Nerespectares Standardelor de Stat oete urmAritf conform leg. Reproducerea interzisé 14 Pag, PRETUL LEI 4,25 poe REPUBLICA SOCIALSTA STANDARD DE STAT j ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1957/3-88 6 ie a COMITETUE NATIONAL gfoewteta? PENTRU STUNTA ACUSTICA IN CONSTRUCTHL $I STAS s96r]o-16 ‘1 TEH N Se ‘TRANSPORTURI DE ‘Terminologic ‘ STANDARDIZARE Acousrias | ACOUSTIQUE ARYCTINA BUILDING SND TRaNsponT | ACOUSTIQUE DES BATIMENTS | AKYCTUKA B CTPouTEAb. “Acoustics DF DES TRANSPORTS TBE Il B TPAUCIIOPTAX “Terminclopy "Terminologe ‘Topaatwosori a 1 GHNERALITATT 11 Obieet si domeniu de aplicare Prezontul standard stabileste principaliitermeni si defintille acestora folosifi im acustlea fn construe}ii sia mijloaeclor do transport. ‘Acustica in constructil reprezint&acel domeniu al acustieii care se protectiel impotriva zgomotelor qi asiguririi bunei fanctionaliti{i acustice in i Hilor, ansamblurilor de clidiri gi a spafiilor dintre acestea, "Acustica mijloacelor de transport reprezints acel domeniu al acusticit care se ocupy cu studiul sursetor de zzomot ale etilor de transport auto, navale, aeriene ete., precum i eu ‘ehnica protectiel si combaterii acestors. up cu tehnica perile clidi- 1.2 — Standarde conexe STAS 737/12-87 Sistemul International de Unititi (SI) Unititi ale mirimilor earae- teristice acustieit STAS 1957/1-88 Acustica. Acustica fiziet. ‘Terminologie STAS 6156-86 Acustica in. constructii. Protectia impotriva zgomofului. in con- structii civile §i social-culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustic’ ~ STAS 6161/1-79 “Acustica in construe[ii, Misurarea nivelului de zgomot in constructit civile, Metodi de misurare STAS 6161/2-79 Acustica in construcfil. Misurarea capacitijii de izolare la zzomot aerian a elementelor despirfitoare de construefii sl a fagadelor. Metodi de misurare STTAS 6161/8-82 Acustica in construetii. Determinarea nivelului de zzomot in locali- ‘tifile urbane, Metoda de determinare STAS 6161/4-79 Acustica in constructii. Misurarea eapacttitii de izolaré Ia 2gomob de impact a clementelor de constructii.Metods de misurare STAS 6601-84 Acustica in constructii. Durata de reverbera{ie ini ineiperile din ; cliditi. Metodi de determinare STAS 7150-77 Acustica in industrie, Metode de mitsurare a nivelului de Zgomo' in industrie STAS 8084/1-76 Acustica in construetii. Materiale izolatoare de vibrafii_ mceanice Determinarea calitifilor elastics in regim..de acfionare —dinamic ‘Acustica in construetii. Material amortizoare de vibratii mecanice. Determinarea calitifilor elastice In- regime -de- aolfonare dinamic STAS 6661-82 Acustica in transporturi. Zgomote emise de vehicule care: eirouli ‘pe gine. Metode de misurare si liniite admisibile” STAS 10133/1-75 “Acustica in transporturi. Supravegherea 2gomotelor produse de avioane pe aeroporturi si in veeinitatea. acestora Metodi. de misurare STAS 10922/1-77 Acustica in transporturi, Certificarea acustic’s a aeronavelor. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. produs de avioanele ugoare STAS 8084/2 en elice STiTUTUL CENTRAL DE cenceTaRE, | Aprobat de: MTUTUL CENTRAL, OE COPCETARE, | (NEHUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data intr in vigonre: iN CONsTRUCTH Ba. llie Pintle nr. 5 BUCURESTI! on Insp to Covent Contre ‘Telex 11317 CNST RB ‘ Economia, ConstucflorBEAS 1957/3-65 a 2 TERMINOLOGIE ert, ‘Tormen Semnal sonor util Semnal sonor inutil (perturbator) Definifie sau relagie de oalenl Grup de unde directe provenind de la o sursi acus- tic saw un grup de surse acustice, Intr-o anumith, zoni a unei hale industriale gi asupra e’tora persoa- nele din zona respectivit isi indreaptX atentia in scopul