitul brut sau total venituri.
Exemplul ilustralivSl
in ce moment al misiunii de audit se determind pragulde

semnificaIie?
Rdspuns:
Atunci c6nd se stabilegte strategia generalS de audit, auditorul trebuie sd determine

pragul de semnificatie pentru situagiile financiare ca intreg.
Dacd, in circumstanlele specifice entitSfii, existi una sau mai multe clase de tranzaclii
specifice, solduri de conturi sau prezenteri pentru care se a$teaptd sd existe denaturdri
avend o valoare mai micd decdt pragul de semnificalie stabilit la nivelul situaliilor fi-
nanciare, care si influenleze deciziile economice ale utilizatorilor luate in baza situa-
liilor financiare, auditorul trebuie s; determine de asemenea gi nivelul (nivelurile)
pragului de semnificalie care va fi aplicat (vor fi aplicate) pentru respectivele clase de
tranzaclii, solduri de conturi sau prezentdri.
in timpul misiunii, auditorul trebuie sd revizuiasci pragul de semnificalie pentru situ-

aliile financiare ca intreg (ti, dacd este cazul, nivelul sau nivelurile pragurilor de sem-
nificalie pentru anumite clase de tranzaclii, solduri de conturi sau prezentdri) in situ-
alia in care pe parcursul auditului descoperd informalii care l-ar fi determinat pe acesta
ca inilial sd stabileascd o valoare diferiti (mai multe valori diferite).
Schimbdrile pot fi necesare pentru ci:

- situaliile financiare preliminare conlin erori 9i implicit pragul de semnificalie se
modifici per ansamblu;
- factorii externi produc schimbdri in controlul riscurilor externe estimate;
- erorile sunt gesite in timpul verificdrii.
La sfdrgitul misiunii de audit, pragul de semnificalie permite sd se aprecieze daci ero-

rile trebuie corectate sau trebuie sd facd obiectul unei menliuni speciale in raportul de
audit, in situalia in care clientul refuzd sd le corecteze.
Exempluliluglraliv52
Ce reprezinti pragul de semnificalie funcfional?
Rdspuns:
Pragul de semnificalie funclional este stabilit pentru a reduce la un nivel adecvat

de scizut probabilitatea ca totalitatea denaturSrilor necorectate sau nedetectate din
situaliile financiare sd depd;eascd pragul de semnificalie stabilit la nivelul situaliilor
financiare ca intreg.
in mod similar, pragul de semnificalie funclional legat de nivelul pragului de semni-
fica1ie pentru o anumitd clas5 de tranzaclii, sold de cont sau prezentare este stabilit
pentru a reduce la un nivel adecvat de scizut probabilitatea ca totalitatea denaturS-
rilor necorectate sau nedetectate din respectiva clasd de tranzaclii, sold al contului sau
prezentare de informalii sd depSgeasca pragul de semnificalie pentru acea anumitd
clasd de tranzaclii, sold al contului sau prezentare de informalii.
ExemplulilustrativSS
Rdspuns:
Riscul de audit este risculca auditorul sd exprime o opinie

de audit necorespunzatoare,
atunci c6nd situaliile financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul
de audit este o
funclie a riscului de denaturare semnificativd a riscului de detectare.
5i
Exempluliluslrativ34
Defi nili riscul de nedetectare.
Rispuns:
Riscul de nedetectare este acela ca procedurile efectuate de auditor pentru

a reduce
riscul de audit la un nivel acceptabil de scdzut sd nu fie in mdsuri
$ detecteze o
denaturare care existd 9i care ar putea fi semnificativS, fie individual, fie
la nivel agregat
impreund cu alte denaturdri.
ExempluliluslrativSS
Prezentafi riscul de denaturare semnificativd.
Rispuns:
agregat impreuni cu alte denaturdri sd nu fie nici preveniti, nici descoperite gi nici
corectati prin sistemul contabil gicel de control intern utilizate.
AUDIT
Rispuns:
Riscul inerent reprezinti susceptibilitatea

unei afirmalii cu privire la o clasd
zacfii' un sold al contului sau o prezentare de tran-
de informagii de a fi denaturati semnificativ
ti este impirlit in urmdtoarele componente:
Risc general j Derivd din:

+ Managementul entitifii, respectiv din factori
precum:
- Existenla aclionarilor in conducerea
entitelii auditate;
- Experienla conducerii gi cunogtinlele
de conducere;
- Lichiditateaclientului;
- lmportanga cifrei de afaceri pentru
conducere;
- lnteresul de a menline nivelul veniturilor;
- Schimbarea frecventd a consultanlilor;
- Niveluri adecvate ale remunerdrii pentru
natura si
performan!ele activiti!ilor etc.
+ Mediul contabil, respectiv din factoriprecum:

- Competenfapersonaluluicontabil;
- Atitudineapersonaluluicontabil;
- Probabilitatea existenfei unor informalii
financiare
eronate, inadecvate sau intArziate;
- Frecvenla tranzacliilor dificile pentru
audit;
- Politici noisau complexe;
- intreruperi sau cdderi ale sistemului
contabil etc.
+ Mediul de afaceri (operafional), respectiv
din factori
precum:
- Natura domeniului de activitate;
- Acliuni iniliate impotriva companiei
sau conducerii de
cdtre ter!i;
- Modificdri ale profitabilitdlii/lichiditdlii;
- Relalia cu banca / finantatorii externi;
- Ameninldri privind rentabilitatea activitdtilor;
- lntenlia de a efectua achizilii semnificative / investilii

externe;
- Clienli importanli/renumi!i;
- Nivelul de performanle aferent unui sector etc.
+ Aspecte de audit, respectiv din factori precum:

- inregistrdri privind calificirile sau modificdrile
anterioare (opinii, rapoarte);
- lncertitudini fundamentale, inclusiv aspecte legate de
continuitatea activiti!ii;
- Relalia cu conducerea superioarS;
- Probabilitatea int6mpinirii de dificult;!iin oblinerea
de probe de audit;
- Tranzaclii neobignuite sau specifice domeniului de
activitate;
- Practici dificil de auditat etc.
Risc specific Derivd din aspectele referitoare la experienla anterioard a
auditorului gi inlelegerea curentd a fiecdrui domeniu de audit.
ExempluliluelralivST
Definifi probele de audit gi prezentali criteriile de calitate ale

acestora.
Rdspuns:
Probele de audit sunt informaqiile utilizate de auditor pentru emiterea de concluzii pe

care se bazeazd opinia auditorului.
ln ceea ce privegte criteriile de calitate, probele de audit trebuie sd fie suficiente si adec-
vate.
Caracterul suficient al probelor de audit reflectd mdsura cantitelii probelor de audit.

Cantitatea probelor de audit necesare este afectatd de evaluarea de citre auditor a
riscurilor de denaturare semnificativd 9i, de asemenea, de calitatea acestor probe de
audit. Totugi, oblinerea de mai multe probe de audit nu poate compensa calitatea
slabi a acestora.
Gradul de adecvare a probelor de audit reflectd mdsura calitetii acestora, respectiv
relevanla qi credibilitatea lor.
Relevanla probelor de audit abordeazi legdtura care influenleazd scopul procedurii
de audit gi, in funclie de caz, afirmatia luatd in considerare.
credibilitatea proberor de audit este influenlatd
de sursa gi natura ror gi de circum_
stanlele in care sunt obginute, inclusiv de
controalele aferente intocmirii pSstrdrii lor,
dacd acestea sunt relevante. Degi probele ,i
de audit oblinute din surse externe entitdtii
sunt mai credibire, pot exista circumstanre '- !r rrrrsrrt
care afecteazd credibiritat"; ;;.
Exemplulilustrativ3I
Rdspuns:
Pentru cre$terea credibilit6lii probelor de audit

se au in vedere urmdtoarele aspecte:
V credibilitatea probelor de audit este mai mare atunci
c6nd acestea sunt oblinute
din surse independente externe entitdlii;
V Credibilitatea probelor de audit care sunt generate
intern este mai mare atunci
cdnd controarere aferente, incrusiv cere cu privire
ra intocmirea gi pastrarea ror, im_
puse de entitate, sunt eficiente;
V Probele de audit oblinute direct de auditor
sunt mai credibile decdt cele oblinute
indirect sau prin deduclie;
v Probele de audit care se bazeazd pe documente
in format tipdri! erectronic sau pe
alt tip de suport sunt mai credibire dec6t probere
ob{inute u"ruuh
a Probele de audit furnizate de documentele
originale sunt mai credibile dec6t cele
furnizate prin intermediur fotocopiiror sau facsimireror,
sau cere firmate, transpuse
pe suport digital sau transferate pe alt
suport electronic, a ciror credibilitate poate
depinde de controalele asupra intocmirii gi pistrdrii
lor.
Exemplulilustrativ3g
Care sunt sursele probetor de audit?
Rispuns:
Unele probe de audit sunt oblinute prin

efectuarea de proceduri de audit pentru testa_
rea inregistrdrilor contabire, de exempru,
prin intermediur anarizei gi revizuirii, repeta_
rea procedurilor efectuate in procesul de raportare financiard
9i reconcilierea
tipurilor
5iaplicaliilor aferente ale aceleiagi informalii. Prin
efectuarea de astfel de proceduri de
audit, auditorul poate stabiri cd inregistrdiire
contabire sunt consecvente pe pran in_
tern gi se reconciliazd cu situaliile financiare.
De obicei se obtine o mai mare asigurare prin probele de audit consecvente oblinute
din diferite surse sau de naturi diferiti decdt din elementele probelor de audit luate in
considerare individual. De exemplu, confirmarea informaliilor oblinute dintr-o sursi
independenti de entitate poateinteriasigurarea pe care auditorulo obgine din probele
de audit care sunt generate intern, precum probele existente in cadrul inregistrdrilor
contabile, minutelor intdlnirilor sau declaraliilor conducerii.
lnformaliile din surse independente de entitate pe care auditorul le poate utiliza drept
probe de audit pot include confirmiri de la pdrli terle, rapoarte ale analigtilor, date
9i
comparabile cu privire la concurenld (date de referin!d).
Exanr pl u I iluslrat iv 40
Explicafi relevanta probelor de audit.
Rdspuns:
Relevanla trateazd legitura logicd cu, sau care afecteazi, scopul procedurii de audit
gi, dupd caz, aserliunea luatd in considerare. Relevanla informaliilor de utilizat drept
probe de audit poate fi afectatd de intenlia testerii. De exemplu, dacd scopul unei pro-
ceduri de audit este testarea existenlei unei supraevaluiri a existenlei sau a evaludrii
datoriilor, testarea datoriilor inregistrate poate fi o procedurd de audit relevantd. Pe
de altd parte, atunci c6nd se testeazi subevaluarea existenlei sau evaludrii datoriilor,
testarea datoriilor inregistrate nu ar fi relevantd, dar testarea acelor informalii precum
debursirile ulterioare, facturile nepldtite, situaliile furnizorilor gi rapoartele de primire
fdrd facturi corespondente pot fi relevante.
Un set dat de proceduri de audit poate furniza probe de audit care sunt relevante
pentru anumite afirmafii, dar nu pentru altele. De exemplu, inspectarea documentelor
aferente colectdrii creanlelor ulterior sf6rgitului perioadei poate furniza probe de
audit cu privire la existenl5 gi evaluare, dar nu neapdrat cu privire la data adecvatd a
situaliilor financiare. in mod similar, obginerea de probe de audit referitoare la o anu-
mitd aserliune, de exemplu, existenla unui stoc, nu reprezinti un substitut pentru ots
linerea de probe de audit referitoare la o altd aserliune, de exemplu, evaluarea acelui
stoc. Pe de alti parte, probele de audit oblinute din surse diferite sau de naturd diferiti
pot fi, deseori, relevante pentru aceeagi asertiune.
Exemplu| iluslrativ 41
Explicali credibilitatea probelor de audit.

Rispuns:
Credibilitatea informaliilor de utilizat drept probe de audit, gi deci a probelor de au-

dit in sine, este influenlati de sursa gi natura lor ;i de circumstanlele in care sunt ob-
linute, inclusiv de controalele aferente intocmirii ti pestririi lor, dacd acestea sunt
relevante. Aqadar, generalizdrile cu privire la credibilitatea diferitelor tipuri de probe
de audit fac obiectul unor exceplii importante. Chiar gi atunci c6nd informaliile de
utilizat drept probe de audit sunt oblinute din surse externe entit;lii este posibil sd
existe circumstanle care ar putea afecta credibilitatea lor. De exemplu, informaliile ob-
!inute dintr-o sursd independenti externi pot sd nu fie credibile dacd sursa nu este
in cunogtinlS de cauzd, sau daci un expert din partea conducerii este lipsit de obiec-
tivitate. Cu toate cd se recunoagte existenla excepliilor, pot fi utile urmitoarele gene-
raliziri cu privire la credibilitatea probelor de audit:
g Credibilitatea probelor de audit este mai mare atunci c6nd acestea sunt obtinute
din surse independente din afara entitdlii.
V Credibilitatea probelor de audit care sunt generate intern este mai mare atunci
c6nd controalele aferente, inclusiv cele cu privire la intocmirea gi pdstrarea lor, im-
puse de entitate sunt eficace.
V Probele de audit oblinute direct de auditor (de exemplu, observarea aplicdrii unui
control) sunt mai credibile decAt probele de audit obginute indirect sau prin de-
duclie (de exemplu, intervievarea cu privire la aplicarea unui control).
V Probele de audit in format documentat, fie in format tip6rit, electronic sau pe un
alt suport, sunt mai credibile dec6t probele oblinute verbal (de exemplu, o inre-
gistrare scrisi concomitentd a unei intdlniri este mai credibilS dec6t o reprezentare
verbalS ulterioard a aspectelor discutate).
V Probele de audit furnizate de documentele originale sunt mai credibile dec6t pro-
bele de audit furnizate prin intermediul fotocopiilor sau facsimilelor, sau al docu-
mentelor care au fost filmate, transpuse pe suport digital sau transferate pe un
alt suport in format electronic, a cdror credibilitate poate depinde de controalele
asupra intocmirii gi pdstrerii lor.
Exemplu| iluslrativ 42
Ce reprezinti afirmaliile conducerii gi care sunt acestea?
Rispuns:
Declar6nd cd situaliile financiare sunt in conformitate cu cadrul general de raportare

financiari aplicabil, conducerea face afirma1ii, implicit sau explicit, cu privire la recu-
noatterea, mdsurarea, descrierea ;i prezentarea diferitelor elemente din situatiile fi-
nanciare 9i prezentdri aferente.
Ghid pentru pregatirea candida;ilor la examenul de aptitudini
Afirmaliile sunt declaralii ale conducerii, explicite sau sub altd formd, care sunt incluse
in situaliile financiare, a;a cum sunt utilizate de citre auditor pentru a analiza diferitele
tipuri de posibile denaturdri ale informaliilor care pot apdrea.
Acestea se incadreazd in urmitoarele trei categorii 5i pot avea urmdtoarele forme:
Afirmaliicu + Aparilia - tranzacliile gi evenimentele care au fost

privire la clasele inregistrate au avut loc gi sunt caracteristice entitelii.
de tranzaclii + Exhaustivitatea - toate tranzacliile 9i evenimentele care
gi evenimente ar fi trebuit sd fie inregistrate au fost inregistrate.
pentru perioada
+ Exactitatea - valorile gi alte date cu privire la tranzacgiile
supusd auditului
gi evenimentele inregistrate au fost inregistrate
corespunzitor.
+ Data de inchidere - tranzacliile gi evenimentele au fost
inregistrate in perioada contabild corectS.
+ Ctasificarea - tranzacliile 9i evenimentele au fost
inregistrate in conturile adecvate.
Afirmaliidespre + Existenfa - existd active, datorii 9i participalii la capitalul
soldurile conturilor propriu.
la sf6rgitul + Drepturile gi obligafiile - entitatea deline sau controleazd
perioadei drepturile la active, iar datoriile reprezinti obligaliile
entiti!ii.
+ Exhaustivitatea - toate activele, datoriile 5i participaliile la
capitalul propriu care ar fi trebuit sd fie inregistrate au fost
inregistrate.
+ Evaluarea 9i alocarea - activele, datoriile 9i participaliile
la capitalul propriu sunt incluse in situaliile financiare
la valorile corespunzdtoare 9i orice ajustdri de evaluare
sau alocare care rezultd din acestea sunt inregistrate
corespunzdtor.
Afirmagiiprivind + Aparilia gi drepturiobligalii - evenimentele,
gi
descrierea gi tranzacliile gi alte aspecte prezentate au avut loc;i sunt
prezentarea caracteristice entitS!ii.
+ Exhaustivitatea - toate prezentdrile care ar fi trebuit si fie
incluse in situaliile financiare au fost incluse'
+ Clasificarea ;i gradul de inlelegere - informa!iile
financiare sunt descrise 9i prezentate corespunzdtor, iar
prezentirile sunt exprimate clar.
+ Exactitatea;i evaluarea - informagiile financiare 9i alte
informalii sunt prezentate corespunzdtor 9i la valorile
adecvate.
AUDIT
Rdspuns:
Procedurile analitice sunt evaludri ale informagiilor financiare

prin analizarea relatiilor
plauzibile dintre datele financiare gi cele nefinanciare.
Procedurile analitice includ 9i acele investigalii considerate

necesare cu privire la fluc-
tualiile sau relaqiile care nu sunt consecvente cu alte informagii
relevante sau care diferd
cu o sumi semnificativd fagd de valorile preconizate (lichiditatea,
capacitatea de a face
fald datoriilor pe termen lung gi dividendelor preferenliale, indicatori
ai exploatdrii 9i
performanfei):
- utilizarea unor rate specifice anarizei economico-financiare;
- comparalii cu date din exerciliile anterioare gi cu cele previzionate;
- comparalii intre rulajele gi soldurile diferitelor conturi din contabilitatea
curent6
(balanla de verificare);
- analiza fluctualiilor gitendinlelor (rulaje gi solduri exagerate).
Prezentali inspeclia ca proceduri de audit.
Rdspuns:
lnspeclia constd in examinarea inregistrdrilor contabile sau

a documentelor interne
sau externe, in formd tip6rit6, electronicd sau in altd formd,
sau in examinarea fizicd a
unui activ.
Prin aceastd procedurd se pot identifica probe de audit
cu caracter documentar, ob-
linute exclusiv in baza documentelor in formd scrisd sau in format electronic, ce pot fi
incadrate in trei categorii:
- probe de audit cu caracter documentar eraborate gi
pdstrate de terle per!i;
- probe de audit cu caracter documentar elaborate
de terli ;i pistrate de entitate;
- probe de audit cu caracter documentar elaborate gi pdstrate
de entitate.
lnspeclia imobilizdrilor corporale furnizeazd probe de audit relevante in ceea ce pri-
vegte existenfa lor, dar nu neapdrat cu privire la drepturile
gi obligaqiile entitSlii sau la
evaluarea activelor.
lnspeclia elementelor individuale ale stocurilor poate insoti

observarea inventarierii
stocurilor.
Ghid pentru pregdtirea candidosilor la examenul de aptitudir*
lnspeclia presupune participarea auditorului la inventariere in trei momente diferite:

