-11 I

ISTORIA P1MG1
TEORIILE I INSTITUTIILE DE EDUCATIE

diii timpitrilo vechi palla ill ilele lloastre

IN LEGATURA Cu ISTORIA CULTUREI

DE

I. GAVANESCUL
Profesor la Universitatea din latd.

VOLUME INTL

IA-Sj
TIPO GRAFIA NAT1ONALA
ti, STRADA itLEXANDRI II,

1902.

www.dacoromanica.ro
 Tabla de materie.
Partea 1.
Istoria Pedagogiei la cei vechl.
Pag.
Preleg erea 1. (Introducere). Importanta
practicci a Istoriei Peda-
gog iei. 3
Prelegerea 11.Educafia la popoarele seil-
batece. 27
Prelegerea 111.Popoare in stare de natu-
ra", de culturd si de civili-
zatie.Educatia in India. 43
Prelegerea /V.Educatia la Jiqipten i la
Chinezi 56
Prelegerea V.Educatia la Chinezi (urma-
re) ; la Chaldeo-Asirieni,
la Persi, la Evrei. . . 77
Prelegerea VI.Situatia si educatia femeii
..... .
la popoarele sedbatece si o-
rientale
Prelegerea V11.Femeia pl copilul la po-
. 97

poarele vechi orientale (ur-

mare) 114
Prelegerea VIIIPedayogia la Greci. 133
Prelegerea IX.Educatia la Greci. . 158
Preleg crea X.Educa tia la Greci (armare) 179
Prelegerea Teoriile pedagogice la Greci.
Sofistii. Socrate. Platon. 205

www.dacoromanica.ro
 pag.
Pre ley er ea X11.Pedayogia ha Raton (ur-
mare) 227
Pi el ey e rea XIII. Pedayoyia lui Aristot. 244
P r e le yerea XIV.Edueatia la Romani 274
Prel e y e r ea XV.Edueatia la Romani (ur-
mare). 294
P r el ey e rea XV1.-- Femeia i copilul
Greci si la Romani . . 320

Partea
Istoria Pedagogiei mod.erne.
J-rlegereaa 1.Folosal Istoriei Pedayoyiei . 343
Pr eley e r ea II. Limitele carsului de lsloria
Pedayogiei 365
P reley er ea 111.Scurhi privire asupra
985
Preleg e r ea IV.Valoarea culturil medievale. 424

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I

ISTORIA PEDAGOGIEI LA CEI VECHI,

CURS TINUT Lk UNIVERSITATEA DIN IASI
in anul 1891-92
____.4.0._

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea I.

IIIIPORTANTA PRACTICA A ISTORIEI

PEDAGOGIEI.
LECTIA INTRODUCTIVA

Cu ce se ocupi istoria pedagogiei. Deosebirea dintre

istoria peda gogie i a educaliel Istoria pedagogiei co-
prinde i istoria mijlo ace 1 o r de educatie, a institutiilor,
precum i istoria t eo riilor privitoare la educatie. Istoria
pedagogiei, o parte din istoria filosofiei si din acea a
Necesitatea de a o trata deosebit, i anume in
intregimea coprinsului ei, adica impreunii arta tsi stiinta
educatid, institutiile practice si teoriile.
Din cite puncte de vedere se poate studia istoria
pedagogiei: a) spre a stabili legile desvoltkriI cosmice a
spiritului universal (HEGEL); b) spre a pktrunde modul de
a fi, gindi, simti, manifesta al una epoce; c) corelatia
dintre sistemul de educatie si natura ideilor i institutii-
lor dominante (SPENCER).
Scopul de urmArit in studiul istoriel pedagogiei :
interesul practie, dictat de trebuintele culturale ale tärfl.
*tiinta pentru tiinä i stiinta pentru viatä.
Problema noastra reorganizarea
publie. Importanta scoaleï.
Greutátile i cauzele de nereusitti ale reformei inva-
tkmintului. Empirismul bunului simt", i prealabila adap-
tare sistematick, stiintificä, a spiritului : in medicina',
pedagogie.

www.dacoromanica.ro
4 Partea I. Istoria pedagogier la ea' veda:

Pentru ce empirismul a dispArut mai repede in

medicina decit in pedagogie, i arta medicalk a progre-
sat mai mult decit cea pedagogica.
Directia de apucat spre a ie0 din faza de tran-
sitie culturalä: in loen' diletantismuluï empiric,
specializarea stiintifica. Alegerea criad, a mijloa-
celor culturale.
Necesitatea unul criteriii, alcatuit din studiul
sistematic al pedagogiel generale, al istorieI educatiei,
al trebuintelor sociale actuale.Ce va sa zich, a utiliza
experienta altor popoare.
Folosul practic al istoriel pedagogiel: su-
gerea,za solutii.Delimitarea in trecut a cursului nostru.

I.
Sa precizam, mai hit' de toate, cuprinsul de
idel al terminilor de cari ne servim.
Ce se intelege prin istoria pedagogiei ?
Care este obiectul, categoria de fapte, de mani-
festari sociale pe cari le vom urmari, descrie
explica in decursul acestor prelegeri ?
Ca acele manifestari vor fi sociale o presupu-
nem dela inceput, deindata-ce tim ca e vorba
de istorie, care nu se ocupa ca biografia indivi-
zilor, ci ca acte colective, sociale, ca viata soci-
etatilor, ca o l'amura a sociologief ce este.
Dar, acum, fiind vorba in special de istoria
pedagogiel, ce fel va fi, mal' in deosebl, natura
manifestarilor, ca desfaprarea i inlantuirea ca-
rora ne vom ocupa ?

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanta practied a istorier pedagogieY. 5

Daca, in loe de istoria pedagogiel s'ar fi zis

istoria educatiei, s-ar fiinteles de sigur isto-
ria acelor mijl o a ce generale $i speciale organisa-
te $i intrebuintate, in diferite epoce, spre a da
geneneratiel tinere din acel timp o anumita forma
de gindire, simtire, vointa, in scopul de a inlesni
individuluI posibilitatea de a trai, ca individ, mat
fericit, $i de-a contribui, prin felul naturel $i
activitatif sale, la sporirea buneI staff obste$ti.
Atund am fi avut a face, se intelege, numal ca
institutiile educative, in special ca cele s cola r e.
Dar istoria educatiel nu acopere notiunea
istoriel pedagogiei in intregimea sa.
Pedagogia are, ce e drept, o parte practica,
din care causa, se confunda de uniI cu arta pe-
dagogicei; dar domeniul el nu se reduce la atit.
Acea arta, are la baza principii $tiintifice, in
vederea $i pe temeiul carora s-a ales totalitatea
mijloacelor tehnice de educatie. Arta trebuie
sa $tie ce scop urraareste i cari mijloace, mai
conforme ea natura lucruluf, vor inlesni reali-
zarea acelul scop.
Aceste chestil generale se elucideaza, tot de
pedagogie.
Dar atunci nu se mai intelege, prin pedagogie
arta educatieI, ci $tiint a educatiei. Pedagogia
teoretica, in opunere cu cea practica, studiaza

www.dacoromanica.ro
6 Partea I. Istoria pedagoyid la ed veal.

principiile generale privitoare la educatie,

ajutindu-se de legile stiintifice stabilite de psi-
hologie $i sociologie sauí etica.
Ea cerceteazg scopul educatiel, e ducabili-
t atea omulaï, gradul acelei educabilitgti, ob-
staculele i fo rtele educatiel, mijloacele gene-
rale de educatie, etc., toate probleme filosofice
Mahe, cari cer contingentul mat multor $tiinte,
ca sa. fie resolvite.
Priu aceste studii, pedagogia face parte din fi-
losofie, coprinzind teorii relative la natura ()me-
neascg, la idealul vietei, la biologia socialit, la
modelarea $i perfectionarea genuld omenesc. Deci
istoria ei ar fi o parte din istoria filosofiei, a
cugetaxii omene$ti Caracterisate prin gradul cel
mat inalt de sintezg.
Dupg intelesul cel dintil, pedagogia ar face
parte din descrierea i esplicarea unel forme de
viatg sociala, dintr-o epoca. data. Institutiile
de educatie sint o parte din totalitatea insti-
tutiilor culturale ale until timp, conditionate de
acestea, produse $i caracterisate de acelas spi-
rit. Deci istoria pedagogiel, in intelesul de arta
educatiel", ar fi o parte din istoria calturel $i
civilisatiei generale.
In realitate insg, sub ambele aceste accepti1,
cari complecteazg la un loc notiunea pedago-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanta practica a istorier pedagogiei. 7

giel, In cele dog ramuri, teoreticä fi practicä-

ea a tost neglijatA. Niel istoria filosofiel nu se
ocupa atit de conceptiile pedagogice ale marilor
cugetAtorl, desi acestia att simtit trebuinta de a
se pronunta asupra problemelor de educatie ; niel
istoria cultural& nu insista asupra institutiilor
de educatie, pecit s-ar cuveni, in acord ca rolul
decisiv ce joacA ele in determinarea formel si di-
rectief celorlalte institutif.
Dar, in fine, chiar de s'ar face aceasta de
istoria general& a filosofiei si a civilisatiel, se
intelege c& o istorie separata, specialA, a peda-
gogiel e necesarA. Teoria si practica pedagogicA
al atitea probleme speciale complexe, in cit e greu
sl le stApineascA pe toate spiritul solicitat de
multe alte cestiuni i manifestArI sociale, de o datA.
Pe de alta parte, e foarte instructiv i impor-
tant a cunoaste acele probleme in toat& esactitatea
intregimea lorceea ce nu se poate realisa de
cit prin lucrad speciale de is toria pe da g o gi -
el, separata de acea a filoso fiel si de a culta-
rei generale.
S-ar patea trata, si cu mult folos, deosebit is-
toria teoriilor pedagogic e si istoria institu-
tiilor pedagogice.
Dar, pentru-c& practica se influenteaz& si se
controleazA de teorie, i, la rindul sAu, teoria se.

www.dacoromanica.ro
8 Partea 1. latoria pedagogier la ce l vecla.

modifica duph resultatele practicef ; pentru-ca

ele staff in raport de influenta reciproca, este
cel putin tot atit de folositor a le urmari trep-
tat pe ambele in paralel,
In acest mod vom proceda not
E nevoie insa a ne pronunta i in vederea ca-
re' tinte hotarite vom face aceste cercetarl is-
torice.
Errmarim numal constatarea, adevarulul, pentru
satisfacerea trebuintef d-ea sti? Avem in vedere
si-un scop practic ?

Din maf multe puncte de vedere se poate tra-

ta istoria pedagogief.
Pe unif, in studiul istorief, in genere, if atra-
ge dorinta fermecatoare de-a estrage, din des-
voltarea continua' a ideilor si institutiilor, le-
gile eterne ale spiritului universal, evo-
lutia cugetarif cosmice, care se reveleaza
in desvoltarea universulul moral.
HEGEL, in panlogismul sàü, considera toata
istoria cugetarif omenestf, in diferitele ef peri-
oade istorice, ca desfasurarea logica a unel idef
immanente in natura psiho-cosmica. Diferitele
epoce ar fi diferite faze de clarificare si com-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanta practica a istorieY pedagogieï. 9

plexitate crescinde ale acestei cugetarI divine.

Intreaga istorie a culturel ar fi o inlantuire de
premise, un lant de rationamente obiective, un
polisilogism cosmic, care se desvaine ea necesi-
tatea logica absoluta.
Orl-cit de seducatoare ar fi aceasta intuitie
hegeliana, care voie§te sA ajunga la omnisti-
enta lut FAUST, ea nu ma atrage.

Nu ma ispitesc miei alte puncte de privire,

cari totqt esercita asupra-mt o forta de solici-
tare mult maI mari.
A ne transporta cu intuitia in timpurile des-
pre cari vorbim, a§a incit sa refacem in mintea
noastra viata concreta a une epoce, a unuf po-
por, stt vedem armonia organica, resultind din
constitutia i functia fisiologica a acelel socie-
tat1,iata un scop din cele mal plausibile ce-§1
propune cercetarea istorica.
Cite istitutit, moravurf, legt, cari azt ne par
anormale, nu gasesc de indata gratie inaintea
noastra, cind le intelegem. A intelege, a esplica
in toate amanuntele biologice, viata uneI socie-
tati ; a ne transpune, prin simpatie intelectuala,
ca totii, rind pe rind : aci in sufietul Egipteanu-
lut, aci in acela al Indianulul, al Chinezulul,
Greculut, Romanulul ; a ne insu§i, pentru un mo-

www.dacoromanica.ro
10 Partea L. Letona pedagogiel la cer

ment, con ceptiile i sentimentelelui Media :

aceasta intreprindere, pe cit de stiintifica pe a-
tit de practica i emotionala, o voin parasi, insa,
en regret. Ea nu va fi punctul es ential in cer-
cetarile noastre de istorie a pedagogiei.
Negresit, pe cit va fi necesar sa facem aceas-
ta, in scopul de-a intelege nasterea unei teorii,
unei institutil seolare principale, nu vom omite-o.
Dar opera de contemplare intelectualä, a in-
tregului acord bio-sociologie, care se leaga,
tr-o logica corelatie organica, de acea teorie set
institutie, iatà ce mi-ar placea sa urmaresc mat
de-aproape, i totusi im volti face-o.

SPENCER. ne spune cum se conditioneaza,

mod necesar, sistemul de educatie dintr-un timp,
de spiritul, de natura institutiilor religioase, po-
litice, juridice, de ideile morale, economice, sti-
intifice din acea epoca.
A urmari si constata aceasta ca documente
istorice, din epoca in epoca, dela popor la po-
por, ar fi de sigur mult mal interesant, mai in-
structiv deck o pagina de generalizare sumara
a acestuis adevar, care se pune ca o tern& de des-
voltat. $i sPENcER espune, in cartea sa De l'éclu-
cation (chap. II), numal conclusia unor cereetari
ce ar mai raminea inca de gout.

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanla practica a istorid pedagoyief. 11

Ce directie vom apuca noi? Ce scop vom ur-

mgri ? E locul sg ne facem profesia de credin-
ta" in asta privintd i sd declgram ea, orcit de
interesant §i de atraggtor este felul esplorgri-
lor aratate mal sus, prin satisfacerea curiositg-
tif intelectuale, a trebuintelor teoretice §i de
tiintä generalg, alte consideratil ocupa, de-ocam-
datg, planul intif al con.$tintef tarif noastre
az1consideratif de interes practic, i Inca
de interes practic immediat.
Trebnintele noastre culturale, faza ac-
tualg istorica a desvoltgril noastre *tiintifice, ne
impune sareina de a cerceta nu pentru scopul
numal de-a intelege i afla, ci pentru practica,
spre a deslega la nof probleme sociale urgente,
a estrage, din experienta altor popoare i altor
timpurf, invAtaminte, sugestif, ca privire la ridi-
carea nivelului invatamintululi §i educatief noa-
stre publice.
Interesul conservgrif, al afirmitrif noastre in-
telectuale dicteazd, in primul rind, directia sta-
diilor noastre.
Nu teoria pentru teorie, ci teorie pen-
tru practica, jata cuvintul de ordine al preo-

www.dacoromanica.ro
12 Partea I. Istoria pedagogiel la ce W vecld

cuparilor nostru intelectuale pe toate terenurile.

Primal impuls al scrutarii legilor naturei n-a
fost trebuinta teoretica. Emanciparea intelectu-
1111 din sclavia trebuintelor vietei s-a produs re-
lativ tirzitt in omenire. Ocupatia curat teoretica
este un derivat de lux, o functie tirziu desvol-
tata, dupa-ce organul cugetitril se formase
crescuse deja prin esercitarea 1111 in deslegarea
problemelor relative la primele necesitati urgen-
te ale existentei.
Acela§ drum Il urmeaza, constient or incon-
§tient, si popoarele in desvoltarea lor.
Generatia noastra are de muncit pentru asi-
gurarea vietei noastre intelectuale, pentru orga-
nizarea vietei noastre morale.
Treapta inferioara in care ne aflam, in aceasta
privinta, se observa nu numai din faptul cä ne
lipseste o literatura stiintifica, dar si din lipsa
unei divisiuni a muncel intelectuale. Nu se pon-
te conta, ca in alte parti, pe colaborari active,
In aceeasi ramura, din partea mai multor spirite,
cari 41 impart sarcina si scopurile, astfel ca u-
nil numal sä estraga si sa gramadeasca adeva-
ruri obiective, teoretice, altil sa culeaga acele
adevaruri special e, formulate gata, fie spre a
construi din ele edificii de sisteme sintetice,
fie spre a le utiliza in satisfacerea trebuintelor
vitale ale timpului lor.

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanta practica a istorierpedagogief. 13

Omuldestiinta, la nol, este redus, de ordinar, da-

ca se speeialiseaza, sati a deveni inutil epocei sale
prin cercetarl teo retic e abstracte, necerute
de trebuintele sufletestl ale societatil ; salí a se
consuma in dibuiri empiri ce, cautind a deseo-
peri leacul durerilor societatif sale.
Mai remine o alternativa, ultima, si singura
rationala, in conformitate en interesele de con-
servare momia atit ale lui, ca individ, eit si ale
societatii. Aceasta alternativa e de a-si pune ina-
inte ciar scopul practic social al epoceI, si a
stringe materialurl si veritatI in intenpa de-a a-
juta la deslegarea une probleme de interes cul-
tural actual.

IV.
$1 care e problema de interes general, isvo-
rita din aspiratiile si cerintele mediului social
contimporan, la nol ?
Mal e nevoie s-o numesc ?
D'è mal bine de un stert de secol se simte, e
puso, in discutii publice, e obiectul meditatiel suc-
cesive al mai multor legislative.
Reorganizarea invatamintuluinostru pu-
b lic, planuita de mai multe proiecte de legi, in-
ceputa, aminatit, reinceputa de atitea ori ; apol,
in fine, faena, prefacuta, retacutti iara's1 de mal

www.dacoromanica.ro
14 Partea L Ietoria pedagogief la ed vecItY.

multe oil iatA, problema socialA de o capitalA

importantA,. Dela deslegarea et inteleaptA, chib-
zuitA,, cu pricepere si competentl, speram, cu
drept cuvint, afirmarea desAvirsitA a existentel
noastre intelectuale, modernisarea noastrA realA,
reformarea profundA, as putea zice r ena st er ea
si r e cr ear ea noastrA, dupA principiile spirituluf
nail, ale unuf spirit crescut din experienta atitor
veacurf de muncA intelectuall, ale unuf spirit in-
zestrat ca forte si aptitudinf mostenite inteun
organism psihofisiologic desvoltat.
Ne luptAm sl luAm si nof partea noastrA la
mostenirea fortelor si aptitudinilor morale ale
omenirif ajunse in secolul al XX-lea.
Ne luptAm sA ne modelArn dup6, inspiratiile
spirituluf omeniril, care a cistigat, in ascensiunea
cAtrA ideal, positil deja superioare.
Nu e destul a trAi intr-un veac, spre a trAi
inadevAr riata aceluf veac. Inteun timp dat ga-
sim, intre oamen1 i popoare, incA pe represin-
tantif epocelor trecute, in modul lor de a gindi,
de a simti, de a concepe societatea si lumea, de
a privi relatiile dintre om si om, drepturile in-
dividuluf fatA ca altul si cu totul din care face
parte, de all' explica natura, in genere.
Noftrebnie s-o recunoastem ne lup t Am
SA intrAm in viata secolulal nostru. 0 viatA insA

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importantaptractieg a istoriei pedagogiel. 15

nu se insuseste, daca se imita numai forme] e

esterioare ale manifestarilor el. Trebuie sa
se reproduca for tele interne, fondul, factoril
sufletestl, functiile proprii amid vieti.
Cel mai important instrument al acestel re-
nasterl morale, este, dupa-cum se afirmit uneorl
numal: din deprindere, s c o al a : scoala, Insa, bine
organizata, urmarind scopuri clare, avind la in-
(lamina forte sigure, bine adapfate la rolul lor
atit de insemnat si de mare.
de aceea incercarile repetate de-a reface
perfectiona acest instrument admirabil de re-
nastere sociallscoala.

V.

Greutatile problemel nu trebue sa ne descu-

rajeze. Nereusita trebue sa ne faca a cugeta la
causele ei.
Oricari si °riche cauze s-au enumerat IAA a-
cum, s-a uitat una principala. Epoca noastra
simte nevoia, simte lipsurile, dar incercarile de
lecuire cautat pe calea empirismulul unui
asa zis nbun simt", care da asalt celei mai re-
sistente fortarete de granit, inarinat cu putin
altceva decit buna intentie.
Buna vointa, in adevar, face adesea minu-

www.dacoromanica.ro
16 Partea I. Istoria pedagogiei la cd

ni, in multe imprejurari. Dar oricita Miná vointa

a$ avea eu s. e. O. fac acum, inaintea D-voastra,
un ciasornic, e sigur, ca n-a$ reu$i. Orcita buna
vointa ar avea cineva din D-voastras faca din
marmura un Fitt Frumos, un Apolon, rezultatul
incercaril lui nu e greu de prevazut. Nu doara
ca ne-ar lipsi dragul, sirguinta, zelul rabdator,
cari insotesc $i productiile geniului. Dar exerci-
tiul face pe maistru. Exercitiul, studiul prealabil,
framintarea $i impodobirea spiritului cu idei, cu-
nostinte, forme, metode, procedari, iata conditia
esentiala, care, dindu-se prealabil zestrea intelec-
tuala necesara, ne ajuta a realiza, daca nu toc-
mai un Fat-Frumos, cel putin un chip de om care
sit nu fie un monstru.
Prin ex ercitil inteleg aici mai mult decit prac-
tica ucenicului, care nu se conduce decit de spiri-
tul imitatiei altora. Inteleg acea lege universal
biologica, la care e supusa desvoltarea organelor
$i a functiunilor corespunzatoare ; inteleg uzul, care
impreuna cu disuzul, constitue, dupa DARWIN,
cauza fundamentala a variabilitatii spitilor.
Aici nu e vorba de variatil in spete umane,
dupit analogia celor animale, ci de variatii in
sensul formarii de specialitati intelectuale,
in marele organism al activitatii sociale intregi.
aceste specialitati, cart' raspund in functi-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. IMportanla 1».actieet a istorieY pedagogieL 17

uni sociale determinate, se formeaza prin exerci-

tiul, prin uzul facultatilor spiritului asupra unui
material de idei anumit, exercititi indelungat,
continua, sistematic.
Astfel se formeaza medicul in o scoala anu-
mita, prim concentrarea stiintelor teoretice catre
o tinta determinata, prin aplicarea practick a
inteligentei la deslegarea unui cadru anumit de
probleme. Numai buna-vointa" de a vindeca o-
menirea bolnava, nu ajunge. Si azi se asculta deja,
cu surisul ironiei pe buza, sfaturile empiricilor,
call se conduc numai de ,,exemplu", de imitatie"
si traditie" in recomandarea remediilor la cu-
tare sau cutare boala. Se cere patrunderea r a-
tion ata a problemei si alegerea mijloacelor de
vindecare, in contormitate bine inteleasa cu legile
fisiologice. Asa ca la fiece pas artistul medic
.sä, fie in stare a desvolta bazele rationale ale re-
tetei sale, pe-cit permit datele stiintei de pina
atunct ca privire la efectele fisico-chimice ale
medic-amentelor, pe de-o parte, si la reactiunile su-
biectului, conditionate de virsta, sex, tempera-
ment, etc.
Empiria nebazata pe, si ne justificata de cu-
nostinte teoretice prealabile sigure, si-a trait
traiul, este o faza trecuta, ein fiberwundener Stand-
punkt, cum zic Germanii.
2

www.dacoromanica.ro
18 Partea I. _Moda pedagogief la cd rechY.

VI.

Dei °data si arta medicala se afta pe acelas

picior de imperfectie ca si cea pedagogica ; dei
oamenii se simtiaufara pregatire prealabila-
tot asa de capabill a recomanda un remedia la
o boala oare-care, dupa-cum le dicta bunul
simt" i traditia", ca si a recomanda mijloa-
cele propril in educatie, in conducerea copiilor,
In organizarea invatamintului public, in direc-
tia scoalelor, Mil a cunoaste prealabil nici na-
tura omului, nici legile biologiei sociale, nici
linia desvoltarit culturale in °merare, astazi
medicina s-a emancipat de aceasta treaptti a
empirismului naiv si omnistient.
Cauza acestei inaintari inegale se poate usor
intrevedea. Era si va fi totdeauna mai urgent
pentru orn a-1 scapa de moarte decit de ignoranta,
sau fie chiar de rele apuchturl. Cind isi incre-
dinteaza cineva zilele sale, ori ale copiltilut san
In nútrele unui om, se uith de zece ori la calita-
tile, aptitudinile, priceperea si experienta lui in-
treaga. Cine se tulbura de acestea cind cere u-
nui om sä-1 invete, pe el san pe copilul ski', ce-
tirea, scrierea, o limba, etc ?
In cazul acesta, e dispus mai degraba sa a-
runce vina pe sine si pe copil, daca explicarea

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanta practicú a istoria pedamia. 19

nu se pricepe, decit pe dascal ins*. Pentru-ca,

dacit dascalul stie, este o proba ca se poate ti;
ca stie, numai incape indoialade oare-ce e
dascal. Pe-cind, daca bolnavul moare, mai tot-
deauna nu e villa lui, ci a medicului, care n'a
stint cum sa-1 lecuiasca.
De aceea societatea s-a ingrijit de-mult, in
special, de pregatirea medicilor pentru eariera
lor, dinclu-le din-ce-in-ce mai larg si mai apro-
fundat cunoasterea omului zic, pe care e che-
mat a-1 cauta, si posibilitatea ex ercitiului pre-
alabil iu spitale, sub conducerea expertilor re-
cunoscutl, mal inainte d-a se aventura singar
in societate si a periclita viata oamenilor.
O facultate de medicina exista de mult in
Europa. 0 catedra de pedagogie la Uni-
versitate este o creatie relativ recenta.
Pregatirea speciala a oamenilor de scoala,
educatorilor si a celor ce se °cup& cu chestif de
invatamint si educatie, este o intentie care, dei
s-a manifestat mal de-mult, de-abia in secolul
al 19-lea a inceput sti se traduca in fapte, prin
institutii reale, ca o caracteristicd a societatil
moderne.
Din aceasta societate moderna, nol, cari nu
sintem cel dintil, nu ne putem fah ca sintem niel
dintre eel dintaI. Orgoliul national si dreptatea

www.dacoromanica.ro
20 Partea I. Istoria pedagogid la ed veda.

ne opresc a spune, insä, cá, sintem cel din urmg,

dintre popoarele culte ale celor don, continente
civilizate, Europa si America. Avem imprejurul
nostru vecini, cari s-ati sprijinit si se sprijinesc
bid. pe cultura noasträ, lucra care ar trebui sä
ne destepte nu numai sentimental mindriei, ci
al räspanderii.

Positia noasträ cultural ä explicg, pentru ce,

mai mult la noi decit in alte parti", taza empiri-
cA a cugetäril pedagogice domneste
Cine ar face numai-decit o ving, cuiva din a-
ceasta ? Ultra posse nemo obligatur. Noi privim
lucra] ca istorici, i intelegem calea actuala de
transitie a culturel noastre ; dar, in acelasi timp,
intelegem directia de apucat spre a iesi din ea
si a intra in drumul larg al progresulul, pe care,
umblä atit de comod, comparate cu noi, popoa-
rele zise inaintate in civilisatie.
In local diletantismului,specialtatea!
In local empirismului,experienta lumi-
natä de stiinta teoreticg, corespunclatoa-
re. In local imitatiilor admiratoare ale altor
popoare,alegerea criticä a mijloacelor de pro-
gres adaptate la conditiile si natura noasträ si
cAlg,uzite de idealul desvoltäril omenirii in ge-
nere, ideal degajat din aprofundarea filosoficil, a
istorief universale.

