IAAM

MANAGEMENT AL EXPUNERII
ACCIDENTALE LA PRODUSE
BIOLOGICE

EPIDEMIOLOGIE – LUCRARI PRACTICE

Dr Monica Teleman

1
1
 Ce sunt?
Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt
infecții contractate în unități sanitare cu paturi, care pot
fi recunoscute clinic și/sau microbiologic și pentru care
există asocierea epidemiologică cu îngrijirile medicale.
Afectează:
• Bolnavul – prin îngrijirile medicale primite
• Personalul sanitar – prin activitatea în cadrul unității
 Stabilirea originii infecțiilor
Legislație: ord. 1101/2016

1. Criterii temporale:
•Debut în spital după minim 48 ore de la internare
SAU
•Debut în spital în primele 48 ore de la internare (pacient internat în
altă unitate sanitară în urma cu mai puțin de 4 săptămâni)
SAU
•La domiciliu în primele 4 săptămâni de la externare (debut în
comunitate) ȘI legatură epidemiologică cu alte cazuri de infecție
2. Definițiile de caz
•Indeplinirea criteriilor din definițiile de caz pentru infecțiile
nosocomiale, regăsite în Decizia 506/2012/UE
 Definitie
Trebuie considerate ca IAAM:

• - infecţiile dobândite in spital, dar diagnosticate dupa ieşirea

din spital

• -Ex. infecţia nou-născutului diagnosticată după externare

• - interventii laparoscopice cu internare de scurta durata

• - infecţiile ocupaţionale ale personalului medical

4
 Definitie

• infectia contactata AMBULATOR (cabinet medical

de diverse specialitati):

–Stomatologie

–Ginecologie

–Explorari functionale: bronhoscopie, endoscopie.

5
Atribuţiile medicului curant (indiferent de specialitate)
ord. 1101/2016
• a) protejarea propriilor pacienţi de alţi pacienţi infectaţi sau de
personalul care poate fi infectat, cu respectarea ghidului de
izolare elaborat de SPIAAM;

• b) aplicarea procedurilor şi protocoalelor implementate de

SPIAAM;

• c) obţinerea specimenelor microbiologice necesare atunci când

o infecţie este prezentă sau suspectă, în conformitate cu
protocolul de diagnostic şi cu definiţiile de caz şi înainte de
iniţierea tratamentului antibiotic;

SPIAAM – Serviciul de Prevenire al infectiilor asociate asistentei medicale

• d) răspunde de depistarea şi raportarea la timp a infecţiilor
asociate asistenţei medicale;
• e) consilierea pacienţilor, vizitatorilor şi a personalului în
legătură cu procedurile de prevenire a transmiterii infecţiilor;
• f) instituirea tratamentului adecvat pentru infecţiile pe care le
au ei înşişi şi implementarea măsurilor instituite de SPIAAM
pentru a preveni transmiterea acestor infecţii altor persoane, în
special pacienţilor;
• g) solicitarea consultului de boli infecţioase în situaţiile în care
consideră necesar şi/sau conform ghidurilor/protocoalelor
locale, cu respectarea politicii de utilizare a antibioticelor,
implementată în unitatea sanitară;
• h) respectă procedura de declarare a IAAM elaborată de
SPIAAM, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• i) după caz, răspunde de derularea activităţii de screening al
pacienţilor în secţii de terapie intensivă şi alte secţii cu risc
pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni
multiplurezistenţi, în conformitate cu prevederile programului
naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate
asistenţei medicale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi
a antibioticorezistenţei;
• j) comunică infecţia/portajul de germeni importanţi
epidemiologic la transferul pacienţilor săi în altă secţie/altă
unitate medicală.
 Responsabilități
• Diagnosticul de infecţie asociată asistenţei medicale
se va menţiona în toate actele medicale, de exemplu,
foaia de observaţie clinică, fişa de consultaţie,
registrul de consultaţie etc.
• Fişa este completată de către medicul curant al
cazului şi este însoţită de semnătură şi parafă.
• Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate
revine medicului în îngrijirea căruia se află pacientul.
 Riscuri
• Personalul medico-sanitar = grupă cu risc
• Tot personalul trebuie să coopereze pentru a reduce
riscul infecțiilor pentru pacienți și personal

Riscul personalului medico-sanitar:

