PROIECT DE LECŢIE

Scoala Gimnaziala Groseni, judetul Arad

Data: 08.04.2016
Clasa: a VI-a
Unitatea de invatare: Epoca moderna. Europa intre secolele XVII-XVIII
Lectia: Absolutismul monarhic
Tipul lectiei: dobandire de cunostinte
Competente specifice: 1.2, 3.4, 3.5 (conform programei)
Obiectiv general (scop): transmiterea si sistematizarea cunostintelor referitoare
la caracteristicile si manifestarea absolutismului in Europa

Obiective operaţionale: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

- să identifice statele în care s-a instaurat monarhia absoluta

-să foloseasca corect terminologia specifica regimului monarhic absolutist
-să descrie pe baza surselor istorice principalele caracteristici ale
absolutismului monarhic
- să prezinte principalele atributii ale monarhului absolut

Strategie didactica:
Metode şi procedee didactice: expunerea sistematică a cunostintelor,conversaţia
euristică, învăţarea prin descoperire, lucrul cu documentul istoric, descrierea, explicatia

Mijloace didactice:
-harta istorica-Europa medievala
-manualul;
-fişe de lucru şi de studiu
Bibliografie: manual-Istorie clasa a VI-a Editura All, Valentin Balutioiu, Constantin
Vlad
Istoria omenirii- Hendrik Willem van Loon

Desfăşurarea lecţiei

Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode

lecţiei şi
procede
e
I.Momentul Consemnarea absenţilor şi Elevul de serviciu anunţă absenţii.
organizator organizarea pentru lecţie
ic
(3 min)
II.Reactuali Prof. verifică însuşirea de către Elevii prezintă principalele evenimente
zarea elevi a cunoştinţelor referitoare care au marcat desfasurarea reformei
Cunostintel la Reforma religioasa si religioase precum si masurile Convers
or contrareforma contrareformiste. aţia
anterioare Prof. solicită elevilor o scurtă euristică
(10 min) prezentare a cauzelor si
caracteristicilor procesului de
reforma religioasa initiat de
Martin Luther precum si
raspandirea cultelor protestante.
Sunt evocate si masurile luate de Elevii răspund cerinţelor formulate de
Biserica Catolica pentru prof.
combatarea ideilor reformiste explicaţia

III.Anunţar Absolutismul monarhic Elevii notează în caiete

ea titlului
lecţiei
noi/Enuntar
ea
obiectivelor
activitatii
(2 min)
IV Profesorul prezinta contextul Elevii ascultă cu atenţie expunerea şi Problem
Dirijarea instaurarii regimurilor explicaţiile prof. după care analizează fişa atizarea
invatarii absolutiste in Europa si definitia suport (DOCUMENT 1) şi raspund
(25 min) aboslutismului monarhic. intrebarilor din aceasta. Descope
Folosind materialele didactice Folosesc DOCUMENTUL 2 de pe fisa ri
suport indruma elevii in scopul suport pentru extragerea principalelor rea prin
evidentierii caracteristicilor caracteristici ale absolutismului studiu
generale ale absolutismului. individu
Prezinta un exemplu concludent: al
Monarhia absolutista in Franta Elevii folosesc DOCUMENTUL 3 si
raspund intrebarilor.
Expune notiunile de baza si Expuner
intocmeste schita tablei ea
Elevii notează în caiete.

Descope
rirea

Elevii, cu ajutorul prof., expun concluziile

care se desprind în urma studierii acestui
subiect.
V.Fixarea Fixarea se realizează prin Elevii răspund întrebărilor formulate de
noilor conversaţie euristică, prin profesor Convers
cunoştinţe/ reluarea ideilor esenţiale ale aţia
realizarea lecţiei. euristică
feed-back-
ului Munca
(8 min) indepen
dentă

VI.Aprecie Aprecierea si notarea elevilor

ri care s-au evidentiat.
(2 min)
 FISA DE LUCRU

DOCUMENT 1

“Instaurarea monarhiilor absolutiste a fost urmarea unei îndelungate evoluţii social-

politice. Ea a început o dată cu centralizarea statală şi s-a încheiat în secolele XVI-
XVII.Absolutismul monarhic s-a consolidat acolo unde au acţionat anumiţi factori:
încheierea centralizării statale şi a unificării teritoriale au fost considerate succese ale
monarhiei, deoarece ea a condus atât lupta pentru restrângerea imunităţii feudale, cât şi
pe cea de eliberare; declinul nobilimii din punct de vedere economic, social-politic şi
militar, ca urmare a lichidării anarhiei feudale şi a războaielor civile sau religioase;
ascensiunea orăşenimii şi a burgheziei a favorizat absolutismul; reforma religioasă (atât
catolicii, cât şi reformaţii au căutat să-şi asigure sprijinul monarhiei în cadrul disputelor şi
războaielor religioase); întărirea noii nobilimi, ridicată din rândul celor îmbogăţiţi, a
oferit regalităţii un preţios ajutor, furnizând jurişti care au elaborat teoria monarhiei de
drept divin, precum şi colaboratori eficienţi prin aparatul birocratic.”

(E.Palade, L.Burlec, E,Cozma, Monarhia absolutistă în Europa)

Sarcini de lucru:

1. Argumentaţi, pe baza textului, necesitatea concentrării puterii în mâinile suveranului.

2. Cum trebuia să exercite suveranul puterea în stat?

DOCUMENT 2

“ Instituţiile statului absolutist se află în subordinea directă a monarhului , care le

controlează nemijlocit. Acestea sunt monarhia, cancelaria, Consiliul regelui şi Adunarea
Stărilor, corpul de funcţionari... Regalitatea era instituţia supremă în stat. Sprijinindu-se
pe un Consiliu regal, ea îşi exercita autoritatea pe întreg teritoriul prin intermediul unor
funcţionari numiţi de rege. Suveranul, în calitate de monarh absolut, avea următoarele
atribuţii: emitea legile, care erau aplicate în întregul regat; era suprema autoritate
judecătorească; conducea politica externă a statului; avea dreptul să bată monedă... Ca
instituţii elective, în care erau reprezentate clerul, nobilimea şi starea a treia (Stările
Generale în Franţa, Parlamentul în Anglia, Coresurile în Spania), Adunările Generale s-au
menţinut şi în noul regim. Ele erau convocate pentru a vota impozitele necesare pentru
întreţinerea organelor statului. Treptat , influenţa lor a scăzut.”

(M.Manea, despre absolutismul monarhic)

Sarcini de lucru:

1. Care erau institutiile statului absolutist?

2. Mentionati principalele atributii ale monarhului absolut
DOCUMENT 3

,,Nu vǎ lǎsaţi guvernaţi; fiţi stǎpânul; sǎ nu aveţi niciodatǎ favoriţi, nici prim ministru;
ascultaţi, consultaţi Cosiliul, dar decideţi: Dumnezeu, care v-a fǎcut rege, vǎ va lumina.
Orice putere, orice autoritate rezidǎ în mâna regelui şi nu pot exista altele în regat... Tot
ceea ce se gǎseşte pe întinderea statelor noastre, de orice naturǎ, ne aparţine... Cel care a
dat regi oamenilor a vrut sǎ fie respectaţi ca locotenenţii sǎi, rezervându-şi numai lui
dreptul de a analiza conduita lor. Voinţa sa este ca acela care s-a nǎscut supus sǎ asculte
fǎrǎ discernamânt şi aceastǎ lege, aşa de directǎ şi de universalǎ: ,,Oricât de rǎu va fi un
prinţ, infinit mai criminalǎ este revolta supuşilor sǎi”.

Ludovic al XIV-lea, Memorii (Sfaturi pentru instruirea prinţului moştenitor)

Sarcini de lucru:

1. Care este legea consideratǎ de cǎtre Ludovic directǎ şi universalǎ?

2. De unde considera Ludovic cǎ provine puterea regelui?
3. Cum considera Ludovic cǎ trebuie sǎ se comporte un rege?