INTRODUCERE ÎN

CALCULUL ERORILOR

• Definitie

• Tipuri de erori

• Calculul erorilor

• Exemple
 Ce este eroarea?

oÎn  general marimile fizice se determina efectuaind intotdeauna niste masuratori. Nu putem

determina altfel marimile fizice respective. Aceste masuratori sunt de 2 feluri:

1) Măsurători  directe, de  exemplu, măsurarea  lungimilor  cu  o rigla sau metru (de croitorie, 

de tamplarie, ruleta), a  temperaturilor  cu  un  termometru, a masei unui pachet de faina sau a 
unei tablete de ciocoloata cu o balanta, etc.

2) Măsurători  indirecte ‐ mărimea  fizică  se  obţine  prin  calcul, folosind  rezultatele  unor  
măsurători  directe  şi  aplicând  anumite  relaţii  matematice  deduse  pe  baza  legilor  fizicii, de  
exemplu, măsurarea  vitezei, acceleraţiei, densităţii, coeficientului  de  frecare, etc.

o Masurand de exemplu masa unui tablete de ciocolata de 100 de ori

vom constata ca vom obtine 100 de rezultate diferite!!! Care este
cauza unui asemenea fenomen? Erorile de masura!!!
 Clasificarea erorilor

I. Erori sistematice – sunt cauzate de orice factor care afecteaza

sistematic masuratorile; Se produc totdeauna în acelaşi sens si obtin
de fiecare data acelasi rezultat gresit

II. Erori grosolane sau greşeli. Aceste erori sunt mult mai mari
decât erorile obişnuite şi apar datorită neatenţiei experimentatorului:
citire greşită la un aparat, notaţie greşită a rezultatului, confuzie,
omisiuni. Aceste erori pot fi recunoscute relativ uşor şi eliminate
ulterior din calcule.

III. Erori accidentale sau aleatorii. Se produc atât într-un sens cât şi
în celălalt şi se datorează unor factori variabili sau nedeterminaţi,
care nu pot fi controlaţi de experimentator, adică se datorează
întâmplării. Cum scap de ele? Efectuez un numar cat mai mare de
masuratori si mediez rezultatele.
 Exemple: Erori sistematice

Masuratori cu o rigla:

Daca rigla nu este bine

calibrata, sau este mai mare

Toate masuratorile vor fii gresite

Erori sistematice -Eroarea zero

Cantar de mana:
Dupa o perioada de timp arcul s-a
slabit si acul nu mai indica zero.

nu e nimic pe balanta

Ce efect are asupra masuratorilor?

Cum pot scapa de ele?
 Exemple: Erori grosolane

x
neatenţiei experimentatorului x
x
• citire greşită la un aparat, x
• notaţie greşită a rezultatului,
• confuzie, x
• omisiuni x

Exemplu: erori la metri de măsurare a distanţelor cu ruleta

Acest tip de eroare se evidenţiază imediat într-un şir de măsurători putând

fi eliminată cu uşurinţă pe baza coroborării datelor cu cele de la alte
observaţii

Acest rezultat arata necesitatea repetarii masuratorilor

Erori aleatorii- Exemple
Se datoresc întâmplării şi
imperfecţiunii observaţiilor.

Acestea pot fii date de:

-eroare umana
-tehnica gresita de masura
-deteriorarea unui echipament

Pentru a reduce erorile: facem mai multe masuratori

si apoi calculam valoarea lor medie).
 Estimarea erorilor

o Ne vom ocupa in continuare numai de erorile aleatorii.  Cum putem estima (calcula) erorile

aleatorii? 

o Am spus mai inainte ca aceste erori se elimina daca efectuam un numar cat mai mare de 
masuratori si mediem rezultatele. 

o In general insa aceasta regula e valabila numai pentru experimentele stiintifice unde

dispunem de timp.

