UNIVERSITATEA CRESTINĂ „ DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

1
 CUPRINS

Capitolul 1 : Adunarea generală a acţionarilor (AGA ).Noţiuni generale…..….3

Capitolul 2: AGA în cadrul societăţii …………………………………………....…...5

2.1 Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor…………………………………..…6
2.2 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor ………………….…………....9
Capitolul 3 Convocarea Adunării Generale……………………………...………… 12
3.1 Convocarea de către administratori……………………………………………… 15
3.2 Convocarea facultativă a adunării de către directorat……………………....... 15
3.3 Cazuri obligatorii de convocare a adunării generale de către

administratori, directorat sau consiliul de supraveghere……………...………..…16

3.4 Convocarea de către cenzori………………………………………………….…..17

3.5 Convocarea de către instanţă………………………………………………..……17

Capitolul 4: Documentele şi materialele necesare AGA………………………...….20

Capitolul 5 : Modalităţi de exercitare a dreptului de vot…………………………....20

Capitolul 6 : Documente ulterioare AGA………………………………………………22

Speta……………………………………………………………………………………..…26

Concluzii

Bibliografie

2
 Cap 1. Adunarea generală a acţionarilor (AGA )
Noţiuni generale
Societăţile comerciale pe acţiuni au drept organ suprem de deliberare Adunarea
Generală a Acţionarilor (AGA). Aceasta este convocată de către consiliul de
administraţie, respectiv directorat, sau de către acţionarii societăţii, atât timp cât aceştia
deţin o parte semnificativă din capitalul social. Termenul de întrunire nu poate fi mai mic
de 30 de zile de la publicarea anunţului în Monitorul Oficial al României.
Pot participa la AGA toate persoanele care au calitatea de acţionar. Un acţionar care nu
poate fi prezent la adunare poate trimite un delegat împuternicit printr-o procura, care să
îi reprezinte interesele. Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare. Acestea se ţin
la sediul societăţii şi în localul indicat în convocare, cu excepţia cazului în care actul
constitutiv dispune altfel.

Prevederi :

Adunarea generală a acţionarilor se desfăşoară potrivit prevederilor:

Legii 31/1990 privind societăţile comerciale

Actului constitutive

Prezenţei procedurii

Aplicabilitate:

Prezenta procedura reglementează desfăşurarea Adunării generale ale acţionarilor

Acţiuni şi drepturi de vot:

Fiecare acţiune subscrisă şi vărsata de acţionari,protrivit legii,conferă acestora dreptul la

un vot AGA ,dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ,dreptul de a

3
participa la distribuirea profitului ,conform prevederilor Actului Constitutiv actualizat al
societăţii şi dispoziţiilor legale.1

Rolul adunării generale

Adunarea generală a acţinarilor este organul de deliberare şi decizie al societăţii pe

acţiuni.

Cuprinzând pe toţi acţionarii,adunarea generală exprimă voinţa socială şi decide asupra

tuturor probremelor date de lege în competenţa sa.

Adunarea generală 2se ţine la sediul societăţii şi în localul indicat în convocare,afară de

cazul când prin actul constitutiv s-a depus altfel.

Felurile adunării generale

Precizări prealabile.Potrivit legii,adunările generale ale acţionarilor sunt

ordinare,extraordinare şi speciale.

Legea stabileşte atribuţiile fiecăreia dintre adunările generale,precum şi condiţiile de

cvorum şi majoritatea pentru luarea deciziilor.

1
Smaranda Angheni,Magda Volonciu , Drept Comercial pentru invatamant economic ,Ed.Universitara,2005
2 Tratat de drept comercial roman - Stanciu Carpenaru

4
 Cap 2: AGA în cadrul societăţii

Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare ,iar conform actului constitutive al

societăţii se vor desfăşura,de regulă,la sediul societăţii,la data şi locul menţionate în
convocator .

În ziua şi la ora stabilite în convocare ,şedinţa AGA va fi deschisă de presetintele

Consiliului de Administraţie sau în lipsa acestuia,de persoană care îi ţine locul.

Accesul în sala de şedinţe va fi permis până la ora de deschidere a şedinţei,stabilită în

convocator prin prezentarea actului de identitate . Acţionarii acestora nu vor putea părăsi
sala de şedinţă pe parcursul votării punctelor de pe ordinea de zi .

Adunarea generală a acţionarilor va alege dintre acţionarii prezenţi,unu până la trei

secretari, care vor verifica şi semnă lista de prezenţă a acţionarilor , indicând capitalul
social pe care îl reprezintă fiecare, supraveghind indeprinirea tuturor formalităţilor cerute
de lege şi de actul constitutive pentru ţinerea AGA.

Unul dintre secretari întocmeşte procesul verbal al adunării generale .Preşedintele

consiliului va putea desemna dintre angajaţii societăţii ,unul sau mai mulţi secretari tehnici
,care să îndeplinească atribuţiile ce le revin în conformitate cu prevederile legale.

Fiecare acţionar poate adresa consiluilui de adminstratie ,respective

directoratului,întrebări în scris referitoare la activitatea societăţii ,înaintea datei de
desfăşurare a adunării generale ,urmând a i se răspunde în cadrul adunării. 3

3
Legea 31/1990 a Societatilor Comerciale

5
 2.1 Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor

Adunarea generală ordinară ( AGOA ) se întruneşte cel puţin o dată pe an, în maxim 5
luni de la încheierea exerciţiului financiar.

Competente AGOA :

a) Să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale, pe baza

rapoartelor prezentate de consiliul de administraţie sau de auditorul
financiar , şi să fixeze dividendul
b) Să aleagă şi să revoce membrii consiliului de administraţie
c) Să se pronunţe asupra gestiunii consiliului de administraţie
d) Să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi,după caz, programul de
activitate,pe exerciţiul financiar următor
e) Să hotărască gajarea,închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor
unităţi ale societăţii
f) Să aprobe Regulamentul Intern şi Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare a societăţii
g) Să aprobe programul de investiţii al societăţii
h) Să analizeze rapoartele Consiliului de Administraţie privind stadiul şi
perspectivele societăţii cu privire la profit ,poziţia cu piaţa,nivelul ethnic
,calificarea,forţa de muncă,protecţia mediului,relaţiile cu clienţii; hotărăşte
asupra fondurilor pentru cercetări ştiinţifice având ca obiect dezvoltatea şi
fundamentarea strategiilor,asigurarea calităţii produselor şi serviciilor
i) Să hotărască contractarea auditului financiar
j) Să hotărască cu privire la contractarea de împrumuturi bancare ce
depăşesc 1/3 din activele societăţii,la data încheierii actului .
k) Să hotărască cu rivire la amortizarea şi scoaterea din funcţiune a
mijloacelor fixe.

