CUPRINS

CAPITOLUL 1

Ce cliprillde sistemu/ - Srudiu! psi/wloglei - Upsa de Intregire a oll/H/lli -

StudilillilJl1ii $i studiul o/JIu{ui - Principiu/ scaiei - Posihila evollf!ie - Studiul
de sille '- Mlf/tele "ell "-I'i - Divi::iullea lune!iilar - Palm stari de cOllstlen!il -
Obserl'area, de sine - Amintirea de sine - DOlla /tille/if slIperioare -
FUllctionarea incorectii a IIIGsinii - Imagillafia - Aiineilll/o. - Abscnta voiil{ei-
Lipsa COil troll/lui - Exprimarea elllo/iilar nepliiclIfe - EII/offile lIegatil'c -
Schimbarea alillldillilor - Observarea fUllctiilor - Idelllificarea - COllsiderarea
_ SOIllIlIl/ - j/lchisoarea \'Ij evadarea - $apte categorii de oallleni -
Mecanicitatea - Legen {ui Tr~f - Legea Illi $apte - Iluziile - Noi !HI putem
"lace" - Bille Sf riiu - lvforalitate :;f cOII$tiill!ii - Doar pulflli se pot dezvoila ~
illjlllcn/ele A. B \'Ij C - Celllrul magnetic - Tri'iim illlr-1I1I loc neprieillic dill
Ullivers - Ra::.a de Crea(ie - Ordine ale legUOI· ...... ...................... n 1.
............

CAPITOLUL 2

Omul este 0 fiill!i'i incolI/plela - EI Iriiie$te sub nil'e/ul lui legitim -

Revalori::.area vechilor valon' - "Util" !if "dill/llator" - lluziile - Ol/wl este
adonl/it -, Swdiul de sine praclic - Studiul obstacole!or - Psih%gia mil1cilmii
_ Qmul esle a ma.yil1i'i - Crearea lilli/I "ell" permanent - A/egoria ullei case ill
dcordille - Rolurile - Amorti:::oarele - Amilltirea de sille - De ce sistemlll Iltl
poafe fi papillar - illchisoarea - Forl11ularea scapului - A Ji liber - Piicatu{ ~
Ciiin{a - A ajllta olllcllirea - Atrac!ia !ji repu/sia - Obserl'area de sille -
Diviziullea a tot ce apar{ine ol1111lui ill $apte calegorii - Czllloa~'tcre # fiill!(l -
Rela!ia dintre acestea - Putem avea lIlai mll/ta cl/llOa!jtere - Necesitatea de a
schimba fiinta - !/J!elegerea - Flil/c/iile dtlllluitoare - Exprimarea emo!ii/or
negative - Vorbirea nenecesara - D{ferell{a dilltre acesl sis(em Si altele -
Nive/llrl ale j1in!ei A giindi ill categorii di/erile - Pericole ale SifUa{iei
aC{lIale... ........................................................................ ,26

CAPITOLUL3

Silldilli de sille !ji pel1ix!ionarea - Stari de COIl$liell(a $i /lIl1c!ii - Grade de

cOllf1iell/ii - Dil'iziullea limc/ii/or - Amilltirea de sine ~ MecOllicitalea ~ Studilll

vii
fimcliilor celor palru celltri - Subdiviziunea cenlri!or - Atel//ia - Aparawl
formator - Func!ionarea gre~itii a centrilOi' - Patm feluri de el1ergie - Oprirea
scurgerilor - Oprirea emo{iilor negative - incetarea emo/ii/or negative -
Schill/barea atitlldini!or ... ......................... ,.... " ............................... ..... 50
y~~~;:;~~~:a~l~e cllvdl1ll1lui "ell ". Diverse personaiita!i Vi preferil1/e ~'i antlparii -
CAPITOLUL4
Limbajul - Di/erite diviziuni folosite ill sistem - Esell/a # persollalitate -
~ ne(olositoare $i folositoare - Celltl'ul Magnetic $i Ajl/torlll de
1l1fluell/ele A,B, C - Centl'lI magnetic - Celltrll magnetic gr~it - Ajlltorul de
majordom - Legea aecidentului - Legea destillului - Legea volntei - Legea
cauze; $i a efectului - Scaparea de sub legea accidentului - Celltl'lIl de greutate
- De ce sunt necesare $colile - Pelltrll cine sunt Ilecesare ~colile - COl/stitll/fa
ullei $coli - Grade ale §colilor - Calea fachirului, calea ciilugarului si ealea
yoghinului - A Patra Cale - Diferen!e intre a patra cale si caile tradi/ionale -
Toate eaile due catre acela~i seop - Nivelul §colii depinde de nivelul
studenti/or - Cerellrile interioare ale omenirii" .... ..................... " .......... ".74
CAPITOLUL5
Posibilitatea dezvoltarii in contilluare a o111ului - Absell!a eon~tiel1lei -
Cunoa.y!erea adeviirului - Studiulnivelelor de eOIl$tienla - Amintitea de sine $i
observarea de sine - Imposibilitatea de a dejini ee este amintirea de sine -
Amintirea de sille ca metoda de trezire - Abordarea amintirii de sine prill
celltl'lll illtelectllal - Recollstruirea glindurilor - Oprirea glindurilor ca metoda
de a aduee amintirea de sine - A-Ii aminti de line insuli in momente emo{iollale
- Iglloranla # sliibiciune -ldentifiearea §i lupta ell ea - COllsiderare interioara
§i exlerioara - Emolii negative - Loeul tawl din tille insuli ... ............... .... 100
CAPITOLUL6
illlelegerea ea cerin/a prillcipala a aces!ui sistem - Relativitatea
inlelegerii - CUIIl poale ere$le inlelegerea - Un nOll limbaj - Atiludini
coreete # gre$ite - Atitudinile # illlelegerea - Neeesitatea l/nui scop §i a
lIJlei direclii - Dificultatea de a afla ee allume vrem - Seopurile noaslre sun!
prea indepartate - Bine §i riill - Moralitatea §i neeesitatea simlului l1loral-
Neeesitatea giisirii willi standard permanent pentru biue $i raIl - Dezvoltarea
eon~tii1l,ei ca seop al sistemullti - Observarea eOlltradic/iilor -
Amortizoarele ca principal obstacol in dezvoltarea c01l$tiin!ei - Pregatirea
pentru distrugerea amorti::oarelor - Lipsa de armonie interioara §i fericirea
- Nevoia de a stabili WI eehilibrll interior - Norme de eomportament in viarii
- COll§tienla §i eOI1§tiinla - Cum sa rectmoa$tem adevarul- Nevola de a ji
sinceI' ell tine insuli - Mecanieitatea ... ........... ". ... .... .. ............... '" ... 128
viii
CAPITOLUL 7
Pluralitatea .{lintei noastre $i absenta willi "ell" permanelll - Cillci
Divi~area lloasfra in "eu" $i "dOfllllUI X" - Falsa personalitate. Ce
"eu"-I? SlUdiul falsei personalita!i, ea mijloe de a illviila sa-Ii alllillte~'1ti
de tine insuti - EJortul de a lupta impotriva falsei personalitali - Neeesitatea
cCintrblullli ~ Falsa persollalitate $l emofiile negative. Pe ee ne plltem bi::ui ill
in#ne $i pe ce llU ne pl/tem bizlIi - Suferillla .yi utilitatea ei - A Illl spune
_~<eu-" fora discriminare - Falsa personalitate deformeazii ide~~e S~f~lI!llh.ti -
Trasatura principala salt trasiiturile - Neeesitatea cUJloa:jteru slablclUllllor
. _ Trlada slatica - Prel1lirea - Perieolul de a deveni dol -
:rist"lizllrea ... ....................... ' ... ... ... ... ..... .... " ................................. 153
.CAPITOLUL 8
Loeul OIl/Ullii in lume - Limitari ale pereepliei $i giindirii Iloaslre -
Ctmoa:jterea inseal1lJlii a ellnoa$le totul - Prillcipiile relativitatii $i scarif-
Legea lui Trei - Patl'll stari ale materiei - Noi Slll1tem orbi fala de ~ Ireia forfa
_ Legea lui Sapte - Octave asceJldente $i descendente - Observarea tntervalelor
_ Raza de erea(ie - Vohila Absollllului - Raza de erealie ea instrument penlm 0
gal/dire Iloua - Un limbaj special - Ra'Za de ereafie ca octava - Vi~!~ orgalll:c:a
pe pamant -A hriilli Luna - lI!fluen/ele cosmice - llljluell!a mecalllea a LWllI -
lnjluenlele §i starea.flinlet - b~flllen,ele planetare §i esenta - Eliberarea de legi
;'-Posibilitatea-dezvoltarii - Omul ea parte a vielii orgalllee - Stlldiullegi/OJ'-
Dreptate $i Iledreptate - Legile care apar!ill ol1lului - A Illcra impotriva nalurii
.: Studiul idei/or cos111ologiee ca ajutor pentru amintirea de sine - Legea lui
Trei ~i crealia - Treeerea forlelor - Trei octave de radla/if - Tabelul
lzidrogenilor - Diferite/e /live/uri de materie - Oecava laterala - Posibilitatea
evaltl!iei ... .................. " ................................................................... 178
CAPITOLUL 9
Studilll omului ea llzilla chimica - Diagrama hrallei - Trei octave ale hranei #
dezvoltarea lor - Prima Ireapta ell WI $oe meeallic - A dOlla treaplii Clf WI $OC
con'itient _ A treia lreapla Cll al doilea :joc eOll$tiellt - Valoarea relativii a celo!'
tre/ feluri de hranii - Impresiile - Amintirea de sine - Carbolllli 12 - Raslll -
Imp~'esii bUlle ~i rele - Impresiile ea hidrogelli d{{eri/i - Controtlll impresiilor-
LI/crul ell mi 12 - CClltri # vitezele lor - Centri superiori ,'Ii caracteristicile lor
_ Legiitura Cll cellt!'i superiori - Centri superiorf $i drogurile - Telepatia -
ix
Neeesitalea de a mari prodlle{ia de materii slIperioare - EJ/ergia!ji depozitarea
el1ergiei - Aelllllulatorii - Legalllra ell aellillulaloml mare - Caseatlll - illtreaga
1IIU1/ca trebllie cOllcenlrala asupra cOIl!jliel/lei...... . .................... .... 207
CAPITOLUL 10
Nu putem face' - !mportall/a ill/elegerii adevantilli acestei idei -lhda
ca fAct' $i ce allllme 0 produce - ill via/a toful se il/tdmplii, dar ill luem
frebuie sa illviiram sa faeem' - A merge impolriva curel/tll/ui - 'A face'
illterior - Ull cere vicias $i calea de ie!jire - Caordollarea celltrilor - 'A face'
ill cepe Cll 'a IIllfaee' - Controilll interior - A face imposibiflli !ji ce insea/JIllii
aces! iuel'll - A pune lIIal multa presilille ill e:(orlllrile tale - A II/cra asupra
voillfei - Ce este voin/a ill adeviiratttl sens al c/lvdntIlllli $i care este vail/{a
Iloastra? - Voill/a noas!rii ca rezllitat at dorill/elor - COlljlictul ~'1i lupta dill
illterior - A renllllta la voin/a - Avem lIl/mai momente SCllrte de voill!(i -
Diseiplilla - Necesitalea de a-Ii amillti de lille II/Sllfi - COII!j/iell/a Illseamnii
voin{(1 - Scopul ca factor de cOlllrol - Necesitatea revenirii cOllstante la
problema scopului - Vain/a proprie !ji illCapa{dllarea - Friclillnea - Lucrul
impotriva "oin/ei proprii - Nli pqti'.face flimic/arCI 0 ~'coalii ~ Necesitatea ullei
munci regulate - Rascrllcile - A crea lUll a ill tine insll(i - Celllrlli de greutate -
Supra-efortul- Ce anume creeaza stimul peJ/lm luCl'u ... ......... 231.
<0 . . . . '" ........
CAPITOLUL I I
Necesitatea studierfi principiilor ~t;i melodelor ~colii - Trei linii de lucm -
Corecl !ji gresit ill legaturii cu cele trei lillit - Neeesitatea in!elegerU - Seopuri
sf nevof ale scolii - PUllerea altllia in /ocul tiiu - Pelltru IUCI'ul praclic esle
Ilecesara 0 organiza/ie - Ce este 'luCl'ul'? - Pre{lIirea - LUCI'ul Cll oamenii -
LUGrul pentl'll scoala - inleresui personal ill orgalli:::.alie - Tipul corec! de
oameni - G .ycoalii a palra eale - Alitudinea corecla - Plata - Cum s4 plii!e~·ti­
CelliI'll de grelltate - Disciplinii - Reguli - A /Ill/ace ce esle illtltil- RCIIIII1!area
la deciziile proprii - A (ace/arii cerill!elor - $ocuri III lucrlll dill !jcoala -ldeea
de alegere - MllI/ca flzieii - Ctllloa!jterea in !jcoala - Galllenff Clf lIIillte
slIpcrioarii - Pot scolile sa iJ1!luen!eze via/a? ... ........... ' .......................... 255
CAPITOLUL 12
Necesitatea de a distinge ill Ire idcile mal importante Si ce/e mai pUfill
importante ale sislemuilli - Limitiirile flin(ei - Posibilitatea de schimbare a
!iinrei - Gospodar, vagabond si lunalie - J-/asllallllls- SOll/lluf !ji posibilitatea
tre:::.irii - ill!elegeri ,yi clivil/te - Cum sii spore,~ti alitlldillea emo{iollafii - Silll!1I1
propol'/ici - Amilllirea de sille - A le clllloa!jte Sf a te vedea pe lille lilSII/i - Afi
x xi
_ Lupta Cll obiccillriIe - il1!clegerca mccal1icitcllii - E(ortllri ~ Studilll de
Alito-observarea - $ocllri - CUIIl safl; /JIai elllo/iollaf - A pune ilia; mlllta
pr""julle III luCl'u _ AlltreJ1area celllru/ui emotiollal - Elllolii pozitive - EII/or ii
:1~:~~;:~e;:.;/nePliicute - Cre!jlerea pre!lIirii - CJlI~1 apar lucrI/rile noi - jncelinirea
>, _Cresterea sialldardlllui proprill... . ... 283
CAPITOLUL 13
eategorii ale acrhmii umane - Utilizarea corectci ~'i incorecta a
_ Sflldilll aCliviliifilor WI/aile - Sii-Ii amillte!jti pllncllli de porn ire -
>'",van1,.,," ill/erioarii - A IlIva{a sii ve:::.i fa/sa peronalilate - Mii)'1tile
!jf'siiibici!llli - Swdiul melOdelor - Ceasllrile dqleplatoare -
'l1Jlposibilitatea de a sludia sistemul dintr-lIll punct de vedere utilitarist -
Limbajul filosofic, teoretic ~'i practic - Trei niveluri de ~'1eoalii - Gdndirea
COreClt1 _ Gcilldllrile scurte !jf IUlIgi - Rollll illtelee/ullii - D((crite valori -
Curiozitatea eorectii!jf [llcoreetii - Atfllldillea criticii - !njluen!area celorlalJi -
p,:lV(tS/"" omultll vic/eall !ji a diavolului... ... . . .. .... .311
CAPITOLUL 14
Dfficultiifi pasonale - Necesilatea de a gasi cea mai urgelltii Sf persislemii
dijlcultate a fa _ ElIIo!ii negative, imogina!ie, gdlldireformatoare - Crearea de
fwi pllllcte de vedere - Lupta Cll idelltiflcarea - Trei cafegorii de elllofii
migdtfve $i Clllll sa Ie Iratiim - Trallsformarea emo{iilor lIegalit'e - !ritarea -
Lellea _ Stiiri negative apiisiitoare - Diferitelorlllc de imaginalIe - Relllll1!area
la suferillfa _ Sl!(erin!a volulltarii ca cea mai lIIare for/a pe care 0 pHlem avea -
Respollsabilitatea III {ucI'1I1 personal - Necesitatea de a iucra pe lIlai IIIl111e
linii deodalii - Gcilldirea formaloare Si caracteristicile acesteia - GclJldirea
asociativii _ Necesitatea cenlrifor sllperiori pentm a IlIfeiege adel'arlll -
Me:ditatia _ Gal/direa corectii - Conversa/ii imaginare - Diverse in/elesllri ale
credill[~i - Viata dllpii 1IIoarle ............... .............................................. 339.
CAPITOLUL 15
Ideea de ezalerism - A1etoda iogica de gdlldire !ji metoda psihologica de
gondire _ Explicarea metodei psihologice - Ce implicii ideea de e::olerislII -
ArlllJlJite fljJllri de idei ezoterice devill accesibile IIl1mai ill perioade dijicile -
Necesitatca de (l Ii IIIlilar - Materialitatea cllIJoa$terii - Marea Clilloastere .~i
prill ce d[(erii aceasta de clllzoa!jterea obi!jlwilii - AClllllltfatori de cl/1IO.~tinre -
ScoUle _ POli influellfa evenimel1lele exterioare? - Stlldilll l'ie/Ii - Marile
evenimente ale vietii ~~i il!j7l1ellfa lor - Ciii slibiective ,d cal obiec!iI'e -
Atitlldinile ca mijloc de a schimba iJ!jlllel//eie - El'aiuarea el'cllimellleior din
viala -. Dispa~i!ia gradata a iI!fluen!ei B - Molivul scaderii iI!fluen!el cercuri/or
ezotence - Llpsa pregatirii - Sistelllul $i cum esle prezentat - Di(erite searl -
Decesu/ .$coli/or # condilii necesare penlru existeJ1!a lor - Legat~;ra sisteJ1Jullli
CAPITOLUL 1
ell Cre.$tinisll1ul - A lIIuri.$i a Ie J/a.$te - Rugaciul1ea - Sl/gestii pentnr a studia
<cuprinde sistellllli _ Studiul psihologiei - Lipsa de tntregire a omului -
rugiiciullea Tatal Nostru ... ....................................... '" ...................... .366.
'.",,"n,/ lumii $i studilll ol1lului - Principilll scalei - Posibila evOill!ie - Studilll
_ Multele "ell "-ri _ Diviziullea ,fi/llc!iilor - Patrll stiiri de cOI1$tien!ii -
CAPITOLUL 16
110<,,·,,0.,·po de sille - Alllintirea de sille - Datta filllc!ii superioare -
i.f.?,c!ia.lla"'ea incorectii a IIw$inii - Imagina!ia - MillcilllJa - Absell(a voill!ei -
ca.,"ra/.,,/ui - Exprimarea emo!iilor nepliicllte - Emo!iile negative -
Ideea de recl/renfii poate ft privitii doar ca a teorle - Gamenii se a{la til
Scllilli,barea atitudinilor - Observarea.fullcliilor - Identijicarea - COllsiderarea
rap~r~l~ri diferite fa!~ de posibilitatea recurentei - Trei etape sllccesive -'De ce
,~ SOll/llul _ inchisoarea $f evadarea - $apte categorif de oameni -
poslbliitalea de a prTJ1Ji injluenta C trebuie limilatii - Amintirea vieti/or trecule
,;).,{ecanicitatea _ Legea lui Trei - Legea llii $apte - llllziile - Noi flU putem
- Teoria retncamiirU ca 0 simplijicare a ideei de recuren!a - Imposlbilitatea de
:~'face" _ Bille.sf riiu - Moralitate $i COIl$tiillfii - Doar pu!ini se pot dezvolta -
a .ga~i dov~zi ~ SUJltem l!mitafi de starea t11 care se ajla jiinta noastrii -
.JnjlueJl!ele A. B $i C - Cell trill magnetic - Triifm tlltr-ull loc neprieinic din
Di.(erltel~ tljJltrl de e~eJ1!a ca cel maf jJlltemic argument til Javoarea pre-
exlstenfel - De ce .$coltle IIll se SUpUIl legii recuren!ef - Studiul recurentei tntr-o ,Ullivers -Raza de Crea!ie - Ordille ale legUO/'.
vialii - Etema reCllrell!a nu este eternii - Posibilitatea variatiilor - $an~ele sun!
li~1/itate.$i timpul este masurat - Amilltirea de sine.$i recllren/a - Personalitatea
$1, recll~'en[a - ~tlldilll,l1lilllii copiilor - Origillea ideei de recurenla - Trei
".1
,'''NAINTE DE A iNCEPE sA EXPLIC, intr-o manier. generala, despre ce
este yorba in acest sistem. ~~ sa vorbes~ de.sp:e n:et~d~le no~stre, vre~u sa v~
;: fie foarte cIar cli cele mal miportante Ide! ~! prmC!pll ale s!stemulUl nu 1m!
A

dlmel1~ll/~~1 ale tl11IPUlt~1 - !~eea qe!rec:urell!ii .$i sistemul- Timp jJaI'alel- Limite
<,apaqin. Mai ales acest lucru Ie face valoroase pentru ca, daca mi-ar fi
~le 11l~/!1l llOa!tre - Intanrea tendmlelor .$i recuren!a - Posibilitiifile de a
apaqinut, e1e ar fi fost ca toate celeialte teorH inventate de mintile obi~nuite -
A

lIltal~1l 0 $~:ala data ll~'mii~oare -1ft pregiitit - Este Plillctlli de plecare acela.$i
pelltlll loll. - $coala $1 cermteie el - MOG/·tea esenlei - Recllrellla .$i data morlif
- Recurenla evellimentelor JIlO/ldiale - Sillgllrullucru este trezirea ... .......... 392
INDEX ................................................................................ .415
arJi generat doar 0 viziune subiectiva a lucrurilor.
n,<::and am inceput sa scriu "Un nOll model al U"iversului" in 1907
"ajunsesem, a~a cum au ajuns multi inainte sau dupa mine, la concluzia eli
Aincolo de suprafata vietii pe care 0 ~tim, sta ceva muIt mai mare ~i mai
Important. Atunci mi-am spus ca, pana dnd nu Yom ~ti mai muIt despre ceea
ce se afia in spate, tot ceea ce ~tim despre viata ~i despre noi in~ine este cu
totul neglijabil. Jmi amintesc 0 conversa!ie din acele vremuri, dnd am spus:
"Dacaar fi posibil sa acceptam ca dovedita posibilitatca manifestarii separate a
son~tientei (sau, cum a~ numi-o acum, intcIigcnta) fata de corpul fizic, muIte
alte lucruri ar putea fi dovedite". Mi-am dat seama cii manifcstarile de
psihoiogie supranormala cum ar fi transferul gandurilor, clarviziunea,
posibilitatea cunoa~tcrii viitorului, a privirii in trecut ~i a~a mai departe, nu au
f9 51, dovedite. A~a ca am inccrcat sa gasesc 0 metoda pentru studierea acestor
lucruri ~i am lucrat In aceasta directie mai multi ani. Am gasit uncle lucruri
interesante in acest sens, dar rczultatele erau foarte evazive; ~i, de~i mai multe
experimente au reu~it, era aproape imposibil sa fie repetatc.
Am ajuns Ia doua concluzii in cursu! acestor experimente: prima, ca nu ~tim
suficient despre psihologia obi~nuita; nu putcm s~dia psihologia
supranonnalii, pentru cii nu cunoa~tem psihologia normaUi. In a1 doilea rand,.
am ajuns Ia concluzia ca 0 anumita cunoa~tere re.ala exista; ca poate exista
*coli care cunosc exact ceea ce vrem sa ~tim noi, dar cii din anumite motive ele
sunt ascunse ~i aceasta cunoa~terc este ascunsa. A~a cii am inceput sa caut
aceste ~coli. Am caiatorit 'in Europa, Egipt, India, Ceylon, Turcia ~i Orientul

xii
 A PATRA CALE
Apropjat. Mult mai tarziu, cand deja terrninasem aceste dUitorii, am intalnit in
Rusia, in timpul nlzboiului, un grup de oamcni care studiau un anumit sistem
care provenca, la originc, din ;;colile orientale. Acest sistcm incepea ell studiul
psihologici, exact dupa cum Imi dilduscm ;;i eu seama cii ar trcbui sa inceapa.
Ideea de baza a acestui sistcm era ca noi ntl folosim dedit 0 midi parte din
puteri!c ;;i forte1c Boastrc. Avem in noi, ea sa spul1em a;;a, 0 aJdituire foarte
vasta ;;i [oarte subtiJa., numai ea nu ;;tim cum sa 0 folosim. In acest grup ei
foJoscau anumite metaforc orientale; ;;i mi-au spus cil in noi exisHi 0 casa mare,
plina de mobile frumoase, ell 0 bibliotedi ;;i multe aIte camere, dar 110i tdiim in
subsol ;;1 in buditiirie ;;i nu putcm ie~i din acestea. Dad cineva ne spune di
aceasta casa are etaj, nu credem sau radem de el, sau a numim superstitie sau
basm sau nascoeirc.
Acest sistem poate fi impartit in studiullumii, dupa anumite principii noi ~i
studiul 0!llului. Studiul lumii .$1 studiuI omului inc1ud In ele un fel de limbaj
special. Incercam sa folosim cuvinte obi~l1Uite, acelea.$i cuvinte pe care Ie
folosim intrRo cOllvcrsatic obi~nuita, dar Ie dam un Inteles putin deosebit ~i mai
precis.
StudiuI lumii, studiul universului, este bazat pe studiul unor legi
fundamentale care In general nu sunt cunoscute sau recunoscute de ~tiinpi.
Cele doua legi principale sunt Legea lui Trei ~i Legea lui ~apte, care vor fi
explicate mai tarziu. Aici se indude ~i principiul scalei - un principiu care nu
intra in nici un studiu ~tiintific obi~nuit sau intra foarte putin.
Studiul omuIu! este strans legat de idcea evolutiei omuIui, dar evolutia
omului trebuie inteleasa intrRu'n mod putin diferit de cel obi~nuit. De obicci
cuvantul "evolutie" aplicat 1'a om sau Ia orice altceva presupune un fel de
evolutie mecanica; adica anumite Iucruri, datorita unor legi cunoscute sau
necunoscute, se transforma in alte lucruri, iar aceste alte lucruri se transfonna
la randul lor in altele ~i a~a mai departe. Dar din punctul de vedere al acestui
sistem nu exista deloc 0 astfel de evolutie - nu vorbese in general, ci in cazul
amI/lui. Evolutia omuIui, daca apare, poate fi doar rezultatul cunoa~terii ~i al
efortului. Atata timp cat omul ~tie doar ceca cc poate ~ti In mod obi~nuit, nu
exista nici 0 evolu~ie pentru el ~i niei n-a fost vreodata 0 evolu~je pentru eL
Studiul serios in acest sistem incepe eu studiul psihologiei, prin asta
intelegand studiul de sine, pentru ca psihologia nu poate fi studiaUi in exterior,
a~a cum poate fi astrologia. Un om trebuie sa se studieze. Cand mi sRa spus
acest lucru, mi-am dat seama imediat ca nu avem metodelc de a ne studia ~i
avem deja multe idel gre~ite despre noi in~ine_ Astfel, mi-am dat scama ca
trcbuic sa ne debarasam de ideile gre~ite despre noi in~ine ~i, in aeela~i timp, sa
gasim metode pcntm a ne studia.
Poate va puteri da seama cat de dificiI este de definit cc se intelege prin
psihologie. Exista atatea intclesuri asociate acelora~i cuvinte in diferite sisteme
incat cste greu de obtinut 0 definitie gcnerala. A~a Incat yom Incepe prin a
dcfini psihologia ca stlldill de sine. Trebuie sa invatati anumite mctodc si
principii ~i, 111 acord cu aceste principii ~i utilizand ace~t~ metode, sa incercati
sa va priviri dintr-un nou punct de vederc.
2 3
CAPITOLUL 1
:.l'", ...V,,," incepem sa ne studiem, in primul dind ne yom lovi de un cl..lVfmt pc
foiosim mai mult decat pe oricare altul ~i accsta cstc cuvantul ·"cu".
<;,p,mem "eu fae", "eu stau", "eu simt", '"eu prcfer", "eu nu prefer" ~i a~a mai
... <leparte. Aceasta este iluzia noastra principalii, pcntru ca eroarea fundamcntala
o facem in 1cgatura eu noi in~ine cste aceca de a ne considera drcpt un
intotdcauna vorbim despre noi in~inc ca despre "eu" ~i presupunem
la acela~i lucru tot timpul, pc dnd in rcalitatc suntcm divizati in
sute de "cu"-ri difcritc. La un moment dat cand spun "eu", vorbe~te a
mine iar in'ait moment ciind spun "eu" vorbe~te un cu totul alt "eu".
ca ~u avem un singur "eu", ci muIte "eu"-ri difcrite legate de
lelltirnelntele ~i dorintele noastre ~i nu avcm niei un "eu" de ~c~ntrol. .Aceste
schimba tot timpul; unul il suprima pe ceHilalt, unulII II1l0cUle~tc pe
,elall'" :,1 toata aceasta lupta constituie viata noastra interioara.
,y __ : pc eare Ie vedem in nOI sunt impartitc in mal multe grupuri. U.n~le
'din 'aceste bTfllpuri sunt legitime, corespund divizitlllilor corecte ale omulUl, tar
altele ,dintre ele sunt complet artificiale ~i sunt create de cunoa~terea
jns~fkienta ~i de unele idei imaginare pe care omulle are despre el insu~i.
;,~',' pentru a incepe studiul de sine trebuie studiatc metodele de obsc:v~r.c d.~
.sltl,e,i dar ,~i acest lucre trebuie sa se bazcze pc 0 anumita i~t~l~gc:e a dIVIZJU1111
'runctiilor noastrc. Ideea noastra obi~nuita despre aceste diVIZiU111 cste compIet
:f~lsi Cunoa~tem diferenta dintre functiile intelectualc ~i cele cmo!ionale. De
'~xe~plu, dnd discutam despre ni~te lucruri, nc gandim la ~lc, l~ c~mpar~m,
tiweritam cxplicatii sau gasim explicatii reale, .aceasta ~l.nd 111 .111treglrn~
>lctivitate intclectuaIa; pc dnd dragostea, ura, fnca, SuspIciUnea ~l a~a ::oal
:¥partc sunt emotionale. Dar foart~ adcse~, d~d i~cerc~m ~a ne obse~am,
'amestecam functiile intelcetuala ~l emo!Ionala; caud slmt1m cu adevarat,
'n,~~im asta gandire ~i, cand gandim, numim asta simy!r:. D~r pc ~arcursu!
studiului vom invata in ce fel ele difera. De exemplu, CXlsta 0 dIferenta enorrna
':d'c"viteza, dar Yom ~orbi mai mult despre acestea ceva rnai tarziu. . .
:':, ,'Apo! mai sunt doua aIte functii pentro care uic! un sistcm de pSIholog~c
s;bi~nuita nu folosc.$te 0 diVlziune corccta .~i ~ il~tclegerc c~recta: ..ft~nctIa
,inStinc,tiva ~i functia motoare. Ceea ce este 111st111CtlV se refe.ra la aCtiVltatea
,lutema a organismului: digestia hranei, bataile ini~nii, res~iratl~ - ace:-tea,sunt
j:llnctii instinctive. Func!iei instinctive ii aparpn ~i slmrunl.e obI~nUlte -
,;e4~rea, auzul, mirosul, pipaitul, senzatia de frig ~i cald, lucrur~ ~e. ac~st ~en.
Diutre mi~carilc externe, doar retlexele simple apartin [ullctlel 111stm.cttve,
dcoarcce rctlexele mal complicate apartin functiei motoare. Estc foarte Slll1P~U
'de distillS intre functiilc instinctiva ~i motoare. Nu trebuie sa invatam nimic dm
ceca ce apartine fi.l~ctiei instinctive, neRam nascut cu capacitatea de a folo~i
toate functiile instinctive. Functiile motoare, pe de alta parte, toatc trebule
f,~yataie _' un copil invata sa mearga, sa scrie ~i a~a mai departe. Este 0
difc;enta en0n11a intre cele doua functii, pentru ca nu este nirnic mo~tenit 111
functill~ motoare, in timp ce functiilc instinctive sunt toate mo~tcnitc.
 A PATRA CALE
In observarea de sine este necesar in primul rand sa clasifici imediat tot
ceea ce observi, spun and "aceasta este functie intelectuaHi", "aceasta e5t~
fi.l11ctie emotionalii" ~i a~a mai departe.
Daca veli practica aceasHi obscrvarc pentru 0 perioada de timp, veti putea
rcmarca lucruri cindate. De exemplu, vcti vedea ca ceea ce este eu adevarat
dificil 111 observare este faptul ca uita!i de aceasta. Incepeti sa observa!i, dar
emotiilc urmeazii cate un gand ~i uita!i de observarea de sine.
Din nOll, dupa putin timp, dad vcti continua acest cfort de a observa. veti
remarca un a1t lucru intere5ant - ca in general nu vii amillti/f de voi fll$ivii. Dad.
ati fi tot timpul cOl1$tienti de voi in~iva, atunei ati putea sa observati tot timpul
sau ill orice caz atat timp cat ali dori. Dar din cauza ca nu va pute~i aminti de
voi in~iva, nu va puteti concentra; ~i din acest motiv va trebui sa admiteti ca nu
aveti vointa. Daca ati fi putut sa va. amintiti de voi in~iva, ati fi avut vointa ~i
ati fi putut face ceea ce ati fi vrut. Dar nu va pute!i aminti de voi in~iva, nu
pute!i fi con~tient de voi in~iva ~i deci nu ave!i vointa. Uneori puteti avea
vointa pentru 0 perioada scurta, dar deviaza spre altceva ~i uitati de ea.
Aceasta este situatia, starea fiintei, starea de la care trebuie sa incepem
studiul de sine. Foarte cun'ind, daca Yeti continua, Yeti ajunge la concluzia ca
va trebui sa corectati in vol unele lucruri care nu sunt corecte, sa puneti in
ordine uncle lucruri care nu se afla la loeul potrivit. Sistemul are 0 explicatie
,'
pentru aceasta. I inteJegeti, ce anume ali dori sa va explie mai bine. incercati sa puneti orice
Suntem tacu!i in a~a fel incat putem tdii in patru stari de eon~tienta, dar a~a
cum sun tern de obieei, folosim numai doua: una d.nd suntem adonniti, iar
cealalta cand suntem ceea ce 1.1umim "treji" - adica in acea stare in care putem
vorbi, aseulta, citi, scrie ~i a~a mai departe. Dar acestea sunt numai doua din
cele patru stari posibile. A treia stare de eon~tienta este foarte ciudata. Daca nl
se explid. ce este a treia stare de con~tienta, incepem sa credem ca 0 avem. A
treia stare poate fi numita' COl1$tien/a de sine ~i majoritatea oamenilor, dad.
sunt intrebati, vor spune: "Sigur ca suntem con~tienti!". Este necesar suficient
timp ~i eforturi repetate ~i frecvente de observare de sine, inainte de a
recunoa~te cu adevarat faptul di nu suntem con~tienti; ca suntem numai
potential con~tien!i. Dad suntem intrebati, vom spune: "Da, sunt " ~i, pentru
acel moment, suntem dar in momentul unnator incetam sa ne mai aducem
aminte ~i nu mai sun tern con~tienti. Astfe1 in procesul observarii de sine ne
dam seama ca nu suntem ilJ a treia stare de con~tienta, ca traim numai in doua
stari. Noi traim fie in somn, fie intr-o stare de trezie care, in sistem, este numita
conytiell!ii relativii. A patra stare, care este numita cOl1$tien!ii obiectivii, ne este
inaccesibila pentru ca poate fi atinsa numai prin con~tienta de sine, adica
devenind con~tient de sine in primul rand, pentru ca dupa aceea, mult mai
tarziu, sa putem reu~i sa atingem starea obiectiva de con~tienta.
Deci, In acela~i timp cu observarea dC--Sine, yom incerca sa fim con~tienti de
noi in~ine, pastrand senzatia de "eu sunt aiei" - nimie mai mult. $i acesta este
faptul pe care toata psihologia vestica, tara cea mai mica exceptie, I-a omis.
De~i mul~i oameni au ajuns foarte aproapc, nu au rccunoscut importanta
acestui fapt ~i nu ~i-au dat seama ca starea omului, a~a cum este ct, poate fi
4 5
CAPITOLUL 1
schimbata: ca omuli~i poate aminti de el insu~i, daca incearca 0 perioada lunga
,dc,timp.
" Nu poate fi yorba de 0 zi sau de 0 luna. Este un studiu foarte lung ~i un
'studiu 'despre cum sa inIaturi obstacolele, pentru ca nu ne amintim de noi
In~ine, nu sun tern con~tienti de noi in~ine, avand prea multe funqii gre~ite in
rna:;;ina noastra ~i toate aceste functii trcbuie corectate ~i puse in ordine. Cand
majoritatea acestor functii vor fi puse in ordine, aceste perioade de amintire de
~sine vor deveni din ce in ce mai lungi ~i, daca vor deveni suficient de lungi,
~t'Om dobandi doua noi functii. Cu con~tien!a de sine, care este a treia stare de
con$tienta, Yom dobandi 0 func!ie emo!ionalii sllperioara, de~i aceasta este in
~gaIa masura ~i intelectuala, pentru ca la aeest nivel nu exista diferenla intre
inteleetual ~i emotional a~a cum exista la nivelul obi~nuit. far eand ajungem la
starea de con~tienta obiectiva dobandim 0 alta functie, mentala superioarii.
Fenomenele' pe care Ie numesc psihologie supranonnala apaqin acestor doua
func!ii ~i, de aceea, atunci cand am Tacut acele experimente, acum
douazeci~icinci de ani, am ajuns la concluzia ca munca experimentaIa este
imposibila, pentru ca nu se pune problema de experiment ci de schimbare a
stiirii de con~tientiL
•
Am expus cateva idei generale. Acum incercati sa-mi spuneri ce nu
J:ntrebare dori!i, fie in legatura cu ceea ce am spus sau propriile voastre
intrebari. 1n acest fel va fi mai u~or sa facem un inceput.
I: Pentru a atinge starea de con~tienta superioara este necesar sa fii pennanent
,con~tient de tine insuti?
R: Nu, putem face asta, deci nu se pune problema de a fi pennanent con~tien!i.
Acum putem vorbi doar despre incepu!. Trebuie sa ne studiem 'in conexiune cu
aceasta impartire a diferitelor functii, atunci cand putem - cand ne amintim sa 0
facem -'pentru ca in acest proces depindem de ~ansa. Cand ne amintim, trebuie
sa incercam sa fim con~tienti de noi in~ine. Asta este tot ce putem face.
tTrebuie sa ajungi sa fii con~tient de funetiile tale instinctive?
R: Numai de simturi. Activitatea instinctiva interioara nu are nevoie sa devina
con~tienta. Ea este con~tienta pentru sine, independent de functia intelectuala ~i
nu este 'necesar sa mai fie sporita. Trebuie sa incercam sa devenim con~tienti
dc,noi in~ine a~a cum ne vedem pe noi in~ine, nu de funcpile noastre interne.
Dupa 0 perioada de timp este posibil sa devenim con~tienti de unele func~ii
interne, de care este folositor sa fii con~tient, dar nu acum, Vedeti, noi nu
dobandim senzatii noi. Not doar clasificam mai bine impresiile noastre
obi~nuite, lucrurile obi~nuite legate de viata, de oameni, de arice.
I: Este corect spus ca atunci cand invatam ceva, cum ar fi sa conduci 0 ma~ina,
fimctia intelectuala ii spune functiei motoare ce sa fad iar apoi, cand devine
capabila, funetia motoare lucreaza. singura?
R:-;Foarte exa~t. Pute!i observa multe lucruri de acest feI. Intai se invata prin
funqia intelectuala.
 A PATRA CALE
1: Cat de importante sunt cuno~tintele acumulate prin observarea actiunilor
naastTe fizice? Sau cste mai curand un exerci!iu pentru observarea mintilor
noastre?
R: Nu, estc foarte important, pentru cil noi amcstecam multe lucruri ;;i TIU
cunoa;;tem cauzele multor lucmri. Putem intelege cauzele doar prin observare
constanta 0 lunga perioada de timp.
i: Putem fi instruiti cum sa lucram ell fiecare din cele patru funetii?
R: Toate acestea var fi explicate, dar deocamdata ~i pentru indi mult timp veti
putea uumai sa observati.
i: Ar putea fi un exemplu pentm activitatea diferitelor "eu"-ri atunei cand
cineva, culciindu-se tiirziu, decide [oarte hotarat sa se culce devreme in seara
unuatoare, dar dud vine noaptea face ea ;;i pana atunei?
R: Foarte exact, un "eu" decide, iar altul trebuie sa execute.
I: Cum sa pracedam pentru a incerca sa fim mai can~tienti de noi in~ine?
R: Este simplu de explicat, de~i este [oarte difieil de realizat. Nu exista drumuri
acolite. 0 stare mai buna poate fi obtinuta doar prin efart direct, numa!
incercand sa fii mai con~tient, intrebandu-te cat mai des posibil 'Sunt eu
con~tient sau nu?'.
j: Dar cum paate ajunge cineva Ia certitudinea ca metoda dumneavoastra este
corecta? J '
R: Daar comparand 0 obseli'atie cu alta ~i apoi sa discutam cand ne intaInim.
Oamenl! vorbesc despre observa!iile lor; Ie campara; eu incerc sa explic ceca
ce ei nu pot lntelege; sunt al!i oameni care rna ajuta; ~i, in acest feI, ajurigi sa fii
sigur de lucrurile obi~nuite; a~a cum ~tii ca iarba este verde.
Nu este v~rba de credinta sau ineredere in toate acestea. Din contra, acest
sistem te inva!a sa nu crezi in absolut nimic. Trebuie sa verifici tot ceea ce
vezi, auzi sau sim!i. Doar in acest fel poti ajunge Ia eeva.
In acela~i timp, va trebui sa-ti dai seama ca ma~ina noastra nu functioneaza
perfect. De fapt fune1ioneaza departe de perfeetiunc, din cauza multor functii
gre~ite, a~a incat a parte foarte importanta a studiului de sine se leaga de
studiul aeestor fune!ii gre~itc. Trebuie sa Ie cunoa~tem pentru a Ie putea
elimina. $i una dintre princip~aIele functii gre~ite, pe care uneori 0 apreeiem in
noi in~ine, cste imaginatia. In acest sistem imaginatia nu inseamna gandire
con~tienta sau inten!ionata asupra unui subject sau vizualizarca a ceva, ci
imaginatie care se invarte rara nici un control ~i rara nici un rezultat. Consuma
foarte multa energie ~i detumeaza gandirea intr-o directie gre~Wi.
I: Cand spuneti "imaginatie" va referiti Ia a-ti imagina ca ceva este adevarat
sau la construirea de imagini?
R: Imaginatia are muite aspecte; poate fi daar reverie obi~nujta sau, de
exemplu, sa-ti imagillezi puteri inexistcnte in tine. Este acela~i Iucru,
functioneaza rara control, merge de Ia sine.
j: Fiecare dintre acestea este auta-amagire?
R: Nu 0 vczi ca 0 auta-amagire: iti imaginezi ceva, apoi crczi accl lucru ~i uiti
ca a fost imaginatie.
6 7
CAPITOLUL )
.
'1
omul in starea lui actuaIa de somn, de absenta a unitatii, de
~~:~~~~:a:~ ~i de Jipsa de control, vom gasi multe alte functii gre~ite care sunt
sale - ill special minciuna fata de el insu~i ~i fata de ceilaI!i.
,!,sihe')ollia abi~nuita a omului ar putea fi numita studiul minciunii pentru ca
muir- dedit orice altceva, minte; ~i de fapt, el nu poate spune
",de".ru1. Nu este atat de simplu sa spui adevaml; trebuie sa inveti cum sa faci
~~,:uneori ia foarte mult timp.
I: Ati vrea sa explicati ce intelegeti prin minciuna?
R; Minciuna inseamna a gandi sau a vorbi despre luemri pe care nu Ie cuno~ti;
acesta' este'inceputul minciunii. Asta nu inseamna minciuna intentionata - sa
spul pove~ti, ca de exemplu ca este un urs in camera aIaturaUi. Te poti duce in
camera alaturata ~i sa vezi ca nu exista nici un urs aeolo. Dar dad vel pune
IaolaWi toate'teoriiIe pc care oamenii Ie expun, despre arice subiect dat, lara a
~ti,'nimic despre el, vei vedea unde incepe minciuna. Omul nu se cunoa~te pe
sinei:nu ~tie nimic ~i totu~i are tcorii despre arice. Majoritatea acestar teorii
sunt minciuni.
bA~'dori sa ~tiu adevarul pe care este bine sa-l ~tiu in starea mea actuaUi. Cum
pot afla daca nu este cumva 0 minciuna?
R:,Pentru aproape arice $tii, ai metode sa verifici. Dar, in primul rand, trebuie
sa ~tii ce poti ~ti ~i ce nu poti. 'Asta te ajuta sa verifici. Daca incepi cu asta in
curand vei auzi minciuni, chiar rara sa te gande~ti. Minciunile au un sunet
diferit, mai ales minciunile desprc lucrurile pe care nu Ie putem cunoa~te.
I: In ce prive$te irnaginatia - daca am gandi in loc sa ne imaginam, ar trebui sa
fim con~tienti de efort tot timpu!?
R: Da, ar trebui sa fiti con~tient - nu atat de mult de efort cat de control. Sa
~imti ca tu controlezi lucrurile ~i nu doar ca cIe merg de la sine.
I>Cand spune!i "amintiti-va de voi in~iva", intelege!i prin asta sa-ti aminte~ti
dupa ce te-ai observat sau intelegeti sa-ti aminte~ti de lucrurilc care ~tii cii sunt
In tine?
R:, Nu, trcbuie disaciat de observare. A-ti aminti de tine Inseanma ace1a~i lucru
eu a fi con~tient de sine - "eu sunt". Uneori vine de la sine; este un sentiment
[oarte ciudat. Nu este a functie, nu este gandire, nu este simtire; este 0 stare
diferita de con~tienta. De la sine vine numai pcntru momente foarte scurte, in
general ill imprejurari total noi ~i, atunci, ili spui: "Ce ciudat, eu sunt aiei".
Aceasta este amintirea de sine; in acest moment ili aminte~ti de tine insuti.
Mai tarziu, cand vei incepe sa distingi aceste momente, vei ajunge la 0 alta
conciuzie interesanta: iti vei da seama ea ceea ce-ti aminte~ti din copiliirie sunt
doar lntrezariri ale amintirii de sine, pentru ca tot ceca ce $tii despre
momenteIc obi~nuite este ca luerurile s-au intamplat. $tii ca ai fast acolo, dar
nu iti aminte~ti nimie exact; dar dacii apare aceasta licarire, atunci i!i amintc~ti
toate imprejurarile acelui moment.
I: Este posibil prin observare sa fii con~tient ca nu ai obtinut anumite lucruri?
Potl observa luerurile din punctul de vedere ca totul cste posibiI?
R: Nu cred di este necesar sa folositi cuvinte cum ar fi "totuI". Este sufieient sa
observi Tara nid a presupunerc ~i sa observi doar eeea ce poli vedea. 0 lunga
 A PATRA CALE
perioadii de timp trebuie daar sa observi ~i sa afli ce pot! despre func!iile
intelectuaia, emotionaHi, instinctiva ~i matoare. De aici poti ajunge la concluzia
ca a1 flU daar 0 minte, c1 patru minti' diferite. 0 mintc controleaza functiile
intclectuale, 0 minte total diferita controleazii functiile emotionale, a treia
controleazii functiile instinctive iar a patra, din nOll total diferita, tontroleaza
functiile motoare. Le numim centfi: centrul intelectual, centrul emotional,
centrul motOr $i centrul instinctiv. Ei sunt total independenti. Fiecare centru are
propria lui memorie, propria lui imaginatie $1 propria lui vointa.
I: In cazul dorinteior care intra 111 conflict, presupun di daca ai sJlficienta
cunoa$tere de sine potl vedea acest lucru, astfel Incat ele sa nu mai intre In
conflict?
R: Cunoa~terea In sine nu este sufieienta. pori ~ti ~i dorin!ele' sa fie In
eontinuare In conflict, pentru di fiecare dorin1a reprezinta 0 vointa diferita.
Ceea ce numim vointa In sensul obi~nuit este numai rezultanta dorintelor.
Rezultanta detennina uneori 0 anumita linie de aetiune iar alteori nu poate
detennina nici 0 linie, pentru ca 0 dorin!a merge Intr-o directie iar cealalta Intr-
alta directie ~i nu ne putem hotari ce sa facem. Aceasta este starea noastra
obi~nuita. Desigur, scopul nostru de vii tor trebuie sa fie sa ajungem la unitate
In loc de a fi mai multi, a~a cum suntem acum; deoarece pentru a putea face
ceva corect, pentru a cunoa~te ceva corect, pentru a ajunge undeva, trebuic sa
devenim unul. Estc un scop [oarte Indepartat, ~i nu ne putem apropia de el pana
cand nu ne cunoa~tem pe noi In~ine; pentru ca, in starea In care suntem acum,
ignoranta despre noi In~ine e$te de a~a natura incat ailmci cand 0 yom vedea,
Yom 'incepe sa tim infrico~ati ca oriunde am vrea sa mergem nu 0 sa ne mai
gasim drumul.
Fiinta umana este 0 ma~ina foarte complicata ~i trebuie studiata ea 0
ma~ina. ,Ne dam seama 'ca pentru a controla orice fel de ma~ina, cum ar fi un
automobil sau 0 locomotiva, va trebui mai intai sa inva!am. Nu putcm controla
aceste ma~ini instinctiv, dar din anumite motive credem ca instinctul obi~nuit
este suficient pentru a controla ma~ina umana, de~i ea este mult mai
complieata. Aceasta este una din primele presupuneri gre~ite: nu ne dam seama
di trebuie sa inva!iim, iar eontrolul este 0 problema de eunoa~tere ~i
indemanare.
* Acesta cste primul pas. in acest sistem noi grupam toate aeeste emolii
Ei bine, spuneti-mi ee va intereseaza eel mai mult dintre toate aeestea ~i
despre ee vreti sa mai auziti.
i: Ma interesa problema imaginatiei. Inseamna oare ca in folosirea obi~nuita,
euvantul se folose~te un sens eronat?
R: in sensu} obi~nuit al imaginatiei eel mai important factor Iipse~te, dar in
tenninologia.acestui sistem incepem cu ce este eel mai important. Factorul eel
mai important in fieeare functie este: "Este sub controlul nostru sau nu?" $i
atunci dnd imaginatia este sub controlul nostru niei macar nu 0 mai numim
imaginatie; 0 numim in diferite feluri - vizualizare, gandire creativa, gandire
8 9
CAPITOLUL 1
;;ipy,:ntiva - se poate gasi un nume pentru fiecare caz in parte. Dar atunci eand
una singura ~i ne cOlllroleadi ea pe noi incat sun tern sub puterca ei,
o numim imaginatie.
mai este 0 latura a imaginatiei pe care 0 ncglijam in in1eiegerea obi~nuita.
dt TIe imaginam lucruri inexistente - capacitiiti inexistente, de exemplu.
>~~r:'t;i~~~~m puteri pe care nu Ie avem, ne imaginam ca suntem con~tienti de
;; de~i TIU suntem. Avem puteri imaginare ~i con~tienta de sine
;i'Jl)l,gil"al'ii~i ne imaginam ca fiind unul, dnd in realitate suntem muIte "eu"-ri
dJ1Il:nr.c . Sunt muIte astfel de lucruri pe care ni Ie imaginam despre noi in~ine ~i
ceilalti oameni. De exemplu, ne imaginam ca putem "face", ca avem de
nu avem de ales, nu putem "face", doar ni se inmmpla diverse Iucruri.
"Deci intr-adevar ne imaginam pe noi ill~ille. Nu suntern ceea ce ne
imaginam ca am fi.
I::Este vreo diferenta intre imaginatie ~i reverie?
R,~'Daca nu poti controla reveria, inseamna ca ea este 0 parte a imaginatiei, dar
nu' :-in,jntregime. Imagina!ia are muIte fete diferite. Ne imaginam stari
in,c;dstente, posibilitati inexistente, puteri inexistente.
kimi puteti da 0 definitie a irnaginatiei negative?
R: Sa-ti imaginezi tot felul de Iucruri nepliicute, sa te torturezi, imaginandu-ti
t9ate'lucruriie ce ti s-ar putea fntampla tie sau altor oameni - lucruri de acest
gen; imbraca diferite fonne. Unii 'i~i imagineaza diferite boli, al!ii i~i
hnagineaza accidente, iar altii i~i imagineaza nenorociri,
T:,C9ntrolul emotiilor este un obiectiv rational?
R:; Controlul emotiilor este un lucru foarte greu. Este 0 parte foarte importanta
a"studiului de sine, dar nu putern incepe eu controlul cmo!iiior, pentru ca nu
intelegem suficient despre ernotii.
, Sa explic: ceca fee putem faee chiar de la' inceputul observarii functiei
emotionale este sa incercam sa oprim 0 anumita manifestare din noi in~ine.
Treb'uie sa fncerciim sa oprim 0 rnanifestare distinctii fn noi in~ine. Trebuie sa
incercam sa oprim manifestarea erno!iiior nepliicute, Pentru multi oameni
acesta este unul dintrc cele mai dificile lucruri, pentru ca emo!iile nepliicute
sunt exprirnate atat dc rapid ~i atat de u~or indit nu Ie poli prinde. Totu~i, pana
mi:incerei, nu poti sa te observi cu adevarat astfel incat, de la bun ineeput, cand
observi ernotiile, trebuie sa incerci sa opre~ti exprimarea emotiilor nepliicute.
nepIacute, violente sau depresive sub numele de emo!ii negative.
Dupa cum am spus, primul pas este incercarea de a nu exprima aceste
emotii negative. Al doilea pas cste studiul emotiilor negative fnsele, intocmind
liste cu aeestea, gasind conexiunile dintre ele - pcntru ca uncle diTItrc de sunt
simple iar altele sunt compuse - ~i sa incerciim sa intelcgern ca nu sunt de nici
un folos. Suna ciudat, dar este foarte important sa intelegem ca toate emotiile
negative nu sUnt absolut de nici un folos: nu servesc nici un scop utiL Nu ne
deschid catre Iueruri noi ~i nu ne apropic de lucruri no1. Nu nc dau energie, ele
numai ne risipcsc energia ~i creeaza iluzii neplacute. Pot chiar sa ne distruga
sanatatea fizicii.
 A PATRA CALE
In al treilca pas, dupa suficient studiu ~i obscrvare putem ajunge la
concluzia ca ne putcm debarasa de emotiile negative, di ele nu sunt obligatorii.
Aici sistemul ajuta aratfmdu-ne di de fapt nu exista un centru real pentru emoTii
negative, ci ele apart-in unui celltnl artificial din noi, pc care il crecm in tinerele
imitand aamenii ell cmotii negative, de care suntem inconjurati. Oamenii chiar
Ii inva!a. pc copii sa-~i exprimc emotiilc negative. Apoi copiii invata ~i mai
omit prin imitare: ci ii imiHi pc alti copii mai mari, copiii mal mari ii imita pc
adulTi, :;;i astfella 0 varstii [oarte fragedii ci devin profesori de emotii negative.
Este 0 marc eliberare cand incepem sa l11telegern cil nu cxista ernotii
negative obligatorii. Ne-am naseut rara ele dar dintr-o ratiune neeunoseuta
invatam singuri emoTiile negative. ' "IJ Sunt cele eu care este eel mai b1feu de luptat?
I: Pentru a nc elibera de emo~iile negative, trebuie sa fim eapabili sa Ie
impiedieam aparitia?
R: Este gre$it, pentru di noi nu putem eontrola emotiile. Am mentionat viteza
diferita a diferitelor funerti. Cea mai lenta este functia inte1ectuala. Dupa aceea
Yin funcTiiie motoare $i instinetiva care au 0 viteza aproximativ cgalii,'care este
mult mai mare decat cea inteleetuala. Funetia emotionala ar trebui sa fie $1 mai
rapida, dar in general luereaza la aceea~i viteza ca functia instinetiva. Deei
funetiile motoare, instinctiva $i emotionaIa sunt mult mai rapide decat
gandirea, $i este imposibil sa ,ajUngi din unna cmotiile eu gandirea. Cand
sun tern intr-o 'stare emotionaUi, starile se succed una dupa alta atat de repcde,
incat nu avem timp sa gandim. Dar putem avea 0 idee asupra diferentei de
viteza comparand funetiile gat;tdirii cu functiile motoare. Daca, atunci cand fad
o mi$eare rapida, incerci sa te observi, vei vedea ca nu poti. Gandirea nu poate
unnari mi$earea. Ori trebuie sa faci mi~carea foarte lent, ori nu 0 pori observa.
Este un fapt foarte clar.
I: Prin mi~eari vre!i sa spurieti mi~cari fizice?
R: Da, lueruri obi~nuite. cum ~r fi sa conduci un automobil sau sa scrii; nu pori
observa niI!lic de aeest fei. Iti pori aminti, ~i mai tarziu se erccaza iIuzia
observarii. In realitate nu poti observa mi~cari rapide.
Dupa cum vezi, a~a cum suntem acum, lupta reala: cu emotiiie negative este
o problema de viitor - nu un viitor foarte indepartat, dar sunt multe lucruri pe
eare trebuie sa Ie eunoa~tem mai inta! ~i metode pc care trebuie Sa Ie studiem
Nu exista cale direeta; trebuic sa invii!iim metode oeolite pentru a Ie ataca.
In primul rfind, trebuie sa schimbiim multe dintre atitudinile noastre
mentale, care sunt mai muIt sau mai putin'in puterea noastra, adica atitudinile
intelectualc sau punctele de vedere. Avem prea muite puncte de vedere gre~ite
despre emotii1e negative; Ie gasim necesare, sau frumoase, sau nobile; Ie
glorificam ~i a~a mai departe. Trebuie sii ne debarasiim de toate astea. Deci
trebuie sa ne curatam min tea privitor la emotiiIe negative. Ciind mintea noastra
va fi coreeta privitor la emotiile negative, dnd vom ineeta sa Ie glorificam,
atunci putin cate putin vom gasi 0 cale de a lupta cu ele, eu fiecare separat
Unei persoane ii este mai u~or sa lupte cu 0 anumita emotie negativa, alteia ii
este mai u~or cu alta. Trebuie sa incepi cu ce este eel mai u~or, ~i ee este eel
mai u~or pentru mine poate fi eel mai difieil pentru tine; a~a di trebuie sa
10
CAPlTOLUL I
ce cste cel mai u~or pentru tine, ~i mai tarziu sa ajungi la ee este mai
poate explica de ce asociez unele dintre emotiile mele negative cu
.)(Jal1]erude care imi amintesc din copilarie?
Foartc posibil, pentru cii multe emo!ii negative sunt invatate prin imitatie.
altele pot fi eminamente in natura noastrii, pentru ca ~i natura noastra are
;;·dilerite inclinatii intr-o direetie sau alta. Emotiile pot fi impiirtite in grupe, ~i 0
;.~:~~;~:, poate fi mai inclinata spre 0 grupa, iar alta spre alta bTfllpa. Dc
>;, unii oameni au inelinatii spre diferite fonne de frica. altele sprc
diferite fonne de furic. Dar sunt diferite ~i nu provin din imitare.
<'CdJd, dar ele sunt in general bazate pc un fel de sJabiciune, pentru ca la baza
';; ,ema.!iillor ne'gative sta in general un fcl de auto-indulgcnta - c$ti ingaduitor fata
de tine. ~i dad nu-ti ingadui frica, iti ingadui furia, ~i daca nu iti ingadui furia
iti',Sngadui auto-compatimirea. Emotiiie negative sunt intotdeauna bazate pe 0
. ' aIlUlTuraingaduinta.
Dar inainte de a ajunge la asemenea intrebari complicate, cum ar fi Iupta cu
cmotiile negative, este foarte important sa ne observam in manifestarile mici,
:de fiecare zi, ale functiei motoare ~i in cele pe care Ie putem observa ale
,'; funetjei instinctive, adidi senzatiile de placut ~i neplacut, cald ~i rece - senzatii
acest fcl care tree intotdeauna prin noi.
Nu a!i mentionat identificarea; a~ putea pune 0 intrebare desprc aceasta?
R: Desigur. Dar nu toata lumea de aici a auzit despre ea, a~a ca VOl explica
lJUtin. Vedeti, cand incepem sa observam, mai ales emotiilc dar $i toate
~ celeialte functii in egaJa masura, dcscoperim ca toate functiile noastre sunt
Jnsotite de 0 anumita atitudine: devenim prea absorbili in Iueruri, prea pierduti
in lucruri, mai ales dnd apare eel mai vag element emotionaL Acest lucru cste
riumit identificare. Ne identificam cu lucrurile. Nu este un cuvant foarte bun,
dar in engleza nu este unul mai bun. Ideea identificarii exista in scrierile
indiene ~i budi~tii vorbesc despre ata~ament ~i non-ata~ament. Aecste cuvinte
mi se par ~i mai putin satisracatoare deoarece, inainte de a 1ntalni sistemul am
citit aceste cuvinte ~i nu Ie-am inleies - sau mai degraba am inTeles, dar am luat
ideea intr-un mod intelectua1. Am inteles~o deplin numai dnd am gasit aceea~i
idee exprimata in rusa ~i in greacii la scriitori ai cre~tinismului timpuriu. Ei au
patru cuvinte pentru patru grade de idcntifieare, dar acestea nu ne sunt inca
"necesare. Vom incerca sa intelcgem ideea nu prin definire, ci prin observare.
Exista 0 anumita calitate a ata~amentului: sa fii pierdut in lucruri.
1:\$i iti pierzi simtul observatiei?
R: Cand devii identificat nu poti sa ohservi.
I>Acest lucru incepe de obicei eu emotia? Posesivitatca intra $i ea aid?
R: Da. Intra mai muIte lucruri. Mai intai ineepe eu interesul. E~ti interesat de
ceva $i in mornentul unnator e$ti in interiorul acelui lucru, ~i nu mai cxi~ti.
,I: Dar dad te gande~ti $i e~ti con~tient de efortul de a gandi. te salveaza asta de
la identifieare? Nu-i a~a ca nu Ie poti face pe amandoua in aeela~i timp?
II
 A PATRA CALE
R: Da, te salveaza pentru un moment, dar in momentul unnator vine un ait
gand ~i te ia ell el. A~a cii nu exista nie1 0 garantie. Trebuic sa fii tot timpulla
panda.
I: Ce ema!ii negative cste probabil sa fie apreciate?
R: Unii oameni sunt fcarte mandri de iritabilitatea sau iritatia lor, sau ceva de
acest gen. Le place [oarte mult sa fie agitati. Practic nu exista emotii negative
de care sa nu tc poti bucura, ~i 5.sta-i eel mai greu luem de in!eies. Unii oameni
i~i oblin chiar toatc pJacerile din emotii negative.
Identificarea in re1atie ell camenii ia 0 fanna speciaHi care este numitfr, in
acest sistem, cOl1siderare. Dar considerarea poate fi de dona feluri: caud luam
in co~si~erare s:ntimenteJe ce!0rlalti ~i ca.nd Ie luam in considerare pc ce1e
propnt. In specIal luam in considerare propriile sentimente. Le luam in
considerare mai ales in sensul di oamenii, intr-un fel sau altul, nu ne apreciaza
suficient, sau nu se gandesc suficient la noi sau nu sunt destul de atenti fata de
noi. Gasim multe cuvinte pentru acest lucru. Aceasta este 0 latu;a f~arte
importanta a identificarii ~i este foarte difieil sa te eliberezi de ea' unii oameni
sunt cu totul in puterea ei. In orice caz este important sa observi c~nsiderarea.
* $,coala nu poate incepe rara ajutor de la 0 alta $coala, fiira ajutor de la eei ea.re
Pentru mine personal, la inceput, cea mai interesanta idee a fost aceea a
amintirii de sine. Pur ~i simplu nu puteam pricepe cum s-a putut omite un
asemenea Iucru. Toata filosofia ~i psihologia europeana au omis pur sl simplu
acest lucru. Exista unne In invataturile mai vechi, dar sunt atat de deghizate $i
plasate Intre lucruri mai putin importante incat nu se poate vedea importanta
ideii. ' inteiee,tuaia :,;i emclionaIa, pentru di func!ia instinctiva apartine de fapt
Atunci dnd avem in minte toate aceste lucruri $i ne obselV'am, ajungem la
concluzia foarte clara ca in starea de con$tienta in care ne aflam, eu toata
aeeasta identificare, considerare, emotii negative ~i absenta amintirii de sine,
noi suntem intr-adevar adormiti. Ne imaginam numai di suntem treji. ~i atunci
dnd incercam sa ne amintim de noi In$ine, Insearrma un singur lucru _
incercam sa ne trezim. ~i ne trezim timp de 0 secunda $i apoi cadem din nou In
sorrm. Aceasta este starea noastra de a fl, deci de fapt sun tern adonniti. Ne
putem trezi numai dadi vom corecta multe lueruri din ma$ina ~i daca Iucram
!'oarte insistent pe aceasta idee a trezirii, $i un timp Indelungat.
I: Durerea fizidi grava poate defonna ideiIe euiva?
R: eu siguranta. De aeeea nu putem vorbi despre asta. Cand vorbim despre
om~ vorbim despre om in starea lui nonnala. Dupa asta putem vorbi despre
oblmerea acestor noi functii, con$tienta $i a$a mai departe. Cazurile
~xce~!ionale nu pot intra in discutie, pentru ca ele defonneaza Intreaga
Imagme.
Sunt muite lucruri interesante in legatura cu aceasta. Gmpul pe care I-am
Intalnit la Moscova folosea metafore orientale $i parabole, $i unul dintre
lucrurile despre care Ie placea sa vorbeasca era inchisoarea - ca omul se afla in
inchisoare, a$a ea ce-ar putea sa a$tepte, ce-ar putea sa doreasea? Daca un om
12
CAPlTOLUL 1
de cat bun simt, po ate dori un singur lueru - sa evadeze. Dar chiar
,["armc de a-~i putea fonnula aceasta dorinta. ca vrea sa evadeze, el va trebui sa
con!ltient cii cste in inehisoare. Daca nu i$i da scama eft este in
inchisoare, nu va putea dori sa evadeze. Apo!, dnd i$i va formula aceastii
dorintii, va II1Cepe sa-$i dea seama de posibilitatile de evadare, ~i va int~!eg: c~
de unul singur nu poate evada, pentru ca este necesar sa sape pe sub zldun, $1
lucnJri de acest fel. I~i va da seama, in primu! rfmd, cii ar trebui sa mai aiba
lli~te oameni care ar vrea sa evadeze eu el - un mic grup de oameni. Deci I$i va
ria seama ca pentru un anumit numar de oameTii este posibila evadarea. Dar m~
pot evada toli. Unul singur nu poate $i toti nu pot, dar un mie numar de o.arnem
pOL Dar, in ee conditii? El va ajunge Ia concluzia di este necesar sa alba un
ajutor. Fara aeesta ei nu vor putea evada. Trebuie sa aiba harti, pile, l.melte $i
~a mai departe, deci trebuie sa aiba ajutor din afara.
Aceasta este exact, aproape literal, situatia omului. Putem invata cum sa
folosim partiie neutilizate ale ma$inii noastre. Aceasta inehisoare 'inseamna de
fapt'ca',noi starn In buciitaria $i subso!ul casei noastre ~i nu putem iC$i de acolo.
Pofi ie~i afarii, dar nu de unul singur. Fara $coata nu poti. $coaia inseamna ca
exista oameni care deja au evadat sau In arice caz se prcgatesc sa evadezc.
au.:evadat mai inainte. De la ei putem lua unele idei, un anumit plan, anumltc
cuno~tinle - acestea sunt uneltele noastre. Repet, nu pot evada toti. SU?t. ~ult~
legi'eare actioneaza impotriva. Pur ~i simplu acest lu~ru ar fi prea VIZlblI, $1
imediat s-ar produce 0 reactie din partea fortelor meca11Ice.
I:,'D,orinta de a evada este instinctiva, nu-i a:,;a?
R:-Nu. Dear aetivitatea interioara a organismului este instinctiva. Trebuie sa fie
functiilor inferioare fizice. De~i, in unele conditii, poate exista 0 dorinta fizica
de>a evada. Sa presupunem ca este prea cald in camera $1 $tim ca afara este
dicoare' eu siguranta yom dori sa evadam. Dar pentru a rcaliza ca sun tern In
tnchiso:u.e ~i este p~sibil sa evadam, este nevoie de ratiune $1 sentiment.
I: Pare dificil, rara 0 fcarte buna observare de sine, sa $tii ca obiectivul tau este
evadarea.
R: tia bineinteles. Inchisoarea este numai un exemplu. Pentru noi inchisoarca
este s~mnul $'i vrem sa ne trezim dnd nc-am dat seama ca suntern adormiti.
Trebuie sa ne dam seama in mod emotional. Trebuie sa intelegcm ca suntem
lipsiti'de ajutor in somn. Putem vedea im~~ini ale ~'ietii, ~u~e;n vedea .d~ c~
lucrurile se intampla intr-un fel sau altul - $1 mlucrunle man $1111 eele lUICl - ~l
,sa-recunoa$tem ca se intampla din cauza ca oamenii sunt adonniti. Evident ca
ei nu pot face nimic in somn.
$titi, in legatura eu aeeste idei ~i aceste metode, traim intr-un feI un .momen~
ciudat, pentru di $colilc dispar repede. Acum treizeci sau patruzeCl de ani
puteai gaS! multe feluri de ~coli care practic acum nu mai exista sau sunt mult
mai dificil de gasit.
hAu disparut $i in Est $i in Vest?
13
 A PATRA CALE
R: Vorbcsc dcsprc Est, bineinteies. in Vest au 111cetat de a fi ell mult timp In
unna.
Dar despre ~coli ered di cstc mai bine sa vorbim separat. Este un subiect
foarte il1teresant, pentru ca nu ~tim sa Ie deosebim in mod corcet. Exista mai
multe feluri de ~co1i.
* "Ie omului Nr. 1,2 sau 3. Oamenii sunt foarte divizati $i ci nu :;;tiu :;;i nu 0 pot
I: Cand incepi prima data sa observi, este mai bine sa alegi activWi!i scurte
dedit sa tc implici in cele mai lungi? Este vreo diferenta?
R: Nu. Trebuic sa incerci sa te observi in cOl1ditii difcrite, TIU doar 'in acelea~i
condit ii.
I: Estc mai bine atunei, sa analizczi dupa aceea?
R: Nu. In general vorbind ~i pentru 0 lunga perioada de timp, u-ar trebu! sa
existe nici un fel de analiza. Pentru a analiza, trcbuie sa cunoa~ti legile
confonn ciirora lucrurile se 111ta.mpHi Intr~un fel $i nu sc pot intampla altfc!'
Deci pana cand nu cuno~ti legile, este mai bine sa nu incerci sa analizezi. Este
suficient sa obscrvi lucrurilc a~a cum sunt ~i sa incerci sa Ie clasifici, mai mult
sau mai putin, in functiiie intelectuala, emotionala, instinctiva ~i motoare.
Fie~are din accste functii a)cJpropriul centru sau minte prin care se manifesta.
In legatura cu functiiie ~i starile de con~tienta ~i din punctul de vedere al
posibilei lui evoIu~ii, omul se imparte in ~apte categorii. Oamenii se nasc doar
intr-una din primele trei categorii. 0 persoana la care predomina functia
instinctiva sau cea motoare, ~i Ia care functiile intelectuala ~i emotionalii sunt
mai putin dezvoltate, cste numit om Nr. 1. Daca fimctia emotionala predomina
asupra celorlalte funcrii, este numit am Nr. 2. Dadi functia intelectuala
predomina, el este om Nr. 3. Dincolo de aceste trei feluri de oameni, dar nu
nascut ca atare, cste omul Nr. 4. Asta inseamna inceputul schimbarii, mai ales
in con~tienta, dar ~i in cunoa~tere ~i capacitate de observare. Apoi vine omul
Nr. 5, care deja a dezvoltat in el insu~i a treia stare de con~tienta, adidi
con~tienta de sine ~i in care lucreaza func!ia emo!ionala superioara. Apoi
unneaza omul Nr. 6 ~i in final omul Nr. 7 care are 0 con~tienta in intregime
obiectiva $i in care lucreaza functia intelectualii superioara.
i: Cum putem recunoa$te un am superior noua, daca nu $tim ce sa ciiutam?
R: Cand vom ~ti mai bine ce ne lipse$te, care sunt Iucrurile pe care ni Ie
atribuim dar nu Ie posedam, atunci vom incepe sa vedem cate ceva despre
aceasta, de~i putcm distinge de fapt oamenii de un nivel superior numa! prin
cunoa~terea pe care 0 poseda. Dacii ei ~tiu ceva ce noi nu ~tim, ~i daca ne dam
seama ca nimeni altcineva nu $tie, $i ca acel Jucru nu ar putca fi invatat intr-un
mod obi;;nuit, atunc! acestea ne pot servi drept ghid.
Sa incerdim sa ne gandim putin la acestc ~apte categorii de oameni. De
exemplu, care ar putea fi caracteristicile generale ale omului Nr. 1,2 sau 3? In
primul rand sonmu!. Omu! Nr.1, 2 sau 3, inainte sa inceapa sa se studieze in
legatura cu vreun sistem care sa.~i dea posibilitatea studiului de sine, i~i petrece
toata viata in somn. Are numai aparenta ca ar fi treaz; nu este niciodata treaz
14
CAPITOLUL 1
C;U ,'adevarat sau ocazional se treze$te pentm un moment, se uita in jur ;;i
qdoanne din nou. Aceasta este prima caracteristica a omului 1,2 sau 3. A doua
caracteristica este faptul ca de;;i eI are multe "eu"-ri diferite, unele dintre accste
'~eu"-ri nicl macar nu se cunosc uncle pc altele. Omul poate avea anumite
atitudini, anumite cOl1vingeri sau anumite vederi ~i, pc de alta parte, poate avea
convingeri total diferite, vederi total diferite, prcferin!e diferite $"i antipatii
diferite, ;;1 ntl $tie una de ceaIaita. Aceasta este una din caracteristiciie de baza
*,ti, pentro ca ficcare dintre aceste '"eu"-ri cunoa~te numai unele dintre '"eu"-ri,
pc, care Ie intalne;;te prin asociere; alte "eu"-ri raman complet necunoscutc.
'tEu"-rile sunt impaqite in raport de functii. Exista "eu"-ri intelectuale,
emotionale, instinctive ~i motoare. Ele $tiu cate ceva din jurol lor, dar mai
dcparte nu ;;tiu nimic, a;;a incat pana omul nu va incepe sa se studieze, avfind
cuno$tinta de aceasta diviziune, nu va putea ajunge niciodata la 0 intelegere
corecta a func!iilor sau reactiilor sale.
Acest somn al omului $i absenta unitalii in el creaza alta caracteristica
importanta $i anumc completa mecanicitate a omului. In aceasta stare, omul
Nr. J,2 sau 3, este 0 ma~ina controlata. de influente externe. El nu are nici 0
posibilitate de a rezista la ace~tc influcnte externe, $i nici a posibilitate de a Ie
distinge una de alta. Nu se poate studia pe sine distinct de aceste lucruri. Else
yede pc _sine mereu in mi;;care ~i are iluzia, de mult timp stabilita ~i foarte
putemica cum ca el este liber sa mearga unde vrea, ca se poate mi$ca in acord
eu, dorinta sa, ~i ca poate merga la dreapta sau la stanga. Dar el nu poate face
acest: lucru; daca se mi~cii la dreapta, asta inseamna ca nu s-a putut mi$ca la
stanga., -"Vointa" este 0 idee complet gre~Wi; ea nu exista. Vointa poate exista
daar jn omul care are un "eu" guvernant, dar atat timp cat are multe '"eu"-ri
diferite care nu $tiu unul de altul, va avea tot atiitea voill~e diferite. Fiecare
·'?U" arc propria lui vointa, ;;i nu poate exista alt "eu" sau alta vointa. Dar omul
{)Date ajunge Ia 0 stare dmd dobande$te un '"eu" de control ~i cand dobande~te
vain-ta.'- EI poate atinge aceasta stare doar prin dezvoltarea con~tientei. Acestea
S~l11t eicmenteie principii lor acestui sistem.
*
Acum a~ vrea sa mai spun un lucru. Noi incepem cu psihologia - studiul de
sine al ma;;inii umane, al starilor de con:,;ticnta, metode de corectare a lucrurilor
~i:a:,;a mai departe. In accla~i timp 0 parte im'portanta a sistemului este acordata
doctrindor despre legiJe generale ale lumii, pentru ca nu ne putem intelege l1ici
macar pe noi ill:,;ine dad llU cunoa~tem ciiteva dintre lcgile fimdamentale care
stan in spatele tutmor lucrurilor. Cunoa~terea $tiintifid obi~nuita nu este
suficicnta pentru asta deoarcce, a:;;a cum au fost neglijatc in psihologie puncte
importante, ca absenta amintirii de sine, la fel ~tijnta Hoastra fie a uitat fie nu a
~tiut niciodatii legile fUlldamentale pc care se bazeaza totul.
15
 A PATRA CALE
. Dupa cum am mai spus, toate lucrurilc din lume, fie cle mari sau mici, la
once scara, se bazeaza pc dona legi fundamentalc care, in sistem, Sunt nUmite
Legea lui Trei ~i Legea lui 1?apte.
Legea lui Trej, descrisa pc scurt, illsearrllla cil trc1 forte intra in fiecare
manifestare, in fiecare fenomcn, in fiecare eveniment. Ele' sunt numite (dar
ace~t~a¥ sunt l~u~a.i cllvinte, pentro cil. ele nu exprima calitatile accstora)
p.ozlt!va, negattva ~1 neutralizanta, sau activ§., pasiva ~i neutralizanUi san ~i mal
~lmplu, pot fi numite prima [ol1a, a doua foqa ~i a trcia forta. Aceste trci forte
l~tra i~ oric;, In multe cazuri intelegem necesitatea a dona fol1e - pentro ca 0
smgura [orta nn poate crea 0 aC!iunc, pentro di exista. actiune ~i rcactiune. Dar
i~ gc?cral nu suntem con~tienli de a treia f~rta. Aceasta este legata'de starea
fil11!el noastre, de starea con~tientei noastre. In alta stare am fi con~tienti de ea
in multe din cazurile pe care nu Ie vedem acurn. Uneori putern gasi exe~ple de
a treia fo~~ in stu~iul ~tiinlifi.c obi~n~it, de exemplu in chimie ~i in biologie
putem gasl neccsltatca unel a trem forte in crearea evenimentclor ~i
fenomenelor.
. Noi !ncepe~ cu studiul psihologiei. Mai tarziu YOm vorbi mai mult despre
cel~ trel forte ~l Yom putea gasi cfiteva exemple ale interactiunii lor. Dar este
mal bine Sa fii prcgatit ~i sa te obi~nuie~ti de pc acum cu ideea necesitatii
studierii aces tor trei forte. "'
Legea lui $apte trebuie $i ea descrisa pe scurt. Ea semnifica faptul ca nici
un praces din lume nu merge rara intreruperi. Pentru a ilustra aceasta idee sa
luam 0 anumita perioada de activitate in care vibratiile cresc; Sa prcsupunem ca
ele fncep la 1000 de vibratii pc secunda ~i cresc la 2000 de vibratii pe secunda.
Aceasta perioada este numita 0 octava, pentru ca aceasta lege a fost aplicata la
muzica :;;1 perio~da a fost imparJ:ita in ~apte note ~i 0 repetare a primei note.
Octava, in specIal octava majora, este intr-adevar 0 imagine sau 0 fonnula a
unei legi cosmice, pentru ca In planurile cosmice, in interiorul unci octave
exista doua mom~nte cand vibratiile se fncetinesc de la sine. Vibra!iile nu se
dezvolta regulat. In octava majora acest lucru este indicat de semitonurile care
lipsesc. De aceea ni se spune ca este 0 imagine a legii cosmice; dar aeeasta
lege nu are nimic de a face eu muzica.
Motivul pentru care este necesar sa intelegem Legea lui $apte este ca
aceasta joaca un ral foarte important fn toate evenimetele. Daca nu ar exista
Legea lui $apte, toate lucrurile in lume ar merge pana la concluzia finala dar
din ~auza acestei .leg! totul deviaza. De exemplu daca ar incepe pioaia, ~a ar
contl11ua Iani opnre, dadi. ar incepe inundatiile, ele ar acoperi totul; dad ar
incepe un cutremur, el ar continua la infinit. Dar se opresc din cauza Legii lui
$apte, pentru ca la fiecare semiton lipsa lucrurilc deviaza, nu merg in linie
dreapta. Legea lui $apte explica de asemenea de ce nu exista linii drepte in
natura. Totul fn viata noastra ~i ma~ina noastrn este bazat pe accasta lege. A~a
ca o. vom studia in functionarea organismului nostru; pentru cii trebuie sa ne
~tudle~ n~ doar psihologic, nu doar!n legntura cu viata noastrn mentala, ci ~i
111 legatura Cll vlata Boastra fizica. In procesele noastre fizice gasim multe
exemple ale fimctionarii acestei legi.
16
CAPITOLUL 1
acela~i timp, Legea lui $apte explicii faptul ca po!i filmiza un ~oc
StlpliIDIentar unei octave ~i sa pastrezi 1inia dreapta, daca ~tii cum ~i in ce
iC momlent trebuie !acut. Putem observa cum oamenii incep sa faca un lucru iar
dupii'un timp fac un lucru total diferit, numindu-\ fnca cu primul nume, rara a-
~i da'seama ca lucrurile s-au schimbat complet. Dar in munca personaUi, mai
'ales in rnunca legata de acest sistem, trebuie sa invatam cum sa impiedicam
'aceste octave sa devieze, cum sa pastram linia dreapta. Altfei nu vom afla
/liimic.
*
Trebuie sa ne intoarcem mereu la psihologie, chiar dnd studiem alte parti
ale sistemului, pentru ea numai eu ajutorul studiului psihologie Yom putea
cre~te fn cunoa~tere; rara el yom lnvala doar euvinte. Numai cand vom ~ti cum
sa 'ne studiem pSihologic, in legatura cu functionarea mintilor noastre,
perceperea noastra ~i a~a mai departe, yom putea incepe sa intelegem ceva.
Voi fncerca Sa dau ni~te exemple legate de cum ar trebui sa se inceapa
studiul de sine. Am vorbit deja despre minciuna ~i am dat 0 definitie posibiHi a
psihologiei ca "stu diu al minciunii". Deci unul dintre primele ~i cele mai
importante lucruri de observat este rninciuna. Foarte asemanatoare cu minciuna
sunt iluziile noastre, lucrurile cu care ne amagim, ideile false, convingerile
false, vederile false ~i a~a mai departe. Toate acestea trebuie studiate deoarecc
pana nu ne vom intelege iluziile, nu Yom putea vedea adevaruL Trebuie in
primul rand sa separnm iluziile noastre de fapte. Numai dupa aceea va fi
posibil sa vedem daca putem invata intr-adevar ceva nou.
Dna dintre cele mai importante ~i mai dificile iluzii de invins este
convingerea noastra ca putem "face". Incercati sa fntelegeti ce inseamna acest
lucru. Noi credem ca ne facem un plan, decidem, incepem ~i finalizam ceea ce
dorim, dar sistemul explica faptu! ca omul NT. 1,2, sau 3, nu poate "face", nu
poate face nimic, totul doar i se intampla. Poate suna ciudat, mai ales acum
cand fiecare crede ca poate face ceva. Dar, putin cate putin, Yeti intelege ca
muIte lucruri pe care sun tern obi$ntliti sa Ie spunem despre oameni fn general,
ar putea fi adevarate numai rcferitor la oameni de un nivel superior $i nu se
aplica oamenilor de nive!ul nostru inferior. Cand spui ca omul poate "face",
asta ar fi corect despre omul Nr. 7 sau NT. 6. Chiar omul Nr. 5 poate face ceva
in comparatIe cu noi, dar noi nu putem face nimic. Ai putea spune ~i ca e$ti de
parere ca omul are con~tienta. Asta ar putea fi corect fn Iegatunl Ctl omul Nr. 5,
6, sau 7, incepand de la NT. 5, ~i dadi ar fi sa spui di omul are con~tiinta, asta
ar fi corect in legatura cu omul Nr. 4, dar nu in legatura cu omul NT. 1,2, sau 3.
Trebuie sa invatam sa distingem 1a ce categorie de oarneni ne referim, dcoarecc
uncle lucmri sunt corecte referitor la 0 anumita categoric, dar sunt grc$ite
referitor la 0 alta.
Este foarte important sa fntclegem ca omul nu poate "face", pentru ca asta
este baza viziunii despre noi in~ine, ~i chiar cand suntcm dezamagiti de noi
in$ine crcdem ca ccilaili pot "face". Nu putem accepta Ctl totu! ~i in intrcgime
17
 A PATRA CALE
di lucmrilc sc intampla mecanic ;,;i cil nimeni nu Ie da un impuls. La inceput
este greu de viizut acest luem pc scan! mare, dar 11 veti vedea [oarte cun'ind ill
voi l11!;iiva. Studiindu-va pc voi in~iva> dad incercati sa faceti anumite lucruri
pc care de obicei TIU Ie faceti, de exemplu dadi incercati sa Va aduceti aminte
de voi in~ivii, dad incercati sa fiti con~tienti de voi in~ivii, atunei, foarte
curand, Yeti vedea daca pute!i "face" ceva sau llU. $i in majoritatc cazurilor
vcti vedea ca nu pute!i face.
I: Dadi BU putem face nimic Ctl noi iU$ine, ca am Nr. 1,2, Sau 3, trcbuic
apeUim la un intennediar extern daca vrem sa tim con~tienti?
R: Nu exista intennediari extcmi la care sa putem apcla pentru eil Slll1tem
mccaniei. Nu putem face nimic, dar exista diferen!e in a face $i observarea de
sine Ie va arata; de exemplu, putem apune a anumita rezistenta. Putem avea a
dorinta, a tendinta, dar ii putem apune rezistenta $i putcm continua sa-i
rezistam in fiecarc zi. Deci in ce prive$te lucrurile foarte mici avem de ales. De
exemplu, putem incerca sa fim con$tienti de noi in$ine, Bineinteles ca nu 0
Yom putea face pentru mult timp. Dar incercam noi sau nu? Aceasta £ste
intrebarea, Observand aceste actiuni diferite ale noastre vom vedea ca, de$i in
principiu omul Nr. I, 2, sau 3 nu poate "face" nimic, daca el devine interesat
de ceva, dadi el incepe sa doreasca ceva mai mult decat lucrurile obi$nuite,
atunci el nu va mai fi tot timp,ui la acela$i nivel $1 va putea alege momente
dnd sa poata incepe sa "faca"IIa un nivel elementar. . con~tient ~i eforturi con$tiente, continue $i legate intre ele. Nu exista evolutie
o alta problema importanta pe care trebuie s-o luam in cansiderare este
idcea de bine $i de rau in acest sistem, pentru ca in general ideile oamenilor
asupra acestui subiect sunt foarte conf'uze $i este necesar sa stabile$ti, pentru
tine insu!i, cum s-o in!eiegi. Din punctul de vedere al sistemului exista doar
doua lucruri care pot fi comparate $i observate in om: manifestarea legilor
mecanice $i manifestarea con$tientei. Daca vrei sa gase$ti exemple pentru ceea
ce poti numi bine sau diu $i sa ajungi Ia 0 concJuzie, vei vedea imediat ca ceea
ce numim rau este intotdeauna mecanic, nu poate fi niciodata con$tient; ceea ce
numim bine este intotdeauna con$tient, BU poate fi mecanic. Va lua mult timp
pentru a intelege cauza acestui lucru; pentru ca ideile de mecanic $1 con$tient
sunt amestecate in mintea noastra. Nu Ie descriem niciodata corect, a$a ca
acesta este urmatorul punct de care trebuie sa-1 aveti in vedere $i sa-l studiati.
Mai departe, in legatura cu problema binelui $i a raului, treblJie sa intclcgcm
pozi!iile relative ale moralitatii $i cOl1$tiin!ei. Ce este moralitatea ~i ce este
con~tiinta? Putem spune inainte de toate ca moralitatea nu este constanta. Ea
este diferita, in tari diferite, in secole diferite, in decenii difcrite, la cIase
diferite, la oameni de educatie diferita, $i a$a mai departe. Ceea ce poate fi
moral in Caucaz poate fi imoral in Europa. De cxemplu, in multe tari
dizbunarea unei rude de sange este Un lucru dintre cele mai morale; daca un
om refuza sa ucida pe cineva care i-a ucis un unchi de departe, el va trebui
considerat cel mai imoral. Dar in Europa nimeni nu ar gandi astfel, de fapt
majoritatea ar gandi ca un om ar fi foarte imoral daca ar omori pc oricine, chiar
pc 0 ruda a cuiva care i-a omorat unchiul. A$a ca moralitatea este mereu
diferita, ~i se schimba mereu. Dar con$tiin!a nu se schimbii niciodata..
18
CAPlTOLUL 1
tl,jnl'tiiln(a este un fel de intc1egcre emotionalli a adcvatului in anumitc situatii
general in legatura cu modul de comportament, cu oamenii $1 a~a mai
Este mereu Ia fel; nu sc poate schimba $i BU poate diferi de la 0 natie
Waltllidlela 0 tara la alta, de la 0 persoana la alta.
,',lm:c[<:a\,i sa legali in mintea voastra ceea ce v-am spus despre studiul binelui
mecanicitate ~i con$tienta, moralitate $i cOl1$tiinta, $i apo! puneti-va
Jntrelbarea: '"Este posibil raul con$tient?" Asta va l1cccsita studiu $i observare,
sa punctul de vedcre al sistemului cste un principiu clar ca raul con~tient
imlpmlibil; mecanicitatea este cea care ar trebui sa fie incon~tienta.
ca raul este intotdeauna incon$tient este destul de dificil de inteles.
explica ceva mai mult?
spus ca, in primul rand, sa incercati sa aflati pentru voi in~iva ce anume
,lmn,I'1 rau, nu ca definitie, ci prin exemple. Cand aveti un numar suficient de
".,,,,mllle intrebati-va, pot fi accstea con$tiente? Ar putea fi posibi! ca lucrurile
fie Iacute con$tient? Mai tarziu Yeti putea vedea ca ele pot fi mcute
incon~tient. Un alt raspuns este eli tot ceca ce numiti rau se poate
;, l~~~;,~~\;mlecanic ~i ca intotdeauna se intampia mecanic, a~a ca nu necesita
Am spus ca va trebui sa studiem ideile accstui sistem mai ales in legatura cu
evolu~ia omuIui, $i am explicat ca prin evolulie trebuie sa intelegem un proces
mecanica,' a$a cum se intelege uneori. Evolu!ia, dad este posibilii, poate fi
numai con$tienta, $i inceputul evolutiei este intotdeauna evolutia con$tientei,
nu poate fi cvolutia a nimic altceva. Daca incepe sa evolueze con$tienta, atunci
$i",aite lucruri incep sa creasca $i sa se evolueze. Daca va ramane con$tien!a la
accla$i nlvel, orice altceva va ramane la acela~i nivel.
, Sunt cateva Iucruri impartante de inteles de la bun inceput in legatura eu
evolutia. In primul rand, cii dincolo de multi mea de oameni Nr. 1,2 $i 3, numai
foarte putini pot sa devina Nr. 4, 5, 6, ~i 7, sau macar sa inceapa. Acest lucru
trebuie sa fie foarte bine inteles, pentru ca dad incepcm sa credcm ca oricine
p'oate evolua, incetam sa intelegem conditiile necesare pentm inceputul
evolutiei, a~a cum vi Ie-am descris in exemplul cu evadarea din inchisoare.
It Toate rasele umane au aceea~i posibilitate de dezvoltare?
R:, Este 0 intrebare interesanta. ~i eu am pus intrebarca cand am venit prima
data in aceasta munca ~i mi s-a spus ca s-a discutat in multe $coli foarte
Importante intr-o perioadii foarte importanta, ~i dupa ce au fost mcute toate
experimente1e posibile in legatura cu accasta s-a ajuns la concluzia ca nu exista
diferentii, din punct de vedere al dezvoltarii posibile, intre rasele alba, galbena,
ncagra,' aramie $i rO$ie. In prezent rasele alba ~i galbena au prepondcrenta, pe
ciind in trecut a fost probabil una din celclalte. De exemplu Sfinxul iti
ainintc.$"te mai degraba de cea neagra decat de europeni.
I:' in legatura cu ceea ce ati spus despre bine ~i rau, cineva care urmeaza. acest
sistem poate lua parte la razboi?
R: Este treaba lui. Nu exista interdictii exterioare sau conditii.
hDar Ie poate el reconcilia pe amandoua?
19
 A PATRA CALE
R: ~i asta este tot treaba lui. Acest sistem in special lasa omului [aarte multa
libcrtatc. EI vrea sa creeze con~tiel1!a ~i vointa. Nici con~tien!a ~i niei vointa nu
pot fi create urmand anumite restrictii exterioare. Trebuie sa tii liber. Trehuie
sa intelegi di lucrurile exterioare sunt ultimele care conteaza. Lucrurile
interioare sunt celc importante, razboiul interior.
I: Sunt muIte lucruri care rui se par rele, §i pc care sunt capabil sa Ie cornit.
R: Nu tc po!i aprecia singur pentro di nu ai putca cuprinde decat exemple ale
r;lului pc care \-ai comis deja, a~a ea cstc mal bine sa iei ideea la modul
general. Gas~te toate exemplele posibile - nu ma refer Ia accidente sau
gre~eli, pentru cii multe ac!iuni negative sunt accidentale - ci tot ceea ce
denumim evident diu inten1ionat $i vei vcdca ca nu necesita deloc cOll$tien1a; 0
ac!iune mecanica, ~i totul merge apoi de la sine.
i: Se creeaza iIuzia alegerii.
R: Aceasta este cea mai mare iluzie - iIuzia de a "face" $i iIuzia alegerii.
Aceste lucruri apaqin unui nivel superior. Incepand de la Nr. 4, incepi deja sa
ai de ales, dar oamenii Nr. 1,2, $i 3 au foarte pUlin de ales.
i: Vre!i sa spuneti ca studiul magiei negre este un rau con$tient?
R: Cunoa~teti pe cineva care sa 0 fi studiat, cu exceptia celQr care citesc carti
cu imagini infrico$atoare ~i se amagesc singuri?
i: Dad in mod deliberat actionezi pentru a in~ela pe cineva nu reprezinta
aceasta un rau de1iberat? j J
R: Cel mai probabil nu aveai ce sa mai faci; a existat 0 asemenea presiune a
circumstantelor sau a ceva anume, incat nu ai fi putut sa faci altfel.
Acestea sunt, toate, probleme dificile $i ia mult timp pentru a te obi$nui cu
ele, pentru ca suntem obi~nuiti sa gandim intr-un mod gre~it. De exemplu, cand
privim evenimentele istorice, consideram ea fiind con$tiente numai acele
lucruri care nu pot fi con~tiente, iar lucrurile care ar putca fi con$tiente Ie
consideram drept mecanice, ca un fel de proces.
* nivel superior. Primul pas este momentul cand cincva se intalne$te cu influenta
Acum, daca ne intoarcem la ideea ca doar [oarte putini sunt cei care pot sa-
~i dezvolte ~i sa-$i gaseasca posibilitatile ascunse, apare in mod natural
intrebarea: ce dctermina diferentierea? De ce unii au 0 ~ansa, iar al~ii n-au nici
o $ansa? Este foarte adevarat ca unii n-au nici 0 $ansa de la bun inceput. S-au
nascut in asemenea circumstante incat nu pot invata nimic, sau sunt deficienti
in anumite privinte; a~a incat ii vom exclude pe cei deficienti, pentru ca nu este
nimic de spus despre ei. Ne intereseaza oamenii care se afla in circumstante
nonnale, ei in~i~i trebuind sa fie nonnali, cu posibilitati obi$nuite de invatare,
intelegere $i a$a mai departe. Apoi, dintre ace$tia numai foarte putini vor fi
capabili sa faca macar primul pas pe calea dezvoltarii. Cum ~i de ce se
intampla astfel?
Toti oarnenii in conditii obi$nuite de viata, traiesc sub doua feluri de
influente. in primul rand sunt influentele create in via!a, dorin!a de bogatie,
faima ~i a~a rnai departe, pe care Ie numim influente A. In al doilea riind, sunt
20
CAPITOLUL 1
y"lte influente care vin din afara vietii, care lucreaza in acelea$i conditii, de$i ele
$"i numim aceste influente B. Ele ajung la om sub fonna religiei,
sau filosofiei. Aceste influente de al doilea tip sunt con~tiente, Ia
Influenteie A sunt mecanice de Ia bun inceput. Omu} poate intalni
B ~i sa tread pe Ianga ele rara a Ie remarca, sau Ie poate auzi
ml:::~f:~~s~alU sa foloseaca cuvintele $i in acela$i timp sa nu aiba
feI de reala. Aceste doua influente detennina real mente
. diez,'olta",a ulterioara a omului. Dad omul acumuleaza influente B, rezultattll
influcnte se cristalizeaza in el (folosesc cuvanttll "cristalizeaza" in
obi$nuit) $i formeaza in el un anumit centru de atractie pe care il numim
Y'Xicn"u magnetic.
de memorie compacta formata din aceste influente iI atrage intr-o
\
'Y~::~;~(directie, sau iI face sa se indrepte intr-o anumita direc!ie, Cand centrul
s-a fonnat in om, va fi u~or pentru el sa atraga spre sine mai muIte
B, ~i sa nu fie distras de influente1e A. La oamenii obi$nuiti
dnfluentele A pot lua atat de mult din timpul lor incat nu mai ramane nimic
rpentru ~lte influente $i nu sunt deloc afectati de influentele B. Dar daca acest
.....'"-,~, magnetic din om cre$te, atunci dupa un timp el intalne$te un alt om, sau
, un grup de oameni, de la care poate invata ceva diferit, ceva care nu este incIus
;''In; influentele B, $i pe care 0 numim influenta C. Aceasta influenta este
;con$tienta la origine $1 in actiune $i poate fi transmisa numai prin instruire
xiiir',ctii. Influentele B pot veni prin caq!, opere de arta ~i lucruri de acest gen,
;dar influenta C poate vent numai prin contact direct. Daca un om in care
centrul magnetic a crescut va intalni un om sau un grup prin care sa intre in
contact cu influenta C, va inserrma ca el a mcut primul pas. $i atunci va exista
o posibilitate de dezvoltare pentru el.
1: Ce inseamna primul pas?
R: Este legat de ideea de "cale" sau "drum". Ceea ce este important de inteles
'despre cale este faptul ca ea nu incepe la nivelul obi~nuit al vie1ii; incepe la un
C. Din acest moment incepe 0 scara eu un numar de trepte care trebuie urcata
inainte ca sa poata fi atinsa calea. Calea nu incepe de jos, ci numai dupa ce
ultima treapta a fost urcata.
I: Ce intelegeti prin om nonnal?
R: Poate parea paradoxal, dar nu avem alta definitie - inseamna un om care se
poate dezvolta.
I: Exista vreo Iegatura intre influentelc B $i influentele A? Cand influentele B
ajung In om, vor afecta ele influentelc A $i Ie vor transfonna?
R: "Le pot afecta dar, in accla~i timp, una 0 va exclude neaparat pe cealalta.
Omul triiie~te pe Pamant sub aceste doua influcntc; el poate alege numai una,
sau Ie poate avea pe amandoua. Cand incepi sa vorbe~ti de influentele A ~i B,
lncepi sa vorbe$ti despre fap~e. Dad inlocuie~ti aceasta expresie cu un fapt
anume sau altul, vei vedea in ce rclatie se afla ele. Este foarte U$OT.
La acest punct apare in mod nattlral intrebarea: de ce este atat de greu
pentru un om sa inccapa sa se schimbe, sa ajunga la 0 posibilitate de cre$tere?
21
 A PATRA CALE
Pentru ca, vedeti, trcbuie sa ne amintim di omul estc creat de la natura intr-un
mod faarte interesant. El este dezvoltat pana la un anumit nivel; dupa acest
nivel trcbuie sa se dezvolte singur. Natura nu-l dezvolta pc om dincolo de un
anumit nivel. Mai tafziu vom lnvala, in toate- detaliile, paua 1a ce nive! este
ornul dezvoltat, ~i cum trebuie sa inceapa dezvoltarea lui ulterioara $i yom
vedea de ce, din acest punet de vedere, e1 nu se va putea niciodata dezvolta
singur $i de ce el nu se va putea dezvolta de la natura. Dar inainte de acestca
trebuie sa intelegem uncle conditii generale.
Estc dificil pentru om chiar sa inceapa orice feI de Iucru ell sine pentru di
tniic$te lutr-un loc fcarte pu!in propice din univers. La inceput asta poate surra
ca 0 idee foarte ciudata. Nu ne dam seama ca exista locuri bUne ~i proaste in
univers, ~i cu siguranta nu ne dam seama ca se intamplii ca noi sa ne afiam
aproape in eel mai prost lac. Nu reu~im sa ne dam seama pentru ca, dintr-un
punet de vedere, cuno~tintele noastre asupra universului sunt prea complicate.
Din alt punct de vedere, aceasta nu iau In considerare fapte reale.
Daca Yom diuta eel mai apropiat loc de noi din un ivers, Yom realiza ca
traim pc Pamant, ~i ca Luna se afia sub influenta Pamantului. In acela$i timp
vedem ca Piimantui este una din planetele sistemului solar, ea exista planete
mai mari, probabil mai putemice decat Pamantul, $i ca toate aceste planete,
luate impreuna, trebuie ca ~n.tr-un anumit fel sa afecteze $i sa stapaneasca
Pamantul. Urmatorul, pe scara, vine Soarele $i ne Yom da seama ca Soarele
stapane$te toate planetele $1 Pamantul In acela~i timp. Daca Yeti gandi din acest
punct de vedere, Yeti avea deja 0 idee diferita a sistemului solar, de$i nu este
nimic nou in aceste lueruri: este yorba numai de cum sa legi un lucru de altul.
Absolutul
Toate Lumile
1--1,-\_-Toti Sorii
U"-l---l::-l:::t:::t:t--Soarele Noslru
Toale Planetele
Pamantul
Luna
Pamantul este una dintre planete1e sistemului solar iar Soarele este una din
stelele Caii Lactee. Dineolo de asta putem considera toate !umile posibile. Asta
este tot ee $tim din punetu! de vedcre obi$nuit. Ca un termen pur filosofic
22
CAPITOLUL 1
!,' PlltClm adiiuga la aeestea a stare de lucruri sau
0 legatura intre lucrori, pc care 0
",. muuuu Absolut, 0 stare in eare totul este unitar. Aeum putem exprima aceasta
•. , "w,m de la Luna la Parnant, de la Parnant la planete etc. intr-un feI putin
o Absolutul. Inceputul necunoscut a toate.
o Toate Lurnile. Toate galaxiile similare $i nesirnilare galaxiei
noastre.
o Toti Sorii. Galaxia noastdi.
o Soarele nostru. Sistemul nostru solar.
o Toate planetele. Toate planetele sistcrnului solar.
o Pamantul.
o Luna.
Uitandu-ne de sus in jos, putern incepe sa inte1egem diferenta mare de scara
dad vom compara To!i Sorii cu Soarele nostru, sau Parnantul cu Toate
Planetele. Putern Inte1ege ca acestea se afia Intr-o relatie precisa de scara una
rata de alta. Cea mai mica este Luna, ~i dincolo de Luna nu rnai ~tirn nimic.
~ Intregul compus din toate acestea este nurnit Raza de Creatie. Exista ~i alte
raze, pentro ca acesta raza nu include intregul Univers, dar pentru ca noi
loeuim pe Parnant, ~i ea trece prin Parnant, nol apartinern acestei Raze de
iCreatie. Din aceata diagrama reiese clar ce se inte1ege printr-un loc neprielnic
in Univers. Cel mai rau loc este Luna, dar Pamantui este aproape la fel de rau.
Este ca ~i cum ai trai la Polul Nord, ceea ce explica de ce atilt de rnulte lucruri
sunt dificile pc pamant. Nu putcm schimba sau face ceva In legatura eu
aceasta, dar atunci cand ~tirn ne putem adapta, $i in acest fel putem scapa de
muIte lucrori de care altfel nu am putea scapa. Dar nu trebuic sa Jasarn
imagina!ia sa ne poarte, spunandu-ne ca putcm scapa Cll totuI.
Vreau sa mai adaug doar un iucn!. Pentru motive greu de explicat acum, In
Raza de Crca!ie toate aceste lurni sunt legate una de alta: influentele tree de la
cele superioare la cele inferioare, dar exista un gol intre Planete $i pamant.
Pentn! a face 0 punte de legaturii, a$a incilt infiuentele de la Toate Planetele sa
poata atinge Parnantul, a fost inventat un fel de instrument. Este un fel de film
sensibil care inconjoara Pamantul, $i anurne Viata Organicii de pe pamant.
Deci planetele, animalele $i oamenii servesc unui anumit scop; ci servesc
~comunicarii intre Pamant $1 pian etc. Cu ajutorul vietii organice care Ie poate
primi ~j retine, influentele p!anetarc patrund pe parnant. Acesta este sensu! $1
motivul victii organice pe parnant.
23
 A PATRA CALE CAPITOLUL 1

I: Admiteti viata organica numai pe Parnant, admiteti di nu mai exista nimic pe
celelalte planete?
R: Nu, delae, dar noi suntem interesati in viata organidi de pe Pamant,
deoarece noi suntem pe Pamant $i suntem parte a vietii organice de pe Pamant,
a$a ca nu vom vorbi decat despre Piimant. Pe toate celelalte planete Ie vom
considera lmpreuna ca 0 masa, dar despre Pamant vom vorbi diferit. Acesta
este principiul scalei. Cu cat ceva se afHi mal aproape de tine, eu atat studiul
tau va fi mal aproape de iutreaga scadi. Dad analizezi aceasta camera ai
nevoie sa $tii cari oarneni vor venl $i de cate scaune va fi nevoie; analizezi in
detaliu, dar daca lei in considerare numal casa, nu ai nevoie sa $tii asemenea
detalli, lar dad iei strada in considerare, este din nou diferit. in aceIa~i feI
studiem Raza de Creatie Ia diferite scari. Vorbim despre viara organica pe
Pamant, dar nu vam vorbi despre viata organica de pe nici 0 alta planeta; nu
avem nici 0 modalitate de a a studia, exceptand Pamantul.
* anumite legi: escaIadand zidul inchisorii, un om poate scapa de legi.
forte praduc din nou lumi din care consideram una, dar aceasta Lume 6
diferWi de Lumea 3 care se afla in contact cu Absolutul, deoarece ea este
mecanica. Lumea 6 are trei forte de Ia lumea precedenta $1 trei proprii.
'.lJnnal:oarea lume, Lumea 12, are trei forte din lumea de ordinuI doi, ~ase din
ordinul trei ~i trei proprii. Unnatoarea lume, Lumea 24, are
\::6:::~:~:::::::~~ de forte, imediat unnatoarea patruzeci~iopt de forte ~i ultima
I;' de forte.
Aceste cifre se rcfera Ia numarul de legi care guvemeaza fiecare lume. Cu
cit este mai mare numarul de legi, cu atat mai greu este sa schimbi ceva. De
omul triiie$te pc Pamant care se afla sub patruzeci$iopt de legi. EI
se afla sub mult mai multe legi, dar chiar aceste patruzeci~iopt de legi
sa fie foarte greu pentru el sa schimbe ceva, pentru ca fiecare lueru oricat ar
de mic este guvemat de aceste legi. Din fericire, nu toate legile sub care
traie~te omul sunt obligatorii pentru el, a~a ca poate scapa de unele dintre cle,
§i posibilitatea lui de evolutie este legata fundamental de scaparea de sub

Va vai da ceva mai muIte detalii despre Raza de Creatie, care va var explica
ce inseamna dnd spun ca Pamantul este un loc neprielnic din Univers. Va
amintiti ca, mai devreme, am, spus ca va trebui sa ajungem la studiuI legilor
fundamentale ale universului., ~i am spus ca cele doua legi pe care ar trebui sa
Ie studiem ar fi Legea lui Trei ~i Legea lui ~apte, ~i am menlionat de asemenea
prin~ipiul scalei. Acum v-ati intalnit deja cu acest principiu ~i intelegeli ca nu
stu.dle~ totuI Ia aceea~i scara. Acesta este chiar punctul cel mal slab din ~tiinta
obl~nU1ta; oamenii de ~tiint3. incearca sa studieze totul Ia aceea~i scara, rara a
inteIege ca nu este deloc necesar. De fapt, este tocmai contrariul. Pentru toate
seapurile practice trebuie sa invatam sa studiem Iucrurile la seari diferite.
Trebuie sa ne intoarcem Ia Legea lui Trei. Va Yeti aminti cum am explicat
ca arice se intampIa este rezultatuI actiunii a trei foI1e ~i ca doua forte, singure,
nu pot produce niei un efect. Voi lncerca sa leg aceasta idee cu Raza de
Creatie.

Lumea I Absolut 1
Lumea3 Toate lumile 3
Lumea6 Toti sorii 6 (3+3)
Lumea 12 Soarele 12 (3+6+3)
Lumea24 Toate planetele 24 (3+6+ 12+3)
Lumea48 Pamant 48 (3+6+12+24+3)
Lumea 96 Luna 96 (3+6+12+24+48+3)

.Abs~lutul este Lumea 1, pentru ca cele 3 forte in el fae una. Prin propria
vomta ~l con$tienta Absolutu! creeaza lumi. Aiei totul este intentional $i fiecare
forta din el ocupa intregulloc. Asta este de neinteIes pcntru noi. In unnatoarea
lume, Lumea 3, exista acelea~i trel forte numai di ele sunt deja divizate. Aceste

24 25
 CAPITOLUL2
Omu/ este 0 [rill!a incomp/eta - EI triiie~te
sub /livelu! lui leaitim -
Revalo~·izarea vechi/or valort - "Ulil" ~i "dal/nato,." - Iluziile - 0117111 esle
adorllllt - Studiui de sine practic - Studiu/ obstacolelor - Psiholoaia minciullii
- Omul esle 0 ma#nii - Crearea willi "eu" permanent - Aleaoriaounei case III
dezordine - Rolurillf - Amortizoarele - Amintirea de sine - De ce sistemul Illl
po_~tefi popu'~r - Jllcliisoarea - Forulll/area scopului - A fi fiber - Pacatul-
Camra - A aJuta omenirea - Atmetta # repa/sia - Obsermrea de sine -
Diviz~u/le~ a lOt ce apar/ine ollll/lui ill $apte categorii - CllIlOa~'ilere $i fiin/a -
Re!~!/a d1l1tre ace~tea - Putem avea mal IIIlIllii clllloa!jtere - Necesitatea de a
Sclll/llba jUnta - In!elegerea - Func/file daulla/oare - Expl'imarea emo{iilor
ll~gative - Vorbirea neflecesara - Diferell!a dillfre acest sistem $i allele -
Nlveluri ale fiil/lei - A gUlldi in categarii diferite - Pericole ale situatiei
actuate.
A
~ vrea sa revede!i, in memoria voastra, ce am spus ultima oara, pentru
ca muIte din lucrurile pe care Ie-am spus nu au fost dezvoltate in
. intregime. Am ~rezentat numai unele indica~ii, 0 idee generala asupra
luc~nlor pe ~are ~:bU1e sa Ie studiem, a~a incat este necesar sa reamintesc
ordmea lucrunlor ~l Importa~ta lor relativa. Deoarece unele dintre notiunile pe
care Ie-am ~xpus erau esenpale pentru intelegerea in continuare a ideiIor, iar
altele Ie-am mtrodus mai mult,pentru explicarea altor lucruri.
D?r mai in~ai a~ ~rea sa subliniez, din nou, un punct important. Acest sistem
apaT!lI1: c~asel de slsteme care privesc omul ea pc 0 fiin!a incompleta ~i il
studlaza dm punctul de ve~ere at dezvoltarii lui posibile. Psihologia obi~nuita
este foarte departe de reahtate. Omul pe care il studiaza ea cste 0 cantitate
im~~i~ara. Omul nu este ceea ce se presupune ea este. Ne atribuim multe
cahtap ~e care nu Ie posedam. Nu sun tern con~tien!i. Daca nu suntcm
con~tlentl, nU putem avea unitate, nu putem avca individualitate, nu putem
a~ea u~ E~o sau u~ "eu". Toate aceste lucruri sunt invcntate de om pentru a
pastra. iluzla con~tten!ei. Omul paale fi con~tient, dar in prczcnt nu cste.
Trebu:e recunoseut ca. omul traic~te sub !livelul lui legitim. Mai sunt ~i alte
Iucrun la care poate aJunge omul, dar aeum vorbese de eeea ce ii apar!ine de
drept, dar nu poseda.
. Aee.s~ siste~ ~asto~ma t~t. ee .~tim. sau am gfmdit vreodata. Nu poate fi
l:eo~cl.hat cu Ideile pSlhologlel obI~nU1te. Trebuie sa ne decidem cum unneaza
sa pnvm~ o~~l: c~ p~ un ou S?U ca pc 0 pasare. ::;;i dac1i-1 privim ea pc un ou,
nu t~eb~le sa-~ atnbUl~ propnctatile unei pasari. Cand il privim ca pe un ou
t~ata psJ!~ologla se sch~mba: intreaga viata umana devine viata embrionilor, a
fill1~e~or Incomplete. $1 pentru unii sensul vietii va deveni posibilitatea de a
trece III alta stare.
CAPITOLUL 2
Este, foarte important sa se inteleaga ce este 0 fiin!a completa ~i ce este 0
fiintii incornpieta, pcntlU d daca nu s-a in!eleas de la inceput, va fi dificil de
mers mai departe. Poate un exemplu va ajuta Ia ilustrarea a ceea ce vreau sa
spun. Sa comparam 0 trasura cu cal cu un avion. Un avion are multe
posibilitati pe care 0 trasura obi~nuita nu Ie are dar, in acela~i timp, un avion
poate fi folosit ca 0 trasura obi~nuita. Ar fi foarte greoi ~i nerecomandabil r;;i
foarte scump, dar ii poti ata~a doi cai ~i sa calatore~ti eu avionul pe pamant. Sa
presupunem ca omul care are acest avion nu ~tie ea acesta are un motor ~i ca se
poate mi~ca singur ~i sa presupuncrn ca elinvata despre motor - atunci se poate
dispensa de cai r;;i il poate folosi ca automobil. Dar chiar ~i acum ar fi prea
greoi. Sa presupunem d omul studiaza aceasta ma~ina ~i descopedi ca ea poate
zbura. eu siguranta va avea multe avantaje, care i-au lipsit atunci dind a folosit
avionul ca trasura. Este ceea ce facem cu noi in~ine: ne folosim ca pc 0 trasura
dind am putea zbura. Dar exemplele constituie un iucro, iar faptele aItu!. Nu
este nevoie de alegorii r;;i anaiogii, deoarece putem vorbi despre fapte reale
daca yom incepe sa studiem con~tienta intr-un mod corect.
Dadi ne intoarcem pentru un moment Ia analogia cu avionul, din ee cauza
avionul nostru nu poate zbura? Desigur, primul motiv se datoreaza faptului ca
noi nu cunoa~tem ma~ina, cum sa lucram eu ea ~i cum sa 0 punem in mi~care.
$i al doilea motiv este ca, d:!torita acestei ignorante, ma~ina lucreaza 1a 0
viteza foarte redusa. Efectul acestei viteze reduse este mult mai mare decat
daca am compara 0 trasura cu un avion.
Pentru a urrnari 'in intregime ideile ~i metodele sistemului, este necesar sa
recuno~ti ~i sa aprobi doua premize: nivelu1 inferior de con~ticnta r;;i absenla
efectiva a vointei r;;i individualitatii in am. Cand acestea au fost acceptate, este
foarte util r;;i necesar sa inveli utilizarea corccta a doua idei, a doua cuvinte,
"util" ~i "daunator", deoarece este dcstul de dificil de aplicat aceste cuvintc la
o stare psihoiogid ~i de gasit ce anume este util 'in structura psihologid a
omului ~i ce este daunator. Dar dad prive~ti omul din punctul de vedere al
posibilei lui evolutii, devine clar ca ceea ce ajuta dezvoltarii lui este uti I, ~i ee 0
impiedica este daunator. Este foarte dudat ea este necesar chiar sa explicam
aceasta dar, din pacate, gandirea noastra obir;;nuita, mai ales dnd se intatne~te
cu probleme serioase, nu folose~te aceasta idee; cumva pierdem in!elegerca a
ceea co oste util ~i daunator. Gandirea noastra a capatat multe obiceiuri proastc,
~i unul din ele este a gandi tara scop. Gandirea noastra a devenit automata;
5untem foarte satisfficuti daca ne gandim Ia diferite aspecte posibilc r;;i Ie
dezvoltam, tara a avea vreo idee de ce anume 0 facem. Din punctul de vedere
al acestui sistem asemenea gandire este inutila. Orice studiu, orice gandire ~i
investigat ie trebuie sa aiba un scop, un obiectiv 'in vcdere, iar acest scop trcbuie
sa fie dobandirea con~tientei. Este inutil studiul de sine rara acest objectiv.
Exista motive pentru studiul de sine numai dad ai realizat deja ca nu ai
con~tien!a ~i dore~ti sa 0 dobande~ti. Altfel este zadamic. Dobandirea
con~tientei este legata de eliberarea gradata de mecanicitate, pentro ca omul
a~a cum este el, se afia in intregime !ji complet supus legilor mecanice. In
masura in care un om dobande~te con$tienta, in aceea$i masura lasa in urrna
27
 A PATRA CALE
mecanicitatea, l11semnand di el devine mai libcr fata de legile mecanice
intamphitoare.
Primul pas in dobandirea con~tientei este in!eiegerea f..1ptuiui cii nu suntem
con~tien!i. Dar flU cste suficient sa sdipam doar de accasta iiuzie, pentru ca
sunt multe altcle. A~a dupa cum am spus mai devreme, eea mai rca diotrc elc
:ste iluzia cil putcm "face". Intreaga noastra viala estc bazata pc aceasta iiuzie.
Intotdeauna credem ca noi facem ccva pc cand, in reaiitate, nu [aeero nimic _
totul se intampHi.
AWi iluzie estc aceea ca suntem treji. Ciind ne vom da scama ca suntem
adom1i!i, vom vedea tti intreaga istOfic este fiicuti'i de oameni care sunt
adonniti. Garneni adormi!i lupta, fae legi, cameni adonniti se supun sau nu,
Cele mai rele dintre iluziile noastre sunt ideile false printre care tniim $i care
ne guvemeaza vietile. Daca ne-am putea schimba atitudinea rata de aceste idei
false $i am intelege ce sunt ele, acest lucru in sine ar fi 0 mare schimbare $i ar
schimba imediat alte lucruri.
Acum, ar fi bine sa incepem in modul urmator: v-ati gandit in timpul
saptamanii, a~a ca incercati sa va amintiti ce nu a fost clar din ce ari auzit $i
puneti intrebari, ~i apoi eu voi dezvolta acea linie de gandire.
I: Dacii nu suntem con$tien!i, suntem noi atunei capabili sa judecam ec este util
pentru n01 $i ce este daunator?
R: Am spus cii observarea de ~ine nu poate fi impersonaIa, pentru eii suntem
interesati personal in funetionarea corccta a ma~inii noastre. Functionarea
corecta a organismului este profitabila pentru noi, fi.ll1etionarea incor;cta cste
dauniitoare. Trebuie sa ai 0, atitudine comerciala simpla fata de viata ta ~i
functiiie interne, ~i trebuie sa $tii ce constituie profit $i ce constituie pierdere,
a$a cii nu te pori observa total impartial, cum ar fi ni$te evenimente istorice
care s-au intamplat acum 0 mie de ani. Cand un om adopta aceusta atitudine
fala de sine, este gata sa inceapa studiul de sine practic, pentm cii studiul de
sine practic inseamna studiul luerurilor eelor mai mecanice. Uncle funetii din
noi pot deveni con$tiente, altele nu pot deveni niciodata con$tiente. Fu~ctiile
instinctive, de exemplu, n-au nevoie sa devina con$tiente, dar sunt multe altele
- via!a noastra este plina de ele - pe care este foarte important sa Ie faci
con~tiente sau, dad ele nu pot deveni con~tiente, sa Ie opre~ti sau sa Ie elimini,
pentru ca sunt realmente daunatoare. Ele nu sunt numite mecanice in sensul di
sunt automate, ci prin faptul ca se datoreaza functionarii incorecte a ma$inii,
lucru declan$at cu mult timp in unna. A$a ca ele deja au produs diferite daune;
ceva s-a strieat, ori s-a denaturat, ori s-a deformat.
I: Incercand sa rna studiez nu pot gasi nimic real, nimie tangibil.
R: Studiaza ce este acolo - fie ca este real sau nereal. Nu poti studia numai ce
este real, trcbuie sa studiezi ce este acolo, Nu constihlie un obstacol in studiul
d~ sine daca nu giise~ti nimic real - trebuie sa studiezi ceca ce gase~ti. De fapt
al perfecta dreptate ca acolo nu se afla nimic real, dar trebuie sa te studiezi ~i sa
studiezi obstacolele.
Obstacolul principal in ealea dobandirii con~tientci de sine sta in faptu! ca
noi eredem ea 0 avem. Nu vei ob!ine nieiodata con~tienra de sine atata timp cat
28
CAPITOLUL 2
crede ea 0 at. Sunt muIte lucruri pe care credem ca Ie avem $i din aecasta
nu Ie putem obtine. $i anume individualitatca sau unitatea - credem ca
Slmtern unul, indivizibil. Credem d avem vointa, iar daca nu 0 avcm deja 0
avca, cat $i alte lucruri. Sunt muIte aspecte aici, pentru ca daca nu avem
lucru, nu putem avca niei altuL Credem cii avem aceste lucruri, iar accasta
intiirnplii pentru cil. nu cunoa~tem intelesul cuvintelor pe care Ie folosim.
'E,,,sta un obstacol clar, un motiv clar pentru eare nu putem aveu con~tienta
suntcm acum. Accst obstaeol principal in calea dezvoltarii estc
'::'~i~~~~,: Am mentionat deja minciuna, dar trebuie sa vorbim mai mult despre
>,: ca nu !,itim ee inseamna minciuna deoarece nu am studiat niciodatii
accastii problema in mod serios. Psihologia minciunii este realmente cea mai
importantiiparte a studiului fiinlei umane. Dad un om ar putea fi descris ca un
zoologic, ar fi descris ca un animal mincinos.
Voi liisa deoparte toata minciuna exterioara $i voi Iua numai mineiuna
omului fata de cl insu~i, despre el insu~i. Acesta este motivul ca suntem in
'starca in care suntem acum, ~i nu putem ajunge la 0 stare de con~tienta mat
buna, mai inalta, mai putemica, mai deosebita. Conform sistemului pe carc-l
.SUUGlemacum, nu putem $ti adevarul, pentru ell adevaml poate fi atins numai in
stare de con!,itienta obiectiva. A~a ca nu putcm defini ce este adevaml dar,
considerand ca minciuna este opusul adevarului, putem defini minciuna.
Cea mai serioasa minciuna se manifesta atunci cand ~tim perfect de bine ca
9t1m ~i nu putem $ti adevarui despre lueruri, $i totu~i nu actionam niciodata
consccinta. Gandim ~i aetionam intotdeauna ea ~i cum am ~ti adevarul. Asta
luseanma minciuna. Cand $tiu cii nu ~tiu ccva, $i in acela$i timp spun cii ~tiu,
salHqiOll'ez ca 9i cum a$ ~ti, este mieiuna. De excmplu, nu 9tim nimic dcsprc
$i realmente .ytim ca nu $tim nimie, totu~i niciodata nu recunoa~tem
:'~~O~~~:it;im! acest fapt; nu 0 marturisim niei miicar noua in$ine, totu~i
::< 9i gandim ~i vorbim ca $i cum am $t1 cine suntem. Aceasta este
originea, inceputuJ minciunii.
Cand vom intelege asta $1 vom urmari aceasta linie, 9i cand vom incerca sa
legam accasta idee eu arice gandim, ariee spunem, arice facem, Yom incepe sa
'inHituram obstacolele care stau in calea eon$tienlei. Dar psihologia minciunii
este:mult mai dificila decat credem, pcntm ca exista multe feluri de minciuna
multe fonnc foarte subtile, greu de descopcrit in noi in$ine. La allii Ie vedem
comparativ mai U$or, dar nu in noi in~inc.
I: Dad nu $tim ce este adevaml, cum $tim dnd mintim?
R: Slii eli nu pOli ~ti adevarul, $1 dad ai spune ca ~tii sau poti ~ti ar fi 0
rninciuna, pentm eli nimeni nu poate $ti adevarul in starea in care suntem. Nu
te 'gandi fiiosofic, ci fa 0 legatura cu fapteie. Oamenii vorbese dcsprc oricc ca
~i'cllm ar 5ti despre ce cste vorba. Dad intrebi pe cineva dad exista oameni pc
Luna, el va avea 0 opinie despre acest lucm. $i la fel despre ariee alteeva.
Avcm opinii despre orice, $i toate aeeste opinii sunt minciuni, mai ales desprc
n01 in9inc. Nu $tim despre starile de cOI1$ticnta, sau despre diferitclc functii,
sau viteza functiilor, sau relatia lor una Cll alta. Nu ~tim cum stInt impaI1ite
29
 A PATRA CALE
func!iile. Nu ~tim nimic, $i totu$i credem ea $tim despre noi in$ine. Tot ceca ce
avem sunt opinii, iar cle sunt toate minciuni.
i: Daeil toate opiniiIe sunt minciuni, ar trebuie sa evitam opiniile?
R: Trebuie sii Ie cuno$ti valoarea. Prima minciuna pc care ne-o adresiim este
atunei dind spuncm "eu". Estc 0 minciunii penttLl ca spunand "eu" presupunem
anumite Jucrmi: presupunem 0 anumita unitatc $i a anumita putere. $i daca
spun "eu" astiizi $1 spun "eu" maine, se presupune ca ar fi acela$i "eu", pc dud
in realitate nu exista legatudi intre cle, Suntem In starea actuaUi din cauza
anumitor obstacole sau anumitor fapte din noi in$ine, $i eel mai important fapt,
pc care nu-J in!elcgcm, este acela ca nu avem dreptul sa spunem "eu", pentru
ca va fi 0 minciuna. Cand incepi sa te observi vei vedea ca lucrurile stau astfel:
exista "cu"-ri in tine care nu se cunosc unul pe altul ~i nu vin niciodata in
contact. De exemplu, incepe sa studiezi preferintele ~i antipatiile tale ~i vei
vedea ca iti poate placea un lucru intr-un anumit moment ~i alt lucru in alt
moment, ~i cele doua sunt atat de opuse unul altuia incat i!i vei da seama
imediat d aceste "eu"-ri nu se intalnesc niciodata. Dad iti observi deciziile
vei vedea cii un "eu" decide, iar altul trebuie sa indeplineas~a decizia, ~i acest~
din urma fie nu dore~te s-o faca, fie n-a auzit niciodata de ea. Daca vei gasi un
lucru despre care sa nu te minti, ar fi ceva foarte rar. Fiind inconjurati de aceste
mineiuni, nascuti ~i educati cu aceste minciuni, nu putem fi eu nimic diferiti de
ceea ce suntem; adica rezultatul,' produsul acestei minciuni.
I: Dad incerc sa gascsc adevarul ~i vad ca este imposibil, n-ar trebui sa rna
separ de lumea de fiecare zi?
R: Ai studia atunci 0 fiinta, artificiala, nu una reala. Te poti studia doar in
conditiile in care te afli, pentru ca tu e~ti rezultatul acestor conditii. Nu te poti
studia separat de conditiile proprii.
I: Nu exista nimic comun tuturor "eu"-rilor?
R: Doar un singur lucru, ca ele sunt toate rnecanice. A fi rnecanic insearrma a
?cpinde de circurnstante exterioare.
I: Din ceca ce spuneti pare foarte dificil sa te studiezi lara sa te minti.
R: Nu, rninduna trebuie sa inceteze. Trebuie sa tii minte principiul: minciunile
nu pot produce decat minciuna.
Numa! cand vei cunoa~te principalele tipuri de minciuna vei putea, nu spun
sa lupti cu ele, dar sa Ie observi. Lupta vine mai tarziu. Multe lucruri sunt
necesare pentru a putea lupta cu ccva din noi in~ine; 0 lunga perioada nu Yom
putea decat sa ne studiem. Numai cand Yom ~ti aranjarea generaHi ~i
cIasificarea lucrurilor din noi in~ine, numai atunci va aparea posibiiitatea de a
Iupta cu ceva. A~a cum suntem nu putern schimba nirnic, pentru ca omul este 0
ma~ina foarte bine echilibrata - echiIibrata in sensul ca un lucru it
eonditioneaza pe aItu!. Lucrurile par lipsite de conexiune, dar de fapt ele sunt
legate, pentru ca fiecare lucru este echilibrat de multe alte Iucruri.
I: Nc pute~i explica mai pe larg ce in!elege!i prin ma~ina? Ma~inile nu pot avea
poten!ialitati, ele nu pot avea speranta de a dobandi con~tienta.
R: Analogiile nu pot fi complete deoarece nu pot fi duse la infinit. $1 .asta
provine tot dintr-o lirnitare a mintii noastre sau, dad vreti, 0 limitare a
30
CAPITOLUL 2
con~ticntci noastre. A~a incat comparatia cu 0 rna~ina nu poate fi dusa in oriee
directie. Dar omul este 0 ma~ina intr-un sens fomte real, foarte cIaI'; el nu poate
prod~ce nid 0 actiunc de la el iI1SU~i, fiind numai 0 statie de transrnisie, l1imic
mai rnult, ~i ca atare el este 0 ma~ina. Dad un am ar putea avea vrco idee sau
ar puteafacc ceva lara cauze exteme care sa ac!ioneze pentro el, atunci el l1-ar
mal fi 0 111a~ina, sau nu ar fi in intregirne 0 ma~ina. A~a cum estc, el cste in
intregime 0 ma~ina, mai ales in starea de con~tienta in care ne afla111. $i faptul
ca.'ne credem a fi l11tr-o stare total diferita ne face ~j mal mecanici.
Ma~jna noastra nici macar nu functioneaza corect, a~a c5 daca un 0111 vrca
5;i creeze conditii favorabile pentru posibilitatea de cre~tere interioarii care se
afla in el, el trebuie sa devina mai intai 0 ma~ina normala. Cand auzim de
mecanieitate adesea credem ca, de~i omul este 0 rna~ina, nu toate functiile lui
suntmeeanice in mod egal, ~i nici toate activitiiti1e umane nu sunt mecanicc in
mod egal. Fiecare gase~te cate ceva pc care it crede mai purin mecanic, in
funetie de vederile sau gusturile sale. in realitatc toate activitatile umane sunt
laJel de mecanice, nu exista diferenta din acest punct de vedere Intre a freca
podelele ~i a scrie poezie.
in general vorbind, trebuie inteles di este neccsara 0 reevaluare completii a
tiituror valorilor din punctul de vedere al utilitatii lor; lara reevaluare nu ne
vom putea rni~ca niciodata din punctul in care suntem. Avem multe valori false
- trebuie sa avem curaj ~i sa incepem aceasta reevaluare.
binteleg ea trebuie sa cream un "eu" din nimic. Ce creeaza "eu"-l?
R:ln primul rand, cunoa~terea de sine. Exista 0 aIegorie estica foarte buna care
vorbe~te despre crearea "eu"-Iui. OmuI este comparat cu 0 casa pi ina de
servitori, lara stapan sau rnajordom care sa-i supravegheze. A~a di servitorii
fae ce Ie place; aici unul nu se ocupa dc propria activitate. Casa se atla intr-o
stare de haos compIet, pentro ca fiecare servitor inccarca sa faca munca altuia,
pentru care nu este competent. Bucatarol lucreaza la grajduri, vizitiul la
huca.tarie, ~i a~a mai departe. Singura posibilitate pentru a ameliora lucmrile ar
1i dad un anumit numar de servitori ar decide sa-I aleaga pe unul dintre ei
drept ajutor de majordom ~i, astfeI, acesta sa-i coordoneze pe ceilal!! servitori.
EI poate face un singur luero: sa puna ficeare servitor unde ii cste 10cuI ~i astfel
el. sa inceapa sa faca rnunca ce Ii se potrive~te. Cand s-a facut acest iueru,
exista posibilitatea sa vina majordomul adevarat care sa-1 in10cuiasca pe
ajutorul de majordom ~i sa pregateasdi casa pcntm stapan. Nu ~tirn ce
iU5eanma adevaratul rnajordom, sau ce lnseamna stapan, dar putcm considera
en. aceasta casa plina de servitori ~i posibilitatea unui ajutor de majordom, ar
descrie situatia noastra. Aceasta alegorie ne ajuta sa inteiegel11 inceputul
posibilitatii crearii unui "eu" permanent.
Din punctuI de vedere al studiului de sine ~i al luerolui in vederea
dobandirii unui "eu", trebuie sa intelegem procesul prin care putem ajungc de
la accasta pluralitate la unul. Este un proces cornplicat ~i are diferite stadii.
Intre starea prezenta de pluralitatc a "eu"-rilor ~i cea a unui "eu" conducator pe
care doril11 s-o atingem, exista anumite stadii de dezvoltarc care trebuie
studiatc. Dar mai intai, trcbuie sa in!elegcl11 ea exista in noi anumitc stTllcturi ~i
31
 A PATRA CALE
rara a Ie cunoa~tc nu vom putea .lntelege cum sa ajungem in cele din urmii din
starea noastra prezentii, in starea de "eu" un ie, dad va fi posibil pentru noi.
Vedeti, de~i majoritatea "eu"~rilor noastrea nu sunt coneetate ~i niei macar
nu se cunose unul pc altul, ele se impart In anurnite grupe. Asta nu inseanmii di
sunt imparJ:itc in mod con~tient; ele sunt impartitc prin circumstantele vietii.
Aceste grupuri de "eu"-ri se manifesta precum roIUTilc pc care un om Ie joaca
in viata lui. Fiecare arc un anumit numar de roluri: unul corespunde unul
anumit set de conditii, altul altuia, etc. Omul insu~i rareari sesizeaza aceste
diferente. De exemplu, el arc un ro1 pentru serviciu, aItu! pentro acasii, $i altul
printre prieteni, altol dad este interesat in sport, ~i a~a mai departe. Aceste
roluri sunt mai u~or de observat in altii decat in tine insuti. Oamenii sunt
adesea atat de diferiti in conditii diferite incat aceste roluri devin foarte
evidente ~i bine definite; dar uneori sunt ascunse mai bine sau jucate numai in
interior rara nici un fel de manifestari exterioare. Tot! oamenii, fie ca ~tiu saU
nu, fie ca doresc sau nu, au anumite roluri pe care Ie joaca. Aceasta manifestare
este incon~tienta. Daca ar fi putut fl con~tienta, ar fi fost altfel, dar nu
remardim niciodata cum trecem de la un rolla aItu!. Sau dadi remardim,
insistam in sinea noastra ca 0 facem intentionat, ca. este 0 actiune con~tienta. In
reaiitate, schimbarea este intotdeauna guvemata de circumstan!e, nu poate fi
guvemata de omul insu~i, pentru ca el insu~i nu exista inca. Adesea exista
contradictii evidente intre un ro1 '~i altui. Intr-un rol spui un lucru, ai anumite
vederi $i convingeri clare; $i apoi treci in alt rol $i ai convingeri absolut diferite
$i spui lucmri absolut diferite, rara s~Hi dai seama sau gandindu-te ca 0 faci
intentionat. . mentine min tea asupra a ceea ce vrem. Sltuatm este urmato~re~: abordarn aces~
Exista cauze foarte clare care Impiedica omul sa vada diferenta Intre un rol
sau mascii ~i alt rol. Aceste cauze sunt anumite structuri artificiale, Dumite
amortizoare. Amortizor este un nume foarte bun pentru aceste dispozitive.
Amortizoarele dintre vagoanele de tren previn ciocnirea, diminueaza ~ocul.
Este acela$i lucru ~i cu amortizoarele dintre diferitele raluri ~i diferitele grupud
de "eu"-ri sau personalitati. Se poate trai cu diferite personalitati rara ca ele sa
se ciocneascii, ~i dad aceste personalitati nu au manifestare extema, ele vor
exista in interior in acela$i fel.
Este foarte util sa incercam sa afiam ce sunt amortizoarele; sa incercam sa
sesizam cum te poti min1i cu ajutorui lor. Presupunem eli spui: "eu nu discut
niciodata in contradictoriu". Apoi, daca Intr-adevar ai 0 convingere clara ca nu
disculi niciodata in contradictoriu, po~i sa discuti in contradictoriu cat iti place
$i niciodata sa nu remarci. Acesta este rezultatul unui amortizor. Dacii ai un
anumit numar de amortizoare bune, te afli in perfecta siguranta in fata
contradictiilor nepiacute. Amortizoarcle sunt in Intregime mecanice; un
amortizor este ca un lucru de lemn, nu se adapteaza, dar l~i joaca ralul foarte
bine: te Impicdicii sa vezi contradictiile.
I: Cum sunt create rolurile?
R: Rolurile nu sunt create; ele nu sunt con$tiente. Ele sunt adaptari la
:ircumstante.
I: Este greu sa te opre~ti din ajuca un rol?
32
CAPITOLUL 2
R: Nu se pune problema de a te opri, se pune problema de a nu te idcntifica.
I:'Unele roluri pot fi bune? .
R: Vorbim numai desprc con$tienta ~i rnecanicitate, Dad un rol estc rneca11lC,
trebuie sa-l observam $i sa nu ne identificam cu el. Cel mai dificillucru este sa
te eomporti in mod con$tient. Incepern con~tient ~i apoi de obieei nc
identificiim.
:1: Ati spus cli n~-ti patio ~chin:b~a n~ci u?ul dintre "c~"-ri,. ~entru cii o~ul_ ar fi ~
'in~ina atat de bme echlhbrata mcat strlcarea acestul ech~hbru ~r fi dauna!oare.
R:' Da, dar vorbeam de cineva care incearca sa se schlmbe smgur, rara vreo
c'unoa~tere, plan sau sistem. Dar daca lucrezi dupa u~ plan cu:n ar fi acest
sistem, este altceva. De aceea e$ti sratuit sa faci anumlte lucrun ca~e nu. po~
produce nici un efect daunator. Ace~t si~~em es~~ rezuIta:ul expenentel.. $1
apoi, pentru oprirea efectiva a expnmaru emotnlor neplacute, sa~ opnrca
imaginatiei ~i lucruri de acest gen, la incep~t poate ~ ~cut ~oarte.putl~. ~ar s~
poate face mai mult pentru observarea de sme. C:ezl ca daca te-at decls sa. fac~
rin'iucru 11 poti Indeplini, dar nu este a$a. Lucru:Iie mer.g a~:omat, m:camc, ~1
nid nu observi. Dar dacii vei Incerca sa Ii te opm, atuncl vel mcepe sa abservl.
Deci este yorba mai mult de observare decat de vreun fel de rezultate. Nu estc
atilt de u~or Sa obtii rezultate. . ~ _ .
1: Daca vrei sa-ti opre$ti imaginatia, n-ar trebui sa extste un loc m care sa-t'
fixezi mintea?
R' Intotdeauna avem destule punete asupra carora sa ne fixam mintea, dar
p~blerna este dacii 0 putem fixa? Av~m ~uterea obs~rvarii, dar n~ putem
studiu de sine din diferite laturi ale sale. Dad facem putm mtr-un punct, $1
putin in alt punet, $i putin in al treilea pune~, impreuna vor produce un anumit
efect, sprijinind posibilitatea de a face ceva mtr-un al pat:nIea pun:t..Nu putem
face mai intai un lucru $i apoi aitul; trebuie sa Incepcm dm toate parpie.
Cat des pre lupta Cli imagina~ia, est~ doar "sugerata c~ 0 lupta: nu !nseamna
eli 0 putem opd. Mult mai multa energle decat avem. nOl este necesara pe~tn: a
opri imaginatia - putem doar sa incerca~ s~ :: opnm. Nu pu:etTI f~e: mmIC,
putem numai sa Incercam. Putem nu.mal sa mcepem ceva, ~I dac~ mcepem
multe lucruri in acela$i timp vom obtmc unelc rczultate. Cu acest Slstem este
'posibil di incepcm din mai muIte part!, ~i ~apoi r~zultatele ~or ~aparea. _
I:' Cand incerc sa-mi amintesc de mme tnSUml nu pot sa gandesc sau sa fac
nimic altceva.
"R: Da asta arata cat de greu estc. La inceput, la primele incerdiri pe care Ie
faci p~ntru a fi con$tient de ti~e In:uti t~e~uie practic sa-5i folos~?ti~ toate
puterile mentale, a$a incat nu ~a~ raman~ mmIC. ?ar_ asta nu mseamn~ c~ va fi
mereu a$a. Aceasta nu este ammttre de sme adevarata; acum ~oar stu_dte~l c~m
sa' facio Dupa cum vei afla mai tarziu, con$tienta p~ate eXlsta rara gandtrc;
con$tienta cste ceva diferit de gandire. Folose~ti gal~dlre.a doa~ pen~ a da u~
impuls, $i apoi incepe sa se mi$te in acea directle ~t ~evll ~on$tlent :ar~
gandire. Apoi te pori gandi la :e vrei. D~r la ln~eput dcslg~r ea va tre~u2 sa
folose$ti aceasta energie mentala, pentru ca este smgura energle controlablla pc
33
 A PATRA CALE
care a ai, exceptand mi~carile. Dar 111.1 poti ajunge sa fii con~tient illVattind 0
roata sau alcrgand, a~a ca 1a inceput trebuic sa folosc~ti encrgia gandirii. Nu
!l1seamnii di va trebui sa 0 faei mereu - doar deschizi 0 u$a.
I: De ce acest sistem nu este mai CUl10SCtlt $i mai popular?
R: Nu poate fi mai popular din cauza caractcrului lui negativ. Noi nu studiem
calea de a dobiindi, ci de a pierde. Dadi ai putea dobandi Iuem!"i dintr-o data
sistem~l aT fi popular, Dar nu se poate promite nimic. Este greu sa te a$tepti c~
oamemlor sa Ie pladi acest lucru, pentru ca nimanui 11u-i place 5.1-$i piarda
i1u2iile. Oamenii vor lucruri pozitive tara a-$i da seama de ceea ce este posibil.
Vor sa $tio imediat unde pot ajunge. Dar mai intii.i trcbuie sii piardil muIte
lucruri. Ideile acestui sistem nu pot fi niciodata populare atat timp ciit nu vor fi
deformate, pentru di oamenii nu vor fi de acord di sunt adormiti eli sunt
ma~ini - oamenii care se considera importanti se vor opune intotdea~~a acestei
idei.
Sistemul nu dore~te sa ofere idei eelor care nu Ie dorese. Daca oamenii au
Ineereat aIte metode ~i ~i-au dat seama de inutilitatca lor, s-ar putea sa doreasdi
sa ineerce acest sistem. Aeest sistem este doar pentru cei care au nevoie de el.
Este necesar sa se inteleaga situatia omului ~i posibilWiti1e lui. Dupa cum am
spus, omul se afia in inchisoare. Dad. el i~i da seama ca se ami In inchisoare,
ar putea dori sa scape. Dar se poate teme ca daca scapa s-ar putea afla intr-o
situatie mai rca decat Inainte'j~l atunei sa se multumeasdi sa stea in inchisoare.
Daca. se decide sa scape, trcbuie sa inteleaga ca sunt necesare doua condi!ii:
trebule sa fad parte dintr-un numar de oameni care vor sa scape, pentru ea au
de sapat un tunel ~i un om 11u 0 poate face singur, ~i in al doilea rand trebuie sii
fie ajutati de cei care au scapat inaintea lor. Deci, mai intai trebuie sa-$i dea
seama ca se afia In inchisoare; apoi trebuie sa doreasca sa scape; in al treilea
rand, trebuie sa alba prieteni care ~i ei sa doreasca sa scape; al patrulea, trebuie
sa alba ajutor din afara; al cincilea, trebuie sa lucreze pentm a sapa tunelul.
Nici 0 cantitate de credinta sau rugaciune nu pot sapa tunelul pentru el. $i nu
~tie ce va gasi cand va ie~i din inchisoare. Sunt multe motive pentru care un
om singur nu poate seapa din inehisoare. Dar douazeci de oameni ar putea.
Fiecare din ei va profita de lucrul celorlalti. Ceca ce obline unul, vor obtine toti
cei douazeci. . Noaptea, cand dormi c~ti mai putin liber decat ziua, ~i daca se IntampHi un
1: Progresam mai mult prin procesul de e1iminare decat prin cel de construire?
R: Exista doua etape. Mal intai este proeesul de e1iminare - multe funetii
~ecanice nefolositoare trebuie eliminate. Apoi urmeaza proeesul construclici~
I: Ati spus di scopul nostru ar trebui sa fie dobandirea con;;tientei de sine. Dar
acest scop mi se pare prea mare pentru mine, pentru cii nu ~tiu ce este
con~tienta de sine. Cum a~ putea inte1ege mai bine ideea de sccp adecvat?
R: Ar trebui sa poti intelege problema scopului - nu ncaparat sa fii capabil sa
dai un raspuns. Scopul este unul in general, fie cii este mare sau mie. Ar fi
trebuit sa ajungi deja la unele concluzii, prin incercarea de a te studia, ~i pc
baza acestor eoncluzii ai putea sa-li formulezi scopu!. S-o luam sub aceasta
forma: putem spune ca scopu1 nostru este libertatca, ca vrcm sa fim Iiberi? ~i
putem spune ca acum nu sun tern liberi? Este suficient pentru 0 formulare
34
CAPITOLUL 2
generala. Dadi Incepem eu aceasta fonnulare Yom fi intotdeauna capabili sa
vedem unde ne aflam. Vom putea vedea cat de departe suntem de a fi liberi, $i
in ce anuine devenim mai liberi. Aeesta idee a absentei libertatii trcbuie
'studiata individual de catre fiecare persoana. Cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa
fie capabil sa vada in ce fel nu este libeL Nu este suficient sa-ti aminte;;ti
cuvintele "nu sunt liber"; este necesar sa 0 ~tii foarte clar. Trebuie s1Hi dai
seama cii in fiecare moment al vietii tale decizi sa faci un lucru ;;i faci altccva,
ca VIei sa mergi Intr-un loc ~i in rcalitatc mcrgi In alt loe, $i a~a mai departe.
Din nou, nu trebuic luat literal, dar fiecare trebuie sii-;;i gascasdi propria forma
de lipsa a Iibeltatii, specifidi pentru el. Cand fiecare va realiza acest lucru, va fi
mai u~or de vorbit despre aeeasta. Fiecarc va Intelege atunei cii este un sclav ~i
va vedea ec anume II guvemeaza ~i il conduce In realitate. Atunei va fi slmplu
de Inteles ca scopul este libertatea; dar arM timp cat va fi mai mult teoretie, nu
va servi nici unui scop util. Va servi scopului nostru de a Intelege ce vrem
numai dad Yom realiza aceasta sclavie individual, in propria noastra viata,
prin propria noastra experienta practicii.
Fiecare din nOl trebuie sa gaseasca in ce fel nu este liber. Vrca sa ~tie - ~i nu
poate ~ti; fie nu arc timp, sau poate nu are cuno~tinte pregatitoare. Vrea sa fie,
',vrea sa-~i aminteascii de sine, vrea sa "fad." Intr-un anumit fel, dar lucrurile sc
IntampHi altfel, nu cum vrea eLCand i~i va da seama de aceste lucruri va vedea
eel scopul este libertatea; ~i ca sa fii liber, trebuie sa fii con~tient.
I: Dar libertate numai pentm putini, nu pentm Intreaga lume?
R: Nu te poti gandi decat la tine. Tu nu poti sa-mi dai mie libertate - ee folos ar
,fj sa te gande~ti la mine? Dar este posibil sa ajuti alta persoana sa gaseasca
ceva care-l va ajuta pe el sa devina Iiber, dar asta numai cand ai obtinut tu
!nsuti ceva, numai cand tu insuti ai devenit mai liber.
I: Cum ar putea un om sa fie liber vreodata? Ornul este atat de slab ~i sunt atat
de multe fot1e impotriva lui!
R: Poate fi mai liber decat este acum - mai liber comparativ cu starea lui
prezenta. Prive~te dintr-un punct personal de vedere, nu filosofic, ;;i vei vedea
cit poti fi mai liber sau mai putin liber, pentru ea sunt diferite momente in viata
tao in unele momente e~ti mai putin liber, In alte momente e~ti mai liber.
incendiu in timp ee dormi, vei muri, pentru ca nu vei putea sa pleci de acolo.
A~a ca ziua c$ti mai liber. Lucrurile trebuie luate simplu, nu filosofie. Desigur,
dad incepem sa gandim filosofic cii nu exista asemenea lucruri cum ar fi
libertatea, atunci nu mai ramane decat sa murim.
i: Este posibil sa determinam influentele din via!a care distrug eel mai mult
libertatea?
R: Infiuentele care ne accentueaza sclavia sunt iluziile noastre, ;;i in special
i1uzia ca suntem liberi. Ne imaginam cii sun tern liberi, ~i asta ne face de zece
ori mai sclavi. Aceasta este principal a influenta cu care putem lupta. Sunt
multe alte influente cu care trebuie sa luptam, dar accasta eonstituie inccputul,
aceasta este prima: iluziile despre pozitia noastra, despre libertatea noastra.
Deci intai de toate este necesar sa sacrificam aceasta iluzie a libertatii pe care
35
 A PATRA CALE
crcdem Gii 0 avem. Dad vom incerca sa sacrifidim aceasta. iluzie, poate vom
ajunge la posibilitatea de a fi realmente mai liberi.
I: Ce semnificatie au valorile obi~nuite cum ar fi curajuJ, Jipsa de egoism ~i
bunavoin!a, din punctul de vedere a1 sistemului?
R: Uocan au 0 scrnnificatic [aarte buna, alteori niei 0 semnificatic. Nu te pori
a$tepta Ia 0 semnificalie permanenta a accstar valori, pentru di viziunea
obi~nuita dii cuvintelor a scmnifica!ie pennanenta., pc care de fapt nu 0 pot
avea tot timpul.
I: Are acest sistem ceva de spus desprc ideea de pacat?
R: Pacatui, ea definitie generaJii, este "tot ce este nenecesar", dar trebuie sii
modifidim aceasHi defini!ie. Facatul este intotdeauna rezultatul sHibiciunii.
Dad trebuie sa merg undeva ~i promit sa fiu acolo la 12.30, ~i ~tiu ca dacii
merg repede voi fi acolo la timp, dar In schimb rna opresc pe drum sa rna uit la
vitrine, aceasta ar constitui un pacat impotriva promisiunii mele de a fi acolo la
12.30. Totul trebuie considerat din punctul de vedere al scopului sau deciziei,
in raport cu lucml pe care !i-ai propus sa-l faci intr-un moment dat. Dad ai un
scop In legatura cu munca, atunei tot ee vei face impotriva muneii tale va fi un
pacat. Nu va fi pacat daca nu ai nici un scop. Nu este nici un pacat sa te opre~ti
la vitrine1e magazinelor, dar dad trebuie sa fii undeva tntr-un anumit moment
~i oprirea te face sa Intarzii, atupci este un pacat. Putem intelcge pacatul $i
crima dnd Ie vom intelege in' legatura eu munca. Dupa aeeea vom putea
cuprinde 0 viziune putin mal ampIa ~i sa ne gandim la cei care de abia vin In
munca, apoi la cei care pot veni, $i a$a mai departe. Este neccsar Sa ne
apropiem de aceasta problema gandind In cercuri coneentrice $i incepand cu
cei care sunt In munea sau care se cred In munea. Iar atunci orice vor face
impotriva propriei lor intelegeri a muncii va fi cu siguranta un pacat, pentm cii
se vor amagi singuri. $i ceca ce vor face ei impotriva altora din mund, fie prin
sugestie fie prin exemplu, va fi un pacat pentru ca scopul lor este sa ajute, nu
sa impiedice. Deci cste posibil sa intelegi pacatul numal in legatura cu munca,
mal intai, ~i apoi mai tarziu sa-l vezi in afara muncii.
I: Ce inseamna dnd spune!i cli pacatui este rezultatul sJabiciunii?
R: Vedeti, In mund cerinte1e cresc; multe lucruri, gradat, devin mai dificile.
lei anumite decizii, iar una dintre primele cste sa faci eforturi, sa mergi
impotriva modului obi$nuit care este intotdeauna pentm evitarea eforturilor ~i
pentm a face lucrurile cat mai u~oare posibil. Daca incerci sa munce~ti, iei
dccizia de a merge impotriva acestei tendinte, sa faci lucruriIe mai dificile, Din
nou, daca acest lucru ramane mai mult 0 decizie rnentala, dad nu duce la niei
a ac!iune, este un nonsens $1 este, cu siguranta, un pacat impotriva ta insutl.
1: Puteti corcIa cuvantul "pacat" cu euvantul "cainW'? Sa presupun ea aceasta
cainla este total diferita de conceplia care i se atribuie in mod obi~nuit?
R: in munca lucrurile rele anuleaza multe lucmri bune, dar lucrurile bune nu
anuleaza lucmrile rele. Lucrurile rele pot fi anulate numai prin cain!a, Asta nu
inseamna ca un om face ceva $i apoi se caie~te ~i i$i spune "Nu voi mai face
acest lucm", pentro ca va face din nou. Daca faci un lucru, urma ramane, a~a
36
CAPITOLUL 2
indit va fi mai u~or sa 0 faci a doua oara, ~i asta va crea ineI1ie. Uneori poti
'!nvinge aceastii ineI1ie prin cainla, care Inseamna suferin!a,
I: 0 numiti cainla in masura in care invingc inertia?
R: Ciinta poate fi buna, dar nu suficient de putemica pentm a invinge inertia.
Dar, daca 0 invinge, atunci este "cainW'. Cainla sincera este 0 mare forta In
munca. Tcndintcie noastre Intotdeauna ne detennina sa facem lucruri care sunt
impotriva muncii. Ele nu imbraca ncaparat aceea~i forma, eeea ce Ie face
)n~eIatoare. Pot face ceva sub a anumita forma ~i apoi sa nu continui sub
aceea~i forma dar in acela$i Jel. Dar daca rna voi cai sincer ~i la momentul
potrivit, voi putea opri aceasta tendintii
I; Deci cainla reala inseamna neaparat schimbare a fiintei?
!t: Nu a$ numi-o schimbare a fiintei, ei doar oprirea unei tendinte.
I: Nu exista nici 0 cale prin care sa ajutarn omenirea?
R: Intotdeauna incepem cu idcea ca lucrurile ar trebui indreptatc. Dar sa
presupunern ca un om dobande$te putere ~i incepe sa illdrepte lucrurile. EI Ie
poate imautati intr-atat Incat s-ar putea sa fie nevoie sa vina 0 putere superioara
sa Ie 'indrepte din nou, ~i asta poate insemna distrugerca Pamantului. Asta
explica un alt lucm - difieultatea dobandirii a eeea ee numim puteri superioare.
Este ca ~i cum 0 anumita minte con~tienta tc impiedidi sa dobande~ti puteri
superioare, pentru ca imediat ai vrea sa abuzezi de ele. Pare ca ~i cum vei putea
obline aeeste puteri numai cand aecste minti superioare sau fiinle eon~tiente
vor fi sigure ca nu vei interfera. Dar nu exista observator con$tient - exista legi,
$1 ele sunt in tine, Exista un fel de frane automate In tine, care te vor impiedica
sa interferezi.
I: La ce bun sa ai aceste puteri daca nu Ie poti folosi?
R: La un moment dat foI1eie din lume vor trebui sa duca 0 lupta intre ele, dar
puterile superioare nu doresc sa interfere, evident din anumite motive foarte
clare. Daca partea pozitiva - cea opusa haosului - va fi suficient de puternica,
atunci ea va invinge. Daca va fi slaba, va trebui sa fie distrusa, iar atunci poate
'va aparea ceva nou. Exista multe aluzii la aceasta idee in Biblie - sau poate
'sunt numai alcgorii. Totul arata ca lucrurile trebuie sa fie disputate la Ull
anumit nivel - deci nu va putea fi nici 0 interferenta,
I; Ati spus ca un om nu are voin!a. Atunci cum' se nurne~te dnd 0 persoana
face un efort real sa Invinga un obieei, sau sa nu fad ce i-ar place sa facii?
R: Este fie 0 atrac!ie catre ceva, fie 0 repulsie fata de ceva. Fie ii este frica de
ceva, fie ii displace ceva ~i asta creeaza repulsie; sau eineva i-a spus ca ar
putea dobandi ceva $i asta creeaza atractie, Nu este 1n el, este in lucmri.
Luerurile il atrag sau il resping, dar el numc$te asta vointa lui.
I; Deci poate fi privita atunci ca fiind totallipsita de val~are?
R: Este mecanicii; nu are niei a valoare. Poate avca 0 valoare obicctiva, in
'SensuI ca cI poate obtine ceva in sens material. Dar nu acesta este efortul
despre care vorbesc. Eforturile incep numai de la un singur lucru - efortul de a
tetrezi.
LPoate ornul dezvolta con$ticnta prin propriile eforturi?
37
 A PATRA CALE
R: Nu, nu 0 poate face numai prin propriile eforturi. Int~ii de toatc trebuie sa
aiba 0 anumita cunoa~tere, ~i 0 anumita expJicare a metodclor; ~i sunt muIte
aIte dificultiiti in pius. Oruul estc 0 ma~ina, 0 ma$ina care lucreaza sub
influente externc. Aceasta ma~ina a omului I, 2, sau 3 nu sc cunoa~te pc ea
105a$l, dar cand ornul incepe sa se cunoasca, deja devine 0 ma~ina diferita.
Astfel illcepe dezvoltarea. Dar nu poate dobiindi cunoa~terea necesara de unul
singur. . _. . Dadi trebuie sa lucrezi in orice ramurii a ~tiintei, vei avea un anumit instrument
1: Cand spuneti di observarea de sine cste ealea spre con~ttenta de smc, trebmc
sa te observi chiar in timpul experientei?
R: Cit de mult poti. La inceput poate paTea dificil, dar [oarte curand vei vedea
ca este posibiL Cind W, vei da seama di poti sa gande~ti ell 0 parte a min!ii ~i
sa observi cu alta parte, nu vor mai fi complicatii sau confuzii.
I: Primul pas ar fi sa incercam ~i sa in!eiegem cIar ca nu ~tim nimic?
R: Ar fi foarte util daca s-ar putea, dar nu putem face asta, deoarece suntem
atat de siguri de atat de multe lucruri.
I: Este acesta un lucru spre care sa tinte~ti?
R: Putem tinti spre el cat ne place, dar nu-l putem dobandi niciodata pe calea
obi~nuita. Daca inva!am lucruri noi despre noi in~ine, lucruri pe care nu Ie
~tiam inainte, dupa aceea putem compara ceea ce ~tiam inainte cu ceea ce am
inva!at acum. Fara compara1it nu putem dobandi nimic.
* la, aceste doua idei inainte de a fi intalnit sistemul. To!i suntem in aceea~i
Ultima data am explicat impartirea omului in ~apte categorii. Aceasta
impartire, legata de ideea posibilei evolu!ii a omului.' da 0 meto~a ~o~rte buna
pentru intelegerea diferentelor dintre diverse lucrun sau a claslficam lor. De
exemplu, de la inceput luam diferitele manifestari ale omuIu! in diferite
campuri de activitate, in religie, ~tiinta, arta ~i a~a mai departe, ~i incercam sa
Ie privim din punctul de vedere a1 acestei impartiri in ~apte categorii. Veti
vedea imediat ca dacii exista ;;apte categorii de oameni, trebuie sa fie, in mod
corespunzator, ~apte categorii pentru orice apartine omului. Nu cu~oa~tem
omul 5, 6 sau 7 dar cunoa~tem diferen!a dintre omul 1, 2 sau 3, ~l putem
in!eIege cu u;;urinta ca religia omului Nr.I, oricum s-ar numi, va ~ 0 ~eligie
primitiva, simplificata in toate sensurile. Divinitatile vor fi simple, vlrtu!lle vor
fi simple ;;i pacatele vor fi simple - totul va fi simplu, pentru ca omului Nr. I
nu-i place sa gandeascii mult. Religia sentimentala, emo!ionala, plina de iluzii
~i imagintie, va fi religia omului Nr. 2. rar religia compusa din teorii, cuvinte ;;i
definitii pentru orice va fi religia omului Nr. 3. Sunt singurele feluri de religie
pe ca;e Ie cunoa;;tem, de~i daca. exista oameni de nivele superioa~e, trebuie sa
existe ~i religia omului Nr. 5, religia omului Nr. 6 ~i religia omulUl Nr. 7.
La fel este ~i cu arta - exista arta Nr. 1, arta Nr. 2 ~i arta Nr. 3, ~i altceva nu
mai ~tim. Dar exista unele opere de arta care au dimas din vremuri foarte veehi
care in mod evident apartin oamenilor cu con~tienta superioara. Dad gasim
asemenea lucdiri de arta, Yom vedea cii nu Ie intelegem, sunt peste nivelul
nostru. Din acest punct de vedere toata arta obi~nuita, arta omului Nr. I, 2 sau
38
CAPITOLUL 2
£3, este numita arta subiectiva pentru cii este bazata numai pe 0 intelegere
subiectiva sau 0 simtire subieetiva a lucrurilor.
In ~tiinta este ~i mai u~or de inteles diferenta. Bineinteles tot ceea ce
cunoa~tem este ~tiinta Nr. 1, 2 ~i 3. Aceasta folose~te actuala stare de
cQn~tienta a omului ~i functiile prezente ca un instrument pentru a obtine
anumite rezultate. $tiinta Nr. 4 va incepe cu perfectionarea instrumentelor.
pentru acest lucru ;;i vei obtine anumite rezultatc. Dar sa prcsupunem cii poti
avea un instrument mai bun; imediat vei obtine rezultate mai bune. Deci ;;tiin!a
Nr:' 4 este legata de perfectionarea instrumentului de cunoa~tere, de
perfectionarea functiilor omuIu! ~i a starii de con~tienta.
t:-Ne puteti spune mai mult despre ce inseamna omul Nr.l, 2 ~i 3?
R: Se refera la centrul de greutate in momentul deciziilor importante. Omul Nr.
3 va actiona dupa teorie, omul NT. 2 pe baza preferintelor ~i aversiunilor
emolionale, omul Nr.l pe baza preferintelor ~i aversiunilor fizice.
I: Pentru a intelege excmplele de arta con~tienta trebuie sa ai 0 cunoa~tere pe
care 0 persoana medie nu a obtinut-o?
R:"Nu numai cunoa;;terc, ci cunoa;;tere ~i fiinta. Sunt doua aspecte din noi care
trebuie dezvoltate.
Vorbind desprc cunoa~tere $i fiinta este necesar sa pornim de la inceput.
Incearca sa te gande;;ti cum priveai aceste lucruri, care era atitudinea ta relativa
pozitie. Vrem eunoa~tcre, dar nu realizam ca exista obstacole in noi care ne
impicdicii sa dobandim aceasta cunoa;;tere.
'" Voi incepe cu minco inaintc de a intalni sistcmul am citit foarte mult ~i am
fiicut multe cxperimente. Din accste experimente am obtinut stari intcresantc,
am:inteles mai multe legi, ~i natural, doream 0 continuare a acestor stari. Dar
am vazut ca pentru asta era necesara mai multa cunoa~tere. Apoi am intaInit
acest sistem. in sistem un accent special era pus pejiin/a. Dupa acest sistem nu
,este posibila mai multa cunoa;;tere pana cand fiinta ta nu se schimba.
Curand dupa ce am auzit despre cunoa;;tere ;;i fiinta, grupurile noastre s-au
impart-it in doua tabere. Prima tabara sustinea cii totul cra schimbarea fiintei, ca
nrin schimbarea fiintci Yom obtine mai mult din cunoa~terea pe care deja 0
avem., A doua tabara (careia cred ca ii apaqineam doar eu) sustinea ca in chiar
starea prezcnta a fiintei noastre putem obtine mai multa cunoa~tere decat avem,
cii nu suntem atat de saturali cu cunoa;;tere incat sa nu mai putem absorbi.
Mai tarziu am inteles cii ambele sunt necesare. Sa luam exemplul a doi
oameni: unul cunoa~te cele patru operatii aritmetice, celalalt nu. Natural,
primul'va fi intr-o pozitie mai buna, de~i nivelullor de fiinta este accla;;i. Cu
cat un om ;;tie mai multa matcmatica, cu atat mai buna va fi pozitia lui intrMo
anumita, profesiune. Deci cunoa;;terea poate cre;;te chiar cn aceea;;i fiinta. $i el
poate ~ti mai mult nu numai in matematicii; poate ;;ti multe alte lucruri, poate
avea 0 cunoa;;tere psihologica mai buna.
, Pe de alta parte, observi cii dadi. oferi cuno~tinte (vorbesc de cuno~tinte
psihologice) la dOlla persoanc, una prime~te in timp ce cealaita nu poatc.
39
 A PATRA CALE
Evident fiinta lui nu estc pregatitii. Deci carnenii nu sunt in aceea$i pozitie din
aceasta privin!,l.
Relatia dintre cunoa$tere $i fiinta estc 0 problemii [oarte importanta. A$ vrea
sa vii ganditi la ea $1 sii llltelegeti ceca ce am spus pana acum. Incercati sa
gasiti cxemple pfaprii. CUllOa$terea poate duce [oarte departe. Problema este, a
pori primi? 0 poti asimila? Un tip de CUllOa$tere 11 putem obtine, a1tul nu, a$a
di nu putem vorbi in general despre asta. De exemplu, sa luiim cunoa$terea.
psihologidi: a$a cum suntern putem invii!a foarte mUlt, $i anumite lucruri pot
deveni mult mai clare. Dar in fiecare moment cunoa$terea unui om depinde de
fiinta lui. Asta este ceca ce nu lntelegem noi. Un om poate obtine atata
cUl1oa$tere cat Ii perrnite fiima lui, altfel cunoa$terea lui va fi numai cuvinte.
Dacii aceasta cunoa$tere este data mai multor oameni, unii dintre ei 0 oblin,
altii nu. De ce? Evident din cauza ca fiinta lor este diferita.
I: Nu inteleg prea cIar ce este "fiinta". .
R: Este tIl, ceea ce e$ti tu. Cu cat te cuno:;;ti mai mult, cu atat mai mult iti
cuno:;;ti fiinta. Daca n-ai fi invatat niciodata ca ai fiinta, fiin!a tuturora ar fi fost
aceea:;;i pentru tine. Cineva care n-a auzit niciodata de amintirea de sine,
intrebat fiind, va spune ca-:;;i poate aminti de el insu:;;i. Aceasta este 0 fiinta.
Altul :;;tie cii nu-:;;i aminte:;;te de sine - aceasta este 0 fiinta diferita. Al treilea
incepe sa-:;;I aminteascii de sine - aceasta este 0 a treia fiinta. Astfel trebuie
pusa problema. f
" '
Intelegem diferenta dintre lucruri, dar in gandirea obi:;;nuita nu intelegem
diferenta de fiinta. Ce invatam in acest sistem? In primul rand cii nu suntem
unul, ca avem multe "eu"-ri, ca nu existii un "eu" central care sa conducii.
Aceasta este starea fiintei noastre. Rezultatul este mecanicitatea - noi suntem
ma:;;ini. Dadi izbutim sa fim mai putin mecanici, mai putini divizati in
interiorul nostru, daca izbutim sa avem mai mult control de sine, va insemna di
fiinta noastra s-a schimbat.
Cand am intalnit acest sistcm, el mi-a demonstrat ca schimbarea fiintei era
necesara, pentru ca noi nu suntem ceea ce credem noi a fi. Daca am fi fost ceea
ce credem di sun tern - daca aveam con:;;tienta, vointa, daca am fi putut "face",
atunci ar fi fost necesara numai cunoa:;;terea. Dar no! toti ne credem diferi!i de
ceca ce suntem in realitate. :;;i exact aceasta diferentii intre ceea ce suntem :;;i
ceea ce credem ca suntem este cea care arata ce lipse:;;te in fiinla noastra. A:;;a
indit doua Iucruri sunt necesare: schimbarea cunoa:;;terii :;;i schimbarea fiintei.
I: Dar noi tot timpul ne schirnbam! ' conditii, cat de muIte aIte lucruri mecanice in alte conditii. I~i vei da seama ca
R: Nu, ne afl~m intr-o camera, alergand dintr-un colt intr-altul, nu
schimbandu-ne. Intr-un colt eredem ca suntem un lucru, in altu! ne credern
diferi!i. Nu ne putem schimba numai pentru ca am alergat dintr-un colt in altul.
Ceea ce pare schimbare este schimbare prin imita~ie, schimbarea conditii!or,
preferintelor :;;i aversiunilor.
Aceasta stare de con:;;tienta in care suntem acum, se mi~cii mereu in sus $1 in
jos. "Jos" inseamna ca suntem mal aproape de somn, "sus" Inseamna cii
suntem mai aproape de posibilitatea trezirii. Nu suntem niciodatii in exact
40
CAPITOLUL 2
aceea~i ,stare, dar aceste mici schimbari inseamna numai a marca timpul in
acela:;;i loco
D)Jpa cum vezi, evolutia omului este foarte posibila, dar estc posibila numai
prin ,schimbarea cunoa~terii :;;i schimbarea fiintei, iar schimbarea fiintei
iIl;seamna dobandirea con:;;tientei. Nu poate veni de la sine, nu se poate
"intampla".
i:)loti dobandi cunoa~tere de sine prin observarea de sine?
R: Observarea de sine este !egata de anumite practici clare. Daca vei inecpc
n~mai sa observi cum se intamplii lucruriie, iti vor scapa muIte lucruri; dar
dadi vel incerca sa lupti impotriva micilor obi:;;nuinte, vei incepe sa vezi dintr-
o data multe lucruri, pc care de obicei nu Ie remarci. Fiecare are multe mici
obiceiuri: obiceiuri de mel'S, obiceiuri de a-:;;i mi:;;ca mainile, obiceiuri de a sta
a:;;ezat, de a sta in picioare, de a vorbi intr-un anume fei. Aceasta lupta nu
urmare~te anumite rezultate ci este mai mult pentru observare de sine. Poate
mai tarziu ili vei da seama ca trebuie sa inlaturi uncle obiceiuri, dar in prczent
aceasta luptii va fi mai mult pentru studiul de sine.
In acela:;;i timp, dacii vrem sa dezvoltam con:;;tienta :;;i sa ne perfectionam
rUIlctiile, chiar de la inceputul observarii de sine sun tern sfiitui!i sa incercam :;;i
sa oprim uncle dintre functiile noastre care nu doar ca sunt tara fo10s, ci efectiv
dliunatoare. De exemplu, observandu-te, mai ales observand functia
emotionala, ineearca sa opre:;;ti cat mai mult posibil oriee cxprimare a emotiiior
negative. Multe dintre vietile oamenilor practic constau in a~a ceva; ei i:;;i
exprima emotiile negative in orice moment posibil, cu orice oeazie, fie ca este
eazul sau nu; pot gasi intotdeana cate ceva rau in orice. Tendinta de baza a
omului Nr. I, 2, sau 3, este de a-:;;i exprima imediat toate emo!iiie negative.
Dad va face un efort de a opri aceasta exprimare, va obtine material pentru
observare, ~i se va vedea pc el insu~i dintr-un unghi total diferit. Daca va face
efort serios in aceasta directie, foarte curand va fi cOl1vins di nu are vointa
pentru di este un lueru dint;e cele mai difieilc sa opre:;;ti exprimarea emo!iilo;
negative. In ace1a$i !imp este 0 necesitate.
Alta funqie nefolositoare este vorbirea: vorbim prca mult. Vorbim, :;;i
vorbirn, :;;i vorbim, :;;1 niciodata nu ne dam searna cu adevarat. In general
credem cii vorbim foarte putin, mult prea putin, dar in special cei care vorbesc
eel rnai mult ered ca ei nu vorbesc niciodatiL Este un subiect foarte util de
observat. Vei vedea cum iti tree zilele, cate lucmri mecanice spul in anumite
tot vorbe~ti :;;i vorbe:;;ti :;;i vorbe~ti pentru ca iti faee piaeere, sau iti umple
timpul. Este necesar sa observi :;;i sa incetezi eel putin 0 parte din aceste
discu!ii neneeesare. Vorbirea, imaginatia, minciuna ~i exprimarea emo!iiior
negative sunt de fapt functiile noastre de baza,
Acum dad Yeti dori sa rna intrebati ceva, voi incerea sa expiic, Trebuic sa
incercam nu doar sa studiem aceste idei in fonna in care ele sunt date ci ;;i sa Ie
aplicam in legatura cu diferite probleme. Ele fumizeaza chei bune pentru
solutia multora dintre ele,
41
 A PATRA CALE
I: Cand vorbi!i desprc minciuna va referiti la ceca ce spunem sau ~i la
gandurile noastre?
R:-Iu prezent este suficient sa ne oprim la ceea ce spuncm. Mai tafzin va trchui
sa nc studiem :;;i gandurile - adica minciuna fata de noi rn~ine. Estc accla~i
Iucru, dar trebuic sa incepem ell lucruriie pc care efectiv Ie spunem, ~i Ia
incepnt minciuna va necesita un anumit efort pentru a vcrifica. Vorbim
intotdeauna despre lucruri pc care nu Ie $tim. Nu 0 numim minciuna - astfe! ne
eschivam, ii dam cate un nume bun, :;;1 astfel 0 putem acccpta.
I: A:;; vrea sa $tiu mai exact ce se intelege prin fiin!a? Am in!eles di este ceva
mai permanent care se apune unoi fel de colectii schirnbatoare de "eu"-ri.
R: Nu 0 complica prca mult. Tot ce tine de tine este fiinta tao Cunoa~terea este
separata. P01i vizualiza separat tot ceca ee ~tii, dar tot ceea ce e$ti, separat de
ceea ce ~tii, este fiinta tao In aceasHi impartire tu te eompui din doua lucruri:
ceea ce ~tii ~i ceea ce e~ti. Din punetul de vedere al dezvoltarii, ideea este ca
luerul asupra eunoa~terii nu este sufieient Tara luerul asupra fiintei.
Cunoa~terea este limitata de fiinta. In starea in care e~ti, dad vei dobl'mdi ~ai
multa eunoa~tere nu vei fi capabil sa a folose~ti, sa a intelegi, sa faci
conexiuni. Dezvoltarea cunoa~terii nu este suficienta, pentru ca Ia un anumit
moment trebuie sa se opreasdi, ~i in lac sa te duea illainte te va duce lnapoi,
pentru ell dadi dobandirea cunoa~terii tale nu va fi unnata de sehimbarea
fiinlei, toata aceasta cunoa~tery se va deforma in tine. t;;i atunci cu cat mai
multa cunoa~tere vei acumula, eu atat va fi mai diu pentru tine.
I: Ce ral joaca fiinta in dobandirea cunoa~terii?
R: Fiinta este starea tao Intr-o ~tare po!i dobandi a anumita cunoa!jitere, dar dad.
se dezvolta alta stare poti acumula mai multa cunoa!jitere. Dad e!jiti divizat in '
"eu"-ri diferite, care se eontrazic unele pe altele, este foarte dificil sa
acumulezi cunoa~tere, pentru di fiecare parte a va aemnula !jii a va intelege in
felul ei, !jii nu vei putea avea prea muita inteiegere. Daca vei deveni unul, cu
siguran!a va fi mai U!jior sa acumulezi cunoa~tere, sa !i-o aminte~ti ~i sa 0
intelegi. Fiinta inseamna stare, conditii interioare, toate impreuna, nu separat.
i: Fiinta noastra nu cre~te prin cunoa~tere?
R: Nu, fiinta nU poate cre~te de la sine. Cunoa~terea, chiar cunoa!jiterea foarte
buna, nu poate face fiinta sa creasca. Trebuie sa lucrezi asupra cunoa~terii !jii
asupra fiintei separat, altfel vei inceta sa mai intelegi cunoa~terea pe care a
dobande!jiti. Lucrul asupra fiintei constituie 0 mund diferita - este necesar un
efort diferit.
in general vorbind, ~tim mai mult despre cunoa!jiterea noastra dedit despre
fiinta noastni. t;;tim cat de putin ~tim despre noi ln~ine; :,;tim cum, in fiecare
moment, facem gre~e1i in orice; :,;tim d nu putem prcvedea lucrurile, d nu
putem intelege oamenii, ca nu putem intelege lucrurile. t;;tim toate astea !jii ne
dam seama ca toate sunt rezultatul insufieientei noastre cunoa~teri. Dar nu
intelegem diferenta dintre fiinta oamenilor. Este util sa iei a bucata de hartie !jil
sa descrii din ce se constituie fiinta noastra. Atunci vei vedea di nu poate cre$tc
de la sine. De exemplu 0 trasatura a fiintci noastrc este aceea ca suntem ma~ini,
alta ~ di traim doar intr-o midi parte a ma~inii noastre; 0 a treia - aceasta
42
CAPITOLUL 2
pluraJitate despre care am vorbit la prima lectura. Spuuem "eu", dar acest "eu"
este diferit in fiecare moment. Avem muIte "eu"-ri, toate la acela$i uivel ~i nu
exista un "eu" central pentru coordonare. Aceasta este starea fiin!ei noastre. Nu
sun tern niciodata unul $i niciodata acela~i. Daca vei descrie toate aceste
!r'dsaturi vei vedea ee ar constitui 0 sehimbare a fiintei:;;i ce poate fi sehimbat.
In fiecare trasatura partieulara este ceva care se poate schimba; !jii a midi
schimbare intr-o trasatura va insemna ~i a schimbare in alta.
Cu cat te cuno!jiti mai mult, cu atat mai mult iti vei cunoa~te fiinta. Dad nu
te euno~ti, nu iti cuno:,;ti fiinta. ~i dad ramai la aceIa!jii nivel al fiinrei nu vei
putea acumula mai multa cunoa!jitere.
I: Pentru a munci asupra fiintei, este necesar sa ne ocupam tot timpul unei zile,
sa nu risipim niei un pic de timp?
R: Vrei sa incepi cu imposibilul. lncepe cu ceea ce este posibil; lncepe eu un
pas. Incearca sa faci putin, $1 rezutatele l!i vor arata. lntotdeauna exista 0
Iimita, nu poti face mai mult decat poti. Daca vei incerca sa faci prca mult, nu
vei mai face nimic. Dar putin dHe putin, vei vedea ea sunt necesare gandirea
coreeta, atitudini eorecte. Este nevoie de timp, deoarece atat de mult timp
oamenii au fost In puterea emotiilor negative, imagina1iei negative, minciunii,
identifiearii, !jii lucruri de acest fel. Dar putin cate putin aceste Iucruri vor
disparea. Nu poti schimba totul dintr~o data.
Intotdeauna trebuie sa te gande~ti la pasul urmator - numai un pas. Putem
intelege pasul urmator ea ajungand sa fim putin mai stapani pe noi in!jiine decat
acum. Cand am inteles asta, ne putem gandi ca ajungand sa fim ~i mai stapani
pc noi in~ine, dar nu complet; nu pana la capat.
I: Vom putea fi capabili sa apreciem schimbarea fiintei noastre fara a ne
i:n~ela?
R: Da, dar lnainte de a fi capabil sa apreciezi schimbarea, trcbuie saHli cuno~ti
mUla a!jia cum este ea acum. Cand vei cunoa~te majoritatea trasaturilor fiintei
tale, vei fi capabil sa vezi schimbarile. Putem sa ne apreciem nivelul fiintei
prin instabilitatea "eu"-lui nostru - ceea ce numim noi "eu" - pentru ca la un
moment dat a parte din nOl spune "eu", in alt moment a alta parte. Daca vei
observa bine, vei vedea cat de diferit e~ti, chiar In cursul unei singure zile. Intr-
un moment te hotara~ti sa faci un lueru, In alt moment aIt lucru. Aceasta
schimbare continua chiar In cursul a douazeci :';1 patru de orc arata clar niveJul
fiilltei noastrc.
1: De ce anume depinde diferenta de nivel printre oameni obi~nuiti, adonniti?
R: Depinde de incredere. Exista oameni mai de incredere !jii oameni in care nu
poti avea multa incredere. Asta este adevarat $1 in lucru. Oamenii care nu sunt
de incredere nu pot obtine mult.
I: Incepcm toti la aeela~i nivel?
R: Mai mult sau mai putin, dar exista variatii. Lucrul de baza cste increderea.
I: Cum p01i sa-ti dezvolti fiinta?
R: Tot ceca ce ai invatat, tot ceca ce ai auzit despre posibilitatea dczvoltarii,
totul se refera la fiin!a. in primul rand dezvoltarea fiinlei inseamna trezire,
atata timp cat principal a trasatura a fiintei noastre este accea ca suntem
43
 A PATRA CALE
adormiti. Incercand sa ne trezim, ne schimbam fiinla; acesta cstc primul punet.
Apoi sunt multe alte iucl11ri: crearea unitatii, necxprirnarea emoliiior negative,
?bservarea, studiul emotiilor negative, incercarea de a nu te identifica,
mCCrcarea de a evita vorbirea inutilii - toate acestea inseamna iUCIU asupra
fiinlei. Este adevarat ca in acest fel acumulezi 0 anumita cunoa~tere, dar dadi
este a cuno~tere numai intelectuala este pusa separat Fiinta este "puterc",
putere de a "face"; ~i puterea de a "face" este puterea de a.li altfel.
I: Nu inteleg distinctia intre cunoa~tere ~i fiinta, dud ele lucreaza imprcuna. Se
pare di in studiul de sine sunt atat de amestecate incat este greu de vazut care
este una ~i care este cealalUi.
R: Da, dar in acela~i timp este posibil. ~tim ce inseamna eunoa~tere. ~tim ea
aceasta cunoa~tere este relativa ~i dcpinde de capacitatile noastre. De fapt
putem acumula suficienta cunoa~tere cu care Sa incepem in starea noastra
prezenta; dar foarte curand vom realiza ca pentru a acumula mai multa
cunoa~tere, 0 cunoa~tere mai profunda sau mai vasta a luerurilor pc Care vrem
sa Ie intelegem cu adevarat, trebuie sa ne schimbam fiinta, deoarece
capacitatile noastre prezente de acumulare a eunoa~terii sunt foarte limitate.
Deci chiar din punetul de vedere al aeumularii eunoa~terii ajungem la
necesitatea schimbarii fiintei, altfel yom avea numai cuvinte ~i nu VOm $ti ec
inseamna ele.
I: Ideile sistemului au vreo va'l~a~e din punctul de vedere al schimbarii fiintei?
R: Ideile in sine nu pot produce schimbarca fiintei. Efortui tau trebui~ Sa
mearga in directia corecta, ~i un lucru trebuie sa ~orcspunda altuia. Fad un
efo~t intr-~ ~irect~e ~i ,:ebuie s~ faci un efort ~i in cealalHi direc!ie. Nu pO!i
~c111mba mmIC rara un sIstem; cI11ar ~i cu un sistem este difiei!.
I: Ce se intelege prin "lucru"?
R: "Lucru!", in sensul in care folosim acest cuvant in sistem, inseamna munca
pentru dobandirea cunoa~terii ~i pentru studiul schimbarii fiintei. Trebuie sa ai
un obiectiv cIar ~i sa munee~ti pentru el, a:;;a di "lucrul" include dobal1direa
cUl1oa~terii ~i a cOl1trolului de sine pentru atingerea obiectivului.
I: De cc natura a Tacut omul incomplet, I-a lasat la jumatate de drum?
R: Este 0 intrebare buna atata timp cat nu inte1egi ce poate dobandi un am.
Cand vei il1telege, iti vei da seama cii aceste lucruri pot fi dobandite numai prin
pr~priil~ eforturi ale omului. Ceea ce poate fi dezvoltat in am estc con~tienta ~i
vOln!a ~l ele pot fi dezvoltate numai daca omul realizeaza ca nu Ie posedii.
Cal1d va realiza acest lucru, va vedea ca elc nu pot fi decat dobandite, nu
daruite. Omul este creat In unicul fel in care putea fi creat. Tot ce se putea oferi '
s-a oferit; nimic mai mult nu poate fi ofedt. Altfel ar fi Ca ~i cum ai lua un am
de pe strada ~i I-ai face general; e1 n-ar ~ti ce sa faca. Este un subiect de
dezbatut, nu ni se pot da acele calitati, trebuie sa Ie ca~tigam sau sa Ie
cumparam. Este singura cale de a Ie dobandi.
44
CAPITOLUL 2
Cunoa~terea reala, cunoa~tcrea obiectiva este cunoa~terea care vine de la 0
minte superioara. 0 asemcnea cunoa~tere ne arata cum sa studicm omul, cum
sa studiem universu1, ~i de asemenca cum sa fie studiat primul in legatura eu al
do ilea. Prin cunoa~tere obiectiva estc posibil sa se cunoasca lumea reaM,
utilizand principii Ie relativiHitii ~i sdirii ~i cunoscand cele doua legi
fundamentale ale univcrsului: Legea lui Trei ~i Legea lui ~apte.
Apropierea de cunoa~terea obiectiva se face prin stl1diullimbajului obiecti\'.
Dad va amintiti, am spus eli studiul acestui sistem incepo cu studiul unui nou
lirnbaj, ~i am dat mai 111ulte exemple: eentri, impartirea omulu! in Nr. 1,2,3,4,
5 ~i a~a mai departe, identificarea, considerarea, amintirea de sine. Toate sunt
expresii ale acestui limbaj.
Pasul urmator este studiul de sine, studiul ma~inii umane ~i intelegerea
locului omului in ul1ivers. Aceasta cunoa~tere de sine este ~i un scop ~i un
1111jloc.
Dar, dupa cum am spus, dad un om vrea sa se dezvolte, nu este suficienta
numai cunoa~terea; el trebuie sa lucreze ~i pentru a-~i schimba fiinta. Doar ca
schimbarea fiintei este atat dc dificila incat ar fi aproape imposibila, daca n-ar
cxista cunoa~te~ea care sa-1 ajute pc am. A~adar cunoa~terea ~i fiinta trebuie sa
creasca alaturi, de~i una este complet separata de cealalta. Nici cunoa~terca,
nici fiinta luate separat nu pot oferi 0 cunoa~tere corecta, deoarece intelegerea
este rezultanta unei cre~teri simultane a cunoa~terii ~i fiintei.
Cre~terea cunoa~terii inseamna 0 trecere de la particular la general, de la
detalii la intreg, de la iJuzoriu la real. Cunoa~terea obi~nuita este intotdeauna 0
cunoa~tere a detaliilor Tara cunoa~terea intreb'Ului, 0 cunoa~terc a frunzelor, sau
a nervurilor ~i zimtilor frunzelor, Tara a cunoa~te copacuL Cunoa~terea reaIa nu
iti arata doar un anumit detaliu ci ~i locul, functia ~i intelesuI acestui detaliu in
lcgatura cu fntreguL
1: Dad aceasta eunoa~tere exista pe diferite niveluri, atunci noi putem obtine
numai cunoa~terea de pc nivelul nostlU?
R: Desigur, dar daca am avea toata cunoa~terea pe care am putea s-o ob!inem
pe nivclul nostru, nivelul nostru s-ar schimba. Problema este ca nu avem toata
cunoa~terea accesibila noua pe nivelul nostru - avcm prca putina.
i: Cunoa~terea poate fi data numai in legatura directa cu lucrul?
R: De la inceput vi s-au dat uncle idei ~i vi s-au spus anumite lucruri desprc
ma~ina umana, de exemplu, despre ecle patru functii, despre diferite stari de
con~tienta, despre faptul ca traim I11tr-o stare care fluctueaza in sus ~i in jos,
uneori mai aproapc de con~tien!a de sine, alteori mai aproape de somn. Cand
ati auzit aceste lucruri vi s-a spus ~i Sa Ie verificati pentru vOl in~iva; dar numai
dnd veti intelege ficcare functie ~i veti deseoperi propriile senti mente ~i
scnza!ii legate de fiecare din ele, atunei vor deveni cunoa~tere.
Fiin!a cste ceva complet separat. Puteti face toate eforturilc posibile in
starea prezenta, ~i totu~i sa simtiti ca s-ar putca scoate mai mult din
cunoa~terea voastra, dar fiinta voastra nu este corcspunzatoarc. A~a ca va fi
nccesar sa lucra!i asupra fiintei, sa 0 faceti mai putemica, mai prccisa. Dupa
aceea, din acelea~i cuvintc veti putea extrage mai muitii cUlloa~terc.
45
 A PATRA CALE
I: Dadi inte1egerca este rezultatul cunoa~terii :;;i a1 fiintei, nu pot vedea totu~i
cum se combina cleo
R: In orice moment cfin~ intelegi cova, intelegerea ta va fi 0 combinatie intre
cunoa$terea ;;1 fiinta tao Intc1egerea este un rezuitat al cxpcricntei, 0 anumita
experienta in fiinti'i :;;i a anumita experienra in cunoa;;terc.
i: N?-mi cste indi dcstuJ de clar; ce intelegeti prin fiin!a;;i stare a fiilltci?
R: In loc sa cauti defini!ii, incearca sa gase;;ti ilustra.ri. Fiinta unni om
reprezinta tot ceca ce este el. Multe lucruri intra in fiiura. Poti fi mai coo;;tieot
sau mai adonnit, mai divizat sau mai intreg, mai interesat de unele lueruri ;;i
mai putin illteresat de altele. Poti sa minti mai mult sau sa minti mai putin, sa-ti
displaca minciuna sau sa minti fiira nici a jena, sa fii mai consecvent sau mai
putin consecvent, sa ai un sentiment de mecanicitate sau nu. Poti sa nu ai
conflicte mari in tine insuli sau poti sa fii alcatuit din conflicte, sa ai
comparativ putine emo!ii negative sau sa fii cufundat in emotii negative. In
general, starea fiintei inseamna a consecventa mai mare sau mai mica in
ac!iuni. Cand un lucru iI contrazice pe altul prea muit, inseamna fiinta slaha.
Nu ne dam seama ca daca un om este foarte ineonseevent, atunci cunoa;;terea
lui nu va fi demna de incredere. Dezvoltarea unci singure laturi, fie
cunoa;;terea, fie fiinta, da rezultate foarte proaste.
Fiinta include toate puteri\e, tale de a "face". Cunoa;;terea este numai
auxiliara; poate ajuta. Dar pentru a ne schimba fiinta - ;;i aici intervine
cunoa;;tere~ - trebuie mai intai sa vedem ;;i sa inteIegem starea noastra
prezenta. In masura In care Incepem sa intelegem starea fiintei noastre,
Incepem sa Invatam ee sa facem eu noi In;;ine.
I: Ce ati vrut sa spuneti prin faptuI ca dezvoltarea doar a eunoa~terii sau doar a
fiintei da rezultate proaste?
R: Poate fi de ajutor daca-ti spun cum am auzit prima data de acest lucru. Cand
cunoa~terea se dezvolta dincolo de fiinta, rezultatul va fi un "yoghin slab" - un
om care ~tie totul ;;i nu poate face nimic. Daca fiinta se dezvoltil dincolo de
cunoa~tere, rezultatul va fi un "smnt prost" - un om care poate face totul ;;i nu
~tie ce face.
Daca vei compara acest sistem cu altele, vei vedea ca diferenta fata de alte
sisteme, filosofice sau de aIt fel, consta tocmai in importanta ac~rdata acestei
idei de fiinta. Alte sisteme sunt interesate de cunoa~tere ~i comportament. Ele
presupun ca, a~a cum suntem, putem ~ti mai mult sau ne putem purta diferit. fn
sistemele religioase "credinta" $i "comportamentul" sunt In general privite ca
fiind voluntare. POli sa fii bun sau rau - este arbitrar. Dar acest sistem merge pe
ideea diferitelor nivele ale fiintei. La actualul nostru nivel de fiinta exista 0
anumita cunoa~tere, un anum'it comportament, 0 anumita credinta, toate
?eterminate de fiinta. Dar mai intai vine cunoa~terea - oridit de putin am ~ti.
Incepeti sa va studia!i: va dati seama ca suntcti ma~ini dar puteti deveni
con$tienti. Ma~ina incepe la un anum~t nivel al fiintei. Tot ce poate ea sa faca
sau nu, este dependent de acest nivel. Incercati Sa intelegeti ce semnifica fiinta,
nivelele fiintei, sehimbarea fiin!ei. Acest sistem spune ca totul - foI1e, energii,
difcritc fcluri de activitate - toatc depind de nivelul fiintei. Nu putem ~ti mai
46
CAPITOLUL 2
mult din cauza nivelului fiintei noastre. In acela~i timp cea mai mica difercnta
in nivelul fiintei va deschide noi posibiJitati de a cunoa~te $i de a "face". Toate
puterile noastre sunt determinate de niveIu! fiintei noastre.
1: Sa inteleg di am fi toti la acela~i nivel?
R:,Da, in comparatie Cll omul Nr. 4. Dar exista unii care se afla mai depmic de
nivelul omului NT. 4 ~i altii care se afla mai aproape de cl. ea In orice altceva
exista grade. Este a distanla mare intre cele doua nivele, dar exista ~i stari
intermcdiare. La fel este ~i In interiorulnostru: fieeare din nOI poate fi diferit in
momente diferite.
Exista 0 u~oara diferenta intrc oameni, dar nu este suficient pentru a masura
fiinp. To!i oamenii normali sunt nascuti la aceIa~i nive! ;;1 au accJea$i
posibilitati. Nimeni nu se poate na~te mai sus de nivelul obi~nuit. Nu putem
dobandi nimic lara un antrenament speciaL Micile diferente dintrc oameni,
sunt dlferente In func!ii, dar diferen!a reala a fiintei este diferenta de stare de
con$tienta. Diferenta in func!ii este 0 diferenta unilateraHi.
I: Puteti explica mai mult despre gradele care exista intre noi ~i omul Nr. 4? A$
vrea sa inteleg.
R: Este 0 intrebare buna ~i 0 vei putea intelege observandu-i pe ceilaJti $i pe
tine insulL Exista oameni NT. I, 2 ~i 3 care nu sunt deloe interesati de
posibilitatea dezvoltarii sau de' dobandirea cl1noa~terii sau de orice lucru de
acest gen. Apoi vin cei care au posibilitatea unei anumite Intelegeri, dar aceasta
sc muta de Ia un lucru la altul - nu este un interes directionat. Apoi poate fi
interesul directionat, inceputul centruIui magnetic, intalnirea cu influenta C ~i
a~a mai departe. A$a ca omul Nr. 1, 2, sau 3 poate fi foarte diferit - poate fi mai
aproape de posibilitatile de dezvoltarc, mai departe de acestc posibilitati, sau
chiar lara nici un fel de posibilitati.
I: Cum pori InteJege ce ~tiu alti oameni tara sa fii la accla$i nivel?
R: Vrei sa SpUI cine poate invata pe altii, In cine potl avea ineredere ~i a$a mal
departe? La nivelul la care suntem putem apreeia ce ~tiu aitii, dar nu fiin!a lor.
Putem vedea tara sa gre~im cine ~tie mai mulL Dar despre fiinta, sunt foalic
posibile grc$eli. Sa presupunem ca Intalne~ti pe cineva care ~tie mai mult decat
tine, dar 11 suspectezi ca fiinta lui ar fi inferioara. Vei gre~i, pentru ca nu este
treaba ta sa-i judeei fiinta. Lasa-i fiinra in pace $i inccarca sa invcti de la el. Nu
suntem capabiIi sa vedem nivele ale fiintci superioare noua; putem aprccia
nivelul fiintei uumai Ia ace1a~i nivel ca a1 nostm sau inferior. Este important sa
tii minte acest principiu.
i: Este acest sistem un sistem de cunoa~tere?
R: Acest sistem nu este atat un sistem de cunoa~tere , cat un sistem de gandirc.
Arata cum sa gande~ti aItfel, de ce estc mal binc sa gandc~ti aItfe!' A gand!
altfelIllscamna a gandi in catcgorii diferitc.
Exista un obstacol in calea noastra ; nu ~tim ce inseamna "a ~ti". Trcbuie sa
intelcgem ce inscamna a $ti; asta ne va ajuta sa in!eIcgem ce inscamna a gaud!
in categorii noi.
i: Care este originea acestui sistem?
47
 A PArRA CALE
R: Nu voj vorbi despre detaiii, ci dcspre principiu - despre care aT trcbu! sa fie
originea lui, in principiu. Pentru a servi unui scap util, penull a avea vreo
grcutate, 0 inva!atura trebuie sa vina de Ia oarneni eu 0 minte superioara nOlla,
altfel nu va ajuta ~i n01 vom ramane la acela$i nivel. Dadi 0 invatatudi vine de
la un nivel superior, ne putem a~tepta la ceva. Dad vine de la adela$i nivel ca
al nostru, nu ne putem a$tepta 1a nimic. Avem suficicnt material pentru a face 0
evaluare. Ne putem intreba: a fast inventat la accla~i nivel ca al nostru sau la
un nivel diferit? Dadi materialul de care dispunem nu este suficient penhu a ne
ajuta sa apreciem, va trcbu! sa a$teptiim. Dar trebuie sa judedim singuri. Daca
eu va voi spune ceva despre acest lucru, nu yeti putea verifica. Este util sa va
ganditi la asta; numai voi singuri trebuie Sa va gasiti raspunsurile.
1: A fast transmis de-a lungul vremurilor?
R: Cum pute!i veri fica asta?
I: Va vOl crede pe cuvant.
R: Nu trebuic sa crezi nimic.
1: Ne puteti spune unde putem sa-i dutam originile ~i unnele?
R: In voi in~iva. V-a dat eI ceva ce nu aveati inainte?
i: Desigur ca este imposibil sa intelegi sist~mul pana dnd nu a1 atins nivelulla
care acesta i~i are originea?
R: In!elegerea este relativa. Putem intelege multe lucruri la nivelul nostru;
numai dupa aeeea ne putel11 mota mai departe. Nu putem sari. Cu siguranta, eu
ajutoruI aeestui sistem putem avea a intelegere mai buna despre noi in~ine ~i
despre viata decat cu orice aIt sistem pe care il ~tiu eu. Daea putem spune ca
am obtinut prin el ceea ce nu am putut obtine in nici un alt feI, atunci va trebui
sa continuam sa-J studiem. Trebuic sa facem 0 apreciere. In foarte scurt timp
poti vedea. Eu am invatat foarte mult de la aeest sistem intr-un timp scurt ~i, cu
ajutorul lui, am inceput chiar sa in!eleg lucruri pe care Ie-am intainit in alte
sisteme ~i nu Ie-am inteles. De exemplu sa luam "somnu!" din Nolil Testament.
Nu se prea remarea, de~i aici se vorbe~te de asta in mod constant. Este spus in
mod continuu ca oamenii sunt adormi!i, dar se pot trezi, insa nu se vor trezi
lara eforturi. Sistemul nu se explicii numai pe el insu~i ci ~i ee este adevarat in
alte sisteme. Este explicat ca dadi oamenii dorese sa se inteleaga unul pe altul,
intelegerea cste posibila doar Intre oamenl treziti. in via!a obi~nuita totul este 0
incurcaturii lipsita de speranta; oamenilor nu Ie este destinat sa se inteleaga
unul pc altul in viala obi~nuita. Daca ie-ar fi fost destinat, oamenii ar fi fost
creali altfel. Omul trebuie sa se intregeasca prin propriile eforturi. Putem sa ne
dam seama de asta, daca ne yom da seama de natura vointei ~i a con~tientei.
Capaeitatea de a intelege cste legata de aeeasta. Daea oamenii vor ineepe sa
Iucreze eu scop~1 de a dobandi eon~tienta ~i vointa, var incepe sa se inteleaga
unul pe altu!. In viala, eu eele mai bune intentii, sunt numai incurcaturi.
Oamenii sunt ma$ini: nu sUnt flieu!i sa se inteleaga unul pc altuL
I: Este posibil sa inte1egem ratiunea acestei confuzii? Care estc ratiunea de a fi
fost fiicuti astfeI?
R: Sa vedem pcricolul, ~i sa ineeream sa ineepem sa ne intelegem situatia.
Oamenii nu se inteleg nieiodata unuJ pe altul, dar in vremuriJe noastre situatia
48
CAPITOLUL 2
din viata devine din ce in ee mai complieata ~i periculoasa. In aceJa$i timp, a~a
~um su~t, oamenii servcsc scopuriior Lunii ~i ale Pamantului. Dar despre asta
vom vorbi mai tarziu.
Este 0 gre~eala sa ne gandim la vremurile noastre ca fiind ea orieare altele.
Acum sunt difieultati deosebite ~i faeiJitati deosebite.
I: Este posibil ca dificuitatile sa creasea cu timpul? _ . ._ .
R: Da, dar nu peste 0 anumita limita - dincolo d~e acea.sta .11l'~lltAa deville 0
imposibilitate. Este important sa ne dam ~ea,?1a.' nu .111 tco~le cr.vazan~d faptele:
di oamenii nU se inteleg unul pe altul ~1 ca srtua!ra devme dm ce Il1 ce mar
complieata. Daea o;menii au anne automate, este ma~ peric~los. $i :u ~nn~
atomate in multe sensuri. A~a ca arice neintelegere dcvl11e mal profunda ~1 mat
cQmplicata.
i: $i care va fi sIar~itul?
R: Nu putem spune; ar insemna ghicirea viitorului. Dar desigur nu ne putcm
a~tepta la nimic bun. .
Vedeti, toate conceptii1e noastre obi~nuite despre lucrun nu sunt bune, nu
duc nidiieri. Este necesar sa gandim diferit, ~i asta inseamna sa vedem
lucrurile a~a cum nu Ie vedem acurn, ~i sa nu vedem luerurile cum Ie :ede~
acum. $i aceasta din unna este poate eel mai greu, pentru ca suntem oh.l$nllltl
sa vedem anurnite lucruri; cste un mare sacrificiu sa nu vedem Iucrunle a$a
cum suntem obi~nuiti sa Ie vedem. Suntem obi~nuiti sa gandim cii traim intr-o
lume mai mult sau'mai putin multumitoare. Sigur, cxista lucruri nepl~cute,
cum ar fi razboaiele sau revolutiiIe, dar in ansamblu este 0 lume multumrtoare
# binevoitoare. Este eel mai dificil lueru Sa renunti la aceasta idee a ~n:i lumi
binevoitoare. $i apoi trebuie sa intelegem ca nu vedem deloc ~ucrunle mAscl:.
Vedem, ca in alegoria pe~terii lui Platon, numai reflexele luerunlor, astfelmcat
ceca ee vedem ~i-a pierdut ariee realitatc. Trebuie sa ne dam seama cat de des
suntem guvemati ~i controla!i nu de lucrurile insele, ci de ideile noastre despr~
iucruri conceptiile noastre despre lucruri, imaginea noastra despre luerun.
Acesta'este lucy';.tI eel mai interesant. Incercati sa va ganditi la el.
49
 CAPITOLUL3
Stue/iul de sine \'11 pel.iecjionarea - Star! de cOI1.ytien!a $i llllle/ii - Grade de
cOIl.ytien/ii - Divizilll1ea fimc/ii!or - Aminfirea de sine - MecGnicitatea - Studiul
fimc/iilor celor paInt cellt!"i - Subdivi=iullea centrilm' - Atenfia - Aparatu[
/ormato,. - FUllc{iollarea gre.yitii a centrilOl' - Palm fe/uri de energie - Oprirea
sCllrgeriior - Oprirea emo/iilor negative - incetarea ell/alii/or negative _
Schimbarea atitlldinilor.
An acest sistem, care shldiazii ornul ea pc 0 fiin!a incompleta, un accent
! deosebit estc pus pc studiul de sine, :;;i in acest sens ideea studiului de sine
estc strans legatii de idcea perfec!ioniirii. A:;;a cum suntem, putem folosi
[oarte putin din puterile noastre, dar studiul Ie dezvolta. Studiul de sine incepe
eu studiul starilor de con~tienta. Omul are dreptul sa fie con~tient de sine
Insu~i, chiar a~a cum este el, tara nic! 0 schimbare. Con~tiel1ta obiectiva cere
multe schimbari In interiorul lui, dar con~ticnta de sine poate avea chiar acum.
Inca nu a dobandit-o, de~i crede ca 0 are. Cum a inceput acesta iluzie? De ce
I~i atribuie omul con~tienta de sine? $i-o atribuie pentru di este starea lui
legitima. Daca el nu este con~tient de sine, traie~te sub nivelul sau legitim, I~i
folose~te numai 0 zecime din puteri. Dar atat timp Giit i~i atribuie ceea ce este
numai 0 posibilitate, nu va munci pentru dobandirea acestei stari.
Atunci apare intrcbarea: de ce nu poseda omul con~tienta de sine dad are
toate structurile ~i organelc nec.esare pentru aecasta? Motivul este somnul lui.
Nu cste u~or Sa te treze~ti, pdntru ea sunt multe cauze ale somnului. Se pune
adesea intrcbarea: toti oamenii au posibilitatea de a se trczi? Nu, nu toti; foarte
putini sunt capabili sa i~i dca seama di sunt adonniti $i sa faca eforturile
necesare pentru a se trezi. in primul rand un om trebuic sa fie pregatit, trebuie
sa-~i lnteleaga situatia; in al doilea rand, trebuie sa aiba suficienta energie ~i 0
dorinta destul de putemica pentru a putea sa se ridice.
in accasta ciudata alcatuire care este omul, unieul luem care poate fi
schimbat estc eon~tienta. Dar, mai intai trebuie sa-$i dca seama ea el este 0
ma~ina, astfcl incat sa tic capabil sa stranga uncle ~umburi, sa slabeasca altCIc,
etc. Trebuie sa studiezc; acesta estc punctul unde incepe posibilitatea
schimbarii. Cand i$1 va da seama di este 0 ma~ina, $i cand va $ti cate ceva
dcspre ma~il1a lui, va vedea di accasta ma$ina poate munci in conditii diferite
de con$tien!a, a$a ca va il1cerca sa-i creeze conditii mai bune.
Ni se spune in acest sistem ca omul are posibilatea de a trai in patru stari de
con$tienta dar ca a~a cum este el, traie~te numa! in doua dintre ele. Mai ~tim $i
ca func!iilc noastre sunt impartite in patm categorii. A~a ca yom studia patm
categorii de func!ii in doua stari de con~tienta. In acela~i timp, ne vom da
seama ca sc intamplii sa avem lidriri ale con~tientei de sine. Ce ne lmpiedica
sa avem mai muite licariri de acestca este faptul ca nu ne amintim de noi in$ine
- ca suntem adormi!i.
CAPITOLUL 3
Primul Iucm necesar intr-un studiu de sine scrios estc sa ~n!e~ege,m di ~n ce
prive$te eon~ticnta, ca arc mai multe gra~e. Trebuie s~ t1llC!1 m~nte ca nu
trecem dintr-o stare de con$ticn!a in alta, Cl ele se adauga una celelialte, ~st~
Inseamna ca dadi. e~ti in stare de somn, dind te vei trezi, starca de, ~on$tt~nla
relativa sau "somn treaz" cste adaugata la starea de SOlun. Dad devu co.n~tIcnt
de sine, starea se va adauga la starea de somn "treaz"; $i dad ~ob~nde:;;t.l starea
de con$tien!a obiectiva, aceasta se va adauga la starea de c~n~tIenta de SlOe. N~
exista treceri bm:;;te dintr-o stare in alta. De ce? Pcntru ca fiecar~ stare consta
din diferite straturi. Ca ~i in somn, unde poti fi intr-un somn mal pro fund sa~
intr-un sonm mai superficial, la fel in starea in care suntem acum, putem fi mal
aproape de con~tienta de sine sau mai d~partc ~e ea. . . ..
Al doilea lucm necesar intr-un StudlU de sme senos este stu~lUl_ r:mctl~or
prin observarea lor, invatand sa Ie impart! i~tr-un mod e?rect, 1ll~atand sa .0
recuno$ti pe tiecare scparat. Fiecare functl~ ~re propna _profesle, ~ propna
specializare. Trebuie sa fie studiate separ~t. ~l dlf~rentele .sa fie clar 1llteles :,
amintindu-ti di ele sunt controlate dc difentl centn sau crelere. Este foa:te _uttl
sa te gande'$ti Ia diferitele functii sau cenn:.i $i ~a-y dai sea~a e~ beneficlaza ~e
totala independenta. Nu ne dam seama ca eXlsta patru fimte mdcpendcnte III
noi, patru minti independente. Intotdeaun~ incercarn sa reduce~ to~l la ?
singura minte. Centrul instinctiv poate eXlsta total. separat de cetlal!~ een~n,
centrii motor $i emotional pot exista rara cel ~nte~ec~aL. Ne putem Imagl~la
patru oameni traind in noi. Cel pe care-l ~um~m ~~stt.nct~v este ~n om fiZIC.
Ornul motor este tot un om tizic, dar Cll mchna!JI dlfente. ApOl es.te. om~l
sentimental sau emotional, ~i omul teoretic sau intcleetual. Daca ne pnvlm ~~n
acest punct de vedere, este mai U$or sa vedc~ u~de comi~em eroare~ de baza III
legatura cu noi in~ine, pentnI ca ne conslderam ea fimd unul, mtotdeauna
acela~i. fu "1 "
Nu avem mijloacele de a vedea centrii, dar putem observa n:\n .c:. cu ca
, bservi mai mult, etl atat mai mult material vei strange. Aceasta. dlvlzarc a
~nctiilor este foarte importanta. Controlul orieareia dintre faculta!lle noastre,
poat; fi obtinut numai etl ajutorul c.unoa~t:r~i. ~ie~are fun:tl~ poate fi
controlata numai daca vom cunoa~te partlculantatlle ~l vlteza tieCanIla. . _ .
Observarea functiilor trebuie legata de studiul st~:iior. de co~~tlenta :;;1
brradelor de con~tien!a. Trebuie in!ele~ cl.ar c~ ~nctlllc $1 con~~~enta sunt
lucruri total diferite. A te mi$ca, a te gandl, a slmtl, a avea scnz~tll ~ acestea
sunt functii, care pot lucra total independent, fie cii suntem con~ttenp sa~ n~;
cu aite c~vinte, ele pot munci mecanic. A ti con$tie.nt este cev.~ total dtfent.
Dar dad suntem mai con~tienti, imediat va cre~te aCUlta~ea .tunctnior noastr~. _
~ Functiile pot fi comparate eu ma~jni ce munces~ ia ~lf:nte grade, d: IUl~Ill~.
Aceste ma~ini sunt astfel construite incat pot ~nunel_ mal ~1~e la I~m.ma decat III
intuneric· in fiecare moment in care este mal multa iumma, ma~ml1e muncesc
mai bine~ Con~tienta este lumina, iar ma~inile sunt functiile. _ _'
Observarea functiilor cere munca multa. Este necesar sa ti? gaslte u1te n:
exemple din fiecar;. Studiindu-le vom ve~:a il:evitabil di ma$llla noas.tra ~u
munce:;;te bine; unele functii sunt in regula III ttmp ce aJteIc sunt ncdonte dm
51
 A PATRA CALE
punctul de vedere al scopului nostru. Pentnl ca trcbuie sa avem un scap, altfel
niei un studiu nu va da rczultate. Daca ne dam 5eama ca suntem adonniti,
scopul va fi sa l1e trezim. Dad realizam eft suntem rna~ini. scopul va fi sa
inceHim de a mai fi ma$ini. Daeii dOfilTI sa tim mai cOl1$tien!i, va trebui sa
studicm cc 11e impiedica sa ne amintim de 110i in;;ine. De aceea va trebui sa
il1troducem 0 al1umita evaluare a functiilor dupa cum acestca sunt mai
folositoare sau mai diiunatoare pentm amintirea de sine.
Deci sunt dOlla linii de studiu: studiul functiilor centrilor 110$tri ;;i studiul
funqiilor nenecesare sau dfiunatoare.
I: Metoda acestui Shldiu este observarea?
R: Poti afla multe lucruri pc aeeasta calc $i poti pregati un fundament pentru
studiul ulterior, dar numai observarea nu este suficientlL Prin observare de sine
nu poti stabili eele mai importante diviziuni din tine insuli, diviziuni orizontale
~i vertieale, pentru di exista muite diviziuni diferite; nu poti cunoa~te diferite
stari de con~tienta ~i sa-ti separi functiile. Trebuie sa euno~ti diviziunile
principaIe, altfc! vei face gre$eli $1 nu vei $ti ce observi.
Omul este 0 ma~ina foarte complicata; de fapt el nu este 0 ma~ina, ci 0
fabridi mare care contine muIte ma~ini diferite, fiecare lucdind la 0 viteza
diferita, cu un combustibil diferit, in condini diferite. A$a ea nu cste numai 0
problema de observare ci ~,i 0 problema de cunoa$tere, iar omul nu poate obtine
aceasHi cunoa~tere de la 'ei insu~i, pentru cii natura nu a flicut aceastii
cunoa~tere instinctiva - trebuie sa fie dobandita cu ajutorul mintii. Instinetiv,
omul poate $t1 ee este aeru sau dulce ~i lucruri similare, dar cunoa~terea
instinctivii se opre~te aiei. Deci omul trebuie sii invete, $i trebuie sa invete de la
cineva care a inviitat inaintea lui.
Dacii vei face un efort serios sii-ti observi propriile functii, vei vcdea ea, de
obieei, oriee ai face, orice ai gandi, orice ai simti, nu-ti aminte$ti de tine. Nu W
dai seama ca e$ti prezent, di e~ti aici. In aeela~i timp vei constata ca, daca faci
suficiente eforturi pentru 0 perioadii suficient de lunga, pOli mari capacitatea de
amintire de sine. Vei incepe sa-ti aminte$ti de tine mai des, vei incepe sii-ti
amiute$ti de tine mai profund, vei incepe sa-ti aminte~ti de tine in legatura cu
mai muIte idci - ideea de con$tienta, ideea de mundi, ideea de centri, ideea de
studiu de sine.
Dar problema este CUIll sa-ti aminte~ti de tine, cum sa devii mai con$tient?
Primul pas este sa-ti dai seama ca nu e~ti. Cand intelegem asta ~i 0 observam 0
perioada de timp, vom incerca sa ne surprindem in momentele in care nu
suntcm con~tienti $i, putin cfite pu~in, asta ne va face mai eon$tienti. Acest
efort va anita eat de putin con~tienti suntcm, pentm di in conditii obi$l1uite de
viata este foarte difieil sa fii eon~tient. Astfel va puneti in situatii artificiale,
ganditi despre voi: '''stau aiei" sau "sunt eu insumi" - ~i niei atunci nu puteti
face mult. Dar in conditii obi$nuite, cand va ganditi la eeva, sau discutati, sau
Iucrati, totul va distrage ~i nu va puteti aminti de vol in$iva. Aceastii expresie
"amintire de sine" estc alcasa intentionat, penttll ca in convcrsatia obi~nuita
spunem adesea "a uitat de el instl$i" sau "$i-a amintit de el insu~i in scuTt
timp." Folosim aceste expresii uumai in legatura cu fonne extreme de emotii
52
CAPITOLUL 3
~negative, dar de fapt intotdeauna uitam de noi in$ine ~i, cu rare exceptii, nu ne
amintim de n01 in$ine in timp.
I: Amintirea de sine este procesul initial al acestui sistem?
R: ~Este centrul procesului initial, ~i trebuie sii continue, trebuie sa intre in
;:toate. La inceput suna putin probabil, pentru cii poli incerca sa-ti aminte$ti de
tine, ~i apol sa constati ca pentru lungi perioade de timp nu-ti vine in minte;
apol din nou incepi sa-ti aduci aminte. Dar eforturile de acest fel nu sunt
niciodata pierdute; ceva se aeumuleaza ~i, la un moment dat, cand in starea
obi~nuita te-ai fi identifieat $1 cufundat complet in lueruri, vel constata cii pori
sa stai deoparte $i sa te eontrolezl. Niciodata nu ~tii cand va fi sau cum va venL
Trebuie numai sa faci ce poti sa te observi, sa te studiezi, ~i mai ales incearca
sa-ti aminte~ti de tine; apoi, la un moment dat, vei vedea rezultatele.
I: Cum incepi sii-ti folose$ti memoria, in sensul amintirii de sine?
~R: Amintirea de sine nu este de fapt legata de memorie; este numai 0 expresie.
De fapt inseamna recunoa~tere de sine, con$tien!a de sine. Trebuie sa fii
con~tient de tine. incepe eu proeesul mental de incereare a amintirii de sine.
Acesta capacitate care este amintirea de sine trebuie dezvoltata, pentru ea in
observarea de sine trebuie sa inceream sa~ne studiem funetiile separat una de
alta - functia inteIectuala separat de cea emotionala, cea instinctiva separat de
cea motoare. Acest lucru este'foarte important dar nu este U$or.
I: Adidi ar trebui sa practicam observarea aeestor diferite funetii?
R: Da, in anumite momente ale zitei trebuie sa inceream sa vedem in nOl ce
gfindim; cum simtim, cum l1e mi~ciim, etc. Odata te pOli concentra pe func!ia
inteleetualii, altiidata pe eea emotionalii, apoi pe cea instinctivii sau motoare.
De exemplu, incearca sa afli la ce te gande$ti, de ce te gande~ti $i cum te
gande~ti la -aeel lueru. Incearcii sa observi senzatii fizice ca frigul, ciildura.
Observa ce vezi, ce auzi. Apoi, de fiecare data dnd faei 0 mi$care, pOli vedea
cum te mi~ti, cum te a~ezi, cum stai in pieioare, cum rnergi, etc. Nu sunt U$or
de~ -separat functiile instinctive, pentru cii in psihologia obi$nuitii sunt
amestecate eu ceIe emotionale; este nevoie de timp sa Ie pui la locullor.
I: Are vreun sens suprimarea unor obi~nuinte, cum ar fi sa mergi seara Ia
culcare 1a 0 anumitii ora?
R: Schimbari mecanice de acest gen pot fi utile la inceputul studiului de sine,
dar nu pot produce un efect de durata. Te pot ajuta sa vezi eeva pe care altfeI
nu l-ai fi vazut, dar prin eIe insele, nu pot produce niei 0 schimbare.
Schimbarea trebuie sa inceapii din interior, de la schimbarca eon~tientei, din
momentul dnd incepi sa-ti aminte$ti de tine sau chiar mai devreme, cand
incepi sa realizezi posibilitatea amintirii de sine ~i ca ea este eu adevarat
importanta. Numai ca din pacate se intampla adesea ca oamenii sa inceapa
bine, dar apoi sa piarda linia eforturilor.
I:-Observarea meeanicitii!ii poate slabi meeanicitatea? Ma gandeam la munca
fizicii.
R: Para mundi asupra con~tien!ei, toate partile din noi care pot fi con$tiente
vor deveni din ce in ee mai mecanice. Numai munea foarte uniforma, lara nici
un feI de variatii este total mecanicii. Dadi munca este putin mai complicata,
53
 A PArRA CALE
atunci ell cat estc mai mecanidi, ell atat este mai rau. Mecanicitatea nu estc
folositoare in niei un fel de mundi. Trebuie sa te adaptezi, sa-!i schimbi
metodele, pentru a produce 0 munca de cali tate, ~i pentru asta trebuie sa fii
con~tient de ceca ce facio A fi eficient in munca fizidi nU inseamna
mecanicitatc. Antrenamentul nu ne face mai mecanici. A fi un expert inseamna
a fi inteligent in munca tao
l: Centrii motoTi ~i instinctiv par a munci mai egal ~i nonnal dedit eel
intelectual ~i eel emotional. De ce estc a$a?
R: Pentru cil altfel oamenii ~r merge Ia stanga in loc sa rnearga la dreapta $i n-
ar mai ajunge lliciodatii unde vaT sa mearga. $i daca centrul instinctiv aT fi fast
a~a cum sunt acum centrul intelectual ~i centrul emotional, un om s-ar otravi in
scurt timp. Un anumit grad de nonnalitate este obligatoriu pentru centrj
instinctiv ~i motor. AI!i centri 0 pot lua razna rara a dauna imediat.
Pentru a intelege mecanicitatea omului este foarte util sa Invatam sa ne
gandim la el ca 1a 0 ma~ina, sa studiem functiile acestei ma~ini ~i sa intelegem
diviziunile prineipa1e ale functiilor nu numai in general, nu mai muIt in teorie,
ci sa Ie studiem in aetivitatea lor, sa invatam cum lucreaza ele. Acesta
diviziune in patru func!i! este numai 0 diviziune preliminara, pentru di fiecare
din ele este din nou subdivizatil. Toate acestea trebuiesc studiate ~i Intelese prin
observare, pentru eil studiul teoretic nu da acela~i rezultat, nu duee la aceIea~i
eonciuzii, nu evidentiaza accla~i adevilr. De exemplu, foarte purine sisteme
recunosc existenta centrului instinetiv sau a mintii instinctive, ~i nici un sistem
de care am auzit nu recunoa~te existenta unei min!i motoare independente. $i
totu~i min tea motoare joaea un rol foarte important In viala noastril, Indit
absenta acestei diviziuni afecteaza in mare masma rezultatele observilrii
obi~nuite a.omului, mai ales in psihologia modema, pentru cil atat timp cat
acest fapt nu este recunoscut, multe lucruri vor fi atribuite unei false origini.
CentruI motor este foarte important de studiat ~i observat, pentru ca are ~i alte
functii pe Hinga mi~carea in spaliu, cum ar fi, de exemplu, imitarea, care este 0
functie foarte importantil in omul Nr. 1. In plus, eentrui motor guvemeazii
visele, $i nu numai visele din timpul noptii, ci $i cele din starea treazil -
reveriile. $i cum cea mai mare parte a vietii noastre se petrece fie in vise reale
fie in reverii, studiul functiei motoare este de eea mai mare importantii. Noi
credem ca pal1ile intelectuaIa $i emotionalil sunt mai importante dar, de fapt,
cea mai mare parte a vietii noastre este guvemata de mintile instinctiva ~i
motoare. A$a ca centrul motor are multe functii, folositoare ~i nefolositoare.
I: Exis~a vreo legatudi Intre a te comporta mecanic ~i centrul motor?
R: Nu, centrul motor inseamna doar min tea a carei funelie legitima este sa
controleze mi$carile., A~adar "motor", ~i "mecanic" nu sunt acela~i lucIU.
Fiecare centru poate fi mecanic, fiecare funetie poate fi mai mecanica sau mai
putin mecanica, mai con~tienta sau mai putin con~tienta. Bineinte1es, exista
unele procese mecanice in noi care nu au nevoie sa devina con~tiente, cum ar fi
procesele fiziologice, organizate ~i controlate de propria lor minte. Insa
ac!iunile noastre, privite ea un Intreg, fie In relatie cu noi In~ine fie cu alti
oameni, pot deveni diiunatoare daca sunt lasate de capul lor,
54
CAPITOLUL 3
tEste vorbirea intotdeauna mecanidi? Adesea vorbese lnainte de a avea timp
sa rna opresc.
R: in majoritatea cazurilor. Este unul din primele lucruri pe care ,trebuie, sa~l
observi ~i cu care trebuie sa lupti. Este foarte dificil de observat ~I este dlficil
dduptat, dar trebuie Iacut.
f: M-am gandit ca vorbind despre observatiile mele, Ie formulam. Dar acum
simt ca exisUi peri co lui ca prin vorbire observarea sa se ~vapore. .
R:'Poti vorbi in moduri foarte diferite; poti vorbi numal de dra~l d~ a vorbl,
sail te po!i indemna sa vorbe$ti, cu efort. Vorbirea poate fi treZlre, ~l poate fi
somn.
I: Ne-ati putea prezenta 0 calc de a face mai muIte eforturi pentru a ~bserva?
R: Dacil va puneti intr-o pozitie mai dificila, de cxemplu .daca va asumat: 0
postma. neobi~nuitii, nu va. veti putea opri sa nu observatl. .N~ ,ne obse:vam
pentru ea viata este prea U$oaril. Dacii vei fi infom~tat, .obostt, tll. va fi fng,~ te
vei observa. Dar datorita civilizatiei nu exista emotll fiztce putermce. Aplanam
toate lucrurile inainte ca ele sa atinga un grad care sil ne fadi sa. observam.
I: Acesta este tipul de obscrvare pe care vreti sil-l practieiim noi? Am crezut cii
era v~rba de observarea starilor noastre interioare.
R: iotul este uti1. Studiul ma~inii este la fel de necesar ca ~i partea psihologica.
Nu poti studia 0 parte flira ceafaltii. Trebuie sa ~tii cum lucreaza. ma~ina.
I: Cum poti ~ti cati centri sunt? .. . _
R: Prin observare. in mod obi~nuit po!i observa patru functn dlfente care,
evident, yin din surse diferite, guvemate de principii diferite. Observarca de
sine arata asta foarte elar, ~i dupa. un timp nu Ie mai poti amesteea.
1: De ce nu au ajuns psihologii modemi la aceasta coneluzie?
R:,Pentru ca nu ~tiu despre acest lucru. Aeeasta impiirl;ire a eentrilor pare foarte
simp la, ~i totu~i faptul ca nu este cunoscuta arata ca min~ea obi~nuita ~u a
poate descoperi. Mintea obi~nuitii, eonfonn psihologiei eXl~tente, doar slmte
ceva diferit, dar nu poate spune clar ca acesta este un lucru, tar acela aIt lucru.
Aceastii idee vine de la $coIi, a~a cum este ~i ideea compieta a diviziunii eeIor
patru stari de con~tienta. Ultima idee 0 puteti gasi in literatura, dar descrierea
este total diferita; a~a cii, din nou, vine din ~coli ~i trebuie explicata oral. Exista
lucruri care pot fi descrise in earti, ~i existil alte lucruri care nu pot fi niciodata
descrise corect.
i: Deci ideea centrilor este 0 idee veche?
R: Este foarte veche, dar nu 0 putem descoped panii cand nu ni se spune despre
ea. Dacil ni se spune, putem observa singuri ~i sil aflilm ca este adevarat, dar nu
o ,putem descoperi singuri. F aptele dovedesc aceasta, pentru ca nu a fost
descoperita,
1: Unde sunt situati eentdi?
R: Nu are import~nla, deoarece fiecare centru ocupa intregul corp .. Nu e~~sta 0
singura celulii din corpul nostru care sa nu fie guvemata de totl centrn. Nu
trcbuie luat prea literal; de exernplu, nu poti spune cil. intelectul guvemeaz~
[lecare celula existil limitari dar, in general vorbind, fiecare centru guvemeaza
intregul corp'lntr-un mod diferit. Dar nu putem eunoa;;te partea fizicii prin
55
 A PATRA CALE
observare obi~nuita; putem studia totu$i functiile, $i asta va fumiza tot
materialul necesar.
1: Atunei poti observa ell intelectul?
R: Nu poli face aItfel; aceasta este singura parte din noi care este, pana la un
anumit nivel, sub controlul nostru, a$a di vom utiliza miutca pentru obsenrare.'
Mai tarziu poate vei antrena a1ti centri sa faca observatii, dar asta nu se poate
intampla iuca mult timp de acum incola. Evident, ceilalti centri nu trebuie sa
stea in calc. De exemplu, dadi te identifici emotional ell ~eva. vel fi impiedicat
sa observi; vrei sa te gandc$ti la un lucru, dar acesta jti va aduce mereu alte
ganduri, alte asocialii. Mult timp va trcbui sa Iucram din centru! intelectual,
dar In acela$i timp trcbuie sa fn!elegem ca nu putem merge prea departe ell
acesta, pentru ea are ~i el limitele lui; te va duce pana lntr-un anumit punet;
dupa care nu Vet putea merge mai departe pana nu vei putea folosi centrul
emotional. Dar centrul emotional trebuie mai lntai antrenat. Trebuie sa lnveti
sa nu-ti exprimi emotiile negative, ~i numai daea faei aeest lucru sufieient de
mult timp vor putea fi explicate alte lucruri.
I: Nu-i a~a cii nu putem Hisa emotiile sa ne eonduca, Tara intelect?
R: In mod normal poti, dar aeum noi nu suntem foarte normali, a~a cii ne pot
conduce lntr-o direetie buna sau intr-o directie proasta. Nu exista garantii ca ne
Vor c~nduce in directia p~ oare 0 dorim - putem dori sa ajungem intr-un loe, iar
emolule noastre sa ne conduea in alta parte.
I: Emotiile ar trebui sa dezvolte 0 inteIigenta proprie?
R: Sunt perfect de acord, dar ee inseamna asta? Inseamna in primul rand ea
trebuie sa inve!i sa eoritrolezi exprimarea tuturor emotiilor nepHicute; numai
atunci vei putea ~ti emotional ce sa faei in eontinuare.
I: Ati spus ca funcliile de gandire ~i emotionala sunt complet separate, dar nu
este foarte difieil de aratat diferenta?
R: Nu este deloe dificii, sunt ne~esare numai putina rabdare ~i observare' in
~curt timp vei vedea foarte c1ar ee este gandire ~i ce este simtire. '
I: Cei trei eentri luereaza adesea simultan?
R: Da, dar "simultan" poate avea diferite intelesuri. Foarte rar ele Iucreaza
si~u1tan asupra aeeluia~i subiect. Toate patru funetiile pot aetiona ~i chiar
actloneaza simultan, dar ele pot Iuera asupra Unor aspecte diferite. Un exemplu
al tuturOr celor patru funetii lucfilnd simultan asupra aeeluia~i subiect ar fi
creatia artisticii.
Datorita luerului lor simultan, adesea centrii se amesteca foarte mult, ~i
totu~i este posibil sa-i distingem. Acesta este inceputul observarii de sine ~i
inteiegerii de sine: trebuie sa lntelegem diferitele func!ii ~i apoi sa incepem sa
Ie sepanlm.
I: De ce centrul motor poate opri imaginatia? Eu gasesc ca gradinaritul sau
ori:e alta mund fizid sunt de ajutor pentru oprirea ei.
R: Inseamna ca acela~i centru care era ocupat cu imagina!ia, va fi ocupat cu
Wadinaritul. Dovede~te doar ca imaginalia este 0 func~ie a centrului motor.
I: Nu potfnleiege importanta accentului pus pe centri.
56
CAPITOLUL 3
R: Este foarte important de viizut ca mintea noastra este divizata In patru minti,
ca nu existii unitate in noi, ca cele patru minti, sau functii, sunt foarte diferite.
Numai asta iti da 0 imagine diferita despre tine insuli.
I: Cum poti distinge intre emotie ~i instinct?
R: Este 0 problema foarte importanta ~i trebuie solutionata prin propria
observare ~i propriul studiu. Emotiile instinctive sunt intotdeauna legate de
ceva fizic. Intrucat psihologia moderna nu separa emotiile instinctive de
celelalte emotii, va rezulta 0 anume dificultate in inte1egerea diferentei. Dar
cand ~tii ea ele sunt diferite, devine posibil sa distingi intre ele.
f: Exista ceva ce poate controla organele sau celulele rebele?
R: Da, centrul instinctiv. Crezi ca am putea fj in viata chiar ~i 0 jumatate de
ora, daea centrul instinctiv nu ar lucra? EI cunoa~te funetionarea corecta ~i
incorecta a fiedrui organ. Intotdeauna incearca sa Ie faca sa functioneze
corect. Noi credem ca organele lucreaza singure - asta este imaginatie. Ete sunt
controlate de catre centrul instinctiv. Acesta este "instinct" In adevaratul sens
al cuvantului, in legatura cu omul.
I: Are calitatea intelectului vreo implicatie in dobandirea con~tientei?
R: Da, pentru ca trebuie sa incepem cu intelectul. Centrul nostru intelectual
este mai bine dezvoltat, sau se afia mai mult sub propriul control. Centrul
emotional este mai iresponsabil. A~a d, intrucat avem mal multa autoritate
asupra centrului nostru intelectual, trebuie sa-1 utilizam paoa dind fie devenim
mai 'con~tienti, fie vom invata sa utilizam aite functii mai cficient ~i sa Ie
controlam mai bine decat 0 facem acum. In prezent nu avem control asupra
functiilor instinctiva ~i emotionala, ~i numai pupn asupra funqiilor motoare.
Influentele extcrne Ie pun in mi~care. Nu putem fi veseli sau furio~i lara nici 0
cauzii, ~i 0 cauza inseamna ceva extern. Lucrul, mai tarziu, va trebui sa fie in
centrul emotional pentru ca principal a energie se afia in el.. Centrul intelectual
este numai auxiliar, dar in prezent este tot ce avem.
*
•
Vreau sa va spun ceva mai mult despre ~entri, care va va ajuta sa fntelegeti
situatia. Unii centri sunt 'impartiti in doua jumatati - pozitiva ~i" negativa.
Aceata fmpartire este foarte clara In centrii inteiectual ~i instinctiv. In centrul
intelectual este "da" ~i "nu", afirmatie ~i negatie. Toata munea centrului
intelectual consta in comparare. Diviziunea din centlUl instinctiv este foarte
!impede: pliicere - durere. Toata viata instinctiva este guvernata de asta. La 0
privire superficialii ar parea di ~i centrul emotional consta din doua jumlitati -
emotii pliicute ~i emorii nepliicute. Dar nu este chiar a~a. Toate emotiile noastre
violente ~i deprimante ~i in general cea mai mare parte a suferintei noastre
mentale are acela~i caraeter - este nenaturalii, ~i organismul nostru nu are un
centru real pentru aceste emotii negative; ele functioneaza cu ajutorul unui
centru artificial. Acest centru artificial - un fel de umflatura - este creat treptat
in noi din frageda copilarie, pentru cli un copil cre~te inconjurat de oameni cu
emotii negative ~i ii imita.
57
 A PATRA CALE
I: Ematiile instinctive nu sunt negative?
R: Pot fi negative, dar estc coreet sa fie a~a. Ele teate sunt folositoare.
Jun:atat~a negativa a centrului instinctiv cstc un paznic, care ne previne de
pen col. In centru! emo!ionai emotiile negative sunt fcarte daunatoarc.
. Apci fiecare jumiitate a unui CCl1tru este impartitii III trci parti: partea
mtelectuaHi, partea emotionalii ~i partea motoare sau mecanica. Partea motoare
a fieciirui centru este eea mai mecanica ~i eea mai des folosit5. In general noi
folos~m uumai partile mecanice ale centrilor. Chiar ~i partite emotionale sunt
foloslte nurnai ocazional; cat despre partile intclcctuale, fcarte rar sunt folosite
in conditii obi$lluite. Asta arata cat de mult ne iimitiim, CUm folosim numai 0
mica parte, partea cea mai slaba a organismului nostru.
Sunt foarte u~or de distins aceste trei parti efind incepem sa ne observam.,
ParJ:ile mecanice nu au nevoie de aten!ie. Partile emotlonale au l1evoie de
inter:s putemic sau de identificare, atentie lara efort sau il1tel1tie, pentru ca
atentla este captata ~i pastrata de catre atractia fata de obiectul insu~i. Iar in
partile intelectuale trebuie sa-ti controlezi atentia.
Cand te vel obi~nui sa-!i controlezi atentia, vel intelege imediat ce vreau sa-'
ti spun. Mal intal caracterul actiunii iti va arata in care Centru te afli, apoi
observarea atel1tiei itl va indica in ce parte a eentrului.
Este important mai ales'pa observi partile emotionale ~i sa studiezi lucrurile
care .at:rag ~i pastreaza atentia, pentru ca acestea produc imaginatie. Studiul
atentlel este 0 parte foarte importanta a studlului de sine, 9i daca incepi sa
ob~ervi aceasta divizare a centrilor in parJ:i, adaugata divizarii centrilor in9i9i,
vel avea posibilitatea sa ajungi Ia detalii mai mici 9i te va ajuta sa studiezi
aten!ia. ' ar exista numai doua lucruri. Apoi centrului fonnator ii place sa gandeasca in
I: Este posibil ca a~a cum suntem noi acum sa acordam atentie unui lucru lara
sa fim idel1tificati? " a lui este sa caute imediat opusul. Puteti gasi muIte exemplc de gandire
R: Bineinteles. Trebuie doar sa faci distinctia dintre atentie ~i identificare.
Atenlia poate fi contra lata; identificarea este ~ecanidi.
i: Ati spus di avem trei feluri de atentie?
R: Nu. Atentia este una singura; nu exista alta atentr'e. Dar uneori poti actiona
fiira atentie - poli face multe lucruri, ehiar nonnale, logiee, lara niei 0 at~ntie.
In alte cazuri atentia este atrasa ~l pastrata de insu9i lucrul respectiv, iar i~ al
!Teilea caz atentia este controlata.
I: ~m constatat cii daea imi controlez atentia, chiar pentru scurt timp, nu pot sa
mal dau drumul imaginatiei.
R: Foarte corect, pentru ca imaglnatia este intretinuta de partile mecanicc ale
centrilor, rara atentie. Daca atentia este fixata asupra a ceva, imaginatia se
opre~te.
I: Numai atunci cand iti aminte~ti de tine poti avea a aten!ie controlata?
R: Iv!ai mult sau mai putin este v~rba de aceea~i linie dar, in acela~i timp,
atentla controlata este posibila in via!a obi 9nuita. Uneori oamenii i$i pot
controia atentia ~i sa fad 0 munca interesanta, lara sa 9tie nlmic desprc
amintirea de sine. De9i atentia controiata este foarte aproape de amintirea de
58
CAPlTOLUL 3
sine, exista a diferenta. Atentia poate fi intr-un singur centru in timp ce
amintirea de sine necesita lucml a trei sau ehiar patru centri.
i::Nu este foarte u~or ca atentia controlata sa devina identificare?
R: Nu, sunt total diferite. Una reprezinta maximul de control, cealaltii minimul
de'control. Nu exista posibilitate de control in identificare.
I: Putem incuraja centrul intelectual sa lucreze?
R: Cultiva atentia. Vei vedea ea apoi ob!ii rezultate diferite. Giinde9te eu
afen!ie. Nu gaudi mecanic. Gandirea mecanica se transforma in imaginatie.
I: Ce diferenta este intre a face lucrurile con$tient ~i a Ie face intentionat?
R:, Nu putem vorbi despre a face lucrurile con9tient, pentru d noi nu suntem
co'n~tienli. Pe dnd a face lucmrile intenlionat - daca faci 0 anumitii mund 9i
trebuie sa-i dai atenlie, atunci, lara ehiar sa-ti dai seama, 0 parte din efort va fi
legat de pastrarea atentiei asupra a ceca ce facio Dar dadi devine complet
mecanic, este posibil ca tu sa te gfinde~ti Ia altceva, iar mainile tale sa continue
sa' faca acel lueru. Asta va fi partea mecanidi a centrului. Dad munca ta
necesita in mod constant gandire, inventie, adaptare, va trebui sa lucrezi cu
partile intelectuale.
Partea mecanidi a centrului intelectual are un nume special. Uneori sc
vorbe~te de ea ca de un centru separat ~i In accast eaz este numit centrul
fannator sau aparatul formator: Majoritatea oameniior utilizeaza numai aceasta
parte; ei nu folosesc niciodata partite mai bune ale ccntrului intelectual. Dar
ideile acestui sistem sau idei similare nu pot fi nicicum intelese prin aparatui
fonnator. Aparatul fonnator are limitari faarte clare. Una dintre particularitatile
lui este d el compara numai doua lucruri, ea ~i cum in orice mod de a proccda
extreme; de exemplu, fie ca ~tie totui, fie ca nu ~tic nimic. 0 aita particularitate
fonnatoare. De exemplu, dad spun trebuie sa faceti asta sau trebuie sa faceti
astalalta oamenii raspund "dar a~ spus ca nu putem facel" Daca spun "asta
necesita puterea vointei", ei vor spune "cum, dadi nu am vointa?". Dad
vorbese despre a fi mai con~tient sau mai putin con~tient, ci vor spune, "dar noi
nu avem con~tienta!". Acestea sunt exemple de gfindirc f0n11atoare.
I:'Puteti da un exemplu de aparat fonnator, utilizat corect?
R: Dad centrul intelectual lucreaza nonnal, adiea dadi celelalte parti i9i fac
munca lor, centrul formator i~i face munca foarte bine. Este un aparat de
inregistrat. Ne intcreseaza numai func!ionarea lui grc9ita. Acest lucru este
valabil nu numai pentru aparatul fonnator, ci pentru toate partile mecanice ale
centrUor. Numai dnd incep sa funqioneze gre~it, ele devin perieuloase. Deci
nu este nevoie sa ne lngrijoram de functionarea lor corecta; eeea ee trebuie sa
faceli este sa elimina!i funetionarea lor gre9ita. Partea mecanica a centrului
emotional vrea sa fad munea partii superioarc La fel este ~i in cazul centmlui
formator: vrea sa fad munea centrului inteleetual ~i, ca rezultat, partea
motoare a eentrului va ingloba toata viata intelectuaHi a unci persoane
obi9nuite.
59
 A PATRA CALE
i; Cum aprecia!i faptul cil. carneoii pot triii uneori In piirtile superioare ale
centrului? Poti avea uneori 0 idee desprc a~a ceva?
R: Anumite combil1a!ii de idei se pot «intampla", dar noi vrem controlul, nu 0
explicatie a lucrurilor care se intamplii de 1a sine. Oriee se poate tntampla odatii
sau de doua ori, dar asta nu are 0 valoare practicii sau 0 semnificatie, a~a cum
odata san de doua ori poti gasi bani pc strada, dar nu poti trM din ei.
I: Nu ioreleg ce inseamnii sa actionezi mccanie, pentru ca se pare ca poti 5ii-1i
petree! jumiitate din viata fiicand in mod mecanic diferite lucfuri, cum ar fi
scrisuL Trebuie sa se renunte la toate acestea?
R: Acesta este centml motor - dar eu nn rna refer Ja asta. Multe lucruri sunt
mecanice ~i ar trcbui sa ramana mecanice. Dar giindurile mecanice, sim~irile
mecanice - acestea sunt cele care trebuiesc studiate .$i care pot ~i trebuie sa fie
sehimbate. Gaudirea mecanidi uu face dOl bauL- Poti gandi mecanic despre"
multe lueruri, dar nu vei obtine nimic din asta. In mod mecanic nu vei obtine
nimic. In mod mecanic nu poti folosi decat 0 midi parte din centrul tau
intelectual, aparatul fonnator, ~i nu merita sa-ti pierz! vremea.
Un lucru trebuie inteles despre partile centrilor, acela ca partile intelectuale
difera mult mai putin una de alta decat celelalte parti. Aceata impart:ire in
inteiectuai, emotional ~i motor este foarte clara ~i precis definita in partile
inferioare ale centrilor, dar ,devine mult mai putin evidenta in paqiie
superioare. ! a~a, doar 0 sclipire, uneori foarte gre~itii, iar fonnularea, dupa cum am spus,
1: Numai diferiti centri interfereaza unul cu altul, sau este posibil ca 0 parte a
unui centru sa interfere eu 0 alta parte a aceluia~i centru?
R: Orice combinatie este posibila. Sa presupunem ca lucrezi cu centrul motor -
apoi poate interfera centrul instinctiv, sau centrul emotional, sau alta parte a
centrului motor. Sau daca te sim!i intr-un centru ~i apoi incepi sa vorbe~ti, treei
!n alt centru ~i chiar poti sa uiti ceea"ce voiai sa spui.
I: Suma partilor inteleetuale din diferiti eentri alcatuiese centrul intelectual sau
sunt separate?
R: Nu, toate pot lucra separat dar, bineinteles, dad ai putea controla par~ile
intelectuale ale tuturor centrilor ~i sa Ie faci sa lucreze impreuna, asta ar [1
calea spre centrii superiori. Partile intelectuale nu vor alditui un centru in sine,
dar munca lor combinata va produce 0 munea mai buna decat ar putea-o face
separat.
1: Munca asupra sinelui diminueaza functiile partiior meeanice ale centrilor?
R: Va diminua munca paqilor meeanice in sensul ca va diminua mecanicitatea
acolo unde atentia ~i con~tienta sunt utile. Atunei partile mecanice i~i vor
indeplini munca pentru care ele au fost concepute, poate ehiar mai bine dedit
in prezent, pentru ca acum sunt prea oeupate cu lueruri care nu Ie privesc. Asta
va determina partile mai bune ale centrilor sa lucreze.
I: Mecanicitatea'trebuie privita ca un fapt care trebuie observat sau ca un rau
impotriva caruia trebuie Iuptat?
R: Vezi, nu vei intelcge niciodata mecanicitatea dad vorbe~ti astfcl - in
legatura cu luerurile miei. Dar dind vei vedea, sau iti vei aduce aminte cat de
mecanic poti face eele mai abominabile lucruri, mai tarziu neputand sa Intelegi
60
CAPITOLUL 3
cum de le-ai putut face, atunci vei ~ti ce este mecanicitatea. ToaHi viala noastra
facem, in mod mecanic, ceea ce n-am fi facut niciodata in mod eon~tient. Este
ceca ce trebuie sa intelegem. Dad ne examinam viata, an de an, luna de luna:
vedem lucruri pc care nu Ie-am fi flieut nieiodata in mod con~tient, sau lucrun
pe care nu Ie-am flicut ~i pe care Ie-am fi flicut daca eram con~tien!i. Acesta
cste modul de a gandi despre meeanicitate.
1: Formularea constituie 0 funqie coreeta a eentrului intelectual?
R: Desigur. Pot fi diferite grade, dar in prezent putem vorbi numai de
formulare ~i formare. In aceasta legatura este important de inteles sensul corect
al cuvantului "formator". Exista doua metode de concluzii mentale: "fonnare"
~i "fonnulare". "Formare" este a conc1uzie la care se ajunge pe ealea
rezistentei minime ocolind dificultatile. Este mai u~oara pentru ea se faee de la
sine _ fraze de-a' gata, opinii de-~ gata, ca un timbru. In general ea este
defectuoasa cu exceptia cazurilor ce10r mai simple. "Fonnularea" este 0
1;
conc1uzie care se aju~ge pe baza intregului material disponibil; necesita efort
~i uneori este dificila, dar reprezinta Iucrul cel mai bun pe care-I putem face.
l: Cum ar fi posibir pentro noi sa fonnulam? Diferite1e "eu"-ri nu vor denatura
faptele? .
R: Dad vor denatura, atunci vor denatura fonnularea. Dar este deSlb'1lr necesar
sa invatam sa distingem fonnuHirca de fonnare. Fonnarea este, ea sa spunem
apare atunci cand aduni tot ceea ce ~tii desprc un subiect dat ~i incerc! sa faci
ni~te deductii.
i: De cc uneori lecturile m! se par interesantc ~i alteori nu?
R: Pentru ca te afii in centri diferiti. Intr-un centru poti fi interesat, in alt centru
nu e~ti interesat. Sa presupunem ca e~ti in centrul instinctiv; acesta nu poate fi
intercsat in idei esoterice - el este interesat de hrana ~i lucruri de acest gen. Dar
daca te afli in centrul intelectual sau partial in cel emotional, poti fi interesat.
~tii ca exista patru camere in casa noastra, ~i depinde de camera in care ne
afiam dad suntem sau nu interesati. .
I: Am vazut ca atunci cand scrii la ma~ina lucruri de rutina, scdi mai repede.
Cand scrii la ma~ina lucruri mai complicate, scrii mai incet.
R: Pcntru ca lucreaza doi centri. 0 muncii mai complicata ar~e nevoie de dOl
centri. Dar chiar ~i cand copiezi lucreaza centrul inte1cctual. In centlUl motor
nu poti avea prea multa incredere; eI controleaza imaginatia ~i visele. A~a. ca
atunci cand acesta luereaza, centrul intelectual supravegheaza. Dacii lucrezl In
intregime numai eu centrul motor e~ti pe jumatate adonnit. Orice cooperare a
centrilor inseamna un anumit grad de trezire. Ce insearnna sa adonni? Lipsa de
coneetare a centrilor.
,1: Vorbirea tine de doi centri, nu?
R: ~i mai multi ehiar. In general este par~ial instinctiva, partial motoare, partial
intelectuala ~i poate fi ~i emo!ionalii, deci poate include toate patru functiile.
1: Este partea intelectualii cea mai buna parte a fiecarui centru luat separa~ ~i
cea care sa necesite exersarea ~i mentinerea, in incercarea a a opune partllor
emotional a ~i mecanicii a fiecarui centru?
61
 A PATRA CALE
R: Toate partiie sunt in mod ega! nccesare, dar ficcarc parte trebuie sa-~i faca
munca propric. PartiJe 01.1 au nirnie ran in sine, fiecare dintre ele are propria
funetic, dar daca. se inlocuiesc una pc alta, munca lor devine neadecvata.
Vezi, ideea ea nu ne folosim in intregime creierul ci nurnai 0 parte din el, nu
este nona, dar sistemele psihologice nu explica ce anume nn utilizam, deoarece
panile centrilor se afia 1a acela~i nivel - sunt de fapt l1i$te lTIa$ini diferite.
Sistemul prezinta 0 anatomie reala a creierului nostru $1 in general a iotregii
noastre mcntaiiti'i!i. Deci acesta este un punet [oarte important, $1 ,dad incepi sa
tc observi din punctuI de vedere al ateotiei, pori studia diferitele valori ale
proceselor tale mentale. Este cheia pentru aceste ma~ini.
f: Ce diferenta exista lntre partea motoare a centrului intelectual ~i partea
intelectuaIa a centrului motor?
R: Sunt complet diferite. Partea intelectuala a centrului motor poate controla
mi~carile noastre cele mai complicate atunci cand trebuie sa inventam mi~cari
noi. Sa presupunem di cineva inventeaza 0 ma~ina foarte compiicata, sau
lucreaza cu a ma~ina foarte dificila, sau face lucru manual foarte complex care
necesita atentie constanta ~i chiar amintire de sine constanta, pentru a nu strica
tot ansamblul; acesta ar fi lucrul partii intelectuale a centrului motor.
lar partea motoare a centrului intelectual este registrul sau aparatul formator
- un sistem indexat de fi~e! din creier. Este foarte folositoare in locul in carc se
afla, dar este utilizata pentru scopuri neadecvate. Sa presupunem, de exemplu,
ca arunci aceste fi~e in acr $i incerci sa faci deductii din modul in care acestea
cad; acesta ar fi lucrul gre~it al aparatuiui fonnator - $i este ceea ce facem de
obicei.
1: Cand ati vorbit despre punerea lucrurilor in ordinea corecta, era vorba cumva
de a face centrii sa lucreze mai binc? Ce anume ii va ghida ditre aceasta
functionare mai buna?
R: Lucrul asupra ta insuti, oricare ar fi acesta - studiul de sine, cunoa~terea de
sine, amintirca de sine. Mai intai trebuie sa cunoa$tem ma~ina, iar apoi va
trebui sa invatam sa a conducem. Trebuie sa corectam functiiIe asfel incat
fiecare sa-~i faca propria munca in mod corect. in majoritatea activitatiloi
noastre, un centru face munea altui centru. lncapacitatea de a ne atinge niveIuI
nonnal sta in inabilitatea noastra de a ne face centrii sa luereze corect. Multe
lucruri inexplicabile pe care Ie observam sunt datorate lucrului gre$it al
eentrilor.
i: Lucrul grc$it al centrilor inseamna interferarea unuia cu altul?
R: Exista doua fonne de Iucru gre$it al centrBar. Fie ea ei interfedi, adidi
Iucrcaza unul in locul celuilalt, fie ca unul ia energic de la altu!. Uncori centrii
trebuie sa lucreze unul pentru altu!. Daca, dintr-un motiv oarecare, un centru
Inceteaza sa funetioneze, ma~ina este astfel conceputa incat aIt centru ii poate
continua munca pentru un timp, pentru a evita 0 intrerupere. La origine, ideea
unui ascmenea plan este foarte corecta dar in viata, a$a cum cstc ea acum, acest
lucru a devenit cauza tuiburarilor fizice ~i mentaie, deoarccc Un centru nu poate
func!iona adecvat pentru altu!. lar in starea de identificare centrilor Ie place sa
faea 0 munca grc$ita in locul muncii proprii. A devenit un fel de obicei prost, ~i
62
CAPITOLUL 3
prin amestecarca functiilor centrii incep sa amestecc energiile, incercand sa
obJina encrgii mai putemice, Ia care ei nu sunt adaptati.
1: Imi este greu sa vad exemple de lucru gre;;it al centrilor. Singura observatic
cstc aceea d incerc adesea 0 senzatie de exaltare nenecesara.
R: PO!! vedea exempJc atunei eand oamenii devin emo!ionali in mod nenecesar
!n legatura eu lueruri care ar fi mai bine Tacute lara nici 0 emotie.
I: Cum poate fi opritii aceasta interferenta?
R: Functiile noastre sunt in prezent conditionate de starea noastdi de
cQn;;ticllta. Exista 0 u;;oara variatie: putem fi mai con~tienti decat suntem -
putill mai mult sau mult mai putin. Asta afeeteaza functiilc, pentru ca dad e;;ti
mai trcaz, fullc!iile dau rczultate mai bune; daea e;;ti mai adormit ele dau
rezultate mai proaste. Putem observa aceasta dar, ea principiu, trebuie sa
intelegi ea functiile ~i starile de con$tienta sunt indcpendente uncle de altele ~i
exista de sine sHitator. Starea de con;;tienta afecteaza functiile, iar con;;tienta
crescuta va crea noi functii. Trezirea eompleta, reaUi va produce noi func!ii pe
care nu Ie avem acum.
f: Lucrul spre care se tinde este 0 echilibrare perfecta a cclor patru centri?
R:, Da, acesta este punctul de plecare. Dupa aceea un om se poate gandi Ia
crearea stiirilor superioare de con;;tienta - a fi con~tient de sine - $i apoi a fi
cOll;;tient de lucrurile din afara lui. Asta ar carespundc activitatii centrilor
superiori.
Un centro uu poate fi imbunatatit de unul singur. Totul trebuie imbunata!it,
trebuie sa ajunga la 0 functionare nonnaia. Vezi, ma~ina umana cstc foarte
inteligcllt alcatuita $i tot ce exista in ea poate fi folosit pentru aceJa;;i scop. Dar,
la nive! obi$nuit, functionarea centrilar nu este pc dcplin coordonata; ei traiesc
prea independent ~i, in acela;;i timp, sc impiedica unul pe celiilalt ;;i i~i folosesc
unul altuia energia.
Fiecarc centru este adaptat Ia lucrul cu un anumit fcl de cncrgie $i cl
prime~te exact ceea ce are nevoie; dar toti centrii fur5. unul de la aitul ;;i, astfel,
un ccntro care are nevoie de un tip superior de cncrgie este obligat sa lucreze
eu un tip de cnergie inferiar sau, un centru construit pentlU a lucra cu 0 energie
mai putin putemidi folose$te 0 energie mai putemica, mai exploziva, In acest
fellucreaza ma~ina la ora actuala. lmaginati~va mai multe sobe - una trebuie
sa functioneze cu motorina, alta cu lemn, a a treia cu benzina. Daca
presupunem ca cele! prevazute pentro lemn i se pune benzina, nu nc putcm
a~tepta deeat 1a explozii. lar apoi imaginati-va 0 soba prevazuta pentru benzina
~i veti inte1ege cii nu poate lucra in mod adecvat cu Icmn sau carbune.
Trebuie sa distingem patru energii care lucreaza prin noi: energia fizica sau
mecaniea - de exemplu mutarea accstei mese; energia vietii care face carpul sa
absoarba hrana, sa refaca tesuturile, $.a.m.d.; cncrgia psihidi sau menta Hi, cu
care lucrcaza centrii ~i, cea mai importanta dintre toate, energia con~ticntci.
Energia con$tientei nu este 'recunoscuta de psihologie ;;i de $colile
~tiill!ifice. Con;;ticn!a este privita ca parte a functiilor psihice. Alte $coli neaga
eu totul con;;tienta ;;i privesc totul ea fiind mecanic. Uncle ;;coli neaga existen!a
cnergiei vietii. Dar cnergia vietii este diferiHi de cnergia meeanicii ~i materia
63
 A PATRA CALE
vie poate fi creata daar din materie vie. Orice cre~tere plead. de la energia
vietii. Energia psihica este cncrgia eu care lucreaza centrii. Ei pot Iucra ell
cOl1$tienta sau lara cOll$tienta, rezultatele fiind diferite, de:;;i nu at&t de diferite
ineat diferenta sa pcats. fi U$or de rcrnarcat 1a altii. iti poti da seama de
COll$tientii daar in tine insu!i.
Pentru fiecare gand, sentiment sau actiune sau pentru a fi cOll$tien!i, trcbuie
sa avcm 0 energie corespunzatoare. Daca n-am obtinut-o, coboram :;;i lucram
eli 0 energie inferioara - ducand mal degraba 0 viatii animala sau vegetalii.
Apoi, din nou acumuHirn cnergie, din nOll avcm ganduri, putcm din nOll sa tim
cOll$tien!i pentru scurt timp.
Chiar $1 0 enorma cantitate de energie fizidi TIU poate produce nici macar un
gand. Pentru gandire este necesarii 0 solutie diferita, mai putemidi. Iar
con~tienta necesita 0 energie ~i mai rapida, ~i mai exploziva.
I: Dadi nici 0 cantitate de energie psihica nu poate produce energie con~tientii,
ce mai conteaza cat de multa energie psihica folosesc?
R: Iti trebuie energie psihica pentru scopuri complet diferite. pe exemplu
trebuie sa gande~ti cu energie psihica.
I: Am descoperit d. incercand sa pastrez aten!ia fixata se consuma 0 mare
cantitate de energie. Inseamna oare ca fac acest lucru intr-un mod gre~it?
R: Nu, trebuie sa folose~ti energie pentru a pastra atentia. Aceasta este munca,
~i munca are nevoie de energie de~i, pe de alta parte, economise~te energie -
economise~te pierderea de energie in alta directie. Dacii vei face luerurile rara
~tentie, asta va insemna 0 pierdere mult mai mare.
l: De ce este atat de dificil sa controlezi aten!ia?
R: Lipsa obi~nuin'tei. Suntem prea obi~nuiti sa Iasam lucrurile sa se inHimple.
Cand vrem sa eontroUim atentia sau altceva, ne dam seama ea este dificil, a~a
~um ~i munca fizid. este dificila dad nu suntem obi$nuiti cu ea.
l: De ce momentele de con~tienra sunt atat de rare? Este 0 problema de
energie?
R: Nu exista comhustihil. Dad. nu ai electricitate sau dad ai 0 lantema de
buzunar cu 0 baterie slaba, poti avea 0 lidirire ~i apoi nimic. Con~tienta este
lumina, iar lumina este rezultatul unei anumite energii; dacii nu exista energie
nu este nici un fel de lumina.
I: Tot secretul dezvoWirii con~tientei sta in conservarea ~i controlul energiei?
R: Nu, nu tot secretul, de!jii conservarea !jil cre~terea energiei sunt foarte
importante. Dar nu este suficient; trebuie sa !jitii cum s-o controlezi. Energia
este partea mecanica a con!jitientei. Nu putem incepe cu ideea de control.
Pentru a putea controla un mic lucru trebuie sa cunoa§tem intreaga ma~ina.
Mai intai trcbuie sa oprim irosirea encgiei; in al doilea rand sa 0 colectam prin
amintirea de sine; apoi, sa ajustam lucrurile. Nu putem ineepe in niei un alt fei.
1: Energia poate fi stocata?
R: Da, energia poate fi stoeata dnd e~ti .capabil sa 0 stochezi. Dar problema
este, in primul rand, nu a 0 stoca ci a nu 0 irosi. Am avea sufieienta energie
pentru arice am dori sa facem dad n-am irosi-o in lucruri nenecesare. De
exemplu, motivul pentru care suntem atat de formatori este pentru ca suntem
64
CAPITOLUL 3
prea inerti, nu simtim suficient. Credem d simtim, dar este 0 iluzie. $i motivul
pentru care simtim atat de putin este acela ea nu avem energie disponibila
pentru centrul emotional.
Deja s-a vorbit despre scurgerile de energie, dar cea mai rea dintre toate cste
exprimarea emotUlor negative. Daca poli opri exprimarea emotiilor negative
vei economisi energie ~i niciodata nu vei simti Jipsa ei.
Putem spera sa devenim fiinte con§tiente doar dad vom folosi intr-un mod
corect energia care este utilizata acum intr-un mod grc~it. Ma~ina poate
produce suficienta energie, dar 0 poti irosi fiind furios sau iritat sau ceva de
acest gen $i atunci riimane foarte putin. Organismul nonnal produce suficient
de muIta energie nu numai pentru toti centrii dar !ji1 pentru inmagazinare.
Produqia este a!jia cum trebuie, cheltuirea ei este gre~ita. Aceste scurgeri
trebuiesc studiate, deoarece in cazul anumitor tipuri de seurgeri niei nu merita
sa continui pana ce acestea nu vor fi aprite, deoarece eu cat mai multa energic
vei acumula, cu atat mai multa se va seurge in afara. Este ca ~i cum ai pune apa
intr-o sita. Anumite emotii negative produe exact asemenea scurgeri. In
anumite situatii, unii oameni tree printr-un intreg ~ir de emotii negative atat de
obi§nuite incat nici nu Ie observa. Pot ocupa numai cinci minute sau cinci
secunde, dar poate fi suficient pentru a cheltui intreaga energie pe care
organismullor a produs-o pentm douazeci§ipatru de ore.
Vreau in mod special sa va atrag atentia asupra acestei idei a emotiei
negative ~i a starii de emotie negativa. Acesta este, realmente, al doilea punct
important; primul s-a referit la con§tien!a - ca noi nu suntem con~tienti §i ca
putem deveni con~tienti. Este necesar sa ne dam seama cii nu cxista nici 0
singura emotie negativa folositoare, in nici un fel. Emotiile negative sunt,
toate, un senm de slabiciune. Apoi trebuie sa ne dam seama ca putem lupta cu
ele; pot fi cucerite §i distruse, deoarece nu exista un centru real pentru ele.
Daca ar fi avut un centru real, cum au emotiile instinctive, n-ar fi fost nici 0
~ansa, am fi ramas pentru totdeauna in puterea emotiilor negative. Dec! este un
norac pentru noi c1i ele nu au un centru real; este vorba de functionarea unui
centru artificial !jii acest centru artificial poate fi desfiintat. Cand acest lucru se
va face, ne vom simti mult mai bine. Chiar ~i faptul cii ne dam seama ca acest
lucru este posibil e foarte mult, dar avem convingeri, prejudecati §i chiar
'~principii" referitor la emotiile negative, incat este foarte greu sa renuntam la
ideea ca ele sunt necesare. Incercati sa va ganditi Ia asta, ~i daca aveti intrebari
va voi raspunde la ele.
I; Ati spus cii noi nu avem emotii pozitive?
R: Nu avem emotii pozitive. Numim emotie pozitiva 0 emotie care nu poate
deveni negativa, dar toate emotiile noastre, chiar ~i eea mai buna pe care 0
putem avea in starea noastra actuala, poate deveni in arice moment negativa.
De asemenea, prin chiar scopul lor, emotiile noastrc sunt prea mici pentru
emotii pozitive. Emotiile pozitive euprind foarte mult, pe cand emotiile noastre
sunt foarte inguste. Deci, 1a ora actuala, nu avem emo!ii pozitive, dar avcm
ernotii negative.
I: $i dacii ne eliberam de emotiile negative?
65
 A PATRA CALE
R: Anmci vom putea avea cmotii pozitive. Unele emo~ii negative pot fi distruse
pur ~i simplu, dar de altele putem seapa uumai transformandu-Ie ill eruotti
pozitive. Daar ca acum acest lucru este [oarte indepartat de ,noi; 11u-l putem
face la ora actuaHL Acum putem doar sa pregatim tcrenu! pcntru asta, in special
prin crearea de atitudini corecte, deoarece mai'iutai vine munea mentaUi. Vom
crea atitudini mentale corecte intelegand di ema!iile negative uu servesc uiei
unui scop util ~i dal1du-ne seama cat de mult pierdem pennitandu-ne pHiccrca
de a Ie avea. Apci poate vom avea suficicnta energic sa [acem ceva eu cleo
I; A face ceva eu cle inseamna a Ie opri?
R: Trcbnic sa incepem ell intelegerea corecta ~i cu atitudinea corecta. Cat timp
credem ca emotiile negative sunt inevitabile;'sau chiar utile pentru exprimarea
de sine, sau ceva de acest gen, nu putem face nimic. Este necesara a iupta
mentala pentru a intelege ca ele n-au nici 0 funqie utila in viata noastrii ~i ca in
acela~i timp toata viata este bazata pe ele.
Exista multe Iucruri ciudate in noL Mai intai sunt lucmri care ar putea fi
con~tiente, dar nu sunt. Apoi ne irosim viata prin emotii negative pentru care
natura nici macar nu a prevazut un centru, a~a incat trebuie sa producem unul
artificial. Ce anume este mecanic? Ceea ce nu este normal, nu este natural, asta
este cel mai mecanic.
I: Puteti intotdeauna difereT}.tia 0 emotie negativa de una autenticii.?
R: Iti dai seama dupa i1dentificare, deoarece doua lucruri sunt intotdeauna
prezente in emotiile negative - identificarea ~i imaginatia negativa. Fara
imaginatie negativa ~i identificare emotiile negative nu pot exista.
I: Cand deja te afli in mijlocul unei e~otii negative, cum ar fi ie~irea din fire,
n-o poti opri numai prin gandire?
R: Nu, dar poli pregati terenul dinainte. Daca poti crea 0 atitudine carecta'
ahmci, dupa ceva timp, te va ajuta sa opre~ti emotia negativa de Ia inceput.
Cand te afli in mijlocul ei nu a poli opri; atunci este prea tarziu. Nu trebuie sa
te la~i prada tendintei de a-ti pierde firea; nu trebuie sa 0 justifici.
I: Din ceea ce spuneti mi se pare cii presupuneti existenla unui "eu" superior
altara care poate face acest lucru.
R: Nu superior, dar exista "eu"-ri intelectuale independente de centrul
emotional ~i care pot vedea lucrurile impartial. Ele pot spune "am avut aceasm
emotie negativa toata viata mea; am cii~tigat ceva? Nu, numai am platit, ~i am
platit ~i am platit. Asta inseamna ca este nefolositoare."
I: Avem noi emo!ii care sa nu fie negative?
R: Desigur, dar nu pozitive. Ele nu sunt inca negative, dar pot deveni negative
in unnatorul moment.
I: Dar mi se pare ca exista circumstante care pur ~i simplu detennina pe eineva
sa aiba emotii negative.
R: Asta este una dintre cele mai rele i1uzii pe care Ie avem, Noi credem di
emotiile negative sunt produse de circumstante, in timp ce toate emotiile
negative sunt ill noi, ill interiorll/ nostrIl. Acesta este un aspect foarte
important. Intotdeauna credem ca emotiile noastr: negative se produc din
cauza altar oameni sau din cauza circumstantelor. Jlltotdealllw credem astfeL
66
CAPITOLUL 3
Emotiile noastre negative sunt in noi in$ine ~i sunt prod use de 110i in~ine. Nu
exista absolut nici un singur motiv inevitabil pentru care actiunea cuiva sau
anumite circumstanle ar trebui sa produca 0 emotie negativa ill mine, Este
numai sIabiciunea mea, Nici 0 emotie negativa nu poate fi predusa de cauze
exteme daca noi nu vrem. Avem emo!ii negative pcntru di Ie admitem, Ie
justifieam, Ie explicam prin cauze externe ~i astfel nu Iuptam eu ele,
f: Exista vreun motiv pentru care suntem atat de domici sa Ie pastram?
R: Obi$nuinta. Suntem prca obi~nui!i eu ele. Nu putem donni lara ele, Ce ar
face multi oameni lara emotiile negative? Acest obicci este atat de puternie
ineat este necesara 0 mundi speciaJa pentm a seapa de ele.
,. Dar la inceput Iucrul ,eu emo!iiJe negative are doua aspecte: studierca ~i
ll1cercarea de a nu Ie exprnna. Adevarata munca asupra cmotiilor negative vine
mai tarziu. Nu Ie poti studia dacii Ie exprimi. Daea incerci sa opre~ti
exprimarea lor, atunci poti sa Ie vezi ~i sa Ie studiezi.
I: Schimbarea punctului de vedere nu este 0 metoda de a lupta cu ele?
R: Foartc adevarat, numai cii ea singura nu este suficienta. Lupta realii inccpe
en lupta cu identifiearea. Daea distrugi identificarea, emo!iile negative vor
sliibi de la sine. Dar, desigur, sehimbarea punctelor de vcdere este de asemenea
foarte neeesarii.
I: Am inteies ea ati spus ca illpta cu emotiile negative este inutila, dar trebuie
sa Ie studiem ~i sa Ie observam. Este corect?
R: Lupta eu emotiile negative necesita eforturi foarte mari; obiceiul este prea
puternic. La inceput trebuie doar sa studiati ~i sa incercati sa luptati eu
exprimarea emotiiIor negative. La ora aetuaia, daea luptati eu 0 emotie
negativa pute!i crea doua in loc. in timp, in mod indirect, poti dbtine un cont~ol
asupra emotiilor. Dar primul pas este studiul.
I: Poate avea eineva emotii negative ~i sa fie intr-o stare buna de sanatate?
R:,CuvantuI "sanatate" trebuie luat intr-un sens mai larg, din punctul de vedere
al sistemului. Nu-l putem lua in sensul obi~nuit al manifestarilar fizice _
a~s:nta efectiva a bolii fizice - pentru ca una din primele ccrinte privind
sanatatea este lucrul coreet a1 centrilar. Oamcnii ai caror centri lucreaza gre~it
nu sunt sanato~i. Ideea de siinatate trebuie extinsa, nu poate fi abordata in mod
restrans.
I: Despre lucrul corect al centrilor - nu vad cum poti preveni eentrul emotional
sa nu interfere cu munca pe care ineerci sa 0 faci cu eel intelectual. '
R: Inter~era tot timpuL Nu pOli faee nimic pana nu lnvingi emotiile negative ~i
nu invett sa nu te identifici. Cand vei ineeta sa te identifici, emotiile negative
vor inceta sa mai aiba putere, pentru ca ele lucreaza numai pe baza
identificiirii.
1: Cand simti 0 emotie neplacuta, de ce este neeesar sa nu a exprimi?
R: Este la fel ca ~i in lega.tura eu vorbirea nenecesaru. Intreaba-te: este uti!, cste
nccesar sa Ie exprimi? Ideea este sa creem rezistenta, altfel nu putem observa.
$i accasta creare a rezistentei este introducerea in studiul emotiilor. Nu Ie
putem vedca lara aceasta. '
67
 CAPITOLUL 3
A PATRA CALE

