Vous êtes sur la page 1sur 3

Banii si piata monetara

1.natura si functiile banilor


2.masa monetara si componentele ei
3.piata monetara
4.cererea si oferta
5.politica monetara

1.Moneda constituie unul dintre instrumentele majore ale economiei de piata. Prezenta sa a
permis desfasurarea procesului de circulatie a marfurilor respective schimbul de bunuri si servicii.
Problematica monedei (locul si rolul ei in economia contemporana,rolul politicii monetare)
constituie,in buna masura,subiecte controversate ale stiintei macroeconomice.
Teoria si politica monetara au reprezentat unul dintre domeniile de confruntare in istoria
gandirii economice,in cadrul careia un rol important il detin keinistii si monetaristii.
Rolul monedei in economia contemporana este pus in evidenta de functiile sale, aflate intr-
un process de dezvoltare si diversificare. Astfel, sunt considerate ca functii clasice ale monedei:
a) Etalon al valorii sau unitate de cont. Moneda serveste la evaluarea bunurilor si serviciilor
schimbate si a veniturilor varsate. Ea permite exprimarea intro aceeasi unitate de
masura a tuturor bunurilor si serviciilor
b) Mijlocitor al schimbului. In aceasta calitate,moneda este cedata in contrapartida
bunurilor si serviciilor ce fac obiectul schimbului.
c) Functia de rezerva. Prin aceasta,moneda permite transferarea puterii de cumparare in
timp si constituie o parte a activelor agentilor economici.
Rolul si functia monedei au fost reflectate diferentiat. Pana la Keynes,economistii au respins
ideea influentei monedei asupra economiei. In conceptia lor moneda este considerate neutral si
marfurile se schimba contra marfuri.
Conform teoriei lui Keynes,moneda este direct integrate in functionarea economiei. Fiind un
instrument de politica economica, aceasta nu poate fi neutral.
In opozitie,monetaristii considera ca moneda exercita un rol activ asupra volumului
productiei,dar numai pe termen scurt.
Moneda apare de timpuriu in istoria societatii omenesti. Initial era reprezentata de bunuri
materiale (unelte,obiecte pretioase).
Schimbul este mijlocit ulterior de moneda metalica realizata din cupru, fier si bronz. Datorita
proprietatilor lor,se generalizeaza utilizarea metalelor pretioase:a aurului si argintului, in calitate de
moneda.
Desi se considera ca denumirea generic de bani desemneaza diversitatea bunurilor –marfuri
care au indeplinit rolul de echivalent general, iar conceptual de moneda evidentiaza cantitatea
dintrun metal ce indeplinea rolul etalon si mijloc de circulatie.
Termenii de bani si moneda nu sunt sinonimi. Spre deosebire de bani, moneda nu este un
termen generic, ci se refera la un anumit fel de bani- si anume la piesele metalice cu valoare proprie.
Banii reprezinta o notiune generala prin care se desemneaza intermediarul general al
schimburilor si intruchiparea generalizata a valorii, indifferent de forma concreta pe care o imbraca.
Notiunea de moneda desemneaza insa o forma concret istorica si nationala de existent a banilor,
care presupune o denumire concreta si reglementari specific privind emisiunea,circulatia,etc.
In evolutia sa,moneda a parcurs mai multe etape si a cunoscut forme variate:
1. Piesele sau moneda divizionara
2. Biletele de banca sau moneda fiduciara; valoarea acestora se bazeaza pe credibilitatea
acordata de organul emitent. In fiecare tara, Banca Nationala detine monopolul
emisiunii de bilete. Impreuna cu moneda divizionara ,alcatuiesc numeralul aflat in
circulatie.
3. Moneda scripturala,emisa de banci
4. Moneda electronica. Progresul informaticii tinde sa dematerializeze modalitatile de
circulatie monetara sis a dezvolte noi mijloace de plata. Astfel moneda scripturala face
tot mai mult loc monedei electronice si prin urmare transferal intre conturi se realizeaza
prin impulsuri electromagnetice ca de exemplu transmisia directa dintre ordinatorul
clientului si cel al bancilor.
De asemenea pt reglarea de plati sunt utilizate tot mai mult cardurile.
Numeralul (bancnote si monede) si depozitele bancilor comerciale pastrate la banca central
formeaza banii primari sau baza monetara si constituie o creanta fata de banca central.
Banii secundari reprezinta disponibilitatile la vedere si constau in creante fata de bancile
comerciale.
Baza monetara si depozitele la vedere defines masa monetara in sens restrains
Cantitatea de moneda aflata in circulatie sub aceste forme determina masa monetara.
Existenta monedei in forme diferite si a mai multor creatori de moneda a impus elaborarea
unor reguli si norme privind incadrarea monedei in mecanismul general de functionare a economiei.
In evolutie sau succedat mai multe tipuri de sisteme monetare; in raport de natura
etalonului monetar au existat sisteme monetare care au avut drept etalon aurul si argintul, sistemele
monetare bazate pe etalonul putere de cumparare sau aur- devize.

