1 Precupetu

2.
Standard¢ g¢n�ral¢ utilizat¢ la intoc

mir�a des�n�lor t¢hnic¢
2.1. Linii utilizat4Z in dtHnul tehnic industri'al
Pentru reprezentare �i cotare, in desenul industrial, se utilizeaza diferite tipuri
de linii, diversificate in func�ie de grosime �i aspect.
Conform STAS 103-76 liniile se clasifica in linie continua, linie intrerupta, linie
punct �i linie doua puncte, iar in funcfie de grosime in linie groasa �i linie subfire.
Grosimea liniei groase se noteaza cu b �i se alege din urmatorul �ir de valori,
exprimate in milimetri : 2,0 ; 1,4 ; 1,0 ; 0,7 ; 0,5 ; 0,35 ; 0,25 ; 0, 18.
Linia sub�ire are grosimea de aproximativ b/3.
Tipurile de linii utilizate in desenul tehnic se simbolizeaza printr-o litera ma
Juscula, conform tabelului 2.1.
ll
hoe/vi 21
. .. ·
Oenvmireo �� Aspec!v( Omr, � v!ift:r<re 08nu», reo :�.,. i:,.J kt,ecM Q:,ztNi di 11/ilizare
/iniei � �- / liniei . '. � · re=ph J
feJtemp/eJ kn1tt1· �� r liniei
Co,A.nn , mvcliti �inie . 13 h/3 _____ Conlllron, mu:llli
Unie
CO?!illllO A Cl b
groosa
1--- fft11r rm/Nie
s«!wni ii��
VirM kle/lJ/vi
1
�te,.1t1ph 0
,re
rtOt> ot'gOW'f�
Linti d, o)I(}
. Li®
1---+-hl-+----fi; Ef�i.:
C/»?Ot'V/ ""'-''''4
/i,r. mo puncl E p3 hf,3 - -· • -- St.pra/J_h'*�,,.
Mlclit, /icl!�:;' =; w/Jli're rv
f""'l rd, • dn.h,i
/.Jnti di�
Lmli ((Jl)blxn
L:..... · --+--+-+-+--+----- i-·-·-- Tmsee
Ltme linie -· -· 1
F P3 b, d,
conlinurJ 8 C3 bf3 1 --- Llflll
lmir,
dtnclicu/� pt111CI ""'more
$/lb/ire
. Ci:i,hv/ ,1tJC/ti.J111hr mixAi b/3 L. -
¥"(J/X'le L/nie ln<Jcorer, tl'qM7,..-
far CV prt!lfCl'iJJ.fli
l111a dt /4t?tl u fXJIICI G Pl h -·-·-- spec,uk (luhmen
fikMu· �
L--1-++-l---�,��--:.=-�:=;.j grr,ow krmi:e,dt$ipl'Ofeh)
idt ,Yfhrif1dll
<J?lm,hm, ral!nhr
w-W�
Lime • .-:llilnih- ii in�!Xl·
coo!illllO Cf C3 bl � !orl!,ile nhmedant
d,/ire Linie am fl 6;/t-,,,,w do m-p:,e
tJ �A'IO#H1o/
Mi:t> .o /wrJntJa;/ui f'IIIIC'.le H
ondvhh 41,--·- ae�moc,k
.w6/ire Linil.e Cf!l'llrefy- �
IUn.e_ . � Lillli de ruptvro
P'ftihkl om�
confmw C2 C3 b'1J nu cc,,jlCfd ro Jnn.e
Mflre in kmn * aru
;, ;.M'l,:mt>
Gru:.imea de baza b utilizata la intocmirea unui desen tehnic se alege in funqie

de marimea, complexitatea �i natura desenului fi trebuie sa fie aceea�i pentru toate
repre,zentarile aceleia�i piese desenate la aceea�i scara, pe acela�i format.
In cazul liniei intrerupte, liniei punct �i liniei doua puncte, lungimea segmente
lor �i intervalelor dintre acestea trebuie sa fie uniforma. Liniile punct �i liniile doua
puncte se incep Ji se termina cu segmente, iar interseqia acestora se face de ase
menea pe segmente.
Distanfa intre doua linii paralele nu trebuie sa fie mai mica decit dublul grosi-
1ii liniei celei mai groase. Se recomanda ca aceasta distania sa fie de minimum 1 mm.
-
, �
16 Norme generale
Pentru a scoate in eviden�a corectitudinea §i estetica unei reprezentari grafice

se indica in figura 2.1 dimensiun1'e recomandate in tipurile de linii date in tabelul 2.1.
I
in figurile 2.2 �i 2.3 sint exemplificate moduri de utilizare a diferitelor tipuri
de linii, la intocmirea desenelor de execu�ie a pieselor.
a b C
Fig. 2.1
Fig. 2.2
a
Fig. 2.3
22
Not:irea §i inscrip�ionarea desenelor tehnice se face c..i Lifrt �i litere ce un anu
mit fel, indicate prir. STAS 186-74, care stabile�i:e tipurde de scriere §i dimcnsiunile
literelor alfabetului latin, ,hiril c §i grec, a cifrcbr rom�r.e §I arabe, precum �i a sem·
nelor de larga utilizare, scrise cu min-• liberc sa,1 folvsind �abloane.
Conform prevederilor standardului men�ionat se utilizeaza la alegere fie scrie
rea inclinata, cu caractere inclinate la 75� spre dreapta fata de linia de baza a rindului
Standarde generale utilizate la intocmirea desenelor tehnice: 17
/1- /-"'-a
Fig. 2.4
1,pr
-c::
T
t
Fig. 2.5
II
7o
1 l
e-<:�-ir--
<:r:= <:
<:I �I
1Qjl'1' t 1
Fig. 2.6
{-
Fig. 2.i
Fig. 2.8
2 - Desen tehnic Industrial pentru construcJll de ma�lnl - ed. 183

18 Norme generate
(v. fig. 2.4, 2.5, 2.9, 2.10, 2.12, 2.13, i.15), fie scrierea dreapta, cu caractere per
pendiculare fatii de linia de baza a rindului (v. fig. 2.6-2.8, 2.11, 2.14, 2.16)
Pe un desen sau un ansamblu de desene al unei lucrari se va folosi acelaJi tip de
scriere ( dreapta sau inclinata).
Dimensiunea nominala a scrierii, masurata in milimetri, se noteaza cu h si se
alege din urmatorul Jir de valori : 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20, precum �i v�lori
obtinute prin inmuliirea cu 10 a acestora.
Scrierea se executa intr-o re�ea de linii ajutatoare, alcatuita din linii paralele
echidistante, orizontale �i verticale, respectiv inclinate la 75° spre dreapta. Grosi
mea liniei de scriere este egala cu distanta dintre liniile retelei de scriere �i poate fi
de apfoximativ h/14 (scriere de tip A) sau de aproximativ h/10 (scriere de tip B).
In tabelul 2.2 este dat �irul de valori pentru grosimea acestor linii in funqie
de dimensiunile nominale ale scrierii.
Tobelul 2.2
Dimensiunea nominalli a
-- -- -- -- -- --
scrierii, in mm 2,5 3,5 5 7 10 14 20
Grosimea liniei de scriere. h/H(tip A) 0,18 0,25 0.35 0.5 0,7 1 ;o 1,4
in mm h/10(tip B) 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4 2,0
S-au stabilit doua tipuri de scrieri, in funqie de grosimea liniei de trasare �i

latimea caracterelor: scrierea tip A (fig. 2.8-2.11); scrierea tip B (fig. 2.4-2.7,
2.12-2.16).
Elementele dimensionale ale celor doua tipuri de scrieri, in funqie de dimen
siunea nominala a scrierii h, sint indicate in tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
Serlere• tip
Element• caraclerldlce
A B
Grosimea liniei de scriere (1/14)h (1/10)h

inlilti mea literelor mari fi a cifrelor (14/14)h (10/10)h
inliltimea literelor mici : b, d. f, g. h, j, k, I. p. q fi y (10/14)h (7/10)h
Latimea unei litere (cu excepiia lui M fi W) (6/14)h (6/10)h
Distan!a intre douli litere alliturate ale unui cuvint. intre
douli cifre alaturate ale unui numlir sau intre o cifrli fi o literli
alaturata ale unui simbol (2/14)h (2/1O)h
Distanta minima lntre douli cuvinte sau numere alliturate (6/14)h (6/10)h
Distanta minima intre douli rinduri (intre linii!� de bazli) (20/14)h (14/10)h
Distanta intre linia de bazli pentru indici fatli de linia de bazli a
rindului (3/J4)h (2/10)h
Distanta intre linia de bazli pentru exponenti fatli de linia de
bazli a rindului (8/14)h (6 /10)h
Dimensiunile indicilor �i exponentilor inscrifi pe desene sint in general egale

cu jumatate din dimensiunile pe care le au in scrierea respectiva literele �i cifrele
care figureaza cu exponent sau indice', dar nu mai mici de 2,5 mm (fig. 2.13 fi 2.14).
in figurile 2.15 �i 2.16 se indica reprezentarea semnelor de larga utilizare pen
tru scrierea tip B, inclinata �i. respectiv, dreapti.
Standarde generale utilizate la intocmirea desenelor tehnice 19
Fig. 2.9
Fiq. 2.10
Fig. 2.11
•·'" - -11,�.•
,I(/ ��....
.!L
-'-;
Fig. 2.13 ·Fig. 2.14

·
20 Norme generale
Fig. 2.15
7i 8
fig. 2.16
Standarde generale· utilizate la intocmirea desenelor tehnice 21
2.3.1. Genera litati

Piesele, ansamblele fi subansaniblele care se reprezinta cu ajutorul desenului
tehnic au o mare varietate de forme fi dimensiuni, ceea ce a impus utilizarea unor
formate normalizate. Prin STAS 1-76 se stabilesc dimensiunile, modul de notare,
regulile de prezentare �i utilizare a formatelor.
Formatul(4, fig. 2.1.7) reprezinta spa\iul delimitat pe coala de desen prin con
turul pentru decuparea copiei desenului original. Acest contur (2, fig. 2.17), avind
dimensiunile ax b se traseaza cu linie continua subtire.
Pe format se traseaza chenarul cu linie continui groasa (3, fig. 2.17).
Formatele utilizate in desenul tehnic se clasifica in : formate normale (tabelul 2.4);
formate derivate.
la stabilirea formatelor nor h/,eh/2.4
male, formatul A4 este considerat
drept modul. Se va evita folosirea
ia�ll'·
� (qxtJJf�J �!JI/' �i .Yc/11/a
formatului AS.
Notarea formatelor normale se 16
AO (f89x{JIJ (
face prin simbolul formatului prece (81,MIIJtJ)
dat in paranteze de dimensiunile
m
a x b, prima fiind dimensiunea de
baza a formatului (cea pe care se
a�aza indicatorul). Exemple de no
tare: AO (841 X 1 189), A2 (594 X Al 591,•81,( a5 8
X 420). (81,/11594)
Formatele derivate se obtin
din formatele normale(cu excepiia
EE
formatelor A4 �i AS), prin marirea
4
uneia din dimensiunile a sau b cu un A2 (42()Jt591,j
5{11,xt,Z} Q25
multiplu intreg al dimensiunii co
B
respunzatoare a modulului. De ex
emplu, dintr-un format A2 se poate M NJ,1,2() a12s 2
ob�ine un format derivat fie majorind (420x297}
D
inal�imea formatului (fig. 2.18, a),
fie majorind baza formatului (fig. A4 2!0•297 G0625 I
2.18, b).
Notarea formatelor derivate 2f()Klt,8 aojt:.:5 Q5 D
se face prin simbolul formatului I A5
de baza corespunzator, precedat
de un numar (intreg sau zecimal) care reprezinta raportul dintre supra
fata formatului derivat si cea -a formatului de baza, considerat drept unitate.
E;emple de notare ,: 1,5A.2 (594 x 630) - fig. 2.18, a ; 1,5A2 (891 x 420)-fig. 2.18,b ;
2,5A2 (1 485 x 420) - fig. 2.19, a; 1,25A1(1 050 X 594) - fig. 2.19, b.
inaliimea formatelor derivate nu trebuie sa fie mai mare de 841 mm.
22
· -� n J I
IJA2(594K630) l,25Af(I05{)xfld4)
I
M t5A2{89/xl,2Q} 2,5A2{fl,85x420}
lJIIIIBiffi
b
Fig. 2.18 Fig. 2.19
Fig. 2.20
A2
Fig. 2.21 Fig. 2,22

Standarde generale utili:rate la intocmirea desenelor tehnice 23
2.3.2. Reguli de prezentare si utilizare a formatelor
Liniile utilizate pentru executia grafica a formatelor sint cele conform STAS
103-76. Scrierea utilizata este cea conform STAS 186-74.
Formatul are urmatoarele elemente grafice (fig. 2.20) :
1 - fisia de indosariere; 2 - chenarul ; 3 - simbolul formatului ; 4 - indicatorul;
5 - c�nturul pentru decuparea copiei ; 6 - ..vnturul pentru decuparea desenului
original; 7 - retea de coordonate ; 8 - cimpul desenului.
Chenarul se traseaza cu linie continua groasa, tip A, la 5 mm distarl�a de con
turul pentru decuparea copiei. Fi�ia de indosariere se prevede pe latura din stinga
a formatului �i se traseaza cu linie continua subtire, la 20 mm de conturul pentru
decuparea copiei. Mijlocul spatiului fi�iei de indosariere se indica printr-o linie con
tinua subfire. La formatele AS, A4, A3 cu inaltimea de 297 mm Ji derivatele acestuia,
fiJia de indosariere este delimitata de linia chenarului, trasata in stinga formatului
la 20 mm de conturul pentru decuparea copiei (fig. 2.21).
Simbolul formatului se inscrie sub indicator, cu dimensiunea nominala de 3,5 mm.
Pe formatele AO ... A3 �i derivatele acestora se traseaza o retea de coordonate,
cu linii continue subtiri, care imparte formatul in zone avind dimensiunile 105 Ji
148,5 mm, notate cu cifre arabe Ji litere majuscule, cu dimensiunea nominala de 3,5 mm.
Formatele pot fi utilizate avind ca baza oricare dintre dimensiunile a sau b, cu
exceptia formatelor A4, a caror baza este intotdeauna dimensiunea a, Ji a forma
telor AS, a caror baza este intotdeauna dimensiunea b.
Formatele derivate se vor utiliza numai in cazurile in care nu este posibila folo
sirea formatelor normale.
Pe aceea�i coala de desen, in cadrul unui contur unic pentru decuparea desenului
original, pot fi executate mai multe desene originale, ale ciiror copii urmeaza a fi
separate prin decupare, fiecare desen avind formatul Ji elementele grafice ale aces
tuia (fig. 2.22).
PARTEA A DOUA
REPREZENTARI
UTILIZA TE TN
DESENUL TEHNIC
4. Reprezczntarea in proi�ctie ortogonala a

pi�selor
Vederea este reprezentarea ortogonala pe un plan a unei piese neseqionate.

