Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
- Pregatirea materialului biologic. Materalul folosit pentru altoire este scos de la pastrare si
supus unei verificari atente, in cazul altoiului se verifica viabilitatea mugurelui,
hidroscopicitatea tesutului lemons si aculorii acestuia care trebuie sa fie de un verde
deschis. In cazul portaltoiului se urmareste turgescenta tesutului, culoarea acestuia,
grosimea, care trebuie sa fie cuprinsa intre: 6,5 – 11.5 mm, sa nu prezinte urme de
degeraturi, nefiind importanta viabilitatea mugurilor, acestia urmand a fii orbiti. In
continuare se urmareste aceasi tehnologie ca si pentru vitele ce se produc pentru
plantatul in pepiniera, im camp.
- Pregatirea solarilor. Sunt recomandate solarile tip tunel. Verificarea acestora consta in
verificarea sistemului de irigatie, verificareafoliei ce le acopera, trasarea straturilor pe care
se aseaza ghivecele, acoperirea acestora cu pitris si nisip pentru a se reliza stratul
drenant. Pentru a se evita o incalzire excesiva in interiorul acestora se recomanda
acoperirea cu oplasa protectoare sau vopsirea foliei cu var sau cu o vopsea speciala
numita ,, Couvercle ‘’.
- Pregatirea ghivecelor. Pentru plantat butasi altoiti, se pot folosi mai multe tipuri de
ghivece. Cele mai de intalnite sunt folosite cele din carton preset, cu dimensiuni si forme
variabile. Cele mai des utilizate sunt ghivecele din carton patrate, cu latura de 4 cm si 12
cm inaltime, pentruca aceste dau posibilitatea de folosire optima a spatiului din solar. De
asemenea in practica pepiniristica se folosesc si ghivece care au forma tronconica care au
dimensiunile urmatoare: 9 / 12 / 7. Se pot folosi de asemenea si pungi de polietilena, cu
dimensiuni cuprinse intre 8 – 12cm si adinci de 14 cm.
Umplerea ghivecelor cu amestecul nutritiv de inradacinare se face in diferite proporti, in
functie de amestecul optim pe care l-am dorit. Dupa ce ghivecele au fost asezate pe
patul drenant se face o irigare de baza. Trebuie a avea grija ca aceste sa fie bine
umplute pentruca amestecul nutritive se mai aseaza ramanand un spatiu gol la suprafata
ghiveciului. Inainte cu o saptamana de plantare ghivecele se aseaza in solar pentru ca
aceste sa se incalzeasca, asigurand conditii optime emiteri de radacinite si a se putea plivi
eventual buruienile care rasar primele.
- Pregatirea butasilor pentru plantare. Dupa perioada de aclimatizare, butasi altoiti sunt scosi
din lazile de fortare, se face clasarea lor si se reparafinaza. Plantarea butasilor clasati si
reparafinati se face direct in sera, introducandu-i cu baza direct in amestecul nutritive pe
o adancime de 10 – 12 cm. Imediat dupa plantare, ghivecele se uda cu 15 – 20 l/m² apa
pentru a se asigura contactul butasilor cu amestecul de inradacinare. Calendaristic se
incepe plantarea butasilor in ghivece din a doua decada a luni martie, in finctie de zonă
si de conditiile meteorologice ale anului, cel mai tarziu 10 aprilie.
- Fortificarea vitelor altoite. Perioada de 35 – 40 dezile este considerate ca suficienta pentru
a se obtine vite de buna calitate. Pe parcursul acestei perioade se dirijaza factori de
mediu din solar sau sera si se ingrijesc vitele. Temperatura,trebuie sa fie mai ridicata in
prima saptamana de la plantare, 25 – 30 C°, dupa care se coboara la 20 – 22 C°.
Hidroscopicitatea aerului se mentine in jurul a 85% in primele doua saptamani, pana la
aparitia primelor frunzulite, dupa care se coboara la cca. 60%. In zilele calduroase cand
umiditatea aerului scade sub 50% se recomanda 2 – 3 udari system ceata artificial, de
scurta durata. Umiditatea amestecului nutritiv din ghivece se mentine in limite optime de
28 – 30% din greutatea amestecului de inradacinare, prin udari saptamanle. Excesul de
umiditate in ghivece trebuie evitat deoarece determina asfixierea radacinilor.
Fertilizarea vitelor se face la cca. trei saptamani de la plantare cu ingrasaminte pe baza
de azot, find necesare 2 – 3 fertilizari.
Combaterea bolilor si daunatorilor se face atat cu produse de contact cat si sistemice la
nevoie. Folosirea ingrasamintelor foliare este recomandata a se face in doze moderate,
inainte cu circa doua saptamani de a fi scoase solar si plantate la locul definitiv. Inaite de
a fi plantae se face o aclimatizare, in cazul solarilor prin inlaturarea treptata a foliei, iar in
cazul vitelor fortificate in sere, acestea se scot afara sub umbrare unde raman cca. o
saptamana dupa care pot fi plantate.
- Plantarea vitelor in camp. Incepand cu ultima decada a luni mai si toata luna iunie, vitele
cultivate la ghivece se planteaza la locul definitive. In acest scop se face o triere, se aleg
vitele corespunzatoare, care au radacinile bine dezvoltate, circular repartizate. Se considera
bune pentru plantat si vitele care au minim doua radacinite bine dezvoltate(determinarea
se face prin sondaj). Starea fitosanitara a vitelor trebuie sa fie buna, fara urme de
boli(mana, fainare), lastari trebuiesc sa fie turgescenti, iar in cazul in care sunt pre vigurosi
este necesar a se ciupi deasupra primelor 4 – 5 frunze inainte de plantare. Aceasta
operatiune se face cu 4 – 5 zile inainte de plantare, pentru ca vitele sa depaseasca faza de
soc datorata suplimari varfului de crestere. Vitele care nu corespund sub aspectul lungimi
lastarilor se mai pastreaza inca 2 – 3 saptamani in solar pentru fortificarea lor in vederea
plantari lor ulterioare. Plantarea lor in camp, la locul definitiv, se face impreuna cu
ghiveciul pentru a nu fi deranjate radacinile. In cazul pungilor de polietilena, inainte de
introducerea vitei in groapa de plantare se taie fundul lor cu un cutit bine ascutit.
