APELE MINERALE

DEFINITIE
Apele minerale sînt ape naturale care îndeplinesc una din urmatoarele conditii:
• temperatura la izvor de minim 20°C independent de continutul în elemente
minerale;
• mineralizare totala peste 1 g/l;
• prezenta unor elemente chimice în doze minime admise ca fiind active terapeutic
(oligoelemente: fier, brom, iod, sulf, etc.);
• prezenta unor gaze dizolvate (CO2 , H2 S) în concentratii stabilite: CO2 = 1 g/l, H2 S
= 1 mg/l;
• existenta unei actiuni terapeutice demonstrate si verificate stiintific.

De-a lungul timpului au existat multiple încercari de clasificare a apelor minerale,

impunîndu-se cîteva, si anume:

a) dupa pH:
- ape alcaline
- ape acide

b) dupa concentratia osmotica:

- ape oligominerale, care au mineralizare totala sub 1 g/l
- ape hipotone, care au mineralizare totala între 1 si 8 g/l
- ape izotone, care au mineralizare totala între 8 si 10 g/l
- ape hipertone care au mineralizare totala peste 10 g/l

c) dupa temperatura:
- ape reci, cu temperatura sub 20°C
- ape hipotermale, cu temperatura între 20°C si 31°C
- ape termale, a caror temperatura este între 32°C si 38°C
- ape hipertermale, cu temperatura peste 38°C

d) dupa provenienta:
- vadoase - din precipitatii
- veterice - din zacaminte
- juvenile - din magma vulcanica
- mixte
Mai este acceptata diferentierea apelor minerale în:

- ape minerale de masa, cu statut de aliment

- ape terapeutice, cu statut de medicament

Din motive practice, se foloseste însa clasificarea chimica a apelor minerale, care
diferentiaza 11 categorii, si anume:
1. ape oligominerale (acratice)
2. ape alcaline
3. ape alcalino-teroase
4. ape clorurate sodice
5. ape carbogazoase
6. ape iodurate
7. ape sulfuroase
8. ape sulfatate
9. ape feruginoase
10. ape arsenicale
11. ape radioactive
Chiar si aceasta clasificare are unele deficiente, cum ar fi:
- nu include apele minerale care contin microelemente active (Co, Br)
- nu tine cont de termalitate
- include ape minerale care nu se mai folosesc în scop terapeutic (apele
feruginoase si arsenicale)

ACTIUNEA APELOR MINERALE ÎN CURA EXTERNA

Apele minerale actioneaza în cura externa asemanator bailor simple, adaugîndu-se însa si
actiunea specifica determinata de substantele pe care le contin.

În cura externa, apele minerale actioneaza asupra organismului prin urmatorii factori:
1. mecanic
2. termic
3. chimic
FACTORUL MECANIC
Diferenta fata de baile simple consta în densitatea crescuta a apelor minerale, care
determina cresterea presiunii hidrostatice cu modificari ale circulatiei tegumentare si
secundar ale circulatiei generale. La baile carbogazoase intervine si masajul fin al bulelor
de CO2 asupra tegumentului.

Datorita presiunii hidrostatice mari a unora din apele minerale si actiunii de împingere de
jos în sus (fenomen valabil în primul rînd pentru apele clorurate sodice) acestea sînt
întrebuintate pentru kinetoterapie în afectiuni posttraumatice, afectiuni reumatismale,
bolnavi cu deficiente neurologice centrale sau periferice.
FACTORUL TERMIC
Temperatura apei minerale actioneaza prin modificarea temperaturii corpului, la care se
adauga si actiunea specifica a unor elemente (CO2 si H2 S) care determina vasodilatatie în
tegument. Astfel, temperatura de indiferenta în baia cu aceste ape este mai scazuta decît în
apa simpla.
FACTORUL CHIMIC
Este cel mai important în cazul bailor cu ape minerale, actionînd asupra organismului
nespecific si specific:
actiunea nespecifica
Substantele chimice din apele minerale produc o modificare a echilibrului ionic la nivel
tegumentar, cu stimularea receptorilor din piele si reactii de raspuns neuro- vegetative si
neuro-endocrine.
actiunea specifica
Aceasta actiune se refera la proprietatile calitativ diferite ale diverselor componente din
apele minerale.

