13.

STRESUL PSIHIC
STRESUL = AGENT STRESOR + REACTIA LA STRES
Natura agentilor stresori structureaza, diferentiaza tipul de stres si anume fizic si psihic.
Agentii stresanti fizici, provin din exterior si prin impactul lor cu organismul genereaza reactii ale acestuia cu
caracter de stres general fizic dar si cu rezonanta asupra psihicului.
Agentii pot fi:
- fizici - sonori, termici, vibratori, electro-magnetici etc.
- chimici - noxele chimice, au o actiune toxica asupra sistemului nervos.
- biologici - agentii bolilor virotice, bacteriene, parazitare ce pot genera boli infectioase.
Agentii stresanti psihici- actioneaza prin intermediul cuvantului si se adreseaza unei structuri nervoase apte sa
descifreze semnificatia amenintatoare a situatiei.
Stresul psihic are un caracter primar - cand este rezultatul unei agresiuni receptionate in sfera psihicului, dar si un
caracter secundar -prin constientizarea unui stres fizic, biologic etc, caruia i se acorda o semnificatie de amenintare.
Capacitatea unui stimul sau situatii de a deveni stresante este in functie de indivdul care suporta actiunea si de
starea organismului acestuia.
Impactul are loc intre stimulul stresant si un anumit individ, cu anumite particularitati morfologice si
psihofiziologice, cu o anumita structura a personalitatii si o experienta proprie de viata.

14. STRESUL- FENOMEN CORELATIV ADAPTARII

Efortul adaptativ presupune unificarea resurselor fizice si psihice si adecvarea lor la obstacolul aflat in mediul
extern sau in propria interioritate.
Din perspectiva efortului necesar, procesele de adaptare se diferentiaza sub aspectul intensitatii astfel:
- procese de adaptare la limite normale ale capacitatii de efort ale organismului, procese firesti de zi cu zi.
- procese de adaptare cu efort de intensitate crescuta, provocate de noutatea situatieu si de lipsa de informatie.
- procese de adaptare cu efort de intensitate maxima, in care amploarea solicitarilor sau durata prelungita a acestora
ameninta sa depaseasca posibilitatile functionale ale organismului.
STRESUL este determinat de mobilizarea resurselor fizice si psihice ale organismului pentru a face fata
amenintarii sau pericolului, situatie insotita de o stare de tensiune deosebita.Intensitatea tensiunii afective resimtite
depinde nu atat de forta de actiune a obstacolului, cat mai ales de semnificatia pe care individul o atribuie
obstacolului.
Semnificatiile pe care subiecti diferiti le atribuie aceleeasi situatii sunt hotaratoare in determinarea conduitei lor,
astfel incat mai important decat ceea ce i se intampla unei persoane este modul in care traieste ceea ce i se intampla.
Stresul- proces de mobilizare a organismului
In principiu, solicitarea psihica este un factor de mobilizare a resurselor interioare si de progres, stimuland
subiectul uman sa se adapteze unei relatii complexe si sa domine situatiile noi.Pentru ca existenta implica permanent
efort de adaptare, stresul devine o parte integranta a vieti, astfel incat completa eliberare de stres echivaleaza cu
insasi moartea organismului.
H. Selye, afirma ca pentru a fi fericit orice om are nevoie de stres. Toate fiintele vii sunt intr-o stare mai mare sau
mai mica de stres pentru ca viata impune o adaptare permanenta.
Existenta presupune solicitari multiple si adesea neprevazute care plaseaza individul in contexte conflictuale, in
situatii de criza si uneori chiar in situatii extreme. Majoritatea acestora sunt depasite prin apel la rezervele
functionale ale organismului care intra in stare de stres. Stresul exprima starea unui organism care face un efort
intens, uneori extrem pentru a se adapta unor situatii mai putin obisnuite sau complet noi.Stresul psihic reprezinta o
stare de tensiune, incordare si discomfort, cauzate de afecte negative, de frustrare, de reprimarea unor trebuinte sau
aspiratii, de imposibilitatea rezolvarii unor probleme. Aceste concepte se refera la un stres negativ, distres.

