Examenul de bacalaureat național 2014

Proba E. c)
Istorie

Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Subiectul I 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:

A. „Tratativele au avut loc la Bucureşti, fapt care sublinia rolul României în aplanarea
conflictului. La ele, au participat numai reprezentanţi ai ţărilor beligerante. Prin pacea încheiată la
28 iulie/10 august 1913, Bulgaria ceda Serbiei o mare parte a Macedoniei, Greciei sudul acesteia şi o
parte din Tracia apuseană, o parte a Traciei răsăritene cu Adrianopolul fiind retrocedată Imperiului
otoman. Astfel, Bulgariei i se interzicea accesul la Marea Egee. În sfârşit, România primea
Dobrogea de sud până la linia Turtucaia-Ecrene.
Pacea de la Bucureşti a reprezentat un moment important al relaţiilor internaţionale. Ea este
prima în care hotărâri însemnate sunt luate de micile state din sud-est, fără amestecul marilor
puteri.”
(Academia Română, Istoria românilor, vol. VII, tom II)

B. „Pacea, semnată la Bucureşti [în 1913], a dat satisfacţia României, care a primit aşa-
numitul Cadrilater (viitoarele judeţe Durostor şi Caliacra), considerat ca dând ţării noastre o
frontieră sigură în Dobrogea. Găzduirea acestui congres de pace balcanic (pentru prima dată ţările
din Europa de Sud-Est discutau şi rezolvau problemele lor fără ca marile puteri să fie de faţă!) la
Bucureşti a fost un indiciu al prestigiului căpătat de România pe plan internaţional.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi secolul la care fac referire ambele surse; 3 puncte
2. Numiţi oraşul amintit în ambele surse; 3 puncte
3. Precizaţi, pe baza sursei B, o informaţie referitoare la Cadrilater; 4 puncte
4. Menţionaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la pacea încheiată în 1913,
susţinându-l cu o explicaţie din text; 5 puncte
5. Menţionaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la pacea încheiată în 1913,
susţinându-l cu două explicaţii din text; 5 puncte
6. Prezentaţi două conflicte militare desfăşurate de armata română în a doua jumătate a sec.
XIX şi la începutul sec. XX, altele decât cel din 1913; 10 puncte

Subiectul al II-lea 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

„(…) Primul adevărat prim-ministru al regimului democrat, Adolfo Suarez (…) a abolit
structura franchistă a monopolului de partid, a introdus un sistem pluripartid (…), a legalizat
sindicatele, a reinstaurat libertatea de expresie şi libertatea presei, organizând (…) primele alegeri
libere din 1936 încoace. (…)
Concentrarea puterii în centru a fost importantă, pentru că noul Cortes [Parlament] avea
autoritatea de a scrie Constituţia. Documentul, care a fost în cele din urmă prezentat şi aprobat prin
referendum în decembrie 1978, definea Spania ca fiind un „stat social şi democratic guvernat de
lege” a cărui formă de guvernământ era „monarhia parlamentară” (…). Regele a fost făcut şef al
Forţelor Armatei şi al Statului (…). Spania rămâne o ţară în care armatei îi este acordat un rol
special, deşi, în mod destul de ciudat, ea nu este o mare forţă (…). Constituţia a abolit pedeapsa cu
moartea, a recunoscut Biserica Catolică (…) şi a conferit un statut legal uniunilor şi partidelor.”
(P. Johnson, O istorie a lumii moderne)
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi spaţiul istoric precizat în sursa dată; 2 puncte

2. Precizaţi, din sursa dată, forma de guvernământ a statului; 2 puncte
3. Menţionaţi, pe baza sursei date, documentul aprobat prin referendum şi anul adoptării
acestuia; 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la armată; 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul prim-ministrului în
reformarea statului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă; 4 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia, în Europa secolului
al XX-lea există practici politice totalitare. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 10 puncte

Subiectul al III-lea 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituţionalismul românesc,

având în vedere:
- precizarea anilor în care apar două dintre constituţiile României;
- menţionarea unei cauze şi a unei consecinţe a adoptării uneia dintre aceste constituţii;
- prezentarea unui principiu înscris într-una dintre cele două constituţii şi menţionarea a două
deosebiri dintre cele două constituţii;
Formularea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unei constituţii în România
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de
spaţiu precizată.