Asocieri intre In evolutia lor, plantele st ani- matele au dezvoltat difertte cai de a exptoata resursele Pamantutud, In acetasi timp unele plante au devenit depen: dente de alti specte de planta pentru a supravierut nee speci de plane a ret fone irc rast nt ittro sidnet aroclere penta benel- isl lor seep, Aceast formal de convietuine ‘uaeste simbioed tin cuvintele grecesth ‘impreunt, si bias viah, exten). Un fexemplu priiar sunt lichend, care par a ft plane dstincte, dar in relate eunt eluperci BH alge care cresefmpreund pentru a forme 0 tructual care ara ciferi Ia ecace dine ele inte, pee uta usor de de= rmonstrit fapeal cami partenert au avant Je de pe urtra une asenienea ret Si 2 substancele nutritive sant transfer cele dou plane sau ct asocierea este ne Siri penta vreunul scar aminco dine B prareren. Din cz acestet prohleme Rist utlizeaza uncon termenul de sibiczt 3 pentru a decede faptul et nicl una dint @ ‘Australi Lichent constau din chizercl gt culoare conus, jemenes aceate © Lictenu! Gadonia syivatiea este raspandit In turbarl. El produce proeminente de forma lunor expe 417m jurul marginior sa gasesc celle de algh mel. raspancite de vant. la cave sunt atagae flamente de dluperea. ‘a Aspect lichenorvaraed enor, Adesea Balainatun trite agit, De By depuner pubvruiene vis tre, su incrstongalben this! copie, Unele atc le copactor a arbor. ta chads sks, peste DOM cn Wt fom prin soci unut grup de sscomicetele cu una sa eu spect d plante Kcanobss Fonte Ichenul ete 0 asociee a wel paneae, prin: re cate ne numdd o cuperca c alg verde 3 © alg alistuserati. Impreund clupera 8) sngiese 0 unilae, cite ese Gates nele de tal al lien La microscop jn laberator, Heheni pir f separa in-parite Ive pesca salt peel: th ced ex eps Toemes © colone simp, evident difenit de suctust ‘complexa a lchenthi, Be de fapt au se ce ‘oman si ar putes ot ele sf crease holt ‘b forma unui lichen dose aco unde com ‘ile sunt four asp, d raja o unde ti amente we ciuperci, ingrimfdite gollet pnts a forma micelinl, Mectiul contine un hhumar de siti di cond celulele deal Hila st efectucza yn produce Hila de cisbon, ees ct sul de foxositeza, pei wlan pent a 6BBB soc inree pLante Studie care au utiat xaharuel morcate radloactW a ardtat el moleculele de sahdt prscin ghicozs tee ln celulle de algt in Guperalrpl susorAvaoe poate fia 26 tul din atmesfert (et ransfomme fo forele fonginice continute de feature animales epelil), anfel fncit Cuperea obiing af ck ompusi azoiee, precum si acharusy, de rene , Pity ral lil de rte cre ce avant julalgstor de pe uima accte eit, deourece cle pot tlt i ingure tn condi incase Ese pool ca algele af benefleleve ce uni tatea cate cone aubstange nutrive 401 fanice ce au fox dizohate de cuperct Fela au ese att de snatist pe et pare Ia prima vedere sexe postal ch ceuele de tga ste pusaalate de cerca st inrobte perai firazt snumie sbstante nieve Tichenit pot til in cond fue vitege Bide tllsere te zone Ge deien ~ cenk Lumen etahuctd repece 0 canteate mare de SpA gl devin acti in punct de vedere mci Folie pind ciel sosere urmtoaren pega de secetd~ prec fi pe vifur alpine fin Feghile pore Et sunt fatlingi chiar gt pe Imalorie marier unde tise edeven seu Sain apeleacestors, Pentru afi capabie st prospere in ceemencs condi ckyperie s Eigele care alettuiese lichen au format © tela de-un suetes deosebit Tcheni crese ia general extrem de Poet Msjrkates pullor crouse cat tar test that mult