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanla practica a istorieY pedagogie. 21

In aceasta alegere critick a mijloacelor in-

chipuite de imaginatia noastrà practica insa$1,
ori gasite deja si aplicate de geniul i experi-
enta altor natiuni, ne trebuie un criteriti,
care nu il da decit studiul sistematic al $tiin-
tef pedagogiei generale, al istoriel edu-
catief in omenire $i al trebuintelor so-
ciale actuale.
Ca se ne indrumani catre solutil rationale, pri-
ma $i ultima conditie par a fi suficiente. E destul
sa cuno$ti trebuintele actuale $i sà posedezi cul-
tura speciala pedagogieä in toata plinatatea ;
sa-ti ai spiritul adaptat la intregul sistem com-
plect de probleme relative la educatie, $i disci-
plina mintala a exercitiului logic special, cerut
de deprinderea $i familiarizarea ca nexul de idei
special acestei categorii de cuno$tinte hotarite
at un cuvint sit te fi orientat in topografie, a$
putea zice, teritoriului intelectual de esplorat.
Dar, War de ar fi suficiente aceste conditil,
cind sint pe deplin realizaté, cita inlesnire, cita
economie de energie $i de limp, chid, in solutia
problemelor noastre sociale de azi, putem uti-
liza esperienta altor popoare!
Esperienta altor popo are, insa, nu se vede
atit $i numal din institutiile lor actuale, din le-
gile $i regulamentele lor privitoare la organiza-

www.dacoromanica.ro
 22 Partea I. Istoria pedagogiei la ce'l veda

rea $i tunctiunea unor a$ezeminte, carl parca ar

raspunde la trebuintele noastre.
Esperienta adevarata a altor popoare, esperi-
enta complecta $i instructiva, se vede din in-
treaga desf a$urare istorica a lor $i din i-
deile conducatoare in acea desvoltare, Ud'
a) din istoria a$ezamintelor, care ne aratá
cind, cum i pentru-ce au aparut ele in viata socia-
la a unui popor, precum i b) din istoria
or relative la acele a$ezaminte, idel cari ade-
sea le-ati precedat, totdeauna le-ati modificat, a-
daptindu-le la nevoile noul, set le-ail prevazut
caderea, le-ati condamnat ca impropril saü ca ne-
mai fiind apte a satisface trebaintele, in vede-
rea cal-ora s-au conceput $i etectuat.
Fara acest studiü, a$a zisa utilizare a ex-
perieneI altora se reduce la o servila $i oar-
ba imitatie a formelor unef vietl streine, fitra
patrundere $tiintifica $i critica In rostul mani-
festatiilor el vizibile.
in acest caz, adesea se poate intimpla a
imita $i lita drept manifestarea 'mor forte inca'
vil $i vitale acea ce nu e decit ramä,$ita, pe cale
de atrofiare, a unuI organ $i a uncí functit so-
ciale, cari aú räspuns odatii unor trebuinte reale
In acea tara, dar acum orl ati fost inlocuite de
alte organe mal corespunzatoare cerintelor vie-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importanta practica a istoriei pedagogieï. 23

tel sociale, san acele cerinte au incetat, s-au modi-

ficat. $i astfel, in ambele cazar", avem inaintea
noastrit forma materiala muribunda a une" forte
deja moarte, a una" principin intim deja amortit.
De multe institutii se poate zice ea sint or-
gane pe cale de atrofiare, fara nici-o necesi-
tate biologicti in trainl societatilor, $i ca dureaza
numal in virtutea inertiel, ca un reflex sau
bine un tic social, contractat odata din nevoie
$i pastrat inca ara constiinta necesitatii i exis-
tentil
Astfel veden' inca pe cer, multi ara dupa stin-
gerea Ion, lamina stelelor disparate, cari an stra-
lncit ()data in toata inflacarata vibratie a scin-
teietoarei Ion existente.
Pe de alta parte, observarea superficiala numal
a institutiilor, a manifestarilor vizibile, existente,
ne impedica sa observan' viata pnimicipiilor geneti-
ce cari elaboreazit, in adincul framintarilor vietei,
raspunsul practic la cerintele inca nesatisfacute
ale societatii. Organul se contureaza deja, viata,
functia lui a luat deja finta in conceptia crea-
toare a intelectului luminat, fara ea nimic defi-
nitiv gata, sa se infatiseze ochinlui observator.
Astfel de mult rasar pe cer stelele in adinci-
mile universului si 'lama" dupà ani si anY ajung
la ochiul nostru material razele existente' lor.
San, formulind cu Emi N ESCU aceste adevaruri

www.dacoromanica.ro
24 Pal-tea 1. istoria pedagogiei la ce r rechY.

lcoana stelei ce-a nturit

lncet pe cer se sue.
Era pe cind nu s-a zcirit,
Azi o vedein si na e.
De aceea, ca s'A profithm de esperienta com-
plecth a popoarelor, nu trebuie sa ne oprim la
considerarea superficiald a stitrif lor de lucrani
actuale. Nu aparenta sh ne conduch, ci ade-
varata existen, cugetarea lor si actele lor
controlate i conduse de ratinne.

TX.

In intentia acesteI folosinte, cred ca se im-

pune directia studiulul nostru de Istoria Pe-
da g o gi e f.
Vom intreba gindirea si incerchrile rationate
ale diferitelor epoce din omenire, tot-deanna ea
dorinta de-a inväta dela ele ceva pentru ridi-
carea sthrii noastre de azi.
Natural, a invata din esperienta timpuri-
lor trecute, insemneazh numal un lucru, care e
usor de inteles, dar totusi trebue spus
A invhta din experienta veacurilor omeniriT, in-
semneazä a culege sugestil. de solutif ana-
loage pentru päsurile noastre ; solutii nu iden-
tice, ci analoage, modificindu-le cuprinsul duph

www.dacoromanica.ro
Prelegerea I. Importana "'radial a istorid pedagogic+. 25

cuprinsul trebuintelor si naturei noastre et-

nice.
Din marginile acestui scop delimitam intinde-
rea in trecut a studiului nostru. Nu ne vom o-
pri mult asupra educatiei la acele natiuni cari
n-au fost calauzite hied de reflexie teoretica,
in privinta scopului si alegerii mijloacelor de
educatii.
Ne vor interesa, dintre popoarele antice, na-
tural, cele cari au desfurat o cultura mat in-
semnata, G ree ii i Romani i, dela cari poate
inca am avea cite ceva de invatat, in privinta
cugetarii pedagogice.
Ne vor fi si mat' direct interesante si instructi-
ve, negresit, popoarele moderne, cu multiplici-
tatea solutiilor propuse aproape pentru aceleasi
trebuinte culturale esentiale comune timpului
Dorinta mea ar fi sti ajungem la acestea mai
de graba. Dar nu voiti uita consiliul lui ORATIU :
festina lente. Ma voia grabi Meet, spre a avea
timpul sa estragem din fructul cultural al fled.-
rei epoce sucul substantial, cu care am putea nu-
tri si intari spiritul.

Dach hotarnicese astfel, in marginile utilitatii

practice, cadrul studiilor de istoria pedagogiei,
inteleg foarte bine deliciile intelectuale ce s'ar

www.dacoromanica.ro
26 Patea I. Istoria pedagogiei la ce?' vechi.

putea gusta din modal de a cerceta istoria pe-

dagogiet si din celelalte puncte de vedere es-
puse deja.
Cind bate insA la usa foamea, iese poezia.
Cind interesul afirmciriä vietei intelectuale vor-
beste, trebuie sa astepte interesul alintarilor
speculative, Ara aplicatie practicA mai apropiatA.
Va veni si la not timpul dorit al acestet de-
lecthrt teoretice. Generatia ce-1 va apnea va duce
o viata intelectualA mal inaltA, dad, nu mat' fe-
ricitA decit not.
Dar nu ne plingem. Avem pe de-o parte con-
stiinta plitcutA a esercitiuluf fortelor in deslega-
rea unor probleme de utilitate vazutti pentru tim-
pul nostru. Tar, pe de altA, parte, avem multu-
mirea cA, vorn fi ajutat, prin silintele noastre,
genesa unet epoce mat Borocite.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II.

EDUCATIA IA POPOARELE SiLWITICE.

-1. 10 1.1-

Bogfttia de sugestii a istoriei pedagogiei moderne

datoriti asemiiniíriï conditiilor de viatit a popoarelor
noui. Ce folos s-ar putea estrage 0 din cunoattterea ide-
ilor si mijloacelor de educatie ale popoarelor vechl, nu
numal" Greci 0 Romani, dar i Indien't, Chinezi, E-
vrei, Egipteni, etc.Sugestfi positive i negative.
Chiar cunonterea modulul de educare al sillbati-
cilor nu e de tot fArit folos. Surprinderea unei asemá-
näri Intre modul de a fi actual cu vre-o
inferioartt de manifestare trecutä, trezetde sentimentul min-
driei i dri, impulsia prop4ira. Strigoil" culturali.
Educatia sillbaticilor nu e condusit de principiIte-
oretice. Instinctul de conservare individualA 0 so-
ciilituzil in alegerea sistemului de mijloace educa-
tive. Intelesul cuvintului educatie aplicabil la stilba-
ticY.Esemplul i imitatia ca factori de adaptare la
omogenitatea mediulul social.
Acord intre pornirile firet;ti t;i sugestiile mediului
intre cerintele vietiY i actiunile de invätat prin itnitatie
esemplu. Aforizma: non scholae sed vitae numa3 la ci-
vilizati, abituti dela naturii, se putea ivi ca inteles.
Obiectul esential, aproape unic, de atentie in edu-

www.dacoromanica.ro
28 l'artea I. I8toria pedaguyid la cd vecla.

catia sanaticului e corpul, in intlitiprealuI esterioari.

Schilodirile i tatuiirile t mp Wi in educatia salbaticilor
sufletgti In a civilisatilor.Resturi de educatie fizicti
siilbaticl In civilizatia de azi.

I.

Conform scopulul pus inaintea cursului nostril

de istoriea pedagogiel, ceea-ce ne-ar interesa
mai de aproape ar fi istoria educafiel i teorii-
lor peda.gogice moderne. Din acestea am es-
trage invätaminte mai direct aplicabile si
zabile la trebuintele noastre pedagogico-sociale.
Esperienta popoarelor moderne se lace, la toate,
relativ aproape in aceleasi conditii. Imprejur,a-
rile vietel moderne sint relativ aceleasi la toate
popoarele din Europa si America. Natural, decl,
cä atractia scopului nostru ne va face sa ne grà-
birn ditre timpurile noastre, mal bogate
,si sugestii utile.
Cu toate acestea, nu trebue sà credem cà, in
esperienta popoarelor vechi, nu vom gag multe
povete pentru viata noastra de azl.
nu vorbesc nurnal de institutiile si ideile
poporului Grec si Roman. Cultura si esperi-
enta lor e baza culturel si civilisatief noastre.
Ba indi multe din formele biologico-sociale, ne-
cesare timpului lor, dureaza fàrà necesitate si

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Edacatia la pop oarele salbatice 29

azi i string in cercuri arhaice i anachronistice

libera desvoltare a organelor corpulut social mo-
dern. Aceasta insemneaza ca, fgrasà vrem, tre-
bue sa contam pe trecntul glorios i plin de vi-
talitate al Grecilor §i Romanilor. Ultimele on-
dulatil ale valurilor cugetäril i culturef lo prac-
tice revarsat pina, la not.

Dar chiar esperienta altor popoare, pe cari G re-

cii in meritata lor mindrie, h numia bar-
bari, ne va fi de folos, daca vom s,ti a distinge
alege consilif din incercarile i refiexiile lor
pedagogice.
lnclienii, Chinezii, Persii, Egiptenii veda,
ne vor servi uneort de calauze intelepte i po-
sitive, alteóri de magistri negativi ; ne vor indemna
adicg uneort la imitarea preceptelor i esemplu-
1111 lor practic, ill atingerea unor scopurt
dorite i de nof ; alte-ori ne vor servi de aver-
ti S ni ent, aratindu-ne, in concreta desfitprare a
vietef lor istorice, cons cenen tele. naturale ce
ies pentru societate din functiunea unor in-
stitutif §i din bazarea pe nite principil, cari
ponte ne sint comune, noa, i lor, sad cari ne
ispitesc a le pune la temelia cladirit noastre pe-
dagogice i scolare.

www.dacoromanica.ro
30 Partea I. Istoria pedagogie la eel rechi.

Ceva mai mult. Din acelas punct de vedere,

nu va trebui sa ne parà ca totul nefolositoare pen-
tru omenire, i in special pentru scopul nostru,
viata si esperienta popoar el or s Alb atice. Chiar
ele ne pot da oare-cari sfaturi positive ; si n-ar
fi de loe imposibil ca chipul lor tatuat sa ne
faca, din cind in cind, semne de prieten incercat,
care voieste sti opreasca pe altul dela savirsi-
rea unul pas periculos, dela repetarea unor in-
cercitrI cu urmarl fatale recunoscute. Poate u-
nele WO din socio-biografia salbaticti ar jaca
adesea rolul de desteptatori al constiintei asu-
pra situatiel noastre propril. Ne vom vedea, poate,
surprinde trastiturile in oglinda trainlulsi ten-
din telor lor. i, vorbind noi, Europeil modernl,
de populatiile i hoardele Americei, Africel, 0-
ceaniei, ne vom trezi, poate, une-ori ca un flor
de recunoastere de not' insine, In starea intune-
cata, a veacurilor moarte i ingropate in negura
trecutului departat ; ne vom simti in ghiarele
strigoilor" invizibilf aï spiritulul care a trait
In faza inferioara a vietei stramosilor secularl.
oroarea ce ne va apnea de prezenta in sufie-
tul nostril a acestor moaste parasitare ale altor
sufiete Dina repaus la groapa lor istorica, ne va

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Educaria la popoarele sillbatice 31

da curajul de a smulge din not radacinile moarte

ale trecutului si a sili strigoit" sufletestl O, re-
intre in linistea mormintului i sa redea celor
vil pacea si libera desvoltare a vietel lor normale.

Inteleg priu strigoi, acele institutit, legl, ten-

dinte, parert, acele sisteme i credinte, acele dog-
me si obiceiurl cari n-all alta t'apune de-a fi de-
eit ca coi fost, u-ad alt sprijin decit traditia. Ele
sint manifestart biologico-sociale cari si-ad avut
rosal] lor °data, ridicat pe temeiul
ratiunt suficiente, fie ca au raspuns unor nevot
ale tipulut, fie di se armonizan ca restul ideilor,
Cu suma cunostintelor crezute ca sigure in acea
epoca. Ratiunea lor suficienta, insa a disparut
azi. Ele nu mai raspund niel nevoilor practice
ale timpului, niel nu mal' stad, din punct de ve-
dere teoretie, in concordanta logica cu datele in-
telectuale admise si crezute ca sigure in tim-
pul nostru. Isi supravietuesc brui ; due viata
moarta a trecutulut, nu se impartasesc din isvorul
vietet vil a presentulut. Impedica i tulbura, din
contra, realizarea aspiratiilor nouA, intirzie a-
daptarea la nouile conditil de existenta, se opun
evolutief naturale a vietet sociale, plimbindu-st
scheletul lor descarnat si pamintos pe stradele
oraselor moderne, ca niste gardient gelost de li-

www.dacoromanica.ro
32 Partea 1. Istoria pedagogiei la cei veckY

nistea stagnatiel, i scuturindu-s1 desperat oa-

sele mucegAite ale bratelor lor invidioase la fe-
reastra celui ce cugetA la reforme si unde se
proiecteazA mijloace pentru indrumarea cAtrA
un ideal modem de viatä.
Acestia sint strig oil. El' sint vechf, de pe tim-
purf preistorice, si sint nouI, de eri. Dar sint de-o
potrivA morti resculatI i turburAtorl. De o po-
trivA, sabia de foc a ratiunil trebnie sl-I alunge in
negara mormintuld lor istoric orI preistoric.

Educatia sAlbaticilor 11U e conclusa de princi-

pif teoretice. E totalitatea mis.cArilor i mandes-
tArilor de adaptare la mediti, la conditiile de viatA.
S-ati transmis din tatä, in flti oare-carI de-
prinderl de reactie potrivite la imprejurArile o-
bisnuite ale mediuluf. Reactiile s-ati innemurit
din intimplare or s-ati ales din reflexie pe baza
experientelor anterioare. Ele sint productul re-
lativ spontan, instinctiv, nereflectat al spirituluI,
al V0111 tel.
Dacä. este sA gAsim si sä, stabilim un principiti,
pe baza cArnia s-ati ales acele categorii i ma-
nifestArl ce dati nastere deprinderilor i mo-
ravurilor, acel principift, un principiti inAscut de

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Edaeatia la popoarele sa lb a t ice 33

actiune, nu este un produs al meditatiet con$ti-

ente, al gindirit calculatoare, ci o lege biologicit
adincit $i generala, care se esercitA fdrA $tirea
voia reflectatA a individulut, in mod natural
si inconstient.
Acel principiti este conservarea in dividu-
lut $i a spetef.
In vederea immediata a conserväril se nasc
intreprinderile selbaticuld, sail in vederea unor
plAcerf immediate, sub impulsul unor dorinte sen-
sationale. Sistemul de mijloace pentru adaptarea
la media, la conditiile de traifi, sait la satisface-
rea unor trebuinte suflete$tt simple, dar imperi-
oase, sistem nOscut astfel spontan din actiunea
reactiunea reciprocä a individulut $i societatif
fatl ca natura, formeazA tesutul sociologic prin
care trebue sä treacl or-ce individ noti venit.
Trecerea prin purgatoriul de forme, deprindert
$i moravurt deja cristalizate, $i ea atit mal im-
mutabile $i rigide ca cit ratiunea originit lor se
perde in noaptea timpului", moduleazh pe in-
divid dup. tipul aproape omogen al mediulut
constitue aceea-ce se poate numi educ at ia lul.
Cavintul educafie se ja aid in sensul lui larg,
cuprinzind in connotatia sa toate influentele ve-
nite dela rnediul social, fie acelea intentionate in
3

www.dacoromanica.ro
34 Panca L Istoria vedagogia la ce i recla

scopul con§tient al formaril omulta, fie ne-inten-

tionate, numal prin forta esemplulut
Aceasta modelare a inclividuluI se face pe ba-
za principiuluI imitatiei §i a esemplului.
Cei marl servesc de model via i concret ce-
lor miei i neformatt Acqtia se Wtä la ce fac
cel dintiI, §i repeta, in finta lor intreaga, mo-
dal de-a fi i de-a se manifesta al acelora. Iar
modelul de imitat este en atit mai simplu §i mat
omogen, ca eit societatea se afla pe-o treapta de
desvoltare mat inferioara, ande divisitmea mun-
eel sociale n-a produs diferentiarea specialisari-
lor, cari dad na§tere la organe sociale deose-
bite, corelate intre ele, intogmali ea organele
corpulul animal. Aceste organe, neasemanate in-
tre ele, formate din elemente modifieate in ve-
derea constituirii §i funetionariI particulare a
partif corporale in care se aflä, colaboreaza im-
preuna catre un scop unic : conservarea i bu-
na-starea organismului animal, sail orga-
nismului social, in cazul de fatit. Sint decl su-
puse i la legea integrcirii organice.
Ciad organismul, fie animal fie social, este insa
inferior, diferentiarea fisiologica es te negre0.t
reclusa. G-Asim functiuni multiple i variate cu-
mulate in cite-va organe, cari se deosebesc, din
aceasta mutt, putin intre ele, i ded se pot su-
plini u$or in activitatea lor unele prin altele.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Educalia la popoarele adlbatice 35

Omogeneitatea social a are avantajul linitei su-

iletesti ce o da siguranta punctului de plecare
§i claritatea tintei de ajuns. Indoiala nu pa-
trunde inca spiritele asupra scopurilor i mijloa-
celor de ales, spre a innemeri si a realiza cel
mai frumos i demn tip de viata. Tipul de viata,
este unul i acela§, hotarit §i neindoios, ba ine-
vitabil, cu putine variatii pentru putinele dife-
rentieri de functie sociala, conditionate de virsta
si sex, sat uneori de positia social a ereditara.
A pune, in o astfel de societate, intrebarea :
care e scopul educatiel ? dad, s-ar intelege, ar
parea o intrebare otioasa, poate absurda ; cum
s-ar parea fluviului, ce merge drept la mare, pe
drumul sau de secole, intrebarea : care e dru-
mul cel mai drept ce duce la mare ?
tipul general de viata se cristaliseaza in fi-
inta noului individ prin forta esemplului i a i-
mitatiei.
Astfel invata copilul salbatecultff, prin
deprinderile §i gustul practicelor de cruzime, de ho-
tie, de sup estitii, intrebuintarea talismanelor, a
podoabelor esterioare, menite a deOeptasentimen-
tul spaimei §i al admiratiei; gustul pentru bitutu-
rile ametitoare, pentru amuzamentul feroce, pentru
distractiile salbatice cu artele lor copilaresti,
muzica lor sgomotoasa, ca plastica lor informa,

www.dacoromanica.ro
36 Partca I. Istoria pedagogia la cer vechY.

cu dantarile lor fioroase, indecente satt rasboinice,

bazate pe principiul simuläril actelor de o dus-
manie militanta sal' de un erotism lubric.

IV.

Nu e vorba, aceste gusturl i deprinderlpen-

tru a caror cunoastere mal amanuntita sä se
vaza descrierile sociologilor si etnologilor 1)nu
se contracteaza numal din influentele educatoare
indirecte ale mediului.
Nu trebuie sa, se creada, cA, daca acest medift ar
varia, dad. un copil de salbatic ar fi transplan-
tat inteun medal european civilizat, resultatul
ar fi in fond ca totul altfel, ca am obtine cumva,
vr-odatA, din capacitatea craniana, intelectualä
si morala, a unut ,Negru un eroil al civilizatiel.
Inclinatiile lor uaturale nu merg deloc mai de-
parte de solicitarile mediuluf ; si influen tele e-
semplului nu contrazic mult apucaturile i apti-
tudinile lor innascute, ereditare.
Gustul hotiei, betief, cruzimil, etc., nu sint nu-
mod deprinderi contractate, nu sint numal incli-
natil cistigate prin exercitiul provocat de esemplu,
intarit de imitatie ; ci corespund chiar unor in-

1) VezI, bunioark, LETOURNEAU, La Sociologic d'a-

pres l'Ethnographie. Paris.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Educatia la popoarele sidbatice 37

clinärf naturale, datorite evolutieI lor psihologice

inferioare.

Mara de acestea, ceea-ce se cistiga niaI posi-

tiv, ca adaptare la faza lor de civilizatie primi-
tivA, este cunoasterea fabricArii i intrebuintärit
instrumentelor grosiere, a armelor lor de apärare
si de vinat.
Sub cäläuzirea celor maturi invatä sälbatecii a
pescui, a villa, a distinge si utiliza proprietAtile bu-
mil organice si anorganice, a cunoaste obiceiurile
animalelor, proprietätile lucrurilor i plantelor, o-
biceiurile si calitätile populatiilor invecinate, mo-
dul de a se apAra si de a le ataca. InvatA deci
tot ce le este necesar in lupta pentru traiii, tot
ce e folositor in viata lor de toate zilele; invatä
pentru practicA, pentru conservarea si fericirea
lor terestrA, pentru asigurarea incontra relelor
venite dela 1ucrur i spirite.
Sistemul lor de educatie e crescut din
radAcina nevoilor reale, e adaptarea la
conditiile existente ale vietel.
Aceastä desvoltare spontanA, naturalä, a unuì
siste,m de eclucatie, e critica evidentit a degeneräri-
lor rafinate ce se intilnesc in sistemele de edu-
catie ale popoarelor civilizate, unde considera-
tui. artificiale impun, ca moda socialA, invätarea

www.dacoromanica.ro
 38 Partea I. Istoria pedagogiel la cet vecAi

unor lucruri, a cAror utilitate e greil de dovedit

pentru viatA.
Din experienta popoarelor civilizate s-a ivit
nevoia de-a se striga : non seholae sed vitae diseimus.
Pentru conllinta simplA, naturalA, nepervertitA
dei nedesvoltatA, a sAlbatecului, nu se intelege
ce va se zica a se invAta ceva numai ca sá, se
§tie, fArA, a fi de utilitate individualA salí. sociala.
Credintele i superstitiile lor, cari joacA rolul
ipotezelor noastre filosofic.e despre lume i sufiet,
le ajuta a se orienta in cosmos, pe-cit gradul lor
de inteligentA i esperientA le permite. InvAta-
rea practicelor folositoare traiului le dA mijlocul
conservArii §i asigurArii bunei lor stAri relative.
Vina lor decidacA se poate socoti asta o vinA
--nu stä in punctul de plecare, in principiul fun-
damental al educatiei, ci in imperfectia mijloa-
celor necesare la realisarea lui concreta.
Numal in educatia popoarelor civilizate se con-
stata, adesea bunioarA in programa scoalelor, lip-
sa cumntintelor cerute imperios de necesitAtile
sociale ale timpului, §i in schimb presenta altora
nefolositoare; se constata asemenea, nu rare-ori,
nepotrivita propunere a celor necesare, astfel ca
modul lor de predare nu tinde a ajunge la sco-
pul lor educativ.
SA se justifice bunioarA, lipsa din invAtAmint a

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Educalia la popoarele salbat ice 39

cuno$tintelor mat aprofundate economice, sociale,

politice, al retoricei proprii zise. Ping, mai deu-
nazi, studiul limbilor slave, la nol, lipsia chiar
din invatamintul superior.
SA se justifice, asemenea prezenfa limbelor
moarte, sad metoda de predare actuala a limbe-
lor, istoriei, literaturel, etc.

V.

Daca ne intrebam : oare salbaticil nu pun pret

deosebit pe nid-o achisitie a esperientel lor, a$a
ca sa creada de nevoie a o comunica $i trans-
mite voluntar i intentionat urmasilor ? Sociolo-
gia ne da raspunsul, indicindu-ne, pe de-o parte,
ideia $i felul sentimentuld ce au et pentru copii,
pe de alta, inclinatiile lor favorite $i pasionate
pentru ni$te modalitatl de in fa t i$ are f i zi c A
ext erioar A.
Co pi 1 ul, ca $i femeia', e la din$ii un animal
d o m es ti c, in unele partl chiar mai putin con-
siderat $i respectat decit animalul.
Daca se intimpla cA imprejurarile scapa pe un
copil de a fi ucis sad mincat de parintil sal,
ceea-ce atinge culmea dragostei salbatice, apol el
nu ajunge nid-o data la matnritate cu formeh.
proportiile naturale ale corpuldi.

www.dacoromanica.ro
40 Partea I. Istoria pedagogier la ce)' vechY.

Salbaticul are un ideal de edu c at i a co r-

p ului, dupa care Il modeleaza, intocmai cum
civilisatul are un ideal, dupa care cauta a ciopli
sculptura sufletul, dispositiile psihice, inteli-
genta, sentimental si vointa.
Nol numim acele idealizarI corporale ale sal-
batecului m ut i 1 ar I, schilodirI. Poate ca tim-
purile viitoare, mat luminate asupra idealului si
mijloacelor educatiei, ar avea dreptul sa nu-
measca tot asa modificarile ce introducem noI
in formele si fun ctiile sufl et esti ale copilulut
Cel putin ROUSSEAU a zis-o deja pentru timpul
sail, si critica lul ramine in parte in vigoare
in timpul nostru, in timpul cind domneste de-
plorabilul stupor pedagogicus, prostia fabricata
in scoll, din nechibzuita alegere, dispunere si
predare a objectelor de studia.