Aceasta confine conturul aparent al piesei reprezentate, format din conturul fiecarei
forme geometrice simple care intra in componenta piesei, precum �i muchiile �i
liniile de intersecfie vizibile din direqia de proiectare.
a-
J l
/1},
m,
, m\
I
\
I
f ifcA; l'\1,f_
' ,cf·(! l'C>': t,'I' ��
Fig. 4.1 Fig. 4.2

b
$
la reprezentarea in vedere, conturul aparent �; muchiile vazute se traseaza
cu linie continua groasa, iar cele nevazuce sau golurile interioare ale pieselor care
trebuie reprezentate pe desen se traseaza cu linie intrerupca sub�ire (fig. 4.1).
Reprezentarea in proiectie ortogonala a pieselor 43
Vederile se clasifica in: vedere obi�nuitci, dad. este reprezentata dupa una din
directiile de proieqie prevazute in STAS 614-76 ; vedere inc/inata, daca este obti
nuta dupa alte direqii de proieqie decit cele indicate in STAS 614-76.
Pentru piesele turnate sau forjate ale caror forme pline rezulta din supra
puneri sau interseqii de forme geometrice simple se recomanda folosirea muchiilor
fictive la trasarea liniilor de interseqie dintre suprafetele formelor geometrice ale
pieselor, conform prevederilor STAS 105-76. Muchiile fictive reprezinta interseqii
imaginare ale suprafetelor pieselor racordate prin rotunjire. Acestea se traseaza
pe desene cu linii continue subtiri �i se termina inainte de interseqia lor cu liniile
de contur sau cu alte muchii fictive (v. fig. 4.1).
Trecerea unei linii de contur printr-o muchie fictiva se realizeaza prin intre
ruperea acesteia pe o distanta de 1-2 mm. Suprafetele cu inclinari care sint !imitate
in proieqie de muchii fictive paralele apropiate (muchiile m 1 �i m2 ) se reprezinta
in desen numai printr-o singura muchie, �i anume cea care corespunde grosimii
mai mici a piesei (muchia m p fig. 4.2, a).
Fetele paralelipipedelor, ale trunchiurilor de piramida �i portiunile de cillndri,
te�ite plan, in forma de patrulater se reprezinta in vedere prin trasarea cu linie
continua subtire a celor doua diagonale (fig. 4.2, b).
Daca pentru reprezentarea corecta a formei unei piese este suficienta o vedere
partiala a acesteia, detaliul respectiv se poate reprezenta fara linii de ruptura (fig. 4.3).
A-A
m·-<;) -= ----�
0r I ,'®
.TA � &;,ruh/o .sfr,qli

� .0 .1t1c/-ii-
Fig. 4.3 Fig. 4 4
S11prafetele striate �i-.. -n�m,ntde, care au relief marunt uniform, se reprezinta

- ,ec:E:re in relief numai pc o mid, parte a conturului (fig. 4.4).
Pentru citirea fara d·f,<;ultate a unui desen ce reprezinta o piesa cu goluri inte
,:.·e se utilizeaza reprc:rencarea sa in seqiune pe unul, doua sau mai multe plane
:.� ;::·o,eqie ale sistemului orcogonal de reprezentare. Conturul interior al piesei
44 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
se traseaza cu linii continue de aceea�i grosime cu liniile de contur exterior, iar par
�ile pline ale piesei seqionate se ha�ureaza cu linii sub1iri, pentru scoaterea lor in
eviden�a (fig. 4.5).
Secfiunea, conform STAS 105-76, este definita ca fiind reprezentarea in proieqia
ortogonala pe un plan a unei piese, a�a cum ar arata aceasta daca ar fi seqionata cu o
suprafa�a fictiva de seqionare (plana. in trepte sau cilindrica) �i daca ar fi indepar-
Fig. 4.5
A-A
Fig. 4.6
Reprezentoreo in proiectie ortogonolc'i a pieselor 45
caca 1maginar partea aflata intre ochiul observatorului �i suprafaia de seqionare

(fig. 4.6). Planul de seqionare, in general, se alege paralel cu planul de proiec}ie
pe care se face reprezentarea.
4 , R«pr�ttntar�a stctiunilor �i pturilor

Clasificarea sectiunilor. Criterii le de clasificare sint in funqie de pozi�ia pla
nului de sec�ionare fa\a de planele de proieqie, de modul de reprezentare �i de
forma suprafe�ei rezultate din seqionare.
A-A
•
� A-A
A1 a
,Jc,:f,1,,u, .,,. 1·r1:,(}
b C
Fig. 4.7
Dupo modul de reprezentare :

- secfiune propriu-ziso, cirid se reprezinta 1n desen numai conturul figurii
rezultate din intersectarea piesei cu planul de seqionare (fig. 4.7, b) ;
- seqiune cu vedere, cind se reprezinta in desen atit seqiunea propriu-zisa,
c't �i in vedere, partea piesei aflata in spatele planului de seqionare (fig. 4.7, c).
Dupo pazitia planului de seqionare fato de planul orizontal de proieqie :
- seqiune orizontalo, cind planul de seqionare este un plan de nivel; in acest
caz traseul de seqionare se ir,dica pe proieqia verticala (fig. 4.8, traseul B-B) ;
- sectiune vertica/o, cind planul de seqionare este un plan de front, iar traseul
i.;e seqionare este indicat pe proieqia orizontala (fig. 4.8 �i 4.9, traseul A-A);
- seqiune inc/inat.:, cind planul de sec�ionare are o pozi�ie oarecare fa�a de
1::,.rele de proieqie (fig. 4.10).
ntersec;ia dintre planul de seqionare fi planul de proiec�ie se numefte troseu de sec
·�·e �i reprezinta urma planului de seqionare pe planul de proieqie respectiv. Traseul de
ee::;ior..ire se reprezinta cu linie - punct sub�ire, avind la capete �i la locurile de schimbare
ll i.:ecuei traseului segmente de dreapta trasate cu linie continua groasa. Traseul de seqio-
� se noteaza cu litere majuscule (v. fig. 4.7, o - 4.10).
Dupo forma supra(etei de seqionare :
- sectiune piano, cind suprafa�a de seqionare este un plan (v. fig. 4.8 �i 4.9);
- sectiune frinta, cind suprafa$a de seqionare este formata din doua sau mai
;e plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90° (fig. 4.11); pentru
a �q Jnea sa nu apara deformata, planul inclinat se rabate pina devine paralel cu
-d de proieqie pe care se reprezinta seqiunea ;
- seqiune in trepte, cind suprafa1a de seqionare este formata din doua sau
,-:: te plane (de nivel, de front sau de profil) paralele (fig. 4.12);
· desenul tehnic
. . e ,n
Reprezentcm. utihzat
46
A-A
Fig. 4 8
Fig. 4.9
Fig. 4.10
A-A
Fig. 4.12
Fig. 4.11
Reprezentoreo in proiectie ortogonala a pieselor
47
- seqiune cilindrica, cind suprafata de seqi
este desfa�urata pe unul din planele de proie onare este cilindrica, iar seqiunea
qie (fig. 4.13).
Dupo proportia in care se face seqio
narea piesei :
- sectiune comp/eta, cind proieqia resp
intregime in seqiune (v. fig. 4.8 �i 4.9); ectiva a piesei este reprezentata in
- seqiune partia/a, cind numai o parte
a piesei
este reprezentata in seqiune in proieqia
separata de restul piesei printr-o linie
respectiva, A-ACL
de r uptu ra
(fig. 4.14 �i 4.15) ..
Seciiunile propriu-zise. Se utilizeaza·
cu scopul
de a se reduce spatiul de reprezentare in
desen al
pieselor de ma�ini, prin reducerea numa r ului
de pro �
ieqii necesare determinarii lor corecte, reali
zindu-se
totodata o economie de timp �i de materiale
.
Dupo pozitia pe desen (ata de proieqia
principala
a piesei, seqiuni/e propriu-zise se c/asi(i
ca in :
Seqiune obi�nuita, cind seqiunea este
repr
tata in afara conturului proieqiei unei piese ezen
�i este
dispusa confo r m STAS 614-76, sau in alta
pozitie
(v. fig. 4.22).
Seqiune suprapusa, cind seqiunea este
repre
zentata direct peste conturul proieqiei piese
i res-
yective (fig. 4.14). Se utilizeaza numai in cazul
in care Fig. 4.13
nu inca rca cla r itatea desenelor �i nu duce la
compli-
caiii de citire. Seqiunile suprapuse se trase
aza cu linie continua subtire, iar craseu l
ce seqionare cu Iinie punet sub;ire, care repr
ezinta �i axa de simetrie a seqiunii.
Sectiune deplasata, cind seqiunea se
r eprezinca in afara conturulu
:e-a lungul axei care reprezinta urma planu i proieqiei,
lui de seqiona r e, privita din stinga (ro
== ----=ns,r�v
� ta sp re dreapta). Seqiunile deplasate se trase
aza cu linie continua groasa (fig. 4.15).
D ,Jilpt@
�--, ttt:--jj-
�1,u,� lz1y-coh.fi
L.:,,e �-'b/t.-.e
!f£c/J,� ...�
F,g. 4.14
:eq.,une interca/ata, cind seqiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre

�"'! ::01..a pa qi ale proieqiei piesei, folosindu-se in special la piesele lungi �i de pro
c.:·r-.ant (fig. 4.14): Seqiunile intercalate se traseaza cu linie continua groasa, pe
:::2""'! -=- se noteaza urma planului de seqionare.
enul tehnic
Reprezentari utilizate in des
48
S 105-76) es te re prezentarea
r. Ruptura (conform STA
Reprezentarea rupturilo , a unei piese din car e se in dep ar
p lan
q ie ortogo n ala pe un
co nven�ionala, in p roie tr- o sup rafa�a neregula
ta,
ul p iesei p rin
p e, sep a ri nd -o d e r est
tea za o anum ita art
; in unele ca z u ri
tura , erpendiculara
pe planu I de p roie qie
••
ta de rup p
numita suprafa .
cu planul de p roiec� ie
�i printr -un plan paralel
separarea se poate face c scop ul :
R up tura se executa
u
sp a �iulu i o c upat p e de
- reducerii
ntarea pie sei,
p rin inde par
s en d e r epr eze
sp al l a piesele
EIH: b
t a r ea par�ii ru pte, in
eci
af e ct at a cl arit atea �i
lungi . fara ca sa fie
(fig. 4.16, a �i b);
I preci zia reprezentarii
par�i ale p ies ei,
\ - reprezentarii u nor
care la repre
zent area i n v edere si nt aco
partata (fig. 4.14,
perite de p artea in de
4.15).
u pere pe p lan
ul
I I U rma su prafeiei de r
d e proieqie se
nume�te /inie de rup tura
, cu
,
nti a su b�i re
se traseaza cu li ni e c
o nu
Fig. 4.15 m a de l inie ondul atii
mina l ibera, �i are for
erial (fig. 4.16,
a � i b), cu
din orice mat
se de orice for ma �i
pentru rupturi in pie ag (fig. 4.1 7,) . Liniil e de
de l inie i n zi g-z
e a re f orma
x pti a pie se l or din lemn , u ncl p ie s ei s au sii
e ce de contur a
sa c oinc i da cu o
mu ch ie sau cu o linie
r upt ur ii nu tre b uie
a acestora .
fie trasata in cont inuare zentate prin
piesele simetrice repre
i n lungul unei a xe, la
D aca r uptura se face aceasta fiind
r i, linia de ru
pturii nu se traseaza,
c mb ina te, sec�iuni � i ve de
proi eqii o
f-·--t
Fig. 4.17
Fig. 4.16
a, l a p iesele si
metrice re
pec ti va a piesei
(fig. 4.18). D e a semene
i nlocu,1.i de a,� res
a (fi g. 4.19); i n
ta� sau sferturi , linia
de ruptura nu se traseaz
pre zentate pr " j umii i
para lele, perpendiculare
p ri n cite doua liniu�e
acest caz a xelc
de simetrie se no teaza
pe a x a de simet rie.
Reprezentarea in proiecfie ortogonala a pieselor 49
8-8 a
IT
d
�
Ii
TB
J B
BT� b :j::
·-·
Fig. 4.18 Fig. 4.19
4.3. T rasH de section at�

Traseul de seqionare este urma planului de seqionare pe planul de p�oiectie
respectiv. Acesta se traseaza cu linie punct subiire avind la capete �i la locurile de
schimbare a direqiei segmente de dreapta trasate cu linie groasa (fig. 4.20). Seg-
mentele �e l}n(e continua g�o�sa 5 IJ. --15
__._,,,
nu trebu1e sa 1nt� rs�c�eze lin11le
· - · - · - - ·
de contur ale pro1eq1e1. lc)�_JA -
� -r;
Notarea traseului de seqia- J �A
nare, a direqiilor de proiecfie �i
1A
�/? /
a proieqiilor corespunzatoare se
face cu litere majuscule din alfa- 1= ( ,._ (,O(](b�l \
7/,n1eiJli(l1e
I
betul latin{ avind dimensiunea �--·---�
nominala de 1,5-2 ori mai A _(w� �-
mare decit cea. folosita pentru lfig. 4.20
inscrierea cotelor pe desen.
Literele se scriu paralel cu baza formatului, deasupra sau linga linia sage!ii care indica
direqia de proiecJie, cit �i deasupra proieqiei. De-alungul intregului traseu, va
trebui sa apara acee�i litera majuscula, diferita de cele notate pe alte proiecfii de
pe acelafi desen. ___..
---
4 - Desen tehnic industrial pentru constru::tll de ma$lnl - ed. 183
Pentru a u�ura urmiirirea traseului, in cazul seqiunilor notarea se poate face �i

in locurile de schimbare a direqiei (fig. 4.21). Daca pe un desen exista mai multe
trasee de sectionare din care rezulta sectiuni de forma identica, acestea se noteaza
cu aceea�i lit;ra, iar sec�iunea se reprezi�ta o singura data (fig. 4.22).
a b
Fig. 4.21
Fig. 4.22
4.4. No nc g,nu le pcntru r pr � n. , a sccf ;[c,.,

Piese/e pline (�uruburi, nituri, arbori, osii, pene etc.), precum �i unele elemente
pline care intra in compunerea formelor unor piese, cum sint spiiele de la ro�ile
de manevra, nervurile, aripile unor palete etc., in proieqie longitudinala, se repre-
Reprezentarea in proiec\ie ortogonala a pieselor 51
zinca 1n vedere �i nu in seqiune, chiar daca planul de seqionare trece prin axa lor
de simetrie sau printr-o parte din ele.
Reprezencarea corecta a nervurilor in desenul tehnic este indicata in fig. 4.23 :
cind planul de seqionare taie o nervura in lungul ei, aceasta se reprezintii in vedere,
neha�uratii (in fig. 4.23, bin proieqia principalii), iar cind este tiiiatii transversal ner
vura se reprezintii in seqiune, ha�uracii (in proieqia laceralii).
A-A �
1/
'- .Al �j,(Jsvrep;g_ �

[M_.-,,• l LNerw�-� sec/K.Jne A»i7tdn<1h
a
Fig. 4.23
=
B-8
------
...........
�. . -
�-;;,,}·
A-A JA
ar B
Fig. 4.24 Fig. 4.25
Aceasta regula se aplica �i in cazul tablelor sau a unor elemente plate.

