WNSTITUTUL eee cu UE NAPOCA PACULTATE A DE CONSTR ing. FLORIAN ROMAN CAICULUL PLASTIC AL RETELELOR DE GRINZI RETELL Ob GRINZ! PE MEDIU ELASTIC - TEZA DE DOCTORAT - Conducdtor stiintific : PROF. DR. ING. VASILE ILLE - CLUJ-NAPOCA 1981 -| | Cis SI _GuTUCTURA LUCRARTI Realizarea mirofelor obicctive cuprinse in amplul pro- gram de dezvoltare economicii a $i ii implic& carcini doosebite gi In sectorul constructiilor. Volumul mare de investiyii in constructii duce din co in cc mai mult La neces: tatea agouiirid acestora pe terenuri slabo, torenurile bune de fundare fiind din ce in ce mai puyine. In asomenea conditii este necesaré aplicarea po scar largi a unor solutii constructive eficiente, precum gi elabo- rarea unor metode de calcul, cu posibilitéti de automatizare gomplotst gi care sh ponti Ci insite gi aplieate eu ugurinh dy oolibes andvole Loloies din demonitth conouphtoek al protect ocbh structurilor. ~ In activitatea do proicctare a constructiilor, se in- tilneso cazuri in care, ctudiile ficute asupra soluyiilor de fundare conduc 1a nocesitatca folosirii fundayiilor pe reyele do grinzi. Acestea sint structuri plane formate din grinzi con tinue agozate dup% dou direcyii, de obiced ortogonale, gi care, in punctele de incrucigare preiau sarcinile provenite de la su= prastructuri. Printre factorii caro conduc la adoptarea acestui sis~ tem de fundare se pot: cita: ~- forte axiale deosebit de mari tran: 6 tereni~ lui de fundare deo clitre suprustructura clidivilor in- dustriale sau a celor civile cu multe etaje; ~ amplasarea unor cl iri pe terenuri ou capacitin= te portant redui) gi Corte vardati de La un ju altul, 9 galo; la pe terentri capabile s% produc beri ine = amplasarea constructiilor pe torenuri dificile de fundare, care, in vederea fund’rii directe, au font Ambundtitpite 5 = omplasarea cliidirilor pe terenuri din zone seis= mice, sau in orice alte imprejuriri care inpun o rigi- @izare a constructici la bazi dup& ambele direchii.In toate aceste cazuri, sistemul fundatiilor pe retele de grinzi poate oferi, in comparatie cu alte sisteme, atit o siguranti mai mare in exploatare, cit si avantaje de ordin eco~ nomic. Exist& gi alte sisteme de fundare care, pentru calcul, - se pot reduce la modelul retelelor de grinzi. Astfel, grinzile unui radier general formeazi o retjea, iar radierele generale firi grinzi pot fi gi ele substituite pentru calcul cu o retea obyinut& prin impirtirea lor in figii dup dou directii. Mode lul rejelelor de grinzi poate fi de asemenea folosit pentru calculul capetelor de ecluzi [53]. Fundatiile pe retele de grinzi pot fi concepute gi in ideea de a fi folosite pentru stilpi prefabricati [115], [131]. In acest sens, in nodurile retelei se pot realiza paharele ne-~ | cesare incastrérii stilpilor. Pornind de la existonja acestui domeniu de utilizare a | retelelor de grinzi fn fundatii, se impune o precoupare mai sus= | tinut& in vederea tmbundtitirii calculului lor. Prezenta tere- nului, a conlucririi dintre grind’ gi teren complick intrucitva | acest calcul, De aceea motodele de calcul folosite in prezent, | admit unele simplificiri acoperitoare, care indepirteazd rezul- tatele calculului de comportarea reali, fapt ce contribuie la oregterea consumului de beton 91 otel. 0 tratare corecté gi cuprinzitoare a calculului funda- tidlor {n general, impune considorarea torenului oa un mediu vontinuy gi deformabil,| far metodely de oaloul trebuie sh nure prind& oft mai multi din factorii care influenteaz&’ comportarea ansamblului fundatie-teren de fundare. Aceasti ouprindere este fns& limitat’ de complicatiile mari ce apar in elaborarea cal- \ oulelor, Imbun&t&tirea continu’ a metodelor de calcul al struc— turilor de clddiri, utilizarea rezervelor de rezistent& a mate- rialelor folosite, a dus la introducerea metodelor de calcul al structurilor in domeniul plastic. Dack fn ultimul timp aces- te metode au ciptat o extindere deosebité pentru suprastructu= 1): rile cladirilor, nu acelagi lucru se poate afirma cu privire la elementele oe alo&tuiesc infrastructura acestora, Exist’ putine