3vaccinuri ROR DTP 2018

LP 3 - Vaccinul ROR
 1971, Vaccin viu supra-atenuat liofilizat: contine 3

virusuri (trivaccin)
Adm: SC, 0.5 ml,

 primovaccinare la 12 luni – protectie de lunga durata
 rapel – in PNI din Romania, intre 5-7* ani.
– varsta* de administrare a rapelului se stabileste in

functie de situatia epidemiologica din fiecare tara.
!! In focar se poate administra incepand cu varsta de 7
luni, dar daca se administreaza la aceasta varsta este
necesar un rapel la 12 luni.
0
Vaccinul ROR, Precautii si CI
 Boli acute severe (febrile, neurologice)
 Antecedente anafilactice la componentele vaccinului
 (gelatina, neomicina, ser bovine,)
 Deficiente imune congenitale sau dobandite (leucemie, limfom,
neoplasme)
 Sarcina- se evita >1-3 luni dupa vaccinare
 Tratament cu corticoizi in doze supresoare (2 mg/kgc/zi)
- vaccinarea doar > 1-3 luni de la oprirea tratamentului
 infectia HIV – se vor vaccina doar cei asimptomatici, nu se
vaccineaza cazurile de boala SIDA)
Minim 3 luni
Adm.Ig,
Ig,sange
sange adm.ROR 2sapt
Adm. Ig, sange
3 - 6 luni
Stop Tx Cortizon 1-3 luni

adm.ROR
2 mg/kgc/zi
1
Vaccinul ROR
Interactiuni medicamentoase
 cu preparate ce contin Ig
 Negativare temporara a Reactiei la tuberculina
RA
 Locale: eritem moderat la locul injectarii
 Parotidita – debut>[10-14 zile de la vaccinare]
 Generale : febra moderata z 5-12, exantem ,limfadenopatie, orhita,
catar ocular si rinofaringian, purpura trombocitopenica
 Meningite si meningoencefaloite – datorate v urlian vaccinal, in
primele 30 zile dupa vaccinare
Pastrare: +2 +8 grade C la frigider,

 Utilizare max. 6 ore dupa reconstituire.
2
Vaccinul ROR – Eficacitate
vaccinala
 Seroconversia dupa primovaccinare
(o doza ROR la 12 luni):
- 98% pentru componenta rujeolica
- 96,1% - urliana
- 99,3% - rubeolica
- Ac fata de v rujeolos, rubeolic:persista 15-18 ani
- Ac fata de v. urlian persista > 11 ani (nivel Ac inferior
celui de trecere prin infectia naturala)
- ROR se poate adm. concomitent cu ..sau la un
interval de 30 de zile fata de alte vaccinuri
vii/atenuate.
3
Vaccinul diftero-tetano-
pertussis acelular (DTPa)
 In PNI – 1961
Vaccin combinat ce contine:

 Anatoxina difterica purificata (induce formare de Ac
seroneutralizanti fata de fragmentul B al anatoxinei difterice)
 Anatoxina tetanica purificata
 Suspensie de bordetella pertusis acelular,inactivata cu formol,
 Hidroxid de Al
 Conservant
Prezentare: Lichid tulbure cu un depozit alb - laptos omogen dupa
agitare
4
pertussis (DTPa)
Indicatii:
 Profilaxia difteriei, tetanosului si a tusei
convulsive la copilul mic.
5
pertussis (DTPa) – Intervale
PNI
 Primo-vaccinarea – 3 doze: 2, 4, 11 luni (DTPa)
 I Rapel - 6 ani (DTPa-VPI) (incepand cu anul 2015).
 II Rapel: – 14 ani (dT)
 (dT) se repeta la interval de 10 ani toata viata.
6
pertussis (DTPa)
Adm.
 0.5 ml, IM
 fata ant-lat a coapsei, la 2cm spre exterior de
linia mediana – copii < 3 ani
 reg deltoidiana: copii > 3 ani si adulti.
7
pertussis (DTPa)
 Pastrare: la frigider la temperatura de

