Vous êtes sur la page 1sur 48

CONSILIUL {TIIN}IFIC

pre[edinte:

CUPRINS Prof. univ. dr. Emilian STANCU
vicepre[edin]i:
Chestor principal prof. univ. dr.
Florin SANDU
Chestor principal Dumitru SORESCU
Pag. Prof. univ. dr. Ilie BOTO{
Chestor Iancu {TEFAN
Chestor conf. univ. dr. Laz=r CÂRJAN
General maior magistrat
dr. Dan VOINEA
Comisar-[ef dr. Gheorghe POPA
Procuror lector univ. Titus DU}+
membri:
Prof. univ. dr. Vasile BERCHE{AN
Chestor dr. Bujor FLORESCU
Chestor Ion SULT+NESCU
General de divizie (r) dr. Gavril Dorelu
}+RMUREAN
Comisar-[ef Nicolae BUZATU
Lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE
Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI
Conf. univ. dr. Constantin PLETEA
Dr. Nicolae V+DUVA
Dr. Nicolae ZAMFIRESCU
Prof. univ. Florin BOBIN
Medic legist Constantin DRAGOTEANU
Expert bancar Traian POMETCU
Jurist Ciprian IONESCU
Comisar-[ef Niculae GHEORGHE
Jurist Ion ENACHE
Expert tehnic Marius Daniel PE{TIN+
Prof. Vladimir ALEXANDRESCU
Comisar-[ef Gheorghe MARINACHE

|N ATEN}IA CITITORILOR
{I COLABORATORILOR !
Urm=torul num=r al revistei va ap=rea
\n luna mai 2005.
Cei care doresc s=-[i asigure procurarea
publica]iei noastre se pot adresa
serviciilor de criminalistic= de la
inspectoratele de poli]ie jude]ene [i de la
Poli]ia Capitalei.
De asemenea, materialele date spre
publicare, \nso]ite de ilustra]iile
necesare, se vor trimite redac]iei, tot
prin serviciile de criminalistic=, la
Institutul de Criminalistic= al I.G.P.

Redactor – [ef: Vasile L+P+DU{I
Redactor – [ef adjunct: Constantin GÂDEA
Redactori: Mucenic Cri[an L+ZUREANU, Gheorghe APOSTOAIE, Marin RUIU, Ene GHEORGHE,
Pantelimon BO{TIN+, Stelu]a GREJDINOIU, C=t=lina TEC{A, Sorinel C+R+U{U, Cristian DUMITRESCU
Secretar general de redac]ie: Georgeta AXINTE
Publicitate [i difuzare: Ion MU{AT [i Nicolae SAVU
Mobil: 0740 06 06 96; E-mail: criminalistica@rol.ro Foto: Bogdan ROTARU [i Mihai MÂRZA
Director general FLORIN GREJDINOIU
Str. Dumbr=ve[ti nr. 38, Sector 4 – Bucure[ti, Tel.: 0744 525 854
CONT IBAN: RO13RNCB 506000003550001-B.C.R., SECT. 6, BUC.; CONT IBAN Trezorerie, SECT. 4-BUC.: RO58TREZ 7045069XXX002365 *
Certificat de \nmatriculare Nr. J40/10108/95, COD FISCAL R7910623
Tiparul executat la S.C. LUCEAF+RUL S.A. * Tel.: 225 58 00
Director general PETRE MARINESCU I.S.S.N. 1454-3117 LEI 40.000

1
Sommaire problèmes des procédés de l’identification des
1. Three years serving the community. cadavres enterrés de cette manière.
2. The international symposium of Forensic Sciences
"The Romanian Forensic Science and Medicine Education at
13. Des infractions spécifiquement pour le marché
the beginning of the Millennium". des capitaux financiers.
3. Specific activities performed at the crime scene in 14. Sinoptique opératif-explicatif dans
cases of crimes related to explosive materials.
4. The "Dreyfus" affair.
l’identification, la capture et la documentation des
5. The "Catacomb" case. actions comises par les psychopathes séxuels.
6. International cooperation on fighting the trafficking
and the consuming of narcotics.
15. Des aspects concernant la méthodologie de
7. History of criminalistics (I).
l’invéstigation des infractions forestières (II).
8. Homicide or suicide? "Erbasu" case. 16. Le terrorisme de l’organisation légionnaire (I).
9. The use of antinarcotics dogs.
10. Homicide dissimulation through train accident.
17. Le victime - en tant que titulaire de la plainte
11. Rape crimes from the perspective of judicial préalable - des aspects du procès penal.
serology and DNA testing. 18. Quelques considérations concernant la
12. Mass graves and issues concerning the process of
identifying the bodies.
psychologie de la personne qui a été victime d’une
13. Stock market related crimes. infraction et les facteurs qui influencent sa
14. Explanatory and field work table of contents
concerning identification, capturing and convicting sexual
déclaration.
psychopaths.
15. Specific issues that need to be considered when
investigating silvan crimes (II).
16. Legionnaire terrorism.
17. The victim - the main subject of a complaint - penal
and procedural aspects;
18. Aspects concerning the victim's psychology and
factors which influence the statement.

Summary
1. Trois années au profit de la société roumaine.
2. Le symposion international de criminologie
“L’enseignement roumain de criminologie et
médecine légale au début du milénium”.
3. Des activités spécifiques de la recherche du lieu
du crime, au cas des infractions au régime des
matériaux explosives.
4. L’affaire “Dreyfus”.
5. Le cas “Catacomba”.
6. La coopération internationale au domaine de la
lutte contre le commerce et la consommation
clandestine des drogues.
7. Faits de l’histoire de la criminalistique (I).
8. On l’a tué ou il s’est suicidé. Le cas “Erba[u”.
9. L’usage des chiens pour découvrir les drogues.
L’avenir du centre international de lutte contre les
drogues.
10. La dissimulation du crime en le faisant paraître
un accident mortel ferroviaire.
11. L’infraction de viol dans la perspective de la
sérologie judiciaire et du test ADN.
12. Les inhumations communes et quelques

2
“{i fructele vor dep=[i promisiunea florilor”. fiind unanim apreciat= de reprezentan]i ai unora dintre
Am ales versul aforistic al unui mare poet, pentru cele mai prestigioase [coli criminalistice din lume.
a exprima, \n cuprinsul unei singure propozi]ii, adev=rul O confirmare, \n acest sens, o reprezint= [i
despre realiz=rile, pe care le poate raporta, la succesul de care s-au bucurat cele [apte simpozioane,
\mplinirea a trei ani de existen]=, Asocia]ia cu participare na]ional= [i interna]ional= organizate de
Criminali[tilor din România. asocia]ie, dintre care cit=m – “Investigarea
Ele au fost subliniate cu rigoarea [i grija pentru criminalistic= a locului faptei” (2003), “Rolul probelor
exactitate, specific= slujitorilor acestei [tiin]e de criminalistice [i medico-legale \n stabilirea adev=rului”
excep]ional= importan]= practic= pentru sus]inerea (2004), “Inv=]=mântul românesc de criminalistic= [i
actului de justi]ie, \n adunarea general= desf=[urat= joi, medicin= legal=” (2004). Comunic=rile prezentate cu
24 februarie a.c., la Centrul Cultural al Ministerului aceste prilejuri, de personalit=]i ale criminalisticii
Administra]iei [i Internelor. române[ti – \n afar= de cei numi]i la \nceputul acestui
Cu acest prilej, peste o sut= de criminali[ti din articol s=-i mai amintim, asumându-ne riscul unei cit=ri,
cadrul asocia]iei, proveni]i din toate structurile \n care oricum, incomplete, pe prof. univ. dr. Valentin
aceast= profesiune este reprezentat= – Poli]ie, Berche[an, conf. univ. dr. Gheorghe Pop, conf.
Parchete civile [i militare, Justi]ie, Medicin= legal=, univ. dr. Vasile Iftenie, conf. univ. dr. Nicolae
institu]ii de \nv=]=mânt superior etc. – [i-au analizat V=duva, conf. univ. dr. Gheorghe Mocu]a, dr.
activitatea, formulându-[i, pe temeiul acumul=rilor [i Nicoale Lupulescu, lector univ. dr. Gheorghe
resurselor, proiectele de viitor. Alecu, lector univ. dr. Ana Elena Mihu], lector univ.
Dezbaterile, deosebit de pertinente, au fost drd. Marin Ruiu [i mul]i al]ii – au fost reunite \n volume
moderate cu obi[nuita elegan]= [i acurate]e de prof. care au \mbog=]it, cu informa]ii de actualitate,
univ. dr. Emilian Stancu, pre[edintele asocia]iei, bibliotecile de specialitate.
asistat fiind de prof. Vasile L=p=du[i, secretar Puse la dispozi]ie \n mod gratuit – practic tuturor
general, general-magistrat Dan Voinea, conf. dr. criminalistilor profesioni[ti din România - aceste lucr=ri
chestor Laz=r Cârjan prim-vicepre[edinte, prof. univ. au devenit un pre]ios ajutor \n familiarizarea acestora
dr. Vasile Berche[an, comisar-[ef dr. Gheorghe cu cele mai moderne [i mai performante metode [i
Popa, vicepre[edin]i [i prof. univ. dr. Tudorel Butoi. tehnici practicate \n ]ar= [i \n str=in=tate, stimulându-le,
Dintru \nceput trebuie ar=tat c=, prin caracterul deopotriv=, creativitatea \n a comunica [i altora propria
s=u deopotriv= exhaustiv [i sintetic, darea de seam=, experien]=.
prezentat= de prof. Vasile L=p=du[i, a constituit o Nu \n ultimul rând, am re]inut aten]ia acordat=
temeinic= baz= pentru o evaluare judicioas= a pa[ilor form=rii schimbului de mâine, prin desf=[urarea unor
f=cu]i, a acumul=rilor tot mai semnificative de la an la activit=]i sistematice de atragere c=tre profesiunea de
an [i, totodat=, a formul=rii unor proiec]ii privind criminalist a studen]ilor facult=]ilor de drept, cât [i
perspectivele asocia]iei. permanenta pledoarie pentru consolidarea pozi]iei
Desigur, \n spa]iul inerent limitat al acestei acestei [tiinte \n programul de \nv=]=mânt al
relat=ri, nu ne propunem s= transcriem \ntregul universit=]ilor.
parcurs al Asocia]iei Criminali[tilor din România
din 2001 [i pân= acum, rezumându-ne doar la
câteva repere esen]iale, care confirm=, de facto,
caracterul de utilitate public= al acestei
organiza]ii deopotriv= [tiin]ific [i civic.
|n primul rând, este vorba de for]a
emulativ= dovedit= prin antrenarea \n sistemul
perfec]ion=rii profesionale a membrilor
asocia]iei, atât din Bucure[ti, cât [i din
provincie, prin publicarea de studii de caz,
cercet=ri, analize etc. \n Revista Român= de
Criminalistic=. Ajuns= la un tiraj total de 210.000
exemplare, prin cele 35 de numere ap=rute,
publica]ia de specialitate a ACR [i-a câ[tigat [i
consolidat un prestigiu binemeritat, valoarea ei

3
Dup= cum, remarcabil= r=mâne preocuparea conf. univ. dr. Gheorghe Pop, lector univ. dr. Ioan
pentru evocarea marilor figuri ale istoriei criminalisticii Hurdubaie, expert criminalist Petric= Lucian, prof.
române[ti, acei precursori far= de care nici-o [tiin]= nu- univ. dr. Tudorel Butoi, care au completat Proiectul de
[i poate dobândi notorietatea. Program pentru anul 2005 cu activit=]i menite s=
O alt= realizare deosebit= a reprezentat-o sporeasc= aria de interes [i autoritatea asocia]iei.
ob]inerea statutului oficial, \n parteneriat cu Institutul de Concluzionând, se poate afirma c=, prin cele
Criminalistic= al Inspectoratului General al Poli]iei demonstrate [i cu ocazia acestei adun=ri generale,
Române, Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte Asocia]ia Criminali[tilor din România a ar=tat c= este
“Gheorghe Cristea” din Bucure[ti, de organizare a unui cu adev=rat reprezentativ= pentru marea familie a
masterat european, specialitatea criminalistic=, criminali[tilor români, continuatoarea uneia dintre cele
program derulat pe durata a doi ani de studii. mai vechi [i mai performante [coli criminalistice din
Aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet=rii [i lume.
beneficiind, pentru efectuarea practicii, de sprijinul Jurist Lucian ALEXANDRESCU
generos al Institutului de
Criminalistic= – cea mai dotat=
institu]ie de acest gen din ]ar= -
acest masterat asigur= preg=tirea, \n
condi]iile unei exigen]e realmente
european=, a unor criminali[ti
specializa]i la cel mai \nalt nivel.
|n sfâr[it, dar nu \n ultimul rând,
re]inem c= asocia]ia a demarat [i a
parcurs, \n parte, traseul necesar
recunoa[terii oficiale a statutului s=u
de utilitate public=, ceea ce va
creea, cu siguran]=, cadrul necesar
poten]=rii \ntregului s=u program de
activit=]i.
De altfel, acest fapt, subliniat
concludent \n alocu]iunile celor care
au luat cuvântul \n cadrul
dezbaterilor – dr. G. Asanache,
expert tehnic Mircea Fierbin]eanu,

La \nceputul acestui an, Editura Funda]iei România de Mâine a scos
de sub tipar lucrarea “COMPENDIU DE CRIMINALISTIC+” edi]ia a III-
a, revizuit=, ad=ugit= [i actualizat=, realizat= de conf. univ. dr.
Laz=r Cârjan, prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din
România.
Autorul a \mp=r]it lucrarea \n trei p=r]i: • elemente de
criminalistic= tehnico-[tiin]ific=; • criminalistic= tactic=; •
elemente de criminalistic= metodologic=. |n cadrul acestora
sunt prezentate probleme referitoare la: identificarea
criminalistic=; capcane criminalistice; elemente de fotografie
judiciar=; cercetarea criminalistic= a urmelor; urmele de mâini
[i alte urme umane; urme de obiecte; tehnici de identificare [i
\nregistrare a persoanelor; elemente de balistic= judiciar=;
examinarea criminalistic= a scrisului [i a documentelor;
cercetarea locului faptei; organizarea [i planificarea
cercet=rii penale; tactica ascult=rii de participan]i \n
procesul penal; tactica ascult=rii \nvinuitului sau
inculpatului; reguli [i procedee tactice \n efectuarea unor
acte de urm=rire penal=; constatarea tehnico-[tiin]ific= [i expertiza
criminalistic=; metodologia investig=rii omorului; metodologia investig=rii infrac]iunilor de
furt [i tâlh=rie.
Lucrarea se adreseaz=, \n mod deosebit, studen]ilor facult=]ilor de drept, poli]i[tilor [i
persoanelor interesate \n cunoa[terea tainelor [tiin]ei criminalistice.

Prof. VASILE L+P+DU{I

4
Prof. univ. dr. VASILE BERCHE{AN

La data de 18 februarie a.c., Academia de Poli]ie prisma cercet=rii penale [i expertizei tehnice auto” (conf.
“Alexandru Ioan Cuza” a g=zduit Simpozionul Interna]ional de univ. dr. Alexandru Petrescu – Universitatea Politehnic=
Criminalistic= “|nv=]=mântul românesc de criminalistic= [i Bucure[ti), “Sistemul automatizat de instruire la metodic=
medicin= legal= la \nceput de mileniu”, organizat de Catedra criminalistic=” (conf. univ. dr. habilitat Mihai Gheorghi]= –
de criminalistic=, \n colaborare cu Asocia]ia Criminali[tilor din Universitatea Liber= Interna]ional= din Republica Moldova),
România. Aflat= la a doua edi]ie, manifestarea [tiin]ific=,
“Considera]ii privind clasificarea expertizelor
devenit= deja de tradi]ie, a reunit proeminente personalit=]i
criminalistice” (conf. univ. dr. habilitat Gheorghe
din lumea criminalisticii [i medicinii legale din ]ar= [i
Golubenco - Universitatea Liber= Interna]ional= din
str=in=tate, teoreticieni [i practicieni de renume, \n marea lor
majoritate fiind implica]i [i \n \nv=]=mântul de profil din diverse Republica Moldova) [.a.
centre universitare române[ti. Din toate lu=rile de cuvânt a rezultat, ca un laitmotiv,
Alocu]iunea de deschidere a fost rostit= de domnul ideea reorganiz=rii \nv=]=mântului românesc de criminalistic=
comisar [ef Tudorel Dragomirescu, care, \n numele [i medicin= legal= la nivelul cerin]elor actuale [i a[ezarea
rectorului academiei, a adresat un salut tuturor participan]ilor probei [tiin]ifice \n locul care i se cuvine \n contextul celorlalte
la simpozion [i a eviden]iat preocuparea constant= a Catedrei probe [i mijloace de prob= destinate \nf=ptuirii justi]iei. Din
de criminalistic= de a organiza manifest=ri [tiin]ifice de aceast= perspectiv=, exemplul Academiei de Poli]ie
anvergur=. “Alexandru Ioan Cuza” de a asigura preg=tirea studen]ilor \n
Apoi, avându-l ca moderator pe [eful Catedrei de domeniul criminalisticii pe durata a doi ani de studii trebuie
criminalistic=, prof. univ. dr. Vasile Berche[an, au fost
urmat de c=tre toate universit=]ile române[ti, fie de stat, fie
prezentate cele 63 de referate, toate vizând o problematic=
particulare.
divers= din domeniile criminalisticii [i medicinii legale, cu
Un moment aparte \n desf=[urarea lucr=rilor
impact major pe linia preg=tirii viitorilor ap=r=tori ai legii.
simpozionului l-a constituit inaugurarea Laboratorului de
Dintre materialele care au trezit un viu interes din medicin= biocriminalistic= “dr. Gheorghe Asanache”,
partea auditoriului men]ion=m urm=toarele: dup= numele celui care l-a sponsorizat \n \ntregime [i a
“Masteratul \n criminalistic=, form= superioar= de Laboratorului de criminalistic= – dotat cu tehnic= de vârf
preg=tire \n \nv=]=mântul universitar” (prof. Vasile prin sponsorizare din fonduri PHARE, acestea al=turându-se
L=p=du[i, secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din celorlalte 15 laboratoare ale Catedrei de criminalistic=.
România), “{tiin]a criminalistic= \ntre impact [i progres” |n final, la tradi]ionala cup= de [ampanie, participan]ii la
(general magistrat dr. Dan Voinea – Parchetul General de pe simpozion [i-au exprimat dorin]a de a fi prezen]i la cât mai
lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a României), “Unele multe manifest=ri [tiin]ifice de acest gen, benefice pentru
aspecte privind evolu]ia dispozi]iilor procesual penale \nv=]=mântul românesc de criminalistic= [i medicin= legal=.
referitoare la competen]a efectu=rii
urm=ririi penale” (chestor dr. J=nic= Arion
}ig=na[u – director al Direc]iei Cercet=ri
Penale din I.G.P.R., “Medicina legal= la
\nceput de mileniu” (prof. univ. dr. Vladimir
Beli[), “Aspecte ale activit=]ilor de
cercetare la fa]a locului reflectate \n
documentele de arhiv= – sec. XIX –” (dr.
Gheorghe Asanache), “Aspecte teoretice
privind cercetarea infrac]iunilor de sp=lare
a banilor” (comisar-[ef. Tudorel
Dragomirescu), “Ridicarea [i analiza
microurmelor de urme textile” (comisar-[ef.
dr. Gheorghe Popa – director al Institutului de
Criminalistic= din I.G.P.R.), “Importan]a
investig=rii locului faptei \n cazul
accidentelor de circula]ie rutier= prin

5
Dr. NICOLAE V+DUVA

1. Având \n vedere consecin]ele deosebit de grave pe c= aceast= activitate prezint= unele particularit=]i atunci când
care le au ac]iunile imprudente de manipulare [i folosire a fapta a r=mas \n faza tentativei fa]= de situa]iile \n care
explozivilor, precum [i actele inten]ionate ale unor persoane explozia a avut loc, (post explozie). |n ambele situa]ii din
care folosesc explozivi la s=vâr[irea unor infrac]iuni, echipa de cercetare a locului faptei trebuie s= fac= parte:
legiuitorul a reglementat regimul acestor materii printr-o lege  unul sau mai mul]i lucr=tori din cadrul forma]iunii
special=, respectiv Legea nr.126 din 27 decembrie 1995 care A.E.S.T.;
a fost modificat= [i completat= prin Legea nr. 478 din 12  specialistul criminalist;
noiembrie 20031.  grupa pirotehnic=;
Regimul materiilor explozive este reglementat [i prin  unul sau mai mul]i lucr=tori din cadrul poli]iei
dispozi]iile art. 280 din Codul penal2, dispozi]ii care nu au judiciare;
suferit modific=ri \n noul Cod penal ce va intra \n vigoare la  medicul legist;
30 iunie 20053.  procurorul criminalist, care va fi [i [eful echipei de
Potrivit acestor dispozi]ii producerea, experimentarea, cercetare a locului faptei.
prelucrarea, de]inerea, transportul ori folosirea materiilor Dup= cum se poate observa, \ns=[i componen]a
explozive sau orice alte opera]iuni privind aceste materii, f=r= echipei de cercetare a locului faptei constituie una dintre
drept, se pedepse[te cu \nchisoare [i interzicerea unor particularit=]ile cercet=rii locului faptei \n cazul s=vâr[irii unor
drepturi. Tot cu \nchisoare, dar cu o durat= majorat=, se infrac]iuni de acest gen.
pedepse[te [i sustragerea materiilor explozive. Când sunt sesizate astfel de evenimente, concomitent
|n cazul \n care faptele, precizate mai sus, au avut ca cu constituirea echipei de cercetare a locului faptei, \n func]ie
urmare o v=t=mare corporal= sau o v=t=mare corporal= grav= de situa]ie, vor fi luate m=suri de anun]are [i de deplasare la
ori au cauzat o pagub= material= sau au produs pericol locul faptei a unor speciali[ti, cum ar fi: geni[ti, chimi[ti,
public pedeapsa este mult mai mare [i este \nso]it= de exper]i din cadrul S.R.I., M.Ap.N., Protec]ia Civil= [.a. De
pedeapsa complementar= a interzicerii unor drepturi. La asemenea se va solicita Poli]iei Rutiere s= ia m=suri de
aceste forme agravante4 se adaug= [i cele prev=zute de deviere a traficului rutier [i pietonal din zona respectiv=,
dispozi]iile art. 280 alin. 3 [i 5-7, respectiv: Jandarmeriei s= trimit= trupe pentru asigurarea pazei [i
 atunci când faptele incriminate privesc o cantitate mai \ndep=rtarea «curio[ilor«, Serviciului de ambulan]= pentru
mare de un kg echivalent trotil sau când cantitatea de acordarea asisten]ei medicale victimelor, pompierilor s=
exploziv este \nso]it= de materiale de ini]iere, aceste fapte intervin= pentru stingerea eventualelor incendii etc.
sunt incriminate [i de Legea nr.126/19955, numai c= Practica judiciar=, \n special a statelor care s-au
pedepsele prev=zute de aceast= lege sunt mai mici; confruntat des cu atentate sau infrac]iuni s=vâr[ite cu
 \n cazul \n care faptele prev=zute de alin. 1 [i 2 au materiale explozive, a demonstrat c= din echipa de cercetare
avut consecin]e deosebit de grave sau dac= s-a produs a locului faptei, \n astfel de situa]ii, trebuie s= fac= parte
moartea uneia sau mai multor persoane; speciali[ti pirotehni[ti care vor lua m=suri de dezamorsare a
 amenin]area, adresat= unui stat, unei organiza]ii dispozitivelor explozive, dac= acestea nu au explodat sau a
interna]ionale sau unei persoane fizice sau juridice, cu dispozitivelor explozive secundare r=mase neexplodate,
folosirea materiilor explozive \n scopul de a provoca care, prin detonare, ar putea produce alte victime omene[ti [i
v=t=marea corporal= sau moartea unor persoane ori pagube pagube materiale \nsemnate.
materiale; Faptul c= pirotehni[tii fac parte din echipa de cercetare
 dac= fapta de amenin]are, men]ionat= mai sus, este [i c= ace[tia sunt primii care p=trund \n perimetrul locul faptei
urmat= de preten]ia de a se da sau a se preda alte materii constitue [i un dezavantaj, \n sensul c=, prin activit=]ile
explozive. \ntreprinse de ace[tia pentru descoperirea [i dezamorsarea
De remarcat este faptul, apreciat unanim de teoreticieni dispozitivelor explozive neexplodate, produc modific=ri ale
[i \n mod deosebit de practicieni, c= tentativa unor astfel de locului faptei [i chiar distrug urme importante l=sate de autori.
fapte este pedepsit=. Dac= avem \n vedere cauzele care au Trebuie \ns= s= avem \n vedere faptul c= ace[tia ac]ioneaz=
f=cut ca fapta s= r=mân= \n faza tentativei, precum [i cu mult profesionalism [i c= mai important pentru organele
consecin]ele care le-ar putea avea o astfel de fapt= dac= judiciare este salvarea vie]ilor omene[ti [i reducerea
continuarea ei nu ar fi fost \ntrerupt=, ne d=m seama cât de pagubelor materiale, având \n vedere faptul c= organele
important= este dispozi]ia care pedepse[te tentativa unor judiciare dispun [i de alte mijloace de prob= care ajut= la
asfel de fapte. De altfel, având \n vedere pericolul pe care \l identificarea autorilor.
reprezint= s=vâr[irea unor astfel de fapte, legiuitorul le-a Examinarea criminalistic= a locului, unde urma s= se
\ncadrat distinct ca acte de terorism (art.1, litera d din produc=, sau unde s-a produs explozia \ncepe dup= ce s-a
Ordonan]a de urgen]= a Guvernului nr. 141din 25 octombrie efectuat verificarea locului faptei din punct de vedere
2001). pirotehnic. |n cazul \n care pirotehni[tii au reu[it s=
2. Cât prive[te cercetarea locului faptei trebuie precizat dezamorseze dispozitivul exploziv, specialistul criminalist [i

6
ceilal]i membrii ai echipei de cercetare vor efectua activit=]ile
specifice de cercetare a locului faptei, conform tacticii
criminalistice, \n dou= etape, faza static= [i faza dinamic=.
Red=m mai jos, foarte pe scurt, un caz \n care, prin
activit=]i specifice ale lucr=torilor Poli]iei Transporturi Craiova
[i speciali[tii pirotehni[ti ai S.R.I. Dolj, s-a reu[it
dezamorsarea, cu dou= minute \nainte de a exploda, a unui
dispozitiv exploziv amplasat \n plafonul cabinei W.C. dintr-un
vagon de persoane, fiind primul caz de acest gen din istoria
C=ilor Ferate Române6.
|n ziua de 27 decembrie 2000 orele 15 [i 15 minute,
[eful Postului de poli]ie T.F. Craiova a fost sesizat de [eful de
tur= de la Revizia de vagoane C.F.Craiova despre faptul c=, dispozitivului exploziv.
\n plafonul unei cabine W.C., de la un vagon de persoane (de
clas=) este amplasat= o bomb= cu ceas. Imediat, subofi]erul
a raportat [efului de Inspectorat al Poli]iei Transporturi
Feroviare, Aeriene [i Navale Craiova care a alarmat
efectivele Serviciului A.E.T.S. din cadrul Poli]iei jude]ului Dolj
[i Sec]ia S.R.I. Dolj, dup= care l-a anun]at pe [eful Serviciului
Poli]ie Rutier=, pentru a devia traficul rutier [i pietonal din
zona amenin]at= de explozie. A fost \ncuno[tin]at Batalionul
de Jandarmi Craiova, Serviciul de ambulan]= din cadrul
Spitalului de Urgen]= Craiova [i Unitatea de pompieri. S-a
dispus, \mpreun= cu directorul Regionalei C.F.R. Craiova,
Foto 3
scoaterea vagonului din garnitura de tren care, la acea or=,
Foto 4
se afla \n compunerea unui tren de persoane ce urma s= fie
tras la linia de plecare din Sta]ia C.F. Craiova, peste 20 de
Foto 5 Foto 6
minute, \n acel moment el fiind situat \n Revizia de vagoane Foto 3, 4, 5 [i 6. Ceasul electromecanic marca Kansai
care se afla amplasat= \n apropierea Sta]iei C.F. Craiova [i la (China), modificat \n sensul c=, prin lipirea \n circuitul electronic al
circa 20 de metri de Autogara Nord Craiova [i drumul na]ional
Bucure[ti - Timi[oara. Speciali[tii Serviciului A.E.T.S. Dolj,
care au sosit foarte repede, au stabilit c= era vorba despre un
dispozitiv exploziv cu ceas, c= se afla \n stare de func]ionare
[i urma s= explodeze peste 15 minute. Imediat s-a dispus ca
vagonul s= fie tras pe o linie secundar=, \n afara Sta]iei C.F.
Craiova, deoarece zona \n care era amplasat= Revizia de
vagoane era una foarte aglomerat=, a[a cum am prezentat mai
sus. La sosirea pirotehni[tilor S.R.I., ace[tia au fost \ndruma]i
c=tre locul unde trebuia s= ajung= vagonul. Pirotehni[tii au
reu[it s= dezamorseze dispozitivul exploziv cu dou= minute
\nainte de a se produce explozia. Toate m=surile luate, precum Foto 7. Ceasul electromecanic Foto 8. Mufa care se
[i interven]ia operativ= [i de un \nalt profesionalism a cu mufa, buzerul [i conductorii care afla montat= la capsa
pirotehni[tilor S.R.I. au f=cut s= fie evitat= o explozie ce ar fi alc=tuiesc circuitul electric al electric=
distrus aproape \n totalitate vagonul (de clas=) de persoane. dispozitivului exploziv.
acestuia a doi
Dup= dezamorsarea dispozitivului s-a trecut efectiv la
conductori, alimenta]i
cercetarea locului faptei. Prezent=m mai jos plan[a foto a de la bateria lui, se
declan[a explozia
capsei electrice, \n
momentul \n care
ceasul ajungea la ora
fixat= pentru alarma
sonor=.

Foto 1. Batonul de Foto 2. Sub cartonul
exploziv era ambalat \ntr-un ondulat se afla batonul de
carton ondulat [i acoperit cu exploziv ambalat \n hârtie
band= adeziv= transparent=. cretat=. Schema bloc electric= a dispozitivului exploziv

7
Foto 9. Buzerul prin care se producea declan[area exploziei pentru a se descoperi fragmentele aruncate de suflul
la ora stabilit= pe cadranul ceasului electromecanic exploziei provenite din materialele din care a fost confec]ionat
dispozitivul exploziv .
Tot \n faza dinamic= se procedeaz= la efectuarea
Cercetarea locului faptei \ncepe cu faza static=, fotografiilor de detaliu [i la ridicarea [i ambalarea diverselor
indiferent c= dispozitivul exploziv a fost dezamorsat \nainte categorii de urme descoperite la locul faptei, urme care vor fi
de a se produce explozia, sau dac= explozia s-a produs. La transportate \n vederea efctu=rii expertizelor sau constat=rilor
delimitarea locului unde putea s= aib= loc explozia sau unde tehnico-[tiin]ifice ce se dispun \n astfel de cazuri9. Ridicarea
s-a produs explozia se va avea \n vedere atât natura cât [i [i ambalarea elementelor dispozitivului exploziv, a urmelor
topografia terenului, care poate fi \nchis sau deschis (imobile, create de acestea [i a celorlalte urme de natur= chimic=,
str=zi, sta]ii C.F.R., autog=ri, parcuri, cur]i, hoteluri, institu]ii biologic=, fizic= se vor face dup= ce acestea au fost fixate
de \nv=]=mânt, autovehicule, trenuri, avioane, nave etc.) cât prin fotografii sau filmate. Ambalarea se va face \n recipiente
speciale, pentru a nu fi alterate caracterisricile acestora sau a
[i direc]ia \n care s-a propagat suflul exploziei. Direc]ia \n
nu se produce alte explozii având \n vedere faptul c= anumite
care s-a propagat suflul exploziei, \n momentul declan[=rii
materiale explozive la mi[c=ri bru[te sau la temperaturi de
dispozitivului exploziv, se va stabili dup= urmele de distrugere
sub 0 grade Celsius se autoini]iaz=.
constatate \n zona respectiv=, cât [i dup= declara]iile
La locul faptei pot fi g=site diverse categorii de urme,
martorilor oculari.
cum sunt: urme papilare care pot fi descoperite pe ambalajul
Concomitent cu delimitarea zonei, care urmeaz= a fi
materialelor explozive, urme de pulbere, de flac=r=, de fum,
cercetat=, vor fi luate [i m=suri de marcare a acesteia \n
de sânge, ]esut organic, fire de p=r etc.
vederea interzicerii accesului \n perimetrul de cercetare a
Pe toat= durata cercet=rii locului faptei membrii echipei de
persoanelor neautorizate7. Vor fi c=utate victimele [i vor fi
cercetare trebuie s= poarte costume de protec]ie adecvate [i s=
luate m=suri de acordare a primului ajutor. Pirotehni[tii vor
fie instrui]i cu privire la pericolul unor eventuale explozii care ar
continua cercetarea pirotehnic= a zonei pentru identificarea [i
putea s= aib= loc, surp=ri de pere]i, plafoane, maluri [.a.
dezamorsarea evetualelor dispozitive explozive, care nu au
Este foarte important s= se ob]in= date cu privire la
apucat s= explodeze pân= \n acel moment.
direc]ia de propagare a undei de [oc [i a elementelor
Se va stabili specificul activit=]ii din locul respectiv
dispozitivului exploziv, a structurii [i culorii substan]elor
pentru a se constata dac= \n acel loc erau depozitate
explozive g=site la locul exploziei. |n func]ie de urmele g=site
materiale explozive sau substan]e care, prin combinare,
[i ridicate de la locul faptei, de modul \n care acestea vor fi
puteau produce explozia.
interpretate, se vor ob]ine informa]ii cu privire la timpul scurs
Tot \n faza static= vor fi \ntreprinse m=suri de
de la producerea exploziei, drumul parcurs [i activit=]ile
identificare a martorilor oculari [i a victimelor, ale c=ror
desf=[urate de autor, tipul de dispozitiv exploziv folosit [i,
relat=ri sunt foarte importante pentru a se stabili direc]ia
atunci când este cazul, gruparea din care face parte autorul.
undei de [oc, a fumului, focului [i a obiectelor sau Pe lâng= datele care se consemneaz=, de obicei, \n
materialelor ori resturilor din acestea antrenate de unda de cazul altor infrac]iuni, \n procesul-verbal de cercetare a locului
[oc. Vor fi efectuate fotografii judiciare de orientare, iar atunci faptei vor fi descrise activit=]ile desf=[urate de echipa
când este posibil acestea vor fi efectuate din elicopter. Vor fi pirotehnic= [i rezultatele acesteia, indicându-se dac= la
luate m=suri pentru \ntocmirea schi]ei locului faptei ridicându-se cercetare au participat [i exper]i din cadrul S.R.I., M.Ap.N. etc.,
[i caracteristicile topografice de relief, care vor fi introduse \n precizându-se dac= au avut loc incendii [i pagubele produse.
schi]a locului faptei. |n astfel de situa]ii este recomandat s= Efectuarea cercet=rii locului faptei, \n mod defectuos, [i
se efectueze film=ri sau videofilm=ri care permit o vizualizare folosirea necorespunz=toare a tehnicii criminalistice va
corespunz=toare a obiectelor principale [i a locului faptei \n \ngreuna identificarea f=ptuitorului sau f=ptuitorilor [i vor
ansamblu ori pe zone, precum [i a efectelor deflagra]iei. influen]a negativ solu]ionarea unor astfel de cazuri.
|n aceast= faz= vor fi stabilite eventualele modific=ri
aduse aspectului ini]ial al locului faptei, se va stabilii cine le-a Bibliografie:
produs [i \n ce scop. Aici intr= [i modific=rile produse de 1. Codul penal al României;
pirotehni[ti, cele aduse cu ocazia activit=]ilor de salvare a 2. Legea nr. 126 din 27. 12. 1995 privind regimul materiilor explozive,
modificat= [i completat= prin Legea nr. 478 din 12. 11. 2003, publicate \n
vicrimelor ori de reducere a pagubelor materiale.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298/1995 [i respectiv
O particularitate a cercet=rii locului faptei, \n astfel de nr.831/2003;
situa]ii, o reprezint= descoperirea [i fixarea p=r]ilor 3. V.Berche[an, Metodologia investig=rii infrac]iunilor, vol.I, Editura
componente ale dispozitivului exploziv [i a mecanismului de Paralela 45, Pite[ti, 1998;
declan[are a acestuia. Ele vor fi descrise \n procesul-verbal 4. M. Ticu., Cercetarea la fa]a locului \n cazul post - explozie a
de cercetare a locului faptei, vor fi fotografiate, filmate [i li se dispozitivelor explozive, \n volumul de lucr=ri ale Simpozionului,
“Investigarea criminalistic= a locului faptei”, Bucure[ti, 2004;
vor \ntocmi câte o schi]=.
5. N.V=duva, Expertiza judiciar=, Editura Universitaria, Craiova, 2001;
|n faza dinamic= se execut= o multitudine de activit=]i, 6. N.V=duva, Criminalistica -curs universitar de tactic= [i metodic=,
dintre care le vom aminti pe cele specifice. Editura Universitaria, Craiova, 2004.
|n cazul tentativelor, când dispozitivul exploziv a fost
dezamorsat de c=tre pirotehni[ti, cercetarea locului faptei Note:
\ncepe din locul unde a fost g=sit amplasat dispozitivul. 1. Publicate \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.298/1995 [i
respectiv nr.831/2003.
|n situa]iile \n care explozia s-a produs \n locuri deschise
2. Art. 280 a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
va fi c=utat craterul produs de explozie, iar cercetarea locului 3. Publicat \n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29
faptei va \ncepe de la acesta, ea desf=[urându-se, de regul=, iunie 2004.
\n cercuri concentrice sau \n spiral=. |n spa]iile \nchise se vor 4. Art. 280 alin. 4.
c=uta pe pere]i urme de pârlire, de fumizare, distrugerile sau 5. A se vedea dispozi]iile art.31 alin.2 din legea respectiv=.
degrad=rile produse de explozie. 6. N.V=duva, Criminalistica - Curs universitar de tactic= [i metodic=,
Editura Universitaria, Craiova, 2004.
|n func]ie de urmele g=site la fa]a locului va fi folosit
7. |n acela[i sens a se vedea Ticu M., Cercetarea la fa]a locului \n cazul
câinele de urm=, iar \n cazul exploziilor produse \n teren post-explozie a dispozitivelor explozive, \n volumul de lucr=ri a
deschis se va proceda la cernerea p=mântului [i a materiilor Simpozionului, “Investigarea criminalistic= a locului faptei”, Bucure[ti,
organice atât din crater cât [i din imediata apropriere a lui 2004, p. 119-129.