- inainteainventarierii(studiulprocedurilor);
- in timpul inventarierii (asistd la modul de efectuare a inventarierii gi poate solicita
reinventarierea);
- dupi inventariere, cdnd auditorul verificd modul de determinare a stocurilor, de
evaluare a stocurilor, de stabilire a diferenlelor, de regularizare in contabilitate a
rezultatelor inventarierii.
Prezentafi observarea ca proceduri de audit.
Rispuns:
Observarea constd in urmdrirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuat(6)
de alte pir1i. Degi oferd probe privind efectuarea unui proces sau a unei proceduri,
observarea este limitatd la momentul in care aceasta are loc gi de faptul cd actul de a
fi observat poate afecta modul in care se desfigoard procesul respectiv sau procedura
respectiv6.
Un exemplu este cazul observirii de cdtre auditor a inventarierii stocurilor efectuate

de personalul entitalii sau a efectudrii unor proceduri de control care nu genereazi
probe de audit.
Observarea presupune participarea auditorului la inventariere in trei momente diferite

- inaintea inventarierii (studiul procedurilor);
- in timpul inventarierii (asistd la modul de efectuare a inventarierii gi poate solicita
reinventarierea);
- dupd inventariere, cAnd auditorul verificd modul de determinare a stocurilor, de
evaluare a stocurilor, de stabilire a diferenlelor, de regularizare in contabilitate a
rezu ltatelor inventarierii.
Exemplulllus1;raliv 46
Prezentali recalcularea ca proceduri de audit.
Rispuns:
Recalcularea consti in verificarea corectitudinii matematice a informagiilor din docu-

mente sau din inregistrdrile contabile ori in efectuarea de calcule independente. Re-
calcularea poate fi efectuati manual sau electronic.
AUDIT
Prezentali reefectuarea ca proceduri de audit.
Rispuns:
Reefectuarea implicd executarea de cdtre auditor, in mod independent, a procedurilor

sau a controalelor care au fost efectuate initial ca parte a controlului intern al entit;tii.
Exemplul iluslraliv 4b
in ce constd intervievarea?
Rdspuns:
lntervievarea constd in solicitarea de informalii, at6t financiare, cdt gi nefinanciare, de la

persoanele informate fie din interiorul, fie din afara entitdlii. lntervievarea este utilizatd
extensiv pe parcursul auditului in plus fa15 de alte proceduri de audit. lntervievdrile
pot varia de la intervievdri oficiale scrise la intervievdri neoficiale verbale. Evaluarea
rdspunsurilor la intervieviri reprezinti o parte integrantd a procesului de intervievare.
RSspunsurile la intervievdri pot oferi auditorului informagii pe care nu le delinea ante-

rior sau care se coroboreazd cu probele de audit. in mod alternativ, rdspunsurile pot
furniza informaliicare diferd in mod semnificativ de alte informagii pe care le-a oblinut
auditorul, de exemplu, informagii cu privire la posibilitatea de eludare a controalelor
de cdtre conducere. in unele cazuri, rdspunsurile la intervievdri furnizeazd auditorului
o bazd pentru modificarea sau efectuarea de proceduri de audit suplimentare.
Prezentali confirmarea externd ca procedurd de audit.
Rdspuns:
Confirmarea constd in rdspunsul la o investigalie pentru a corobora informagiile conli-

nute in inregistrdrile contabile.
De exemplu, pentru conturile de terti se folosegte tehnica circularizdrii sau confirmarea

directS.
Ghid pentru pregatirea candida,tilor la examenul de aptitudini
O confirmare externd reprezintd proba de audit oblinute de auditor drept rdspuns scris
primit direct de la o terte parte (partea care efectueazd confirmarea), in format hartie,
electronic sau prin alt mijloc.
Procedurile frecvente de confirmare externd sunt relevante atunci c6nd sunt abordate
afirmaliile asociate cu anumite solduri ale conturilor
gi cu elementele acestora.
Cu toate acestea, confirmdrile externe nu trebuie sd fie restriclionate doar la soldurile

conturilor. De exemplu, auditorul poate solicita confirmarea termenilor acordurilor sau
tranzacliilor pe care o entitate le-a incheiat cu terle pdr!i. Confirmarea solicitatd poate
avea scopul de a intreba dacd a fost adusd vreo modificare contractului gi, daci da, care
sunt detaliile relevante. Procedurile de confirmdri externe sunt utilizate, de asemenea,
pentru a obline probe de audit cu privire la absenla anumitor conditii, de exemplu,
absenla unui,,contract secundar"care poate influenta recunoa$terea veniturilor.
ExemplullluslrativS0
Prezentali mijloacele disponibile auditorului pentru selectarea

elementelor de testat.
Rdspuns:
Mijloacele disponibile auditorului pentru selectarea elementelor de testat sunt:
Examinarea 100o/o poate fi adecvatd atunci cAnd, de exemplu:

- populalia este constituitd dintr-un numdr mic de elemente cu valoare mare;
- existd un risc semnificativ gi alte mijloace nu furnizeazd suficiente probe adecvate
de audit; sau
- natura repetitivd a calculului sau a altui proces efectuat automat de un sistem in-
formalional face ca o examinare 100o/o sd fie eficientd in ceea ce privegte costul.
Selectarea conform ralionamentului profesional a elementelor specifice este supusd

riscului de neegantionare. Elementele specifice selectate pot include:
- elemente cu valoare mare sau elemente-cheie - Auditorul poate decide sd selecte-
ze elemente specifice din cadrul unei populalii deoarece valoarea acestora este
ridicatd sau pentru c6 prezintd alte caracteristici specifice, de exemplu, elemente
care creeazi suspiciune, neobignuite, inclinate in mod specific cdtre risc sau care
au fost in trecut supuse erorii;
- toate elementele care depdSesc o anumitd valoare - Auditorul poate decide si exa-
mineze elementele ale ciror valori inregistrate depdgesc o anumitd sumd astfel
inc6t sd verifice un procent mare din suma totalS a claselor de tranzactii sau solduri
ale conturilor;
AUDIT
- elemente in vederea ob,tinerii de informalii - Auditorul poate examina elemente

pentru a obqine informalii despre aspecte precum natura entitelii sau natura tran-
zac!iilor.
Egantionarea in audit are scopul de a permite formularea de concluzii cu privire la o

intreag6 populalie pe baza testdrii unui egantion selectat din cadrul acesteia.
Aplicarea oricdruia dintre aceste mijloace sau a unei combinalii intre ele poate fi adec-
vatd in funclie de circumstangele specifice, de exemplu, riscurile de denaturare sem-
nificativS aferente afirmaliei supuse testului, gi caracterul practic gi eficienla diferitelor
mijloace.
Exemplul ilustrallv 51
C6nd este adecvatd selectarea tuturor elementelor?
Rdspuns:
Auditorul poate sd decid6 dacd este cel mai adecvat sd examineze intreaga populagie
de elemente care alcdtuiesc o clasd de tranzaclii sau de solduri ale conturilor. Exami-
narea I00o/o nu este probabilS in cazul testelor controalelor; cu toate acestea, este mai
obi;nuitd in cazul testelor de detaliu. Examinarea 100o/o poate fi adecvati atunci cdnd,
de exemplu:
- populalia este constituitd dintr-un numSr mic de elemente cu valoare mare;
- existd un risc semnificativ 9i alte mijloace nu furnizeazd probe de audit suficiente
9i adecvate; sau
- natura repetitivS a calculului sau a altui proces efectuat automat de un sistem in-
formalional face ca o examinare 1000/o sd fie eficace in ceea ce privegte costul.
Exemplu| ilustratlv 52
Prezentali selectarea elementelor specifice.
Rdspuns:
Auditorul poate decide si selecteze anumite elemente din cadrul unei populafii. in
luarea acestei decizii, factorii care pot fi relevangi includ inlelegerea entit5lii de catre
auditor, riscurile de denaturare semnificativi evaluate gi caracteristicile populagiei care
este testat5. Selectarea conform ralionamentului profesional a elementelor specifice
este supusd riscului independent de egantionare. Elementele specifice selectate pot
include:
Ghid pentru pregdtirea candidayilor la examenul de aptitudiri
V Elemente cu valoare mare sau elemente-cheie. Auditorul poate decide sd selec-

teze elemente specifice din cadrul unei populagii deoarece valoarea acestora este
ridicatd, sau prezintd alte caracteristici specifice, de exemplu, elemente suspicF
oase, neobignuite, inclinate in mod specific citre risc sau care in trecut au fost
supuse erorii.
g Toate elementele care depd;esc o anumite sumi. Auditorul poate decide sd exa-
mineze elementele ale cdror valori inregistrate depdgesc o anumitd sumi astfel
incdt sd verifice un procent mare din suma totald a claselor de tranzac[ii sau solduri
ale conturilor.
V Elemente in vederea oblinerii de informalii. Auditorul poate examina elemente
pentru a obline informalii despre aspecte precum natura entitilii sau natura tran-
zac!iilor.
in timp ce examinarea selectivd a elementelor specifice ale unei clase de tranzaclii

sau solduri ale conturilor va reprezenta, deseori, o metod6 eficienti de oblinere de
probe de audit, aceasta nu reprezintd egantionare in audit. Rezultatele procedurilor
de audit aplicate elementelor selectate astfel nu pot fi extrapolate intregii populalii; in
consecin!d, examinarea selectivd a elementelor specifice nu furnizeazd probe de audit
cu privire la restul populaliei.
Exemplu| llustratlv 55
Definiti riscul de esantionare.
Rdspuns:
Riscul de egantionare este riscul ca, in baza unui egantion, concluzia auditorului si
fie diferitd de concluzia la care s-ar fi ajuns dacd intreaga populalie ar fi fost supusd
aceleiagi proceduri de audit.
Riscul de egantionare poate duce la doud tipuri de concluzii eronate:

@ ln cazul unui test al controalelor, concluzia potrivit cdreia controalele sunt mai efi-
cace dec6t sunt ele in realitate sau, in cazul unui test de detaliu, concluzia cd nu
existi o denaturare semnificativ5, cAnd existd de fapt. Auditorul este preocupat,
in primul r6nd, de acest tip de concluzie eronatd, deoarece aceasta afecteazd efi-
cacitatea auditului si are mai multe sanse sd ducd la o opinie de audit necores-
punzdtoare.
g ln cazul unei test al controalelor, concluzia potrivit cireia controalele sunt mai pu-
lin eficace dec6t sunt ele in realitate sau, in cazul unui test de detaliu, concluzia
cd existd o denaturare semnificativ5, c6nd nu existd de fapt. Acest tip de concluzie
eronati afecteazd eficacitatea auditului, deoarece duce, de regu16, la muncd supli-
mentari pentru a stabili dacd au fost incorecte concluziile initiale.
AUDIT
Exemplu| ilustrallv54
Ce inlelegeli prin unitate de e;antionare?
Rdspuns:
Unitdlile de egantionare pot fi elemente fizice (de exemplu, cecuri inscrise pe borde-
rourile de depunere, sumele creditoare din extrasele de cont, facturi ale v6nzdrilor sau
solduri debitoare) sau unitdti monetare.
Ce este eroarea tolerabilS?
Rispuns:
in proiectarea unui egantion, auditorul determind eroarea tolerabilS in vederea abor-

ddrii risculuica denaturirile nesemnificative individuale cumulate si poatd determina
denaturarea semnificativd a situaliilor financiare ;i sd ofere o marjd pentru denaturdrile
nedetectate posibile. Eroarea tolerabild reprezintd aplicarea pragului de semnificalie
funclional unei proceduri de egantionare specifice. Eroarea tolerabile poate avea ace-
eagi valoare sau o valoare mai scdzutd dec6t pragul de semnificalie funclional.
Exempluliluslrativ56
Cum se determind dimensiunea esantionului?
Rispuns:
Nivelul riscului de egantionare pe care auditorul este dispus sd il accepte afecteazd

dimensiunea prevdzutd a egantionului. Cu cdt este mai scdzut riscul pe care auditorul
este dispus sd il accepte, cu at6t mai mare va trebui sd fie dimensiunea egantionului.
Dimensiunea egantionului poate fi determinatd prin aplicarea unei formule pe bazi

statisticd sau prin exercitarea ralionamentului profesional.
Exem pl u I ilustral,iv 57
Prezentali modalitatea de selectare a elementelor de testat.

Ghid pentru pregatirea candidalilor la examenul de aptitudini
Rdspuns:
ln cazul etantiondrii statistice, elementele esantionului sunt selectate astfel incdt fie-
care unitate de esantionare sd prezinte o probabilitate cunoscutd de a fi selectatd.
ln cazul egantion5rii nestatistice este utilizat ralionamentul in selectarea elementelor

egantionului.
Deoarece scopul esantiondrii este furnizarea unei baze rezonabile de formulare a con-
cluziilor de cdtre auditor cu privire la populalia din care este selectat etantionul, este
important ca auditorul sd selecteze un egantion reprezentativ astfel inc6t sd fie evi-
tat orice subiectivism, prin alegerea unor elemente ale egantionului care si prezinte
caracteristici tipice ale popula;iei.
Exemplulllustrativ5I
Ce inlelegeli prin stratificare in egantionare?
Rdspuns:
Eficienla auditului poate fi imbundtdlitd dacd auditorul stratificd o populafie prin di-
vizarea in subpopulalii separate, care prezintd o caracteristicd definitorie. Obiectivul
stratificdrii este de a reduce variabilitatea elementelor din cadrul fiecdrei categorii ;i
permite, deci, dimensiunii egantionului sd fie redusd fdrd a cregte riscul de egantionare.
Atunci c6nd se efectueazi teste de detaliu, populalia este deseori stratificatd in funcgie
de valoarea monetard. Acest lucru permite ca un efort de audit mai mare sd fie direc-
lionat cdtre elementele cu o valoare superioarS, deoarece aceste elemente pot avea cel
mai mare potenlial de denaturare in ceea ce privegte supraevaluarea. in mod similat o
populalie poate fi stratificatd in conformitate cu o caracteristicd specifici ce indicd un
risc mai mare de denaturare, de exemplu, in cazul testdrii provizionului pentru creanle
indoielnice in evaluarea conturilor de creanle, soldurile pot fi stratificate in funclie de
vechime.
Rezultatele procedurilor de audit aplicate unui egantion de elemente din cadrul unei
categorii pot fi extrapolate doar asupra elementelor care alcdtuiesc acea categorie.
Pentru a formula o concluzie privind intreaga populalie, auditorul va trebui si ia in
considerare riscul de denaturare semnificativd in raport cu orice alte categorii care
alcdtuiesc intreaga populalie. De exemplu, 200lo dintre elementele unei populalii pot
alcdtui 900/o din valoarea soldului unui cont. Auditorul poate decide sd examineze
un esantion din aceste elemente. Auditorul evalueazi rezultatele acestui e$antion ti
ajunge la o concluzie pe marginea a 900/o din valoare, separat de restul de l0% (asupra
cdruia se va utiliza un alt egantion sau vor fi folosite alte metode de colectare de probe
de audit sau care poate fi considerat nesemnificativ).
Dacd o clasd de tranzaclii sau un sold al unui cont a fost impirgit(a) in categorii, de-
naturarea este extrapolatd separat asupra fiecarei categorii. Denaturdrile extrapolate
pentru fiecare categorie sunt apoi combinate atunci cdnd se va lua in considerare efec-
tul posibil al denaturirilor asupra intregii clase de tranzactii sau asupra intregului sold
al contului.
Exemplu| ilustraliv59
Prezentali selectarea in funclie de valoare in e;antionare.
Rdspuns:
Atunci c6nd se efectueazd teste de detaliu, poate fi eficienta identificarea unitdlii de

egantionare ca fiind reprezentati de unitdlile monetare individuale care alcdtuiesc
populalia. Dupi ce selecteaz6 unitdfile monetare specifice din cadrul populaliei, de
exemplu, soldul conturilor de creanle, auditorul poate examina elementele specifice,
de exemplu, soldurile individuale, care conlin acele unititi monetare.
Un beneficiu alacesteiaborddriaferente definirii unitilii de egantionare este cd efortul

auditorului va fi direcfionat cdtre elementele cu o valoare mai mare, deoarece ele
prezintd o probabilitate mai mare de a fi selectate,;i aceasta poate avea drept rezultat
dimensiuni mai reduse ale egantioanelor. Aceastd abordare poate fi utilizatd in paralel
cu metoda sistematici de selectare a egantionului si este cea mai eficientd atunci cAnd
sunt selectate elemente prin utilizarea selectdrii aleatorii.
Exempluliluslratlv 60
Care sunt principalele metode de egantionare?
Rispuns:
Principalele metode de egantionare sunt urmdtoarele:

g Selectarea aleatorie (aplicati prin intermediul unor generatoare de numere alea-
torii, de exemplu, tabele de numere aleatorii).
g Selectarea sistematicd, in care numirul unitSlilor de egantionare din cadrul popu-
laliei este impirlit la dimensiunea e;antionului pentru a se obgine un interval de
egantionare, de exemplu 50, iar dupd determinarea unui punct de plecare, cu-
prins in primele 50, se selecteazi ulterior fiecare a 50-a unitate de egantionare.
Cu toate ci punctul de plecare poate fi determinat la intdmplare, egantionul are
o probabilitate mai mare de a fi intr-adevdr aleatoriu dacd este determinat prin
utilizarea unui generator computerizat de numere aleatorii sau a unor tabele de
numere aleatorii. Cdnd se utilizeazd selectarea sistematici, auditorul va trebui si
se asigure cd unitSlile de egantionare din cadrul populagiei nu sunt structurate in
aga felinc6t intervalul de egantionare sd corespundd unui tip specific din cadrul
popula!iei.
V Egantionarea unitelii monetare este un tip de selectare in funclie de valoare in care

dimensiunea, selectarea ;i evaluarea egantionului au drept rezultat o concluzie ex-
primatd in valori monetare.
V selectarea la int6mplare, in care auditorul selecteazd egantionul fdri a respecta o
tehnicd structuratS. Cu toate cd nu este utilizatd nicio tehnic6 structurat5, audito-
rul trebuie sd evite, totugi, orice subiectivism congtient sau orice predictibilitate
(de exemplu, evitarea elementelor dificil de localizat, sau alegerea ori evitarea de
fiecare datd a primelor 5i ultimelor intrSri de pe o pagind) gi va incerca, astfel, sd
se asigure cd toate elementele dintr-o populalie au posibilitatea de a fi selectate.
Selectarea la intdmplare nu este adecvatd atunci c6nd se utilizeazi e5antionarea
statistic6.
V selectarea in bloc implicd selectarea unui bloc (unor blocuri) de elemente adia-
cente din cadrul populaliei. Selectarea in bloc nu poate fi utilizati, de reguld, in
egantionarea in audit deoarece majoritatea populaliilor sunt structurate in aga fel
incdt este probabil ca elementele unui ;ir si aibd caracteristici similare unulfag6 de
altul, dar caracteristici diferite fagd de elementele din altd parte a populaliei. Degi,
?n unele circumstanle, examinarea blocurilor de elemente poate fi o procedurd
de audit adecvatd, aceasta va fi rareori o tehnicd de selectare corespunzdtoare a
egantionului atunci c6nd auditorul intenlioneazi sd realizeze deductii valide cu
privire la intreaga populalie pe baza acestuia.
Prezentati obiectivele auditorului cu privire la soldurile iniliale