Reprezentarea corecta a rotilor de manevra este indicata in figura 4.24, unde
spi�ele sint reprezentate in vedere, chiar daca planul de seqionare trece prin axa lor.
Determinarea unor e/emente de formii aflate intre suprafa�a de seqionare �i
observator se face cu linie-punct sub�ire, pe planul de proieqie al seqiunii res
pective (fig. 4.25). Tot cu linie-punct sub�ire se reprezinta �i elementele rabatute
in planul de seqionare (v. fig. 4.34, a). Astfel de reprezentari se folosesc atunci cind
planul de seqionare nu trece prin axele unor astfel de elemente, iar reprezentarea
ob�inuta este suficient de clara pentru citirea desenului.
Piesele care admit plane de simetrie se pot reprezenta in desen combinat,
jumatate vedere - jumatate seqiune, respectindu-se urmatoarele reguli:
- in proiectie pe planul vertical se va reprezenta in vedere partea din stinga
axei de simetrie, iar in seqiune partea din dreapta axei (v. fig. 4.18);
Bl__.,
b
Fig. 4.26
in proieqie pe planul orizontal, vederea se va reprezenta deasupra axei

piesei, iar sec�iunea sub axa de simetrie a piesei (fig. 4.26, b) ;
- in proiec�ie pe planul lateral, vederea se reprezinta in stinga axei piesei,
iar seqiunea in dreapta axei de simetrie a piesei (fig. 4.26, b).
La reprezentarea pieselor simetrice - pentru a face economie de timp �i spa
tiu-se admite sa fie reprezentate pe jumatate (v. fig. 4.27, a), sau pe sfert(v. fig. 4.19);
in care caz axa (axele) de simetrie se noteaza la fiecare capat, prin cite doua segmente
paralele de linie sub�ire, dispuse perpendicular pe linia de axa.
In cazul in care liniile de contur Ji muchiile piesei reprezentate vor depa�i
cu 2-3 mm linia de axa (fig. 4.27, b), axele de simetrie nu se mai noteaza cu liniu\e
paralele.
Elemente/e unei piese care se repeta identic pe aceea�i proiec�ie (de ex.: gauri,
danturi etc.), dupa caz, pot fi reprezentate complet o singura data, in pozi\ii extreme
(fig. 4.28, a �i b) sau pe o mica portiune (fig. 4.28, d), restul elementelor identice fiind
reprezentate simplificat.
'
-
in cazul reprezentarii intrerupte, prin finie de ruptura, a unei piese, totafita
tea elementelor identice care se repeta se stabilesc prin numarul lor (fig. 4.28, c).
Conturul piese/Qr sau ansambluri/or invecinate, care se impune a fr repre;en·�at
pentru lamurirea interdependen�ei dintre piese 'sau pentru stabilirea gabaritufui,
se traseaza cu linie-doua puncte sub�ire (fig. 4.29, c;, �i. b).
c�-wtJ �-t-l=Bfl
A-A �
a b
a loo/�
C
Fig. 4.28
b
Fig. 4.27
_Lil '-�ii MlamW iweain:,f

)
,I,�
11L4m
[�ti
J'�
.
11r
y_J
J ...................................
�I�
b
a
Fig. 4.29
De asemenea tot cu linie - doua puncte subtire se traseaza �i conturul pieselor

care executa deplasari in pozi�ie extrema sau intermediara de miicare (fig. 4.30).
Piesele in astfel de pozi�ii nu se ha�ureaza, chiar daca sint reprezentate in sec!iune.
Dad, _in reprezentarea la o anumita scara, o parte a piesei nu apare suficient de
c'.ar, detaliul respectiv se reprezinta separat la o scara marita, in vedere sau sec�iune,
A-A
()
lltW;l-----g
lffil...----8
3 �--=-----7
�fl-+J�'1iN----6
l..�!------5
2 4
I
Af' .TA
Fig. 4.30
UIHNt16f.-e 8 AG_
.xvro5-i
ff}
a b
·\Y tA
a b
Fig. 4.31 Fig. 4.32
limitindu-se prin linie de ruptura (fig. 4.31, b); in acest caz, portiunea proieq1e1
respective se incadreaza cu un cerc (fig. 4.31, a) trasat cu linie continua subtire,
marcat printr-o litera. Detaliul astfel reprezentat se amplaseaza, de obicei, in apro
pierea proieqiei respective.
Piesele sau obiectele care au suprafe�e curbe (fig. 4.32, a §i 4.33, a) se reprezinta
�i desfa�urat, daca este necesar; in acest caz liniile teoretice de indoire se repre
zinta cu linie continua subtire (fig. 4.32, b §i 4.33, b), iar deasupra se trece simbolul
grafic care indica reprezentarea desfa�urata a piesei.
Q_
\]
Lm,e
.svblire- '
E3
(g,/vru/�
fliM�J
-
a b
Fig. 4.33
Pentru reducerea numiirului de proieqii pe un desen, gaurile flan�elor �i ale ele

mentelor similare se pot reprezenta simplificat (fig. 4.34, a �i b), in acest caz elemen
tele rabatute se reprezinta cu linie punct subtire.
Proiectiile reprezentate rotit (v. fig. 4.38, b) sau desfa�urat (v. fig. 4.32, b �i 4.33, b)
se noteaza, indiferent de sensul de rotire sau de desfa�urare, prin simboluri grafice
conform figurii 4.35, amplasate in continuarea literelor de identificare a proieqiei.
f OQa b
b
Fig. 4.34 Fig. 4.35
Pentru reprezentarea desenelor de documenta;ie tehnologica se stabilesc

urmatoarele reguli :
- pe desenele din planurile de operatii �i din fi�ele tehnologice, conturul
suprafe;elor neprelucrate in operatia respectiva se traseaza cu linie continua sub�ire,
iar conturul suprafetelor prelucrate cu linie continua groasa (fig. 4.36) ;
- concurul adaosului de prelucrare, pe desenele de piese finite (fig. 4.37, o)

�i conturul piesei finite pe desenele de semifabricate (fig. 4.37, b) se traseaza cu linie
punct groasa.
Axele �i linii/e centre/or giiurilor sau orificiilor care au dimensiuni mai mici de
10 mm �e traseaza cu linie continua subfire, iar cele care au dimensiunile mai mari
de 10 mm se traseaza cu linie punct sub�:ire.
�roliiJ
l
t.==E-+---3
Q'1Elro/,O re.roer:liYd
/.Jn,e�
Fig. 4.36 Fig. 4.37
Liniile de axa trebuie sa depa�easca cu 2-3 mm liniile de contur ale proieqiei

piesei.
4.6. Rqprezqntari combinate
Reprezentarile combinate sint reprezentari conventionale folosite in scopul

de a u�u ra �i simplifica executarea desenelor. Axa de si metrie delimiteaza cele doua
parfi ale piesei, cea reprezentata in vedere de c�a reprezentata in sectiune. Repre
zentarile combinate au avantajul ca pe o singura proieqie se pot determina atit as
pectuI exterior al piesei, cit �i imaginea configuratiei sale interioare, printr-o repre
zentare complexa (v. fig. 4.26).
4.6, Repr.zzentarea vedqrilor �i a v.zderilor partial rotit�
Vederl partial directe. Pozitia de reprezentare a unei piese se alege in a�a fel
incit un numar cit mai mare de fete plane ale formelor geometrice sa fie paralele
cu planele de proieqie pe care se face reprezentarea ; sint insa cazuri cind unele
parti din piesa au o pozi!ie inclinata fata de planele de proieqie, ceea ce duce la
ingreu narea reprezentiirii �i cotarii lor corecte.
In astfel de cazuri, pentru inlaturarea dificulta�ilor de reprezentare, se folo
se�te proiectarea pe plane auxiliare care, dupa rabaterea pe unul din planele de
proieqie, dau posibilitatea obtinerii adeviiratei forrne �i marirni a elernentului re
prezentat (fig. 4.38, o). Direqia de. proiectare se indicii printr-o sageata marcata
cu o majuscula, iar deasupra proieqiei se noteaza litera respectivii.
Reprezentarea in proiecfie ortogonala a pieselor 57
Direqiile de proieqie se indica pe desen in urmatoarele cazuri :

- in cazul vederilor obi�nuite dispuse pe desene fa!a de proieqia principala
in alte pozifii decit cele prevazute de STAS 614-76 (D, fig. 4.39) in scopul folosirii
cit mai economice a cimpului desenului.
- seqiuni obifnuite, indiferent de poziiia in care se dispun pe desen, fa�a de
o alta proieqie decit proieqia principala a piesei (seqiunea A-A, fig. 4.39) ;
A AO
a b
F!q. 4.38
c-c
Es
D
�
�
'
-$- I n I 4>-
I ,
' II I
I
Fig. 4.39
vederi inclinate, indiferent de pozifia in care se dispun pe desen (fig. 4.38);

proieqii ale aceleia�i piese, reprezentate pe alte plan�e.
Vederi partial rotite. Cind planul auxiliar pe care s,e face reprezentarea este
rotit pina devine paralel cu unul din planele de proiec�ie, ob!inindu-se astfel adeva
rata forma �i marime a piesei (v. fig. 4.38, b ), se realizeaza o vedere partial rotita. Dea
supra proieqiei obtinute prin rotire se indica litera majuscula, urmata de simbolul
grafic care indica ca proieqia este reprezentata prin retire.
4.7. Hafuri utilizate in duenul te�nic
Notarea conven;ionala grafica pe desen a diferitelor materiale, poarta denu

mirea de ha�urare. Ha�ururile utilizate �i regulile de reprezentare grafica a seqiuni
lor in piese de diferite materiale sint prevazute in STAS 104-80, din care se da un
extras in tabelul 4.1.
' . h/Jehl 4.1.
- Akhk
45•
Lemn
1
-�nln m,dr:i refror:/o·
�. ot,a:;ro
G'I fihrei) Iii� prod,#
cwum."11
I
Partile pline ale piese/or meta/ice seciionate se hafureaza cu linii continue sub;iri
drepte, paralele, inclinate la 45°, la dreapta sau la stinga, faia de o linie de contur a
proieqiei, fa;a de o axa a reprezentarii sau fata de chenarul desenului (fig. 4.40).
Distan�a dintre hafuri se alege in func�ie de marimea suprafe;ei ha�urate, intre limi
tele 0,5-6 mm, �i trebuie sa fie de obicei, aceea�i pentru toate seqiunile �i pro
iec;iile respective, ale acelea�i piese.
Ha�urarile tuturor seqiuni/or care se refera la aceea�i piesa (in aceea�i proieqie
sau in proieqii diferite pe acela�i desen) se traseaza in acela�i sens, cu aceea�i incli
nare �i la aceea�i distanta (fig. 4.40).
Daca o piesa se seqioneaza in trepte - cu mai multe plane paralele - ha�u
rarile corespunzatoare diferitelor trepte se traseaza in acela�i sens, cu aceea�i incli
nare �i distan;e, insa decalate intre ele la fiecare schimbare de plan (fig. 4.41).
Pentru ca doua piese a/iiturate 1 �i 2 (v. fig. 4.40), care au fost seqionate, sa se
deosebeasca una de alta, se ha�ureaza in sens invers, inclinat tot la 45°. Cind pe un
desen sint reprezentate sectionat mai mult de douii piese aliiturate, evidentierea
acestora se realizeazii a tit prin orientarea ha�urilor, cit �i prin distanta diferitii din
t re ele (fig. 4.42).
Dacii liniile de ha�uri intilnesc o cotii sau o inscriptie, care nu au putut fi a�ezate
in afara suprafetei hafurate, acestea se intrerup in portiunea respectivii (fig. 4.43).
A-A
I
'f'e
'-.Llhf'-1�
�TA
sfr'iF AT��di�
qpi,nvudi
«cl�
Fig. 4.41
��-
Fig. 4.40
ti
""!O""IOtr-e
� ..
Jl>flff' m11irk.:e
�marrn
/1-,,7 �.Ye
_tt,pi�
cJ-eo,obfTKNc:t\1151
/,,_�_/n$11rthr
..Jl!!i ?!__
�coW,,r
Fig. 4.42 Fig. 4.43
Seqiunile a caror Jatime pe desen nu depiife�te 2 mm se pot innegri complet,

iar la contactul intre douii seqiuni innegrite se lasii un spa;iu liber de 1-2 mm, func
tie de miirimea reprezentiirii (fig. 4.44).
La suprafetele mari seqionate se poate ha�ura numai o fi�ie de-a lungul conturului
(fig. 4.45), iar la seqiunile a ciiror lungime este mult mai mare in raport cu liitimea,
ha�urarea se poate limita numai la capete �i in jurul gaurilor sau orificiilor.
Dacii pe un desen anumite piirti ale proieqiei sint inc/inate la 45° fatii de lini1
de contur sau axa fata de care se face ha�urarea, ha�urile se traseaza inclinate la.30°
sau 60 fatii de aceastii axii sau linie de contur (fig. 4.46).
Reprezentari utiliz�te in desenul tehnic
60
Fig. 4.44 Fig. .4.45 Fig. 4.46
4.8. Oispun�rea proiectiilor

in activitatea zilnica se intilnesc diferite piese de ma�ini care in reprezentarea
ortogonala nu pot fi complet determinate ca forma �i cjimensiuni numai p·rin doua
sau trei proieqii, fiind neoesare 4, 5, 6 sau chiar mai multe proiec�ii. iar in alte cazuri
fiind necesare reprezentari combinate (vederi �i seqiuni) pe aceea�i proieqie.
Modul de a�ezare a proieqiilor unei piese (vederi sau sectiuni) pe desenele teh
nice in cadrul proiectiei ortogonale poarta denumirea de dispunerea proieqii/or �i
este reglementat prin STAS 614-76.
Daca se considera imaginar piesa a�ezata in interiorul unui cub (fig. 4.47), de
numit in acest caz cubul de proieqie, iar proieqiile piesei se obtin pe fetele interioare
I 8
2
5/
F II
E
F-�!!!.§!!!!.
_J,_ _
I
If I ,.,-
1.....1
IL______
c�:ri
I
0. G H
I
H
/I
H G
Fig. 4.47 Fig. 4.48
ale cubului, dupa directiile indicate prin sage�i ; prin desfa�urarea cubului (fig. 4.48)
se obtin �ase proiectii diferite, care, in conformitate cu STAS 614-76, se denumesc
astfel:
- Vedere din fato, pentru proieqia ob�inuta dupa direqia 1, careia i se mai
spune �i vedere sau proiecfie principalo a piesei fi corespunde cu proieqia sa pe pla
nul [V] ;
- vedere de sus, pentru proieqia ob1inuta dupa direqia 2, care corespunde