+2-8 grade C.
 Nu se va congela
8
pertussis (DTPa)
CI
 La copii ce prezinta encefalopatie cu debut in primele 7 zile
dupa o doza DTP (complicatie mai frecventa la vaccinul ce
contine DTPw (Pertusis whole cell)
 Precautii de administrare:
 La sugari ce prezinta in primele 24 h dupa vacc o reactie febrila
> =40 grade C, stare de colaps, soc sau plans persistent (plans
continuu > 3 ore)
 Pentru copii cu antecedente familiale de convulsii se rec adm
unui antitermic (paracetmol) – 15 mg/kgc inainte de inoculare
cu repetare la interval de 4h, in primele 24 H dupa vaccinare.
9
pertussis accelular (DTPa)
 RA
 Locale: durere, inflamatie la locul inocularii
 Generale: febra,, plans persistent in primele 48 h,
convulsii ≥ 3 zile
 severe - encefalopatie cu debut ≥ 7 zile, rare
(componenta pertusis acelular prezinta o
reactogenitate scazuta comparativ cu cea a
vaccinului Pertusis w (whole cell), utilizata in
vaccinurile anterioare)
 neuropatii periferice (debut primele ore), rar
10
Eficacitate vaccinala (DTPa)
Componenta Difterie
 Dupa 3 doze (primovaccinare, la copii sub 15 ani –
eficacitate 94,3% - 99,9%
 La adulti: 70%
 Titru Atc protectori: 0.1 Ui/ml – 1 Ui/ml, descreste

lent, persista >10 ani
 Pentru prevenirea epidemiilor:
- 70% dintre copii- imuni

- nivelul im populationale = 80-85%
11
12
Eficacitate vaccinala
ComponentaTuse Convulsiva
 83-96%
 Durata protectiei postvaccinale 6-12 ani –
 adolescentii si adultii pot face forme atipice de
infectie cu B pertusis – surse de infectie pt sugari si
nn nevaccinati.
 Obiectiv- Romania: pastrarea incidentei Tc la max 1
caz la 100.000 locuitori.
13
Eficacitate vaccinala
Componenta-AnatoxianaTetanica
 Dupa primovaccinare – 98%: im antitoxica solida,
 Durata 10-15 ani
 Titru Atc protectori: 0,01 UA/ml
14
Vaccinul diftero-tetanic (DT)
Compozitie
 Anatoxina difterica purificata
 Hidroxid Al
 Conservant
Prezentare: Aspect transparent cu depozit alb-laptos ce

devine omogen prin agitare.
15
Indicatii:
 primovaccinarea antitetanica si antidifterica a copiilor
cu CI la vacc antipertusis (CI la DTPa)
 revaccinarea antitetanica si antidifterica la inceperea
scolii (PNI – 6 ani)
 controlul focarelor de difterie
 imunoprofilaxia plagii cu potential tetanigen la copii <

14 ani.
16
 RA : locale, de mica importanta
 Pastrare: la frigider la temperatura de +2-8
grade C.
 Nu se va congela
17
Vaccinul diftero-tetanic tip
adult (dT)
Compozitie
 Anatoxina difterica purificata – in doza redusa (1/10
din doza copil)

 Hidroxid Al
 Conservant
18
Vaccinul diftero-tetanic tip
adult (dT si dpaT)
Indicatii:
 Vaccinarea sau revaccinarea adultilor
 Imunoprofilaxia plagii cu potential tetanigen la ≥ 14
ani
 Gravide - profilaxia tetanosului neo-natorum
19
Vaccinul Tetanic adsorbit
(VTA)(ATPA)
 Vaccinul antitetanic adsorbit (VTA), anatoxina tetanica adsorbita si
purificata (ATPA)
- recomandat pentru administrare universala, indiferent de varsta, prin
- revaccinare la fiecare 10 ani,
- importanta la urmatoare grupuri de persoane aflate la risc inalt:
 Profesii in care se vine in contact cu solulul, persoanele care lucreaza

la sistemele de canalizare si aprovizionare cu apa potabila, lucratorii din
fermele de animale, militari, politisti , adultii cu diabet zaharat,
varstnicii, persoanele fara adapost, consumatorii de droguri cu
administrare intra-venoasa, calatorii in zone endemice pentru tetanos
etc.
 Femeile de varsta fertila vor primii VTA, in ultimul trimestru de

sarcina pentru profilaxia tetanosului matern si al nou
nascutului.
20
CNSCBT
Plagi cu potential Tetanigen
 - Plagi (minore/majore) murdarite cu pamant, balegar sau praf de
strada ;
 - Plagi intepate cu aschii, spini, cuie, corn de vita, altele (chiar dupa
inchiderea plagii);
 - Plagi prin muscaturi de animale;
 - Plagi cu retentie de corpi straini in tesuturi;
 - Plagi anfractuase cu zdobiri de tesuturi;
 - Plagi cu tesuturi devitalizate;
21
Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT)
Plagi cu potential Tetanigen
 - Plagi survenite in cursul accidentelor de circulatie;
 - Plagi infectate;
 - Plagi ale cordonului ombilical survenite in urma folosirii de instrumente