a gandi coreet, deoarece exprimarea emotiei negative este Intotdeauna hazata

1: De ce atunci cand incerci sa Ie rezi~ti asta cauzeaz1i 0 compleHi oprirc a
pe un anume tip de gandire gre.;;ita.
gandirii? I: A~ dori mai mult ajutor in abordarea emotiiior negative.
R: Lipsa de practidi. La inceput totul se opre~te.
R: Trebuie sa fie propriul tau efort ~i, in primul rand, trebuie sa-ti studiczi
I: Dad nu exprimi ernotii nepHicute, este biue sa Ie iofi"anezi? . . .
emotiile negative ~i sa Ie clasifici. Trebuie sa afli ee ernotii negative prineipale
R: Inccarcii. Nu trebuie sa crezi nimic. Dadi vei gasi ca cste bme sa Ie expnml,
ai, de ee vin, ce Ie aduce :;;i a~a mai departe. Trebuie sa Intelegi ca singurul
vom discuta. $i atune! voi spune ca nu poti controla aceastii exprimare ~i di
control asupra emotiilor este prin intermediul mintii - dar nu este imediat. Daea
dadi observi, vei vedea ca este mai bioe sa nu Ie exprimi. Problema este, te
aande~ti coreet timp de ~ase luni, atunei asta va afccta emotiile negative. Dadi
incepi sa gande~ti eoreet astazi, aeest Iucru nu-ti va schimba emotiile negative
poti abtine de la a Ie exprima? Mult timp ~i ~ul.te alte..lucruri ~unt necesare pc
Hinga asta astfel incat, eli adcvarat, sa nu expnml c:m?tllI~ nepl~c~te. maine.
i: Ce anume iti da. 0 senzaJie de u~urare cand expnml fune sau mtare? I: Cand rna gandesc la emotiile negative, inteleg foarte clar ca elc se afla In noi
R: Exista un vierrne in tine care vrea sa se exprime. $i dnd se exprima simti 0
ill~ine :;;i totu~i, eurfmd dupa aceea, continui sa Ie exprim. Sa fie astfel pentru ca
u~urare, dar astfeI eI devine mai putemic ~i are din ee 'in ce mai mult ~tapanire
nu sunt unitar?
asupra ta. Cand 'iti dai seama ea nimeni altcineva nu este responsabll. pentn:
R: Mal intai pentru ea nu e~ti unitar iar apoi pentru ea nu Ineerei 'intr-un mod
iritarea ta, putin cate putin vei Ineepe Sa simti aItfe!' Avem mult mal multa
coreet. Este 0 problema de lueru Indelungat, dupa cum am spus, ~i asta nu
putere asupra ~xprimarii emotiiIor negative decat ercdem ~i putem Invata sa n~
poate fi sehimbat imediat. Daca ai in mod constant emotii negative, repetandu-
Ie exprimam. Chiar In viata obi~nuita nu exprimam Intotdeauna ernop!
se emotii negative de aeela~i feI, vei cadea mereu in acela~i punet. Dad te-ai
negative; In anumite conditii ~tim ca ar fi periculos. $i da;:a putem co~t:?la
observa mai bine ai ~ti ea a~a se va Intampla sau s-a intamplat :;;i, daca a1 fi
exprimarea lor 'in anumite eonditii, 0 vom putea controla III toate condlt111e,
gandit coreet dinainte, ai fi opus rezistenta. Dar daca. nu ai 0 atitudine eoreeta,
daca Incercam.
daca nu gande~ti eoreet, atunei e:;;ti lipsit de ajutor ~i emotia negativa se
I: Dare abtinandu-ne de la e~primarea emo!iiior negative, deserisa de obicei ea
intampla din nou, In acela~i moment, in aeela~i feI. Aceasta este una dintre
"descarcare", nu poate aparea un efect daunator?
metodele de a controla emotiile prin eentru! inteleetual. Dar atitudini!e trebuie
R: Nu este nici un peri co!. Nu putem produce 0 abtinere suficient de putemica
create nu In momentul exploziei emotionale ei eu mult timp 'inainte. Apoi,
pentru a ne dauna. "Descarearea" ea u~urare este 0 iluzie. Ea ne ~ace sa
putin cate putin, exploziile emotionale vor intra sub stapanirea intelcctului.
pierdem energie. Exprimarea emotiiIor negative este Intotdeaun~ me_camd., a~a
Gandurile pot fi mai pennanente decat sentimentele :;;i astfel ganduriie pot
ca nu poate fi nieiodaHi utila. Dar rezistenta fata de ea este eon~tIenta.
intluenta sentimentele. pori crea ganduri permamcnte, atitudini permanente,
I: Dad trebuie sa nu avem emotii negative, asta va desfiinta 'intreaga viata care in' timp vor afccta emo!iile. Dar .lnainte ea aeeasta sa devina posibil,
emotionaIa!
trebuie introdusa 0 anumita diseiplina in emotii1e noastre ~i trebuie dobandita 0
R: Din contra. Acwn nu avem viap. emotionaUi, ci doar 0 imitatie. Ideea este sa
anurnita cunoa~tere pentru a luera asupra mintii ernotionale.
avem 0 viata emotionaUi. In centrul emotional sunt posibilitati reale de a
1: Am remarcat ea, aproape tot timpul, eu greu simt vreo emotie sau am vreo
cunoa~te. . A A'
insufletire a experientei. Este aeesta somn?
I: Aceea~i oboseaUi 0 resimt ~i cand rna stapanese ~l eand dau frau hber R: Partial este somn, partial traire In centrii motor :;;i instinetiv. Atunci, exact
exprimarii. Atunei ee pot ea~tiga Incercand sa stapanese exprimar~a furi.ei?
cum descrii, eu greu mai simtim vreo Insuflctire a experientei.
R: Este 0 presupunere foarte gre~ita ca este v~rba de aeeea~l eantItate de
energie, deoareee controlul face sa ereasca energia. Probabil di ~ebuie ~a
i: In anumite eazuri emotia negativa a fricii pare sa fie utila, altfel oamenii ar
traversa strada in orice moment, tara sa se uite?
eheltuie~ti 0 anumitii cantitate de energie pentru a stapani 0 .anumlta ~motle
R: Vorbe~ti despre frica instinetiva. Frica emo~ionala este diferitii, este bazata
dar In urmatorul moment, neche1tuind energie eu aeea emotle nefolosltoare,
pe imaginatie.
eodtrolul va determina cre~terea energiei. Aceasta este actiunea chimiea a
controlului.
i: Emotiile negative au vreun efeet daunator asupra altor funetii?
R: Trcbuie sa afli singur acest lucru. De exemplu, daca e~ti agitat sau iritat sau
1: Experienta mea este aceea ca suprimarea unei emotii negative te obos~:;;.te. _ ceva de acest gen, vei observa alte lueruri. iti po!i aduec aminte bine? Poti
R: Poti sa obose~ti daea doar suprimi exprimarea. Dar eu nu am spus melodata
gandi bine, poti luera bine? Vei vedea ca toate faeultatile iti sunt diminuate.
Sa suprimi, ci am spus "sa nu exprimi, gase~te ~otive ea sa nu e~pr!m~".
Aceasta obscrvatie in sine iti va ariita muIte lucruri de observat.
Suprimarea nu poate ajuta niciodata deoaree~, I?al ~evren:e s.au ~al tarzlu~
ernotia negativa va ta~ni afara. Daca doar supnml, vel mentme l~e~tIfic~rea ~l
i: Dc ee emo!ia' n~gativa ~a're sa afectcze funetionarca centrului instinetiv in
asemenea masma?
vei impiediea numai exprimarea exterioara. Problema este de a gasl motive, de

69
68
 A PATRA CALE
R: Emotia negativa afecteaza ta!i centfii. Centrii sunt astfel conecta~i Incat ou
poti sa ;, emotic ncgativ5. puternidi san violenHi - ~i ell ajutorul identifidirii
0 nepIaeute, nu este Ia fel dc meeanic?
to~te devin putenice - raTa a afccta toti centriL Nu poti avea 0 emotic negativa
;;i, in acela~i timp, sa faei altceva coreet san chiar sa gandc$ti coreet. Vel
lTIanca prost, vei respira prost, vel merge prost, vei lucra prost.
I: Emotiile negative constituie 0 [alosire grc$ita a centrului instinctiv?
R: Nu,' dar toate emotiiie I$i au originea in centrul instinctiv. La un copil mie
centrii nu sunt divizati. Emotiile negative sunt create din material luat de Ia
centru! instinctiv. Acest material apaI1ine, in mod legitim, centrului instinctiv
;;i este ~mprumutat, in mod grc;;it, de la el. Ne afHim intr~o situatie foarte
ciudata. deoarece emotiile pozitive nu apaqin centrului nostru emotional
obi:;muit ci centrului emotional superior, iar emotiile negative nu apartin
centrului emotional obi~nuit, ci exista intr~un centru artificial. Centru!
emotional imprumuta material de la centrul instinctiv ~i, cu ajutorul paqii
negative a centrului instinctiv ~i ajutorul imagina!iei ~i identifidirii, creaza
emotii negative. A !e distruge este 0 munea foarte dificila. Trebuie sa va dati
sea~a d atat timp cat exista emo!iiie negative, nu este posibila nici 0
dezvoltare, deoarece dezvoltare inseamna evolutie a tot ce ,exista in om.
Emotiile negative nu pot evolua ~i ar fi total dezastruos dad ele ar putea. A~a
ca daca incerci sa creezi con~tien!a, in aeeIa~i timp trebuie sa lupti cu emotiile
negative, pentru ca fie Ie pastrezi, fie evoluezi ~ nu Ie poti avea pe amandoua
impreuna.
I: Un mod de a putea controla emo!iile negative ar putea fi sa incerci sa intelegi
de ce s-a intamplat un Iu~ru, sa intelegi cauza ~i efectul?
R: Ar putea fi, pentru un caz particular; dar la ora aetuala problema nu este de
a Ie distruge sau controla, problema este de a Ie studia. Cea mai puternica
metoda de a controla emotiile negative, este a invata sa nu Ie exprimi. Deei, in
primul rand, trebuie sa luptam cu exprimarea emotiilor negative ~i, in al doilea
rand, cu aeele emotii eu eare putem iupta. Cand Yom fi invatat sa nu Ie
exprimam, vom vorbi de urmatorul pas. Nu poti eontrola emotiile negative cat
timp ele se exprima tiber.
Vreau sa inteiegeti ca oprirea exprimarii emotiiIor negative ~i lupta ell
emotiile negative sunt doua practiei total diferite. Mai intai vine incercarea de a
opri 'exprimarea. Dad. exprimi 0 emo!ie negativa, e~ti in puterea ei, nu poti
face nimic in ace! moment. Cand at invatat sa n~o exprimi, poti incerca sa nu te
identifici, sa creezi 0 atitudine corecta ~i sa~!i aminte~ti de tine insuti.
I: Uneori reu~esc Ia inceput sa nu exprim 0 emotie negativa, dar ea continua,
incercand sa se exteriorizeze.
R: Asta inseamna ca ai oprit numai manifestarea exterioara ~i trebuie sa incerci
sa opre~ti eauza ei. Nu vreau sa spun emo!ia in sine, ci eauza e,:<primarii. Este 0
diferen!a, Emotia este un Iucru, exprimarea este un altuL Incearca sa vezi
diferenta,
I: Incercarea de a controla emotiile nepiacute Ie elimina, in mod gradat?
R: Desigur, deoarece multe din ele pot exista numai cand nu exista control;
dind incepc controlu!, multe din ele devin u~or de eliminat.
70
CAPITOLUL 3
I: Daca pregatirca ta anterioara a fost de a~a natura incat sa nu exprimi emo!ii
R: Aceasta este 0 intrebare academiea. Este neecsar sa verifici daca 0 poti face
in toate eircumstantele. Poti fi antrenat sa nu exprimi emotii negative in
anumite circumstan!e. dar in alte circumstan!e Ie vei exprima.
I: Problema nu este sa nu simti emotii neplacute?
R: Asta vine mai tarziu ~i este 0 problema compiet separata. Ajungi aiei
neidentificiindu-te.
I: Prin ce mijloace se poate veri fica de unde i!i Yin emo!iiIe neplacute, ce Ie
determina ~i cum putem sa depa~im tendinta noastra de a ne in~ela? Este
posibil numai prin intennediul unei ~coli?
R; In acest moment nu este important sa invatam de unde Yin ele, ei cste
important sa Ie oprim exprimarea. Mai tarziu se pot invata multe Iueruri despre
emotiile negative. Referitor la ce Ie detennina - identificarea este cauza
generalii a tuturor emotiilor negative. Nu pori Iupta eu ele rara ajutor - au
incercat multi oameni. Daea !i~ai da seama cat de mici sunt posibilitiitile
noastre, ai intelege ca este neeesar tot ajutorul posibil pentru a rea!iza ceva.
i: Emotiile negative trebuie intotdeauna sa fie mecanice?
R: Care este opusulla mecanie? Con~tient. Cine ar vrea emotii negative in mod
con~tient? Cand ~tii ca se poate renunta la cle, atunci nimeni nu Ie-ar mai avea.
Deei, cu siguranta, sunt mecaniee.
I: Putem auz! mai mult despre atitudinea coreeta ea arma impotriva emotiei
negative? Trcbuie sa insemne mai mult decat a nu te identifica.
R: Cu siguranta inseamna mai muIt: inseamna gandire corecta asupra unui
anumit subiect. De exemplu, aproape toate emo!iile noastre personale negative
sunt bazate pc aeuzatie; altcineva este vinovat. Dad, printr-o gandire
conseeventa, ne dam seama ca nimeni nu poate fi vinovat fata de noi, eil. /loi
suntem cauza a tot ceea ec ni se intiimpIa, asta va schimba luerurile, nu
imcdiat, desigur, deoarece de multe ori aceasta Intelegere va veni prea tarziu.
Dar, dupa un anumit timp, aceasta gfindire corecta, aeeasta creare de atitudine
corecta sau punct de vederc corect poate deveni un proees permanent; atunci
emotiile negative vor aparea doar rareori. Aeest proces de giindire corecta are
putere asupra emotiilor negative cand el devine permanent - Ie prinde inca de
Ia inceput
I: Crcd ca 0 mare parte din timpu! meu se petreee intr~o stare negativa nu
foarte clara, ~i nu mi se pare ca pot face ceva referitor la acest lueru.
R: Da, dar trcbuie sa-ti fi dat seama ca este, in general, lcgat de un anumit tip
de identificare sau imaginatie. Cand intaInc~ti diferite manifestari ale acestci
stari negative poti lupta ell ea, deoarece aceasta Iupta este in minte. Poti refuza
unele punctc de vedere ~i aceepta alte punete de vedere ~i, foarte curand, vei
rcmarca 0 di fcren!a.
Acestea sunt in legatura eu 0 problema foarte mare deoarece, dintr-un punet
de vedere, suntcm atiit de mecanici incat nu putem face nimie; dar, din alt
punct de vedere, cxista cateva Iucruri pe care putem lncepe sa Ie faeem. Avem
anumite posibilitati in noi, numai ea nu !e utilizam, Este adevarat ca nu putcm
71
 A PATRA CALE CAPITOLUL 3

"face" nimic 'in sensul ca nu putem schirnba ce sim{im 1a Un moment dat, dar control al eentrului emotional are nevoie de atnintirea de sine, 0 noua stare de
ne putem dctcnniua sa gdndim asupra unui subiect la un moment dat. Acesta con~tien!a, deci este un drum lung. Acum trebuie sa utilizam metode auxiliare.
este inceputul. Trebuie sa ~tim ceca ce este posibil ~i sa incepcm de acolo Cea mai importanti'i dintre ele, la inceput, este atitudinea corecta.
deoarecc, dupa aceea, posibilitatea de a face ceva in loc sa Iasam lucrurile sa se
intample, va cre~te treptat.
Nu ne dam 5eama ce putere enorma zace in gandire. Nu rna refer prin asta la
a explicatie filosofica a puterii. Puterea sUi in faptul cii, daca intotdeauna vom
gaudi coreet despre anumite lucruri, accasta poate deveni ceva permanent,
poate cre~te intr-o atitudine permanenHi.. Puteti afla 0 inclinatie catre
manifestari emo!ionaie gre~ite de un anumit tip. Chiar in acel moment nu puteti
face nimic, deoarece ati educat in voi in~iva capacitatea pentru acest tip de
reactie printr~o gandire gre~ita. Dar daca ineepeti cu gandirea corecta, dupa un
timp veti educa in voi capacitatea pentru 0 reactie diferita. Doar ca aceasta
metoda trehuie inteleasa, iar aceasta intelegere trebuie sa fie foarte profunda.
Puteti aplica aceasta metoda la multe lucruri diferite. Acesta este, de fapt,
singurul lucru pe care-l puteti face. Nu "puteti" face nimic alteeva. Nu exista
modalitate directa de a lupta eu manifestarile negative, deoareee nu Ie pute!i
prinde. Nu exista alta roodalitate de a Ie iropiediea decat sa fii pregatit pentru
ele dinainte. Doar 0 inte1egere superficiaIa a faptului ca ele sunt gre~ite nu va
ajuta; trebuie sa fie foarte,profunda, altfel va fi un proces la fel de dificil sa
pregate~ti terenul pentru 10 alta manifestare. Nu-ti dai seama cat de roult pierzi
prin aceste manifestari spontane cu earacter negativ. Ele fac atat de muIte
Iucruri sa fie imposibile.
I: Chiar daea incep sa gandesc coreet, am observat ea incepe imitatia dnd aud
pe cineva borobanind, ~i incep sa fac la fel.
R: Faptul ea incepi sa gande~ti corect nu va schiroba nimic pe loco Este necesar
sa gande~ti corect pentru mult tirop; atunci rezultatele vor aparea, nu imediat.
Este 0 problema de luni sau ani sa creezi atitudini corecte. Creand atitudini
corecte consolidezi faptul ca te-ai hotarat intr-adevar ~i serios sa nu dai drumul
manifestarilor negative. Nu ne dam searoa ce roult pierdem astfel. Pierdem
exact ceea ce vrem sa obtinem.
Dar, in primul rand, trehuie sa opre~ti ohiceiul de a exprima emotii
negative. De aceea, chiar la priroele lecturi, cand auzi despre observarea de
sine, este explicat ca trehuie sa inveti sa nu exprimi emotii negative'. Toata
luroea ~tie cum sa nu arate ceca ce sirote - nu vorbesc de cazuri exeeptionale, ci
in cazurile obi~nuite. Toata negativitatea se hazeaza pe identificare, pe
imaginatie ~i pe 0 anuroita trasatura speeifica, aceasta fiind faptul ca permit
exprimarea. Intotdeauna crezi ca nu 0 poti opri ~i, de aceea, crezi ca este foarte
eorect sa exprimi ceea ce simti. Astfel incat, mai intai, trehuie sa scapi de
aceasta iluzie, Po{i oprl manifestarile emotiilor negative. Dad spui "nu VIeau"
o sa te cred, dar nu ~i dad spui "nu pot",
V-am dat roulte sugestii despre lucrul asupra emotiilor cum ar fi studiul,
lupta eu identificarea, lupta cu exprimarea emotiilor negative, gandirea corecta
asupra erootiilor negative. Patru practiei. Daca intr-adevar veti folosi tot ceea
ce s-a oferit, [oarte curand veti vedea rezultate foarte perceptibile. Adevaratul

72 73
 CAPITOLUL4 CAPITOLUL 4

Limbajul - Diferite diviziulli folosite in sistem - Esen!a ~'ii personalitate -
Injluell!eie A,B, C - Centr/{ magnetic - Centru magnetic gre$it - Ajlltorul de
majordolll - Legea accidelltului - Legea clestillllllli - Legea volntei - Legea
cauzei §i a eleclt/lui - Sciiparea de sub legea accidellllllui - CelJtru/ de grellfate
- De ce sun! necesare -$colile - Pentru cine sunl necesare ~colile - Constitlllia
unei $coli - Grade ale $colilor - Calea jachirullli, calea cii/ugiiruilli \'11 calea
yoghinullli - A Palra Cale - Diferenfe [litre a palra cale $i ciiRe tradi/ionale -
Toale diile due catre acela# scop - Hive/Ill ~'colii depillde de nivelul
studen/ilor - Cel'curile interioare ale omenirii.
tudiul metodelor utilizate de acest sistem prin care omul poate ajunge la
Acum ajungcm la 0 cu totul alta diviziune, care nu este paralela cu nici una
din celelalte: impaqirea in esenta ~i personalitate. Esenta este ceea ee e~te
innascut in tine, personaiitatea este eeea ee dobiinde$ti. Esenta este a ta propne,
personalitatea nu este a tao Toata viata interioara a omului, toate perceptiile ~i
reactiile lui sunt divizate in aeeste doua parti. Exista anumite lueruri care s~au
nase~t odata eu tine cum ar fi anumite trasaturi fizice, starea sanata!ii, anumite
feluri de predispozi!ii, inc1inatii, tendinte ~i a~a mai depm1e, Ele apaqin
esentei, Personalitatea este ceca ce dobande~ti in cursul vietii: vederi, opinii,
cuvinte. Este mai u~or sa intelegi diferenta dintrc esenta $i personalitate daca
gase~ti cateva exemple, De~i cele. doua ~unt into~deau~a amest.ecate~inA vi~ta,

S o cOll$tienta superioara incepe cu studiul unui nou limbaj. Acest limbaj

este bazat pc anumitc principii pe care inca nu Ie cunoa$teti dar, pc
masura cc va continuali studiul, foarte curand Yeti incepe sa Ie in!elegeti. eu
este mai u~or de distins personahtatea ~l esenla III alll oamcm decat m tme
insuti, deoarece pcrsonalitatea se schirnba foarte des, cu schimbarea
eonditiilor, pc cand esenla ramane aceea~i. Este foarte important sa se inteleaga
aceastii impaqire pentru ca muIte lucruri din om, despre care vorbirn, se refera
acest limbaj este posibil sa te apropii de adevar, estc posibil sa vorbe$ti cu mai
la esenta, in timp ce altele se refed la personalitate.
marc precizic decat 0 facem noi acum $1 doi oameni care inteleg acest limbaj
I: Daca esenta este cea cu care ne-am naseut, i se mai poate adauga ceva?
niciodata nu se vor intelege gre$it unuI pc altul, in lucruriIe simple. Deja ati
Poate ea cre~te?
auzit anumite expresii ale accstui limbaj, cum ar fi amintirea de sine,
R: Da, dar asta se poate face numai daca personalitatea va deveni educata ~i va
idcntificarea, considerarea $.a.m.d. Este foarte important sa inlelegem diferitele
inceta sa mai preseze asupra esentei. Personalitatea este prca grea, prca
diviziuni pc care Ie folose~te sistcmul, care sunt parte ale acestui li~1baj. Omul
putemica; ea inconjoara eseu!a ca 0 carapace astfel incat nirnie nu ajunge Ia
este a ma$ina foarte compticata $i poate fi studiat pc diviziuni. In lirnbajul
esenta, ci totul trebuie sa treaca prin personalitate. Esenta nu poate crc~te in
obi~nuit nu folosim aceste diviziuni ~i astfel oamenii nu se pot intelcge unul pc
ase~enea eonditii, dar daca personalitatea devine mai transparenta, impresiile
altu!.
~i influentele cxteme vor patrunde prin ea ~i vor ajunge Ia esenta ~i astfel
Incercali sa intelegeti ce spun pentru ca este destul de dificil de exprimat.
esenta va ineepe sa creasca.
Daca luam un ora~, puteii intelege ea poate fi impartit in nord, sud, est ~i vest;
i: Deci 0 personalitate putemica impiedidi impresiile sa <9unga la esenla?
poate fi impartit in districte ~i cartiere ~i apoi impaqit in diferite strazi. Poate fi
R: Da, dar ce inseanma a personalitate putemica? Inseamna 0 influenta
studiat din punctul de vedere al populatiei sale, deoarece are oameni de diferite
putemica a ceca cc nu iti aparj:ine, a ceea ce ai dobiindit - cuvintele altar
nationalitati, oameni de diferite profesiuni, apaqinand diferitelor clase, etc,
oameni vederile $i teoriile altor oarnenl. Ele pot forma 0 crusta atat de groasa
Nici una dintre aceste diviziuni nu va coincide cu alta, fiecare trebuie studiata
injurul' esentei, incat nimic sa nu poata patrunde prin ea pentru a ajunge la tille,
separat. Nu poti face a harta generala care sa Ie includa pe toate - trebuie sa
pentru a ajunge Ia ceea. cc e~ti tu. ..
faci 0 serie de haqi diferite.
I: Este posibil sa spargl aceasta carapace sau s~o dlstmgl?
La fel este ~i cu omul. Deja v-am dat cateva diviziuni. Prima este irnpaI1irea
R: Inainte de a distruge acest inveli~ al personalitatii sau a-I sparge, este
in centri sau funetii astfel incat ficcare om consta din patru oameni, fiecare
neeesarii pregatirea unui sistern de aparare. Dacii, dintrRun motiv oarecare,
traindu~~i propria 'viata in acela~i om, eu propriile lui asocia~ii, propriiIe lui
acest inveli~ cade, oamenii se vor gasi Iipsiti de oriee aparare in fata multor
preferinte ~i antipatii. Apoi v-am aratat impartirea in diferite "eu"-ri. Aceasta
influente foarte dificile pc care nu Ie vor putea eontrola. Personalitatea te
este 0 imparj:ire foarte utila:' omul nu este unul, este multiplu, este a multime
prateje;za de anumite influente mai de la distanta; dacii a vei slabi tc vci afla
constand din oameni care nu se cunosc unul pe altul ~i care se lupta unul cu
sub multe influente care nu puteau ajunge Ia tine inainte, astfel ineat vei avea
altul. Acestei impaqiri in rnulte "eu"-ri i s~au adaugat diferite roIuri pe care
chiar mai putin c~ntrol decat ai acum. Dar sunt multe lucruri pe ~are Ie-am
omul Ie joaca in diferite circumstante. Apoi era diviziunea dintre cunoa~tere $i
putea controla ~i pc care aeum nu Ie controlam. Aeesta este modul carect de a
fiinta - ce ~tie un om ~i ce este eL V-am dat ~i irnpartirea omuIui in ~apte
gandi problema.
categorii: ornul m.l, 2, 3, 4, 5, 6 ~i 7.
1: Puteti da un exemplu de asemenea influente?
R: De' pilda, un exemplu simplu ar putea fI modificarile atn:osferic: sa~
schirnbarea anotimpurilor - de afeeteaza esenta foarte mult, pe cand daca e~tl
imprejmuit de personalitate vei fi mai putin afectat. Schimbarca ano~impuri~ar
este un lucru foarte serios pentru oamenii a carar esenta este mat desclllsa

75
 A l' ATRA CALE
influcntcloL Spun aceasta doar ea un exemplu de Iueruri pc care carnenii nu Ie
iau in considerare :,;i desprc care nu au niei a idee. Sunt multc alte lucruri; de
exemplu, vechile carti de magic avertizeaza oamenii cat de periculoasa este
aceasta :,;i cat de pregatit trcbuic sa fie cineva mai Inainte; :,;i in multe cazuri ei
au dreptate, deoarece dezvelirca esen!ci poate fi buna, dar poate fi acompaniata
de muite pericoie. Personalitatea este crcata pc multe premize false, dar este :,;i
un fel de protectie.
I: Este posibil sit treccm prin viata rara ea vreodaHi sa observam esenta?
R: Depinde daca este vorba de munea in :,;coaJa sau nu. In viata obi~nuita niei
nu :,;tim de existenta acestor doua principii. In studiul de sine !i'se spune desprc
acestii diviziune, dar esenta $i personalitatea sunt atat de ames tecate InCar,
pentru mult timp, aceasta diviziune ramane teoretid, deoarece este imposibil
sa spui care este una $i care este cealalHi prin observare, cu exccp!ia eazurilor
extreme. Apoi, pe masudi ce luerczi, ineepi treptat sa vezi ca un lucru este mai
inradacinat, merge mai pro fund, altul mai putin. Astfel, putin cate putin, pori
vedea esen!a. Toate ealitatile stabile sau mai putin stabile trebuie sa depinda de
esenta. Cand personalitatea este educata $1 devine mai putin greoaie, multe
calWiti tree in esen!a ~i devin pennanente. In aeest mod se dczvolta esenta. In
personalitate lucrurile apar $i dispar, dar ceea ee trece in esenta ramane. '
I: Esenta este, mai mult sau Plai putin, acela$i lucru cu fiinta?
R: Nu se poate aborda aslfel. Fiinta este viata, este un proces. Esen!a este un
obiect.
1: La un copil esenla este mai dezvoltata decat personalitatea?
R: La 0 anumita varsta; foarte frageda, esenta poate fi mai puternica decat
personalitatea, dar ambele sunt nedezvoltate $i apoi existii copii diferiti ~i
eircumstante diferite.
I: Cum putem lupta impotriva personalitatii?
R: Nu se pune problema de lupta, ci doar de control ~i educare. Personalitatea
nu trcbuie sa aiba prea multa libertatc. Trebuie cducata fntr-un anumit fcl, sa
actioncze eonfonn anumitor principii, sa lucreze intr~o anumita direc!ie. In
prezent personaiitatea noastra este intr~o dezordine totaHi. Este prea multa
minciuna, autoin~elare, imaginatie, emotii negative. Toate aceste lucruri
trebuie indreptate; numai atunci ma$ina va lucra a~a cum trcbuie. Trebuie sa
Iucram prin personalitate; mult timp escnta nu poate avca niei un sens praetie
pentru noi. Daea Yom incepe sa lucram asupra ei in mod con$tient, anumite
lucruri vor influenta esenta, dar nu imediat.
1: Putem faee ce dorim cu personalitatea?
R: Dadi lucrezi, daca studiezi, treptat 0 vei schimba ~i luerul tau asupra
personalitatii se va reflecta asupra esentei. Ori controlezi tu personalitatea, on
personalitatca este controlata de miile de ,eu'-n diferite, fiecare dintre acestea
avand propriilc idei, propriile vederi ~i dorinte. Trebuie sa intelegem ec mund
enonua este dobandirea unita!ii tinand cont ca, a~a dupa sun tern noi aeum, 0
parte decide sa lucreze iar 0 alta parte nu $tie despre asta sau nu este de acord.
Cand ti-ai educat personalitatea, cand a devenit supusa scopului tau ~i incepe
sa-l serveasea, atunei cste folositoare ~i corecta. Dar dad ai un scop intr-o
76
CAPlTOLUL 4
anumita pa11e din tine, iar personalitatea ta lucreaza impotriva aecstui seop
atunci, desigur, nu este corecta.
1: S-a spus ca cxista ceva bun in personalitate, la fel ca in esenta, dar nu pot
gasi nimic util in ea pentru scopul meu fundamental.
R:c La ce tc referi cand spui di nu exista nimic bun in personalitate? Dad.
observi ~j afli lucruri despre tine insuli, este bine. Acestea sunt de asemenea in
personalitate. Partea care dore~te sa ~tie, sa lucreze, sa se schimbe, este 0 parte
a personalittitii. Pot fi muite lucruri care sunt gre~ite in personalitatea naastra,
~i aceste lucruri trebuic sa fie studiate ~i eliminate. Personalitatea se dezvolta
prin studiu ~i prin diminuarea func~iilor nefolositoare. Prin asta devine mai
buna ~i mai eurata. in conditiile de ~coaIa esenta trebuie sa fie mai importanta
decat personalitatca, iar dad personaiitatea 0 domina prea mult, dezvoltarea
devine imposibila, deoarece dezvoltarea reala este in esen!a. Dadi
personalitatca apasa prea greu asupra ei, esenta nu poate respira. Dar
personalitatea este, de asemenea, foarte importanta. Posibilitatea schimbarii
este intr-adevar foarte complieata, deoarece consta in multe lucruri. Trebuie Sa
existe 0 anumita c'alitate in esenta, deoareee dad aceasta calitate nu exista,
nimic nu estc posibil; trebuie sa existe un anumit material, anu01ite elemente
dobandite in personalitate ~i trcbuie sa existe un anumit fel de circumstante.
I: I~i ingaduie personalitatca·· sa fie pe locul doi? Se da ea 1a 0 parte de
bunavoie?
R: Nu se da inapoi, devine diferita. Dad ea opreseaza esenta, este un Iucru
anonnal. In starea noastra prezenta personalitatea este patoiogici'i, nesanatoasa.
Prin munca ea doar devine sanatoasa.
I: Nu inteleg cum personalitatea poate influenta escnta, daca esenta este cea eli
care ne~am nascut.
R: Sa luam eentrul intelectual: continutul lui nu s-a nascut odata eu noi -
ganduri, idei, convingeri, opinii, toate acestea sunt dobandite. Ciit despre cum
poate personalitatea influen}a esen}a, sa presupunem ca in personalitatea ta,
ajungi la a anumita concluzie ~i descoperi, prin observare, di ai un anumit
obicei de baza, sa spunem ca ar fi un anume fel de emotie neplacuta care apare
intotdeauna in anumite circumstan!e. Iti dai seama ca nu este folositoare in nic!
un feI, risipe~te energie $i-ti face viata mai dificila. Cum po!i lupta eu asta?
Descoperi ca aceasta stare negativa se hrane~te din auto-justificare, ca in starea
ta nonnaia 0 justifici intotdeauna ~i crezi ca este gre~eala altcuiva, sau spui ea
nu asta intentionai sau ca oamenii nu te inteleg, sau ceva de acest fei. Asta ii
permite sa existe. Dad iti modifici punctul de vedere, daca incetezi cu
justificarea ei ~i, in loc de asta, creezi in tine ideea permanenta ca aecasta
emo!ie este gre~ita, d ea nu se justifidi, atunci acest punet de vedere poate, in
cele din unna, sa devina pennanent.
1: Ereditatca este tributara pentru tot ce exisHi in esen1a?
R: Practic, ereditatea nu exista in om. Calitatile rele pot fi creditare, dar
calitatile bune nu pot fi mo~tenite. Animalele se afla sub legi diferite fata de
om; Ia ele, calitatile rele ~i bune se transmit in mod ega1, dar 1a om ceca ce se
77
 A PArRA CALE
poate transmite, scparat de calitatile fizice, sunt numai trasaturi de degenerare,
in alte privin!c nu este nimic de transmis,
Trasaturile fizicc pot fi mo~tenite, dar nu trasaturi cum aT fi con~ticn!a de
sine. Esenta nu poate fi rno~tenita.
I: Tendinta ditre emotie negativa se aflii in esentii sau este in intregime
dobandita in personalitate?
R:-Poate exista 0 tendin!ii chiar $i in escllta - 0 anumita dispozi!ie spre ea, dar
putem considera ca. emolia negativa, in intregime, se rcfera Ia personalitate
deoarece, dadi ar fi 0 tendin!a ell adevarat putemica ciitre emona negativii in
~senta, ar insemna aproape dement,a,
I: Dadi existii defecte in escnla, pot fi ele modificate?
R: Da, dar, dupa cum am spus, trebuie sa se schimbe mai inHli personalitatea;
esenta nu se sehimba atat de u~or. Sehimbarea trasaturilor din esenta este 0
munea foarte difieila; ea necesita eunoa~tere $i sufieienta energie, pe cand noi
suntem slabi ~i nu avem nid un fel de eunoa$tere. Este realizata numai atunei
cand este neeesar $i numai eu ajutorul metodelor ~eolii. Sa presupunem ca
eineva are 0 esenta Iene$a $i dore$te sa se trezeasca - 0 poate sehimba dupa 0
lunga pcrioada de studiu de sine, dar trebuie sa aiba ajutor, ajutorul ~co1ii. A~a
ca este un noroe pentru noi ca munea asupra esen~ei vine pe loeul doi, $i ca
trebuie sa ineepem eu lucru~ asupra personalitatii. Dar lucrand asupra
personalitatii noi deja Iucram: intr-o anumita masura, asupra esentei. Somn,
trezire, con$tienta - toate acestea nu se refera la personalitate, se refera la
esenta. A~a ineat, de fapt, luerezi asupra esenlei de Ia bun ineeput, iar
personaiitatea, sehimbandu-;-se, va produce 0 anumiHi presiune asupra esen!ei $i
ova sehimba ~i pe ca.
I: Intotdeauna te l1a$ti eu esenta?
R: Da, dar adesca esenla ramal1e nedczvoltata, Ia nivcIul unui copil mic.
i: Este esenta paliea din noi pe eare te poti bizui?
R: Chiar $i in personaIitate exista lucruri pe care te poti bizui $i altelc pe care
nu te poti bizui. De exemplu pe imagil1atie nu te poti bizui. Faptul ea-ti
imaginezi ea poti innota eand nu poti $i eunoa$terea tablei inmultirii sunt
~mbele in personalitate; pe una te poti bizui, pc cealalta nu te poti bizui.
f: Nivelul de fiin!a depinde de cre$terea esentei?
R: Desigur, $i aceasta este legatura dintre ele. Numai ca nu poti masura fiinla
pe aceasta calc pentru ca impartirea in esenta ~i personalitate este Ia ora actuala
mai mult teoretiea. Dar este util sa-ti aminte$ti ca aeeste doua principii sunt in
tine deoarcee, dupa cum am spus, daca nu $tii de aceasta imparJ:ire, acest lueru
tc va Impicdica sa intclegi anumite lueruri pe care Ie vei auzi.
Un lucru pc care trebuie sa-I intelegi despre esen!a ~i personalitate este ea
csenta este una, in timp ee personalitatea eonsta tn mai multe grupuri de "eu"-
rio A$a ca putem spune ca nu avem 0 personalitate ci personalitati, la plural,
deoarece exista cinei sau ~ase, adesea zece personalitati intr~o persoana.
Centrul magnetic, de exemplu, cste de asemenea tn personalitate, deoarece nu
ne-am nascut eu el - este creat in Yiata. Este un grup de "eu"-ri care poate, intr-
o mica masura, sa controleze alte grupuri de '·eu"-ri. Uncle dintre aceste
78
CAPlTOLUL 4
pcrsonalitati sunt bune, dar altele vor fi mereu in calea ta $1 vor trcbui
controlate sau eliminate.
I: Ce muneli se poate face asupra pcrsonalitatii?
R~, Poate fi controlata de miute. Asta este tot Ia ce te poti a~tepta. iti fom1Ulczi
scopui'in mintea ta $i personalitatea trebuie sa lucreze tn acord eu acest seop.
i: Cui se datoreaza dorinta de a te trezi? Este ea in esenta?
R: Este in lcgatudi cu centrui magnetic. Amintiti~va ca la prima lcctura am
vorbit despre centIlJI magnetic $i diferitele influente sub care traie;;te omul.
Asta ne aduce Ia intrebarea de ce unii oameni sunt interesati de acestc idei, in
timp ce altii nu sunt, ce creaza aceasta dorin!a de a $ti, cnergia de a cauta; de ee
oameni care traiesc ill conditii simiiare sunt atat de diferiti, pcntru ca 0
pcrsoanii este satisfiicuta cu tcorii $i cli$ee de-a gata, in timp ce alta dorc;;te sa
gaseasca pentru sine adevarul. Ce anume expliea aceasta diferenta intre
oameni, in legatura eu noi idei, pentru ca unii oameni se intalncsc cu
posibilitatea de a dobandi 0 cunoa$tere noua $i nu SUnt interesa!i, in timp ce
altora Ie poate schimba total cursul vietii?
Oamenii ajung Ia aceste idei $i altele similare in diferite moduri. Unii tn~eleg
dite ceva, altii Ie iau Ia un nivel obi$l1Uit. Motivul aeestei diferente estc faptul
di omul tr1iie$te, in viata mecanicii, sub doua feluri de influente. Ce inseamna
asta? Este in legatura cu ideea cxp'iicatii la inceput, conform carcia omul cstc 0
ma$ina condusa dc influcnte exterioare, de Iucrurile din jurul lui. El poate fi
receptiv Ia un tip de influente $i ncrceeptiv la ait tip. Multe din aceste influente
sunt create in viata t11S3$i, de catre oameni la fel ca d. Dar printrc cle,
amcstccate cu eie, exista alte influente care nu sunt create 111 viata ci yin dintr-o
sursa diferita, de la oameni cu 0 minte superioara. Ele yin sub fonna religiilor,
~tiintei, sistemelor filosofice, doctrinelor ezoterice, artei, difcriteIor feluri de
invataturi $i a~a mai depal1e. Privite din afara, cle nu pot fi distinse de
influenteie de primul tip, a$a Incat depinde de om daca el face deosebire jntre
ele sau nu. Omul poate tnli numai sub influente A, adidi influcnte de primul
tip; $1 sa ignore influentelc B, sa nu fie interesat de e!e. Dar dad. cste interesat
de aceste influen!e de al doilea fel $i le~a absorbit in cantitate suficienta, in el
va avea loc un anumit proces. Rezultatul acestor influentc B, amintirea, lor, sc
adulla treptat, tntr-un compartimcnt special $i formcaza ceea ce sc l1ume$te un
centro magnetic. Centml magnetic este 0 eombinatic de anumitc subiccte care
t~ intereseaza $i asocieri emoiionale care 'il fac sa ia 0 anumita directie. Exista
un anumit ciclu aI ideilor $i un anumit ciciu a1 emotiilor. Aceasta este originca
interesului in acest feI de idei. I: Daca nu suntem altceva decat ni~te
ll1a~ini, trcbuie sa deducem ca dumneavoastra incereali sa ne conduceti pe noi,
rria~iniIe, intr~o anumita directie care ar fi de dorit, sau suntem noi capabili sa
distingcm intre adevar $i faIs? Dad da, ell ec faeultate a noastra?
R: Cu centrul magnetic. Oamenii slIIll ma~ini, flidi nici 0 indoial5.: doar ca nu
sunt chiar ma$ini cum ar fi un motor sau ceva de acest fel. Ati auzit deja ca
ornul poate triii in patru stiiri de con$tienta dar ca, ill viata obi$nuita, traic$tc
numai tn doua dintre cle. Ce1clalte doua stari de con~tien!a pot fi dczvoltate in
OlD, dar nu se pot dezvolta de 1a sine, ele trcbuie dezvoltate prin cUlloa$tere ~i
79
 A PATRA CALE
cfart. I~r facultatea care il ajutii p,e om Sa inteieaga ~i sa discearna este centrul
magnetIc.
. ~cum vorbim dcspre om lnainte ea e1 sii intalneasca 0 ~coaHi EI t -', t ~
vl~ta supunandu-se conditiilor obi~nuite. Conditiile pot fi foart· d·jjra~te, de 10
oncare fi d· ··1 I . ,
ar I con 1!11 e, e triilC$te sub cele doua feIurl· de ·Inllue I d
e I en e ar
Ib' C . ne esprecare'
a~ \Of _It. ~ sunt mfluenteie A? Toate interesele legate de viata lu ta cotru
eXlstenla, donnleie, atractiile, averea, bunastarea, distractiile etc" P P
Acestea sunt create tara intentie $1 sunt mecanice atat'in ce pro ·Iveot ..
y e ongmea
•
A interesata de un iucru, 0 alta de alt lucru, dar de ce anUme depinde asta nu ~tim
B
A
•_
_ ~B __
cat $i ~ct.i~ne~ lor. ~ar, de asemenea, ornul traic$te sub influente care au fast
create l~ltlal III ~coh, dar au fast aruncate apal in tumultul general a1 . r centrului magnetic. Acumularea de cuno$tinte nu te ajuta sa creezi un centru
Ace~te mflue~!e B ~onstituie, ca sa spunem a~a, 0 viatii aparte. Elev~:~~
des~mate unm anmmt scop, sa servcasca drcpt "Iumini pe drum" R tul
?eKmde Ide omul. insu~i. Toate intcresele sale se pot concentra' as~~ra
~n uente or de p:lmul fel sau 0 parte din el poate ramane interesata de
Il;~~e~!~le .cr~ate m cad~l vietii, in timp Cc 0 aita parte poate fi interesata de
a e : III uent~ ..Daca un am Ie observa ~i Ie studiaza, acestea sc ot
a.cumu!a l~ e~. Ammtlrea acestui interes poate sa se adune in el de Ia a vfi:Sta
~~p~n~~1 :a forn:eze un anumit grup de "eu"-ri, in afara multiplelor "eu"-ri
me. _ ~p~ un tIm~, ac.est grup de "eu"-ri sau centrul magnetic ince e Sa
conduca ~.1 s~ d.ete:mme dlrectia lui generala in viatii ~i tendinta intcreselo~ sale
sau a ?n~l ya~p a l?tereseior sale. Centrul magnetic inscarrm;i sa cau!i anumite
lucrun ~l sa fiJ Ia l1Ivelul anumitor lucruri.
Dar dadi un om nu ~bserva aceste influente, ele l1U vor roduce nici u
~fect. De _aceea oa:nenll sunt atat de diferiti. 0 persoana Ppoate fi foart~
l~t~lectuaIa...' poa!e sa fi studiat filosofia, arta, etc. ~i in acela~i timp sa nu aiba
mCI 0 ~ansa daca nu are centru magnetic. Daca va veni in contact cu 0 ~coaHi,
80
CAPlTOLUL 4
nu 0 va recunoa~te. Iar un alt om poate fi educat insuficient, poate sa nu fi citit
prea mult, poate sa nu ~tie prea multe cuvinte ~i, totu~i, dadi intfiInc~te 0
~coala, el poate deven! bmsc interesat.
I: Ce ne face diferiti in acest sens?
R: 0 combinatie de elemente Cll care ne-am nascut ~i de circumstantc
exterioare ne face ceea cc suntem; totul este mecanic, totul este sub legea
accidentului. Nu arc sens sa negam ca oamenii sc nasc diferiti; asta nu putem
schimba, in arice caz nu la inceput. Trebuie sa presupunem ca fiind adevarat di
oarnenii au capacitati diferite, dar nu pentru trezire; aiei oamenii fae 0 gre~eala.
Trezirea nu depinde de ceva cu care te-ai nascut, depinde de centrul magnetic,
iar centrul magnetic depinde de ceea ce te intereseaza. 0 persoana este
~i nu ne va fi de folos sa investigam aceasta problema, deoarece vor fi doar
teorii. in starea noastra de con~tienta putem cunoa~te numai unele lucruri ~i
trebuie sa ne concentram asupra lucrurilor pe care Ie putem cunoa~te, rara Sa ne
irosim timpul cu lucruri pe care nu Ie putem cunoa~te.
1: Centml nosh'll magnetic nu depinde foarte mult de eauze mecanice?
R: Nu tocmai. Dupa cum am spus, este v~rba de 0 anumita cQmbinatie de
interese, ~i nu numai de interese ci ~i de ideile pe care un om Je-a dobandit, de
o anumita cunoa~tere, de 0 anumita intelegere. Toata aceasta combinatie intra
in centrol magnetic. Este un Iucru mecanic, ca orice altceva, dar influentele B
sunt de 0 natura diferita, de$i la inceput ele vin in mod mecanic. Asta nu este
important. Important este daca exista intcres fata de influentelc B sau nu. in
acest fel, din mecanicitate, apare lupta eu mecanicitatea. Centrul magnetic
ajuta un om Sa vada, sa inteleaga ~i sa distinga anumite lucruri. Un om nu
poate aprecia diferenta dintre idei, el nu poate spune care este mai buna ~i care
este mai proasta, care i se potrive~te, care nu i se potrive~te, rara ajutorul
magnetic; centru magnetic este blllilli gust cu ajutorul caruia un om poate avea
o noua evaluare a ideilor care vin in calea sa. Problema este ea in acest curent
al vietii sa distingi cele doua feluri de influente, sa sim~i difercnta dintre ele.
Daca un om nu 0 simte, daca e1 prive$te influentele B in acela$i fel ca
influentele A, atunci ele vor produce acela~i efect iar centrul magnetic nu se va
fonna.
Apoi, exista multe pericoie, deoarece unele dintre aeeste idei care constituie
al doilea fel de influente, pot fi atat de distorsionate incat sa fie posibil sa
fonneze un centru magnetic gre$it. Ccntrul magnetic trebuie sa fie foarte
unifonn ~i foarte sanatos pentru a duce undeva, altfel va constitui doar un
impediment ~i nimic altceva.
1: Cum ~tii daca te afli sub influente B?
R: Influentele B exista tot timpu1. Ele provin, Ia arigine, din cercul interior al
vietii, din partea vietii care s-a eliberat de sub legea mecanicita!ii; dar accstea
pot trece prin multe stadii inainte de a ajunge la om ~i pot fi atat de
distorsionate ~i atat de deghizate incat sa fie greu sa Ie recuno~ti, a~a cum cste
greu sa recuno~ti ideile de origine ezoteridi ce ne parvin prin legende sau
81
 A PATRA CALE
mituri, sau chiar prin superstitii ~i lucmri de acest gen. Uncari eIe au 0 origine
~zoteridi ~i atunei sunt influcnte B.
I: Putem,presupune ea cineva doar I~i imagineaza cil Iucreaza sub influenle B?
R: ~u ~t!l dcspre lucru ~i nu "lucrezi" sub influente B. Poti doar sa fii interesat
?c mflucntele, B ~en~ru avantaj personal, profesie, [aima sau ceva de acest gen;
In acest caz plerZl once profit pc care IMai putea obtine din accstea. Dar dadi un
om I~ pre!uic~~te pentru ceca ce sunt cIe, nu 111 mod egoist, nn numai pentru
proprlUi sau ca:;;tIg, da~~. el este interesat de intelesul lor, atunei poate obtine
ceva de l~ elc: Defimtnie. sunt [oarte dificile :;;i in majoritatea lor gre:;;ite,
deoarecc hmbaJul nostru obl:;;nuit cuprindc atatea asocieri diferite incat uneori
o definitie n~ai precisa anuleaza posibilitatea il1telegerii. De exemplu, ~e poat~
afirma, . d~$~ nu. garant~z ca Intotdeauna va fi Intocmai, ca principala
:aractensttca a mfluentel A ar fi di este intotdeauna egoista, in timp ce
~nfl;ten!a B ar fi neegoista. Dar oamenii inteleg aceste euvinte atat de diferit
mcat asta nu spune prea mult. Se poate spune, de asemenea ca influentele A au
ne~oie.de i~cntificare,. iar influentele B pot exista Tara iden;ificare $1 c~ daca va
eXlsta IdentIficare cu mfluen!ele B, Ie va anula. De fapt, cu cat va exista mai
muWi identificare cu influente~e B, eu atat mal muIt ele vor deveni influente A.
~ar toate aces~ea nu sunt suficlente pentru a explica diferenta dintrc ele.
I: A fi absorbtt total de influentele B $i respingerea completa a influentelor A
~onstituie 0 atitudine coreeta fata de viata? Ne putem lipsi cu t~tul de
m£1uentele A?
I
~: J?e ce-~m fa~e-o? InfluentAele A pot rcprezenta intercse foarte legitime in
vIata. Daca nu dlspan cu totul 10 ele, acestea sunt destul de inofensive. Trebuie
~a a~cepti tot .c~ vin~, doar sa nu tc identifici. In£1uenteie A nu sunt periculoase
'? s~l1e, numal IdentJficarea este periculoasa. Deci nu se pune problema de a ne
hPSI de aeestea, este v~rba numai de a avea oareeare interes fata de influentelc
B $i de a nu fi eu totul sub puterea influentelor A. Daca oamenii sunt intere~ati
de aeeste influentc B, ei au un centru magnetic; daca nu, ei nu au un cent~
magnetic.
I?upa un ti~p, cu ajutorul centrului magnetic, un om poate gasi 0 $coaIa sau
daca se aprople de vreuna, 0 poate reeunoa$te. Dar daca nu are centru
magnetic, nu 0 va observa sau nu va fi interesat. $i daca va intaIni 0 $coaIa sau
u.n om care transmite alt tip de influen!a, influenta C, centrul magnetic il va
aJuta sa recunoasdi aceasta noua influen!a $i sa 0 absoarba. Daca un om nu a
absorbit mai 1utai suficiente influen!e B, sau nu are centru magnetic sau dacii
ccntrul lui mAa£?et~c este g:e;;it sau prea slab, el nu va recunoa~te influenta C.
Sau cl po~te llltall1l. 0 $coala falsa eu 0 inva!iitura faisa $i In loc de a ajunge mai
bun, va aJunge mal rau; In loc de a dobandi, va pierde. Influcnta C difera de
influentcle ~ prin faptul ca este con$tienta In loc de a fi iuta~pIatoare $i in
~cea ce pnve:,;te originea :,;i in ceca ce prive$tc actiunea ei, In timp ce
1Oflucn!eie B sunt con~ticnte In ceea ce prive:,;te originea lor dar sunt
intamplatoare sau mecanicc in actiunea lor. 1n£1ue11ta C este 0 influenta de
~coala. '
I: Trebuie sa fii la 0 varsta matura pentm a recunoa$te In'fluenta C?
82
CAPITOLUL 4
R: Nu exista 0 regula generalii privind varsta. Dar trebuie sa ai suficicnta
experienta, sufieiente tentalii legate de influentele A ~i sufieient timp pentru a
acumula influente B. Altfel, influen!a C va sen!i drept influenia B, cu altc
cilvinte va face treaba unui instrument mult mai simplu ~i nu va avea deplina ei
valoare. Cand oamenii au incercat $1 $i-au dat seama ca mijloace!e obi~nuitc
nu-i satisfae, ca nu Ie pot oferi ceea ce doresc, atunc! ei ajung sa pretuiasca
influen!ele C. Dar daca vin mai devreme, ei vor considera influentele C la
acela$i nivel eu alte influente, iar influentele C I:,;i vor pierde puterea. Este
foarte important ca acest lucru sa fie inteles,
i: Daca recuno~ti influenta C, atunci este cea menita sa fie buna pentru tine?
R: Nu, deloc, se poatc sa ai dreptate sau se poate sa te in$eli, depinde de centrul
tau magnetic. Daca centml magnetic este corect, c$ti menit sa recuno:,;ti
lucrurile corecte; daca este gre~it poti gasi 0 ~coala falsa. Asta se intfimpHi in
fiecare zi. De ee exista atat de multe ~coli nefondate $i false, lara nici un fel de
substanta? Deoarece oamenii au un centru magnetic gre:,;it. Este cazul, de
exempl~, cand un om cu un centru magnetic grc:,;it format poate ajunge la 0
~coala care pretinde ca este legata de ezoterism cand, de fapt, asemenea
conexiune nu exista. In acest caz influentele care ar fi trebuit sa fie inf1ucntc de
al treileafel devin influente de primul fel, adica ele nu vor duce nicaieri.
I: Exista vreun mod in care po!.j afla?
R: Numai prin rezultate. Dar chiar daca oamenii au rezultate false, chiar daca
au un centru magnetic gre~it, ei cauta sa se eonvinga pe ei in$I$1 ca rezultatele
sunt bunco Te poti 1n$e1a pe tine insuti despre orice.
In general vorbind, sunt foarte putine ~anse de a gasi 0 :,;coaJa adevarata $i
multe posibilitati de ~coli false deoarece 0 ~coala trebuie sa aiba influente C,
adica idei care vin direct de la 0 minte superioara. Ce inseamna "direct"?
Inseamna ca nu vin prin carti, nici prin vreo invalatura obi$nuita accesibila
oncul. Aceste idei trebuie sa vina de la 0 aWi ~coala, $i a$a mai departe, pana
cand ajungi la sursa initiaJa. Daca nu exista idei de acest fel, este numai 0
~coala de imitatie. Asta nu inseamna d 0 :,;eoaJa trebuie sa fie direct conectata
eu sursa dar trebuie, la un anumit moment, sa fi primit acest fel de idei, ~i apoi
oamenii sa poata lucra cu ele. Dar daca nu are idei diferite de ideile obi~nuite,
nu este 0 $coaJa; atunci, In cel mai bun eaz, este 0 ~eoaJa la nive! de influente
B, adidi 0 ~coala filosoficii sau ~tiintifica. Poate fi numita :,;coaJa numai daca,
prin ea po~i gasi direetia prin care sa devii om nr. 4 (de~i nu cxista garantii de a
atinge acest nive!). Decl, prin intermediul $colii poti gasi dircctia adcvarata
numai'daca este yorba de un tip de :,;coaIa adevarata. Dad ajungi la un tip fals
de ~coaUi vei pierde ceea ce poti invata de unul singur.
I: Ce se intampiii cu centrul magnetic cand ai ajuns la 0 ~coala?
R: Putem spune ca devine acea parte din om care este interesata de munca din
~coala. Acea parte traie$te din influente B, dar aeum va primi un material mai
bun, 0 cunoa$tere mai concentrata decat inainte. Pe lftnga asta, multe lucmri pe
care un om le-a invatat mai inainte pot fi utile pentru e! cand a intrat intr-o
~coaIa, mai ales dupa 'ce a aruncat tot ceea ce era inutil. in viata obi$llUita omul
nu $tie ce sa invete $i la ce sa renunte. De exemplu, multe lucntri in care cred
83
 A PArRA CALE
oame~ii nu. au niei 0 semnifica!ie dar, de obicei, un om nu poate recunoa~te
asta ~1 consldcdi totul1a acela:;;i nive] - :;;1 cele ce au 0 semnificatie :;;i cele care
nu au. Da.:, studiindu-se pc el lusu:;;i conform mctodclor $colii, el invala sa
:ecu~oasca :alorile imaginare din c1 lusu:;;i :;;i, prin asta, sa descopere valorile
Imagmare dm afara lui. ~i apci, mult mai tarziu, dupa 0 munca indelungata,
grupul de "eu"-ri sau personalitatea care a constituit centrol magnetic se
dezvolta in "ajutor de majordorn".
Cand centrul magnetic cstc coreet :;;i un om se intainc:;;te ell influenta C
adevaratii, aceasta va incepe sa ac!ioneze asupra centrului magnetic. $i ap;i, in
acest punet, omul se elibereaza de legea accidentului. Cu cat mai marc cste
centrul magnetic, cu atat mai mult omul se elibereaza de legea accidentului.
Asta inseamna ca el se elibereaza de aceasta lege numai in punctul in care este
conectat cu influcn!a C.
I:. Ati spus :a, dupa vcnirea in contact cu sistemul, centrul magnetic devine
aJutor de maJordom; este acesta samanta "eu"-Iui pennanent?
R: Ceea ce a fost centrul magnetic inainte de a intaIni lucrul, poate deveni mai
tarziu aj~:'o: d~ majordom, ceea ce inseamna 0 personalitate care cucere~te alte
per~onahta!l ~l Ie guverneaza - dar asta nu se intampIa dintr-o data. Ajutorul de
~aJ~rdom este mult superior centrului magnetic. Centrul magnetic se fonneaza
dm mfluen!e B, in timp ce ajutorul de majordom se fonneaza din eforturile
!a!c. Centrul magnetic constitule'samanta, gennenul ajutorului de majordomo
I: Co se intelege prin legca accidentului?
R: Via!a omului-ma~ina, a omului care nu poate "face", care nu are vointa sau
alegere, este stapanit de ac~ident, deoarece lucrurile din viata obi~nuita se
inta~pla wmecanic, ~ccidental; nu exista nici 0 ratiune in cle. $i a~a cum viata
e~tenoa.r~ a o.muim este stapanita de influente exterioare intampHitoare, a~a ~i
vIa!a lUI mtenoara este stapanita de influente interioare ~i exterioare care sunt
la fel de intampiatoare. Yeti intelege asta daca va Yeti da seama ce inseamna ca
om~l este adonnit, ca eJ nu poate "face", ca nu-~i poate aminti de e1 insu~i.
Vet~ inteJcge cand va yeti gandi la fluxul incon~tient ~i con~tient de ganduri ale
unm om, de reverii, de identificare ~i considerare, de conversatii mentale
continue din mintea lui, de devierea lui constanta spre linia dc' rezistenta
minima. Oamenii cred ca accidentele sunt rare dar, de fapt, cele mai multe
lucruri care Ii se intampla sunt accidentale.
. Ce inseamna un accident? inseamna 0 combina!ie de circumstante
mdependente de vointa omului insu~i sau de vointa unei alte persoane sau de
destm, cum ar fi de exempJu conditiile de na~tere :;;i cre~tere, sau de actiunile
precedente ale omului insu~i. Un accident are loc cand se intersecteaz~ doua
linii de evenimente. Sa presupunem ca un om sti:i sub acoperi~ul unei case
adapostindu-se de ploaie; ~i cade 0 caramida ~i-l love~te in cap. Asta ar fi u~
accident. Exista doua linii separate de cauza ~i efect. Sa consideram linia
mi:;;~arilor ~mului :;;i f~ptul ca s-a intamplat ca e1 sa se opreasca sub acoperi~ul
unet anumlte case. Flecare lucru marunt din aceasta linie are 0 cauza dar
caramida nu a intrat in aceasta linie de cauza :;;i efect. Sa presupunem ca 'acca
caramida a fost pusa neglijent ~i ploaia a desprins-o ~i, intr-un anumit moment,
84
CAPlTOLUL 4
a clizut. Nu exista nimic din viata omului sau din viata caramizii care sa poata
fi conectat. Cele doua linii de cauza ~i efect se intalnesc accidental.
i: Dadi accidentele trag sforile, ce anume produce accidentele?
R: Alte accidente. Nimeni nu face accidente; ia~o intr~un mod simplu, obi:;;nuit.
In viata omeneasdi, lucrurile se intampHi in functie de trei legi:
,,1. Legea accidentului, cand un eveniment se fnmmpla tara nic! 0 legatura
cu linia de cvenimente pc care Ie observam.
2. 'Legea destinului. Destinul se refera numai la lucruri cu care ornul s-a
nascut: parinti, frati, surori, capacita!i fizice, sanatate :;;i lucruri de acest gen. Se
refera, de asemenea, 1a na~tere ~i rnoarte. Uneori, lucrurile se pot intampla in
viala noastra sub legea destinului :;;i atune! sunt lucruri foarte importante, dar
acestea sunt foarte rare.
3. Legea vointei. Vointa are doua inlelesuri: propria noastra vointa sau
vointa altcuiva. Nu putem vorbi de propria noastra vointa deoarece, a~a cum
suntem, noi nu avem vreuna. Cat prive~te voin!a unei alte persoane, in scopul
darificarii, fiecare actiune intentionalii a unei alte persoane poate fi considerata
rezultatul vointei acestei persoane.
Studiind viata omului, devine dar di aceste definitii nu sunt suficiente.
Devine necesar sa introducem, intre accident :;;i destin, legea cauzei ~i efectului
care controleaza 0 anumita parte a evenimentelor din viata omului, deoarece
diferenta intre evenimentele controlate de intamplare 'in sensul strict a1
cuvantului :;;i evenimentele ce rezuIta datorita cauzei ~i efectului, devine foarte
clara. Din acest punct de vedere, vedem 0 diferen!a considerabiIa intre oamenii
din viata obi:;;nuita. Exista oameni in a caror viatii evenimentele importante
constituie un rezultat al intampliirii ~i exista alti oameni, in cazul carora
evenimentele importante din viata lor sunt intotdeauna rezuItatul actiunilor lor
precedente, adica depind de cauza ~i efect. Observiiri ulterioare aratii ca primul
tip' de oameni, adica oamenii care depind de intamplare, nu se apropie
niciodata de lucrul de :;;coaHi sau, daca 0 fac, plcaca foarte curand deoarece 0
fntamplare ii poate aduce iar 0 alta, la fel de u~or, Ii poate indeparta. Pot veni
sa lucreze numai acei oameni a caror viata cste controlatii de legea cauzei ~i
efectului adica cei care s-au eliberat, intr~o masura considerabiJa, de legea
intamplarii sau care nu s-au aflat niciodata in intregime sub aceasta lege.
I: Ati spus ca omul este 0 ma~ina pusa in mi~care de influente extcrioare.
Atunci unde intra controlul?
R: Nu exista controL Trebuie sa ne schimbam pentru a avea control. In jurul
nostru se intampIa 1ucruri ~i sun tern afecta!i de cle. In fiecare moment viata
noastrii este intersectata de alte linii, astfel incat majoritatea evcnimentelor sunt
guvemate de accident. Actiunea unei ma~ini afecteaza alta ma~ina. Suntem
inconjurati de posibilitati de accident; dad nu se intampIa unul, se intampta un
altul.
Trebuie sa ne intelegem situatia. In oamenii 1,2 :;;i 3 nu exista control;
practic totu} in viata lor cste controlat de accident. Exista unele lucruri care
constituie rezultatele propriilor lor actiuni, dar accstea sunt toate pe acela~i
niveL Controlul incepe pe un nivel diferit ~i inccpe cu noi in~ine: controlul
85
 A PATRA CALE
reac~iilor .no~stre, ~1 sUirilor de con~tienta, a1 functiilor ~i a~a mai departc.
A~Ol, p~!m cat: p~!m, putcm ajunge sa avem un oarecare contralill sensul de a
eVlta 0 mfluen!a ~l de a ne apropia de alta. Estc un proces [oarte lent.
I: Cand incetam de a mai fi supu$i legii accidentului?
R: .Atunei . diod ne Vom dezvolta vainta. Eliberarea complcta de Jegea
accl~e~tu.lUl. est~ [aarte indepartata~ fosa existi diferite stadit iotre libertatea
dephna ,$1 sltuapa noas~a actuaUi. In conditii obi$nuite accidentul este opus
pl~lluh~l. Un om c~re,. mtr-un caz sau altul, actioneaza conform planului va
seapa, In ?ceste.a~t1UnI, de sub legea accidentului. Dar actiuni conforme unul
plan su~t Imposlbl.le in viala obi$nuita, in afara de situatiile in care combinatia
de even.lmente aceldentale are $ansa sa coincida cu planul. ' putin ar insemna 0 noua cauza.
" ,,~otIvele pentru care este imposibil sa tndeplinim un plan In viata sunt, mai
l~t~l de t?ate~ abs~nta ~nit~t~i $i a c~nst.antei In ornul insU$i. prec~rn $i noile
hnn care Intra co~tmuu In hma de acpum a omuIui, intersectand-o. Acest lucru
~o~te fi _u$or venficat dad un om incearca sa unneze un plan in arice nu se
mtampla sau :e opune tendintei generaie de ineI1ii ce opereaza in viata lui, de
ex~m~lu. daca un om inceardi sa-$i aminteasca de sine, sa se Iupte Cll
~blcel~nle, s~ s: observe pe sine $.a.m.d. EI va observa ca planul lui nu se
mdeplme~te $1 ca rezultatul este desrnl de diferit de ceea ce a intentionat, sau ca
to~l_ s~ opre~te,,-comp_l~t $! chiar impulsul initial §i inte1egerea ~ecesitatii ~i
utIhtapl-acelor Ineercan Qlspar. Dar dad el continua sa se srndieze Sa fae-
eforturi, sa luereze. va dbserva ca relatia lui cu legea accidenrnlui se 'schimb~
treptat. Faprnl d fiinta noastra se supune Iegii accidenrnlui este un fapt dar
;:are nu poate fi sehimbat In totalitate. A§a cum Sun tern ne yom afl~
mtotdeauna sub. 0 anumita ~osibilitate .de accident. Totu§i, putin cate putin,
putem f~ce ev~mmentele accldentale mal putin posibile.
T~ona acc:dentelor este foarte simplii. EIe se intamp1a numai cand loeul
este l~ber; daea 10eu1 este oeupat, nu se pot intampla. Ocupat de ee? De actiuni
eon§tIe~te. Dae~ n~ ?oti p:oduce 0 actiune eon§tienta, acest loe trebuie u~plut
cel putm :u a;:tlUm Illt:ntlonale. Astfel, atunei cand munea $i tot ce este legat
de ea deVille mtr-adevar centrul de greutate in viata omului el devine practie
liber de legea aecidenrnlui. ' persoaneie, sau "eu"-rile din noi care vin §i ne opresc munca. De exemplu 0
I: Ce numi!i centru de greutate?
R: Ideea de cen~ de greutate poate fi interpretata in muIte moduri diferite.
Este. un scop m.al ~ult sau mai putin pennanent §1 inte1egerea importantei
:elatlVe a lu~runl~r. III legaturii eu aeest scop. Aeeasta inseamna ca anumite
mterese d:VIn mal Im~ortante de~at orice alteeva - se dobande§te 0 direc!ie
pennanenta, nu se mal merge 0 Zl intr-o directie §i alta zi in alta direetie' se
merge intr-0 singura diree!ie §i se eunoa§te directia. ' ,
~u cat :ste ,,~ai p~ter:ti: ce~~l tau de gre~tate eu atat e§ti mai liber de
accIdent. Cand Itl schlmbI dlrec~Ja In fiecare moment, atunci in fiecare moment
se poate intampla ceva nou §i fiecare accident te poate orienta spre 0 directie
s~u alta. !Jar daca activitatea ta intentionala, cum ar fi de exemplu amintirea de
sme, devl~e atat de cla~a, atat de intensa §i atat de continua incat sa nu lase lac
pentru aCCldente, arnnel aeeidentele vor avea a probabilitate muIt mai mica de
86
CAPITOLUL 4
a se intfimpla, deoarece accidentele au nevoie de spatiu §i de timp. Astfel incat
trebuie sa adaugam mai multe cauze care sa produca rezultate §i, in acest mod,
sa excludem pur §i simplu accidentul deoarcce, cu cat timpul nostru va fi mai
ocupat eu lucrul con§tient, cu atat mai putin spatiu va riimane pentru
evenimente accidentale.
I: Daca nu te identifici, dad nu consideri ~i daca nu ai emo!ii negative, acest
fapt va crea cauze noi?
R: Sigur. Dar din moment ce intotdeauna ne identificam, intotdeauna
consideram §i avem emotii negative, nu putem experimenta acest lueru.
Trebuie sa ne dam seama ca simplul fapt de a avea cu 0 emotie negativa mai
i: Cum este posibil sa triiim sub aetiunea a doua legi atat de diferite cum sunt
legea accidenrnlui ~i Jegea eauzei §i efectului?
R: Nu vad nici 0 contradietie. Cauza ~i efectul in relatie cu legile sub care
traie$te omul inseamna rezultatul propriilor actiuni, iar "accident" 'inseamna
ceva care ti se intampla fara lcgatura eu actiunile tale.
1: Putem sa controlam sau sa modificam acum lcgea aceidentului sau trebuie sa
a~teptam pana Yom avea con$tienpi deplina?
R: Nu se pune problema de a a~tepta: dad a$tepti nu obtii nlmic. -In fiecare
moment trebuie sa faci ce poti. in prezent putem, 'intr-o anumita masura, sa
modifidm legea accidentuIul'doar modificandu-ne pe noi in~ine. Cu cat avem
un control mai mare asupra noastra in~ine, cu atat se schimba legea
accidentului $i, a§a cum'am spus, accidentele de mai tarziu pot chiar sa dispara
cu toate ca, teoretic, posibilitatea va ramane intotdeauna.
1: Cum creem cauze noi? Inseamna aceasta sa facem planuri?
R: Nu, de obicei faci acelea$i pIanuri pe care Ie-ai facut toata viata §i te a$tep!i
sa ai cauze noL
i: A~ dori sa $t1U cum se poate mie$ora efecrnl aeeidenrnlui asupra muncii unei
persoane. Cand fae un plan pentru 0 zi acesta este deseori distrus de venirea
nea$teptata a unor persoane.
R: Nu va faceti probIeme pentru aeeste cazuri. Ceea ce este important sunt
emotie n~gativa vine ~i opre$te lucrul. Aceasta este ceea ce trebuie sa
prevenim.
I: Aecidenrnl nu trebuie sa fie intotdeauna un accident nefericit, poate fi ~i unul
fericit, nu-i a~a?
R: -Exact. Dar scopul nostru este de a scapa de accident ~i, dupa un anumit
timp, daca Iucram, ne putem elibera §i de sub actiunea aecidentelor bune ~i de
sub actiunea ce10r rele. Intrebati-va daca va fi rnai bine. Incercati sa intelegeti
cat de mult a~teptam de la accidentele bune ~i cat de grea ar deveni viata dad
ar trebui sa "facem" totul §i daca nimie nu s-ar "intfimpla".
f: Poti fi eIiberat paI1ial de sub influenta legii accidentului daca e$ti Intr-o
~eoala?
R: Nu, ar fi prca simplu. Doar faprnl de a fi aeo10 nu schimba nimic. Tocmai
am explicat cii omul incepe sa iasa de sub influenta legii accidentului dacii
87
 A PATRA CALE
dobande~te ceea ce numim un centru de blfcutate, ceca ce inseamnii di munea
asupra lui insu~i devine extrcm de importanta, suficient de importantii pentru a
ocupa un loc semnificativ in viata omului., Aceasta creaza un anume fel de
echilibru ;;;i, putin cate pU!in, eIibereaza de accident.
I: Vreti sii spuneti ca atune! dud suntcm mai com/tienti flU mai suntem afectati
de Jegea accidentului?
R: Repet, nu [aptul in sine de a fi con~tient face aceasta. Ciind accidentele
interioare se aprese in noi, aceasta ne va face mai Iiberi de accidentele
exterioare. Sunt prea muIte lucruri accidentale in noi ~i, a~a cum am spus,
putem sdipa de aceste Iucruri accidentale numai creandu-ne un centru de
greutate, a anumita greutate permanent5., greutate in sensul cii ne mentine mal
echilibrati. $i pentru aceasta avem nevoie de a $coala.
I: De ce'sunteti atat de sigur cii cineva nu se poate dezvolta decat cu ajutorul
unei ~coli?
R: Sunt atat de muIte dificultati. Dad incercati sa in!elegeti aceste dificultati
Yeti vedea di lara metoda ~i rara ajutor omul nu se poate mi~ca, el dimane ceca
ce'este sau mal degraba va regresa, pentru ea nimic nu ramane in aceea~i stare.
Dad nu te dezvolli atunci regresezi. In viata, In condi!ii obj~nuite, totul
regreseaza sau a capacitate se poate dezvolta in detrimentul alteia. Capacitatile
nu se pot dezvolta rara ajutorul $colii deoarece sunt necesare un sistem $1 0
metoda. , sun tern deloe importanti. P~ntru a deveni importanti trebute mai intai sa
Dar inainte de a vorbi' despre de ce sunt necesare ~colile, trebuie sa
intelegem pentru cine sunt ele necesare, pentru ca ~eolile nu sunt deloc
necesare pentru marea majoritate a oamenilor. Ele sunt necesare doar pentru
cei care deja i~i dau seama de nepotrivirea cuno~tintclor culese de min tea
obi~nuita ~i care simt ca, singuri,' doar cu fortele lor proprii, nu pot niei sa
rezolve problemele care ii inconjoara ~i niei sa gaseasca drumul eel bun.
Numai asemenea oameni sunt capabili sa depa~easdi dificultatile legate de
munca in ~coala ~i doar pentru ei sunt neeesare ~coli1e.
$i, pentru a intelege de ce sunt necesare ~colile, omul trebuie sa realizeze ca
acele cuno~tinte care yin de la oarneni cu 0 minte superioara pot fi transrnise
simultan doar unui numar foarte, limitat de oameni ~i ca este necesara
indeplinirea unei serii intregi de conditli, rara de care cuno~tintele nu pot fi
transmise cOI·eel.
Existen!a acestor conditli ~i imposibilitatea de a face ceva in absenta lor
explica necesitatea unei organizatii. Transrniterea euno~tintelor cere eforturi
a1<:1t din partea celui care Ie prirne~te, cat ~i din partea celui care Ie ofera.
Organizatia faciliteaza aceste eforturi sau Ie face posibile. Aceste condi!ii nu se
pot manifesta de la sine.
D ~coala poate fi organizata doar pe baza unui anumit plan clar, intocmit ~i
cunoscut cu mult timp Inainte. In ~coli nu poate fi nimic arbitrar ~i improvizat.
Dar ~colile pot fi de diferite tipuri, care corespund diferitelor ciiL Voi vorbi mai
tarziu despre diferitele cai.
i: Poate fi expiicat In ce constau aceste conditii?
88
CAPITOLUL 4
R: Aeeste conditii sunt legate de necesitatea unei dezvoltari simultane a
cunoa~terii ~i a fiintei. A~a cum am spus inainte, dezvoltarea uneia rara 0
dezvoitare corespunzatoare a ceieilalte conduce la rezultate gre~ite. $colile
sunt necesare pentru a evita 0 astfel de dezvoltare unilateralii ~i rezultatele
nedorite legate de ea. Conditiile de predare in ~coaJa sunt astfeJ incM de la
primii pa~i IUCIUI progreseaza simultan de-a lungul celor doua lin ii, Iinia
cunoa~terii ~i linia fiinteL Din primele zile in ~coala omul incepe sa studieze
mecanicitatea ~i sa lupte impotriva ac!iunilor involuntare, impotriva vorbirii
!1enecesare, impotriva imagillatiei, impotriva reveriei ~i impotriva somnului.
Faciind un pas de-a lungul liniei cunoa~terii, omul trebuie sa fad un pas de-a
lungulliniei fiinlei. Principii Ie lucrului in ~coani., toate eerintele impuse asupra
lui, toate if ajuta sa-~i studieze fiinta ~i sa lucreze pentru a 0 schimba.
I: Dad nu exista speranta de a atinge un nivel mai inalt de con~tien!a in afara
unei ~coli, atunci acest fapt nu ar exclude pe atatia oameni care, nu din vina
lor, nu intra nieiodata in contact cu ~eoala potrivita ~i care totu~i doresc
neaparat sa progreseze?
R: Este imposibil de dat un dispuns acestor lucruri, deoarece oamenii traiesc in
asemenea masura sub legea aecidentului, iar omul individual este atat de mle $i
de nesemnificativ. Credem eli sun tern foarte importanti, dar in realitatc nu
devenim ceva pentru ca, a~a cum suntem acum, nu suntem practic nimic. Cine
ar putea fi interesat de dezvoltarea noastra in afara de noi in~ine? Astfel ca, de
fapt, a intalni 0 ~eoaIa care corcspunde tipuiui unei persoane - pentru ea 0
persoana poate intalni 0 ~eoalii care nu corespunde tipului sau sau dezvoitarii
sale - este in mare masura 0 chestiune de norac.
l: Nu se pune problema de a dori intr-o masura suficienta, pentru ca se spune
"eauta ~i vei gasi"?
R: Cu exceptia circumstantelor foarte dificile cand soarta, accidentul ~i cauza
~i efectul vor merge toate impotriva unui am, dad omul cauta intr-adevar,
atunci poate gasi. El va cauta 0 ~eoala cu ajutOlul centrului sau magnetic; dar
dad eentrul magnetic nu este format, nu poate incepe sa caute.
I: Unde due ,colile?
R: Aceasta este 0 intrebare interesanta, pentru ca raspunde ~i altar intrebari
asupra diferentelor dintre oameni. Cu ajutorul unci ~coli po!i atinge ceea cc
dore~ti, dar trebuiemaiintaisaformuleziceeacedore~ti.Maidevreme a fast
pusa 0 intrebare asupra faptului dad 0 ~coala conduce ma~ini1e spre ceca ce
este bine pentru ete. Dacii este 0 ~coala reala nu va conduce ma~inile nicaieri,
pentru ca ma~inile au propria lor soarta in univers ~i nimeni nu poate face ceva
pentru ele. Dar a ~coala poate ajuta oamenii care s-au saturat sa fie ma~ini; ea
Ie poate arata calea ce trebuie urrnata pentru a inceta sa mai fie ma~ini ~i ii
poate inva!a cum poate fi lacut acest lucru. Aeeasta este tot ce poate face 0
$coala 1.'i, tara 0 ~coalii, acest lucru nu poate fi realizat.
1: Ce constituie 0 ~coara?
R: in general vorbind, 0 ~coala este un loc un de po!i invata eeva. Pot exista
$coli de limbi modeme, ~coli de muzica, ~coli de medicina $.a.m.d. Dar gcnul
89

A PATRA CALE
de ~coaUi la care rna refer este nu numai pentru a invata,' ci ~i pentru a develli
diferit. S-a explicat mai inainte di nimeni uu poate Iucra singur, rara 0 ~coaUi.
Trebuie, de asemenea, sa va fie elar inca de pc acum ca un grup de aameni care
decid sa lucreze singuri uu vor ajunge nieaieri, deoarece ei u-ar ~ti unde sa
mearga ~i ce sa faca.
A~a cil. putem spune di 0 ~coaUi este 0 organizatic pentru transmiterca, spre
un anumit numar de aameni pregatiti, a cuno.;;tintclor venind de 1a 0 minte
superioara. Aceasta este caracteristica csentiaHi a unci .;;coli. Alt fapt fcarte
important este selectia studentilor. Doar aamenii eu 0 anumita. prcgatire .;;i ell
un anumit nive! de intelegere sunt admi~i intr-o .;;coalii reala. 0 .;;coaHi nu poate
fi deschisa tuturor, nu poate fi desehisii multora. :;Ieolile pot fi de niveluri foarte
diferite, in fune!ie de pregatirea ~i de nivelul de fiinta al studentilor. Cu cat este
mai inalt nivelul ~eolii, eu atat mai mari sunt eerinte1e impuse studentilor.
Astfel incat, din aeest punet de vedere, ~eolile sunt impiiI1ite pe grade. Exista
~coli unde oamenii m. 1, 2 ~i 3 invatii cum sa devina m. 4 ~i obtin toate
cuno~tintele care Ii vor ajuta in aceasta schimbare. Nivelul urmator II constituie
~co1ile unde oarnenii TIr. 4 invata sa devina m.S. Nu este nevoie sii vorbim
despre niveluri mai avansate, deoarece ele sunt prea departe de noi. Dar ehiar
in ~eolile de nivelul cel mai mic, inceperea luerului in ~coala presupune deja 0
anumita pregatire. Nu pori trrc'C'direct de la absurditatea vietH obi~nuite la
~coaliL Chiar dad 0 ~coa1ii face tot posibilul sa dea unui om ceva, dad el nu
va fi pregatit, nu va ~tii cum sa primeascii, nu i se va putea da.
Y: Ce inseamna a fi pregatit?
R: Este necesar mai intai sa fii gata pentru ariee nivel cu care se poate Incepe,
nu doar din punctul de vedere al cuno~tintelar, ci ~i din cel al fiintei. Trebuie
sa-ti dai seama de situatia in care te afli, sa ~tii ce nU poti face de unul singur,
sa ill dai seama cii ai nevoie de ajutor ~i multe alte lucruri. Depinde de ceea ee
necesitii 0 persoana dintr-o ~eoaHi. Nimeni nu are nevoie de 0 ~coaHi ea atare,'
dar daca ai nevoie de ceva, atunci ai nevoie de 0 ~eoala pentru a obtine ace!
lucru. A fi pregatit inseamna cii trebuie deja sii te cuno~ti pe tine insuli intr-o
anumita masurii; trebuie sa-ti cuno~ti scopul; trebuie sa cuno~ti valoarea
propriilor decizii; trebuie sa fi eliminat intr-o anumita masura minciuna fata de
tipe insuti; trebuie sa poti fi sincer eu tine Insuti. ' 1: poate cineva sa fie diseiplinat fata de vtata In ~coala fura sa fie dlsetplmat
Din pacate, influenta C devine foarte adesea influenta B daca oamenii yin la
o ~coala nepregatiti, Mai tarziu, poate dupa 0 lunga perioada de timp, ei pot
auzi acelea~i lucruri pe eare Ie-au auzit cand au, venit prima datii ~i sa
descopere un nou inteies in aeestea. Acestea devin atunci influenta C. Exista
multe idei care, intelese coreet, pot deveni influen!ii C.
In plus, cineva poate intra intr-o ~coalii doar cand ~i-a pierdut, sau este
pregiitit sa-~i piarda, intr-o anumita masura, vointa proprie. Vointa proprie este
obstacolul major pentru a intra int1'-o ~coala; pentm cii 0 ~coalii nu inseamna
numai 'invatatura ei ~i disci pI ina. :;Ii unii oameni pot gasi disciplina plictisitoare
sau inutila.
1: Exista vreo fonna dc testare ce trcbuie trecuta inainte de a intra in ~coala?
90
CAPITOLUL 4
R: Testarea este aproape continua, ca exista tot timpul ~i nu doar inainte de a
intra in ~coala, ci ~i cand te afli in ~eoalii. . .. . ¥.,
I: Trebuie sa fie un motiv pentru eare unii oameni v1id poslbliItatea schllnbarn,
R:~~=
Da, exista motive. Este un fel de antrenament preI~minar ,at ~intll.
..
Majoritatea oamenilor au aceea~~. ~ansa, dar ~nii ac~muleaza ~a~:nal ~l su~t
pregatit i pentru schimbare, iar allll nu. Dar, chlar daca sunt pregatlp. au neVOle
de ajutor ~i trebuie sa faca eforturi. " _ ¥ ¥
I: Se poate ea oamenii sa doreasdi sa se schlmbe ~l sa gaseasca aeest lucru
imposibil? . . .
R: Dneori rezistenta cste prea mare; de exemplu Imagmatm poate. fi prea
puternica ~i ei pot refuza sa renunte la ea. Ori, a~a cum am Sp?S, unc~n centru~
magnetic poate fi fonnat intr-un mod gre~it. Exista oam~lll. cu dOl sau mat
multi centri magnetici ee privese in directii diferite. Atuncl el nu .vor putea fi
niei~datii interesati de acela~i lucru pentru mult timp. ,Dar daca cme~a .are ~n
eentru magnetic coreet format, toate aceste interese se mterconecteaza ~1 devm
un lucru foarte puternic. . '
j .. Spuneti" eii dacii oamenii sunt nepregatiti, influent a? C devme pentru el
influentii B. Este din cauza ca. nu au cum sa-~i dea seama. , .'
R: Nu numai din cauza aeeasta; e~te din cauza ca nu au 0 valonzare a Ideilar,
ei iau toate ideile la acela~i niveL
I: Emotii1e negative te impiediea sa prime~ti influenta C? ""
R: Daea ai muIte emotii negative, ele vor forma un nor eare va lmpledlea nu
numai influenta C, dar chiar ~i influenta A sa aj.u~ga la tine. . ¥ •
A fost stabilit cu mult timp In urma ca, de~l mfluentele C. eXlsta, .nu Ie p01J
obtine de unul singur. Asta insearnna cii exista eeva ce treb~le eucent pentru a
int~lege ~i, pentm a i~telege ~i mai mult,. ~ebuie ~a ~ucere~tl altce~a. De aceea
este neeesara ~coala. In ~coaHi nu te pOll m~ela ~l \1 se poate explrca de ee nu
intelegi. "
, A~a cum am spus, exista multe niveluri de ~coli. :;Ico,lil: :are mcep de la
nivelul obi~nuit al vietii sunt foarte elementare. In ele eXIsta, l~ mod necesa~,
anumite reguli ~i conditii. Daea Ie uiti sau 1ti gase~ti scuze ca sa nu Ie respect l,
nu te poti considera ca fiind intr-adeviir intr:o ~:oalii. ¥ _ _ " .
fata de conventiile obi~nuite?
R; Disciplina ~'colii este bazata pe intelegere - este un l?~ru total difcrit. _
1: Nu exista pericolul ca disciplina sa fie foloslta pentru a scapa de
responsabilitate?
R: Atunei vei e~ua.
I: In ce masudi poate eineva sa-~i dezvolte fiinta in afara une.i ~coli? . ¥
R: Nu este posibila niei 0 dezvoltare reala a fiintei fur~ $coh sau: mal degraba,
este posibilii intr-o anumita masura dar este in general mcom~leta. Dezvoltarea
corecta a fiintei este imposibila rara ~coli pentru ca nu te POtl s~praveghea: nu
pori fi sufieient de strict eu tine insuti. :;Ii nu este doar 0 pro~l~ma d~ a,fi st:1ct ~
pur ~i simplu nu-ti pori aminti lucrurile la momentul potnvlt, vel Ulta ~1 vel
91
 A PATRA CALE
face lucrurile mai u~oare pentm tine. Dadi ar fi fast posibil sa lucrezi de unnl
singur, ~co1ile ar fi fast 0 pierdere de timp. iar sistemcie nn ar fi fast necesarc;
dar, din moment ce eIe exista, inseamna ca estc imposibil rara ele. Nu poti avea
niei un plan, niei un sistcm de unul singur. $i cum poti sa te dezvolti rara un
plan sau un sistem? Cum poate fi Taenta vreo mund? Cum pori obtine
cuno~tintele necesare, cum poti sa-ti inteiegi pozitia ~i sa ~tii ce sa faei? 'Nu
poti obtine niei macar cuno$tintc1e preliminare ell care sa incepi.
I: $colile con tin in mod nccesar oameni ell cOl1$tienta mai tnalta?
R: Nu contin, nu ne putem a$tepta Ia acest lucru dar, a$a cum am spus, 0 $coaHi
!1u poate fi porniHi rara cuno$tinte veuiud de 1a cameni eu 0 Iniute supcrioadi.
I: 0 ~coala rna va ajuta sa iau deci7ii care sa afecteze viitorul?
R: Tot ce pot sa spun este ca ceea ce faci astazi va constmi ziua de maine, a~a
incat maine depindc de ceea ce faci astazi. Poti schimba viitorul aClll1l - aceasta
este ceea ce trebuie inteles. In viata obi~nuita nu poti sehimba nimie dar, cfind
vei incepe sa ~tii mai mult, vei avea mai rnuIta putere sa sehimbi.
* lUClll. Deci la inceput va continua sa traiasca aceea~i viatfi ea mai inainte, in
$colile nu sunt toate Ia fel., Pentru un anumit fel de oameni este necesar un
anumit fel de ~coaHi, pentru hIt feI de oarneni este aIt fel de ~eoaHi necesar. Nu
exista 0 ~eoaUi universala pentru toate tipurile de oameni. Aceasta ne aduce Ia
subiectul diferitelor dii. Dar inainte de a vorni despre cai trebuic sa Intelegem
ca oamenii au ajuns, eu cateva mii de ani in unna, la ideea ca omul se poate
sehimba, ca poate dobandi eeva ce nu are. Ceca ce poatc dobandi a fost
exprimat in mod diferit ~i a fost abordat din diferite unghiuri, dar ideea
generaHi a fost intotdeauna aceea~i - di omul se poate dezvolta, ca poate
dobandi ceva nou. AstfeI s-au fotmat trei cai, corespunzand impat1irii omului
in omul nLl, nr.2 ~i nrJ.
Prima eale este calea Fachirului. Este 0 calc lunga, dificiHi ~i nesigura.
Fachirullucreaza asupra corpului tizie, asupra cuceririi durerii fizice.
A doua este calea Calugarului. Calea aceasta este mai scurta, mai sigura ~i
mai clara. Cere anurnite condi!ii dar, mai presus de toate, cere credinta, pentru
ca daca nu exista credinta un om nu poate fi un adevarat calugar.
A treia cale este calea Yoghinului, calea cunoa~terii ~i a con~tientei.
Cand vorbim despre cele trei cai, vorbim despre principii. In viata de fapt
ele sunt intalnite rareori intr-o forma pura pentru ca sunt de obicei amestecate.
Dar daca ~tii prineipiul, cand studiezi praeticile ~colii poti separa 0 practicii
anumita ca apartinand unei cai anumitc. Cand vorbim despre yoghini ne
referim de fapt doar la Jnana Yoga ~i la Raja Yoga. Jnana Yoga este yoga
cunoa~terii, a unui nou mod de a gandi. Ea te invata sa gande~ti in categorii
diferite, nu in categoriile de spa!iu, timp ~i cauzalitate. Iar Raja Yoga inseanma
lucrul asupra fiinlei, asupra con~tientei.
Cu toate ca din multe puncte de vedere aceste eai sunt foarte eficiente,
trasatura lor caraeteristica este ca primul pas este eel mai dificil. Chiar din
92
CAPITOLUL 4
primul moment trcbuie sa rcnunti la tot ~i sa faci ceca ce ~i se spune. Daca
pastrczi un lucru cat de mie, nu poti llnna nici una dintre acestc cai. Astfel
incat, eu toate ca celc trei cai sunt bune din multc alte puncte de vcdere, ele nu
sunt suficient de elastice. De exemplu, cIe nu eonvin actualului nostlll mod de
viata. Fachirul este un om 11f. I exagerat, cu a putcmica predominan~a a
centlUlui instinctiv ~i de mi~care. Calugarul este un om 11f. 2 exagerat, Cll
centml emotional dczvoltat ~i cu ceilalti centri sllbdezvoitati. Yoghinul cste un
om 11f. 3 cxagerat, ell centml intelectual dczvoltat iar ceilalti ccntri nu
indcajuns de dezvoltati. Dadi ar exista doar accste trc1 ciii traditi~nale, nu ar
insemna nimic pcntm noi, pentru di suntem prea supraeducati pentro acestc
cai. Dar exista ~i a Patra Cale, care este 0 calc speciala, BU 0 combina~ie a
celorlalte trel. Estc diferita de celclalte in primul rand prin faptul cii nu exista 0
renuntare exterioara la lucruri, deoarece intreaga munca cste interioarii. Un om
trebuie sa inceapa lucrul in acelea~i conditii in care se gasca cand a inta.lnit-o,
pcntru ca aceste conditii sunt cele mai bune pentru el. Daca incepe sa lucreze ~i
sa studiezc in aceste condi!ii el poate obfine ccva ~i, rnai tarziu, dad va fi
necesar, va putea sa Ie schimbc, dar nu inainte de a vcdea necesitatea accstui
acelea~i cireumstante ca inainte. In multe privinfe aceasta calc se dovede~te
mai dificila decat altele, pentru di nimic nu cste mal greu decat sa te sehimbi in
interior, tara sa te schimbi in exterior.
Apoi, in a Patra Cale primul prineipiu este cii omul nu trebuie sa creadii
nimic~ el trebuie sa invete: deci credinta nu intra In a Patra Cale. Nu trebuie sa
crezi ce auzi sau ce e~ti SIatuit, trcbuie sa gase~ti dovczi pentru orice. Daca e~ti
eonvins ca eeva este adcvarat, atunci poti crede, dar nu inaintc. Aceasta este 0
~curta expunere a diferentelor dintre cele patru cal.
I: De ce este gre~it sa crezi?
R: Oamenii ered sau nu cred, dnd Ie este prea Icne sa gandeasca. Trebuie sa
alegi, trebuie sa fli convins. 1i se spune ca trebuie sa-ti aduei aminte de tine
insuri, dar ar fi gre~it sa-!i aduci aminte de tine insuli pentm d ti s-a spus. Mai
intal trebuie sa-ti dai seama ea nu-ti aminte~ti de tine insuti ~i ce inseamna asta
iar apoi, daca iti dai seama Cll adevarat cii ai nevoic de asta ~i ai dori sa-11
aminte~ti de tine insuti, 0 vei face in mod corect. Daca 0 vei face doar copiind
pc altcineva, 0 vei face intr-un mod gre~it. Trebuie sa-ti dai seama ca 0 faci
penttll tine inslIfi, nu din cauzu ca ti~a spus cineva.
I: A Patra Cale este pentru un anumit tip de am?
R: Da, daca vrei pentru un tip de om care nu poate urma cclelalte cai.
l: Este mult mai lung5?
R: Poate ti cea mai scurta, deoareee contine mai Inulta cllnoa~tere. A Patra
Calc este numita uneori calea "omului viclean". Omul viclean ~tie despre ccle
trei efti traditiona1e dar ~tie, de asemenea, mai mult decat ceilalti. Sa spunem ca
oamenii de pc toate aceste cai lucreaza pentru a intra intr~o anumita stare
neccsara pcntm 0 anumita munca pe care 0 au de tacut. Omul viclcan va
produce aceasta stare in cel mai scurt timp; dar el trcbuie sa ~tie cum sa faea,
trebuie sa cunoasca secrctul.
93
 A PATRA CALE
I: Care estc sensu! special asociat.cuvintelor "om vic1ean"?
R: Ce intelegi prin viclenie?
i: Ocolire.
R: Da, multe Iuerori nu Ie poti obtine direct. AceasUi idee este [carte mult
fol05ita in Noul Testament, doar ca nu cste [0105it3o denumirea de "viclean".
Exista situatii care sunt atat de dificile incat nu potl merge drept inainte, este
necesar sa fii "viclean".
i: Oricine poate merge pc a Patra Calc?
R: Nu, deoarece necesita intelcgere ~i eforturi. Trebuie sii fii pregatit pentro a
face eforturi.
j: Cum poate spune cineva dadi este ealea buna pentru el?
R: Dupa rezultate. intalnc$ti un sistem $i incepi sa lucrezi. Dupa un timp
trebuie sa poti spune ce ai obtinut de)a el. Nu este [aarte greu, Desigur, in
majoritatea cazurilor, va aparea 1a inceput ca acumuUiri intelectuale pentru ca
1!i insu~e~ti idei noi, cuno~tinte noi. Dar este astfel organizat incat insu~irea de
idei noi .din sistem este legata de 0 anumita schimbare la nivel de in!elegere, de
atentie, de voin!a ~.a.m.d. Nu po!i sa-ti insu1,'e1,'ti noi idei intr-un mod corect,
Tara 0 anumita schimbare.
1: Daca cele patru cai sunt cai catre acela~i obiectiv, atunci care este factorol
sau calitatea principala comu9a tuturor?
R: Ceea ce este asemanator in toate caile este posibilitatea schimbarii fiinlei.
Dad. te gande~ti Ia tot ce constituie fiinta, cum ar fi lucrol gre1,'it a1 centrilor,
identificarea, considerarea, emotiile negative, absenta unitatii 1,'.a.m.d., vei
intelege ca toate acestea pot fi schimbate in fiecare din cele patru cai; pe calea
Fachirului iuvingand suferinta fizica, pe calea Calugarului creand emotia
religioasa, pe calea Yoghinului dobandind cunoa~tere 1,'i lucdind asupra
con~tientei. Caile sunt 1a feI, dar oamenii sunt diferiti; un om care poate me:ge
pe 0 cale nu poate merge pe 0 alta. Exista patru categorii distincte de oamem in
timpurile noastre, In funclie de care sunt ImpaI1ite diile. Asta nu Inseamna ca a
fost intotdeauna astfel dar acum, in mod sigur, a~a este. Aceasta impartire nu
este legata atat de mult de faptul ca oamenii ar fi Nr.!, 2 sau 3, cat de faptul ca
ei pot fi oameni cu un centru, oameni cu doi centri, oarneni cu trei centri,
oameni cu patru centri. Asta inseamna oarneni in care un centru este pe deplin
dezvoltat in timp ce ceilalti sunt subdezvoltati, sau doi centri dezvoltati ~i
ceilalti nedezvoltati, sau trei centri dezvoltati 1,'i al patrulea subdezvoltat, sau
toti cei patru centri dezvoltati mai mult sau mai putin ega!. Acest lucru
determina impaI1irea in patru cai.
I: Acest sistem constituie a Patra Cale?
R: Este 0 formulare gre~ita. Te poti intreba: "ApaI1ine acest sistem call
Fachirului, caii Calugarului sau caii Yoghinului? Nu, dar poate apartine celei
de a Patra Cai." Nu poti spune cii acest sistem este a Patra Cale; a Patra Cale
este foarte mare ~1, prin comparatie, acest sistem este foarte mic.
i: Centrol magnetic opereaza numai in legatura cu ~eolile?
R: Pc ealea religioasa este neecsar un centru magnetic diferit. Un eentru
magnetic care te aduce Ia 0 1,'coaia Yoga sau la 0 manastire este difcrit de
94
CAPITOLUL 4
centrul magnetic care tc aduce chiar la un grup care este posibil sa te indrume
catre 0 ~coaJa de a Patra Cale. Cu acel tip de centru magnetic nu s-ar putea
lucra aiei: oamenii nu ar avea suficienta initiativa. Pe ealea religioasa ei trcbuie
sa se supuna. Pe aceasta cale oamenii trebuic sa aiba 0 minte mai larga, ei
trebuie sa inteleaga. in 1,'colile Yoga 1,'1 pc calea religioasa poti merge multa
vreme lara sa intelegi, doar lacand ceca ce ti s-a spus. Aiei, rezultatele sunt
proportionaie Cll 111!elegerca. . . .
I: Pentru oameni diferi~i, centrul magnetic poate fi atras de idel dtfente?
Punctul de plecare are legatura cu aceasta?
R: Da, poate fi foarte diferit dar, in 1egiiturii cu acest sistem, trebuie sa existe 0
anumita asemanare a centrelor magnetice, astfel incat oamenii sa poata lucra
impreuna; deoarece pentru 0 anumita perioada, clasa ~i educa!ie oamenii au,
mai mult sau mai putin, acela~i material.
I: A Patra Cale Ie include pe celelate trei?
R: Nu, aceasta este 0 descriere eronata, deoarece a Patra Cale nu are multe
lucruri care sunt incluse in primele trei cai 1,'i are muIte alte lucrori care nu sunt
incluse in celcJaltc trci cai. Ideea celei de a Patra Cai este ca ea elimina din cele
trei cal ceca cc este nenecesar in acestea deoarece, pc Hinga lucrurile nccesare,
cele trei cai au ~i alte lucruri care au dimas acolo din pud traditie, imitatie
~.a.m.d.
Pe a Patra Cale, toate aspectele care se pot dezvolta, se dezvolta in acela1,'i
timp, ~i asta 0 face diferiUi de celelalte cai, unde dezvolti mai intai un aspect,
apoi te tutorci 1,'i dezvolti un altul, apoi mcrgi din nou inapoi 1,'i dezvolti un al
treilea. In a Patra Calc toti cei patru centri trebuie sa fie mal mult sau mai
putini vii, la suprafata, deschi~i pentru a primi impresii altfe!, inaintc de a putea
incepe, este necesara 0 lunga muncii preliminadi. pentru a-i deschide.
i: De fapt, nu este a Patra Calc eea mai dificila, datorita alegerii continue
cerute in conditiile distragerii exterioare maxime?
R:- Depinde ce' anume nume~ti tu ca fiind cel mai dificil. Celelate trei cai au
nevoie de 0 decizie foarte mare chiar de la inceput, dind nu ~tii uimic de fapt.
Trebuie sa renunti absolut la tot. Daca poti face asta 1,'i dacii ai alte calitati
necesare, pori merge pc calea Calugarului sau pe calea Yoghinului, dad poti
gasi 0 1,'coala pentro Calugari sau pentru Yoghini. Dar dad nU cuno~ti
asemenca 1,'coli ~i iti dai scama ca nu poti renunta nici macar la lucrurilc mici,
Cll siguranla aceasta este singura cale posibila pentm tine. Nu se pune
problema de dificil sau mai putin dificil. Se pune problema care cste cea mai
posibiHL Apoi, dad te gandc1,'ti, vei vedea d exista 0 singurd calc posibilii.
I: Exista in 1,'colile celei de a Patra Cai ccva asemanator starii de rugaciune ~i
dad da, vine prin amintirea de sine?
R: Da, pc toate caile trcbuic sa treci prin acelea1,'i experien~e, doar cii intr~o
ordine diferita. Cu siguranta amintirea de sine, neidentificarea ~i cateva aIte
practici vor produce acelea~i senzatii personale, ea emo!iile inalte de ordin
religios sau intelectual. Amintiti~va" ca omul a fast comparat cu 0 casa cu patru
eamere. Ce inseamna dezvoltarca? Inseamna a lucra in cele patm camere, doar
95

