UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ESEU LA DISCIPLINA LEGUMICULTURĂ SPECIALĂ

DOVLEACUL COMESTIBIL
DOVLEACUL PLĂCINTAR

Coordonator științific, Student,

Asist. Univ. Dr. Halus Robert - Cristian
Gabriel Teliban
2017
Capitolul 1 – Importanța alimentară
1.1 Dovleacul muscat
1.2 Dovleacul comestibil

Capitolul 2 – Particularități
2.1 – Particularități botanice, ecologice și biologice ale dovleacului plăcintar
2.2 - Particularități botanice, ecologice și biologice ale dovleacului comestibil

Capitolul 3 – Tehnologia de cultivare

3.1. Dovleacul plăcintar
3.2. Dovleacul comestibil

Bibliografie

2
 CAPITOLUL 1 – Importanța alimentară

Dovleacul în general intră în categoria leguminoaselor cu cel mai scăzut nivel de calorii,
nu conține grăsimi saturate sau colesterol, este o sursă bogată de fibre dietetice, antioxidanți,
minerale și vitamine. Se recomanda în programele de reducere a greutății și în controlul
colesterolului.
Semințele de dovleac sunt o sursă foarte bună de fibre alimentare și de acizi grași nesaturați,
care sun recomandați pentru controlul sănătății cardiace.

1.1. Dovleacul plăcintar – Cucurbita moschata Duch.

Dovleacul pentru plăcintă este cultivat pentru fructele sale care se consumă la maturitate
fiziologică. Are o valoare nutritivă ridicată, pulpa conținând 8 - 9% substanță uscată și cantități
mari de potasiu, calciu, fosfor, zahăr, magneziu, fier, vitamine, caroten (Tabelul 1.1.) . Valoarea
calorică de 24 kcal/100g îl clasează la aliment pentru consum ca preparat în special în plăcinte dar
și în prepararea altor mâncăruri. Studiile arată că acest dovleac conține peste 25 de nutrienți.

Elemente nutritive Valori

Potasiu 385 mg
Calciu 20 mg
Fosfor 45 mg
Magneziu
Fier
Caroten 70 – 80 mg/l kg
Vitamine A, C, B1, B2, E
Zaharuri 4,6 g%
Tabelul 1.1. Cantitatea de elemente nutritive din dovleacul plăcintar

3
 Conform Institutului de Biologie moleculară și genetică al Universității din Seoul, s-a
descoperit că un extract solubil în apă numit PG105 preparat din celulele stem ale acestui dovleac
ar putea avea proprietăți anti obezitate cu o mare influență în curele de slăbire. Deși testele s-au
efectuat pe șoareci, rezultatele de sânge au arătat că după 8 săptămâni de administrare orală de
PG105 în concentrație de 500mg/kg, nivelul de triglyceride și colesterol a scăzut considerabil.
Beneficiile acestui dovleac sunt valorificate cel mai mult în sezonul rece, având în vedere
că această perioadă este destul de lipsită de nutrienți. Conținutul ridicat de beta – caroten este
benefic pentru stimularea nervilor optici.
Bogat în vitamine din complexul B, dar și în carbohidrați cu absorbție lentă și acizi grași
omega, dovleacul devine un excelent aliment pentru sănătatea creierului și a sistemului nervos. Se
recomandă persoanelor care dau examene sau care traversează o perioadă de suprasolicitare
intelectuală dar și persoanelor cu tulburări nervoase, insomnie, etc.
Vitamina C pe care o conține acest dovleac mediază sinteza colagenului în organism.
Această vitamină este și un antioxidant foarte bun care previne stresul oxidativ și bolile
cardiovasculare, ateroscleroza și hipertensiunea arterială.
Este foarte utilizat pentru diete, diabet zaharat,anemie și ca supliment alimentar.

1.2. Dovleacul comestibil – Cucurbita maxima Duch.

Se cultivă pentru fructele sale care se consumă la maturitate fiziologică sub nenumărate
forme: coapte, zaharisite, fierte, jeleuri, pentru prepararea plăcintelor, sucurilor, etc.
Are un consum ridicat în hidrați de carbon, proteine, săruri de calciu, săruri de
fosfor, săruri de fier, etc.
În anumite țări, consumul acestui dovleac începe încă din stadiul de floare. Fructul este
conservat până la 6 luni în condiții adecvate de lumină, temperatură și umiditate. Este foarte bogat
în betacarotină și glucoză. Miezul galben portocaliu al dovleacului conține 9,9% glucide,
vitaminele B, B1, B2, potasiu, calciu, magneziu, fier.
Pulpa și semințele conțin vitamina E care previne îmbătrânirea, apariția ridurilor,
dereglările sistemului reproductiv, etc. Acidul linoleic din semințe acționează asupra proceselor
intracelulare, reglează formula sângelui și are o importanță imensă în dezvoltarea creierului fătului
în perioada de sarcină.
Fosforul ajută la creșterea libidoului și potenței. Semințele de dovleac măresc
dorința sexuală și diminuează oboseala.
Ca tratamente interne, dovleacul comestibil este recomandat pentru insomnie, afecțiuni ale
ficatului, edem, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni hepatice, constipație, obezitate, diaree.

