ARTĂ ŞI SOCIETATE – AN III DESIGN 2017-2018

Tematica referat (lucrare de examen) şi bibliografia

Doua tipuri de teme:

I. Alegeţi un fenomen cultural (o civilizaţie, o epocă, un stil sau un curent - nu neapărat

dintre cele discutate la curs) şi analizaţi relaţia (corespondenţele) dintre:
a - arhitectură (posibil numai un anumit segment, de ex. edificiul de cult, mormântul,
palatul, vila, locuinţa, clădirile publice)
b - arte plastice, decoraţie de interior, mobilier şi arte aplicate / design (după caz)
c - un anumit domeniu/aspect al existenţei sau spiritualităţii umane (filozofie, religie,
ştiinţă, literatură, teatru, film, muzică, viziune asupra lumii sau asupra condiţiei umane,
raportare la natură, ordine social-economică sau politică etc. – se pot alege și mai multe
domenii/aspecte înrudite) sau o temă definitorie pentru fenomenul în discuţie.
Exemple de subiecte posibile (titlurile se pot reformula):
- simbolul muntelui sacru în arhitectura imperiilor agrare;
- relatia intre clasicismul grec si spiritul democratiei ateniene;
- relatia intre clasicismul grec si antropologia (conceptia despre om) a Greciei antice;
- dogma creştină – implicatii asupra spaţiului de cult;
- simbolismul planului central în arhitectura bizantina;
- lumina în gotic;
- simbolismul planului central în arhitectura Renasterii;
- geometria si proporţia ca expresii ale viziunii despre lume în Renaştere;
- manierismul între premodern şi modern
- barocul între premodern şi modern;
- tema metamorfozei în arta si arhitectura baroca;
- tema iluziei în arta si arhitectura baroca;
- clasicismul secolelor XVII-XVIII ca ipostază a barocului;
- rococo-ul şi categoria estetică a graţiei;
 - descoperirile arheologice şi neoclasicismul;
- estetica pitorescului (sec. al XVIII-lea) ca tema a modernitatii incipiente;
- estetica sublimului (sec. al XVIII-lea) ca tema a modernitatii incipiente;
- eclectismul între tradiţia istorică şi modernitate;
- tema specificului naţional la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX;
- realismul social / clasicismul şi regimurile autoritare din perioada interbelică;
- postmodernitate şi postmodernism;
- demersul cinematografic şi arhitectura modernă (contemporană) / oraşul modern
(contemporan) – influenţe reciproce sub aspectul imaginii (conţinut/reprezentare,
conformare/realizare, percepţie);
- conexiuni între artele plastice, design şi arhitectură – tendinţe actuale sub aspectul
imaginii;
- conexiuni între artele digitale, design şi arhitectură – tendinţe actuale sub aspectul
imaginii;
- impactul tehnicilor de advertising / marketing asupra imaginii arhitecturale / imaginii
oraşului – tendinţe actuale

sau

II. Analizaţi în paralel arhitectura + artele plastice + artele aplicate din două sau mai
multe civilizaţii / epoci / curente din perspectiva unui domeniu/aspect al existenţei sau
spiritualităţii umane (filozofie, religie, ştiinţă, literatură, teatru, film, muzică, viziune
asupra lumii sau asupra condiţiei umane, raportare la natură, ordine social-economică sau
politică, etc.).
Exemple de subiecte posibile (titlurile se pot reformula):
- expresii ale sacrului in arta / arhitectura civilizatiilor arhaice;
- relatia intre arta / arhitectura si viata social-politica in Grecia si Roma antica;
- comparatie intre spiritul antichităţii clasice şi spiritul creştin manifestate în arta /
arhitectură;
- comparatie intre spiritul oriental şi occidental în arta si arhitectura creştină până la
schismă (perioada paleocreştină, bizantină, preromanică şi romanică;
- trecerea de la romanic la gotic ca reflectare a evoluţiei gândirii creştine;
- Goticul şi Renaşterea – continuitate sau ruptură? (repere: laicizarea gândirii, a societăţii
sau a culturii, tranziţia de la comunitarism la individualism, căutarea unităţii şi a armoniei –
reflectate în arhitectură);
- de la Renaştere la Baroc - metamorfoza spaţiului central ca evoluţie a viziunii despre
lume;
- rolul Contrareformei în evoluţia artei si arhitecturii religioase de la Renaştere la
Manierism şi Baroc;
- Barocul şi clasicismul secolului al XVII-lea ca ipostaze complementare ale „spiritului de
sistem”;
- Renaşterea şi neoclasicismul: două interpretări diferite ale modelului antichităţii clasice;
- Clasicismul şi regimurile autoritare
- ipostaze ale romantismului în arhitectură: de la estetica pitorescului la romantismul
naţional;
- arta grădinilor ca reflectare a raportului om-natură (manierism, baroc, estetica pitorescului
/ parcul englez, romantismul);
- utopia de la Renaştere la modernismul sec. XX;
- arhetipuri simbolice – accepţii şi interpretări în diferite perioade din istoria arhitecturii
(turnul sau muntele sacru ca axis mundi, labirintul, spaţiul central cu cupolă, cercul şi sfera,
poarta şi podul, etc.);
- dematerializarea formei – repere în istoria artei şi arhitecturii / valori picturale în
arhitectură (v. elenism, gotic târziu, manierism, baroc, rococo, impresionism /
abstracţionism / modernism arhitectural);