A PATRA CALE
cii ordinca camerelor in care lucrcaza un om estc diferWi pentru dii diferite. Pe
a Patra Calc munca estc meuta in toate camercle odatii
i: Aceasta organizatie este 0 ~coaHi? . ob!ine depinde de propriile noastre eforturi, ~i trebuie sa lucrezi pe propriul
R: Estc 0 fntrebare interesantii: ne putem noi numi 0 $coaJa? 1ntr-o anumita
~ii~u~ii putem, deoare~e d_obao?im anumite cuno$tinte $i in acela$i tiqtp
v
lIlva!am cum sa ne schlmbam fimta. Dar trebuic sa va spun, in iegiitura eu
acest lucru, cil la inceputuJ muncii noastre la St. Petersburg in 1916 am fast
aj uta l i sii intelegem ca 0 ~coaJa, in sensu! deplin al tcrrnenului, t:ebuie sii
constea din doua trepte, adieu trebuic sii contina dona niveluri: un nivel unde
oarnenii nr. I, 2 $1 3 invata cum sa devinii nr, 4 $i un aItu! unde oamenii nr. 4
invata sii devinii nr. 5. Dad 0 $coaHi are doua niveluri, are mai multe
posibilitati, deoarece 0 dubla organizare de acest fel poate sa ofere 0 varietate
~ai mare a e~perientei ~i sa faca I?unca mai rapida ~i mai sigura. Astfel, dqi
mtr-un anumlt sens ne putem numl 0 ~coalii, estc bine sa folosim acest termen
pentm 0 organizatie mai mare.
r: Sa inteleg din c~ea ce ati spus ca aceasta nu este exact 0 ~coala?
R: Pentru unii oameni poate fi 0 ~coala, pentru altii nu. Intotdeauna este astfeL
!'Ju poate fi ciar ~i nu poate fi la fel pentru toata lumea.
I: Daca inca nu se poate numi ~coala, ce anume 0 poate face sa devina astfel?
R: NUI?~i munc:.a ~e~l~ril?r ei asupra fiintei lor, intelegerea principiilor
lucrulUi III ~coala ~l dlsbplma de un anumit tip, foarte clara. Daca vrem sa
c~eem. 0 ~coa!a, deo.arece am ajuns la concluzia ca nu ne putem schimba
smgun, atuncI trebUie sa luarn parte la construirea unci ~coli. Aceasta este
metoda celei de a patra Cal. Pe calea religioasa exista deja ~coli dar aici, daca
vrem 0 ~coala, trebuie sa luam parte la construirea ei. Dar mai inHii trebuie sa
!nveti. Cand vei ~ti suficient, vei ~ti ce sa facio
I: Ati spus ca se poate invata sa evadezi doar de la cei care au evadat mai
inainte?
R: Exact - in alegoria inehisorii. $i asta inseanma ca 0 $coalii poate incepe doar
de la 0 alta $coalii. Acest sistem poate avea valoare doar daea vine de la 0
minte superioara. Daca am avea motive sa credern di vine doar de la 0 minte
o?i~.nuita ea a noastra, nu ar putca avea nici 0 valoare $1 u-am putea a~tepta
~llImc de la e!. Atunei mai bine te a~ezi ~i scrii propriul tau sistem.
I: Este posibil pentru oricine intr-o ~coala sa progreseze de la nr.A la nr. 5 sau
nurnai pentru putini?
R: in principiu nu cxista limitare. Dar trebuie sa intelegeti ca exista 0 diferenta
enonna intre omul nrA ~i omul nr. 5. Omul nr. 4 cste un om care a dobandit ~n
centru de greutate pennanent, dar in arice altceva este un om obi~nuit. Omul
nr.S este foarte diferit. El deja poseda unitate, un "eu" permanent, a treia stare
de con$tienta. Asta inseamna ea cI este treaz, i~i poate aduce aminte de el
insu~i intotdeauna dind are nevoie, iar eentrul emotional superior lucreaza in
:1, ceca ce Ii da multe noi puteri.
I: Este ~a.i :au sa nu poti I?erge inainte cu sistemul decat sa nu fi inceput?
R: Daca al mceput, lllmelli nu te poate opri, in afara de tine insut i.
96
CAPITOLUL 4
I: Cum se poate impaca acest lueru cu ceea ce ati spus despre faptu! ca BU
exista nici a garantie?
R: Depinde de munca tao Cum pot eu garanta pentm munca ta? Ceca ee putcm
risc. Dar dupa un timp incepi sa vezi: "Am obtinut acest lucm pe care nu-I
aveam inainte" $i "am obtinut un alt lucru pe care nu-l aveam inainte". Astfel,
p\l!in cate putin, pori fi mai sigur.
1: Ce anume studiaza a $coala?
R: Studiaza posibilitatile de dezvoltarc a calitatilor interioare din om. Se incepe
cu ideea ca nu toate calitatile se pot dezvolta in mod egaJ. Pentru ca anumite
calitati sa se dezvolte, alte calitati trebuie sa se restranga, iar altele trebuie sa
dispara. Sa presupunem cii aveti 0 suta de calitati. Dintre acestea sa
presupunem ca treizeei se pot dezvolta ~i $aptezeci nu pot. Atunei trebuie sa se
restranga cele $aptezeci pentru ca cele treizeei sa se poata dezvolta. $i in $coli
exista anumite cuno$tinte legate de ce calitali anume sc pot ~i ce calitati anume
nu se pot dezvolta, ce conditii sunt bunc, cum sa se restranga anumite calitati,
cum sa dezvo]ti alte calitati. $coli diferite tc inva!a in moduri diferitc. De
exemplu, acest tip de ~eoaJa spune in mod simplu: dezvolta doar con~tienta iar
tot restul iti va fi adaugat; $1 pentm asta trebuie sa lup!i eu emotiiic negative,
minciuna, identificarea, considerarea, imaginatia $.a.m.d.
I:,A!i spus ca trebuie sa verificafn totul, dar d;ca noi putem ~ti doar ccca ce am
experimentat noi in$ine, nu ne limiteaza acest lucru la 0 lume [oarte mica?
R: $tim nu numai ce experimentam noi in~ine, ~tim ~i ceea ee au experimentat
altii. Intreaga idee de ~eoala este reprezcntata de studiul pe baza experien!ei
celorlal!i oameoi, nu oarneni a~a cum suntem noi, ei oarneni eu minti
superioare, altfel n-ar putea fi niei un fel de ~eoala. Daca a ~coala se lirnitcaza
numai Ia ee ~tim noi in~ine, atunei nu este a :;;coala.
t Oare nu credinta ca exista eeva dineolo de ee $tim noi ne face sa ciiuHim
acest lueru?
R: Exista multe lueruri dincolo, dar trebuie sa intelegem cii posibilitatea
noastra de a ~ti, de a ~ti ell adevarat este foarte limitata in eonditiile prezente.
Putem formula probleme, putem face teorii dar nu putem gasi raspuns pentru
acestea, sau putem gasi mai degraba raspunsuri teoretice astfel incat un raspuns
este la fel dc bun ca altu!. Dar putem sa speram ~i sa ne a~tcptam ca daca ne
s~himbam starea de con$tienta ~i ne perfeqionam ma~inaria interioara, atunci
poate Yom ~ti mai mult.
i: ,$coala reprezinta auto-initierea?
R: Ce inseamna auto-initiere? Sunt numai cuvinte. Ce ar insemna sa fii initiat
In limba chineza? Ar insemna sa inveti, cineva siHi predea. Nu poti fi initiat In
chinczii doar prin atingere cu rnainile. Ini~ierea reprezinta munca. Doi oarneni
pot fi in accea~i ~coaJa ~i pentm unu! sa fie 0 ~coalii de unnivcl iar pentru altul
o ~coaIa de alt nive!. Iar pentru un al treilea poate sa nu fie deloe 0 ~eoaliL
Depinde cat de pro fund e:;;ti implicat. 0 ~coala de cel mai inalt nivel se poate
afla la un nivel inferior, iar una ~i aceea~i $coala se poate afla la diferitc
97
 A PATRA CALE
niveiuri, depinzand de oamcnit din interiorul ci. Aceasta necesitii mundi ~i
amintirea scopului.
I: Dad $colile sunt atat de importante, atunci de ce TIU au mai multa influenta
10lume?
R: $colile pot actiona daar prin oameni care sa fie interesati de cle. Elc nu pot
face nimic daca sunt iTIconjurate de oameni care sunt indifercnti. Posibilitatea
ea $colile sa influenteze viata este conditionaHi de atitudinea generaHi fata de
$coli .. Pentru a avea influenta, $colile trebuie sa aiba oarneni care sa fie
interesali $i sa se supuna. Dar asta trebuie sa vina de jos in sus, nu poate fi
tacut de $coli. $colile pot raspanrli influen!e B tn lume dar daca oamenii nn
sunt interesati de acestea, ele nu pot face oimie. Ele TIU pot folosi vioienta.
i: 0 $coalii poate pierde daca i~i ofedi cuno~tinte1e?
R: 0 ~coaHi poate pierde in muIte felud. Vom ajunge la aceasta problema mai
tarziu. Depinde cui i Ie ofera. Dad Ie ofed doar a~a, in general, ~i nu prime~te
nimic, va pierde cu siguranta. Dad cineva are bani ~i incepe sa ii dea la toata
lumea, fie ca ei merita sau nu, cu siguranta i~i va pierde banii.
I: Ati spus ca dadi vrem 0 ~coaHi, trebuie sa participam la construirea ei. Cum
putem face asta?
R: Trebuie sa va amintip ca nivelul unci ~coli depinde de nivelul oamenilor
care 0 constituie. Daca nu exista suficienti oameni cu centro magnetic, nu
poate fi nici 0 ~coala. Dar prezenta unui centru magnetic nu este aditata doar
prin simpla venire la lecturi ~i acceptarea a ceea ce auzi.
1: Raspandirea ideilor ~colii ~i a limbajului ~colii printrc alti oameni ar putea fi
de ajutor din punctul de vedere al ~colii?
R: Ideile nu s-ar putea raspandi sub forma corecta - este important de inteles
acest lucru. Ar putea fi foarte bine dad s-ar putea face, dar nu se poate.
Cuvintele ar ramane, dar ideile in sine ar fi diferite. Daca ar fi sufieient sa Ie
raspande~ti, de ee ar mai fi necesare ~eolile? Limbajul s-ar raspandi de 1a sine,,,
poate chiar in timpul vie!ii noaste, dar ideile ar intra in raspandirea curenta
intr-o fonna grc~ita. De exemplu, n-ar fi nici 0 deosebire intrc "a face" ~i "a se
intampla".
f: Vorbim despre ~co1i ~i diferite niveluri. Nu este cam neclar? Ce inseamna
niveluri superioare?
R: De ce vi se pare neclara ideea de niveluri superioare? De exemplu, putem
Iua in considerare ideea nivclurilor aplicata la noi in~ine: folosind toate
capacitatilc noastre mentale noi putem gandi doar pana la un anumit nivel dar,
dadi nu am putea utiliza centrii superiori, de exemplu centru! emotional
superior care deja necesita amintire de sine mai mult sau mal putin compleHi,
atunci cu siguran!a Yom putea gandi foarte diferit asupra aceluia~i subject ~i
Yom putea gasi mult mai muIte conexiuni in lucruri pe care acum nu Ie
observam. Asta ar arata diferite niveluri de gandire, ~i uneori avem de fapt
sclipiri ale unui nivel superior de gandire astfel incat am putea avea material
pentru observare, deoarece chiar $1 acum putem gandi diferit asupra aceluia$i
subiect.
98
CAPITOLUL 4
$i in ceea ce prive~te diferitele niveluri de oameni, noi vcnim in contact cu
rezultatele muncii unor oameni care, evident, apartin planurilor superioare; nu
putem spune ca experien!a noastra din viata obi~nuita se limiteaza la rezultatele
muncH oarnenilor asernanatori noua. Daca luam Noul Testament, diferite
Iucrari de arta, scrieri ezoterice, literatura cre~tina $.a.m.d., acestea evident nu
pot apartine oamenilor obi~nuiti. Existenta oamenilor cu 0 dezvoltare
superioara nu este imaginatie, nu este ipoteza, ci un fapt real. Astfel fncat nu
pot intelege in ce mod poate fi neclar; nu vad cum ar putea cineva sa se
gandeasca fara a recuno~te acest fapt Este un fapt clar ca oarnenii traiesc nu
numai pe nivelul pe care ne aflam, ci se pot afla pe diferite niveluri.
Din acest punct de vedere omenirea poate fi privita ca fiind impartita in
patru cercuri concentrice. Cele trei cercuri interioare sunt numite Ezoteric,
Mezoteric ~i Exoteric. Al patrulea este cercul exterior unde traiesc oamenii nr.
1, 2 ~i 3. $colile actioneaza ca porti prin care omul nr. 4 care se afla intre
cercul exterior $i cercul Ezoteric, va putea trece. Omul nr. 5 apartine cercului
Exoteric, omul nr. 6 celui Mezoteric, iar omul nr.? cercului Ezoterie sau eel
mai interior. Cercul exterior mai este numit ~i cercul confuziei limbilor, pentru
ca in acest cerc oarnenii nu se pot intelege unul pe altul. Intelegerea este
posibila numai in cercurile interioare.
Toate acestea arata ca exista grade. Un om care traie~te in cercul exterior se
afla sub Iegea intamplarii sau, dad are 0 esenta exprimata mai puternic, viata
lui este mai mult guvernata de legile tipului sau sau de legile destinului. Dar
cand un om incepe sa lucreze in directia con~tientei, el deja are 0 directie. Asta
inseamna 0 schimbare, poate impereeptibila, dar totu~i 0 schimbare, din punct
de vedere cosmic. Numai cfortul individual il poate ajuta pe om sa treaca. din
eercul exterior in cercul Exoteric. Ceea ce se rcfera la un om din eercul
exterior nu fl prive~te pe un om care incepe sa lucreze. El se afla sub legi
diferite sau, mai degraba, legi diferite incep sa afecteze un om care incepe sa
lucreze. Fiecare cere se afla sub legi diferite.
99
 CAPITOLULS
Posibilitatea dezl'oltarii ill cantillltare a oil/HIll! - Abseil/a con.ytiell!ei -
Cll1lOasterea adeviitlllui - Studiulnivelelor de co}/.ytien!a - Al1lintirea de sine Sf
observarea de sille - Imposibilitatea de a clef/Ill ce este amifltirea de sille -
Amintirea de sine ca metoda de trezire - Abordarea amilltirii de sille prill
centrul illte/ectltal - Recollslrllirea giindurilor - Oprirea giindurilor co metoda
de a aduce amintirea de sine - A-Ii alllillti de lille il/suti in momellle emoJionale
-lgnorall!a ~'ii sliibicilille -ldelltificarea .Ji lupla ell ea - COl1siderare illferioarii
Sf exterioarii - Emotii negative - LOClll {acllt din tille illsufi.
T fi bine dadi, din dnd in cand, ati incerea sa va faceti, in minte, un
A sumar la ceca ce ati auzit pana acum; deoarece, dupa 0 anumita
perioada de venit la lecturi ~i discutii incepi sa uiti cronologia ideilor,
~i estc important sa fie retinuta ordinea in care ele sunt prezentate.
Din tot ceea ee ati auzit, cea mai importanta idee cste aceea potrivit careia,
eu 0 anumita cunoa~tcre ~i cu anumite eforturi, omul se poate dezvolta, se
poatc desavar~i pc sine. Dezvoltarea omului, dadi este un proees (nu este deIoe
obligatoriu), trece prin anumite ctape definite sau pa~i. Dadi va intoarceti la
inceput, va Yeti aminti ce anume s-a spus despre absenta con~tientei in om ~i
faptul ca atunei cand un om Intelege acest luem, aceasta. inteiegere Ii va da
posibilitatea de a dobandi con~tienta $i Yeti vedea ca aceasta cste directia in
earc un om se poate dczvolta. Atat timp cat el nu va intelege ca este pur ~i
simplu 0 ma~ina ~i di toate pmceseJe sale sunt mecanice, el nu va putea incepe
sa se studicze pe sine, pentrU ca aceasta intelcgere este ineeputul studiului de
sine. Deci studiul trebuie sa ineeapa astfeI: trebuie sa intelegem di nu avem
eon~tien!a de sine, ea nu putem fi con~tienti de noi lri~ine in momentele dind
aetionam sau gandim. Acesta este primul pas. Al doilea pas este Intelegerea
faptului di nu ne cunoa~fem pe noi in~ine, nu ne cunoa~tem ma$inu proprie ~i
modul cum functioneaza ea. lar pasul urrnator este sa intelegem ea trcbuie sa
studiem metoda necesara pentru studiul de sine. Ne observam pe noi in~ine
toata viata, dar nu ~tim ce inseamna observarea de sine. Adevarata observare
de sine trebuie sa se bazeze pe fapte.
Deci, unul diutre primele objective este: cum sa-ti aduci aminte de tine
Insuti, cum sa fii mai con~tient? Nu este suficient Sa admiti aceasta lipsa a
con$tientei in tine; trebuic sa vezi rcalmente acest lucru, sa vcrifici prin
observatie personaUi.
Nu ne dam seama ce cste con~tienta ~i ce implicii ea. Daca devii con;;tient
timp de a jumatate de ora, este incredibil ce poti vedea ~i invata. Decl, ea este
un scop in sine prln ceea ce aduce ~i inseamna, de asemenea, un pas ci'itre
con~tienta obiectiva.
Este nccesar Sa vorbim putin despre asta, despre ce sc intelege prin cele
patm grade de con~tienta pc care Ie poate avea un am. Daca abordarea sc face
CAPITOLUL 5
din punctul de vedere al cunoa;;terii adevarului, atunci In somn noi nu putem
cunoa~te diferenta dintre ce este adevarat $i ee nu este adcvarat. Lucmrile pe
care Ie vedem in' vis arata toate asemanator. In starea de veghe avem deja, in
mai mare masura, ocazia de a recunoa~te diferenta intre lucruri: fonna
lucrurilor este perceputa de ochii no;;tri, suprafata lucrurilor prin pipait ;;i, intr-
a anumita masura, ne putem orienta prin perceptiile instrumentelor noastre de
sim!. Deci exista un element obiectiv, dar noi ramanem subieetivi fata de noi
fu~ine. Cand dcvenim con$tienti de noi In~ine, devenim objectivi fata de noi
in$ine iar cand devenim con~tienti in mod objectiv, putem cunoa~te adevarul
abiectiv despre orice. Acestea suut gradele de con;;tienta.
I: Trebuie sa ne modificam cunoa~terea pe care a avem pentru a vedea lucrurile
a;;a cum sunt ele ;;i sa cunoa~tem adevarul?
R: Nu, in aceasta stare de con~tien!a nu putem accede la lucruri a;;a cum sunt
ele; trebuie sa ne'sehimbam starea,de con$tienta. Dar putem indcparta uncle
straturi de minciuna. Lucrurile sunt ineonjurate de minciuna. Putem Indeparta
unul, doua, trei inveli$uri ~i sa venim mai aproape de lucrurile reale.
I: Am neclaritati privind con~tienta superioara. Am putea ~ti, eel putin, cum sa
ne gandim la ea?
R: Ne dam seama de posibilitatea,con$tientei superioare in momentul in care
ne dam seama ca noi nu suntem deloc con~tien!i. Suntem con~tienti numai
arareori, lara posibilitatc de control. La ora actuaHi ne afiam in doua stari - in
somn $i semi-trezie. Comparatiile teoretice ale starilor deo con;;tienta ~i
dcserierile in cuvinte nu vor fi de ajutor; dar cand yom inccpe sa ne trezim ne
yom 'da seama de starea in care ne afiam acum. Este necesar sa gasiti momente
de amintire de 'sine ;;i atunei, in acele momente, Yeti vedea diferenta.
Studiindu-va veti vedea ca pute!i fi foarte aproape de somn sau puteti fi foarte
aproape de eon~tien!a de sine. Deci studiul incepe cu studiul acestor stan
diferite din noi. De exemplu, cand ne consideram ca fiind unitari - sau nu ne
gandim la aeest lucru - atunci suntem aproape adonniti. Dar dnd ineepem sa
ne divizam ;;i ~tim ca, in fiecare moment vorbe~te doar un "eu" sau un grup de
"eu"-ri, atunei suntem mai aproape de con$tienta de sine, mai aproape de fapte
objective.
Exista diferite eai de a studia con~tienta in tine insu!L La Inceput, primul
lucru este sa-ti dai seama ca nu pori fi con~tient atunci cand vrei. Cea mai buna
ocazie de a-ti da seama de aceasta este dupa ce ai vorbit sau ai fiicut ceva. Sa
presupunem ca ai vorbit despre ni~te afaceri importante sau ai scris 0 scrisoare;
intreaba-te dupa. aceea: "Am fast eu con~tient tot acest timp?" Al doilea lucru,
pentru inceput, este sa.-!i dai seama cii nu e$ti unitar, ca ai multe "eu"-ri
diferite.
I: Cum ne pl1tem da seama daca suntem con~tienti de noi in$ine?
R: Vei ~ti; estc un sentiment total diferit. Daca Incerci sa fii con~tient la un
moment dat $i apoi compari eu un alt moment dnd nu ai incercat Sa fii
con~tient, vei vedea diferenta, Nu poate fi descris. Intr-un anumit moment e$ti
con~tient de tine insuti, in alt moment nu e~ti: facl diferite lucruri, vorbe$ti,
scrii - ~i nu e~ti con~ticnt.
101
 A PATRA CALE
Dar trebuie sa iti aminte~ti di se spune, chiar de 1a luceput, di trebuie sa
studiezi nu numai starile de con~tien!a ci ~i obstacolele in calea, con~tien!ei.
Deci trcbuie sa Ie studiem :;;i apc! sa Ie indeparHim. Toate aceste obstacole se
aiM. in noi in:;;ine. Nu putem schimba circumstantele exterioare, trebuie sa Ie
luam a:;;a cum sunt elc :;;i, in aceste circumstante, sa ne schimbiim 'in interior.
1: Dad te observi la un moment dat inseamna ca e:;;ti con:;;tient in acel
moment?
R: Nu neaparat; poate fi daar mccanie. Dar daca e:;;ti con:;;tient in timp ce te
observi, linia aten!iei talc va fi ca 0 sageata ell doua varfuri, unul indidnd
atentia directionata asupra lucrului pc care it observi iar celaIalt pc tine lnsu!i.
I: Nu pot intelege legatura dintre observarea de sine ~i amintirea de sine. Cum
trebuie inceput, ce trebuie Iacut?
R: Arnintirea de sine este 0 incercare de a fi con~tient de tine insuli.
Observarea de sine este intotdeauna directionaHi spre 0 funetie anurne: iti
observi fie gandurile, fie rni~carile, fie ernoliile,- fie senzatiile. Necesita un
anumit obiect pe care sa-l observi in tine insuti. Arnintirea de sine nu te divide.
trebuie sa-1i arninte~ti intregul, este pur ~i sirnplu sentirnentul de "eu", propria
ta persoana. Pot aparea impreuna mai ales in stadiiIe mai avansate, ~i atunci Ie
vei putea face pe amandoua in acela~i timp - sa observi ceva anume sau Sa
recuno~ti rnanifestari in tin~ ,insuti ~i sa-li aminte~ti de tine; dar la inceput cele
doua lucruri sunt diferite. incepi cu observarea de sine - aceasta este calea
nonnaHi - ~i prin observare de sine ili dai searna ca nU-li aminte~ti de tine
Insut1. Cand 11i vei da seama de acest lucru ~i de faptul ca [oarte rar ill aduci
aminte de -tine insuti, atunci orice persoana nonnala. va putea intelege ca este
posibil sa mare~ti aeeste momente de amintire de sine. $i apoi vei incerca sa
faci acest lucru.
i: Este greu sa-mi dau seama daca intr-adevar rna observ pe mine insumi sau
doar imi amintesc lucrurile dupa aeeea.
R: La inceput nu este absolut necesar sa-1i faci probleme cum anume stau
lucrurile; ra ce poti, fie ca observi In momentul respectiv, sau -iti aminte~ti
imediat dupa aceea, sau iti aminte~ti dupa un timp. Mai tarziu vei surprinde
anumite momente cand vei putea fi con~tient de tine insuti chiar in momentul
in care se intampUi lucrurile. Aceea va fi amintire de sine.
i: Cum poti recunoa~te rezultatele miraculoase care urmeaza amintirii de sine?
R: Vedeti, asta se leaga de intreaga idee a dezvoltarii, de posibilitatea de
schimbare a fiin1ei. Acesta este unul dintre primele lucruri care trebuie
intelese: ca omul nu este menit sa ramana a~a cum este; el se poate schimba.
Exista'diferite niveluri ale omului care pot fi atinse dupa 0 munca lunga ~i
persistenta. Daca putem fi mai con~tienti, aceasta va face sa functioneze centrii
superiori. Func1ionarea centrilor superiori va fi in muite privinte miraculoasa:
Ideea amintirii de sine apare in muIte sisteme ~i invataturi ale ~colilor, dar nu
se afla la locul corect, nu este niciodata pusa prima. Dar acest sistem spune ca
nu-ti aminte~ti de tine insuti ~i, daca intelegi ca nu-ti aminte~ti de tine 'insuti,
atunci ai putea sa realizezi ceva. Con~tienta de sine este cea mai mare
schimbare posibila deoarece, in conditiile obi~nuite ale vietii, nimeni nu este
102
CAPITOLUL 5
con~tient de sine, ~i totu~i oamenii nu-~i dau seama de accasta. Toti cei ce se
afla a~ezati aici, in cazul in care se vor intreba sincer daca ei sunt con~tienti de
ei in~i~i, vor trebui sa raspunda ca uu sunt. Nimeni uu este con~tient. lntreaga
idee este sa fii con~tient de tine insuli in acest lac, 'in acest moment. Acesta este
inceputuJ, pentru ca trebuie sa incepi de undeva. Mai tarziu poate lua fonne
diferite, muIte alte lucruri pot fi incluse.
Nimic nu poate sa descrie acest lucru: este material de observare ~i studiu.
Descrierile nu vor fi de ajutor, trebuie sa exersezi. in mod normal, nimeni nu-~i
aminte~te de el insu~i, nimeni nu este con~tient de el insu~i. Aceasta cste starea
obi~nuita a unci fiinte umane, a unui om-ma~ina. Dar daca el ~tie acest lucru,
d,aca i~i da seama ~i se gande~te sa-~i aminteasca de el insu~i, devine posibil.
Doar ca, la inceput, amintirea de sine vine [oarte incet ~i foarte putin, cu pauze
foarte marl in care nu-ti aduci aminte.
1: Caracteristica esentiala a starii de amintire de sine este starea obi~nuita de
vigilenta a minti!?
R: Nu, nu 0 poti considera astfel - este prea pulin. Este a stare diferita, mal
diferita de starea noastra prezenta dedt este starea noastra prezenta de somnul
fizic; dar chiar ~i compararea somnului Cll starea obi~nuita ofera 0 posibilitate
de inlelegere a diferentei. Cand e~ti adonnit, lumea ta este limitata de senzaliile
pe care Ie percepi atunci, dar cand te treze~ti ~i te afli in lumea obiectiva (de~i
vezi acesta Iume in categorii subiective) ea este mult mal pUlin limitata. Dar
cand iti dai seama ca asta nu inseamna trezire deplina, ca tu de fapt e~ti treaz
mai putin de jumatate, vei intelcge ca daca te treze~ti pe deplin te vei afla intr-o
lume ~i mai bogata ~i vei vedea ~i vei intelege multe din caracteristicile ei care
acum trec neobservate.
i: Vreau sa ~tiu daca ar trebui sa ne a~teptam ca amintirea de sine, cel putin
intr-un stadiu de inceput, sa constea din incetarea indreptarii neproductive a
aten!iei catre orice altceva ~i indreptarea ei spre tine insuti?
R: intr-un stadiu de inceput poti doar sa-!i dai seama ca nu-ti aminte~ti de tine
insuti. Daca ne vom da seama cat de pulin suntem con~tienti de noi in~ine ~i
catde minuscule sunt momel1teie cand suntem con~tienti, dnd ne vom aminti
de asta ~i vom sim!i acest iucru ~i ne vom da seama cc: il1seamna, atunci vom
putca intclegc ce inseamna amintirea de sine. Daca va veti da seama de
importanta acestui fapt ~i de tot ceca ce implica el, nu va fi neproductiv. Dar
dad nu va yeti da seama, averi dreptate, va fi neproductiv. Atunci va fi doar un
:xerci!iu ciudat care nu va duce nicaier1.
I: Amintirea de sine apare automat atunci cand iti dai seama ca nu-ti aminte~ti
de tine insuti?
R: Accasta este amintire de sine. Nu pori face urmatorul pas rara a-1i da searna
unde te ath. Este acela~i proces, acela~i lucru. Cu cat mai mult iti dai seama cat
de neplacut ~i periculos este sa fii 0 ma~ina, eu atat mai mult ai posibilitatea de
ate schimba.
i: Cum?
R: intotdcauna exista ceva ce putem face, in anumite momente. Trebuie sa
recuno~ti aceste momente, ~i ce sa faci ~i cum. Noi studiem porti. Amintirca de
103
 A PArRA CALE
sine estc 0 poarta. Daca. intelegerea clara a faphdui di noi nu ne aducem aminte
de noi in~ine devine continua, atunei ne putcm amiDti de noi in~ine. In fiecare
zi iti pori gasi timp sa iti dai seama ca nu-!i aminte~ti de tine insuti; acest luero
te va aduce treptat la amintirea de sine. Dar nu inseamnii di iti aminte~ti ca nu-
ti aminte~ti de tine insuti ci ca infelegi clar cii a~a stau Iucrurile.
Repet, nu estc util sii cauta!i definitii, ele u-ar putea decat sa fadi
intelegerea ~i mai dificiUi. Ceca ce este ell adeviirat util pentru intelegere este
compararea diferitelor grade de con~tienta din starea noastrii obi~nuitii,
deoarece chiar in starea noastn'i obi~nuita, de relativa con~tientii, exista diferite
grade, difcrite niveluri: putem fi mai aproape de eon~tienta sau mai departe de
ea. Cand vom Invata eu adevarat sa observam, vom putea vedea asemenea mari
diferen!e in noi in~ine, incat ele ne vor arata posibilitatile pc care Ie avem. Este
un lueru de netagaduit. Intotdeauna ne mi~cam intre doua !armuri - intre somn
~i trezie. Ate indrepta mai mult catre un farm sau mai mult catre eeiaialt ereaza
doua posibilitafi diferie: una este dezvoltarea, cealaltii este decaderea.
I: Ne-a!i cerut sa nu acceptam nimic rara sa ne punem Intrebiiri. Ave!i
cuno~tinta daca aceste stari superioare de con~tienta au fost cu adevarat atinse?
R: 0, da. In primu! rand puteti gasi muIte descrieri in literatura asupra faptului
cum misticii ~i oamenii religio~i au ajuns la aeelea~i lucruri. Asemanarea
descrierilor acestor experiente este eea mai buna dovada. Tot felu! de oameni,
din diferite tari, la mii ,&:' ani distanta, traind in conditii diferite, au ajuns la
acela~i feI de experien~a pe anumite cai. Apoi pute!i gasi multi oameni care au
avut 0 experienta persona1a de acest fel, lucru ce dovede~te ca exista stari de
percep!ie ~i reactie foarte diferite. Deci nu este 0 ipoteza.
1: Recent, am avut 0 experienta foarte ciudata. Vorbeam cu cineva ~i incercam
sa fiu con~tient de mine Insumi. Bruse, am vazut-o pe prietena mea foarte clar
~i mi-am dat seama ca, mai inainte, nu 0 vazusem deloc cu adevarat.
R: Este 0 observatie foarte buna; intr-adevar a~a se intampla. Cand ai incercat
sa fii con~tjent de tine insuti, pentru un moment ai devenit con~tient ~i ai vazut
lucrurt pe care mai inainte nu Ie vedeai. Daca ai fi putut sa pastrezi aceasta
con~tienta, sa zicem pentru zece minute, ai fi vazut muIte Iueruri care te-ar fi
uimit. Privim eu ochii no~tri ~i nu vedem; dar daca devenim con~tienti incepem
sa vedem Iucruri despre care nu avem nici 0 idee. Aceasta este foarte normal,
!,lumai sa nu Iasam sa patrunda imaginalia.
I: Luen'ind pentru a atinge con~tienra, urmiind linia sistemului, poate surveni 0
sehimbare brusca sau 0 iluminare?
R: Brusca? Nu. Ce inseamna brusc? Vedeti, in proeesul de cre~tere catre
unitate, cand aeest proces s-a desfii~urat 0 lunga perioada, intr-un anumit
moment dificiJ te pori s1mti diferit. Poate parea bruse, dar nu este intr-adevar
a~a. Este rezultatu1 eforturilor anterioare.
r: Daca poten!ialitatea pentru con~tienra obieetiva reprezinta eondi!ia normaIa a
omulu}, cum se face ea purini sunt cei care se pot dezvolta?
R: Cand ineerei sa faci primuI pas eatre con~tienta obiectiva, care este
dobandirea con~tientei de sine, ~i vezl ee greu estc ~i cate forte din tine insuti
se opun, cate obstacole existii, nu vei mai avea niei 0 indoiala ca numai pu!ini 0
104
CAPITOLUL 5
pot atinge, ca ea este 0 posibilitate, dar 0 posibilitate foarte indepartata. Sunt
prea multe obstaeole - lenea, minciuna, inertia, Ne place sa dormim.
1: Cum ~i de ce a ajuns omul sa fie aceasta fiin!a eu false valori?
R: Ce vrei sa spui prin valori false? Este un eoncept relativ: dintr-un punet de
vedere e1e pot fi false, dintr-altul adevarate. Poti doar pentrll tine fnSll!i sa afli
daca dezvoltarea omului este 0 idee abstracta sau adevarul. Trebuie ca tu fnSll!i
sa ajungi 1a un punct de vedere sau altul. Daca iti dai seama ea schimbarea este
posibila numai prin trezire, atunci ea devine un fapt, pentru ca vei putea vedea
mici grade de trezire in tine insuti.
I:Daca omul nu-~i aminte~te de el insu~i, inseamna ca el nu are eon~tientii?
R: Tu nu-\i aminte~ti de tine insuti~ nu omul, ci tll. Daca incerei ~i nu reu~e!?ti,
nu inseamna ca nu ai con~tienta, ei ca nu ai sufieienta. Propria ta experien!a,
oricM de limitata, este singura care poate arata gradul.
Cand folosim expresia "con~tien!a de sine" ne referim la un anumit grad,
dineolo de cantitatea obi~nuita de con~tienta. Noi avem 0 anumita cal1titate de
con~tienta, dar nu este suficienta pentru a ne seoate din starea noastra. Dad 11-
am fi avut 0 pieatura de con~tien!a, am fi ramas a~a cum SUl1tem.
I: Cum este posibil sa recuno~ti daea reu~e~ti amintirea de sine?
R: Mai intai trebuie in!eleasa cu mintea, ee inseamna ~i ce ar insemna sa 0 ai;
iar apoi trebuie inteles ca te po!i afla la diferite distan!e fata de ea. Sa
presupunem ca nu e~ti sigur, dar distan!a dintre starea de amintire de sine ~i
starea ta actuaHi se schimba., ~i dupa. un timp Iti dai seama ca Intr-o zi distan!a
este de cinci mii de mile, iar in aWi zl numai de trei mii de mile. Este 0
diferenta. Nu putem vorbi de mai muIte grade in acela~i timp; nu putem vorbi
dedit despre unnatorul grad pe care II putem produce.
r: A~ dori sa ~tiu despre urmatorul grad.
R: Acesta este, in intregime, material pentru observare. Vrei sa Ie pui etichete,
dar nu poti; ele se schimba tot timpul. Intr-un moment este aproape con~tien!a
de sine, in unnatorul moment e~ti adormit. Trebuie sa obscrvi ~i sa.~ vezi
rezultatele. intr-o stare poti intelege unele lucruri, in urmatoarea nu poti. Intr-o
stare te identifiei, in alta ai control; eu cat mai mult control exista, cu atiit c!?ti
mai aproape de con~tienta de sine. Diseutia nu va ajuta prea mult, va ramanc
fonnatoare. Este necesar sa atingi centrul emo~ional ~i poti face asta numai
Ineerdil1d diferite Iucruri. Munea nu este simpla: de la inceput trebuie sa
incerci sa faci lueruri imposibile - imposibile in sensul ea ele nu sc intampl5. de
1a sine. Nu exista instruc\iuni care sa-ti spuna sa faci mal intai un lucru, apoi alt
lucru ~.a.m.d.
In acela~i timp trebuie mereu puse intrebiiri despre amintirea de sine
deoarece, pentru mult timp, sunt posibile muIte grc!?eli privitor la ea. Deci
aceste intrebari nu trebuie nieiodatii suprimate deoarece elc sunt de cea mai
mare importan!a..
I: Exista vreo Iegatura 1l1tre amintirea de sine ~i trezire?
R: Amintirea de sine este 0 metoda de trezire. Ceea ce faceti aeurn estc doar
prcgatirea, numai studiul metodei. Trebuie sa faceti cat de mult pute!i in starea
voastra actuaia; apoi, dnd situaria voastra iuterioara se va modifica, veri putea
105
 A PATRA CALE
utiliz~ t~a.t.a exp:rienta pc ca,re, 0 doba~di!i acum. Dar a ajunge la intelesul real
a1 ~rnmt1ru de sine ~ste POSlbli numm in stari foarte emotionale. Cit timp nu
PO!1 crea aceste stan emotionale, nu pori ~ti ce este amintirea de sine, dar te
po!i pregati pentm aceasta experienta; $i atunei dind va veni vei $ti cum sa
procedezL Pentru amintirca de sine este necesara 0 encrgie emotionaHi foarte
fna1ta. Acum doar exersati, dar fiini acest exercitiu nu veti obtine uiciodata
starea reala. ' "
I: Cand spune!i "adonnit" $i "trcaz", exista 0 linie clara intre cele dOlla?
R: Nu, sunt stari trecatoare. In acela$i timp exista 0 linie dincolo de care nu
treccm niciodata.
i: Estc 0 problema de antrenament?
R: Estc mai mult un antrenament al mintii. Trebuie sa Invatiim sa gandim Intr-
un mod diferit $i, mai presus de toate, sa gandim mai practi~. Ca reguHi noi nu
?andim practic - gandim mai mult despre lucruri care nu ne privesc. ' aminti $i va erea atmosfera interioara pentru amintirea de sine. Dar mai intai va
I: Atunei amintirea de sine este 0 functie a centrului intelectual? Pare a fi un
efort inteleetual.
~: Amintirea de sine este Ineeputul $i punctul central aI sistemului $i eel mai
Important lucru de in!eies. Nu poate fi deserisa ca 0 activitate inteleetuaia sau 0
idee inteIeetuaHi. Trebuie sa incepi sa studiezi ee insearnna amintirea de sine
intr-un mod intelectual dar, qe fapt, ea nu este intelectuaJa deoarcce constihlie
un moment de via!a. Estel necesar sa-ti aminte$ti de tine insuti nu intr-un
moment lini$tit cand nu se intampJa nimic ci cand c$ti pe cale' sa faci ceva
£.fe$it - $i sa nu facio De exemplu cand e$ti identificat, trebuie sa fii capabil sa
sImti asta $i sa te opre$ti ~i, in acela$i timp, sa-!i aminte$ti de tine Insuti; sa fii
con$tient ca 0 faci, ca mecanicitatea te determina sa fii identificat $1 'ca tu 0
opre$ti. Aceasta va fi amintire de sine.
I: Cum poti incepe sa practici amintirea de sine?
R: Amintiti-va di am dat un exemplu desprc diferite grade de lumina intr-o
camera $i 0 ma$ina de scris. Ma~ina de scris poate fi considerata centrul
intelectual, iar lumina drept con$ticnla. Numai ca, in cazul con$tientei exista 0
anumitii legatudi intre toti centrii deoarece, sub lumina dcplina nu' numai up
centru, ci toti centrii lucreaza diferit. Amintirea de sine adevarata necesita
emotie, dar nOl nu avem control asupra centrului emotional. Dar cu 0 anumita
in!elegere, putem face centrul intelectual, asupra ~aruia ave;n un anumit
co~tr~l, sa l~creze i~ i~tunerjc ca ~i cum ar fi lumina, $i asta va produce
~mllltIre de sme. AmmtIrea de sine insearnna 0 forma de gandire sau mund.
mtelectuala cc corespunde trezirii $i astfel va induce un moment de trezire.
AP?i, :,and te .trezc$t.i pentru un moment, iti dai seama ca in general e$ti
adormlt, ca nu e$ti COn$tlcnt, $1 ce periculos este. Cu cat investc$ti mai mult cu
atfit intelegj mai mult $i cu atat mai bun va fi rezultatul. Daca iti dai seam~ ce
pierz! neamintindu-ti de tine insu!i $1 ce ca~tigi amintindu-ti de'tine insuti vel
avea .un s.timulent mai mare pentru a face efolturi ca sa-ii amiute$ti d~ 'tine
in~utl. Vel vedea ca a nu-ti aminti de tine insu!i este ca $i cum te-a! gasi intr-un
aVlOn, mult deasupra pal11fintului, $i profund adormit. De fapt acea,.<:;ta cstc
situa!ia noastra, dar uu dorim sa ne dam seama. Daca un om i$i da seama,
106
CAPlTOLUL 5
atunc! evident va face eforturi sa se trezeasca. Dar daca se gande$te doar ca sta
intr-un scaun comod $i nu se intampHi nimic deosebit, va crede di nu exista
nimic daunator in a dormi.
i: Ce inseamna a-ti pune gandurile intr-o forma care corespunde trezirii?
R: Dupa cum am spus, gfindurile sunt singurul lucru pe care-l putem controla.
Intr-o anumita masura ne putem controla mi$carile dar, in condi!ii obi~nuite,
rara nici 0 instruirc speciaUi, nu putem face nimic eu mi$carile. Cat prive$te
gandurile, in primul rand trebuie Sa aruncam toate gandurile legate de
identificare $i sa ne gandim la ideile sistemului. Aceasta este pregatirea pentru
amintirea de sine deoarece, de fiecare data, ajungem la necesitatea de a ne
aminti de noi in$ine. Daca nu-ti po!i aminti de tine insuti, inceardi sa reinvii, in
minte, ideile sistemului. Intregul sistem, studiul omului $i al universului, toate
acestea sunt de ajutor amintirii de sine. Acest mod de a gandi, in sine, iti va
trebui sa elimini toatc gandurile care iti stau in drum. Daca, in acest stadiu, nu-
ti poti stapani gandurile, nu vci putea face nimic mai departe, Este posibil sa
nu-ti poti stapani iritarea sau imaginatia, sau minciuna, dar trebuie sa-ti
stapane$ti gandurile. In momentele lini$tite trebuie sa potl vedea cand anume ai
gre~it. Daca nu poti inseamna ca nu ai inceput inca; dar mai devremc sau mai
tafziu trebuie sa incepi.
I: Ar trebui ca fiecare dintre noi sa $tie ce anume ii sta in calc?
R: Da, sigur ca fiecare trebuie sa ~tie. in general aceasta este in legatura cu
unele forme de negativitate, lene sau frica.
I: Inca nu-mi dau seama ce inseamna sa incercam $i sa gandim ca $i cum am
crede ca suntem mai con$tienti.
R: Incearca sa te imaginezi pe tine insuli con$tient - aceasta ar fi foIosirea
corecta a imaginatiei_ No! ne dezvoltam aceasta putere a imagina!iei intr-un
mod gre~it $i nefolositor care intotdcauna ne aduce neajunsuri. Dar acum, cu
aceasta ocazie, inccarca sa 0 folose$ti $1 sa-ti imaginezi ca e~ti con$tient.
Incearca sa te gande$ti cum ai actiona, gandi, vorbi $.a.m.d. ~
La inceput amintirea de sine este un cfort asupra functiilor. Incepi sa-ti
aminte$ti de tine insuti pur ~i simplu forrnandu-ti procesele mentale intr-un
anumit mod $i asta va aduce momente de con$tien!a. Nu poti lucra chiar asupra
con$tien!ei: PO!! face unul sau doua eforturi izolate, dar nu eforturi permanente.
Dar poti face eforturi asupra gandurilor $i in acest fel poti lucra asupra
con$ticntei intr-un mod indirect. Accasta este cea mai importanta parte a
metodei. incearca sa inte1egi diferenta intre a-~i aminti de tine insu!i in acest fel
$i a fi con$tient. Este acela~i proces mental pe care-l folose$ti in orice, In citit,
scris $i tot ceea ce faci, deci ai un anumit control asupra lui. Dadl am investi
aceea$i cantitate de energie in amintirea de sine cfita investim in studiul unei
limbi striiine, atunci am' dobandi 0 anumita cantitate de con~tienta. Din
nefericire, nu dorim sa investim nici macar aceasta cantitate de energie;
credem cii aeeste lucruri trebuie sa vina de 1a sine sau ca este suficient sa
incercam 0 data - ~i trebuie sa vina. Amintirea de sine necesita efort, a$a ca
dad vei continua sa faci aceste cfomlri, momentele de con~tienta vor veni mai
107
 A PATRA CALE
des ~i vor sta mai mult. Apci, gradat, arnintirea de sine va illceta de a fi pur
intelectuaIa - va avea 0 putere de trezire.
I: $i ce va fi atunei amintirea de sine - emotic san senzatie?
R: Emotia este 0 fun9!ie ~i senzatia este 0 func!ie, dar amintirea de sine nu estc.
Estc 0 incercare de a crea in tine insuti 0 stare de con~tienta rara uiei 0 Iegatura
ell func!iile. De la bun inceput trebuie sa intclegem eli functii1e reprezinta un
lucru, jar starile de cOll$tienta un aituL Acurn te afti Intr-o anumiHi stare de
cOll$tienta, $i incercand s8o-ti adnci aminte de tine tnsuti inccrci sa creezi· 0
apropiere de a treia stare de cOll$tienta. Faci asta printr-o anumita recollstruire.
Reconstruic$ti 0 anumita forma de gandire pc care 0 ai tn starile superioare de
con~tienta. Nu poti pastra 0 lidirire de con$tienta pana cand gandurile tale nu
se ami Intr-o anumita fonna. Este foarte simplu: va amintiti exemplulliniei de
aten!ie eu doua sageti? Atentia este diree!ionata $1 asupra mea insumi $i asupra
lucrului pe care il vad. Aceasta atentic dublii este fonna de gandire ce
corespunde unei alte stari de con$tienta.
I: Amintirea de sine Insa$i nu este 0 stare de con$tienta?
R: Poate fi considerata astfe1. In acela$i timp poate fi considerata ca 0 metoda
de a induce con$tienta de sine.
I: Care este legatura intre gandire $i con$tienta?
R: Este foarte dificil de raspJ.llls pe scurt. Gandirea este un proces mecanic, ea
poate lucra Tara sau cu foarte putina con$tienta. Iar con$tien!a poate exista rara
o gandire perceptibilii.
I: Daca amintirea de sine poate fi considerata fie ca 0 stare de con$tien!a, fie ca
o metoda de a induce aceasta stare, atunci exista diferite feluri de amintire de
sine? Este ea produsa de diferite calitati ale gandirii?
R: Trebuie sa faci multe lucruri pe langa gandire - trebuie sa faci eforturi. Nil
este vorba numai de gandire. Diferenta este numai ca la inceput putem face
foarte pulin. Trebuie Sa incepem de unde ne afiam. Apoi, daca vom continua,
amintirea de sine va deveni, gradat, mai emotionala. Nu diferitele calitati ale
gandirii detennina diferenta; este v~rba de diferite calitati ale efortului $1 de
int.elegerea care sta la baza lor. Amintirea de sine devine reala numai cand ili
dal seama ca nu-ti aminte$ti de tine insuli, dar ca pOfi sa-ti aminte$ti de tine
Insuli.
1: Actul de a acorda atenlie nu este 0 metoda de schimbare a starii de
con$tien!a?
R: Un anumit control al atentiei este necesar $i in viata obi~nuita. Dar atentia
poate fi atrasa sau poate fi controlata, $i atunci are 0 valoare total diferita.
1: Am inteles cii avem un anumit control al gandurilor noastre in sensul de a
opri anumitc modalitati de gandire. Dar nu am mai auzit niciodata despre
construirea gandurilor noastre.
R: Avem nu numai puterea de a gandi ci $i de a gandi dcspre un lucru sau altul.
Deci putem sa Ie facem pe ambele: putem elimina gandurile inutile $i putem,
de ascmenea, sa punem in centrnl gandirii noastre recunoa$terea "eu"-lui - "eu
sunt aici", "eu gandesc".
108
CAPITOLUL 5
i: Ce se inUimpl1i dad 0 intamplare sau 0 criza violcnta aduce amintire de
sine?
R: Orice fel de moment emotional, de $OC emotional, te face sa-ti dai scama cii
'"'eu sunt". iti dai seama de asta lara nici 0 teorie care sa stea in spate; dad te
afti intr-un loc complet nea$teptat ai sentimentul de "eu" $i "aici"; cand te afli
in circumstan!e neobi$nuitc, acest lucru iti aminte$te intotdeauna de existcnta
tao Dar, in conditii obi$nuite, uitam intotdeauna.
I: Amintirea de sine este singura forta pe care nc-o ofed sistemuI?
R: Este singurul mod prin care poli ajunge la restul, deoarece cste primul lucru
care lipse$te din noi. Mereu uitam dc 110i in$ine, de la un moment la altul, $i
aceasta stare trcbuie schimbata. Trebuie sa-ti aminte$ti de tine il1suti - acesta
estc inccputul $i sffir$itul oricarui lucru, deoarece atunci dnd posezi acest
lucru posezi totu1.
i: Care este deosebirea de sens intre atentie $i con$tienta?
R: Atentia poate fi privita ca inceputul elementar al con$tientei - primul grad.
Nu este con$tien!a deplina deoarece este indreptata intr-o singura direct ie .
Dupa cum am spus, con$tienta necesiHi atentie dubla.
i: Care este obiectivul pentrn a atinge acesta con$tienta superioadi - sa traie$ti
mai deplin?
R:' Un IUClU depinde de altul."Daca dorim sa avem vointa, dad dorirn sa fim
liberi in lac de a fi marionete, daca vrem sa ne trezim, trebuie sa dezvoltam
can$tienta. Daca ne dam searna cii sun tern adonniti $i d toti oamenii sunt
adormiti $i ce inseamna asta, atunei se explica toate absurditatile vietii. Este
foarte clar ca oamenii nu pot face nimic diferit de ceea ce fae ei acum, adica
sunt adonniti.
I: A$a cum suntern, Yom fi vreodata capabili sa tim con$tienti atunci cand vrcm
sa fim, sau intotdcauna se va intampla accidental?
R: Nimic nu ajunge la starea deplina dintr~a datil.. Primul pas este sa fii mai
cOIi.$tient, al doilea pas este sa fii $i mai con$tient. in cazul in care, cu efort,
po1i deveni acum con~tient pentru un minut, atunci daca vei lucra pentru acest
scop $1 vei face tot ce este posibil sa-l ajuti, dupa un timp vei putea sa tii
con~tient timp de cinci minute.
I: Este gre$it cand apare accidental?
R: Nu te poti baza pc asta. A~a cum suntem, starile superioare nu pot dura; sunt
daar licariri $i daca dureaza atunci este imaginatie. Acesta este un fapt clar,
dcoarece noi nu avem energie pentru stari superioare de durata. Lidiriri sunt
posibile dar, din nou, trebuie sa Ie judeci $i sa Ie c1asifici dupa materialul pc
care il aduc ele.
I: Nu pot ramane nici macar in memorie?
R: Memoria pe care 0 putem comanda, controla $i folosi este numai
intclectuala, $i memoria intelectuala nu Ie poate pastra.
I: Mi se pare aproape imposibil sa-mi amintesc de mine insumi la voin~a, dC$i
nu mi se pare atat de dificil so. ma observ.
R: Trebuie sa incerei metode care so. 0 produca. Inccarca aceasta metoda de a-1i
opri gandurile, pentru a vedea cat timp Iti poti alunga gandurilc, sa nu te
109
 A PATRA CALE
gandc~ti 1a nimic - dadi ~tii dcspre amintirea de sine. Dar sa presupunem cit un
om care nu ~tje nimic despre amintirca de sine inceardi acest iuclU - el Bu,va
ajunge pc aceasta. cale la idcca 3111il1tirii de sine. Daca deja $tii de ea, aceasta
metoda va crca un moment de amintire de sine; pentro cat timp, depinde de
eforturile tale. Este 0 cale [oarte buna, Aceasta metoda estc descrisa, de pilda,
in uncle diTti de Yoga, dar camenii care 0 incearcii nu :;;tiu de ce 0 fae, 3$a lndit
ea nu poate produce rezultate bune. Chiar din contra, poate produce un fel de
stare de transa.
I: Cand ati spus "sa :;;tim despre amintirea de sine" asta insemna sa 0 ai In
minte, drept scop, ori sil ai un gust al ei?
R: Exista diferite grade. Vedeti, vorbim despre amintirea de sine tot timpul; ne
intoarcem mereu la ea; a~a incat nu puteti spune ca nu ~titi despre amintirea de
sine. Dar daca vom considera un om care a studiat psihologia sau filosofia
obi~nuita, el nu va ~tii despre ea.
l: Este posibil sa fi practicat amintirea de sine inainte de a inHilni sistemul?
Intreb deoarece am ineercat sa-mi aduc aminte de mine insumi ~i rezultatele
par sa corespunda cu ceca ce obi~nuiam sa fac mai Inaintc, fiira a ~tii ce
Iaceam.
R: Asta estc problema. Poli studia pentru a In!elege principiul ca daca. faci un
anumit lucru ~tiind ce este, yl va produce un rezultat, iar dad faci aproape
acela~i luem rara sa ~tii ce este, el va produce un rezultat diferit. Mulli oameni
s-au apropiat foarte mult de amintirea de sine in practidi, al1ii s-au apropiat
foarte mult in teorie dar rara practidi - fie teoric rara practid, fie praetica rara
teorie - ~i nki printr-una; nici prin cealalta nu au ajuns la adevarul real. De
exemp!u, in a~a-numita literatura Yoga exista multe abordari apropiate de
amintirea de sine. De exemplu, acestea vorbesc despre con~tienta lui "Eu
sunt", dar sunt atat de teoretice Incat nu poti ob!ine nimic de acolo.
Amintirea de sine nu a fost men!ionata niciodata in vreo literatura intr-o
fonna exacta, concreHi, de~i sub 0 fonna deghizata se vorbe~te despre ea in
Noul Testament ~i in scrierile budiste. De exemplu, cand se spune: "vegheaza,
nu dormi", aceasta este amintire de sine. Dar oamenii 0 interpreteaza diferit.
I: Centml emotional este principalul centru care func~ioneaza in amintirea de
sine?
R: Nu poti eontrola emoliile. Este suficiept sa decizi sa-!i aminte~ti de tine
insuti. Am dat 0 metoda simp la, practiea. Inceardi. sa-!i opre~ti gandurile dar,
in aceIa~i timp, nu-ti uita scopuI- anume ca faci acest lucru pentm a-!i aminti
de tine insuli. Asta poate ajuta. Ce impiedica amintirea de sine? Fluxul
continuu al gandurilor. Opre~te aeest flux ~i poate vei simti un gust ai amintirii
de sine.
I: Care dintre centri lucreaza in amintirea de sine?
R: Amintirea de sine necesitii cea mai buna munca pe care 0 pori produce,
a~adar eu cat mai multi centri iau parte la ea, eu atat rezultatul va fi mai bun,
Amintirea de sine nu poate fi produsa printr-o muncii inceata, slaba - munea
unuia sau a doi centri. Poti incepe cu doi centri, dar nu este suficient, deoarece
alti centri pot sa-ti intrerupa amintirea de sine ~i s-o opreascii. Dar daea pui toti
110
CAPlTOLUL 5
centrii la lueru nu va mai fi nimic care sa 0 poata opri. Trebuie sa-ti aminte~ti
Intotdeauna ca amintirea de sine neecsita cca mai buna mundi de care e~ti
capabiL
I: A!i spus ca adevarata amintire de sine are nevoie de emotie, dar cand ma
gandesc la ea nu experimentez nici 0 emotie. Este posibiJ sa-li aminte~ti de tine
insu!i rara traire emotionala?
R: Ideea este sa-!i aminte~ti de tine insu!i, sa fij eon~tient de tine Insuti ~i doar
sa observa ce anume vine odata eu ea, nu trebuie sa preformulezi ni~te cerin~e
clarc. Dad faci 0 praetidi regulata din a Incerca ~i a-ti aminti de tine insuli de
trei sau patm ori pe zi, amintirea de sine va veni de la sine In intervale, cand ai
nevoie de ea, Dar Iti vei da scama de asta mai tarziu. Trcbuie sa-ti fad 0
practid regulata din a incerca ~i a-ti aminti de tine insuti, dad este posibii in
acelea~i momcnte ale zilei. ~i, dupa cum am spus, practica de oprire a
gandurilor va produce acela~i efect. A~a ca, ~ad nu-ti poti aduce amintc de
tine Insuli, incearca sa-ti opre~ti gandurile. Ili po!i opri gandurile, dar nu
trebuic sa fii dezamagit dad la inceput nu poti. Oprirca gandurilor este un
lucm foarte dificiL Nu po!i spune "imi voi opri gandurilc" $i ele sa se opreasca.
Trebuie sa faci efort tot timpul. A$a c5. nu trebuie sa 0 fac! pentru mult timp.
Dad 0 faci pentm cateva minute cstc suficient; altfel, te vei convingc pe tine
insu!i ca faci acest lucm in timp ce tu doar vei sta 1ini;;tit, vei gandi, ;;i te vei
simti foarte lmpacat. Cat de mult poti, pastreaza un singur gand: "nu vreau sa
rna gandesc 1a nimie" ~i da-Ie afara pe celelalte. Este un cxerei!iu foarte bun,
dar numai un exerci!iu.
I: Este rau dad Hi oprc:,;ti respiralia atunci cand ineerci sa-ti opre$ti gandurile?
R: Intrebarea a fost pusa odata in vcchile noastre grupuri ;;i Dl. Gurdjieff a
intrebat: "Pentru ciit timp?" Omul a spus ca pentru zece minutc. DL Gurdjieffa
raspuns: "Dad iti poti opri respiratia pentru zcce minute este foarte binc.
deoarece dupa pahu minute vei muri!"
I: Amintirea de sine ~i oprirea gandurilor sunt aecJa~i lucru?
R: Nu tocmai; sunt doua metode diferite. In prima vii cu un anumit gand clar
~i anume iti dai seama ca nu iti aduci aminte de tine Insu~i. Intotdeauna eu asta
trcbuie inceput. Iar oprirca gandurilor doar creaza 0 atmosfera corectii, un
mediu corect pentm amintirea de sine. Deci e1e nu sunt acela$i Iucnl, dar due la
acelea~i rezuttate.
I: Este munca mai exacta dad Waduci aminte de tine insuti :,;i de munca pc
care 0 faci?
R: Da, dnd e~ti treaz poti face totul mai bine, dar pentru asta este necesar mult
timp. Cand te vel obl~nui eu amintirea de sine nu vei putea Intelege cum ai
putut vrcodaHi sa lucrezi fiira ea. Dar la inceput este greu sa lucrezi $i sa-ti
aminte~ti de tine insu!i in ace1a~i timp. Totu~i, ~forturile in aceasta direc!ie dau
rezultate foartc interesante, rara indoiaIa. Intreaga experien!a din toate
timpurile arata ea aceste eforturi sunt intotdeauna raspliitite. In plus, dad faci
aceste cforturi, vei in!eiege ca anumitc lucruri Ie pori face doar in somn ~i nu Ie
pori face dnd e;;ti' trcaz, deoarece unele luemri pot fi doar mecanicc. Dc
III
 A PATRA CALE
exemplu, sa presupunem di uiti san pierzi Iucruri: nu poti pierde lueruri ell un
anumit scap, Ie poti pierde daar mccanie.
Y: In timp ce dintam 1a pian, dod m-am gandit "eu sunt aici" nu am mai ~tiut
ce Iaceam.
R: Din cauzii ca asta nu inseanma a fi con~tient, ci a te gaudi 1a amintirea de
sine. Atunei illterfereazii ell ceca ce faci; ca atunei caud seTii ~i brusc te
gande~ti "cum se serie acest cuvant?" - nn-ti poti aminti. Asta reprezinta
illterferarea unei functii ell 0 alta. Dar adevarata amintire de sine nn estc in
centri, ci estc deasupra centrilor. Nu poate illterfera ell lucrul centriior, daar cil.
vei vedea mai mult, iti vei vedea propriile gre~eli.
Trebuie sa inte1egem, capacitatea de a ne aminti de nOl in$ine este dreptui
nostru. Nu-l avem, dar il putem avea; avem toate organele necesare pentru ea,
ca sa spunem a~a, dar nu suntem antrenati, nu suntem obi~>;nuiti sa Ie folosim.
Este necesar sa creem 0 anumita energie sau focalizare specifica, folosind acest
cuvant in sensul obi~nuit, ~i asta poate fi creat doar in momente de serioasa
tensiune emo!ionala. TotuI inainte de asta este numai 0 pregatire a metodei.
Dar dad te afli intrRun moment de tensiune, emotionala foarte puternica ~i
incerci saRti aduci aminte de tine insuti, atunci ea va dimane dupa ce tensiunea
a trecut, ~i atunci vei putea saRti aminte~ti de tine insutL Deci numai cu emotie
foarte intensa este posibil s~ s::reezi acest fundament pentru amintirea de sine.
Dar acest lucru nu se poate face daca nu te pregate~ti mai inainte. Momente pot
aparea, dar nu vei obtine nimic de la ele. Aceste momente emotionale vin din
cand in cand, ,dar nu Ie folosim pentru ca nu ~tim CUIII sa Ie folosim. Daca.
incerci suficient de tare saRti aminte~ti de tine insuti in timpul unul moment de
emotie intensa, ~i dad tensiunea emotionaia este suficient de putemica, ea va
iasa 0 anumita unna, ~i asta te va ajuta saRti aminte~ti de tine insuti in viitor.
I: Deci ceea ce facem noi acum este un fel de antrenament?
R: Acum doar va studia!i, nu puteti face nimic altceva.
I: in ce consta pregatirea de care vorbi!i?
R: Studiu de sine, observare de sine, intelegere de sine. Nu putem schirnba
nimic inca ~i nici sa facem un singur Iucru sa fie diferit. Totul se intampia in
acela~i fel ca mai inainte.
Dar exista 0 diferenta deja, deoarece pute!i vedea multe lueruri pe care nu Ie
puteati vedea mai inainte ~i multe lucruri "se intampJa" diferit. Asta nu
insearnna ea ati schimbat voi ceva: elc se fntiimplii diferit.
1: Este via!a noastra suficient de Iunga pentro a obtine rezultate?
R: Ajungi la intelegerea acestui punct prin amintire de sine. Cand ob!ii anumite
rezuitate legate de amintirea de sine, dad ea apare des - a~a cum te-ai vedea in
oglinda - atunci va aparea 0 alta fonna de amintire de sine, amintirea vietii
proprii, timpul-corp. Asta spore~te posibilitatile. Sunt ~i alti pa~i dar nu putem
vorbi decat despre urmatoml pas, altfel ar fi imaginatie. Trebuie sa intelegem
ea anumite probleme nu trebuie sa fie atinse lara amintirea de sine. Este 0
problema de perfectionare a instrumcntului nostru de cunoa~tere. Mintea
noastra este foarte limitata de starea noastra de con~tien~a. Putem spera ca
112
CAPITOLUL 5
anumite lucruri VOl' deveni accesibile intelegerii daca starea noastra de
~on~tienta se va schimba.
I: Con.o;;tienta de sine poate conferi cunoa.o;;tere?
R: Nu, con.o;;tienta nu poate, de una singura, sa confere cunoa~tere. Cunoa~terea
trebuie dobandita. Nici 0 cantitate de con.o;;tienta nu poate eonferi cunoa$tere ~i
niei 0 cantitate de cunoa~terc nu poate conferi con~tienta. Ele nu sunt paralclc
~i nu se pot iniocui una pe alta.
Cand devii con~tient vezi lucruri pe care nu ie-ai vazut inainte. Dad
pastrezi aceasta stare suficient de mult ea va produce un efect enonn. Lumea
intreaga ar putea fi'diferita daca ai putea pastra starea, sa zicem, cincisprezcce
minute. Dar nu poti fi con~tient de tine insuti timp de cincisprezece minute rara
un ,element emotional foarte putemic. Trebuie sa produci ceva care sa te faca
emotional; nu poti reu~i fiira ajutorul eentrului emotional.
I: Nu vine de la sine?
R: Problema care se pune este distrugerea obstaeolelor. Nu suntem suficient de
emotionali deoareee ne cheltuim energia in identificare, ernotii negative,
atitudine eritica, suspiciune, minciuna ~i lucmri de acest feI. Daca reu~im sa
oprim aeeasta risipa vom fi mai emotionali.
I: Straduindu-ma sa imi amintesc de mine insumi mi s-a parot ca ar trebui sa
evit sa fac prea mult efort. Simi. ca pori ingreuna efectul prin efort excesiv.
R: Ceea ce spui tu nu se refera la prea mult efOft, ci la un tip gre~it de efort.
Efortul muscular nu te va ajuta saRti aminte~ti de tine. Este necesar ea fiecare
persoana sa gaseasca pentru sine momentui de a face acest efort marc, in
special in momentele cand toate tendinfele instinctive ~i emotionale sunt
impotriva. Acesta este momentul de a face efort. Daca reu~e~ti atunci saRti
aduci arninte de tine insuti, vei ~ti cum sa facio
i; Cum poti preveni eforturile obi~nuite de a fi doar formale; cum poti face ca
semnifieatia lor sa nu dispara?
R: Amintirea de sine nu poate deveni fonnala: daea devine, asta inseamna
somn adanc. Atunei este necesar sa faci ceva pentru a te trezi. Dar trebuie sa
incepi intotdeauna cu ideea de meeanieitate ~i de rezultate ale mecanicitatii.
Ai perfecta dreptate. Totul scapa ~i dispare ~i, din nou, te gas~ti fiirii nimic.
Din nou, incepi eu un efort con.o;;tient, din nou scapa. Problema este cum sa
irnpiedici aceasta disparitie. in modul nostru obi~nuit de a gandi ~i de a sirnti
exista multe tendinte rnecanice care intotdeauna ne indreapta pe drumul
obi.o;;nuit. Vrem sa gandim altfel, vrem sa tim diferiti, sa lucram altfcl, sa
simtim intr-un fel nou dar nu se intarnpIa nimic, deoareee sunt atat de muite
tendinte vechi care ne trag inapoi. Trebuie sa studiem aceste tendinte ~j sa
incercam sa aruncam lumina asupra lor. Mai presus de toate trebuie sa
prevenim inertia mintii; apoi, dad facem asta, douazeci~ipatru de ore nu vor fi
suficiente ~i viata va deveni foarte plina. Este dificil de inceput - $i totu$i nu
este atat de dificil.
I: Cum poti invinge aceasta inert-ie?
R: Prin efort: efort sa-ti aduci aminte de tine, sa observi, sa nu te identifiei.
Con~tienta este 0 fort5, iar forta poate fi dezvoltata doar invingand obstacole.
113
 A PATRA CALE
Domi lucruri pot fi dezvoltate il1 am - con~tienta ~i vointa. Ambele sunt [otic.
Daca ornul invinge incon~tienta, el va paseda con~tien!a; dadi va invinge
mccanicitatca, el va paseda voint.i Dad el intelege natura putcrilor pc care Ie
poate atinge, va fi clar pentm el ca acestea nu pot fi diiruite; aceste puteri
trebuie sa fie dezvoltate prin efort. Dadi am fi fast raculi mai con~tienti, am fi
dimas ma$ini cOI1$tiel1te. Dl. Gurdjieff mi-a spus ca in anumite $coli au reu$it,
prin mijloace 'speciale, sa fadi a oale c011$tieot5o. Dar' a ramas doar 0 oaie
c011$tieot5. Am intrebat ce-au ilieut eu ea $i mi-a spus ca au maneat-a.
Ideea oii c011$tiente este urmiHoarea: sa presupunem ca un am este flicut
c0I1$tie11t de ditre altcineva; el va deveni un instrument in mainile cclorlati
Sunt necesare propriile eforturi deoarece aitfeI, chiar daca un om este faC~~
con~ticnt, el nu va fi capabil sa foloseasca' acest lucru. Prin chiar natura
lucrurilor con~ticn!a ~i vointa nu pot fi daruite. Daea eineva vi le-ar putea
darni, nu ar fi un avantaj. Acesta este motivul pentrn care trebuie sa cumperi
totul, nimic nu se ofera gratuit. Cel mai difieiI lueru este sa Inveti 'cum sa
plate~ti. Dar daca s-ar putea expliea In cateva euvinte, n-ar fi nevoie s5 mergem
la ~coala. Trebuic sa pl3.te~ti nu numai pentru con~tienta, ci pentru totuI. Nici
eea mai mica idee nu poate deveni a ta proprie pana cand TIU ai platit pentru ea.
I: Amintirea de sine pare sa fie 0 experienta [oarte trista ~i nepHieuta. Este un
sistem trist?
R: Nu exista sisteme triste, pe lcite ~tiu eu; ci numai oameni tri~ti ~i atitudini
tristc, intelegere trista. ~i nu Inteleg de ce amintirca de sine ar trebui sa fie
nepH'icuta ~i trista. Este Intelegerca faptului ca e~ti adormit. Daca ti-ai da seama
ca c!jti adonnit ~i n-ar fi niei, 0 ~ansa de a te trezi, atunci Intr-adevar ar fi 0
situatie ncpJacuta, sunt perfect de acord. Dar sistemulnu spune ea ar trebui sa
te opre~ti aici; spune ca ar trebui sa Ineerei sa te treze~ti. ~i asta este cu totul
alteeva. Imi amintesc ca atunci cand am auzit prima data de aceasta idee am
vazut muite lucruri complet noi, deoarcec eonstituia un raspuns Ia toate
intrebarile pe care Ie aveam cand am studiat psihologia. A~a Ineat mi-am dat
seama imediat ea psihologia Ineepe in aeest punet. Am Inteles ea omul nu-~i
aminte~te de el insu~i, dar !ji-ar putea aminti de ellnsu~i daca ar face suficiente
eforturi. Fara amintirea de sine nu poate exista niei un studiu, niei 0 psihologie.
Dar daca omul I!ji da seamQ ~i are In minte faptui ea nu-~i aminte~te de el
insu~i, ~i di nimeni nu-~i aminte~te !ji ca totu~i exista 0 posibilitate de amintire
de sine, atunci Incepe studiul. In acest mod trebuie Inteles.
Desigur nu este niei 0 bueurie sa-ti dai seama ca e~ti 0 ma~ina !ji adOlmit.
Dar nu vorbim de bucurie sau suferinta, vorbim despre control. Ne dam seama
ca sUlltem ma!jini ~i nu vrem sa fim l11a~ini. Ne dam seama ca sun tern adOlmiti
!ji vrem sa ne trezim. Adevarata bucurie poate fi legata doar de trczire sau d'e
ceva care ajuta trezirea.
I: Dar atat de multi oameni sunt con~tienti de ei in!ji~i in sensul rau al
cuvantului. Nu este !ji asta 0 fonna de amintire dc sine?
R: Deloc. Ceea ce se Intelege prin a fi con~tient de tine In cngleza este 0 fonna
de stanjeneala sau sfiiciune; nu are nimic de-a face cu amintirea de sine.
114
CAPITOLUL 5
Dupa cum v-am explicat, daca nu e!jti treaz nu te poti face sin,brur treaz; dar
ai un anumit control asupra gandurilor ~i trcbuie sa Ie construie!jti in a~a fel
incat sa te conduca la trezire.
I: Un copil se afla mai aproape de amintirea de sine decat 0 persoana adulta?
Exista amintiri atat de vii din copilarie.
R: Nu, nu tocmai; nu este amintire de sine. Amintirea de sine inseamna lucnt
eon~tient, adicii lucnt intenti~nal. Amintirile vii din copiH'irie se datoresc
activitatii centrului emotional. lntr-un copil cl cste mai aetiv, ~i momentcle de
con~tienta vin de Ia sine. Dar amintirea de sine este un moment de con!jtienta
care vine prin efortul tau propriu. Sa presupunem di un copil are sclipiri de
con~tienta, fara posibilitatea de a utiliza acestc momente. Nu folose~te la
nimic.
I: Nu ne-ar fi de folos sa Incercam'sa ne Intoarcem la acele stari pe care Ie-am
avut In copiIarie?
R: Cum? Aceasta este Intrebarea. Daca am putea opri identificarea, am avea
muIte momente de acest fcl, dar nu ~tim cum sa ineepem sa oprim
identificarea. Daca am putea distrilge emotiile negative, dad ne-am putea
aminti de noi In~ine, atunci aceste lucntri ar fi In mainile noa~tre, sub controlul
nostru, nu intampIatoare.
I: Dupa ce m-am spalat ~i m-am Imbracat cu grija, simt ca este mult mai u~or
sa-mi aduc aminte de mine.
R: Nu este deloc interzis. Dar aceasta nu este calea faehirului.
I: Ce rela\ie exista Intre amintirea de sine ~i emoliile negative?
R: Atunci cand apar emotiile negative, amintirea de sine devine imposibila.
A~adar, pentru a-ti aminti de tine insuti trebuie sa ai un anumit control asupra
emotiilor negative. De fapt oamenii nu sunt egali In aceasta privin!a. Unli au
un control mai mare, a1tii au un control mai redus chiar asupra exprimarii lor.
Si nu numai asupra exprimarii, deoarece unii oameni pot avea un control mai
mare asupra ernotiilor lor, iar unii i~i pot'controla numai anumite ernotii. Cu
siguranta insa doar aceia care au un anumit control asupra emotiilor negative
pot sa lucreze Ia amintirea de sine !ji sa obtina rezultate bunco In acela~i timp
acest control poate fi obtinut. Pentru aceasta se poate incepe din mai multe
directii, ~i daca se ereaza ceva amintire de sine, asta va ajuta imediat In lupta
cu' emotiile negative,' iar lupta cu emotiile negative va ajuta amintirea de sine.
t: Intotdeauna iti ia mult timp sa te treze~ti?
R: Ce lti pot spune este doar cat de mult timp iti ia sa cuno~ti acest sistem, dar
nu iti pot spunc cat de mult timp i!i ia sa te treze~ti. Trezirea cste rezultatul
muneii perso'nale, deci este dificil de prezis. Ea are loc In ctape. Trezire
complcta inseamna 0 schimbare foarte marc !ji acest luent neccsita timp,
deoarece inseamna obtinerca unor funerii psihice noi. De accea ee putem studia
sunt doar diversele etape sau pa~i prin care trcbuie sa tread un om. Acestuia j
se poate arata calea, dar el trebuie sa lucrcze pentm sine. IJ1va~atura In sine este
un Iucnt minor pentru ca omul se poate schimba doar prin aplicarea
cUJ1oa~terii obtinute. Omul poale deveni con~tient de el Insll~i la un moment
liS
 A PArRA CALE
dat. Aceasta con~tien!a de sine inseamna trczire ~i este unul din atributele unci
alte stari de COl1$tient,i
i: Se poate ea cineva sa l$i doreascii sa se trczeasca $i sa dea grc$?
R: Poate pentru 0 lungii perioadii de timp el va de grc!}, dar dad este capabil ~e
trezire se poate trezi. Estc un proces Indelungat. Poate rnsa $i sa dea grc$. In
situatia in care ne afHim avem doar a singura trasatura pozitivii: nu avem nimie
de pi'crdut. Dadi dam grC$ ne vom afla in accca$i pozitie ea mai inainte; dadi
iusa vom feu!}i vom cih;;tiga ceva nOll.
I: Un cfort considerabil poate face pc cineva sa devina mai cOll!}tient?
R: Depindc de cfort, deoarece dadi cineva face un efart considerabil pentru,a
face ceva afHindu-se intr-o stare de identificare, nu va deveni mal con~tient.
1: Amintirea de sine opre$te automat identificarea?
R: Nu cxista nimic automat in amintirea de sine - fiecare moment inseamna
cfort. Dadi amintirea de sine este suficient de profunda ~i de 0 durata suficient
de lunga - atunci este un lucru, dar daca este doar 0 scanteie nu este suficient
De ascmenea, dac5.1~i aminte~ti de tine insuti excluzand arice altceva este una,
iar daca iti aminte~ti de tine insuti de scopul tau ~i de ceea ce faci este cu totul
altceva. Depinde de cat de mult i~~ri in amintirea de sine.
I: Se poate numi con~tienta de sine?
R: Con$tienta de sine este 0 stare perrnanenta. Amintirea de sine este un
experiment - intr-o zi poat;e sa rew,;easca, in alta zi sa nu reu$easca, poate sa fie
profunda sau mai putin profunda.
I: Ne pute!i spune ceva despre lucrurile care ne pot trage inapoi?
R: Vorbim chiar acum .dcspre aceste lucruri. Sunt doua lucruri care ne trag
inapoi: ignoranta $i slabiciunea~ nu $tim suflcient ::,;i nu suntem suficie.nt de
putemici. Intrebarea este cum sa ::,;tim mai mult Singura metoda este studml de
sine. Dupa aceea vine lupta cu identificarea ~i imaginatia, principalele cauze
ale sIabiciunii. In cazuri individuale insa aceste lucruri pot dpata diverse
nuante: un lucru care are 0 anumita culoare pentru cineva, are cu totul alta
culoare pentru altcineva. insa lucrurile care ne trag tnapoi sunt mat mult sau
mai putin acelea~i.
1: Nu exista nimic intre con$tienta de sine ::,;i identificare?
R: Ele se gasesc pe nivele diferite, nu se pot campara. Nu poti sa te identifici ~i
sa fii eon~tient de tine Insuti; prezenta unui aspect Inseamna absenta celuilait.
Toate lucrurile sunt legate intre ele, nici 0 manifestare nu este separata. Toate
sunt legate cu a anumita ordine a lucrurilor. A dar dteodata devine un obieei ~i atunci emotia nu poate fi niei macar
i: Cred ca nu mi-am fonnat 0 idee clara despre identificare. Inseamna ca
lucrurile sunt cele care ne stapanesc pe noi $i ea nu noi suntem cci care
stapanim lucrurile?
R: Este greu de descris ce estc idcntificarea deoarece nu sunt posibile definitii.
A~a cum suntem, nu suntcm niciodata libed de identificarc. D~ca credem ca nu
sun tern identificati cu ceva atunci suntem identificati cu ideea ca nu suntem
identificati. Identificarea n~ poate fi descrisa in termeni logici. Trebuie sa
gase$ti u~ moment de identificare, sa incerci sa il prinzi $i apoi sa com~a~~
lucrurile cu acel moment. Identificarea cste peste tot, in orice moment al vietH
116
CAPITOLUL 5
obi;muite. Cand incepi obscrvarea de sine, unele forme ale identificarii devin
deja imposibile. Dar in viata obi$nuita aproape arice este identificarc. Aceasta
constituie a trasatura psihologica foarte importanta care penetreaza intreaga
noastra via!a; iar noi nu 0 observam deoarece ne aflam in ea. Cea mai buna
cale de a intelege este aceea de a gasi tateva exemple. De exemplu, cand vezi 0
pisica urrnarind un :?oarece - aceasta este identificare. Cauta apo! analogii ale
acestei imagini in tine insuli. Doar ca trebuie sa in!elegi ca identificarea se aWi
acolo in orice moment, nu doar in momente exceptionale. Identificarea este 0
stare aproape perrnanenta In noi. Trebuie sa fii capabil sa vezi aceasta stare
independenta de tine, sa te separi de ea :?i acest lucru poate fi facut doar
incercand sa devii mai con~tient, incercand sa-ti aminte$ti de tine, sa fii
con~tient de tine Insu!i. Doar atunci cand devii mai treaz poti sa te lup!i cu
manifestari eum este identificarea.
I: Am descoperit ea atunci cand sunt identificat, sunt aproape intotdeauna
identificat cu lucruri din mine insumi.
R: Poate ca ai dreptate, poate ca nu ai dreptate. Poti crede ca e~ti identificat cu
un lucru pe cand, in realitate, sa fii identificat cu un eu totul aIt lueru. Nu asta
conteaza. Ceea ce eonteaza este starea de identificare. In stare de identificare
nu poti sa simti coreet, nu poti sa vezi corect, sa judeci corect. Subiectul
identifiearii nu este important, Tezuitatul este aeela::,;i.
I: Atunei care este modul de a depa$i identificarea?
R: Asta este altceva. Este diferit in cazuri diferite. Mai intai este neeesar sa
vezi; apoi este necesar sa ii pui ceva impotriva.
I: Ce vreti sa spune!i prin "sa ii pui ceva impotriva"?
R: Doar sa-ti Indrepli atentia spre ceva mai important. Trebuie sa inveti sa
distingi intre important ~i mai putin important $i, daca iti vei intoarce atentia
spre lucrurilemai importantc, veideveni mai pulin identificat eu lucrurile
neimportante. Trebuie sa i!i dai seama ca identificarea nu te poate ajuta
niciodata, face doar ea lucrurile sa fie mai con fuze ~i rnai dificile. Chiar dadi
acesta este singurul lucru de eare iti poti da seama, el te poate ajuta in uncle
cazuri. Oarnenii ered ea identificarea ii ajuta, rara sa vada ca ea face luerurile
mai dificile. Identificarea nu are deloc energie folositoare ci doar energie
destruetiva.
I: Identificarea este, in principal, emotie?
R: Ea are intotdeauna un element emotional, un feI de tulburare emotionala,
observata.
i: Am in1eles ca este important sa fii emotional intr-un mod coreet, dar atunci
dnd simt ceva emotional in munca, curand distrug totu!.
R: Doar identifiearea este distruetiva. Emolia poate doar sa dea 0 energic noua,
o intelegere noua. Tu lei identificarea drept emotie. Necunoscand emotia tara
identificare nu poti vedea, pentru ineeput, emotia eliberata de identificare.
Oamenii cred deseori ca vorbese despre 0 funetie emotionaia pe cand, in
reaiitatc, vorbesc despre identificare.
117
 A PATRA CALE
1: Estc posibil pentru noi, a~a cum suntem acum, sa avem sentimente tadi
identificare?
R: Foarte greu, in afara cazului caud incepem sa ne observam. Dupa aceea
tipurile u~oare de identificare, dnd spun u!;,oarc rna refer in sens individual,
vor riispunde la tratament. Fiecare din noi are propriile specializari in
identificare. De exemplu mie 1mi estc u~or sa nu rna identific ell muziea, pentru
altcineva poate fi [aarte dificil.
1: Estc posibiHi dragostea fiidi identificare?
R: Pot spune ca dragostea este imposihiHi cu identificare. Identificarea ucide
toate emotiile ell exceptia emotiilor negative. Prin identificare ramane doar
partea nepliicuta.
i: Neidentificare nu inseamna indiferenta?
R: Din contra, indiferenta necesita identificare. Neidentificarea inseanma cu
totul altceva.
I: Daca e$ti identificat cu 0 idee cum poti opri aceasta?
R: In primul rand intelegand ;:e inseamna identificarea $i dupa aceea incercand
sa-!i aminte$ti de tine insuti. Incepe cu cazuri U$oare, mai tarziu vei putea trata
!?i cazuri mai dificile.
I: Dezvoltand amintirea de sine se obtine un fel de atitudine deta~ata. mai
eliberata de identificare? J '
R: Atitudine deta$ata in senSuI ca i!i cuno~ti mai bine atitudinile; ~tii ce iti este
folositor ~i ce nu iti este folositor. Daca nu iti aminte$ti de tine este u!?or sa
gre~e~ti. Spre exemplu poti intreprinde un anumit tip de studiu care este de fapt
complet nefolositor. Amintirea de sine ajuta intelegerea ~i intelegerea
inseamna sa aduci totul catre un anumit centro. Trebuie ca in intreaga ta
mund, in toate atitudinile tale, sa ai un punct central ~i amintirea de sine este 0
conditie necesara pentro aceasta.
Ar trebui sa vorbim mai mult despre identificare daca trebuie. Oasind doua
sau trei exemple bune va fncepe sa fie mai claro Identificarea este 0 anumitii
stare, in care te afli in puterea lucrurilor.
I: Dad privesc atent ~i gandesc profund inseamna ca m-am identificat?
R: Nu, identificarea este ceva special, inseamna sa te pierzi pe tine insuti. A~a
cum am spus, nu se prea pune intrebarea cu ce e$ti identificat. Identificarea
este 0 stare. Trebuie inteles d multe din insu$irile pe care Ie atribui lucrurilor
exterioare sunt, in realitate, in tine. De exemplu frica. Frica este independenta
de lucruri. Daca te afli intr-o stare de frica te poti teme $i de 0 scrumiera.
Aceasta se intampIa des in starile patologice ~i 0 stare patologica este doar 0
intensificare a starii obi~nuite. Te temi, ~i dupa aceea alegi de ce sa te temi.
Acest fapt face posibila lupta cu aceste lucruri, deoarecc de se afla in tine.
I: Putem avea vreun fel de intelegere cu identificare?
R: Cata intelegere poti avea intr-un somn adanc, a~a cum este, de fapt,
identificarea? Daca iti vei aminti de scopul tau, i!i vei da seama de pozi!ia ta ~i
vei vedea pericolul somnului, asta te va ajuta sa dormi mai putin.
I: Care este diferenta dintre compasiune ~i identificare?
118
CAPITOLUL 5
R: Este cu totul altceva; este 0 emotie normaUi ~i justificata care poate exista
tara identificare. Poate fi compasiune cu identificare ~i compasiune fiira
identificare. Cand simpatia este amestecata cu identificare sffiqe$te deseod in
manie sau in alta emotie negativa.
i: Ari spus di cineva se picrde pe sine in identificare. Care sine? ~
R: TotuI, arice. Identificarea este 0 idee foarte interesanW.. In procesul de
identificare sunt doua etape. Prima indica procesul de incepere a identificarii,
iar cea de a doua stare cand identificarea este completa.
i: Prima etapa este complet inofensiva?
R: Daca Iti re!ine prea mult aten!ia ~i ocupa prea mult timp, conduce spre a
doua etapa.
I: Cand iti dore~ti eeva, poti dod tara identificare?
R: Identificarea nu este obligatorie. Dad insa dore~ti sa love~ti pe cineva nu
poti sa 0 faci lara identificare; dad dispare identificarea nu mai dore~ti sa 0
facio Este posibil sa nu te pierzi pe tine insuti, pierderea de sine nu este deloc
un element necesar. ~
I: Este posibil sa te identifici cu doua lucruri in acela$i timp?
R: Cu zece mii! Este necesar sa observi ~i sa observi. Dintr-un anume punct de
vcdere lupta cu identificarea nu este atat de dificiUi deoarece, daca 0 putem
vedea, devine atilt de ridicoUi incat nu putem ramane identificati. Identificarea
altor oameni arata intotdeauna ridicola, $i a noastra poate deveni Ia tel. Rasul
poate fi folositor in aceasta"privinta daca it intoarcem spre noi in~ine.
I: Nu vad de ce identificarea este un lucru rau.
R: Identificarea este un lucru rau daca vrei sa te treze~ti, dar daca vrei sa dormi
atunci este un lucru bun.
I: Nu va avea de suferit tot ceca ce facem, daca ne yom indrepta mintea spre a
ne tine treji, in lac sa fim atenti la ceea ce facem?
R: Am explicat deja ea cste chiar contrariuL Putem face bine ariee avem de
flcut, numai atata timp cat sun tern treji. Cu cat suntem mai adormiti, cu atat
mai diu yom face lucrul pe care il avem de facut, fiira exceptie. Abordezi
problema academic, reducand-o Ia cuvant, dar intre somnul adanc !?i trezirea
eompleta exista diferite niveluri, $i treci de la un nivella altu!.
I: Dad ne simtim mai treji, nu ar trebui sa supraevaluam aceste momente, nu-i
a~a?
R: Cum putem sa Ie supraevaluam? Aceste momente sunt prea scurte chiar
dad Ie intreziirim. Putem doar sa incercam sa nu Ie uitam ~i sa actionam in
concordanta cu aceste momente. Este tot ce putem face.
I: Se poate spune ca identificarea inseamna a fi agatat de ceva, nefiind eapabil
de a indeparta 0 idee din minte?
R: A fi agatat de lucruri estc un caz extrem. Sunt multe idcntificari mici foarte
greu de observat ~i care sunt cele mai importante, deoarece ele ne determina sa
ramanem mecanici. Trebuie sa intelegem ca trecem intotdeauna de la 0
identificare la alta. Daca un am se uita la un zid, el este identifieat cu zidul.
I: In ce fel difedi indentificarea de asocieri?
119
 CAPITOLUL 5
A PATRA CALE

I: Scopul neidentificarii cstc de a clibera min tea de obiect? .

R: Asocierile sunt un eli totu! alt lucru; ele pot fi controlate mai mult sau
R: Scopul este de a te trezi. Identifiearea este 0 caracteristidi a ~omnul~l;
controlate mai putin, dar nu au nimic de a face ell identificarea. Diferite
min tea identificata este adonnita. Eliberarea de idcntificare estc una dm latunle
asocieri sunt 0 parte necesadi a gaudirii; noi definim lucrurile prin asocieri ~i
trezirii. Este destul de posibila 0 stare in care sa nu existe identificare, dar nu 0
facern totul ell ajutorul asocieriIor.
observam in viata de toate zilele, ~i nu observam ca sun tern in mod constant
i: Nu viid de ce un "eu" se schimba. eauza poate fi vazuta intotdeauna intr~o identificati. Identificarea nu poate disparea de Ia sine: este necesara lupta.
identificare?
R: 'Are loc il1totdeauna prin asocieri. Un numar de "eu"-ri incearca sa se
i: Cum se' poate trezi cineva daca identificarea este pretut!ndeni? . ~ .
R: Cineva se poate trezi doar ea rezultat al efortulUl, al luptet lmpotnva
impunii ie~ind in fata ~i imediat ce te pierzi intr-unul din acestea, el va fi
identificiirii. Dar mai intai trebuie sa inteleaga ee inseamna sa te identifici. Ca
inlocuit de un altul. Noi credem ca "eu"-rile sunt doar pasive, lucruri
in oriee aItceva ~i in identificare exista grade de identificarc. Observiindu-te pe
indiferente Jnsa emo!iiie asociatiile, amintirile lucreazii intotdeauna. De aceea
este folosit~r 513.-!i opre~ti gandu;ile chiar ocazional, ea un exercitiu. Ahmci vei
tine insuli poti afla cand e~ti mai identifieat, mai putin identificat sau deioc
identificat. D~ca vrei sa te treze~ti, atunei trebuie sa poli sa te eliberezi de
ineepe sa vezi cat de dificil este sa faei asta. Intrebarea ta arata ca nu ai ineereat
identificare. A~a cum suntem, suntem pierduti in fiecare moment al vietii
nieiodata, altfei ai fi ~tiut.
noastre, niciodata liberi, deoarece ne identificam.
1: Este coneentrarea identifieare? I: Puteti da un exemplu de identificare?
R: Concentrarea este 0 aetiune controlata; identifiearea te controleaza ea pe
R: Ne identificam tot timpul, de aceea este dificil sa dai un exemplu. Luand, de
tine.
exemplu, preferintele ~i antipatiile, toate inseamna identificare, in sp~ci~l
I: Este concentrarea posibiia pentru noi?
antipatiile. Ele nu pot exista rara identificare ~i, in general, nu sun~ mmiC
R: Sunt grade de coneentrare. Concentrarea intentionata pentru 0 jumatate de
altceva decat identificare. De obicei oamenii i~i imagineaza ca au mal muIte
ora este imposibiia. Dacii ne-am putea coneentra rara ajutor din afara, am putea
antipatii decat au de fapt. Investigiindu-Ie ~i analizandu-Ie ar descoperi probabil
fi con~tienti. Totul insa este gra,dat.
ca de fapt Ie displac doar unul sau doua lucruri. Cand am studiat asta, am putut
I: Ineeputul unei noi observari este cumva identificarea en obiectul pe eare-l
observi? gasi in mine doar un singur lucru care nu-mi place.a e~ ade:ar~t. . .
Trebuie sa-ti gase~ti propriile cxemple; trebme sa venficl pnn expenenta
R: Identificarea are loe atune! cand e~ti respins sau atras de ceva. Studierea sau
personala. Da~a intr-un moment de identificare puternica vei incerca sa 0
observarea nu produc neaparat identificare, dar respingerea sau atractia produc
opre~ti. vei vedea care este ideea.
intotdeauna identificare. De asemenea, folosirea unni limbaj accentuat prea
I: Dar tot nu inteleg ee este identificarea!
putemic produce automat identificarea. Avem numeroase mecanisme automate
R: Sa incerca~ pe partea intelectuaia. iti dai seama ca nu-ti aminte~ti de tine
de acest feI.
insuti? inccarca sa vezi de ce nu poli ~i vei vedea ca identificarea este cea care
I: Ce se poate face in privinta identificiirii? Simt ca intotdeauna rna pierd pe
te i~piedica. Atunci vei vedea ce este identificarea. Toate aceste lucruri sunt
mine in tot ceea ee fae. Nu pare sa fie posibil ~i altfe1.
coneetate.
R: Nu, este posibil. Daca ai ceva de raeut, faci acel lucru, dar potl sa te
identifici mai mult sau poti sa te identifici mai putin. Alita timp cat iti
I: Neidentificarea este singurul mod de a afla ce este identifiearea?
aminte~ti de asta, nimic nu este rara sperantii. Incearca sa observi; nu te R: Nu, a~a cum am explicat, trebuie s-o obse.:vi deoar:ce n"u este .1a "feI
intotdeauna. Noi nu observam temperatura noastra eorporala decat atuncl cand
identifici intotdeauna in aeeea~i masura: cateodata tc identifiei in a~a fel inc§!
ea devine putin mai ridicata sau mai scazuta ~ecat e:te no~a~. In acel.a~i fe!
nu mat vezi nimie alteeva, altadata mai poti vedea cate eeva. Dacii lucrurile s-
putem observa identificarea atunci cand ea devme mal puternlc~ sau .mal slaba
ar petrece intotdeauna la fel, nu ar exista nici 0 ~ansa pentru noi, dar ele variaza
decat de obicei. Comparand aceste niveluri putem vedea ce este ldentIfiearea.
intotdeauna ca grad de intensitate ~i accasta ne ofera 0 posibilitate de
sehimbare. Indiferent ee facem trebuie mai intal sa invatam. Daca vrei sa
i: In lupta cu identificarea este necesar sa ~tim de ce cineva este i~entificat?_ ~
R: Cineva nu este identificat dintr-un motiv sau un scop anume CI pentru ca, III
conduci 0 ma~ina, e~ti nevoit inainte sa inveti. Dadi acum vei luera, in timp vei
avea mai mult control. toate cazurile, persoana respeetiva nu poate face altfel. Cum poti sa ~tii de ce te
identifiei? Dar trebuie sa ~tii de ce te Iupti. Asta e totui. Dad nu uiti motivul
I: De ce este gre~it sa fii complet absorbit in munca ta?
pentru care te lupti, vei avea de zece ori mai mult succes. Deseori incepem sa
R: Ar fi 0 mundi prost racuta. Daca e~ti identificat nu vei obtine niciodata
luptam ~i uitam de ceo _ .
rezultate bune. Este una dintre iluziile noastre sa credem cii trebuie sa ne
Exista muIte forme de identificare, dar primul pas cste sa 0 veZI; cel de al
pierdem pentru a obtine rezultate bune, deoarece in acest mod yom obtine doa~
doilea pas este sa te lupti cu ea pentru a te elibera de ea. A~a cu~ am sp~s,~este
rezultate slabe. Cand e~ti identificat, nu exi~ti; exista doar lucrul cu care e~t1
idcntificat. un proces ~i nu un moment; suntem in el tot timpul. Ne cheltmm energla mtr-

121
120
 A PATRA CALE
un mod grc~it, in identificare ,;;i ernotii negative; cle sunt robinete deschise prin
care se scurge energia noastra.
I: Se poate transfonna brusc energia manici in altccva? In aeele momente ai 0
energie colosaHi.
R: Ai 0 energie colosaIa ~i care lucreaza de Ia sine, rara uiei un control,
racanduRte sa actionezi intr-un anumit feI. De ce? Care cste veriga de legatura?
Veriga de legatura este identificarea. Opre~te idcntificarea ~i aceasta encrgie se
va afla la dispozitia tao Cum poti face asta? Nu dintr-o data, este nevote de
practidi in momentele mai u~oare. Atunei caud emolia este foarte puten)icii nu
poti sa a faci; este necesar sa ~tii mai mult, sa tii pregiitit. Daca vei ~tii cum sa
nu te identifici la momentul patrivit vei avea Ia dispozi!ic 0 energie enorma. Ce
vei face cu aceasta energie este un cu totul alt lucru - 0 poti pierde din nou, pe
ceva destu1 de nefo1ositor. Dar este nevoie de praetica; nu pori illvata sa innoti
in mare pe timpul unei furtuni: trebuie mal intai sa inve!i in apa lini~tita. Apoi
daca vei cadea in mare poate vei putea sa innoti.
Va repet: este imposibil sa fii con~tient dadi e~ti identificat. Aceasta este
una dintre dificultatile care vor aparea mai tarziu, deoarece oamenii au unele
identificari preferate la care nu vor sa renun!e ~i in acela~i timp spun ca doresc
sa fie con~tienli. Aceste doua lucruri nu pot merge impreuna.
in viala sunt multe lucruri incompatibi1e, iar identificarea ~i con~tienta sunt
~oua dintre cele mai incompa9bile.
I: Cum putem evita reac!ia care apare dupa ce te simtl foarte entuziast? Se
datoreaza identificarii?
R: Da, aceasta reaclie apare ca un rezultat a1 identific5rii. Lupta cu
identificarea va preveni ca acest lucru sa se mai intample. Aceasta reac!ie nu
este produsa de ceea ce numim cntuziasm, ei de identificarc. Idcntifiearea este
~lltotdeauna urmata de aceasta reaetie.
I: Un om plictisit nu este identificat cu nimic?
R: Plictisea1a este de asemenea identificare - una dintre cele mai mari.
Reprezinta identificarea eu tine insuti, eu ceva din tine insuli.
I: Mi se pare ea nu pot studia 0 persoana rara a rna pierde pe mine in el sau in
ea; totu~i am inteles ca acest lueru este gre~it?
R: Faptul ca cineva nu poate studia 0 persoana sau oriee alteeva rara a se
pierde pe sine este 0 idee gre~ita. Lasandu-te absorbit in indiferent ce, nu-l vei
putea studia. Identificarea este intotdeauna un senm de slabiciune: cu cat te vel
identifica mai mult, cu atat studiul tau va fi mai slab iar rezultate1e mai
nesemnifieative.
Poate iti aminte~ti ca 1a prima lectura am spus c5 identificarea cu oameni ia
forma considerarii. Exista doua feluri de considerare: "interioara ~i cxterioara.
Considerarea interioara este 1a fel ca identificarea. Considerarea exterioarii
necesita 0 anumita cantitate de amintirc de sine; inseamna sa iei in considerare
sliibiciunilc altar oameni, punandu-te in loeul lor. in via!a estc descris deseori
prin euvantul "tact"; tactul insa poate fi educat sau intamplator. Considerare
exterioara inseamna control. Invatand cum sa-I folosim con$tient, ne va oferi 0
posibilitate de control.
122
CAPITOLUL 5
Considerarea interioara apare atune! cand simtim ca nu ni se da suficient, ca
nu sun tern apreciati suficient. Dad vei considera interior, vei picrdc
momentele de considerare exterioara. Trebuie sa cultivam considerarea
exterioarii ~i sa eliminam considerarea interioara. Mai intai insa, observa ~i
vezi cat de des pierzi momente de considerare exterioara ~i rolul uria~ pe care-I
joaca in via!a considerarea interioara.
Studiu1 considerarii interioare, al mecanicitatii, al minciunii, a1 imaginatiei,
a1 identifiearii arata ca ele "toate ne apartin, ea ne gasim tot timpul in aceste
stari. Cand vei vedea asta, iti vei da seama de dificultatea 1uclUlui cu tine
insuti. Nu poti incepe sa obtii ceva nou a~a cum e~ti; vei vedea ca mai intai
trebuie sa cureti bine ma~ina - este prea acoperita de rugina. Credem ea suntem
ceea ce sun tern. Din pacate nu sun tern ceea ce suntem ci ceea ce am devenit;
nu sun tern fiinte naturale. Suntem prea adonniti, min tim prca mult, traim prea
mult in imagina!ie, ne identifidm prea mult. Credem cii avem de-a face cu
fiinte reale, dar in realitate avem de-a face cu fiinte imaginare, Aproape tot ce
~tim despre noi este imaginar. Sub toata aceasta ag10meratie omul este complet
diferit. Avem multe lucruri imaginare pe care este nevoie sa Ie aruncam inainte
de a putea ajunge la lucrurile reale. Atata timp cat traim in lucruri imaginare nu
putem vedea valoarea realului, ~i doar atunc! cand vom ajunge la lucrurile realc
din noi in~ine yom putea vedea c~ este real in afara noastra. Avern in noi prea
multii cre~tere accidentalii.
I: Dad cineva se izoleaza de lume, va depa~i cu siguranla identificarea,
considerarca ~i emotia negativa?
R: Este 0 intrebare care este pusa deseori, dar nimen! nu este sigur ca este mai
u~or a~a. De asemenea, puteti gasi in Iiteratura descrieri despre oameni care au
atins un grad foarte inalt de dezvo1tare in izolare, dar dnd au intrat in contact
cu aJti oamenl au pierdut dintr-o data tot ceea ce obtinusera.
In ~colile celei de a Patra Cai, s-a gasit ca cele mai bune conditii de studiu ~i
lucru asupra ta insuti sunt conditiile obi~nuite de viata ale omuIui deoarcce
aceste conditii sunt, pe de 0 parte, cele mai u~oare ~i pe de alta parte ce1e mai
dificile. A~a ca daca ornul obtine ceva in aceste conditii, acest ceva it va pastra
in toate conditiile, in schimb ceca ce ob!ine in conditii speciale poate sa se
piarda in alte conditii.
i: Puteti va rog sa repeta!i ce anurne este considerarea interioarii ~i ce anume
este considerarea exterioara?
R: Considerarea exterioara este 0 forma a amintirii de sine in reiatie cu
oamenii: iei alti oameni in considerare ~i facl nu ceea ce este placut pentm tine,
ci ceea ce est'e pliicut pentru ei. Inseanma sa te sacrifici, dar nu inseamna
sacrificiu de sine. Inseanma ca, in relatie cu oamenii, nu trcbuie sa actionezi
lara sa gande~ti. Trebuie sa gandc~ti mai intai ~i apoi sa actionezi. Gandirea iti
va arata ca, mai des decat crezi, dad 0 persoana ar prcfera ca tu sa actionczi
intr-un fel ~i nu in aitul, este aeela~i lucru pentru tine, a~a ca de ce sa nu-\ fad
pe plac? Deci nu apare ideea sacrificiului. Dad insa nu este acela~i lucru
pentru tine, problema este total diferita: cc este mai bine pentru tine, ce este
mai bine pentm ei, cine sunt acc~ti oameni, ce vrei tu de la ei, ce vrei sa fac!
123
 A PATRA CALE
pentru ei - toate aceste lucruri intra in caleul. Ideea este eli in rclatie eu aamenii
lucrurile nu trebuie sa se petread mccanie, :rara gandire. Tu trcbuie sa decizi
cursul actiunii. inseamna sa nu treei peste aameni fadi sa-i observi. Iar
considerarea interioarii inseamna ca treei peste ei Tara s3:-i observi. A vern prca
multa considerare interioarii $i nu suficienili considerare exterioariL
Considerarea exterioara este faarte importantd pentru amintirea de sine. Daea
nu vom avea suficienta considerare exterioara, nu vom putea sa ne amintim de
noi iO$ine.
I: Este acela$i lucru eu a intelege aamenti?
!Z: Nu. Poti intelege camenii numai in masura in care te intelegi pc tine insuti.
Inseamnii a inte1egc dificulHi!ile lor, a intelege ce var, sa unnare~ti impresia pe
care 0 produci asupra oamenilor ~i sa incerci sa nu Ie produci 0 impresie
gre~ita.
I: Vreti sa spune!i ca bunatatea este considerare exterioara?
R: Ceea ce cuno~ti din viata nu este considerare exterioara. Este necesarii
intelegerea principiului ~i crearea de standarde pentru tine insuti. Cu ajutorul
considerarii exterioare poti controla impresia pc care vrei sa 0 produei. Cu
considerarea interioadi dore~ti sa produci 0 impresie ~i produci 0 impresic
diferita.
I: Mi se pare foarte indepartata considerarea exterioara.
R: Trebuie sa fie aici, astazi. Daca ramane indepartata, tu insuti ramai
indepartat. ! considerare cand c~ti liber de ea ~i sa nu 0 justifici sau sa 0 ascunzi fata de tine
i: Considerarea exterioara impiica abilitatea de a juca un rol con~tient?
R: Da, dar exista grade diferite. Considerarea cxterioara este doar inceputul; a
juca un roI con~tient inseatnna mult mai multo
I: $i ce este considerarca interioara?
R: SentimenuI ca oamenii nu te piatese deajuns, a tine conturi, a te simii tot
timpul tri~at, platit mai putin.
1: Gasesc ca este foarte dificil de oprit considerarea interioara. Exista vreo
tehnidi speciaHi care sa poata fi folosita impotriva ei?
R: Nu, nu exista 0 tehniea speciala, doar inteiegere ~i puncte de vedere corecte.
Observa mai mult.
Poate vei giisi momente eliberate de considerare ~i vei vedea cum sa incepi
sa lupti cu ea ~i cum Sa 0 studiezi. Este mecanica, este 0 atitudine mecanicii, Ia
fel ca ~i identificarea.
I: Auto-justificarea este de obicei 0 manifestare a considenirii interioare?
R: Este legatii de ea, dar este alt Iucru. Considerarea interioara nu are nevoie de
oici 0 justificare. Pentru a te justifica ai nevoie de un motjv, dar dadi te afE in
considerare intcrioara illtotdeauna vei avea justificare. Considerarea interioarii
inseamna identificare; eonsiderarea exterioara inseamna iupta eu identifiearea.
Considerarea interioara este mecanica; eonsiderarea exterioara inseamna cel
putin atentie. Dec! practicilnd ne-identificarea, incerdind sa-!i controlezi
aten!ia, vei gasi numeroase oportunitati de a studia considerarea exterioara ~i,
dadi vei gasi exemple, poate vei gasi metode de a lupta cu considerarea
interioara ~i de a 0 transforma in practica a considerarii exterioare. De
124
CAPITOLUL 5
exemplu, vorbe~ti cu cineva de ia care vrei sa obtii ceva. Sa spunem ell el ~tie
ceva ~i tu vrei ca el sa iti spuna ceea cc ~tie. PentlU asta trebuie sa-i vorbe~ti
cum i-ar place lui, rara sa te uiti, rara sa-J contrazici. Considerarea exterioara
~ste intotdeauna practica.
l: Considerarea interioara inseamna cii te iei prea mult in considerare?
R: Intotdeauna ia forma unei targuieli interioare, a gandirii eli ceilal!i nu te
considera pe tine suficient. Estc foarte importanta in!eiegerea considerarii
interioare. Sunt atatea forme subtile ale ei pe care nu Ie observam ~i totu~i viap
noastra este impregnata dc ea.
l: Dorinta de a atrage atentia este considerare?
R: $1 dorinta de a atrage ~i cea de a nu atrage aten!ia, ambclc reprczinta
considerare. Sunt numeroase stari psihologice pe care psihologia obi~l1l.lita nu
Ie poate explica sau descrie ~i care depind de identificare ~i considerare.
i: Cum este cel mai bine sa ne gandim la considerarea interioarii?
R: Trebuie ca, in momentele Iibere, sa te gandc$ti corect la ea. Atunci cand
consideri, este prea tarziu. Trebuie sa te gande~ti la cazurile tipice de
considerare, ce anume 0 produce, apoi sa ai un punet de vedere corect asupra
ei, sa iti dai seama cat este de nefolositoare ~i ridicola. Compar-o apoi cu
considerarea exterioara, ~i incearca sa nu uiti. Daca vci face asta poate iti vei
aminti de acest lucru atunci candya veni un moment de considerare ~i poate ca
nu va mai veni. Ceca ce este cu adevarat important cste sa te gande~ti la
insu~i.
I: CU cat incerc sa lucrez mai mult, cu atM consider interior mai mult. Pare sa
fie cel mai dificilluclU de racut.
R: Considerarea nu poate cre~te daca lucrezi, doar ca devine mai vizibiHi. $i
aceasta inseamna ca ea se miqoreaza, pentru ca nu poate fi vazuta dad nu se
rniqoreaza. Faptul ell 0 observi dovede~te ca a devenit mai putin putemica.
Acest lucru este 0 iluzie fireasca, aceea~i ca atunci cand cineva nu mai in!elege
ceea ce intelegea mai inainte. Asta inseamna ca el a inceput sa inteleaga.
Primul dubiu asupra propriei in!eiegeri lnseamna deja 0 anumWi intclegere.
I: Te poti gandi Ia idcntificare ca la 0 stare negativa cauzata doar de.emotii
negative?
R: Nu, nu chiar a~a. Identificarea este un elcment necesar in fiecare emotic
negativa; nu po!i avea 0 emotie negativa rara identificare. Deci, studiul
identificarii ~i lupta impotriva identificarii sunt arme foarte puternice In iupta
eu emotiile negative. Cateodata nu poti lupta cu emotia negativa direct, dar
ineerdind sa nu te identifici ii slabe~ti puterea deoarecc toata puterea emotiilor
negative sta in imaginatie ~i identifieare. A~a ca atunci dnd separi
identificarea ~i imaginatia, emotiile negative practic dispar, sau se modifica
1ntr-o anumita masura.
I: Deci pentru a Iupta cu emotiile negative trebuie sa obscrvam mai mult ~i sa
luptam impotriva unci puternice identificari cu emotia?
R: Da. Mai tarziu vom vorbi despre mctode de lupta Cll emo!iile, deoarece
exista metode numeroase ~i [oarte clare, diferite pentru cl110tii diferite; JnSa
125
 A PATRA CALE CAPITOLUL 5

mai inta! trebuic sa lupti ell imaginatia negativa $1 identificarea. Acest lucru R: Daca tc vei afla din nOll in acca stare incearca siHi aminte;;ti cum ai ajuns
este arhisuficient pentru a distruge multe dintre emotiile negative camune - in acolo, pentru ca se inHimpla uneori ca cineva sa gaseasca acest Joc, dar sa
oriee caz Ie face mult mal U$oarc. Trebuie sa incepi de aiei, deoarece uumai piarda drumul pana acolo; apoi sa ajunga iar acolo ;;i sa piarda din nou drumul.
atunei dnd vei putea lupta Intr-o oarecare masura ell identificarea $i dud vei fi Este foarte dificil sa-ti aminte~ti drumul pana in acest lac,
oprit deja imaginatia negativa, va fi posibil sa incepi sa folosc$ti metodc mai
putemice. Imaginatia negativa trebuie oprita complet. Este inutil sa studiezi
mctode mai avansate pana dud TIU ai facut asta. Poli opn imaginatia negativa;
$i studiul insu$i al identifidrii va conduce la diminuarea ei. Trebuie sa incerci
sa eviti identificarea dit mai des pori, TIU numai In legatura eu emotiile
negative, ci in legatura cu arice altceva. Daca vei crea in tine capacitatea de a
nu te identifica, ea va actiona asupra acestor emotii ~i vei observa ca vor incepe
sa dispara. Identificarea este atmosfera in care traiesc emo!iile negative ~i rara
ea acestea nU pot trai.
I: Ne puteri da cateva reguli sau 0 directie care sa ne caHiuzeasca in conditiile
vietii obi~nuite?
R: Incercati sa va amintiti de voi in~iva, incercati sa nu va identificati. Asta va
produce un efect imediat in viata obi~nuita. Din ce consta viata? Emo!ii
negative, identificare, considerare, minciuna, somn. Primul obiectiv este: cum
sa-!i aminte~ti de tine insu1i, cum sa fii mai con~tient? Dupa aceea vei vedea cii
emotiiIe negative constituie un~l dintre principalii factori eare ne fae incapabili
sa ne amintim de noi in~inel A;;a ca un lucru nu poate funetiona rara eelalalt.
Nu pori lupta eu emotiile negative rara a-ti aminti de tine insuti mal mult ;;i nu-
ti poti aminti de tine insut1 mai mult rara a lupta cu emotiile negative. Daca iti
vei aminti aceste doua iucf1.lri vei intelege totul mai bine. Incearca sa pastrezi
in minte aceste doua idei, care sunt legate lntre ele.
1: Am avut 0 problema care m-a ingrijorat. Am incereat sa-mi amintesc de
mine insum! ;;i pentru a perioada seurta de timp am intrat intr-o stare in care nu
mal era posibil sa rna ingrijorez ;;i in acela~i timp simtul valorilor mi s-a
modificat complet. Aceasta stare nu a durat muIt dar problema, dind a revenit,
nu a mai avut aceea~i importanta ca inainte. Mi se pare foarte difieil de regasit
accasta stare.
R: Exact. Continua sa observi ~i vel deseoperi ca exista un loc in tine in care
c;;ti lini;;tit, calm ;;1 unde nimic nu te poate tulbura - doar ca este greu sa gase~ti
drumul pana acolo. Fadind insa asta de mai multe ori vei putea sa-ti aminte~ti
cativa din pa;;ii racuti ~i, repetand aceia~i pa;;i, sa poti ajunge din nou in acel
lac. Numai ca nu po!i sa fael asta dupa a singura cxperienta, pentru ca nu ill
vei aminti cal ea. Acest lac lini;;tit nu este a metafora - este un lucru foarte real.
I: Este starea pe care a obtii cand iti aminte;;ti de tine insuti, deoarece atunei
totul pare Iini~tit ;;i se pare ca e;;ti cu adevarat con~tient de tine?
R: Da, poti sa 0 iei ~i in acest fei.
I: Am incercat sa obtin acea stare din nou incercand sa-mi amintcsc de mine,
dar nu am regasit-o.

126 127
 CAPITOLUL6
in!elegerea ea cerill/a principalii a acestui sistem - Relativitatea infelegerii
- Cum poate cre§le fnlelegerea - Un nOll limbaj - Atitudini corecte #
gl'e$ite - Atiludinile $i lll{elegerea - Necesitatea llnui scop $i a llnei direc/ii
- Dijicultatea de a afla ce allllme vrem - Scopurile lloastre sun! prea
indepiirtate - Bine $i riiu - Moralitatea # necesitatea sim/utlli moral -
Necesitatea gasirii unui standard permanellt pentru bine $f diu ~ Dezvoltarea
cOJ1.,tiin!ei ea scop at sistemului - Observarea cOlltradictiilor -
Amortizoarele ea principal obstacol in dezvoltarea COll$tiinlei - Pregiitirea
pelllrll distrllgerea amortizoarelor - [ipsa de armonie interioara $i Jericirea
- Nevala de a stabili un echilibru inferior - Norme de comporlamellt ill via/a
- Con~tienlii # cOIl~tiillta - Cum sa recunoa~tem adeviirul - Nevoia de a fi
sincer Cll tille insuli - Mecanicitatea.
D
9resc sa va reamintesc d acest sistem este bazat pe intelegere.
Intelegerea trebuie sa ocupe primul loc in acest sistem. Cu cat
" intelegeti mai mult, cu atat rezultatul muncii noastre va fi mai bun.
Intelegerea este un termen relativ. Fiecare intelege cate ceva in fiecare
moment in felul sau. Dar intelegerea poate fi mai cuprinzatoare, ~i mai
cupr.inzatoare, ~i inca ~i mai cuprinzatoare. In acest sistem numim in!elegere
maximul posibil ce corespunde unui anumit nivel de cunoa~tere ~i fiinta. De
regula, acest maxim este prea .coborat; Intelegerea oamenilor este de obicei
limitata la 0 singura camera, ~i ei nu ies niciodata din acea camera. Dar
intelegerea acestor idei este cu mult dincolo de aceasta camera.
Ceea ce a~ dori este sa va ganditi la intregul ansamblu. Oamenii nu intreaba
suficient de des "de ce?" $i daca 0 fac, acest "de ce?" este de regula foarte
Iimitat. Ar trebui sa va intrebati de ce veniti aici, ce vreti de la acest sistem ~i
de ce, ce puteri invara din el, de ce exista acest sistem, de ce vorbesc despre
acest sistem ~i ce doresc sa realizez vorbind despre eL Trebuie sa avem un
anumit punct de vedere despre sistem In ansambIu; poate fi unul gre~it dar,
oricum, trebuie sa avem 0 idee.
in situaria actuaia, aproape fiecare idee prezentata ramane nedeschisa,
neexplorata. Aceste idei sunt asemenea unor cutii care pot fi deschise, Ii se
poate citi continutul ~i adauga multe alte Iucruri. Dar in general avem de a face
cu cutii nedeschise. 0 cutie - cunoa~terea, alta cutie - fiinta 0 a treia -
Intelegerea ~i a~a mai departe. Nici macar nu deschidem cutiile. Mai intal
trebuie sa ne informam asupra continutului cutiilor. in acest sens nu trebuie sa
va limitati l~ 0 anumita chestiune. Acesta este un sistem organic: puteti Incepe
de oriunde. Incepe!i de unde va place, dar faceti ceva cu ideile pe care Ie auziti.
Nu estc suficient sa statl pur ~i simplu pe aceste cutii cu carli
Deschideti cutia cu cunoa~tere ~i cutia cu fiinta. Importanta este relatia
dintre cunoa~tere ~i fiintiL
CAPITOLUL 6
Sunt multe lucruri pe care Ie puteti in~elege acum de~i, bineInteles, ele vor fi
Inconjurate de altele pe care nu Ie puteti inca in~elege; dar dad. veti incepe cu
ce1e pe care Ie Intelegeti, veti Intelege multe alte lucruri. Fiecare moment de
intelegere, fiecare percepere face lumina nu numai asupra lucrului la care ne
gandim, ci ~i asupra multor alte lucruri.
i: Un moment de Intelegere este un moment de amintire de sine?
R: Depinde. Poate fi legata de aceasta sau nu.
i: Poate exista intelegere adevarata tara sa fie IegaHi de amintirea de sine?
R: Nu exista intelegere "adevarata". inrelegerea este relativa. Ea este ca
temperatura, poate fi de cinci grade, zece grade, cinsprezece grade. Vedeti de
ce limbajul obi~nuit este inuti1 ~i de ce trebuie sa invatam un limbaj diferit?
Pentru ca in limbajul obi~nuit, toate cuvintele sunt luate In sens absolut. In
realitate, exista diferite grade de intelegere. A~a cum am spus, putem intelege
mai bine, apo! ~i mai bine. Mat departe, daca vrem sa in!elegem Inca ~i mai
bine, trebuie sa ne schimbam fiinta. Daca putem face sa partieipe centml
emotional superior, putem intelege mult mai bine. Pentru a Intelege ~i mai mult
este nevoie de centrul intelectual superior.
Vedeti, definitiile pot ajuta rareori ~i, de fapt, putem avea foarte purine
definitii. Aceasta convingere, ca pentru a Inte1ege un lucru trebuie sa-l definim.
este ioarte gre~ita, deoarece majoritatea lucrurilor nu Ie putem defmi; sunt
put ine pe care Ie putem defini, ~i pe acelea doar in mod relativ, eu ajutorul
altora. A~adar, In enorma cantitate de lucmri pe care nu Ie putem defini deloc
exista mici insule, de lucruri pe care Ie putem defini.
i: Amintirea de sine este mai putin relativa decat intelegerea?
R: Chiar considedind amintirea de sine ca un tennen absolut, Intrebarea este
pentru cat timp? Deoarece este 0 mare diferenta daca, In eel mai fericit caz, iti
aduci aminte de tine insuti 0 jumatate de ora sau cinci minute.
I: Cum se poate trece la amintirea de sine de la simpia cugetare asupra ei? Este
o problema de intelegere?
R: Trebuie sa spargi un anumit zid ~i nu ~tii cum sa facio A Invata sa fact ceva
inseamna a dobandi 0 anumita abilitate. Mult timp nu poti face lucrul respectiv
bine, e~ti stangaci; apoi, Intr-o zi, descoperi ca poti face cum trebuie. La fel se
Intampla ~i cu amintirea de sine; nu chiar a~a, dar aproape.
i: Exista vreo cale de a ne spori intelegerea?
R: Nu una, ci 0 mie de cai. Tot ce am discutat aproape din prima zi a fost
despre cai de sporire a intelegerii. Dar prima cale consta In a ne observa, a ne
studia, intrucat aceasta mare~te capacitatea noastra de intelegere. Acesta este
primul pas. Dad ati putea intelege ideile care v-au fost oferite. cunoa~terea
voastra ar sporl. Dar voi intelegeti doar la suprafata ~i iara dorinta de a
inteiege. Sau puteti avea 0 mare dorinta de a intelege. dar ma~ina sa nu lucreze,
T~tu~i, in ma~ina noastra avem parti mai bune pe care nu Ie folosim In prezent.
Le yom putea folosi doar prin cre~terea con~tientei. Acesta este singurul mod.
I: Ne poate ajuta memorarea celor auzite?
R: Nici cea mai buna memorie pe care am putea-o avea n-ar fi suficienta,
deoarece in acest sistem ne arnintim nu prin rnemorare, ci prin Intelegere. Din
129
 A PArRA CALE
con~r~, mem~ria poate fi 0 piediciL Auziti ccva care i~i aTC locnI in sistem ~i,
daca 11 pute!1 pune la locnI corespunzator, nu jJ vcti mai uita ~i va ramane
aeola; dar simpla memorare a ceca ce s~a spus Tara punerea la loenl patrivit
cste total inutiiii. Chiar ~i eel mai mie lueru pc care il auziti trebuie sii lllcercati
sa-I intelegeti, ~i a-I in!eiege inseamna a-i gasi locu! c~respunzator pril1tr~
celelalte idei. Trebuie sa averi 0 idee de ansamblu asupra sistemului $i ariee
lucru nOll trebuic s~'H;i afle locnl in el; atunei nu-l veti uita $i fiecare nOlla.
observatie pc care 0 veti face 1$i va gasi locuL Este ea $1 cum ati avea 0 schita
de ansamblu rara detaIii, $i fiecare observa!ie ar mai completa U~1 detaliu. Da~ii
nu aveti 0 schi!a, observatia este pierdutii
Dar eel mai important este sii luptati cu obstacolele care va impiedica sa
intelege!i. Numai inlaturand aceste obstacole pute!i incepe sa intelege!i mai
mu!t. Dar obstacole.le, .c~ exceptia unor elemente generale de identificarc ~i a~a
mal ~eparte, sun: mdIvIduale. Trebuie sa Ie descoperi!i pe cele proprii; sa
veder.I c: va sta. ~n cal~, ce va impiedica sa intelegeli. Cand Ie descoperili,
tr.ebme sa luptap Impotnva lor. Este nevoie de timp, deoarece nu pot fi gasite
dmtr-o data, de~i uneori poate fi destul de dar aproape de la inceput. Pentru
mult .timp, intreaga ~ munca trebuie concentrata asupra inte1egerii" deoarece
numal ea te poate mdruma. Principala problema este cii vrem "sa facem"
Inainte chiar de a ~ti despre ce este yorba. Dar in acest sistem trebuie intai sa
!nt~Iegi. Cand intelegeti mai bim~,J multe alte lucruri devin posibile, dar nu
mamte.
I: Ati spus ca pentru a inrelege acest sistem trebuie sa faeem sa creasea in
aceea~i masura fiinta ~i eunoa~terea, ~i ca eea mai dificilii este cre~terea fiintei.
R: Ambele sunt la Fel de dificile. ' doar daca observi faptele ~i vei vedea conditiile interioare :,;i exterioare care
I: Dar ridicarea nivelului d~ cunoa~tere mi se pare u~oara.
R: Nu este chiar atat de u~oadi pc dit credeti, deoarece cunoa~terea rara
inte1egere este inutiJa, vor fi pur ~i simplu mai multe cuvinte.
Trebuie sa lucram asupra schimbarii fiintei, dar dad Iucram tot a~a cum
fac:m celelalte I~:ruri d.in ~iata obi~nuita, nu ne va ajunge intreaga viata. 0
schlmbare durablla a fimtel poate fi obtinuta doar daca utilizam metodcle
p~rfec!ionate .ale luc~l~i in ~coala, altfel incercarile noastre vor fi prea
dlspersate. Pnma condItie este sa nu crezi nimic, sa verifici tot ce inveti' a
do~a conditie cste sa nu faci nimic pana cand nu inte1egi de ce ~i in ce ;c'op
[acl ceva. A~a cii depinde de intelegere. Toatc scurUiturile depind de in!elegere.
I: Nu am inteles diferenta dintre fiinta ~i intelegere.
R: Vedeti, acestea sunt doua lucruri diferite. Intelegerea este 0 eombinatie a
e~noa~terii ~i. a fiinle~. Care estc factoruI limitativ In noi? Este cu sigu;anta
fimta, respeetlv capacltatea de a intelege. Ce este inlelegerea? Este conectarca
unei part! de cunoa~terc cu 0 alta parte de cunoa~tere. Bunaoara, Yeti vedea cii
inte1egerea depinde de fiintii, daca luali in considerare ideea eJe~entara de
!iinta . Omul estc divizat in diferitc "eu"-ri sau grupuri de "eu':~ri rara lcgatura
mtre cleo Atunci, dad un "eu" ~tie ceva, un a1 doilea altceva, un al treilca
altc~~a~ ~i ~aca ele nu se intalnesc niciodata, ce fel de illte1egerc poate fi
poslblla? Dmtr-un punct de vedcre, poate parea ca omul are suficienta
130
CAPITOLUL 6
cunoa~tere dar, intrucat aceste "eu"-ri nu se intalnesc niciodata, aceasta
cUlloa~tere nu poate fi pusa Ia un lac. Aceasta este starea fiintei unui om
obi~nuit ~i ea dovede~te ca a~a cum este el nu va putea intcicge. A inle1egc
inseamna intotdeauna a lega lucrurilc dc ansamblu ~i dacii cineva nu cunoa~te
ansamblul, cum Ie-ar putea lega?
In acest sistem trebuie sa incercati sa intelegcti; numai ceea ce intelegeti
poate da rezultate pozitivc. Dad facetl ceva rara sa Intelegeti, aceasta nu va da
prea multe rezultate, deoarece numai ceea ce Intelegeti are valoare.
1: Mi se pare greu de intcles ca nu este nevoie de credinta. Nu trebuie sa avem
"incredere in ideile sistemului?
R: Nu, credinta nu va fi de ajutor. Trebuie sa accepta!i sau sa nu aceeptati
ideile pe baza pregatirii voastre. Voi veni!i spre aceste idei cu anumite
cuno~tinte; cu ajutorui acestor cuno~tinte yeti decide dad sa accepta!i sau nu
aceste idei in functie de intelegerea pe care 0 aveti sau nu asupra lor. Puteti
folos! cuvantul "acceptare", dar noi folosim cuvantul "intelegere". $i dadi poti
In!elege, nu ai nevoie de credin!a. Nu exista absolut nimic in ideile preliminare
care sa necesite credinta deoarece in unele cazuri, ca in cele psihologice, pute!i
verifica totuI, iar in altele, ea in studierea universului, exista ideea de scar;:i. Nu
viid nici 0 singura idee in acest sistem care sa neeesite credinta, sau in care
credin~a ar fi de vreun ajutor. Din confra, cred eli credin!a ar complica lucrurile
:,;i v-ar opri in loc sa va ajute.
i: Daca pentru un moment vad mecanieitatea ~i ma impotrivesc ei, uneori vad
:,;i inteleg ceva nou. Ce-mi da aeeasta in!elegere?
R: Acesta este un camp pentru observare. Vei primi un raspuns Ia intrebare
insotesc intelegerea ~i conditiile -care insotesc lipsa de intelegere.
I: Mai putem face ~i alteeva in afadi de auto-observare pentru a merge mai
departe eu intelegerea?
R: Da, trebuie sa in!elegi ce faci ~i de ce faci ceva. Cu cat Intelegi mai mult, cu
atat mai mult poti obtine prin acelea~i eforturi.
Dar principalullucru este sa iti aminte~ti de tine insuli. Cu cat iti vei aminti
mai mult de tine insuli, cu atat vei gandi mai biue, deoarece vei descoperi
mecanisme noi. Dacii vei fi con~tient de tine insuti, vei constata ca nu mai ai
nevoie de aceasta minte. Aceasta minte iti va servi sa te gande~ti la mese ~i la
scaune, dar daca' vei dori sa te gande~ti la lucruri mai mari vei putea folosi
mecanisme mai bune.
t De ce nu pot intelege nici cel mai marunt lucru cand rna gandesc la el, dar
alteori intelegerea vine dintr-o data?
R: Intelegerea vine intotdeauna astfel - intelegi ~i apoi nu mai intelegi. Dar
daca toate incerciirile de a in!elege ceva e~ueaza, inccarcii sa nu te mai gande~ti
la aceasta, ci doar sa-!i aminte~ti de tine insuti, adica sa fii emotional ~i cu
timpul vei intelege. In!elegerea nu devine permanenta dintr-o data; ea ~i in
celelalte lucruri exista multi pa~i ~i poti inteiege ceva intr~o zi ~i sa nu mai
intelegi acel luc11l a doua zi, fiindcii in acelea~i circumstante poti fi mai
131
 A PATRA CALE
con~tient illtr-o zi ~i mai adonnit intr-alta. A~;a cil pot trece multe zile parra
dud in~elegerea sa devina a tao
1: Inteiegerea se face prin centrul emotional?
R: in!elegerea este 0 funelie combinata a tuturor centrilor. Fiecare centru
separat poate doar cunoa$te; cand ei combina toate cuno$tintele lor, aceasta
,?uce la mte1egere. Pentru a inteiege ceva sunt necesari eel putin ttC! centri.
I: Vreti sa spune!i eil trebuie intelcasa fiecare latunl a unui lucru?
R: Nu, vreau sil-spun di mai intai trcbuie sa ai idee pc ce linie, Ia ce scarii, la ce
ansamblu tc gandc$ti. $1 apci, dad vorbe~ti sau gandc$ti despre un anumit
iucru, trebuie sa inteiegi reiatia accstui lueru separat ell intregul. Doar aceasta
este fntclegere: sa gasim locul acelui lucru, semnifica!ia lui, reiatia lui cu tine
i~su~i $i cu celelalte lucruri. Ineeardi, dar vei vedea ca nu este a~a de U$or pe
eat pare.
l: Nu in!elegem nimic, macar in mod limitat?
R: Ba da, uneori inte1egem lucruri simple; dar daca eeva este putin mai
complicat, ne pierdem $i nu intelegem. Vrem sa in!elegem Iuerori mari'tara sa
ne dam seama di de fapt nu putem intelege nici cele mai simple lucrori. Daca
yom incepe eu lucrurile mici, atunci treptat vom incepe sa in!elegem mai mult.
Dar daca VOm incepe eu luerurile mari $i Yom refuza sa ne gandim sau sa
?bservam lucrurile maronte, nu,vom fntelege nieiodata eeva in mod corect.
I: Nu putem uneori inte1ege! emotional Tara sa in!elegem inteleetual? Uneori
sim!i un lueru pe care nu-I po!i intelege.
R: Atunei este 0 simtIre, nu intelegere. In~elegerea emotionaia este uneori
foarte buna, numal ca nu b po!i verifiea. Dar daca pOli privi un lueru sub
prisma unui centru, apoi prin prisma altui centru $1 a unul a1 treilea centru
atunci il poti intr-adevar intelege. ~i chiar indicatiiie centrilor nu sun~'
suficiente in sine, deoarece este nevoie de cunoa~tere. Doar atunci cand
cunoa$terea este eorelata eu indieatiile centrilor se poate vorbi de intelegere.
f: Cum poate trece 0 intelegere inteleetuala lntr-una emotionaiii?
R: Cum spuneam, In!e1egerea lucreaza foarte rar eu un singur centru. Munca
unui centru poate consta in infonnare sau sim!ire, dar nu in intelegere, care
reprezinta func!ionarea mai multor centri - doi, trei, patru, poate chiar mal
multi.
I: Exism vreo cale prin eare pot veri fica daca am inteles un lueru?
R: Ai intrebat Tara sa spui la ee lueru te referi $i aceasta aratii ca tu insuti nu
intelegi ce anume intrebi, deoarece pentm fiecare tip de intelegere existii u~ alt
test. Sa presupunem cii afinni ca intelegi cum sa ajungi de acasa pana aici.
Apoi, daca te UTci in ma$ina (dad ai ma$ina) $i ajungi aiei, 'inseamna ca {i-ai
testat intelegerea. Pentru oriee lucru, doar punerea lui in praetica va va arata
~aca intelegeti sau nu.
I: ~aca ajungem la un anumit nivel de intelegere, vom fi mai de folos lumii?
R: Intal trebuie sa ne fim de folos noua in$ine. Cand ajungem la acest stadiu,
putem sa ne gandim la a1 doilea. Daca suntem adonniti, nu putcm fi de folos
nimanui, nici macar noua. Cum am putea sa-i intelegem pe altii cand nu ne
intelegem niei pe noi in$ine? Oamenii ], 2 ~i 3 nu se pot intelege llnu] pe altul;
132
CAPITOLUL 6
la acest nivel, in!elegerca este pur aceidentala. Daca ne rni$dm in directia
omului numarul patru, ineepem sa ne intelegem unul pe aItu!.
1: Ce vreti sa spune!i prin a ne intelege unul pe altul?
R: Clnd vorbesc, oarnenii ineearca sa-$i exprime punctele de vedere, dar nu
reu~esc. Nu pot niei macar sa rcpete corect ee au auzit, ei modifidi lucrurile. ~i
neintelegerea cre$te mereu. Unul invcnteaza 0 teorie, imediat se inventeaza
altele cinci pentru a 0 eontrazlee, Mii de ani s-au seurs de la inceputul Creatiei
~i in tot aeest timp oamenii nu s-au inteies niciodata. Cum ne-am putea a$tepta
s-o faca acum?
A$adar mai intai trebuie sa ne intelegem pe noi in~ine. Nu ne vedem situatia
$1 nu ne darn seama de mecanicitatea noastrii. Nu vedero ca aceasta lipsa de
!nteiegere este 0 lege.
I: Cum pot sa-roi inteleg mai bine roecanieitatea ~i sa vad ca sunt 0 ma~ina?
R: Nil putem face nimic dad nu ineerdm. Dad VIeti sa va convingeti in ce
masurii sunteti sau nu 0 ma$ina, incerca!i sa face!i ceva ce nu poate face 0
ma$inii. Incerca!i sa va amintiti de voi in$ivii, pentru ca 0 ma~ina nU-$i poate
aminti de ea Insa$1. Dad Yeti vedea ca puteti, inseamna d nu sunte!i 0 ma~ina.
Dad veti vedea ca nu puteti, aeeasta va dovedi ca sunte!i 0 ma$ina. $i apoi,
dad vii dati seama cii suntet! 0 lTIa$ina ~i vret! sa afla!i dad puteti ineeta de a
mai fi 0 ma$ina, singura metoda este"tot incercarea.
L Ali afinnat ea doar oamenii afla!i la aeela$i nivel de fiinta se pot intelege
unul pe celalalt?
R: Nu este 0 intelegere tocmai corecta, pentru ca doi oameni afla!i la un nivel
de fiintii la fel de scazut nu se vor intelege unul pe eeHilalt. Nu egalitatea aduce
intelegerea intre oameni, ci un anumit nive!, nu, doar de fiinta, ei $i de
cunoa$tere. Diferitele niveluri, de pilda oamenii nr. 5, nr. 6 $i nr. 7 presupun
niveluri diferite atat de cunoa$tere, cat $i de fiinta. Oaroenii nr. 5 se presupune
ca se inteleg unul pe celalalt; oamenii nr. 6 se inte1eg mai bine, tar'oarnenii nr.
7 se inte1eg pc deplin. Chiar oamenii nr. 4 se vor inteiege unul pe celiilalt in
comparatie eu noi, dar noi nu ne putem intelege sau ne intelegem doar
accidental, pentru un moment, iar in momentul unniitor nu ne mai intelegem.
Nu ne putem baza pe 0 astfel de intelegere. Oameni care se cunose unul pe
eelalalt foarte bine pot lucra impreuna ani de zile $i dintr-o data. sa nu se mai
inteleagii. De aceea, locul sau condi!ia in care ne gasim se nume~te locul
incurearii limbilor, pentru cii vorbim limbi diferite. Din acest motiv, intr-o
~eoaJa adevarata invatam inainte de toate limbajul eu care putem vorbi cu alti
oameni din $coala, iar apoi, folosind acest limbaj - dad il folosim corect -
ne Vom intelege intre noi. De aeeea este neeesar un nou limbaj. Daca nu
inva!ati acest limbaj, sau dad limbajul este gre$it, nu va veti intelege niciodata
~nii cu altii.
I: Aeela$i cuvant poate avea ealitati diferite de semnificatie' in functie de
nivelu! celor care it folosesc?
R: Da, este posibil. Cuvintele incep sa capete semnificatie obieetiva incepand
cu nivelul omului nr. 4. Oamenii I, 2 ~i 3 sunt pur subiectivi $i fiecare intelege
133
 A PATRA CALE
fiecare cuvant In [elul siiu. Dar daca oamenii cunose acest Iimbaj, sau chiar
diteva cuvinte din et, ei 11 pot utiliza eu acela~i inteies.
i: Dadi intelegi complet un cuvant, inseamna cii ai ajuns la nivelul emului nr.
7?
R: Nu, nu poli intelege un Cllvant complet ~i altul incornplet. Trebuie sa Ie ~tii
pc toate 1a un anumit nivel; apoi, fiin!a ta se schimbii ~i vel descoperi multe
alte diviziuni. Astfel, limbajul nostru devine tot mai compiicat. ~i Ia un anumit
nivel poate vei avea nevoie de cuvinte noi, forme noi, deoarece formele vechi
nu var mai fi suficiente.
I: Intelegerea unui tennen sau a unul cuvant variazii in func!ie de nivelul de
fiintii? Cuvatitul "iubire" poate insemna ceva pentru omul nr. 1 ~i altceva
pentru ornul nr. 4 sau 5?
R: Cu siguranta. Putem vedea deja cum acela~i cuvant inseamna ceva pentru
ornul nr. 1, altceva pentru ornul nr. 2 ~i altceva pentru omul nr. 3. Dar la
nivelul omului nr. 1, 2 ~i 3 acesta este un fenomen mecanic, in sensul ca
oamenii nu i se pot irnpotrivi. Ei inteleg in functie de nivelul ~i capacitatea lor,
nu in functie de intelesullucrurilor.
I: Care sunt semnele unei schimbari de la un nivel la altul - sa zicem de la
ornul nr. 3 la nr. 4 sau 5?
R: Ornul nr. 5 este unul, are unitate. El nu traie~te in acest ve~nic conflict al
"eu"-rilor pe care Ie a\fem. EI are con~tienta de sine. Are control asupra
centrului emotional superior. Astfel, el va ~ti ce fel de schimbarc este aceea.
Ceilalti vor ~ti numal ceea ce Ie arata cl; pentru ca el se poate controla. Ornul
nr. 4 i~i cunoa~te telul ~i modul in care acesta poate fi atins. EI merge cu ochii
deschi~i, in tirnp ce noi mergem cu ochii inchi~i.
I: Ce ati vrut sa spuneti intr-una din prelegerile anterioare, cand ati afirmat ca
intelegerea poate fi diferita?
R: Daca oamenii ajung la eel mai inalt nivel nu vor putea intelege lucrurile in
mod diferit. Aceasta se refera 1a eel mai inalt nivel, dar cat timp noi asplram la
el, trebuie. s-o luam ca pe un principiu. Daca oamenli inteleg Iucrurile diferit,
inseamna ca gre~esc cu totii. Intr-un feI, puteti gasi exemple in acest sens ehiar
acum. Dadi doi oameni intr-adevar inteleg ceva, adica daca de exernplu pot
face ceva la fel de bine, ei se vor intelege. Dar noi am pierdut obieeiul de a
judeca lucrurile sub aspect practic, Ie judecam teoretic, prin cuvinte.
I: Nu putem obtine 0 anumita intelegere inainte de a avea 0 intelegere totala?
R: Nu putern vorbi in termeni absoluti atunci cand vorbim despre noi in~ine.
Putem vorbi doar in termeni relativi. Intelegerea completa este foarte departe,
dar putem vorbi despre mai putina intelegere sau despre mai multa intelegere.
Daca Yeti "continua Sa incerca!i sa Va amintiti de vol in~iva ~i sa nu va
identificati, intelegererea va cre~te.
I: Pute!i sa explicati mai pe larg la ce va referiti cand spunetl cii a intelege
inseamna a intelege 0 parte in relatie cu intregul?
R: Daca intelegeti doar 0 parte, aceasta nu este in!eiegere. Ar fi ca in povestea
cu acei orbi care incercau sa explice ce este elefantul, unul prin coada, aitul
prin trompii ~i a~a mal departe. intelegerea inseamna conectarea partilor cu
134
CAPITOLUL 6
intregul. Putem pomi de 1a parti sau putcm pomi de la Intreg. Dar indiferent de
unde incepem, eli cat lucrurile sunt mai legate, cu atat intclcgem mai bine -
daca legaturile sunt bine mcute ~i nu sunt doar 0 iluzie.
r: Dad intelegem ceva din sistem, ne folosim centrii superiori?
R: Nu, doar parti1e superioare ale centrilor. Centrii superiori inseamna
con~tienta superioara. Dar exista numeroase stari diferite de intelegere ~i se pot
face cercetari foarte interesante privind intelegerea. De exemplu, sunt lucruri
pe care cineva intr-un moment nu Ie intelege, iar intr-altullc in!eIege, pentru ca
apoi din nou Sa nu Ie mai jnteleaga. Apoi exista Iucruri, cum sunt multe
afirmatii din Noul Testament, care au mai multe Intelesuri. De pilda, afirmatia
despre' eopiJa~i are cam patruzeci de intelesuri dife~ite, dar nimeni nU Ie poate
tine minte pe toate. N-am putut intelege niciodata mai mult de trei intelesuri in
acela~i timp. Am scris vreo douazeci, dar apoi ele au devenit doar cuvinte. Este
necesar sa ne cunoa~tem limitele.
o intelegere corecta neeesita 0 atitudine corecta. Trebuie sa intelegem ca nu
avem nici un control, cii suntem ma~ini, ca totul ni se intampla. Dar simpla
discutie despre acest fapt nu schimba situatia. Pentru a inceta sa fii mecanic
este nevoie de altceva, ~i in primul rand este nevoie de 0 sehimbare de
atitudine. Un lucru asupra caruia avem un oarecare control H constituie
atitudinile noastre -atitudini fata de cunoa~tere, fata de sistem, de lueru, de
studiul de sine, [ata de prieteni ~i a~a mai departe. Trebuie sa lntelegem ca nu
putem "face", dar ne putem schimba atitudinile,
Atitudinile pot fi foarte diferite, Pentru moment vom considera doar doua
-'pozitiva ~i negativa, nu in sensul de emotii pozitive ~i negative, ci In
legatura cu partea pozitiva ~i cu cea negativa a centrului intelectual; partea care
spune da ~i partea care spune nu, aprobarea ~i dezaprobarea. Acestea sunt
prineipalele doua atitudini. Estc foarte important sa ne gandim la atitudini,
fiindcii foarte adesea adoptam 0 atitudine negativa rata de lucruri pe care Ie
putem Inte1ege doar adoptand 0 atitudine pozitiva. De exempIu, se poate
intampla ca oamenii sa adopte 0 atitudine negativa fata de ceva legat de lucru,
Atunei intelegerea lor se opre~te ~i nu mai pot intelege nimic pana nu-~i
schimba atitudinea. Trebuie sa avem atitudini pozitive in unele cazuri ~i
negative in altele, fiindca adesea Jipsa intelegerii este cauzatii de 0 atitudine
gre~itii. Exista muIte, multe lueruri in viata pc care nu Ie putem inteiege pana
cand nu avem 0 buna atitudine negativa fata de ele, pentru di dad Ie prive~ti
pozitiv, nu vei intelege niciodata nimic. Daca studiezi via!a, trebuie sa ajungi la
concluzii negative, fiindca exista prea multe lucruri grc~ite in viata. A incerca
sa creezi numai atitudini pozitive este la fel de gre~it cu a avea numai atitudini
negative. Totu~l, unil oameni pot avea atitudini negative fata de orieine ~i de
arice, iar allii incearca sa-~i cultive atitudini pozitive despre lucruri care cer 0
atitudine negativiL Pe de alta parte, a~a cum am spus, atune! cfind adopti 0
atitudine negativa fata de lucruri referitoare la munca, Ia idei, metode ~i reguli
de lueru, incetezi sa mal intelegi. Poli inte1cge, pe rnasura puterilor tale, numal
atat timp cat e~ti pozitiv.
135
 A PArRA CALE
Dar aceasta se rcfera numai Ia atitudini intelectuale. In centrul emotional
atitudinile emotionale negative inseamna identificare. ' ,
I: Nu sunt sigur ca imeleg ce inseamna 0 atitudine negativa.
R: Inseamna 0 atitudine neincrezatoare, nepasatoare - exista multe nuautc;
uneori 0 atitudine de teama. la-o in sensul obi:;muit de acceptare s~u
neacceptare.
1: 0 atitudine nu este acela~i lueru ell identificarea?
R: Cu siguran!a nu. Atitudinea inseamnii un punet de vedere. Pori avea un
punet de vedere rara a fi identificat. Foartc adesca, identificarea este rezultatul
unei atitudini gre~ite.
I: Cum iti po!i schimba atitudinile?
R: In primu! n'ind studiindu-ne pc noi ~i viata noastrii in termenii sistemului.
Aceasta schimbii atitudinea. Acest sistem este un sistem ce tine de a gandire
diferita, sau mai degraba ce tine de atitudini diferite, ~i nu neaparat de aflarea
unor cuno~tinte. Apoi este necesara 0 anumita pretuire; trebuie sa Inrelegi
valoarea relativa a lucrurilor. Nu vorbim inca despre a face, vorbim despre a
studia. Trebuie sa studiem ~i sa ajungcm sa In!elegem lucruri care acum sunt
pentru noi doar cuvinte, adesea cuvinte utilizate cu sensul gre~it ~i in locul
gre~it. Este necesar sa Intelegeti ~i sa nu uita!i anumite principii fundamentale.
Daca veti proceda astfel, veti pomi pe un raga~ bun. Daca nu Ie intelegeti sau
nu vi Ie amintiti, lucrurile ydr'merge prost. In general exista trei sau patru
pietre de incercare principale ~i pana nu veti intelege sau nu va veti aminti
principiile fundamentale, va veti impiedica de una sau alta dintre ele.
I: Cr~d ea da~ 0 mare pr.etuire a sistemului eu min tea, dar cum pot ere~te
pretulrea emo!tonala, astfelIncat sa fac eforturi mai mari?
R: Intelegand mai bine ~i Incercand sa-!i aminte~ti de tine insuli. Intelegerea nu
poate fi doar in minte; am explieat ea ea inseamna lucrul mal multor eentri in
aeela~i timp ~i ca rolu! jucat de eentrul emotional aici este foarte important
deoarece nu poate exista intelegere adanca rara energie emo!ionalii.
I: Pute!i explica mal pe larg de ee este necesara 0 anumita atitudine pentru a
inlelege ceva?
R: Ineearca sa te gande~ti. Incearca sa vezi singur de ee este neeesar ~i Incearca
sa descoperi ce inseamna 0 atitudine sau un punet de vedere adecvat. Este un
proces de gandire, de a pune luerurile impreuna - toate lucrurile pe care Ie ~tim
deja, toa~e ideile ~i principiile pe care Ie-am invatat - ~i a fi capabil sa prive~ti
faptele dmtr-o noua perspectiva. A gandi intr-un mod nou este un lueru foarte
dificil, deoarece modul vechi de gandire este intretinut de vechi obiceiuri de
gandire, vechi asocialii, atitudini ~i de influenta lu~rurilor insele. Sa zicem ca
ai 0 anumita atitudine fata de un lucru ~i ca accl lueru incearca sa intretina
aceasta atitudine in tine prin toate mijloacele posibile. Atunci, sehimband
atitudinea respectiva, redirectionand-o, vei face un mare pas inainte.
i: Ni s-a spus ca pentru a lucra eu adevarat asupra fiintei trebuie sa ne dam
seama cum putem ob!ine 0 intelegere corecta. Ati afi~nat de asemenea ca
trebuie sa ~tim ce vrem. ' stare destul de inalta, deoarece din aceasta stare ne putem mi~ca.
136
CAPITOLUL 6
R: Exista mai muIte motive pentru asta. Intclegerea este cea mai mare forta pe
care a avem ~i care ne poate schimba. Cu cat yom avea 0 intelegere mai buna,
cu atat rezultatele eforturilor noastre vor fi mal bune. Cat despre a ~ti ce vrem,
inehipuiti-va cii va ducet! intr-un magazin mare, cu multe raioane difcrite.
Trebuie sa ~titi ee vreti sa cumparati. Cum vreti sa obtineti ceva, daca nu ~ti!i
ce vre!i? Dar in primul dind trebuie sa ~titi ce exista in magazin, altfe1 puteti
cere lucruri care nu se vand acolo. Astfel trebuie abordata aceastii problema.
Este totdeauna necesar sa ne amintim de ce am Inceput. Vrcti sa obtineti
lucruri pe care Ie pute!i ob!ine de la viata obi~nuita sau altfel de lucruri? Merita
sa incercati? Puterea noastra de imaginatie, utilizata de regula atat de gre~it, ne
poate ajuta in acest caz. Dar trebuie sa 0 controlati tot tirnpul ~i sa nu 0 lasati sa
hoinareasd. Ii spunern imaginatie dad hoinare~te, dar daca. 0 control~ti a
puteti utiliza sa vedeti ce inseamna un lucru, ce presupune el. Astfel, daca a
Yeti folosi, Va poate ajuta sa vederi dad intr-adevar vreti sau nu ceea ce spune!i
ca vretl, fiindcii foarte adesea vrem ceva diferit, sau nu ne dam seama ca un
lucru va atrage dupa sine un aItu!. Nu puteri dori Sa averi un singur Iucru,
izolat. Daea doriti un lucru, odata cu el veti obtine multe alte lucruri. Doar
atunci cand ~titi ce vreti, Yeti ~ti incotro mergeti ~i 0 veti ~ti bine. Este neeesar
sa ~titi. Poate parea fantastic, aproape imposibil din perspeetiva obi~nuita, ~i
totu~i sa fie coreet. Sau poate par~a foarte simplu ~i corect ~i totu~i sa fie
imposibil.
I: Puteti sa-mi spune!i care ar trcbui sa fie scopul nostru, adidi ce putem obtine
prin lucru?
R: La modul general, singurul scop este schimbarea fiintei. Scopul este sa
atingem stari superioare de con~tien!a ~i sa putem lucra cu centrii superiori.
Restul este in intregime subordonat acestui scop, atingcrii sale. Trebuie sa
facem 0 mie de lucruri care par sa nu aiba niei 0 legatura cu scopul nostru, dar
ele sunt toate necesare, fiindca noi traim sub nivelul normal. intai trebuie sa
atingem nivelul normal, iar apoi trebuie sa dczvoltam lucruri ~i posibilitati no1.
Nimeni nu va poate ajuta, doar propria voastra munca ~i propria voastra
intelegere. Trebuie sa incepe!i cu intelegerea. Aceste prelegeri ~i acest sistcm
sunt menite sa va ofere inteiegere. Urmatorul pas depinde de eforturile voastre.
Schimbarea fiinlei poate fi realizata doar daca tineti minte tot ce s-a spus, lara
Sa face!i exceptii pentru voi in~iva Iasand la 0 parte luerurile care nu va plae.
Daca veti proceda altfel nu veti avea 0 relatie coreeta eu ceea ce s-a spus, ~i
chiar daea veti incerca sa tineti minte acest lucru, nu se va sehirnba nimic.
I: Ce intelegeti dnd spuneti ca traim sub nivelul nostru nonnal? Ce este
nonnalitatea?
R: Normalitatea este capacitatea de dezvoltarc. De regula, oamenii sunt sub
nivelul normal. Posibilitatea de dezvoltare incepe numai de la nivelul omului
normal. Dar exista multe stari sub cea a omului nonnal. Oamenii prea
identificali, sau prea hipnotizati de idei formatoare, sau care mint prea mult
sunt mai ma~ini dedit oarnenii nonnaii. A fi un om normal insearnna deja 0
137
 A PATRA CALE
I: Am incercat adcsca sa rna gandesc ce anume vrean, dar am gasit doar 0
harababura de multe lucruri.
R: A~a este. Vreau sa vii dati seama cat este de dificil de definit ce annme vrei.
Sa presupunem ca ave!i Iibertate deplina in a alege ceca ce doriti: nu veti ~ti cc
sa spune!i. Dar este important sa intelegeti ~i sa ~titi acest lucru. Trehuie sa-l
pute!i fOlmuia, Despre nnele lucruri puteti fi siguri ca nu Ie puteti obtine pc cai
obi~nuite, dar nici pc aceasta cale nu exista vree garantie ca Ie veri obtine. De
pi Ida, ordinea poate fi grc:}itii. Exista 0 anumita ardine, pc care noi nu 0 ~tim,
in care se pot obtine lucrurile. Pute!i fi sigur! ca ati putea obtine tmele iucruri,
dar s-ar putea sa obtineti nu ceca ce credeti cil vre!i, ci altceva, $i chiar daca nu
obtineti lucrurile pe care Ie vreti, puteti fi siguri ca nu le-ati fi obtinut pe nici 0
alta cale.
Curios este ca, de regula, oamenii nu-~i cunosc scopul. Scopul poate fi
fonnulat doar daca cineva ~tie deja ceva despre locul in care se afla. Dadi nu
~tii unde te afti, toate scopurile tale vor fi imaginare. A~adar, va sfiituiesc sa
reflectati la scopul vostru: ce ati gandit inainte referitor la el ~i cum ati descrie
ceea ce poti obtine ~i ceea ce trebuie sa incerci sa obtii. Este inutil sa va
stabilip un scop pe care ~titi ca nu-I puteti atinge. Dar daca averi un scop pc
care puteti spera sa-I atingeti, munca voastra va fi con~ticnta, serioasiL
La inceput, oamenii i~i s~abi1esc de regula scopuri prea abstracte ~i prea
indepartate. Scopul cuiva! este la inceput ca 0 lumina pe care 0 zare~te in
departare pe cand merge in noapte pe un drum intunecat. EI face din aceasta
lumina tinta sa ~i merge spre ea. Pe drumul catre ca el vede, intre e1 ~i prima
lumina, 0 alta lumina; intelege c5. intai ar trcbui sa mearga spre lumina cea mai
apropiata $i merge sprc ea. Dupa un timp, vede a a treia lumina aflata din nou
intre el ~i lumina catre care mergea $i a$a mai departe. Aceasta se repeta de
cateva ori pana dind, in cele din unna, omul vede lumina cea mai aprapiata de
el, adica scopul pe care i1 paate atinge din Iocul in care se afta.
A$adar nu trcbuie sa averi 0 viziune prca ampUi asupra lucrurilor. Nu privifi
prca departe. Priviti mai aproape. Nu puteti ineepe sa luerati pentru un vii tor
indepartat. Lucrati pentru maine. Deseoperi!i ceva gre~it astazi. De ee? Pentro
ca a fost gre$it ieri. A$a ca daca proceda!i astazi coreet, maine va fi corect. ~i
doar avand un scop va puteti aminti ce ati mcut ieri $i ce face!i astazi, ce
corespunde $i ce nu scopului vostru.
In toate actiunile noastre puterea motivatiei poate fi de doua feluri: ceva ne
atrage sau eeva ne respinge. Nu putem $ti unde putem ajungc intr-un viitor
indepartat, dar ~tim foarte bine situa!ia in care nc aflam acum. Dacii a
inteiegem, ea ne va da un seop clar. Scopul va fi sa ie~im din aceasta situatie.
Putem :,;ti unele lucruri in noi de care trebuie sa incercam sa ne eliberam.
Scopul trebuie fonnulat clar, inteles ~i tinut minte. Numai atunei putem
obtine rezultate. Daca scopul este uitat in fiecare moment, nu sunt posibile
rezultate. Cum poate eineva care i~i da seama de situatia lui Sa-$1 fonnuleze
scopu!? E! va vedea cii centrol de greutate al situatiei sale este somnul; atunci
scopul va fi sa se trezeascii. Sau, daca i~i vcde mecanicitatea, scopul sau va fi
138
CAPITOLUL 6
sa seape de mecamcltate. Ambele ajung tot acoio. Vedeti, aceasta este a
viziune simpla $i practica.
I: Vad mai clar acum ea ceea ce ne impiedicii evolutia csto faptul ca nu vrem
suficient de mult sa evadam din mecanicitate. Cum se poate intensifica dorin!a
de evadare?
R: Aceasta este una din intrebarilc la care se revinc constant $i la care este
aproape imposibil de raspuns. Trebuie sa incerci sa eompari ceea ce este cu
ceca ce ar trcbui sa fie. Este necesara mai multa in!elegere $i, daca dore~ti 0
explicatie completa, mai multa amintire de sine, deoareec acesta este singurul
raspuns adevarat. Dacii amintirea de sine cre$te, totul cre$te.
I: Ati mentianat obstacolele pe care trebuie sa Ie depagim inainte de a ne atinge
scopu!' De atunci am vazut atatea obstacole in mine ca nu vad niei 0
posibilitate de a ajunge undeva.
R: Aecasta insearnna ea te identifiei eu e1e. Trebuie sa vezi ca e!lti ve~nic in
migcare, ea nu ramai niciodata pe loc; uneori e$ti mai aproape de scopul tau,
alteori mai departe. Este necesar sa te observi, sa prinzi momentele cand e~ti
mai aproape de scopul tau. Dacii iti fonnulezi scopu!, vei $ti dnd e$ti mai
aproapc de el $i cand e~ti mai departe. Daca scopul este fonnulat coreet, nu
poti fi intotdeauna la aceea~i distanta fata de eL
I: Am descoperit ca lucrez pentru,xezultate imediate. Este un scop gre~it?
R: Nu se pune problema de coreet sau gre~it: se pune doar problema sa iti
cuno$ti propriul seap. Scopu! trebuie sa fie intotdeauna in prczent $i sa se
refere la vii1:or. Nici un rezultat nu este posibil daca nu exista seop, efort $i
decizii.
I: Cum putera afla cum sa facem eforturi mati?
R: Facand eforturi miei. Un efort mare depinde de imprejurari, de situatie, de
intelegere, de multe lucruri. Nu putep incepe cu eforturile mario Trebuie sa
incepeti eu eiorturile mici, ca de pilda sa incercati sa va amintiti de voi in$iva,
sau sa incerclti Sa opriti gandurile de trei ori pe zi. Este un efort destul de mic
dar, daea it fleet! regulat, poate apare nevoia sau posibilitatea unui efort mare
~i Yeti fi caproili sa il faceti la momentul potrivit.
I: Cand am \enit prima data la prelegeri, aveam un scop foarte mare, dar acum
s-a Iaeut muk mai mic.
R: Da, scoptrilc se mic$oreaza foarte mult atunci dnd ineepem sa lucram. Ele
incep prin a :i euorme - ca baloanele - ~i apoi devin atat de mici incat Ie pori
pune in buzmar.
I: Presupun ,a, in starea noastra actuaia, nu putem aprecia diferenta dintre biue
~i rau.
R: Dimpotrwa: putem aprecia aeeasta diferenta, $i nu numai ea putem. dar
chiar trebui! sa 0 facem. Grc~eala sau raul ineepe sa devina inteligibil din
momentul i1 care avem a directie. Dad nu avem niei 0 directie, atunci nu
exista niei m rau, pentru ca totuI este la feI.
I: Prin dire:tie vreti sa spuneti scop?
R: Da, se(pul inseamna direc!ie, 0 anumita linie. Daca scopul meu estc sa
merg de aci acasa, imi va fi bine dad 0 iau la dreapta ~i rau daca 0 iau la
139
 A PATRA CALE
stanga. A$a sc poate stabili principiui binelui $i diului. Nu poate exista niei 0
definitie pentru bioc $i rau, pentru coreet $i grc$it, rara a stabili mai iutai un
seop sau 0 directie. Cand aveti un scop, atune! ceca ce se opune scopului
vostru sau vii indeparteazii de el cste grc$it, iar ceea ce ajutii scopului vostlU
est~ ~~r~e~t. Trebuie sa fie scopul vostru personal. Daca cl core~punde
poslblhta!Ilor de dezvoitare, atunei sistemul explica aceste posibiiita.ti. $i veti
intelege cil ceca ce vii retine de Ia a va atinge scopul cste mecanicitatea, i~r
ceca ce vii ajutii este cOll$tienta, atunei cOll$tien!a va reprezenta binele $1
me~anicitatea raul. Astfel, in loc de "bine" $1 "nlu", sistemul utilizeaza
cuvmtele "con$tient" $1 "rnccanic". Aeeasta abordare este suficienta pentru
toate scopurile practice.
Daca mai sunt intrebari putem continua, dar sa nu uitati niciodata aceasta
defini~ie practidi, fiinddi este singurul teren sigur pe care n avem: corect
pentrtf noi este ceea ce ajuta evolutia noastra, trezirea ~i lupta noastra eu
mecanicitatea; rau pentru not este ceea ce ne incurajeaza tendintele mecanice
c~e.a ce ~eA i~piedica sa ne schirnbam, ne impiedica evolutia. Da~a incepem d~
~lCl, mal tarzm yom descoperi muite aite criterii de discernamant.
I: Orice este mecanic este rau?
R: Aceasta nu inseamna neaparat ca tot ce e mecanic este rau; dar ce e rau nu
poate fi con~tient, I]u poate fi decat mecanic. Trebuie sa te intrebi: poate fi raul
con~tient in mille? In rest, totu,i cite filosofie. Daca_ exista ceva care din punctul
tau. de vedere subiectiv consideri cii este bun ~i daca incerci in mod con~tient sa
facl un lucru pe care-I consideri rau, vei descoperi fie ca nu poti sa-l faci fie ca
pierzi arice placere de a-I fa,ce. Exact in accla~i feI, nu pori fi negativ i~ mod
con~tient, rara identificare. Emotine negative sunt cele mai bune ciii ditre rau
~indca reprezinta unul dintre cele mai mecanice Iucruri de care dis;mnem. ' problema de la facerea lumii ~i inca nu I-au gasit. Dacii a~i putea afla singuri ~e
I: Sunt multe lucruri pe care trebuie sa Ie fadi cineva in viala impotriva
scopului sau. ~ invatat, ca ~i multe altele. Numai dnd vei aprccia valoarea ammtlfll de sme VCl
R: De ce impotriva scopului? Pori spune ca multe lucruri TIll corespund
scopulu~ tau, dar nu vad de ce cineva ar trebui sa faca multe lucnri impotriva
SCOPUlUl sau. Facand activitatile pe care trcbuie sa Ie faca cimva in viata
obi~n~ita, singura realizare este pierderea timpului, Dar sunt mul1e Iucruri pe
care cmeva'nu este obligat sa lefaca ~i care sunt mult mai rele decat pierderea
timpului. Daca 0 activitate nu poate fi evitata, ea poate fi trarsformata 'in
mu~ca. Exista alte lucruri muIt mai rele, ca imaginatia, emo!iiIe ne5ative ~i ~a
mal departe. Ele ~u sunt de ncevitat. Lucrurilc pe care suntcm OJliga!i sa Ie
facem nu contraZlC munca. Dar rara a fi in vreun fel ob1iga~i, f<cern lucruri
care co~trazic munca. Actiunile care sunt indreptate in mod cia- impotriva
SCOpUllll nostru pot fi numai mecanice ~i muIte dintre ele ne intreru) avansarea
in directia scopului nostru.
I: Scopul.con~tien!ei este sa ai un control total al ma~inii, astfel inca: pentru un
om con~tIent sa nu existe nimic mecanic?
R: Sa-J lasam pe ornul con~tient. Poli intelege raul doar in legatlra cu tine
insutl - restul este prea general. In tine insuti gase~ti trasaturi ~i tenlinte care
merg impoh'iva con~tientei ~i intaresc rezistenta. Acest rau este in tin~. Vei
140
CAPITOLUL 6
vedea ca raul se poate manifesta numai in mod mecanic. Este nevoic de mult
timp pentru a inte1ege acest lucru pe deplin. Puteti fi ~deseori indu$i i~ eroare,
puteti lua drept rau ceea ce nu este rau, sau drept con~tlent. ceva mecallIC. _
1: Putem face u~or ceva gre~it dad actionam doar mecallIC, in concordanta Cll
educatia noastra? Ar fi mai bine dad am actiona impotriva ci?
R: A ~ctiona impotriva ei ar fi la fel de mecanic, vei opune doar 0 mecallicitate
altei mecallicitati. Dad vei face ceva impotriva a ceea ee e~ti obi~nuit, nu va fi
ncaparat ceva c·orect. De altfcJ, nu inseanma ca tot ce am invatat sau suntem
obi~nuiti sa facem este gre~it. Ar fi prea simplu. 1a cateva excI~lple ale
actiunilor tale ~i vei vedca ca atunei dnd luerurile se intampHi, atunc! dnd Ie
la$l sa se intample, ele pot sa fie bune sau rele, Dar dad ai fi con$tient, ai
putea sa alegi; a1' fi cu totuI alta s i t u a t i e . . .
I: Trebuie sa ne gasim reguli obi~nuite de condUita, sau sa descopenm altele
noi in mundi?
R: Foarte adesea ne gasim scuze pentru ncrespectarea regulilor obi~nuite,
gandindu-ne ca ne trebuie altele noi. Cand suntem in curs de a Ie dobandi pe
cele noi, la un moment dat nu avem nici unele, astfel incat trebuie sa inte1egeti
di trebuie sa urmati regulile obi~nuite pana dnd Ie aveti pe cele noi. Dad
analizat i esen~a regulilor morale obi~nuite, nu yeti afla nimic care. sa di!erc .in
mod special de ceea ee gasiti in sist~m. De cxcmplu, sa luam. regultle ob~~nUlt~
de relatii cu oamenii. Acestea sunt foarte simple: ce lie nURtl place, altum nU-I
face. Este foarte logic ~i dar $i este unanim acceptat in sistem.
i: N-ar trebui sa descoperim singuri ce e coreet ~i ce e grc~it ~i nu sa ni se
spuna?
R: Cum puteti sa descoperiti singuri? Oamenii au ciiutat un riispuns Ia accasta
e corect ~i ce e gr~it, ati putea afla arice alteeva. Nu, ac:st. I~cru ~rebUl~
incepe sa ai valori corecte ~i po!i judcca ~i cantari. . .
i: Sunt multe lucruri pe care Ie faci deliberat, ~tiind ca sunt gre$lte, dar nu c~tJ
suficient de putemic sa te abtii.
R: Bineinteles, fiindca dacii e$t1 mecanic in toate, nu poti deveni con~ti<;-nt 1ntr-
un singur' lucfU. in plus, deliberat nu inseamna con~tient; luerurile doar se
intampla. Daca totul se intampla, nu se poate ca un singur lucm sa Illl sc
intample; trebuie Sa se intample ~i el.
i: Exista un etalon moral special al acestui sistem?
R: Da, bincinteles, dar, a~a cum am spus, el estc foarte U$or de inteles 'in
legatura cu sistemul. Este yorba de rela~ia dintre mecanic $i con~tient. ~ceasta
inseamna ea anumite lueruri sunt mecanice ~i trebuie sa ramana mecal11ce, dar
alte lucruri care acum sunt mecanice trebuie sa devina con~tiente,
Vedeti unul dintre lucrurile cele mai dificilc este sa recuno~ti ce e coreet $1
ce e greii;, sau bine ~i rau. Mintea noastra nu este obi~n~ita sa s.e gandeasc~ la
aceasta problema legat de con~tienta. Credem ca trebUle sa eXlste 0 defim!le
externa perrnanenta, care poate fi acceptata, memorata ~i unnata ~i nu ne dam
141
 A PArRA CALE
seama ca nu poate exista niei 0 definitie externa, ci exista doar calitati1e interne
ale actiunilor care determina lucrurile.
Aceasta idee a reia!iei diotrc bine 1/i rau in reialie ell con~tient ~i incon~tient
este a problema despre care este [oarte util de reflectat, in special atunei dnd
incepi sa gase~ti analogii corecte; nu numai fiindd iti da 0 anumitii inteiegere
clara, dar ~i fiindea fixandu-!i min tea pc aceasta. idee ~i pc altele similare pc
care Ie-ai auzit in sistem, 0 mentii la eel mai 'inalt nivel posibil pentru noi,
adidi in partile intelectuale ale centrilor. Nu te pop gandi in mod profitabil 1a
aceste Incruri eu partile inferioare, mecanice ale centrilor, pentru cii nu ar ie~i
nimie din asta. Pentru a obtine 0 anumita inlelegere, trebuie sa utilizezi partite
intelectuale ale centrilor ~i nu numai una, ci doua sau trei in acela~i timp.
Ce estc moralitatea? intelegerea regulilor de conduita.? Nu estc suficient.
Daca am spune, ca un salbatic "daca tu furi de Ia mine este rau, dar daca eu fur
de la tine este bine", aceasta nu este moralitate; este doar comportament
salbatic. Fiindca moralitatea incepe atunci ciind cineva are simtul binelui $i
raului in legatura cu propriile actiuni :;;i este capabil sa renunte la ceea ce
consided rau :;;i sa faca ceea ce considera bine.
Ce e binele? ~i ce este raul? in general, in aceasta prima etapa, omul
imprumuta principii morale de la ideile religioase, filosofice sau :;;tiintifice sau
pur :;;i simplu adopta tabuuri conventionale. E1 crede ca uncle lucruri sunt bune
:;;i altele rcle. Dar aceasta este 0 morjilitate subiectiva :;;i intelegerea binelui $1 a
dului sunt pur relative. In toate Itarile $i epocile au fost acceptate anumite
coduri morale care au incercat sa expJice ce e bine $i ce e diu. Dar dadi
incercam sa comparam teoriile existente, Yom vedea ca ele se contrazic :;;i ca
sunt ele 1nsele pline de eontradictii. Nu exista un astfel dc lucru ca moralitatea
generaIa; nu exista niei macar un asemenea lucru ca moralitatea cre$tina. De
exernpIu, cre$tinisrnui spune sa nu omori, dar nimeni nU ia asta in serios. Multe
moralita!i au fost eonstruite pe baza crimei. De exemplu, dupa cum am spus in
prima prelegere, in unele tari refuzul de la riizbunarea siingeiui este considerata
cel mai imorallucru. $i de ce in uncle cazuri omul ar putea omori $i in altele
nu? Tot cc se ~tie despre rnoralitatea obi~nuita este pi in de inconsecven!e.
De aceea, daca te gandc:;;ti la aeeasta problema, vei intelege di in ciuda
sutelor de sisteme ~i de invalaturi morale, omul nu poate spune ce e bine :;;i ce e
rau, pentru ca valorile morale se schimba, nu e nimic permanent in ele. in
acela~i timp, in functie de atitudinea lor fata de bine :;;i diu, oarnenii pot fi
imparJ:i!i in doua categorii. Exista oameni care nu au deloe simtul binelui :;;i
raului; tot ce au in locul simtului moral este ideea de plaeut ~i neplacut,
avantajos ~i dezavantajos. $i exista oameni care au simtul bineiui :;;i rauIui, tara
sa :;;tie de fapt ce e bine :;;i ce e rau. Cei care aparJ:in primei categorii nu pot fi
interesa1i de sistem, nu este pcntru ci. Cei din a doua categorie pot fi interesati.
Ceea ce trebuie in!eles de la inceput este ca omul trebuie sa inceapa cu un
anumit sim! al binelui :;;i raului, altfel nu se poate face nimic, Apoi, el trebuie
sa fie destul de sceptic in ceea ce prive~te moralitatea obi$nuita :;;i sa Inteleaga
cii nu exista nimic general sau stabil In priucipiile morale obi:;;nuitc, deoarece
ele se schimba In func\ie de conventii, loc ~i timp. $i el trebuie sa inteieaga
142
CAPITOLUL 6
neccsitatca unui bine :;;i uuui rau obiectlv. Daca illtc1cge aecstc lucruri, el va
gasi 0 bazii pentru a distinge intrc ce e bine :;;i ce e rau in legatura cu fiecare
lucru scpamt, fiindca dad ineepe corect, va descoperi ca exista reguli precise
eu ajutorul carora binele $1 raul inccteaza a mal fi relative ~i devin absolute.
Totul este sa se pomeasca de la 0 atitudine corccta, de la un punct de vedere
corect. Daca pornc~tc de la un punet de vedere gre$it, el nu va afla nimic.
i: Cum putem avea 1ncredere in sirnrui nostru de bine ~i diu?
R: Nu pute!i avca sau nu avea incredcre; el e acolo. A$a ca nu acesta e
problema. Puteti doar czita sau avca dubii in legatura eu subiectul. Desigur,
tara cunoa:;;tere, Tara dezvoltare, fiira con$tienta nu puteti spune precis daca
eeva estc corcet sau nu; dar puteti fi in drum spre aceasta. Moralitatea cste
mercu diferita, dar simtul moral cste permanent. Dad oamenii nu au simt
moral, este inutil sa vorbim eu ei. Dar sirntul billelui $i al raului este una, ~i
definirea, con!inutul este 0 alta problema. Doi oarneni pot avea un sim1 al
binelui $i raului foarte dezvoltat, dar ce e bine pentru unul poatc fi rau pentru
celalalt. Simtul nu presupune definire, astfel ca un om poate avea simtu 1
binelui :;;i rauIui, dar sa aiba idei gre:;;ite privind definirea acestora.
1: Ar putea fi apiicat acest etalon pentru a afla dadi un anumit lucru impicdica
sau ajuta con~tien!a?
R: Etalonul trebuie pus in Iegatura C\), un sistem. Fara un sistem (nu neapilrat
acest sistem, dar trebuie sa ai 1/11 sistcm) nu potl judcca.
Acest sistem incepe cu posibilitatea con:;;tientci obiective, iar con~ticnta
obiectiva este descrisa ca 0 stare in care putem cunoa~te adevarul. Daca atunc!
dind 0 atingem putem cunoa~te adevilrui, vom putea $t1 $i ee e biue :;;i ce e rau.
In consecinta, ace1a$i drum care duce la con~tienta obiectiva conduce $i Ja
intelegerea a ce e bine :;;i ce e rau. Dat fiind c5. nu am ajuns la con~tient~
obiectiva, consideram ca tot ce ne ajuta sa 0 dezvoltam este la fel de corect ~I
bine $1 tot ce ne impiedica este la fel de gre:;;it :;;i rau.
In inteiegerea nostril obi~nuita, adevarul obiectiv se refera mal mult la latura
intelectuaIa a vietii, dar poti dori sa afli acest adevar ~i legat de latura
religioasa, de latura moraIa, tatura cstcticii ~i a~a mal dcparte. Sistemul explicii
faptul di oamenii I, 2, 3, 4, 5, 6 $i 7 se afla in pozitii diferite III accasta
privinta. Exista religie nr.l, nr.2, nr.3, nrA etc, $i exista moralitate m.l, nr.2,
nr.3, nrA, nr. 5 etc. Aeeasta nu inseamna ca una sau alta din ele este brre~ita, ci
ca una nu poate fi explicata prin cealalta. De exemplu, Cristos 11U a
propovaduit inchizitia $i daca invatatura lui estc distorsionata de oamenii 1, 2
sau 3 penttll a fi utilizata in scopuri criminale, accst lucru nu i se poate imputa
lui.' intrudt suntem oameni I, 2 ~j 3, exista multe lucruri despre care nu putem
gasi nlei 0 indicatie clara ca ar ajuta sau impiedica dezvoltarea con:;;tientei. De
aceea, trebuie sa cautam aIte principii :;;i putem gasi aceste aite principii numai
dad. ne gandim la situatii concrete de comportament In sistcm pot fi gasite
suficiente indica!ii care sa arate cum sa privim un lucru sau altu!.
1: Credeti ca de-a tungul timplllui va izvori din sistem 0 noua credinta ~i
moralitate?
143
 A PArRA CALE
R: Din acest sistem, nu. Estc eu totul altceva. Aceste idei nu sunt pentru rnase,
pentru multime. Trebuie sa tineti minte ca aceasta este 0 invatatura ~i
invatatura poate exista numai pentru ~coli. In situatii favorabile estc posibil ca
$colile sa poate cre~te, dar asta estc ell totul altceva; nu este acela~i lucru ell
aparitia ~i dezvoltarea unci religii.
Scopul acestui sistem este sa conduca ornul ditre con:;;tiinta. Con~tiinta este
o facultate care exista in orice om nonna!. Ea este de fapt 0 alta expresie a
con:;;ticntei, dar con:;;tienta actioneaza mai mult pc partea intelectualii, iar
con:;;tiinta mai mult pc partea moraHi: ea ne ajutii sii nc dam scama ce e bine :;;i
ce e diu in comportamentui nostru. Con:;;tiinta este 0 stare in care cineva nu
poate ascunde nimic fata de sine, ~i ea trebuie dezvoltata in om. Aceasta
dezvoltare este paraleIa ~i simultana cu dezvoltarea con~tientei. Nu putem
spune ca nu 0 avem, deci nu este yorba de dezvoltarea a ceva ce nu exista in
noi, dar in viata noastra ea sc afia in spatele scenei, ingropata foarte adanc in
noi :;;i adormita. Ea se poate trezi pentru un moment in viata de toate zilele :;;i
atunci cand 0 face, in specialla inceput, aduce intotdeauna suferinta, pentru ca
este foarte ncplacut sa infrunti in fata adevarul despre tine insu!L
Con:;;tiinta este fata de emo!ii ceea ce este con:;;tienta fata de idei. Poate este
mai u:;;or sa intelegeti ce e con:;;tiinta, daca va ganditi la sensul etimologic al
cuvintelor con:;;tienta :;;i con:;;tiinta. Con:;;tienta inseamna toate cuno:;;tintele
legate intre ele. Dar nu puterq v6rbi de toate cuno:;;tintele, ar fi prea mult;
putem vorbi doar de toate cuno:;;tintele pe care Ie-am putea avea legate de un
anumit subiect. Ea trebuic legata de con:;;tienta de sine, astfel incat con:;;tienta
se refera Ia tine insuti, impreuna cu tot ceea ce :;;tii tu despre un anumit lucru.
Con:;;tiinta este acela:;;i lucru, dar in legatura cu emotiile. A avea un moment de
con:;;tiinta inseamna a simti deodata tot ce stmli in legatura cu cineva sau ceva,
Daca ai putea simti tot ce ai simtit vreodata in legatura eu 0 anumita persoana,
tara, casa, carte sau arice alteeva, acela ar fi un moment de con:;;tiinta :;;i ai
vedea cate cotradic!ii exista in emotiile tale, Pana cand nu ai Aavut acesta
experien!a, nu iti poti imagina cate sentimente diferite poti avea, In starea de
con:;;tiinta Ie vedem pe toate odatii. De aceea estc 0 stare atilt de neplaeuta,
Con:;;tiinta nu este foarte departe, doar ca avem multe metode de a 0 trata ca sa
ne impiedice a 0 experimenta - ca de cxemplu imaginatia, emo!iile negative,
justificarea $,a,m,d.- pentru ca estc prea incomoda.
I: Conform celor afirmate de dunmeavoastra, con:;;tiinta consta in a ne simti
toate emo!iile in acela:;;i timp. Nu pot in!elege deloc cum Ie putem simti pe
toate odata,
R: Nu, n-am spus niciodata aceasta. Am spus ca intr-un moment de con:;;tiinta,
fie ea dore:;;ti sau nu, veti simti toate emotiile legate de un anumit subiect
odata, Dar accasta nu este 0 definitie a con~tiintei. Con:;;tiinta poate fi definita
ca 0 simtire emotionala a adevarului referitor la un sublect dat. A:;;a cum am
spus, con~tiinta este acela:;;i lucru cu con~tienta, numai eli noua ne apare
diferita, Suntem subiectivi, astfel ca abordam lucrurile dlntr-un punct de
vedere subiectiv. Cand ne gandim la con:;;tient3, ne gandim la 0 anumita forta,
la 0 anum ita energie sau stare in legatura cu aprecierea intelectualii. Aceea~i
144
CAPITOLUL 6
energie, aceea:;;i fOt}3 se poate manifesta prin e~otii ~i .~ceasta se p~~te
intampia omului obi$nuit in eonditii obi:;;nuite. Uneon oamenn pot avea 0 ~:alre
emotionala a adevarului - unii mai mult, al!ii mai putin, Aceasta este con:;;tnnta,
Lips~ de con:;;tienta, absenta amintirii de sine ~i multe alte lucrur~. c~
identificarea :;;i imaginatia ne 'inchid calea spre aceste momente de con:;;tllnt~
care, altfel, ar fi mai posibile, incerca!i sa vedeti lucrurile in acest f~l, :a vedet~
ca exista corelatie intre contradictii ~i con:;;tiin!a, dar ele nu reprezmta aeela$l
lucru, astfel ca daca Ie puneti impreuna nu veti ajunge niciodata nicaieri. .
Con:;;tienta, a~a cum 0 putem avea in starea noastra, nu s: poate mant~esta
prin centrol intelectual, fiindea acesta este prea lent, el luerand ?e re~la ~u
partea sa formatoare. Dar ea poate, din cand in cand, sa se rna11l~est: ~l pnn
centrul emotional :;;i atunci - dupa cum am spus - se nume~te con:;;tnnta. Pe~t~
a se mani'festa, con~tienta necesita 0 pregatire indelungata, capacltat:
intelectuale :;;i alte lucruri de genul acesta, dar con$tiin!a lucreaza mal de~ :;;1
mai u~or decat eon:;;tienta deplina. Con~tienta deplina necesita multe cuno$t1n te
legate de intelegerea, prop~eiA exist~nte? ?a~ tr~b.uie~. sa fie 0 intelegere
constanta; nu este suficlent sa 0 mte1eg1 aZI :;;1 sa 0 Ult1 mame. ,
La inceput, cand con:;;tiinta se manifesta in noi, se intoarce !m~otnva
noastra :;;i Incepem sa ne vedem toate contradictiile interne. De Obteel nu Ie
putern vedea deoarece suntem intotdeauna intr-un mie co~pa,rtiment sau altu~
dar eon:;;tiinta poate vedea de sus ~i sa ne arate eli aeum ~lm~l~ ceva, pe urma
altceva, :;;i apoi cu totul altceva, toate in legatura ell acela:;;t sublect.
Dad luam de exemplu munca, trebuie sa ne dam seama ca la un moment
dat simtim ceva despre ea, in alt moment cu totul altceva, iar in al ,tr~ilea
moment din nou altceva, ~i ca niciodata nu Ie sim!im pe toate in acela:;;1 tlmp.
Daca am putea sa simtim in aeela:;;i timp tot ceea ce am simtit vreodata despre
munca, am avea un mare $OC. Aceasta ar fi con~tiinta, Toatii. viata n?astra, to~te
modurile obi:;;nuite de gandire, nu au decat un singur scop: sa eVlt~ A:;;o~unle:
sentimentele neplacute, recunoa:;;terea lucrurilor neplacute despre not m~me. $1
acesta este principalul lueru care ne mentine adormiti, de?a~ece ~entro a ne
trezi trebuie sa nu ne fie frica; trebuie sa fim destul de curaJo~1 ca sa ne vedem
contradictiile. . ,A
Chiar iasand deoparte problema con$tiintei, este important sa d,:seop~ntl m
voi ca atunci dnd aveti emotii puternice (nu ma refer la emotnle mmore),
atunci cand aveti trairi putemice legate de un anumit lucru, puteti fi aproape
siguri ca in alt ~oment veti avea 0 emotie diferita. referitoare, la acel,a$i luc~.
Dad nu puteti vedea asta in voi in~iva, incere~~l s-o ve~ett ~~ alp oa~em,
Cand va veti da seama de existenta acestor emotll contradlctorn, acesta va va
ajuta sa va intelegeti mecanicitat~a ~i li~sa .voast:a de int.elc~ere i~.ce~a ~e ~a
prive~te _ Jipsa de cunoa~terc de sme. At~t t1~mp cat yom Slrutl emotll d:fente III
momente diferite cum am putea fi n01? lntr-un moment eredem, mtr-altul
suntem suspicio:;;i; intr-un moment ne place, intr-altul ne displace. De aceea,
scopul este sa adueem aceste emotii la .un l~c, alt:el nu ne yom cuno?$te
niciodata, Dad Yom simti intotdeauna 0 smgura emotle la un moment dat :;;1 nu
ne vom aminti de aIte emotii, inseamna ca suntem identifieati eu ea, Cand
145
 A PATRA CALE
avem alta emotic 0 uiHim pc prima; dind 0 avem pc a troia 0 uitam pc prima ~i
rc a doua. Foarte de'.'rcm~ III viata, prin imitatie ~i pc alte cal, IIlVa!am sa traim
mtr-un fel de stare Imagmara, sa ne ferlm de lucruri nepHicute, astfel incat
camen!] dezvolta in ei in~i$i aceasta capacitate de a vedea doar 0 emotie la un
moment dat. '
~minte~te-!i . sa ~ lucre7~ .. Arni~~e.:;t:-ti de tine 1ntr-o dispozirie , apai
ammtc$te-p de tme ll1tr-alta dlspozlpe. Incearca sa Ie pui impreunii $i apai vei
vedea.
I: Daca avem diferite compartimente, acestea se exprima?
R: Cum tocmai am spus, cate unul pc rand. De exemplu, iubim pc cineva la un
moment dat $i ii daflm moartea in urmatorul moment. Doar ca TIU 0 vedem.
Totu$i. Yin uncle momente cand simtim toate cmotiile noastre referitoarc fa un
lueru, odata. Doar eli trebuie sa a~tep!i pana cand simti gustul unui astfe1 de
moment, pentru ea rara gustullui nu vei putea avansa niciodata in intelegerea a
c~ea c: inseamna un mo~cnt de con~tiinta. Con~tiinta poate fi foarte puternicii
~l clara. Dar de cele mal multe ori ea este adormita, pentru ca majoritatea
oamenilor fiind adormiti, totul in ei este adormit. ' sunt inca amortizoare, dar atunci cand devin foarte stabile, mereu la fel, cu
Deci c~n~tiin!a trebuie trezita. Trebuie sa invalam sa intelegem adevarul in
mod emoponal in anumite cazuri ~i putem s-o facem numai daca uu ne temem
sa infruntam contradietiile din noi in~ine.
Avem in noi dispozitive l s'p'eciale care ne impiedica sa vedem aceste
contradictii. Aceste dispozitive sunt numite amortizoare. Amortizoarele sunt
mecanisme speciale, sau excrescente speciale daca vre!i, care ne impiedica sa
vedem adevarul despre noi ~i despre alte lueruri. Amortizoarele ne partajeaza
Intr-un fel de compartimente impermeabile la ganduri. Putem avea multe
dorinte, intentii ~i scopuri contradictorii, ~i nu vedem ea sUnt contradictorii
fiindca amortizoarele stau intre cIe ~i ne Impiedica sa privim dintr-un
compartiment intr-altul. Cand suntem intr-un compartiment credem ca aeesta
reprezinta totul, apoi trecem intr-un alt compartiment ~i credem ca acesta
n:pr~zinHi _ totuI.. Aceste dispozitive se numesc amortizoare pentru ea
dlmmueaza ~ocunle, ca la vagoanele de tren. Dar referitor la ma~ina umana ele
sunt chiar mai n:ult: ele ne Impiedica sa vedem, a~a incat sunt in acela~i timp ~i
obturatoare. Cel care au amortizoare putemice nu vad niciodata. Dar daca ar
vedea cat de contradictorii sunt, Ie-ar fi imposibil sa se mi~te, fiindea nu ar mai
avea incredere In ei. De aceea, amortizoarele SUnt necesare In viata meeanica
Astfel de cazuri extreme reprezinta dezvoltari gre~ite, dar chiar ~i in oamenii
obi~nuiti exista amortizoare ascunsc adanc intr-o privinta sau alta.
I: Cand recuno~ti un amortizor in tine insuti, nu poti face nimic pentru a scapa
de el?
R: In primul rand trebuie sa-l vezi; inainte de a-I vedea nu e nimic de fiicut.
Dupa ce iI vezl, capacitatea de a face ceva depinde de miirimea amortizorului
~i de .multe .alte lucruri. Uneori este neeesar sa iei un ciocan ~i sa-l srafllmi;
alte~n el ?ISpare d~ca-I pui ~ill lumina, fiindca amortizoarelor nu Ie place
lumma. Cand amortlzoarele !Dcep sa dispara ~i devin mai putin puternice
146
CAPITOLUL 6
Incepe sa sc manifeste con~tiinta. In viala obi~nuita ea este tinuta In frau de
amortizoare.
I: Ati putea cxplica mai bine ee in!elegeti prin amortizoare?
R: Amortizoarele sunt foarte greu de descris sau de definit. A~a cum am spus,
elc sunt un feI de despartituri in noi, care ne impiedica sa ne observam. Poti
avea diferite atitudini emotionale (amortizoarele se refera intotdeaune Ia
atitudinile emotionale) fata de acela~i lucru de dimineata, la priinz:;;i seara, rara
sa observi. Sau, in anumite Imprejurari poti avea ni~te pareri, ~ar in alte
imprejurari alte pareri, amortizoarele fiind peretii care stau Intre ele. In general,
fieeare amortizor se bazeaza pe un anumit fel de ipoteze gre~ite despre tine
Insuti, posibilitatile tale, puterile tale, inclinatiile, cuno~tintele tale, fiinta,
con~tienta etc. Acestea difera de ideile gre~ite obi~nuite pentru di sunt
permanente; in anumite imprejurari, cineva vede ~i simte intotdeauna acela~i
lucru; ~i trebuie Sa intelegeti ca in omul m.l, 2 ~i 3 nimic nu trebuie sa fie
permanent. Singura ~ansa pentru ca el sa se sehimbe este data de faptul ca nu
exista nimie permanent in el. Parerile, prejudecatile, ideile preconcepute nu
mereu aeela~i mecanism de a sustrage luerurile din sfera privirii noastre, atunci
elc devin amortizoare. Daca exista in om un anUme tip de atitudine gre~itii
constanta, bazata pe informatii erenate, pe aetivitatea gre~ita a centrilor, pe
emotie negativa daea ei utilizeaza mereu acela~i fel de scuze, inseamna ea
preg~tesc amo~izoarele. $i cand un amortizor a fost creat ~i a devenit
permanent, el opre~te orice progres posibil. Daca amortizoarele continua sa se
dezvolte, ele devin idei fixe ~i asta este deja nebunie sau inceputul nebuniei.
Amortizoarele pot fi foarte diferite. De exemplu, am cunoscut un om care
avea un amortizor foarte interesant. De fiecare data eand racea ecva rau,
spunea ca 0 fiicea dinadins, ca experiment. Acesta este un foarte bun exemplu
de amortizor. Altcineva avea un amortizor cum ca el nu intarzie niciodata; cu
acest amortizor stabilit ferm, el intarzia mereu, dar nu observa niciodata ~i daca
i se atragea aten!ia, era intotdeauna mirat ~i spunea: "Cum sa intarzii, eu nu
Int5..rzii niciodata!"
1: Cand Ull amortizor a fost distrus ~i vezi ceva de nesuportat, care este
urmatorul pas?
R:Intreaga munca este 0 pregatire in acest scop. Dad eineva nu lucreaza, ci
doar crede ca luereaza ~i ii dispare brusc din intamplare un amortizor, el se
gase~te intr-o situatie foarte nepHicuta ~i vede deasemenea ca doar pretindea ca
lucreaza. Amortizoarele ne ajuta sa pretindem ea Iucram in loc Sa lucram. De
aceea, oamenii In starea obi~nuita nu pot avea con~tiinta, fiindea daca ar aparea
bruse con~tiinta, ei ar innebuni. Amortizoarele sunt utile in aceasta privinta: cle
ne ajuta sa ramanem adormiti; fiindca daca aite parti nu sunt dezvoltate, daca
totul nu este adus la un anumit echilibru, ornul nu ar fi capabil Sa se suporte a~a
cum estc. Astfel eli nu este nici macar recomandabil Sa se distruga
amortizoarele inainte ca omul sa fie pregatit. Omul trebuie sa fie pregatit mai
inainte. Ne putem suporta numai pentru cil nu nc cunoa~tem. Daca ne-am
cumoa~te a~a cum suntem, ar fi de nesuportat
147
 A PATRA CALE
i: Totu~i, cineva se vede In mod intelectual rara sa aiba sentimente puternice.
R: Studiul de sine intelectual este numai 0 pregatire; dar atunei dod fucerei sa-
Ii amintc~ti de tine insuti ~i sa nu te identifici, incep! sa te simti emotional.
I: To~i avem amortizoare?
R: Da. N-a!J1 putea trili tara ele. Ar trebui sa tim sinceri tot timpul ~i sa vedem
totul permanent.
i: Care este cauza lipsei de annonie interioara pc care 0 avem de obicei?
R: Aceasta Jipsa de annonie este starca normaia a cmulu! nr.l, 2 ~i 3. Un om
adonnit nu poate fi armonios; dad el ar fi arrnonios nu ar exista oiei un
stimulent ~i oiei 0 posibilitate de dezvoltare.
I: Dar dad cineva incearcii sa fie mal treaz, el devine mal con~ticnt de lipsa lui
de armonie; vazand aceasta, ar putea deveni el mai arrnonios?
R: Aceasta este 0 lntrebare teoretidi. Incetezi sa fii lipsit de arrnonie atunci
cand inceteazi sa fii ceea ce e~ti acurn. A~a cum e~ti acum, e~ti lipsit de
arrnonie, apoi con~tient de lipsa annoniei, din nou lips!t de annonie, din nou
con~tient de aceasta ~i tot a~a.
I: Deci cineva nu poate fi nieiodata fericit?
R: Fericirea lnseamna echilibru ~i echilibrul in starea noastdi este irnposibil,
eonsidedind eehilibrul in sensul de armonie. Suntem totdeauna in echilibru
tntr-un anumit fel, dar tntr-un fel gre~it. Daca. am fi fost arrnonio~i tn actuala
noastra stare, nu am avea niqi bi! motiv sa ne schimbam; astfel, natura a aranjat
foarte bine sa nu putern fi armonio~i a~a cum sun tern ca sa nu putem fi fericit!
tn aceasta stare. Fericirea este armonie intre imprejurarile exterioare ~i
manifestarile interioare ~! pentru noi este imposibiUi, daca prin fericire
tntc1cgem annonie.
i: Lucrul pare sa te faca mai nefericit.
R: Studiul sistemului, dobandirea unui control mai mare, nu pot face omul mai
nefericit Nu exista niei 0 renuntare in el. Ceea ce trebuie omul sa piarda este
imaginatia. Tot ceea ce este real nu este un obstacol tn lucru. Lucrurile
imaginare ne tin adorrniti ~i la ele trcbuie sa renuntam.
i: Amortizoarele se datoresc educatiei ~i anturajului?
R: Se datorese multor Iucruri. Dar eele mai bune amortizoare sunt create priri
autoeducare.
i: Sistemul ne tnvata sa sciipam de amortizoare?
R: Da, sistemul ne tnvata sa Ie descoperim mai intai. Apoi, dupa ce Ie-ati
descoperit, putet! gasi metode pentru a scapa de ele. Nu pute!i tncepe munca
asupra lor tara sa Ie cunoa~teti.
I: Cum poate eineva sa-~i des'eopere amortizoarele?
R: Nu Ie poate descoperi dad nu se observa intr-un mod coreet. Trebuie sa
9autati contradictiile.
I: Trebuie sa-ti deseoperi singur amortizoarele sau trebuie sa,:,ti fie aratate?
R: in orice caz nu-ti pot fi aratate pana dnd nu ai tacut singur tot ce era
posibil. Altfel oamenii nieiodata n-ar erede, spunand: "Orice numai asta nu!"
I: A-ti spune: "Asta voi face maine" cstc un amortizor?
148
CAPITOLUL 6
R: Nu este un amortizor, dar este 0 metoda foarte buna de a asigura buna
functionare a amortizoarelor.
I: Spune~i d. trebuic sa d.uUim neconcordantele. Eu vad multe neconcordante,
dar Ie pun pc seama diferitelor "eu"-ri. .
R: Da, este foarte corect. Dar atunci dnd ne gasim tntr-una dm aeeste
neconcordante, suntem de regula identificati cu unul din aceste puncte de
vedere ~i nu Ie putem vedea pe celeiaite. Cand nu sunteti tn niciunul, dnd stati
deoparte, putcti spune: "Uneori rna uit la acesta tntr-un fel ~i alteo.ri ~n alt fel"~
dar dnd sunteti identificati n-o puteti face. Trebuie sa tncercatl sa spargep
aceasta idcntificare.
I: A vrea ~i a nu vrea in acela~i timp este un amortizor?
R: Nu este un amortizor. Un amortizor ia adesea forma unei convingeri ferrn~e.
De exemplu, un barbat pe care n ~tiam era convins ca iubea toti oamenii. In
realitate nu iubca pe nimeni, dar in virtutea acestui amortizor era liber sa fie cat
de antipatic dorea. Era un amortizor foarte sigur ~i durabi1.
i: Se poate invata despre amortizoare observandu-i pe al~ii? . ~ .
R: Da, pentru ca te poate ajuta sa vezi amortizoarele dm tme msutl. Dar cum
lucrurile se repeta arareori aidoma, e~ti tentat sa Ie vezi intotdeauna doar t~
altii ~i nu tn tine tnsuti. 'i:nsa daca cineva este pregatit prin gasirea acestora mat
intai tIl eltnsu~i, dandu-~i seama de mecanicitatea lui el poate tncepe sa-~i vada
amortizoarele.
I: Cand iti vezi amortizoarele, uneori parca iti faci altele pentru a te justifica.
R: Nu-ti poti crea amortizoare a~a de u~or. Poti sa creezi minciuni ~i lucruri
imaginare, dar amortizoarcle sunt lucruri solide ~i crearea lor este un proces
indelungat.
I: Con~tiinta poate fi tl1teIeasa numai eand traim emotii tna~t~? .
R: Nu; precum am spus, con~tiinta este un sentiment poslbll pentru once om
obi~nuit, rara nici 0 ~coala. Este un feI de sentime~t~interior a~ adeva~lui.tn
legatura cu un lueru sau aituL Legatura poate fi gre~lta, dar sentlmentul m sme
va fi foartc coreet.
I: Cu siguranta con~tiinta este mai mult decat a fi con~tient de toate
sentimentele tale 1a un moment dat, fiindca ea tti poate modifica aetiunea. Se
pare ca ea accentueaza unele emotii ~i aten~eaza altel~. . . _ . _
R: Aeeasta pentru ca Ie vezi. Este cea mal mare poslbIlltate a noastra, fimdca
atunci cand 1ti vezi diferitele emotii despre ace1a~i lucru ~i Ie vezi pennancnt,
e~ti ingrozit.
I: Ceea ce numim cori~tiinta nu este uneori situatia tn care un "eu" 11 dezaproba
~~ ....... .
R: Aceasta este 0 [oarte buna observat1e pnvmd con~tllnta m sensul obl~nU1t al
cuvantului. Dar ceea ce eu numesc eon$tiinta este 0 anumita stare tn care vom
putea fi mai tarziu. Ceea ce se nume~tc con~tiinla in viata obi~nuita este pur. ~i
simplu 0 serte de asoeieri, Suntem obi~nui!i sa gandim ~i sa facem lucrunle
tntr-un anume fel ~i dad. pentru un motiv sau aitul ac!ionam altfel, avem un
sentiment neplacut pc care-l numim con~tiin!a. In realitate, con~tiinta est~. un
sentiment mult mai adanc ~i mai putemic ~i atunei cand aparc con~tl1nta
149
 A PATRA CALE
adevaratii, veri vedea ca nu seamanii ell nimic din ceca ce numiti acum
con~tiinta.
I: Atunei sentimentul pc care il numim con~tiinta este grc~it?
R: Nu neaparat gre~it, dar nu este acela:,;i lucru. EI poate fi asociat unor lucruri
destul de obi:,;nuitc, carc nu au niei a valcare moraHi deosebita. Moralitatea este
intotdeauna relativa, con:,;tiin!a este absoluta.. Con:,;tiin!a este 0 emotic pozitiva
speciaHi. In starea noastdi actualii avem 0 foarte vaga idee despre aceasta
emetie, suficienta pentru a avea sentimentul cil ceva cste bine :,;i altceva diu,
dar insuficienta pentru a sptme c1ar ce este bine :,;i ce este diu. Asta trebuie
dezvoltat. Starea de con:,;tiinta pc care 0 putem avea in prezent nu distinge ceca
ce este marc de ceca ce este mie, dar con~tiinta de mai tarziu poate deveni 0
metoda foarte diferita de cunoa~tere, un instrument de discriminare.
Inainte de desehiderea totala a acestei con~tiinte trebuie Sa avem vointa,
trebuie sa fim in stare "sa facem", sa ae~ionam in concordanta eu ee ne dicteaza
con~tiinta, altfel, dadi in om con~tiinta se treze~te total tn aetuala stare, el poate
fi cea mai nefericita fiinta: el nu ar fi in starc sa uite, sa se adapteze luerurilor
~i ar fi incapabil sa schimbe ceva. Con~tiin!a distruge amortizoarele, astfel
incat omul se giise~te flira aparare fala de el insu~i ~i in ace1a~i timp nu are
vointa, astfeI di nu sc poatc schimba, nu poatc face ceea ce ~tie ca e bine. De
aceea, el trebuie sa dezvolte int~i vointa, altfel se va gasi intr-o situatie foarte
nepliicuta, pe care n-o poate'cbntrola. Abia atunci cand va dobandi ~ontrolul,
!~i va putea permite luxul de a avea con~tiinta, in nici un caz inalnte.
I: Ce este sentimentul de remur;;care pe care-l avem atunci cand facem ceva
care simtim ca nu e blne? Este con~tiinta?
R: Nu, con~tiinta este aItceva, mai putemic, mai cuprinzator. Dar chiar daca
cineva i~i aminte~te momentele de remu~care, acest lucru este uti!. Numai ca
este necesar sa ~tim pe ce se bazeaza remu~carea.
I: Exista vreo legatura lntre esenta ~i con~tiinta?
R: Este 0 stransa legatura, pentru ca atat con$tienta. cat ~i conr;;tiinta vin din
esen!a, dar nu dintr-a no astra. Esenta noastra este pur mecanicii.
I: Prcsupun ca amintirca de sine nu aduee automat inaltare morala.
R: Aduee in mod cert 0 alta intelegere, fiindea atunci dud cineva devine
con~tient, tntelege mal bine partea moraJa a lucrurilor, opusul moralita!ii fiind
mecanicitatea. Daca cineva devine mal con$tient, va fi capabil sa-~i controleze
comportamentul.
I: Poate fi simtul moral util sau demn de incrcdere in comportament?
R: Este greu de vorbit in general, dar cu cat studiati sistemul, eu atat mai mult
va Yeti vedea pe voi fn~iva. Exista muIte lucruri pe care Ie credeti corecte, dar
care din punctul de vedcre aI sistemului sunt complet gre~ite. Sunt multe
Iucruri pe care nu Ie $tim. Ne putem face mult rau crezand cii sun tern morali -
un rau real, nu numai in sens moral. Sistemul, in special in etapele sale mai
avansate, are un cod de legi mult mai strict, $i tn acela~i timp este poate mai
liber decat orice altceva. Dar, a$a cum am spus, puteri pleca intotdeauna de la
cc anume este mecanic ~i ce anume este con~tient.
Unca nu imi cstc cJar care este functia conr;;tiintei.
150
CAPITOLUL 6
R: Dacii problema se pune astfel, Tara a mai adauga nimic, tot ce pot spune este
ca dadi cineva nu arc un obiectiv cJar, daca nu lucrcaza cu un scop precis,
functia con~tiintei consta numai in a strica viata celui care are nenorocul sa 0
aiba. Dar dad el lucreaza eu un anumit scop, atunci con~tiillta 11 ajuta sa-$i
atinga obiectivul.
1: Nu este posibil ca dupa ce, prin amintirea de sine ~i alte practici, cineva
acumuleaza cuno~tinte $i putere, acestea sa fie pusc in slujba raului?
R: Vedeti, 0 parte inevitabiHi a proccsului de dezvoltare de sine consta in
trezirea con$tiintei, iar trezirea conr;;tiintei va inliitura orice posibilitate de
utilizare a noilor puter! in scopuri gre$ite. Acest luclU trcbuie inteles cJar de la
inceput, fiindd atunci cand se treze~te con~tiinta, ea nu va permite sa se fad
nimic egoist sau contrar intercselor altor persoane, sau daunator pentru cineva-
nimic de fapt din tot ce consideram rau sau gre~it. Con$tiinta trebuie trezita
pentru ca flira 0 con$tiinta treaza vei face intotdeauna grc$eli ~i nu-ti vei vedea
contradictiile.
I: Respectarea unui cod moral tn starea de somn ne ajutii?
R: Nu suntem mereu la fel de adormiti $i in momcntcle cand suntem mai putin
adormiti putcm Iua anumite decizii; in starea de somn putem respecta accste
restrictii mai mult sau mai putin, sau putem sa nu Ie respectam de Ioc ~i sa fim
in puterea absoluta a starii de somn;"In plus, dad cineva respecta anumite idei
con$tiente, prin acest proces el devine mai treaz.
I: Cand cineva devine conr;;tient, el i$1 da seama de contradictiile lui. Intr-un
fel, aceasta nu Ie anihileaza?
R: Nu, ar fi prea simplu. Poti sa Ie vezi ~i totu~i ele sa ramana. Una este sa vezi
$1 alta este sa faci ecva, una este sa $tii $i alta sa modifici.
i: Adevarul absolut este posibil numai avand conr;;tienla obiectiva?
R: Adevarul exista tara noi, dar cineva poate cllJlOa$te adevarul numai in starea
de cunoa$tere obiectiva. Nu adevarul "absolut", ci pur $i simplu adevarul,
pcntru ca adevarul nu are nevoie de calificative. In starea noastra nu putem
cunoa~te adevarul, cu cxceptia unor lucruri foarte simple ~i chiar r;;i atunci
facem gre~eli.
i: Cum poate cineva recunoa$te adevarulla nivelul nostru?
R: Prin reducerea la lucruri simple. In lucrurile simple putem recunoa~te
adevarul; putem recunoa~te ce estc 0 u~a $i ce este un perete ~i putem aduce r;;i
problemcle mai dificile 1a acelea~i lucruri simple. Inseamna ca trebuie sa
recunoar;;teti 0 anumita calitatc in principii foarte simple ~i sa folositi aeeste
principii simple r;;i la verificarea altor lucruri. De aceea filosofia - adica
discutarea posibilitatilor ~~ intelesului cuvintelor - estc exclusa din sistem.
Trebuie sa incercati sa tntelegcti lucrurile simple r;;i trebuie sa invatati sa
ganditi in accst fel; atunci Yeti fi capabili sa reduceti totul 1a lucruri simple.
Luat i de exemplu amintirea de sinc. Vi sc da tot materialul; daca va observati,
vcti vedea ca nu va amintiti de voi in ace} moment; veti baga de seama cii in
an~mite momcntc va aminti!i de voi mal mult ~i in alte'momente mai putin ~i
yeti decide di cstc mai bine sa va amintiti de voi. Aceasta inseamna cii ati gasit
o u~a, ca vedcti diferenta dintrc u~a $i perete.
151
 A PATRA CALE
i: Sum sa prelungim starea de con~tiin!a?
R: Intai trebuie sa vii ganditi nu cum 5-0 prelungiti, ci cum 5-0 creati, fiindca in
starea noastra obi~nuiHi nu 0 avem. Atunei eaud 0 cream sau 0 trezim, este eu
siguranp. util sa 0 mentinem cat mai mult, dC9i este foarte nepIacut. Dar nu
exista metode directe pentru a 0 induce, astfel cii putem dobandi gustul
con~tiintei numai dad facem tot posibiJul. In general, una din primele conditii
este 0 mare sinceritate [ata de noi in9ine. Niciodata nu suntcm sinceri ell noi
in~ine.
i: Cum poate cineva invii!a sa fie sincer ell el insu~i?
R: Numai incerca.nd sa se vadii. Gfindi!i-va la voi nu in momentele emotionale,
ci in momentele'lini~tite 9i nu vajustifica!i, fiindcii de regula noi nejustifidim
9i explicarn totul spunand ca era inevitabil, ori ca a fast din vina altcuiva ~i tot
a~a.
i: Am Incercat sa fiu sincer, dar acum vad ca nu ~tiu ce Inseamna a fi sincer.
R: Pentru a fi sincer nu este suficient sa vrei. In multe cazuri nu vrem sa fim
sinceri; dar chiar daca am vrea, n-am putea. Trebuie sa 1n1e1egem acest lucru.
A putea sa fim sinceri este 0 ~tiin1a. ~i fnsa~i decizia de a fi sincer este foarte
dificiIa, fiindd avem multe rezerve.
Numai sinceritatea ~i recunoa~terea totaHi a faptului ca suntem' sc1avii
mecanicitatii cu unnarile sale inevitabile ne poate ajuta sa gasim ~i sa
distrugem amortizoarele 0\1 ajutorul carora ne amagim singuri. Putem In1elege
ce este mecanicitatea ~i toate ororile mecanicitatii numai daca facem ceva
oribil ~i ne dam seama cii numai mecanicitatea din noi ne-a fmpins. Trebuie sa
fim [oarte sinceri cu noi'ln~ine pentru a fi capabili sa vedem acest lucm. Daca
incercam sa acoperim, sa gasim scuze ~i explica!ii, nu ne vom da seama
niciodata de ea. Poate sa doara foarte rau, dar trebuie sa induram ~i sa incercam
sa Intelegem ca numai deschizandu-ne rata de noi in~ine putem evita sa nu se
mai repete iar ~i iar. Putem chiar sa schimbam rezultatele printr-o fntelegere
deplina ~i completa ~i neincercand sa ascundem ceva.
Putem scapa din tentaculele mecanicitatii ~i saRi distrugem forta printr-o
mare suferinta. Daca incercam sa evitam suferinta, daca ne este frica de ca',
daca incercam sa ne convingem ca nimic rau nu s-a intamplat, ca de fapt acest
lucru nu este important ~i ca lucrurile pot continua a~a cum au mers ~i pana
acum, atunci nu numai ca nu vom scapa niciodata, dar VOm deveni tot mai
mecanici, ~j vom ajunge foarte curand fntr-o stare in care nu va mai exista
pentru noi nici a posibilitate ~i nici a ~ansa.
152
CAPITOLUL7
Pluralitateafiinlei noastre # absell!a willi "eu" permanent - CillCi Illfelesuri
ale cllwintului "eu". Diverse persollalitii!t $i preferillle $i antipatii -
Personalitafi nefolositoare $i folositoare - Celltrul Magnetic $i Ajutorul de
Majordom. Divizarea 1I0astra III "ell" # "do/JInul X" - Falsa personalitate. Ce
este "eu "-I? Studiul falsei pel'sonalitii{i, ca mijloe de a Illvii{a sa-Ii amillte$ti
de tille insuli - Efortul de a lupta Impotriva falset persollalitiili - Necesitatea
controlului - Falsa personalitate $i emofiile negative. Pe ee ne putem bizui III
noi In$ine $i pe ce nil ne putem bizui - Suferin!a # lllilitatea ei - A IlU spune
"ell" fora discrimil1are - Falsa personalitate deformeazii ideile sistemuilli -
Trasalllra principalii sat! trasaturile - Necesitatea cWlOa~'iterii sliibiciul1ilor
proprii - Triada staticii - Pre{uirea - Pericol de a deveJli dol - Cristalizal'ea.
I'..: Cand intrebam cum sa fim mai putin meeanici, ni se spune sa fim mai
I treji. Cand intrebam cum sa ne trezim, raspunsul cste sa nu te identifici, iar
dnd intrebam cum sa nu te identifici, raspunsul este amintirea de sine. Pare
sa fie un cere, fiecare metoda fiind 0 contraparte a celeilalte. Putem ob!ine
ajutor sup limen tar pentru a incerca una dintre acestea sau pc toate?
R: Nu este chiar a~a, pentru ea ficcare dintre aeeste incercari prezinta 0
triisaturi'i proprie ~i are un gust specific. Sunt foarte diferite. Estc nccesar sa
incercam din toate partile posibife pentru a sparge zidul. Este un zid foarte ina1t
~i foarte dur eel pe care il avem de sfi'iramat.
Dar nu incepem cu asta - incepem cu pluraiitatea noastdi. Cand am vorbit
prima data de multimca "eu"-rilor din noi, am afirrnat ca noi "eu"-ri se ridica
in ficcare moment, controleaza lucrurile pentru scurt timp ~i apoi dispar, iar
multe dintre ele nu se mai intalnesc niciodata. Cand itl dai seama ca nu e~ti
unul, ca e~ti mai multi, ca poti sa ~tii ceva cu certitudine dimineata ~i sa nu mai
~tii nimie dcspre asta dupaamiaza, atunci aceasta intclegere constituie
inceputu1. Nu vreau sa spun d dad ne dam seama de aceasta pluralitate a
putem schimba ~i putem deveni diferiti. dar aceastii inrelegere este primul pas.
t: Nu inteleg de ce diferitc preferinte ar trebui Sa insemne diferite "eu"-ri sau
grupe de "eu"-ri?
R: Pentru ca acela~i "eu" ar fi identic. Cand spui "eu", te gande~ti la intreg. in
realitate este doar 0 mica parte a tao Putem exista numai pentru cii nu ne putem
pune intregul capital in fiecare "eu", altfel am fi faliti. Puncm numai
marunti~ul. "Eu"-rile noastre sunt marunti~. Presupumind ca ati avea 0 anumita
suma de bani, toata in marunti~, de fiecare data dnd spune!i "eu" folositi un
ban. Asta este 0 gre~eala: chiar a~a cum suntem, reprezenUim ceva mai l11u!t
dedit a para.
 A PATRA CALE
In acest sistem cuvantul "eu" poate fi spus in cinci feluri, pc cinci nivcluri
difcrite. Omul in starea sa normahl este 0 multitudine de "eu"-li: accasta este
prima semnificatie. Cand un Om decide sa lucrezc, apare un "etl de observarc"
sau un grup de "eu"-ri ; aceasta este a doua semnificatie. eea de a treia,
iudicata prin cercu! eel mai mic, estc legata de aparitia AjutolUlui de
Majordom. El are controlul asupra unui anumit numar de "cu"-ri. eea de-a
patra semllificatie indicata prin cereul mijlociu, este lcgata de aparitia'
Majordomului. El are centroIu! asupra tuturar "eu"-rilor, eea de a cineca
semnificatie este aceea a Stapanului. El estc desenat ca un cere marc exterior
deoarece el afC un Corp-timp. El ~tie trecuhl1 ~i, de asemenea, viitorul, de~i pot
exista diferite grade.
I: Este posibiHi sporirea numarului de "eu"-ri interesate de lueru?
R: Avem suficiente "eu"-ri, ele sporesc singure. Scopu! este sa Ie eonectezi ~i
sa Ie ajuti sa devina Un singur "eu" interesat de !ueru. Dadi mai muIte "eu"-ri
diferite sunt interesate ~i nu ~tiu unul de altul, atunei un "eu" sau grup de "eu"-
L- - ~ jurul aeestui lucru s-a construit 0 anumita personalitate. Suntem creaturi ale
- -
( - -
- -
\ preferinte autentice. Prin studiullor, iti poti gasi personalitali1e.
- - - placut fntatdeauna ~i sunt diteva care doar ti-ai imaginat cii-!i pIac.
- -\-
- -
\
-liliiii-
- :J-J
- :l-L
-1 -
I)
~ .-/
ri poate face ceva iar un altuI, altceva, rara sa ~tie. Poti spune "eu" vorbind
despre tine numai in legatura cu munca ta pentru un anumit seap: studiul de
sine, studiul sistemului, amintirea de sine ~i a~a mai departe. In alte lueruri iti
poti da seama ca nu e~ti ehiar tu aee1a, ei daar a mica parte a ta, aproape cu
totul imaginara. Cand vei invata sii faei aeeasta distinetie, caud va deveni
154
CAPITOLUL 7
aproape un obieci Cin sensul de a fi constant) te vei sim!i pc tine insul1 intr-un
mod eoreet. Dar dad tu intotdeauna vei spune "eu" pentru orice rara
discriminare, aceasta va ajuta numai tendintcie tale mecanice ~i Ie va intiiri. $i
cate lucruri facem, lara sa vrem sa Ie facem deloe! Trcbuie sa facem ~i asta ~i
cealaltii, sa gandim despre asta, sa sim!im despre cealaita ~i astfel un lucru
dupa altul ne fura toata energia, ~i nimic nu mai riimane pentru munea real5.
Am spus in prima leetura ca acestc sute ~i sute de "eu"-ri formeaza anumite
grupuri in care ciiteva "eu"-ri lucreazii impreunii. Uncle dintre aceste grupuri
sunt naturale, altele sunt artificiaIe, iar altele chiar patologice. Prima diviziune
naturala de "eu"-ri este dupa funetii: inte1eetualii, emotionalii, instinetiva ~i
motoare. Dar separat de acestea sunt multe alte diviziuni care pot fi denumite
personalitati diferite.
I: Care este diferenta dintre personalitati ~i "eu"-ri?
R: Se poate spune eli aceste personalitali constau din diferite "eu"-ri. Ficcare
poate gasi eateva personalitiiti in el insu~i, ~i studiul de sine real incepe cu
studiul acestor personalitati diferite, pentru cii nu putem studia "eu" -rile - sunt
prea multe. Dar cu personalitatile este mai u~or, pentm cii fiecare personalitate
sau grupuri de "eu"-ri inseamna cateva inciinatii speciale, 0 tendinta specialii
sau cateodata 0 aversiune.
f: Exista observapi speciale pe care le~poti face ca sa vezi personalitii!ile?
R: Studiul preferintelor personale te va ajuta. De exemplu, daca gase~ti ceva
care ti-a placut cu adevarat toatii viata ta, inca din eopilarie, vei vedea cii in
preferinteior, ne piac tot felul de lucruri dar avem numai un anumit numar de
f: Sunt toate personalitati1e legate de placeri ~i nici una de nepIaceri?
R: Nu cred eii oamenii normali au antipatii atat de puternice. AntipatiiIe sunt
de obieei accidentale, deci nu Ie acorda incredere. Dar exista lucruri care 1i-au
Personalitatile pot fi foarte diferite. Unele sunt bazate pe fapte reale ~i
gusturi ~i inciina!ii reale, in timp ce altele sunt bazate pc imaginatie ~i idei
gre~ite despre sine. A~adar este necesar sii separam personaliHiti1e ce pot fi
folosite in Vreun fel de acelea ce nu pot fi folositoare pentru dezvoltarea
proprie ~i trebuie deei sa fie distruse, sau eel putin atenuate.
f: Mi se pare ca unele personalitati dispar un timp destul de lung.
R: Ele nu dispar, pot doar sa piece in spatele scenei. Daea sunt doar "eu"-ri
ocazionale pot disparea, dar personalitiitile nu dispar atat de u~or, cu toate cii
cIe pot fi ascunse vederii. Sau cle pot fi sacrificate, deoarece uneari in vederea
manifestarii unei anumite personalitati, ai de sacrificat altele catevu.
I: Cum se poate afla care personalitati sunt mai reale ~i care sunt imaginare?
R: Via!a ofera teste pentru personalitati. Presupunand ca tu crezi dHi place
ceva foarte mult ~i apoi viata te pune in eonditiile in care te poti bueura de ce
credeai ca-ti place, dar descoperi in schimb ca nu te bucuri deioc, numai ti-ai
imaginat ca-ti place. Atunei poti vedea ea aeeasta personalitatc a fost
imaginarii.
155
 A PATRA CALE
i: Ce arata di 0 personalitate sau un grup de "eu"-ri sunt lara folos ~i ar trebui
eliminate?
R: Personalitatile se pot c1asifica. Dezvoltarea de sine incepe ell centrul
magnetic, acesta fiind un grup de "eu"-ri sau 0 personalitate interesata tn
anumite luemri. Cand un om Intalne~te ~coala, centrul siin magnetic incepe sii
acumuleze cuno;;tinte practice, teoretice ;;i experientii, care Yin din studiul
fiin!ei $i in acest rei acesta poate deveni in cele din urma Ajutor de Majordom.
Pe Hinga aceasHi personaiitate exista alte personaiitii!i; uncle dintre ele se pot
dezvolta, iar altele pot sa nu fie deloe de acord ell accsta. A$adar unele
personalitiili pot adera 1a mundi, altele sunt neutre $i, atata timp cat nu ne stau
in drum, poate fi ingiiduit sa ramana pentru catva timp, iar aItele trebuie sa fie
eliminate. Cand centrul magnetic incepe sa se transfonnc in Ajutor de
Majordom, iei anumite decizii, ili fonnulezi un anumit scop, intreprinzi a
anumitii munca. Atunci el poate afla care pcrsonalitate poate lucra cu el ~i care
nu poate. Dacii 0 personalitate este impotriva scopului tau ~i poate sa-i dauneze
sau sa nu-I dorcascii, sau sa nu ~tie despre el, atunci evident ca nu poate lucra
cu Ajutorul de Majordom. Deci acestea pot fi ordonate, dar in primul rand
trebuie sa Ie cunoa~tem. Apoi, cand personalita!ile sunt puse in ordine ~i
grupate in jurul ccntrului ma!:,rnetic - ceea ce inseamna Ajutorul de Majordom-
ele vor produce un efect asppra esentei, prin insa~i cxistenta lor.
f: Ajutorul de Majordom Ifeprezinta con~tiinta?
R: Con:;;tiinta ia parte la formarea Ajutorului de Majordom, dar nu pori spune
ca este Ajutorul de Majordom, deaorece con~tiinta este mult mai cuprinzatoare.
I: Exista vrco legatudi intre centrul magnetic ~i con:;;tienta?
R: Da, dar nu una directii: exista mai muIte stari diferite intre ele. Mai bine
spus centrul magnetic este terenul din care cre~te "eu"-1 pennanent. Prin
transfonnari succesive centruJ magnetic devine "eu" permanent, mult, mult
mai tarziu. Este samanta "eu"-lui pennanent, dar numai sam-anra; mai iutai el
trebuie sa devina ceva complet diferit.
Acum incearca sa intelegi cea mai importanta impaqire pentru utilizarea
practica. Estc impartirea intre "eu" ~i (pentru mine) "Ouspensk.)'''. Ce este
"eu"? Noi nu avem un "eu" pennanent ca sa-I opunem lui "Ouspensky". Dar
tot interesul nostru fata de sistem, toate eforturile noastre in studiul de sine ~i
dezvoltare de sine, ~i ceea ce uneori numim "eu de observare"; toate acestea
sunt inceputul pentru "eu". Restul este "Ouspensky" sau "falsa personalitatel\
"Ouspensky" este portretul nostru imaginar despre noi in:;;inc, pentru cii punem
in acesta tot ceea ce credem despre noi, lucruri in general imaginare. Tot
studiul se reduce 1a studiul acestui portret imaginar ~i separarea noastra de eL
Deci in prezent poti sa nume~ti "eu" pretuirea ta fata de sistem. Accsta e~ti
"tu". Din atitudinea ta fata de sistem, lucrulin sistem, interesul fata de sistem,
"eu"-I poate cre$te. Pe aceasta baza poti separa "eu" de falsa personalitate. Nu
exista nici a garantie ca va fi absolut corect, dar aceasta metoda are 0 mare
valoarc practiea.
156
CAPITOLUL 7
Falsa personalitate este intotdeauna impotriva muncii pentru dezvoltarea de
sine ~i stridi munca tuturor celorlalte personalitali. Nu poate fi niciodata
folositoare.
1: Care este diferenta intre personaJitatile rcale ~i falsa personalitate?
R: Amesteci doua diviziuni care sunt foarte diferite ~i pe 0 scala diferita, a$a ca
nu pot fi comparate. Despre personalitati (1a plural) se vorbe$te in relatic cu
escnta, pentm cii am spus ca personalitatea poatc fi impaltWi in diferite
personalitati ce a compun. impartirea in esenta ~i personalitate cste in prezent
mai mult teoreticii $i este folositoare mllnai ca principiu, deoarece este dificil
sa 0 vezi in tine. Noi nu ne cunoa~tem personalitiitile, U$U ca incepem sa
studiem de la doua capete. Studiem mai intai acca personaiitate care este legata
de lucru $i care s-a dczvoltat din centrul magnetic; $i apoi studiem falsa
personalitate, pe 0 scala complet difcrita. Paisa personalitate se opune "tie",
este ideea ta gre~ita des pre tine insuti - exact ceea ce tu /Ill e-$ti. Aceastii
impartire estc practica, deoarece este neccsar sa ~tii cIar cum arata falsa ta
personalitate.
Deci nu trebuie sa eonfunzi falsa personalitate cu personalitatile, deoarece,
cu toate di nu sunt foarte reale, persona1ita~ile se pot baza pe inc1inatii reale,
gusturi $i preferinte reale, in timp ce falsa personalitate este cu totul falsa $i
chiar poate pretinde sa-i placa» ceva ce "tie" iti displace sau sa-i displaca ceva
ce "tie" iti place eu adevarat. Cand vorbe~ti despre falsa personalitate consideri
ca "lu" exi~ti ~i falsa personalitate nu exista; dnd vorbc~ti desprc pcrsonalitati,
Ia~i falsa personalitate in afara conversatiei ~i discuti diferitcle impartiri a ceca
ce consideri d e~ti "tu insuti".
PaIsa personalitate nu trebuie sa devina doar un cuvant. Oricine vorbc$te
despre asta trebuie sa aiba cateva imagini ale sale dnd de afla in puterea faisei
personalitati. Numai daca acest termen este utilizat astfel se pot obtine unclc
rczultatc.
I: Puteti sa spuneti ceva mal mult desprc ce reprezinta "eu"?
R: "eu" este presupus numai; n01 nu :;;tim ce este "eu". Dar "Ouspcnsh.-y" ~tiu ~i
pot sa-l studiez in toate manifestarile sale. Deci trcbuie sa inccp cu
"Ouspcnsky". "Eu" este lunecos $i foarte mic; cxista numai ca poten!ialitate;
daca acesta nu cre~te, falsa personalitate va continua sa controleze totuL Multi
oameni fac gre~eala sa creada ca ei ~tiu care cine este, Ei spun: acesta cste
"eu"-I, pc dud in realitate este falsa persoualitate. Aceasta se Jeaga in general
de capacitatea noastra de a juca roluri. Este 0 capacitate foarte limitata; in
general avem in jur de cinci sau ~ase roImi, fie ca Ie observam sau nu. Putcm
remarca 0 anumita similaritatc, foarte in~elatoare, intTe aceste roluri ~i apoi,
con~tient sau incon$tient ajungem la concluzia ca in spatcle lor sti 0
individualitate permanent1L ii spunem "eu" ~i credem d ea este in spatc1e
tuturor manifestarilor pe cand, in rcalitate, este un portret imaginar desprc noi
in~ine. Acest portret trebuie sa fie studiat. Este imposibil sa ai 0 cunoa:;;tere
practicii desprc tine insuti dad nu-ti cuno~ti falsa pcrsonalitate proprie. Atiita
timp cat credem cii suntcm unitari, toate dcfinitiiIc nostre sunt grc,site.
157
 A PArRA CALE
Numai cfll1d un om ~tie di toa.te intentiile sale, dorintcle ~i a~a mai departe
flU sunt reale, ell ele constitue falsa personalitate, numai atunci el poate obtine
ccva. Aceasta este sinb'1lra mundi practica posibila, $i cste famie dificiHL Paisa
personalitate trebuie sa dispara, sau eel putin sa fie adusa in stadiul de a-i lipsi
puterea de a ne impiedica in muneli. Dar acesta se va apara $i nu va [cnunra
atat de U$Or. Munca este iupta ell [alsa pcrsonalitate care va reveni, mai ales
prin minciuna, pentru ca minciul1a este eea mai puternica arma a ei.
I: Dad spunc!i cil cc numim "eu" este imaginar, ce vfcti sii spuneti prin
"coll$tien!ii de sine"? Ce "sine" poate fi cOll$tient?
R: Sine1e ea fiind diferit de non-sine. "Eu" - $i aceastii masa.. Cand am spus di
"eu" era imaginar, I-am In,eles In sensul unui portret mental pe care-l avem
despre noi in$ine, a ceca ce credem despre noL Cand spun "Ouspensky" este
un "Ouspensky" gamisit, racut sa arate ceea ce el nu estc. Ii atribui acestuia
multe lucmri pe care el nu Ie poseda; nu Ii cunosc sIabiciunile. Conditia
cre$terii unui "eu" real este sa po!i sdipa de "Ouspensky", nu sa tc identifiei eu
eJ.
i: Niciodata acest "eu" nu este real daca nu se asociaza cu efortul?
R: "eu" poate sa existe numai In starea de eOn$tienta de sine, $i fiecare moment
din munca de creare a con$tien!ei de sine Inseamna efort. Nimic nu se poate
"intampla" de la sine. Daca pe schimbam fiinp., lucmrile vor fi diferite, dar in
aceasti'i stare nimie nu poate fi diferit.
I: Mi se pare ca falsa personalitate este singuml lucm ce se poate adapta unor
noi circumstante; ea poate juca un nou rol $i-I poate face mai confortabil.
R: Falsa personalitate nu se adapteaza, in realitate. A te adapta, In mod
obi$nuit, Inseamna, mai mult sau mai putin, 0 ae~iune controlata. Falsa
personaiitate reactioneaza intr-un fel diferit 111 functie de ceea ce arc loe, dar nu
se poate adapta. <5i ea nu face neaparat lucmrile mai confortabile - nu te poti
baza pe asta. Trebuie sa Inlelegi cii nu ai nici eel mai mic control asupra falsei
personalitaii. Cand incepem sa 0 vcdem ne dam seama eli ea controleaza totul
$i ca nimic nu 0 poate controla. Deci nu-i poti spune adaptare. Trebuie sa
delimitezi In tine Insuti ce poti controla'.$i cc nu poti controla. Ce nu poti
controla apartine falsei personalitati, iar ee poli controla Iti apaI1ine.
1: ~i ce se poate face in legatura cu falsa personalitate?
R: Trebuie sa-i cuno$ti mai intai toate trasaturile, apoi trebuie sa gande$ti
coreet. Cand vei gandi corect vei gasi cai sa tratczi eu aeeasta. Nu trebuie sa 0
justifiei, ea traie$te din justifidiri, $i ehiar glorifieari ale tuturor trasaturilor
sale. in orice moment al vie!ii noastre, chiar $i in momentcle lini.$tite,
intotdeauna noi ii gasim justifieari, considerand-o legitima :;;i gasindu-i toate
scuzele posibile. Asta este ceea cc numese gandire brre~ita.
Studiind falsa personalitate incepem sa vedem mecanicitatea din ee in ce
mai mult. In paraIel eu intelegerea meeanicitatii noastre studiem cum sa ie$im
din ea eu ajutorul crearii a ceva ce nU este mccanie. Cum putem sa facem asta?
Mai intal trebuie sa ne gandim ee anume vrcm, separand importantul de
neimportant. Munca asupra ta insuti, dorinta ,de a te CUll0a$te pe tine IllsUti $i
ideile mnncii, lupta sa creezi cOI1$tien!a, nu sunt mecanice - putem fi siguri de
158
CAPlTOLUL 7
asta. ~i dad privim din acest punet de vcdere vom vedea multe luemri
imaginare in noi In$ine. Aeeste lucmri imaginare sunt falsa personaiitate -
emolii imaginare, interesc imaginare, idei imaginare despre 110i in$ine. Falsa
personalitate este complet mecanica, a$a ca inca 0 data este yorba de ImpaI1irea
111 eon:;;tient $1 mecanie. Aceasta parte mecanidi a noastra cste bazata In
principal pe imaginatie, pe vederi gre:;;ite despre arice, :;;i inainte de toate pe 0
vedere grqiHi despre noi In~ine. Trebuic sa ne dam seama cat de mltlt sun tern
111 puterea acestel false personalitati :;;i a luemrilor inventate care nu au
existenta reala $i trebuie sa separam, in noi in~ine, lucrurilc de care putcm
depind~ cu adevarat de cele de care nu depindem. Asta nc poate servi. ca U12
Inceput. Cand ne yom cunoa~e pe noi In~ine mai bine, aceasta ne va aJuta sa
ne trezim.
I: Vreti sa spuneti cii trebuie sa ne studiem falsa personalitate prin colectarc de
material, observatii?
R: Tinand cont de diviziunea din noi, nespunand "eu" pentm aricc. Poti intr-
ade~ar sa folosc$ti cuvantul ''-eu'' numai in legatura 'eu cea mai con:;;tienta parte
a ta - dorinta de' a lucra, dorinta de a Intelege, realizarea neinlelegerii,
rcalizarea mecanicitalii; pe accasta 0 pori uumi "eu". "Eu"-I ineepe sa ereasc1i
numai in contact cu studiul, cu lucrul asupra noastra; aItfel nu poate crc$te $i
nu va fi nici 0 schimbare. Un "eu" pennallent nu poate veni deodata. Toate
"eu"-rile iluzorii dispar putin cate putin $i "eu"-J real cre$te incehll cu incetul
din ce in ce mai putemie, in 'principal prin amintirea de sine.
Amintirca de sine in sensul unei con$tiente juste este foarte buna, dar pUlin
cate putin, cand mergi mai dcparte, aceasta Incepe sa se lege cu alte interese,
eu ceea' cc vrei sa obtii. Aetualmente, un moment ili aminte~ti de tine Iusuti ~i
apoi pentru 0 zi sau ~ saptamana uiti: dar este neccsar sa-ti amintc~ti de tine tot
timpul.
I: Obiectivul amintirii de sine este descoperirca gradata a unui "eu"
pennanent?
R: Nu descoperirea; este pregatirea terenului pentlU aeeasta. "Eu"-l permanent
nll este aici. Aeesta trcbuie sa creasca, dar nu poate cre~te cand este ell totul
acoperit de emotii negative, identificare ~i alte luemri de acest fel. Deci se
incepe prin pregatirea terenului.
Dar inainte de toate, a$a cum am spus mai inainte, este nccesar sa In~eiegcm
ce este arnintirea de sine, de ce este mai bine sa-ti aminte$ti de tine, ee cfeete
va produce aceasta $i a:;;a mai depalte. Este neccsar sa te gande$ti la asta. Pe
lanua aceasta, in incercarca de amintirc de sine este necesar sa pastrezi legatura
cu ~oate celelalte idei ale sistemului. Daca tii cout de un lucnl $i omiti alt lucm
_ de exemplu, daca cineva lucreaza serios la amintirea de sine rara sa $tie
despre ideea diviziunii "eu"-rilor, deei dacii eincva se eonsidera pe sine unitar
Inca de la inceput - atunci amintirea de sine va da rezultate gre$ite $1 poate
chiar sa faea dezvoltarca imposibila. Exista $eoli, de exemplu, sau sisteme
care, eli toate ca nll se exprima astfel, sunt, de fapt, bazate pc falsa
personalitate $i pe lupta impotriva con~tiintci. Astfel de rnunea va produce Cll
siguranta rezultate!:,rre$ite. La inceput sc va creea un fel de putere, dar aceasta
159
 A PATRA CALE
va face ea dezvoltarea lmei con~tiente superioare sa fie 0 imposibilitate. Falsa
personalitate fie dist11lge, fie distorsioneaza memoria.
Amint!rea de sine este un Iueru ce trcbuie sa se bazeze pc 0 fimctionare
corectii. In timp ce lucrezi eu aceasta trcbuie sa lucrczi 1a siiibirea falsei
personaliHiti. Ciiteva directii de Iueru sunt sugerate ~i explicate inca de la
inceput, ~i toate trebuie sa meargii impreunii. Nu poti face un Iueru, iar a1tul nu.
Toate sunt necesare pentru crearea acestei combinatii corecte dar, mai inainte,
trebuie sa vina intclcgerea luptei ell falsa personalitate. Sa presupunem di
incerci sa-ti arninte~ti de tine insuti $i nu dorc$ti sa faei eforturi impotriva falsei
personalitati. Atunei, toate tdisaturile tale vor intra in joc, spunand "imi
displace omul acesta", "nu vreau asta", "nu vreau a11alta", ~i a~a mai departe.
Atunci aceasta nu va fi munca, ci chiar contrariul. A~a dupa cum am spus, daca
incerci Sa lucrezi in acest fel gre~it, aceasta te poate face mai puternic dedit ai
fost inainte dar, in acest caz, cu cat devii mai putemic, cu atat devine mai mica.
posibilitatea dezvoltarii. Fixare inaintea dezvoltarii - acesta este pericolul.
I: Este asta ceva fata de care ar trebui sa fii in garda?
R: Cu siguranta. Numai 0 mica parte a ta vrea sa-~i aminteasca de sine,iar
celelalte personaiita!i, sau "eu"-ri n-o vor dori deloc. Este necesar sa Ie gasim
~i sa Ie expunem vederii, sa vcdem care sunt folositoare pcntru accasta muncii,
care sunt indiferente ~i care ~unt atat de adormite ca nu ~tiu nimic despre asta.
Scopul este sa dobande~ti controlul asupra "eu"-rilor sau personalitatilor tale,
sa fii capabil sa aduci la suprafata pe unul sau pe altul, sa Ie dispui intr-un fel
anume. "Eu"-l care are controlul nu va fi unul din ce1e pc care Ie ai acum.
Aceasta idec a fonmlrii ~nui "eu" real cste cca mai importantii; accasta nu se
poate forma accidental. In ccle mai multe cazuri suntem satisTacuti cu 0 idee
filosofica despre "eu", credcm ca it avem ~i nu ne dam seama ca, de fapt,
treeem de la un "eu" la altu!.
I: Cu privire la prcferinte ~i antipatii, cum poti scpara ce este real de ce este
falsa personalitate?
R: incepand prin a in!e1ege ca totul este falsa personaiitate, iar apoi incerdind
sa afti cc nu cstc. Nu poti face al doilea lucru inaintea primului. In primul rand
trebuie sa intelegi ca totul este falsa personalitate ~i cand incepi sa te convingi
de asta, vei putea afla ce e~ti "tu insuti". Continua sa observi. Munca incepe
din momentul in care iti dai seama ca tu Jill exi$ti. Cand aceasta patrunde in
toate, cand va deveni 0 in!eiegere, atunci va fi yorba de munca productiva. Dar
daca te gande~ti la tine insuti ca la "eu" (intregul), atunei nu va fi vorba de
munca produetiva.
Trebuie sa intelegi di falsa personalitate este un lucru foarte greu de sesizat.
Ea este unitara, nu este alcatuita din diferite personalitati, dar in acela~i timp
contine trasaturi contradictorii ~i incompatibile, trasaturi ce nu se pot manifesta
in acela~i timp. Asta nu inseamna ca poti vedea intregul falsei talc personalita!i
la un moment dat. Cfiteodata poti vedea mai mult, alteori cateva trasaturi ale ei
care se rnanifesta separat
De asemenea, trebuie reamintit ca falsa personalitate este deseori chiar
atractiva ~i amuzanta, in special pentru alti oameni care traiesc in falsa
160
CAPITOLUL 7
personalitate. Deci dnd incepi sa-ti pierzi falsa personalitate, ceind incepi lupt.~
cu aceasta, oamenii nu te vor mai pHicca. Ei iti vor spune ca ai inceput sa devil
plicticos.
1: Cum poti spune ce JlU este falsa personalitate? .
R: Un lucru pe care falsa personalitate nu-l poate face este sa faca efortun.
Aceasta este cea mai u~oara cale sa afli dad ai indoieli. Falsa personalitate
incearca sa faca totul cat mai u~or posibil, intotdeauna alege ceca ce necesita
minimum de efort. Dar trebuie sa intelegi ca nu pOli invata sau schimba nimic
Tara efort. A~adar eand gase~ti un "eu" sau un grup de "eu"-ri care sunt gata sa
fadi eforturi, asta inseamna ea ele nu apartin falsei personalitati.
1: Poti ciipata 0 noua falsa personalitate eu privire 1a sistem?
R: D~ea nu te gande~ti la falsa personalitate sau nu 0 intelegi, .dad te in~eli
singur gandindu-te ea lucrezi, nu vei dipata 0 noua falsa personailtate, d~r falsa
personalitate va cre~te. Deci trebuie sa fie indepartata, daca nu dlStrusii,
imediat dupa inceperea luerului. .
I: Ideea mea despre mine insumi rna face sa cred d nu sunt aprecrat cum se
cuvine ~i, prin urmare, surar din cauza imaginii mele despre mine insurn~. .
R: Corect, dar nu te gandi Ia imagine, trcbuie sa-ti aminte~ti doar directm. POll
grc~i in ideile despre tine insuli, dar nu este important. Numai directia trebuie
sa fie coreeta; nu te poti duce tindeva rara sa ~tii incotro mergi. Poti sa-ti vezi
portretul imaginal' numai din punctul de veden~ corect, iar p~nctul de vedere
corect este directia. Nu exista nici un alt punet dm eare s-o potl vedea.
I: Puteti sa-mi spuneti din nou ce anume ocupa locul "eu"-lui real in prezent?
R: Dorinta de a ~ti. Din aceasta "eu"-l real va cre~te, dacii va cre~te. La inceput
este dificil de definit, este scopul. Daca intri in legatura cu a anumita muncii,
eu un sistem anumit, acesta incepe sa creasea; dar nu poate cre~te de la sine
numai datorita unor eircumstante fericite. "
Este destul de simplu de stabilit ca nu avem "eu" permanent. Incearca sa-ti
aminte~ti de tine insuti timp de 15 minute; aceasta iti indica nivelul fiintei t~le.
Daca ai fi avut un "eu" permanent, ai fi fost capabil sa-!i aminte~ti de tme
insuli timp de eincisprezeee are. Totut este foarte simplu,. intr-adeviir, numai~ ca
noi nu avem cheile ma~inii noastre. Daca am fi avut chede, ar fi fost u~or sa 0
deschizi ~i sa vezi ce este inauntru, iar apoi sa separi ceea ce este imaginar de
ceea ce este reaL Dar chiar ~i asta avem de inviitat; suntem prea obi~nuiti Cll
ceea ce este nereal.
A~a incat subiectul studiului nostru trebuie sa fie falsa personalitate, care
este intotdeauna acolo. Numai dad 0 vei cunoa~te in toate manifestarile ei vei
putea separa ceea ce este "eu". Suntem identificati. cu pOl~rc~1 no.st~ i~aginar
despre noi in~ine ~i aceasta este 0 forma foarte penculoasa a IdcntlficafIl.
I: Cum poate cineva incepe sa distinga ce este real?
R: Nu poti. Dar poti distinge ce anume este nereal, chiar in acela~i fel in car~
distingi adeviirul ~i minciuna. Nu este nevoie de filosofie, ia asta sirnplu. Mat
intai trebuie Sa apliciim discriminarea pentru lucrurile simple. Imaginatia joaca
un rol foarte important in viata noastra, pentru ca noi credem in ea. Ceca ce
161
 A PATRA CALE
este real poate cre~tc numai ell prctul c1iminarii a ceca ce cste imaginar. Dar in
via!a obi~nuita ceca ce este nereal cre~te ell prcru1 c1iminarii a ceca ce cstc real.
f: Nu inleleg pc de-a-ntregul impaI1irca intre iUCnl ~i viata obi!;illuita.. '
R: Relatia dilltrc lucrul personal ~i viata este exact aceasta relatie dintre "eu"-I
permanent :.-i falsa personaiitate. Lucrul, in escl1!a, este "eu"-l pennanent, iar
viata obi~nuita este falsa personaJitatc. Cand inteiegi ce este "cu"-J permanent,
caod e~ti con~tient de tine 111SUti ~i ai control pennanent, acesta este lucruL in
prezent traie~ti in falsa personalitate.
1: Mi se pare dificil sa vad diferen!a dintre "eu" ~i "D-ra B".
R: A~a Cum am spus, in impaqirea intre "eu" ~i "D-ra B", practic totul este
"D-ra B". "Tu" 0 poti lasa In urma pc "D-ra B" numai prin interesul tau fata de
sistem, deoarece "eu"-l real nu poate cre$te din nimic altceva. Tot materialul
care exista nu va duce la nimic niciodata rara aceste idei, rara acest interes,
pentru ca iI pastreaza pc 0 anumita linie, Intr-o anumita direetie. La ineeput
studiezi, te observi, $i a$a mai departe, apoi dupa eeva timp, dad lucrezi, "eull_
I va aparea pentru 0 secunda din cand In cand, dar nu vei fi capabil sa-l pastrezi
$i acesta va disparea din nou. Va merge a$a ceva timp, $i apoi, la un moment
dat, acesta va aparea $i va sta destul de mult timp pentru ca sa-l pori recunoa$te
$i sa ti-l poti reaminti. Aceasta este calea tuturor lucrurilor noi; la Inceput elc
VOl' veni pentru momente foarte scurte, apoi ele vor sta mai mult. Este ealea
naturalii a cre$terii, nu poate fi altcumva. Avcm in noi prea multe momente de
obicciuri mecanice de gandire $i prea multe alte lucruri gre$ite. "Eu"-l real
apare $i este imediat Inabu$it.
Cand vei intelcge mai mult despre falsa personalitate iti vei da seama ca e$ti
Ineonjurat de ea. Nu poti vedea nimie rara oehii falsei personalita!i, nu poti
auzi nimic Tara urechile falsei personaIita!i. Totul trece prin falsa personalitate,
$i primul pas este sa $tii asta, pentru ca astfel vei $tii cat de mult din viata ta
este ocupatii. ' divizare in tine, vei avea tendinla sa nume$ti ce-ti place in tine "eu" $i ceea ce-
i: intrueat falsa personalitate este imaginara, exista aceasta cu adevarat?
R: Nu exista cu adevarat, dar noi ne imaginam d ea exista. Ea exista in
manifestarile sale, dar nu ca 0 parte reala a noastra. Este 0 combinatie de "eu"-
ri ce nu au 0 baza reala, dar aeestea se manifesta $i produc anumit~ efecte. Nu
incerca sa 0 define$ti, sau it! vei pierde drumulln cuvinte, iar noi trebuie sa ne
ocupam de fapte. Emotii1e negative exista, totu$i In acela$i timp ele nu exista,
fiindea nu exista niei un centru real pentm ele. Este acela~i 1ucru $1 cu falsa
personalitate. Este un ghinion a1 conditiei noastre naturale faptul ca suntem
plini de lucruri inexistente.
Trebuie sa Intelegi ea nu poti nici macar sa ineepi munca pe nivelul la care
te af1i; trebuie sa schimbi anumite lueruri mai intai. Poti gasi ce sa schimbi
numai ca rezultat al observatiilor tale. Cateodata aceasta devine foarte evident,
~i numai dupa aceea incepe lupta, pentru ca falsa personalitate' Incepe sa se
apere.
Trebuie sa cuno$ti falsa personalitate Intai. Tot ceea ce am vorbit pana
acum se refed la prima treapta. - in!elegerea faptului ea noi nu cunoa~tem falsa
personalitate, ca pentru a 0 eunoa$te trebuie sa studicm, ca toata munca pe care
162
CAPITOLUL 7
o facem este meuta pe socoteala falsei pcrsonaIitati, ca toata munca pe care 0
putcm face eli noi In$ine consta In diminuarea puterii falsei personalitatj $i ca
daca. incepem sa Incerdim sa lucram rara a deranja falsa personalitate, atunei
toata munca se va reduce la nimic.
Repet din nou - trebuie sa Intelegi ea falsa personalitate este 0 combinatie a
tuturor minciunilor, trasaturilor $i "eu"-rilor ce nu pot fi niciodata utile in niei
un sens, niei In via!a nici In lueru - exact ca emotiile negative. Totu$i falsa
personalitate spune intotdeauna "eu" :;;i intotdeauna I$i atribuie multe
capacita!i, cum ar fi voinla, con~tienta de sine $i a$a mai departe, iar dad nu
este verificata ramane un obstacol pentru Intreaga munca.
A~adar unul dintre primii $i cei mai importanti factori, In Incercarea de a te
schimba, este separarea ta In "eu" $i oricare ar fi numele tau. Daca aceasta
separare nu este Taeuta, dad ui!i ~i continui sa gande$ti despre tine insuti in
felul obi~nuit, sau daca te Imparti Iutr-un feI gre~it, lucrul se oprc$tc. Lucrul
asupra ta Insuti poate progresa numai pe baza accstei diviziuni, dar trebuie sa
fie 0 diviziunc corectii. Deseori se intampla ca oamenii sa faca 0 diviziune
gre$ita: ceea ce apreciaza In ei in$l$i numesc "eu" ~i ceea ce nu Ie place, sau
ceea ce in opinia lor este slab sau neimportant, ei numesc falsa pcrsonalitate.
Aceasta este 0 diviziune foarte gre$ita; nu schimba nimic $i ramai a$a cum ai
fast. Aceasta diviziune gre$ita"este pur :,;i simplu minciuna Minciuna fata de
tine Insuti este mai rea dedit arice, pcntru ca In momentu1 cand vei intalni eea
mai mica dificultate, aceasta va aparea ca argumentare interioara $1 Intelegcre
gre$ita. Dad folose$ti 0 diviziune gre:,;ita, nu te vei putea baza pe ea $i nu te va
ajuta Intr-un moment cand ai nevoie.
Ca sa fad a separare corecta in tine insli~i trebuie sa Intelegi ce este "eu" $i
ce este "Ouspensky", "Brown" sau "Jones", eli alte cuvinte ce este minciuna ~i
ce e~ti tu insuti. A~a cum am mai spus, chiar daca admiti aceasta posibilitate de
li displace NE-"eu", deoarece diviziunea corecta nu poate fi gasita imediat;
trebuie sa gase$ti cateva indicatii In legatura cu luerul care te vor ajuta. De
exemplu, daca spui ca scopul tau estc sa fii liber, este Intai de toate neeesar sa
intelegi ca nu e~ti liber. Daca vei ill!elege in ce masura nu e~ti liber $i dad it!
formulezi dorinta de a fi libel', atunci vei vedea in tine Insu!i care parte din tine
vrea sa fie libera $i care parte nu vrea. Acesta ar putea fi un inceput.
I: Poate cineva sa vada falsa personalitate rara ajutor?
R: Tcoretic nu exista nimic care sa se Impotriveasdi, numai ca eu n-am vazut
un asemenea caz. Chiar ~i cu ajutor, oamenii nu 0 VOl' vedea. Poti sa ara!i unui
om a oglinda $i el va spune, "Nu sunt eu, aceasta este 0 oglinda artificiala, nu 0
oglinda reala. Aceasta nu este 0 reflectarc a mea".
i: Cum poti elimina falsa personalitate?
R: Nu a poti elimina. Este la fel ca :;;i cum ai Incerca sa-!i retezi capu!. Dar poti
sa 0 fad mai putin insistcnta, mai putin pennanent5.. Daca falsa ta personalitate
este aici douazeci$itrei de ore din douazeei$ipatru, cand munca Illcepe ea va fi
aici numai douazeci$idoua de ore iar "tu" vei fi prezcnt a ora mai mult. Dacii,
la un moment dat, vei simt! primejdia manifestarii falsei pcrsonalitati $i vei
163
 A PATRA CALE
gasi 0 cale sa 0 stapezi, ell asta trebuie sa incepi. Problema eIiminarii nu se
pune delae, aceasta se Jeaga de Jucruri eli totul diferitc. Trebuie sii ai control
asupra ei.
I: Nu este studiuI falsei personalitiiti analiza ta proprie? Am crezllt cil asta era
un lueru rau.
R: Fana la un anumit punet este analiza. Ceca ce s~a spus despre a te ab!ine de
la analiza a fast in prima prelegere. Am spus atunei cil analiza era imposibila
pentru ca nu ~tii destul. Analiza inseamnii stabilirca cauzelor ~i a efectelor.
Deci in primul rand am spus ca tu trebuie sa te abtii de la analiza ;;i doar sii
observi, sa observi, sa observi ~i nlmic mal muIt, pentru ca timpul pentru
analiza va veni, atunei caod vei cunoa~te legile. Acurn studiem aceste legi, deci
eu siguranta trebuie sa analizezi din ee in ee mai mult. Vezi, regulile pentru
observare ~i gandire in prima prelegere sunt un lueru, dar eu treccrea timpului
se sehimba ~i se modifica. Ce nu poate face cineva in prima luna, trebuie deja
sa faca in a doua luna. Ambele dificultati ~i posibilitati erese tot timpuL
Analiza trebuie sa fie folosita eu grija, dind este neeesar; nu pentru fieeare
lueru. Cateodata este doar pierdere de timp.
1: Se poate spune ca falsa personalitate este cateodata eonstruita de alti oameni
- de exemplu, cand oamenii spun de fata eu un eopil ea ei urase strainii?
R: Comet. Falsa personalitate este construita din muIte paI1i ~i eu siguranta in
mare parte prin sugestiiIe 'llt'or oameni. Un eopil prime~te muIte sugestii, in
special despre preferinte ~i antipatii.
1: Nu prca pot sa inteIeg cum sa gasesc "eu"_rile care au obiee!ii Ia adresa
mundi. Asta inseamna ca ~r trebui sa selectam care sunt aeeste "eu"-ri?
R: Nu trebuie sa te gande~ti teoretic. 1ncearca sa gase~ti ce anume in tine
obieeteaza la ideile sistemului, sau ineearca sa gase~ti "eu"-rile (sau poti sa Ie
spui cum vrei) care sunt indiferente [ata de acestea. Sa presupunem ca ai
anumite gusturi in materie de mancare. Aecste "eu"-ri care sunt interesate de
mancare nu pot fi interesate de amintirea de sine. Apoi exista alte "eu"-ri
interesate de "eu"-ri opuse amintirii de sine. Exista multe lueruri pc care Ie po!i
face eu placcre l1umai dacii nIl-Ii amillte.$ti de tine insuti ~i, evident, aceste
"eu"-ri sunt ostile amintirii de sine, deoarece aceasta doar Ie va strica pUieerea.
1ncearea sa Ie gase~ti in aeest mod. Abordarile teoretiee nu sunt de folos.
1: Care este originea acestor grupuri de "eu"-ri artifieiale?
R: Ere pot fi formate prin imita!ie, dorin!a de a fi original, de a fi atractiv, de a
fi admirat de oameni ~.a.m.d.
I: Cand gase~ti un grup de "eu"-ri care nu doresc amintirea de sine, ce fad?
R: Lasa-Ie in pace. Dad accstea nu vor, ce pOli sa Ie fad? Dad exista grupuri
de "eu"-ri care vor, luereaza cu ele. Acele "eu"-ri care inteleg necesitatea de a-
ri aminti de tine insuti trebuie sa Iuereze cu alte "eu"-ri care de asemenea
?oresc. Acestea nu trebuie sa-~i piarda timpul pentru a convinge alte "eu"-ri.
I: Este de a~teptat ea unele "eu"-ri sa fie inspaimantate de ideea separarii,"eu"-
lui de "DI. A"?
R: Cu siguranfa toate "eu"-rile care aldtuiesc [alsa personalitate vor fi
Inspaimantate pentru d asta inseamna moarte pelltru ele. Dar trebuic sa
164
CAPlTOLUL 7
intelcgi d cle i~i pot arata teama numai catva timp ~i, dupa asta, elc sc pot
travesti cu seopul de a nu muri. 'Vei credc foarte serios ca ai terminat eu falsa
personalitate in timp ee aceasta s-a aseuns uumai inauntrul vreunei tdisaturi,
gata sa apara. Aceasta trasatura estc intotdeauna slabieiune. Atata timp cat
aeeasta ramane, va Iua toata energia, dar poatc fi foarte bine deghizata, ~i sub
aeeasta forma ea poate dcveni chiar mai putemicii, creseand in paraiel cu
ere~terea "eu"_lui real. A~adar intelegerea necesitatii diviziunii in "eu" ~i "DI.
A" nu este sufieienta pentru a distruge falsa personalitate. Trebuie sa-ti
aminte~ti cii falsa persoualitate se apiirii.
j: Falsa personalitate se bazeaza pe emotii negative?
R: Sunt multe alte lucruri in falsa personalitate pe Ianga emo!iile negative. De
exemplu, exista intotdeauna obiceiuri mentale rele; falsa personalitate sau paI1i
din falsa personalitate se bazeaza intotdeauna pe 0 gfindire gr~ita. De~i illtr-o
anumita masura ai dreptate: in anumite cazuri dad inlaturi emotiile negative
din falsa personalitate, aeeasta se naruie pentru ca nu poate trai rora ele. Pe de
aita parte, cateva false personalitati pot funetiona pe baza eelor mai pliieute
emotii. Sunt false personaliHiti foarte plaeute ~i in aeest fel falsa ta
personalitate te poate paeali $i sa te fad 'sa erezi cii te lupti cu emotiile
negative. Aceasta te poate padli in muIte feluri diferite.
1: Toate emotiile negative izvorasc din falsa personalitate?
R: Cum poate fi altfel? Aceasta este, ea sa spunem a~a, un aparat special pentru
emotiile negative, pentru expunerea, pliicerea ~i produeerea lor. Aminte~te-ti ca
nu exista un centru real pentru emotiile negative. Falsa personalitate joaca rolul
de centru pentru ele.
I: Este identificarea intotdeauna 0 manifestare a falsei personalitati?
R: Falsa personalitate nu se poate manifesta rora identifieare, Ia fel ca emotiile
negative ~i multe alte lueruri din 'noi, cum ar :fi toate mineiunile ~i toata
imaginatia. Te identifici inainte de toate eu 0 idee imaginara despre tine insuti.
Spui "acesta sunt eu" eand nu este altceva decat imaginatie. Este acela~i Iueru
ea ~i eu mineiuna - nu poti minti rara identifieare: ar fi 0 mineiuna foarte slaba
$i nimeni nu ar erede-o. Asta inseamna ca trebuie mai intai sa te pacalea~ti pe
tine ~i apo! saRi padile~ti pe eeilal!i oameni.
Studiul falsei personalita~' este una din cele mai rap ide metode pentru
amintirea de sine. eu cat vei intelege mai mult falsa personalitate proprie, eu
atat ili vei aminti de tine insuti mai mult. Ceea ee impiedica, inainte de toate,
amintirea de sine este falsa personalitatc. Ea nu poate ~i nu dore~te sa-~i
aminteasca de ea insa~i ~i nu dore~te sa lase niei 0 alta personalitate sa-~i
aminteasea. Ineearca in toate felurile posibile sa oprcasea amintire de sine, ia
anumite fonne ale somnului ~i nume~te asta amintire de sine. Apc! este foarte
ferieita.
Nu trebuie sa te inerezi in falsa ta personalitate - ideile ei, euvintele ei,
aetiunile ei. Nu 0 poti distruge dar 0 poti face pasiva pentru catva timp, iar apoi
putin cate putin 0 pOli face mai slaba.
I: Spune!i ca nu trebuie sa ai incrcdere in nimie legat de falsa personalitate, dar
pare a fi tot ce avem.
165
 A PArRA CALE
R: Nu poate fIa$a. Exista. un lucru - tU,:;;i exista "eu"-ri imaginare. Tu este ceca
ce este eil adcvarat, $i trebuie sa lnveti sa-l distingi. Acesta poate fi foarte mie,
[oarte elementar, dar ar trebui sa fii capabil sa gase:;;ti in tine ceva suficient de
siguT :;;i solid. Dad am fi in illtregime falsa personalitate atunei nimic nu s-ar
mai intiimpla. Exista oarneni care sunt numai falsa personalitate. Celelalte parti
ale lor sunt atat de supusc, atat de slabe incat nu pot rezista falsei personalitati.
Ace:;;ti oarneni nu se vor studia pc ei in:;;i:;;i pentro di le-ar fi frica sa vadii ceca
ce sunt. Falsei personalWiti nu-i place asta deloe. In general, dad ei incep,
foarte curand ei vor plcca, cxplicand tntf-un fel oarecare, pentm eil ei sunt
incapabili sii continue studiul de sine. Dar dad cineva are energia sa continue
studiul falsei personalita!i, atunci inseamna ca acel cineva mai are ceva pe
langa aceasta. A~a cum am spus mai inainte, accasta mune,a este in fiecare zi,
nu odata pe luna sau odata pe an. Estc 0 examinare zilnid.
I: Vreti sa spuneti ca falsa personalitate are tendinta de a te parasi pc masura ce
inaintezi in varsta?
R: Nu. Dad nu faei nimic impotriva ei, va crc~te. Gusturile se pot schimba,
dar ea cre~te. Aceasta este singura "dezvoltare" ce are loe in viata mecaniea.
Falsa personalitate este cea mai mecanica parte a noastra - atat de meeanica
incat nu este niei 0 speranta pentru ea. A~a incM nu trebuie sa i se ingaduie sa
intre in lueru.
I: Probabi d oamenii intr-adevar mari, sfintii de exemplu, au invins falsa
personalitate?
R: Depinde in ee masur,a. Sfin!ii descriu diavoli cu care au trebuit sa Iupte. Toti
diavolii traiesc in falsa personalitate.
i: Cum pot sa-mi amintesc de in~elegerea avuta ca mare parte din suferinta
emotionalii se afla in falsa personalitate?
R: Numai prin amintire de sine. Suferinta este cel mai bun ajutor posibil pentru
amintirea de sine, daca inveti cum sa 0 utilizezi. Prin ea insa~i, nu ajuta; cineva
poate sufed intreaga sa viata ~i nu va obtine nic! un gdiunte de rezultat. Dar
daca cineva inva!a sa-~i foloseascii suferinta, aceasta va fi de ajutor. In
momentul in care suferi, incearca sa-ti aminte~ti de tine insuti.
I: Exista doua tipuri de suferinta: unul sc datoreaza vededi propriei mele
mecanicitati ~i siabiciuni, iar cealalta este suferin!a ce provine vazand pe
cineva Ia care tii, bolnav sau nefericit. Cum pori Iucra impotriva ei sau sa 0
folose~ti in munca?
R: Intrebarea este po!i sa faci ceva sau nu? Dad poti, poti; dar daca nu poti
atunci este altceva. Daca incepem sa suferim pentru tot ce nu putem ajuta,
atunci eu siguranta niciodata nu yom inceta sa suferim. Principalul lucm ,este
sa afli cat de multa imaginatie este in aceasta. Putem fi total convin~i ca nu este
deIoc imaginatie, dar daca Yom face un efort in plus Yom vedea curand ca totuI
este imaginar. AVem 0 imagine gre~ita despre noi in~inc ~i in acela~i timp
atribuim acestei imagini gre~ite trasaturi reale. Dar dad aceasta imagine este
falsa, atunci tot ce este in legatura cu ea este menit sa fie fals, iar suferinta
acesteia este de asemenea falsa. Aceasta poate fi foarte acuta, dar asta nu
schimba nimic.
166
CAPITOLUL 7
Suferinta imaginara este in general mult mai neplacuta decat cea reala,
deoarece cu suferin!a reala poti face ceva, dar cu suferinta imaginara nu po!i
face nimic. Poti numai sa scapi de ea, dar daca c~ti indragostit de ea sau
mandru de ea atunci trebuie sa 0 pastrezi.
i: Tot nu-mi dau seama cum sa incep sa inteleg falsa personalitate?
R: Trebuie sa ~tii ce este ea, locul ei, ca sa spunem a~a; acesta estc primul pas.
Trcbnic sa intcIcgi ea intreaga identificare, intrcaga considerare, toate
minciunile, toate minciunilc fata de tine insuti, toate slabiciuuile, toatc
contradictiile, vazute san nevazutc, toate acestea sunt falsa personalitate. Este
ea 0 rasa' speciala de caini. Daca nu 0 cuno~ti, riu poti vorbi despre ea. Chiar
dad vezi mici franturi din ea, este suficient pentru ca fiecate mica parte a ei
este de aceea~i culoare. Dadi vei vedea acest caine odata, il vei recunoa~te
intotdeauna. Latra intrwun fel special, urnbla intr-un fel speciaL
La inecput uu pori ~ti care este "eu" ~i care estc falsa personalitate. Ceea ce
nume~ti "eu" este 0 structurii complicata ~i deci este falsa personalitate. Nu
poti cunoa~te totul despre fiecare din acestea; dar dad pe de 0 parte iei ceva
despre care nu ai dubii ca este fals ~i pe de alta parte ceva despre care nu ai
dubii cii este adevarat, Ie poti compara.
i: Cateodata 111a observ identific5.nduwrna sau considerand ~i imi dau seama ca
eu fac astfel datorWi unci imagini pe care 0 am desprc minc insumi. Pot sa
ajung in acest fel sa cunosc faIsa personalitate ~i observand-o, sa 0 sJabesc?
R: Da, este singura calc, dar numai dad nu te va obosi, pentm ca, la inceput
multi oameni inccp foarte domici, dar curand obosesc ~i incep sa foloseasd
"eu" lara discriminare, tara sa se intrebe care "eu"? Principalul nostru inamic
este cuvantul "cu" pcntru ca, a~a cum am spus, nu avem absolut nici un drept
sa-l folosim in conditii obi~nuitc. Mult mai tarziu, dupa 0 mund Indelungata
putcm incepe sa ne gandim la "eu" ca fiind un grup de "eu"-ri ce corespund
Ajutomlui dc Majordomul. Dar In conditiile obi~nuite cand spui '"ou-mi place",
trebuie sa te intrebi: "camia dintre "eu"-rile mele nu-i place"? In acest fel, iti
vei reaminti constant dc aceasta pluralitate. Daca uiti odata, iti va fi u~or sa uiti
~i data urmatoare. Sunt multe inceputuri bune in mund ~i apoi, dupa catva
timp, aceasta se uita ~i oamenii incep sa 0 ia injos ~i, la sraqit, devin mult mai
mecanici decat inaintc. Inceputul cunoa~terii de sine consta in a in!elege cine
vorbe~te In tinc ~i in cine poti avea incredere.
i: Capacitatea pentru munca poate cre~te in masura in care e~ti capabil sa
sHibe~ti falsa personalitate proprie?
R: Munca inccpe cu lupta impotriva falsei personalitati. Tot ceea cc poti
obtine, ob!ii numai pc socotcala falsci personalitati. Mai tarziu, dnd aceasta
estc Iacuta pasiva, pori obtine mult pc socotcala altar lucmri dar, pentru un
timp indelungat, trebuie sa scapi, ca sa zicem a~a, de falsa personalitate. Este
[oartc dificil de depistat falsa personalitate in viata obi~nuita, deoarece
neexistfmd nici 0 actiune impotriva ei, nu exista nici rezistenta. Dar dnd 0
persoana incepe sa Jucrczc, va aparca rczistenta la munca, iar accasta rezistenta
este falsa personalitate.
I: Falsa personalitate nu poate fi interesata sau atrasa de ideile sistemulul?
167
 A PATRA CALE
R: Ba da, [oarte mult. Numai ca, atunci vei avea sistemul in lumina falsei
personalWi!i, ~i va fi un sistem foarte diferit. In momentui in care falsa
personalitate i~i alocii sistemul, ea va cre~te mai puternica $i va slabi sistemul
pentrn tine. Ea va adauga cate un Cllvant iei $i colo, :;;i nUR!i poti imagina sub ce
forma extraordinara se intore la mine unele dintre idei. Un Cllvant oruis dintr-o
anumita formulare poate face 0 idee total diferita. Falsa personalitate :;otie
intotdeauna eel mat bine $i este intotdeauna depIin justificata tn a face ceea ce-i
place. Aid se ascunde pericolul.
Sistemul inseamna tot ceea ce este spus, in sensu! in care a fast spus. Daca
cineva i1 corecteaza, con:;;tient sau incon:;;tient, atunei acesta nu mat poate fi
numit sistem - va fi un pseudo-sistem, falsificarea sistemului. In momentul In
care va deveni incorect sau ceva va fi uitat sau dat la 0 parte, acesta va da
rezultate gre~ite.
I: Am pus aceste Intrebari pentru ca uneori rna indoiesc de autenticitatea
interesului meu in munca - poate ca rna mint pe mine insumi.
R: Numai tu po!i raspunde la asta; ~i, inca 0 data, numai daca nu ui!i principiile
fundamentale ~i daca nu spui "eu" despre ceva care este numai unul din "eu"-
r1. Trebuie sa inve!i sa cuno~ti ~i celelalte "eu"-ri ~i sa-ti aminte~ti de acestea.
Sa uiti de acestea este foarte periculos, pentru ca atunci 0 u~oara modificare a
ceva poate fi sufieient sa pun~,totul intr-o forma gre~ita.
, spus ca nu putem schimba nimic.
* R: In mod obi~nuit nu putem. Dar aici este yorba de folosirea rczultatelor
Pana acum, cand am vorbit despre om, am vorbit despre trasaturi general
umane comune tuturor oamenilor. Dar la un anumit moment in iueru, pe Hlnga
intelegerea principii lor generale, fiecare trebuie sa incerce sa-~i gaseasca
propriile particularita!i, pentru ea nu te poli eunoa~te, in scopuri practice, daca
iti cuno~ti doar caracteristicile generale. Fiecare om are trasaturile sale
individuale, slabiciunile sale proprii atunci cand el nu este capabil sa reziste
lucl1.lrilor care se inHimpHi. Aceste trasaturi sau sIabiciuni pot fi foarte simple
sau [oarte complicate. Un om poate fi capabil sa reziste'la arice, exceptand
mancarea buna; altul la tot exceptand vorbaria, sau el poate fi lene~ sau poate
prea activo Este foarte important, pe 0 anumita treapta a studiului de sine, sa-!i
gase~ti trasatura principala care inseamna sIabiciunea principala. SHibiciunile
principale ale oamenilor sunt foarte diferite, ~i dad noi putem rezista la ceva la
care orice alt am nu poate rezista este pentru ca se intampHi. ca aceasta sa fie
trasatura lui principala. Aceste diferen!e de sliibiciuni ne dau iluzia ca putem
"face". Trasatura principala sau slabiciunea principaHi se afia in falsa
personalitate. In anumite cazuri este posibil sa vezi una, doua sau trei tnisaturi
sau tendin!e, adesea legate, care se constituie intr-o axa in jurul druia
graviteaza totul. Aceasta este trasatura principalii. Cateodata este foarte clara ~i
vizibiia, dar alteori este dificil de descris. Limbajul nostl1.l adesea nu are
cuvinte, niei forme care sa 0 descrie ~i poate fi indicata doar intr-un fel
indirect. Este interesant cii iti gasc~ti eu greu trasatura principala, pcntru ca Ie
168
CAPITOLUL 7
ajli in ea, ~i daca !i se spune, de obicei nu crezi. Dar putem afla ee anume sHi
de aceea~i parte cu ea, dc!?i nu este tocmai ea.
Este cateodata folositor sa aduni opinii ale prietenilor despre tine, pentru ca
aeeasta adesea ajuta in descopcrirea trasaturilor tale. Este foarte important sa
afli ce anume creeaza obstacole in munca noastra. Pana ce nu 0 gasim, 0
trasatura principaHi Inseamna pierdere constanta de energie, dcci trcbuie sa
gasim aceasta scurgere ~i sa 0 oprim.
I: poate cineva vreodata s~Hi gaseasca trasatura principaHi de unul singur?
R: La un anumit moment, intr-o munca organizata, aceasta va ie~i la suprafata
sau ti se poate spune~ Dar daca ti se spune, nu 0 vei crede. Sau cateodata este
atat'de evidenta cii este imposibil sa 0 negi dar, cu ajutol1.l1 amortizoarclor, 0
po!i uita din nou. Am cunoscut oame~i care ~u dat.un n~me trasa~rii ¥lor
principale ~i pentru catva timp ~i-au ammtit-o, lar apol au ultat. Trebute sa te
apropii tu insuli de ea. Cand 0 vei sim!i tu insuti, 0 vel cunoa~te, Dad. !i se
spune numai, 0 po!i uita u~or. Cand vei gasi mai multe manifestari ale falsei
tale personalitati, Itl vei putea gasi trasatura principaJa.
i: Aceasta este ceea ce numiti un amortizor?
R: Nu, dar amortizoarele ascund trasatura principala, ea este ajutata de
amortizoare." .
I: Daca scoatem la ivealli trasaturile noastre principale, Ie putcm corecta? Atl
experien!ei :;;i a cunoa~terii care nu apaqin vietii obi~nuite.
I: Dar ~i un om obi~nuit se schimba.
R: Binein!eles ca se schimba, el devine mai mecanic, mai limitat, mai stabiL
Pot fi exceptii dar, de regula, lucrurile a~a evolueaza in viata obi~nuita.
Pcrsonalitatile se schimba, in special daca se schimba circumstantele, dar este
o schimbar~ mccanica, accidentala. Adesea ne bazarn opinia pe exceptii, fie c1i
Ie observam corect sau gre~it. Exceptiile sunt mai u:;;or de remarcat decat
regulile. .
I: Observand anumite tendinte in tine insuti decizi ea asta sa nu se rna!
intample.
R: Dc obieei, dupa ce ai decis, acel lucru continua inca sa se intamplc. Sau
dac1i nu mai are loc, In general alta tendinta apare In locul lui. Ca regula, un
singur lucru opre~te lucrurile - mea.
I: Trasaturile principale variaza in decursul vietii?
R: Daca sunt marcate clar, ele continua de-a lungul intregii vieti.
I: Totu~i, pot vedea lucruri pe care Ie-am avut ~i care acum nu r.nai cxista. .
R: Posibil. Cuno~tintele noastre dcsprc noi In:;;ine sunt foarte llleomplcte. Potl
observa multe lucruri in viata ~i sa faci mari gre~eli, dad nu ~tii cum sa
verifici. Si, in general, a~a cum am spus, este dificil sa vezi trasatura
principalii.
I: imi puteti spune care este trasatura mea principalii?
R: Nu creel. Vezi, asta nu cste neccsar pentru Ineeperea lucrului. La Inceput, ce
este important nu cstc trasatura prineipala insa~i, ci ceca cc este produs de
169
 A PATRA CALE
accasta, lucru pc care tl po~i studia sub fmma atitudinilor. Nu ne cunoa;;tem
atitudinile pcntru ca l1iciodatii TIU ne~am gandit Ia noi in$ine intr-un mod corcet.
Avcm prea multe idei imaginare. Ceca ce trebuie sa studiem acum sunt toate
punctele noastre de vedere, emo!iiie obi~nuite, fclu! in care gandim, cc
invcntam. Toatc acestca sunt rezultatcle triisaturii principalc sau trasaturilor
principale, pentn! ca pot fi doua sau trei trasaturi care sunt mai importante, TIU
neaparat uumai una. Gande;;te-te la falsa personalitate; estc suficient pentm
scopuri practice. ea 0 tearie, [alsa personalitate in rnajoritatca cazurilor sc
invarte in juml unei axe, iar aeeasta axa estc trasatura principaHL Dad un om
are 0 singura mare sHibiciune, dintr-un punet de ·vedere este un avantaj, pentru
d dad el poate stapani aeeasta trasatura sau slabieiune, dintr-un sin!:,rur pas
poate realiza multe lueruri. Estc un avantaj eand luerurile sunt concentrate,
adunandu-se impreuna 'inu·wun singur punet. Atunei eforturile in acest punet vor
produce rezultate mai bune deciit daca luerezi In diferite puncte. Dar trasatura
principala nu poate fi Intotdeauna definita. Ciiteodata poti pune degetul pe ea,
ciiteodata nU; intr-o persoana 0 poli vedea, in alta nu. Dar falsa personalitate 0
pOfi vedea.
I: Este trasatura principala hrana pentru falsa personalitate?
R: Trasatura prineipala nu este hrana. Ea este falsa personalitate; este ceva pc
care falsa personalitate se bazoaza ~i care piitrunde in toate.
I: Trasatura principalii ia dechii intotdeauna In momente1e importante?
R: Aceasta este cea mai buna definitie pentru ea: ca Intotdeauna ia decizii.
In Jegatudi Cli trasatura principala, este mai bine sa gande~ti mai intai in linii
generale - ce te-a determiriat sa abordezi acest sistem, ce dore~ti de 1a sistem.
Adesea se 'intampla ea oamenii sa asiste la lecturi ani de zile ~i sa uite de ce au
venit. Dad ili aminte:,;ti de ce ai venit, sistemul poate raspunde intrebarilor tale
dar, altfel, nu. Pori sa nu-ti aminte:,;ti des pre mecanicitate; poti uita de foarte
putemica convingere a fiecarei persoane ca ea poate "face", ~i daca nu poate
este pentru ca nu sMa gandit sau nu :;;i-a dorit sa fadi acellueru. Este necesar sa
luptam cu aceasta idee, sa intelegem ca suntem mecanici, ca nu putem face
nimic, di suntem adormiti, ca avem multe"eu"-ri - toate aceste lucruri. Asta te
va ajuta sa vezi falsa personalitate, pentru ca toate aceste lucruri pe care ni Ie
atribuim sUnt exemple standard de imaginatie. $i personalitatea imaginara, sau
falsa personalitate este trasatura principaIa pentru fiecarc.
1: Falsa personaiitate este intotdeauna egoista?
R: Daca te gande:;;ti la tine insuti ea falsa personalitate :;;i incerei sa afli ce nu
este, poti fi aproape sigur ca tot ce este egoist, este falsa personalitate. Dar cu
cat te vei gandi mat mult la asta cu atat mai putin vei vedea. Ea f!i poate
aparea foarte neegoisHi :;;i asta este cel mat rau din toate.
i: Exista multe feluri de trasaturi principale?
R: Exista feluri eiudate :;;i exista uncle c1asice. 0 trasatura foarte comuna,
descrisa In multe locuri in Noul Testament, este aceea prin care vezl vina altera
dar nu pc a tao Apoi, anumite feluri de autocompatimire sunt foarte obi:;;nuite.
$i exista de asemenea combinatii curioase pentru care este cateodata dificil sa
gase~ti 0 definitie psihologica.
170
CAPITOLUL 7
I: Este amintirea de sine singura modalitate de a invinge trasatura principal a?
R: Fara amintire de sine nu putem face nimic. Este singura cale.
i: Nu este posibil sa ai trasaturi diferite dnd e:;;ti ell oameni diferiti?
R: Nu, acestea sunt roluri. Trasaturile nu se schimba atat de rapid.
i: Este blamarea alt~r oameni 0 trasatura?
R: Poate fi a trasatura, dar pe ce se bazeaza? Pe lipsa de 'intelegere. Daca vei
Incepe sa studiezi psihologia, vei afla ca toate cauzele sunt fn tine fnsuti, nu pot
fi cauze din afara tao Nu-ti aduci aminte de aceasta destul de des. 0 mica parte
din time intelege ca aceste cauze sunt in tine, dar 0 parte mai mare continua sa
acuze alti oameni. La baza fiedirei emotii negative favorite, vei gasi auto-
justificarea care 0 hrane;;te. Trebuie sa opre~ti asta, tntai in minte, iar apoi dupa
catva timp vei fi capabil sa opre~ti asta :,;i in emotii. Lipsa intclegerii este prima
cauza, lipsa de efort este cea de-a doua.
I: Ati spus c5. lenea poate fi 0 trasatura principalii?
R: Lenea este pentru unii oameni trei sferturi din viata lor sau mai mult.
Cateodata lenea este foarte importanta :;;i este trasatura principal a a faisei
personalitati, :,;i apoi tot restul dcpinde de lene :,;i 0 deserve$te. Dar trebuie sa-!i
aminte;:ti ca exista diferite tipuri de lene. Este necesar sa afli aceste tipuri
diferite observandu-te pe tine ~i observand alti oameni. De cxemplu, exista
oameni foarte ocupa~i care tot tifupul fac eeva, ~i totu:;;i mintea lor poate fi
lene;:a. Aceasta se intampHi mai des decat orice altccva. Lenea nu este numai
dorinta de a sta :;;i a nu face nimie.
i: Ca;c este eea mai buna calc de lupta cu falsa personalitate?
R: intotdeauna sa faci ceva care falsei personalita!i nu-i place :;;i foarte curand
vei gasi mult mai muIte Iueruri care nu-i plac. Daca vei continua, vei deveni
din ce in ce mai iritat :;;i sc va evidentia din ce in ce mai clar, a~a ca in curand
nu vor mai fi intrebari despre asta.
Dar la Inceput lupta va trebui sa se bazeze pe cunoa:,;tere - trebuie sa cuno:;;ti
trasaturile ei, gasind ce anume iti displace in special. Unei false personalitati ii
displace un lucru, alteia ii displace alt Iucl1l. Trebuie sa ai suficienta putere in
tine Insuti sa mergi impotriva ei.
*
Sa vorbim acum despre reIa!ia falsei personalitati Cll alte paf\:i ale omului.
In fiecare om, in orice moment dezvoltarea sa are loc prin ceea ce putem numi
o Triada Statica. Aceasta triada poate fi numita statica pentru ca luerurile din
vfirful triunghiului stau intotdeauna in acela:;;i loc :;;1 joaca rolul de fort<1.
neutralizanta, in timp ce ce1elalte foI1e se schimba foarte incet.
Omul este divizat 'in patru parti: trup, suflet, esen!a :;;i personalitate. Am
vorbit deja despre esen!a :;;i personalitate. Termenul de "suflet" se folose:;;tc in
sistem In sensul de prineipiu vitaL Sufletul poate fi descris ca un nor de matcrii
foarte fine sau energii interconectate :';1 legate de corpul fizic. Atat timp eat
acesta este in trup, trupul este viu, iar trupul ~i suflctul alcatuiesc un singur
lucrll. Cand acestea se scpara spunem ca trupul moare. Aceasta estc distinctia
171
 A PATRA CALE CAPITOLUL 7