15. SEMIFICATII STRESANTE

 amenintare- deanticipare a umui pericol
 frustrare - ia nastere cand un obstacol se interpune in realizarea unui scup
 conflict - o situatie creata de interferemta a 2 sau mai multe solicitari cu motivatii opuse, realizand o
adevarata competitie
 realizarea unor probleme dificile sau imposibile in raport cu contextul situational de rezolvare
 anticiparea esecului -dezechilibrul dintre cerere si capacitatea de a raspunde adecvatprovoaca stresul
psihic,daca urmarile esecului prezinta importanta pentru subiect,in cazul in care nu-si da seama de consecinta
inadaptarii, nu traieste sentimentul amenintarii si nu este stresant psihic.

16. TIPURI DE STRES PSIHIC

 de suprasolicitare
 de subsolicitare
Stresul psihic de suprasolicitare
Acesta apare in activitati intelectuale sau fizice,in activitati complexe ce implica suprasolicitarea cognitiva,
afectiva, volitionala, motivationala.
Stresul psihic de suprasolicitare apare rar prin forta ritmului si duratei efectuarii unei activitati, cel mai adesea este
cauzat de conditii perturbante de tipul:
a) factori externi - ex. intreruperi frecvente ale activitatii sau interferente cu activitati sau cu actiunea unor
excitanti nedoriti: zgomote, temperatura necorespunzatoare, microclimat viciat.
b) factori interni- de natura motivationala, afectiva, volitica.
Enachescu C. - analizand suprasolicitarea, ierarhizeaza urmatoarele etape ale adaptarii:
 surmenajul - manifestat prin: scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, a interesului pentru lucru,
randament scazut.
 oboseala - manifestata in plan psiho-biologic, cu constientizarea biologica si fiziologica a unei stari de
indispozitie, epuizare fizica si nervoasa, scaderea manifesta a atentiei, greseli fregvente in activitate.
 epuizare nervoasa - sau supra adaugarea unor simptome predominant psihice, neliniste, iritabilitate, astenii
fizice si intelectuale, cefalee,ameteli ce pot conduce,daca suprasolicitarea continua, la instalarea nevrozei de
suprasolicitare.
Stresul psihic de subsolicitare
Subsolicitarea este stresanta.Fiecare om are o nevoie inascita si potentiala social, de afirmare a unei largi game de
posibilitati, care sa-i evidentieze capacitatea.
Acesta apare in conditiile vietii moderne in activitati de "deprivare senzoriala" realizata in unele situatii de izolare
profesionala, cu scaderea stimularii obisnuite a cortexului cerebral datorita unei activitati nespecific corticale
insuficiente, prin intermediul sistemului reticulat activator ascendent.
O forma mai subtila dar mai nociva o constituie situatia de subsolicitare emotionala prin insatisfacerea unor
trebuinte sociale - diferite de cele biologice si care implica procese de comunicare interumana, implicit nevoia de
autoafirmare.

