Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare
Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n
vederea obinerii certificatului de calificare
profesional nivel 3
Calificarea:
Tehnician in industria textila
Coordonator:
Prof. Popa Camelia
~~ Promoia 2012-2013 ~~
TEMA PROIECTULUI
Cap.I. Argument
1. Produs Etalon
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.II. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Fisa tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6. Norma interna
2.7.Norma de consum
2.8.Pregatirea materialelor pentru croit
2.8.1.Croirea materialelor
2.9.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.10.Procesul tehnologic de confectionare
Cap.III.Norme de protectia muncii
Bibliografie
Anexe
Cap.I Argument
Creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de
piata de desfacere. n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri
importante, ca de exemplu: orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate
(confortabil, lejer, uor de ntreinut); un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca
manifestare aapartenenei la un anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau
tabuuri; orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare
varietate de produse, la un pre unitar sczut.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In vara aceasta toate accesoriile sunt de dimensiuni mari: posete, ochelari de soare,
bijuterii - cu cat sunt mai mari si, dupa caz, mai viu colorate, cu atat sunt mai moderne.
Aceasta regula nu ar fi putut sa aiba exceptie nici in ceea ce priveste imprimeurile - nuante vii,
foarte intense si contrastante. Sunt de preferat imprimeuri florale, cu modele orientale sau
figuri geometrice. Daca nu agreezi culorile puternice, ai o alternativa pe cat de moderna, pe
atat de romantica si atragatoare: rochii si topuri din materiale vaporoase, in culori pastelate:
tonuri de roz, bleu, vernil, lila sau galben deschis sunt cateva din optiunile pe care le ai la
dispozitie.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in
folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in
evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de
silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse
acceptata de piata de desfacere.
n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante,
ca de exemplu:
orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer,
uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare
varietate de produse, la un pre unitar sczut.
Fusta este un articol de mbrcminte care are sprijin n talie,acoper partea inferioar a
corpului de la talie n jos i este un obiect de mbrcminte specific persoanelor de sex feminin.
Diversele modele defuste se obin prin variaia lungimii i a lrgimii, precum i prinaccesoriile
utilizate. Se deosebesc fuste mini (au lungime pn mai susde genunchi), midi ( care acoper i
gamba), maxi ( care acoper i glezna).
Fustele sunt utilizate n toate anotimpurile iar n funcie de materialul din care se
confecioneaz pot fi:
- Subiri
- Groase
Fusta este un articol de mbrcminte nelipsit din garderoba unei femei. Prin diversitatea culorilor
i a materialelor din care pot fi confecionate i prin faptul c se pot schimba de cte ori este
necesar, fustele aduc permanent o not nou i prospeime n vestimentaie.
Fusta reprezint o categorie de baz, de produs cu sprijin pe talie. Produs de sine, element al
unui ansamblu (un taior, vest) sau elemente componente a unei rochii secionat pe linia taliei.
Fusta poate prezenta deferite forme:
- fusta clasic
- fusta dreapt
- fusta n ase clini
- fusta n opt clini
Modelul ales de mine, este fusta din opt clini. Este compus din urmtoarele detalii: fa patru
clini, spate patru clini,betelie.
Este un produs avnd inuta clasic,spre terminaie clinul avnd o form mai evazat.
Fixarea pe talie se face prin intermediul unei betelii, ncheiat lateral. nchiderea produsului
se realizeaz printr-un fermoar realizat n partea stng. Rezervele pentru custur sunt de 1,5
cm.
Tivul se realizeaz prin surfilare i ndoire i apoi tighelire la vrf de ac.
Fusta n opt clini este o fust la mod n momentul respectiv, purtnduse de femei la toate
vrstele. Poate fi folosit att ca nbrcminte uzual i tot odat poate fi i o fust pentru ocazii
speciale dac este asortat cu o bluz specific.
esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de fire unul de
bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii :dup structur,dup destinatie,dup natura
materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baz ales pentru confecionarea produsului fusta in opt clini are urmtoarele
caracteristici:limea 150 cm culoarea negru.
Din acest material pot fi confecionate i alte produse de mbrcminte exterioar.
Materialele auxiliare sunt:
-cptuelile
-ntriturile
-furniturile
-garniturile.
Cel mai important material auxiliar este aa de cusut.
Pentru produsul meu am folosit urmtoarele materiale auxiliare:
-aa de cusut
-fermoar
-intaritura
-nasture
Fusta cu clini este un model confecionat din fii de material, tiate pe lungime i asamblate
prin custuri.