dintre 0 bucata de carne moarta ~i una vie. Cand un cent11.1 lucreaza bine Accasta triada este compusa din trup, suflet ;;i esenla in virful de sus al
su~~tul ~st~ ~oncentrat aeola. Dar la om obi~l1uit sufletuI flU are cal hat; triunghiului. in cel de-al doilea varf este "eu"-I Iuat in sensul de multe "eu"-ri
p~illlce, ~l mel nu este de folas sa ~tii mai mult despre el. Vii spun asta num~i care reprezintii persoana, adicii, toate sentimentele ;;1 senzatiile care nu fac
dmtr-~n. punet . de vedere teorcUe: este un simplu material, de~i de 0 parte din falsa personalitate. Cel de-al treilea varf al triunghiului este detinut de
matenahtate mal fimt deeM trupu!.
falsa personalitate, adica de portretul tau imaginar.
Aceasta ~che~a p¥o~te ~ utilili pentru ca ne arata ce suntem, dadi putem intr-un am obi;;nuit falsa personalitate se nume;;te pe sine "eu" ;;i este
vedea .. A~ta sC~I~mb~nle _Ill .e:ol~tia noastra, ce suntem acum $i ce putem activa, dar dupa catva timp, daea un om este capabil de evolu!ie, centrul
d~ve?1. Cand .~el mva!a sa utillzeZI aceastii diagrama, te va ajuta sa determini magnetic lncepe sa creasca in el. il poate denumi "interese speciale",
dlfentele stadn ale lucrului.
"idealuri", "idei" sau ceva asemanator. Cand incepe sa i;;i simta centiul
Primu! :riu~ghi arat~ starea amului In viata obi$l1Uita.; eel de-al doilea arata magnetic, el va gasi in el insu;;i 0 parte sepamta, $i din aceasta parte va incepe
s~ea sa .cand .lll:epe sa se dezvoltc. Sunt perioade lungi intre starea aratata in cre;;terea sa. Aceasta cre;;tere poate avea loc numai pe seama falsei
pn~ul tr~u~ghl $1 ~tarca arat~ta .In cel de-al doilea triunghi, $1 perloade lnca $1 personalitati, pentru ea falsa personalitate nu poate aparea in acela~i timp cu
~al lung.I Intre pnmeIe doua $1 eel de-al treilea. De fapt exista muIte etape centrul magnetic. Gind centrul magnetic estc activ, falsa personalitate va fi
IntermedIare, dar acest~a trei sunt suficiente pentiu 'a arata calea evolu!iei ln pasiva, iar ca.nd falsa personalitate este activa, ccntrul magnetic este pasiv.
raport cu falsa personahtate.
Dadi centrul magnetic s-a format intr-un am, el poate intalni 0 ~coalii, ~i
.Este n~cesar sa reamintim ca nici una din aceste stari nu este permanenta, dnd va incepe sa lucreze cl va trebui sa lucreze impotriva falsei personalitati.
On~ar~ dmtre ele po~te ~~ra ~ jumatate de ora $i apoi a alta stare poate veni, Asta nu lnseamna ea falsa personalitate dispare; inseamna numai ca ea nu este
apoI dIn nou.o.sta:e dlf~nta. DJagrama arata numai cum se desfa$oara evolutia lntotdeauna prezenta. La inceput este aproape intotdcauna prezenta, dar dnd
" ~ fi POSlbll sa co~tmuam schema dincolo de "eu~'-l permanent, pent~ ca centrul magnetic lncepe sa creasca aceasta va disparea, uneori pentru 0
,
eu -I permanent are $1 el multe'forrne .
jumatate de ora, aIteori chiar pentru 0 zi. Apoi se lntoarce $i ramanc 0
Corp ~i Esen!a saptamana!
Cand falsa personalitate dispare pentru timp SCUlt "eu"-l devine mai
puternic, doar ca nu este adevaratul "eu", ci mai muIte "eu"-ri. eu cat mai
lungi sunt perioadele in care dispare falsa personalitate, eu atat mat puternie va
deveni "eu"-l alcatuit din mai multe "eu"-ri.
Centrul magnetic poate fi transfonnat intr-un Ajutor de Majardom, iar cand
Corp l}1 Esent<'s Ajutorul de Majordomul va dipata eontrolul asupra falsei personalitati el va
transfera toate lucrurile nenecesare de partea falsei personalita.ti ~i numai
"Eu" -I lucrurile necesare VOl' ramanc de partea "eului". Apoi, la 0 ctapa uIterioara,
,, este posibil ca "eu"-I permanent sa vina in partea "eului" cu tot ce Ii apaqine.
IIII II
III t I I Atunci multele "eu"-ri vor fi de partea falsei persol1alitati. dar nu putem spunc
IIII r II
till mai mult despre aeeasta acum. Va fi un "eu" permanent cu tot ce-i o.partine
... t. acestuia, dar nu $tim ce ii apar!ine. "Eu"-I permanent are fUllcrii complet
diferite, un punct de vedere complet diferit de arice alteeva eu Care ne-am
"Eu" - ri
obi$nuit.
,, Denumirea de "eu permanent" nu este foarte potrivita. pentru ea acesta nu
.. I I • t

1:
11
:." + este pennanent pentru mult timp; el vine numai $1 sta dnd estc necesar, iar
cand nu este necesar el poate sa pIece din nou. Deci este mai binc sa i se spuna
, ,'" "eu real". Cand vine acest "eu", el controleaza toate cclclalte "eu"-r1. EI poate
Centru! controla orice Iucru Intr-un fel in care nici un "cu" existent nu 0 poate face,
Magnetic deci este complet nou intr-un fel. Dar cand acest unic "cu" vine, asta nu
inseamna ca va ramane. In primul rand, poate sa nu fie neccsar ca acesta sa fie
1 I r t acolo pentru di "eu"-rile mat mici pot invata ~i ele sa actioneze in mod corect.
+ -II
1 I t I I
f
,,
II In al doilea rand acesta neeesita a mund. foarte intcnsa, iar daca munca
1 I • I I sJabc$te nu va putea ramane. Deci sunt necesare muIte eonditii pentru prezcnta
"Eu" - permanent
Mutte "Eu"· rr

173
 A PATRA CALE
sa, dar dad simti odatil. gustul prezentci lui aeola, vei $ti multe Iucrurt :;;i vei fi
siguT de multe lucruri care aeum pot fi doar banuite.
Triada Statidi aratii ca ariee mund personalii sau degenerare se desfii~oadi
in relatic ell diferitc manifestari ale falsei personalitiiti, dar cii trupul, sufletul $i
csenta raman acelca:;;i tot tirupul. Dupa catva timp :;;i ele var fi afectate, dar
acestea nu intra in etapeie initia1e. Trupul va ramane acela:;;i trup, csenta se va
schimba mai tarziu, dar aceasta nu intrd la inceputuJ muncii. Confonn acestui
sistem, esenta intra numai in masura in care estc amestecata ell personalitatea.
Nu 0 putem considera separat, pentIlI ca, a:;;a cum s-a explicat deja, nu avem
mijloace de lucru asupra esentei separat de personalitate.
i: Aceasta schema sugereaza ca trupul ~i esenta Yin cateodata de partea falsei
personalitati iar diteodata de cealalta parte, in functie de cea care predamina?
R: Nu. Daca trupul ~i esenta sunt nannale, ele sunt impaqiaic ~i nu sunt de 0
parte sau alta. Dar daca este eeva in neregulii eu acestea ele sunt in partea falsei
personalitati. Dar asta nu intra in discutia noastra; Ie luam ca 0 faqa
pennanenta. Schimburile au loc In celelalte doua puncte ale triadei.
I: Aceasta schema insearrma di Ajutorul de Majordorn incepe sa ia locul
centrului magnetic dind incepi munca in ~coaHi?
R: A~a cum am expJicat mai devreme, AjutaruI de Majordom nu vine de-a
dreptuJ din centrul magnetic, acesta trebuie Sa fie transfonnat mai intai in
diverse incruri. Prima care aratij bre~terea carecta a oridirui lncru in locul
ccntrului magnetic este pretuirea - intelegerea muncii. Este un drum lung intre
unul ~j celiilalt. in schema sunt aratati unnand unul altuia, dar asta nU inseamna
ca unul unneaza imediat celuila.!t - acestea sUnt separate de mile ~i mile ~i sunt
sute de transformari.
i: Ce anume face ca "eu"-l sa inceapa sa se dezvolte iar falsa personalitate sa
descreascii?
R: Toate schimbarilc au loc in timp. In viata obi~nuita falsa personalitate este
acolo tot timpul. Apoi, in timp, sc va diminua ~i va deveni mai putin
impartanta, va ocupa mai putin timp.CAcest lucru este infiiti~at in a doua faza a
schemei unde falsa personalitate a devenit pasiva ~i multe "eu"-ri ce inconjoara
centrul magnetic au devenit active). Nu poti diminua falsa personalitate in
privinta dimensiunii, dar 0 poti diminua in privin!a timpuiui. Sa Iuam
douazcci~ipatnl de ore - cate ore apartin uneia ~i cate ore celeilalte? Tot ce se
schimba in noi se schimba in acest mod.
I: Am avut pana acum impresia di falsa persanalitate era colectia tuturor "eu"-
rilor. Aceasta diagrama mi-a mcut lucrurile un pic neclarc.
R: Printrc aceste multe "cu"-ri sunt cateva folositoare ~i multe "eu"-ri pasive,
care pot fi inceputul celorlalte personalitati. Falsa personalitate nu se poate
dezvolta, in ea totul este gre~it. De aceea am spus ca toata munca trebuie sa fie
impatriva falsei personalita!i. Dad cineva e~ueaza in munca sa este pentru ca
BU a dat sufieienta atentie falsei personalitati, nu a studiat-o, nu a Iucrat
'impotriva acesteia. Falsa pcrsonalitatc cste de asemenea fiicutii din multe "eu"-
Ii, dar acestea sunt toate imaginare.
I: Nu intcleg ce vrei sa spuneti prin "eu"-ri pasive.
174
CAPITOLUL 7
R: '''cu''-rile pasive sunt "eu"-rile care sunt controlate de alte "cu"-ri, active. De
exemplu, inten\iile bune pot fi controlatc de le11c. Lenea este activa, bunele
intentii sunt pasivc. "Eu"-l sau combinatia de "eu"-ri care controleaza sunt
active. "Eu"-rile care sunt controlate sau canduse sunt pasive. Ia-o foarte
simplu.
Aceasta diagrama rcprczinta 0 stare, apoi 0 stare putin diferita, apoi din nou
o stare diferita. Cu ajutorul acestei diagrame pori vedea trci stari diferitc ale
omului, de la cea mai simpJa. In cea mai simpHi stare este activa falsa
personalitate ~i "eu", este pasiv. Trupul, sufletul ~i esen!a raman intotdcauna
ncutraiizante. Cand, dupa multe etape, apare "eu"-l pennanent, "eu" devine
activ, mu1timca de "eu"-ri devine pasiva, iar falsa personaJitate dispare. Multe
alte diagrame difcrite pot fi schitate intre aeeste doua extreme ~i, dincolo de
aceasta, exista mai multe posibilitati.
i: Exista vreun loc in Triada Statica unde un g11lP de "cu"-ri, lleconectate eu
cent11l1 magnetic, sunt active, iar falsa personalitate pasiva?
R: Cand am spus ea anumite grupuri de "cu"-ri sau personalitati devin active,
m-am referit la cele centrate in jUnJI centnJlui magnetic. in primul rand centrul
magnetic insu~i, iar apoi acelc "eu"-ri care se afia 'in jUnJl eent11llui magnetic
sunt opuse falsei personalita~i. Apoi, la un moment dat, centrul magnetic
devine activ ~i falsa personalitate pasiva. Centrul magnetic este 0 combinatie a
unni anumit grup de interese sau prcfcrintc. Acesta nu te conduce, caiauzirea ar
insemna progres, pc cand tu ramai in acela~i loco Dar dnd vine momentul,
atunci eu ajutorul centrului magnetic vei fi capabil sa discerni dad un lucru iti
place sau iti displace. Poti face 0 alegere. Il1ainte ca cineva sa vina in munca,
centrul magnetic este un anuinit punct care s-a transfonnat intr-un anumit grup
de interese. Cand cineva intalnC.$te munca, acest grup devine interesat de
munca ~colii ~i apai dispare ca eentnJ magnetic, pentnJ cii centrul magnetic
este un iucru tara putere, ~i se transforma in ceea ce putem numi personalitate
de lucru. Aceasta diagrama inten~ioneaza sa descrie etapele initialc ale muncii
~i de aceea am infiiti~at numai foarte purine combinatii din cate puteau fi
ariitate. Dc exemplu, intr-una din ctapcle ini!ialc putem schita 0 triada cu trup,
suflet, escnta ia varful de sus al triunghiului, falsa pcrsonalitate intr-o parte ~j
mai multe "eu"-ri deja divizate in anumite grupuri in cealalta parte. Unul din
aceste grupuri este centrul magnetic, dar sunt alte grupuri, poate nu ata~atc dar
totu~i nco stile centrului magnetic, care pot exista ~i in cele din urma sc pot
dczvolta in ceva mult mai bun. Grupurile de "eu"-ri care sunt intotdeauna
ostile ~i intotdeauna daul1<ltoare sunt falsa pcrsonalitate.
I: Schimbarea de la 0 Triada Statidi la alta dcpinde de schimbarca fiintei?
R: Da, fiecare mica schimbare estc schimbarca fiintei, de~i aecasta formulare
se aplid in general schimb5.rilor ITIai mari ~i mai serioase. Cand vorbim despre
schimbarea fiin~ei vorbim dcspre schimbarea de la omul m.l, 2, 3 la omul nr.
4, de excmplu. Aceasta este schimbarea fiintei, dar desigur acest marc salt
consta in salturi mai mici. Triada Staticii este mai dcgraba 0 schema auxiliara.
Aceasta te reprczinta pe tine. Aceasta arata starea fiintei tale, ceca ce e~ti tu la
un anumit moment, ~i te ajuta sa descrii pcntnl tine insuti toate ctapcle cc le-ai
175
 A PATRA CALE CAPITOLUL 7

parcurs de la 0 cxistenta obi~nuita, mecanidi, la evolurie. in acest fel nu 0

deserii prin cuvinte, ci ii dai 0 imagine completa.
Scopul nostru este sa devenim unnl, sa avem un "eu" pennanent. Dar la
incepnt munca inseamnii a deveni din ce In ce mai divizat. Trebuie sii intelegi
cat de departe e~ti de a fi unul; numai dind vei cunoa~te toate aceste fractiuni
R: Daca inve!i sa te observi pc tine insuli, poli afla cand aceasta i~eepe sa sc
intamplc, ~i atunei nu trebuie sa la~i sa continue pentru prea ,mult tJmp pcntru
ca va deveni, cu fiecare zi, din ee in ce mai dificil sa luptl cu asta. Dar se
manifesta diferit in eazuri diferite.
I: Este ~i cawl dobandirii de multe cuno~tinte Tara sa Ie intelegi ? .
¥ _

R: Nu. Chiar ~i intelegcrea este posibila intr-un ascm~ne~ caz, nu_ma~ eafam
ale tale vei putea inccpe munca pc baza unni singur sau a catorva "eu"-ri
acliulIe, Vezi, ehiar cunoa~terea ~i intelegerea nu Apot aJut~ ~aca cI11~va nu
principale in jurul carora poate fi construita unitatea. Ar fi 0 i'n!eiegere gre~ita
luereaza asupra fiintei. Daca vointa nu va cre~te m ac~~a~l tunp~ vel putea
sa unifici toatc lucrurilc pc care Ie gase~ti in tine insuti acum. Nonl "eu" este
inte1ege, dar nu vei fi eapabil sa f~ci ce~a:,Dac.a oamenll ~~teapta prca mult
ceva ce nu cuno~ti in prezent; acesta CTC$tc din ceva pc care te poti baza. La
tara sa faca eforturi serioase sau sa Ia deClZll senoase, ace~tm ~e pot eonfnm!a
inceput, in separarea falsei personalitati de tine, incerei sa te divizezi pe tine
eu 'inceputul dublei cristalizari, Atunei ei nu vor putea obtme rez~ltate 111
'insuti 'in ceea ce poli numi demn de incredere ~i eeea ce gase~ti ca nefiind
munca, iar dupa un anumit timp vor putea ajunge chiar la rezultate gre~ltc.
demn de incredere.
Cand e~ti intr-o stare de indoiaHi aminte~te-!i sa incerci sa aduci la suprafala
alte "eu"-ri care au a anumita prctuire. Acesta este singurul mod de a invinge
indoielile. Pentru a te putea dezvolta trebuie sa ai 0 anumita capacitate de
pretuire. Singura abordare practica este sa te gande~ti Ia diferitele parj:i din tine
'insuli ~i sa gase~ti parj:ile care pot lucra ~i parj:ile care nu pot. Unii oameni au
valori reale, altii au valori false ~i inca altii nu au deloc val~ri. La fel este ~i cu
"eu"-rile.
Oamenii i~i pot petrece vie!ile studiind sisteme ~i cuvinte ale sistemelor ~i
sa nu ajunga nlciodata Ia lucrurile reale. Trei sferturi sau nouazecimi din
cunoa~terea noastra obi~nuiHi nu exista cu adevarat, exista numai in imaginatie.
Dar accasta mundi trebuie sa fie practica de Ia 'inceput.
Trebuie sa intelegi ca tara munca, tara sistem, nu poti sa fad nimic. Daca
incepi sa lucrezi, ai 0 ~ansa. Dar chiar ~i in Iucru'sunt pericoIe, pentm ca dadi
oamenli cred ca ei pot face eeva ~i in acela~i timp refuza sa lucreze asupra
dobandiri controlului, daca ei raman Ia nivel teoretic prea mult timp ~i nu
inteIeg ea nid un fel de sehimbare nu este posibila Tara mari eforturi, dacii
continua sa amane aceste eforturi pana maine, atunci aeeasta continua ezitare
va incepe sa produca un efect ~i dupa catva timp, vine un moment periculos.
Aeesta nu vine Ia inceput, ci numai daca pentru mult timp mergi inainte tara sa
faci sufieiente eforturi, sau Tara sa fad nimic serios. Atunei in loc de unul, potl
ajunge divizat in doi, a~a incat toate trasaturile ~i toate personalitatile se
divizeaza in doua grupuri - 0 parte utila muncii ~i ajutand munea personala ~i
eealalta parte indiferenta sau ehiar neprietenoasa. Aeeste doua grupuri pot
continua sa existe alaturi, ineercand sa nu iasa Ia ivealii in acela~i timp; unul
poate veni dimineata, eeliilalt dupa amiaza. Acesta este un perleol real, pentru
d dad incep sa se fonneze astfel doua parj:i, indiferenta uneia va strica
rezultatele mundi celeilalte ~i in acest fel dezvoltarea se va opri. Aeeasta a
doua parte poate sa nu fie neaparat rea sau sa se opuna muncii, ci doar siaba,
dar sHibiciunea ~i taria nu pot cre~te in aeela~i timp. Deci este necesar sa lupti
foarte rapid ~i neindurator impotriva acestui lucru, aItfcl se poate ajunge Ia
dubla cristalizare.
i: Pori sa-ti dai seama daca aeeste doua grupuri de personalitati se formeaza in
tine?

176 177
 CAPITOLUL8
Loelll ofJIu/ui~ III fume - Limitari Q.le pel'cept,'e,·
• 'I,,' - I·"
gam Ii'll Jloastre -
CUlloG$terea lIISeallllla a CIIllOG$te toud - PrincilJiile relativila-II'" ",
L l ' T,. . ~ ,"
~ I scali I -
¥ • '
egea III . leI - PaInt stan ale materiei '- Noi slllltem orbi falii de a freia (Orla
- Legea Ita $ap~e - Oc~ave ascendente $1 descendel1le - Observarea iJ/terv~lel~1'
- ~a::~ de cre.,a!le - T~om!~ Abso.'utului - Raza de crea/Ie ca instrument pelltrll 0
galldlre
_ _110llQA -I Un
_ /tll/baj
. special - Raza .. de creatie
. ca octal'a'- Viata , Iol'gal'
lea
pe pamant -. /raJll L~tI1a - injluell!ele coslIlice - l!1{luen!a mecal1ica a LUllii -
IJ1flue~,!.e~e $l sta,.eafit~l(ei - [njllleJl!ele planelare $i esell/a - E/iberarea de lerri
- ~oslbdll~lea (~ezvoltarii - ?mul ca parte a vie/ii organice - Studiul legilO/~­
DI ept~te ~l Il~dl eptate - Leglle care apar/in omului - A lucra impotriva naturii
- Studl1l1 ldellor cosmologice ca ajI/tor pel/tm amintirea de sille - Le
1>. . , .
gea III
~el, ~<;l ~Jea/lQ ,- ~recer~a jOJ:telor - Trei octave de raelia/ii - Tabellil
Illdlogellllor - DiJerlfele lIlve!ur/ de materie - Octava laterala - Pos'b ·tt I
eVOlll!iei I I I a ea
T
:eb~ic sa vo.rbi~m desprc locul omuIui in lume, pcntm di de acum
maIllte trebmc mtotdeauna sa studiem omul in !eaatura cu locu! SV
d I I . 0 au,
. eoarec~ mu ~e , ucnU'l desprc noi, despre ceca ce este posibil pentm noi
~I c;ea cc este Imposlbil, se afla in legatura Cll acest lucm
v In p,rima prclcgere am spus ca trcbuie sa studiem omui ~i, in paraIel, trebuie
sa studlem lu~ea in care trjaie~te omul, pentm a putea in!clcge de ce omul este
:eea c~ ~stc ~vl de c~ nu poate fi altfel. Nu putcm gasi raspunsuri la toate aceste
mtrcban daca studICm omu! sep~rat de lumea in care acesta traie~tc, Intr-un
a~u.m~ sens omul est~ a~alo~ ~mversului; in el opereaza acelca~i legi ~i Yom
gast c~ :ste, mult mal u~or sa mteiegcm diteva din accste legi prin studierea
omulm, ~m ~lmp ce altc legi pot fi in!eiesc mai bine prin studiul universului
D~: l11al~te de t~ate. trcbui~ sa realizam Iimitele perceptiei noastre ~i ale
~ut~f11 noastre de ~andlre, deci acest studiu include, de asemenea, ~i studiul
hmltel~r noastre, Slstcmul ne targe~te cunoa~terea foarte mult dar nu 0 t
face mlracole. Daca Incerdim sa gandim lumea separat dc noi' in~ine
vedem a$a, cum e.ste, chiar $i dintr-un punct de vedere fizic cu
e$ts:
ajutOlu~
telescopulm sau m~croscop~llui, ,vo.m intelege cat de limitate sunt capacita!ile
noastre dc per_Cep!le,. ele .fimd ,h~ltate ca marime. lar capacitatea noastnl de
vedere met~tala este l~fintt ~nal hmitata. Chiar dad am veni in contact cu 0
sursa _a uncI c~noa~ten de~hne,. ap cum sun tern nu am fi capabili sa 0 primim
sau sa 0, fol~slm, pentru ca de~l putem CUllOa$tc mai mult dedit cunoa~tem in
mod obl~nUlt, eXlsta 0 Iimita In noi - in min tea noastra. Deci trebuie -
cu t t l " _ 'I . sa ne
noa~ em oat,c nmtan e ~l ~poi, cand Yom cunoa~te puterea instrumennllui
~ostnl, Yom. ~t1 c: putcm obtme. Prima idee a acestui sistem este aceea ca
mtr-o an~~lta masura, putcm imbunata!i acest instnllTIent pentm acumularc~
cunoa~tent - aceasta este ideea auto-fmbunatatirii,
CAPITOLUL 8
Dad va amintiti, am spus ca din punctul de vederc al acestui sis tern numai
cunoa~terea intregului poate fi considerata cunoa~tere. deoarece cunaa~terca
unei parti rara relatia aeesteia eu intregul nu reprczinta cunoa~tere, ci daar
ignoran!a, PI/fem avea aceasta cunoa~tere, numai ca nu ne dam seama $i no
intelegem di orice eunoa~terca lneepe eu cunoa~terea intregului. Sa luam, de
- exemp!u, aeeasUi cutie de chibrituri. Dad 0 privesc printr-o desehizanlra
ingusta voi putea vedea numai a mica parte din aceasta $i no voi avea niciodata
ideea unei cutii de ehibrituri ea un intreg. Este la fcl eu oriee lucru. Aproapc tot
ceca ce numim eunoa~tere nu este in realitatc deIoc cunoa~tere, pel1tm ea este
mai degraba eunoa~terea unci mici parti rara a ~ti locul acestei parti in intreg.
I'
Exista 0 carte cu aforisme care spune : "a ~ti lnseamna a ~ti totul". A
eunoa~tc 0 parte din eeva inseamna sa nu ~ti. Nu este difieil sa euno~ti tonll,
deoarece pentrn a eunoa~te tot ai de ~tiut foarte putin, Dar pcntru a $ti acest
putin ai de :;;tiut destul de mull. A~adar trebuie sa incepem eu acest "dcstul de
mulf', in ideea de a ajunge Ia acel "foarte putin" care este nccesar pentru a
cunoa~te totul.
A cunoa~te tot este posibil cu utilizarea a doua principii: principiul
rclativitat ii ~i principiul searii. Daea vorbim despre lume este neecsar sa ~tim
totul despre Imne, ~i putem $ti tot ee avem nevoie sa ~tim despre asta dadi
eonsideram lucrurile Ia scari diferite. Putem :;;ti mult mai mult decat ~tim in
mod obi~nuit daca studiem lucrurile care se pot masura fata de noi ~i avand 0
relat ie eu noi pc 0 seara, iar lucrurile care sunt mai indepartate de noi ~i care nu
au 0 relatie clara cu noi pe a alta scara, mai mica, lntr-un mod mai abstract. In
aeest fe1 vom,putea obtine intreaga cantitate neccsad de cunoa~terc lara sa
invatam prea mult ~i aceasta cunoa~tere va include foarte putine lucmri
neneeesare, pentru cii daea invatam ori~ice, lara diseriminare, nu yom ~ti
lucrurile necesare.
De exemplu, iti cuno~ti casa la 0 scara proportionala cu trupui tau, dar
ora~ul in care traie~ti, II cuno~ti la 0 scara mult mai mica. Cateva parti Ie ~tii
mai bine, alte parti nu atat de bine, dar nu exista niei 0 parte pe care sa 0
cuno~ti atat de bine ca pe propria ta casa, Anglia 0 ~tii Ia 0 scara inca ~i mai
mica ... Europa la 0 scad ~i mai midi ~,a.m,d,
Acum Va voi reaminti ce am spus in prima prclegere referitor la studiul
lumii ~i al celor doua legi fundamentalc ec 0 b'1lvemeaza ~i voi indica ec
trebuie sa va amintiti ~i cum trebuie sa Va amintiti. Acestc legi universale sunt
real mente dincolo de mintca noastra, a~a lncat cu toata dorinta de a Ie studia nu
veti inteIegc nimic mai mult decat cuvinte. Dar chiar ~i asta cste util. eu
ajutorul acestor cuvinte va pute~i reeonstrui imaginilc pe care Ie ave!i dcspre
univers a~ezand omulla locni potrivit In reia!ie cu diferite lumi.
Primul lucru de reamintit este ce anume s-a spus dcspre Lcgea lui Trei - ca
oriee lucru din iume, toate manifestarile de energie, t9ate tipurile de actiuni, fie
in lume sau in activitatea umana, fie interne sau cxtemc, sunt intotdeauna
manifestari a trei forte care exista in natura. Aceste forte sunt dcnumite activa,
pas iva ~i neutralizanta sau prima, a dona ~i a treia. Trebuie inteles ca de Inl
difera lIna de cealalta precum activitatea ~i inactivitatea difera In inte1egcrea
179
 A PATRA CALE
noastra obi:;iOuita a accstOr termeni. Fortele activa:;;1 pasiva sunt ambele active,
pentru ca 0 forta nn poate fi pasiva. Dar exista 0 anumita. diferenta 111
activitatea lor, iar aceasta diferenta determina intreaga varietate de fenomene
care existii in lume. Celc trei forte lucreaza impreuna, dar una dintre accstea
predornina in fiecare combil1a!ie. In acela:;;i timp, fiecare foI1a care acum este
activa., poate deven! pasiva sau ncutraJizanta In momentul urmator, 10tr-o alta
triadii. Lucrurile se intampHi caud cele tfei fot1e se intiHnesc. Daca acestea nu
se inHilnesc, nimic TIU sc intampHi.
Din acest punet de vedere, materia trebuie sa aiba, de ascmenea anumite
denumiri, conform eli tipul de farta. ce lucreaza prin ea - fie ca accasta este
organica sau anorganica, un element chimic sau un compus. Cand foqa aetiva
trece prin oriee fel de materie aeeasta va fi numita Carbon. Cand foqa pasiva
trece prin aeeasta, materia va fi numita Oxigen. Cand forta neutralizanta
luereaza in materie, aceasta este numita Azot. Iar cand materia este Iuata in
afara reiatiei eu foqa ce lucreaza in ea, este numita Hidrogen. La inceput aeeste
nume ar trebui luate simpIu, ea etichete. Astfel Legea lui Trei aduce relativite
in definirea noastra data materiei, deoareee in loc de un fier Yom avea patru
fieruri, in loc de 0 arama patru arame samd. Tatal, mama, fiuI; carbon, oxigen,
azot. Familia este hidrogenuL Inceputul unei noi familii este fiuI.
In gandirea obi~nuita ne dam seama de eXistenta a doua foqe - actiune ~i
rezistenta; eleetricitate pozitiva ~i negativa ~.a.m.d. Dar in aeeasta stare de
f
eon~tienta nu vedem eli trei forte sunt intotdeauna prezente in oriee eveniment,
in oriee fenomen. ~i di numai 0 intalnire a trei f011e poate produce un
eveniment. Doua fort-e nu pot produce nimic - acestea se vor invarti numai una
injurul celeilalte Tara niei un rezultat. Ia mult timp sa incepi sa vezi trei fort-e in
lucruri - din anumite motive noi suntem orbi fata de a treia forta, de~i putem
observa acest Iueru in muIte reactii chimiee ~i fenomene biologice. Chiar
atunci cand intelegem pe deplin ca nimic nu se poate intampla rara prezenta
tuturor aeestor trei elemente, in rela!ie cu noi fn~ine suntem inclinati sa uitam
sau Sa omitem aceasta. Nu observam pe de-antregulnici chiar doua forte ~i, in
general, ne a~teptam ca lucrurile Sa se intample ~i dnd numai 0 singura forta
este prezenta. Mai tarziu veti vedea ca daca vrei sa produci un anumit efect
sau 0 anumita actiune ~i 0 forta lipse~te nu vei putea obtine nici Un rezultat. In
anumite cazuri aceasta poate fi forta pasiva ~i atunei nimic nu se intampHi,
pentru ca daca nu este forta pasiva: nu exista material. In alt caz poate lipsi
foqa activa sau cea neutralizanta, $1 din nou nu se poate face nimic.
Dad veti incerca sa gasiti manifestari ale primei ~i ceIei de-a doua fot1e,
cateodata veti putea gasi ~i manifestari ale celei de-a treia. Aceasta necesita
observatie ~i nu poate fi dovedita decat de voi in~iva. In psihologie multe
lucruri pot fi explicate prin neeesitatea celei de-a treia forte. Asta expJica de
asemenea de ce nu putem "face" - nu putem aduce ce-a de treia f0118.. Iar rara
cea de-a treia forta niei 0 actiune nu are loe sau are lac intr-un fel diferit de
modul in care inten!ionam sa se fntample.
Cateodata putem vedea forta neutralizanta, numai ca gre~im asupra naturii
ei. De exemplu a vedem adesea ca rezultat cand de fapt ea exista inaintca
180
CAPITOLUL 8
primei $i eelei de-a doua. Facem multe grc$eli in legatura cu cele trei forte, dar
estc foarte util sa ne gandim la acest subiect.
I: Cele trei foqe sunt exteme - in afara noastra?
R: Sunt inauntruI $i in afara ta, la scara noastra, la scara planctara, universala,
la toate scarile.
1: Pute!i sa ne dati Un exemplu despre cum lucreaza acestea?
R: Presupunem ca vrei sa studiezi ceva. Ai ccva material, idei noi ~.a.m.d., dar
in aeela~i timp ai a rezisten~a la acest studiu, deoarece unele "eu"-ri vor, iar
alte "cu"-ri nu doresc acest lucru. EIe reprezinta fOJ1e1e activa $i pasiva. Sa
presupunem ea acest studiu produce un anumit fel de emo!ie in tine; aceasta
emotie va lucra ca fOI1a neutralizanta ~i atunci vei putea studia. Daca emotia nu
vine, acele "eu"-ri care vor dori aceasta ~i acelca care nu 0' vor dori, vor
continua sa se eerte ~i nimic nu se va intampia.
Legea lui Trei explica multe Iucruri ce nu pot fi explicate in mod obi~nuit
pentru ca de obicei ne gandim numai la 0 singura fOI1a. Foarte rar luam ~i a
doua forta, rezistenta, in considerare, ~i niciodata pe cea de-a treia. Totu~i> in
?rice caleul al actiunilor este necesar Sa tinem cont de trei forte.
I: Este necesitatea cea de-a treia forta? Atat de multe decizii par sa fie
rezolvate de necesitate.
A: Si muIte altele sunt rezolvate:'de ceea ce nu este necesar. Oamenii pot
intotdeauna sa se descurce Iani lucrurile necesare, dar sa se decurce rara
lucrurile nenecesarc este mult mai dificil. A~a cii nu pOli sa spui asta. Dar
trcbuie sa in!eiegi ca nu poti vorbi despre cea de-a treia forta rara sa dai de
prima ~i de a doua.
I: Putem studia Legea lui Trei ca sa vedem de ce eforturile noastrc nu reu~esc?
R: Este foarte folositor cateodata. Cateodata poti vedea asta pentru cii
necunoscand ~i ncincuviintand Legea lui Trei, oamenii pierd toate rezultatele
eforturilor lor. Fie nu socotesc rezistenta fie nu soeotesc forta aetiva - vorbesc
acurn despre 0 triada unde cea de a trei~ foqa este prezenta. Un fenomen foarte
straniu se intamplii eand diferenla dintre forte este prea mare - apare un rezultat
complet diferit de ceea ce se a$tepta. Sa prcsupunem cii vrei sa faci un anumit
lucru, dar nu ai calculat rezistenta. Intentia ta intaIne~te a rezistenta foarte
putemica ~i rezultatul, dadi vine, estc absolut diferit de ceea ce s-a dorit.
In I~cru poti vedea doua f011c: ideile sistemului ~i rezistenta ta, propriul tau
SOllUl. In fiecare eaz particular intra 0 a$a anumita a trcia forta ~i ajuta fie 0
parte fie eealalta parte.
I: Care este valoarea practicii a studiului fo11elor?
R: Dincolo de toate lucrurile exista' legi cosmice. Nu poti intelege de ce
lucrurile se tntampla intr-un fel sau altul pana dnd nu ai a idee despre aceste
legi.
I: Daca iei evenimente in loeul materiei poti sa spui cii ele sunt de un fel diferit
in raport cu forta care lucreaza prin acestea?
R: Ele sunt diferite in funetie de ce triadii actioneaza. De exemplu, cu totii ~tim
cum aceea$i propozitie, acelea~i cuvinte, pot avea inteles diferit in functie de
181
 A PATRA CALE
cine vorbe~te. Sau chiar aceea~i persoana poate spune acelea$i cuvinte la
mamCllte diferite, intelesul va fi diferit.
Putem gasi luvatatura desprc cele trei forte sau cele trei gltlJaS 'in filosofia
Sankhya, dar 1n literatura existenta aceasta s-a deteriorat serios, pentn! ca se
vorbc$te despre fiecare guna sau [orta ea nlmanand tot timpul aceea$i pc cand,
din punet de vedere al sistemului, a$a cum am spus, activitatea, pasivitatea sau
puterea,neutralizantii a fiecarei forte apare numai 1n reia!ie ell cclelalte doua.
Pot fi $apte combina!ii de foqe, una dintre ele de neinteles pentm mintea
umana, lntrucat in aceasta triada fiecare [0115 ocupii acela$i loc.
Triadele se rcfera la evenimente, dcci dadi vorbim de fiecare eveniment
separat, fie mare sau mic, trebuie sa in\clegem carei triade apartinc fiecare
dintre ele. Dar 0 succesiune de evcnimente se desfii~oara in conformitate cu
Legea lui $apte sau Legea Octavelor. Legea lui $apte trebuie sa fie inteleasa ~i
reamintita din punctul de vedere al intervalelor. Pe scurt, Legea lui $apte
inseamna ca nici 0 forta nu lucreaza vreodata continuu in aceea~i directie; ea
lucreaza pentru un anumit timp, apoi se diminueaza in intensitate ~i fie i~i
schimba directia, fie sufed 0 sehimbare interioara. In fiecare oetava - adica 0
perioada intre un anumit numar de vibratii ~i fie dubIul, fie jumatatea aeestui
numar - exista doua locuri unde vibratiile sau, ea sa fim mai exacti,
manifestarile energiei continlland ~11 timp ~i spatiu, sau in ambele, sufera 0
anumta schimbare, incctinindu-sc ~i apoi incepand din nou. Daea un $OC
adi!ionai nu intcrvine in aceste locun, octava i~i sehimba direc!ia. Aceasta
ircgularitate masurata in viteza de vibratie, a fost ealculata ~i integrata intr-o
anumita fonnula, ce exprima 0 lege cos midi $i a fast mai tihziu aplieata
muzicii in fonna scarii majore.' Legea lui $apte arata ca niei 0 fotta nu se poate
dezvolta intr-o singura direetie ~i arata loeurile unde aceste sehimbari sau
Jncetiniri au lac.
i: Este din cauza obstacolelor la intervale?
R: Este din eauza intervalelor. Obstaeolele sunt normale, fieeare energie se
dezvolta printre obstaeole.
I: Accasta succesiune se sehimba intotdeauna Intr-o anumita directie?
R: Nu, 'in ariee directie. Cand lucmrile "se 'intampla" nu poti fi niciodata sigur
de direetie. Oamenii Nr.l, 2, 3 niciodata nu ajung unde vor, se poate Intampla
numai accidental. Credem ea atunci dnd nu ajungem unde vrem este 0
exceptie; nu ne dam seama cii aceasta este a lege. Nu ne putem baza pc norae
sa fumizeze $oeurile potrivite 1a momentele potrivite.
1: Acest praces este infinit?
R: Nu poti imagina 0 fo11a care lucreaza la intinit. Aceasta luereazll In functie
de cantitatea de energic care exista. Dar din nou, oetavele sunt diferite - pot fi
descendente sau aseendentc. 0 oetava ascendenta cste Intre un aoumit numar
de vibratii $i dubiui acestui numar. 0 octava deseendenta este Intre un anumit
numar de vibra!ii ~i jumatatea accstui numar. A~adar vorbind despre 0
sucecsiune de evenimcnte, trebuie sa ~tim oetavele ascendente ~i desceudente.
Fara a ~tii daea este v~rba dcspre a octava ascendenta sau descendenta este
imposibil sa intclcgi, $i asta estc ceca ee se intampla in gandirca obi$ouiHi,
182
CAPITOLUL 8
pentru c5. oamcnii studiaza octavcle ascendcnte ~i Ie iau drept descendcnte ~i
viccversa.
I: 1mi puteti da un cxernplu in care oamel1i iau 0 oetava dcsccndcntii drept una
useendenta?
R: Sa presupunem Cll intalnim salbatici; de obicei ne gandim ca sunt primitivi
~i de la ace~ti oameni prirnitivi incepe sii se dezvoltc civilizaria $i cultura. Dar
llU nc dam seama ea, in ccle mai multe cazuri, ei sunt dcseendentii un or
oarneni carc au avut 0 eultura anume. Fourte adesea luam degenerarea drcpt
cvolutie.
Estc mai u~or de observat Legea lui $apte In activita!iic umanC. Po}! vedca
cum oamenii 'incep sa faca ceva - studiu, ·munca - dar dupa cfltva timp, lara un
motiv vizibil, eforturile lor se diminueaza, lDunea se incctine$te, iar'daca Ia un
moment dat nu se face un efort special, linia i~i schimba direetia. Este 0 mica,
dar realii sehimbare In puterea interioarii. Apoi, dupa ditva timp cstc din nou 0
incetineala, $i din nou, dadi nu apare un efort special, direc!ia se schimba. Se
poate schimba complet $i merge 'intr-o directie diametral opusa, de$i parand sa
fic acela$i Iucm. Exista multe faze ale activitatii umane ce raspund acestei
descried. Acestea incep intr-o directie iar apoi, imperceptibil, continua intr-o
direelie exact opusa. Dadi acestc interyale sunt cunoscute $i daca este utilizata
o metoda de creare a unui efort sau aranjamcnt speciale In aceste intervale, este
posibiJ sa se evite intrenlperilc in octave. Orice luem trecc prin octave; niei a
vibra~ie, nici 0 mi~eare, niei 0 activitate nu poate merge in uiei un alt feI.
Searile variaza, a$a incat ou Ie putcm unnari, dar putem vedea rezultatclc,
rczultatele Legii lui $apte. Chiar $i functionarea fizidi interioara a
organismului se supune acestei leg!:
Cu anumite tiruri de efort putem sa praduccm aceste scmitonuri Jipsa, sa
umplem intervalele $i in acest fel sa sehimbarn lucml ma$inii Boastre. De
exempIu, vei vedca mai tarziu cum cfortul amintirii de sine schimba multe
Iuemri din chimia organismului nostm.
I: Dad deseoperi un interval 1l1tr-o anumita aetiune, este probabil cii va
continua sa se rerete?
R: Daea ai putea gasi exemple, ar fi mai u$or de vorblt. Sa raspund In general:
da; dadi nu se face nimic, intervalul va cre~te eu fieeare octava, in aeela$i loco
I: Ati vorbit desprc octavele amintirii de sine ...
R: Nu chiaro Am spus ea daea lucrezi, munea ta sc poate forma in octave .$"i
poate avea intervale. Dad nu ~tii unde vin intervalele, lucnJi tau se va
sehimba. Dar nu putem vorbi despre octave in reialie cu amintirea de sine,
pentm ca la noi aceasta abia ineepe $i se $i sfur$c~te. Dad stiipanim doua sau
trei note ar fi bine. Nu am obtinut suficicnta energic initialii. Totu$i trebuie sa
inccpem $i sa incepem din nou pana cc putcm face 0 oetava. Avem de inccput
din 110U in fieearc zi : do, re; do, re, wi ... Mult timp BU yom putea trcce de mi.
I; Daca ajungi la mi, ce sc intampla?
R: Atunei te oprc~ti $i te intorci inapoi. Muit timp nu vei trece intervalul. Dar
dupa catva timp de studiu vci fi capabil sa dctectezi intcrvalele.Vei ~ti di intr-o
poI1iune a dircctiei talc de lucnI se apropic un interval.
183
 A PATRA CALE CAPITOLUL 8

i: Pentru a vedea octavele, ar trcbui sa incerci sa urmarc$ti 0 succesiune de
intampHiri in tine 105u:;;i?
R: Nu 0 succesiune de intampHiri, dar poli vcdea intervalele daca lneepi sa faci
ceva, sa inveti ceva. Vei vedea cum 0 actiune continua catva timp intr-o
anumita directie ~i apoi deviazii de la cursu! initial.
* manifesta in legatura cu celulele.
Acurn, avand toatc acestea in minte, revenim la studiul universului Cll
scopul de a stabili ce este lumea pentm om.
Ornul triiic:;;te pc pamant, dar piimiintui este una dintre planetele sistemului
solar, deci ornul apartine :;;i lumii planetare. Piimantul aeupa un anumit loc in
sistemul solar, a:;;adar putem spune di apartinem de asemenea saarelui. Saarcle
este una din stelele Ciiii Lactee, deci intf-un fel noi apartinem :;;i Ciiii Lactee.
Apoi, ~tiinta obi~nuita intelege ~i admite existenta altor galaxii, similare sau
nesimilare cu a noastra, deci apartinem de asemenea lumii tuturor galaxiilor
luate impreuna. Din punct de vedere astronomic nu putem merge mal departe,
dar din punct de vedere filosofic putem concepe 0 stare de lucruri unde lucru
este un intreg, a~a cum un mar este un intreg. Aceasta stare 0 numim Absolut.
Deci toate galaxiile, galaxia noastra" ~istemul nostru solar, planetele, pamantul
~i luna care este in sfera de influenta a pamantului, sunt toate in Absolut.
mi~ciirile intregului organism, ale membrelor, a ditorva organe ~i a respiratiei.
Daca un am l;;i concentreaza atcntia pc varful nasului sau, el incepe sa-I simta.
Prin aceasta concentrare poate provoca chiar u~oare senzatii in cateva tesuturi.
Dar nu poate in nici un' fel sa-~i manifeste vointa in legatura cu cateva celule
separate ale corpului sau; celulele sunt prea mid pentru aceasta. Vointa umana
se poate manifesta numai in legatura cu {esuturile; ea nu se mai poate
Daca luam omul ca analog al Absolutului, tesuturile vor corespunde Lumii
3, iar celulc1e Lumii 6.
Sa luam alta analogie; daca un arhitect deseneaza planul unei case ~i il da
antreprenorilor de constructii, el nu va putea ulterior sa se amestece in treaba
zidarilor, sau a oamenilor care vor locui in casa dupa ce aceasta a fast
construit~, pentru ca nu i-ar placea felul in care ei se comporta.
Incercali sa intelegi ca fiecare nivel aduce legi in plus, independent de
celeialte nivele. Arhitectul a tacut planul ~i a terminat cu casa. Multe lucruri nu
au intrat in acest plan: munca decoratorilor, oamenii care vor locui in casa,
pisicile, cainii, ~oarecii ~i a~a mai departe. Este 0 problema de intelegere a
Lulttea I 0 Absulutul 1 <

Absolutul creeaza, de fapt, numai lumea de ordin imediat unnator sie~i ~i

Voin!a Absolutului nu se manifesta dincolo de Lumea 3. Pe masura ce numarul
Lulttea 3
0 Toate Lulttile 3

legilor cre~te, acestea devin din ce in ce mai mecanice ~i mai complicate, iar
Lulttea 6 0 Toti Som 6 (3+3)

Vointa Absolutului nu poate sa treaca prin mecanicitatea care survine ~i sa se

manifeste in lumile inferioare. Dar ea initiaza intreaga desta~urare, ca sa
Lulttea 12 0 SoanJe 12(3"+3)

spunema~a. Incercati sa va gandi!i 1a acest lucru, este foarte important.

1: De ce Vointa Absolutului nu umple totuI?
Lulttea24
0 Phnetele 24 (3+6+12+3)

R: Sunt lucruri imposibile chiar ~i pentru Absolut. Vedeti, noi ne gandim ca

c=J
dadi Absolutul reprezinta 0 stare de lucruri careia ii apartine originea tuturor
lucrurilor, Vointa Absolutului poate face arice. Totu~i sunt lucruri pe care
Lumea 48 0 Parnantul 48 (3+6+12+24+3)

Absolutul nu Ie poate face, pentru ca el a inceput prin crearea anumitor legi;
aceste legi creeaza alte legi, iar acestea inca alte legi. Absolutul creaza numal
primul rand de legi. Daca ar vrea sa-~i manifeste vointa 1a nivelul nostru, el ar
avea de distrus toate aceste legi. Noi suntem inconjurati ~i guvernati de 0
mul!ime de legi mecanice; cand vom incepe sa vedem acest lucru vom inteiege
ca este imposibil ca Vointa Absolutului sa intre pe nivelul nostru. Pentru a face
asta Absolutul ar avea de distrus toate lumile intermediare, devreme ce toate
depind de legile care Ie guvemeaza. 0 mica schimbare ar insemna distrugerea
intregii Raze de Creatie.
Putem intelege aceasta, intr-o anumita masura, prin analogie. Dacii vom
considera omul drept Absolut ~i yom incerca sa gasim limitele ultime ce pot fi
atinse in el insu~i prin vointa sa, chiar ~i cea mai superficiala cunoa~tere a
fiziologiei umane ne va da un raspuns la aceasta intrebare. Vointa umana
(vorbind despre aceasta ca despre un concept conditional) poate guvema
Lulttea96
0 L"". 96(3+6+12+24+48+3)
principiului. Multe lucruri intra pe fiecare plan, independent de planul original.
Nu este nimic nou in Raza de Creatie, nimic care sa nu cunoa~teti, doar ca
faptele sunt dispuse diferit. Dispunerea materialului intr-un anume fei este
necesara pentru solutia oriciirei probleme, iar felul in care se face aceasta
include ~i intelegerea despre cum anume aceasta problema va fi rezolvata.
A~adar Raza de Creatie este un fel de enuntare a problemei despre cum sa
define~ti locul omuIu! in lume. Asta nu insearrma numai locu1 exact a1 omului,
ci ~i raportul acestui loc cu cat mai multe repere posibi1e.

184 185
 A PATRA CALE
Raza de crca~ie este un ajutor, un instrument sau metoda penhlJ 0 nOlla
giindirc" Stim dcsprc impartirea olTIuiui In ~aptc catcgarii ;;1 ariee a1t iucl1l ar
trebni impartit in acela;;i fel. Gandirea obi;;nuita se imparte in giindirea nr. 1, 2,
3. Gandirea numarul 1 este mai ales imitativa; gandirea numanJ! 2 este mai
emotionalii, bazata pc prcfcrinte ~i antipatii; giindirea numarul 3 este 0 gandire
teoretica, logic1i. care este chiar buna la locul sau, dar caud cste aplicata
lucrurilor care sunt dincolo de puterea ei, devine grc$ita. Asta este tot ceca ce
;;til11 in viafa obi;;l1uita. De la Raza de ereatic lncepe gandirea numiirul 4 ;;i asta
trcbuic sa inccrca!i sa intelegcti. Raza de ereatic BU este 0 alta teorie, ea alte
teorii pc care Ie cunoa~tcti; este 0 anumita rearanjare a materialului pc care
deja il aveti. Iar gandirea numarul 4 este gandirca prin care putin dite putin se
elimina toate contradictiile. In gandirca numaruI 3, orice directie ai unna,
altcineva poate gasi imediat tcorii ce vor contrazice acea tcorie particulara. In
gandirea numarul 4, nu dintr-o data, dar treptat, vei ajunge la 0 anumita
intelegere a faptului ca este posibil sa gande~ti fiira contradictii, sa Intelegi ca
aceste contradictii nu sunt cu adevarat contradictii.
Gandirea obi~nuita are multe contradictii. De exemplu dad luam lumea
fie gandiill ca este un fel de vointa divina c~re creeaza ~i pfistreaza totul, fie c~
accste lucmri doar se intampIa de la sine. Un alt cxemplu de gandire obi~nuita
este vointa in comparatic eu mecanipitatca, sau predestinarca In compara!ie cu
accidcntul. Cand yeti studia Raza de Creatie, Yeti vedea ca ca contine toatc
aceste lucruri. Toate aceste imagini sunt corecte Intr-un fe1, iar Raza de Creatie
Ie include pc toate. Este 0 teorie conform carcia mintea umana a~a cum 0 ~tim
nu poate inventa 0 minciuna absoluta. Nu poate inventa ceva care nu are nici 0
iegattlra cu adcvaml. Orice lueru pc care mintca umana II va inventa va fi 0
rcprezentare paI1iaUi a adevarolui. De exemplu daca un om incearca sa
desenezc un nou animal, cl va lua parti ale animalelor ~tiute, pentll.l di va
trebui sa foloseasca material imprumutat din observarca vietii curente. Raza de
Creatie ne arata cum toate teoriile contradietorii desprc predestinare sau
libertate, alegere libera, \'oin1a divina, meeanicitate ~i a~a mai departe pot fi
impacate intr-un singur sistem, cum in totalitatea lor, aceste imagini, fieeare
dintre ele aratand 0 fa~eta a adevamlui, nu se contrazie una pe cealalta. Intr-un
loc este coreet un lucru, in alt loc un alt lucm este coreet, dar fieeare, daca se
aplicii intregului, cste gre~it. Mai tarziu veti vedea cii anumite lucmri uu pot fi
aplicate intrcgului pentm ca Intregul nu este unul, este prea variat, are prea
mu!te fete. Raza de Crcatie arata aceasta de asemenea.
In prezent studiul Razei de Creatic ~i a legilor universului nu este inca
cunoa~tere - este numa! Iimbaj; dar cu ajutorui acestui limbaj vom fi capabili sa
vorbim despre multe lucruri diferite, pcntru care limbajul obi~nuit nu are
cuvinte, expresii, conexiuni intre lucruri. In studiul acestui nou limbaj
in!eiegcti raportul dintrc Iucruri, pentm cii aceasta leagii totul impreunii - tot
ceca ce cunoa~tem sau trebuie sa cunoa~tem, sau putem fi interesa!i sa
cunoa~tem in lume. Valoarea acestui limbaj cste aceea ca prin utilizarea unui
tennen al acestuia explici nu numai ce este acest obiect ~i ce Joe ocupa acesta
IS6
CAPITOLUL 8
in imprejurimile imediate, dar de asemcnca poti arata locul lui in intregul
univers.
Vorbind de Raza de Crcatie ca despre 0 sllccesiul1e de evenimente, accasta
poate fi privita ca 0 octava. Este 0 octava descendenta in sensul expansiunii ~i
diferenrierii. PrimuI interval al acestei octave este umplut de Voinla
Absolutului. In scopul de a umple cel de-al doilea interval, dintre planete ~i
pamant, a fost creat un instnlment special din punct de vedere cosmic. Acest
instnlment este viata organica de pe pamant. Viata organicii de pc pamant
joaca un rol foarte important in Raza de Crcalie pentro ca aceasta garanteaza
transmiterea energiilor ~i face posibila cre~terca Razei de Crea!ie. Punctul de
cre~tere al Razei de Crealie este luna. Ideea estc cii in cclc din unna luna va
deveni ca pamantul, iar pamantul ca soarele; atunci 0 alta luna va aparea, ~i a~a
cre$terea va continua pana la un anumit punct. Dar asta este, intr-o oarecare
masura, dincolo de noi.
Viata organicii este un fel de aparat de receptie pentm captarea ~i
transmiterea influentelor cosmice care sosesc de la planetcle sistemului solar.
In acela~i timp, servind drept mijloc de comunicatie intre pamant ~i planete,
viata organica hrane~te luna. Tot ce traie~tc serve~te scopurile pamantului; tot
ce moare hrane~tc luna. Asta suna ciudat la luceput, dar cand intelegem legile
care guvemeaza viata organica, ne yom da seama ca aceasta se bazeaza pe 0
lege foarte dura, legea prin care 0 clasa de fiinte vii se hrane~te cu 0 alta clasa.
Aceasta nu numai ca face via~a organidi sa se autointretina dar de asemenea
permite ca accasta sa hrancasdi luna ~i sa serveasca drept transmitator de
energii. Astfel viata organica serve~te multo! scopuri - acelora ale lumilor
superioare, planetelor, pamantului ~i lunii. Intrebarea care apare estc cum
putem dovcdi aceasta? Putem gasi anumite dovezi, mai tarziu, prin analogie
eu omul, pentru ca omul este eonstll.lit pe aeela~i principiu ca ~i Raza de
Crcatie. Sunt multe lucmri care nu pot fi dovedite rntr-un mod object iv, dar
putem gasi dovezi shldiindu-ne pe noi in~ine.
i: Dc ee sufletulla moarte pleadi ciitre luna?
R: Luna este flamanda.
I: Pamantul nu este $i el flamand?
R: Intreaga suprafata a pamantului, compozitia ~i stmctura sa, depind de viata
organica. Pamantul prime$te trupul, pentm ca asta estc ceea ce dore$te.
Depinde de gust ~i apetit. Luna dore~te un lucm, pamantul altu!. Este 0 idee
foarte interesanta. Mai tarziu veti vedea mai ciaI' cum lucrurile sc leaga, cum
un lucru il face pe altul sa creasca. Anumite substante trec astfcl pe luna care,
altfel, nu ar putea sa ajunga pana acolo. 1ar acestca ajung intr-o forma deja
digerata.
I: Ce este pamanhll? Este viu? Unde se srar~e~te viata organica .;;i unde incepe
pamantul?
R: Viata organica este un lucru foarte clar - animale, plante, oameni .;;i toate
microorganismelc. Cat dcspre pamant, acesta este cu siguranta 0 fiinla vic,
numai cii pe 0 scara foarte diferita. Nimic llU este mort in natura. Numai unii
oameni sunt morti.
187
 A PATRA CALE
I: Care cste fonna comunidirii dintre viata organica ~i pamant?
R: Exista mnlte forme de comunicare. Cfmd inhalezi aer, de exemplu, asta cstc
comunicarc.
Noi suntcm aiei pc pamant ea parte a vic~ii organice. Viala organidi este
sub anumite influente ce Yin de la toate planetele ~i, devremc ce noi suntem
parte a acesteia, acestc influcnte ne afecteaza ;;1 pc noi. Suntem de asemenea ~i
sub anumite influente ce Yin de Ia saare, de la Calea Lactee $1 probabil, sub
intluenta Tuturar LumiIar, d~i, fir~te, intluentele Tuturor Lumilor asupra
unni iudivid sunt [oarte mici. Nu $tim [carte mnlte despre influentele ce Yin de
la luna, dar $tim ca aceasta joadi un rol foarte important in yiata organidi, $i
Tara a fntelege cum totul este legat de planete ~i soare, nu putem intelege
pozitia omului ~i via!a sa actuaia a~a cum cstc. De exemplu, rara accasta
diagrama estc imposibiJ de inteles ca omul traie~te intr-un loc [oarte prost in
univers, ~i ca multe lucruri pe care Ie privim ca fiind nedrepte, impotriva carora
ne revoItam ~i incercam sii IUptam, sunt de fapt rezultatui acestei pozitii a vietii
organice de pe pamant. Daca am fi fost pe luna, ar fi fost inca ~i mai rau, acolo
nu ar fi fost nici 0 posibilitate de evolutie. Pe pamant exista 0 posibilitate de
evolutie - putem dezvolta anumite parti din noi.
Faarte putin din influentele planetare ajung la noi ca indivizi. In general
influentele planctare sunt resimtite dQar de masele de oameni; acestea sunt
responsabile de razboaie, revolutii' ~I lucruri ca acestea. Un om individual se
afUi foarte putin sub influen!e planetare, pentru ca partea care poate fi afcctata
de acestea este nedezvoltata. Aceasta parte nedezvoltata este esenp.. Intr-un
anumit grad omul este, de asemenea, sub influenta soarelui ~i cI se poate afla
sub influente mult mai inalte dad! i~i dezvolta centrii superiori ~i se pune in
!egatura cu ace~tia. Deci~dezvoltarea fnseamna trecerea de la un anumit tip de
mfluente la un alt tip. In prezent triiim in mod special sub influenta lunli.
Trebuic sa devenim din ce in ce mai con~tienti ca sa ajungem sub influente
superioare.
I: In ce fel anume suntem sub influenta lunii?
R: Luna joaca un rol [oarte important in viata noastra, sau mai degraba in viata
organica de pc pamant. Luna ne controleaza toate mi~dirile. Daca fmi mi~c
bratui este luna cea care 0 face, pentm ca tara influen!a lunii aceasta nu se
poate intiimpla. Luna estc precum greutatea de la un ceas de moda veche iar
viata organica este preeum mecanismul eeasului, care este mentinu; in
functiune de aceasta greutate. Aetiunea lunii in viata naastra este pur m~canica.
Ea aqioneaza prin devierea greutatii ~i prime~te energii mai inaIte, care putin
cate putin 0 fac vie. Daca va aminti!i cele patru tipuri de energie: energie
mecanicli, cncrgie vitaia, energie psihidi ~j energie con~tienHi, atunci luna
actioneaza cu energie mecanica, preeum un uria~ electromagnet atriigand
substanta sufletului. Cand obtine aceasta substan!a, temperatura sa se schimba,
Luna este intr-o stare inferioadi, mult inferioara pamantului. Intrega noastra
mecanicitate dcpinde de luna. Suntem ca ni~te marionete mi~cate prin sfori, dar
putem fi mai liberi fata de luna sau mal putin liberi. Cand intelegem aceasta,
vom intclege d'i modalitatca de a deveni mai liberi estc prin a nu ne idcntifiea,
188
CAPITOLUL 8
a nu considera, a lupta cu emotiile negative $i a~a mai departc. In prezent nu
putcm face un pas rara energia lun1i; sforile nu pot fi tajate dintr-o data, pentru
eli atunei marionete1e s-ar prabu$i pur ~i simplu. Este necesar sa invatam mai
intai sa ne mi~cam. Toli oamenii adorrniti sunt sub influenta lunii. Nu opun
niei 0 rezistenta dar daca un om se dezvolta, eI poate taia treptat cateva din
sforile care su~t'nedorite ~i se poate deschide influente10r superioare. in acest
fel se poate elibera de luna, daca nu complet, eel putin considerabil mai mult
decat este acum.
I: Influentele joasc Yin de la luna?
R: Mal mult influentcle mecanice. Daca un om este complet sub influenta
Iunii, el este 0 ma~ina.
I: Vreti sa spuneti di luna ne afecteaza ~i in plan fizic ~i in plan psihic?
R' Influenta fizica este altceva, aeeasta este normaHi. Cand insa luna incepe sa
n~ afectez~ mintea ~i erno!iile, atunci este gre~it. Aceasta se intampia numai
cand omul estc rupt de influentele superioarc. Dar nimic nu-l poate lupe de
acestea, in afara de el insu~i.
I: Ne puteti spune mai multe despre aceasta idee a hranirii lunii?
R: Mai intai trebuie sa-!i pun 0 intrebare: ee inseamna aceasta idee penttu tine?
Care este principiul de baza pe care-l vezi in aceasta?
I: Nu in!eleg principiul de baza al aeestei:l.
R: Vezi, poti privi din difcrite parti, chiar $i atunci dnd ai auzit de ceva pentru
prima data. Cand vezl principiul corect, atunei totul devine c1ar. Cand am auzit
prima data despre aceasta, sigur cii rni s-a pamt foarte ciudat, dar in acela~i
timp am vazut cii principiul din spatele acestuia era ca totul este legat, ca
lucrurile nu exista scparat, cii inh·-un anurne fel viata organieli Jeaga pamantul
de luna.
I: Luna detennina de fapt catastrofe umane cerand 0 anumita hrana pentru
fiinta sa?
R; Luna nu detennina eatastrofe; suntern noi in~ine vinovati - nu este de folos
sa inccrcam sa acuzam luna. Presupunand ca neglijam sa reparam un zid, iar
aeesta se prabu~e~te, a cui este vina? Acesta se prabu~e$te datorita legilor
fizice, dar in accla~i timp nu poate fi vina legilor fizice. Daca influentele
cosmice cad pe un sol bun, nu sUnt catastrofe, a~a cum zidul nu sc prabu~e~te
daca.-l reparam. Dar pot fi desigur ~i mari catastrofe ce nu sunt afectate de
atitudinea noastra.
I: De ce planetele afecteaza omul in masa $i nu un om individual?
R: Pentru ea partea din om cc poate fi afectata este fic foarte mica ~i
ncdczvoltata, fie prca acoperita de personalitate. Pcrsonalitatea reflecta toatc
aceste influente ~i ornul se afla sub legca accidentului. Dad amul ar trai in
escnta, el s-ar afla sub influentele planetare sau, cu alte cuvinte, sub legea
destinului. Daca aceasta ar fi sau nu in avantajul sau, este 0 alta problema;
poate fi mal bine intr-un caz ~i mai rau in altul, dar in general cste mal bine.
Razele planetare nu pot penetra pcrsonalitatea.
Masele de oameni sunt afectate de influentele planetarc in anumite parti ale
lor care sunt intotdeauna aeolo. Majoritatea oamenilor dintr~o multimc sunt
189
 A PATRA CALE
oameni Nr. !, adidi oameni care tfiiicsc in centfij instinctiv $1 motor. lar
principala sursa de energie a omului Nr. 1 este imitatia $i imaginatia. Cand
oamcnii sunt sub puterea imitatiei $i imaginatici, ei acceptii foarte U$or
influcntele mecanice; incep sa 5C imite unul pc ceW.lalt, astfcl se produce un
mare efect.
Cand oamenii triiiesc ea fiidind parte dintr-o masa, nimeni nu-i poate ajuta;
ei sunt atiit de amestecati incat flU poti separa un atom de altul. La nivelul unci
mase ei sunt toti la fel. Damcnii se pot a$tepta sa intftlncasdi influente
favorabile numai atunei dind sc ridicii deasupra masclor, nu inaintc. Influentele
cc afecteaza masa sunt doar nefavorabile; ele sunt influentc ce 0 mentin jos.
Exista influcntc favorabile cc ajuta indivizii sa iasa, dar ele pot sa ajute doar pe
oamenii ce stau putin deasupra masei. Nc putem a~tepta la ajutor, dar numai pe
un anumit nivel; in ce ar mai consta valoarea efortului nostlU daca cineva ne-ar
putea apuca de urechi ~i ne-ar trage in sus? Daca devcnim con~tienti, este la fel
cu a avea v01nta pe un nivel superior; ~i daca. am putea "face", ne-am putea
izola de multe din aceste influente planetare care afecteaza maselc.
I: Este scopul nostm de a ne dezvolta astfel incat ca indivizi sa putem ajunge
sub influente planetare?
R: Nu va fi 0 influcnta individuaHi, va fi in acord cu tipul propriu. Indivizii
sunt diferi~i corespunzator cUJ~sen!a lor. Escnta sau tipul uman este rczultatul
influen!eJor planetare. Planetele ne fac ceea ce suntem. Diferite combinatii ale
influenteior planetare produc difcrite esente. . sunt prea adanc ingropati, ~i cate ccva rcu~e~te sa ajunga la 110i prin eJ.
I: Ati spus ca ajungem sub legi cosmic~, in masura in care razboaieIe sunt
cauzate de influcn!e planetare. Estc asta 0 predestinare?
R: Daca a~ raspunde cam ce reprezinta un destin, a~ lua doar ceea ce poate fi
cu adevarat numit destin, dar pentru multi oameni dcstinul cste mult mai
extins. Atunci dnd sunt capta!i de 0 mi~carc mai mare, cum ar fi mi~ciiri
politice, razboaie, rcvolutii, pentm ei aceasta devine destin.
Trebuie inteles de ce vorbim despre influente planetare, de ce au fost
mentionate ~i in legatura cu ceo Ideea de baza este ca influenteie planetare pot
fi foarte diferite. Starea in care suntem atrage sau rcspinge influentele
planetare. Nu putem ~ti ce sunt acestea, putcm ~ti doar propria noastra stare.
Daca iti aduci aminte de tine insuli, pOli sa atragi influcntele planetare bune;
daca e~ti mecanic, atragi influente rele.
f: Multele legi sub ale caror infl~ente ne aflam produc diferite "cu"-ri in noi?
R: Da, [oarte multe. Fortele trec prin om, iar eI ia asta ca propriile dorinte,
~impatii, atractii. Dar sunt doar forte ce trec' prin el din toate directiile.
Incepand cu Lumea 3, fortele ating omul ~i pot produce actiuni, atitudini, sau
pot fi respinse. Putem doar sa studicm cfectele pe care acestea Ie pot produce.
Sun tern intcresati in orice din punct de vedere al profitului pc care il avem,
restul un ne intereseaza. Fortele superioare sau influentele superioare sunt
nonnale, cosmice; dar noi putem sa ne deschidem sa Ie primim, sau sa ne
inchidem fata dc ele. Dad suntcm adOlTI1iti, suntcm mai inchi~i fata de ele, iar
eu cat sllntem mai adonniti cu atat suntem mai incbi~i. Daca ne trezim, ne
deschidem in fata influentelor sllperioare.
190
CAPITOLUL 8
L Iqi spus ca suntem sub lcgea accidcntului. De la ce sursa de influenta vine
accasta lege? Ne putem clibera de ea?
R: Accidentul are foarte multe manifestari. Celc mai simple fonne inccp sa
dispara indata ce suntem mai treji. Dar nu puteti lua a:ta in mod literal: aceas~ii
lege este foarte mare :;;i cu Illulte fatete. Este 0 chcst!l!11c de gl:d~re. Ooar III
Absolut lucrurile sunt absolute. Pentru n01 este 0 scm'a lunga ~I cu fiecare
treapta e~ti mai liber. Daea e:;;ti jos, nu poti vorbi dcsprc ceea cc se va intampla
atunci dnd vei fi in varf. Poti doar spune: "Dad a~ incepe sa lucrez astfcl
incat sa ma eliberez de Jegea accidcnntlui, ar fi viala mea mai putin haoticii? "
Desigur, dad ai un tel permanent, te vei elibera de telurile acci?e.ntalc. ~ita. d:
miracole. Fiecare linie de cfort va aducc rezultate pc aceasta Imle, de:;;! eXlsta
conexiuni.
i: Curl) poate cineva sa se elibereze de influentele negative?
R: inainte ca noi sa ne fi gandit la "a face" trebuic sa intelegem cc sunt aceste
influente. Aceasta este 0 gre:;;cala constanta pe care mereu 0 fac toti, gandind
ca ei p~t "face". Nu putcm "face", dar daca yom ~ti, vom putea sc.hil~ba ceva.
i: Dat fiind ca BU ne-am dczvoltat ccntrii superior!, cum primlm mfluentele
venind de la lumile supelioare?
R: Starea noastra obi~nuita estc relativa; in cc1c mai bune momente ale 11oast1'e
suntem reccptivi Ia influen~c1e,superioarc. Ele ajung la noi prin centri. Dc~i BU
suntem permanent conecta!i eu ccntrii superiori, ei ne influcntcaza daca BU
I: Care este scopul cxistentei umane? < ~.. • •
R: Omul ~i chiar omenirea nu exista in mod separat, Cl ca parte a l.ntrcgll vlep
organice. Pamantul are nevoie de viata organica in intrcgul el -. oameO!:
anima Ie, plante. Raza de Creatie estc un ramudi in cre:;;tcre, :;;1 aceasta
comunicatic este necesara pentru ca ramura sa poata crc~te mai dcparte. Totul
este conectat, nimic nu este separat, iar illcmrile mici, daca exista, servesc
pentnl ceva mai mare. Viata organica servc~te scopurilor p~aJ:etare,~nu :xis~a
pentru ea insa:;;i. Un om individual este 0 celuJa cu specIahzarc malta dm
aceasta, dar la acca scara 0 celulii individuaHi nu existii - cste prea mica.
Punctele noastre de vedere obi:;;nuite sunt prea naivc ~i homocentrice: totul se
invarte in jlllul omuIui. Dar omul este un lucru prca nesemnificativ, palic a
unei ma:;;inarii foarte mario Viala organica cste 0 anumita unitate COSl?~C~, iar
omul este 0 unitate in aceasta mare masa a vietii organice. EI are poslblhtatea
unei cvollltii viitoare dar aceasta evolutie depinde de propriul cfort al omulUl
~i propria iui inteleg;re, Intra in scopul cosmic ca un anumit m~mar de oamcni
a1' trcbui sa evolueze, dar nu toti, pentlU ca altfc1 ar contrazlce un alt scop
cosmic. Evident ca omcnirea trebuie sii existe pc pamant ~i tTcbuie sii-:;;i
urmcze viata :;;i sa sufere. Dar un anumit l1umar de oameni pot seapa, aceasta
de asemcnea intt'find intr-un scop cosmic.
r
A$a di individual noi nu suntem deIoc importan~i pentru univers. Nll utcm
vorbi nici chiar despre omen ire in legantra eu ulllversul - putcm vorbt doar
despre viata organicii. A:;;a cum am spus, noi facem parte din viata organid. iar
viata organica joaca un anumc ral in sistemui solar, dar estc un foarte marc
191
 A PATRA CALE
luem 'in compara!ie ell !loi. NCRam obi~nuit sa gandim despre noi in mod
individual, dar [oarte cunind vom pierde aceasta iluzic. Este folositor sa
~andim despre diferite seari; ia un lueru pc 0 scara gre~Wi $1 vei pierde directia.
I: Ati spus ca s-a intentionat ea unii din noi sa evolueze?
R: in linii mari, a~a cum putem vedea, este sub aceea~i lege ea de exemplu,
accidcntele l1ltiere. Este binecul10scut di in fiecaTe mare ora$ un anumit numaf
de oarnelli vor fi omorlti de trafic. Cine va fi omorit nu este stabilit, nu este
nevoie in mod necesar sii fic cutare sau cutare persoana, ci un anumit numar. In
acela$i fel, un anumit numar de carneni pot avea $allSa sa scape - dar nu exista
trebuie in acest caz. Asta este diferenta.
1: Ni se ofeTa posibilitatea sau trebuid sa ne-o cream In ciuda eircumstantelor?
R: Posibilitatea este oferita. Fiecare persoana nonnala are aceasta posibilita~e.
Restul depinde de noi. Individual, oamenii exista doar pentru ei In:,;i:,;1. Dar
chiar pentru ei in:,;i~j, ei nu servesc nici unui scop util. Daca un om cre:,;te :,;i
devine diferit, el poate deveni In mod individual important intr-un anume sens,
dc~i noi nu putem :,;ti aceasta eu siguranta. Dar aeeasta se poate referi doar la
un om cu 0 dezvoltare superioara, nu la un om mecanie.
i: De ce soareie, planetele ~i luna vor sa eomunice?
R: Totul este un singur lucru; numai noua lucrurile ne apar separate, in realitate
toate sunt legate intre ele preeum diferitele parti ale corpului. Estc asemenea
cireulatiei sangelui intr-un org'4nis'm, sau a eurgerii sevei intr-o ramura care
cre~te. De accca este comunicatia neeesara.
I: Sub cate legi traie~te un om?
R: Nu ~tim. Putem vorbi doar despre pamant, care este sub patmzeci ~i opt
legi, dar nu po!i folosi aceea~i scara in privinta omului. Poti spune doar
aproximativ ca viata organica se afla in aceea~i reIarie fata de pamant ea ~i luna
~i, deci, se afla sub nouazeci~i~ase de legi. Dar aeesta este doar prineipiuL
Omul se afla sub mult mai multe legi,
I: Ne puteti da un exemplu pentru cele patruzeei~iopt de legi?
R: Nu sc pune problema de a eataloga, ci de a Intelege ce vrea sa spuna aceasta
idee. Omul nu este sub un tip de legi ei sub multe tipuri diferite. Mai intai toti
oamenii, precum fiecare creatura de pe pamant, tfiiie~te sub legi fizice, ceea c~
insearnna di el poate trai numai in cadrul unor limite de temperatura. Apoi,
trebuie sa cxiste 0 anumita cantitate de umiditate in aer, ~i aerul trebuie sa aiba
o anumita compozitie chimica penttll ca omul Sa poata respira. Omul este
limitat ~i la un anumit tip de hrana pe care sa 0 poate digera. Accste aspeetc
sunt toate legi pentm om. Apoi, trednd la legi foarte simple, exista, de
exemplu, i!:,Jlloranta noastra. Nu ne cunoa~tem pe noi in~ine; aeeasta este 0 lege.
Daca incepem sa ne cunoa~tem pe noi In~ine, scapam de 0 lege. Dupa cum am
spus nu putem face un catalog al lor, pentru ca unele dinte ele nu au nume, dar
pe unele Ie eunoa~tem. De exemplu, ~tim ea tori oamenii traiesc sub legea
identifiearii - aceasta este alta lege. Aeei care incep sa-~j aduea aminte de ei
in$i$i, incep sa scape de legea identifidiri1. A~a ea pentru a tc elibera de legi
este mal intai necesar sa fie gasita 0 legc de care te poti elibera, ~i sa te
eliberezi de aceasta. Apoi, cand te-ai eliberat de aceasta lege, poti gasi alta. Din
192
CAPITOLUL 8
nou te eliberezi, ~i a~a mai departe. Aceasta cste un mod praette de a studia
legile.
i: Exista a~a de multe legi la care nu putem sa nu ne supunem, de exemplu
necesitatea dc a donni atat de muIte ore in fiecarc noapte. Este aceasta 0 calc
de a intelege cat de mult omul este 0 ma~ina?
R: Nu, nu chiar, deoarece aceasta lege a somnului este 0 lege cosmidL Omul
este racut astfel; multe legi cosmice mentin acest aranjament. Dar exista legi
care ne stanjenesc in toate privintele sau ne mentin In supunere fala de ele ~i
care nu sunt necesare deloc - nu exista 0 parte beneficii $i nici 0 necesitate
cosmicli. Noi ne aflam sub prea multe legi nenecesare, $i mai ales legea
propriei noastre mecanicitati. Aceasta este ceca ce in mod special ne mentine
jos. De exemp!u, traim sub legea emoliilor negative - nu este deloc 0 lege
necesara; putem tral mult mai ferici!i ffira emo!ii negative, de$i oamenii nu
cred asta.
I: Vreti sa spune!i ca trebuie sa ne supunem tuturor acestor legi?
R: Nu putem sa eadem, sau sa nu eadem, sub aceste legi; ele nu ne intreaba -
suntem subjugati. Acestea ne guvemeaza. ne controleaza ~i ne directioneaza.
I: Ne putem elibera?
R: Putem - in anumite conditii. Caile intra aici. Cele patru Cal sunt cai de
eliberare de sub legi nenecesare. Far? ~coli nu poti ~ti de ce legi te poti elibera,
sau gasi mijloaee de eliberare de sub ele. Ideea este ca ne aflam sub prca muIte
legi rnecanice. In cele din unna putern scapa de cateva dintre cle supunandu-ne
altor legi. Singura cale de a seapa din putcrea unei legi este de a te pune sub
alta lege. Dar asta estc doar ideea generala. Vi se poate arata in ce mod, dar va
trebui sa Iucra!i voi In~iva.
I: Nu cumva acceptarea de legi noi Intr-o $coaUi duce la cuvinte $i la 0 noua
productie de academisrn?
R: Rezultatul lucmlui asupra ta insuti nu consta in creare de noi legi. ci in
eliberarea de legi nenecesare. Disciplina, necesara pentru perioada de studio,
este doar un mijioc, nu un seop. In studiul de sine, Intelegerea este necesara cat
:,;i con~tiellta. Nu pori scapa cu vorbe. Este exact ce este irnposibil.
i: Posibilitatea atingerii unui "eu" pennanent depinde de numarul de legi
carora te supui?
R: Da. incercali sa gasi!i 0 analogie 1a ce inseamna sa te afli sub mai multe legi
~i sub mai purine Iegi. Sa presupunem ca un om ce traie~te 0 viala obi~nuita;
apoi este recrutat ~i el intra in serviciul militar. Cat timp este in annata se afla
sub mai multe legi, iar cand i~i tennina perioada de serviciu militar va fi sub
mai putine legi. Apoi sa presupunem di in timp ce era in annata comite 0
infracliune ~i este trimis la arest. Este atunei sub legile arestului ce se adauga
legilor miiitare, legilor tarii sale, iegilor fizice ~i biologice $i a~a mai departe.
Acesta este tipul de analogie pe care trebuie sa-l gasim pentru a inrelege ideea.
De exemplu. daca un om este sanatos, este sub un anumit numar de legi; dad
el este bolnav se afla sub mai multe legi.
I: In realitate nu?
193
 A PATRA CALE
R: Ba da, desigur; trebuie sa se supunfl doctorului sau sa mearlra 1a spital ~i sa
se afle sub lcgile spitaiuiui. .....
f: Care cste scopul pentru care am dureri de dinti?
R: Nt! vad niei unul. ' aceste intluentc din lumi superioare e1 poate deveni independent de lumea cc-l
f: Nt! face parte din proiectui cosmic?
R: ~~, flU estc. niei ~l~ proiect. Nt! poti vorbi desprc scap tara SCJra ~i
rcIatlVltat~_. E.st~ lln~oslbJ! ea un acela$i scap sa fie aplicat ~i pc 0 scara mare ~i
pc 0 ~ca~a rule,a: ?nce are 0 cauza, dar nu ariee are un seDp'sau un objectiv;
trebUlc sa ntl Uitl Ideea de scara.
i: Natura pare sa fie foarte nedreapta ~i [oarte crudii eu ornul.
R: Ce inteiegi tu prin natura? Un cutremur de pamant este de ascmcnea natura.
Dar pentru moment aplidim CllvantuJ "natura" la viata organica. Evident a fast
crca~a a~a cum estc pentru ca nu au fost alte mijloace, Daca nu ne place, putern
studla mctode care ne pennit sa scapam. Suntem prea mici, individual, pentro a
putea fi eu~oscu}i dc ~ric~re .d!ntrc .forte1c;. superioare. A~a ca cine estc drept
sau nedrept. NOl foloslm Idel lmagmare. Intr-un mic cerc limitat in anumite
conditii limitate, poate exista dreptate sau nedreptate. Dar pe 0 sca~a mai mare
aceasta idee i~i pierde senU1ifica~ia. Exista multe astfel de idei care au 0
anumita s.emnificat}e Ia 0 scara mica, dar care picrd intrcaga semnificatie la 0
scara mal marc. In aceIa~i timp aceasta idee de justitic este inte~esanta
dcoar:e~ oa:nenii pierd 0 marp bimtitate de energie eu acest'subiect. Putem opri
:ceasta Ir?S~re, dar ~u putcm eorecta lucrurile in lume. Intreaga via!a, de la
mceput pana la Srar~lt, este 0 nedreptate. De exempJu, trebuie sa murim _ este
[oarte nedr~pt. Noi im?~rti~ lucrurile in drepte sau nedrcpte, ~i cc drept avem?
Intreaga ,vtata orgamca este bazata pe injustifie; este 0 ferma care se
autojntr~tm: PAen~ ~ .e:c~te pisiei ~i ~obolani. Pisieilc rnaniinca ~obolanii, iar
~obol~nll mananca plslelle. Ce este dreptatea printre pisici ~i ~oboJani? Aeeasta
cste vtala. Nu este nimic foarte frurnos. Scopul nostru este sa scapam; nu este
treaba n?as~ra sa .ne sim!im indignali, asta cste doar a picrdere dc energic. Dar
!iu trebme sa pretmdem ca fapteie sunt altele dedit sunt.
I: Vre!i s~ s~u~c~i ea .a~eza!i omul pc acela~i nivel eu restul vierii organice?
R: Nu eXlsta nlCI 0 dlferenta, numai altc clemente sunt in intregirne dezvoltatc
pe cand omul este nurnai pc jumatate dezvoltat. ' R: Nu, nimeni nu 0 va numi justilic dad va trebui sa pJate~ti pentru gre~c1ile
I: Cum s-a intiimplat ca omul, care este numai una dintre manifestarile vietii
organicc, a fost ales sa aiba ~ansa unci viitoare dezvoltari? ' ceea ce meriti. Justitie trebule sa insemne un fel de eoordonare intre actiuni ~i
R: Nu ered eil. este 0 problema de alegere, ered cil. aecasta problema are nevoie
de 0 abordare eomplet diferita. Din acest punct de vedere intreaga viata
organici1 poate fi privita ca 0 indelungata munea de cxperimentare cu ide~a
producerii unei fiintc auto-evolutivc, Daea omul poate atinge 0 starc superioara
este d~oareee cl est~ conceput in acest fel - el cstc creat pentru a fi auto-
evolutlV. Celelalte fimte sunt numai experimentc pentru dezvoltarca divcrselor
trasaturi, accstea nu poseda toate calitatile pe care omul Ie poseda.
Omul este 0 ma~ina, dar cxista diferite ma~ini, iar ma~injle pot fi tactlte
pentru anumite scopuri. Dad 0 l1la~ina este folosita in scopul pcntru care a fost
tacuta, atunc! este la locul potriv!t, dar daca este fiicuta pCnll'll un scop si
194
CAPITOLUL 8
folosita pentru un altul, se afla Il1tr-un loc gre~it. Omul cste 0 ma~ina spccial5.,
flicuta cu un anumit scop. EI este conceput ea un recipient al anumitor
influente superioare ce Yin din lumile 3, 6, 12, iar pentm di c\ poate primi
ineonjoarii.
i: Cum poate omul scapa din accata situatie?
R: EI poate saapa de cateva din legi. Pe nivele diferite lucrurilc sunt sub legi
diferite.
i: Atunei omul cu 0 stare de con~tienta mai inalt5. se supunc la mai putinc legi
decat 11oi?
R: Cu certitudine, pentru d'i majoritatea legiior carora trebuie sa ne supunem
sunt rezultatul somnului nostm ~i a !ipsei noastre de con~tienta, Fiecarc pas pe
care il facem In a deveni mai con~tienti ne face mai liberi. Sa presupunem ca
un om este satisfiicut de viata meeanid; atunci el sc mpe de influentcle
superioare ~i prjme~te numai influcnte incepand eu lumea 24, Cu siguranta, cI
va fi atunci Int1'-o pozitie mai rea dedit cca a unui om care prime~te influente
de Ia lumi superioare. Legile ~i influentclc lumilor 3 ~i 6 pot veni numai prin
centrul mental superior, iar influentele lumii 12 prin eentml emotional
superior, In plus, trebuie sa intclegcti ca multe influcnte pot fi primite 'in mod
mecanic, dar multe altele necesita "efort. Mai mult, influentcle nu se pastreaza
a~a cum sunt in om - in el acestea sunt transformate. Totul depinde de cum
anume sunt acestea transfonnate.
i: Sunt oamenii responsabili pentm ceCa ce fac ~i anirnalcle nu sunt
rcsponsabile?
R: Oamcnii I, 2 ~i 3 sunt mai putin responsabili, omul Nr. 4 ~i a~a mai departe
sunt mai responsabili; responsabilitatea cre~te. Un animal nu are nirnic de
pierdut, pe cand un om arc. Ciind un om a inecput sa ereasca, cI va trebui sa
plateasca pcntru fiecare gre~ealii pe care 0 face. Daca nu ai Bici un control, ca
in somn, TIU ai nici 0 responsabilitate, dar dad ai ~i eca mai mica posibilitate
de control, 0 posibiJitate de a fi mai treaz sau mai putin treaz, ca in eam!
nostru, atunei e~ti deja responsabil.
I: Aceasta presupune justifie.
tale. Majoritatea oamenilor ered ca justitie inseamna sa ob!ii ceea ce dore~ti, nu
rezultatele aetiunilor. Aceasta eu certitudine nu exista ~i nu poate cxista sub
legea accidentului - iar 110i traim sub Icgea accidentului. Cand vom cunoa~tc
legile principale, yom intelege ca traim intr-un loc neprielnic, Un loe eu
adevarat rau. Dar nu putem vietui in nici un alt loc, a~a incat trebuie sa vedern
ce putem face aici. Numai ca nu trebuic sa ne imaginam ca lucrurile sunt mai
bune decat sunt intr-adevar.
Problema drepUitii ~i a nedrepta!ii cste un subiect foarte bun la care sa te
gande~ti, pentru ca oamenii cheltuiese 0 multirnc de cnergie eu aeeasta
problema. Ei folosesc cuvinte, dar nu-~i clarifica de ce un lucn! iI numcsc
drept, iar pe un altul nedrept. Totu~i un lucro este intotdeauna legat de un altu\,
195
 A PATRA CALE
un lucru unneaza inevitabil altuia. Este presupunerea noastrii ca trebuie sa fie
dreptate pc fiecare scadi. Incercali sa explicati cc este drept ~i ce estc nedrept.
Cum pute!, ~ti? Oamenii sunt ma~ini. Cum pot rna~inile sa fie drcpte? Nu este
o cali tate ce apaI1ine ma~inilor. Dadi acestca sunt responsabile ca omul Nr. 5,
atunei putcri vorbi despre dreptate ~i nedreptate; dar daca ei actioneaza iutr-un
fel in care conditiile ~i circumstantele 11 fae sa actioneze, la ce te poti a!,itepta?
Foarte adcsea ideea noastrii de ncdreptate se bazeaza pc 0 viziune foarte
ingustii. Nu compariim lucruriJe !,'i nu vedern cii aceasta cste ordinea naturaJa a
lucrurilof. Nu putcm vorbi desprc nedreptate atat timp cat ne gandim la aceasta
ca 1a 0 exceptie. Cand 0 vedem ca pe 0 regula, ne putem gandi cum sa scapam
de ea. Nu poate exista dreptate in starca noastra prezenta, nu exista nici 0
dreptate In Inchisoare. Singurul Iucru la care cineva se poate gandi in mod
serios cand i~i da seama ca este in inchisoare este cum sa evadeze, nu sa stea ~i
sa planga din cauza nedreptatii din inchisoare. Oamenii sunt ma~ini; impinse
intr-o anumita directie, ele se rostogoiesc, ~i dnd se lovesc de un perete se
oprese ~i apoi Incep sa se rostogoleasca Inapo!. Dreptatea, ca muIte alte lucruri,
depinde de loc. Sa incepem sa 0 plasam din punct de vedere al sistemului.
Vom ineepe cu divizarea omenirii in diferite cercuri. Acum Yom putea vedea
unde se na~te neintelegerea despre dreptate. Dreptatea incepe cu adevarat in cel
de-al doilea cere, dnd oamenii incep sa se inteleaga unul pe ceIalalt mai bine;
~i exista mai muita dreptate in cerFuIl.Ii din interiorul acestuia ~i inca mai multa
dreptate in cercul cel mai interior. In cercul exterior dreptatea poate fi numai
accidentala, ca orice altceva. Dreptatea, ca muIte alte lucruri reale sau
imaginare, ca emotia pozitiva, cunoa~terea anumitor lueruri ca viata viitoare,
intelegerea intre oamenl, ~.a.m.d., pe care am vrea sa Ie gasim aid in cercul
exterior, exista, daca intr-adevar exista, numai in cereurile interioare.
I: Lucrurile vor ramane a~a cum sunt pana ce fiecare este con~tient?
R: Lucrurile vor ramane a~a cum sunt, dar noi putem evada. Este necesara
muita cunoa~tere pentru a ~ti de ce anume putem evada ~i de ce anume nu
putem evada. Dar prima lec!ie pe care trebuie sa 0 invatam, primul lueru care
ne impiedica sa sdiparn, este faptul ca niei nu ne dam seama de necesitatea
cunoa~terii situatiei in care ne aflam. Oricine ~tie este deja intr-o situatie muit
mai buna.
I: Dad omul este analog lumllor, putem intelege care sunt cele trei legi ale
omuIui?
R: Da, putem. Dadi luam Lumea 6, Yom vedea ea sunt 6 ordine de legi, trei de
la lumea de deasupra ~i trei proprii. A~a incat putem spune di legile ce apartin
Lumii 6 sunt jumatate din totalitatea legilor sub care aceasta se ami. Sa iuam
acum Lumea 12. Trei legi proprii fac 0 jumatate, egaIa cu ceIeIalte noua legi
care fae cealalta jumatate; ~i a~a mai departe pana ajungem la om. Trei legi
proprii ale omuIui fac jumatate din totalu} numarului de legi sub care traie~te
omul. Poti vedea din aceasta ca pe masura ce fo11ele sunt mai fine, e1e ajung
mai putin la om.
i: De ce acestea reprezinta jumatate?
196
CAPITOLUL 8
R: Pentru cii aces tea ocupii jumatate din spathl ~i pot sa ocnpe chiar totul, iar
celelalte forte pot sa nu lucreze de loc. Totul depinde de influentele la care
suntem deschi~i - superioare sau inferioare.
I: Ati spus ca viata orgallica este guvernata de 96 legi, la fel ca ~i Luna?
R: Acela~i numar, dar 0 manifestare total diferita. Viala organica nu este
similara lunii. Luna este UI1 corp ceresc, viata organicii este 0 peiicula pe
suprafa!a pamfmtului. Numiirul de legi arata doar reia!ia unei unitati date cu
restul, dar nu ~i fiin!a ~i consistenta sa.
I: Ati spus ca planetele afecteaza situatiile - razboaie1e ~i a~a mai departc?
R: Da, accastea pot crea razboaie. intregul sistem solar este 0 unitate, deci totu!
in acesta este legat de cauze cosmice ~i totul afecteazii viata pe pamant.
Cauzele lucrurilor care au Ioc pe pamant sunt deseori in afara pamantului. Dar
cand exista cauze ce pot produce razboaie, depinde de starea omenirii la un
moment dat intr-un anumit spatiu. Oarnel1ii pot manifesta mai multa rezistenFi
sau mai putina rezistenta. Daca oamenii la un anumit moment Intr-o anumita
tara sunt intr-o stare mai buna, ci pot opune mai multa rezistenta.
1: Pamantul poate afecta luna ~i celelalte planete?
R: Da, dar noi sun tern interesa!i numai de ceca ce influenteaza viata organica,
~i prin viata organica pe noi in~ine.
I: Cum putem verifica dec1aratiile arbitrare despre rolul vietii organ ice ~i
dcspre faptul ca luna este cea mai tanara din Raza de Creatie?
R: Nu sunt deciara!ii arbitrare - totul vine din sistem. Nu este sistemul meu, nu
I-am inventat eu. Doar ca teorie nu prezinta interes: este il1teresant numai dad
ne darn seama ca acesta vine de la 0 minte superioara. Am inceput cu partea
psihologica pentru a va da posibilitatea sa dobanditi 0 pretuire a acestor idei.
paca. ati dobandit-o, Yeti fi rabdiitori eu aceasta lahlra.
I: Noi Iucram Impotriva naturii? Deseori mi-a venit ideca ca a~a proccdam.
R: Lucram impotriva naturii, dar natura este un termen relativ. In aceste ccrcuri
concentrice de lumi inHiuntrul lumilor, daca lucrezi impotriva naturii lucrezi
impotriva unui cere concentric, dar poate sa nu fie impotriva altui cerc. Nu este
totul 0 sil1gura natura; nU poti lucra impotriva naturii din afara naturii; dad ie~i
in afara unei naturi e~ti lnauntrul unei alte naturi.
i: Pe ce dovada se bazeaza presupunerea di omul se poate revolta impotriva
locului sau in univers ~i ca aceasta nu este 0 alta iluzie?
R: Dar ornul nu poate. Omul nu poate pleca de pe pamant, dar cl poate fi sub
diverse legi in timp ce dimane in aceca~i pozitie ~i pc acela~i pamant. E1 poate
fi sub un set de legi sau alt set de legi ~i este posibiI sa observam aceasta dad
~tim ce inseamna. Putem observa oameni traind sub seturi diferite de legi in
viata obi~nl1ita ~i cand verificiim asta chiar la 0 scara mica, yom putea cu
u~urinta sa lntelegem ca asta se poate extinde. Trebuie sa Va ganditi ce
insearrma Sa traie~ti sub legi diferite. Chiar a~a cum suntem, avem 0 anumita
posibilitate de alegere, poate ca nu 0 alegere dcplina, dar putem schimba muIte
lucruri doar alegand corect.
i: Trcbuie sa ai multa cunoa~tere inainte de a putca alcge intre influente?
197
 A PATRA CALE
R: Aceasta este 0 lutrebare faarte importanta, pentru ca nu cste 0 problema de
cunoa~tere, ci de fiinta. Ornul traie~te sub influen~e ce Yin din diverse parti ale
universului. Intr~o anumita stare var invinge un tip de infiuente, in alta stare un
alt tip. In viala aceluia~i om, acesta se poate afla 0 zi sub unul tip de influente
~i alta zi sub un altul.
1: Ne punem pc n01 in~ine sub mal rnulte iegi din cauza falsei noastre
personaliUiti?
R: Faartc coreet, sub mutte legi mecanicc complet nenecesare.
i: Care estc valoarea studiului tabelelor ~i diagramelor?
R: Cand ati iuceput sa studiati sistemul probabi! e5 ati avut multe intrebari $i
ganduri referitoare la lume, referitoare la relatiile dintre diverse lucruri, $i
desprc tine insuti, in lume. Diagramele ~i studiul legilor va ofera un nou punct
de vedere: v~a!i gandit la lucruri Intr-un fel, iar acum, prin interrnediul acestor
scheme ~i principii, incepeti sa ganditi In alt fel.
I: Aceste cuno~tinte teoretice de cosmologie vor ajuta la cre~terea Intelegerii?
R: Nu sunt teoretice, sunt foarte practice, ~i cu certitudine vor ajuta Intelegerea
sa creasca, pentru ca ele vor crea 0 baza solida pentru asta. Raza de Creatie
este un sistem de eliminare, de simplificare - eliniatura toate cuno~tintele care
nu sunt practice. Cu ajutorul Razei de Creatie eliminam din univers tot ceea ce
nu are 0 reiatie personala cu noi, tqt ceea ce nu poate fi Inteies practic. A~a
cum am spus, In studiul Razei de 'creatie folosim principiul searii. Acesta se
aplica modului nostru de perceptie a lucrurilor; ~i, dintr-un alt punct de vedere,
se refera ~i la lucrurile In sine. Asta trebuie sa se Inteleaga: nu este numai
subiectiv, pentru ca lucrurile pe.scari diferite se ami. sub legi diferite.
Pe Hinga asta, toate mari1e idei ca Raza de Creatie ~i legile fundamentale ale
universului sunt necesare pentru ca ne men!in gandirea pe cursul corect.
Acestea nu 0 lasa sa se impra~tie rara nici un rezultat - deci, de asemenea, ajuta
amintirea de sine. Daca renun!a!i la ele, dadi Incercati numai sa va amintiti de
voi In~iva ~i sa excludeti toate celelalte idei, nu va merge.
* vointa omului va trebui sa influenteze mai intiii celulele componente ale
Acum trebuie sa discutam despre materiile din care este constituit universul.
Toate materiile din lumea care ne tnconjoara, luana pe care 0 mancam, apa pe
care 0 bern, aerul pe care tl respiram, caramizile caselor noastre, propriu!
nostru trup - sunt penetrate de toate materiile existente tn univers. Nu este
necesar sa studiem sau sa analizam soarele pentru a gasi materie solara; aceasta
materie se afla tn noi tn~ine, este rezultatul divizarii propriilor atomi. In acela~i
fel avem in noi materii ale tuturor celorlalte lumi. In acest sens Intr-adevar
omul este un univers in miniatura; are tn eI toate materiile ce alcatuiesc
universul; acelea~i forte, acelea~i legi ce guvemeaza via!a intregii lumi
actioncaza tn e1. De accea, a~a cum am spus, prin studiul omului noi studiem
universul ~i invers.
Dar 0 paralel5. campI eta intre am ~i univers poate fi schitata numai dadi
luam omul In sensu} deplin al cuvantului, adica un om ale carui puteri ~i
198
CAPITOLUL 8
posibiIitati proprii snnt dezyoltate. Un om subdczvoltat, un om ce nu ~i-a
desavar~it evolu~ia sa, nu poate fi considerat ca 0 imagine completa a lumii - cJ
este 0 lume netenninata.
A~a cum s-a spus mai devreme, legile sunt peste tot acelea~i, pe toate
planurile. Accstc legi identice, manifestiindu-se In lumi diferitc, adica in
diferite conditii, vor produce fenomene diferite. Studiul reia!iei dintre legi ~i
planurile pe care acestea sc manifesta ne duce la studiul relativitatii.
Daca luam Raza de Creatie, trebuie sa ne reamintim ca lumile sunt
coneetate una Cll cealalta ~i se influenteaza lma pe cealalta, in acord eu Legea
lui Trei. Cu alte cuvinte, primele trei lumi, luate impreuna produc fenomenul
care influen!eaza urrnatoarele lumi ~.a.m.d. In primele trei lumi Absolutul este
conducatorul fortei active, Lumea 3 este conducatorul fortei pasive, iar Lumea
6 este conducatorul fortei neutralizante. Cu alte cuvinte Absolutul este
Carbollul, Lumea 3 este Oxigenul ~i Lumea 6 este Azotul.
Dad plasam cele trei forte in succesiune, in funetie de ordinea in care
aeestea se unesc, yom obtine ordinea 1, 2, 3; dar materiile ce servesc drept
conductori ai acestor forte, In func!ie de densitate, vor sta tn ordinea: carbon,
azot, oxigen. Deci cand triada incepe sa se forrneze acestea vor sta in ordinea
1. 3, 2. Cand materiile stau tn aeeasta ordine se produc fenomenele. Dar pentru
creatia ulterioara, pentru fonnarea triadei urmatoare, azotul trebuie, ca sa
zicem a~a, sa,'se intoarca inca odata pe eel de-al treilea loc, In ordinea 1, 2, 3 ~i
in acest fel sa devina carbonul urrnatoarei triadc, pentru ca cea de-a doua triada
incepe de la forta neutralizanta a primei triade care devine activa. Aceasta
schimbare a locurilor materiilor in triada este un fel de dans cosmic ce produce
actiune.
Sa tncercam acum Sa vedem cum fortele ce provin din Absolut, pentru a se
manifesta in Lumea 3, trcbuie mai intai sa treaca prin Lumea 6. 0 analogie ne
arata convingator necesitatea acestei directii a fortei. A~a dupa cum am spus,
vointa omului poate influenta un fragment dc tesut in anumite parti ale
eorpului sau. Dar un !esut este a1catuit din celulc. Pentru a afecta tesutul,
fragmentului de tesut dat. Tesutul reprezinta 0 lume diferita fata de celule dar,
in acela~i timp, tesuturile nu existS. separat de eelule dcoarece sunt compuse
din celule.
Lumea 3 este 0 lume separata de Lumea 6, ~i in acela~i timp este alcatuita
din Lumea 6, adica din lumi similare Caii Lactee. Deci pentru a influenta 0
parte a Lumii 3 (To ate Lumile) Absolutul trebuie mai intai sa influenteze un
anumit numar de Lumi (To!i Sorii) din care Lumea 3 este compusa.
Astfel, la trecerea fortelor, Lumile 1, 3, 6 stau, la inceput, in ordinea I, 3, 6,
apoi in ordinea 1, 6, 3 ~i apo!, pentru 0 trecerc ulterioara a fortelor, ele trebuie
din nou sa reia ordinea 1, 3, 6. In urrnatoarea triada Calea Lact~e este carbonul,
Soarele - oxigenul ~i planetele - azotul. Deoarece azotul sta il1tre carbon ~i
oxigen, forta ce vinc de la Calea Lactce, adica de la stele, trebuie Inaintc sa
treaca prin planete pentru a atinge Soarele.
199
 A PATRA CALE CAPITOLUL 8

Accasta poate sa para eiudat la a prima privire, dar daca vizualizam Desigur, 0 paji~te acoperita eu iarba difera in multe fcluri de om ,- aceasta
prime~te numai cateva din influentelc pianetare, ~i foarte putin din acestea.
structura sistemului solar vom vedea [oarte dar ca nu poate fi in alt feI. Nici 0
analogie nu este necesara aici. Imaginati-va soarele inconjurat de planete ce se Omul prime~te influente mult mai compIexe. Dar oamenii difera in mare
masura unul de celalalt in acest aspect. Majoritatea oamenilor sunt importanti
rotesc in jurul sau; la distanta, un grup de stele ale caror influente se indreapta
numai in masa, ~i numai masa prime~te 0 influenta sau alta. A1tii sunt capabiIi
catre soare. Dar soarele nu sUi in acela~i lac; ~tim ca aeesta se mi~di; planetele
ee se rotese in juruJ sau se mi~ca odata eu aeesta in spatiu formand fieeare
prin propria mi~eare, 0 spiraIa in jurul traieetoriei centrale' a 'soarc1ui, ~~a indit
aceasta traieetorie centralii este in intregime inclusa in spiralele planetelor ~i
niei a influen!a nu 0 poate atinge rara a trece mal lntai prin lumea planetelor,
adica patrunzand printre inelele spiralelor.
Mai departe, planetele dcvenind carbonul celei de-a treia triade trebuie sa-~i
gaseasca oxigenul ~i azotul corespunzator. In Raza noastra de Crealie, oxigenul
este pamantuL Dar nu exista azot in Raza de Crcatie astronomica. Deoarece
planetele nu pot sa-~i treaca influenla direct pamantuIui, ~i in scopul de a face
posibiIa trecerea fortelor intre planete ~i pamant, a fost creat un dispozitiv
special care reprezinta organul sensibil al pamantului - viata organicii pe
pamant.
Viata organica pe pamant este azotul celei de-a treia triade. Fortele ce vin
de Ia planete cad mai intai asupra vietii organice, care Ie prime~te' ~j apo! Ie
transmite pamantului.
Dadi ne reamintim extrem de complieata organizare a terminatiilor nervilor
senzitivi in propriui nostru organism, de exemplu tenninatiile nervilor gustului
~i mirosului nu vom gasi' ciudat cii omul se define~te ca terminalia nervoasa
sensibiHi a pamantului.

de primirea influentelor in mod individual - influente pe care masele nu Ie pot

primi, pentru ca ele sunt sensibile numai la influente grosiere.
Viata organica pe pamant, jucand rolul azotului in cea de-a treia triada,
devine prin acest fapt carbonul celei de-a patra triade in Raza. Cu alte cuvinte,
aceasta conduce forta aetiva care se intalne~te cu oxigenul ~i azotul
corespunzator. Pamantui este oxigenul ~i luna este azotul prin care influentc1e
vietii organice tree la pamant.

201
200
 A PATRA CALE CAPITOLUL 8

Acum, dadi iuam Raza de Creatie ,divizata In patru triadc :;;i pastram in
minte cii suma tatala a fieciirui triade este un' anumit hidrogen, vom obtine
patru hidrogeni sau patru densitati de materii. Ace:;;tj patru hidrogeni pot fi
considerati drept corespunziitori eelor palm puncte fundamentale ale
antitezclc. Mintea noastra nu Ie poate prinde ea pc singudi idee, a$a cum nu
poate prindc imaginile unor zci hindu$i, care combina aspeete total contrare.
Aeum vom examina treeerea radia~iilor prin cele patru punctc fundamentale
ale octavci cosmice. Daca luam radiatiile intre fieeare doua puncte In fonna
unei octave, ob!inem trei octave: Absout - Soare, Soare - Pamant, Pamant -
Luna.

®L
~~ f}
H6 H3 HI Absolutul
Ar trebuie observat ca de$i sunt 6 intcrvale, numai trei din c1c necesita sa fie
umplutc din afara. Intervalclc intre do $1 si sunt umplutc de Vointa
Absolutului, de infiuenta masei soarelui asupra radiatiilor cc trcc prin el, $i de
sol Hl2 H6 H3 influcnta masei pamnntului asupra radiatiilor ee tree prin acesta.

~~ }
Toli hidrogenii din acest Tabel reprezinta materii cu care avem de-a face in
H24 HI2 H6 studiul omului. S-a efcctuat de doua ori 0 reducere in scopul de a include

~L}
numai hidrogenii ce au 0 legatura cu omul, ori cu viata exterioara, ori eu viata
H48 H24 Hl2 interioara a organismului sau.
I: Cum anume sunt legati de om ace$ti hidrogeni?

la
sol
f} H96

Hln
H48

H96
H24

H48
Soarele R: De exemplu hidrogenul 768 reprezinta toata hrana pe care 0 mancam; aero I
pe care 11 respidm este hidrogen 192, iar impresiile noastre pot fi 48, 24, 12 $i
chiar 6. Avem 0 enorma varietate de impresii, dar nu avcm de ales in cazul
aerului ~i al hranci. De exemplu nu putem inhaia hidrogen 96 pentru ca estc
fa } foe, gaz incandescent. Nu putem'manca hidrogen 386, pentru ca cste apa $i nu
H384 , Min H96
putem trai cu apa. Veti vedea ca aceasta Tabela raspunde tuturor cerintclor
mi } noastre; ne ajuta sa putem vorbi despre toate matcriile din ma~ina umana ~i sa
H384 HI92

db}
H768
vedem interactiunile dintre ele ~i face posibil sa eonectam omul cu universul,
H384 Piimantul pentru ca putem cunoa$te de pe ee nivel vine fiecare materie.
H1536 H768
Aceasta Tabcla de hidrogeni arata nu numai dcnsitatea fieearuia dintre clc
~~I } H30n HI536 H768 ci, de asemenea, locul de origine al acestor diferite straturi de matcrie care se
afia sub diferite legi, a~a cum a fost explicat. Hidrogenii ce Yin din planurile
fa } aflate sub un numar de legi foarte mic, aproapc de Vointa Absolutului, au 0
H6144 H30n HI536
putere enonna ~i 0 enorrna energie potenliala.

~} Luna
HI2288 H6144 H3072
universului. Primul corespunzator Absolutului, al doilea soarciui, a1 treilea
piimantului :;;i a1 patrulea lunii. Am spus eli Raza de Creatie poate fi luaHi ca 0
oetava. Dupa re, reprezentat prin luna, oetava 1:;;i are do-ul, care estc de
asemcnea Absolutul. Deci exista, ca sa spunem a:;;a, doua 'Absoluturi: unul
incepe Raza, ceIalalt 0 silir:;;e:;;te.Un Absolut este Totul, ceIalalt estc Nimic. Dar
nu pot sa fie doua Absoluturi, pentru ca, prin natura sa, Absolutul este unul.
A$adar Totul include Nimicul $i Nimicul include Totu!' Constructia dualista a
min!ii noastre nu poate accepta identitatea contrariilor. Noi separam totul, chiar
$i Absolutul. In realitate, ceea ce noi numim antiteza contrariilor cxista. numai
'in eonceptia noastra, 'in pcrccptia nostra subiectiva a lumii. Dar chiar cand
intclcgem accasta, suntem incapabili sa exprimam aceasta in!elegere in
cuvintc; limbajul nostru nu are cuvinte ce pot include simultan tezele $i
Astfel avem 0 scad de douasprezece densiHiti pe care poate fi plasata arice
materie cunoscuta sau imaginata dc om. Pentru densitati scazute noi putcm
gasi exemplc ~i in om ~i In lumea ce II 'inconjoad. Pana la nivelul I-I 96 sau
chiar 48, se poate studia fizic de chimie, biologie sau alte ~tiintc. Dincolo de H
48 putem studia numai efectele psihologice ale prezentei sau abscntei lor -
cunoscand nivelul hidrogenilor eu care lucreaza diferi!i centri.
Hidrogenii ~i mai inalti sunt numai potentiali In om sau exista 111 eantitatati
atat de mid 'incat sunt imposibil de studiat. Studiul acestor hidrogeni superiori
In lumea inconjuratoare este de asemenea dincolo de puterile de pcrceplie ale
omului Nr. I, 2 ~i 3.
I: Cum sunt umplute cele trei intervale din cele trci octave de radiatii?
R: Exista un aranjament cosmic, altfel Raza nu ar putca exista. Elc sunt
umplute de forte ale naturii, a$a cum vcti vedea 'ill propriul organism: cateva
intcrvale din organismul nostru sunt umplute de natura, altfel nu am fi capabHi
sa traim.
I: Un hidrogcn este alcatuit din trei clemente la fel ca $i eele trei forte?

