Marin Preda (1922-1980), pro- ator Se nagte in satul Siistoa-Gu- mest judefl Teleorman, ca fy al ui Tudor Calaragu si al Joiet Preda, Este absoivent al Scoli Normale din Bucuresti (1941), ‘A. debutal_ ou schita Pérlitu’ (1942), in zirul Timpul.Colaboreaza fa revist itera cu schie gi nuvele, ‘adunate in volumul intdlnirea din Pamanturi (1948), prin care autorul propune o viziune distincté asupra fui rurale in anul 1955, into atmosfora lWoraraapasstoare, ti apare primul volum al romanuiui Morometi. cre- Ale neatins®, in mod miracuios, de cligecle epoci, care au facut din ro- ‘manele timpului, eu foarte putin o cepii cat! imposibil de cit asta. Yolumul al doles, apart 12 ani mai tarzu, prin faptl 8 surprinde abu- 2 rgimului comunist asupra co- ‘munitaiirurale, poate fi considerat tunul dintre primele romane antitota- tare in iteratura noasta ‘Aatun de Moromefi, alte 10- mane precum Risipitoril (1962), In trusul (1968) si Marele si (1972) iimpun drept unt di mai imporan romancienroméni con- temporani. De un mare rsunel se bu- cur volumele Imposibila intoarcere (197) 51 Vata ca 0 prada (1972) in care seritorul face marti intore- sante despre cérjle sale, despre via- {8 gi famiic sau despre socetatea omaneascd. Membru corespondent ROMANUL Universul rural INAINTE DE TEXT 2 Criticul E, Lovinescu are urmatoarea opinie cu privire la evolutia prozet (a poeziei epice, cum 0 numeste el) la inceputul secolului al XX-lea: Afirmam, asadar, chiar de ta inceput, ed in sfertul de veac de care ne ocupdim s-au precizat in sdmul poeziei epice doud evoluii de valoare inegald, dar nu mai pusin evidente si caracteristice, $i anume; o evolinie, in primul rand, in ceea ce priveste materialul de inspiratie, de la rural a urban, cu injghebarea solidd a unei literaturi urbane: si, in al doilea rind, sicu 0 importanté mult mai mare, 0 evolutie, normalé de alifel $i comund tuturor literaturitor in procesul lor de matwri- zare, de la subiect la obiect sau de la lirism la adevarata lite- rraturd epicd. (E. Lovinescu, Istoria literaturit romane comtemporane). Comenteazi aceasta afirmatie, prin referiri la opere literare studiate in lice Inspiratia ruralé este 0 dominanta in creatia a doi mari prozatori din epoci literare diferite: Liviu Rebreanu si Marin Preda, CCiteste aceasti marturie a lui Preda si explicd legatura foarte stransa intre prozator si valorile spirituale ale lumii tardnest: Contemporan cw dowd generatii de térani, m-am nascut si ‘am avua timp sa cunose valorile spirituale ale lumii taranesti dinlduntral acestei um si nu din afara, sau trdind sub zaristea cosmicé sa fiu protejat de conditia aspré, nemiloasd a existentei fdrdnesti, ca fur de preot, de invajator, de avocat, sau ‘mic mosier afabil al cérui pamént it muncean jarani. L-am ‘muncit eu insumi, sub protectia unui faran care mi-a lasat, pe Hangd experienta miristé caleatd cu piciorul descult, a ploilor sia gerurilor, a abandonarii, deci, in fata naturii care trebuia infrumtata pornind de la gradul zero, adicé neimbrécat si rau Irdnit, valori morale care se ridicau deasupra conditiei tardies. (..] Am plecat din sat tarziut, pe la optsprezece ani, cu aceasta intrebare: ce inseamnd sa fii om? $i am inceput sd seriu, dupa ce am descoperit, in marile creatit ale