cu proieqia ce se ob�ine pe planul [Hi] (orizontal inferior);
- vedere din stinga, pentru proieqia ob�inuta dupa direqia 3, care cores
punde cu proieqia ce se ob�ine pe planul [Wd] (lateral dreapta);
- vedere din dreapta, pentru proiec1ia ob�inuta dupa direqia 4, care cores
punde cu proieqia pe planul [W,] (lateral stinga);
b
Fig. 4.49
- vedere �e jos, pentru proieqia ob1inuta dupa direqia 5, care corespunde

cu proieqia pe planul de nivel [H,] situat deasupra piesei ;
- vedere din spate, pentru proiec1ia obfinuta dupa direc�ia 6, care corespunde
cu proieqia pe un plan de front [W2], situat in fa1a piesei.
Dispunerea pe desen a proieqiilor piesei in raport cu proiectia principala este
indicata in (fig. 4.48). Exceptie se face cu vederea din spate, care poate sa ocupe po
zi�ia / sau pozi1ia II (pentru restul proieqiilor nu este necesara notarea pozi�iilor).
Proieqia principala (vederea din fa�) se alege astfel incit sa reprezinte piesa
in pozi�ia de funqionare, iar pe aceasta proiec1ie sa apara cele mai multe detalii de
forma �i sa se poata inscrie cit mai multe dimensiuni (fig. 4.49). Piesele care pot
fi folosite in orice pozitie (axe, �uruburi, arbori etc.) se reprezinta, de obicei, in
poziiia principala de prelucrare.
La alegerea pozitiei de reprezentare a unei piese, mai trebuie sa se aiba in ve
dere fi urmatoarele :
- elementele de forma (formele geometrice) cu dimensiuni mari, In raport
cu celelalte forme componente ale piesei, si fie cit mai aproape de planele de pro-
1eqie, astfel incit si se evite, pe cit posibil, la desenare, acoperirea elementelor cu
dimensiuni mai mici ;
Reprezentari utilizate in desenul tehnic
62
geometrice ale piesei sa
- un numar cit mai mare de fe�e plane ale formelor direct adevaratele
sa se poata ob�ine
fie paralele cu planele de proieqie, astfel incit
lor marimi.
La stabilirea numarului de proieqii trebuie sa se
�ina seama de faptul ca piesa sa
toate dimensiunile care defi
fie complet reprezentata, sa se poata inscrie pe desen
se crea grefeli de interpretare
nesc formele geometrice componente ale piesei, fara a
�i citire a desenului.
trei proieqii, acestea
Cind pentru reprezentarea unei piese sint necesare numai
4.50.
se reprezinta �i se a�aza conform celor indicate in figura
Ii
F,g. 4.50
Metode/e de proieqie, dupa modul de dispunere a proiec�iilor pe desen in raport

cu proieqia principala, prevazute in STAS 614-76, sint urmatoarele:
- metoda primului triedru, denumita metoda E (metoda europeana), care
folose�te ca simbol grafic de identificare simbolul din figura 4.51, a, dispunerea pro
ieqiilor fiind indicata in figura 4.48;
Reprezentarea in proiectic ortogonala a pieselor 63
- metoda celui de-al cincilea triedru, denumita metoda A (metoda americana),

care utilizeaza ca simbol grafic de identificare simbolul din figura 4.51, b, dispunerea
proieqiilor fiind indicata in figura 4.52.
La cererea beneficiarului, simbolul grafic de identificare a metodei folosite in
proiectare se reprezinta deasupra sau linga indicator (in special pe documenta�iile
tehnice executate pentru strainatate).
8�
� ,B
/� I [0]1 ��
a r�l'f!..�� ,
�8
I
��§;Lg]'
/--,
I (- I
I I r-.�
i I, .....,_
I r.J r,
I '----'-
CL_______ O
�b
'' DJ]. /"
Fig. 4.51 D Fig. 4.52
4.9. fntocmircza -desenului d� Hl�v,u
�-o- 1. Generolitati
Desenul unei piese este, de fapt, reprezentarea grafica in proieqie ortogonala
a tuturor formelor geometrice componente �i in numarul de proieqii corespunza
toare astfel incit piesa sa fie cit mai clar �i complet determinata.
Dupa modul de concepere �i realizare, desenul unei piese, al unui subansamblu
sau al unui ansamblu poate fi :
Desen de proiect sau de documenta�ie tehnica, care exprima transpunerea gra
f:ci, in proieqie ortogonala, a concep�iei proiectantului, cercetatorului sau a ino
vatorului, datele necesare executarii desenului rezultind din calcule sau experi
"'l'lentari.
Desen de releveu, care reprezinta transpunerea grafica, in proieqie ortogonala,
dopa model (piesa sau subansamblu existent), prin reproiectare.
in ambele cazuri se incepe cu un desen executat cu mina libera, in creion, pe
or1ce fel de hirtie (de obicei pe hirtie alba opaca), de un format corespunzator unei
reprezentari cit mai dare �i complete. Acest desen poarta denumirea generala de
sclJ,fo, poate fi facut la o scara marita sau miqorata, intr-o aproxima�ie vizuala �i
64 Repre:r:entari utilizate in desenul tehnic
serve�te la intocmirea desenelor de studiµ �i de executie. in unele cazuri, schita poate

fi utilizata �i ca desen de execu�ie, daca este completata cu datele necesare referi
toare la dimensiuni, starea suprafetelor �i abateri de forma �i pozitie a suprafetelor.
Necesitatea alcatuirii schi�ei, dupa model, rezulta �i din situatiile urmatoare:
- nu intotdeauna piesele care urmeaza a fi reproiectate pot fi demontate,
transportate �i desenate in atelierele de proiectare, din cauza ca instalatiile carora
le apartin nu pot fi oprite ;
- prin alcatuirea mai intii a schitei �i apoi a desenului de executie se inlatura
eventualele gre�eli de reprezentare �i se realizeaza �i econornie de timp �i materiale.
4.9.2. Intocmirea schi�ei
Realizarea schitei unei piese comporta doua etape principale: etapa de obser
vatii fi de studiu asupra piesei ce urmeaza a fi desenata �i etapa de realizare grafica
a schitei.
Epata de observafii �; studii (studiul preliminar al piesei) cuprinde urmatoarele:
- Studiul (identificarea) piesei ; precizarea denumirea piesei ; stabi!irea func
t1e1 piesei in ansamblul, mafina sau instalatia din care face parte; determinarea
pozitiei de funqionare, in special la piesele care prin natura functiei lor nu se pot
desena decit intr-o anumita pozitie (arborele cotit al unui compresor, al unui mo
tor etc.); stabilirea raporturilor reciproce ale piesei cu celelalte piese ale ansam
blului din care face parte.
- Studiul tehnologic
al piesei: precizarea mate
- Tnmc/,1 4? rialului din care este rea
lizata piesa ( de ex. fonta
Fe 250 STAS 568-75 ; otel
�rr O L 37 STAS 500/2-80;
bronz - Bz 14 T ST AS
197/1-75 etc.); stabilirea
procesului de fabricatie a
piesei �i eventualele trata
I mente termice ; determi
narea calitatii prelucrarii
suprafetelor (rugozitatea).
\ "· '111d pa/rot;_
- Studiul formelor
Fig. 4.53 geometrice ale piesei: ·de
termi narea formei geome-
trice de baza (principala) care determina �i pozitia de reprezentare a piesei ; determi
narea celorlalte forme geometrice ale piesei (fig. 4.53) Ji modul lor de reprezentare ;
determinarea formel funcflonale a plesel, rezultata din completarea formelor prin
cipale cu elemente auxiliare rezultate din prelucrare, ca filete, canale de pana, gauri
etc. ; determinarea formei constructiv tehnologlce a piesei, care rezulta din forma func
tionala prin completarea cu unele detalii, ca racordari, inclinari ale peretilor, t�i
turi, conicitap etc., impuse de procesul tehnologic de fabricatie al piesei.
Reprezentarea in proiectie ortogonalc'i a pieselor
65
in figura 4.54 este reprezentata o p1esa - in vedere explodata - din care

rezulta clar formele geometrice componente cit �i forma geometrica de baza.
- Stabilirea pozitiei de reprezentare tine seama de urmatoarele : pozitia de
reprezentare a unei piese trebuie astfel aleasa incit in vederea sau sectiunea prin
cipala sa apara cit mai multe detalii de forma �i sa se inscrie cit mai multe dimen
siuni; sa se elimine deformarea prin proieqie a unor elemente geometrice, cum
a
Fig. 4.54
sint cercurile, patratele, hexagoanele etc., inlesnind astfel intocmirea corecta a de
senului �i citirea acestuia ; pozi\ia de reprezentare sa corespunda cu pozitia reala
de functionare a piesei in ansamblul sau instalatia din care face parte (in cazul pie
selor care pot fi folosite in orice pozitie, se recomanda sa fie reprezentate In pozitia
principala de prelucrare) ; daca exista doua sau mai multe pozitii .de funqionare a
piesei se va alege ca p�nitie de reprezentare aceea in care proiectia principala -
vedere sau seqiune - sa reprezinte cit mai multe detalii de forma Ji sa permit.a
inscrlerea cit mai multor dimensiuni, urmarindu-se totodata sa existe cit mai putine
muchii Ji elemente nevazute 'reprezentate prin linii intrerupte.
��tt' i�tfJ
L.....:
�L
a:$
0 .,.� Fig. 4.55 b
- Stabilirea numarului de proiectii functie de criteriile de mai inainte, cu
noscind ca o piesa poate fi complet determinata dintr-o proiectie, doua, trei sau
mai multe, in functie de gradul sau de complexitate. Daca pentru o piesa sint nece
sare trei proiectii, acestea se reprezinta ji se a�aza pe formatul de desen conform
figurii 4.55, b.
5 - Desen tehnlc industrial pentru constructU de ma,1n1 - ed. 183
Etapa de realizare graficii a schifei trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :

- Alegerea formatului de hirtie �i stabilirea spa�iului necesar pentru fiecare
proieqie (dreptunghiuri minime de incadrare). Pentru aceasta se stabilesc, in prea
labil, dimensiunile de gabarit ale piesei (lungime, la�ime �i inaltime), chiar in limita
aproximatiei vizuale, pe baza carora se determina formatul corespunzator. Pe for
matul ales se traseaza indicatorul �i dreptunghiurile minime de incadrare (fig. 4.56).
'
1
-� I -..
-+--·
' A ••
-t·
-+-
- n,r
Fig. 4.56
Spa�iile necesare pentru fiecare proiecfie vor fi astfel dispuse indt distantele di ntre
ele sa fie aproximativ egale �i sa incadreze perfect conturul piesei. Necunoscutele x
Ji y din figura 4.56 se determina astfel:
x = L - (A + B) - (20 + 5) , cu conditia 2 0 � x � 80;

3
= 1 - (B + c - ( 2 x 5) ,
y � cu conditia 10 � y � 50,
L fiind lungimea formatului iar / - la�imea formatului.

- Trasarea axelor de simetrie se face cu linie punct subtire. Acestea trebuie
sa depa�easca cu 2-3 mm conturul proiec�iei (d,reptunghiul de incadrare; v. fig. 4.56).
lntersectia liniilor de axa se face numai prin segmente de dreapta, la inceputul
Ji sfir�itul acestora. ln figurile 4.57 §i 4.58 se indica tras1rea axelor de simetrie pe
diferite corpuri geometrice.
- Trasarea conturului exterior se face cu. linie continua subtire, pe cele trei
proiec�ii, in limitele dreptunghiurilor de incadrare stabilite (fig. 4.59).
- Trasarea conturului interior al piesei se face considerind piesa imaginar sec
�ionata cu o suprafa�a de sec�ionare (v. § 4.2), complet sau par�ial (fig. 4.60). Forma
I
t \
_.&
s,mefrie
i � nll=tc: g:,ehr
�3Jt!gtne11K:
� /..![liil d> c� se h:epe fl._
a b se Tvrmna a; �nt
Fig. 4.57 Fig. 4.58
I
1-
-·-+-·-·
·Fig. 4.59
(unc�ionali a piesei se determini prin trasarea filetelor, iar forma constructiv-tehno
logici prin trasarea ra,cordirilor Ji a muchiilor fictive.
- Tngro,area liniilor de contur se face dupa completarea detaliilor de form!
ti constructive ale piesei, cu linie continua groasa atit conturul exterior, cit Ji con-
Fig. 4.60
INOICATlJll
Fig. 4.61
Repreientarea in proiecfie oraogonalci a pieselor
69
t
� r,
Fig. 4,62,
70 Reprezentari. utilizate in desenul tehnic
turul interior al piesei (fig. 4.61). Tot in aceasta faza se indica pe desen urma planelor
cu car.e a fost seqionata piesa, prin marcarea traseului de seqionare A�A fi B-B.
- Hafu rarea partilor seqionate se face pentru scoaterea in evidenta a portiu
nilor pline din piesa seqionata pe planele respective. Aceste portiuni se hafureaza
cu linii continue subiiri, inclinate la 45°, conform § 4.7 (fig. 4.61).
Spre a se intui Ji mai bine modul de intocmire a unei schiie, in figura 4.62,
piesa este reprezentata atit in proiec�if. axonometrica (fig. 4.62, o), cit Ji in proi�ciie
ortogonala (fig. 4.62, b), eviden�iindu-se creJterea clarita�ii.
Pentru ca desenul de releveu - schifo - sa serveasca fi ca desen de executie
trebuie completata cu datele referitoare la dimensiuni, starea suprafetelor fi abate
rile de forma �i pozi�ie reciproca a suprafeielor (v. cap. 5 �i 6).
5. Cotarea desen¢lor tehnic¢
5.1. Norme fi r�guli de cotare
5. 1 .1. Generalito\i ·
Dimensiunea este o caracteristica geometrica liniara, care stabile�te manmea