• De a dobândi diferite infecții de la pacienții asistați
• De a transmite infecții la:
- pacienți
- alți angajați
- familie
 Reguli de bază în aplicarea
precauţiunilor universale
1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi
2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt
contaminate cu HIV, HBV, HCV
3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt
contaminate după utilizare.
4.Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie
considerat la risc:
- sânge;
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,
lichid sinovial, lichid cefalorahidian;
- spermă, secreţii vaginale;
- ţesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.
 CONTACTUL LA RISC

Se consideră CONTACT LA RISC contactul tegumentelor

şi mucoaselor cu următoarele produse:

➢sânge;
➢ lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,
lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;
➢ sperma, secreţii vaginale;
➢ ţesuturi;
➢ orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge;

14
 DEFINIŢII
ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA PRODUSE BIOLOGICE
Orice EXPUNERE accidentală la un PRODUS BIOLOGIC
contaminat cu sânge sau la un fluid care poate să conţină agenţi
patogeni
EXPUNERE PRODUS BIOLOGIC
•Accidentarea transcutană
•SÂNGE (sânge integral,plasmă,ser,
•Contactul mucoaselor sau al pielii care
componente din sângele uman)
prezintă leziuni ce-i afectează integritatea
•Fluide(lichid sinovial;pleural;peritoneal;
•Contactul cutanat pe o piele intactă, dar
cu o durată prelungită pericardic;amniotic;LCR)
•Implicarea unei suprafeţe întinse de •Sperma,secreţii vaginale
contact
•Ţesuturi
15
2
 DEFINIŢII

Caz de expunere profesională = orice persoană care lucrează în

sistemul medical şi care a suferit o expunere accidentală cu risc de
infecţie HIV, VHB; VHC prin contact cu sânge sau produse
biologice considerate cu risc de infecţie;
Persoana care lucrează în sistemul sanitar = orice persoană
(angajat, student, voluntar) ale cărei activităţi implică contactul cu
pacienţi, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacienţi
în secţii, cabinete, compartimente sau laboratoare;
Expunerea cu risc de infecţie HIV, VHB; VHC; necesită
profilaxie post-expunere profesională (PPEP) !!!

17
3
Riscul mediu de transmitere al infectiei,
după înţepătură accidentală cu ac de
seringă.

Sursa Riscul (%)

HIV 0.3
HCV 1.8 - 3
HBV (AgHBe+ si AgHBs +) 30.0
HBV (AgHBs+, AgHBe - ) 2-6

18
Managementul expunerii accidentale a
personalului care lucreaza in sistemul
sanitar la produse biologice
Accidentul prin expunere la produse biologice
Definiție: orice expunere accidentală la sânge/ lichid biologic
contaminat cu sânge/fluid care poate sa conțină agenți patogeni
transmisibili prin sânge, care presupune :
− lezarea tegumentelor (intepatura,taietura)
− proiectarea pe mucoase / tegumente lezate
Principalii agenți incriminați:
• HIV
• VHB
• VHC
• Alții: Plasmodium (malarie, flaciparum, vivax), Mycobacterium
tuberculosis, M.leprae, leptospire, rickettsii, Treponema spp.,Toxoplasma
gondi, Staphylococcus aureus, Brucella, Citomegalovirus, Hepres virus
simplex, Cryptococcus neoformans.
 Căi de transmitere a agenților patogeni
1. PRIN CONTACT
• Direct: se transmite de la o persoană la alta (contactul cu
produse biologice)
• Indirect: prin intermediul suprafeţelor/obiectelor
contaminate (de exemplu, contaminarea obiectelor,
echipamentului, mâncării)
Măsuri de precauție
• utilizarea echipamentului de protecţie : enterococi rezistenţi
la vancomicină (VRE), Staphylococcus aureus rezistent la
meticilină MRSA sau Clostridium difficile,
• pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un
salon cu un alt pacient infectat cu acelaşi pathogen,
• la intrarea în salon trebuie purtate mănuşi curate şi
echipament de protecţie curat
 Căi de transmitere a agenților patogeni
2.PRIN PICĂTURI: atunci cand se stranuta sau se tuseste, sunt
prea grele pentru a pluti în aer şi se transferă la mai puţin de
2 m de la sursa
• Directa: ajung la nivelul mucoaselor sau sunt inhalate
• Indirectă: cad pe suprafete sau mâini şi sunt transmise pe
mucoase sau alimente (cel mai frecvent si este descris în
infectiile respiratorii comune, gripa, infectii cu virus sincitial.
Măsuri de precautie
• pacientul se amplaseaza într-o rezerva singur sau se
amplaseaza într-un salon cu alti pacienţi infectati cu acelasi
agent patogen.
• purtarea de protectoare faciale când se lucrează la 1 - 2 metri
de pacient. In situatia in care este necesar transportul
pacientului, acestuia i se aplică o mască de protectie.
 Cai de transmitere a agentilor patogeni