6
Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară prezenţa
acţionarilor care să deţină cel puţin jumătate din capitalul social ,iar hotărârile adunării
generale ordinare să fie luate de acţionarii car deţin cel puţin 51% din capitalul social
reprezentat în adunare .

Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus ,adunarea ce se va întruni la o a doua

convocare poate să delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintâi
adunări,indifferent de cvorumul întrunit ,luând hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate.

În societatea pe acţiuni sau comandita pe acţiuni pentru validitatea deliberărilor adunării

ordinare este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din
capitatlu social; hotărârile se iau de acţionarii care deţin majoritatea absolută din capitalul
social reprezentat în adunare, dacă în contractual de societate, status au lege nu se
prevede o majoritate mai mare. Dacă nu se realizează prezenta cerută sau majoritatea
necesară luării hotărârilor, adunarea se va întruni, după o a doua convoacare, poate să
delibereze asupra aceloraşi problem, oricare ar fi partea de capital reprezentată de
acţionari prezenţi, iar hotărârile se iau cu majoritatea celor prezenţi.
În societatea cu răspundere limitată, asupra problemelor obişnuite, adunarea decide prin
votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale (art.140 din
Legea nr. 31/1990).

În cazul societăţii în nume colectiv şi societăţii în comandita simplă, hotărârile se iau

prin votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

Această adunare se întrunceste cel puţin o dată pe an,în cel mult 5 luni de la încheierea
exerciţiului financiar.

Adunarea generală are ca atribuţii şi este obligată să discute,să aprobe sau să

modifice situaţia financiară anuală, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de
administraţie,respectiv de directorat şi de consiliul de supraveghere de cenzori sau dupa
caz,de auditorul financiar şi să fixeze dividendul,să aleagă şi să revoce membri consiliului
de administraţie,respectiv al consiliului de supraveghere şi cenzori (în cazul societătilor
ale căror situaţii financiare sunt auditate numeşte şi fixeaza durata minimă a contractului
de audit financiar şi revoca auditorul financiar); fixează renumeraţia pentru exerciţiul

7
financiar în curs membrilor conciliuli de administraţie,respectiv membrilor consiliului de
supraveghere şi cenzorilor (dacă nu a fist stabilită prin actul constitutiv): se pronunţă
asupra gestiunii consiliului de administraţie,respectiv a directoratului; stabileşte bugetul
de venituri şi cheltueli şi,după caz,programul de activitate pe exerciţiul financiar urmator
hotărăşte gajarea,închirierea sau desfăşurarea uneia sau mai multor unităţi ale societăţii
(art.111 din Legea nr.31/1990).

Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară prezenţa

acţionarilor care să deţină cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot.4

Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor exprimate (art.112 din Legea nr.31/1990).

Prin actul constitutiv pot fi prevăzute cerinţe mai ridicate de evorum şi

majoritar.Daca adunarea generală ordinară nu poate lucra,din cauza neîndeplinirii
condiţiilor menţionate,adunarea ce se va întruni la a doua convocare poate să delibereze
asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintâi adunării indiferent de evorumul întrunit
luând hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate.5

Pentru adunarea generală întrunită la a doua convocare,actul constitutiv nu poate

prevedea un evorum minim sau o majoritate mai ridicată.

2.2 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

4
La calcularea cvorumului se iau in considerare si toate actiunile,inclusive cele privilegiate cu dividend prioritar si
fara drept de vot.
5
O a doua adunare generala nu se poate tine in aceeasi zi.În caz contrar ,hotararea adunarii generale este lovita de
nulitate( CSJ.s.com.dec.nr.798?1996,in RDC nr 12/1997.p 130)

8
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor6 ( AGEA ) se întruneşte ori de câte ori
este nevoie.

Competente AGEA:

a) Schimbarea formei juridice a societăţii

b) Mutarea sediului societăţii, deschiderea şi radierea de pencte de lucru sau
sedii secundare
c) Schimbarea obiectului de activitate al societetii
d) Prelungirea duratei societăţii
e) Majorarea capitalului social
f) Reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiuni de noi acţiuni
g) Înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale agenţii,
reprezentanta sau alte asmenea unităţi fără personalitatea juridică
h) Fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii
i) Dizolvarea anticipată a societăţii sau lichidarea acesteia
j) Conversia acţiunilor dintr-o categorie în alta
k) Conversia unei categorii de obligaţiuni în alta categories au în acţiuni
l) Emisiunea de obligaţiuni

Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima

convocare prezenta acţionarilor deţinând cel puţin 2/3 din capitalul social. Hotărârile sunt
luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentanţi.

Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus ,la convocările următoare este necesară
prezenţa acţionarilor reprezentând 51% din capitalul social. Hotărârile sunt luate cu votul
unui număr de acţionari prezenţi sau reprezentanţi care să reprezinte 1/3 din capitalul
social .

6
Legea 31/1990

9
Această adunare se întruneşte,in sens excepţional când trebuie să ia o hotărâre de o
importanţă deosebită,care,de regulă reclamă modificarea actului constitutiv al societăţii.

Potrivit legii , adunarea generală hotărăste: schimbarea formei juridice a societăţi

mutarea sediului societăţii schimbarea obiectului de activitate al societăţii înfinţarea sau
desfinţarea unor sedii secundare (sucursale,agenţii,reprezentanţe sau de asemenea
unităţi fără personalitate juridică),dacă prin actul constitutiv nu se prevede
altfel,prelungirea duratei societăţii ,majorarea capitalului social,reducerea capitalului
social sau reîntregirea lui prin emisiunea de noi acţiuni,fluziunea cu alte societăţi sau
divizarea societăţii,dizolvarea anticipată a societăţii , conversiunea acţiunilor sunt native
în acţiuni la purtător sau a acţiunilor la purtător în acţiuni nominative,conform acţiunilor
dintr-o categorie în cealaltă, conversia unei categorii de obligaţiuni;oricare altă modificare
a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării
generale extraordinare (art. 113 din Legea nr.31/1990).

Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la

prima convocare,prezenţa acţionarilor care deţin cel puţin o pătrime din numărul său de
drepturi de vot,iar la convocările următoare, prezenţa acţionarilor reprezentănd cel puţin
o cincime din numărul total de drepturi de vot.7

Hotărârea de modificare a obiectului principal de activitate al societăţii de reducere

sau mojorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice de fuziuni,divizare sau
dizolvare a societăţii se ia cu o majoritate de cel puţin două treimi de drepturile de vot
deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi (art.115 din Legea nr.31/1990).

Prin actul constitutiv pot fi stipulate cerinţe de cvorum şi majoritate mai mari.

Legea permite ca exerciţiul unora dintre atribuţiile adunării generale extraordinare

să fie delegat prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale extraordinare
consiliului de administraţie,respectiv directoratului.

7
La callcularea cvorumului se iau in considetare toate actiunile inclusive cele cu dividend prioritar fara drept de vot

10
 Scopul unei atare delegări este de a crea posibilitatea realizării operative a
operaţiunii.8

Atribuţiile care pot fi delegate sunt limitativ stabilite de lege: mutarea sediului
societăţii , schimbarea obiectului de activitate al societăţii , cu excepţia domeniului şi a
activităţii principale şi majorarea capitalului social (art.114 din Legea nr.31/1990).

În cazul delegării atribuţiei privind majorarea capitalului social,deciziile consiliului

de administraţie,respectiv directoratului sunt supuse dispoziţiilor art.220 din
lege,referitoare la capitalul autorizat.

Pentru protejarea intereselor terţilor,legea impune ca deciziile consiliului de

administraţie ,respectiv ale directoratului cu privire la mutarea sediului şi schimbarea
obiectului de activitate să fie depuse la oficiul registrului comerţului,pentru a fi menţionate
şi publicate în Monitorul Oficial.

Adunarea specială.

Această adunare este formată din titularii unei anumite categorii de acţiuni: de
exemplu,dacă societatea a emis acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de
vot,titularii acestor acţiuni se pot întruni într-o adunare specială.

Potrivit legii,hotărârea adunării generale de a modifica drepturile sau obligaţiile

referitoare la o categorie de acţiuni nu produce efecte decât în urma aprobării acestei
hotărâri de către adunarea specială a deţinătorilor de acţiuni din acea categorie (art. 116
din Legea nr.31/1990).

Convocarea şi desfăşurarea adunărilor speciale,precum şi condiţiile de cvorum şi

majoritate pentru luarea hotărârlor sunt guvernate de dispoziţiile prevăzute de lege pentru
adunările generale ale acţionarilor.

Hotărârile iniţiate de adunările speciale vor fi supuse aprobării adunărilor generale

corespunzătoare (art.116 din Legea nr.31/1990).

Cap 3 : Convocarea Adunării Generale

Iniţiativa convocării Adunarea generală se convoca de către administrator şi de către

asociaţi.

8 St. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012

11
Administratorii sunt obligaţi să convoace adunarea generală cel puţin o dată pe an sau
de câte ori este necesar. Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la
publicarea convocării în Monitorul official al României,Partea a IV- a.9 Convocarea poate
,de asemenea fi făcută prin afişare la sediul societăţii,în condiitiile prevăzute de lege .
Convocarea va cuprinde locul şi data tinerii adunării,precum şi ordinea de zi ,cu
menţionarea explicită a tuturor problemelor care va face obiectul dezbaterilor adunării. În
cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor în convocare se va
menţiona că lista cuprinzând informaţii cu privire la numele,localitatea de domiciliu şi
calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţia de administrator se afla la
dispoziţia acţionarilor ,putând fi consultată şi completată de aceştia.Au dreptul de a cere
introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai mulţi acţionari
reprezentând,individual sau împreună ,cel puţin 51%din capitalul social .

Cererile se înaintează consiliului de administraţie ,respective directoratulu,în cel mult 15

zile de la publicarea convocării,în vederea publicări şi aducerii acestora la cunoştinţa
celorlalţi acţionari. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea
administratorilor,respective a membrilor consiliului de supraveghere ,şi acţionarii doresc
să formulize propuneri de candidature,în cerere vor fi incluse informaţii cu privire la
numele,localitatea de domicilui şi calificarea profesională ale persoanelor propuse penru
funcţiile respective .

Situaţiile finaciare anuale,raportul annual al consiliului de administraţie precum şi

propunerea cu privire la distribuirea de dividend se pun la dispoziţia acţionarilor la sediul
societatiii.de la data convocării adunării generale.la cerere acţionarilor li se vor elibera
copii de pe aceste documente .Datorită faptului că societatea deţine o pagină de internet
proprie convocarea, precum şi documentele supuse dezbătării şi aprobării AGA se
publică şi pe pagina de internet,pentru liberal acces al acţionarilor.

Convocatorul societăţii contice cel puţin următoarele informaţii:

a) Denumirea emitentului
b) Data adunării generale

9
Art 117 , Convocarea Adunarii Generale ,Legea 31/1990

12
 c) Ora de începere a adunării generale
d) Locul de desfăşurare a adunării generale
e) Ordinea de zi propusă
f) descriere clară şi precisă a procedurilor care trebuie respectate de acţionari
pentru a putea particila şi vota în cadrul adunării generale
g) Data de referinţă precum şi menţinerea faptului că doar persoanele care
sunt acţionari la această dată au dreptul de a participa şi vota în cadrul în
cadrul adunării generale
h) Data limită până la care se pot face propuneri pivind candidaţii pentru
posturile de administratori ,în cazul în care pe ordinea de zi este înscrisă
alegerea administratorilor
i) Locul de unde este posibil să se obţină textul integral al documentelor şi
proeictelor de hotărâre
j) Propunerea privind data de înregistrare

Iniţiativa convocării.Adunarea generală se convoacă de consiliul de administraţie

respectiv directorat sau de către acţionari (art.117 şi art.119 din Legea nr.31/1990).