in desfdgurarea unei misiunide audit initiale.
Rispuns:
Conform ISA 510,,Misiuni iniliale - Solduri iniliale'iin desfigurarea unei misiuni de au-
dit inifiale, obiectivul auditorului cu privire la soldurile iniliale este de a obline sufi-
ciente probe de audit adecvate despre mdsura in care:
- soldurile iniliale conlin denaturdri care afecteazd in mod semnificativ situaliile fi-
nanciare ale perioadei curente; ti
- politicile contabile reflectate in soldurile iniliale au fost aplicate consecvent in
situaliile financiare ale perioadei curente sau modificdrile acestora sunt conta-
bilizate adecvat gi sunt descrise sau prezentate corect, in conformitate cu cadrul
general de raportare financiari aplicabil.
Soldurile iniliale sunt soldurile care existd la inceputul perioadei. Acestea se bazea-
zd pe soldurile de inchidere ale perioadei precedente gi reflectd efectele tranzacliilor
gi evenimentelor perioadei precedente gi ale politicilor contabile aplicate in perioada
precedentd. Soldurile iniliale includ, de asemenea, aspecte ce necesiti a fi prezentate,
care au existat la inceputul perioadei, precum contingentele gi angajamentele.
AUDIT
Exemplulllustrativ 62
Prezentali pe scurt responsabilitdlile auditorului cu privire la

evenimentele ulterioare dintr-un audit al situafiilor financiare.
Rdspuns:
Evenimentele ulterioare inchiderii exerciliului sunt elementele care au loc intre data
situaliilor financiare gi data raportului auditorului 9i faptele de care auditorul ia cu-
nottinld dupd data raportului auditorului.
ditorului
Auditorultrebuie sd efectueze proceduri de audit concepute pentru a obtine suficiente
probe adecvate de audit, potrivit cirora evenimentele care au loc intre data situatiilor
financiare ;i data raportului auditorului care implicd ajustarea situaliilor financiare sau
o prezentare in acestea au fost identificate.
Dac5, drept rezultat al procedurilor efectuate, auditorul identifica evenimente care im-
plicd ajustarea situaliilor financiare sau o prezentare in acestea, auditorul trebuie sd
determine misura in care un astfel de eveniment este reflectat, in mod corespunzdtor,
in acele situagii financiare, in conformitate cu cadrul general de raportare financiard
aplicabil.
dar inainte de data la care sunt publicate situaliile financiare
fost publicate
in cazul acestor doua tipuri de evenimente ulterioare, auditorul nu are nicio obliga-
lie de a efectua proceduri de audit cu privire la aceste situagii financiare. Totugi, dac6
dupd ce situaliile financiare au fost publicate este adus la cunogtinla auditorului un
fapt care, dacd i-ar fi fost cunoscut acestuia la data raportului auditorului, l-ar fi putut
face sd modifice raportul auditorului, auditorul trebuie:
- sd discute aspectul cu conducerea gi, dupd caz, cu persoanele insdrcinate cu gu-
vernan!a;
- sa determine mdsura in care situaliile financiare necesitd modificdri gi, in caz afir-
mativ sd afle in ce mod intenlioneazd conducerea si abordeze aspectul in si-
tualiile financiare.
Este necesar a se defini 9i urmdtoarele noliuni:
' Data situaliilor financiare - este data incheierii celei mai recente perioade aco-
perite de situaliile financiare.
' Data aprobirii situaliilor financiare - este data la care toate situaliile care
conlin situagii financiare, inclusiv notele aferente, au fost intocmite 9i cei care au
autoritatea necesare au declarat cd igi asumd responsabilitatea pentru acele situa-

!iifinanciare.
Data raportului auditorului - este data la care auditorul dateazd raportul cu
privire la situaliile financiare in conformitate cu ISA 700.
Data la care sunt publicate situaliile financiare - este data la care raportul audi-
torului gi situagiile financiare auditate sunt puse la dispozilia unor te4e pe4i.
Definili documentalia de audit gi prezentali rolurile acesteia.
Rispuns:
Documentalia de audit reprezinti inregistrarea procedurilor de audit efectuate, a pro-

belor de audit relevante, precum gi a concluziilor auditorului (se utilizeazd uneori 9i
termenii,,documente de lucru"sau,,foi de lucru").
Rolurile documentaliei de audit sunt urmitoarele:
- este dovada modului in care s-a fundamentat concluzia auditorului cu privire la
atingerea obiectivelor generale ale acestuia, dar gi a faptului cd auditul a fost pla-
nificat giefectuatin conformitate cu lSA-urile gicu reglementdrile legale aplicabile;
- sprijini echipa de audit in planificarea 9i efectuarea auditului;
- sprijind membrii echipei de audit responsabili cu supervizarea, in indrumarea gi
supervizarea activitdfii de audit giin indeplinirea responsabilitdlilor de revizuire;
- responsabilizeazd echipa misiunii de audit pentru activitatea sa;
- menline o evidenld a problemelor cu semnificalie continuS pentru misiunile vii-
toare de audit;
- permite efectuarea inspecliilor gi revizuirilor controlului calit6!ii, in conformitate
cu standardele privind controlul calitdlii sau cu cerinlele nalionale cu prevederi
similare;
- permite efectuarea inspecliilor externe in conformitate cu cerintele legale sau de
altd naturd aplicabile.
Exemplu| ilustratlv 64
Prezentali conlinutul documentaliei de audit.
Rdspuns:
Auditorul trebuie sd intocmeasci o documentalie de audit suficientd pentru a-i per-

mite unui auditor cu experienfd, care nu are nicio legituri anterioard cu auditul, sd
inleleagd:
- natura, plasarea in timp ;i amploarea procedurilor de audit efectuate in vederea
conformitdlii cu ISA-urile 9i cu dispoziliile legale 9i de reglementare aplicabile;
- rezultatele procedurilor de audit efectuate gi probele de audit oblinute; gi
- aspectele semnificative ce au apdrut in timpul auditului, concluziile la care s-a

ajuns pe marginea acestora 9i ralionamentele profesionale semnificative.
in documentarea naturii, a plasdriiin timp gi a amplorii procedurilor de audit efectuate,

auditorul trebuie sd inregistreze:
- caracteristicile de identificare a elementelor sau a problemelor specifice testate;
- persoana care a efectuat activitatea de audit gi data la care acea activitate a fost
finalizati; gi
- persoana care a revizuit activitatea de audit efectuati, precum gi data ;i amploarea

revizuirii.
Documentalia de audit poate fi inregistratd pe hSrtie sau pe suport electronic sau de

altd naturd. Astfel de exemple de documentalie de audit includ:
- programe de audit;
- analize;
- descriereaproblematicii;
- rezumate ale aspectelor semnificative;
- scrisori de confirmare gi reprezentare;
- liste de verificare;
- corespondengd (inclusiv corespondenfa electronici) privind aspectele semnifi-

cative.
Auditorul poate include rezumate sau copii ale inregistrdrilor entitSlii (de exemplu,
contracte 9i acorduri semnificative gi specifice) ca parte a documentaliei de audit.
Auditorul trebuie sd documenteze disculiile asupra aspectelor semnificative purtate

cu conducerea, cu persoanele insdrcinate cu guvernanla gi cu al1ii, incluz6nd natura
aspectelor semnificative discutate, precum gi momentul 9i persoana cu care au fost
purtate disculiile.
lndiferent de forma documentelor de audit, acestea trebuie si cuprindd, pe 16ngd in-

formalii le propriu-zise, 9i:
- antetul (capul de tabel) cu numele clientului, denumirea documentului, data de
referinld a exerciliului auditat;
- indexarea;i referentierea - prin care se realizeazd legitura cu secliunea de audit
sau cu posturile din situaliile financiare auditate, respectiv intre datele 9i infor-
maliile din documentalia de audiU
- adnotdrile - insemndrile membrilor echipei l6ngd o informafie, un articol sau o
sumd din documente, ce sunt explicate in general la sfdr;itul documentaliei de
audit.
Auditorul trebuie sd adune documentalia de audit intr-un dosar de audit sd finalizeze

9i
procesul administrativ de alcdtuire a dosarului final de audit la timp, ulterior datei ra-
portului auditorului.
4.4. Audit inrern
ExempluI ilustraliv 65
Defi nili auditul intern.
Rispuns:
in viziunea Standardelor de Audit lntern, auditul intern este o activitate independentd

gi obiectivi care ii dd unei entitdli o asigurare in ceea ce prive;te gradul de control
asupra operatiunilor, o indrumd pentru a-i imbunitali operaliunile gi contribuie la
addugarea unui plus de valoare. Rolul ce revine auditului intern este sA ajute entitatea
si igi atingi obiectivele, evalu6nd printr-o abordare sistematicd 9i metodicd procesele
sale de management al riscurilor, de control gi de guvernare a organizaliei 5i fdc|nd
propuneri pentru a le consolida eficacitatea.
ln viziunea Standardelor lnternalionale de Audit, auditul intern este o activitate de
evaluare instituitd de entitate / furnizatit acesteia sub forma unui serviciu;i include
examinarea, evaluarea si monitorizarea adecvirii gi eficacitdlii controlului intern.
Definilifuncgia de audit intern ;i prezentaliobiectivele

auditorului extern in cazulin care entitatea are o functie de
audit intern.
Rispuns:
Funclia de audit intern este o activitate instituiti de entitate sau furnizati acesteia sub
forma unui serviciu. Printre funcliile auditului intern se include examinarea, evaluarea
gi monitorizarea adecvdrii gi eficacit5lii controlului intern.
in cazul in care entitatea are o funcfie de audit intern, obiectivele auditorului extern
sunt urmdtoarele:
- sd stabileascd dacd va utiliza gi in ce mdsurd va utiliza activitatea specificd a audi-
torilor interni; gi
- in cazul in care va utiliza activitatea auditorilor interni, si stabileascd dac6 activi-
tatea este adecvatd pentru scopurile auditului.
AUDIT
Prezentali obiectivele funcliei de audit intern.
Rispuns:
obiectivele funqiei de audit intern diferd in funclie de mai mulli factori,

cum sunt:
mdrimea 5i structura entitdlii, cerinlele conducerii, cerinlele perioanelor
insdrcinate
cu guvernan!a. Dln aceastd perspectivd, funcliei de audit intern i se
circumscriu urmd-
toarele activit6!i:
V Monitorizorea controlului intern - Funclia de audit intern revizuiette controalele,
monitorizeazd operaliunile gi recomanda imbu ndt6liri;
V Examinoreo informagiilor financiare ti operafionale
- Funclia de audit intern revi-
zuieSte modalitdlile utilizate pentru identificarea, evaluarea, clasificarea gi
rapor-
tarea informaliilor financiare 9i operalionale gi efectueazi investigalii specifice
asupra elementelor individuale, incluzdnd teste de detaliu ale tranzacgiilor,
soldu-
rilor gi procedurilor;
V Revizuireo activitdlilor operalionale - Funclia de audit intern examineazd economia,
eficienla 5i eficacitatea activitelilor operalionale, inclusiv a activitdlilor non-finan-
ciare ale entitilii;
g Revizuireo conformitdlii cu legile 5i reglementanle Funclia de audit intern
- exami-
neazd conformitatea cu legile, reglementirile qi alte cerinle externe gi
cu politicile
conducerii, cu directivele 9i alte cerinfe interne;
V Managementul riscului- Functia de audit intern asistd organizafia prin identifi-
carea gi evaluarea expunerilor semnificative la risc prin imbunatdtirea
Ai manage-
mentului riscului ;i a sistemelor de control;
M Guvernanla - Funclia de audit intern evalueazi procesul de guvernanla
in ceea
ce priveste indeplinirea obiectivelor sale cu privire la etic6 gi valori, peiformange
;i rispundere, prin comunicarea riscului gi a informagiilor de control cdtre
ariile
corespunzdtoare organizaliei, precum a eficienqei comunic6rii intre persoanele
;i
insdrcinate cu guvernanga, auditorii interni gi externi.
Exempluliluetrativ 6I
Prezentati relalia dintre auditul intern gi auditul extern.
Rdspuns:
ln general, obiectivele funcliei de audit intern diferd de cele ale auditului extern.
ln
acest sens se au in vedere urmdtoarele aspecte:
Ghid pentru pregdtirea candidayilor la examenul de apilaMfii
- obiectivele funcgiei de audit intern sunt stabilite de conducere, respectiv de per-

soanele insdrcinate cu guvernan!a;
- auditul intern este o funclie a entitdlii 9i, indiferent de gradul de obiectivitate$

de autonomie, nu poate avea acelagi grad de independenlS ca cel care i se solici6
auditoruluiextern atunci c6nd i9i exprimd o opinie cu privire la situaliile financiarq
- rdspunderea auditorului extern este limitatd la opinia de audit exprimati, iar
aceastd responsabilitate nu se reduce prin utilizarea activitdlii auditorilor intemi
de citre acesta.
Cu toate acestea, este posibil sd existe elemente similare cu privire la modul in care
auditul intern gi cel extern igi ating obiectivele. Astfel, anumite aspecte ale auditului
intern pot fi utile la stabilirea procedurilor de audit extern.
Prezentali factorii care afecteazd procesul de stabilire de citre

auditorul extern dacd activitatea auditorilor interni poate fi
adecvatd pentru scopurile auditului.
Rdspuns:
Factorii care afecteazd procesul de stabilire de cdtre auditorul extern dacd activitatea
auditorilor interni poate fi adecvatd pentru scopurile auditului sunt obiectivitatea,
competenta tehnicd, atenlia cuveniti 9i comunicarea.
Factori Descriere
Obiectivitatea . Statutul funcliei de audit intern in cadrul entitdlii gi efectul
pe care acest statut il are asupra obiectivitdlii auditorilor
interni.
. Daci funclia de audit intern raporteazi cdtre persoanele
insdrcinate cu guvernanta sau citre o persoand cu
autoritate similard 5i dacd auditorii interni au acces la
persoanele insdrcinate cu guvernanla.
. Daci auditorii interni nu au responsabilitdli conflictuale.
. Dacd persoaneleinsdrcinatecu guvernanla supravegheaz6
deciziile de angajare cu privire la funclia de audit intern.
. Dacd gi in ce misurd conducerea aclioneazd in urma
recomandirilor funcliei de audit intern 9i modul de
evidenliere a acestui aspect.
AUDIT
Descriere
Competenla . Dacd auditorii interni sunt membri
ai unor organisme
profesionale relevante.
Dacd auditorii
interni au fost instruifiin mod adecvat
si
sunt competenli in calitate de auditori
interni.
Daci au fost implementate politicicu privire
la angajarea;i
instruirea auditorilor interni.
Atentia cuvenitd Daci activitSlile funcliei de audit intern sunt planificate,
supervizate, revizuite gi documentate in
mod
corespunzdtor.
Dacd existi gi care este gradur de adecvare
a manuareror
de audit sau a altor documente similare, programelor
a de
lucru ;ia documentaliei de audit.
Comunicarea Atinge cel maiinalt grad de eficienqi atunci
c6nd auditorii
interni sunt liberi sd comunice deschis cu
auditorii externi gi:
. int6lnirile au loc la intervale corespunzdtoare
de timp.
. Auditorul extern este informat cu privire la rapoartele
de
audit intern relevante si are acces la acestea,
este informat
despre orice aspecte semnificative care se
circumscriu
atenliei auditorilor interni atunci c6nd acestea pot
afecta
activitatea auditorilor externi.
. Auditorul extern informeazd auditorii interni
cu privire la
orice aspect semnificativ care poate afecta
funclia de audit
intern.
ExemplulilustrativT0
Care sunt procedurile de audit utilizate

de auditorul extern
pentru a evalua activitatea auditorilor
interni?
Rbspuns:
Procedurile de audit utilizate de auditorul

extern pentru a evalua activitatea audito-
rilor interni sunt: examinarea elementelor deja
analizate de auditorii interni, exami-
narea altor elemente similare, observarea procedurilor
efectuate de catre auditorii
interni.
ExempluliluslralivTl
Prezentaf i demersul auditorului cu privire la utilizarea activititii

auditului intern.
Rispuns:
Demersulauditorului cu privire la utilizarea activit5liiauditorului intern trebuie sd aibd

in vedere urmitoarele aspecte:
auditorul trebuie si aibd in vedere urmitoarele:

- obiectivul 9i domeniul de aplicare ale functiei de audit intern;
- obiectivitatea funcliei de audit intern;
- competenla auditorilor interni din punct de vedere tehnic;
- atenlia cuvenitd acordatd de auditorii interni la efectuarea lucr6rilor;
- eficienga comunicirii dintre auditorii interni 9i cei externi.
tern. Din aceasti perspectivS, auditorul extern trebuie sa analizeze:

* natura ;i domeniul de aplicare ale lucrdrilor specifice efectuate sau care ur-
meazd si fie efectuate de auditorul intern;
- riscurile evaluate de prezentare eronatd semnificativd la nivelul de afirmalie
pentru clase specifice de tranzacfii, solduri contabile;i prezentdri de informalii;
- gradul de subiectivitate implicat in evaluarea probelor de audit colectate de
auditorii intern i in sprijinul afi rmaliilor relevante.
extern. in acest demers, auditorul trebuie sd aibd in vedere urmdtoarele:

- pregitirea 5i competenta tehnicd a auditorilor interni la efectuarea lucrdrilor;
- supervizarea, revizuirea ;i documentarea in mod corespunzdtor a lucririlor;
- oblinerea de probe de audit adecvate pentru a permite auditorilor interni sd
ajungd la concluzii rezonabile;
- gradul in care concluziile la care s-a ajuns corespund circumstanlelor;
- rapoartele elaborate de auditorii interni au fost consecvente cu rezultatele lu-
crdrilor efectuate;
- rezolvarea corespunzdtoare a excepliilor sau aspectelor neobignuite prezen-
tate de auditorii interni.
- concluziile la care s-a ajunsin ceea ce privegte caracterul adecvat al lucrdrilor

auditorilor interni; gi
- descrierea procedurilor de audit efectuate de auditorul extern.
AUDIT
4.5. Aspecte privind controlul intern din perspectiva auditului

statutar
Exemplul ilusl,zlivT2
Definili controlul intern gi rolul acestuia pentru auditor.
Rdspuns:
Controlul intern este procesul conceput, implementat 9i menlinut de cdtre conducere,

persoanele insircinate cu guvernanla ;i alte categorii de personal cu scopul de a fur-
niza o asigurare rezonabilS privind indeplinirea obiectivelor entitdlii cu privire la cre-
dibilitatea raportdrii financiare, eficienqa 9i eficacitatea operaliunilor gi conformitatea
cu legile gi reglementdrile aplicabile.
Auditorul utilizeazd controlul intern pentru identificarea potenlialelor tipuri de dena-

turiri gi a factorilor care afecteazd riscurile de denaturare semnificativd, precum 9i la
stabilirea naturii, plasdriiin timp gi amplorii procedurilor de audit ulterioare.
ExempluI ilustraliv73
Prezentali obiectivele controlului intern gi enumerali

componentele acestuia.
Rdspuns:
Obiectivele controlului intern sunt:

- obiective strategice, de inaltd calitate, care suslin misiunea entitdlii;
- raportarea financiard (controlul intern al raportdrii financiare);
- operaliuni(controaleoperalionale);
- conformitatea cu legile 9i reglementdrile.
Pentru auditorul statutar prezintd interes controlul intern din perspectiva raportirii
financiare.
Controalele operalionale, cum sunt planificarea producliei gi a personalului, contro-

lul calitdlii gi conformitatea angajalilor cu cerinlele de sdndtate 9i siguranfd, nu sunt
in general relevante pentru audit, cu exceplia cazurilor in care informaliile oblinute
sunt utilizate pentru elaborarea unor proceduri analitice sau informaliile sunt necesare
pentru prezentarea de informalii in situaliile financiare.
Ghid pentru pregatirea candidagilor la examenul de aptitudini
Controlul intern reprezintd rispunsul conducerii in vederea atenudrii unui factor de

risc identificat sau atingerii obiectivului controlului. in acest sens existd o relalie directi
intre obiectivele unei entit5li gi controlul intern pe care aceasta il implementeazd pen-
tru realizarea obiectivelor sale. Ulterior stabilirii obiectivelor, entitatea poate identifica
gi evalua riscurile potentiale care ar putea impiedica realizarea obiectivelor. Aceste
informalii reprezintd fundamentul rdspunsurilor adecvate la riscuri, respectiv consulrrh
7
irea mecanismuluide control intern alentit;lii.
I
Componentele controlului intern sunt urmdtoarele: I
- mediul de control;
- procesul de evaluare riscrrriror
re a riscurilor Anrit;rii.
entitilii; 1 l
- sistemul informational, inclusiv procesele de afaceri aferente, relevante pentru ra-

portarea financiard 9i comunicare;
activitdlile de control;
monitorizarea controalelor.
ExempluliluslralivT4
Prezentali mediul de control - componentd a controlului intern.
Rdspuns:
Mediul de control include funcliile de guvernan!5 gi conducere, precum 9i atitudinile,

gradul de congtientizare ;i acliunile persoanelor insdrcinate cu guvernanla 9i ale con-
duceriicu privire la controlul intern alentitSliigi importanla acestuia in cadrul entitefii.
Mediul de control este fundamentul unui control eficient, deoarece oferi entitdlii un
cadru de disciplini gi structurd. Acesta influenleazd sensibilizarea personalului sau
congtientizarea de cdtre personal a controlului.
Pentru intelegerea mediului de control, auditorul ia in considerare urmitoarele ele-

mente:
fl Comunicarea gi aplicarea valorilor de integritate 9i etic5, deoarece acestea sunt

elementele esenliale care influenleazd eficienga conceperii, administrdrii gi moni-
torizdrii controalelor;
V Angajamentul privind competenta, care are in vedere atenlia acordatd de con-
ducere nivelurilor de competen!; pentru anumite posturi gi modul in care aceste
niveluri sunt transpuse in abilitSli ;i cuno;tin1e necesare;
V Participarea persoanelor insircinate cu guvernan!a, respectiv atributele persoa-

nelor insdrcinate cu guvernan!a, precum:
- independenla fald de conducere;
AUDIT
- experienla gi statutul lor;

- gradul lor de implicare, informaliile pe care le primesc;i cercetarea activite-
!ilor;
- gradul de adecvare a acliunilor acestora, inclusiv mdsura in care problemele
d\f'rq\\e sunt d\scu\a\e sj urme{\e\mp,teunb cu conducerea, g\ \nterac$unea
acestora cu auditorii interni ;i externi;
g Filosofia conducerii ;i stilul de lucru - modul de abordare al conducerii cu privire
la asumarea 9i gestionarea riscurilor entitdlii, raportarea financiard, procesarea in-
formagiilor gi conta biliza rea funcliilor gi personalului;
V Structura organizatorici - cadrul in care activitSlile unei entitdli pentru atingerea

obiectivelor sale sunt planificate, efectuate, controlate gi revizuite;
g Atribuirea autoritdlii gi responsabilitdlii - modul in care sunt repartizate autori-
tatea 9i responsabilitatea pentru desfigurarea activitdlilor gi in care sunt stabilite
relaliile de raportare 9i ierarhiile autorizate;
V Politici gi practici de resurse umane - vizeazd recrutarea, formarea, indrumarea,

evaluarea, consilierea, promovarea, actiunile de remediere.
ExempluliluslralivTS
Prezentali procesul de evaluare a riscurilor entititii -

componenti a controlului intern.
Rispuns:
Procesul de evaluare a riscurilor entit;lii reprezintd fundamentul pentru modul in care

conducerea determind riscurile ce urmeazd a fi gestionate. De asemenea, procesul de
evaluare a riscurilor oferd conducerii informaliile necesare pentru determinarea tipo-
logiei riscurilor aferente activitSlii entitSlii, pe care aceasta trebuie sd le gestioneze
pentru a rdspunde in mod adecvat. Conducerea poate inilia planuri, programe sau
mbsuri pentru a gestiona riscuri specifice sau poate opta sd accepte un risc din consi-
derente de costuri sau altele.
Dacd procesul de evaluare a riscurilor entitalii este adecvat circumstanlelor, naturii,

mdrimii gi complexitSlii entitdlii, acesta il va ajuta pe auditor in procesul de identificare
a riscurilor de denaturare semnificativS.
Procesul de evaluare a riscurilor va aborda aspecte precum:

- modificarialemediuluioperalional;
- sisteme informatice noi sau restructurate;
- cregtere rapidd;
- noua tehnologie;
- noi modele de afaceri, de produse sau activititi noi;
- restructurdricorporative;
- operaliuni din streinetate extinse;
- norme contabile etc.
Evaluarea gradului in care procesul de evaluare a riscurilor entitelii este adecvat cir-
cumstanlelor reprezintd o chestiune de ralionament.
Auditorul trebuie si cunoascd gi si inieleagd procesul prin care entitatea identificd ris-
curile aferente activitSlii care sunt relevante pentru obiectivele de raportare financiard
9i procesul prin care ia decizii privind acliunile care trebuie intreprinse pentru a ges-
tiona aceste riscuri, precum gi rezultatele acestora.
Prezentali comportamentul auditorului in situalia in care

entitatea dispune / nu dispune de un proces de evaluare a
riscurilor.
Rdspuns:
Auditorul trebuie sd inleleagi gradul in care entitatea dispune de un proces pentru:

identificarea riscurilor afacerii relevante pentru obiectivele de raportare financiard,
estimarea semnificaliei riscurilor, evaluarea probabilit6lii apariliei acestora, precum gi
decizia cu privire la modul de abordare a riscurilor.
in cazul in care entitatea dispune de un proces de evaluare a riscurilor, auditorul tre-
buie sa inleleagd acest proces gi rezultatele aferente. Daci auditorul identificd riscuri
de denaturare semnificativd pe care conducerea nu le-a identificat, auditorul trebuie
sd evalueze dacd a existat un risc adiacent care estimeazd cd ar fi fost identificat prin
procesul de evaluare a riscului entitSlii. Daci existd acest risc, auditorul trebuie si
inleleagi motivul pentru care acesta nu a fost identificat de proces gi trebuie sd eva-
lueze mdsura in care procesul este adecvat circumstanlelor sale sau sd determine dacd
existi o deficienld semnificativa a controlului intern in ceea ce privegte procesul de
evaluare a riscului entitdlii.
in cazul in care entitatea nu dispune de un proces de evaluare a riscurilor sau dispune

de unul ad-hoc, auditorul trebuie sa discute cu membrii conducerii misura in care
riscurile afacerii relevante pentru obiectivele de raportare financiari au fost identi-
ficate gi modul in care au fost abordate. De asemenea, auditorul trebuie si evalueze
mdsura in care absenta unui proces documentat de evaluare a riscului este adecvat
circumstanlelor sau si determine misura in care aceasta este o deficientd semnifica-
tivd a controlului intern.
AUDIT
Exenr pl u I iluglraliv 7 7
Prezentali sistemul informafional, inclusiv procesele de afaceri

aferente, relevante pentru raportarea financiard gi comunicare -
componenti a controlului intern.
Rispuns:
Sistemul informational, inclusiv procesele de afaceri aferente, relevante pentru rapor-

tarea financiard gi comunicare, este alcdtuit din procedurile 9i inregistr6rile implemen-
tate pentru a inilia, inregistra, procesa ;i raporta tranzacliile entitdlii $i pentru a men-
tine responsabilitatea pentru activele, datoriile qicapitalurile proprii aferente.
Auditorultrebuie sd inleleagi sistemul informalional, inclusiv procesele de afaceriafe-
rente, relevante pentru raportarea financiarS, inclusiv urmdtoarele aspecte:
g C(ase[e de tranzacli( din operaliunile entitelii care sunt semnificative pentru situa-
!iile financiare;
g Procedurile din cadrul sistemelor de tehnologie a informaliei, dar qi din cadrul sis-
\eme\or manua\e, pr\n care aces\e ttanzact$ sunt \N\iate, integistra\e, plocesa\e,
corectate sau dupi caz, transpuse in registrul Cartea mare 9i raportate in situaliile
financiare;
g inregistrdrile contabile aferente, fie electronic, fie manual, informaliile justificative
gi conturile specifice din situaliile financiare care sunt utilizate pentru a ini!ia, in-
registra, procesa gi raporta tranzacqiile. Aceasta include corectarea informagiilor
incorecte gi modulin care informaliile sunt transferate in registrul Cartea mare;
g Modul in care sistemul informalional inregistreazd evenimentele gi condiliile, al-
tele dec6t tranzacliile, care sunt semnificative pentru situaliile financiare;
g Procesul de raportare financiari utilizat pentru intocmirea situaliilor financiare ale
entitelii, incl usiv estimerile contabile 5i prezentdrile semnifi cative;
g Controalele aferente intrdrilor din registru, inclusiv intrdrile non-standard utilizate
la inregistrarea tranzacliilor 9i ajustdrilor necurente, neobi;nuite.
Exemplul ilustraliv 7 b
Prezentagi aspectele avute in vedere de cdtre auditor pentru

inlelegerea sistemului informalional al entiti!ii.
Rispuns:
Pentru inlelegerea sistemului informalional al entitSlii, auditorul trebuie si abordeze

urmitoarele aspecte:
Ghid pentru pregatirea candidagilor la examenul de aptitudini
V Sursele informaliilor utilizate:

. Clasele de tranzaclii importante pentru situaliile financiare;
. Modul in care tranzacliile sunt generate in entitate;
. lnregistrdrile contabileexistente;
' Modul in care sistemul inregistreazd evenimentele importante pentru situa-
!iile financiare.
V Modalitatea de inregistrare gi procesare a informatiei:
. Procesele de raportare financia16 utilizate pentru: inilierea, inregistrarea, pro-
cesarea gi raportarea tranzactiilor gi a tranzacliilor non-standard; intocmirea
situaliilor financiare, incluz6nd prezentdrile 9i estimdrile contabile semnifica-
tive;
' Procedurile abordate: riscurile prezentdrii eronate semnificative asociate cu

nerespectarea controalelor, incluzand utilizarea inregistririlor standard 9i
non-standard in evidenlele contabile; nerespectarea sau suspendarea con-
troalelor automate; identifi carea exceptiilor 9i raportarea acliu n ilor intreprinse
pentru remedierea acestora.
V Utilizarea informagiei produse:
. Modul in care entitatea comunicd rolurile gi responsabilitalile de raportare fi-
nanciard gi aspectele importante cu privire la raportarea financiard;
. Tipologia rapoartelor generate regulat de sistemul informatic gi modul in care
sunt utilizate pentru gestionarea entitdlii;
. Tipologia informaliilor transmise de conducere celor insdrcinali cu guvernan-
!a corporativd gi pirlilor externe.
ExempluliluslralivT9
Prezentali activitifile de control - componentd a controlului

intern.
Rdspuns:
ActivitSlile de control sunt politicile gi procedurile care ajutd la asigurarea ci instruc-

liunile conducerii sunt realizate.
Auditorul trebuie sd ingeleagi activitdlile de control relevante pentru audit, respectiv
cele pe care auditorul le considerd necesar a fi ingelese in vederea evaludrii riscurilor
de denaturare semnificativi la nivelul afirmaliilor 9i conceperii unor proceduri de audit
ulterioare ca rispuns la riscurile evaluate.
AUDIT
Activitdgile de control, fie in cadrul sistemelor lf, fie in cadrul celor manuale, au obiec-
tive variate si sunt aplicate la diverse niveluri organizalionale gi funcqionale.
ActivitSlile de control care pot fi relevante pentru un audit pot fi clasificate ca politici gi
proceduri ce aparlin urmitoarelor domenii:
- analize ale performangei;
- procesareainformaliilor;
- controale fizice;
- separareasarcinilor.
Pentru a cunoa$te gi inlelege activit5lile de control, auditorul analizeazd dacd 9i mo-

dalitatea in care o activitate specifici de control, separat sau in combina;ie cu altele,
previne, detecteazd sau corecteazi prezentdrile eronate semnificative in clasele de
tranzaclii, soldurile conturilor sau prezentdrile de informalii.
Exempluliluslrativ b0
Care sunt activitSlile de control relevante pentru audit?
Rdspuns:
Activitilile de control relevante pentru audit sunt cele pentru care auditorul considerd
cd este necesar sd oblind cunoagtere gi inlelegere in vederea evaludrii riscurilor pre-
zentdrilor eronate semnificative la nivelul declaraliilor si in vederea proiectdrii ;i rea-
lizirii procedurilor suplimentare de audit ca reaclie la riscurile evaluate.
Un audit nu necesitd cunoagterea gi inlelegerea tuturor activitililor de control aferente
fiecarei clase semnificative de tranzaclii, solduri ale conturilor ;i prezentdri de informagii
din situaliile financiare sau aferente fiecdrei declaralii relevante pentru acestea. Pentru
auditor prezinti interes identificarea, cunoagterea ;i inlelegerea activitSlilor de control
care se referi la domeniile in care auditorul consideri ci este cel mai probabil sd aibd
loc prezentdri eronate semnificative. in cazul in care activitelile de control multiple
realizeazd acelagi obiectiv, nu este necesar si se cunoascd gi sa se inleleagd fiecare ac-
tivitate de control aferentd unui astfel de obiectiv.
Atunci c6nd auditorul stabilegte dacd este necesar si nu acorde atenlie suplimentari
pentru a cunoagte giingelege activitSlile de control, acesta ia in considerare cuno;tinlele
privind prezenla sau absenfa activitSlilor de control, oblinute din cunoaSterea ;i ingele-
gerea celorlalte componente ale controlului intern.
Atunci c6nd apreciazi dacd activitSlile de control sunt relevante pentru audit, audito-
rul ia in considerare riscurile pe care le-a identificat 9i care ar putea da nagtere prezen-
tirilor eronate semnifi cative.
Exemplu! iluslrativ b1
Prezentati monitorizarea controalelor - componenti a

controlului intern.
Rdspuns:
Auditorul trebuie sd cunoascd ;i sd inleleagd principalele tipuri de activitSli pe care en-

titatea le utilizeazd pentru a monitoriza controlul intern al raportdrii financiare, inclusiv
cele aferente activitdlilor de control relevante pentru audit, precum gi modul in care
entitatea iniliaze acliunile corective pentru controalele sale.
Monitorizarea controalelor reprezinti un proces de evaluare a eficacitilii performanlei
controlului intern in decursul timpului gi apargine conducerii.
Monitorizarea controalelor constd in evaluarea la momentul oportun a modului de
proiectare gi operare a controlului 9i luarea misurilor corective necesare, adaptat la
modifi cirile condiliilor.
Monitorizarea controalelor de cdtre conducere se realizeazd prin activitSli continue,

evaludri separate sau combinat.
De asemenea, auditorii (sau personalul care indeplinegte funclii similare) pot contribui
la monitorizarea controalelor unei entitSli prin evaludri separate. Acegtia ofer5, perio-
dic, informagii cu privire la funclionarea controlului intern, acordAnd o atenlie sporiti
evaluSrii eficienlei controlului intern, ;i comunicd informalii despre punctele forte gi'
deficienlele controlului intern si recomandiri pentru optimizarea acestuia.
Activitilile de monitorizare ale conducerii pot include
gi utilizarea informagiilor din co-
municarea cu pdrgi externe, ca, de exemplu, pl6ngerile clienlilor;i comentariile auto-
ritdlilor de reglementare, care ar putea indica probleme sau ar putea atrage atentia
asupra domeniilor in care sunt necesare imbundtdtiri.
Exemplul ilust'raliv b2
Prezentali evaluarea mediului de control - componentd a

controlului intern in entitdtile mici.
Rdspuns:
in cadrul entitdlilor mici, organizarea mediului de control este diferitd de cea din enti-
tdfile mari. Printre factorii care determind modul diferit de organizare se numdrS: lipsa
unui cod de conduitd scris, dar dezvoltarea unei culturi care accentueazd importanla
integritSlii ti a comportamentului etic prin intermediul culturii verbale gi prin exem-
plul oferit de conducere; existenla unui numdr redus de angajali, ceea ce determind
limitarea separdrii responsabilitSlilor, dar o supraveghere mai eficientd de cdtre pro-
prietar etc. Astfel, punctele forte ale mediului de control pot avea rolul de a preveni,
detecta sau corecta anumite erori sau fraude specifice. Cu toate acestea, punctele forte
ale mediului de control nu vor atenua alte riscuri.
De asemenea, in cadrul entit6lilor mici existd mai pulind documentalie disponibilS

pentru suslinerea controalelor mediului de control. Prin urmare, atitudinea, congtien-
tizarea gi acliunile intreprinse de conducere constituie fundamentul pentru evaluarea
conceperii gi implementdrii controlului.
Dacd entitdlile nu dispun de o documentalie-suport pentru un anumit control, audi-
torul trebuie sd intocmeascd o notd la dosar. De exemplu, in cazul in care analizeazd
dac6 valorile etice ti de integritate sunt comunicate gi aplicate, auditorul ar putea:
- sd identifice valorile entitdfii, conduitele acceptabile gi acliunile de aplicare prin
disculii cu conducerea; astfel, stabilegte dacd acestea sunt suficiente pentru abor-
darea conceperii controlului;
- sd intervieveze angajalii cu privire la ceea ce considerd a fi valorile entitalii, con-
duitele acceptabile ;i aqiunile de aplicare; in acest mod stabilegte daci valorile
gi conduitele acceptabile ale conducerii au fost comunicate 9i aplicate, gi implicit
implementarea controlu lui.
Exemplu| ilugtrativ b3
Prezentali domeniile semnificative avute in vedere de auditor

pentru evaluarea mediului de control.
Rdspuns:
Pentru evaluarea mediului de control, auditorul va avea in vedere urmdtoarele dome-

nii semnificative:
Controalele posibile vor avea in vedere urmdtoarele aspecte:

. Conducerea demonstreazd permanent, prin declaralii 9i acliuni, angajamentul sdu
inalti calitate;
fa15 de standardele etice de
' Conducerea elimind sau reduce tentaliile care ar putea determina implicarea per-
sonalului in acliuni necinstite sau imorale;
' Existd un cod de conduitd sau un echivalent al sdu care stabileste standardele de
conduitd etice 5i mora16 prevdzute;
' Angajalii ingeleg in mod clar care conduitd este acceptabila gi cunosc modul in
care trebuie sd procedeze in cazul unei conduite necorespunzdtoare;
. Sunt implementate toate mdsurile necesare.
Ghid pentru pregdtirea candida;ilor la examenul de aptitudini
Controalele posibile vor avea in vedere urmitoarele aspecte:

. Conducerea adopti toate mdsurile necesare pentru a se asigura cd personalul de-
line cunogtinlele 9i aptitudinile necesare pentru responsabilitdlile sale;
. Fisele de post existd 9i sunt utilizate in mod eficienq
. Conducerea oferd personalului acces la programe de formare pe teme relevante;
. Corelarea iniliali 9i continud a aptitudinilor personalului cu fi9ele de post.