Salbatecul da o atentie particulara formei

esterioare a corpului, nu numal podoabeI, gii-
telel, dar fasonarei chiar a partilor corporale.
Aci sta, se poate zice, educatia proprift zisa, la
salbateci. Individul care n'ar avea buza perfora-
ta i strabatuta de un metal sail un lemn, set
n-ar avea nasal turtit artificial si impodobit de
vr-un obiect infipt de-a curmezisul, ca o agrafa in
cravata bontonistuluI superficial modern; indivi-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II. Educalia la popoarele silba/ce 41

dul care n-ar avea obrazul i corpul thiat i intre-

taiat, tatuat in diferite sisteme de condeiare, figu-
rind plante si animale ; sau care n-ar avea capul
deformat dupä un model, redus la niste propor-
til de alungire sail turtire, determinate de uz si
traditie, etc., este un individ perdut in opinia
semenilor

Nu e nevoe sä mat' fac aproprierf intre aceste

tendinte ale educatief sälbatecilor i intre unele
obiceiurf ale societätilor noastre culte. Pedago-
gif i medicif s-att ridicat de mult in contra de-
prinderii de-a se sugruma aproape copil mid in
scutice si fase. Si, in ce priveste siluita defigu-
rare pseudo-estetica a corpului, siluire ce prici-
nueste atitea pagube stinatätif si blind dispositil
sufletestl, sä mat amintesc oare corsetul, acest pro-
duct al industrif moderne asa de criticat, uneori
cintat, totdeauna insä, cautat ?
SälbateciI, ca perfectioneze cultura cor-
pului, II coloreaza fata, buzele, dintif. E cu-
rios a observa That in societä,tile noastre resturl
destul de vivaci ale acestul sistem primitiv de
educatie. Nu maï vorbesc de intrebuintarea es-
ternti, a unor substitute destinate a da obrazuluf
buzei un anumit colorit. Se stie c sulima-
nul domneste la not in grad invers proportio-

www.dacoromanica.ro
42 Partea I. htoria pedagogiet la at veela.

nal ca adevarata cultura. E in vigoare mal ales

la mahalale si la tara.
Dar instinctul neluminat al frumosului rail in-
teles conduce spiritul chiar la intrebuintarea in:
terna a acidelor, in scopul de-a determina o co-
loare morbida, paloarea" asa zisa poetica, sim-
patica si melancolica. Cine nu stie ce rol pad.,
din nenorocire, pela scoalele secundare de fete,
lamiia ? lar ìii familii, pe linga lamiie, otetul ?
Na sint acestea practice, pornite din acelas spi-
rit de educatie corporala, pe care il gasim la
salbatici ?
Tata cum cunoasterea vietei i educatiei salba-
ticilor ne poate fi de oare-care folos. Chiar de
la el luam indemnuri positive si preventive, de
cari ne putem servi pentru indreptarea noastrit.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea Ill-a,
EDUCATIA IN INDIA.
POPOARE IN STARE DE NATURA, DE CULTURA SI DE CIVILIZATIE.

Starea de natura". Deosebirea dintre starea natu-

rala tfi culturala sau de civilizatie. Deosebire cantitativa.
Evolutia stariI de naturä catra cea de cultura tsi eivilisatie.
Nnanta de inteles a termenului cultura" tfi ci-
vilisatie".
Eduea ti a la Ind i en i.Stiintele din Veda. Im-
portanta, eultivarea icultul lim b ei. Clasieismul indi-
an. Logica i matematica.
Clasele sociale tfi privilegiile ìnviítämîntului. B a-
ma nil. Durata studiilor, eel putin '20 ; une-ori toatl
viata. Diploma conferia dreptul chiar la fericirea eternä.
S fin t en i a scoalii, cärtil, invittaturei i invatatorului.

I.
Dela popoarele salbatice, in stare de natura
trecem la descrierea educatief la popoarele cul-
turale si civilizate.
In aceasta formulare de idef gasim espresif cari
trebuesc esplicate.
Am zis popoare in stare de natura. Astfel
sin t considerati sa lbat e cif.
Ce va sa zica popoare in stare de natura ?

www.dacoromanica.ro
 Partea I. Istoria pedayogiei la eel' vechi

Strict luat lucrul, nu exista popoare In afara

din starea natural". Tot ce se gaseste in
natura, e natural : supus la, i esplicabil prin
legile eI.
Ca sa inlaturam or-ce neintelegere, sa ne dam
seama de ce va sa zica stare naturald, sail de
naturä."
Cuvintul 'who'd are aid', in mod vadit, doa
acceptii amestecate : a) acceptia de stare prinii-
tivci, si aniline stare initiala,, simpla, originara,
in timp ; i b) stare de desvoltare spontanci, im-
median', calauzita nu de principii rationale pre-
mergatoare, nu de teoril constiente, ci de princi-
pii latente, active, lucrind ca niste legi natura-
le, nerevelate intelectului i observaril metodice.
La aceste acceptif se adauga, ca un corolar
simp licita tea organismelor psiho-individuale
biologicelipsa unef diterentierl de munca, de
functie a membrilor, lipsa unei adaptar colective
ma"' complexe i mal inaintate la conditiile de
viata sociala.
Aceste caracterizar schiteaza deja, prin con-
trast, notinnea until popor cultural, in opu-
nere ca acea a until' popor in asa zisa stare de
natura., primitiva.
Pe-cind la acesta dominti mi§carea i mani-
festarea nereflectata, vointa inferioara, sensati-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea III. Popoarele in stare de natura 45

onala., instinctul; la popoarele eulturale, civilizate,

domina mai Inuit vointa rationala i rationata.
Activitatea se conduce de principii teoretice ge-
nerale, nu e de natura reactiel immediate, ne-
controlata de reflexie si de reguli de viata.
Iatti de ce se atribuie, ca oare-care dreptate,
popoarelor primitive epitetul de copile, de po-
poare in faza de copilarie a omenirii. Aceasta
notinne e totus,I relativa, ue putern inchipui trepte
numeroase.
Pe de alta parte, cum sa tagaduim popoare-
lor primitive oare-care grad de cultuìà i ceia
ce s-ar putea numi: eivilizatie primitiv a ? Au
si ele regulile lor de viata, dupa car' se calau-
zesc ; au, ce s'ar putea uumi, filosofia" lor teo-
retica i practica, negresit nu formulata in dogme
si carp' savante, dar cristalizata in obiceiuri si
traditii, cari reglementeaza, i da direetie anu-
mita pornirilor individuale, supunindu-le unei
norme.
G-àsimsi la ele un inceput da diterentiare a
mind' sociale : gasim un ef, o clasa sociala de
luptatorI, o aristocratie de virsta, si de forta.
Cestiunea, in aceasta clasificare etnologica, este
nu de-a ne baza pe criteria de distinctie
1111

trausant, ci pe deosebiri de grad si cantitate

www.dacoromanica.ro
46 Partea I. Istoria pedagogid la ce 'f veda.

in reala functionare a unor principil i conditil

normale de esistenta sociala.
Cine mai admite azi conceptul unei stari de
natura., in care omul n-ar fi trait de fel in so-
cietate, ci ar fi tritit isolat si in stare de hellion
onanizem contra °mes ?
Sociabilitatea nu e doar un product al reflexieI,
cum credeau mai ales rationalistii secolului 18-lea,
ci un derivat practic al naturei, al organizatiei su-
fletesti si trupesti a °mula Dar aceasta ten-
dinta catre socializare e supusti evolutief. Sim-
patia se desvolta in omenire treptat, intinzindu-
se dela familie la grupuri din-ce-In-ce mal in-
tinse de oamenl. Largirea simpatiel atrage
chipa, sine sporirea relatiilor interumane, cari
sint supuse la legI bio-sociologice naturale, me-
nite a realiza si conserva buna-starea si ferici-
rea totalitatii grupulul omenesc. Aceste legi, in-
nerente vietei sociale, aceste conditii naturale
de sanatate si fericire sociala, ca si legile vietei
individuale, ca si legile fiziologice, devin treptat
constiente pentru intelectul observator. i obser-
vati eh ele sint cari formeaza, in mod spon-
.

tan si instinctiv, baza de inspiratie a legiuirilor

positive, a dreptului si moralel, a regulelor de a-
preciare, dupit cari opinia publica lauda set cri-
tica activitatile indivizilor si or-ce manifestari
omenestl.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea III. Popoare culturale si civilizate. 47

Esperienta raporturilor fatgi, at natura si ca

Mediul social da nastere stiintelor. cosmologice
si neologice ; si acestea, la rindul lor, servest de
baza, ca legile lor, la crearea de institutii, de
organizatil culturale, fie pentru darea dreptatii,
fie pentru conservarea in afara a corpului social, fie
pentru procurarea si elaborar ea mijloacelor de bun
trait' fizic, fie pentru transmiterea la noile ge-
neratii a esperientel de pina in momentul de fatgt.
Ce sint acestea altceva decit trebuintele sociale
din cari s-a nascut breasla judecatorilor, a lup-
tatorilor, a preotilor, industriasilor si comer-
ciantilor, profesorilor, etc. ?
Cu cit experienta raporturilor fata ca medial
fizic i social. gramadeste mai multe fapte si de-
gajeaza mai multe legi, naturale si morale ; ca
cit institutiile, menite a asigura fericirea com-
plecta a societatii, se iumultesc si -se organiseaza
mal rational, in vederea scopului, cu atit zicem
ca un popor sta in cultura i civilisatie mai pre-
sus de altul.

Am introdus doi termini, referitorI la doà no-

tinni deosebite, chid: am zis eulturii
Sa lamurim putin aceste 'idei.

www.dacoromanica.ro
48 Partea L Istoria vedagogiala col veda.

In istorie adesea se face distinctie intre p o-

poare culturale si pop oare civilizate. Ci-
vilizatia este o treapta superioara a culturef: este
cultura potentatit pina la gradul organizarii el
principiale, pina la transformarea si intemeiarea
individului ca factor constient si solidar in func-
tiile sociale.
Daca o cultura inaintata e conditionata de o
innaintata divizie a muncel, o civilizatie adeva-
rata e conditionata de o integrare a activitäti-
lor diferentiate, In vederea fericirii generale, pe
baza une.' simpatil largi si aprofundate.
O cultura, desvoltata poate sta alaturI en o di-
ferentiare unilaterala si esclusivista, cu o alca-
tuire bunioara a societatil pe caste.
O civilisatie se intemeiaza pe desvoltarea in-
dividuld in vederea nu mime a specializarii el, ci
si a constiintel solidaritatii i contopiril luí ca
total din care face parte.
Cultura se poate rezema pe practica traditio-
Rala i oare-cum sacramental cristalizata.
Civilisatia admite factorul rationalitätii si al
readaptarit continue pe baza constatarilor entice,
in conformitate necontenit ca principiul si idea-
lul omeniril din-ce-in-ce mal bine inteles.
De aceea popoarele culturale sint relativ sta-
tionare ; cele civilisate sint in perpetua devenire,
in perpetuti progres.

www.dacoromanica.ro
 l'relegerea III. Popoarele culturale si eivili:ate. 49

La cele dintil gasim predominind actul reflex

social, traditia, obiceiul ; la cele de-al doilea
reflexia critica, ratiunea teoretica, practica rati-
onata,pe-cind, la popoare zise primi tiv e, in
stare de natura, predomina instinctul.
Astfel se poate esplica pentru-ce popoarele o-
rientale vea' se subsumeaza de multe olí sub
denumirea de popoare culturale, na civilizate.
E o distinctie fina, intemeiata iara0 nu pe o
caracteristica transanta, ci pe o nota canti-
tati v a. Caci de altminterl i la popoarele civili-
zate constatara actiunl sotiale refiexe, deprinderl
consacrate, traditionale, relativ immutabile. Dar
factorul transformator totu0 e, la acestea, in grad
mal vIzibil decit la cele zi3e culturale.
Dar parca la popoarele culturale nu gasim o
civilizatie, nu gasim §tiinta, arta, filosofie ? Ba da,
insti na sint aa intinse in corpul social, nu for-
meazá, un focar de sintezá, sufleteasca comuna,
all alcatuesc o avere intelectualit oblteasca.
d'ara de aceasta, sa notara ca se considera de ori-
gina supraomeneasca, divinä',, se inconjura de mi-
ster §i de respectul autoritarismuluI, se prime. -
te i se transmite relativ farà alteran, ca ceva
sacru. -Ceea-ce face omul, °mal ponte desface.
Ceea ce se considera ca un dar dela zel, omul
nu se crede capabil de a-1 controla, discuta, cri-
tica i decI amenda, la nevoie. 4

www.dacoromanica.ro
50 Partea I. Istoria peda yojie la cei recio.

SA veden) in scurt cite-va date mal sugestive

din educatia popoarelor orientale \Teca
Incepem ea India.
Intreaga civiliza,tie a In dieè se intemeiaza pe
cartea sfinta, a el, pe Veda, al cArui fundament in-
telectual e compus din himnurI catre zet, din
rugAciuni si formule religioase, intrebuintate la
cultul divin si la sacrificil.
La continutul proprill zis al acestor texte Ante
se a(laogA,, ca pArti suplimentare, niste interpre-
tArI si làdnurirï teoretice, dogmatice, didactice,
din cari att iesit cele zece stiinte ale Indiet
1) fonetica, 2) doctrina ceremonialuluI, 3) gua-
matica, 4) exegesa, 5) metrica, 6) astronomia,
jurispradenta, 8) legenda, 9) logica si 10) dog-
matica.
InterpretArile si studiile limbistice, fonetica,
gramatica, metrica, formeazA partea capitala in
preocupatia stiintificA a Indienilor. Se da li 111-
ei un cult, aproape ca unel divinitAti. I se a-
dresaft chiar imnurl in inrettimint se da cea
mal mare importantà studiului eI. i se intelege
usor pentru ce. Pentru un cuvint de utilitate.
1) 1. OTTO WILLMANN, dact iJ al s Bildang,vlehre
I, 119, sq.

www.dacoromanica.ro
 Preleyerea III Edacatia in India 51

Nu doar ct IndieniI simtiatt nevoia de-a cul-

tiva limba materna, ca unul din mifloacele soci-
ale si cultnrale cele mai puternice, ca tin factor
de influenta asupra SeMenilor, cum concepeaft
arta vorbirit Sofis tit la Greci. Dar limba vor-
bita mergea la dinsii din-ce-in-ce pe chi maI de-
partate de limba scrisa, de limba literara sacra
Vedei, care devenea tot mai mult o MEW' re-
lat iv moarta.
Indienii nu cum/steel insa argumentele didac-
tice invocate de modern' spre a salva invatamin-
tul tine" limb" ce nu maI traieste ; nu cunosteati
niel argurnentul gimnasticei intelectuale", niel
al culture" clasice a spiritului". Ar fi putut
invoca insti cuvintul, ce se punea inainte pentru
invatarea limbel latine : necesitatea de-a ceti in
limba moarta opere importante si instructive.
Trerbt era cartea sfinta a culture' lor. De aceea,
intre mijloacele de-a ajunge la fericirea eterna,
se cerea cunoWerea limbil literare sacre. Se
poate inchipui argument mat puternic ? Clasi-
cismul literar antic al scoalelor moderne n-a re-
curs incA la dinsul.
Mai tirzift, in secolul 6-lea a. ch., studiul lim-
bet se desvolta, pina. la producerea unei r e-
torici si poetic', in care se trata despre
valoarea si insemnatatea cuvintelor, despre dife-
rite felurl de stil, despre greselile de compozi-

www.dacoromanica.ro
52 Partea 1. Istoria vedayogiei la cei vechi

tie, si chiar despre arta vorbirif, d.espre figurile

retorice, car' impodobesc discursul.
La aceste stiiute, relative la li mbti, se adaugit,
dupii importan, 1 o gi ca. Ea trata despre per-
c.3p4ie, despre rationament saii conclusii, si despre
autorit«te, ca cele trel isvoare de convingere. Ba
incA acest studiii nu s-a mArginit a fi predat
de invittatl oficial recimoscutl, de Braman", ci
se ivirà chiar profesori special'', cart jucati rol!
So fistilor, considerati de Bra m anl ca niste
flecarI".
aci vedem cultivate si predate mal malt
stiintele neo logice. InvAthmintul Indienilor
pare a fi fost predominat de principiul clasicis-
mu liii.
Dintre stiintele zise exacte, gAsim astrommlia
matematicile, destul de iuhite de spiritul unel
uncle se zice cû s-a descoperit jocul cel
ma" conditionat de calcul si de combinttrl in ra-
porturl de spatiti,--sahul. Matematica insg, era
pAstratA ca un studiti privilegiat al preotilor.

IV.

B ram an ii, clasa superioard a cultulul. I n-

d ienil o r, deposedarii si reprezentantil autorizatf
al stiintef, produsl din chiar capul Zeulul, ere" pro-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea La Educaria in India 53

fesorit poporulut, adica at claset rasboinicilor

at chisel muncitorilor, cart aveati dreptul a cu-
noaste continutul JTedcï. Clasa desmostenita S u-
dr a este esclusa cu totul.
Grade de privilegit se stabilesc si pentru ce-
le trei clase fericite. Copilul brahmanului e ad-
mis la invatatura dela 8 ant, al rasboinicului de-
la 11 si al lucrktorilor dela 12 ani. 'AO elevit
se string pe linga un Bra hm a n, stall in casa
fac pe ucenicul.
Si durata studiulut se calculeaza cut zecimile de
ani. Cad Veda e mare si profunda ; e compusa,
din patru WO, si pentru fie-care parte nu tre-
buie mat patin 12 ant de studiü: scoala aceasta
patriarhala n'avea deci o durata mat mica de
48 ant ! De aceea unit elevi ramin toata viata pe
linga dascal ; Rita isprävesc cam dupa 20 ant.
Cind se incheie invatitmintul, se sevirsete o fes-
tivitate si se serbeazil, a doa nWere a absolven-
tulut. Aceasta diploma e destul de importanta
ea da titularulul speranta si dreptul la fericire
In lnmea aceasta, dar pat ales in cealalta.

V.

Predarea invatamintulut Ve del se tacea aproa-

pe cu sfintenia si gravitatea unet slujbe divine,
until: cult bisericesc. In Rigveda se indica pie-

www.dacoromanica.ro
b4 Partea 1. lytoria pedagogic)" ce r veda.

scriptiile anumite cum sà se procecleze in lectittni.

Astfel sA faca invAtittorul instruirea copiilor
ce s-au devotat lui i studiuluï. SA se aseze in-
tr-o parte bung a orizontului, spre Ost, Nord sau
Nord-Ost. Elevul sA se aseze la dreapta ; de sint
maI multl, unde este loc. Dapa-ce tott scolarit
sArata picioarele invAtAtorulut si le aft atins en
capul, il roagA zicind
Citeste si spune, inAltate do.amne".
InvAtAtorul sA rAspunzA: Prima rugdc,iune, ca-
ve este poarta cernid pentru scolari si pelara
invátátori, sg, fie tot-deauna inceputul studiului".
InvAtátorul apoi incepe sA spunA pe dinafarg,
si eleva dupA el, fie-care cuvint, in cor, pinA in-
vatá pe derost. La sfirsitul lectief, ele.vit isi plea-
cg. din noil ca pul la picioarele invátátorulut si
se duc.
InvAtamintul are astfel in sine ceva sfint. Lec-
tia e gravA s,i solemnA, ca o ruglicinne. InvAtA-
torul e un preut, o persoanA sacra. Si tiinta si
invAtAtorul stail intr-o consideratie superi:Jarit,
sint inconjurati de un respect religios.
Stiinta este cea mai nutre podoab a omulut,
un tezanr sigur ; ea da plAcere, glorie si fericire.
Stiinta este maistrul niaitri1or, amicul in stre-
int, o putere neperitoare, o adevAratA peatra
scumpA, demnA de regT. Ia ortmluf stinta si de-
vine animal."

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea III. Educalia in India 55

Profeso ml e privit ca (leva mai presus de pa-

rinti, mal presus de or-ce in lume.
,Cine dà ~Oil* V e del, este un tata mal
venerabil, decit cel ce da existenta fireasea, de
oare-ce a cloa natere satt nasterea cercase& a-
sigura celor renaseutl nu numai fericirea in a-
ceasta lume, ci viata eterna pe viitor". ,,Nas-
terea pe care o da invatatorn1 e cea adevarata,
pe eare. n-o atinge niel virsta, niel moartea."
fihnul ar avea in viga trel datoril : Maja e,a-
tra in vatitt o r, a doa catre z el si a treia ca-
tre pitrin ti.
Ce sugestie mal curata si mi frumoasa de re-
tinut! Ce patrundere de insemnatatea prestigiu-
lul i autoritatil de care trebuia sa fie inconju-
rata persoana acelGra, in ale ..carom_miinl soeie-
Otea incredinteaza' cea mai inaltil si delicata mi-
siune : formarea sufleteasea a tarii de miine !
StintA este misiunea lor, aun ea si atunel.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea
EDUCATIA LA EGIPTE111

I. La Egipten1.Caracterul realist practic al in-

vkiimintuluI la EgiptenI. tiinte1e can predominan in
preocupiirile lor intelectuale ;4 in scoll. Piirerea
PLATON despre spiritul egiptean.
Despiírtirea inviitiimintulul in inferior, general
artistic. Functionarea unel scat egiptrme din 1500 a. Ch.
Invuíìítura variazii, dupit caste. Drepturile ce conferia ab-
solvirea scoald.
Stiinta hi era ti cii. Monopolul tiintel la. preotl.
Un exemplu de diferentiare culturaliti defectuoasii.
,$tiinta pentru popor. Programul
popular. Intinderea cunWintelor elementare in popor.
Modul de predare a matematicilor un semu de oa-
re-care spirit pedagogic umanitar, aproape preltuliu la
schola hulas al Romanilor.Inviitiiminte i sugestii.
La ChineztPreocupatia de ciipetenie a spirituluI
public : i n fi ui n t a ed u c a ti y í. Stabilitatea. cos Fuel
literatura chinezii colectionatii de el. Caracterul social-
moral al acestel literaturi.
China tara clasicit a regulei in viatii, in seo-
pul de a se stabili ordinea in multime. Dispozitii regle-
mentare amiinuntite in scoalii, privitoare la tinuta cor-
pului, la mil,,.ciírI recreative.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Educatia la Egipteni. 57

Reglementarea dieteticii a I ectureI i a mu z je el.

Scolile si sistemul examenelor de stat.
eonditie admitere in fanetiile publice.Sugestii i in-
vAtiiminte.

Dad& India ni s'a infalisat ea taro clasicis-

mului pedagogic, in care limba si stiintele no-
ologice aveaft prectidere, gAsim in Egipt cel mat'
vechitt reprezentant al realismului pr a ctic.
.'tiintele cart predominA in preocupitrile inte-
lectuale generale si in inwAtknintul acestei
sint matem«tica, mai ales astronomic& i geome-
trio, geograjia §i mectieinci. i acestea nu in
plinaAatea si rotunzimea lor teoreticA, in scopul
de a forma spiritul s,i a-I orienta in mod dezin-
teresat in lame, ci vederea ap1icriIor lor im-
mediate la viata de toate zilele.
PLATON remarcti aceasta (in.LeyT, VII) si cri-
ticA spiritul prea strimt, de afacerl practice ne-
gustoresti al Egiptenilor, dei landA estinderea
cunostintelor si metoda lor de predare.

Teorii pedagogice generale nu vom avea de

estras din literatura acestui popor, al Milli spi-
rit era asa de strins legat de interesele practice
immediate.

www.dacoromanica.ro
58 Partea I. Istoria pedagogidla ce 't 'vedo.

Dar institutiile lo r culturale de invatamint au

importanta mai mare decit ale Indiei, siut mal
de timpurifi organizate.
Egiptologul EBEi s, in Romantul sita istoric
t'arda, a.carul lectura yeti gasi-o i distractiva
si instructiva, restaurind si reinoind, prin imagi-
natia sa de artist, timpurile luI RASES, pe baza
documentelor i isvoarelor istorice, serios contro-
late, descrie scoalele templulta din Teba, in or-
ganizarea i functia lor cam din 1500 a. ch.

II
Invatatoril faceah parte diu ea" 800 preoti
ai timpulul Sed, si invatamintul lor avea o
temelie de curs inferior elementar, la care era
admis copilul oreara cetAteaa liber ; iar d-asupra
acestor baze, se ridica inva,tilmintul superior ge-
neral si invatamintul special.
O Mg si mal bine de copiI, desculti si aproa-
pe gol, cum era portul comun in acele timpurl,
se stringeaïl in ¡milite acoperiik si pavate din-
prejurul templalui, lude, asezati pe rogojini,
prejural invatatorilor lor preoti, primeah canos-
tintele elementare. La absolvirea lor, treceah un
esamen, apof se impartiaA in specialitati, (lupa
protesia parintilor, si treceah una' la architec-
tura, alta' la picturA, alta la sculptura, etc.
www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. EducaLia la Egiptenï. 59

Ca un exemplu clasic de in gua direa in di vi-

dula' in felul si marginile activitatii pa-
rintilor, citan' cazul amintit de or-ro wa.L-
MANN in pretioasa lui opera Diciactik care
s-a constatat prin documente Visite intr-un mor-
mint : O profesie, anume cea de arhitect, a fost
transmisa din tata in fia pina la a 25-a ge-
neratie !
La aceste tari orientale, cu caste, s-ar fi pu-
tut urmari mai usor etectele permanentel unef
ocupatit anumite asupra membrilor unei familii,
s-ar fi putut studia, ca intr-un experiment bio-
sociologic, continuat mal multe secole, problema
intru cit se transmit prin ereditate efectele n-
zului, modificarile organice speciale produse
individ de experienta
Ca-toate-acestea, daca e adevarat ce spune
cuprinsul notitei lui DIODOR, despre tata! lui SE-
SOSTRE, acesta s-ar fi abatut, in mod surprinzator
de liberal si in spirit larg democratic, deba traditie.
La naterea luí SESO "STRF, ar fi adunat pe toti
copiii nascuti atunct in tot Egi p tul, impreunti
Cu muriele 5iü ingrijitoarele lor, si le-ar fi dat
tuturor aceias instructie si aceias educatie ; si, ce

1) 01'10 1VLIZIAN, D¡dad t ik ale Bildangslehre 1882

I, p. 131-32, de unde M'un cite-va date nutI sugestive
pentru seopul studiuluT nostru.

www.dacoromanica.ro
fin Partea I. Istoria Pedagogieá la ceá Tecla

e mal interesant, este ca aceasta o facea in con-

vingerea ca, departe de-a se slabi relatiile so-
ciale, despartind pe copiI de familie, tocmal
cultiva $i intari adinc astfel iubirea in
membrit tinerilor generatil. Traiul in coman ar
stabili o comunitate de sentimente $i de vedert,
care ar hice posibila o mal" larga $i mal vie sim-
patie sociala.

Cei carI terminaii invätamintra elementar $i

treceall in cursul superior al invatamintulut ge-
neral, eratt supu$1, (lupa terminaren acestuia, la
un non examen. Titlul de s eruto r, pe care
obtinea atuncl, it da dreptul la functit publice.
Atit elevil cursulul superior cit i cel din scoala
speciala de arta i$I alegeafi singuri invatatorul,
de care doreafi sa fie instruitt.
Cam de aceasta libertate se bucura azi stu-
dental universitar in Ge rma n i a, ande organi-
zaren universitatilor permite cut-va
din mai multi profesori ce predati de-o data a-
celas obiect, pe acela cave-1 convine, fie din punc-
tul de vedere al metodei, fie al sistemului, fie ma-
car al oret alese pentru prelegeri.
Se-ntelege ca, din aceasta comparare, trebue
sa se pastreze, in favoarea Egiptulut, numal fa-

www.dacoromanica.ro
 Preleyerea IV. Educal.:ia la Ellipteni. 61

caltatea alegeril initiale. Mal: departe, elevul

raminea legat de profesora' sita aproape toatit
viata, ca un um al MI de casä.