Adunarea generală este convocată10 ori de câte ori este nevoie in conformitate cu
prevederile actului consitutiv al societăţii. In vederea convocării adunării generale a
acţionarilor,consiliul de administraţie,respectiv directoratul,trebuie să stabilească o dată
de referinţă pentru acţionarii îndreptăţiţi să fie convocaţi la adunarea generală (art.123
din Legea nr.31/1990).

Această dată va fi ulterioară publicării convocatorului şi nu va depăşi 60 de zile

înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară 11.Data de
referinţă,astfel stabilită va rămâne valabilă ş în cazul când adunarea generală este
convocată din nou, datorită neîntrunirii cvorumului.

Consiliul de administraţie,respectiv directoratul are obligaţia să convoace de

îndată adunarea generală la cererea acţionarilor care deţin,invidual sau împrumută cel

10
Art 117 , Convocarea Adunarii Generale ,Legea 31/1990
11
St. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012

13
puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică,dacă în actul constitutiv se prevede
astfel şi dacă cererea priveşte atribuţiile adunării generale. Adunarea generală se
convoacă în termen de cel mult 30 de zile şi se va întruni termen de cel mult 60 de zile
de la data primirii cererii.12

În cazul neconvocării adunării generale,instanţa va putea autoriza convocarea

adunării generale de către acţionarii care au formulat cererea.Instanţa va aproba ordinea
de zi şi va stabili data de referinţă,data ţinerii adunării şi persoana care o va prezida
(art.119 dein Legea nr.31/1990).

Conţinutul convocării.

Convocarea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu data şi locul ţinerii adunării,precum şi

ordinea de zi,cu precizarea tuturor problemolor care vor face obiectul dezbaterilor
adunării.Pentru modificarea actelor consititutive convocarea trebuie să cuprindă textul
integral al propunerilor [art.117 alin(6)si (7) din Legea nr.31/1990].

Comunicarea convocării.Înştinţarea acţionarilor se face prin publicarea convocării

în Monitorul Oficial,precum şi într-unul dintre ziarele de largă răspândire de localitatea în
care se află sediul societăţii sau din cea mai apropriată localitate. Dacă toate acţiunile
societăţii sunt nominative,convocarea poate fi făcută şi prin scrisoare recomandată sau
înscris în formă electronică,în condiţiile art.117 din Legea nr.31/1990. Termenul pentru
întrunirea adunării generale poate fi mai mic de 30 zile de la publicarea convocării. În
privinţa societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe pieţele
reglemantare,convocarea adunării generale a acţionarilor trebuie să respecte dispoziţiile
legislatiei specifice pieţei de capital.

3.1 Convocarea de către administratori

12
St. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012

14
Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie (art. 117 alin.
1), în conformitate cu dispoziţiile din actul constitutiv. Cum aceasta este regulă, în
doctrina13

au fost considerate „convocări anormale” celelalte posibilităţi de convocare (de către

instanţă, de către cenzori etc) având un caracter excepţional şi au fost prevăzute de
legiuitor pentru protejarea acţionarilor minoritari.

În cazul consiliilor de administraţie, decizia de convocare nu poate fi luată de un

administrator în mod independent, ci trebuie luată în cadrul consiliului cu votul majorităţii.
Un singur administrator sau chiar preşedintele consiliului de administraţie nu pot convoca
adunarea generală a acţionarilor.

3.2 Convocarea facultativă a adunării de către directorat.

Art. 117 alin. 1, stabileşte de principiu posibilitatea directoratului de a convoca ori

de câte ori este necesar. Directoratul poate convoca potrivit art. 153 adunarea generală
ordinară în vederea obţinerii acordului acesteia pentru operaţiuni ce se iau conform
actului constitutiv cu acordul consiliului de supraveghere, iar acesta din urmă nu îşi dă
acordul. Aşadar, pentru a fi în această ipoteză se cer întrunite 2 condiţii: să fie stabilit prin
actul constitutiv că acea operaţiune se efectuează doar cu acordul consiliului de
supraveghere (de principiu consiliului de supraveghere nu-i pot fi transferate atribuţii de
conducere a societăţii ) şi consiliul de supraveghere să nu-şi de acordul cu privire la
efectuarea acestei operaţiuni.

3.3 Cazuri obligatorii de convocare a adunării generale de către

13
I.L. Georgescu, Drept comercial român, Ed. All Beck, 2002,, vol. II, pag. 315

15
 administratori, directorat sau consiliul de supraveghere.
În anumite cazuri legea prevede convocarea obligatorie, situaţie în care convocarea nu
mai este la latitudinea administratorilor, ci are ca izvor chiar legea. Cu titlu de exemplu:

a) art. 137 în caz de vacanţă a unuia sau mai multor posturi de administrator,
consiliul de administraţie procedează la numirea unor administratori provizorii,
iar dacă această situaţie determină scăderea numărului administratorilor sub
minimul legal, administratorii rămaşi convoacă de îndată adunarea generală
ordinară a acţionarilor pentru a completa numărul de membri ai consiliului de
administraţie;
b) consiliul de administraţie, respectiv directoratul are obligaţia să convoace
adunarea generală a acţionarilor care, în condiţiile de cvorum pentru AGA
extraordinară (art. 115) va aproba încheierea de consiliul de administraţie sau
director a actelor juridice prin care urmează a se dobândi bunuri, sau să se
înstrăineze, închiriere, schimbe ori să se constituie în garanţie bunuri aflate în
patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă
a activelor societăţii la data încheierii actului juridic.
c) potrivit art. 153 în cazul în care consiliul de administraţie, respectiv directoratul,
constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale
aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat că diferenţă între
totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate
din valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală
extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată. Prin actul
constitutiv se poate stabili că adunarea generală extraordinară să fie convocată
chiar şi în cazul unei diminuări a activului net mai puţin semnificativă decât ce a
49 stabilită de art. 15324alin. 1, stabilindu-se acest nivel minim al activului net
mai puţin semnificativă decât ce a stabilită de art. 153 alin. 1, stabilindu-se acest
nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.

