Facultatea de Horticultură

Specializarea Horticultură

EXAMEN LICENŢĂ – FEBRUARIE 2014

CHESTIONAR TEST GRILĂ

Disciplina: Legumicultură

1. La plantele legumicole pretențioase la lumină, insuficiența luminii determină:

2. Plantele legumicole cu pretenții reduse la intensitatea luminii (4000-6000 lucși) sunt:
3. Ca exemple de plante legumicole de zi lungă sunt:
4. Reacția fotoperiodică poate fi învinsă prin:
5. Asigurarea măririi intensității luminii la plantele legumicole este practicată prin:
6. Temperatura optimă pentru creșterea vegetativă este de 22° pentru speciile:
7. Temperatura optimă în faza de germinare este de 18° la speciile:
8. Cele mai rezistente plante legumicole la frig în zona noastră de cultură pot fi considerate
următoarele:
9. Plantele de salată și spanac, dacă sunt bine călite rezistă la înghețuri de până la:
10. Ca măsură de dirijare a temperaturii, în sensul creșterii acesteia, în mod direct pot fi:
11. Ca măsuri de reducere a excesului de temperatură la culturile legumicole pot fi amintite:
12. Ca plante legumicole foarte sensibile la vernalizare pot fi considerate:
13. Conținutul de bioxid de carbon este dăunător la plantele legumicole din sere dacă depășește
concentrația de
14. Plantele legumicole au un conținut mediu în apă de:
15. Sunt considerate plante cu un consum redus de apă speciile:
16. Sunt considerate foarte pretențioase la apă speciile:
17. Umiditatea atmosferică de 45-55% este optimă pentru:
18. De regulă, plantele legumicole preferă solurile:
19. Consumul specific de NPK este la solanacee, pentru 1 tonă recoltă de:
20. Îngrășămintele cu azot, în legumicultură sunt administrate, de regulă, astfel:
21. Legumele din grupa verzei (specia Brassica oleracea) sunt originare din:
22. Fasolea comună este originară din:
23. Dovleacul și dovlecelul sunt originare din:
24. Pepenele galben și pepenele verde au origini:
25. Morcovul este cultivat la densități de:
26. Norma de semănat la cultura de morcov este, de regulă, de:
27. O cultură performantă de morcov poate realiza producții de:
28. Florile de pătrunjel sunt:
29. Ridichile fac parte din familia:
30. Sfecla roşie este o cultură care poate fi înfiinţată:
31.Tulpina la ceapă în faza vegetativă se prezintă sub formă:
32.Ceapa comună face parte din familia:
33. Bulbii de ceapă se vernalizează la temperaturi de:
34. Densitatea la cultura de ceapă ceaclama este de:
35. Norma de semănat la ceapă este de:
36. Erbicidarea postemergentă la ceapă poate fi efectuată cu unul din produsele:
31. Usturoiul, din punct de vedere biologic, este o specie:
37. Arpagicul se păstrează cel mai bine în condiţii de:
38. Varza albă de căpăţână se vernalizează la temperaturi de:
39. Varza pentru frunze este denumită ştiinţific:
40. Conopida este cultivată, de obicei, la o densitate de:
41. Partea comestibilă la gulie este:
42. Partea comestibilă la gulie este:
43. Castravetele, din punct de vedere biologic, este o plantă:
45. Tomatele prezintă o frunză:
46. Fructul de ardei este:
47. Cultura de tomate poate fi erbicidată cu unul din produsele:
48. Densitatea plantelor la o cultură de pătlăgele vinete este de:
49. Printre principalii factori de risc la cultura de fasole de grădină pot fi enumeraţi:
50. Salata, din punct de vedere biologic este o plantă legumicolă:

Disciplina: Pomicultură

1. Care este cel mai întâlnit sistem de ramificare al coroanelor?

2. Majoritatea rădăcinilor absorbante la pomi sunt răspândite în:
3. Elementele permanente ale coroanei pomilor (scheletul coroanei) sunt:
4. Care sunt elementele care definesc forma de coroană la pomi?
5. Ramură mijlocie de la cireş se diferenţiază de o ramură mixtă de la piersic prin:
6. Care sunt ramurile de rod la măr şi păr?
7. Lăstari fertili se întâlnesc la speciile pomicole:
8. Cerinţe mari faţă de lumină au speciile pomicole:
9. Cerinţe mari faţă de apă au speciile pomicole:
10. Fenomenul de alternanţă de rodire are drept cauză:
11. Cerinţe mari faţă de căldură au speciile pomicole:
12. Pentru terenurile ocupate de plantaţiile pomicole, conţinutul maxim de calciu din sol poate fi
de:
13. Condiţiile edafice şi microclimă de-a lungul unui versant se diferenţiază foarte mult. Ce
specii pomicole se pot amplasa la baza versantului?
14. Pe parcursul perioadei de stratificare a seminţelor trebuie îndeplinite anumite condiţii:
15. Etapele care asigură prinderea la altoire sunt:
16. Precizaţi distanţele de plantare în câmpul I al şcolii de pomi.
17. Care este ordinea la altoire a speciilor pomicole ?
18. Tulpina portaltoiului în şcoala de pomi (câmpul II) se scurtează la:
19. Altoirea în câmpul I al şcolii de pomi se efectuează în perioada:
20. Metodele de altoire utilizate în câmpul I al şcolii de pomi sunt:
21. Defolierea pomilor înainte de scoaterea acestora din pepinieră se impune:
22. Fenomenul de incompatibilitate între altoi şi portaltoi este întâlnit la speciile pomicole:
23. Formele de coroană recomandate pentru plantaţiile intensive de măr sunt:
24. Care sunt distanţele de plantare şi densităţile realizate într-o plantaţie intensivă de cireş ?
25. Care sunt distanţele de plantare şi densităţile realizate într-o plantaţie de nuc, atunci când se
utilizează material săditor altoit ?
26. Distanţele de plantare a pomilor, în sistemul intensiv de cultură a mărului sunt:
27. Care sunt distanţele de plantare şi densităţile realizate într-o plantaţie intensivă de prun ?
28. Cum se plantează pomii, pe terenurile plane?
29.Adâncimea de plantare a pomilor, pe terenurile în pantă se stabileşte diferenţiat:
30. Sistemul de întreţinere a solului care asigură calitatea superioara a merelor şi capacitatea de
păstrare mai bună a acestora este:
31. Principiile tăierilor de fructificare a mărului în perioada de maximă producţie sunt:
32. Care este poziţia ramurilor care asigură echilibru între creştere, rodire, diferenţiere şi
entropie?
 33. Tăierile de fructificare la soiurile de măr de tip „spur”constau în:
34. Realizarea unui echilibru între ramificaţiile unei şarpante constă în:
35. Principiile de bază a tăierii de fructificare a cireşului în perioada de maximă producţie sunt:
36. Tehnica de administrare a îngrăşămintelor în plantaţiile intensive impune:
37. Criteriile utilizate pentru aprecierea stării de fertilitate a solului în vederea stabilirii dozelor
de fertilizare sunt:
38. Momentul optim de recoltare a merelor pentru păstrare în depozite frigorifice se stabileşte
prin:
39. La ce specii pomicole se utilizează recoltarea selectivă , în mai multe etape?
40. Autosterilitatea soiurilor de prun este determinată de:
41. Căderea fiziologică a fructelor se manifestă:
42. Momentele de aplicare a udărilor în plantaţiile de cireş sunt:
43. După comportarea lor în procesul polenizării soiurile de nuc se clasifică în:
44. Ce soiuri de cireş autofertile cunoaşteţi ?
45. Exemple de soiuri de toamnă la măr.
46. Elementele care definesc sortimentul de măr sunt:
47. Ce soiuri de măr cu rezistenţă la boli cunoaşteţi ?
48. Elementele care definesc sortimentul de cireş sunt :
49. Elementele care definesc sortimentul de prun sunt.
50. Ce soiuri de iarnă la măr cunoaşteţi ?

Disciplina: Viticultură

1.Creşterea lăstarilor cuprinde următoarele etape:

2. Pârga strugurilor reprezintă:
3. Polenizarea la viţa de vie se realizează:
4. Principalele procese care se petrec în boabe pe parcursul maturării strugurilor sunt:
5. Fenomenele de „meiere” şi „mărgeluire” se manifestă în următoarele situaţii:
6. Coeficientul de fertilitate absolut (C.f.a.) reprezintă:
7. Altoirea „în uscat” la masă utilizează:
8. Altoiul, în cazul altoirii „în uscat” la masă este reprezentat de:
9. Scopul forţării butaşilor altoiţi este:
10. Parafinarea butaşilor altoiţi şi forţaţi înainte de plantarea în şcoala de viţe se face cu scopul:
11. Plantarea butaşilor altoiţi şi forţaţi în şcoala de viţe se face, de regulă:
12. Plantarea viţei de vie se recomandă:
13. Durata minimă a perioadei de vegetaţie la alegerea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei viticole
trebuie să fie:
14. Unitatea teritorială de bază pentru executarea lucrărilor mecanice în plantaţiile viticole este:
15. Adâncimea de desfundare la pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole este în
general de :
16. Coardele folosite pentru proiectarea elementelor de schelet ale butucului trebuie să prezinte
următoarele caracteristici:
17. Instalarea sistemului de susţinere se face, de regulă:
18. Formarea rapidă „în verde“ a butucului are ca avantaje:
19. Tăierile de formare se aplică:
20. Tăierile de formare au ca scop:
21. În cazul pierderilor de muguri cuprinse între 20-30%, la tăierea de fructificare se iau
următoarele măsuri:
22. La tipul de tăiere „Cordonul Cazenave“ ca element de rod se utilizează:
23. Cepul de siguranţă reprezintă:
24. În cazul sistemului de cultură protejat, butucii se conduc în forma:
25. Sistemul de tăiere scurt se caracterizează prin:
26. Tăierile de fructificare au ca principal scop:
27. Perioada optimă pentru executarea tăierilor de rodire este:
28. Plivitul lăstarilor se execută atunci când:
29. Dirijatul lăstarilor în plantaţiile viticole mature se execută:
30. Scurtarea ciorchinilor reprezintă o operaţiune specifică soiurilor:
31. Criteriul de clasificare al vitelor portaltoi îl constituie:
32. Portaltoiul Selecţia Oppenheim 4 face parte din grupa:
33. Portaltoii americani au rezultat din speciile de viţă americană prin:
34. La viţele portaltoi se deosebesc urmatorele tipuri de vigoare:
35. Clasificarea viţelor portaltoi privind rezistenţa la filoxeră se face în funcţie de:
36. Grupa Berlandieri x Riparia se caracterizează prin rezistenţă la secetă:
37. Marea majoritate a viţelor portaltoi au o rezistenţă la sărurile nocive din sol cuprinsă între:
38. In plantaţiile viticole pe rod afinitatea viţelor portaltoi faţă de soiul vinifera cultivat, poartă
numele de:
39. În anii cu exces de precipitaţii, în plantaţiile de portaltoi din grupa europeo-americani, ce boală
criptogamică se poate manifesta:
40. Gradul de rezistenţă la cloroză, în cazul viţelor portaltoi, este determinat de:
41. Soiurile pentru struguri de masă, faţă de soiurile pentru struguri de vin, în general, sunt mai
sensibile la:
42. La soiurile pentru struguri de masă cu vigoare mare de creştere distanţele de plantare
recomandate sunt:
43. La soiurile de masă care au un procent de lăstari fertili mai mare de 75%, prin plivit se înlătură:
44. Maturarea strugurilor la soiurile pentru struguri de masă se eşalonează în intervalul epocilor:
45. La soiurile pentru struguri de masă, în general, boabele sunt:
46. Consumul mediu anual de elemente nutritive (N, P, K) la soiurile pentru vinuri albe este de:
47. În cazul soiurilor tinctoriale, acumularea substanţelor colorante se face:
48. Raportul NPK care favorizează creşterea conţinutului în zaharuri, în cazul soiurilor pentru
struguri de vin este:
49. Raportul NPK care favorizează, sporirea acidităţii totale a mustului, în cazul soiurilor pentru
struguri de vin este:
50. Recoltarea soiurilor pentru vinuri albe de masă se face:

Disciplina: Floricultură

1. Sunt perene hemicriptofite următoarele specii floricole:

2. Sunt plante heliofile următoarele specii floricole:
3. Specii floricole care se înmulţesc prin rădăcini tuberizate:
4. Gladiolele se înmulţesc prin:
5. Specii floricole care se înmulţesc prin tuberobulbi:
6. Specii floricole decorative prin frunze:
7. Specii floricole care se înmulţesc prin bulbi:
8. Speciile floricole care se înmulţesc prin butaşi:
9. Specii floricole recomandate pentru mozaic:
10. Specii floricole care se pot semăna toamna direct în câmp:
11. Specii floricole care se înmulţesc prin rizomi:
12. Se seamănă vara pentru producere de răsad:
13. Se înmulţesc prin butaşi de frunză următoarele specii floricole:
14. Organele subterane de la dalia se pastrează iarna în următoarele condiţii:
15. Pământuri horticole (preparate) utilizate în floricultură:
 16. Epoca de înfiinţare a geofitelor semirustice în câmp:
17. Materialul biologic folosit primăvara la înfiinţarea culturilor floricole anuale din câmp este
reprezentat de:
18. Specii floricole acidofile:
19. În cultura speciilor floricole se folosesc următoarele pământuri naturale:
20. Care este clasificarea plantelor floricole după durata ciclului de viaţă (cu 1-2 exemple)?
21. Din grupa geofitelor rustice fac parte speciile:
22. Pentru obţinerea de răsaduri, se seamănă în epoca I (de iarnă) speciile floricole:
23. Din grupa geofitelor semirustice fac parte următoarele specii floricole:
24. Organele subterane de la gladiole se pastrează iarna în următoarele condiţii:
25. Sunt plante de zi lungă următoarele specii floricole:
26. Tunderea lăstarilor se aplică la următoarele specii floricole:
27. În funcţie de organul din care provin, butaşii pot fi:
28. Condiţiile de păstrare ale organelor subterane la specia Canna indica sunt:
29. Enumeraţi trei specii floricole anuale, cultivate în câmp, la care înmulţirea se poate face şi
prin butaşi:
30. Epoca optimă de înfiinţare a culturilor de garoafe din solul serei este:
31. Materialul biologic folosit la înfiinţarea culturilor de garoafe în solul serei este reprezentat
de :
32. Sunt plante xerofile următoarele specii floricole:
33. Organul subteran la cala (Zantedeschia aethiopica) este:
34. Se cultivă pe substraturi uşoare următoarele specii floricole:
35. Sunt considerate imortele tipice următoarele specii floricole:
36. Sunt considerate imortele prin adopţiune următoarele specii floricole:
37. Care este clasificarea plantelor floricole după cerinţele faţă de durata de iluminare (cu 1-2
exemple)?
38. Materialul biologic folosit la înfiinţarea culturilor de Freesia hybrida este reprezentat de :
39. Precizaţi care sunt lucrările de întreţinere aplicate după semănat în tehnologia de producere
a răsadurilor la speciile floricole anuale:
40. Din grupa plantelor floricole bienale fac parte speciile:

Disciplina: Oenologie

1. Fermentaţia alcoolica a mustului este efectuata de către:

2. Faza de formare a vinului durează până la :
3. In timpul fazei de formare a vinului începe depunerea :
4. Faza de maturare a vinurilor durează :
5. Maturarea vinurilor roșii se realizează cel mai bine în :
6. In timpul maturării vinului, din lemnul butoiului sunt extrase :
7. Faza de învechire a vinului se realizează :
8. La învechirea vinurilor temperatura de stocare trebuie sa fie de :
9. Degradarea vinului se poate constata :
10. Una din cauzele apariţiei golurilor din vasele de păstrare este data de:
11. Umplerea periodica a golurilor din vasele de păstrare se executa cu :
12. Vinul poate fi păstrat in cisterne incomplet pline prin următoarele procedee :
13. Pritocul deschis se aplica la :
14. Numărul de pritocuri care se aplica obişnuit in primul an de păstrare a vinului este de :
15. Primul pritoc se executa :
16. Egalizarea vinurilor are ca scop :
17. Cupajarea vinurilor are ca scop:
18. In vin, dioxidul de sulf are efect :
19. Proporţia cea mai mare de dioxid de sulf din vin este reprezentata de :
20. In vinificaţie ca antioxidant se utilizează :
21. Tratarea vinurilor dulci cu acid sorbic se face cu scopul de a preveni :
22. Maceraţia mustuielii are ca scop:
23. Termomacerarea este un procedeu folosit la:
24. Deburbarea mustului reprezintă:
25. In tehnologia de obţinere a vinurilor roşii presarea se executa:
26. In tehnologia de obţinere a vinurilor roşii fermentaţia alcoolica poate avea loc:
27. Fermentaţia malolactică este indusa de:
28. Fermentaţia malolactică este o practica curentă întâlnită la obţinerea:
29. Creşterea potenţialului alcoolic al musturilor se poate face prin adaos de:
30. Acidifierea musturilor si vinurilor se poate face prin:
31. Oţetirea vinurilor este produsa de:
32. Floarea vinurilor este produsa de:
33. Casarea ferica este datorata:
34. Precipitările tartrice se datorează suprasaturării vinului in:
35. Refrigerarea vinului are ca scop eliminarea excesului de:
36. Tratamentul vinurilor cu ferocianura de potasiu are ca scop reducerea cantităţii de:
37. Tehnologia de producere a vinurilor albe seci de calitate implica :
38. Extragerea compuşilor de culoare in timpul macerării fermentării pe boştina este favorizata de :
39. Tehnologia de producere a vinurilor roze implica :
40. Cisternele rotative sunt folosite in vinificaţie pentru:

Disciplina: Tehnologia
produselor horticole

1. Zincul este toxic

2. Masa specifică a produselor horticole
3. Acidul glutamic din legume şi fructe
4. Masa volumetrică maximă
5. Legumele
6. Căldura specifică a produselor horticole
7. În legume şi fructe
8. Păstrarea prunelor se face
9. Acidul citric este predominant în
10. Merele au un conţinut în vitamina C
11. Acidul
12. Prazul, morcovul, pătrunjelul, guliile
13. Conţinut mai ridicat în vitamina C au
14. Strugurii, mazărea, bobul, usturoiul
15. După recoltare, conţinutul în acid ascorbic din legume şi fructe
16. Cloroplastele
17. Ardeii la maturitatea fiziologică
18. Suberul este un ţesut de apărare secundar, care la tuberculii de cartofi, în primele faze
19. În urma respiraţiei produselor horticole
20. Penetrometrul măsoară fermitatea produselor horticole
21. Momentul optim de recoltare a strugurilor de masa
22. Căldura specifică a produselor horticole
23. Fructele climacterice sunt
24. Amidonarea conservelor de mazăre boabe
 25. Pe măsura creşterii temperaturii
26. Apa liberă poate fi separată din produsele horticole
27. Căpşunele
28. În fructe, cel mai ridicat conţinut în minerale
29. Păstrarea nucilor în coajă se face
30. Nucile în coajă
31. Cartofii pentru consum
32. Conţinutul maxim de magneziu este în
33. Strugurii de masă
34. Acidul oxalic
35. Piersicile şi tomatele
36. Excesul de fosfor din produse (pomacee)
37. Păstrarea frigorifică a piersicilor
38. La strugurii de masă
39. La păstrarea strugurilor de masă
40. Bitter pit (pătarea amară) la mere

Disciplina: Entomologie

1. Picioarele la insecte se articulează la torace:

2. Corniculele se articulează:
3. Scutelul este:
4. Stilii sunt situaţi:
5. Ovipozitorul este un apendice al:
6. La limita dintre cămăruţele inimii există:
7. La majoritatea speciilor de insecte înmulţirea este:
8. La insectele vivipare, dezvoltarea embrionului:
9. Insectele cu o singură generaţie pe an se numesc:
10. Pupa coarctată prezintă:
11. Din ordinul Lepidoptera fac parte următoarele specii de insecte:
12. Corpul nematozilor este alcătuit din:
13. Acarienii prezintă:
14. Diapauza imaginipetală are loc în stadiul de:
15. Tanatoza este fenomenul prin care insect :
16. Specia Pieris brassicae prezintă:
17. Adulţii speciei Mamestra brassicae au în anvergură:
18. Delia antiqua prezintă:
19. Pe corpul speciei Trialeurodes vaporariorum se găseşte:
20. Dimensiunile corpului speciei Phylloxera vastatrix sunt de:
21. Pe organele atacate ale speciei Phylloxera vastatrix forma radicicolă apar:
22. Tetranichus urticae prezintă:
23. Larvele speciei Lobesia botrana sunt de culoare:
24. Polyphylla fullo este dăunător prin:
25. Cossus cossus atacă:
26. Zeuzera pyrina este dăunător prin:
27. Iernarea speciei Operophthera brumata are loc în stadiul de:
28. Larvele speciei Hyphantria cunea au mărimea corpului de:
29. Cydia pomonella atacă:
30. Larvele speciei Eurytoma schraineri au mărimea corpului de:
 Disciplina: Fiziologia plantelor

1. Ce conţine sucul vacuolar?

2. Care sunt fazele plasmolizei?
3. În ce constă fenomenul de osmoza?
4. Ce tip de soluţie este implicată în plasmoliză?
5. Ultrastructura cloroplastului cuprinde:
6. În ce sunt solubili pigmenţii fotosintetici?
7. Cum se formează feofitina?
8. Cu ce este asemănătoare structura chimică a clorofilei?
9. Saponificarea este reacţia clorofilei cu:
10. Care sunt etapele fazei de lumină a fotosintezei?
11. Ce este fotoliza apei?
12. Cine reprezintă centrul de reacţie în SFI?
13. De cine este reprezentat centrul de absorbţie a sistemelor fotosintetice?
14. Fotofosforilarea ciclică se face cu:
15. Care sunt reacţiile ciclului Calvin?
16. Acceptorul CO2 în fotosinteză este:
17. Înmagazinarea energiei chimice are loc în molecula de:
18. Transformarea energiei luminoase în energie chimică are loc prin:
19. Care sunt etapele de creştere celulară?
20. În ce constă faza extramugurală a creşterii lăstarului?
21. Care sunt hormonii stimulatori de creştere?
22. Care este rolul auxinelor?
23. Acidul abscisic a fost identificat cu:
24. Care sunt cei mai utilizaţi retardanţi:
25. Ce presupune dezvoltarea florală:
26. Care este hormonul implicat în iniţierea florală?
27. De cine este reprezentată principala sursă de auxină din floare?
28. Care sunt substanţele de rezervă din seminţe?
29. Creşterea producţiei de fructe la castraveţi a crescut prin tratamente cu:
30. Maturarea fructelor este stimulată de tratamentele cu:

P.S.?? 

PENTRU ORICE NELĂMURIRE ÎN LEGĂTURĂ CU SUBIECTELE DIN

CHESTIONAR, ABSOLVENȚII SE POT ADRESA TITULARILOR DE DISCIPLINĂ