17.CONCLUZII PRIVIND CONCEPTUL GENERAL DE STRES

1. Conceptul de stres este indisolubil legat de cel de adaptare, iar ca realitate pluridimensionala apare si se
manifesta pe fondul procesului activ, perpetuu de adaptare a organismului/individului la conditiile de viata.
2. Declansarea reactiei de stres este determinata de momentul cand se produce un dezechilibru marcant intre
solicitarile mediului si capacitatile de raspuns ale organismului sau cand individul percepe imposibilitatea/limitarea
capacitatii de raspuns satisfacator la o situatie de viata.
3. Stresul este o reactie/stare generala care se exprima printr-o constelatie de raspunsuri, cu caracter general
adaptativ, nespecific, provocat de actiunea agentilor stresori, situatie care poate conduce la uzuri(chiar leziuni) la
nivel celular, histologic, organic, ca urmare a suprasolicitarii mecanismelor fiziologice mediate de verigi neuro-
vegetativ-endocrine.
4. Raportat la caracterul nespecific sau specific al raspunsurilor la agentul stresor,se afirma ca exista un numitor
comun al raspunsurilor, indiferent de agentul stresor, dar se pot identifica si aspecte specifice ale actiunii agentului
stresor.
5. Stresul nu este neaparat negativ prin consecinte, deoarece constituie o problema a capacitatii de adaptare a
organismului individului, prin care sunt stimulate si dezvoltate calitati adaptative, capabile sa-l protejeze in
confruntarea cu viitori sau posibili factori de stres.
6. De cele mai multe ori, reactia de stres este determinata multicauzal, agentul stresor interfereaza amplificand
efectul asupra organismului.Efectul asupra organismului depinde atat de proprietatile agentului stresor cat si de
starea de moment a organismului, inclusiv de interpretarea acordata unor agenti stresori, de aici gradul foarte
diferentiat in care indivizi diversi, supusi relativ acelorasi agenti stresori, raspund diferit la solicitari.
7. Cele trei stadii ale SGA pot sa nu fie parcurse integral, organismul poate ceda inca din faza de alarma.
8. Organismul ajuns in stadiul de epuizare, ca urmare a consumului extrem de energie de adaptare, va fi afectat
prioritar in "verigile slabe"(celule, tesuuri sau organe) care au predispozitii la afectiune.
9. Reactia de stres, indiferent de agentii stresori care o declanseaza, este o "intentie" adaptativa, doar ca
amploarea, intensitatea si durata consumului energetic o pot face nociva.
10. Reactia de stres este intotdeauna insotita de modificari in "parametrii de stare" ai organismului, ca urmare si a
declansarii unui set de reactii neuro-vegetative si endocrine, cu ecou asupra functionarii intregului organism.
11. Specific pentru om este stresul psihic informational,declansat de stimulii pihogeni si de interpretari ale
imprejurarilor de viata.In stresul psihic este implicata decisiv afectivitatea,care se asociaza cu tensiunea psinica si
consumul energiei de adaptare.
12. Impactul stresului psihic depinde de structura de personalitate a subiectului, in primul rand de sistemul sau de
atitudini, prin care se autopercepe, se autointerpreteaza si se angajeaza in relatiile cu sine si cu lumea.
13. Stresul psihic poate fi produs atat de factori fizici, chimici sau biologici, cat si de factori psihici - nota comuna,
fiind consumul pana aproape de epuizare al energiei psihice de adaptare, ceea ce conduce la alterarea, blocarea si
functionarea cu erori a psihicului.Stresul psihic poate fi declansat si de situatiile de subsolicitare(deprivare
senzoriala, lipsa activitatii, lipsa de informatie, subsolicitare emotionala).
14. Generic, pot exista urmatoarele situatii stresante:
- surpriza - cand individul este surprins nepregatit in confruntarea cu elemente care implica risc crescut, amenintare,
incertitudine.
- supramotivatia si miza foarte mare, prin consecinte asupra individului.
- frustrarea - cand se percepe o "nedreptate" sau o interdictie la satisfacerea unor stari de motivatie (trebuinte,
aspiratii, dorinte)
- contagiunea - prin preluarea unor stari psihice negative de la ceilalti.
- conflictul de valori.
15. Stresul psihic are un caracter primar, atunci cand agresiunea este direct receptata in sfera psihicului, sau
secundar,ca reactie de insotire a constientizarii unui stres psihic, biologic, caruia i se acorda o semnificatie de
amenintare si pericol.
16. Termenii comuni prezenti in definitia reactiei de stres psihic sunt: tensiune, frustrare, conflict, amenintare,
suprasolicitarea capacitatii intelectuale si remanenta unor stari afective negative.
17. Vulnerabilitatea la stres are origini filogenetice si ontogenetice.