o Producatorul de ciocolata de exemplu nu poate sa cantareasca fiecare tableta de ciocolata in 

parte de 100 de ori si sa‐mi dea un rezultat precis. Si totusi pe ambalaj scrie 100g±2g. Adica
tableta respectiva cantareste 100g cu o eroare de 2g. Aceasta eroare reprezinta precizia
balantei care de obicei e trecuta pe aparat de fabricant.

o Dar daca precizia nu e trecuta? De exemplu pe o rigla sau pe un termometru nu avem

indicata precizia (eroarea). Cum procedam?
 Eroarea absoluta

o In  acest scop se  defineste eroarea absoluta a  unei marimi fizice.  Măsurând    o    anumită  
mărime  fizică  X  găsim  o  anumită  valoare  numerică  xmas, apropiată  mai  mult  sau  mai  
puţin  de  valoarea  exactă  x0 (pe care nu o putem cunoaste niciodata)  a  mărimii  măsurate. 
Se  numeşte  eroare  absolută, modulul diferenţei (abaterea)  δx = x0 ‐ x dintre  valoarea  
exactă  şi  valoarea  măsurată. 

o Aceasta eroare absoluta se estimeaza ca fiind jumatate din cea mai mica diviziune de pe
aparatul de masura. De exemplu la o rigla putem lua ca eroare absoluta jumatate din cea
mai mica diviziune adica δx = 0.5mm. La un termometru etalonat din grad in grad δx = 
0.5°C.

o Astfel incat putem scrie acum valoarea marimii fizice:

X=xmas±δx

o eroarea absoluta are aceeasi unitate de masura ca si marimea fizica.

o eroarea absolută este mică în comparaţie cu valoarea x sau xmas a mărimii măsurate

δx = x – xmas « x,
 Estimarea erorilor
o In general se foloseste si eroarea relativa pentru a estima precizia unei masuratori. Se  
numeşte  eroare  relativă raportul dintre  eroarea  absolută  şi  valoarea  exactă  a  mărimii  
măsurate:
x0 − x δx
=
x0 x0

o Consideram ca masuratorile sunt suficient de precise adica eroarea absoluta este mica in 

comparatie cu valoarea exacta, x0 sau cu valoarea masurata, x (⎪δx⎪<< x0 , ⎪δx⎪<< x si deci x 
≈ x0). Astfel  încât  practic  se  foloseşte  eroarea  relativă  aparentă definita prin raportul (in 
aceste conditii eroarea relativa aparenta difera foarte putin de eroarea relativa):
x 0 − x δx
εx = =
x x
unde  eroarea  absolută δx (care  se  poate  evalua)  este  raportată  la  valoarea măsurată 
(deci  cunoscută) si nu la valoarea exacta, necunoscuta, x0.

o eroarea  relativă  nu are  dimensiuni  şi  se  exprimă în  procente. Eroarea  relativă  
caracterizează  mai  bine  precizia  unei  măsurători  şi, fiind  adimensională, permite  
compararea  preciziei  de  măsurare  a  mărimilor  de  naturi  diferite.
 Reguli - Calculul erorilor
Majoritatea mărimilor fizice se măsoară indirect, adică se
determină prin calcul cu ajutorul unei formule în care intră
mărimi ce sunt măsurate direct.

I. Când marimile se aduna sau se scad:

f(x,y)= x±y
f(x,y)=f(x,y) ±δf(x,y)
δf(x,y)= δx ± δy

Când marimile se aduna sau se scad, erorile absolute

se aduna.
 II. Când marimile sunt înmultite sau împartite

f ( x, y ) = x * y f ( x, y ) =
x
y

δf ( x, y ) = f (x, y ) * ε f ( x , y ) ε f (x, y ) = ε x + ε y

δx δx δy
εx = ε f ( x, y ) = +
x x y

Când marimile sunt înmultite sau împartite, erorile

relative se aduna
 III. Putere

f = x n = x * x * x * .....x f = f ± δf

n ori δ f = f *ε f
δx
ε f = ε x + ε x + ....ε x = nε x = n
x
n ori

δx
n<0
ε f = nεx = n
x
 f = ax+by

δf = δ(ax) + δ(by) = (ax)εax+(by)εby

δf= (ax)(εa+εx) + (by)(εb+εy)