3.4. Convocarea de către cenzori.

16
 Mai au dreptul de a convoca adunarea cenzorii în condiţiile art. 164 alin. 1 şi 2.
Cenzorii nu mai pot convoca adunarea generală în cazul în care administratorii nu
convoacă adunarea, dispoziţiile art. 163 alin. 414 fiind abrogate prin Legea nr.
441/2006.Potrivit art. 164 alin. 1şi 2, în cazul în care acţionarii reprezentând, individual
sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social (sau o cotă mai mică dacă se prevede în
actul constitutiv) reclamă cenzorilor anumite fapte, iar aceştia din urmă constată că
reclamaţia este întemeiată şi urgentă, vor convoca adunarea generală pentru a prezenta
observaţiile lor. Dacă nu convoacă adunarea, cenzorii trebuie să pună în discuţie
reclamaţia la prima adunare, care va lua o hotărâre asupra celor reclamate. Aşadar,
cenzorii pot convoca adunarea generală numai în urma unei reclamaţii a acţionarilor ce
deţin minim 5% din capitalul social, reclamaţia să fie întemeiată şi să presupună urgent
convocarea. Adunarea generală ce se va convoca de către cenzori în aceste condiţii este
cea ordinară.

3.5. Convocarea de către instanţă

Legea nr. 31/1990 a prevăzut, cu scopul în lăturării eventualelor abuzuri ale
administratorilor, posibilitatea convocării adunării generale de către instanţa de
judecată.Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, este obligat conform art. 119
să convoace de îndată adunarea generală, la cererea acţionarilor reprezentând,
individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în
actul constitutiv se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile
adunării. Adunarea generală va fi convocată în termen de cel mult 30 de zile şi se va
întruni în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii. În cazul în care consiliul
de administraţie, respectiv directoratul, nu convoacă adunarea generală, instanţa de la
sediul societăţii, cu citarea consiliului de administraţie15, respectiv a directoratului, va
putea autoriza convocarea adunării generale de către acţionarii care au formulat cererea.

Şedinţa adunării generale

14Cenzorii sunt obligaţi, de asemenea: ….

b) să convoace adunarea ordinară sau extraordinară, când n-a fost convocată de administratori”.
15
Procedura va fi necontencioasă - şi în conformitate cu art. 331 – 339 din Codul de procedură
civilă – şi, în consecinţă, instanţa nu va putea cenzura oportunitatea motivelor care face obiectul
cererii asociaţilor

17
 Condiţii de participare.Toţi acţionarii au dreptul să participe la adunarea
generală,inclusiv acţionarii care deţin acţiuni cu dividend prioritar fără dept de vot. Acest
drept se exercită personal de fiecare acţionar ori prin reprezentare. Pentru participare la
adunarea generală,acţionarii trebuie să facă dovada calităţii lor de acţionari,în condiţiile
art.123 din Legea nr.31/1990.

Desfăşurarea şedinţei.

Şedinţa adunării generale se va ţine în ziua,ora şi locul arătat în convocare. Şedinţa se

deschide de către preşedintele consiliului de administraţie sau de persoana care îl ţine
locul.

Adunarea generală va desemna dintre acţionari,unul pănă la trei secretari. Aceştia

verificălista de prezenţă a acţionarilor,precum şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute
de lege şi actul constitutiv pentru ţinerea adunării generale.

Dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de cvorum cerute de lege şi actul constitutiv
se trece le dezbaterea problemelor care fac obiectul ordini de zi.16

Dreptul de vot şi exercitarea lui.

Aşa cum am arătat potrivit legii orice acţiune plătită dă dreptul la un vot, afară de cazul
cănd prin actul constitutiv s-a limitat numărul voturilor aparţinănd acţionarilor care posedă
mai mult de o acţiune (art.101 din Legea nr. 31/1990).Deci în principiu acţionarii exercită
dreptul lor de vot în adunarea generală proporţional cu numărul acţiunilor pe care le
posedă.

Pentru a-şi exercita dreptul de voi în adunarea generală acţionarii trebuie să facă dovada
calităţii lor,în condiţiile legii.

16
În lipsa dovezii convocarii adunarii generale si a precizarilor obligatorii referitoare la prezenta, deliberarile
adunarii generale a actionarilor nu sunt valabule ( CSJ s.com.dec nr 157/1996,in RDC nr.91/1996.p.155)

18
Acţionarii care posedă acţiuni la purtător au drept de vot numai dacă le-au depus la
locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înştiinţarea de convocare cu cel puţin 5 zile
înainte de adunare [art.123 alin.(1) din Legea nr.31/1990].

Acţionarii care posedă acţiuni nominative îndreptăţiţi să exercite dreptul de vot sunt
acţionarii înscrişi în evidenţele societăţi sau în cele furnizate de registrul independent
privat al acţionarilor corespunzătoare datei de referinţă [art.123 alin.(3) din Legea
nr.31/1990].

Potrivit legii data de referinţă este data calendaristică stabilită de consiliul de

administraţie,respectiv directorat , la care trebuie deţinute acţiunile pentru a putea
participa la vot şi a avea dreptul la dividende.Această dată trebuie să fie ulterioară
publicării convocării.

Pentru cazul în care acţiunile sunt grevate de un drept de uzufruct dreptul de vot
conferit de aceste acţiuni aparţine uzufructuarului în adunările generale ordinare şi
nudului proprietar în adunările generale extraordinare.17

Dacă acţiunile fac obiectul unei garanţii reale imobiliare,dreptul de vot aparţine
proprietarului acţiunilor (art.124 din Legea nr.31/1990).

Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu au achitate

vărsămintele ajunse la scadenţă.

Pentru protejarea voinţei sociale Lengea nr.31/1990 instituie anumite rescricţii în

privinţa exercitării dreptului de vot.Aceaste restricţii se referă la cesiunea dreptului de vot
(art.128) conflictului de interese între acţionar şi societate (art.127) şi votul acţionarilor
care calitatea de membrii ai consiliului de administraţie directoratului sau consiliului de
supraveghere (art.126).

