Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Asss

    Transféré par

    Baghiu Teodor
    8 vues14 pages
    aaaaaaaaaaaaaaaaaaadcddfffffgggggggggggg

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    aaaaaaaaaaaaaaaaaaadcddfffffgggggggggggg

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    8 vues14 pages

    Asss

    Transféré par

    Baghiu Teodor
    aaaaaaaaaaaaaaaaaaadcddfffffgggggggggggg

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 14
    7.4, INSTALATI DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILI GAZOSI Prin arzitor de gaz se infelege aparatul care introduce in cuptor com= pustibilul gazos in cantitafi bine dozate, singur sau concomitent cu canti- tatea totala sau parfiala a aerului necesar procesului de ardere, El asigurs totodata, conditiile necesare pentru amestecarea combustibilului cu aerul, arzatcr fie in cuptor, astfel ca si se realizeze conditiile termice si tehno- ice cerute (flacara lunga sau scurta, atmosfera oxidant’, neutrh sau re- jucatoare). Arzitorul de gaz trebuie totodat& si realizeze stabilizarea frontu- ui de aprindere intre limitele debitelor fixate. In functie de condifiile in care e face amestecul intre gazul combustibil si aer, fapt care determina 5i lun- jmea flacarii, arzatoarele de gaz se pot imparti in trei grupe: — arzitoare cu amestecare exterioar, la care gazul $i aerul sint ames- tecate in cuptor in timpul combustiei; — arzitoare cu preamestecare parfiali, la care gazul io parte din acr aerul primar) sint amestecate in arzitor inaintca introducerii lor in cuptor, ul aerului fiind adiugat in cuptor ; in acest caz in cuptor trebuie si existe depresiune ; — arzatoare cu preamestecare completa, Ja care gazul gi acrul sint ames tecate in arzitor inaintea introducerii in ‘cuptor, deci inaintea inceperii combustiei. ° 7.4.1, Arzatoare cu amestecare exterioara In instalatiile de ardere cu arzitoare cu amestecare exterioar’, combusti- bilul gazos gi aerul comburant sint introdusi fn curenti separafi in camera de ardere in care are loc amestecarea lor. Condifiile de amestecare se pot realiza in curenti paraleli (fig. 7.12) sau fn curenti incrucisafi (fig. 7.13). Viteza de iesire, in general diferita, a curentilor de gaz si de aer din arzi- tor influenteazd gradul de recirculatie naturali a gazelor de ardere si prin aceasta, forma si lungimea flacarii. Din arzatoarele cu curen{i paraleli rezulta © flacara difuziva luminoas’, lunga, cu repartitia relativ uniform& a tempe- raturii in lungul ei. Flacdra va deveni cu atit mai scurta, cu cit se va mari mai mult unghiul format de curentul de aer cu curentul de gaz (fig. 7.14) si in acelasi timp luminozitatea flacarii va scaddea [14]. La aceste arzitoare nu exist& pericolul de fntoarcere a flicdrii. Ele pot fi folosite, cu foarte pufine modificdri pentru toate tipurile de combustibili kazsi si permit preincdlzirea aerului la temperaturi inalte. La multe arzitoare de gaz, se poate intensifica procesul de amestecare @ combustibilului gazos cu aerul comburant la intrarea lor fn camera de ar- dere, prin turbionarea curentului de aer si /sau de gaz prin montarea de pale}i de dirijare in canelele de curgere ale arzitorului. Acest procedeu este un mij- Joc mai eficace pentru scurtarea flicarii decit folosirea curenjilor {ncrucisafi. 