III
$tiinta *Malta era cultivata de clasa p re o til or.
Fie-care ordin de preoti inväta pe din afauti o
parte determinata din totalitatea stiintelor atriba-
ite unui zeft (Thot Hernies), i trebniati sä fie in
stare a o s'unte pe de rost, orcind. Numal treptei
celei mal superioare din clasa preotilor, adicä pro-
fetilor, le era dat a sti totalitatea stiintelor si a
sintetiza in capul lor cunostintele i civilisatia
intreagA a E gip tulul. i unele din stiinte, a-
nime doctrina zeilor si a legilor, doymatica
jurisprudenta, "nimia acestl profeti aveaa dreptu/
sä le cunoasca ; pentru tot resta' muritorilor, ele
ramineati un misten Ele constitaiail stiintele sait
cärtile hieratice propria zise.
Aceastit eruditie, insä, or-cit de intinsit salí
or-cit de specialä, atit la preotil marl cit si la
cei inferiorl, nu conducea debe la inovatii de-
cercetare, la progres.
Ce era in citrtile lui Thot, era lucra sfint, ve-
nia (lela o inteligentä supraomeneasek, dela un
zeú.$i revelatia acestel puterf intelectuale, mis-

www.dacoromanica.ro
62 Partea L INtoria PedagogieV la ce vechi.

terul lama, nu se dechidea or-cui si iii acelas

grad la top.
tiinta complecta se monopoliza de anumiti
oameni.; iar miele ramuri din complexul stiintei
se monopolizail, in parte si special, de anumite
ranguri si ordini din clasa preoteaseä.
Tata, in casal din arma., un exempin de divi-
zia munceI, dusit la extrem si la absurd, mi e-
xemplu de diferentiare fara integrare, o stare de
lacruri °pasà conditiel normale a progresulm.
Daca preotilor na le era dat, la totl, a sti
tot, en eel mal mare cavia era oprit aceasta
poporalut Era un fel de predestinatie a grada-
n')." de puterl intelectuale, predestinatie venita,
din partea naturei si organisatief individu-
a le, ci din parten organisatiel i traditiel so cia-
le ; nu din partea legilor naturale, cari asuprese
safl partinesc pe indivizi, dar fatal, tara preme-
ditare, ci din partea legilor sociale, chibzuite de
oameni in vederea intereselor de clasa, confun-
date adesea ca interesele societatil intregi.

IV.

Avea i po p oral portia lui" de stiinta, ce i se

administra de preoti, in o doza nu tocmai
cata, dar totnst destul de respectabilli.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerta Ir. Educatia la Egiptenï. 63

Programa acestui invatämint, accesibil popo-

ramal: mirean, era alcatuit din 6-7 stiinte, alese
din cele 42 Mili ale lni Thot, si anume : limba,
scrierea, cultul zeilor, cummqterea stelelor, muzica
medicina, la care se mai adauga i geo»zetria
aritmetica.
Ceea-ce face onoare Egiptului vechift este cit
cel putin destoinicia (le-a serie i de-a eeti era
foarte raspindita. in popor. Templele, zice H.
WUTTK E (in opera sa (Jeschichte der Schrift)
vorbeatt prin scrisul lor urias, infiltrah privitori-
lor, prin rugaciuni catre zei si prin landele prin-
tilor, doctrinele credintei si amintirile gloriei na-
tionale ; inaintea privirilor tuturor, in pablic, se-
deaft aceste inscriptii adinc sapate in trainicile
pagine de grana si de porlir, spre a grai conti-
net poporului".
Oä acest graitt al lor era auzit si inteles, avem
proba din uznl zilnic ce faceah Egiptenit de
scriere. Procednra jndecittorilor se facea in scris,
tractatele intre persoane se faceati in scris, pe
obiecte de intrebuintare comuna, si de toate zilele
se gasiaii serse fel de fel de maxime, proverbe,
dorinte.
Natural, sistemul de scriere cel mai ritspindit,
1) V. OTTO 01). Cit., I, 127.

www.dacoromanica.ro
64 Partea I. Istoria Pedayoçjie la cd veda.

era cel mal comod, cel demotic, compus numal

din 350 semne si pus in circulatie pe la 500 a. ch.;
pe-cind sistemul hier«tic al preotilor continea
500, iar cel hier o glifi c nu mal putin de 650
semne !

Dei, spre a se caracteriza severit atea dis-

ciplinel scolare la Egipteni se citeazá. zisa u-
niña din vechil lor pedagogl, care spunea tire-
chile scolaruld sint pe spifiare ; el ande, cind
ìl batí", totust se gitseste chiar in PLATON despre
metoda lor de predare a rnatimaticilor o
relatie, care dovedeste c. spiritul pedagogic nu
lipsia complect din scolile egiptene. Calculul,
spune PLATON (in Ley, VII), se invatA aici, la
inceput, in mod cu totul coreipunzator gyadulul
de pricepere al copilulnl, anume in jocurl si in
amuzamente ; citf-va din copil primese fructe
sau florl îii raporturI numerice determinate, sau
in jocurl de rAsboia, sint pusl in ordine la locurI
numerotate si trebuie sA Je schimbe, pAstrind a-
semenea raporturile matimatice SaÜ dind nas-
tere altor raporturf determinate".
Principiul acestei notite din urma, privitoare la
jocurile de rttsboili, n-ar putea servi de bazA a in-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Edacatia la EgiptenY 65

vataril calcululd prin un fel de exercitiI militare

adaptate pentru copiI, sub forma de jocuri? Exe-
cutarea comandelor pa$1 inainte, trel j'yapo],
etc ; gruparl de atitia in$1 ea fata la rasara, atitia
spre apus ; atitia sa faca 10 pasl spre nord, etc.,
n-ar fi un mijloc de planta $i grabnica priee-
pere §i gravare in milite a numeratoril $i dife-
ritelor operatil simple co numere intregl ?
E eindat i surprinzator sa ne sugereze toc-
mal E gip t ul o ideie de pedagogie umanitarA
fata de copii, aceste victime ale pedantizmuld
scolar. In loe de incruntarl $i urechell sa imparta
el evilor, la studiul matematicel, flor $i fru c te !
Egi p tul eel grav, ea gindul vietei inchis in co-
losalele $i eternele lui morminte, in acele pirami-
de uries;e, cart a$teapta de atitea secole reveni-
rea sufietelor ea sit ridice in picioare, din sicriile
loronomiile inegrite de vreme ; E gip tul sombra
$i misterios, pare a ne prezenta in didactica sa
practica un preludia la ceea-ce gasim la Ro-
mani sub numele de schola ludus.
As,a dar niel antichitatea, ca toatit barbaria"
ei, n-a uitat ea $i apartine viata
virstei sale, n-a ucis in om eopilaria, n-a abru-
tizat intelectul, n-a omorit vitalitatea, n-a cautat
a fabrica invatatI muribunzl. Ce raza de lumina,
In intunerecul vremurilor, pentru pedagogia mo-
5

www.dacoromanica.ro
66 Partea I. Istoria pedctgogid la cel

care, in reprezentantif el de valoare, s-a

revoltat de absurda tendinta a scoalei da se
transforma in local de tortura, in obiect de re-
pulzie si antipatie pentru sufietul copiluluI, d-a
se pune f4i, as putea zice ostentativ, in dus-
mäneasca opunere ca viata i fericirea copilului !

Parasim acum Egipt al, in ale carui

nuirete, eolonade-n inannuri albe,
Noaptea zeii" se preitinbld in. vestinintele lor da/be
$i al preotilor eintec stinci-n harfe de argint,
$i la vintiel din piestie, la rcicoarea nopfii bruna,
Pirainklele din crestet aiurind si jalnie salid
scilbatee se pling regii in gigantieul morinint".
(Eminesett).
nu cred de cuviinta sa mai desvelesc me-
reti apropierile de situatie, fie sociall fie in spe-
cial scolaril, pe carl le gasim la nol, cel de azI,
fata cu popoarele orientale vechI.
Daca nu mai exista cast e, avem insa clase
so ciale, despartite intre ele din-ce-in-ce mai
putin, e adevarat prin drepturI de nastere, dar
destul de puternic prin drepturI de avere, si in-
ca asa de absurd prin privilegit legate de loca-
litatea natala, dttpa-cum aceasta e sat sail oras.
Oare la not, saracil, orca de talentatI, or-
en, de bine inzestratI ar fi ea dispositil inte-
lectuale san abilitatl practice, pot el sa treaca

www.dacoromanica.ro
 l'relegerea IV. liducatia la Egilenï. 67

prin toata seria mijloacelor de dezvoltare, dela

invatamintul primar pina la cel universitar ? Foar-
te rar ; numai daca tiü ca exista internatele sta-
tuluI i pot izbuti a obtine o fericita i binecu-
vintatit bursa.
Ponte fiul de taran, orcit de geniala §i robus-
ta organizatie spiritualä, ar avea, sa beneficieze
de toate mijloacele eulturale i civilizatoare ale
timpulusi §i ale tare lui, astfel ea sa devina, in
ac tualitate, acea ce contine in el numaf virtual?
Si mai rar. Si acea-ce Il oprqte, nu e, niel
puterea legilor naturale, starea naturet lui in-
ferioare. Nu ;. din contra, aceasta it impinge inain-
te, tot mai sus. Dar spiritul lui se izbete de in-
gradirea greutatilor puse de legi umane.
Nne o fatalitate sociala, deosebirea de programa
la scolile primare dela sate i la cele dela orae ?
Las la o parte chestia daca deosebire trebuie
sal nu sa, existe. Nu aduce aceasta cu sine o
inevitabila rupere de continuitate intre invata-
mintul elementar rural i cel secundar supe- i

rior in aceeasi tara ?

Egiptul mort, il gasim astfel parca in parte
reinviat, in timpul nostru.
Si ((cum luna arginteste tot Egipetul antic
Si atunci sufietul viseazci toatci-istoria strciveche,
Ulasul din trecut strcibate l-a 2».ezentului ureche.
Din a ralurilor sf«dci proorocii se arctic.

www.dacoromanica.ro
68 Panca I. Istoria pedagogiet la ca veda.

Erorile lor si povetele lor sa nit ramina ne-

folositoare pentru noi.
VI.

Trecem la caracterizarea pedagogica a Chinei,

a miel OH, a careï aproape intreaga literatura
si manifestare intelectuala publica poarta sigiliul
unui spirit preocupat de influient a educativa
asupra
$i China impartaseste cut celelalte tari asia-
tice caracterul s t ab ilità4iï cuitar al e, cu-toa-
te- ca la dinsa nu gasim cuvintul care explica, si
in aparenta justifica, aceasta cristalizatie intelec-
tuala la Indieni §i Egipteni. La Chinezi n-a-
vem o stiinta de izvor dumnezeesc, ci de izvor
iiman.$i ca toate acestea, respectul traditiej
e asa de inradacinat, incit omogeneitatea cul-
turala se transmite din secol in secol. Veacurile
se aseamana unul cu altul, se repeta si se imi-
ta unul pe altul, in succesia lor indefinita.
Cel mal insemnat dintre invatatil Chinei, CON-
FUCI U S, (Kongfu-tze, care insemneazit r e g ele
in v at to r ilor, 550 a. ch.), a strins, intr-o co-
lectie de 10 carti, toatál intelepciunea, toata sti-
inta neamului san.
Aceste 10 cartf erail impartite in doá, setii,
(una numita k in g, alta su) 1).
0. wim.mAsN, op. cit. I, 143.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Eclueatia la C'hinezi. 69

Prima continea : 1) Cartea metamorfozelor; 2)

Cartea antecelor, in care se alesese, in vederea
influentel lor educative, poeziile morale, politice
si lince cele mi potrivite a fi cetite i cunos-
cute de tinerime ; 3) cartea ceremonialului, 4)
do a cal-0 istorice.
A doa serie, cuprindea 1) o carte de p o 1 i-
tica, 2) una de morala, 3) una de dialogi,
cuprins moral si 4) proverbe.
Cum vedem, literatura chineza o formeaza mat'
ales stiintele noologic, in special cele relative
la regularea relatiilor dintre indivizi in societate,
stiinte morale si politice.
Colectatorul ion genial, coNpuciC, cel mal
mane pedagog atit teoretic ell i practic al Chi-
n e I, toata viata a cautat prin invataturile sale,
purtate din loe in loe, sh inalte viata intelec-
tuala a natiunil sale, sa aduch pe oamenl, dupa
credinta sa, la puritatea primitiva pe care o pri-
misera din cer. Cind a murit, in etate de 75 ani,
a fost, se zice, objectul until dolia de trei ant
pentru descipolil sàï, earl s-au inmultit ca tim-
pul Villa au cuprins intreg poporul. coNFuciti
a tost privit in mina aproape ca un zeu. In scoa-
la, copiil, mal inainte d-a incepe lectia si, la
sfirsit, mai inainte de-a pleca, trebuiati sa sa-
lute mal intil pe sfintul CONFUCIÚ, apoi pe in-
viltatort.

www.dacoromanica.ro
70 Partea I. Istoria pe-dagogid la cei reeld.

VII.

China este tara clasica a regulei in viata,

in toate manifestarile omulta, pina la cele mar
comnne i ne-insemnate. Din practica, din espe-
rienta lor de popor numeros, Ch inezil au extras
continuil prescriptii pentra reglementarea vietil si
activitatil urmasilor.
Daca miele din aceste prescriptif par copilitresti
de migaloase in amanuntimile lor pedante, sint
multe, foarte multe, intemeiate pe dreapta ju-
(1ecat i justificabile prin o ratlune practica O.-
natoasti.
Scopul lor ultim nu e a stabili o rdin e a in mul-
time? a evita impietarea exuberante! manifes-
tari egoistice a unai individ asupra drepturilor
la pace si liniste a celorlaltr? a asigura si tra-
duce in manifestare exterioara respectul ce da-
torete omului semenul san, recunostinta catra
parintI, batrini, rude, catra ce! dela cari a pri-
mit bunurile ce-1 sustin in viata ?
Daca aceste reglementarl merg pina la prea
microscopice detalil, indicind gradul de inclinatie
a capulaí i corpului, dupa gradul de rudenie, etc,
aceste particularitatf na ne vor impedeca de-a ve-
dea prin cipiul unan care le a dictat.
Formalismul lor nu e de respins, decit nu-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. liduealia la Chinezt. 71

mai intru-cit se constata eventual ca nu res-

punde unel intentil constiente interne. Lipsa a-
cestei intentii insa n-a putut fi initiala, niel tmi-
versala. Altfel, nu s-ar putea explica nasterea,
la inceput, a sistemultii de senme exterioare, des-
tinate a manifesta sentimente determinate de
respect, recunostinta, veneratie, deferentii, catra
alti oameni.
cilia se intorc copiii dela scoalä, a casa, e o
minune sa-1 vezI inergind in ordine, fail a stri-
ga, fara a sari, fail, a se bate, ba chiar fitra a
privi in dreapta i in stinga, salutind pe superi-
orii ce intilnesc. Qum lard, in casa, saluta zeii
case'', pe batrini, pe pa'rinti ; iar, daca e un stre-
in de fata, indata, dupa-ce saluta pe zei, se in-
china cu respect inaintea streinului.
Cum s-ar putea altfel sa traiasca multimea o-
meneasca in so ciet ate Wit deprinderea
si a respectului omenesc ?
Negresit, in viata scolara ne asteptitm sa ga-
sint un belsug de regule si dispositil Unele din
ele merita sa fie retinute.
Se prescrie, in scoalii, cum sa stea elevul
drept ; ell, sit Oita cartea departe de corp
cum sit serie, ca sit null miujeascit degetele de
cerneala, etc. 0 multime de povete de detaliti,
call, daca nu sint intemeiate pe consideratil te-

www.dacoromanica.ro
72 Partea I. htca.ia vedayogier la ce, veda.

oretice generale, nu e mal: putin adevArat a a-

rata pinA la ce grad spiritul acestui popor se
preocupA de forrnarea bunelor deprindert la copil.
Se recomandä scularea de dimineatA, cind spi-
ritul IncreazA mai cu energie si mal dispus. Da-
cA mintea se oboseste, se recomandA apot mis-
care sistematich din umert, ridicindu-I in sus, din-
da-1 inainte, inapot, de mal' multe oil Nu vA gin-
ditl, auzind acestea, la sistemul modern suedez,
la asa zisele miscArt de ordine sati gimnasticA
de camerA ?

VIII.

Cu deosebire importanta si instructiva este

prescriptia modulut cum trebue sh se utilizeze
cärtile: un fel de dieteticA a lecturel. SA nu
se treacA dela un capitol la altul al cArtit mal
inainte de a se fi imprimat bine in milite cel pre-
cedent ; si sa un _se inceapA lectura mal multor
cArti de o datA. Iultusn nom multa, ziceaft si L a-
t init, relativ la aceasi ordine de lucrurf.
Chinezil aveatt o comparatie pentru ilustra-
rea povetel lor. V-o comunic pentru plasticita-
tea el'. O cAldare de apA, dacA o tul' mult timp
la foc, incepe a ferbe ; daca, insA o iet mar ina-
inte d-a incepe apa sA fearbA, i pul alta in loe,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV Educalia la Chineii. 73

DU va clocoti nici o picittura din dinsa. Tot asa

fac i oamenif eari numal frurraresc cunostin-
tele cu toata caldura zelului lor, nu aduc niel
un rod.

Dar simtul practic al Chin ezil or mergea prea

departe : pina a hilatura din ocupatiile intelec-
tuale tot ce n-avea relatie immediatil cu munca
grava i immediat utila. Illuzica era reglementa-
ta in vederea influentei asupra educatief si con-
siderata numai din acest punct de vedere. Poe-
zia dramaticci insa era alungata cu totul, ca ceva
vatamator sufletului.
Ni se pare exagerat ? Totusi, vom regasi a-
ceste consideratil la filosofii natiunii celei mai
echilibrate din antichitate, unde viata nu era
numai munca, ci i joc ; unde poezia, sub toate
formele, nu se lasa mai pe jos in importantä
decit filosofia ; ha uncle chiar filosofia se rezerna
pe aripile divine si inaltAtoare ale mirzelor in-
spirate. puvroN, cel mar poet din filosofil grecl,
va fi unul din acei aprigi prigonitorI teoretici
al dramei si un sever cenzor al muzicei, tocmal
din consideratil pedagogice.

Statul chinez, ca atare, s-a ingrijit de orga-

nizatia invatamintului public hid, de mult. In

www.dacoromanica.ro
74 Partea I. Istoria pedagogid la cer n'ad.

secolul al II-lea a. Ch., s-ati infiintat scoll de

mal multe grade, in toatti, impardtia. Un inceput
se t'Acuse deja ea trel mil ani a. Ch.
In China moderná, insA, invittamintul a de-
venit o afacere aproape privatA; a rtimas totusi
sub supravegherea statului, care, din sec. 7-lea
d. Ch., a adoptat un sistem de ex amene pentru
absolventir tuturor gradelor de scoli. Aceste
examene dati titluri si drepturi in stat.
Scoala e astfel un mijloc de a ajunge membru
considerat in societate sati de-a fi functionar. Nu
e slujbas in China, de or-ce grad, care sa nu fi
obtinut slujba sa in urma unul esa in en de ad-
mitere. Nu increderea superioruld, set alte con-
sideratil, ci stiinta este titlul ce aduce pe un
cetatean intr-o ramura oare-care de activitate

Sint mal multe grade de examene, carI

drepturl la grade diftrite in ierarchia functiilor
publice. Cel dintil examen consta in disertatil a-
supra unor materit din King. In urma acestuia,
cetitteanul intrà in categoria cultilor. Dar, pen-
tru ca sti se. mentira'. acolo, trebuie din treI
tref ara stl se supuna la o notiA, cercetare. Ca sà
poatd obtine si functie, mal trebue sá, treacà.
un alt examen, care adesea tine o luiai intreaga.
DupA un al treilea examen, se capata. titlul de

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Eclueatja la Chinezi. 75

inVatat, care da dreptul de intrare in avisto-

cratia biurocratica.
Aceste diferite examene se fac ilisà asu pr a
acelorasf objecte; numai gradul, intenzitatea
si multimea cunostintelor, variaza.
Daca s-ar cere de fie-care functie speciala a-
iiumite speciale, China ne-ar o-
feri, in privinta modalitatii de admitere in func-
tiile publice, un ideal complect.
Tot asa se deosebeste i invatamintul elemen-
tar de cel superior : nu prin diversitatea stiinte-
lor, ci prin intenzitatea lor.
Un invatat chinez, vorbind despre deosebirea
dintre aceste doà grade de invatamint, a zis
Invatamintul inferior da informatii cum sa tra-
im dupa ordinea momia i cum sà progresam in
ea ; aprofundarea ratiunii acestei ordini, insa, o.
da invatamintul superior : el este perfectia cea
mal inalta a tuturor normelor si cea mal fina
modelare a spiritului; el arata pentru ce omul
trebue sa traiascä, conform ordinif si sa, progre-
seze in aceasta.".

Decl, in caracteristica generala a spiritului pe-

dagogiei chineze, vedem ca preocupatia mo-
nda are precadere. Cunostintele inter-umane
formeaza exclusiv baza si continutul programel

www.dacoromanica.ro
76 Partea I. Istoria pedagogiel la cet

lor de invatamint. De tiinte cosmologice foarte

putin s-aft ingrijit. Na e vorba, chiar in seco-
lul XI a. Ch. se cunqtea aritmetica i calendarul.
Dar aceasta nu se considera ca ceva esential.

Ceea-ce admirara, e gri.ja mare ce s-a pus pe e-

lementele de integrare sociala, pe elemental mo-
ral i politic. Nu prea se vede, ce e drept, par-
tea tiiatelor pozitive de diferentiare, de spe-
cializare ; asta a i avut de rezultat, in defini-
tiv, iarài lipsa progresului .cultural.
Scoalele noastre totqi ati de meditat si de re-
tinut ceva din cele spuse pina, acum : pr eo cu-
patia necesará, de cu,Itura si instructia
morala, sociologica.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V

__
EDUCATIA LA CHINEZI (urmare); LA CHALDEO-
ASIRIENI, PERSI i JUREL

La ChinezT (-cintilare). Cuprinsul invntnmintului

caracter privat, utilizat i impus indirect de stat. Cele
patru grade de invntitimint. Memorarea preceptelor morale
la inceputul studiilor. Interesul deosebit pentru deprin-
derea scrisului si limbei serse. Multimea formelor si as-
primen pedepselor. B ii t a i a, disciplina asiaticiti.
La Chaldeo-Asirieni.Continutul tablelor de ar-
giliti coloratI din biblioteca Ninivei, in limba cli ald ai c iti.
Dietionarul asiro-chaldaie.
La Per0.Netrainicia cultura de imprumut.
Tendinta capitaliti a spirituluI persan : e ti ci s in u I, in re-
ligie i educatie.Virtutea veracititi ti 1.Educatia Per-
silor dupiti XEXOPHON.Suprematia ideil de stat.
La EvreLVechimea i trninicia poporului evren.
Principii dominante in constitutia lui saeteasen : iner e-
derea in sine si solidaritate a so eialiti.Cuvintul
lui D-zen,vecinie prezent in spirit.Educatia in familiY
unificatiti prin unitatea eredintiI.Autoritatea pitirintilor.
Pedepsele erincene.-11hczica.Metoda de preciare a lim-
bel li tenue moart e.

www.dacoromanica.ro
78 Partea I. Istoria pedagogid la cel vecht.

Vona complecta mai 'jai informatiile privi-

toare la educatia Chinezilor, adaogind la cele
spuse deja, alte cite-va date speciale ; apoi vom
artita, in o schitA repule, sistemul de educatie
la Chaldeo-Asirieni, Pepsi i .Ev

Am arittat la cite feluri si grade de examene

se supun absolventil scoalelor in China ; i am
numit acele examene de stat", pentru-ca dart
dmptul la ocuparea de slujbe publice.
De mijloacele de pregatire pentru aceste exa-
mene, statnl, care profita de stiinta candidatilor,
nu poartA nid-o grijà. Cunostintele nu se obtin
In scoli create si intretinute de stat. In sarcina
particularilor, a famine!, cade grija
Statul llamal controleazA rezultatele finale,
punind anumite conditii de indeplinit celor cari
vor sa ocupe functi! publice. Negresit cA, indi-
cind ce cunostinte trebuie sa poseada viitorif
slujbasl, influenteazA in mod hotAritor asupra
cuprinsulul de indeletnicirl al scoalelor.
InvatAmintul distribuit pe cale privat6, se des-
parte in patru grade.
Gradul Maid, elemental., enprinde scrierea, citirea
memora rea preceptelor i maxintelor cu fond

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. lidtteal2a la Mau)* 79

moral. Din acest program elementar sä, retinem

un lucru : economia de fortà mintalit ce se face
in alegerea, penult memorare, a c un o t i t el o r
ce aft valoare in ele insele. Pentru asa zi-
sul exercititi al memoriei" nu se intrebuinteazti
or-ce date intelectualeprocedare absurdä psi-
chologicesteci acele cunostinti, maxime si pre-
cepte capabile prin natura lor a folosi In viatA
si deci meritind sä, fie cunoscute, prin ele insele.
Astfel de proverbe, pe care copilul le memora,
mai intii, poate Milt a le intelege complect, citäm :
Rdul se invafd iute, binele anevoie".
Rafiunea e pentru inteligenti 9i legea pentru eel
lipsifi de intelepciune".
0 convorbire cu un infelept prefueste nail mull
decit zece ani de studiti".
Cautd a-Vi face exteriorul strdlucit si interiorul
curat".
Dacd nu peel tu frid Umbel tale, ni»2eni altul
nu-i va putea plellea
Numal in gradul al doilea, in invätämintul
pe care I-am putea numi secundar, se dä cheea
acestor maxime si proverbe.
Caracteristic pentru tara formalitätilor e lap-
uI unul din punctele esentiale ale invittä-
mintului elementar, alaturea cu scrierea i ceti-
rea, este cunoasterea (lela inceput a f ormelor

www.dacoromanica.ro
80 Parka I. Istoria pedayogiesi la eel vechi.

de politeth, ca baza a culturet, precum si un

studiti asupra ceremonialulut.
Chestia din urmh ne face sh, observhm, in
treacht, cit de chinezi", In sensul ran, i cit de
putin Chin ezi, in intelesul de mat sus, sintem
not fath eti ceremonialul religios al bisericel noas-
tre. Citt din not pricepem, cum se cuvine, mis-
chrile slujbei, întrrile, iesirile din altar, ale pre-
otilor si diferitele dispozitif ale serviciulut divin ?

A doa treapth de invAtittnint nu e bazath, ca

cea dintit, pe memorare, ci recurge la rationa-
ment. In acest invatamint secundar" se dá ex-
plicarea rationalh a celor invhtate pe de rost,
memorate in mod mecanic, in treapta intiia.
Apot urmeazit alte doá. tyepte mat inalte de
invatamint.
In prima se invatil, versificarea i stilistica
tot ce se leagh de acestea : exercitit practice
ca indicarea detaliath asupra erorilor de stil.
Iar, in a doa sectie, care e a patra si cea din
urmh treapth de invhthruint, se fac disertafii, se
scrid tratate, si se daft subiecte de desvoltat, a-
lese din chrtile citite si studiate.