202 203
 A PATRA CALE
R: Accsta este aldituit din trei forte ce lucreaza prin trei clemente. Trci forte nu
pot lucra fiidi tTci clemente. Un hidrogcn este suma totala.
I: Impresiile genereaza energie?
R: Acestea sunt energii in sine. De ficcarc data dind luam 0 imprcsic primim 0
anumita materic. Materia nu cste separata de energie: un de cste matefic cstc
energie ~i unde este cncrgie estc materic.
A':j vrea sa va dau inca 0 schema ce vii poate ajuta sa intclegeti lucrurilc.
Am spus ca viata organidi este 0 adaptare speciaHi ce umple intcrvalul dintre
planete ':ji piimant. Este creata sub forma unei octave laterale sau aditionale
care incepe in scare, sol. Sol devine do ':ji
produce si Ia nivelul planetelor, iar apci trei
note: la, sol, la, care rcprezinta via!a
do CD organidi pc pamant. Apoi mi-ul aeestci
si G) octave laterale intra in pamant ~i re intra in
la ® luna. Deei via!a organidi nu apartine
octavei principale, ci apartine aeestei octave
sol ® do speciale care incepe in soare. Nu ~tim cc
fa @ si 'inseamna do-ul ~i si-ul aeestei octave. Din
toata aceasta oetava noi cunoa~tem numai
Iia sol fa fq, sol, fa, ~i mi. Chiar ~i desprc re tot ce
mi @ mi I ~tim este cii atunei dnd eeva moarc - fie
om sau gandac - sufletul sau se indrcapta
re @ re
sprc luna.
1: Clnd spuneti cii ~tim ce este mi-til, va
referi!i la pamant?
R: Nu, la tot ce intra in pamant - corpul fizie, intrcaga materic fiziea la moartc
se duee in pamant.
J: Pentru fiecarc organism sUnt create suflete?
R: Corpul se na~te ~i 'in acela~i timp sc na~te ~i suflctul~ cste pur ~i simplu 0
parte a eorpului, invizibila, necunoscuta de medicina, fizidi ~i chimic. Dar lara
el organismul nu ar putea exista. Cand trupul moare, sufletul este eliberat ~i
atras de aeest uria~ electro-magnet care este luna.
I: Totu~i nu 'inte1eg inca influenta vietH organice intre planete $i pamant.
Ac~asta actioneaza in ambele directii?
R: Incearca sa ineepi cu ce ,poti 'intelege, ~i mai tarziu in!eiegerca ta va ere~te.
Nimeni nu poate intelegc ceva dintr-o data. Sa 'intclegi inseamna sa faei
conexiuni. Viata organica transfcra influentele planetare pamantului. De fapt
procesul are lac in ambele sensuri, dar nu putem vedea nici unul dintre ele.
Trebuie sa luam asta ea teorie, dar pot fi gasite analogii. Putem vedea cum
viata organiea transforma influentele venite de la soare ~i ce rol major joaca
acesta in structura seoartei pamantului. De exemplu, solulnegru este rezultatul
viennilor de pamant; petrolul estc rezultatul unei aglomerari de pe~ti !'1i
organismc marine; carbunele cste rezultatul padurilor; calcarul e format de
insulele de corali, toate aecstca sunt rezultatuJ vietii organicc ce ramane in
pamant. Aceasta arata cum miwul intra in pamant. Toate accstea sllnt mi-ul
204
CAPITOLUL 8
octavci laterale ale direi la, sol, fa reprezinta viata organica atune! dind este
vie. Aceasta arata cum viata organidi transforma inf1uen~e1c solarc. Nu vcdcm
cum aeeasta transfonna influentcle planctare, dar plltem lua analogia cu
influentele soarelui. Aeeasta arata di viata organicii cstc coneetata ~i eu
pJanctcle ~i eu soarele ~i transforma influentele planetare a~a cum transfonna ~i
~nflUel1!ele solarc.
I: Raza de ereatie este mccaniea?
R: Nu intreaga'Raza. Cand aceasta ajunge'la noi, eu certitudine toatc legile
sunt mceanice 'in planul nostru.
i: Cum cste posibil ca 0 Raza mccanicii sa poata erea 0 ma~ina care sa fie
capabila sa dobandcasca a voin\u pcnnancnta?
R: Trebuie sa va reaminti!i di Raza de Creatie 'incepe con$tient ~i in punctul de
pleeare exista evidcnt planuri pentru oriee lucru sau anumite planuri se pot
dezvolta gradat ulterior. Dar in cele 48 de legi care lucreaza pc pflluant sunt trei
legi ale Lumii 3, care se afla sub directa \'ointa a Absolutului. Legi venite din
planur! diferite nu sunt Ia fel de mecanice; uncle sunt mai mecanice, altele mai
putin meeaniee. Daca yom eonsidera oetava laterala ce incepe de la soare -
oetava vietii organice - yom vedea ea soarele este muit superior pamantului ~i
evident este posibila crearea posibilitatilor de dezvoltarc 'in aeeasta oetava.
Astfcl omul, daca poate fi privit ea"'o samfl.1ltu, are In e1 posibilitatca cre~terii.
Nu este numai eeea ee pare; este ccva in e1 cc nu poate fi vazut - aceastii
posibilitate ascunsa de evolutie. Putem 'intelegc aeeasta relalie dintre ceva mai
meeanic ~i ceva mai putin meeanic numai in noi jn~inc. Noi $tim cat de
mecanici suntem ~i ca daca lueram putem deveni mai putini mecanici. Aceasta
este singura modalitate de a studia mecanicitatca.
I: Daca_ 0111ul, ea parte a vietii organice, 'indepline~te un scep in schema
universului, ce scop ulterior poate cl sa serveasca prin dobandirea con$tienlei?
R: Aceasta dcpinde de eeea ce dorim. Poti fi satisIaeut cu anumite scopuri ale
naturii sau poti avea propriilc tale idei. Devenind con$tient poti servi propriilor
talc seopuri, dar daca nu e~ti eon$tient, poti numai s5 servc~ti scopurilor
naturii. Natura vrea ea omul sa fie a~a cum este in acest loco Aecsta este
motivul pentru care numai ca!iva pot evada, $i ace~tia pot evada pentru cil
omul este foarte mic.
i: Atune} vreti sa spuneti ca nouazeci~inoua de oameni dintr-o suta au zamrile
aruncate impotriva lor?
R: Nu exista statistici clare despre asta. 0 foarte mica minoritate are
posibilitatea dezvoltarii.
I: Am inteles di Absolutulnu poate ~ti nimic despre om. Este absurd sa crezi
ca pot exista puteri delegate eapabilc sa arate un interes fata de am?
R: Nu in mod ncccsar puteri delegate, dar poate ca puteri speciale. Nu este niei
o indoiala ca trebuie sa existe puteri care sa aiba un interes fata de om, dar nu
avem un contact direct cu aceste puteri. Nu Ie putem eoncepe intelcctual ~i I1U
~tim cum sa Ie abordam. Ele apar in aeeasta mica octava care incepc in soarc.
SOal'e!e produce do·ul chiar la nivelul sau ~i si-ul la niveJul planctelor. Aceste
205
 A PATRA CALE
doua note sunt originea victii organ ice ~i probabil principiul ei coordonator.
Deci caud vom ~ti ce sunt do $i sf, vom $ti $i despre accste puteri.
Sunt doua lucruri pc care trebuie sa ni Ie amintim intotdeauna despre
aceasta mica oetava lateraHi; intai ca aceasta nu se poate masura ell Raza de
Creatie pentru ea este pc 0 scarii complet difcrita; in al doilea rand ca trebuie
intotdeauna sa ne amintim ca nu $tim ce sunt do $i sf ale acestei octave. Cand
ne gandim cii viata a iuceput aiei pc pamant printr-un proces sau altul, ne
putern gand! cii $tim ce este asta; dar cand auzim cii nu a luceput pc pamant, ne
dam searna cil nu $tim.
206
CAPITOLUL9
Studiu! ollll/lui ca IIzina chimidi - Diagrama hrallei - Trei octave ale hranei $i
dezvoltarea lor - Prima treapta Cll WI \'iOC 'l1lccanic - A doua Ireapla CII 1m ~OC
cOJl.ytiellt - A Ireia treap/a cu al do ilea ~oe con~tiel1l- Valoarea relativa a celor
trei feluri de hrana - Impresii/e - Amintirea de sine - Carbo/Illi 12 - RiisH/ -
Impresii billie ~i rele - llllpresiile ca hidrogeni diferiti - Controiul fmpresiilor -
Lucrul Cll mi 12 - Centri ~·i viteze/e lor - Cenlri sllperiori $i caraeterislici/e lor
- Legaillra ell eel/lrf superiori - Cenlri sllperiori $I drogurile - Telepatia -
Necesitatea de a mari prodHcfia de materii sllperioare - Ellergia .sf depozitarea
energiei - AClIlllu/atorii - Legatura Cll aCllmulatorlilmare - Ciiscatlll- jntreaga
I11llllca lrebllie eOllcentratii asupra eon~tieJllei
ltima data v-am dat 0 scara a materiei relativ la om ~i corpul omen esc.
U Fiecare nivel reprczinta a allumita dCllsitate a materiei ~i a anumita
frecventa a vibraliiior sau, a~a cum este denumita in sistem, densitate a
vibratiiJor. Do-ul cel mai de sus reprezinta eea mal mica densitate posibiHi a
materiel $i eea mai rapida frecventa a vibratici. Vibratiile se illeetinesc din ce
in ce mai mult pc masura ce scara coboara $i ajung la aproape nimic in final, in
timp ce densitatea materiel cre$te corespunzator ~i ajunge la maximul san.
Ficcare dintre accste materii reprezinta un spectru foarte largo Acum trebuie
sa sttldicm omul ca a uzinii chimic~,$i sa vedem cc ral joaca aceste materii in
corpul omenese. Unii dintre ace~ti hidrogeni ii putem studia din punct de
vedere fizic sau chimic in timp ce prezenta altora 0 putem detennina numai
psihologic~ Astfel acest tabel de hidrogeni ne oferta posibiIitatea de a studia ~i
manifestarile fizice $i cele psihologice ca rnanifestari de aeeIa$i ordin, dar
avand diferite grade de materialitate.
Oamenii deseori se intrcaba de unde vine energia omulu!. Din acest punct
de vedere omul poate fi privit ca 0 uzina chirnidi care prime~te materiale brute
din exterior $i Ie transforma in alte materiale de 0 cali tate mai finii
Cele trei tipuri de materiale pe care omul Ie obtine din lumea
exterioara sunt: hrana pc care a manand; aerul pe care il inhaleaza ~i
impresiile pe care Ie prime~te. Hrana este intotdeauna H 768, aerul este
intotdeauna H 192, dar imprcsiile pot fi foarte variate. Pentru inceputul
studiului, pentro intelegerea principiului, vom Iua ea standard de impresii H
48. H 48 reprezinta impresiilc complet obi$llUite, lipsite de culoare ~i Tara nici
o caracteristica. Dad vad 0 bucata de hartie, aceasta este impresie 48, nimic
mai rnult. Dar de fapt impresiile pot fi de foarte buna sau foarte proasta cali tate
- yom discuta despre aceasta mai tarziu.
Din aceste trei tipuri de material ma~ina produce toatc materialcle l1ccesare
pentru lucrul centrilor. In starea obi~nuita ma~ina umana lucreaza suficient de
bine pcntn! mcntinerea propnel vieti, dar ca uZ111a chimica este
nesatisffiditoare, pentro di aceasta consuma tot ceea ce produce; 11U poate
 A PArRA CALE CAPITOLUL 9

exporta sau depozita nimic. Totu~i dezvoltarea omului depinde de depozitarca Re 96 din oetava aemlui intalnc$te un Carbon corespunzator producand mi
materiilor superioare produse de ma;;ina sa. Deci trebuie sa nc gandim la dii de 48; cu ajutorul aceluia$i Carbon,fa 96 al octavei hranei se transfonna in so148.
crc;;tere a productiei. Dar inainte de a ne gandi 1a crc;;terea produc!iei, trebuic Sol 48 se poate dezvolta mai departe, dar mi 48 nu poate, a~adar dezvoltarca
sa studiem uzina din punctul de vedere al pierderilor, pentm ca exista muIte octavei aerului se oprc$te in aeest punct. Sol 48 al octavei hranei trece in fa 24,
part'i unde se produc scurgeri in rna;;ina ;;i dad! IlU Yom opri aceste scurgeri,
cresdind productia vor crc;;tc doar scurgerile. Am discutat deja des pre scurgeri
a$adar" de$i voi arata acum cum lucreaza uZlna $i chiar cum poate fi crescuti'i
produc~ia, scurgerile ntl var fi indicate in diagramii. Dar eIe sunt toate in Yoi, $1
trcbuie sa va amintiti ca nu puteti mari productia in stadiul in care va aflati
acum pentm ca, inainte de toate, trcbuie sa oprili toate scurgerile . Dupa ce SMa
realizat acest lucru, va fi folositor sa inva!ati cai practice de a imbunata!i
CD.
func!ionarea uzinei. Acesta este principiul.
Va voi prezenta trei trepte sau trei stadii ale acestei uzine chimice: mai intai,
cum fi.ll1c!ioneaza aceasta in omul obi$lluit I, 2 $i 3, apoi cum functioneaza
aceasta cu un anumit tip de efort $i, in final, cum functioneaza cu un al doilea "~'!7.\!
~ \!;V:
I,
24
tip de efort.
Vom considera ma$ina umana drept 0 uzina eu trei etaje. Aceste trei etaje ·I I
"
:
reprczinta capul, partea din mijloc a corpului $1 partea inferioara a corpului cu
coloana vertebralii.
·I :'
·
I-Irana i!ltra la nivclul etajului cel mai de sus $i trece la etajul cel mai de jos
ca 9 768. In corp se intalne$te ey tnl. anumit Carbon 192 .;;i amestecanduMse eu
aeest Carbon devine Azot 384. Azotul 384 intalne~te un alt Carbon, 96, $i eu
I
•
..•...•
•

ajutorul accstui Carbon sc schimba din Oxigen 384 In Azot 192. Este 0 octava
aseendenta, a~a di aeeste trepte reprezinta notele do, re, mi.
Dupa lIIi este un interval ~i octaya nu se poate dezvolta mai departe de la
sine. Estc foarte interesant ca pfma la acest punet ~i eu un pas mai departe
putcm urmari dezvoltarea octaYci cu ajutorul cuno~tintelor fiziologice
obi~nuitc. Cand luana patrunde in gudi. aceasta se intalne$te cu diferite tipuri de
saliva ~i se amesteca cu acestea in procesul de mastica!ie; apoi aceasta trece in
stomac !,ii este prclucrata de catre sucurile gastrice care 0 descompun in
glucide, proteine $i lipide. De aiei intra in intestine ~i intalne~te bila, sucurile
pancreatice $i intestinale care 0 vor transfonna in cele mai mici clemente.
Acestea tree prin perc~ii intestinului in sangele venos, care este preluat de ficat,
unde se Intalne~te eu aJti carboni care il sehimba chimie, ~i apoi catre inima.
care pompeaza sangele venos spre plamani. Aici este oxigenat prin intrarea
aerului ~i se reintoarce la inima ca sange arterial. In aceasta diagrama toate
difcritele materii prezente in corp cu eare se intalnc~te luana pana la mi sunt
divizate in doua categorii, Carbon 192 $i Carbon 96. Sangele venos este mi 192
~i eel arteria! este Ja 96.
In punctul in care wi 192 nu se poate dezvolta mai departe, intra un alt tip
de hrana Maeru!. Acesta intra ea Oxigen 192, se intalne~te cu un anumit Carbon
48 $i cu ajutorul accstuia este transfonnat in re 96, $i producerea aeestui re 96
da un ~oe lui l11i 192 al octavei hranci, permitandu-i acestuia sa tread inJa 96.
Dincolo de accst punct, CUll0a$tcrea fiziologica nu mai poate merge.
~
cID
do
768 ~
iar fa 24 in si 12 ~i se opre~te aici.
Impresiile intra ca do 48, dar nu se pot dezvolta mai departe. pentru di in
locul pe unde intra ele nu este nici un Carbon 12 care sa Ie ajute. Natura nu I-a
furnizat, sau mai degraba nu a furnizat suficicnt incat sa se produca vreun efeet
de luat in seama, astfel do 48 nu se transforrna ~i ccle trei octave se opresc aici.
Gandi,iMva la aceasta schema ~i faceti legatura cu ceea ce a fost spus mai
dcvreme, di natura aduce omul pana la un anumit stadiu !,ii apoi il lasa sa se
dezvolte singur. Natura da ornului posibilita!i, dar nu dezvolta accstc
posibilitati. Aceasta ii pennite sa traiasca, ii furnizeaza acr, pentru ca altfel
prima octaYa nu ar putea continua, dar restul trebuie sa. ~aca. singur. ~a~ina
este astfel eonceputa incat aerul intra Ia momentul potnYlt ~l eu conslstcnta
potrivita !,ii da un ~oc mccanie. .. .. . _
Este important de inteles ca Diagrama Hranel sau Dmgrama Nutntlcl consta
in trei trepte.
Prima treapta, pe care tocmai am descris-o, aratii cum sc intamplii luerurile
la un om nonnal obi~llUit; octava hranei face tot drumul de la do 768 la si 12;
mai sunt trci note ale octavei aerului ~i 0 nota a octavci imprcsiilor. Daca vrern