ACTIUNEA APELOR MINERALE ÎN CURA INTERNA

Cura interna cu ape minerale mai poarta numele de crenoterapie. Modul de actiune a
apelor minerale ingerate depinde de factori fizici si chimici.
FACTORII FIZICI
a) temperatura apei minerale actioneaza asupra functiei secretorii, sensibilitatii si
motilitatii tubului digestiv; apa rece stimuleaza secretia si motilitatea gastrica, cea
calda (35-45°C) are efect inhibant, combatînd colicile si spasmele intestinale.

b) cantitatea de apa administrata influenteaza tonicitatea si secretia gastrica;

cantitatile mari încetinesc evacuarea gastrica.

Prescriptia ingestiei de apa minerala nu trebuie sa depaseasca cantitatea de 250 ml

pentru o data, exceptînd cura de diureza, unde cantitatea prescrisa va fi de 20-30
ml/kg corp/24 ore, administrata în 5-6 prize.
 c) timpul de administrare în raport cu mesele.

d) concentratia osmotica influenteaza motilitatea, secretia gastrica.

FACTORI CHIMICI
Caracterul terapeutic al apelor minerale se datoreste în primul rînd elementelor chimice
continute. Diferitele substante din apa minerala influenteaza metabolismul hidro-mineral.
Schimburile calitative în compozitia minerala a organismului poarta denumirea de
transmineralizare . Resorbtia substantelor minerale se face în cea mai mare parte în
intestinul subtire; calea principala de eliminare este cea renala, o mica parte eliminîndu-se
digestiv si prin transpiratie.

MODALITATI DE TRATAMENT CU APE MINERALE

• balneatie • irigatii

• cura de baut (crenoterapie) • spalaturi intestinale

• inhalatii • injectii

APELE OLIGOMINERALE (ACRATICE)

Aceste ape minerale nu îndeplinesc nici unul din criteriile care definesc o apa minerala.
Au mineralizare sub 1 g/l, nu contin elemente farmacologic active (sulf, iod) si nici gaze
terapeutice în concentratii minime admise ca fiind active terapeutic. Cu toate acestea,
apele oligominerale au efecte terapeutice dovedite prin studii de farmacodinamie si
chimioterapie.

În functie de temperatura lor la izvor, apele oligominerale se împart în:

APE ACRATOTERME
Au temperatura la izvor de peste 20°C. În cura externa, efectele antialgic, decontracturant,
sedativ, vasodilatator si trofic al acestor ape se datoreste factorului termic.

O parte din apele acratoterme se pot utiliza si în cura interna, în afectiuni digestive sau
biliare, cu efect antialgic si antispastic.
Indicatii
a) pentru cura externa:
- afectiuni reumatismale inflamatorii
- afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare
- afectiuni posttraumatice
- afectiuni neurologice centrale si periferice
- ginecopatii cronice
 b) pentru cura interna:
- afectiuni digestive
- afectiuni reno-vezicale
Statiuni
• Felix
• Geoagiu
• Vata de Jos
APE ACRATOPEGE
Au temperatura la izvor sub 20°C. Principala lor indicatie se refera la crenoterapia
afectiunilor reno- vezicale, îndeosebi litiaza renala.
Statiuni
• Calimanesti - izvorul 7
• Slanic-Moldova - izvorul ”300 de scari“
• Olanesti - izvoarele 11 si 12

APELE ALCALINE
Sînt ape minerale care contin minim 1 g de bicarbonat de sodiu si potasiu la litru. Se
gasesc rar în stare pura, de cele mai multe ori, prezentîndu-se sub forma de ape mixte, în
asociere cu NaCl sau CO2 , ultimul putîndu-se înlatura prin barbotare.

Apele alcaline pure se folosesc în principal în crenoterapia afectiunilor digestive, efectul

lor fiind diferit în functie de momentul administrarii în raport cu mesele principale:
• inhiba secretia gastrica daca se administreaza cu o ora si jumatate înainte de masa;
• stimuleaza secretia gastrica daca se administreaza în timpul meselor;
• efect bifazic în cazul administrarii dupa masa, cu inhibitie a secretiei initial,
urmata de stimulare prin NaCl si CO2 rezultate din reactia chimica a
bicarbonatului de sodiu cu acidul clorhidric.
Alte efecte în cura interna
• fluidificare si eliminare a secretiei de mucus din stomac;
• accelerarea evacuarii continutului gastric;
• efect antialgic;
• efect coleretic;
• alcalinizarea pH- ului urinar;
• influentarea proceselor inflamatorii ale mucoasei cailor urinare.
Indicatii

• ulcer gastric si duodenal; • colecist iritabil;

• litiaza renala cu pH acid; • afectiuni cronice ORL.