umanitajii, aceeasi mare intrebare. Trebuia sa raspund la ea prin ceea ce stiam din lumea pard- nneascd in mijlocul edreia imi trdisem copilaria si adolescenta (Marin Preda, Lumea (ardneascé si generatiile ei in istorie, in vol. Creatie si moral)MOROMETIT (vol. 1) de Marin Preda PUNCTE DE REPER 14 in primul deceniu dupa instaurarea regimului comunist este astizi, aproape in totalitate, de necitit. Doar citeva romane din aceasta perioada neagra a literaturii romaine se salveazéi Bietul Toanide (1953) de G. Calinescu (cartea fusese serisi inca din 1947), Toate panzele sus! (1954) de Radu Tudoran, Moromerii (1955) de Marin Preda, Cronica de familie (1957) de Petru Dumitriu, Groapa (1957) de Eugen Barbu. Printr-un miracol, in cei edtiva ani ai aparentului dezghet poststalinist (1953-1957), cenzura a permis ditarea acestor cirji care sunt scutite, in mare masura, de balastul ideologic sufocant al ,obsedantului deceniu”, asa cum a numit chiar Marin Preda, {in mod simbolic, romanul Moromefi (vol. 1) ar putea fi jude~ cat in functie de o fotografie care il reprezint& pe Marin Preda cu faa intoarsi de la obiectivul aparatului de fotografia, dintr-un refuz dea se expune. Fotograful a imortalizat, intr-o fractiune de secunda, reactia spontand a scritorului, aceasta intoarcere de la lume. Seriind Morometii, Preda si-a intors faja de la temele generale ale roma- nului anilor 'S0, in care activistul partidului comunist devenise noul Fat-Frumos al unet societati cu valor rasturnate. Pe de alti parte, titlul unei c&rti de reflect, scrisi de Marin Preda dupa redactarea celor dou’ volume ale Morometilor, este Imposibila intoarcere (1971). Si el ate 0 valoare simbolica si, totodati, generalizatoare pentru ci aceasta profesitme de credin{a lsat posteritati demonstreazaimposibila intoarcere” a firanului la cceea ce a fost viafa lui de inaintea colectivizarii fortate a pimantului Eroul principal al romanului Morometit (vol. 1), lie Moromete, se inserie intr-o serie de personaje ale autorului (Calin Surupiceanu din Intrusul, Victor Petrini din Cel mai inbit dintre pimanteni), care sunt dominate de aspiratia spre contemplativitate. Ei sunt niste senini, aga cum fi numeste Preda, care ined mai traiesc ,,in illo tempore” si pentru care simpul are nesfirsita rabdare cu oamenii. Moromete, inadaptabil, cade prada nerabdirii timpului, in timp ce alti (cei din categoria Paraschiv, Achim si Nild, fiii si cei mari) sunt adaptabili. ‘Una dintre marturiile autorului poate fi o cheie pentru Infelegerea destinului acestui tip de personaj contemplativ: Erou! ‘meu este un senin, care e silit sa devind sumbru. Aceste cuvinte rezumé originalitatea viziunii artistice a prozatorului: seninatatea lui Iie Moromete este ceva la cate acesta jinduieste, pentru ca, in te, el este in permanent hdituit. Incet-incet, acest pater is” autocrat se insingureaza si adversitatea dintre el gi bi cei mari, ulterior adaugindu-se si fiul cel mic, Niculae, va duce la insingurarea absolut. Din rabdator cu oamenii, timpul va deveni bruse precipitat, grit, ciudat. (1974) si titular post-mortem al ‘Academiei Romane (1990) Un deosebi interes a starnit romanul Defirut (1975) prin aborda- rea unor subiecle considerale tabu intr-o petioada cand accesul la do- cumente