8
Expert criminalist, lector univ. RADU CONSTANTIN,
vice-pre[edinte al Asocia]iei Grafologice din România, membru al Societ=]ii Franceze
de Grafologie [i al Asocia]iei Grafologice Italiene

C
s=-[i sus]in= nevinov=]ia. Dar nu [tie pentru ce este acuzat. I
ând am scris acest articol, m-am gândit \n se perchezi]ioneaz= apartamentul. So]ia sa este interogat=
primul rând, la nou-sosi]ii \n domeniul cu asprime, f=r= a i se spune unde se afl= so]ul ei. I se atrage
criminalisticii, dar [i la profesioni[tii cu aten]ia c=, dac= va semnala dispari]ia lui, \i va semna
experien]=, pentru c= o revedere a cazului “Dreyfus” este condamnarea la moarte.
binevenit= dac= avem \n vedere, \n primul rând, consecin]ele La 15 zile dup= arestare, lui Dreyfus \i este, \n sfâr[it,
pe care le au de suportat, uneori, unele persoane implicate \n ar=tat= o fotocopie a bordereau-ului.
dosarele judiciare, pentru a c=ror activitate de stabilire a Doi exper]i grafologi diletan]i (Du Paty de Clam –
adev=rului se efectueaz= expertize criminalistice. despre care am amintit mai sus [i care se vedea \n calitate de
Chiar dac= \n form= sintetic=, \n acest moment “ofi]er de poli]ie judiciar=”, [i locotenent-colonelul d`Aboville,
consider=m necesar s= amintim \ntâmpl=rile ce ]in de cazul sub[eful Biroului IV) \[i orienteaz= studiul c=tre c=pitanul
(afacerea) “Dreyfus” care, dincolo de lecturile [i interpret=rile Alfred Dreyfus, evreu, personalitate introvertit=.
istorice, constituie una dintre cele mai celebre erori judiciare Gobert, expert al B=ncii Franceze, aminte[te c=
[i de expertiz= grafic= [i care, evident, a contribuit la cre[terea bordereau-ul nu putea fi atribuit lui Dreyfus. Generalul care a
ne\ncrederii \n acest gen de expertiz= criminalistic=. cerut expertiza, fiind nesatisf=cut de r=spuns, se adreseaz=
Literatura referitoare la acest subiect este destul de lui Bertillon(5) care a f=cut pentru Gobert fotografii m=rite, dar
vast= [i pentru c= afacerea nu e numai judiciar=, ci [i care, cum precizeaz= Jules Crépieux-Jamin “nu era un expert
emblematic= \n confruntarea politic= dintre partidele \n scrieri [i nici nu mai efectuase vreodat= o expertiz=”, \n
republicane [i socialiste de stânga (dreyfusarde) [i partidele rest, conform spuselor lui Edmond Locard (1914), Bertillon
monarhiste [i na]ionaliste de dreapta. “avea oroare de expertiza privind scrisul [i nu avea deloc
Este vorba de un proces lung [i complex sau, mai bine \ncredere \n rezultatele ob]inute prin tehnicile neconsistente
zis, de o serie de procese care \ncep din 1984 [i ]in pân= la ale celor care se ocupau de acest lucru”.
1906, chiar dac=, din punct de vedere tehnic, putându-se Prima concluzie a lui Alphonse Bertillon a \nclinat spre
verifica direct originalul “bordo-ului”, chestiunea era relativ faptul c= scrisul nu apar]inea lui Dreyfus. Ulterior, acesta
simpl=. dezvolt= ideea autofalsific=rii, acreditat= prin “manipul=ri”
Scrisul verificat la \nceput este atribuit c=pitanului Alfred ob]inute cu ajutorul cadrelor fotografice ale fragmentelor [i
Dreyfus(1). Ulterior este identificat adev=ratul autor: maiorul ap=rat= cu ardoare \n primul proces.
Esterhazy(2) . Al=turi de Bertillon, la proces intervin [i al]i exper]i:
Doamna Bastian(3) este o femeie de serviciu care Pelletier, func]ionar al Ministerului Artelor Frumoase (conform
lucreaz= la ambasada german= din Paris. Serviciile franceze teoriei acestuia, bordereau-ul nu era disimulat), Charavay,
de informa]ii o pl=tesc pentru a aduna hârtiile (ce con]in comerciant de autografe, [i Teyssonnières, gravor (dup=
informa]ii secrete provenite de la francezi) pe care p=rerea c=ruia bordereau-ul ducea la Dreyfus).
locotenent-colonelul Maximilian von Schwartzkoppen(4) |n baza unui dosar secret discutabil [i a probelor
ata[atul militar al Germaniei la Paris le arunc= \n co[ul de fabricate de maiorul Henry(6), [eful Departamentului de
gunoi. |n 1894 adun= fragmente dintr-o scrisoare redactat= contraspionaj, Dreyfus a fost condamnat la degradare [i
de un ofi]er (oficial) francez prin care comunic= nem]ilor o deportare pentru toat= via]a din cauza livr=rii de secrete
serie de informa]ii (chiar faimosul “bordereau”). militare unei puteri str=ine. Avocatul s=u, Edgar Demange a
La 29 octombrie 1894, “La Libre Parole” a anun]at aflat c= a fost condamnat pe baza unui dosar secret, care nu
arestarea unui ofi]er al c=rui nume \ns= nu l-a dat. a fost pus la dispozi]ia ap=r=rii. Apelul a fost respins.
La 31 octombrie 1894, vine “Le Matin” cu [tirea care Colonelul Picquart, noul [ef al Contraspionajului, prin
precizeaz= c= este vorba de spionaj \n favoarea Germaniei [i aceea[i doamn= Bastian, a intrat \n posesia unei alte liste de
este dezv=luit numele lui Dreyfus, aceasta dup= ce, la 6 lucruri lipsite de valoare [i pe care Esterhazy o trimisese
octombrie 1894, bordereau-ul \i este atribuit lui Dreyfus iar aceluia[i locotenent-colonel Schwartzkoppen [i \[i d= seama
ministrului de r=zboi, generalul Mercier, a semnat ordinul de de asem=n=rile acesteia cu bordereau-ul. Superiorii \i spun
arestare a c=pitanului. s= tergiverseze lucrurile [i \l transfer= \n Tunisia. Picquart,
Cu instruirea “afecerii Dreyfus”, care trebuia s= r=mân= temându-se c= va fi ucis, las= un dosar avocatului s=u, care,
secret= pentru a menaja “onoarea armatei”, a fost \ns=rcinat, de[i trebuia s= p=streze secretul, face \n a[a fel \ncât ziarele
\mpotriva voin]ei sale, maiorul Du Paty de Clam care, la 15 public= unele documente de la proces, inclusiv faimosul
octombrie 1894, \i dicteaz= lui Dreyfus la Ministerul de bordereau. Un bancher recunoa[te asem=narea cu scrisul
R=zboi, \n prezen]a [efului Siguran]ei, Cochefert, un text clientului s=u, maiorul Esterhazy.
asem=n=tor celui din bordereau [i, dup= ce acesta scrisese al Fratele lui Dreyfus, pe baza reproducerii bordereau-
patrulea rând, \l declar= arestat sub \nvinuirea de colaborare ului, publicat= \n ziare, apeleaz= la 12 exper]i interna]ionali,
cu du[manul. printre care [i Jules Crépieux-Jamin (pentru care marele
Dreyfus este dus la \nchisoarea militar= Cherche-Midi, criminalist al secolului XX, Edmond Locard avea s= declare
l=sându-i-se un revolver pentru a-[i face singur dreptate \n 1959: “Nu se va repeta niciodat= \ndeajuns faptul c=
“conform tradi]iilor armatei”. Este interogat. El nu \nceteaz= Crépieux-Jamin este primul care a f=cut lumin= \n atribuirea

9
bordereau-ului \ntr-o epoc= \n care afacerea Dreyfus dell`Ecole des chartes atribuie bordereau-ul lui Esterhazy. |n
prezenta multe puncte obscure”), Edouard de Rougemont [i ciuda tuturor acestora [i \n ciuda confesiunii lui Esterhazy,
Preyer care ajung la concluzia c= scrisul nu apar]inea lui Tribunalul militar nu recunoa[te neimplicarea lui Dreyfus, ci se
Dreyfus. Mathieu Dreyfus \l denun]= pe Esterhazy, care este limiteaz= la comutarea pedepsei la 10 ani de deten]ie.
dat [i el pe mâinile Consiliului de r=zboi. |n cel de-al doilea |n 1904 este \naintat [i acceptat un recurs. Cei 3 exper]i
proces, care se desf=[oar= la Rennes, sunt numi]i 3 exper]i Darboux (secretar al Academiei [tiin]elor), Appel (decanul
(Couard, Varinard [i Balhomme) care, la presiunea Statului Facult=]ii de [tiin]e) [i Poincaré (profesor la Facultatea de
Major (dar acest lucru se va afla abia dup= aceea), declar= [tiin]e), printr-o supra-expertiz= statistic=-matematic= asupra
c= scrierea nu apar]inea lui Esterhazy [i acesta este achitat tezei lui Bertillon, relev= c= reproducerile sunt alterate [i,
(ianuarie 1898). corela]iile eviden]iate de acesta nu au valoare [tiin]ific= [i
|n acest timp, Emile Zola, indignat de eveniment, pe ,deci, nu pot fi hot=râtoare.
care \l vede ca pe o degenerare a vie]ii militare, civile [i foto2
culturale a Fran]ei [i care lupt= pentru cauza Dreyfus,
redacteaz= celebrul “J`accuse...!”, care este publicat \n
L`Aurore, protestând \mpotriva tratamentului aplicat lui
Dreyfus, acuzând ierarhiile militare c= ascund \n mod
deliberat probe ce pot dovedi nevinov=]ia lui Dreyfus [i pe
judec=torii din procesul lui Esterhazy c= l-au achitat \n mod
inten]ionat. |n urma acestui articol, scriitorul este acuzat de
def=imare [i apare \n fa]a Cur]ii cu juri. |n ciuda extraordinarei
elocven]e a ap=r=torilor – fra]ii Clémenceau [i Fernand
Labori, Zola este condamnat la 1 an de \nchisoare (foarte
curând el va p=r=si Fran]a, pentru a se \ndrepta spre Anglia).
|n acela[i an, maiorul Henry, du[manul lui Dreyfus [i
protectorul lui Esterhazy, m=rturise[te falsurile f=cute de el [i
se sinucide.
Dup= episodul Zola, dezbaterea pentru revizuirea sau
nu a procesului Dreyfus se transform= \ntr-o afacere
na]ional=. Partizanii revizuirii (printre care [i so]ia lui Dreyfus)
cer ca Dreyfus s= fie din nou judecat de Consiliul de R=zboi
la Rennes (1899). Cei doi avoca]i au p=reri diferite despre
strategia care urma s= fie adoptat=: Demange este gata s=
pledeze \n beneficiul \ndoielii, \n timp ce Labori vrea o
reparare total= a imaginii acuzatului. Detestat de anti-
dreyfusarzi, este r=nit de un glonte, din fericire nu foarte grav;
ap=r=torii cauzei \l prefer= \n cele din urm= pe Demange,
care pledeaz= singur.
Rennes, 1899. Dreyfus [i cei doi avoca]i ai s=i,

Detalii ale bordereau-ului (partea final=, partea de sus),
ale scrierii lui Dreyfus (\n partea de jos-stânga) [i ale scrierii
lui Esterhazy (\n partea de jos-dreapta), conform Annachiara
e Pacifico Cristofanelli, “Grafologicamente. MANUALE DI
PERIZIE GRAFICHE”, Casa editrice CE.DI.S. S.r.l. Roma,
2004, pag. 58.

Sunt audia]i exper]ii de dinainte. Charavay \[i
recunoa[te propria gre[eal=, \n timp ce Bertillon se
\nc=p=]âneaz= s=-[i p=streze pozi]ia (acela[i mare criminalist
Edmond Locard o va defini ca: “celebra eroare a unui creier
magnific”).
Schematic, acestea au fost pozi]iile exper]ilor \n
aceast= afacere:
Atribuirea bordereau-ului lui Dreyfus. Neimplicarea lui
Demange (\n centru) [i Labori (\n dreapta). Imaginea este
Dreyfus
redat= dup= “PARIS ET SES AVOCATS” de Saint Louis à
Marianne, Exposition réalisée par la Direction Générale de
1894-1895
l`Information et de la Comunication de la Mairie de Paris et
Patty de Clam, D`Aboville, Bertillon (Serviciul de
l`Ordre des Avocats à la Cour de Paris, 6 novembre 2001-2
identitate judiciar= al Prefecturii Poli]iei, autoimitare),
mars 2002, pag. 5.
Charavay (comerciant de autografe, ulterior retras=),
|n cel de-al treilea proces, Meyer, Molinier [i Giry
Teyssonnieres (gravor).

10
Gobert (Banca francez=), Pelletier (func]ionar al rectifice doar o cifr=. |[i face serviciul ca stagiar \n mai multe birouri
Ministerului Artelor Frumoase). ale statului major al armatei. |nceput= \n octombrie 1894, afacerea
Dreyfus s-a terminat \n iulie 1906. La 13 iulie Dreyfus era \naintat la
gradul de maior [i numit [ef de escadron. La 22 iulie, la [coala militar=
1896-1898 unde fusese degradat, Dreyfus primea \n fa]a trupei Legiunea de
Crépieux-Jamin, Gustav Bridier Hurst, Edouard de onoare, \n prezen]a a 250 de oameni, \n cadrul unei ceremonii care
Rougemont, Paul Moriaud (profesor de Drept [i rector al a durat vreo zece minute. |ntrucât n-a putut ob]ine gradul de
Universit=]ii din Geneva), De Marneffe (Belgia), De Gray locotenent-colonel cu titlu de repara]ie, Dreyfus cere, la 26 iunie
1907, s= fie trecut \n rezerv= cu anticipa]ie. La 4 iunie 1908, \n timp
Birch (doctor \n Drept, expert din Londra), Thomas H. Gurrin ce era transferat= la Panthéon cenu[a lui Zola, mort \n urm= cu [ase
(expert al Ministerului Finan]elor [i al B=ncii Engleze), J. Holt ani, Louis-Anselme Gregori, un om de litere b=trân [i s=rac trage la
Schooling (scriitor [i grafolog din Marea Britanie), Carvalhp sfâr[itul ceremoniei un foc de revolver asupra lui Dreyfus, pentru a
(expert oficial din New York), Ames (S.U.A.), Preyer (fiziolog, provoca \n fa]a Cur]ii cu juri o revizuire a revizuirii. Dreyfus este foarte
u[or r=nit la bra]ul drept. La 2 august 1914, maiorul Dreyfus este
Germania), Couard – Varinard – Belhomme.
adjunct al colonelului comandant al artileriei din zona de nord a
taberei fortificate a Parisului. Apoi, prime[te comanda parcului de
1899-1900 (Procesul de reevaluare de la Rennes) artilerie al unei divizii a Corpului 20. La \nceputul anului 1918, ca
urmare a unei circulare cu privire la limita de vârst= a ofi]erilor din
Atribuirea lui Esterhazy unit=]ile de lupt=, trece la comanda parcului de artilerie din Orléans.
La 9 septembrie 1918 este numit locotenent-colonel [i promovat ofi]er
al Legiunii de onoare. Moare la 11 iulie 1935 \n urma unei boli
Paul Meyer (director la École des chartes), Emile \ndelungate. (conform Maurice Baumont, membru al Institutului
Molinier (arhivar la Muzeul Louvre, arhivar paleograf), Giry, Fran]ei, “|N MIEZUL AFACERII DREYFUS”, 1976, Editions
Hericourt (fiziolog). Mondiales, Paris, tradus= \n limba român= de A. Toader [i B. Hacker,
1980, Editura Politic=, Bucure[ti, pag. 100-101 [i 377-378);
(2) Esterhazy (cel care afirma ulterior la Londra, \n 1903, lui
Neimplicarea lui Dreyfus Marius Gabion, ziarist la Le Temps: “\ntre spionaj [i contraspionaj nu
este o distan]= mai mare decât grosimea unei foi]e de ]igar=”) s-a
Darboux (secretar la Academia [tiin]elor), Appel (decan n=scut \n 1847. Acest Marie-Charles-Ferdinand Walsin-Esterhazy, fiu
al Facult=]ii de [tiin]e), H. Poincarè (docent al Facult=]ii de [i nepot al unor generali francezi, legat prin str=bunica lui de o familie
celebr= \n istorie, al c=rei descendent nelegitim era, va deveni
[tiin]e).
curând un aristocrat declasat. Dup= ce studiaz= la liceul Bonaparte
cutreier= Germania [i Austria. Timp de un an, este ofi]er \n armata
Dreyfus este eliberat de Pre[edintele Emile Loubet, este pontifical=; trece ca sublocotenent \n Legiunea str=in=; face r=zboiul
recunoscut ca fiind nevinovat de Curtea de Casa]ie, \n 1906. din 1870-71 \n armata din Loire [i este avansat c=pitan de infanterie.
|n 1930 publicarea memoriilor lui Maximilian von Din ianuarie 1877 pân= \n septembrie 1880, este deta[at la Serviciul
de informa]ii. |n 1887 Walsin Esterhazy se c=s=tore[te cu o fiic= a
Schwartzkoppen va aduce confirmarea total= a neimplic=rii marchizului Jacques de Nettancourt. |n iulie 1892 este avansat maior
lui Dreyfus. \n Regimentul 74 infanterie (conform Maurice Baumont, op. cit. pag.
Locard a comentat amar [i \n mod realist (1924): “Dup= 157-158);
(3) Doamna Bastian, n=scut= Marie Caudron, este so]ia unui
aceast= \nfrângere, a avea curajul de a relua studiul
grafismelor, ar putea p=rea imprudent. {i totu[i asta s-a tâmplar (un vechi guard republican) din strada Saint Honoré nr. 398,
Paris. Ea se \ngrijea de cur=]enia [i \nc=lzirea camerelor [i birourilor
\ntâmplat”. ambasadei [i a apartamentului ata[atului militar von Süsskind, din
|n Italia, Congresul Na]ional al exper]ilor caligrafi din strada Lille, nr. 103.
1901 se na[te tocmai ca o reac]ie la “spectacolul urât” oferit Simulând un profund devotament fa]= de germani, ea fura cu
de unii dintre cei mai renumi]i exper]i din Fran]a. dib=cie nu numai buc=]ele de hârtii, ci [i scrisori din buzunarele
hainelor, precum [i documente militare. Strângea documentele rupte
La rândul s=u, Jules Crépieux-Jamin (1935) scrie: “Nici [i aruncate la co[, le ducea cu regularitate cel pu]in o dat= pe
un caz nu se preteaz= mai bine decât cazul Dreyfus la s=pt=mân= portarului Rohmer, \n strada Foburgul Saint-Honoré nr. 3
judecarea st=rii actuale a expertizei asupra scrisului. Aici se sau 5, \ntr-un plic, pe numele domnului Resch. Documentele de
vede cum sunt comise toate erorile, cum se produc toate dimensiuni mari, suluri etc. le preda direct c=pitanului Rollin, la
excentricit=]ile [i cum se manifest= cele mai mari talente”. serviciul de informa]ii (\ncepând din 1886). Ata[atul militar al S.U.A.
scrisese Ambasadei Germaniei c=: “\n fa]a germanilor, doamna
Salvatore Ottolenghi (1924) scrie c= “eroarea foarte Bastian se pref=cea c= nu [tie s= citeasc=, ]inea scrisorile pe dos...;
grav= pe care a comis-o nu numai Fran]a, ci [i \ntreaga lume” dar ea citea foarte bine...[i era amestecat= \n toate uneltirile criminale
ar fi putut fi evitat= dac= s-ar fi f=cut apel, pe baza criteriilor \mpotriva Ambasadei Germaniei”. La 29 august 1899, cu prilejul
“extra-grafice” [i deci antropologice-psihologice, la studiul [i la Consiliului de R=zboi de la Rennes, Times pomene[te de doamna
Bastian [i de activit=]ile ei legate de serviciile franceze de informa]ii.
confruntarea celor dou= personalit=]i: a falsificatorului
Aceste relat=ri trezesc o foarte mare curiozitate, pe care Times caut=
suspectat (Dreyfus) [i a falsificatorului (Esterhazy). s-o satisfac= la 1 septembrie, ar=tând c=, timp de mai bine de 20 de
ani, ea a fost femeie de serviciu la ambasad= [i acum, retras= \ntr-un
col]i[or pierdut din Fran]a, se bucur= de “roadele muncii sale cinstite”.
(1) Alfred este cel mai tân=r dintre cei [apte copii, trei fete [i Ea primea de la Sec]ia de statistic= 100 de franci pe lun=, iar mai
patru b=ie]i, provenit dintr-o familie alsacian=. El \[i face studiile la târziu, când so]ul ei n-a mai putut munci, 250 de franci. Din când \n
Mulhouse, Basel, Paris. Este admis la [coala politehnic=, apoi e când, mai c=p=ta [i câte o prim= excep]ional=. |n registrele Sec]iei de
sublocotenent la [coala de aplica]ii din Fontainebleau, locotenent de statistic=, doamna Bastian figura sub numele de August (conform
artilerie la Mans, dup= aceea la Paris; c=pitan \n 1889, este adjutant Maurice Baumont, op. cit. pag. 20-22 [i Annachiara e Pacifico
la [coala central= de pirotehnie militar= din Bourges. Primit la [coala Cristofanelli, “Grafologicamente. MANUALE DI PERIZIE
de r=zboi, \n 1890, este repartizat, \n 1892, la statul-major al armatei. GRAFICHE”, Casa editrice CE.DI.S S.r.l. Roma, 2004, pag. 55);
|nalt, cu ochii de un albastru cenu[iu, Dreyfus este un om foarte rece, (4) Maximilian von Schwartzkoppen (dup= cei doi autori
t=cut, extrem de rezervat [i chiar \nchis \n sine, sobru \n gesturi [i italieni cita]i mai sus ar fi “Schwartzkopfen”) ocup=, \ntre 10
expresii, cu o st=pânire de sine care-i frâneaz= orice manifestare decembrie 1891 [i 15 noiembrie 1897, func]ia de ata[at militar al
exterioar=. Distant, uneori t=ios, nu are nimic din expansivitatea Germaniei la Paris. S-a n=scut la Postdam, \n 1850, intr= la infanterie
fireasc= a “unui b=iat bun [i de treab=”. Mathieu Dreyfus, fratele s=u, \n 1868. Sublocotenent \n 1869, el lupt= la Forbach, la Gravelotte [i,
spunea c= Alfred are “un caracter foarte dificil”. De o corectitudine dup= asediul Metz-ului, ia parte la campania \mpotriva armatei din
specific= militarului, este, \n acela[i timp, sigur de sine [i, sub o R=s=rit. |ntre 1873 [i 1876 urmeaz= cursurile la Kriegsakademie,
aparen]= de om repezit, e de fapt un timid. Acest alsacian care n-are unde a lucrat la sec]ia pentru Fran]a a statului-major. |n 1862, c=pitan
nimic deosebit nu se las= \n voia sor]ii. Are sim]ul autorit=]ii [i ierarhiei de stat-major, este trimis la ambasada din Paris \n calitate de al
[i un spirit de disciplin= cât se poate de pronun]at. Când nepotul lui doilea ata[at militar [i r=mâne aici din 1882 pân= \n 1885. |ntre anii
Léon Blum, Jacques Kayser, i-a prezentat manuscrisul c=r]ii scrise 1885-1888 este instructor militar al marelui duce de Hessen-
de el despre afacerea Dreyfus, Alfred Dreyfus s-a mul]umit s=-i Darmstadt. |n 1888 este maior la statul-major al unei divizii de

11
infanterie. |n 1891, dup= ce a comandat câteva luni un batalion al reabilitarea lui Dreyfus, Bertillon nu a vrut s=-[i recunoasc= gre[eala.
Regimentului 3 de gard=, este numit ata[at militar la ambasada din Bertillon a suferit toat= via]a de migrene. Poate c= aceast= suferin]=
Paris [i, \n exerci]iul acestor func]iuni, avansat, \n 1893, locotenent-
[i-a pus amprenta [i asupra caracterului s=u. Cert este c=, prin anul
colonel, \n 1896 aghiotant imperial [i regal, \n 1897 colonel. Avea
reputa]ia unui om amabil, cult, acomodabil [i era bine v=zut de 1913, migrenele [i durerile de stomac [i intestine se intensific=.
\mp=rat: Wilhelm al II-lea voia s= aib= la Paris un ofi]er care se La toate acestea, se adaug= o stare de sl=biciune
prezenta bine. Foarte monden, mai mult om de lume decât de generalizat=. Are senza]ie permanent= de frig; se \nvele[te cu pleduri
cazarm=, Schwartzkoppen, celibatar convins (nu se va c=s=tori [i \ncinge soba. Medicii \i diagnosticheaz= o anemie pernicoas=
decât la 52 de ani, la cinci ani dup= plecarea sa din Paris), \[i ]esea
intrigile \ntr-un domeniu care nu trebuia neap=rat s= ]in= de biroul de avansat=. {i starea sa psihic= se \nr=ut=]e[te, mai ales la aflarea
informa]ii (conform Maurice Baumont, op. cit. pag. 65-66); faptului c=, pretutindeni metoda antropometric= este \nlocuit= cu cea
(5) Alphonse Bertillon s-a n=scut la 23 aprilie 1853 \ntr-o dactiloscopic=. Este cuprins de accese de furie [i firea sa devine [i
familie lyonez= (de numele acestui ora[ avea s= se lege [i numele mai insuportabil= pentru cei din jur. Se recurge la o ultim= \ncercare,
altor doi titani – Lacassagne [i Locard), era fiul doctorului Louis
Adolphe Bertillon, un ilustru statistician, vicepre[edinte al Asocia]iei riscant= pentru vremea aceea: i se face o transfuzie de sânge.
de antropologie [i nepotul lui Achille Guillard naturalist [i Bertillon \[i recap=t= vederea [i puterile, reluându-[i activitatea. Dar
matematician. A fondat Serviciul de identitate judiciar= [i de nu pentru mult timp: dup= dou= luni boala \i revine, iar repetarea
asemenea Serviciul antropometric a fost opera sa (m=surarea transfuziilor nu mai are efecte de lung= durat=. Aproape orb, \[i
anumitor variabile ale corpului) care a dus la identificarea criminalilor.
petrece zilele \ntr-un fotoliu. O ultim= mângâiere: i se acord= Rozeta
|n schimb se opunea tehnicii dactiloscopiei, având o aversiune pentru
amprente, pe care le numea “pete minuscule” (“taches minuscules”) Legiunii de Onoare. Alphonse Bertillon moare la 13 februarie 1914
[i care nu puteau servi, dup= opinia sa, niciodat=, ca mijloc esen]ial (conform Paul {tef=nescu, “\n slujba vie]ii [i a adev=rului”, vol. 1,
la constituirea unui sistem de identificare valabil. Bertillon a refuzat Editura Teora, 1998, Bucure[ti, pag. 87, 96, 157-159; Maurice
cu cerbicie s= adopte dactiloscopia. Când Sir Galton i-a propus s= Baumont, op. cit. pag. 97; Annachiara e Pacifico Cristofanelli, op. cit.
contribuie la studiul amprentelor, nu a g=sit alt motiv ca s=-l refuze pe
ilustrul savant, decât acela c= metoda este dificil=, pentru pag. 56);
c=...murd=re[te degetele! [i, ca o ironie, presa a r=spândit ideea c= (6) Maiorul Henry s-a n=scut \n 1846 \n Marna, dintr-o familie
identificarea cu ajutorul amprentelor se datoreaz= lui... Bertillon! de cultivatori. Joseph Henry intr= \n armat= la infanterie, \n 1865;
Totu[i Bertillon era la curent cu dactiloscopia: \n 1894 s-a ini]iat \n sergent-major \n 1870, \n timpul r=zboiului franco-german devine
secret asupra principiilor care-i stau la baz= [i el care avea geniu [i
care din nefericire cu nici un pre] nu accepta ideile altora, a inventat sublocotenent, apoi locotenent. C=pitan \n 1879, Henry ia parte la
toate elementele unei clasific=ri dactiloscopice. El considera ca o expedi]ia din Tunisia precum [i la cea din Tonkin; este r=nit \n sudul
solu]ie combinarea celor dou= metode – antropometric= [i regiunii Oran. Din Oran pleac=, \n 1890, la Péronne cu gradul de
dactiloscopic= – solu]ie preferabil= ca siguran]= [i rapiditate \n maior; aici se c=s=tore[te cu fiica unui hangiu. |n 1893 este deta[at la
identificarea unui suspect. |n 1894, contrar voin]ei sale, Bertillon este
Sec]ia de statistic=. Era un bun ofi]er de trup=, provenit din rândurile
amestecat \n afacerea Dreyfus. Este consultat \n calitate de grafolog,
domeniu care \i era complet str=in. Comite o grav= eroare [i raportul trupei. Fiind de origine ]=r=neasc=, antidreyfusarzii spuneau despre
s=u contribuie la condamnarea unui nevinovat. Chiar dup= el c= este “un plebeu energic”, iar dreyfusarzii un “]=r=noi viclean”.

INVESTIGAREA ACCIDENTELOR AVIATICE
Nivelul de dezvoltare a transporturilor este un element
esen]ial al unei civiliza]ii. Gradul de dezvoltare a
infrastructurii arat= gradul de dezvoltare a unei societ=]i.
|n categoria mijloacelor de transport se \nscriu [i
transporturile aeriene, care reprezint= unul din domeniile
de activitate \n care omul a ob]inut rezultate
spectaculoase \ntr-o perioad= istoric= relativ scurt=. Cu
toate acestea, drumul str=b=tutu de avia]ie, cu
remarcabile realiz=ri [i performan]e tehnice, a fost
marcat [i de unele accidente, o parte dintre ele intrând
\n sfera penalului, necesitând elucidarea [i
investigarea lor [tiin]ific= [i criminalistic= de c=tre
organele judiciare.
Metodologia specific= investig=rii acestor
evenimente este tratat= \n lucrarea “Investigarea
accidentelor aviatice”, ap=rut= recent la Editura
“Luceaf=rul” S.A., fiind prima lucrare \n
domeniu.
Dup= o \ndelungat= activitate de documentare
[i cercetare, autorii lucr=rii: colonelul magistrat
dr. NICOLAE LUPULESCU [i fiica sa ANA LUPULESCU,
jurist de prestigiu, au reu[it s= prezinte \n detaliu
particularit=]ile metodologiei investig=rii evenimentelor aviatice.
Capitolele c=r]ii se refer= la urm=toarele: • scurt istoric al avia]iei; •
reglement=ri juridice \n domeniul aviaticii; • problematica accidentelor aviatice [i
siguran]a zborului; • aspecte generale privind cercetarea la fa]a locului; •
particularit=]ile investig=rii accidentelor aviatice.
Recomand=m aceast= carte tuturor criminali[tilor, procurorilor, poli]i[tilor,
magistra]ilor [i studen]ilor facult=]ilor de drept, precum [i persoanelor interesate.

Lector univ. FLORIN BOBIN

12
Drd. SORIN C+TINEAN, I.P.J. Harghita

Am prezentat \n num=rul anterior al revistei, principalele conven]ionale care marcheaz= separarea a dou= hotare:
probleme care trebuie clarificate privind investigarea borne, pietre, arbori, movile etc..
infrac]iunilor silvice dar, având \n vedere specificul acestora, Expresia “\mprejmuire” poate desemna o construc]ie
unele particularit=]i pe care le prezint=, \ncepând cu subiectul format= din gard, pietre, fire de sârm= etc. destinat= a delimita,
activ, latura obiectiv= sau latura subiectiv=, exist= aspecte care \ngr=di, a \mpresura un loc sau teren.
nu sunt comune tuturor infrac]iunilor silvice. Reperele de marcare sunt semne trasate pe arbori sau
Pe de alt= parte, exist= aspecte ale unor infrac]iuni alte obiecte [i care sunt destinate s= serveasc= la orientarea \n
silvice, comune cu unele categorii de infrac]iuni prev=zute \n spa]iu, la recunoa[terea unui loc sau la stabilirea pozi]iei unui
Codul penal, a[a \ncât unele probleme pe care le va l=muri corp fix sau mobil .
cercetarea vor fi acelea[i \ntâlnite \n cazul acestor infrac]iuni. b). Identificarea metodelor folosite de infractori, respectiv
Exemplific=m: determinarea cu exactitate a ac]iunii ilicite.
 ocuparea f=r= drept a unor p=duri, terenuri sau ape, ori Ocuparea semnific= luarea \n st=pânire a imobilului, \n
distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a \ntregime sau numai \ntr-o parte a sa, \n mod efectiv .
\mprejmuirilor ori a reperelor de marcare (art. 96 Cod silvic), au Prin “ocupare” se \n]elege, cu alte cuvinte, fapta
aspecte [i probleme comune de l=murit, prin cercetare cu persoanei care pune st=pânire pe bunurile men]ionate \n
infrac]iunea de “tulburare de posesie”, prev=zut= de art. 220 con]inutul infrac]iunii, f=r= autorizarea organelor competente,
Cod penal; ori de a ocupa suprafe]e mai mari decât are dreptul.
 infrac]iunea de “furt de arbori” (art. 98 Cod silvic), cu Legiuitorul nu cere existen]a unui anumit motiv sau scop
infrac]iunea de “furt”prev=zut= de art. 208 Cod penal; al ocup=rii [i nici al celorlalte ac]iuni infrac]ionale.
 falsificarea ciocanului silvic de marcat (art. 99 Cod Conform dispozi]iilor art. 55-60 Cod silvic [i art. 26 din
silvic), cu infrac]iunea de falsificare a instrumentelor oficiale, O.G. nr.96/1998, ocuparea terenurilor din fondul forestier
prev=zut= de art. 286 Cod penal; na]ional, incluzând [i apele [i p=durile, se face cu autorizarea
 folosirea f=r= drept a ciocanului silvic de marcat organului competent, a proprietarilor, [i \n concordan]= cu
falsificat (art.100 alin. 2 Cod silvic) cu infrac]iunea prev=zut= de condi]iile stabilite \n cele dou= acte normative.
art.287 Cod penal, respectiv “folosirea instrumentelor oficiale Prin “distrugerea sau degradarea” \mprejmuirilor,
false”; semnelor sau reperelor, se \n]elege desfiin]area lor, astfel \ncât
 distrugerea, degradarea sau aducerea \n stare de nu se mai v=d, sau alterarea lor \n asemenea mod [i m=sur=,
ne\ntrebuin]are prin incendiere, p=[unare, a p=durilor, arborilor, \ncât nu li se mai poate stabili semnifica]ia, deci, nu-[i mai pot
puie]ilor ori l=starilor, respectiv prin orice alt mod a \ndeplini rolul pentru care au fost \nfiin]ate.
jnepeni[urilor (prev=zute de art.101, 102 [i 103 din Codul silvic, Ac]iunea de “mutare” \nseamn= deplasarea lor \n alt loc,
respectiv art. 33 din O.G. nr. 96/1998), cu infrac]iunile de pe alt aliniament, astfel \ncât se poate ajunge la posibilitatea
distrugere, prev=zute de art. 217-219 Cod penal. unei aprecieri eronate cu privire la delimitarea unui teren sau
Având \n vedere aceste asem=n=ri dintre unele infrac]iuni p=duri, ori a locului exact unde se afl=.
silvice [i infrac]iuni prev=zute \n Codul penal, mergând pân= la c). Stabilirea laturii subiective, respectiv a formei de
diferen]ierea doar sub aspectul obiectului material, investigarea vinov=]ie.
criminalistic= va ]ine seama de problemele de baz= care le va |n practica ultimilor ani s-au \ntâlnit multe cazuri de
l=muri cercetarea \n cazul infrac]iunilor a[a-zis comune. ocup=ri abuzive de p=duri sau alte terenuri din fondul forestier
1. Ocuparea f=r= drept, \n \ntregime sau \n parte, a na]ional, determinate de procesul de retrocedare a dreptului de
unor p=duri, terenuri sau ape, din fondul forestier na]ional, proprietate asupra acestora.
precum [i distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor Unele persoane, nemul]umite de lentoarea derul=rii
de hotar, a \mprejmuirilor ori a reperelor de marcare (art.96 acestui proces, au trecut la ocuparea de p=duri sau terenuri, de
Cod silvic). fric= s= nu le piard=. Alte persoane au ocupat din gre[eal= alte
Analizând elementele constitutive ale acestei infrac]iuni, p=duri sau suprafe]e de teren decât cele la care aveau dreptul
ca [i infrac]iunea de tulburare de posesie, rezultatul ac]iunilor [i datorit= lipsei semnelor de hotar.
de ocupare, distrugere, degradare ori mutare, constat=m c= se De aceea, forma de vinov=]ie trebuie stabilit= cu foarte
aduce atingere patrimoniului. mare aten]ie, ac]iunea desf=[urat= de autor putând constitui
Ce probleme trebuie l=murite? elementul material al infrac]iunii, numai dac= este \nso]it= de
a). Pentru ca infrac]iunea s= existe, este necesar ca inten]ia acestuia, care trebuie s= fie con[tient c= ac]ioneaz=
ac]iunea ilicit= s= fie \ndreptat= asupra unor p=duri, terenuri sau f=r= drept. |n consecin]=, trebuie s= se stabileasc= dac= autorul
ape din fondul forestier na]ional, a semnelor de hotar, a respectat dispozi]iile Codului silvic [i a O.G. nr. 96/1998,
\mprejmuirilor ori a reperelor de marcare. privind ocuparea terenului sau a p=durii.
Potrivit art. 2 din Codul silvic, sunt considerate p=duri, 2. Defri[area vegeta]iei forestiere, respectiv
terenurile acoperite cu vegeta]ie forestier= cu o suprafa]= mai \nl=turarea acesteia [i schimbarea destina]iei terenului f=r=
mare de 0,25 ha. aprobarea autorit=]ii publice centrale (art.31 din O.G.
Terenurile sau apele, ca s= fac= parte din fondul forestier nr.96/1998).
na]ional, conform art.1 Cod silvic, trebuie s= fie incluse \n |n sensul legii “defri[area vegeta]iei forestiere” este
amenajamente silvice. Amenajamentele silvice sunt lucr=ri echivalent= cu “\nl=turarea” acesteia [i schimbarea destina]iei
tehnice care reglementeaz= modul de gospod=rire a fondului terenului.
forestier [i constituie baz= a cadastrului forestier [i al titlului de Deci, o prim= problem= care trebuie l=murit= este:
proprietate al statului [i stabilesc, \n raport cu obiectivele a). Stabilirea realiz=rii complete a elementului material al
ecologice [i social-economice, ]elurile de gospod=rire [i laturii obiective.
m=surile necesare pentru rezolvarea lor (art.16-17 Cod silvic). Prin “defri[are” se \n]elege \nl=turarea prin t=iere sau
Prin semne de hotar se \n]eleg acele semne ardere a arborilor [i a plantelor lemnoase.