bunei desfaguriri a procesului muneii gi a, Tealizirii condifiilor de securitate colectiva si in- dividual’ Grup de unde dirocte provenind de la sursele acustice care nu interesear’ in mod special per- soanele dintr-o hali industrials, tntr-o anumiti zoni a acestela, precum gi grapul de unde reflectate de elementele’ de constructie delimitatoare ale hhalel, provenite do la toate sursele acustice care fanefioneazi in hati 10 uw 12 Indice de utilizare a semnalului sonor Clase de randament acustic Zgomot stationar Zgomot aleatoriu Sunet vobulat Zgomot alb Zgomot colorat ‘Zgomot rox Zgomot structural Zgomot din instalapii Indice definit de expresia. qs = =: But By in care Fu densitatea de energie a semnalului sonor util, in picojouli pe metra cub ; > densitatea de energie a semnalulul sonor perturbator, in picojouli_ pe metru cub B, Ordinale care caracterizeazi diferite intervale de ‘valori pe care le poate avea indicele de utilizare a semnalului_sonor Zgom ot _caracterizat prin nivel constant in timp Zgomot al cirui nivel Variaz‘ intimplitor in timp Sunet a cirui freevenf’ variazi periodic in jurul unei_valori medi Sunet complex, al clrui spectra funefie de frec- ven{i este continu, avind valoarea medie a energiei acustice, raportatd la un hertz, constanté intr-o band de’ freovenj% suficient de larg’ Sunet complex al cirui spectru fanetie de free- ven{i este continu, valoarea medie a energie’ acustice variind eu frecvenfa dup o anumitt lege Zgomot colorat la care, in wma unei analize de freeventa fcutt in benzi de 1/1 octavi. energia, acusticd seade cu 3 dBjoctavis Zgomot care se_propagi prin corpuri solide ‘Zgomot receptionat in interiorul unei unitiifi fune- fionale datorat funcfionirii unor instalatii dintr-o alti unitate functional 13 u Lovituré de berbec Zgomot aerian Zgomot caracteristic ce se produce intr-o rejea de instalatie sanitari datorati suprapresiunilor survenite in mod bruse (inchidere san deschidere _| rapids de vane) Zgomot produs intr-o inckpere dintr-o unitate funefional’, care se propagi prin mediul aerian al ine&perii respective pin’ la elementele de construc- tie despirtitoare (pereti, plangee), prin interme- diul citora este radiat in inciperile adiacente7 -3s— STAS 1957/3-88 hv. ert. Termen Definipie sau relatie de caleul 15 | Zgomotal unui vehioul in. | Zgomot aerian emis de un vehicul in migeare ‘migeare onsERVATIE Se determing pentru . 1 regim cureat de citculatie; feaim de necelerare; ‘te fnare Yebieulelor de transport tn comun se determing ¢t 2 In em Dente ‘S"plecarea din statios fosiren in state 16 | Zgomotul unui vehicul in Zgomot aerian emis de un vehicul la care motorul starjionare functioneaz in gol ONSERVATIE — Se'detering pentru —"Tunctianarea_ propria x. motorula; fevucuuree gazelor (aumal pentru vebleulo eu motoare eu lantore interna) 17_| Zgomot_serodinamie Zgomot datorat evacwfrii garalui in_atmosferit 18 | Zgomot turbionar Sunet _monocromatie datorat formirii turbioane- lor in spatele unui corp eare se deplaseaz’ intr-un mediu fluid, avind freevenfa egali cu frecvenfa rn de formare @ turbioanelor 19 | Zgomot de impact Zgomot care ia nagtere sub form de sunet strne- | tural, produs prin lovirea unui element de con- structie gi care este radiat in ineipere sub form’ de ; zgomot derian | 20 fan de impact Dispozitiv standardizat de lovire, agezat pe ele- mentul de construcfie a cérui izolare fonicd se | verifici 21 | Zgomot de impact Zgomot de impact produs cu ajutorul eiocanului standardizat de impact 22 | Unitate functionals © inc&pere sam un grup de inciperi care necesiti ' o limitare a nivelului de presiune acustic’ a 2gomo- tului produs sau declangat din afara tor de