unei piese, distanfa dintre doua suprafete, distanta dintre piesele unui ansamblu,
sau distanta dintre doua subansamble ale unei instalafii, unghiulara etc.
Determinarea Ji' inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau ansamblelor
poarta denumirea de cotare �i se efectueaza conform regulilor stabilite prin STAS
188-76.
Dimensiunile care se inscriu pe desene sint de doua feluri :
- dimensiuni nominale N, rezultate din calcul, proiectare sau cercetare, sta
bilite pe baza unor criterii funqionale sau constructiv tehnologice a pieselor; se
inscriu pe desenele de proiect sau de documentatie· tehnica;
- dimensiuni efective E, rezultate din masurare; se inscriu pe desenele de
releveu.
Aceste dimensiuni se prevad fi se inscriu pe desene cu abateri, impuse de con
ditiile de executie Ji de funqionare a pieselor in cauza.
Cotarea trebuie sa determi.ne cu precizie toate dimensiunile necesare executiei
Ji functionarii pieselor, prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc
formele geometrice funqionale Ji constructiv-tehnologice ale pieselor desenate.
Cotele se inscriu pe desene cu cifre arabe fi cu dimensiunea nominala preva
zuta in STAS 186-74. Dimensiunile cotelor se exprima In milimetri. Liniile utilizate
pentru executia grafica a cotarii sint cele prevazute in STAS 103-76.
s.1.2. Ele cotarii
in reprezentarea grafica a cotarii, conform fig. 5.1, se disting urmatoarele

elemente principale :
Liniile de cota, deasupra carora se inscriu valorile numerice ale cotelor, se tra
seaza cu linie continua subtire, parole/ cu liniile de contur ale proiecfiei piesei, la dis
tanµ de minimum �apte milimetri. Se delimiteaza prin sageti, amplasate la una sau
ambele extremitati, sau prin combinatii de sageti fi puncte (fig. 5.1). in cazul cotarii
Reprezentari utilizate in desenul tehnlc
72
fig. 5.1
Fig. 5.2 Fig. 5.3 Fig. 5.4
a b
Fig. 5.5 ·Fiig. 5.6
75 75 75
b
Fig. 5.7 Fig. 5.8 fig. 5.9
Cotarea desenelor tehnice 73
lungimii arcelor de cerc (fig. 5.2 �i 5.6), diametrelor de circumferinta (fig. 5.4), razelor
de curbura cind centrul poate fi determinat la scara desenului (fig. 5.3, R 20) �i
razelor de curbura cind centrul nu poate fi determinat la scara desenului (fig. 5.3,
H 120), linia de cota se executa frinta inspre centru.
Liniile ajutcitoare se traseaza cu linie continua subtire �i indica suprafetele sau
planele intre care se inscriu cotele, putind servi ji la construirea punctelor necesare
pentru determinarea formelor geometrice ale pieselor reprezentate (muchii fictive,
centre de curbura etc.).
Liniile a)utatoare trebuie sa fie, in general, perpendiculare pe liniile de cota
�i sa le depajeasca cu 2-3 mm. Daca este necesar, pentru claritatea cotarii, liniile
ajutatoare se pot trasa inclinat la 60 °, fata de linia de contur (v. fig. 5.4, 0 30). in
cazul cotarii dimensiunilor unghiulare sau a lungimii arcelor de cerc ce corespund
unor unghiuri obtuze, liniile ajutatoare se traseaza radial (fig. 5.5, b), iar in cazul
coardelor de cerc sau al lungimii arcelor ce corespund unui unghi � 90 °, liniile aju
tatoare se traseaza paralel cu bisectoarea unghiului respectiv (fig. 5.5, a �i 5.6).
Ca linii ajutatoare mai pot fi folosite : (liniile de cota, in cazul special al cotarii
profilurilor curbe (fig. 5.7); liniile de contur, in cazul unor desene cu destina�ie
speciala, trasate cu o grosime deosebita (fig. 5.8, a �i b) �i fig. 5.9).
Liniile de indicofii se traseaza cu Iinie -continua subtire ji servesc pentru a se
preciza pe desen o prescriptie, o notare conventionala (v. fig. 5.1) sau o cota, care
din lipsa de spatiu, nu poate fi inscrisa deasupra liniei de cota (v. fig. 5.17).
Linia de indicatie se sprijina pe o suprafata, printr-un punct ingro�at (v. fig. 5.6,
gros. 10). pe o linie de contur, printr-o sageata (v. fig. 5.6, 0 15), sau pe o Iinie de cota
fara punct sau sageata (v. fig. 5.17).
Cote/e reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate.
Se inscriu deosupro liniilor de cotci, la 1-2 mm distanta de �cestea, de preferinfci spre
mijlocul /or, �i decalate alternativ una fata de cealalta, sau fata de o axa de simetrie
v. fig. 5.1 �i fig. 5.19), dimensiunea nominala a scrierii fiind de minimum 3,5 mm.
Toate dimensiunile liniare, inscrise pe desen, se exprima in milimetri, insa
simbolul unitatii de masura nu se inscrie dupa cota respectiva, cu exceptia dimen
siunilor unghiulare, sau a dimensiunilor liniare exprimate in alte unitati de masura,
a care se inscriu simbolurile unitatii de masura.
Fae exceptie de la regulile de inscriere a cotelor urmatoarele cazuri :
- cind spatiul pentru dispunerea cotelor este insuficient, acestea se inscriu
fe in afara liniilor ajutatoare, de preferinta in dreapta, fie in dreptul unor linii de
ndicatie (v. fig. 5.17) sau pe bratul prelungit al liniilor de cota;
- cind se indica o conicitate, prescrip1ia conicitatii se inscrie paralel cu axa
;:iesei (fig. 5.10, a) sau pe o linie de indica1ie (v. fig. 5.39, b);
- cind se indica o inclinare, prescriptia se va inscrie paralel cu suprafata
ndinata, deasupra acesteia (fig. 5.10, b).
Siigetile utilizate la cotare au forma �i dimensiu nile indicate in fig. 5.11, dar nu
mai mica de 2 mm. Sagetile se sprijina, de obicei, pe liniile ajutatoare, pe liniile de
contur sau pe liniile de axa (cind reprezinta conturul imaginar al piesei). Cind sageata
intilne�te o linie de contur, in zona sage�ii linia de contur se intrerupe (fig. 5.12).
i
,J
r
'1 I
i >N«J
�
E1J
KXJ ]
a b �
Fig. 5.10 Fig. 5.11
b
a
Fig. 5.12 Fig. 5.13
flg. 5.14 Fig. 5.15
Liniile de cota sint prevazute cu sage�i numai la una din extremita�i. in urma
toarele cazuri : la cotarea razelor de curbura (fig. 5.13, o �i b); la cotarea elemen
telor simetrice (fig. 5.14); la cotarea mai multor dimensiuni fa{a de o linie de refe
rinta printr-o singura linie de cota (fig. 5.15, a �i b).
5.1.3. Simboluri utilizate la cotare
Pentru a se inielege corect forma geometrica �i profilul elementelor reprezen

tate, cotele inscrise pe desene sint insotite, dupa caz, de simboluri grafice. Modul
de reprezentare grafica a simbolurilor �i inscrierea pe desen a acestora este indicat
in tabelul 5.1.
Tubelu/5.I
S/MBOLIJRI IJTILIZATE IN DESENIJL TEHNIC
i
.Simbohr o/J//QC!Jrii wincolvri fqcvlhlive
SimhoM E!emenl/JI cobt bemo,u de cohre .Sim6oM Elementvl cokJt GP,,,N(/ de CM)'/¥'
q, Ol(]me/re ¢40 D Lo!iJro pdlto!ului 040
R Ruze de curblJru R30 t>.sw<J Conicihle t>J:70 � <I f:10
M f'ile� me/rice M20 >J(JU< k:/inqre >T:100= <f:700
,....--..... Arce 4() = Egqlih!e ti,fbrm<,/IY6
q<h/fimt, 1,-.,�-.,
5.1.4. Reguli de inscriere a cotelor pe desene

Pentru ca O piesa sa poata fi cit mai corect cotata �i sa se poata citi cu UfUrinta
fiecare cota inscrisa pe desen, conform STAS-188-76, se stabilesc urmatoarele reguli :
Tnscrierea cote/or pe desene se face astfel incit sa poata fi citite de jos in sus Ji
,,��,
din dreapta proieqiei (sensul trigonometric), in raport cu baza formatului pe care
)1� \�
'iI�", -_/,.,,_,_
�.�
7;,;J�� /
--b
Fig. 5.16
elte trasat indicatorul, conform celor indicate in fig. 5.16, a �i b. Zona ha�urata,
cJprinsa intre axa verticala fi unghiul de 30 ° este interzisa pentru inscrierea cotelor.
Cind spa;iile afectate cotarii nu permit inscrierea corecta a cotelor, se utilizeaza
..dicatiile din fig. 5.17.
76
N
,.n
N
N
,.n
0
N
,.n
-�
Cl
Tn cazu/ piese/or fungi, cu profil constant, repre;z,entate intrerupt (fig. 5.18, b)

linia de cota se traseaza complet intre liniile ajutatoare, iar daca cotele inscrise
reprezinta o alta scara, acestea se subliniaza (fig. 5.18, a).
La piese/e de revolufie, cotele se inscriu, alternativ, de o parte. �i de cealalta a
axei (fig. 5.19, a). Cind spa�iul nu permite inscrierea alternativa a cotelor, acestea
se pot inscrie pe axa, cu condi�ia ca in zona respectiva axa sa se intrerupa.
Tn cazu/ piese/or simetrice reprezentate combinat (vederi fi sectiuni), liniile de
cota referitoare la diametre se traseaza intrerupt, depa�ind cu 5-10 mm axa de
simetrle (fig. 5.20 �i 5.21).
Cind o cota trebuie inscrisa pe o suprafata ha�urata, in zona respectiva ha�u rile
se intrerup. creindu-se un spatiu liber in zona respectiva, de forma aproximativ
circulara sau dreptunghiulara (fig. 5.22).
Daca trebuie cotate mai mutt de trei cercuri concentrice, acestea se vor cota ca
in fig. 5.23, la cca 30° una fata de alta, avind in vedere ca in zona interzisa (30° la
stinga fa�a de axa verticala) sa nu se inscrie cote ; daca spa�iul nu permite, cotele
se inscriu �i in afara proieqiei.
Tn cazul pieselor cu prelucrari interioare �; exterioare, cotele referitoare la dimen
siuni interioare se grupeaza de o parte a proieqiei, iar cele referitoare la dimen
shinl exterioare se grupeaza de cealalta parte a proieqiei (fig. 5.24). De asemenea,
in cazul cotarii pieselor unui ansamblu, se grupeaza separat cotele referitoare la
fiecare piesa, cu excep�ia cotelor comune (fig. 5.25).
�
-it
Co&ex.flt:,oore .,
Fig. 5.24 Fig. 5.25
Trasarea liniilor de cota pe liniile de contur sau in prelungirea acestora este

-terzisa (fig. 5.26).
pe liniile de axa nu este recomandata (fig. 5.27).
Trasarea linii/or de cota
Cind de aceea�i parte a proieqiei trebuie inscrise mai multe cote. se inscriu mai
-tii cotele cu dimensiuni mai mici, apoi cotele cu dimensiuni mai mari ffig. 5.28, a).
:ste interzisa incruci�area liniilor de cota sau a liniilor de cota cu liniile ajutatoare
'"g. 5.28, b).
Cotarea elementelor acoperite (reprezentate prin linie intrerupta, fig. 5.29, b)
,· � este indicata.
78
a
a b
Fig. 5.26 Fig. 5.27
a b a b
Fig. 5.28 Fig. 5.29
a
Fig. 5.30 Fig. 5.31
40
Fig. 5.32
«se a
fig. 5.33
b
Sprijinirea linii/or de cota pe linii rezultate din interseqii de corpuri (muchii

fictive) este greJita (fig. 5.30, b).
Nu este recomandat sa fie inscrise cotele interioare in Ian� cu cote exterioare
(fig. 5.31, b).
Cote/e simetrice fata de o axa, cu acelea1i valori, se pot nota prin simbolul =
(fig. 5.32).
La inscrlerea cote/or pe desen nu se recomanda folosirea liniilor ajutatoare prea
lungi (fig. 5.33, b), care incarca inutil desenul.
a b
Fig. 5.34 Fig. 5.35 Fig. 5.36
0 cota de pozifie (funqionala) se inscrie direct pe desen, cota 120 (fig. 5.34, a), Ji
nu trebuie sa rezulte din insumarea cotelor 90 + 30 (fig. 5.34, b).
Diametrele �i pozifia gaurilor de prindere, de acelaJi diametru, la o flanJii cilin
drica, aJezate simetric pe un cerc, se pot cota simplificat ca in fig. 5.35, notindu-se
diametrul cercului purtator al centrelor gaurilor ( 0100), iar pe o linie de indicafie
numarul Ji diametrul gaurilor de
prindere, precum Ji echidistanfa lor.
£/ementele identice �i dispuse
simetric pe aceeaJi proiecfie se co
teaza o singura data (fig. 5.36)..
C1nd o piesa este comp/et deter
minata dintr-o singura proieqie, in
special la piesele subtiri, grosimea
acestora se noteaza in interiorul
proieqiei (Gros. 5, fig. 5.37, a) sau
la capatul unei linii de indicafie
(fig. 5.37, b), realizindu-se astfel o
economie de o proiecfie. Fig. 5.37
5.1.5. Reguli soeciale de cotare
Tn ariumite cazuri, cotarea este reglementati de reguli speciale care s-au stabilit
fie din necesitatea de a aduce anumite simplificiri operatiei de cotare, fie din adaptarea
regulilor generale la anumite forme specifice ale elementelor pieselor cotate, ca Je
exemplu conicitaii, reduceri, lnclinari, teJituri etc., care in coi,formitate cu STAS
· 188-76, sint considerate tot cote.
Conicitatea, conform STAS 2285-71, este definita ca fiind raportul dintre dife
ren�a diametrelor (0 a fi 0 b) a doua seqiuni normale la axa conului �i distan�a / dintre
cele doua sec�iuni (fig. 5.38). Simbolul literal folosit pentru notarea conicitatii
este K. Se determina cu relatia
1/K = (0 ,. - 0 b)//.
Cind conicitatea se exprima in grade
1 ex 1 ex
- = 2 tg- = 1 :- cotg-,
K 2 2 2
iar cind conicitatea se exprima in procente
p = 100/K = 100(0 a - 0 b)// = 200 tg a/2,
a fiind unghiul de inclinare.
Conicitatile sint standardizate �i astfel alese incit numaratorul raportului este
intotdeauna unitatea.
inscrierea conicita\ii pe desene se face paralel cu axa piesei, deasupra acesteia.
precedata de cuvintul conicitate (fig. 5.38) sau de simbolul grafic al notarii conicitat11
cind spatiul de pe desen este mic (fig. 5.39, a) ; conicitatea se poate inscrie �i pe o
linie de indicatie (fig. 5.39, b �i d).
. ·-
I
a b
'h
C
Fig. 5.38 Fig. 5.39
0 inscrip�ie de forma <] 1 : 10 reprezinta o conicitate la care diferen�a diametre

lor este de 1 mm la o distan�a axiala de 10 mm, intre cele doua sec�iuni. De exemplu,
daca 0 a = 85, 0 b = 75 �i / = 100, conicitatea va fi
1/K = (85 - 75)/100 = 10/100 = 1 : 10.
La cotarea elementelor conice nu este neaparat necesar sa se indice conicitatea
pe desene. Alegerea metodei de cotare depinde de condi�iile de funqionare �i exe
cu�ie a pieselor respective. Cind pe desene se indica conicitatea, cota dimensiunii
bazei nici nu se mai inscrie (v. fig. 5.39, a), spre a nu incarca desenul, prin supra
cotare.
Fig. 5.40 Fig, 5.41