18.CLASIFICAREA FACTORILOR DE STRES

Stresul psihic poate fi produs de orice factori care sunt interpretati ca o amenintare, care determina o frustrare, un
conflict, o suprasolicitare.Nota comuna a acestora este aceea ca ei sunt inclusi prin interpretare in ceea ce se numeste
"situatie stresanta" care determina o stare afectiva deosebita(furie, tristete, frustrare, bucurie).
Includem in situatiile stresante:
1- solicitarile vietii cotidiene: pierderi reale de orice fel(bani, fiinte apropiate, bunuri materiale), pierderi
simbolice(sperante, proiecte), boala, schimbarile majore(somaj, pensionare, despartiri, divort), aglomeratia.
2- confruntarea cu desfasurarea obisnuita a unor fenomene, altfel banale: sanctiuni, amenzi, abuzuri, discriminari,
vesti proaste,impolitete, intarzieri.
3- relatiile tensionate cu altii.
4- singuratatea si absenta relatiilor.
5- situatii de viata speciale: aniversari, casatorie, examene, interviuri etc.
6- ritmul de viata solicitant: profesii cu risc crescut (militar, medic, pompier etc.)
7- mediu ostil: zgomot, caldura, frig, dezastre, calamitati, razboi etc.
 SIMPTOMATOLOGIA STRESULUI
Simptomele,ca si raspunsul la fectorii de stres, sunt si ele la fel de diverse, deopotriva somatice, psihice si
comportamentale.
Simptome somatice:
1- pe termen scurt - stare generala proasta exprimata prin: tulburari digestive, febra, absenta apetitului, inflamarea
amigdalelor, eruptii cutanate, cefalee, rezistenta redusa la efort, etc.
2- pe termen mediu si lung: tulburari de ritm si de tensiune arteriala, ulcere, pancreatita, boli hepatice, reumatism,
impotenta, astm,etc.
Semnele psihice indica declansarea unor mecanisme de aparare si protectie a structurilor neuronale si ale eul-ui
prin raspunsur nu atat in termeni de performanta, cat de supravietuire in ciuda agresiunilor exterioare.
Sub aspect cognitiv, cele imediate sunt in legatura cu fenomenul de atentie si de memorie mergand pe termen
lung, pana la starile confuzionale generalizate. Emotional se inregistreaza: iritabilitate, insatisfactie, tristete,
anxietate, "explozii" emotionale, pana la fobii, apatie si depresie suicidara.
Sub asaltul "stresurilor neconsumate", atitudinea fata de sine se modifica semnificativ. Persoana devine cinica,
pesimista si negativa,treptat, ca o consecinta a negativismului sau, se retrage in propria "cochilie", isi pierde
prietenii,devine solitara, incapatanata si rigida. Nu de putine ori face abuz de alcool, de tutun, de droguri si de
medicamente. La limite, starile depresive conduc la ganduri suicidare.
Permanentizarea si agravarea unui simptom reprezinta marturia unui stres cronic a carei persistenta poate conduce
la o patologie caracteristica: ulcer stomacal, hipertensiune arteriala, depresie, etc.
CLASIFICAREA STRESULUI
Clasificarea stresului poate fi facute dupa mai multe criterii.
Astfel, la nivel individual,dupa natura agentilor de stres, stresul poate fi:
- fizic - atunci cand actiunea agentilor stresori este de natura fizica, exterioara organismului.
- psihic - atunci cand agentii stresori se adreseaza in primul rand sferei emotionale a psihicului si produce modificari
la acest nivel.
- psihosocial - cand sursa de stres apare in urma interactiunii umane, a convietuirii de grup si a tipului de relatii ce se
stabilesc intre oamenii.
- organizational - cand sursa isi are originea in conflictele de rol, in ambiguitatea rolurilor, rigiditatea structurilor
formale din centrul diferitelor tipuri de organizatii sociale.
- cultural - determinat de confruntarea cu o cultura "straina", cu obiceiuri, norme si reguli, altele decat cele care ii
sunt obisnuite.
Dupa criteriul numarului de persoane asupra caruia actioneaza agentii stresori, stresul poate fi:
- individual - cand o singura persoana este supusa actiunii agentilor stresori.
- grupal - cand este afectat un grup de persoane.
- populational sau de masa - cand mase mari de oameni traiesc situatii deosebite, razboi, catastrofe, dezastre, etc.