13
Pentru realizarea laturii obiective a infrac]iunii, pe lâng= comparativ= cu prevederile L. 31/2000 privind stabilirea [i
ac]iunea de \nl=turare a vegeta]iei forestiere, este necesar= [i sanc]ionarea contraven]iilor silvice. |n acest act normativ, \n
o ac]iune de schimbare a destina]iei terenului, respectiv darea art.1.lit.c este prev=zut= ca [i contraven]ie fapta de “t=iere,
oric=rei alte destina]ii, cu excep]ia celei avute anterior. De rupere sau scoatere din r=d=cini, f=r= drept, de arbori,puie]i sau
obicei se schimb= destina]ia pentru agricultur=, fânea]=, l=stari cu sau f=r= ridicarea acestora...” iar la lit.j “t=ierea,
p=[une, construc]ii etc. ruperea sau scoaterea din r=d=cini, de c=tre proprietarii
b). Lipsa aprob=rii autorit=]ii competente. p=durilor proprietate privat= sau de de]in=torii terenurilor cu
|n art. 54 alin.1 din Codul silvic, se prevede c= reducerea vegeta]ie forestier= din afara fondului forestier na]ional, de
suprafe]ei fondului forestier proprietate public= este interzis=, arbori nemarca]i de personalul silvic autorizat”.
iar art. 9 lit. a din O.G. nr. 96/1998 prevede tocmai con]inutul Con]inutul acestor dou= contraven]ii este foarte
infrac]iunii, respectiv interzicerea acestor ac]iuni [i asem=n=tor cu cel al infrac]iunilor prev=zute de art. 97 din
sanc]ionarea penal= \n coroborare cu dispozi]iile art. 31 din Codul silvic [i 32 din O.G.96/98. Principalul criteriu de
lege. delimitare dintre cele dou= categorii de fapte fiind cel al
|n capitolul V din O.G. nr.96/1998 sunt prev=zute prejudiciului.
condi]iile [i procedura pentru “scoaterea definitiv= sau Ceea ce observ=m \ns= \n plus \n cazul contraven]iilor
temporar= a terenurilor din fondul forestier na]ional”. este ac]iunea de “rupere” ca modalitate de s=vâr[ire pe lâng=
Ocuparea definitiv= de terenuri din fondul forestier cele de “t=iere” sau “scoatere din r=d=cini”.
proprietate privat=, cu sau f=r= defri[area p=durii, se aprob= cu Probabil legiuitorul a avut \n vedere c= \n practica
acordul prealabil al proprietarilor terenurilor. |n cazul \n care judiciar= pe linie silvic= nu au fost \ntâlnite multe cazuri de
proprietarii nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face fapte ilicite comise prin rupere de arbori.
\n condi]iile stabilite potrivit reglement=rilor legale privind Totu[i, comiterea unor astfel de fapte nu este exclus=
exproprierea pentru cauz= de utilitate public=. chiar [i prin existen]a prevederii acestei modalit=]i dar numai
c). Stabilirea cantit=]ii de material lemnos rezultat sau a ca act contraven]ional. Sunt \ns= cazuri când ruperea unui
valorii acestuia. arbore poate produce o pagub= care dep=[e[te de 5 ori pre]ul
Acest lucru este necesar pentru a asigura luarea m=surii mediu al unui metru cub de mas= lemnoas= ... Potrivit acestui
confisc=rii speciale. Se poate stabili prin calcule specifice criteriu fapta ar trebui tratat= ca infrac]iune dar ac]iunea de
f=cute de organele silvice, dup= diametrul m=surat la cioat=, “rupere” nefiind incriminat=, fapta va r=mâne \n sfera
prin estimare, dup= vârsta arborilor dac= cioatele nu se mai contraven]iei.
g=sesc [i alte criterii stabilite de dispozi]iile legale privind “De lege ferenda” consider=m c= s-ar impune
evaluarea prejudiciilor produse prin t=ieri ilegale, inclusiv la incriminarea [i a ac]iunii de “rupere”, al=turi de celelalte dou=
puie]i [i l=stari. (t=iere [i scoatere din r=d=cini).
3) T=ierea sau scoaterea din r=d=cini, f=r= drept, de b) – Locul [i timpul s=vâr[irii infrac]iunii
arbori, puie]i sau l=stari din fondul forestier na]ional (O.G. Ca problem= specific= de clarificat, \n cazul acestei
96/98 – “indiferent de forma de proprietate”) sau de pe infrac]iuni, este cea a l=muririi termenului “\n timpul nop]ii” [i de
terenuri cu vegeta]ie forestier= (O.G. 96/98 – “de c=tre “arii protejate” pentru a re]ine circumstan]ele agravante
proprietari, de]in=tori sau de oricare alt= persoan=”) art.97 prev=zute la pct.4 lit c [i d.
din Codul silvic [i art. 32 din O.G.96/98. Prin “timpul nop]ii” se \n]elege timpul când \ntunericul
Este infrac]iunea silvic= clasic= , special= . Vedem c= este efectiv instalat. Aceasta este o chestiune de fapt care se
infrac]iunea este prev=zut= \n dou= acte normative dar nu apreciaz= judiciar \n func]ie de particularit=]ile vremii [i ale
exist= nici o diferen]= \n ceea ce prive[te latura obiectiv= sau locului unde fapta se s=vâr[e[te.
subiectiv=. Prevederea infrac]iunii [i \n O.G. 96/98, dup= ce a |n Codul silvic anterior exista prevederea ca form=
fost prev=zut= ini]ial \n Codul silvic, s-a datorat unor agravant= comiterea infrac]iunii ”\ntre apusul [i r=s=ritul
interpret=ri diferite date de teoreticieni sau practicieni \n soarelui”, stare de fapt care difer= de la anotimp [i de la or= la
domeniul dreptului [i, \n consecin]= [i de organele de or= ceea ce d=dea loc la multe interpret=ri.
urm=rire penal= [i de justi]ie referitoare la subiectul activ al “Ariile protejate” sunt suprafe]ele ocupate de p=duri sau
infrac]iunii. Principala problem= care se punea era aceea dac= vegeta]ie forestier= sau alte elemente componente ale fondului
proprietarul p=durii putea fi subiect activ al acestei infrac]iuni. forestier na]ional care sunt astfel declarate prin legi [i hot=râri
Legiuitorul a completat, prin O.G. 96/98, con]inutul acestei ale organelor legislative potrivit competen]ei. Aceste “arii” prin
infrac]iuni, prev=zând \n mod expres \n categoria subiec]ilor ceea ce con]in au o valoare [tiin]ific=, cultural= sau istoric=
activi pe “proprietari [i de]in=tori”. pentru poporul român sau pentru omenire \n general. Ex.
Probleme pe care trebuie s= le l=mureasc= cercetarea: Biosfera “Delta Dun=rii”.
a) – Stabilirea ac]iunii ilicite, respectiv a elementului Specific acestei infrac]iuni, stabilirea locului comiterii
material al laturii obiective (modalitatea concret= de s=vâr[ire a infrac]iunii este important= [i din perspectiva \ncadr=rii juridice
infrac]iunii) a faptei, respectiv \n art. 97 Codul silvic sau art. 32 din O.G.
Infrac]iunea se poate comite prin dou= ac]iuni: t=iere 96/98. Pân= la apari]ia acestei ordonan]e nu exista aceast=
sau scoatere din r=d=cini. |n practic=, cea mai deas= modalitate problem=.
de s=vâr[ire a infrac]iunii este aceea de t=iere, \n special de Dac= subiect activ al infrac]iunii este proprietarul sau
arbori mari, cu volum mare de material lemnos. de]in=torul p=durii, \ncadrarea faptei este u[or de f=cut,
Modalitatea “prin scoatere din r=d=cini” se \ntâlne[te \n respectiv art. 32 din O.G. 96/98. La fel este dac= infrac]iunea
special \n cazul puie]ilor ori al l=starilor, \n cele mai multe este comis= pe terenuri din fondul forestier na]ional care nu
cazuri fiind destina]i replanta]iei. constituie “p=duri” sau pe terenuri cu vegeta]ie forestier= din
Ac]iunea de t=iere se poate realiza cu ajutorul unor afara fondului forestier na]ional, conform art.6 din Codul silvic.
instrumente specifice, destinate acestui scop: toporul, Desigur \ncadrarea juridic= a faptei se va face \n art.97 din
fier=str=ul manual [i fier=str=ul mecanic (drujba). Codul silvic. Problema se ive[te \n situa]ia \n care infrac]iunea
Identificarea instrumentului folosit la ac]iunea de t=iere se comite \n p=dure dar de alt= persoan= decât proprietarul sau
este important=, cel pu]in din urm=toarele motive: de]in=torul. |n practica judiciar= s-a mers pe \ncadrarea faptei
 fiecare instrument creaz= urme specifice, de gen, pe \n prevederile art.32 din O-G.96/98.
trunchiul arborelui. |n func]ie de uzur=, aceste instrumente pot De aceea organul de urm=rire penal= trebuie s=
crea [i urme particulare. Cunoa[terea instrumentului t=ietor colaboreze cu organele silvice pentru a cunoa[te [i a face
poate fi valorificat= la constituirea cercului de suspec]i, \n cazul diferen]a \ntre no]iunile de “p=dure”, “teren cu vegeta]ie
infrac]iunilor r=mase cu autori neidentifica]i; forestier=”, “fondul forestier na]ional [i “teren cu vegeta]ie
 asigurarea lu=rii m=surii confisc=rii speciale. forestier= din afara fondului forestier na]ional”.
Vis-à-vis de con]inutul acestei infrac]iuni, \n ceea ce P=dure – \nseamn= terenul acoperit cu vegeta]ie
prive[te elementul material, cred c= este interesant= o privire forestier= cu o suprafa]= mai mare de 0,25 ha.

14
Fondul forestier na]ional – cuprinde, pe lâng= p=duri, activ vis-à-vis de apartenen]a juridic= a p=durii. Concret, dac=
terenurile destinate \mp=duririi, cele care servesc nevoilor de autorul infrac]iunii este proprietar sau de]in=tor. A[a cum am
cultur=, produc]ie ori administra]ie silvic=. ar=tat mai sus acest lucru prezint= importan]= sub aspectul
Terenurile destinate \mp=duririi [i cele care servesc \ncadr=rii juridice a faptei.
nevoilor de cultur=, produc]ie ori administra]ie silvic= sunt: Pe de alt= parte, trebuie s= se stabileasc= dac= autorul
 terenurile \n curs de regenerare, terenurile degradate, sau participantul la comiterea infrac]iunii nu face parte din
poienile stabilite prin amenajamente silvice s= fie \mp=durite; personalul silvic cu atribu]ii de constatare a infrac]iunilor [i a
 pepinierele, solariile, plantajele, culturile de r=chit= [i contraven]iilor silvice, situa]ie \n care se aplic= agravanta
cele cu arbu[ti ornamentali [i fructiferi; prev=zut= de art.104 din Codul silvic.
 terenurile destinate asigur=rii hranei vânatului [i |ntr-o alt= ordine de idei, identificarea f=ptuitorului [i a
animalele din dotarea unit=]ilor silvice. participan]ilor este absolut necesar= pentru conturarea
Vegeta]ia forestier=, situat= pe terenuri din afara fondului formelor calificate prev=zute la pct.(4) lit.a [i b, respectiv dac=
forestier na]ional, conform art. 6 din Codul silvic, cuprinde: fapta a fost s=vâr[it= de dou= sau mai multe persoane
 p=[unile \mp=durite; \mpreun= ori de o persoan= având asupra sa o arm= sau
 perdelele forestiere de protec]ie a terenurilor agricole; substan]e chimice periculoase.
 vegeta]ia forestier= de pe terenurile degradate; Prin s=vâr[irea faptei de dou= sau mai multe persoane
 planta]iile forestiere [i arborii din zonele de protec]ie a \mpreun= se \n]elege s=vâr[irea faptei de dou= sau mai multe
lucr=rilor hidrotehnice [i de \mbun=t=]iri funciare, precum [i persoane \n calitate de coautori, precum [i s=vâr[irea faptei de
cele situate de-a lungul cursurilor de ap= [i al canalelor de dou= sau mai multe persoane, dintre care cel pu]in una are
naviga]ie; calitatea de autor iar cealalt= sau celelalte desf=[urând
 perdelele forestiere de protec]ie [i arborii situa]i de-a activit=]i de complicitate concomitent=. Nu intereseaz= dac=
lungul c=ilor de comunica]ie din extravilan; toate persoanele r=spund sau nu penal.
 zonele verzi din jurul ora[elor, comunelor, altele decât Forma agravant= de comitere a faptei de o persoan=
cele cuprinse \n fondul forestier, parcurile din intravilan cu având asupra sa o arm= sau substan]e chimice periculoase
specii forestiere exotice precum [i jnepeni[urile din zona comport= unele l=muriri.
alpin=; Conform art.151 din Codul penal ”armele” sunt
 parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse \n instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin
fondul forestier na]ional. dispozi]ii legale; sunt asimilate armelor orice alte obiecte de
c ) Stabilirea cu exactitate a valorii pagubei natur= a putea fi folosite ca arme [i care au fost \ntrebuin]ate
Conform prevederilor legii acest criteriu este singurul de pentru atac.
delimitare a infrac]iunii silvice de contraven]ia silvic= [i, pe de Arma pe care o are asupra sa autorul poate fi de]inut=
alt= parte, \ntre formele agravante \n func]ie de \ntinderea legal sau ilegal – \n aceast= situa]ie putând exista concursul de
pagubei. infrac]iuni (nerespectarea regimului armelor).
Astfel fapta este infrac]iune dac= valoarea pagubei Prin substan]e chimice periculoase se \n]eleg acele
este de peste 5 ori pre]ul mediu al unui metru cub de mas= substan]e, lichide sau sub alt= form= material= care, prin
lemnoas= pe picior. folosirea neadecvat= [i contrar normelor de protec]ie, pot
Actul normativ pe baza c=ruia se calculeaz= prejudiciul deveni d=un=toare pentru integritatea corporal=, s=n=tatea
produs prin infrac]iunile silvice este Legea nr. 81 din sau via]a omului sau a animalelor. Aceste categorii de
20.11.1993, privind determinarea desp=gubirilor \n cazul unor substan]e au un regim special stabilit prin dispozi]ii legale. |n
pagube produse fondului forestier [i vegeta]iei forestiere. aceast= categorie intr= [i gazele lacrimogene, de exemplu.
Conform acestui act normativ, anexa 1, la arbori valoarea Nu are relevan]=, pentru aplicarea circumstan]ei, faptul c=
se calculeaz= pornind de la diametrul m=surat la cioat= (\n arma sau substan]a chimic= sunt sau nu vizibile. Gravitatea
cm), aceasta \nmul]indu-se cu coeficien]i stabili]i pentru faptei const=, \n principal, \n aceea c= f=ptuitorul s=vâr[e[te fapta
r=[inoase, cvercinee, (paltin, frasin [i cire[) [i alte foioase. cu mai mult= siguran]= [tiind c= are mijloace asupra lui apte s=
Separat este stabilit modul de calcul pentru puie]i [i opun= rezisten]=, \n cazul \n care va fi prins.
l=stari, respectiv pre]/bucat= \n func]ie de specie [i vârst= [i Pentru s=vâr[irea acestui tip de infrac]iune silvic= nu sunt
pentru pomi de iarn=. necesare nici arm= nici substan]e chimice. Acestea pot fi
Pre]urile de referin]= pentru stabilirea acestor pagube se folosite pentru a amenin]a cu ripost= fizic= sau chiar pentru a
actualizeaz= periodic (de regul= anual) prin Ordin al ministrului riposta \n cazul prinderii. Din p=cate cazuistica confirm=
autorit=]ii silvice centrale. asemenea cazuri, soldate inclusiv cu mor]i din rândul poli]i[tilor
Organul de constatare a infrac]iunii silvice [i organul de sau al personalului silvic. |n asemenea spe]e, \n situa]ia
cercetare, a[a cum rezult= pe cale de consecin]= din folosirii armelor sau substan]elor chimice, ne putem afla \n
prevederile Legii 81/93, trebuie s= stabileasc= cu exactitate: cazul concursului real de infrac]iuni (ultraj, v=t=mare corporal=,
 la arbori, diametrul la cioat=, \n cm, cât [i specia (pe amenin]are etc.).
cele trei categorii, a[a cu sunt enumerate \n anexa nr. 3 a Deci, ce trebuie s= l=mureasc= organul de cercetare \n
legii); cazul acestei agravante:
 specia, talia, vârsta, repica]i sau nerepica]i cât [i locul  tipul armei, dac= aceasta face parte din categoria
de unde ace[tia provin, solarii sau pepiniere. Vedem \nc= o armelor prev=zute de dispozi]iile legale;
dat= c= stabilirea locului de comitere a infrac]iunii, \n special  dac= aceasta a fost la vedere sau ascuns=; dac= a
\n cazul puie]ilor [i l=starilor, are importan]= mare pentru fost folosit= sau nu;
calcularea pagubei [i, la urma urmei, pentru \ncadrarea faptei  tipul substan]ei chimice g=site asupra f=ptuitorului,
ca infrac]iune sau contraven]ie. gradul de toxicitate, \n ce m=sur= aceasta poate fi considerat=
Conform cuantumului pagubei calculate potrivit periculoas=;
dispozi]iilor legale men]ionate mai sus, organul de cercetare  scopul pentru care acestea se aflau asupra
penal= va [ti dac= exist= agrav=rile \n treptele prev=zute la pct. f=ptuitorului.
2 [i 3 din art. 97 Cod silvic [i art. 32 O.G. 96/98. e ) Identificarea persoanei v=t=mate
Cunoa[terea \ntinderii pagubei are importan]= pentru Dac= \n urm= cu câ]iva ani persoana v=t=mat=, \n cazul
organele de urm=rire penal= [i pentru luarea m=surilor de infrac]iunilor silvice, nu putea fi decât statul sau organele
recuperare, inclusiv \n ceea ce prive[te luarea m=surilor administrative publice locale, \n prezent, dup= reconstituirea [i
asiguratorii (sechestrul [i poprirea). retrocedarea dreptului de proprietate fo[tilor proprietari, \ntâlnim
d ) – Identificarea f=ptuitorului [i a participan]ilor mai multe categorii de proprietari [i posibile persoane v=t=mate,
Care sunt problemele specifice de l=murit \n acest caz [i \n cazul comiterii infrac]iunii silvice.
sub acest aspect ? Art. 3 din O.G. 96/98 prevede c=, dup= forma de
Intereseaz= \n primul rând calitatea juridic= a subiectului proprietate, fondul forestier na]ional este constituit din:

15
 proprietatea public= a statului; \n noul Cod silvic, Revista DREPTUL Nr.9/1997, pg. 82-85
 proprietatea public= a unit=]ilor administrativ teritoriale Al.Paicu –Infrac]iuni privind regimul silvic [i administrarea fondului
(comune, ora[e, municipii); forestier na]ional, Revista DREPTUL Nr.1/2000, pg. 25-30
 proprietatea privat= a unit=]ilor de cult (parohii, schituri, Ion Dumitru – Modific=ri ale Codului silvic (III),Revista DREPTUL
Nr.3/2000, pg. 106
m=n=stiri), a institu]iilor de \nv=]=mânt sau a altor persoane Adrian Valentin Popa – Infrac]iuni Silvice... subiect activ al
juridice (Ex.Sta]iuni de cercet=ri silvice);
 proprietatea privat= indirect= a persoanelor fizice (fo[ti
infrac]iunii – calificarea acestuia, Revista DREPTUL nr. 9/2002,
pg 189-195 cu Nota II de la Corneliu Turianu, pg.195-198
composesori, mo[ieri [i r=ze[i sau mo[tenitori ai acestora); Gh.Voinea – Considera]ii pe marginea unor incrimin=ri cuprinse
 fondul forestier proprietate privat= a persoanelor fizice. \n noul Cod silvic, Revista DREPTUL Nr.6/1997, pg.46
De ce este important= identificarea persoanei v=t=mate? Gh. Vidican – Unele probleme \n leg=tur= cu infrac]iunile silvice
Pentru: reglementate de Legea nr. 26/96 [i O.G. 96/98 cu NOT+ de Vasile
 \ncadrarea juridic= a faptei; P=tulea, Revista DREPTUL nr. 8/2002, pg.152-174
 stabilirea corect= a valorii pagubei; O. Loghin, A.Filipa[, op. cit. pg.115
 plata desp=gubirilor;
Gh.Vidican,op. cit. pg.152-174
 stabilirea condi]iilor favorizatoare ale comiterii faptei,
O. Loghin, A. Filipa[, op. cit. pg. 64
Legea 17/02.04.1996-publicat= \n M.O.partea I.
dac= proprietarul [i-a \ndeplinit obliga]iile privind administrarea Nr.74/11.04.1996. Legea privind regimul armelor, muni]iilor [i
[i paza fondului forestier; substan]elor expozibile
 a-i asigura exercitarea dreptului de a participa la Decr.Consiliului de Stat nr.466/28.12.1979, publ. \n Buletin Oficial
procesul penal ca parte v=t=mat=, eventual [i pentru nr. 2/03.01.1980
formularea [i a altor preten]ii civile fa]= de autor. Decret privind regimul substan]elor toxice
A se vedea un punct de vedere similar \n O.Loghin, A Filipa[, op.
cit. pg.113
Al.Paicu – Dou= probleme referitoare la infrac]iunile silvice ,
 BIBLIOGRAFIE Revista DREPTUL, Nr. 11/1997
Gh.Vidican – Unele probleme \n leg=tur= cu infrac]iunile silvice
G. Antoniu, C. Bulai, Gh.Chivulescu- Dic]ionar juridic penal- reglementate de Legea 26/1991 [i O.G. 96/98 cu NOTA de Vasile
Editura [tiin]ific= [i Enciclopedic=, Bucure[ti 1976, pg. 259 P=tulea revista DREPTUL , nr. 8/2002, pg.152-160,160-174
Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române , Editura Academiei Nicolae Conea - Considera]ii teoretice \n leg=tur= cu infrac]iunile
RSR,1984 silvice prev=zut= de Legea 26/96, Revista DREPTUL , nr. 2/1997,
Idem pg.14
Octavian Loghin, Avram Filipa[- Drept penal- partea special=, Gh.Voinea – Considera]ii pe marginea unor incrimin=ri cuprinse \n
Editura Didactic= [i Pedagogic=, Bucure[ti 1983, pg.140 noul Cod silvic, Revista DREPTUL nr. 6/97, pg. 46-47
G. Antoniu, C. Bulai, Gh. Chivulescu, Op. cit. pg. 207 Ion Iv=nescu , Nicolae Conea, Constantin Gheorghe, Infrac]iuni
O. Loghin, A. Filipa[, op.cit., pg.141 prev=zute \n legi speciale, Edit. ATLAS LEX, Bucure[ti 1996,
Dic]ionarul explicativ , op. cit. pg.327
Vasile P=v=leanu – Aspecte teoretice privind infrac]iunile prev=zute

DISIMULAREA OMORULUI PRIN ACCIDENT
MORTAL DE TREN
Dr. GHEORGHE ASANACHE

|
n apropierea g=rii centrale a unui important municipiu cauza concret= dat=: cu referire la lungime, l=]ime, grosime a
al ]=rii, pe [ina de cale ferat= s-a g=sit cadavrul lamei [i, \n plus, configura]ie zim]uit= a muchiei net=ietoare,
complet sec]ionat al unui b=rbat care, neavând diametral opus= celei t=ietoare, extrem de bine ascu]it=.
asupra lui nici un act, a r=mas timp de aproape un an \n situa]ia Pus \n fa]a concluziilor raportului de expertiz=, posesorul
de cadavru cu identitate necunoscut=. cu]itului indicat, numitul B.C. a confirmat concluziile formulate; a
Prezentarea spre recunoa[tere a fotografiilor judiciare declarat apoi c= l-a omorât pe A.A. la domiciliul s=u,
de identificare uneia dintre familiile ce declarase dispari]ia transportându-i imediat corpul ne\nsufle]it, cu propria ma[in=, pe
numitului A.A., \n perioad= de timp coincident= “accidentului de care a adus-o pân= aproape de linia de cale ferat=, pentru a
tren”, a dus la stabilirea identit=]ii cadavrului cu identitate deplasa mai u[or [i mai repede cadavrul.
necunoscut=. Ceea ce a impresionat \n mod deosebit a fost afirma]ia
Distan]a dintre domiciliu [i locul unde s-a consumat c= nu a plecat de la locul depunerii cadavrului decât dup= ce a
evenimentul se putea str=bate, cu ma[ina, pe [oseaua asistat la provocarea impactului [i, apoi, s-a convins c= “trenul
na]ional= din imediata vecin=tate, \n mai pu]in de o or=. [i-a f=cut datoria”. Aluzia era la dorin]a [i, mai ales, speran]a c=
Examinarea medico-biocriminalistic= a cadavrului a va putea induce \n eroare organele de resort [i, pe cale de
stabilit c=, \n realitate, era un caz de disimulare a omorului, consecin]=, nu va fi niciodat= prins.
comis prin provocare de plag= \njunghiat= abdominal= \n Ceea ce nu s-a \ntâmplat [i, este important a fi subliniat,
regiunea ficatului, prin accident de tren având urm=ri mortale. nici nu ar fi avut vreodat= cum s= se \ntâmple.
Practic, pe [ina de cale ferat= fusese un cadavru iar
planul de sec]ionare transversal= total= era situat imediat paralel
cu orificiul unic de p=trundere \n corp a unui cu]it.
Leziunea a prezentat un mecanism de producere
particular: s-a provocat p=trunderea, \n ficat, a lamei cu]itului, pe
o adâncime de circa 125 mm, s-a retras par]ial pe o distan]= de
circa 65 mm, [i s-a reintrodus, acum sub un unghi de circa 400
\n sus [i discret lateral dreapta fa]= de prima traiectorie
intracorporal=, pe o distan]= de circa 120 mm. Este o “manevra
ucig=toare” [i la propriu [i la figurat.
Organul de cercetare penal= a pus la dispozi]ie trei
cu]ite, de dimensiuni [i configura]ii generale mult diferite \ntre
ele, ridicate de la trei persoane incluse \n cercul de b=nui]i.
Numai unul dintre aceste obiecte corespundea
caracteristicilor-cadru ale agentului vulnerant incriminabil \n

16
SINOPTIC OPERATIV – EXPLICATIV
|N IDENTIFICAREA, CAPTURAREA {I PROBAREA
FAPTELOR COMISE DE PSIHOPA}II SEXUALI
-CRIMINALI |N SERIE-
Profesor universitar dr. TUDOREL BUTOI, psiholog criminalist
Prodecan al Facult=]ii de Drept - “Spiru Haret”

F
fapt=, jocul fantasmelor fiind orientat c=tre ob]inerea, de
ascina]ia de care se “bucur=” din ce \n ce aceast= dat= – \n proiec]ia sa – a catharsisului deplin).
mai mult personalitatea psihopatic= a Exemplu: “La naiba, am omorât-o prea repede. Nici nu am avut
“serial killer-ului” \n spa]iul inves]igatiei timp s= profit. Trebuia s= o torturez mai mult, altfel ar fi trebuit
[tiin]ifice pe de o parte, cât [i \ncurajatoarele \ncerc=ri \n s= o fac, trebuia s= o sodomizez.....etc.”. Cultivat de asemenea
materia “profiler” a unor talenta]i psihologi [i criminali[ti, gânduri, uciga[ul \[i anticipeaz= deja viitoarea victim=, care, de
pe de alt= parte, ne fac s= trecem \n revist=, \ntr-o aceast= dat=, va fi perfect=, ([i a[a mai departe...op. cit.
abordare sintetic=, o serie de opinii de specialitate cu pag.41) nimic altceva, ca [i fapt constatat de noi, decât
suport \n propriile noastre experien]e* confirmate \n perpetua [i mereu iluzoria proiec]ie a f=ptuitorului serial killer,
parte de literatura criminologic= anglo-saxon=*. de a-[i apropia realitatea criminal= de propriile-i fantasme.
1. Explica]ii etiologice de natur= psihanalitic= \n 2. Profil de personalitate [i mod de operare la serial
motiva]ia criminal= la serial killer. killer-ul de tip organizat (de regul= psihopat sexual –
Opinând pentru definirea crimei \n serie ca crime comise cu premeditare)
“reprezentând uciderea de victime disparate \n timp, de la  capacitate de adaptare [i improviza]ie excelente (de
zile, s=pt=mâni, sau luni \ntre ele, comise cu relativ acela[i regul= având un QI peste medie);
mod de operare [i de c=tre acela[i autor, \n func]ie de  posed= joc actoricesc (\n copil=rie a fost copil problem=,
determin=rile pulsionale imprevizibile ale dicteului sau obraznic, agresiv, cu preocup=ri sexuale precoce etc.);
genetic activate conjunctural”, vom considera c=:  caut= compania altora, \n grup este \n largul s=u;
 manifest= atitudini provocatoare, sfid=toare, de
Procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii \n
serie prin defectarea instinctualit=]ii de tip sexual, \n sensul
regul= are servicii care cer calificare, dar pe care le p=r=se[te
form=rii unui mecanism repetitiv (bioinstinctual), hormonal
repede datorit= atitudinii sale conflictuale [i revendicative;
 nu interiorizeaz= complexe de inferioritate
constitu]ional, care preseaz= ciclic, determinând tensional
orientarea sexual= catharsic= \n direc]ia violului cu
suprimarea vie]ii [i pe care, episodic, psihopatul sexual, de[i o (subapreciaz= sau sfideaz= poli]ia [i exper]ii psihologi,
con[tientizeaz= critic, nu o poate controla, deturna sau crezându-se superior, inteligent [i abil);
st=pâni (motiv pentru care faptele sale sunt s=vâr[ite cu  dezvolt= simptomatologie de tip paranoic: seduc=tor,
inten]ie direct=, prevederea rezultatelor socialmente persuasiv, creeaz= legende credibile;
periculoase, f=cându-l deplin responsabil).  de regul= are rela]ii multiple, dar pu]in durabile,
|n sprijinul acestor realit=]i constatate de noi, cu prilejul cultivate \n zona hedonist pervers=, chiar masochist= pe
propriilor noastre investiga]ii, g=sim excelent= exemplificarea suport sexual erotic;
autorilor americani Robert K. Ressler [i Tom Shachtman care,  \n rela]iile interpersonale este dispre]uitor (to]i sunt
\n lucrarea citat=, se refer= la mesajul disperat al criminalului \n
ni[te incapabili [i se coalizeaz= \mpotriva sa, el este singurul
serie Williams Heirenes, student al Universit=]ii din Chicago,
competent [i are solu]ii la toate – l=udaros [i mitoman dispune
care cu rujul uneia dintre victime, scrisese pe o oglind=:
de posibilitate de mi[care având o ma[in= bine \ngrijit=);
 se adapteaz= u[or circumstan]elor situa]ionale;
“Pentru numele lui Dumnezeu, aresta]i-m= pân= nu m= apuc=
din nou. Nu m= pot ab]ine!” Cât tragism! (op. cit. pag. 29).
|n]elegerea motiva]iei criminale [i mai ales orientarea  \[i exteriorizeaz= u[or tr=irile [i sentimentele;
predictiv= (din p=cate nu [i cu certitudine previzibil=) este  se profileaz= ca personalitate de tip “pinotelian”,
totu[i extrem de util= \n identificarea [i capturarea urgent= a insensibil=, egocentric=, imoral= [i agresiv-excitabil= (f=r=
serial killer-ilor, \nainte ca ace[tia s= o comit= din nou. sim]ul onoarei, ru[inii [i sentimentului de mil=, remu[care);
De aici importan]a de excep]ie a identific=rii amprentei  capabil de a-[i perfec]iona crimele \n timp conform
psihocomportamentale* \n baza careia se desprinde [tiin]a [i propriilor fantasme (trusa premedit=rii mai \ntotdeauna
arta \n materie c=ci, din experien]e proprii confirmate integral prezenta – plasturi, sfori, leg=turi, c=tu[e, cagul=, basma de
de [coala anglo-saxon=, o mare parte a efortului trebuie acoperit fa]a, arm=, cu]it etc.)
canalizat spre \n]elegerea motiva]iei criminalului pentru c=,  câmpul faptei exprim= o logic=, un mod de operare
“cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de structurat, organizat, repetabil, gândit, premeditat, menit a
ceilal]i asasini. Uciga[ii [i violatorii nu caut= profitul, ei caut= asigura succes, satisfac]ie;
dimpotriv=, un fel de pl=cere, pervers= f=r= doar [i poate, dar  \n mod obi[nuit, o dat= violul consumat, victima, dac=
pe care am putea s= o \n]elegem...”(op. cit. pag. 45). este l=sat= \n via]=, va purta groaza \n suflet, iar amenin]=rile
Un serial killer este permanent motivat (se afl= sub cu moartea \i paralizeaz= de regul= orice ini]iativ= a
presiune tensional= orientat= sexual) de frustra]ie repetitiv=, denun]=rii;
el r=mâne mereu \n deficit catharsic insuficient pentru c=, de  \n violul urmat de moartea victimei, urmele sunt
fiecare dat=, crima cea mai recent finalizat= nu reu[e[te s=-i [terse, cadavrul este deplasat de la locul faptei [i ascuns, sau
satisfac= \n \ntregime fantasmele (acest “deficit hedonic” distrus (combustie, macerare etc.);
retensioneaz= rela]ia individului \n sfera sexual motiva]ional=,  \[i aduce arma proprie [i nu o las= la locul faptei dup=
\n sensul c=, din acel moment, acesta proiecteaz= o nou= crim=;

17
 [terge urmele câmpului faptei (amprente, sânge de s= o nege \n ur= [i revolt=;
pe haine sau de pe podele, urmele de pa[i, dezbrac= victima,  câmpul faptei este neinteligibil, pare lipsit de logic= [i
\i ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaz=, incoeren]=;
ascunde cadavrul etc.);  nu-[i premediteaz= (organizeaz=) ac]iunile, atacul
 urm=re[te \n mass-media efectele crimei (las= uneori este brusc, spontan;
bilete la locul faptei, modific= locul faptei – locul unde a fost  victima este aleas= la \ntâmplare, de regul= din
g=sit cadavul nefiind totdeauna [i locul unde a fost comis habitatul imediat, de foarte multe ori victima se [i ap=r=;
omorul – activeaz= r=spunsurile provoc=rii sinelui [i  criminalul depersonalizeaz= victima (o ignor= sau o
fantasmelor – catharsisul vân=torului); dispre]uie[te), \i acoper= fa]a, i-o mutileaz=, o distruge;
 strâns legat de feti[uri – bijuteriile, obiectele  pe cadavru apar semnifica]ii cu simbolic= sexual= –
cosmetice – sunt oferite anturajului feminin apropiat – agresarea, mutilarea zonelor sexuale;
amante, prietene, sor=, mam= etc.;  de regul= nu vine preg=tit cu arma \n câmpul faptei
 violeaz= [i tortureaz= victimele \nainte de a le ucide (la el “trusa de viol” fiind absent=) iar dac= totu[i vine cu ea, o
(\n crimele cu mobil sexual), motiva]ia fiind c= psihopatul abandoneaz= \n câmpul faptei;
sexual (de regul= semiimpotent) când \[i love[te,  las= foarte multe urme \n câmpul faptei, scotoce[te,
stranguleaz=, \n]eap=, martirizeaz= victima, tr=ie[te r=stoarn=, r=v=[este aparent f=r= logic=, calc= \n sânge, se
sentimentul dep=[irii impoten]ei, nemaitr=ind frustra]ia mânje[te pe haine, abandoneaz= arma crimei, \[i \nsu[e[te
incapacit=]ii de a o poseda; obiecte banale cu semnifica]ie bizar= sau infantil=, pe care le
 \n mixtur= cu sadismul, gemetele, ]ipetele, abandoneaz= ulterior (expresia min]ii sale dezorganizate);
implor=rile acesteia, pe fondul neputin]ei de ripost=, \i  haosul comportamental traduce prin expresia scenei
exacerbeaz= instinctul dominator de manipulare [i crimei, amprenta psihocomportamental= a personalit=]ii
depersonalizare a victimei; faptuitorului, ”haosul s=u mental”;
 deseori crima apare [i pe fondul unor traume personale  cadavrul este l=sat la vedere prezentând multiple
exacerbate: concedieri, abandonare de c=tre iubit= etc.; leziuni f=r= logic= aparent=, dispuse preponderent \n zonele
 de regul= semiimpotent, cu disfunc]ii de erec]ie, se sexuale: mutil=ri, mu[c=turi, eviscer=ri, intromisiuni de
manifest= violent \n rela]ia sexual=, atunci când comite violul, obiecte etc;
participând la actul sexual cu victima \nainte de suprimarea  locul faptei (descoperirea cadavrului) [i locul crimei
vie]ii acesteia sau cu aceasta agonizând=; (locul suprim=rii vie]ii) de regul= coincid;
 suprimarea vie]ii victimelor se face lent, ... apare  poate p=stra buc=]i, segmente de cadavru sau
tortura cu suculante manevre de tip pervers sexual (sex oral, \mbr=c=minte a victimei (posesii bizare);
anal, etc);  hainele p=tate de sânge nu sunt sp=late sau
 \mpotrivirea victimei declan[eaz= r=ptusul brusc cur=]ate, sunt aruncate neglijent \n debarale, magazii sau
afectiv-violent cu lovituri mortale. sunt l=sate la vedere;
2. Profil de personalitate [i mod de operare la serial  \[i violeaz= victima dup= ce-i suprim= via]a;
killer-ul de tip dezorganizat (de regul= psihotic – crime  suprimarea vie]ii se face rapid, epileptic, cu lovituri
comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriz=) dure, repetate de regul=, \n zona cranian= sau sugrum=ri cu
 capacitate de adaptare [i improviza]ie s=rac= (de for]a bra]elor;
regul= având un QI sub medie);  nu \l intereseaz= evolu]ia ulterioar= a evenimentelor,
 stângaci, poate intra \n panic= sau chiar blocaj cercetarea scenei crimei, derularea anchetei judiciare sau
(paralizie) comportamental, stârnind imediat suspiciunile reflectarea \n mass-media.
anturajului [i pe cele ale investigatorilor cu intui]ie [i sim] 4. Identificarea. Capturarea. Proba]iunea. (De unde
psihologic; poate proveni?!)
 de regul= se deplaseaz= pe jos distan]e lungi de Tipul organizat – indici orientativi
mers sau apeleaz= la mijloace de transport;  poate proveni din familii de tip permisiv (tr=ind
 incapabil de a-[i perfec]iona modul de operare \n sentimetul c= poate s= fac= totul, orice \i este permis -
timp, actioneaz= stereotip; superficialitate);
 dac= posed= autoturism, acesta este murdar,  provin din rândul b=nui]ilor care comunic= u[or,
ne\ngrijit, cu interior dezordonat (expresia personalit=]ii dezinhiba]i, f=r= bariere, cu un bun coeficient empatic,
dezorganizate a autorului); duplicitar [i cameleonic (cu antecedente \n infrac]iunile
 face munci necalificate [i \[i p=streaz= cu greu m=runte: \n[elaciuni, traficuri etc.);
slujbele;  provin din rândul banui]ilor cu farmec personal, ap]i
 tr=ie[te singur sau cu vreo m=tu[=, unchi sau alt= s= câstige \ncrederea victimelor;
rud=;  poate proveni [i din familii dstr=mate, mama
 activitatea social=, inser]ia profesional= [i rela]ia de tolerant=, tat=l absent [i \ncantonat \n exerci]iul autorit=]ii,
cuplu sunt sub semnul e[ecului; desp=r]i]i \n fapt, concubini sau divor]a]i etc.
 slab [colarizat, instruit [i educat, introvertit (cuminte, Tipul dezorganizat – indici orientativi
docil);  poate tr=i \n familii indecente economic, tat=l (ca
 tr=ie[te \n izolare, crima ap=rând mai degrab= ca o autoritate) având slujbe nesigure;
consecin]= a evolu]iei unui mental dezorganizat;  poate fi identificat \n familii cu pronun]at grad de
 nu este \n stare de empatie [i de exteriorizare violen]= domestic=, frecvent fiind supus unor violen]e,
verbal= a emo]iilor permanent refulate (de aici [i pedepse corporale [i umilin]e;
incapacitatea s= de a fi permeabil psihoterapiilor de corec]ie,  poate fi identificat din rândul persoanelor izolate, cu
fiind incapabil de exerci]ii defulatorii prin exteriorizarea experien]e personale [i de cuplu e[uate;
verbal= a fr=mânt=rilor, tensiunilor [i tr=irilor sale);  poate s= fi avut \n antecedente infrac]iuni ca: furturi
 uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaz= asupra m=runte, distrugeri etc.
sa o imagine de sine deformabil= (handicap, mizerie fizic=, Identificarea [i proba]iunea se fundamenteaz= pe
indecen]= economic=), fapt care-l face s= refuze societatea [i cercetarea la fa]a locului, investiga]ii, perchezi]ii [i jocuri