ale istorie apropiate era interzis pentru cittorul obisnuit Projectatul volum doi al Dell. rului este abandonat pentru un alt plan, a carui materializare a insem- nat gi ,cAntecul de lebada” al auto- rulul romanul Cel mai iubit dintre paménteni (1980). Succesul de cri- tied gi de public © unul nemaiintainit, Explicajia exista: in plina penoada Ccomunisté, autorul face, pe sute de agin, rechizitoriul comunismutu Seritorul se stinge in viata subi, la Mogogoaia, in condi ra- ‘mase pnd astazi controversate. O ‘martunsire @ autorului poate fi un ‘aspuns la dispar sa imediat dupa ce romanul Cel mai fubit dintre paménteni vede lumina tiparulut ‘Dacd ag sti cd efortul pentru scrierea unui roman ma poate costa viafa, mi-ag lua toate masunle de si- guranté pentru a inétura o eventua- ltate cum ar fi bosla din care 8 mi se traga moartea, Dar unica masurd holardtoare, aceea de a renunfa la seris, nu ag lwa-o,Frazele iniale ale romenut colebre az (in cdmpia Duna, cu cctva ani naintea celui de-al Doilea RRazboi Mondial, se pare cf timpul a foarte rabdator ev oameni; vska se scurgea aici fd confile mar) Jnaugureezé un si 0 noua ceremo: nie epic. Dincolo de chingietimpulu $1ale spa, se pare sugereazé si al timp do confruntare: cea dite ‘esenta si aparente. Infelegem cd, pe {ie 0 pare, romenul se va destésura in pind umind (Era inceputul veri). pe de alta, in penumbrele unoristont ‘preven anul de grave 1955, Sludiu! salului roménese trebuia incoput dle 2070: de fa adovarurio sale elementae, cole mei viguroase $icele mai convingatoare. Cum ara, dec, un sat al CAmpie, intro sears {4 a inceputl ver, dupa ce Familia '-intors dela cmp? Ce fac cel in- torgi de fa cémp? Intrbiri necesare lunar nol rocili, rdspunsuri nece- sare reagezéri publiculprozel.2c- {ual in spafil demn at infelegeri. Inainte do toate romanul 4 inormati diospre sat, dale mento a cor ato, nnascute din fontezi rau crjte. Eroi ‘sunt in fafa noasta, se epropie me- ‘eu, proj ns de un se pare ment 2 asigura securtatea naraforuu (Comet Ungureanu, Proza ‘omaneasca de azi) Casa parinteasca a lui Marin Preda din satul Silistea-Gumesti Un narator omniscient ne fur- nizeaza la inceput céteva elemente rnocesare pentru datarea si localiza- rea subiectulu, In nuvele nu se proce- da niciodata as, intrarea in sublect find abrupta, Ne aflam, agadar,intr-un sat din cémpia Dunéri, cu cétiva ani inaintea celui de-al Dollea Razboi Graba timpului va schilodi spatiul iubirii. Disparitia iubirit ~ serie Marin Preda ~ e ca 0 oglindé intoarsd, nu se mai vede nimic, te iti zadarnic in ea. Gestul tdu nu se mai reflectd, mui mai rraspunde nimeni. Esti singur: Incercasem in mod ridicol sé intore cu ‘mdna mea inapoi un raw al cérui curs fi-a convenit un timp, dar pe wind el a cotit unde nu vrei w. lie Moromete va incerca si dezlege acest nod gordian al cotiturii raului, dar intoarcerea acestuia din cursul su este evident imposibité, ca, de altfel, $i intoarcerea tim- este gi taina ,imposibilei intoarceri” Hie Moromete — tiranul patriarhal in cémpia Dunarit, cu cdtiva ani inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, se pare cd timpul avea cu oamenti nesfarsitd rab- dare: viata se scurgea aici fard conflicte mari. Era inceputl verii Familia Moromete se intorsese