Crizele financiare
Liberalizarea financiara (element determinant al globalizarii financiare) a fost insotita de
reaparitia ciclurilor economice astfel inca din anii ’90 au aparut crize financiare legate de
deschiderea pietelor de capitaluri crize care au surprins prin anvergura lor precum si prin frecventa
cu care s-au manifestat .
Crizele financiare au luat diferite forme respective crize bursiere,crize imobiliare ,crize
bancare si crize valutare.
Aceasta diversitate a crizelor nu trebuie sa omita faptul ca ele au o cauza comuna respectiv
aplicarea politicilor neoliberale dupa anii ’80, politici concretizate in principal in liberalizarea
sistemelor financiare nationale si a miscarilor internationale de capitaluri.
In analiza caracteristicilor acestor crize dificultatile se datoreaza printer altele faptului ca
sunt mai complicate si persistente fata de crizele anterioare precum si prin noua natura a acestor
crize financiare.
Astfel crizele din mexic, cele asiatice pun in evidenta caracterul sistemic si nu conjunctural al
acestora. O prima serie de crize sa datorat politicilor promovate de unele state care au acceptat un
dezechilibru de durata intre cheltuielile si veniturile fiscal.
Astfel in multe cazuri existent deficitului bugetar coincide cu cea a deficitului contului
current (existent simultana a celor doua deficite poarta denumirea de deficite conjugate).
O a doua serie de crize financiare se datoreaza printer altele politicilor promovate de catre
unele intreprinderi in primul rand este vorba de nivelul riscurilor financiare asumate de aceste
intreprinderi.
Astfel obsesia pt profit si recursul exagerat la imprumuturi au accentuat dezechilibrele dintre
obiective si mijloacele existente
Urmarirea cu orice pret a unor profituri bursiere rapide a facut din intreprinderile si bancile
care le finanteaza (fara a aprecia sau evalua in mod correct riscurile), actorii majori ai crizelor
financiare.
Un al treilea val de crize financiare rezulta din dereglementarea precoce,timpurie a fluxurilor
financiare cu alte cuvinte inainte ca bancile si alte institutii financiare sa fie capabile sa controleze
efficient riscurile asumate de menaje,de intreprinderi si chiar de catre stat.
Crize financiare dramatice s-au datorat unor politici nerealiste ale cursului de schimb ,
politici care au condus la cresterea spectaculoasa a datoriei externe in principal pe termen scurt.
Este evident asadar caracterul multiform al crizelor financiare concretizat in urmatoarele
ipoteze:
1. Aplificare exorbitanta a creditelor
2. Extinderea globalizarii pietelor financiare
3. Inlaturarea progresiva a reglementarilor financiare si accelerarea inovatiilor financiare
In explicarea instabilitatii financiare un rol semnificativ revine ideilor si tezelor teoretice
,multe dintre acestea neconforme cu realitatea. Astfel din perspectiva functionarii pietelor de capital
s-au constituit doua mari scoi:una dintre acestea este cea care sustine functionarea eficienta a
pietelor financiare si o a doua scoala cea a instabilitatii financiare.
Realitatile prezente in economiile dezvoltate demonstreaza injustetea orientarile sustinute
de prima scoala.
O tema majora cu implicatii deosebite asupra energentei (aparitiei) si propagarii crizelor
financiare o constituie liberalizarea pietelor de capital
In contextual crizelor financioare manifestate in ultimele trei decenii,un loc distinct revine
crizei declansate in august 2007 in SUA, in domeniul imobiliar.
Acordarea creditelor sub prime pe piata bancara Americana a generat o criza financiara de
proportii in perioada 2007-2008 ale carei consecinte s-au resimtit la nivelul economiei mondiale.
Aceasta criza se distinge prin cateva particularitati si anume in primul rand prin globalitatea
sa ,criza este una sistemica. In al doilea rand,globalizarii capitalului ii corespunde o globalizare a
crizei ale carei multiple dimensiuni se intensifica reciproc .
O a treia caracteristica vizeaza originile profund structural
In al patrulea rand caracterul mult mai complicat si persistent in comparative cu crizele
anterioare.