17
A se vedea I.Popa,uzufructul actiunilor si al partilor sociale,in Dreptul nr.10/2005,p.36 si urm.

19
 Cap 4. Documentele şi materialele necesare AGA
Societatea pune la dispoziţia acţionarilor ,cu cel puţin 30 de zile înainte de data adunării
generale şi până la data adunării inclusive ,următoarele documente şi material:

a) Convocatorul AGA
b) Numărul total de acţiuni şi drepturile de vot la data convocării
c) Documentele care urmează să fie prezentate
d) Proiecte de hotărâre
e) Formulare de procura specială care urmează să fie folosite pentru votul
prin reprezentare
f) Formulare utilizate pentru votul prin corespondenţa

Cap. 5 Modalităţi de exercitare a dreptului de vot

Fiecare acţionar present la adunare primeşte un bulletin de vot care poartă
stampila emitentului şi pe care sunt redactate toate punctele înscrise pe oridinea de zi
,precum şi operaţiunile “pentru”, „împotriva” sau “abţinere” .

Acţionarii îşi pot exercita dreptul de vot fie personal ,în cadrul AGA ,fie prin reprezentant
cu procura specială,fie prin corespondenţa.

Votul personal în cadrul AGA se exercită prin completarea buletinului de vot.

Votul personal se exercita ulterior dovedirii identităţii de către acţionar:

a) În cazul persoanelor fizice acţionar unic- prin prezentarea unei copii a

CI/BI
b) În cazul persoanelor juridice prin prezentarea : unei copii a certificatului de
înmatriculare şi unei copii BI/CI sau paşaport a reprezentantului legal

20
Votul prin reprezentant 18cu procura specială :

Acţionarii pot mandata alte personae pentru a-i reprezenta în a vota în AGA pe baza unei
pocuri speciale.

Procuca specială conţine:

a) Numele actionaului şi precizarea deţinerii acestuia raportat la numărul total

al valorilor mobiliare de aceeaşi clasă şi la numărul total de drepturi de vot
b) Numele reprezentantului ,dată .oră şi locul de întrunire a adunării generale
la care se referă
c) Data procurii speciale
d) Precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului acţionarilor cu
posibilitatea ca acesta să voteze “pentru,”împotriva”, sau “abţinere.

Votul prin corespondenţa :

Societăţile comerciale au obligaţia să dea acţionarilor posibilitatea de a vota prin

corespondenţa înainte de adunarea generală . Votul prin corespondenţa nu poate fi
condiţionat decât prin cetinte şi constrângeri necesare identificării acţionarilor şi numai în
măsura în care acestea sunt proporţionale cu realizarea obiectivului respectiv.

Votul secret este obligatoriu pentru alegerea CĂ sau a auditorilor financiari.Secretarii

tehnici ai adunării generale a acţionarilor vor înmâna fiecărui acţionar un buletin de vot
care va indica numărul de acţiuni alea acestuia şi instrucţiuni referitoare la modul de vot.
Buletinele de vot vor fi semnate şi ştampilate ,în cazul acţionarilor personane juridice,pe
fiecare pagină.

18
Legea 31/1990

21
 Cap.6 Documente ulterioare AGA

Procesul verbal :

- Este redactat în termen de 48 de ore lucrătoare

- Este semnat de către secretarul tehnic,de secretarul desemnat dintre
acţionari şi de reprezentantul legal al CA
- Constata îndeplinirea formalităţilor de convocare ,data şi locul AGA acţionarii
prezenţi,nmarul acţiunilor,dezbaterile în rezumat,hotărârile luate,iar la
cererea acţionarilor,declaratiiile făcute de aceştia în şedinţă .

Hotărârile AGA :

Societatea comercială stabileşte pentru fiecare hotărâre,cel puţin numărul de acţiuni

pentru care s-au exprimat voturi valabille,proporţia din capitalul social reprezentată de
respectivele voturi,numărul total de voturi valabil exprimate,precum şi numărul de voturi
exprimate pentru şi împotriva fiecare hotărâri şi dacă este cazul ,numărul de abţineri.

Hotărârile AGA :

- Se iau prin vot deschis( excepţie cele luate prin vot secret )
- Constata îndeplinirea cerinţelor referitoare la adoptarea acestora
- Se redactează pe baza procesului verbal şi se semseaza de preşedintele CA
- Se vor înregistra în registrul hotărârilor AGA
- Se vor înregistra la Registrul Comerţului în termen de 15 zile de la data adoptării
acestora. Hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau
obligaţiile referitoare la o categorie de acţiuni nu produce efecte decât în urma
aprobării acestei hotărâri de către adunarea specială a deţinătorilor de acţiuni
din acea categoriee.Hotărârile luate de adunarea generală a acţionarilor sunt
obligatorii chiar şi pentru acţionari care nu au luat parte la adunare sau au votat
contra .19

19
St. Carpenaru, "Drept civil si comercial", editura All, Bucuresti, 1995

22
Obligativitatea hotărârilor.Hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi acţionarii
dacă au fost luate cu respectarea legii şi a actului constitutiv.Deci ele sunt obligatorii,chiar
şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare ori la voatat împotrivă (art.132 din
Legea nr.31/1990).

Hotărârile luate de adunarea generală se depun în termen de 15 zile la oficiul registrului

comerţului pentru a fi menţionate în registru,şi publicate în Monitorul Oficial [art.131
alin.(4)din Legea nr.31/1990].

Anularea hotărârilor.20

Hotărârile adunării generale adoptate cu încalcarea legii sau a actului constitutiv pot fi
anulate pe cale judecătorească.

Competenţa de soluţionare a cererii aparţine instanţei în a cărei rază teritorială îsi are
sediul societatea.

Cererea de anulare a hotărârii poate fi făcută de oricare acţionar care nu a luat parte la
adunarea generală sau a votat contra şi a solicitat să se insereze aceasta în procesul-
verbal al şedinţei [art.132 alin.(2) din Legea nr.31/1990].

Anularea hotărârii se poate cere în termen de 15 zile de la data publicării ei în Monitorul

Oficial.21

Când se invocă motive de nulitate absolută cererea de anulare poate fi făcută de orice
persoană interesată iar dreptul la acţiune este imprescriptibil.