3.Aeriana: prin intermediul particulelor mici (</= 5 μm) care

transporta microbii si pot fi transferati prin intermediul
curentilor de aer pe o distantă mai mare de 2 m de la sursa.
Aceste particule sunt inhalate (în cazul varicelei zoster,
rujeolei şi tuberculozei pulmonare).
Masuri de precautie
• plasarea pacientului intr-o cameră de izolare cu presiune
negativa a aerului în raport cu coridoarele, aerul fiind evacuat
direct spre exterior sau recirculat prin filtre HEPA
 Profilaxia primara a expunerii profesionale,
acidentale la produse biologice
• Respectarea Precautiunilor universale
• Respectarea Managementului deseurilor
periculoase
• Vaccinarea anti-VHB
 Profilaxia secundara
1.Intreruperea îngrijirii cu asigurarea securității pacientului
2.Persoana accidentată anunță IMEDIAT cadrul medical superior și
SPLIAAM/responsabilul cu accidentele prin expunere la produse
biologice
3.Asigurarea îngrijirilor de urgență:
•expunere cutanată: spălare cu apă și săpun, clătire, antiseptic in contact
5 min
•expunere percutană: spălare cu apă și săpun, clătire, antiseptic in
contact 5 min
Interzisă sângerarea – determină microleziuni și difuzarea ag.patogen!
•expunerea mucoaselor : spălarea abundenta 5 min cu ser fiziologic/
apă
4.Investigarea persoanei asistate și a persoanei accidentate

SPLIAAM-Serviciul de Prevenire, Supraveghere si Limitare a IAAM

 Investigarea persoanei asistate și a
persoanei accidentate
1. Pacient HIV(+) cunoscut = chimioprevenție cât mai repede de la accident (3 h)
2. Pacient HIV necunoscut = test HIV rapid (cu acordul pacientului) în primele 2 h;
•după rezultat chimioprevenție sau dacă testul nu este posibil = evaluarea riscului prin
antecedente, comportament și chimioprevenție
3. Persoana accidentată o priza de sânge în primele ore de la accident (test HIV) ;
•repetare la 3 și 6 luni
4. Investigarea pacientului pentru VHB :
•VHB (+) si persoana accidentata este vaccinata = titru Ac > 10mUI/ml , dacă nu este
vaccinata =Ig specifice + vaccinare (0,1,2,12)
•VHB(-) si persoana accidentata este vaccinata = titru Ac, dacă nu este vaccinata =
vaccinarea (0,1,6)
5. Investigarea pacientului pentru VHC :
•Ac anti-VHC (-) la pacient : determinarea de ARN viral circulant = risc scazut
•Ac anti-VHC (+) la pacient (sau ARN viral +) = risc 1-7% = testarea periodică și
supravegherea de către DSP
Chimioprofilaxie:
• pentru infecţia HIV, administrată în funcţie de tipul expunerii,
starea pacientului-sursă
Vaccinare postexpunere:
• în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de
secţie/compartiment sau la medicul şef de gardă;
• în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul
serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate
asistenţei medicale pentru consultanţă în vederea evaluării
riscului;
• în termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina
muncii pentru luarea în evidenţă;
 Personal
accidentat