de nm pe an 8 dest ae cpu ces ma repede, chiar ol acesiea foarte ‘Sepivenc can en a, Clasificare lichenilor Existt cu mult peste 15.000 de spect de te hentia ime. Dest exsea ata de. muke Speci, ele sunt impartite in numa tet grape Heed erastos sunt pati solzoqi sa con ‘uml aproximativ e#eula, lichen) Seliacei runzosi au 9 Jenna de frunai, adevea ea 0 sirscturd de eid2cind in portea de fos lichen fnuxicaloyi (cu tupind sunt eumiReat, ca un ashore in avoir, ai absord apa su forma {de vapor din. atmasfent (ceca oe inseam «dh sunt inte #9 principal fo climate waned), Lichen inal) pe ridusi 9 gona san cel mal adesea custonk col de pe abot basll sun de obicel folacel, Lilien tenor (Gladonte rargifering) care, ca brand princi pala renulul sl canbuulil, ese ce impor ‘an vitala pera lapoait din Scandinavia 5) Inuit din alaska, aparine lchenier laces Reproducerea Uinele ctype dn then! se reproduc sexuat Ca sper, a free anesta nu contin elule de Aph,netind ane ilk patel deoarece ns lupere ni ga na au jane prea wa #2 wupriieniseed singe eh ting, Metoda bigs este reproducenst vette Xifoeul de reprokicere bgt exe prin espanderea parlor platelgmentare) penta facepe o extent indcpertleea. O Ta metodt exe prodacerea unor corpus mi tuccule nuite sore care consi din ce tite dog la cre sunt augue Buc mi de flamenee ale cupered. Pain usoare, acest pot fl elspindte de vit stu de poste De rake seche, acto td capa alice eukuror at ncharea fut a 2 asl cl paste rotek poate fren tc 66 Trel cntre strat sunt comoute inte © retea de flamente Intreqesute de clu. prea, sau hte, in ‘mp ce al patrul strat contine algele i © Un prirmplanat § Aichenuiul numit 2 Xanthoria partetina, feihtates solului. Retaya cukusilor funetio= eat in pute prin prevenizea fornia dun’ toatelor $14 bohlor ‘in ols, pata, prin cul tyares anor plante care neces) antih cilente de subsizete nutntive din sol, Ba ans ‘succes $1 pene of unele phante Jor simbstic pot imbogatisalul 6 zo Nodozitati ale ridacinilor In seoola) NIK sa obser cn ima unel euituri de legune Cainbne vie fle Zagurmbresae, tare incue mazda, fio, tidal 5 pina crete fens, decane aceste plane sunt capable sf absorb azote Sn stmuafert a8 ier, a ml poor isa descopert ck plas nu reoeaea. hy snark aceasit Interest performant, ct est siuaa de bactenile Skatcare de abot cae Sint presente tn nechaanle (unflwal) Imus ce pe ridacinl. Acsta 4 fox Un kemplu de simbior! eftientt ine o putt thal evolu sla bacteie elaine bute i egume ru ene at de tread ch con Grtaan chon, dcouvee planta poate craze atidctor 3 in shes Bete Dact we crs pente leguminous fn sol wer, le ru au nodoeta fe sci 3 nut flcnet zon Nedosige ae dervolt thin duptccbacera Bhizobtam. caren od nonnal ese presenta ol fected id Chile © dh shnve tn fneionl nodeztath bacterile se mires pen a forma cele Daten modest: numte hace acttidele facald nol edn 6 en nit nm azo. cine cates Cit yeaa prin cate ara ete ante en cig ce snc, satel ee Pent cx pro em sf aba lod este neceo anenord Sproape anaerobl eat de nodalae Co ‘stan nue eicmogling se eg ce orice gen cave pranks st absoube) Gind este ibn, Rbreobwonr ra conte eacal ym post ine acon Azole unent in canthaty mich sf incit aceast frockre inte Iegum 3i bacterc este Toate joss. Cin leguma mare, aot de. Pe maurice planta sl hacterile xe esoompun, aantul este elem i devine dix pnb pentru celelate plane De aces eye Fricke sunt foatte importante in ytatia calt tos, Dach sol exsia