Statiuni

• Slanic Moldova • Malnas

• Tinca • Miercurea Ciuc

APE ALCALINO-TEROASE
Sînt ape cu mineralizare peste 1 g/l, care pe lînga bicarbonat de sodiu si potasiu, mai
contin calciu, magneziu, clorura de sodiu, bioxid de carbon. Datorita acestui fapt, aceste
ape au efecte excito-secretorii gastrice.

Efectele apelor alcalino-teroase se exercita în functie de mineralizarea totala.

Sînt de mentionat:
• efecte favorabile în procesele inflamatorii si alergice;
• fluidificare si eliminare a secretiilor în afectiunile cronice ale cailor respiratorii.
Indicatii
• afectiuni digestive însotite de hipoaciditate;
• afectiuni dermatologice pruriginoase;
• afectiuni alergice;
• afectiuni cronice în sfera ORL;
• ginecopatii cronice.
Statiuni

• Borsec
• Lipova
• Slanic Moldova
• Tinca
• Hebe
APELE CLORURATE SODICE
Sînt ape minerale care contin peste 1 g NaCl/l. Cînd continutul de NaCl depaseste 14 g/l
sînt denumite ape sarate. Au concentratii care variaza în limite foarte largi:

- apa Marii Negre - 15,5 g/l

- lacul Techirghiol - 80 g/l

- Ocna Sibiului - 230 g/l

- Ocna Dejului - 260 g/l

- Ocna Muresului - 266 g/l

Apele clorurate sodice hipotone provenite din izvoare minerale sînt de obicei ape mixte,
avînd în compozitie si bicarbonati, bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, etc.

Varietatea mare de concentratii, ca si asocierea cu diferiti alti ioni sau gaze, face ca
efectele si indicatiile apelor clorurate sodice sa fie multiple.
ÎN CURA EXTERNA
De obicei se folosesc în cura externa apele clorurate sodice hipertone. Efectele asupra
organismului se exercita prin asocierea factorului termic cu cel mecanic si chimic.

În cazul apelor sarate, forta hidrostatica si efectul descarcarii de greutate a corpului uman
sînt cu atît mai importante cu cît concentratia în NaCl este ma i mare. Acesta este cel mai
mare avantaj pe care îl ofera apele clorurate sodice, avantaj folosit în recuperarea
pacientilor cu deficiente neuromotorii, la care programele de kinetoterapie se vor
desfasura mult mai usor în bazin.
Efectele NaCl din apa sarata
• modificari osmolare la nivelul tegumentului;
• hiperemie cutanata;
• excitatie a receptorilor cutanati cu declansarea unor mecanisme reflexe la distanta;
• efecte reactive de tip ergotrop;
• reducerea conductibilitatii electrice a pielii;
• reducerea hiperreactivitatii nervoase în cazul afectiunilor neurologice;
• modificari ale comportamentului termoregulator periferic cutanat;
• echilibrare a tulburarilor neuro-vegetative.

Aceste efecte se prelungesc în timp în cazul mentinerii peliculei de sare la suprafata

tegumentului dupa baie (asa-numita ”manta de sare“).
Indicatiile balneatiei cu ape sarate
• afectiuni reumatismale degenerative;
• afectiuni reumatismale abarticulare;
• afectiuni posttraumatice si neurologice cu deficit functional important (pentru
kinetoterapie în apa);
• afectiuni circulatorii veno- limfatice;
• afectiuni ginecologice functionale si discrinice.
ÎN CURA INTERNA
Crenoterapia cu ape clorurate sodice foloseste în mod obisnuit concentratiile între 3 si 10
g/l, cel mult 15 g/l. Efectele asupra aparatului digestiv la ingestia acestor ape variaza
foarte mult cu concentratia:

- apele clorurate sodice cu concentratie mica stimuleaza secretia si motilitatea gastrica,

cele cu concentratie mare inhiba evacuarea gastrica;

- stimulare a secretiei si motilitatii intestinale (apele hipertone au efect iritativ pe

mucoasa intestinala si efect de purgatie).