surse ce nu pot fi inliturate sam reglementate de cel eare foloseste unitatea 23. | Confort ‘Mirime de stare care caracterizeazi in totalitate influenta mediului inconjuritor asupra organis- mului uman ORSERVATIE ~ Mirimea de stare poate fi cantitaten totals ! {de energie (at Snformatie) pe care su diferite forme o primeste / frganismmut uman { 24 | Confort acustic Gonfortul considerat din punct de vedere al recep- mnirii semnalelor acustice, care se asiguri. prin limitarea nivelului de presime acusticd a zgomo- tului (considerat din punct de vedere fiziologic) 25 | Curbi de definitie a Carba de zgomot care limiteazt superior spectral lzgomotului (Cz) unui gomot reprezentat prin valori ale nivelalui de zyomot, rezultate in urme analiziri! in benzl le 0 ovtavit 1 26 | Categorie de confort acustie | Totslitate a unitifilor funcfionale carseterizate prin aceea e nivelal de zgomot echivalent: interior trebuie si fie mai mie decit 0 anumit’ curbi de definitie (Cz) ; 27 | Energie direoti (intr-o Bnengie purtati de undele progresive ce pornese B inedpere) de la sursa de zgomot existent in inc ipere "38" Tnergie reflectats Energie purtatis de undele reflectate de «litre su- ' (intr-o ineiipere) prafetele delimitatoare ale ineperli | 29. | Bnergie absorbiti, Lnergie absorbitt de supratefele delimita toare ale inciperiiSTAS 1957/3-88 Isr. ort. ‘Termen Definifie sau relatie de caleul 30 32 33 35 36 ar 38 30 40 a a4 Energie transmis (dintr-o ine&pere in alta) Factor de directivitate Rezistent& 1a flux de aer Reristenja specifies 1a flux ie de absorbtie echivalent ‘Tratamente acustice absorbante Absorbanji acustiei porosi Absorbanfi acustici porogi cu_schelet rigid Absorbanti acustici porosi cu schelet flexibil Rezonator (ou sistem acusti¢ absorbant) Rezonator Helmholz Rezonatori cuplati Fracfinne din energia emisk de o anumit% sursi intr-o incipere, transmisi dineolo de elementele delimitatoare ale acesteia Factor care depinde de pozitia sursei sonore raport cu suprafetele delimnitatoare ale unel ine: peri gi care indiex modul de repartizare a energiei in jurul surset OBSERVATIE ~ De exemplu : daei sursa este smplasati_ tn ental Tepe Qo dal ste aml ean et Raportul dintre diferenta de presiune intre fefele unei probe si volumul de aer ce trece in unitatea de timp, prin tnitatea de suprafatd a probei (in cazal trecerli aerului in mod forjat_prin probit) Raportul dintre revistenta Ia flux de aer gi inil- jimea probe Aria unel suprafefe eu coeficientul de absorbjie egal cw 1, care in cazul distributiei uniforme a sn- netului ar putea si absoarbi aceeasi cantitate de energie acustici pe care o absoarbe intreaga supra- faja a inckperii, impreuni cu obiectele ce se giiseso in. ea. fin funcfie de supratejele caracteristice ale inci perii S,, in m’, si de cooficienti lor de absorbjle &, 1a o frecvenji dati, aria de absorbtie ecbiva- Tent A, se caleuleard eu relatia: A= Ea -S, (m? UA) OBSERVATIE: Unitatea de absrbjle (UA) reprezinty absorblte Seastca corspuncitoae vael suprafelede 7m caacteriaa de tn coefcient de absorbtie Materiale sau structuri special alelituite caracte- Tizate printr-un coeficient de absorbtie_ridicat ‘Materiale avind pori deschisi In suprafaja expusk contactului cu sunetal OBSERVATTE — In caval absorbantilor acustich porosl, undele Sevotice incdente pe elemental de construchie acustic absorbant, Drovoees oscllafit ale aerulul in porit materialul. Datorit feno- Tenulul, de frecare inte coloanele de. aur sh pereil porior, energia-aeustiet se transform tu energle termi Absorbanfi acustiei porosi ai cdror pori nu suferi deformiri sub actiunea undelor_acustice Absorbanfi acustici porosi ai ciror schelet nu a fostrigidizat