Indicaţii:
- propunerile pentru tema aleasă vor fi discutate prin e-mail cu titularul de curs (la
adresa mihaela.criticos@gmail.com);
- se pot propune şi alte teme decât cele sugerate mai sus, cu condiţia să se
încadreze în tematica generală a cursului şi să aibă acceptul titularului de curs;
- predarea va conține:
a - un plan de idei (un „cuprins” dezvoltat, max. 1 pag.) care să expliciteze
structura lucrării și suita logică a ideilor principale;
 b - lucrarea propriu-zisă – 8-10 pagini de text, redactate cu Times New
Roman 12 la 1,5 rânduri;
c - bibliografia, care trebuie să cuprindă obligatoriu, pe lângă orice alte
surse, min. două titluri din bibliografia recomandată
- ilustraţiile nu sunt obligatorii decât dacă se referă la lucrări mai puţin cunoscute;
- este o lucrare ştiinţifică, nu un eseu (deşi ideile proprii bine susţinute cu
argumente sunt binevenite) – ca atare se recomandă un stil clar, precis şi concis,
fără divagaţii și informații de umplutură, cu extragerea ideilor principale din
documentația consultată;
- pentru orice citat sau idee (chiar și numai parafrazată) preluată din documentaţie
se menţionează sursa în nota de subsol sau finală;
- „reciclarea” unor lucrări de la alte discipline (de ex. de la istoria arhitecturii
moderne / contemporane), fără orientarea lor către tematica și perspectiva cursului
și fără completarea cu informațiile din bibliografia recomandată, nu va primi notă
de trecere;
- lucrarea se va preda la Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii si
Conservarea Patrimoniului in ziua de 5 februarie, intre orele 13.00 si 15.00,
cu lista de predare.

Bibliografie recomandată (din biblioteca UAUIM):

- Christian Norberg-Schulz, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Liège, Pierre
Mardaga éd., 1984
- Vincent Scully, Architecture. The Natural and the Manmade, New York, St. Martin's
Press, 1991
- Michel Freitag, Architecture et société, Montréal, Éditions Saint-Martin, 1992
- Crestomaţie curs ARHITECTURĂ, CULTURĂ, SOCIETATE (coord. Mihaela Gavriş
[Criticos]) – în cuprins:
- Erwin Panofsky, "Architecture gothique et pensée scolastique", din Jean-
Pierre Épron (dir.), Architecture - une anthologie, Liège,
Pierre Mardaga éd., vol. II, p 167
- Erwin Panofsky, "Abatele Suger de la Saint-Denis", din Artă şi semnificaţie,
Buc., Meridiane, 1980, pp. 174
- Erwin Panofsky, "La perspective comme forme symbolique", din Jean-Pierre
Épron, op. cit., vol. II, pp. 77-78
 - Manfredo Tafuri, Architecture et humanisme, Paris, Bordas, 1981, pp. 181-
186
- Rudolf Wittkower, Principii architettonici nell'età dell'umanesimo, Torino,
Giulio Einaudi editore, 1964, pp.29-33
- Hans Scharoun, "La modernité du baroque", din Jean-Pierre Épron, op. cit.,
vol. II, p. 151
- Jan Starobinski, 1789 – Emblemele raţiunii, Buc., Meridiane, 1990, pp. 55-
68
- Claude Mignot, L'architecture au XIX-ème siècle (neoclasicismul), din Jean-
Pierre Épron, op. cit., vol. II, pp. 32-33, 155
- François Loyer, Le siècle de l'industrie (sec. XIX şi istoria), ibidem, p. 169
- Jean-Pierre Épron, Comprendre l'éclectisme, ibidem, pp. 1670-171
- Michel Freitag, Architecture et société, Montréal, Éditions Saint-Martin,
1992 (extrase)
- René Huyghe, L’art et l’homme, Paris, Librairie Larousse, 1957 (la biblioteca exista copii
ale unor capitole)
- Gustav René Hocke, Lumea ca labirint, Buc., Meridiane, 1980
- Rosario Assunto, Universul ca spectacol – arta şi filosofia Europei baroce, Buc.,
Meridiane, 1990
- Richard Wittman, „Architecture parlante - an anti-rhetoric?”, in Daidalos, june 1997,
pp.12-23
- Robin Middleton, David Watkin, Architettura moderna, Electa Editrice, 1977
- Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Romantismul în arhitectură, Buc., Meridiane, 1990
- Nicolae Lascu, „Idei ale arhitecturii moderne”, prefaţă la Funcţiune şi formă, Buc.,
Meridiane, 1989, pp. 5-51
- William Curtis, Architecture since 1900, Phaidon, London, 1996

Conf. dr. arh. Mihaela Criticos