1/i = (a - b)/2/.
Notarea inclinarii se face
paralel cu linia de contur la care
se refera, de-a lungul sau in pre
lungirea acesteia (fig. 5.41, b),
prin inscrierea cuvintului lncli
nare, inaintea raportului 1 : i.
Cind spafiul nu permite, se
utilizeaza simbolul grafic < Fig. 5.42 Fig. 5.43
(fig. 5.41, a). Tot din motive de
supracotare a desenelor, se recomanda sa se coteze numai una din
ipaltimi, de preferinfa cea mai mare (fig. 5.41, b); notafia < 1 : 100 reprezinta
o inclinare la care diferenta inaltimilor a-b este de 1 mm, la dublul distantei /=SO,
Ge reprezinta lungimea piesei respective).
La cotarea suprafefe/or sferice, inaintea cotei care indica diametrul sau raza
sferei, se inscrie cuvintul Sfera (fig. 5.42 1i 5.43).
Te�iturile sint forme conice, cu bazele foarte mari in raport cu inalfimea lor.
Toate te�iturile de 45 ° se coteaza sub forma de produs (inaltimea te�iturii x valoarea
unghiului ; t x 45 ° ) pe o linie de indicatie (fig. 5.44, a 1i b) sau pe o linie de cota
(fig. 5.44, c 1i d). La te�iturile diferite de 45 ° se coteaza separat inalfimea teJiturii
�i separat valoarea unghiului (fig. 5.45, a �i b).
Raza de curbura, cind centrul de curbura al razei se afla in interiorul proiectiei,
se coteaza ca in fig. 5.46, a, fara a se determina centrul de racordare. Daca insa centrul
de racordare se afla in afara proieqiei, se determina pozitia acestuia prin coordonate
(x Ji y), iar raza se traseaza frinta spre interior (fig. 5.46, b).
Cotarea mai mu/tor elemente identice ale aceleia�i piese se face ca in fig. 5 .47,
prin notarea fiecarui element identic cu aceea�i litera Ji o inscriptie care arata mari
mea cotelor respective, evitindu-se astfel repetarea unor cote egale intre ele.
Pozifiile �; dimensiunile mai mu/tor elemente identlce, dispuse succesiv la distante
egale intre ele, se coteaza ca in fig. 5.48, a. Distanta dintre elementele identice ex-
6 - Desen tennlc lndustrLal pentru constructll de ma�lnl - ed. 1es

enul tehnic
Repre1entari utili1ole in des
82
unui produs efectuat (5 x 20
= 100), in care unul
treme se notea za sub forma a l doilea lun gime
a unui
tre fact i r p rez inta num arul de intervale, iar ee l de-

din or e
interval. ca prin pozi tia

ere le de cotci 6, 9, 66, 68, 86, 98 etc. se pune punct da
Dupci num
confuzii (fig. 5.48, b).
inscrip�ionarii lor sint posibile
a
El b a
�w
· 8
�
C
d
Ef b
Fig. 5.45
Fig. 5.44
a
Fig. 5.47
Fig. 5.46
a b
Fig. 5.48
5.1.6. Reguli de cotore simplificota a pieselor

Reducerea timpului de reprezentare a diferitelor piese de ma�ini se poate rea
liza �i prin normele prevazute de STAS 188-76 �i dispunerea simplificata a cotelor,
astfel :
Pentru piese/e care admit mai multe variante dimensionale ale aceleia�i forme
constructive tehnologice, reprezentate la scara pe un singur desen, se recomanda
Fig. 5.49 Fig. 5.50_
courea literala (fig. 5.49), iar valorile literelor corespunzatoare cotelor sint inscrise
·:::r-un tabel alaturat desenului ; tabelul mai con�ine �i numerele de pozi�ie ale
u·1antelor, numarul de bucaii din fiecare varianta �i masa neta a acestora .
Pe reprezentiirile sche
.-c: ce ale construqii/or meta-
ce cotele se scriu direct pe
e e'""entele respective, fara
c-�� urea Iiniilor de cota sau
a niilor ajutatoare, cu
ie:xcepiia cotelor de gabarit
t• 5.50).
a
Lo cotarea mai mu/tor di
' ::::·�,, liniore sou unghiulare a
;i ee o linie de referinta, in
ll:X� cfspunerii cotelor pe linii
cou paralele (fig. 5.51, a
552. a), se poate utiliza
e:"" .. , de dispu nere a co-
.:;,: ;:,e O singura linie de cota
<::, � �
!. 5.51, b �i 5.52, b), cu b
::, 4rea corespunzatoare a
� Fig. 5.51 Fig. 5.52
�-;i or fa� de linia de re-
-,.�;.a Punctul de pe linia de referinta se reprezinta ingroJat �i se noteaza cu
� C. ar cotele se scriu paralel cu liniile ajutatoare, in dreptul punctelor de
,. ,. �q.e a acestora cu linia de cota.
Doca prin oplicarea regulilor de cotore la o piesa prevazuta cu un numar more de

gaurl (cote de pozi�ie �i cote de diametre ; fig. 5.53, a) se ajunge la supraincarcarea
desenultii, se poate utiliza o cotare tabelara, alaturata desenului (fig. 5.53, b), notin
du-se pe desen fiecare gaura cu un numar �i indicarea coordonatelor de pozitie
(x �i y) ale centrelor gaurilor fata de o Ii nie de refed nia.
c::, le � �
X
0
� f 2 3 4 5 ...
!i)
J )(15 15 3() JO 48 ...
�
y 15 6() JO 6() 42 ...
20 ...
�>4 -Ett
� /0 8 6 6
#
a b
Fig. 5.53
Docii pe un desen al unei piese toate razele de racordare sau toate teJiturile au
aceeaJi valoare, pentru simplificare, nu se mai coteaza fiec·are raza (te�itura) �i se
recomanda sa se noteze deasupra indicatorului sau in conditiile tehnice pe desen,
o prescriptie de felul : Toate rocordarile au RS sau Toate te�iturile sint 2 x 45° .
5.2. Principii Ji mcztodcz dcz cotar�
5.2.1. Generalitati
Studiul tehnologic �i al formelor geometrice a pieselor sta la baza inscrierii

cotelor pe desenul unei piese. Cotele inscrise pe desenul unei piese trebuie sa deter
mine cit mai corect, atit pozitiile corpurilor geometrice ce compun formele con
structiv-tehnologice ale pieselor, cit �i marimile acestor corpuri, forme �i detalii.
Necesitatea de a se putea controla permanent cotele atit in timpul intocmirii
desenului, cit �i in timpul re1lizarii piesei (in procesul de fabricaiie) impune stabilirea
unor suprafe�e apar!inind formei piesei, fata de care sa se faca masurarea fi inscrierea
cotelor. 0 astfel de suprafa�a se nume�te suprofafii de referinfii (de reper) sou boza
de cotore.
5.2.2. Stabilirea bc1zelor de cotare

0 suprafa� a unei piese ca sa poata fi luaca ca baza de cotare trebuie sa inde
plineasca urmatoarele condi�ii : sa fie, pe cit posibil, prelucrata; sa fie plana; sa fie
perpendiculara pe planul proieqiei care se coteaza; sa fie accesibila pentru masurare;
sa prezinte importania pentru func�ionarea piesei ; sa limiteze pe cit posibil piesa.
Ca baze de cotare pot fi luate §i planele de simetrie ale pieselor (tuprafete

imaginare), cu conditia de a fi accesibile pentru masurare 1i trasare.
Bazele de cotare (suprafe!ele de referin!a) se reprezinta cu linii drepte pe pro-
,eqiile piesei.
Aplicind cele prezentate mai inainte la exemplul din fig. 5.54, reiese ca s-a luat
ca baza de cotare suprafata notata cu Be, care intrune�te majoritatea conditiilor
scabilite, fata de care s-au inscris cele trei
�•
cote /, / 1 fi /2 , ce determina dimensiunile
piese� in sens longitudinal.
In exemplul din fig. 5.55, b, suprafa;a
Bc1, cu toate ca este plana, perpendicu Iara pe
p anul proieqiei, accesibila pentru masurare
�i limitind piesa, nu este recomandata pentru
cotare ; se prefera Bel, paralela cu Bc1, �,• "' 1""1-
c!ar care este prelucrata, conditie care este
rnai importanta decit aceea de a limita piesa Fig. 5.54
fig. �.55, o).
In activitatea de proiectare se intilnesc deseori piese, care au mai multe bate
de cotare (fig. 5.56), fata de care se inscriu cotele, astfel: / 1 reprezinta dimensiunea
d ntre cele doua baze (Bc1 �i Bel), iar /2, / 3 �i /4 - dimensiunile piesei, de la baze le
de cotare la axele de simetrie (plane de simetrie).
8c2
Corect
�·----'
�
�
lncoffCt
�
a
Bel
�
��
b '
Fig. 5.55 Fig. 5.56
5.2.3. Clasificarea cotelor
Cotele inscrise pe desenele de executie ale pieselor, in conformitate cu

S-AS 188-76, se clasifica in:
Cote funqiono/e F (principale), care reprezinta dimensiuni importante pentru
fo-,qionarea pieselor reprezentate (cota 70 ± 0,1 in fig. 5.57, care stabile�te dimen
i_.,ea functionala a piesei dintre Bet �i axa de simetrie; cota 25 ± 0,1 dintre BC2
,1· a doua axa de simetrie; cota 100 ± 0,1 care stabile�te dimensiunea dintre doua
l=ue de cotare (Bc5 �i 8c6)).
86 Reprezentori utilizate in desenul tehnic
()fl(
"
U")
Ol
u.
�
� i11, 10
I
1'01
l ----- ---------'-----------
n
0
_Jff4 0
A-A ;
0
a.
CD
CD
..
::,
II>
f
;;
�
::,
�cs ;;·
.... .,
�
_ _@ ____ RC·00.01
Fig. 5.58
Cote nefuncflonale NF(secundare), care se refera la dimensiuni ce nu sint esen�iale

pentru funqionarea piesei respective, dar care sint necesare pentru determinarea
formei geometrice-constructive in vederea executiei (fig. 5.58, cotele R22 �i R1'>4.
care determina forma geometrica constructiva a piesei).
Cote auxi/iare Aux, care se refera la dimensiuni date informath, in scopul de a
se evita anumite calcule, pentru determinarea dimensiunilor maxime ale piesei
(dimensiunile paralelipipedului circumscris). Pe desene se inscriu intre paranteze
�i fara toleranie.
Cota auxiliara nu este necesara pentru definirea formei �i dimensiunilor piesei,
care sint complet determinate de cotele funqionale �i nefunc�ionale �i nu repre
zinta o condi�ie a verificarii calitatii piesei.
Dupa criteriul geometrico-constructiv, cotele se clasifica in :
Cote de pozifie: care', de obicei, sint �i cote funqionale �i se refera la o dimen
siune necesara pentru determinarea pozi�iei reciproce a formelor geometrice care
compun forma geometrica principala a piesei (v. cotele din fig. 5.57) ;
Cote de forma, care, in unele cazuri, pot deveni cote funqionale sau nefunqio
nale �i se refera la O dimensiune care stabile�te forma geometrica a piesei (fig. s.se.
cota 0 SO);
Cote de gabarit, care se refera la o dimensiune maxima a piesei (lungime, inal
�ime, latime). Cotele de gabarit pot fi atit cot� funqionale, cit �i cote auxiliare, in
functie de configura�ia piesei reprezentate �i roluf sau func�ional. in cazul in care
cotele de gabarit sint determinate intre o suprafa�a plana Ji una curba sau intre doua
suprafete curbe, pe desenele de execu\ie se inscriu aceste cote intre paranteze,
avind rof informativ.
Fig. 5.59
Dupa criteriul tehnologic, cotele se clasifica in :

Cote de trasare, care se refera la o dimensiune ce trebuie determinata geometric
prin trasare, in vederea realizarii piesei ;
Cote de prelucrare, care sint inscrise de obicei pe desenele de opera�ii �i se refera
la o dimensiune limitata fie de o suprafaia de referinia �i o muchie taietoare a sculei
(fig. 5.59, a), fie de doua muchii taietoare ale sculei (fig. 5.59, b).
Cotoreo desenelor tehnice 89
�a6
Juproh,h reperolu,
mH"llfl?efll11/11i «' tn(i$(pu
Fig. 5.60
Cote de control (verificare), care se refera la o dimensiune limitata de o supra

fa� de referinia fi de un reper al instrumentului de verificare (fig. 5.60).
5.2.4. Principii de cotare
Pentru ca o piesa sa fie cit mai precis �i corect cotata, pe linga regulile stabilite
a §§ 5.1.4-5.1.6, se recomanda fi respectarea urmatoarelor principii:
a. Cotele Sl inscriu pe desene, intr-o anumita ordine, iinindu-se seama de ana
z:a formei piesei reprezentate, astfel incit sa nu ramina vreun corp geometric sau.
reo forma auxiliara nedeterminata prin cotare, sau cote funqionale care sa nu fie
_ ,scris'e diree1 pe desene ;
b. Pe un desen o cota se inscrie o singura data. in cazul executarii unui desen
-:,e mai multe plan�e. ce reprezinta aceea�i piesa, se admite repetarea aceleia�i cote
� diferite plan�e ale desenului numai daca este necesar, evidentiindu-se prin asterisc
:eta repetata.
c. Cotele referitoare la acela�i element se inscriu, de obicei, numai pe una din
-:o·.eqiile piesei reprezentate, �i anume pe proieqia unde elementul apare mai
:e..,plet determinat.
d. Pe desene se vor inscrie numai cotele care se pot masura, in timpul exe
..,_;:e· piesei, cu instrumente �i dispozitive corespunzatoare.
e. Pe desenul unei piese se inscriu mai intii cotele funqionale (v. fig. 5.57)
•·1 ... _'Tlai dupa aceea cotele nefunqionale �i auxiliare (v. fig. 5.58) .
f. Cotele funqionale Ji de poziiie se inscriu direct pe desen, nu prin insumarea

