MANUAL DE SISTEME DE PROPULSIE Autor: pil. instr. ing. Sorin NUTUAcast manual este adrasat pilotilor sportivi si pilotiler profesionisti care exploateaza aeronave dotate ca motor cu piston (avioane, moteplancars sau aeronave ultrausoare motorizats). De asemeni, este folositor pilotilor comerciali, pantra seronavele echipate cu sistem de propulsie clasic, compus dintr-un motor cu piston si alice (SEP(A)). Scopul manualului este dea familisriza citiorul, in primul rand cu elementsle componente siterminclogia specifica sistemelor de propulsie ale aeronavelor ce au in compunere un motor cu piston. Gradul de aprofundare esta la latitudinea cititorului, manualnl oferind si date minimale ce tin de teoria motoralni ca piston, suficiente pentru exploatarea cu aficienta, ‘Notinnils scrise eu caracters ingrosats (bold) sunt de prima importants in intelegora minimala a scestor agregate energetice, care sunt motearale cu piston. Manualul, in general, poste fi asimilat cu cunostinte de mstemstica si fizica la nivel de bacsleurest, in partes de introducere existand si un memorator matematic doar pentru notiunile definite si folosite. Manualul se mai adreseaza si pilotilor instructori de avioane usoare (SEP(A)). motoplancere sau aeronave ultras oare motorizate (ULM), der, totusi, informatille din manual sunt acoperiteare doar pentra prezentarea motorului cu piston in 4 timpi, necontinand informati despre motorul in 2 timpi, destal de das utilizst pe aeronave ultrausoare. Poate o aditie ravizuita va contine si acest capitol Manualul este suficient pentra prezatires pilotilor pentra obtinerea licentei PPL(A), si in parte, pentra ‘pragativea pilotiler CPL(A), mai putin partea de motoare aererzactoare (cotativa). Manualul este destinat pregatirii elavilor piloti si pilotilor sportivi, ce frecventeaza cussurile teoretice si practice de zbor ale Aeroclubului Romaniei, discipline zhor eu motor. ‘Autorul smultumeste, pe aceasta cale, colegilor dela Aeroclubul Romaniei care m-au sprijinit la reslizerea acastni manual. pil instr. ing. Sorin NUTUSANE ADUCEM AMINTE © functie numerics este 0 Iezarora san selatie. in care un mumar numnit “fonctie” este unic determinat deun alt mumar mucit argument sau variabila. Si sevim ca fx), adica mumamal f este unic determiner de mumaral x (6au.au2i pe scart Feste “famctie™ dex). ‘Legatura ine cele dowa numore este Soare bine seprezentata pe cale arafica, oi cel mai utiliza sistem este cel deconsdonate cartariene (pespendicalare) (veri fz 1). O functie particulars este fmetia exponentials 2 forma fix)-2" unde a (s>0. si atl) se mumeste bam De aici e=iogé iat fanctis nous ix)=log (x), se numeste fametie logaritmica, si este inveres functisi enponentials Cz lomeritmal szeeniste este 22). 5, Cel mai folosit lozariten este Iogaritemal narural a carai bara este mumaral ¢ (al Toi Euler. 2=2.71828__} Avesta senoteaza In Derivata unei fanctii intr-an punct x este “cresterea” fanctiel in acel punce, sau altel spus,panta sau inclinarea deeptei ce aproximzaza fonctia in acel punct. Daca dreapra a aves expresia dox(e}-ee-b, arunci numa arepresinte panta deeptel in acal punct (Gu cat a este mai mare, ca atat panta ste mat mare, dace 2¢) atunci panta aste “coboratoare”. deci dremia Gescreste) (veri Sz 1) Szpiize) a= lim =f (ag); Exempla pentra Sx)ex; fea) =, numa constant K—Ko Re Diferentiala ane Sanctii finte-az punct x, represinta variatia sproximani liniare a A fanctiei £ cand variabila x se apropie oricat de cunlt dex, (adica x tinde lax; si fix) xt a) ‘Diferentiala este © aplicatie (fanctie) iniara de forma: Sq.(h)-F(xy) *b. Gn S21 fix a-f(xo), BO. xB), diferentiala fanctii foe noteama df deci df.