208 209
 A PATRA CALE
~a ne dezvoWim mai departe trebuic sil marim producfia de materii superioarc,
Jar 111 acest scap trebuie sa intelegem :;;1 sa ~tim cum sa facem, nu numai
teoretie, dar ~j in fapt, pentru ca este necesar mult timp pentm a invata cum sa
[0105i01 accasta cunoa~tere ~i sa facem eforturi-corecte. ' mai dcparte. Ia aceasta intr-un mod simplu.
Dad vom ~ti cum sa aducem Carbon 12 la locul potrivit ~i dad vom face
efortul necesar, dezvoltarea octavelor aerului ~i impresiilor va merge mal
dcparte. A dOlla treaptii arata ce sc lnHhnpHi cand $ocul necesar a fast fumizat.
Do 48 al octavei impresiilor se transfonnii in re 24 ~i lIIi 12. Octava aerului
prime~te un ~;oc de ia oetava impresiilor $1 lIIi 48 se transfonnii tnfa 24, sol 12
$1 chiar 0 midi cantitate de la 6. Trcbuie sii intelegeti eil aerol este saturat cu
hidrogeni superiori care, in anumite cazuri, pot fi refinuti de organism in
procesul respira!iei. Dar cantitatea de hidrogeni superiori pe care ii putem
obtine din aer este foarte mica. Aceasta treapta reprezinta functionarea ma~inii
umanc eu un ~oc mecanic !;ii unul con!;itient.
Cea de-a treia treapta arata ce se intampJa dnd un al doilea !;iOC con$tient
este dat Ia locul potrivit. Primul !}oc con$tient este necesar la do 48. Al doilea
$OC con$tient este necesar acolo unde lIIi 12 al octavei impresiilor $i sf 12 al
octavei hranei s-au oprit in dezvoltarea lor $i nu poate merge mai departe de la
sine. De$! exista carboni in organism care i-ar ajuta sa se transforme, ace$tia
sunt departe $i nu se poate ajunge la ei, a$adar este necesar un alt efort. Daca
am cunoa$te natura acestuia !}i vom pu'tea produce acest al doilea $OC con$tient,
mi 12 se va dezvolta inJa 6!;ii si 12 in do 6. Efortul trebuie sa inceapa de la mf
12, deci trebuie sa intelegem ce reprezinta mi 12 psihologic. putem sa-I numim
emotiile noastre obi$nuite, adica toate emoliile putemiee pe carc Ie-am putea
avea. Cand emotiiie noastre ating un anumit grad de intensitate, ele cantin m;
12. Dar in starea noastra actuala numai emo!1ile neplacute ating de fapt /;If 12;
emotiile noastre placute obi$nuite de obicei raman la la 24. Asta nu inseamna
ca emoriiJe noastre intense nepJacute sunt de fapt lIli 12, dar se bazeaza pe
acesta !;ii au nevoie de el pcntru a se produce. Deci inceputul acestui al do ilea
efort $i pregatirea pentru acesta este lucml asupra emotiiior negative
Aceasta este linia generala a functionarii organismului uman $i cum anumc
acesta function.are poat~ fi imbunatatita. Este important sa in!elegeti unde sunt
necesare $ocunle con!;ittente, pentru ca daca inteiegeti, aceasta va va ajuta sa
lntelegi multe alte dificultati in Diagrama Hranei.
Trebuie sa intelegi, de asemenea, ca aceste trei octave nu sunt de forta
egaJa. Daca consideri forta octavei hranei, vei vedea cii aceasta da anumite
rezultate !;ii anumite efecte cc pot fi masurate. De$i materia luata din aer joaea
un rol foarte important, octava aeruJui reprezinta 0 cantitate foarte mica de
hidrogeni, in timp cc octava impresiilor cste foarte putemica $1 poate avea un
lutelcs enonn in relatie cu arnintirca de sine, starile de con~tienta, ernotii
~.a.rn.d. Deci putcrn spune ca reJa!ia dintre cele trei octave nu este egaj'a,
pentro di una are mai multa substanta, iar alta mai putina substan!a.
Aceasta este alchimia noastra interioara, transmutarea metalelor obi!}nuite in
mctale pretioase. Dar toata aceasta alchimic cste in interiorul nostru, nu in
exterior.
210
CAPITOLUL 9
i: Ce anume cauzeaza transfonnarea hranei in materic superioara?
R: Aceasta se amestcca cu alte materii superioare fata de ea $i 1n acest fel ea
cre$te; apoi se amesteca cu materii superioare primelor $i crc~te din nou $i a!;ia
I: Aceasta nu va atinge niciodata nivelul celei mai inalte matcrii cu care este
amestecata?
R: Nu conteaza. Ceea ce conteaza estc ca ea cre~te, cii devine superioara sie~i.
Materiile superioare contin mai multa energie, materiile mai grosiere contin
mai purina. Deci cand acestea se amesteca, hidrogenii~ superiori aduc energia
acestora in materiile mai grosiere.
i: Poate fi materia superioara prod usa prin rugaciune sau exercitii mentale?
R: Aceasta nu se produce din nimic, dar in alchimia interioarii a omului
substantele superioare sunt distilatc din celelaite materii mai grosiere care
aItfel ar ramane lntr-un stadiu grosier.
i: De ce primul !;ioc eOl1$tient vine din impresii?
R: $ocul nu vine din impresii, nu este 0 definire tocmai corecta. Impresiile sunt
o hrana foarte importanta, $i in starea obi$nuita suntem infometati de impresii.
AVem destule impresii dar nu Ie putem digera.
i: Trebuie sa producem Carbon 12 sau acesta se gase~te in organism?
R: In general un om are suficienti carboni pentru viala nonnaHi obi~nuita, $i
poate exista chiar $i 0 inmagazinare a acestora. Nu inseamna ca trebuie sa
producem Carbon 12; trebuie sa-l aducem dintr-o parte a ma$inii in alta parte -
~i aceasta insearnna un efort special. Nu vom !;iti ca facem asta, dar prin
efectuarea acestui efort special vom aduce Carbon 12 dintr-un loc in altuL Dar,
desigur, daca nu exista suficient in organism nu it putem aduce acolo. Daca ai
bani, ii poti pune intr-un buzunar sau altul, dar daca nu ai dcloc nu poti - cste
foarte simplu.
1: Este acest efort special antrenamentul general din sistem?
R: Primul $OC con~tient este amintirea de sine, irnpreuna cu tot ceca ce ai fost
STatuit sa faci de la inceput, adica auto-observarea, neidentificarea !;i.a.m.d.
Totul este 0 parte a aeestui efort.
1: Care este cel de-al doilea $OC con$tient care sehimba caracterul acestei
uzine?
R: Daca dorc$ti, iti pot spune care este, dar nu iti va fi de ajutor pentru ca este
ceva ce precis nu putem face. Estc transformarea emotiilor negative in cmotii
pozitivc. Este posibil numai cu 0 indelungata munca de amintire de sine, dnd
poti fi con$tient mai mult timp $i dud centrul emotional superior incepe sa
lucreze. Este ceea ce ne aduce la starea de om Nr. 5, deci este foarte departe de
unde suntem aeum. Mi 12 combinat eu un efort special, poate produce emotie
pozitiva.
1: Mi se pare ca pentru a produce orice rezultate folositoare in directia de a fi
mai treaz este necesar ca ambele $ocuri con$tiente sa lucreze?
R: Da, pentro a produce rezultate complete, cu certitudine ambele ~ocuri
trebuie date, dar dnd primul ~oc este suficient de putemie, deja va produce
anumite rezultate. Dar, de fapt, acestea in generallucrcaza impreuna, deoarece
211
 A PATRA CALE
inca de la inceput trebuie sa invatam sa nu ne exprimam cmoliile negative, iar
asta inseamna deja lucru asupra cclui dc-al doilea ~oc
con:;;ticnt. Primul ~oc se
afUi in natura amintirii de sine, iar apoi acesta produce,lupta ell emotiile
negative, dcci dupa catva timp Iucrezi de fapt ell ambelc. eu cat mai multe
rezultatc obtii ell unul, ell atat mai mult trcbuie sa lucrezi ell celiilalt Accasta
explica un alt principiu cu care ne intiHnim in sistem - eu cat faei mai mult, ell
atat mai mult se a~teapta de la tine, Este la fel ea 111 Diagrama Hranei - eu cat
incerci sa Iucrczc mai mult ell amintirea de sine, ell atat trcbuic sa fii mai
capabil sa controlezi cmotiilc negative, in ideea de a fi capabili in viitor sa
transfonni emotiile negative 111 emo\ii pozitive. Dar aeeasta cste foarte departe,
pentru di trebuie sa ai 0 marc cantitate de material creat pentnl amintirca de
sine. La fel, cele doua ~ocuri sunt legate ~i, intr-un fel, unul nu poate lucra lara
eclalalt.
i: Cuvantul "~oc' in legatura cu diagramele inseamna accla~i lueru ca ~ocurile
din viata obi~nuita?
R: $ocurile conectate cu Diagrama Hranei trcbuie sa vina de la tine - este
ac\iunea ta proprie. Este necesar sa ~tii momentul ~i sa iti aminte~ti sa dai
~oeuriJe. Ele trcbuiesc date cu foarte multa grija, pentru di numai tipul corect
de ~oc va ajuta in aceste octave particulare, altfel ele se vor risipi.
i: Puteti da un exemplu practic?
R: Exemple practice sunt in Diq.grama Hranei. Trebuie sa incerei sa gase~ti
lucrurile analoage in actiunile proprii. Primul ~oc este prevazut de natura in
locul unde aerul patrunde inauntru. Dar la al doilea interval nu este furnizat de
natura nici un ~oc ~i acesta trebuie sa fie fumizat de amintirea de sine. De
asemenea la cel de-al treilea interval, nici un ~oc nu este fumizat ~i trebuie sa
fie dat exact in felnl in care am discutat - prin transforrnarea emotiilor negative
in pozitive, lucru produs prin neidentificare.
Primul $OC con$tient te prcgatc~te pentru eel de-al doilea ~i cel de-at doilea
te prcgate~te pentru primul. Totul este simultan, nu termini unul ~i apoi treei la
celalalt.
I: $ocurile sunt in mod neccsar nepHicute?
R: Acestea neeesita efort, dar nu sunt in mod necesar nepHicutc. Dimpotriva, in
momentul acestui cfort, odata cu intrarea unei energii noi, poti fi foarte pHicut
surprins.
i: Poate erortul de a controla atentia sa ae!ioneze ca primul ~oc cOI1$tient,
aducand Carbon 12 1a do 48?
R: Nu, nu este suficient. Trebuie sa fie amintire de sine; de fapt, amintire de
sine legata de auto-observare - doua aetivitati. Din asta consta con~tienta.
Ineearci sa fii mai con~ticnt de tine insuti ~i de ce se afia imprejurul tau - de
totul.
1: Putem sa ~tim mai muIt despre ce anume este Carbonul 12? De unde vine
acesta?
R: Carbon 12 poate avea muIte manifestari diferite, dar In general vorbim
despre aeesta in legatura cu impresiile. Este probabil 0 encrgie a ccntlUlui
emotional. Dar lucrul important nu este sursa lui. Ce este important cste cum sa
212
CAPITOLUL 9
il aduci. Ce este ~i de unde vine nu eonteaza pentru ca nu putem vedea aceasta,
nu ~tim unde este loeul aeesta. In mod obi~nuit Carbonul 12 vine de la centlUl
emotional, iar Hidrogenul 12 este materia eu care eentrul emotional ar trcbui sa
lucreze. Impresiile patrund ca Oxigen 48 ~i pot fi transforrnate in Azot 24
numai eu ajutorul Carbonului 12, dar se intampla ea exact 1a loeul unde
impresiile pot fi asimilate sa nu fie Carbon 12, sau este numai putin. Deci noi
trebuie sa-l aducem acolo printr-un efoft special, ~i acest efort este amintirea de
sine $i auto-observarea. Deci importanta este metoda, nu sursa. Intensificarea
observatiei adusa de amintirea de sine are intotdeauna un element emotional.
Cand iti aduci aminte de tine insuti aduci Carbon 12 la locu1 potrivit $i acesta
poate transfonna impresiile.
Vorbesc in aeest limbaj pentro ca ai pus Intrebarea in acest limbaj, dar poate
fi observat psihologie. Impresiile intra ~i tu nu Ie simti, ceea ce inseamna ca
acestea vin ~i nu pot trece mai departe. Dar poli face un efort de a-ti aminti de
tine insuti ~i, apoi, incepi sa sesizezi luerurile. Aceasta inseamna ca impresiile
au devenit 24. Absenta Carbonului 12 la locul necesar inseamna ca nu suntem
destul de emotionali. Prin amintirea de sine aduccm un element emotional in
acest loe particular.
i: Ceilalti doi Carboni la 111i 48 ~i sol 48 sunt la fel?
R: Cred cii exista 0 mica diferen!a" la mi 48, de~i ace~tia toti au un element
emotional. La sol 48 lucreaza aceala~i Carbon ca la do 48, dar 1a mi 48 acesta
poate fi instinctiv - emotional. Este chiar posibil ea 1111 48 sa lucreze prin
Carbon 12 din centrul instinctiv care este intotdeauna acolo.
i: Ce reprezinta mi 48?
R: Acesta este de asemenea sange arterial. Este recunoscut faptul ea sangele
poate fi de feluri foarte diferite. Fiziologic poate fi stabillt ca in diferite parti
ale trupului sangele are diferite calitati. Chimic poate fi de asemenea stabilit ea
actiunea lui este diferita, dar care cste diferenta, ~tiinta nu poate sa spuna. De
exemplu, musculatura este hriinita cu sange 96, dar celulele creierului sunt
hranite cu sange 24; unele eelule nervoase sunt hranite cu sange 12 ~i chiar 6.
i: Vreti sa spuneti cii exista 0 diferen!a chimica Intre sangele care hrane~te
musculatura ~i cel care hrane~te crcierul?
R: Nu poate fi stabilit, de~i se $tie ca exista 0 anumita diferenta. in general
prezenta anumitor materii este recunoscuta prin efectul lor, dar ele insele nu
pot fi separate din punct de vedere chimic. $tiinta nu cunoa~te istoria fluxului
sanguin: la fiecare punet acesta da anumite lucruri ~i prime~te anumite lucruri.
inainte sa atinga un organ sau altul este un tip de sange, iar cand if parase~te
este diferit.
1: Cand ai un moment de con~tienta, duce acesta la vreo modificare imediata a
sangelui?
R: Da, dar depinde de cat de pfofund ~i de lung a fost acest moment. Daca este
o secunda, va produce anumite modificari eorespunzand unei secnnde; dad
este 0 jumatate de ora, atunci este altceva.
I: POli sa observi chiar ~i rezultatul unei secunde?
213
 A PATRA CALE
R: Ciitcodata. poti, dadi este suficient de profund. Poti scsiza rezultatul in
sensul eli vezi mai mult, di senzatiilc obi$ouite devin mai emotionalc. Dar
scurte momente de coo$tienta de sine, numai la suprafata, ou var produce prea
mult efect, pc dod dadi estc suficient de pro fund $i lung vei avea impresii pc
care nu Ie vei uita niciodata dupa aceea.
i: Gandul ce hidrogen este? . Poate fi spus ca pentm un om la nivel obi~nuit care nu inceardi sa il1teieaga
R: Poate fi [carte diferit a$a cum sange1e este diferit. Acesta incepe ell 48 $l
poate urea pana 1a 6.
i: Poate fi considerat gandul ca impresii?
R: Da, dar cantitatea de irnpresii ce Yin din interior este limitata pc dud
cantitatea de impresii venind din afara este nelimitata.
i: In prima trcapta a Diagramei Hranei este totul in intregime mc~anic? .
R: eu certitudine totul este mecanic, este un aranjament cosmic. OrgaOlsmul
uman lucreaza dupa aceastii schemii generalii, dacii el nu lucreaza asupra lui
insu~i ~i nu incearcii sii-~i schimbe starea de con$ticnt ii.
I: In starea obi$nuita nu folose$ti irnpresiile?
R: Foarte pu!in. In aceasHi diagramii este imposibil sa arati can~itatea micii c:
se transforrna, incat spunem cii oetava impresiilor nu merge mal dcparte. De$l
unele i$i continua drurnul, dar nu suficient pentru dezvoltare.
1: A$a cum sun tern acum, toate impresii1e sunt pe acela~i nive1?
R: Oh, nu. Impresiile pot fi foarte! variate. In Diagrama Hranei noi Ie luam ea
H48 pentru ea aceasta reprezintii marea majoritate a impresiiIor. Acestea sunt,
a$a vorbind, irnpresii indiferente - poate de un tip, poate de altu1; dar de 1a sine
acestea nu produe niei un efect. Totu$i, in ace1a$i timp, acestca sunt hranii.
Aeestea ajung 1a noi ca 48 $i in starea noastra obi$nuita acestea nu merg mat
departe. Omu! nu ar fi capabil sa traiasca in asemenea conditii. Dar exista
unele irnpresii 24 _ nu atat de multe ea 48, dar 0 anumita cantitatc exista; $i, in
cazuri foarte rare, pot fi impresii 12 $i chiar 6, dar acestea sunt exceptiona1e.
Elc nu intra in acesta diagramii pentru cii se transforma de 1a sine. Dacii acestea
vin ca 24, pot fi U$or transforrnate in 12 $i poate chiar mai departe. Dar vin
intr-o cantitate foarte mica.
In omul obi$nuit, care nu invatii sa-$i aminteascii de el insu~i, cateva dintre
impresiile acestea obi$nuite 48 sunt de asemenea transforrnate, dar intr-un fe~
foarte diferit. Ele sunt dezvoltate mai departe sau ajutate sa se dezvolte mal
departe, prin reactii de un anumit tip - de exemplu prin ras. Rasu!, in sensul
umorului, joaca un rol foarte important in legatura cu impresiile - amintesc din
nou ca am spus in omul obi$nuit. eu ajutorul rasului multe irnpresii 48 sunt
transformate in 24. Dar asta este numai pentru cii este neeesar pentru viat a ,
pentru di nu am putea trai rara impresii. Va amintiti ca am spus cii uzina
noastra chimiea luereaza doar pentru ea insa$i. Ea produce toate feluriIe de
materiale foarte pretioase, dar Ie cheltuie pe toate pentru propria ei existent a.
Nu are nimic de rezetva $i nimic cu care sa se dezvolte pe ea insa$i. A$a di.
daca omul vrea sa se schimbe $i sa devina diferit, daca el dore$te sa-$1
trezeasca posibilitatile ascunsc, el nu se poate baza pe mijloacele mecanice de
product ie ; e1 trebuie sa caute mijloace con$tiente. Dar organismul uman este 0
214
CAPITOLUL 9
inventie atat de minunata iudit totul este luat in considerare, totul are, ca sa
ziccm a$a, propria sa cheie. 0 functie care pare atat dc inutiUi, cum cste rasul,
ajuta la transformarea anumitor impresii care altfel ar fi pierdute. Dad nu ar fi
fost nici rasul niei Ul110rul pe niveluI nostru, acest nivel ar fi fost chiar mult mai
scazut dedit este acum.
ce iuseamna amintirea dc sine, sau care nu a auzit niciodata de aceasta rasul
indeplinc.$te 0 anumita functie in organism. Acesta inlocuie~te aminti;ea de
sine intr-un mod foarte redus $i insufieient, din moment ee ajuta ca impresii
greoaie, neinteresante sa tread mai departe $i sa devina vioaie. Aceasta este
func!ia principal a a nisului. Desigur, sunt multe tipuri de ras diferite, unele
chiar tara de folos.
Ceca ce am spus despre ras $i umor se refera numai la centrii obi~nuiti; in
centrii superiori nu mai cste de folos. Asta inseamna c5. anumitc irnpresii cad
simultan pe partea pozitiva $i negativa a centrului $i aceasta produce un
sentiment de veselie. Te ajuta sa vezl cealalta parte, mare~te capacitatea de a
vcdea lucrurile. Dar in centrii superiori nu mai este nevoie de asta. In centrii
superiori nu mai vedem lucrurile ca fiind contradictorii, ca opuse unele
celorlalte, ci Ie vcdclTI a$a cum sunt cle.
i: Rasui pare sa aiba un efect fiziologic.
R: Da, poate cii 0 impresie contradictorie ce nu poate fi annonizata produce 0
tensiune, iar rasul 0 relaxeaza.
Jmpresiiie 48 intra constant. A~a cum am spus, a anumita cantitate se
schimba mecanie dar cea mai mare cantitate ramane neschimbata. Acesta pot fi
schimbate numai dacii dcvenim noi con$tienti sau incerciim sa devenim
eon$tienti. Dad suntem mai treji impresiile noastre devin mal vii.
Impresiile bazate pe Hidrogen 48 sau nccesitand numai Hidrogen 48 sunt
impresii pe care aproape ca Ie neglijam sau Ie observam foarte putin. 0
impresie ce atrage atentia $i lasa 0 urrna deja trecc in 24. Dad incercati sa va
analiza!i trecutul $i sa puneti pe hartie ce vii amintiti de fapt din dnumite
episoade particulare, veti vedea cat de putin va reamintiti. Acesta este 0 cale
mai buna de studiu a materialului impresiilor.
i: Este 0 impresie tot ceea,ce obtin prin intermediul celor cinei simruri?
It: 0 impresie cste cea mai mica unitate de gand, senzatie sau emotie.
I: Nu pot intelege CUm anume impresiiIe pot fi hrana?
R: Luarea de impresii inseamna c5. 0 anum ita cantitate de energie intra odata eu
acestea. Toata energia pe care 0 prime$ti este hrana. Hrana pe care 0 mananci
este materie grosiera, aerul cste materie mai fina, impresiiIe sunt inca ~i mai
fine $i cea mai importanta hrana. Omul uu poate trai niei macar un singur
~oment tara impresii. Chiar $i cand el cste incon$tient exista impresii.
I: Sunt unele impresii imprcsii bune, iar altele rele in sine, sau sunt ceca ce faci
din e1e?
R: Unele imprcsii pot fi rele in sine; nu $tiu cum imprcsiile pot fi bune in sine,
pentru ca daca cineva este adorrnit cea mai buna impresie nu va produce nimic.
Dcci chiar daca impresiile sunt bune in sine, pentn! a beneficia de ele, este
215
 A PATRA CALE
necesar sa fii mal trcaz. Dar impresiile rele pot veni 10 somn, nu exista nimic
care sa Ie opreasca.
i: De fapt volam sa spun impresii care sunt pHicute sau nepiacute.
R: Multe impresii pHicute pot fi chiar rele. Incearca sa inteiegi un lueru:
impresiile pot fi clasificate dupa hidrogeni. Fiecare impresie este un anumit
hidrogen. Am vorbit despre impresii 48, dar pot exista impresii mult
superioare. Pe de aWi parte, impresiilc pot apart:ine de asemenea hidrogenilor
mai inferiori apartinand celei de-a treia scari, pana la eel mai scazuti. eel mal
important Iueru in impiir!irea materiilor din Tabela hidrogenilor este di aceasta
arata. de unde provine fiecare hidrogen. Sa presupunem ca ai un anumit
hidrogen la care te gande~ti. Uitandu-te dupa pozitia sa in tabela hidrogenilor
poti vedea d acesta are un anumit loc: poate proveni din intervalul dintre
Absolut ~i soare, sau poate putin deasupra soarelui, sau mai jos de pamant,
intre pamant ~i luna, ~amd. Aceasta posibilitate de a piasa hidrogenii are un
avantaj enonn. Pe moment nu puteti apreeia importanta faptului ca pentro oriee
materie putem eunoa~te nu numai densitatea sa dar ~i nivelul de unde aeeasta
provine - locul sau in intreaga schema a lucrorilor. $tiinta noastra nu poate inca
aborda acestea ~i nU realizeaza ca materiile sunt diferite din motivullocului din
care provin. Trebuie sa intelegeti ca H 12 are un enonn avantaj sa spunem
asupra lui H 1536, a~adar 0 impresie.ce vine de la 12 este un tip de impresie,
iar 0 impresie ce provine de mai jos de pamant, Sa spunem de pe luna, este de
un tip total diferit. Prima este materie u~oara, plina de vibratii rap ide, eealalHi
consta din vibratii ineete ~i daunatoare. A~a di dad gase~ti ca 0 impresie este
greoaie, nepliicuta - este dificil sa gase~ti adjectivuI corect sa 0 descrii - pOli sa
spul chiar prin acest fapt ca aceasta provine dintr-o parte inferioara a Razei de
Creatie. Lucrurile care te fac furios, te fac sa ura~ti oamenii, sau iti Iasa gust de
grosolanie sau violenta, toate aceste impresii provin de la lumile inferioare.
i: in circumstante nonnale, suntem noi in situatia de a recepta impresiiie de
care avem nevoie?
R: Depinde de ceea ce nume~ti "circumstan!e nonnale". In circumstan!e
nonnale in sensul existentei, noi avem suficient, altfel am muri. De vreme ce
nu murim, aceasta dovede~te ca primim suficient. Dar nu sun tern multumiti cu
aceasta. Noi discutam despre trezire ~i dezvoltare, iar aici un fapt cosmic ne
vine in ajutor. Nu ne putem imbunatati mancarea, pentru di aceasta ne este
hrana pe care 0 putem manca. Nu ne putem imbunatati aerul, pentru ca acesta
este singurul tip de aer pe care it putem respira. Dar putem imbunatati
impresiiie. Este singura noasrn ~ansa. Cum putem face aceasta? Nu prin a
caiatori sau a merge la teatru sau ceva de acest gen, ci pur ~i simplu prin
trezire, sau ineercarea de a ne trezi.
I: Este posibil sa primim hidrogeni superiori in starea noastra prezenta?
R: Aceasta depinde de starea ta prczenta ~i de cat de multi ai. Este ca in
alchimie; po!i sa faci aUf numai daca ai 0 anumita cantitate de auf. Hidrogenii
superiori au proprietati magnetice, ei atrag alli hidrogeni superiori. Daca avem
foarte putin, asta poate atrage numai cantita!i foarte mici, corespunzand la ceea
ce avem. Dar daca avem mai mult, putem obtine mai mult. Aminte~te-ti fi'aza
216
CAPITOLUL 9
din Noul Testament care spune ca va fi luat de la aceia care nu au ~i va fi dat
acelora care au. Se refenlla asta.
I: Poli accepta sau respinge impresiile a~a cum poti manca un lucru mai
degraba decat un altul?
R: Poti folosi anumite impresii ~i altele nu, daca ai un anumit control, dar
aeeasta necesita un anumit grad de trezire ~i un anumit antrenament. Cu cat
mai mult tti vei aminti de tine insuti, cu atat mai mult control vei avea. Daca iti
vei aminti de tine insuli suficient, vei putea opri anumite impresii, tc vei putea
izola - acestea vor veni, dar nu vor putea intra. ~i exista aJte impresii [ala de
care te poti deschide ~i acestea vor veni lara intarziere. Totul se bazeaza pe
amintirea de sine.
i: Daca 0 impresie tinde sa cauzeze 0 anumita reactie ~i aceasta reactie este
prevenita, este aceasta daunator?
R: Toate impresiile trebuie sa produca ni~te reactii, dar poti controla aceste
reactii in functie de echilibrul general at muncii talc, tendintele vietii tale ~amd.
Orice control ~i experienta trebuie sa fie legata cu munca pe liniiIe date de
acest sistem ~i atunci nu poate fi daunator. Orice este legat de amintirea de sine
nu poate fi daunator.
1: La inceput efortul de amintirc de sine pare sa reduca impresiile.
R: Acestea nu pot fi reduse, pot fi doar sporite daca este amintire de sine. Daeli
numai te gande~ti la amintirea de sine, poate parea ca se diminueaza anumite
impresii.
I: Ne puteti spune mai multe despre diferite feluri de impresii?
R: Poti ~ti mai mult prin observatie decat prin a pune intrebari, pentru ca tu ~tii
ce te atrage mai mult, ce te atrage mai putin, ce te respinge ~amd. Sunt multe
lucrori subiective: 0 persoana este atrasa de un lucru, 0 alta persoana este
respinsa de acela~i lucru. Anumite impresii merg catre centrul intelectual,
altele catre centrul emotional, ~i inca altele ditre centrul motor sau instinctiv.
Unele dintre ele iti plac mai muIr, altele mai putin. Toate acestea sunt material
pentru observatie. Fiecare centro are propriul sau aparat pentru primirea
impresiilor, dar adesea se amesteca. Cateodata centrul intelectual sau
emotional incearca sa primeasca impresii destinate altui centm; dar fiecare
dintre ele este destinat sa aiba impresii separate. De exemplu, impresia legata
de miros nu poate fi primita de centrol intelectual - aceasta cste primita de
centrul instinctiv.
Impresiile sunt mai u~or de analizat decat hrana. Oamenii te pot convinge
ca ceva este 0 hrana buna ~i sa ti-o vanda intr-o conserva, iar apoi sa descoperi
ca nu 0 po!i manca; dar prin observare, prin comparare, cateodata stand de
yorba cu alti oameni pOli intc1egc care impresii apartin nivclelor superioare ~i
care celor inferioare.
1: Impresiile pe care nu trebuie sa Ie acceptam sunt acelea care produc
emotiilor negative?
R: Poti sa Ie define~ti in acest fel, dar cateodata acestca nu produc imcdiat
emotii negative.
217
 A PATRA CALE
I: Cbiar daca pori distingc intre un tip de impresii sau altul, ou vad cum Ie pOll
accepta sau rcspinge?
R: Fiind treaz. Dad e~ti adonnit nu po!i. Dar cand e~ti treaz, poate nu deodatii,
pentru cii necesita ccva mund - odata c~ti 111Vios de imprcsii rele, aWi data c;;tj
invins din nou, apai a trcia oara vei izbuti sa te izolezi. Dar inaiutc de aceasta
este necesar sa ;;tii ce felnri de impresii rele te afecteaza, iar apai poti gasi
metode speciale pentIll a te izola.
I: Vre!i sa spuneti di daca tc observi po!i cvita acclc impresii care tc fae
negativ?
R: Nu am vorbit despre Iucruri care te fae pe tine negativ, ci desprc impresii
rele. Tu schimbi intelesul. Vorbesc dcspre impresii in sine. Cit dcspre ceca ce
tc poate face negativ, aceasta depinde de starea tao 1ntr-o anumita stare OIice te
poate face negativ, chiar :;;i cel mai bun lucru din lume.
i: Te po!i opri sa iei impresii, dad ai vrea?
R: Nu, cu siguran!a. Nu po!i opri impresiile complet dar, a:;;a cum am mai spus,
poti sa te !ii departe de impresiile nedorite :;;i sa-ti atragi un ait tip de impresii,
pentru ca trebuie deja sa in!elegem ca anumite impresii nu trebuie sa Ie
acceptam. Sunt muite impresii rele care iti pot strica intreaga viata dad. Ie
acceMi un timp suficient de lung, sau dad. ai obiceiul de a cauta anumite
impresii rele. Dc exemplu, oamen.ii stau in strada privind la un accident, iar
apoi vorbesc despre aceasta pfin~ la unnatorul accident. Ace:;;ti oameni aduna
impresii rele. Gamenii care aduna toate felurile de scandal, oamenii care vad
ceva rau in orice lucru - ace~tia de ascmenea aduna impresii relc. Nu trebuie sa
tc gande~ti atat de mult la alegerea impresiilor bune, cat la a te izola de
impresiiIe rele. Numai lacand acest lucru vei avea un anumit control. Daca vei
incerca sa alegi impresii bune, numai te vei in~ela pe tine insuti. A:;;a incat, dc~i
nu iti poti aduce impresii placute, poti chiar de la inceput sa inve!i sa Ie
controlezi, izolandu-te de anumite feluri de impresii rele.
Inca odata trebuie sa-ti aminte~ti ca, pentru a controla impresiile, trebuie
deja sa te treze:;;ti intr-o anumita masuriL Daca e:;;ti adonnit nu poti controla
nimic. Pentru a controla luc111ri foarte simple, evidente, trcbuie sa te treze:;;ti ~i
sa practici, pentru ca dad e~ti obi~nuit cu impresii de un anumit tip, care nu
sunt bune pent111 tine, ili va lua ceva timp. Un "eu" va :;;ti ca este necesar sa te
!zolezi, dar poate altor zece aite "eu"-ri Ie vor place aceste impresii.
I: Este imprcsia pe care a poate produce 0 creatie de arta obiectiva un exemplu
de impresii superioare?
R: Aceasta depinde pe de-antregul de tine ~i starea tao Daca te afli in ccntrul
intelectual aceasta poate sa nu produca nici 0 impresie~ dad te afli In centml
motor aceasta va produce Inca ~i mai putin, dar dad tc afli In centml
~motional, aceasta poate produce 0 impresie.
I: Fiecare hidrogen dctennina aetivitatea de care e:;;ti capabil?
R: Aceasta cste fonnator. Incearca sa gande:;;ti de-a lunguI direqiilor care ti-au
fost date. Discutam despre impresii. Nu intelegi ~i totu:;;i incerci sa aduci mai
mult in discutie. Este c~ ~i cum gura ti-e pI ina cu mancare $i tu incerci sa pui $i
mai mult $i te inabu:;;i. Intai inghite.
218
CAPITOLUL 9
I: Asta este ce mi sc pare [oarte dificil. Nu continui niciodata.
R: Trebuie sa fie dificiI; intreaga munca este dificiHL Nimic nu estc U$or in
munca, dar poti obtinc ceva pentru cii este dificiL Daca ar fi u:;;or, nu ai obtine
nimic.
i: Cum explicaii cii omul, a$a cum este eJ, este capabil sa recunoasca hidrogenii
superiori care trebuie sa fie in influenta B?
R: Centrii omuJui sunt tacuti pcntm lucruJ cu hidrogeni foarte inalti :;;i pentm
primirca impresiilor foal1c inalte. EI poate sa nu Ie primeasca, poate trai la
nivelul impresiilor scazute, dar el este capabil sa primeasdi imprcsii foarte fine
:;;i ei Ie obtine din influentele B.
i: Atunei de ce unii oameni se nase a:;;a iar unii nu?
R: Gamenii sunt diferi!i, ei nu sunt lacuti dupa acela:;;i tipar; pe ianga asta pot fi
muite defecte datorate degenerarii, bolilor, starilor patologice. Toti oamenii
nonnali trebuie sa fie capabili sa primeasea aecste impresii. dar mai intai ei
trebuie sa fie nonnali.
1: Cand hidrogenii se transmit de la lumi superioare la cele inferioare, ei devin
inferiori?
R: Nu, ace:;;tia pot fi transmi:;;i intr-o forma pura. Intrebarea este dad ii pot'
primi? Ace:;;tia pot fi primiti numai de diferite parti ale centrilor.
1: Poti sa-i prime:;;ti ~i apoi sa-i devalorizezi?
R: Dad a parte a ta prime:;;te influcnte inalte, iar 0 alta parte influente
inferioare, aceasta poate crea a explozie.
i: P~utem in timp sa observam cami tip ii apartinc un hidrogen?
R: Intr-o anumita masura poti. Dupa un anumit timp de observare vei cunoa~te
diferenta, de exemplu. lntre emotiile 24 ~i 12, sau intre impresiilc 48 - lucrurilc
lara gust - $i impresiile 24. Dar trebuie sa intelcgeti cii fiecarc hidrogen aratat
In Tabel este un do :;;i intre acesta ~i unnatoml hidrogen este 0 intreaga octava,
deci este a distanta enonna Intre un hidrogen :;;i un altul. Pentru inteIegcrea
principiului creem standarde de gfindire - nu putem !ncepe prin studiullntregii
scari in detaliu.
I: Care este punctul la care exista posibilitatea unci transfonnari uiterioare ale
eelor trei octave ale hranei?
R: A:;;a cum am spus, posibilitatea unei trasfonnari ulterioare exista in punctuJ
in care impresiile intra in corp ca do 48, dar de obicei nu izbutc~te sa se
dezvoite din Jipsa Carbonului 12 In locul de intrare. In functionarea mecanica,
intrarea impresiilor prin simturi provoaca imediat gandirea asociativa sau
imaginatia la nivelul lui H 48, sau reactii cmotionale de 0 natura mai mult sau
mai putin instinetiva.
Foarte rar, de exemplu in timpul unei stimulari emotionale sau pericol, se
poate intampla astfel incat Carbonul 12 sa fie adus Ia punctul de intrare al
impresiilor. Atunci totul este legat de starea emotionala, :;;i omul are impresia
ca tot ceca ce vede este extraordinar de viu, nou :;;i senmifieativ. Dar la un om
obi~nuit astfel de experiente sunt accidentale. nu conduc nicaieri ~i sunt eu
rapiditate acoperite eu imaginatie. Conditia emotionalii care Ie provoaca trece
$i cste inlocuita de un impuls sau dorinta condudind l11tr-o directie total
219
 A PATRA CALE
diferita. Astfel de experiente 1ntr-un om obi~nuit nu sunt cancetate :;;i nu au
l1lmic de-a face eu dezvoltarea intenfionala a con~tientei.
Odata ell efortul de amintire de sine muIte noi senzatii Incep sa se trczeasdi
in om, in mod special senzatii in legatura ell existenta proprie ~i rclatia lui ell
Iumea inconjuratoare. -5i acestea, la randul lor, pot duce 1a perceperea
diverselor illfiuentc ce actioneaza asupra lui :;;i posibilitatea alegerii lotre
acestca.
I: Cum $tim cand centru! cmotionallucreaza eu H 12?
R: Dupa un anumit timp vei ~ti, printr-un gust diferit. Este acela:;;i lucru ca a :;>ti
diferenta dintre a te gandi di mananci :;;i a manca efectiv. Cu ceva practica in
auto-observarc putem distinge fiecarc dintre aceste manifestari ~i sa punem
etichete pentru ele. in mod obi~nuit recunoa~tem diferentele dintre emotii - e~ti
mai emotional sau mai putin emotional. Observand eli un anumit scop vom
vedea cum 0 emotie sau alta trebuie sa corespunda unci anumite densitati.
Numai ca nu trcbuie sa incepi cu H 12 pentru ca acesta este foarte neobi~nuit.
Cand ii v~rn cunoa~te gustul nu il vom mai confunda niciodata cu altceva.
I: Trebuie sa facem a distinctie intre impresii ~i lucrurile care Ie produc?
R: Da, 0 toba este diferita de sunetul tobei, a~a incat nu poti sa spui di in
momentul in care 0 auzi, toba intra in fiinta tao Deci daca vrei sa iei asta din
punct de vedere teoretic, trebuie $a Ie separi. Dar in ce scop? Ceca ce este
important acum este sa in!elegem ca dad nu ne amintim de noi in~ine sun tern
deschi~i impresiilor care pot fi foarte scazute pe scara hidrogcnilor.
1: Dar hidrogenul nu variaza in raport eu centrul caruia ii este destinata
impresia?
R: Un hidrogen reprezinta 0 anumiHi materie. Cum poate aceasta sa difere fiind
intr-o camera sau alta? Am exp!icat deja ca fiecare centru este adaptat sa
lucreze cu un anumit hidrogen. Un centro are nevoie de un hidrogen mai
scazut, altul de un hidrogen mai ridicat. Dad acesta utilizeaza un hidrogen
necorespunzator, asta va produce a munca necorespunzatoare intr-un sens sau
altu!, depinzand de cc hidrogen este folosit ~i de cum este folosit.
in mod obi~nuit centrii incearca sa fure energie mai buna, dar ditcodata
ace~tia lucreaza cu energie mai rea, incearca sa fie lene~i. CHeodata centrol
instinctiv incearca sa lucreze cu energie 48, de exemplu; aceasta conduce la 0
mundi foarte nesanatoasa ~i te imbolnave~ti. Adesea starea de boaIa este
rezultatul acestui lucru.
I: Poti sa eontrolezi acest lucru?
R: Intr-o anumita masura. Aceasta are legatura cu emotiilc negative. Energia
poate fi sustrasa din 10cul eorect ~i pusa fntr-un lac gre~it, de ditre emotiile
negative. Atat timp cat nu poti controla emotiile negative, nu poti controla
nimic altceva in ceca ce prive~te centrol instinctiv. Este numai a cale de a
economisi energie ~i multe cai de a a cheltui.
i: Impresiile vii folosesc 0 energie diferita de cea a imprcsiilor ~terse?
R: Nu folosesc, ei aduc encrgie. Daea ai impresii vii asta inseamna ca anumi!i
hidrogeni intra in tine. Primirea impresiilor inseamna obtinerea unci anumite
matcrii in tine insutL
220
CAPITOLUL 9
i: Cand ai 0 impresie foarte Inalta, de ce are adesea un efect atat de devastator?
R: Daca 0 impresie intr-adevar inalta produce un efeet devastator, asta
insearnna ca sun tern Intr-o stare foarte proasta; intreaga ma~ina lucreaza gre~it,
toti eentrii utilizeaza hidrogeni necorcspunzatori, suntem prea adonniti, avem
prea multe amortizoare. Nu ar trebui sa produca un astfel de efect intr-o ma;;ina
normaHi. Impresiile superioare nu ar trebui sa produdi un efect devastator, ci
unul e1iberator.
1: Care cste relatia Intre si 12, 11Ii 12 ~i so112?
R: Vei in!eiege aceasta mai tarziu. Daca dore~ti, Wpot spune ca lIIi 12 sc refera
la centml emotional, sol 12 la centrul instinetiv ~i si 12 1a centrol sexual. Noi
putem !uera numai asupra lui 11Ii 12. Avem prea putin sf 12, iar sol 12 se
tranSf0n11a mai departe intr-o foarte mica cantitate de H 6 care, de~i cste atat de
mica, tine ccntrii superiori in viata.
i: Care este caracteristica lui mi 12? Cum il poti recunoa~te?
R: Cum deja am explicat, este energia din spatele emotiilor negative. Nu
inseamna ca toate emotiile negative ating intcnsitatea lui H 12, dar 0 pot
atinge, iar emotiile negative intense ard 11Ii 12.
i: De ce ai nevoie sa studiezi uzina hranei? Ocupa aceasta un lac important in
sistem?
R: Un loc foarte important. IndF'odata, depinde de ce anume dore~ti. Daca
dore~ti sa te cuno~ti pc tine insu!i in ideea imbunatatirii functionarii rna;;inii
talc, trebuie sa cuno~ti tot ce cste important desprc tine; iar sa cuno;;ti cum
functioneaza ma~ina ta ~i ce materiale prime~te este foarte important deoarece,
cu ajutorul accstor diagrame, poti inte!ege ceca ce faei; altfc!, chiar dad
incerci sa faei ceva, nu vci ~ti ceo
l: Este difieil de vazut unde intra cea de-a treia forta in Diagrama Hranei. Este
aceasta doar rezultatul celorlaltc doua?
R: Foarte adesea accasta arata ca fiind rezultatul, dar dad te gande~ti un minut
vei vedea ca nu este chiar a~a. Sa luam procesul digestiei. Toate stadiile acestui
proces merg continuu in organism. Sa presupunem ca cineva nu mananca de
fapt 1a un moment dat, dar triadelc a trcia ~i a patra ale procesului digestiv sunt
in ac!iune; aceasta inseamna ca a anum ita cantitate din ceea ce tu nume;;ti
"rezultat", care este a treia forta, este deja acolo, pentru c1i daca nu ar fi fost
acolo, probabil ea lucmrile care arata in diagrama ca ;;i cum preced aceasta
treapta, nu ar avea lac. Este nevoie sa se inteleaga ca nu numai carbon ii, dar ~i
azo!!! trebuie sa fie aeolo. Nu putcm detelTI1ina momentul dind inccpc
Diagrama Hranei. Aceasta incepe dnd cineva se na;;te, sau curand dupa aceea,
iar apoi continua de-a lungul fntregii vic!i. De exemplu, este bine ~tiut in
fiziologia obi~nuita ca anumite procese din gura au 10c in felu1 in carc au lac
datorita faptului ca anumite aIte procese din stomac au lac intr-un anumlt fel.
Totu! este legat ~i ceca ce pare a fi rezultat este foarte adcsea cauza.
Ei bine, a~a cum am spus, ceca ec este important sa intelegeti inaintc de
toatc cste ca acest Tabel al Hidrogenilor arata de pe ee strat de hidrogcni
provine ficcare materie. Cu ajutorul acestui Tabel puteti vedea ca toti
hidrogenii din corpul nostru, ceea ce mancam, ceea ce bern, aerul pe care-J
221
 A PArRA CALE
inhaliim, toate imprcsiile noastre $i muIte alte lucmri, toatc pravin din diferite
straturi de matefic din Raza de Creatie. in acest fel putem vedea rela!ia fiecarci
actiuni, fiedirui gand, fiedirci fune!ii ell 0 anumita parte a universului
guvernata de propriile ei legi, Noi credcm ca tatul cste pc pamant, dar dC$i
lucrurile sc intfllnpifl pc pamant, originea lor nu este pc pamant - poate fi
deasupra san dedesubtul pamfmtului. Si aceasta estc ceea ce amta Tabelul
Hidrogenilor.
Energiile sau materiile existcnte in lumen din afara pot fi intelese sau
asimilate de om numai in masura in care e1 arc deja in el in5ll$i hidrogenii
corcspunzlltori. Astfcl pentru a deveni Teceptiv la materiile sau influcn!cle
superioare cl trcbuic sa produdi in el insu~i suficienti hidrogeni corespunzatori
pentru a face sa functioneze cenh'ii sai sllperiori.
Din acest punct de vedere studiul de sine devine studiul functionarii
diferitelor energii in tinc insuli, a1 risipirii lor actuale in funelii nefolositoarc ~i
daunatoarc ~i aJ posibiJei lor acumulari in scopul dezvoltarii de sine.
Studiul hidrogenilor ~i relatia lor reciproca ne ajuta de asemenea sa
inlelegem centrii ~i vitezele lor diferite. Centrul intelectual lucreaza Cll H 48
centrul motor ~i instinctiv cu H 24, centrul emotional ar trchui sa lucreze eu
12, dar nu prime~te niciodaHi combustihilul ad'ecvat ~i niciodata nu lucreaza
a~a cum ar trcbui. Dad am putea s.a-1 facem sa lucreze mai rapid, ar fi 0 mare
~chimbare in perccptiile noastre ~iJ pentro alte facuitiili.
I: Nu inteleg despre viteza emotiilor. Cum poate fi aceasta masurata?
R: Realizand cate sentimente diferite pot sa tread prin tine in timpul unui
~ingur gand sau in timpuI unci .oscilatii a pendulului.
I: Prin viteza crnotiilor vre~i sa spune!i timpul dintre cauza ~i efectul unci
emotii?
R: Nu, este cantitatea de impresii. Ai pus problema in mod obiectiv, dar aici
~ste ceva subiectiv; inseamna ca intr-un gand pOli avea mii de emotii.
I: Viteza variaza in raport cu gradul de con~tienta?
R: Observatia ta poate varia in raport cu gradul de con~tienta, dar faptul in sine
va ramane acela~i. Dar a~a cum am spus, centrul emotional din noi nu lucreaza
la viteza adecvata, pentru ca aproape numai pil.'1iie lui motoare lucreaza; ~i
eand un centru lucreaza cu partea sa motoare viteza lui este mult mal mica, pe
:and daea 1ucreaza eu partea intelectuala este mult mai rapid.
I: Daea utilizam centrul emotional la cea mai mare viteza a sa, putem avea
emo!ii pozitive?
R: Atunci devenim legali eu centrii superiori ~i putem avea emo!ii pozitive.
Dar mai intai trebuie fim con~tien!i, penhu ca aeeasta se poate intampla numai
:and avem un control suficient de complet asupra con~tien!ei.
I: Diagrama Hranei arata eil. exista in om, a~a cum este el, materie superioara.
Cum se explica?
R: Fara materii superioare omul nu ar fi capabil sa traiasca, SufletuJ, care este
aldituit din hidrogeni superiori, trebuie hranit. Esenta trehuie hranita. Chiar ~i
personalitatea trebuie hranita, dc~i personalitatea traie~te din ceva diferit. A~a
cum am spus, hidrogenii superiori pot fi extra~i din aer, dar impresiile _
222
CAPITOLUL 9
impresiile speciale, purificate - pot da mult mai mult Organismul uman este
construit pe principii cosmicc, deci cantitatca este foarte importanta.
1: Pentru mine diagramele sunt numai cunoa~tere. Nu ob~in nici 0 intelegere
din ele care sa ma ajutc sa lUpL
R: Acestca nu tc pot ajuta in lupta, dar te pot ajuta in gandire. Chiar ~i acum, in
aceasta forma illitiala, diagramelc te pot ajuta sa rezolvi multc din problemele
~i neeazurile tale. Ele j!i pot servi ca formula de a-1i gasi pozitia prop ric in
raport cu ele. Este posibil sa nu-ti dea un raspuns, dar iti vor da cuno~tinte
despre unde ~i cum poti cauta un raspuns. Acesta este sensu] real al
diagramelor. Acestea vorbesc intr-un limbaj pe care il inveli putin in avans.
Vom fi cu adevarat eapabili sa utilizam acest limbaj numai cand vom fi
capabili sa utilizam centrii supriori. Sa presupunem ca ob!ii controlul asupra
centrului emotional superior. Cu cuno~tin~ele din aceste diagrame vei fi eapabil
sa interpretezi multe din noile senzatii, senti mente, idei ce-!i vor veni in minte
si sa transferi aceasta interpretare mintii obi~nuite. Fara diagrame nu vei fi
~apabil sa 0 faei. Ele sunt limbajul intennediar care ~va conecta. limbajul
centmlui emotional superior cu centrii no~tri obi~nuiti. In acela~i t1mp acest
H limbaj este un fel de scara pe care putem urca de la gandirea obi~nuita la
gandirea centrului emotional superior.
I: in conditia noastd actuala, centrii superiori func!ioneaza sau mai degraba nu
sunt intrebuintati? .
R: Sunt trci teorii diferite des pre asta. Una cste di ace~tia functioneaza $1 ca
tara funqionarea lor nu am putea trai, dar ca nu sunt conecta!i cu centrE
obi~nuiti din cauza diferenlei enonne de viteza; cii este necesar sa eliminam
din centrii obi~nuiti toatc fullctiile gre~ite ~i sa-i aducem 1a viteza lor cea mai
inalta posibil, lucru care se poate intampla numai cand trecem la un alt nivel de
con~tienta. Cea de a doua explicatic este ca centrii superiori sunt laten!i; ei sunt
complet dezvoltati, dar ci ntl lucreaza cum ar trebui. A treia considera ca ei nu
lucreaza pentru d nu este combustibil pentro ei; ca hidrogenii ce pot servi
drept combustibil pentru acc~tia pot fi produ~i Bumai in alta stare de con~tienta.
Ei sunt intr-o stare de adOlmire, dar cand vom produce suficient material
pentru ei aee~tia se vor trezi. Toate aceste explicatii sunt corccte ~i toa~~ ajun~
la acela~i lucm. Trebuie sa devcnim con~tienti ~i sa controlam centfll no~tf1
inferiori in scopul de a-i aduce in starea lor eea mai buna. Atunei nu va mai fi
nici 0 dificultate in stabilirca contactului cu centrii superiori, dcoarecc chim ~l
in starea noastrii actuaJa, foarte accidental, foarte rar, avcm sclipiri de stari
superioare - eel putin unii oameni au. Deci lucrul imp011ant de in~e\cs pentru
noi este ca eentrii superiori nu ne vor lasa sa a~teptam atunci cand He vom
trezL Problema estc sa ne trezim ~i sa treccm 1a alt nlvel de con~tienta; apoi
centrul emotional superior ~i, mai tarziu, cetnJi mental superior, vor raspundc
imediat.
Dad centrii superiori ar lucra in noi a~a cum suntem acum, am fi pe un
drum gre~it. Am fi doar ma~ini con~tientc rara posibilitatea de a fi altceva,
pentm d vointa poate fi creata numa! eu efort. Noi sun tern a~a cum suntcrn cu
scopul de a deveni diferiti. Suntem foarte nesatiflicatori dar, din accasta cauza,
223
 A PATRA CALE
noi putem deveni mai putemici ~i mai con~tienti. Daca am fi legati de centri
superiori III starea noastra achmia, noi am innebuni. Astfel de iegatura ar fi un
mare perieol atat timp cat avem ernatii negative. Din acest motlv existl fl:ane
automate in ma~ina, ce fae legatura imposibiUL Mal intai trebuic sa ne
prcgatim centrii inferiori ~i sa schimbam starea noastra. de con~tien!a.
I: Centrii superiori au caracteristici pc care Ie-am putea privi ea exccptionale?
R: Da, de excmplu ceea ce se nume.;;tc magic poate fi manifestarea unei lumi
de pc un plan superior pc un plan inferior. Sa presupunem di centrul emotional
superior sc manifiesta pc un nivel inferior - accsta va fi un miracoL
Este foarte ne~cesar sa lnte1egeti rclatia in care stau centrii superiori fata de
centrii inferiori. In starea noastra principiile intelectuale ~i emotionale sunt in
mod distinct delimitate, dar in centrii superiori aceste diferente dispar. Apoi
centrul emo!ional superior nu folose~te cuvinte - cuvinte!e sunt prea stangace,
prea dificil de folosit, iar pe Hinga asta intelesul lor se schimba chiar intr-o
generatie, iar 0 mie de ani produce 0 completa schimbare a in!elesului. De
aceea nu intelegem Noul Testament - nu exista un inteies similar al cuvintelor
acum, deci nici macar nu putem sa ghicim ce insemnau atunci.
CentlUl mental superior este inca ~i mai rapid ~i nu utilizeaza nici macar
forme alegorice, a~a cum face centru! emotional superior. Putem spune cii
acesta folose~te forme simboiice. Ac~a.sta da posibilitatea unui gand lung.
Totul este in noi, dar nu il putem folosi, pentru ca !ucram cu 0 ma~ina foarte
inceata. Centrii superiori nu ajung la noi - distanta dintre ace~tia ~i centrii
obi~nui!i este prea mare. Diferenta de viteza este atat de mare incat centni
obi$nuiti nu aud centrii superiori. Ace~tia au multe functii importante despre
care nu ~tim, dar nu Ie putem utiliza drept creiere - ei sunt prea rapizi ~i noi
suntem prea adonniti. A~a incat dacii obtinem 0 legatura cu centrul mental
superior, aceasta pur $1 simplu nu va lasa nici 0 urma.
I: it; centrul emotional superior exista emotii negative?
R: In centrii superiori nu exista parti pozitive ~i negative ~i, a$a cum am spus,
nu exista nici 0 separare intre intelectual $i emotional. Centrul emotional
superior se nume$te numai emotional. Pe nivelele superioare ceea e; este
emotional este de asemenea $i intelectual $i ce este intelectual este $i
emotional. Funetionarea centrilor superiori este [oarte diferita de fimctionarea
centriior obi~nuiti. Putem cateodata sa observam accasta functionare $i gustul
diferit al acesteia in momentele de eon~tienta de sine, cand ajungem sa fim
temporar conecta~i cu centm! emotional superior.
I: Drogurile nu pot sa ne puna in conexiune cu centrii superiori?
R: Ideea drogurilor nu este noua; drogurile erau foIosite in timpurile vechi ~i
medievale - in vechile Mistere, in magie ~.a.m.d. S-a descoperit ca rezulta start
interesante prin utilizarea inteligenta a drogurilor. Dar sistemul se impotrive$te
drogurilor. Utilizarea drogurilor nu da rezultate bune pentru faptul ca drogurile
nu pot afeeta con$tienta, ele nu pot adiiuga con$ticnta. Amortind eentrii
inferiori ne pot pune in legatura cu eentrii superiori; dar nu ne-ar fi de niei un
folos, pentru ca ne putem aminti numai in masma in care avcm con$tienta.
224
CAPITOLUL 9
Ncavand eon$tienta, din legatura eu centrii superiori vor rezulta numai vise sau
incon~tienta.
Toate aeeste stari de transa descrise cateodata in carti constituie un drum
[oarte periculos. Adueerea in stare de transa se leaga de crearea imaginatiei in
ccntrui emotional superior, iar acesta este un dnlm eare nu duee nic5.ieri. Dad
ajungi acolo nu poti ic~i $i nici nu poti merge mai departc. Ideea noastra este sa
controlezi imaginatia; daea, in sehimb, 0 transfonni prin anumite metode in
imaginatie in centrul emotional superior obtii beatitudine, ferieire dar, la unna
unnei, este 11umai sorrm la un nivel superior. Dezvoltarea reala trcbuie sa
meaga pe doua linii: dczvoltarea con$tientei ~i dezvoltarea centrilor.
Pe langa asta, astfel de experientc sunt de obicei dezamagitoare deoarece,
ea regula, oarnenii epuizeaza in primul experiment tot matcrialul pe care iI au
pentru eon$tienta. Acela~i lueru poate fi spus despre toate metodele de
autohipnotizare, amortire mecanice; ele dau acelea$i rezultate ca drogurile - fac
centrii obi~nuiti sa adoarma dar nu pot mari con$tienta. Dar dnd con~tien!a
este dezvoltata, centrii superiori nu vor prezenta niei 0 dificultate. Centrul
emotional superior se presupune ca lucreaza in cea de-a treia stare de
c011$tienta ~i centrul mental superior in cea de-a patra.
i: Credeti cii exista ceva in telepatie?
R: Pentru omul nr. 1,2,3 aceasta nu~exista deloe; este doar imaginatie. Dar
oamenii ell 0 dezvoltare mult superioara controleaza forte care pot produce a~a
numita telepatie, pentru ca aceasta este 0 functie a centrului emotional
superior. Daca poti, chiar $i temporar, controla centrul emotional superior, po!i
produce efeete telepatice. Dar mintea obi$nuita $i cmotiile obi~nuite 11U 0 pot
face.
i: Ma lutreh prin ce procedeu a fost eapabil Isus sa alunge diavolii $i dad ceva
din sistem poate fi folosit intr-un scop similar? Are aceasta de a face cu centrii
superiori?
R: Isus probabil a avut dc-a face eu diavoli mari. Noi trebuie sa incepem cu
diavolii miei - un fel de viviseetiune - pana cand vom fi eapabili sa avem de-a
face eu diavoli mario
Am spus mai devreme ca atat timp dit anumite emotii negative existii in
noi, centrii superiori nu pot funetiona ~i nu ar trebui sa functioneze, penhu di
ar fi un dezastru. In cartile obi$nuite de teosofie gase$ti ideea ea multe lucruri
sunt ascunse pentru ca. sunt periculoase. Dar in realitate peri co luI nu sta in idei,
ci in distorsionarea acestor idei. Damenii pot deveni perieulo~i daca aud ceva ~i
fncep sa apliee intr-un mod gre$it. Poti utiliza forte1e eentrilor superiori pentru
a-ti intari partea negativa.
i: Poate cineva sa-$i deterioreze centrii superiori?
R: Poate, dormind prea mult. Nu vreau sa spun in sensul fizic, ci fiind
intotdeauna adormit $i iresponsabil. Apoi, putin cate putin, posibilitatea trezirii
lor este distrusa.
Vedet i, tot timpul, din diferite ullghiuri, ajungem la eoncluzia ca omul nu
functioneaza bille. Auzim despre centrii superiori ~i in accla~i timp ni se spune
cii n~ suntem coneeta!i cu ace~tia, d ei nu functioneaza pentru noi sau, dad
225
 A PATRA CALE
acc~tia fimctioneaza, nu ~tim nimic dcsprc fUl1ctionarea lor. Nc darn 5cama ca.
mintea noastdi obi;muita nu cstc de ajuns pentru pentru a trata ell probJcmcJc
pc care dorim sa Ie rczolvam. Sunt mnlte lucruri pc care am vrca sa Ie ~tirn, dar
min tea 1105tr5 111.1 poate face nimic in lcgatura ell asta. Aceasta. diagrama
simp la, $i alte diagrame pc care Ie studicm in sistem, ne aratii cum sa nc
studiem pc Hoi in;;ine, cum sa. imbunata!im ;;i ce sa imbunatatim in noi in;;ine.
Dar nici 0 imbunatatire nu este posibiHi pana cc nu oprim scurgcriie, pentro cil
nu este de nici un folos sa crc;;tem productia de energie daca sunt scurgeri
peste tot.
i: Cum putem opri scurgcrile?
R: Prill amintire de sine. Estc necesar sa dezvoltam COll;;tienta, iar accasta va
0 60
, '
0 60
0 R: Pentru functionarea obi~nuita, pentru viata obi~nuita, este suficient; dar
0 60
aduce ell ea posibilitatea utilizarii unor organc mai bune de perceptie ~i
cunoa~tere. Fara centrii superiori nu putem face prea mult, $i de aecca 0
abordare filosofidi nu prea este folositoare. Aceasta poate inventa anumitc
tcorii, iar apoi se oprc$tc. Aceasta nu dezvolta ccntrii superiori, care numai ei
~inguri pot intclege aceste idei pc deplin. Filosofia nu Ie ati11ge.
I: Accentua!i importanta conservarii encrgiei. Are ficcare centru propriu! Sall
depozit de cnergie?
R: Da. Am sa arat cum sa iucepe!i sa va gaudi!i la accasta. Vom considera
ma~ina umana din punctul de vederc al ccntrilor. Estc aceea$i ma$ini Energia
crcata in organism cste piistrata intr~un anumit acumulator marc care este
concetat ell alti doi acumulatori mai mic! plasati Hinga fiecare centro.
Sa presupunem ca omul incepe sa gandeasca ~i utilizeaza energia unuia
dintre acumulatorii mici ai centrullli inte1ectual. Energia din acumlliator seade
226
CAPITOLUL 9
din ce in ce mai mult !;'i atunci cand atinge nivelul minim, el obose!;'te. Apoi cl
face un efort sau are 0 scurta pauza sau casdi ~i ajunge sa fie concctat cu cel
de-al doilea acumulator mic. Este fomie interesant cum cascatul este un ajutor
special prevazut de natura pentru trecerea de la un acumulator la altul. El
continua sa se gandcasca ~i luand energie din al do ilea aeumulator, este din
nou obosit, easca, sau i~i aprinde 0 tigan'i ~i din nou ajunge in lcgatura cu
primul aeumulator mie. Dar aeel acumulator poate fi pe jumatate umplut ~i va
fi eu repezieiune consumat. Din nou ajunge in legatudi cu cel dc-a! doilea, care
este umplut numai pc sfert, ~i astfe1 se continua pana eand poate veni timpul
cand ambii aeumulatori sunt goliti. Daea in acel moment un om face un cfort
special de un tip adeevat el poate ajunge in 1egatura directa eu aeumulatorol
mare. Aeeasta este una din explieatiile miracolelor, pcntru ca el va avea
fumizata 0 enonna eantitate de energie. Dar aeeasta nceesita un foarte mare
efort - nu un efort obi~nuit. Daca el epuizeaza acumulatorul marc moare dar, in
general, el adoanne sau devine incon~tient mult inainte de aceasta, a~a incat nu
este niei un perico!. In viata obi~nuita aceasta legatura eu aeumulatorul marc se
intampla uneori in eircumstante extraordinare, cum ar fi momentele de peri col
extrem.
De aceea exista acest sistem de aeumulatori mici. Daca cincva s-ar putea
conecta u~or eu acumulatorol mare ar putea, de exemplu, sa nu inceteze sa fie
furios 0 saptamana intreaga, dupa care ar muri. A~a ca in general nu ajungi
coneetat eu aeumulatorul mare pana ce nu ai control asupra emotiiior negative.
Emotiile sunt mai putemiee decat eelelalte [unctii, astfel ca dad cincva ar intra
intr-o emotie negativa ~i ar avea energie nelimitata, ar fi prca periculos.
I: Poate fi depozitaUi suficienta energie in acumulatorii mici?
uneori oarnenii care sunt in mod frecvent obositi folosesc numai jumatate din
aeumulator ~i deja spun eli ei sunt prea epuizati ~i nu mai pot face nimie
altceva. De fapt, atata timp cat mai exisHi eeva in acumulatorii miei, nu avem
niei un drept sa fim obositi. Acesta este motivul pentro care cforturile fizice
sunt folositoare. Ne este frica ca sun tern obositi. Dcsigur, am putea avea mult
mai muWi energie deeat avern dad nu am cheltui-o pe cmotiile negative ~i alte
lucruri nefolositoare.
1: Pentru amintirea de sine trebuie sa ai energie?
R: Nu, aeeasta nu intra aiei, deoareee pentru asta totdeauna avcm encrgie. Nu
energia este eea care lipse~te, ci intelegerea, a ~ti cum sa faci, ~i 0 anumita lene
care ne impiedicii sa ne amintim de noi in~ine.
i: A~ vrea sa intreb de aeumulatorul marc. Eu nu inteleg praetie aeeasta.
R: Eforturi! Eforturi! Cu cat mai multe eforturi faci, cu atat mai muita energie
obtii. Fara eforturi nu poti obtine cnergie. Chiar dadi este in tine, aeeasta poate
fi intr-un loe nepotrivit. Nu te gandi la aceasta teoretic, gande~te-te pur ~i
simplu ca a1 in tine multi'i energie de care nu te folose~ti niciodata ~i trcbuic sa
faei mai muite efotiuri pentru a 0 utiliza.
1: Ceea ee am vrot de fapt sa intreb a fost ee anurne debloehcaza energia in
acumulatorul mare ~i cum i~i procura aeesta cnergie?
227
 A PATRA CALE
R: Este exact ceca ce am spus. Nu te galldi 1a acumulatorul mare; gande~te-te
la tine insuti. Cfiteodata tfcbuie sa incepi ell eforturi miei. Daea nu faei eforturi
mici, nu vei fi niciodata capabil sa faei eforturi mari. Este [oarte coreet ca este
nccesara encrgie, dar energia cste in noi. Avem suficienta energie, eel putin la
inceput, ~i daca 0 folosim penbu lueru, aceasta nu este pierduta, ci sc illtoarce.
Daeil. pierzi energie ell emotiile negative de exemplu, sau in ac!iuni mecanicc,
gandire mecanica, atunei aceasta se pierde. Dar dad utilizezi energia luptand
ell mecanicitatea, 0 prime~ti inapoi. in acest fel se acumuleaza energia.
I: imi puteti spune despre procesul prin care atentia este refi'icuta cand cincva 0
controleaza?
R: in acest caz atentia depinde de cantitatea de energie de rezerva; dad ai
energie de rczerva atentia va luera, daea nu ai energie suplimentara ea se va
epuiza foarte repede. Deci depindc de cantitatea de energie, iar rezerva ta de
energie depinde de cum anume 0 folose~ti. Dad 0 cheltuie~ti pe lucruri
nenecesare, atune! in momentul cand ai nevoie de ea vei deseoperi ca nu mai ai
deloe. Dar daea 0 poli eeonomisi in oriee ocazie posibila ~i sa folose~ti doar
eantitatea neeesara pentru fiecare fel de aetiune pe care 0 ai de flieut, atunei vei
avea rezultate. Acesta este motivul pentru care trebuie sa pomim de la inceput
lupta impotriva luerurilor care 0 risipesc. Acestea trebuiese studiate inaintc de
orice altccva.
i: 0 persoana care lucreaza intr-lln' mod mai eehilibrat poate sa foloscasd
ficeare aeumulator in mod adeevat?
R: Da, prin antrenament poti efcetua 0 cantitate enorma de munca, dar dad un
om lara antrenament incepe sa faea aceea~i munca el va folosi prea multa
energic pentru mi~eari foarte simple ~i I:;.i Va utiliza acumulatorii intr-un mod
grc~it. Dad vrei sa gande~ti mai ~tiintific despre asta, trebuie sa iti dai seama
ca antrenamentul, luat in sens obi~nuit, pregate~te acumulatorii pentru 0 munca
eoreeta. De fapt, de~i am pus numai dOl aeumulatori ianga fieeare eentru, ei
sunt mult mai multi. Fieeare eentru este ineonjurat de aeurnulatori.
1: Cornutarea de la un aeurnulator la aitul necesita un moment de eon~tienta?
R: Nu, este automata. Centrul instinctiv ~tie eum sa 0 fad! ~i poate lucra foarte
bine, lara sa fie nevoie ca noi sa fim con~tien!i. Con~tienta poate fi neeesara
pentru 0 mundi speciala in legatura eu acumulatorul mare. Cand vrern eeva
extraordinar, ceva cc nu poate fi obtinut pc cai obi~l1Uite, cste necesar sa
invcntam metode noi.
I: Principiul aeumuiatorilor se aplica energiei rnecaniee obi~l1Uite pc care 0
folosirn tot tirnpul?
R: Cu siguran}a. Totul este mccanie. Energia este doar eombustibilul.
I: Atunci un tip de energie nu cste superior sau inferior altuia?
R: Ba da, considerata din punctul de vedere al hidrogenilor, aceasta poate fi
superioara sau inferioara. Centri diferi!i utilizeaza energie diferita, dar in
esen!a este una singura. Ai vazut in Diagrama Hranei cum este creata energia.
Sunt multe varia!ii de hidrogeni folosite pentru diferite organe ~i acurnulatori.
i: Sc poate spune Ca aceasta adaptare special a a energiei se face in organism?
228
CAPITOLUL 9
R: Da, dar in accla~i timp ccntrii au 0 tendin!a mare de a folosi energie
ncpotrivita; deci asta trebuie tinut minte. Dar problema despre cum sa faci mai
multa energie este un lucru, iar problema cum se face ea singuni, cum "se
intfunpHi", este alt luclU. Este mai bine sa despartim aceste lucruri.
I: Dad e~ti obosit ~i, deodata, prime~ti 0 mul!ime de impresii, iar ca rezultat al
acestora oboseala dispare, este pentru ca prime~ti energic de la acestea?
R: Este mai complieat dedit atat. Cu noi impresii poti deveni mai treaz ~i astfel
legaturilc cu aeumulatorul mare incep sa luereze mai bine. Impresiile directe
nu sunt inca energie gata de folosit; acestea trebuie distilate ~i amestecate cu
altc lucruri pcntru a produce energie. Impresiile eare Yin sunt hrana nedigerata.
Toate cde tret tipuri de hrana trebuie,sa fie digerate ~i amestecate in proportii
corecte. Dar impresiile te pot trezi. Cand energia din corp atinge 0 anurnita
presiune, aeeasta incepe sa atraga energie din mediul inconjurator.
I: Daca cineva calatore~te, obtine mal muIte irnpresii?
R: Capacitatea de a primi impresii ramanc aceea~i.
i: Cand un om casca, se conecteaza cu celalalt acumulator?
R: Nu intotdeauna, pentru di eineva poate casca prin imitatie. Pe langa asta,
eascatul este pompare de cnergie, nn este ncaparat comutare, dc~i un eascat
intr-adevar bun poate produce 0 cornutare dnd este necesar.
I: Cind prezentati cascatul ca 0 pompa, de "undc" este energia pornpata?
R: Din organism. Este astfel oranduit ca fiecare functie sa alba energia
necesara oriunde. Sunt atat de multi acumulatori indit cste sufieient sa ~tii
prineipiul ca existii aeumulatori. Encrgia este distribuita in ma~ina intr-un mod
foarte complicat ~i treee de la un acumulatoda aitul, este diluata, concentrata
~.a,m.d.
i: Aeumulatorii mid se umplu de la cel mare in timpul somnului de noapte?
R: Sunt rcumplu!i constant. Dar acumulatorul mare se reumple in timpul
somnului eu cncrgie rezultata din eele trei tipuri de hrona. Toate energiile sunt
pastrate in acumulatorul mare, fie amestecate, fte intr.:o forma superioara. Cand
vine 0 cerinta, este trirnis un hidrogen corespunzator. Daca sc produce energie,
aceasta cste depozitaHi in acumulatorul mare. Dad se produce mai mult decat
este nccesar pentru viata, atunci se poate depozita 1 Sc poate eonseIVa energia
prin intermediul tacerii?
R: C1iteodata, dar daca tad tot timpul poti pierde mai multa energie decat
vorbind. De aceea primul principiu din acest sistcm este discemamantul - nu
sunt reguli generale.
I: Este posibil sa ajungi in cele din urma in contact eu acurnulatorul mare?
R: Da, este posibil, dar noi nu sun tern nici macar la primul pas; poate fi posibil,
sa spunem, la cel de-al douazeci~idoilea pas, deci sunt douazeei~iunu de pa~i
de ureat inainte sa putem face asta. Ceea cc poate fi faeut acum a fost explicat
in intregime - trebuie sa incerci sa-~i aminte~ti de tine insuti, sa nu te identifici,
Sa ineearci sa nu exprimi cmolii negativc ~.a.m.d. Accstca sunt lucrurile cu
care putcm incepe.
I: Energia necesara pentru amintirea de sine provine din functionarea coreeta a
centrilor?
229
 A PATRA CALE
R: Da, eli sigmanta; dud toti centrii func!ioneaza in mod incorect nu poate sa
fie nici a acumulare de energie. Dar aceasta nu este suficient. Este necesar sa
mare~ti cantitatea de energie,' ~i aceasta poate fi milrita flumai prin eforturi -
eforturi mici, cum ar fi lupta ell obiceiurile, auto-observatia, incercarea de a
contrala atentia ~.a.m.d. Fiecare are cateva eforturi proprii pe care Ie poate
face; eforturile unei persoane pot sa nu fie bune pentru 0 alta, sall prea U$oare
san imposibile.
I: Ce anurne regleaza cantitatea de energie ce intra in acumulatorii fiecarui
centru?
R: Munca obi$l1uiHi. Cateodata ace~tia nu pot fi umpluti, cateodatii refuzii sa fie
umpiuti, iar cateodatii nu au nevoie sa fie umpluti. Sunt multe motive pentro
asta, $1 nu poti controla. Dar racand eforturi sau amintindu-ti de tine insuti,
mare~ti posibilitatea de control.
l: AcumuIatoruI mare are 0 capacitate considerabiHi, ~i se reumple cu
rapiditate?
R: Depinde. Poate fi pe jumatate gol, sau umplut cu energie improprie sau
poate fi plin de energie dar noi nu 0 utilizam. Este important sa inte1egem ca
exista un mare depozit de energie in acumulatorul mare, pe care in mare parte
nu 0 utilizam niciodata - ea ramane un capital mort.
I: Dad e~ti mai con~tient, poti atrage mai multa energie?
R: Da, dar este necesar ~i un antrenamcnt special. Daca ~tim cum anume sa ne
concctam Cli acumulatorul mare putem produce rezultate cu totul diferite.
I: Cat dc rapid poate fi invatat acest lucru? "-
R: Nu pot spune asta, depinde de cat studiezi ~i lucrezi. In atitudinea noastra
fata de sistem poate exista un element distructiv ce poate distruge rezultatul
muncii noastre. Dad. ai 0 atitudine corecta fata de tine insutl ~i fata de munca,
mra un element distructiv, atunci poti ajunge acolo.
I: Depind toate acestea de con~tien!a?
R: Toata munca este de fapt concentrata pe con~tienta. In munca asupra
centrilor, incercam doar sa oprim clar functionarea lor gre~ita. Nu exista
exercitii pentru a intensifica func!ionarea centrilor: intreaga munca se face
asupra con~tientei. Cand con~tienta va cre~te, centrii se vor adapta. Dar Iucrul
gre-$it al centrilor trebuie oprit, pentru ca daca am ramane anormali ~i am
deveni con~tienti, centrii no~tri ar innebuni - ei nu ar fi capabili sa suporte. Dar
aceasta nu se poate intampla - nu poti deveni con~tient in mod incon~tient.
Gamenii intreaba adesea: ce ca~tigi devenind con~tient? Aceasta este pentru ca
ei nu ~tiu care este rezultatul con~tientei. Cand sun tern con~tienti. ajungem sa
fim coneetati eu centrii superior!, iar atunci intrcgul tablou sc schimba.
230
CAPITOLUL 10
Nil putem 'face' - Importan/a fn/elegerii adeviirlllui acestei idei, - Iluzia cii
faci' $i ce aniline 0 produce - In via/ii totul se il/tiimp/ii, dar fn /ucru trebuie sii
flivii!iim sa 'facem' - A merge fmpotriva cllrentului - 'Aface' interi~r - Un cerc
vicios ~i calea de ie~'1ire - Coordonarea celllrilor - 'A face' fncepe Cll 'a lilt
face' - Controllil interior - A face imposibilul ~i ce illseamllii aces! lucru - A
pune mai multa presiune fn eforturile tale - A II/era asupra yoinlei - Ce este
voillra fll adeviiratul seils al cuviintlllui $i care este voin/a noas{l'a? - Voillia
noastrii ca rezultat al dorin/elor - ConjZictul # lupta din interior - A remll1/a la
VOil1r a - Aveml1umai 11l0mente scurte de voinla - Disciplinii - Necesitatea de a-
ri aminti de tine fnsll!i - Con~tiell/a fllseamna voin/a - Scopul ca factor de
cOlltrol- Necesitatea revenirii constante la problema scopuJui - Voin/a proprie
$i fnciipii/dnarea - Fric/iunea - Lucrul impotriva voin/ei proprii - Nu poli face
ninlic fora 0 $coalii - Necesitatea !tllei munci regulate - Riiscrucile - A cre~
luna in tille fnsL/fi - Celltl'ul de greutate - Supra-eJortul - Ce al/ume creeaza
stimul pentru lucru.
rebuie sa nc into:rce?: 1a partea intc!ioar.a a Iutrulu'i ~ sa Iucrcz.i cu. t~ne
T insuti. Dad va gandltl la aceasta, va veri da seama ca partea centrala a
luc~lui este intelegerea faptului ca nu suntem capabili de 'a face', a
motivului pentru carc nu suntem capab,ili de 'a face', precum ~i ce, inseamna c~
nu putem 'facc'. Cum poti iritelege accasta? Fie incerdind sa faci ceva ce nu a1
mai mcut niciodata, fie Iacand lucrurile tntr-un alt fel. Veti vedea apoi daca
sunteti slim nu capabili de 'a face'. Jumatate din intrebarile puse se refera la 'a
face' - cum sa schimbi asta. cum sa distrugi cealalta, cum sa, Ie eviti pe altelc:;;i
a~a mai departe. Dar pentru a schimba, chiar ~i un lucru mic, este nevoie d.e un
efort enorm. Pana nu veti incerca nu va veti da seama de aceasta. Vedet1, nu
ganditi indeajuns ~i nu observati indeajuns. Nu puteti schimba nimic:,decat
prin sistem. In general, asta se uiti'i. Sistemul arata cum potH sclumbate
lucrurile ~i mcutc altfel ~i de inde poti incepe. Cl~iar ~i cU,sistemul acest lucru
este extrcm de dificil, dar mra sistem este imposibil, absolut imposibil. Cand
vii veti da seama de acest lucru Yeti incepe sa intelegeti valoarea sistemului,
deoar~ce cu sistemul exista 0 ~ansa, pe cand lara sistem nu exista nid 0' ~ansa.
Aceasta idee, ca nu suntem capabili de 'a face'. este foarte importanta ~i
trebuie sa ne intoarccm mereu la' ca. Dad aceasta idee nu cste clara sau
anumite aspecte ale ei nu sunt clarc punett intrebari, pentrli ca este necesar sa 0
in!elegeti ~i sa v-o amintiti. Totol se 'intampli1'. Camenii nu p~t 'face' n,imic.
Din momentul in care ne na~tem ~i pana in clipa tn care munm lucrunle se
intampla, se intampla, sc intampla ~i noi credem d facem. Aceasta este starea
noastra normala in viata ~i chiar cea mai mica posibilitate de a face ceva apare
numai prin lucru ~i, prima data numai In'noi tn~ine, nu tn exterior. Chiar ~i in
noi in~ine 'a face' tncepe adesea cu 'a 1111 face'. Inainte de a face ceva ce nu
 A PATRA CALE
poti face trebuie sa IHI faci multe lucruri pc care le-ai Tacut pana acum. De
excmpJu, nu tc po!i trezi numai dorind sa tc treze~ti, dar poli sa nu-ti ingadui
sa dotmi prea tare ~i timp prca indelungat.
i: Ai care uneari de ales intrc doua posibile intampHiri?
R: Dear in Iucrurile [oarte mici ~i chiar :;;i atunei dnd observati di lucrurile se
indreapta intr-o anume dircctic :;;i hotarati sa Ie schimbati, veti descopcri cat de
inconfortabil estc de a Ie schimha.
I: Cum se intampia ca nu pot rcnunta la ideea cii sunt capabil de 'a face'? Mi-
am dovedit atat de des ea nu pot.
R: Acesta este eel mai dificil :;;1 eel mai ne~esar lucru ce trchuie il1tclcs ell toaHi
fiinta, deoarece atat timp cat yom crcde cii putcm 'face' vom amana mereu
lucrurile pc care de fapt Ie plltem face dadi lucram. A~a cum am spus, sun tern
capabili de 'a face' lucruri numai tn legatura cu noi in~ine - acestea sunt
lucrurile cu care trebuie sa incepem. Dar nu vom Incepe niciodata sa ne
studiem pe noi in~ine aHit timp cat vom crede di putem 'face'. Aceasta este una
din cele mai mari iluzii ale noastre.
I: Vad d nu am nici 0 posibilitate de alegere in lucrurile mari, dar mi se pare
ca pot face lucruri mici.
R: Aceste lucruri mid se intampIa in confonnitate cu anumite circumstante
definite care Ie controleaza. Crezi ca tll Ie controlczi dar in realitate de ~e
intampJa. Nu putem 'face' deoarece's'untem adonniti.' Cum ar putea oare sa
'fad' oameni adonni!i? Este necesar sa fim treji; cand e$ti trcaz, pori 'face'.
'A face' cstc 0 magie.
Trebuie sa inleiegeti d niruic nu Se intampIa la momentui cand se intamplii;
necesitatca acestei intamplari a fast crcata cu mult timp in unna. Lucrurile sc
intampia de 1a sine; fie ca fad sau nu ccva, s-ar putea sa fie hotarat cu zece ani
mai inainte. Poate ca ac!iunik,taie au luat 0 anumita directie acum zece ani §i
aceasta va detcnnina ceea ce vei face maine - nu poti schimba.
Credem d putem lua 0 anumita hotarare ~i sa actionam in conformitate cu
ea. In realitate, suntem condu~i nu de hotarari interne ci de influente externe.
Daca hotararea interna corespunde eu influenta externa, vom,face acel lucru,
altfel nu. Dar putem crea in noi in~ine puteri pcntru 'a face'. Natura ne-a Tacut
ma~ini ce aclioneaza sub influente externe, dar eu posibilitatea de a dezvolta
motorul propriu. Daca nu exista motorul interior, ne yom invarti mereu in
acela~i loc.
I: Dad un om stabile~tc pentru e1 insu§t un ideal despre cum trebuie sa se
eomporte, aceasta nu este ceea ce se intelege prin 'a face'?
R: Problema este dad el poate sa 0 fad sau daca 0 face, deoarece a alcatui
planuri, a avea idea1uri este ceva, iar a Ie indeplini este altceva. Pot fi numai
intentii bune. Una din trasaturile principaie ale fiin!ei noastre este aceea d nu
putem face ceca ce hotaram.
1: Uneori am descoperit ca poti face, cu un mic cfort sup limen tar, ceva foarte
diferit in raport cu oamenii din viata obi~nuita. Este aceasta 'a face'?
R: Este 0 iluzie, deoarece daca un lucru trebuie sa se intample vei face accst
efort sup limen tar; dadi nu este sa se intample, nu vei face acest efort. Crezi di
232
CAPITOLUL 10
poli sa faci sau sa nu fad acest efort, d poti 'sa faci' sau 'sa nn faci'. Dar
incearca sa gande~ti corect, di tu nu pOli 'face' nimic, ca totul se intampla
mecanic. Un lucru vine dupa aitul ~i se intampla sau nu sc intampla, iar tu nu te
poti opune.
i: Dar dad ajuti 0 persoana sarad sa-~i fad via~a mai suportabila?
R: Dad ajuti 0 persoana saraca, acest lucru se intampla. Dad cineva ia de 1a
aceasta persoana ~i putinul care-i ramane, faptul de asemenea se intamp1a. 0
persoana ii va da un ban alta iRi va lua ~i pc ultimul pe care il are. Este necesar
in primul rand sa inteiegi principilll di. nimeni nu este capabil de 'a face' ceva.
Dad va ganditi la viata, nu 1a viala personalii ci la via!a omenirii, la razboaie,
revolutii, Yeti vedea dar acest lueru. Trebuie sa gasiti un caz potrivit pentru
observare, deoarece daca Inati in considerare ceva prea mic, nu veti vedea. Dar
daca veti gasi cazu1 potrivit, conditiile potrivite, circumstantde potrivitc veti
vedea foarte curand dad puteti face ceva sau nu. Lucrul eel mai simplu cstc sa
incercali ~i sa va amintiti de vOl in~iva, Poti face asta sau nu? Oamenii cred eli
pot 'face' deoarece uneori ei concep anurnite planuri ~i obtin intr-adevar ceea
ce au dorit. Dar acest lucru lnseamna numai cii au intrat iutr-un anumit curent
de evenimente ~i eli lucrurile s-au intamplat sa coincida cu' planul lor. Gind
lucrurile se intampla astfel credem ca am reu~it, eli am conceput un plan ~i ca
am Tacut totul in concordanta cu acest, plan. in ,realitate nu inseanma d am
Tacut acest lucro intentionat sau cu buna ~tiinta, nu inseamna ell poti alege un
curent de evenimente sau un alt curent; este doar accidentaL In fiecare tip de
mundi, in afaceri, in calatorii ~i a~a mai departe, se intampla uneori ca 1ucrurile
sa fie incununate de succes, dar aceasta inseanma numai eli la un moment dat,
tntr-un loc dat, 1ucrurile au mers mecanic pe 0 anumita cale; nimic mat mult
Este dificil pentru noi sa ne dam seama, de exemplu, eli atunci caud oamenii
construiesc un pod, aceasta nu este 'a face'; este doar rezultatul tuturor
eforturilor precedente. Este ceva accidental. Pentru a inte1egc accst Iucru
trebuie sa va ganditi la primul pod pe care I-a construit Adam ~i la intrcaga
evolutie a podu1ui. La inceput este ceva accidental - un copac se prabu~e~te
peste un rau, apoi omul construie~te ceva asemanator ~i a~a mai dcparte.
Oarnenii nu 'fac'; un 1ucru vine dintr-un a1tul.
I: Cred ca este 0 intrebare aproape copi1arcasca dar niciodata nu am putut
vedea cum lucrurile nu pot fi diferite. Fad un lucru ~i nu te pot! opri sa nu
gande~ti ca I-ai putea face aItfeL
R: Dar dad te comporti lntr-un anumit feI, inseamna ca nu te-ai putea
comporta altfel. Dad ai fi putut te-ai fi comportat intr-un mod diferit. Suntem
atat de obi~nuiti sa gandim d lucrurile ar putea fi diferite, incat nu incercal11 sa
schimbam Iucrurile pc care Ie-am putea schimba. Putem sa schimbam ziua de
azi, dar ziua de ieri este lncheiata. Daca schimbam ziua de azi, maine lucrurile
se pot petrece diferit. Pare a fi 0 contradictic, dar este exact credinta noastra cii
lucrurile pot fi diferite cea care ne impiedieli sa facem ceca ce putem pentro a
Ie face sa fie diferite.
I: Cand incepi Cll adevarat sa inte1egi ca nu c~ti capabil de 'a face', vei avea
nevoie de mult curaj. Aceasta va proveni din clibcrarea de fa1sa personalitate?
233
 A PATRA CALE
R: Nu ajungi 1a aceasta inte1egcre chiar 8$8. Vine dupa catva timp de lucru
~supra t~ ins~ti, astfel c~nd vei il1telege aceasta vei avea deja ~i muite' alte
ll1tcl.e~en; mal ales cil eXIsta modalitiiti de schimbare daca 'apJici instrumentul
potnvlt la loeul potrivit ~i tntr-un moment potrivit. Trebuie sa ai acestc
~nstrumente, iar acestea, iarii~i, sunt date flumai prin lucru. Este [oarte
Important ~a ajungi sa-F clai scama de acest [apt. Hid aceasta, nu vei putea
[ace lucrunle care trebUlc; doar te vei justifica.'
I: Nu inteleg de ce trebuie sa tc justifici?
R: Nu vrei sa renunti la ideea ca nu pot! 'face" astfel tndit chiar daca iti dai
scama cil lucrurile se intampIa, vel gasi justifidiri ea: 'Acesta este un acei'dent
dar maine Va fi altfe!'. De aceea nu putem in!elege aceasta idee. Toata viat;
vedem cum se intampHi lucmrile, dar inca Ie explidm ca accidente, ca excepiii
de la regula di pptem 'face'. Fie di uiHim, fie cii nu vedem sau nu dam
sufieienta atenlie. Intotdeauna eredem ca in fiecare moment putem 'face'. Dadi
vezi in via!a ta 0 perioada cand ai incercat sa faei ceva $i ai e$uat, acesta va fi
un ex~mplu, deoarece vei'vedea ca !i-ai explicat e$ecul ca 0 intamplare, b
exc:PlIC. ~ac~ se repeta. acee~$i situatie, vei crede d vei fi capabil sa 'faci'$i,
daca e$UeZl dm :lOU, vel exphca din nou e$ecul ca fiind un simplu accident.
E~t: foa~e folosttor sa treci in revista propria via~a din acest punct de vedere.
Al mten~lOnat ceva $1 s-a intamplpt, altcev3. Dadi e$ti cu adevarat sincer vei
vedea, dar dad nu e$ti te vei convinge di ce s-a intamplat era exact ce-ti
doreail Cand lucmrile sc intampla intr-un anumit feI, suntem purtali de cure~t
dar credern ca lIoi purUim curentul.
i: Dad sim!i pentru Un moment ·ca e$ti capabil sa 'faci', Sa spunem sa duci la
bun sfa,:$it ~ anumita treaba din activita!i1e tale obi$nuite, care este expJica~ia?
R: Daca e$tt antrenat sa faci ceva, atunci inveti sa unnezi 0' anumita tendinHi a
evenimentelor sau, daca vrei, sa declan$ezi 0 anumita tendinta a evenimerit~lor
~i, apo], acestea se dezvolta iar tu alergi in unna lor, de$i cre~i ca Ie conduci.
I: Dar dad ai 0 atitudine corecHi?
~: Nu, atitudinea nu are nimic de-a face cu asta. Atitudinea poate fi corecta $i
m!eleg~rea poate fi corecta, dar tot vezi cii lucrurile se intampHi inti':'un anumit
fel - oncare dintre lucrurile obi$nuite. Inceardi sa-!i aminte$ti cazuri cand ai
incercat sa faci ceva intr-un mod diferit $i sa vezi cum intotdeauna te-ai intors
Ia acela$i lucru, chiar dad ai Iacut 0 midi deviere - sunt forte enonnc care te
imping inapoi pe vechile dii. ' c~nect~ti cu niei 0 invatatura. Cand incepi sa studiezi anumite invataturi sau
I: Toate actiunile noastre sunt oare controlate de dispunsuri automate la
influenlele exteme?
R: Nu, avem muite lucruri deja stabilite cum ar fi obiceiurile, modalitatile de
gandire obi$nuite, asocierile, amortizoarelc $i multe alte lucruri. Deci n~ sunt
numai influentele 1a care avem un raspuns natural. Multe lucturi sunt sunt
rezultatui unor influente precedente.
f: Nu pot sa separ ideea de a nu putea <face' de fatalism. Cand $1 cum avem
puterea de a alege ~i prin ce ne deosebim de animale?
R: In ~ta~ea aChlal~ ne deosebim foarte putin. Putere~ noastra de a alege in cepe
numa! cand vom mccpe sa ne dam seama de situatia tn care ne aflall1, de
234
CAPITOLUL 10
mecanicitatea noastra $i dnd Yom incepe sa luptam pentm altceva. Exista
posibiliHi.!i pentru asta. Dar acesta este un mod fonnator de gandire - orl
detenninism ori libertate. Unele lucruri sunt detenninate, altele sunt mai putin
detenninate; unele se aiHi in putcrea noastra, daca $tim cum sa Ie schimbam
sau cum sa Ie fntoarcem. Numai ca trebuie sa $tim. Totul este relativ.
I: Cand ati spus ca nu putem evita ca acelea$i lucruri sa se intample, v-ati
referit pana la momentul dnd se va fi schimbat fiin!a noastra?
R: Nu am vorbit de lucm. Am spus ca era necesar sa intelegem ea Iloi siflguri
nu putem 'face'. Clnd s-a inteles sufieient acest lucru, ne putem gandi Ia cc
este posibil sa 'facem': ce conditii, ce cuno$tinte $1 ce ajutor sunt necesare. Dar
mai intai este necesar sa inlelegem ca in viala obi~nuita totul se intampHi.
Numai dupa ce acest lucru a fost inteles emotional este posibil sa mergem mai
departe.
I: Nu inteleg distinctia dintre ce pOli $i ce nu poti sa 'faci'. De ce poti lupta cu
emotiile negative dar nu po~i sa te treze~ti?
R: Somnul este fonna sau nivelul fiinlei noastre. Poli face ceva cu ajutoml
sistemului, dad este aratat drumul, dar a fi treaz indica nivelul de jiinla In sine.
A$a ea toata aceasta lupta cu emotiile negative, fncercarea de a opri gandurile
inutile, incercarea de a~ti aminti de tine insuti - toatc acestea te duc sprc trezire,
dar nu te poti trezi inainte de a te trezi·.
i: Dar inseamna a face faptul ea oamenii incearca sa devina con~tienti?
R: Da; atunci vezi ca nu poli. In incercarea de a deveni con$tient toata munca
omului este in intregimc a lui.
Numai in acest sistcm ~i se spune dar ca nu poti "face' nimic. Toate
celelalte sisteme incep cu 'a face' intr-un sens sau aitul, deoarece iti spun Ia
asta, Ia cealalta. Acest sistem este diferit Este 0 invalatura ezoterid. dar aici
POtl incepe in conditiile vie~ii obi~nuite; nu este necesar sa mergi la 0 .~c?a~a
inchisa sau la 0 manastire. De aceea, este neaparat necesar sa intelegt $1, m
primul rand ca nu poli sa 'faci' nimic ~i ca singurul lucru pc care poti incepe
sa-l 'faci' este sa incerci sa-ti aduce aminte de tine insuti ~ intelegand primul
lucm ~i practicandu-l pe-al doilea.
i: Mii gandeam di n-ar trebui sa luam aceasta idee ca nu putem 'face' prea
literal.
R Nu ehiar foarte literal. Numai eli asta se refera la oameni care nu sunt
sisteme care ofera metode de ~coaHi, trebuie sa incerci sa faci anumite lucruri.
in Iucru trebuie sa <facem', pentru di daca nu incercam sa 'facem', nu se va
intampla nimic. Trebuie sa 'facem' inca de Ia inceput - nu mult, dar lucruri
foarte clare. Daca po!i sa nu te identifici este deja inceputul lui 'a face'. Daca
te pOli abline sa nu vorbc$ti atunci cand ai 0 inclina!ie spre vorbire, asta este
dcja 'a face'. 'A face' incepe cu a merge impotriva curentului - mai intai in
tine fnsu~, 'in lucrurile personale. POli incerca siHi aminte~ti de tine insuti,
apoi, dnd incepi sa~~i aminte$ti de tine insuli vei putca obtine unele rezultate ~i
vei vedea di poli face mai multe lucruri, dar toate cu privire la tine insuli. Vei
fi capabil sa faci ceva in legahlra cu emoliile negative, de exemplu, $i sa
235
 A PATRA CALE
gandc::;;ti intr~un mod nOll. Dar in cxtcriorul tau, lucrurilc vor continua sa sc
intampie.
i: Vreti sa spuneti di un mod de a incepc sa 'fad' ar fi sa modifici lucrurilc in
tine insu~i astfel incat lllcrurile sa sc intample altfel?
R: Estc inca odaW. necesar de a impartii oamcnii in categorii. Oamcnii 1,2 ;;i 3
nu pot 'face' nimic - in cazul10r totul se 'intampHi'. Dad fae lucruri bunc
inseamna di BU pot sa faca lucruri relc; dad fae lucruri rde, inseamna ell nu
pot sa faca luerori bune. in acest sens un lucru I1U estc mai bun dedit eel iii alt.
deoarece sunt la fel de mecanicc. Dar cand Incepi sa lucrezi, cand intrl l11tr-o
;;coaHi de ariee nivel, deja trebuie sii inveti sa 'faei'. Dupa cum am spus,
trebuie sii incepi ell tine insuli - sa te cuno;;ti, sa te Shldiczi, sa tnccrei sa
elimini anumite lucruri, sa incerci Sa crcczi control asupra altor l1.1cruri ~.a.m.d.
i: Treb1.1ie sa ne observam cum reaetionam?
R: Observarea este intotdeauna folositoare, dar noi reac~ionam intotdea1.1na in
acela~i feL Avem numai cinei sau ~ase feluri de a reac!iona: numai ca anumite
lucruri ni se IntampHi ~i noi reac!ionarn In acela~i fella ele. Dar daea incercam
sa facem tot ceea ce suntem sratu!i, ~i sa n1.1 facem ceca ee suntem sratuiti sa ne
abtinem sa faeem, lucrurile se vor schirnba pc ealea cea buna ~i intr-o zi, in
mod nea~teptat, vom putea sa faccm ceva ce nu am putut face mai inainte.
i: Putem dirija lucrurile care ni se intampla?
R: Daea dirijam lucrurile In noi In~ine.,Daea nimic inutil nu se intamplii in noi,
vom Incepe sa fim capabili sa control.am lucrurile care se intamplii din afara
dar, mai intai, trebuie sa controIam lucrurile in noi in~inc. Cat timp lucrurile
sunt Hisate sa se 'intample' in noi in~ine, nu putem controla nimic din afara.
Cum ar putea fi altfel? Un "eu" decide sa controleze luerurile dar, in loc dc
asta, toata. atentia lui va fi ocupata de lucruri care se petrec in noi ~i In afara
noastra.
i: Daea omul nu poate 'face' nimie, unneaza ea tot ee poate el sa faea este sa-~i
controleze propria reaclie mentaIa la evenimente care sunt dincolo de controlu]
sau?
R: Foartc corect. Acesta este inceputul. Daea invata sa-~i controleze reactiile
atunei, dupa un timp, va vedea ca poate contrala din ce in ee mai mult ~i mai
tarziu se poate intampla sa fie eapabil sa controleze, din nou nu toatc, pentru ca
exista 0 gradatie foarte mare, ci uncle dintre evenimentcle exteme. Dar alte
evenimente extcme nu pot fi controlate dcoarcce acestea sunt de 0 dimensiune
diferita.
i: Daea doresc sa obtin un anumit rezultat ~i e~uez, ~i daca apoi fac lucrurile
diferit, rezultatul va fi aceJa~i in ciuda cfortului meu?
R: Nu trebuie sa te in~eli. Daca faci ceva ~i rczultatul eorespunde a~teptarilor
talc, este pur ~i simplu un noroe, 0 ~ansa - asta e tot. Si in unele cazuri poti face
ceva total diferit ~i sa obtii totu~i acela~i rezultat.
i: Se pare ca e~ti prins intr-un eere vicios.
R: Sigur ca e~ti prins, iar sistemul este calca de ie~ire din acest eerc viclos,
deoarece In conditiile obi~nuite ale vietii nu poti sdipa.
i: Puteti spune ceva rnai mult desprc eforhIl de a scapa din acest cerc?
236
CAPlTOLUL 10
R: Dad! iei tot ceca ce ti se da Tntr-un mod corect :;;i dcpui suficient cfort,
~coala sau sistemul, cum vrei sa-I spui; iti va da aceasta posibilitate de a ie:;;i.
Din nou, daca obtii cuno~tin!ele ~i nu faei eforturi, ya ti Ja fcl dc ncfolositor.
Cand e,<;;ti intr~o ~coala, c~ti detcrminat sa 'faei', din cauzii ca nu poti singur,
uu poti s5 creezi suficienta for~a. Dar daea te pui in conditii difcritc se VOl'
produce anumite rezultate. ScoaJa este necesara deoarece cste couduciitoare a
for!ei neutralizante. Altfcl poti avca dorinta, po!i face eforturi, dar J1l1 vei :.;ti
cum sa incepi. Parc simplu, dar nu estc simplu.
1: In acest caz care ar fi for~cle activa ~i pasiva?
R: Vi<lta poatc fi considcrata ca foria activa, iar forta pas iva, a~ spunc, sta in
inertic, obiceiuri, in tot ceea ce sc, 'intamp!ii'.
i: Cum pot I distingc intrc un efOlt care cstc mecanic ~i tuml care nu estc?
R: Nu este nc\"oic sa faci distinc!ia. Faceti cforturi, iar rczultatul 0 va arata.
i: Vre~i sa spuncti cii tot cc am tacut realmente pana acum in viata mea a fost
sa schimb 0 forma de somn Cll alta?
R: Schimbarea s-a filcut de la sinc; nici miica~ asta 11-ai filcu!. in viara nu ai nici
un controL dar in lUCIU pot! dobfindi controL In IUCIU poatc cxista 0 sdipare din
accasta stare in care nu putcm facc nirnie ~i lucrurile sc 'int[unpla'. Fad lueru
BU exista sdipare. 0 anumita iluzie de control este furnizata in viata de
educatia obi~nuita, dar daca circumstanre1c se schimbft totul disparc.
i: Atunci vrcti sa lmi spuneti va rog care este principalul obstacol care ma
impiedica sa pot sdipa?
R: Mecanicitatea. in tine insuti lucrurilc continua sa se 'intamplc' - iucmri
asupra c5rora ar trebui sa ai control. dar asupra dirora nu ai dobandit control.
ExisUi lucruri in noi eare pot ~i trebuie sa fie mecanice, Cllm ar fi procescle
fiziologicc ~i lucruri de aeest gen, ~i exista alte lucruri asupra carom trcbuie sa
dobandim cat de mult control putcm, pcntru di accstea ne impicdica sa ne
trezim. Nu va dati seama in ce masma, in noi, un Iuem este legat de altuL Totul
cstc legal. Nu poti sa faei sau sa spui sau chiar sa gal1dc~ti ccva care sa nu sc
aDe in linia general5. de lucruri care sc intampHL
Cei patru centri ai no~tri, intelectual, emotional, motor ~L instjnctiv, sunt
cOOl'dona!i in a~a fel incat 0 mi~care tutr-un centl1l imediat produce 0 mi:;;care
corespunzatoarc in alt ccntm Anumitc mi~eari san a11luuite posturi sunt legate
de anumite ganduri; anumitc ganduri sunt legatc dc anumitc scntimclltc,
senzalii, emotii - totul este legat. A~a cum suntem, ell toat5. vointa pc care 0
putem concentra, putem dobandi un anumit grad de control asupra unui centru,
dar numai uuul, ~i uumai pcntm scurt timp. Dar ccilalti ccntri vor merge de la
sine ~i imcdiat vor corupc centrul pc care vrcm sa-I control5.m ~i-I vor rcaduce
la reac}ia mccanicfi. Sa presupunem ca $tiu tot ceea ce trebuie sa ~tiu ~i sa
prcsupunem ca am decis sa gandcsc inu'-uu mod nou. incep sa gfUldcsc intr-un
mod nou, dar stau in postura obi~nuita sau fumez 0 tigara ca de obicci. ~i iara~i
rna regasesc cu vecbilc gfinduri.
Este 1a fel ~i cu emotii1c; decizi sa sim~i intr-un mod nou desprc ceva. iar
apol gande~ti in vechiul mod ~i astfel emo~iile negative revin ca mai inaintc,
tara control. Deci pcntrn a scbimba, trcbuic sa 5chimbam lucrurile in IOli ce!
237
 A PATRA CALE
patnl ccntfi in acela~i timp, ~i asta estc irnposibil deoarece nu avern vointa ea
sa controHim patru centri. In $coaUi cxista metode speciale pentru a ajungc la
acest control, dar taTa 0 $coaJa acest lucru nu poate fi obtinut. in ansamblu,
rna$ina noastra estc [oarte iutcligent conceputa. Dintr-un punet de vedere are
posibilitiiti de dezvoltare minunate, dar din aIt punet de vedcre aceasta
dezvoltare este menita sa fie [oarte dificiHi. Veti intelege de ce este menita sa
fie a$a caod, in final, yeti intelege ce inseamna con$tienta $i vointa, $i cand veti
inteiege di niei cOl1$tienta, niei vointa nu se pot dezvolta mecanic. Fiecarc mic
luem trebuie dezvoltat prin lupta, altfel nu va fi yorba de cOl1$tienta sau vointa.
Trcbuie sa fie dificil.
i: Simt ca daca ar fi trebuit sa fac totulIn lac de a rna baza pe Intamplare, nu
mi s-ar mai intampla nimic, deoarece voinra mea este prea slaba.
R: A nu face este, in sine, un fel de a face. Dar in acela~i timp, ai atins aid 0
problema foarte interesanta. Cand vei dobandi control, din ce in ce mai purine
lucmri se vor in tamp la, ~i va trebui sa faci chiar Iucrurile mici deoarece aeestea
nu se vor mai intampla la tine. Dar acest lucru este probabil foarte departe.
I: Vreri sa spune!i ca simtul responsabiJitatii prin care ar trebui sa faei ceva util
in lume este imagina!ie, din moment ce spuneri ca nu putem 'face'?
R: Poate fi imaginatie sau imita!ie, sau poate fi corect. Dar in acest caz, trebuie
luat in considerare ce ~i Clllll, ~i cum cstc mai important decat ceo Majoritatea
oamenilor se gandesc la ce estc de,fiicut dar nu cum. Adesea lucrurile pe care
ei decid sa Ie faea sunt imposibile, cum ar fi sa opre~ti riizboaielc ~i aIte
asemcnea lueruri.
I: Daca ineercam sa fim con~tien!i ~i ineercam sa vedem luerurile a~a cum sunt
ele, s-ar sehimba oare situaria noastra astfel incat lucrurile sa nu ni se mai
intample, ~i sa faeem lucrurile a~a cum dorim sa Ie faeem?
R: Desigur, acesta este scopul, dar este un scop foarte indepartat. Vedeti, mai
lntai, aici este 0 utilizare gre~ita a cuvantului 'no1'. trebuie sa va amintiti cii
atunei dnd s-a spus ea luerurile se intampla la toti oamenii ~i ca oamenii nu
pot 'face' nimic, asta se referea la conditiiIe obi~nuite, din viata obi~nuita -
ceca ce se nume:,;te viata nonnala. Dar in lucru incercam sa ie~im din aeeasta
viala 'nonnala', a~adar trebuie deja sa 'facem'. Numai di trebuie mai intai sa
invatam ce putem 'face', deoarece in conditia noastra actuala muIte lucruri vor
continua sa sc intample; dar in anumite lucruri putem avea deja alegere, ne
putem arata prcferinra, vointa noastra, atat de multa vointa cata putem avea.
Deci 'noi' nu mai poate fi folosit in aee1ati sens ca inainte. dar trebuie sa
intelegeti ca, mai intai, diferenta nu este intre 'a faee' ~i 'a nu face', ci intre a
incerca sa 'faci' ~i a incerca sa intelegi, ~i In prezent toatii energia voastra
trcbuie concentrata asupra incerearii de a in!elcge. Ce puteti incerca sa 'faceW
a fost cxplicat. Incercam sa gasim lucruri pe care Ie putem controla in noi
in~ine, ~i daca Iucram asupra aeestora vom dobandi control. Pentru moment,
asta este tot ce poate fi 'fiicut'.
i: Deplina intelegere a faptului cii nu putem 'face' nimtc este deja un pas mare
catre 'a face'?
238
CAPITOLUL 10
R: Uneori pasul este prea mare, pentru ca fieeare idee impinsa prea departe
devine opusul ci. A~a cii dacii te convingi prea serios ca nu pali face nimic, vei
vedea ca chiar nu pOli face nimic. Este a problema de relativitate. Dupa cum
am spus, a nu fi capabil sa 'faci' se rcferii la oamenii care nu au nici 0
posibilitate de lucru in ~coalii.
1: Cred ca am nevoie de un invatator. Vii.d ea nu pot sa fae nimic de unul
singur.
R: Un inva!ator nu poate 'face' ceva pentru tine. Ti se dau anumite sarcini :,;i til
trebuie sa Ie facio intotdeauna este a~a. in Joe de a incerca sa 'faei', inccarca sa
'nu faci'! Inveti sa 'faci' Ineereand mai intai sa 'nu faei'. Incerci sa faei lucmri
pe care Ie cons'ideri de dorit; inccarca invers - sa nu faci lucmri eare nu sunt de
dorit.
Vezi, aceasta auto-evolutie nu este obligatorie, nu este mecanica, nU exista
garan!ie. Depinde de efort. Oamenii intreaba adesea: 'Cum se face ca lucr~z d~
atatia ani ~i inca nu am experimentat centrii superioriT $i eu ii intreb: 'Cluar a1
lucrat atatia ani?' Numeri din momentul In care ai auzit aecste idei,. dar nu
incerci sa caleulezi cat ai lucrat efectiv - cate zile, cate ore sau ml11ute in
fiecare zi. Daca faci acest caleuI, vei vedea eli nu sunt inca motive sa a~tep!i
rezultate, de~i este posibil sa fi auzit acestc lucruri eu mult timp in unna.
I: Daca suntem ma:,;ini, cum sa ne schimbam fiinta?
R: Nu putem a~tepta pana nc schimbam. Exista un principiu foarte important in
lucm - niciodata nu trebuie sa lucrczi la nivclul fortci pc care 0 ai, ci peste
nivelul fortei tale. Aeesta este un principiu pennanent. in lucm intotdeauna
trebuie sa faei mal mult decat po!i: numai atunci te poti schimba. dad vei face
numai ee este posibil, vei ramane aeola unde e~ti. Trebuie sa faei imposibilul.
Nu trebuie sa iei cuvantul 'imposibi1' 1a 0 scara prea mare, dar chiar ~i putin
iuseamna mutt. Este diferit de viata - in viata faci uumai ceea ce este posibiL
Este neccsar sa pui mai multa cnergie in lucruri - in studiul de sine, auto-
observare, amintire de sine ~i toate acestea. ~i pentnl a putea pune mal multa
energie in Iucrul tau este necesar sa vezi unde 'se cheltuic aceasta. Te scali in
fiecare dimineata cu 0 anumita cantitate de energie. Aceasta poate fi cheltuita
in multe feluri diferite. 0 anumita cantitate este necesara pentru amintirea de
sine, stlldiul sistemulni ~.a,m.d. Dar dad cheltui aceasta cnergic cn aIte lucruri,
nu mai ramane nimie pentru acestea. Acesta estc pUllctul esen!ial. Incearca sa
calculezi in fiecare dimineata dWi energie vrei sa acorzi luclUlui in comparatie
cu alte Iucruri. Vei vcdea ca chiar in luclUrilc elementare, simple, rclativ la
timp, acorzi foarte putin IuclUlui, dadi chiar aeorzi ceva, iar tot restui estc
acordat unor lucmri total inutile. Ar fi bine daca ar fi luclUri pJaeutc dar, in
majoritatea cazurilor, nu sunt nici macar pJacute. Lipsa caleulului, lipsa unei
statistici elementare este motivul pcntnl care nu intclegem de ce, dc~i avcm
cele mal bune intentii ~i cele mal bune decizii, in final nu facem nimic. Cum
putem face eeva daca nu-i acordam nici energie, nici timp?
Daea vrci sa inveti 0 limbii straina, trebuic sa Inveti un anumit numar de
cuvintc ill fiecare zi ~i sa acorzi ccva timp studiului gramaticii ~.a.m,d" Daea
vrei sa inveti limba rusa $i incepi invatand cinc! cllvintc pc zi, it! garantez ca 11-
239
 A PATRA CALE
o S~O inve!i niciodata. Dar daca vei invata dOli a sute de cuvinte pc zi, in cateva
luni vel ill~clegc msc:;;te. Totul dcpindc de 0 statistica elemcntara. In fiecare tip
de munca san studiu cxista un anumit standard. Dad ii vei acarda 0 anumita
cantitate de energic :;;i timp, dar ntl suficicnt, IlU vei obtine rczultatc. Numai te
vei invarti in cere ~i vei rfunanc aproximatlv in acela~i lac.
j; Sunt unu! dintre aeei care invu!a numai cinei cuvintc pc zi, dar intotdeauna
m·am consolat Ctl gandul Cfl, in final, va merge.
R: Nu, este necesar sa pui mai lllultii prcsiune. Obscrvati ca chiar in
conversa~iile de aiei numai ditiya oameni vorbesc - ceilalti dOTesc numai sa
aseultc, pcntru eil cstc mai li11l$tit, mai confortabil. Apci, nu urmariti idcile. Va
expun foarte, foartc multc dar majoritatea nu ajung la voi. Este lene a min!ii,
lenc generalit Lenea trebllic invins5. Nu pute!i obtine nimic prill iene, sau
Iacand ccva ~i lasalld altceva deopartc. De pilda, va dau 0 directic - 0 ratati. Va
dau alta dircctie - 0 rata!i ~i pe aceasta, A~a ca, in final, avem numai directii
ratate.
Dupa cum am spus, fieearc tip de mundi, fiecare tip dc stare necesita un
anum it efort minim ~i un minim de timp acordat, iar munea pc care inceream
sa 0 facem arc Bcvoie de mai mult decat alte lucruri daea vrem sa obtinem
macar rczultate perceptibile. Ce inseam11li practic sa lucrezi? jnseam~a sa
lucrczi nu numai asupra intelectului'lei $i asupra emotiilor $i asupra vointei.
Lucrul asupra intelectului inseamnafsa gande$ti intr-un nou mod, sa creezi noi
punctc de vedere, sa distrugi iluziile. Lucrul asupra emotiilor inseamna sa nu
exprimi emotii negative, sa nu te identifici, sa nu consideri $i, mai tiirziu', sa
lucrezi chiar asupra cmotiilor. Dar cc inseamna lucrul asupra vointei?
Inseamna sa lucrezi asupra actiunilor tale. Mai intal trebuie sa va intrcbati: ce
rcprezinUi vointa la oamenii nr. 1,2 $i 3? Este rezultatul dorinteior. Voin!a
reprezinta directia dorintelor combinate, ~i dat fiind ca dorinrcie noastrc sc
schimba constant, nu avem 0 dircctie pennanenta. A$adar vointa obi$nuita
depinde de dorintc ~i putem avea multe dorintc mergand III directii difcrite.
Linia construita din toate aceste directii este rezultanta. Aceasta este vointa
noastra. Poate merge Intr-o zi Intr-o direetie, ~i In alta zi in alta directie, iar noi
credem d merge drcpt. A~adar este realmentc rezultanta orbirii noastre.
Trcbuie sa ne intrebam pc ce s-ar putea baza VOi111a omului nr. 7. Trebuie sa
se bazeze pe con~tien!a dcplina, asta implidind cunoa~tere $i intcJegere
conectate cu con~tien!a obiectiva ~i un "ell" permanent. A$adar sunt necesare
trci lucruri: cunoa$terc, con~tientii .$i un "eu" pcnnanent. Numai acci oameni
care au aeeste trei tucmri pot avea voinl3. adevarata; asta Inseamna 0 vointa
!ndcpendenta de dorinte sau oriee altceva.
J: Ati spus di pcntru noi 11U este posibila nici un fel de vointa?
R: Vointa este un termcn rclativ: exista diferite vointe la diferite niveluri. Un
om 111ecanic care nu se g5nde:;;te niciodata la dezvoltare are numai 0
multitudine de mici voinle carc sunt total mecanice. EI are 0 anum ita dorinta: 0
parte din cI dore~te sa faeii ceva iar alta parte se teme ca va fi pedepsit daca
face ace I lucru. Apare 0 lupta intre difcritele tcndinte iar rezultatul accstci iupte
iI nUl11l111 vointa.
240
CAPITOLUL 10
I: Atunci pentm a dezvolta vointa trebuie sa mergi impotriva dorintelor?
R: Mai intai trebuie sa devii unitar. E~ti constituit din multi $1 a1 sute de "eu"-ri
$i sute de vointe. Daca vrei sa dezvol!i 0 vointa independenta trebuie sa devii
unitar $i con.$tient. Vointa depinde de unitate $i de con$tientii.
I: $i daca suntcm hotarati sa facem ceva ce nu ne place, $i retl~im, atunci nu
folosim vointa?
R: Poate fi frica; poate iti este £rid sa nu faci ceva sau te a$tcpti la 0
recompcnsa fie in viata asta, fie in unnatoarea - sunt multe lucruri posibile. in
general fie ne este frica de ceva, fie ne a$teptam la vreun fel 0 recompensa. Ca
regula, tennenul 'vointa' este folosit intr-un ~ens relativ, dar cand /Joi vorbim
de vointa, vorbim despre un anumit nivel. Inainte de a putea vorbi despre
posibilitatea vointei trebuie sa avem cel putin un punct central care sa poata
controla restul. Vointa inseamna eliberare de starea mecanid.
I: Se poate ob~ine 0 ~nitate folositoare implicandu-te cu totul intr~o mund de
rutina care folose~te majoritatea "eu"-rilor?
R: Nu poate fi numita unitate deplina, este numai 0 unitate relativa, unitatea
"eu"-rilor folositc In acea munca. Te poti antrcna foarte Inuit printr-o mund de
acest gen, dar ea nu te poate atingc In Intregime. Nu exista activitate care sa
atinga intrcgul, intotdeauna va fi nUlllai 0 mica parte din tine implicata.
1: Cum ne putem schimba sau trezi daca nu avem 0 voinFi libera.?
R: Dad am fi avut voin!a libera nu am fi fost ma~ini. $i cum ne putem
schimba? S-a explicat deja ca cxista 0 posibilitate de schimbare, dar 0
posibilitate foarte mid ~i ca sunt necesare multe combinatii diferite de
circumstan!e favorabile pentru a putea incepe. Mai tarziu, Cll fiecare pas,
devine din ce in ce mal dificil ~i necesita din ce in ce mai mult efort ~i apoi,
dupa catva timp, devine mai u~or. Dar mai intai estc necesara 0 anumita
combinatie de circumstante, ~i mai tarzill lucm intens, deoarece este nccesara
$coala. Fad ~coala este i~posibil sa te schimbi. Dificultati1e sunt ata.t de mari
~i omul este atat de slab incat el nu poate face nimic singur.
In prezent vointa noastra apaqine "eu"-rilor sau grupurilor de "eu"-ri bazate
pe una din multele personalitati. Dar vointa reaIa inseamna 0 vointa unicil., a$a
incat poate apatine doar uuui singur "eu" sau, dad VIeti, esentci. A$adar mai
intai trebuie sa fim unitari, cel putin in anumite momente, $i apol sa incercam
sa cream voin!a. Nu poti deveni unitar dintr~o data. Vointa este menita sa vina
$i sa pIece; intr-un moment vom avea vointa, in altul nu va fi deloc. Va trece
mult timp inainte de a putea vorbi despre eeva pe care ne putem baza in noi
in$ine, ea sa nu mai vorbim de eeva pennanent.
I: Cum crC$te vointa?
R: Nu poate cre~te tara efort. Trebuie sa eeonomise$ti energie ea sa strangi
suficienta pentru a lupta eu anumite slabiciuni. Sa presupunem cil. ti-ai dat
seama cii ai 0 sliibiciune ~i ca trebuic sa lupti cu ea, dar vezi ca nu ai suficienta
cnergie; vei incerca sa faci un lucru mai mie care nu cste a~a de difieil $i astfeJ
vei economisi energie. In general vorbind, pierdem ocazia de a face eforturi
mici. Le neglijam, nu Ie consideram a fi suficicnt de importante. $i totu$i nu
241
 A PArRA CALE
putem obtine a cre~terc a capacita!ii noastre de a face efort decat racand aceste
eforturi mid pc care Ie ncgJijiim.
1: Crearea unita~ii este l1caparat precedata de conflict interior?
R: De a-ti da scama de conflictul interior. Conflictcle interioare sunt constante.
Nimeni TIU traic:;;tc fiira conflicte interioare, acestca sunt nonnale :;;i exista
intotdeauna. Dar dud incepem sa Iucram, conflictul crc:;;te. Cand ou lucram, 0
luiim 1a fuga, nu luptiim. Ce inseamnii 'lucru '? inseamna lupta eu clemente
aflnte in conflict. A vern un anumit scap, dar muIte din "eu"-rile noastre nu vor
sa meargii in acea direc!ie a:;;a ci'i, evident, conflictul crc$tc. Dar crearea uuita!ii
nu este rezultatul conflictului - este rezultatul luptei ell conflictuI. Suntem
multi :;;1 vrem sa fim unuI - aceasta este 0 fonnulare a scopului nostru. Ne dam
seama ca este neavantajos, inconfortabil ~i pericuIos sa fii atat de multi. Simt
di trebuie sa fac ceva ~i nu vreau - acesta este un conflict, ~i aparand tn mod
constant va construi 0 rezistenta :;;i va produce unificare.
I: Rezistenta nu opre~te majoritatea oamenilor sa Indeplineasdi ceva?
R: Rezisten!a poate fi foarte diferita In natura ei, deoarece avern multe
obiceiuri, fizice ~i mentale, pe care uneori nu Ie putern depa:;;i. Obiceiuriie pot
fi atat de putemice incat sa nu mai fie loc pentru nimic nOll. $i ajllngem din
nOll la problema ~colilor dcoarece de unlll singur, chiar daca :;;tii, nu poti depa:;;i
rezistenta fie ea interioara sau exterioara.
I: Dad totul merge lin:;;i nu-ti daifse~ma de nici un conflict lntre 'da' ~i 'nu',
este 0 idee buna sa lncerci sa-l produci?
R: Nu este nevoie. Din momentui in care incepi sa lucrczi, incerci sa~ti aduci
aminte de tine insuti, incerci sa nu te identifici, sa lti aduci aminte de sistem,
fric!iunea Incepe imediat. Frictiunea creeaza energie. Dad lucrurile sunt
u~oare, nu exista frictiune. Dar dad pui frana la roata mecanicitatii aceasta va
:rea frictiune, care ~a crea energie.
I: Ce ar insemna umtatea? Se refera Ia unitatea dintre centri?
R: Unitatea nu este intre centri, deoarece centdi sunt diferi~i, ci intre
personalitati sau grupuri de "eu"-ri. 'Fiecare centru i:;;i are activitatea sa iar
centrii no:;;tri sunt prea coordonati, activitatea unui centru producand mecanic
activitatea unui alt centru. Aceasta nu este deloc de dorit, iar faptul cft
personalitatile nu sunt coneetate suficient, muite dintre ele fiind chiar
!ndependente ~i contradictorii, se datoreaza in parte accstei gre~ite coordol1ari.
I: Poate fi numita voin~a, dorinla de dezvoltare?
R: Nume~te~o dorinta; estc suficient. Nu este vointa. Vointa apartine intregului
~i este 0 aita latura a cOl1:;;tientei.
1: in starea noastra de con~ti~nta putem :;;ti care cste diferenta intre dorin!a :;;i
voi l1 ta?
R: Desigur. Dorin!a este atunci dnd faci ceea cc vrei; vointa este atunci dnd
poti face ceea ce nu vrei.
I: Cum putcm folosi corect conflictul interior?
R: Foalte simplu. 0 parte din noi - centrul magnetic sau 0 personalitate -
dore~te sa se trezeasca. Dar cea mai mare parte din noi dore:;;te sa doanna.
Trebuie sa tc hotara~ti de care patte e~ti ~i sa ajuli aeea parte.
242
CAPlTOLUL 10
Pentru a studia cum sa lneepi l1.1crul asupra vointei, cum sa transformi
vointa, trebuie sa renun!i la vointa proprie. Aceasta constituie 0 fonnulare
foarte pericuJoasa daca este gre~it in!eleasa. Este important sa intelegi corect ce
inseamna 'a renunta la vointa proprie'. Noi nu avem voiuta, a~adar cum am
putea renunta la ceea ce nu avem? Mal intai treb1.1ie sa va dati seama cii nu yeti
fi niciodata de acord cu faphll ca nu aveti vointa; Yeti fi de acord numai in
cuvinte. In al do ilea rand, trebuie sa intelegeti ca n1.1 avcm voin!a mereu ci
numai in anurnite momente. Vointa in starea noastra inscalmla 0 dorinta
putemicii. Dad nu exista 0 dori~ta putemicii, n1.1 exista vointa .~i,_ a~adar,. n~
exista nirnie la care sa renuntarn. Intr~un alt moment avem 0 dormta putcnuca,
eare este impotriva lucmiui, :;;i dad 0 oprim, inseamna ca renuntam la vointa.
Nu se lntampia ca In fiecare moment sa putem renunta la vointa ci doar in
momente speciale. $i ce inseamna 'impotriva lucmlui'? Inscamna ceva
impotriva regulilor :;;i principiilor lucrului sau impotriva a ceea ce ti se spune
personal sii faci sau sa nu facio Exista anumite reguli :;;i principii generale, :;;i
pot exista conditii personale pentru diferiti oameni.
i· Trebuie sa ceri sa ti se dea instructiuni personale pentru viitor?
R: Da, dar data. cerl 'trebuie sa te supui. Nu e:;;te obligat sa faci nimic altceva in
afadi. de a unna regulile ~i principiile generale dad nu ceri, a~a ca inainte de a
cere, trebuie sa te gande~ti de doua OIi.
I: Dad cineva este gata sa se supuna, Yeti oferi instructiuni?
R: Daca se ive~te ocazia. Trebuie sa fie intr-un moment in care ai vointa.
Trebuie sa existe 0 dorinta clara de a face ceva care afecteaza lucru} sau pe
ceila1t i oameni. De obicei avem vointa rea; arareori avem vointa buna. Daca ai
voinla buna, n~a:;; vorbi despre asta; a:;; spune~ simplu: 'continua, invata'.
Nu ~titi cum sa ganditi despre vointa. Intr-un moment va dati seama ca
sunteti ma:;;ini, dar in mornentul unnator vreti sa actionati confonn opiniei
voastre. In acel moment trebuie sa fiti capabili de a va opri, nu sa faceti ceea ce
vre~i. Aceasta nu se aplica in momentele In care nu aveti nici 0 inten~ie de a
face ceva, dar trebuie sa fiti capabili de a va opri dad dorinta merge Impotriva
regulilor sau principii lor, sau impotriva a ceea ce vi s-a spus. Se intampHi
adesea ca oamenii sa continue sa studieze :;;i sa piarda aceste mornente. Ei cred
di. muncesc cand nu se intampia nirnie. Nu putem lntotdeauna sa muncim egal;
intr-un anumit moment studiul pasiv este suficient, in aIt moment este necesar
sa mergi Impotriva ta, sa te opre~ti.
I: Ce detennina aceste momente?
R: Dorinta. A:;;a cum am spus vointa noastra este 0 rczultanta a dorintelor. Nu
este 0 expresie a sistemului; este 0 veche definitie psihologica, dar una buna.
Dorintele pot fi foarte diferite: pot fi dorinte intelectuale, ca dorinta de a. ~ti,
curiozitatea sau dorintc emolionale, instinctive sau motorii. Daca 0 donnta
puternica iese lnvingatoare ea va da directie dorintelor. Vorbesc acum des pre
dorintele care ar avea 0 legatura cu lucrul.
I: Ni se spune sa respectam ref:"tllile. Aceasta presup1.1ne ca putem sa Ie
respectam, ceea ce ar Insemna 'a face'. Mi se pare incompatibil cu idcea ca nu
suntem capabili de 'a face'.
243
 A PATRA CALE
R: Tohli este rclativ. Putcm 'filce' anumite aqiuni il1tcrioare, deoarecc avem
un anum it controL De exemplu, avem un anumit control asupra e:andurilor
noa~t~·~: _ ~~tem _gandi. dcspre un lucru sau altuI. Acesta cste '-'il1ceputul
poslb~!J:a~l1 . Daca c?ntll1uiim sa mentinem interesc1e noastre directionate pc 0
anu~Jta h~IC, atune! procesul gandirii noastre va dobandi 0 anurnita puterc ~i,
dupa un tllnp, va crea eel putin momente de con~tien!a de sine care, atunei
caud vor deveni mai dese ~i vor dura mai mult, vor putea lilcepe sa schimbe
alte lucruri. lata cai de ie;;ire din acesta mecanicitate absoluta. Dar dadi tc afli
in condiliiie vietii obi~;muite, tara a ;;ti ca totul se lntampHi, flU poti face nimic.
Posibilitatea rcaIa a schimbarii acestor conditii, incepe cu control~I gandurilor
~i con:rolul a~a~ cat este posibil, a1 cOI1~tientei, adica prin lucnJ'interior asupra
l1oastra. Reahzand acest Iucru interior, inccrdind sa dobande~ti control asupra
ta insu!i, inveti cum sa 'faci'. Asta nu inscarnna ca poti 'face', deoarece nu
pot i; dar dad inccpi, atunci pUfin dite putin, vei invata cum sa 'faci'.
1: Este buna disciplina autoirnpusa, sau trebuie sa fie 0 disciplina a ~colii?
R: Disciplina estc buna, daca este disciplina. Dar daca este nurnai 0 inventie
a~bi~a~a, ~tunci ea nu poate da nici un rezultat. Cel mai important aspect' al
dlsclplmel este neexprimarea emotiilor negative ~i faptul de a nu te lasa in voia
emo!iilor negative. Sarcinile mecanice nu pot da nici un rezultat, dar dad va
surprinderi intr-un moment de emotie negativa ~i 0 opriti - aceasta cste
disciplina. ! . ' difera de aproape toate celelalte sisteme. Aproapc toate cclelalte sisteme incep
Daca dorim sa fim in lucru, trebuie sa verificam toate gandurile noastre
cuvintele ~i ac!iunile din pUl1ctul de vedere al lucrului. A~a ca, daca_ vretl s~
lucrati nu mai sunteli liberi - trebuie sa pierdeti iluzia libertatii. Intrcbarea ~ste,
aveti libertate? Aveti ceva de pierdut?
De aceea estc necesara amintirea de sine. Amintirca de sine nu este numai
con$tient~ de sine, inseamna de asemenca 0 anume capacitate de a actiona 1ntr-
un anumlt fel, .d:' a f~ce ceea ce vrei. Vcdeti, in gandirea noastra logica,
cunoa~terea loglca, no! separam con~tienta de vointa. Con$tien!a insea11lna
vointa. ~n Iimba rusa, ~e exemplu, acela~i cuvant estc folosit ~i pcntru vointa ~i
pentru hbertate. Con$tIenla inseamna vointa $i voin!a inseanma Iibertate.
I: Este sinonima aten~ia cu vointa?
R: Nu, altfel nu ar fi fost necesar sa se foloseasca doua cuvinte. Dar controlul
~tentiei este inceputul vointei.
I: Ati vorbit despre aduecrea luerurilor sub control. Ce anume din noi
controleaza?
R: Aceasta depinde de ceea ce vre~i. in fiecare direetie anumita de actiune
scopul este factorul care controleaza. In lucrul asupr~ voastra sau in studiu'
aveti un anumit scop. Acest scop va controla actiunile noastre. ' vom impotmoli.
Dar tu nu te-ai referit la asta: tu al lntrcbat ce anume din lloi poate detine
eontrolul. Pentru a raspunde ~ trebuie sa rna intorc la grupurile de "eu"-ri, in
acest caz centrul magnetic. In prczent, in raport cu Iucrul nostru personal,
scopul nostru cste sa tim sub controlul centrului mabrnetic ~i nu al "eu"-lilor
ratacitoare, unul intcresat de ceva $i altul interesat de altceva. Daca ficcare
dintre ele ar vrea sa ne conduca ar 'insemna ca, 'in tinal, nimeni nu va conduce;
244
CAPITOLUL 10
dar daca sun tern condu~i de centrol magnetic aceasta inseamna deja un anumit
controL
Determinarea ~i definirca seopului este un moment foarte important in
Jucru. Se intampl1i de obicei ca iti define~ti scopul foarte coreet, in directia
coreeta, numai ca iti pui un seop care este foarte indepartat. Apoi, Cll accst seop
in vederc, incepi sa inveti ~i sa acumulezi material. Unnatoarea data dnd
incerci sa definc~ti un scop, II define~ti pulin difcrit, gasind un scop care este
putin mai apropiat; urmatoarea data iarii~i putin mai apropiat :;;i, a~a mai
departe, pana cand vei gasi un scop care este intr-adevar apropiat - maine sau
poimaine. Acesta cste cu adevarat modul corect in raport cu scopurile, daca
vorbim dcspre ele fiira mal multa prccizie. Putem- gas! multe scopuri care au
fost, rara doar $1 poate, deja mentionate. 'A fi unul'. Foalte corect, un scop
fOaIte bun. 'A fi liber'. Cum? Numai atunci cand dobande$ti control asupra
rna~inii. Cineva ar putea spune: 'Vreau sa fiu con$tient'; altcineva 'Vreau sa
fiu treaz' sau 'Vrcau sa am vointa'. Accstea toate sunt scopuri situate pe
accea~i linie, numai ca la distante difcrite.
I: Am ajuns la concluzia ca cea mai mare parte a scopurilor mele sunt prea
indcpartate $i a~ vrea sa lucrez mai mult la latura practidi.
R: Da, deoarece inainte sa poti atinge scopurilc indepartate, sunt multe lucruri
pc care Ie poti face aici $i acum, :;;i acesta este punctul prin care acest sistem
cu scopuri aflate la cel putin zece mii de mile departare, care nu au nici un sens
practic; dar acest sistem incepc in aceasta camera. Accasta este diferenta ~i asta
este ceca ce trebuic inteles inainte de toate.
Iar ~i iar trebuie sa: ne intoarcem la aceasta intrebare: ' Ce anumc dorim de
Ja }ucnJ?' Nu folosi tcnninologia sistemului, ci descopedi ceca cc dore~ti tu
insuti. Dad spui di vrei sa fii con:;;tient foarte bine, dar de ce? Ce vrei sa obtii
con~tient fiind? Nu trebuie sa crezi ca poti raspunde la aceasta intrebare
imediat. Este foarte difici!. Dar trebuie sa te intorci la ca. $i trcbuie sa intelegi
di inainte de a veni vremea cand vei fi capabil sa ob!ii ceea ce dore~ti, trebuic
sa ~tii in ce consta aceasta. Asta este 0 conditie foarte clara. Nu vei putea
obrine niciodata ceva, pana cand nu vei spune 'vreau asta'. Apoi poate ca vei
obtiuc aceasta sau poate ca nU; dar nu 0 vei putea obtine niciodata daca nu vei
:;;ti ce este, 0 poti fonnula in felul tau $i trebuie sa fii sincer eu tine iusuti. Apoi
te poti intreba: 'Va fi sistemul capabil sa rna ajute sa oblin aceasta?' Daca ne
yom aminti scopul nostru, daca ne Yom gandi 1a el, daca Yom gasi din ce in cc
mai multe motive pentru care trebuie sa iucdim, voin1a noastra se va mi~ca
intr~o singura direc!ie $i vom devcni mai putemici. Daca yom uita scopul, ne
Am vorbit despre problema scopului pentru cii va sfiituiesc sa va ganditi 1a
aceasta, sa rcvizuiri ceea cc ati gaudit deja despre scop :;;i sa va ganditi cum ati
defini scopul vostru acum, dupa studierea acestor idei.
A~ spune ca ceca ce un om poate obrinc, ceea ce i se poate promite cu
conditia ca e1 sa lucreze, este aceea ca dupa un anumit timp de lucru el se va
vedea pc sine. Alte lucruri pc care Je-ar putca obtine, cum ar fi con~tienla,
245
 A PATRA CALE
unitatea. conectarea la centrii superiori, toate yin dupa aceasta - ~i nu ~tim In ce
ordine vor veni. Dar trcbuie sa ne amintim un singur lueru: pana cand nu vom
obtine asta - pana caod nu ne vom vedea pc noi ln~ine - nu vom putea obtine
numic altceva. Pana cand nu vom ineepe sa Iucram avand in vedere acest seop,
nu vom putca spune cil am inceput sa Iucram. A~a cii, dupa un anumit timp
trcbuie sa fim capabili sa fonnuHirn scopu! nostru imediat ca fiind aceIa de a ne
putea vedea pc noi In~ine. Nici macar sa ne cunoa*'tem pc noi in~jne (aceasta
vine mai tarziu), ci daar sa ne vedem pc noi in~ine. Omului Ii cste teama sa se
vadii pc el insu~i. Dar el se poate hotari sii-~i faca curaj ~i sa vadii ceca ce estc
el.
1: Estc vointa 0 parte a fiintei?
R: Da, 1a fel ca ~i con~tien!a ~i intelegerea. Numai ca, daca lucrezi prea mult
asupra in!elegerii ~i cunoa~terii ~i neglijezi vointa, atunci voin!a ta in loc sa
creasca mai puternica va deveni mai slaba sau va ramane la fel cum a fost.
Dad voin!a ramane nedezvoltam., dezvoltarea in~elegerii nu poate ajuta prea
mult. Poti intelege foarte mult ~i totu~i sa nu fii capabil sa faci nimic in aceasta
privinta. A~a ca, inca de la inceput trebuie sa faci eforturi serioase pentru
dezvoltarea vointei. A~a cum am spus, cu voin!a noastra - voin~a oarnenilor TIf.
I, 2 ~i 3 - putem controla numai un centru, utilizand toam. concentratea posibiHi
pentru noi. Totu~i centrii sunt dependenti unul de celalalt. Controlul a mai mult
de un centru poate fi obtinut numai (fad te pui pe tine insu~i sub 0 alta vointa,
pentru ca voin!a ta este insuficienta ~i, de aceea, disciplina ~i exercitiile ~colii
sunt necesare.
Noi nu avem 0 vointa real~, avem numai vointa proprie ~i incapatanare.
Dad vei in!elege aceasta, va trebui sa ai curajul sa renunti la vointa tao Intr-o
~coala sunt create posibilitati speciale de renun!are la vointa ta, astfel incat
daca renunti la ea, mai tarziu vei putea avea propria ta vointa-. Dar chiar ~i rara
aceste posibilitati speciale, dad oamenii se uita la ei in~i~i ~i sunt atenti, ei pot
prinde momentele dnd este prezenta 0 dorinta puternica ~i sa se intrebe pe ei
in~i~i ce trebuie sa faca in lumina sistemului. Fiecare trebuie sa descopere care
este situatia sa proprie.
I: Ce este Yointa proprie? Care este diferenta intre vointa proprie ~i
incapatfinare?
R: Nu exista 0 diferenta anurne. Amandoua sunt rnanifestari ale rezisten!ei.
Este vointa creata ~i controlata de impotrivire. Avem aceasta vointa, dar ea nu
vine din noi, ea vine din obstacol. Vointa proprie se manifesta atunci cand, de
exemplu, cineva vede ca un om nu ~tie cum sa faca un lucru ~i se ofera sa-i
explice, dar ornul spune: 'Nu, voi face eu singur', 'Voi decide singur', 'Nu
vreau sa ascult pe nimeni altcineva' ~i a~a mai departe. Incapatanarea este
aproape ace1a~i lucru numai ca mai genera1- poate fi un fel de obi~nuin!a. Este
voin!a mecanica, in general bazata pe presupuneri gre~ite, referitoare Ia tine
insuti ~i 1a experien!a tao Vointa proprie este autoafinnare. Daca vei compara
vointa proprie cu 0 actiune nonna1a exista intotdeauna 0 anume impotrivire in
aceasta - vrei sa faci ceva ce nu ar trebui sa facio Este foarte caracteristica in
lucru. In studiul ideilor ~tii ca anumite lucruri trebuie sa Ie eviti, dar tu vrei
246
CAPITOLUL 10
exact acele 1ucruri. Daca incepi cu accasta in gandirea despre voin!a proprie,
vei gasi exemplele tale proprii. .
I: Cum putem lucra impotriva vointei proprii? $i este posibi1 pentru nOl, a~a
cum suntem, sa recunoa~tem rnomentele dnd avem vointa reala?
R: Nu voin~a realii.~ vointa realii este foarte indepartata. A~a cum am spus, tot
ceea ce avem este vointa proprie ~i incapa!anare, sau mici vointe care se
modifica tot timpul. Referitor la modul cum putem lucra impotriva voin!ei
proprii: pOli studia sistemul. Exista ~nu~ite ce:in~e in sistern,,~ lucru.ri. pe ~ar~
nu trebuie sa Ie fact sau pe care trebUie sa Ie facl. Ce se poate Impotnvl vom!el
proprii? Exista numai doua lucruri opuse unul altuia: lucrul ~u tine insuli :i
voin\a proprie. Voin\a propde vrea sa vorbeasca, de ex:mplu, 13: tu nu trebUl~
sa vorbe~ti des pre anumite lucruri, pentru cii dad 0 vel face, vel spune numal
minciuni; exista 0 regula sa nu vorbe~ti despre ideile sistemului cu persoanele
din afara, inainte de a Ie ~ti ~i a Ie intelege. Urmeaza 0 luptii ~i rezultatul este in
acord cu eel care ca~tiga dintre cele doua lucruri. In acest fel, de la bun inceput
te intalne~ti cu ideile lucrului, opuse vointei proprii. Daca uiti de lucru, nu
lucrezi impotriva vointei proprii. Singurul mod de a lupta impotriva vointei
proprii este sa-~i aminte~ti de lucru. Este posibil ca intr-un anumit ~oment
lucrul sa nu aparii deloc, dar in alt moment apare, ~i in acel moment vel put:a
intelege ce inseamna sa renunti la ,'oinla proprie. Intreaba-te: este corect dm
p~nct de vedere allucrului sau nu? Aceasta este lupta impotriva vointei proprii,
La omul obi~nuit vQinfa unneaza 0 linie in zig-zag sau se invarte intr-un
cere, de aceca este necesar sa subjugam vointa. Accasta subjugare 0 antrencaza
in a~a fel incat, mai tarziu, sa poata unna 0 anumita linie. Cand va deveni
suficient de putemica nu va mai fi necesar sa 0 limitam. A~a ca vointa nu poate
fi lasata a~a cum este ea in prezent, deoarece, acum ea alearga in toate
directiile. Ea trebuie sa fie antrenata ~i pentru a antrena vointa trebuie sa faci
multe lucruri neplacute.
1: Sunt prezente mereu ocazii de antrenare a vointei dad Ie poti ga:i?
R: Da, a~a cum am spus, acolo unde exista frictiune. Dar asta depmde de ce:a
ce dore~ti - daca dore~ti frictiune, de decizia ta, de starea ta ~i de pozitia tao In
lucru in fiecare moment trebuic Sa tnvingi lenca, inertia, dorint<1. de a te opri.
Daca' nu lucrezi nu este nimic de invins, dar daca lucrezi la ceva, va trebui
mereu sa-ti invingi dorinta de a tc opri din lucru. . ,
1: Dad rna detennin sa fac ceva ce nu doresc sa fac, este aceasta frlctlUne?
R: Orice acliune provoaca frictiune, daca 0 facio Dar nu este suficient numai sa
te gande~ti la ea. Numai prin frictiune pori crca energie ~i dezvolta vointa.
I: Sunt intotdeauna necesare cantitati cnonne de frictiune ~i de disconfort
inaintea unei noi dezvoWiri?
R: Depinde de oameni. Pentru unii oameni, poate fi nevoie de mai mul,t, ~entru
aJtii mai putin. IarMi, dcpindc de ceea ce vrei. Dad vrei numai sa s~dlezl. est~
suficicnt numai sa vezi, dar dadi vrei sa schimbi ceva nu estc suficlent numal
sa te uiti 1a aceasta. Vcderea unul lucru nu-l va schimba. Lucru inseamna
frictiun~ conflict intre 'da' ~i 'nu' intre partea care dore~te sa lucreze ~i partea
car~ nu dore~te sa lucrezc. Sunt m~1te parti in noi care nu doresc sa lucreze, a~a
247
 A PATRA CALE
ca in momentui in care lneepi sa lucrezi, illcepe fric!iunea. Dad am hotarat sa
fae ceva ~i 0 parte din mine nu dore~te sa fadi. aceasta, trebuie sa insist, atat de
mult cat sunt capabil, Sa-m! indeplinesc decizia. Dar imediat ce lucrul
inceteaza, frictiunea inceteaza.
I: Cum se poate crea frictiune utiIa?
R: Trebuie sii lncepi ell ni~te idei concrete. Dad nu creezi niei 0 rezistenta,
atunei totul se intampiii. Dar daca ai anumite idei, poti deja rezista identificarii
~i te poti lupta ell imaginatia, emotiilc negative ~i lucrurile de acest fel.
Incearca sa afli ce te impiedica eli adevarat sa tii activ in lucru. Estc necesar sa
fii activ in lucru; nu poti obtine nimic fiind pasiv. Noi uitam inceputuJ, unde $i
de ce am iuceput $i in eea mai mare parte a timpului nu ne gandim deloe Ia
scop, ei numai Ia mici detalii. Niei un detaliu nu este de vreun folos tadi seop.
Amintirea de sine nu este de niei un folos rara amintirea seopurilor luerului ~i a
scopului tau fundamental initial. Dad aeeste scopuri nu sunt amintite
emotional, pot treee ani ~i tu vei ramane in aeeea~i stare. Nu este suficient sa
educi min tea, este neeesar sa eduei vointa.
Nu suntem niciodata aeeia~i in doua zile, conseeutiv. In unele ziIe putem
avea mal mult succes, in altele mai putin. Tot ceea ee putem face este sa
controIam eeea ee putem. Nu Yom putea nieiodata controIa Iuerurile mai
dWeile dad nu controIam luerurile simple. In fiecare zi ~i ora sunt lucruri pe
care Ie-am putea eontrola dar nu 0 facem; a~a ea nu putem avea lucruri noi de
controlat. Suntem inconjurati de lucruri neglijate. In principal, nu ne controlam
gandirea. Gandim intr-un mod vag Ia ceca ce dorim. dar dad nu fonnuIam
ceea ce dorim, nimic nu se va intampla. Aceasta este prima conditie, dar sunt
multe obstaeole.
Efortul eonstituie moneda de care dispunem. Daea vrem eeva, trebuie sa
platim eu efort. In eoneordanta eu puterea efortului ~i eu timpul acestui efort -
In sensul dad este timpul potrivit pentru efort sau nu - obtinem rezultate.
Efortul necesita cunoa~tere, cunoa~terea momentelor 'in care efortul este uti!.
Este necesar sa invatam printr-o practica indelungata cum sa cream ~i sa faeem
un efort. Eforturile pe care Ie putem face sunt eforturi de observare de sine ~i
de amintirc de sine. Cand oamenii intreaba despre efort ei se giindese Ia efortul
de 'a face'. Acela ar fi un efort pierdut sau un efort gre~it, dar efortul de
observare de sine ~i de amintire de sine este efortul eoreet pentru ea poate da
rezultate eoreete. Amintirea de sine are un element de voin!a In ea. Dad ar fi
numai visare, 'eu sunt, eu sunt, eu sunt' nu ar reprezenta nimie. Puteti inventa
multe eai diferite de a va aminti de vol in~iva, deoarece amintirea de sine nu
este un lueru intelectual sau abstract; ea reprezinta momente de vointa. Nu este
gandire; este ae!iune. Inseamna sa ai un control mai mare; altfel la ce ar fi de
folos? Puteti sa va eontrolati numai In momentele de amintire de sine.
Controlul mecanic care este dobandit prin antrenamcnt ~i edueatie - cand
cineva este iustruit cum sa se eomporte in anumite situa!ii - nu este un control
real.
I: Renuntarea la voin!a proprie inseamna renuntarea la propria ta judecata?
248
CAPITOLUL 10
R: Depinde in ee privinte. In general insearrma renuntarea la infantilism,
ineficienta ~i minciuna. Averi idei gre~ite despre ceea ee inseamna renunta:ca
la vointa. In primul rand, credeti ca aceasta este 0 ae!iune finala; ca renunlatl la
vointa ~i nu mai aveti deloc vointa. Aceasta este 0 iluzie deoareee nu avem
atata vointa 1a care sa renuntam. Vointa noastra dureaza aproximativ trei
minute. V~inla este masurata prin timp. 'Daca renun!am odata trei minute 1a
vointa, maine aIte trei minute se vor ivi. Renuntarea la vointa nu este 0 aetiune,
este un proces continuu. 0 singura actiunc nu insearrma nimie. Cea de-a doua
gre~eaJa eonsta in faptul ca nu va aduceti aminte anumite principii, in fat a
carora renunti la voin!a. Exista multe principii de unnat in fata drora trebuie
Sa renunti Ia voin1a proprie. Cel de-al treilea lucru consta 'in evitarea gfmdirii
extreme, imaginandu-te eazurile eelc mai difieile. Ineepe eu situatiile simpl~e,
obi~nuite. Renuntarea la voin!a inseamna doar sa-ti aduci aminte de lucru. In
acest felInveti cum sa creezi vointa; estc metoda de dezvoltare a accsteia.
I: Renuntare; Ia voin!a va Insemn~ sa nu ac!ionezi rara a avea intelegere?
R: Vezi, aceasta este 0 alta gre~eaJa a tao Crezi d renuntarea la vointa
inseamna sa/aci ceva. Aceasta se IntiimpIa foarte rar. In eele mai multe cazuri
ti se spune sa JIll faci nimic, Este 0 mare diferen!a. De exemplu, vrei sa spui
cuiva ee crezi despre el, dar nu trgbuie sa faci aceasta. Este 0 problema de
antrenament. Vointa poate cre~te daca un om luereaza eu sine ~i face ca vointa
sa sa se supuna prineipiilor lucrului. Aspeetele care nu privesc lucrul nu pot fi
coneetate cu acesta, dar cu cat mai muIt intri in lucrul eu sine, eu atat mai mult
mai multe lucruri incep sa-l atinga. Totu~i aceasta neeesita timp.
Atunci cand ~ansa lor apare ~i oamenilor Ii se spune sa faca eeva, sau sa nu
fadi ceva, ei merg adesea Impotriva acesteia, din eauza a ceea ce lor Ii se pare
a fi eea mai buna raliune. A~a ca ei I~i pierd oeazia. Timpul treee ~i mai tarziu
pot vedea ca ~i-au pierdut ocazia, dar aceasta nu mai poate fi inloeuita eu
altceva. Aceasta este pedeapsa pentru vointa proprie.
I: Mi se pare cii daea renunti la vointa proprie ob!ii de fapt ceea ce dore~ti,
deoareee renunland la dorin!a proprie obtii rezultatul dorit.
R . Voinla proprie nu include tot ceea ee dore~ti. Dad 1ti este foame ~i vre~
sa maniinei, aceasta nu este voin!a proprie. Vointa proprie inseamna sa prefen
Sa actionezi singur ~i, In cazul nostru, sa nu iei in eonsideratie luerul ~i
prineipiile luerului. Dad vointa mea proprie eonsta in a jura, de exemplu, ~i eu
renunt la aceasta deoarccc cste impotriva principiilor lucrului, unde estc
rezu1t~tul dorit dc care vorbe~ti?
Unele din dorin!ele noastre pot fi bine aseunse. De excmplu, un om poate
dori sa critice pc eineva ~i nume~te aceasta sineeritate. Dar dorinta de a eritiea
poate fi atilt de putemiea incat el va trebui sa faea Intr-adevar un marc efort
pentru a 0 opri ~i un om nu poate face intr-adevar eforturi mati de unul singur.
Trebuie sa repet - pentru a crea vointa, omul trebuic sa-~i eoordoneze
fiecare din actiunile sale eu ideile Iuerului; el trebuie, in fiecare aetiune, sa se
intrebe: cum va arata aceasta din punetul de vedere al luerului? Estc folositor
sau daunator pentru mine sau pentru lueru? Daca nu ~tie, poate intrcba, Daca
este de mult timp in lueru, nu exista practie nici 0 ae~iunc care sa nu fie legata
249
 A PATRA CALE
de lucru; flU exista. actiuni independente in sensul ca nu mal poti actiona
proste~te ~i rani discemamant. Trebuie sii gande~ti fuailltc sa aC!ionezi. Ac~asta
este singura metoda prin care vointa poate fi creatii, ~i pentru aCeasta metoda.
este necesarii organizatia ~colii.
. I?upa cum..am spus mai devremc, vointa proprie este intotdeauna legata de
opIl1ule propm; un om crede meren cil ~tie. Apoi vine intr-o ~coaIa ~i 1$i dii
seama ca nu $tie nimic. De aceea este nccesarii pregatirea pentru ~coaHi. De
obice! c$ti plin de opinii pfaprii $i Yoin!ii proprie. Un om care vine 1ntr-0 $coalii
trcbuie sa fie gata sa accepte inva!iitura $i disciplina $colii, ori altfel nu obtine
nimic. EI nu poate dobandi Yoin!a dad nu renun!a la vointa proprie, la fel ~um
nu poate dobandi cuno$tere daca nu renun!a la opiniile proprii.
I: Trebuie sa distrugem vointa proprie singuri, sau este distrusa de altcineva?
R:Trebuie s-o distrugi tu insuli $i trebuie sa 0 ai distrusa suficient pentru a fi in
$coalii. Trebuie te eliberezi suficient de ea pentru a accepta lucrurile Tara lupUL
Nu poti pastra toate vederile ~i opiniile vechi $i sa dobande$ti in acela$i timp
altele noi. Un Om trebuie sa fie suficient de liber pentru a renunta la ceea ce
estc vechi, cel purin pentru un timp. EI trebuie sa fie capabil sa inteleaga
necesitatea disciplinei, deoarece voin!a nu poate fi creata pan a cand nu accept!
o anumita disciplina. ' aceasta, vei incepe sa gande~ti intr-un mod corect. Dad vei descoperi modul
Para $coahi nu poti face nimie. ,Poti incerca $i incerca $i nimic nu va rezulta
din aceasta. Cand e$ti deja co~ectat cu un anumit fel de ~coaJa, problema
principaJa este de a incepe cu lucrul asupra renun!arii vointei proprii. Cand
v?in~a proprie este invinsa suficient, atunei este posibil sa vorbim despre
dlfente metode de lucru. '
I: ~um ~ot invata sa actionez diferit in via!a pentru a evita acelea$i emo!ii
limItate ~l recurente pe care Ie resimt acum?
R: A aqiona diferit in viata este scopul nostru. De aceea lucrul este organizat,
de aceea trebuie sa studiem diferite teorii, sa ne amintim diferite reguli ~i a$a
mai departe. Ceea ce ai vorbit tu este scopul indepartat. Trebuie sa lucram in
sistem mai intiii. Invatand cum Sa actionam in legatura cu sistemul ~i cu
or~anizatia, invatam cum sa actionam in viata; dar nu putem invata cum sa
~ctlOnam in via!a lara ca sa trecem mai intai prin sistem.
I: Vreau sa iau 0 decizie de a lucra de la care sa nu pot da inapoi.
R: Aceasta este una din cele mai mari iluzii ale noastre $i anume ca putem lua
hotarari. Este necesar sa fii pentru a putea lua hotarari, deoarece a$a cum
suntem, un "eu" mic ia hotarari, $i un alt "eu", care nu ~tie despre acestea, este
solicitat sa Ie indeplineasca. Acesta este unul din primele puncte de care ar
trebui sa ne dam seama ~i anume ca, a~a cum suntem, nu putem lua hotarari
nici chiar in lucrurile marunte - lucrurile doar se intampia. Dar atunc! cand vei
in!elege corect a:easta, ca~d vei incepe Sa cauti cauzele ~i atunei cand vei gasi
aceste cauze, vel fi capabtl sa lucrezi $i poate sa iei hotarari de~i, pentru 0
lunga perioada de timp, doar in legatura cu Iucrul $i nu cu altceva.
Prima chestiune pe care trebuie sa 0 hotara$ti este sa-ti faei lucrul tau $i sa-1
faci regulat, sa-!i aminte~ti de el, Sa nu illa~i sa scape. Noi uitam lucmrile prea
U$Or. Hotaram sa facem efOituri - un anumit tip de eforhlri $i un anumit tip de
250
CAPITOLUL 10
observa!ii - $i apoi lucruri foarte obi$nuite, octave marunte, intrerup lucrul cu
totul ~i noi uitam. Din nou ne aducem aminte $i iara~i uitam; In acest fel se
continua. Este necesar sa ui!i mai putin ~i sa-ti aduei aminte mai mult; este
neeesar sa pastrezi anumite realizari, anumite lucruri pe care le-ai vazut $i
inteles mereu eu tine. Trebuie Sa incerci sa nu Ie uiti. Prineipala dificultate este
ce' sa faci ~i cum sa te detennini sa faci aceasta. 'A te face pe tine insutl sa
gande$ti regulat, sa lucrezi regulat - aceasta este problema. Numai atunci vei
incepe sa te vezi pe tine insuti, adidi Sa vezi eeea ce este mai important ~i ce
este mai putin important, unde sa-ti indrepti atentia ~i a~a mai departe. Altfel ce
se intampJa? Te hotara~ti sa lucrezi, sa faci ceva, sa schimbi Iucrurile - $i apoi
ramai exact acolo unde a1 fost mai inainte. Incearca sa te gande~ti la lucrul tau,
la ceea ce incerci Sa faci, de ce incerci sa faci aceasta, ce anume te ajuta $i ce
anume te impiedica, atat din afara cat $i din interior. Poate fi de asemenea utH
sa te gande$ti la evenimente!e exterioare, deoarece ele iti arata ce mult depind
de faptu! ca oamenii sunt adonnili, ca sunt incapabili de a gandi corect,
incapabili de a inteJege. Cand ai vazut aceasta in afara 0 poti aplica tie insuli.
Vei vedea aceea~i confuzie in tine referitor la tot felul de subiectc diferite. Este
dificil sa gande~ti, dificil sa vezi unde sa incep! sa gande$ti: odata ce ai realizat
tau de a gandi COreet despre un lucru, acela te va ajuta sa gande$ti corect
despre aite lucruri. Dificultatea consta in faptul ca oamenii nu gandesc corect
despre nimic.
I: Lucrul pe eare iI gasesc cel mai alannant este u~urinta cu care cad 'intr-o
stare in care nici un efort nu este posibil.
R: Da, dar daca aranjezi cu tine insuli sa faci eforturi regulate, aceasta te va
ajuta sa mergi mai departe. Aceasta este una din hotararile realizabile pe care
Ie poli face. In lueru trebuie sa iei numai hotarari posibilc $i hotarari care
trebuie amintite.
I: De cateva ori pe an 0 linie de actiune devine in mod special clara pentru
mine. Am avut astfel de momente toata viata mea $i am ajuns sa cred ca este
inutil sa intreprind orice actiune serioasa fara ceea cc in mod obi~nuit este
numit inspiratie.
R: Exista perioade in conditii1e obi$nuite cand nu se intampla nimic $i apoi yin
rascrucile. Toata viata este a1catuita din strazi ~i rascruci. Schimbarea la
rascruci poate chiar sa devina mai sistematica daca ai un centru de greutate.
Atunci un }ueru va continua sa fie mai important ~i tu vei coti mereu in aceea$i
directie. Dar inspiralia nu are nimic de-a face cu aceasta. Este pur ~i simplu
realizarea momentului cand pori face ceva.
I: Uneori cand incerc sa hotarasc daca sa fac sau sa nu fac ecva, descopar ceca
ce par a fi motive bune din punct de vedere al sistcmului, atat pentru a face cat
$i pentru a nu face aceasta.
R: Este imposibil sa spui despre aceasta in general, depinde de circumstante.
Uneori poti decide din punctul de vedere al sistemului, iar alteori sunt lucruri
in viata pe care Ie poti decide tara niei 0 legatura cu acesta, deoarecc nu poti
gasi mereu 0 utilizare practiea a acestor idei inainte de a Ie cuno~tc pe toate.
251
 A PATRA CALE
Exista 0 cxpresie in sistem, 'sa. creezi luna in tine insu!i'. Sa discutam
desprc ceca ce ar putea sa insernne asta. Estc 0 cxprcsie simbolica, iar
simbolurile sub forma diagramelor sau a expresiilor simbolice sunt fol05ite
pcntru scopuri bine definite. Un simbal exprima mai multc idei deodata. Dad
s~ar referi numai la 0 idee, riispunsul ar f1 simplu; dar un simbal estc fol05it
pentru a evita descrierile lungi $1 a pune mai multe idei intr-o singura frazii.
Cum se poate descifra 0 diagrama sall 0 expresie simbolicii? Penh-u a
descifra un simbal este necesar a cUl1oa$te ordinul ideilor cuprinse In e1.
Acum, dad intrcbiim ce ar putea insemna sa crea.m luna in 110i 111$ine,
trebuie sa ne iutrcbiim care este func~ia lunii in legiitura eu via!a organicii.?
Luna eehilibrcaza viata organica - toate mi~carile exterioare sunt echilibrate de
luna. Ce se va intampla dad aceastii. functie a lunii va disparea? Va fi aceasta
in beneficiul unul om luat individual sau dimpotriva?
Trebuie sa ne dam seama ca toate aeestea se refera la fiinta. Care sunt
triisaturile fiintei noastre? Trasatura principaHi a fiintei noastre este ca suntem 0
multitudine. Dad vrem sa Iucram asupra fiintei noastre, sa 0 facem sa
corespundii mai mult cu scopul nostru, trebuie sa 'incerdm sa devenim unitari.
Dar acesta este un seop foarte indepartat. Cc inseamna sa devii unitar? Primul
pas, care este inca foarte indepartat, este sa cream un centTli de greutate
permanent. Aeeasta inseamna sa cre~m luna in noi in~ine. Luna este un centru
de greutate permanent, care echilioreaza viata noastra fizid, dar in Iloi il1$ine
nu avem un asemenea echilibru, deci, atunci dnd yom crca acest echilibru sau
centru de greutate in noi in~ine nu yom mai avea nevoie de luna.
Dar mai intai trebuie sa hotaram ce 'inseamna absenta unui "eu" permanent.
Ni s-a vorbit despre multe trasaturi ale acestuia, dar ele trebuie stabilite tara
doar ~i poate prin observa~ie ~i, pentru a ajunge mai aproape de ideea de creare
a lunii in noi in~ine, trebuie sa distingem ceca cc este important de ceea ce nu
este important. Apoi trebuie sa incepem sa Iuptam impotriva trasaturilor care
ne impiedidi sa devenim unul. Trebuie sa luptam cu imaginatia, cu emotiile
negative ~i cu vointa proprie. Inainte ca aceasta lupta sa aiba succes, trebuie Sa
ne dam seama d eel mal rau tip posibil de imagina!ie, din punctul de vedere al
obtinerii unui centru de greutate permanent, este credinta ca poti face ceva de
unul singur. Dupa aceea, trebuie sa descoperim emotiile negative care ne
impiedicii sa facem ceca ce este sugerat in legatura cu sistemul. Pcntru aceasta
este necesar sa ne dam seama cii vointa proprie poate fi distrusa numai Tacand
ceea ce ni se spune. Nu poate fi distIUsa de ceea ce decidem noi in$1ne,
deoarece aceasta va fi tot vointa proprie.
Sa repet. Lucrul asupra fiin!ei cste intotdeauna 0 lupta - impotriva a ceea ce-
ti place sa faci ori nu-ti place sa facio Sa zicem ca it! place patinajul cu roble $1
ti se spune sa~ti aminte~ti de tine insuti. Apoi trebuie sa lupti impotriva dorintei
tale de a merge la patinaj pe rotile. Ce poate fi mai inocent decat patinajul cu
roble? Dar trebuie sa lupti impotriva acestuia, in orice caz. In fiecare zi $i in
fiecare ora sunt lucruri pe care nu Ie putem face, dar sunt $i lucIUri pe care Ie
putem face. Deci trebuie sa ne uitam la 0 Z1 $1 sa vedem ceea cc putem face dar
nU facem.
252
CAPITOLUL 10
Nu poate exista 0 regula' Aminte$te-ti de tine insuti' .. D.ac~ 1i ~e spun~ s~
faci sau nu ceva ~i nu incerei aceasta, inscamna ca nu vrel 111mlC, ca nu vrel sa
lucrezi.
Ai suficienta cunoa$tere. Acum este necesar sa fie impins lucrui asupra
fiintei. Noi lncercam mereu sa scapam de a face ceca ce cste sugcrat.
I: Care cste scopulluptci lmpotriva vointei proprii?
R: Trebuie sa-ti aminte$ti cum am inceput. Scopul a fost de a crea un centru de
greutate, de a' crea luna in noi in$ine. Nu putem face aceasta prin vointa
proprie, _' 'fi -" Ii' 'C' d
Crearea lunii in noi in$ine este legata de Ideea saen lcarn su ennteI. an
incepcm sa sacrific1im suferinta, Il1Cepem sa cream luna 'in noi in$ine. Noi vrem
mereu sa ne pastram suferinta, totu$i luna nu poate fi creata decat din suferinta
noastrii. Numai ca trebuie sa ne aducem aminte ca renul1!area la suferinta este 0
actiune iar erearea lunii estc rezultatul un~i scrii continu~ d~ ~ct~ul1i. . .
I: Cum este posibil sa descoperim "eu"-nle care te implcdlca sa facI ceca ce tl
se spune?
R: Prima data dnd descoperi ca nu ai Tacut ceea ce a fost sugerat, gase~te
cauza. A doua oara, gaSe$te alta cauza :;;i a:;;a mai departe. Apoi, a:;;a cum am
spus, gasc$te emotiile negative care ,~e impicdica sa auzi ceea ce este .spus ~i sa
unnczi aceasta. Fie d BU ti-a placut de mine in acca zi, sau de altcmeva, sau
vremea; apoi vei simti di este justificat sa nu faci nimic,
1: A face efort estc ccea ce numi!i lupta. Dar cum numiti aceasta daca cineva
face ceva Tara a fi con~tient de 0 lupta?
R: Aceasta inseamna ca s-a intamplat. Ni se pot intampla patru feluri de lucruri
_ prin accident, cauza $i efect, destin $i vointa. Lupta trebuie s~ existe pril~
vointa, intentie. Iar tu trebuie sa fii con$tient de intcntia tao Nu potl face efort $]
sa n~ fii con~tient de el. Ceea cc estc important este vointa - actiunc.
1: In cele patru eategorii vointa nu este folosita des, nu-i a~a?
R' Vointa trebuie sa fie foiosita. Nu suntem niciodata gata pentro iucro, dar
to'tu$i tr~buie sa lucram. Daca suntem gata, atunci ni se da sa lucram cu altccva
pentru care nu suntem gata. In lucru trebuie sa incerci sa folose:;;ti v~inta. - atat
cat ai. Dad ai un gram de vointa $i-I folose$ti, accasta va cre$te ~I vel avea
doua grame, apoi trei gramc :;;i a$a mai departe. In lucru trebuie sa in\,atam sa
facem supra~eforturi.
I: Ce este un supra~efort?
R: Un supra-cfort poate avea multc caractcristici, dar in general 1l1Seamna sa ntl
faci ceea ce crezi tu cii cstc eel mai bine ci ceca ee c~ti STahlit sa facl. Din
propriile noash'e intentii suntem gata sa facem multe iucruri, dar nu suntcm
gata sa facem sau sa nu facem ceca ce ni se spune.
1: in cc fel supra-cfortul difcra de un cfort obi$nuit?
R: Difcra in grad, dar nu numai in grad. Supra-efortul este un efort ~:ut
con$tient, atat cat putem, pentfu un anumit scop care nu este ccru~ de mCI 0
circumstanta cxterioara. Nu faccm niciodata eforturi cu adevarat SCf!OaSC; totuI
cste prete~tic, deoarece nu $tim ce inseamna a face efort11ri. In condit ii
cxccptionaic, cand snntem obligati sa facem eforturl, Ie facem, dar nu supra-
253
 A PATRA CALE
eforturi. Pc de alta parte, cfortufile obi~nuite pe care Ie facem in viatii sunt
!.1ccesare, utile. Un supra-efoft poate parea inutil in ceca ce prive~te scopul sau.
I: Simt ca iutfU iutf-un cere vieios. Cn cat fae mai multe eforturi, eu atat vad
mai mult ca nn pot <face'.
R: Atune! Ia mai multe eforturi ~i dii-ti 5eama de aceasta constant; Ia aceasta
cat mai frecvcnt. Vei vedea ca flU e~ti mereu in aceea~i stare. Darnenii din viata
obi$l1Uita nu pot 'face', dar pentru tine este diferit - tot timpul trebuie sa incerci
sa facio E$ti mercu identificat ~i trebuie sa nu te identifici trebuie sa-ti observi
vorbirea, c$ti constant negativ $1 trebuie sii lupti impotri~a emotiilor 'negative,
trcbuie 5a-!i amintc$ti de tine inSll!i. Toate acestea inseanmii a face. Trebuie sa
observi aceste lucruri $1 sa incerci sa Ie schimbi.
I: Este posibiJ sa transfenlm energie acolo unde aceasta este dorita? Eu nu pot
face aceasta.
R: Aceasta este In general legat de control. Dadi dore$ti sa dobande$ti control
trebuie sa incepi de acolo unde este posibil. Deci trebuie sa te studiezi mereu
pe tine insu!i $i sa descoperi puncte slabe unde pori exercita control. Dintr-un
alt punct de vedere ele pot fi numite 'puncte tari' deoarece ele sunt slabe din
punctul de vedere al mecanicita!ii. Nu pori alege, dupa preferinta, sa faei un
lucru inaintea altuia; a persoana poate incepe intr-un fel alta in alt fel dar toti
trebuie sa fad cfort intr-o direclie $i sa. descopere ceea 'ce este posibi'l $1 ce~a
ce este imposibil. Dar pentru 0 persoana este mai profitabil sa faca eforturi
!ntr-o direqie, iar pentru alta persoana lntr-o alta direc!ie.
I: Ce anume creeaza stimul pentru Iucru?
R: Realizarea sHirii tale prezente. Cand vei realiza eli te in$eli pe tine insuti, di
e$ti adormit $i di locuin!a ta este in flacari mereu, permanent In flaciiri $i ca
numai lntampli'itor focul nu a ajuns in acest moment in camera ta, cand vei
realiza aceasta, vei dori sa faei eforturi pentru a te trezi $i nu vei a$tepta vreo
rasp lata speciaJa. Pana cand nu yom realiza cii loeuinta noastrii este in flaciiri
'10m a$tepta mereu 0 raspJatii specialii. Ce poti face in ;omn? Poti avea diferite
visuri - visuri rele, visuri bune, dar in acela$i pat. Visurile pot fl diferite, dar
patul este acela$l.
254
CAPITOLUL 11
Necesitatea studierii principiilor ~i metodelor \'lcolii - Trei lillii de luC/'u -
Corec! $I gr(!.$it in legaturii cu cele trei linii - Necesitatea llltelegerii - Sc:opuri
§'i neva! ale ~colii - Punerea aUuia [11 fOClIl tau - Pentru luaul pracllc e~.te
necesarii 0 orgalliza/ie - Ce es[e 'Iucrul'? - Pretuirea - LlIcrlll cu oamenll -
Lucrul pentru ~coalii - Interesll[ personal In orgallizati: - TiPll~ corec! d:
oamelli _ G ~coafii de a Palm Cafe - Alitudinea corecta - Plata - CUIIl sa
pliite~'lti _ Centrll de greutate - Disciplinii - ~egufi - A 11/1 face ~e~ este illlltil. -
Renlllltarea la deciziile proprii - A face tata cerm/elor - SOCll n lJI IUGrul dm
$coala _ Jdeea de afegere - MUJIca fizicii - CllJlOa$terea In $coalii - Gamellii Cll
millIe superioara - Pot ~colile sa illjlllell(eze viat a ?
-"n accstc prelegeri am vorbit desprc om, nU destul, _dar_ ~uficient pent~
scopuri practicc;~ am vor~it putin~de:pre univers; _da~ 'lad ca .ldeea de ~c~ala,
I ca ~i de lucm m $coala, este mca foarte vaga $1 uneor! am~stecata c~
conceptii formatoare care nu duc niciiieri. Ideea de $coaUi. tre~U1~ abordata
simplu: adidi., 0 $coalii este locul unde inveti ceva. Dar trebUle sa eXIste mcre~
o anumita ordine in lucruri, iar vol nu puteti invata tara a rcspecta aceasta
ordine. Vorbind de~prc ~coIile coneetate cu un anumit fel de $coli superioare
(rara aceasta conectare 0 $coaIa nu are nici un sens), am spus di In asemene~
:;>coli trebuie sa lucrati asupra fiintei in"ace1a$i timp eu lucrul a~upra cu?oa~te[l~
voastrc deoarece altfel cunoa~terea va va fi cu totuI nefoloSltoare ~l nu vetl
profita deIoc de ea. Ideile ezotcrice care nU sunt apIicate prac~i:.de~in mai mult
filosofie _ simpii gimnastidi. intelectuaUi care nu p.oate. duee TIl~al.en. .
V -am dat toate cuvintelc neeesare pentru studml slstemulU1 $1 v-am exphcat
pozitia accstui sistem in raport cu aIte sisteme. Va amintiti .cil am vorbit ?esp~'e
difcrite dii $i din ceea ce am spus dcsprc eIe a rczultat mal mult sau mat pUtl~
ea acest sistcm apartinc ceIei de a Patra Cai, adicii arc toatc trasatunle ~I
particularita!ile ~eolil~r celei de a Patra Cai. Am spu~ apoi di 0. $coaIa ~epinde
de nivelul oamenilor care studiazii in acea $coala, Jar acest mvel dcpmdc de
nivelul de fiintii.
Pentm de~oltarea fiintei este necesara 0 $coalii - mai mul!! oameni lucdind
in accea$i directie conform principiilor $i mctodelor $colii. Ceea :e n~ poate
face un singur om, pot face mai multi oarneni lucrand impreuna. Ca~d .a~
intalnit acest sistem, m-am convins repede cii el era coneetat cu alte ~coh ~l ea
astfel trecuse prin istoria scrisa $i nescrisa. in acest timp au fost inventate $1
perfectionatc diferite metode. "
$co1ile pot fi de diferite grade, dar acum dc?um~sc pnn ~coaI~ o~rce fcl de
y '
;;coaJa pregatitoare care duce intr-o anumitii drrectlC ~I, o. or~al11zatr~ care ar
°
putea fi numita '~coaUi' a ceIei de a Patt'a Cai este orgal11~a~e care mtroduce
trei forte in lueml ei. Este important de inteles faptul cit CXIsta un feJ de secret
in Iucn~! in ~coaJa, nu In sensu} a ceva reaimente ascuns, dar a ceva care trebuie
 A PATRA CALE
cxplicat. Ideea cstc urmatoarea: dadi iuam lucrul in ~coaHi ea pc 0 oetava
ascendenta, ~tirn ca in fiecarc oetava exista doua intervale sau intreruperi, intre
mi ~i fa ~i 10tre si ~i do. Pentru a trece peste aceste goluri tara a schimba
caracterul sau linia de iucru, cste nccesar sa ~tim cum sa Ie umpiem. Deci, daca
vreau sa garantez directia lucrului in linie dreapta, trebuie sa Iucrez pc trei linii
de Iucn! simultan. Dad voi lucra nurnai pc 0 singura linie de lucru sau pc doua
linii, dircctia sc va schimba. Daca voi lucra pc trci linii, sau trei octave, 0 linie
o va ajuta pc cealalta sa tread intervaluI, dandu-i ~ocul necesar. Este [aartc
important de inteles aceasta. Lucmi in $coal3. folosc$tc multe idei cosmice, iar
ccle trci linii de Iucru sunt un aranjament special pentru a asigura directia
corecta a lucrului ~i a asigura reu~ita.
Prima linie de lueru este luerul eu tine !nsuti: auto-studiul, studiul
sistemului ~i ineerearca de a schimba eel putin manifestarile cele mai
meeaniee. Aceasta este cea mai importanta linie. A doua linie este lucrul cu alti
oameni. Nu poti lucra de unul singur; 0 anumita fric!iune, neplacere ii
dificultate de a lucra cu al!i oameni creeaza ~ocurile necesare. Cea de a treia
linie de lueru este lucrul pentru ~coala, pentru organizatie. Aceasta ultima linie
imbraca diverse aspecte pentru diver~i oameni.
Principiul eelor trei linii este cii aceste trei oetave trebuie sa evolueze
simultan ~i paralel, dar ele nu incep t9ate odata astfel ca, atunei dind 0 linie
atinge un interval, 0 alta ii vine in ajutor. deoarece locurile acestor intervale flU
coincid. Daca un om este activ pe toate ccle trei linii, aceasta n va ajuta sa iasa
cu bine din multe evenimente aceidentale. Dc regula, prima linie incepe prima.
In prima Iinie de lucru prime~ti cunoa~tere, idei, ajutor. Aceasta linie se refera
nurnai la tine insuri, este in Intregime egocentrica. Pe eea de-a doua linie nu
trebuie numai sa prirne~ti, ci ~i sa dai - sa comunici cunoa~terea ~i ideile, sa
serve~ti drept model ~i muIte alte lucruri. Se refera la oamenii care lucreaza,
deci pc aceasta linie lucrczi jumatate pentru tine ~i jumatate pentru altii. Pe eea
de a treia linie trebuie sa te gande~ti la lucru in general, la ~co~la sau la
organizatie ca ansamblu. Trebuie sa te gande~ti ce este folositor, ce este
necesar pentro ~coaIa, ce arc nevoie ~coala, astfel cii a treia linie se ocupa de
ideea de ~eoa1a in general, de prezentul ~i viitorul lucrului. Dacii cineva nu se
gande~te ~i nu intelege aceasta, primele doua linii nu-~i vor produce efectul pe
deplin. A~a cste organizat lucrul in ~coala ~i de aeeea sunt necesare cele trei
linii de lucru - poti obtine ~ocuri suplirncntare ~i un beneficiu deplin allucrului
numai daca lucrezi pe eele tre! lini1.
Daca legam cele trei lini1 de lucru de ideea de bine ~i rau, atunci tot ce ajuta
prima linie - adica JucruJ personal - cste bine. Dar pe eea de-a doua linie nu
po~i avea totul pentro tine; trebuie sa te gande~ti la alti oameni care luereaza,
trebuie sa inveri nu numai sa intelegi, dar sa ~i explici, trebuie sa dai altora. ~i
vei vedca eurand ea poti Intelege anumite lueruri numai explieandu-Ie
cclorlalri. Cercul sc Uirge~te, binele ~i raul dcvin mai marl. Cea de-a treia linie
se refera deja la lumca din afarii, iar binele ~i raul reprezinta ceea ce ajuta sau
impiediea existen!a ~i lucru! intregii ~coli, astfel ca ecrcul se large;;te ~i mai
mult. A;;a trcbuie sa gandim despre aceste probleme.
256
CAPITOLUL 11
Va atrag in mod special atentia asupra studiului ;;i intelegerii ideii celor trei
linii. Este unul din principiile de baza ale lucrului In ;;coala. Daca il aplicati,
multe lucruri se vor deschide pentm voi. Sistemul este plin de asemenea
inshumente. Daea Ie folositi, ele vor deschide multe u~i.
Primul principiu al lucrului este ca eforturile dau rezultate proportionale cu
intelegerea. Dacii 'nu in!eiege!i, nu veti avea rezllitate; daca inte1egeti,
rezultatele vor fi in concordanta cu cat de mult intclegeti. Deci, prima conditie
este intelegerea si chiar Inainte de aceasta trebuie sa ~tim ce anume sa
inteleg~m ~i eum ~a obtinem Intelegerea coreeta. Luerul adevarat trebuie sa fic
luerul asupra fiintei, dar lucrul asupra fiinrei necesiHi Intelegerea obiectivel~r,
conditiilor ~i metodelor lucrului. Scopul lucrului este sa formam 0 ;;coala. In
acest ~cop cste necesar sa lucram in eoncordanta cu metodele ;;i regulile ~colii,
~i sa lucram pe trei lini1. Formarea unci ~co1i presupune multe lucruri.
Exista doua conditii in lueru cu care trebuie sa Incepi: prima este ca nu
trebuie sa erezi nimic, trebuie sa verifici totuI; a doua, 0 eonditie chiar mai
importanta decat prima, se refera la a face. Nu trebuie sa faci nimie pana nu
intelegi de ee fad ~i in ce scop. Aceste doua conditii trebuie intelese ~i tinute
minte. Este adevarat ca i!i poti da searna ca nu ~tii nimie ~i ea nu ~tii ce sa facio
Atunci poti intotdeauna cere un sfat, dar daca i1 ccri, trebuie sa-l accep!i ~i sa-l
unnezi.
Pana acum ati lucrat pc prima lin ie, ati studiat ceea ce vi s-a dat ~i explicat
~i ati incereat sa in!eIegeti. Acum, daca vre!i sa continua!i, trebuie sa incercati
sa lucrati pe cea de-a doua linie ~i, daca este posibil, pc cea de-a trcia linie.
Trebuie sa inccreati sa va gandi!i cum sa gasi!i mai mult de lucru pc prima
lin ie, cum sa treceti la lucrul pe cea de a doua linie ;;i cum sa abordati 1ucrul pe
eea de-a treia linie. Fara aceasta, studiul vostru nu va avea nici un rezultat.
Acum puneti intrebari pana cand sunteti multumiti di ati inteles eclc trei
linii de lucru: ce inseamna fiecare linie, de cc sunt necesare, ce este neeesar
pentru fiecare dintre ele ~i a~a mai departe. Ca~igul pc care I-ali putea obtine
este Intotdeauna proportional cu in!eiegerea voastra. Cu cat Yeti lucra mai
con;;tient, cu atat veti obtine mai mult. De aceea este atat de important ca toate
acestea sa fie explicate ~i inteiese.
i: De ce sunt necesare cele trei linii de lucru?
R: La Inceput totul depinde de minte - min tea trebuie educata, trebuie trezita.
Mai tarziu va depinde de emotie. Pentru asta ai nevoie de 0 ~coala, trebuie sa
intalne~ti alti oameni care ~tiu mai rnulte decat tine ~i trebuie sa diseuti ell ei.
Desigur, dad ramai de unul singur vei uita ee ai inva!at, deoarece stmt atatea
inertii in noi incat lucrurile dispar pur ;;i simplu din mintea 110aStra. De aceea
un ~m nu poate lucra singur ~i numai mUllea mai multor oameni imprcuna
poate produce rezultatele necesare. Exista multe obstacole, multi factori care
ne men tin adormiti ~i ne fac imposibila trezirea. Ceea ce invalam va dispare~
pur ~j simplu daea nimic nu lle ajuta. $i ee anume ne-ar poate ajuta? Doar cel
dinjur.
La II1CCput trebuie sa lucrezi pentru a dobandi cuno~tinrc, material, practicfi..
Apoi, cand ai obtinut cate ceva, lneepi sa lucrczi eu a1!i oameni, astfel incat 0
257
 A PATRA CALE
persoana sa fie utila alteia :;;i sa 0 ajute. Pe cea de-a doua lin ie, datorita unei
organizari speciale, te afli III situatia de a Iucra pentm alti aameni, nu numai
pentru tioe insu!L ~i, mai tafziu, vei putea in!elege cum pori fi util $colii. Totul
este 0 problema de in!elegere. Pe eea dc-a treia linie lucrezi numai pentro
:;;coaHi, nu pentro tine insuti. Daca lucrezi pc aceste trci linii, dupa un anumit
timp, aceasta organizatie va deveni 0 $coalii pentm tine; dar pentm aiti aameni,
care lucreaza doar pc 0 singura linie, nu va fi 0 $coaHi. Va amintiti di am spus
ca 0 $coa1a este 0 organizatie unde poti dobandi nu numai cUlloa:;;tere, cj iti poti
schirnba $i fiinta. 0 :;;coaUi de acest fel nu este mereu aeeea:;;i, are caIita!i
magice $i poate fi un fel de $coaJa. pentru 0 persoana ~i cu totul altceva pentm 0
alta persoana. Trebuie sa inteicgc!i di tot ce pute!i obtine - toate ideile, toatc
cuno~tintele posibile, tot ajutorul - vine de la ~coaIa. Dar ~coala nu garanteaza
nimic, Sa luam 0 universitate obi~nuita, unde sunt predate numai cuno~tinte ~i
instruire. Poate sa-ti garanteze 0 anumita cantitate de cuno~tin!e, dar chiar ~i
aceea numai dadi Iucrezi. Dar cand intra in discutie ideea de schimbare a
fiintei, nu este posibila nici 0 garantie, a~a ca oamenii pot fi in aceea~i ~coala,
!n ac~ea~i organiza!ie, dar pot fi Ia niveluri diferite.
I: Atl vorbit despre scopurile ~i nevoile ~colii. Ne pute!i spune care sunt
acestea?
R: Mai intai trebuie sa ne pregatim sa Ie intelegem. Avem ideile ~co1ii, dec}
trebuie sa Ie folosim: asta'ne va ajuta sa Intelegem $colile. Dadi noi in~ine nu
faccm nimie ~i doar vorbim despre ~co1i, se va crea numai imaginatie ~i nimic
alteeva. Trebuie sa ca~tigam de pe urma ideilor pe care Ie avem: dadi nu
ca~tigam nimic din eIe; ~eolile nu vor exista pentru noL Trebuie sa aveti
propriul vostru scop ~i el trebuie sa coincida cu scopul ~colii, trebuie sa fi~
incIus in aeesta.
I: Diferenta dintre prima ~i a treia linie se refera la faptul di ~coala are scopuri
~i in afara evolutiei membrilor sai ea, de exemplu, perpetuarea cuno~tintelor
sale?
R: Nu numai. Se poate referi 1a multe lucruri, deoarece se are in vedere 0 linie
diferita a timpului. In ceca ce te prive~te, poti considera numai prezentul. In
ceea ce prive~te ~coala - un timp mai indelungat.
S-ar putea sa va ajute dadi va istorisesc cum a inceput lucml. Cu foarte
mult timp in unna, am ajuns la concluzia ca in om exista muIte lucmri care ar
putea fi trezite, dar mi-am dat seama ca aceasta nu duce nicaieri, deoarecc la
un moment dat ele erau trezite $i in momentul urmator dispareau, neexistand
nici un control. Astfel rni-am dat seama Gii era necesara 0 ~coaJa ~i am inceput
sa caut 0 ~coaIa, tot in legatura cu acele puteri pe care Ie numesc 'miraculoase'.
In cele din urma am gasit 0 ~coaHi ~i am gasit multe idei. Acestea sunt ideile pe
care Ie studiem acum. Pentru acest studiu este nevoie de 0 organizatie in
primul rand pentru ca oamenii sa poata invata aeeste idei ~i, in al doile~ rand,
pentru ca ei sa fie pregati!i pentru 0 etapa urmatoare. Aceasta este una din
ratiunile unei organizatii ~i doar acei oameni care au tacut deja eeva pentru ei
in~i~i pot avea un loc in ca. Cit timp sunt in puterea falsei personalitati ei nu
pot fi utili niei lor, nici lucrului. Astfel ca primul seop al oricui este interesat de
258
CAPITOLUL 11
lucm este sa se studieze pe sine ~i sa descopcrc cc anume trebuie sehimbat.
Doar dupa ce schimbam anumite lueruri suntem pregatiti pentru lucrul activo
Nu merge una rara alta. Trebuie sa in!elegi ca studiul personal se afla in
legatura cu organizatia ~i cu studiul ideilor generale. Cu ajutoml acestor idei
putem afla muIt mai muIte: cu cat ~tii mai mult, cu atat poti afla mai mult.
Lucrul nu se termina niciodata - SIaq;itul este departe. Lucml nu poate fi
teoretic, fiecare din aceste idei trebuie transpuse in practica. Exista multe
lucruri in acest sistem pe care un om obi~nuit nu Ie poate inventa. Unele lucruri
Ie poti descoperi singur; altele Ie poti intelege numai daca ti se dau, altfel nu; ~i
exista un 0 a treia categorie de Iucruri pe care nu Ie poti inte1ege deloe. Este
necesar sa distingem aceste nuante.
I: Mi se pare ca pana acum am invatat teorie, iar acum trebuie sa a
transformam in practica personaIa?
R: Chiar a~a. Numai cii este gre~it sa giindim ca pana aeum totul a fost teoretic.
De la prima prelegere vi s-a dat material pentru auto-observare ~i pentru lucrul
practic. Nu trebuie sa va gandi!i cii acesta ar fi ineeputul a ceva nou, eeva care
nu a existat inainte.
r: Ce alta forma de lueru putem avea in afara prelegcrilor ~i
discutiilor?
R: Trebuie sa va gandi!i 1<f ceea ce averi nevoie in afara discutiilor. A veti
nevoie de inva!atura, averi nevoie sa vi se arate calea. Nu se poate afla calea de
unul singur; aceasta este situatia oamenilor. aceea ca Ii se poate arata calea,
insa nu 0 pot gasi ei singuri.
Ca sa fie mai clar, in acest mod intrj pe cea de-a doua linie de lucru; aceste
grupuri continua de catva timp -1i au existat oameni -1i grupuri inaintea voastra.
Unul din principiile lucmlui in ~coaJa este ca pori obtine inva!atura ~i sfaturi nu
numai de la mine, dar ~i de 1a cei care studiaza dinainte de venirea ta, poate de
multi ani. Experienta lor este foarte importanta pentru tine, deoarece chiar daca
a~ dori nu ti-a~ putea oferi mai mult timp decat am. Alti oarneni trebuie sa
completeze ceea ce pot sa-ti dau eu, ~i tn, la randul tau, trebuie sa inveti cum
sa-i folose-1ti, cum sa profit! de experienta lor, cum sa ob!ii de la ei ce-ti pot ei
oferi.
Experien!a arata ca pentru a obtine tot ce se poate obtine din aceste idei este
necesara 0 anumita organizare. 0 organizare a grupurilor de oameni nu numai
pentru a discuta, dar ~i pentru a lucra impreuna, ca de exemplu in griidina, in
casa, sau la ferma, sau pentru a face 0 alta munca ee poate fi organizata -1i
inceputa. Cand oamenii lucreaza impreuna la ccva de dragul experientei, ei
Ineep sa vada in ei in~i:;;i ~i in al!ii diferite lucmri pe care nu Ie observa atunei
cand doar discuta. Discutia este una :;;i lucrul este alta. Deci, in toate ~colile
exista diferite feluri de munca organizata ~i oamenii pot mereu deseoperi ceea
ce Ii se potrive~te tara sacrificii inutile, deoarece nu se a~teapta sacrificii.
Dar trebuie sa va ganditi la aceasta, trcbuie sa Va dati seama di pana acum
oamenii au avut grija de voi, au discutat eu voi, v-au ajutat. Acum trcbuie sa
invatati sa avett grija de voi in~iva, iar mai tarziu va trebui sa aveti grija nu
259
 A PATRA CALE
numai de voi, ci ~i de a1tii. Accasta va face, de asemenca, parte din iucrul
vostru.
Problema principaUi la care ma refer estc tntelcgerea. Adicii illtclegerca
~ucrului, a nccesitatii lucrului, a cerintelor lucrului, planul general al h;crului ~i
~ntcresul fata de acesta in taate aspecteie. Asta cstc obligatoriu. Nu poti
mte1egc metodcle ~colii pana nu intelegi directia sa gcncrala. Iar atunei dind
vei intelegc direc!ia, aceasta te va ajuta sa intclegi mnlte alte Iucruri pc care
vrem s~ Ie inteiegi. Vedeti, flU pori ocoli aceasta parte a Iucrului. Dadi pentru
un motlv sau altu! 0 ocole~ti, ou mai pori obrine nimie.
Unii nu inte1eg inceputul lucrului; ci nu se gandesc Ia lucru ea luau; ei il
pri~esc i? s~l1suI obi$llUit. Exista un !uen! care dupa un timp este necesar,
obilgatonu ~I aceasta este pre!uirea, deoarece nu putem lucra tara ea. Pe de 0
parte oamenii vor sa lucreze, dar pe de alta parte ei vor sa priveasdi lucrurile in
aeela~i fel ea de obieei. Dar daca vor sa luereze, totu! in legatura eu luerul
trebuie privit diferit, totu! - ~i ei ered cii pot pdvi luerurile in acela~i fel. Ceea
ee am descoperit ca lipse~te este lucru/, ~i intelegerea luerului ~i pretuirea
luerului. Mai ales pretuirea iipse$tc. Totul este eonsiderat de la sine intelc~ ~i in
acela~i ti~p este privit dintr-un punct de vederc obi~nuit. Drcpt unn;re, nimic
nu se Scillmba. Multe depind de atitudinea personala ~i de lucrul personal.
S:eea ce este 0 ~coaJa pentru 0 pe~soana nu este aceea~i ~coala ~i pentru 0 alta.
I: C:um se poate avea atitudinea 'corecta ~i prep.lirea corecta?
R: In primul rand, inainte de a incepe sa studiezi, trebuie sa te decizi ce anume
vrea sa ~tii eu adevarat. Se poate foarte bine sa nu fii interesat de ceea ce
studiem aici ~i sa crezi ea 111,1 ai deloe nevoic de accste lucruri. Deci trebuie sa
!ncer~i sa afl~ mai ~ult sau mai putin ce vrei, alfel doar iti pierzi timpul. Accsta
111 pnmul rand. In al doilea rand, trebuie sa intelcgi anumite principii
fundamenta!e, altfel nu vei reu~i sa inte1egi multe alte lucruri· ceva va sta
intotdeauna in calea in!eiegerii tale. ' ce este in general foarte uti!. Al treilea este faptul ca e!]iti inconjurat de oglinzi:
Un principiu foarte impOltant este acela ca 0 persoana nu poate studia
singura sistemul $i este neeesar sa se inteleaga de ceo Exista multe motive.
Primul motiv este foarte simplu ~i evident: nimeni nu poate avea un invatator
numai pentru sine. Daca gase~ti pe cineva care poate sa te invete siste~ul
acesta nu-~i va consacra tot timpul unei singure persoane. $i Tara ~ineva car~
poate sa-ti explice lucrurile ~i sa lucreze cu tine, nu poti face nimie. In al doilea
rand, daca luerczi singur sau incerei sa 0 faci, nu poti pune pc altcineva in !ocul
tau ~i, Ia un moment dat, acest lucru devine foarte neeesar pentru a treee la
gr~dul urmator de cunoa~tere ~i fiinta< Va aminti!i ee am spus despre scara in
pnma preiegere, legat de cre~terea centmlui magnetic ~i de a urma luerul? Am
spu~ ca cineva se poate ridica pe treapta unnatoare a scarii numai punand pe
altemeva locul sau. Aecasta inseanma sa urci acea scara ec reprczinta diferenta
de nive! dintre viata obi~nuita ~i ceea ce numim Cale. Calea nu ineepe ia
acela~i nivel eu viala obi$nuita, trebuie sa mergi mai sus pcnt11l a ajunge la ea.
Aeeasta inseamna ca nivelul intelegerii noastre, min tea noastra obi~nuita, chiar
scntimente1e noastre obi~nuite trebuie sehimbate. Numai ea, atunc! cand te
giinde~ti la puncrea aitora in locul tau, este foalte important sa evili 0 gre~caJa
260
CAPITOLUL ii
perieuloasa. Unii sunt inclinati sa creada ca aecasta trebuie sa fie munea lor
individuala. Ei nu reu~esc sa in!eleaga ca aceasta expresic este 0 fonnulare a
unui prineipiu general. Este naiv sa credem ca acest lueru poate fi mcut de
catre 0 persoana care transmitc aceste idei alteia. In primul rand, estc necesar
sa se intdeaga ca oamenii nu pot face aceasta ~i, in al doilea rand, ca aeeasta
nu Ii se poate cere, deoarece luerul individual se rcfcra numai Ia tine insu!i.
Punerea oamenilor in locul nostru tine de IIIcru/ §'colii, adica eforturile unite ale
tuturor celor care apaI1in ~colii. Intregullucru in ~coalii este organizat avand in
vedere acest scop, diferitelc rarnuri ale lucrului um1aresc aceea~i finalitate: de
a pune noi oameni in locul ocupat de cei care sunt acum aeolo !]ii de a-i ajuta
astfel pe aee~tia din UrIna sa se ridice pe alte trepte. Dar nimeni nu s-a gandit
vreodata la aceasta a~a cum trebuie. De exemplu, foarte putini se gandcsc la
aceste prelegeri ~i la casa de la tara: cine Ie organizeaza sau cum sunt de
organizate ~i conduse. Aeesta este raspunsulla intrebarea dcspre punerea aituia
in locul tau, deoareee alti oameni au grija de tine ~i organizeaza lucrurile
pentru tine. Ei au studiat ideile sistemului inaintea ta ~i au ajuns la un anumit
punct in studiul lor; ~i aeum vor sa mearga mai departe. Pentru aceasta ei
trebuie sa ajute alti oameni sa ~tie eeea ee ~tiu ei. Ei nu 0 pot face singuri, a~a
ca ajuta la organizarea de prelegeri ~i alte lucruri pentru eei mai noi. Aceasta
face parte din planu! general al Iucrului in ~eoa!a. Principiul lucrului este ca
fiecare trebuie sa faca ce poate. Apoi, cand yin aI!ii, este randullor sa faca ceea
ce au Iacut altil inainte. Este neeesara 0 anumita perioada de efort ~i fiecare
trebuie sa participe la ea.
I: De ce un om poate face mai mult intr-un grup deeM de unul singur?
R: Din multe motive. Primul, a~a cum am explicat, este faptul ca nu poate avea
un inva!ator numai pentru el. Al doilea se refera la faptul ca in !]ieoli anumite
colturi aseu!ite sunt rotunjite. Damenii trebuie sa se adapteze unii Ia allii, ceea
te po\i vedea pe tine insuli in fiecare persoana.
I: Dar exista vreo legatura intre mine ~i ceilalti oameni de aici?
R: Trebuie sa existe 0 legatura, dar aceasta legatura este produsa de lucru.
Fiecare om care lucreaza creeaza aeeasta Iegatura. Nu trebuie sa ne a~teptam ca
ceilalti sa se gandeasca Ia noi. Ei vor face asta pc cat va fi posibil, dar nu
trebuie sa consideram aceasta de la sine Inteles.
I: Vre!i Sa spune!i mai multe des pre acest subiect? Exista. vreo obligatie intTe
tine ~i oamenii din aceasta camera?
R: Accasta depinde de tine, de modul cum 0 intelegi, ce sim!i in legatura cu ea,
ee crezi ca potl face in acest sens. Nu exista obliga!ii impuse. Obligatiile v1n
din lucru. Cu cat faei mai mult, cu atat ai mai multe obligatii. Dad nu fad
nimic, nu ti se cere nimic. DJ. Gurdjieff a explicat aceasta la ineeput; cI a spus
:a este periculos sa faei ceva in Jucru daca nu vrei sa ti se ceara lucruri difieiIc.
I: Ati spus cii a doua linie de lueiU estc lucrul cu oamenii. Consider ca este mai
u~or sa Iucrcz de Ul1UI singur.
R: Toti considcra la fel. Cu siguranp ar fi mult mal bine daca at putea sta aid
singur ~i discuta cu mine, Tara alti oameni ~i mai precis fiiriVacci anurnitJ'
261
 A PATRA CALE
oarneni, deoarece acei oarneni sunt in mod deosebit nepiiicuti. eu tOlii gandilll
a~a. Am gandit ~i eu a~a cand am inceput sa studiez. Este UTIli I din lucrurile
cele mai mecanice din lume. Intregul lucru, intregul sistem estc aranjat in a~a
fel incat nu pori obtine nimic din prima linie de lucru daca nu lucrezi pc a dOlla
$i a trcia liuie. In- prima linie poli obtine anumite idei, anumite informatii, dar
dupa un timp ajungi la un blocaj daca nu lucrezi $i pc celelalte dOlia linii.
r: in timp ce lucrezi pc prima lillie, cum poti avea idee despre eea de-a tJ.·cia
linie?
R: Lucrand la inceput pc prima lioie $i fiicandu-ti apci 0 imagine a intregului,
cuprinzand toate ideile sistemului $1 principiile lucrului in $coaHL Dadi lucrezi
pc ceca ce numim prima linie - auto-studiul ~i studiul sistemului - aiei intra
oriee posibilitate a lucrului In ~coala. Deci, cu cat acorzi mai mult timp ~i
energie studiului sistemului, cu atat mai muIt vei Intelege ce cuprinde acesta.
Astfel, putin cate putin, va apare lntelegerea. Pe prima linie trcbuie sa fii foarte
praetic ~i sa te gande~ti la ceca ce poti ca~tiga. Daca simti ca nu e~ti liber, ca
e~ti adonnit, poate ca vei vrea sa fii liber, sa te treze~ti, ~i deei vei luera pentru
a obtinc aeeste lueruri. Pe cea de-a treia linie te gande~ti Ja lucru, la lntreaga
organ!zatie. Inainte de toate, subiectul studiului tau trebuie sa fie organiza!ia ca
Raza de Creatie - ideea de organiza!ie, nevoile organizatiei, fonnele
organizatiei. Apoi vel vedea ca or~niza'ia este problema ta ~i nu a altcuiva.
Toti trebuie sa participe la ea eiind pot. Nimeni nu este rugat sa faca ee nu
poate, dar tori trebuie sa se gandeasca la ea ~i s-o in!eleaga. Importanta in eea
de-a treia lillie nu este atat aetiunea concreta, cat gandulla ea. Nu-i pori Hisa pe
altii sa se gandeasca la ea In loeul tau. Nu poate exista Iucru in ~coaJa pe 0
singura linie. Lucrul in ~coaJa illseamnii lucrul pe trei linii. E1 trebuie privit
dintr-un punet de vedere personal ~i trebuie sa se lnteJeaga ca numai cu aceste
trei feluri de ajutoare se poate depa~i punetul mort. Prea muIte lueruri tc tin
acoIo, ai mereu acelea~i sentimente, acelea~i vise, acelea~i ganduri.
I: Cea de-a treia Iinie este responsabiJa de progresul sistemului?
R: Totul este. 0 linie nu poate exista tara ceIelalte. 0 linie sau doua linii nu
sunt lucrul. Dar lnainte de toate este necesara in!elegerea. Poti studia - 11 se da
timp pentm aceasta - dar nu te poti decide sa faei un Iueru ~i sa renun!i la altul.
I: Ati spus ca lnta! trebuie sa in!elegem cea de-a treia linie. Dar aeeasta, cu
siguranta, nu cste inca lucrul.
R: Dcpinde. Intr-un fel, a intelcge estc deja lucm. Dad nu se gandesc destui
oameni la lucru ca la un tntreg, ~i nu-l inteleg, cste imposibil sa se mearga mai
departe. Un anumit numar de oameni trcbuie Sa tnteleaga ~i sa fie capabili Sa
faca ce este necesar. Nu ali inteies niciodaHi cat de dificiI este pentru lucru ca
sa existe chiar ~i in fonna pe care 0 are acum. Totu~i este posibil sa existe
lucrul ~i sa se dezvolte, daca se pune mai multa inrclegere ~i energie in el.
Apoi, cu 0 intelegere corecta, va fi 0 dezvoltare coreeta. Dar nu te poti a~tepta
ca altcineva sa continue sa puna in el Intelcgere ~i cnergic in locul tau.
i: Dar nu eu am iniriativa?
R: Sigur ca 0 ai. Numai pe a doua linie nu 0 ai, ci trcbuie organizata. Trebuie
sa ajungi tu insutt la intelegerea celei de a treia linii; numai atunci va fi cea de-
262
CAPITOLUL 11
a treia linie. Depinde de atitudinea ta ~i de posibilitati1c tale, iar aceste
posibilita,i nu pot fi create artificial. Dad simti ca este necesar sa faci ceva
pentru lucrol in ~coaIa ~i daca e$ti capabil s-o faci, accasta va fi a treia linie de
lucru. Intai trebuie sa tntelegi ceea ce este necesar ~i abia apoi te pori gaudi ce
poti face tu tnsu!i pentro organiza!ie.
I: Mi se pare ca ceca ce vrcti de la noi este sa simtim cii noi slllltem organizatia
sau 0 parte din ea, ca ea nu este ceva separat de noi.
R: Foarte adevarat ~i mai mult decat atilt. Trebuie sa intelegeti ce inseamna 0
$coata de a Patra Cale. Ea exista tn viala obi~nnita ~i, de aceea, are 0 deosebita
nevoie de organizare. $colile de calngari ~i de yoghini sunt organizate, dar
viata obi~nuita nu ofera ocaziile de a studia diferitele as peete care trebuie
studiate. Pentru aceasta trebuie sa existe 0 organizare speciaJa.
I: Recent ati vorbit mult despre intelegere.
R: Da, este necesadi In!elegerea ~i 0 atitudine personaIa. Oamenii nu fac din
existenta ~colii 0 preocupare personala, iar aceasta nn poate fi irnpersonaIa. In
muIte cazuri euvintcle stau in calea intelegerii. Se vorbe~te desprc prima lin ie,
a dona linie, a treia linie pur ~i simplu repetand cuvinteIe, lara sa se inteleaga
nimic. Aceste cuvinte de folosesc eu prea multa u~urinta. Este necesar sa aveti
imaginea voastra personaIa aSllpra acestor trci linii: mai intai asupra voastra
in~iva, dobandind euno~tinte, idei nOl, destrdmand vechile prejudecati, Hisand
la 0 parte ideile veehi pe care le-a~i fonnulat in treeut !ji care se contrazic unele
pe alte1e, studiindu-va pe voi in~iva, studiind sistemul, incereand sa va amintiti
de voi in$iva ~i multe alte lncruri. Trebuic sa va ganditi la ceea ce vreti sa
obtineti, ce vrcti sa ~titi, ce vreti sa fiti, cum sa schimbati vechile obi~nuinte de
gandire, vechile obi~nuinre de simtire. Toate acestea sunt prima linie.
Apoi, dnd sunte!i suficient de pregati!i ~i ali tacut suficiente eforturi pe 0
anumita perioada de timp, va pute!i pune in conditiile lucrului organizat, unde
puteti studia practic. Pe cea de-a dona linie, dificultatea principalii la inceput
este sa lucrezi tara sa ai initiativa; deoarece acesta nu dcpinde de voi in~iva, ci
de aranjamentele fiicute in lucru. Multe lucruri intra aici: vi se spune sa faceti
una sau alta, jar VOl ati vrea sa fiti liberi, nu ati vrea sa faceti asta, nu va place
sa face!i ala, nu va plae oamenii cu care trebuie sa lucrati. Chiar ~i acum, lara a
~ti ce va trebui sa face!i, va puteti vcdea pc voi in~iva in conditiile luerului
organizat in care intrati tara sa !jtiti nimic dcspre el, sau foarte putin. Acestea
sunt dificultatile celei de-a doua linii de lucru $i efortul vostm legat de aceasta
incepe prin a aceepta lucrurile a~a cum sunt - deoarece s-ar putea ca acestea sa
nu va placa; ati putea crede ca in modul vostru propriu puteti face mai bine
ceea ce ave!i de tacut; sHar putca sa nu va placa conditiile !ji a~a mai departe.
Dad va ganditi mai, intai la dificultati1e voastre personale legate de a doua
linie, ali putea in!elege mai bine. In orice caz, ea este organizata confonn unui
plan pe care nu-I !jtiti ~i unor scopuri pe carc nu Ie cnnoa~teti. Exista muIt mai
multe dificultati care Yin mai tarziu, dar a~a inccpe.
Pe cea de-a treia lin ie, propria voastrii initiativa intra din nou in seena, dad
aveti posibilitatea sa faceti ceva nu pentru vOl in!jiva, ci pentm ~coala. ~i chiar
daca nn puteti face nirnic, cste util sa va dati seama di nu pute!! face nimic.
263
 A PATRA CALE
Dar atunei va trcbui sa lntclegeti ca, dad toata lurnea ar ajunge la concluzia di
nu ~~ate ~a~e nimic, atune! nu ar exista Iuem!. Aceasta inteleg prin realizarea
unCI Imagllll personate, nu daar utilizarea cuvintelor: prima linie, a dona linie
a trcia linie. Cuvintele nu inseamna nirnie, mal ales in acest caz. Cand veti ave~
o imagine personalii, nu veti avea ncvole de aceste cuvinte. Veti vorbi intr-alt
limbaj, intr-alt fei. ' ca aeest sistem nu poate apartine tuturor; nu poate niei macar sa apartina
Fiecarc linie de iuem, ca orice altceva pc tume, merge in octave, crescand,
descrescand, striibatand intervale 1,'i a~a mai departe. Dadi lucrati pc toate cele
trci linii, atunei, dod veti ajunge la un interval in Iuem! vostru personal a alta
linie de luem ar putea sa mearga bine ~i sa va ajute sa trcccti intervaiul din
Iuerul. i.ndividual. Sau poate luerul individual merge bine ~i' va va ajuta sa
treeetl mtervalul dintr-o alta linie. La aceasta m-am referit cand am vorbit
despre intervalele de pe diferitele linii.
. Sin~rul lucru care trebuie inteles in lucrul cu tine insuti este ca nu poti fi
hber. Llb~rtatea este .sigur 0 iluzie, deoareee TIU suntem liberi de feI; depindem
de oamem, de luerun, de toate. Dar ne-am obi~nuit sa gandim ca suntem liberi
~i ne place sa ne gandim la noi in~ine ca fiind liberi. Totu~i, la un moment dat,
trebuie sa renun!am la aceasta libertate imaginara. Daca pas tram aeeasta
'libertate', nu avem niei 0 ~ansa de a invata eeva,
I: In legatura cu gandirea personala, am ~azut ca atunei cand incerc sa fae a~a,
o reduc la 0 scara mai mica. j'
R: Amestcei lucrurile; te-a indus in eroare cuvantul 'personal'. 'Personal' nu
i~seamna numai propria ta viata ~i eonditie. Trebuie sa sim!i ca este propriu!
tau lucru. 0 ~eoaHi poate exista numai atune! dind oamenii nu se simt in afara
ci inauntru, cand se gandese la ea ca Ia propria lor easa. Numai atunci ei vo;
ave!! de efi~tigat din aceasta ~i vor $ti ee poate ajuta Iucrul, ee Ie poate fi util.
Iti voi da un exemplu de atitudine personalii: iti aminte$ti mica parabolii din
Noul Testament despre un om care a deseoperit 0 perlii ~i care vinde totul
pentru a merge $i a 0 eumpara. Exista ~i alte mici parabole care sunt toate
tablouri ale unei atitudini personale. Imagineaza-ti un om care Ie considera in
sens impersonal - va fi eu totul altceva. Noul Testament arata intotdeauna
necesitatea unei atitudini personale, a unui cfi~tig personal.
Multe lucruri devin posibile daca ne gandim Ia ele in mod COrect. Fieeare
problema legata de lucru, daea este inteleasa coreet tti- va da ceva' nu exista
nimie de la care sa nu poti ca$tiga mai mult dedit ai' aeum. Primt~l Iucru de
invatat in acest sistem este cum sa obtii Iuerurile; tot ceea ce faei trebuie sa faci
cu un anumit seop, propriul tau seop. Ai un benefieiu din toate cele trei linii de
lueru, dar din fieeare altfe!.
In I:gatura eu a treia linie, este foarte important sa se in!eleaga idcea
~enerala: de ce exista acest lueru ~i cum poate fi sprijinit. A~a cum am spus,
Ideea cste de a fonna 0 ~coaHi, adiea de a Iucra potrivit regulilor ~i principiilor
~co1ii.' mai intai studiind aeeste reguli $i principii ~i apoi aplicandu-le in
praetldi. Multe eonditii sunt nccesare pentru aceasta. Una din aeeste conditti
este a~~ea ca SUnt necesari oameni. Exista oameni care sunt pregatiti, care su~t
capablh de a dezvolta aecste idei, dar ei nu Ie eunosc. Deci este neeesar sa-i
264
CAPITOLUL 11
gasirn, sa gasim tipul potrivit de oarneni ~i sa Ie dam aeeste idei. Dar, pentru
aceasta, trcbuie sa inte1egi mai intai tu insuti aeeste idei.
Uneori sunt intrebat de ce trebuie sa se dezvolte un sistem destinat doar
celor putini. Nu estc difieil de raspuns la aceasta intrebare. Estc [oarte adevarat
multora. Dar noi trcbuie sa facem oriee cfort pentru a-I oferi cat mai multor
oameni eu putinta. Extinderea ideilor aeestui sistern va fi limitata de insa~i
natura idcilor, preeum $i de inertia oamenilor $i incapaeitatea lor de a intelege
aeeste idei. Dar nu trebuie sa fie limitata de propria Iloastra inertie.
Sisternul poate ajunge la oamenii potriviti - adica la oamenii care pot nu
nurnai sa fa, ci $i sa dea - nurnai daca este oferit unul numar mare de oameni.
Daca este limitat la un grup mie, el nu va ajunge nieiodata la oamenii potrivi!i.
Grupurile mici, daea vor erede cii pot pastra numai pentru cle aeeste idei, Ie vor
defonna $i denatura. Defonnarea poate fi evitata numai daca Iuerul se dezvolta
~i daca multi ~tiu despre el. Grupurile mici, limitate ~i neschimbate vor adauga
mereu eeva personal. Decl, eu cat luerul se dczvolta mai mult, eu atat mat mult
va obtine de Ia el fieeare individ. Un aIt motiv pentru care ~colile nu pot exista
la 0 seara prea mica cste acela ea numai un numar sufieient de oameni va oferi
o varietate sufieienta a tipurilor.lentru ea luerul in grup sa aiba sueees, este
neeesara varietatea tipuriior, aItfel nu va exista frictiune, niei opozitic. Oarnenii
ar crede ca se inteleg unii pc aItii.
1: Care este cel mai bun mod de a ineepe fonnarea unei $coli de a Patra Cale?
R: Noi nu putem incepe. 0 ~coala incepe dintr-o alta ~eoala. Dad oamenii sc
aduna $1 spun: 'Sa incepem 0 $eoaIa', aeeasta nu va fi 0 ~eoala de a Patra Cale.
Dar dadi 0 ~eoalii a fost initiata, cum ar putea fi eontinuata, cum poate fi
dezvoltata - la aeeasta trebuie sa te gande~ti. $i pentru aeeasta trebuie mai intai
sa intelegi ee inscalmla Iuerul pe eele trei linii $i apoi sa lllcrezi pe cele trei
linii.
I: Pentru unii oameni, sistemul apare drcpt egoist.
R: Sistemul trebuie sa fie egoist intr-un anume sens. Prima linie de lueru este
egoista, deoareee speri sa ca~tigi eeva pentru tine insutt. A doua linie cstc
mixta - trebuie sa iei in eonsiderare alti oameni, deci este mai putin egoista; $i
eea de-a treia linie nu este egoista deloe, deoarece ea este eeva ee faei pentnt
~eoaIa, nu eu ideca de a ca~tiga ceva de fa ~coaIa. Ideea de a cfi~tiga apartine
primei linii. DecI, sistemul include in sine atat eeea ce este egoist, cat ~i eeea
ce nu este egoist.
I: Cum putem intelege praetie eea de-a trcia linie?
R: Cand veti inecpe sa in!elege!i, aeeasta va marca un anumit moment in Iucro.
Sa presupunem ea suntcti in contact cu 0 anumita ~coaJa - nu diseutam aeum
de ee nivel, sau daca este buna sau rca. In aecasta $coaJa puteti obtine anumitc
cuno$tin!e. Dar voi ce dati in sehimb? in ce fel ajutati ~coala? Aceasta estc cea
de-a treia linie. Sunt adesea intrebat ce inceamna a treia linie, eum trebuic
inteleasa ~i cum sa se ineeapa lucrul pe cea de-a treia linie. Aceasta problema
n-a prezentat nieiodata vreo difieultate pentru mine personal. Din momcntul in
earc am Int5.1nit sistcmuI, am simtit c5 accsta era eu mult mai mare $i mai
265
 A PATRA CALE
important decat orice altceva am intainit vreodata :;;i tn acela:;;i timp, era
cunoscut numai unui gmp mie de carneni. Nu exista niei 0 organizare in
spatele aceshlia, nie! un ajutor, nimic. ~tiinta, arta, teatml, litcratura aveal!
univcrsWiti1c, rnuzeele, caI"tile lor, 0 marc atluenta de oamcni, ajutoml
guvernelor, ajutorul societalii :;;i totu:;;i, tot continutullor pus 1a un loc era [carte
mie In comparatie ell sistemuL eel mult erau doar 0 pregiHire pentru sistem :;;1,
in pofida acestui fapt, cle aveau totul :;;i sistemul nu avea nirnic.
Accstea erau ideile ruele caud am intalnit acest sistem. Am dec is sa lucrez
pc aceasta linie :;;i aceasta era eea de-a treia linie de IuefU.
Este [carte clar ca Iueru! are nevoie de 0 organizarc :;;i de un loc pentru to!i
oamenii care vor sa vina ~i, de aceea, este necesar sa se gaseasdi oameni care
sa tntclcaga accasta necesitate $i care sunt domiei ~i capabili sa sustina lucrul
in orice fel pot. Sa iuam de exemplu 0 $coaJa obi$nuita. Are nevoie de un plan,
de 0 organizare ~i un numar de oameni care Sa 0 administreze ~i trebuie sa sc
~tie cine va face un lueru ~i cine altul.
Deci, oricine vrea sa mearga tnainte trebuie sa-~i dea seama ca aeeasm
munca, existen!a ~i bunul ei mers reprezinta problema lui personalii, ca trebuie
sa se gandeasca la ca, trebuie sa incerce sa-i tnteleaga eerinteie, trebuie sa
priveasdi faptul cii munca trebuie sa mearga inainte ca pe 0 problema
personaJa $i nu sa lase toatt:{ acestea pe seama cclorlalti. Cel mai important
lucru este sa faci din aceasta problema preocuparea ta personala, sa te gande$ti
la ea ca la propriul tau lucru.
Este un proverb rusesc. care spune: dad ili place Sa te dai pe derdelu~,
trebuie sa-!i placa $i sa impingi sania la deal. Dadi eineva spune: 'Ma
intcrcseaza prima linie, dar nu $1 a treia" este ea $i cum ar spune: 'imi place sa
rna dau pc derdelu$, dar nu-mi place sa imping sania la deal'.
Incearcii sa te gande~ti ca eu a$ putea plcca, iar lucrul, a~a cum este acum,
poate disparca. Uita-te la el din acest punet de vedere, nu-Ilua ca pe 0 institutie
pennanenta.
I: Incerc sa iau ce pot din lucnl. Dar cum sa invat Sa dau Ia dndul meu?
R: Uneori poti fi pus tn situatia de a pune pr~blema astfeI, dar alt~ori este
suficient sa tntelegi ce anume poate fi dat, nu ce poti lU sa dai; sa ~tii ce este
folositor $i necesar pentru lucru, rara legatura cu tine insu!i. Numai atunci poti
sa in!eIegi cc poate fi util la un moment dat $i sa vez! dadi poti face ceva in
acel moment sau nu. Deei, tnainte sa pori pune tn ecuatie "eu", trebuie sa
tntelegi ce poate fi racut in general, ce cere lucrul. Abia mai tarziu poti sa pui
"eu". Nu tin prea mult seama ce face de fapt 0 persoana sau alta, dar tin foal1C
mult seama de ceca ce gande~te. Asta eonteaza. Dad ea gallde$te $1 simte
coreet, ocazia se poate ivi. S-ar putea sa nu aiba ocazia sa fad ceva astazi, dar
imprejurarile se pot schimba $i apare ocazia. Dar dadi ei nu-i pasa de aceasta.
latura a Jucruriior, dadi n-o tnlelege ~i n-o gandc~te coreet, se priveaza singura
~e posibilitatea de a di~tiga ceea ce vrea Sa ca$tige.
I: Daca imprejurarile opresc acest lucru a~a cum este acurn, exista vreo
posibilitate de dezvoltare a noastra prin folosirea a ceea ce am auzit aici?
266
CAPITOLUL 11
R: Nu pot raspunde la aceasta tntrebare. Pot numai sa spun ca, da?a oamen~i n_u
lucreaza In aceste conditii, cum ar putea ei lucra rara ele? Expenenta arata ca,
chiar dadi ni se da tot ajutorul este necesar un timp indclungat pentru a obtine
remltate a~a incat, daca cineva este de unul singur, are $i mai putine ~ansc.
Este imposibil sa spui ce se va tntampla intr-un caz sau altu!. Exista tcndinta de
a uita cele mai clementare Iucruri pc care le-ai invatat. Chiar ~i ceca ce crezi ca
ai tnteles uiti In cateva saptamani. Apoi, cu ce1c mai bune inten!ii, oamcnii
disto~sio~ea;a ideile. Presupunand ca nu vin Ia nici un grup, ei trcbuie sa
continue sa gandeasca, au probleme, i~i pun intrebari $i trebuie sa gaseasca
raspunsul. De exemplu, una din formele de distorsionare .obi~~uit.a l~ cei care
lucreaza singuri sau in grupuri separate este aceea ca, mvanabil, lau uncle
explica!ii drept principii. .
Dar dad cineva a 'invatat sa-~i aminteasca de e1 insU~I, aceasta este altceva;
cste 0 stare diferita, sunt conditii diferite. .
In lucru, prima conditie cste sa intelegi ce vrei sa obtii ~i cat de muI: e$t~
pregatit sa plate~ti pentru aceasta, deoarecc totul trebuie pJatit. Uneari potl. dor!
unele Iucruri radi sa-ti dai scama ce implidi ele :;;i cat de mult trebUic sa
plate~ti. Incercati sa vi ganditi, poate veti intclege ce vreau sa spun. Vreau sa
spun ca tot ce puteti obtine ne"cesita un anumit cfort $i ca pentru a fac~ a~est
efort, in special pentru aMI face con:;;tient, trebuie sa :;;titi de ce il facetl $1. cc
pute!i obtine prin acest efort. De asemenea, este foarte importan~ sa intele~l tn
ce conditii poti lucra $i tn lipsa diror conditii este inutil sa tncerCI sa lucrezl.
I: Ati spus ca trebuie sa $tim cat de mult suntcm pregatiti sa platim. Cum
putem pliit!? _ _ .
R: Plata es(e Ull prillcipiu. Plata este necesara nu pentru :;;coala, CI pentru
oamenii in~i~i, deoarece tara plata ei nu pot obtine nirnic. Ideea de plata este
foarte importanta $1 trebuie sa sa tuteleaga cii plata este absolut necesara. Pot l
pIati tntr-un feI sau tntr-alhil ~i fiecare trebuie sa descopere acea~ta pentnl el
lnsu~i. Dar nirneni uu poate ob!ine ceva daca nu plate$te. Lucrunle nu pot fi
oferite, ele pot fi numai cumparate. Este magic, nu estc simplu. Dacii pose::i
cuno~tinte, nu Ie poti da altei persoane, deoarece aceasta 11U Ie poate avea dec~t
daca piate$te pentru ele. Este 0 lege cosmica. Ideea de plata es~e foarte. putemlc
subliniata in Noul Testament, in cateva parabole frumoase dm Matel XIII pc
care Ie-am mentionat. Omul trebuie sa fie un bun negustor, trebuie sa ~tie ce
anume poate cu'mpara ~i cat trebuie s5 piateasca. Lucrurile nu pot sa :ada din
cer, ele nu pot fi gasite, ci trebuie cumparate. Ceea ce potl obtme cste
proportional cu ceea cc e:;;ti pregatit sa pIatqti. $1 trebuie platit in avans, nu
exista credit.
I: Nu exista nici un control a1 pre~ului? Nu putem afla dad cste prea mare?
R: Unii cred ca este prea marc, refuza sa pIateasca ~i nu primesc nimic.
i: Nu tnteleg plata in avans. Cum se face ea?
R: Singura modalitate este sa plate~ti in avans, dar cum sa 0 faci estc altceva.
Tot ce studiem aici este cum sa platim in avans.
267
 A PATRA CALE
In principiu, plata in avans inseamnii eli dadi faei un anumit lucru ~i vrei sa
prime:.;ti ceva in schimb atunei, dad il faei folositor pentro :.;coal5., di:.;tigi
dreptul de a-I avea.
Plata este un principiu [oarte important in luem :.;i trebuie bine in~eleasii.
Farii plata nu poti primi nimic. Dar de regula noi vrem sa primim pc gratis :.;i de
aeeea nu avem nimic. Dadi nc-am hotari intr-adevar sa diutiim acest fel de
cUl1oa:.;tere - sau chiar un lucru miirunt - :.;i I-am cauta rara a rine seama de
nimic altceva, I-am obtinc. Acesta este un aspect [oarte important. Spunem di
vrem cunoa:.;tere, dar nu vrem ell adeviirat. Vom phiti pentru ariee altceva, dar
pentru aceasta nu suntcm pregatiti sii pliitirn. $i ca urmare, nu primim nimic.
I: Plata se refera la 0 pierderc pentro noi in~ine?
R: Pierdere sau efort. Prin ea pori ca~tiga, dar 0 poti privi ca pe 0 pierdere.
Plata arc multe aspecte. Prima plata cste, desigur, cfortul de a studia ~i intclege
lucrurile pc eare Ie auzi. Nu este inca plata in sine, dar Creea2a posibilitatea de
plata. Plata, in adevaratul sens al cuvantului, trebuie sa fie utilii nu numai tie, ei
~i altora, ~eolii, Dar dacii nU-!1 e$ti util tie insuti, nu poti fi util niei $colii.
sa
I: Deel, pentru a progresa trebuie fad plati mid?
R: Sau mari.
1: Care sunt acestca?
R: Tocma! asta spuneam, ca trebuie,sa descoperi acest Iueru tu Insuti. Accasta
prcsupune mereu un anume efort,! 'a face' ceva, diferit de ceea ee ai face in
mod obi$nuit $i care trcbuie sa fie necesar sau utilluerului.
i: Nu inteleg diferenta dintre cforturi $i plata.
R: Eforturile pot fi plata, dar pentru aceasta ele trebuie sa fie utile, $i nu numai
tie. Este necesar sa iTItelegi IuemI in general $i nevoilc luerului. Cind vei
intelcge toate acestea, vci descoperi modalitati de a face ceva util. Atitudinea
dcpinde de tinc insuti $i de intelegerea ta; ocazia depindc de imprcjurtiri.
i: Exista vreo legaturii intre Iucrul eu tine insuti $i platii?
R: Dad nu lucrczi cu tine insu!i, nu vei fi capabil sa pl1ite~ti. Aceasta este
legatura. Cine va pHiti? Falsa pcrsonalitate nu poate plati. A$a ca, la inceput,
plata inscamna efort, studiu, tiInp, multe luemri. Dar acesta este doar
inceputul. A~a cum am spus, idcea este ea pe calea ee duce spre ceva in Iucru
prime$ti numai atat cat pliite$ti. Este 0 lege fizidi, legea echilibrului.
1: Este plata un sacrifieiu?
R: Da, dar trebuie sa sacrifiei numai lucrurile inexistente, lucmrile imaginare.
Toate valoriIe noastrc sunt imaginare. in lucm ob!li valori noi ~j pierzi valori
imaginare.
I: Trebuie sa distrugem fiecare gand pc care il avem?
R: Nu pori generaliza. Unele ganduri pot fi utile. Dadi toate aceste lucruri ar
putea fi explicate in cateva cuvinte ar fi simplu. Este neccsar sa studiezi mult
pfma sa $til ce sa pIate$ti ~i cum s~ platc~ti. lar in viata ai credit, pe cand aici uu
ai credit. Platind trebuie sa prime~ti ceva, dar tu nu ~tii ce anume vei primi.
i: Trebuie sa fii domic sa pJate~ti?
268
CAPITOLUL 11
R: Da, dar acest luci1l poate fi dificij, nu e u~or. In general, plata trcbuie sa fie
dificili'i pentru tine $i utila pentru luem. Dar accasta este 0 explieatie prea
gcneraia. Adesca nu putem defini lucrurile pana nu ajungem la fapte. .
. Nu putem avea lucruri vechi ~i lucruri noi, nu este loc pentru cle, a$a ca mal
lntai trcbuie sa Ie facem loco Aceasta este valabil chiar $i cu privire la luerurile
obi$nuite. Dad vrei mult, trebuie sa dai mult. Daca vrei putin, vei da pu~in.
Analizeaza $i vei in~elege.
i: ered ca ne padilim singuri in ceca ce prive~te dorinta de schimbare.
R: Foarte adesca. Aceasta este 0 observatic foarte buna, deoarece adesea
incerci sa te cOllvingi di vrci sa te schimbi dar, in accla~i timp, vrei sa pastrezi
fiecare marunti$, a~a ca unde mai e schimbarca? Schimbarea este imposibiJa
dadi vrei sa pastrezi totul. Pentm a te gaudi 1a schimbare, trcbuie sa te gandc~ti
$i la ce vei renun!a.
i: Exista ceva in noi care ne impiedicii sa dorim sufieient sa ne schimbam?
Daca am dori suficient, va fi oare posibil sa primim ajutor?
R: Da, eu siguranta, dar n-a~ pune problema a~a. A Yeti tot ajutorul posibil,
aeum este randul vostru sa lucrati, randul vostru sa faee!i eeva. Cu siguranta, 'in
alte eonditii, cu alta pregatire ~i in alte imprejurari, lucrurile s~ar putea aranja
mai bine. Dar problema nu este cat se da, ci cat sc ia, dcoareee, in general, doar
ii
o mica parte din ceea ce se ofera se ia.
i: Aceasta inseamna ca este important pentm noi sa ne planificam problemelc
noastre personale in a~a fel incat sa avem mai mult timp pentru a ne devota
lucrului?
R: Cred ca aproape tOli, eu exceptia UnoI' cazuri extreme, pot acorda un timp
suficicnt lucrului lara ca, de fapt, sa-~i schimbe viata ~i problemele.
i: Multi dintre noi nu putem sa renuntam la vie!ile noastre.
R: Nu. Am spus ca oamenii trebuie S(1 se giindeascii la acest aspect al lucrului
$i ca trcbuic sa priveasca tatura practica - ce este $i ce nu este posibiL Sunt
absolut sigur eli in majoritatea cazurilor, oamenii pot continua sa faca ee
trebuie sa faca $1 sa traiasca a~a cum sunt obi~nuili sa traiasea< Nu exista nimie
in viata care nu poate deveni lucru, daca incerdim sa ne amintim de noi in~ine,
daca incercam sa nU ne identificam, sa in!elegem ca totul se intampW. ~i a~a
mal departe. Nu este necesar sa schimbam circumstantele; dimpotriva,
sehimbarea eircumstantelor estc chiar un lucm rau, in special Ia inceput. Mai
tarziu, ar putea fi util, dar nu la inceput.
;*
I: Ce vrut sa spuneti ciind ali afinnat ca tot ce exista in via!a poate fi a
posibilitate de a lucra?
R: Am vmt sa spun di fiecarc ocupatie obi~nuita din via!a poate deven! luem.
Daca incerei sa apIici idcile lucmlui, apoi, putin cate putin, oriee fael devine
Iuem.
I: Ce aplicatie practicfi arc acest sistem?
R: De cxcmplu posibilitatca ea, prin amintire dc sine, sa ne miirim con$tienla.
Accsta idee devine imediat practica. $i exista multe alte cxcmple.
269
 A PATRA CALE
I: Incep sa 'intelcg ca eca mai mare parte a lucmlui pc care incercam sa-1 facern
pentru alti oameni din via!ii este inutil. Ar fi coreet sa spunem cil ~coala te
invata sa discemi pentru ce fel de lucru c$ti de fapt capabil?
R: Da, Cll siguran!a, acesta este unul din eeIe rnai importante aspectc. Dar
~coala nu te Invata doar sii lucrezi pentru oamcni, te l11vata sa lucrezi pentru
:;;coaHi $i in acest fel il1vc\i ce poti face ;;i cum pop facc. Trebuie sa invcti mai
intai sa lucrezi pentrll tine insuti. Fara aceasta nu poti face nirnie; trebuie sa
inveti sa-Ii tii uti 1 tie insuti, sa te schimbi pc tine ln50ti. In a1 doilca rand,
trcbuie sa inveri sa fii uti1 oamenilor din ,o;;coaia, trebuic sii-1 ajuli; ;;i apai
trebuie sa jove!i sa ajuti ;;coala in ansamblu. A~;a cum am spus, doar atunci
cand lucrezi pe toate cc1e trei linii poti beneficia pc deplin de pe unna ~colii ~i
astfel sa invcti ee anume poli face in afara ~colii. In plus, in ~coala inveti legile
:osmice ~i incepi sa inte1egi de ee anumite lucruri sunt imposibile.
I: Dad suntem cu toti1 mecanici, nu inteleg de ee inceream sa facem ceva?
Dad avem 0 ~coaJa, care este scopul ei?
R: Daca. n-ar exista niei 0 posibilitate de sehimbare, n-ar avea nici un rost sa 0
avem, dar 0 posibilitate exista ~i atunci lucrurile stau diferit. In acest sistem
~tim ca este imposibil de 'a face', ca totul se intampJa, dar ~tim de asemenea
di cxista posibilitati de a dezvoita aceasta putere de 'a face'.
I: Lucrul cu tine insuti capata dupa un timp inertie, sau ramane la fel de dificil,
ca trasul unci sanii la deal? } lncerca sa devenim om nUlnarul4.
R: Cred ca devine ~i mai dificil, deoarece ajunge sa fie tot mai ramificat. Incepi
pe 0 linie, apoi dupa un anumit timp lucrezi pe trei linii ~i fieeare din ele se
lmparte iar ~i iar ~i tot timpul este nevoie de atentie ~i efort. Nu exista nici 0
inertie aiei.
Pe de aIta parte, dobande~ti mai muita energic, devii mai eon~tient ~i
aceasta face sa fie Intr-un sens mai u~or. Dar, prin el Insu~i, lucrul nu poate
deveni mai u~or.
I: Este necesar sa lucrezi pentru ~coaHi lnainte sa poti face vreun progres?
R: Nu se poate pune problema a~a. Daea luerezi pentru tine insuti ~i faci
progrcse, atunci s-ar putea sa vina ocazia de a lucra pentru ~coaJa, dar nu poti
face ipoteze teoretice. Initiativa ta este luerul eel mai important, atat in prima,
cat ~i in a treia Iinie de lueru. ti se ofera material, dar initiativa ramane la
latitudinea tao Dar pe cea de-a do~a linie nu ai ini\iativa, sau foarte putina.
ai
Lasati-ma sa repet ce am spus mai devreme: ati primit aceste idei ~i a~ venit
aiei deoarece anumiti oameni au lucrat inaintea voastra eonsacrand energie ~i
timp. Acum trebuie sa invii.!ati sa imparta~iti responsabilitatea. Nu puteti
continua sa obtincti idei fiira a imparta~i responsabilitatea; aeeasta este lntru
totu1 natural. A~a ca, dad nu astazi, atunei maine trebuie sa 'faci'. Ce sa faci?
Trebuie sa lntdegi ee sa ceri de la tine insuti. Studiem metodele ~colii ~i
aceasta este singura cale de a Ie studia,
I: Puteti sa dati un exemplu cum sa imparta~im responsabiIitatea?
R: Nu. A~a cum am spus, problema este de a intelege ee este util, ce este
l1ecesar. Apoi, se pune problema sa vezi ce anume po,i facc, daca nu acum,
poate mai tarziu. Aici nu cxista retete.
270
CAPITOLUL 11
1: Nu este a~a ca pcntru bClleficiul propriu trebuic sa faci 0 plata care este
dificiiii?
R: Ba da, dar trebuic sa 0 gasc~ti. Plata ntl inseamna l1UlTIai sa faci lucruri
difieile pentlU tine, fiira !lici un beneficiu pentru altcineva.
1: Ar trebui sa evitam sa privim lucml numai din punctul de vedere al
capaeitatilor 110astre speciale?
R: Fire~te en. fiecarc trebuie sa priveasca mai intai din pUl1cttll de vedere a ceea
ec poate sa faca. Dar, presupunand di propriile sale capacitati nu sunt utilc:
atunci el trebuie sa gaseasca noi capacitati, care ar putea fi utile. Oameni!
intreaba adesea: Cum sa invii!am 'a face'? Prin lueru, Iaciind tot ee este posibil
pe cde trei linii de lueru. Adesea, nu putem 'face', deoarece nu cunoa~tem
propriile Iloastre puteri. Apoi nu avcm obiceiul unei anumitc. ~is.ci?~in~ :ar~
este necesara in luclU. Totul poate fi invatat, dar neceslta 111lt18tlva ~l
Inteleo-ere, iar intelcgerea insearnna cfort, luem.
Mi
I: ~e pare di 'am luat din lucru mai mult decat am dat. Dar nu am nimic de
dat.
R: N-a~ face atata eaz din aceasta. A vern mereu ceva de dat ~i avem mereu
ceva de inva\at. AHit timp cat e~ti illteresat ~i continui sa prime~ti, ai 0 ~ansa sa
plate.;;ti. hi pierzi ~ansa de a pHitL,cand nu prime$ti nimic.
i: Simt ca este 0 parte a preocuparii noastre pe a treia linie de luem aceea de a
R: Aceasta nu este a treia !inie de Iucnl. 0 faci pentnl tine lnsuti, altfel nu 0
po!i face. Toate cele trei linii sunt legate, dar eea de-a treia linie cstc ceca cc
fac! direct pentru ~coalii, a~a cum e.;;ti, Tara a a~tepta sa devii om numalUl 4.
I: Dar mi se pare ca pana nu Yom atinge UI1 nivel superior de fiinta, intelegerea
despre care vorbeati nu ar f1 pentru noi.
R: Nu, nu ai dreptate. Daca printr-un nivcl diferit de fiinta intelegi a avea un
centro de greutate atunei ai dreptate, dar daca intelegi 0 stare diferita de
con~tien!a atunci nu ai dreptate, deoarece dacii vei a~tepta pana cand vel avca 0
stare diferita de con~ticnla nu vei primi nimic. A$a di raspunsulla intrcbarea ta
depinde de ceca ce intelegi prill sehimbarea fiin~ei. Lupta Cll falsa personaJitatc
este de asemenea necesara; datorita falsei personalitati nu putem gasi nimie,
Aceasta inseamna eli 0 anumita schimbare este necesara, dar nu 0 schimbare
mare.
i: Sunte!i amabil sa repeta!i caracteristicile unui centro de grcutate?
R: Un ccntrll permanent de greutate apare la un moment dat in legatura ell
luerul, atunci dnd e;;ti sigur de ceca ce faci ~i e~ti sigur de sistem, atunci caud
acesta devine mai important decat arice altceva, cand aeesta ocupa locul
principal in via!a tao Acesta este momentul in care s-a stabilit un eentlU de
greutate pelmanent. Dar atunci cand e~ti interesat de ideile sistemului ~i totu~l
Itltr-un alt moment altceva poate deveni mai important, aeeasta inscamna di nu
ai un centru de greutate.
i: Este posibil sa privim cele trei linil de IUClll ea fiind trei forte difcrite ce
formeaza 0 triad a?
271
 A PATRA CALE
R: Da, lntf-un fel, dar clc se schimbii mereu. Una cstc activa asHizi dar a fast
pasiv5. ie~i ~i poate deveni neutrii maine. $i ele difera chiar ~i in obli~a!ii.
Vedep, ca multe alteie, aceste trci 1inii de iuenJ nu pot fi definite in cuvinte.
!otu~i, i~eea estc foal1e clara: .~n momentul in care 0 vcti Intelege va veti
mtreba: Dc ce am vrut defim!lI? Este foarte cJar tara cuvinte!' Trebuie sa
inccrcati sa vii amintiti tot ce a fast spus pc aceasta tema, deoarecc multe au
fos~ d:ja s~use. De exemplu, amintc~te-ti ceca ce a fast spus despre lnchisoare.
Im1 am.!ntesc a co~versatic. ell dl. Gurdjieff ell multi ani in unna. El a pus
pr?blema mtr-o ~ormafo~rte .sm~pla: A ~pu.s: 'Poti sa-!i tii util tie insu!i; poti fi
utll altor oa~em, pop sa-1m fil uttl Ime. El ofere a 0 reprezentare a ~co!ii.
Aceasta descnc ccle trei linii de lucru. Si a adaugat: 'Daca iti e~ti uti I numai tic
Insuti ~i nu poti sa-mi fii uti I mic sau altora, aceasta nu va d~ra mult.' , regula, sau mai bine zis un singur principiu - acela ca nu trebuie sa faci nimic
I: Dar fiindu-ti uti I tic insuti devii automat util pentru oameni?
R: Nu, sUnt doua lucruri distincte. Doar uitarea se produce automat; nimie bun
nu se produce automat. Este foarte coreet sa obtii lucruri pentru tine insuti dar
daca te gande~ti numai la aecasta, te Jimitezi. Trebuie sa tc studiezi p~' tine
insu!i, trebuie sa lucrezi cu tine insuti, deci ai timp sa studiezi celelalte linii.
Dar dupa un anumit timp, daca nu accepti aceasta idee ~i te tii numai de 0
singura lin ie, incepi sa pierzi teren.
1: Nu este oare cea dc-a treia !iFlic dincolo de posibilita!ile noastre in acest
moment?
~: Nu, .este. doar necesar sa intcIege!i. inca 0 data spun, 0 persoana poate fi
mtr-o sltua!le, 0 alta intr-o alta situatie - deci nu existii legi generale in acest
s.e~s ..p~ cxemplu, am incepufcu a treia linie; a~ putca face mai mult pe a treia
!uue mamte de a putea face ceva pe primele doua.
I: Nu exista 0 organizatie pentru a ajuta oamenii sa lucreze pe cea de-a treia
linie?
R: Ba da, existii. Dar 0 organizatie nu poate ajuta de la sine, deoarecc fiecare
~inie t:eb~!e sa .se ~azeze p~e 0 anu~i~a atitudine. ~ organizatie nu poate sa
~nlocU1asca 0 atlt.udme dar,. m acela~l bmp, 0 orgamzatie este necesara pentru
mte1egerea ~numltor lucrun. De exemplu, unul din cele mai importante aspecte
ale lucrulUl este intelcgerea disciplinei. Dad intelegi aceasta idee de
?iscipl~na, .ai posibilitatea de a lucra impotriva vointei proprii. Daca n-o
mtelegl, vel crede eli Iucrezi dar, de fapt, nu vei lucra, deoarece va fi nurnai
voin!a proprie.
Studiul disciplinei estc legat de cea de-a doua linie de lucru. Fara
intelegerea disciplinei ~colii nu poti avea disciplina interioara. Exista oarneni
care a.r put~a face un .lucl:U bun ~i care e~ueaza deoarece Ie lipse~te disciplina.
T.ot~~l . schlmb.~rea fimtci este. posibila numai prin lucrul in ~coalii ~i prin
d~ISc.lplIl1a. ~coill. PentlU 0 anumlta perioada de timp trebuic s-o ai, iar apoi, mai
tarzItl, VCI. ~~te: lucra de unul singur. Disciplina este legata de reguli. Regulile
sunt co~dltllle III baza carora oamenii sunt acceptati ~i Ii se dau cuno~tin!e intr-
a ~coala. Respectarea acestor reguli sau conditii este prima lor plata ~i primul
test.
272
CAPITOLUL 11
Unul din cele mai importante lucruri in orice fel de $coala este idcca de
reguli. Dad nu exista reguli, nu exista ~coal5.. Nici chiar 0 imitatie de $coal5.
nu poate exista tara reguli. Daca cste 0 imitatie de $coala, vor exista reguli de
imitatie, dar trebuie sa existe un fel de reguli. 0 dcfinitie a ~colii estc ca exista
un anumit numiir de oameni care accepta ~i respecta anumite reguli. Regulile
nu sunt pentru a crea avantaje sau can fort, ci pentru a erca dezavantajc ~i
disconfort, ajutand astfella amintirea de sine.
Trebuie sa in!elegeti ca toate regulile sunt pentlU amilltirea de sine, de;;i au
~i un scop in sine. Daca nu exista reguli, sau nu se intelege importanta
regulilor, nu exista iUClU.
Ce este important de inteles des pre reguli este ca de fapt exista 0 singurii
inutil. Incercati sa intelegeti. De ce nu putem 'face' In sensul adevarat?
Deoarece facem atat de multe lucruri inutile. in fiecare moment al vietii
noastre facem sute de lucruri inutile ~i din aceasta cauz5 nu putem 'face' '$i
trebuie sa inva!am mai intai sa nu facem nimic inuti!. Mai intai trebuie sa
Inva!am Sa nu facem nimic inutil legat de lucru ~i, mai tarziu, legat de propriile
noastre vie!i. Poate lua mult timp, dar aceasta este calea de a invata. Trebuie sa
faci una, nu trebuie sa faci alta; toate acestea sunt preciziiri, dar exista doar 0
singura regula. Pana dnd nu veti ihtelege aceasta regula fundamentaHi, trebuic
sa incerca!i sa respectati alte reguli care sUnt date.
Regulile sunt importante in special in legatura cu organizarea grupurilor:
deoarece oamenii vin rora sa se cunoascii unii pe altii ~i rara sa ~tie despre ce
este vorba, trebuie impuse anumite reguli. De exemplu, una din regulile care se
aplica noilor membri cste aceea ca ei nu au voie sa vorbeasca celor din afara
despre ce aud 1a prelegeri. Oamenli incep sa-~i dea seama de importanta acestei
reguli numai atunci cand aceasta forma de discutie se Intoarce impotriva lor,
cand prietenii lor insistii ca ei sa vorbeasca ~i ei nu mai vor s-o faca. Aceasta
regula exista pentru a ajuta oamenii sa nu minta, deoarece, atunei dnd vorbesc
despre lucruri pe care nu Ie cunosc, ei 'incep 'in mod firesc sa minta. De aceea,
daca dupa una sau douii prclegeri oamenii Incep sii vorbeasdi despre ceea ce au
auzit ~i I;;i exprimii opiniile proprii, ei incep sa minta. Cei mai multi oamenl
sunt prea nerabdatori, nu-~i acorda suficient timp, ajung prea repede Ia
concluzii ~i nu pot face altceva deca(sa minta.
Dar principalul motiv al acestei reguli este ca exista un principiu al lucrului
in ~coala, acela de a nu ofcri idei, ci de a Ie tine la distanta de oamenl ~i de a Ie
da numai in anumite condi!ii, care Ie apara de deformare. Altfel a doua zi ele
vor fi deformate; avem suficienta experienta in acest sens. Este foarte
important sa prevenim deteriorarca acestor idei, deoarece se poate spune ca 0
~coala este ceva unde oamenii ~i ideile nu mor. in viata, atat oamenji cat 5i
ideile mor, nu dintr-o data, ci incet. ' ,~
o alta ratiune a acestei reguli este aceea ca ea constituie un test, un cxercitiu
de vointa, un exerci!iu de memorie ~i intelegere. Vii aiei in anumite conditii;
prima conditie este aeeea ea nu trebuie sa vorbe~ti $i trebuie sa til minte acest
IUCnI. Aceasta ajuta enonn la arnintirea de sine, deoarece merge impotriva
273
 A PATRA CALE
tuturor obicciurilor obi:;;nuite. Obicciul tall obi~nuit este de a vorbi Tara
?isccmamiint. Dar fata de acestc idei trebuic sa ai discemamiint.
I: Mi se pare ca in ~coaHi nimic nn cste Tacut tadi motiv. Exista vreun motiv
pentru care aceasta regula cste necesara, legat de faptnl di vorbirea ar
introduce un nou factor al cam! rczultat nll aT putea fi prevazut?
R: Desigur. Dadi oarnenii aT ~ti ce sa fadi lara reguli, regulile nu aT mai fi
nccesarc. In acela;;i timp, este ;;i un fel de educatie, deoarcce prin supunerea la
reguli oamenii creeaza ccva in ei in~i;;i. Nu aT exista suficienta frictiune dadi
on ar exista reguli. ' i: Nu in!eleg de ce regulile apar!in celei de a doua linii $i nu celei de a treia.
i: intcleg ell principalul scap al regulilor este distmgerea mccanicitatii?
R: Fiecare regula are mnIte scopuri, dar flU te poti a;;tepta la ceva de la regulile
in sine. Ele sunt 0 parte a lucrului in general, un ajutor.
i: Cred ca este aproape imposibil sa nu utilizam euno~tintele ca$tigate pana
acum pentru a ne ajuta prietenii.
R: Nu pot fi Inca utilizate, deoarece daca incerci sa fad eeva eu acele
cuno$tinte pe care Ie ai, Ie vei defonna. Este neeesar sa ai mai multe, deoarece
numai atunei vei fi capabil sa judeci daca poti face ceva cu ele sau nu intr-o
anumita situalie, dadi poti oferi sau nu ceva unei persoane sau alteia. Acum nu
poti spune.
Pe Hil1ga aceasta, totuI in sisterp, trebuie explicat complet sau nu trebuie
atins deloe, iar pentru a expliea tin lucru trebuie sa explici altul. Aceasta este
dificultatea. intelegeti ce vreau sa spun? Pel1tru noi multe lucruri sunt fapte,
sau cel putin ar tebui sa fie fapte. Daca Ie spui oamenilor eare nu au parcurs
incet acest studiu, pentru ei va fi ceva asemanator credintei. Ei fie vor crede,
fie nu vor crede $i deoarece aceste lucruri, in majoritatea cazurilor, merg
impotriva ideilor obi$nuite, va fi mult mai U$or pentru ei sa nu creada. A$a ca,
de ee ar trebui sa producem mai multi neeredincio$i? Este imposibil sa
transmiti aceste idei suficient de clar oamenilor care nu Ie-au studiat.
. .
i: Este dificil sa diseuti ceva eu cineva, lara lara a fi influentat de ceca ce am
auzit aici.
R: Pana nu va fi U$or, nu poti incepe sa fad nimic; totul se va transfonna in
discutie $1 va ramane discutie. Doar cand vei fi capabil sa pastrezi tacerea, sa
tii ceva pentru tine insuti, doar atunci vei putea acumula mai multe cuno$tinte
sau materiaL Daca fad 0 gaura intr-un balon, continutul balonului se va scurgc.
Daca faci 0 gaura in tine insuli, ceva se va scurge de asemenea. Regulile sunt
dificil de pastrat, deoarece amintindu-ti de reguli $i respecHindu-Ie acumulezi
energie con$tienta. Acesta este motivul principal pentIll care sunt lacute
regulile
Regulile nu pot fi descrisc :;;i catalogate, dar pot fi inlelese. In plus,
dczvoltarea emo!ionaia cere disciplina. Nimic nu dezvolta centrul emotional in
asemenea masura ca renuntarca la vointa proprie. Regulilc sunt legate de ideea
de comportamcnt. Cand vom deveni oameni nr. 5, comportamentui nostru va fi
perfect in eomparatie cu eel de aCUlll. Dar nu suntem oameni nr. 5, deci trebuie
sa avem reguli. Daca ne amintim de reguli, Ie intelegem ~i Ie respectam,
274
CAPITOLUL 11
comportamentul nostru va ti eonsecvent $i ne va conduce intr-o anumita
directie; nu va mal fi eompOliamentul dezordonat al oamenilor I, 2 $i 3.
Toate caile necesita disciplina. Aceasta explica de ce nu poti luera de unul
singur, Nu poti crea disciplina de unul singur. Daca cineva i$i intelege lucrul,
atunei disciplina se manifesta prin faptul ca nu el decide pentru el insu:;;i, ci
lucrcaza confonn instructiunilor. Dobandirea vointei ia mult timp, dcoarece
mai intai trebuie cucerita vointa proprie. Intre timp, este neccsara 0 alta vointa,
vointa $coJii, a organizatiei.
R: Ineearca sa te gande$ti. Nu pot exista reguli pe prima $i pe cea de a treia
linie; acolo trebuie sa faci ce poti, trebuie sa existe initiativa, lucrul trebuie sa
fie liber. Pe cea de a doua iinie trebuie sa existe disciplina.
I: Ce este mai important pe cea de-a doua linie, avantajul tau sau avantajul
ceIorlalti oameni? ~
R: Este imposibil sa pui problema a$a. In cea de a doua linie trebuie sa tii
capabil sa uiti interesele proprii, ce iti place $1 ce nu-ti place.
i: intrebarile care se pun la prelegeri $i sunt de folos eelorlalti, reprezinta oare
cea de-a doua linie de lucru?
R: Nu, lucrul inseamna altceva. Este necesar sa intelegi ce reprezinta euvantui
'lueru' in intelesul sistemului, EI fiu reprczinta intampIari ca aceasta - cii
intrebarea cuiva s-a intamplat sa dea un rezultat utiJ. Lucrul inseamna mereu 0
linie de eforturi care conduce catre un scop bine definit. Nu un singur cfort. Un
efort nu inseamna lucru; numai 0 linie continua, un $ir neintrempt de eforturi,
numai aceasta devine lucru.
i: Dad doi oameni se ajuta unul pe celalalt, aceasta este cca de a doua linie de
lucru?
R: Nu, a:;;a cum am explicat, in cea dc-a doua linie nu exista il1itiativa. Dar
pentru aceasta, trebuie sa ai 0 anumita pregatire: trebuie sa intelegi necesitatea
lucrului eu oamenii. Cand incepi sa intelegi ca este fizic imposibil sa lucrezi
singur, ca tu insuti poti lucra numai datorita acestor alli oameni, aceasta va fi
intelegere, dar nu va fi inca cea de-a doua linie. Trebuie sa inteJegeti ca
oamenii pe care Ii intalniti aici sunt Ia feI de necesari pentru voi ca $i sistemul
insu$i. Acesta va fi un inceput.
I: Exista 0 anumita linie carc sa te ajute sa scapi de a face lucmri inutile?
R: Nici 0 linie in particular. Toate liniile au fost explicate. Trebuie sa fii
capabil sa vezi ceea ce este posibil. Vi se dau multe sugestii $1 i11tr-o zi poti
face un lucru mai bun pe 0 linie $i intr-alta zi pe alta linie; nu exista 0 linie
speciala pentru toate zilele, pentru tot timpul. $i apoi exista amintirea de sine,
tot ceea ee a fost spus despre identificare, considerare, emotii negative, studiul
sistemului, multe lucruri. Nu :;;tii l1iciodata ce este mai util la un moment dat:
intr-un moment ajuta ceva ~i intr-altul altceva.
i: Implica acest sistem renuntarea Ia sine?
R: Nu in sensul obi:;;nuit. Pe cea de-a Patra Cale este necesara un amunit fel de
rcnuntare, in anumite feluri de lucm, in uncle situati! speciale. De exemplu, a~a
cum am spus, trcbuie sa renuntati la deciziiJe voastre in problemele legate de
275
 A PATRA CALE
lucrul in ~coala. Accsta este un cxemplu de disciplina posibilii. $i trcbuie sa Iti
amintc~ti de ce faci ~i cc facio De cxemplu, amintindu-ti rcoulile trebuie s'a
rcnullt i la 0 parte dinjudccata proprie ~i pur ~i simplu sa!i Ie ~mint~~ti. De ce?
Deoarece trebuie sa iti dai scama eil Ill1 inteiegeti suficient. Atune! cund vei
intelcge, nu va mai fi nevoie sa respecti reguiile. Dupa cum vezi, renuntarca nu
illseamna sacrificiu orb ~i este necesara numai in legiitura eu lucrul in ~coaHi ~i
nu in afara acestuia.
Repet: modul in care poli dobandi vointa este sa te supui unci anumite
discipline ~i sii uu incerci sii scapi. Garnenii folosesc in lucru acelea~i metode
pc care Ie folosesc in viata - se adapteazii. Ei inccardi sa faca lucrul cat mai
confortabil, sau macar cat mai putin neconfortabil eu putinta ~i astfel ei pierd
ceea ce po ate oferi lucrul.
I: Nu inteleg de ce adaptarea nu trebuie admisa in lucru.
R: Nu va pute!i adapta lucrului, trebuie sa lucra!i efectiv. Adaptarea poate fi
buna in unele eazuri din viata, dar in-luCfu este intotdeauna gre~ita. Adaptarea
nu este 0 metoda sigura. Te adaptezi la 0 stare sau Ia un set de circumstante ~i
apoi acestea se schimba;;i adaptarea ta e~ueaza. Trebuic sa gase~ti 0 metoda
mai buna, deoarece nu ~tii niciodata ce se intampla in momentul unnator. De
excmplu, stai in camera ta ~i deeizi sa nu fi iritat, apoi eeva se intampla pe
nea~teptate ;;i e~ti iritat inainte de a 0 ~ti.
I: Cum putem face Incrul mai reait'Imi dan seama ca acesta nu este ceca ee ar
putca fi. ' objectiv alti oameni, dar nu mai lnainte, deoare inainte totuI va fi colorat de
R: Estc ceea ce estc deoareee tu nu e;;ti ceea ce ai putea fi. In lucru exista un
prineipiu: timpu! este masurat. Pentru fiecare persoana exista anumite eerinte.
Dadi tc afli in Ineru numai' de 0 luna, eerintele sunt mai mici; in lu~a
unnatoare ele cresc, dupa ;;ase luni sunt mai mari, dupa un an ~i mai mario
Daea cineva nu indepline~te aceste cerin!e, in final nota de plata devine foarte
incarcata. Dad cineva considera di are dreptul de a fi la niveluI primei luni
dupa ce lucreaza de cativa ani, el nu va putea achita nota de plata. Plata
inseamna inainte de toate a fi capabil de a satisface cerintele. Cerin!cle cresc
mereu ~i daca ramai in unna, lucrurile rfi vor parea sub nivelul lor normal,
oricum ar fi In realitate, deoarece tu e~ti sub nivelul nonnal. Dar dad lucrezi,
daca te dezvolti, vei fi la nivelul cerintelor. A~a poate fi abordata aceasta
problema. Multe lucruri sunt necesare intr-o organizatie, inainte de toate
~ntelegerea ~i efortul.
I: Presupun ca satisfacerea cerintelor atrage dupa sine renuntarea la uncle
lucruri, dar nu-mi dau seama care ar fi acestea.
R: Nu fi ingrijorat. Cand estc necesar sa renunti la ceva, devine foarte clar.
Dad nu iti dai seama Ia ce ar trebui sa renunti, inscamna ca nu este momentul
inca sa te gande~ti la aceasta. Gandirca intelectuala in aeeasta directie este
complet nefolositoare, dcoarece atunei eand trebuie sa renunti la ceva ~eeasta
nu apare niciodata sub fonna unei cnigme. Poate lntr~o zi vci vedca u~ anumit
fel de emotie negativa ~i Jti vei da seama ea daca vrei s-o pastrezi uu vei putea
lucra. Sa~ poatc fi yorba de un anumit fel de imaginatie, sau despre altceva de
aeest feI. Intotdcauna incepe a~a.
276
CAPITOLUL 11
i: Pare paradoxal ea lnceream sa ne cliberam de legi, dar ne supunem la ~i mai
multe.
R: Pentru a ne putca elibera, este neeesar ea un timp sa ne supunem mai multor
legi, deoarece poti invata sa fii liber nurnai supunandu-te mai multor legi.
Exista mai multe motive lU acest sens. Un motiv este aeela ca suntern prea
ingaduitori cu noi in~ine; daca ne stabilim 0 anumita sarcina, dupa un timp
incepem sa ne gasimjustificari. $i atunei ne ln~elam singuri prea mult.
Deci, a$a cum am spus, daca oamenii vor sa continue sa studieze, ei trebuie
sa accepte anumite conditii. Aceasta inseamna ca ei trebuie sa faea. studiul
practic. Daca oamenii nu iau in serios suficient lucrul, este 0 pierdere de timp.
Ave!i dreptul sa plecati ~i eu am dreptul sa oprese prelegerile, deci nu exista
niei 0 obligatie de vreo parte. Am ;;i altceva de mcut, dar este necesar sa renunt
Ia timpul meu pentru aceasta, deoareee numai a~a se poate forma 0 ~coaIa.
Dad a~ putea spune: 'Dad mor maine lucrul va continua', inseamI1a ca s-a
fonnat 0 ~coala. Dad ar depinde in intregime numai de mine, inseamna ca
~coala nu ar avea suficienta putere.
I: In ~coala este bine sa te studiezi numai pe tine, nu ~i pe altl oameni?
R: Nu, este necesar sa-i studiezi ~i pe altH, dar nu numai pe altii.
I: Cu siguranta ca este mai u~or sa fii obiectiv fata de altii decat fata de tine
insuli.
R: Nu, este mult mai dificil. Daca devii obiectiv fata de tine lnsu!i, pop vedea
propriiie tale vederi, atitudini, gusturi, de ceca ce-p place ~i de ceea ce nu-ti
place. Pentru a fi obiectiv trebuie sa te eliberezi de toate acestea. Poti deveni
obiectiv fata de tine lnsuti in starea de con$tienta de sine: aceasta este prima
experienta a venirii in contact eu obiectul reaL
i: Pori lnvata vreodata sa iti administrezi ~ocuri pentru a lucra a;;a cum trebuie?
R: Dad lucrezi pe cele trei linii de lucru, 0 linie va da ~ocuri alteia. Cand vei
intelege nu numai teoretic, ci din observatii, cum 0 linie 0 ajuta pe cealalta, ifi
vei da seama de acest lucru.
i: Ceea ce am vrut sa intreb este: daca ai nevoie rapid de cnergie pentru un
anumit scop, cum 0 poti obtine? Printr-uu ~oc?
R: Un ~oc bun produce rapid energie. Dar ~ocurile pot fi de trei feluri: ti Ie
poate da altcincva, 1i Ie poli administra tu lnsuti, sau se pot iv! accidental.
Nimic altceva nu poate crca rapid energie. Un ~oe bUll te poate face sa-!i
aminte~ti de tine ~i sa-!i aminte~ti ~ocul. S-ar putea sa fie atat de bun, incat
pentru un timp sa nu-I poli uita; aceasta te va face mai emotional ~i centrul
emotional va produce energie.
i: Ati spus d ~ocurile pot fi accidentale?
R: $ocurile accidentale nu conteaza. Lucrurile se intampla; oarnenii gasesc
bani pe strada, dar nu te pori baza pe aceasta. Ciind vorbim despre 'a da
~ocuri'. vorbim despre ~ocurile con~tiente.
Trebuie sa intclegem ce se intampla. Incepem sa faeem ceva ~i apoi
ajungem la un interval mra sa ne dam seama prea mnlt de existenta intervalelor
sau sa ~tim despre posibilitatile lor. Aeesta estc situa!ia noastra. Inainte de a
277
 A PATRA CALE
ajunge la posibilitatea de a avea un scap ~i de aRI atinge, trcbuie sa intc1cgem
ca acesta estc foarte departe de noi ~i ca trebuie 'sa studiem intervalele in
exemplelc date, cum ar fi diagrama hranei. Studiind acestc intervale ~i cele
doua ~ocuri con~tiente care au fast explicate, invatand cum sa Ie producem, am
putea ajunge la posibilitatea unui tip compIet diferit de ~OC. dar nu inainte. De
fapt, daca am putea produce destule :;;ocuri necesare suficient de puternice, nu
ar exista praetie nimic pc care flU ]Ram putea atinge. Singurul lucru de care
avem nevoie sunt ~ocurile, dar noi nu Ie putem crea. Chiar dad ne gandim la
cie, nu suntem suficient de increzatori, nu avem incredere in noi in~il1e, nu ~tim
SigUT dadi acest ~oc va produce efectul dorit. De aceea lucrul organizat include
multe ~ocuri, a~a incat nu e Hisat pe seama noastdi. Adormim atat de repede
incat nici un ~oc nu ne treze~te - nu Ie observam.
I: Infelegerea mccanicitafii iti ofera posibilitatea de alegere in actiunile tale sau
trebuie sa a~tepti voinfa?
R: A~ spune ca ofera posibilitatea alegerii. In acela:;;i timp, este gre~it sa crezi
ca atunci cand vine aceasta in!eiegere, ea va aduce deja cu sine posibiiitatea ~i
puterea. Poti sa :;;tii ~i totu~i sa nu fi capabil sa faci ceva. Este eea mai grea :;;i
mai neplacuta situatie cand incepi sa vezi lucrurile ~i nu poti face nimic. De
aceea, In anumite cazuri, este mai bine sa nu incepi lucrul, daca nu e:;;ti gata sa
continui pana la capat. Altfel vei ramane intre doua luntre.
Ideea alegerii este 0 idee contradictorie. Dintr-un anumit punet de vedere nu
exista alegere, dintr-un al doilea Ipunct de vedere exista alegere, dintr-un al
treilea iara~i nu exism :;;i, toate trei, sunt adevarate. Este 0 idee foarte
complicata. De exemplu, in lucru exista alegere, dar luerul este legat de viata
din afara. Situatia ar putea deveni atat de rea incat sa nu existe nici 0 alegere ~i,
apoi, poate ca exista un moment de alegere, dar daca 11 pierdem, este pierdut.
I: Exista vreun mod de a recunoa:;;te aceste momente de alegere?
R: Numai incercand sa gasim aceste momente in lucru, deoarece acest sistem
este 0 metoda de a dobiindi 0 noua cunoa~tere :;;i putere ~i, in acela~i timp, un
mijloe de a practica aceasta cunoa:;;tere :;;i putere. Aici avem 0 mai mare
posibilitate de alegere. Daca 0 exersam, probabil ca mai tiirziu Yom fi eapabili
s-o aplicam :;;i in aite privinte. Aeesta idee este legata de cea a rascrucilor.
Rascrucile sunt momente in care poti 'face'. Vine un moment cand cineva
poate sa-:;;i ajute lucrul sau nu. Dad apare 0 ocazie :;;i 0 pierzi, s-ar putea sa
nu mai apara alta decat dupa un an sau chiar mai mult, daca nu gase:;;ti solUlii
sa folose~ti munca organizata, care poate oferi pennanent ocazii .
I: Referitor la lucrul pe cca de-a doua linie, este'necesar sa a:;;tepli 0 ocazie?
R: Tuturor Ii se da ocazia, numai eli 0 persoana nu-~i poate organiza singura
lucrul pe cea de-a doua linie; acesta trehuie aranjat.
Referitor la acest aspect s-a constatat, din experienta, eli munea fizica este
foarte utilii in :;;coalii. In unele ~coli exista exercitii' fizice speciale dar, in
absenta acestora, ele pot fi inioeuite prin munca fizica. Toate aceste lueruri se
refera la cea de-a doua linie - trebuie sa fie lucru organizat. Ideea este
unnatoarea: cand un anumit numar de oameni lucreaza impreuna 1n casa, in
gradina, eu animalele :;;i a~a mai departe, nu este u~or. Ei pot lucra individual,
278
CAPITOLUL 11
dar lucml impreuna este dificil. Sunt critici unii fata de altii; i~i stau unii altora
in cale; iau lucruri unii de la a1tii. Este un foarte bun ajutor pentro amintirea de
sine. Dad cineva este interesat de aceastli idee, 0 poate incerca, dar numai
dad simte nevoia sa 0 faca. Nu trebuie sa credeli ea este un fel de ajutor
magic. Lucrul inseamna aetiune. Teoretic, luerul cu alti oarneni constituie cea
de-a doua linie de lucm, dar nu trebuie sa eredeli eli a fi in aceea:;;i indipere cu
al~ii sau a face acela~i lucru constituie deja eea de-a doua linie. Nu ~titi inca ee
inseamna eea dc-a doua linie de lucru.
1: Ali spus odata cii nlUnca fizica reprezinta rnodalitatea de a face centrii sa
functioneze corespunzator. Ce ati vrut sa spune!i prin aceasta?
R: Munca fizicii. - nu sportul, ci munca grea, de un fel pentm unul, de alt fel
pentru altul _ pune eentrii sa functioneze corect. Centrii sunt legali intre ei Intr-
un anume fel ~i energiile lor au 0 anumita distributie. La oamenii lene~i, unii
centri incearcii sa fadl munca altora ~i, de aceea, munca fizidi este 0 metoda
foarte sigura pentru a-I face sa lucreze mai bine. Aceasta metoda este larg
utilizata in ~coli. In viata modema, in special la unii oameni, lucrul grc:;;it al
centrilor Ii sead de energie. Desigur insa ca nici lucrul organizat, daea este
Iaeut cu identificare, nu duce la nimie.
I: Care este deosebirea dintre munea fiziea din via!a obi:;;nuita :;;i munca fizici'i
organizata intr-o ~coala?
R: A lucra in orice alta parte este mult mai u:;;or: iti acorzi mai multa libertate
in alegerea modului de lucm. Sa presupunem cii luerezi in propria ta gradina.
Vei face ce-ti place sa faei :;;i vei face in stilul tau propriu. I!i vei alege uneltele,
momentul, vremea, totu!. Deci introduci multa voin!a proprie. In luerul
organizat nu ai numai rezultate fizice, ci te lupti :;;i cu vointa proprie. Lucrul nu
inceteaza sa fie periculos prin faptul ca este special organizat, totu:;;i, in lucrul
obi:;;nuit vointa ramane rncrcu vointa proprie, in timp ce in luerul din ~coala
voin!a proprie striea totul ~i nu numai pentru tine, ci ~i pentm altii. Vointa
proprie :;;tic intotdeauna mai bine ~i vrea mereu sa faea lucrurile in propriul sau
sti!. Orice munca organizata este 0 ocazie de a lucra impotriva vointei proprii.
Pe langa aceasta, munca fizidi organizata necesita un efort emotional. De
aceea, munca fiziea nu poate fi numita cu adevarat fizica, deoarece este :;;i
cmotionalii. Dad ar fi numai fizica, nu ar fi atat de profitabilii. Daca nu exista
un erort emotional In munca fiziea pe care 0 faci, trebuie sa mare~ti fie viteza,
fie durata sa~ efortul, pentru a-I face emotional. Incercati sa face!i 0 munca
fizica mai grea sau un timp mai indelungat decat 0 puteti face cu u~urin!a ~i
veti vedea cii ea necesita un efort emotional. De aceea este importanta munca
fizica.
1: Ce fel de efort emotional?
R: Vei vedca. Vorbim acurn despre munca fizica legata de sistem - aceasta este
sub altfel de legi; 0 faci pentru un scop diferit :;;i trebuie sa-ti aminte~ti de cc 0
facio
I: Unii oameni au nevoie de :;;coaUi :;;i altii nu?
R: $coala este pentru aceia care sunt pregatiri pentru ~coala. Inceperea lucrului
In ~coala presupune deja 0 anumita pregatire. In ~coalii trebuie sa inceapa 0
279
 A PATRA CALE
noua octavii. Care estc datoria acelei personaliHiti care a fast centru magnetic?
Ce i se poate cere acurn? Pre!Uirea lucrului, pretuirea sistemului ~i a oricarui
lucru legat de sistem. Daeii pretuirea exista, aceasta personalitate va cre~te,
dadi nu exista ea nu va cre~te.
i: Po!i sa fii identificat ell 0 ~coaUi?
R: Aceasta inseamna sa pierzi ~coala. Poti fi identificat ell ~coala in mai multe
feluri: pHicand-o prea mult, criticand-o prea mult, sau crezand prea mult in ea.
I: $coala interfedi. aare ell modul in care ne comportam in afara ~colii?
R: Actiunile voastre legate de ~coala sunt guvemate de legi. Yeti descoperi ca
~i in afara ~colii estc necesar sa apiicati anumite principii pc care Ie fol05i1i in
~coaHi. Daca nu incercati sa Ie aplicati oridind pute!i, este inutil sa Ie
cunoa~teti. Apoi - aceasta nu este a regula sau un principiu - yeti descoperi
chiar tn afara ~colii ca, daca VIe!i sa faceti un iucru, trebuie sa nu faceti un alt
Iucm; cu alte cuvinte trebuie sa piate~ti pentru tot, nu in sensul de a seoate bani
~i a piati, ci printr-un fel de 'saerifieiu' (nu-mi plaee sa folosese acest euvant,
dar nu exista altul). Astfel va fi implicata toata viata tao
l: Numarul oamenilor din ~eoala depinde de eantit~tea de eunoa~tere produsa?
R: Nu, depinde de numarul eelor eare au un anumit nivel de fiinta ~i care pot
avea grija de altii, ti pot tnvata, instrui ~i a~a mai departe. Crezi ca ~colile sunt
ca ciupercile in padure, dar ele difera foarte mult de eiuperci. 0 ~coala este
rezuitatui unei munei indelungat~. 'Daca iei ehiar aceasta incapere ~i pe noi care
starn aici ~i vorbim, ea este rezultatul a treizeci de ani de mund a multor
oarneni ~i probabil a multora dinaintea acestora. Trebuie sa tinem seama de
acest Iucru.
Mai mult, cunoa~terea in sensul nostm inseamna cunoa~tere Iegata de
posibilitatea dezvoltarii fiintei. Aceasta cunoa~tere trebuie sa vina dintr-o alta
~coala :;;i trebuie sa fie valoroasa. Sa presupunem ca te-a~ pune sa inveti pe
dinafara zilele de na~tere ale tuturor pre~edintilor francezi, la ce ar sevi?
Totu:;;i, foarte adesea aceasta este nurnita cunoa~tere.
I: Motivui pentru care aceasta cunoa~tere nu poate fi data Tara plata este aeela
ca oamenii care a iau rara plata a defonneaza?
R: Pur ~i simplu pentm ca a vor pierde, a vor arunca, deoarcce pretuirea
depinde de plata, Nu poti pretui eu adevarat un Iucm pentm care nu piate~ti.
Daca il obtii prea u~or, nu il pretuie~ti. Acesta este un aspect. Alt aspect este cli
daca prettJie~ti un lucm, nu il vei da altora. Ce Inseamna prettJirea? Daca iti dai
seama ce efort a necesitat, cati oameni au lucrat ~i cat timp pentru a-ti oferi
aceasta cunoa~tere, nu 0 vei da pe degeaba deoarece, in primul rand, chiar daca
ar avea-o ceilaiti nu le-ar servi la nimic ~i, in al doilea rand, de ce s-o
primeasca pe gratis? Ar fi cea rnai mare nedreptate. Dar aceasta nu se poate
intampla, deoarece oricum nu 0 pot lua.
i: Dadi in!eleg bine, scopul principal a1 ~colii este producerea unui supraom?
R: Nu ~tiu nimic despre aceasta 'producere a supraomu}ui'. Aceasta nu este 0
crescatorie de supraoameni.
1: In ce relatie se afUi ideea de ~coaJa cu ordinea cosmica?
280
CAPITOLUL 11
R: AceasHi ~coala - a ~coaI5 in care poti fi - este un iucru foarte mic. Ea tc
poate ajuta, dar este 0 ipoteza hazardata sa crezi ca ar avea vreun sens cosmic.
Este foarte u~or de inteles ideea de :;;coahl, dad te gande:;;ti la ea In mod
simpiu, Vrei sa ai anurnite cuno:;;tinte ~i nu Ie poti obtine pana nu vei intalni 0
~coaia, adica 0 ~coaia care a obtinut accste cuno:;;tinte de la alta ~coaIa, nu
cuno:;;tinte inventate de oameni obi:;;nuiti. Accasta este singura idee de la care
poti porni.
I: Cu catva timp in unna ali mentionat oameni cu minti superioare, de 1a care
vine aceste cuno~tinte. Traiesc ei de fapt :;;i cum ii putem recunoa:;;te?
R: Nu ii putem recunoa:;;te daca ei nu 0 doresc sa fie recunoscuti. Dar dad 0
dorese, pot demonstra ca sunt 1a alt nivel. Daca intalnim oameni de un nivel
superior, noi nu Ie Yom recunoa~te fiinla, dar Ie putem recunoa:;;te cuno~tinteie.
$tim Iimitele cunoa~terii noastre, deci ne putem da seama cand cineva :;;tie mai
mult decat noi. Aceasta este tot ee putem in starea noastra actuala. Dar nu ne
putem da seama daca 0 persoana este con~tienta sau nu, sau mai con~tienta
decat noi. Ea va arata la feI, sau chiar - ~i acest Iucru este deosebit de interesant
_ se intfimpla ca oamenii mai evo1uati sa para mai pulin con~tienti ~i sa-i
consideram mai mecanic! ea noi.
i: $colile exista pentru a avea un efect general asupra celorla1ti oameni din
afara ~colilor, sau exista doar din prQpriile lor ratiuni?
R: A:;; spune ca amandoua, numai ca nu existii niei 0 contradictie intre cele
doua afirmalii, deoarcce cum pot ~colile sa exercite 0 influenta asupra
oamenilor din afara lor? Doar pregatindu-i pentru ~coaJa, nu altfel. Vedeti,
principala dificuitate in inlelegerea sistemelor din ~coli este aceea ca ele nu pot
fi prea mult diluate. Dad se dilucaza, ele se transfonna in opusul lor ~i
inceteaza sa mai insemne eeva, inceteaza sa mai aiba vreun rost.
I: $colile din trecut nu au influentat ornenirea?
R: Cand ~co1i1e au influentat omenirea, omenirea era foarte mica ~i ~coli1e
foarte mari. Acum omenirea este foarte mare ~i ~colile foarte mici. De
exempIu, :;;colile sub numele diferitelor Mistere au influentat diferite pcrioade
din viata Greciei, dar Grecia era 0 tara foarte mica. De asemenea Egiptul era a
tara comparativ mica, astfelincat a putut fi influentat. Dar cUfU ar putea aceasta
midi. ~coaIa sa influenteze ornenirea in ziIeIe noastre? Intrebi tara sa te
gande~ti. imi amintesc ca dl. Gurdjieff a spus ca 200 de oarneni con~ticn!i ar
putea influenta omenirea. Am ealculat odata ce ar insemna aceasta.
Presupunand ca ar exista in lume un om nr. 7, acesta ar trebui sa aiba cel putin
o suta de eievi, intrucat el nu poate veni in contact direct cu grade inferioare.
Deci dad ar exista un om nr. 7, el ar trebui sa aiba cel putin a suta de oameni
nr.6. Fiecare din ace~ti oameni nr.6 ar trebui sa aiba cel putin 0 suta oameni nr.
5, ceea ce inseamna 10.000 de oarnen! nr. 5. Fiecare din ace~ti 10.000 de
oarneni nr. 5 ar trebui sa aiba cel putin a suta de oameni nr. 4 prin care s5 vina
in contact cu alti oameni, deci ar trcbui sa fic 1.000.000 de oameni nr. 4.
Fiecarc din ace:;;ti oameni nr. 4 trebuie sa aiba cel putin 0 suta de oameni nr. 1,
2 ~i 3 pe care i-ar cunoa~te ~i cu care ar putea lucra; ceca ce inseamna
100.000.000 de oarnen! nr, 1, 2 ~i 3. Deci, chiar dad presupunern di 0 ~coaIa
281
 A PATRA CALE
arc 0 mic de eJcvi, ar fi 100.000 de :;;coli. Ei bine, ~tim precis cil fltl exista: un
asemenea Humar de :;;coli, deci flU ne putem a~tepta sa existe un om nr. 7,
in~rudit existen!a untli om nr. 7 ar insemna cii :;;coliJe ar control a viala. Chiar:;;i
eXlsten!a untli om nr. 6 ar insemna di :;;colile ar cootro1a iUlnea. In consecinta,
oameoii nr. 7 :;;i nr. 6 ar aparea in ltlme numai in conditii speciale :;;i accstca 'ar
fi vazute :;;i cunasentc, fiindca ar insemna ca viata ar fi guvernata de ~co1i. :;;i
intrucat :;;tim ca dadi exista acum :;;coli ele sunt ascul1se, rczulta cil aceste
conditii nu se rcfera la timpurile noash'c.
i: Vre!i Sa spuneti C11 un om nr. 7 nu poate exista pc aceasta planeta, sau cil el
flU exista in conditiile actuale?
R: N-am spus cii 11t1 ar putea exista, Am spus ca avem motive sa credem ea el
nu exista, deoarece existenta lui s-ar manifesta. Dar aceasta nu exclude
posibilitatea ca din anumite motive, oamcni nr. 7 sa existe!;ii sa nu se ratc; doar
c1i este putin probabil
282
CAPITOLUL 12
Necesitatea de a distinge illtre ideile mal importallte $i cele //Jal pl/fin
imporlante ale sistel11uiui - Llmiti'irile jiin,lei - Posibililatea de schimbare a
jiinfei - Gospodar, vagabond # lunatic - Hasliamlls- SOllll!ul 9i posibilitatea
trezirii - in/elegeri $i cllvinte - Cum sii spore$ti atitudillea emo!ionalii - Stili/HI
propor!iei - Amilltirea de sine -~ A te CltllOa9te \<;i a Ie vedea pe tine [/ISI/!i - Aft
serios - Lupta cu obieeiurile - in!eiegerea mecanieitc1tii - Efortllri - Stlldiul de
sine - Auto-observarea - qoellri - Cum sii fii mal emo,lionai - A pllne lIlal multii
presiulle in lucru - Antrellarea cefltruiui emofionai - Elllo/ii pozitiv: - Emo/ii
pliicute $i nepliicllte - Cre9terea prefllirii - Cum apa,. lucrurile noi - illcelillirea
fn{elegerii - Cre$terea stalldardului proprill.
cum este momentul sa va ganditi la tot ceea ce ati auzit din punctul de
A vedere a ceea ce estemaiimportant.adica sa cautati centrol de greutate
in toate ideile diferite pc care le-ati studiat ~i sa incercati sa gasiti
punctele principale deoarece, ca fn orice altceva, exista punctc mai importante
~i mai putin importante. Exista lucruri auxiliarc care te ajuta sa intelegi
punctele principale ~i exista puncte principale care detennil1a intregul. Este
acum momentul sa faceti 0 distinctie intre ele.
intrebarile corecte, problemele corecte sunt cele care sc refera la jiinfii ~i
schimbarea fiintei, cum sa descoperim aspectele slabe ale flintei noastre ~i cum
sa luptam impotriva lor. Trebuie sfi il1teiegem ca, inainte de a dobandi noi
cuno~tinte trebuie sa ne dam seama de limitarile noastre ~i de faptul Ca
limiUirile noastre sunt de fapt limitari ale fiintei noastre. Cunoa~terea noastra
ramane la acela~i nivel. Cre~te intr-o anumita directie, dar aceasta crc~tere este
limitata. Trebuie sa vedem in ce camp restdins traim, mereu in~eHindu-ne pe
noi in~ine, mereu imaginandu-ne ca lucrurile sunt diferite de ceea ce sunt.
Credem ca este foarte u~or sa schimbi ceva, dar numai atunci dnd incercam
sincer, ne dam seama cat de dificil, aproape imposibil este. Ideea de sehimbare
a flintei este eea mai importanta idee dintre to ate. Teoriile, sistemele,
diagramele sunt numai un ajutor, ele ajuta concentrarea ~i gandirea eorecta, dar
poate exista doar un singur seop real ~i acesta estc sa schimbam fiin!a noastra
deoarece, daca vrem sa schimbam ccva in intelegerea noastra despre lume,
trebuie sa schimbam ceva in noi in~ine.
Ceea ce este interesant in acest context ~i despre care a!;i vrea sa vorbesc cste
impat1irea oamenilor din punctul de vedere al posibilitatii schimbarii fiintei.
Exista 0 asemenea impartire.
Aceasta este legata de ideea de Drum sau Cale. Va amintiti dnd s-a spus eli
din momentul in care ajungi in legatura cu influcuta C iucepe a scara ~i numai
cand un am atinge capatul ci ajungc la Drum sau Cale? A fost pusa 0 intrebare
despre cine este capabil sa ajunga la aceastii scara, sa 0 UTe!! ~i sa ajunga la
Cale. Domnul Gurdjieff a raspuns folosind un cuviint ruscsc care ar putea fi
 A PATRA CALE
tradus ea 'Gospodar', In litcratura indiana :;;i budista exista un tip de om [oarte
bioe definit ~j un tip de via!a care tc-ar putea duce 1a schimbarca fiintei.
'Snataka' sau 'Gospodar' inseamna pur $i simplu un om care duce 0 vi~ta
obi$l1uita. Un asemenea om poate avea indoieli asupra valorii lucruril~r
obi$l1uite; poate avea vise despre posibilitatile de dezvoltarc; poate veni 1a 0
$coaHi, fie spre sffir$itul vierii, fie la inceputuI vie!ii $i poate Iuera 1ntr-0 $coalii.
Numai din mijlocul acestor oameni vin oameni care sunt capabili sa uree scara
$1 sa ajunga la Drum.
Pe ceiJai!i oamcni i-a impaI1it in doua categorii: prima - 'vagabonzii' $i eea
de-a doua - 'lunaticii'. Vagabonzii nu inseamna neaparat oarneni saraci, ei aT
putea sa fie bogati ~i totu~i sa fie 'vagabonzi' in atitudinea lor fata de viata. Iar
un 'lunatic' nu inseamna un om lipsit de mintea obi~nuita; cl ar putea fi ~n om
de stat sau un profesor.
Aceste doua categorii nu sunt bune pentru 0 ~coala ~i nu var fi interesate de
aceasta; vagabonzii deoarece nu sunt cu adevarat interesati de nimic' lunaticii
deoarece ei au valori false. A~a ca dad ace~tia incearca urce scara' ei nu~ai
si
vor didea ~i-~i vor frange gatul.
Mai intai este necesar sa intelege!i aceste trei categorii din punctul de
vedere al posibilitatii schimbarii fiintei, al pasibilitatii luclUlui in ~coala.
Aceasta impartire inseamna un singur IuclU - di oamenii nu se afUi. exact in
aceea~i pozitie fata de posbilitati\e'de lucru. Exista oameni pentru care exista
posibilitatea sehimbarii fiintei lor; exista multi oarneni pentru care aceasta este
praetie imposibila, deoarece ei au adus fiinta lor intr-o asemenea stare astfel
ineat nu exista in ei niei un punct de plecare; ~i, exista oarneni care apartin inca
unei a patra categorii care, prin diferite mijloaee, au distrus dej~ toate
posibilitatile de schimbare a fiintei lor. Aceasta irnpartirc nu este paralela eu
niei 0 alta impaI1ire. Apartenenta la una din primele trei categorii nu este
permanenta $1 se poate schimba, dar poti veni la lucru numai din prima
categorie, ~i nu din cea de a doua sau a treia; a patra categorie exclude arice
posibilitate. A~adar, de~i oamenii se pot na$te cu acelea~i drepturi, ca sa
spunem a$a, ei i$i pierd drepturile foarte U$Or.
Cand veti intelege aceste categorii ~i Ie veti identifica in propria voastra
experienta, printre euno~tintele voastre, in via!a, in literatura, veti intelege
aceasta a patra categorie de oamcni. In conditiiIe obi$nuite, in vremurile
obi~nuite, ei sunt doar criminali sau nebuni adevarati - nimic mai mult Dar in
anumite perioade ale istoriei, asemenea oameni' joaca adcsea un' rol 'de
conducere; ei ar putea dobandi putere $i deveni oameni foarte importanti. Dar
trebuie sa-i parasim pentlU moment $i sa ne concentram asupra primelor trei
categorii.
I: Aceasta posibilitate de cre~terc a fiintei este ea legata de a consimti sa te
supui anumitor legi $i principii?
R: Nu neaparat. Exista dii diferite. Pe calea calugalUlui, de exemplu, trebuie sa
incepi cu supunerea. Exista alte cai care nu incep eu supunerea ci cu studiul ;;i
intelegerca. Nu poti sa nu te SUpUl legilor generale deoarece elc te fac sa te
284
CAPITOLUL 12
supui. Potl scapa de cateva dintre cle numai prin crc~terea fiintei, nu in alt
mod.
I: Rezulta deei cii oarnenii care au legatura, oricat de slaba, cu 0 $coala, apartin
acelora carc-$i pot schimba fiin!a?
R: eu siguranta, dad sunt interesati de $coalii ~i sunt sinceri in atitudinea lor
fata de $coalii, accasta arata ca ei apat1in ace lora care pot. Dar vezi, in ficcare
dintrc noi sunt trasaturi de vagabond $i lunatic. Nu insearnna cii daca suntcm
conecta!i cu 0 $coala sun tern deja liberi de accste trasaturi. Elc joaca un anumit
rol in 11oi, ;;i trebuie sa Ie detectam dind studiem fiinta; trcbuie sa ;;tim in cc
mod impiedica lucrul nostru $i trebuie sa ne luptam cu ele. Accasta estc
imposibil rara 0 $coalii. A$a cum am spus mai devreme, vagabonzii pot fi nu
numai bogari; ei pot fi foarte bine stabili!i in viata ~i totu;;i sa fie vagabonzi.
Lunaticii pot fi oameni foarte invatati $i sa ocupe 0 pozitie importanta in viata
;;i, totu$i, sa continue sa fie lunatici.
I: Una din trasaturile lunaticului consta in faptuJ ca el vrea anumite IuclUri
disproportionat fata de alte lucruri, in asemenea mod incat va fi rau pentlU el in
ansamblu?
R: 'Lunatic' inseamna un om care alearga mereu dupa valori false, care nu are
un discemamilnt coreet. EI este intotdeauna [onnator. Gandirea fOlmatoare este
intotdeauna deficienta, iar lunatisii sunt in mod special devotati gandirii
formatoare: aceasta este boala lor principala intr-un fel sau altu!. Exista multe
moduri diferite de a fi formatoI'.
i: Aspcctul de vagabond din tine insuti este un fel de iresponsabilitate pregatita
sa arunce totul peste bord?
R: Intocmai. Uneori poate lua fonne foarte poetice: 'Nu exista val~ri in lume' -
'Nimic nu valoreaza doi bani' - 'Totul este relativ' - acestea sunt fraze favorite.
Dar, de fapt, vagabondul nu este atilt de periculos. Lunaticul este mai periculos
deoarece reprezintii valori false $1 gandire fonnatoare.
i: Ce anume detcnnina carei categorii apartine un om?
R: 0 anumita atitudine fata de viata, fata de oarneni, ~i anumite posibilitati pe
care Ie ai. Este la fel pentru toate celc trei categorii. Cea deNa patra categorie
este separata.
Despre aceasta a patra categorie va voi da daar cateva definitii. in sistem
aceasta categorie are un nume special, alcatuit din doua nume turcc$ti. Accsta
este 'Hasnamuss'. Vnul din primele lucruri despre un 'Hasnarnuss' este acela
ca el nu ezita niciodata sa sacrifice oameni sau sa creeze 0 enorma cantitate de
suferinta, doar pentTu ambitiile sale personale. Cum este creat un 'Hasnamuss'
aceasta cstc 0 alta problema. Incepe cu gandirea formatoare, cu a fi vagabond
~i lunatic in aeela$i timp. 0 alta definitie a lui 'Hasnamuss' este aceea cc cl s-a
cristalizat in hidrogeni neadccvati. Aceasta categorie nu vii poate intcresa
practic, deoarece nu ave!i nimic de a face cu asemenea oameni; dar va intalni\i
cu rczultatele existentei lor.
A~a cum am spus pentru noi este important sa intelegem a doua ;;1 a treia
categoric, dcoarece putem gasi in noi in~ille trasatuli din amfmdoua, in special
din cea de a treia. Pentm a lupta cu cea de a doua, adica cu cca de vagabond,
285
 A PATRA CALE
sunt nCccsare disciplina ~colii ~i disci pI ina interioara generaJa, deoarecc nu
exista disciplina intr~un vagabond. intr-un lunatic ar putea exista multi]
discipJinii, numai di de un tip gre~it - In lntregime fonnatoare. Deci lupta ell
gandirea formatoare cste lupta impotriva a ceca ce este lunatic in noi in~ine, iar
creaTea disciplinei ~i a disciplinei proprii reprezintii lupta impotriva
vagabondului din noi.
Rcferitor la caracteristicile unui om din prima categoric, aceca de gospodar
- sa incepem ell faptul ca cl este un om practic; el nu este formator; el trebuic
sa aiba 0 anumita cantitate de disciplina, altfel eI IlU ar fi ceca ce estc. Deci
gandirea practidi ~i disciplina proprie sunt caracteristici ale primei categorii.
Un ascmenea om are suficient din acestea pentru via!a obi~nuita dar nu
suficient pentm lucm, deci in lucm aceste doua caracteristici trebuie sa creascii
~i sa se dezvolte. Un gospodar este un om nonnal ~i, un om nonnal, datorita
condi!iilor favorabile, are posibilitatea de dezvoltare.
i: Posibilitatea de gospodar exista in tori?
R: Nu in toti. Am spus deja ca exista unii oameni care ~i-au pierdut capacitatea
de gandire practica sau capacitatea de dezvoltare. Intr-un asemenea caz ei sunt
in intregime iunatici sau vagabonzi, in conformitate cu ceca ce au pierdut.
i: Vreti sa spune!i ca din na~tere?
R: Aceasta nu ~tim. Nu putem vorbi despre aceasta: putem vorbi numai despre
rezultate. Stirn ca 'in lucm trebuie sa at capacitate pentru gandire practica ~i
pentru atitudine practica, ~i trebuie'sa ai suficienta disciplina proprie pentru a
accepta disciplina ~colii.
i: Ce in~elegeti prin gandire practica.?
R: Chiar ceea ce se nume~te gfindire practica in limbajul obi~nuit, adicii
eapacitatea de a calcula luerurile in diferite circumstante. Aceea~i capacitate
poate fi aplicata ideilor Iucrului, principii lor ~colii, regulilor, tuturor.
I: Oamenii din categoria lunaticilor sau vagabonzilor sunt departe de orice
apreciere a adcvarului fatii de un gospodar?
R: Nu exista nici 0 garantie pentm aceasta. A~a cum merg lucrurile, ei se pot
afla exact la acela~i nivel fatii de aceasta, dar potentialul lor este diferit. Ca
multe alte lucruri, oamenii nu difera pe masudi ce apar manifestarile; ei nu
diferii unii fata de altii printre oamenii mecanici. Dar posibilitatile sunt diferite.
Unul poate deveni diferit, altul nU poate; unul se poate schimba numai daca se
intampia un miraco!, altul se poate schimba prin eforturi proprii ~i eu un
anumit ajutor,
i: Ati spus ca toti avem parti de vagabond, lunatic ~i gospodar?
R: Incearca sa nu gande~ti in aee~ti tenneni. Gase~te propriile tale cuvintele _
ce se lntelcgc prin 'gospodar', ce se 'inlelege prin 'vagabond', ce se intelege
prin 'lunatic'. Aceste cuvinte nu sunt 0 descriere, ele sunt numai 0 jndicatie
pentru anumite posibilita!i. ' mica este partea con~tienta, cat de mr lucreaza, ~i cat de puternicii cstc cca
I: Daca cuiva nu-i place disciplina proprie, este aceasta 0 descriere?
R: Nu este 0 descriere; doar 0 trasatura. Mai inainte de toate vagabondul nu are
valori; totuI este la fel; bineJe ~i raul nu exista pentm el; ~i, pcntru asta sau in
legatura cu asta, elnu are nici 0 disciplina. Lunaticul pretuie~te ceea ce nu are
286
CAPITOLUL 12
valoare ~i nu pretuie$te ce are valoarc. Acestea sunt caracteristicilc principalc,
nu 0 descriere. Gospodarul are cel pulin anumitc valori de la care poate pomi ~i
a anumita atitudine practiea rata de lucTIlri. El ~tie d dad vrea sa manancc.
trebuie sa munecasca.
I: Despre eea de a patra categoric umana, care a distrus toate posibilitati1e de
dezvoltare, aeeasta sihlatie se ive~te 111 cI datorita unci forme de egoism
extrem'?
R: Da, in cele mai multc cazmi. Este uti I sa $tii desprc accasta categoric numai
pentru ca uneori aceste persoane joaca un rol important in viata. Dar ei sunt
deja acolo: nu-i putem niei ajuta, nici distmge.
Trebuie sa ne gandim la sinclc nostm propriu, la atihldinea noastra ~i, mai
ales, la inlelcgerea noastra. Deoarece, dad in!elegem, cste deja mai bine;
acceptam ascmenea oameni mai u~or ~i ~tim ce e eu ei.
I: Difcrentele intre oamenii nr. I, 2, 3 ~i 4 sunt clare sau, ca ~i vagabonzii,
lunaticii sau gospodarii, sun tern un pic din fiecare?
R: Vezi, iti zapace~ti complet ideile, cand Ie iei a~a ~i Ie amesteci. Aceste idei
sunt foarte importante. Mai intai trebuie sa iei una, complet sepamt ~i sa incerci
s-o lntelegi. Apoi iei alta ~i sa incerci s-o intelegi. impartirea oamenilor nr. I,
2, 3 ~i a~a mai departe este 0 c1asificare ~i nu a fost data in pamIeJ cu nimic
altceva. Trebuie sa studiezi ca atare~"~- ce se in!clegc prin om nr. 1, prin om llf.
2, prin om nr. 3, care sunt diferitele combinatii ale acestora, cum se amesteca ~i
a~a mai departe.
Apoi ia accasta a doua idee. Pentru a intelege ceea ce inscarnna gospodar,
vagabond, lunatic ~i gradarile ulterioare, ca sa spunem a~a, fiecare trebuie luat
separat. Nu-i poti iua pe toti impreuna ~i discuta des pre ei dintr-o rasuflare.
Aceasta impartire a fost mentionata in legatura cu posibilitatea de dezvoltarc.
Trebuie sa-ti dai seama de numaml en arm de oameni carc, prin starea fiin!ei
lor, sunt inc'apabili de a aprecia vreo idee reala.
l: Ar putea oare un vagabond sa aiba vreodata succes 1n exterior?
R: Acest cuvant este folosit pentm a descrie oameni despre care, in mod
obi~nuit, se presupune adesea a fi [oarte aproape de posibilitatca dezvoltarii,
de~i sunt foarte departe de fapt de aceasta - mai departe chiar decat oamenii
obi~nuiti. Oamenii pot ~ti multe cuvinte frumoase, pot vorbi foarte u~or ~i
totu~i pot f1 foarte departe de posibilitatea de dezvoltare.
I: Care este semnificatia ideii reprezentate de aceste trei catcgorii?
R: Lucrul eel mai important este acela cii in fiecare din noi, chiar dad
descoperim ca avem uncle atitudini practice ~i anumite valori, 0 mare parte din
noi nu are valori sau are val~ri false, ca vagabondul ~i lunaticuL
i: Ce ne poate ajuta sa obtinem mai mult discernamant?
R: Separa in tine ceea ce este mecanic de ceea ce este con~tient, vezi cat dc
mecanicii - atitudinilc mecanice, intentiile mccanice, gandurile mecanicc,
dorintele mecanice.
i: Care este cea mal buna cale de a lucra asupra cunoa~terii de sinc?
287
 A PATRA CALE
R: Va amintiti ca am spus 1a I'nccput di exista doua linii pc care dezvoltarea
l10astra poate ~i tTcbuie sa se producii. Prima este linia cunoa~terii. Aceasta este
de inte1cs, trcbuie sa ne imboga!im cuno~tin!ele. deoarece nu ~tim suficient nici
desprc noi in~ine, niei despre univers. A doua este linia tiintei deoarece fiil1ta
noastrii nu cste ceca ce ar tTcbui sa fie, BU numai in sensul ~a sun tern fiintc
dezvoltatc pc jumatate astfel Incat nivelul nostru poate fi fidicat, ci ~i in sens~1
cii anumite lucruri In noi sunt subdczvoltate chiar $i pentru starea noastdi
prczenta. Am spus di trasiiturile principale ale fiin!ei noastre sunt, de exemplu,
acelca d'i nu sun tern unitari, di suntem multi; di ntl suntem cOI1$tienti. Aceasta
cste inevitabil, dar faptul ea nu ne da seama poate fi schimbat: pllte~n sa $tim.
Dc cxemplu, putem $ti ca, in fiecare moment, nici 0 singura aetiune, niei un
singur gand nu vine din intreg - ei doar dintr-o mica parte din noi. Putem sa
devenim con$tien!i de aceasta. Schimbarea fiintei, in cele mai multe cazuri,
incepe cu a deveni eon$tienti de ceva de care nu am fost con$ticnli mai inainte.
Dar fiinta insa$i poate cre$te $i se poate dezvolta; nivelul nostru de fiinta se
. poate schimba $i, paralel cu aecasta, va cre$te $i cunoa$terea noastra. Lucrul
rcal este lucrul asupra fiintei, dar cunoa$terea ajuta. In acela$i timp, luerul
asupra cunoa$terii este de asemellea important $i, atunci, fiin!a vine in ajutor
deoarece, in starea in care suntem, nu putem dobandi nici multa cunoa$tere _ va
fi destramata $i impartita intre diferite "eu"-ri. Uncori oamellii lucrcaza cat iva
ani, dobandesc informalii, dar nu lucr~aza asupra fiintei lor. Apoi ei pJeaca, dar
nu pot uita cunoa$terea pe care au obtinut-o $i aceasta lucreaza in ei; dar fiinta
lor nu corespunde, $i astfel cunoa$terea lor devine deformata.
In ceea ce privc$te CUllOa$terea trebuie sa in!elege!i, de ascmenea, ca exista
trei oameni in fiecare om nr.l, om nr, 2 $i om nr. 3. Unul dintre ei poate sa
prcdomine, dar fiecare ii are pe toti trei. Deci chiar in noi in$ine avem trci
eategorii de cunoa$tere. 0 partc din cunoa$terea noastra este cunoa$terea
omului nr. 1, 0 parte este cunoa$terea omului nr. 2 $i 0 parte _ cunoa$terea
omului nr. 3. Cand desparri ceea ce $tie fiecare dintre ei vei vedea cum un om
cu 0 predominanta putemica poate fi guvemat de aceasta.
Unele $coli incep intr-un mod gre$it de la inceput $i dezvolta calitati
imaginare, cum ar fi viziuni $i ceva de genul acesta, deoarece lucrul asupra
fiintei neccsita supraveghere constanta $i cunoa$tere, altfel multe pot merge
gre$it: poti lua imagina!ia drept ceva real, iar daca nu lucrezi asupra fiin!ei lntr-
un modul corect, Iucrul tau poate lua 0 intorsatura gre$ita. Este foarte
impOltant de infeles ca trebuie sa existe mereu aceste doua linii, una ajutand-o
pe cealaWi.
I: Ali spus ca una din trasaturile fiintei noastre este aceea di noi nu suntem
niciodaHi unu!. Cu siguranta in cazul identifiearii sun tern unul _ nu sun tern
mulli; dar poate intr-un mod gre$it?
R: Da, dar cste vorba numai despre unul dintrc multele grupuri de "eu"-ri; nu
estc llltregu/. Orice indentificare exclude practic celelalte "eu"-ri. Chiar $i in
momente obi$nuite daca e$ti relativ neidentificat un "eu" poate face ceva $i alte
"cu"-1'1 pot privi ~j se pot uita in aceea$i directie, cel putin un anumit numar
dintre e1e. Dar in stare de identificare ele sunt complet anihilate. Un "eu" mic
288
CAPITOLUL 12
ocupa il1tregui camp. Accasta estc 0 caracteristidi a fiintei noastrc, di un "cu"
mic se nume~te pe sine "eu", inteiegand intregul ansamblu. De aceea spun di
ne mintim mereu pe noi in~ine $i pc toti ceiia!!i ahmci cand spunem "eu",
deoarece acesta nu estc "eu", ci doar un lucm mic care pretinde a fi int1'egul.
1: Ce anume din noi face eforturi?
R: Din nou, unul dintre "eu"-ri sau un mic gmp dintre ele. Scopul nostm cstc
sa fim capabili sa facem cforturi corccte in a ne studia pe noi in$inc §i a ne
dezvolta cu un grup mai mare de "eu"-ri, astfe! incat acest mic grup de "eu"-ri
care incepe studiul de sine sa poata cre;;te, iar dupa 0 perioada de timp sa
devina suficient de mare $i de putemic pentru a controla intregul ansamblu ~i a
mentine directia. Dar la inceput trebuie sa fie educat in tot ceea ce numim
luc~1 In $coala, printr-un anumit tip de studiu. Daca acest mic grup de "eu" -ri
eu care incepi nu va cre$te, nu vei avea suficienta putere pentru a merge mai
departe. Multi oameni incep lucrul $i apoi il parasesc. Nu se poate face nimic
in acest sens $i nu poti spune dinainte. Dupa un anumit timp vei vedea pentru
tine insuti daca ai sufi'cienta energie $i interes; deoarece lucrul necesita energie
$i efort. Nu poli obtine niei cunoa~tere, nici fiinta fiind pasiv. Trebuie sa fii
activ in legatura cu lucm!.
Principalul aspect despre care trebuie sa ne amintim ~i Ia care trebuie sa ne
gandim in Iegatura cu schimbarea fiintei este somnul $i posibilitatea trezirii.
Trebuie sa gase~ti in tine insuti anumite idei, anumite ganduri care te vor t1'ezi.
I: Exista anumite idei care te vor trezi mereu, deoarece gasesc ca unele idei rna
ajuta foarte mult intr-o zi iar in alta deloe? .
R: Da, desigur, dar trebuie sa gase$ti lucruri care ajuta mai des, anumlte
fntelegeri. Exista 0 mare diferenta intre intelegere $i cuvinte. Odata ~e ai
intcles ceva, $tii ca aceasta este adevarat. Apoi trebuie sa nu uiti. Princlpala
problema trebuie sa fie cum sa te trcze$ti. Sa-!i dai seama di e:;;ti adonnit, ca
fiecare este adonnit. Apoi sa-!i dai seama ca singurul mod de a scapa este sa tc
treze$ti. Este necesar sa te concentrezi asupra unui singur fapt - somnul $i
posibilitatea trezirii. Dad_ te gande$ti la asta $i 0 sim!i, ahmci $ansa apare:
Pana nu ajungi 1a aceasta intelegere nu exista, intr-adcvar, nici 0 $allSa. Pop
vorbi despre acest sistem, despre lumi, hidrogeni, cosmosuri ~i oriee altceva in
acela$i fel in care vorbe$ti despre alte Iucruri ~i nimic nu se va intampla.
I: Daca ai intelegerea ca e$ti adormit... " .
R: 'Dad' este deja un vis. Toate visele incep Cll 'daca'. Inceard sa g:indc"tl
rara e!. Da, aceasta intelegere este singurullucru. Este neccsar sa descopcri C;ll
pentru a te trezi, dar inainte de asta trebuie sa-ti dai seama ce este somnuL
I: Cum poate fi sporita atitudinea emotionahl fala de ideile sistemului?
R: Compara sonmul ~i trezirea. Toate ideile lucrului Incep cu ideea de somn :.;i
cu posibilitatea trezirii. Toate celelalte idei, ideile din viata, pot fi intel.i¥cnt
elaborate dar ele sunt ideile oamenilor adormiti. Suntem a~a de obi:.;nul!l cu
aceste idei imaginare incat, dupa un timp. punem ideile sistemului pe accla$i
nivel cu alte idei care nu duc nicaieri. Este util sa gande~ti ca ficcarc zi dnd vii
aici ar putea fi ultima zi. Nor nu $tim ce ar putca aduce ziua de maine, dar de
289
 A PATRA CALE
obiect uitum asta. Daeil vei intelegc asta, atitudinea ta emotionaia va spori de la
sin: ~i vei fi capabil sa te gande~ti la ceca ce este intr-adcvar important.
Inccardi sa te gande;;ti 1a importanra relativa a luclUrilor. Estc faarte
necesar sa fntelegi cum sa abordezi aceasta problema. Cum te pori gandi la
irnportanta unui IUC1U dadi nu ai material de compara!ie? Trebuie sa ai lucl1lri
difcritc pentru a campara. Inccarca sa campari ideile ~i principii Ie lucrului ell
~specte din viatiL
I: Se pare ca cele doua sunt in il1tregime diferitc.
R: Nu te va ajuta dadi vei spune c5. sunt diferite. Noi vrcm sa gasim pentru 110i
in;;ine ;;i 11U pcntru scopuri academice ce este mai important ,;;i ce este mai rutin
important, deci uu acesta este modul de a ineepe, Nu vei ob~ine nieiodata
proportia eoreeta, materialul eorect de eomparatie dadi ineepi in acest fei.
Gande~te-te ~i vei vedea,
I: Dificultatea mea cste aeeea ca accept intelectual ca ccva este important ~i
profitabil ~i di altceva este neimportant ~i neprofitabil, dar nu am niei un
sentiment despre asta,
R: In!elegerea elm'a va aduce un element emotionaL Trebuie inteles elar mai
des, trebuie conectat eu mal muIte lucruri. Inceardi numai sa la~i sa-ti treaca
prin minte, mai mult sau mai putin, aceste idei pe care Ie-ai auzit. Descopera
care dintre ele te atrag mai mult Unele raman doar cuvinte pentru tine, despre
altele a1 observatii practice sau experiente. Asta va ajuta,
I: S-a spus ea trebuie sa inlatudim tot ceea ee este inutil pentro a progresa. Mi
s-a parot foarte dificil.
R: Cred ea acesta este seopul in toate. Daea faei ceva pentro un anumit seop
cIar atunci, eu siguran!a, eu cat faci mai putine luerori inutile eu atat vei ajunge
mai aproape de scopul tau. De exemplu, daea tc grabe~ti sa prinzi un tren ~i in
aeela$i timp vrei sa zabove~ti uiHindu-te prin ziar, vei pierde trenul ~i nu vei
eiti nici ziam!. Este mai bine sa iei ziaml cu tine ~i sa-l cite$ti in tren. Dar sa
inHituri totul este imposihil ~i nu sunt eerute lueruri imposihile. Totu~i, nlmane
prineipiul ea avem atat de multe lucruri inutile pe care Ie consideram
obligatorii, incat Ie putem reduce putin.
I: Este obi~nuit sa devii mai putin interesat fata de viala pe masura ce devii mai
con~tient?
R: Depinde de ceea ee inleiegi prin viata, deoarece aceasta expresie poate avea
multe interpretari diferite. Poti fi interesat de un aspect al vietii care este
absolut incompatibil eu alte interese, sau poti fi interesat de un aspect a1 vietii
care se poate lega de aceste alte interese.
I: Dorinta pare a fi esentiaia pentru a deveni cOl1$tient, totu$i dorinta nu poate
deveni un obstacol pentro con~tienta?
R: Dorin!a este un hlClU complicat - este efectiv 0 combinalie intre 0 serie
intreaga de ganduri, sentimente, chiar frici. Dorinta de a fi con~tient apare cand
iti este teama de mecanicitate, Mai intai trebuic sa-ti dai scama ca e~ti 0 ma$ina
xi ~poi sa-!i fie fridi de asta. Atunci dorinta Va aparea.
I: In ultima vreme am avut un fel de sentiment dcprimant ca in ciuda IucrnIui
par inca a fi ingrozitor de mccanic.
290
CAPlTOLUL 12
R: Suntem cu siguranta mecanici $i nu putem face nimic in lcgatura en asta in
prezent, pana dnd nu ne vom cunoa~te mai bine pc noi In;;ine, personal,
individual, deoarece cxista multe lucmri generale comunc tuturor ~i cxista
multe trasiituri individuale. Mai intai studiem lucrurile gcneraIc, apai cele
individuaIe; iar dnd ne vom cunoa$te pe noi in~ine, vom intelege de unde sa
incepem. Acum incercam numai sa facem lucnlri elementare, mai mult pcntru
studiul de sine decat pentlU rezultate reale.
i: Cum te poli vindeca de perioadele de dezinteres cand ideile sistemului nu au
putere?
R: Totul merge in valuri - in sus $1 in jos. Este necesar sa dobande$ti sufieienta
memorie ~i suficienta inaltare, ca sa spunem a$a, pentru ca in mamentelc de
depresie sa nu pierz! firul, Sa nu uiti ceea cc a fost.
,I' I: Dar ce poti pune in locul sentimentului de depresie care vine atunci cand
iluziile dispar?
R: Depresia se poate datora altor iluzii care iau locul celor disparute. Prime Ie
11uzii erau pline de speranta, iar celelalte iluzii pot fi pline de disperare, asta
este tot.
i: Cum putem tntarl ~i fixa momentele dnd resimtim emotie ~i vrem sa lucram
~i sa folosim aceasta in momentele cand nu vrem sa Iucram?
R: Incercand sa conectam aceste momente. Cand e~ti in aceasta stare in care sa
vrei lucrezi, adu-ti amite de alte momente in care al fost In aceea~i stare ~i Ia 0
legatura mentala Intre ele.
1: Dar va aduce aceasta incitarea de a lucra?
R: In acest sistem incitarea h'ebuie sa vina din recunoa~terea situa!iei talc
prezente ;;i a posibilitatii schimbarii. Sau poate fi chiar mai simplu. Incitarea de
a lucra poate fi adusa de recunoa~terea ca este posibil sa ~tii mai multe dceat
$tii acum. Cea de~a doua se refera la cunoa~tere ;;i prima la fiinta. De fapt
trebuie sa Ie ai pc amandoua, iar toate acestca trebuie verificatc. Foarte curand
dupa ce incepi sa lucrezi ifi dai seama ca 'incepi sa dobande$ti anumite
cuno$tinle care deschid noi posibilitali de inlelegere. Nimeni nu poate scapa de
asta daca inccarca intr-adevar sa lucreze. lar dupa un anumit timp vei observa
schimbari in tine insuti, pe care nu Ie poti descrie dar care produc atitudini
complet diferite. Aceasta este inevitabil; ~i vel dobandi 0 anumita pretuire ~i 0
anumita intelegere ca obtii ceva ~i ca te mi~ti intr~o direclie, in loc de a sta
nemi;;cat.
i: Cum poli intari deciziile?
R: Depinde de decizie. Primullucru este sa ~tii ce estc mai important ~i ce estc
mai putin important. Daea inveti sa Ie deosebe;;ti, dccizia nu Va fi dificiJa.
Trebuic sa inveti sa faci distinctie intre mecanicitate ~i con:;;tienp la nivelul
nostru. Aspectele care sunt legate de lucm pot fi con~ticnte. Aspectele legate
de comoditate, ca;;tig, p15cere, profit sunt mecanice. Apoi exista a alta [aleta.
Daca rezultatul decizici este intr-adevar important ~i legat de lucrul tau, ai
dreptul sa ceri sfaturi. Intr-un asemenea caz trebuic sa incerci, in mod special,
sa nu decizi singur.
291
 A PATRA CALE
I; Simt di atiUldinca mea rata de Iuem nccesita 0 revizuire completa. Sistemui
are importanta uumai pentm un "cu"- celelalte nu vor sa invetc sau sa se
schimbe. Exista vreun mod in care pot fi ajutat sa vreau sa lucrcz?
R: Dar cine va face aceasta daca numai un "cu" este intcresat ~i ceIelaite nu
sunt? Vorbc~ti ea $1 cum ai fi ceva diferit de aceste "eu"-ri. Un ell va putea
decide dar va vcoi un altul $i nu va $ti nimic de asta. Aceasta este situatia $i
trcbuie sa ineerei sa fad tot ceca ce pori. Nu visa 1a lucruri pc care nu poti sa Ie
faei, flU incerca sa faei mai mult dedit pori. Nimeni nu tc poate ajuta sa vrei sa
lucrezi, trcbuie tu insuli sa vrei, dar dad nu vei face ceca ce pori, vei pierde $i
vei lucra din ce in ce mai putin. Dad vei incerca sa-ti aduci amintc de tine
insuti sau sa opre~ti gandurilc de trei sau patru ori pe zi, accasta iti va da foarte
curand energic, numai ca trcbuic sa fie rcgulat. Cum putcm mari puterea
noastra de a lucra? Numai lucrand, nu exista 0 alta cale. Dad inveli sa faei
eforturi mici vei avea rezultate miei, iar daca faci eforturi mari vei obtine
rezultate mai mari.
I: Cum poti fi mai sigur di exista un avantaj concret in a deveni mai con~tient
~i mai pu!in mecanic?
R: Trebuie sa decizi pentru tine insuti; gase~te motive pentru aceasta. Mai intai
incearca sa intelegi ce ar insemna sa fii mai con~tient ~i mai putin mecanic;
apoi decide. Numai atunci va avea 0 pondere reaia. Dadi raspund eu, aceasta
va fi opinia mea. Sunt lucruri pe' care trebuie sa Ie decizi pentm tine, numai
atunci ele vor avea 0 semnificatie reala $i var arata 0 intelegere reala.
Noi nu ~tim ce inseamna a deveni con$tient. Dar nu cunoa~tem nici starea
noastra prezenta, deoarece tr~im in iluzii. Daca am fi eliberati de iluzii un
impuls putemic de a ie~i din aceasta stare ~i de a ne schimba ar deveni posibil.
Nu poti descrie in intregime ce inseamna aceasta schimbare ~i este mai bine sa
nu incerci, deoarece imaginatia este mereu gata Sa lucreze in noi $i sa ne in$ele.
Mai bine studiaza starea prezenti'i. Daea 0 vei face nu vei pierde nimic;
deoarece nu avem nimic de pierdut.
I: Simt uneori di nu am simtul proport-iei. Cum pot incerca sa remediez
aceasta?
R: Dar asta este ideeal Acesta este scopul pentru tot lucrul. Tot ceca ce facem
are ca scop Sa ob!ii un sim! real al proportiei. Dar nu-l poti avea inainte de a
luera, deci este necesar sa lucrezi ~i, apoi, ca rezultat al lucrului vei avea un
~jmt mai bun al proportiei.
I: Cred ca principal a difieultate este de a gasi 0 punte intre viala noastra
obi~l1Uita ~i lucrul serios in sistem. Care este puntea?
R: Nu este nevoie sa eauti 0 punte, deoarece acest sistem ofcrii posibilitatea de
a incepe lucntJ imediat, a$a cum e~ti. In acela~i timp, cand incepi sa te gande$ti
la rezultatele posibile ale Iucrului ~i la ceea ce se intamplii rara lueru deloe, vei
vedea ca ele sunt complet diferite. Intr-un caz totul se intampia iar in celalalt
caz trebuic sa fii cOll$tient pelltru a aqiOlla in conformitatc cu ceea ce ~tii. Nu
cxista nici 0 punte intre acestea; ce punte ar exista intre nebunie ~i sanatate
mentala?
t Schimbarea fiinlei te clibereaza de evcnimentcle exterioare?
292
CAPITOLUL 12
R: Aceasta trcbuic s-o descopcri prin cxperienta. Cu cat devii mai llnificat in
tine insuli ~i mai con$tient, eu atat mai putin vei depinde de circumstante. Le
vei intclcgc mai bine, iti vei afla mai bine dntmul $i, astfcl, vei devcni mai
liber. Cat despre ceea ce se va intampla mai tarziu, trebuie experimentat in
etape ulterioare. Este inutil sa vorbe~ti despre aceasta teoretic. Potl sa-ti dai
seama acum, prin tot ceea ce spun, ca incerc sa te adue Ia lucruri practice.
i: Amintirca de sine este mult mai dificiia in uncle circumstante ale vietii. Oare
trebuie sa Ie evitam?
R: Estc 0 gre~eaIa Sa crezi ca circumstantele vietii, adica circumstantele
ex~erioare, pot schimba sau afecta ceva. Aceasta este a iluzie. Cat desprc a Ie
evita sau nu - ineearca sa Ie eviti, sau incearca sa Ie iei ca pe un rol pe care
trebuie sa-I joci. Totu~i> daca rcu$e~ti sa Ie evi!i, vei descoperi ca nimie nu s-a
schimbat; ar putea exista unele exceptii, dar echilibrul general ramane de
obieei acela~i.
i: Daca suntem in intregime numai slabiciune ~i niei un fel de putere, din ce
sursa ne extragem 0 asemenea putere ca cea de care este nevoie macar pentru a
ineepe lucrul cu noi ill$ine?
R: Avem a anumita putere. Daca am fi fost numai sIabiciune, nu am fi putut
face nimic; daca nu am fi avut nici 0 putere nu am fi fost interesati de lucru.
Daca ne dam seama de situatia nbastra, avem deja 0 anumita putere ~i noile
cuno~tinte maresc aceasta putere. Deci avem mai mult decat suficient pentru a
incepc. Mai tarziu, puterea va veni din cuno~tinte noi, eforturi noi.
I: Mi se pare foarte dificil de a Iucra in mod corect, deoarece nu vad ce fel de
efort este corect intr-un moment ~i nu este intr-altu!.
R: Incercarea de a-ti aminti de tine insuti este intotdeauna carecta daca te po!i
detennina sa incerci. Oriee ai face, inceardi sa-ti dai seama ca faci acel lucru,
sau nu faei ceva ce trebuie sa facio Daca incerci aceasta perseverent, va da
rezultate. Efortul de aM!i aminti de tine insuti este principalul clement, deoarece
rara el nimic altceva nu are valoare~ trebuie sa fie baza pentru orice. Numai 'in
acest mod poti trcce de la 0 stare mecanica Ia 0 stare mai con~tienta.
I: Nu pot! inca vedea In ce fel amintirea de sine se dcosebe~te de a te gandi la
tine insuli?
R: A te gandi la tine insuti este altceva. Daca vrei sa-ti aminte~ti de tine insuli
eel mai bine este sa nu te gande~ti la tine insuti. Atata timp cat te gande~ti Ia
tine insuti nu iti vei aminti de tine 'insutL Este dificil de explicat diferenta 'in
cuvinte. Este ca $i cum te gande$ti Ia tine insuli avand un punct de plecare ~i
iucerci sa-ti aminte~ti de tine insuli avand alt punct de p1ecare. Iti dai seama cit
nu-\i aminte$1:i de tine insuti, ca nu e$ti con~tient $i detennillandu-te sa-ti aduci
aminte de aceasta absenta a con$tien!ei incep! sa-!i aminte~ti de tine insuti. Nu
pot cxplica mai bine de atat. Nu ob!ii deodata metoda corecta, dar daca incerci
un anumit timp vei gasi 0 linie specifica de gandire care te va ajuta. Atunci vei
descoperi di daca te gande$ti la anumite lucruri specifice intr-un anumit fel
aceasta te va face saM!i aminte~ti de tine insuti. lar acesta este primul pas catre
con~tienFi.
I: Nu ~tiu daca imi amintesc de mine insumi sau nu in anumitc momcntc.
293
 A PATRA CALE
R: Estc suficient sa ~tii di nu. Prinde un moment dud c$ti [oarte departe de a-!i
aminti de tine insuti - in acest moment iti vei aminti de tine insuti.
I: Dadi 1mi voi spune roie insumi: 'Imi voi amiDti de mine insumi ... ?'
R: Nu se intampiii nimic; nu poti incepe astfel. Fie gandc$te-te 1a ccva care 0
va aduce, fie dii-ti seama ca nu-!i aminte~ti de tine insulL
I: Viid acum, in acest moment di nu-mi amintesc de mine insumi, dar nu merge
mai departe.
R: Mergi mai pro fund. Nu este neccsar mai mulL Da-ti seama mai mult $i mai
mult, mai pro fund $i mai pro fund di niei tu $i niei a11i oameoi nU-$i aduc
aminte, di nimeni nU-$i amintc$te de el insu$i. Aceasta tc va aduce mai aproape
decat oriee altceva. Dificultatea noastrii in amintirea de sine este in principal
dependenta de !ipsa recunoa~terii ca nu ne aducem aminte de noi in:;;ine. Mal
tarziu multe alte lucruri s-ar putea sa intr; in discutie dar, daca incerci sa Ie ai
pe toate dintr-odata, nu vel avea nimic. Incearca sa observi cum trece timpul
tau. Sa zicem ca e~ti la teatru sau e:;;ti aici sau te duci sa-!i vezi un prieten, apoi,
dind te intorci acasa, intreaba-te daca ai fost con:;;tient de tine insutl :;;1 vei
descoperi ca nu ai fost. Sau daca e:;;ti in autobuz intreaba-te, atunc! cind cobori,
ce SMa intamplat pe drum. Vei vedea ca nu-ti aminte~ti niciodatii de tine insuti
!n mod natural, trebuie sa te determini tu insuti s-o facio
I: Atunci cum se pot produce straful&erarile accidentale de amintire de sine?
R: S-ar putea sa fie un lucru intens al centrilor, in special dnd 0 functie
prive~te la 0 alta. Cand un centro observa un alt centru, impresiile pot fi
suficient de putemice sau suficient de conflictuale, sau suficient de ajutatoare
pentru a aduce amintire de sine. Multe lucruri de acest fel Ie pori crea
intentional, deoarece nu te poti bizui pe a fi tacut con:;;tient de sine, in mod
accidentaL
I: Simt ca nu este suficient sa fim asigurati ca vom recunoa:;;te starea de
amintire de sine prin gustul sau special :;;i vreau sa :;;tiu cum am putea-o
recunoa:;;te intelectual, lara riscul interferarii cu emotia sau eu gandirea
subiectiva.
R: Emolia nu inseamna interferare. Functia intelectuata te poate aduce numai
intr-un anumit stadiu; mai departe trebuie sa caIatore~ti emotional. Despre
con~tienta de sine, care este 0 stare superioara de con:;;tien!a, nimeni nu poate
spune ca este 0 experienta cu siguranta posibiIa sau 0 experienta facita,
deoarece presupune schimbarea fiintei; a:;;adar este dificil sa spui unui am
mecanic cum va simti ~i cum va privi lucrurile cand va deveni mai con:;;tient.
El estc adormit. Cum poti spune ce va simti sau va face cand se va trezi?
Nu putem face primul pas catre stari superioare deoarece exista muIte
lueruri la care nu vrem sa renunlam. Fiecare dintre noi ~tie perfect Ia ce sa
renunle, dar nimeni nu vrea s-o faca. Dar in legatura eu amintirea de sine este
mult mai simplu; dadi incerci real mente toate mijlocele posibile vei observa 0
diferen1a intre starea ta ~i starea unui om care nu incearca sa-~i aminteasca de
el insu:;;i.
1: Cand incerc sa 1mi aduc aminte de mine insumi, uneori percep!ia asupra
timpului sc schimba. Este 0 iluzie?
294
CAPITOLUL 12
R: Este foattc posibil, dar in Icgatura cu amintirea de sine nu trebuie sa ne
gandim la rezultate secundarc, rezultate laterale. Trebuic sa ne giindim numai
la faptul dar ca nu ne amintim de noi in~inc, ceca ce inseamna ca suntcm
adonni!i ~i di dorim sa ne amintim de noi il1~ine, ceea ce inseamna sa frm treji.
Poate ca perceptia subicctiva a timpului :;;i multe alte lucruri se vor schimba,
dar nu este important. Ce este impOltant este faptuJ di suntcm adOl'miti; ~i
efortu! de a ne trezi este important.
I: Cum a:;; putea construi 0 direetie reaia, un seop mai putemic?
R: Iara~i, la fel - constmindu-te pe tine insutl; pori fi mai putemic decat tine.
Y: Dar suntem suma totala a diferitelor "eu"-ri. Cum sa ~tii in ce "eu" sa te
increzi?
R: Nu po!i sa :;;tii - aceasta cstc staren noastra. Trebuie sa ne descurcam cu ceea
ce sun tern pana ne schimbam, dar lucdim eu idcea unei schimbari posibile ~i,
cu cat ne dam mal mult seama in ce stare lipsita de speranta ne aflam, cu atat
mai multa energie Yom avea pentru a face eforturi sa ne schimbam.
1: De~i gasesc ca este foarte u~or sa in!eieg cat de mecanic sunt in majoritatea
cazurilor, gasesc ca este dificil sa impac inconsecven!U mea cu aceasta idee.
Este aceasta rczultatul unei intelegeri incomplete a comparatiei?
R: Nu. Vezi, este u~or de inteles mecanicitatea cu mintea. Dar sa-ti aminte:;;ti
mereu de ea, s-o vezi in fapte, in im:ruri, sa vezi cum totul se intampia este
intotdeauna foarte dificil. Ia timp.
I: De ce unele brre~eli recurente Ie potl vedea, dar nu Ie poli opri pana cand nu
ti Ie arata cineva?
R: Chiar :;;i asta nu va ajuta. Vei continua s-o faci ill fiecare zi, pana vei gasi
cauza: Poate ca depinde de aIt lucru, iar acest lucru de inca alt lucru :;;i a:;;a mai
departe, Pentm orice vrei sa schimbi trebuie sa gase:;;ti inceputul. Dar nu
vorbim acum despre schimbare, vorbim numai despre studiu. Schimbarca este
mai ineolo. Desigur, dadi gase:;;ti ceva foarte evident, trebuie sa incerci sa
schimbi, dar asta este ceva care tine de auto-observare, pentru ca daca ceva se
intampia mereu intr-un mod mecanic nu poti nici macar sa observi.
I: Ideea fundamentaIa a sistemului este sa te schimbi, nu-i a:;;a?
R: Mal Illtai este necesar sa :;;tii ce sa schimbi. Problema fundamentaIa este sa
te cuno:;;ti pe tine Insuti, de~i, dupa cum ati auzit de la inceput, daca anumite
lucruri nu so schimbii nu tc poti cunoa~te pc tine insuti deoarece, In starea
obi:;;nuita, avem 0 opozitie foarte putemica fata de oriee schimbare sau arice tip
de lucru. Oamenii care VOl' sa ~tie numai ~i nu sunt de acord cu schimbarea, nu
illvata l1iciodata sa se cunoasca pe ei in~i~i, a:;;a cum oamenii care vor sa
studieze numai intclectual sistemul nu obtin nimic :;;i pleaea, in majoritatea
cazurilor, foatte eurand. Dar a te cunoa~tc pe tine insu!i este un praces
indelungat Mai intai trcbuie sa studiem.
I: Nu trebuie sa ne a~tcptam la 11iei un rezultat de pe urma lucrului nostru?
R: Ce sens arc sa lucrezi rara rezultate? Dar nu te poti a~tepta la ele prea
curand, nu te poti a~tepta la rezultate imediate. Pui 0 ramurica in pamant ~i nu
tc pori a~tepta la un copac mare in anul urmatoL Cre~terea este un proces.
295
 A PATRA CALE
I: Acurn catva timp ati spus ca inainte sa tc poti cunoa;;te pc tine insuti, trebuie
sa te vezl pc tine insuti. A te vedea pc tine insuti illseamna 0 combinatie de
observare de sine ;;i de amintire de sine?
R: Nu, doar sa ai 0 imagine carccta despre tine insuli. inainte de a obtine
aceasta nu poti incepe lucml serios, pOli numai sa studiezi ;;i chiar;;i aceasta va
fi fractionat.
I: Este [carte dificil sa fii sigur ca iti spui tie 'insuti adevarul.
R: Da, de aeeea am spus sa tc vezi mai intai pc tine insuli, nu sa te cllllo~ti.
Avern multe imagini despre noi in;;ine; trcbuie sa Ie vedem, una dupa alta ;;i
apoi sa Ie comparam. Dar nu putcm spune, de 1a prima vcdere, care este
adeviirata. Poate fi verificat numai prin experien!a repetata. Aceasta reprezinta
ceea ce, in primul grup din St. Petersburg, s~a numit !uarea de fotografii
mentale despre tine insuti ca pregatirc pentru a te vedea pe tine insuti.
I: Nu se poate ca experienta repetata Sa fie, de asemenea, gre$ita?
R: Da, putem sa ne in$elam pe noi in$ine chiar $i in aceasta privinta. Dar atunci
cand elementul emotional - con$tiinta - va patrunde, aceea va fi verificarea.
I: Cum poti lua acele fotografii mentaIe?
R: Fara un aparat de fotografiat. Vezi cum arati, vezi cum tc vad oamenii intr-
unul fel de circumstante sau aItu!. Trebuie sa faci tu insuli aceasta de$i, uneori,
ar putea fi uti! sa intrebi alli oameni despre impresia lor despre tine, deoarece
fiecare are 0 imagine gre$ita dcs'pre sine, Fiecare sta in fata unci oglinzi $i, in
loc de el insw,d, vede pe altcineva. Dad vei face aceasta vei avea 0 idee despre
rolurile tale. Rolurile sunt adesea separate prin amortizoare, a$a cii nu putem
privi dintr-un rolla altul. . I: Ce ii detennina pe oameni sa faca eforhlri?
I: Sa te vezi pe tine Insuli Insearnna sa-ti vezi atat defectele cat $1 ceea ce e de
racut in privinta lor?
R: Uneori poate fi astfe!. Dar iara$i, voi incercati sa obtineti 0 definitie $i 0
expIica!ie, in timp ce eu vorbesc despre practica propriu-zisa, nu desprc
definirea sau traducerea ei in cuvinte, Adica sa vezi ell adeviirat. Sa
presupunem ca vorbi!i despre 0 anumita imagine pe care nu ati vazut-o
niciodata $i despre care ali auzit doar. Puteti $ti tot ce se poate $ti despre
aceasta imagine dar, dad nU ati vazut~o, trebuie mai intai sa 0 vedeti voi in$iva
$i sa verificati tot ceea ce ati auzit. Sa te vezi pe tine insuti nu inseamna sa vezi
Intotdeauna. Poti sa tc vezi pentru un timp; apoi nu mai vezl.
Nu po!i vorbi unei persoane serios pana nu incepe sa se vada pe sine, sau
cel putin sa i$i dea seama ca nu se vede pe sine $i ca este necesar sa fad astfel.
1:Ati spus odata ca este necesar sa fii serios in privinla lucrului. ,Ce inseamna
sa fii serios?
R: In primul rand este necesar sa distingem doua lucruri: sa fii serios $i sa iei
lucrurile in serios. Gandind la aceste lucruri, oamenii se gandesc de obicei cum
sa ia lucrurile in serios, $1 care lucruri, dar niciodata la ce inseamna sa fii
serios. Va voi spune ce inseamna. Sa tii serios inscamna Sa nu tei nimic in
serios ~ cu exceptia lucrurilor despre care $tii cu certitudine cil. sunt importante
296
CAPITOLUL 12
in privin!a a ceea ce vrci. Pare putin lucru, dar cand II aplici in practica vei
vedea di este singura sohl~ie ~i eel mai necesar lucru.
Vedeti, oamenii care JIll sunl nu pot fi lua!i in serios din acest punct de
vedere. Un moment sunt serio~i, in alt moment uita totul, lntr-un al treilea
moment lncearca din nou sa gaseasea ceva, in momentul urmator sunt aproape
mul!Umi!i cu ceea ce au. Aceasta lnsernna ca ei nil sunt - ei nu exista, Mai intai
ei trebuie sa existe.
1: Ati spus ca anumitc emotii negative fac lucnii serios imposibil. Accasta
insearnna ca trebuie exterminate cu desavar$ire inainte de a incepe, ~i ce
inlelege!i prin lucnl serios?
R: Prin lucru serios inteleg nu numai studiu, ci $1 schimbare. Mai intai trebuie
studiate anumite Iucruri, apoi trebuie lucrat pentru a Ie schimba. Dar, din
moment ce nici macar studiul nu poate continua rara 0 anumita schimbare,
pentru ca cele doua procese, de studiu ~i schimbare, nu sunt complet separate,
un studiu mai serios dedit cel de la inceput poate insemna deja a lucru serios.
Cu anumite emo!ii negative lucrol serios este practic imposibil, dcoarece ele
vor strica toate rezultatele: 0 parte din voi va lucra $i alta va strica. Deci dad
incepeti acest Iucm rara a invinge anumite emotii negative, dupa catva timp va
veti trezi intr-o stare mai proasta decat inainte. S-a intamplat de cateva ori ca
unii sa-~i fad imposibiIa continuarea lucrului pentru ca au dorit sa-$i pastreze
emo!iiie negative. Au fost momente In care ~i-au dat seama de acest lucru, dar
nu au racut suficient efort atunci $i, mai tarziu, emotiile negative au devenit
mai puternice.
R: Dona lucruri Ii detennina pe oameni sa faca eforturi: daca oamenii vor sa
obrina ceva, sau daca var sa scape de ceva. Doar ca, in conditiiIe obi$nuite,
lipsiti de cunoa$tere, oamenii nu $tiu de ce pot scapa sau ce pot obtine.
1: Este necesar un antrenament indelungat?
R: Orice lucru are durata sa de viala ~i, daca a$tep\i prea mult, poate devcni
nefolositor $i poate aduce doar rezu!tate proaste. Din timp in timp apar
scurtaturi dar, daca Ie ratam, dupa catva timp e1e nu mai apar. E necesar sa ne
reamintim tot ce s-a spus in diferitc momente despre efort, pentru ca efortul
este baza lucrului. Tot ceea ee putem ca$tiga este propot1ional eu efortul; cu
cat mai mult efart faeem eu atat ne putcm a$tepta Ia mai mult Noi vrem lucmri
foarte mari, nu realizam ce !ucmri enorme vrcm. La inceput eforhlrile sunt
mici pentm ca in viata obi~nuita nu facem eforturi; torni in viata este racut
pentru a evita lucruI, a$a ca este dificil de pereeput $1 aeceptat necesitatea
efortului. Toate modurile noastre de a gandi $i a face au tendinta de ail cvita
cu arice pret.
1: In ceea ee prive~te schimbarea fiintei - pare ca este posibiJa nUlnai prin
efortu! de a face ceva diferit De aceea este un cere vicios, din moment ce nu
poti face nimic diferit pentro di fiinta ta nu s-a schimbat.
R: Nu, aceasta in viata, nu in $coala. In arice sistcm sau orice fel de ~eoaJa este
altfel. In viata obi~nuita nimic nu potl sa sehimbi nimic - faeem un pas la
dreapta ~i un pas la stanga $1 situatia ramane aceea~i. Dar dad lucrezi in
297
 A PATRA CALE
conditii de ~coalii, IlU e acela~i lucru. Daca lucrezi rapid, schimbarea va fi
rapid~; dadi I~crezi faarte, putin. schimbarea va fi proportional5.. Nu poti
cu:upara a casa mare ell Ca!lva biinuti - trebuie sa pHitc~ti cat costa. Gande~te­
te In acest fel: cat de muir plate~ti ~i la cata schimbare te 3$tcpti? Am discutat
destul $1 putem intelege destuL Trebuie sa vedern dit de mult piatim $i apai
vom vedea cat de mult putem primi. Nu ne putcm a$tepta la mai mult. Estc
clar? Cate cAforturi reale [aeem? Daea ne in$cliim pc noi in$ine no putcm $ti, dar
daca nu ne 1n$e1am putem vedea 1a cat ne putem a$tepta.
Efortul in sine nu c de nie! ull'ajutor, pentru cil nu $tii in ce directic sa faei
efort. ,De aceca cstc neccsara $coala. Omul a$a cum cste poate inv~ta multe
lucrun daca accstc lucruri ii sunt aratate $i explicate, dar singur, daca
d.obfinde$te aceste lucruri, Ie va dobandi eronat $i va face gre$eli sau, pur $1
sImpiu, TIU Ie va dobfindi. Dad. nu ar fi fost a$a, $coala TIU ar fi fost neccsadi _
u?ii o~meni, cel putin, ar fi putut dobandi accste lucruri singuri. Dar ei nu pot;
mmem nu poate.
r: Atunci nu poti obtine prea mult de pe urma ci'irtilor?
R: Se pot obtine ni$te idei, dar 0 pcrsoana va prinde un aspect $i Va rata zece
alte aspect~: De fapt, .e.xista carti in'care sunt ascunsc secrete foarte profunde,
dar oamenu Ie pot Clti lara a ajunge vreodata la aceste secrete. Sunt in loc
sig~r. Iara$i, ~cest lucru este leg'}t, de ideea fundamentala ca intelegerca nu
depmde numal de cunoa$tere, ciJ$i de fiinta. De aceea este ncvoie de 0 $coaIa.
In $coaIa"nu te poti amagi pe tine insuli $i in $coala ti se poate explica de ce nu
!nl eleg i . Ins.eamna di exista ceva in tine pe care trebuie sa-I cucere$ti pentlll a
mteiege mal m.ult. Nu ne vedem pc noi in$ine, dar, cu ajutor, cu studiu, putem
yedea mult mal mult. Exista'grade diferite in a vedea.
I: Totu$i, daca iei 0 hotarare ... ?
R: Acesta este doar un cuvant. Daca ai fi mai puternic, ai fi in stare sa iei
hotarari. A$a cum e$ti, poti lua cate hotarari vrei $i vei continua sa vorbesti
despre hoHirfiri. Problema principaHi estc slabiciunea noastra in toate. Pute~
avea planuri minunate; putem spune cii $tim ce vrem; putem avea chiar $1 un
scop, dar nu putem 'face' nimic. De aceea trebuic sa invatam. Trcbuie sa
invatam ~ai i,n~ai cum sa faeem luclllri mici, pas cu pas. Trebuie sa incepem
cu efortun mlc!. Dadi nu faccm eforturi mici Yom ramane aceia$i ~ ltHr-Un
mo~~nt acolo, in alt moment in alta partc. Dar dad facem eforturi mici $i ne
ammtIm de ele, aceasta va da 0 orientare 0 direetie
I: Care este cel mai bun mod de a face ~fort aU;n;i cand simti dorinta de a tc
schimba? ' ,
R: Este necesar sa $tii in cc sens te referi la schimbare. De asemenea, efortul nu
poate fi dcscris. Cand iti intelegi Sihlatia, atunci contradiqiile interioarc ~i
multe alte aspccte iti dau sufieient impuls pentru a face cforturi. Astfel d
r~cuno~$te:~a somnului, a divizarii interioarc, a amortizoarelor, a negativitatii
~I neplaccrn unor asemenea IUClllri iti vor da impulsul.
I: Dad eu ered ea m-am sehimbat putin de cand particip la aeeste lecturi, ar
putca fi accasta irnaginatic?
298
CAPITOLUL 12
R: Nu. Cu siguranta te-ai schimbat, pentru ea incepi sa intelcgi anumitc lucruri
pc care nu le-ai fi putut intelcge inainte. Dar s-ar putea sa nu fie suficient.
Fiecare mie Iucru pe care il inveli schimbii eeva, dar poate ca e necesara mai
multa schimbare. Vezi, este intotdeauna 0 mare $anSa in comparatie cu modul
cum ar fi stat lucrurile rara aceasta; dar schimbarea s-ar putea sa nu fie
suficicnt de mare din punctul de vedere al posibilitatii de a dobfindi ~i mai
multa schimbare, sau al posibilitatii de a doband altceva, deoarece schimbarca
nu vine de la sine. Ea vine ca rezultat al unui anumit efort intr-o anumita
directie. Nevaia de efort ramane intotdeauna. Studiul este imposibil lara 0
anumita lupta, deoarece sunt multe aspecte mecanice care continua in noi $i
care nu pot fi folosite in procesul dobandirii controlului.
i: Unde este semnu! distinctiv care ne arata dad ne-am schimbat sau nu?
R: Multe lucruri pot fi spuse despre asta. Este un lucru dificil de lacut dar, dad
ti-ai putea imagina ce ti s-ar intiimp!a daca nu ai fi fost in legatura cu nici un
fel de Iucru, aceasta ti-ar putea raspunde la intrebare; daca te-ai putea compara
pc tine cu tine insuti a$a cum ai fi fost.
I: Nu vei dezvolta din ce in ce mai multe "eu"-ri, lupHindu-te sa te schimbi?
R: Vei avea inca muite "eu"-ri, ele nu vor disparea, dar vei fi in stare sa Ie
controlezi $1 sa Ie pui intr-o anumita ardine.
I: Ni s-a spus cii este uti! sa luptam.:u obi~nuintcle mecanice, dar ni s-a sugerat
~i cii nu cste inte1ept sa inceream sa schimbam lucrurile. Ne puteti explica mai
mu1t?
R: Ceea ce am spus despre a nu ineerca sa modifici lucrurile sc referea la
oamenii afla!i in conditiile vieW obi~nuite, rara $coalii, lara disciplina, Tara
metode de lucru. Am spus atunci di in viata obi$nuita oamenii nu pot schimba
nimic in ei in$i$i deoarece, schimband un aspect, incon$ticnt ei vor schimba
airoL Fara a $ti cum sa faci, este aproape 1nutiL Dar in lucru, in special dupa
ceva timp, acest peri col nu mai exista, pentru ca racfind tot ceca ce este
rccomandat evili posibilitatea unei schimbari gre$ite, din moment ce
schimbarea gre~ita se imtampla intotdeauna intr-una din functiile inutile. Dad
schimbi eeva in mod obi$nuit, fie vei incepe sa minti mai mult sau sa te
identifici mai mult sau sa exprimi mai multe emotii negative, deoarece aceste
lucruri sunt mai u:;;or afectate. Dar in lucru avem muite sigurante, mai presus
de toate amintirea de sine, care vor impiedica un alt aspect mecanic sa ia locul
aspectului mecanic pe care it distrugi. Pe ianga asta, trebuie sa intclegi c5.
pentru a schimba ceva este neccsar sa $tii cum sunt legate luclllrile :;;i cum sa 0
faci $i nu 0 poli face daca nu ti se explica cum sa incept. Exista anumite punctc
de unde poli incepe $1, pentru a schimba cu adevarat ceva, trebuie sa urmezi
drumul care iti este aratat. De pilda, este necesar sa schimbam modul nostru
grc$it de a gandi, sa facem ca gandirea noastra sa fie mai putin fonnatoarc. Dar
mai intiii trebuie sa gasim exemple de gandire forrnatoare. Apoi putem lupta eu
exprimarea emotiilor negative, cu considerarea, cu imaginatia - toate aces tea
sunt moduri de a lupta cu obi~nuinlele. in aceIa~i timp, poti lupta ~i cu alte
obi$nuinte, dar lupta ta va servi numai auto-observarii, pentru ca nu Ie poti
schimba. Le poti schimba numai prin canalele care sunt indicate. Pentm a Iupta
299
 A PATRA CALE
ell obi~nuintcle direct $i a obtinc rczultate cOTecte sunt neccsare mai multc
cuno~tinte $i nu $titi inca suficicnt. Dar nu va fi nici 0 problema deoarece acest
cfort va fi echilibrat de amintirca de sine. '
I: De ce nu a descoperit nimcni pcntru el insu~i punctele de la care sa inceapa?
R: Deoarece un "eu" descopera ceva dar, in acel moment, un ait "eu" devine
il1tcresat de altceva $1 ia toata energia~ apai, in timp ce functioncaza al doilca
"eu", un aJ treilea "eu" vine $i tot a$a. Omul alearga mereu in diferite directii.
Nu ne dam 5eama cat de important cstc acest lucru. ' I: Este oare bine sa incepem sa facem observatii asupra unei singure clasificilri
I: Nu v<1d cum po~i ajunge undeva dadi nu incerci sa mergi impotriva
obi$l1uintelor $i siHi schimbi viata de zl ell zi.
R: Da, binein!eies di trebuie sa faci ceva in acest sens. Intrebarea este ce
trebuie sa schimbi. Oamenii incearca intotdeauna sa schimbe lucruri care nu
sunt_importante, iar ec este important este trecut eu vederea ~i amanat pc ziua
unnatoare.
I: Exista obi~nuinte bune?
R: . Ob!~nuin}ele c~~:rilor motor ~i instinctiv pot fi obi~nuinte bune.
?bu;nuIn!ele In centru mtelectual sau emotional nu pot fi niciodata utile.
r: Sunt toate obi~nuintele fonne ale identificarii?
R: Unele ~bi~nuinte sun~ des~l de comune ~i inofensive, dar daca inccpi sa pui
?bstacolc_ In .c~lea.l?r ve! obtIne un bun material pentru auto-observare ~i vei fi
m. st.are sa.dlst~ngl.1~entlficarea ~~nci c.iind va aparea. Aceasta lupta introduce
frl:tlll_ne ~1 fii~a fnepune ~u te,al put~a observa, ai trai ca intr-o ceara groasa,
~ra sa observl. D.ar.al dotlea pas depmde de decizia ta - poti fi pur ~i simpJu
Ifltat de aceasta fncpune sau 0 poti folosi.
I: Nu ar trebui sa facem cat .mai putin posibil in starea noastra prezenHi de
con~tien!a?
~: .!rcbui~ sa ~e ::tudiem pe noi in~ine. Nu putem face nimic pana nu ~tim: mai
mtal trebme sa ~tlm ce suntem ~i ce sa facem. Dar in aceste lecturi v-am oferit
deja diteva lucruri pe care Ie puteri face.
Te ~oti studia pe tine insuti a~a cum e~ti. Este foarte important sa studiezi
asta. $1, repet, de Ia primii pa~i trebuie sa incerci sa schimbi anumite lncruri
pe~tru ca in ~tare_a noastra d~ l-:aos ~u putem nici macar sa ne studicn pe n01
m~me. TrebUle sa faeem pupna ordme. Vrem sa facem un inventar al casei
~oastre a~a ea incepem sa notam ce se gase~te in ea; dar, sa presupunem, ca in
tunp ce il facem alli oameni din casa muta intr-una mobila sau ca mobila se
mutii singura. Aceasta este ceea ce se intampHi de fapt - astfcl ca trebuie sa 0
a~ezam intr-un anumit 10e.
Cunoa~terea din ~coala este cunoa~tere obtinuta prill centrii superiori. Astfel
c~ ~s~e ~ metoda destul de diferita. Ne sunt date anumite principii ~i anumite
dlVl~lUlll ~arc nu sUnt cunoscute in mod obi~nuit ~i, daca Yom incepe sa ne
studlem dl~ acest punet de vedere, vom descopcri multe Iucruri noi. Cand e~ti
destul de sigur de acestc diviziuni ~i de aceste principii atunei, observandu~te
pe ac~asta baz~, v~i descoperi lucruri pc care nu Ie poti descoperi rara sa Ie ~tii.
eu mmtea Obl~nUlta vedem lucrurile numai vag, ~i ele devin con fuze: nu Ie
putem distingc unul de altuI, a~a di amestccam lucmriJe. Dar daca ni se spune
300
CAPITOLUL l2
cum sa faccm acest lucru, putem sa facem 0 diviziunc a lor chiar *i ell min tea
obi~nuita.
I: Deci observarea omului numarul 1,2 ~i 3 este mai complicata, mai oeolita,
dar nll obligatorill ~i gre~ita?
R: Obscrvarea poate fi destul de corecta, dar daca cJ nu $tie cum sa-~i clasifiec
observa~iile nu poate sa ajunga la rezultate corecte. Foartc muIt se bazeaza pc
clasificari corecte.
mai inHii?
R: Nu, nn poti face asta, deoarece nu poti ~ti ce poti face mai bine la un ~numit
moment. Dcci fii ceea ce gase~ti ca poti face mai bine. De pilda, te-al putea
hotari sa observi functia intelectuala ~i, in schirnb, sa te treze~ti intr-o stare
emotionaJa. Nu poti face un lucru, apoi altul ~i apoi un al treilca pana nu al
eont~ol. Iar controlui apare ultimul.
i: Se poate beneficia mult de pe unna observarii altor oarneni, nu doar pc tine
insuti?
R: ria, dar exista rnornente periculose. Dad e$ti capabil sa apJici la tine insuti
ceea ce vezi in alti oarneni, atunci ar putea fi corect dar, de reguUi, te g~ndqt1
ca ceilal1i oameni reprezinta ceva, iar tu insuti reprezinti ceva diferit. ~n acel
caz poti vedea lucruri Ia alti oarneni lara a Ie aplica vrcodat~ la. tin~ i~sutl. ...
r: Se pare ca auto~observarea ~i <fmil1tirea de sine devin mal dlficlle III condltll
de oboseala fizica san cand nu te simti bine. Cum poate fi depa~ita aceasta
depcndenta? .
R: Conditiile eorpului nostru sunt conditiile in care trairn, a$a ca trebme sa
observam' ~i sa nc amintirn sau sa nu ne amintim de nOl in~ine in aeestc
conditii, daea intentionam sa 0 facem. Nu putem inccpe prin schimbarea
eonditiior. . .
I: Desigur di observarea este asemeni introspectiei, intoarce totul spre mtcnor,
nu?
R: Nu, introspectia este aeela~i lueru ca ~i imaginatia, este neeontrolata. Este
inutila ~i nu duce la nimic. Dar observand ~tii ee faci ~i de ce faci, ce vrei sa
obtii, cc vrei sa ~tii. Nu cste introspeetie, este studierea unei rna~illi foarte
co~p1icate. Este in realitate yorba despre mecanidi, nu despre psihologie.
Psihologia vine mai tarziu.
I: Cum se face ca de$i te observi, unnczi aceea~i rnasearada prosteasca?
R: Pentru ca nu exista 0 singura persoana, ci multe. 0 pcrsoana prive~te, iar
alta continua rnascarada. Dad pori vcdea diferitli oameni din tine insu1i intr-un
eaz, c bine. Daca ii poti vedea in c5teva cazuri, situatia incepc sa. devina
incomoda. Daca ii poti vedea intotdeauna, acesta este ineeputullucruiUl.
I: Am observat ca sunt foarte nenatural. A fi putin mai treaz inseamna a fi ~i
rnai natural?
R: Nu neaparat, pentru ca oarnenii, a~a cum sunt in viata obi~nuita, sunt intr-o
stare foarte proasta astfel ca, pentn! a deveni mai naturali in eele dm unna, ei
trebuie sa devina mai intai nenaturali. Nu te poti a:;;tepta sa devii natural dintr-o
301
 A PATRA CALE
datil. Ar fi posibil dadi am tncepe de Ia nivelul coreet, dar noi illccpem de sub
acest nivel.
1: De ce daca nu tii legatura ell sistemul toate obstacolele apar in forma lor cea
mai rea? Devii mai negativ, vOTbe:;;ti mai mult inutil :;;1 a$a mai departe?
R: Prin lucru se obtine un fel de nOli control :;;i, in acela:;;i timp, se pierde
controlul mecanic. A$a incat dadi 11U tii iegatura ell lucml, pierzi acest [aarte
mie control con:;;ticnt, :;;i deja ai pierdut controlul mecanic. ea rezultat ajungi
1l1t1'-o pozitie mai proasta.
i: Dc ce exista mai multa rezisten!a in mine Ia lucrul in sensul sistemului dedit
la alte feluri de lucru?
R: Deoarece alte felmi de lucru sunt mecanice :;;i rezistenta mecanica cste mai
mica [ata de actiunea mecanidi. Dar dadi vei intreprindc 0 aqiune initial
~on~tienta i se va opune toata rezistenta posibiIa.
I: Poate fi un ~oc putemic ce apare in viata cuiva favorabillucrolui sau?
R: Da, dar asemenea ~ocuri nu pot 1nlocui lucrol. Tot ceea ce poate fi dobandit
pe iinia dezvoitarii con~tienlei poate fi dobandit numai prin efort. Un ~oc nu
poate inlocui efortul; poate actiona asupra centrilor, dar nu asupra con~tien}ei.
Con~tien}a nu se poate dezvolta sau cre~te de la sine. Un ~oc poate deschide
pentro 0 clipa centrii superiori, ~i sa te conecteze cu ace~tia pentro Un moment.
Poate concentra, pentro un timp, toata energia din corpul nostro care este
impra;;tiata peste tot, adunand~o ~a un loc. Te poti trezi atunci pentro un
moment dar, de regula, cazi ~i rnai adanc in somn mai apoL Po}i chiar sa-ti
pierzi con~tienta sau sa cazi intr-o stare foarte joasa dupa aceea. Deci nici un
$OC nu poate mari cantitatea de con$tien!a; acesta este un lucru foarte important
de inteles. Oamenii amesteca de obicei ideea de con;;tienta ~i functii. Ambele
trebuie sa se dezvolte, dar dezvoltarea uneia nu produce dezvoltarea celeilalte.
I: Ce intelege!i prin dezvoltarca functiilor?
R: Daca centrii sunt echilibrati $1 capatii suficienta viteza, ajung sa fie coneetati
cu centrii superiori. Acesta cste eel mai simplu fel de a intelege, dar pot exista
~i alte descrieri. In aceasta stare de con~tien!ii putem fi con$tienti doar de
activitatea centrilor inferiori; in con$tienta de sine putem fi 'con~tien!i de mai
mult. Dar mai intai trebuie sa 1ncepem curatenia.
i: inteleg ca nici un efort de a fi con~tient 'nu este irosit ;;i totu~i, dad suntem
negativi, pierdem energia pe care 0 producem. Cum pot fi amandouii
adevarate?
R: Aceasta este 0 mare gre~eaJa, pentru cii este oarecum impotriva principiilor
lucmlui sa spui ca nici un efort nu poate fi irosit. Oamenii pot face eforturi
toata viata ;;i ele pot fi toate irosite dad Ie fac intr-un mod gre~it. Luati orice
~coala gre~ita, cu idei sucite. Gamenii apartinand unei asemenea $coli pot
dcpune 0 cantitate uria~a de cfort ~i toate sa fie pierdute. Chiar ;;i pc ealea
corecta cincva poate face eforturi ceva timp $i apoi, dacii se opre~te, toate
eforturile vor fi picrdute. A$a ca eforturile pot fi irosite dad nu sunt urrnate dc
o atitudine corecta ;;i de alte ef0l1uri.
i: Ce cxplica senza!ia de urgell!il creata in tine cand te afli 1ntr~0 stare mai
buna?
302
CAPITOLUL 12
R: La inceput este centrul magnetic, pentm cil are 0 perceptie slaba a irealitatii
concep!iilor, intentiilor ~i posibilitatilor obi~llUite. ~poi,. cand i~cepi _ sr:
studiezi la un anumit moment recunoa~terea somnulUl deVlne emotlOnala ~l
capata ~uterc. Lipsa de intclegere inseamna lipsa de emotie. Num~i cent:'U!
fOlmator poate lucra rara emotie. Fiecare recunoa~tere. cor~c~a de\:me
emotionala. Unul din obstacolele noastre cste ell suntem prea Iller!!, l11SUficlent
dc e~otionali. Intclectul cste 0 ma~ina foarte slaba. Acesta este motivul pcntru
care cel;trul emotional trebuie sa fie liber de cmo!ii negative, pentm ca, altfel,
ii vom folosl toat5 energia cu acestea ~i nu yom mai putea face nimic.
i: Se produce vreo energie prin auto~observare? .
R: Dcsi!!l1r.' Oricc fel de lucm produce energie, doar ca uncle felun produc 0
cantitat;mai midi, astfel ca este necesar sa sc faca eforturi consecutive 0 lunga
perioada de timp pentru a produce suficie~ta energie. Tar u~ alt fel de lucr:u
poate produce mulUi encrgie deodata. Uneon un efort poate parea destul de mlC
;;i sa fie foarte mare in realitate, iar uneori un efort foarte marc poate fi de fapt
foarte mic.
i: Cum pot invata sa simt mai mu1t? Traiesc atat de mult 1n cap. Ob!in foarte
putin de la viata ~i este 0 bariera 1ntre mine ;;i sistem... y • _ •
R: Aceasta este problema tuturor, deoarece dad oamenn ar putea sa slmta mal
mult lucrurile ar fi mai u~oare pentru ei. Dar, de l11uit timp, ei au creat
inco~$tient atatca mecanisme de protectie impotriva sentimel1tclor incat in
prezent nu poate exista nici unul. Este necesar sa s~ gaseasca un in.cc?ut; rara
un lnceput nimic BU este posibiL Trcbuie sa incepl de undeva; eXlsta lucrun
care sunt mai dificile ~i altcle care sunt mai putin dificile. Ceea ce 1ti trebuie eu
adevarat este mai multa observatie ;;1 un anume fel de a te gandi la tine insuti
sau la altceva. Dadi persevcrezi in a gandi astfel te poate face emotional; doar
di trebuie sa gase~ti cc inseamna aceasta pentru tine insu!i; este imposibil. de
dat 0 reeomandare generala, valabila pentm toti. Fiecare persoana are 111~tc
puncte care 0 apropie de 0 stare emotionalii; este necesar sa fie gasite. Orice s~
arintampla mai tarziu, in prezcnt trebuie sa incepi astfel: A. _
1: Inainte de gasi lucrul eram plin de mici stari de entuztasm. 1m! dau sea~n~ ca
multe dintre ele erau bazate pe imaginatie, dar aeum aproape ca nu mal sunt
nimic.
R: Dupa cum tocmai am spus, aceasta este una dintre cele mai n:ari probleme
ale noastre - cum sa devii mai emotional - pentru ca nu putem aJunge dcpartc
doar cu intelectuL Singurul raspuns este efortul - cforrul $1 rememorarea
diferitelor linii de lucru, 1ncercarea de a nu te identifica, de a-ti aminti de tine
insuti a incerca Una, a incerca alta - cfort, efort .. , Daca faci suficient cfort, vei
devd~i mai emotional. Dar faptul ca aceasta este 0 1ntrebare pe care o.~menii 0
pun constant - sau, daca nu intreabIl, 0 simt - dovede~te ca oamcnn nu fac
suficient dort.
i: Spuneti ca e~te llecesar mai mutt cfort. Vreti sa spuneti cfort de a simt i
emotie sau efort de a lucra?
R: Este pur $i simplu efortul de a Iucra. Nu poti face c.fort s~a tc. sim!i
emotional, nici un cfort nu va ajuta aici - dar poriJace eJortun. Daca faci CCV3,
303
 A PATRA CALE
o poti (lee lara efort, incercand sa faei dit mai putin posibJl, sau poti dcpunc
mult CfOft Ematia poate aparea uumai ca rczuItat al unci anumite presiuni. in
conditiile obi;muitc, in via!a obi~;;nuita. acest luem se intflmplii daar; uneari se
intamplii ~i te aduce intr~o stare emotionaia. intrebarca este cum sa producem
cmo~ie, cum sa devenim emotion ali. Iar ell spun di in starea noastra prezenta
cxista un singur lucru - cfortul. Dar nu cfartul de a produce emo!ic. Nu exista
un asemenea efort. Dar, un cfort foarte putemic ~i continuu in oriee lucru va va
face mai cmo!ionali dupa un timp - nu imediat, billcnleies. A anum ita perioad5
?c eforturi pc linii difcrite va duce eu siguranta Ia cre~terea ernotiilor.
I: De cc este atat de dificil sa faci efort?
R: Eforturile pot parea dificile pentru cii nu sun tern pregatili In min tea noastrii;
nu gandim corect despre ele. Nici macar nu acceptam mental ca este nccesar sa
facem eforturi. Accasta creeaza cca mai mare dificultate. Necesitatea de a face
efort vine ca un ~oc, ca un lucru nou.
I: Nu pot sa ating prin efort 0 stare care apare uneori accidental.
R: Tu spui ca vine accidental. Dupa cum in!eleg eu, vine ca rezuItat a1
eforturilor talc, doar cil nu vine la timpul a~teptat. Dar daca nu ai fi Tacut efort
nu· ar fi venit accidental, a~a ca nu e in rcalitate accidental. Cu cat mai mult;
eforturi vei face, cu atat mai mult vei avea asemenea momente accidentale de
amintire de sine, de intelegere, de emo!ionalitate. Sunt toate rezultatul
efortului. Doar ca In acest caz nu p].1tem lega cauza ~i cfectul. Motiyu! pentru
care nu Ie putem !ega este probabil datorat muhor lucruri mici, precum
identificarea, imaginatia ~i alte asemenea Iucruri. Dar cauza este aeolo ~i 1a un
anumit moment va da un rezultat. Nu trebuie niciodatii sa a~teptam rezultate
imediate. Este nccesar sa lucram·mult timp ca sa cream standarde perrnanente,
pentru a putea avea rezultate imediate; ~i chiar ~i asta vine doar in stari foarte
emotionale. Dadi am putea prin vointa sau dorin!a sau intentie sa devenim mai
emotionali, multe !ucruri ar fi diferite. Dar nu putem. Suntem Intr-o stare
emotionala foarte scazuta, de aceea mare parte a lucrului pc care il facem
acum, chiar daca II facem, nu poate avea rezultate imediate. Dar nici un efort
corect nu este irosit, ceva ramane intotdeauna; doar cil trebuie sa fie unnat de
alte eforturi, ~i mai mari. Deci prima Intebare este cum sa devenim mai
emotionali, iar accasta nu 0 putem face decat indirect, Taeand eforturi. A doua
intrebarc estc cum sa utilizam starile emotionale atunei dnd ele apar, iar
pentru aceasta trebuie sa ne pregatim, din moment cc este posibil. Starile
emotionale apar ~i Ie pierdem in identificari ~i lueruri de acest fel. Dar leRam
putea folosi
f: Cand apar stad emo!ionale singurui mod de a Ie prelungi este sa nc amintim
de noi in~ine?
R: Am spus sa Ie folosim. Binenteles ca daca iti aminte$ti de tine insuli vei
vedea multe fcl~uri de a folosi accasta stare atunci cand vine; este 0 problema
de observa!ie. Ili va da 0 putere de a gandi diferita, 0 putcre de a intelege
~iferita. Nu poate fi descrisa pentru di trebuie sa fie 0 expcrienta personala.
I: Pot fi folosite emo~iile pentru a vedea mai obiectiv?
304
CAPITOLUL 12
R: Da, pot fi folositc, ahmei cand detii .controlul lor. ~mo!iilc. pot ~ folosit:
evident ca instrumcnte pentrll dobandlrea cunoa~terii numal daca Ie pOll
controla. ~i ce inscamna control? Inscamn5 sa nu admiti idcntificarc ~i
considerare. Controllli este al doilca pas, studiul cste primul pas.
Vorbim despre emotii, dar multe dintrc de Ie cunoa~tem nlll11ai dupa numc.
Sunt atat de amestecate cu alte lucruri, ne identifidim atat de mult cu ele ca nu
ne dam seama de tot ee putem obtine de la de dad Ie-am putea aborda l11tr-un
mod coreet. Tot ceca ce numim emotii - furie, frica, plietisealii - toate pot fi
rasturnate ~i atunci yom vedea cii au un gust foarte diferit. Toatc cmo!iile pot fi
utile, ele sunt ea ni~te ferestre sau ca ni~te simturi suplimentare. Doa~ ca aeum
nu Ie putem folosi, decat pentru a crea noi iluzii; dar dad Ie-am folosl pcntru a
vedea lucrurile a~a cum sunt, am vedea multo lucruri noi.
I: Cum ne pot ajuta furia sau ura? ..
R: intorciindu-le impotriva tao Ura~te-te pe tine, gase~te in tme Insup cc sa
ura~ti. Cand devii furios pe tine Insu~i poti vedea multe lucruri.
I: Atunci aeeasta Inseamna autocritidi?
R: Mai mult dedit atat; critica este pur intelectuala, dar acesta este un
sentiment. Toata activitatea intclectuaUi prcgat~te materialul ~i apoi centrul
emotional va incepe sa lucreze cu acest material. Centrul intelectua! nu poate,
de ~nul singur, sa ajute la trezire. Numai lucrul asupra centrului el~olion?1
poate face aeeasta ;;;i ne putem trezi numai prin emotii nepiacute -' trezl~ea pn~
emotii piaeute nu a fost inca invent~ta. Cel ~ai ne~liieut. l~eru. est.~ sa m~rgl
impotriva ta Insuli, impotriva proprillor veden, convmgefl; l11cll11a!n .. Trezlrea
nu este pentru cei ce se tern de lueruri nepHicute, este num~l pentru. eel. ca:c vor
sa se trezeasdi ;;;i care I;;;i dau seama ce inseamna sa fil adonmt ~I .e~ este
necesar mult ajutor, este neeesar sa fii scuturat foarte zdra~an. AI:' ~ste
adevarata problema: cum sa ajungi sa fii permanent scuturat ~l cum sa fil de
acord cu asta.
I: Intr-o anumita masura pare posibil sa antrenam centrul intelectual ~i centrul
motor, dar ne puteti spune cum sa antrcnam centrul emotional? ..
R: Putem incepe in doua feluri: primul, dupa cum am spus-~ deja deseon, pr~n
neexprimarea emotiilor nepliicute. Avem dovada faptu!Ul ca este poslbIl,
pentru ca vedem ca nu 0 face~ in cazu! frici~. ?e exemph~, u~ s~ldat _nu
exprima emotiile sale nepEicute III fata ofiterulUl. s~u, pentru c.~ ;;;tle ca. daca 0
face pedeapsa va fi severa. Deci dad este pOSlbtl sa ~: ablll mccanle, :ste
posibil sa te abtii ~on;;;tient. Putem lu~ra_ asupra emoinlor n.o. .ast~e s;p~rand
mintea de emotii. Ml11tea poate nu numal sa fic antrenata, dar ~1 Illvalata sa stca
deoparte ~i sa' priveascii emo!iile. Apoi, dupa un timp, centrul emotio~al va
Ineepe sa-~i dea seama ea nu merita sa continue daca miutea n.u ilurmc?za.
Dupa aceea, de regula, fiecare are cam cinei sau ;;;ase felun de emotll pen~ru
anumite ocazii. Deei ficeare poate ~ti dinainte ce se va intfimpla; rcpertonul
cste foarte limitat a;;;a ca putem ;;;i trcbuie sa Be studiel11 din acest pUllet de
vedere. In realitate este mult mai u~or decat ercdem ~i este chiar posibil sa
prevezi dinainte luclUrile care se vor intampla. Daca vorbim serio~ eu noi
in~ine 0 jumatatc de ora, putem sa ne oprim emotiilc, pentn! ca ~tl!l1 toatc
305
 A PATRA CALE
asociatiile care Ie vaT produce. Nu aT fi u~or daca repertoriul emotiilor noastre
aT fi nelimitat; dar cmo!iiie pcntIu maine sunt faarte limitate; $titi f~arte binc cIT
ar fi fo~rtc ~reu sa ne gandim la una nona.. Dar trebuic sa $titi toate asociatiile
[aarte bme $1 trebuie sa $ti}i modurile in care apar in mod obi$l1uit emotiile.
Este eel. mai dificil !ucru; centrul emotional este eel mai putemic p'e care il
avem. Rapunea \Tea sa opreasca cInoria, dar este slaha, iar cmotia cste
putcmica. Pori 5-0 oprc$ti numai indirect ~i nu pc moment. '
I: E rau sa incerci?
R: Nu, este binc; apoi, pU!in dite putin, poli afla cum sa 0 oprc$ti, pentru ca
acest lucru nu poate fi fiicut dedit prin indemanare. Singurul mod este de a crea
n~i at~tudini, apuse emo!iil~r pc. care vrei sa Ie opre~ti. Apoi, pe termen lung,
atltudlOea poate se va dovedl mal putemici'i decat emotia.
Deci sunt doua moduri de a opri emotia: primul, fiind con~tient, al do ilea
creand atitudini corecte. Dar pentru fiecare caz particular este neccsanl ~
atitudine diferita, deci este mult de lucru. Nu suntem numai ma~ini suntem
deja ma~ini strieate. Pentru a repara ma~ina este necesar un lucru susti~ut
I: CC atitudine dc protectie impotriva emotiilor negative sugera!i? ' .
R: ~upa.cum a~ spus: in primul rand - tncercand sa va amintiti de vOl tn~iva.
Daea e~t1 con~tlent de tot ce se petrece tn tine, Ie poti opri cat sunt inca mici.
Cand sunt mari, nu poti. Apoi, observandu-te, vezi lucrurile care te fae mai
~donnit, mai mecanic. Trebuie sa, Ie separi de Iucrurile care pot fi utile.
I: Acest~a in privinta noastra. Dar cum sa ne protejiim de emotiile negative ale
celorIalp?
R: Identificarea noastra ne aduce emotiile negative ale altor oamenj· ne face
susceptibili la cleo Dad ai un caz clar, ai putea sa-ti tnchipui posibilit~tea de a
nu fi identificat ~i vei vedea ca vei fi mai putin susceptibiL Dar, chiar mai bine
decat sa-ti inchipui acest IUClll, incearca-I efcctiv. Legatura dintre identificare
$i emotie negativa nu cste 0 teorie, poate fi cu U$Ufinta verificata. Idcntificarea
este .mai ~$or de inteles dedit emotiile; exista sute d~ emotii negative diferite,
dar Identtfiearea este tntotdeauna aceea$i. Primul pas catre neidentifieare este
auto~?bservarea. Trebuie unnarite toate impresiile in c1ipa in care intra.
Identtfiearea lucreaza atat in cazurile dc atractie eat $i tn eazurile de respingere.
~: Vad mecanicitatea intr-o mai mare masura acum ~i aeeasta' pare sa rna
lmplice intt·-o ~i mai mare identificare, ~i friea, ~i senzatic ca sunt prins.
R: Dadi te refe~i la frica de mecanicitatea din tine insuli, aeeasta. fricii poate
avea ~n. scop ~tJl, pentru ca deja $tii destul despre ea, cum sa te IUp!i eu ea,
cum sa I te OpUl.
I: Am .t~t inccrcat sa opresc exprimarea emotiilor negative pentlll a lupta cu
meeal1lCltatea, dar aceste eforturi Se diminueaza foarte repede $i nevoia de a
rna trezi este uitata.
R: Aceasta deoareee ineerci acest luclU cu emotii mici. Dad vei ineerca sa nu
exp~imi cmo!ii serioase ve ramane treaz mai mult timp. Daca ti-ai fi amintJt sa
JUP!I eu expnmarea unor emotii cu adevarat putemiee, Ia momentul potrivit ti~
ai fi dat seama de diferenta. '
306
CAPITOLUL 12
I: Sunt nedumerit in problema exprimarii emo!iilor negative: daca este mai
presus de expericn!a omeneasca obi$nuita sa simtim cmo!i!. pozit.iv: $1 ~i .se
spune sa nu exprimam emotiilc negative, inseamna ca nu mal expnmam mel 0
emotic? . ~ ~
R: Nu e neecsar sa navigam lntre cele doua. TrebUle sa fim pe cat de
emo!io~ali po sibil, deoarece ne scapa. multe perceptii, idei, inte.l.eg~ri, d~n
cauza ca nu suntem emotionali in aeel moment. Multe perceptn vm pnn
emotic. Nu avem cmo!ii pozitive, dar putcm spune ca avem emotii negative $1
emotii pIacutc ~i nepIacute care nu sunt negative.
I: Pozitivc tnseamna ca nu sunt negative?
R: Da, $i inca mult mai mull. 0 emotic care nu poate deveni negativa. ofera 0
intelegere enonna, are 0 enorma valoare c.~gniti.v~. Leaga luelUri ~are nu por fi
legate intrMo stare obi~nuitii. A avea emotll .~ozttlve este .su~e~at $1 r~c~~a~da~
de religii, dar nu se spune cum sa Ie obpl. Sc spune Sa al eredmta. Sa a1
dragoste!'. Dar cum? Christos spune, 'Iube$te-ti du~mani~!'. Nu. este pent~
noi; noi nu putem niei macar sa ne iubim prietenii. Este ea $1 cum al spune unm
orb 'Trebuie sa vezi!'. Un orb nu poate vedea, altfel nu ar fi orb. Aceasta
inseamna emotii pozitive.
I: Cum putem inva.!a sa ne iubim dU$manii? .. ~.. .
R: Invata sa tc iube$ti pe tine insuti mai intai - nu te iube$tI suficlcnt; It I mbe$tt
falsa personalitate, nu pe tine insuti.
Estc greu de inteles Noul Testament ort scrieri1e budiste pe~tlll ~a sunt
notite luate Intr-o ~eoaIa. 0 linie din aceste scrieri se refera la un mvel, lar alta
la alt nive!.
I: Puteti numi 0 emotie care nu este negativa? .' ~
R: Poate fi pIacerea sau sufcrinta. Dar ambele pot devem negative, pentru ea
exista tendinta: orice emotie poate fie sa devina negativa, fic sa dea na~terc
altor emotii negative. . " ~
1: Nu este centrol instinctiv un bun substitut pentru cel emotIOnal? Dc pllda
dragostea de animale sau copii mici... "..
R: Nu putem vorbi de animale cand vorbim despre om. Emo!ule neg~ttve
instinctive t$i au locul lor $i eauzele lor nomlale, dar centllli emotIOnal
tmprumuta rezultatele lor $1 Ie substituie eauze irnaginare. Este fo~~e
interesant de vazut lipsa dc simetrie iutre emotii placutc ~i nepIacute. Emotllie
pIacute nu pot erc$te prea muIt, sunt limitate. Emotiile nepl~cut: ~ot cre$te~
Dar aceasta se refera numai la starea noastra prczenta de cOl1$tten!a; l11tr~o alta
stare simetria cste restabilita, deoarece acolo pot erc$tc ~i emo!iile pIaeutc.
Desigur, nu putem veri fica acest fapt pana nu ne vom afla tntr~o alt~ :ta:e ?c
con$tienta. De ce pot sa creasdi. emotiile nepIacu~c? Pentru ca nu eXlsta hI?"lIte
la starca anonnaia a ma~inii. Dar placerile sunt lImItate de puterea noash·a de
perccptie. Aceasta estc una dintre laturile neplaeute ale situatiei n~ast:c.
I: Cred di suntcm atilt de obi$nlliti sa judecam dupa rczultate ineat dlficultatea
mea este ca nu pot judcca dad am obtinut sau nu ceva cand fae cforturi in
luen!.
307
 A PATRA CALE
R: Pot spune cii inteleg. Dar, vczi tu, cste prea devreme sa vorbim dcspre
rezllltate. Va vcni til1lp~l, poate faarte curand, cand vei incepc sa vezi ni~te
fezu/tate, dar nu inca. In conditiile obi~nuite judecam dupa feluitate. Daca
studiem 0 iimbii ~tim ea dupa ditva timp vom fi in stare sa citim scurte
propozi!ii, apai miei paragrafe, apai mici povestioare. Dar daca iei Jatura
psihologica a lucrului, trebuic sa faei eforturi de a observa cforturi de a-ti
aminti de tine Insuti ~i, la lnccput, nu vei vedea niei un rezuitat vizibil. Apo;'
peste ditva timp, vei vedea ni.!?te rezuitate, dar flU te poti targui in privinta lor.
1: Dar cum voi putea spune dad am stabi!it pentru mine insumi ceva ce rna va
duce mai departe?
R: Numai tu ~i!i poti raspunde. Depinde de tine - dit de mult inlelegi, ciit de
pregatit e~ti. Intr-o 2i cste 0 situatie, 1ntr-o alta 2i alta situatie. Intr-o zi Jucrezi,
in alta poti face 0 mica gre~eala care sa te faca sa pierzi toate rczultateIe
lucrului sau. Apoi ziua unnatoare poate vei Iuera iara~i. Te sehimbi tot timpuI,
~stfel ca pana la un anumit nivel este imposibiI de spus.
I: La ce nivel un am nu mai poate pierde nimic?
R: Este ceva atat de indepartat incat cste inuti! sa discutam. Noi putem pierde
totul. Dar chiar ~i aceasta abilitate de a nu pierde vine pas cu pas. La un anumit
nivel un om poate sa nu piarda un lucru, apoi, mai incolo, poate sa nu piarda alt
!ucru ~i a~a mai departe. Vine pu~in cate putin.
I: Vreau sa ~tiu cum imi pot spori pretuirea pentru lucru?
R: Estc imposibil de raspuns la' aceasta intrebare, pentru ca numai tu poti ~ti
cum sa-ti spore$ti pretuirea pentru lucru. Trebuie sa te gande:;;ti; trebuie sa
compari ideile obi:;;nuite cu aceste idei; trebuie sa incerci sa gase:;;ti in ce sens
aceste idei te ajuta. Tot ce facem In lucru are tendin!a de a spon pretuirea, a:;;a
ea inccarca sa nu-!i scape nirnic din ce se ofera, pentru ca toate ideile au acest
scop. Fiecare principiu iti va spori pretuirea pentru lucru, nu 0 poate diminua.
par nu poate exista nici a metoda speciala pentru aceasta.
I: Ma intreb daca in masura in care cineva i$i dore:;;te alte lucruri in viata,
aceasta nu ii reduce dorinta de a lucra?
R: Nu obligatoriu. Sunt muIte lucruri pe care Ie putem avea in via!a $i totu$i sa
lucram. Este gre$it sa crezi ca ele sunt 'intotdeauna contradictorii - de:;;i ele pot,
fi contradictorii. Poli dori asemenea lucruri in viata incat sa faca imposibil
lucrul, tntr-un fel sau intr-aItul. Deci trebuie'sa inve!i sa alegi intre dorinte,
pentru di uncle lucruri sunt incompatibile. Este fonnator sa impartim diferitele
aspecte in 'aspecte din viata' $1 'aspecte din lucru' :;;i sa Ie punem IaoIaIta cum
o faci tu. Trcbuie sa imparti mai bine, sa vezi mai bine.
T: Exista vreun mijloc de a distingc intre Iucrurile importante ~i ce1e lipsite de
importanta? Viata mea este plina de ingrijorare in privin!a unnatorului lucru pc
care i1 voi face ~i pierd din vedere ideea generala a sistemului.
R: Numai experienta iti poate arata aceasta ~i 0 atitudine sillcera. Daca e$ti
sincer, ori lncerei sa tii sincer :;;i in acela~i timp incerci sa observi aceste
aspccte, dupa un timp vei obsen'n ca dificultatea in a distinge devine din ce in
ce mai mica ~i vei vedea ce cste Iipsit de importanta. Nu poti descric ce cste
important ~i ce nu estc, pen tn.! cu cste subiectiv; intr-un moment os to important
308
CAPITOLUL 12
ceva, 'in alt moment altceva. lara:;;i, aici este vorba despre pcrsonalitati: ce este
impOliant pentru 0 personalitate poate fi lipsit de importanta pentru alta.
Unul din primele lucruri de care sa va amintiti este despre diferitele
personalita!i din voi :;;i, in special dind sunteti intr-o stare emotionaIa, sa nu
gandi!i "eu". Personalita!ile bazate pe simpatii ~i antipatii sunt toate gre;;ite;
trebuie intotdeauna sa incepi cu personalitatea bazata pe centrol magnetic.
Apoi puteti vedea alte pcrsonalitati, daca 0 contrazic sau nu. Aceasta idee a
diferiteIor personalitati, ideea ca nu e;;ti unul, ca e~ti mai multi, trebuie
intotdeauna legata de amintirea de sine.
I: Nu am fost niciodata in stare sa capat vreo dovada ca a ajuns cineva In
amintirea de sine.
R: Nu vei vedea dovada. Daca toti ceila!ti oameni ~i-ar aminti de ei in$i~i, iar
tu nu, aceasta nu te-ar ajuta.
I: Ba m-ar ajuta, pentru ca ei ar avea mai multe infonnalii.
R: Pentru ei in~i;;i, nu pentro tine. Trebuie sa ti-o dovede$ti lie insu!i. Nimeni
nu 0 poate dovedi pentru tine.
l: Pentru ca lucram asupra noastra, nu inseamna ca Yom ~i ob!ine 0 con$tien!a
supcrioara, nu?
R: Nu, ar putea 1ua foarte mult timp. Vrem sa dobandim contro1u1 asupra
starilor superioare de con~tiehta, dar inainte de aceasta sistemul vorbe,o;;te
despre dobandirea controlului asupra facuWitilor obi~nuite, asupra gandurilor,
asupra emotiilor, iar pentm a obtine acest control trebuie sa eliminam anumite
luemri $i sa cream posibilitatea amintirii de sine. Deei mai intal trebuie sa
oblinem controlul asupra lucruriIor simple, obi$nuite. Numai dupa aceea ne
Yom putea a$tepta la mai mu1t. in acest sistem sunt pa$i gradati, nu se poate
sari.
I: Gasese ca sunt impiedicat sa gandesc practle despre ideile sistemului de 0
atitudine dishl1ctiva, care incepe prin a incerca sa gaseasca dificultati ~i
obiectii. Care este cea mai buna metoda pentru a slabi aceasta atitudine?
R: Prin studiu. De fapt, aceasta este interesanta ca observa!ie pentru ca multi
oameni, nu neaparat numai cei din lucru, traiesc numai din objectii; se cred mai
de$tepti numai ciind gasesc 0 obiectie la ceva. Cand nu gasesc 0 obieclie nu
simt ca lucreaza, sau ca gandesc sau altceva.
Observ din intrebarile pe care Ie pun oamenii ca ei nu luteleg cum Yin
lucrurile noi. Ditieultatea este ca sun tern prea obi$nuiti sa gandim in absoluturi
- totul sau nimic. Dar este necesar sa intelegem ca arice lucm nou vine la
inceput ca ni:;;te stdifulgerari. Vine, apoi dispare, vine din nou, apoi dispare din
nou. Numai dupa un anumit timp aceste strafulgerari devin mai lungi $i apoi $i
mai lungi.
I: In ce fel putem prelungi aeeste strafulgerari?
R: Repetand cauzele ce Ie-au produs. Nu vreau sa dau un exemplu pentru ca va
duce la imaginatie. Tot ce voi spune este ca, de pilda, prin anumite eforturi de
a-ti aminti de tine insuti poti vedea lucruri pc care nu Ie poti vedea acum. Ochii
nO$tri nu sunt atilt de limita!i pe cat credcm; sunt multe 1uc11.1ri pc care Ie pot
vedea, dar pc care nu Ie observa.
309
 A PATRA CALE
i: Care sunt cele mai mari dificultati ale noastre?
R: Ab_sen~a~ inte1egerii ~i incetineala iotelegerii, pentru ca intelegerea vine cam
eu d~l a~l I~ u~a .. ,?n alt principiu despre care am varbit deja ~i despre care
trebUl.c sa v~ ammtI!1 este ca Jucrul nu a$tcapta, nu rarnane acela$i. Un an are
an~m:te ce~m~e, anul ~:mator altc:".a.51! cere $i a$a mai departe. $i, III general,
se l~tampla c~ aamena sunt pregah!1 pentro cerinteJe soheitate eu doi ani in
llrma. Oameoll. care doresc sa c~ntinue trebuie sa-$i ridiee standardul; $i acest
Iucru ~~ trebulc ~cut lao su?c.stm mea: trebuie sa va giindi!i VOl iO$iva III ce
sens $~ III ce fot;na trebUic ndlcat standardul. Trebuie sa va ganditi ia detalii _
lucrun ca:e. la mc:put, erau doar recomandari trebuie sa devina acum rcguli
pentru VOl, (da~ nu 111 se~sul de 'reguli ale ~colii', utilizand cuvantul '~coala' in
sensu.l obl~nUlt). Trcbme intcleasa nccesitatea. Am aiuns in stadiul ~ln ca
trb -fi '., CI
e me ~:. 1m. senO~l, Jar accasta inseanma autolimitare, limitarea falsei
personaht~tl. L~bcltatca_ "eu"-J~i dcp~nde de limitarea falsei personalitati; ele
re
nu pot fi hbere lmpreuna, trcbmc sacnficata on una ori alta,
310
CAPITOLUL 13
Diferitele categorii ale ac!illllii wnane - Utilizarea corectii ~'i incorecta a
triade/or - Studiul activitiililor lIlnane - Sii-{i amillte$ti pII/lctll1 de pornire -
Separarea inferioara - A il/vala sa vezi falsa perollalitate - Mii$tile -
Amortizoare $i slabiciuni - Studild metodelor - Ceasllrile de$teptiitoare -
Imposibilitatea de a studia sistemul dintr-ull PUllct de vedere lIlilitarist -
Limbajul jilosojie, teOl'etie $i praelie - Trei niveluri de ~'eoalii - G{llldirea
corectii - Gcil1durile scurte $i lllngi - Rotul intelectului - Dijerile valori -
Curiozitatea eorectii # illeorecta - Atitudinea aitica -lnjluen!area ee[orfaf!i -
Povestea 01ll1llui viclean ~i a diavolului,
reau sa va ofer material nou la care sa reflecta~i. Va mai amintiti
V punetul de pleeare cand a fast explicata ideea triadelor? $-a spus ca
ficcare actiune, ficcare manifestare este rezultatul unirii a trei foI1e,
Aeesta cste principiul ~i acum trebuie sa intelcgem cum sa incepem studiul
acestuia, In studiul triadelor ~i al eelor trei forte trebuie sa fii foarte preeaut ~i
rara graba, folosind principiile date in sistem ~i incercand sa Ie aplici ~i sa Ie
imbogate~ti atunei cand este posibi!. In mod special trebuie sa eviti graba ~i
inventivitatea,
Primul aspect in a intelegc semnificatia triadelor este sa-ti aminte~ti ea
manifestarile energiei, oricare feI de ac!iunc, in lume, in aetivitatea umana, in
interiorul ma~inii urnane sau in evehimentele exteme vor consta intotdeauna
din triade, Am vorbit de ~ase triadc diferite ee pot fi intelesc de rnintca umana,
fieeare reprezentand a eombinatie diferita de forte. Pcntru a Iimita problema ~i
a nu 0 face prea complicata inca de la inecput, vom lua in considerare numai
activitatea umana, Dar aiei ajungem Ia 0 dificuitate. Nu ne-am gandit niciodata
ca aetivitatea in sine poate fi diferita. Cunoa~tem difcrenta dintre lemn ~i
metal, de exemplu ~i nu Ie vom amesteea. Dar nu intelegem ca 0 actiunc poate
fi atat de difenta de alta, ca ~i cum ar fi doua obiecte diferite. Pentru noi, in
gandirea obi~nuita, ae~iunile sunt la fel, doar ca una inecpe cu un anumit scop
~i are un anumit rezultat, iar a alta iucepe cu un alt seop ~i are un rezultat
diferit. Ne gandim numai Ia motive, scopuri ~i rezultate, dar nu ~i la actiunile in
sine.
I: Deci motivul este mai putin important deeM eredem?
R: El nu detennina actiunca. Poti avea un anumit fel de scop, iar actiunca ta sa
fie de un fel diferit, Se iuttimpJa foarte des. Oamenii ineep sa faca ceva avand
in vedere un anumit scop, dar actiunile lor sunt de a~a natura incat niei chiar
din intampiare aeest seop nu va putea fi vreodata atins. Estc neccsar sa
coordonczi scopu! eu aetiunea, altfel nu vei atinge nieiodata ceca ee dore~ti.
Trebuie sa inteicgcm acest Iucru in legatura cu actiuniIe noastre ~i trebuie sa
gasim diferite categorii dc actiuni. Cfmd vom incepe sa privim activitatea
umana din aeest punet de vedere, amintindu-ne di cxista difcrite feluri de
 A PATRA CALE
actiuni, independcnte de rezultate, intentii, ernotii, materiale ~.a.m.d., vom
incepe sa intelegem. Nu capacitatea de a Inte1ege este ceca ce lipse~te, ci
cunoa~terea acestui principiu, nOll pcntru noi.
Nu putem incepe imediat sa cautam toatc cele ~ase triade diferite care pot fi
gasite in activitatea umana, pentru ca se var amcsteca in mintea noastra.
Trebuie sa gasim etaloane pentm dOlla, trei sau patm tipuri, pc dit de mult
putcm observa. Uita~te la propriilc tale actiuni ~i la cele ale oamenilor din jurui
tau ~i vei vedea anumite difercn!e. Estc un bun material de analiza. Toate
absurdiHiti1e vietii depind de faptul ca oamenii no inteleg di anumitc lucruri nu
pot fi Iacutc dedit eu un tip de triadii. Ei utilizeaza 0 triadii gre~ita, un tip de
actiunc gre~it ~i sunt surprin~i ca rezultatele nu reprezinta ceea ce au dorit. De
exemplu, nu este bine sa lncerci sa lnveti pe altii prin bataie sau sa incerci sa
convingi cu mitraliere. Gasiti-va propriile exemple, mai bune, de utilizare
gre~ita a triadelor ~i veli vedea ea anumite rezultate pot fi obtinute numai
printrMo actiune corespunzatoare. Observa-te pe tine insuli ~i viata, in general;
daca indrep!i acest studiu asupra ta insuti vei vedea, de exemplu, ca daca vrei
sa ~tii sau sa schimbi ceva din tine insuli ~i dad vei aborda aceasta problema
intr-un mod formator, nu vei obtine niciodata nimie. Gandirea formatoare este
un exemplu de aetiune care nu conduce la inteiegere.
I: Puteti da un exemplu de diferite activitati umanc?
R: Sa iuam doua cxemple simple. pentru a intelege ideea. Pentru a construi 0
casa este necesar efortul in fiecare moment, fiecare dramida in parte trcbuie
pusa la locul ci cu un anumit efort; nici 0 triada nu trece in alta triada tara
cfort. In ce1e din urma casa este construiHi ~i mobilata. Apo!, daca vrei sa-i dai
foe cste suficient sa aprinzi uri chibrit ~i sa pui ceva inflamabil, ~i casa a Iuat
foe. Dad mergi mai profund, vei vedea d acestea sunt doua activitati diferite.
Nu poti construi 0 casa prin aceea~i activitate prin care ii dai foe. In aI doilea
caz, 0 triada trece intr-alta rara nici un efort, automat, dupa primul cfort initial
de a aprinde chibritul.
Exemple din al treilea tip de triada, din experienta noastra, se pot gasi doar
in lucrul con~tient, lucrul neidentificat sau intr-o activitate de 0 cali tate
speciala, proprie, care nu poate fi imitata de altii, cum ar fi crea!ia artistica.
Eforturile legate de amintirea de sine ~i de neidentificare apaqin acestci
categorii. Refiecta.nd, veti in!elege ca pentru a picta un tab lou bun, de cxemplu,
trebuic folosita 0 triada diferita de cea folosita in construirea unei case sau de
cea folosita pentru a da foe la casa: este nevoie de altceva.
o alta triada poate fi numita inventie, descoperire, me~te~ug.
Daca te vei gandi la aceste patru activitati diferite, ele iti vor furniza
ii
material pentru observare ~i comparare. IncearcK sa vezi de cc prin ce sunt
diferite.
I: Nu vad diferenta dintre me~tc~ug ~i constmirea unei case.
R: Intr-unul din cazuri este ncvoie Bumai de energie, de efort; in ceJalalt este
nevoie de ceva mai mult, unele cuno$tinte sau capacitate de inventie.
I: Ati pus eforturile de amintire de sine impreuna cu arta?
312
CAPITOLUL 13
R: Da, este aceea~i triada. Efortul simplu, orb, ca in munca fizica, nu va fi de
ajutor in amintirea de sine; ~i nu va ajuta nici efortul in sensul inventici,
adaptarii.
I: Mi se pare dificil sa rna gandesc la analogii pentru accstc activitati.
R: Natural, pentru ca nu e~ti obi~l1Uit sa gande~ti in acest fel. Este un mod de
gandire foarte nou. Tu incerci sa gande~ti in modul obi~nuit, logic, fonnator ~i
asta nu este suficient. Este ne'cesar sa te gande~ti nu la cuvinte, ci 1a faptc.
Daca vei gasi patru tipuri deosebite, prin ce se vor deosebi ele? Se vor deosebi
prin forma de efort.
I: Activitatea fonnatoare este distructiva?
R: Nu este distructiva in sine, ei numai deficienta. Dar activitatile care incep Cll
emotie negativa sunt intotdeauna distructive, ele nu pot fi nimic altceva.
Adesea oamenii nUM~i dau seama de acest lucru.
1: Nu pot saMmi dau seama cum a~ putea vreodata sa fiu sigur in ce categorie sa
situez 0 activitate?
R: $tii suficient ca sa incepi. Pentru ficcare rezultat exista 0 anumita metoda.
Metode diferite au rezultate diferite. Daca ai 0 bucata de lemn, va trcbui sa te
ocupi de ea intr-un mod diferit de modul in care te preocupi de un om bolnav.
Nu este vorba de a Ie pune in categorii diferite. Exemplul este inceputul
intregii chestiuni. Incercam sa pretindem ca lucrurile sunt mai dificile decat
sunt dar, in realitate, ~tim exact cum stau lucrurile. $tim ca 0 crima este 0
activitate, iar a scrie poezie este 0 aetivitate diferita. Nu putem ucide in mod
reu~it cu tipul de energie folosit pentru a scrie poezie.
i: Exista, de asemenea, diferite tipuri de gandire in paralel cu diferite tipuri de
activitate?
R: Da, eu siguran!a. Fiecare tip de activitate i~i are propriul mod de gandire,
dar nu sun tern con1,'tienli de el. Dar ceca ce se intampIa este ca oamenii
aclioneaza intr-un fel ~i gandesc in alt fel. Uneori ee1e doua coincid, dar adesea
se afia intr-o relatie gre~ita unul cu altul.
I: Dar actiunea ~u este rezultatul gandirii? Nu intotdeauna gandirc corecta
inseamna aetiune corecta?
R: Nu, deloe. Poti gandi corect ~i sa actionezi gre~it. jn~elegerea este un lucru;
voin!a ~i scopul, efortul ~i decizia, este un aIt lucru: sunt doua grade difcrite ale
lucrului respectiv. Se poate spune ca gandirea corecta este un pas catre
actiunea corectii dar inca nu inseamna ca actiune este corecta.
1: Cum sa faci p~ cineva sa foloseasca triada 'corecta?
R: In momentele de efort, sau curand dupa aceea, i!i vei putea da seama c1i este
un efort gre~it, ea nu poti obtine ell el ceea ce dorc~ti. Pentru fiecare scop
anumit exista un efort ce-i corespunde. Daca te surprinzi atunci dnd folosc~ti
un cfort gre~it, inseamna ca este 0 triada gre~ita. Poate nu vei putea folosi
triada corecta, dar te po~i opri din folosirea uneia gre~ite.
Ceea ce este nou despre aceasta idee a activitatilor este ca elc sunt difcritc
ill sble. Pentru noi actiunea este actiune. In prezent, este suficient sa intelegem
ca rezultatele actiunilor pc care la vedem In viata, mai ales dad nu ne plac sau
daca Ie gasim de vina, sunt adesea datorate triadelor gre~it utilizate penttli a
313
 A PATRA CALE
atinge un scap dat. Dadi intelegcm acest Jucru, atunci vom intelegc ca printr-o
activitate data suntcm sartiti sa ajungcm numai aeola un de ajungem !',>i nidieri
altundeva. Pentru a ajunge in alt loc ar trebui sa folasim 0 activitate diferitii
Dar, in prezent, nu putem alege, deoarcce nu ~tim.
i: Poti invata ce ac!iuni sa folose~ti?
R: Da, ell sigurantiL Pori invata din lucn!. LUClUi de ~coala poate fi Iacut 1ntr-
un sil)gur mod. A;;a cil incerci intT-un mod, in aIt mod, in al treilea mod ;;1, mai
devreme sau mai ti'irziu, ajungi Ia modul corcet. in conditiile obi;;l1uite nu poti
vedea rezultatul actiunilor tale, sunt prea multc posibilitati de auto-padilirc; dar
10 lucrul de $coala nu te poti in;;ela. Fie obtii ceva, fie nu, ;;i poti obtine ccva
doar Intr-un fci. Exista alte metode de a invata despre diferitc feluri de actiune,
prin intclcgere intc1ectuaUi, dar vom a;;tepta pentru asta. A~ profcra ca mal intai
sa inteiegeti mai binc principiul general.
Vedeli, cfort, scop, motlv, toate intra in cuvantul 'actiune' ;;i ideea de
actiune, deci actiunile sun! legate de motiv, dar flU in modul in care credeti. Un
anumit tip de rezuItat poate fi obtinut numai printr-o actiune adecvata. In
accla;;i timp, ;;1 motlvul detennina ac!iunea. Motivul este uneori important dar,
cu cele mai bune motive, poti face ccle mai rc1e lucmri posibile, dcoarece
foiosim un cfort gre;;it iar un efort gre;;it va produce un rezuitat .hrre;;it. Sa
presupunem ca vrei sa eonstmie;;ti ceva ;;1 VIei sa folose;;ti tipul de efort care
poate fi folosit nUl11ai pentru diptrugere; atunei, in lac de a constmi, numai vei
distmge lucrurile, cu eele mai bune intentii.
V-am oferit cateva exemple, ineereati sa gasiti altele paraleie. Incercati sa
va ganditi la faptul ca, de exe.mplu, nici actiunea care constmie;;te a casa, nici
actiunea care ii da toe nu poate picta un tablou; in acela~i timp aetiunea prin
care pictezi un tablou nu este necesara pentru a construi 0 easa; pentru asta este
necesar un efort mult mai simplu. Numai cativa pot picta tablouri bune, dar
oricinc poate lua parte la construirea unei case. Apoi, accla;;i efort care cste
necesar pcntm a construi 0 casa nu este suficient pentm a invcnta, sa spunem,
un nou fel de sonerie electricii. Iar actiunea prin care se inventeaza 0 sonerie
electrica nu va produce un tablou bun. Diferite felmi de actiunc inseamna
triade diferite dar, pcntru moment, este mai bine sa iasal11 triadcle ~i sa nu ne
mai gandim ce anume ac!iune inseamna 0 anume triada, deoareee asta te va
face doar sa pierzi sensul ideii. Trebuie doar sa vczi difcrentele. Din ignoranta
sau nerabdare oamenii folosesc adesea triadele gre;;ite ~i i~i explica nereu~ita
prin nenoroc sau prin diavol sau prin intamplare.
1: Cand indepline~ti 0 anumita ac!iune, ar trebui incercat sa te gande;;ti cum se
campara acea ac!iune spccifica cu exemplele pe care le-ati men!ionat?
R: Ar trcbui sa ne galldim printr-o intclegere emo!ionala daca actiunea
corcspunde seopului nostru. Apoi, partial mental, part-ial emotional, ne putem
da seama daca dntmul pe care mergem poate sau nu poate duce 1a rezultatul
darit. Uneori putem simti asta. Atunci ne putCl11 fie opri, fie incerca sa facem in
alt mod.
De exemplu, diseuti cu eineva, incercand sa-I convingi ca tu ai dreptate
desprc ccva anume, iar el gre~e;;te. Cu cat argumentezi mai mult, cu atat mai
314
CAPITOLUL 13
mult el este eonvins ca are dreptate. Opre~tc-te ~i vei vedea, bmsc, ell. acea
persoana te intelege. Se intampla adesea. Cu cat argumelltezi mai mult, cu atat
mai dificil este pentru el sa te inteleaga. Sau chiar pori pretinde sa fii de acord
cu e1 ~i, astfel, sa-I faei sa inteleaga ee vrei. Acesta este doar un exemplu, dar
po!i gasi tu insu!i multe exemple.
I: Sa presupun ea intr-un eaz de acest fel ar trebui sa fim capabili sa ~tim dad.
sa argumentam sau sa fim de aeord?
R: Daca nu tc identifiei, vei vedea. A argumcnta estc un mod de a convinge, a
fi de acord este un altul. In general ceea ce ne impiedica sa vedcm cc metoda
sa folosim este identificarea. Este 0 problema de abordare. Uncle abordari sunt
coreete, iar altele sunt gre;;ite. Daca vei continua sa observi vei vedea.
1: in ceca ce prive;;te legea lui trei, 0 putem oare observa in viala de zi eu zi?
R: Da, in studiul dc sine poti, dar cu rabdare. Vei vedea ca sistemul joaca
intotdeauna raIuI celei de-a treia fort-e intre darinta de schimbare ~i inert-ie.
Dad. avem a suficienta acoperire cu a treia forta, yom fi invingatori. In lucru
prima forta este dorin!a de a invata ;;i decizia de a lucra, a doua este rezistenta.
Cu cat lucram mai mult, eu atat mai mult cre~te rezisten~a. Numai eu ajutorul
sistemului putem invinge rezistenta. Este 0 problema de con;;tienta ;;i vointa.
Bine, sa incercam sa vorbim despre altceva. Nu ne putem grabi cu aeeasta
problema a diferitelor ac!iuui. De fapt, este peste posibilitatile noastre de
in!elegere in acest moment, dar dad vom merge incet, vom putea ob~ine ceva
de aiei. Aproape ariee idee din sistem este un test. Dad poti trece tcstul, po~i
mergc mai departe.
*
Va rog, puneti arice intrcbari doriti ~i eu voi incerea sa raspund. Multc
lucmri se uita ~i se estompeaza pentru ea uitam de unde am porn it. Dar in
momentul in care Yom lega lucrurile de inceput, yom vedea de co am venit,
ineotro mergem ~i ce vrem sa ob~inem. Ne vom da seama atunci ce anume am
primit de la sistem ;;i Yom vedea ca nu ne putem a~tcpta la mai mult, deoarccc
materialul pe care iI avem nu este digerat sufieient. Trcbuie sa ne amintim
intotdeauna punetul de porn ire, sa ne amintim ca nu este legat doar de cuvinte,
ci de cautarea miraeulosului. Sistemul n-ar avea sens dadi n-ar exista ciiutarca
miraculosului.
De exemplu, sunt surprills ca nu puneti mai multe intrcbari despre separarca
intre "eu" ;;i (pentru mine) 'Ouspensky', pentru ca trebuie sa existe multo
lucruri care uu va sunt clare. Cand verbi!i, cand scrieti caud va ganditi la lucm
sau Ia oamenii legali de Iucru trebuie intotdeauna sa va intrebati 'Cine
vorbe~te?', 'Cine scrie?', 'Cine gande;;te?'. Daca yeti face astfel, dupa pU!in
timp yeti putea distingo cine vorbe;;te ;;i vcti inecpe sa recunoa$teti diferitele
voci. Trebuie sa va eunoa;;teti falsa personalitate ;;i sa-i gasi!i trasaturile,
expresiile, manifestarile ;;i vocile. Trebuie sa ~tili din ce consta. Uneori pute!i
ehiar auzi dnd vorbe~te falsa personalitate. Fara acest aspect nu este prea util
sa continua!i, deoarece ve!i continua sa va invartiti mereu ;;i mereu in acela;;i
315
 A PATRA CALE
cere, intorcandu-va intotdeauna in acela:;;i Ioc. Cand veti putea fi siguri ca
sunte!i 'voi' ell adcvarat, atunei puteri vorbi. Va trcbui intotdeaun3 sa
cunoa:;;tep :;;i sa nu ave!i incredere in faIsa voastrii personalitate.
I: Daea vom proceda astfel, vom progresa mai mult in munca?
R: Nu se poate garanta nimie. Este important sa procedati astfel Tara a pune
problema unci recompense viitoare, deoarece ideea de separare cste suficient
de importanta in sine.
I: Cum pot pune mai multa presiune in munea mea pentru a-rui trezi dorinta de
a lupta ell falsa personalitate?
R: Prinde un moment in care falsa ta personalitate dorc:;;te sa fadi ceva sau nu
dorc:;;te sa faca ceva :;;i oprc:;;te-o. Cand vei constata un conflict intre tine :;;i ea,
va depinde de tine cum vei actiona. Daca ea va incepe sa iupte, acest lucru va
crea 0 furtuna emotionaia. Dad nu exista iupta, emotiile sunt adonnite. Toate
lucrurile se dobandesc prin frictiune, fric!iune intre locul unde poate cre~te
"eu"-l ~i falsa personalitate. Lucrul asupra sinelui incepe din momentul in care
sim!i aceasta diviziune intre acea parte din tine insu!i in care te poti increde ~i
cea in care nu te poti increde. Cea in care te poti increde este creata in
intregime prin lucru. Mai inainte, nu era decat un spatiu gol, dar dadi incepi sa
lucrezi, ceva incepe sa se solidifice. Dar, repet, poti cunoa~te mai bine aeea
parte ~i te poti increde mai mult in ea numai daca iti vei cunoa~te falsa
personalitate, altfel falsa personalitate se va amesteca eu aceasta ~i va pretinde
ca este "eu"-I real, sau ineeputul '''eu''-lui real.
1: Falsa pcrsonalitate cste un fel de masca?
R: Oamenii poarta masca de un fel sau altul ~i cred cii ci sunt exaet ca aceastii
masca, pe dind, in reaiitate, ei sunt total diferiti. Fiecare dintre noi are mai
multe ma~ti, nu ~oar una singudi. Observati-~a propriile ma~ti $i ma$tile
celorlalp oameni. Incercati sa Va dati seama ca in circumstante diferite aveti
ma~ti diferite $1 observati cum Ie schimbati, cum Ie pregatiti ~.a.m.d. Toti au
rna~ti, dar incepeti- cu cele proprii. Niciodata nu obi~nuim s~ studiem rna~tile,
a$a ca va trebui sa Ie studiem; este foarte folositor. Cel rnai adesea incepem sa
ne formam aceste ma~ti la 0 va.rsta foarte frageda; chiar ca ~colari, purtam 0
:n asca fata de un profesor ~i 0 alta masca fata de alt profesor,
I: Este un fel de auto-protec!ie sau este 0 imitatie?
R: Este un fel de auto-protec!ie, dar nu numai atat. Uneori, a$a cum ai spus, are
de-a face eu imitatia. Pori vedea cincizeci sau uneori cinci sute de oameni
purtand aceea~i masca.
T: Daca ti-ai da jos masca, ce s-ar putea afla in spatele ei?
R: Nu este atat de u~or. Veti vedea ca in spateie acestei ma~ti se afla 0 alta
masca. Sau, daca nu Iucrezi, nu poate fi scoasa - va cre~tc pe fata. Dar, daca
lucrezi, aceasta masca nu va fi deloc necesara $i lara ea, via!a va'deveni mult
mai u~oara, va fi mai putina minciunii.
I: Poate fi masea uneo;i un ideal caruia sa incerci sa-i corespunzi? Uneori te
face sa apari mai bun decat e$ti cu adevarat.
R: M~i bun~ uneori. De aceea am spus ca ca nu constituie numai 0 protectie.
Vcdetl, vrem sa ne cunoa~tem pe noi in~ine. Ciind dcscoperim il1 noi in~ine
316
CAPITOLUL 13
ceva cc nu cunoa~tem, trebuie sa-I studiem. Credeam di ne cunoa~tcm pc noi
in~ine, iar acum descoperim ca tot ee cunoa~tem sunt ma~ti, ~i ea ma$tile se
schimba. Ce sunt ele, cum apar, care este scopul lor - este 0 alta problema.
Trebuie sa studiem ma$tile insele; nu teoria ma~tilor. Mereu inceream sa
evadam in teorii - teoriile sunt sigure.
l: Este posibil sa vedem falsa personalitate integral?
R: Este posibil, dar nu imediat. Este neeesar sa lucra!i, sa 0 studiari in vOl
in$iva ~i in alli oameni ~i atunci, putin cate putin, 0 Yeti vedca integral, dar
' pentru rnulta vrerne veti vedea doar un aspect sau altul al ei. Oricum, este mai
bine deciit nimic. Dar trebuie sa intciege!i $i sa nu uita!i niciodatii ca ea se ami
aici. Ca ea constituie scopul prim al $colilor. Dad falsa personalitate va
ramane pe prirnulloc, nu veti putea avea nimic - ea va lua totul pentI-u sine.
i: In cc prive~te vociIe diferite, constat ca vocea mea se sehimba odata cu
diferite emotii, diferi!i oameni.
R: Cine are urechi de auzit, poate auzi multe schjrnbari ale vocii. Fiecare
centru, fiecare parte a fiecarui centro, fiecare parte a unei parti a unui centru
are 0 voce diferiti. Dar pU!ini oameni au urechi sa Ie auda. Pentru cei care pot
auzi este u~or de distins multe Iucruri. De exemplu, daca spui adevarul apare a
anumita voce, dad. minti este 0 alta voce, daca expui ceva pe baza imaginatiei,
o eu totul alta. Este absolut inconfundabil.
I: Va refcriti la intonatie?
R: Da ~i la sunetul efectiv al vocii. Dadi te antrenezi ca sa asculti, centrol
emotional va putea auzi diferenta.
I: Ati vorbit despre posibilitatea unei separari gre~ite. Ce ati vrut sa spune!i
prin asta?
R: Sa presupunem ca numesc tot ce-mi place "eu" ~i tot ce-mi displace
'Ouspensky'; ar fi 0 separare gre~ita. "Eu"-l din care observ este un punct, nu
are inca existenta materiaUi este numai embrionul din care "eu"-I poate cre~te.
Daca i-a~ acord~ 0 existentfi materialii, ar fi gre::;;it.
I: N-ar trebui sa i se acorde oarecare grcutate?
R: Ba da, dar numai in legaturii eu luerul. Cel care i$i aminte~te scopul, care
vrea sa lucreze este '"eu", restul este 'Ouspensky'.
I: Simt ca nu am nimic in mine in care sa rna incred. Dad imi apare un
moment de in!elegere, falsa personalitate pare sii-l ia, iar partea din mine care a
inteles a disparut. In ce pot sa rna incred?
R: Acest sentiment di nu te poti 111crede in tine insuti apare in unele momente
ale lucrului ca a amagire, ca a scuza sau apare intr-o fonna adeviirata. Dar
aceasta este mai tarziu, pentru moment este realizarea mecanicitatii. Pentro
lucru sunt necesare 0 anumita durata ~i 0 anumita pcrsevercnta. Trcbuie sa faci,
acurn, ceca cc poti, cu timpul vei putea masura rezultatele muncii tale.
i: Vanitatea este esentiaIa pentru falsa personalitate?
R: Este una din trasaturile falsei personalitati intr-un sens sau altuL La unii
oameni poate fi trasatura principalii $i atunci este foarte evidcnta $i vizibila dar,
foarte adesea, aceste trasaturi se afla in spatele altar lucruri ~i nu se fac
vizibile.
317
 A PATRA CALE
i: Dadi lucru! impotriva falsei personalitii!i cste un proces, il1seamna ca acesta
poate fluctua in sus ~i in jos?
R: Da, ~i trebuie sa-ti dai seama, in tine insuti, de puterea $i dimensiunea falsei
personalita~i; atunei vet in!ciege ca adcsea oamenti nu au nimic altceva sau
daca au uncle posibiliHiti, cle sunt coplc$ite complet de falsa personalitate.
Falsa personalitate decide totui. in viata obi$l1uita falsa pcrsonaiitate
controlcazii fiecarc moment ell exceptia, poate, a momentelor caod cineva
citc$te sau sc gfindc$te la ceva. Dar dod lucrezi $i centrul magnetic lucepe sa
creasea se intampia uneori ea falsa personaiitate sa dispara timp de zece sau
cincisprczece minute, daud centrului magnetic 0 $ansa de a se maoife5ta. In
acest mod dispare falsa personaJitate. Nu dispare in intregime, doar se
indeparteaza pentru un timp. Acest Jucm trebuie sa Incerc('im noi sa-I realizam-
sa~I facem sa dispara pentm un timp.
I: Numai prin separare se poate luera asupra identificarii?
R: Numai. Fara a rcaliza diferenta dintre "eu" ~i falsa personalitate, toate
efOrhlrile nu fae dedit sa intareasca partea mai slaba. Dupa cum am spus,
separarca este baza intregii munci asupra ta insuti. Pana dnd nu este inteleasa
aceasta idee, nu se poate obtine nimic; pentm orice, trebuie sa incepi de aiei.
Aceasta este adevarata diferenta dintre oamenii din lucm ~i eei care nu se afla
in Juem. Oamenii care nu sunt in lucru ered ea ei sunt ceca ee SUnt. Oamenii
din lucru in1eleg deja ca ei nu SUI}t, ceea ce par a fi. Aeeasta separare trebuie Sa
treaca prin multe faze, dar trebule sa inceapa.
I: Atunci dind vad ce balon de falsa personalitate sunt, ceea ce am de Tacut este
sa Incerc ~i sa vad cum am ajuns astfel?
R: Trcbuie doar sa te studiezi pe tine insuti. Un singur lucru poate ajuta ~i iti
poate modifica pozitia ~i acesta este sa incerci sa te cuno$ti mai bine. Asta
implica multe lucruri. Exista diferitc grade ~i niveluri de profunzime in
constatare ~i intelegere. Cand vei in!elege suficient, vei face ceva, nu vei putea
sa stai $i sa la$i lucrurile sa mearga de la sine. Incearca sa dai intrcbarii tale 0
fonna mai con creta: ce anume ai 'incercat sa faci ~i ce anume ai viizut ca nu
poti? Atunci putem discuta. Poate ai inceput cu ceva gre~it, intr-un mod gre$it.
I: Poti afta rcsponsabilitate in tine insuli?
R: Desigur. Dar in lcgatudi cu cc? Incepi 0 anumita activitate, ai 0
responsabilitate fala de aceasta activitate - cel pU!in ar trebui sa ai. Dar cine
anume? Dad vei numi tond "eu", ar trcbui sa ~tii pan a acum ca exista muite
"eu"-ri; unele au responsabilitate, aitele nu au responsabilitate, dcoarecc ele nu
au nimic de a face cu aceasta activitate. Este doar 0 problema de observare
pentro a-!i da seama de asta.
I: ~ad ca totul se intoarce la Intrebarea: cum Sa intelegem mai mult?
R: lncerc Sa explic, mai intai, cum ar trcbui sa te studiezi. Trebuie sa observi
obstacolul tau specific, care te impicdica Sa intelegi. Cand 11 descoperi, va
trebui sa lup1i cu el. Necesita timp, nu poate fi gas it imediat, de~i in uncle
cazuri cste atat de evident incat il poti indica imediat. Dar in alte cazuri este
necesar sa lucrezi inainte de a-I putea vedca.
i: Lucml in grup poate fi de ajutor?
318
CAPITOLUL 13
R: Nu trcbuie sii~ti pui prea multc spcrante in lucrol de grup deoareec. de;;! cste
uti I pentru a prezenta multe Ilicruri, a experimenta, a testa ~.a.m.d.~ 1n lucml de
OnlP te afti intr~o atmosfera artificiaHi, in circumstante artificiale. In momcntul
~and ie$i din grup, te afli in circumstante naturale. Astfel lucre! de grep poate
ara.ta calea, dar Jucrul trebuie sa se desla$oare in circlln1stante obi$nuite. Care
cste folosul dnd c$ti foarte bun intr~un grup ~i devii identificat $1 0 ma$ina in
momentu! in care pa~e$ti in afara gmpului? Va fi complct inutil.
1: Daca cineva din $coalil. are a trasatura fomie rca, cum ar fi Jipsa de
stapanire, i se dii ajutor special pentru a 0 dcpil.$i?
R: Numai dupa ce ai studiat $i utilizat toate metodele gencrale poti ajungc la
caracteristici speciale. Este necesar Sa plasam aceasta trasatura, sa-i gasim
callza. Cauzelc pot fi diferite. 0 trasatura rea poate fi atat de putemica indit
poate fi ultima care sa dispara - nu poli spune dinainte. Da~a incepi sa lup!i cu
obstacolelc intr~o ordinc grc~ita. nu vei obtine rezultate. In accla$i timp cstc
nccesar sa 0 ai totu~i in vcdere.
i: Daca exista 0 emotie negativa $i 0 observi $i ii rczi~ti, ea se schimba?
R: Depinde de emotie. in majoritatea cazurilor este doar amanata. Nu $tim sa
rezistam. Exista 0 cheie speciala pentro fiecare emotie. Trcbuie sa gasim cheia
principal a ~i pentm asta este necesar mai intiii sa cunoa~tem ma~ina.
i: Daca te simti deprimat sau iritaJ, ce poti face impotriva acestei stari?
R: Mai intai, trcbuic sa-ti amintc$ti de tine insu!i, iar apoi sa-ti al11il1te$ti ca
ceea cc cstc dcpril11ant IlU e~ti tu, ci tabloul tau imaginar depre tine. Progrcsul
omului incepe din momentul in care in!elege ca el cstc un lucm, iar tabloul
imaginar depre el insu~i este un alt luem. Cand va vcdea ca cI estc mai mic,
mal slab decat credca, cii el este fals in intregime, atunci cI sc va afla pe calea
dezvoltarii. Practle el nu arc nimic, dar are suficient pentru a se dezvolta.
I: Tinand seama ca nu am un "eu" permanent, dadl voi incerca sa nu mr!
identific cu un "eu", atunci ma voi identifica cu altul?
R: Trebuie sa in!elegeti ca vi s-au dat anumitc idei in acela~i mod in care Ie-a
explicat DL Gurdjieff, adica gradat, intai ofcrind un aspect al ideii, iar apoi un
altul. Multe lucruri sunt explicate mai intai in mod clemen tar, dupa aceea
adaugandu-se mai multe detalii. Cand vorbim despre un om care' nu cstc
implieat in lucm, spunem ca el nu arc un "eu". Daca un om incepc sa studicze
$i sa faca eforturi, asta inscamna deja 0 anumita stare; el are un centru
magnetic $i centrul magnetic este inccputul "eu"-Iui. Astfel incat el llU va mai
avea dreptul sa spuna ca nu are un "eu". Evident, nu poatc spunc ca arc un
"eu" permanent, dar cI va trcbui sa aiba deja 0 linic de ac!iune ~i asta trcbuic sa
insemnc un "eu". Nu este inca pc deplin con$tient, dar va crc$tc.
1: Ce anumc ar trebui ciiutat pentm a incerca sa scparam falsa personalitate dc
restul din tine?
R: Este necesar sa intelegcti trasaturile falsci pcrsonalitati - din ce estc Cll
constituita. Este posibil sa va dati seama din crampeiele pc care vi Ie amintiti
de la varsta direia i se poate atribui inceputul falsei pcrsonalitati.
Exista doua lucmri pennanente in noi: amortizoarcle $i sIabiclunilc sau
trasaturilc falsei pcrsonalitati. Fiecarc are una, doua sau trei sJabiciuni specifice
319
 A PArRA CALE
$i fiecare are anumite amortizoa're care sunt deosebit de importante, deoarece
acestea 5e Jeaga de toatc dcciziile sale $i de intelegerea asupra lucrurilor, Asta
este tot ce este permanent in noi $i cstc un noroe pentro noi ca nimic nu este
permanent, deoarecc accstc lucmri 5e pot schimba. Amortizoarele sunt
~rtificia~c: ?u. sunt organi,ce,. sunt dobandite in principal prin imitatie. Copiii
ll1cep 5a-1 Imlte pc adulp $1 creeaza amortizoare, iar altele sunt create Tara
intcntie prin educatie. Trasaturile sau slabiciunile pot fi uneori descoperite $i,
dad vei recunoa!,>te 0 trasatura ~i vei tine minte, vei putea gasi anurnitc
momente cand vei fi capabi! sa flU ac!ionezi din acea tdisatudi. Fiecare arc
multe trasaturi dar doua sau trci sunt mai importante deoareee ele partieipa la
fieeare situatie subiectiv importanta din viata ta; totul treee prin ele, toate
pereeptiile ~i toate reactiile. Este foarte greu de inteles ce inseamna aceasta,
pentru d suntem atat de obi~nuiti cu situatia incat niei nu observam; suntem
prea mult sub aceste trasaturi, nu am dobandit 0 perspeetiva suficienta.
I: Trasatura prineipaJa trebuie sa fie neaparat rea?
R: Este principala sJabiciune; din pacate nu ne putem gandi ca trasatura noastra
'prineipala constituie 0 foq-a, pentru ca noi nu avem fo11a,
I: Cum poate fi aceasta 0 slabiciune, dad nu exista non - slabieiune?
R: Este v~rba de mecanicitate. Noi suntem meeanici in toate lucrurile dar cu
privire la unul sau doua lucruri sun tern deosebit de mecanici ~i deo~ebit de
orbi; de aceea ele constituie slabiclrini principale, pentru ca noi nu Ie putem
yedea. Alte iueruri, care nu constituie sHibiciuni, Ie putem vedea.
I: Cc anume intelegeti prin sl5.biciune? Judeca!i confonn standardelor etice?
R: Nu. Dupa cum am spus, 0 sl~biciune este un lucru fata de care e~ti cel mai
mecanie. Desi b'1lr, lucrurile refcritor la care e~ti absolut lipsit de ajutor, unde
e$ti cel mai adonnit, eel mai orb sunt menite sa constituie principalele tale
slabiciuni, pentru ca, in arice, exista grade. Daca nu ar exista grade in calitatile
~i ~~an~festarile ~oastre: ar fi' foarte dificil sa Ie studiem. Ne putem studia pe
not m~me numal datonta aces tor grade. Chiar trasaturile nu sunt intotdeauna
acelea~i: uneori ele sunt exprimate mai clar, iar alteori, in cazuri rare, ni se
arata foarte putin ~i pot fi gasite numai astfel. Dar trasaturile sunt greu de vazut
in tine.insuti~ Va veti da seama mai bine ce inseamna mai mecanic ~i mai putin
meeamc daca vom lua un alt exemplu, sa spunem boala. Dad suntem bolnavi,
vom deveni imediat mai mecanici; nu vom rezista lumii exterioare ~i lucrurilar
euprinse in ea nici macar atat cat Ie rezistam de obicei
I: Spuneti ca nu avem decat slabiciuni. Dar eu sigura~ta dorinta de a fi liber nu
este 0 sHibiciune. ' ,
R: Poate exista dorinta de un tip sau altuL Sa presupunem d eineva i~i da
seama de slabiciunea sa ~i dorc~te sa scape de ea dar, in acela~i timp, nu
dore~te sa invete metodele de a scapa de aceasta slabiciune. Aceasta ar fi 0 a
doua sl5biciune, ajutand ~i protejand prima slabiciune.
I: Dar dad faci eforturi constante?
R: Din nou, aceasta va apa11ine celeilalte pani din tine, aceleia pe care 0 voi
numi 'tu'. Acest 'tu' nu este 0 putere sau 0 fo11a, este mai degraba 0
combinalie de anumite dorinte, dorinte de a scapa de eeva. Dad ili dai seama
320
CAPITO L UL 13
ca ceva este gre~it ~i iti fonnulezi dorinta de a sc5.pa de aceasta, atunei, daca te
vei gandi la acest lucru suficient de mult timp, atunci se va transfonna 111tr-un
anumit plan de actiune; ~i dacii aceasHi Iinie de actiune este prelungWi
suficient, vei putea obtine rezultate. Doar ca, din nou, estc necesar sa adaug ca
sunt necesare mai multe linii diferite de actiune pentm a ob!ine rczultate, nu
numai 0 singura linie. Trebuie sa Iucram, in accla~i timp, asupra unui lueru ~i
asupra unui al doilea ~i asupra unui a1 treilen. Daca vom lucra pe a singura
linie, nu vom ajunge niciiieri.
I: Nu am inteles cand ati spus, odata, cn. noi nu putem schimba nimic, dar
trebuie sa actionam diferit.
R: Incercati sa va ganditi: in timp ce ramanem a~a cum suntem, va trebui sa
actionam diferit. Nu va puteti schimba imediat, schimbarea este lenta. Dar
aveti multe lucruri de ficut ~i dad Ie faceti intr-un mod grc~it, nu va veti
schimba niciodata. A fi 0 ma~ina nu este 0 scuza, de~i oamenii 0 folosesc:
'Sunt 0 ma~ina, nu pot schimba nimic' ~i astfel fac totul ca mai inainte. Inainte
de a veni in lueru, va explicati totul prin intamplare. Acum ajungeti la
eoncluzia ca maine va fi la fel ca astazi, daca nu va veti schimba. Nu va puteti
schimba, dar trebuie sa 'faceti'. A$adar estc necesar sa intelegeti in ce directii
trebuie sa faceti lucrurile in mod diferit Fiecare are doua sau trei domcnii
specifice in ear~ este obi~nuit sa ac;;tioneze intr-un anumit mod ~i unde trebuie
sa ineerce sa actioneze diferit Aceste lucruri nu sunt identice pentru oameni
diferiti. Va aminti!i ee am spus despre fiinta ~i cunoa~terc? Ideea estc de a
schimba fiinta in exact acel punct care este dificil, pentru fiecare persoana In
parte. 0 persoana trebuie sa inteleaga anurnite trasaturi ~i sa Ie evitc, 0 alta
trebuie sa inteleaga ce anume lipse~te in ea ~i sa ineerce sa dobiindeasca
~.a.rn.d. De aceea este necesara ~coala. Avem nevoie sa ni se aminteasca, in
mod constant, dcspre muite lucruri.
i: Cum pot folosi mai bine momentele cand simt ceea ce este miraculos in
sistem?
R: Facand mai multe eforturi in mod regulat, nu eforturi in mod ocazionaL $ti1i
de ce vorbesc mereu despre asta? Deoarece constituie auto-in~elare sa crezi ca
te poti trezi rara 0 munca speciala ~i Iunga. Trebuie sa ne dam seama cat de
greu este. Gandim, nu gandim, vorbim, nu vorbim, simtim, nu simtim, totul ne
tine adonniti. Acum vorbim teoretic, dar munca nu poate fi teoretica, Faptul ca
~~ti adonnit trebuie sa devina 0 constatare pennanenta, trebuie sa 0 simti in
mod emotional. Dar de la sine, aceasta constatare nu te va face sa fii trcaz: sunt
necesare eforturi speciale pentru a te trezi un moment
I: Nu este necesar sa fii suficient de treaz pentru a-ti formula scopul?
R: Asta este altceva. Constatarea ~i intelegerea sunt posibile intr-un feI de
semi-somn; a~a cum cineva i~i gase~te drumul catre casa, a~a ne putem gasi ~i
noi calea catre scopul nostru. Trezirea este un proces lung.
1: Ezitarea intre doua scopuri diferite este un semn de somn?
R: Partial de somn ~i partial de illtelegere incompleta. Cand ~tii ce anume este
mai important, nu mai ai nici 0 ezitare.
321
 A PArRA CALE
Acum trebuic s~ ne ga.ndim In metode - cum sa tc trcze:,;ti, care forme de
luc~ sunt ::elc ~al b~ne. Dar ia ce folosc,;;te sa vorbe~ti desprc metodele de
trCZlrc daca nu-tl daJ seama pc deplin desprc starea de somn? Ce anume
crede!i, cc anume simtiti dcspre starea in care va aflati, nu aveti 11iei un fel de
observatii? .Este. faarte i~pOltant, deoarece exista l~ulte luc~ri dcspre care
putem vorbl s:nos numal atunei cand nu avcm niei 0 indoiaIa. asupra acestui
aspect. ~~a ea ~ste necesar sa nc gandim la aceasta stare ;;i la diferitele ei
cfeete $1_ consecmtc. Dad i~i 0 zi din viata ta ~i incerci sa treei prin ea, vei
vedea ea sunt multe iucl1.m pc care nu le-ai fi Tacut daca nu erai adonnit
pen!ru ca crau inutile sau grc$ite, sau cil ai mcut alte multe lucmri in locui
unUla anumc, dcoarecc pentm acel illcm anume era necesar sa fii treaz. Toate
accstc. conversatii, sisteme, teorii pot fi de fo10s numai dadi, in acela~i timp
Illcratl asupra voastra in$iva.
1: iti pori d.a seama de peri co luI de a fi adornlit, dar exista ceya pentru a
compensa fnca mereu cresdinda fata de ncplaceriie aduse de trezire?
~: Dac~ s~nt a~onnit ~i nu $tiu, pcricoleie sunt exact aceiea$i, a$a ca daca
mcep sa .vad pencolcle estc mai bine deeat sa nu Ie yad, pentm ca in acest eaz
Ie pot evlta.
i: Am observat ca atunci eand deseopar 0 metoda care sa rna faca sa-mi aduc
aminte de mine insumi, ea functioneaza de cateva ori, iar apoi se uzeazfL
R: Trebuie sa schimbi mereu aceste metode; ele nu funqioncaza pentru multii
vreme - asta face parte din stare'a noastra. 1a-o ca pc un fapt; nu cste ncvoie de
an~liz? Cu cat lucrurilc vor fi mai noi $i mai nea~teptate, cu atat vor funetiona
mal bme .. Ac:asta este i~ Ic~atura cu principiuJ fundamental al intregii 'vieri
mentale $1 fizlce. Observam, 111 mod obi$nuit, numai schimbarile in asocierile
n~astre. ~u_ simrim. as~cier!le pennanente; observam numai schimbarile. A$a
ca atunci cand te-al Obl$I1Ult cu ele, trebuie sa-!i declan$ezi un fel de alanna
apoi te ~bi$nuie$t~ cu ,:ceasta alarma $i nu mai functioneaza. Daca vei pun~
c:asul tau de$tcptator sa sune permanent, vei observa numai cand se oprc$te
din sunat.
1: Constatarea faptului d e$ti adormit se va eonstitui intr-o forta pentru a te
trezi? '
R: Dad iti vei da Sea?la ca e$ti adonnit, va trebui sa studiezi mijloacc ~i
metodc pcntru a te trezl, dar trcbuie sa inceteze de a ramane doar un cuvant·
trebuie .sa devina un fapt bazat pe observatie. Numai atunei va fi posibil sff
vOrbe$tl cu mai muita precizie $i mai practie referitor la acest subiect. Cand iti
dai seama ea c$ti adonnit, In acel moment e$ti deja jumatate-treaz, dar n~
s:lfie~ent ?e muIt ti~p; in urmatorul moment eeva ineepe sa se illvarta in COrpllJ
tau ~I e~tl. purtat dill nou in somn. Din aeest motiv nu te pori trezi singur, din
acest motlv sunt necesare metode elaborate - va trebui sa fii de multe ori
scuturat.
I: $i cine te va scutura?
R: Asta este Intrebarca. Un numar de oameni care dorcsc sa se trezeasca
trebuie sa cada de acord ca atunei d'ind unn! dintre ei este adOimit, un altul
poate fi treaz $i Ii va scutura pe ceilal!i. Dar un asemenea acord neecsita
322
CAPITOLUL 13
sinceritate; acei oameni trebuic sa doreasca cu adevarat sa se trczeasca ~i nu
trebuie sa se supere sau sa sc ofensezc cand vor fi scutura~i.
i: La ce fel de scuturare va referi!i?
R: Seuturare obi~nuita. Cineva poate gasi un anumit mod, altcineva un alt mod.
Alarmele sunt necesare, de asemenea, dar este $1 mai necesar saw!i aminte~i sa
Ie schimbi cat mai des posibil. Dad te simti confortabil, c~ti adOimit, dar daca
te plasezi intr-o pozitie inconfortabila, te ya ajuta sa te treze~ti. Lucmrile
p15cutc sunt de ajutor doar somnului.
1: Pori sa-!i gase$ti propriilc alanne?
R: Poti incerca, dar este necesar sa existe sehimbare $i variatie constante $i sa
alegi Iucruri care te vor trezi. Altfel ne putem trezi pentru 0 secunda, ne
deeidem sa ramanem treji $1, apoi, ne imaginam ca suntem treji cand, in
' realitate, facem toate acestea in vis, cu alarme de vis. Dc aceea este necesar un
control constant ~i a verificare constanta pentm a vedea daca aeestea te trezesc
intr-adevar sau doar ereeaza noi vise, sau 11iei nu Ie mai auzi. Nu cste nici un
motiv sa abordezi luemr! prea mari; dar dad iei in considcrare 0 mica
obi$nuin!a $1 0 verifici, asta va putea scrvi drept alanna, dar numai pcntru 0
saptamana. Saptamana urmatoare va trcbui gasita 0 alta, poate ceva legat de
oamenii cu care traie$ti sau ceva de acest gen. Trcbuie sa gase~ti multc alanne.
' i: Am observat d sunt mai eon$tient de mine insumi cand sunt singur, a~a di
incerc sa vad cat mai putini oameni posibil.
R: Nu, nu, trebuie sa-ti aminte~ti de tine insu\i in toate conditiile. Daca iti
aminte~ti de tine insuti cand qtj singur, vei uita de tine dnd e$ti cu oamenii $1
dad i~i aminte~ti de tine insuti printre oameni, vei uita de tine Il1suti dnd e~ti
singur. Dad te limitezi doar la anumite circnmstan!e, vei pierdc imediat.
Momentul ceJ mai bun de a incerca sa-ti aminte~ti de tine insuti cste atune!
dnd circumstantele sunt cele mai difieile, iar circumstantele cele mai dificile
nu sunt ahmci dnd po!i alege sa fii singur sau sa nu fii singur, e1 atunei dnd
n-ai de ales. $i dc ce eircumstantele cele mai dificilc sunt ~ele .mai bune?
Pentru ca atunci amintirea de sine dii cele mai bune rczultate. In elrcumstan!e
u~oare, dad vei decide sa fii singur sau sa 11U fii singur, vei putea obtinc unele
rezultatc, dar daca te vei afla in cea mai dificiia situatie $i vei reu$i totu$i sa-!i
aminte$ti de tine insuti, rezultatcle vor fi complet ineomensurabile.
1: Exista vreo ac~iune pc care 0 poti face, pe Hinga amintirea de sine, pentm a
descuraja considcrarea i11terioara?
R: 1ncearca $i i!i vei da seama. Vei ajunge la accla$i lncru: dad vei c011sidera,
11u-ti vei putea aminti de tine insu!i. Dad vrei sa opre~ti considerarca, trebuie
sa-ti aminte~ti de tine insuti; rara a-ti amint! de tine insuti nu poti opri
cOl1siderarea.
I: Amintirea de sine te poate ajuta sa depa~e$ti ceva cum ar fi 0 slaba sanatate?
R: Nu $tiu dcspre asta. Este de competcnta doctorului, nu a noastra. Ni se
spune di produce anumitc cfeete chimiee, dar nu imcdiat. 0 putcm studia
numal psihoJogic; nu $tim despre chimie, dar putem spune d ne sim/im diferit.
In general vorbind, pot spune ca de fiecare data dnd incerci sa studiezi
sistemul dintr-un punet de vcdcre utilitarist e~uezi. Sistel11ul nu cstc racllt
323
 A PATRA CALE
pentru asta. In uncle cazuri, amintirea de sine poate produce un rezultat fizic
~lea~teptat, dar daca l11cerci sa lucrezi pentm acest rezultat, el nu va aparca.
I: Dar sanatatea fizica nu este importanta?
R: Desigur di trebuie sa incerci sa fii mai mult sau mai putin sanatos, a~a ca
dadi. e.;;ti bolnav trebuie sa consulri un doctor. Problema saniiUitii este
importanta, dar nu 0 pori pune impreuna ell problema con;;tientei. A fo10si
a~cste idei in il1tercsul sanata!ii ar fi destul de inntil de;;i, in mod nea$teptat, pot
aJuta.
I: COI1$tien!a necesita aten!ie direc!ionatii $i vointa?
R: Toate acestc lucruri: aten!ie, COll$tientii, unitate, individualitate, voiutiJ. sunt
nuante diferite ale aceluia$i !uem, Noi Ie separam, dar ele sunt identi~e. Le
putem avea pe toate pentru momente scurtc, dar nu Ie putem pastra. Dadi tc
observi suficicnt de mult timp, vei gasi practic momente din toatc. Dar numai
I1IOmellte. Scopul nostru cste de a mari aceste momente, de a Ie intari, de a Ie
fixa, a~a cum fixezi 0 fotografie.
I: Cum po!i sa faci asta?
R: Intreaga munca te conduce in accea~i directie. A gasi nume pentru lucrurile
pe care nu Ie posedam, nu va fi de folos. Este neccsar sa facem ccva.
I: Momentcle de atentie depind de absenta distragerii?
R: Exista distragere intotdeauna, dar ar trebui sa 0 controHim. Daca ne bazam
pe circumstan!c, munca va fi in paJ1iIe cmolionale ale centrilor, nu in partile
inteJectuale. Daca. se afla in paqile intelectuaIe, va nccesita atentie direction~ta.
Centrii no~tri sunt aid, dezvolta!i pe deplin, a~tepand sa fie fol~si!i, da; noi nu
folosim partile lor superioare.
I: Trebuie sa sacrifici 'intregul nonsens' pentru a putea atinge stari supcrioare?
R: 'Nonscns' cste un cuvant bun, poate. Dar cand il sacrifici, nu este un
nonsens pentru tine. Poate fi un nonsens in sens obiectiv, dar daca il simti ca
fiind un nonsens, n-ar mai fi nici un sacrificiu. ' uti la, iar cel practic - cea mai dificilii ~i cea mai utila dintre toate. Exista
i: Este un conflict in mine ~i, de~i ~tiu cc vreau, asta nu schimba cu nimic
lucrurile. Continui sa fac ceca ce este rau pentru mine.
R: Asta inseamna ca ~tii doar. A fi capabi1 sa 'faci' este diferit. Cunoa~terea in
sine nu-ti da suficienta putere pentru a face ceea ce vrei. Trebuie, incet, sa
acum.~lezi energie, in principal prin lupta impotriva imaginatiei, impotriva
emot1Iior negative, impotriva vorbirii ~.a.m.d. Asta iti va da posibilitatea sa
faci ce este mai bine pentru tine.
I: Daca a~ avea 0 atitudine diferita fata de Iucruri emotiile mele ar fi diferite
nu-i a~a? " , , complet in functie de scara la care sunt considerate: ele reprezinta ceva anume
R: Ce atitudini diferite? ~i ce lucruri? Cum pot eu raspunde? Exista milioane
de lucruri in lume ~i milioane de atitudini diferite. Vczi, asta este 0 intrebare
practica; nu poate fi pusa in acest limbaj. Inccarca sa-ti dai seama cum ar suna
intrebarea ta pentru 0 alta persoana, pentlU cii tu ~tii c~ vrei sa spui prin luclUri
diferite ~i atitudini difcrite, dar eu nu ~tiu.
i: intreb in legatura cu atitudinile corecte ca arme impotnva emotiilor negative.
o atitudille inseamna a accepta sau a respillge?
324
CAPITOLUL 13
R: Nu cstc 0 problema de respingere, estc 0 problema de inteiegere. Cfmd
vorbesc despre atitudini corecte ~i grc~ite in acest context, rna refer la atitudini
fata de emo!iile negative in general ~i emotiile negative in general sunt un
subjcct de cOl1versa!ie referitor la funclionarea ma~inii. Cand vorbe~ti desprc
obscrvatia ta proprie ~i desprc lucrul tau propriu, trebuie sa descrii Ja ce emotie
negativa te referi: gelozie, fTica, furie etc. Nu poate exista gcneralizare,
deoarcce emotiiie negative sunt foarte diferite ~i atitudinile foarte diferitc.
Dcspre una poti spune ceva, des pre alta altceva. Daca tincm cant de emo!iile
negative in ansamblu, ele au 0 anumitfi calitate comuna, dar cand vorbe~ti
despre observatiile proprii trebuie sa consideri lucrurile la 0 scad difcrita,
nevorbind de atitudini, emotii negative, imagina!ie, identificare ca ~i cum ar fi
lucruri abstracte, la zece mii de mile distanta de tine. Se pot folosi ace~ti
tcrmeni pentru explicarea trasaturiIor generale, dar nu~i poti folosi cand
vorbe~ti despre munca proprie. Ai de fiicut 0 anumita munca personalii. Vii cu
un anumit scop, vrei sa ob~ii ccva ~i ceva din interiorul tau te impiedica - ~i
totu~i tu vorbe~ti de atitudini, emolii negative, considerare etc. Vorbe~te despre
lucruri reale. Ace~ti termeni pot fi intr-o carte, ~i tu vorbe~ti ca ~i cum ai lua
fraze din carte.
Trebuie sa intc1egi ca 'in sistemul nostru - sau in arice sistem de acest fel, fie
ca este recunoscut sau nu - existi'i. trei limbaje diferite sau trei feluri de gandire:
filosofic, teoretic ~i practic, Cand spun 'acesta este teoretic' sau 'aceasta este
filosofie' ca raspuns la a intrebare, inseamna di limbajul este gre~it Nu po~i sa
intrebi ceva in mod filosofic ~i sa a~tepti un raspuns practic. 0 intrebare
abstracta nu poate avea un raspuns concret.
Trebuie sa intelegi cii diferenta de sens intrc cuvintele 'filosofic', 'teoretic'
~i 'practic' este complet opusa sensului obi~nuit atribuit lor. Sensul filosofic
este abordarea cea mai u~oara, cel teoretic este 0 abordare mai dificila ~i mai
cunoa~terc filosofica - idei foarte generale; exista cunoa~tere practicii - cand
calculezi luc~ri ~i poate exista cunoa~tere practica - dnd pori observa ~i face
cxperimcntc. In limbaju1 filosofic nu se vorbe~te atat de mult de lucruri, cat
despre posibilitati; cu alte cuvinte, nu se vorbe~te dcspre fapte. In limbajul
teoretic se vorbe~tc des pre legi; jar 'in limbajul practic se vorbe~te despre
lucruri aflate pc aceea~i scara cu tine ~i cu ce se afla in jurul tau, adica despre
fapte. A~a ea estc, de fapt, 0 diferenta de scad.
Lucrurile pot fi considerate la aceste trei scari ~i muIte lucruri se schimba
1a scara filosofica, ceva camp let diferit considerate 1a scara teoretica ~i, din
nou, ceva total diferit la scara practica. Inccrcali sa gasiti exemple. Uncle
lucruri pot fi considerate la toate trei scarilc; unele numai la doua, altele numai
la una. Cbiar dnd vorbe~ti cu tine insuti, nu trebuie sa amesteci aceste trei
searl, altfel vei crea ~i mai multa confuzie dedit exista deja ~i vei intelege din
co in ce mai putin.
I: Un efOit de a-ti aduce aminte de tine estc practic?
R: Poate fi practic, poate fi teoretic ~i poate fi filosofic.
325
 A PATRA CALE
i: Con~tienra obiectiva se pare cil apaqine sdirii filosofice?
R: Din contra: estc [oarte practica. Dar daca. te referi 1a noi, atunei, designr,
con~tien~a obiectiva estc 0 idee filosofica. in acela~i timp este posibil studiul
descrierilor de fHinturi ale acestei stan. Daca cineva studiaza aceste descrieri :;;i
lllcearca sa gaseasca asemanari, poate deveni un studiu tcoretie.
i: A:;; dori sa $tiu mai mult des pre aceastii diferen~iere. Nu :;;tiu ce este practic.
R: Estc ceea ce poti face - in toate scnsurile. Doar di 'a face' se poate referi Ia
o scara sau alta. A face este intotdeauna mal important decat a gaudi sau a
vorbi. Deci daca vorn considera cil filosofic Inseamna a gaudi, teoretic a vorbi
:;;i praetie a face, aspectul praetie este mal important.
I: Ce este gandirea filosofica?
R: A gandi la 0 scara foarte mare. Un lucru poate parea foarte frumos la scara
filosofica; acela~i lucru, considerat la scara teoretica poate fi 0 teorie ingusta ~i
stupida, iar considerat practic, poate fi 0 raradelege.
Cand am auzit, prima data, de diferentierea in filosofie, teoretic ~i practic,
mi s-a spus ca ~colile de cunoa~tere care au provenit de la mintea superioara
pot fi impartite in trei c1ase: $coIile practice erau pe nivelul cel mai inalt, apoi
urmau ~colile teoretice ~i 1a sIar~it cele filosofice. Dar, in mod obi$nuit, prin
practic noi intelegem lucruri ca gdidinarit, a face pantofi $.a.tn.d. Prin
cunoa$tere teoretica intelegem matematica, geologie, etc., iar prin cunoa$tere
filosofica in\elegem ceea ce dorim de obicei - filosofie. Dar conform acestui
sistem, $colile filosofice sunt, mai degraba, $coIi pregatitoare.
I: Cand am venit prima data la leeturi credeam ca acest cuvant '$coa!a'
inseamna 0 ~coaIa de gfmdire dar, acurn, pare sa fie exact $coala in care rna
aflam dnd eram copii.
R: Exact, nu se pune problema de a gandi, se pune problema de a face.
T: Intr-un fel, nu este $i 0 ~coaJa de gandire, deoarece a face trebuic sa provina
din a gandi?
R: Cu siguranta ca trebuie sa existe 0 parte de gandire, deoarece lara gandire
nu putem face nimic; dar gandirea este numai un proces auxiliar, nu constituie
scopul. Intr-o ~coala de gandire este suficient sa gande~ti despre libertate, in
timp ce noi vremsiifimliberi, nu suntem satislacuti doar gandindu-ne la asta.
I: Aceasta $coala arfi de toate trei felurile sau numai de un fel?
R: Cred ca este mai- bine sa spunem ca este de toate tret felurile. Are trei laturi.
De asemenea, unii abordeaza sistemul in mod filosofic, altii teoretic, iar allii
practic. Nu trebuie uitat di poti aborda acela$i lucru in diferite moduri ..
I: Atunci, sistemul cste legat de filosofic?
R: Nu poate fi total nelegat de ea. In anurnite privinte, aceasta este 0 forma
legitima de gfmdire. Dar gandindu-nc la dezvoltarea omului, la progresul
omuIui, este rnai bine sa cautam repere psihologice ~i nu filosofice. Reperele
psihologicc constituie fapte, celelalte pot constitui imaginatie. Chiar dad
intelectul unui om se ocupa de mari probleme filosofice, fiinta lui se poate afla
pc un nive! destul de modest. Dar daca un om cste mai con~tient, atunci toate
Iaturile sale se pot dezvolta.
I: Cine apreciaza care sunt valorile psihologice?
326
CAPITOLUL 13
R: Exista anumite semne 'Obiective prin care poti judeca - anumite standarde
interioare. La un anumit moment ele pot deveni obiective. Dupa cum am spus,
nu diutam repere filosofice, vrem repere psihologice. Este foarte important sa
intelegem acest lucru. Concluziile filosofice pot fi doar cuvinte, retodca, dar
nu te poti in$ela in ce prive$te reperele psihologice - pentru tine insutl.
I: Inseamna ca e~ti lene$ cand folose~ti gandirea filosofid?
R: Nu neaparat. Dneod exista lucruri pe care Ie poti aborda numai din punct de
vedcre filosofic, altele numai filosofic ~i teoretic. Exista lucruri pentru care nu
avem 0 abordare practidi $i pentru care trebuie sa gasim analogii. A~a ca
uneori este foarte corect. Dar exista lucruri pc care Ie poti aborda numai
practic, pentru ca numai astfelle poti prerui.
1: Vorbi~i despre 'a gandi in noi categorW. Asta mi se pare 1a fel de imposibil
cu a fi capabil 'sa faci'.
. R: Intocmai. In aceIa~i timp, cand vei incepe sa intelegi diferitele categorii,
atunci vei putea gandi, cel putin uneori, intr-un nou mod. Dar aceasta nu
constituie 0 descriere integrala a gandirii corecte. Foarte adesea nu gandim in
categorii corecte pentru ca nu avem suficiente cuno~tinte. Chiar $i in starca in
care ne afiam, putem gandi mai bine sau mai rau.
I: Cand incep sa gandesc intr-un mod nou, nu ~tiu de unde sa incep.
R: Ai suficient material - acest sistem. Incearca sa ti-I reconstruie$ti in minte,
sa-ti imaginezi ca expliei cuiva ideile sistemului. Incearca, sa reeonstitui ce
spune acest sistem despr_e om §i univers. Dadi. nu-ti aminte~ti ceva, intreaba-i
pe ceilaIti. Este un bun exercitiu. Ori itt indrepti tu gandurile spre ceva ~i Ie
controlezi, od se indreapta ele singure intr-o directie oarecare. Daca se
indreapta singure intr-o directie, nu te poti a~tepta Ia rezultate pozitive. Pentru
ca ele sa dea rezultate pozitive trebuie sa Ie conduci intr-o directie.
1: Va trebui sa gasesc noi euvinte pentru toate euvintele ~i ideile sistemului
atunci cand imi inchipui ca explic sistemul ceIor din afara?
R: Nu poli inventa cuvinte noi. Exista 0 regula clara ca atunci dnd vorbe~ti
despre sistem, sa vorbe~ti folosind exact acela~i limbaj in care ai invatat
sistemul $i sa te referi la originea termenilor. Nu va exista niciodati necesitatea
unei deghizari.
I: Este adevarat ca nu yom putea gandi diferit pana cand nu yom inliitura
complet vechile noastre modalitati de a gandi?
R: Nu, nu poti a$tepta pana atunci, trebuie sa actionezi in acest fel acum. Un
exemplu de a gandi in noi categorii cste acela ca gandirea trebuic sa fie
intentionaia. Nu ne dam seama ca se schimba totul atunci cand ceva este
intentional sau neintentional.
I: Dad incerci sa opre~ti procesul meeanic de gandire ~i sa gandc$ti lntr-un
mod nou, acest alt mod de gandire nu tinde ~i el sa devina mecanic?
R: Da, totu! are tendinta de a deveni mecanic, incat atunei cand ineerci sa faci
ceva lntr-un fel non trebuie sa veghezi nu numai asupra a ce iritentionezi sa
faci ci asupra multor aIte Incruri. Nu trebuie sa intervina identificarea, nu
trebuie sa intervina imaginatia; trebuie sa inveti sa ai control asupra asociatiilor
327
 A PATRA CALE
~i sa Ie men!ii numai pc cele de care ai nevoie, TIU sa Ie la$i pc ele sa aiba
controlul asupra tao
T: Dar mai exista alt mod de gandire in afara de eca asociativii?
R: Exista gandirea controlata. Iti pori limita gandirea la un anumit abiectiv sau
scap claro Gandirea asociativa este accidentalii. Putem continua sa gandim ell
vechile asociatii tara niei 0 Incercare de a Ie schimba sau putcm Incerca noi
asocicri, introducand puncte de vedere nai.
I: Despre gandirea justa: cand inccrc sa rna gandesc la ceva legat de sistem
simt ca se epuizeaza repede subiectul.
R: Pentru gandirea justa nu estc suficient sa te gandc:;;ti Ia sistem, ci modul in
care te gandc:;;ti estc important. pori gandi coreet sau ineareet despre sistem sau
dcspre ceva care nu are nici 0 legatura cu sistemuL Deci nu se pune problema
subiectului, ci a metodei de gandire. Tar metoda nu poate fi descrisa. Trebuie
gasite exemple de gandire incorecta ~i exemple de gandire corecta ~i apoi
c~m~arate. Trebuie sa Invatam sa ne stapanim min tea; trebuie sa Intelegem
gandlrea fonnatoare ~i deficienta ~i sa fim capabili sa utilizam Intregul creier In
loc de numai 0 micii parte. Singurullucru care poate ajuta In acest sens este sa-
ti aminte~ti de tine.
Trebuie sa gase~ti 0 conexiune personalii, un interes personal1n problema la
care vrei sa te gande~ti, apoi aeeasta va cre~te ~i se va dezvolta. Prin personal
Inteleg ceva la care te-ai gandit Inainte, Intrebari legate de ea care ti-au venit de
la sine ~i Ja care nu ai putut raspunde sau ceva de acest gen. ~i cand vei vedea
~a acum pori vedea mai mult, asta te poate Impinge spre alte lucrurL
I: Cand te gande~ti la 0 idee a sistemului este dificil sa pastrezi 0 linie de
gandire In comparatie cu lucrurile obi~nuite, care se intampla in capul cuiva _
materialul este atat de limitat.
R: Nu, material este foarte mult - altceva este Iimitat. Fie dorinta este limitata
fie efortul este limitat, dar nu materialul. " sau 3, cu atat mai multa vointa proprie ~i incapatanare vei avea de invins. Cel
I: A~ dori sa cunosc cauza rezistentei in a tine la distan!a alte ganduri, care se
strecoara Inauntru.
R: Exista doua cauze - cauza rezisten!ei este un lucru, iar cauza gandurilor care
Yin sa intrerupa este un altul. Al doilea indica modul nostru obi~nuit de a gandi
- nu putem pastra niciodata 0 linie deoarece intervin asociatii accidentale
Rezistenta este altceva; este rezultatu1 unei lipse de abilitati, un~i lipse de a ~ti
cum sa-i faci fata, unei !ipse de experienta in gandirea intentionala Intr-o
anu~mita directie. Aceasta capacitate trebuie educata. ' 1: Cat de mare este partea pe care 0 joaca intelectul in sistem?
Iti pot spune ce lipse~te in gandirea noastra, dar daca nu ai nici 0 observatie
proprie despre asta, nu va insemna nimic pentru tine. Fiecare gand este p;ea
scurt; gandurile noastre ar trebui sa fie mult mai lungi. Cand ca ai experienta
¥andurilor scurte ~i a gandurilor lungi, vei intelege ce vreau sa spun. ' I: Nu exista nimic ell care sa ne putem stapani gandurile acum?
I: Am fost ~ocat de limitarile capacitatii noastre de gandire. De ce anume
depind eJe?
R: Numai cand vei avea exemplc, in tine insuti, a unci mai bune functionari a
gandirii, folosind paI1i1e superioare ale ccntrilor, avand mai multa co~~tienta,
vei intelege de ce anume depind accste limitari. ~tim ca mintca noastra e~te
328
CAPITOLUL 13
limitata, dar nu ~tim in ce anume cste limitata. Cand vei eunoa~te aceste doua
moduri de gandire ~i Ie vei putea compara, vei ~ti in ce consta diferen!a ~i
atunci va fi posibil sa vorbe~ti despre cauze.
r: Dezvoltarea unni om eu un intelect foarte bun este menita sa fie mal rapida
dedit cea a unuia al carui intelect nu este a~a de bun
R: Uncori da, alteori nu; nu atat prin intelect se poate face ceva semnificativ
dit prin echi1ibrarea ccntrilor $i dezvoltarea con~tientei, deoarcce chiar ~i in
starea obi~nnita, omul numarul 1, 2 ~i 3 poate fi mai treaz sau mai putin treaz,
mai con~tient sall mai putin con$tient. Un om cu un bun intclect poatc fi foartc
adonnit ~i, apoi, poate fi prea sigur de realizarile sale intelectuale ~i prca
identificat cu acestca pentru a incepe sa lucrcze. Intelectul sau il poate opri. Se
IntampHi adesea. Adesea dezvoltarca intelectuaIa Impiedica studiu1 deoarece
omul devine prea argumentativ, ccre definilii pentru orice ~.a.m.d. Numa!
dezvoltarea intelectului nu este sufieienta, foarte curand devine necesar lucrul
asupra emo!iiior.
1: Am obscrvat ca oamenilor care n-au gandit niciodata prea des, adesea Ii se
pare mai putin dificila munca decat acelora care au gandit. Cum este mai bine?
R: Nici unul dintrc cazuri nu este bun - cazul celui care nu gande~te sau cazul
celui care gande~te prea mult.
I: Ace1a~i lucru se aplicii ~i oamenilor care sunt considerati straluciti in viata?
R: Damenii care sunt considerat(straluciti pot fi foarte di'feriti, astf;1 incat 'este
dificil de vorbit despre ci toti intr-o singura categorie. Pot fi cu adevarat
straluciti, pot doar sa pretinda ca sunt straluciti sau doar altii sa pretinda ca
ace~tia sunt straluciti. Dar dad te referi la oameni care sunt identificati cu
stralucirea lor, atunci poate fi foarte dificil pentru ei, numai ca nu ca rezultat al
stralucirii lor, ci ca rezultat al identificarii lor, Uncori un avantaj in viata va
insemna un dczavantaj in munca, deoarece eu cat e~ti mai bun om numarul 1, 2
mai u~or ~i mai avantajos din punctul de vedere a1 muncii este sa fii doar un
om obi$nuit.
I: Nu este esentiaJ sa ai succes in viata? Sau trebuie sa nu fii identifieat cu
activitatilc vie!ii, indiferent de rezultat?
R: Ambele sunt necesare. Succesul nu cste periculos in sine, dad nu te
identifici cu el. Scopul nu consta in succes sau insucces, ci in ncidentificare.
Succesul poate fi de ajutor in multe lucruri.
R: Intclectul joaca un rol foarte imp01tant deoarcce cu e1 incepem. Este
singuruJ centru care se supune sie$i. Dar dezvoltarea intelectului poate merge
~umai pana la 0 anumita limita. Posibilitati1e se afla in centrul emotional.
R: Daca aveti oblective in directia corecta, aceste obiective vor influenta toate
celelalte 1ucruri, intr-o anumita masura. Dad nu avem nici un obiectiv, nu
avem nici un control.
329
 A PATRA CALE
I: Ati spus ca in incercarea de a gaudi corcet despre acestc idei avcti l1cvoie sa
folositi partea intelectuala a centrului intelectual. Puteti face asta i~cerciind sa
vii controlati atentia atunei cand gaudi!i? ' pune impreuna sau intelege inainte de a veni. Doar ca, din paeatc, vrei sa
R: Nu, cstc 0 actiune simultana; nu 0 poti diviza. Dcsprc anumite }uemri poti
gandi numai eli partea intelectuaIa - daca gandc~ti coreet ~i fonnulezi core~t
lucrul la care vrei sa te giinde~ti. Apo!, desigur, trcbuie trchuie sii tc tii de
aceasta idee rara a intra in imagina!ie. Deci functia 1n55:;;i dctcrminii locul. .
I: Am ajuns la concIuzia cii nu :;;tiu cum sa rna gandesc la ceea ce vreau sa rna
gandesc. Este din cauza amortizoarelor?
R: ered cil este, pur :;;1 simplu, din cauza ca nu suntem obi~nuiti sa ne gandim
la acestc idei - nu credem ca estc necesar sa ne gandim la ~Ie. Daca vom
intelege necesitatea, atunci poate vom putea fi capabili. Dar amortizoarele nu
au nimic de a face cu asta.
I: ered ca experienta generaUi arata ca, la inceput, contactul cu sistemul aduce
mai multa distrugere decat constructie.
R: Din punctul meu de vedere, ideea constructiei ~i distrugerii este gre~iHi. Nu
se di~truge nimic, dar daca ne imaginam ca avem ceva ce nu avcm de fapt,
atuncI, dind vom incepe sa lucram, este posibil sa observam ca noi am crezut
ca aveam ceva, dar acum ne dam seama ca nu avern. Asta inseamna ca este 0
iIuzie ~i trebuie s-o sacrificam. Putem avea lucruri reale sau iluzii. Nu pierdem
nimic din ceea ce posedam cu apevarat; pierdem doar ideea ca posedam ceva
ce nu posedam de fapt. ' nu ~tiu de el; numai 0 minoritate cste implicata. Deci aici exista doua aspecte:
Se intampla adesea ca oamenii sa ajunga sa fie dezamagiti in lucru
deoarece, de la bun inceput ei incep sa aleaga ~i iau anurnite Jucruri, iar pe
altele nu. Astfel ca, dupa un timp, nu se afla in posesia sistemului, ci a propriei
lor selectii din acesta ~i asta nu va merge. Al!i oarneni doresc sa inteleaga
numai intelectual ~i nu vor dori sa faca experimente cu ei in~i~i ~i sa se
observe, dar rara mundi practica este imposibil sa te mi~ti.
I: Ni se va spune cand Yom putea incepe lucrul practic?
R: Ati inceput sa faceti ceva lucru practic inca de la inceput. Daca ati fi Tacut
nurnai lucru teoretic, ar fi insemnat ca nu ati fi racut nimic. Lucrul este practic
inca de 1a inceput.
Dupa cum am spus deseori, prima condi!ie consta in faptul ca nu trebuie sa
uitam niciodata c:e vrem sa obtinem. Oamenii ajung aici din diferite paI1L Unii
doresc sa ~tie. I~i dau seama ca exista anurnite cuno~tinte ~i poate exista
undeva oarneni care ~tiu ~i ei vor sa obtina aceste cuno~tin!e. AI!i oameni i~i
dau seama de slabiciunile lor ~! inteleg ca dad vor scapa de ele, lucrurile vor
sta altfel. Deci oamenii vin cu scopuri diferite ~i ei nu trebuie sa uite niciodata
inc~putui. .L~ se ~oate reaminti, dar asta nu va ajuta prea mult daca nu-~i
ammtesc el smgUrI.
I: A~ dori sa-mi pot intari scopu!. Continu! sa reactioncz in acela~i fel ca
inainte ~i pare sa fie la fel de mecanic. Oare este neccsar sa rna straduicsc mai
mult?
R: A te stradui rnai tare nu va ajuta de la sine; trebuie sa te bazezi pe
intelegere. Este mai mult 0 problema de pretuire, pretuirc gencrala, pretuire a
330
CAPlTOLUL 13
ideilor. Aproape despre orice poti gandi intr-un mod nou - un mod mai bun
decat inainte. Poli in!e1ege sau conceta muIte lucruri pe care nu Ie-ai pumt
pastrezi toate modalitatile vechi de gandire :;;i sa Ie ai ~i pe cele nOl in acela~i
timp, iar astfel nu va fi loc pentru nou.
Apo!, daca ai anumite obi~nuinte de emo!ii negative, nu-ti vei putea aminti
de tine insuti in timp ce Ie ai, a~adar, pentro a-ti aminti de tine insuti, pentru a
lucra, trebuie sa ai putin timp liber. Nu se pune problema atat ca nu ai avea
scop, cat ea nu vrei sa sacrifici nirnic. Nu poti pastra tot ceea ee posezi ~i sa ai
in aeela~i timp noi lucruri.
1: Lipsa de unitate a omului este cea care face sa fie atat de greu de gasit
Iegatura practica intre scopul sistemului ~i scopurile vietii obi~nuite?
R: Nu exista scopuri in viata obi~nuita, aici faceti 0 gre~eala. In viata obi~nuita
un scop intra peste alt scop ~i iI distruge sau ii schimba natura, a~a incat, in
final, nu mai exista scopuri.
I: Spuneti ca omul din strada nu are nici un scop. Dar cand imbatrane~ti nu te
mai agiti atat de mull, devii interesat de un singur lucru.
R: Este unilateral. Exista muIte aIte lucruri ale fiintei ~i cunoa~terii cuiva pc
care aceasta linie nu Ie atinge. Unii oameni pot dezvolta 0 anumita unitate
chiar in viata, dar ace~tia sunt exceptii. Daca, a~a cum spui, cineva devine
interesat de ceva anume, numai 'un grup de "eu"-ri dezvolta acest interes; altele
aspecml minoritatii ~i al majoritatii ~i faptul ca daca apare 0 linie de interes, ea
nu atinge multe alte lucruri ~i ocupa doar 0 mica parte din fiinta cui va. Intreaga
fiinta nu ia parte niciodatii la ea.
Cred ca ceea ce a fost spus mai devremc despre aceasta problema a
valorilor in lucru ~i in viala obi~nuita trebuie inteles mai bine. In viaJa
obi~nuita exista atatea val~ri imaginare incat cste util sa clarificam putin. In
viata cele mai bune lucruri nu au nici un sens; oamenii vad ceea ee este mic,
dar' Ie scapa ceea ce este mare. In lucru trebuic sa faci mai intai multe lucruri
diferite pcntru a sim!i ca te treze~ti. Dupa aceea vor veni altc lucruri; totul va
ven!, deoarece acesta cste numai inceputul.
Scopul este necesar in lucru, dar nu poate fi un scop arbitrar sau inventat.
Poate exista doar un seop - sa te treze~ti - ~i poate veni numai cand iti dai
seama ca e~ti adormit, altfel nu exista nic! 0 necesitate pentru acesta. Toatc
celelalte scopuri, indiferent de cum Ie-ai formula, trebuie sa se aliuieze
acestuia. Apoi, cand vrei sa tc treze~ti, incepi sa vezi obstacolele, sa vezi ce te
tine adormit; ~i gase~i 0 multime de functii mecanice, vorbire, minciuna,
emotii negative etc. ~i iti dai searna ca toata via!a consta din func!ii mecanice
care nu lasa niei un pic de timp pentru trezirc. Atunci intelegi nevoia de a Ie
suprirna sau cel putin de a Ie reduce din putere; atunci ai putea avca timp
pentru trczirc.
I: Problema mea este: chiar vreatl'sa rna trczesc?
R: Ce pot sa spun? Sa presupunem ca intri intr-un magazin ~i intrebi 'Vrcau eu
sa curnpar ceva de aici sau nu? ' Este la fel ~j in acest caz. A~a di cc siHi
331
 A PATRA CALE
raspund? Trcbuie sa intclegi ca la inccput vei primi doar iucl11ri nepiacute.
Poate (spun daar poate) posibilitatca de a obtine ceva pHicut depinde de
capacitatea de a accepta ceva [oarte nepHicut; poate asta este singura ;;ansa. ~i
daca accep~i sa prime;;ti ceva [oarte nepHicut, 111totdeauna vei primi mai mult
dedit te-ai tocmit. Dad accepti jumatate de pound de lucmri nepJacute, vei
primi douazeci de pounds. Marea problema cste; care este rnoncda in care
trebuie sa pIatim. EfortuI nu constituie inca 0 moneda reaIa; efoThll trcbuie sa
fie schimbat pc altccva ;;i din nOll pc altceva pana dnd obtii ceva care poate
canstitui moneda. Estc fcarte complicat. Dar ce anume te-a speriat?
I: Suferin!a estc cuvantul pc care II am in miute. Nu ered ca pot face fata
Iucrurilor nepHicute. . persoana poate poseda trasaturi [oarte bune $i fmr~lOa~e ~i ~o~$i ~n spatcle l~r
R: Este 0 problema dc gust. Ce inseamna 'nepliicut'? Inscanma sa pliite~ti.
Sunt eu totul de acord ca cste mai bine sa obtii luerurile pe gratis, dar 0
asemenea metoda nu SMa inventat inca. Fie ca intelegi accst Iucm $i spui: 'Voi
pUiti, numai sa $tiu cum'; sau tc indoie$ti $1 spui: 'Mai bine fie nu platesc, fie
!mi platese mie insumi'. $i atune! nu se inHimpla nimic.
I: La inceput eram nerabdator cu Iucrul. Aeum mi se pare ca este prca mult dc
racut $i mi se pare ram speranta.
R: DC$i pare mult cand se descrie, in cele din unna sc ajunge la aeela$i Jucm.
Necesita timp; este un proces organic. Lucmrile au mcrs grc$it timp de multi
ani, este necesar sa Ie dam timp sa-$i reviniL ' probleme personale, dar pentm .. moment sistem~l sc afla deo~a:te. P~tll1 ~atc
I: Uneori Imi este foarte teama ca,nu $tiu ce fac sau cc vreau. $i imi ingadui sa
devin [oarte ncgativ. '
R: Mai intai nu trebuic sa ingadui, iar apoi, dnd te afti intr-o starc de indoiaJa,
trcbuie sa-!i aminte$ti sa incerei $i sa-ti eonstruic$ti alte "cu"-ri, care sa aiba 0
~numita pretuirc. Aeeasta este singura cale de a invingc indoielilc.
1: Exista momente dnd simt a schirnbare totaHi a sim!amintelor fata de lucrt! $i
o dorinta de a evada, deoarece exista in mine ceva la care nu vrcau sii renunt.
=~~~~ , iuemri. Depinde ee anume vrei. Dad te hotara~tt sa te oddme.$tI, poatc ,fi cu
R: Fie trebuie sa evadezi, fie sa eontinui sa eZi!i pana cand vei deveni sigur fie
de un lucru, fie de aItu!. Nu trebuie sa faci nimie cat timp eziti, este foarte
important sa-ti aminte~ti aeest lucru. A$a cum in cazul in!elegerii trebuie sa
alegi numai lucrurile pe care Ie in!elegi mai bine $i sa te gande~ti la ele, la fel,
in legatura cu a face, trebuie sa alegi lucrurile despre care e$ti sigur ~i sa nu-ti
risipe$ti viata cu lucruri pe care nu Ie inte1egi. Daca vei gandi corect, adie~
dad vei aduna ~i pastra numai lucmrilc pe care Ie intelegi, Burnam! lor va
cre$te. Dar daca iti vei umple min tea eu lucruri pe care nu Ie inte1cgi, IlU vel
mi$ca niciodata. Aceasta constitute 0 parte foarte clara a mctodei ;istemului.
Multe lucruri Ie ~tim foarte bine, dar continuam sa ne amagim, mai ales
despre euvinte" Este foarte difieil de inreles valoarea cuvintelor. 'Saraci eu
duhul . sunt aceia care nu cred in cuvinte, iar 'bogati in duh' sunt cei care ered
in cuv1nte. Adesea oarnenii spun: 'Daca voi face a~a $i pe dineolo, va fi
frurnos'. Ei nu in!elcg ea cste imposibil sa faca exact ceca ee doresc, ca fiecarc
luert! va fi putin diferit, iar in final totuI va fi complet diferit. Apoi, cand 1$1
dall seama ca este diferit, ei spun: 'Da, dar ideea 1nitiala era buna'. Nu era
332
CAPlTOLUL 13
buna. Parea doar fi'umoasa ea idee, dar in realizare adesea devinc chiar opusul
ei. Se va sehimba neaparat, datoritii frictiunii. Exista unele idei care pot trccc
plin triade, in timp ce altele nu pot, ele existand doar sub forma unci forte sau a
unci jurnatati de f0l1a, sau a unui sfert de forta. ,.
i: Cred cii intelegerea pe care 0 ciiutarn poate fi atinsa numal, d~ catlva. Nu ,:ste
posibil ca multi dintre noi sa ajunga la un fel de zid gol de elimmarc, nctreeand
dineolo? . .
R: Nu poate fi garantat nimic. Dar daea vrei eeva ~i incerci sa hlcrezl. ~I nu
posezi vreo anumitii trasamra nepUicuta foarte difieil de il~V!l1S, atu.nci al 0
$ansa. Este tot ce pot sa spun. Ai exact acelea$i $anse ea OrIcme altcmeva. 0
sa aiba a midi trasatura care sa [aea lucml [oarte dlficll, mal dlficII poate decat
pentm altcineva care nu poseda asemenea trasaturi stralucite.
1: Con~tiinla este cea care tc ajuta eel mai mult sa te cuno$ti? ._
R: Da, este un element necesar; trebuie sa treei prin asta. Este cel mal neplaeut
luem din lume deoarece in starea obi~nuita putem ascunde anumite Iuenlri fa\a
de noi in~inc. Daci nu vrem sa vedem eeva, inchidem pur $i simplu oehii ~i nu
vedem. Dar in starea de con~tiinla oehii nO$tri nu se vor inch ide.
1: Cum putem aduce ideile sistemului in via!a zilnica? ~ _"
R: Studiindu-te pe tine insuti $i studiind sistemul. Fiecare arc multe mtr~bar~ $1
putin veti invata sa-I coneetati eu din ce in ce mat multe [ucrUrI ~I dupa un tlmp
ideile sistemului vor intra peste tot.
I: Atunei este a picrdere de timp sa vorbe~ti inutiI, sa razi $i sa glume$ti cand
simti ca te afti in aceasta stare?
R Nu cste nimic rau cu starea in sine. Este rau ceca ee mare~te mecanicitatea,
A~!i pet~ecc timpu! discutand $i razfmd este un~l dintre ~cle l1:ai mccanice
adevarat 0 odihna. Dar dad nu te poti opri, dad se agala de tme, atunel cste
rau. , ..
I: Pot observa ee cantitatc mare de energie risipesc in fantczii vagi, reverIe :;;1
ingrijorare, dar sunt neputincios in a Ie preveni. .
A ~. , _
R: Intrebrul siste111 este 0 calc de a preveni acest lucrt!. Dar mal 1I1tal trebme sa
studiezi. Ai de a face cu a ma$ina foarte complicata ~i trebuie sa $tii asta.
Studiind-o invetl ce anUl11e trebuie sa ramana, ce anume trcbuic sa dispara, ce
ajut5. ~i ce' impi~dicii, ce h'ebuie sa inHituri, cc trebuie sa ineurajezi. Oamcnii,
fie ca nu i~i dau seama ea trebuie sa se schimbe, fie ca dacii i~i d~u. se~ma, 0
iau prea u$or. Ei ered d este suficicnt si'Hi dai seama, sa teo hotara~tI $1 te vel
schimba. Dar a-1i da seama, in sine, nu ya produce vreo scll1mbare; avem prea
multe tendinte create in noi. Trebuie sa ~tim cum sa luptam cu ele.
I: Ma ridic: in mod constant, impotriva trecutului mcu. R5.daciniie se afla
departe, in urma. , . __
R: Foarte bine. Nurnai ca nu exista a metoda dlrecta; trebUie sa mccpcm ell
astazi, BU putem schimba ce a fost ieri. incearea sa schimbi astazi ~i asta poate
333
 A PATRA CALE
produce anumite schimbari maine. Aceasta este starca orieui, situatia in care
!rebuie sa incepem. Dar TIU este un obstacol care sii nu poaHi fi depa~i't.
I: Am fast [oarte negativ in ultima perioadii rcferitor Ia conditiile In care rna
aflam ~i simt cii nu pot vedea clar ce atitudine a~ putea adopta.
~: E~te f~a~t~ adevarat di in a?umite st~ri te identifici prca mult eu ceva ~i
plerZI poslbilltatea de a vedea dlferen!a dmtre Iucruri. Uncori este imposihil sa
faci ceva, iar alteari este posibil sii lup!i. Pe liinga asta, avem tendin!a de a
amplifica ~i a exagera. Conditiile pot sa nu fie atat de proaste. Exista multe
puncte de vcdere ~i numai tu pori decide care anume este cazul real.
I: Dificultatea COl1sta in [aptul ca nu ~tiu ce este bine $i ce este riiu In viala
obi~nuitii ~i asta aetioneazii ea un ecran sau un viiI asupra actiunilor meIe.
R: Nu putem spune ca nu ~tim. ~tim, sau cel putin ar trcbui 'sa ~tim. Nimeni nu
?oate t:iii rara 0 anumita idee ?espre bine ~i rau. Dar cand intaIne~ti sistemuI ~i
mteleg l fundamenteIe sale, vel vedea ca bineIe este legat de con~tienta. iar raul
de mecanieitate. ~aca .oamenii vor fi putin con~tienti, cat de putin po~ibiI, ca sa
spunem a~a aprOXlmatlv con~tienti, ei vor avea 0 directie mai buna. Chiar stand
In acela~i loc, dar Intor~i catre 0 directie sau alta, constituie 0 diferen!a.
I: Este gre~it sa pui Intrebari pentru a-ti satisface curiozitatea?
R: Curiozitatea este un lucru nonnal cand este suficient de puternica pentru a te
f~ce .sa st.udi~zi ~i c.an~ constituie tipul corect de curiozitate, pentru ca existii
dlfente tlpun. Cunozltatea cOfl;cta constituie 0 emotie intelectuala foarte
importanta. ' R: Intr-o anumita masura poate fi inreles astfcl. Inseamna ca, daca potl face
I: De unde vine curiozitatea noastra fala de adevar? ~i de ce suntem noi
curio~i?
R: Curiozitatea este 0 emotie·speeialii care exista in fiecare centru. In centrul
intelectual ea este legata de dorinta de a cunoa~te. Dar cum 0 legi de ideea
adevarului? Este doar un proees inteleetual. In mod intelectual noi distingem
ce a?ume este adevarat ~j ce anume este fals ~i, evident, suntem eurio~i
refentor la ce este adevarat ~i nu referitor 1a ceea ce este fals, din nou doar In
mintea noastra. De~i nu ~tim ce este adevarat, putem ~ti ceea ce In mod clar nu
est~ ~devarat. Min~ea noastra este astfel construita incat putem ~ti ce este fals,
~e..?1 III multe cazun nu putem spune ce este adevarat.
I: In ce eonsta diferenta dintre dorinta de a ~ti ~i curiozitatca obi~nuita?
R: Diferen!a consta In directia spre care este orientata. Daca vrei sa ~tii despre
treburile vecinul~i care nu te privesc, pe tine, sau daca vrei sa ~tii despre triade,
aceste doua donnte se vor afla In diferite parti ale centrilor. Curiozitatea
?bi$nuita constituie doar sIabiciune, absurditate.
I: Presupun ea imi lipse~te curiozitatea de tip coreet, deoarece imi este greu sa
pun intrebari. Fie sunt prea lene~, fie cred ea pot raspunde singur.
R: Daca vrei eu adevarat sa pui anumite intrebari, Ie vei pune ehiar dad vei
crede cii ~tii deja raspunsul. Daca vei incerca sa gande~ti, vei avea intrebari;
obligatoriu ai muIte intrebari acum, numai cii nu Ie fonnulezi. Este imposibil sa
BU ai intrebari, deoarece sunt sute de lucruri pe care ai dori sa Ie cuno~ti. A~a
ca trebuie sa te gande~ti la aceste lueruri ~i sa incerci sa Ie fonnuIczi.
334
CAPITOLUL 13
i: Ce inseanma de fapt a avea unitate? Am crezut ca este acela~i Incru cn a
avea "eu" permanent, dar acum nu mai sunt a~a de sigur.
R: Poate fi acela~i lueru~ dcpinde de unde incepi In in!eiegerea tao P~ti. lu_a 0
decizie iar apci, doua sau trei zile mai tarziu, sa ac~ionezi contrar el ~! s~ t~
justifiei. Sau poti dod sa Iup!i, sa incerci sa nu faci ~ev~ ce faci ?e ~blcel ~l,
cand vezi di faci din nou, sa-!i dai seama ca nu at umtate. Chtar m starea
noastra ne putem stradui sa atingem unitatea, adiea sa ne adunam, sau putem fi
dispersali $1 sa nu faeem nimie in aeeasta direc!ie, . .
I: Clnd te lupti eu 0 activitate care nu-ti place, ce pori face ea sa 0 facl bme, pe
langa a nu te identifica? ,
R: La inceput, cand incerci sa abordezi 0 activitate legata de lucru, nu pot l
localiza punctul potrivit din care 0 poti face, deoareee munca de un feI sau altul
poate fi fiicuta numai dintr-un anumit punct din tine Insuti ~i uneor! este .fo~rte
dificil de gasit acest punet. De exempIu, se inUimpJa adesea astfel ~~nc~ cand
vrei sa scrii 0 scrisoare dar, odata ce ai Inceput, este posibil sa sen} mat mult
decat ai erezut ca vei putea. Toata problema consta in gasirea punetului potrlv!t
din eentrul potrivii. Pentru tot ceea ce faccm exista 0 anumit~ p~rte di~tr-~n
anumit centru care 0 poate face sau in orice caz 0 face mult mat bme decat dm
orice alta parte din acela~i centru sau a1ti centri.
I: A faee un lucru bine implica oarece masuri de supunere a falsei
personalitati? ~ _ _ v •
ceva bine, e~ti capabil sa ai un anumit standard eu care sa poti masura ~~ cum
fac aIti oameni luerurile ~i cum Ie faei tu insuti ~i sa poti vedea cand facl ceva
in mo'd gre$it. Dad nu al nlmic de acest gen, dacii nu poti face nimic bine, nu
ai niei un standard.
i: Am 0 anumita atitudine eriticii fata de oamenii pe care ii vad tot timpul ~i am
incercat sa 0 opresc, dar revine foarte accentuat. . A
R: Da, uneori poate fi un lueru foarte chinuitor $i mai grcu de opn.t decat ar
crede oamenii. Exista 0 singura posibiIitate - sa prive$ti accst lucru dm punctul
de vedere a1 profitului personal. Atitudinea critidi ltl da sau nu ceva? ~ ei
ajunge la concluzia ca nu "iti da nlmic. Adesea uitam aceasta ~ro.blem.a a
profitulul personal ~i, totu~i, ea nu numai ca este legitirna, ei conStI~le umeul
criteriu. Adesea investim eforturi enonne, timp ~i emotie in lucruri dIll care nu
putem obtine nici un beneficiu. Poate asta va va ajuta sa nu critica!i. Estc ea ~i
cum am critica vremea.
I: Adesea cred ca lucrurile sunt prost aranjate.
R: ~i Ie poti tu aranja mai bine? Poti lupta eu acest mod de a gandi d~r ?u "i~
momentul dnd c$ti emotionat, ci mai tarziu, dnd vei putea vedea mat bme ~l
numai din punctul de vedere ca trcbuie sa luam iucnJriie a~a cum sunt e!e. Nu
Ie poti sehimba, poti numai sa te schimbi pe tine "insulL Aceasta este smgura
atitudine corecta $1 dad te gande$ti sufieient de des Ia ea, aeest element
emotional va disparea ~i vei vedea luerurile la scara lor reala, in rc1atia corecta.
I: E~ista vreo modalitate de a preveni exprimarea supararii? Pierd atata
cnergie prin asta.
335
 A PArRA CALE
R: $i exprimand-o pori c[ca cauze pcntm 0 alta supiirare. Inceardi sa te agati
de acest iucnl. Cand exprimi sllpararea, inccarca sa vezi cil 0 faci flU din cauza
di iti clai seama di uu te poti ab~ine, ci din cauza di te amage~ti gandind eft 0
faci eu un scop: vrei sii schimbi lucrurile, oamenii ll-ar trcbui sa fadi acel lueru
~i sa-ti cauzeze supararea ~.a.m.d. Dar dupa ce ai exprimat-o poate fi ;;i mai
rau, ei te pot supara ~i mai tare. Este compiet nefolositor sii produci rezultate
proaste. Dad te vei gandi 1a acest rczultat prost, poate vei gasi energia de a nU-
ti mai exprima supararea ;;1 atunei cauza ar putea disparea, dcoarece ceea ce te-
a suparat mai devreme te-ar putca face sa razi. Adcsea credem cii exprimiim
ernotii negative uu din cauzii ca uu nc putem opri, ci din cauza di ar trebui sa Ie
exprimam. Intotdeauna exista ceva deliberat In acest lucru.
i: Dar nu poti fi furios pe drept, dad ceva este gre$it?
R: Cele mai periculoase emo!ii negative Yin din sentimentul de nedreptate, de
indignare. Ele te fac sa pierzi mai multa energie $i sunt $i mai re1e daca. ai
dreptate.
i: De ce este mai rau dadi. ai dreptate?
R: Pentru di astfel te justifici. Daca nu ai dreptate, po!i vedea di cste absurd sa
fii furios. Dar asta nu constituie 0 exp1icatie completa. Incepe sa prive$1 din
acest punct de vedere - aminte$te-!i di. exista lucruri foarte mari care sunt
i,rre$ite. De obicei ne identificam cu luclllrile miei $1 uitam de cele mari. Daca
Inccpem sa ne gfmdim Ia Iucrurile mad ne Yom da seama ca nu este de nici un
folos sa te identifici cu I un Iucru mic care este gre$it. $i 0 mica
identificare duce Ia 0 aWi mica identificare. Dar nici asta nU constituie 0
expJica!ie completa.
I: Pot avea oamenii 0 influertta pennanenta asupra aHora?
R: Da, intr-o anumita masura pot, atat cat Ie penniti. Dadi te la$i purtat in acea
directie $i ii la$i sa te influenteze. ei vor avea a influen!a. Dar daca I!i spui 'nu
vreau sa fiu influentat', ei nu vor avea niei a infiuenta. Adu-ti amintc, ei sunt
ma$ini; te poate influen!a 0 ma$ina? Da, daca ii penniti. Sa presupunem ca
vezi a ma$ina frumoasa $i ti-ai da viata sa ai aceasai ma$ina - asta inseamna ca
e$ti influentat de aeeasta ma$ina. Este exact Ia fel $i cu oamenii. E$ti deschis
influentei altor oameni in masura in care te identifici sau consideri.
i: In legatura cu lucrul, poatc cineva sa dauneze altora influentandu-i intr-un
mod gre$it?
R: Da, poate - cu unii oameni, nu cu toti. Unii oameni sunt foarte u~or
influentati, a$a incat daca Ie oferi idei gre$ite despre munca. poate dauna. De
aceea cand vorbe$ti cu oamenii este necesar intotdeauna sa ai grija sa nu fii
in!eles gre~it, sa nu dai 0 impresie grc$lta.
1: Ne puteti explica de ce trebuie ea un somn adanc sa unneze unui moment de
interes ~i urgenta fata de experiment $i de ce in timpul somnului dispare toata
dorin!a de a repeta experimentul?
R: Fiecare funclie, fiecare efort necesita energie, iar trezirea necesita energic
speciala. Daca intr-un moment de 1Tezire se intampia ceva rau, dadi exista
vreun fel de identificare sau ceva de acest gen, se produce 0 enonna risipa de
cncrgie ~i dupa aceea poti fi adm·mit pentnI 0 lungii perioada Tara a-ti aminti
336
CAPITOLUL 13
posibilitatea de a tc trezi. Dar numai dad .se intamplii ceva rau~ in~ momentul
trezirii. Iar in starea noastra prezenta, in once moment se poate mtampla ccva
rau pentnI di. noi nu :;;tim ce se intamplii. De exemplu, poate interveni 0 emOite
ne~ativa $i sa produca 0 asemenea risipii de energie incat sa ~u mai r_aman~
deloe pentnl mult timp. A$a di. celc mai importante mo~ente 111.ca~e l11cerc~
sa-t i aminte$i de tine insuli sunt momentele in eare e$.t1 de oblcel cel mal
identificat, pentm ca dad W poti aminti de tine in~utl in .aceste ~omel1te
dificile alte momente vor fi mai U$oare. Dar daca alegl numa! cele mal u$oare
mome~te, atunci nu vei fi niciodata capabil SAO faci in momente dificile. Este
necesar sa Ie incerci pe amandouii.
I: in viziunea dumncavoastra, daca un om $i-ar putea trai intreaga viata 1ntr-o
stare de con$tienta, atupci el n-ar mai putea gre$i?
R: Nu putem lu~ in considerare asemenea cazuri extreme $i sa vorbim dcspre
'intotdeauna'. Dar dad ar fi ca un om sa devina macar putin con~tient, daea el
ar fi capabil sa se controleze uneori pentru 0 jumatate de ora sau chiar nu~ai
pentru diteva minute, ar fi 0 diferenta atat. de enorma, incat ~ot ceea ce ~.tn~
despre omul obi$nuit nu i SAar mal aplica lUI. Iar despre a gre$l, asta reprezmta
o problema diferita. Daca un am 1$1 poate aminti de el i?s~:;;i fie. $1 pentru aces~
timp se poate spune, cu siguranta, ca el. nu va face n1111lC mal mult sau. mal
putin serios tara a $ti cc face, hr in momentul dnd va face ceva deoseblt de
important, el va deveni con~tient.
i: Mi-ati putea spune care este diferenta dintre doi oameni afla!i pc patul d.e
moarte: daca unul dintre ei a inva!at arta amintirii de sine, iar celalalt nu a auzlt
nieiodata de ea?
R: Nu este nevoie de un scriitor Cll imaginatie pentro a descrie asta. Exista
muIte ~osibiiitati diferite - oamenii pot fi foarte diferi!i 9i pot fi in circumstantc
diferite.
Cred ca ar fi mai bine sa va spun 0 poveste. Este a poveste vechc, spusa in
cadnli grupurilor din Moscova in 1916 dcspre originea sistemului ~i desprc
lucru $i despre amintirea de sine.
A fast odata intr-o tara nccunoscuta, lntr~o perioada necunoscuta, un om
viclean care se indrepta'catre 0 cafenea ~i s-a intalnit cu un diavol. Diavolul se
afla intr-o stare foarte proasta, infometat $i insetat a~a cii omul vic1ean I-a luat
In eafenea a comandat cafea $i I-a Intrebat eare-i era supararea. Diavolul a
spus ca nu~i mergeau afaccrile. Pe vrcmuri el obi$l1Uia sa cumpere suflete $i sa
Ie arda pentm mangaI, deoarece atunci dnd oamenii mureau aveau suflete
foarte grase pe care Ie putea lua in iad $i toti diavolii se buc~rau. Dar acum s~
tenninase cu toate focurile din iad, deoarece cand oamenn mureau nu mal
existau suflete.
Atunei omul $lret i-a sugerat ca poate ar putea face ceva afaceri impreuna.
'invata-ma cum sa fae suflete', a spus el, ':;;1 iti voi da un scmn pentro a-ti arata
care ~ameni aU suflete fiicute de mine' $1 a mai comandat cafea. Diavolul i-a
explicat ca ar trebui sa-i Invete pe oameni sa-$i aminteasca de ei 1n$i$l, sa nu sc
identifice :;;.a.m.d., iar apoi, dupa un timp, acestora Ic-ar putea cre$te sufletc.
337
 A PATRA CALE CAPITOLUL 14