. Majoritatea celor insdrcinafi cu guvernanla sunt independenli de conducere;
. Ceiinsdrcinali cu guvernanta delin experienla, calitSlile;iexpertiza financiard adec-
vate;
. Aspectele semnificative gi rezultatele financiare sunt comunicate cdtre cei insir-
cinali cu guvernanla in timp util;
. Cei insdrcinagi cu guvernanla supravegheazd activitilile conducerii in mod efici-
ent. Sunt adresate intrebdri dificile qi se cautd rdspuns;
. Cei insdrcinali cu guvernanla se intdlnesc periodic, iar minutele $edintelor lor sunt
transmise in timp util.

' Conducerea demonstreazd atitudini 5i acliuni pozitive fa15 de: controlul intern so-
lid al raportdriifinanciare, aplicarea politicilor contabile adecvate, controalele pro-
ces6rii informaliilor, tratamentul personalului contabil;
' Conducerea a stabilit procedurile pentru prevenirea accesului neautorizat sau a

distrugerii activelor, documentelor sau inregistrdrilor;
. Conducerea analizeazi riscurile aferente activitdlii 9i adoptd misurile adecvate.

' Structura organizalionali este adecvatd pentru facilitarea atingerii obiectivelor
entitdfii, a funcliilor operalionale;i a dispoziliilor de reglementare;
' Conducerea i9i cunoagte in mod clar responsabilitatea gi autoritatea fa15 de acti-
vitdlile entitSlii
gi deline experienta 9i nivelul de cunogtinge obligatorii pentru a-ti
exercita pozilia in mod corespunzdtor;
o Structura entitSlii faciliteazi fluxul de informalii fiabile gi oportune cdtre persoa-
nele adecvate pentru activitSlile de planificare 9i control;
' Sarcinile incompatibile vor fi distribuite in mdsura in care acest lucru este posibil.

' Existd politici gi proceduri pentru autorizarea gi aprobarea tranzacliilor;
. Existd linii adecvate de raportare gi de responsabilizare;
. Fisele de post includ responsabilitdtile legate de control.

' Conducerea aplicd un standard pentru recrutarea de personal cu inaltd
calificare;
' Practicile de recrutare includ interviul cu angajatul, verificari de
cunogtinge gi co-
municarea valorilor, a conduitelor agteptate gi a stilului operafional
al conduierii;
' Performanla la locul de muncd este evaluatd periodic, rezultatele sunt revizuite
pentru angajali la nivel individual gi sunt adoptate misurile corespunzdtoare;
' Politicile de formare abordeazd viitoarele roluri qi responsabiliti{i, nivelurile
de
performantd atteptate, precum 5i nevoile in continu6 dinamici.
Prezentali evaluarea activitdlilor de control - componenti a

controlului intern in entitdlile mici.
Rdspuns:
in entitSlile mici, activitigile de control sunt concepute de o manier6 care sd prevind

direct producerea prezentdrilor eronate semnificative sau detectarea corectarea
9i
ulterioard a unei prezentdri eronate semnificative dupd producerea acesteia.
Degi in
entitdlile mici conceptele pe care se fundamenteazd activitilile de control sunt
simi-
lare cu cele din entitdlile mari, relevanla acestora diferd din punctul
de vedere al audi-
torului.
Activitdlile de control au in vedere urmdtoarele:
V Documentagia informala 5i limitato: la nivelul entitdlilor mici, multe controale se
pot derula in mod informal sau pot sd fie insuficient documentate.
V Domeniu de aplicare limitat: existd probabilitatea ca activitdlile
de control sd se
raporteze la principalele cicluri de tranzacgii, cum ar fi veniturile,
achiziliile, chel-
tuielile cu personalul.
V Atenuarea riscurilor prin mediul de control: anumite tipuri de activitdli
de control
pot se fie irelevante din cauza controalelor efectuate de conducerea
superioari.
Spre exemplu, aprobarea tranzactiilor semnificative de cdtre conducere
oferd un
control puternic asupra tranzacgiilor gi soldurilor contabile semnificative,
redu-
c6nd sau elimin6nd necesitatea unor activitSli de control mai detaliate.
Astfel,
anumite prezentdri eronate aferente tranzacllilor pot fi atenuate prin
urmdtoarele
modalitdli:
- o culturS corporativ6 care s5 accentueze importanla controlului;
Ghid pentru pregAilrea candidalilor la examenul de aptitudini
recrutarea de personal competent;

monitorizarea veniturilor gi cheltuielilor in raport cu bugetul aprobat;
monitorizarea principalilor indicatori de performanli;
repartizarea responsabilitdlilor in cadrul angajalilor in vederea maximizirii
acestora.
Exemplul ilustrativ 85
Definili deficienla in controlul intern.
Rispuns:
Deficienla in controlul intern existi atunci c6nd:

- un control este elaborat, implementat sau operat astfel incdt nu poate preveni,
detecta gi corecta denaturirile situaliilor financiare la momentul oportun; sau
- lipsegte controlul necesar pentru a preveni, sau detecta 9i corecta, denaturdrile din
situagiile financiare la momentul oportun.
- Exemplul iluslraliv oo
trxemlulllu9l[taT,N bG
Definili deficienla semnificativi in controlul intern ;i

exemplificali aspectele la care auditorul se raporteazi pentru a
o determina.
-
Rdspuns:
Deficienla semnificativi in controlul intern reprezinti o deficienld sau o combinalie

intre deficienlele controlului intern care, raportatd la ralionamentul profesional al au-
ditorului, este suficient de importantd pentru a atrage atenlia persoanelor insircinate
cu guvernanla.
Dintre aspectele la care auditorul se raporteaze pentru a determina m6sura in care o

deficienld este semnificativd in controlul intern se numiri:
- posibilitatea ca deficienlele sd genereze, in viitor, denaturdri semnificative ale si-
tualiilor financiare;
- susceptibilitatea unei pierderi sau fraude asociate activului aferent sau datoriei
aferente;
- subiectivitatea 5i complexitatea determindrii valorilor estimate;
- valorile din situaliile financiare expuse deficiengelor;
- volumul activitSlilor care a fost inregistrat in soldul contului sau in clasa de tran-
zac!ii expus(5) defi cienlei;
AUDIT
importanga controalelor
pentru procesul de raportare
cauza 9i frecventa exce financiard;
teror; '^'ep!iilor identificate drept rezurtat ar deficienleror
controa-
- interacliunea dintre deficienli
giarte deficienle are
controrurui intern.
Exemplulilustrativ gT
Prezentafi demersul auditorului

cu privire la comunicarea
defi cienletor din controtut
cu guvernanla gi conducerea.
i";";";;I;
o"=rrl"n"" insdrcinate
Rdspuns:
Auditorur are ca obiectiv

comunicarea deficienEeror
lul intern' ra momentuJ pe care re-a identificat
oponun, c;tr; in contro_
0""":::,."
conducere. pe baza rarionament"rri-prJr.r'i"nar, insdrcinate cu guvernanla gi cdtre
deficienlere pe care re-a audirorurtr"b;i""; stabireasc6 dacd
identificr,i"?""i.irr intern sunt semnificative.
l;liTi:ii','J:i;dliilii:tf i"u#;ffi ii",*"""""1"i]l[1i'il

in ceea ce prive;te momentur c6nd trebuie
efectuatS comunicarea
scrisS, audito_
p ri m i rea un i' .,iiJ' ae nrormali i
i!1,.:T::::1ft',""H'ffi:;;
responsabiritd!irorceJe,."uin. ruli;j.1'e "
i
d e
dictii' persoanere insircinu*

o"i*'"'.,';il',T."r'f
fii:Jr.,ilJ:"fffi;;11"ru::
.u gr";rr"7g" ur.ou."u ,,
comunicdrii scrise inainte oe intolmirialiiurliiro,. h" in-t-"Late de primirea
comunicarea scrisd a
auditorurui poui"i'a,,nsmisd
n".;;;". i;;lzur
artor entitdli,
put6nd fi gi o componentd ra .;;;'Jit"rioure, aceasta
. a Ooruirfui-J" audit
final.
cere se efectueazd in siris,""."p,,anJl}ur,in.*".o;;il;.
fi adecvatd in acele situatii. directd nu ar
r"
directorul executiv sau ".iri.lr)nlu"rrruJ"cv-a-i;;;;nicare
diiectorui n"r".,"r'rf entit;lii. poate fi
rndiferent de momentur
comunicdrii scrise a deficienleror
cate in controrur intern, semnificative identifi_
auditorur pout" .o,'unica
intr-o primS fazd verbal, gt,
o..J
aceste conducerii, ;#;;r"
"t,5.rrlt,'i"rro"n"tor insdrcinate
i,ilff l,:ff In: j:;:,fl,?ffi*#1hffi ;,:illifi :;;::J::::Tt r
in cazurile in5ar9 personale

insdrcinate cu o
rna te c u p r vi re
a' d eta i e ; ;;;,r:d;"
i r
r ir ;
F lil"J:il:il ffilll1.j11:iH[:.Ii
;:f""' # ]:il::: i:TJ'J"#ffi; ; il-ffi
"
; ra p o rta ue,.b ar sau in s cr i s cd t re pe r-
Ghid pentru pregdtirea candidasilor la examenul de aptitudini
Exenplu| ilustrativ Ib
Exemplificali posibile deficienle in controlul intern.
Rdspuns:
Raportat la tipologia controalelor, printre deficienlele din controlul intern se numdrd:
. Controale slabe in mediul de control, cum ar fi supravegherea ineficientd, atF

tudinea necorespunzitoare fald de controlul intern sau situatiile identificate
de depdgire a atribuliilor de cdtre conducere sau de fraud5;
. Modificdri de personal care au determinat eliberarea unor pozilii-cheie sau
situalii in care personalul actual nu are competenla de a-;i efectua resp<r*
bilitdlile previzute;
. Deficienle identificate in controalele generale lT;
. Controale necorespunzdtoare implementate pentru a trata evenimente
portante care nu sunt de rutinS, cum ar fi introducerea unui nou sistem
tabil;
. lncapacitatea conducerii de a supraveghea intocmirea situaliilor
care poate include: lipsa controalelor generale de monitorizare (de
supravegherea personalului fi nanciar-contabil); lipsa controalelor pentru
venirea ;i detectarea fraudei; lipsa controalelor cu privire la selectarea gi
rea politicilor contabile; lipsa controalelor privind tranzacliile i
pirlile afiliate; lipsa controalelor cu privire la tranzacliile importante ^un
activitalii curente a entitdfii; lipsa controalelor privind raportarea
. Prezentdrile eronate au fost identificate de cdtre auditor, in loc sd fie

sau detectate prin controlul intern al entitdlii;
a Rispunsul ineficient al conducerii la riscurile semnificative identificate;
a Controalele interne existente: au fost insuficiente pentru a atenua riscub
funclionat conform conceperii din cauza personalului insuficient, a
limitate a personalului etc.
Exemplu|iluslrativ 09
Prezentali etapele necesare pentru inlelegerea controalelor

interne pentru audit.
Rdspuns:
necesare pentru inleregerea controareror

interne pentru audit sunt urmdtoa_
:jil"'"
v ldentificarea riscurilor.specifice ale prezentdrii eronate semnificative
anulate are in vedere identificarea care trebuie
la nivelulafirmaliei' Exemple:
iiscurilor de prezentare lr#,t semnificativd
riscurioe iraudd, riscuriaferente prezentirii
mafii, riscuri de ralionament. de infor-
il ldentificarea rdspunsului conducerii
la riscurile identificate ale prezentdrii
semnificative vizeaz| identificarea eronate
activitdgiror de control-clrl'pr"uin,
sau detecteazd corecteazi
erorile semnificative gi frauda.
g ldentificarea deficiengeror semnificative,
deoarece este probabir ca egecur
cerii in atenuarea unui risc de prezentare condu_
eronati semnificativ5 s5 genereze o de_
ficienld semnificativd.
a lmplementarea controalelor relevante are in vedere procedurile
dacd intr-adevdr existd controalele
pentru a stabili
,elevante identificate gi dacd acestea
lizate de entitate. sunt uti-
4.6. Responsabiritatea auditorului statutar privind

frauda
Exemplulilustrativ g0
Definilifrauda gi precizali criteriur de diferenliere dintre fraudS

;i eroare.
Rdspuns:
Frauda este un act intenfionat comis

de unul sau mai mulli indivizi din
cerii, al persoaneror insdrcinate cu guvernanla, cadrul condu_
ar angajafro, ,"u terle pdrri,
care impricd utirizarea ingerdciunii p"ntru
a obline un avantaj injust "iunor
sau iregar.
criteriul care diferenliazd frauda de
eroare este mdsura in care ac(iunea
ce a stat la
baza denatursrii situafiiror financiare
"r,"
iir"aoffi ;"' ;illliil"",r.
Degi frauda apare la orice nivel
al entitdgii, se consideri c6 este semnificativd
conducerii entitd!ii. la nivelul
Factorii principali care creeazd cadrul

pentru sdvargirea fraudelor sunt:
- o gu,Vernare corporativi ineficientd;
- lipsa de control din partea conducerii;
- stimurente semnificative oferite pentru
performanla financiard;
- impozite gi alte cheltuieli considerate
foarte mari;
- comprexitatea regrementdriror, proceduriror
gi poriticiror entitdlii;
- agteptdri nerealiste din partea pirlilor interesate;

- profitabilitate in declin sau cu modificdri neagteptate;
- obiective bugetare nerealiste;
- control intern inadecvat, indeosebi in contextul unei modificdri organizalionale.
Pentru auditor prezintd importan!6 numai frauda care genereazd denaturiri semni-
ficative ale situaliilor financiare. in acest sens, auditorul va avea in vedere doud tipuri
de denaturdri intenlionate, respectiv: denaturdrile care rezultd din raportarea finan-
ciard frauduloasd gi denaturdrile care rezultd din deturnarea de active.
Atunci c6nd aplicd procedura de evaluare a riscurilor, auditorul trebuie si ia in consi-

derare existenla celor trei condigii care indicd aparilia fraudei: presiune, oportunitate,
justificare:
g Presiunea este generatd de necesitdli imediate care sunt dificil de discutat cu alte
persoane.
g Oportunitatea este abordatd in contextulin care o culturd corporativi superficiali
9i o lipsd de proceduri adecvate de control intern pot genera certitudinea cd o
fraudi poate fi neobservatd.
g Justificarea este convingerea ci o fraudd nu a fost comisd.
Exemplu| ilustraliv 91
Care sunt obiectivele auditorului statutar privind frauda?
Rdspuns:
Obiectivele auditorului statutar privind frauda sunt urmdtoarele:

V ldentificarea gi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativi a situa(iilor finarr
ciare ca urmare a fraudei;
V Obtinerea de suficiente probe de audit adecvate privind riscurile evaluate de de-
naturare semnificativd a situaliilor financiare ca urmare a fraudei, prin elaborarea
9i implementarea unor rdspunsuri adecvate;
g Raspunsul adecvat in cazul fraudelor identificate sau suspectate in timpul auditulul
Exemplul ilusl,raliv 9 2
Care este responsabilitatea conducerii ;i a persoanelor

insircinate cu guvernanla entitdlii privind frauda?
AUDIT
Rispuns:
Membrii conducerii, supravegheali de persoanele insdrcinate cu guvernan!a,

trebuie
sd fie preocupali atat de prevenirea fraudei, care ar putea determina reducerea
opor-
tunitdfilor de producere a fraudei, c6t de combaterea fraudei, care putea
9i ar convinge
indivizii sd nu comiti fraude datoritd probabilitilii de a fi descoperili pedepsifi.
,i
Din aceasti perspectivS, conduceriiii revine responsabilitatea pentru
crearea unei cul-
turi caracterizate de onestitate gi comportament etic, care poate fi consolidatd
de o
supraveghere activd din partea persoanelor insSrcinate cu guvernanta.
ln ceea ce privegte supravegherea de cdtre persoanele insdrcinate cu guvernanla,
aceasta include analizarea posibilitSlilor de evitare a controalelor sau
de influ"n1ur"
necorespunzdtoare a procesului de raportare financiard, precum eforturi
9i din paitea
conducerii de a manipula veniturile pentru a influenla perceplia analigtilor
asupra per-
formanlei ti profitabilitdlii entitilii.
Care sunt modalitSlile de sdvdr;ire a raportiriifinanciare

frauduloase?
Rdspuns:
Modalit;lile de sdv6rgire a raporterii financiare frauduloase sunt urmdtoarele;

g Manipularea, falsificarea sau modificarea inregistrdrilor contabile sau a
documen-
talieijustificative pe baza cdrora sunt intocmite situagiile financiare;
V Denaturarea sau omiterea intenlionatd din situaliile financiare a evenimentelor,
a
tranzacjiilor sau a altor informalii importante;
V Aplicarea gregitd in. mod intengionat a principiilor de contabilitate in
ceea ce pri-
vegte valorile, clasificarea, modalitdlile de prezentare sau de descriere.
Exemplulilustraliv g4
Explicafideturnarea de active ;i prezentali modurile in care

aceasta poate avea loc.
Rispuns:
Deturnarea de active implicd furtul activelor unei entitdli gi de

cele mai multe ori este
sdv6rgitd de angajali, in sume mici gi relativ nesemnificative.
Sunt insa cazuri in care
este implicati conducerea, care adesea este maiin mdsurd sd ascundd
sau sd mascheze
deturnarile in moduri care sunt dificil de identificat.
Ghid pentru pregdtirea candidalilor Ia examenul de
aptituditi
Deturnarea de active poate fi efectuati intr-o varietate

de moduri, cum ar fi:
g Delapidarea incasdrilor (colectarea eronatd a creanlelor
sau deturnarea incasdrilor
aferente conturilor de datorii foarte vechi cdtre conturile
bancare personale);
fl Furtul de active corporare sau de drepturi de proprietate
interectua16 (de exemprq,
furtul unor stocuri pentru a fi folosite in scop personal sau
in scopul v6nzdrii, furtul
activelor scoase din uz in scopul rev6nzdrii, inlelegerea
secretd cu un concurent si
dezvdluirea de informalii de naturd tehnic6 in schimbur
unei praiiti
V Determinarea entitetii sd pldteascd pentru bunuri sau
servicii care nu sunt primite
(de exemplu, pl51i cdtre furnizori fictivi,
comisioane secrete / mit; pldtite de v6n-
zdtori cdtre agenlii de achizilii entitdlii in schimbul unor preluri
mai mari prac_
ticate, pl5!i citre angajali fi ctivi);
V Utilizarea activelor entitdlii in scop personal (de exemplu,
folosirea activelor enti-
tdlii ca garanlie pentru un imprumut personar sau un irnprrrrt
cdtre o parte afi-
liatd).
Deturnarea activelor este.adesea insolita de inregistriri

sau documente false sau in-
5elStoare pentru a ascunde faptul cd lipsesc active sau cd acestea au fost livrate fdri
o
autorizalie adecvatd.
Exemplulilustrativ g5
care sunt demersurire auditoruruicu privire ra imposibiritatea

continudrii misiunii?
Rdspuns:
in cazul in care, ca urmare a fraudei sau a suspiciunii de fraudd,

auditorul se confrunti
cu situatii exceplionale ce genereazi incertitudini privind
capacitatea sa de a-gi conti-
nua misiunea, acesta trebuie sd intreprindd urmitoarele
demersuri:
a s5 determine responsabilitdlile profesionale gi legale
aplicabile in situaliile date
inclusiv dacd se impune ca auditorul sd raporteze persoanei
sau persoanelor care
a (au) solicitat auditul oriautoritililor de reglementare;
V sd analizeze daci este adecvat sd se retragd din

misiune, atunci c6nd aceasta este
permisa de lege sau de reglementdri; gi
fl Dacd auditorul se retrage:

- sd discute cu niverur adecvat de conducere gi cu persoanere
insdrcinate cu gu_
vernanla retragerea sa ;i motivele retragerii;
- sd determine daci existd o cerinld profesiona16
sau regard de a raporta persoa_
nei sau persoaneror insdrcinate care a (au) organizaiauditur
ori, in unere ca_
zuri, autoritdlilor de reglementare retragerea auditorului
din misiune, precum
gi motivele retragerii.
AUDIT
Prezentali aspectele privind comunicarea dintre auditor

;i
persoanele insircinate cu guvernanla cu privire la fraudi.
Rispuns:
ln situafia in care auditorul a oblinut informalii care indici posibilitatea existenlei unei
fraude, acesta trebuie sd le comunice in timp util catre nivelul adecvat de conducere
pentru a-i informa pe principalii responsabili pentru prevenirea gi detectarea fraudelor.
Exceptdnd cazul in care toate persoanele insircinate cu guvernanla sunt implicate

in conducerea entitelii, dacd auditorul a identificat sau suspecteazi producerea unei
fraude in care sunt implicati conducerea, angajati cu rol important privind controlul
intern, alte persoane, atunci c6nd frauda are ca rezultat o denaturare semnificativb a
situaqiilor financiare, auditorul trebuie sd comunice aceste aspecte, in timp util, per-
soanelorinsircinate cu guvernania gi si discute cu acestea natura, plasarea in timp gi
amploarea procedurilor de audit necesare pentru finalizarea auditului.
De asemenea, auditorul trebuie sd le comunice persoanelor insircinate cu guvernanla
orice alte aspecte privind frauda, care sunt in opinia sa relevante pentru responsabili-
tilile pe care acestea le detin.
Prezentali procedurile efectuate de auditor pentru a obline

informalii care pot fi utilizate in identificarea riscurilor de
denaturare semnificativi ca urmare a fraudei, din perspectiva
conducerii si a altor persoane din cadrul entitdtii.
Rdspuns:
Raportat la conducere 9i la alte persoane din cadrul entititii, procedurile efectuate

de
auditor pentru oblinerea de informalii care pot fi utilizate in identificarea riscurilor de
denaturare semnificativd ca urmare a fraudei au in vedere intervievarea conducerii
privind:
- evaluarea de cdtre conducere a riscului ca situaliile financiare si fie denaturate in
mod semnificativ ca urmare a fraudei, inclusiv natura, amploarea gi frecvenla aces-
tor evaluiri;
- procesul conducerii de identificare gi rdspuns la riscurile de fraudd din
cadrul en-
titSlii, inclusiv orice riscuri de fraudd pe care le-a identificat conducerea sau care au
fost aduse in atentia sa, sau clase de tranzaclii, solduri ale conturilor sau prezentiri
pentru care este probabilitate mare sd existe un risc de fraudi;
- comunicarea conducerii, dacd existd, cu persoanele insdrcinate cu guvernanla pri-
vind procesele sale de identificare gi rdspuns la riscurile de fraudd din cadrul en-
titS!ii;
- comunicarea conducerii, dacd existd, cu angajafii entitSlii privind viziunea sa re-
feritoare la practicile de afaceri gi comportamentul etic;
- cunoagterea existenlei de fraude reale, suspectate sau presupuse care afecteazi
entitatea. in acest caz pot fi intervievate qi alte persoane din cadrul entit5lii.
De asemenea, auditorultrebuie si efectueze intervievdri ale conducerii giale uft*{
soane din cadrul entitSlii, dupi caz, pentru a determina dacd au cunottinle de ftlf
reale, suspectate sau presupuse, care afecteazd entitatea. il
Atunci c6nd entitatea are funclie de audit intern, auditorul trebuie se efecnren{
tervievdri ale auditului intern pentru a determina dacd acesta are cunogtinld de aic!
fraudd real6, suspectati sau presupusd, care afecteazi entitatea gi pentru a oblineol* !
niile sale cu privire la riscurile de fraud6.
Exemplulilustrativ Ib
Care sunt sursele riscului de fraud6?
Rdspuns:
Sursele riscului de fraudd sunt urmdtoarele:

g Stimulentele gi presiunile;
g Atitudinilesijustificdrile;
V Oportunititile.
Stimulentele gi presiunile sunt reprezentate de:
. Stabilitatea sau profitabilitatea financiari este ameninlati de condiliile economice
din domeniu sau de condiliile operationale ale entitdlii;
. Existi o presiune excesivi asupra conducerii de a respecta a5teptdrile terlilor sau
a celor insdrcinali cu guvernan,ta corporativd;
. Obligaliile financiare personale pot genera presiuni asupra conducerii sau a an-
gajalilor cu acces la numerar sau la alte active susceptibile la furt sau la deturnare;
. Relagiile ostile dintre entitate gi angajalii cu acces la numerar sau la alte active, ca,
de exemplu: eliberdri din funclie cunoscute, anticipate sau viitoare, modificdri re-
cente sau anticipate ale compensaliilor sau planurilor de beneficii pentru angajafi,
promovdri, compensdri sau alte recompense care nu corespund atteptdrilor;
. Situagia financiard a conducerii 9i a celor insdrcinali cu guvernanfa corporative
poate fi ameninlat6 de performanla financiare a entitelii.
AUDIT
Atitudini gi justifi ciri

Atitudinile sunt reprezentate de:
' lstoricul conducerii cu privire la incdlcarea reglementirilor sau suspiciuni de fraudd;
' Modificdrile de conduiti sau de stil de via15 ale conducerii pot indica o deturnare
de active;
. Directorii reprezinti un exemplu negativ de eticd;
. incdlcarea de cdtre conducere a controalelor existente;
' ESuarea conduceriiin adoptarea mdsurilor adecvate 5i imediate dupd cunoagterea
defi cienlelor controlului intern;
' Nedelimitarea de cdtre proprietarul administrator a tranzacliilor personale de cele

ale entitS!ii;
. Existenla disputelor intre actionari;
' Tensionarea relaliilor dintre conducere gi auditorul curent sau cel precedent.
J ustifi cdri le sunt reprezentate de:
' lnteresul conducerii pentru aplicarea unor metode inadecvate cu privire la: re-
ducerea rezultatelor raportate din motive fiscale, cresterea rezultatelor raportate
pentru evitarea incdlcarii unor clauze restrictive cu bdncile, cretterea prelului enti-
t5!ii sau respectarea obiectivelor determinate de terli;
' Comportamentul angajalilor reflectd nemullumirea sau insatisfaclia fald de en-
titate;
. Moralul scdzut in cadrul conducerii superioare;
. Toleranta conducerii cu privire la furturile unor angajali;
' Neaplicarea de citre conducere a valorilor sau standardelor etice ale entitSlii;
' Conducerea ignord necesitatea monitorizdrii sau reducerii riscurilor legate de de-
naturarea activelor.
Oportunitelile sunt reprezentate de:

. Activele susceptibile de denaturare:
. Sumele mari de numerar in casd sau procesate;
' Elementele de stocuri care sunt mici din punctul de vedere al dimensiunii, de
valoare mare sau pentru care existd o cerere mare;
' Activele care pot fi ugor convertite, cum ar obligaliuni la purtdtor etc.;
' lmobilizdrile corporale mici ca dimensiune, negociabile sau care nu pot fi atri-
buite in mod controlabil unui delinitor.
. Controalele interne inadecvate:
' Supravegherea inadecvati din partea celor insdrcinati cu guvernanla proce-

selor conducerii de identificare gi tratare a riscurilor de fraud6;
. Separarea necorespunzdtoare a sarcinilor sau verificirilor;
Ghid pentru pregdtireo candidalilor la examenul de aptitudini
. Supravegherea inadecvatd a cheltuielilor efectuate de conducerea superioari;

. Supravegherea necorespunzdtoare de cdtre conducere a angajalilor respon-
sabili de active;
. Pdstrarea inadecvatd a inregistrdrilor cu privire la active;
. Autorizarea ;i aprobarea necorespunzdtoare a tranzacliilor;
' Mdsurile de proteclie necorespunzdtoare pentru numerar, investilii, stocuri
sau imobiliz6ri corporale;
. Lipsa de reconcilieri complete sau la timp ale activelor;
. Lipsa unei documentdri la timp gi adecvate a tranzactiilor;
. Lipsa unor concedii obligatorii pentru angajalii din funcliile-cheie de control;
. inlelegerea necorespunzdtoare a conducerii cu privire la tehnologia informa-
!iei, ceea ce permite angajalilor responsabili de tehnologia informaliei sd rea-
lizeze o denaturare;
. Controalele necorespunzdtoare ale accesului la inregistrdri automate, inclusiv
controalele gi revizuirea rapoartelor de activitate ale sistemelor computerizate.
. Domeniile de vulnerabilitate specifice includ estimdrile conducerii, recunoagterea
veniturilor, utilizarea inregistrdrilor in evidenlele contabile, tranzacliile cu pirlile
afiliate.
4.7. Utilizarea activitalii altor experfi/parli
Definili expertul din partea auditorului 9i prezentali obiectivele

auditorului cu privire la utilizarea activitilii acestuia.
Rispuns:
Expertul din partea auditorului este o persoand sau o organizalie care deline expertizd
intr-un domeniu, altul dec6t contabilitatea sau auditul, a cdrei activitate este utilizatd
de auditor in vederea asistdrii auditorului in obtinerea de probe de audit suficiente gi
adecvate.
Expertiza in alt domeniu decdt contabilitatea poate include expertiza privind aspecte
precum:
- evaluarea unor active, de exemplu:terenuri, clSdiri, stocuri, instrumente financiare
complexe;
- determinarea cantitelilor sau a condigiei fizice a unor active, de exemplu: rezervele
de petrol, minereurile subterane;
- determinarea valorilor prin utilizarea unor tehnici sau metode specializate, cum ar
fi valoarea actuariald;
- analiza unor probleme complexe sau neobignuite de conformitate fiscald;
- opiniijuridice cu privire la interpretarea acordurilor, statutelor, reglementdrilor.
Expertul din partea auditorului poate fi expert intern sau expert extern.
Obiectivele auditorului sunt:

- sd stabileascd dacd se va utiliza activitatea unui expert din partea auditorului;
9i
- in cazul in care utilizeazi activitatea unui expert din partea auditorului, sd stabi-
leascd daci acea activitate este adecvatd scopurilor auditorului.
Audltorul va stabili dacd este necesard utilizarea unui expert din partea sa, in cazul in
care expertiza intr-un domeniu, altul decdt contabilitatea sau auditul, este necesard in
vederea oblinerii de probe de audit suficiente.
Exemplul iluslraliv 10 0
Prezentali demersul auditorului cu privire la utilizarea activitdtii

unui expert din partea sa.
Rdspuns:
in demersul de utilizare a activitilii unui expert din partea sa, auditorul va avea in ve-
dere urmdtoarele aspecte:
ln acest sens, auditorultrebuie sd analizeze necesitatea utilizirii expertuluiin relalie cu

urmdtoarele elemente:
. Cunoagterea gi inlelegerea entitelii, inclusiv a controlului intern;
. ldentificarea/evaluarea riscurilor de prezentdri eronate semnificative;
' Determinarea rispunsurilor generale la riscurile evaluate la nivelul situatiilor fi-
nanciare;
' Conceperea unor proceduri suplimentare de audit pentru a rdspunde la riscurile

evaluate la nivel de afirmalie;
' Evaluarea caracterului suficient/adecvat al probelor de audit oblinute pentru for-
marea unei opinii.
Auditorul trebuie sd analizeze urmdtoarele aspecte:

. Natura subiectului gi riscurile de prezentare eronatd semnificativd;
. lmportanla lucririlor expertului in contextul auditului;
a Lucrdrile anterioare efectuate de acelagi expert;

a Mdsura in care expertul face obiectul politicilor gi procedurilor de control al calitdlii
din cadrul firmei auditorului.
Auditorul trebuie sd analizeze urmdtoarele aspecte:

. Competenla se referd la natura gi nivelul specializdrii expertului auditorului;
. Capabilitatea se referd la abilitatea expertului de a-9i exercita acea competenld in
circumstantele misiunii;
. Obiectivitatea are in vedere posibilele efecte pe care interferenfele, conflictul de
interese sau influenla asupra altor persoane l-ar putea avea asupra ralionamentu-
lui profesional sau de afaceri al expertului auditorului.
in acest sens, auditorul trebuie sd dovedeascd o inlelegere suficientd a domeniului de

activitate al expertului auditorului pentru a planifica auditul gi a examina rezultatele
lucrdrilor efectuate.
lor factori:
. Accesul expertului auditorului la informalii sensibile sau confidentiale din cadrul
entitd!ii;
. Rolurile sau responsabilitetile auditorului, respectiv ale expertului auditorului;
. Orice dispozilii valabile in mai multe jurisdiclii, legale sau de reglementare;
. Complexitatealucrdrilornecesare;
. Experienla anterioa16 a expertului auditorului cu entitatea;
. Amploarea lucrdrilor expertului auditorului 9i importanla acestora in contextul
auditului.
Exemplul iluslrativ 1 0 1
Care sunt procedurile prin care auditorul evalueazi gradul

de adecvare al activit5lii expertului din partea sa, in cazul
relevanlei ;icaracterului rezonabil al observatiilor si
concluziilor expertului?
Rdspuns:
Prbcedurile prin care auditorul evalueazd gradul de adecvare al activitdtii

din partea sa sunt urmdtoarele:
AUDIT
- intervievdri ale expertului din partea auditorului;

- revizuirea rapoartelor;i a foilor de lucru;
- proceduri coroborate, cum sunt: observarea
activitdlii experturui, examinarea in_
formaliilor pubricate, confirmarea aspecteror rerevante.r'pl4ii","r!e,
efectuarea
de proceduri analitice detaliate, reefectuarea
calculelor;
- discutarea cu un alt expert care deline expertize
relevantd;
- discutarea raportului expertului cu membrii
conducerii.
in ceea ce privegte factorii relevanli in evaluarea
credibilitdlii
9i a caracterului rezonabil
al observaliilor sau concluziilor expertului,
sub forma unui raport sau in alt6 formd, ar
putea fi incluse aspecte privind gradul in
care ace;tia:
- sunt prezentali intr-o manierd consecventd cu
orice standard din profesie sau din
sectorul de activitate al expertului;
- sunt prezentali clar, cu referiri inclusiv la obiectivele
convenite cu auditorul, la do-
meniur de apricare ar activitSlii efectuate ra standardere
apricate;
- sunt fundamentali pe o perioadd adecvati gi iau
in considerare evenimentele ul-
terioare, in cazurile relevante;
- sunt fundamentati pe o examinare adecvatd a
eroriror identificate de expert.
Exemplul ilust rativ 1 0 2
Prezentali demersur auditoruluiin cazur in care

activitatea
expertului este inadecvati scopurilor auditului.
Rdspuns:
in cazulin care auditorul concluzioneazd cd activitatea

expertului este inadecvatd sco-
purilor auditului, demersul auditorului constd
in:
- disculii cu entitatea gi cu expertul;
- aplicarea de proceduri suplimentare de audiq
- angajarea unui alt exper!
- modificarearaportuluiauditorului.
4.8. Raportarea in auditul statutar
Exemplul ilustrativ 1 03
Prezentali tipologia opiniei de audit.

Rdspuns:
Tipologia opiniei de audit este urm6toarea:
acesta ajunge la concluzia cd situagiile financiare sunt intocmite, sub toate aspec-
tele semnificative, in conformitate cu cadrul de raportare financia16 aplicabil.
leazd atunci c6nd apar elemente care insd nu afecteazd opinia auditorului; para-
graful de observalii se situeazd, de reguli, dupd paragraful de opinie.
- acesta concluzioneazd pe baza probelor de audit oblinute ci situaliile finan-

ciare conlin denaturiri semnificative; sau
- nu poate obline probe de audit suficiente gi adecvate pentru a concluziona ci

situagiile financiare, luate in ansamblu, nu conlin denaturdri semnificative.
ISA 705,,Modificdri ale opiniei din raportul auditorului independent" instituie trei
tipuri de opinii modifi cate:
. Opinia cu rezerve este exprimat6 de auditor atunci c6nd:
- in urma oblinerii de probe de audit suficiente gi adecvate, auditorul con-
cluzioneazi cd denaturdrile individuale/cumulate sunt semnificative, dar
nu omniprezente pentru situaliile financiare; sau
- auditorul nu poate obline probe de audit suficiente gi adecvate pe care si

i5i fundamenteze opinia, insd concluzioneazi cd efectele posibile asupra
situaliilor financiare ale denaturdrilor nedetectate, in cazul in care existS,
ar putea fi semnificative, dar nu omniprezente.
' Opinia defavorabilS (contrard) este opinia exprimatd de auditor atunci cdnd,
dupi ce a obqinut probe suficiente;i adecvate, concluzioneazi cd denaturirilq,
individuale sau cumulate, sunt atat semnificative, c6t gi omniprezente pentru
situaliile financiare.
' lmposibilitatea exprimdrii opiniei este specificd situaliei in care audito.
rul nu poate obline probe de audit suficiente gi adecvate pe care sd igi fun-
damenteze opinia gi concluzioneazd cd efectele posibile ale denaturdrils
nedetectate asupra situaliilor financiare ar putea fi atdt semnificative, c6t gi
omniprezente.
Prezentali formuldrile privind opinia nemodifi catd.