De notat, ca ceva caracteristic pentru tot in-

vittämintul chinez, e atentia deosebith ce se acordä.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea F. Edacatia la CltinezY. 81

invataril s crierif. In toate aceste trepte de

invatamint, dela cel elementar inferior pina la
cel superior, se continua invatatura scrierit. S cr i-
er ea este, desigur partea cea mal grea din intregul
program a invatamintulul chinez. Fie-care cu-
vint, corespunzator unul lacru deosebit, 41 are un
semn particular de notatie. Nu e debe usor sar-
cina sa invetI atitea semne de notatie cite lu-
mil al de numit si de scris. In invatamintul
elementar, se da copilulul sa memoreze cite pa-
tru caractere pe zi, patru semne pentru patru
lucrar! deosebite. Cine ajunge in tot decursul stu-
diuluf sa cunoasca si sa serie 4800 semne, se poate
zice, in adevar, ca atinge apogeul eruditiel, si
ca, merita a fi considerat ca cel mal invatat.
Decl nu e de mirare, daca dela invatamintul ele-
mentar inferior si pina la treapta cea mal imita,
se urmeaza mena cu invatarea si practica
scrierei.
Copilul chiuez incepe dela etatea de cinc! ani
seria instructiel si la fie-care 15 zile, cel mult o
luna, trebue sti dea un examen de ceea-ce a in-
vatat. China e tara examenelor. Niel nu se pu-
tea altfel pentru tara formelor si a formalizmuld.
Dar immultirea regulelor, ordinilor, dispoziti-
ilor atrage dupa sine o alta urmare : incarcarea
proportionala a catastihulul pedepselor. China e
6

www.dacoromanica.ro
82 Partea I. Istoria pedagogiel la eel vechY.

tara pedepselor crude, a disciplinef de fier. Copi-

lul nesupus ori lenes are de indurat pedeapsa
cea mai aspra, barbará, lnitaia, i inca sistema-
tia,. E intins pe o banca ; si un rind de nu-
ele i se rup pe spinare. Se poate mijloc mal ci-
vilizat i inteligent ea sa desteptI mintea copi-
ilor i sa-ï civilizezï ?
Negresit, nuera nevoe de exemplul Chinezilor,
ea sa ne explicam practica bittail si in Europa.
Dar o concluzie pare a se impune : Unde se recur-
ge la pedeapsa ba'tail, ca stimulent pentru studifi
ca mijloc de indreptare morala, putem zice ea
nivelul cultural se aseamana ea al popoarelor
asiatice.

Dintre celelalte popoare anuntate, numesc in-

pe Chaldei, pentru-cd acestia ait dezvoltat
o cultura organica, sint nascocitorii scrieril cu-
neiforme, civilizatoril Asirienilor, Persilor si
indirect ai
Nu stim mult despre cultura si civilizatia Chal-
deilor. tim inca mal putin despre scolile si me-
todele lor de invatamint. NumaI de curind, prin
descoperirile fA.cute la Ninive, s'a inceput a se
intrevedea o parte din cultura Asirienilor,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. Educatia la Chintz). 83

prumutata dela Chaldel, decl, in definitiv, o par-

te din cultura chaldeica. In sapaturile fAcute la
N inive, descoperit niste table de argilit co-
lorate, pe car' stag scrise deosebite ordine de
cunostinte pe miele table cunostinte relative la
mitologie, pe altele cunostintf istorice, pe altele
geografice, pe altele despre statisticd, pe altele cu-
nostintl relative la stiintele naturale, la astronomic',
arhitecturci, aritmeticd, gramaticd.
Tablele se deosebesc nu numaf dupa cuprinsul
lor stiintific, dar si dupti culoare ; pentru fie-care
ordine de cunostinte s'a dat tablel o coloratie
anumitit. Ele ail facut parte din o mare bibliote-
ca, intemeiata cani prin sec. al 7 a. Ch., in N in i v e.
Indicatil despre intemeetorul bibliotecei s'a ga-
sit in tablele de argila, uncle era vorba de gra-
matica. Acolo se spunea Eh, ASURBAN1PAL,
regele lumii, am scris aceste table pentru.
tatura supusilor mei, din ordinal zeultil Nebo".
Dar limba in care eratt scrise tablele gasite in
Ninive nu era limba asiriana, ci chaldaica. Prin
urmare, aceia earl' frecuentaft biblioteca cea mare
a Ninivei si voiaft sa profite de tezaurele el li-
terare i tiintifice, trebuiail sit invete bimba
Avem oare-carl urine despre unele
mijloace intrebuintate spre a inviita aceastit
anume un fel de vocabular ctr treI coloane,

www.dacoromanica.ro
84 Partea I. ktoria pedagogieY la ceï vecla.

din carf o coloanä en semnele asiriene ale cuvinte-

lor, a doa cu semne chaldeice si a treia cu in-
terpretärl.
Informatif ma' precise, insä, despre didactica
invätämintuluf limbef chaldeice, ne lipsesc.

Perii ne intereseazà. utt prin vre-o culturti or-

ganic dezvoltatä din fondul lor intelectual propriii,
ci tocmaf fiindca s-aii servit de una imprumu-
tata de aiurea. In ef avem un exempla de lipsa
de consistenta si de rezistenta a uncí culturf im-
prumutate. Pe-cind in Eg ipt, in In di a, in Chi-
na .a durat atit de malt fondul cultural, dezvol-
tat organic din experienta si inteligenta popo-
ruluf ; si pe-cind aceste popoare päzit ca-
racterul lor cultural de orf-ce molipsire ca spi-
ritul strein venit din afarg, vedem la Pensi e-
xempla' unuf popor, in care cultura soväe
rädäcinf si se schimbg la fie-care atingere cu alt
spirit, fiindcä nu e crescuta din terenul propriti
national, ci e adventivä.
Indatä-ce vine spiritul grec, Cll ALEXANDRU CEL
MARE, cultura persanä iea altä fath, 111 virtutea
unuf principiii de viimetizm etnic. Prin in i-
meti zm se intelege particularitatea unor animale

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. Educatia la Chinee. 85

de all schimba culoarea drip, culoarea obiectelor

pe earl' se pun. In cazul si momentul acela, ani-
malul nu are culoarea sa proprie ci a mediului
care se aflà,. Tot asa, sint popoare cart nu aft
cultura lor proprie, ci una adventivA, exotic& de
imitatie. In cazul acesta, mai ales, de indatA-ce
vin in contact ca alt medid mintal, ii leapAdA
intiia formA culturalii, si iea pe cea nouit, spre a
o lepada apoi si pe aceasta, si asa mat departe.
Numai tirzid Periî ad revenit la ideea de a
dezvolta din fondul lor propriii, o culturA. Acea-
stit idee si tendintl,, s'a nAscut in secol. III d. Ch.
Atunci s'a fticut o adev6ratti revolutie pentrn
inlAturarea formelor cniturale grecesti i pentru
revenirea la fondul primitiv si mai original al
culturei persane, anume la credintele religioase,
din caul in urma, sA se dezvolte o conceptie des-
pre lume si om.

Putem nota, in privinta caracteristicei ge-

nerale a tendintelo r educative la Per0., fap-
tul cä ceea-ce preocupti, in intiia linie spiritul
persan in educatie, este formarea m oral a' a
ornulul. Aceasta e relevatA de toti scriitorii an-
tici, cari aü vorbit despre educatia la Peri.
Niel nu se putea sA fie altfel la un popor a
dint' religie constit fundamental in adrniterea

www.dacoromanica.ro
86 Partea I. Istoria .Pedagoyie la ea, vechl.

a dod principii: al binelui si al rguluI,

ORMUZ §i AHR.IMAN, dintre cari se spera si se
credea cg principia' cel ban va trebui sd invingg
pe cel rail. E, fr mndoialä, probg de existenta
unei constiinte morale dezvoltate, cind se con-
cepe intreaga lame sub categoria bincha §i a rcitt-
lui, un fel de r eligie morald, bazatä fireste
pe metafizicd, dar inspiratg de genial binelui,
de genial moralel.
acest spirit moralizator, pe care Il vedem
in religia Pe r ilor, II ggsim si in sistema' lor de
educatie. Virtut ea, la care tineatt cu deosebire
Per11, era vera citat ea. Iubirea de adevgr si
spunerea adevdrulai se cerea dela toti, era ceva
elementar, si contraral inadmisibil.
Modul lor de predare a moralei si de influentd
educativg, consta in povestirea f aptelor zei-
lor si o ameni lor mar I. Prin exemple, prin
dezvoltarea entusiasmului pentru oamenf mari, vo-
iati Persii sá inrAddcineze in mima tinerimei
iubirea de adevar.
Importanta acordata veracitätii nu e de loe
exageratd. Veracitatea, cind e bine implintatd
ca virtute, cuprinde in sine multe alte de-
prinderi morale saft virtuti insemnate. Curajul
bunioard, e un corolar al veracitätil, si o conditie
a ei. Curajul intelectual, moral nu ponte insemna

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. Edeteatia la Chinea. 87

alt ceva decit puterea si dorinta de a fi si triii

totdeauna conform ea tine insu-ti, ca credintele
aspiratiile tale, de a te aräta asa cum esti
si deci de a fi cum dorestl s. fif. CAel de in-
data-ce estl altfel de cum trebue i cum do-
res,ti s fil, curajul moral inceteazd, vine lasita-
tea. Te arati cum ar trebui sà fil, nu cum estl.
Asa cà veracitatea, aplican cu consecuentA,
implicA in ea multe alte virtutI.

Educatia regilor se incredinta oamenilor alesi

ca cel mal invatatI din toata Persia. lar aces-
tia, ce invOtati pe viitorul rege? Tot veracitatea
si dreptatea si curajul, si, pe HITA acestea magia.
In magia 1111 ZOROASTRU se cuprindea sistemul
religios si juridic al Persilor.
lata cum deSCrie XENOFON In Ci rOpedie e-
ducatia la Pero. Desigur ea aceastO citatie nu
oglindeste educatia intregulul popor persan, ci
numal a unel clase.
Legile Persilor se ingrijesc de educatia mo-
rala a cetatenilor. O plata departata de zgomot
si inconjuratO de edificil publice, este local de
intilnire i coala Persilor. AceostO scoalO e
impartitO in patru OTO destinate : copiilor dela
6-16 anl, tinerilor dela 16-26, oamenilor maturl
dela 26-50 si biitrinilor. In toate diminetele.

www.dacoromanica.ro
88 Partea 1. Istoria pedagogiet la ce'( veck.

copiit si maturil se intilnesc, inainte de rasaritul

soarelui. Tineril, afara de cet casatoritt, dorm
inarmati in fata edificiilor publice, fie spre a le
pazi pe ele, fe spre a se pazi pe et de vitit. Ba-
trinif sint liberi de a veni la locul de intilnire
sail de a ramine a casa. Exercitiile pentru copit
constati in a da cu arcul, a arunca lancea, a in-
caleca. Sefit fie-caret sectif consacra o parte din
zi spre a judeca delictele comise, precum furtu-
rile, minciunile, birfirile, etc.'
Ingratitudinea i minciuna sint pedepsite in
mod cu totul particular. Baetit eel mat in virsta
sint chemati a se pronunta asupra greselelor ce-
lorlaltf, dupa regulele justitiel. E o scoala prac-
tica de drept. Se pane mare grijà pentru calti-
varea sobrietätil, stapiniril de sine, supunerit
catre superiort si veracitätit Tinerit .trebue sa
stea mereti la dispozitia superiorilor, spre a face
tot ce reclama binele public.
ldeea de solidaritate sociala si in special ideea
de stat era foarte dezvoltata. Tat& ce se zicea
In o rugaciune :
0 Mitra, uneste cu 30 de legaturt pe eel bunt,
Cu 60 pe barbat cu femee, cu 70 pe scolar cu
invittator, cu 100 pe fratt, cu 1000 pe tatal ca
fit, si cu 10,000 tara cu regele sat".
Nu se vede de aict preocupatia PerOor de

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. Educatia la Chineii. 89

educatia momia si mal ales predominarea colo-

salä a ideif de stat ? Statul pare a fi mal pre-
sus de toate, sat absorbind toate in sine : fami-
lie, amicitie, educator si scoala, religie, orI-ce
relatiune interumana. Statul era simbolizat in
rege. Unirea dintre tara si rege e considerata
ca unirea cea mal sacra, i indisolubila.

IV.

Cunoasterea educatieI la Evrei e cu deosebire

interesanta. Sa nu uitam cä acest popor e sin-
gurul care mal traeste dintre toate popoarele lu-
vechï. Trainicia luf etnologica ne uimeste
spiritul. Chiar calcat si turtit In picioare, a stiut
sa gäseasca forme si forte noui de viata, cu carl sa
se ridice, ba inca nu numal sä se ridice, dar chiar
sa, se inalte amenintator pentru soarta si ferici-
rea popoarelor moderne ingrijorate. Al face im-
presia c aceasta fiinta, etnica a descoperit se-
cretul nemuriril.
In educatia poporului evreti vom gasi o parte
insemnata din secretul puterif luT. Sa relevam
principil dominante in constitutia luI sufleteasca.
Mai intii, o incredere oarbti, in sine. Dintre toate
neamurile omenestl de pe pämint, el, poporul e-
vrett, e poporul luf D-zeu! ApoI, o solidaritate

www.dacoromanica.ro
90 Partea I. _lilaila Pedagogia la ca veda.

sufleteasa, socian, extraordinarit. O impinzire u-

niformA si generan, de idel ,si credinte leaga,
prin fire invizibile, dar indestructibile, poporul
intreg intr-o unitate, de simtire si gindire ne mai
pomenitA.
acest rezultat extraordinar 1111 este opera
impusA a statului, nu se datoreste unui program
uniform de studif i activitAtY, elaborat de niste
invAtatl i aplicat in scon publice, conduse si con-
trolate de stat. Ca si in China mal' tirziu, la
Evrei totdeauna invAtAmintul a fost in sarcina
familief. Dar, pe-cind la Chinezi uniformitatea
era dictat6. indirect de stat, prin programele e-
xamenelor de admitere in slujbe publice, la E-
vrei puterea, care uniformiza cupriusul inv4A-
turilor in familil, era D-zeti. D-zeil, care si-a a-
les poporul evreil dintre toate popoarele pamin-
tuluI, a luat asuprti-sl sarcina de a-1 instrui
educa. Desi, din timpnrile cele maI vechI, numal
familiile s-ait ocupat de formarea generatiilor
tinere, fondul de idel si de credinte, pe temeiul
cArora se lucra in educatie, era pretutindeni a-
celas : era insusi cuvintul lui D-zeil.
Ce legatura mal strinsá, hita; toti decit
r eligi a lor comuntt, religia, al Cal'Ui inteles eti-
mologic ne duce cu mintea de a dreptul la lega-
tara sufletelor de ceva inalt si puternic, care le

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea Y. Edacatia la Chinezi. 91

sustine pe toate ? i ce sugestie mat efectiva

decit credinta ca invataturile, comunicate de o
generatie alteia, nu vin din mintea omeneasca,
supusa iluziilor si greselelor, ci direct din izvor
supranatural, direct din spiritul divin al provi-
dentei, care se apleacii, parinteste de-asupra popo-
rului sail ales, se pine in comunicatie exceptio-
nail cu dinsiil, ca lumineze asupra destinu-
lui si asupra tainelor lumii ? Cunostintele din-
tr'un astfel de izvor sint sfinte. Ele calauzesc su-
iletele catra aceeasi. tinta ; spun omului ce at de
facut in totdeauna ; il lumineaza in toate impre-
jurarile grele ale vietei.
Cuvintul luí cunoscut astfel de toff, tre-
bue tinut vecinic via in constiinta, si constiinta
trebue sa fie totdeauna desteapta, cad asa po-
runceste D-zeil.
Omul are ocazie toatit viata si in tot momen-
tul, din copilarie, a auzi dorintele lul D-zen si a
se conforma lor. MI se zice in Deute ronom
Asculta, Israele. Aceste cuvinte ce-ti porun-
cese azi, sa ramina in mima ta. Le vet' sadi in
capul copiilor tai i vei vorbi despre ele chid vet
fi acasa si chid vel calatori, cind te vet culca
chid te vel scula. i le vet lega sá fie semn pe
minele tale, si le vei serie pe stilpii easel tale
si pe usile tale'.

www.dacoromanica.ro
92 Partea I. Istoria Pedagogic', la cei .vechY

Astfel, in tot timpul si in tot locul. cuvintul

lui D-zeti, fie in graft'', fie in scris, apare inain-
tea copilului, iï patrunde spiritul si-1 face sa-1
pastreze pink' la moarte.
Ce nevoie mai e de multe alte 6141, afara de
cele sfinte ? Dar acestea trebuie sa se gaseasca
in or-ce casa. Asa se explica observatia, facuta
de un istoric, pentru-ce la poporul evreì, ca la nici
un alt popor, se gäsesc relativ atit de putine carti
la oamenii lor invätati si atit de multe la eel de
rind. Evreul meserias, negustor, de afaceri, ci-
teste in ore de repaos, mal ales in zilele de o-
dihnä., sarbatoarea, i consulta cuvintul luï D-zeh,
biblia, scriptura. E o deprindere intelectuala,
un delicih sufletesc sa cate a intelege, a in-
terpreta ideea despre D-zeil si poruncile lul,
care se gasesc in legile i poeziile lor sacre.

Dar pentru imprimarea în sufletul copilului a

acestor invataturi se cere o conditie : parintil sa
albk autori tate asupra fiilor.
A ceasta autoritate, necesara or-ciirui educator
pentru eficacitatea operei sale, o cere chiar D-
zeti, care zice in poruncile : Respecta pe
tattil tàtt i pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine si
sa trliesti ani multi pe parnint".
lar in cartea proverbelor se afla indicatii

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. Educatia la Chinea. 93

dactice venite chiar din partea luí D-zea, ma-

relui educator al omenirif, sub forma de povete
catre copif si educa:torf.
Fiule, asculta invatatura tataluf tart i nu
parasi povetele mamei tale".
Mule, tine-le mereil legate in mima ta : chid
vef merge, ele te vor calauzi, cind te vef scula, -
ele iti vor vorbi. Cad porunca este lampa, in-
vatatura o lamina si pedepsile destinate instruc-
tief limpezesc mult calea vietef".
Sfaturf de acestea se gasesc asemenea in E-
clesiasticul.
Poporul luf n'a neglijat pe deaps a ca
mijloc de-a stabili autoritatea i asigura rezulta-
tul educatiel. Ba inca, despre pedepse avem in-
formatif precise ca la Evre'i ere.' foarte a'spre.
Cu o cruzime semitica, SOLOMON, marele intelept,
povatueste pe Evref sa-sf bata copiif cit de mult,
numal sa, nu-I omoare. Ascultatf : pedepseste co-
pilul täü cit maf e speranta, dar nu-1 acide. De-1
vet lovi ca varga, nu va muri. Bate-1 cu varga ;
if vef scapa sufletul de mormint". In D enter o-
no m se da pärintilor povete ca, daca copiii sint
vitiosf si nu asculta °data, de doa ori, apof sa,
fie dusi la judecata batrinilor i acolo stt se spu-
na : copilul e lacom, betiv, etc. i atuncf popo-
rul intre,g sa arunce ca petre i sa-1 omoare.

www.dacoromanica.ro
94 Partea 1. 1storla pedagogiei la ce `i veela

Decl nu se glumea in educatia Evreilor. Daca

SOLOMON zicea ca bataia scapa sufietul de mor-
mint, evident ca, in cazul chid bataia nu-si avea
efectul dorit, urma in mod fatal mormintul, orno-
rul. Evreii ail das la ultima consecuentà siste-
mul penal al disciplinel in educatie. Frä inch-
rare si farä pic de simpatie omeneascit domnia
teroarea neagra a despotizmului asiatic in scoala.

De altfel, scoli propriti zise nu gasim la Evrei

decit in sec. I d. Ch. *'colf elementare, incepu-
turl de institutif, asa cum am gasit la Egipteni,
mide tinerii sa vinä i sa invete anumite stiinte,
putem zice ca se descoperit chiar inainte de exil.
Astfel ar fi asa zisele cenobiiofale pr,r, unde
et ilo
se adunati tinerii ca sa, asculte traditiile sfintei
scripturI si in special sa invete muzic a religioasa.
M u zic a a fost totdeauna cultivata in popo-
rul evreft. In servicial lor divin jaca un rol
insemnat. i, despre harfa marelul lor rege DAVID
se pomeneste in istoria lor ca despre un fapt is-
toric. Iar, in intimplarile decizive rasboinice, pu-
terea sunetulul a inlocuit citeodata pe a armelor.
Zidurile lerichonului nu le-a darimat fanfara sbu-
ciumätoare a trimbitelor ? Inriurirea dinamica
a muzicel predispune la entuziasm. Cultivarea
serioasil a efectelor sonoritatif artistice e o cauza

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea V. Edacalia la Chinerl. 95

§i un semn de escitatie, adesea de intarire a su-

fletului.
Predizpozitia catre muzica pare a fi o carac-
teristica a poporulul evred. Si in timpul nostru,
gasim un llamar destul de mare de compozitori
evrei. Citam pe MAYERBEER, MENDELSSOHN,
HALEVY etc.

S crier e a trebue sa fi fost raspindita, chiar

in lipsa unor scoll sistematice. Chiar in poruu-
cile 1111 D-zed gasim expriman o dorinta care
presupune raspindin deprinderea scrisiilul. D-zeft
ordona sa se serie legile pe porti, pe stilpl.
Ca deosebire interesant, din didactica ebraica
este metoda de invitare a limbilor. Spiritul
practic al .E'vrei/or a gasit o metoda simpla
naturala. Si et MI facut, in filologie, experienta
culturala a in dienilor. Inca dela intoarcerea din
exil, s-aft gasit in o stare ciudata fati% cu limba
scrisa. Limba populara, vorbita, nu se mal a-
semana, cu cea literara, a sCripturel. Deci, ca
sà citeasca cuvintul lul D-zed, trebuiail sa invete
limba ebraica clasicit. Si cum procedan el, ca sà in-
vete o limba, am putea zice inoartet? Intrebuintaft
metoda, care a fost mentinuta pina in zilele noa-
stre. Se citea tare biblia, se traducea treptat
treptat partf din ea, §i se memora din textul

www.dacoromanica.ro
96 Partea I. Istoria pedagogiei la ca vecla.

tradus, fArA niel o orientare prealabilA de gra-

maticA. A invAta limba direct, prin cetire, si a
extrage, numai in mod incidental, regull grama-
maticale, iatA o metodd practicA si rational&
care dA resultate minunate in invAtarea lim-
belor moarte. Procedarea s-a formulat seurt
in cuvintele: lege biblia, relege biblia, repele biblia.
Ca sA apreciatf just spiritul practic pedagogic
al metodel, trebuie sA nu perdeti din vedere
scopul ce voia sà, se atingA prin ea. Nu se
urmAria cApAtarea putintel de a vorbi si serie
in limba sacra literarA a bibliel, ci curat si sim-
phi numaI putinta de a intelege cuprinsul as-
cuns in formele ei moarte. Lectura se cistigA
prin lecturA. Ar fi fost, desigur, o perdere de
timp Cu total nejustificabilA, dad, s-ar fi cA,utat
sA se serie, sA se facA traduceri din limba vie
in eea moartg compozitiI, discursurl. Aceste e-
xercitif duc la alt seop ; si siut curate rAtAcirl
didactice, chid le aplicAm, fàrà sa tintim seopul
la care duc ele.
Cum se procedeaza la nol, azi, in studiul lim-
belor veelif clasice, earl sint cel putin tot atit
de m cart e pentru no!, ca i limba literarA e-
braicA pentru Evrei ? SA tragem invAtAminte si
din aceastA sugestivA apropiere si comparatie.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VI.
snuApA i EDUCATIN FEM Eli la POPOA RliLE
SALHATICE
-=-- i ORIENTA

I. Istoria omenirif ignoreaziti, adesea, soarta i activita-

tea femeil. Egoizmul fortei.Trebuinta de a cunonte
conceptia, educatorulul despre natura copilulul.Parale-
lizm bare soarta femeiI 0 a copiluluI in omenire.
Felul de educatie data femell, in raport cu concep-
tia desprevaloarea i capacitatea ferneii; iaracea
conceptie, o deductie din criteriul general, care milsoarà
valoarea omulul. Diferitele criterri despre valoarea o-
muluT. Forta fizicI, intelectualiti, morall. Meritul na0eril
al averil.
IlL Criteriul forteI fizice aplicat la apreciarea fe-
meiT. Inferioritatea psihicä, urmare practieä, a dispozi-
tiilor sociale deduse din conceptia inferioritititil fizice. Ar-
gumente despre natura intrinseck a femeiT, luate din sta-
rea creatiti artificial prin organizatie socialä.
Situatia femeil la 8 albat icY : animal domestic.
Situatia femeiti la popoarele primitive, i vechi o-
rientale. Matriarhatul i patriarhatul. Primiscuitatea pri-
mitivii. Femeia ca mijloc economic de productie
in institutia patriarhatulul. Dispretul femeii neproduc5,-
toare : a feteY.
7

www.dacoromanica.ro
98 Pat-tea I. Istoria pedagogiel la eel read.

I.

Darea de seamd ce v-am fAcut in scurt des-

pre educatia popoarelor shlbatice si a popoarelor
orientale vechl ar fi de tot incomplectd, dacä as
omite cu desavirsire a Irk relata, mdcar in treacdt,
despreeducatia femeif si oare-cari considera-
tii despre soarta copiilor in acele timpuri.
Ar fi o lacund, cum veden, colosald a se ldsa o
parte din omenire neamintitd in istoria educa-
net eind se vorbeste de istoria omenirii, e ade-
vdrat cd. se intelege istoria mad mult a fap-
telor bärbatilor, identificate cu actiunile oame-
nilor", ca atarl. E curios cd, bdrbatil mo-
nopolizat, in genere, pe sarna lor numele de oa-
meni. Francezii, asa de galanti din fire, aft a-
rdtat, in privinta asta, indi Mind condescendenta
de seamAn catre femeie decit Roinniì, prin denumi-
rile de hommes i femmes, date spre deosebire ce-
lor dod sexe. bimba romind intrebuinteazti, cuvin-
tele bdrbat i femeie, làsind termenul de oni ca gene-
ric pentru amindod sexele. Dar cind, se faceisto-
ria omenirii, se omite aproape tot ce se referd la
sexul femeesc. Omitere justificabilk. sad mai bine
explicabild, prin egoizmul cel mare al sexuluI bdr-
bittesc sad al fortei.
Vom cata a complecta istoria educatiel" in o-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. Educalia femeii la popoarele sdlbat ice 99

menire prin capitole relative la educatia femeii.

