Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

ORIGINAL ARTICLES / ARTICOLE DE CERCETARE

RELATIVE STUDY OF FOOD HABITS ON A GROUP OF ATHLETIC AND

NON-ATHLETIC STUDENTS
ALBU A.1, ONOSE I.*2, NEGREA M.3, HODORCĂ R.M.2 , CRĂCANĂ I.1
1.University of Medicine and Pharmacy „Gr.T. Popa”,str. Universităţii nr.16, Iaşi,
2.„Al.I.Cuza”University, Bulevardul Carol I nr. 11,Iaşi
3. Garabet Ibrăileanu College, Str. Oastei nr. 1, Iaşi
*Corresponding author: onoseionut@yahoo.com

Abstract
Nourishment is an external factor with an important role in maintaining children and teenagers’ health and
especially those who work out a lot and for a long time. The purpose of the study is to get to know the food habits of
athletic students and compare them with those of the non-athletic ones. Hypothesis: athletic students’ food habits
should be different from those of the non-athletic ones, because the body nutritional need is different. Material and
methods: the study was done on a group of 183 teenagers of ages between 14 and 17. Out of these, 94 study at Sports
Highschool, Iasi and 89 at G. Ibraileanu, Iasi. The students filled in a questionnaire of weekly frequency of food
consumption. The results were analysed using the Pearson Chi – Scuare test. Results: the daily morning intake is
admitted by 42.62% students, the calculated differences on school group being statistically insignificant
(χ²=2.156,Gl=3,p>0.05). Eggs are present in the children’s menus especially 2-3 times a week (43.72%), the calculated
differences being statistically insignificant (χ²=3.683,Gl=4,p>0.05). Vegetables are present in children’s menus 4-6
times a week (30.60%) or daily (31.15%). The calculated differences are statistically insignificant
(χ²=1.156,Gl=4,p>0.05) and guide us towards similar food habits of students of the two studied groups. Pasta is eaten
especially once (37.70%) or 2-3 times a week, the calculated differences being statistically insignificant, too
(χ²=3.816,Gl=4,p>0.05).Conclusions: the students of the group study show similar food habits, which is a problem
because atheletic students have raised nutritional needs.
Key words: athletic performance, balanced nutritional intake.

Introduction
Children and teenagers’ growth and development are influenced by the action of internal factors
(genetic) and external (environmental). The external factors include geo-climatic conditions, family’s origin,
its socio-economical level, nourishment, habitat, physical exercise, health and exposure to the action of some
poluuant factors.
Nourishment must be carefully monitored at all teenagers, but especially at those who exercise
because the key elements of performance are represented by 5 factors: physical condition-physical condition-
strength, speed; coordination; tehnico-tactical elements; personality; diet-represents one of performance’s
basis. Starting from this, there were identified at least 5 different types of sportsmen with a specific eating
behaviour and a special interest for nutrition [1, 2].
For the sports with weight categories, the main target is reaching a certain weight, which requires
reaching a severe weight loss before the competition. It comes down to a cut of the body’s supply, which is
needed in order to accomplish the sport performance [3, 4].
For the sports in which shape, dynamism and strength are important, it is possible to reach a situation
in which sportsmen give unreal importance to a group of food, neglecting the required balance for
performance.
Aesthetic sports are those in which the focus in on line, thus there’s a frequent rejection of a high
food intake. It may come down to a case in which the daily energetic intake is cronically insufficient, the
purpose being that of reducing the fat and ensuring the best silhouette.[1, 5]
For long-distance sports the high energetic intake is essential in order to maintain the sport
performances. There are cases in which there is an excessive growth of the food intake in order to ensure the
increase of body’s energetic backup.
There are sports in which the concern for nutrition is less obvious, thus exposing the sportsman to
obesity.

202
 Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

The purpose of this study is to know the eating habits of students studying at a sports highschool in
order to estimate how they match the needs of the upgrowing body; to better identify the problems, we will
compare the eating habits of athletic students to those of non-athletic ones.
Work hypothesis: it is required to adapt the athletic students’ eating habits to the demands of their
physical activity, thus they should be different from those of non-athletic students’.
Material and methods: the study was done on a group of 183 students from 2 high schools in Iasi.
They are teenagers of ages between 14 and 17 from Sports High school (94 teenagers) and from G.
Ibraileanu High school (89 teenagers). These teenagers have filled in a questionnaire of weekly frequency of
food intake. The chosen answer alternatives are: zero-once-2-3 times-4-6 times-daily. We will insist upon the
morning food intake, of eggs, vegetables and pasta. The results will be presented in comparison on scholar
groups, focussing on the nutrition of students from Sports High school. Their physical effort is of high
intensity and abiding, which demands the insurance of a proper food intake. The results were analysed using
the Pearson Chi – Scuare test.
Results: the daily morning food intake is admitted only by 42.62% of the questionned students,
which is really low. 12.57% students draw attention because they always go to school without eating
anything. On scholar groups, the calculated differences are statiscally insignificant (χ²=2.156,Gl=3,p>0.05)
and guide us to similar habits regarding nutrition throughout the day. It’s a totally unadequate situation for
students who do sports and who need an extra caloric intake (Fig.1).

Figure 1–Frequency of food consumption at breakfast (snacks food intake, daily, often, rarely, never; Sport
high school, G Ibraileanu High school)

If the morning food intake is scarce, the situation can be solved with a snack at 10 o’clock. This
habit is present at 55,73% of the questioned students. There are 20.21% teenagers that draw our attention
because they rarely have a snack at school and 2.62% students who don’t have such a habit. The calculated
differences are statistically insignificant (χ²=6.649,Gl=3,p>0.05) and guide us to a similar share of food on
meals (Fig.2).

Figure 2 – Frequency of snacks in the questioned students’ menus

Egg has a special nutritional value, thus it should be present in teenagers’ menus every day. For the
study group the leading egg intake is of 2-3 times a week (43.72%), which is totally insufficient (Table I).
Table I - Weekly egg intake for the questionned students

203
 Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

Group Zero Once 2-3 times 4-6 times Daily

Sports Highschool 7 27 42 9 9
G. Ibrăileanu Highschool 9 25 38 14 3
Total no. 16 52 80 23 12
% 8.74 28.41 43.72 12.57 6.56

The calculated differences on scholar groups are statistically insignificant (χ²=3.683, Gl=4,p>0.05)
which is an alarming issue for the students from the Sports Highschool, who show no change of nutrition
according to their physical effort.
The study continues with evaluating the weekly frequency of vegetable consumption. The leading
intake is of 4-6 times or even daily, which is a very good result. There are also answers of qero intake (zero –
4.91%) or very low (once – 9.29%). The calculatred differences according to class are statistically
insignificant (χ²=1.156, Gl=4,p>0.05) and guide us to similar nutritional mistakes of the students from both
studied scholar groups. (Table II).

Table II – Weekly consumption of vegetables

Group Zero Once 2-3 times 4-6 times Daily
Sports Highschool 5 10 22 26 31
G. Ibrăileanu Highschool 4 7 22 30 26
Total no. 9 17 44 56 57
% 4.91 9.29 24.04 30.60 31.15

The last studied food group is that of cereal by-products (pasta/rice) with a high caloric value. The
leading intake is of especially once a week (37.70%), which is very low. At the other end there are 6.01%
answers of daily consumption. The statistically insignificant differences (χ²=3.816, Gl=4,p>0.05) guide us to
smiliar food habits, even if they are bad (Table III).

Table III – Frequency of pasta in students’ menus

Group Zero Once 2-3 times 4-6 times Daily
Sports Highschool 13 30 35 10 6
G. Ibrăileanu Highschool 13 39 27 5 5
Total no. 26 69 62 15 11
% 14.21 37.70 33.88 8.19 6.01

Discussions:
For the athletic student, ensuring a balanced nutrition is an essential element which directly
contributes in maintaining his health and supporting his athletic performance. The key elemnts of a balanced
nutrition are represented by lunch and dinner, which complete an adequate breakfast and snack [6].
Breakfast is very important because it comes after an absence of food intake (sleep) when the
energetic backups are reduced because of the consumption needed to maintain the essential functions (basic
metabolism) [7]. After breakfast at 7:30-8:00, there is the snack at 10:00, which contributes to ensure the
body’s energetic backups . Adding a snack to the daily schedule is done according to when the practice is,
either 2 hours before, either a quarter of hours after [8]. For the students of the group study breakfast is
frequently absent, and so is the 10 o’clock snack. It comes to the situation in which physical effort is done on
a body lacking energetical backups, which is very dangerous. The obtained insignificant differences
highlight a low concern of families towayds the special nutritional needs of athletic teenagers. It is required a
careful intervention of the school doctor to solve the issue, or maybe the presence of a special dietician.
Lunch and dinner should contain at least one seasonal unripeness a day (it ensures vitamine and
mineral intake), meat, fish or two eggs (it ensures animal proteins and iron intake), dried cereals or
vegetables(complex source of glucide) and a certain quantaty of fat (preferably seed oil which is rich in
essential fat acids) [9, 10]. Considering all these issues, we studied the weekly intake of eggs, vegetables and
pasta/rice for students who do sports. The results were compared to those obtained from students who don’t
do sports, and the obtained differences were statistically insignificant. It’s a critical situation because it
doen’t cover the nutritional need of physical activity.
The average energetic consumption for 30 minutes of physical activity reaches 300kcal for a
15km/hour run, 240 kcal for cross-country race and jogging, 165 kcal for 7km/hour walk, 350 kcal for tennis
204
 Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

and 300 kcal for sailing [11]. This consumption should be covered by a high food intake, which is not the
case of the questionned athletic students.

Conclusions:
The results worry us because the questionned students make the same nutritional mistakes, even if
some of them do sports and have high nutritional needs. The starting hypothesis in accomplishing this study
doesn’t confirm, and this is very critical.
It is required to make a coherent nutritional curriculum for students who do sports and their families.
Also, a spcialised diestician has to step in and guide the sportsman’s nutrition in order to avoid serious health
issues.

References
[1] Cascua S, Rousseau V, Alimentationpour le sportif, Paris: Ed.Amphora, 2005.
[2] Jacotot B, Campillio B, Nutrition humaine, Paris:Ed. Masson, 2003.
[3] Fredot E, Nutrition du bien-portant, Bases nutritionnelles de la diététique,Londres, Paris, New York:
Éditions Médicales Internationales, 2007.
[4] Barrault D, Hygiene de vie de l'enfant champion, Rev. Cinésiologie, 1999- nr187:157-160.
[5] Pavlica T, Radić R, Nutritional status of students in Novi Sad between 1990/91 and 2010/11, Rev.
Anthropological researches and studies, 2015- nr.5: 11-17.
[6] Apfelbaum M, Romon M, Dubus M, Diététique et nutrition, Paris: Ed.Masson, 2004.
[7] Biesalski HK, Grimm P, Atlas de poche de nutrition. Paris: Ed.Maloine, 2001.
[8] Wardlaw G, Kessel M, Perspectives in nutrition, Boston,Toronto: McGraw Hill, 2002.
[9] Jacotot B, Le ParcoJ-Cl, Nutrition et alimentation, Paris:Ed. Masson, 1992.
[10] Martin SA, Tarcea M, Nutriţia sportivului, Târgu Mureş: University Press, 2015.
[11] Chevallier L, Nutrition :principes et conseils, Paris: Ed.Masson, 2005.

STUDIUL COMPARATIV AL OBICEIURILOR ALIMENTARE LA UN LOT

DE ELEVI SPORTIVI ŞI NESPORTIVI
ALBU A.1, ONOSE I. *2, NEGREA M.3, HODORCĂ R.2 , CRĂCANĂ I.1
1.Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa”, str. Universităţii nr.16, Iaşi,
2.Universitatea „Al. I. Cuza” ,Bulevardul Carol I nr. 11,Iaşi
3.Colegiul Garabet Ibrăileanu, Str. Oastei nr. 1, Iaşi
* Corresponding author: onoseionut@yahoo.com

REZUMAT
Alimentaţia este un factor extern ce joacă un rol important în menţinerea sănătăţii copiilor/ tinerilor şi mai ales
a celor care depun un efort fizic de o intensitate şi durată crescută. Scopul studiului este de a cunoaşte obiceiurile
alimentare ale elevilor sportivi şi de a le compara cu cele ale elevilor nesportivi. Ipoteze: obiceiurile alimentare al
elevilor sportivi ar trebui să fie diferite de cele ale elevilor nesportivi, deoarece necesarul nutritiv al organismului este
diferit. Material şi metode: studiul s-a realizat pe un lot de 183 adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani. Din
aceştia 94 sunt de la liceul cu Program Sportiv din Iaşi şi 89 de la liceul G.Ibrăileanu. Elevii au completat un chestionar
de frecvenţă săptămânală a consumurilor alimentare. Prelucrarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Pearson Chi -
Scuare . Rezultate: aportul alimentar matinal zilnic este recunoscut de 42.62% elevi, diferenţele calculate pe
colectivitate şcolară fiind nesemnificative statistic (χ²=2.156, Gl=3,p>0.05). Ouăle sunt prezente în meniurile elevilor
mai ales de 2-3 ori pe săptămână (43.72%), diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=3.683, Gl=4,p>0.05).
Legumele sunt prezente în meniurile elevilor de 4-6 ori pe săptămână (30.60%) sau zilnic (31.15%). Diferenţele
calculate sunt nesemnificative statistic (χ²=1.156, Gl=4,p>0.05) şi orientează către obiciuri alimentare asemănătoare ale
elevilor din cele 2 colectivităţi studiate. Pastele făinoase sunt consumate mai ales de 1 dată (37.70%) sau de 2-3 ori pe
săptămână, diferenţele calculate fiind tot nesemnificative statistic (χ²=3.816, Gl=4,p>0.05). Concluzii: la elevii din lotul
de studiu apar obiceiuri alimentare asemănătoare, ceea ce este o problemă deoarece cei sportivi au necesaruri
nutriţionale crescute.
Cuvinte cheie: performanţă sportivă, aport alimentar echilibrat.

205
 Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

Introduction
Creşterea şi dezvoltarea copiilor şi tinerilor sunt influenţate de acţiunea unor factori interni (genetici)
şi externi (de mediu). În categoria factorilor externi intră condiţiile geo-climatice, mediul de proveninţă al
familiei, nivelul socio-economic al acesteia, alimentaţia, locuinţa, exerciţiul fizic, starea de sănătate şi
expunere la acţiunea unor poluanţi.
Alimentaţia trebuie atent urmărită la toţi tinerii dar în mod special la cei care depun efort fizic
deoarece elementele de bază ale performanţei sunt reprezentate de 5 factori: condiţia fizică – forţă, viteză;
coordonare; elemente tehnico-tactice; personalitate; regimul dietetic – reprezintă unul din fundamentele
performanţei. Pornind de la acest aspect au fost identificate cel puţin 5 tipuri diferite de sportivi care se
particularizează printr-un comportament alimentar specific şi o preocupare particulară faţă de alimentaţie [1,
2].
În sporturile cu categorii de greutate principalul obiectiv este cel al ajungerii la o anumită greutate
corporală, ceea ce impune relizarea unor pierderi ponderale drastice în zilele ce preced competiţia. Se
ajunge practic la o reducere a rezervelor organismului necesare realizării performanţei sportive [3, 4].
În sporturile în care este importantă forma, dinamismul şi forţa se poate ajumge la situaţia în care
sportivii acordă virtuţi imaginare unei grupe de alimente, neglijând echilibrul necesar performanţei.
Sporturile estetice sunt cele în care se insistă asupra liniei, astfel că apare frecvent refuzul unui
aport alimentar crescut. Se poate ajunge la o situaţie în care aportul energetic zilnic este cronic insuficient cu
scopul de a reduce masa grasă şi a asigura o siluetă optimă [1, 5].
În sporturile de lungă distanţă aportul energetic crescut este esenţial pentru susţinerea performanţelor
sportive. Sunt situaţii în care poate apare o creştere excesivă a aportului de alimente pentru a se asigura
mărirea rezervelor energetice ale organismului.
Există sporturi unde preocuparea pentru alimentaţie este mai puţin evidentă, ceea ce expune
sportivul la riscul apariţiei supraponderbilităţii.
Scopul studiului este de a cunoaşte obiceiurile alimentare ale elevilor de la liceul cu program
sportiv pentru a se aprecia măsura în care acestea corespund necesităţilor organismlui aflat în perioada de
creştere; pentru a se identifica mai bine problemele care apar se va recurge la compararea obiciurilor
alimentare ale elevilor sportivi cu cele ale elevilor nesportivi.
Ipoteza de lucru: este necesară adaptarea obiceiurilor alimentare ale elevilor sportivi la solicitările
activităţii fizice depuse, astfel că ar trebui să fie diferite de cele ale elevilor nesportivi.
Material şi metode: studiul s-a realizat pe un lot de 183 elevi de la 2 licee din oraşul Iaşi. este vorba
de adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani de la Liceul cu Program Sportiv (94 tineri) şi de la Liceul
G. Ibrăileanu (89 tineri). Aceşti tineri au completat un chestionar de frecvenţă săptămânală a aportului de
alimente. Variantele de răspuns alese sunt: zero – 1 dată – 2-3 ori – 4-6 ori – zilnic. Vom insista asupra
aportului alimentar matinal, a celui de ouă, legume şi paste făinoase. Rezultatele vor fi prezentate
comparativ pe colectivităţi şcolare, insistându-se asupra alimentaţiei elevilor de la Liceul cu Program
Sportiv. Aceşti elevi depun un efort fizic de o intensitate şi durată ridicată, ce impune asigurarea unui aport
alimentar adecvat. Prelucrarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Pearson Chi - Scuare .
Rezultate: aportul alimentar matinal zilnic este recunoscut doar de 42.62% din elevii chestionaţi
ceea ce este foarte puţin. Atrag atenţia 12.57% elevi care pleacă permanent la şcoală fără a mânca ceva. Pe
colectivităţi şcolare diferenţele calculate sunt nesemnificative statistic (χ²=2.156, Gl=3,p>0.05) şi orientează
către obiceiuri asemănătoare legate de distribuţia alimentelor pe parcursul zilei. Este o situaţie total
neadecvată pentru elevii care fac sport şi care au nevoie de un aport caloric suplimentar (Fig.1).

39 39
40
25
30 21 20
16 14
20 9
10 liceul sportiv
0 liceul G.Ibraileanu
in fiecare deseori rareori niciodata
zi
aport alimentar matinal

Figura 1 – Frecvenţa cu care apare consumul de alimente la micul dejun

206
 Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

Dacă aportul alimentar matinal est deficitar situaţia se poate rezolva cu ajutorul unei gustări la ora
10. Acest obicei este prezent la 55,73% din elevii chestionaţi. Atrag atenţia 20,21% tineri care recurg rareori
la o gustare în timpul programului şcolar şi 2,62% elevi care nu au un astfel de obicei. Diferenţele calculate
sunt nesemnificative statistic (χ²=6.649, Gl=3,p>0.05) şi orientează către o distribuţie asemănătoare a
alimentelor pe mese(Fig.2).

1
aportul alimentar la

niciodata 4
14
gustare

rareori 23 liceul G.Ibraileanu

deseori 25
14 liceul sportiv
49
in fiecare zi 53

0 20 40 60

Figura 2 – Frecvenţa cu care apare gustarea în meniurile elevilor chestionaţi

Oul are o valoare nutritivă deosebită, astfel că el ar trebui să fie prezent zilnic în meniurile
adolescenţilor. La lotul de studiu aportul dominant de ouă este de 2-3 ori pe săptămână (43.72%) ceea ce este
total insuficient (Tabel I).

Tabelul I - Aportul săptămânal de ouă la elevii chestionaţi

Colectivitate Zero 1 dată 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Liceu cu program sportiv 7 27 42 9 9
Liceu G. Ibrăileanu 9 25 38 14 3
Total nr. 16 52 80 23 12
% 8.74 28.41 43.72 12.57 6.56

Diferenţele calculate pe colectivităţi şcolare sunt nesemnificative statistic (χ²=3.683, Gl=4,p>0.05)

ceea ce reprezintă un element îngrijorător pentru elevii de la Liceul cu Program Sportiv la care nu apare o
modificare a alimentaţiei în funcţie de efortul fizic depus.
Studiul continuă cu aprecierea frecvenţei săptămânale a consumului de legume. Aportul dominant
este 4-6 ori sau chiar zilnic ceea ce este un rezultat foarte bun. Apar şi răspunsuri de aport absent (zero –
4.91%) sau foarte scăzut (1 dată – 9.29%). Diferenţele calculate pe clase sunt nesemnificative statistic
(χ²=1.156, Gl=4,p>0.05) şi orientează către existenţa unor greşeli nutriţionale asemănătoare la elevii din cel
două colectivităţi şcolare studiate (Tabel II).

Tabelul II – Consumul săptămânal de legume

Colectivitate Zero 1 dată 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Liceu cu program sportiv 5 10 22 26 31
Liceu G. Ibrăileanu 4 7 22 30 26
Total nr. 9 17 44 56 57
% 4.91 9.29 24.04 30.60 31.15

Ultima grupă de alimente studiată este cea a derivatelor de cereale ( paste făinoase/orez) produse ce
au o valoare calorică mare. Aportul dominant este mai ales de 1 dată pe săptămână (37.70%) ceea ce este
foarte puţin. Atrag atenţia 14.21% tineri care aleg varianta zeo, deci nu le consumă. La polul opus se
plasează 6.01% răspunsuri de consum zilnic. Diferenţele nesemnificative statistic obţinute (χ²=3.816,
Gl=4,p>0.05) orientează către existenţa unor obiceiuri alimentare asemănătoare, chiar dacă sunt greşite
(Tabel III).

207
 Sp Soc Int J Ph Ed Sp 2015 - Volume 15 – Issue 2

Tabelul III – Frevenţa cu care apar pastele făinoase în meniurile elevilor din lotul de studiu
Colectivitate Zero 1 dată 2-3 ori 4-6 ori Zilnic
Liceu cu program sportiv 13 30 35 10 6
Liceu G. Ibrăileanu 13 39 27 5 5
Total nr. 26 69 62 15 11
% 14.21 37.70 33.88 8.19 6.01

Discuţii:
Pentru elevul sportiv asigurarea unei alimentaţii echilibrate este un element esenţial ce contribuie în
mod direct la menţinerii stării de sănătate şi la susţinerea performanţei sportive. Elementele de bază ale unei
alimentaţii echilibrate sunt reprezentate de mesele de la prânz şi seara, care competează un mic dejun
adecvat şi o gustare [6].
Micul dejun este foarte important deoarece el survine după o perioadă de absenţă a aportului
alimentar (somnul de noapte) când rezervele energetice sunt reduse prin consumului necesar menţinerii
funcţiilor vitale (metabolism bazal) [7]. După micul dejun de la orele 7.30-8.00 urmează gustarea de la ora
10.00 care contribuie la asigurarea rezervelor energetice ale organismului. Plasarea gustării în programul
zilnic se face în funcţie de momentul antrenamentului, fie cu 2 ore înainte, fie la un sfert de oră după [8].
La elevii din lotul de studiu micul dejun este frecvent absent, ca şi gustarea de la ora 10.00. Se
ajunge la o situaţiea în care efortul fizic este realizat pe un organism lipsit de rezerve energetice, ceea ce este
foarte periculos. Diferenţele nesemnificative obţinute evidenţiază o preocupare redusă a familiilor faţă de
necesităţile nutriţionale speciale ale adolescenţilor sportivi. Se impune o intervenţie atentă din partea
medicului şcolar pentru a rezolva problema şi chiar prezenţa în colectivitate a unui specialist nutriţionist.
Masa de prânz şi cina trebuie să conţină cel puţin o cruditate de sezon pe zi (asigură aportul de
vitamine, minerale), o porţie carne, peşte sau două ouă (oferă aport de proteine animale şi fier), o porţie de
cereale sau leguminoase uscate (sursă de glucide complexe) şi o anumită cantitate de grăsimi (de preferinţă
uleiul vegetal care este bogat în acizi graşi esenţiali) [9, 10]. Pornind de la aceste considerente am studiat
aportul săptămânal de ouă, legume şi paste făinoase/orez la elevii care fac sport. Rezultatele au fost
comparate cu cele obţinute de la elevii care nu fac sport, iar diferenţele obţinute au fost nesemnificative
statistic. Este o situaţie îngrijorătoare deoarece nu se acoperă necesarul nutriţional al activităţii fizice.
Consumul energetic mediu pentru 30 de minute de activitate fizică ajunge la 300 kcal pentru o
alergare pe distanţa de 15 km/oră, la 240 kcal pentru cros şi joging, la 165 kcal pentru mers pe distanţa de 7
km/oră, 350 kcal pentru tenis şi 300 kcal la nataţie [11]. Acest consum trebuie acoperit prin aport alimentar
crescut, situaţie care nu se întâlneşte la elevii sportivi chestionaţi.

Concluzii:
Rezultatele obţinute sunt îngrijorătoare deoarece elevii chestionaţi fac aceleaşi greşeli nutriţionale,
chiar daca o parte din ei fac sport şi au necesaruri nutritive crescute. Ipoteza de la care s-a pornit în relizarea
acestui studiu nu se confirmă, ceea ce este foarte grav.
Se impune realizarea unor programe nutriţionale coerente pentru elevii care fac sport şi pentru
familiile lor. De asemenea, este necesară intervenţia unui nutriţionist specializat în nutriţia sportivului pentru
a se putea evita apariţia unor probleme grav de sănătate.

Bibliografie
[1] Cascua S, Rousseau V, Alimentationpour le sportif, Paris: Ed.Amphora, 2005.
[2] Jacotot B, Campillio B, Nutrition humaine, Paris:Ed. Masson, 2003.
[3] Fredot E, Nutrition du bien-portant, Bases nutritionnelles de la diététique,Londres, Paris, New York:
Éditions Médicales Internationales, 2007.
[4] Barrault D, Hygiene de vie de l'enfant champion, Rev. Cinésiologie, 1999- nr187:157-160.
[5] Pavlica T, Radić R, Nutritional status of students in Novi Sad between 1990/91 and 2010/11, Rev.
Anthropological researches and studies, 2015- nr.5: 11-17.
[6] Apfelbaum M, Romon M, Dubus M, Diététique et nutrition, Paris: Ed.Masson, 2004.
[7] Biesalski HK, Grimm P, Atlas de poche de nutrition. Paris: Ed.Maloine, 2001.
[8] Wardlaw G, Kessel M, Perspectives in nutrition, Boston,Toronto: McGraw Hill, 2002.
[9] Jacotot B, Le ParcoJ-Cl, Nutrition et alimentation, Paris:Ed. Masson, 1992.
[10] Martin SA, Tarcea M, Nutriţia sportivului, Târgu Mureş: University Press, 2015.
[11] Chevallier L, Nutrition :principes et conseils, Paris: Ed.Masson, 2005.

208