Măsuri imediate

Medic şef secţie/gardă Laborator desemnat pentru testare

Consiliere,recoltare

Responsabil SPCIN Autoritatea de sănătate publică

Medicina muncii

Spitalul/secţia de boli infecţioase

Consiliere,evaluare,PPEP

Centrul de monitorizare HIV

MSP
28
 MEDICUL ŞEF DE SECŢIE/COMPARTIMENT SAU
MEDICUL DE GARDĂ
➢Asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul sursă
respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
•La laboratorul spitalului se efectuează testul rapid HIV,dacă este
disponibil,în termen de 2 ore,cu transmiterea rezultatului către
medic;
•La laboratorul desemnat pentru testare se efectuează Ac HIV
(ELISA), AgHBs, AcVHC;
➢Asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la personalul
accidentat respectând legislaţia privind testarea voluntară cu
consiliere;
•La laboratorul desemnat pentru testare se efectuează Ac HIV
(ELISA), AgHBs, AcHBs,AcVHC;
➢Înregistrează accidentul în registrul de evidenţă a accidentelor cu
expunere la produse biologice şi raportează responsabilului serviciului
de supraveghere a IN în maxim 24 de ore de la producerea 29
accidentului; 6
 Profilaxia infectiei cu VHB dupa
expunere percutana sau
permucoasa la sange
Recomandari daca
Statusul imun al Recomandari daca sursa de contaminare
persoanei expuse sursa este AgHBs pos nu este testata

IGHB (0,06 ml/kgc) si

Nevaccinat Vaccinare
vaccinare 0,1,2,12 luni
Nu necesita masuri de
Vaccinat anterior, titru Nu necesita masuri de profilaxie specifica
anti-HBs > 10 mUI/ml profilaxie specifica

Daca face parte din grup

Vaccinat anterior, titru IGHB si revaccinare cu o
cu risc crescut pentru
anti-HBs < 10 mUI/ml serie de 3 doze sau,
infectie se aplica aceleasi
IGHB de 2 ori la interval
Nerevaccinat masuri ca pentru sursa
de o luna
AgHBs pozitiva
30
 Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere
percutana sau permucoasa la sange.
Recomandari daca
Statusul imun al Recomandari daca sursa de contaminare
persoanei expuse sursa este AgHBs pos nu este testata

IGHB de 2 ori la interval

Vaccinat anterior si de o luna. Daca face parte din grup
revaccinat, titru anti-HBs cu risc crescut pentru
< 10 mUI/ml. infectie se aplica aceleasi
masuri ca pentru sursa
AgHBs pozitiva

Testare pentru anti-HBs Testarea persoanei expuse

si daca: pentru anti-HBs si daca:
Vaccinat anterior < 10 mUI/ml – revaccinare
< 10 mUI/ml: IGHBs si
Titrul anti-HBs cu o doza si retestare la 1-2
revaccinare cu trei doze. luni
necunoscut.
> 10 mUI/ml – nu > 10 mUI/ml – nu necesita
necesita revaccinare. imunoprofilaxie 31
ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERII LA O SURSA HIV +

Sursa HIV negativa = test ELISA pentru Ac anti-HIV negativ,

PCR pentru HIV = negativ,
testare Ag p24 = negativ,
si nu exista nici o manifestare clinica sugestiva
pentru o boala retrovirala-like

Decizia instituirii tratamentului profilactic:

-Statusul subiectului sursa: cunoscut HIV, necunoscut, grupe de risc
-Tipul expunerii: risc mare, intermediar, scazut
-Posibilitatea instituirii chimioprofilaxiei in max. 48 h pe
-Aprecierea raportului beneficiu/risc (ex in caz de sarcina)

32
 Riscul de transmitere în funcție de modalitatea de
expunere de la un pacient-sursă HIV pozitiv
• Riscul de infecție HIV, estimat per-act, în funcție de tipul de expunere
(pacientul sursă cunoscut cu infecție HIV)

• Evaluarea riscului de infecție HIV trebuie să includă RISCUL CUMULATIV

(expunerile repetate anterior momentului prezentării – ultimele 72h)
“expunerea non-profesională”

33
UK guideline for the use of post-exposure prophylaxis for HIV following sexual exposure. International Journal of STD & AIDS 2011
 Estimarea riscului de transmitere de la un pacient sursă
cu status HIV necunoscut

• Pacientul sursă cu status HIV necunoscut:

✓ Riscul de transmitere se calculează luând în calcul 2 parametri:

1. Riscul pacientului sursă să fie infectat HIV (PREVALENȚA HIV pe

grupe de risc)

2. Riscul de infecție HIV în funcție de tipul expunerii (cunoscut pentru

un pacient sursă HIV pozitiv)*

riscul de transmitere = riscul sursei X riscul expunerii*

Exercițiu:
• EXPUNERE: utilizare de droguri iv cu ac folosit în comun cu alt pacient utilizator de droguri iv (0,67%)
• SURSA: riscul de a fi HIV pozitiv (pentru București: 3%)
• RISC de TRANSMITERE POST-EXPUNERE:

0,5 X 0,67% = 0,334%

34
UK guideline for the use of post-exposure prophylaxis for HIV following sexual exposure. International Journal of STD & AIDS 2011
 Chimioprofilaxia anti-HIV
• Date clinice:
- Risc crescut de transmitere a infectiei HIV daca
pacientul sursa se gaseste intr-un stadiu
avansat de boala SIDA declarata, CD4 < 200
mm3 sau la debutul infectiei (faza de
seroconversie)

35
 Chimioprofilaxia anti-HIV
• Natura lichidului biologic incriminat:
- Contactul cu sangele sau lichide biologice
hemoragice, risc crescut de transmitere a
infectiei HIV,
- Alte lichide biologice din care a fost izolat HIV:
sperma, secretii vaginale, lapte matern, lichid
amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sinovial,
cefalo-rahidian.

36
 Chimioprofilaxia anti-HIV
• Criterii de severitate ale ranii:
1. Expunere cu risc crescut:
- Toate intepaturile profunde cu dispozitive
intravasculare sau ace cu calibru folosite pe
cale IV sau IA si toate expunerile la HIV
“concentrat” (ex in laboratoarele de cercetare)
- Se recomanda de urgenta instituirea
Chimioprofilaxiei.

37
 Chimioprofilaxia anti-HIV
2. Expunere cu risc intermediar:
- Taieturile cu bisturiu prin manusi
- Intepaturile superficiale cu ace cu calibru
utilizate pe cale IV sau IA
Rec de chimioprofilaxie, in f (pacientul sursa):
- DA – in cazul in care are incarcatura virala
crescuta sau patologie oportunista in curs de
evolutie.(boala SIDA instalata)

38
 Chimioprofilaxia anti-HIV
3. In caz de expunere cu risc scazut:
- Eroziuni simple epidermice cu un ac plin (de
sutura) sau cu lumen de calibru mic (im sau sc),
sau un contact cutaneo-mucos.
In acest caz tratamentul profilactic se discuta in
functie de:
- natura expunerii (ex contact prelungit al unei
proiectari de sange pe o mucoasa sau un
tegument lezat)
- Statusul pacientului sursa.

39
 Chimioprofilaxia anti-HIV
4. Accidentele percutane – Risc:
• Ace cu lumen larg - risc > ace pline (de sutura)
• Dispozitive sau ac intravascular - risc >
nonintravasculare
• Plaga sau intepatura profunda (sangerare si durere
spontane – risc > plaga sau intepatura superficiala.
• Prezenta sangelui vizibil pe obiect – risc > absenta
sangelui.

40
 Chimioprofilaxia anti-HIV
• In cazul particular al seringilor abandonate,
instituirea chimioprofilaxiei se discuta in functie
de profunzimea intepaturii tinand cont de riscul
scazut de transmitere al infectiei in cazul
coagularii sangelui in ac.

• Persoana accidentata va fi retestata la 1, 3, 6

luni (“ fereastra imunologica” - aparitia Ac
detectabili in ser > 4-12 saptamani de la
infectie).

41
 Tratamentul chimioprofilactic
• Schema de baza* :
- 4 saptamani zidovudina (ZDV) – 600 mg/zi
divizata in 2 sau 3 prize
+
- 3 TC (lamivudina) – 300 mg/zi, divizat in doua
prize
• Tratamentul profilactic este eficace daca se
adm. in primele 2-3 ore maxim 48 ore post-
expunere).

*Ghid de prevenire a transmiterii HIV in practica medicala, MS Comisia

Nationala de lupta anti SIDA, Editura ALL 2002” 42
ÎNTREAGA ASISTENŢĂ ACORDATĂ PERSOANELOR IMPLICATE
ÎN EXPUNEREA PROFESIONALĂ (“SURSĂ, PERSONAL
AFECTAT) SE VA DESFĂŞURA NUMAI PE BAZĂ DE
CONSIMŢĂMÂNT ŞI CONFIDENŢIALITATE, CU ASIGURAREA
DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.