Vom aditoga asemenea consideratii asupra modu-
lui cum eraa priviti eopiii, asupra sentimente-
lor ce deOepta, in acele timpurt, virsta fragedit
in sufletul virstel mature. Pacit directia gene-
rala a educatief se iea dupa conceptia ce are omul
matar despre idealul vietil i despre fericire
apruape intreaga organizare practica a operei
educative se bazeaza i se ridica pe conceptia e-
ducatoruluf despre natura copilului, despre for-
tele i dispozitiile lul suflete§ti.
Studiul acesta asupra educatief- femeif §i asu-
pra conceptiel despre copii, ar putea merge pa-
ralel. Pentru-cti nu numai in retorica, in figu-
rile de stil i de efect, se apropie cele do a fi-
inte, copilul §i femeia ; nu numai in caracterizarl,
mat mult sal maï putin psihologice, se catti a se
face apropien l intre firea copiluluI §i a femeil,
din punctul de vedere al senzibilitittiI, al varia-
bilitä.tif i sentimentelor, al gradului d ener-
gie intelectuala, de putere de atentie, etc.
dar aceste doa fiinte se aseamana §i in soarta
practica ce li s-a facut in decursul timpurilor
soarta, in care sint tintuite de o potriva §i pina
azi inaintea statului. Inaintea legilor, i copi-
lul i femeea sint fiinte deopotriva mino re,
chiar azi.

www.dacoromanica.ro
1.00 Partea I. lstoria pedagogid la cei

VW' studia mai intil sitnatia i educatia fe-

meiel.
Natural, vom avea in fie-care epoca de notat
pentru feinee acel fel de educatie care sta. in acord
en conceptia timpulul despre natura, capacitatea
rolul sail menirea femeii in societate i in
lume.
Nu vom gasi negresit numal-decit teoril dez-
voltate in mod logic si consecuent. Tirziti ince-
pe cugetarea sa se ocupe sistematic de chestia
femeii, despre ceea-ce convine &men' ca sa se for-
meze pentru rolul el'. Dar vom gasi totdeauna,
fapt, o concordat* logica sistematica intre ideia,
nemarturisita poate, ce are o epoca despre
natura i capacitatea femeiei, si intre rolul
practic ce se da femeei in acel timp.
Pe de alta parte, parerea pe care un timp o are
despre femee, despre valoarea, capacitatea si in-
semnatatea ei social, atirna, la rindul sat, de
ideia ce-si face acea stare cultural a determinata
despre valoarea omului in genere, despre cali-
tatea esentialit ce masoara. valoarea o-
muluï.
In timpurile primitive si la salbaticii de azi,
calitatea esentiala, ce face valoarea intrinseca a

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. liducatia femeii la popo.arele sillbatice. 101

omulul, e for t a fiz i ca. Acest criteritt il putem

gasi chiar in Europa culta, in straturile inferi-
oare. i, fapt instructiv, Il gasim in rapor-.
tul popoarelor si statelor intre ele. Forta
primeaza si face dreptul"este o aforizma care
nu se pare de fel invechita in raporturile inter-
Rationale moderne. N-a fost sismARcK, intre
altii, nu strälucit reprezentant practic i teore-
tic al eI ? i o parte din filosofia practica, cea
mal caracteristica, a lui NIETZSCHE nu pare un
eholl inalt al el'?
Un alt criteria ..ce se ridica in istorie pentru
apreciarea valorei omulul e fort a intelectual a,
ca merit intrinsec.
Toeing tîrziìi, in timpurile noastre, si pentru
un numar foarte restrins de oamenï, in stratul
superficial dar superior si supra-rafinat al inteli-
genteI, apare un criterift mai inalt, acela al fo r-
lei morale.
Tot ca semne de valoare intrinseca, afara de
acestea, se mai considera si alte criterii, pe earl
nu le putem insa privi ca merite inerente indi-
viduluI, ci mat mult accidentale si exterioare.
Astfel e, bunioara, meritul masurat dupa, origi-
na individului, dupa nastere satt dupa avere.
Averea, in institutiile date, se reduce, in ma-
joritatea cazurilor, tot la criterul originil, pen-

www.dacoromanica.ro
102 Par/ea I. Istoria pedagogiei la ea rechi.

tru-ca, averea, dei in unele imprejurart masoara

valoarea proprie a individuluianume cinc' este
acumulata prin cheltniala de energie fizica si in-
telectuala a muncei,totusl, in majoritatea ca-
zurilor, ea revine individului, ca si meriful ori-
odata cu nasterea, pum ereditate.

In timpurile primitive, gäsim astfel ca

fl unic fo rt a fizica. Cel mal puternic fiziceste
era cel mai meritos. El avea toate drepturile,
pentru-cti avea dreptul fortei, care prima pe
toate celealte, sati, mal bine zis, care alcatnia
singurul drept.
Femeea, comparata, din acest punct de vede-
re, en bitrbatul putea fi considerata altfel decit ca
Muta inferioara ? $i aceasta convingere a
fost tradusa in practica prin asuprire, m'in bruta-
lizare, prin sclavie, aservire. $i, ceea-ce este demn
de retinut, starea de aservire, de asuprire, care
inlatura pe femee dela deplina activitate soci-
ala, in decursul atitor veacuri, a adus dupa sine
alta inferioritate, anume o inferioritate rela-
tiva din puntul de vedere al for tei" psihice.
Caci forta psibica, neavind ocazie sti se exercite,
n'a putut fireste sä, se dezvolte. Dar tocmai aceasta

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. E dacajia femed la popoarele salbatice. 103

inferioritate relativa a fortei psihice, datorita

unor dispozitii omeneti arbitrare inferioritate
obtinatit asttel artificials-a luat apoi ca
baza de argumentatie pentra sustinerea tezei
fundamentale a inferioritatii de natura,
a inferioritatii organice, a interioritatii imu-
tabil e, prin care s-ar caracteriza natura femeil.
Acesta e rezultatul fizic i logic, obtinut de
experienta veacurilor, i in t'ata caruia ne a-
flam azl.

Ca sa vedem, însA, prin cite greutati, prin cite

asuprirI i nedreptati a strabatut, prin secole, o
jumatate din omenire, i ca sA vedem cit de sus,
relativ, a ajuns azi conceptia despre natura femeil,
este interesant sa privim treapta de jos dela
care a pornit, sA urmarim evolutia ei.
Pentra aceasta, i ca sa" raspandem la intre-
barea despre mochil de educatie al femeei la po-
poarele salbatice i orientale vechl, aliar daca
raspunsul ar fi negativ, trebue sa considerara
conclitia femeil in acele timpuri i la acele po-
poare.
IV.
La salbatici, starea femeil este aceea a u-
nui animal domesti c. Se intelege, decl, cA intru

www.dacoromanica.ro
101 Par/ea I. Istoria pedagogia la ce l vechi.

cit un animal domestic are nevoe, nu de educa-

tie ci de dresare, intru atit se poate vorbi la
popoarele salbatice si primitive despre educatia
sait mal bine dresarea femeii.
Caracterizarea conditief femeii la salbatici si
popoarele primitive prin terminul de animal
do m es t i c, care azi ne pare o enormitate si nu-
mai un epitet retoric, inseam-1A ceva cu totul
real. In adevar, un animal se vineazä, se prin-
de pentru domesticire. Tocmai aceasta fac in
realitate si salbaticii pentru femei. A ust r alien
in acea ce s'ar putea numi ingurdtoare, astfel
procedeazá. Fac expeditil pela popoarele veci-
ne i räpesc femeile. Chid auzim 41sà terminul
de rapire", nu asociem numai-decit modalitatea
brutala a faptului concret. Poate mai propriti ar
fi terminul v n eaz a". Procedarea lor e mkt
asemanatoare cu a 1111lli vinator de animale sal-
batice. De-indata-ce salbatecul vine in apropi-
erea unei femei, o loveste cu dawacul, ca s-o a-
meteasca ; apoi o tiraste in padure. Cel-ce a
prins o fernee, e stapinul i proprietarnl ei. A-
ceasta se numeste casatorie ex a g a in i c a, adick
sprin marea femeii din AIM, de tribul barbatului.
Alta apropiere pentru justificarea caracterizaril. -

Pe un animal domestic ji dresezi prin batae.

Femeea salbateculuinu intrebuintez vorba so-

www.dacoromanica.ro
Preleyerea VI. Educatia femeii la popoarele sdlbatice. 105

tie", cacl mi se potrivestesufera, tocmal ca

anirnalul domestic, batae la or-ce ocazie, si batae
nu de cele ce sufer chiar animalele dela oamenil
cultl, carI tot 1111 mal multa simpatie peutru sufle-
tul animalului, ci loviturf salbatice", ca dela u-
nul ce nu intelege durerea in alte tlinte.
UnuI animal domestic, stapinul ii da mincare
din ceia ce ramine dela masa. ; foarte rar vor fi si
animale norocoase, cari sä primeasca alimente ga-
tite special pentru ele. Dar tot s'o fi intimPlind
aceastadesigur mal' des decit la salbatecI pentru
femeile lor. Femeile Australienilor si ale salbate-
cilor in genere se hranesc din mincarea ce l'Anille
dela barbatl.
Un animal domestic, cind e comestibilsati,
chiar de n'ar fi tocmal comestibil, in crize de
foameteeste mincat de stapinul sati. Aceasta se
intimpla i cu femeile sAlbaticilor. Cind barba-
tulul salbatec ii este foarne si nu are ce minca,
ori ca n-a gasit vinat safi I-a fost lene sa cante,
injunghie o femee si o mâninca.
Un animal domestic, cind nu e bun de nimic,
la batrinete, e aruncat, une-ori ucis. Acelas lu-
cra se intimpla ca femeia la salbatec. La ba-
trinete, femeea, ne-mai putind face serviciile grele
pe cari le suporta inainte, e ucisa.
Daca sint intrebaticum 114 fost intrebati cel

www.dacoromanica.ro
106 Partea I Istoria pedagogiei la ed veda

din Tdrile de foede ce nu tae si nu manin-

ea mai degrabacîidecît femel, dinsii aft gata un,
raspuns foarte convingator : cilnii prind lutra,
eeea-ce femeea nu poate face, ded sint maI fo-
lo sit o rI cinii deck femeile.
Soarta femeil, felul el de robie, atirna si de
conditiile materiale ale taxii. in o tara bogata,
roditoare, ande nu e atita nevoe de munca, fe-
meia, daca a ajuns la maturitate si n'a fost uci-
sä de copila, serveste barbatulul numal ca instru-
ment de placere i nimic mal mult. Daca tara
e saraca, bunioara cum e Australia, femeea e
pastrata si intrebuintata, ca si copiil barbatl, ca
instrument de muncade rnunca silnica.

V.

Starea femeil la salbatici, uncle e privita i tra-

tata ca un animal domestic, din toate punctele
de vedere, trebue probabil sa fie cam aceeasi cu
starea femeil la popoarele primitive. Avem pro-
be despre urmele acestei stail la popoarele cele
mai vechi, despre carf vorbeste istoria.
Ceea-ce HERODOT spune despre Ausonieni
alte popoare nonmde ; ceea-ce STRABO spune
despre Scii, D1000R despre Troglocli0 din
Africa orientald, se apropie de descriptia ce-ati
auzit despre salbaticI.

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. Eclacalia fenzeit la popoarele orientale. 107

Soarta femeit s'a ameliorat simtitor de-indata-

ce s-ati inceput cele dintit institutit de familif
pe baza patriarhatulut. Cact sint (loa feturt
de organizatif ale familiel : nzatriarhatul $i pa-
triarhatul. In institutia matriarhatalut, copiii,
ce formeaza familia, sint intrunitt la un loe in
jurul. mamet ; numat mama formeaza nnitatea fa-
miliel. Copia nevoe sa cunoasch pe tata,'
lor ; ades-e niel nu pot. Ceea-ce cunose, i cit
e mama lor. Starea matriarhatului e infe-
rioara patriarhatulut, in care baza familiel e
insust tata In starea patriarhatulut gase§te
istoria situatia popoarelor orientale vechl.
Este o stare social a relativ superioara. Dar,
natural, multe tranzitii i trepte se pot inchipui,
adesea se constata, dela starea primitiva
salbatica de promiscuitate i comnnism social,
pina la starea patriarhatului. Urme despre o pri-
mitiva promiscuitate se gasese desigur in istoria
popoarelor orientale. Aa, una din multe alte pro-
be, este urmatoarea mentirme din Mahabarada,
de unde reese ca, in Chi ha, chiar pe atuncl, cind
se seria acele rinduri, exista o stare ce s'ar
putea numi promiscuitate". Odinioara nu era o
crima a fi necredincioasa sotulut, era chiar o
datorie. AceSt obicelil e pastrat inca in zilele
boastre la oamenit de nord. Femeile de toate

www.dacoromanica.ro
108 Partea I. Igtoria pedago3iei la ce', vecla.

clasele sint comune pe pamint. Dupa-cum sint

vacile asa sint si femeile".
Chiar azi se gäsese in limbajul Chinei urme
de acea veche stare de promiscuitate, relativ res-
trinsa. Chinezul nurneste pe copiii frateluf
fii, pe cind pe copii surorii ii numeste nepori. O
reminiscenta, in limba, de timpnl pe-eind
tineafi in comun femeile.
Importanta situatiei femeet in patri a rh at,
este ca ea nu joaca numai rol fizic, de satisfacere
a placerilor sexuale, ci se ridica' la importanta
unui rol economic social. In adevär, femeia
e considerata, in familia patriarchald, ca un iz-
v or de pr o du eti e, de imultirea averilor patriar-
huluï. Si e de retinut, de pe acum, principiul
acesta, prin care ne vom explica multe fapte din
intreaga viata sociala a timpurilor patriarhale :
Inmultirea averit familiel se reduce la in multi-
rea copiilor, cari sint instrumente de manca.
Femeia, in acele vremurl rpatriarhale", e va-
zata ea proprietatea barbatulut si ca un mij-
loc de productie. Acesta e adevarul brut istoric,
care contrazice inchipuirea ce ne facem, eite-o-
data, poate, de acele timpuri patriarhale" ea
de niste timpurl ideale.
Dar, pina stt ajunga femeia sa-si poatti indeplini
rolul sad economic social, adica in timpul cit e

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. Educalia fenkii la popoarele orkntale. 109

fata, e putin i raft considerata ; e privita, era

sa zic ca piatra din casa". SA fie oare aceasta
o caracteristica a timpurilor i popoarelor in-
culte? Na sintem parca tocmat departe nici azi
de consideratia fetet in familie ca o piatra din
casA", ca o povoara. Negresit nu e vina fami-
Het, care o considerl si cd o considera astfel pe
fatit ; nict a fetet care e si cd e astfel conside-
rata ; ci e vinadaca mat e vinea timpulut, a
treptel de evoltitie culturala, in care se aft: so-
cietatea. Dad, nu exista villa" in o situatie
explicabila istoriceste, vedem In dinsa totust un
semn, un criterid, dupa care putem judeca timpul.
Am spus ck femeia e despretuita i neconsi-
derata, pina-ce ajunge sa-st indeplineasca rolul et
economic. Tot asa de despretuita -si neconside-
rata este, chid, ajunsa la timpul de a-si realiza
scopul, nu vrea saft nu poate sa-1 realizeze.
SA nu raminem numat in afirmatit generale.
Putem aduce mil de exemple concrete, luate din
sociologie si etnologie. SA chain numat cite-va.
La Chinezi, f a ta e considerata ca o proprie-
tate a parintelul, dar ca o proprietate de putina
valoare. Ca sa ne .facem o idee de putinul pret
ce pune familia chineza pe fata, e de ajnns
spunem ca Chinezul nict nu da nume indi-
vidual fetelor, ci le numeste dupa ordinea nas-

www.dacoromanica.ro
110 Par/ea I. Igtoria pedagogieï la ceï vedo.

teril : intiia, a doa, a treia. Ciad n-are 1160,

Chinezul zice cA n-are copiI.
DacA aduce si fata vre-odatA folos familid, e
cind se mAritA. Atund este, proprift vorbind,
vindutA. E si natural sh ne inchipuim aceasta
ca stind in logica lucrurilor. DacA femeea e
obiect de proprietate, de ce n-ar fi si vindutA ?
Posesorul el are dreptul, trebuie sA primeas-
cA un beneficiti in schimb, cind o dA altuia.
Aceasta e realitatea. De aceea, la unele po-
poare, dacA bArbatul, ce a luat o fatd in ast-
fei de conditil, nu ritspunde toatA suma conve-
nitA, abrid copil luI Cu acea femee nu sint al
1 O, ci al familid fetef. PArintil fetei, Iii schim-
bul sumei datorite pentru proprietatea vindutA,
fructele proprietAtit indArAt.
O data intratá, in familie, femeia la Chinezi
stA ca o roabA tAcutA, muncitoare, care calcA de
niel nu se simte in casa, abia indrAzneste sa mA-
nince dela masa fiilor, se multumeste
Cu nimica toatA, apare ca sA punA masa bArbatulul
si copiilor, aprinde pipele si dispare ca o umbrA.
Asa recomandA, un scriitor chinez matroanelor
chineze : sA fie ca o umbrA si ca un echofi.
Patriarbatul este unit ea poligamia. Acum
va explicatl cauza. Productiile patriarhuld se
inmultese prin numArul mijloacelor de productie,

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. Educatia fe»teitla popoarele orientale. 111

adica al femeilor si copiilor. Astfel gasim po-

ligamia la Chinezi, Inclienì, Egipteni, PerA
Evrei.
Ce e drept, la Chinezi e o femee recunoscuta
ca legitima; dar, pe lingà i alaturea cu dinsa,
sint alte multe femel, al caror fil recunosc de
mamá, numai pe cea legitima. De altfel, Chine-
zul nu are voe sa-s1 alunge femeea decit con-
ditional, anume in urmatoarele cazurl mal
principale : pentru sterilitate, pentru desfrinare,
pentru nerespect l'ata de rudele barbatuld, pen-
tru limbutie, pentru inclinatil catre hotie, pen-
tru caracter invidios si neincrezator, i pentru
nra. .prea mare. In aceste cazan, Chinezul isi
poate goal femeia, precum si in caz de adul-
ter, cind e obligat, trebuie s-o goneasca.

Aceeasi situatie, in general, o gasim si la

lndieni. In Veda, tatal e considerat ca stapin.
Fetele ail i aci un rol inferior, cacl religia o-
bliga pe lndienì a avea baetl, cit de multi. De ce
anume Meré? Pentru-ca numai sacrificiile baeti-
lor, fiilor ori nepotilor, pot ajuta parintilor
stramosilor sà ajunga fericitI In lume. Asa, se
zice in legea Manu: printr'un fia omul cistiga
lumea cereasca, printr'un nepot s ridica in re-
criunea soarelui".

www.dacoromanica.ro
112 Partea I. Istoria pedagogier la ed veekt.

lndianut se terne asa de mutt sa nu ramilla

fara baetl, ca de o adevarata calamitate. Cind e
izbit de aceasta nenorocire, spiritul Indianalul,
sprijinit de credinte i superstitil, recurge la un
subterfugift desperat prin siretenia lui copilarea-
sea. Face un tainic angajament sufletesc cu una
din fetele lui, sa-i daruiasca un Mat. Indianut
îï zice in gind : balatul ce se va naste, sa, fie
al metí i stí aduca in onoarea mea jertfe.
chiar crede atunci in adevar ca baiatul nascut
de fiick-sa e al MI.
Dupa Manic, femeea trebue sa atirne totdeauna
de cineva. Cind e copila, de tata ; cit e tinarg, de
barbat ; daca e vaduvii, de fil satt rudele barbatu-
lul ; cind lipsesc rudele, atirna de suveran. Manic
inchee sententios ca o femee nu trebue nici-
°data *spere neatirnare. Este obligata a
servi pe barbat, a-I respecta ca pe un zett ;.
orl-ce suparare ar avea femeea, sa se arate ve-
sela, sa-I faca barbatului viata frumoasa si fericita,.
0, se imbrace, asa ca sa placa. Cad, daca nu.
se imbraca placut, barbatul nu e vesel ; i, daca.
nu e vesel, nu face copiI. Deci, tot principiut
economic social la baza.
Femeea, respecta barbatul, merge in cer..
Chiar dupti moartea sotiihii, femeea e datoare-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VI. Edamlia fem.& la popoarele orientate. 113

a-t raminea credincioasa ; altfel, pe lumea ce a-

Nita, sufletul ei trece inteun acal, etc.

Ce loe si scop se mai poate indica, in aceste

tart, pentru educat i a femeil ? Mat MI, de
ce ar avea nevoie femeia, pentru indeplinirea
rolului et, la astfel de popoare ? Para, de nimic
altceva, decit sti se marite. i in adevar, fetele
se marita, la dinsit, de pe la 7-8 ant, virsta la
care not abia le trimetem la scoala. Vre-o cul-
turd oare-care ? Vre-o invatatura ? Se considera
ca o rusine pentru femeie a s,ti sa citeasca
danteze, indeletniciri bune pentru bayadere, pen-
tru curtizane, pentru femeile cu reputatie
Gospodinele se apropie de idealul lor, in masura
in care is' indeplinesc rolul lor economic social.

www.dacoromanica.ro
 Pr e I e gere a VII.

SITUA.TIA i EDUCATIA FEillEfi la POP0A-

RELE VECHt ORIENTALE. (Unuare).
CONCEPTIA DESPRE COPII L POPOARELE PRIMITIVE SI ORIENTALE.

Solidaritatea istorich a contitintel morale in omenire.

A m oralitat ea epocelor primitive.Simtul istoric in ju-
decarea trecutului 0 in apretiarea prezentulut
Situatia femeii la P e Poligomia en d og a mica.
La E vre ; Respectul mumeY E;i al feciorieL-
Profetesele.Educatia femeit in vederea vietil dome-
stice i spre a servi cultulul religios ; dantul i cinte-
cul.La _E gipt en Y.
Concluzie. In antichitatea asiatich femeia se con-
sidera ca mi pot!, pentru satisfacerea unor trebuinte eco-
nomice, sociale; nu ca s cop, pentru dezvoltarea posibi-
lithtilor ideale inerente in natura Practica veche
formulath teoreticetste de moderni. Educatia femeii,
pentru agrement.
In conceptia despre natura i rolul copii-
lor, egoizmul forte' sub forma egoizmului rnaturitittil.
Egoizmul virstei i egoizmul onomentuluI" in viata in-
dividuala.Atentia indreptatil asupra- nature' obiective
a copilultfi abia in timpurile moderne.
VI. Copiii la ScilbaticY. O povara, pe care o supri-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VII. Educalia femeir. la poapoarele orientale. 115

mn In tArile roditoare (Tahiti); aiurea, brate de amuck

(Australia).Uciderea copiilor.Copiil In matriarhat
In p atri aril a t.
VII. Cop HI la popoarele vechI orientale.

I.

Descriptia ce am acut, in prelegerea trecutä,

despre situatia femeit la slbatect .0 la popoa-
rele orientale vechi, ne-a läsat o impresie peni-
ne-a umplut sufletul de ru0ne i de umilintä.
Ne simtim solidan t cu timpurile trecute. Ome-
nirea formeazä un tot, ea §i individul in stare
normalh. Faptele din trecut se resfring asupra
con0iintel prezente. Ca oament, sirntim in not
parch' remu§carea acelor vinovati, la cart ne ui-
th.m, din inältimea maturitiltit noastre morale,
en dispret cu desgust.
Nu trebuie, lush, drept vorbind, sh numim a-
cele epoce primitive epoce imorale; mat corect
le-am putea numi amorale: lipsite de morala,
contrare moralei. Animalele nu sint imorale, ci
Waft moralä, ceea-ce nu e acela0 lucru. Im o ra-
litat e a presupune deja existenta unet con0iinte,
until criterig moral, care judeeä, aprobh i condam-
n h. A m or al i t a t e a este activitatea spontanh, na-
turalä, instinctivä, care nu sta de-loe alhturea

www.dacoromanica.ro
116 Partea I. Istoria pedayogier la cot vecltr.

en refiexia moralA, nu stie de-loe i null vede

earacterul hidos in oglinda propriulut sAti cuget
revoltat sah in manifestArile constiintet altuia.
Din aceastA stare de brutalitate inconstientit
de sine s-a ridicat omenirea, care e inch' tinArA
si are inaintea sa un viitor atit de strAlucit, lu-
minat de razele fericirif universale, ale iubirit,
infrAtirit, dreptAtif i armoniel tuturor, armonie
inAltatA din suflete multumite de viat
de naturA si de om.
SA ascultAm indemnul adevëratului simt is-
tor i c. SA nu batjocurim i sA nu pedepsim, Cu
dispretul nostru, timpurile preistorice i vecbt
istorice. Ele ak fost ce-ati putut fi mat bine
pentru timpurile lor, in acord cu experienta lor
moralA, CII ideea lor despre om si viatA, despre
bine si rah. Epoce mat superioare, in viitor,
ar avea desigur dreptul sa se uite ea aceiasi milA
si cii acelas dezgust la not cell de azt. Cu ce
mAsurA vom mAsura, cu aceeast vom fi mAsurati.
Si incA n-ar fi o asuprire, dacA s-ar pune in
eumpAna vinovAtiel noastre i consideratia
not am cunoscut mat multe decit eel vechi si
contrazicerile afl fost mat izbitoare intre cuge-
tare si manifestare, intre teorie si practicA.
Dar nu mA indoesc cA excelenta moralA a tim-
purilor viitoare va fi. totusi mat indulgentA pen-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VII. Educalia femèii la popoarele orientate. 117

tru nol, decit nol pentru fazele inferioare ale

evolutiei omeniril. Simtul istoric se va dezvolta
tot mail desevArsit. Se va intelege criza moral,
greutatea une epoce de tranzitie, luptele interne
ale until sufiet care voeste sa-si reconstruiasca
unitatea pe un principiti nott, si sovie 111 inAlta-
rea si fixarea sa. Ideea mai binelui e prim& de
inteligentit; dar, achisitie nona sufieteascA, e
initituratA in umbrA de fortele acumulate si or-
ganizate ale pornirilor vechI, inradacinate adine
In deprinderile individuluf si ale spetei. Viito-
rul, animat de idel largl si umanitare, plin de
generozitate si de compAtimire, va avea o pie-
tate duioasa si un fel de recunostintA pentru
noi, pentru trecutul imperfect, care a facut
perfectia viitoruluï.
Ne putem noI inAlta la aceastA yafinatA con-
sideratie a trecutulul ?
Primal sentiment ce ne coprinde la privelistea
trecutului, e de sigur bucuria cA aceastA faz & din
viata omeniril e trecutd, ea nu mal este acea vre-
me, de care ne aducem aminte, ca de un vis rAti.
Fie, nu vom despretui si blestema trecutul,
care ne-a transmis unele din pornirile sale bru-
tale ; el nu s-a Ondit, n-a putut O. se gindease&
la posteritatea del-Ai-tat& cu sute de veacuri,
nu s-a gindit niel in binele, dar niel in rAul et.

www.dacoromanica.ro
118 Partea I. Isloria pedagogiei la cei vecla.

Dar, clack ne multumim a-1 intelege $i a-I

plinge, a-1 compatimi $i deci a-1 ierta, nu ne pu-
tem bucura indestul, dud constatam deosebirea
fundamental a intre eri $i azi, intre acum atitea
mil' de ant $i secolul al 19-lea la sfir$itul lut ;
cind constatam cit de departe sintem acum de
brutal inceput al animalitatil, $i 611 past am
facia deja cittra idealul curatei umanitatt divine.
Nedreptati sociale slut si azt, destul de marl,
de absurdo $i de strigatoare. Dar, cel putin, azt
ele se discutä, aú glas sa se apere. Alta. data
erati fapte naturale, drepte ca or-ce achizitie a
fortet, indiscutabile ca or-ce concluzie logica a
cursulul evenimentelor inevitabile, a datelor so-
ciale $i culturale existente.

vedem mat departe situatia femeif la

alte cite-va popoare asiatice veclii.
La toate vom constata acela$ principia eco-
nomico-social, dupa care e considerata femeea
dupa care se explica principiul practic a po-
ligamiet.
Poligamie gasim la Evrei, la Perpi, ca $i la
Neyrii de astazt, cu scop de all imulti numa-
rul copiilor.

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VII. Ecittealia fenlea la popoarele orientale. 119

In Persia tatäl era un mic tiran ce avea

dreptul de viata i moarte asupra copiilor si fe-
men'. La Perri ca si la Chinezi, pe linga feme-
ea legitima, cumparata dela tatal ei, barbatul
poseda multe altele. Monk Persiei se deosebea
malt de morala noastra, de azi, si chiar de mo-
rala altor tail din acele timpuri. dupa
cum ne spune STRASO, aveaa drept sa se ea,-
satoreasca chiar ca mamele lor. Acest drept
Il aveari si altii atara de magi, si nu din pasiune
oarba, ci din uz si falsti judecata" (cHRIsosrom).
De asemenea se casatoriaa fratii ca surorile.
Deci o adevarata en do gam ie.
In Persia se mai gaseste alt obiceiii, al
casatoriei ca contract, conventie intre cele doá
parti, nu in senzul libertatil morale, ci in acelas
inteles in care s-ar face o inchiriere pe timp
hotarit. Daca, ferneea nu face copii, contractul e
reziliat. Cum ca' acesta e scopul or-carei casa-
toril, se vede de acolo cä o fall, ce na se casato-
reste pina la 18 ani, se crede ca, se duce in iad.

IlL
la Evrei gasim poligamia. Dar femeea e
aci parca ceva mal considerata. D-zeir porunceste
copiilor sa respecte pe tatal si pe mama lor ; deci,

www.dacoromanica.ro
120 Parka I. Istoria pedagogid la eel vechi

incontestabil, oare-care preocupare de respvctul

datorit femeit, ca muma. De aseminea castitatea
fecioreascA e, in constiinta evreeascd, respectatà
ofensatorul pedepsit.
In Talmud se cetesc urmAtoarele frumoase
rinduri Rabi Iohanan dA ca model de pietate o
fatä, frumoasà, pe care odatà a anzit-o rugindu-se :
StApinitorule al limn, tu ai facut cerul i pä-
mintul, pe criminall si pe virtuosi' ; fie voia ta,
ca frumuseta mea sit nu duca pe nimeni in is-
pita pticatuluï".
FAA respectul pentru femee, cum -s-ar explica
altfel tt la aceastä natiune'a apärut profetes e ?
Dar, negresii, nu trebuie sA ne asteptam a ve-
dea la E v ref aceeasi consideratie pentru femee,
pe earl o avem noI, modernif. In unele poruncl,
femeea e pusA alAturi ca animalele i lucrurile.
E adevArat cà tatAl isi vinde fetele numal In
caz de sariticie, si Ramat la Israeliti, dar tot le
vinde.
Or-cum, e un progres netagliduit in raportul
celor doä. sexe. Talmudul zice el, cea maI dem-
nä, femee e aceea care face voia bärbatului ; dar
mai zice si bärbatului sti se fereascä, a jigni fe-
meea clef iI vin usor lacrAmi in °chi". De alt-
fel, dei numai omul ce lasä, copin e pretuit de
D-zett, mail mare era bucuria la nasterea bäeti-
lor decit la a fetelor.

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VII. Educatia femeit la popoarele orientale. 121

In ce priveste educatia femeii, se dedea

fetelor, nial intif de toate, negresit, pregálirea
pentru viata domesticá ; dar nu se marginea ex-
cluziv la atit. Mama invá,ta pe fatA,
lucrar' manuale, si alte indeletnicirl in vederea
praeticei religioase : le invatá, a danta, a
cinta ; càci, in ceremonialul cultuluI religios, fe-
tele trebuial sk danteze si sti, cinte ; si ded aveah
nevoie de o instructie prealabila in aceste arte.
La Egipteni se zice cá, femeea ar fi fost mal
mult consideratá, chiar decit bArbatul. k7,1 azi, cel
ce ar observa numat aparenta, ar crede cit bar-
batul pune niaI putin pret pe sine insusli decit
pe femee. In realitate, e o curatA deprindere
cavalereascA si un joc amágitor ; càcï in fond
se constata convingerea superioritgii inaccesibi-
le a sexului MrbAtesc. Na e de mirare, fireste,
ea in Egipt, patria CLEOPATREI, sa fi fost oare-
care educatie mai ingrijitoare pentru femel. A-
paritia unel asemenea femei regirle, ca fenomen
social, nu se poate explica decit prin un trecut
cultural favorabil. Dar, in definitiv, nu vedem in
aceste timpurl nimic, carl sá, ridice consideratia
femell deasupra unul nivel destul de inferior.
IV.
In fond, femeea la statele cele mal inaintate
din anticitatea asiaticii, e consideratá, numal ca

www.dacoromanica.ro
12'2 Partea L Istoria pedallogid la ce i vecla.

factor economic, necesar familiel, necesar statu-

lust ; e considerata ca mijloc sociologic, nu ca
scop etic.
KANT punea ea criteria al inaltimif morale
O. consider' pe alti oament nu ca mijloc pentru
satisfacerea unor trebuinte, ci numal ca scop, pen-
tru izvodirea unuf ideal in el insusi. Din acest
punt de vedere, se poate zice ca popoarele vechl
eraa pe o treapta morala destul de inferioara.
Nu trebuie sa ne grabim Wsà a trage conclu-
zi" prea magulitoare, pentru timpurile moderne.
Myna" o mica minoritate se deosebeste azi, fun-
damental, de conceptia asiatica despre femeie.
In colo, ce deosebire asa fundamentala intre
practica lor de-atund si o teorie din timpurile
noastre, care fixeaza i decreteaza m en ir ea fe-
meil excluziv in marginile vietif i gospodariel
familiare ? Aceasta era si convingerea intima a
antieitati", principiul el' sociologic neexprimat
mod sistematic, in formule teoretice. Dadt la
cei vechf principiul acesta era puma" practic, la
no" astaz" a ajuns a fi formulat in teorie. lata
deosebirea. Sa alektuiasca aeeasta o deosebire
asa de adinca intre eel vechl i intre nof, Weft sa
avem dreptul a privi la dinsil asa de sus ? Nu,
desigur. Aspiratiile culturale ce tree afarà i
peste domeniul familiar, expanziunea energiel in

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VIL Edacatia fenteiY la popoarele orientale 123

activitatI pe o seena maï larga, nu at" fost i sint

considerate, in timpul modern, la femeie, ea o es-
cen trici tate, ea ceva adica ce iese din centrul
de gravitate al nature'. lucrurilor ?
Chill s-a inceput, la noi, a se face o abatere
dela traditionala simplitate gospodareasea a edu-
catieï fetelor, s-a privit parea femeea ca scop in
sine $i s-a cautat a se dezvolta puterile ei mo-
rale si sufletesti, ea ale unei fiinte omenestI ce-
$1 are scopul in sine insu$1? Nu, tot ca mijloc
a fost tratata, pentru satisfacerea unor trebuin-
te ale egoizmulul familiel, pentru interesul altora.
Instructia ce se da astfel femeiï, tindea a face
din ea un obiect de agrement, de pla.cere,
de amuzament. Se credea ca, o femee se ridica
mutt pe deasupra nivelutuf cultural al celor-
lalte femel simple de menaj, cind, in loe de cu-
cuno$tintele necesare vietei, ca lucrar manuale
$i arta eutinara, i se da aptitudinea de a cinta
din gull sail din vr-un instrument. Daca, pe
linwa aceaqa, i se mat adaoga i posibilitatea de
a vorbi o limba, streina, franceza, germana, etc.,
educatia femeei ajungea la perfectie desavir$ita.
Acest ideal de educatie al femeei a fost vazut
In zadarnicia tut de spirite stravazatoare $i a fost
persiflat in comediï, ca F r an tu zitel e lui FACA.
Dar, negre$it, pogresul nu s'a oprit in loc.

www.dacoromanica.ro
124 Partea I. Istoria pedayogid la c0 vecld.

Treptat, educatia femell a luat o directie mal

solidA, conclusA de o teorie pedagogicA-socialA maI
sAnAtoasA, si de conceptia superioarA a del-1mi-
tA4il si egalitAtii morale a celor doA sexe.

V.

SA ne indreptAm acum privirea cAtre cea-laltA

regiune social de minori in omenirecAtre copii.
In o istorie a pedagogieI e absolut necesar-
desi nu se prea obisnuestesA se arunce o pri-
vire asupra modulul de a se concepe natura co-
pilului in diteiite timpuri.. Ce idee a avnt oa-
oamenif despre subiectul pe care ail voit sal
educe ?
Vom gAsi si aci egoizmul fortel la temelia sis-
temulul de &dire si actiune. In conceptia despre
natura si rolul femeil, nota dominantA a dat-o
egoizmul sexulul bArbAtesc. In conceptia despre
natura copilulul, despre valoarea i scopul lui in
viatA, vom gAsi tronind alt egoizm, ego iz mul vir-
st &I, al maturitatil. Acest egoizm ittipedicA inte-
lectul de a vedea drepturile reclamate de altA
etate. Maturitatea este orbit& si nu vede drep-
turile firestf ale copilAriei, tineretil i bAtrinetii.
Toate aceste virste sint considerate ca mijloace
pentru satisfacerea intereselor virstei mature.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VII. Copia la popoarele sellbalice. 125

Egoizmul virstei il gAsim, de altminteri,

cind astfel de victime chiar in individ. Tirania
lui nu tortureaza i exploateaz6 numai alte per-
soane, ci chiar in individul insusi putem gasi
faze din viatd, earl monopolizeazà, in interesul
lor, parten de ferieire cuvenita altor epoce din
viata aceluiasi individ.
Este un egoism pe care HÖFFDING II numeste,
al momentului. In adevAr, este un egoizm al mo-
mentului, chid cineva jertfeste, pentru momentul
prezent, fericirea viitorului, fericirea altor faze
prin cari va trece in viatA. Cind tineretea jert-
feste, pentru fericirea sa, buna stare fizieä i vii-
torul unei virste rnai inaintate, este un egoizm
al momentului, care ruineaza, si impieteaza, asu-
pra fericiril altui moment din viata. Tot astf el,
chid egoizmul ettitil mature exploateazA fericirea
interesele celorlalte
aci gAsim tot dreptul celui ma)" tare. Omul
matur are puterea fizicä, schimbatig in putere le-
gala., pe baza cAreia stApineste pe celelalte virste,
supunindu-le intereselor
Va trece mult timp, pinti sa biruiasat. fru-
mosul cuvint al lui CR.IST : ,LAsati pruncii sa
vinl, la mine, .caci a lor este impAratia lui D-zeti".
Va trece mult, pinA-ce, si din punct de vedere
stiintific si din punct de vedere pedagogic .si din

www.dacoromanica.ro
126 Partea I. Istoria pedagogiei la cer veeld.

cel artistic, copilul va incepe sa aibd valoarea sa

intrinseca si sa se bucure de dreptul la viga
la fericire, conform idealulul moral inerent nata-
rei propriI. Va trebui sA asteptam pina in se-
colul al 18-lea, ca sa auziru glasul vibrator de emo-
tie al lul ROUSSEAU reclamind pentru copiii o a-
tentie maI incordata si mal simpatica, spre a le
cunoaste, de aproape si just, gindurile i pornirile
adevarate. i va trebui sA asteptam pina la al
19-lea seco!, ca sa auzim lira lul VICTOR HUGO7
cintind copilaria, asa de entuziast
1-1 est si beau l'enfant, avec son doux sourire....
va trece si mal mult, pina sA devind. copilul
obiectul cercetarilor stiintifice minutioase, ca a-
cele intreprinse de PREVER, §i altiï. Abia in
timpurile moderne ali cautat pedagogil i psicho-
logii, sa.-sf dea seama sistematic de natura copilu-
lui, de viata luf interna, de modul luf de a vedea,
.de a simti, spre a putea sa intemeeze o influenta
metodica, rationalä., asupra lui, o educatie in a-
-devaratul inteles al cuvintulut
Unul din ceI mal energicI aparatorI al acestel
idei, de a studia natura copilulul inainte de a
incepe asupra lut o influenta hazardata, a fost,
.cum am spus, RoussEAu.
VI.
Dar, in timpurile vechl, ce conceptie gasim

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VII. CopiiI la popoarele salbatiee. 127

despre copil ? Ce conceptie gasim bunioara la

scilbateci?
Pentru salbatec, copilul este, ceea-ce este si
batrinul, o povara, o forta care consuma, WA, sà,
produca. Deci, daca se elimineaza, la cea dintil
ocazie, nu e niel-o paguba. i in adevar, in tä-
rile fertile, unde nu e nevoe de multa munca,,
de multe brate pentru asigurarea existentif, co-
pilul se considera ca superflufi. In Tahiti exista
chiar o societate, care are de scop imputinarea
copiilor, misiune analoaga cu a hengherilor sail
hoherilor nostri, carIumbla cu cutia sa stringa ci-
nit far& *Atli: din orase. In asemenea localitati
e de ris femeea care isi iubeste prea mult copi-
lul si Ii pastreaza. Cind spill unit femei ca e
pdzitoare de copii, o insulti.
In Wile, uncle munca e grea, acolo, da, copiif
sä pa,strea2a pentru muncti. Astfel in Australia.
In cite locurl, apoi cind lipseste vinatul, nu se re-
curge la frageda carne a unul copil, pentru as-
timpararea foamei. i asta un mod de manifes-
tare a dragostel parintestI !
Ce soarta amara, lugubra, asteapta pe bietele
mici fiinte omenestl. La Esveimog, cind moare
muma, copiiI mid se ingroapa de vil cu cada-
vrul el. Din sentimental iubiril filiale ? Ba, fiind
di, färä mama, copilul ar fi numal o povara mal
mare in activitatea barbatulul.

www.dacoromanica.ro
128 Partea I. Istoria pedagogid la cei veda.

Producte ale intimplarii, copiii salbateculul

sint lasatI la voia intimplaril. Scapti i traesc
citl si cari pot. Adesea abea isi cunosc pe ma-
ma lor ; despre tata, niel nu e vorba, ; caci la
el in adevar pater se»yer ignotas.
In miele parti, femeea, impinsa de sentimen-
tul maternitatii, iï stringe copiii i II ingrijeste
se institue astfel matriarhatul ; atuncl e sigur
cel putin ea' copilul iì cunoaste mama. Asa e
in insulele Tonga; asa a fost la Seiti, la po-
poarele Libiel, etc.

O preocupare mai simtitoare de copii gasim

de-cind incepe patriarhatul, conditionat la in-
ceput de poligamie, dupa-cum matriarhatul era
de poliandrie. Interesul ce se acorda copiilor e
de aceiasi natura cu acel acordat femeil. Soarta
celor doa fiinte, a copilulul si a femil, ait mers
mina in mina. Interesul cc onomic, pe care
1-am vazut hotarind soarta felpen', a dictat si
felul i gradul de ingrijire pentru copil. Acea fa-
milie se considera ca maI fericita, care are copit
mal multi.
Momia sexual a se conduce de idealul inmul-
tirif copiilor. Femeia sterila e gonita. Daca nu
femeea e de villa pentru lipsa de progenitura,
barbatul roaga pe fratele sart, set pe alta ruda,

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VIL Educalia la popoarele vechi orientale 129

scape de nenorocire. Adulterul e clec): le-

gitimat, ba chiar oficiat cu gravitatea unel ce-
remonii solemne.
Copiii fiind scopul cgsgtoriei, gasitn adesea ca-
zuri curioase, unde se da cgsatoriei caracterul
unui adevarat tirg. Se cumpara fata din o fa-
milie in vederea, si Cu conditia, ca sa faca co-
pii. Daca aceasta conditie nu se indeplineste,
cumparatorul are dreptul sa-si cearg .pretul inapoi ;
iar daca nu a plata inca pretil, poate sa-1 re-
fuze. In caz cind cumparatorul nu-si achita insa
datoria catra tatal fetel, cu-toate-ca aceasta si-a
indeplinit misiunea, atunci tatal fetei e in drept
a cere inapoi productele, copiii. .Aces,tia sint iz-
vor economic de bogatie.
Se mal poate cere. unei societati, stapinite de
aceastit ideie, conditia pusg de KANT : sa se con-
sidere omul ca scop ? Mai poate fi vorba de e-
ducatie conforma cu idealul omenirii?
VII.
La Ch in e z 1 autoritatea parintelui asupra co-
pilului e netármuritg i bazata pe ratiune de stat.
Cäci: daca afacerile familief sint aranjate bine
intelept, atunci sint si ale statului ; cine res-
pecta pe tatal säü, sit onoare si pe rege, i acesta
va recunoaste in supusi pe copiii sal".
9

www.dacoromanica.ro
130 Partea I. Istoria pedallogid la ceY veda.

Copilul nesupus parintelut, e jertfit. Paricidul

stirneste o panicti momia in toatá, provincia
ucisulut.
In India gásim particularitatea favoaret de
nastere in casta saü de primogeniturá in fami-
lie. Cine se naste intiI, acela are toate drep-
turile, acela e fild propriti zis, el are privilegiul
de a reprezenta pe tatal dupá moartea acestuia
ceilalti copil sint instrumente, mijloace de exploa-
tat, salí ale tatAlut, sati ale fratelul mal' mare,
ale intreget familit.
Soarta copiilor atirna aproape exclusiv de con-
ditia genitorilor, de casta din care fáceati parte.
Copiit din párintl de caste deosebite aveati o
soartá care se apropia, de regulit, de casta tata-
Numat cind un bárbat din S udra se cdsáto-
ria cu o femee din casta br, atunci
a hm anilor,
copiit eral necuratt' ; si nu trebuia sg, se atingá
nimeni de ei ; eratt fiinte blestemate, dirora
se refuza toate drepturile.
In Persia avem alta particularitate. Copiit
fiind instrumente necesare nu numat familiel, dar
statulut, casátoria era obligatorie. Regele a-
vea nevoie de multt supusi pentru indeplinirea
ambitiilor lut de cucerire si de lupte. Cine pro-
ducea mal multl copit era onorat, primia darurt
dela regele g se conMdera ca privilegiat al ceru-

www.dacoromanica.ro
Prelegerea VII. Eclacatia la popoarele veda orientale 131

lul. Prin copii se ajungea in ceruri si era o ne-

norocire a muri neinsurat. De altfel, multimea
copiilor tot asa de bine-vazuta o gasim si in India
si la toate popoarele patriarhale ale Asiel.
la Evrei gasim aceleasi t'asa-tul' generale
casa plina. de copil e bine-cuvintata de D-zeti.
flindca, in istoria poporuluf evrett, adesea
D-zeti vorbeste cu oamenii, spunindu-le vederile
sale asupra educatiel, intilnim o porunca divina
data copilului sa-vi respecte parintil. Rapor-
tul de supunere e sanctionat prin ordin de sus,
promulgat de iniusf D-zett. Autoritatea pa-
rinteasca, in adevar, pina la moist a fost
l'atta de familie putea goni, lepada si
uchle copiil. MOISI, ca O, puna capat abuzuri-
lor, hotaraste ca tata' sA nu-sI mal pedepseaca
singur copilul ; ci, daca acesta nu asculta, daca
incorigibil, sa-1 aduca la consiliul batrinilor si
bAtrînil sa-1 judece ; si daca il gasesc vinovat, a-
tuncl poporul aruncá, ca pietre in dinsul.
Obiceiul apoi de-a lepáda copa, de a-I jertfi ca
pe animale pe rugar!, nu vorbeste de-loe pentru
conceptie mal superioará, despre copil la popo-
rul evreti. Copilul ajuta tataluI la muncd, si-I ser-
vea, prin moartea lui, sA obting gratia lui D-zeil.
Era destul sa se injunghie un copil i sa fie ars
pe rug, pentru ca sa se hnbuneze si sa se

www.dacoromanica.ro
132 Partea I. Istoria Pedagogid la ce vechi.

impace Cu cel gre$it, care jertfe$te. moist a oprit

lepgdarea copiilor si a obligat pe Evrei salt creas-
cg i pgstreze copiiI, ca sg, sporeascg numgrul
poporulut. Totug jertfele de copit ati continuat,
$i ghsim acest obiceiti ping pe timpul lui SOLO-
MON $i al captivitatit.
Iatg cum insu$1 poporul lut D-zett, care a dat
lumil dog religit, cre$tinismul i iudaismul, con-
siderg etatea copilariel ; iatg cum egoizmul vir-
stet mature a barbatulul jertfe$te pentru sine
fericirea ferneei $i a copilulut. $i vom vedea eh
exploatarea acestor dog fiine slabe nu se is-
prgve$te cu lumea veche orientalg; la Greci $i
Romani', ba incg 5i mat tirzitt, se continua sub
alte forme mat blinde.
Cum sti zici di e vorba de o educatie pro-
prie a copilulut $i a femeit, citä vreme se
vede lamurit $i de departe cg educatia se
facea numat in vederea intereselor a$a, numitu-
lid educator? cg nu avea in vedere idealul firesc
al dispozitiilor $i puterilor puse de naturg in fi-
inta de educat, pentru afirmarea vietit $i reali-
zarea fericirii et proprii ? Nu educ atie trebuie
sä numim sistemul de mijloace al acelet influen-
tart egoiste, ci dresare ; cad numal in dresaj
ggsim preocuparea de a indrepta aptitudinile
unet fiinte in directia intereselor educatorulut,
nu ale individulut educat.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII.
PEDAGOG1A LA GRECI.
-1110 10. 1 -
Interesul practic in alegerea chestiilor din istoria
educatiei diferitelor popoare studiate pina acum.
Autorri de consultat pentru intregirea conontintelor.
Introducerea la pedagogia Grecilor.Natura po-
porului grec explicatti prin educatia indirecta a mediului
(rAiNE). Complectareaacestei doctrine prin accentuarea va-
lorii intrinsece a elementulul inntiscut,
in natura subiectiva a ElinuluT.
Conceptia naturalisticti despre vieatit. Fericirea se
gasqte in lomea acea,sta i anume in a tea.' bine tsi frei-
mos, in exercitiul fortelor naturale. Deosebirea intre idea-
lul de viatä al Grecilor i acela al A siat icil or.
Exercitarea complecta integralti a fortelor. Cultu-
ra armonica dsufletului i corpului. G i inn as ti ca i m u -
z el e.Jocurile olimpice, importanta lor nationala.
Caracterul dezinteresat ai culturel fizice i intelec-
tuale: nu pentru o cariera, ci ca scop in sine.
31 asura i prop or tia, o categorie caracteristica
a naturei eline. Armouia dintre felul naturei subiective
§i constitutia sufleteasea etnica. Elemento' m tis u rei in
ccinceptiile morale, in alciltuirea §tiintelor, in filozofie
metafizica.

www.dacoromanica.ro
 134 Partea I. lstoria pedagogid la eel' vechi.

I.

Din activitatea educativa practicä, a popoare-

lor vechi orientale, en cart ne-am ocupat ping
acum, ci din ideile lor asupra educatiel, cite s-ati
adunat de istoricil culturef ci aï pedagogief, am
spicuit, conform scopului nostru, numai ce mi s-a
parut mal caracteristic, mal sugestiv ci mai in-
structiv. 1I-am ferit sä, intru in discutiile obic-
nuite asupra veracitatif izvoarelor intrebuintate.
Le-am lasat acestea pe seama istoricilor de
meserie. Or-eit ar fi de interesante, in ele inse-
le, astfel de cercetarI ci discutif, le-am inlaturat
ca streine de intentia ce am anuntat, dela Mee-
put, cii, vreatt sá urmaresc ci sá realizez in studiul
nostru. Nu ma intereseazg ci nu cant adevarul
istoric, ca atare, ci numal intru-eit iml poate
copti o povata, un inv4ämìnt, o reflexie prac-
tica, aplicabill la trebuintele noastre culturale,
utilizabila la propacirea noastra educativa.
din acest punct de vedere, mai de folos intl.' va
fi chiar o legenda, scornita de fantazia spiritu-
lui popular, dar piing, de invataminte, decit un
fapt istoric cert, stabilit en toate probele meto-
deI dar steril in concluzil sugestive pen-
tru interesele noastre sufletecti.
Nit doar cii, mi-a fost indiferent isvorul de unde

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la Greer. 135

am luat informatiile. Am intrebat totdeauna,

privinta aceasta, eruditia temeinicei a istoricilor re-
culloscuti ca maI orientati in ordinea de fapte ce
v-am spas. Dar n-am cautat sk elucidez punctele
de deosebire safl ne-intelegere dintre dinsii, prin
cintArirea dovezilor aduse de fie-care. Am dat, din
capul locului, dreptate aceluia care mi-aducea
o informatie ce-mi destepta reflexia pedagogica,
in directia scopului nostru cultural practic.
Pentru aceia dintre D-voastrA, earl doresc
a-si intregi cunostintile obiective asupra chestii-
lor tratate pina aci, le recomand O. consulte
mai de aproape urmatoarele opere
Geschichte der P(idagogik de Dr. KARL.
scHmiDT, vol. I: Geschichte der Padagogik in
der voschristlichen Zeit 1).
Didaktik als Bildungslehre de 0-ito wILL-
mANN, vol. I : Die Geschichtlichen Typen
des Bildungswesens 1892, Braunschweig.
Capitolele relative la istoria educatiel diferi-
telor popoare din insemnata en ciclo pe die p e-
dagogica a lai SCHMID, elaborate de cele- mal
eminente forte didactice ale timpului, si
ea titlul complect

1) 0 editie revilzati de DITTES i IIANNACK, a apart-alp,

th en, 1900.

www.dacoromanica.ro
136 Purim I. I8toria pedallogiel la cel

Encyclopeidie des gesanzten Erziehungs-

find Unterrichtswesens publicata de Dr. K. A.
SCHMID, editia II, 0- otha, 1876. Dei veche,
inca foarte buna i utilizabila ; contine 10 vo-
lume 2).
Asupra popoarelor primitive si salbatice si a-
supra situatiel copiilor si femeilor la ele si in
humea veche In genere :
La socioloyie d'après lEtnographie, de LE-
TOURNEAU, Paris, 1881.
L'évolution du marioge et de la famille,
tot de LETOURNEAU.
Die Uhrgesellschaftde LEVIS H. MORGAN, tra-
dusa din englezeste de EICHHORN, Stuttgart, 1891.

II
Lasam terenul clar-obscurulul istoric, al po-
poarelor vechi orientale, pe a caror scena, deco-
rata de pitorescul vremurilor patriarhale, joaca in
umbra, schimbindu-si adesea rolnrile, adevarul
inchipuirea, i pasim, ca oare-care emotie, pe
ptimintul slavit al Eladei, ande ne intimpina

2) De atunci a aparut Inca o enciclopedie pedagogia

pretioasä
Encycloplidiscites Handbuch der Padagogik, aparufa sub
directia d-luI w. RE[N din Jena, in 7 vol. dela 1894-1899,
in Langens alza.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la GrecY. 137

lamina unei civilizatil strälucite, cum nu se mal

vtizuse inainte in lame, si a are): splendoare ne
uimeste i astd-zt
Vom incepe istoria educatief si teoriilor
pedagogice la Greci, la poporul clasic per ex-
cellentiam, cel mai armonic dezvoltat si mai echi-
librat popor din lumea veche, al cArut spirit se
poate considera ca floarea omeniril antice.
Cu neritbdarea curiozitätil, citutAm a cunoaste
mai bine si de aproape cum îI educa si forma
generatiile acel popor, care si azi desteapta
admiratia noasträ si face si azi sä se nasca in
noY dorul de a putea träi dup. idealul lui de
vieatä,. Nu s-a intors de. atitea orI omenirea cu
mintea spre idealul de vieatä al G-reciei clasice,
ca spre tipul desävirsit al vietil omenestl ? Nu
s-a cautat modelul trasformäril culturale si e-
senta notiunif humanitas in modul de a fi si trAi
al om alai grec antic, suflet artist si filosof, care
pentru prima oarä a privit, cu ochl limpezi, lu-
mea si vieata drept in fatä, si a stint O. le infra-
museteze pe amindoit, prin filosofie i artä ?
substanta suflete-ascä a omului modern inträ, ca
elemente constitutive fundamentale, produsele ca-
racteristice ale geniulul grec. Nu ne putem in-
chipai existenta noasträ culturalti fiträ. ele. Fac
parte din not.

www.dacoromanica.ro
138 Partea I. Istoria Pedayogid la ed vecla.

