Cultura Product Producti Alimentatia Furajarea U.N Boabele de..

Alte informatii
ie GLOB e ROM. omului sub animalelor sub
forma: forma de :
PORUMB 137.6 3.1 mil - concentrate, 1 kg Folosite sub -ogor propriu sau cult.succesiva
mil ha ha- nutret boabe=1.17- forma de -pb. forma nutret verde-pasunat direct sau
60000- verde,nutret 1.30 U.n uruiala sau la adm.la iesle
m.v/siloz murat,fan.coceni ca atare- -imp. pb. masa verde=valoros
furajare d.p.v.calitativ
suine +consumabilitate+digestibilitate cu grad
+pasari ridicat
ORZ-Hordeum 54.2 306.4 mii -de concentrate,nutre 100 kg -furaj -paiele de orz au val.nutritiva ridicata
vulgare mil ha ha arpacas,surogat t verde,fan, nutret paie=35 U.N concentrat -poate fi cultivat si pt masa verde sau fan
cafea grosier foarte bun semanat singur sau in amestec cu
-materie prima pentru leg.anuale(mazariche,mazare) formand
in animalele BORCEAGURI
ind.alimentara puse la
pt fabricarea ingrasat,
berii,alcoolului, cele ce
glucoza,dextrin produc lapte
a si namale
tinere
OVAZ-Avena 12.8 250.000 -de grisuri, -furaj 100 kg=100 -cele mai -pt nutret verde si fan se cultiva in cultura
sativa mil ha ha fulgi,faina concentrat,nutret U.N importante pura sau in amestec cu leg.anuala
verde, fan nutreturi (mazariche primavara,maare ,latir)
concentrate formand BORCEAGUL DE PRIMAVARA
pt cabaline
SECARA-Secale 9.6 mil 8.3 mii -a doua cereala -nutret 100 kg= 118 - - se cultiva singura sau in amestec cu
ceareale ha ha dupa grau in concentrat, masa U.N mazarichea de t. formand BORCEAGUL DE
panificatie verde sau fan TOAMNA
TRITICALE - - -in prepararea - -val.nutritiva -rezistenta genetica la un spectru ridicat
painii 1:1 cu f mare de boli
faina de grau, superioara -rezistenta la temp.scazute
paste fainoase , boabelor de
prod.de grau,orz,sec
patiserie ara
MAZAREA - - -in industraia -concentrate, fan 100 kg -continut -semintele contin vitam:A. B1,C
FURAJERA-Pisum conservelor nutret verde sau sem=109 U.N ridicat de -vrejii contin de 3x mai multa proteina in
sativum insilozat proteine cu comparatie cu paiele
 grad ridicat -pt folosirea ca fan sau m.v se seamana in
de amestec cu pl
digestibilitat furajere:secara,orz,orzoaica,ovaz=BORCEA
e G
SOIA-Glycine max 23.24 45.000 -matrrie prima -furaj concentrat, 1 kg=1.38 U.N - -furaje valoroase sunt si vrejii, pleava,
mil ha mii ha in masa verde,fan, turtele ramase de la extractia uleiului
ind.alimentara nutret murat - seminte continut ridicat de grasimi,
si chimica vitamine,proteine
Mazarichile - - - -se cultiva 1 kg m.v - -vicia pannonica-maz. de toamna
impreuna cu =0.10-0.15 -vicia villosa-maz.paroasa
cereale, alc. U.N -vicia sativa-maz. de primavara
borceagurile pt -in furajarea animalelor se folosesc si vrejii,
masa verde ,fan, iar semintele se fol. in cant mici cu alte
semifan,nutret concentrate pt. ca pot produce intoxicatii
murat
LUCERNA - - - -nutret verde, - - -pl anuala ce prod. cea mai mare cant. de
ALBASTRA- fan,nutret proteina digestibila
Medicago sativa insilozat,gramada - proteina din lucerna :are cont. ridicat de
,brichete AA esentiali, saruri minerale, vitamine-
A.C.D.E, subst. extractive neazotate
-pl amelioratoare a solului:il imbogateste
cu azot dat. simbiozei cu Rhizobium
meliloti, il lasa curat in buruieni si previne
salinizarea in cond.de irigare
TRIFOIUL ROSU- - - - - -100 kg m.v - -calitatea productiei =continut ridicat in
Trifolium =18.3 U.N si proteina bruta, grasimi,subst.extractive
pratense 2.25 proteina neazotate
digestibila -faina de fan=furaj excelent cu val.nutritiva
-100 kg fan ridicata si % in proteina ridicat
=58.8 U.N si -pl amelioratoare=prin materia organica
7.2 PD lasata in sol de 2-5 t/ha

SPARCETA - - - - -fan, masa verde, -100 kg m.v - -bogata in proteina de buna calitate si
Onobiychis nutret murat =17 U.N saruri minerale si vitamine
viciifolia -sub forma de fan digestibilitatea subst.
nutritive este mai mare decat in masa
verde
 -rez. bule pe tr. erodate si uscate
-nu intra in compozitie cu lucerna si trifoi
-pl amelioratoare=6 t/ha rad
-lasa cant mari de N in sol