18
operative: NOTE
 se caut= elementele caracteristice trusei de viol: * Vezi experien]a psihologului criminalist \n cabinetele Poli]iei
leg=turi, plasturi, cagule, c=tu[e, spray-uri paralizante, arme etc. Capitalei, 1984/2000 – investiga]iile psihologice ale autorului
 se caut= [i se cer explica]ii justificative asupra unui asupra criminalilor \n serie Puia, Stroe, Pascu etc., iar \n extenso
studiile de specialitate “Criminali \n serie – psihologia crimei – serial
obiect cu valoare simbolic= (feti[uri), bijuterii, vestimenta]ie,
killer, profiler psihopatul sexual pe terenul criminalit=]ii” [i
lenjerie, po[ete, cosmetice, peruci etc;
 se investigheaz= cercul de prieteni, rude (mame,
“Psihanaliza crimei – Femeia asasin”- Ed. Phobos, 2003 – 1996,
Bucure[ti.
surori, amante, so]ii), cerându-se explica]ii ale provenien]ei * Lane B., Gregg W. – “Enciclopedia uciga[ilor \n serie”, RAO
unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vândute (ceas, International Publishing Company, 1996; Ressler Robert,
bijuterii, cosmetice etc.); Sihachtman Tom – “Vân=tor de uciga[i”, Edit. Press, Buc. 1993;
 se caut= caiete, jurnale, c=r]i, articole sau fotografii Vernon Gerbert-Lieutenant Commander(Retd.), New York City
de cuplu; Police Department – “Practical Homicide Investigation; tactics,
 se intr= \n memoria calculatoarelor, golindu-se procedure and forensic techniques” (Third Edition).
informa]ia – auditiv=, vizual= etc.; * Vezi Dr. Criminalist Nicolae ZAMFIRESCU – cercul de
 se caut=, scotocindu-se, saco[ele, gen]ile de voiaj,
psihocriminalistic= “Gral. Dumitru CEACANICA” – Râmnicu Vâlcea
[i lucr=rile sale \n materie.
geamantanele;
 se identific= obiecte de provenien]= critic=: ceas de BIBLIOGRAFIE SELECTIV+:
dam=, ruj, peruc=, agende, bijuterii etc. – \n experien]a Eibl Eibesfeldt I. – Agresivitatea uman=, Edit.Trei 1995;
personal= – Stroe, Puia, Pascu etc, eploatând un lux de Freud Sigmund – Angoasa [i via]a instinctual= – Feminitatea, Edit.
corpuri delicte apar]inând victimelor, toate fiind g=site similar Universitaria, Bucure[ti 1991;
explica]iilor la care ne referim; Horney Karin – Direc]ii noi \n psihanaliz=, Edit. Univers
 se identific= articole de \mbr=c=minte uzual=: blugi,
Enciclopedic, Bucure[ti 1995;
Sutherland H. E., Cressey R. D. – Principes de criminologie,
haine sport, geci, m=nu[i, tricouri;
 se recolteaz= microurmele existente: fire de p=r,
Cujas, Paris, 1966;
Schneider Karl – Psichopathologie clinique, Nauwelaerts, Louvian,
vopsea, fibre vegetale, pete (sânge, sperm=, sput=, fecale 1975;
etc.) [i mânjituri; Lane B., Gregg W. – “Enciclopedia uciga[ilor \n serie”, RAO
 se ridic= bilete de tren, facturi de hotel, note International Publishing Company, 1996; Ressler Robert;
telefonice, fotografii, casete, dischete etc. Sihachtman Tom – “Vân=tor de uciga[i”, Edit. Press, Buc. 1993;
Vernon Gerbert-Lieutenant Commander (Retd.), New York City
Police Department – “Practical Homicide Investigation; tactics,
procedure and forensic techniques” (Third Edition).

CRIMINALISTIC+ - Note de curs vol. II -

La \nceputul acestui an, a ap=rut lucrarea "CRIMINALISTIC+"
- Note de curs vol. II, realizat= de Catedra de Criminalistic=
din {coala de Agen]i de Poli]ie "Vasile Lasc=r"-Câmpina, sub
coordonarea comisarului [ef de poli]ie dr. GHEORGHE POPA [i a
comisarului [ef de poli]ie GIORGEL {IMU.
Autorii lucr=rii dunt: comisarului [ef de poli]ie DOREL
DUMITRESCU, colonel (r) {TEFAN NEICU, subcomisar de poli]ie
VIOREL DR+GHICI, comisar de poli]ie FLORIN ILIE, comisar de
poli]ie CONSTANTIN PREDA, subcomisar de poli]ie
CRISTINELST+NESCU [i inspector de poli]ie MARIUS
EFTIMIE.
Acest volum trateaz= aspecte referitoare la cercetarea
locului faptei [i este structurat= pe urm=toarele capitole: o
considera]ii generale privind investigarea criminalistic= a
locului faptei; o cercetarea la fa]a locului \n cazul furtului din
locuin]=; o cercetarea la fa]a locului \n cazul accidentelor de
circula]ie rutier=; o cercetarea la fa]a locului \n cazul furturilor de [i din
autovehicule; o cercetarea la fa]a locului \n cazul furtului din magazine [i vagoanele de marf=
ale C.F.R.; o cercetarea la fa]a locului \n cazul mor]ilor violente [i a mor]ilor suspecte; o
no]iuni generale de tanatologie [i traumatologie medico-legal=; o particularit=]ile cercet=rii la
fa]a locului \n cazul \n care este presupus= existen]a drogurilor sau precursorilor; o
cercetarea la fa]a locului \n cazul incendiilor [i exploziilor.
Pentru a se \n]elege mai bine aspecte teoretice prezentate, lucrarea este ilustrat= cu
exemple din practica judiciar=.
Apreciem c= aceast= lucrare poate fi considerat= un \ndrumar practic, \ntrucât clarific=
o gam= diversificat= de aspecte ale cercet=rii locului faptei.

Lector univ. FLORIN BOBIN

19
Sinsp. de poli]ie biolog IRINA NEGOESCU
Sinsp. de poli]ie biochimist ALINA OR+{TEANU
Laboratorul de genetic= judiciar= din Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R.

Dup= opinii mai vechi, infrac]iunile sexuale se clasific= 20% reprezint= cei nesecretori.
\n atentate la pudoare (de tipul violului, incestului, corup]ia de Indivizii secretori \[i secret= antigenele de grup
minori etc.) [i ultraje la pudoare (perversiunile sexuale). sanguin \n toate lichidele corpului (sperm=, saliv=,
Violul este infrac]iunea sexual= cea mai pernicioas= secre]ie vaginal=, secre]ie bron[ic= etc). |n afara
[i const= \n raportul sexual prin constrângere cu o antigenelor de grup sanguin persoanele secretoare
persoan= de sex feminin sau profitând de neputin]a ei de prezint= [i antigenul H, indiferent de grupul sanguin din
a se ap=ra [i de a-[i exprima voin]a. El exprim= o sistemul ABO c=ruia apar]in.
t=g=duire a victimei ca persoan=, consecutiv despuierii Cea mai folosit= metod= serologic= de determinare a
sexualit=]ii de ceea ce are ea mai specific uman [i anume grupei sanguine [i a statusului secretor / nesecretor din
de afectivitate [i cu reducerea sa la starea [i nivelul sperm= (saliv=, secre]ie vaginal= etc.) era metoda absorb]iei.
exclusiv instinctual. Este necesar s= se precizeze c=, \n cazul secre]iei vaginale
De aceea cercetarea urmelor de sperm= are o recoltate de la victima unui viol, metoda absorb]iei determin=
deosebit= importan]= \n criminalistic=, acestea fiind, de multe o grup= sanguin= [i un status secretor/nesecretor dintr-un
ori, singurele care persist= \n urma unui viol, cu deces, amestec de sperm= [i secre]ie vaginal=, deci pune \n
perversiuni sexuale etc, atât pe obiectele de \mbr=c=minte eviden]= un amestec de dou= tipuri de antigene, ale victimei
sau alte corpuri, cât [i \n secre]ia vaginal= a victimei. [i ale agresorului.
Ridicarea acestor probe de la fa]a locului, recoltarea secre]iei Aceea[i precizare trebuie f=cut= [i \n cazul statusului
vaginale de la victim=, precum [i a salivei sau probelor de secretor/nesecretor.
sânge de la victim= [i agresor, au necesitat punerea la punct Chiar dac= organele de anchet= puneau la dispozi]ie
a unor strategii de analiz= bazate pe diferen]ierea probe de sânge [i saliv= recoltate de la victim= [i respectiv
persoanelor cu ajutorul grupelor sanguine, sistemul b=nuit, determinarea grupei sanguine a celor doi (victim= [i
HLA,sistemul secretor-nesecretor. agresor) precum [i a statusului secretor/nesecretor, trimeteau
Decenii la rând serologia judiciar= a \ncercat s= rezolve, \ntr-un domeniu procentual foarte ridicat de r=spândire a
\n limita metodelor existente, mii de asemenea cazuri, la baza celor patru grupe sanguine [i a secretorilor/nesecretorilor \n
acestor analize stând punerea \n eviden]= a markerilor popula]ie.
serologici. Ace[tia din urm= au reprezentat \ntâiul (cel mai Spre exemplu, grupa sanguin= a unui amestec de
rudimentar) sistem genetic folosit \n diferen]ierea uman=. secre]ie vaginal= [i sperma este AII. |n popula]ia României
Analiza unei pete de sperm= de pe un obiect purt=tor ,40% din persoane au aceasta grup= sanguin=. Se disting
sau a spermei con]inut= de secre]ia vaginal= recoltat= de la astfel urm=toarele posibilit=]i:
victim=, cu ajutorul unui be]isor cu tampon steril, debuteaz= • analiza serologic= a salivei [i a sângelui victimei [i
cu punerea \n eviden]= a fosfatazei acide (o enzim= secretat= agresorului a ar=tat c= ambele apar]in grupei de sânge AII [i
de prostat=, prezent= \n cantitate mare \n lichidul seminal sunt secretori. |n acest caz, singurul argument al violului
asigurând fructoza necesar= procesului metabolic care r=mâne examinarea microscopic= [i punerea \n eviden]= a
permite spermatozoidului s= subziste \n absen]a oxigenului). spermatozoizilor, care poate fi u[or atacat= prin
Reac]ia de certitudine, \n determinarea unei pete de imposibilitatea dovedirii c= spermatozoizii eviden]ia]i apar]in
sperm=, const= \n eviden]ierea microscopic= a respectivului suspect [i nu altui b=rbat din procentul de 40%
spermatozoizilor. Ace[tia puteau fi examina]i microscopic cu al persoanelor cu grup sanguin AII. Pe de alt= parte statusul
ajutorul preparatului fixat pe o lam= de sticl= [i colorat cu un secretor/nesecretor nu ofer= informa]ii suplimentare care s=
complex de coloran]i, deoarece celula spermatic= are afinit=]i poat= duce la o eventual= concluzie asupra persoanei de la
fa]= de coloran]i (acrozomul se coloreaz= \n roz iar restul care provin spermatozoizii, deoarece 80% din popula]ia ]=rii
celulei \n mov, când se folose[te complexul de coloran]i are acest status;
hematoxilina -eozina). Pe lâng= reac]ia de culoare, se mai • analiza salivei [i a sângelui victimei [i agresorului a
luau \n considerare [i alte criterii cum ar fi: m=rimea, forma, ar=tat c= victima apar]ine grupei AII secretor [i agresorul BIII
prezen]a membranei celulare. secretor. Grupa sanguin= a amestecului de secre]ie vaginal=
Dup= stabilirea prezen]ei spermei \n pata biologic=, se [i spermatozoizi este AII. Experien]a arat= c= acest caz este
trecea la determinarea grupei sanguine [i a statusului foarte des \ntâlnit \n serologia judiciar=. Situa]ia se explic=
secretor-nesecretor \n petele ce con]ineau sperm=. La baza prin faptul c= antigenele victimei se g=sesc \n propor]ie mult
determin=rii grupei sanguine st=tea punerea \n eviden]= a prea mare fa]= de cele ale agresorului [i de aceea grupa
antigenelor de grup sanguin, ni[te molecule recunoscute de sanguin= a amestecului este \n general dat= de grupa
un sistem imun [i care induc o reac]ie imun=. Ele sunt sanguin= a victimei. |n acest fel nu se poate aduce, prin
prezente pe suprafa]a celulelor (cazul hematiilor sanguine), grup= sanguin=, un argument \n plus \n ce prive[te vinov=]ia
\n saliv= [i alte secre]ii ale corpului uman. |n cazul spermei, suspectului. {i \n aceast= situa]ie, singurul argument \n
ele se g=sesc \n plasma seminal= iar secre]ia (sinteza) lor sprijinul violului r=mâne doar examinarea microscopic= a
este determinat= de o gen= secretoare. |n popula]ia spermatozoizilor, care \ns= nu ofer= alte informa]ii despre
României, propor]ia de secretori este de 80% iar restul de ace[tia;

20
• un alt exemplu \l constituie analiza unei pete ce se de anumite boli care fac ca sperma lor s= nu con]in=
dovede[te (prin analiza microscopic= se evidentiaz= spermatozoizi. Sperma provenit= de la indivizi azospermici
spermatozoizi) a fi sperm=, prelevat= de pe un obiect sau de la cei care au vasectomie nu con]ine spermatozoizi
vestimentar apar]inând victimei. S= presupunem c= victima (cu toate c= test=rile preliminare cu hârtia Phosphatesmo KM
are grupa sanguina AII secretor, iar b=nuitul OI secretor. [i testul PSA, care pune \n eviden]= un antigen specific al
Dac= metoda absorb]iei arat= c= aceast= pat= de sperm= prostatei, dau rezultate pozitive) [i, deci, nu exist=
apar]ine grupei OI secretor, atunci se ridic= \ntrebarea ”din posibilitatea separ=rii ADN-ului provenit din lichidul
cei 40% din popula]ia ]=rii, c=rei persoane de sex masculin spermatic, deoarece nu exist= celulele spermatice cu nucleu
având grupa OI secretor, apar]in ace[ti spermatozoizi ?“ iar care s= con]in= ADN.
cazul se poate complica [i mai mult atunci când sunt doi sau |n majoritatea cazurilor, sperma con]ine celule
mai mul]i suspec]i. spermatice din care poate fi separat cu succes ADN-ul
Chiar [i pentru cazul petelor de sperm= neamestecat= masculin. Acesta urmeaz= apoi fluxul normal de lucru din
cu secre]ie vaginal=, serologia judiciar= nu a avut capacitatea laborator: este purificat, cuantificat (adic= este evaluat=
de a r=spunde acestui gen de \ntreb=ri, deoarece con]inutul cantitatea de ADN extras din spermatozoizi), amplificat prin
informativ al analizelor serologice a fost \ntotdeanuna redus [i reac]ia PCR (polymerase chain reaction, reac]ia de
nu a putut oferi decât eventual posibilitatea unei “excluderi”, polimerizare \n lan]), pentru ca apoi fragmentele de ADN
atunci când grupa sanguin= a suspectului era diferit= de cea amplificat s= duc= la ob]inerea unui profil genetic.
a petei de sperm=. Se putea afirma c= nu respectivul suspect Datorit= faptului c=, \n general, sperma este \n
este autorul acelei infrac]iuni. Dac= \ns= grupa sanguin= a amestec cu secre]ia vaginal= (care con]ine numeroase celule
suspectului coincidea cu cea a petei de sperm=, atunci nu se epiteliale) iar propor]ia de celule vaginale este mult mai mare
putea afirma c= pata respectiv= a fost creat= de suspect sau fa]= de cea de spermatozoizi, de regul=, \n frac]ia masculin=
de alt b=rbat din procentul de r=spândire a respectivei grupe se ob]ine [i o mic= contribu]ie a ADN-ului celulelor epiteliale
sanguine \n popula]ie. (adic= se ob]ine un amestec de profile genetice format din
Pe lâng= aceste dezavantaje care au creat, de multe profilul genetic al ADN-ului masculin- majoritar- [i profilul
ori, controverse, metodele serologice au necesitat genetic al ADN-ului feminin –cel minoritar). Frac]ia feminin=
\ntotdeauna un con]inut ridicat de prob= care era necesar s= se ob]ine, \n general, “curat=” (adic= f=r= nici o contribu]ie a
nu fie degradat=, s= nu prezinte urme de murd=rie, sol. To]i ADN-ului masculin).
ace[ti factori \ngreunau ob]inerea de rezultate. |n plus Dup= ob]inerea profilelor genetice din cele dou= frac]ii,
serologia judiciar= nu a putut oferi metode, fundamentate expertul compar= profilul/profilele genetice ob]inute din
[tiin]ific, prin care s= se poat= separa celulele epiteliale sau probele puse la dispozi]ie cu cele din probele de referin]=
secre]ia vaginal= de celulele spermatice sau sperma \n sine. recoltate de la victim= (e) [i b=nuit(i).
Acest dezavantaj major este \ns= rezolvat cu succes de Sunt [i cazuri “ideale” când, \n urma extrac]iei
metodele de extrac]ie organic= diferen]ial= folosite \n fluxul diferen]iale, cele dou= frac]ii (feminin= [i masculin=) se
de lucru din cadrul laboratorului de genetic= judiciar= din separ= total. Astfel, din frac]ia feminin= se ob]ine profilul
Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R. Extrac]ia diferen]ial= genetic al ADN-ului celulelor epiteliale vaginale iar din frac]ia
este o versiune modificat= a extrac]iei organice, care separ= masculin= se ob]ine profilul genetic al ADN-ului celulelor
celulele epiteliale de spermatozoizi. spermatice, f=r= alt= contribu]ie. Aceste profile pot fi apoi
Aceast= metod= a fost descris= pentru prima dat= \n comparate cu foarte mare u[urin]= cu profilele genetice
1985 (Gill [i al.1985) [i este folosit= \n mod uzual \n prezent rezultate din probele de referin]=.
de c=tre laboratoarele FBI [i de alte laboratoare de genetic= Proba biologic= ridicat= de la fa]a locului care se
judiciar=, pentru a izola celulele feminine de cele masculine prezint= sub form= de pat= de sânge, pat= de sperm= sau
din probele ridicate \n cazul infrac]iunilor sexuale, probe care lichide biologice, tamponul vaginal sau anal recoltat de la
con]in amestecuri ADN provenind de la victim= [i de la victim= sunt supuse testului ADN. Petele cu aspect de
infractor. sperm= sunt supuse examin=rii preliminare (testul APS,
Prin separarea frac]iunii masculine de ADN-ul victimei Phosphatesmo KM, efectuarea de frotiuri pentru punerea \n
se faciliteaz= stabilirea profilului ADN al f=ptuitorului \n eviden]= a spermatozoizilor). |n cazul \n care examenul
cazurile de viol. microscopic eviden]iaz= spermatozoizi, proba respectiv= este
Procesul de extrac]ie diferen]ial= implic= ruperea supus= extrac]iei organice diferen]iale.
selectiv= a celulelor epiteliale feminine prin incubare cu un Extrac]ia organic= diferen]ial= este o versiune
amestec de SDS (sodiu dodecil sulfat) [i proteinaza K (o modificat= a extrac]iei organice care separ= celulele epiteliale
enzim= specializat= \n digerarea proteinelor celulare). Nucleii de spermatozoizi.
din spermatozoizi (care con]in ADN-ul) sunt liza]i prin tratare |n cazurile ideale se poate diferen]ia complet frac]ia
cu un amestec de SDS/proteinaza K/ditiotreitrol (DTT). DTT (ADN-ul) feminin= de frac]ia (ADN-ul) masculin=.
au rolul de a rupe pun]ile disulfurice din proteinele nucleare V= supunem aten]iei un astfel de caz. Este vorba de un
ale spermatozoizilor. caz de viol [i perversiuni sexuale comis pe raza Municipiului
Extrac]ia diferen]ial= este posibil= datorit= diferen]ei de Urziceni de numitul J.I., de 19 ani, asupra numitului A.C.M.
structur= a nucleilor spermatici fa]= de cei ai celulelor de 15 ani.
epiteliale. Aceast= diferen]= esen]ial= const= \n faptul c= De la victima A.C.M. a fost prelevat un tampon anal [i
nucleii spermatici sunt rezisten]i la lizare \n absen]a DTT, obiecte de \mbr=c=minte, o pereche de pantaloni tip “blue
moment \n care sunt liza]i doar nucleii feminini [i este eliberat jeans”, o geac= de culoare gri, o pereche de chilo]i (de
doar ADN-ul din celulele epiteliale. Ulterior, tratarea cu culoare albastr=), un pulover [i un tricou.
DTT/proteinaza K/SDS a celulelor spermatice duce la lizarea Atât de la victima A.C.M. cât [i de la suspectul J.I. au
nucleilor spermatozoizilor [i are ca urmare eliberarea ADN- fost prelevate probe de referin]= (sânge). Obiectele de
ului mascul. \mbr=c=minte ridicate de la victim= [i tamponul anal au fost
Extrac]ia diferen]ial= d= rezultate bune \n majoritatea supuse analizelor preliminare ce au constat \n efectuarea de
infrac]iunilor sexuale. Din p=cate, unii \nf=ptuitori de frotiuri pentru eviden]ierea microscopic= a spermatozoizilor.
asemenea crime au suferit opera]ii de vasectomie sau sufer= Examenul microscopic a pus \n eviden]= spermatozoizi doar

21
pe frotiurile provenite de pe geac=. Pe celelalte probe,
inclusiv tamponul anal, nu s-au eviden]iat spermatozoizi. Pe
chilo]ii alba[tri s-au eviden]iat foarte slabe urme de sânge

Foto 2- chilo]i apar]inând victimei pe care
s-au eviden]iat urme de sânge
Foto3-tampon anal recoltat de la victim=
Foto 4-proba de referin]= (sânge) recoltat= de la victim=

Foto 5-proba de referin]= (sânge) recoltat= de la suspect
uman.

ADN-ul din probele de referin]= [i din probele pe care
nu s-au eviden]iat spermatozoizi a fost extras prin extrac]ie
organic=, iar ADN-ul din proba unde s-au eviden]iat
spermatozoizi, prin extrac]ie diferen]ial= (pata de sperm= de
pe geac=).
ADN-ul a fost apoi purificat, cuantificat [i apoi
multiplicat cu 16 loci corespunz=tori kitului Identifiler. Produ[ii
de multiplicare ob]inu]i au fost verifica]i prin electroforez=
plan= pe gel de PAA.
Analiza fragmentelor de ADN, multiplicate
corespunz=tor locilor respectivi, a fost efectuat= cu ajutorul
analizorului ABI 310.
|n urma examin=rii profilelor ob]inute se pot concluziona
urm=toarele:
Foto1-geac= apar]inând victimei pe care s-au eviden]iat urme de a). ADN-ul din urmele biologice de pe tamponul anal de
la victim= a pus \n eviden]= un profil genetic identic cu cel al
victimei;
b). ADN-ul din urmele biologice de pe chilo]ii alba[tri de
la victim= a pus \n eviden]= un profil genetic identic cu cel al
victimei;
c). ADN-ul din urmele biologice de sperm= de pe geaca
gri de la victim= a fost separat complet \n dou= frac]ii:
 frac]ia con]inând celule epiteliale –profil genetic
identic cu cel al probei de referin]= (sânge) ridicat= de la
victima A.C.M.
 frac]ia con]inând spermatozoizi –profil genetic
identic cu cel al probei de referin]= (sânge) ridicat= de la
suspectul J.I.
De remarcat este faptul c= \n acest caz, s-a ob]inut
o foarte bun= separare a ADN-urilor provenite de la victim= [i
de la suspect. Profilul genetic identic cu cel al victimei provine
din ADN-ul celulelor epiteliale r=mase pe materialul textil al
gecii gri purtate de victim=. Profilul genetic al frac]iei
masculine provine din ADN-ul spermatozoizilor de pe geaca
gri ce apar]ine victimei [i este identic cu profilul genetic al
probei de referin]= de la suspect.
Impactul geneticii judiciare [i respectiv al testului ADN
\n criminalistica româneasc= este remarcabil, observându-se
o cre[tere semnificativ= a num=rului de autori identifica]i prin
aplicarea acestei metode performante.

Bibliografie:
sperm= Forensic DNA Typing, John M. Butler, Academic Press,ianuarie

22
Insp. pr. de poli]ie, psiholog GHERGHEL ANI-MARIA,
Inspector de poli]ie IACOB GABRIEL

O
fost testat poligraf un num=r mare de suspec]i care au fost
crim= oribil=, petrecut= \n plin= zi, \n centrul inocenta]i [i elimina]i din cercul de b=nui]i, \ns= locurile l=sate
Iasului, \n zona cea mai aglomerat= din ora[ goale erau imediat ocupate de al]ii.
a [ocat \ntreaga ]ara [i a atras aten]ia mass-
Perseveren]a [i minu]iozitatea anchetatorilor au dat
mediei luni \n [ir.
\ns= roade: dup= aproape 6 luni de anchet= continu=, dup=
Numele cazului, catacomba, este dat de numele
locului \n care s-a comis crima. Cum au ap=rut ce au fost verificate [i eliminate toate pistele [i ipotezele,
\nfrico[=toarele catacombe? aten]ia s-a \ndreptat asupra celor doi fra]i ai victimei. Ace[tia
Hrubele din centrul ora[ului au fost descoperite la au fost audia]i, recoltându-se chiar probe biologice ce au fost
sfâr[itul anilor ’80, \n timp ce se excavau funda]iile unui trimise spre analiz= [i compara]ie. Ipoteza c= cei care au
bloc de locuin]e. Arheologii au stabilit c= sunt pivni]ele comis crima ar face parte din familia victimei, de[i p=rea
unei case boiere[ti, construite \n urm= cu circa 200 de ani, imposibil=, a \nceput s= prind= contur.
[i au cerut autorit=]ilor s= le conserve. Hrubele au fost Rezultatele au [ocat \ntru totul. Nimeni nu ar fi crezut c=
acoperite cu un sarcofag de beton pentru a le proteja [i au monstrul care a comis crima este chiar fratele [i protectorul
devenit pe rând rockoteca de ocazie, apoi locul de \ntâlnire victimei. Pus \n fa]a unor probe incontestabile, rezultatele
al a[a-zi[ilor satani[ti, «hotelul boschetarilor» etc. probelor ADN, Ionu] Ceobanu a recunoscut c= [i-a omorât
Dup= uciderea Anei-Maria Ceobanu prim=ria a luat sora.
decizia s= blocheze accesul \n interiorul acestora. S-a ref=cut [i filmul crimei: Ana–Maria a ie[it de la ore.
S-a dus direct la bunicii ei unde o a[tepta fratele s=u Ionu].
18 martie 2004, ora 23,20 - un gardian public anun]= Dup= ce au stat de vorb= la domicilul bunicilor cei doi fra]i
telefonic Dispeceratul Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Ia[i
s-au hot=rât s= ias= la o plimbare. Foarte revoltat, Ionu] i-a
despre faptul c= \n catacombe s-a g=sit cadavrul unei
repro[at pe drum Anei–Maria c= \ntre]ine rela]ii sexuale cu
persoane de sex feminin. Imediat o echip= operativ=
complex=, alcatuit= din procuror criminalist Vasilii Pretula, mai mul]i b=rba]i. El nu avea o explica]ie logic= cum Ana se
criminalist comisar-[ef Radu Mihai, judiciarist comisar-[ef preteaz= la acte imorale care \i distrug imaginea. Ana–Maria
George Grumeza [.a., s-a deplasat la fa]a locului. S-a g=sit i-a propus fratelui s= discute la o pizza. S-au dus la un
cadavrul unei fete, dezbracat complet de la abdomen \n jos, restaurant unde amândoi au consumat alcool. Pentru a sc=pa
prezentând multiple echimoze [i excoria]ii, iar la nivelul de gura fratelui Ana–Maria a urcat \ntr-un taxi, motivând c=
gâtului s-a g=sit un la] prin intermediul c=ruia victima a fost trebuie s= se \ntâlneasc= cu cineva. |ngrozit c= s-ar putea
cel mai probabil sugrumat=. Pozi]ia corpului [i eviden]ierea \ntâlni cu un b=rbat, Ionu] a urmat-o \n ma[in= [i au coborât
unor semne de agresiune la nivelul organelor genitale amândoi \n centrul ora[ului, \n zona catacombelor, unde au
duceau anchetatorii la posibilitatea consum=rii unui act continuat cearta. Terorizat de ideea c= sora lui este amanta
sexual \nainte de deces. ora[ului [i \l minte atunci când sus]ine c= este virgin=, Ionu]
O dat= cu demararea cercet=rii locului faptei au fost [i-a \mpins sora \ntr-una din catacombe, a dezbr=cat-o pân=
\ncepute [i primele activit=]i [i investiga]ii \n zon= pentru la sutien [i a violat-o cu s=lb=ticie. Apoi a luat cureaua de la
identificarea unor martori care s= dea indicii cu privire la cele rucsacul fetei, i-a \nf=[urat \n jurul gâtului [i a sugrumat-o.
\ntâmplate. Din p=cate rezultatul a fost negativ. De[i fapta Dup= ce [i-a ucis sora, Ionu] a g=sit printre mizeriile din
s-a consumat \n plin= zi nimeni nu a v=zut victima coborând
catacombe o sering= cu ac cu care a \n]epat victima \n vene
\n catacombe [i nimeni nu a auzit-o ]ipând. De la fa]a locului
s-au ridicat mai multe probe materiale [i biologice care, ca [i cum s-ar fi drogat. Apoi a plecat s= se \ntâlneasc= cu
pentru moment, nu ofereau prea multe indicii cu privire la prietena lui f=r= s= se tr=deze c= era deja un criminal. Fapta
identitatea autorilor, dar care s-au dovedit cruciale \n fusese deja comis=, agresivitatea desc=rcat=. Criminalul se
rezolvarea cazului. gândea deja la modul \n care avea s= se comporte \n fa]a
A \nceput o munc= dificil= prin prisma faptului c= nu celorla]i [i cum s= mimeze durerea [i revolta.
existau date care s= conduc= la identificarea autorului, dar Cum ajunge Ionu] Ceobanu, un tân=r de doar 21 de ani,
mai ales prin gravitatea faptei: o tân=r= de 16 ani, violat= [i s=-[i ucid= propria sor=? Va r=mâne o \ntrebare care va
ucis= cu bestialitate \n centrul municipiului Ia[i a tulburat [i m=cina \nc= mult timp min]ile celor care au lucrat la caz. La
\ngrozit opinia public=. |n plus, presiunea mass-mediei era prima vedere Ionu] este un tân=r care nu se deosebe[te cu
foarte mare, reprezentan]ii acesteia relatând despre crima nimic de miile de tineri care tr=iesc \n cartierele m=rgina[e ale
oribil= [i solicitând, \n mod expres, poli]iei prinderea marilor ora[e. Nimic din istoricul s=u personal sau familial nu
uciga[ului. prevedea o asemenea evolu]ie. |n zadar au c=utat psihiatrii o
Cazul a fost unul dintre cele mai tragice [i mai cauz= psihopatologic= a comportamentului s=u criminal. |n
impresionante care s-au \nregistrat \n Ia[i. |n urm=toarele final s-au declarat neputincio[i: crima s-a produs spontan, ca
s=pt=mâni dup= comiterea faptei s-au verificat toate pistele urmare a unei combina]ii nefaste a patru factori: structura-
care ap=reau pe parcursul anchetei. Peste 5.000 de
cultura-conjuctura-b=utura.
persoane au fost cercetate, dintre care 1.200 au fost conduse
la sediul poli]iei pentru a fi audiate [i a da declara]ii. La 97 de Rezultatele acestei munci minua]ioase \n echip= au
suspec]i li s-au recoltat probe biologice pentru stabilirea venit ca urmare a profesionalismului, seriozit=]ii, pasiunii [i
ADN-ului. implic=rii \n solu]ionarea crimei a celor care, timp de 7 luni, au
|mpreun= cu procurorul care a coordonat ancheta au avut ca principal scop identificarea criminalului.
fost studiate, \n mai multe rânduri, toate declara]iile luate Ramâne \n urm= \ns= o mare dram=: o tân=r= de 16
pentru a identifica eventualele necorela]ii \ntre cele declarate ani, violat= [i ucias= cu bestialitate de propriul frate, dou=
de persoanele suspecte. Nu erau permise gre[eli, orice destine care au fost curmate de la o vârst= fraged=, o familie
sc=pare putând influen]a \n mod negativ rezulatul anchetei. A care va p=stra o mare durere pentru totdeauna...