cu un liant corespunzittor gi suferit deforméri sub actinnea undelor acustice Sistem fizic la care absorbtia energiei incidente produce fenomen de rezonanfi_a_unor_cavititi Rezonator constituit, dintr-o eavitate unity prin- ‘trun orifiein eu aerul din incipere OBSERVATIE — Dac dimenshunilo rezonatorului sint mci fh ecomparatie eu lungimea de undi actsticl, el poate fl consi- {erat ca un sistem eu tn singir grad de Ubertaie Ia are element Inertial este reprezentat de masa nerulut din rife, far elemental Clasic cate acral cupring in eavitate, Rezonatorul este cu ati inal eficient eu elt in orifict se opune o Fecistentt de freeare mai mare a-aefului care oslleaxt Rezonatori realizati dintr-un ecran perforat_am- plasat la o annmiti distan{% de di,-—5- STAS 1957/3-88 INr. ext. ‘Termen Defi ie sau relafie de calcul 42 | Factor acustio de structuxi | Factor adimensional, caracteristic “materialelor poroase, care ia in considerare influenta structurii geometrice a porilor asupra fenomenului de tre- cere a aerului prin structur’, avind valoare euprinsi intre 1.4 43. | Atenuator acustic Sisteme dispuse in canalele prin care instalatiile aerodinamice comuniek ew atmosfera in seopul re- ducerii zgomotului_acrodinamic 44 | Atenuator acustic activ Atenuator acustic la care reducerea zgomotuluil se face prin folosirea materialelor fonoabsdrbante ‘Mennator acustic reactiv | Atenuator acustie Ia’ care reducerea 2gomotulus ‘se face pe baza fenomenului de detenta ( | Nivel de zgomot exterior citer Gt | Nivel de egomot exterior Clr, coresponedtor unel aeftunt 82 | Nivel de sgomot indexat 83 | Nivel de egomet interior clugirt S84 | Nivel de sfomot interior eldinl, corespunzitor unet actiunt ay 85 | Nivelul sgomotutut de impact 88 | Nivelal zyomotulul de Impact normalizat P 87 | Perioadh caracterstica 9% 88 | Procent de articulate 55 R 0 | educeres nivelulul zgomotutei de impact normalizat a 60 | Resistenta le Mux de ner 2 St | Rexistenta specific Ta Mux de act 33 2 | Resonator (eu sistem acustic absorbent) a 83 | Rezonator! cuplat a 84 | Resonator Helmnotz 0 95 | Rigiattate 103 98 | Risiditate stetca 10 s ‘Semndd tonor inutil(perturbetor) 2 Semnfl toner util 1 Stand pentru masurares izoliri Ia sgomot aerian 104 Stand pentru mrurares izle Ia rgomot de Impact 105 for | Stand pentru masurieile de zgomot produs de instalaile sanitere 108 102 | Suet vobulat 7 | T 103 | Tranemisa sgomotatul pe diagoneld % Yor | Tratamente acustice absorbante 18 u 105 | Unitate tanetonatt 10s | Vitesd de disipare us_ Nr. ert. . ‘Teemen Pet. 107 | Zgomot aerian “4 108 | Zgomot eeredinamic uv 109 | Zgomot alb 3 110 | Zgomot aleatoria 6 11 | Zgomot eotorat | 3 432 | Zgomot de impact 0 113 | Zgomot de impact standardizat a 114 | Zgomot din instaatit 2 18 | Zgomet roe 30 116 | Zgomot stationar i 117 | Zgomot structural u 118 | Zeomot tarbionar ie 410 | Zaonotal uni vebicutn migeare 4s 120 | Zgomotut wnul vehieu! tr stattonsre 8 11 | Zon de eoinciaenta 69 Colaboratort: ws Minsttutal de Cercetérh stitpifice pentru Protetia esponsabilal prolectatal Mun ICCPDG ~"Institatul de Cercetaei in Construct gi Heoe | Radlotelevisiunea Romtng ee cceaee stitutul de Iglend sl Sioatate Publick ing. toan'Mareu = Faealtaten de Constevelit Civile, Industria Ageeole Fedaciat inal = Tnstkatul Roman de Standardtnre ‘ng. Paula Stanesew Slandardul a fost claborat inital tn anut 1900 4s Institutul de Cerestér gl Proletirpentrw Industria Usoara Insttutul de Gereetiel st Protectiri Tehnologice tn ‘Transportur Imattutal de Prolectare pentru Construclit Tipteate revieult tm anal (an 1968 1 1974 ‘Bdimara Tehnich, Bucuresti 1998 Tipit la 21.07.1088 Balfia T9980) 27 ex 1. P. Taformatia c 9002