Rdspuns:
Atunci c6nd se exprimd o opinie nemodificatd

cu privire la situatiile financiare intoc-
mite in conformitate cu un cadru de prezentare
fidera, trebuie, cu
exceplia cazuluiin care legislalia sau reglement6rile "pi"i;;;l;;"rurui
prevdd altfel, sd utilizeze una din-
tre
urmdtoarele expresii, care sunt considerate a fi
echivalente:
v in opinia noastrd, situagiire financiare anexate prezintd
fider, sub toate aspectere
semnificative, [...] in conformitate cu
lcadrur de raportare financiard apricabir]; sau
@ in opinia noastrd, situaqiile financiare anexate oferd o imagine corectd
gi fideld cu
privire la [...], in conformitate cu lcadrul de raportare
finaniiard apricabil].
Atunci c6nd se exprimd o opinie nemodificati cu privire
la situaliile financiare intocmi-
te in conformitate cu un cadru de conformitate,
opinia auditoruiuitrebuie sd precizeze
cd situagiile financiare anexate sunt intocmite,
din toate punctele de vedere semnifica-
tive, in conformitate cu [cadrur de raportare financiard
apricabirJ.
Exemplul iluslrat iv 1 0b
C6nd trebuie si exprime auditorul o opinie cu rezerve?
Rdspuns:
Auditorul trebuie si exprime o opinie cu rezerve atunci

c6nd:
- in urma oblinerii de probe de audit suficiente gi adecvate concluzioneazd cd de-
naturdrile, individuare sau cumurate, sunt semnificative,
dar nu grave, pentru situ-
afiile financiare; sau atunci c6nd
- nu poate obline probe de audit suficiente gi adecvate
pe care s5 igi fundamenteze
opinia, dar concluzioneazd cd efectele porioil"
asupra situaliiloiCnanciare ale de-
naturdrilor nedetectate, in cazur in care existd,
ar putea fi semnificative, dar nu
grave.
Exemplul ilustrat iv 10 6
Cdnd trebuie sd exprime auditorulo opinie contrari?
Rdspuns:
Auditorul trebuie sd exprime o opinie contrard atunci

c6nd, dupd ce a oblinut probe de
audit suficiente gi adecvate, concluzioneazd cd denaturdrile,
individuale sau cumulate,
sunt atet semnificative, c6t gi grave pentru situaliile
financiare.
Ghid pentru pregdtirea candidagilor la examenul de aptitudini
Exemplu I ilustraliv 1 07
Explicali imposibilitatea exprimdrii unei opinii.
Rdspuns:
Auditorul trebuie si declare imposibilitatea exprimdrii unei opinii atunci cdnd nu poa-
te obline probe de audit suficiente gi adecvate pe care sd igi fundamenteze opinia gi
concluzioneazd cd efectele posibile ale denaturdrilor nedetectate asupra situaliilor
financiare, acolo unde este cazul, ar putea fi at6t semnificative, c6t gi grave.
Auditorul trebuie si declare imposibilitatea exprimdrii unei opinii atunci cAnd, in si-
tualii extrem de rare care implici incertitudini multiple, concluzioneazi c5, degi a ob-
!inut probe de audit suficiente gi adecvate cu privire la fiecare din incertitudinile indi-
viduale, nu este posibil sd igi formeze o opinie asupra situaliilor financiare din cauza
eventualitdtii interacliunii incertitudinilor 9i a posibilului lor efect cumulat asupra situ-
aliilor financiare.
4.9. Obiective in misiunea de audit statutar
Exemplul iluslrat iv 1 0 I
Dali exemple de obiective de audit al imobilizirilor corporale.
Rdspuns:
Auditorul obgine asigurarea cd:

fl lmobilizdrile corporale sunt prezentate fidel in conturi, cu respectarea legislaliei
adecvate;
g Soldurile imobilizdrilor corporale au fost identificate, grupate gi inregistrate corect
sunt conforme cu cele din anul precedent;
gi
V lmobilizdrile corporale inregistrate in conturi existd in realitate;

g Pot fi prezentate documentele justificative aferente (titluri de proprietate);
g Clientul rdspunde pentru riscurile atatate imobilizdrilor corporale, are obligaliifald
de furnizorii acestora, darin acelagi timp beneficiazd de avantajele care decurg din
achizi!iile de active;
g Evaluarea imobilizdrilor corporale respectd politicile contabile si acestea sunt apli-
cate consecvent;
AUDIT
g ln cazul aplic6rii modelului de evaluare bazat pe valoarea justd, valoarea reeva-

luatd se bazeazd pe metode de evaluare corecte;
a lmobilizdrile corporale au fost amortizate pe o bazd corectd, adecvati 5i consec-
ventd cu cea din anul precedent;
v lntrdrile de imobilizdri corporale au fost corect inregistrate in perioada curentd;
v legirile de imobilizdri corporale au fost corect inregistrate in perioada curentd;
V lmobilizirile corporale afectate de o diminuare a valorii sunt prezentate la o va-
loare contabild evaluati in mod corect;
V lmobilizdrile corporale acordate drept garanlie au fost identificate etc.
Exempluliluri,rativ 109
Dali exemple de obiective de audit al imobilizdrilor

necorporale.
Rdspuns:
Auditorul obgine asigurarea c5:

g lmobilizdrile necorporale sunt prezentate fidel in conturi, cu respectarea legislaliei
adecvate;
S Ss\\ur\\eN$,s\r\rti\$\nersrpsra\eau\os\r{entr\qa\e,g\\Db\e$\\\\egirs\ra\e co-
rect gi sunt conforme cu cele din anul precedent;
A lmobilizdrile necorporale inregistrate in conturi existd in realitate;
v Potfi prezentate documentele justificative aferente (titluride proprietate);
g Clientul rdspunde pentru riscurile atatate imobilizirilor necorporale, are obligalii
fald de furnizorii acestora, darin acelagi timp beneficiazd de avantajele care decurg
din achiziiiile de active;
V Evaluarea imobiliz6rilor necorporale respectd politicile contabile ;i acestea sunt
aplicate consecvent;
g lmobilizdrile necorporale au fost amortizate pe o bazd corecte, adecvatd si con-
secventi cu cea din anul precedent;
g lntrdrile de imobilizdri necorporale au fo\t corect inregistrate in perioada curenti;
g le;irile de imobilizdri necorporale au fost corect inregistrate in perioada curenti;
fl lmobilizirile necorporale afectate de o diminuare a valorii sunt prezentate la o va-
loare contabilS evaluatd in mod corect etc.
Ghid pentru pregatirea candidayilor la examenul de aptitudini
Exemplul ilust raliv 1 1 0
Dali exemple de obiective de audit al stocurilor gi producfieiin

curs de execufie.
Rdspuns:
Auditorul obline asigurarea c5:

V Stocurile sunt corect inregistrate in evidenla contabilS, cu respectarea legislaliei
adecvate;
V Stocurile inregistrate in contabilitate existi in realitate;
V Toate stocurile sunt inregistrate in perioada contabi16 curentS;
V Stocurile aparlin clientului;
V Toate stocurile delinute de client au fost introduse in stocul de la sfdrgitul anului;
V Evaluarea stocurilor respectd politicile contabile 9i acestea sunt aplicate consec-
venU
g Costul stocurilor a fost corect determinat, certificand gi permanenla metodelor de
evaluare la iegire;
V Alocarea costurilor indirecte asupra costului este rezonabila gi !ine cont de nivelul
normal de activitate al clientului;
V Stocurile cantitative prezentate in sold la sf6rgitul anului sunt corect evidenliate;
V Stocurile cu migcare lentd, deteriorate gi stocurile iegite din uz au fost identificate
gi evaluate in mod adecvat;
V Stocurile afectate de o diminuare a valorii sunt prezentate la o valoare contabild

evaluatS in mod corect;
V Toate stocurile au fost clasificate, descrise gi evidenliate corect in situaliile finan-
ciare, conform legislaliei contabile etc.
Exemplu| ilustrat iv 1 1 1
Dali exemple de obiective de audit al debitorilor.
Rdspuns:
Auditorul obline asigurarea c5:

g Debitorii sunt corect evidenliali in contabilitate, in conformitate cu legislalia co-
respunzdtoare;
V Creanlele sunt corect prezentate in contabilitate in funclie de termenul de inca-
sare;
g Debitorii inregistrali in contabilitate la sf6rgitul exerciliului reflectd sumele dato-
rate de tergi clientului;
A Toate sumele datorate de terqi clientului la sf6rgitul anului sunt incluse in contu-
rile debitorilor;
g Sumele reprezentand creanle ale clientului la sfArgitul anului sunt corect conta-
bilizate;
V Separarea dintre inregistrarea vdnzdrilor, a documentelor de livrare ;i stocul pe-
rioadei curente gi viitoare a fost efectuat; corect;
g lncasdrile in avans sunt corect inregistrate;
V S-au delimitat debitorii terli de cei afiliali sau asociali clientului;
V Creanlele afectate de incertitudinea incasirii sunt evidenliate distinct, iar valoarea
lor contabild este evaluatd in mod corect etc.
* Exemplul iluslraliv 1 1 2
trxemp$ntu9trauv
Da[i exemple de obiective de audit al creditorilor.
Rispuns:
Auditorul obline asigurarea cd:

V Creditorii sunt corect evidentiati in contabilitate, in conformitate cu legislaqia co-
respunzdtoare;
V Datoriile sunt corect prezentate in contabilitate in funclie de termenul de platd;
g Datoriile gi angajamentele sunt identificate Si prezentate corect in situaliile finan-
ciare;
V Soldul datoriilor la sfdrsitul exerciliului reflectd toate sumele datorate de companie
ter!ilor;
V Sumele incluse in conturile de creditori la sf6rlitul exercifiului financiar reprezinti
datorii certe ale companiei;
g Separarea dintre achizilii gi stocul perioadei curente gi viitoare a fost efectuati
corect;
g Datoriile financiare in sold sunt declarate corect etc.
Exemplul ilustr at iv 1 1 3
Dali exemple de obiective de audit al trezoreriei.
Rispuns:

g Depozitele, disponibilul din banc5, numerarul din casierie gi descoperirile de cont
sunt corect inregistrate in contabilitate, in conformitate cu legislalia, cu standar-
dele contabile aplicabile gi cu acordurile de compensare in vigoare;
g Valoarea disponibilului la bancd gi a numerarului din casierie ;i/sau descoperirile
de cont reflectd in mod corect disponibilul la sfdrgitul exerciliuluifinanciar;
V Nu au existat incercdri de cosmetizare a rezultatelor din punctul de vedere al dis-
ponibilit;!ilor bdnegti la sf6rgitul anului;
g imprumuturile bancare garantate 9i descoperirile de cont sunt identificate ca ata-
re, iar natura garanliilor este prezentatd in contabilitate etc.
Exemplul lluslr at iv 1 1 4
Dali exemple de obiective de audit al salariilor.
Rdspuns:
Auditorul obline asigurarea ci:

V Salariile sunt platite angajalilor care existd in evidengele societSlii;
A Salariile sunt corect contabilizate;
V Elementele care necesitd o prezentare specifici sunt raportate corec!
V Registrul-jurnal este completat corect etc.
Exemplul iluslrat iv 1 1 5
Dafi exemple de obiective de audit al veniturilor si cheltuielilor.
Rispuns:

V Veniturile gi cheltuielile sunt corect clasificate;
AUDIT
a Veniturile 9i cheltuielile sunt corect evaluate, cu respectarea principiului prudenlei;

V Toate elementele sunt inregistrare in perioada corectd, cu respectarea principiului
contabilite!ii de angajamente;
g S-a realizat conectarea cheltuielilor la venituri;
g Elementele care necesitd o prezentare specificd sunt raportate corect;
V Registrul-jurnal este completat corect etc.
Exemplul ilust raliv 1 1 6
Dali exemple de obiective de audit al capitalurilor proprii.
Rispuns:

A Rezervele, capitalul gi rulajele aferente sunt corect prezentate in evidenla conta-
bild, conform legislalieiin vigoare, standardelor contabile aplicabile gi actului con-
stitutiv;
g Societatea a respectat condiliile prevdzute in actul constitutiv in ceea ce privegte
rezervele, imprumuturile gi dividende[e;
EI Dividendele repartizate gi ptitite au fost contabilizate corect gi au la bazi un profit
disponibil pentru distribuire;
g Societatea i;iindeplinegte obligaliile legale gi respecti legislalia corespunzdtoare;
V Toate aspectele importante legate de societate au fost autorizate prin procese-ver-
bale/minute, iar deciziile importante luate sunt reflectate in contabilitate etc.
4.'10. Controlul de calitate in audit
Exemplul ilust raliv 11 7
Care este rolul furnizirii unor audituri si servicii conexe de

calitate?
Rdspuns:
Furnizarea unor servicii de audit gi servicii conexe de calitate are urmitoarele roluri:
g Protejarea interesului public;
A Menlinerea satisfacliei clientului;
g Asigu rarea optimizdrii resurselor;

V Asigurarea conformitalii cu standardele profesionale;
V Stabilirea gi mentinerea unei reputalii profesionale.
Exemplul lluelrativ 11b
Definili sistemul de control al calitdtii.
Rdspuns:
Sistemul de control al calit5lii din cadrul uneifirme trebuie sd includd politici qi proce-
duri care sd se refere la fiecare dintre urmdtoarele elemente:
- responsabilitSlile liderilor privind calitatea la nivelulfirmei;
- cerinlele etice relevante;
- acceptarea gi continuarea relaliilor cu cliengii;
- resursele umane;
- realizarea misiunii;
- monitorizarea.
Firma trebuie sd stabileasci politici gi proceduri cu urmdtoarele scopuri:
- promovarea unei culturi interne bazate pe recunoagterea faptului c5, in realizarea
misiunilor, cal itatea este foa rte importantS;
- oferirea cdtre terli a unei asigurdri rezonabile cd firma 5i personalul acesteia res-
pect5 cerinlele etice relevante;
- continuarea relagiilor cu clienlii;
- oferirea unei asigurdri rezonabile cd firma deline suficient personal cu capacitdlile,
competenta 9i angajamentul fala de principiile etice necesare pentru a adopta
mdsurile conforme cu standardele profesionale;
- oferirea unei asigurdri rezonabile ci mdsurile sunt realizate in conformitate cu
standardele profesionale gi cd rapoartele emise corespund circumstanlelor;
- oferirea unei asigurdri rezonabile cd politicile 9i procedurile cu privire la sistemul
de control al calitdlii sunt relevante gi adecvate, funclioneaza in mod eficient gi
sunt respectate in practicd.
Politicile
liprocedurile trebuie comunicate p ersonalvlui firmgi, Comuilcarca jndude
descrierea politicilor 9i procedurilor de control al calitSlii gi a obiectivelor pentru care
acestea au fost concepute, precum gi mesajul cd fiecare individ are responsabilitatea
personald privind calitatea gi cd se a$teaptd ca acesta sd se conformeze politicilor gi
procedurilor.
Sistemul de control al calitdlii dintr-o firmd de contabilitate poate fi prezentat din per-
spectiva componentelor controlului intern pe care auditorii trebuie sd le evalueze ca
parte a procesului de cunoagtere a entitelii auditate.
AUDIT
componentele controlului intern sunt urmdtoarele:

mediul de control, evaluarea ris-
cu lui,
sistemele informatice, activitdlile de control, mon
itorizarea.
Exemplul iluslrat iv 1 1 g
Prezentali relagia dintre elementele de controlal

calitdtii-
descrise de standardele privind controlul calitdtii
si '
componentele controlului intern al entitdlii uujitut".
Rdspuns:
Relalia dintre elementele de control al calitdtii descrise

de standardele privind contro-
lul calitSlii 5i componentele controlului intern al
entitSlii auditate seprezintS astfel:
' Mediul de control are in vedere responsabilitSlile conducerii pentru

calitatea
controlului din cadrul firmei, dispoziliile relevante de eticd gi
resursele umane.
' Acceptarea riscului presupune acceptarea gi continuarea
relaliilor cu clientii si
a misiunilor specifice.
' Monitorizarea performanlei are in vedere documentalia

sistemului de control
al calitdtii.
. ActivitSlile de control presupun efectuarea misiunii.
' Monitorizarea presupune monitorizarea continud a politicilor
si procedurilor
de control al calitilii din cadrulfirmei.
' Mediul de control. arein vedere responsabilitSlile conducerii

pentru calitatea
auditurilor djn cadrurfirmei, dispoziliire rerevanie de
etici Jesemnarea
;i echi_
petor de auclit.
' Acceptarea riscului presupune acceptarea gi continuarea
relaliilor cu clienlii
gi a misiunilor de audit gi riscul ca raportul
sd fie inadecvat circumstantelor
' lnTi;,"r,zarea performanleiare in vedere documenta!

,.-
. . Activitdlile
de control presupun efectuarea misiunii. "r"-;
' Monitorizarea presupune aplicarea monitorizdrii
continue in misiunile speci-
fice de audit.
Exemplul ilustrativ 1 Z0
Prezentali impedimentele care indici deficienle tn mediul

de
control al sistemului de control al calititiifirmei.
Ghid pentru pregdtirea candidatilor la examenul de aptitudini
Rdspuns:
lmpedimentele care indicd deficienle in mediul de control sunt urmdtoarele:
M Firma funclioneazd permanent in regim de crizd;

M Misiunile gi activitSlile planificate necorespunzdtor reprezintd o stare de nor-
malitate;
M Angajamentul necorespunzdtor fa!6 de calitate sau de conformitatea cu cele
maiinalte standarde de eticd;
M lgnorarea atteptirilor publicului sau ale altor pirgi interesate privind calitatea;
M lnterpretarea conform cdreia modificirile standardelor de audit sunt aplica-
bile numai entit5lilor mari;
M Convingerea cd nu existi niciun risc pentru firmi in auditurile mici, deci lucrS-
rile efectuate trebuie sd fie minime;
M Adaptarea lucririlor de audit la nivelul onorariului primit, gi nu la cel al riscului
de audiU
M lncrederea totalS a partenerului de controlin clienli;
M Minimalizarea sau evitarea necesitSlii revizuirilor controlului calitdlii misiunii;
M Convingerea conform cdreia dacd clienlii pldtesc factura ei trebuie sd oblind
tot ceea ce doresc;
EI Partenerii pdstreazd un client de audit chiar dacd este foarte riscant pentru
firmd;
M Reticenla fald de adoptarea unor politici standard de control al calitdfiiin ca-
drulfirmei;
M Solicitarea personalului sd respecte politicile firmei, fdri a se conforma perso-
nal acestora.
Este gtiut faptul cd realizarea unui audit de calitate depinde de atragerea gi de pds-
trarea unor oameni calificaqi 5i competenli care si efectueze lucrdrile. Aceasta ne-
cesitd o dezvoltare profesional5 continud gi evaludri ale performanlei pentru toti
partenerii gi personalul profesional. De asemenea, lipsa investiliei in capitalul uman
genereazi fluctuagii de personal.
Egeculin disciplinarea partenerilor sau a personaluluiin cazul incdlcdrii politicilor

firmei cregte riscul pentru firm5.
AUDIT
Exemplu! ilust raliv 1 21
Prezentali demersurile privind realizarea unui mediu de control

adecvat al sistemului de control alcalitdtiifirmei.
Rdspuns:
Demersurile privind realizarea unui mediu de control adecvat al sistemului de control

al calitdlii fi rmei sunt urmdtoarele:
M Un angajament ferm fa15 de calitate gi de standardele de etica;

M lnvestirea in educarea, pregdtirea gi dezvoltarea competenlelor personalului;
M lnvestirea in resursele tehnologice, umane 5i financiare necesare;
M Politici care sd asigure gestionarea misiunilor complexe;
M Limite de toleranld a riscurilor care vor fi utilizate in procesul decizional.
prin comunicarea periodicd cu personalul. Comunicirile trebuie si abordeze as-

pecte privind necesitatea integritilii, obiectivitSlii, independen!ei, scepticismului
profesional, dezvoltdrii personalului gi rdspunderii fald de public. De asemenea,
comunicarea se poate realiza prin intermediul sistemului de evaluare a perfor-
man!ei, al noutililor transmise de parteneri, al e-mailurilor, al gedinlelor de birou
buletinelor de gtiri interne.
gi al
procedurilor de control al calitSlii pentru a identifica gi elimina punctele slabe 9i

aspectele noi.
pentru funcgiile de control al calitSlii.
realizeaz6 prin: elaborarea unorfi;e de post clare;i evaludri anuale ti documentate

ale performan!ei; oferirea de stimulente pentru realizarea unor lucrdri de calitate;
adoptarea de mdsuri disciplinare in cazurile in care politicile firmei sunt incdlcate
in mod voit.
fi cienlelor identifi cate.
plul pozitiv dat de parteneri in comportamentul lor zilnic.