nesterile sau aplicarea; de pansamente improvizate (nesterile) pe plaga
ombilicala;
 - Fracturi deschise
 - Dupa unele proceduri chirurgicale: circumcizie
 - Avort empiric
 - Arsuri de gradul II sau III
 - Ulcere varicoase cronice infectate
CNSCBT 22
Principii de baza pentru prevenirea
infectarii a plagilor
 Plagile infectate nu se inchid niciodata prin sutura. Se va

efectua sistematic toaleta chirurgicala a plagilor si debridare.
 Se continua ciclul de interventie chirurgicala cu debridarea si

irigarea cu solutie salina pana cand plaga este complet curata.
 Plagile curate sau contaminate, care sunt mai vechi de

sase ore, nu se inchid prin suturare!
 Se va realiza toaleta chirurgicala, se va lasa plaga deschisa inca

48 ore dupa care se va inchide.
CNSCBT 23
Masuri in plaga cu potential
tetanigen
Preventie si control
 Toaleta plagii cu risc tetanigen
 Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor devitalizate
 Debridare, drenaj, irigare
 Masuri generale si specifice in functie de

antecedentele vaccinale.
24
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Ord. MS nr IM 6730/1995
Masuri nespecifice Masuri specifice
Antecedente Toaleta Adm. VTA (DTPa sau Ser

vaccinale chirurgicala Antibiotice DT sau dT, in antitetanic
a plagii functie de sau IG
varsta) specifice
Vaccin complet
si corect
Penic G (sau
Eritromicina)
Nu *
Da 0,5 ml (o doza) IM
urmata de
Moldamin
Nevaccinat sau Da**

vaccinat Vaccinare de Ig 200-500
Penic G (sau urgenta cu trei UAI
incomplet sau doze 0.5 ml IM (la
Eritromicina) Sau
necunoscut Da
urmata de 14 z interval) Ser
Moldamin + revaccinare > 1 antitetanic
an 3.000-20.000
UAI
*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testarea
Ac antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive.
**in functie de gravitatea plagii – nu se adm persoanelor cu plagi superficiale. 25
Masuri generale in plaga cu
potential tetanigen
 a) In cazul plagilor superficiale, excoriatii, etc se va proceda la
toaleta (curatirea) plagii, constand din spalarea cu apa timp de
10 minute si ulterior cu ser fiziologic;
 b) Aseptizarea plagii cu apa oxigenata sau solutie de

hipermanganat de K 1/4000 sau solutie de polividone-iodat 10
% sau gluconat de chlorhexidine 1,5 % .
 c) Curatirea chirurgicala a plagilor (debridare larga,

eliminarea corpilor straini, suprimarea cavitatilor, inlaturarea
tesuturilor devitalizate si a hematoameleor, hemostaza, etc). In
cazul in care este necesar un anestezic local, se utilizeaza
lidocaina1%
CNSCBT 26
tetanigen
d) Administrarea de antibiotice:
Profilaxia cu antibiotice
 1. este indicata in plagi cu risc de suprainfectie cum ar fi:plagi contaminate
penetrante, traumatisme abdominale, fracturi, delacerari mai mari de 5 cm, cu
tesutul devitalizat, plagi muscate de animale,etc
 Pentru leziuni care necesita interventie chirurgicala, profilaxia cu antibiotice
trebuie administrata cu 2 ore inainte de interventia chirurgicala.
 Profilaxia recomandata consta in: Penicilina G si Metronidazol administrate in
doza unica (sau de mai multe ori daca plaga este mai veche de 6 ore)
 Penicilina G: Adult: 8-12 milioane UI, iv, doza unica/ Copil: 200.000 UI/kg, iv,
doza unica
 Metronidazol Adult: 1.500 mg, iv, doza unica (in perfuzie cu durata de 30
minute) / Copil: 20 mg/kg, iv, doza unica.
 2. in cazul plagilor suprainfectate, tratamentul se adm IV., pe o perioada de 5-7