Crenoterapia cu ape clorurate sodice este indicata în afectiuni gastro- intestinale în care se
urmaresc efecte de stimulare a secretiei si motilitatii.
AEROSOLII SI INHALATIILE CU APE CLORURATE SODICE
Pe cale inhalatorie sînt folosite ape cu concentratii între 3 si 9 g/l, încalzite la 34-38°C, în
rinofaringite cronice, traheobronsite.

Efectele aerosolilor si inhalatiilor sînt urmatoarele:

• hiperemie la nivelul mucoasei cailor respiratorii;
• efecte secretolitice;
• efect antiinflamator pe mucoasa.
Statiuni cu ape clorurate sodice
• pentru cura externa:
- statiuni de pe litoral: Eforie Nord, Mangalia, Techirghiol
- statiuni cu lacuri sarate: Amara, Bazna, Ocna Sibiului, Sovata, Lacu Sarat
- statiuni cu ape clorurate sodice concentrate din bazine subterane: Baile
Govora, Ocna Mures, Tîrgu Ocna, Ocnele Mari, Ocnita
• pentru cura interna: Sîngeorz-Bai, Slanic Moldova, Calimanesti, Caciulata,
Olanesti, Baile Herculane, Bixad, Bradet.
APELE CARBOGAZOASE
Sînt ape minerale care contin minim 1 g CO2 dizolvat la litru. Ele iau nastere din
impregnarea apelor vadoase cu CO2 . În cazul în care bioxidul de carbon nu întîlneste în
calea sa nici o apa, iese la suprafata ca emanatie naturala de gaz, numita mofeta.

La noi în tara apele carbogazoase pure sînt rare, în schimb întîlnim frecvent ape
carbogazoase mixte, care au în continut pe lînga CO2 , NaCl, Fe, S, etc.

Se pot folosi atît în cura externa cît si interna.

ÎN CURA EXTERNA
• determina hiperemie tegumentara;
• determina vasodilatatie în reteaua arteriala cutanata;
• scad valorile tensiunii arteriale;
• scad frecventa cardiaca prin depresia nodulului sinusal la temperatura scazuta a
bailor carbogazoase (implicit scade consumul de oxigen).
Indicatiile bailor carbogazoase
• hipertensiune arteriala în stadiul I si II;
• arteriopatii obliterante fara leziuni trofice;
• cardiopatie cronica ischemica nedureroasa;
• boala varicoasa si sechele dupa tromboflebita;
• valvulopatii reumatismale.
ÎN CURA INTERNA
• stimuleaza secretia salivara si gastrica;
• activeaza motilitatea gastrica;
• cresc aciditatea gastrica;
• cresc secretiile pancreatice si biliare (mai ales apele carbogazoase mixte care
contin si sulf si sodiu);
• influenteaza pH-ul urinar.
Indicatiile crenoterapiei cu ape carbogazoase
• afectiuni digestive însotite de hipoaciditate;
• litiaza reno-vezicala (oxalica);
• afectiuni inflamatorii ale cailor urinare.
Statiuni
• Borsec
 • Buzias
• Covasna
• Tusnad
• Vatra Dornei

APELE IODURATE
Sînt ape minerale cu un continut de minim 1 mg iod la litru. Desi în clasificarea chimica
apele iodurate sînt mentionate ca o categorie distincta, în realitate nu exista ape iodurate
pure, ci ape mixte, în care mai sînt prezente clorura de sodiu, clorul, sulful.

În cura externa, studii experimentale si clinico-terapeutice au dovedit patrunderea

transcutanata a iodului. Dupa cure cu ape iodurate folosite atît în cura externa cît si interna
s-au remarcat cresteri ale iodemiei si ale eliminarii urinare de iod. A fost dovedita de
asemenea si o crestere a concentratiei si remanentei iodului în tesuturile limfatice, în
tiroida, în ficat.