Prezentati evaluarea riscurilor in cadrul firmei in demersul de

control al calitSlii.
Rdspuns:
Evaluarea riscurilor este un proces continuu care sprijind o firmd in anticiparea eveni-
mentelor negative, in dezvoltarea unui cadru pentru un proces decizional eficient gi in
alocarea in mod profitabil a resurselor firmei.
Gestionarea eficientd a evaluirii riscurilor in cadrul firmei reduce stresul pentru par-
teneri gi personal prin economisirea timpului gi a costurilor, gi cregte probabilitatea
realizdrii obiectivelor fi rmei.
Procesul de evaluare a riscurilor in cadrul firmei include urmdtoarele activitSli:

tl Stabilirea limitelor de toleranld la risc pentru firmd oferd partenerilor si personalu-
lui un punct de referinld in procesul decizional. Limitele de toleranld pot fi de na-
ture cantitativ6 (de exemplu, int6rzierile permise pentru lucrarile in curs) sau de
naturd calitativi (de exemplu, caracteristicile cliengilor inacceptabili pentru firm5).
D ldentificarea sincopelor care limiteazd firma in a-;i realiza obiectivele stabilite.
Aceastd etapd are in vedere faptul cd firma are deja obiective clar stabilite 9i un
angajament pentru efectuarea unor lucrdri de calitate.
tr Prioritizarea riscurilor se fundamenteazi pe evaluarea probabilitSlii gi impactului
riscurilor.
tr ldentificarea rdspunsului adecvat la riscurile evaluate pentru a reduce impactul
potenlialin limitele de toleranlS acceptabile in cadrul firmei.
tr Desemnarea unei persoane care s5 gestioneze riscurile.
tr Monitorizarea progresului presupune solicitarea de rapoarte periodice din partea
fiecdrei persoane desemnate sd gestioneze riscurile in numele firmei.
Exem plul lluslrativ 1 23
Prezentali activitilile de controlin cadrul firmeiin demersul de

controlal calitilii.
Rdspuns:
ActivitSlile de control au rolul de a asigura conformitatea cu politicile gi procedurile

stabilite ale firmei.
AUDIT
ActivitSlile de control care si se circumscrie integral politicilor gi procedurilor

fi nici posibile, nici eficiente din punctur de vedere nu ar
ar costuriror. in u."rt
firmere sens,
trebuie si utilizeze ralionamentul profesional gi
sd determine riscurile pentru a stabili
controalele care este necesar sd fie implementate.
De exemplu, pot fi luate in consi-
derare activiteli de control pentru:
- toate politicile gi procedurile documentate in
manuarul de control al calitdlii din
cadrul firmei;
- politicile privind fluxulde activitate;
- politicile gi procedurile operalionale;
- alte politici ;i proceduri referitoare la personal.
o modalitate de a proiecta, implementa monitoriza
9i controlul calitilii constd in par-
curgerea urmdtoarelor etape:
v Planificarea - presupune stabilirea obiectivelor gi
a proceselor de control al calitdlii
necesare pentru furnizarea rezultatelor prevdzute;
v Executarea - are in vedere imprementarea noiror procese, deseori ra scard micd;
fl Verificarea - prepune evaluarea noilor procese gi compararea rezultatelor cu rezul-
tatele previzute, pentru sta bi irea diferengelor;
I
g Aclionarea - presupune analiza diferenlelor pentru

a determina cauza acestora si
efectuarea modificirilor in vederea imbundtdlirii.
Exemplul ilust rat iv 1 2 4
Prezentali politicile ;i procedurile privind monitorizarea

in
cadrul firmei in demersul de control al calitdtii.
Rdspuns:
Firma trebuie sd construiascd un sistem

de monitorizare pentru a-i oferi o asigurare
zonabild cd politicile 5i procedurile privind re-
sistemul de controlal calitdliisunt relevante,
adecvate gi funcgioneazd eficient. l
Procesul de monitorizare din cadrur unei

firme poate fi divizat in doud componente:
(a) monitorizarea continuS
li (b) inspeciiile periodice ale dosarelor finalizate.
(a) Monitorizarea continua.contribuie la asigurarea
faptului cd politicile gi procedurile
existente sunt relevante, adecvate funclioneazi
5i eficient. Aceasta include o evaluare
a gradului in care:
- manualul de control al calitdlii din cadrul firmei

a fost actualizat conform noilor
evolu!ii;
- angajalii responsabili de controlul calit;tii din
cadrul firmei gi_au indeplinit rolu-
rile;
- s-au oblinut confirmiri scrise pentru a se asigura conformarea fiecirei persoane la

politicile ;i procedurile firmei cu privire la independenla gi eticd;
- existd dezvoltare profesionalS continud pentru parteneri gi personal;
- deciziile referitoare la acceptarea gi continuarea relatiilor cu clienlii gi a misiunilor
specifice sunt conforme cu politicile gi procedurile firmei;
- Codul etic este respectat;
* au fost desemnate persoane calificate drept inspectori ai controlului calitetii mi-
siunii;
- deficienlele identificate i-au fost comunicate personalului responsabil;
- deficienlele de calitate identificate au fost monitorizate corespunzitor pentru a se
asigura cd sunt abordate in timp util.
(b) lnspecliile periodice ale dosarelor finalizate au scopul de a asigura conformitatea
cu reglementarile, dar gi faptul ci rapoartele de asigurare emise sunt adecvate circum-
stanlelor. De asemenea, inspecliile periodice ajutd la identificarea deficienlelor gi a ne-
cesitalilor de pregatire, permit6ndu-i firmei sd opereze modificarile necesare in tirrc
util.
' - Exemplullluslrativ 125

lr
I
I Prezentali scopul monitorizirii politicilor si procedurilor de

I controlalcalitdlii.
l___-
Rdspuns:
Existenta unui proces eficient de monitorizare contribuie la dezvoltarea unei cr-r't**

de imbunitalire continuS, in care partenerii si personalul se angajeazi sd efectu-:
lucrdri de calitate gi sunt recompensali pentru cretterea performan!ei.
Monitorizarea politicilor gi procedurilor de control al calitdlii are drept scop ofe-::*
unei evaludri cu privire la:
- respectarea standardelor profesionale gi a cerinlelor legale de reglementare:
- elaborarea adecvatS gi implementarea eficientS a sistemului de control al cail:i:lit
- aplicarea adecvati a politicilor gi procedurilor de control al calitSlii ale firmei, as:e,
inc5t rapoartele emise de aceasta sau de partenerii de misiune sd fie adecvaie :n-
cumstanlelor;
- analiza ;i evaluarea continud a sistemului de control al calitdlii include asFe:=
cum sunt analiza noilor evolulii ale standardelor profesionale 9i ale cerinte,;r a:
reglementare aplicabile, a confirmdrii scrise a conformitSlii cu politicile 9i c":,=-
durile referitoare la independenli, a dezvoltdrii profesionale continue etc.:
- determinarea misurilor corective care trebuie adoptate gi a imbundtalirilo" s:ne*
mului, inclusiv furnizarea rispunsului in politicile 9i procedurile firmei refer,::am.
la pregdtirea 5i formarea profesiona16;
AUDIT
comunicarea cdtre personalul adecvat al firmei a deficientelor identificate in sis-

tem;
urmdrirea de cdtre personaluladecvat din cadrulfirmeica modificdrile necesare sd
fie efectuate prompt in politicile ;i procedurile cu privire la controlul calitdlii.
Exemplul ilustrativ 1 26
Prezentali politicile gi procedurile privind resursele umane in

cadrul firmeiin demersul de control al calitdtii.
Rdspuns:
Politicile 9i procedurile privind resursele umane trebuie elaborate de o asemenea

manierd incdt sd ofere o asigurare rezonabild ci firma deiine personal suficient, care
are capacitatea, competenlele;i angajamentul de a respecta principiile etice pentru
desfdgurarea misiunii in conformitate cu standardele profesionale si cu cerinlele de
reglementare aplicabile gi de a permite firmei sau partenerilor de misiune sd emitd
rapoarte adecvate in circumstanle date.
Politicile 9i procedurile specifice resurselor umane abordeazd aspecte privind perso-

nalul, ca, de exemplu:
- recrutare;
- evaluareaperformangelor;
- competenle;
- capacitdli;
- dezvoltareprofesionalS;
- promovare;
- compensare;
- estimarea nevoilor de personal.
in ceea ce privegte p oliticite

de recrutare,acestea ii permit firmei sd selecteze persoane
integre, care igi pot dezvolta competenla gi capacitSlile necesare pentru realizarea ac-
tivitS!ilor firmei.
Raportat la procedurile pentru evaluarea performanlelor firmei, procedurile de compen-

sare gi promovare oferd recunoatterea adecvatd pentru dezvoltarea gi menlinerea com-
petentelor $i pentru luarea angajamentului de respectare a principiilor de etici. printre
mdsurile pe care o firmd le poate adopta pentru dezvoltarea menlinerea compe-
9i
tenlei ti angajamentului fali de principiile de eticd se includ:
- informarea personalului cu privire la agteptdrile firmei prlvind performanta gi prin-
cipiile de eticd;
Ghid pentru pregdtirea candidalilor la examenul de apt,;t-: '
- furnizarea de evaludri ;i consultanld personalului cu privire la performanl6, pre

gres gi dezvoltarea carierei;
- sprijinirea personalului pentru a inlelege cd promovarea in pozilii cu o responsa-
bilitate mai mare depinde ;i de calitatea performanlelor gi aderarea la principiik
de etic6, dar gi cd neconformarea cu politicile ;i procedurile firmei poate determina
adoptarea de mdsuri disciplinare.
Referitor la competen,ta, aceasta se poate dezvolta prin metode variate, ca, de exenn-
plu: pregdtire profesionalS, dezvoltare profesionalS continud, experienla profesionali
educarea personalului cu privire la principiile independentei.
De asemenea, firma trebuie si desemneze responsabilitatea pentru fiecare misiurne
unui partener de misiune 9i trebuie si elaboreze politici gi proceduri care sd solicite ca:
- identitatea 9i rolul partenerului de misiune si le fie comunicate membrilor-chefre
din conducerea clientului si persoanelor insdrcinate cu guvernan!a;
- partenerul de misiune si delind capacitatea, competentele gi autoritatea cores-
punzdtoare pentru indeplinirea rolului sdu;
- responsabilitSlile partenerului de misiune sa fie definite clar 5i sa ii fie comunicate
acestuia.
Exemplul iluslr at iv 1 27
Prezentagi politicile si procedurile privind acceptarea sau

continuarea relaliilor cu clienlii in demersul de control al
calitS!ii.
Rdspuns:
Politicile 9i procedurile privind acceptarea sau continuarea relaliilor cu clienlii treburle

elaborate de cdtre firma de o manierd care sd ofere o asigurare rezonabilS cd va accepta
sau va continua numai relaliile sau misiunile in care firma:
necesare in acest scop. in acest sens, va avea in vedere urmitoarele aspecte:

- daci personalul firmei deline cunottinle despre domenii relevante sau $r-
biecte specifice;
* dacd firma are suficienti angajali care au competenla 5i abilitdlile necesare;
- dacd sunt disponibili experli;
- dacd firma poate finaliza misiunea p6ni la termenul de raportare stabilit etc
concluzia conform cdreia clientului ii lipsegte integritatea. in acest sens, trebuie si

aibi in vedere urmdtoarele aspecte:
- identitatea gi reputalia profesionald ale principalilor proprietari ai clientului,
ale conducerii-cheie 9i ale persoanelor insdrcinate cu guvernanla clientului;
- natura activitdlii clientului;
- preocuparea clientului de a menline onorariile la cel mai redus nivel;
- indicii conform cdrora clientul ar fi implicat in spilarea banilor sau in alte ac-
tivit6!i contraven!ionale etc.
Astfel de informalii se pot obline, spre exemplu, din comunicarea cu furnizorii actuali
sau anteriori de servicii profesionale contabile cdtre client, in conformitate cu cerinlele
etice relevante, din disculii cu terle pirli etc.
De asemenea, firma trebuie sd elaboreze politici ;i proceduri privind continuarea unei
misiuni gi a relaliei cu clientul aborddnd circumstanlele in care firma obline ulterior
informagii care ar determina-o sd refuze o misiune dacd acele informagii ar fi fost dis-
ponibile anterior. in acest sens, trebuie avute in vedere responsabilitSlile legale gi pro-
fesionale aplicabile in aceste circumstan!e, precum gi posibilitatea de a se retrage din
misiune sau atat din misiune, c6t gi din relalia cu clientul.
4.1 1. Rolul organismelor profesionale. Supravegherea publice

in audit
Exemplul iluslraliv 1 2b
Care sunt activitdlile sistemului de supraveghere in interes

public?
Rdspuns:
Sistemul de supraveghere in interes public are responsabilitatea finald pentru suprave-

gherea publicd, in principal, a urmitoarelor activitdti:
- aprobarea gi inregistrarea auditorilor statutari gi a firmelor de audiU
- adoptarea standardelor referitoare la etica profesionalS 9i la sistemul de control
intern al calitSlii din cadrul firmelor de audit;
- formarea profesionalS continui;
- asigurarea calitdlii gi efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calitilii;
- asigurarea sistemelor de investiga!ie gi disciplind.
Exempl u I iluslraliv 1 29
Definili pdrlile reprezentative ale interesului public.

Rispuns:
Pdrlile reprezentative ale interesului public reprezinti orice pdrli interesate in suprave-
gherea in interes public a activitdlii de audit statutar, in dezvoltarea 9i implementarea
standardelor de audit sau de contabilitate (lSA qi IFRS), inclusiv pdrlile implicate in mo-
nitorizarea procesului de implementare a standardelor, in vederea asigurdrii publicului
de faptul ci organismele profesionale aclioneazi in interes public, precum 9i alte pdrti
interesate de rezultatele activitdlii de audit sau de aplicarea lFRS.
Pdrti reprezentative ale interesului public pot fi autoritdlile publice (guvernul, organis-
mele cu atribulii de reglementare a unui sector de activitate specific), organismele pro-
fesionale, precum gi o gamd largd de utilizatori ai situaliilor financiare, cum sunt inves-
titorii, analistiifinanciari, angajalii, institugiile de credit, publicul larg gi altele asemenea.
Exemplu| ilustrativ 1 30
Prezentali principiile supravegherii in interes public.
Rdspuns:
Principiile supravegherii in interes public au in vedere urmdtoarele:

tr in Romdnia se organizeazd un sistem nalional de supraveghere in interes public a
activitSlii de audit statutar.
tr Sistemul nalional de supraveghere in interes public a activitdlii de audit statutar
este reprezentat de ansamblul entitdlilor cu atribulii de reglementare in domeniul
contabilitSlii auditului statutat inclusiv autoritdlile prevdzute in reglementiri,
gi al
precum gi de ansamblul relaliilor gi procedurilor care se stabilesc intre acestea, in
vederea realizirii supravegheriiin interes public a auditorilor statutari 5i a firmelor
de audit.
n Organismul de supraveghere in interes public reprezintd principala structurd ope-
ralionali in cadrul sistemului nalional de supraveghere in interes public.
tr Toli auditorii statutari gitoate firmele de audit fac obiectul supravegheriiin interes
public.
D Sistemul de supraveghere in interes public este guvernat de nepracticieni care au
cunottinle in domenii relevante pentru auditul statutar.
tl Se permite unui grup minoritar de practicieni sa fie implicat in guvernarea siste-
mului de supraveghere in interes public.
tr Persoanele implicate in guvernarea sistemului de supraveghere in interes public
sunt selectate printr-o procedurd de numire independentd gi transparentS.

Audit Din Ghid Aptitudini 2017

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Audit Din Ghid Aptitudini 2017

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

4.

4.1. Norme gi principii in audit

Care sunt normele de referintd in audit?

Normele de referin!5 in audit sunt normele contabile gi normele de audit.

Normele contabile, respectiv reglementirile contabile aplicabile entitelii auditate, se

- OMFP nr.1802/2O14 pentru aprobarea Reglementdrilor contabile privind situa!iile

Normele de audit propriu-zise reprezintd ansamblul de reguli stabilite de autoritatea

Prezentali rolul, clasificarea ;i aria de aplicabilitate ale

Standardele emise de Consiliul pentru Standarde lnternagionale de Audit gi Asigurare

Standardele lnternaf ionale de Audit 5e aplicd pentru auditul informaliilor

Standardele lnternalionale pentru

conform lsA 200,,obiective generare are auditorurui

lsA-urile solicitd ca auditorul si

- si i9i formeze o opinie cu privire la situaliile financiare

care sunt obiectivere generare are auditorurui

conform lsA 200,,obiective generare are auditorurui independent gidesfdgurarea

mi!6ndu-i astfer auditorurui si exprime

Explicalicerinlele etice cu privire la un audit al situaliilor

Cerinlele etice cu privire la un audit al situaliilor financiare sunt scepticismul profesio-

Scepticismul Reprezintd o atitudine care include o gdndire rezervatd din

Prezentali principiile fundamentale ale eticii profesionale.

Principiile fundamentale pe care auditorul trebuie sd le respecte conform Codului IFAC

lntegritate Auditorul trebuie sd fie sincer gi onest in toate relaliile

Prezentali integritatea ca principiu fundamental al eticii

Principiul integritilii impune tuturor profesioniqtilor contabiliobligalia de a fi sinceri

Un profesionist contabil nu trebuie sd fie asociat, in mod conttient, cu rapoarte, decla-

Prezentati obiectivitatea ca principiu fundamental al eticii

Principiul obiectivitSlii impune tuturor profesionigtilor contabili obligaiia de a nu igi

Prezentati competenla profesionald ;i atenlia cuvenitd ca

Principiul competenlei profesionale 9i al atentiei cuvenite impune tuturor profe-

Menlinerea competenlei profesionale presupune o permanentd monitorizare gi in!e-

Prezentati confidenlialitatea ca principiu fundamental al eticii

Principiul confidenlialitilii impune tuturor profesionigtilor contabili obligalia de a

- dezvdluirea de informalii confidenliale in afara firmei sau organizaliei angaja-

Prezentali trei circumstanle in care in care profesionigtilor

Urmitoarele constituie circumstanle in care profesionigtilor contabili le este sau le

V Prezentarea este ceruti prin lege, de exemplu:

- pentru a prezenta autoritililor publice adecvate eventualele incilcdri ale legii

Prezentali comportamentul profesional ca principiu fundamental

Principiul comportamentului profesional impune tuturor profesioniqtilor contabili

ln cadrul strategiei de promovare gi mediatizare a lor gi a activitdtii pe care o efectu-

Ce este conflictul de interese?

4.2. Tipuri de misiuni

Ce este misiunea de asigurare?

Misiunea de asigurare este o misiune in care un practician urmeregte sd oblind probe

Misiune de Obiectivul unei misiuni de asigurare rezonabili consti in

Misiune de Obiectivul unei misiuni de asigurare limitatd constd in

Ce este misiunea de revizuire?

cd situaliile financiare nu sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in confor-

Ce este misiunea de compilare?

Misiunea de compilare este o misiune in care experienla contabild, spre deosebire de

Ce este misiunea privind procedurile convenite?

4.3. Fundamente specifice auditului statutar

Definili auditul statutar gi precizali care sunt elementele

ln viziunea reglementdrilor nalionale, auditul statutar reprezintd auditul situaliilor fi-

in viziunea Standardelor lnternalionale de Audit, auditul statutar reprezintd examina-

Elementele fundamentale ale definiliei sunt urm6toarele:

- profesionist competent gi independent;

Prezentali metodologia auditului statutar.

Toate activitSlile 9i lucrdrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit statutar de

5. Examenul situaliilor financiare

8. Alte lucrdri necesare inchiderii misiunii

10. Documentarea lucrdrilor de audit (memoria misiunii de

Prezentali pe scurt ce presupune etapa de acceptare a