19.PORTRETELE ROBOT ALE CELOR PREDISPUSI LA STRES

1- Cei care nu sunt capabili sa se relaxeze fara a nu se simti vinovati.
Viata lor nu include deloc timp pentru reflectie asupra siesi, nici "activitati din pura placere".Orice moment de lipsa
de activitate ii conduce la autoculpabilizare.Pentru ei chiar si activitatile recreative au un scop serios, deci nu sunt, in
mod real, recreative. Intr-un cuvant, acestia isi interzic orice relaxare reala.
2- Cei care doresc imperios sa fie cunoscuti ca fiind "cineva" sau sa fie recompensati permanent.
Toata lumea doreste recunoasterea meritelor si recompensarea lor, dar aceasta dorinta devine nesanatoasa daca
persoana este frustrata de fiecare data cand nu obtine ceea ce doreste.Dorinta de recunoastere ii marcheaza
permanent fata de anturaj, fara sa beneficieze real de ele.Nimic nu-i aduce pacea interioara. Nu se multumeste sa fie
el insusi, are nevoie de o recunoastere venita din exterior. Este dominat acut de "a avea" in detrimentul lui "a fi".
3- Cei care fac mai multe lucruri in acelasi timp
Aceste persoane mananca, citesc ziarul si asculta radioul, simultan; tot acum se gandesc si la ce trebuie sa faca
"dupa". Nu stiu cum sa asculte atent pe cineva, avand tendinta sa reflecteze la cu totul alt subiect in timp ce i se
vorbeste. Da impresia ca nu poate respira si vorbi in acelasi timp. Pe scurt sunt "imprastiati" in multe, nu sunt
niciodata "acum si aici".
4- Cei care simt nevoia acuta de a castiga
Sunt predispusi la stres pentru ca nu-si permit niciodata sa piarda, nici macar la jocurile distractive.
 5- "Supraincarcatii"
Traiesc cu un acut sentiment de urgent, se judeca dupa capacitatea de a face mai mult decat altii; fac ore
suplimentare, sunt nemultumiti de ei pentru ca nu pot face lucruri de calitate. Aceasta ii fac permanent iritati.
6- Persoanele care muncesc prea mult
Vin primii la serviciu si pleaca ultimii; neglijeaza orice alt aspect al vietii. Atitudinea lor denota insecuritate, tot ceea
ce vor este "incrancenarea" lor in munca.
7- Cei care resimt o impresie cronica de urgenta
Sunt obsedati de ideea de a se depasi, de a face intr-un timp scurt di ce in ce mai multe lucruri. Viata lor se deruleaza
intr-o cadenta fara masura.

20. STRATEGII SI CONDUITE ANTISTRES

Strategii posibil a fi adoptate:

A. Strategii adecvate
1- discutarea dificultatilor cu altii
2- planificarea timpului
3- reevaluarea situatiei din alta perspectiva
4- umorul
5- a face altceva
6- echilibru munca - odihna
7- apelarea la prieteni
8- folosirea procedeelor de relaxare
9- cultivarea sentimentelor pozitive
10- a oferi si primi afectiune
11- practicarea exercitiilor fizice
12- a face ceva cu placere
13- rezervarea unor momente de liniste
14- armonizarea aspiratiilor cu aptitudinile
15- asigurarea unui somn eficient
B. Strategii inadegvate
1- fumatul, consumul de alcool, tranchilizante, sedative
2- exces de cafea
3- interiorizarea sentimentelor de furie si de ostilitate
4- hiperactivitatea

Principii de conduita antistres

1- Corelatia apropiata de optim dintre nivelul de aspiratii si nivelul de posibilitati:
- realism in aprecierea critica a scopului propus si a sanselor ca acesta sa fie realizat.
- evaluarea lucida a posibilitatilor si a contextului social in care se va desfasura actiunea ce vizeaza scopul propus,
inclusiv a "corectitudinii jocului".
2- Asigurarea "din timp" a celor trei nevoi psihologice fundamentale postulate de Ralph Linton:
- nevoia de afiliere - prin elementele de suport social capabile sa absoarba stresurile interne oricarui individ.
- nevoia de securitate pe termen lung - realizata in principal prin: ierarhizarea judicioasa a obiectivelor, alegerea
profesiei, alegerea partenerului de viata, evaluarea perioadei a propriei sanatati.
- noutatea experientei - posibilitatea evadarii din prezent si din rutina.
3- Realizarea si folosirea sistematica a celor "4 R":
- relaxarea - insusirea si utilizarea zilnica a unei tehnici de relaxare.
- raspunderea personala - constientizarea rolului stilului de viata si al atitudinii fata de evenimente in declansarea si
ecoul reactiei de stres; renuntarea la dorinta de a place tuturor, optimism si acceptarea sarcini;or ca "provocari".
- resursele naturale - tot ceea ce ne apropie de natura, aer, hrana, miscare, etc.
4- Insusirea unor strategii de rationalizare a cauzelor stresului
B. Thorp sugereaza urmatoarea strategie:
- recunoasterea de catre individ in confruntarea respectiva a prezentei unei emotii.
- starea nu trebuie ignorata, iar individul sa-si raspunda la intrebarea "de ce?".
- reformularea elementelor situatiei in fiecare din cele doua perspective posibile: ca nocivitate sau ca utilitate pentru
subiect.
- impartasirea gandurilor si framantarilor unei persoane apropiate.