mai devreme de la cimp. Cait ajunseserd acasd, Paraschiy, cel mai mare dintre copit. se daduse Jos din carud, lasase pe alii sd deshame si sd dea jos uneltele, iar el intinsese pe prispé o haind veche si se culcase peste ea gemdnd. La fel ficuse si al doilea fiu, Nila; intrase in casa si dupa ce se aruncase intr-un pat, incepuse si el sd geamd, dar mai tare ca Sratele si, ca si cand ar fi fost bolnav. Al treilea baiat, Achim, se ‘furisase in grajdul cailor, se trantise in iesle sa nu-l mai gdseascé hnimeni, iar cele doud fete, Tita $i llinca, plecaserd repede la garlé sd se scalde Ramas singur in mijlocul batéturii, Moromete tatal, tréses edruga sub umbra mare a celor doi salcdmi de langa poarta gradin si apoi iesise si el la drum cu figarea in gurd. Parea de la sine inteles cai singura mama raménea sa aibé grija ca ziua sa se sfarseascd bine. Moromete stétea pe sténoaga podistei si se wita peste drum. el = Ce mai faci, Moromete? Ai terminat, ma, de sapa lata ca se ivise totusi cineva. Moromete ridicd fruntea si il vdzu pe vecinul sau din spatele casei aproptindu-se de podised. Se itd numai o data la el, apoi incepu sd se uite in alta parte; se vedea cd nu o astfel de aparitie astepta. ,,...Pe md-ta si pe tine, chiorule! opti aturci Moromete pentru el insusi, ca gi cdind pand atunci ar ‘mai fi injurat pe cineva in gand si acum il ingloba $i pe vecin, Jiindeé tot aparuse; dupa care raspunsese foarte binevoitor: = Da, am terminat... Tu mai ai, md, Balosule? = Am terminat si eu. Mai aveam un petic dincoace de Paménturi, mi -au spat ai lui Tugurlan.... Ce faci, Moromete, te-ai ‘mai géindit? imi dai saledmi-dla? Moromete se uit inté la vecinul sdu intelegdnd pentru ce iesise el la drum si nu raspunse la intrebare. Da, am discutat odatd sé-fi vind un salcdm! Poate am sd i-l vind... poate n-o sé ti-l vand... De ce trebuie sa ne grébim asa!? pdrea el sd-i spund. = Dar Victor al tau... el nu mai iese la sapd, Bélosule? Sau de cand e voiajor nul mai aranjeaza? zise Moromete. Adica.. admi- tem cazul cd fiind ocupat... mai adauga el.Vecinul sau avu banuiala ed aceste cuvinte mu sunt chiar atdt de nevinovate cum s-ar fi putut infelege din glasul cu care fuseseré rostite, dar trecu peste asta. ~ Pai de ce zici eit nu vreai sam wroiam sa fi-l platese. Drept raspuns, Moromete incepu sé se wite pe cer. ~ Sa tii minte ca la noapte 0 sd ploud. Daca dé ploaia asta, 0 sd fac 0 gramada de gréu, Tudore! zise el. Bailosu nu mai zise ni ba vorba: = Mé intdlni pe la pranz cu Jupuitu, Zicea cd méine-dimineata ‘0 porneste prin sat dupa fonciite, Moromete rémase nemiscat ~ Zice cti a primit o dispozitie, sau un ordin, dracu sit ia... Ca cine are de achitat fonciire si n-0 5-0 achite maine, 0 tle ia din casé. (Partea I, cap.) I mai dai, Moromete? Co el nimic; apoi dupa eéteva clipe schim- Dicpionar stdnoaga, s.{.