23
24
25
Chestor de poli]ie drd. VASILE GABRIEL NI}+

Scurt istoric state, dintre care [ase europene (Germania, Rusia, Fran]a,
Anglia, Olanda [i Portugalia), au adoptat nou= rezolu]ii, prin care
|n ultimii ani, rela]iile externe ale României au cunoscut o se cerea guvernelor prezente la masa tratativelor s= ia m=suri
evolu]ie ascendent= remarcabil=, ce a culminat cu ob]inerea pentru a suprima, \n mod treptat, consumul opiului pe teritoriile [i
statutului de membru cu puteri depline al Organiza]iei Tratatului posesiunile lor.
Atlanticului de Nord [i iminenta aderare la Uniunea European=. Totodat=, era pus sub acuzare, tot \n premier=, [i gradul
Urm=rind aceea[i traiectorie, cooperarea interna]ional= \n ridicat de pericol prezentat de utilizarea morfinei [i se solicitau, de
domeniul luptei antidrog a avut ca linie directoare participarea asemenea, m=suri drastice pentru controlul riguros al fabric=rii,
activ= a institu]iilor române[ti la efortul global de reducere a desfacerii [i distribuirii acestui drog, ridicat \n sl=vi din interese
cererii [i ofertei de droguri. pecuniare de fabrican]i [i farmaci[ti.
Rela]iile cu Uniunea European= s-au bucurat de o aten]ie Costatându-se “sinceritatea de net=g=duit cu care China
deosebit=, \n special prin prisma statutului de stat-candidat [i a face eforturi pentru st=pânirea produc]iei [i consumului de opiu
dorin]ei României, manifestat= f=r= echivoc, de a deveni membr= pe \ntinderea imperiului”, guvernele care administrau concesiuni
a acesteia. Ele au vizat, \n principal, armonizarea politicilor [i [i colonii \n aceast= vast= ]ar= erau invitate s= colaboreze \n
strategiilor de interven]ie cu cele ale Uniunii Europene, preluarea sensul amintit cu administra]ia chinez=. Cu toate c= respectiva
[i implementarea acquis-ului comunitar \n domeniul drogurilor, comisie nu a instituit norme de conduit= obligatorie, ea f=când
asisten]= tehnic= [i financiar= \n cadrul programelor PHARE. doar recomand=ri, era deja un \nceput de drum.
Institu]iile române abilitate au desf=[urat, \mpreun= cu diver[i |n dorin]a de a avansa cât mai grabnic pe calea astfel
parteneri din Uniunea European=, un num=r important de ac]iuni deschis=, la 23 ianuarie 1912, dou=sprezece state, printre care
comune vizând combaterea traficului interna]ional de droguri. se afl= din nou Germania, Anglia, Olanda, Portugalia, Rusia, dar
Totodat=, a fost intensificat transferul de bune practici \n [i Italia, se |ntâlnesc la Haga. Din acest moment, cooperarea
domeniile prevenirii consumului de droguri, tratamentului [i interna]ional= \n materie de control al drogurilor devenea o
reintegr=rii sociale a persoanelor dependente. problem= de drept interna]ional, prin semnarea Conven]iei
Intrarea \n vigoare a Acordului de cooperare cu Europol, intena]ionale a opiului.
semnat \n noiembrie 2003, [i parafarea \n aprilie 2004 a Tratatul \n cauz= prevedea \n mod expres ca produc]ia, ca [i
Acordului privind participarea României la activit=]ile Centrului desfacerea opiului brut, s= fie supuse controlului na]ional, prin legi
European de Monitorizare a Drogurilor [i Dependen]ei de adoptate de fiecare stat \n parte: fabricarea, vânzarea [i consumul
Droguri, au creat premisele dezvolt=rii mai intense a cooper=rii \n substan]elor [i produselor cu con]inut stupefiant (morfina, alte
acest domeniu. opiacee, ca [i cocaina) trebuia destinate exclusiv finalit=]ilor
|n raporturile cu alte ]=ri, România a militat pentru punerea medicale ori altor scopuri legitime, iar fabricarea [i comercializarea
\n aplicare a conven]iilor Na]iunilor Unite privind drogurile, pentru acestora erau \n mod obligatoriu supuse unui sistem de
\nt=rirea cooper=rii \n vederea reducerii traficului [i consumului \nregistrare [i licen]iere.
ilegal de droguri [i a consecin]elor nefaste ale abuzului de droguri. Deoarece, pân= la data de 31 decembrie a anului 1912, nu
La solicitarea Comisiei pentru stupefiante a Organiza]iei ratificaser= conven]ia toate p=r]ile semnatare, dou= noi
Na]iunilor Unite (C.N.D.) de la Viena, au fost transmise datele conferin]e, cu aceea[i ordine de zi, vor avea loc tot la Haga, \n
statistice privind aplicarea Conven]iei Na]iunilor Unite din 1988 [i 1913 [i 1914. De[i, \n cele din urm=, s-a c=zut de acord ca
altor conven]ii interna]ionale la care ]ara noastr= este parte. amintita Conven]ie interna]ional= a opiului s= intre \n vigoare la
Participarea reprezentan]ilor României la lucr=rile 31 decembrie 1914, numai \ntre statele ce o ratificaser= deja, nici
diverselor foruri interna]ionale a prilejuit acestora oportunitatea acest lucru nu a mai fost posibil datorit= \nceperii primului r=zboi
schimburilor de idei, dar [i stabilirea unor contacte cu mondial la 1 august 1914.
reprezentan]i de rang \nalt din structurile implicate \n lupta Problematica drogurilor \[i va reg=si locul \n Tratatul de la
\mpotriva drogurilor (Comisiei pentru stupefiante a Organiza]iei Versailles, iar art. 295 din acest tratat decidea c= “ratificarea
Na]iunilor Unite, Biroul Na]iunilor Unite pentru Droguri [i tratatului echivaleaz= cu ratificarea Conven]iei de la Haga”,
Criminalitate, Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor considerat= intrat= definitiv \n vigoare abia din acest moment.
[i a Dependen]ei de Droguri, Interpol, Europol, Eurocustoms etc.) Art.23 arat= c= statele membre “ \ns=rcineaz= Societatea
[i cu conducerile unor institu]ii similare din alte ]=ri. cu controlul general al acordurilor…traficului de opiu [i alte
droguri v=t=m=toare”.
Evolu]ia cooper=rii \n domeniu |ncepând din 1920, anul intr=rii \n vigoare a Tratatului de la
Comunitatea interna]ional= nu a putut r=mâne \n Versailles [i pân= \n 1961, când va avea loc un alt eveniment cu
expectativ=, \n timp ce calamitatea drogurilor \[i manifesta plenar semnifica]ie mondial= \n instituirea controlului interna]ional
posibilitatea extinderii [i, ca atare, asist=m ast=zi la o multiplicare asupra drogurilor [i anume, semnarea Conven]iei unice asupra
neasemuit= a activit=]ilor desf=[urate pe plan intern [i stupefiantelor, vor fi adoptate nu mai pu]in de 7 noi acorduri [i
interna]ional, \n scopul prevenirii [i combaterii traficului ilicit de conven]ii, toate din aceea[i dorin]= a statelor de a \nt=ri m=surile
droguri, coordonate [i finan]ate corespunz=tor. restrictive \n ceea ce prive[te drogurile.
Astfel, la 1 februarie 1909, au loc la Shanghai, China, din Acordul de la Geneva din 19 februarie 1925, precum [i cel
ini]iativa Guvernului Statelor Unite ale Americii, condus de de la Bangkok, semnat la 27 noiembrie 1931, aveau ca sfer= de
Theodore Roosevelt, lucr=rile Comisiei interna]ionale asupra aplicabilitate toate posesiunile [i teritoriile din Extremul Orient ale
opiului. statelor semnatare, pe raza c=rora fumarea opiului era \nc=
Aceast= \ntâlnire va fi \nceputul unui lung [ir de m=suri de admis=. Ca m=suri preventive, con]inute de respectivele
control interna]ional, iar semnarea tratatului va fi, \n sine, prima acorduri, putem enumera: instituirea monopolului statal pentru
activitate de asemenea natur=. Cu acest prilej, treisprezece importul, distribuirea, vânzarea [i fabricarea opiului; vânzarea “en

26
detail”, precum [i distribuirea acestuia s= se fac= numai \n transfera Organiza]iei Na]iunilor Unite func]iile exercitate \nainte
magazinele proprietatea statului respectiv. de Societatea Na]iunilor \n virtutuea tratatelor privind
Conven]ia interna]ional= a opiului, semnat= la Geneva la 19 stupefiantele, existente pân= la acea dat=.
februarie 1925, \ntinde câmpul de aplica]ie a Conven]iei de la La prima sa sesiune, ale c=rei lucr=ri s-au derulat \n lunile
Haga [i asupra frunzelor de coca [i cânepii indiene, interzicând noiembrie-decembrie 1946, Comisia pentru stupefiante a O.N.U.
uzul acestora, cu excep]ia motivelor medicale [i [tiin]ifice. Totodat=, a \nceput studierea procedurii de urmat \n viitor, pentru punerea
oblig= p=r]ile s= aplice drastice sanc]iuni penale celor care au sub control a unor droguri. Acest lucru se impunea de la \nceput
s=vâr[it infrac]iuni ce aduc atingere reglement=rilor sale. La rândul \ntrucât, la vremea când au fost elaborate principalele tratate
lor, guvernele sunt invitate s= supun= aten]iei Comitetului Central interna]ionale, toxicomania se datora, \n principal, drogurilor
Permanent (denumit mai târziu Comitetul Central Permanent al ob]inute din trei plante devenite “clasice”, [i anume: macul
Opiumului [i ulterior Comitetul Central Permanent al opiaceu, cocaierul [i cannabisul. Dar, \ntre timp, cercet=torii au
Stupefiantelor), statistici anuale asupra produc]iei interne de opiu, ob]inut \n laboratoare, prin sinteze, o serie de produse anterior
a frunzelor de coca [i referitoare la fabricarea, consumul [i m=rimea necunoscute, de asemenea cu caracter dependogen, ce nu
stocului de stupefiante, precum [i s= \nainteze rapoarte apar]ineau nici uneia din grupele chimice stabilite prin Conven]ia
semestriale cu privire la exportul [i importul acestor droguri [i, \n de la Geneva din 1931.
mod deosebit, a opiului [i a frunzelor de coca. De aceea, la Palatul Chaillot, la 19 noiembrie 1948, s-a
Din acest punct de vedere, Conven]ia instituie regimul ce semnat Protocolul de la Paris (care va intra \n vigoare la 19
va deveni clasic, al certificatelor de import [i al licen]elor de decembrie 1949), prin care Organiza]ia Mondial= a S=n=t=]ii era
export, activit=]i care, de acum \nainte, necesit= aprob=ri autorizat=, de acum \nainte, s= supun= regimului interna]ional de
guvernamentale. De fapt, acesta este adev=ratul rost al restric]ie orice nou drog obi[nuit, neplasat sub control \n virtutea
Comitetului Central Permanent al Opiumului. El a fost \nfiin]at din art. 11 al Conven]iei din 1931 [i care, potrivit opiniei speciali[tilor
presanta necesitate a urm=ririi permanente a mi[c=rii s=i, poate da na[tere toxicomaniei ori poate fi transformat \ntr-un
stupefiantelor, pe plan interna]ional, având posibilitatea ca, \n drog care s= creeze la rândul s=u dependen]= fizic= sau psihic=.
anumite situa]ii, s= recomande embargoul asupra exportului de |n zilele de 24-25 ianuarie 1961, la sediul O.N.U., având ca
stupefiante. baz= de discu]ie cel de-al doilea proiect, are loc o conferin]= a
Conven]ia semnat= tot la Geneva, la 13 iulie 1931, avea plenipoten]iarilor statelor interesate, \n scopul adopt=rii
la rândul s=u drept obiectiv major limitarea, \n \ntreaga lume, a Conven]iei Unice asupra stupefiantelor. Conferin]a va adopta,
fabric=rii [i, concomitent, reglementarea distribuirii drogurilor \n la data de 30 martie a aceluia[i an, respectiva conven]ie [i ivit=
scopuri medicale [i [tiin]ifice. Ea rezerva numai guvernelor dreptul toate statele lumii s= o semneze. Intrat= \n vigoare la 13
s= importe [i s= distribuie heroina [i doar \n scopuri considerate decembrie 1964, ea va marca, dup= opinia speciali[tilor, un alt
legitime. Acest important document de drept interna]ional moment important \n istoria controlului interna]ional al
con]inea, \n acela[i timp, dispozi]ii menite s= limiteze cantit=]ile stupefiantelor.
de droguri disponibile pe teritoriul s=u. Din acest punct de La Geneva, \ntre 6 [i 25 martie 1972, are loc o nou=
vedere, ]=rile se angajau s= nu dep=[easc= \n fabricare [i nici s= conferin]= a plenipoten]iarilor, reprezentan]i a peste 100 de state,
nu importe peste cantit=]ile maximale asemenea substan]e [i \n scopul examin=rii amendamentelor necesare a fi aduse
produse, fixate dup= evaluarea necesarului intern de droguri. De Conven]iei respective.
acum \nainte aceste evalu=ri vor fi comunicate, anual, spre Protocolul privind amendamentele aduse Conven]iei
examinare, unui organ, special constituit \n acest sens, compus Unice asupra stupefiantelor din 1961, adoptat la Geneva, la 27
din 4 membri, abilitat chiar s= stabileasc= evalu=ri pertinente martie 1972, se referea \n principal la:
pentru statele care au omis s= le comunice \n timp util.  completarea regimului pentru evaluarea suprafe]elor
|n cuprinsul Conven]iei din 1931, vom \ntâlni dou= cultivate cu mac opiaceu [i fabricarea stupefiantelor sintetice;
m=suri de poli]ie administrativ=, astfel:  limitarea produc]iei de opiu [i distrugerea macului
 p=r]ile trebuie s=-[i stabileasc= o administra]ie specific= opiaceu [i cannabisului cultivate ilegal;
na]ional=, având drept sarcin= principal= aplicarea prescrip]iilor  m=suri vizând prevenirea abuzului de stupefiante [i
conven]iilor interna]ionale [i na]ionale [i supravegherea asigurarea unui tratament medical corect pentru toxicomani [i
comer]ului cu droguri; reintegrarea social= a acestora;
 s= organizeze lupta \mpotriva toxicomaniei la nivel  alte m=suri destinate a facilita extr=darea.
na]ional, luând din acest punct de vedere orice m=sur= Conven]ia din 1971 privind substan]ele psihotrope va
considerat= necesar=, \n scopul \mpiedic=rii dezvolt=rii avea drept obiectiv principal plasarea sub un atent control
fenomenului, precum [i al combaterii traficului ilicit de droguri. interna]ional a acelor substan]e [i produse nesupuse regimului
Urm=torul pas \n instituirea controlului interna]ional al instituit de Conven]ia Unic= din 1961, dar al c=ror consum
stupefiantelor va fi consacrat represiunii propriu-zise a persoanelor prezint= pericol pentru s=n=tatea consumatorilor. Sunt astfel
fizice implicate \n traficul de droguri. Astfel, Conven]ia pentru luate \n aten]ie substan]ele halucinogene, stimulente [i
pedepsirea traficului ilicit de droguri d=un=toare, semnat= la depresive ale sistemului nervos central. Acest lucru se impunea
Geneva la 26 iunie 1936 [i care va intra \n vigoare \n octombrie deoarece barbituricele , amfetaminele [i tranchilizantele d=deau
1939, cerea \n mod expres pedepsirea din punct de vedere penal na[tere, \n ultimele dou= decenii, la abuzuri \n \ntreaga lume.
a trafican]ilor. P=r]ile semnatare \[i luau astfel angajamentul ca, pe Acestora li se va ad=uga [i L.S.D., halucinogen cu un puternic
lâng= aplicarea pedepsei cu \nchisoarea pentru s=vâr[irea actelor caracter dependogen, c=ruia i s-a f=cut o reclam= nefast= de
constitutive ale infrac]iunii de trafic, s= urm=reasc= ob]inerea sau c=tre o serie de intelectuali grupa]i \ntr-un curent de fals=
s= acorde extr=darea, \n anumite cazuri, enumerate \n mod intelectualizare a percep]iei.
expres de Conven]ie, \n fireasca dorin]= a \mpiedic=rii celor Conven]ia adoptat= la 21 februarie 1971 va intra, potrivit
stabili]i ca vinova]i de c=tre o autoritate judiciar= s= se sustrag= prevederilor, \n vigoare la 16 august 1976. Ea cuprindea o palet=
urm=ririi penale, invocând motive de tehnic= juridic=. Totodat=, de m=suri restrictive referitoare la substan]ele cu efecte
prevederile sale asigurau utilizarea \n practica interna]ional= a halucinogene, f=r= utilizare terapeutic=, cum ar fi, \n primul rând
comisiilor rogatorii, concomitent \nfiin]ându-se un oficiu central L.S.D., [i care puteau fi utilizate \n activitatea [tiin]ific= numai cu
\ns=rcinat cu coordonarea pe plan mondial a luptei \mpotriva autorizare guvernamental=. Pentru fabricarea, comercializarea,
drogurilor [i traficului ilicit. distribuirea [i posesia lor se cerea o licen]= special=; exportul [i
Conven]ia din 1936 a fost ultimul tratat \ncheiat sub egida importul erau prohibite, cu excep]ia situa]iei \n care importatorul
Societ=]ii Na]iunilor \n domeniul controlului stupefiantelor. [i exportatorul erau servicii guvernamentale sau organisme
La 11 decembrie 1946 un Protocol, \ncheiat \n acest sens, competente.

27
O dat= cu adoptarea Conven]iei din 1971 privind 90-a zi dup= depunerea la Secretariatul General al O.N.U.).
substan]ele psihotrope [i Protocolul din 1972, care aduce Adoptarea respectivei conven]ii face manifest= voin]a comunit=]ii
amendamente Conven]iei Unice asupra stupefiantelor din 1961, interna]ionale de \nt=rire a mecanismelor de lupt= \mpotriva
se putea ajunge la concluzia c= sistemul de control interna]ional drogurilor, beneficiind de aceast= dat= de un instrument [i mai
era bine pus la punct, c= ac]iunea interna]ional= de combatere a adecvat [i mai eficace. Conven]ia din 1988 vizeaz= chiar
traficului [i consumului ilicit de droguri era bine concertat= [i promovarea cooper=rii interna]ionale pentru a combate \ntr-o
sus]inut= de resursele materiale necesare, \ns= lucrurile erau manier= eficace diferitele manifest=ri ale fenomenului drogurilor.
departe de a sta astfel. Una dintre dispozi]iile noi ale Conven]iei se referea la
La 14 decembrie 1984, \n Declara]ia privind lupta depistarea, \nghe]area [i confiscarea bunurilor [i mijloacelor
\mpotriva traficului [i consumului ilicit de droguri (34/142), financiare ob]inute de infractori din traficul ilicit de droguri,
Adunarea General= a O.N.U., \n ideea lans=rii unei noi ofensive, deoarece ace[tia se redreseaz= mai greu dup= o astfel de
afirma c= aceste activit=]i, prin amploarea [i multiplele lor efecte lovitur=, decât atunci când li s-ar confisca doar drogurile. |n acest
nocive, s-au transformat \ntr-o activitate criminal= periculoas=, sens, tribunalele p=r]ilor semnatare sunt abilitate s= ordone
c=reia era necesar s= i se acorde o aten]ie urgent= [i un rang de confiscarea documentelor bancare, financiare, comerciale,
prioritate dintre cele mai imperioase. secretul bancar neputând fi invocat \ntr-un astfel de caz.
Ca rezultat al acestei cereri, Adunarea General= a hot=rât, Trafican]ii de droguri sunt lipsi]i acum de orice refugiu,
\n 1985, convocarea unei Conferin]e interna]ionale asupra neputând fugi dintr-o ]ar= \n alta, deoarece extr=darea acestor
abuzului [i traficului ilicit de droguri. Aceasta va avea loc la trafican]i, anchetele judiciare [i procedurile represive sunt astfel
Viena, \n perioada 17-26 iunie 1987, [i va avea ca principal reprezentate, \ncât fac aproape imposibile tentativele de
mandat suscitarea unei ac]iuni universale vizând combaterea sustragere de la urm=rirea penal=.
drogurilor la nivel na]ional, regional [i interna]ional, adoptarea Concomitent, p=r]ile semnatare se angajeaz= s= elimine ori
unui plan multidisciplinar [i complet, \n care activit=]ile viitoare s= s= reduc=, \n m=sura posibilit=]ilor, cererea ilicit= de stupefiante.
fie orientate \ndeosebi c=tre chestiuni concrete, legate nemijlocit Ca urmare a recomand=rilor formulate, statele trebuie s= ia
de problemele abuzului [i traficului ilicit de stupefiante. m=sura armoniz=rii legisla]iei na]ionale cu prevederile Conven]iei.
|ntre 25 noiembrie [i 20 decembrie 1988 a avut loc, la Data de 26 iunie a fiec=rui an este considerat= ca zi de
Viena, Conferin]a plenipoten]iarilor care a adoptat Conven]ia lupt= mondial= \mpotriva drogurilor, iar deceniul 1991-2000
Na]iunilor Unite \mpotriva traficului ilicit de stupefiante [i este, de asemenea, considerat ca o decad= \n care statele au
substan]e psihotrope (va intra \n vigoare la 11 noiembrie 1990, desf=[urat activit=]i cu caracter preventiv [i de informare a
\ntrucât, potrivit dispozi]iilor sale, ea se putea aplica \n cea de-a opiniei publice asupra pericolului constituit de droguri.

UNELE CONSIDERA}II REFERITOARE LA PSIHOLOGIA VICTIMEI
UNEI INFRAC}IUNI {I FACTORII CE INFLUEN}EAZ+ FORMAREA
DECLARATIEI ACESTEIA
Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU
Facultatea de Drept Constan]a, Universitatea “Spiru Haret”
1. Aspecte introductive proprii fizice [i mentale, [i care, prin contrast, subevalueaz=
pericolul [i devin, adesea, victime ale diferitelor tipuri de
Psihologia victimei infrac]iunii a fost mai pu]in abordat= \n agresiune;
literatura de profil, comparativ cu studiul psihologiei martorului  neglijen]a [i indiferen]a, tr=s=turi care conduc la
sau \nvinuitului (inculpatului), de[i, acest al doilea membru al ignorarea total=, de cele mai multe ori involuntar=, a pericolelor
diadei penale intereseaz= la fel de mult, dac= avem \n vedere de victimizare. Asemenea persoane nu manifest= grij= nici \n
doar câteva din posibilit=]ile oferite prin analiza profilului psihic al raport cu propria persoan= nici \n raport cu copiii afla]i sub
persoanei v=t=mate pentru tactica criminalistic=1. supraveghere;
|n primul rând, aceasta permite elaborarea [tiin]ific= a  credulitatea sau nivelul de influen]are, tr=s=turi care
regulilor [i procedeelor tactice de ascultare a victimei infrac]iunii, permit infractorului stimularea [i atragerea unei persoane \n
reprezentând, totodat=, o surs= poten]ial= deosebit de ac]iuni victimizante;
important= \n descoperirea infractorului.  st=rile de izolare, frustra]ie [i complexare care pot fi abil
|n al doilea rând, este posibil= cercetarea mai exact= a exploatate de infractor;
\mprejur=rilor \n care a fost s=vâr[it un fapt penal [i, de aici,  nivelul modest sau redus al capacit=]ilor psihointelectuale,
conturarea laturii subiective a infrac]iunii, a celorlalte elemente care limiteaz= foarte mult posibilit=]ile persoanei de a \n]elege [i
de natur= s= permit= aflarea adev=rului [i tragerea corect= la decodifica inten]iile infractorului poten]ial;
r=spundere penal= a agresorului.  nivelul de tulburare [i dezorganizare psihic= al victimei,
Acesta este motivul pentru care se impune cercetarea care poate fi speculat de infractor;
procesului psihic de formare a declara]iei persoanei v=t=mate,  consumul de alcool3 ce determin= dezinhibarea
structurat \n cele patru faze ale sale mai importante: percep]ia conduitei [i limitarea posibilit=]ilor de anticipare a consecin]elor
(recep]ia) informa]iei, prelucrarea ei logic=, memorarea [i unor ac]iuni.
reactivarea. 2. Particularit=]i ale psihologiei victimei
F=r= a intra \n multe am=nunte privind procesul psihologic Din perspectiv= psihologic=, se apreciaz= c= nici o victim=
de formare a declara]iilor victimei, vom \ncerca s= prezent=m nu poate fi absolvit= integral de o anumit= r=spundere legat= de
particularit=]ile acestuia, cu rezonan]= \n tactica de audiere, chiar actul infrac]ional. Nu de pu]ine ori, din diverse motive, (teama de
dac= unele pot fi similare cu cele \ntâlnite \n audierea martorilor. urm=ri, rela]ia de rudenie, jena, ru[inea etc.) victima refuz=
Din punct de vedere psihologic [i psihosocial, cre[terea demascarea infractorului, \ngreunând munca anchetatorului4.
ratei criminalit=]ii determin= intensificarea sentimentului de Analizând datele de interes privind cunoa[terea victimelor,
insecuritate resim]it \n general de c=tre persoanele cu risc psihologul român T. Bogdan a apreciat c= cele mai importante
victimal mai mare2 (copii, femei, persoane \n vârst=, sunt5:
handicapa]i). Motivele care determin= insuficien]a m=surilor de  datele referitoare la determinarea naturii juridice a
autoprotec]ie ale acestora sunt multiple: cazului, pentru a stabili dac= \n spe]= este vorba de un omor,
 infatuarea, arogan]a, exacerbarea eului, tr=s=turi care sinucidere ori moarte accidental=;
conduc la supraestimarea imaginii de sine [i a posibilit=]ilor  datele privind stabilirea celui mai plauzibil mobil al
28
s=vâr[irii infrac]iunii; \ntre 396 [i 760 milimicroni, respectiv \ntre violet [i ro[u. Ochiul
 datele relative la precizarea circumstan]elor esen]iale expus la \ntuneric, supus câteva momente luminii mai intense, \[i
ale evenimentului (de loc, timp, mod de comitere, surprinderea reduce capacitatea de adaptare. Dac= exist= disfunc]ionalit=]i \n
victimei ori acceptarea p=trunderii autorilor \n locuin]=), alte modul de concentrare a receptorilor vizuali (\n special conurile [i
\mprejur=ri semnificative (tentative de alarmare sau de ap=rare a mai pu]in bastona[ele), \n diferite zone ale retinei, apar probleme
victimelor); \n distingerea culorilor: acromatopsie total= sau discromatopsii
 datele care definesc personalitatea victimei, respectiv (daltonismul)8. Pe lâng= aceste efecte, mai pot ap=rea probleme
concep]ia [i modul de via]=, materializate \n nivelul de cultur= [i de genul:
educa]ie, atitudini, calit=]i temperamentale [i caracteriale, Imaginilor consecutive, constând \n persistarea acestora
credin]e [i obiceiuri, tabieturi, dorin]e nesatisf=cute, starea de dup= ce stimulul \ncepe s= ac]ioneze, \n culori normale sau
echilibru psihic ori manifestarea unor tendin]e spre agresivitate, inversate (negative).
izolare social=, depresie, vicii ascunse (jocuri de noroc, consum Contrastului simultan, \n care un obiect cenu[iu pare mai alb
excesiv de alcool, rela]ii extraconjugale ori de perversiune pe un fond negru decât pe fond alb, iar pe un fond cromatic tinde
sexual=); s= ia nuan]a culorii complementare fondului (pe galben devine
 cercul de rela]ii al victimei (de familie, rudenie, alb=strui).
vecin=tate, de serviciu, de distrac]ie), mediile [i locurile sau Luarea \n calcul de c=tre anchetator a acestor legit=]i, ce
localurile publice frecventate; guverneaz= mecanismele anatomofiziologice ale vederii [i
 informa]iile privind mi[carea \n timp [i \n spa]iu a propriet=]ile culorilor, \ng=duie adaptarea procedeelor tactice de
victimei, cu accent deosebit pe perioada imediat= a audiere. Astfel, \n cazul trecerii bru[te \n mediile cu vizibilit=]i v=dit
evenimentului care pot avea relevan]= deosebit=; dispropor]ionate, când fapta s-a produs \n intervalul de timp mai
 datele privind bunurile de]inute de victim=, mai ales a mic decât cel necesar instal=rii acomod=rii, ori \n cazul aprecierii
celor de valoare [i cele privind dispari]ia unora dintre acestea ori de c=tre persoana \n fapt= a culorii ma[inii agresorului etc.
a unor documente; |n leg=tur= cu recep]ia cutanat= s-au identificat 3 tipuri
 informa]iile privind antecedentele morale, medicale, de senza]ii cu mecanisme senzoriale diferite9:
penale [i contraven]ionale ale victimei. Senza]iile tactile (de atingere, de presiune), provocate de
deformarea local= a pielii, viteza acestei deform=ri (propor]ional=
A. Particularit=]i [i categorii de recep]ie senzorial= cu viteza de ac]iune a stimulului) determin= intensitatea senza]iei
ale persoanei v=t=mate tactile;
Primul moment al form=rii declara]iilor victimei \l reprezint= Senza]iile termice de cald [i rece, care se manifest= sub
recep]ia, ca rezultant= psihologic= a percep]iei sale senzoriale, ac]iunea unui stimul cu o temperatur= mai mare, respectiv mai
\n momentul \n care este supus= unei agresiuni. mic= decât temperatura pielii (32-33°C care reprezint= zero
|n limbajul juridic, ca [i \n vorbirea curent=, situa]ia de fiziologic). Stimularea poate avea loc [i de la distan]= pe calea
victim= a infrac]iunii se asociaz= cu ideea de suferin]= fizic= sau schimbului termic radiant;
moral=. Prin urmare, al=turi de senza]iile auditive sau vizuale, Senza]iile de durere sunt provocate de orice stimul mai
\ntâlnite \n formarea declara]iilor martorilor, \n cazul persoanei intens (mecanic, termic, electric, chimic), care duce la v=t=marea
v=t=mate, mai ales fizic, \ntâlnim inclusiv senza]iile de durere ]esutului, a termina]iilor nervoase din piele. Senza]ia de durere
(cutanate), ca [i senza]iile olfactive [i gustative. Privitor la acestea nu indic= decât durere pur=, putând fi cel mult asociat= cu o
facem urm=toarele sublinieri: localizare relativ= a zonei lezate sau a intensit=]ii (vis, surd=,
|n leg=tur= cu recep]ia auditiv=, amintim c= omul este str=pung=toare) [i cu durata senza]iei. Mai pu]in exact poate
capabil s= perceap=, dintr-o infinitate de nuan]e, o multitudine de percepe victima cauza care a provocat durerea.
fenomene sonore, ce \nso]esc obligatoriu sau \ntâmpl=tor |n leg=tur= cu percep]ia olfactiv=, este de men]ionat c=
s=vâr[irea unor infrac]iuni6. De aceea, \n func]ie de \mprejur=rile ea este rezultatul stimul=rii receptorilor olfactivi de c=tre anumite
asupra c=rora persoana v=t=mat= este ascultat=, ea trebuie s= substan]e care se g=sesc \n stare gazoas= sau sub form= de
redea cuvinte, expresii, modul de vorbi al agresorului, interesul vapori, receptori situa]i \n membrana mucoas= a cavit=]ii nazale.
anchetatorului fiind ob]inerea reproducerii cuvintelor, a temerilor, Declara]iile persoanei v=t=mate, bazate pe senza]iile ei
expresiilor, cifrelor sau a sensului convorbirii, a con]inutului de idei. olfactive asupra unor \mprejur=ri precum incendii, explozii,
Fa]= de natura extrem de variat= a \mprejur=rilor \n care se intoxic=ri, descoperirea unor substan]e presupuse a fi
s=vâr[esc infrac]iunile, de sunetele [i zgomotele ce le pot \nso]i, inflamabile, stupefiante, toxice, medicamente ce au servit la
poate prezenta interes determinarea urm=toarelor \mprejur=ri7: comiterea unei infrac]iuni, depistarea unor mirosuri profesionale
 distan]a dintre sursa sonor= [i organul receptor, sau localizarea \n spa]iu a acestora, trebuie apreciate ]inându-se
apreciat= \n func]ie de intensitatea undelor sonore. Posibilitatea cont de faptul c= aceste senza]ii sunt inconstante. Relativitatea
determin=rii relative a acestei rela]ii exist= numai atunci când percep]iei olfactive poate fi \ntâlnit= \n situa]ii de genul:
fenomenele sonore sunt familiare persoanei v=t=mate; \n caz Nedeterminarea unor caracteristici generale ale mirosului.
contrar, determinarea distan]ei este exclus=; De exemplu, \n cazul tentativelor de omor s=vâr[ite prin
 distan]a de propagare a fenomenelor sonore poate avea introducerea, treptat=, \n \nc=perea unde se afl= victima, a
caracter de certitudine când este \ntemeiat= nu doar pe senza]ii gazului toxic, din cauza acomod=rii, cel v=t=mat nu va percepe
auditive ci [i vizuale. Dar, [i \n aceste situa]ii, pot ap=rea erori mirosul caracteristic al substan]ei; sus]inerile sale \n acest sens
(atribuirea unei arme de foc prezente \n câmpul vizual, a nu vor fi puse sub semnul relei-credin]e, al disimul=rii, chiar dac=
sunetului asem=n=tor produs de un alt fel de obiect aflat simultan \n camer= s-a descoperit o cantitate \nsemnat= se gaze toxice,
\n afara câmpului vizual al victimei); unele putând fi inodore;
 determinarea fenomenelor acustice sau chiar Stabilirea direc]iei din care ar fi provenit mirosul. Dac=
identificarea lor. Din cauza experien]ei acumulate, omul nu persoana v=t=mat= indic= [i direc]ia din care au provenit
percepe pur [i simplu sunete, ci acestea sunt \nso]ite de mirosurile, trebuie neap=rat s= se ]in= seama de condi]iile
\n]elegerea lor, \ndeosebi timbrul sunetului, ce-i confer= caracter atmosferice, de direc]ia curen]ilor de aer ce au puetat mirosul
individual, constituie o \nsu[ire caracteristic= unei anumite respectiv;
persoane sau unui anumit obiect sau fenomen. False identific=ri ale caracteristicilor olfactive determinate de
Iluziile acustice pot influen]a, \ns=, recep]ia fenomenelor tensiunea emo]ional=. Fondul afectiv, caracterizat prin team= [i
sonore, \n sensul distorsion=rii ei. De[i datorate unor cauze emo]ie, este propice apari]iei iluziei olfactive, sugestiei [i
multiple, iluziile sunt declan[ate de st=ri conflictuale circumscrise autosugestiei. Astfel, sus]inerea de c=tre o persoan= c= a perceput
condi]iilor de s=vâr[ire a infrac]iunilor, mai ales c= sunt asociate un anumit miros se transmite, prin sugestie, \ntr-o anumit=
cu al]i stimuli. m=sur=, [i celor de fa]=, dar [i autosugestiei (cum ar fi, de exemplu,
|n leg=tur= cu recep]ia vizual=, reamintim c= dintre undele unele aspecte \nso]ite, \n mod obi[nuit de un miros caracteristic,
electromagnetice ce ac]ioneaz= asupra analizatorului vizual, pot care nu exist= \n acel moment \n realitate, dar este totu[i perceput
provoca senza]ii vizuale doar cele cu lungimea de und= cuprins= de victim=).