259 Ca Aer, bat b Fig. 7.12. Arzitor de gaz cu curen{i paraleliz 4 — metalic; 8 — din zidarie. Fig. 7.13. Arzitor de & fe metalic; cu curenti facrucisatt= = din aidale. cen | 10) 3,” : Ase £3 06 #8, J oece a * ao a su ol 1 0% 30 45 60 7 90° Unghiul Fig. 7.14. Influenta marimii unghivlui de in: \crucisare intre curen{ii le gaz si aer asupra lungimii relat ive a flacdrit, Intensitatea turbiondrii se poate regla prin modificarea pozitici paletilor de dirijare. . La cuptoarele rotative pentru clincher de ciment portland se folo uneori arzitoare de gaz, prin care se introduce in cuptor numai yombustibil gazos cu vitez& mare (200-300 m/s la gura arzAtorului), care asigura recires Jatia naturala a gazelor de ardere la baza fl&cdrii ; recirculatia este uncori activata prin asezarea unui corp neaerodinamic in gura sau in fata gurei arzatorului (fig. 7.15), 7 Pentru a avea posibilitatea modifi modificarea debitului de coml aer primar, se intrebuin| cari Mitimii si lungimii flcirii, fark bustibil gazos in cuptoarele rotative si fird feazi arzitoare de gaz natural ‘sub presiune’ mare a Ja 7 bari), care permit un domeniu de reglare de 1:10 $i inai mare (15; Arzitorul din fig. 7.16 se compune in esenti din dou tuburi ‘coaxial’, fiecare tub fiind legat separat de cite 0 conduct’ de gaz natural, 8 ura arzie sd cu o placa, care este prevazuta cu dow’ rinduri inclate © se introduc duze de tip Laval, cite 15 pind la 20 Ducati pentru fiecare tub, si care pot fi schimba te. Axele duzelor din-rindul exterior sint asezate paralel cu axa arzitorului, pe cind axele duzelot din rindal a - Aer de ardere prelacélait Fig. 7.15. Arzdtor de, gaz natural insuflat cu vitezd mare: 1 ~ araitor de gaz; 2 — corp neacrodinamic; 3 — antefocar;'4 ~ cuptor rotativ. 262 Cart eS SSS 716. ArsAtor ArzMtor cu det curenti de gaz natural {son nti de R 1 corent exterior de ent natural: J ~ constucta protee fi $= em, de duse iotervnare, on™ MEMS PNOL: 4 ~ cog interior formcaza un ‘ neas anumit unghi, spre exterie Atorului tinea in fiecare din cei doi cutentt de faz — cel intenag oo totuluk, Presi noaeonn ie Reis arati de gaz, poate fi reglati] cu ajutorul \ st astfel se pot objine flicari de forma dorita, {ard Eee arte oust t a dorita, fark miscarea unor plese in ura ari rrulut, expave cildurii, In azul unor instalajit automat Care’ (lohuate trata forma eptimala a thin 9¢ difertele condi de exploa- a on eb, Gebit redus, mentinerea caldurii) cu ajutorul calcula ae ) ij 1 unui calculator Forma si sectiunea duzelor ee } lor sint astfel «ese incit se pot realiza viteze de ivgire de mazimam 600 mis, a presiuni ale gazelor in duze de pind la 4,5 bari, nacest arziitor se produce o disociere partiali a gazului, in carbon si hidrogen, particule de carbon sint corpuri radiante ideale in timp ce hidrogenul da: torita vitezei sale mari de aprindere asiguri aprinderea gazului in apropierea gurii arzitorului, cu tcatd viteza mare de iegire din duze. La incilzirea cuptorului sau mentinerea cildurii in cuptor in timpul unor opriri temporare, debitul de gaz poate fi redus de 15 pind la 20 ori. In acest caz, se inchide complet curentul de gaz interior si se reduce presiunea curentului exterior de gaz la 0,5 bari (suprapresiune). In tabelul 7.9. sint reproduse rezultatele [15] obfinute la cuptoare ro- tative de ciment, echipate cu asemenea arzitoare cu doi curenfi de gaz natural, fn schema din fig. 7.17, @ [17] este aritat principiul de reglare @ vnei cari de gaz prin reglarea debitului total si reglarea raportului dintre debitu na axial gi cel radial. Sor os i i ra axiala. Reglarea debitului de gaz se face cu un organ de reglare in ramur . Mirimea reglati se misoara cu ajutorul nut juts} ies misorare er iunii $i ii , : a masui pensarea presiunii si temperaturii, astfel ci valoares i A in valori Prestimi Ca regulator este suficient un regulator P.I. care poate fi 262 Bucle de reglare 4 ropcte te radalt-arials Bucle de are a rbitulut Fig. 7.17, Reglarea