o cantate suena Ue aren. se pare ct Rotaoh ian rue prude T Q Smocuri mark Fehon atémnd de ‘rongile unui eopac, Intro pure de fagi dt, © planth care utlzeazh 0 alth planta rurnai pentru sustinere, aya cum este cazal acestul lichen, se numeste epi. Epitismul ‘duce avantale doar ‘uno singur partener, Clelate plate. © Doi chen fru oloy dite, din puri Evernia (stdnga) sf Usnieo LUchent Usnea formeazi mase lung! siinclleke = adeses lung de pana la 15cm = cunt ceunoseati in ‘ub mum de "mitrenta braduli” plants pentru a forms nodeviti Dac plant src la dspecitie 0 eantiare sfcienca de azot probabil se ili prodaceres subtaniel chi nice prin care bacteria eecunods Chei chimice {Chet chinice complexe sunt implicate cre cleats dintre bactevie 9) watd. Pe Hing fapual cf contoleazt usury cu care bacteria poue st patrundt in plant, cheile chimice -ANIMALE $1 PLANTE: lumteaza de asemenea arunite felust de Rbzobium |a_guade speciice. Cnele puri vor patrunde ir-o anunia specie pena a Incepe formanea nodonttti, ar anele, care Formeant nodortat Inspects dei, surt incapatile sf formeze 6 asociere, Aces tip de Ssstem meieculat complex de recuncastere Functioneana ca tin cit st chess poe, sh pe Hingt faptul et el controleaza bacterile Henefice, mecanismal face ciiellaccesul bac- terilor nedorte, care provoaca bol, Bactena Rbteoblum care ttieyte liber gh cxlulele plane! gazdt se pot recunoasts deoo- rece ridicinle secret preteint! aumitt lee tind, care powe recanoagte 9i lege lanjuile scucte de molecule spectale ale zahuruilor de Dacteste si de rAdteina gozclt Lecting ate tolul ‘nel hel duble, care se potveste te ambele Tacs Jn acelas timp, shin acest proces le leagi laolale $1 permite bacterei Rhizobinrs St patrunda fn aieina plate garda, ‘Des! legumele sunt parle cel mal adesen previzute eu nodorkatfsatoare de a70t ale Hldteiniler stake plante,precum seinul (inna, vergancl de apa (Fippopae) smite to de mlsstiea (rica), le au, tn car) aces. tor phinte, totus, ongeni¢mol simbioto este problal 6 ciuperca # a 0 baciere Micorize Pluntcle versi formeczt cu Gupercile gi alt tip de arociere reciproe henefiek. Unele ciuperci de pidare comine se combink ou rdtciaile ‘multor anbori si arbusti pent a forms cee {Ce se numeste asgctere micoridica Uncle asocieh micoridice se _numesc ecxoto'e, deoarece cuperca formeazt 6 teact de flaneste fn jurul pal exterioure a cade Coilor Fine care absorb subsartele nuuitve Shuperct paurunde in rldacia, dar se raspae ese sin $0, ceea oe are ct efectextinde Zonet cin care pot fh absorbite sbscante nth five pent pianta ver. In schim, cluperca are 6 sursd ogata de hidati de cichon, pe re le poate foosinttina LUnele dint aceste micorire ecorfe pro- due compuri are fac Ince la supratata sol: Tui, pe cure le recunoastem sub forma cuper- lor otrartoare, In jar mestecenlor puters [pls paliie gael Amanita muscaria) su Finbuli ggarese (olems seaber, Alt grup de micorize se numese micorize ceodotofe, coe ee inseam cl flamentele de lupert cese in interionl celulelor plane 1RiAKL Orhkieele, prinve multe ake plane, Geplnil de acest up Ge asiciese: micoridiel Gepurece aveaNa penne nel semints de fftidee afaut io germinate sd cease sub) part imp ce ma mut test in acel s3- ur mare frunze pent fowcsntera Celuicle ortudeet primese substante nial de It filrmentele Se cuperct pe cate fe di ‘ger, cu pewhiiaea air forme de tester de substante nutetive. Digeritea Mlamentelor Timpiediea cuperee