43
 PRECAUŢIUNI UNIVERSALE ( PU)
SCOP:prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină (HIV, HVC,
HVB), la locul de muncă al personalului medical.
Măsuri aplicate de personalul medico-sanitar:
- spălarea mâinilor
- utilizarea echipamentului de protecţie adecvat şi complet;
- vaccinare

• Măsuri care se aplică pacienţilor:

- echipamentele şi articolele de îngrijire a pacientului
- transportul pacienţilor;
- ustensilele pentru alimentaţia pacientului;

• Masuri care se aplica mediului:

- managementul deseurilor
- decontaminare, dezinfectie
44
 Reguli de bază în aplicarea
precauţiunilor universale
1. Consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi
2. Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt
contaminate cu HIV, HBV, HCV
3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt
contaminate după utilizare.
4.Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie
considerat la risc:
- sânge;
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural,
lichid sinovial, lichid cefalorahidian;
- spermă, secreţii vaginale;
- ţesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.
 Măsurile standard
1. Igiena mâinilor, care este esenţială pentru a reduce riscul de
răspândire a infecţiilor. Utilizarea antisepticelor alcoolice este
metoda preferată în toate situaţiile clinice, cu excepţia cazurilor când
mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide
biologice) sau după examinarea pacienţilor cu infecţie cu
Clostridium difficile sau norovirus, situaţii în care trebuie utilizate
apa şi săpunul;
2. Utilizarea echipamentului individual de protecţie (de exemplu:
mănuşi, halate, protectoare faciale), în funcţie de expunerea
anticipată. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după
îndepărtarea şi aruncarea echipamentului;
3. Practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni
transmiterea bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un
pacient şi personalul medical în timpul preparării şi administrării
medicamentelor de uz parenteral;
 Măsurile standard
4. Manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale
sau contactul cu suprafeţele potenţial contaminate din imediata
apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru prevenirea
transmiterii bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un
pacient şi personalul medical în timpul manipulării echipamentelor
medicale şi contactul cu obiectele sau suprafeţele din mediu;
5. Igiena respiratorie şi eticheta de tuse (tehnica de tuse şi strănut cu
utilizarea de batiste de nas de unică folosinţă cu poziţionarea la
minimum 1 metru faţă de celelalte persoane, urmată de igiena
mâinilor), ca element al precauţiilor standard care se adresează în
primul rând pacienţilor şi însoţitorilor acestora cu simptomatologie
de posibilă infecţie respiratorie care se aplică oricărei persoane cu
asemenea manifestări când intră în unitatea sanitară. Acest element
al precauţiilor standard este aplicat pentru prevenirea promptă a
infecţiilor respiratorii şi trebuie aplicată la intrarea în unitatea
sanitară (zonele de recepţie şi de triaj ale pacienţilor).
 Echipament personal de protecţie
Definiţie :
• barieră între personalul medico-sanitar şi
potentiala sursa de infecţie.

48
 1.ECHIPAMENT DE PROTECŢIE
•Trebuie să protejeze în mod real lucrătorul, în sensul reducerii maxime
a riscurilor de îmbolnăvire şi de contaminare şi să nu fie el însuşi un
creator de factori;
• Să aibă culori diferite pentru diferitele locuri de muncă,să fie de culori
deschise pentru a se putea decela cu uşurinţă eventuala lui murdărire;
• Folosirea acestuia trebuie să se facă ori de câte ori se lucrează în
mediul pentru care este destinat ;tot timpul lucrului ;numai în mediul
de lucru şi în nici un caz în afara lui (la WC, afară, sub hainele de
stradă etc.) ;numai de către posesorul lui ; nu se poate împrumuta de la
o persoană la alta.
•Se interzice transportul echipamentului de protecţie curat în sacoşe
care au fost folosite şi pentru transportul altor lucruri pe care noi le
considerăm insalubre : materii prime alimentare, alte haine, etc
•Depozitarea lui se face separat de hainele de stradă!!! 49
 1.ECHIPAMENT DE PROTECŢIE
DEFINIŢIE= bariera între lucrător şi sursa de infecţie, utilizată în timpul
activităţilor care presupun risc de infecţie;
CATEGORII:
• MĂNUŞI
• HALATE OBIŞNUITE
• ŞORTURI, BLUZE IMPERMEABILE
• MASCA
• PROTECTOARE FACIALE(OCHELARI, ECRAN PROTECTOR)
• BONETE
• CIZME DE CAUCIUC
50
 MASURI DE PROTECTIE SI CONTROL –
INFECTII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE

PERSONAL PROTECTIVE EQUIPMENT

(PPE) - CDC

Tipul echipamentului de protectie variaza in functie de nivelul de protectie dorit,

de exemplu: pentru prevenirea infectiilor transmise prin contact, prin picaturi,
51
sau pe cale aeriana.
 PERSONAL PROTECTIVE
EQUIPMENT (PPE) – CDC
Scoaterea echipamentului de protectie