-T EE) 2 ‘Daca fix)-x (fanctia identica) arunci &f=f'-h =h. decd ‘Atunci poten scrie simplificat pentra orice valoare x2, d&f-dx De aici avemo altanotatie pentra derivata si mame: Ax) fx) ar = ge ox - ‘Propriecati ale derivatelor ci diferentialelor. : ‘Daca fo grunt dows nc fn ma constant,unct Primitive une functi fx) este functis Fu) antl incatF(g)=x) i cece: fix) ‘ifs) dx = Fox) + C, unde € este un momar constant (deoarace (3) + CV = Fish. oricare aC}. (fix Integrala definita 2 unei functii Sx) intre Goua valosi 2 sib ale lui x ceprexints atx Gintre axa Ox, dreptele verticale ce trec pein punctele x=a si x=b si zafical Sunctiei fx) siane, ® b Aasfin= [fix) dx = Fix) |= Fb) — Fa) (vezi ig 2). , = 2 2 ‘Propsietati dle psimitivelor si inrezalelor si imezrle panicalare oo * ‘Daca fig sunt dous functi sik un numar constant atuac. = iQia)dx=lete)=0 x20, Fig2 dx=x"4/Q0+1)> C, Emamarconstant_ = Derivata partials atunei functé Siy.z)im funcre de varabilanotara— este: ry x ixys)- fing) oro rom ‘Dentra derivarea partiala a functie’ x y.z) dupax, variabilele y si zse considera constante, si se desiveara Gupavarishilax. Diferentiala totala 2 unei functii fuyz) este a € & df= as +¢y +a, a F &SISTEME DE PROPULSIE ‘Sistemale de peopulsie asizura fora de trctiune a avionulai_ ‘Propalsia uni avion se poate face wactiv. cand forea Ge tractions este aplica fora de tractiune este aplicara in parea din spate aavionnlai. in panea din fora avionalui sea propulsiv.cad ‘Sistemul de propulsie poate dL dlasic, ca alice + Somat dintran motor cu piston (+ seductog) + ice: Zea turbopropalsor: ~ format dintr-an ansamblu tarboreactor ou prizd de putere ~reductor + slice: 3 ca turboreactor ~ casimpla fox: ~ cadubla diux. 1, MOTOARE ‘Motoarele sunt componente ale sistemulai de propaleie care formizea3 lucral mecanic recess: producati fonei dewactiunes aeronavei. ‘MOTORUL este asresatal enersetic care transfoma enersia potentiali, deporitati saa inmas (Gams, lichid, solid, lecaric, muchas) in Incra smecanic Sammizat la um arbors si'sam immprioaat Suidalai de lara 1.1, CLASIFICARFA_MOTOARFLOR A Motor cuartere extern: adores combustibiluini ee fare in exteriors] motomaimi far Snitul de Iuems este apa eausformaci in abur ~ cupiston ; alremativ (Wan); ~sotasiv teemocentela). B. Motoren ardereinterné: —- arderes combustibilniti se fare in interioea] motaralul iar uit] de luce ese amestecal dozer si combustibil san gazele remitate din arden” 1 cw piston, alternativ: ~ cuaprindereprin scdntele | — MAS ~ amestecal carburant se aprinde cu qjutonal une desciscisi lecuicede Snaltd tensfune (O10), > cuaprindere prin compresie - MAC — amestecal catburant se aprinde de la sine, atunci cind se obtin condiitle propice de presiune si tempera Diesel) Acestez pot § cu cidu motor in doi timpi (21) sau in patra timpi (41) si pot avez ~ adeaisie mamurali (MAN) ~ aemul p&trunde in motor la presiunea nedénlni anbiant, ~ aimuisie fortata (MAF) + aera] este precomprimat insinte de interes in motor prictr-un compresor antrenat mecanic (MLAF,.,,) seu print-an sup turbocompresor (MAF 32). 2 rotativ: ~ rarboreactor (TR): rarpopropalsor (7P-un ansambiu de tarboresctor ca priza de putere + seductor +lice): ~turbomotos (TM - un turborsactor clasic-generator de 2. 1a care este cuplaté 0 priza de putere.sam seataseaza una Seu coe coulis treapte de turbind ibe), ~ turboreactor cu dubla fiux (TRDF): cu fiuxnsi separate (IRDFs) sau ca Giuxusi amestecate (IRDF..). = statoreacior (SE).IN4 CU ADMISIE NATURALA nuean Bajie Scomenti [Batt biets Piston Achore cotit(itbrochen) Babe ted1.2.2. Ciclul de funetionare al MAS4t-MAN ‘LADMISIA. Pistonul executS migcarea de cobordse intre PMI (pozitia exwom interioari a pistonulai — punctal mont interior) si PAE (bocitia extremi exterioati a pistouulai - puncral mont extador) Supapa de admisie (SA) este deschis’ otonl aspiri ‘amestecul carburant (ger ~ benzind) pein aeleria de admitie (Ca), TI COMPRIMAREA Pistonul executi casa din PME in PMO Ambele supape sunt inchise_ amestecal carburant se compen’ Il] ARDEREA (APRINDEREA + DETENTA) ‘Se initjand arderea in momenral in care pistonal se aff in PAM, presiunes gi temperatura in interiomal motoralai cresc, 58 ‘executa.carsa din PAO in PMG, piston! preluiné enersia earelor ase IV EVACUARES, In acest timp pistoual executd carsa din PME in PML supapa de evacuare (SE) este Geschis’ si motonal evarueazi gale ane in slace 92, prin galeria de evacuzre(GE). Observagie! - ‘La MASAt, sinzaral timp motor (timp farmizor de lucra mecanic) ests timpel III Enersia necesari celor tei timpi reristenti site prestati de VOLANTA (0 asi de metal de form discoidall montatl pe arborele cotit) sau ELICE (la avion) care dnmazarineaza enerpia sub foema de moment cinetic (energie cinetica desotatie).