Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
EMOŢIONALE
STUDIU DE CAZ
1. Date generale:
Matei C., în vârstă de 17 ani, este elev la Colegial Thenic ……. , în clasa a XI-a. Locuieşte
împreună cu mătuşa şi sora lui într-un cartier periferic.
2. Date familiale:
Părinţii : mama Irina Ş., în vârstă de 39 de ani, absolventă de liceu, a lucrat ca tapiţer.
tatăl, Andrei Ş., în vârstă de 43 de ani, absovent a două facultăţi (după cum spune
elvul), a fost cadru militar .
O soră, Daniela, în vârstă de 10 ani.
Mătuşa, sora tatălui, în vârstă de 48 de ani, îi îngrijeşte, în apartamentul propriu, pe cei doi
copii.
Matei este primul copil al familiei, în prezent fiind lăsat, împreună cu sora mai mică în
grija unei mătuşi.
Părinţii sunt plecaţi din ţară, plecarea lor fiind legată de un caz de infracţionalitate(violenţă)
intens mediatizat.
4. Date medicale:
Elevul prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta lui, fără afecţiuni care să
necesite o atenţie specială.
I. ABORDAREA CAZULUI:
B. Observaţii psihopedagogice:
- Gândirea: - concretă
- Inteligenţa: - peste medie - Memoria: - logică
1
- Imaginaţia: - creativă - Caracter: - prezintă dezinteres faţă
- Atenţia: - prezintă dificultăţi de de şcoală pentru că nu are un program
concentrare, oboseşte uşor susţinut de învăţare, învaţă în salturi,
- Voinţa: - evită să ia decizii majore, superficial
încăpăţânat, nu are răbdare - Temperament: - faţă de sine şi
- Motivaţia: - extrinsecă colegi are atitudini oscilante între cooperare
- Deprinderi verbale, senzoriale, şi agresivitate verbală atunci când situaţia nu
motrice: - corespunzătoare vârstei îi este favorabilă
- Deprinderi de gândire şi perceptive: - - Echilibrul sistemului nervos: -
uşor peste medie labilitate psihică accentuată, neîncredere în
- Afectivitate: - prezintă dezechilibre forţele proprii, nu rezistă la stres
evidente
2
C. Caracteristici ale vieţii sociale :
Relaţia cu alţi prieteni: are prieteni, mai degrabă circumstanţiali, elevi mai mari decât el. Se
caracterizează însă ca fiind sociabil şi doritor să aibă prieteni cu care să îsi petreacă timpul liber, de cele
mai multe ori pe stradă: îmi place să am prieteni şi am o groază, am prieteni peste tot, mă ştie lumea,
îmi place să joc jocuri pe calculator, să joc fotbal, să stau cu prietenii în stradă.
Relaţia cu cadrele didactice: lipsită de respect, conflictuală, se simt foarte bine atunci când nu se
văd, se înţelege cu doi profesori; a scuipat o profesoară
Matei recunoaşte că nu frecventează şcoala, dar găseşte că unul dintre motive (pe lângă lipsa lui
de motivaţie şi de interes pentru educaţia pe care o primeşte) sunt cadrele didactice; acestea fie sunt
lipsite de mijloace pentru a combate absenteismul şi agresivitatea, fie sunt lipsite de experienţă, fie sunt
corupte şi rezolvă unele probleme prin mita oferită pentru motivarea absenţelor sau promovarea clasei:
…păi nu prea au ce să facă profesorii. Nu prea au autoritate, mai ales că majoritatea sunt tineri. Nu
stiu dacă au experienţă. Şi ăştia care sunt mai vechi… se rezumă la bani. Poţi să nu te duci tot anul la
şcoală că dacă ai bani nu sunt probleme. Eu anul trecut nu cred că am fost două luni la şcoală în
întregime. Bine, că mă duceam la şcoală, dar nu intram la ore.
Şcoala în sine nu este apreciată ca fiind utilă, Matei considerând că un factor demotivant pentru
participarea sa la cursuri este acela că şcoala nu îi asigură o meserie şi nici nu îl pregăteşte pentru viaţă:
Şcoala nu-mi oferă o şansă pentru o slujbă bună în viitor, ci mi se pare mai mult o pierdere de timp.
Recunoaşte, totuşi, că profesorii constituie un factor foarte important în ceea ce priveste calitatea
educaţiei din şcoală şi că existenţa unor profesori respectaţi pentru ceea ce predau, dedicaţi şcolii si
interesului elevilor ar contribui pozitiv la cresterea participării, la diminuarea violenţei şi a
absenteismului în scoală. Aceştia constituie, deocamdată, doar excepţii în şcoala sa.
Deşi nu pare a avea o considerație deosebită nici pentru instituția unde învață, nici pentru cadrele
didactice de acolo (cu unele excepţii) şi nici nu pare a valoriza procesul instructiv în sine (cel puţin nu
în forma pe care el o îmbracă în şcoală). Matei are o formulare interesantă şi e interesant faptul că s-a
gândit la asta: şcoala nu-l pregătește pentru viitor şi nici nu îl ajută să devina om .
Concluzii:
Ş.C. manifestă dorinţa de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic datorită
lipsei de comunicare atat cu mama cât şi cu tatăl. Prezintă dificultăţi în a relationa cu colegii.
Prezintă deficienţe de adaptare şi de integrare şcolară şi socială reflectate în nivelul scăzut al
randamentului şcolar şi de o criză de identitate.
Respectă caracteristicile tipice ale adolescentului care se crede şi se vrea a fi adult dar rămâne
tributar nevoilor copilăriei. Lumea adolescenţilor, ca şi a copiilor, este centrată de familie. Deşi se
reorientează spre sisteme extrafamiliale, adolescenții, în realitate, trăiesc prin familia proprie, ca în
copilărie. Plecarea părinților în Spania, destul de recentă de altfel, a marcat cu siguranță evoluţia şi
comportamentul lui Ş.C., diriginta remarcând chiar că „în special după ce părinții lui au plecat în
străinătate, pur şi simplu nu trece o lună fără să cauzeze un incident grav”. Cine satisface nevoile de
ataşament ale acestui tânăr? Cine îi oferă sentimentul de siguranţă şi protecţie? Cine îl ajută atunci când
are nevoie? Cine îi arată cum să facă faţă acestor schimbări importante din viața lui? (probabil găseşte
un fals confort la grupul de apartenenţă).
Criza de identitate este evidenţiată de tendinţa spre renegare (fumează, consumă alcool,
apartenenţa la un grup violent) şi de faptul că nu-şi poate găsi locul şi rolul în societate.
Aşa cum mărturiseşte este aproape în permanenţă nervos şi tensionat.
Următoarele criterii au fost evidenţiate în ultimele şase luni : agresivitate (îi intimidează pe
ceilalţi, se luptă cu ei) ; fumează; nu e atent la ore; prezintă tulburări de dispoziţie.
Cele a căror frecvenţă a fost ridicată sunt: pierderea cumpătului cu uşurinţă, contrazicerea celor
din jur, este uşor de distras, sfidează regulile, este uşor de enervat de către ceilalţi, este furios şi îi
respinge pe cei din jur, utilizează un limbaj obscen şi înjură. Toate aceste caracteristici îl încadrează în
opoziţionismul provocator.