Dificllita/i personale - Necesitatea de a gasi cea mal urgenta ~i persistellta

Omul $iret s-a pus pc Iuem, a organizat grupuri $i a invitat aamenii cum sa-
dificultate a fa - Emo/ii negative, imagina/ie, giindire for~l1atoare -..Crearea d~
$i aminteasca de ei in:;;i:;;i. Cativa dintrc ei au inceput sa lucreze serios $i au
noi pUllete de vedere - Lupla ell identificarea - Trel categorn de efllO!1l
incereat sa puna in practica ceca ce eJ i-a invatat. Apoi au murit $i caod au
negative §i cum sii le tratam - Transformarea elllo!filor negative - Iritarea -
ajuns la pOI1ile raiului, acolo se afla SIalltui Petru eli cheile sale de 0 parte, iar
Lenea - Stiiri negative apasiitoare - Diferite forme de imagina/ie - Rellllll!area
de cealalta diavoiul. Cand Sffintul Petru se pregatea sa deschida pOI1iie,
la suferin/ii - Suferill{a voll/nlara ca eea mal marefor/a pe care 0 putem. avea -
diavoluI ar fi spus: 'A$ putea sa pun doar 0 intrebare - ti-ai amintit de tine
Responsabilitatea ill luerlll personal - Neeesitafea de a lucra pe 111m multe
insu!i?' 'Da, desigur" aT fi raspuns ornul, :;;i atunei diavolul aT fi spus: 'Scuza-
linii deodatii - Giindirea formatoare $i earacteristicile aeesteia - Gdndirea
rna, acest suflet cste al meu'. A$a a continuat mult timp, pana a cand acc$tia au
asociativii - Necesitatea centrilor superiori pentrll a fl1/elege adeviirul -
reu:;;it cumva sa comunice pc pamant ce se llltfimpla la portile cerului. Auzind
Medita/ia - Giindirea eoreetii - Conversalit imagillare - Diverse fn/elesllri ale
asta, carnenii pc care-i instruia au venit Ia ornul $iret ;;1 i-au spus: 'De ce ne
credin!ei - Viala dupa maar/e.
Invetl sa nc amintim de noi In;;ioe, daca atunci cand spunem ca oe amintim de
noi In;;ine, ne ia diavolul?'. Ornul viclean a Intrebat: 'V-am Invatat eu sa
venit tirnpul sa va gandi!i.la lucrurile person~le ~are su~~ aproape de
spuneri ca va amintiti de voi In~iva? V-am spus sa nu vorbiW. Ei au'raspuns:
'Dar acolo se aflau Sfiintul Petru ;;i diavolul! " iar omul vicleao a spus: ' Dar i-
ati vazut voi pe Sffintul Petru 11i pe diavol In vreun grup? A~a ca ou vorbi!i.
Uoii oameoi nu au vorbit ;;i au reu~it sa ajunga to ral. Nu am Tacut numai un
A voi ~i practice. Am vorblt mult despre teone ~! folos* prea ~llite
cllvinte tara sa va tntrcbati ce Intelcgeti prin acestea. Acurn trebUlc sa
ne ocuparn dc faptc; trebuie sa intelegem de unde putern incepe a~a cum
suntem. La orice moment dat sunt lucruri pe care Ie putem controia, dar pe care
aranjament cu diavolul, am Tacut ~i un plan prio care sa-Itn~el pe diavo!'.
nu Ie controliim datorita lenei, Iipsei de cuno~tinte, suspiciunii sau orice
altceva. Trebuie sa ne gandim la acestc aspecte - ar fi 0 gandire corectii
aceasta.
Incearca sa gase~ti dificultii!ile )ale personale. Nu vreau sa SPU? d~fie~~tat~
de ordin extern, ci dificultiiti intcrioare - trasaturi personale, mclma!ll ~!
aversiuni personale, atitudini, prejudecati ce va pot opri intelegerea ;;i va pot
impiedica lucrul.
Toate dificultatile ce Ie pute!i 'intalni 'in munea voastra personalii pot fi, in
mare, irnpaI1ite in trei categorii sau clase. .. .
Inainte de toate, emotiile negative. Pentru anumItt oameO! acesta este
primu1 ;;i probabil principalul punct nevralgic, a~a incat ei treb~ie sa inceapa ~~
studiul erno!iiior negati:e ~i cu studiul m~t?d:lor de nei~entlficar~. A~Uml!~
oamen! nu se pot opn sa nu fie negatlvl, m gen:ral m anumltc dlre.C!I~
particulare ~i, cand emofiile negative se tntaresc ~i devm pennanente, de OblCCI
vor opri orice fel de lucru: totuI devine meeanic ~i persoana n~ poate 'prog~cs~.
eel de-al doilea punct este imaginatia, in mod particular ImaglOatm
negativa, pentru d este tot atat de rea ca emo!iiie negative. Pri.n imaginatic. nu
tntcleg visare eu ocbii deschi;;i; vreau sa sp~n mai ~ura?d imaglOar~a l~?runior
care nu exista, nici tn tine insul! nic! in all! oameOl. Flecare trebme sa IOcerce
sa gaseasca acest tip de irnaginatic In cI insu~i ~i lucrurile spccifice cu care se
asociaza.
eel de-al treilea punct este gandirea formatoare ;;i vorbirca fonnatoare.
Dad nu ai 0 imagine a ceea ce este fonnator ~i a ceea ce nu este forma~or, n~
poti progresa. Este necesar sa obtii aceasta imagine. Este foarte folosltor sa

338
 A PATRA CALE
gase~ti ciiteva excmplc bune de gandire fom1atoare ~i sa Ie pastrezi in mintc.
Astfcl nu va fi dificil sa recuno~ti cand te-ai surprins gandind intr-un mod
fonnator sau nuzi pc altcincva vorbind intr-un mod [annator.
Acestca sunt tipurile principale de dificulta!i pc care trcbuic sa Ie gasi1i in
voi in~iva. Pentm 0 persoana este mai pennancnt u11u1 dintre aspecte, pentru 0
alta un alt aspect Mai tarziu veti descoperi probabil mult mai multe lucruri, dar
ia inceput veti vedea ca, in mare, estc unuf dintre cdc enumerate Inainte.
Una dintre dificulUiti cste cea mai presantii pentru tine .;;i fiecare poate
descoperi care dintre acestca trei ii apaI1ine. Trebuie sa descoperiti care este
mai urgentii, sa luptati impotriva ei .;;i sa va cOl1centra\i pe aceasta. Trebuie sa
existe motive sa te decizi asupra uneia sau alteia, dar toate trei privesc pe
fieeare. Pentru majoritatea oamenilor este necesar sa ineeapa cu emotiile
negative. Pentru airii este necesar sa inceapa cu imaginaria, pcntru ca ei
inventeaza lucruri ~i astfel nu ajung niciodata Ia lucrurile reale. ~i pentm aIrii
inca este neeesar sa lupte eu gandirea fonnatoare, deoarece daea nu 0 vor face
vor dimane mereu in aeela~i Ioc.
I: Spuneari ca sunt muIte cai de distrugere a emotiilor negative. Care sunt
aeestea?
R: Mai inainte trebuie sa Ie reeuno~ti. Trebuie sa ~tii in tine insu~i cca mai
importanta emotie negativa, pentru di fiecare are una preferata ~i trebuie sa
incepi cu aceasta. Trcbuie sa ~titi de unde sa incepeti ~i dnd ~ti!i aeeasta,
puteti studia metodele practice. D'ar, inainte de toate, dnd deseoperiti emotii
negative in voi in~iva, trebuie sa intelegeti ca in voi sunt cauzeIe ~i nu in alti
oameni - ele sunt interne, nu externe. Cand veti intelege ca eIe sunt in voi
in~iva, rezultatele vor incepe .sa vina in raport de profunzimea eonvingerii
voastre ~i eontinuitatea memoriei voastre.
Vedeti, ceea ce dorese sa intelegeti este ca fiecare persoana in parte are un
anumit punct cIar ce-o impiedidi sa lucreze corect. Acest punet trebuie gas it.
Fiecare persoana are muIte astfel de puncte, dar unul este mai mare dedit
celelalte. Deci fiecare din voi, in mod separat, trebuie sa va g'dsiti dificultatea
principaHi ~i, gasind-o, sa lucra!i impotriva ei. Aceasta va poate ajuta un
anumit timp ~i apoi, probabil, va trebui sa gasiti 0 alta dificultate ~i apoi alta ~i
alta. Pana ce nu veti gasi dificultatea din momentul prezent, nu veti fi capabi!
sa lucra!i intr-un mod coreet.
Prima difieultate pentru orieine este euvantul "eu". Spui cuvantul "eu" ~i nu
te gande~ti ca acesta este numai a mica parte din tine care vorbe~te. Dar 'in
spate1e acestuia ~i dincolo de acesta trebuie sa fie cu totul altceva ~i aceasta
este ceea ce trebuie sa gasiti. Poate fi un tip particular de emotie negativa, un
tip particular de identificare, sau imagilla!ie sau l11ulte alte lucruri.
Trebuie sa lntelegeti ca toate dificulta1ile pe care Ie au oamenii sunt a~a cum
sunt pentru ca oamenii sunt aia cum sunt. Dificultatile pot disparea sau se pot
schimba numai cand oamenii se schimba. Nimeni uu poate face ca dificultatile
sa fie mai u~oare pentru ei. Presupunand ca un bun magician ar veni ~i ar
inlahlra toate dificultatile lor, ar fi un prost serviciu care Ii s-ar se face, pentru
ca oamcnii ar fi satisIacuti sa ramana a~a cum sunt, nemaiavand niei un motiv
340
CAPITOLUL 14
sa-~i doreasca sa sc schimbe. incercati sa va ganditi ee anume face lucrurile
foarte dificiIe pentru voi sau va acapareaza majoritatea atentiei.
f: Eu cred ca dificultatea mea este mandria.
R: Mandria face un servitor bun, dar un stapan rau. Dar cum sa faci un servitor
din aceasta? Numai invingand-o. Luati exemplul din Noul Testament despre a
lntoarce ceIaJalt obraz. 0 persoana obi~nuita va spune eil nu-I lasa mandria.
Dar daca pute!! transforma mandria iutr-un bun servitor, acesta vii va
detennina sa 0 faeeti. ~i cste important, pentru di a fi capabil sii faci asta
inseamna ~i alte lucruri in plus, cum ar fi 0 perccptie mai rapida, contra lui
asupra centrUor emotional ~i motor ~i multe alte lucruri.
I: Eu tot nu vad cum pot sa incep sa-mi gasesc difieultatea principalil.
R: Fiecare trebuie sa ineerce sa-~i gaseasca propria dificultate ~i nu pe a
alteuiva ~i pentm a face aceasta trebuie sa renun!i la prejudecati ~i la a gandi ca
ideile reprezinta ceva, lucml altceva iar viata altceva. Atat timp cat veti gandi
in acest feI, nu veti inte1ege. Trebuie sa va dati seama ca luera!i aici pentru
scopurile voastre personale ~i ca nu este nici 0 diferenta intre viata ~i Iueru.
Sunt multe lucruri care stau aeum in calea voastra in sensul vietii $i, in scopul
de a !e lnvinge ~i 1mbunatati lucrurile, trcbuie sa faceti ceea ce sugereaza
lucruL Rezultatcle se vor vedea in viata obi~nuita, in reiatiile cu oamenii, in
diferite aspecte ~i In activitatea pe "~are 0 aveti de fiicut in viat1i. Deci incercati
sa puneti numai intrebari referitoare la propriile voastre dificultati. Lucmrile
abstraete Ie putem admite numai ocazional, dar amintili-va ca nu acestea sunt
scopu! principal.
i: Cum pot lupta cu posesivitatea?
R: Mai 1ntai trebuie sa se elibcreze mintea de justificarea acesteia. Mintea
trebuie sa fie separata, nu trebuic sa se identifice. Avem un anumit control al
mintii ~i intr-o oarccare masura putem pomnei aiei. Daca decizi sa nu justifici
o anumita emotie negativa, este deja un inceput al luptei. Apoi mill tea va
actiona asupra emotiilor. Care este cauza emotii1or negative? Ele sunt
intotdeauna cauzate de alli oameni, este intotdeauna vina altora. Asta trebuie sa
inceteze. Trebuic sa recunoa~te!i cil in voi este cauza emotiilor negative. ~i nu
trebuie sa gasili motive pentru emo!iiie negative - este illtotdeauna u~or sa
gase~ti ni~te motive.
I: Ar trcbui sa Incercam sa descoperim ce anume din noi a generat exprimarea
unei emo!iile negative?
R: Foarte adesea este imita!ie. Altcineva exprima 0 emotie negativa ~i ceva din
tine il admira ~i gande~te: cat de frumos exprima el aceasta emotie negativa, ~i
vrea sa imite, ~i tu nici nu ~tii. Pot fi mnlte alte lucruri, dar foarte adcsea este
imiratie.
L Cand spune!i ca trcbuie sa Iucram cu ideile fundamentale ale sistemului,
vreti sa spuneti, ca de exemplu, lucrul asupra emotiilor negative? Poate fi
numit lucru daca cineva inceard din greu sa lucreze asupra lui insu~i in acest
fel?
R: in arice caz, oricum ati numl-o, aveli de lucrat asupra emotiilor negative,
intai prin stlldierea lor, apoi inecrcand sa nu Ie exprimati, apoi rnergand mal
341
 A PATRA CALE
dcparte ~i gasind emotia voastra negativa favorita. Presupunand di cineva nu
are autocompatimire, atunei este u~or pentru el sa lucrcze ell
autocompatimirea; dar el poate avea 0 ~anumita alta emolie, proprie lui,
lmpotriva careia Ii este dificil de iuptat. In general, ai uumai cateva ernolii
negative principale, dC$i unii oarneni deosebiti pot avea mai multe.
I: ered ca este posibil sa lupli ell miet emo!ii negative, dar diteodata accstca
sunt mult prea puternice $i are loc 0 explozie.
R: Am incercat sa explic ca. emo1iiie negative sunt diferite $i ca ntl poti utiliza
ace1ea$i mctode impotriva tuturor. in toate cazurile trebuie sa fii pregiitit. Este
mult prea tarziu sa te gandc$ti dnd te afti deja intrMo emotic negativa. Trcbuie
sa studiezi identificarea ~i sa fii capabil sa nu te identifici; trebuie sa fii eapabil
sa gande~ti intr~un mod eoreet - nu In aeel moment, ei Inainte $i dupa. $i
trebuie sa fii capabil sa folose$ti emotiile negative pentru amintirea de sine.
Dar Inainte de toate trebuie sa fii eapabil sa controlezi manifestarea emotiilor
negative. Daca nu poti controla manifestarea, nu poti Incepe lupta cu emotiiIe
negative. Dar trebuie sa Intelegi ca nu poti face nimic cand te afli Intr-o emotie
negativa; poti sa faci Inainte $i dupa. Cateodata, dnd e$ti mai bine pregat, Ie
poti folosi penhu amintirea de sine, dar asta este un Iucru cu totul special. In
lucru totul poate fi folosit, toate functiile gre$ite pot fi folosite, astfel $i
emotiile negative de toate tipurile pot fi folositoare ca un ajutor In amintirea de
sine. Prin aceasta vreau sa spun ca te poti antrena intr-un asemenea mod incat
emotiile negative Iti vor reaminti rte'cesitatea amintirii de sine.
I: Ali spus ea centrul intelectual ar putea controla centru! emotional daca $tim
cum. Ne pute!i spune cum anume?
R: Totul este sa Inve!i cum. GaSe$tc emoliiie legate de un anumit mod de a
gandi, eu anumite puncte de vedere. Daca dobfl.l1de$ti noi puncte de vedere,
apoi, dupa un anumit timp, emo!iile coneetate cu vechile puncte de vedere vor
disparea. Multe emotii depind de punctele de vedere. Dar este 0 munca Inccata.
1: Dc ee trcbuie racuta incet?
R: Pentru ca nimeni nu 0 poate face repede. 1a un anumit timp sa i~i schimbi
punctele de vedere, sa ai noi puncte de vedere stabilitc. Aeeasta insearrma
distrugerea amortizoarelor $i este un lucru dureras. In plus, amortizoarele nu
pot fi distruse dintr-o data, pentru di astfel nu ai mai avea nici un control. In
mod obi$nuit te controlezi eu ajutorul amortizoarelor. A$a ca amortizoarele
trebuie distru5e treptat $1, In acela~i timp, trebuie creata vointa. Dad este
distrus un amortizor, trebuie pusa voin!a In locul sau altfel, daca nu vei fi
protejat de amortizor $i nu vei avea nici vointa, te vei afla Intr-o stare mai rea
dedit cu amortizor. Acesta este motivul pentru care sistemele mecanice de
dezvoltare de sine sunt pcriculoase deoarece, prin mijloace mccanice, tara sa
$tii ce faci, po!i distruge unul sau altul dintre amortizoarele importante, rara a
pune nimic altceva In locul lui $1 sa devii mai rau decat Inainte. Mijloacele
trebuie sa fie con$tiente, trebuie sa $tii ce facio
I: Intotdeauna poti 5a-ti gase$ti principala emotie negativa sau numai
cateodata?
342
CAPITOLUL 14
R: Poti, dadi e$ti sincer in legatura cu asta. Estc 0 problema de sinceritate $i de
un anumit efort, dar noi nu vrem sa facem acest efort, astfel nu 0 vom face
niciodata. Chiar dad decidem sa cautam emo~iile noastre negative, ne
concentdim asupra emotiilor mici. Nu suntem niciodata suficient de sinceri sa
admitem care este emo!ia no astra negativa principala, pentru ca arata catcodata
urat.
Cftnd am spus ca este necesar sa~!i gase$ti emotia negativa principala nu m~
am referit la cdemaiimportante.cila ccle mai persistente. Dadi Ie gase$ti $1
incerci sa lucrezi asupra lor, asta adesea ajuta sa vezi impotriva carar emotii
poti Iupta. De obicci sunt doua sau trei cu care poli lupta. Dar trebuie sa tii m~i
precis $i nu doar sa vorbe$ti despre emotii in general. A vorbi despre emotii In
general este bine penhu gftndire In general, dar nu pentru acriune. Poti actiona
numai In legatura cu fapte clare.
I: Cele mai periculoase emotii negative BU sunt gelozia, teama, ura, mania?
R: Nu, aceasta este 0 c1asificare gre$ita. Cea mai folositoare c1asiticare este
dupa gradul de identificare, pentru cii aceasta face cel mai mare rau. Poti Iua
acestea ca emotii negative de prim grad, dar nu este In mod neccsar adc~arat.
Pentru anumi!i oamen! autocompatimirea poate fi cel mai rea. Pentru alta
persoana cel mai rau lucm poate fi sentimentul de nedreptate. Niciodata nu $tii
ce este mai rau, pentru ca asta depinde de idcntificare $i de trasaturi, de vreme
ce capacitatea de a simti anumite emotii deosebit de putemic $i a te identifica
cu aces tea poate fi principala trasatura a faisei personaliHiti. Este diferit pentru
?ameni diferiti.
I: Care dintrc emoliile negative trebuie sa Ie transformi?
R: Pe toate. Nu este nevoie sa facem un catalog. Trebuie sa incepi mai Intai eu
acelea pe care Ie poti aborda, $i apoi sa treci 1a uncle mai dificile $i inca $i mai
dificilc, daca este posibil.
Emotiile negative sunt 0 stare interrnediara intre silnatos $i nesanatos. Un
am al cami centru de greutate se atHi in emotiile negative nu poate fi numit
sanatos ~i nu se poate dezvolta. EI trcbuie sa devina mai intai normal.
Emotiile ncgative trebuie sa ImparJ:ite In trei catcgorii: in prinml rand,
emotiile cele mai obi$nuite, de zi cu zi. Trebuie sa Ie observi $i trebuic sa ai
deja un anumit control asupra exprimarii lor. Dupa cc ai dobandit un anumit
control asupra neexprimarii acestor emotii negative, apare problema cum sii
tratczi cu emotiile insele. Trebuie sa incerci sa tratezi cu ele Incercand sa nu te
identifici cat poli de des $i de mult, pentru di acestca suut intotdcauna legate de
identificare $i, daca invingi identificarea, acestca dispar.
eea de-a doua categorie de emotii nu apar in fiecare zi. Acestca sunt emotli
mai dificile, mai complexe depinzand de anumite procese mentale cum ar' fi
suspiciunea, sentimentclc rilnite $i multe aspecte de acest gen. Accstea sunt
mai grcu de invins. Poti trata cu cle prin crearea unei atitudini mentale corecte,
prin gandire - nu pe moment, ci iutre timp, cand e$ti lini$tit. Incearca sa gase~tl
atitudinea corecta, punctul de vedere corect $i ra-l sa devina permanent. Daca
crcezi 0 gandire corecta, aceasta va lua toata puterea accstor emolii negative.
343
 A PATRA CALE
Apoi exista eea" de-a treia categoric, emotii mult mai intense, mult mai
dificilc ~i mai rare. Impotriva acestora TIU poti face nimic. Aceste dona metode
- Jupta ell identificarea ~i creafea atirudinilor corecte - no ajutii. Cand vin
asemene erno!ii, TIU poti face decat un singur lucru: trebuie sa incerci sa-ti
aminte;;ti de tine insuti - sa-ti aminte;;ti de tine jusuti ell ajutorul emotiei. Dad.
inveri sa Ie utilizezi pentru amintirea de sine, acestea se pot diminua ;;i pot
disparea dupa un anumit timp. Dar pentro asta trebuie sa fii pregatit.
in prezent, din moment ce uu ;;tii direi categorii Ii apartine 0 emotie, trebuie
sa incerci sa utilizezi toate cele trei metode pentru toate emotii1e. Dar, mai
tarziu, vei vcdea cfi ele se impart in aceste categorii ~i ca intr-un caz ajuta ceva,
in altu1 a1tceva. Trebuie sa fii pregatit in toate cazurile. A~a cum am spus Ia
lnceput, va fi dificil sa luptati cu acestea sau sa Ie invingeti; dar veti lnvata in
timp. Numai sa nu amcstecati emotiile cu exprimarea emotiilor negative.
Intotdcauna vine mai intal neexprimarea. Cat timp nu poti opri exprimarea
inseamna ca nu poti face nimic in legatura cu emotii1e insele. Deci, inainte de a
putea face orice altceva, trebuie sa invala!i sa controlati manifestarea emotiilor
negative. Daca ati invatat sa controlafi exprimarea, atunci puteti incepe.
I: Se pare ca efortul de a-ti aminti de tine insuti te face mai vulnerabil ~i e~ti
mult mai u~or stapanit de emotii. Cum te poti proteja?
R: Nu te poti proteja la inceput. Trebuie sa ri~ti sa vezi ce funqioneaza. De
fapt, functioneaza in ambeIe synsuri: dintr-un punct de vedere tc face mai
sensibiI; dintr-un aIt punct de vedere iti ofera mai mult control.
I: In legatura cu emotiile tale negative obi:;muite, exista 0 anumita trasatura
specifidi in tine insuti care Ie aduce mereu?
R: Este foarte posibil, dar daca practici neidcntificarea vei vedea asta. Te
identifici cu multe, multe lucruri, nu numai cu emotiile negativc. De dimineata
pana seara treci de Ia 0 identificare la alta, dar cand incerci mai mult decat in
mod obi~nuit sa te identifici, poti observa multe emotii negativc pe care nu le-
ai vazut inainte. Pe unele Ie poti vedea in intregime, pe altele Ie poti observa
doar partial, inainte de a disparea. Daca vei incerca sa Ie observi ~i sa nu te
identifici, vei deveni mai putemic in a lupta eu emotiile.
I: Care este ealea corecta de a fi interesat de lucruri tara a fi identifieat?
R: Nu exista niei 0 cale eorecta. Trebuie fie sa te gande~ti la lucrurile corecte,
fie sa legi totul de amintirea de sine. Dad te poti gandi la lucrurile coreete,
poli fi interesat de aceasta rura identificare, dar daea devii identificat, toata
gandirea dispare ~i devine doar 0 repetare formatoare de cuvintc.
i: 0 emotie negativa care imi apare mereu rna faee sa rna simt impotriva
oamenilor pe care eu ered ca i-am neglijat sau i-am ranit in vreun eel. Se
bazeaza pe identificare. Nu vad cum sa scap de asta.
R: Este dificil de spus. Sun tern atat de mecanici incat in anumite eazuri nu
sun tern responsabili. in acela$i timp nu ai dreptul sa spui 'Nu sunt responsabil
a~a di nu conteaza ce fac'. Trebuic sa faci ceea ce pOfi. Dar neidentifiearea nu
va ajuta in acest caz. Daca simfi ca ai rucut ceva diu, ineeardi sa nu 0 mai faci
din nou. Foarte adesea oamenii i~i cheltuie toata cnergia gandindu-se la
gre~clile pe care Ie-au rucut ~i in ziua urmatoare ei fac exact acela~i lucru,
344
CAPITOLUL 14
i: Ati spus ca emotiile negative ar fi folositoare daca am putea sa ntl ne
identificam cu ele?
R: Dad am putea sa nu ne identificiim, am avea rezultate diferite. In mod
foarte dar ar fi de ajutor, deoarece ar da orientare vietii ~i multor altar lucruri
pe care nu Ie cunoa~tem inca.
Da, am spus ca dacii am plItea sa nu ne identificam, acestca ar putca fi
functii foarte utile. A~a cum sunt, acestea nu sunt folositoare. Toate emotiile
negative ce nu pot fi evitate devin functii folositoare, dad Ie folosim pentl1l
amintirea de sine. Unii oameni izbutesc sa faca aeeasta ~i oblin doua lucrmi
deodata - eliminarea emotiei negative ~i ercarca amintirii de sine. Daca ai 0
emotic negativa persistenta ~i> prin gandire corecta, 0 pui in legatura cu
amintirea de sine atunci, dupa catva timp, aceasta va ajuta amintirea de sine ~i
dupa inca ~i mai mult timp, daca persi$ti, emotia va disparea. Deci acestca pot
servi unui scop util, daca Ie poti folosi; dar daca te identifici cu ele, nu sunt
bune deloc.
r: Exista altceva ce poate fi tacut in legatura cu emotiile negative atunci cand te
afti intr-o stare proasta?
R: Nu trebuie sa crezi in aceasta stare proasta. In mod egal, nu trebuie sa crezi
intr-o stare buna, ca va dimane intotdeauna. Ambele starile bune ~i re1e se vor
schimba. Daca vci erede prea mult intr-o stare buna, vine 0 stare proasta ~i nu
e~ti pregatit $i, ca rezultat, vei fi""prea mult afectat. Daca te identifici prca mult
cu propria stare proasta, vei sim!i ca nu poti face nimic. Stare proasta sau buna,
tu trebuie sa mergi inaintc - exista 0 singura cale.
f: Gclozia putemica intra in cea de-a doua categoric?
R: Asta ramane sa decizi tu. Poate sa aiba foarte multe forme ~i manifestari
diferitc. In mod general se bazeaza pe justificare. Mental e~ti de acord cu ea, 0
accepti, pregatc~ti terenul pentm ea. Cand vei inceta sa mai pregate$ti terenul,
aceasta poate sa dispara sau poate fi transformata in ceva diferit. Dar accasta
este 0 descriere prca generala. Exista zece mii de diverse tipuri de gelozie dar,
la baza lor, aproape in mod inevitabil se afia sentimentul ca at drcptul sa fii
gelos. Trebuic intotdeauna sa-ti aminte~ti ca toate cauzele emo~iilor negative
sunt in noi.
I: Emotiile negative sunt molipsitoare? Accsta este motivul pentru care viata
familialii este atilt de dificila?
R: Da, este un fapt ciaI' ca emotiile negative sunt foarte molipsitoare, dar in
special sunt molipsitoare pentru tine insuti. Daca ai anumite emotii negative ~i
Ie admiti, daca. nu Ie negi in mintea ta, eJe sunt destinate sa se repctc ~i sa
devina din ce in ce mai putemice.
I: Autocompatimirea, pentru mine, nu este 0 emotie ncpIacuta, totu~i 0
consider a fi negativa. Ar trebui sa fie opriW.?
R: Mai ales dad cste pHicuta. Cand autocompatimirea estc placnta, este 0
emotie deosebit de otravitoare.
I: C~m pot sa gandesc corect despre autocompatimire?
R: Cand te gande$ti la ea trcbuie sa-ti creczi in mintc un solvent permanent, (1
atitudine, care va dizolva autocompatimirca dnd va aparea. Giise:,;te-i pal1ea
345
 A PATRA CALE
carnica, partea absurdii, partea ncsiiniitoasa, nu tc fOfmaliza rata de tine insutL
Daca rcu~e~ti sa formezi a atihldinc pennancnta atunei, imediat ce va apiir~a
autocompatimirea, toama solventui peste ea ~i aceasta se va dizolva. Gase~te
ceca cc este prostie, ceca ce este nebunie in autocompiitimire, nn prin analiza,
ci prin cxemple. V ci gasi multc trasiituri in ea dadi te giinde~ti $1 observi in
mod sincer ~i, dadi Ie vei rine minte, autocompatimirea Iltl va indrazni sa ridiec
capul.
I: Dar daea descoperi di nil dispare?
R: Aceasta este a atitudine grc~iHi ~i Bn numai 0 atitudinc. Autocompatimirea
nu este [carte nonnaIa, a~adar studiaz-o, gasc$te-i toate trasaturile ei ciudate,
inceardi sa-ti fie ru$illC de ea, nu gaud! sau nil vorbi despre ea ea :;;i cand ar fi
eeva nedaunator sau placut.
I: Am gasit in mine insumi 0 ingaduinta foarte mare fata de propriile inclinatii,
care cred dt este sHibiciunea mea principala :;;i un obstacol in lucru. Dar prin
propriile mele eforturi nu :;;tiu catu:;;i de putin cum sa lupt cu ea.
. R: Foarte adesea nu poti lupta sau nu :;;tii cum sa incepi sa lucrezi impotriva
unei sHibiciuni speciale, dar nu conteaza, Lucrcaza impotriva oriciirei
slabiciuni :;;i vei lucra impotriva acestei slabiciuni. Estc un mod foarte u:;;or de a
te justifica sa spui ca nu :;;tii cum sa luMi impotriva unei sJabiciuni. Las-o in
pace :;;i lupta impotriva altor sHibiciuni - rezuitatuJ va fi acela:;;i. in anumite
cazuri speciale trebuie sa ne intqarcem la anumite dificulta!i iar :;;1 iar dar, in
general, toate eforturile con due in aceea:;;i direetie, fie ca este lupta impotriva
~egativitatii, imaginatiei sau orice altceva.
I: De ce daca dan curs maniei se creeaza un anumit sentiment de insufletire?
R: Mai intai pentru ca este un obieei, apoi pentru ca este u:;;or. Tot ce da curs
unui obicei, produce pliieere. Ma:;;inii ii place intotdeauna sa mearga in directia
rczistentei minime dar, in lucru, trebuie sa mergem in directia rczistentei
maxime.
I: Frica nu este 0 emotie negativa? Poate fi ea necesara?
R: Ea este baza multor emotii negative. Nu vorbim acum de emotiile
instinctive. Emotiile negative ale centrului instinctiv sunt necesare, 'dar
ceIeIalte sunt aproape toate inutile. Dar chiar :;;i emotiile instinctive pot
conduce la imaginatie. De exemplu, iti poate fi frica de :;;erpi :;;i, tnlind intr-o
tara unde exista doar un :;;arpe :;;i jumatate, iti pOli petrece toata viata fiindu-ti
frica de :;;erpi. Aceasta este imaginatie. ' acest gand continuu ;;i nu va mai putea sa continue :;;i sa se manifcste. Deci pOli
I: Nu-~i estc adesea frica de Iucruri dcspre care nu ~tii nimic?
R: Frica este pur ~i simplu 0 anumita stare; poate exista Tara nici un obiect.
Asta arata cat de inutile sunt emotiile negativc. Adesea inventam obiccte
pentro a emotie, cand cmolia deja exista. Luati invidia, teama, suspiciunea.
Credem ca cmotia este produsa in no] de ceva exterior, pe dind in realitate ea
:ste in noi, iar apoi noi doar ciiutam un obiect :;;i, in acest fel, a justificam.
I: Tot nu intelcg de ce toate cauzele emotiilor negative sunt in mine insumi.
R: Daca te observi, vei vcdea. Cauzele extcrioare raman acclea$i. dar uneori
eJe produc 0 emotie negativa in tine, alteori nu. De ce? Dcoarccc cauzele rcale
se afla in interiorul tau; in exterior sunt numai eauze aparcnte. Daca e:;;ti il1tr-o
346
CAPITOLUL 14
stare buna, dad iti aduci aminte de tine insuti, daca nu te identifici, atunei
nimic din ee se poate intampJa tn exterior (relativ vorbind, pentru ca nu ma
refer la catastrofc) nu poate produce 0 emotie negativa 'in tine. Daca e$ti intr-o
stare proasta, identificat, scufundat in imagina!ie, atunci arice Jucru nepIacut
oriciit de mic va produce a emotie violenta, Este 0 problema de obscrvare.
i: Dar tot nu vad cum allUluite lucruri, de exemplu, comportamcntui oamenilor,
ar putea sa nu ne produca emotii negative.
R: Ace;;tia sunt ma:;;ini. De ce ar trebui sa produca emotii negative
comportamentul unor ma:;;ini? Daca 0 ma;;ina te lovc;;te, este vina ta; nu trcbuie
sa fii in calea ma;;inii. Poti avea 0 emotie negativa, dar nu este vina ma;;inii;
este propria ta vina, Ceilalti oameni nU au atat de muita putere asupra ta
precum crezi, este numai rezultatul identifidirii. Poti fi mult mai mult liber
daca nu te identifici :;;i cateodata e~ti mai liber. De aceea am spns ca trebuie sa
observi. Daca obscrvi bine, vei vedea ca uncori te identifici mai mult, alteori
mal putin; $i de aceea, uneori e:;;ti complet in puterea emotiilor negative, iar
alteori opui 0 anumita rezistenta. Iti poatc lua mult timp sa inveti cum sa rezi$ti
cmo!iiior negative, dar nu este imposibil. Trebuie sa intclegi un lucru despre
emotiile negative: ne este prea frica de elc, Ie consideram prea puternice. Le
putem opune rezistenta dacii persistam :;;i l1U Ie considcram inevitabile :;;i
omnipotentc.
I: M-am putut vedea pierzandu~mi cumpatul intr-o zi, c3nd vorbeam cui va, dar
nu m-am putut opri. Cum imi pot stapani furia?
R: Acesta este un exemplu de mecanicitate. NU-li poti control a furia ciincl
aeeasta deja a inceput sa apara - este prea tarziu. Lupta trebuie sa inceapa in
min tea ta; trebuie sa gase:;;tl a modalitate proprie de a gaudi corect desprc 0
anum ita dificultate. Sa presupunem cii trebuie sa te intalne:;;ti cu un anumit om
care te irita. Apare furia; nu-ti place. Cum poli s-o opre$ti? Trebuie sa incep!
prin a-ti studia gandirea. Ce crezi despre acest am - nu ce sim!i cand e;;ti iritat,
ci ce crezi despre el in momente lini:;;tite? Poti sa descoperi ca, in rnil1tea ta, tc
ceI1i eu el; ii dovede:;;ti eli el gre:;;e;;te; ii spui toate gre:;;elile lui; gase;;ti ca, in
general, el se comporta in mod gre:;;it in ce te prive:;;te. Aiei gre:;;e:;;ti. Trebuie sa
inve!i sa gande;;ti corect. Apoi, daca a faei, se va intampla astfel: dC$i cmotia
este mult rnai rapida dedit ganduI, emotia este un lucru temporar, iar gandui
poate fi tacut continuu; astfel, ori de cate ori emo1ia va t5:;;ni, se va lovi de
lupta cu exprimarea emotiilor negative, ca in acest exemplu, nurnai prin
crearca unei gandiri corecte continue. Este imposibil de explicat cc este
gandirea corecta in cateva cuvinte; este nccesar sa fie studiatiL Dadi iti
aminte:;;ti ce am spus despre pal1ile centrilor vei ajunge aiel, pentru ca, in
majoritatea cazurilor ~i in majoritatea conditiilor din viata obi;;nuita oarneni!
gandesc numai cu partea mecanicii a centrului intelectuaJ, care este aparatul
fonnator. Aceasta nu este suficient. Este necesar sa folosil11 partea intelectuaJa
a centrului intelectuaL Identificarea este principalul motiv pcntru care nu-!
folosim. Incercarea de a~ti aminti de tine tnsnti ~i incercarea de a nu tc
347
 A PATRA CALE
identifica sllnt cclc mai bune mijloace pentru a trece In par~ilc superioare ale
ccntrilor. Dar 110i intotdeauna uitam de idcntificare ~i de amintirea de sine.
J; I,:vingerea emotiilor negative, ea teama, poate sa crcezc energie?
R: In mare masura. Este unul dintre cele mai bune mijloace de a colecta
cl).crgic. Toate posibilitatilc de dezvoltare sunt continutc In invingerca
cmotiilor negative :;;i transfonnarea lor. Un om ell emotii negative Btl va face
niciodata nirnie.
T: In ce fel de lucruri pot fi transfonnate emotiile negative?
R: Este mai bine spus di pot fi invinsc. Dar, daea dorc:;;ti, putern spune cii ele
sunt trallsfonnate tntr-un anumit tip de emotie amcstecatii ell foarte multa
iutelegerc - 0 emetic a partilor superioare ale centrilor, Aproape oriee emotie
negativa pe care 0 avem acum poate fi transfommta Intr~o emotie a par!ilor
superioare ale centrilor. Dar aceasta necesita Intelegere convino-erea ca este
neeesar ~i decizia de a 0 face, . ' 0
I: Emotiile negative sunt cele care ne Impicdica sa accesam aceste stari
crnotionale?
R: Da. A vern bani suficicn!i, dar Ii che1tuim pe to!i pc lucruri neplacute. Dad
vom ceonomisi suficient de multi, ii vom putea folosi intr-un mod eorect.
Puterea de folosire vine odata eu cantitatea,
i: Am obscrvat doua feluri de indignare in mine insumi: un fel cand, de
exemplu, vad un copil care sufel;a, iar alt fel cand ceva rna supara pe mine. Sunt
amandoua Ia fel de negative? \
R: Cu dit indignarea este mai altruista ~i eu cat ai mai muit<'i dreptate, cu atat
este mai rau. Cu cat mai vei pierde multa energie cu aceasta, eu atat ea va
produce rezultatc mai negative.
I: De cc sunt atat de repede inc!inat sprc emotii negative In timpul diseutiilor
comparativ eu oriee alte ocazii? In discu!iile politice, de exemplu.
R: Pentru di intotdcauna erezi di aeeste lucruri pot fi difcrite. Cand iti vei da
seama ~i vei deveni feon convins di luerurile nu pot fi diferite, vei inceta sa te
cert-i. Cearta se bazeaza pc ideea ca lucrurile pot fi diferite ~i ca anumiti oameni
pot face luerurile in mod difcrit. Incearca sa gande~ti din punctul de ~edere ca
tot ce se intampIa, se intampla pcntru ca nu poate fi altfel; dad ar fi putut fi
altfe], s-ar fi intamplat altfel. Este foarte simplu, dar este foarte dificil sa-ti dai
seama.
I: Daca vedem ceva ce nu ne place in allii este pentru ca ei sunt oglinzi pentm
noi :;;i avem accla:;;i lucru in noi?
R: In principal, da. Dar este mare lucru sa iti dai seama de asta. Poate ca
oameniJor Ie displae ceilalti pentru ca ace~tia sunt oglinzi penhu ej in~i$i. Nu-~i
dau seama de asta dar, cum va, 0 sirnt in mod vag detern1inandu~i sa Ie displaca
ace$tia. Totu:;;i, este de ascmenea un principiu in lucru ca inainte de a deveni
mai bun, trebuie sa ajungi mai ratL Nu nurnai pentnl ca observi mai mult ~
efectivajungi mai rau 1nail1te de a dobandi mai mult control.
i: Dad tiMai aminti lntotdeauna cil oamenii nu ar putea actiolla niciodata altfel,
ai putea atune! sa-i intelegi?
348
CAPITOLUL 14
R: Sigur ca trebuic sa~\i aminte$ti asta. $i pana ce aceasta amintire nu devine
constanta, BU vei putea intelege nimic despre ei. Exista multe aspecte dc acest
fel. Tot ce inveti in sistem trcbuie sa sc afle in cOI1$tienta ta in accla~i timp,
altfel fiecare amanunt te va face sa uiti totul.
i: Am descoperit ca devin foarte negativ dind primesc sfaturi ~i ntl sunt
niciodata de aeord cu accstea.
R: Din nou, totul se bazeaza pe atitudinea ta: admiti ea altcineva iti poate
afccta starea ernotionala. Nu ar trebui sa admitem 0 asemenea putere
emotionala asupra ~oastra. Acum, chiar daca doar te gandc:;;ti la acest sfat, tc
simti tulburat. il reconstruic:;;ti. Dar ar trebui sa gande:;;ti intr-un mod cu totul
dife'rit; este pur ~i simplu 0 problema de ratiune. Chiar dad oamenii dau sfaturi
tara sa se gandeasca, chiar daca tu :;;tii mai bine, nu exista nici 0 ratiune sa-!i
pierzi curnpanli. Nu ca:;;tigi nimic devenind tulburat sau iritat. Trebuie sa
incetezi sa te justifici in mintc.
Cand inectezi aeeasta justifieare descoperi ca, foarte adesea, cauza tuturor
aces tor emotii negative cste 0 anumita idee gre:;;ita. Fiecare poate gasi ce\'a In
ncregula Intr-o zona sau alta a vie!ii sale ~i, In general, exista tendinta sa anmci
responsabilitatea asupra acestui aspect Crezi cii dad acest aspect ar fi fost
bun, toate celc1alte lucruri ar fi fost bune. Ficeare are una, cateodata doua sau
mai multe combinatii de circumstante pe care Ie blameaza pentm tot ceea ce
face rau :;;i pentru toate manifestarile sale de sIabiciune. Dar trebuie sa Intc1cgi
ca absolut nimic din lume nu poate produce acest rezultat. Sa presupunem ea
exista un anumit lucru care cstc diu :;;i gandesc: 'Daca acesta ar fi fost bun, eu
a:;; fi fost diferit'. Dar dacii ar fi fost bun, eu a:;; fi fost la fel. Vorbesc din
experienta, deoarece cunose oameni care au gaudit a:;;a :;;i, cand acel aspect
particular pc care ei I~au gas it a fi diu sMa schimbat, ei au ramas la fel $i, pur $i
simplu, au gasit un alt aspect neplacut in locul primului. .
I: Am descoperit ca una dintre ceJe mai mari dificultati ale meJe este lritarea.
R: Aceasta este una din cele mai profunde trasamri in oameni :;;1 afecteaza pe
toata lumea. Cel mai dificil lueru din lume este sa supor!i eu rabdare
manifestarile ncplacute ale celorlal!i oameni. Oamenii pot sacrifica arice
alteeva, dar BU pot suporta JuclUl aecsta. Iritarea este 0 emotie particulara,
produsa de scntimcntul propriei mecanicitatii sau a altor oameni. Asta nu
inseamna ca QI'ice manifestare meeanidi cauzeaza iritare, dar cateodata
mecanieitatea 0 produce. Dad nu simtim mecanieitatca altor oameni lntr-un
anumit caz, dC$i ace~tia pot fi chiar mult mai mecanici, nu va exista nici a
iritare. Suntem iritati de alti oameni cc actioneaza ea ma:;;ini, deoarcce noi
in:;;ine suntem ma~ini. Daca am inceta sa fim ma~ini. am lnceta sa fim iritati.
Acest sentiment de mecanicitate devine iritare dcoarece ne identificam cu cL
Dad izbutim sa inlaturam identificarea, accla$i IUClU pe care il cunoa~tcm
acum ca iritare va dcveni 0 emotie fomie folositoarc, un fel de tcntacul prin
care vom putea sim!i mecanieitatea. Nu va puteti imagina cat de diferite devin
emotiile obi~nuitc $i adcsca cat de utile, daca BU ne identificam eu clc.
1: Cum cste eel mai binc sa lucrezi Cll 0 emotie negativE cand acestca devin
simplE apatic?
349
 A PATRA CALE
R: Foalic adcsea, cand c1110tia ncgativll ia forma rczistcn!ei pasive flU poti face
nimic pc moment. Dar pOli continua sa lucrczi. Dad nu poti face nimic astazi,
va fi $1 un maine $i un poimainc $1 sapmmana Un11atoarc $1 luna unnatoarc.
Trebuie sa te pregatc;;ti pcntru viltar, 'inainte de toate prin amintire de sine, prin
a-!i rcaminti de ce anume ai venit, prill a-ti reaminti primelc principii. Toata
accasta apatic $i scntimcntelc negative provin dintr-un lung 50mn. Dadi vel
continua sa donni atunei cand ai putea sa lllcerci sa tc tI"CZC$ti, acest samn va
produce 0 stare negativa sau alta.
I: Am observat in mine insumi a dorinta constanta de ma simt! comod Estc
genera! valabil pentnI tori sa simta a$a? ' " f'dce sfl adormi. Numai acea trezire care vine din tine lnsuti este slgura.
R: Aceasta este una din cele mai imp011ante earaeteristici ale vietii noastre.
Acestei dorintc ii saerifieiim totul. Sun tern gata sa renuntam Ia ariee ~i sa
mergem pe linia rezistentei minime. Cateodata aeeasta dorinta devine atat de
puternica indit nu poti de~at sa te simti eonfortabil ~i nimie alteeva. Chiar daca.
ceva anume nu este confortabiI, Incerci sa aranjezi Iuerurile astfel Incat sa
devina confortabil.
I: Exista vreo calc de a scapa de aceasta?
R: Ce e de fiicut este 0 problema diferita; trebuie sa 0 abordam din aita directie
Aeeasta dorin!a este un lueru foarte mare ~i fiecare efort impotriva acest~i~
este imp011ant; deei fiecare ef011 trebuie discutat In mod special, nu toate
eforturile impreuna. Somnul ~ste cel mai confortabil lucro; Ineercarea de a te
trezi este foarte inconfortabiHL Mai tarziu, cand vom fi partial trcji, vom simti
cat de inconfortabil este sa donn! dnd arice se poate Intampla In ariee
moment. Dar este neeesar sa ajungem la aceasta stare.
I: Cum se poate Sa contraearezi lenea?
R: Prin ef011, cum altfel? Este dificil sa discutam in general, pentro ca exista
atatea forme de lene - atat de multe seapari diferite. Trebuie sa diseutam despre
cazuri concrete, a~a cii numai tu Insu!i iti poti raspunde. Gase~tc In tine insup
fonne diferite de lene; atunei vei vcdea ca nu este intotdeauna ia fel - in unele
cazur! se manifesta mai diu, in aite cazuri mai putin puternie. Ai nevoie de 0
!:l1are cantitate de observatii - nimeni din afara nu te poate ajuta.
I: Este de vreun folos doar sa dore~ti aceasta?
R: Nu, aeeasta nu este suficient. Sa presupunem ca e~ti lene~ intr-un anumit
domeniu particular, dar nu intotdeauna Ia fel de lene~ - uneori mai mult, alteori
mai putin. Asta constituie material de observatie. Gasc~te ee te face mai lene~
sau rna} putin lcne~, atunci vei gaS! cateva cauze ~i vei ;;ti unde sa observi in
viitor. In l11ulte luefuri din noi trebuie sa gasim care sunt diferentcle, pentru ca
In noi nu ramane nimie la fel pentru mult timp. Chiar trdsaturile permanente se
manifesta in mod diferit - intr-o zi intf-un fel, In alta zi in aIt fel. Este necesar
sa afHim ec 0 genercaza.
I: Exista 0 eale de a vedea difcren!a dintre 0 necesitate reala de odihna ~i lene?
R: ea ~i in mllite alte lueruri, exista cazuri eand poti spune In mod precis ~i
trebuie sa lei numai aceste eazmi ;;i sa llU te gande~ti la cc1c indoiclnice. Daea
vei Incepc eu aecle cazuri pe care nu Ie euno~ti, nu vei putea face nimic. In
aeest sistem trebuie sa Ineepi ell lucrurile despre care IlU ai nici un dubiu.
350
CAPITOLUL 14
I: Dad. ineerci sa-ti adllci aminte de tine insuti ~i ob!ii un fel de rezulatat, poti
fi sigur crt aceasta nu este imaginatie'?
R: I~ea odata se impune aeela~i raspuns. Vor fi momente asupra carora nu vc~
avea indoieli ~i VOl' fi m0111entc desprc care vel ~ti cii sunt imaginatie. Nu pop
fi siaur de ariee moment, dar de anumite momente vei fi sigur.
I: P;ate 0 cireumstanta exterioara sa te trezcasdi dintr-o data?
R: Da dar in unna.totUl moment alte eircumstante exterioare vin ~i tc fac sa
adofmi din nou, a~a ca nu este nici un profit din aceasta. $i eu cat mai mult un
anumit tip de eireumstante te fac sa te treze~ti, cu atat mai u-$~r altcle te vor
I: Un am care lneepe sa se trezeasca dczvolta in cl un sim! al dualitatii ? ¥
R. Este accasta 0 observatie sau nu? Daca este 0 observatie, este ccva; dar daea
e;te doar filosofic, este c~l11plet nefolositoare. Nu te va ajuta daca vei decide
intr-un fel ~i luclUrile se vor inUhnpla altfe!' Trebuie sa te ocupi eu ziua de
astazi ~i, poate, eu ziua de maine. . .
i: Am deseoperit ca pot avea 0 emotie negativa ~i, in aeela~1 tnnp, 0 pot
observa.
R: Cu certitudine. Potl avea emotii negative violente ~i sa Ie observi. Foarte
adesea emotiile negative ne trczesc intr-o anumita masura, astfel indit Ie putcm
observa. Este coreet, dar ast<.t nu Ie diminueaza, de devin ehiar mai bune daca
faei asta ~i ehiar mai pJaeute ca forma de somn. Observarea llU este calea de a
distlUge emotiile negative. Daca vrci sa Ie distrogi, sunt muite metode, dar
observatia este numai pentnl studitl.
I. Exist~ vreo cale de a trata eu starilc negative destul de vagi, apasatoare?
R: Da, multe eai; cateodata pot! lupta cu aces tea, dar presupunand chiar e~
starea ta este atat de apasatoare di nu poti face nimic, la un moment dat, daea
faei eforturi luaiute ea aeeasta sa apara, in timp ee e~ti intr-o stare mai buna,
aeeasta va ajuta. Trebuie sa faei nllmai ceea ce este absol.ut nec:sar Int:-l~n
astfe! de moment, dar nu trebuic sa tc identifici eu starea ta el trebmc uumal sa-
ti aminte~ti ca ea va treee, nu trebuie sa erezi ca este permanenta. EmotIOnal
intotdeauna eredem in lucrori - ccutrul emotional nn ~tie de ziua de mamc:
pentro acesta totul este prezentul, totul este penna~ent. Nu trebuie sa te
identifici ell acest sentiment, trebuie sa ~tii di se va schnnba.
I: Tot ceca ee rna intereseaza in lucru foarte eurand incep sa-I simt ca pc un
taram inspaimantator. Cum sa evit aceasta capeana? . . . .
R: Ei bine, aeeasta este 0 stare mlntlllata pentru ammtlrea de $IllC - 0 pot l
folosi. Cu cat e~ti mai negativ, Cll atat mai bine iti poti aminti de tinc insuii -
dadi intelegi ca poti ie~i din aceasta. Trebuie s~-ti ami.llteasca, si'H i serveasca
drept alarma, altfel vei ramane intr-o stare ncgatlva tot tnnpu!. .
l: Se pare ca numai ahmei cand am observat in mine il1sumi prostle sunt
eapabil sa fac eforturi mai puterniee. . _
R: Ciiteodata este foarte folositor sa-~i vezi prostia. Daca al putea Cll adevarat
sa te vezi pe tine insuti, nu al mal fj in stare sa ui!i. Dar asta cste legat de
eon~tien\a.
351
 A PATRA CALE
!: tntot~eauna am fast mai dcgraba adaptabil ;;i aceasta mil iugrijoreaza. Dadi
l1~c~rc sa fae un cfOft este [carte nepHicut sii-J Incep dar, mai tafziu, nu mal este
I1lcldecum un CfOft.
R: M~~entlll in care acesta devine u~or estc un avertisment; asta inseamnii ca
?ata VlIloare efortuI va fi mult mai dificiL
I~ A~. desc?pcrit ca pot ic~i diteodata dintr-o cmotic negativa ingaduindu-mi
sa 111a IdentIfic ell ccva pliicut.
~; Fol?s~~ti c~vant,ul ·id.en~ific' ,intr-un sens grc~it. Nu poti spune 'imi ingadui
sa devlll IdentIficat , pO~l sa Sput doar 'imi ingiidui sa devin interesat de ceva'
Da, ast~ poate functiona un timp dar. dac5. devii identificat, va fi exact accla~;
l~c.:u dm, Pu!H~t de vcder: practIc. Doar eel de lucrurile pJacute po/l fi intercsat
~ra ~ fi Identlficat, pc cand de un lucm neplacut Illl pori fi intcresat rara a fi
IdentIficat.
i: Gas~sc ca buc~r~a este 0 marc dificultate. Ma bucur aproape de orice :,;i se
pare ca aceasta rna mdeamna la somn
R: i~c~a~ca ~i'Hi aminte:,;ti de tine I~suti; atune! bucuria va fi mai mare, mai
deph?~ :';1 vel profita de aceasta, Dar dadi te face sa adormi, atunci incearca sa
o :V1rl,asta ~ tot. Orice fel de stare emotionalii poate fi folosita pcntru
ammt:rea d: SlOe, da~ inainte sa poti face asta este necesar sa-ti creezi aceasta
capavcltatc; Jar capaC,ltatea poate fi creata numai prin efort constant, regulat.
A R: Nu, nu gandirea ci atentia, pentm cii imaginatia este una dintre manifestarilc
pac~ doa~ te gande:,;t1la asta odaVi pe saptamana, nu va ie:,;i numic din aceasta,
!: Sll~t ca, o~stacolul. meu ~rihcipal este imaginatia, in special despre mine
msuml. ~x]~ta vreun tip specIal de lueru Impotriva accsteia?
~: Im,agmat Ja poate fi ~oar~e diferita, Daca exista eai speciale, este posibil sa
aJungl la acestca numal pnntr-un studiu detaliat Daca ma intrebi in o-eneraJ
pot sii-ri riispund doar: amintirea de sine, '=' , Atentia ac!ioneaza ca 0 lumina, iar imaginatia este ca un proces chimic cc
. ~aca ,:,rei .sa spui v~sa~e .Cll oehii deschi:,;i, aceasta reprezinta numa! jumatate
?In nna~m?lJa noastr~ ~l Jumat~tea cea. mai inocenta. Cu siguranta aceasta
mS:at~na plerder: de ~lmp, dar plerdcm tlmpul in atM de multe felmi incat inca
~uJm l~ plu,s sau 1~ mInUS nu prea mai conteaza. Este mult mai periculos dadi-
p lln~gl~ezl a.m~mlte .ealitati in tine Insu!i, in alti oameni, in omenire sau In
natura :';1, ap~l, ll1c.epl ~a crezi in aceste idei imaginare :,;i sa-ti pui credinta In
ele. ~un~em meo_nJurat] de aceste calitati imaginare :,;i ele sunt cele eu 'care
!re~bUIe sa ne luptam.
I: In incercarea d~.a rez!sta imaginaliei ar trebui sa gase:,;ti cauza acestcia?
R:. Nu, s-~ op.re:';~l Ime?lat. Cauze exista intotdeauna. inloeuie~tc-o prin alteeva
prmtr-o gandlre !l1ten~lonala. ' R: Este un obicei prost, 0 forma de somn, 0 slabieiune. Este u~or, nu necesita
I: De ee nu are niei a valoare sa observi :,;i sa studiezi imaginatia ca un mijloc
de auto-cul1oa:,;tere? ' l: Putem spera sa scapam de imaginatie, in final?
R: Vei ~vedea fo~rte curand cii ~c~asta nu-!i aduee nimie. Imaginatia se invarte
me~eu m acela:';l c~rc, Este. achvltatc mentala necontrolata $i prin imaginalie
cream. mul~e v~lon false~ !mem de cle :,;i Ie folosim in gandirea noastra. De
aeeca Imagl~latla este penculoasa. Nu verificam lucrurile. Ne imaginam lucmri
fie_~en.tru ca ne p!~e, fi~ pentru ca ne displac cateodata :,;i ne estc teamii de ele.
Trml1l 1I1tr-o Inme Imagmara.
352
CAPITOLUL 14
i: Fugind de rcalitatc?
R: Nu 0 fuga con:,;tienta, dar astfel se intampla. Este partial datoritii Jenei
mentale: de exemplu, este mai u:,;or sa-!i imaginezi un lucm decat sa il studiezi.
I: Dadi :,;tii acest lucm, n-ar trebui sa rcprczinte accasta 0 cale simplii sa 0
opre:,;ti?
R: Nu, pOli sa $tii :,;i ea sa continue. Este necesar un efort special pentnl a 0
opri. Sun tern atat de mecanici incat putem :,;ti :,;i, totu:,;i, sa faeem accIa$i lucru.
1: Simt di nu mai pot a:,;tepta, trebuie sa incerc sa gasese 0 ie:,;irc din mla:,;tina in
care rna gasesc. Cu cat imi viid mai mult propria meeanieitate, eu atat mal mult
simt urgenta de a face astfe!.
R: Trebuie sa in!eIegi ca este necesar un timp indelungat. Au treeut ani de zile
in via!a obi~nuita. Cand auziti despre mecanicitate $i abia ali inceput lupta cn
ea, vre!i imediat rezuitate. Este neeesar intai sa va obi$nuiti cu aceste idei. Nu
exista secrete sau metode speciale de a merge mai repede.
1: Mi-e difieil sa in!eleg ca imaginatia intra in toate emotiile noastrc.
R: Orice emotie bazata pe identificare este imaginalie. Identifiearea este un
semn de imagina!ie. Cand vei gasi 0 emotie rara identificare, vei gasi 0 emotic
tara imaginatie.
i: Gandirea este singura modalitate de a testa imaginatia?
care functioneaza rara aten!ie. "In momentul cand ili indrepti aten!ia catre ea,
imaginatia se opre:,;te.
i; Vreti sa spuneti ca nu pOli observa imaginatia rara sa a opre:,;ti?
R: Nu a pori observa prea mult. Dad 0 vezi doar :,;i apoi te indrep!i in alta
parte, ea poate sa continue, dar dacii mentii aten!ia asupra ei, ea se va opri.
poate continua doar in intuneric :,;i se opre:,;te la lumina.
l: Asta nu inseamna cii atunei cand 0 vezi, intervine giindirea?
R: Gandirea poate aduce atentie. Atentia este a facultate diferita, deoarcec
chiar :,;i gandirea poate funqiona rara atentie. Dar gandirea poate lucra elf
atentie, pe cand imaginatia nu poate. Anumite faeultati pot luera numai eu
atcntie, iar altele pot lucra tara atentie.
l: Care estc difercnla dintre gandirea obi:,;nuita :,;i imaginatie?
R: Intentionalitate sau Jirsa de intentionalitate; control sau Jipsa de control.
i: Imagina!ia este unul din lucrurile ce1e mai putemice in am :,;i tOhl$i este eel
mai inutil. De ce?
nid un efort. Toate celelalte neeesita efort
R: Nu putem vorbi despre final, este mult prca departe. Primul pas este sa vczi
cat timp ii aeorzi imaginatiei; uffi1atoml pas este sa-i acorzi ceva mai putin.
I: Nu pot sa spun dad ccva este sau nu imaginatie :,;i nu ~tiu cum sa inccp sa 0
recunose.
R: Nimeni nu te poate ajuta sa inccpi, trcbuie sa inecpi singur. Trebuic sa
surprinzi la tine un anumit tip de imaginatie - nu rna refer exact la visarc ell
-353
 A PATRA CALE
CAPITOLUL 14

och~i descl~i~i. Trebuie sa ai un standard pcntnl imaginatic: apoi, cand e~ti in imaginara inlatura ClmOa$tcrea. Moal1ea unui pricten sall vrcun fel de mahnj~~
?ubn.l, ~op compara. Imaginatia poate lua trc! fanne: imaginatie pasiva,
este 0 sufcrintii realii dar, daca te identifici eu ea, asta poate produce emotlc
Hn~g~na}lc c~re se exprima prill vorbire ~i imaginatie care sc exprima prill
llcgativa. ~i, ill afara de asta, suferinta ocupa doar 0 mica parte din Ylata
actlvltate. EXlsta directii ~i directii ale activiHitii noastre, fiecare [oarte diferita
noastra, in timp ce emo!iile negative a ocupa in totalitate.
de ~ealalta. yneic incep ell cfort $i continua ell CfOft. Altele pot fi imaginatie.
I: Este durerca 0 emotie negativa?
PO~1 ~rede ea este cfOlt pc cand, in realitate, este imagina!ie exprimandu-se prin R: A suferi de 0 durere nu estc 0 emotie negativa in sine, dar cand interviu
aCtivltate, care flU se poate opri $i flU necesita niei un efort. A vorbi estc la fel:
imaginatia ~i identificarea, aceasta devine emotie negativii. Durcrc~
anumi!! oameoi trebuie sa vorbeasca, altii trebuie sa faca ceva, dar ambcle sunt
manifestari ale aceluia$i lucru. emotionaia, ca ~i cea fizica, nu este 0 cmotie negativa in sine dar, cand incepl
sa 0 inflore-$ti in fel ~i chip, ca devine negativa.
I: A',11 obscrvat en imaginatia pare sa ocupe loe in memoric, mergand de la 0 i: S-a spus, sau ccl putin s-a dedus, ca omul iubc$te suferinta. Este intm totul
aSOClcre la alta, Este aceasta observatie corecta.?
adevarat?
R: Nu. Memoria in sine nu est~ respons~bila de nimie, Memoria este
R: Nu inteiegi complet sensul acestui lucru. Dacii vei gandi mai pro fun?, :'ei
impart iaia ; ea fumizeaza material pcntru oriee solicitare de-a ta, 0 pot i solicita
vedea ca fiecare are un anumit tip de suferinta, sa spunem autocompatlmlre.
pentru gandire serioasa, imaginatie, exprimarea emotiilor negative ~,a,m.d.
I: Mcmoria este oare meeanica? Nu renunti niciodata la aceasta autocompatimire; este cea mai indragita posesie
a omului: 0 poarta cu el, 0 a$aza in locul eel mai de seama; elnu va lncerca
R: Memoria in sine este meeanica, dar folosirea memoriei, solicitarea
niciodata sau macar sa se decida in mintea sa sa fadi un efort de a renunta la
memoriei, functionarca memoriei poate fi mai mult sau mai putin mecanica.
aceasta autocompatimire. Fiecare are una sau doua emotii negative de care estc
Memoria consta. din inregistrarile pc benzile centrilar no~tri. Cum sa Ie
in mod special ata$at. EI nu-~i spune 'fmi place aceasta emotie negativa', dar el
folosim, cum sa Ie regasim, cum sa Ie verificam _ asta cste altceva.
traie$te in ea, este pc deplin absorb it de accasta, $i totul este colorat de aceasta
I: Conteaza mult daca aili cauza unor stari negative pe care Ie observi? Sau
este suficient doar sa recuno~ti c~ acestea sunt negative? emotie ncoativa, a$a incat e1 nu 0 va sacrifica. Pentru multi oameni,
R: Nu. C§.teodatii este foarte fdlositor sa afli eauza, pentru di atunei cand vrei
sacrificarea~ principaici lor cmo!ii negative ar insemna sacrificarea intregii lor
vieti.
sa lupt i cu 0 emotie negativa nu te pori lupta pana ce nu cuno~ti cauza ~i cauza
I: De vreme ce omul a ,ncetat sa creada ca suferintele sale erau 0 pedcapsil
se afla, in general, in propria imaginatie. Toate cauzele sunt in tine, a~a incat
este necesar sa Ie cuno~ti. directa de la Dumnezeu, el nu se ru$ineaza *i nu cste nemullumit de acestea?
I: Cateodata, cand e~ti nefericit sau poate te sim!i negativ, e$ti readus la
R: Da, a-$a se pare, dar de fapt e1nu va renunta la acestea. Cand se va decide sa
renunte la acestea cl sc va elibera de ele. Pare un lucru simplu, dar cand se
probI~mele realc. Deoarece ni s-a spus sa veghem impotriva emotiilor ajung~ la practicii,'el descoperil ca nu 0 poate face, pcntru ca suferintc1e sale au
negative, nu pot inca sa potrivese aeeasta cu sistemul.
devenit deja un obicei; ~i astfel, de~i se decide in min tea sa, ei Inca continua sa
R: Amesteci. ideea de suferinta eu ideea de emotie negativa. Nu este acela$i
simta la fel. Neindoios, in scopul de a scapa de suferinta inutiJa primul pas estc
lucru: ~uferm!a ~ este foa:te utila; po!i sa ob!ii multe lucruri numai prin
sa decizi, in mintea ta, sa reuun!i la aceasta. C5nd omul ia aceasta deeizie, dupa
suf~nnta. D~r cand sufeflnta se Icaga de identificare $i imaginat ie , aceasta un anumit timp el va renunta; dar, at5t timp cat mintea sa este hipnotizata de
devlllc emotle negativa.
I: Ati spus ca omul trebuie sa renunle la suferinta ~i, de ascmenea, ea el trebuie aceasta suferinta, elnu va face efOJtul.
i: Daca renunt~ la suferinta, ce va obtine in schimb?
sa sufcre in scopul dezvoltarii. Cum pot fi ambcle luclUri adevarate?
R EI va obtine in schimb absenta sufcrintei. De aceea el nu dore~te sa rcnuntc.
j: 'Ce metoda po!i folosi pentru ~ sacrifica suferin!a?
R: Cazuri difcrite, zile diferite, momente diferite. Acestea nu sunt doua
principii contradictorii. Exista multa suferinta inutila la care nu vrei sa renunti.
R: Inteiegerea valorilor. Dar exista diferite tipuri de suferinta. Cateodata 0 calc
Apoi :xi:,ta 0 :~ferjnta inevitabila ~i necesadi pe care trebuie sa 0 aecepti da~a
efici;ntii de a distrugc suferinta este sa vezi ea aceasta apaI1ine parti] imaginare
dore~tl sa obtll ceva. Pe a Patra Cale, dC$i nu totul dintr-odata, trebuic sa din tine insuti. impaI1irea in real ~i imaginar este foarte folositoare.
sacri~ci ~ot c~ este inutil, teoriile gre~ite, varbaria, suferinta imaginara. Ideea generala cste ca nu poti obtinc ccva pe nimic, trebuie sa sacrifici ceva.
~ufermta lI11agmara este obstacolul principal.
I: Atunei suferinta nu cxista? Dar cc sa sacrifici? 0 persoana nu dore~te sa sacrifice un lucru, 0 alta alt lucru
Raspunsul estc: sacrificii-ti suferinta - cmotiile negative, imagina~ia negativa :;;i
R: Numai 0 anumita cantitate este reala. Dar noi 0 sporim prin imaginatie.
toate acestca. Este un sacrificiu fomie bun, numai cii cste foarte dificil, pcnull
Suferi~lt~ realii cxistii, dar cste limitata de multe luclUri, de timp, de exemp'lu. ca e~ti gata sa sacrifici arice placere, dar nu suferinta.
Dar nnnlC nu poate opri sau limita suferinta imaginara. Suferinta rcala, dadi.
aceasta arc 0 cauza, poate fi neccsarii; poate aduce cunoa~terc. Sufcrinta
I: Cum poti face asta? Refuzi sa te g5nde~ti ca suferi?