GHIZDEIUL -Lotus - - - -pt. masa verde , - - -fol. pt valorificarea mai buna a solurilor
corniculatus - fan ,semifan, in sarace, acide din zonele umede
amestec cu -ptod. furaj bogat in proteina cu val
graminee nutritiva mare dar mai muca ca la trifoi,
lucerna, sparceta
-in stare verde grad redus de
consumabilitate
-rezista la pasunat,se reface cu mare
usurinta
-protejeaza solul imp. eroziunii
SULFINA- - - - -fan - - -cultivata pt furaj,ingras. verde, pl melifera
Melilotus -cult. se poate pasuna din toamna anului 1
officinalis -ingras. verde pe solurile nisipoase sarace
in mat. organica
SORG-Sorghum - - - -cultivat pt boabe, -6-7 kg m.v=1 -la mat. -nu se poate pasuna pt ca pl verzi contin
vulgare siloz, masa verde U.N boabelor, un glicozid cianogenic f toxic
tulpinile -se adm. la iesle dupa 3-4 ore de la
sunt sificient recoltare
de suculente -otavire de 2-3 ori pe an
pt insilozare
IARBA DE - - - -folosit prin -0.1 kg - -f. rezstent la seceta
SUDAN-Sorghum pasunat, cosit, proteina -m.v si silozul consumat de toate animalele
halepense siloz, fan digestibila=1 -fanul este grosier-consumat de ovine
U.N -mare cap. de regenerare=3rec/an

RAIGRASUL- - 10000 ha - - -1 kg S.U=0.8- - -gard mare de consumabilitate si

Lolium 0.9 U.N digestibilitate
multiflorum -per. lunga de folosire=20-25 zile ciclul 1 si
15-18 zile ciclu 2
-pl amelioratoare-7-12 t/ha rad uscate in
sol
-se insilozeaza usor-nutret murat d ebuna
calit.
MEIUL-Panicum - - -boabele in alim -nutret verde, fan. - -pasari de -
miliaceum omului semifan,in ornament
furajarea vacilor
de lapte a oilor

DUGHIA-Setaria - - - -fan si boabele in - -in hrana -se cultiva ca pl de nutret in zonele

italica grana pasarilor de pasarilor de secetoase
ornament ornament
CIUMIZA - - - -masa verde, - -boabele -masa verde si fanul un furaj de calitate pt
fan,furaj necorticate taurine si ovine
insilozat,pt boabe in hranirea
pasarilor de
ornament
BOBUL-Vicia faba - - - -furaj verde sau - - -pt masa verde /siloz se foloseste in zonele
murat reci, umede
Lupinul- - - - -in stare verde, - -hrana -se cultiva ca nutret si ingras. verde
fan, pasune, specifica a -boabele lupinului dulce sunt un nutret
insilozat pestilor concentrat pt toate sp de animale
tineri si
adulti
TRIFOIUL - - - - - - -rezista pe soluri usor/ puternic saraturate
PERSAN-T.
resupinatum
TRIFOIUL - - - -in stare verde sau - - -luat in cultura dupa t.rosu
INCARNAT-T. fan -cultivat in reg. calde din zonele de cultura
incarnatum a vitei de vie
-semanat ca o cultura in miriste in iulie
august
-se poate recolta primv-mai
-val.nutritiva si grad de consumabilitate
mai scazut ca t. rosu
-imp. ca pl de miriste, cultivat singur sau cu
alte pl de nutret
- se costeste primv. devreme inainte cu 2
sapt de t. rosu
-folosit ca pasune pt ovine si bovine
FASOLITA- - - - - 100 kg -contin 24- -cultivat pe tr, nisipoase in zone secetoase
 boabe=120 25%
u.n proteina
bruta
SFECLA - - - - -1 kg s.u=1 UN - -mare capacitate de fotosinteza
FURAJERA-Beta -per. de veg. lunga
vulgaris -are efect latogen-prin adm ei se realizeaza
2 l lapte la 1 kg su
-efect fav. asupra sporului de greutate
-fr. bogate in acizi organici
-furaj suculent pt iarna f apetisant si
productiv
GULIA-Brassica - - - -stare proastata, -100 kg corp - -grad mare de consumabilitate si
napus siloz, cu act foarte tuberizat=11 digestibilitate
lactogena U.N
MORCOVUL - - - - -100 kf rad=12 - -contine 1.2-1.7% proteina
FURAJER-Dancus U.N -in hrana vacilor de lapte a animalelor de
carota blana a porcilor si gainilor
-continut mare in vitamine si caroten
TOPINAMBURUL- - - - - -100 kg - -se consuma intreaga pl
Helianthus tulpini=23.2 -tulpinile suculente se insilozeaza
tuberosus un -tuberculii sunt consumati ca atare
-100 kg
tuberculi=22.5
UN
RAPITA - - - - -100 kg nutret - -crestere rapita semanata in cultura
FURAJERA- verde=14-16 succesiva produce pana toamna tarziu
Brassica napus un -poate asigura un furaj timpuriu de
primavara
-se poate pasuna-bine consumata de
bovine ovine
-pt a nu avea un efect laxativ puternic se
amesteca cu un furaj bogat in subst uscata
fan paie
VARZA - - - - -100 kg - -da nutret bogat in proteina si saruri
FURAJERA- nutret=16un minerale
-nu isi pierde calit. nutrituve pana la t de -
10/-12grade
-fol.ei in rotatii det cresterea cu 0.7 litrii a
 prod de lapte pt fiecare kg consumat
CURCUBITACEE - - - -folosite ca atare -100 kg - -se adm vacilor de lapte =stimuleaza
FURAJERE sau in amestec cu fructe=11un lactatia si mareste continutul in grasimila
furaje grosiere bovine si porci
-pot fi insilozate tocate in amestec cu
paie/coceni de pb
-pastrare dificila pt ca au un grad ridicat de
apa peste 90%
-fructele constituie furajul