⎛ δa δx ⎞ ⎛ δb δy ⎞
δf = (ax )⎜ + ⎟ + (by )⎜⎜ + ⎟⎟
⎝ a x⎠ ⎝b y⎠

δf = xδa + aδx + yδb + bδy

a=ct, b=ct

δf = aδx + bδy
Reguli de derivare:

( fg )' = f ' g + fg '

'
⎛f ⎞ f ' g − fg '
⎜⎜ ⎟⎟ =
⎝g⎠ g2

Produs: f = xy;
δf
δf = δ ( xy) = x δy + y δx, εf = = εx +εy
xy

Impartire: f = x/y

x y δx + x δy δf
δf = δ = , εf = = εx +ε y,
y 2 f
y
 Clasificarea Erorilor
Clasificarea generala a erorilor pentru diferite aplicatii:

1. Consumatori- eroare 5-10% - acceptabila

2. Ingineri- eroare de 1% - acceptablila

3. Mediu stiintific- eroare de 0.1% este acceptabila

 Modulul  lui  Young  E  se  determină  pe  baza  alungirii  Δl a  unui  fir  de  lungime  l, şi  
secţiunea  S0  supus  forţei  F:
Fl 0
E= E = E ± δE
S 0 Δl
ε E = ε F + ε l + ε S + ε Δl0 0

δF δl 0 δS 0 δΔl
εE = + + +
F l0 S0 Δl
Deoarece F si S0 sunt date, erorile forţei F (dată de greutăţi marcate) şi a
secţiunii date S0 pot fi neglijate.
δl 0 δ (l − l 0 )
εE = + δl 2δl
l0 l − l0 εE = +
l0 l − l0
δl = δl 0
Determinarea acceleraţia gravitaţională prin măsurarea perioadei unui pendul
gravitaţional
Pendul gravitaţional: un fir de aţă suspendat la un capăt de care am legat un corp la
capătul celălalt) pe care l-am pus în oscilaţie într-un plan vertical.
Teoria lucrarii: - perioada de oscilatie a pendulului gravitational depinde de lungimea
acestuia si de locul(prin g) unde se produce oscilatia.

t 2 l 4π 2 l
T = 2π
l T= T = 4π
2
g= 2
g n g T

T- perioada pendulului reprezintă intervalul de timp dintre două treceri succesive

ale corpului, în acelaşi sens, prin acelaşi punct.
Experimental:
- măsurăm lungimea pendulului de ex: l=1.2m cu o eroare de δl= 1cm= 0,01m
- măsurăm o perioadă de oscilaţie a pendului de ex T=2.2s cu o eroare δT=0.1s
- π= 3.1415926∼3.14
Calculând g, obţinem g = …… m/s2 şi δg=….
Analiza rezultatelor:
Valoarea măsurată este în concordanţă cu valoarea acceptată pentru g?
Cum este precizia experimentului? (eroarea relativă ???%)
Ce trebuie să facem pentru a creşte precizia rezultatului măsurătorilor?
 Temă
1.Convertiţi erorile (exprimate în procente) din exemplele de mai jos în valori
absolute.
a) x = 543.2 m ± 4%
b) v = 65.9 m/s ± 8%
c) λ = 671x10-9 ± 4%
.

2. O riglă este gradată în mm iar un şubler în 0.1 mm. Presupunem că doriţi să

măsuraţi o lungime de 2 cm cu o precizie de 1%. Care din cele două instrumente
le veţi folosi?

3. Un student măsoară două mărimi fizice a şi b şi obţine rezultatele: a = 11.5 ±0.2

cm şi b = 25.4 ± 0.2 s. Studentul calculează apoi produsul q = a·b. Calculaţi
valoarea q şi eroarea acestuia (atât valoarea absolută cât şi în procente
(precizia)).

email: anca.geologie@gmail.com