29
Alte categorii de senza]ii, mai rar \ntâlnite \n practic=, Factorii de natur= subiectiv= sunt determina]i de
pot avea o oarecare \nsemn=tate \n formarea unei imagini particularit=]ile psiho-fiziologice [i de personalitate ale persoanei
complete despre evenimentele \n leg=tur= cu care relateaz= v=t=mate, fie c= efectul lor este unul vremelnic, fie c= este de
persoana v=t=mat=. De exemplu: durat=. Astfel:
 senza]iile interne sau organice (sete, grea]=, foame, Calitatea organelor de sim], orice defec]iune a acestora
sufocare); afectând o parte din posibilit=]ile de percep]ie, respectiv
 senza]iile kinestezice sau de mi[care (cu ajutorul c=rora capacitatea senzorial= a persoanei v=t=mate;
ne d=m seama de pozi]ia membrelor, direc]ia [i viteza mi[c=rii Vârsta [i sexul persoanei v=t=mate influen]eaz= percep]ia
acestora); \n sens pozitiv sau \n sens negativ. Experien]a anterioar= bogat=
 senza]ii, de echilibru, care reflect= modific=rile pozi]iei poate influen]a percep]ia [i interpretarea complet=, exact= a
corpului \n raport cu centrul lui de greutate, de pozi]ia [i direc]ia evenimentelor, dar influen]eaz= imagina]ia pasiv=, involuntar=
mi[c=rii capului, de accelerare sau de \ncetinire a mi[c=rii pe care va da na[tere unor imagini noi, prin prelucrarea percep]iilor
orizontal=, vertical= sau circular=9. pe baza experien]elor anterioare. Cât prive[te sexul, speciali[tii
B. Factori de distorsiune – obiectivi [i atribuie femeilor calit=]ile unei mai mari fidelit=]i \n realizarea
subiectivi – ai recep]iei senzoriale a victimei unei descrieri, spre deosebire de b=rba]i. La rândul lor, b=rba]ii
Recep]ia victimei poate fi influen]at= (bruiat=) de anumite observ= mai bine obiectele [i calit=]ile [i apreciaz= mai bine
condi]ii concrete \n care se desf=[oar= agresiunea. Dup= cum numerele, pe când femeile disting mai bine culorile;
ace[ti factori \[i au originea \n cauze externe, de mediu, sau \n Personalitatea [i gradul de instruire a individului joac= un
chiar persoana celui care percepe, au fost deosebi]i factori rol semnificativ \n procesul perceptiv, mai ales atunci când
obiectivi [i subiectivi care influen]eaz= percep]ia11. acestea sunt mai ridicate sau mai apropiate de specificul faptei la
Factori de natur= obiectiv= sunt ca [i \n cazul recep]iei care se asist=. De pild=, medicul poate percepe exact o anumit=
martorului: stare patologic= sau conduc=torul auto apreciaz= mai corect
Condi]iile de iluminare \n care are loc percep]ia vizual= viteza unui autovehicul;
influen]eaz= puternic vizibilitatea \nsu[irilor obiectelor, \n special d. Temperamentul [i gradul de mobilitate al proceselor de
a culorii acestora. Lumina artificial= poate denatura percep]ia gândire sunt factori dup= care trebuie f=cut= diferen]ierea \ntre
culorilor prin intensitatea [i natura iluminatului, modificând un individ [i altul cu privire la capacitatea [i modul de a reac]iona
propriet=]ile culorilor (tonalitatea cromatic=, satura]ia [i [i de a distinge fapte sau date;
luminozitatea), spre deosebire de lumina natural= a zilei care e. St=rile de oboseal=, precum [i reducerea capacit=]ii
ofer= condi]iile cele mai bune vizibilit=]ii. De exemplu dac= perceptive ca urmare a influen]ei alcoolului, drogurilor,
partea v=t=mat= descrie foarte bogat [i nuan]at culori ale hainelor medicamentelor etc., conduc, de asemenea, la o sc=dere a
infractorului, percepute \n timpul nop]ii, declara]iile ei pot fi acuit=]ii senzoriale;
considerate ca rod al fanteziei ei, pe un fond afectiv creat de f. St=rile afective, \ndeosebi cele cu un anumit grad de
respectivele \mprejur=ri. Totu[i, relat=rile ei pot fi [i exacte, \n intensitate, au o influen]= inhibitoare asupra procesului perceptiv,
ipoteza \n care percep]ia s-a realizat \n alte \mprejur=ri (lumin= determinând alterarea sau dezorganizarea acestuia, situa]ie
diurn=), dar pot fi [i o descriere tenden]ios denaturat= pentru a \ntâlnit= destul de frecvent la persoanele care asist= la fapte cu
\ndrepta cercetarea pe o pist= gre[it=12; un caracter [ocant (accidente grave, scandaluri, omoruri [.a.) [i
Condi]iile meteorologice sunt factorii care pot optimiza, dar mai ales atunci când, \n s=vâr[irea faptelor respective, sunt
mai ales pot perturba procesul respectiv. Cea]a, ploaia sau antrenate rude, prieteni, sau cuno[tin]e apropiate;
ninsoarea puternic= reduc considerabil vizibilitatea, iar vântul g. Aten]ia se num=r= printre factorii de care depind direct
puternic [i furtuna creeaz= greut=]i [i erori \n percep]ia auditiv=; calitatea [i realismul percep]iei. Calit=]ile aten]iei sunt stabilitatea
Distan]a mare si diversele obstacole, interpuse \ntre [i mobilitatea acesteia, gradul de concentrare [i distribu]ia ei.
persoana v=t=mat= [i obiectul observa]iei sale, \i \ngreuneaz= Dac= de ace[ti factori depinde direct corectitudinea
procesul perceptiv, reducându-i vizibilitatea, ap=rând erori \n percep]iei, trebuie s= mai avem \n vedere [i faptul c= recep]ia
procesul auditiv, din cauza ecourilor sau reverbera]iilor produse senzorial= mai poate fi \n func]ie [i de tipul perceptiv c=ruia \i
apar]ine persoana v=t=mat=. Astfel, persoana v=t=mat= cu
de obstacole etc13. Asemenea situa]ii pot fi \ntâlnite, de
recep]ie de tip analitic are capacitatea de a re]ine mai multe
exemplu, \n cazul folosirii armelor de foc;
am=nunte, detalii, spre deosebire de tipul sintetic, care re]ine
Existen]a unor surse sonore poate bruia, \n primul rând,
\ntregul, caracteristicile generale.
percep]ia auditiv=. De exemplu, zgomotul de fond datorat
vecin=t=]ii unui obiectiv industrial sau iluzia auditiv=, creat= prin
atribuirea sunetului unui alt obiect aflat \n câmpul vizual al
persoanei v=t=mate [i nu celui emis \n realitate de un alt obiect 1. T. Bogdan “Curs introductiv în psihologia judiciar=”, Tipografia
care emite sunete asem=n=toare; |nv=]=mântului, Bucure[ti, 1957, p. 230//N. Mitrofan, V. Zdrenghea,
Durata percep]iei, respectiv intervalul de timp \n care este T. Butoi , op.cit.p. 69.
posibil= percep]ia. Calitatea percep]iei este considerat= perioada 2. E.Stancu “Tratat de Criminalistic=“, Ed. Universul Juridic,
mai mare sau mai mic= \n care se desf=[oar= o ac]iune, de viteza Bucure[ti, 2002, p.429.
de deplasare a celui care percepe sau a obiectivului percep]iei, 3. Gh. Alecu ,,Constatarea [i probarea st=rii de intoxicare alcoolic=
uneori de timpul de iluminare (de exemplu, fapte percepute la voluntar=” Revista de Criminalistic=, nr.5/2003, pp.26-32.
lumina fulgerului sau la farul unui autoturism \n mers15); 4. E.Stancu ,,Tratat de criminalistic=” Ed.Actami, Bucure[ti 2001,
Disimularea \nf=]i[=rii, este o condi]ie obiectiv= care poate p.428.
denatura grav declara]iile persoanei v=t=mate, fiind provocat= de 5. T.Bogdan, op.cit., p.231.
\ns=[i persoana autorului infrac]iunii care, \n acest scop, 6. Al. Ro[ca “Psihologie general=”, Ed. Didactic= [i Pedagogic=,
apeleaz= la deghiz=ri, caut= s= atrag= aten]ia ac]ionând cu Bucure[ti, 1975, p.377.
rapiditate, folosind diverse metode care s= \ngreuneze 7. Ciopraga A. , Iacobu]= I. , “Criminalistica“, Ed. Junimea, Ia[i,
identificarea sa; 2001, p. 301.
8. Al. Ro[ca, op.cit., p. 378.
Complexitatea fenomenului perceput face tot mai dificil=
Ibidem.
percep]ia [i mai ales memorarea lui. Un num=r, chiar mic, de
9. Ciopraga, Iacobu]= I. op.cit., pp. 320-324.
evenimente cu succesiune rapid= \n timp va duce la sc=derea
10. E. Stancu “Criminalistica”, vol. II, Ed. Actami, Bucure[ti, 1995, p.
clarit=]ii [i fidelit=]ii declara]iilor persoanei v=t=mate, pân= la 100.
neconcordan]= cu declara]ia celor care au perceput aceste fapte 11. Ro[ca ,op.cit., p. 37.
\n calitate de martori. Cu atât mai mult, va fi diminuat= capacitatea 12. E. Stancu, op.cit., p. 100.
de percep]ie a persoanei v=t=mate \n cazul unor evenimente 13. Ro[ca, op.cit., p. 379.
desf=[urate concomitent, care dep=[esc volumul aten]iei celui care
le percepe.
30
Chestor conf. univ. dr. LAZ+R CÂJAN

1. Academia Na]ional= de Poli]ie a Biroului gloan]e standardizate. La acea vreme, colec]ia con]inea
Federal de Investiga]ii al S.U.A. peste 1.800 de gloan]e de diferite tipuri, produse de
fabrican]ii de arme din S.U.A., Canada, Marea Britanie [i din
|ncepând din anul 1935, la Academia Na]ional= de majoritatea ]=rilor Europei. Prin compara]ie cu piesele din
Poli]ie a Biroului Federal de Investiga]ii al Statelor Unite ale aceast= colec]ie, expertul putea determina fabrica]ia [i
Americii se instruiau cu metode [tiin]ifice moderne, pentru calibrul glon]ului. Laboratorul mai avea o colec]ie de pu[ti [i
descoperirea crimelor, poli]i[ti (care ulterior deveneau carabine, fabricate \n S.U.A. [i str=in=tate, care \nlesnea
instructori) din 37 organiza]ii poli]iene[ti. La aceste cursuri au expertului s= determine tipul [i fabrica]ia armei din care a fost
participat [i poli]i[ti români, \n frunte cu dr. Eugen Bianu. tras glontele, putându-se ob]ine m=sur=ri exacte ale urmelor
Cursurile aveau o durat= de 12 s=pt=mâni [i constau \n de la ]eava armei pe glonte, dac= aceasta nu era deformat=
prelegeri cu subiecte variate, \n leg=tur= cu investiga]iile prea mult. Aceste m=sur=ri puteau fi comparate cu ale
moderne, [i lucr=ri practice de laborator, inclusiv despre diferitelor tipuri de pu[ti [i se reu[ea recunoa[terea tipului
identificarea persoanelor cu ajutorul amprentelor digitale. armei din care a fost tras glontele, constatarea respectiv=
La deschiderea cursurilor a participat John Edgar fiind de mare valoare pentru criminali[ti.
Hoover, directorul Biroului Federal de Urm=riri din S.U.A., Colec]ia avea peste 400 de arme de foc de toate
care, \n alocu]iunea sa, a ar=tat c= \n unele ]=ri ale lumii tipurile.
activitatea poli]ieneasc= a fost sl=bit=, ca urmare a Examin=rile se f=ceau [i pentru determinarea exact= a
amestecului politicienilor [i greut=]ilor cu care se confruntau urmelor [i rezidurilor de praf de pu[c= de pe \mbr=c=minte. |n
societ=]ile. mod frecvent, \mbr=c=mintea unei persoane care a fost
Pentru a deveni instructori le-a recomandat cursan]ilor \mpu[cat= se \nainta laboratorului de balistic= o dat= cu arma
s=-[i \nsu[easc= metodele [tiin]ifice moderne prezentate de apar]inând persoanei b=nuite, care ar fi pretins c= a fost \n
cei mai valoro[i speciali[ti din S.U.A., ace[tia fiind [i legitim= ap=rare [i la o anumit= distan]= de persoana
conduc=torii laboratoarelor: dactiloscopie, circula]ie, chimie, asasinat=. La \nceput, se determina modelul rezidului prafului
analiza [i fotografierea urmelor, dimensiunilor [i culorilor de pu[c=, dac= se g=sea, locul pe unde a intrat glontele \n
luminii; fotografierea cu raze ultraviolete a scrisurilor secrete; hainele victimei. Pe urm=, se tr=gea, de la diferite distan]e, cu
examinarea cu ajutorul razelor Röngten; balistic= judiciar= arma b=nuitului, \n material similar cu al victimei [i modelul
etc. rezidului prafului de pu[c= din jurul \mpu[c=turilor, probându-
Expunerile s-au referit, \n principal, la: • probele [i se distan]ele de la care s-a tras.
mijloacele de prob=; • eviden]ele poli]iene[ti; • perchezi]ii [i |n cazul \n care modelul rezidului de praf de pu[c= era
sechestre; • atribu]iile patrulei de poli]ie pe [osea; • similar cu cel de pe hainele victimei, putea fi determinat=
accidentele [i automobilul; • cercetarea incendiilor criminale; distan]a probabil= de la care a fost tras glontele original de
• legea penal= \n ap=rarea drepturilor omului; • leg=turile c=tre b=nuit.
dintre poli]i[ti [i pres=; • reorganizarea circula]iei, controlul, |n laboratorul na]ional se f=ceau [i alte examin=ri
siguran]a [i investiga]iile; • balistica armelor de foc balistice, care aveau leg=tur= cu fapta criminal= comis=.
poli]iene[ti; • re]eaua informativ=; • legea arest=rilor; • Va urma.
conduita la tribunal; • drepturile ofi]erilor de poli]ie \n contactul
cu de]inu]ii; • administra]ia poli]ieneasc= [i radio; •
cooperarea \ntre autorit=]ile de stat [i municipale pentru
aplicarea legii; • toxicologie [i examin=ri medicale; • educa]ia
de siguran]= \n Departamentul Poli]iei etc.
Ilustra]iile prezentate (foto 1, 2, 3, 4, 5 [i 6 ne pot da o
imagine despre aparatura cu care erau \nzestrate
laboratoarele de criminalistic= ale Biroului Federal de
Investiga]ii.
Din eviden]ele de la vremea respectiv= ale Sec]iei de
identificare a armelor [i gloan]elor din cadrul Laboratorului de
Balistic= Judiciar=, rezult= c=, \n anul 1935, s-au f=cut peste
560 de examin=ri. Acest laborator era dotat cu mijloace
tehnice moderne care puteau face fa]= tuturor examin=rilor
armelor de foc. Cele mai multe examin=ri se refereau la
compararea gloan]elor unei arme; erau comparate cu cele
g=site la locul crimei. |n asemebea cazuri, dac= se efectua o
identificare, se realizau schi]e m=rite pentru a ilustra
identificarea armelor de foc.
|n vederea realiz=rii unor activit=]i comparative,
laboratorul avea o colec]ie, bine pus= la punct, cu arme [i

31
32
F O L O S IR E A C Â IN IL O R A N T ID R O G P E N T R U
D E T E C T A R E A S T U F IA N T E L O R . P E R S P E C T IV A
|N F IIN }+ R II C E N T R U L U I IN T E R N A }IO N A L
A N T ID R O G

F
aptul c= \n ]ar= au p=truns sau au tranzitat mijlocului de transport, elibereaz= câinele, \l pune \n les= [i se
persoane care au avut asupra lor ori au folosit deplaseaz= pe un teren apropiat f=r= excitan]i puternici, unde
substan]e stupefiante (droguri) este dovada c= acord= liber câinelui pentru deconectare [i satisfacerea
efectuarea controalelor numai la frontiere este totu[i necesit=]ilor fiziologice.
insuficient=, fiind necesar= desf=[urarea unei intense Dup= ce constat= c= animalul s-a relaxat, \l pune \n les= [i
activit=]i informativ-operative la nivel teritorial \n cadrul se deplaseaz= la locul stabilit pentru c=utare. Tot \nainte de
compartimentelor de “crim= organizat=”. c=utare, conductorul pune câinele \n “dispozi]ie de lucru”,
|n procesul activit=]ilor de culegere de informa]ii ce se executând cu acesta câteva exerci]ii de dresaj de disciplinizare
desf=[oar= pot ap=rea date ori indicii cu privire la existen]a \n acest scop.
drogurilor pe teritoriul de competen]=.
Pentru identificarea locului unde se g=sesc aceste 2. Reguli tehnice ce trebuie respectate de conductorul
substan]e stupefiante [i descoperirea persoanelor care le de]in, câinelui de serviciu pe timpul c=ut=rii
se folosesc, al=turi de alte metode [i mijloace specifice, [i câini Conductorul se deplaseaz= cu câinele \n les= pe locul
special dresa]i pentru detectarea drogurilor. indicat \n vederea \nceperii c=ut=rii, \nainte de aceasta stabilind
Indiferent de modul de ob]inere a datelor despre existen]a modul \n care va decurge opera]iunea.
substan]elor stupefiante, câinii antidrog sunt folosi]i \n special la Se va ]ine seama de direc]ia [i intensitatea curen]ilor de aer
urm=toarele activit=]i: [i a temperaturii mediului.
 controlul autovehiculelor (autoturisme, autocamioane |n toate cazurile, câinele se va deplasa \n stânga
etc.), ai c=ror conduc=tori sunt semnala]i c= se ocup= cu traficul conductorului [i va mirosi obiectul indicat.
de stupefiante; Conductorul d= comanda câinelui “MIROS-CAUT+” [i \l va
 controlul coletelor, pachetelor [i sacilor po[tali din dirija la o c=utare sistematic= [i organizat= a tuturor obiectelor din
magaziile punctelor vamale, porturilor [i aeroporturilor; zon=. Pe timpul c=ut=rii, conductorul va da cât mai pu]ine
 controlul navelor maritime intrate \n porturile române[ti, a comenzi [i pe o tonalitate cât mai joas=.
trenurilor ce intr= sau tranziteaz= teritoriul ]=rii; |n cazul semnal=rii prezen]ei mirosului de stupefiant,
 controlul peroanelor (cet=]eni români sau str=ini) care se pentru edificare, conductorul va repeta c=utarea cu câinele \n
prezint= \n punctele pentru controlul trecerii frontierei [i sunt zona respectiv=, ajutând animalul s= se apropie cât mai mult de
suspec]i pentru de]inerea sau traficarea de stupefiante; acest sursa de miros prin deschiderea valizei, cutiei, gen]ii etc. care au
control se realizeaz= prin simpla trecere a persoanelor pe lâng= fost semnalate de acesta.
câine sau plimbarea câinelui la comand= prin grupurile de |n func]ie de m=rimea zonei de c=utare, se va doza efortul
persoane; olfactiv al câinelui prin acordarea unor mici pauze.
 scotocirea unor terenuri pentru identificarea A. C=utarea la [i \n mijloacele de transport
stupefiantelor ascunse; cercetarea la fa]a locului;
 efectuarea perchezi]iilor domiciliare \n locuin]ele [i
La autovehicule, pentru c=utare, câinele poate fi folosit \n
les= sau liber, luându-se m=suri ca acesta s= nu deterioreze
dependin]ele apar]inând persoanelor suspecte c= de]in vehiculul. C=utarea se va face sistematic, \ncepând cu exteriorul
substan]e stupefiante;
 \n orice situa]ii când se de]in informa]ii cu privire la
[i continuând cu interiorul, portbagajul [i motorul, la autoturisme
sau cabin=, la autovehicule de marf= [i \n toate loca[urile
ascunderea, de]inerea ori traficarea de substan]e stupefiante pe pretabile a ascunde droguri.
teritoriul ]=rii sau când victima infrac]iunii, ce se cerceteaz= la fa]a Cercetarea autovehiculelor se poate executa fie \n
locului, este un cunoscut traficant sau consumator de droguri. coloan=, trecându-se cu câinele \n exteriorul ma[inilor, cele
suspecte urmând a fi cercetate mai am=nun]it, fie individual.
1. Activit=]i ce se desf=[oar= cu câinele de serviciu, |n trenuri, se va c=uta sistematic dac= sunt ascunz=tori, \n
\nainte de misiune pere]ii vagoanelor, \n plafon, sub canapele, \n scrumiere, \n ni[ele
Conductorul câinelui antidrog, fiind solicitat pentru a se pentru prosoape sau hârtie igienic=, dup= oglinzi, \n flotorul de la
deplasa \n misiune \n vederea c=ut=rii [i semnal=rii prezen]ei bazinul closetului etc. La cele de marf=, se face controlul \n
drogurilor sau la intrarea \n serviciu ordonat, se va deplasa la exteriorul vagoanelor, iar unde sunt semnal=ri, se va face [i \n
padoc, unde elibereaz= câinele din box=, \i ridic= harna[amentul, interior, printre m=rfuri.
verificând integritatea fiec=rui articol \n parte. La bordul vaselor maritime [i fluviale, ascunz=torile folosite
Urm=re[te [i constat= starea fizic= a câinelui prin modul de de trafican]i sunt foarte variate: trompe de vânt, ]evi, cisterne
comportare [i manifestare a acestuia, a[a cum a mai fost goale de carburan]i, dulapuri, rafturile \n care sunt ]inute h=r]ile,
prezentat. instrumentele de calcul sau registrele de bord, \n b=rcile de
Se impune ca fiecare unitate s= dispun= de cel pu]in doi rezerv= ale vasului, colaci de salvare ale vasului, magazii
câini antidrog, la care s= li se asigure hrana diferen]iat pe fiecare frigorifice, \n colacii de frânghii, la baza catargelor, \n cala
câine, la cel pu]in dou= ore interval, pentru a avea \n permanen]= vasului, \n magazii etc.
un câine apt pentru c=utare. Unde serviciul se efectueaz= \n ture, |n func]ie de m=rimea vasului [i posibilit=]ile de ascundere,
este cazul ca un câine s= nu fie men]inut \n lucru mai mult de 6 se impune ca \n cercetarea vasului pentru depistarea de droguri
ore. s= se ia m=suri de organizare a c=ut=rii, \n sensul c= acesta va
Dac= animalul este mobil [i apt pentru serviciu, conductorul fi \mp=r]i pe sectoare [i se va executa un control organizat.
\i face pansajul, dup= care execut= cu acesta câteva exerci]ii de |ntrucât exist= posibilitatea obosirii câinelui, este necesar
dresaj de disciplinizare pentru a-i ordona mi[c=rile [i corecta ca, periodic, acesta s= fie trecut \n repaus, continuarea cercet=rii
“]inuta” pentru transport. efectuându-se de fiecare dat= dup= ce animalul s-a odihnit sau
Deplasarea la locul de c=utare se va efectua cu mijloace de se va folosi [i cel de-al doilea câine.
transport special amenajate pentru câinii de serviciu, bine aerate, La bordul avioanelor, de regul=, ascunz=torile din corpul
\nc=p=toare, \n care zgomotul [i trepida]iile sunt substan]ial acestora sunt folosite de personalul navigant. |n acest scop,
reduse, sau pe jos, dac= este aproape de locul de munc=. controlul \n vederea depist=rii de stupefiante se va executa
Ajun[i la locul stabilit, conductorul, dup= oprirea motorului ]inând cont de locurile pretabile ascunderii drogurilor, \n mod

33
organizat, \n acela[i mod ca [i \n cazul vaselor maritime sau \ncât s= nu r=neasc= pe nimeni.
fluviale. Se va avea \n vedere la control [i cala pentru m=rfuri, dar Dac= câinele semnaleaz= prezen]a mirosului de stupefiant
[i bagajele de la pasageri. la o anumit= persoan=, conductorul, f=r= a fi observat, trebuie s=
C=l=torii care practic= contrabanda sau traficul de treac= cu câinele de câteva ori pe lâng= acea persoan= pentru a
stupefiante folosesc, \n multe cazuri, valize cu fundul dublu, se convinge c= animalul nu a gre[it, ]inând cont [i de curen]ii de
buzunare secrete ale valizelor [i saco[elor, ascunderea pe corp sau aer eventual prezen]i. Asemenea ac]iuni se vor executa numai la
\n \nc=l]=mintea pe care o poart=, \n gulerul, reverul sau buretele ordin [i cu mare aten]ie pentru a nu crea nemul]umiri sau r=nirea
umerilor hainelor, man[etele pantalonilor, tocul pantofilor, nodul persoanelor vizate.
cravatelor, \n cutii de conserve, pudriere, aparate video, juc=rii,
instrumente medicale, cutii de diferite m=rimi etc. 3. Activit=]i ce se desf=[oar= la terminarea c=ut=rii
B. C=utarea \n \nc=peri Dup= terminarea c=ut=rii, conductorul scoate câinele din
Cu ocazia c=ut=rilor \n \nc=peri, câinele are posibilitatea zona de lucru, ]inându-l \n les= pentru a evita re\ntoarcerea
s= g=seasc= stupefiantul chiar dac= locul de ascundere a fost acestuia \n obiectiv. Câinele va fi recompensat [i i se va acorda
ales cu mult= grij=. Pentru ob]inerea unor rezultate performante, repaus.
este recomandat ca cercetarea \nc=perii s= fie executat= De multe ori se \ntâmpl= ca, \n cursul ac]iunilor \ntreprinse,
sistematic [i planificat. |n acest scop, conductorul câinelui trebuie s= nu fie g=site stupefiante. Pentru a da totu[i satisfac]ie câinelui,
s= fie informat, \n prealabil, cu particularit=]ile privind construc]ia conductorul va regiza un exerci]iu de c=utare alternativ, plasând
respectiv= [i, de asemenea, s= ]in= permanent leg=tura cu un obiect cu miros de stupefiant pentru a fi g=sit de c=tre câine.
echipa de cercetare care particip= la ac]iunea respectiv=. De asemenea, trebuie evitate situa]iile \n care succesele [i
Pe timpul cercet=rii, se recomand= ca \n \nc=pere s= e[ecurile se succed \n acela[i ritm, fapt ce poate duce la
r=mân= numai personalul strict necesar, \n acest fel u[urându-se dezorientarea câinelui.
activitatea câinelui, dându-i posibilitatea s= se concentreze cât La \ncheierea misiunii, \nainte de plecarea la unitate,
mai mult \n timpul c=ut=rii. conductorul va executa cu câinele unele exerci]ii de joac=, drept
Dac= este posibil, \nainte de c=utare, \nc=perea trebuie s= recompens= pentru efortul depus.
fie aerisit=, iar \n timpul c=ut=rii s= nu se provoace curen]i de aer Activitatea de c=utare este fotografiat= sau filmat=, iar la
\n \nc=perea respectiv=. De asemenea, este contraindicat ca \ncheiere se va \ntocmi procesul-verbal de constatare.
persoanele prezente pe timpul c=ut=rii \n \nc=pere s= poarte
asupra lor medicamente care con]in substan]e din familia 4. Concluzii privind eficien]a folosirii câinelui antidrog
stupefiantelor, deoarece acestea pot foarte u[or deruta câinele. |n lupta \mpotriva stupefiantelor [i a trafican]ilor de doguri,
Câinele trebuie supravegheat [i coordonat astfel \ncât s= un rol important revine câinelui dresat pentru aceast= categorie
cerceteze fiecare loc \n parte, iar la primele reac]ii specifice de serviciu. Prin ajutorul pe care \l ofer= personalului vamal,
semnal=rii stupefiantelor, s= se acorde o importan]= deosebit= poli]iei de frontier= \n descoperirea unor stupefiante, \n
locului respectiv, fiindc= mirosul eventual de stupefiant poate fi depistarea celor ce se ocup= cu traficarea lor, câinele de serviciu
foarte slab, \n acest caz primele manifest=ri ale câinelui fiind cele
a reu[it s= se impun= rapid ca un eficient mijloc de lupt= anti-
mai elocvente.
drog.
Dac= \nc=perea este greu de cuprins cu privirea,
Rezultatele muncii câinelui nu depind numai de \nsu[irile
conductorul \[i va conduce câinele \n les=, avându-l \n acest fel
acestuia, ci [i de capacitatea conductorului, care trebuie s=
tot timpul sub observa]ie [i reu[ind astfel s= \i observe permanent
manifest=rile. cunoasc= modul de comportare a câinelui, posibilit=]ile de care
Cu prilejul c=ut=rilor stupefiantelor \n pivni]e, case d=râmate dispune, s= trag= concluzii \n privin]a locului de ascundere a
sau \n locuri unde s-a depus mult praf, se recomand= ca animalul stupefiantelor etc.
s= nu fie l=sat s= adulmece fiecare segment al \nc=perii, ci, din |n esen]=, principalele avantaje ale folosirii câinelui \n
când \n când, s= fie scos pentru a se odihni [i respira aer curat. c=utarea, detectarea [i semnalarea drogurilor sunt:
Astfel se va proceda [i atunci când câinele simte mirosul de  rentabilitatea efectu=rii controlului, atât la materialele
stupefiant, dar nu reu[e[te s= localizeze sursa acestuia. containerizate, cât [i la orice tip de material. Se apreciaz= c= un
|n cazurile \n care câinele nu poate ajunge direct la locul singur câine poate efectua, \n 30 de minute, controlul a 400-500 de
ascunz=torii, conductorul s=u trebuie s= \l ajute, deschizându-i colete sau geamantane, \n timp ce aceea[i opera]iune ar solicita
u[ile dulapurilor, sertarele sau ajutându-l chiar s= se ridice \n mai mult de o zi de munc= din partea unui vame[, de pild=;
locurile mai pu]in accesibile.  eliminarea erorilor, aproape \n totalitate, \n cazul folosirii
Dup= ce obiectul cu miros de stupefiant a fost descoperit, unui câine special antrenat;
se scoate din camer= iar, dup= o scurt= pauz=, câinele este l=sat  posibilitatea efectu=rii unui control riguros [i rapid asupra
s= continue c=utarea. autovehiculelor, opera]ie considerat= deosebit de anevoioas= [i
nesigur=;
 posibilitatea câinelui de a p=trunde \n locuri unde omul
C. Cercetarea bagajelor, coletelor [i persoanelor
Câinele va fi dirijat s= miroase fiecare bagaj \n parte \ntr-o
nu poate s= ajung=, f=r= s= produc= modific=ri sau daune;
 incoruptibilitatea câinilor, ceea ce constituie unul dintre
anumit= ordine (de obicei, \ncepând din partea stâng=).
Se va ]ine cont de poten]ialul olfactiv al câinelui, de
rezisten]a acestuia la efort, pentru a se evita oboseala [i cele mai importante handicapuri pentru trafican]i;
epuizarea lui \nainte de finalizarea c=ut=rii.  dotarea natural= a analizatorului olfactiv al câinelui, mult
La cercetarea bagajelor, acestea sunt puse pe podea unul superioar= omului sau altor animale.
lâng= altul, la o \n=l]ime care, pe cât posibil, s= nu dep=[easc= |n concluzie, câinele este un mijloc eficient \n combaterea
70 cm. |ntre bagaje trebuie s= fie o distan]= corespunz=toare, traficului de droguri [i un ajutor pre]ios al lucr=torului specializat
astfel \ncât câinele s= aib= posibilitatea s= poat= cerceta toate \n acest domeniu.
bagajele. Recomandabil este ca animalul s= fie condus \n les= \n
jurul bagajelor, conductorul observând cu aten]ie manifest=rile 5. Propuneri pentru eficientizarea activit=]ilor
acestuia. |n vederea eficientiz=rii activit=]ilor de combatere a
Bagajul sau coletul semnalat de câine este ulterior cercetat infrac]iunilor transfrontaliere, prin folosirea câinilor antidrog de
\n am=nun]ime de c=tre speciali[ti. |n acela[i timp, trebuie avut \n c=tre structurile specializate, se impune crearea \n sud-estul
vedere s= se asigure p=strarea coletelor care sunt expuse spre Europei a unei bariere contra traficului de stupefiante, sens \n
cercetare. care propunem [i supunem spre avizare Programul strategic
La c=utarea \n grupuri de oameni, situa]ii \ntâlnite \n g=ri privind moderniz=rile [i dot=rile necesare func]ion=rii Centrului
cu ocazia sosirii, \n special, a turi[tilor str=ini, porturi, aeroporturi Interna]ional Antidrog Sibiu.
sau cu ocazia transportului de persoane cu autobuze, se Nutrim speran]a unei bune \n]elegeri din partea
recomand= ca, \n astfel de situa]ii, câinele s= fie condus astfel reprezentan]ilor ONU [i a unei bune colabor=ri interna]ionale.

34
GROPILE COMUNE {I CÂTEVA DINTRE PROBLEMELE
AP+RUTE |N PROCESUL DE IDENTIFICARE A
CADAVRELOR DIN GROPILE COMUNE 1)
Prof. dr. DU{AN DUNJIC
Prof. dr. SLOBOBAN SAVIC
Institutul de Medicin= Legal= al Facult=]ii de Medicin=, Universitatea din Belgrad
Introducere 2. Determinarea num=rului mic de cadavre
|n perioada destr=m=rii fostei Iugoslavii, din 1991, Mutarea cadavrelor dintr-o parte \n alta (din gropi sau
precum [i \n perioada r=zboiului civil \n imediata vecin=tate a de la locul \n care au avut loc opera]iunile de lupt=) [i o nou=
Serbiei, pe teritoriul fostei republici iugoslave–Slovenia, re\nhumare \n gropi comune (\n care au fost puse de la
Croa]ia, Bosnia [i Her]egovina, inclusiv 1999, \n timpul câteva zeci la cca. 300 cadavre), avansarea st=rilor de
interven]iei NATO \n SR Jugoslavia, pe lâng= un num=r mare putrefac]ie, descompunerea [i aprinderea cadavrelor, au
de jertfe, s-a \nregistrat [i o mare migra]ie a locuitorilor, constituit \n câteva rânduri principalul impediment \n a
respectiv, un num=r mare de refugia]i. |n marea lor majoritate determina cu exactitate num=rul cadavrelor.
ace[tia au venit [i s-au stabilit pe teritoriul actual al Uniunii Modul de \ngropare a cadavrelor, precum [i m=rimea
Serbia [i Muntenegru. Toate acestea au dus la apari]ia gropilor au impus m=suri precise [i \nregistr=ri pe care s= le
problemelor \n ceea ce prive[te identificarea jertfei acestor fac= arheologii speciali[ti. Modul de \nhumare, respectiv
conflicte armate, \n mod special a celor deshumate. Pe acoperirea, \n acela[i timp, a unui mare num=r de cadavre cu
teritoriile \n care au avut loc conflicte armate [i atacuri cantit=]i mari de p=mânt a determinat apari]ia numeroaselor
teroriste asupra poli]iei [i armatei SR Iugoslaviei, precum [i leziuni ale cadavrelor precum [i deteriorarea total= a unor
asupra civililor de na]ionalitate sârb=, \n provincia sârb= p=r]i din organism, ceea ce a f=cut imposibil= stabilirea cu
Kosovo [i Metohija, \ntre anii 1998 [i 1999 – un num=r mare exactitate a num=rului cadavrelor.
de mor]i au fost \ngropa]i \n gropi comune. O dat= cu 3. Strângerea datelor relevante pentru identificarea
\ncetarea tuturor conflictelor s-a trecut la identificarea clasic=
cadavrelor, activitate pentru care au fost angaja]i numero[i St=rile avansate de putrefac]ie (men]ion=m c= unele
speciali[ti \n medicina legal= de la institutul de profil din ]ar=. cadavre au stat sub p=mânt 2, 3 [i chiar 4 ani, f=r= ca anterior
Un num=r de exper]i str=ini a lucrat, pe teritoriul Serbiei de s= fi fost \nhumate [i c= au fost supuse schimb=rii condi]iilor
Sud, \n Kosovo [i Metohija, independent de sistemul nostru meteo de la locul mor]ii), descompunerea ]esuturilor,
juridic, sub protectoratul ONU. influen]a post-mortem a temperaturilor asupra cadavrelor,
Probleme \ntâmpinate scheletizate, destr=marea \mbr=c=mintei [i a \nc=l]=mintei
|nc= de la \nceputul conflictului dintre grup=rile teroriste ne-au \mpiedicat s= determin=m cu precizie tr=s=turile
ale albanezilor din Kosovo [i Metohija [i poli]ia [i armata SR morfologice [i clasice ale medicinii legale pe cadavrele
Jugoslaviei (1998-1999), [i, \n mod special din anul 2000, \n cercetate, ceea ce ne-ar fi fost de real folos la identificarea
Serbia se recurge la deschiderea gropilor comune \n care a cadavrelor. De asemenea, numeroasele leziuni la cap, de
fost \ngropat un num=r foarte mare de persoane care [i-au unde au lipsit oasele fracturate, au \mpiedicat realizarea unei
pierdut via]a \n aceste incidente. analize antropologice detaliate. La \nceput nu am dispus de
S-a constatat c= un num=r foarte mic de speciali[ti din un aparat roentghen, astfel c= unele oase le-am dus la
]ara noastr= trebuia s= deshumeze mai mult de 1.000 de institut, unde am efectuat anumite analize [i am determinat
persoane. Problemele de care ne-am izbit se pot rezuma \n diagnosticul necesar.
urm=toarele: Pe lâng= aceasta, de o importan]= semnificativ= a fost
1. Organizarea activit=]ii. detrminarea condi]iilor \n care cadavrele au ajuns \n acele
Deshumarea cadavrelor a presupus [i efectuarea altor locuri, \n ce condi]ii au fost \nhumate, care era pozi]ia
cercet=ri precum disec]ia, identificarea cadavrelor g=site, trupurilor, [i dac= \ntre trupuri se aflau anumite obiecte [i
determinarea cauzei decesului, categoria [i num=rul lucruri care ne-ar fi facilitat identificarea.
leziunilor, \n condi]ii de teren, \n afara institu]iilor obi[nuite. 4. Determinarea tuturor leziunilor
Destina]ia Institutului, precum [i specificitatea muncii propriu- Necesare pentru explicarea mecanismelor leziunilor [i
zise, num=rul persoanelor angajate (pe lâng= medici [i determinarea timpului mor]ii, pentru procedurile juridice
tehnicieni trebuia s= angaj=m fotografi, speciali[ti \n ulterioare, activit=]ile au fost \ngreunate de schimb=rilor
criminalistic=, antropologi legi[ti, precum [i personal auxiliar suferite de cadavrele deshumate pe care le-am men]ionat
pentru transportul, determinarea logisticii, deshumare, anterior.
supravegherea obiectivelor), au impus desf=[urarea activit=]ii Putrefac]ia [i destr=marea ]esutului moale, precum [i
\n teren. O parte a angaja]ilor institutului trebuia s= se ocupe lipsa anumitor oase ne-au \ngreunat determinarea cu
de lucrurile de rutin= de la institut, o parte a ]inut cursuri la exactitate a num=rului [i categoriei leziunilor. |n general era
facultate [i la cursurile postuniversitare, iar o parte trebuia s= vorba de leziuni provocate de arme [i explozibil.
se ocupe de deshum=rile [i disec]iile de pe teren. 5. Documentele [i p=strarea obiectelor [i a
Am fost nevoi]i ca pe teren s= instal=m echipamentul lucrurilor
necesar pe care l-am adus de la institut. |n acela[i timp trebuia Documentele [i lucrurile g=site asupra cadavrelor au
s= protej=m informa]iile pe care le-am ob]inut \n timpul fost notate cu grij=, fotografiate [i depozitate pentru ca, la
efectu=rii deshum=rii [i autopsiei. Organizatorul \ntregii sfâr[it, s= fie predate judec=torului de anchet=. Num=rul [i
activit=]i a fost Institutul de medicin= legal= din Belgrad, a c=rei semnul obiectelor erau identice cu num=rul [i semnul
activitate era sprijinit= din punct de vedere financiar de c=tre cadavrelor de pe care au fost luate sau \n apropierea c=rora
Tribunalul central din Belgrad, precum [i de c=tre unele erau g=site.
organiza]ii interna]ionale (OSCE [i ICMP). |ntreaga activitate Obiectele [i lucrurile, care n-au putut fi atribuite unui
era permanent supravegheat= de c=tre ONG-uri, precum [i cadavru, au fost special marcate.
de c=tre reprezentan]ii Tribunalului de la Haga. S-a constatat c= num=rul acestor lucruri era destul de

35
mare [i c= puteau fi depozitate [i p=strate cu greu. poli]iei interna]ionale UNMIK) pe care le-am completat, cu
Schimb=rile de putrefac]ie a \mbr=c=mintei (de[i am sp=lat-o ajutorul traduc=torilor, func]ionarii UNMIK, care nu sunt
cu foarte mare aten]ie, am uscat-o [i am fotografiat-o atât medici de profesie. De exemplu, descrierea \mbr=c=min]ii pe
\nainte precum [i dup= sp=lare [i descriere) ne-au \ngreunat care o avea pe sine jertfa a fost superficial= [i incomplet=,
destul de mult folosirea ei la identificarea ulterioar=. a[a c= nu am putut folosi aceste informa]ii \ntr-o m=sur= mai
Descrierea detaliat= a schimb=rilor organismului [i \n mare. De asemenea, unele caracteristici personale au fost
jurul cadavrelor, imediat ce au fost remarcate la cadavrul notate incorect.
deshumat sau la fa]a locului, fotografierea lor – sunt O problem= aparte au constituit-o datele care ne-au
procedeele cele mai importante care ne-au ajutat \n fazele parvenit prin intermediari, de la rude \ndep=rtate sau
ulterioare ale activit=]ii noastre (atât la identificare, cât [i la cuno[tin]e ale persoanei disp=rute. Aceste date a trebuit s=
rezolvarea numeroaselor probleme de procedur= juridic=). le folosim cu foarte mare aten]ie deoarece, \n majoritatea
6. P=strarea cadavrelor deshumate [i disec]ionate cazurilor, nu erau precise (data [i locul dispari]iei, data [i
Una dintre cele mai importante probleme pe care locul na[terii etc.); la anumite date ante-mortem nu am putut
trebuia s= le rezolv=m s-a referit la modul \n care trebuia s= ajunge deoarece nu am g=sit persoana adecvat= care s= ni
proced=m cu cadavrele deshumate [i disecate, unde s= le le poat= furniza. Cu acest impediment ne-am \ntâlnit cel mai
p=str=m, s= le \ngrop=m temporar pân= la finalizarea des \n cazul refugia]ilor.
identific=rii [i repatrierii sau s= le punem \ntr-o \nc=pere rece. 9. Eliberarea documentelor (certificatului de deces
|ntr-un num=r mai mic de cazuri, cadavrele au fost [i adeverin]ei de deces)
\nhumate temporar, fiecare \n parte, cu \nsemnele \nhum=rii, Abia dup= identificarea complet= [i precis= a
iar \n celelalte cazuri s-a decis ca respectivele cadavre s= fie cadavrului, s-a eliberat adeverin]a de deces (care la noi este
duse \n tuneluri subterane [i puse \n pungi cu \nsemnele eliberat= de c=tre medicul care a constatat decesul), iar dup=
necesare. Având \n vedere faptul c= a fost vorba de un num=r aceea se elibereaz= certificatul de deces.
mare de cadavre, iar identificarea a fost \ncetinit=, deoarece, Noi nu am putut determina din punct de vedere al
la \nceput, nu am dispus de echipamentul necesar pentru medicinii legale cauza exact= [i nici data decesului. |n multe
identificarea ADN-ului, motiv pentru care am preg=tit cazuri nu am avut nici informa]ia exact= cu privire la locul
cadavrele (câte 30-40 de persoane) identificate pentru decesului. Astfel c= trebuia s= aplic=m formula c=, am
repatrierea lor imediat=. descoperit cadavrul \n ziua \n care a fost deshumat, iar data
7. Identificarea ADN exact= s= se stabileasc= ulterior la proces. |n adeverin]a de
La identificarea ADN-ului ne-am confruntat cu deces am men]ionat c= a fost efectuat= autopsia cadavrului,
urm=toarele: ce se afla \n stare de descompunere, precum [i faptul c=,
a) Probleme tehnice – la \nceput trebuia ca, folosindu- doar \n baza autopsiei, nu a putut fi determinat= cu exactitate
ne de procedura standard pentru a \mpiedica contaminarea cauza mor]ii.
cu mâinile sau cu bisturiul [i transferul celulelor altui cadavru, 10. Repatrierea
de la fiecare cadavru s-a luat mostra oaselor (sau câte un Cadavrele deshumate \n Serbia, [i identificate, dar care
dinte). Aceasta a presupus ca pentru luarea fiec=rei mostre a erau ale cet=]enilor serbi sau ale apartenen]ilor altor
oaselor s= fie folosit= o nou= pereche de m=nu[i, iar t=i[ul minorit=]i (\n cele mai dese cazuri albanezi) \nso]ite de un
ferestr=ului s= fie sp=lat \ntr-o solu]ie chimic=. Am luat câte dosar ce con]inea informa]ii referitoare la deshumare,
dou= mostre de la fiecare cadavru. A urmat p=strarea pentru autopsie, identificare, profil ADN, datele ante-mortem,
analiz=, fapt pentru care am fost nevoi]i s= instal=m frigidere adeverin]a de deces [i certificatul de deces au fost predate,
la fa]a locului. \n prezen]a judec=torului de anchet=, organelor
Deoarece era vorba de persoane ce proveneau din interna]ionale (UNMIK) [i au fost transportate \n Kosovo [i
medii diferite [i care erau de na]ionalit=]i diferite, [i pentru a Metohija, unde au fost \nhumate.
se garanta anonimatul, mostrele au fost marcate cu numere
[i cu semnul cadavrului de la care au fost luate, iar dup= CONCLUZII
aceea [i cu codul de bar=. Munca de deshumare [i autopsia unui num=r mare de
Rezultatele ob]inute \n urma cercet=rii ADN-ului oaselor persoane descoperite, \n general, \n gropile comune,
au fost comparate cu profilul ADN din sângele persoanei care pretinde o bun= colaborare a speciali[tilor \n diferite domenii:
a depus cerere pentru a i se g=si membrul familiei disp=rut medici legi[ti, arheologi, antropologi, stomatologi. Bine\n]eles
sau ruda. c= [i echipa \nso]itoare de tehnicieni trebuie s= \ntregeasc=
|ns=, \n scopul unei identific=ri complete, am fost nevoi]i activitatea echipei pe teren, cu sprijinul constant al organelor
ca rezultatele ob]inute \n urma analizei ADN s= le compar=m locale [i al tribunalului.
cu datele anterioare decesului (care au fost recoltate de la Putrefac]ia [i descompunerea cadavrelor, modul [i
membrii familiei persoanei decedate) [i cu rezultatele procedeele folosite la \nhumarea \n gropi comune au
cercet=rii reefectuate de medicii legi[ti antropologi. \ngreunat, \n bun= parte, determinarea num=rului exact al
Abia dup= ce toate elementele ar fi coincis (profilul ADN persoanelor descoperite, identificarea lor, precum [i
al oaselor, profilul ADN al sângelui, datele ante-mortem [i determinarea exact= a num=rului [i speciei leziunilor [i a
rezultatele medicilor legi[ti [i antropologi) am f=cut public cauzei decesului.
numele, prenumele [i data na[terii cadavrului deshumat Condi]iile tehnice [i logistica \n sine trebuie s= fie
marcat cu un semn [i un num=r. acomodate condi]iilor de lucru de pe teren, ceea ce
b) Probleme de specialitate: presupune, printre altele, efectuarea cercet=rilor la
O problem= aparte cu care ne-am confruntat, \n câteva temperaturi foarte sc=zute, dar [i foarte ridicate, care nu
cazuri, a fost apari]ia unui ADN identic la câteva persoane trebuie s= se resimt= \n ducerea la bun sfâr[it a activit=]ii
(era vorba de ADN-ul a doi [i respectiv trei fra]i). Dar profesionale.
compararea [i analiza \ncruci[at= cu restul parametrilor de la Pentru activitatea pe teren la deshumarea unui num=r
care \ncepe identificarea medicinii legale ne-a permis s= cât mai mare de cadavre, pe lâng= cele men]ionate, mai sunt
constat=m (f=r= prea mari erori) care trup a corespuns unei necesare mijloace tehnice [i financiare [i sprijinul organelor
anume persoane. juridice (tribunal, poli]ie, serviciul de criminalistic=).
8. Date ante-mortem Not=: Lucrarea a fost prezentat= la simpozionul cu tema “Rolul
Men]ion=m aici drept problem= folosirea datelor ante- probelor criminalistice [i medico-legale \n stabilirea adev=rului” – 27
mortem, deoarece era vorba de chestionare standard (ale octombrie 2004, Bucure[ti.