de a domina #1 de a ucide (guzdi, Oral ce orhidees poate Fetorinetizn Singur, probabil ca transfert hidrti de tauroon la clupercd, atl inci rlaia devine cipro avantojoasd, Exietd cite ochicee fare nu proxkic niciodatt range al In aseme fea, cao orhidees este pirat al exper Ta alara orhideek, mxorizde endowote saune adeses formate co chupersd mumsth endogone, cure piovine din acelsy grup ~ Phycnnicetes~ Gi si cunoscutsl maces ab,ie ‘ASOCIERI INTRE PLANTE. © Lichen frutics- {ol au corpur foarte ramificate, produ: Cando strctura ‘semanitoare cu un frbust sau cu nigte, ‘coarne de cerbi. Majortates sunt foarte mil nu depSgate etiva con. ‘moti ~ dar uncle forme tropicale pot atinge o lungime de pnd la un metra ftdmé de crengile coped © Un habitat tipi Pentru lehenul Xantheria paletine. in general el nu sorte pe arbork, ‘nce © Raspanatia ci perch de phdure © Nodozit pe ddicina arin, ‘Amanita muscere, Alnus lutinosa, Spre Se pare ch Cupercle deasebire de nodor!- se pidure crese ‘atl legume. Independent dar in organism ator realtate sunt adesan de azct din nodor- Smbiotice cu ‘tle ina este hile unor copach ca prababi'o ciupered, pink sau rettaceni. fl nue bacters Mucor Hlamentele de ciuperct exes in veh lele rtcind, samificdd se in scestea per ua Torr strut rumite erbuscul latent aspectlul arborescend) si umlatui cu pret Posi, unite vezicule. Aces tip de micorid Uuncori numit veziclarasbusc ula Asocierile micoridice sunt mal ayantajause peau plantele ma evoluate care clese pe ‘ur! eu deficengd de substante nutrive Relat eve imporantt peniey cupers pre Forolea este surst | cum enndowene, care su cresc decdt Ca pate fetid de proteing; | ne: imo asemenea asociere ez ou necesié rult fn sole Dogue in substame rumnive, Ingrdsomant azotos | micosizeke au valoare mica pentu planta sau costster, dowoeid | penity copac, cluperca devenind pt odocicair xa | mili deeét-unparaet. Inst in. majorities toore de azot de pe | ~ adden orators ‘ic, solunlor cel pun 6. substangt util se ‘plies 9 canilMi mia si tr dovedit edo | are su un are’ micnae ecto ‘reste mule rai tepece deett unul neinfectat, Asoclerile micotidice sunt rispindite. Mes teconi, fag, mlz si adele te asociacl cu rai mulle speci de cupers. Pinul (Pinus Snivestrs)formeaza micorize cu peste 190 de spect de cuperei, Deg licnenil nedeitile iat lor si micorizele sunt rare de we orinipuleie ‘ele mal importante tnuri de simbiezd inte BURR rie pe crn TT ALGE “Animale si plane 17 plants, exist gi lke exemple, Al albasire Yrerai! nase fonmenzd o asoclere ccd ceele (plante primive recur Tenge ut 50), iit trbiell algele vera se asocstza frocvent ew rnusch Alte tipuri de simbioz’ © alt aseciere’ mul Suda este cen dire Azoila (le) sevice phrtoare) 4 hnctr Anahona azeilae. Filamente ile bectere Anabena se inilnese in punctal de cresere apical (din vit) al tuipial de tzollag dep ln sir complica: de eveniments teria sit limtate la 0 av Irunzei ferigh. acetic celulele de dnatona formeazt heterocist $1 Jncepe fixurea azotelui atmosfene, Se elbe tzolla ext adesen tliat in lanuile ce rez, unde asigurt azul eseria ‘oreaul afl in dezvoliare, Cind oreeul creste ai devine inal, Ferg acvaci este ura de cenit si moire din cauze let de hunind solar Cand mow, ea elibereaza azo, cae onde disponibl peru line income ‘nuane & Orezulul Se spune & priy uniane Phin Azolla ca suist de azo, preducta de ‘rex se poate man ch pad le 2% PLANTE PARAZITE SI PLANTE AGATATOARE