Dup forma clinilor, acetia pot fi clini evazai i clini rotunzi.
Fusta din clini evazai este un model care poate fi:scurtat(mini), cu lungime normal sau
lung. Ca pri componente este compus din patru pn la opt clini i un cordon de ajustare pe
talia corpului. pentru o mai bun ajustare pe corp, fusta cu clini evazai este dublat cu cptual
din mtase sau tip mtase.
Fusta din clini rotunzi este un model lung,format din ase pn la zece clini i un cordon de
ajustare pe talia corpului. La partea superioar,clinii au form dreapt,asemntor clinilor
evazai,iar la partea inferioar sunt semirotunzi.
La proiectarea fustei din clini se construiete tiparul pentru un singur clin,care va fi utilizat
pentru croirea fustei.
Pentru construcie se vor folosi ca dimensiuni principale:
C=1,56; Pb=41; Ad=1cm.
Modelul propus pentru construcie se va proiecta cu opt clini,deci: n=8.
Construcia fustei cu clini evazai se face pt un model cu opt clini.
Calculul dimensiunilor de baz:
Ls=C/10+2...3=1,56/10+2=17,6
Pt=Pb-10...12=41-11=30
P=Pb+5=41+5=46
Trasarea liniilor de baz:
As=Ls+2=17,6+2=19,6
Al=Lpr
Al=NZ+-K=65
Trasarea liniilor de contur:
AA1=AA2=Pt/n=30/8=3,75
SS1=SS2=Ps+Ad/n=47/8=5,875
LL1=LL2=2SS1+2...4=25,875+3=14,75
S1L3=S2L4=SL=45,4.
Sabloanele sint copii ale tiparelor la care s-au adaugat rezervele nece-sare de cusaturi
(pentru tiparele de confectii femei); acestea se executa pe carton, placi sintetice etc. Pentru
realizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi
se traseaza cu aju-torul ruletei conturul tiparului, plus rezervele de cusaturi, acolo unde este
cazul. Marginea sablonului se marcheaza prin vopsire sau prin gravare, pentru a avea controlul
asupra uzurii.
Sablonul se marcheaza prin diferite semne sau cifre, care indica numa-rul modelului pentru care
s-a executat, denumirea detaliului, marimea careia ii corespunde sablonul respectiv; se traseaza
liniile ce vor reprezenta firul drept" la croit cit si firul dublu", in cazul in care piesele respective
necesita croirea materialului pe dublu.
abloanele se obin prin suprafaa tiparelor pe liniile de contur, valorile pentru rezervele de
coasere i tiv.
ablonarea - este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material conform
ncadrrii stabilite anterior.
Pentru modelul confecionat utilizm urmtoarele rezerve: R1=1,5 cm rezerva de
tiv,R2=1,5 cm rezerva pentru custura lateral i pe linia taliei,R3=1,5 cm rezerva pentru
betelie.
Norma intern reprezint partea din documentaia tehnic care stabilete condiiile tehnice
dimensionale i de confecionare a mbrcmintei.
Acest document tehnic este utilizat n cadrul intreprinderilor sub form de norme interne
departamentale i norme de intreprindere.
Ca structur, norma de intreprindere cuprinde trei pri principale:
Partea I cuprinde noiuni generale asupra produsului, n care sunt indicate principalele
caracteristici ca : materiale folosite pentru confecionare, aspectul general n faza final,
caracteristicile detaliilor principale etc.
a.Elaborarea ncadrrilor
Lungimea rezultat prin ncadrare reprezint consumul, exprimat n metri sau centimetri.
Pentru ncadrarea simpl pe material desfcut realizat cu abloanele produsului proiectat
consumul este
L = 124 cm.
Norma de consum reprezint cantitatea de materiale necesare realizrii unui produs i este
variabil n funcie de forma, mrimea abloanelor i de produsul confecionat.
n industria confeciilor costul materialelor reprezint 70 - 80% din costul produsului.
Datorit acestui fapt este necesar luarea tuturor msurilor care s reduc consumul de
material.
Este cunoscut faptul c la confecionarea imbrcmintei sunt folosite ca materiale pentru
confecionat: esturi, tricoturi i o diversitate de furnituri.
Consumul de furnituri se stabilete la confecionarea prototipului i la multiplicarea
acestuia pentru seciile de producie.