36
INFRAC}IUNI SPECIFICE PIE}EI
DE CAPITAL
SEPTIMIU STOICA, vicepre[edinte al Comitetului Bursei de Valori Bucure[ti

U
judec= acest fapt.
nul dintre domeniile economice din ]ara Pentru ca o informa]ie s= fie calificat= drept informa]ie
noastr= cu o dinamic= accelerat= de privilegiat=, \n condi]iile Legii 297/2004, ea trebuie s=
dezvoltare, mai ales \n perspectiva \ntruneasc= urm=toarele condi]ii cumulative:
integr=rii \n Uniunea European=, \l reprezint= pia]a de a) Informa]ia s= fie de natur= precis=
capital. Autoritatea de supraveghere [i reglementare a Formularea este oarecum eliptic=, datorit= prelu=rii ei
pie]ei este Comisia Na]ional= a Valorilor Mobiliare directe ca atare din textul directivei. Informa]ia trebuie s= fie
(CNVM). Aceasta nu este \ns= singura autoritate a precis=, sau natura ei sa fie precis=? La ce se refer= apoi
statului cu voca]ie jurisdic]ional= de a interveni pe pia]=. natura când se precizeaz= teoretic un tip de informa]ie? La
Pe lânga abaterile de la lege minore, sanc]ionabile domeniul la care face ea trimitere? Sunt \ntreb=ri care trebuie
administrativ sau contraven]ional de c=tre CNVM, se pot puse datorit= consecin]elor unei \ncadr=ri incorecte. Evident,
\nregistra [i \nc=lc=ri grave ale legalit=]ii, de natur=
cei care vor urma s= se pronun]e despre o informa]ie ca fiind
infrac]ional=, care presupun implicarea \n cercetare a
sau nu una privilegiat= vor trebui s= rezolve \n concret aceste
organelor abilitate ale statului.
probleme. |n opinia noastr= [i \n spiritul legii, precizia trebuie
|n afar= de infrac]iunile cu caracter general
s= caracterizeze atât domeniul, cât [i con]inutul \ns=[i al
incriminate \n Codul penal, manifestate \n forme
informa]iei pentru ca aceasta s= fie calificat= drept informa]ie
specifice acestui domeniu de activitate, pot fi \ns=
privilegiat=. Nu generalit=]ile sau abstrac]iunile, ci aspectele
\ntâlnite [i infrac]iuni cu caracter special. Dintre acestea,
concrete respect= aceste condi]ii. Aceast= interpretare deriv=
cele mai cunoscute sunt tranzac]ionarea \n baza
din faptul c= o persoan= din=untrul unei organiza]iei cunoa[te
informa]iei privilegiate [i manipularea pie]ei, infrac]iuni
atât aspectele calitative cât [i cele cantitative ale unei
grupate sub denumirea generic= a abuzului de pia]=.
informa]ii.
Aceste infrac]iuni au un caracter insolit pentru
Altfel spus, o informa]ie este precis= atunci când ea are
cercetarea infrac]ional= din ]ara noastr= [i presupun
voca]ia s= se refere la efecte concrete.
cunoa[tere teoretic= [i practic= \ntr-un domeniu
b) Informa]ia sa s= nu fie public=
specializat, extrem de complex [i de subtil.
Dat= fiind importan]a domeniului, precum [i Aceast= precizare pastreaz= statutul de informa]ie
necesit=]ile de acoperire a lui din partea organelor de privilegiat= pentru o informa]ie atât timp cât aceasta nu s-a
cercetare [i urm=rire penal= (recent, s-a semnat chiar un n=scut sau nu a ajuns a fi public=.
protocol de colaborare \ntre PNA [i conducerea Bursei de Justificarea condi]iei este una evident=. Utilizarea
Valori Bucure[ti), \n condi]iile apari]iei pericolului concret informa]iilor privilegiate este prohibit=, pentru a conserva
– firesc la un anumit stadiu de dezvoltare a pie]ei – al egalitatea deciziei investi]ionale pentru to]i investitorii
producerii unor asemenea fapte [i \n România, poten]iali. Dac= li s-ar permite s= reac]ioneze \n baza ei,
consider=m util= o introducere \n problematica de]in=torii informa]iei privilegiate ar avea un avantaj incorect
domeniului pentru profesioni[ti. dobândit [i contra celor neini]ia]i. Pe de alt= parte, la fel de
Menirea articolului prezent este aceea de a defini incorect ar fi ca ceea ce poate publicul larg \n raport cu o
cele dou= no]iuni fundamentale \n incriminarea abuzului informa]ie devenit= public= s= nu poat= [i cei care o
de pia]=: informa]ia privilegiat= [i manipularea pie]ei, cuno[teau \n regim de informa]ie privilegiat=. Solu]ia
urmând ca, \n interven]ii ulterioare, s= fie conturate \n legislativ= este una corect= [i logic=: informa]ia \[i pierde
\ntregime elementele infrac]iunilor ca atare, precum [i caracterul privilegiat, o dat= cu aducerea ei la cuno[tin]a
instrumentarul [i tehnicile criminalistice care s-ar impune publicului [i dispar, pe aceast= cale, interdic]iile de utillizare a
pentru depistarea [i analizarea lor. Va fi comentat [i ei de c=tre ini]ia]ii ini]iali.
explicat practic, \n acest scop, con]inutul articolului 244 c) Informa]ia s= se refere la unul sau la mai mul]i
al Legii 297/2004 privind pia]a de capital, care introduce emiten]i ori la unul sau mai multe instrumente financiare
[i define[te no]iunile. Precizarea circumscrie sfera de aplicare a regimului
informa]iei privilegiate la produsele [i instrumentele \n care se
A. Informa]ia privilegiat= poate investi pe pia]a de capital. Evident, majoritatea este
Termenul de informa]ie privilegiat= reprezint= pus= \n circula]ie de emiten]i [i randamentul sau siguran]a lor
traducerea preferat= de legiuitorul român al consacratei ]in de starea [i evolu]ia acestora. De aceea, o informa]ie
formule din limba engleza ’’insider information’’. Aceasta despre ace[tia este poten]ial o informa]ie privilegiat=.
formul= s-ar putea traduce, mai apropiat semantic, de[i nu Poate fi informa]ie privilegiat= [i o informa]ie despre
tocmai \n spiritul limbii române, prin ’’informa]ie din=untru’’, instrumentul \n sine, f=r= o leg=tur= neap=rat= cu starea [i
adic= informa]ie pe care o cunosc sau ar putea s= o evolu]ia emitentului s=u, cu atât mai mult cu cât exist=
cunoasc= direct numai persoanele avizate din interiorul unei produse [i instrumente care nu sunt emise sau nu sunt emise
structuri. direct de c=tre vreun emitent. |n acest sens, este dep=[it=
Evident, \n sensul opera]ional al legii, informa]ia prejudecata c= informa]ia privilegiat= poate fi de]inut= numai
privilegiat=, a[a cum este ea definit=, reprezint= mai pu]in de c=tre cei care func]ioneaz= \n interiorul unui emitent sau
decât cuprinde semantic sintagma. De aceea, o informa]ie nu au leg=tur= cu acesta.
poate fi considerat= de la sine sau prin natura sa ca fiind d) Dac= ar fi transmis= public, informa]ia ar putea
privilegiat=, ci trebuie calificat= ca atare dup= interpretarea avea un impact semnificativ asupra pre]ului
sa. Calificarea reprezint= un demers hermeneutic obligatoriu instrumentului cu care are legatur= sau asupra pre]ului
datorit= consecin]elor sale atât pentru cei care utilizeaz= pe instrumentelor derivate cu care se afl= \n legatur=
pia]a de capital respectiva informa]ie, cât [i pentru cei care Condi]ia este una care calific= greutatea informa]iei,

37
separând-o de mul]imea de informa]ii din interiorul companiei dintre cele pe care participan]ii la pie]e se a[teapt= s= le
care nu sunt cunoscute public. Devine informa]ie privilegiat= primeasc=. Formularea este sibilinic=. Principala \ntrebare
doar acea informa]ie necunoscut= publicului, susceptibil= s= care se ive[te este de la cine se a[teapt= ace[tia s= le
conduc= la o modificare sesizabil= a pre]ului. Observ=m c= primeasc= participan]ii? Legea nu r=spunde, dar face
defini]ia nu este una cantitativ=, la limita capabil= s= conduc= trimitere la practicile de pia]= acceptate. Acestea, \n defini]ia
la m=sur=tori, ci una calitativ=: legiuitorului român, care nu preia cu acurate]e textul directivei
• ‘’dac= s-ar fi transmis public’’ face referire la faptul UE \n materie, ar fi – nici mai mult nici mai pu]in – decât
c= efectul pe care informa]ia cercetat= \l produce asupra practici utilizate pe pia]=, agreate de reglementatorul român [i
pre]ului nu poate fi analizat chiar la momentul utiliz=rii sale, ci conforme cu procedurile comunitare. Defini]ia din legea
doar mai târziu, când ea devine public= ([i când pre]ul a mai român= pare a fi una tautologic=. Ce rezult= din ea,
suferit [i alte influen]e, ]ine seama de alt context sau suplimentar, este c= sarcina de a rezolva problema gener=rii
informa]ia nu devine public= ‘’dintr-o dat=’’) sau aceasta, elementelor de drept care fac posibil= \ncadrarea unei
datorit= naturii sale confiden]iale, nu va deveni public= informa]ii legate de tranzac]ionarea produselor derivate pe
niciodat= ([i deci efectul s=u nu poate fi m=surat). m=rfuri ca fiind privilegiat= revine pie]ei reglementate \n sine
Evident, precizarea indic= faptul c= efectul informa]iei prin edictarea propriilor proceduri (se cite[te reglement=ri) \n
nu este unul de constatat, ci de apreciat. Cheia formul=rii materie. {i dac= pia]a nu are aceste reglement=ri? Nu se mai
aprecierii este m=rimea efectului pe care faptul con]inut \n poate califica \n acest caz o informa]ie ca fiind privilegiat=?
informa]ie \l poate avea asupra valorii \n sine, prezente dar – Problema apare datorit= prelu=rii imperfecte a textului
mai ales viitoare – a emitentului/emiten]ilor [i/sau a directivei: practicile nu trebuie neap=rat s= apar]in= unei
instrumentului/instrumentelor financiare pendente, dar nu pie]e anume, ci s= fie rezonabile, s= apar]in= uneia sau mai
neap=rat \n realitate, cât – spune, nu \ntru totul corect legea multor pie]e de acest fel. Deci s= fie acceptabile [i – pe
– asupra a[tept=rilor publicului. aceast= cale, dac= ele lipsesc – s= devin= acceptate.
• ‘’ar putea avea’’ prin asociere, \n efortul de a califica Formularea legiuitorului român conduce la obliga]ia pie]ei
informa]ia ca fiind sau nu privilegiat=, o reac]ie, identificat= ca reglementate de a genera astfel de norme [i reduce
tipic= a publicului, \n raport cu o astfel de informa]ie. cazuistica la situa]iile astfel expres definite, pierzându-se, pe
Dificultatea indus= de aceast= precizare vine din faptul aceast= cale, generalitatea \ncadr=rii rezultat= ca principiu
c= investitorii nu reac]ioneaz= \ntotdeauna \n baza unei din norma european= presupus armonizat=.
singure informa]ii izolate. De regul=, ei iau deciziile ]inând |n cazul persoanelor implicate – se \n]elege profesional –
seama de \ntregul [i complicatul context al momentului. Pe \n executarea ordinelor clien]ilor, informa]ie privilegiat= este [i
cât de incorect ar fi s= nu se ]in= seama de acest lucru cea primit= ([i are, fire[te – complet=m noi - asemenea
(pentru c=, totu[i, \ntr-un context real [i specific cei \n caracteristici) de la clien]i \n legatur= cu ordinele acestora.
cuno[tin]= de informa]ii privilegiate \[i realizeaz= un avantaj), Precizarea pare a fi una redundant=, menirea ei este \ns=
pe atât de nedrept este s= \nr=ut=]e[ti situa]ia unei persoane aceea de a dep=[i orice ambiguitate cu privire la
prin judecarea utiliz=rii de c=tre aceasta a unei informa]ii comportamentul specific al profesioni[tilor, care nu tebuie
privilegiate \ntr-un moment \n care reac]ia publicului cu privire nicicum s= se bucure de un regim derogatoriu. Atât timp cât
la aceasta ar putea fi, pur [i simplu [i din cauze externe, una informa]ia privilegiat= nu a devenit public=, \naintea, \n timpul
exagerat=. sau dup= executarea ordinelor, dac= ea a devenit, totu[i, pe
• ‘’impact semnificativ’’ reprezint= o precizare menit= aceast= cale cunoscut= profesioni[tilor, ea \i calific= pe ace[tia
s= dea substan]= efectului \n sine unei informa]ii asupra drept de]in=tori de informa]ie privilegiat=, cu consecin]ele de
reac]iilor investitorilor pe pia]=. rigoare asupra \ncadr=rii comportamentelor lor.
|ntrucât pre]ul unui instrument financiar variaz= Interesant este faptul c= legea nu extinde caracterul
continuu, este atunci normal ca efectul analizat s= se traduc= privilegiat [i asupra caracteristicilor implicite ale ordinelor (de
printr-un impact semnificativ. Legea nu d= o defini]ie exemplu, cantitatea), ceea ce constituie o sl=biciune
cantitativ= a ceea ce \nseamn= impact semnificativ [i nici, din reclamat= \n sarcina pie]elor [i a intermediarilor, \n special de
p=cate, elementele unei determin=ri calitative. |n condi]iile c=tre investitorii institu]ionali.
acestea, \i r=mâne celui chemat s= califice s= se pronun]e cu
privire la aceasta. B. Manipularea pie]ei
Din \ntreaga analiz= de mai sus se desprinde faptul c=, Manipularea pie]ei este definit=, la modul general, prin
f=r= a se putea nega necesitatea de a se califica o informa]ie enun]area, se \n]elege restrictiv=, a trei situa]ii distincte \n
ca fiind privilegiat=, premiz= [i fundament al incrimin=rii unor care aceasta se poate produce. Asimilarea unei fapte cu una
comportamente abuzive, nu este simplu [i de la sine de a se dintre cele trei o calific= drept manipulare de pia]=.
realiza acest lucru, legiutorul indroducând elementele doar a) Sunt incriminate atât tranzac]iile, cât [i ordinele
de principiu care s= permit= acest lucru [i s= evite – \n acela[i (eventual nefinalizate \n tranzac]ii) care au ca scop nu
timp – o abordare abuziv= a materiei, prin calific=ri automate, investirea/desinvestirea ca atare (care, de altfel, de cele mai
generalizate [i nejustificate, de c=tre autorit=]i. multe ori se realizeaz=), ci producerea de efecte asupra
Cazuistica de pe pia]a de capital este extrem de pie]ei (\n spe]= asupra pre]ului) sau a contextului acesteia.
divers=, de aceea legiuitorul nu a enumerat concret cazurile Sunt incriminate [i ordinele nu numai tranzac]iile reu[ite,
de informa]ii privilegiate, ci grila principial= care permite deoarece [i acestea influen]eaz= contextul pie]ei [i
\ncadrarea \n aceast= clas= a unei informa]ii. De[i se pot perceperea acestuia de c=tre investitori.
identifica situa]ii tipice, \n general \ns= nu se poate vorbi, \n Evident, manevrele incriminate trebuie \nf=ptuite cu
opinia noastr=, de informa]ii propriu-zis privilegiate, ci de inten]ie [i – \n opinia noastr= – interesul oneros este implicit.
informa]ii care, \ntr-un anumit context (comentat mai sus, \n Dou= sunt formele de manifestare incluse \n
baza prevederilor legale) se calific= a fi informa]ii privilegiate. defini]ie:
Aceasta este cheia \n care se introduce de c=tre legiuitor [i 1. când tranzac]iile sau ordinele sunt menite s=-i \n[ele
este firesc s= se utilizeze opera]ional no]iunea de informa]ie pe ceilal]i participan]i cu privire la cerere, ofert= sau pre].
privilegiat=. Evident, participan]ii la pia]= \[i croiesc strategia de
Legea contextualizeaz= no]iunea de informa]ie investire/desinvestire func]ie de situa]ia sau de evolu]ia
privilegiat= \n cazul instrumentelor finciare derivate pe prognozat= de c=tre ei a pie]ei, rezultate din nivelul de
m=rfuri, prin ad=ugarea unei preciz=ri: informa]ia pentru a se echilibru (pre] actual) [i elementele de dinamic= manifestate
califica drept privilegiat= trebuie s= fac=, \n acest caz, parte pe pia]= (evolu]ia pre]ului, cerere [i ofert= activ=). Pentru ca

38
aceasta s= aib= loc \n condi]ii egale [i corecte, elementele de]in, la un moment dat, prin volumul ordinelor plasate, pozi]ii
men]ionate trebuie s= fie cele reale. Influen]area lor dominante pe cerere sau pe ofert=. Pân= aici nu avem \nc=
inten]ionat= ca atare sau – mai grav – denaturarea lor manipulare de pre], mai ales dac= ordinele sunt \n totalitate
conduce atât la posibile prejudicii cât [i la vicierea unei func]ii introduse \n sistem. Aceasta apare \ns= când cineva se
fundamentale a pie]ei: formarea pre]ului corect. opune evolu]iei cresc=toare sau descresc=toare a pie]ei, prin
2. când tranzac]iile sau ordinele sunt menite s= ]in= introducere repetat= de ordine noi la acela[i pre], competitiv
pre]ul la un nivel care nu mai reprezint= nivelul real de \n pia]= sau la pre]uri apropiate, \n locul acelora deja
echilibru al adev=ratei cereri [i oferte. concluzionate \n contracte, situându-se dominant \ntr-o
Subcazul este simetricul subcazului anterior, numai c= pozi]ie de sens contrar acesteia ([i contrar propriilor
acum nu se mai urm=re[te dirijarea pre]ului spre zone interese!): pe cump=rare la sc=derea pre]ului [i pe vânzare la
convenabile, ci \mpiedicarea deplas=rii lui naturale [i cre[terea acestuia. Dar [i \n aceast= situa]ie, avem
p=strarea, de aceast= dat=, \ntr-o zon= preferat=. manipulare de pia]= doar dac= se poate stabili inten]ia de a
Sunt exceptate de la a fi \ncadrate la manipulare de pia]= opri (deci de a ‘’fixa’’) pe aceast= cale evolu]ia pre]ului: deci
faptele pentru care, de[i se pot circumstan]ia situa]iilor de a stopa cre[terea (prin vânz=ri masive), sau sc=derea (prin
generale descrise la punctele 1 [i 2, autorii lor dovedesc c= au cump=r=ri substan]iale), fapte ce concur= la fixarea unui pre]
motive legitime [i care respect= practicile de pia]= acceptate. neconform cu echilibrul real al cererii [i al ofertei, deci cu
Men]iunea urm=re[te transformarea caracterului absolut al valoarea de pia]= la acel moment a activului.
prezum]iei de vinov=]ie \n caracter relativ, pentru f=ptuitorii |ncadrarea automat= a acestei fapte la manipulare de
faptelor \ncadrabile la punctele 1 [i 2. Sarcina de a-[i proba pia]= suscit= – \n opinia noastr= – anumite rezerve. Se
nevinov=]ia, \n baza acestei excep]ii revine \ns= f=ptuitorilor. observ= c= ea se opune volatilit=]ii pie]ei, fapt \ndeob[te
b) Suntem \n situa]ia unei manipul=ri a pie]ei [i când considerat pozitiv, [i are loc \n baza unor câ[tiguri pentru
sunt \ntrebuin]ate, utilizând tranzac]ii sau ordine, procedee contraparte [i pierderi din partea f=ptuitorului. Evident, exist=
fictive sau având drept scop \n[elarea celorlal]i participan]i. ni[te urm=ri \n favoarea acestuia care \i justific= ac]iunea.
Formularea aleas= de legiuitor este deosebit de Opin=m \ns= c= doar caracterul incorect al acestora din urm=
laconic=. Se \n]elege c= ambi]ia sa este aceea de a cuprinde ar trebui s= antreneze incriminarea faptei sale. De altminteri
(\n linia valorific=rii excep]iei de principiu introduse de punctul
[i incrimina toate situa]iile, indiferent de mijloacele prin care s-
(6) al articolulului de lege comentat), exist= situa]ii exceptate
a ajuns la ele (precum simularea), \n care scopul ini]iatorului
expres \n lege de la aceast= incriminare: sus]inerea cursului
este nu cel tranzac]ional, ci crearea unei imagini false asupra
unei ac]iuni de c=tre intermediarul unei oferte publice, dup=
pie]ei, cu scopul de a profita de aceasta.
listarea emitentului.
c) O ultim= categorie de manipulare de pia]= acoper=
b) tranzac]ii \ncheiate \n scopul influen]=rii valorii
influen]area sau tentativa de influen]are a pie]ei nu prin
pre]ului de \nchidere (fapt= \ncadrabil= \n cazul general a1).
tranzac]ii sau ordine, ca \n cazul primelor tipuri de manipul=ri
Din nou, nu este incriminat= tranzac]ionarea la
enun]ate mai sus, ci prin difuzare de informa]ii false sau
\nchidere, ci scopul ei (influen]area valorii pre]ului de
tenden]ioase, inclusiv prin canale de diseminare \n mas= sau \nchidere, indiferent c= aceast= valoare a fost atins= prin
Internet. De data aceasta, formarea pre]urilor nu mai este mijloace regulamentare).
influen]at= de activitatea direct tranzac]ional= a f=ptuitorilor, Valoarea de \nchidere este una static=, ea nu mai poate
ci de reac]iile tranzac]ionale ale publicului indus \n eroare. fi corectat= pân= a doua zi prin reac]ia corectiv= a pie]ei. Ea
Este incriminat= inclusiv diseminarea vinovat= a este o informa]ie cu valoare special=, intr= \n statistici [i
zvonurilor [i a [tirilor false. creaz= o imagine asupra zilei de tranzac]ionare [i – mai ales
Se incrimineaz=, de asemenea, manipularea cu inten]ie – a trendului pentru ziua urm=toare, util pentru preg=tirea
a publicului prin pres= de c=tre jurnali[ti, dac= aceasta are loc strategiilor pe termen scurt ale investitorilor. |n aceasta
cu scop oneros, altminteri – \n cazul disemin=rii de informa]ie const= [i efectul manipulator al faptei incriminate.
fals= cu poten]ial de a influen]a pia]a – urmând a fi luate \n |n plus, aceast= valoare poate intra \n calculul de
considerare regulile care reglementeaz= activitatea specific regularizare a pre]urilor diveselor produse derivate.
jurnalistic= a acestora. c) fructificarea avantajului disemin=rii publice a unor
Se observ= c= defini]iile sunt de un \nalt grad de opinii proprii [i a influen]=rii, pe aceast= cale, a pre]ului unui
generalizare, bazându-se pe definirea scopului [i – nu instrument din propriul portofoliu, f=r= a face anterior cunoscut
\ntotdeauna – a rezultatului fraudulos. Faptele ca atare acest conflict de interese (fapt= \ncadrabil= la cazul general c).
urmeaz= a fi calificate, func]ie de circumstan]e. Pentru a Primul comentariu este unul formal: ca [i \n cazul altor
\nl=tura \ns= orice posibilitate de interpretare, datorit= gravit=]ii norme, dar parc= mai nefericit, textul directivei europene este
lor, legea calific= direct trei cazuri de manipulare de pia]=: preluat defectuos semantic.
a) situa]ia când fixarea pre]urilor de vânzare [i de Avem de a face cu urm=toarea succesiune de ac]iuni [i
cump=rare \n pia]= (sau crearea altor condi]ii incorecte de inac]iuni:
pia]=) este ob]inut= prin acapararea [i utilizarea, \n acest  f=ptuitorul a achizi]ionat un instrument financiar;
scop, de c=tre f=ptuitor (sau de c=tre un grup de f=ptuitori  f=ptuitorul se pronun]= public favorabil cu privire la
care ac]ioneaz= concertat) a pozi]iilor dominante pentru valoarea instrumentului financiar sau a emitentului acestuia;
cerere sau ofert= (fapt= \ncadrabil= la cazul general a 2).  f=ptuitorul nu face cunoscut faptul c= are de câ[tigat
Formularea legiuitorului, pentru a fi \n]eleas=, are din aprecierea valorii instrumentului financiar;
nevoie de câteva deslu[iri:  \n urma referirilor favorabile ale f=ptuitorului valoarea
 pre]urile men]ionate nu sunt (\nc=), de aceast= dat=, instrumentului cre[te (efectul manipul=rii de pia]= propriu-zise);
pre]urile de tranzac]ionare, ci pre]uri interne ale pie]ei (ask [i  f=ptuitorul valorific= sau \nregistreaz= alt avantaj \n
bid), traducând cele mai competitive ordine de vânzare [i de urma aprecierii valorii instrumentului.
cump=rare, cu poten]ial decisiv de a impune \ns= pre]urile de {i \n aceast= situa]ie opin=m c= incriminarea poate
tranzac]ionare; na[te rezerve. De fapt, ceea ce este pe deplin imputabil
 pozi]iile dominante se refer= la cele exprimate la un f=ptuitorului este neanun]area conflictului de interese. Norma
moment dat \n pia]=, pe cerere [i pe ofert=, [i nu pe de]ineri; ar fi fost corect s= con]in= aceast= nuan]=, cuprins= \n textul
 calificarea de ‘’dominant’’ este una circumstan]ial= [i directivei, c= f=ptuitorul urm=re[te deliberat, prin declara]iile
nu cantitativ=, calificat= prin efectul sau (fixarea pre]urilor de sale, s= creasc= artificial pre]ul de pia]= al instrumentului
vânzare sau de cump=rare). financiar. Astfel exprimat=, avem \ntr-adev=r \ntrunite
Evident, exist= \n pia]= situa]ii \n care mari investitori condi]iile standard pentru o manipulare de pia]=.

39
General magistrat dr. DAN VOINEA
Prof. VASILE L+P+DU{I

D
g=rzii legionare, Constantin Savu, a interzis f=r= motive, vizitele
e-a lungul timpului instan]ele militare au membrilor familiilor de]inu]ilor politici la \nchisoarea Jilava. La
solu]ionat o serie de cauze penale de o protestele familiilor de]inu]ilor, colonelul Opri[, comandantul
complexitate deosebit=, a[a cum au fost cele \nchisorii, a sesizat telefonic, Ministerul de Interne, fiind trimis la
privind activitatea legionar= terorist=. Aceast= activitate a fa]a locului colonelul {tefan Z=voianu pentru aplanarea
fost rezultatul unui plan dinainte chibzuit [i executat \n ne\n]elegerilor. Acesta, sosit la Jilava, le-a spus protestatarilor,
asocia]ie de c=tre instigatori, complici [i agen]i executori, cu ur= [i dorin]= de r=zbunare, urm=toarele : “Ce rost au vizitele
\nscri[i \n mi[carea legionar=. Este vorba de asasinarea acestea aproape zilnic? Eu când eram arestat nu aveam voie s=
profesorilor universitari Nicolae Iorga [i Virgil Madgearu, primesc pe nimeni”! “Nu [tiu pân= când va mai putea tineretul s=
asasinatele s=vâr[ite la \nchisoarea militar= Jilava [i la mai rabde, abia \l mai ]in ! Dup= mine trebuie s= li se pun=
Prefectura Poli]iei Capitalei, \n noaptea de 26-27 noiembrie [treangul de gât, a[a cum au pus [i ei altora!”
1940, precum [i din p=durea Balota-Vl=sia, situat= pe |n continuare, colonelul Z=voianu a mers c=tre intrarea \n
[oseaua Bucure[ti – Ploie[ti. Cercet=rile au fost conduse de fortul \nchisorii [i s-a adresat legionarului C. Savu, cu urm=toarele
c=pitanul Ion Rasoveanu, procuror la Curtea Criminal=, fiind cuvinte: “Mergem acum \n interiorul \nchisorii [i vom vedea ce
finalizate \n luna iunie 1941, când s-a dat ordonan]a definitiv= putem face pentru aplicarea planului nostru. Mâine toat= ziua
\n cauz=. suntem prea ocupa]i cu dezgroparea c=pitanului (Corneliu Zelea
|n ziua de 9 iulie 1941, Curtea Mar]ial= a \nceput dezbaterile Codreanu) [i nu vom avea atâta timp”. Apoi, Z=voianu [i \nso]itorii
\n procesul privitor la asasinatele men]ionate, \ntre toate faptele s=i i-au vizitat pe de]inu]ii politici \n celulele lor, manifestându-[i [i
existând o strâns= leg=tur=. Au comp=rut \n fa]a Cur]ii 17 acuza]i, de aceast= dat= pornirea [i ura contra acestora, \ndeosebi
lipsind 20 acuza]i, care au disp=rut dup= comiterea faptelor. Din \mpotriva colonelului Gherovici [i a generalului Gabriel
partea acuz=rii au participat 217 martori. Completul de judecar= Marinescu. |n diminea]a zilei de 26 noiembrie 1940, \n urma
audiindu-i pe fiecare. Sentin]ele pronun]ate au fost pe m=sura zvonului c= osemintele lui Corneliu Zelea Codreanu [i ale
faptelor s=vâr[ite: 20 acuza]i condamna]i la moarte; 5 acuza]i celorlal]i legionari uci[i \n timpul regimului trecut s-ar afla
condamna]i la munc= silnic=; 6 acuza]i la câte 10 ani \nchisoare \ngropate \n apropiere de fortul Jilava, s-a deplasat la \nchisoare
corec]ional=. comisia special= de anchet= criminal= (condus= de Eugen
Din ordonan]a definitiv= (rechizitoriu \ntocmit de procuror), B=nescu), \nso]it= de medicul legist Valentin Sava [i prefectul
vom prezenta principalele aspecte \n leg=tur= cu asasinatele Z=voianu, pentru identificarea cadavrelor, \n cazul când ar fi fost
teroriste. deshumate.
|n ziua de 5 octombrie 1940, colonelul \n retragere {tefan |n seara de 26 noiembrie, \n jurul orei 20.00, s-a adunat pe
Z=voianu a fost numit prefect al Poli]iei Capitalei, g=sind ca platoul, din fa]a Prefecturii Poli]iei Capitalei, garda legionar=
secretar general pe maiorul \n retragere Constantin Or=[eanu. care urma s=-i schimbe, \n acea sear=, pe legionarii care
La sfâr[itul lunii octombrie 1940, printr-o decizie f=cuser= de gard= la |nchisoarea Jilava \n ultimele 24 ore [i a
ministerial=, s-a dispus \ncadrarea legionar= \n Poli]ia de Stat, plecat cu automobilul break al poli]iei, sub comanda comisarului
ca dublur= pe lâng= poli]i[tii de carier=. legionar Gheorghe Cre]u. Asupra lor, cei din grad= aveau patru
|nc= de la data de 24 septembrie 1940, pe timpul când era pistoale “Mauser”, primite de la Romulus Opri[. Aceste g=rzi
prefect, generalul C. Dona, au fost predate comandantului erau compuse, \n mod obi[nuit, fie din legionari studen]i, fie din
legionar Romulus Opri[, devenit ulterior chestor \n Prefectura membri ai corpului muncitoresc legionar, \n special de la
Poli]iei, 10 pistoale automate tip militar, Mauser, calibru 7,63, cu Societatea de Transporturi Bucure[ti (S.T.B.).
mini]ia respectiv=. Ulterior, la 6 noiembrie, din ordinul colonelului Cu toate c= \[i terminase formal serviciul, \n seara de 25
Z=voianu, s-au mai predat ultimele 10 pistoale de acela[i tip, noiembrie 1940, totu[i legionarul Constantin Savu a r=mas la
apar]inând poli]iei judiciare, legionarului poli]ist E. {iocariciu. |nchisoarea Jilava [i \n ziua de 26 noiembrie. |n jurul orei 21.00,
La data de 27 septembrie 1940 s-a \nceput, la Prefectura automobilul break cu garda legionar= a sosit la |nchisoarea Jilava,
Poli]iei, \ntocmirea unor liste \n care erau trecu]i cei \nvinui]i c= iar imediat dup= aceasta a venit, cu un alt automobil Dimitrie
luaser= parte la prigoana contra legionarilor de sub vechiul Grozea, comandantul corpului muncitoresc legionar, chestorul
regim. Aceste liste au fost prezentate de C. Or=[eanu, legionar Romulus Opri[ [i comisarul Grimalsky. S-a f=cut
secretarul general al Prefecturii de Poli]ie, colonelul Rio[ianu, schimbarea g=rzii vechi cu cea nou=.
subsecretar de stat, care urma s= le rezolve, \n sensul ca unele Aproape de ora 24.00, s-a prezentat, la intrarea \n fort,
persoane s= fie arestate, \ntocmindu-le acte de dare \n judecat=. legionarul Marcu Octavian, fiind introdus \n interior de c=tre
Pe baza acestor liste au \nceput arest=rile care se f=ceau de comisarul legionar Gheorghe Cre]u.
c=tre poli]i[ti legionari, aresta]ii erau fie re]inu]i la Prefectura La scurt timp, Dimitrie Grozea i-a adunat \n corpul de
Poli]iei, fie \ncarcera]i la \nchisoarea militar= Jilava, f=r= gard= pe to]i legionarii [i le-a ]inut o cuvântare, \n care le-a spus
\ndeplinirea vreunei forme legale, \nc=lcându-se astfel c= a sosit momentul s=-i r=zbune pe C=pitan [i pe camarazii
dispozi]iile categorice date de subsecretarul de stat Rio[ianu de omorâ]i, urmând s=-i execute pe de]inu]ii politici. Dup= aceea,
a li se \ntocmi acte de dare \n judecat=. D.G. a repartizat echipele de executan]i, care le avea trecute pe
Pre[edintele Comisiei speciale de anchet= criminal=, o list=.
Eugen B=nescu, a intervenit \n nenum=ratele rânduri ca s= |n executarea ordinului primit, echipele de legionari au
\nceteze arest=rile ilegale [i intern=rile la Jilava, dar nu s-a ]inut p=truns \n celule [i i-au suprimat pe to]i de]inu]ii, cu excep]ia
seam= de aceste ordine. Astfel, pe lâng= cei 28 aresta]i cu plutonierului Ciurea Nicolae. Cei asasina]i sunt urm=torii:
mandate \n regul=, mai erau 37 aresta]i f=r= mandate,  celula nr. 1 – Moruzov Mihail, fostul director al
\ncarcera]i la Jilava, dup= bunul plac al poli]iei legionare. Serviciului Secret de Informa]ii;
|ncepând din data de 25 noiembrie 1940, comandantul  celula nr. 2 – colonelul Gherovici {tefan;