:.:>" cote (v. fig. 5.34).
!· Nu se recomanda inscrierea pe desene a mai multor cote decit cele necesare
Uttt1sfei corecte a piesei, spre a nu duce la supracotarea desenului �i deci la prelu
i::n:· costisitoare impuse de respectarea tuturor dimensiunilor. in cazul in care pe
... se impune �i inscrierea conicitaiii, ca de exemplu pe fig. 5.58 <J 1 : 10, cota
7:Z apare ca supracotare.
90 Reprezentc'iri utilizate in desenul tehnic
;Y\
a
Fig. 5.61
h. Pe desene, cotele, simbolurile, cuvintele fi prescurtarile aferente se scriu

astfel incit sa nu fie desparfite sau intersectate de liniile de contur, de axa, de indi
cafie, de hafurare sau linii ajutatoare. Daca. nu se poate respecta' aceasta indicaiie in
porfiunea in care se inscriu cotele, liniile menJionate se intrerup.
i. La inscrierea cotelor pe desenele de executie a pieselor se va tine seama,
de obicei, de procesul tehnologic de fabricasie a piesei (fig. 5.61).
5.2.5. Metode de cotare
in activitatea obi�nuita de proiectare fi de inscrierea a cotelor pe desene se

aplica, de obicei, urmatoarele metode :
Cotarea prin coordonate, care consta in inscrierea cotelor fa\a de un sistem de
baze de referinia, astfel ca toate clementele geometrice ale piesei dispuse pe aceeaJi
fig. 5.62 Fig. 5.63
direqie .;a sc coteze pornind de la aceea�i baza de cotare (fig. 5.62). Aceasta metoda
Jine seama fi de considerentele de ordin tehnologic de fabricare a piesei, fapt pentru
care sc mai nume�te �i cotare tehnologicii. in exemplul din figura 5.62 s-au indicat
doua posibilitafi : cotarea / fata de baza Bc1 !i cotarea // fasa de baza Bel.
Cotarea in linie (lant), care consta in a�ezarea cotelor pe o singura linie, indife
rent de bazele de cotare luate ca referin�a (fig. 5.63). Aceasta metoda se aplica numai
in cazul in care cumularea toleran�elor nu influenieaza calitatea func�ionala a piesei
sau in cotarea desenelor de construqii industriale.
Cotarea mixta, care imbina cotarea prin coordonate a unor elemente, cu cota
rea in linie a altor elemente geometrice componente ale piesei, pe aceea�i proieqie;
este cea mai utilizata metoda la cotarea desenelor tehnice (fig. 5.64).
•
• •
!,O 30
Din cele prezentate mai inainte cu pri-
vire la cotare reiese ca Iantu I de cote se �
realizeaza, de obicei, in sistem rectangular �
de coordonate. Prin excep�ie, se pot
utiliza insa Ji lanturi de cote realizate in
!!2
sistem polar de coordonate (fig. 5.65), in
cazul in care numai in acest mod este de- I. 150 .I �
terminata forma constructiv tehnologica a Fig. 5.64
piesei.
in alte cazuri, in func�ie de necesitate, se admite formarea unor lan�uri de
cote care nu pot fi direct masurate, pe piesa prelucrata, dar care sint necesare pen
tru trasarea conturului piesei (fig. 5.66).
30
Fig. 5.65 Fi g. 5.66
in concluzie, aplicarea normelor �i regulilor de cotare prezentate trebuie sa

conduca la cotarea cit mai rationala a desenelor tehnice, urmarindu-se succesiv co
tarea fiecarei forme geometrice a formelor auxiliare �i a detaliilor constructiv-teh
nologice a pieselor.
5.3. R�pHZ�nt.1rta, cotar�a ji notar�a f if et�lor

5.3.1. Generalitati
Filetul este o nervura elicoidala pe o suprafafa de rota1ie, cilindrica sau conica.

Cind se executa pe o suprafafa exterioara se numefte filet exterior, iar cind se executa
pe o suprafaia interioara se nume�te filet interior. Dupa profilul seqiunii nervurii
generatoare, se cunosc: filete triunghiulare, filete patrate, filete trapezoidale f.a,
(fig. 5.67, o-c).
Fig. 5.67
Filetul are o mare aplicare in executarea unor elemente de asamblare (�uruburi,

piulife etc.) sau a altor piese din construqia de mafini, fiind unul din mijloacele cele
mai utilizate pentru realizarea asamblarilor demontabile.
5.3.2. Elemente geometrice ale filetelor
Elicea ci/indricii este curba in spafiu descrisa de un punct Ao, care executa o
mi�care uniforma de translatie de-a lungul generatoarei unui cilindru circular drept,
care executa, in acelafi timp, o rotafie uniforma in jurul axei sale (fig. 5.68). La o
rotatie a cilindrului, punctul Ao, aflat pe generatoare, descrie o curba numitii spirii
(Ao-A12 . fig. 5.68), iar distanfa dintre doua spire consecutive, masurata pe aceeafi
generatoar:e, se nume�te posu/ elicei p.
Construqia grafica a elicei cilindrice este indicata in figura 5.69. Daca se cunosc,
D - diametrul cilindrului �i p - pasul elicei, AoB0 , elicea se construiefte astfel:
se reprezinta cilindrul de diametru D, in doua proiec!ii ; se imparte, atit cercul de
baza. cit �i pasul, in acela�i numar de parfi egale (de ex. 16) ; prin punctele de divi
ziune d� pe cerc 1, 2 . .. 16 se due paralele la generatoarele cilindrului, iar prin
punctele de diviziune ale pasului Ao80 se due paralele la baza; punctele de interseqie
obfinute 1', 2' ... 16' apar�in elicei (determina elicea).
z
__
,-.. --, ',.
5
Fig. 5.69
0
t-1:
J!O
:
i
i
a
Fig. 5.70
•
Unghiul ex de inclinare a elicei este reprezentat in figurile 5.69 �i 5.70, a �i este
:!eterminat de relaiia
tg t. = p/(,tD).
Cind elicea se infa;oara spre dreapta (/, fig. 5.70), filetul realizat se numeite
� dreapta, iar cind elicea se infa;oara spre stinga (//, fig. 5.70), filetul se numeite
s':lfe stinga.
94 Reprezentari utilizate in desenul tehnie
E/icea conicci este curba in spa!iu descrisa de un punct care executa o mi�care
de transla!ie uniforma pe generatoarea unui con circular drept, in timp ce acesta
face o mi�care de rocaiie uniforma, in jurul axei sale.
Fig. 5.71
Construc�ia grafica a elicei conice se executa in mod analog cu cea a elicei cili n
drice (fig. 5.71). Tn proieqie verticala elicea conica este o sinusoida, iar in proieqie
orizontala-spira/a Jui Arhimede.
5 3.3. Elemente caracteristice ale filetelor
in STAS 3872-75 se stabilesc elementele principale ale filetelor, dintre care cele
mai caracteristice sint :
Profilul filetului, care poate fi : triunghiular, patrat, trapezoidal etc. (ca exemplu,
in fig. 5.72, a s-a reprezentat o seqiune prin doua piese in�urubate, avind filet cu
profil triunghiular).
lnalfimea filetului t1 masurata intr-un plan axial, reprezinta distan�a intre vir
ful �i fundul filetului.
inolfimea triunghiului generator t reprezinta distan�a intre virful �i baza triun
ghiului generator, in direqie perpendiculara pe axa filetului.
Unghiul filetului o:, format intr-un plan axial, de doua flancuri adiacente ale
profilului.
Pasul filetului p reprezinta distan�a intre punctele medii a doua flancuri inveci
n.,te, situate intr-un plan axial, de aceea�i parte a filetului.
Diametrul exterior: d sau D reprezinta. distanta intre virfurile filetului - in cazul

�urubului - �i intre fundurile filetului - in cazul piuliiei, ma.surate intr-un plan axial,
perpendicular pe axa filetului.
Diametrul interior d1 sau i)1 reprezinta distanta intre fundurile filetului - i"l
cazul �urubului - �i intre virfurile filetului - in cazul piulitei, masurate intr-u'1 plan
axial perpendicular pe axa filetului.
, ,1,. -
t-486&0.
t.-o.s�g/p
�f �-r
� ·t.,-a
,..... l <b·d-t,
di•d-2�
�l
�),),),).i ).J,·),,l,,'I I D•d
¼
I �
a � 4•4
4·4•2o b
Fig. 5.72
ftA,T I VI {)
a _..
d e
Fig. 5.73
Diametrul mediu d2 sau D2 reprezinta diametrul unui cilindru imaginar coaxial

cu filetul respectiv, a ca.rui generatoare intretaie profilul filetului astfel incit lungimea
generatoarei, corespunzatoare golului dintre spire, sa fie egala. cu Jumatatea pasului
nominal.
in fig. 5.73 sint reprezentate profilurile principalelor tipuri de filete standar
dizate, cu indicarea ie�irii filetului e sau a degajarii x. Forma �i elementele dimen
sionale ale iefirilor �i degaja.rilor la filete (interioare �i exterioare) sint prevazute
in STAS 3508-70.
96
5.3.4. Clasificarea filetelor
Criteriile de clasificare a filetelor sint cele indicate in tabelul 5.2.
Tobelu/5.2.
CLAS/f/CAREA f/LETELOR
Cilindric Conic
1--=---t�
I
� Fi.let dreoaJJ file! s/ffJO(]

...:..::=
-----1---�--t-xw :.=�-----l
��f----�-=-::.:c.::�-�-�-
if
c:s '� E-�� Fi/et metric
�£--·3
flk! Ji, ,Ioli (Whi!l',f)r/h)
Cu/)(lhv H1CEiXJ/vri
e�m a
Q; i>ceput Q; dJIKi 1'ix:epu!iri Cv frei h:epul/Jri
� ·s
(,fl
t� E·-·l�I E·--JI
':,..
�l
��
file! me/tic 110rmo/ Fl/et melf"IC fin fi'iJ! v, .M normal
l
·fai�
�
E-J�l E·-3t� E--1�1
Cotarea desenelor tehnlce 97
5.3.5. Reprezentoreo filetelor
Regulile Ji normele de reprezentare a filetelor In desenul tehnic stnt previzute

de STAS 700-69 astfel.:
- In vedere longitudinali sau seqiune pe un plan paralel cu axa filetului, ci·
lindrul sa.1 conul virfurilor filetului se reprezinti printr-o linie contlnui groasi, iar
cilindrul sau conul fundurilor printr-o linie continua subtire (fig. 5.74, a JI b);
a b
Fig. 5.74
- In vedere frontali sau seqiune pe un plan ptrpendicular pe axa filetulul,

virful filetului se reprezinta printr-un cerc traSlt cu linle continua groasa lar fl.!ndul
filetului se traseazi cu linie continua subtire, pe cca 3/4 din circumferln� (fig. S.75,
d Ji b) ;
€}-� �I II Iii I l � II II�
•�t,�• Fig, 5.75

�1� a
F,lg. 5,76
b
la filetele cu ieJlre, llnia care limitea:ti lungimea filetelor se trasea:ti cu

'nie contlnui groasl, perpendlculari pe axa filetulul, atlt la filetele exterloare fn
Yedere, cit JI la cele lnterioare 1n sectiune, exceptle faclnd cele exterloare In sec.
�iune, unde se traseazi cu linie lntrerupti subtire (v. fig. 5.74) ;
; - Desen tehnlc Industrial pentru constructll de ma�lnl - Cd. 1s,
- iefirea filetului se reprezinta printr-un segment de dreapta inclinat la 30-45 °

fata de axa filetului (v. fig. 5.74) ;
- in cazul filetelor cu degajare, lungimea utila a filetului este reprezentat a
atit in vedere la filetele exterioare, cit fi in seqiune la filetele interioare, prin doua
drepte paralele trasate cu linie groasa, perpendiculare pe axa filetului
@DO
(fig. 5.76, a fi b);
- tefitura de la capatul filetului exterior
sau interior nu se reprezinta in proiecfie per
pendiculara pe axa filetului (vedere sau sec
tiune) (v. fig. 5.75).
Normele de mai inainte se aplica intocmai
a �i la reprezentarea filetelor conice (fig. 5.77,
0 fi b).
5.3.6. Notarea filetelor
b Notarea filetelor se face prin simboluri

Fig. 5.77 literale fi cifrice, sco}indu-se in eviden}a ele-
mentele sale caracteristice : profilul filetului -
prin simbolul filetului ; diametrul nominal al filetului in m� sau inci ; pasul file
tulu, sau al elicei in mm sau fraqiuni de inci; sensul filetului - prin stinga, pentru
filetul stinga . numarul de inceputuri - pentru filetele cu mai multe inceputuri.
Notarea filetelor prin simboluri, se aplica la toate filetele standardizate. in
tabelul 5.3 sint indicate principalele tipuri de filete, cu simbolurile specifice fi in
scrierea lor pe desene.
5.l.7. Cotarea filetelor
Prin inscrierea pe desen a s1mbolurilor fi cotelor corespunzatoare elemente

lor profilului filetelor se determ,na parametrii necesari executarii acestora.
£/ementele principale care se inscriu in desenul unei piese filetate sint : diame
trul filetului fi lungimea portiunii filetate (lungimea de infurubare).
La filetele cilindrice standardizate se coteaza d,ametrul eel mai mare al filetu•
lu,, care corespunde cu diametrul cdindrulu, virfurdor la filetele exterioare fi cu
diametrul cilindrului fundunlor la filetele 1nterioare (v fig. 5.76, a Jib).
Lung1mea utda a filetului, cu iefire sau degajare, se coteaza astfel:
- la filetele cu iefire lungimea se coteaza fara a lua in considerare ieJirea
filetulu, (po.c. 1, tabeiul 5.4);
- la filetele cu degajare, lungimea se coteaza incluzind fi degajarea fi'etului
(poz 6, tabelul 5 '4).
in lung,mea utila a filetulu, se include fl tefitura de la capatul bombat al extre
m1taili filetului.
lo6elu! 5. J.
MJTA!lEA SI mTAflEA F/LETELOI< MAPTA CU UNS/NGIJR /NCff)(JT
i•
re/vi nleliJ/111 �/. Eletne>?A! co!ok li'�11t>� Al>�zenhll!' � cohre
Metric 010me!rvl exfenor ol

I mm
M flhll.t/11i
I
� 25�I•�'
!
Me!r,c ftn Otometrol �1!rnr ,rposu/
M mm
8-·7Mr:.
-=H
L. -
in /oli w DKJ1T1e!rv� exk!rior d

filefv/111 ,nci §:
�
h .to/1 pentro Oiometro/ 1&ni110I al
(evi (6oz) G !:vi, ilci
��
Aitrot pt Olometrvl exhr,oo,oo.w/ mm