flacarii de gaz [47] “Tabetut 7.9 ‘euptorului i juctia tins | ral inaintea duzei, th ex~ ae ataed _| Boaters nonmaiscin bart [Keates] tame suprapresiune) { ae xss | 1000 | 500 [347] 95-20 4,0 x 58 | 1300 | 780 | 3263 33-45 44 x 70 1700 | 830 | 3473 2,545 48 x75 2100 | slo |3389) 20-35 5,6 x 84 4050 | 725 |3050| 09-30 conceput fie pentru reglare fi reglarea, continua, Pentru Seglarca formei flic’rii este necesar, 7 ‘anumit raport de viteze si deci de debit reelarea ura axiala si cea radiala. De obicei Se ‘adopt’ un raport 60:40 (axial: pred). In regimul supracritic, incepind de Ta circa 1 bar, presiunea la duzi radial jet proporfionali cu debitul duzei- : in trepte, fie pentru 7.4.2. Arzatoare cu preamestecare parfiala “ Preamestecarea combustibilului_gazos <™. o parte a debitului de -acr comburant in arzitor, in general cuprins intre 3 si 25%, se foloseste in nume- foasele instalatii termotehnologice, In care S¢ ‘urmireste objinerea unei flacdr} 263 Aer primar \ a 7 I Fig. 7-18. Arzitor cu autoaspiratie. a cirei Iungime poate fi reglata in limite mai mari decit in cazul instalafiilor de ardere- fra .aer_ primar. La folosirea-arzitoarclor cu doi curenti de gaz natural se foloseste uneori un debit mic de acr primar mai ales pentru racirea gurei arzitorului, Pentru instalatii cu debite relativ mici de combustibil gazos (< 500 m*/h) se fot folosi arzitoarele de gaz cu autoaspirafie. In arzitorul de tip Bunsen (fig. 7.18), combustibilul gazos iese dintr-o duzd si antreneazd o anumita cantitate de aer din atmosfera. ‘Arzitoarele cu autoaspiratie pot aspira pina la 100% din debitul total de aer necesar combustiei; in functie de presiunea combustibilului gazos ; ‘se deosebese arzitoare de presiune joasi (< 250 mbar) care pot aspira pind la 60%, din aerul necesar, arzitoare de presiune medie (<500 mbar) si de presiune inalta (< 750 mbar). Aceasta din urma, pot aspira intreaga canti- tate de aer necesar combustici. Arzitorul reprezentat in fig. 7.19 este folosit la cuptoarele tunel din industria ceramica. 7.4.3. Arzitoare cu preamestecare completa sind ‘Arzitoarele in care are loc preamestecarea completi a combustibilului gazos cu intregul debit de aer necesar combustiei, pot functiona in diferite moduri; cel mai des folosite fiind urmitoarele: a) Aerul comburant din mediul inconjuritor este antrenat de jetul de combustibil gazos, care pitrunde cu vitezi mare (> 100 m/s) in conducta de amestecare (fig. 7.20), aspirind intreaga cantitate de aer necesar com- bustiei in camera de ardere. Debitul de aer aspirat poate fi reglat prin depla- sarea tubului de gaz in direcfia orizontala. Piesa canelati, care formeazi gura arzitorului impiedic’ o eventual intoarcere a flicarii, in cazul cind viteza de iesire a amestecului scade sub viteza de propagare a flicirii. 264 “Yaer : aS S Gaz Fig. 7.19. Arzitor de gaz. Fig. 7.20. Arzitor cu autoaspiratie prin jet de combustibil gazos: 1 —aer din mediu! tneonjueat presiune; J— piesd eanelata} +2 — combustibil gazos sub “camera de ardere, b) Combustibilul gazos este aspirat de jetul de aer comprimat care pi- trunde in conducta de amestecare; combustibilul gazos este in prealabil dctensionat la presiunea atmosfericd (fig. .7.21) rep’) Metal este aspirat din mediul Inconjurator in dowi sau mai multe repte. In arzatorul de tip Selas (fig. 7.22), combustibilul gazos si aerul primar se amestecd in proportia volumici de 1:1, iar amestecul este injectat, sub Presiunea de 80 — 150 mbari, in arzitor, aspirind aerul secundar necesar combustiei in dow’ trepte. Se obtine astfel 0 amestecare bund a combustibi- lului gazos cu intreaga cantitate de aer comburant $i o flac&r scurté, cu tem- Peratura ridicati. Avantajul acestei instalatii const& in faptul ci nu este 265, yu.w? _ 1.21, Arvitor Cu autoaspiratie prin jet be aer comprimat: 2 — combustibil "a20% detensie mera de stdere, Fig. 7.22, Arzitor tip SEI 1 = amestee de goz-aer Im raportul 1:1. 60) Dees ein aspirat In dou teeptes ur robinet de reglare, raportul dintre gaz si aer pastrin- ‘2 robinetului de reglare ; dezavantajul arzAtorului este talatii pentru formarea amestecului gaz-aer unui preincalzitor de aer. siune in arzitor necesar decit un sing! du-se la orice pozitie necesitatea procurarii unei_ ins! primar (fig, 7.23) si imposibilitatea folos d) Combustibilul gazos gi aerul sint introdusi sub pre (fig. 7.24). 5 intearea aerotuls Smesiee gazcet nub prelates 26 OO—N8 Boars 1 = totarea gave 42 Smnctecater ‘isrea reelculs piel 266 Fig. 7.30. Bucla de'reglare a debitelor de gaz metan si de gaz de furnal: 1 —debitmetru; 2 — tnregistrator; 3 ~ regulator; 4— motor de executie; 5 — motor 7 deregh Wobbe-mewra 7 — traductor. 7.1. INSTALATIL DE ARDERE PENTRU COMBUSTIBILI LICHIZI 7.7.4, Notiuni generale privind caracteristicile pacurii Combustibilii lichizi, intrebuintafi pentru incalzirea cuptoarelor industri- ale, sint formati in marea lor majoritate din amestecuri de hidrocarburi grele, Dintre acestea, cel mai mult folosit este pacura (STAS 51-59), care reprezinti un. rezidua viscos, rimas de la distilarea {iteiului. Compozitia clementara a pacurii de diferite provenien{e variaz4 intre urmitoarele limite: € = 80 ~ 88% in greutate : 0 — 1495 in greutate ,01 — 5% in greutate ,02 — 1.1% in greutate 04= 0,2 — 5% in,-greutate Dintre componentii nedoriti prezint& o importan{& particular’ sulftil; Pproporfia sa influenteazi fhtr-o m&sur4 foarté‘importanta ‘/punctul de roud ia gazelor de ardere si intr-o oarecare masurd puterea calorificd a pacurii. irca 1—6% din’ SO, produs prin ardetea sulfului se oxideaz’ la SO,, in Prezenfa oxigenului, in domeniul de temperaturi cuprinse intre 1 200 si 400°C. 18 — Instalafii termotehnologice — Cd, 2334 273 In fig. 7.31 [3] este data variatia ie roa functie de continutal punctului de roud icurii. Prezenta SOy Inga. 970 de sulf al dy de Site ardere tidicd punctul de roug 180 (fig, 7.31), 5i limiteaza astfel tempera. {iSie pind la care se pot rci gazcle de 140) Ardere in vederea recuperarii cAldurij 4 pericolul coroziunii in insta- 130) file de evacuare a gazelor de ardere, In realitate punctul de roud este maj 2 120} coborit din cauza particulelor solide S al $i aerosolurilor care absorb H,S0, am format. | 3 1-6% din 8 total ~ 503 Pe ling’ aceasta in unele instala- Se bo ih dn 8 total 50s tii sulful poate ‘dauna procestlui tehno- 2 90 ofan S totelSt — logic prin reactiile Pe care le da. Astfel 2 in cuptoarele rotative pentru arderca anh Uincherului de ciment portland, se pot forma in zona de preincalzire, datorita za prezentei SO, — inele 3i lipituri, fie ca sal Urmare a interacfiei cu CaO (Ca COs), fie a interactiunii cu alcaliile in stare 50) — = punctat de rovd al vaporiior de vapori (in primul rind) dar $i in stare ¢ solida, cu formare de sulfati alcalini de opd = 498 wl _. FF (26), In vederea micgorarii pericolului ini to so inpicurs de formare de depozite (inele) tn in- oe enc aear- Stalafiile cuptoarelor rotative, se urmé- te roueal Kuve Peiunk reste obfinerea unei anumite proportii intre continutul de sulf si cel de alcalii ‘de vanadiu (V;Os) in pacurd favori- tua efectul corosiv-distructiv: asupra Fig, 7.31. Pane dlere, funetie de 1 ¢) 6 (tig, 7.32) 27). Prezenta de pentaoxid A formarea de SO, si poate accent pirtilor metalice ale cuptorului [28]. Fiecare procent de sulf in p&curi echivaleazd cu 0 scidere a puterii calorice cu aproximativ 290 kJ/kg pacura. eatin Dintre proprictifile fizice ale picurii, cele mai importante sint viscozi- tatea si punetul de congelare; ele determina temperaturile necesare pentra pomparea $i pulverizarea picurii. Modificarea, viscozitafii cu temperatwrt are loc dupa o functie exponentials. In fig. 7.33, este reprezentat variafia Viseoriti{it exprimata in grade Engler in funcfie de temperaturé pent difcrite tipuri de pacuri. La 80°E se atinge limita superioara pentru pompa- bilitatea cu pompe uzuale ; exist’ pompe de constructii speciale gare refuleaz4 picuri avind viscozitatea pind la 600° E, daca alimentarea lof se face prin Curgere liberd. Viscozitatea pAcurii pentru pulverizare. prin injectoare este cuprinsé intre 1,2 si 10°E, funcfie de tipul injectorului, caré trebuie s4 co” respund& caracteristicilor fldcarii-necesara, Procesului_pirotehnolonc res pectiv. p \ 274 n A aces 490-7 6850 ae sulf| Depuneri de 03 504 Wulff Micali ‘Depuneri de Naz 0+ Ky 0 Lipsé de sult $y —e Mop 04 Ko Timp Fig. 7.32. Influenta continuturilor de sulf si alcalii in gai formarii depunerilor. ele de ardere asupra iA 140°C; o incalzire mai ,2°E, poate si de alimentare n fig. 7.34 este in acest scop, pacura este incilzit’ pind Ja 100 puternici. a picurii, in vederea reducerii viscozitafii sub product formarea de gaze si vapori in conductele instalaf 2 injectorului si astfel sa determine intreruperea curger ee 1000 Limita de pompatilita Fig. 7.33. Variatia viscozitasii (in grade Engler) functie de tempe- ratura pAcurii 1 pacurd grea; 2— plcurd_ijlocie; Sa pscurd vgoara iactorina). 180 275 G nto! de yedere 7] i Vana) (7 PMLA y Z 7, claire 7.34. Schema unei instalatii de i Ae Fe y Y cu picurd a unui cuptor vand: y Aryenrotat | 1n,sczmng a acura; 2 — tte de pest: J pope fo deplete ated PE inject dati schema unci instalafii de ardere cu picurd pentru un cuptor regenerativ cu bazin. ‘in tabelul 7.12 se prezint& valori ale Engler, comparativ, cu viscozitatea data in cei matin secunde Saybolt (exprimare folosita Gu viscozitatea data in secunde Redwood, (folosita in Marea Bri viscozitatii exprimate in grade ntistoKes, cu Viscozitatea expri- vnai ales in S.U.A.), cum si tanie si Com- monwealth). a Sy Tabelul 7.12 i seconde | “ Centgtokes Sayboidt Secunde, est i (oentrasiscori- | Redwood tap many I | pad | 20,6 | 100 | sas | 89 * 48 saz | 60 | 20 145 88 650 300 32 292 140 108 500 32 438 23,0 173 300 81 800 43,0, zea], 1500, J). 150 1400 87,0 648 3000 300 2.800 7.7.2. Arderea si pulverizarea pacurii In conditiile de ardere a picurii i Sf J cre a picurii in focar, sint de iat in coris urmitoarele dou procese fundamentale de transformare chimici. [29]: C,H, + 2C + 9/2 Hy — care reprezinta procesul de descompunere termica a picuri Jeratie sau J C,H, + 20 , = mCO, + nH,O — care este procesul de oxidare a pacurii. 276 ess Viteza de ardere a picurii depinde de vite a Hisoar’ pro- piieu ezele cu care se desfagoar’ pr je de transformare indicate mai sus si de ra in 0 s ‘aportul dintre aceste geod “_ ceste dowd in general, se urmireste ercarea de conditii favorabile pentru mirir neva, se favorabile pentru mirire: vitezei procesului de oxidare, In acest scop se mareste. suprafata Thera pieaturilor de picuri prin pulverizarea lor, Procestt de ardere a pickturilor it ‘Aturilor de combustibil lichid poate fi impartit schematic fi stourel @) pulverizarca combustibilului ic in urmatoarcle cinci fa: }) vaporizarea piciturilor de cotnbustibil; > c) amestecarea Vaporilor de

    Vous aimerez peut-être aussi