~ prajini groas8 de lemn dis sf. ~ punte “foncire, sf. ~ variant popular pentru fnciar ~ impozit care se plitea pentru proprietiile agricole EXPLORAREA TEXTULUI Scrierile lui Marin Preda fac legitura cu marile reusite ale romanului romanesc interbelic. Bun eunoscdtor al lumii rurale, din care provenea, scriitorul infitigeaz’ in romanul Morometii viata unei familii de tarani, Satul, vazut din interior, este prezentat ca expresie a unei comunititi de tip traditional, macinate de vitregiile istoriei gi de trecerea timpului. Incipitul romanului aduce in fata cititorslui céteva coordonate care anticipeazi constructia intregului volum, ca si evolutia perso- najului principal ~ Ilie Moromete. Paragraful de debut al romanului sugereaza drama latent ce va cuprinde o lume in care se pirea ci timpul avea cu oamenii nesfirsitd rabdare. Imediat dupa aceea, identificdm pe cativa dintre membri familiei Moromete gi, mai ales, pe protagonist ~ contemplativul Ilie Moromete, Conversatia acestuia cu Tudor Balosu nil aratd ca un maestru al temporizirii: graba ii repugni, iar atentia celuilalt este deturnata prin ocolirea subiectului. Tie Moromete este un ,actor” care, in discutia cu Balosu, incearci si cistige timp. Corpul romanului va dezvolta, prin detaliere, toate aceste sugestii anticipative ale incipitului. 1. _Stabileste reperele temporale si spatiale din incipitul romanului 2. Identified membrii familiei Moromete si prezinta ipostaza in care este surprins fiecare. 3. De ce naratorul precizeaza cd, dintre toi, singurd mama réma- nea sé aibé grijé ca ziua sa se sfarseasca bine? Ce reprezinta Catrina pentru intreaga familie? ‘Mondial. © famite de {arani s-a in- tors de 1a munca. Suntem informati rapid asupra numelor si gradelor de ridenie; ni se sugereaza si anumite ‘obiceiuni pare-se demult instaate in viafa familie’ in care singura mama inu-siispravea niciodata treburile, ba- ‘fi find cam lenesi, fetole inca prea Ccopitiroase, far tatalu placéndui $3 priveasceslumea de pe stanoaga po- digtei. Dar oare rostul acestui narator ‘omniscient si creditabil este acelasi din romanele donce mai vechi? Chiar prima trazé care-i este atribuitd ne ‘fers un raspuns: aici, in cémpia Dunari, cu cAtiva ani inaintea riz~ boiul, .se pare c& timpul avea cu ‘oamenii nesférsté rabdare". Stim, ‘dupa ce citim romanul, cé aceasta rabdare este 0 impresie grositi a ‘oamenilor inssi allat in pragul unor jimense rasturnar istorice, mai exact ‘2 oamenilor de felul lui Moromete ‘care cred cd std in puterea lor de a ‘evita marie conflicte (viata se scur- {90a aici fara conflcte mari). Narato- ‘al isi insugesie, agadar, tactic duzia ‘acesior {arani pentru care nimic nu este mai important decat credinta in Stabiliatea lumi for. Ne induce (dar ru faré scrupule) in eroare pentru a face mai viu confictl, mai puternic’ jegirea acestei lumi din mated; ca gi entry ca, peo latura a li, ‘acest ‘conflict $1 aceasta istorica schimbare ‘implica tocmai destramarea unei i= 2 Omniscienta apare, in tot cazul, ‘cerutd in acest incoput de roman do strategia globala a romancierut (Nicolae Manolescu, Arca lu ‘Noe, vol.)Tudor Caléragu, tatal scritorului, prototipul personajului lie Moromete. Marin Preda a pastrat merou angi el aceasta fotografie, Tn camera sa de lucru. Exist@un barbat finigtt, de Staturd mijlocie, imbracat cu grja. Poarté ochelari. In cartea de telefoane a oragului Bucuresti, rag jn care loculaste incd din prima tinerefe, se afl opt persoane care poarté acelasi nume cu al sdu: Marin Proda, Exist, pe de alta parte, un batran faran din cémpia Duna, ndscut in 1885 $i mort in 1964, numit, in romanele lui Marin Preda, lie Moromete. Era bucuros nd avea ocazia sé