Manusile

Ochelarii de protectie

Halatul

Masca

IGIENA MAINII SE EFECTUEAZA IMEDIAT DUPA SCOATEREA 52

ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE.
 -Mask fitting test, under see through hood
(with non-toxic airborne chemical:
Bitrex or Saccharin) If N95 correct size,
not supposed to test the substances

53
Mască N-95 se poziţioneaza cu stripul metalic
în sus, se trece mâna pe sub benzile de elastic.
Benzile de elastic se pun conform figurii.
Banda metalică se fixează pe nas.
"Masca N95 (NIOSH) este recomandată de
CDC Atlanta ca parte componentă a
echipamentului de protecţie personală
pentru cadrele medicale expuse infecţiilor
cu cale de transmitere respiratorie (TBC,
varicelă, rujeolă, SARS, şi în cazul expunerii la
spori de antrax, sau alte infecţii care pot fi
răspândite în cadrul unui atac bioterorist) fiind o
mască care filtrează 95% din particulele
neuleioase, cu mărimea între 0.3 microni şi
5 microni. (good fit !!)

Verificarea etanseitatii
La presiune pozitivă: cu mâinile pe
masca se expiră aerul cu putere, dacă
masca este corespunzătoare ca mărime,
aerul nu trebuie să iasă pe părţile
laterale ale măştii.

La presiune negativă: cu aceeaşi poziţie a

mâinilor se inspiră. Presiunea negativă
trebuie să creeze o depresiune în porţiunea
centrală. a măştii.
National Institute of Occupational Health and Safety (NIOSH)
54
NIOSH-Approved N95 Disposable Particulate Respirators (Filtering Face-pieces)
55
 • MĂNUŞI
FELUL MĂNUŞILOR
de uz unic sterile:
• chirurgie;
• examinare internă
• intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului in mod
normal sterile; uneori sunt necesare mănuşi duble;
• abord vascular prin puncţie;
• tegument pacient cu soluţii de continuitate;
• manipularea unor materiale potenţial contaminate;
nesterile curate:
• examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu
există o recomandare contrară;
• manipularea de materiale contaminate;
•curăţenie, indepărtare de produse biologice contaminate; 56
 • MĂNUŞI
FELUL MĂNUŞILOR
de uz general, menaj, de cauciuc;
•activităţi de întreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte
produse biologice considerate a fi contaminate:
•colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare
instrumentar,material moale, suprafeţe contaminate.
• manipularea de materiale contaminate;
• curăţenie, indepărtare de produse biologice

57
 • MĂNUŞI
TREBUIE UTILIZATE în următoarele situaţii:

✓anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice

contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi
umane;
✓abord venos sau arterial;
✓recoltare de LCR;
✓contact cu pacienţi care sângerează, au plăgi deschise,escare de
decubit, alte leziuni cutanate;
✓manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în
vederea curăţirii, decontaminării .

58
 • MĂNUŞI
MOD DE FOLOSIRE:

➢schimbare după fiecare pacient;

➢ după folosire se spală mai întâi mâinile cu mănuşi, după care
acestea se îndepărtează, prinzând marginea primei prin exterior,
aruncând-o în containerul pentru colectare şi apoi prinzând-o pe
cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoţând-o cu grijă şi aruncând-o
în acelaşi container aflat la îndemână
➢ după îndepărtarea mănuşilor mâinile se spală din nou, 10-15
secunde, chiar dacă mănuşile nu prezintă semne vizibile de
deteriorare in timpul activităţii încheiate; mănuşile de unică utilizare
nu se reutilizează, deci nu se curăţă, dezinfectează;
➢ mănuşile de uz general se pot decontamina şi reutiliza, dacă nu
prezintă semne de deteriorare (perforare, îmbătrânire cauciuc, etc.).
59
 2. SPĂLAREA MÂINILOR
CEL MAI IMPORTANT ŞI UNEORI SINGURUL MOD
DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII
CÂND?
• la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
• la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
• înainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atenţie bolnavii cu mare receptivitate;
• înainte şi după aplicarea unui tratament;
• înainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;
• după scoaterea mănuşilor de protecţie;
• după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
• înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per
os;
• după folosirea batistei;
• după folosirea toaletei;
• după trecerea mâinii prin păr;
• după activităţi administrative, gospodăreşti. 60
 2. SPĂLAREA MÂINILOR
CEL MAI IMPORTANT ŞI UNEORI SINGURUL MOD
DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII
CUM?