40
 celula 3 – Victor Iamandi, fost ministru de justi]ie, focuri de arm= asupra aresta]ilor, ucigându-i.
maiorul Damian Frederic, sublocotenentul Cinghi]= Traian; Dup= ce a terminat aceast= isprav=, echipa de legionari s-
 celula 4 – generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al a dus s=-l caute pe comisarul Alexandru Davidescu, care fusese
Poli]iei Capitalei [i fost ministru al Ordinii Publice; ridicat de la Jilava [i se afla \n arestul poli]iei, la dispozi]ia comisiei
 celula nr. 5 – colonelul Zeciu Vasile, fost prim-procuror de anchet= criminal=, dar nu l-au mai g=sit.
al Tribunalului Militar al Capitalei; Davidescu fusese ridicat cu pu]in timp \nainte, \mpreun=
 celula nr. 6 – maiorul Popescu Alexandru Marinaru, cu comisarul arestat Ionel Dumitrescu [i du[i cu ma[ina \n
maiorul Macoveanu Aristide; p=durea Balota – Vl=sia de pe {oseaua Bucure[ti – Ploie[ti,
 celula nr. 7 – generalul Arge[eanu Gheorghe, fost prim- unde au fost \mpu[ca]i. Ionel Dumitrescu care, printr-o
ministru, colonelul Panaitescu Anibal; adev=rat= minune, a reu[it s= scape cu via]=, de[i era ciuruit de
 celula nr. 8 – maiorul Dinulescu Iosif, din Legiunea de gloan]e, a ajuns cu o ma[in= la Ploie[ti, ascunzându-se la un
Jandarmi Ilfov; prieten.
 celula nr. 9 – generalul Benglin Ion, fost inspector La \ntreb=rile procurorilor militari, prefectul Z=voianu, a
general al Jandarmeriei; declarat c= nu [tia nimic de cele \ntâmplate, de[i i se raportase
 celula nr. 10 – jandarmii St=nciuc Ion, Sârbu de c=tre comisarul de serviciu despre crimele comise. Aceea[i
Constantin, Ta[c= Vasile, Z=inescu Nicolae, Niculescu atitudine de negare a crimelor a avut-o [i fa]= de generalul
Gheorghe, Popescu Constantin, Oancea Gheorghe, Cr=ciun Petroviceanu, ministrul de interne, care a venit la Prefectur=.
Neac[u [i Gheorghiu Petre; Cadavrele celor asasina]i \n arestul poli]iei au fost duse de
 celula nr. 11 – agen]ii de poli]ie Ichim Zugravu Eugeniu, Cre]u, Grimalschi [i Marcu \n p=durea B=neasa. {eful arestului,
Coman Paraschiv, Balint Ion, Lolescu Stanciu, Com[a Ion T=n=sescu, a dat ordin s= se spele sângele din celule,
Gheorghe, M=rcule] Olimpiu, Radu Mihai, B=rbulescu Nicolae, pentru \nl=turarea urmelor crimelor.
Boghici Gheorghe [i Marin Dumitru; Pe culoarele Prefecturii de Poli]ie se aflau foarte mul]i
 celula nr. 15 – Niky {tef=nescu, fost subdirector al legionari \narma]i, fapt ce i-au determinat pe reprezentan]ii
Serviciului Secret de Informa]ii; Parchetului s= se retrag=.
 celula nr. 16 – maiorul Blebea Alexandru; Poli]i[tii care au sesizat Parchetul despre crimele de la
 ceula nr. 17 – Panova Ion, fost chestor de poli]ie, Jilava [i Prefectur= au fost amenin]a]i cu moartea de c=tre
Bonea Niculescu, Reiner Otto, Constantinescu Lauren]iu, prefectul Z=voianu [i maiorul Or=[eanu.
Malenschi Petre, G=man Nicolae, Iordache Ion Iord=nescu, De asemenea, colonelul Opri[, comandantul \nchisorii
Horwath Iuliu [i Horwath Victor, fo[ti agen]i de poli]ie, Jilava, a fost chemat la telefon de Z=voianu [i tras la r=spundere
Vârfureanu Mihai, fost comandant legionar, Diculescu Virgil, fost pentru c= a comunicat autorit=]ilor crimele comise \n \nchisoare.
student (fiul celui mai mare comerciant de vinuri din Bucure[ti); |n ziua de 27 noiembrie
 celula nr. 18 – Boule] Constantin, Patriciu Pavel, 1940, prefectul Z=voianu a dat
urm=torul ordin scris chestorului
Lescenco Nicolae, Marius Bo]u, Miron Tudor, Bileca Dumitru,
Clon]a, [eful Poli]iei Judiciare:
Bileca Nicolae, Bobocea Nicolae, Georgescu Marin, Cule]iu
“Da]i imediat toate cartu[ele ce le
Constantin, Dumitrescu Spiru [i Bl=nu]= Nicolae, fo[ti agen]i de
ave]i asupra dumneavoastr=,
poli]ie, Petre Tudor, fost jandarm;
 celula nr. 19 – Radu Pascu, fost prim-pre[edinte al
pentru pistoalele Mauser,
legionarului Marcu”.
Cur]ii de Apel Bucure[ti, lt. col. Negulescu Dumitru, fost prim-
Acest ordin a fost executat
pre[edinte al Tribunalului Militar Cluj. \n aceea[i zi, predându-i-se
Dup= repartizarea echipelor pe celule, Dimitrie Grozea a legionarului Marcu, unul dintre
dat legionarilor consemnul s= scoat=, cu b=gare de seam= [i uciga[ii de la Jilava [i din arestul
f=r= a fi observa]i de de]inu]i, lac=tele de la u[i [i, dup= trecerea Prefecturii, 5.000 cartu[e calibru
rondului militar, s= intre \n celule [i s= \mpu[te de]inu]ii. 7,65, pentru revolver Mauser.
Unul dintre legionari, Gheorghe Cre]u, \n declara]iile sale,
ar=ta, c= “... am intrat \n celula care mi-a fost repartizat=, unde
i-am g=sit pe de]inu]i \n picioare [i, la vederea mea, ace[tia Va urma.
[i-au pus p=turile \n cap, dup= care i-am \mpu[cat.” La plecare
G.C. le-a mai tras fiec=ruia câte un glon] \n cap.
Dup= ce au terminat asasinatele, legionarii au mers la
Corpul de gard= [i au cântat cântece legionare, apoi s-au
deplasat la mormântul lui Corneliu Zelea Codreanu. La scurt
timp, terori[tii au ie[it pe poarta \nchisorii. Romulus Opri[,
Grimalschi, Cre]u Gheorghe [i Marcu Octavian au plecat la
Prefectura Poli]iei Capitalei.
Despre cele \ntâmplate, cu toate c= s-au raportat
evenimentele, prefectul Poli]iei, colonelul Z=voianu a dat ordin
s= nu se raporteze nimic autorit=]ilor despre cele \ntâmplate la
Jilava.
Când au sosit la Prefectura Poli]iei, Cre]u, Grimalschi [i
Marcu au coborât \n arestul poli]iei sociale, unde, g=sindu-l pe
[eful arestului, legionarul Ion T=n=sescu, i-au spus c= i-a
terminat pe cei de la Jilava, urmând s=-i execute [i pe cei care
\i are aresta]i.
Intrând \n celulele, unde se aflau aresta]ii, pe motivul c=
i-au prigonit pe legionari, comisarii de carier= Paul Voinescu,
Nicolae Suciu [i Nicolae Gheorghe Ralet, au tras mai multe

41
42
Procuror MARIAN CAPOT+,
[ef birou \n Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i {usti]ie
Prof. VASILE L+P+DU{I
Crea]iile milenare ca piramidele, templele grece[ti, luate, vila a fost “c=lcat=” de ho]i, care au distrus sistemul de
construc]iile medievale, arta me[te[ugarilor medievali, alarm= [i au p=truns \n interior printr-o fereastr= din spate,
ca [i minunatele realiz=ri ale epocii moderne sunt sustr=gând mai multe tablouri, dou= icoane, \mbr=c=minte [i
m=rturii gr=itoare despre puterea de crea]ie a omului. aparatur= electronic=. Cercet=rile au fost efectuate de o
“Omul – scria \n]eleptul Pascal – nu este decât o trestie, echip= de poli]i[ti din I.P.J. Ilfov, dar sp=rg=torii nu au fost
cea mai fragil= din natur=, dar este o trestie gânditoare”. prin[i, cazul \nregistrându-se cu A.N.
Iat= de ce legile timpurilor au ocrotit persoana |n calitatea sa de pre[edinte al Holdingului S.C. Erba[u
uman=, sanc]ionându-i pe cei care atentau la via]a [i Total Construct, Erba[u era cunoscut [i se afla \n rela]ii cu o
integritatea corporal=, la libertatea sau demnitatea serie de persoane din sfera politic= [i domeniul afacerilor
omului. Via]a este bunul cel mai de pre] al omului, fiind construc]iilor, presei, sportului [i chiar a institu]iilor statului de
d=ruit= o singur= dat=. drept, fiind apreciat de acestea.
Niciodat= nu s-a putut renun]a la ocrotirea fiin]ei
umane, mai mult chiar, legea penal= \i sanc]ioneaz= [i pe Dup= trei zile de fr=mânt=ri, Erba[u a trecut \n
cei care determin= sau \nlesnesc sinuciderea unei lumea de veci
persoane, pornind de la ideea c= via]a apar]ine societ=]ii |n diminea]a zilei de sâmb=t=, 19 iunie 2004, Erba[u l-
[i c= nici-o persoan= nu are dreptul s=-i \nlesneasc= a contactat telefonic pe administratorul vilei, Dinu Dan
acesteia renun]area la via]= sau s-o determine s= comunicându-i c= vine singur la vil=, \n jurul orei 17.00,
p=r=seasc= via]a. rugându-l s=-i preg=teasc= sauna pentru relaxarea obi[nuit=.
Societatea democratic= din ]ara noastr= urm=re[te Dup= ce a luat m=surile necesare pentru \ndeplinirea dorin]ei
s= creeze o stare de optimism, de \ncredere \n via]=, dar, patronului, spre prânz, Dinu s-a deplasat la locuin]a sa pentru
din p=cate, num=rul omuciderilor [i al sinuciderilor este a servi masa.
\n continu= cre[tere. La re\ntoarcere, acesta l-a g=sit pe Erba[u \n vil= care
Practica judiciar= ne-a demonstrat c=, \n aflarea deja folosise sauna, iar autoturismul \l avea parcat pe o alee
adev=rului \n leg=tur= cu moartea suspect= a unei din curte. Patronul se prezenta \ntr-o form= fizic= [i psihic=
persoane, se desf=[oar= o mul]ime de activit=]i deosebit=, nu d=dea semne de fr=mânt=ri.
investigative, care trebuie coroborate \ntre ele. Cu o sear= \n urm=, Erba[u participase la ziua
|n acest fel s-a procedat [i \n cazul mor]ii violente a onomastic= a unui vechi prieten, Ilie Marian, specialist \n
omului de afaceri Erba[u Mihail, caz mediatizat foarte construc]ii metalice, zi serbat= \n comuna Corbeanca, la
mult atât \n ]ar= cât [i \n str=in=tate. familia }ân]=reanu. A[a cum au declarat ulterior \n fa]a
La elucidarea evenimentului [i-au adus o organelor de cercetare penal=, ace[tia l-au caracterizat pe
contribu]ie important= procurorii din Parchetul de pe Erba[u ca pe un om cinstit [i corect \n afaceri. De altfel [i
lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, Parchetul de pe ceilal]i audia]i \n cauz=, l-au caracterizat numai \n mod
lâng= Tribunalul Bucure[ti, poli]i[ti [i criminali[ti din pozitiv.
Inspectoratul General al Poli]iei Române [i medici legi[ti Dup= saun= [i o scurt= odihn=, \n jurul orelor 18.00,
din Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Erba[u s-a deplasat la “Vila 23”, aflat= \n apropiere,
Minovici”. administrat= de Radu Tudor, re\ntorcându-se la orele 20.30.
La \ntoarcerea la vil=, Dinu a sesizat c= patronul s=u se
Date biologice afl= sub influen]a b=uturilor alcoolice, iar la cererea acestuia
Erba[u Mihail urma s= \mplineasc=, la 1 noiembrie i-a servit masa. La scurt timp, a dat drumul la cei trei câini [i
2004, vârsta de 62 ani. S-a n=scut pe meleagurile arge[ene, a aprins luminile \n toat= curtea, a[a cum proceda de fiecare
\n comuna Launele, era de profesie inginer constructor, iar dat=, dup= care a plecat acas= [i s-a re\ntors a doua zi, \n
dup= 1990 a devenit patronul mai multor firme care aveau ca jurul orelor 18.15.
obiect de activitate construc]ii [i repara]ii de imobile. La orele 14.30, Erba[u a primit vizita lui Radu Tudor
Domicilia \n Bucure[ti pe strada Nicolae G. Caranfil nr. (administratorul “Vilei 23”), prilej cu care au discutat despre
77, dar avea [i o re[edin]= de var= \n comuna Snagov, strada alegerile locale aflate \n plin= desf=[urare. Apoi, E.M. s-a
Zorelelor nr. 1, jude]ul Ilfov. Erba[u obi[nuia s= se deplaseze deplasat la sec]ia de votare, unde [i-a exprimat votul
de dou= ori pe s=pt=mân=, pentru a se relaxa, la vila din |n seara zilei de 20 iunie, \nainte de a pleca, Dinu a vrut
Snagov, uneori fiind \nso]it de familie (so]ie [i fii lor Alexandru s= scoat= câinii din cu[ti, \ns= Erba[u i-a spus c= se ocup= el
[i Cristian) sau de prieteni. Vila avea \n exterior o piscin= [i de aceast= problem= [i le va da mâncare atât lor cât [i
gr=din= cu pomi care erau supravegheate [i \ntre]inute de porumbeilor (primi]i \n dar de la prietenul s=u, ziaristul
numitul Dinu Dan, angajat, \n urm= cu trei ani, f=r= contract Avramescu Lucian).
de munc=, cu domiciliul \n Snagov. |n asigurarea pazei vilei, Pe Dinu l-a [ocat un singur lucru, respectiv, c= discu]iile
Dinu era ajutat de trei câini (doi ciob=ne[ti germani [i un cu patronul c=ruia i-a comunicat c= un pom din gr=dina casei
ciob=nesc mioritic). s-a ve[tejit, acesta i-a spus, pe un ton melancolic, c= nu are
|n cadrul familiei Erba[u erau rela]ii armonioase, iar \n nici o importan]= c=, “[i noi ne usc=m”.
afaceri participau cu to]ii, cu excep]ia fiului cel mic Alexandru. |n noaptea de 20/21 iunie, \n fa]a por]ilor vilei lui Erba[u
|n luna martie 2004, cu toate m=surile de securitate a oprit o ma[in=, la volanul c=reia se afla Erba[u Alexandru,

43
fiul cel mic al patronului, fiind \nso]it de dou= tinere. Dup= ce  sprâncenos drept \n 1/3 inferioar= o plag= vertical=,
a studiat terenul, E.A. [i-a dat seama c= tat=l s=u se afla \n cu margini neregulate de 1,5 cm;
cas= [i a renun]at s= intre, \ntorcându-se cu cele dou= fete la  la piramida nazal= o echimoz= violacee, iar la
Bucure[ti. r=d=cina nasului o plag= cu margini neregulate cu lungimea
|n diminea]a zilei de 21 iunie, Erba[u trebuia s= revin= de 0,8 cm, relativ vertical=;
la domiciliul s=u din Bucure[ti, urmând s= participe la [edin]a  o plag= cu margini netede ce pornea din regiunea
cu directorii care f=ceau parte din Holdingul S.C. Erba[u mentonian=, cu un traiect oblic ascendent spre comisura
Total Construct. |n seara aceleia[i zile era planificat s= fie la bucal= dreapt=;
o emisiune a postului de televiziune O.T.V., fiind  o excoria]ie de circa 2,5 cm pe ambele buze, \n
interlocutorul lui Dan Diaconescu. jum=tatea dreapt=;
|n]elegerea pentru realizarea emisiunii avusese loc \n  mai multe excoria]ii violacee de 0,5/0,3 cm [i 1/0,5
ziua de 14 iunie, când, telefonic, Erba[u \l contactase pe cm \n jum=tatea dreapt= [i câte o plag= cu margini
directorul postului de televiziune, Dan Diaconescu, neregulate cu lungimea de 0,8 cm;
solicitându-i s= vin= la OTV pentru a vorbi despre “mafia din  crepita]ii osoase ale hemitoracelui drept [i mobilitate
construc]ii [i tot ce se \ntâmpl= \n construc]ii”. anormal= \n 1/3 inferioar= a coapsei stângi, aflat= la o
Emisiunea trebuia realizat= \n seara zilei de 17 iunie, distan]= de 60 cm fa]= de planul plantar.
\ns= a doua zi, dup= convorbirea telefonic=, Erba[u l-a Cadavrul prezenta lividit=]i cadaverice de culoare
contactat din nou pe Dan Diaconescu [i i-a spus c= este bine violacee dispuse pe p=r]ile dorsale \n stadii de hipostaz=.
s= o realizeze pe 21 iunie, dup= alegerile locale. |n timpul verific=rilor \mprejurimilor vilei [i \n interiorul
Aproape de miezul nop]ii, Mihail Erba[u l-a sunat pe fiul acesteia s-au constatat urm=toarele:
cel mare, Cristian, comunicându-i ca diminea]a s= coboare  vila [i poarta de acces \n curte nu prezentau urme ale
cu 30 de minute mai devreme la [edin]a cu directorii, adic= la unei spargeri (poarta \nchizându-se [i deschizându-se prin
orele 06.00, \ntrucât el mai \ntârzia o or=. comand= electronic=);
|n aceea[i noapte, Erba[u l-a contactat telefonic pe  obiectele situate \n interiorul casei suferiser= unele
vechiul s=u prieten Neculai On]anu [i l-a felicitat pentru modific=ri, ca urmare a faptului c= membrii familiei
victoria \n realegerea \n func]ia de primar al Sectorului 2. De p=trunseser= deja \n imobil;
asemenea, l-a apelat telefonic, de mai multe ori, [i pe un alt  \ntr-o \nc=pere de la demisol, prev=zut= cu u[=
prieten, ziaristul Lucian Avramescu, dar nu a reu[it s=-l metalic=, s-a descoperit, pe podeaua din ciment, o lumânare
contacteze. de culoare alb= cu inser]ii argintii, având urme de ardere. Pe
Acesta din urm=, \n declara]iile date organelor \ndrituite o lungime de 5 cm de la lumânare spre u[a metalic= s-au
cu solu]ionarea cazului Erba[u, a relatat c= M.E. p=rea, \n observat stropi de culoare brun ro[cat=, a c=ror densitate se
ultimul timp, a fi sup=rat [i i-a spus c= “nu se mai poate m=rea pe direc]ia u[ii. Pete de culoare brun ro[cat=, ce
respira cu =[tia... [i pierde o serie de licita]ii pe care firme, p=reau a fi de sânge, s-au descoperit [i pe un sac de iut=. |n
abia \nfiin]ate, le câ[tig= nejustificat...” partea de sus a \nc=perii (plafonul), pe dou= coloane de ap=,
|n diminea[a zilei de 21 iunie, Erba[u Cristian, se afla un cordon de culoare galben= \mpletit [i o cravat= de
constatând c= tat=l s=u nu ap=ruse la [edin]a cu directorii, culoare maro, prezentând dou= noduri.
fapt neobi[nuit, l-a apelat la telefonul mobil, dar acesta nu a Pe podea, sub cele dou= ]evi de ap=, s-a g=sit o bucat=
r=spuns. Imediat, Cristian l-a sunat la telefon pe “omul de de cordon din acela[i material, extremit=]ile acestuia
cas=” Dinu Dan pe care l-a rugat s= mearg= imediat la vil= s= sugerând c= a fost rupt din cordonul \nodat. Sub “la]ul” din
vad= ce se \ntâmplase, ceea ce a [i f=cut. Dup= ce a verificat tavan se afla o cutie de carton, plin= cu c=r]i. |n acela[i loc,
camerele vilei [i nu l-a g=sit pe M.E., Dinu a ie[it pe teras= [i printre alte obiecte, mai era un cancioc de zidar cu mâner din
a observat c=, \n spatele casei, \n piscina aproape f=r= ap=, plastic, prezentând, pe partea interioar=, mai multe pete de
se afla Erba[u Mihail mort, c=zut cu fa]a \n jos, \mbr=cat doar culoare brun ro[cat=. Toate aceste obiecte au fost ridicate de
cu pantalonii, c=ma[=, ciorapii [i pantofii. Dinu s-a apropiat criminali[ti \n vederea examin=rii \n laboratoarele de
de cadavru [i l-a \ntors cu fa]a \n sus, dup= care i-a specialitate;
comunicat lui Erba[u Cristian c= tat=l s=u era mort. Apoi tot  din liftul de acces la demisol, criminali[tii au ridicat
Dinu a sesizat organele de poli]ie despre eveniment, care au urme papilare [i palmare. Pe podeaua liftului se aflau urme
trimis o echip= operativ= la locul faptei. de cear= alb= provenite de la o lumânare;
 \nc=perile vilei nu prezentau urme de r=v=[ire, cu
Investigarea locului faptei excep]ia dormitorului situat la etajul 1. |n holul de acces \n
|ntre timp, la vil= au venit: so]ia [i cei doi fii ai dormitor, pe clan]a u[ii, au fost descoperite mai multe urme
decedatului, fratele acestuia Erba[u Ion [i avocata Paula papilare stratificate, ce p=reau a fi de sânge;
Iacob, bun= prieten= a familiei.  pe partea inferioar= a balustradei de la teras= se
La ora 08.20, la locul evenimentului a ajuns [i asistenta aflau urme de sânge, posibil l=sate de palmele unei
medical= Savin Adriana de la Sta]ia de salvare S=ftica, care persoane. circumferin]a acestora era de 15 cm, iar distan]a
a consemnat decesul, apreciind c= moartea s-a produs cu cel \ntre ele de 42 cm. |ntre cele dou= urme [i brâul de beton de
pu]in o or= \n urm=. |ntrucât cadavrul avea membrele la baza balustradei este o \n=l]ime de 72 cm, iar pân= la
inferioare \n mod nefiresc, a b=nuit c= acestea erau fundul piscinei 8,90 m.
fracturate. Aspecte de la locul evenimentului \n foto de la 1 la
|n jurul orelor 09.30, la locul faptei s-a prezentat o |n urma necropsiei, efectuat= de medici din Institutul
echip= complex= de cercetare, condus= de Marius Iacob, Na]ional de Medicin= Legal= “Prof. dr. Mina Minovici”
prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lâng= Tribunalul Bucure[ti, s-a concluzionat urm=toarele: “Moartea lui
Bucure[ti, care a declan[at activit=]ile investigative, \n raport Erba[u Mihail a fost violent=, ea datorându-se
de particularit=]ile evenimentului [i locului faptei. hemoragiei interne consecutive unui politraumatism cu
|n ceea ce prive[te cadavrul, medicul legist a constatat rupturi de organe interne (artera aort=, pericardul,
mai multe leziuni de violen]=, printre care: diafragma, ficatul [i mezentenul) [i fracturi multiple
 frontal median cu placard excoriat de 1/1 cm; (craniene, piramid= nazal=, stern, coastele bilaterale,

44
coloana vertebral=, bazin, femur stâng [i rotul= stâng=).” ancorele tavanului [i ]evile cu ap= de care fusese legat
S-a apreciat c= leziunile interne [i externe constatate la cordonul halatului.
autopsie, s-au putut produce prin lovire de corpuri dure [i Cu prilejul expertiz=rii cordonului de la halat [i a
planuri dure, prin c=dere de la \n=l]ime medie (precipitare) [i cravatei \nnodate, s-a stabilit c= o parte din cravat= a fost
erau \n leg=tur= de cauzalitate direct= [i necondi]ionat= cu \ndep=rtat= prin t=iere, iar desprinderea la]ului de [treang s-
decesul. a produs prin ruperea cordonului. Nodurile folosite la
Cu excep]ia leziunilor traumatice, produse prin realizarea [treangului au f=cut parte din categoria nodurilor
precipitare, pe corp au mai fost decelate: pl=gi la nivelul simple, folosite, frecvent, f=r= aplicabilitate specific= unor
hemife]ei drepte ce au putut fi produse prin lovire cu sau de domenii de activitate.
un corp dur cu margini ascu]ite (cancioc), echimozele de la Tot prin expertize s-a concluzionat c= pe partea
nivelul degetelor II, IV [i V ale mâinii drepte s-au putut exterioar= a pantalonilor s-a constatat prezen]a unei urme
produce prin lovire cu sau de un corp dur, ori prin comprimare create de contactul prin c=dere, \ntre pantaloni [i suprafa]a
(cele dou= u[i ale liftului). caloriferului aflat sub [treang. Pe cracul drept al pantalonilor
Examenele toxicologice efectuate pe materialul au fost prezen]i stropi de cear= alb=. Pe buzunarul pieptului
cadaveric au dat rezultate negative pentru substan]e toxice drept al c=m=[ii s-a descoperit un orificiu liniar, iar pe maioul
curente, inclusiv stupefiante, iar sângele recoltat nu a purtat de victim= se afla un orificiu de form= relativ rotund=.
con]inut alcool metilic, etilic [i nici al]i produ[i reduc=tori. Ambele orificii au avut un plasament asem=n=tor [i au fost
Sângele recoltat a apar]inut grupei sanguine 0, secretor. create concomitent de c=tre un corp t=ietor-\n]ep=tor.
Raportul medico-legal a fost avizat de c=tre Comisia de Analizele genetice ale ADN-ului extras din urmele de
avizare [i control, care, printre altele, a precizat c= toate sânge uman, identificat pe obiectele vestimentare ale
leziunile prezentate de cadavru au avut caracter vital. victimei, au pus \n eviden]= profile genetice ale acestuia.
Morfologia pl=gii faciale denot= c= aceasta a putut fi Conform raportului de expertiz= al Institutului de
produs= prin ac]iunea obiectului tip cancioc, iar echimozele Criminalistic=, analizele genetice cu privire la sângele [i firele
decelate la nivelul mâinii drepte au avut ca mecanism de de p=r recoltate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului, respectiv
producere comprimarea. din: exteriorul balconului, balustrada terasei, u[a de acces la
De[i cercet=rile efectuate \n cauz= nu au exclus teras=, lift, o cutie de vopsea, pere]ii garajului etc, au
posibilitatea s=vâr[irii infrac]iunii de omor, concluziile medico- demonstrat c= toate profilele acestora au corespuns cu
legale au \nt=rit convingerea existen]ei unui suicid al c=rui profilul probei de referin]= recoltat de la cadavrul lui Erba[u
mobil urma a fi descoperit \n activitatea victimei. Mihail.
Pe gulerul de la c=ma[a purtat= de victim=, \n
Expertizele [i constat=rile [tiin]ifice pe drumul momentul decesului, s-a g=sit o microfibr= textil= identic= din
adev=rului punct de vedere al naturii [i nuan]ei culorii, cu microfibrele
|n vederea stabilirii certe a ipotezei sinuciderii, \n cauz= galbene care au alc=tuit cordonul de halat.
a fost dispus= o serie de constat=ri [tiin]ifice [i expertize care Analizele genetice ale firelor de p=r, ridicate de la fa]a
au concluzionat, \n mod indubitabil, existen]a actului locului, au concluzionat c= apar]ineau lui Erba[u.
sinuciga[. Ancheta \n cauz= a fost interesat= [i \n stabilirea
Ulterior, so]ia victimei a prezentat organului de urm=rire profilului psihic al victimei. Din aceste considerente s-a
penal= dou= pagini ale unei scrisori, scrise de so]ul ei [i dispus efectuarea unui studiu grafologic, \n baza paginilor
g=site \n imobil \n diminea]a mor]ii, una numerotat= cu cifrele notate cu 7 [i 8, scrise de Erba[u, \n noaprea sinuciderii.
7 [i 8 [i alta f=r= numerota]ie. Pagina numerotat= cu cifrele Studiul a concluzionat c= E. M. a prezentat un sindrom
respective f=cea parte dintr-o scrisoare de adio l=sat= de de dezorientare [i de deinser]ie. S-a apreciat c= motivele
sinuciga[ familiei, scrisoare care mai con]inea \nc= trei care l-au determinat pe Erba[u s= se sinucid= ar fi de ordin
pagini, probabil numerotate de la 1 la 6 pe care so]ia a refuzat economic. Astfel c= s-a dispus ca Autoritatea na]ional= de
s= le predea. A doua pagin=, predat= ulterior cercet=rilor, control din cadrul Guvernului României s= evalueze situa]ia
con]inea, \n col]ul din dreapta, \nscrisul “ora 3 [i 30’ ”, so]ia financiar= a grupului de firme “Erba[u”.
afirmând c= a g=sit-o \n demisolul locuin]ei [i c= uitase de ea. Cu toate greut=]ile [i dificult=]ile \ntâmpinate,
|n paginile numerotate 7 [i 8, Erba[u \[i reafirma verificarea efectuat= asupra firmelor din cadrul grupului
dregostea pentru familie, inten]ia de sinucidere [i motiva]ia men]ionat a scos \n eviden]=, \n principal, urm=toarele:
acestui act. 1. Firmele au \nregistrat o situa]ie financiare deficitar=,
|n raportul de expertiz= criminalistic= se ar=ta c= la data de 31 mai 2004, respectiv:
scrisurile existente pe fila 7 pe avers [i 8 pe revers, precum  lichiditatea general= nu se \ncadra \n limitele minime,
[i cel de pe fila care poart= \n partea dreapt= men]iunea “ora ceea ce arat= c= datoriile nu puteau fi acordate din activele
3 [i 30’ ”, au fost executate de c=tre Erba[u Mihail [i c= curente;
scrierile ambelor pagini au fost realizate cu aceea[i substan]=  solvabilitatea patrimonial=, \n perioada 2002-2003,
scriptic= ca [i cea a pixului ridicat de la fa]a locului, pix \nregistra un nivel mediu de 30%, situat la limita minim=;
sf=râmat pe covorul holului de la parter, \n fa]a liftului.  coeficientul de \ndatorare a grupului Erba[u a fost de
Rapoartele de expertiz= criminalistic= au concluzionat 2,4, \n anul 2002 [i 1,91, \n anul 2003, ceea ce demonstreaz=
c= halatul [i cordonul, ridicate de la locul faptei, au prezentat c= datoriile dep=[eau capitalurile proprii;
caracteristici identice, iar urmele de cear= (pic=turi) aveau  rata profitului a \nregistrat o sc=dere – de la 5,6%, la
acelea[i caracteristici fizico-chimice cu ceara din care a fost 3,3%;
fabricat= lumânarea g=sit= \n demisolul locuin]ei. De  raportul invers propor]ional \ntre cei doi indicatori,
asemenea, s-a concluzionat c= urmele de culoare alb= eviden]iaz= faptul c= firmele din cadrul grupului Erba[u se
imprimate pe pantalonii purta]i de Erba[u Mihail, \n momentul aflau \ntr-o situa]ie financiar= dificil= la sfâr[itul anului 2003;
sinuciderii, au avut aceea[i compozi]ie chimic=, din punct de  datoriile totale \nregistrate de grupul Erba[u erau de
vedere al elementelor anorganice componente. Ele au 2,2 ori mai mari decât crean]ele totale;
corespuns cu urmele ridicate cu folie adeziv= de pe caloriferul  datoriile totale demonstreaz= activele imobilizate, la
aflat \n demisolul vilei, lâng= peretele unde, deasupra, erau data de 31 mai 2004;

45
 obliga]iile de plat= la bugetul statului sunt \n sum= de balustradei (locul \n care s-au descoperit sânge [i fire de
99 milioane lei; p=r), s-a r=sucit \n aer [i a c=zut \n bazin \n picioare. Pe
S.C. Construc]ii Erba[u S.A. era \n imposibilitate de a- timpul c=derii a suferit o serie de rupturi ale organelor interne
[i desf=[ura activitatea, \ntrucât nu dispunea de lichidit=]i, nu [i fracturi osoase, decesul intervenind imediat.
mai putea contracta alte credite, iar datoriile, dup= cum s-a |n vederea confirm=rii par]iale a celor men]ionate,
ar=tat, erau de 2,2 ori mai mari decât crean]ele. \n cauz= a fost efectuat un experiment judiciar. |ntregul
2. S.C. Construc]ii Erba[u S.A. [i grupul de firme luat \n experiment a demonstrat cu prisosin]= c=, \n diminea]a
analiz=, nu dispunea de capacitatea financiar= de a-[i zilei de 21 iunie 2004, Erba[u Mihail s-a sinucis.
asigura \ndeplinirea obliga]iilor de plat=, pân= la sfâr[itul |n baza art. 228 alin 6 [i art. 10 lit. b din Codul de
anului 2004. procedur= penal=, prin rezolu]ia Parchetului de pe lâng=
3. S.C. Construc]ii Erba[u S.A. a participat, \n anul |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, s-a dispus ne\nceperea
2003, la 53 de licita]ii, din care a câ[tigat 13, iar \n anul 2004 urm=ririi penale cu privire la moartea violent= a lui
a participat la 5 licita]ii pe care nu le-a câ[tigat. Erba[u Mihail.
4. Firmele din cadrul grupului au avut, \n perioada 2000-
2003, incidente de pl=]i \n sum= total= de 135,4 miliarde lei.

Filmul sinuciderii
|n baza tuturor actelor de cercetare [i a concluziilor
exper]ilor dispuse \n aceast= cauz=, s-a realizat filmul
vie]ii lui Erba[u din noaptea de 20/21 iunie 2004, astfel:
Dup= plecarea lui Dinu Dan din vil=, Erba[u a r=mas
singur [i a \ntreprins urm=toarele activit=]i: a aprins luminile
\n vil= [i \n exteriorul acesteia; a dat drumul celor trei câini din
cu[tii [i s-a retras \n cas=; a pornit televizorul pentru
vizionarea unor programe [i mai ales a modului \n care s-au
desf=[urat alegerile locale; \n jurul orelor 24.00 [i-a sunat fiul
[i pe primarul On]anu, pe care l-a felicitat pentru realegerea
la Prim=ria sectorului 2, dup= care s-a retras \n dormitor;
|n timp ce Erba[u era \n dormitor, gândurile negre au
\nceput s=-l cuprind= din ce \n ce mai mult, ajungând la
concluzia c= el era cauza deficitului \n care se aflau firmele
sale [i c= singura solu]ie de salvare era sinuciderea;
Fiind un om pedant, s-a b=rbierit, s-a re\mbr=cat cu
pantaloni, maiou, c=ma[= [i ciorapi [i s-a \nc=l]at cu pantofi;
La ora 03.30, Erba[u a scris un bilet de adio [i de
justificare fa]= de familie, pe o coal= de hârtie. Din nou
gândurile negre l-au n=p=dit. |n acel moment a apreciat c= o
singur= foaie de hârtie adresat= \n scris familiei era
insuficient= [i s-a apucat s= scrie cele opt pagini, mai
detaliate [i con]inând anumite lucruri intime adresate so]iei;
|n jurul orelor 07.00 s-a hot=rât s=-[i duc= la \ndeplinire
hot=rârea – sinuciderea. Fiind un om credincios [i-a aprins o
lumânare [i, cum hot=râse ca actul s= fie f=cut prin
spânzurare, a luat cordonul unui halat de baie, l-a \nnodat cu
o cravat= pentru a-l prelungi dup= care a coborât cu liftul la
demisol. Aici a \nnodat un cap al cordonului de cele dou=
ancore care sus]ineau de tavan conductele de ap=, apoi s-a
urcat pe cutia de carton plin= cu c=r]i [i a format la]ul pe care
l-a petrecut \n jurul gâtului. Datorit= greut=]ii corpului la]ul a
cedat [i Erba[u a c=zut cu fa]a \n jos pe ciment. |n c=dere
s-a lovit cu partea dreapt= a fe]ei de marginea inferioar= a
canciocului care se afla \n apropiere. Coada canciocului a
basculat lovindu-l \n frunte. T=iat la fa]=, plin de sânge [i
surescitat la maxim s-a ridicat \n picioare [i a pus mâna pe
cu]itul aflat pe calorifer, \ncercând s= se loveasc= cu acesta
\n piept. Nu a avut curajul necesar s=-[i aplice o lovitur=
puternic=, reu[ind s= sec]ioneze doar c=ma[a [i maioul. A
pus cu]itul \napoi pe calorifer (de care se lovise \n c=dere),
dup= care s-a deplasat la lift, urcându-se la parterul vilei. La
\nchiderea u[ii liftului, din lipsa becului din interior, [i-a prins
laba mâinii drepte, r=nindu-se. Apoi, a coborât din lift [i a
urcat sc=rile spre teras=, pierzând sânge de la r=nile suferite.
A deschis u[a de acces a terasei, l=sând urme de sânge pe
mânerul acesteia, dup= care s-a deplasat c=tre balustrad=,
apucând-o cu ambele mâini (l=sând pe ea urme papilare). Cu
fa]a \nainte s-a aplecat peste balustrad=, apoi a basculat
peste aceasta, lovindu-se cu capul de brâul de sus al

46
47
48