4
 Ca tratamente interne, acesta poate fi utilizat pentru dureri de dinți, arsuri, mastopatie.
Este contraindicată consumarea dovleacului crud în cazul persoanelor cu gastrită, aciditate
a sucului gastric scăzută, ulcer gastric.

5
 CAPITOLUL 2 – Particularități

2.1. Particularități botanice, biologice și ecologice ale dovleacului

plăcintar

Dovleacul muscat este o plantă anuală având perioada de vegetație cuprinsă între 120 și
150 de zile. Tulpina este dură, triunghiulară, reprezentând în general vreji lungi. Frunzele sunt
adesea decolorate în jurul nervurilor, ușor lobate, întreaga plantă fiind acoperită cu perișori fini.
Planta este monoică, cu polenizare alogamă, entomofilă. Florile sunt mari, galbene, apar în
ordine și fructul se dezvoltă după cum urmează:
- La 40 de zile de la semănat apar florile femele;
- La 50 de zile de la semănat apar florile mascule;
- După apariția florilor mascule începe polenizarea;
- La 60 de zile de la semănat încep să se formeze fructele.
Fructul este o melonoidă de forme viabile, costate sau netede, acoperite cu pruină verde
albăstruie (fig. 2.1.).

Fig 2.1. Fructe de Dovleac Muscat (SURSĂ FOTO – http://femeiafit.ro)

6
 Semințele au culoarea crem sau alb – murdar, sunt aplatizate, la un gram intrând 5 – 8
semințe.
Exigențele ecologice sunt reprezentate în primul rând de cerințele mari față de căldură. La
25oC semințele germinează în 5-8 zile. Temperaturile optime de vegetație sunt cuprinse între 25-
28oC, iar la temperaturi de 30-35oC plantele intră în stadiul de ofilire. Au o sensibilitate ridicată la
ger.
Creșterea rapidă necesită cantități mari de apă (4000 m3/ha) dar totuși cantitățile exagerate
de apă afectează calitatea pulpei și durata de păstrare a fructelor.
Solurile trebuie să fie profunde, să aibă o capacitate bună de reținere a apei, Ph-ul să fie
cuprins între 5,5 – 6,8 și să aibă o bună aprovizionare cu materie organică, fertilizarea organică
realizându-se prin administrarea a 30 – 40 t gunoi de grajd la hectar.

2.2. Particularități botanice, biologice și ecologice ale dovleacului

comestibil

Dovleacul comestibil este o plantă anuală cu o perioadă de vegetație, de la semănat la

maturitate deplină de 145 – 155 de zile.
Rădăcina principală ajunge uneori la 2 – 3 m adâncime în sol, ceea ce îi conferă o rezistență
deosebită la secetă.
La soiurile cultivate, tulpina este bine dezvoltată, târâtoare, cu lungimi de 3 – 5 m, goala în
interior și acoperită cu perișori. Emite cu ușurință rădăcini adventive cu care se fixează în sol.
Trebuie avută o deosebită atenție la lucrările de prășit. (fig 2.2.)
Frunzele sunt mari, cu diamentrul de 15 – 40 cm, poligonale, cu lobii rotunjiți, lung
pețiolate și acoperite cu perișori deși și aspri.

7
 Florile sunt de tipul unisexuat monoice, cu flori foarte mari, galbene, cu polenizare alogamă
entomofilă, care înfloresc după 65 – 70 de zile de la semănat. Florile mascule sunt lung
pedunculate și grupate câte 1 – 3 la subsuara frunzelor, iar cele femele au pedunculul mai scurt.
Cele mascule se găsesc în număr mai mare pe plantă și se deschid deobicei înaintea celor

8
femele,asigurând cantități mari de polen.Fructul este de tip melonidă, cu peduncul scurt și îngroșat,
are dimensiuni mari și foarte mari, ajungând la 45 – 70 kg, de formă rotundă sau rotund – turtită,
cu epicarpul tare, suprafață netedă sau costată și culori diferite (fig 2.3.).

Fig. 2.3. Fructul și semințele dovleacului comestibil (SURSĂ FOTO: http://libertatea.ro)

Semințele sunt mari (5 – 8 buc/g), elipsoidale, plate, lat – ovate, cu un tegument scleros de
culoare albă sau alb – gălbuie.
Din punct de vedere ecologic, dovleacul comestibil este o specie termofilă dar mai puțin
pretențioasă față de căldură în comparație cu celelalte cucurbitacee. Sămânța germinează la 12-
13oC, dar plantele sunt distruse uneori la 0oC.
Consumul de apă este ridicat din cauza suprafeței foliare mari, dar planta rezistă la secetă
datorită sistemului radicular foarte bine dezvoltat. Aportul de apă prin 3-4 udări determină sporuri
substanțiale de producție.
Are nevoie de soluri bogate în humus, cu pH de 6,8 – 7,5, pânză freatică la 1,5 – 2m. Sunt
indicate soluri cernoziomice, brun – deschise și cenușii de stepă, lipsite de buruieni.