Prinderea vitelor este asigurata prin udari repetate. Pana in toamna, vitele se vor dezvolta
normal, ca si cum ar fi fost plantate de la inceput in camp.
Amestecul nutritive de inradacinare
Principalele component ale amestecului nutritiv de inradacinare,care se folosesc
pentru umplerea givecelor sau a pungilor de plietilena, destinate obtinerii de vite
inradacinate sunt urmatoarele:-
1. Compostul de Frunz,care rezulta in urmadescompuneri frunzelor, care sunt
adunate toamna sau primavera de la uni arbori si apbusti, timp de 2 -3 ani. Se recomanda
evitarea stranger frunzelor de pe strazi si sosele unde traficul este intens, deoarece
pericolul contaminari cu substante toxice si ,etale grele este mare.
Compostul se obtine prin descompunera aeroba, in gramezi sau in platform, in
prezenta adausului de carbonat de calciu (var) fin maruntit (0,5 – 10 kg/m³), moloz sau 10 –
15 kg la m³ de material, deoarece bacteriile ce descompun celuloza, ca si actinomicetele sunt
sensibile la PH acid. Seasigura aerisirea si umiditatea optima de 60 – 70 % a materialului
prin umectare cu must de gunoi de grajd sau apa. Dupa 6 - 12 luni se obtine pamantul
de Frunze.
Pamantul de Frunze este de culoare brun-negricioasa, cu grad mare de afanare,
cupermeabilitate ridicata pentru apa sicu un PH variabil intre4,5 – 6,5. Se recunoaste usor
dupa resturile de petioluri si nervure in stare de descompunere.
2. Compostul forestier,este un produs organic ce poate inlocui turba. Calitatea si
compozitia chimica depend de esenta lemnului, de calitatea ligninei si a celulozei si de
dimensiunile particulelor. Reactia PH – ului variaza in functie de specile de la care s-a
obtinut rumegusul, el poate varia la rasinoase intre4 – 6, la stejar intre 4 – 8, la artar 5,1
iar la plop 5,5. Porozitatea materialului este buna si capacitatea de retinere a apei
deasemenea buna. Compostarea materialului este obligatorie inainte de utilizare pentru
degradarea substantelor fitiotoxice si echilibrarea raportului C/N
3. Pamantul de telina, este stratul de deasupra solului, 10 – 12 cm, este pamantul
natural ridicat de la suprafata terenurilor cultivate cu speci de plante furajere
perene(lucerna, trifoi) sau de izlazuri intelenite in mod natural. Se recomanda ridicarea lui
in special de pe solele ingrasate cu gunoi de grajd pentru- ca este mai bine structurat. Un
pamant de telina bun poate fi ridicat de pe suprafetele gazonate cu amestecuri de
ierburi, in acest caz poate fi numit ,, telina de gazon’’.
Brazdela inierbate obtinute prin decopertare cu ajutorul plugului in grosime de 10 – 15 cm,
se stivuiesc in platform, se uda cu apa simpla, apa in care se poate dizolva deasemenea si
must de gunoi de grajd si se lasa la fermentat timp de 8 – 12 luni, dupa care se cerne si
se foloseste ca atare. Pamantul de telina se poate obtine si imediat dupa decopertare,
prin cernere, amestecandu-se cu celelalte component. Pamantul de telina
este un pamant greu, cu permeabilitate si afanare redusa, are culoare brun-cafenie,
structura granular, un continut ridicat in elemente nutritive, aceasta depinde de solul de
pe care s-au ridicat gliile, PH-ul variabil intre 6,5 – 8.-
4. Mranita, provine din fermentarea avansata a gunoiului de grajd, in platform
speciale timp de 2 – 3 ani, reprezentand aproximativ 25% din greutatea initiala.
Mranita se prezinta ca o masa pamantoasa cu aspect granulos,
unsuros,inchisa la culoare avand un continut ridicat de elemente minerale. Nu contine
azotul sub forma amoniacala decat in cantitate mica neegzistand riscul pierderilor de azot.
Compozitia chimica la un continut de 80% apaeste: 0,7 – 2% N, 0,3 – 1,2% P₂O₅, 0,8 – 0,9 K₂O
si 0,5% CaO. Are un PH de 7,5 – 7,8 ( slab alcalin) iar greutatea volumetrica 0,7 – 0,8 t/m³.
Mranita se utilizeaza la realizarea diferitelor substraturi sau amestecuri de pamant pentru
realizarea de ghivece nutritive, sau se poate folosi pentru fertilizarea locala la cuib a
legumelor sau la groapa in cazul plantatilor viticole sau pomicole si plantarea arbustilor
ornamentali.
5. Turba rosie(blonda, acida sau fibroasa),provine din turbari de mlastini oligotrofe
sau turbarii inalte, numite popular si tarnov, molhas (Muntii Apuseni), mlaca(Maramures),
formate de obicei sub paduri pe cumpana apelor pe orice forma de relief, pe roci
silicioase si in conditi de precipitate de peste 750mm anual.
Caracteristici:
- densitate aparenta 0,008 – 0,16; porozitate 90 – 95%;
- retinerea aerului dupa reumectare 12,6%;