zile.
CNSCBT 27
tetanigen
 La persoanele cert primovaccinate complet sau si revaccinate
antitetanic se va administra, in maximum 24 ore de la producerea
plagii, pe cale intramusculara o singura doza de 0.5 ml vaccin tetanic
adsorbit (VTA) sau preferabil vaccin diftero- tetanic tip adult (dT) in
functie de varsta si disponibilitatea unitatii medicale :
 pentru copiii sub 7 ani DTPa sau DT sau VTA,
 pentru copiii 7- 9 ani si pentru persoanele peste 65 ani dT sau VTA,
 pentru persoanle 10-64 ani dTpa sau dT sau VTA.:
1/ in cazul plagilor majore si contaminate, daca persoana nu a primit

anatoxina tetanica in ultimii 5 ani.
2/ in cazul plagilor minore si necontaminate, daca persoana nu a

primit anatoxina tetanica in ultimii 10 ani.
CNSCBT
28
tetanigen
 Serul actioneaza doar pe toxina care exista in
circulatie si are o valoare de protectie de aproximativ
14 zile
 Pentru a prelungii actiunea serului este necesara
vaccinarea
 Strategia de control al tetanosului se bazeaza pe
asigurarea unei acoperiri vaccinale de 100% cu
revaccinari din 10 in 10 ani si cu atitudine corecta
fata de plaga tetanigena
CNSCBT 29
Profilaxia tetanosului neonatal
 Vaccinarea persoanelor de sex feminin corespunzator
varstei.
 Revaccinarea femeilor in timpul primei sarcini, in
ultimul trimestru de sarcina, cu revaccinare daca intre
sarcini exista ≥5ani .
 Protectia nn si a sugarului – im pasive naturale
transplacentare – asigurata doar daca mama are in
antecedente ≥ 2 doze vaccin antitetanic.
 Nastere in conditii neigienice, im pasiva insuficienta –
necesita masuri nespecifice + specifice
30
Profilaxia tetanosului neonatal
 Nastere in conditii neigienice (nastere la domiciliu, cu
plaga ombilicala murdara de pamant, cordon
ombilical sectionat cu instrumente nesterile) + im
pasiva mostenita de la mama - insuficienta – nn
necesita:
 200 UAI Ig specifica antitetanica sau
 Seroprofilaxie cu 500 UAI si
 tratament cu Penicilina 2 X 200.000 UI/zi cu adm IM,
timp de: 7-10 zile.
31
Incidenta relativa a complicatiilor Infectiei vs.
Complicatii rezultate in urma Vaccinarii
Boala/ Complicatii La Bolnavi - Dupa Riscul de
complicatii in
Vaccin nevaccinati administrare de cazul trecerii
Vaccin prin Infectie vs.
Complicatiile
Vaccinarii
Poliomielita Paralizie 1-5 cazuri la 1 caz la 1.000+

1.000 de 1.000.000 persoane
pacienti, vaccinate
nevaccinati
Rujeola Encefalita 1 caz la 1.000 1 caz la 1.000+
cazuri de 1.000.000 persoane
pacienti vaccinate
nevaccinati
Varicela Ataxie 4 cazuri la 1 caz la 4.000+

cerebrala 1.000 de 1.000.000 persoane
pacienti vaccinate
nevaccinati
Tetanos Deces 1deces/10 <1/1.000.000 100.000 +
cazuri de persoane
infectie vaccinate
32
Barry R. Bloom, Paul-Henry Lambert. The Vaccine book. Academic Press, Elsevier Science,
Vaccinul BCG
 TBC in crestere continua in ultimele doua decade la nivel
international si national,
 in Romania incidenta in anul 2013 a fost de 73 cazuri noi la
100.000 locuitori (89,2 cazuri noi la 100.000 locuitori (2011), vs
146,6 la 100.000 in anul 2002).
 1948-vacc BCG- PNI – BCG asigura preventia cazurilor grave de