9
 CAPITOLUL 3 – Tehnologii de cultivare

3.1. Tehnologia de cultivare a dovleacului pentru plăcintă

În România se cultivă soiurile Aromat, Delicios și Bacău 92. Soiuri cultivate în alte țări
sunt: Lung de Napole, Butternut, De Provance.

Se cultivă prin semănat direct sau prin răsad. Cultura se înființează după ce au trecut
brumele de primăvară, pe sol nemodelat, la distanțe de 1,5 – 2m între rânduri și 1m între plante pe
rând.

Datorită specificului înfloririi, pentru asigurarea polenizării și fecundării este bine ca 10%
din suprafață să se înființeze la data stabilită, iar 90% după 10 zile.

Lucrările de întreținere sunt cele asemănătoare dovleacului comun. Se poate introduce

polenizarea artificială prin metode cunoscnute sau prin tratarea florilor cu regulatori de creștere.

Recoltarea are loc înaintea căderii brumelor, când fructele au ajuns la maturitate fiziologică
deplină. Acestea se detașează cu o porțiune de peduncul, pe timp frumos lăsându-se 48 ore pentru
zvântarea cicatricelor. Pentru cicatrizarea rănilor se recomandă, de asemenea, păstrarea la 27 –
29oC și UR 80%, timp de 10 zile.

Producțiile se pot ridica la 70 – 100 t/HA.

Păstrarea de lungă durată, până în luna Martie, are loc în condiții de temperatură de 13 –
15oC, UR 70 – 75%, locuri aerate, evitându-se condensul.

3.2. Tehnologia de cultivare a dovleacului comestibil

La noi în țară se cultivă soiurile: Alb mare, Pink Banana iar în alte țări: Galben Mare,
Cenușiu de Boulogne.

Plante premergătoare foarte bune pentru cultura dovleacului comestibil sunt lucerna și
trifoiul în primul an după desțelenire, mazărea și fasolea, bune sunt rădăcinoasele și bulboasele,
corespunzătoare sunt varza și cartoful.

10
 Alegerea terenului și pregătirea solului se fac ca șo la celelalte curcubitacee. Toamna se
fertilizează cu 50 t/HA gunoi de grajd descompus, 80 – 90 kg s.a./HA, etc. Solul se nivelează sau
se modelează ușor prin deschiderea rigolelor de udare, în funcție de distanțele de cultură stabilite.

Se cultivă prin semănat direct, la 3-4 cm adâncime, folosint 8 – 10 kg sămânță la HA.

Pe suprafețe mici se seamănă manual în cuiburi, cu 2-3 semințe la ciub iar pe suprafețe
mari cu SPC – 6, în ambele cazuri la distanțe de 150 – 200 x 100 cm.

Lucrările de întreținere sunt asemănătoare celorlalte specii din grupă, iar prin rărit se lasă
1-2 plante la cuib.

Recoltarea are loc atunci când fructele au ajuns la maturitate fiziologică, coaja s-a întărit și
a devenit lucioasă, pedunculul este zbârcit și lignificat, fructele au culoare specifică, iar
calendaristic, în a doua decadă a lunii septembrie. Datorită faptului că fructele au capacitate mare
de păstrare, fiind consumate toamna tărziu și iarna, recoltarea se face în masă după căderea
primelor brume.

Producțiile obținute sunt în medie de 30 – 35 t/HA, putând ajunge până la 50 – 60 t/HA în

condiții de fertilizare puternică și de asigurare a umidității corespunzătoare cerințelor.

Producerea semințelor se face ca la dovlecel. Semințele se extrag la aproximativ două

săptămâni după recoltare, apoi se usucă în strat subțire de 2-3 cm, rezultând o producție de 200 –
300 kg/HA.

11
 BIBLIOGRAFIE

 Stan N., Munteanu N., 2001. Legumicultură vol. II. Editura Ion Ionescu de la Brad,
Iași
 Ciofu R. și colab., 2004. Tratat de Legumicultură. Editura Ceres, București
 Lagunovschi L.V., 2013. Legumicultură specială. București
 Hyounjeong Choi, Haekwan Eo, Kyoungcheol Park, Mirim Jin, Eun-Jin Park,
Seon-Hee Kim, Jeong Euy Park, Sunyoung Kim, 2007. A water-soluble extract
from Cucurbita moschata shows anti-obesity effects by controlling lipid
metabolism in a high fat diet-induced obesity mouse model” [Biochem. Biophys.
Res. Commun. 359 (2007) 419–425]
 Biochemical and Biophysical Research Communications, Volume 366, Issue 1, 1
February 2008, Page 269

 http://www.ghidnutritie.ro/articol/legume/dovleac
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Dovleac
 https://healthy.kudika.ro/articol/healthy~medicina-alternativa/36584/beneficiile-
dovleacului-placintar.html
 http://www.floropedia.ro/dovleacul-cucurbita-maxima/
 https://diversificare.ro/stiati-ca/2015/09/despre-dovleac/

12