Principalele efecte ale iodului patruns în organism din ape minerale se exercita prin
intermediul tiroidei si hipofizei.
INDICATIILE CRENOTERAPIEI CU APE IODURATE
• afectiuni endocrine tiroidiene;
• afectiuni metabolice: guta, hiperuricemii.
INDICATIILE CUREI EXTERNE CU APE IODURATE
• afectiuni reumatismale degenerative;
• afectiuni reumatismale abarticulare;
• afectiuni neurologice periferice;
• afectiuni circulatorii periferice (pentru efectele vasodilatatorii).
În aerosoli si inhalatii, apele iodurate, prin efectele favorabile asupra mucoasei cailor
respiratorii, sînt indicate în afectiuni cronice în sfera ORL si în afectiuni respiratorii.
STATIUNI
• pentru cura interna: Calimanesti, Caciulata, Olanesti;
• pentru cura externa: Bazna, Baile Govora, Sacelu, Sarata Monteoru.

APELE SULFUROASE
Sînt ape minerale care contin minim 1 mg de sulf titrabil la litru, sub forma de H2 S, HS -,
tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase.
La contactul cu aerul atmosferic, apele sulfuroase îsi pierd stabilitatea, modificîndu-si
aspectul; ele devin din transparente laptoase, motiv pentru care tratamentul cu aceste ape
se face de preferinta la sursa.

Apele sulfuroase pot fi:

- simple

- mixte:
- clorurate sodice
- alcalino-teroase
- carbogazoase
EFECTELE APELOR SULFUROASE ÎN CURA INTERNA
• cresc secretia gastrica;
• stimuleaza peristaltica intestinala;
• efect colagog-coleretic;
• scadere a glicemiei la diabetici (efect experimental).
INDICATIILE APELOR SULFUROASE ÎN CURA INTERNA
• colon iritabil;
• hipotonii ale vezicii biliare;
• diabet zaharat necomplicat.
EFECTELE APELOR SULFUROASE ÎN CURA EXTERNA
• vasodilatatie la nivelul retelei arteriale cutanate prin aparitia acidului adenilic în
tegument;
• scadere a valorilor tensiunii arteriale;
• efect cheratolitic;
• efect favorabil pe cartilajul articular.
INDICATIILE APELOR SULFUROASE ÎN CURA EXTERNA
• afectiuni circulatorii periferice;
• hipertensiune arteriala stadiu I si II;
• afectiuni dermatologice: psoriazis, eczeme;
• afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare.
Sub forma de inhalatii si aerosoli apele sulfuroase au actiune antiinflamatorie si
desensibilizanta la nivelul mucoasei cailor respiratorii, fiind indicate în bronsite cronice,
astm bronsic si rinofaringite.
STATIUNI
• Baile Herculane • Calimanesti

• Pucioasa • Olanesti

• Baile Govora • Mangalia

APELE SULFATATE
Sînt ape minerale care contin minim 1 g/l de sulfat de sodiu sau de magneziu, fiind
utilizate în crenoterapia afectiunilor hepato-biliare.

La noi în tara nu exista statiuni balneare cu izvoare sulfatate, dar izvoare cu astfel de ape
au fost descoperite lînga Iasi (Mircea si Breazu) si în localitatea Ivanda din Banat.

APELE FERUGINOASE
Sînt ape minerale care contin minim 10 mg ioni bi sau trivalenti de fier la litrul de apa.
Sînt ape instabile, deoarece ionii de Fe++ si Fe+++ se oxideaza, fiind greu rezorbabili în
intestin.

Indicatia principala a acestor ape era reprezentata de anemia feripriva, dar importanta lor a
devenit minima în conditiile aparitiei unor preparate medicamentoase pe baza de fier
accesibile si prompt eficiente.
STATIUNI
• Tusnad
• Buzias
• Vatra Dornei
• Lipova
• Malnas
APELE ARSENICALE
Se definesc ca ape minerale cu continut minim de 0,7 mg ioni de As la litrul de apa. Limita
toxicitatii arsenului în apa potabila a fost stabilita la 0,2 mg/l, fapt ce a determinat eliminarea apelor
arsenicale din rîndul apelor minerale utilizate în scop terapeutic.

APELE RADIOACTIVE
Sînt ape minerale care contin cantitati variabile de elemente radioactive, nemaifiind utilizate în scop
terapeutic datorita cresterii poluarii radioactive în lume în ultimii ani.

Se pot folosi în cura externa în neuropatiile periferice de tip nevralgic sau nevritic.

Apele radioactive din tara nostra au concentratii minime, sub valoarea admisa de normele sanitare.
STATIUNI
• Baile Herculane
• Sîngeorz-Bai
• Felix