TBC (meningita TBC, boala diseminata) la copilul mic (< 5 ani)
 inducerea unei im. mediata celular.
 Vaccinarea nu influenteaza/previne transmiterea bacilului Koch

in colectivitate (primoinfectia) sau reactivarea infectiei
 Controlul infectiei poate fi asigurat doar prin depistarea activa si
tratamentul cazurilor si identificarea + screeningul contactilor.
33
Vaccinul BCG
 Suspensie de bacili tuberculosi vii de tip bovin
(Mycobacterium bovis), atenuati
 Provin din tulpina originara – Calmette &
Guerin – 1921 – prin cultivarea pe medii
biliare (230 pasaje) timp de 13 ani a unei
tulpini de bacili bovini.
 Cel mai utilizat preparat vaccinal > 1930
34
Vaccinul BCG - Prezentare
 Vaccin liofilizat
 Pulbere alba ce nu adera de peretii fiolei
 1 fiola = 2 mg cultura = 20 doze vaccinale
 + Solventul = sol Sauton - fiole de 2 ml, lichid
limpede incolor
Suspensie incolora, omogena usor opalescenta, se

protejeaza de actiunea directa a luminii (fiole de
sticla fumurie) se poate utiliza maxim 1 ora dupa
reconstituire
- se pastreaza la +2-8 grade C
35
Vaccinul BCG-Adm
 Doza = 0.1 ml, adm. in maternitate,
 strict I.D. fata externa a bratului drept in 1/3 mijlocie
 > inoculare – papula 5-6 mm aspect “coaja de portocala”,
dispare > 30 min
 Extragerea acului, fara tamponarea locului de injectare
 > 2- 4 saptamani, la 90-95% subiectii vaccinati –
 nodul ce evolueaza si > 2-3 luni regreseaza pina la disparitie
 - sau evol. spre pustula–ulceratie–crusta care se elimina dupa
cateva saptamani
 > 3 luni: Cicatrice Ø 3-6 mm
36
Vaccinul BCG - Adm
 Vaccinarea – la externare din maternitate
 Cei care nu sunt vaccinati in maternitate si sunt

expusi unei surse de infectie dupa nastere, vor face
vaccinarea doar dupa administrarea a 6 luni IHN,
 > 5 – 10 luni – citirea cicatricei postvaccinale (Ø>
3mm)
 Absenta cicatricei – repetarea vaccinarii (pina la 10
luni - fara testarea alergiei la tuberculina (PPD)
37
Vaccinul BCG - Adm
 > virsta 10 luni vaccinarea BCG se efectueaza dupa
testare prealabila la tuberculina cu 0.1 ml – 5 unitati
PPD (Purified Protein Derivate)
 IDR + la Tuberculina, (PPD, TST, test Mantoux )
evidentiaza instalarea hipersensibilitatii de tip
intirziat, care apare la 6-8 saptamani de la vaccinare
si dureaza aprox 20 ani,
 sau o reactie pozitiva poate fi rezultatul infectarii cu
bacilul Koch (nu semnifica TBC activa).
38
Vaccinul BCG - OMS
 In tarile in curs de dezvoltare cu incidenta crescuta a
infectiei TBC se face vaccinarea tuturor nn, cu o
singura doza.
 Vaccinarea BCG la copii (HIV +) asimptomatici din
zone/grupe cu risc crescut de imbolnavire TBC
 Nu se vaccineaza cazurile (HIV +) din zonele cu risc
scazut de imbolnavire TBC.
39
Vaccinul BCG - CI
 La cei cu R+ la tuberculina (IDR +): vaccinarea induce risc de
aparitie a unei reactii inflamatorii locale puternice, cu cicatrice
defectuoasa. NU SE VACCINEAZA!!!
 Boli cu evolutie moderata sau severa
 Sarcina
 Deficite im congenitale sau dobandite (ex. leucemie, limfom,
neoplasme).
40
Vaccinul BCG - Precautii
 Nu se adm la nn < 2500 g (se adm pana in 2
luni)
 Vaccinurile vii (ex. v rujeolic) pot interfera cu
raspunsul evaluat prin testul la tuberculina,
 se rec. ca testarea IDR, sa se efectueaza in
acceasi zi cu alte vacc. vii (ex. ROR) sau
 > dupa 4-6 saptamani
41
Vaccinul BCG - RA
 Ulceratii trenante
 1-10 % -Limfadenita
 Abces la locul inocularii
 Osteita/osteomielita > 8-16 luni : 300 cazuri/1 mil
vacc. in Finlanda, 0.001 cazuri/1 mil vacc. in Japonia
 f. rar - infectie TBC diseminata, la pacienti cu cancer,
HIV, malnutritie.
42
Vaccinul BCG – Eficacitate
vaccinala
 Rezultate contradictorii, de la absenta protectiei pana la
valori de 80%
 Diferite in functie de zona geografica (60-80% in America