354
355
 A PArRA CALE
R: Rcfuzi siHi accep!i suferin~a:;;i 0 oprc:;;ti. Este faartc simplu. S,1 prcsupuncm
ca ai 0 miihnirc, fie ca ai fast runit sau afcnsat fie altceva similar. Incearca sa
sacrifici aceastii miihnire ~i vci vcdea cat de mult c$ti at3:;;at de ea. De fapt estc
un sentiment foarte pHicut d.nd simti: 'Nu am de ce sa-mi fae griji. Nimeni IlU
~ste vinovat'. Dar oamenilor nu Ie place aceasta pentnI ca 0 resimt ea un gal.
I: Prcsupun ca recompcnsa oridirei dezvoWiri este suferin!a reala; dcoarcce
CUllOa$terea aduce suferinta.
R: Nu viid cil lucrurile ar sta chiar a~a. Este adevarat cil dezvoltarea inscamnii
ca suferinta cre:;;tc pentru 0 anumita perioada, dar 1111 poti privi aceasta ea un
scop sau ea un rezultat necesar. Suferinta in sine nu poate aducc nimic, dar
daca iti aminte$ti de tine insu!i in legatura cu aeeasta, ea poate fi 0 forta
imensiL Daca suferinta nu ar fi existat, ar fi fost necesar sa fie creata, pentru di
tara ea nu pori ajunge la amintirea de sine corecta. Dar oamenii incearca sa
fuga de suferinta sau ineearca sa 0 deghizeze sau se identifica eu aeeasta $i,
astfel, distmg cca mai puternidi arma pc care 0 au.
I: Ce este suferinta folositoare?
R: Pana ce nu inlaturam sufcrinta nefolositoare nu putem ajunge la cea
folositoare. Cea mai mare parte a suferin!ei noastre este absolut nefolositoare;
avem prea multa din accasta. Inainte de toate trebuie sa inveti sa distin!yi ee
este suferinta inutilii Prima conditie de a te elibera de ea este sii' $tii cum a;;Ui.
I: Vreti sa spuneti ea suferin!a este, intr-o anumita miisura, esentiaiii pcntru a
ajunge la schimbarea nivelului de fiinta?
R: Cu siguranla, dar depinde ee intelegi prin suferin!ii. Nu obtinem nimic din
pJaeere: din aceasta putem ob!ine numai suferinta. Fieeare efort este suferinla;
fieeare intelegere este suferillta, deoarece sUnt multe intelegeri nepJaeute
despre noi in$ine $i despre alte lucrori, $i exista multe fonne de suferinta. A$a
cum am spus, anumite suferin!e sunt inutile, eu alte suferin!e trebuie sa
lnvatam sa nu ne identificam, iar alto suferinte sunt folositoare. ludedim
suferinta din punetul de vedere al faptului daea aeeasta ajuta sau ne impiedica
mUnca, astfel incat atitudinea noastra fata de suferintii ajunge sa fie mai
eomplieata. Suferinta inutila este eel mai mare obstaeol din calea noastra; in
aeela$i timp suferinta este neeesara $i, citeodata, se intampia ea oamenii sa nu
poata luera deoarece se tem de suferinta. in eele mai rnultc cazuri ceea ce Ie
stame$te teama este suferinta imaginara. A vern multa imaginatie $i cateodata
pare dificil sa inliituri anumite tipm! de imagina!ic.
I: Este suferinta, in af.1ra de durerea fizieii, posibila rara falsa personalitate?
R: Cu siguranla, dar aceasta nu devine atilt de insistenta. Cfmd ineepe sa-i plaea
falsei personalita!i, ea devine perieuloasa. Cele mai multe din suferinteie
noastre depind de identifieare ~i dad identifiearea dispare, suferinta noastra
dispare de asemellea. Trebuie sa tii rational, trebuie sa iti dai seama di nu are
sens sa suferi dad este posibil sa nu suferi.
I: Nu inteleg Cum 0 emotie pozitivii poate ti inradacinata in dureI'c; totll$i
anumiti oameni vizionari aparent au atins illa1timile prin sufcrinta fiziea.
R: Prin suferJnta fizicii sau mental a este foarte posibil, prin transformare. Oriee
tip de suferinta, vorbind teoretic. se poate transfonna in emotie pozitiva. dar
356
CAPITOLUL 14
llumai dacii esle transfOlmata. Totu$i, astfeI de dcfinitii slInt perieuloasc,
pentnl ca in momentul urmator cineva va in~elege in s~nsul ca ea :e ~ra~nforma
de fa sine intI·wo emotic pozitiva. Asta ar fi total gre§lt, pentru ea mmle nu se
trasnfonua de la sine; ei trebuie sa fie transfonuat prin efort de vointa. $i prin
eunoa$tere.
I: Poate 0 mahnire profunda sa ajute un om sa ajungii la 0 stare mai iualta de
eou$tienia? _. . A
R: Nici un $OC izolat nu poate ajuta, pentro ca sunt multc Iegan::1 ee ne tll~ l~
starca aetuala. Este important sa intelegem ea sunt necesare mil de $oeun, $1
ani indelunga!i. Numai atunei firele pot fi mpte $i omul se poate eli?cra.
I: Cum poate cxista suferinta reala, daea spuueti cii centrul emotIOnal nu arc
par!e uegativa? . . . . . . .' .'
R: In descrierea omulm, in acest slstem, aJungl Ia Imposlblhtatea de a deselle
luerurile a~a cum sunt ele; ele pot fi descrise numai eu aproximape. Este Ia fel
ea atunci dnd folose$ti 0 harta la 0 seara tniea, unde marimea relativa a
luel'llrilor nu poate fi aratata. In anumite eazuri, in descrierea ma$inii umane,
difercutele sunt atat de mari ea este mai bine spui ea un anumit luel'll nu exista
deloe, deeM sa spui di un luel'll este marc, iar aitul este roi.e. Ac.easta s~ refera
la eentrul emotional. Exista emotii care nu sunt negative §l totu~l foarte
dureroase, $i e~ista un centl'll pi£ntrn ele, dar ocupa 0 parte infinitezimaIa
eomparativ eu emo~ii1e negative, care nu sunt reale, astfel ineat este mai bine
sa spunem ea centrnl emotional nu are parte negativa.
i: Cum puteti cxplica rnarca cantitate de suferinta ee exisHi in lume? .
R: Este 0 intrebare foarte interesanta. Din punctul de vedere al lucrulm eel
putin este posibil sa gase$ti 0 forma logidi de a sol~tiona aeeasta p:oblema. In
viata organiea omul trebuie sa fie privit ca un expenment al ~arelU1 L~borator.
In acest laborator au loc toate tipurile posibile de expenmente $1 acestea
trcbuie sa fie Tacute prin suferinta, pentru a cauza un anumit tip de fermentatie:
Iutr-un anume fel este necesara suferinta pentru aeeasta; toate celulele aeestul
experiment trebuie sa sufere $i din eauza aceasta tendinta l~r este sa.~ e~ite
suferinta sa aiba cat mai putin posibil sau sa fuga. Daea anumlte eelule mvmg
aceasta' t'endin~a $i accepta 'suferinta in mod voluntar, pot scapa de ea $1 sa
devina libcre. Suferinta voluntara poate deveni Iuern in $eoala. Nimie nu cste
mai difieil $i in acela$i timp nimic nu poate crea atat de multa forta ea suferin!~
voluntadi. Ideea dezvoltarii este sa ercezi a fo11a intema §i cum poate un am sa
se testeze pe sine rara suferinta? Dintr-un punet de vedere intrcaga vi.at~
organidi exista 'in scopuri planetare. Din alt punet de vedere aeeasta eXlsta
nurnai de dragul aeelora care seapa. Deci aceasta nu exista doar pentrn a hrani
luna. Aeeasta suferintii estc eel mai inaIt produs, iar in rest sunt mai degraba
produse auxiliare; eel mai inaIt este intotdeauna eel mai important.
Suntern departe de intelegerea ideii de suferin!a, dar daca intclcgem ca
n:
luerurile miei pot fi obtinute eu suferin1e mici, iar eelc mari eu suferinta arc...
vom intcIcge ca aeestea vor fi intotdeauna direct proportionale. Dar trebme sa
ne arni'ntim un lucro - nu avem nici un drept sa inventam suferinta. De
asemenea, ai dreptul sa aeeepti suferin,a pentru tine insu,i, dar nu ai niei un
357
 A PATRA CALE
d~e~~ :~ ? ~ccepti. pentru ,aiti oameni. Corespunzator ell viziunca ta asupra
v:et~l, 11 aJutl pc altl oamcm, numai ca trcbuic sa fie intcles ca ajutontl nu poate
dlmmua suferinta, nu poate schimba ordinca lucrurilor.
I: Nu ar trebui sa faei ceva pentm a alioa sufcrinta?
R: Pe cat de mult poti, dar exista suferinta cc p~a;e fi alinata ~i suferinta ce nu
poate fi alinata pentm di aceasta depinde de cauze muIt mai mari. Damenij
adormiti trcbuie sa sufere; poate ca exista un marc scap cosmic in aceasta
suferin!a, pentru di numai suferinta ii poate, in cele din unna, trczi. Daca ci $i-
ar putea aranja viala astfcI incat sii fie multumiti §j ferici!i in sornn, ei nu s-ar
mai trezi niciodata. Dar toate acestea sunt numai vorbe, pentm di oricum nu
poate fi schimbat.
1: Exista 0 anumita cantitate de suferinta ce se na~te in lume?
R: Probabil cii pentm scopurile unei evolutii posibile fiecare trebuie sa fie
inconjurat de enonne posibilWiti de suferinta. Evoluria depinde de atitudinea
omuIui; dad el accepta aceasta suferinta ~i incearca sa nu se identifice cu ea.
Poate insemna ca aceasta' lege a fast in intregime creata pentro ca el sa poata
~apata mai multa fo11a, deoarece f011a poate fi creata numai prin suferinta.
I: Este bine ca 0 persoana sa sufere pentro 0 alta?
R: Nimeni nu poate suferi pentru altcineva; daca eu am 0 durere de dinti nu se
va diminua dad. ~i tu ai 0 durere de dinti. ' ,
I: Spuneti ca omul cste un experiment?
R: ~mul este Tacut in mod special pentru evolurie - el este un experiment
specIal.. Tacut pentro autodezvoltare. Fiecare om estc un experiment, nu top
oamenll.
* percep!iei. Perceptia depinde in mod special de starea de con$tienta. Dad te
Acum trebuie sa ne intoarcem la aspecte practice $i la studiul Iucrului
personal. Este neeesar sa in!eiegeti responsabilitatea in munca personaIii,
pentru ca atune! cand un om incepe sa in!eleaga ceva, sa fonnuleze anumite
dorinte fn legatura cu munca, responsabiIitatea sa fala de el fnsu~i cre~te. Cu
cat mal mult intelegi ceva, cu atat mai mare este responsabilitatea ta, pentro ca
daca nu ~tii ni~ic ~Lnu se fncerci sa Iucrezi nu poti face 0 gre~eaIii serioasa.
Dar cand fncepl lucruI, poti padtui fata Iucru, sa spunem a$a; ~i cand un om
face gre~eli, el 1$i poate opri munca personala. A$a ca responsabilitatea sa
incepe de. i~data ce cl incepe sa lucreze ~i trebuie sa se inteleaga ca aceasta
res~ons.abdltate e~te foarte mare pentru ca oriee lucro conteaza: orice spui sau
facl, once nu spUl sau nu faci, orice este socotit pentru sau impotriva tao Nu
este 0 aetivitate arbitrara: este a$a prin natura lucrorilor, Lucrorile insele fac sa
fie astfel.
Pentro a face ccva, a obtine ceva, este necesar sa luerezi pe mai muite Iinii
In acela$i timp, altfel te Impotmole~ti. Daea omir! 0 linie sau doua trcbuie sa te
Intorei. fnapoi $i sa a iei din nou de la Inceput; nu pori alege ~e ee linii sa
I~c.~ezl. Sa pr~supllne.m ca tr~buic sa lucrezi pe cincizeci de linii $i fnlaturi trei
hnll care nu-tl pIae ~1 hlcrezl pe patrozeci$i$apte. Apoi, mai devreme sau mai
358
CAPITOLUL 14
tarziu, trebuic sa tc intorci ~i sa incepi din nou pe toate celc cincizeci de Iinii
pentru ca, dupa un anumit timp, cele patruzeci~i~apte de 1inii nu te pot conduce
mai departe. Ma refer, prin aceste linii, la incercarca de aNti aduce aminte de
tine insuti, incercarea de a BU te identifica, de a nu exprima emotii negative ~i
a$a mai departe, Sa presupunem ca accepti toate aceste linii ~i omiti numai una,
cea despre vorbire - asta va strica totul. Sau daca accepti pe toate ~i in
unnatorol moment uiti - din nou nu vei ajunge nicaieri. Acesta este motlvul
pentm care nll putcm obtine rczultate corecte, Incepcm bine ~i apoi, in
mOI11entul unnator, uitam $i ne spunem: 'Nu pot tine I11inte cincizeci de Iucrori
deodata' ,
I: Cum po!i sa ai un mai mare simt aI responsabilitatii?
R: Trebuie sa se bazeze pc pretuire, Daca pretuie$ti ceva, atunci ai simtul
responsabilitatii.
1: Ati spus ca 0 alta principaHi dificultate a noastra este gandirea formatoarc.
Nu ~tiu in cele din unna cum sa nu gandesc In mod fonnator.
R: Gande$te-te la cele mai bune capaeitati ale tale ~i campara rezultatele - cfmd
gandirea ta da rezultate ~i cand nu da rezultate. In acest fel vei ajunge la 0
Intelegere mal buna, in ariee caz mai buna decat doar sa te intrcbi In legatura
cu aceasta. Definitiile nu te vor ajuta: dorinta dc definitii este doar 0 scuza.
Daca te gase~ti intr-o siruatie Joarte dificila, te vei gandi cu cea mai buna
capacitate a ta cum sa ie$i din acea situatie. Gande$te-te in acela$i mod,
I: inainte de a putea gandi In mod diferit, este necesar sa percepi lucrorile Intr-
un mod diferit?
R: Nu putem perccpe In mod diferit pana ce nu gandim in mod diferit. Avem
control numai asupra gandurilor noastre~ nu avem nici un control asupra
trcze$ti pentro un timp suficient de indelungat, poti percepe muite lucruri pe
care nu Ie percepi acum. Nu depinde de dorinta sau decizie.
I: Este toam gandirea fonnatoare, exceptand atunci cand Incercam sa ne
amintim de noi in$ine?
R: Nu, nu toata, dar In mare masura gandirea noastra este fOITI1atoare, Dar cand
ne gandim la lucruri serioase, cum ar fi ideile acestui sistem, fie nu gandim
deloc, fie gfindirea noastra nu este fonnatoare. Gandirea formatoare este
intotdeauna saracacioasa, iar pentro anumite probleme este ehiar ridicola.
I: Ati spus odata ca a tc gandi la marile idei ale sistemului poate fi 0 cale de a
opri identificarea. Nu pot vcdea de ce este astfel ~i de ce identificarea trcbuie in
mod nccesar sa afecteze gandirea?
R: Pentru cii identificarea face ca gandirea sa fie ingusta ~i deficienta, te leaga,
nu mai poti gandi, nu mai poti face deductii. Accasta scade standardul
capacitalii intclectuale normale a omuIui. Cat despre motivul pentru care atunci
dnd te gande$ti la marile idei ale sistemului se opre~te identificarea, acesta
este legat de faptul ca nu te poti gandi Ia ele daca te identifiei cu eIe. Gfindirea
ta nu va produce nici un efect. Cand studiem, incercand sa 1ntelegern, aceasta
I11Searnna 0 noua modalitate de gandire. In clipa in care ne intoarcem la vechea
modalitate de gandire, ne identificam.
359
 A PATRA CALE
I: Ali spus cil gandirea formatoarc iutotdcauna se prcocupa de contrarii, dar
cum putem noi cunoa~te ceva altfel dedit prin contrarii?
R: Nu intotdeauna - am spus di este una din caracteristicile gandirii
fonnatoare. $i atunci cand gandim, trcbuie sa gandim despre subiectul jnsu~i,
nu despre opusul sau.
l: Dar dadi vrcau sa cunosc un anumit luenl, trcbuie sa ~tiu ceca ce nu este acel
lucru.
R: NicideClllTI. Poti ~ti ce este un anumit !ueru tara sa faci un catalog ell ceca ce
el TIU este. Asta este chiar 0 autoinvinovatire gre~ihi sa SPUl ca trcbuie sa
folose~ti 0 astfel de metoda greoaie de gandire, pentru ca in acest fel ar trebui
sa gande~ti timp de dOl ani despre ariee lucru minor. Po!i gaudi des pre lucruri
tara contrarii - daar despre ceca ee eJe sunt. Gandirea fonnatoarc nu este
gdndire. Nu uita di gandirea fonnatoare poate servi muItor seopuri folositoare,
dar nu este destinatagiilldirii.
I: Oamenii numarul I traiese Intreaga lor viata eu aparatul formator. Asta
inseamna ea de-a lungul intregii lor vic!i nu va avea lac nie! 0 ere~tere a
fiintei?
R: Nu numai omul numarul 1, dar ~i omul numarul 2 ~i omul numarul 3 pot trai
numai eu aparatul fonnator. Marea majoritate a oamenilor nu folosese nimie
alteeva. Cu siguranta va exista 0 anumita cre~terc a fiintei; numai di va fi, sa
spunem a$a, nu individuaia, ei 0 ere~tere in masa, in sensul unui copil $i a1 unui
am matur. Dar fiinta lor nu ere~t~ dineolo de un anumit nive! ~i noi suntem
preoeupa!i in cre~terea fiintei ciHre omul numarul 4.
A ere$te in modul obi$nuit este natural, dar aeeasta nu sehimbii nivelul de
fiinta. $i ehiaL~i aceasta erc$tcre naturala a fiintei poate fi oprita.
I: Am observat ea daea pun 0 intrebare, in timp ee mi se raspunde, min tea mea
lucreaza $i, ea rezultat, nu aseult; carni fapt se datoreaza?
R: Este eorect. Asta este pur $i simplu gandire asociativa, gandire meeaniea. In
mod obi$nuit, dad pui 0 intrebare $i vrei sa cuno$ii raspunsul, trebuie sa-ti
opre$ti asoeiatiile ~i sa patrunda ceea ee se spune iar numai dupa aeeea sa te
gande$ti $i sa eompari. Dad nu-ti opre$ti asociatiile, raspunsul ajunge la tine
amestecat cu propriiie ganduri $1 nu exact cum a fost spus. Astfel cii nu obtii
niciodata raspunsul corcet. Lupta eu gandirea asociativa este 0 anumita directie
de lucru. Dad. studiezi ceva, asculti ceva sau incerei sa Inte1egi ceva, trebuie sa
o faci eu 0 minte libera. Dadi eontinui eu propriile tale ganduri in aeela$i
timp, min tea ta nu va fi niciodata libera sa unnareasdi raspunsul.
I: De ee e~tl mal degraba tentat sa intrebi 'de ee ' ~i nu 'cum'?
R: Pentru ea este mai u~or, mai meeanie, sun tern mult mai obi~nuiti eu aeeasta.
Sa intrebi 'cum' neeesita gandire; trebuie sa-ti fonnulezi intrebarea intr-un
mod adeevat. $i 'de ee' poate fi Intrebat rara sa te gande$ti.
I: S-a spus ea una dintre metodele de lupta eu emo!ii1e negative eonsta 1n a
gandi Il1tr-un mod diferit. Eu totu~i uu Infeleg ee inseamlla sa gande~ti Intr-un
mod diferit.
R: Inseamna sa jei un anumit subiect, care produce emotie $i sa gande$ti asupra
lui, ineercand sa nu te justifiei sau sa aeuzi alti oameni. Aeeasta va fi 0 gandire
360
CAPITOLUL 14
diferita. De$i sunt emotii negative ee nu pot fi distruse in acest fel, deoarcce elc
neeesita mctode mai putemiec, aceasta metoda trebuie sa fie incereata prima,
in ficeare dintre cazuri.
1: Gasesc di in majoritatea timpului mintea imi este oeupata de ganduri banalc.
Ar fi un plan bun sa studiez 0 limbii difieilii, rusa de exemplu, la care sa te poti
gandi in timp ce faei 0 munca pur meeanidi?
R: Cu ce seop? Dupa un anumit timp vei avca ganduri gre~itc In rusc;;te!
I: Exista vrcun fel in care sa ne putem aminti mai cIar cc am inteles eund ne
aflam intr-o stare mai buna?
R: Este un lueru foarte important, dar nu $tiu nici 0 metoda speeiala. Acestc
momente trebuie concetate. Prive$te inapoi, ineearca sa compari. Asta este
deosebit de important in lcgatura eu 0 problema specifica. De exemplu, pori sa
intelegi un lucru pe care nu l-ai inteles eu jumatate de ora in unna; dar poate ca
in'trceut au fost mornentc cand ai Intelcs de asemenea un anumit lueru in
legatudi eu aeeasta problema. Incearea sa-!i arninte~i aeeste rnomente 9i sa Ie
legi.
I: Intelegerea unei idei sau a unnl tennen poate varia in func1;ie de !"rradul de
fiinta?
R: Cu certitudine. Oamenii inteieg in raport eu nivelullor, eu capacitatea lor -
nu in raport eu intelesullucrurilor... .
1: Dificultatea mea este cii niei 0 idee nu-mi este clara in totahtate.
R: Estc imposibil sa 0 c1arifiei prin gandire fonnatoare $1 euvinte. Oamenii
ered cii inteleg un lucru cand ii dau un nume, dar nu inteleg ca aceasta cste
artificial. Atunci d'ind poti simli un lucru $i cand il poti veri fica printr-o
eon$tient a superioarii ~i minte supcrioadi., numai atunci pori sa spui ca aeesta
este intr-adevar adevarat $i ca acesta exista. intr-adevar. 1ar ~eoli1e nu trateaza.
idei inteleetuale obi~nuite. Asta inseamna ca. aeeste idei, cum cste de pi Ida
ideea amintirii de sine, nu sunt limpezi lara eentrii superiori, pentm ell tara
centrii superiori nu poti ajunge la adevar. $eolile reprezinta lucrul eentrilor
superiori; ele ne dau eeva ce nu putem ob~ine prin noi in~ine, pentru ca noi
putem folosi numai mintea obi~nuiti'L 1ar mintea obi~nuita are anumite limite ~i
nu poate trece peste ele. Poate sa acumuleze material, sa-J uite, sa aeumuleze
din nOll $i sa-l uite din nou, $i sa redudi sistemul la un nonscns mergand prea
drept Intr-o singura directie.
Cand te vei afla intr-o stare apropiatii centmlui emotional superior vei fi
uluit cat de mult pori in!elcge dintr-o data - ~i apoi te intorci la starca obi~nuita
$i uiti totul. Prin amintire de sine persistenHi $i prin anumite alte metode po!i sa
ajungi la eentrul emotional superior, dar nu vei fi eapabil sa retii ceea ee
in!elegi atunei. Dacil. serii, nu va avea niei un sens eand vei citi mai tarziu eu
centrul intelectual.
t: Uneori, cand am illeereat sa-rni amintesc de mine insumi am avut un stl,'aniu
sentiment In legatura eu obieete1e I1einsufletite, ca 9i caud aeestea ar fi avut un
fel de eon$tienta a lor.
R: Ia in ealeul ~i eventualitatea imaginatici. Sii spunem, mai simplu, eli simt i
ceva nou in lucnlri. Dar dnd ineepi sa-I expliei, incepi sa-!i imaginczi. Nu
361
 A PATRA CALE
incerca sa-J expiici, Iasa-J a;;a. Cateodata po~i simti iucmri ciudate in acest feI
dar ~xp!icatiile sunt intotdeauna grc§ite, fiindca simti ell un aparat [carte bun ;;i
exph~l eu un altul, 0 ma;;ina [carte greoaie, care BU poate sa explice ell
adevarat.
I: Totul sc pare cii revinc la aceea;;i intrebare - cum sa fii mai emotional
R: Nu poti sa !ncerci sa fii mai emotional - ell cat vei lncerca mai' mult' ell atat
vei fi mai putin emotional. Pori incerca sa tii con;;tient si daca d;vii mai
con;;tient, vei deven! mai emotional. Trebuic sa te gandc;;ti d~spre cum sa obtii
mai multi! energie ea sa fii con;;tient. Aceasta ar fi 0 intrehare carecta i~r
nlspunsul ar fi eft mai inainte trebuie sa opre;;ti scurgerile;;i sa incerci sa ~btii
mai multii energie unnand toate indicatiile pe care Ie poti obtine din munc~ ~
toate. Nu te concentra numai aSllpra uneia; poti il1totdeaul1a sa gase~i eeva pc
care nu I-ai fiicut.
I: Cateodata simt ca am capacitatea sa ma concentrez, dar nu ~tiu ce sa fac. Ma
gandesc doar la lueruri minore ~i aceasta dispare din nou.
~: A! intotde~una ~~teriaI mai mult decat suficient pcnt1ll a lucra asupra ta
l11SU!I; nu PO}! fi mClOdata intr-un impas cum ar fi ce sa facio Incearea sa-ti
opre~.ti g~ndurile - a~easta este u~or ~i util. Dad. nu ai energie sa faci aeeast~,
trebme sa acumulezl energie prin lupta eu obiceiurile mecanice ~i lucruri de
acest fel. Asta va acumula suficienta energie pentru acest efort de a-ti aminti de
tine insuti sau efortuI de a-ti opri zandurile. ' anumite obiective. 0 aWl abordare estc sa vezi dad accasta vorbire mentaili
1: Medita!ia, a~a cum este prezentata in dirf:ile indienc, este acelasi illCIU Cll
amintirea de sine? ~
R: Ei vorhesc despre meditatie dar spun ~i ea trebuie sa Iuerezi eu un invatator.
Citi~ ~i 11: a~ueem aminte, un lueru ~i uitam de un altul; eredem ca p~ltem
stud~a :nedl~apa sau sa n:edita~ ..Daca iti ?Oli~ aduee aminte de tine insuli, poti
medlta, daca nu, nu pOll. Aml11tIrea de sl11e l11seamna controluI ganduriior 0
stare diferiHi. Medita!ia este ac!iunea unei minti dezvoltate, $i noi n~-o
a~umarn. Ar fi foarte bine daca am putea medita, dar nu putern; amintirea de
~l11e este drum~l cat:e aceasta. Nu poti ineepe cu sffir$itui; trebuie sa incepi eu
I~cc~utul, e~ 111 once altceva. Ce inseamna 'meditatia' pentru noi? Sa ne
gandlm la sIstem; sa Incercam sa legam ideile ~i sa reconstmim sistemul.
Aceasta este 'medita!ie', nu pur ~i simplu gandindu-ne la un cuvant sau Ia 0
idee.
I: Inc~rdind sa ma gaudesc la 0 anumita idee a sistemului intotdeauna gandese
aeela$l lucru pc care I-am gandit inainte. Nu pot face nirnic altceva.
R: Aceasta este a parte tehnid.. Trebuie sa !ncerei diverse cai. Poti fie sa tc
concentrezi pe un aspect sau altul al subiectului, fie sa consideri UI; punct de
vedere sau altul, fie sa inccrci sa expJici alteuiva. Dad este dificil sa te
gande~ti .asupra ~nui m~umit subject, intotdeauna iti pori imagina d explici
aees! ~ublect unCI anumlte pcrsoane. Dar inca odata, trebuie sa i!i imaginezi d
exphcl ~no~ ~ers~ane diferite - oamenl cu pregatire sau lara pregatire, 0
p~rsoa~a. r~ehgiOasa: 0 ~ersoalla ell minte ~tiin!ifica ~i a~a mai departe. Trebuie
sa exphcI ll1 mod dlfent in raport eu cel caruia ii explici. Apoi este intotdeaul1a
foarte folositor sa separi eeea ce ai ~tjut il1ainte de ceea ce ai invatat de 1a
362
CAPITOLUL 14
sistem. Aceasta este foarte important. Daca nu separi, intotdeaul1a vei amesteca
lucmriie in gandirea tao Este necesar sa ~tii ce ai ~tiut inainte, ce ai citit ulldcva
~i ce ai obtinut aici.
Mai este un alt Iucru pc care iI poti face - poti sa !ncerci sa scrii un program
de gandire pentru tine insull. Gase~te-ti propriile subiecte la care ti-ar placea sa
te gande~ti, sau subiecte care crezi cii ti-ar putea fi foiositoarc, sau subiecte pc
care nu Ie in!clegi dar despre care !i-ar pJacea sa inveti sa gande$ti. Toate
acestea sunt utile. Apoi, dad ai timp, gande~tc-te la eIe de doua sau de trei ori
pe zi.
I: Am ineercat accste conversatii imaginare pe care le-ati sugerat, dar nu am
fost capabil sa Ie fac sa durcze suficient de mult timp.
R: Aceste conversa~ii imaginare trebuie sa se desta~oarc conform unui plan~ nu
Ie pori incepe chiar din arice punct. Poti sa inventezi un anumit gen de situatie
~i sa vorbe~ti unei persoane imaginare sau cuiva pe care-l cuno~ti ~i sa-i explici
un anumit subiect accstuia, tinand cant de tipul respectiv de persoana. Aeeasta
poate ajuta. Dar nu incerca sa oferi 0 prelegerc - 0 prelegere este menita sa
devina formatoare.
I: Dificultatea mea este vorbirea din mintea mea. Ma vor ajuta aceste
conversatii imaginarc sa lucrez impotriva acestui obicei?
R: Da, aceasta poate fi uti I, sau te poti gaudi la idcile sistemului, propunandu-ti
este utila sau inutila. Aceasta poate fi utila, dar de eele mai multe ori estc
inutiia. ea toate obiceiurile mecanice este foarte dificil sa -lupti eu ea. Poll sa
nu 0 observi sau poti sa-ti vorbe~ti tie insuti doua ore inainte de a observa, a~a
cii trebuie sa ai un de~teptator mai bun sa sune clopotelul dnd incepi. Aceasta
lnsearnna sa fii mai treaz.
I: Simt cii ai putea dobandi ceva dad ai putea sa-ti aminte~ti mai mult despre
sistem la un anumit moment, in loc de cateva fragmente doar.
R: Corect. De aceea vei vcdea dupa un anumit timp ca este folositor sa lucrezi
cu oameni noi ~i sa Ie explici lucruri, pentru eli nu poti avea in fata ochilor 0
parte suficient de Iarga din sistem dad nu repe!i in intregime ~i poti sa fad asta
numai dnd trebuie sa explici lucruri noilor oameni ~i sa raspunzi intrebarilor
lor. Nu este necesar sa oferi prelegeri sau sa ai grupuri mari; ceva util poate fi
fiicut cu unul, doi sau trei oameni.
I: in ultimul timp am fost mai dezamagit decat de obicei fata de mine insumi ~i
de lipsa de rezultate obtinute din eforturile mele. Ce-i de fiicut?
R: Nu trebuie sa te idcntifici cu acestc senti mente negative ~i dezarnagiri; este
cel mai rau lucru posibil. Gande~te-te la ceva vesel. De exemplu, poti sa iei
orice subiect din sistem ~i sa compari cum gandeai inainte desprc accasta $i
cum gande~ti acum. Vei vedea d ai ca~tigat un Iucru, apol un alt lucru $i-apoi
un a1 treilea lucru. Asta te va ajuta sa continui lupta.
I; Exemplul cu urechea acului din Evanghelii are sernnificatia ell atunci cand
identificarea dispare 0 persoanl1 are 0 ~ansa?
R: Poate fi pur ~j simplu 0 pretuire gre~ita; sau pot fi prca multe cll\'inte, 0
mare Incarcatura de cuvinte, astfel inca_t un om nu poate trecc.
363
 A PATRA CALE
I: in starea naastra actuaHi, putem
devotiunea?
cunoa~tc dragostea reala, 101alitatea
R: Pentru noi accste lucruri sllnt relative. Le putcm avea mai mult sau mai
purin. Dar nu Ie putem cunoa!iite jutr-un mod absolut.
i: Mi-a fast grcu sa in!eieg eei credinta nu-~i
arc Jocul in sistcm. eu sigurantii cil
este nccesar sa crezi ca sistemul are posibilitati sa te faca mai con~ticnt.
R: Asta flU va ajuta - chiar din contra. Trchuic sii lUCerC! sa verifici ~i 55.-ti
bazezi atitudiniie pc fapte, uu pc credinta. Daca faei chiar ~i 0 zccime din cce~
ce este sugerat, foarte curand vei avea fapte ~i, atune!, va trebui 5a-ti bazezi
atitudinea pc aceste fapte, flU pc teorie. Credinta este un lucru pasiv. Tl:ebuic sa
verificam totul, sii flU acceptam nimie din eredinta. Pentru crcdinta sunt altc
cai, dar pe a Patra Cale credinta ar fi 0 slabiciun~ _ Incercarea de' a seapa de
lueru. In loc de Incercarea de a cunoa~te, no] am crcdc. Numai ceea ce gasc~tc
omul insu~i ca este adevarat poate servi ea un fundament sufieient.
Trebuie sa inteiegem ea, in cel mai adevarat sens, credinta este 0 anumita
stare care este mai mult decM emotionaUL Este 0 em~tie pozitiva ~i,
considera~a in acest sens, aceasta inseanma un niveJ superior pe care noi, fiind
om 1, 2 ~l 3, nu I-am atins, ~i astfelllu ~tim ce inseamna eredinta _ estc numai
un euvallt pentru noi. Credin!a trebuie directionata catre lu~ruri mari, nu
aplicata lucrurilor mid din viata obi~nuitil. Ciind oamenii foJosesc ceea ce
numim 'c1'edinta' in cazurile dnd a1' trebui sa clilloascii, este doar lene.
Poate exista 0 credin!a ~i 0 a)tii credinta, pot fi pe lliveluri diferite. Raportat
la clasificarea omului in ~apte" categorii, pot exista ~apte tipuri de credinla, a~a
cil estc dificil sa vorbe~ti in ae~ti tcrmeni.
1: De ce a~ dori sa devin diferit daca nu a~ c1'ede ea existil un motiv?
R: Nu creziind, ci ~tUl1d. Daca pur ~i simplu erezi, nu vei face nimie. Daca iti
descopc~~ starea, vei ~ncerca sa scapi de ea. Dar aceasta se va baza pe fapte, p~
observatll, nu pe credm!a.
I: Ce centru este folosit pentru eredinta?
R: Credinla reala este 0 emotie superioara. apaqiniind centrului emotional
superior. In centru! nostru emotional obi~nuit poate fi doar 0 credinta de
!mitafie. Credinta reala inseamna nu numai emotie, ci ~i cunoa~tere. ' probleme pc care 1n prezent nu Ie putem rczolva.
I: Ideea pe care mi-o mceam era ca luerul asup1'a ta insuti este lucm pentru
salvarc, pentru nemurire. '
R: Cuvinte mar!. Dar daca ai fi spus ca este pentru a nu ne amagi pc noi in~ine,
te-a~ fi inteles. In mod constant ne amagim pentru ca sun tern adonni!!.
I: Nu exista 0 parte din noi in~ine care supravietuie~te mort!i trupului?
R: Aeesta este un punet foarte interesant ~i [oarte important. Ai intrebat atat de
simplu despre moarte, ea ~i cum cineva ar putca sa ~tic despre asta. Toata
experienla intregii omeniri (nu rna refer la imaginatie) arata ca nu putem ~ti ee
sc Intampla dupa moarte, altfel am fi ~tiut ceva pozitiv despre asta. Dc vreme
ee nu ~t~~ ni.mie; ~sta dovede~te in mod clar ea in aeeasta stare de con~tienta,
eu centm obl~nultI, nu putem ajunge la adevar, putem numai sa faeem teorii.
Inceardi sa inlelcgi ca, mai intai, eapaeitatea noastra de cunoa~tere, eapacitatea
noastra. de a ~ti este limitata de starea noastra de eon$ticnta. In aeeasta stare de
364
CAPITOLUL 14
~i
eon$tienta putem ~ti numai anumite lueruri $1 avcm ras~unsl~ri l1umai la
anumitc intrcbari. Dnca vrem sa ~tim mai mult, descopcnm ca nu putcm;
practic, in ficeare direc!ic d~ studiu ~jungem: m~i ~evrcmc S~t1 mai t~rzil~, sa
nc 10\'im de un zid. in anUm!te cazun acest Zid ramane exact 111 acc!a~l loc, ea
in caZlll victii de dupa monrte - nu ~til11 nirnie mai rnult despre asta ~edit omul
din cpoca de piah·a. Putem numai sa ne gandim ca daca dob~ndlm ~ stare
superioara de eon~ticn!a $i folosim eentrii superiori am putca oblI,ne un raspuns
concret la aceasta intrebarc. Putem sa ne cunoa$tem vlala numa! de la na~tere
la moarte. Daea v1'em sa ~tim ee a fost inainte ~i ce va fi dupa - dacii exista un
inainte $i un dupa in legatudi eu asta - putcm numai sa spcram ca 1nt1'-o .s~ar~
mal buna de con~tien!a, folosind 0 ma$ina imbunatatita, Yom fi capablh sa
inlelegem. Nc punem accste l'ntrebari ~i nu in!eiegem ca nu putcm avca un
raspuns a~a cum sun tern. Sunt multe intrebari ca aceasta. ,
Este nevoie sa ne dam seama ~i sa ne amintim cat de muIte sunt lucrunle
care apar in gandirea noastra ~i care sunt eu adevarat tara solutie pentru m~nte~
noastra. Cand ne dam seama de asta, ne va ajuta sa vedem cii trcbUie sa
incepem eu probleme posibile. Multi oameni, nu ma refer neaparat in lucru, dar
chiar $i l'n lucru, multi oameni l~i eheltuiesc t~ata .energia lar n:.en:aJa cu~ acest:
probleme insolubile. Ei inventeaza toate tIpunle de soiutu, mcercand sa
gandcasea int1'-un fel sau altul despre acestea, dar este total inutiL Poti intelcgc
~n lucru daca intelegi un alt lucru $i-apoi un a1 treilea lueru daca le-ai intcles
pc primele doua. Exista cai penhu arice dar amllni~e p:obleme Ie putem abo:'~~
cu min tea obi~nuita, in timp ce aIte probleme trebUle sa Ie p~nem deopartc $1_S~
a$teptam pana ce suntem mai con~tien!i ~i suntem eapablh sa foloslm ma$1l11
mai bune pcntru gandire. . .. __
In nandirea obi~nuita, in filosofia ~i psihologla ObI$I1Ulte, aceasta mtrebar~
nu se ~a~te niciodata sau daca da, aceasta se na~te intr-~ forma atat, de _v~ga $~
confuza, Incat nu este de mare ajutor. Dar noi $tim mal multe claslfica.n, ma~
multi pa~i ~i trebuie sa folosim accste cuno~til1te. Aceasta ne va aJuta sa
gandim mai practie ~i sa evitam abstractiile inutile ~i incercarea de a rezolva
365
 CAPITOLUL 15
Ideea de ezoterisl/I ~ Metoda /ogicii. de galldire ~i metoda psiholoaicii de
g(llldire - Explicarea metodei psih%gice - Ce ill/plica ideea de ezo1erisIII _
Allw}1f:te tipuri de idei ezoterice devil1 accesibile /lulI/af ill per/oade d{/idle _
Ne.cesl/a{~a (:e a ji unital' - Materialitatea cllIlOa$lerii _ Marea CUll0a~'1tere ~i
prll1.ce d?fera.a~easta de CltJlOo\'ilerea obiylluitii - AClIJ11111alori de cUllo~tiJ/!e­
Scoh./e - POf! lI!/luen/a evellimentele exterioare? _ Studiul vie/if _ Marile
evel/lmente ale vie/ii # {nfluell!a lor - Ciil subiective ~i cat obiective _
Atitudinile ca mijloe de a schimba iuf/uen!ele - Evaluarea even/mente/or din
via/a - Disparifia gradata a injluel1!ei B - MotivIII sciiderii injluen!ei cercurilor
ezolerice - Lipsa pregiitirii - Sistemu/ oJi CUIII este prezentat - Dijerite scari _
Decesul .reolilor.ri eOl1dilii Ilecesare pentrll existen!a lor - Legatura sistemu/Ili
ell Cre~·tilliSI1lIlI - A muri \'ii a te na.rte - Rugiieiuflea _ 311gestU pelltrll a stadia
rugaciunea Tatal Nostru.
V -am oferit 0 idee generala asupra principiilor fundamcntale alc
sistemului $i pana acum, ccntlUi de greutate al muncH noastre cel
p~ti~ al I?uncii practice, a fost fn noi fn$ine. Astazi vreau sa va pr~zint
o perspectIva rna! ampUL
Este necesar sa Intelegcm ideea de ezoterism $i sa vedem de ce anumite
pcrsoane pot In!~lcge ac~asta idee, in timp ce altele nu pot. Trebuie sa $tim ce
v difcrcnta principala fata de metodcle obi~nuite, estc rccunoa:$terea rclatlvl~atl~
I11scamna ~zotensm, cc 1l1~lu~e el, ce exclude el, ee se Jeaga de accsta $i ce
poate servl d~:pt test s.a~ cntenu pentru reeunoa$terea eel or eare II pot In!elege.
Pe~tlU unn oamel1l Ideea dp 'ezoterism parc absurda., imposibilii. Pentn! ci
ezotensmul nu numai ca nu pare valoros, dar nu pare niei macar a fl un adevar
posibil. Pentru altii 1nSa, ideea de ezoterism estc neeesara $i importanta. Cauza
acestei dcoscbiri se gase$te, in diferenta de metoda. Toate modalitatile de
¥andire P?t fi diviza~e in doua. eategorii: gandire iogica $i gandire psihoiogica,
lar .cap~cltatea sau I11capacitatea de a folosi metoda psihologica de gandire
sclumba complet luerurile. Metoda logiea. este mai buna decat Jipsa oridirei
metode, ~ar este foalte limitatiL Este utila in tribunale dar pentru inlelcgere nu
este SUfiClCnta. Pentm gandirea logica ezoterismul este imposibil, pentru ca nu
poate fi demonstrat sau formulat, dar pentm gandirea psihologica ideea de
ezoterism decurge din nnmeroase fapte pe care Ie putem observa, ea vazand
~1atura psihoiog.ica a .lucrurilor. A~adar metoda psihologica te poate aduce la
Ideea de ezotensm $1 te poate duce la dovedirea existentei acestuia _ dovezi
subiective bineinteles, dar tottl$i dovezi. $i accasta, la randuJ ei, poate conduce
un o~ la ~ rccunoa$terea neecsita~ii UnoI' sisteme de invataturi de origine
ezotenca. Ii ofera acestuia posibilitatea de a intelege ideiJe unor astfel de
sistcme $i 11 conduce la reelll10a$terca neecsitatii a trei linii de lucm ~i la 0
in!elegere a lor. '
CAPITOLUL 15
Mai intal trebuie sa intclegcm dife1'enta dintrc metoda logica :$! cca
psihologica $i sa stabilim ec 1'cprezinHl. ficcarc dintrc cle.
Metoda psihologica nu poate fi definita; dar putcm gasi exc?1ple ~I:
aplicarii ci, ale modului cum opereaza. Putcm vedea cum metoda psJ!lOloglca
deschidc cai 110i de gandire, cum folosind-o incepem sa In!clegcm multe
lucruri.
Cand, cu ajutoful metodei psihoIogice, ne-am fficut 0 imagine gel1craHi
asupra fnvataturilor care sc dovedesc a avea 0 origine ezoterica v?m cun~a$te~
mal mult sau mai putin, calita!ile invataturilor care se pot mlllll. czoten.ee _$~
vom fi capabili sa gandim Int1'-o maniera eorecta despre acest s}stem $1 sa-I
aplicam principii Ie in practica. .' _ .
Metoda psihologica pome$te de la doua prenllse. Pnn:a este ca lucnmle at~
propria lor semnifica~ie interioara. ,A dou~ este ca Iucrunle_ sunt legate~ l:umal
aparcnt ele sunt separate. Lucrunlc depmd unul de eelalalt, se afla mtr-o
anmuita relatic unul fata de celaialt, in timp ce metoda logidi ia fieeare lUCIU
scparat. A$actar metoda psihologidi studiaza ariee lucru in primul rand din
punctul de vederc al senmifica!iei interloare proprii ~i in al ~oilea rand:
deseopera asemanari in ceea cc este neasemanator. Baza aecstel met?~e~ ~:
min!ii, intelegerea tipului ~i f~}ului mintii folosite :$i recunoa~tcr~a f~ptulUi e~
intr-o anum ita stare a mintii luclUrile pot fi intelcse fntr-un fel lar II1tr-o alta
stare, intr-alt reI. Pentnl min tea logidi totul este sigur ~i unic. Dar metoda
psihologica ne arata ca fiecare JUCIU, fiecare conc1uzie, fiecare dcductie este 0
imagine mentala $i este mai eurand rczultanli n.ll1e!ionarii mint!i n~astTc:
Pentro a distingc, a compara $1 a dcscoperi valorile relative ale lucnmlor $1
pentlU a vedea care cste superior ~i care inferior, poti incepe ml~1~i doc I~
aceasta reeunoa:$tere a posibiliti'itii min~ilor diferite. Cand eompan Idel, sa
spunem anumite idei din Noul Testament, din Upani$ade sa~l id~1 atribl:itc lui
Pitagora sau Platon, eu idei $tiintifiee sau filosofice, uneon pO!1 expenmenta
aeeasta recunoa~tere a mintilor aflate pe nivcluri diferite.
Ceea cc vreau eu sa inte1ege!i este ca, utiJizand chiar cuno~tin!cle obi~nuite,
pute!i ajunge la valoarea relativa a ideilor $i pute!i vedea ca punctul dc plecare
este intelegerea faptului di min tea noastdi obi$nuita IllI este singura care
existii. .
Vedeti daca puteti gasi excmple ale mctodei psihologicc; dad nu pute!}
aeum, tr~buie sa incercati sa gasi!i, mai tarziu, excmplc de cazmi in care ati
avut posibilita!i noi de intelegere.
I: Vreti sa spuneti ca nu e~ti condus de similitudinile extcme ale faptelor?
R: Aeesta cste un aspect Dad va yeti intalni eu ea, veti ~ti ce este metoda
psihologica $i ce nu.
I: Metoda psihologica presupune folosirea pat1ii intelcctuale a centmlui
intelcctual?
R: Nu, llU chiar. eu cat folosc$ti mai mtllti cent1'i ~i. mai multc parti al~
centrilor, Cll atat metoda psihologica va fi mal bUlla. Inseamna sa folose~tI
367
 A PATRA CALE
toate foryclc de care dispui. Metoda logidi presupunc numai folosirca partii
mecanlce a ccntmlui intelcctuaL
I: Metoda ezoteridi presupune folosirea centrilor superiori?
R: Nu, folosirea sistemului. Nu puteti folosi centrii superiori dar puteti folosi
sistemuL
i: Gandirea psihoJogica este posibiUi daar atunci dind toate functiile naastre
lucreaza coreet?
R: !rebuie sa incepem a;;a cum suntem. Nu putem a;;tepta pana cand ne vom
schnnba: pentru ca dad! am face-o IlU ne-am mai schimba niciodata; ;;i daca ne
yom schllnba mccanie, ne vom schimba numai In mai rau.
1: Care sunt primele aspccte pc care aT trebui sa Ie lnvatam in incercarea de a
gandi psihologic? Simt ca este mai mult decat pot sa Indeplinesc.
R: Olnd spui cii es~e mai mult decat pori indeplini te gande~ti Ia intregul
proces. Eu am vorblt despre proces in sine, despre Inceputul lucrului. Daca
spui ca tc depa~e~te atunci nu poti face nimic ~i astfel natural nu se va
Intampla nimi:. ?in.nou, es~e yorba de obiceiul de a gandi in tennedi absolut i.
I: Care sunt trasatunic esenttale ale ezoterismului?
R: Estc dificil ?e vorbit d~spre triisaturile csentiale, pentru ca acestea depind de
A toate aceste lucruri sunt absolut unice. Daca Ie luam separat ~i prcsupunem ca
modul.ln care mterpretezI acest euvant. Cuvantul "ezoteric" inseamna interior.
Ezotensmul include ideea existen!ci unui cere interior al omenirii. Va amintiti
cum a fost descrisa omenirea ea fiind eonstituita din patru eereuri _ ezoteri~
mezoteric ~i exoteric, eare aldilUiesc cercul interior ~i cereul exterior in car~
lo:uim. Idee~ de ezotcrism'implidi. transmiterea cuno~tjntelor; presupune
eXIst~n!a unUI grup de persoane careia Ii apaI1in aceste cuno~til1!e. Asta nu
trebUlc intelcas intr-un mod mistic, ci mult mai c1ar, concret. Exista multe
diferente majore intre cercul'interior ~i cel exterior. De exemplu, multe lucruri
pe care vrem sa Ie gasim sau Sa Ie cream pot exista numai in cereul interior
lucruri cum ar fi emotiile pozitive, intelcgcrea dintre oameni, anumite tipuri d~
cunoa~tere; toate acesta apartin cercului interior. Cred ca asta cste suficient
pentnl inteIegerea ideii de cerc interior sau ezoteric
1: Inteleg di principala caracteristica a cunoa~terii ezotcrice este aceea ca ea
este ascunsa ~i es!e putin probabil sa a gase~ti. Deci cum putem recunoa~te
cunoa~terea ezotendi sau 0 ~coaHi ezoteriea?
~: StudieI? un sistem desprc care sc presupunc ca este ezoteric, deci cu
aJutorul lUi vom fi capabili sa 0 reculloa~tem. $i de~i cUl1oa~terea ezotericii estc
ascullsii fat a de viata obi~nuitii, ea poate fi gasita. Nu este absolut aSCUl1Sa in
a$a fel inca! nimeni sa nu 0 poata gasi; altfel nu ar avea niei un sens. A~ fi
i~lpotriva scopuriJor acesteia ~i ar cornpromite rezultatcle existentei ei.
Smgurul s~ns al cunoa~terii a~cunse cste aeela cii ea poate fi gas ita; important
este cum. sa 0 rccuno~tl. Cu aJutoful acestor idei, compariind ce poate fi gasit
pe calea mtelectuala obi~l1uita ~i ce BU $i apoi compariind cu sisternul vom fi
capabili sa stabilim cu un oarecare grad de probabilitate nivelul de cu~oa$tere
cu care Ile intiilnim.
Dacii \~0I!1 prjy! !storia in n~od obi~lluit ca pe 0 serie de evenimente separate nu
vom gas) dovez! de ezotensl11. Un fapt il va urma pe celalalt, la suprafata ~i
368
CAPlTOLUL 15
• tara 0 iegatura aparcnta. Dar daca $tim di lucmrile sunt legate, $i diutam accste
conexiuni, Ie yom gasi ascunse diucolo de suprafata. De exemplu, mnlte
schimbari istorice mari s-au produs aparent din nirnie, lara anteccdente, lara
origin!. In Grccia autica nu exista nirnie la suprafata care sa explice secolul al
VII-lea 1:e.n. in sccolele al VIII-lea ~i al IX-lea nu era aparent nirnic care sa
conducii sprc el; nn era 0 linie directa de dczvoltare.
In acela~i fel, arta gotica, pare sa provina din nimic. Nu are istorie, a apiinIt
instantaneu.
in arta preistorica, de ascmenea, adica in tot ceea ce aparj:ine pcrioadei de
mai bine de zece mii de ani, BU exista nirnie vizibil care sa explice mareie
Sfinx, de excmplu. Este ~i mai maret in conceptie ~i superior ca nivel ~i ca sa
spunern a~a, mai inteligent (de~i nu este cuviintui cel mal potrivit) deciit oriee
cunoa~tem. Cine I-a flicut? De ce au fost gasite astfel de luerari artistice in
de~ert?
Sa luam, apoi, ca exemplu Iiteratura, in special a Estului. Putem gasi marile
poeme indiene $1 Noul Testament, aflate pe un nivel superior fata de tot ceca ce
cunoa$tem. Nu exista nimic asernanator lor, nimic obi~nuit care sa Ie explice -
nu au nici 0 semnificatie interioara, ele nu pot fi explicate. Dar daca incercam
sa folosim metoda psihologica, vom gasi conexiunile. incercati sa vii ganditi la
ezoterism, cum este cl posibil,,'in ce fonne poate exista ~i in ce fonne nu poate
exista. Pute!i citi desprc societati secrete din Est sau din Tibet, despre existen!~
unor biblioteci secrete, despre grupuri de oameni loeuind in Iocur! ascunse ~I
pastrand cuno~tinte [oarte vechi. Aceasta estc 0 fom1a wosienl de ~andir~. Nn
exista nimic imposibil in ideea ca exista astfel de grupllr! de oamel1l. Dar Ideea
de ezotcrisrn este mult mai subtila. Nu necesita societati secrete. Ideea
socictatilor secrete este 0 fonna simplista de gandire. Este foarte posibil sa
existe ~arneni aici, pe Pamant care sa detina mult mai nmlte euno~tinte dedit
noi dar, dadi au aceste cuno~tin!c, BU au nevoie de societati secrete. Nu au
nevoie sa locuiasca in mun,i; pot locui oriunde.
I: Este necesar sa cunoa~tem 0 doctrina ezotcrica pentnI a recunoa~te prezcn!a
ideilor ezoterice?
R: Nu, pute!i recunoa$te ideile ezoterice cu ajutorul metodei psihologice.
Numai cu metoda psihologica puteti giisi in sistem mai mult dedit ~titi.
1: Ce ar trebui sa ~tii pentru a folosi metoda psihologica?
R: Metoda psihologicii nu necesita cuno~tinte speciale. Este nccesara simpla
giindire, dar nu galldirea obi~nuita, ingusta. Giindirea logidi este ingllstii, dar
gandirea psihologica cstc a gandire mai larga, comparand nu doua lucmri ci
poate sa ziccm ciucL Gandirea logica opereaza Intotdeauna cu doua noliuui:
una trebuie sa fie adevarata ~i cealaWi falsa. Pentnl gandirea psihologica nu
este neaparat a~a; amiindoua pot fi gre~ite sau amandoua pot fi corecte.
Vii vOl da un exemplu de metoda psihologica.
in 1915 am prezentat in St Petersburg 0 conferinta publica despre Viata
dupa Moarte. Am incercat sa adun toate idcilc existente desprc viata dupa
moarte: ideea pozitivista, ~tiin\ifica a m0l1ii ca disparitic, intelcgerea religimlsa
369
 A PATRA CALE
a mafiii Icgata de idcon uUlli sutlet nemuritor, miul ea rasplata $1 iadul ea
pedeapsa: lnte1cgcrea spiritualista a idei! de supravietl.lire; Idcea teozofica a
rcincarnarii, idcca buddhista a rccuren!ei $i multe altele. Ce este interesant este
ca toat~ StUlt corecte; numai aparent sunt contradictorii. In mod logic se
contraZlC una pc cealalta, dar din punctul de vederc al metodei psiholooice se
complctcaza una pc cealalta. :;,
Penhu a ilustra asta am pus urmatoarea intrebarc: cum pot toate accste idei
sa fie c~recte dind aparent sunt atat de diferite? Este astfel datorita unci legi pc
care nO! flU 0 inteiegem. Mintea umana nu poate inventa ceva absolut grc$it.
!0intea normaW., lucrand liber, nclcgata de adevaruri prcsupusc" va ajunge
mtotdeauna la un anumit adcvar. 0 minciuna eompleta poate fi inventata doar
?C 0 n:inte nesanatoasa sau de 0 minte ineatu~ata.
I: Ar trcbui sa euno~ti altc iuvataturi ezoteriee ~i sa gase~ti eoncxiuni intre clc?
R: Doar iutr-un mod general, pentru a gasi locul aecstui sistem. Nu ~tii destul
pentru a eompara ~i a face eonexiuni. Cand te gande~ti la accst sistem ~i cite~ti
eeva c.are. i~i an:in.te~te de el, iei in considerare doar 0 idee sau alta; nu compari
toate Ideilc. Partlle pot fi intotdeauna anaioage, dar eompara!iilc sunt utile
numai atunci cand poti vcdea intregul dincolo de parti _ iar atunei poti
deseoperi ca celc dOlla nll au nimic in comun, dici pentru a fi similarc tot~l
trebuie sa fie similar. Sa presupuncm ca un punct dintr-un sistcm este similar
unui punct din alt sistcm, dar aceste puncte sunt inconjurate de cincisprezece
punetc tara nici 0 similitudine, ,atunei asta Ie va face sa fie cu totul deosebite.
Nu putem face compara!ii inca, nu suntcm obi;mui!i sa gasim relatia unci parti
cu i~tregul in gandirca obi~nuita. Credem cii partile pot fi comparate ~j acest~
partl pot fi corcetc sau grc~ite, flini relatia cu lntregul.
I: Dar dad gase~ti doua sisteme filosofiee care au puncte sau aspeete care
seamiina unul eu ceUilalt?
R: Cum ~tii ca seamana unul cu ceIaIalt? .stii doar cuvinte; nu ~tii ee se afla in
spateIe acestor cuvinte. Cuvintele nu pot garanta un sens. De aceea se
r~e~mand.a ~entru 0 ~unga perioada de timp sa nu incerei sa gase~ti paraIehsme
§I sa studlezI acest Slstem separat de orice altceva. Mai tarziu, dind vei ~ti mai
muIte, poti inccrca sa gase~ti paralelismele.
I: Ce garantii exista ca nu au fost introduse idei noi in sistem de la originile
sale pana acum?
R: ~ste foarte simplu. Daca principiile sunt pastrate, ele elimina ideile gre~ite.
Idcllc fOlmatoare nn pot eoexista cu ideile ezoterice.
I: Ce masuri se pot lua pentru a ne asigura ca ideile se pastreaza pure?
R: Ideile se distorsioneaza eand oarnenii incep sa inventcze propriile lor
ex~licarii ~i sa teoretizeze; dar atat timp cat ei luereaza sincer ~i incearca sa
v~nfic~ tot ce intra in min tile ~or ~i lucrcaza eonfonn principiiior ~i regulilor,
dlstorslUnca poate fi evitata. In organizarea luc!Ului in ~eoala se iau toate
masurile impotriva distorsionarii §i daca totugi se intampla, cste numai datorita
faptuilli ca oamenii uWi aceste masuri de precautie. Distorsiunea se datoreaza,
in general, influentei eentmiui fonnator pentm ea, atunei dl.nd oamenii Incep
370
CAPlTOLUL 15
sa luereze cu ccntrul formator ~i BU ii eorectcaza nimeni, uu exista idee in lumc
care sa nu fie distorsionata In domlzeci~!patm de orc. ". .
I: Dadi aeeasta cste scara de distorsionare Ia care va rcfen!1 atunct. CU
siguran!a, distorsionez ideile fata de mine ins~mi. _ . . "
R: Fata de tine insuti nu arc importan!a - at ~ansa sa Ie eorectczl. Flecalc Ie
distor~ioneaza la in~eput, pana capata intreaga serie de idei; dar iJ:~elegerca
unei parti corccteaza inrelegerca altei parti. Nu este posibil sa inrelegJ un ~ucr~
intreg ~j'sa nu iurelegi~partile iar daca poti gaud! :oree~ as~upra i~ltregullll,. v.::t
in1clege ficcare parte. In plus, ~ntrebarile talc arata daca gande~tl coreet ~I, m
eazul in care gande~ti gre~it, e~tt corcctat.
I: Persoane diferite vor lucruri diferite. Cum sa intelegem sensul luemlui in
~H . _ .
R: Luerul in ~coala are multe parti diferite, toate pentru a te aJ~ta .sa ~e .tr~ze~tl.
Fiecare individ trebuie sa aiba propriul sa scop. Daea scopunle mdlv.lZIlor s~
potrivesc cu scopurilc ~colii, ei lucreaza in ~coala. Daca nu se potnvesc, el
PJe~ia~utea porni de la ideea de a dobandi cuno~tin.te. Da~a gase~.ti idei_no~,
\'ci
iucepe sa Ie pretuie~ti. Cuvantul 'lueru' cstc deseon foloSlt rara dlsccmamant.
I: Dar il folosi!i chiar dunmcavoastra! . _ A •
R: Vorbesc serios. Vrcau sa va arat ca singura cale p~ntru V?l cste ~a ~ntelc£.cp
metoda psihologicii, ideea de·' czoterism, dovezile ~:lsten!eI_Sale ~I .sa ~vctl 0
anumita in~elegere a sistemului. Dupa aceasta pute~l mee~e s.a lucra!l. Slstcmul
este ceva viu, un organism care ere~te ~i care deschtde nOl onzontun ..
Vedeti traim intr-o perioada foarte speciala ~i lucrul este foarte Imp.ortant
pentru c~: in afara altor puncte,. ne ofera posibilitatea de a r?mane ~ormal: - sau
de a deveni normali. Cu cat mergem mai depalte, cu cat vorblm. m~l mu~~
d pre aeeste idei cu atat mai muIt riscam sa picrdem semnificatta mtrcgll
:~bleme. Luam d~ bun faptul ca dctiuem aceste idei, vorbim desprc cle, vrem
~a
obtinem ceva din aceasta inva!atura, dar nu ne gandim cum de sunt
dispo~ibile aceste idei pentru noi ~i putem vorbi .despre. eI~. .
Invatatura in sine, invataturile de un anumlt fel, Idelle de u~ anumlt fel
devin ;cccsibile oamenilor numai in anumite momente, in pcnoade foa.rte
grele. Acestea nu sunt idei obi~nuite pe carc Ie po!i gasi ~ric~nd ~~ it: o~l.ce
moment. Ba chiar, dimpotriva, faptul ca dispunem de ~ccste Idel, arata ca tralm
1ntr-o perioada extrem de dificila. Ar fi fos~ mult I?aI u~?r de l~crat eu accste
.dei sa zicem acum treizeci sau patruzecl de am dar, m realltate, un Iucru
~epinde de al~l, pentru ea daca vremurile nu ar fi fost dificile, nu Ie-am fi
avuL .. . C I' .
A~a ca daea Yom pastra aceste lucmri in mintc, cllla~ ~J I~umat 'aptu_ III sme
- -am dat seama de acestea ne va conduce sprc atJtudmca carecta; ne va
ea no mereu cii trebuie sa privim serios aceste id.
aminti eI, ca- lllmlC
. . lega'
t d ~ e Ie. nu va
putea fi privit din punetul de vedere alAprefcrinteior ~i .antip~ti~lorw Obl$l1lllt.C sau
al atitudinilor obi$l1uite de bun ~i diu. In prezent, este I1nposlbt~ sa ~revestlln eo
va aduee viitorul, a~a di trebuie sa avem 0 aprecicrc de~seblta ~I un respect
deosebit fata de aceste ide! $i acest sistem ~i sa inceream sa facem nu doar ceca
371
 A PATRA CALE
ce estc bine la un moment dat din punet de vederc personal, individual ci ceca
cc este bi~e. in ~ legatura eu fntreguI; sa nu ne gandim mai ales la s'copului
personal Cl ~I la mtrcaga tradi!ie lcgata de aceastii mundi.
~i desigur, Inainte de toate este ncccsara unitatea deoarece necesWitile
IU~~lui in si~le. pot.fi satisfficute numai atat timp cat s~ntem gata sa. merg~m
to!] III aceea~l dlrecpc. Dad exista opinii diferitc ~i unul credc ca cstc mai bine
s~ mergem l~ dre~p!a iar. altul Ia stanga, nimeni nu va face nirnie bine, pentm
ea nu va eXlsta mel 0 dlfcctic. Daca 0 persoana gande~te Intr-un fel iar aWl
persoa~a in alt .fel,. amand~uii gre,<;;esc; nu va fnsemna ca una are drcptate iar
cealalta nu. Actmmle trebUic sa fie legate, eei doi vor trebui sa cada de acord
~nul cu _altul. Nu p~ate exista 0 reguHi eu care toata lumea sa fie de acord ~i sa
ll1!eleaga totuI cu mmtea sa, dar nu pot exista diferente in aetiune
~ Ci~eun:stan!ele nu se afia in mail1ile noastre, eIe'se pot ~chi~ba, pot Iua 0
l~torsatura s~u alt~. Dar intreg principiul imitarii luerului in ~coala este aeela
ca nu ~ot eXIsta dlferen!e de opinie in privinta actiunilor, pentru di altfel, cum
am mal putea lucra? Vreau numai sa va arat ca atunei cand avem de-a face cu
principiile sistemului ~i organizarea muneii nu trebuie sa uitam niciodata ca
avem de-a face cu un lueru foarte mare ~i suntem in contact cu lucruri foarte
mario Daca ne Yom aminti asta vom gasi calea corecta. Daca vom uita nu se va
intampla nimic. '
I: CC vreti sa spuneti prin a imita Iucrul in ~coaHi?
R: Am fo10sit acest cuvant nu lin sensul de imitare a metodelor cxterne ci in
sensu~ ~~itarji interioare, care poate fi tacuta numai pe baza unci anumitc
orgamzan.
Oamenii trcbuie sa fie uniti in lucruI lor. Cu cat suntem mai uniti cu atat
Yom opune 0 mai mare rezistcnla oricaror influente nefavorabile ~i cu' atilt mai
mul~ vom putca obtine ~in cIe, pentru di vom fi, ca sa zicem a~a, in mijlocul
unUl mare ac~~u~ator pIm de toate felurile de energie. Dadi sun tern apropia!i,
vom fi capablh sa extragem energie din acest mare acumulator- daca sun tern
plini de gauri, nu vom putea pastra nimic din ea. '
. :redeli, trebuie sa va explic unnatoarea idee: totul in lume este material ~i
hmltat, ?oar cii_ ~aterialitatea este diferita. Este 0 cantitate limitata de nisip in
~e~~rt ~l de a~a In mare. Cunoa~terea este de asemenea materialii :;;i de aceea
hmltata. Cantltatea de cunoa~tere necesara pentru a schimba fiinta este foarte
util de linut _minte, exista nu~aj in~r-o cantitate foarte limitata.' Cunoa:;;terea
este substan!a. Penhll 0 anumlta penoada - sa zicem 0 suta de ani _ omenirca
are 0 ~numita cau!itate de cunoa~tere care poate fi folosita. Daca prea multi
o~n:eI1J vor aceasta cunoa~tere, vor avea atat de putin, incat nu vor putea face
~lmlc cu ea. Dar de vreme ce foane putini 0 doresc, ace~tia 0 pot obtine.
I: Nu inteieg ~ceasta cunoa~tere. Cunoa~terea nu este con~tienta? '
R: N~, c~n~tJent.a est.c un alt lucm, de~i este adevarat ca un !:,Tfad mai inalt de
con:;;tlCnt a In SIne l~clud~ :unoa~terc. Nu include toata cunoa~terea, ci
cunoa~tcrea pc care deja 0 al. Intr-o stare de con:;;ticnta :;;tii dintr-o data tot ceea
ce ~tii; in acest sens con~ticllta este cunoa:;;tcre, dar c~n:;;tien!a nu poate da mai
372
CAPlTOLUL 15
muita cunoa~tcrc de la sine, dc~i pori privi aceasta intrcbarc din unghiuri
diferitc.
Cit despre ideea mat'ii cunoa~teri, eunoa$terea superioara sau ezoteridi,
trebuie mai intai sa intelegem ca toata cunoa~tcrea obi~nuita, inclllsiv
cunoa~terea ~tiin!ifica este intotdeauna cunoa$tere dobandita cu mintea
obi:;;nuita. Toate metodele $tiinlifice de investigare aparj:in mintii obi~nuite, dar
exista 0 alta cunoa:;;tcre care este dobandita de 0 minte supcrioara sau mai
dezvoltata, iar aceasta cunoa:;;tere se va deosebi de cunoa$terea obi:;;nuita,
deoarece cunoa~terea dobfmdita de mintea obi$nuita este intotdeauna limitata
de metodele de investiga!ie, de ochi ~i urechi, pentm ca in cele din unna cele
mai complicate instrumente care pot fi folosite in cercetarea ~tiintifiea trebuie
sa fie verificate cu ochii ~i cu urcchile. Aceasta cunoa:;;tere estc 0 cunoa~tcre
foarte ingusta, care nu se bazeaza pc intelegerea intregului, in timp ce marea
cunoa~tere se bazeaza pc inlc1egerea intrcgului de catre 0 minte mai evo1uata.
Astfel, exista grade diferite de cunoa$tere care sunt atat de diferite incat n~ci nu
pot fi comparate cu adevarat. Daca inveti tabla inmultirii, acest hp de
cunoa$tere nefiind limitat cantitativ, nu 0 iei de la a1tii. $i niei, in cazul
cunoa~terii ezoterice, nu 0 iei de fapt de la altii, dar aceasta datorita faptului ca
exista foarte putini care a dorcsc.
Este dificil la inceput sa accepti cunoa$terea ca fiind materiaIa, dar daca te
rnai gande$ti, poate Incepi s'h iti dai seama. Sa incercam sa spunem astfel:
cunoa:;;terea poate exista in solutii diferite, intr-o solutie foarte slaba sau in
solutii mai concentrate. Cand vorbese despre cunoa~tere vorbesc despre 0
sOlutie concentrata care este foarte limitata. Credem di dad nu ~tim ceva este
pent~ ca nu ~tim de unde sa invatam. Nu ne dam seama :at~ lucmri exist~ p~
care nu Ie putem cunoa~te. Din aceasta cauza este dificli pentru not sa
intelegem matcrialitatea cunoa~terii ~i ce anume guvcmeaza distributia ei. A~a
cu'm exista acumulatori in corp, a$a exista ~i acumulatori de cunoa$tere in
viata. 1n anumite perioade istorice, diferite cuno~tin!e, au fost adunate ~i
depozitate acolo. Dad gase~ti un astfel de acumulator, vei obtine cunoa~terea:
Cc sunt ace~ti acumulatori? Sunt ~coli, chiar ~i $colile vechi care acum nu mal
cxista. Omul nu poate evo!ua, rara a se conecta la ace:;;tj acumulatori, dar daca
o face, poate obtine energie de la ei, energie adevarata, a~a cum primesc
centrii. Oarnenii nr. 1, 2 ~i 3 vor obtine numai energie grosiera, cnergia pc care
o poate obtine omul 11f. 5 va fi mai fina. Cand se vorbe~te despre cunoa$tere ca
fiind limit~ta, se fac rcferinte la cunoa~terea din ace~ti acumulatori.
I: Accasta cunoa~tere are fonna ~i greutate?
R: Fonna - nu neaparat, dar greutate - da, nu in sensul obi~nuit ci in sensui de
densitate. $i in limbajul obi~nuit unele cuvinte au greutate in timp ce altele nu
au deloc.
I: Cum putem lucra sa gasim acest acumulator? Se rcfera numai 1a ~coli sau
cste $i ccva din intcrionil nostm?
R: Puteti lucra sa veniti in contact cu el doar inva!and ceea ce puteti invata. Se
refera la amandoua, la tine insuti ~i la $coaW..
373
 A PArRA CALE
I: Un om care arc muWi cunoa~tere are vreo responsabilitate fata de cei care au
mai pu~ina? Ma refer Ia un om care paseda cunoa:;;tere ezoteridi.
R: Cunoa:;;terea ezoterica presupune 0 :;;coaUi, deci un om care are cunoa:;;tere
ezoterica este un om care vine dintr~o :;;coaJa sau este fntr-o :;;coaJa.
Responsabilitatea sa este fata de :;;coaUi. Cand un om dobande:;;te cuno:;;tinte de
:;;coa1.a, e1 dobande:;;te 0 responsabilitate. Dar este imposibil de discutat despre
aceasta problema in general, deoarece pot exista multe conditii pc care nu Ie
cUllOa:;;tem. De exemplu, anumite cuno.;;tinfe pot fi oferite numai ell anumite
condifii.
I: Ce fir subtire ne leaga de cunoa:;;terca ezotcrica din moment ce depinde de
prezenla dvs. aliituri de noi pentru a 0 imparta~i?
R: Este neeesar sa in!elegem d legatura noastra eu eunoa~terea ezoterica nu
poate depinde de 0 persoana. Sa presupunem ca ~titi 0 persoana care se afla in
legatudi cu 0 ~coalii ezoterica dar nu-i putet] intelege ideile. Atunci 1egatura
voastrii. cu ~eoala ezoteridi nu exista, iar dad persoana accea moare, legatura
dispare definitiv. Dar presupunand ca In timpul vietii sale ii inlelege!i ideiJe,
atunei vol veti fi in legatura, iar daea e1 moare VOl Yeti nimane in legatura. Deci
pute!i fi Iegati de cercurile ezoterice numai prin intennediul ideilor, nu a1
persoaneior.
I: Persoanele din interiorul sistemului pot influenta evenimentele din viata?
R: Cum vezi tu aceasta problema? in ce sens?
1: Nu vad cum ar putea, decat dad} indivizii devin con$tienti.
R: Fiecare individ? Cum sa-i fac'i con~tienti daca ei nu doresc? Aceasta este un
exernplu tipie pentru felul in care gandirn. Credcm ca punem intrebari practice.
Dad Intrebi, trebuie sa intrevezi un domeniu de aplicatie. Sa presupunem ea
oamenii ar putea influenta evehimentele - sa presupunem cii exista 0 astfel de
magie - ei trebuie sa consume 0 anumita cantitate de energie. $i nu $tii
cantitatea de energie necesara pentru a produce un efect impotriva curentului,
nici rnacar eel mai mic efect. Vremurile In care traim sunt foarte rele, multe
evenimente neplacute se intampla. Pentru a opri un eveniment tipic la scara
mare este necesara Intreaga energie a sistemului solar. Poti sa 0 controlezi? $i
in al doilea nind: ~tii ce este mai bine? Cum poti fi sigur? Nu vorbcsc acum
dad este sau nu posibil, dar chiar daca ar fi posibil, ai energia necesara ~i $tii
ce este mai bine? Noi suntem oameni nr. I, 2 $i 3, cum putem ~ti ce este
corect? Abia daca am inccput sa studiem un sistem care se presupune ca iI
duce pe om pc un nivcl superior. Acesta este un material foarte util la care sa
ya g1'mditi. .
I: Eu inca nu pot renun!a 1a ideea ca noi am putea fi utili unui anumit tip de
munca con$tienta care merge impotriva nebuniei generale.
R: Dar asta este imaginatie deoarece, in primul rand, trebuie sa ne fim utili
noua in~ine. Cum putcm fi utili unei fonne mai mari de lucru daca nu putem fi
utili propriului nostru lucru? Trebuic sa Invatam mai Intai sa fim utili lucrului
propriu ~i apol, dacii cxista 0 fonna mai m'are de lucru, putcm sa fim utili
acesteia. $i apoi ce inseamna sa fii util? Va amintiti legatura cu a treia linie de
lucru? 0 persoana nu are cum sa faca. mai mult dedit poate; pot exista diferite
374
CAPITOLUL 15
circumstan!e. capacitati ~i conditii, a$a indit a fi util nu poate fi considerata 0
obligatie. Dar trebuie sa te gfinde~ti la asta $1 sa folose~ti ocazia cand apare. Un
aspect, totu$i, trebuie luat ca regula - sa nu faci nimie impotriva intereselor
lucrului. Asta nu inseamna di fiecare poate ajuta efectiv in fiecare moment,
asta nici nu se presupune nici nu se cere. Dar fiecare trebuie sa fie pregatit sa
faca ceea cc poate $i ceea ce circumstantele pennit atunci dnd se ive~te ocazia
$i, mai ales, sa nu faci nimic impotriva celei de-a treta linii de Iucru, pentru ca
poti face multc lucruri care sa-i dauneze.
La Inceput, dind am vorbit despre influentele A, B $i C nu am specificat ce
reprezinHi fiecare, am vorbit despre ele mai mult ca influente. Acum trebuie sa
impartim aceste influente in clase ~i latura practica a acestui studiu va fi cum
sa co~troHim acestc influente, cum sa fim rcceptivi fata de anumite influente ~i
Sa nu fim receptivi fata de influen!ele pe care nu Ie dorirn.
Cu alte cuvinte, trebuie sa studiem viata. Studiul asupra noastra in$ine va
continua, dar este necesar sa incepem sa studiem ~i lucrurile exterioare, sa
incercam sa Ie in!elegem $i sa ne fonnam 0 idee corecta despre cle. Nu vom fi
capabiJi sa mergcm prea departe daca nu Yom Invata sa discemem intre
evenimentele exterioare, evenimente la scara mare $1 sa descoperim ce este bun
~i ce este rau din punctul de vedere al posibilei evolu!ii Daca descoperim in
evenimentele exteme ceva ce ajutii evolutia, asta ne va conduce Ia Intrebarea:
cum poate evolutia individuala;' adicii evolutia unui numar mic de oameni, sa
afecteze starea generaia a omenirii? Daca privim viata exterioara acum ~i ne
intrebam cum am putea s-o privim din punctul de vedere al existentei
cercurilor ezoterice ale omenirii, vom vedea ca starea omenirii este departe de
a fi favorabila; de$i $tim ca nu toata lumea poate fi in cercurile ezotericc, pot
exista totu~i In viata anumite influen!e clare provenind din aceste cercuri dar,
acum, putem spune ca nn putem vedea nici un semn de control a1lucrurilor de
catre cercurile czoterice - viata merge inainte de Ia sine.
Situatia omului poate fi descrisa aproximativ astfel: el este 0 ma$ina
guvernata de diferiti cnren!i proveni!i de la marile ma~ini care 11 inconjoara.
Care sunt aceste ma$ini mari? Toate marile evenimente, razboaie, revolu!ii,
civilizatii religii $tiinta arta inventiile ultimului secol - toate acestea produc
influente diferite'ce acti~neazi asup~ omului.
Apdi, In legatura c'u $colile, s-a explicat ca posibilitatea de a scapa exista
doar in $coli, cu ajutorul influcn~elor C. Dar care este situatia oamenilor care
nu cunOsc nici 0 $coaia, pentru di posibilitatea de a lucra In $coaia este foarte
mica $i foarte rara? Asta insearnna ca este imposibil sa ajungi undeva rara 0
$coala sau cxista totu$i aceasta posibilitate? Va amintiti ca am vorbit despre
cele trei c1ii traditionale ~i despre A Patra Calc. Aceste patru cai sunt numite
cai subiective. Aceste Cal, se presupune, produc anumite efecte. Dar unii
oameni, probabil foarte putini, pot evolua intr-o anumita masura chiar $i Tara
lucrul In $coaJa. Aceasta este numita calea obiectiva; dar estc 0 cale Inceata.
Caile subiective sunt scurtaturi, sunt pentru oarneni nerabdatori fata de lucrul
lent obi$nuit, chair daca exista un anumit progreso Deci teorctic pot avea
posibilitfl!i de evolutie, traind 0 viata obi~nuita, Tara influen~a C, folosind doar
375
 A PATRA CALE
matcrialul provenit de Ia influentele B. Va aduceti aminte de influentele B'
religie, filosofie, arta, ~tiinla? p'e scurt, dad un' om poate absorbi' dcstui
material de acest fel, ar fi suficient pentru evolu!ie, dar chiar ~i in cele mai
bune conditii va fi 0 evolu!ie lenHi $i nesigura. Toate ~coliJe, toate caile sunt
pentru oarneni neriibdatori; de aceea sunt numite eM subiective. Dec! nlspunsul
la aceastii tntrebare este in aceea$i masura da $i nu; unii oameni pot evolua rara
o $coaJii, airii nu pot, pentnJ ca este vorba de tipuri diferite de oarneoi. In plus,
calea obiectiva necesita de asernenea conditii; nu inseamnii di toti oamenii care
nu se afla in lucl1l pot cvolua. intr-un anumit sens calea obiectiva cste chiar
mai dificilii dedit lucrulln ~coala, pentru ca nu exista posibilitatea de a veri fica
dad ceea ce a1 decis sa faei sau sa nu faei este corect sau este gre~it. In ~coaHi
poti veri fica; dar a verifica este ceva ~i a face este altceva.
I: Dcci nu este imposibil sau improbabil pentru un om sa evolueze rara ajutorul
unei ~coli?
R: Numai pana la un punct ~i tot cu ajutorul unei ~coli, dar rara sa fie con~tient
de aceasta. Pentru di exista multe aspecte In care poate fi descoperit ajutorul
~colilor -In general in religii, sisteme filosofice ~i a~a mai departe.
Va amintiti ca am spus mai inainte ca exista diferite ~coli; 0 persoana are
nevoie de un tip de ~coala, alta persoana de ait tip. Nu exista :;;co!i universale
potrivite pentru oricine. In acela~i timp trebuie sa va dati seama ca ~ansa de a
intalni orice fel de ~coaIa este foarte mica - rna refer la a gasi a ~coalii in viala
adevarata, nu in carJ:i sau in teorie; iar dadi Intalne~ti 0 ~coala, in general nU
mai exista alta. Daca 1i se pare ca aceasta ~coala este prea dificila ~i incepi sa
caut i alta, atunci, presupunand di vei intalni 0 alta ~coaHi, vei gasi aco10
aceea:;;i dificultate. Nu pot exista diferen!e lntre :;;coli in accasta privin!a, pentru
ca diferentele sunt create de· relatia dintre starea omului :;;i :;;coaIa. Deci va fi
me~eu la fel, indiferent de :;;coala pe care omul 0 va gasi.
Imi amintesc despre 0 poveste relatata de un om care spunea ca e yorba de
propria lui experienta. Cativa discipoli dintr-o :;;coala, care era jumatate
yoghina, jumatate religioasa, au considerat ~coala prea dificila :;;i s-au dus la
aWi :;;coaJa. Spre marea lor surprindere au primit acelea:;;i sarcini de indeplinit,
dar cu 0 difieultate sporita. Unul dintre ei I-a Intrebat pe cel care le-a dat
sarcina cum de a :,;tiut, daca asta insearnna ca :;;colile comunica intre ele, cand
un om parase~te 0 :;;coala. InvatatoruI a raspuns: 'Nu este necesar sa
comunicam dnd un om fuge de la 0 :,;coaJa :;;i vine la alta. De cum te-am vazut
am realizat tipul de sarcina care !i-a fost Incredin!at ~i nu am putut decat sa-t i
dau una Ia feI, probabil un pic mai difieiJa'. Deci, vederi, nu exista niei 0
alcgere de fapt.
I: Ce se intampla cand iti schimbi fiinla tara ~coala?
R: Dadi vei dobandi fiinta sau cunoa:;;tere ca sa zicem a~a nemeritat, in general
accasta va fi ineompleta :;;i mai rea dedh nimic, cu excePtia cazurilor foarte
rare de pe calea obieetiva; dar acest din urma caz se intampia atat de rar, incat
nu merita Sa vorbim despre e1. Vor fi explicate mai tarziu exemple de cai
gre:;;ite, pentro ca inteJegand calea gre~ita Yom putea inreJege mai bine calea
376
CAPITOLUL 15
corecHi. De exemplu, eforturile Iacute se pot baza pe frica, dar nu va fi un efort
corect, pentru ca efortul corect trebuie sa se bazeze pe in~elegere nu pe fridi.
Intorcandl.l-ne la situatia noastrii, trebuie sa ne amintim tot ceea cc am auzit
~i am inteles despre atitudini. Atitudinile noastre sunt ea ni:,;tc fire care ne
conecteaza cu evenimentcle ~i anumiti curenti produ~i de natura acestor
atitudini curg prin accste fire, ~i natura curentului determina tipul de influcntli
pe care i1 yom primi de la un eveniment dat. Daca un anumit evcniment
produce 0 influent a asupra noastra, aceasta influenta poate fi modificata de
atitudinea noastra.
Trebuie sa cream 0 anurnita intelegere a lucrurilor extcrioare. Accasta
inseamna ca trebuie sa Ie judecam nu prin simpatii sau antipatii personale el,
a~a cum am spus, din punctul de vedere al legaturii lor eu 0 posibila evolu~ie,
ceea ce inseamna sa Ie judecam din punctul de vedere aI unei posibile cre~tcri a
puterii ezoterismului, pentru ca evolutia omenirii presupunc cre~terea puterii
cercurilor ezoterice asupra vietii.
Am spus ca In fiecare moment e:;;ti Inconjurat de 0 mare mul!ime de lucruri
'in mi~care care te afecteaza Intotdeauna indiferent daca e:,;ti sau nu eon~tient de
aceasta. Acestea te afecteaza intordealllla intr-un fel sau altu!. Pot! avea
atitudini foarte clare asupra lucrurilor de genul riizboaieior, revolutiilor,
evenimenteIor vietii politice sau sociale ~i a~a mai departe, sau poti fi
indiferent sau negativ sau pozitiv rata de ele. In orice caz, a fi pozitiv pe de 0
parte inseamna a fi negativ pe de aita parte, deci nu sehimba nimic. Atitudinea
corecta include intelegerea calita!ii unui lucru din punct de vedere al evolutiei
~i al obstacolelor in calea evolutiei, In!elegand prin 'evolu!ie' dczvoltarea
con~tienta, voluntara :;;i intentionala a unui om individual pe anumite lini! ~i
Intr-o anumita directie pe parcursul vietii sale pamante:;;ti. Lucrurile care nu
ajuta nu sunt luate in considerare, oricat de maTi ar parea in plan exterior - nu
Ie 'vezi'. ~i daca nu Ie iei in considerare ~i nu Ie vczi, pori scapa de influenta
lor. Numai ca, din nou, este necesar sa Intelege~i ca a nu lua in considerare
lucrurile gre:;;ite nu insearnna indiferenta, pentru ca oarnenii care sunt
indiferenti nu iau lucrurile in considerare, dar sunt afectati totu~i de acestea.
Repet: din nou, este necesar sa gandim despre lucru~i folosind capacitatca
obi:,;nuita emotionala $i intelectuala ~i sa incerciim sa gasim in ce rela!ie se
situeaza rata de ceca ce Iloi l1umim evolutie, adica extinderea influcntei
cereurilor i~terioare ~i cre~terea posibilitatii pcntru oamenii care sunt potriYi!i
sa dobandeasca tipul corect de cuno:;;tin!e. Trebuie sa in!elegem grcutatca
lucrurilor. Va aminti!i, s-a explicat despre cuvinte, cii acestea au greutatc
difcrita ~i este necesar sa Ie simtim greutatea. Acela~i lucru este valabil $i in
cazul evenimentelor. A~a cum in noi in~ine exista multc lucruri imaginare,
invcntate a~a sc intampla ~i in via!a. Pentru cil oamenii cred in cleo accstca
produc un efect. In acest sens aproape intrcaga via!a este ireala. Oamcnii
tdiiesc in lucmri inexistcnte ~i nu vad luerurile reale; nu se deranjeaza nici
macar sa sc gandcasca Ia ele, fiilld complet satistacuti Cll imagillaruL
Sa incercam sa ne concentram asupra intrebarii in lega.tura eu ce estc
important ~i ce este neimportant; trebuie sa inva!am sa distingem intre aceste
377
 A PATRA CALE
lucruri, Pana aici, eu ajutorui lucrului, am putut dcfini bincle ~i raul 111 relatie
ell nOl in~ine. Acum trebuie sa je~im din carapacea Haastrii ~j sa incercam 'sa
privim in jur, folosind acelea$i metode $i acelca~i principii. Daca vom folosi un
tip de principii pentru noi ~i alt tip pentru lucrurile exterioare, nu vom obtine
niciodata nirnie din asta, Nu ne gandim suficient despre iegiitura lucrului ell
viata in general, nu ne interesam ce pozilie acupa accsta fatii de viata. Nu spun
di puteri raspunde la aceastii intrebare, dar va puteti gandi la ea, 0 puteti studia
din diferite unghiuri. Daca nu vii ganditi 1a asta, ntl veti acea 0 per;pcctiva
corecta a lucrurilor $i nu veti intelege munca intr-un mod corcet. Munea este
ccva foarte mie, luerurile enonne apartin vietii. Nu rna refer la razboaie ~i
rev~lu!ii :;;i alte lueruri de acest fel, ei la lucrurile apm1inand vietii de zi cu zi.
Vetl vedea ea nu oeupa niei 0 pozitie:;;i nu ar avea nevoie sa existe din punetuI
de ;edere al vietii.
I? aeel~~i timp munea este eel mai important lueru pentm eei care 0 1nteleg.
DecI trebllle sa faeem ca ea sa mearga inainte ~i sa nu a:;;teptam niei un ajutor
de la viata . Trebuie sa mergem impotriva vietii, sa faeem totul singuri. Nu ne
putem gandi ca avem destul timp, ca daca nu facem ceva aeum vom putea sa
facem anul vii tor, pentru ea anul viitar lucrurile pot fi diferite.
Analiza evenimentelor din viata se poate baza pe ideea influenlclor A, B ~i
C. Ne putem intreba eate influente de al treilea tip, adicii influente con~tiente
atat la origine cat :;;i in aetiune, vedem? Trebuie sa admitem ca nu Ie vedem
nieiodata. Daea Yom cauta, VOl}l 'gasi numai anumite mainfestari ale influentei
B, iar fiecarc influenta Beste inconjuata de toate pericolelc posibile :;;i de tot
felu! .de forte incercand sa 0 distruga. Multe influente B dispar ehiar sub oehii
no:;;tn; lueruri care puteau fi, gasitc nu cu mult tirnp in unna, nu mai pot fi
gasite acum. Cate din influen!eie Bale treeutului au ajuns la noi? Ele nu traiesc
mult, au 0 viata scurta, cu excep!ia a doua sau trei care sunt inconjurate de 0
asemenea inciilceala de adaptari mecanice incat aproape ca devin influente A _
supravietuiesc numai in aceasta forma. Toate fortele mccanice tind 'sa Ie
~istruga pentru ca, la origine, cle sunt opuse fortelor ;necanice.
I: Care este legatura dintre civilizatia omenirii :;;i evolutia personala?
R: Nu ne dam searna ca inceputul multor aetivitati din viata constituie munca
unor oamcni con~tienti. Credern ca tot ceea ce s-a Iacut a fost inccput ~i
con.tinuat de oarncni ca noi, de oameni adonnili. Dar oamenii adonniti pot doar
accIdental sa inventeze ceva uti I ~i ei inventeaza aUit lucruri utile cat ~i lucruri
daunatoare cu aceea~i pHicere - nu pot distinge intre cde doua. Dadi acceptarn
cuviintul 'civilizatie' - acesta este opera oamcnilor adonniti, deci nu exista nici
o garantie: poate fi civilizatie astazi :;;i barbarism maine.
. Sa presupunern ca ceca ce voi sau altii nurnesc civilizatie distmgc
mfluentele B ~i, gasindu-va inconjurati de influente A, nu yeti mai avea nici 0
?ansa. ~i intr-adevar, ceea ce numim in mod obi~nuit civilizatie, distmge
l1~fluente~e B. Revolutiile distmg, razboaiele distnlg, civilizatiile distrug _ totul
dIstruge mfluentele ezotericc. De exemplu, ~colile intotdeauna au fost distruse
dc razboaie; este un fapt bine cunoscut. ~colile nu pot fi organizate pennanent.
Nu insearnna ca razboaicle intentioneaza sa distmga ~coljle, ele 0 fac pur ~i
378
CAPITOLUL 15
simplu. Razboiul estc una din acele institutii din viata ornenirii care fac lllcml
imposibil ~i distrug ~colile. Lucrul in ;;coaJa are nevoic de 0 amunita
nonnalitate a vietii; dad viata devine prea anorrnaia, lucrul in ~coaJa dcvine
imposibil $i ~coala dispare.
i: Dar oarnenii care au profitat de lucrul in ~coala nu dispar; ceea ce au invatat
nu Ie ramanc?
R: Daca. oamenii au invatat suficient vor profita de asta, dar dad au invatat
doar putin, nu vor putea' profita prea mult. Exista un anumit standard, 0
anumita cantitate de cuno:;;tinte neecsarc $i daca acumulezi aceasta cantitate
poti continua sa lucrezi, dar daca. nu ai dobandit suficient nu pot.i. Pe~soanele
individuale, daca au atins un anumit stadiu in dezvoltarea con~tlentel, se pot
izola de circurnstante $i pot continua sa lucreze atiita timp cat sunt in viata. Dar
~coaIa se aWi sub legi diferite: are nevoie de 0 forma exterioara. ~eolile nu pot
face nirnic in aeeast situatie - trebuic sa accepte circllmstantele a~a cum sunt,
aHit ~colile mici cat ~i cele mari, e1ementare sau foarte evoluate. Ele trcbuic sa
existe in circumstantele pe care Ie gasesc, iar daca aeestea devin imposibile,
:;;colile devin irnposibile. Asta trebuie retinut.
~i mai este ceva in legatura cu asta. Religia este mai stabila. Poate a fost
organizata astfel special pentru a exista. Dar ~colile nu pot fi organizatc in
acela~i mod, ele necesita 0 minima siguranta pentru a supravictui.
i: De ce s-a diminuat influenta "cercurilor ezoterice in ultima vrerne
R: Oamenii devin din ce in ce mai putin normali. Au nevoie de mai putin
adevar :;;i SUnt mai putin capabili sa-1 recunoasca $i mai u~or de satisfucut eu
minciuni. Intercsul pentru aceste idei este mult rnai scazut :;;i pregatirca
oamenilor este mai slaba decat acum trcizeci sau patruzeci de ani, chiar. ~i asta
nu este nurnai rezultatul evenimentelor poiitice, de~i acestea au ~i ele un rol.
i: in ce sens credeti ca oarnenii sunt rnai putin pregatiti?
R: De exernplu, ideea de ezoterism nu a fast explicata in St. Petersburg: se
presupunea ca este cunoscuta. Acum nu rnai putern presupune ca metoda
psihologica de giindire, existenta ezoterismului ~i necesitatea ~colilor de
origine ezoterica mai sunt intelese. Nu yom putea intclege niciodata
semnificatia ezoterisrnului ~i cercurile interioare ale omenirii pana dind nu
Yom intel~gc ca via!a este haos ~i ca lucruriic, in loc sa devina rnai u~or de
stapanit ~i mai organizate devin doar mai complicate ~i mai greu de stapanit.
Consideram complicatia ca fiind un progreso in viata de zi cu zi actiunilc
oamenilor nu sunt coordonate ~i rezultatele sunt nea~teptatc. Fiecare om
actioneaza intr-o directic proprie iar rezultatele combinate produc lucmrile.
R~zultatele din viata 'sunt rezultatele scopurilor incruci~ate, nu rezultatul
actiunilor intention~le. Este necesar sa intelegem ca a~a se intampl;1
lntotdeauna in cercul exterior ~i nu poate fi altfel. Nu putcm face nimic pentru
a schimba aceasta stare de lucnlri. Suntem ca ni~te plute pe valuri care t~i
inchipuie ca cle eotroleaza curentii. Este foarte important sa ne gandim la asta
~i sa privim lucmrile din acest 'punet de vedere. Daca BU intelegi difcrcnta
dintre cercuriie interior ~i exterior, nu vei intelege mai departe. Ce este posibil
in eercmile interioare nu este posibil in cercul nostru.
379
 A PATRA CALE
I: N-ar trebui ca stare a prezentil a lumii sa determine mai multi oameni sa cautc
~coli? Damenii sunt speriati, se simt in nesiguran!i'L ' el~ afliil;du-sc la 0 seara diferita. Trebuie sa Ie puneti 'imprcuna ~i in accJa~i
R: De ce ar trebui ca un disconfort sa conduca la un alt disconfort? Crczi cil
asta ii va face sa Villa? A$tep!i prea mult de Ia ei. Pori sa-i spui unlli om di dad
ya studia sistemul va f1 mai treaz, dar IlU ii pori spune di-i va fi mai bine.
l: Vor scapa de identificare.
R: ~i vor spune di 1111 pot iucra Tara identificarc $i ca, dadi nu sunt identificati,
i:;;,i vor pierdc toti banii. Nu este niei 0 legatuni intrc interesul rata de sistem ~i
~Isconfortul creat de situatia prezcnta.
I: Am fast nedumerit observandu-i pc eei tineri. Dadi sunt [erici!i $i en totul
normali, ideea de ezoterism pare sa nu ii atraga.
R: Ideea de ezoterism este foarte dificiliL Uncori pori sawi prinzi semnificatia
chiar dadi e~ti foarte tanar, dar deseori nu reu~e~ti sa 0 vezi din unghiul corect.
Avern aHitea atitudini gre~ite ~i idei gre~ite incat nu te pori a~tepta la nimic.
Cred ca 0 persoana care ajunge sa fie serios interesata de aceste idei cste 0
excep!ic, pentru ca min!ile oarnenilor se afla lntr-o asemenea confuzie de idei
absurde ~i contradictorii.
i: Eu sunt interesant doar de latura psihoIogidi a sistemuIui, dar nu de
ezoterism.
R: Dar partea psihoIogica este de asemenea ezoterica. Sisternul nu iti ofcra
nirnic care sa nu fie ezoteric, deoarece eI provine in intregime de la mi;lti care
nu sunt minti obi~nuite; provip.o 'de la oameni care au inteles lucruriIe.
Sistemele obi~nuite nu pot aduce nici 0 schimbare. Latura' psihologica a
sistemului este chiar mai ezoterica decat ceaIalta parte, altfelnu ar fi avut nici
o valoare. Are valoare numai pentm cil provine de Ia minti superioare, din
intelegcrea lor ~i ideiIe lor. Asta trebuie inteles. Am primit acest sistern,
cumva. Dac1i presupunern ca a fost creat de oameni aflati Ia acela~i nivcI cu
noi, ori ca este 0 teorie, atunei nu ar mai avea deloe valoare. Dar nu cste a
teorie; se presupune ca vine de la a ~coala, de la oameni eu 0 cvolutie
superioara. Daca nu aT fi existat oameni cu 0 evolu!ie superioara, nu am mai' fi
avut niei un sistem.
La inceput, in Rusia, dl. Gurdjieff insista rncreu ca BU cste un sistern; erau
doar fragmente ~i trebuia sa faci un sistem din ele. $i a insistat sa fie prczentat
astfe!. Acurn I-am prezentat ea pe un sistem, pentru ca avem mai multi oamcni.
Dar cand exista doar un mic glUp erau numai conversarii, tara preIcgcri. in
prelegeri este grcu sa vorbc~ti in fragmente de~i, pana la mma, ~i acestea sunt
fragmente. Aceste fragmente se afl1l la scan diferite, deci trebuie sa in!elegeti
mult pentru a fi capabili sa Ie puneti impreuna Ia scara eorecta. De excmpl~,
acclea~i cuvinte $1 acelea~i teorii sunt folosite in diferite diagrarne _ la seari
camp let diferite.
i: Ne pute!i da un excmpIu desprc ce inseamna a prezenta in fragmente?
R: Multe Iuemri sunt prezentate astfeI: totul despre acumularea energiilor,
latura psihoIogiea, explicarii privind modul cum funqioneaza ma~ina, latura
privitoare la lume ~i a~a mai departc. Este foarte important sa intelcl1eti asta.
Numai dnd veti 111 cepe sa inlelcgeli cum sc schimba searile veri ca~~bili sa
fi
380
CAPITOLUL 15
intelegcti sistemul. A~a cum am spus, este prezcntat in fragmentc, ficcare din
timp sa corectati scara. Este ca 1;'i cum am avea mai muIte har~i geograficc,
fiecare la a scara diferita, Hiiate in bud!i. Trebuie sa vedcti ce bUcli!i se
potrivese una eu alta, in ee eaz scara este foarte diferita ~i in ee eaz este mai
puiin diferita. Accasta este singura cale de a studia sistemul.
I: Vrcti sa spu]1e!i ea nu putem vorbi desprc lumi pana cand nu Ie reduccm la
scara noastra'?
R: Nu, ceea ce am vmt sa spun este complet diferit. Bineinteles, 110i reduccm
oriee, dar ceea ce am vrut sa spun este ca trebuie sa studiem lucrurile la scari
diferite ~i ca trebuie sa ne amintim asta, ~i sa Be dam seama de relatia dintre
diferite scari ~i de faptul ca luemriIe se sehimba odata eu schimbarea scarli. De
asemenea, trebuie sa avcm in minte faptul ca, despre muIte lueI1lri, noi eredem
ea ele rcprezinta ceva cand, de fapt, nu reprezinta nimic. Sistemul ne invata sii
gasim diferenta dintre realitati $i madmi imaginare (sau chiar mai rau dedit
imaginare).
i: Simt ca avem numai jumatate din cuno$tin!ele de sistem pe care am putea sa
Ie avcm.
R: Mult mai putin de jumatate. A~a cum suntem, putem obrine numai
fragmente, dar acestea sunt suficient de mati pcntI1l a construi ceva din de.
Trcbuie sa incercam sa in!elegem shuetura. Cand ai toate fi:agmentele in fata
ta, poti vedea anumite conexiuni ~i cand deseoperi aceste conexiuni poti vedea
multe aIte luelUri.
i: Aii modificat mult Invatatura?
R: Nu am modificatwo. Dar prefer uneori sa incep dintr-un punct diferit. in
accst sistem, ea in orice sistern organic, po!i pomi din orice punct - aeeasta uu
este 0 modificare. Totul ramane la fel, dar prefer sa pornesc en !atura
psihologic1i.
I: Oamenii din cercul interior au vreUI1 control asupra oamenilor din cereul
exterior'?
R: Da, dar eu multe rezerve. Cercul con$tient nu poate actiona direct, ci numai
prill influen!ele B. Inf1ucntele C pot aparea nllmai daca inf1uen!ele B sllnt
aceeptate ~i daca oamenii Ie cauta. Oarnenii din eercllI interior nu pot avea
control asupra eelor care nu dorese sa-i cunoasca. Nu pot utiliza violcn!3,
pentm ca aceasta ar insernna 0 triadil gre$ita, 0 aetivitate !,'Te$itii. PentIU ficcarc
tip de rezultat exista 0 tdada speeiaIa. De cxemplu, daca oamenii doresc sa
dobiindeasdi control, n pot ob~ine numai 1ntr-un anumit mod. Dad ae~ioncaza
1n altfel vor obline rezultatuI opus. Razboaiele, revoIutiiIe ~i a~a mai departe nu
duc niciodata la rczultatele dodte, ci intotdeauna la rezultate opuse, dcoareec
se folosesc triadc gre$ite. Daca oamenii din cereul interior doresc sa
intluenteze alti oameni, pot produce rezultatc bUne numai dadi exista
in!clegerc ~i Dumai cu oamelli care doresc. Aeeasta cste 0 intrebarc utiliL
fneearca sa te gande~ti la ea.
381
 A PATRA CALE
I: Ati vorbit despre tirnpuriJe l1cslgure in care traim. i~i va lua ~coala precautii
pcnhll a so proteja? Am Intelcs eft ati fi spus di 0 ~coaEi flU se atM. sub legea
accidenhliui.
R: Am vrut sa spun di 0 ~coa!a nu se poate forma accidental, dar poate fi
distrusa accidental. Nu se poate fanna in mod mccanie, dar poate fi distrusa in
mod mccanie. Dc exemplu, 0 opera de arta - TIU va fi creata pur mccanie, va fi
realizata printr-o h"iad<l speciali'i, dar pot fi arsii ea orice altccva.
J: Dad ~colile sunt eu adevarat Iucruri vii, de ce mor?
R: Ce l11te1egi cand spui ca $colile sunt lucruri vii? Este vag $i nedefinit. Dad.
o iuam ad literam cste [aarte c1ar de cc $colile mor. Toatc fiintele vii mor mai
devreme san mai tarziu. Daca eamenii mor, $colile trebuie sa maara de
asemenea. Am explicat ca ~colile au nevoie de anumite condilii. Daca aceste
conditii vor f1 distmse, !}coala va fi distmsa.
I: Dar ideile pot ramane?
R: Ideile nu pot zbura: au nevoie de capete umane. $i 0 ~coala nu consta din
!d~i: mereu se uita ca !}coala te inva!a cum sa ili imbunatate~ti fiin!a.
I: In trecut, ideile nu erau scrise?
R: Sif,rur Gii erau, dar ideile pot fi scrise sub diferite fom1e; pot fi scrise astfel
incat nimeni sa nu Ie poate citi Tara exp1icalii de la cei care !}tiu sau Tara
schimbarea fiintei. Sa luam de exemplu Evanghcliile ~ ele sunt scrise in diferite
cifrur!; trebuie sa cuno~ti cheia pentru a Ie putea descifra, altfel este 0 simpUi
povcstc, indoielnicii din punct de· vedere istorie ~i producand multe efecte
gre~ite. ' religia ;lr. 2, nu este suficient daca vrci sa te studiezi pe tine illSU!i ~i sa dcY~i
f: Sistemul ne va da cheia pentm interpretarea Evanghcliilor?
R: Catcva chei, dar nu va puteri a~tepta la toate. Multe dintre chci pot fi
ob!inute numai prin schimbarca fiinlei, nu poate fi doar 0 problema de
cunoa~tere. Vitali din nou fiinta. Schimbarea fiintei inseamna Iegatura cu
centrii superior!. Centrii superiori pot intelegc muIte lucruri inaccesibile
centrilor obi~nuiti.
1: Atunci Noul Testament probabil ca a indus in eroare pe multi oameni.
R: Noul Testament este scris pentru ~coli ~i pentru diferitc niveluri. In ~coli
fiecare cuvant este explicat. Fiecarc propozitie din Noul Testament are zeci de
!n!clesuri, de aceca exista acolo atatea lucruri pe care nu Ie intelegem.
fncercam sa trccem de al nivelul omului nf. I, 2 sau 3 la nive1ul de inlegcre al
omului Ilr. 4; aiti oamelli poate incearca sa treaca Ia nivelul omului nf. 5, iar
altii inca la nivelul omului nr. 6 $i a~a mai departe - :;;i ei toti citesc Noul
Testament. Nu ne putem a!}tepta, deci, la nivelul nostru sa~I intelegem
intrutotul, de vreme ce a fast scris intr-o maniera foarte inteligenta. Cand
cineva a spus ca este fcrecat eu $apte lacate a avut dreptate. Trebuie sa gase~ti
o cheie $i sa 0 folose~ti apoi, cu ajutoml ei, vei gasi 0 a doua cheie $i a~a mai
departe; dar flU vei intclege pana cand nu vei deschise toate cele !}apte lacate.
A~adar, dad yom intelege tot ce cste posibi! sa intelegem la nivelul nostm, am
putca avea posibilitatea sa intelegem mai mult.
I: 0 $coaHi poate sa atinga un niveJ superior $colii de la care a porn it?
382
CAPITOLUL 15
R' Da dad luereaza. In acord cu metodele $1 principiile lucrului 1n ~coaIa, eil
p~ate ~re~te. Dar, din nou, trebuie sa va amintiti ca nivelul unci ~coli dcpinde
de nivelul de fiinta al oamenilor care 0 alcatuiesc.
i: Amintirea de sine a fost 0 caracteristica a vechii cunoa~teri czoterice?
R: Intotdcauna:;;i pretutindel1l. Doar ca uneori, de cxemplll II? $?olilc rel~gioasc,
a fost numita altfel. Ea nu reprezinta ceva Inta.mpJator; ammtirea de SlllC cste
un stadin nccesar in evolutia omului, 11U 0 sarcina impusa intampiiitor. Trebuie
sa treci prin ea ~i poti trece prin ea intr-un singur fei. ,
I' Christos a vorbit vreodata desprc amintirea de sine, ~i Cll ce cuvlllte?
R: Aproape in fiecare pagina, eu diferite cuvinte; de cxcmplu 'Vcghcaza', Nu
dormi". Vorbe:;;te despre aeeasta tot timpllL
i: Cum trebuie considerata religia bisericii? , .
R: Nu putem discuta despre religie, dcoareee este un luclU ~u _to~1 d1fent;
cuprinde elemente diferite. Fiecare religie se bazeaza pe credmta $1, a~a cum
am mai spus, credinta nu este cuprinsa in sistemul nostm. Tot ~e puAtem ~pune
este ca religiile se afla pe diferite nive!uri, a$a cum am exphcat 11l pnmeie
prelegeri. Religia este un termen rcIativ. Indivizii, in total ita tea I~r, se il11Fart in
oamcni de diferite niveluri $i toate religiile se impart in aCCla$l mod. flecare
religie are toate gradelc. Aceasta estc ~oart~ important de in!.el~s .. Noi
cunoa:;;tem doar impartirile o1'izontale - istonce $1 geog:aficc: I?ar eX1sta ~1 alte
impart!ri. Exista cai religioase ~i religia nu contraz1ce mCI un alt s!stcm:
diferenta constand doar din nivelurile diferite. Dadi, de exemplu, cllnO~tI
om nr. 4. ~i sa presupunem ca descoperi Gil acest sistem s: ~f1a la un m~U1TI1t
nivel 51 nu cuno$ti 0 religie av3.nd un nive! suficient de nd1cat ~ atunc1 estc
posibil un conflict. Conflictul este posibil numai intre nivelur.i di.ferite.
I: Simt ca de cand am intainit acest siste111 in~eleg mat bme Cartea de
Rugaciuni ~i Biblia. Ne poate ajuta oferindu-nc 0 mai buml intelegerc a
invataturii lui Hristos?
R: Am spus deja di sistemul nu este 0 religie. Iti p~ti im~~matali ma$lna
mentaUi $i capacitatea de intelegerc ~i lti poti imbunatatJ cmotnle. Dar IlU pot
sa spun daca sistemul te ajuta in aceasta directie. ~ai tarziu c~t~ ~osibi1 sa :'czi
legatura dintrc idcile sistemului ~i partilc ezotence ale rehgteL Dar n01 nl!
cunoa~tem religia ezote1'ica, dcci nu putcm vorbi despre ea.
o lntrebare simiIara i-a fost pusa domnului Gurdjieff in St Petersburg.
Cineva a intI'ebat in ce rclatie se afla sistemul eu cre~tinismul. DL Gurdjieff ~
spus multe lucmri despre cum diferiti oameni intc1cg diferit cre;;tinisl11ul. ~I
apoi a spus: 'Daci.i vre~i, acesta este crc~tinism c7..otcric'. ~i a adaugat: 'DI~
punctul vostru de vedere, care este cel mai important I~cm din lnvatatura lu~
Christos? Este actiullea. Faceti asta, nu face!i cealalta. Intrcbarea cste - putep
sa faceti astfel?' Trcbuie sa decizi pentru tine insu!i daci.i inteIcgi mal binc sau
nu cre~'tinismul, dar trebuie sa i1 consideri ca 0 invatatura Iegata de aqiune, nu
ca 0 Invatatura mentaia.
Daca ~ei privi inva!atura cre~tina tara atitudinca sentimental a .modc11la,_\':1
vcdea ca este cea mai exclusiva dintre toate 1'cligiiJe. Se repeta $1 se rcpeta m
383
 A PATRA CALE
mod constant ca sunt foarte putini eei care au 0 ~ansa, ca estc a cale diflCiHi, 0
:ale ingusta, foarte putini pot trcce ;;i a~a mai departe.
I: Nu ma pot opri sa. IlU ma gandesc ca AbsolutuI este un nume folosit pentro a-
I dcsemna pc DUllU1ezeu.
R: Nu, grc$c.;;ti complet. Absolutul este principiul care se afla la inceputul
iucmriior $i este responsabil pentn! orice. Nicidata uu am legat Absolutul de
Dumnezcu in sens religios. Dumnezeu din religie poate face multe lucruri
pentru tine, In timp ce Absolutul ilU poate face nimic pentru tine. Deci ilU este
DUlTInczeu in acest sens; flU tc pOli ruga Absolutului. Dadi ai 0 intrebare
religioasa, unnarc$te cxplica!ia religioasa. Daca vezi 0 difercl1!a, rine-Ie
separat.
i: Este un fapt acela di cxista forte superioarc pc care Ie poti contacta atunci
dnd tc afti Intr-o stare mai buna?
R: In orice situa!ie, in orice lntrebare trebuie sa ne marginim la ceea ce ~tim, la
lucmriie de care putem fi sibruri ~i putem fi siguri ca in cea mai mare parte a
ti~puIui suntem intr-o stare in care llll putem fi in contact cu forte superioare.
F1C ca suntem complet adormiti ~i nici un fel de forte superioare I1U pot ajungc
pan a la 110i, fie cii sun tern negativi ~i astfe1 orice vine spre noi se transfonna
!ntr-un tip sau altul de negativitate. In asemenea stare la ce ne putem a~tepta?
I: Exista mai multe invataturi ezoteriee sau numai una singura?
R: Fiecare 1nvalatura de origine ezoterica este, 'in esenta, in acord eu celclalte.
Pentm a fi adevarata, inva!atura trebuie sa fie una din ccIc multe. Dad ar fi
uniea lnseamna ca a fost inventata.
I: In Noui Testament ni se spune de multe ori sa veghem ~i sa ne mgam. Ce
anume din sistem corespunde mgaciunii?
R: A cui mgaeiune? Daea 0 ma~ina se roaga, care ar putea fi rezultatul? Ce
mgaciune? Rugaciunea nu inseamna neaparat 0 cercre. Majoritatea
mgaciuniior au ca scop focalizarea mintii asupra unor idei - este 0 [onna de
mcditatie.
I: Oar~ con~tien!a de sine se poate dobandi prin mgaciune? Daca da, cum
trebuie sii ne rugam?
R: Daca te-ai putea ruga continuu, asta ar crea eon~tienta de sine. Problema
cste ca nu putem. Un om decide sa se roage, iar cinci minute mai Hirziu totul
devine 0 repetare mecanidi a cuvinteloT. Dadi ai putea sa te rogi, mgaciunea ar
rezolva ceva, dar IlU poti, pentru ca lilt e~ti. Omul ar putea sa faca multe lucmri
dadi el ar fl, adicii daca el ar fi permanent. A~a cum este, unul Incepe, altuI
continua.
l: Rugaeiunea adevarata oste legatura cu putcrilc superioare?
R: Nu voi argumenta impotriva acestei intrebari, dar ~tim concret ca in centrii
obi~nui!i avem numai puterea carc Ie apartine acestora. In acela$i timp,
inva!am ca centrii superior! au puteri pc care centrii obi~nuiti nu Ie au. Pot
raspunde deei In limbajul sistemului, ca dad acest contact este posibil, este
posbil numai prin ccntrii superiori. Problema noastra cste cum sa ajungcm la
centrii superiori. Nu putem avea contact acum, dar centrii superiori pot avea.
Nimeni nu poate garanta asta, pentru ea presupunerile noastre pot fi gre$ite. In
384
CAPITOLUL 15
orice caz ~tim - iar c&tiva oameni au ayut scurte experiente de acest gcn - cil.
centri! superiori au putcri noi, a$adar tot ee putem face este sa incerdim sa ne
coneetam cu ccntrii supcriori, studiind cum sa devcnim eOI1$ticnti. Cand vom
deveni con~tienti, vom avea contact cu centrii superiori ~i atunci este posibil sa
avem puteri !loi $1 cuno~tin!e noi.
l: Dar nu avem deja sclipiri ale centrului emotional superior?
R: Unii oameni au, dar sunt numai sc1ipiri pc care nu Ie pot controla. Doar
omulnT. 5 Ie poate controla, iar noi nu suntem decat oamen! Ilf. 1,2 $i 3.
I: Confonn unor invat1Huri ezotericc, mintea omului este ca un lac. Ciind este
calma, el poate vedea Iucrurile elar $i poate asculta 'voeea tacerii'.
R: Exista muIte pericole aieL Este atat de u$or sa eonfllnzi adevarata 'voce a
tacerii' cu a voce imaginara; atat de u$or sa amestcci adevaml cu imaginatia.
Poate fi 0 calc pentm anumiti oameni, dar nu este 0 cale pentnl noL Noi vrem
sa $tim mai exact cum sa evoluam, deci pentm noi toate definitiile de acest fel
sunt periculoase, deoarece nu exista nlci un instrument prin care sa separam
imagina!ia din ele de realitate. Asta este ceea ce trebuie sa i!i aminte~ti in aces!
sistem - ca inveti cum sa sepaTi ce este imaginar de cc este real chiar- de la
inceput, cand inveti sa distingi III tine IllSU/i imaginatia de realitatc. Apo!, mal
tarziu, pe niveluri superioare de con~tienta vei fi capabil sa le~ separi in IUmea
obiectiva. Multe din aceste cal mistice doar sporesc confuzia. In loe sa-1 adudi
n
pe om mai aproape de adevar, indeparteaza de acesta.
I: Atunci omul ar trebui sa caute continuu iritari?
R: De ce iritari? Tu presuplli ca ceva este adcvarat ~i apoi illcerci sa cauti
opusul. Poti incerca toata viata ~i sa nu ob!ii nimic, dacii lucrczi In mod gre$it.
Dar trebuie sa incerci, in mod corect, sa iti amintiti de tine insuti, sa nu te
idelltifici, sa dobande~ti control. Nimeni nu arc destul control. Nu suntem
proprii stapalli $i de aceea nu putem incepe sa facem ceva sau sa nu facem
altceva. Trebuiemai intai sa studiem,mai intai sa intelegem. Trebuie sa ne
studiem pe noi in~ine $i uneori putem face 0 mica schimbare ~i apoi 0 alta mica
schimbare ~i, In felul acesta, 'incepem sa ne sehimbam. Nu poti incepe Cll acest
calm total. Poti dori sa fii calm, daca nu e~ti calm, dar estc ca ~i cum am vorbi
despre asemenea principii cre~tine cum ar fi sa-ti iube$ti dU$manii.
l: Nu este oare A B C-ul intregii cunoa~teri ezoterice, moartea semintei?
R: Putem s-o 1ual11 ~i a$a. De fapt, in legatura cu asta mai exista ceva care ar
putea explica situatia noastra. Imi amintesc cum, cu mult timp in unna, dL
Gurdjieff a spus despre aceasta exprcsie care se rcpeta de doua sau trei ori in
Noui Testament ~i conform careia pentm a gennina $i produce 0 planta
samanta trebuie sa moara, ca nu este eompleta cand se refera la om. Cand sc
refera 1a om ea trebuie extinsa. Vorbind in general despre iuel1l, posibilitati1e
accstuia ~i despre directia lueruIui, dl. Gurdjieff ne-a cxplicat astfeL in pril11ui
rand, trebuic sa Be dam seama di suntel11 adormiti; apoi, trebuic sa ne trczim.
Cand am ajuns sa ne trezim trebuie sa murim; dind murim, putCl11 sa ne
na~tem. Acesta este procesul 'in detaIiu $i directia sa. Este uti I sa te gande~ti la
asta, este uti I sa intelegi ce inseamna somnul, cc inseamna a te trczi, cc
inseamna a muri ~i ce ar insemna sa te na$ti. Sa presupunem cii vrcm sa l1e
-385
 A PATRA CALE
na~tem. Nu nc putem na.;;te inaintc de a muri, ~i nu putem muri inainte de a ne
trczi. Nu ne putem trezi pana dind nu ne dam 5eama cil Slll1tem adonniti. Deci
exista anumiti pa~i. ' sa facem.
I: Ce inscamna a muri in sensul desprc care vorbeati?
R: 'A muri' inscamna a muri, a disparea, a nu 5, a nu exista. Este inutil sa mori
in somn, pentru di atunci nu te vei mai putea na~te. Mai !ntili trebuie sa te
trcze~tL
* indeplinim ~i de asemenea, prin lucrul in ~coala, mgaciunea poate deveni un
Au fast puse multe intrcbari, uncle dintre cle chiar naive, de catre diferiti
oameni cafe au !necreat sa intelcaga mgaciunea Tata! Nostm $i caTe au venit s5
rna roage sa Ie explic cc inseamna 0 fraza sau alta. De exemplu, am fast
intrebat ce inseamna 'Tatal nostru, care e~ti in cermi', cine sunt 'datomicii'
no~tri ~i cafe sunt 'datoriilc' noastre $i a$a mai departe - ea ~i cum Tatal Nostru
poate fi explieat in 'euvinte simple'. Trebuie inteIes mai intai di vorbele
simple, obi~nuite nu pot expliea nimic in legatura eu Tatal Nostru. Este
necesara 0 inteicgere preiiminara, apoi ar putea aparea 0 in!elegere ulterioara,
dar numai ea rezultat al efortului ~i al atitudinii eorecte.
Tatai Noshll poate fi privit ca un exemplu de problema insolvabila. A fost
tradus In fiecare limba, lnvafat pc dinafara, repetat zi de zi ~i totu~i oamenii nu
au niei cea mai vaga idee ce inseamna eu adevarat. Imposibilitatea noastra de
a-I intelege sensu I este Jegata de incapacitatea noastra generaJa de a intelege
Noul Testament. Dad. va amintiti, intr-o aWi discu!ie, Noul Testament in
intregime a fost dat ea un exemplu de arta obiectiva, adica 0 opera a unei minti
superioare. Atunei cum ne putem a~tepta, eu min tile noastre obi~nuite, sa
intelcgem ceea ce a fast formulat ~i produs de 0 minte superioara?
Ceea ce putem sa facem este sa ineeream sa ne ridicam mintea la nivelul de
gandire a1 mintii superioare; ~i de~i nu ne darn seama, acest lucru este posibil
in multe ~i diferite feluri. In matematica, de exemplu, putem opera eu infinituri
- cu cantitati infinit de mici ~i infinit de mari, care nu inseamna nimic pentru
lTIintea noastra obi~nuiHL $i ce este posibil in matematica cste posibil $i pentru
noi dadi Yom incepe $i yom continua lntT-un mod Corect.
Unul dintre prime Ie lueruri care trebuie inteles ~i amintit, inainte ca studiul
mgaciunii Tatal nostru sa devina posibil, este diferen!a dintrc limbajul religios
$i limbajuI sistemului.
Ce este religia? Acest cuvant este folosit foarte des; sunt oameni care iI
fol~sesc zilnic, dar care nu pot spune ee se intelege prin religie.
In sistem am auzit ca religia este diferita pentru oameni diferiti, cii exista
religia omului nr. I, 0 religie a omului nr. 2, 0 religie a omului nr. 3 ~i a$a mai
departe. Dar cum putem defini difcren~ele dintrc ele? Inainte de a ajunge Ia
definitii trebuie sa intelegem, in primul rand, ca elementul cel mai necesar in
toate religiilc cunoscute de noi este ideea de Dumnezeu ~ un Dumnezeu fata de
care putem avea 0 relatie personalii, cu care putem vorbi ea sa zicem a~a,
camia Ii plltem cere ajutor ~i in al carui ajutor posibil putem crede. 0 parte
386
CAPITOL UL 15
inseparabiIa a religiei este credinta in Dllmnezeu, adica intr-o Fiinta Superioara
omnipotenta ~i omniprezenta, care ne poate ajuta 111 tot ee dorim sau cc \Tern
Nu vorbesc din punct de vedere dad asta este bine sau diu, posibil sau
imposibil. Spun doar ca aceasta eredinta, adidi increderea in Dumnezeu ~i in
puterea lui de a ne ajuta, este 0 parte esentiala a religiei.
Rugaciunea este de asemcnea 0 parte inseparabiHi a oriearei religii; dar
mgaciunile pot fi foarte difcrite. Rugaeiunea poate fi 0 cerere de ajutor in ariee
ajutor in sine. Poate deveni un instrument de lucru utilizat pentru a reinvia
ideile sistemului, poate fi folosita pentro amintirea de sine $i pentro a ne aduce
aminte de somn ~i de necesitatea de a ne trezi.
In acela~i timp, expresiiIe Iimbajului religios nu pot fi traduse exact in
limbajul sistemnlui. Mai intai, datorita elementului de credinta din religie $i,
apoi, datorita acceptarii in religie $i in limbajul rcligios al unor fapte ~i
prezumtii care In sistem sunt considerate ilogice $i nciutemeiate. Totu~i, ar fi
gre$it sa spunem ca religia ~i sistemul sunt incompatibile sau contradictorii;
doar ca trebuie sa invatam sa nu amestedm cele doua limbaje. Daca 'incepem
sa Ie amestccam, Yom distruge orice eoncluzic utili! care ar putea fi obtinuta pe
orieare dintre cele dOl1a linii.<"
Revenind la ideea de Dumnezeu, 0 idee inseparabila de religie ~i de
IimbajuI religios, mai intai trebuie sa ne intrebam cum pot fi impartite religiile
lntr-un mod general sau istoric. Pot fi impartite in religii cu un singur
Dumnezeu $i religii eu mai multi zei. Dar chiar ~i In aceasta cJasificarc trebuie
sa ne amintim ca exista 0 mare diferen\u intre intclegerea obi~nuita a
monoteismului ~i politeismului, ~i inleJegerea acestor idei in sistcm. Dc~i
exista deosebiri lntre zei - de exemplu in mitologia greaca - in intelegerea
obi$nuita a politeismului toti zeii sunt situap, mai mult sau mai putin, la aeeJa~i
nive!. Din punet de vcdere al sistemului, care include ideea searilor diferite ~i a
legilor diferite pe niveluri diferite, exista 0 intelegere total diferita a
interdependentei zeilor.
Dacu Yom considera AbsolutuI drept Dumnezeu, Yom putea vedea cli aecsta
nu are nici 0 legatura cu noi. Absolutul cste Durnnezeu pentru zei; are legiittmi
numai eu lumea urrnatoare, adica lumca 3. Lumea 3 este Dumnezeu pentru
IUmea urrnatoare, adicii pentru Lumea 6 ~i, de asemenea, pentru toate lllmile
urrnatoarc, dar intr-o masura din cc in ce mai mica. Apo! Gaiaxia, Soarcle,
Planetele, Pamantul ~i Luna sunt toate zei, fiecarc incluzand in el insu~i zei mai
mici. Raza de Creatie ea intreg, privita ea 0 triada, estc de asemenea
Dumnezeu: Dumnezeu cel Stant, Dumnezeu eel Neclintit, DllnUlezeu eel
Nemuritor.
Deci putcm alege de pe ce nivel sa-I luam pe Dumnezcu, daea vrcm sa
folosim cuvantul 'Dumnezeu' In sens reiigios, adiea in sensu I unui Dumnezeu
avand 0 legatura directa en vietile noastre. Din punetul de vedere al sistcmului
nu avem nimie care sa dovedeasca ca vreuna din aceste lllmi poate avca 0
Iegatura personaM Ctl noi; dar exista un loc pentm Dumnezeu in sistcm.
387
 A PArRA CALE
in octava latcraHi care incepe ill Soare ca 'do' exista doua punctc aproapc
nccunoscute desprc care nu avem nici un material la care sa ne gfindim.
Octava inceputa ca do in Soare treee, apoi, in si Ja nivclul Planctclor. Pc
Pamant devine la-sol-fa, care constituie Viata Organica, incluzand ol11ul. Ciind
ficcare individ din regnui timan, animal sau vegetal moare, corpul - sau cc
ramfme din el - merge in Pamant ~i devine parte a Pamantului. iar sufietui
merge la Luna ~i devine parte a LUllii. De aici putem illtc1ege mi :;;i re; dar
despre sf :;;i do flU :;;tim absolut nirnie. Acestc dOlla notc pot da na:;;tcre la multe
supozilii cum ar fi posibila localizare a lui Dumnezeu sall a zcilor care sa aiba
o legatur:1 ell 110i in Raza de Crcatie.
Acum, amintindu-nc tot ce s-a spus pana acum, estc posibil sa ajungem la
studiul rugaciunii TaW.I Nostru.
Primul lucru ar fi sa descoperim de ce ~i ciind a inceput sa fie folosita. $tim
ca a Inceput sa fie folosita pentru a inlocui multe rugaeiuni inutile.
Urmatorul lucru ar fi sa observam multe earaeteristiei intcresante in Insa;;i
rugaciunea Tatal Nostru ;;i in constructia ci [oarte spcciaJa; iar din inte1egerea
pe care 0 avem despre aeeasta constmctie :;;i, In special, din cunoa:;;terea Legii
lui Trei, am putea Sa ne dam seama ca, din punctul de vedere al sistemului,
exista 0 posibilitate de a dczvolta inleJegerea prin inlelegerea pe care 0 avem
despre Tatal Nostm.
Ca multe probleme matcmatice, studiul rugaeiunii Tatal Nostru trebuie sa
inceapa eu dispunerea sau aranjarea' corecta a partilor separate ale problemci.
Vom observa imediat doua lucmri interesante: mai intai, ca rugaeiunea Tatal
Nostru este impartita in trei parti, fiecare dintre accstea avand cate trel parti ~i,
in al dailea rand, ca in Tatal Nostru exista anumite cuvinte-cheie, cuvinte care
expliea a1te cuvinte la carc se rcfera. Nu putem vorbi dcspre aeeasta impartire
in trei par~i ea reprczentand trei triade, pentm ca nu cunoa:;;tem in ce relali~ se
am una fata de cealalta :;;i nu putcm vedea fortele. Putcm vedea doar cili exista
trei parti.
Daca veri citi primelc trei cereri impreuna ca 0 singura parte, veti dcscoperi
multe lucruri pe care nu Ic puteti vedea dad Ie citi!i in mod obi;;nuit.
1. Tatal nostru care qti in cemri sfinteasca-se numele Tau
2. Vic imparatia Ta ' ca este la fel de bine sa ierti ;;i sa fii iertat de datorii. Aceasta este 0 aberatie $1
~. Faea-se voia ta precum in cer a;;a;;i pe Pamant
In prima cerere 'Tatal nostru care e;;ti in ceruri sfinteasca-se numcle Tau'
imediat apare intrcbarea cine este 'Tatal nostm'? Cuvantul chcie este 'cer'. Ce
Inseamna 'in ceruri'? Daea inceream sa ri'ispundcm la aceasta intrcbare din
punct de vedere al Razei de Crea!ie, Yom putea sa intclegem ccva. Noi traim pe
Pamant, deci 'cer' ar trebui sa inscmne niveluri superioare, adica Planetele,
Soarele sau Galaxia. Ideea de 'cer' presupune anumite forte, sau 0 anumita
minte sau minti de pe aceste niveluri superioare carora, intr-un fel, mgaciunea
Tatal Nosh'U ne indeamlla sa ne adresam; 'cer' nu se poate referi la nimic de la
nivclul pamantului. Dar dadi ne dam seama ca fortele cosmice legate de
Galaxie, Soare sau Planete stint prea mari pentru a avea vreo Jegatura cu noi,
388
CAPITOLUL 15
atunci putcm cauta locul 'Tatalui nostrIl din cemri' in do sau si din octava
laterala - sau putcm considera din nou rcgiuni superioare.
In cuvintele care unneaza nu exista nimic personal. 'Sfin!easea-se numele
Tau' este expresia dorintei de a dczvolta 0 atitudine corecta fata de Dumnezeu,
~i pentm 0 mai buna intelcgerc a ideii de Dumnezeu sau de Mintc Superioara
iar aceasta dorinta de dezvoltare se refcra in mod evident la intreaga omenire.
A doua cerere, 'Vie imparatia Ta', este expresia unei dorinte de cre~tere a
ezotcrismului. In 'Un Nou Model al Universului' am incercat sa explic ca
impaditia cerului nu poate insenma dedit ezoterism, adicii 0 parte interioara a
omenirii aflata sub anumite legi particulare.
A treia cerere, 'Faca-se voia ta precum in cer a~a ;;i pe Pamant', este
expresia unci dorinte de trecere a Pamantului pc un nivel superior, atIat sub
vointa directa a Mintii Supcrioare. 'Faea-se voia ta' se refera la ceva care se
poate intampla dar care nu s-a intamplat inca. Aceste trei cered sc refera la
conditii care ar putea aparea dar care nu sunt inca indeplinite.
Prima cerere din a doua parte a rugaciunii Tatal Nostru cste:
'Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi'.
Aceasta expresie 'de toate zilele' nu cxista in cel mai vechi text grec sau
latin cunoscut. Cuvantul corect care, mai tarziu, a fost inlocuit cu 'de toate
zilcle' este 'supersubstantialis' sau supersubstantial. Textul corect ar trebui sa
fie 'Painea noastra supersubstan!ialii da-ne-o noua astazi'. 'Supersubstantial'
sau 'spiritual' a$a cum spun unii, se poate rcferi la 0 mancare superioara,
hidrogcni superiori, influen!e superioare sau cunoa$tere superioara.
Unnatoarele doua cereri din partea a doua,
'$i ne iarta noua datoriile noastre prccum;;i noi iertam datomicilor no~tri' ~i
'$i nu ne duce pe noi in ispita ;;i ne izbave:;;te de cel rau' sunt cele mai difieil
de inteles sau de explicat. Sunt in mod special dificilc pentru ca inte1esul lor
obi;;nuit, aeceptat in general, nu are nimic comun cu intelesul real. Cand
oamenii se gandesc Ia cuvintele 'ne iarta noua datoriile noastre precum :;;i noi
iertam datomieilor no~tri' in mod obi~nuit, incep imediat sa fad gre~eli logice
~i psihologice. In primuJ rand, ei iau drept sigut faptu! ca pot ierta datoriile ~i
ca deplnde numai de ei dad vor ierta sau nu; ~i in al doilea rand, ei considera
nu are nicl 0 baza. Dad se vor gandi la ei, dad se vor studia, daca se vor
observa pe ei in;;i;;i, vor vedea foarte curand ca de fapt nu pot ierta /lici a
datorie, a~a cum JIll pot face ninlie.
Pentm a face ~i pentm a ferIa, trebuie In primul rand sa fii capabil sa-ti
aminte;;ti de tine insuti, trebuie sa fii treaz ;;i trebuic sa ai vOin!a. A~a cum
suntem aeum, avem mii de vointe diferite ;;1, chiar daca una din aceste voin,e
vrea sa ierte, exista intotdeauna multe altele care nu vor sa ierte ~i care vor
considera ca a ierta este 0 siabiciune, un senm de inconsecventa sau chiar 0
nelegiuire. Iar lucml eel mai straniu este ca uneori este 0 adevarata nelegiuire
sa ier!i. Aiel ajungem la un punct de vedere interesant. Nu ~tim daca este bine
sau uu sa ierram, daca este bine sa iertam intotdeauna, sau in unele cazuri cste
mai bine sa iertam ~j in alte cazuri estc mai bine sa nu iertam. ,Daca ne vom
389
 A PATRA CALE
gandi mai mnlt la aceasta, am putea ajunge la concluzia ca. ~i in cazu! in care
am putea ierta, poate aT fi mai bioe sa mai a~teptam palla vom ~ti mai multe,
adidi pana dod Yom ~ti In ce cazuri este mai bine sa icrti ~i in ce cazuri este
mai biue sa nn ierti.
In acest mom~nt aT trehui sa ne amintim ce s~a spus despre atitudini
pozitive ~i negative 1ji ar trehni sa ne dam seama di atitudinile pozitive nu sunt
intotdeauna corecte, uneari fiind utile atitudinile negative pentru 0 inleiegere
justa. Deci, dadi "iertarea" presupune lntotdeauna 0 atitudine pozitiva, atunei
iertarea poate fi uneori compIet eronata.
Trebuie sa intelegem di a iefta Tara discernamant poate fl mai diu dedit a nn
ierta deloe; ~i aceasta in!elegere ne poate arata perspectiva carecta asupra
pozitiei noastre in legatura cu datoriile noastre. Sa presupunem pentru 0 clipa
ca chiar ar exista 0 zeitate binevoitoare ~i mai degraba stupida care ne-ar putea
ierta datoriile ~i care ehiar Ie-ar ierta ~i le-ar ~terge de tot. Ar fi eea mai mare
nenoroeire care ni s-ar putea intiimpla. Nu ar mai exista atunei nici un imbold
pentru noi sa lucram ~i nici un motiv de a lucra. Am putea continua sa faeem
acelea~i datorii, ~i sa ne fie iertate pana la unna. Aceasta posibilitate este total
opusa ideii de lueru. in lucruI nostru trebuie sa ~tim ea nimic nu va fi iertat.
Numai aeeastii eunoa~tere va reprezenta un stimulent real pentru lueru ~i, eel
putin, ne va impiediea sa repetam mereu aeelea~i lucruri despre care ~tim deja
di sunt gre~ite.
Este interesant sa privim ~coli1e din acest punet de vedere ~i sa Ie eomparam
cu viata obi~nuita. in viata, oa~enii se pot a~tepta la iertare sau eel putin pot
spera cii 0 vor primi. in ~coalii, nu este iertat nimic. Aceasta este 0 parte
esen!iaIii a sistemului ~colii, metodei ~co1ii ~i organizarii ~coliL $colile exista
special pentru a nu ierta ~i, pentru acest motiv, poti spera ~i te pOli a~tepta ca
prime~ti ecva de la 0 ~eoaJa. Daca luerurile ar fi iertate in ~co1i, nu ar mai
exista niei 0 motivatie pentru existcnta lor.
Semnificatia interioara a expresiei '$i iarta datoriile noastre, precum ~i noi
iertam datornicilor no~tri' se refera de fapt la influente, adica 1a influente de la
niveluri superioare. Putem atrage asupra noastra influente superioare numai
daca transferam asupra altor persoane influentele pe care Ie primim sau Ie-am
primit. Sunt multe intelesuri ale acestor vorbe, dar acesta este inceputul
modalitatii in care Ie putem intelege.
A treia cerere din aeeasta a doua parte este:
'$i nu ne duce pe noi in ispita ei ne izbave~te de cel rau'. Care este eea mai
mare ispita a noastra? Cel mai probabil este somnul: deci primele cuvinte pot fi
intelese - 'ajuta-ne sa donnim mai putin sau ajuta-ne sa ne trezim uneori'.
Partea unnatoare este mai dificila. Ziee 'ci ne izbave~te de eel rau'. Probabil ca
ar trebui sa fie '# ne izbave~te de cel rau'. Exista multe interpretari ale acestui
'ci'. dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfiicatoare pentru traducerea in
limbajul obi~nuit a~a incat Ie Yom iasa pentru moment.
Problema principala este cc inseamna 'rau'? 0 interpretare posibila ar fi ca
in legatura eu ispita obi~nuita, care este somnul, ar insemna sa adonni din nou
dupa ce ai inceput deja sa te treze~ti. Ar putea insemna renuntarea la lucru
390
CAPITOLUL 15
dupa ce a1 intelcs deja necesitatea lucmlui, renuntarca la eforturi dupa ce at
incepnt sa faei cforturi ~i, a~a cum s-a mentionat deja, sa ineepi sa faci Ineruri
proste~ti sau chiar daunatoare, cum ar fi sa te impotrive~ti regulilor ~colii ~i sa
te justifici ca actionezi astfeJ. Multe exemple intcresa!1tc de acest fel se pot gasi
in aetinni ale oamenilor care au parasit lucrul, ~i mai ales in expJica~iile lor.
I~ final, a treia parte a lllgaciunii Tatal Nostru ar trebui privita ca referindu-
se la 0 ordine viitoare a lucmrilor ~i nu 1a ordinea actuala.
1. Pentru ca a Ta cste imparatia
2. $i puterea
3. $i gloria in vecii veeilor Amin.
Aceasta parte presupune ca dorinta exprimaHi in prima parte a rugaciunii a
fost deja 'indcplinita, a avut loe deja. De fapt aeeste cuvinte BU se pot referi
deca.t la viitor.
In concluzie, rugaciunea Tatal Nostru in ansamblu poate fi privita ea 0
triada. Nu poate fi interpretata ca ~i cum 0 parte ar fi partea activa, 0 alta parte
pasiva ~i 0 a treia parte forta neutralizanta, pentru ca toate reiatiile se schimba
probabil odata cu schimbarea centrului de greutate al atentiei. Aeeasta
inseamna ca fieeare din cele trei diviziuni sau paJ1i, In sine, poate considerata 0
forta ~i ea impreuna alcatuiese 0 triada.
*
Aceste idei foalte mari sunt puse sub forma unei rugaciuni. Cand descifrati
idcea rugaciunii, dispare rugaeiunea In sens de implorare.
1: Care este deosebirea intre a ierta ~i a fi iertat?
R: Subiect ~i obiect. Dar noi nu putem fi ierta!i. Am fiieut eeva ~i in acord eu
legea cauzei ~i a efeetuJui, se va produce un anumit rczultat. Nu putCl11
schimba legea, dar putem deveni liberi - putem seapa de ea. Putem schim?a
prezentul, prin prezent viitorul ~i prin viitor treeutul. Trebuie sa ne pJattm
datoriile. Platindu-Ie schimbam treeutul, dar exista eai difcrite de a platl.
1: Care sunt dile prin care ne platim datoriile?
R: Mecanic sau con~tient. Le platim oricum: fie a~teptam rezultatele cauzelor
~i platim astfel, fie sehimbam trecutul ~i platim aItfel. Astazi este rezultatul
unui anumit trecut. Dadi schimbam ziua de azi, schimbam trecutuL
i: A sehimba trecutul Inseamna a lupta 'impotriva modului cum decurg
lucrurile?
R: Acesta este numai Inceputul. Sunt necesare emotiiIe pozitive ~i influclltel e
superioarc. Nu putem schimba nimic fiira ele. Exista mai multe etape. Acest
lucru nu se ob!ine dintr-o data; este necesar sa lueram. V -am spus cateva
principii - este necesar sa vedem cum Ie putem aplica.
SUnt multe iucruri interesante aici. De exemplu, nu exista cuvintele "eu"
sau 'mine' in Tatal Nostru. Asta inseamna ca nu exista fav011lri personale - tot i
oamellii se ami In aceca~i rclafic fata de fortele superioare, toli au nevoie de
acelea~i lucruri.
391
 CAPITOLUL 16
Ideea de recuren!a poate /i privitii doar ea a teorie - Oamelli; se aflii ill
raporturi di/erile/atii de posibilitatea reel/reI/lei - Trei etape succesive -'De ce
posibilitalea de a primi injlllelltii Ctrebuie limitatii - Amin1irea vietUor trecute
- Teoria reincarnarii ea 0 simpiijicare a ideel de recuren!a - bnposfbilitatea de
a gasi dovezi - Suntem limita(i de starea in care se ajlii jiin/a noastrii -
D1ferUele [ipuri de esen/ii ea eel mal puternic argument in /avoarea pre-
existell!ei - De ce .ycolile Ill! se SUpZtll /egii reel/renlei - Studilll recurell(ei fntr-o
via/a - Elerna recuren!ii nlt este etern(l - Posibilitatea varia/iilor - ~al1sele sun!
limitate ~i timpul este miisurat - Amintirea de sine ~i reCurell(a - Personalitatea
$i reel/rell/a - Studiul mill/Ii copiilor - Originea ideei de recurellfii - Trei
dimensiuni ale timpului - Ideea de recuren/ii ~i sistemul - Timp pQl'alel- Limite
ale mil/Iii noastre - intiirirea tendin/e/or # recllrenta - Posibilitiifile de a
intalni 0 ~coalii data url11atoare - Aji pregiitit - Este punctul de plecare acela~i
pelltru to/i? - $coala # cerinfele ei - MOal·tea esentei - Recuren/a ~i data mor(U
- Recurel1/a evenimentelor mOlIdlale - SillgUrIIllllCru este trezirea.
unt intrebat in mod constant despre recurenta, a~a incat vreau sa va spun
S ccva despre asta, care sa poata constitui un material de gandire. Exista
doua motive pentm care ocolesc acest subiect: in primul rind, putem
vorbi doar teoretic, nu avem fapte rcale despre e1~ ~i In al doilea rand, nu ~tim
dacii in legatura cu lucmI, legile recurentei se schimba. Este necesar sa
intelegem aceste aspecte . .stirn fparte putin despre rccurenta. Intr-o zi am putea
incerca sa adunam eeea ce po'ate fi considerat valabil din tot eeea ce s-a seris
despre rceurenta :;;i sa vedem cum ne-am putea gandi la aeest material, dar este
numai 0 teorie.
Am seris in Ull NOll Model al Universului, eu mult timp in uma, ca ~i in
viata obi:;;nuita oamenii pot fi foartc diferiti in raport eu reeurcnta. Unii oameni
pot avea exact aeeea~i reeurenta, alti oameni pot avea variatii 'sau posibilitati
diferite; unii pot merge in sus, altH pot merge in jos ~i multe alte aspeete. Dar
toate acestea nu au legatudi cu lucml. In cazu! oamenilor care se apropie de
Iucru, poate fi posibil, de~i numai teoretic, studiul a trei reeurente succcsive. Sa
presupunem ca prima este aceea in care te apropii de posibilitat~a de a intalni 0
serie de idei ale unci minti superioare; a doua, cea in care chiar intri in contact
cu influenta C; iar a treia, eare ar fi rezuItatul acestui contact. Interesant este
faptul cii dupa a doua, posibilitatile de reeuren!a se diminucaza considerabil.
Inainte de a intra in contact cu influenta C, ele par nelimitate dar, dupa acest
contact, posibilitatea rccurentei se reduce. Dad intclegem aeest aspect, va
exista 0 r~tiune ~i un seop sa vorbim despre reeurenta; altfeI, dad puncm totui
pe acela~l plan, va fi doar 0 discutie tcoretiea ~i complet inutiUi.
I: Vrc!i sa spune!i eft dupa intri in contact Cll influentele C $anselc scad?
CAPITOLUL 16
R: Da, pentru ca influenta C nu poate fi irosita. Influen~ele B sunt practic
nclimitate; asta insemnand cii ele sunt raspandite in via!ii ~i poti lua sau nu din
ele; orieum nu scad. Dar influenta C este limitata. Incerca~i sa gaS!ti \'oi in~iva
riispunsul la aeeasta intrcbare ~i Yeti iO!elege de ee posibilitatea de a primi
influen!a C trebuie limitata, penttll d dad nu te folose~ti de ca, ee rost ar avea
sa fie irositii?
1: Aeeasta lnseamna ca dadi am lucra cum trebuie ~ansele noastre vor erqte?
R: Nu, nu inseamna deioe a~a ceva. Mai eurand, Inseamna di dadi 1111 lucram
a~a cum trebuie vom pierde posibilitatea reeuren!ei acestor ~anse.
Fara aeeasta trasatura supiimentara pe care toemai am mentionat-o oste
inutil sa vorbim despre reeurenta chiar ~i din punct de vederc teor~tic. Ca~d ne
gandim la recurenta este util sa aprcciem ce este posibil $i ce cste imposibil; cc
se poate intampla ~i ee nu se poate intampla. in general, oamenii fie nu aceepHi
aeeasta idee, fie nu ~tiu nimie despre ca, fie nu 0 inteleg sau, dimpotriva, 0
accepta $i pun prea mult in ea. Este dcci util sa ne gandim In ce relalic nc aflam
fata de ea ~i, pentru asta, avem nevoie de 0 baza de porn ire. De exemplu, ea sc
refera la 'amintirc'. Gamenii Intreaba adesea despre amintirea vietiior trecute,
dar uita ca rara lueml centrilor superiori aceasta nu este posibil. Foarte des,
.
auziti oameni spunand, mai ales in legatura cu ceca ce ei numesc 'reinearnare'
ea i~i pot aminti vie!ile din precedentele reinearnari si scriu chiar dirti. dcspr~
eeea ce au fost inainte. Este pura fantezie. Trebuie sa intelegeti ca in starea
noastra obi$~uita nu ne putem aminti vietile treeute - nu exista nimic care sa-:;;i
aminteasca. In min tea ~i in centrii no~tri totul este nou. Ceea ce poate trcee de
1a 0 viata la alta este esenta. Deci poti avea doar vagi senzatii, in loc de
amintiri clare, incat este greu de admis ca cineva i~i poate aminti eeva coneret.
Numai in primii ani de viata este 'intr-adevar posibil, dar de obicei nu observi
~ceastii senzatie sau dad 0 observi, ea creeaza imaginalie.
I: Care este deosebirea dintre teoria relncarnarii ~i teoria recurentei?
R: Ideea reincarnarii este un fel de adaptare a ideii de recuren,fi la In\e!egerea
noastra obi~nuita dcoarcce, teoretic, ideea recurentei este mult mai dificila
pentru noi - neeesita 0 alta inte1egere a timpului. Chiar ~i oamenii edueat! au
nevoie de un anumit nive1 de cuno$tinte matematice pentm a intelege ideea
rcintoarcerii. Reeurenta este In eternitate, pe dlnd reinearnarca este in timp.
Aceasta presupune cit timpul exista separat de noi ~i eft noi eontinuam sa
existam In acest timp $i dupa moarte. De exemplu, in buddhism se eonsidcra ca
un om moare ~i se na~te imediat din nou, deci 0 viata unneazii altcia, deoarcee
astfel este mai u~or de inteles pentru oamenii obi~nuiti. Dar nu avcm niei 0
dovada a existentei timpului dincolo de viata noastra. TimpuI cste viata pentru
fiecare persoana $i include in sine tot timpul, a~a ea atunei dnd $C ternlinii
via!a, se tennina ~i timpui. Deei reincarnarea este 0 tcorie mai putin ~tiin!ifidi
decat reeurenta - prea multe se prcsupun ea fiind adevarate,
i: Dar unde au lac toate aee'ste vieti?
R: Nu vorbim despre loe ci despre reeurenta. Dad spui cii ai trait in Roma, de
excmplu, cum vei putea gasi dovezi? Este imposibii. Deci fieearc teoric poate
exista in pIanuri diferite. Teoria recurentei poate cxista intr-un anum!t plan
393
 A PATRA CALE
care necesita anumite cuno~tinte ~i 0 anumita intclegcrc, iar apai poate fi
defo1111ata ~i cobanita pc planuri aflatc din ce in cc mai jos. Asta se poate
intampJa ell orice teorio ~i, uneari, in cursu! acestui proccs ea poate deveni
chiar propriui contrariu. Dar trebuie sa vii amintiti mereu ca nu putem
demonstra l1irnie ~i nu putem insista asupra niei unci teorii in particular.
Trebuie, doar, sa in!elegem ficcarc tcoTie in limitele ei $i in cicIul ei ~i sa
vedem ce cstc posibil $i ce estc imposibil din punet de vederc al accstei teorii.
Dad iei 0 teoTie ~i incepi sa Ii adaugi un lucru $i sa scoti altul, va fi grc$it. in
fiecare teoTie trebuie sa studiezi co include aceasta, lara a amite nimic. Deci,
dadi gasim a teoTie posibilii din punet de vedere filosofie, putem cauta
condi!iile in care aceasta ar inceta sa mai fi 0 tcorie $i ar putea deveni un fapt.
i: Gre$esc daca afirm di dumneavoastra nu sunteri convins de realitatea teoriei
recurentei eteme?
R:Am incercat sa explic ca nu pO!i fi convins de aceste teorii. Dadi crezi ca
poti fi convins, va fi doar 0 credinta. Exista serii intregi de intrebari $i
probleme despre care tot ce putcm face este sa formuHim teorii, rara sa fim
vreodata convin$i ca 0 teorie este mai buna decat alta. Ca teorie, a$ spune ca
teoria recurentei este mai buna dedit teoria reincamarii, dar nu avem nici 0
dovada reala ca este mai aproape de realitate sau nu. $i nu putern avea dovezi
datorita starii noastre de con$tien!a. Singura posibilitate, din punct de vedere al
luerului, este sa speram ca, poate"daca ne vom schimba starea de cOI1$tienta,
posibilitati1e noastre de observare vor cre$te. In starea 110astra prezenta nu
putem avea nimic despre astfel de lucruri decat teorii.
Suntem limitati de nivelul nostro de fiinta; nivelul de fiinta a1 oamenilor I,
2 sau 3 este astfel indit nu putem 'avea certitudini despre aeeste lueruri.
I:Ati spus di nu-ti poti aminti 0 viata anterioara?
R: Da. Numai escnta i$i poate aminti $i cum la omul obi$nuit esenta este
neorganizata $i nu este separata de personalitate, nu ne amintim.
In acela$i timp, faptul ca 0 persoana are un anumit tip de eSen!a $i 0 alta un
aIt tip, este unu! dintre cele mai putemiee argumente in favoarea pre-existentei,
deoarece esen!a nu se poate na$te din nimic - cste prea delimitata. Dar
sistemul prive$te omul numai de la na$tere la moarte.
i: De unde vine partea din noi care se reintoarce?
R: E$ti Ill. Cand vorbim despre recurenfa, ne gandim la recurenta Jloastra. De
unde vine aceasta parte nu $tim ~i ne putem petrece intreaga viala in defini~ii
teoreticc, dar ~sta nu va schimba nimic $i nu va ajuta intelegerea psihologica a
aeestci ideL Incerc acum sa stabilesc ci.iteva principii care ne vor oferi 0
intelegere practica a ideii. Putem gasi multe cuvinte, dar cuvintele nu ne vor
duce nicaieri.
Ati gasit raspunsul la intrebarea: de ce influenta C nu poate fi irosita?
Ganditi-va la asta. Dad raspundcti Ia aceasta intrebare veti avea raspuns la
multe alte intrebari. .5i asta ~titi sa face!i - sa adunati doi cu doL
i: Pentm ca, daca un astfcl de lucm ar fi pasibil sa se reintoardi, il irose~ti iar ~i
iar?
394
CAPITOLUL 16
R: Intra $i asta, dar nu este raspunsul. Binein!eles ca dad este irosit ~i din nou
irosit, care ar mai fi utilitatea? Dar este ceva ce nu vedeti in toate acestea, de~i
este cheia intregii probleme. Este foarte simplu, nu este nirnic misterios. Nu
este 0 enigma, ci mai degraba 0 intrebare de gandire.
Incercati sa ganditi astfeI: Iuati 0 $coaHi obi$nuita. Un baiat merge la ~coala
$i in fiecare an incepe sa invete acela$i lucm. Studiaza ceva un an intreg, apoi
merge acasa $i uita totul $1 trebuie sa invete aeela$i lucro din nou. Studiaza din
nou un an intreg, apoi merge acasa $1 uitli $i, din nou, se intoarce $i invata
ace1a$i lucro. Ce ii vor spune 1a $coala? Acesta este motivul pentru care $eolile
nu se repeta, BU exista rccurenta pentru $colL $i asta este ceea ce vor oarnenii,
ei vor sa invete accla$i lucro din nou. Dar data viitoare, trebuie sa fii intr-o
$coaHi superioariL Dad nu poti merge la 0 ~coahl superioara, nu va mai exista
alta $coala pe acest nivel pentru ca deja ai absolvit-o.
i: Ai putea intalni 0 ~coala prin influenta C?
R: .5colile inseallllla influenta C. $coala 0 intaine$ti prin influentele B.
I: Nu poti treee intr~o c1asa superioara, pana nu treci un examen?
R: Desigur, dar poti trece examenu! ~i poti uita totuI: se intampHi foarte des.
i: Dar, intr-o anumita masura, ai invatat cum sa inveti?
R: Uneori da ~i uneori, nu. inveti cum sa inve!i $i inveti cum sa uiti.
1: Mi se pare, din ceca ce ati spu~, d influenta C este transfonnare, puterea de
a transfonna iar tot eeea ce este mai putin, nu este influenta C.
R: intr-adevar. E~ti foarte aproape, dar poti privi influenta C $1 simplu, ea pe 0
anumita eantitate de cuno~tinte.
i: Cuno$tinte care poate fi folosite?
R: Nu, aceasta, din nou, este 0 definitie. Am spus cuno~tinte; definitiile nu vor
fi de ajutor. Este ciudat ca nu vezi, ca nu prinzi semnificatia. Transmitcrca
cuno$tintelor inseamna influenta C, inseamna 0 anumita munca, nu sc tnHimpla
de la sine, inscarnna lucrul cuiva ~i lucrul cuiva nu poate fi irosit. Dad aduce
rezultate, poate fi continuat, dar dad nu duce la nici un rezultat atunci, in mod
natural, se va opri. Asta explicii de ce posibilitatea recurentei trebuie limitatiL
Dad vii la 0 $coala $i nu profiti de faptul ca e$ti in $coaIa, desigur, nu vei
putea veni iar $i iar sa inveli acela$i lucru; trebuie sa faci ceva eu ce ai invalat.
incearca sa intelegi, pentro ca rara intelegerea acestor principii este imposibi!
sa vorbim despre recurenta. Toate discutiile obi$nuite, bazate pc matematic1i
sau pe orice altceva 0 unifOlmizeaza, iar reeurenta nu poate fi unifonna. Va
amintiti c1i am vorbit despre matcrialitatea cunoa~terii $i despre faptul ca ai 0
$anSa foarte mica chiar $i de a incepe, pentro d sunt necesare numcroase
conditii favorabile pentru asta. Dar trebuie sa intelegeti di atunci ci.ind incepi sii
capeti anurnite CllllO$tinte, ~ansele dcvin din ce in ce mai mici, pentm eli dadi
nu Ie folose$ti, va fi din ce in ce mai greu sa Ie obtii, natural. .5i acest lucru sc
apJid fiecarei zile, fiecarui an, intregii noastre vie!i - asta trebuie intc1es. Ideea
recurentei cste utiIa pentru ca. se refera la aceasta viata. Daca nu faeern nimic
astazi, cum ne pmem a$tepta sa faccrn ceva maine? Daca putem sa facem ceva
astazi, trebuie sa facem; nimeni nu poate amana pentru maine, pentro di m,linc
am putea face altceva. Intodeauna ne gandim ca avem timp.
395
 A PATRA CALE
I: Vre!i sa spune!i cii daca nu ascultam ceca ce ne spuncti astiizi, nu vom mai
auzi aceste explicatii din nou?
R: Sau ca poate voi veti fi aici, dar nu voi mai fi ell - cine poate ~ti?
I: Putem face probrrese numai prin dumneavoastra?
R: Nu, suntcri total liberi sa gasi!i alt lac - nu sunte!i deloe legali. Dadi ~titi pc
altcineva ell care puteti face progrese, ell siguranta h'cbuie 5a-l folosi~i, Nu
trebuie pierduta oiei 0 Deazie, atunei eand ea exista.
I: Vreau sa spun - suntc!i singurul mediu aici?
R: Nu, nimeni nu poate fi singurul. Daca ~titi 0 alta cale, atunei exista ~i 0 alta
ocazie. dar daca. nu ~ti!i despre 0 alta Deazie, dad ntl rna cunoa~teti decat pc
mine, ahlnci trebuie sa lncercati sa obtineti ceva de la mine: daca ~titi pc
altcineva, puteti incerca sa ob!ine!i de ia el. Este destul de ciar? Dar amintiti-va
un lucru - nu poate fi un studiu teoretic, trebuie sa invaFim practic eu~ sa
facem lucrurile eare sunt eele mai importante pentro noi.
l: Intotdeauna exista ocazli, doar ca noi suntem prea adormiti pentru a Ie
observa $1 folosi?
R: Ocaziile pot fi diferite: sunt grade diferite. Daca nu e$ti in contact eu lucrol,
ai ocazia de a aduna cuno$tinte, material, tendin!e. Acestea pot sa nu fie [oarte
putemice, dar pot duce toate in aceea~i direc!ie, sau pot duce in directii opuse.
Apoi, in ceea ce numim 'lucru', care insearnna influenta C sau cunoa~tere
direeta, sau studiu direct, oeaziile, suot diferite ~i adevaratelc ocazii incep doar
in momentol cand aeeste cuno$tinte sunt folosite.
I: Conform ideii de recurenta lu~rurile se intampIa din nou. Dar ~colile apar
neaparat in accIea$i locuri? Poate ca in ultima mea recurenHi acest sistem nu a
existat in Anglia? ' rara un anumit motiv. Alte luemri pot fi, prin compara!ie, noi - 0 anumita
R:Asta este dificultatca in legatura cu recurenta, deoarece atunci cand oamenii
aud despre ea $i incep sa sc gandeasca, gandesc in modul obi~nuit, formator,
adica logic sau, foarte adesea; gandesc chiar ilogie sau chiar mai rau. Dar chiar
cand gandesc logic nu au material suficient, 11U $tlU destul pentru a se putea
gandi. Este necesar sa in!ciegem, mai intiH, ea vorbim despre 0 teorie ~i, apo!,
ca aceastii teorie trebuie bine sustinuta - trebuie sa con tina suficient material.
Ciind ne giindim la recurenta, ne gandim ea totul se repeta ~i tocrnai asta
impiedica abordarea ei. Primu! aspect care trebuie inteles despre recuren!a este
ace1a ca ea nu este etema. Suna absurd dar, de fapt, a~a este, deoarece e5te atat
de diferita in cazuri diferite. Chiar considerand problema teoretic, daca privim
doar oamenii din viata mecanicii, chiar ~i vietile lor se schimba. Numai anumiti
oameni, in conditii foarte rigide de viata, au vie!i care se repeta exact in accIa~i
fel, poate pentru 0 lunga perioada. In alte cazuri, ehiar in viata mecanicii
obi~nuita, lucrurile se schimba. Dad oamenii nu sunt atat de clar guvemati de
circumstante, a~a cum se intampla cu marii oameni care trebuie sa fie mari din
nou ~i nimic nu se poate schimba, atunci exista variatii dar, din nou, nu pentru
totdeauna. Sa nu va ganditi niciodata ca exista eeva pentru vecic. Este un lucru
foarte ciudat, dar se pare ca in cazul oamenilor care nu aunici 0 posibilitate, fie
datorita unor anumite conditii, fie datorita dezvoltarii lor insuficiente, fie
datorita. unci stari patologice, vietile lor se pot repeta rara vreo schimbare
396
CAPITOLUL 16
deoscbita., pe cand in cazul oamcnilor care au, teorctic, 0 posibilitate. vietilc lor
pot ajungc in anumite puncte in care fie intiilnesc 0 posibilitate de dczvoltare
fie incep sa mearga in j05. Ori una ori alta; nu pot continua sa rrumina pentru
totdeauna in acela~i loc ~i, din momentul in care intalnese 0 posibilitatc reala,
fie recunosc posibilitatca de a face ceva, fie 0 pierd ~i atunei merg in j05.
Ganditi-va la aceasta $i poate veti putea formula ciiteva intrebarL
I: Capacitatea de a recunoa~te posibilitatile depinde de sehimbarea nivelului de
fiinta, care poate fi obtinut numai dupa 0 lunga. perioada de mici cforturi?
R: Exista doua aspcctc pe care trebuie sa Ie intclegem aici. Lucmrile se afla in
diferite relatii fata de posibilitati: unelc lucruri, de~i nu s-au intiimplat inca ~i
de$i ni sc pare ca se pot intarnpla intr-un fel sau in altul, sunt in realitatc
predestinate. Nu poate fi schimbat nimic, deoarece sunt cauze atat dc mari care
mi~di aceste lucruri incat, de$i ele uu s-au intamplat inca, BU se pot intampla
deeat intr-o singura directie. In legatura cu alte lucmri repetarca BU este atii.t de
strictii. Exista multe grade ~i, aIaturi de lucrurile care se pot intampla doar intr~
un singur feI, pot fi alte lucruri, care unneaza sa. vina, ~i care se pot intampla
intr-un fel sau in altul. Este neeesar sa intelegem un principiu, sa intelegem de
ce lucnlrile sunt diferite $i prill ce difera elc. Sa luam ziua de azi. Anumite
lucruri trebuie sa se intiimple maine deoarcce cauzele lor sunt de acum un an,
sau de zece sau douazeci de "ani. Dar dad astazi cste cauza anumitor lucmri
care se vor intiimpla maine, atunei, dad se face ceva diferit astazi, acestca s-ar
putea intampJa diferit maine. Dcci dcpinde de natura cauze!or $i unde se aOa
e1c. Poti privi astfcl: sa presupunem cii obscrvi cum lucrurile merg in acela$i
fel 0 lunga perioada de timp - atunci nu te po!i a~tepta la 0 schimbarc bmsca
tendinta de abia a apal'llt ~i, astfcl, poate disparea foarte u~or. Dar daca 0
tendinia a mers in aceea~i directie 0 lunga perioada de timp este mai dificil de
intrezarit 0 posibiJitate de schimbare. Numai in fclul acesta putem discuta,
pentru cii nu ~tim nimic precis des pre aceste lucnlri. Trebuie sa tii mtnte un
principiu in aceasta privinta - lucmrile nu sunt acelea~i. Dad spui ca uncle
lucnlri pot fi sehimbate ~i vrci sa aplici acest principiu la oriee. vel gre$i,
pentnl d luerurile nu se afla niciodata in aceea~i relatic fata de posibilitatea
schimbarii.
I: Posibilitatea varia~iei in recurenta oamenilor poate insemna cii un om nascut
intr-o recurenta poate sa nu se nasca in reeurenta unnatoare?
R: Acest lucnl cste posibil numai in anumitc cazuri, dar nu putern intra in
detalii de acest gen. Ceca ce vreau sa intelegeti foarte cIar este ca atat timp cat
oamenii sunt mccanici, lucruri1c se pot repeta ~i iar repeta, aproape la infinit
Dar dad oamcnii devin mai con~tien!i sau dad apare posibilitatca de a devcni
con$tienti, timpul lor devine limitat. Nu se mai pot a~tepta la un numar
nelimitat de rccuren!e dad au inceput deja sa ~tie ccva sau sa invctc ceva. Cu
eftt invata mai muit, eu atat timpullor se sCUlteazi'i. Intotdeauna oamenii uit} di
cxista numai un numar foarte limitat de ~anse pentru ficcare, a~a ca dad pierzi
o posibilitate intr-o viata, in viata unnatoarc 0 vei picrde ~i mai U$OL CU cat tc
apropii de posibilitatea schimbarii, Cll atat numanll de ~anse se va reduce? iar
397
 A PArRA CALE
da,ca .g~se~ti 0 ~ans.a :';1 11U 0 folosc:,;ti 0 poti pierdc eu totul. Este acela:,;i
pnnclplU care se apilc5 :,;i la 0 singunl via!a. Vii amintiti, s-a spus di in lucru, in
Jeg5.tura eu 0 via!a, timpul este maslIrat :,;i eu cat Damenii Iucreaza mai serios
eu at~t lor tim~ul este m,ai strict masurat. Daca vrei sa lucrezi doua luni $i s~
dorm} zece ]U111, se consldera cii ai lucrat douasprezcce luni, de:,;i ai lucrat ell
adevarat doar doua. Dar cerin!ele sau conditiile sunt pentru douasprezece luni
$1, ell cat lucrezi mai mult, ell atilt aceste cerin!eie crese. Daca lucrezi [oarte
putin, te po!i afla in aeeca:,;i rcialie fatii de 0 anumita idee un an sau doi; este
posibi! sa ai 0 intclegcre grc$ita dcspre ceva :,;i sa 11U pierzi prea mult din
ac~ast~ cauza, pentm c~ ma,i e~ista ~i un al treilea an. Dar daca un om a inceput
d:J~ sa lucrez~ eu toata senozItatea nu poate avea trei ani la dispozitie, pentru
ea ~n ficcare Zl este un examen ~i trebuie sa treaca acest examen pentru a merge
mal departe la un alt examen. Acest lucru trebuie inleles ~i, acela~i principiu
se apliea ~i la recurenta. ' i: Daca personalitatea moare odata cu noi, ce efect au incerdirile de a 0 sHibi
I: Asta inseanma ca daca suntem complet mecanici recurenteJe noastre vor fi
similare, iar daca suntem mai putin mecaniei, recurentele ~oastre vor fi mai
purine?
R: Nu este chiar a~a. A~a cum am spus, exista multe ~i diferite categorii de
oamcni. Exista oameni ale caror vieti se repeta, automat, exact in acela~i fel.
L.a alt i oaT?eni pot exista unele miei schimbari ~i modificari, toate pc acela~i
myeL ApOl, pentru 0 a treia categorie, in mare, poate exista 0 posibilitate in
s~~~ul ca sehimb~rile care se produc in vietile lor nu sunt chiar Iipsite de scop,
C! II a~u~ .tot mal a?r~ap~ de influente1e B. Apoi, a patra categoric se apropie
de poslbliItatea de mtalnI 0 ~coala. Ceea ce trebuie inteles este ca oamenii nu
sunt egali in raport cu aceste' posibilWit1. Si, desigur, cei care au gasit vreo
posibilitate ~i au renunlat la ea s-au dovedit incapabili de evolutie.
i: Tot nu intclcg de ce timpul trebuie sa fie Iimitat pentru cine~a care lucreaza
dar nu pentru cine uu Iucreaza?
R: Pentru cineva care nu a inceput sa se trezeasca, timpul nu este masurat
pentru ea e1 nu exista. Totui se repeta, mereu aceJea~i iucruri, iar ~i iar. Putem
~pune ast~e1: cunoa~terea este limitata, dar de vreme ce ace~ti oameni nu i~i
lIlsu~esc mCI un fel de cuno~tinte, pentru ei nu este limitata. Apoi, a~a cum am
spus, puteli face compara!ie eu a ~coaJa obi~nuita: nu este posibil sa ramai
mereu in aceea~i clasa - trebuie fie sa progresezi, fie sa pleci. Exista anumite
cerin!e ~i, daca oamenii uu indeplinesc aceste cerinte, pot pierde posibilitatea.
?eci, dac~ ai inccp~t sa l.ucrezi, trebuie sa contiuui. Sa presupunem ca cineva a
mceput sa lucreze ~J apOi a renuntat. Aceasta demonstreaza incapacitatea sa de
a lucra ~i, atunci, care mai este sensul existentei lui? Incercati sa ganditi din
acest punet de vedere.
i: Fiecare arc acces la una dintre cai intr-un ciclu sau altul?
R: Nu ~tiu ~i nu putem ~ti astfel de lucruri; nu putem vorbi dedit despre noi.
l!0~ avem 0 ~ansa, asta cste tot ce ~tim, a~adar trebuie Sa ne gandim Ia noi
m~me.
i: ViitonI1 in lucnI pare Sa fie ca mersul pe sanna. Pori spera sa atingi mai
tarziu un alt nivel de stabiIitate?
398
CAPlTOLUL 16
R: Fiecare stare arc multe fonne diferite ~i, la feI, are :;;i somnul. Poate exista
somn cu posibilita!i de trczirc, somn cu mai pu!inc posibiliUiti de trezire ~i
sonUl tara nici a posibilitate de trezire.
I: PentnI a avca amintiri dintr-o alta rceurenta estc nccesar sa schimbi ceva in
esen!a? ~
R: Nu, este neccsar sa devii con~tien! in aceasta viata. Ai doar aceasta viata. Iti
poti spune: "Daca am trait inainte, nu imi amiutese despre asta. Ceca ce
inseamna di dad traiese din nou, din nou nu imi voi aminti'. Dadi devil
con~tient in aeeasta viata, iti vei aminti ~i iti vei aminti la feI de mult ca ~i
acum. Dad nu Iti aminte~ti de tine insuti aeum, data viitoare, din nou, ntl iti
vei aminti de tine insuti, deei va fi la feI. Posibilitatea schimbarii incepe numai
odata cu posibilitatea'de a incepe sa-ti amintc:;;ti de tine insuti aCllJ/J. Toate
celclalte lucmri sunt doar cuvtnte.
pentru viitoarea reeurenta?
R: Nu este nccesar sa fim foarte dogmatici referitor la acest subiect; dnd
vorbim dcspre reeurcnta, vorbim despre 'ceva' care se intoarce ~i acest 'ceva'
pastreaza in sine unne ale tuturor tendintelor create. Daca s-a creat a tendinta
de slab ire a personalita!ii, aceasta va continua; iar daca s-a creat 0 tendintii
opusa, a telldinta de a intart." personalitatea, din nou, aceasta va continua. Este
adevarat d personalitatea moare, dar daca acest 'ceva' se intoarce, atunei
acelea~i cauze vor produce aceIea~i efecte. Dad au fast create noi tendin!e,
acestca vor avea, ~i ele, efcctul lor. A~adar, un om care a manifestat a
adevarata dragoste fata de somn inca din copitarie, ar putea adonni chiar mai
devreme.
I: Deci singuruI Iueru pe care il putem pastra este sehimbarea, daca ea exista,
pe care 0 facem in csenta?
R: Nu, mai intai trebuie sa faceti sehimbari in personalitatc.
I: Dar acestea nu vor dura!
R: Este singurul lucru pe care it putem face. Numai foarte putini oameni pot
luera asupra esel1lei. Nu este chiar un avalltaj pentru eei care pot,~ pentro ca
lucruI asupra esen!ei este [oarte dificil; dar sc poate intampla. In general
lucram asupra personalitatii ~i este singurul iucru pe care il putem face. $1,
daca lucram cu adevarat, ne va conduce uudeva. Uncori tendintclc sunt in
esen!a, alteori In personalitate, dar nu a~ vorbi aiei de 'escn!ii' ~i
·personalitate'. A~ spune, simplu, ca trebuie sa sHibim anumite tendinte ~i sa
Intarim altelc, sa slabim tendintele mecanice ~i sa intarim tendintele con~ticntc.
Aceasta este singura formulare posibila; oriee altceva ar fi nepotrivit.
i: Mi se pare ca personaiitatea, corpul fizic ~i inf1iti~area exterioara sunt prca
trecatoare pentru a reveni.
R: Da, dar ele toate au fost create de anumite cauze ~i, atat timp cat cauzele vor
fi accJea~i, in mod natural, ele vor produce acelea~i efecte. Un 0111 sc va na~te
in aeelea~i conditii, in aceea~i casa, din aceea~i parin!i ~i totul va decurge la fel.
Pot exista cateva altera1'i dar, in final, se ajunge la accla~i iucro, Sii
presupunem ca cineva s-a nilscut intr-un anumit ora~ ~i, apoi, s-a mutat din cl
399
 A PATRA CALE
pentm un timp. Apoi, mai tarziu, se intoarce :,;i so gasc$te in aeeea:,;i situa~ie ea
111ail1te, ea $1 cum nu ar fi fast plceat deice. Aceasta ilustreaza ceca ce am vrut
sii spun prin aceste alterari. Revii mercu pc acela:,;i dlUlTI.
I: Ce estc aeea parte care 1$i dorc$te rceurenta atat de mult $i totu:,;i se sperie de
ea?
R: Asta Btl $tiu - este material pentm studiul vostru personal. eu sigurant a,
preferi ideea rccurentci In lac de idea obi$lluita a mortii. in acela$i timp, ea este
l11frico$atoare pcntru ca, dad c$ti intr-adcvar sincer ell tine instlti iti vei da
seama cii Iucrurile se repeta in aceasta viata. Dadi vezi ca te afl,: l~ereu, in
aeea:,;i pozi!ie, racand aceIea:,;i grc$cli, iti vei da seama ca 0 noua na$tcre nu va
ajuta la nirnie dadi vei continua aeum sa faei acclea~i lucruri. 0 sehimbare
poate fi doar rezultatul unui efort; niei un fel de eireumstante nu pot produce a
schimbare. Acesta este motivul pentru care toate credintele obi~nuite in
sehimbarea eondi!iilor exterioare nu due nieaieri: conditiile se pot schimba, dar
tll vei fi acela~i dadi nu lucrezi. La fel se intampla ~i in recurenta. Vietile
oamenilor pot parea complet schimbate din punetul de vedere al ~onditi;lor
exterioare, dar rezultatul va fi aeela~i - legatura dintre esenta ~i personalitate va
ramane. Adevarata schimbare se poate produce numai ca rezultat al lucrului in
~coala sau, dadi timp de mai multe vieti suceesive it' formezi doar un centl1l
mab:rnetic ~i nu intalne~ti 0 ~coala, atunei sehimbarea va eonsta in cre$terea
centl1llui magnetic.
I: Crede!i ca cei care obtin 0 ~tare suficient de tnalta, nu mai sunt sub
obligativitatea recurentei?
R: Mergi prea dcparte. Anumite religii pomesc de la ideea de a incerca sa
opreasca aceasta roata a vietii.' Dar noi nu putem vorbi serios despre asta
pentru ca, a~a cum am spus, ideea de rccurenta este numai 0 tcorie deci cum sa
oprim ceva ce nu ~tim sigur dadi exista? Dacil vrei sa opre$ti un tr~n, trebuie sa
$tii ca trenul este in mi~care. Care ar fi sensul incercarii de a-I opri, daca nu e~ti
sigur ca c1 merge?
i: Data mortii estc predestinaHi?
R: Nu 0 pot spune; exista diferite teorii. Cred di este mai sigur sa spunem ca
este predestinata dintr-un punct de vedere, numai di in aceasta predestinare
sunt incluse atatea lucruri, incat timpul poate fi scurtat sau prelungit; deei, dC$i
exista 0 predestinare, nu este 0 predestinare absoluta. Sau ar fi mai corect sa
spunem di se poate schimba in ariee moment, de$i el este predestinat. Fiecare
moment poate aduce factori 110i ~i poate face ea viata ta sa fie mai lunga sau
~ai seurta. Dadi nu se intampla nimic, atunei este predcstinata.
I: LucruJ in ~coala afeeteaza lungimea vietii?
R: Din nou, a~teptati prea mult. Poate dupa diteva rcincamari veti gasi
mijloacc de a va prclun¥i viata; dar daca a$teptati acest lucru de la inceput, va
a~teptati la prea mult. In uncle cazuri ar putea fi adevarat, deci cred ca estc
diferit in cazuri diferite.
I: Aeeasta inseamna cii traiesc din nou aceea~i viata? M-am renascut in 191 5 ~i
ma voi na$te din nOll in 1915?
400
CAPITOLUL 16
R: Mereu in 1915 - aeesta este singu11l1 itlcru care ntl se poate schimba. Si Cll
sif,'llranta am trait $i mai tnainte - nu putcm veni din nimic, numai di nu ne
putem aminti. Chiar $i cei care ered ca i$i amintesc ceva, i$i amintesc doar
dnd sunt eopii. Dar in cele mai mtllte eazuri uita.
Studiul recurenlei trebuic sa inceapa eu min~ile copiilor, in special inaintc
de a inccpe sa vorbeasca. Daea oamenii ar putea sa-~i amintcasdi accasta
perioada, ei $i-ar aminti lueruri [oarte intcresante. Din nefericire, cand incep sa
vorbeasca, devin copii adevarati ~i, dupa $ase luni sau un an, uita. Oamen!i i$i
amilltesc foarte rar ee au gandit 'inainte, cand se aflau 1a 0 varsta foarte fi-ageda.
Dar psihologic este dovedit ca, in amintirile de la inceplltul eopilarici - $i
uneori oamenij i~i amintesc lucruri de la varsta de cateva luni ~ cste deja
formata 0 mentalitate, 0 anumita intelegere a oamenilor, a lucrurilor $i a
locurilor. Cum ne putem a~tepta de la un copil abia nascut sa aiba tot aeest
material? Mentalitatea noastra se formeaza foarte ineet, in timp ce unii copii au
o minte matura. Ei nu sunt deloe copii; apoi, mai tarziu, devin copii. Dad $i-ar
aminti mentalitatea lor din prima eopiHirie, vor vedea cii este accea$i
mentalitate cu aceea pe care 0 au adultii. Aeest fapt este foalte interesant.
I: Dc ce oare un copil ar trebui sa-$i aminteasea mentaJitatea lui de adult $i nu
precedenta lui mentalitate de copil?
R: Avem atat de putin materiaLpentru a analiza aceasta problema. Eu vorbese
numai despre modul in care ar putea fi studiata. Sa presupunem ca incercam sa
ne aducem aminte de propria noastra copilii.rie, incercand sa nu liisam
imaginatia sa intervina; daea gasim ceva, aceasta ar putea constitui un material.
In literatura veti gasi foarte putin, pentru di oamcnii nu inteleg cum sa studieze
aceste aspeete. Dar, in propria mea experienla, m-am intaInit cateva lucmri
foarte interesante. De asemenea, di!iva oameni pe care ii cunosc aveau amintiri
foarte intcresante din primii lor ani de viata $i toti au avut aeeea$i impresie ca
mcntalitatea lor nu era aceea a unui copi!, ntl apartinea psihologiei unu! copil.
Intelegeti ce vreau sa spun? Ei aveau 0 minte compietii, cu reactii foate mature
$i un fel de a privi oamenii $i de a-i recunoa$te care nu s-ar fi pUhlt fonna 'in
primele ~ase luni de viata incon$tienta.
I: De ce ar trebui sa dispara atunei cand un copil inva!a sa vorbeasca?
R: Copilul ineepe sa imite alti copii $i sa faca exact ceea ce adultii a~teapta de
la el. Ace~tia se a$teapta ca el sa fie un copil prostut ~i ahlllci el devine un copi!
pros tu t·
I: Cum cste posibil sa afli ce-~i aminte~tc un copil? Am crezut di tc na~ti eu
eentrii complet goi ~i ea iti aminte$ti prin intermediul centrilor.
R: Aici este un lucru eiudat. A$a cum am spus, unii oameni care nu difera prea
mult de ceilal!i au amintiri stranii $i foarte precise chiar din primele lor lun! de
viata. Ei cred cii vedeau oamenii a~a cum ii vad adulrii, nu cum ii vIld copiii. Ei
nu compuncau imagini din elemente separate; aveau impresii foarte clare
des pre case, oameni $i alte ltlcnlri.
I: Eu tot nu inteleg cum este posibil sa-ti aminte$ti 0 recurenta antcrioarii? Am
crezut ca memoria este dependenta de continutul centrilor, care estc in
personalitate. Cum poate personalitatca sa-$i aminteasca reeurenta?
401
 A PATRA CALE
R: Nu ti-o potl amil1ti dad nu-ti adnci aminte de tille insuti, aici, in aceasta
rccuren!ii. Am trait inaintc; multe lucmri dovedesc asta. MotivuI pentn! care nu
ne amintim cstc accla ca 110i nu ne amintim de noi in~ine. Acela~i iucnI este
valabil ~i in aceasta via!a. Dadi lucrurile sunt mecanice, ne amintim nurnai ca
elc s-au intamplat; nurnai prin amintirea de sine putem fetine detalii.
Personalitatea este amestecata intotdeauna ell esenta. Memoria este in esenta
nu in personalitate, dar pcrsonalitatea 0 poate prezenta [oarte clar da~~
amintirea este suficient de putemidi.
I: Daeil ne intoarcem III acelea$i conditii, mi se pare ca avem foarte putine
Deazii de a avea ceva diferit in vietile noastrc. ' I: Aceasta inseamna ca recurenta s-a produs in timpul existentei acelui ora$?
R: La inceputul vietii aceste $anse exista. A vern 0 viata lunga $i putcm dobandi
ceva in cursu! ei ~ ctJnoa$tere, In!elegere - $i aceasta Inte!egere poate trece In
esenta. Apoi, daea primii ani ai vietii noastre ii traim in esenta aceasta
intelegere poate produce anumite impr~sii asupra noastra, anumite ~~intiri in
esen!a. De regula, acestea dispar la 0 varsta mai mare, dar copiii uneori Ie
pastreaza pentru un timp, pana la varsta de opt sau zece ani.
I: Cand aveam trei sau patru ani incercam sa~mi amintesc de mine insumi ca un
fel de joe.
R: Este foarte posibil; putea fi un obicei pastrat. Poate ai incercat sa-ti
~l1linte$ti de tine insuti intr-o via!a anterioadi - nu vad nimic imposibil in asta.'
I: In Jegatura cu ideea de recurenta, inseamna $i ca daca facem 0 mare gre$caia
va intra $i ea in recurenta.? ' vapomlui.
R: :o~ fi diferite grc$eii, dar da~a a existat ceva deliberat in aceasta gre$eaia,
daca aI lacut-o pentru ca ai vrut sa 0 faci, atunci, cu cea mai marc probabiJitate
yei dori chiar $i mai mult sa repe!i aceea$i gre$eala.
I: BoliIe sunt $i ele recurente? .
R: Pot fi recurente sau nu. Acest fapt este legat de lucruri foarte complicate.
Este uti! sa impaI1im bolile, pentru ca ele pot apaI1ine unor categorii diferite.
Unele boli pot afecta esenta, altele nu. MuIte boli eontagioase deschid
acumuJatorii, deei ele pot fi chiar utile. Apoi, acumulatorii pot ramane desehi$i
sau se pot inehide din nou. Astfel de boIi pot juea rolul de $ocuri. Exista boli
intamplatoare $1 se pot repeta sau nu. Apoi exista boli apaI1inand destinului
boli constitutionale.
i; Nu ered ca,' am inteles reeurenta eterna.
R: Noi vorbim despre posibilitati. Este 0 eonversatie filosofiea; nu avem
suficient material nici macar pentru 0 discutie teoretica. Va aduceti aminte a
vorbi filosofic inseamna a vorbi despre posibilitati. Oeci daca eXisti recuren~a
yorbim desprc modul in care lucmriie s-ar putea intampla.
I: Sa consideram deci intreaga problema ca fiind filosofica, sau este posibil sa
existe $i 0 verificare?
R: Nu putem vorbi despre verificare. Crcd di daca oamenii gasesc verificari
pentru ei ln$i$i, aceasta va fi foarte subicctiv. Ei IlU vor putca transfera altor
persoane ceea ce au Inteles. Alt! oarneni ii pot crede sau nu, dar asta nu va
reprezenta 0 dovada. Dar puteti verifica anmnite Iucmri despre reeurent a
obscrvand lucrurile din accasta viatli.
402
CAPlTOLUL 16
I: Carc este originea ideii de reeurel1![t?
R: Psihologic, va exista un raspuns; matematic, alt raspuns; istoric, un a1 treilea
nlspuns. Daca vreti, din punct de vedere psihologic, cred ea este sentirnentul
staruitor ~i foarte dar pe care il au uneori copiii ca ceva 's~a mai intamplat
inaintc'. De exernplu, vin intr-o casa noua sau intr-un ora$ nou ~i au senza~ia
ca toate acestea s-all lIIai fntcimplat. ExpIicatiile psihologice obi$nuite de
'scindare a con$tientei' cum este numita, $i pc care Ie putem descrie mult mai
bine ca pe trecerea de la un centru Ia altu!, nu sunt sufieiente, pentru ea de~i
explidi. unele cazuri, nu Ie poate expliea pe toate.
R: Da, bineinteles. Nu este aceea$i linie a timpului; este un timp pamle!. Jdeea
de recurenta necesita doua dirnensiuni ale timpului. Necesitatea a trei
dimensiuni ale timpului vine numai odata cu ideea de lucru. Dar a dOlla
dimensiune a timplllui este destul de elementara. Nu exista dubii asupra
existentei acesteia, in special in ideile din matematica moderna ~i din fizica.
Dad aceeptam ca linia timpuiui este curba, atunci curba are dOlla dimensiuni
$i, deci, exista doua dimensiuni ale timpului.
1: Nu inteleg timplll ca fiind bidimensional.
R: Sa luam un exemplu simpiu. Tc afli pe un vapor $i te plimbi pe punte. in
timp ce vapoml merge $i e1. Aceasta este a doua dimensiune a mi$carii tale.
Exista 0 mi$care - cand t'e plimbi tu, iar a doua mi$care cste mi$carea
1: Atunci 0 spiraJa ne poate conduce in afara ciclului nostru prezent?
R: Nu ered ca putem vorbi despre spirale din punctul de vederc al sistemului.
' Dar daca vorbim despre acestea in legatura eu rccurenta, atunci in reeurenta
obi$nuita nu exista niei 0 spirala, totul este pe acela$i niveL Reeurentelc pot
diferi una de alta in cateva detaIii, una poate avea 0 anumita tendinta iar alta
poate avea 0 alta tendinta - dar este numai 0 micii deviere $i IlU exista niei 0
spirala. Ideea de spirala incepe cu evadarea din repetarea constanta a accluia$i
lucru sau eu momentul cfmd se introduce ceva nou.
i: Ideea de recuren!a face parte din sistem?
R: Nu, sistemul poate fi inteles lara aceasta de$i, mai tarziu, uneIe lucruri din
' sistem vor fi mai U$or de in!eies daca ave!i 0 idee despre recurenla. Sistemul
arata calea de dezvoltare dar nu spune ce se IntnmpJa cand faci asta. Daca
analizam problema supravietuirii dupa moarte din punct de vedere al timpului -
numai din punet de vedere al timpului ~ pare acceptabil Sa presupunem cil ornul
I, 2, 3 $i 4 nu are 0 viala dupa moarte, ca nu exista nimic pennanent in eJ. De
' , asemenea, ii lipse$te ceva pcnnanent care ar putea supravietui ~ocului mortii.
Daca ar avea ceva pennanent, el ar putea supravietui. Dar, dupa parerea mea,
este mat important sa analizam aceasta problema in raport cu eternitatea. Nu
putem verifica dad ceva supraviet:uie~te mortii dar, analizand problema in
raport eu etemitatea, inseamna ca exista repetitie. Viata trebuic sa se rcpete, IlU
poate fi doar 0 singudi viata. incercati sa intelegeli proieetul vietti. Nu il veti
putea intelege daca va galldi~i la 0 lillie dreapta, iar dad va gandi!! la cercuri s-
ar putea sa vede!i ca mintea nu poate cuprinde aeeasta idee. Tot ce este vlu -
403
 A PArRA CALE
viata organica, oamenii $.a.m.d. - traic~tc $i moare $i ntl 'intclcgcm ca aceasta,
intr-un mod mistcrios, formeaza ni$te cercuri~ accste ceTeuri sunt legate de alte
ccrcuri $i, astfcl, intregul proiect al vietH constituie rezuitatlli acestui proces.
Fiecarc lucru, ficcare midi entitate se invartc $i se invarte in cerell! propriu,
deoarece totul trebuie sa continue sii existe. Dad aT aparea un gal, intreaga
stmcturii ar fi d istrusa.
1: Nu putcm intc1ege recurenta, ea fiil1d 'in etemitate, deoarece ne lipsc$te
categoria de giindire necesarfi?
R: Da, dadi vrei. Noi nu 0 putem vizualiza, dar centri nO$tri superiori pot.
Dadi lucram, Yom fi capabili sa ne gandim la recurentii, dar numai eu ajutorul
centrilor superiori - flU ell min tea noastra obil,muita. Dar Inainte de asta trcbuie
sa ne asiguidm eli ccntrii no~tri obi~nuiti fae tot cc pot deoareee, in prezcnt, nu
folosim eentrii no~trii obi~nuili Ia intreaga lor eapaeitatate. [nainte de a ne
putea a~tepta sa trecem in centrii superiori, trebuie sa invalam sa folosim pc
deplin toate partile centrilor obi~nuiti ~i nu doar partile lor mccanice.
Ideea de reeurenta ar putea contine multe erori foarte evidente dar
matematie este eoreeta ~i, eu siguranta, cste mai buna decat oriee alta idee de
aeeasta natura deoareee, fiidi ideea de reeurcnla, nu ar mai exista treeut. Daell
nu exista treeut, atunei, nu exista prezcnt ~i, dadi nu exista prezent, atunei, noi
unde suntem? Nu putem trai Intr~o lume unde intreg prezentul dispare. Cu mult
timp in unna, am sens despre asta in Tertium Organum: atunei cand caHitorim
eu trenul nu ne a~teptam ca toate statiiie de care am trecut sa dispadi, iar cele In
care ajungcm sa fie de abia construite; aeestea au cxistat inainte de a veni n01 ~i
vor fl acolo ~i dupa ce am treeut de ele. $tim ca totul moare, ded trebuie sa se
nasea din nou; totul este distrus, deci trebuie construit din nou; iar recuren!a
este sin1:,rura teorie care poate raspundc la aecste intrebari.
I: Dadi intotdeauna orice moment coexista, ce anume te face sa sim!i ca e~ti 'in
acest moment?
R: Limitarilc mintii noastre. Sigur cii ideea de timp paralel Inseamna
eternitatea momentului, dar mintea noastra nu poate gandi in acest fei. Mintea
noastra cste 0 ma~ina foarte limitata. Trebuie sa gandim In eel mai u~or mod
posibil ~i sa nu pierdem din vedcre aeest lucru. Este mai u~or sa ne gandim la
repetitic decat la cxistenla eterna a momentului. Trebuie sa 'intelegeti ca mintca
Hoastra nu poate fonnuIa corect despre lucruri, a~a cum sunt ele eu adevarat;
putem avea numai fonnulari aproximative care sunt mai aproape de adevar
decat gandirea obi~nuita. AtM cste posibiL Mintea noastra ~i limbajul nostm
sunt instrumente foarte greoaie ~i avem de~a face eu materii foarte subtile ~i
probleme subtile. In aecla~i timp, nu de dam seama di simplifieand lucrurile,
imaginfmdu~ne intr-o lume tridimensionaia, faeem ea aceasta lume sa fie
inexistenta. Ne punem illtr-o situatie imposibila, deoareee daea vom considera,
de cxemplu, viziunea obi~nuita a trecutului care dispare ~i a viitorului eare 'inca
nu exista, atunei nimie nu exista. Aeeasta este singura conc1uzie, logic posibila,
din aeeasta idee: fie nu cxista nimic, fie tont! exista - nu exista a treia
alternativa, ca sa spunem a~a.
I: Putet! sa ne spuneti in ce masura este posibil sa scapam de rceurcnta?
404
CAPITOLUL 16
R: Faci aceea$i gre$eala pc care 0 fac multe doctrine. Acestea incep sa'se
gandeasca la scapare Inainte dc a fi sigure de teorie. Mai illt~ii trebuic sa ~tii cil
reeurenta exista cu adevarat, prin faptul ea Jti aminte~ti ceva, nu teoretic. Apoi
trebuie sa ajungi sa fii obosit, piietisit de ea. Numai atunc! te poti gandi la
sdipare.
I: Cum poti Hi sigur ca exi~ti?
R: Dupa c~m am spus, prin faptul ca iti aminte$ti ceva. Daca iti aminte~ti ca ai
trait inainte, cum a fost, ce s~a intampiat, atunci vei ~ti. Dadi nu iti aminte~ti,
nu poti fi sigur. Teoria spune astfel: dad iti aminte~ti de tine insu\i 1ntr-o viata,
iti vei aminti in viata mmatoare. Daca e~ti incon~tient in aeeasta viata, nu iti
vei aminti. A~adar mai intai trebuie sa devii con~tient in aeeasta viata .
I: Daea poti scapa de legea recurentei, vei continua sa fii in acela$i timp sau un
om superior este capabil sa scape in ait timp?
R: Nu, timpul nu arc nirnie de-a face aiei. Timpul se refera doar la 0 viala. In
afara unei vie!i timpul nu exista - aeolo putcti vorbi de eternitate. ~i ce vrei sa
spui prin a scapa? Exista rnulte rnodalitati diferite de a Intelege aceasta idee.
Cum poti scapa in afara timpului? Este parte din tine; este ea §i cum ai vrea sa
scapi de pieioarele tale sau de capul tau. In aeela$i timp, ideea de evadare are 0
sernnificatie - ea insearnna a scapa de mecanicitate, a fi Intotdeauna un singur
"eu", a f~ee ceea ce vrei. ,,,Exista multe grad alii 'in a sc1ipa, dar acesta este
ineeputul. Abordezi acesta idee prca simpJu. Inceardi sa te giinde~ti ce
insearnna a scapa.
1: Nu pot sa impac ideea ca treeutul se afia undeva, viu eu adevarat, cu ideea eli
el vine inapoi.
R: Nu mal Ineerca sa te gande~ti daca este dificil. Renun!a. Din acest motiv
trebuie sa vorbim despre recurentii mai simpliflcat; mintea noastdi nu poate
gandi in nici un alt mod. Aceasta idee este de fapt pentru centrul mental
superior, care poate gandi corect. Este aproape inutil sa vorbim despre
recurenta deoarece ajungem la filosofie, dar exista unele lucruri pe care Ie
putem spune chiar eu con~tintele nostre actuale §i, acestea, sc referii Ia faptuI
ea, 'in Jegatura cu §eoala, ceva va ramane. Chiar dad este numai un Inceput,
vei re~ne ceva. Nu poti uita asta~ poate Ili vei aminti mai devreme ~.i asta te v~
ajuta de la un dclu la aItnl, a$a d dadi ai fost odata la §coala, te pop a~tepta sa
intalne~ti a §coaIa mai devreme, ceea ce poate ~ uti1. A~adar chiar prin
apropierea de aceste idei noi am ca~tigat ceva. In orice caz, incepem ell
avantajele sistemului. Acesta este singurul aspect care este sigur; in rest totuI
depinde de lucrulnostru.
I: Cum ar putea reeuren!a sa fie de folos omuIui?
R: Dad ineepi sa-ti aminte~ti ~i sa te schirnbi, 'in loc sa te 'invaqi de ~e~arc
data in acela~i cere; dad incepi sa fad ceea ee vrei ~i ce crezi ca e mal bme,
atunci este de folos. Dar daca nu ~tii despre ca, sau ehiar dad ~tii dar nu fad
nimic, atunci ea nu este nici de niei un folos. Atunei yom avea acc1e~i lueruri
care vor repeta §i se vor repeta.
Luerurile se rcpeta intr-o viata, deci este suficient sa-!i aminte~ti cum s-au
intamplat lucmrile ieri ca sa poti evita anumite lucruri maine. Fiecare trliie$te
405
 A PATRA CALE
fntr-u~ cere ~nchis de intiimpHiri posibile - unei persaane i se intampHi anumite
!UC~rufl, _ ~ltel 'p~rso~ne~ alt fel. d~. lucruri. Trcbnic sa-ti cuno!;iti propriile
!ntamplan poslblle ~I, caod Ie vel $tll, vei putea evita mnite lucruri.
I: Daca ai intainit sistemu! 10tr-o recuren!a, il vei intaJni din nOll in
unnatoarea?
R: Depinde ce ai racut ell sistemul. Ai putea intalni sistemul ~i sa spui: 'Ce
nonsens vorbesc ace$ti oarneni!' Depinde cat de mult efort facio Daca al Iacut
cforturi ai putut dobandi ceva $i asta poate dimane, daca nu a fast in
peIsonalitatea de suprafapi - dadi nu a fast farrnatar doar.
1: In fiecare recuren!a urmezi neaparat 0 anumita linie de actiune?
R: Dupa cum am spus, se presupune ca toate tendin!el~ dobiindite se vcr
repeta. 0 persoana dobande~te tendinta de a studia sau a fi interesat de anumite
lucruri. 'Ya fi din ~ou inte.resat de acestea. 0 aIta dobande~te tendinta de a fugi
de anumIte lucrun. Atuncl eI va fugi din nou.
f: Aceste tendinte se intaresc?
~: Este pO:ibi! sau pot c.re~te intr-o directie diferita. Nu exista garantie _ pana
cand nu aJugl Ia 0 aC!lUne con~tienta> cand exista posibilitatea de a avea
incredere in" tine ~n~u!i. Daca am avea suficient material, am putea nispunde
mult?r alt: mtreban Iega~e ~e acest subiect. De exempIu, de ce la copii apar
tendm~: ?lUda~~ foarte ~Ifente. de _~onditiile inconjuratoare, foarte straine de
oamen.u III m~locul carora el tralesc. Uneori aceste tendin!e sunt foarte
putemlCe, schImbandu-Ie via!a ~i Iacandu-i sa mearga in directii total
nea~teptate, dnd nu exista nimi'c' ereditar pentru a produce acest Iucru. De
?ceea s~JntampHi, in majoritatea cazurilor, ca parintii sa nU-:j;l 'inteleaga copHi
~ar co.pm sa nu-~i inteleaga parin!ii. Niciodata: nu se pot intelege nnii pe altH
mdeaJuns sau corect. Sunt oaf1?eni complet diferiti - straini unii rata de altii; s-a
intamplat ca ei sa se intalneasca intr-o anum ita gara ~i apoi, di~ nOll flecare
pleadi in alta directie. '
f: Cand spuneti sa :studiem copiii', Ia ce va referiti?
R: To~ai asta este dificil. O~servand tendin!el; Ia scara mare, vei putea gasi
Jucrun total nea~teptate. POri spune ca 0 tendinta sau aIta este rezultatul
m:diului in~onjurator sau sa gase~ti un alt motiv ~i: cu toate astea, Ia copii pot
apar~a tendl~te total nea~teptate, de la 0 varsta foarte frageda, nu rna refer la
tendm~e ac~~dental: ci Ia cele care vor continua de-a lungul vietii. Conform
acestel teorn, tendmtele pot fi dobandite intr-o viata anterioara in anii de
maturitate, iar apoi, ele apar foarte devreme. ' ,
!: Atunci, din punct de vedere al recnrentei, nu cste posibiI ca unele actiuni
lmportante pe care Ie-am tacut intr-o viata precedentii sa fie responsabile acum
pentru tendmtele noastre?
R: Foarte po~ibil. Dar, mai este un aspect: munca aceasta nu a mai existat
inainte. Este posibiJ sa fi existat ait tip de munca _ pot fi multe feIuri diferite _
9 ar nu aceasta. Aceasta munca nu a mai existat lnainte, sunt absolut sigur.
I: Eu voiam sa spun ca mi se pare a fi 0 idee mareata la care sa reflectezi
fap~~ ca lntre acum ~i mo~entul cand vom muri avem de intreprins actiuni
hotaratoare care vor ConstruI tendinteie noastre pentru data urmatoare.
406
CAPITOLUL 16
R: Desigur. in fiecare moment din viata noastra putem crea tendinte de care
este posibil sa nu putem scapa in urmatoarele zece vieti. Din acest motiv, in
literatura indiana intotdeauna se subiiniaza acest punct. Poate fi spus sub forma
de poveste, dar principiul este ace1a~i.
1: Ati spus ca munca aceasta nu a aparut mai inainte. Asta insearrma ~i ca ea nu
va mai aparea din nou?
R: Nu cxista garan!ii. Pentru tine, va depinde de tine. Cu sig~lrant~, un Jucru
poate fi sigur - nu se va desra~ura la fel. Poate vor fi grupuri ~l ~coh, dar nu 1a
fel ~i nu in acela~i timp. Lucmi este singurul aspect care nu se afla sub legea
recurentei altfeI nu ar mai fi Iucru. Daca este catu~i de putin con~tient, nu se
poate l~to'arce in aceea$i forma. Dadi lu~m .aceasta munca particula!a,~ multe
aspecte din ea se pot intampla foarte difent. De exemplu, ce s-a mtamplat
acum ar putea incepe cu douazeci de ani mai devreme.
1: Daca $colile nu se intorc in acela$i fel, inseamna ca 0 persoana poate intalni
a anumita ~coala doar lntr-o viata? .
R' Nu asta introduce 0 alta idee. Este chiar mai simplu. Recurenta, daca eXIsta,
e~te ~ecanicii ~i se bazeaza pe mecanicitate. 0 ~coaJa nu poate fi mecanica.
deci trebuie sa se afle sub legi diferite, chiar daca este 0 ~coala elementara.
Daca 0 $coaJa a existat odata intr-o forma, data viitoare s-ar putea sa nu fie in
aceia~i Ioc, sau in acela~i timp sau in aceea~i forma. Este imposibiJ de spus ln
ce fel se va schimba, dar nU"poate fi aceea$i, aItfe! ar fi rnecanicii ~i, daca este
mecanica, atunci nu este 0 $coaJa.
I: Atunei inseamna ca 0 persoana care a intaInit 0 ~coaHi, s-ar putea sa nu 0
gaseasca data viitoare? . .
R: S-ar putea sa gaseasca alta, mai buna, sau s-ar putea sa nu gaseasca mmIC.
Tipul de $coalii pe care I-ai putea intalni sau nU data viitoare depinde de muIte
motive necunoscute, dar numai ceea ce este complet pietrificat se poate repeta
iar $1 iar, rara nici 0 schimbare. Ceea ce est viu nu poate fi niciodata Ia feI. Te
poti baza ca ceva ca Trafalgar Square se va intoarce, dar nu te poti baza pe
$coli, din punctul de vedere a1 recurentei.
I: Atunci, din moment ce $colile nu sunt mecanice, dad ne intoarcem nu exista
nici 0 asigurare ca vom mai gasi din nou acest sistem?
R: Da, nu exista nici 0 asigurare, dar sunt muIte aspecte aicl. Este foarte
adevarat ca lucrurile nu se intorc exact in aceea~i forma dar, in acela~i timp, nn
pori pierde tot ce ai dobandit. Asta inseamna ca daca pierzi 0 posibili~a~e pot~
gasi 0 alta. Nu poti pierde decat din vina ta, nu poate fi altceva de vl~a,. de~l
este necesar sa inteIegi ~i sa-!i aminte~ti eli posibilita!ile nu sunt nelumtate.
Illtr-un sens exista recurenta sau cel putin este posibil sa existe dar, a~a cum
am spus, n~ poate exista ~ecuren!a 'etema" in sensul literal al cuvantului,
pentru arice, fie ceva mare sau ceva mic. Exista diferitc manifestari ~i ceea ce
ne a~teptam sa fie etem este posibil sa nu fie deloc etem. Fiecare are doar un
numar limitat de ~anse. Daca oamenii duc 0 viata obi$nuita ~i nu acumuleaza
influente corecte, nu formeaza un centru magnetic ~i atunci, dupa un timp, ei
pierd ciliar ~i posibilitatea de a forma unul. Pot pieri, deoarece competitia este
407
 A PATRA CALE
mare.:, ~Sunt multe aspecte despre care nu ~tim nimic, dar primu! lucru care
trebUic mteles cste faptu! ca recurenp nu cste etema.
Vad, .di,n.lntrebarile cameni/or, ca unii dintrc ei nl1-~i dau 5eama cat de radi
e~t~ pos!bllitatea de .dezvoltare ~i cat de mul!i oameni exista: care nu ajung
nIcl~data. Ia ea." NU-~.I dau 5eama nici cat de multe peri co ie, fie ele exterioare
sau mtc:lOare, mC0I1.!0a:a aceastii posibilitate. Cat desprc ~anse1e de a lotaini
~c~ala dtn_ nou~ am sIm!It ca oamenii erau chiar surprin~i ca s-ar putea sa nu 0
mtaineasca, ea aceasHi posibilitate s-ar putea Sa flU sc afIe aiei pentru
tot?ea~na, Dc fa~t, t"ot c~ s.c re!era la ~:oli cste menit sa se afle in afara Iegilor
?bl~nUlt:, a~tfel meat n,lmlc sa nu se mtample conform aljteptariJor. Asta nu
mseamna ca nu vor eXlsta aIte posibilitati, dar trebuie sa fii pregatit pentru
~cest~a. $coala ?u ~oa~e fugi de tine; singura persoana care poate fugi e~ti tu
In~ut~, dar tre~Ule s~ ~l gata sa 0 'intalne~ti, trebuie sa te pregate~ti, chiar daca
n:ll
e~Ista~ zec~ de Vle!~. N~ se IntampHi nimic de Ia sine. Daca ceva vine de la
SIn:, II vel ~l.erde. Totr. ob!me ~umai atat d~ mult pentru cat e~ti pregatit ~i nu
pOll fi'preg~tJt decat prm propmIe eforturi. In aceasta munca nu exista garantii.
Nu pnme~tI grade pentru Iungimea timpului petrecut in lucru. In fiecare zi ai
un examen ~i In fiecare zi pori fie sa-I treci, fie sa nu reu~e~ti.
I: ~eoarec: este ata~t de rar. ~~ dificil sa Intalne~ti 0 ~coala, mi-e foarte mca ca
te~al pute~ mtoarce m COn?l!Il care vor face ca aceast fapt sa fie imposibil.
R. Cred ca ~unt foar:e putme ~anse deoarece, dadi tinem cont de aceasta teorie
a ~ecu~:n!eI,. te V:'I ~a~te In,. aC'elea7i circumstante, acela$i timp, aceea~i
p:r~oada. Chmr daca, dm anumlte motIve, lucrurile nu se vor repeta exact vei
gaSI alt~eva, In special daca i!i aminte$ti ceva din viata ta trecuta. In orice 'caz,
sunt mal multe $anse decat in cazul in care nu ai fi $tiut nimic.
r: Este ade~arat d'i nici unul dintre noi nu a mai intalnit acest sistem Inainte?
R: C~ed ca este_ foarte adevarat. Dar este posibil sa fi intalnit ceva similar.
Totu~I, ~ap~I ca eu cred astfeI nu va insemna ceva pentru tine; trebuie sa
descopen smgur de ce gandesc eu astfeL
1: E~ista vreo siguranta ca daca incepi sa lucrezi intr-o viata, vei putea continua
dupa aceea?
R:.Din.nou, t~oretic vorbind, vei incepe din acela~i loe unde ai ramas. Cu cat
V~I ob!u~e mal mult aeum, eu atat mai u~or va fi sa'iocepi. Este la feI ca atunei
c~~d fa~I compar~t~a ?e ~~ 0 zi la alta: relatia este aeeea$i. De exemplu, 'incepi
sa mvep_ ceva astaZI $1 m.ame contioui - nu este nevoie sa 0 iei iar de la ineeput.
Dar _daea doar te ~re:ae~ :a inveti, daca te uiti la carte ~i de fapt visezi, data
?nnat~are va trcbUl sa 0 leI de fapt de Ia inceput.
I:..Schlmbarea de fiinta produsa aeum va face sa creasca centrul magnetic data
vIltoare?
~:. 0, nu, cen~l magnetic trebuie eonstruit in personalitate, a~a ca data
vutoare. va. trebUl sa-l construi$ti din nou. Nu este posibil sa-I primel.)ti gata
constrult dm viata trecuta.
I: Este posibil ea 0 tendinta dintr-o recurenta sa devina un obieei in
urmatoarea?
408
CAPITOLUL 16
R: Depinde de tcndinta. Daca este mecanicii, va dcveni un obicei. Dad este
con:;;tienta, nu poate deveni un obieci, deoarece sunt dOl.la lucruri diferite.
I: Uitandu-ma inapoi la viala mea, pot vedea anumitc momcnte de raserucc in
care au fost Iuate anumite decizii care cred cii au fost gre~ite. A~ putea face
ceva anume in aceasta recuren!ii, pentru a nu rcpeta aceieal.)i grc~cli in
urmatoarea?
R: Intr-o anumita masura; totul este intr-o anumita masura. Dad privim inapoi,
am putea gas! momente pe eare sa Ie numim de rascruce. Dadi nu Ie studiem,
am putea gre$i $i lua drcpt rascruci puncte care nu erau realmente de rascruce
~i, astfeI, sa nu observam riiscrucile reale. Te pori gandi, poti face schimbari
aeum in privinta acelor punete $i, dad este ceva suficient de pro fund, iti vei
aminti; dad nu este ccva prea profund, {i-at pulea aminti. in orice eaz sunt
$anse ea, in timp, sa nu mai faei din nou la feI, dcoarece aceasta problema de a
o lua in mod inevitabil intr-o directie sau alta poate deveni mai inevitabilii sau
mai putin inevitabilii.
I: Dad putem percepe aceste momente de riiscruee, Ie putem fo10si?
R: Nu se pune problema de a Ie folosi. Problema este de a Ie studia in trecut, nU
in viitor. Nu $tim destul ca sa ne giindim Ia 'a face'. Numai gandirea
formatoarc 'incepc intotdeauna eu ideea de 'a face'.
I: Dad facem 0 aiegere, cum poate aceasta afecta recurenta?
R: Recurenta nu poate fi afectata direct. Conform ideii de reeurenta, nu se
schimba nimic, numai tu te schimbi. Daca tu tc schimbi, atunei multe Iucruri se
pot schimba in reeurenta. Multe idei ~i iucruri pot trece de la 0 viata la alta in
aeest fel. De exemplu, cincva a intrebat ce pori obtine de la idcea de rccurenta.
Daca vei cunoa$te aceasta idee din punct de vedere intelectual $i ea va dcveni
parte a esentei tale, adiea parte din atitudinea ta generaia fata de viata, atunci
nu 0 vei uita :;;i ar fi un avantaj sa 0 cuno$ti mai devremc in viata unna.toare.
I: Estc corect sa gandim cii nu putem continua sa traim la infinit, adiea sa
murim $1 sii ne na$tem din nou?
R: Foarte corecL Oamenii eu 0 viata foarte mecaniea au 0 perioadii mai lunga,
iar oamenii care devin con$tien!i au 0 perioada mai scurta; aceasta este singura
diferentii. Pare foarte nedrept dar, in acela$'i timp, oamenii mecanic! pot fi
antrenati in ni$te cireumstan!e foarte nepIacute. Sa presupunem di, printr-un
accident exterior iegat de evenimentele istorice, cum ar fi razboaiele sau ceva
de acest gen, cineva moare foarte tanar $i continua sa moard tanar de fiecare
data, atunci numai 0 eombina!ie de cireumstante eu totul exeeptionaUi va putea
aduce 0 schimbarc in cazul sau.
i: In cazul in care 0 intamplare iti afecteaza intreaga viata, se va intoarce?
R: Da, se poate repeta acela$i fel de intamplare. Nu trebuie sa uiti ca noi
vorbim despre 0 teorie, dar 0 tcorie poate fi mai buna sau mai rea, mai aproape
sau mai departe de fapteie posibilc.
tn viata mecanica, niei macar ceea ee se intampla efectiv nu produce vreo
l110dificare practica. Lucl1lrile devin importante numai dad un om incepe sa se
trezeasea. Din acest moment lucl1lriIe devin serioase. A~adar tu intrebi despre
reeurenta mecanicii sau despre inceputul trezirii?
409
 A PATRA CALE
i: Aveam in minte posibilitatea de a intaJni 0 ~coahi data lllmatoarc.
R: Dupa cum am spus, ~colile sunt mai libere de recurcn!a in comparatie eu
lucrurile din viata. Este posibiI ea multe aspecte sa se rcpete exact cum sunt
acum, iar alte1e se pot schimba. Este ea atunei dind diUitore~ti ~i vezi diferite
lucruri: cameni, copaci, autobuze, autoturisme, case, feIinare; unele lucruri
stau pc lac, a1te1e se mi;;cii. Razboaiele, revolutiile ~i alte asemenea lucruri sunt
ea felinarcle, dar Iucrurile con~tiente sunt ea luminile de la ma$inile care trce.
Daea ie~i afara, vei vedea Intotdeauna acelea~j felinare dar, probabil, nu vei
vedea acelea~i ma~ini.
i: 0 Dcazie nu apare niciodata a doua oadi?
R: Nu aceea~i Dcazie, ar fi 0 pierdere de vrerne. Cand oarnenii intaInese
anurnite ocazii, ei devin responsabili pentru energia cheltuita eu ei. Daca nu 0
folosesc, aceasta nu se va intoarce. Felinarele stau fixe; rna~inile nu stau, ele nu
sunt tacute pentru a sta nernj~cate ci pentru a se mi~ca. Este util sa gande~ti ca
aeelea~i ocazii poate nu se vor intoarce data viitoare. Ne a~teptam ea Iucrurile
sa fie la fel, dar este posibil sa fie diferite. Poate depinde de alti oarneni; ait i
oarneni pot ineepe rnai devrerne. De exemplu, am ineeput aceste prelegeri in
Anglia in 1921, dar data unnatoare Je-a~ putea ineepe in 1900. Tu vei fi
pregatit numai pentru 1921, dar in 1921 s-ar putea sa nu mai fie 0 oeazie
pentru tine. Aeestea nu trebuie luate literal; este doar un exemplu la care te poti
gandi. ' i: Ce faci cand ajungi la un lTioment despre care ai uitat ee swa intampIat?
I: Este greu sa te gande$ti la pregatirea pentru a intalni sistemuI mai devrerne.
R: Nu poti pregati ni:nic. Doar sii-ti aduci aminte de tine insuti ~i, atunei, I!i vei
aminti data viitoare. Intreaga difieultate sm in emotiile negative; ne pIac atat de
mult incat nu ne mai intereseaza nimic aIteeva.
r: PunetuI de ineeput este acela~i pentru toti sau avem punete de inceput
diferite?
R: Foarte, foarte diferite; oarnenii ineep la diferite niveluri. Nu ne cunoa~tem
istoria, in sensul vietilor trecute. Unii oameni au Iucrat deja, de~i este irnposibiI
de spus sub ce fonna. Unii oameni ineep, in timp ee aItii au deja multe eforturi
in unna lor, deci fiecare incepe altfel. Dar, in ~coala, toti trcbuie sa treaca prin
aceIea~i lueruri $i, uneori, pentru oamenii care au mai multa substanta este mai
greu deeat pentru oamenii care au mai putjna. Este foarte diferit pentru fiecare.
Unii oarneni, pentru un timp, nu pot fi responsabili, jar alti1 pot fi. Unli pot
I?era eu oarneni noi, altii trebuie numai sa asculte ee se spune, pentru mult
tImp.
1: Este practie sa te gande~ti Ja evenimenteIe vietii tale atunei cand incerci sa-ti
aminte~ti de tine insuli, in vederea fixarii lor pentru recurenta unnatoare? ' sehimbare ~i este bine sa ne gandirn la sehimbari miei pe care Ie putem masura.
R: Nu, nu este practie. Mai intai, dupa cum am spus dej~ de muIte ori, este
necesar sa fii sigur de reeurenta viitoare; apoi, este necesar sa fii sigur ca iti
amine~ti de tine insuti. Daca 0 iei a~a cum ai prezentat tu, doar se v'a
transfonna in imaginatie. Dar daca incerci mai intai sa-ti aminte~ti de tine
insuli, lara sa adaugi nimie $i apoi, cand vei putea, sa incerei sa-ti aminte~ti $i
viata trecuta - aminte~te-ti ca am vorbit despre ineerearea de a gasi momente
410
CAPITOLUL 16
de raseruce - atunci, in eombina~ie, va fi foarte uti!. Doar sa nu te gande;;ti ea
poti deja sa faei asta, deoareee nu poti.
Poti ineerca in multe feluri sa te gande;,;ti la propria viata in patru
dimensiuni, Acum, putem sa abordam acest subject doar psihologic, in legatura
cu propria noastra viata. Sa presupunem eli te duci eu zece ani in unna $i vezi
ea-ti aminte~ti foarte bine anumite momente. Apoi imagineaza-ti ca ~tii tot ce
se va intampla, ca trebuie sa traie~ti totui din nou, $tiind deja tot - sa traie~i
toate gre~elile, toate nonsensurile ;,;i a$a mai departe. Atunci vej avea 0 viziune
diferita a intregii eircumstante. Totul se ami acum in tine, daca ili studiezi viata
mergand inapoi $1 apoi, din nou, inainte. Folosind irnaginatia, vei face aceasta
con;,;tient. Dar nu trebuie sa incerci sa sehimbi eeva. Atunei vei retrai ace$ti
zeee ani ;,;i vei vedea ca totul se intampla Ja fel ea inainte $i, in acela~i timp, vei
;,;ti ca totul unneaza sa se intample la feI.
1: Cum iti poti aminti suficient de bine?
R: Este necesar sa gase$ti momente pe care ti Ie aminte~ti bine. Unii oameni i~i
amintese mai bine decat al!ii. Dar va fi deosebit de util pentru oamenii care nu
i$i amintesc bine, deoarece toata viala trebuie sa fie absolut clara.. Aeeasta este
o camera de disec!ie; numai ca in camerele de disee!ie obi~nuite au de-a face
eu corpuri moarte, pe cand aici nu poti avea de-a face cu alti oameni pana dnd
nu ~tii totul despre tine insut1.
R: In noi exista amintirea a absolut orice, dar poate fi ceea ce se poate numi
'spcrietura'. Totu~i, daca insi$ti, atunei, pUlin cate putin, lucrurile vor aparea ~j
vei vedea ca te pOli gandi la euvinte, stari, sentimente ~i oarneni. Asta arata ca
psihologia nu poate fi studiata separat de tine insu~i. Studiinduwti Intreaga viala
vei avea un intreg muzeu in fata tao
r: Ati spus aeum cateva minute ca eineva va continua de unde a ramas in aWi
via!a. Asta inseamna ca daea devii om nr. 4 in aceasta via!a, te vei TIa$te ca om
nr. 4 in unniitoarea?
R: Asta nu $tiu. Cred ca este mai bine sa spunem ca va fi mai u~or sa devii om
nr. 4. Vezi, odata cu 0 schimbare majora de fiinta, ea aeeea de a trece de la un
niveI la altul, vei intra sub muIte legi noi. Cum se intamplii asta, TIU $t1U. Putem
vorbi doar despre propria noastra situa!ie pentru ea pe aceasta 0 ~tim ~i,
comparativ, putem spune ea ne a~teptam la sehimbiiri minore - mai mulrii
cunoa$tere, mai multa con$tienta ~i, eu putin noroe, putin mai muIta con$tiinta
sau foame de eon~tiinta. Dar nu putem vorbi despre schimbiiri mari, cum ar fi
sa trecem de la un nivel la alt nivel. Totu~i, chiar ~i 0 u$oarii schimbare este 0
Vedeti, in legatura eu toate aeeste intrebari, este foarte util sa ne dam seama
ce putem ~ti. Aceste intrebari sunt puse ca $1 cum am putea ~ti raspunsurile, dar
numai einei minute de gandire ar arata ea nu putem $ti deoarece, dad am fi
putut, probabil am fi avut demult raspunsurile. Pentru a putea riispunde acestor
intrebari practie este neeesar sa avem un instrument mai bun; dad am fi putut
folosi acest instrument, cu 0 cuprindere mai larga, poate am fi avut raspunsuri
concrete, dar nl! eu mintea obi~nuita pe care 0 avern aeum.
411
 A PATRA CALE
i: Nu inteieg legatura dintre schimbarea sHirii ~i schimbarca circumstantclor.
R: Sunt diferite. Circumstanrcle se schimba de la sine iar starea se ~chirnba
numai ea rezultat aI lucrului ~i> apoi, multe cauze ce pot detennina schirnbarea
starii nu depind de circumstante. Trebuie inteles cum sc intampla lucrurile.
Estc uti! sii te gande~ti 1a acestc lucruri dar este u~or sa gre~c~ti. 0 grc$calii este
piirerea ca lucrurile aT putea fi altfel. Asta este adevarat numai in ceca ce ne
prive~te. Toate cauzele care guvemeaza evenimentele exterioare mari au fast
create ell mult timp in unnii ~i acestea nu constituie de fapt subiectul nostlU -
nu avem timp sa studiem in detaliu aceste lucruri. Dar trebuie sa ne studiem pc
noi in$ine in detaliu.
I: Daca 0 persoana,lnceteaza sa se mai nasca in perioada lui specifica, ce se
intampla cu toate celelalte vieti cu care el este in contact?
R: Asta este una dintre problemele foarte greu de inteles. Pe cat putcm vedea in
aceasta teorie, nu poti inceta sa te na~ti dintr-o datil. A te na~te estc un proces
ca oricare altul: te stingi putin cate putin, ~i aceasta stingere nu produce vreun
efect major. Unii oameni se pot stinge, alti oameni trebuie sa dimana, cum ar fi
oameniUegati de evenimente istorice ~i lucruri de acest gen. Ei se afla intr-o
pozitie dintre cele mai nepHicute, se tot invartesc in cere, ~i majoritatea sunt
complet morti.
I: Este imposibil pentru oamenii importanti in mi~carile istorice sa scape de
viata?
R: in majoritatea cazurilor este prea 'tarziu pentru ei sa mai scape; ei sunt deja
morti, aproape i~i pierd oasele pe drum, dar ei trebuie sa existe ~i sa se revina.
~cesta este unul dintre misterele vietii - este guvemata de oameni mOI1i.
I: Nu vad de ce marile figuri istQrice sunt atat de importante incar trebuie sa se
intoarca chiar daca sunt morti? N-ar fi mai u~or de gasit inlocuitori pentru ei?
R: U~or pentru cine? Evident, ei raspund anumitor condi!ii ~i, astfcl, continua
sa se invarta in acela~i fel, chiar daca mor iar oamenii ii iau drept fiinte vii.
Poate trasatura lor principaIa este di sunt morti pentru ca, atunci, nu pot face
gre~eli - ei fac exact acelea~i lucruri mereu $i mereu.
1: Vorbiti despre oameni morti care se intorc, dar eu am crezut ca esenta nu
poate muri.
R: Poate mun relativ, in sensul ca nu se poate dezvolta. Mccanic, poate exista
dar nu poate cre~te ~i, in timp, se poate numai deteriora. Esenta poate muri in
multe felun diferite. Poate muri numai pentru aceasta viata, sau poate muri
complet. Poate muri complet numai ca rezultat al unci lungi pcrioade de actiuni
gre~ite,' actiuni 'impotriva con~tiin!ei. A ucide esenta inseamna a ~cide
con~tiinta. Sau poate mud in accasta viatii ~i sa se nasca din nou, intreaga ;;1
nevatamata, in urmatoarea. De exemplu, pori cadea in cap ;;i esenta sa moara,
in sensul cii nu se va dezvolta mai departe. Dar, in viata urmatoare, ea va trai
din nou. Deci cand vorbim despre moartea esentei, trebuie sa ;;tim in ce caz ne
rcferim, accidental sau intentional.
Cand ne gandim Ja viata, uWim ca multi oameni sunt mort) ~i di oamenii
~donniti cad cu u~urinta sub influenta oamcnilor morti.
I: Majoritatea oamenilor sunt morti?
412
CAPITOLUL 16
R: Aceasta problema s~a discutat mult in grupul no~tru din St. Peters~urg. ~n!i
erau de parere ca majoritatea oamenilor erau mor~l, da~ eu_am,fost llupotnva.
Toti sunt adonniti, dar chiar ~i in viata gase;;ti oamell! placu!1 care poate nu
Iuc~eaza datorita ienii, lipsei ocaziei, sau altceva. Dar ei nu sunt morti.
I: Cum pot oamenli morti sa influen,eze oamenii adonniti? ..
R: in comparatie Cll oamenii adomli!i, ei sunt foarte putennCI, deoarec~.nu a~
con9 tiin ta. ;;i m~inc. Ce face ca oamenii obi~nuiti sa fie slabi? .Con9t1m~a ~l
ru~inea. Apoi, daca oamenii sunt adonniti Ii se poate intampla once, pot sa fie
lua1i din paturile lor. . ' ~ _ A ,
Toti oamenli din viata sunt adonniti, dar nU totl sunt mor1;1 - mea. In aeela9 1
timp, daca nU poti deIo'c sa accepti ~i sa folose~ti ~n~ue~ta B, nu va fi nimic
care sa te impiedice sa mori, mai devreme sau mal t~rzlU. Influe~t.ele B SUll:
h'imise ca sa impiedice oamenii sa moara, chiar daca el sunt adonnltl...Dar daea
ei Ie resping, nu exista nimic care sa previna moartea.. lor. Oame~l1 n_u :unt
egali in ceca ce prive~te evolutia. Unii pot evolua: a~," ~u pot.. FIe ca el au
pierdut posibiJitatea de a evolua, fie ca nU au Tacut lllmlC sa 0 :oente.
i: Exista vreo diferenta intre c1arviziune ~i amintirea recurenteI?
R: Clarviziunea reali, spre diferenta de descrierile fan~astice, est~ 0 functi~ a
centrului emotional superior, ceca ce inseamna 0 func!le a omulm Uf. 5, .O.nc:
se atHi sub acest nivel este fie minciuna, fic imaginatie. Este foarte posibil sa
existe sclipiri al centrilor sup~riori, dar nu reprezinta ceva pe care te poti baza
~i nimeni nu Ie poate controla, cu exceptia omului Uf. 5 - iar el trebuie sa fie u~
om Uf. 5 complet. Daca un om se cristaIizeaza ~i devine apro~pe Uf. 5,. dar lara
a fi fast om nr. 4, el nu este complet ~i astfel nu poate foloSI pe dephn aceste
puteri. Dar daca atingi a treia stare de ~on;;tie~ta. aceast~ dezvoltare a
con~tientei reprezinta functionarea centrulUl emotIOnal supenor care are 0
viziune ~u 0 cuprindere mai larga decat viziunea noastra obi;muita.
1: Este posibil sa ai vreo intelegere a recurentei rara sa poti pricepe aspecte
legate de dimensiuni ~i timpuri dife:ite? . . ~ A' ~ ~
R: ered ca este posibil sa in!eiegl, dar trebUie mal mtal sa eadem de acord
asupra tennenilor. Ca teorie, aceasta include un asp.eet ?sihologic, ~un aspect
matematic 9i ceea ce am putea numi un aspect fiZ1C ~I eu cred ea' a~pe~tu!
psihologic poate fi inteles tara a intclege neaparat ideea de dimenslUlll ~l
spatiu. in ceJe din urma, nu aspcctui matematic este im~Oltant. E~te doar 0
teorie despre via!a care este, ca sa ziccm a~a, fundamentata matemattc. Dar nu
putem vorbi despre aceasta teorie ca tlind in fapt. ~. . "
Poate fi expJicata altfel. Ideea de recurenta poate fi Iegata de vlat a om~mrn:
Timpul individual se srar~e~te ~i intri 'in legahlra cu viata unei entiditi mal man
~ omenirea,
Semnificatia este doar una singura: dadi omul nlmane mecanie, el se poate
intoarce de ~ece mii de ori rara sa aiba un profIt. Existenta rccurent ci nu
schimba nimic de la sine. Dar daca incepi sa lucrezi, semnificatia este cnorrn~;.
este singurul principiu care poate explica anumite lucmri. Dar, in sine, zeee mll
de vieti sau 0 viata este acela~i lucm.
I: Toate evenirne;ltele din istorie yin iara~i, cum ar fi razboaiele ~i revolut iile?
413
 A PATRA CALE INDEX
Centri (Vezi ~i Functii), 54-55,
Absolut, 24, 26,197,203,218,
R: Acurn vorbim dcsprc rceurenta individuala; nu putcm trece direct la 59-68,356-57
evenimentele istorice. In acela;;i timp, putem spune eli accste lucruri se repeta. 408,441
antrenarea centrului emotional,
VoinlaAbsolutului, 196, 199,
Ele sunt produse de forte mecanice ;;i oarneni mccaniei, a;;a ca acei oarneni de 324-26
215
vor afia, exterior, In acelea;;i conditii ea fnainte. Ceca ce trcbuie 'inleles este di. centru! emotional, 60,112-13,
Accident, legea" 85, 88-91, 94,
daca. nimic nu se schimba acurn, atunci nimic nu se va schirnba, din nOll, Sii 117,143,153,232-34,292,
104,203,208
presupunem ca sunt cat iva oameni care l;;i amintesc; ce pot ei sa fad? Ceilalti 370,380
Activitati (actiuni ale omului),
nu~;;i amintesc, iar ei sunt mai siguri de opiniile lor ;;i mai putin 'incJina!i sa centlUl instinctiv, 57-58,60,
331-35
asculte de ratiune. Iar a-ti aminti de evenimente depinde de amintirea de sine. 74
§i octave, 193-95
Dad devii con~tient acurn, atunei dacii exista 0 viata viitoare, iti vel aminti ce centtul intelectual, 59-61, 81,
Acumulatori, in corpul uman,
s-a lntamplat. Daca nu va puteti aminti de voi in$iva, cum v-ati putea aminti 113, 153
229-43
lucruri §i evenimente? centrul motor, 57-58
I: Inseamna ca situatia evenimentelor mondiale va fi intotdeauna aceea§i Aer,199
coordonare a, 252, 257
octava, 215, 221-23
pentru mine? inte1ectual,351
Ajutor de majordom, 32, 88, 163,
R: Trebuie sa intelegi ca fiecare lume, din punet de vedere al reeurentci, este $1 intelegere, 150
165,177,184
inelusa in alta lume. Situatia se poate schimba in una dintre lumile mai mari $i lucml gre,it, 62-64, 65-67, 72,
Ajutor, nevoia de, 14, 75, 93, 95,
sa afecteze Iumea din interior. Exista muIte aspeete in Iegatura cu asta la care 74,118,233
milltea noastra este ineapabila sa se gandeascii 'in mod corect. Daca am putea 325
posibiI numai Ia un anumit superiori,233-39
gandi mai sigur $i mai c1ar, am vedea mai muIt. $i acumulatori, 240
nivel, 202
Mai este un lucru de adaugat in Iegatura cu lumile. Cat timp exista $i amintire de sine, 117-18
Alegere, 89, 149, 198,253,295
Absolutul, trebuie sa existe toate celelalte lueruri; ele nu au dreptul sa moara. ,i a Patra Cale, 100
Amintire de sine, 4, 56-57, 106-
Chiar daca mor, ele vor fi repetatc mereu atat timp cat Absolutul exista. §i categorii de oameni, 15, 97,
Dar totul este teorie. In sistem recurenta nu este necesara. Poate fi 34
Amortizoare, 34,154-59,179, 99
interesanta §i utila; poti ehiar sa: incepi cu a~easta idee, dar pentro a Jucra $i energie, hidrogeni, 214-16,
340,364-65
asupra ta efectiv, nu este necesara. De aceea sistemul nu ne ofera aeeasta idee. 215
Arta, 40, 231,393
A venit din afara, de la mine, din literatura. Se incadreaza, nu contrazice ,i inlelegere, 139-40, 144
Asocieri (gandire asociativa), 127,
sitemul, dar nu este necesara deoarece tot ce putem face, putem face doar in ~i munca fizicii, 296
325,349,384
aceasta viata. Dadi nu facem nimic in aceasta viata, urrnatoarea viata va fj la subdiviziune,61-67
Atent ie, 64, 68,108, 114-16, 132,
fel, san vor fi mid diferente dar nici 0 schimbare pozitiva. Dad! rceurenta superiori, 102, 104, 109, 141,
345,376
exista, nu 0 putem schirnba. Un singur lucru doar putern schimba: putem 145,203,409,440
$i energie, 241
incerca sa ne trezim $i sa spcriim sa ramanem treji. Daca trebuie sa ne viteza,!!, 235, 321
Atitudini, 11,45,70-71,74-77,
intoarcem, nu putern evita. Sun tern in tren, trenul merge undeva. Tot ce putem viteza, $i nive1ul de con~ticnta,
86,142-44, 151, 155, 180,
face este sa petrecern timpul din tren diferit - sa facem ceva uti! sau 511-1 236-37
276,289,326,355,366,371,
petrecem total nefolositor. Centlu de greutate, 91-92,102,
401,405
pozitive $i negative, J42,415 267-69,288
Cercuri, ale omenirii, 86, 104,
Autocompatimire,368
208,392,400,404-6
Comportament, 149-50, 159,292
Cale, a Patra, 98-101,271,279, Concentrare, 127
293,377,387 Considerare, exterioara, 130--33
Carbon (in corpul uman), 219-24, interioaid, 13. 130-33
232,234
Cauza $i efect, legea, 89-92

415

414

Con,tien!ii, 6, 20, 30, 39, 53, 59,
106-29,310
diferita de gandire, 35, 114,
118
grade de, 43,54, 107, 110-12
IIpsa noastrii de, 29, 56,106
niveiuri, grade de,S
niveluri, stari de, 4, 54, 1J0
~i ccntfi superiori, 236, 244
~i cOo!jitiin!a, 152
$i eliberarea de legi, 207
:;;i ematie, 385
,i func!ii, 6, 54, 55, 68
,i rau, 19, 148-50
,i voin!a, 202, 252, 257
superioani, obiectiva 151 160
169,313 '"
superioara,obiectiva, 107
Coo$tiente, $ocuri, 221
Con,tiin!a, 20, 152-60, 165, 169
315,354 ' $! influenle pianetare, 200-202
:;;1 COll!jitienta, 159
Contradictii, 153-55, 157, 160'
abscn!a, In ccntrii superiori
227
$i gandirea, 198
Control, 72, 83, 90, 92, 112, 121,
130,141,144,167,170,174,
186,208,250-53,259,261,
270,329,359, Vezi Voin/ii
al emo,iilor, 75, 77, 324-26,
367
al impresiilor, 229-31
aJ mintii, al gal1duriJor, 113-
14, 122,259,348
Cre!jitinism, ISO, 408
Cristalizare
gre,ita sau dubla, 187-88
Cunoa,tere, 45, 55, 93, 119, 135,
138,151, 187,296
ezoterica, superioara, 47, 391
,i fiin!a, 41, 93, 135
Dccizii, 38,100,147,161, 165,
181,192,266,311
INDEX
Dezvoltare, 106, 109-11, 165-66,
145,182,186,200,203,204,
238,271
Dumnezeu, 408, 412-14
Emo!ii, 10,72-75,113,119,124,
129, 158,324
instinctive, 74, 327, 369
nevoia de a fi mai emotional
120,313,322-23,326385
pozitive, 70, 223, 235, 326,
380,388
$i a1 doilea $OC cOll$tient 222
,i con,tiin!a, 152-53 ' Iritare,372
$i intelegere, 322
utilizarea starilor emotionale
323 "
Esen!a, 79-83, 159, 165-66 182-
85 ' Legea lui Trei, 2, 17,25,47, 191
~I recurentii, 420, 426, 428
"euH,"eu"_ri, 31-34,162,166_87,
169,174,177,185_87 307
' 362 ' ,
Heu" pennanent ~i vointa 255-
56 ' ,
cinci niveluri de, 163
de observare, 163, 166
multiplicitate, 44,79, 108, 138,
162,177,184
permanent, real, unuI, 16, 33,
163,165,175,183-85,186
340 ' 143,147,171,175,200,307,
~i funqii, 164
Evolu!ie, 2, 20, 26, 43, 381,401-
3,440
Ezoterism, 271, 390--411, 409
FaIsii persona1itate, 166-87,330,
336,340
1i eforturi, 168
~i emotii negative, 175
~i identificare, 173
~i leg! mecanicc, 210
416
INDEX
Fiin!a, 268, 301-3, 310, 342 fnfiuen!c, 80
Fiinlii, schimbare a, 41-52, 93, 96,
A ,i B, 22, 83, 96, 399, 403
109,135,144, 168, 187,268, C,95
288
din alte lumi, 196
nivel dc, 82, 140, 171,209 favorabile ~i ncfavorabile, 202
~i cunoa~tere, 101 ~i starea fiintei, 207
studiuI, IuclUI asupra, 165, superioare, 202
187,303
Intelegere, 135
Formator, aparat, gandire, 63, 66, Intervale
303--4,332,382-85
in iUCIU, 280, 295
Frica, 125, 180,369 in octavele cosmice, 215
de mecanicitate, 309 Intervale (in octave), 193
Friqiune (lupta), 249, 257, 262,
319
Func!ii, psiho1ogice ale omulu!, 3,
Justificare, 168, 182, 358
29,53-59, 113
gre~ite, 5, 7, 43, 55
instinctive, 6, 30 Laborator, mare, 380
motoare,6
superioare, 5 in studiul de sine, 335
~i Raza de Crearie, 211
Lene, 182,254,373
Hidrogeni, 214--16 Libertate, libcr, 28, 36, 173,256,
~i uzina chi mica, 219-34 278,311
superiori, 229-44 Limitari, ale perceptiilor $i
Tabel aI hidrogenilor, 215, gandirii noastre, 190
219,228,232 Lucru,46,187,263,271-300,
Hrana, diagrama, 219-34 292,395
octava hranei, 220 a fi activ in, 263, 272, 307
pentru luna, 199 a pune mai multii energie in,
266
Identificare, 12,70-71,75,122, asupra ta insuti, 168, 173,205
cerin!e, 330, 424
326,349,358,365,367,369 practic, 255, 275
IIuzie, 16, 18,27,29,53,69,179, ~i energie, 322
204,309
de a face, 246 Magnetic, ccntm, 83-88, 94·-96,
IIuzii,35 165-66, 184
Imagina!ie, 7, 9, 35, 96,114,123, Ma~inii, ornul ca 0, 9,16,29,32,
130,133,146, 153, 157, 164, 53,55,78,83,90,106, 109,
168,171,175,181,187,361, 140,171,205,355
362,368,410 func!ionarea ma:;;inii umane,
Impresii, 215, 219, 223 195
octava impresiiior, 220, 223 Mecanicitate, mecanic, 31, 57, 63
sunt hrana nedigerata, 242 Minciuni, 7,18,30,44,171,173
Munca. Ve=i LuclU
417

Negative (sau nepHicute) cmo!ii,
10,69-77
Obiceiuri, 43, 57,172,318
Observare, 15, 40
Plata, 121,284,288
Preruire, 276, 310, 328, 352, 382
Puteri supcrioare (forte), 218, 409
Ras, 126
~i transfonnarea impresiilor,
227
Rascruci, 267, 296, 436
Raza de Creatie, 23-26 2 I I- I 8
197-99,2'11-18'
Recurenta, 418-42
In aceasta via!a, 426, 433
Reguli, 258, 290-93
Relativitate, principiuI, 190
Rugaciune, 10 I, 409, 4 I 2
Tam Nostru, 4 I 1-17
Sange, 226
Scala. Vezi Scara,
Scad, principiul scarii, 190,206
Scoli, 92-105, 271-300, 397-417
Scop, 28, 36-38, 55, 81, 91; 145-
48,165,171,173,187,256,
260,263,275,301,351_53
al §colilor, aJ sistemului, 152,
273,274,337
INDEX
Sinceritate, 95, 161,343
Socuri, 18, 294
~ocuri, con§tiente, 294
Somn, 107-34
Suferinla, 161,377-81
sacrificarea suferintei 377
voluntara, 381 "
Suflet, 182, 186, 199-200,216-18
Triisiituri, 170, 179, 181, 188,
338-41,354
trasatura principala, 179-82,
338,340,365
Trei linii de lucru, 272-96
Trczire, 13,39,46,51,85,107-
, 34,154,270,307-8,325,342_
43,352,372,41 I, Vezi ,i
Con§tien!a, Amintire de sine
~i centrii superiori, 235
~i centrul emotional, 323
~i energie, 358
~i influente1e superioare, 20 I
Unitate, 9,102,141
'Vagabond',302-6
Verificare, 106, 128, 137
Voinlii, 120, 158, 188,255-70,
255
renunlarea la, 257
Vorbire (nenecesara), 43, 58
1i reguli, 29 I
418