stea de vorbd cu un om destept. in stare sd glumeasca inteligen, iar in ceasul Sfarsiulul, ultimele sale cuvinte au fost’ .Domnule.. ou totdeauna am dus 6 viafé independental” (Florin Mugur, Convorbiri cu ‘Marin Preda) 4. Identificd dowd trasituri dominante ale firié lui lie Moromete in ‘urmitorul fragment: Moromete stdtea pe sidnoaga podistet si se uita peste drum. Stétea degeaba, mi se uita in mod deosebit, dar pe faja lui se vedea cd near fi rau dacd s-ar ivi cineva. ‘Comenteazi-le si stabileste relatii cu ansamblul romanului. 5. Explicd. semnificatia faptului c& din mana lui (Moromete] fuunul figdrii se ridica drept in sus, férd grabai si fara scop? 6. virea lui Tudor Balosu ii provoaca lui Moromete un anumit tip de reactie. Numeste motivele pentru care sm 0 asifel de aparitie astepta Mie. 7. Numeste alte personaje ale romanului care i-ar fi stirit lui Tlie Moromete o reactie contrara ~ bucuria reintalnirii ~ si preci- zeazii din ce ratiune. Prezintd statutul social al lui Balosu, desprins din replica: — Am terminat si eu. Mai aveam un petic dincoace in Pamanturi, mi [au spat ai lui Tugurtan 9, Numele Balosu nu pare a fi ales intamplétor. Cu ajutorul altor exemple din literatura (vezi piesele lui Alecsandri si, mai ales, comediile lui Caragiale), stabileste o legitura intre numele personajului si caracterul sau, 10, La intrebarea direct, la obiect, a lui Balosu (imi dai saledmul Gla?), cititorul face cunostinta cu modul de a gandi al tui Moromete: Da, am discutat odatd si-1i vind un salcdm! Poate am sa fil vind... poate n-o sé til vind... De ce trebuie s@ ne grabim asa!?. Ce simbol reprezinta salcémul (care, la urma ‘urmei, ar putea fi un simplu copac, dar nu este numai atat!) si de ce ezitd lie Moromete sa-l taie? 11. Comenteazi modalititile prin care Moromete ,oferd” un rspuns cu privire la vinzarea saledmului: + = Dar Victor al tau... El mi mai iese la sapa, Bélosule? + rept raspuns Moromete incepu sd se uite pe cer. = Sa fii minte ed la noapte 0 sd ploud. Dacé da ploaia asta, 08d fac 0 grimadé de gréu, Tudore! 12. Se poate stabili vreo conexiune intre vinzarea salcdmului si ploaia care ar urma si vind? Motiveazi. 13, Simfind c& pierde teren, Balosu trece la atac si-I atinge pe Moromete intr-un punct sensibil ~ ,fonciirea”’ = Ma intdinii pe ta pranz cu Jupuitu, Zicea cd méine-dimi- ‘neat 0 porneste prin sat dupa fonciire. De ce introduce Balosu argumentul cu ,,fonciirea”? 14, Prezinta informatiile pe care ti le oferd textul despre conflictul care mocneste in sinul familiei lui lie Moromete. Ritual familia Moromete. Cina = Treceti la masa, ori vreti sd vd chem cu lauari? strigd Catrina Moromete din pragul tindei. Hie, unde s-au dus fetele alea? Numai tu le-ai dat nas; unde-or fi ele acuma? Sculayi in sus! Paraschive, Nild, voi n-auziti? Niculae, wu ce mai astepti? Ai bagat nasul intre picioare...Femeia se opri deodata din vorbit si chipul i se schimonosi de spaima. Pe aldturi de ea fasni Dutulache, cdinele, fesind din tind ‘cu 0 bucatdé mare de ceva alb in gura, pesemne brénzd. Femeia il intreba ~Cénd ai imrat, lovi-te-ar turbarea? Lasé jos! Lasd jos! Lasa jos, neauzi? 