de N si zona de N a Europei, vs valori foarte mici in zonele
tropicale) – f (tulpina vaccinala, diferente genetice,
nutritionale, ambientale)
 Meta-analiza a 1.200 articole internationale – evid o

protectie pentru toate formele de TBC de 50%, meningita
64%, forma diseminata 78%, deces 65%.
 Protectia vacc dureaza 10-20 ani - diminueaza in timp
43
TESTAREA
CUTANATĂ
TUBERCULINICĂ
Testarea la Tuberculina (PPD)
(IDR, TST, Test Mantoux))
Scop:
 Controlul eficientei vaccinarii BCG
 Depistarea infectiei TBC
 PPD = substanta de natura P elaborata de

micobacterii (MT) de tip uman, cultivate pe
medii sintetice,
 purificata, concentrata si titrata in U.I.
45
Testarea la Tuberculina (PPD)
 0.1 ml adm I.D. pe fata

ant a antebratului
 > bule de edem Ø ≈ 5
mm, ce persista ≤ 10
min
 Citirea R > 72 H – se
citeste:
 Ø max transversal
zonei indurate a papulei
+
 aspectul ei (flictena,
ulceratie, necroza)
46
Citire
 La 72 de ore de la injectare, când induraţia este maximă şi
reacţia nespecifică dispare.
 Identificarea marginilor laterale ale INDURAŢIEI prin palpare,

eventual prin trecerea unui pix / creion peste margini cu
presiune foarte uşoară.
 Măsurarea cu precizie (cu rigla transparentă) a diametrului

transversal al INDURAŢIEI şi exprimarea în mm.
 NU măsuraţi diametrul longitudinal şi NU măsuraţi eritemul!!
47
AVANTAJE DEZAVANTAJE
 Ieftin  Erori de tehnică şi de
 Sigur interpretare – necesită
personal experimentat.
 Operaţional  Nu discriminează între
epidemiologic infecţia naturală şi reactia
 R + = Martor al post-vaccinală.
infecţiei TBC sau ca  Variază în timp putându-se
urmare a vaccinarii negativa spontan sau sub
influenţa unor factori
 Metoda Mantoux temporari.
permite dozarea exactă  Pierderi de material biologic
a cantităţii de antigen (tuberculina fiind
injectate - test condiţionată în fiole
diagnostic şi multidoze).
epidemiologic.  Tuberculina este vulnerabilă
la condiţiile de păstrare şi
transport.
48
Interpretare
DIMENSIUNI REZULTAT INTRADERMOREACŢIE
< 5 mm NEGATIV
5-9 mm NEGATIV în general

POZITIV la cei cu risc mare de progresie spre
boală prin imunodepresie: infectaţi HIV,
transplant de organe, tratament imunosupresor
ÎNDOIELNIC contact recent şi repetat cu un caz
de TB pulmonară bK +
10-17 mm POZITIV dacă se evidenteaza si existenta unor
factori de risc
> 18 mm POZITIV
49
Semnificatia reactiei pozitive
 Reactia (intens) pozitiva la PPD este marker

al infectiei TB, nu certifica TB activa.
 Daca rezultatul testului a fost pozitiv,

repetarea lui nu mai furnizeaza informatii
suplimentare si nu este indicata.
 O reactie negativa la PPD nu exclude

diagnosticul de TB.
50
Semnificatia reactiei negative
 Organismul testat este neinfectat.
 Organismul este infectat si se afla în faza

antealergica.
 Organismul este infectat dar testul este efectuat

după o boala anergizanta.
 Stingerea hipersensibilitatii după tratament sau

spontan.
51
Limitele interpretarii (1)
REACŢII FALS POZITIVE
 Erori de injectare sau citire (interpretarea reactiilor
nespecifice, injectarea subcutanată a tuberculinei)
 Vaccinarea BCG
 Contactul cu micobacterii atipice
 Efectul booster – repetarea IDR la intervale scurte