E-3;
Tropezotdl/
(normal) Tr O!ome!rv! ex� •f'OSIII 111111
E 311
Ferris!rri11
(/)()/'//'l(J/) s Ohmetrol i,fel'IOI'.,oo.wl 111111
/xW
!----=
�
/lo/1111<1
(romx,/) Rd 010mehv/ eKAmo/'
mm.ruv
inci
�
t:=---n-�1
�
Edi8M E Oiomehv/ 1/()(f)IIIO/ mm
KM 010me/rol exh'iY•posul mm
I�
U}()JC me/tic s- -...__
1-...
COfliC fn toll
(Br iggs) KW
Oiomehvl exlenor m
mm " posul ii incl
/l/1/'1�
tilc
i
!=t �--1
_2fL
La gourile infundate, pe linga diametrul nominal al gaurii, sint caracteristice doua

cote de lungime (fig. 5.78), Ji anume : 10 - lungimea filetului gaurii 1i 11 - lungimea
gaurii netede. Lungimea 10 a filetului este in funqie de material Ji de diametrul �u
rubului astfel : pentru o�el, 10 = (1 ... 1,5)d ; pentru fonta, 10 = (1,5 ...2)d; pentru
materiale nemetalice 10 = (2,5... 3)d.
Tobe/vi 5.4.
'1!ns!K:1i1 /iJ;/v/vi
Ft.el metric nor!Tl(J/ file!me/tic fin

exh!rior, ct/ �}(!re
ex/enor {'r'e<lere (� hngJl[KlinutfJ)
loogillldnol<tJ
T 6
R.ef metric 11()/'mo/ Fi/el metnc nor!TJ(!/

ex/t:riar {re<lere tnmrlOf' (.secll<lne
fronhld) !l'Ol/$Yi!/'$0/o)
Fi.ht feros/rdv exte

/'10I' aJ !�'re
(vedere !ong!ludmo.
8
fife/ 11?/erlOI' ;, ;fo/f Fi/el, trvpezo«hl

penlro /e','1 , Cl/ alt· Cfl�JO�
,:;Jore {s:;r/}11118 (secllllte !ongitvrli•
long1lll<!lnoAi) (l(J/6)
41
9
A/et me!r,c CO?IC
ex'1ripr(Yfdere
�hd!nold) /1<1, 50 Gavra ;,hndoh
li'eb� Ii/et
C(/
metric normol
{$SC/111ne longdudi·
noJi)
51
10
Linla de coto la filetele conice standardizate se traseaza aproximativ la jumatatea

lungimil utile a filetulul Ji se notea:d cu simbolul K (poz. 5, tabelul 5.4).
La fi/ete nestandardlzate se coteaza diametrul exterior al virfurilor �i separat
diametrul Interior al fundului filetulul (fig. 5.79), lar profilul filetului se reprezinta
separat la o scari marita (2-3 paJi), cotat.
-- _@ - .,i.L.4.
1 5•
A A
Jcoro:!I�
-� &'ff�
Scoro I I
�q_·�
a b
Fig. 5.78 fig. 5.79
5.4. RtpH�tntar�a 1i cotAr�a flanf�lor
5.4.1. Generalita\i
Flanfele sint elemente de mafini care permit asamblarea demontabila a doua

tronsoane de conducta sau doua piese ale unei maJini, instalatii etc. Constructiv,
r anJele trebuie sa aiba o suprafa�a plana pentru aJezarea garniturii de etan�are,
�recum �i posibilitatea obiinerii unei stringeri perft:cte, cu ajutorul unor Juruburi,
:,rezoane sau alte elemente de stringere, demon
�rea lor realizindu-se fara distrugere. FlanJele
s, nt prevazute cu O gau ra centrala, comuni cu
:: esa din care face parte, precum fi cu gaurl de
-;r,ndere (fig. 5.80).
Criteriile de clasificare a flanJelor sint ur
:-iatoarele :
Dupii modul de execufie exista : flanJe care fac
corp comun cu piesa (fig. 5.81, a), obtinute prin
:.,rnare odata cu piesa; flanJe individuale, realizate
-r;n forjare, turnare sau strunjire Ji asamblate
,., piesa din care face parte prin lnJurubare
rg. 5.81, b) sudare (fig. 5.81, c) sau bercluirea Fig. 5.80
·ev'i (fig. 5.81, d).
Dupo modul de etan�are exista: flanfe plane (cu suprafaia de etan�are plana :
'"g. 5.81, b); flanJe cu canal Ji pana (v. fig. 5.81, e); flan�e cu prag Ji adincitura
'· fig. 5.81, f).
Dupo forma geometricii a conturului: flanfe cilindrice ; flanJe patrate ; flan1e
:• unghiulare ; flanJe ovale ; flan�e oarecare.
Reprexentari utilizote in desenul tehnic
102
Fig. 5.81
Fig. 5.82
5.4.2. Norme generale de reprezentore �i cotare

a flan�elor
Pentru reprezentarea flan�elor in desen se folosesc, de obicei, doua proieqii

(o secfiune �i o vedere), astfel incit sa apara pe desen toate detaliile de forma Ji
constructive.
La flan�ele cilindrice, patrate �i triunghiulare centrele gaurilor de prindere
sint dispuse pe un cerc, numit cerc purtator al centrelor, comun cu centrul geo
metric al flan1ei, trasat cu linie-punet subtire.
JA
Raza de rotunjire a colturi
lor flanJelor (patrate, triunghiu A-A
lare, ovale Ji dreptunghiulare),
de obicei, trebuie sa fie egala cu
diametrul gaurii de prindere.
Cotele care se inscriu pe T
desenul unei flanse sint : diame I
trul nominal ; di�metrul cercului
purtator al centrelor ; diametrul
gaurilor de prindere ; diametrul tx,, ,,11 I
exterior al flan�ei (latu ra la cele
pitrate); unghiul pozi1iei gauri
lor de prindere faia de axa
de simetrie a flanJei ; grosimea
flan�ei ; raza de rotunjire a col
iurilor flan�ei. Fig. 5.83
lA
5.4.3. Reprezenta rea
�i cotarea
flari�elor
F/on�e/e ci/indrice (rotunde ii

sau circulare) sint prevazute cu I
un numar par sau impar de
gauri de prindere, dispuse pe '/,.....,...._l
cercul pu rtator al centrelor. Re
prezentarea �i cotarea flan�elor
cilindrice cu gauri de prindere,
dispuse in planul de seqionare,
sint indicate in figura 5.82. Cind Fig. 5 84
gaurile de prindere nu sint dis
puse in planul de seqionare
(fig. 5.83), acestea se rabat in
planul de secfionare �i se repre
zinti in sec�iune, peste haJuri,
cu linie punct sub�ire.
Reprezentarea simplificata a
flanJelor cilindrice este indicati
in figura 5.84.
F/an�e/e patrote au patru
gauri de prindere, dispuse in
col�uri fi pe cercul purtator al
centrelor. Cind planul de seqi
onare trece prin gaurile de
prindere ale flanJei, reprezen
tarea Ji cotarea sa se face ca
in figura 5. R5, iar cind axa
A
Fig. 5 85
104 Reprezentc'irl utilizate In desenul tehnic
A-A gaurilor face un unghi de

-45° cu planul de sectio
nare (fig. 5 .86), pozitia ga
urilor de prindere se re
prezinta rabatuta in planul
de sectionare, impreuna cu
coltu I flanJei.
Tn cazul clnd axa gauri
lor de prindere face un unghi
mai mic de -45° cu axele de
simetrie ale flanJei, reprezen
tarea Ji cotarea flanJei se face
Fig. 5.86
ca in fig. 5.87.
Flan1ele triunghiulare se
obtin prin trasarea conturului
unui triunghi echilateral, pre·
vazute cu trei gauri de prin
dere dispuse la 120° , pe cercul
purtator al centrelor. Cind
planul de seqiune trece prin
una din gaurile de prindere,
flania se reprezinta fi se co
teaza ca in fig. 5.88.
Tn cazul In care planul
de sectionare nu trece prin
Fig. 5.87 gaurile de prindere, dar este
paralel cu una din laturi,
flanJa se reprezinta ca in
fig. 5.89, unde una din gau
rile de prindere impreun� cu
coltul flanJei sint rabatute in
p lanul de sectionare.
Flan1ele ovate au forma
unui oval Ji sint prevazute
R/2 cu doua gauri de prindere
dispuse pe axa mare a ovalu
lui. Conturul exterior al flan
Jelor ovale se poate obtine
Fig. 5.88 prin:
- tra:sarea tangentelor ex

terioare la cercul mare,
al caru1 diametru este egal
cu axa mica a ovalului Ji la
cercuriie trasate la capetele
axei mari a ovalului, care au
raza egala cu diametrul gaurilor
de prindere (fig. 5.90) ;
- racordarea cercului mare
cu cercurile de la capetele
flanJei, cu un arc de cerc de fig. 5.89
raza data (fig. 5.91).
Cind flanJele aparfin unei
piese reprezentate intr-o sin
A-A
gura proiec\ie, din care re
zulta toate detaliile construc
tive, inclusiv grosimea flanJelor,
pentru determinarea formei
lor este suficienta numai raba
terea acestora pe planul de
proiectie respectiv (fig. 5.92).
F/anfele oarecare sint uti
lizate atunci cind condi\iile
de montaj Ji funqionare a
unor dispozitive dintr-un an 15
samblu sau instalafie nu permit Fig. 5.90
sa se foloseasca flanJe din
categoria celor amintite mai
inainte (cilindrice, triunghiulare, ·A-A
patrate sau ovale).
in figura 5.93 este re
prezentata, in doua proieqii,
o flan�e dreptunghiulara, la
care axele gaurilor de prindere
sint paralele cu axele de sime
rie ale flanJei. in practica se
intilnesc Ji alte tipuri de flanfe
oarecare, ca de exemplu cea
din figura 5.94, care reprezinta Fig. 5.91
.,,
Iii"
32 4
I
w
108 Reprezentari utilizote in desenul tehnic
o flan�a patrata·cu laturile rotunjite, a carei forma constructiva permite montarea

�i demontarea cu u�urinia a pieselor invecinate.
in general, flanfele sint standardizate in funqie de material, presiunea de lu
cru, dimensiuni de legatura, diametrul nominal ti suprafata de etanfare.

1 Precupetu

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

1 Precupetu

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

2.

Standard¢ g¢n�ral¢ utilizat¢ la intoc­

Gru:.imea de baza b utilizata la intocmirea unui desen tehnic se alege in funqie

Pentru a scoate in eviden�a corectitudinea §i estetica unei reprezentari grafice

2 - Desen tehnic Industrial pentru construcJll de ma�lnl - ed. 183

S-au stabilit doua tipuri de scrieri, in funqie de grosimea liniei de trasare �i

Grosimea liniei de scriere (1/14)h (1/10)h

Dimensiunile indicilor �i exponentilor inscrifi pe desene sint in general egale

Fig. 2.13 ·Fig. 2.14

2.3.1. Genera litati

Fig. 2.21 Fig. 2,22

2.3.2. Reguli de prezentare si utilizare a formatelor

4. Reprezczntarea in proi�ctie ortogonala a

Vederea este reprezentarea ortogonala pe un plan a unei piese neseqionate.

Fig. 4.1 Fig. 4.2

.TA � &;,ruh/o .sfr,qli

Fig. 4.3 Fig. 4 4

S11prafetele striate �i-.. -n�m,ntde, care au relief marunt uniform, se reprezinta

caca 1maginar partea aflata intre ochiul observatorului �i suprafaia de seqionare

4 , R«pr�ttntar�a stctiunilor �i pturilor

Dupo modul de reprezentare :

:eq.,une interca/ata, cind seqiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre

Fig. 4.18 Fig. 4.19

4.3. T rasH de section at�

Pentru a u�ura urmiirirea traseului, in cazul seqiunilor notarea se poate face �i

4.4. No nc g,nu le pcntru r pr � n. , a sccf ;[c,.,

'- .Al �j,(Jsvrep;g_ �

Fig. 4.24 Fig. 4.25

Aceasta regula se aplica �i in cazul tablelor sau a unor elemente plate.

in proieqie pe planul orizontal, vederea se va reprezenta deasupra axei

_Lil '-�ii MlamW iweain:,f

De asemenea tot cu linie - doua puncte subtire se traseaza �i conturul pieselor

Pentru reducerea numiirului de proieqii pe un desen, gaurile flan�elor �i ale ele­

Pentru reprezentarea desenelor de documenta;ie tehnologica se stabilesc

- concurul adaosului de prelucrare, pe desenele de piese finite (fig. 4.37, o)

Liniile de axa trebuie sa depa�easca cu 2-3 mm liniile de contur ale proieqiei

4.6. Rqprezqntari combinate

Reprezentarile combinate sint reprezentari conventionale folosite in scopul

4.6, Repr.zzentarea vedqrilor �i a v.zderilor partial rotit�

Direqiile de proieqie se indica pe desen in urmatoarele cazuri :

vederi inclinate, indiferent de pozifia in care se dispun pe desen (fig. 4.38);

4.7. Hafuri utilizate in duenul te�nic

Notarea conven;ionala grafica pe desen a diferitelor materiale, poarta denu­

' . h/Jehl 4.1.

Fig. 4.42 Fig. 4.43

Seqiunile a caror Jatime pe desen nu depiife�te 2 mm se pot innegri complet,

Fig. 4.44 Fig. .4.45 Fig. 4.46

4.8. Oispun�rea proiectiilor

- vedere de sus, pentru proieqia ob1inuta dupa direqia 2, care corespunde

- vedere �e jos, pentru proieqia ob1inuta dupa direqia 5, care corespunde

Metode/e de proieqie, dupa modul de dispunere a proiec�iilor pe desen in raport

- metoda celui de-al cincilea triedru, denumita metoda A (metoda americana),

4.9. fntocmircza -desenului d� Hl�v,u

serve�te la intocmirea desenelor de studiµ �i de executie. in unele cazuri, schita poate

4.9.2. Intocmirea schi�ei

in figura 4.54 este reprezentata o p1esa - in vedere explodata - din care

Etapa de realizare graficii a schifei trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :

x = L - (A + B) - (20 + 5) , cu conditia 2 0 � x � 80;

L fiind lungimea formatului iar / - la�imea formatului.

5.1. Norme fi r�guli de cotare

Dimensiunea este o caracteristica geometrica liniara, care stabile�te manmea

s.1.2. Ele cotarii

in reprezentarea grafica a cotarii, conform fig. 5.1, se disting urmatoarele

Standard¢ g¢n�ral¢ utilizat¢ la intoc

Pentru reducerea numiirului de proieqii pe un desen, gaurile flan�elor �i ale ele

Notarea conven;ionala grafica pe desen a diferitelor materiale, poarta denu

Pentru a se inielege corect forma geometrica �i profilul elementelor reprezen

0 inscrip�ie de forma <] 1 : 10 reprezinta o conicitate la care diferen�a diametre

Cote de control (verificare), care se refera la o dimensiune limitata de o supra

Prin inscrierea pe desen a s1mbolurilor fi cotelor corespunzatoare elemente

Fi.ht feros/rdv exte