Odată cu cererea de anulare se poate solicita instanţei pe cale de ordonanţă preşedinţială

suspendarea executării hotărârii atacate.Ordonanţa de suspendare poate fi atacată cu
recurs,în termen de 5 zile de la pronunţare.

Cererea de anulare a hotărârii adunării generale se soluţionează în camera de consiliu a

instanţei.

20
St. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012
21
A se vedea Serena Denca, Inceputul termenului de atacare in justitie a hotararii adunarii generale a
actionarilor.in Revista romana de drept al afacerilor,nr 3/2006.p 48 si urm.

23
Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare trebuie să fie menţionată în registrul
comerţului şi publicată în Monitorul Oficial.De la data publicării ei hotărârea de anulare
devine opozabilă tuturor acţionarilor [art.132 alin.(10) din Legea nr.31/1990].

556. Dreptul de retragere din societate.Dacă nu sunt de acord cu hotărârile luate de

adunarea generală acţionarii au dreptul să se retragă din societate.Legea are în vedere
numai hotărârile privind schimbarea obiectului principal de activitate mutarea sediului
societăţii în străinătate schimbarea formei societăţii fuziunea sau divizarea societăţii
(art.134 din Legea nr.31/1990).

Ca urmare a cererii de retragere din societate acţionarii au dreptul de a solicita

cumpărarea acţiunilor lor de către societate.

Acţionarii trebuie să depună la sediul societăţii odată cu cererea de retragere acţiunile pe

care le posedă sau după caz certificatele de acţionar.

Preţul ce trebuie plătit de societate pentru acţiunile celui care exercită dreptul de
retragere din societate se stabileşte de un expert autorizat în condiţiile art.134 din Legea
nr.31/1990

În considerarea definiţiei societăţii în general, se desprind elementele esenţiale ale

societăţii comerciale care fac diferenţa dintre o convenţie comună si contractul de
societate: învoirea asociaţilor de pune o valoare în comun; obligaţia pe care si-o iau
asociaţii de a desfăsura împreună o activitate care va deveni ulterior obiectul de activitate
al societăţii comerciale; participarea tuturor asociaţilor la realizarea si împărirea
beneficiilor dar si a pierderilor suferite de-a lungul exerciţiului financiar.
Substanța societății comerciale își are sorgintea în art. 1881 C.civ., articol ce reprezintă
izvorul și pentru societatea civilă în general. Așadar, cele două forme de societate se
aseamănă în ceea ce privește scopul lucrativ, interesul asociaților (realizarea și
împărțirea beneficiilor), intenția comună a asociaților de coopera, contribuția cu aporturi,
exploatarea unei întreprinderi și calitatea comună a asociaților de profesioiști.22

22
St.D. Cărpenarul, Tratat 2012, pag. 120.

24
Pornind de la definiţia societăţii comerciale ca fiind una dintre persoanele juridice, un
subiect colectiv titular de drepturi si obligaţii, putem afirma utilitatea acestei ficţiuni prin
faptul că reprezintă actorul principal al comerțului, dar mai ales prin oferirea persoanelor
a unui cadru prin intermediul căruia se pot grupa si pot desfăsura activităţi economice
ajutând-se reciproc dar păstrându-si fiecare individualitatea contribuţiei, a retribuţiei si a
pierderilor ce le va suporta
în cazul esuării activităţii.
Cu toate acestea, societatea comercială pe acţiuni se desprinde din cadrul general al
societăţilor comerciale prin elementele de distinctivitatea: anonimatul23 si capitalul social.
Din punct de vedere legislativ, potrivit dispoziţiilor art. 110 din Legea nr. 31/1990 alin. (1)
adunările generale sunt ordinare si extraordinare. Pe lângă acestea mai există
reglementată si adunarea specială, potrivit dispoziţiilor art.96, deoarece există
posibilitatea ca titularii fiecărei categorii de acţiuni se reunesc în adunări speciale, în
condiţiile stabilite de actul constitutiv al
societăţii, orice titular al unor asemenea acţiuni putând participa la aceste adunări. De
asemenea un alt argument al existenței acestei categorii de adunare generală îl
reprezintă si art. 116 din Legea nr. 31/1990, potrivit căruia hotărârea unei adunări
generale de a modifica drepturile sau obligaţiile referitoare la o categorie de acţiuni nu
produce efecte decât în urma aprobării acestei hotărâri de către adunarea specială a
deţinătorilor de acţiuni din acea categorie.
Pe lângă cele patru categorii de adunări generale reglementate de legea societăţilor
comerciale, doctrina si practica societară a creat adunarea mixtă 24care reprezintă, de
fapt, convocare si ţinerea concomitent a adunării generale ordinare si extraordinare.
Această adunare generală mixtă trebuie, însă, să îndeplinească condiţiile specifice
fiecărei adunare generală care o compune, respectiv adunarea generală ordinară si
extraordinară.
În cadrul societăţii comerciale pe acţiuni există trei categorii de organe: deliberative si
decizionale (adunarea generală a acţionarilor), executive si de gestiune (administratorul,

23
St. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012, pag. 304
24
St.D. Cărpenarul, Tratat 2012

25
administratorii, consiliul de administraţie, directoratul sau consiliul de supraveghere) si de
control al gestiunii (cenzori sau auditrori financiari)

Speta

Legiuitorul dă în competenţa administratorului societăţii iniţiativa de a convoca adunarea

asociaţilor şi în subsidiar unui grup de asociaţi care reprezintă cel puţin o pătrime din
capitalul social.
Asociatul aflat într-o asemenea situaţie trebuie să adreseze cererea de convocare ,
administratorului, şi nu poate proceda singur la convocarea adunării generale.
Aceasta deoarece textul prevede expres că „va cere”, ceea ce presupune că asociatul nu
poate proceda personal la efectuarea convocării. De asemenea, în materie de convocare
a oricărei AGA, iniţiativa convocării aparţine administratorului, fiind una dintre obligaţiile
principale ce incumbă acestuia, în conformitate cu art. 195 alin.1 din legea nr. 31/1990.
Potrivit practicii judiciare, în cazul refuzului administratorului de a convoca adunarea, la
cererea expresă a asociaţilor, înregistrată în condiţii procedurale, aceştia pot sesiza
instanţa cu o cerere având ca obiect obligarea administratorului la convocarea adunării ,
eventual sub sancţiunea daunelor cominatorii, iar pe de altă parte, administratorul poate
răspunde pentru prejudiciile cauzate societăţii prin neconvocarea adunării, în condiţiile
art. 73 lit.e) din Legea nr. 31/1990.
Sentinţa nr. 454/06.12.2012 pronunţată în dosarul nr. 1203/1259/2012
Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul instanţei la data de 24.08.2012, reclamantul
CN a chemat în judecată pe pârâţii S.C D S.R.L şi DS , solicitând instanţei ca, prin
hotărârea ce se pronunţa, să se dispună anularea hotărârii adoptată în cadrul Adunării
Generale a Asociaţilor în data de (...) prin care s-a dispus revocarea administratorului
societăţii – CBC, şi numirea unui nou administrator - DM
Reclamantul a arătat că hotărârea respectivă este nelegală , şi a invocat următoarele
motive:

26
1. Convocarea adunării generale nu s-a realizat în condiţiile prevăzute de art. 14 alin.1
din Statutul societăţii şi art. 195 alin.1 din legea societăţilor, nr. 31/1990 .
Astfel, adunarea a fost convocată în mod direct de către asociatul DS - persoană care nu
avea calitatea de administrator - prin mandatar DA
Reclamantul a solicitat admiterea cererii şi anularea hotărârii adoptate .
Prevederile art.132 alin.2 din Legea nr.31/1990,sunt în sensul că hotărârile adunării
generale, contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, de oricare dintre acţionarii care nu
au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze
aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Potrivit art.132 alin.3, când se invocă motive de
nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de
orice persoană interesată.
Raportat la speţa dedusă judecăţii, instanţa constată că cererea de anulare a hotărârii -
prin care s-a dispus asupra modificării actului constitutiv în privinţa administratorului
societăţii - a fost formulată de asociatul reclamant Ciungu Nicolae, şi vizează motive de
nulitate absolută şi relativă.
Cererea este întemeiată pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că societatea pârâtă, SC D SRL are doi asociaţi : CN, (
reclamantul), care deţine părţi sociale, reprezentând 45% din capitalul social şi DS (
pârât) care deţine părţi sociale, reprezentând 55% din capitalul social, administratorul
societăţii, desemnat prin actul constitutiv al societăţii, fiind CBC
În speţă, convocatorul din data de X, depus la dosar, a fost emis de asociatul DS prin
mandatar, DA.
Raportat la motivele invocate, instanţa a reţinut că potrivit art. 14 din Actul constitutiv, „
Adunarea generală se convoacă de administratori, din proprie iniţiativă, sau la cererea
asociaţilor, în condiţiile legii, ori de către cenzori, potrivit competenţelor acestora,
arătându-se ordinea de zi, locul, ziua şi ora întrunirii. Convocarea se va face prin scrisoare
recomandată, expediată cu cel puţin 15 zile înainte de data adunării, pe adresa fiecărui
asociat.”

27
Din analiza ad literam a dispoziţiilor art. 195 din Legea societăţilor rezultă că legiuitorul
dă în competenţa administratorului iniţiativa de a convoca adunarea asociaţilor şi în
subsidiar unui grup de asociaţi care reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social.
Asociatul aflat într-o asemenea situaţie trebuie să adreseze cererea de convocare ,
administratorului, şi nu poate proceda singur la convocarea adunării generale.
Aceasta deoarece textul prevede expres că „va cere”, ceea ce presupune că asociatul nu
poate proceda personal la efectuarea convocării. De asemenea, în materie de convocare
a oricărei AGA, iniţiativa convocării aparţine administratorului, fiind una dintre obligaţiile
principale ce incumbă acestuia, în conformitate cu art. 195 alin.1 din legea nr. 31/1990.
Potrivit practicii judiciare, în cazul refuzului administratorului de a convoca adunarea, la
cererea expresă a asociaţilor, înregistrată în condiţii procedurale, aceştia pot sesiza
instanţa cu o cerere având ca obiect obligarea administratorului la convocarea adunării ,
eventual sub sancţiunea daunelor cominatorii, iar pe de altă parte, administratorul poate
răspunde pentru prejudiciile cauzate societăţii prin neconvocarea adunării, în condiţiile
art. 73 lit.e) din Legea nr. 31/1990.

În speţă, prin înseşi concluziile scrise depuse la dosar, pârâtul asociat a precizat că nu a
solicitat administratorului social, convocarea adunării generale, procedând la emiterea
convocatorului, prin mandatar.
Nerespectarea dispoziţiilor art. 195 din Legea societăţilor şi a prevederilor din Actul
constitutiv în această privinţă conduce la nulitatea hotărârii adoptate. Aceasta deoarece
încălcarea regulilor privind convocarea conduce la nulitatea convocării . Numai o adunare
convocată conform legii şi a actului constitutiv poate avea valoarea unei adunări investite
cu puterea legală de a delibera şi adopta hotărâri care să producă efecte juridice .

28
Concluzii

În cazul societăţii pe acţiuni atribuţiile adunării generale atât ordinare, cât şi extraordinare
sunt prevăzute expres în lege, la fel şi posibilitatea delegării acestora, în timp ce în cazul
SRL obligaţiile principale ale adunării asociaţilor sunt trecute exemplificativ în Lege, actul
constitutiv fiind cel care reglementează atribuţiile speciale ale adunării asociaţilor .

În cazul SA pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare este necesară

prezenţa acţionarilor care să deţină cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de
vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul
constitutiv poate prevedea cerinţe mai ridicate de cvorum şi majoritate.

Bibliografie

29
1. Drept commercial pentru învatamantul economic
- Autori: Smaranda Angheni
Magda Volonciu
Camelia Stoica
- Ediura Universitara ,Bucureşti 2005

2. Drept civil si comercial

- Autori: St. Carpenaru
- Ediura All, Bucureşti, 1995

3. Drept comercial român

- Autori: I.L. Georgescu
- Ediura All Beck , Bucureşti, 1995

4. Tratat de drept comercial român

- Autori: St. D. Cărpenaru
- Ed. Universul Juridic, București, 2012

5. Legea 31/1990 a Societaţilor Comerciale

30