1¢ Moromete linstit. Paraschiv incepu sa rida, sculndu-se de pe dulamd. — Lasd jos, las jos, ménca-te-ar céinii, lasa jooos!... striga zadarnic femeia. Cainele pierise in ridin. Acum sit mancati ccdinele, spuse mai departe Catrina, uiténdu-se crunt la fiul vitreg care rédea, ~ De ce sii mancdm eéinele, fa, proasto? intreba Moromete, linistit sé incet. Apoi, tot linistt, spuse mai departe si la fel de incet, ca si céind ar fi vorbit cu el insusi: De ce sit mancam, fa, zaliato, sdvito de la locul téu? E bun céinele de méancat, f&? E bun sd te mandnce el pe tine? Si chiar 0 sd te mandnce. Azi ti-a luat branz. maine o sa-ti ia = Nu treceti odatd la masa? strigd femeia scoasd din minti [.] Catrina Moromete se sterse pe frunte de sudoare si intra in finda. Unul cate unul, copiti intrard in tinda casei. Se inserase bine si de pe vatra focu! arunca pand departe o fasie rosie de lumina flcdnd sd strdiuceasca batatura Cait ieseau din iarnd si pana aproape de Sfintul Niculai Morometii méncau in tindé la 0 masé joasd si rotunda, asezati in jurul ei pe niste sedunele edt palma. Férd sa se stie cand, copiii se ‘asezaserd cu vremea unul langd altul, dupé fire si dupa neam. Cei trei fraji vitregi, Paraschiv, Nila si Achim, stéteau spre partea dinafard a tindei, ca $i cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa sid plece afard. De cealalté parte a mesei, linga vatra, jumatate intoarsé spre strachinile si oalele cu mancare de pe foc, ‘sidtea intordeauna Catrina Moromete, mama vitrega a celor trei Jrati, iar lingé ea ti avea pe ai ei, pe Niculae, pe llinca si pe Tita, copii ftciqi cu Moromete. Dar Catrina fusese si ea méritatd inainte de a-l lua pe Moromete: barbatul acesia it murise in timpul razboiului, dar nu pe front, fiinded ru implinise inca anti ca sa fie Juat militar, ci acasd de apd ta plaméni; i lasase o fata (pe care Catrina 0 ndscu dupa moartea tui) si cénd pleca din casa socrilor no lud cu ea, 0 lsd batrdnului Nafliu, batului, cum ii spuneau cu toi, cu care insé Catrina nu se avea bine. Moromete sitea pared deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-a doua oddi, de pe care el stdpénea cu privirea pe fiecare. Tofi ceilalti stateau umar langd uma; inghesuiti, masa fiind prea ‘ied. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui casdtort, desi mumarul copitlor crescuse. El sedea bine pe pragul lui, putea sa ‘se miste in vote. (...] (Partea I, cap. IV) Dicpionar ddulamé, s.£.— hand frdinessed lungl (si imblnitd), facut din pos- tay gros ddosadit, ad). ~ maki, amarat ‘Marin Preda impreuna cu tatal sau Nimic extraortinar mu se pe- trece la acest prim nivel in roman. Un taran se intoarce de la cimp gi Inconjuret de intreage familia mex a agezet pe prag. deasupra tur. Un prim indici de autoitate iro ‘ume in care tiparele arhaice au su- pravieluit. Aceasta cind fardneascd, prezeniatd pe mai multe pagini, nu are nimic din culoarea $i opuienta ‘marilor ospele din picture olandeza Solemnitatea yi modestia cuinaré i dau, dimpotriva, un caracter aproo- pe sacru, Ca in picture vechi, lumi- 1a naratur cade pe chioul Paine care vegheaz4 esupra copidoringhe Sui in jurul unei ese joase: fie Moromete siapanesto in chip absolut pest o famile formats din doua rand de copitinvrjbi inte an cauza paméntulu,Deser- erea mesel este incoatd si ntvall 1 ‘dezvalue reli adevarate din nul familie Copii din prima castone