Consumul de esturi i tricoturi se determin n cadrul laboratoarelor tehnice organizate
n acest sens.
Pregtirea pentru croit este o etap a procesului de producie n care materialele sunt supuse
unor operaii de pregtire, n vederea croirii. Operaiile de pregtire pentru croit sunt:
- decantarea esturilor
- clcarea materialelor
- controlul i sortarea materialelor
- ablonarea i calculul laturilor
1. Decantarea este operaia de pregtire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contraciile acestora. Decontarea const n umezirea i
uscarea materialelor, astfel are loc creterea stabilitii dimensionale a
esturii.
Decantarea se poate face;
a. Manual
- la materialele tip ln se face pe o mas de clcat pe care se aeaz materialul fr al
tensiona, apoi se calc cu o pnz umed.
- la materialele din bumbac, se in n ap 6-8 ore, apoi se usuc i se calc pe direcia
diagonal a firului de estur
b. Mecanizat - cu ajutorul unor maini de decantat
2. Clcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plcut, uniformitatea, netezimea. Clcarea se
realizeaz sub influena urmtorilor parametri: temperatur, umiditate i
timp.
n cazul materialului uor, se va ine cont de comportarea acestuia la temperatur. Fibrele de
poliester sunt fibre termoplaste. n procesele industriale, clcarea suprafeelor esturilor se
realizeaz cu mainile de calondrat, ce sunt prevzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaa
nclzit.
3. Controlul i sortarea materialelor clcate i decantarea se face din punct
de vedere calitativ i cantitativ.
Controlul calitativ
- se face numai din punct de vedere dimensional i al aspectului;
- defectele ce pot fi ntlnite la acest control sunt: scmoarea, guri, modificarea culorii
etc.;
- defectele constate se marcheaz pentru a fi sesizate la croire.
Controlul cantitativ
- are ca scop cunoaterea dimensiunilor fiecrui balot de material, naite de a fi croit;
- cea mai important dimensiune este limea materialului, dac limea aceluiai balot
variaz, acesta va influenta negativ operaiile de croire a materialului;
- n cazul baloturilor ce au variaii de lime, se secioneaz balotul n buci ce au aceeai
lime i se nscrie valoarea limii pe bonuri ce nsoesc bucile respective.
4. ablonarea este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material, conform
ncadrrii stabilite anterior.
Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modul n care se realizeaz
ablonarea.
a. ablonarea manual - se realizeaz trasnd fiecrui ablon,
succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.
Acest procedeu este utilizat la ablonarea produsului fusta n
ase clini cu cute.
b. ablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de abloane
imprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor este
perforat. Se aeaz trafaletul peste spn i se pulverizeaz praf
de cret peste toate perforaiile, apoi se ridic trafaletul,
rmnnd imprimate conturul abloanelor. Acest procedeu are
un randament mult mai ridicat dect cel anterior.
c. ablonarea automatizat - se face pe calculator, unde se stabilete
ncadrarea optim, consumul de material, transpunerea
abloanelor pe hrtie la scara 1:1.
2.8.1.Croirea materialelor
Croirea este o etap a procesului de producie prin care materialul ce a fost pregtit pentru
croit este transformat n semifabricate (piesele croite). Operaiile ce trebuie executate la croire
sunt:
- spanuirea materialelor
- secionarea spanului
- decuparea detaliilor
- controlul i formarea pacheilor
n cazul produsului fust n opt clini se poate folosi decuparea manual a detaliilor.
Controlul i formarea pachetelor este operaia prin care detaliile rezultate n urma croirii sunt
controlate i apoi mpachetate pentru a fi confecionate.
Controlul semifabricatelor se face:
- calitativ: se aeaz ablonul peste detalii i se verifica forma i dimensiunie acestora;
dac au fost corect decupate, dac nu s-au deplasat starturile din spn n timpul tierii
- cantitativ: n cazul pachetelor de detalii decupate din spn se numra prin sondaj
detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numrul lor corespunde cu numrul foilor
din span.
Formarea pachetelor se face n paralel cu controlul:
- se formeaz pachete ce conin toate detaliile unui produs
- se aeaz n exterior detaliile mari i n interior cele mici
Dup parcurgerea operaiilor de pregtire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la
etapa urmtoare a procesului tehnologic, confecionare.
2.9 Elaborarea ncadrrii abloanelor
Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material, abloanele pot
fi:
- abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie de material.
Lugimea ncadrrii
Limea ncadrrii
Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda