CAPITOLUL I

SISTEMUL FISCAL: TRASATURI SI FUNCTII

1.1. Trăsăturile si funcţiile sistemului fiscal

Termenul de fiscalitate este definit ca un sistem de percepere a impozitelor,

ansamblul de legi care se refera la acesta si mijloacele care conduc la el. Sistemul fiscal
reprezinta un ansamblu de cerinte si principii referitoare la dimensionarea asezarea si
perceperea impozitelor precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica
fiscala. Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente:
1.Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite si taxe considerate
componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al
statului asupra contribuabilului
2.Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice si metodelor prin
care se realizeaza actiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor
3.Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun in miscare mecanismul
fiscal in scopul realizarii obiectivului final , adica urmarirea si perceperea veniturilor
bugetare
Impozitele reprezinta forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperii cheltuielilor sale.
Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie
din partea statului .
Este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de
organele fiscale cat si de platitor .In legea prin care se instituie un impozit se precizeaza
persoanele in sarcina carora cade plata impozitului materia supusa impunerii , marirea
relativa a impozitelor , termenele de plata , sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau
juridice care nu-si onoreaza obligatiile fiscale
Taxele reprezinta platile efectuate de persoanele fizice sau juridice pentru
serviciile efectuate de institutiile publice .

1
 Elementele comune specifice veniturilor bugetare sunt:
a)denumirea veniturilor bugetare
b)subiectul sau platitorul este reprezentat de persoana fizica sau juridica obligata
prin lege la plata unei taxe sau unui impozit
c)destinatarul impozitului este persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv
impozitul
d)obiectul impunerii il reprezinta materia supusa adica elementul concret care sta
la baza calcului impozitului.
e)sursa impozitului sau baza de calcul arata din ce anume se plateste impozitul si
reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar
f)unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura utilizata pentru exprimarea
dimensiunilor obiectului impozabil
g)cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere
.Impozitul poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale
h)asieta reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura
cu fiecare subiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil si determinarea
impozitului datorat
i)incasarea reprezinta realizarea efectiva a acestuia. Metode de incasare a
veniturilor bugetare
1. metoda platii directe – utilizate pentru veniturile provenite de la
persoane juridice
2. metoda retinerii si varsarii – folosita in cazul veniturilor impozabile
realizate de persoane fizice
3. metoda aplicarii de timbre fiscale
j)termenul de plata adica data pana la care impozitul trebuie achitat statului.
Neachitarea impozitului pana la data stabilita atrage dupa sine obligatia
contribuabilului la plata majorarilor de intarziere
k)inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor. Inlesnirile prevazute de lege sunt
stabilite sub forma de reduceri sau scutiri si au in vedere anumite situatii de exceptie in
functie de politica fiscala sau sociala. Debitorii au dreptul sa ceara si sa li se admita
aplicarea corecta a normelor legale sau acordarea inlesnirilor legale.Pentru platile

2
efectuate in plus sau fara o baza legala au dreptul sa accepte compensatiile cu obligatiile
viitoare sau sa ceara restituirea lor
l)raspunderea platitorului reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridice in
cazul abaterilor, sanctiunile pravazute sunt majorarile de intarziere si amenzile .Platitorii
sunt obligati sa puna la dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute in vederea
evaluarii corecte a bazei de calcul , declararea obiectului si materiei impozabile, plata in
cuantumul si la termenele prevazute.

1.2. Funcţiile şi rolul fiscalităţii

a) In cadrul finantelor publice, fiscalitatea contribuie la constituirea fondurilor

publice de resurse banesti.
La formarea acestor fonduri isi aduc contributia:
 regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat
 societatile comerciale cu capital privat sau mixt
 organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ
 institutiile publice si populatia
 persoanele juridice si fizice rezidente in strainatate
Activitatea de constituire a resurselor financiare imbraca diferite forme:
 Impozite care reprezinta contributii obligatorii fara un echivalent
direct si imediat pentru platitori.
 Taxele , adica plati care constituie, in principal, contravaloarea
unui serviciu prestat.
 Varsaminte din profitul regiilor autonome
 Amenzi pentru fapte contraventionale sau penale
 Penalitati sau majorari pentru neindeplinirea la termen a unor
obligatiuni
 Varsaminte din veniturile institutiilor publice

3
 Fondurile publice de resurse banesti sund distribuite integral prin bugetul public
national pentru invatamant, sanatate, cultura, asigurari sociale si protectie sociala, aparare
nationala, ordine publica, actiuni economice si alte actiuni.
b) Fiscalitatea contribuie la reditribuirea veniturilor intre menbrii
societatii, determinand atenuarea unor inegalitati cu privire la
venituri intre cetateni.
c) Prin stabilirea unor termene de plata a impozitelor si taxelor,
precum si a unor amenzi, penalizari sau majorari de intarziere,
fiscalitatea contribuie la educarea civica a cetatenilor si dezvoltarea
responsabilitatii acestora pentru realizarea obligatiilor obstesti.

d) Rolul de control al activitatii fiscale pentru combaterea faptelor

ilicite, concurentei neloiale, evaziunii fiscale. Organele fiscale si
organele specializate cum sunt garda financiara , inspectoratele
pentru protectia consumatorului etc, constata si intreprind masuri
pentru combaterea activitatii comerciale ilicite.

1.3. Legăturile fiscalităţii cu alte discipline

1. Legaturile fiscalitatii cu finantele publice

Fiind o componeneta a finantelor publice, activitatea fiscala se intregreaza in

relatiile sociale de natura economica care privesc repartitia produsului intern brut ce
formeaza cadrul relatiilor financiare. Finantele cuprind relatiile economice care apar in
procesul constiturii si repartizarii fondurilor de resurse banesti publice. Este evident ca
activitatea fiscala isi inscrie preocuparile in sfera de constituire a resurselor financiare
publice si nu ramane neinfluentata de procesul repartizarii fondurilor bugetare pe sectoare
si activitati.

2. Legaturile fiscalitatii cu contabilitatea

4
 Sistemul contabil al agentilor economici si planul de conturi general cara a fost
adoptat cu data de 1 ianuarie 1994 a creat posibilitatea de a se urmarii stabilirea si
achitarea obligatiilor fiscale pe fiecare categorie de impozit sau taxa. Prin urmare in
prezent , nu sunt necesare evidente paralele cu contabilitatea pentru stabilirea relatiilor
cu bugetul de statului sau bugetele locale, fiind necesare doar suporturile de informatii si
documentele justificative care se inregistreaza in conturile sintetice si analitice.
De aici rezulta necesitatea unei temeinice pregatiri a contabililor pentru stapanirea
pana la detaliu a legilor si normelor fiscale tot asa cum aparatul fiscal trebuie sa-si
insuseasca formele de inregistrare contabila, continutul si functiunea conturilor care
influenteaza decontarile cu bugetul public national.

3. Alte discipline care vin in ajutorul fiscalitatii:

 Cunostintele de tehnologie in diferite ramuri ale economiei
 Studiul marfurilor (merciologia)
 Dreptul comercial
 Dreptul civil
 Dreptul penal

CAPITOLUL II CLASIFICARI ALE IMPOZITELOR SI TAXELOR.

EVAZIUNEA FISCALA

2.1. Clasificarea impozitelor si taxelor dupa natura lor:

a) Cateva elemente ale impozitelor

 Subiectul impozitului , este reprezentat de persoana fizica sau juridica obligata, prin
lege la plata.
 Obiectul impunerii, il reprezinta materia care se supune impunerii
 Sursa impozitului , indica daca acesta se plateste din venit sau din avere

5
 Unitatea de impunere, serveste ca baza pentru determinarea impozitului care se
calculeaza in cazul impozitului pe venit la unitatea monetara, metrul patrat la
impozitul pe cladiri, hectarul la impozitul funciar.
 Cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere, cota poate fii
stabilita intr-o suma fixa pe unitatea de impunere sau procentual
 Asieta, reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale privind fiecare
subiect impozabil pentru indentificarea obiectului impozabil si determinarea
impozitului datorat.
 Termenul de plata este data pana la care trebuie achitat
 Majorarea este suma care se achita de contribuabil pentru depasirea termenului de
plata.
Principala grupare a impozitelor dupa trasaturile de fond si forma cuprinde:
impozitele directe si impozitele indirecte.
Impozitele directe se stabilesc in sarcina unor persoane fizice sau juridice in baza
cotelor de impozit prevazute de lege, aplicate la obiectul impunerii si se incaseaza dirext
de la platitor, care este inscris nominal in evidenta fiscala (ex. Impozitul pe profit,
impozitul pe salarii. )
Dupa obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in: impozite pe venit, impozite
pe avere, imopozite pe cheltuieli. In functie de frecventa cu care se ralizeaza impozitele,
acestea se categorisesc in: impozite permanente (ordinare) si impozite incidentale
(extraordinare)
Taxele reprezinta plati care se fac de persoane fizice sau juridice pentru serviciile
efectuate de institutiile publice.
Dupa natura lor taxele se pot grupa in:
 Taxe judecatoresti, care se achita la instantele de judecata pentru actiunile introduse
pentru judecare de catre persoanele fizice sau juridice
 Taxele notariale care se platesc pentru eliberearwea, legalizarea sau autentificarea de
acte sau copii.
 Taxe consulare care se incaseaza de catre consulate pentru eliberarea certificatelor de
origine, acordarea de vize etc.

6
 Taxele se incaseaza de catre organe ale administratiei de stat privind eliberari de
autorizatii, rezolvari de contestatii, cereri, etc.
Dupa modul cum se realizeaza , impozitele si taxele se impart in:
A. impozite si taxe care se de termina si se varsa la buget de catre unitatile platitoare,
organele fiscale avand obligatii de supraveghere si control.
In aceasta categorie se inxlud: impozitul pe profit , impozitul pe salarii, T.V.A. ,
impozitul pe veniturile din lucrarile de litere, arta si stiinta, impozitul pe spectacole,
varsaminte din profitul net al regiilor autonome etc.
B. Impozite si taxe care se determina de catre organele fiscale, luandu-se ca baza de
calcul, declaratiile platitorilor. Aici se include:
 Impozitul pe veniturile liber profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice
independente si asociatii familiale
 Impozitul pe veniturile realizate din inchirieri si subinchirieri de cladiri si camere
mobilate
 Taxe asupra milloacelor de transport
 Impozitul pe cladiri si terenuri
 Taxe pentru flolosirea terenurilor proprietate de stat.
C. Impuneri care se fac periodic prin inventarierea materiei impozabile pe baz
prevederilor legii. In aceasta categorie se include:
 Impozitul pe veniturile agricole ale populatiei
 Impozitul pe cladirile situate in mediul rural
D. Venituri ale bugetului care se stabilesc si se incaseaza de la caz la caz si atunci cand
sunt intrunite conditiile prevazute de lege. Aici se include.
 Amenzi, imputatii si despagubiri trimise organelor financiare pentru urmarire.
 Taxe pe timbru care se achita atunci cand se solicita servicii la instante judecatoresti,
notariate,primarii etc.
 Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama
 Taxe pentru examinarea conducatorilor de autovehicule etc

Privite dupa modul cum se stabilesc si se urmaresc, impozitele si taxele se impart in :

7
 A. Impozite si taxe cu debit care se stabilesc anticipat realizarii veniturilor. Aici intra
de regula impozitele ordinare care se incaseaza annual, precum si unele venituri
care se incaseaza accidental (cum sunt amenzile, taxe de timbru pentru
succesiuni)
Debitele se inregistreaza in rolul fiscal al contribuabilului.
B. Impozite si taxe fara debit, care se determina in momentul incasarii. Aici se
include de regula taxele se timbru care se achita anterior prestarii serviciului.

2.2. Clasificarea impozitelor şi taxelor după destinatia lor

Bugetul public national in Romania este structurat pe urmatoarele componente:

 Bugetul de stat
 Bugetul asigurarilor sociale de stat
 Bugetele locale compuse din bugetul Consiliului Judeatea, bugetele municipiilor,
bugetele oraselor si bugetele comunelor
 Bugetele fondurilor speciale.

2.3. Evaziunea fiscală

Prin lege s-a definit evaziunea fiscala ca fiind “ sustragearea prin orice mijloace,
in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor
speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juricice romane sau
straine”
In vederea prevenirii evaziunii fiscale, s-au introdus prin lege mai multe obligatii
intre care enumeram:
1. pentru efectuarea unor activitati permanente sau temporare, care genereaza venituri,
este necesara obtinerea unei autorizatii sau a unui alt temei prevazut de lege:
2. subiectii de impozite ( denumiti “contribuabili”) au obligatia ca in termen de 5 zile de
la inregistrare sa declare la organul fiscal, pe a carui raza teritoriala isi au sediul,
datele privind raspandirea geografica a subunitatilor constituite in sucursale, filiale,

8
 puncte de lucru , depozite, magazine si alte locuri in care se produc venituri:
declararea locurilor de desfasurare a activitatii subunitatilor se face si la organul fiscal
teritorial unde acesta functioneaza.
3. Sa declare organelor fiscale bancile si conturile bancare in lei si in valuta indiferent
daca acestea au fost dechise in tara sau in strainatate.
4. Schimbarile care intervin pe parcursul anului se comunica organelor fiscale teritoriale
in termen de 15 zile de la producerea lor.
5. Evidentierea de catre contribuabili a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate
prin inscrierea acestora in registre si alte documente prevazute de lege.
6. Declarearea veniturilor , bunurilor mobile si imobile proprietate sau detinute cu orice
titlu legal, precum si alte valori care genereaza obligatii fiscale; in lipsa unui text de
lege care sa prevada obligatia depunerii declaratiei de impunere contribuabilii
raspund de calcularea corecta a impozitului si a taxelor pe care le varsa la buget in
conditiile si termenele prevazute de lege.
Respectarea obligatiilor fiscale ale contribuabililor sunt supuse controlului
organelor financiar-fiscale din Ministerul Finantelor si unitatilor teritoriale ale
acestuia.
In acelasi timp s-a stabilit prin lege ca toti contribuabilii au obligatia sa fermita
efectuarea controlului si sa puna la dispozitia organelor de control documintele
contabile , evidentele si elemenetele materiale si valorice solicitate pentru control.
Alaturi de administratori si patroni, cea mai mare responsabilitate pentru
prevenirea evaziunii fiscale o au contabilii, care rebuie sa asigure:
a) cunoasterea legilor fiscale prin studiul sistematic al publicatiilor si lucrarilor
cu caracter financiar-fiscal, avandu-se in vedere principiul de drept ca nimeni
nu poate invoca in apararea sa necunoasterea legii;
b) evaluarea preventiva a impactului fiscal al deciziilor privind realizarea
obiectului de activitate, excuzandu-se, de la bun inceput, retabilitatea unei
activitati pe seama incalcarii regimului fiscal.

2.4. Contraventii si sanctiuni

9
 Pentru fapte cu un grad de periculozitate mai redus, legea prevede sanctiuni
contraventionale. In aceasta categorie se include:

1. nedeclararea , in termenele prevazute de lege , de catre contribuabili a veniturilor si

bunurilor supuse impozitelor si taxelor
2. neintocmirea , conform legii si la termen, a documentelor primare si contabile privind
realizarea veniturilor
3. erori in calcularea impozitelor si taxelor avand drept consecinta diminuarea valorii
creantei fiscale a statului
4. neprezentarea la control a documentelor justificative si contabile privind indeplinirea
obligatiilor fiscale
5. neprezentarea la cererea organelor de control a bunurilor materiale supuse impozitelor
si taxelor precum stabilirea corectei intocmiri a declaratiei de impunere
6. neretinerea si nevarsarea la timp, potrivit legii, a impozitelor, taxelor si contributiilor
care se realizeaza prin stopaj la sursa.

10
 CAPITOLUL III IMPOZITE SI TAXE DIRECTE

Principala grupare a impozitelor in functie de subiectii care iau parte la raporul

juridic fiscal, cuprinde impartirea obligatiilor in cele doua mari categorii, impozitele
directe si impozitele indirecte.
In cadrul impozitelor directe avem:

3.1. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit, indiferent că se numeşte aşa sau este cunoscut sub numele
de impozit pe societăţi, este una dintre sursele importante de venituri pentru bugetele
ţărilor europene. Normele care reglementează această obligaţie fiscală au multe elemente
comune, însă diferenţele sunt numeroase.
Perceput ca rezultat concret al unei activitati lucrative, profitul este definit ca
diferenta intre veniturile incasate de o entitate economica intr-o anumita perioada, si
cheltuielile care au contribuit la realizarea veniturilor.
Numeroasele formulari care au intervenit in baza legala a acestui impozit explica
interesul deosebit pe care o are orice referire la profit, in societatile in care actioneaza
legile economice de piata.
Baza legală pentru determinarea impozitului pe profit o constituie Legea
nr.571/2003 privind Codul Fiscal, precum si normele metodologice de aplicare a acestuia
aprobate prin H.G. nr. 44/2004 cu modificari si completari ulterioare.
Anterior acestei legi, impozitul pe profit s-a determinat in conformitate cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr.70/31.08.1994 completata si modificata de mai
multe ori prin Legea nr.73/12.03.1997, prin O.G. nr. 83/23.12.1997, prin O.G. nr.

11
40/30.01.1998, prin O.U.G. nr. 217/29.12.1999, prin Legea nr. 189/17.04.2001 si Decizia
nr.3 din 04.03.2002 pentru aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unor prevederi
privind impozitul pe profit.
Întreprinderile mari îşi conduc contabilitatea în conformitate cu OMFP nr.
1752/2005 şi aplică, implicit, Standardele Internaţionale de Contabilitate. Acestea sunt
obligate să calculeaze şi să contabilizeaze, pe lângă impozitul pe profit curent (exigibil) şi
impozitul pe profit amânat, conform IAS 12 Impozitul pe profit.
Norma contabilǎ internaţioanalǎ IAS 12 Impozitul pe profit are ca obiectiv
tratamentul contabil al consecinţelor fiscale curente şi viitoare privind impozitul pe profit,
precum şi prezentarea impozitului pe profit în situaţiile financiare şi prezentarea
informaţiilor legate de impozitul pe profit.
În categoria platitorilor de impozit pe profit sunt cuprinse persoanele juridice
romane si straine care desfasoara activitati lucrative permanente in Romania, cat si
persoane juridice romane si straine asociate cu parteneri romani pentru toate veniturile
realizate de acestia .Tot in aceasta categorie intra si activitatile economice ale institutiilor
bugetare – organizate pentru realizarea de venituri extrabugetare – in conditiile legii.
Entitatile economice exceptate de la plata impozitului pe profit, sunt: trezoreria
statului, institutiile publice, persoane juridice romane care platesc impozit pe veniturile
microintreprinderilor, fundatiile romane constituite conform actelor normative în vigoare,
activitatea cultelor religioase, institutiile de invatamant particular acreditate si cele autorizate,
asociatiile de proprietari constituite pentru administrarea locuintelor din blocuri, fondul de
garantare a depozitelor din sistemul bancar, fondul de compensare a investitorilor infiintat
potrivit legii, organizatii non profit, sindicale si patronale pentru anumite venituri.

Cotele de impozitare
Cota de impozitare a profitului înainte de anul 2005 a fost de 25% exceptie
facând Banca Nationala a Romaniei a carei profit se impoziteaza cu cota de 80%. Prin
modificarile aduse Codului Fiscal1, cota de impozit pe profit care se aplica profitului
impozabil este de 16 %.
Contribuabilii care obtin venituri din activitatea barurilor de noapte, a cluburilor

1
O.U.G. nr. 138/2004, art.17, privind modificǎrile aduse codului fiscal

12
de noapte si a cazinourilor sunt obligati la plata unei cote de 5% asupra veniturilor
inregistrate din aceasta activitate.
O prevedere noua fata de reglementarile anterioare este aceea ca orice majorare a
capitalului social pe seama profitului sau a rezervelor se impoziteaza cu o cota de 5%.
Contribuabilii care fac dovada incasarii intr-un cont bancar din Romania, a unor
venituri in valuta din exporturile bunurilor rezultate din activitatea proprie, direct sau prin
contract de comision, precum si din prestari servicii platesc un impozit pe profit aferent
de 5% (pana in anul 2001), 6% ( anul 2002), 12.5% ( anul 2003), 25% (anul 2004) si 16%
(anul 2005). Sumele aferente reducerii de impozit pe profit se repartizeaza ca surse
proprii de finantare.

Facilitaţi
Pe baza reglementǎrilor în vigoare2 impozitul pe profit se reduce cu 50% pentru
profitul utilizat in anul fiscal curent pentru investitii, in active corporale si necorporale,
definite potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active
corporate si necorporale, cu modificarile ulterioare, destinata activitatii pentru care
contribuabilul este autorizat. Sumele aferente reducerii se repartizeaza ca surse proprii de
finantare.
Parte din profitul brut reinvestit de catre intreprindenle mici si mijlocii nu se
impoziteaza. Suma maxima asupra careia se calculeaza scutirea este reprezentata de
soldul creditor al contului de profit si pierderi3.
Profitul brut reinvestit, reprezinta sumele utilizate pentru efectuarea de investitii
in active corporale si necorporale aferente obiectului de activitate, de natura celor
reglementate prin Legea nr. 15/1994 cu completarile si modificarile ulterioare privind
amortizarea capitalului imobilizat in active corporale sau necorporale, exclusiv cele care
au alte surse de finantare decat profitul brut, cum sunt credite, imprumuturi
nerambursabile sau civile.
Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi si achizitonarea de mijloace fixe
in regim de leasing financiar.

2
Legea nr.189/17.04.2001 art.I, pct.7, art.7, alin.2
3
Legea nr. 133/20.07.1999 art. 23 alin. I privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si
dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii cota

13
 Pentru investiile care se realizeaza pe parcursul mai multor luni sau ani fiscali
consecutivi scutirea de impozit pe profit se acorda proportional cu valoarea lucrarilor
realizate efectiv in baza unei situatii partiale de lucrari. Investitiile pentru care s-a acordat
scutire de impozit pe profit vor ramane in patrimoniu cel putin o perioada egala cu
jumatate din durata de functionare a acestora.
Cota din profitul brut reinvestit neimpozabila se va folosi numai in acelasi scop
si va fi repartizata ca sursa proprie de finantare.
Profitul brut reinvestit asupra caruia se calculeaza scutirea este profitul lunar,
cumulat de la inceputul anului pana la momentul efectuarii investitiei, fara ca aceasta
facilitate sa se recalculeze in perioada urmatoare sau la sfarsitul anului.
Întreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reducerea impozitului pe profit in
proportie de 20% in cazul in care creeaza noi locuri de munca, daca se asigura cresterea
numarului scriptic cu cel putin 10 % fata de anul financiar precedent4.
Prevederile mentionate, se aplica in urmatoarele conditii:
- reducerea impozitului pe profit se aplica in perioada in care forta de munca
nou -angajata ramâne in intreprindere si nu se fac alte disponibilizari;
- forta de munca nou-angajata sa fie de cel putin 10% din forta de munca existenta
in intreprindere in momentul angajarii;
Impozitul pe profit asupra caruia se aplica reducerea cu 20% pentru crearea de
noi locuri de munca este cel determinat potrivit prevederilor legale in vigoare.
Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie
amortizabile destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat
pentru regimul de amortizare pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare
reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa de recuperat pe
durata de viata utila se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egaa cu
deducerea de 20%.
Ordinea in care se acorda facilitatile privind impozitul pe profit este: scutirea de
impozit pentru profitul brut reinvestit, respectiv reducerea impozitului pe profit pentru
crearea de noi locuri de munca. Acordarea oricareia dintre aceste facilitati nu exclude
posibilitatea intreprinderii mici si mijlocii de a beneficia de cealalta facilitate privind

4
Legea nr. 133/1999 art 24 alin. 1

14
impozitul pe profit.

CONTROLUL PRIVIND VENITURILE BUGETARE DIN IMPOZITUL PE

PROFIT

Plata acestei obligaţii este trimestrială, prin vărsământ făcut până în ziua de 25
ale lunii următoare trimestrului expirat.
Fac excepţie, Banca Naţională şi societăţile bancare care efectuează plăţile
lunar, până la 25 ale lunii următoare.
Declaraţia de impunere privind calculul impozitului pe profit datorat, se depune
de contribuabili la organul fiscal până la termenul de plată a acestei contribuţii.
Controlul modului de stabilire a obligaţiilor rezultate din orice operaţiuni
privind impozitele datorate, revine organului fiscal din subordinea Direcţiei Generale a
Finanţelor Publice.
Contestarea obligaţiilor fiscale stabilite prin actele de control ale organelor
Ministerului Finanţelor Publice se soluţionează prin procedurile speciale prevăzute în
Legea nr.105/24.06.1997 cu modificările şi completările ulterioare. Contribuabilii au
astfel dreptul să ceară soluţii legale la modul de stabilire a impozitelor pe calea
obiecţiunilor, contestaţiilor şi plângerilor până la Ministerul Finanţelor Publice şi în cazul
răspunsurilor negative să se adreseze cu acţiune în contencios, la Curtea de Apel şi la
Curtea Supremă de Justiţie.
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza dobanzi si penalitati
specificate in Hotariri de Guvern. Cuantumul dobanzilor si penalitatilor poate depasi
cuantumul sumelor datorate.
Astfel, în urma întocmirii declaraţiei fiscale anuale privind impozitul pe
profit, se poate obţine fie impozit pe profit de plată, fie impozit pe profit de recuperat

3.2. Impozitul pe venitul din salarii si impozitul pe dividente

15
 Prin salarii sau remuneratie, se intelege un venit direct, realizat din munca de
persoanele care se afla din punct de vedere juridic in subordinea unui patron. Salariul –
ca pret al muncii – este un element de cost care intra in componenta preturilor tuturor
bunurilor economice sau, cu alte cuvinte, in valoarea totala a oricarui rezultat.
Marimea salariului este fixata prin norme legale sau prin negociere, castigul
realizat urmand sa asigure, in conditii normale, reproducerea fortei de munca.
Venituri sub forma de salarii si alte drepturi supuse impozitarii
In conformitate cu prevederile Legii 32/1991 – republicata si completata, salariile
sunt considerate sumele platite in bani si in natura catre salariatii angajati ai persoanelor
fizice sau juridice care au sediul in Romania, precum si castigurile primite din strainatate
de persoanele care-si desfasoara activitatea in Romania (cu exceptia misiunilor
diplomatice).
Veniturile sub forma de salarii si alte drepturi primite in cursul unei luni – supuse
impozitarii sunt:
• salariile, sporurile, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel
• sumele reprezentand concediile medicale si concediile de odihna
• orice castiguri in bani si in natura, primite ca plata a muncii de la unitatile la
care sunt angajati
• indexarile si compensarile salariale aferente cresterii preturilor
• sumele platite din cota de participare la profitul net
O particularitate o reprezinta premiile anuale acordate salariatilor din institutiile
publice, stimulentele din fondul de participare la profit, concediile de odihna neefectuate
si plata cu ora peste norma didactica la personalul din invatamant care se impoziteaza
separat, necumulat cu celelate drepturi acordate in luna in care are loc plata acestora.
Mai trebuie retinut ca impozitul pe salarii se calculeaza de angajatori si se retine si
se varsa la bugetul de stat odata cu ridicarea sumelor pentru plata chenzinei a doua.
Impozitul pe salarii neretinut in cotele legale sau cel retinut in plus se poate
urmari sau poate fi pretins pe o perioada de trei ani in urma de la data constatarii acestor
fapte.
Modul de calculare si varsare a impozitului pe salarii pana la data cand se dispune
controlul ulterior al organelor fiscale, este urmarit de stat prin declaratia semestriala pe

16
care entitatile platitoare de salarii sunt obligate sa o depuna la organul fiscal teritorial de
care apartin.
Controlul privind calcularea, retinerea si varsarea impozitului pe salarii este
exercitat de organele teritoriale ale Ministerului Finanatelor, care pentru intarzierea
varsamintelor peste termenul legal, aplica majorarea de 0.25% asupra sumei datorate
bugetului de stat, iar pentru alte abateri in legatura cu acest impozit aplica amenzi
contraventionale. Orice litigiu intre salariat si angajator cu privire la modul de stabilire a
impozitului pe salarii se solutioneaza pe cale administrativa, pe baza de plangere,
adresata mai intai conducerii unitatii, apoi Directiei Generale a Finantelor Publice si
Controlul Financiar de Stat si, in ultima instanta, Ministerului Finantelor a carui solutie
este definitiva.
O problema ce apare din ce in ce mai mult in actualitate este modul de impunere a
veniturilor realizate pe teritoriul Romaniei de catre persoanele fizice nerezidente.
Conform precizarilor facute in literatura de specialitate, prin rezident se integele o
persoana care are domiciliul stabil in Romania sau care este prezenta in Romania o
perioada intreaga sau fractionata care depaseste 183 de zile dintr-un an calendaristic.
Toate celelalte persoane care nu se incadreaza in definitia de mai sus se considera
nerezidente.
Intre tara noastra si un numar important de state (cca 40) sunt incheiate acorduri
guvernamentale pentru evitarea dublei impuneri in care sunt tratate modalitatile si locul
unde se declara venitul cat si organul fiscal al unuia dintre cele doua state, care incaseaza
impozitul pe venitul realizat de o persoana nerezidenta provenita din celalalt stat.
Astfel, organele teritoriale din tara noastra au obligatia de a lua in evidenta
persoanele nerezidente care desfasoara activitati in Romania si de a stabili obligatiile
fiscale ale acestora in lei, prin transformarea valutei la cursul zilei.
In situatia in care o persoana nerezidenta este prezenta in Romania o perioada mai
mica de 183 zile, impozitul pe salarii este datorat in tara rezidenta.
Spre exemplu, reprezentantul executiv al firmei mixte CMC din municipiu X –
cetatean american, datoreaza pentru castigul lunar incasat in Romania, impozitul pe
salarii in lei, pe care il va plati la bugetul municipiului X, deoare contractul sau de munca
cu firma mixta are durata mai mare de 183 zile pe an. Dovada eliberata de autoritatea

17
municipala cuprinzand impozitul pe salarii platit in Romania va fi prezentata de persoana
nerezidenta organelor fiscale din SUA pentru evitarea dublei impuneri.

Modul de impozitare a dividentelor

Prin dividend se intelege, de regula, partea din profitul net ce se imparte

actionarilor in raport cu numarul de actiuni posedate. Plata dividendelor are loc dupa
incheierea bilantului annual si dupa aprobarea contului de profit si pierdere de catre
adunarea generala a actionarilor.
Legea precizeaza ca actionarii sau asociatii persoane fizice sau juridice care
realizeaza venituri sub forma de dividende datoreaza impozitul in cota de 5%.
Obligatia calcularii, retinerii si varsarii acestui impozit revine persoanelor
juridice, odata cu plata dividendelor, care nu poate insa depasi data de 31 decembrie a
anului respectiv
La societatile cu capital integral sau majoritar de stat, dividendele ce urmeaza a fi
impozitate se calculeaza prin deducerea din profitul ramas dupa plata impozitului pe
profit, a fondului de participare a salariatilor la profit, in cota de pana la 5%, precum si a
sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finantare, in proportie de de pana la
50%. Reamintim in incheire ca o problema retinuta din activitatea practica a organelor
fiscale este cea a “avansurilor” din dividende inregistrate in cursul anului pe numele
patronului. Asemenea operatiuni, in opinia noastra, sunt nelegale, stiut fiind ca dreptul de
plata a dividendelor se naste numai dupa aprobarea bilantului annual, iar cheltuielile de
exploatare ale firmei nu pot fi afectate, in cursul anului cu astfel de plati.

3.3. Impozitul pe venituri realizate de persoanele fizice

Asezarea imozitului pe veniturile persoanlor fizice pe principiile economiei de
piata – marcheaza inceputul reformei legislative in acest domeniu care urmareste in final
introducerea impozitului pe venitul global, actiune legata la randul ei de procesul de
asociere a Romaniei la Comunitatea Europeana.

18
 Esenta acestei reforme consta in colectarea intr-o singura baza impozabila a
tuturor categoriilor de venituri pe care le poate realiza o persoana fizica. Se au in vedere
surse ca beneficii comerciale, venituri agricole, dividende si dobanzi, castiguri de capital
si alte venituri.
In regimul de impozitare au fost cuprinse persoanele fizice romane singure sau in
asociere pentru veniturile realizate pe teriotriul tarii, la care se adauga persoanele fizice
straine care realizeaza venituri in Romania printr-o unitate fixa sau intr-o perioada mai
mare de 183 zile dintr-un an calendaristic vizat.
Baza de impozitare in recenta legiferare este formata din sursele de venituri
cumulate intr-o singura reglementare si ea se compune din:
• veniturile din activitatile asociatiilor familiale si din practicarea profesiilor
libere desfasurate in temeiul autorizatiilor obtinute
• venituri din inchiriere, subinchiriere si valorificarea dreptului de uzufruct si
abitatie
• drepturile de autor si veniturile realizate din valorificarea acestora prin
mostenire
• venituri din arenda
• venituri din diverse asocieri de persoane fizice, altele decat cele prevazute de
legea impozitului pe profit
• venituri din activitati agricole – inclusiv ale asociatiilor agricole fara
personalitate juridica
• venituri din activitati artistice, distractive sau sportive desfasurate in mod
independent
• premiile si orice castiguri– cu exceptia celor supuse impozitului pe salarii
• dobanzile
• drepturile cuvenite inventatorilor si inovatorilor
• alte venituri realizate in mod permanent sau intamplator
Concomitent cu precizarea surselor impozabile, legiuitorul a formulat si categoriile de
venituri care nu se impoziteaza si anume:

19
 • dobanzile inasate, aferente titlurilor de stat sau depozitelor la vedere din
conturile la banci
• ajutoare, donatii, mostenir sau sponsorizari
• veniturile din vanzarea obiectelor si produselor de cult
• despagubirile din contractele de asigurare de bunuri si persoane
• pensiile, ajutoarele si alocatiile de stat pentru copii, platite in sistemul
asigurarilor sociale
• bursele elevilor, studentilor, docoranzilor
• pensiile de intretinere
• premiile loteriei nationale
• veniturile veteranilor de razboi si cele ale vaduvelor de veterani necasatorite,
din practicarea de meserii, inchiriei, exclusiv veniturile din comert
• veniturile din turismul rural – realizate intr-o perioada de 10 ani
• veniturile din vanzarea de bunuri mobile si imobile, cu exceptia celor din
activitati autorizate sau in regim de consignatie
• venituri din tranzactionarea valorilor mobiliare
• venituri din vanzarea in stare naturala a produselor agricole obtinute din
productie proprie si a celor din flora spontan
• veniturile din meserii (exceptand comertul) obtinute de persoanele in varsta de
peste 70 ani barbatii si 65 ani femeile, invalizii de gradul I si persoanele
handicapate

3.4. Impozitarea veniturilor din inchirieri, subinchirieri, uzufruct, uz sau

abitatie

Tehnica de calcul a impozitului aferent acestei surse nu difera fata de principiul

general. Astefl, din venitul annual se scad cheltuielile privind impozitul pe cladiri,
primele de asigurare si impozitul pe teren aferente spatiului inchiriat.
La inchirieri de camere mobilate, in plus se mai scade o cota de cheltuieli de 20%.
La suma ramasa dupa aceste deduceri si care in fapt este venitul impozabil se
aplica o cota de Impozitare de 15%.

20
 Contractul de inchiriere trebuie inregistrat la organul fiscal in termen de 5 zile de
la perfectarea lui, data la care de depune si declaratia anuala de impunere care ramane
valabila daca nu intervin modificari.

3.5. Impozitul pe cladiri

Veniturile cu acest titlu ca si cele agricole fac parte din cele mai constante surse
ale bugetelor locale, cu deosebirea ca primele sunt preponderente in orase si alte localitati
mai dezvoltate din punct de vedere edilitar.
Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele fizice, persoanele juridice,
asociatiile familiale si asociatiile agricole, avand in vedere domiciliul sau sediul
contribuabilului sau localitatea unde se afla bunurile impozabile. In impozitare sunt
cuprinse si cladirile unitatilor economice, organizate ca activitati cu scop lucrativ de catre
organizatiile politice si obstesti, de institutiile publice, de fundatiile si unitatile de cult,
precum si de reprezentantele persoanelor juridice straine ce functioneaza pe teritoriul
Romaniei.
Nu sunt supuse impozitului cladirile institutiilor publice daca nu adapostesc
activitati economice, monumentele de arhitectura si arheologie, muzeele si casele
memoriale, precum si cladirile ce constituie locasuri de cult, apartinand cultelor
recunoscute de lege.
Impozitul pe cladiri se stabileste annual, pe baza de declaratie, utilizandu-se
formularul tipizat, depus in cursul lunii ianuarie, de proprietarul sau detinatorul
imobilului, la unitatea fiscala teritoriala in raza careia se afla constructia. Pentru cladirile
statului, inclusiv cele de locuit, date in folosinta sau in administratia unor contribuabili,
obligatia de a intocmi declaratia anuala si de a plati impozitul datorat la scadentele
prevazute de lege revine detinatorului.
Impozitul pe cladiri are patru termene de plata in anul fiscal, respectiv 15 martie,
15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, transele neachitate suportand o majorare de
0,25% pentru fiecare zi de intarziere, calculata din ziua imediat urmatoare termenului la
care impozitul a devenit exigibil.

21
 Acelasi regim de plata cu majorari vor avea si impozitele stabilite pe doi ani
anteriori de inspectorii fiscali, ca urmare a controalelor pentru cladirile nedeclarate de
detinatori sau cele care, in declaratie, figureaza cu date nesincere.

3.6. Impozitul pe terenuri

Din punct de vedere al impozitarii, terenurile se grupeaza in doua categorii:
• terenuri ocupate de cladiri si alte constructii
• terenuri proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau
silvicultura
Desi au la baza acte normative distincte, respectiv impozitul pe terenuri ocupate de
cladiri si alte constructii, si taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
ambele obligatii vizeaza venituri ce se varsa la bugetele locale.

3.7. Impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii

Sunt obligati la plata impozitului pe terenuri toti contribuabilii persoane fizice si
persoane juridice care detin suprafete de teren ocupate de constructii situate in municipii,
orase si comune.
Impozitul se stabileste annual, diferentiat pe localitati si in cadrul acestora pe
zone. Sarcina de a stabili zonele de impozitare in cadrul localitatii revine consiliilor
locale prin hotarari proprii.
Proprietarii de terenuri pe care se afla cladiri sau alte constructii (santiere,
instalatii de foraj, birouri, depozite, garaje, baracamente, drumuri de acces, locuinte,
bazine, teatre de vara, sali de sport, stadioane etc) sunt obligati sa depuna declaratii de
impunere pana la data de 1 octombrie pana anul viitor sau in termen de 30 de zile de la
data dobandirii terenului in cursul anului – in vederea stabilirii de catre organul fiscal a
impozitului datorat.
Bugetul local in contul caruia se varsa impozitul pe cladiri este cel al
municipiului, orasului sau comunei pe raza caruia se afla situat terenul.
De aici decurge si obligatia ca persoanele care poseda terenuri in mai multe
localitati sa depuna declaratia de impunere si sa-si deschida rolul fiscal, la atatea
administratii locale cate loturi dispersate ocupate de constructii are in proprietate.

22
 Plata impozitului stabilit annual, impartit in patru transe se face pana la 15 ale
ultimei luni din trimestr, cu exceptia ultimei transe care trebuie achitata pana la 15
noiembrie.

CAPITOLUL IV
STUDIU PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILIZAREA IMPOZITULUI PE
PROFIT CURENT ŞI A CELUI AMÂNAT LA S.C. DIVERTAS S.R.L

2.1. Prezentarea S.C. DIVERTAS S.R.L.

S.C. Divertas S.R.L. este o societate comercialǎ cu rǎspundere limitatǎ, cu capital

integral privat.
Societatea are ca obiect de activitate :
• Realizarea unor operaţiuni de import-export de bunuri şi servicii, în nume propriu;
• Efectuarea de operaţiuni de comerţ exterior prin: reprezentare, mandat, agent, curtier,
comision şi consignaţie;
• Dezvoltarea de servicii şi activitǎţi de turism şi agrement, în nume propriu, sau prin
reprezentanţi – în ţarǎ sau în strǎinǎtate, inclusiv din organizarea unei reţele de hoteluri şi
restaurante;
• Organizarea unei reţele comerciale de desfacere şi valorificare de bunuri de orice tip,
în sistem angrosist sau cu amǎnuntul, precum şi a unei reţele de desfacere a unor produse
farmaceutice;
• Orice fel de operaţiuni, legate direct sau indirect de obiectul de activitate de mai sus.
Activitatea principalǎ a societǎţii este comerţul cu amǎnuntul.
Capitalul social al SC DIVERTAS SRL se ridică în prezent la valoarea de
131.000.000 lei.

23
 Situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu reglementările contabile
româneşti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate.

2.2. CALCULUL IMPOZITULUI PE PROFIT CURENT

Rezultatul unei activitǎţi economice este tratat din douǎ puncte de

vedere: rezultat contabil şi rezultat fiscal.
Astfel un deficit contabil este o contraperformanţǎ pe care întreprinderea trebuie
sǎ o corecteze cât mai repede posibil pentru a nu influenţa în mod negativ activitatea
viitoare a firmei, fiind pusǎ în joc însǎşi existenţa sa.
Nu la fel stau lucrurile în cazul unui deficit fiscal. Posibilitatea de reportare,
constituie un avantaj care va fi de folos de firmǎ în funcţie de posibilitǎţile oferite de
legislaţie.
Contabilitatea româneascǎ, ca şi în multe alte ţǎri, este conectatǎ la fiscalitate.
Bilanţul contabil este destinat nevoilor proprii de informare şi altor terţi (în afarǎ de stat),
neţinând cont de constrângerile fiscale. În lipsa unui bilanţ fiscal, care sǎ fie destinat
fiscului, pentru obţinerea rezultatului impozabil (fiscal) sunt necesare câteva prelucrǎri
extracontabile.
Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare se calculeazǎ având în vedere
cerinţele unei contabilitǎţi de angajamente şi respectând principiul independendenţei
exerciţiului.5
Rezultatul brut al exerciţiului corectat cu veniturile neimpozabile şi cheltuielile
nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obţinerea rezultatului fiscal (profit
impozabil sau pierdere fiscalǎ).
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultat impozabil (profit sau pierdere) =

Vtotale – Chtotale - Vneimpozabile + Chnedeductibile – Rezultat reportat (pierderi din anii
precedenţi)

5
“Principiul independenţei exerciţiilor presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor,
aferente activitǎţii unitǎţii patrimoniale, pe mǎsura angajǎrii acestora şi trecerii lor la rezultatul
exerciţiului la care se referǎ.” – Legea Contabilitǎţii

24
 Din aceasta formulare rezultǎ cǎ impozitarea profitului este de fapt un calcul
extracontabil, in care veniturile, cat si cheltuielile evidentiate in contabilitate primesc
anumite corectii legale obtinandu-se in final profitul impozabil.
Pierderea anualǎ, declaratǎ de contribuabil prin declaraţia de impozit pe profit se
recupereazǎ din profiturile impozabile obţinute în urmǎtorii 5 ani.
Contribuabilii care pe o perioadǎ de 3 ani consecutivi au realizat numai pierderi
intrǎ automat în obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care
au condus la realizarea de pierdere.
Nu se recupereazǎ pierderea fiscalǎ înregistratǎ de persoana juridicǎ în cazul în
care are loc divizarea sau fuziunea. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrǎrii acestora, la fiecare termen de platǎ a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare. În acest scop, pierderea se reporteazǎ lunǎ de lunǎ pânǎ la
închiderea exerciţiului, când se determinǎ pierderea anualǎ.
Reportul şi deductibilitatea pierderii fiscale (deficitului fiscal) se realizeazǎ
independent de imputarea pierderii contabile, cele douǎ categorii de rezultate având
mişcǎri distincte în timp cu ocazia reportǎrii. Dacǎ societatea decide acoperirea pierderii
contabile din capitalul social, pierderea fiscalǎ işi continuǎ reportul pe perioada celor 5
ani. O observaţie în acest sens trebuie menţionatǎ chiar dacǎ prevederile regulilor fiscale
în materie de impozitare a profitului nu este relevantǎ: în cazul în care pierderea contabilǎ
se acoperǎ din rezerva legalǎ, fiind eliberatǎ de impozite, societatea poate pierde dreptul
de report privind pierderea fiscalǎ.

2.2.1.Venituri neimpozabile

Veniturile neimpozabile cuprind veniturile care nu sunt impozabile nici în

perioada curentǎ, nici în perioadele urmǎtoare:
 dividendele primite de la o persoană juridică română;
 diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele
juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a
investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea vor fi impozabile la data

25
 transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare,
precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin
titlurile de participare
 veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se
anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică
 veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere,
precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile

2.2.2. Cheltuieli deductibile, cu deductibilitate

limitata şi nedeductibile

• Cheltuieli deductibile
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate în scopul realizǎrii de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare. Cheltuielile nedeductibile cuprind
cheltuielile care nu sunt deductibile nici în perioada curentǎ, nici în perioadele urmǎtoare.
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizǎrii de venituri:
 cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de 5%
aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv
accizele, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu
sponsorizarea sau mecenatul.
Ch.spons. nedeductibilă = Ch.sponsorizare- [Vtotale–Ch.totale (-Ch.impozit pe profit–
Ch.sponsorizare)] x 5%

 cheltuielile cu achiziþionarea ambalajelor, pe durata de viaţǎ stabilitǎ de cǎtre

contribuabil;
 cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile
efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncǎ şi a bolilor profesionale;

26
 cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncǎ şi
boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru
asigurarea de riscuri profesionale;
 cheltuielile de reclamǎ şi publicitate efectuate în scopul popularizǎrii firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ
în categoria cheltuielilor de reclamǎ şi publicitate şi bunurile care se acordǎ în
cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi
demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu
scopul stimulǎrii vânzǎrilor;
 cheltuielile de transport şi cazare în ţarǎ şi în strǎinǎtate efectuate de cǎtre salariaţi
şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizeazǎ profit în exerciţiul
curent şi/sau din anii precedenţi;
 contribuţia la rezerva mutualǎ de garantare a casei centrale a cooperativelor de
credit;
 taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncǎ;
 cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesionalǎ a personalului angajat;
 cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau
noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale
informative proprii;
 cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizãri necorporale din punct de vedere
contabil;
 cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calitǎţii,
obţinerea atestǎrii conform cu standardele de calitate;
 cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

27
  taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate cǎtre camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
 pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţǎ a creanţelor neîncasate, în
urmǎtoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisǎ pe baza hotǎrârii judecǎtoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperatǎ de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societǎţii cu rǎspundere limitatǎ cu asociat unic, sau
lichidat, fǎrǎ succesor;
4. debitorul înregistreazǎ dificultǎţi financiare majore care îi afecteazǎ întreg patrimoniul.

• Cheltuieli cu deductibilitate limitatǎ

- cheltuielile de protocol, în limita a 2% din baza de calcul, determinată ca diferenţă

între totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe
profit
Ch. protocol = Ch. protocol-[V.totale–Ch.totale (-Ch.impozit pe profit – Ch.protocol)] x 2%
nedeductibile .

- cheltuieli cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă

localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul
realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi. Cheltuielile de
transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabililor care
realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la
nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice
- cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2%
la fondul de salarii realizat anual (ajutoare pentru deces, ajutoare pentru boli grave
şi incurabile etc.)
- pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în
materie
- cheltuielile privind tichetele de masă acordate de angajator, cf. legii

28
 - cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale , în limita echivalentului a 2000 Euro anual, pentru o
persoană
- cheltuielile cu rezervele şi provizioanele, cf. legii, astfel:
- rezerva legală este deductibilă în limita a 5% aplicată asupra profitului
contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad
veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile, până ce rezerva va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris vărsat. În cazul ăn care rezerva este utilizată pentru acoperirea
pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a
rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
- cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar. Cheltuielile cu dobânzile
aferente creditelor bancare pe termen lung vor fi integral deductibile în exerciţiul
curent în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului6 este mai mic decât unu.
Formula de calcul a gradului de îndatorare este următoarea:
Capital împrumutat la Capital împrumutat la
începutul anului + sfârşitul perioadei
Gradul de =
îndatorare +
Capital propriu la Capital propriu la
începutul anului sfârşitul perioadei

În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv,

cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi
plus 10% din celelalte venituri impozabile. Cheltuielile cu dobânzile nedeductibile se vor
reporta în exerciţiile următoare, până la deductibilitatea lor totală.
Cheltuielile cu dobânzile nedeductibile fiscal (când gradul de îndatorare este
mai mare decât unu) se calculează astfel:

Ch. dobânzi nedeductibile fiscal = Ch.cu dobânzi – (V dobânzi totale+ 10% Celelalte V.ale
firmei)

6
Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de
rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul şi sfârşitul anului
pentru care se determină impozitul pe profit.

29
 Cheltuielile din diferenţele de curs valutar sunt deductibile când nu depăşesc
veniturile de acelaşi tip; când aceste cheltuieli depăşesc veniturile din diferenţe de curs
valutar, ele sunt deductibile în aceleaşi condiţii ca şi cheltuielile cu dobânzile.
Formula de calcul este următoarea:
Ch. diferenţe curs valutar nedeductibile fiscal = Ch.diferenţe curs valutar - (Vtotale diferenţe
curs valutar + 10% x Alte V.ale firmei)

Cheltuielile din diferenţe de curs valutar sunt cele aferente împrumuturilor luate
în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
- cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita stabilită potrivit legii
- cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita stabilită potrivit
legii
- cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea
locuinţei, care se majorează d.p.v. fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilă trebuie
recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi.
- cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită în scop personal,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în
baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop
- cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite
de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice
cu astfel de atribuţii
- cheltuielile efectuate de utilizator reprezentând rata de leasing, în cazul
contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi
dobânzile pentru contractele de leasing financiar

• Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile cuprind cheltuielile care nu sunt deductibile nici în

30
perioada curentǎ, nici în perioadele urmǎtoare:
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusive
cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul current, precum şi
impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi
cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi
juridice nerezidende, pentru veniturile realizate în România
- amenzile, confiscările, majorările de întârziere datorate către autorităţile române
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare, precum şi TVA aferentă
- cheltuielile cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor
avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la
sursă
- cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor/asociaţilor, altele decât cele generate
de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestatre contribuabilului, la preţul de
piaţă pentru aceste bunuri sau servicii
- cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ
- cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru
dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de
distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de
societate sau asociere
- cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile
- cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative
- cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului,
care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului
- cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii, pentru care angajatorii nu pot justifica necesitatea prestării acestora şi
pentru care nu sunt încheiate contracte
- cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care

31
 privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în
desfăşurarea activităţii, sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de
leasing
- pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu
neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion. În această situaţie,
contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice
în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea
recalculării profitului impozabil la persoana debitoare

Impozitul pe profit se calculeazǎ prin aplicarea unei cote procentuale asupra

profitului impozabil:
Impozit pe profit = Profit impozabil x Cota de impozitare

Potrivit Legii nr.414/2004 şi Hotărârii Guvernului nr.59/16.08.2004, înregistrarea

în contabilitate a impozitului pe profit trebuie să se facă trimestrial. Impozitul se
calculează mai întâi pe baza datelor cumulate de la începutul anului până la sfârşitul
trimestrului pentru care se face calculul. Astfel, rezultatul fiscal se determină şi el punând
faţă în faţă venituri cumulate cu cheltuieli cumulate de la începutul anului. Impozitul de
înregistrat în trimestrul de referinţă este egal cu diferenţa dintre impozitul cumulat până
la sfârşitul acestui trimestru, pe de o parte, şi impozitul cumulat până la sfârşitul
trimestrului anterior.
Mecanismul de înregistrare în contabilitate a impozitului pe profit este simplu,
utilizându-se în acest scop conturile 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” şi 441
„Impozit pe profit”

Exemplul: La S.C. DIVERTAS SRL, BUCUREŞTI

În urma centralizării informaţiilor din contabilitate şi a retratării lor conform
regulilor fiscale, obţinem, pentru exerciţiul 2004 următoarea situaţie (în milioane lei):
mil. lei

32
 Cheltuieli
Cheltuieli totale Venituri
Venituri totale nedeductibile,
cumulate de la neimpozabile
Luna cumulate de la cumulate de la
începutul anului cumulate de la
începutul anului începutul anului
(fără 691) începutul anului
(altele decât 691)
0 1 2 3 4
Ianuarie 12000 2000 40 -
Februarie 26000 14000 50 -
Martie 34000 26000 50 20
Aprilie 52000 34000 50 20
Mai 62000 42000 60 140
Iunie 68000 60000 66 140
Iulie 78000 76000 70 140
August 82000 82200 70 140
Septembri 93880 93840 80 140
Octombrie 110000 104000 90 160
Noiembrie 130000 11800 100 160
Decembrie 152000 147000 100 160

Ne propunem să calculăm impozitul pe profit şi să reconstituim înregistrările

din fiecare trimestru. Rezultatul fiscal cumulat va fi egal, la sfârşitul fiecărui trimestru, cu
veniturile totale – cheltuielile totale + cheltuielile nedeductibile – venituri neimpozabile.
Pentru simplificarea calculelor, nici la cheltuieli totale şi nici la cheltuieli nedeductibile
nu luăm în considerare cheltuielile cu impozitul pe profit (sumele din contul 691), efectul
asupra profitului impozabil fiind nul, deoarece sumele respective sunt luate o dată cu
semnul minus şi o dată cu semnul plus, compen-sându-se.
Pentru întocmirea declaraţiei de impunere de la sfârşitul anului, se va face
calculul de această manieră, urmând ca, după stabilirea impozitului, să adăugăm
cheltuiala din 691 atât într-un termen (cheltuieli totale), cât şi în celălalt (cheltuieli
nedeductibile).
După calculul rezultatului fiscal, pe coloana următoare va apărea impozitul pe
profit cumulat (numai acolo unde rezultatul este mai mare ca zero), după care se
calculează impozitul de înregistrat ca diferenţă dintre impozitul cumulat până la sfârşitul
trimestrului şi impozitul cumulat până la sfârşitul trimestrului precedent, astfel:
mil. lei

33
 Cheltuieli
Cheltuieli Venituri Rezultat
Venituri nededucti-
totale neimpo- fiscal Impozit pe
totale bile,
cumulate zabile cumulat profit Impozit
cumulat cumulate de
Luna de la cumulat (col.1- cumulat de
e de la la începutul
începutul e de la col.2+co (col.5 x înregistrat
începutu anului
anului începutu l.3- 25%)
l anului (altele decât
(fără 691) l anului col.4)
691)
0 1 2 3 4 5 6 7
Ianuarie 12000 2000 40 - - - -
Februarie 26000 14000 50 - - - -
Martie 34000 26000 50 20 8030 2007,5 2007,5
Aprilie 52000 34000 50 20 - - -
Mai 62000 42000 60 140 - - -
Iunie 68000 60000 66 140 7926 1981,5 26
Iulie 78000 76000 70 140 - - -
August 82000 82200 70 140 - - -
Septembr -20 0,00 1981,5
93880 93840 80 140
ie
Octombri
110000 104000 90 160 - - -
e
Noiembri
130000 11800 100 160 - - -
e
Decembri 4940 1235 1235
152000 147000 100 160
e

În contabilitate avem:
În martie 2004: rezultatul fiscal cumulat este de 8030 milioane lei, deci
impozitul este de 8030 x 25% = 2007,5 milioane lei şi se înregistrează, după care se
închide contul de cheltuială:

=
691 441 2007500000

Cheltuieli cu Impozit pe
impozitul pe profit profit

34
 121 691 2007500000
Profit şi Cheltuieli cu
pierdere impozitul pe profit

În iunie 2004: rezultatul fiscal cumulat este de 7926 milioane lei, deci impozitul
cumulat este egal cu 7926 x 25% = 1981,5 milioane lei. Se constată o diferenţă în minus
faţă de trimestrul I/2004 egală cu 1981,5 milioane lei – 2007,5 milioane lei = -26
milioane lei. Se va aduce la nivelul real obligaţia faţă de bugetul de stat în trimestrul II
faţă de primul trimestru făcându-se înregistrarea:

691 = 441
Cheltuieli cu Impozit pe 26000000
impozitul pe profit profit

121 = 691 26000000

Profit şi Cheltuieli cu
pierdere impozitul pe profit

În septembrie 2004: rezultatul fiscal cumulat este de 7926 milioane lei, deci
impozitul cumulat constă în pierdere în valoare de 20 milioane lei, pentru care impozitul
pe profit este egal cu zero. Ca urmare, pentru aducerea la nivelul real a situaţiei privind
impozitul pe profit, făcându-se înregistrarea:

= 1981500000
691 441
Cheltuieli cu Impozit pe
impozitul pe profit profit

=
121 691 1981500000

Profit şi Cheltuieli cu
pierdere impozitul pe profit

35
 La 31 decembrie 2004: rezultatul fiscal cumulat este de 4940 milioane lei, deci
impozitul datorat pe întregul an este de 49406 x 25% = 1235 milioane lei şi se
înregistrează în contabilitate, după care se închide contul de cheltuială:

=
691 441 1235000000
Cheltuieli cu Impozit pe
impozitul pe profit profit

121 = 691 1235000000

Profit şi Cheltuieli cu
pierdere impozitul pe profit

La sfârşitul anului 2004 se cunosc următoarele informaţii cu privire la veniturile

şi cheltuielile cumulate din cursul exerciţiului:

- venituri din exploatare: 136000000000 lei

- cheltuieli aferente veniturilor din exploatare
132235000000 lei
(inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit):
- venituri financiare: 6100000000 lei
- cheltuieli financiare: 11700000000 lei
- venituri extraordinare: 9900000000 lei
- cheltuieli extraordinare: 4300000000 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit deja
1235000000 lei
înregistrat:

În urma reclasificării specifice în vederea calculării rezultatului fiscal la sfârşitul

anului 2004 au rezultat următoarele informaţii:

- venituri din dividende: 120000000 lei

- venituri din provizioanele pentru care la constituire
40000000 lei
nu s-a admis deducerea din punct de vedere fiscal:
- venituri din export: 30400000000 lei
- amenzi, majorări şi penalităţi de întârziere datorate
20000000 lei
autorităţilor române:
- provizioane nedeductibile constituite în cursul 10000000 lei

36
anului:
- cheltuieli de protocol: 102142857 lei
- cheltuieli de sponsorizare: 278947368
- cheltuieli cu diferenţe nefavorabile de curs valutar: 15245000000 lei

Cheltuielile de protocol nedeductibile fiscal = cheltuieli totale de protocol -

2
100 [Venituri totale – cheltuieli totale + cheltuieli impozit profit + cheltuieli de

2
protocol] = 112142857 le - 100 [152000000000 – 14823500000 + 1235000000 +
112142857] = 112142857 – 102142857 = 10000000 lei

Cheltuieli de sponsorizare nedeductibile = cheltuieli totale de sponsorizare -

5
100 [Venituri totale – cheltuieli totale + cheltuieli impozit profit + cheltuieli de

5
sponsorizare] = 278947368 - 100 [152000000000 – 148235000000+ 1235000000 +
278947368] = 278947368 – 263947368 = 15000000 lei

Pentru determinarea părţii nedeductibile a cheltuielilor cu diferenţele

nefavorabile de curs valutar trebuie determinat GRADUL DE ÎNDATORARE.
În legătură cu acesta se cunosc următoarele date:
Capitalul propriu la 01.01.2004 = 15000000000 lei
Capitalul propriu la 31.12.2004 = 153765000000 lei
Capitalul împrumutat la 01.01.2004 = 185400000000 lei
Capitalul împrumutat la 31.12.2004 = 168600000000 lei

GRADUL DE ÎNDATORARE =

37
 C apitalul_ îm prum utat_ la _ 01.01.2003+ C apitalul_ îm prum utat_ la _ 31.12.2003
= =
C apitalul_ propriu_ la _ 01.01.2002+ C apital_ propriu_ la _ 31.12.2002

00lei + 1686000000
1854000000 00lei 3540000000
00lei
= = = 1,16
00lei + 1537650000
1500000000 00lei 3037650000
00lei

Concluzia: cheltuielile cu diferenţele nefavorabile de curs valutar nu sunt

integral deductibile fiscal.
Cheltuielile cu diferenţe nefavorabile de curs valutar nedeductibile fiscal =
cheltuieli totale cu diferenţe nefavorabile de curs valutar - [Venituri din diferenţe
favorabile de curs valutar + 10% x celelalte venituri impozabile] = 15245000000 lei –
10% 152000000000 lei = 45000000 lei
Se calculează ponderea veniturilor din export din total venituri:

Venituri_ din _ exp ort 30400000000lei

= = 20%
Total − venituri 147000000000lei

Se completează declaraţia privind impozitul pe profit din care rezultă (conform

formularului anexat) un profit fiscal de 4940000000 lei. Se calculează 20% din acest
profit care se impozitează cu 6%.

4940000000 lei x 20% = 988000000 lei

988000000 lei x 6% = 59280000 lei

Profitul fiscal care se impozitează cu cota de 25% este egal cu 4940000000 lei –
988000000 lei = 3952000000 lei.
Impozitul pe profit aferent acestei cote de 25% este de 3952000000 lei x 25% =
988000000 lei.
Impozitul pe profit total este egal cu 988000000 lei + 59280000 lei =
1047280000 lei.

38
 Faţă de impozitul pe profit rezultat din calculele anterioare (de 1235000000 lei)
se impune corectarea lui prin micşorare cu suma de 188000000 lei: (1235000000 lei –
1047280000 lei). Ca urmare se efectuează următoarea înregistrare contabilă:

691 = 441 188000000

Cheltuieli cu Impozit pe
impozitul pe profit profit

Conform Legii 571 privind Codul fiscal, contribuabilii au obligaţia să depună o

declaraţie anuală de impozit pe profit, până la termenul prevăzut pentru depunerea
situaţiilor financiare. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe
profit.
Observatie: În Anexa 1, apare declaraţia anuală de impozit pe profit pentru S.C.
DIVERTAS SRL

CAPITOLUL V

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

39
 Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar
in mod diferit de la o etapa de dezvoltare a economiei la alta. Rolul cel mai important al
impozitelor se manifesta pe plan financiar, deorece acestea constituie mijiocul principal
de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Astfel in tarile in curs de dezvoltare , ponderea impozitelor si taxelor cunoaste diferentieri
mai mari in totalul resurselor financiare publice,
Caracteristic pentru evolutia impozitelor in perioada postbelica este tendinta de
crestere absoluta si relativa a acestora. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin
crsterea numarului platilor , extinderea bazei de impunere, precum si prin majorarea
cotelor de impunere. In unele tari poate fi remarcata o anumita accentuare a rolului
impozitelor pe plan economic, concretizatá in incercarile statului de a folosi impozitele ca
mijioc de interventie in activitatea economica. In functie de intentia legiuitorului,
impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau de frânare a unei anumite
activitati, de crestere ori de reducere a productiei sau a consumului unui anumit produs,
de impulsionare ori de ingradire a comertului exterior.
Referindu-se la rolul impozitelor, un economist francez sublinia ca impozitele
pot fi folosite pentru a “incuraja sau descuraja o anumita activitate economicã. Fara sa
inceteze de a mai fi un mijioc de acoperire a cheltuielilor publice, venitul fiscal a devenit
un mijioc de interventie in domeniul economic si social.”
Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul
lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre
clase si paturi sociale, intre persoanele fizice si juridice.
Nici o economie nu-si poate permite sa renunte la impozit, ba chiar dimpotriva,
tot mai multe tari îsi variaza si isi extind sistemul de impozit pentru a face fata
necesitatilor publice tot mai mari si nevoii de pârghii si instrumente pentru stapânirea
fenomenelor economice nedorite ce par a se amplifica in procesul complex al dezvoltarii.
Putini contribuabili inteleg necesitatea existentei impozitelor si rolul acestora in
viata lor ca indivizi.
Efectele lor sunt percepute in general ca o diminuare a venitunilor obtinute in
cele mai multe cazuri, prin munca si renuntari. Impozitele sunt deci privite cu ostilitate.
Ele pot fi considerate un rau dar, asa cum am aratat, sunt un rau necesar.

40
 Rezultatul net care stă la baza distribuirii dividendelor trebuie determinat utilizând
regulile contabile, care să reflecte corect, din punct de vedere economic, tranzacţiile
desfăşurate de o întreprindere. Pentru a se obţine o imagine fidelă în situaţiile financiare,
contabilitatea trebuie să fie deconectată de fiscalitate. În contabilitate ar trebui să se
înregistreze amortizarea contabilă şi nu amortizarea fiscală. Pentru a realiza obiectivul
precizat mai sus, în contabilitate amortizarea activelor ar trebui să se realizeze în funcţie
de duratele utile de viaţă ale activelor, durate stabilite pe baza raţionamentului
profesional sau în funcţie de experienţa cu active similare, şi nu pe baza duratelor
stabilite prin Legea 15/94 privind amortizarea activelor imobilizate. De asemenea, pentru
amortizarea activelor imobilizate trebuie să se utilizeze metoda de amortizare care
corespunde deprecierii reale a activelor şi nu metoda a cărei aplicare ar conduce la un
rezultat fiscal minim.
Aşa cum s-a observat mai sus, aplicarea în contabilitate a IAS 12 Impozitul pe
profit nu influenţează impozitul pe profit exigibil pe care întreprinderea trebuie să-l
plătească statului. Diferenţa apare la nivelul impozitului pe profit amânat înregistrat în
bilanţ şi a cheltuielilor cu impozitul pe profit (exigibil şi amânat) înregistrate la nivelul
contului de profit şi pierdere, astfel încât rezultatul net înregistrat în contabilitate, care stă
la baza distribuirii dividendelor, să nu fie influenţat de regulile fiscale.
Rămâne de rezolvat problema delimitării contabilităţii de fiscalitate, acest lucru
putându-se realize dacă în contabilitate s-ar aplica raţionamentul profesional şi nu
regulile fiscale. Acestea din urmă ar trebui să fie utilizate doar extracontabil, pentru
determinarea rezultatului fiscal.

BIBILIOGRAFIE

1. Boulescu M., Controlul fiscal al agenţilor economici, Editura Tribuna

Economicǎ, Bucureşti 2005.

41
 2. Bomboş G. S., Deductibilitatea fiscalǎ, Editura Tribuna Economicǎ, 2005
3. Feleagǎ L., Feleagǎ N., Contabilitate Financiarǎ, o abordare europeanǎ şi
internaţionalǎ, vol. I şi II, Editura Infomega, 2005
4. Feleagă, N., Malciu, L., Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică,
Bucureşti, 2002.
5. Gîrbină, M., Bunea, Şt. Sinteze, studii de caz şi teste grilă privind aplicarea
IAS – IFRS, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005
6. Haiduc L., Contribuţia sistemului fiscal la prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, Ed.Fundaţiei România de Mâine, 2004;
7. Ionescu C., Contabilitate – bazele teoriei şi practicii contabile, Editura
Fundatiei Romania de Maine, 2005
8. Ionescu, C. Informarea financiară în contextul internaţionalizării contabilităţii,
Editura Economică, Bucureşti, 2003
9. Ionescu, L., Popescu, L., Băluţă, A., Firescu, V. Metode de calculaţia
costurilor, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, Bucureşti, 2002
10. Leonte D., Cioponea M., Finante Publice, Ed.Fundatiei Romania de Maine,
2001;
11. Morariu A., Radu G., Pǎunescu M., Contabilitate şi fiscalitate, Editura Ex
Ponto, 2005.
12. Popescu, L., Băluţă, A., Iacob C., Firescu, V., Dobrin, M, Costurile:
calculaţie, contabilizare, previziune”, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti,
2002
13. Possler L., Lambru Gh., Contabilitatea întreprinderilor, Ediţia a VII-a, Editura
Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanţa, 2004
14. Preda B., Armonizarea impozitelor directe cu dreptul comunitar, Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2004;
15. Ristea, M. şi Dumitru, C. Contabilitate aprofundată, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
16. Văcărel, Iulian, Finanţe publice, Ediţia a IV-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2003.

42
 17. IAS 12 Impozitul pe profit – Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor
Internaţionale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004
18. CECCAR Standarde internaţionale de raportare financiară (IFRS), Editura
CECCAR, Bucureşti, 2005
19. Duţescu, A., Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale
de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2001
20. Ministerul Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internaţionale de Contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
*** LEGEA contabilitǎţii nr. 82/1991, republicatǎ în MONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI, Nr. 48/14.I.2005
*** Ordin nr. 1752/2005 din 17/11/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
1080 din 30/11/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene
*** LEGEA nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal, publicată în MONITORUL OFICIAL
AL ROMANIEI, nr. 927/ 23.12.2003, modificata de :
• OR D O N A N T A nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI,
Nr. 793/27.VIII.2004
• L E G EA nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.092/24.XI.2004
• O R D O N A N T A D E U R G E N T A nr. 123/2004 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.154/7.XII.2004
• L E G EA nr. 96/2005privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 123/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 325/18.IV.2005
• O R D O N A N T A D E U R G E N T A nr. 138/2004 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI, Nr. 1.281/30.XII.2004

43
 • L E G EA nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI,
Nr. 466/1.VI.2005

*** Colecţia revistelor de specialitate :

1. Tribuna Economică, 2000-2004.
2. Finanţe. Credit. Contabilitate, 2000-2004.
3. Finanţe publice şi contabilitate, 2003-2004.
4. Contabilitate, expertiză şi auditul afacerilor, 2000-2004.

44