•îndepărtarea bijuteriilor(inele,brăţări), ceasurilor;

•unghii îngrijite,tăiate scurt;
•utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obişnuită;
•două săpuniri consecutive;
•în cazuri de urgenţă este permisă utilizare de antiseptice ca înlocuitor al
spălatului,dar nu de rutină;
•în unele situaţii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:
- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a
celor cu imunodepresie severă;
61
 2. SPĂLAREA MÂINILOR
CEL MAI IMPORTANT ŞI UNEORI SINGURUL MOD
DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII
CUM?
•înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale ( în abordurile
vasculare şi efectuarea de puncţii lombare este obligatoriu portul
mănuşilor), schimbarea pansamentelor (atenţie mănuşi), termometrizare
intrarectală,clisme, toaleta lehuzei (atenţie mănuşi);
• după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
• după manipularea şi transportul cadavrelor;
• înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice,
ORL, stomatologice şi în general inainte şi după orice fel de manevră
care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate
(atenţie-mănuşi).
ŞTERGEREA/USCAREA MÂINILOR ESTE OBLIGATORIE -
HÂRTIE PROSOP SAU PROSOP DE UNICĂ 62
ÎNTREBUINŢARE!!!
63
What are the proper steps to wash my hands?

64
 Ability of Hand Hygiene
Agents to Reduce Bacteria on
Hands
Time After Disinfection
% log
0 60 180 minutes
99.9 3.0
Bacterial Reduction

99.0 2.0 Alcohol-based handrub

(70% Isopropanol)

90.0 1.0
Antimicrobial soap
(4% Chlorhexidine)

0.0 0.0
Plain soap
Baseline 65
Adapted from: Hosp Epidemiol Infect Control, 2nd Edition, 1999.
HAHS © 1999 66
5 Moments of Hand Hygiene

67
http://www.who.int/gpsc/tools/en/
 3.PREVENIREA ACCIDENTELOR ŞI A
ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONALĂ
•PRIN inoculări percutane: înţepare, tăiere;
•PRIN contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;
•PRIN contaminarea mucoaselor;
•ÎN TIMPUL : 1.efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente
ascuţite;
2.manipulării de produse biologice potenţial contaminate;
3. manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare, după
utilizarea în activităţi care au dus la contaminarea cu produse
biologice potenţial infectate;
• PRIN INTERMEDIUL: - instrumentelor ascuţite;
- materialului moale;
- suprafeţelor, altor materiale utilizate in activitatea din
unităţile sanitare;
- deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 68
 METODE DE PREVENIRE
OBIECTE ASCUŢITE:

➢ reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

➢colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la
inţepare şi tăiere, amplasate la indemână şi marcate
corespunzător conf.Ord.MS 1101 /2016, pentru:
- pregătire în vederea utilizării;
- distrugere;
-evitarea recapişonării,îndoirii, ruperii acelor
utilizate;

69
 METODE DE PREVENIRE
REZIDUURI INFECTANTE:
(Ord.MS 1101 / 2016)
• neutralizare prin ardere sau autoclavare
• colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clară
prin culoare şi etichetare.
IGIENA PERSONALĂ
•spălarea mâinilor
•spălarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse
biologice potenţial contaminate sau cu materiale potenţial contaminate;
•evitarea activităţilor cu risc de expunere:
- existenţa de leziuni cutanate;
- prezenţa unui deficit imunitar;
- graviditate.
70
 METODE DE PREVENIRE
LENJERIE:
•manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial
contaminate cât mai puţin posibil;
•sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, în spaţii special destinate;
•colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcaţi în mod corespunzător
conform Ord. MS 1101 /2016 ;
• evitarea păstrării lor îndelungate, înainte de prelucrare;
• asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare - decontaminare;
• folosirea mănuşilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau
ţesuturi;
• decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, îndepărtarea cu hârtie absorbantă
care se colectează în containere sau saci de plastic marcate;
• dezinfecţie cu solutie germicidă;
• uscarea suprafeţei prelucrate;
• folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curăţeniei, sterilizării,
decontaminării echipamentului medical, pavimentelor, pereţilor,mobilierului, veselei,
stâclăriei, tacâmurilor, conform 71
72
73