(de până la 12 luni) poate genera cresterea
intensitatii reactiei cu 3-8 mm fata de reactia
anterioara.
 Reactii încrucisate cu alte antigene bacteriene (de ex.
ASLO crescut)
52
REACTII FALS NEGATIVE
 “Eclipsa” a reactiei, prin:

 hiposensibilizarea pielii prin repetarea IDR la
intervale scurte
 vaccinari recente cu virusuri vii (urlian, rujeolic,
polio)
 boli cu efect imunodepresor (sarcoidoza,
limfoame maligne, leucemii, neoplazii maligne
avansate, infectii virale si micotice severe,
hepatita, SIDA, diabet, dializati, s.a.)
53
 deficite imune congenitale care afecteaza
raspunsul imun celularterapie citostatica,
corticoterapie, raze X sau UV, administrare
de ser antilimfocitar
 stari de soc: chirurgical, traumatic, arsuri
grave
 stari fiziologice: nou nascuti, menstruatie,
graviditate, varstnici
54
 stari patologice: malnutritie, distrofie, casexie,
etilism
 tuberculoze avansate (pulmonare distructive
extinse, miliare).
 Defecte de tehnica:
 administrare incorecta (dozare prea mica,
injectare prea profunda)
 interpretare incorecta
55
Reactii adverse
 Administrarea unui vaccin poate fi urmata, la unii
recipienti, de aparitia unor reactii postvaccinale.
 Aceste reactii pot fi locale, sistemice si alergice şi pot
fi determinate de vaccin, de reactivitatea individuala
la vaccin, de erori în modul de administrare sau de
alte cauze coincidente care nu au nici o legatura cu
vaccinul sau cu vaccinarea.
 Orice reacţie postvaccinala trebuie consemnata în
documentele medicale si în carnetul de vaccinari al
copilului.
56
Reactii adverse postvaccinale, indezirabile - RAPI
 Supravegherea reactiilor adverse postvaccinale

indezirabile (RAPI) este o activitate care face parte din
programul national de imunizari si se deruleaza conform
metodologiei elaborate de INSP- CNSCBT.
 Este o activitate deosebit de importanta care trebuie
cunoscută şi respectata de catre fiecare medic care
efectuează vaccinări, deoarece furnizeaza informatii
valoroase despre:
 reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui
lot de vaccin,
 calitatea seringilor şi a acelor utilizate pentru
administrarea vaccinului,
 cunostiintele cadrelor medicale privind tehnicile de
administrare, conditiile de pastrare si manipulare a
vaccinului. 57
Reactiile locale
 Sunt cele mai frecvente, dar mai putin
severe.
 Exemplu: durere, edem, roseata la locul de
administrare.
 In general, apar la cateva ore de la
administare si sunt de obicei autolimitate.
 Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin,
in functie de tipul vaccinului:
 Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul
diftero-tetano-pertussis).
58
Reactiile de tip sistemic
 Sunt manifestari generalizate care includ
febra, mialgii, cefalee, artralgii, stare de rau
etc.
 Pot apare dupa administrarea vaccinurilor vii
atenuate si sunt determinate de replicarea
virala. Sunt similare unei forme usoare a bolii
naturale.
59
Reactiile alergice
 Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de
doze), dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
 Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara
etc).
 Socul anafilactic este una dintre cele mai grave reactii
care pot apare după o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut si intervenit imediat.
 La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe
protocolul de management al socului anafilactic si
trusa de urgenta.
 Supravegherea vaccinatului 15 minute 60
Înregistrarea şi raportarea vaccinărilor
 Efectuarea vaccinării se înregistrează în documentele medicale

de la nivelul cabinetului medicului de familie, ale maternităţii
pentru vaccinurile efectuate imediat după naştere sau ale
oricărei alte unităţi medicale/medic care a efectuat vaccinarea,
în registrul electronic de vaccinari si in carnetul de vaccinări
care se înmânează mamei la externarea din maternitate.
 Mama trebuie informată despre importanţa păstrării carnetului
de vaccinare şi despre faptul că trebuie să-l prezinte medicului
la orice vizită medicală.
 De asemenea vor fi consemnate în carnetul de vaccinări,
eventualele reacţii adverse postvaccinale.
 Medicul de familie are obligaţia să raporteze lunar la Direcţia de
Sănătate Publică judeţeană numărul de copii care au fost
vaccinaţi, pe tipuri de vaccinuri precum şi reacţiile adverse
înregistrate (OG 53 aprobata prin Legea Nr. 649 din 20
noiembrie 2001).
61
Vaccinare selectiva
Recomandata unor anumite persoane / grupuri populationale sau
in anumite situatii epidemiologice cu risc crescut de imbolnavire
sau complicatii
 persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau
complicatii:
- Ex. Vaccin rubeolic - adolescente
- Vaccin gripal – persoane cu boli cronice etc
 persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale

 Ex. Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa
potabila etc
 persoane care calatoresc in zone cu risc

 Ex. Vaccin impotriva febrei galbene
 persoane expuse ocupational:

 Ex. Vaccin Hepatita B – personal medico-sanitar
 Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in
laborator etc
 Vaccin meningococic – personal medico –sanitar (laboratoare,
spitale de boli infectioase) 62
63
http://www.euro.who.int/
CDC
http://www.cdc.gov/nip/
http://www.cdc.gov/ 64
VACCINATION FOR CHILDREN - CDC
65

3vaccinuri ROR DTP 2018

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

3vaccinuri ROR DTP 2018

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

LP 3 - Vaccinul ROR

 1971, Vaccin viu supra-atenuat liofilizat: contine 3

Adm: SC, 0.5 ml,

– varsta* de administrare a rapelului se stabileste in

Stop Tx Cortizon 1-3 luni

Pastrare: +2 +8 grade C la frigider,

Vaccin combinat ce contine:

 Anatoxina tetanica purificata

 Suspensie de bordetella pertusis acelular,inactivata cu formol,

 I Rapel - 6 ani (DTPa-VPI) (incepand cu anul 2015).

 II Rapel: – 14 ani (dT)

 (dT) se repeta la interval de 10 ani toata viata.

 Pastrare: la frigider la temperatura de

 Titru Atc protectori: 0.1 Ui/ml – 1 Ui/ml, descreste

- 70% dintre copii- imuni

 Anatoxina tetanica purificata

Prezentare: Aspect transparent cu depozit alb-laptos ce

 imunoprofilaxia plagii cu potential tetanigen la copii <

din doza copil)

 Imunoprofilaxia plagii cu potential tetanigen la ≥ 14

 Profesii in care se vine in contact cu solulul, persoanele care lucreaza

 Femeile de varsta fertila vor primii VTA, in ultimul trimestru de

 - Plagi prin muscaturi de animale;

 - Plagi cu retentie de corpi straini in tesuturi;

 - Plagi anfractuase cu zdobiri de tesuturi;

 - Plagi cu tesuturi devitalizate;

 - Plagi ale cordonului ombilical survenite in urma folosirii de instrumente

 - Dupa unele proceduri chirurgicale: circumcizie

 - Arsuri de gradul II sau III

 - Ulcere varicoase cronice infectate

 Plagile infectate nu se inchid niciodata prin sutura. Se va

 Se continua ciclul de interventie chirurgicala cu debridarea si

 Plagile curate sau contaminate, care sunt mai vechi de

 Se va realiza toaleta chirurgicala, se va lasa plaga deschisa inca

 Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor devitalizate

 Debridare, drenaj, irigare

 Masuri generale si specifice in functie de

Antecedente Toaleta Adm. VTA (DTPa sau Ser

Nevaccinat sau Da**

 b) Aseptizarea plagii cu apa oxigenata sau solutie de

 c) Curatirea chirurgicala a plagilor (debridare larga,

 2. in cazul plagilor suprainfectate, tratamentul se adm IV., pe o perioada de 5-7

1/ in cazul plagilor majore si contaminate, daca persoana nu a primit

2/ in cazul plagilor minore si necontaminate, daca persoana nu a

Poliomielita Paralizie 1-5 cazuri la 1 caz la 1.000+

Varicela Ataxie 4 cazuri la 1 caz la 4.000+

 1948-vacc BCG- PNI – BCG asigura preventia cazurilor grave de

 Vaccinarea nu influenteaza/previne transmiterea bacilului Koch

Suspensie incolora, omogena usor opalescenta, se

 > 3 luni: Cicatrice Ø 3-6 mm

 Cei care nu sunt vaccinati in maternitate si sunt

 Diferite in functie de zona geografica (60-80% in America

 Meta-analiza a 1.200 articole internationale – evid o

 Protectia vacc dureaza 10-20 ani - diminueaza in timp

 Depistarea infectiei TBC

 PPD = substanta de natura P elaborata de

 0.1 ml adm I.D. pe fata

 Identificarea marginilor laterale ale INDURAŢIEI prin palpare,

 Măsurarea cu precizie (cu rigla transparentă) a diametrului

 NU măsuraţi diametrul longitudinal şi NU măsuraţi eritemul!!

5-9 mm NEGATIV în general

 Reactia (intens) pozitiva la PPD este marker

 Daca rezultatul testului a fost pozitiv,