Negresit, trebuie s-o spuuem dela inceput, cA

poporul grec a avut, mal inainte de nr.ce, un e-
ducator din cei mal rari In insAll natura fi-
zica inconjurAtoare. Aceea-ce se poate numi e-
ducatia indirectA, educatia medid ni, nemeto-
dicA, necAlduzitá de principii si de scopurl con-
*tiente, a exercitat asupra spiritulul grec o in-
riurire din cele maI binefacAtoare. H. TAINE a
dovedit teza aceasta in mod magistral in studiul
säil la Milosopliie de l'art en Grèce.
Dar ce teren favorabil a gásit influenta media-
lui fizic in organismul psiho-fiziologic al Grecu-
lui! Ce subiect educabil, inzestrat ca dispozitil
sufletestl admirabile, ca trebuinte superioare, cu
aspiratii inalte ! A fost destul ca aceste pre-
dispozitil, inerente in constitutia nativl a natu-
rei eline, sá. fie atinse, pentru-ca fortele sufie-
tesa superioare sA, se destepte, sá, se miste si,
din functia lor, sA dea nastere acelor productil
superbe ale unuI genid ne-intrecut in originali-
tate creatoare.
°lima, pAmintul, cerul, aerul, marea inconju-
rä'toare, toate elementele fizice aA avut asupra
natura grece inriurire educatoare armonica.
Clima G-reciet e o climá. dulce ; mi consuma fárá,
trebuinta energiile omulut EURIP1DE avea drep-
tate cind zicea, incintat de temperatura tArif sale:

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la Gred. 139

dulce i blinda e temperatura noasträ, frigul er-

nei e pentru nol far& rigoare si sagetile lui Febus
nu ne ranesc". Asprimea iernei? Se stie ea la doä-
zed de aniodatil, inghiata si degera in Grecia. Cal-
dura verel ? Din Maiti pinä in Septembre, lumea
poate dormi sub cer liber, O temperaturti po-
trivita, färk amortitoarele degerari ale frigului,
fara molesitoarele dogorell ale arsiteY, cum sä,
nu fie priincioasa activitatil spornice a mintii ?
Miscarea intelectului o imboldeste, de alta
parte, si felul pamintului. Pamintul nu e prea ro-
ditor ; piatra se gaseste si se vede la suprafata
Deci nu e rost de sedere inertä, de astep-
tare trindava. Belsugul nu vine de-a gata, din
mina darnica a naturel. Fara munca sirguitoare
si priceputa din partea omului, pamintul, cam sgir-
cit si sarac, nu da de mincare. Foametea pluteste
In aer, d'asupra uscaciunii. Trebuie sa se pun&
Mintea Ia .lucru, pentra gasirea mijloacelor de
traiti ; dar mai ales trebuie sä caute a indeplini
ffpsarile pamintului prin calatorii in alte parti,
prin räscolirea bogatiilor marii, prin negot, prin
industrie. Excursiile in alte täri puneati la inda-
mink G recilor, pe linga rodul material al ace-
lor locuri, si productele lor intelectuale.
Dar apoi cerul Greciei, un cer dulce, limpede,
linistit, un aer transparent, care dà ochiului pu-

www.dacoromanica.ro
140 Partea 1. Istoria pedagogiei la ca

tinta de a vedea de departe, cu precizie, conturele

cetatueIor, statuelor, stincilor i muntilorce fac-
tor fizic admirabil de inriurire educativa exce.-
lenta a. supra spiritului !
TA1NE, in opera amintita (cap. I), arata, in
forma luI de stil stralucitoare, intreaga influenta
a nature' fizice asupra spiritulul grec. Dar nu
atribue el care valoarea poporulul grec prea
mult naturel fizice ? Nu lasa in spirit credinta
ca, singurul factor explicator al naturit echili-
brate eline ar fi mediul ? Daca, nu se perde, insti,
niel-un minut din vedere cà acel media a lu-
crat asupra untg fond inascut, extraordinar de
favorabil educatiei, descriptia i explicatia infin-
entel naturei exterioare, asa cum o face TAINE, nu
e numai splendida ca forma, ci e absolut exacta
ca adevar stiintific. In mediul fizic placut i in-
cintator al G-reciel apare, se dezvolta si creste
genial grec, ca o expresie biologica i sufieteas-
ca. a nil. i la rindul ei, natura veselti,
si senina dinprejur pare a fi oglinda exterioa-
ra a dispozitiilor interne ale sufletului grec.

Conceptia de vieatti a greeting stà in legatura

si in raporturI de asemanare cu acele imprejuriml
senine, voioase, zimbitoare, din earl parca si-a

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia 7a Grea. 141

luat na$tere, ca un zimbet din zimbet, ca o

mint', din lumina. Na e local shrn. extind adi
asupra raportuluf ce s-a chutat sh se stabileasch
intre felul naturel inconjurAtoare $i modul de a
se inchipui vieata. Dar, desigur, trebuie sh ni se
parg hiera firesc, ca o vieath, push de soarth in-
tr-un media incintator, sh se arate, din acest
punct de vedere, denulh de trait, pentru ea in-
sh$1. Astfel se na$te acea conceptie naturalis-
t i eh , in care vieata, ca toate fortele $i functiile
ei, se considera ca un bun in sine. Nu ma"' e
nevoie sh se amageasch omul singar $i sh-$1 promi-
fericirea in alth lume, in alta vieath. In lumea
aceasta, in vieata aceasta, in imprejurarile date de
natura, se poate realiza visul existentil. Natura nu
$opte$te creaturel sale nenorocite : crede !
Ce ti-am Unlit acum $i al primit dela mine, nu
e tot, e numal o arvund. Vei fi multumit in as-
tepthrile tale mai tirziti, aiurea. Dupä-ce vel
ispravi viata aceasta, care nu insemneaza nimic,
itI voift da alth existenth, in care veI fi fericit.
11.Itt vezi acum aspra, capritioash, cite-odath groaz-
nich, $i vrei sh fugl de mine. MA veI reghsi din-
colo, duph moarte, frumoash, bunh, muma dulce
$i iubitoare".
In cite locurl nu s-aude aceasth cuvintare a
natureI rasunind, in adincul sufletului omenesc,

www.dacoromanica.ro
142 Partea I. Istoria Pedagogid la ce

sub forma de predict mingiietoare, de mituri si

credinte religioase ! Altfel se arata si vorbeste
natura, cind se aclreseazA in Elada fiulul el' fa-
vorit. Vieata daruieste nu este un dar de
mintuiala", un rest netrebuincios, o amagire de
copil. E un dar pretios, o bijuterie scumpa, o
opera de arta, la care a lucrat ca drag si ca a-
tentie i in care a pus ce a gasit mat ideal in
inspiratia sa creatoare.
De aceea, pentru Grec, fericirea sta in a tr :
In a trài bine §i frum o s. Dar a trad bine si
faunos insemneaza, pentru el, ali ex er cita f o r-
t ele nat u ral e, trupesti si sufletesti. Atita ar-
monie prestabilita a pus, din capul loculut, na-
tura in functiile organizmului psiho-fiziologic,
incit e destul sa le urnestd, si sa le pul in
miscare si actiune, pentru ca, din fireasca tona-
litate a incordarit lor, sa, rasune armonia latenta
a fericiril. In vederea fericirit e constituitä, fi-
inta omeneasca, si fericirea e sadita in vieata
insast : e floarea vietil, rodul et natural, care a-
pare ca produs al activitatil normale.

Ce deosebire intre acest concept de vieata si

de fericire i acela al popoarelor numite de
grect barbare" ! Fericirea, or-unde vom gasi
aceasta notiune, se reduce, negresit, tot la stari

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la Greet'. 143

de constiinta, placuth. $i tot placere se chiama

gustarea unui vin aromatic, precum i admira-
tia pur i simplu a stralucirii razelor de soare
prin inflacaratul rubia al lichidului din cupa de
cristal, salí floral sublim al creatiei, lu momentul
cind sufletul îi cauta revärsarea in cuvinte in-
spir ate, in gestan f marete, in acte eroice. Dar,
dela placerea brut senzationala a gustului, si
pinh la escitatia delicath a senzibilitatil estetice,
si, mai departe, pina la deliciul creatiel si a c-
tivitatil in genere, e o scara, un urcus greti al
evolutiel, o rafinare treptath a izvorului de 'pl A-
cert. Psihologii, nu numai moralistii, numesc
plhcerile gustuluT, mirosuluY, in f eri o are ; ale
vederii, auzului, ale inteligentii, activitatil, sup e-
ri o are. Pe acestea le-a ales natura artistica
filosofich a grecului. $i, din piscul erarhiei
sale firesti, uitindu-se la popoarele ce si-aa ales
pläcerile de jos, a putut sa le adreseze epitetul
de barbare".
Orientalii vechl puneati fericirea in mincare,
bautura, si in conditil i mijloace afarh din om
avere, putere. Ce bine se vede contrastul concep-
tiilor doh lurni in convorbirea ce spune
HERODOT ch ar fi avut soLou ca CR.ESUS, re-
gele Lid lei.
CR.ESUS, reprezentantul conceptiei barbare"

www.dacoromanica.ro
111 Partea I. Istoria pedayogia la ed veal.

sat" asiatice despre vieata, intreaba pe SOLON,

reprezentantul conceptief grece, dupà. ce 1-a
dus de l-a aratat comorile : streine din
Atena, s-a dus falma departe pina la nol des-
pre tine pentru intelepciunea i calatoriile tale,
ca multe taxi al vizitat ca filosof, ca sa le stu-
diezI. Acum iata ca-mi vine in gind. dorinta
te intreb, dacä al väzut pina acum vr'un om,
care sa ti-se pail tie cel maI fericit ? SOLON
mi puta sa-i raspunza dupa gustul regeluf, ci
zise, dupa-cum si era : Da, rege, pe ateneanul
TELLOS. Regele l'Amase mirat si intreba : Pen-
tru-ce socotestI tu pe TELLOS ca cel mal fericit
dintre totI ? SOLON raspunse : TELLOS a trait
inteun timp, cind mergea bine statului, avea co-
pit' bunt' si frumosi si dela top' copiii lul vaza
nepotl si de tot' avu parte ; apoï, pentru impre-
jurarile noastre, sta destul de bine ; i, in cele
din urma, avu un sfirsit foarte maret : gasi moar-
tea cea mat frumoasa intr-o lupta a Ateneenilor
cu vecinit lor, la Eleusis, unde, luptind cu vitejie,
respinse pe vrasmasI. $i Ateneenil ji ingropara.
cu cbeluiala statuluI, acolo ande cazuse si-1 cin-
stira multe'.
CRESUS, crezind ea 1-o pune pe el cel pu-
tin al doilea in fericire dupA TELLOS, intreba.
mai departe: Dar al doilea ?... Al doilea SOLON.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Peclagogia la Grea. 145

puse alp Greci. i ar fi mers asa inainte inde-

finit, fara sa vin. nicI-odata rindul bogatiilor
regelui Lidiel in scara fericirilor.
Frumos si drept interpreteaza PAULSEN in E-
t ica sa reticentele mintale ale filosofulul grec,
care, daca ar fi voit spunk lamurit si pe fata
tot ce gindea, ar fi raspuns poate mal degraba cam
asa : I3 rege, ce intelegem noI Elenii prin feri-
cire, si ce intelegetI voI, eel d'aici, pe caul va
numim barbarl, nu este acelas lucru. Voa, vi se
pare un noroc bun in vieata : sa avetf multe si
sa petreceti bine ; nona, din contra : sa traim
frumos, sa lucram frumos i sà murim frumos.
(Ind not Elenit aducem veunuia uritrl de bine,
zicem : Erj 7707:stv, lucreaza bine ; lar vol ziceti
Etv, sa al parte de bine. Am numit pe TELLOS
un om fericit, nu doar ca traia in luxul i bel-
sugul unei curtf regale, dei avea si el tot ce
trebule unui cetatean inteun oras elin ; dar era
un om destoinic, care stia salt tie bine casa,
avea copil frumosI si buni, orasul lui tinea seama
de vorba si fapta lui, i numele MI DU era ne-
cunoscut niel vritsmasilor tarit".

E o chestie de organizatie. Natura greculuI

1) FR. PULSEN, System der Batik, Berlin, 1894, ed.
III, vol. I, p. 36.
10

www.dacoromanica.ro
146 Partea I. Istoria pedagogieá la eel vecla.

nu se delecteazA in consumarea, prefacerea

circulatia materiel. E mai rafinatA, ca trebuinte
de ordine malt' inaltA. La dinsit se aplicA vor-
bele : omul nu trAleste numal cu One. Hrana
materialA nu-I incurch i nu-I ocupa mult. Sint
sobri. ABOUT, in descrierea Greciet contimpora-
ne, aratA at ce putin lucru se saturA acestf oa-
menl i asta-zI. O bucAtica de peste sArat, o
minA, de mAsline, o ceapl, formeazA una din me-
sele lor copioase. Cit mAnincA un singur Englez,
ajunge unel intregI familiI numeroase de GrecI.
Cel maI mincAciosi dintre GrecY, Beotienii gur-
manzl si goltrmés, nu se bucurati de un nume toc-
mal frumos. Beotian era sinonim ca cap gros.
LA,cornia la mincare si la bduturA, fArA, a malt
vorbi de betie, le insufla dezgust : cum al vedea
un animal, lihnit de foarne, zbAlindu-se sA, in-
ghitA, fArA, màsur i alegere, bucatele. Cap sub-
tire, minte agerA si stomac incArcat, nu se im-
paca impreunA. Chid te ingrijestl prea mult de
ale mincA'riI, spiritul se coboarA in regiunile
gastrice.
Nu sA petrecl bine, ci sA trAestI .frumos, IatA
scopul vietil. SA trAfestY frumos, fAcind din vieata
ta emeferA o vieatA frumoasA, cum al' face ca ar-
tist o statue frumoasA. Si sa sfirsestI tramos
vieata, ca un gest estetic, cum al termina, ca

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la GrecY. 147

poet, o pies, Cu o scenA inAltAtoare, care sa

mina in sufletul privitorilor, ca o impresie ne-
stearsA, de apoteozA finalA. SA moii de bAtrl-
nete, cAzind girbov la pAmint, desfigurat de vre-
me, nu e estetic. Dar sA morI eroic in lnptA,
cu fortele vietif intinse vitejeste, ca piste pinze,
de corabie suflate de vint in largul mAril sbu-
ciumate ; sA disparl ca o vedenie luminoasa, in
toiul strAlucirii tale, nimind spiritul hunil de
scinteierea ultimuld tìtuí momentfatA o splen-
didA incheiere de existentA.
acest final trebule sA se armonizeze cu tot
cuprinsul pretios al vietif. Valoarea vielii, insA,
nu se mAsoarA dupA lungimea el, duptt-cum niel
valoarea unel opere de artA nu se judeat dup5,
dimensiile el. Inteun spatiti mic de tabloA,
podul palmeI, poate incApea un cap de operA de
pieturA nemuritoare. Dinteun numAr mic de ani
se poate croi o vie* memorabilit prin frumu-
setea manifestArilor ce o compun. Si, or-eit de
mult ar trAi omul, sapte-zecl, opt-zecl, noA-zeci
de anI, numArul anilor lui e mArginit. Materialul
asupra cAruia va lucra ca artist al vietii este de-
terminat cantitativ. Nu-1 poate spori indefinit.
Adausul uneI vietf viitoare, incomparabil mat'
mare decit foodul real, adaus asteptat sub for-
ma metempsihozel la orientall, sub forma lada-

www.dacoromanica.ro
148 Partea I. ktoria pedagogiel la ce l vecla.

lui si mink')." la crestini, nu intra in socotelile

etice ale geniului grec. Cantitatea supranatura-
lista a vietii e neglijata. Cit ti-a dat natura
aici pe &rant, in lumea senzibila, atit ai de
socotit ca vie*, din care sa construesti si pe
care A, intemeiezi opera fericirii tale. Daca nu
pop' mari existenta In cantitate de ani, aid oil
diucolo de mormint, rat atit mai mutt trebuie sa
stii si O. te silestl a o creste in calitate. Ce se
perde in intindere, sa se capete, de se poate, in
adincime.
Ce conceptie limpede, za,mislita in minte treazit
si ciará! Totusi sa, nu ne seducit. S'ar parea
ca nu ne ramine, cunoscind-o, decit s-o adoptam
ca baza a idealului nostru de educatie. II lip-
lipseste insá ceva, ca sa merite a fi insusita de
sufletul modern. E prea ingusta. Singura vi-
eata si fericire, care se intelege in considerarile
etice ale Greculni antic, e cea individuala. De
atunci ping, azi, sufletul omului a trecut prin ex-
periente culturale, earl' largit conceptia de
viata si de fericire. In or-ce caz, centrul de
gravitate si punctul de plecare al judecatii
reflexiunii etice este, la moderni, viata si feri-
cirea totului uman-social. Crestinismul, prin in-
vatatura lui moral : iubeste pe aproapele tati
ca pe tine insu-ti" a sfarimat zagazurile indivi-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la Grea. 149

dualizmulul egoist i a legat sufletele in armo-

nia fratiei universale. Simpatia omeneasca a
evoluat. In formula veche a dezvoltarif i exer-
citarif vietii, ca atare, intra azI factori nouI,
cari dad naturalizmuluI etic modern o infatipre
ideal. In natura individuala tra,esc §i func-
tioneaza puterI, a caror tendintit biologica trece
peste cadrul strimt al intereselor pur individu-
ale. Ele devin, in individ, principil active ale
aspiratiilor totului social omenesc. De glasul
cerintele lor trebuie sd se tina seama, cu de-
osebire, in formularea scopului educatieI moderne.

TV.

Exercitiul normal al fortelor vitale, incorda-

rea armonica a functiunilor §i pornirilor flril o-
meneW, a§a cum se gasesc in natura individu-
ala, aceasta voiad i tiatt sa indeplineasca per-
fect de bine Grecif vechI. Ceea-ce morala cuprinde
obipuit sub tala] de ,,datoriI catre sine insql",
se punea ca ideal al vietiI, din care, 11egre0t, de-
curge i idealul educatiet
Si cit de complect intelegead din0 cuprinsul in-
treg al ideil de persoana omeneasca Omul nu este
numal inteligenta, niel numaI spirit. Fortele sufle-
tului sint multiple, cu scopurl i rolan l deosebite ;

www.dacoromanica.ro
150 Parea I. htoria pedagogia la eel vecki.

si, afarA de suflet, omul mail este materie. Coypu'

lust face tot asa de malt parte din eul lui ca si ac-
tivitatea i achizitiile mintii luI. Din deopotriva
cumpdnire a valorif celor dog. moduri de a fi ale
fiintel omenesti, trup si suflet, iese echilibrul
armonia vietii. Nimic excesiv i excluziv, nimic
unilateral si disproportionat. O inclinare prea
mare spre exercitiul spiritului sad al corpului,
diformeazd fiiuta omeneascd, o depArteazd dela
tipul el nomml si firesc, o denatureazd. Decl o
egald atentie pentru cultura corpuluf si a spiri-
tului. Cultura spiritului o dad muzele ; a corpu-
lui, gimnastica.
Gimn as tic a si muz a sint cele dod principii
didactice ale educatiei eline, corespunzind celor
do d piirti ale naturd omenestl, din dezvoltarea
cdrora se obtine, ca rezultat ultim, realizarea
scopului educatieï, dedus din scopul vietii insesi.
A. fost acesta un moment aproape unic si culmi-
nant in istoria culturei omuluI, un moment de
echilibru delicat, obtinut de arta magistrald si
de simtul proportief ea care era inzestrat ge-
niul grec. Patina miscare a lumii istorice, si
echilibrul delicat se va perde. Cumptina se va
pleca in o parte sail alta, oscilind nestatornica.
In tot timpul Evului mediii, va cdclea greuta-
tea spre regiunea privilegiatd a duhului,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea Viii. Pedagogia la Greci. 151

mat just, se va dovedi o nemasurata si nefireasca

urgisire a puterilor trupestl. Modernitatea ca-
uta Inca echilibrul perdut.
E cunoscuta importanta ce punea Grecia ve-
elite pe exercitiile fizice. Jocurile
meice, istmice, corintice formad una din legaturile
mai insemnate ce tinead unite hare ele diferitele
state marunte ale Greciet numat puterea de
legating nationala a limbit si a religiel sta
alaturea en jocurile gimnastice, in asta. privinta.
Grecit, nevenind odata impreuna cut totit, ci in
mat multe rindurt, s-ad asezat, care pe mide a-
pucara, in sudul peninsulef balcanice, $i ist fa-
cura cetatt, deosebit, de-care grnp de familit
pentru sine. Ad ramas astfel dela inceput ras-
left intre et. Apof Ad mat gasit si uiste locuri
muntoase innautrul peninsulet, lar pe tarmurile,
scobite adinc de apa mnitriI, locuri, cart if izolad
pe unit de altif si impedecail legaturile mat
strinse $i mat dese dintre ef. Asa ca. Grecit nu
formara un singar stat din capul loculul, ci tra-
ira despa'rtitt, fie-care en cetatea si ca capetenia
sa deosebita.. Cn-toate-acestea, Mud acelas po-
por, avead natural aceea$Ilimbit i aceeast lege sad
credintit religioasa. Limba si re ligia it uniaii.
Din-cind-in-cind, se adunad ea totit din toate
cetatile, or-cit de departate, si faceail la un loc.

www.dacoromanica.ro
152 Partea I. ',gloria pedagogiei la ce' vede,.

särbatorile lor religioase, petrecind cu totil, ju-

cindu-se, si intrecindu-se la alergäri si la luptä
dreaptä. Astfel de jocuri publice se organizar'
la inceput numaI in ()limpia (din Elida); de a-
ceca se numiati jocuri olimpice. Apoi ati inceput
si in alte locurl ; dar -tot acelea ati ramas cele
mai vestite.
Cind venia vremea lor, toate neintelegerile si
certurile, ce ar fi existat intre cetätile grecestf,
incetat. Grecii se pregätiati de ducá', ; si, ro-
iurf-roiurl, curgeati din toate pärtile la Olimpia.
Acolo, lîngk o colinä, se afia o dumbravä, in-
chisk cu zidurI, nurnitä dumbrava sacra', pentru-
cä in ea se afla altarul pe care se aducea jertfe
luI Joe. Imprejurill altarului erat1 patru temple
frumoase, dintre carl unul avea inä'untru sta-
tuea uriasä a inareld zeti, anta' numal din aur
si din fildes.
Mal inainte de a se incepe jocurile, se adu-
ceati jertfe zeilor si li se cintati cintece ; apol,
In zorl de ziuä, judechtorii alesi a hotitri meri-
tele si a imparti premiile, dedeati semnalul. Cei
veniti spre a concura se pregatiati sä, se lea la
intrecere ; lar multimea, venitä sui priveascA si sa
aplaude, se gräbia sk-i lea locurile. Alergä.rile
incepeaft. Cel mal iute de picior, care ajungea
mai repede la tinta, era salutat de popor cu stri-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la Greci. 153

gate de admiratie si cut aplause nestirsite. Se

intrebaa cu toti cine e ? al cut este ? de unde
este ? $i era mare cinste pentru parintil luI si
pentru orasul unde se nascuse. Intrecerile ti-
neo,'" astfel cincl zile in rind. La sfirsit se im-
partiati premiile. Invingatorilor li se dedea cite
o coroana de ramuri de maslin salbatec, taiate
ea un cutit de aur din dumbrava stinta. Cind
li se panca coroana pe cap, se spunea cu glas
tare, sil, anda totI, cum B. chiamtt pe el', cum se
chiama tatal lor si cetatea lor natala. Bucuria
era la calme. O coroanä, de foI de maslin nu
era vre-o bogatie ; dar nu pentru ci, tig se luan
GreciI la intrecere, nu pentra daruri bogate, ci
pentru onoare si pentru glorie. Coroana o pas-
tratt, ca pe n4te moaste sfinte, toata vieata, si
pretnia in ochit ion mal rima decit orl-ce co-
moark' de aur.
Cind se intorceati invingatorif acasa, ce pri-
mire, ce triumf ! Renumele ion inaltase renu-
mele orasuluI lor natal. De aceea, locurile de
onoare in teatru si pretutindenl, lor li se dati
pe unif if intretinea orasul toata, vieata pe chel-
tuiala sa; altora le ridica si statuI.
La inceput intrecerile dela Olympia se.filceaa
nurnal in alergare ; dupii cit-va timp a inceput
treptat sa se mal adauge, una cite tina : ba sa

www.dacoromanica.ro
154 _N'IN, I. lytorict, pedagogia la ce r veda.

se intreacä cine e mai tare la lupta dreapta,

ba cine sare mal bine, ba cine arana, lancea
orI discul mal' departe, ba cine clarete
frumos, ba cine mina mal' ca mestesug un car
ca doa roate tras de patru caT, invirtindul in
loe, imprejurul uneI columne. Mai tirzid, ad
inceput sit villd la jocnrile astea de intrecere
poeta. Cind se odihnea lumea de alergarf si
lupte, in pauze, orI seara, (lupa framintarile zi-
lef, se luad si el la intrecere : îi recitad poezi-
ile. Cel mai aplaudat, care spusese ori eintase
poezil mal frumoase, cistiga premiul.

V.

Dar ce pare In adevar caracteristic pentru

felul culturei grece, este cd, exercitiile fizice,
carl formad temeiul sarbatorilor de infratire na-
Ocluida, se ridicad, în mintea, si conceptia gre-
culd, dupit-cum vom veden, la importanta unui
cult, aproape ; prin ele se Mima un mare bun
in sine : forta si frumusetea corpulul.
la aceasta trebuie sa adaug alta nota ca-
racteristica : Niel cultura spiritulul niel a cor-
pulul nu se facea in vederea unuf profit, a miel
c,ariere ; ci in mod liber si dezinteresat, nu-
mal pentru placerea de a pune in exereitid for-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Peclagogia la Greet. 155

tele psiho-fizice complecte. Se ocupa grecul

ber si cu dantul si cu muzica si cu poezia i en
retorica si cu sculptura si Cu gimnastica. lusa
toate acestea nu pentru o profesie, nu ca sa devi-
muzicant, dantuitor, etc.; nu spre a profesa
in schimbul unui profit, ci spre a trece timpul,
pentru amuzament, pentru muz e. In ce priveste
deprinderile corporale : pentru frumusetea cor-
pulul, pentru intarirea i abilitatea, penult ar-
monia i ritmul miscarilor. Deci aceasta dez-
voltare nu era un mijloc, ci un scop. Chid s'a
ivit in Grecia pentru intiia oara profesori
platä, spiritul si constiinta traditionalit a C4re-
ciel s-a sirntit jignita. Era o profanare, tot a-
sa dupa-cum PLATON considera ca o profanare
a invata tiina pentru practica. S cauti ade-
viirul pentru folos? O injosire mercantila a sti-
intesi. Inbirea sincera de adevar e cea dezinte-
resata, chid fad stina pentru stiinta.

VI.

Natura de artistal Gasim dovada or-unde

vom cauta-o. O gasim, mai intil de toate, in
acel simt intim al proportiei, in acel instinct al
masurel, in acel criteria innascut al clasicittitii",
care calanzia desfasurarea spiritului grec in toate

www.dacoromanica.ro
156 Partea I. Istoria pedagogia la ce) vechi.

manifestarile, ferindu-1 in mod spontan de prea

mult", tinindu-1 totdeauna in unja de tnijloc a
potriviril juste. In aceastA privintA, natura su-
biectivA pare a fi o oglindire a naturel obiective
inconjuratoare. Natura inconjurAtoare nu se in-
fAtisa Grecului in nimic nprea mult". Niel muntf
uriasi, niel iluvil prApAtioase, niel mare netar-
muritA : de pe mal se vedeati insulele apropiate ;
de pe o instila, se zAria tArmal celeI urm atoare.
Niel pelar' adinci, iuicì codri infiorAtori : niste
dambrAvioare de palmierI, plantate parcA inadins
de un artist pentru impodobirea peisajului.
AlAsurA vedea grecal in toate din prejurul
lal ; si o simtea i in sufletul sAtÍ, ca o trebu-
intA fireascA. Ce armonie intre mediii si indi-
vid ! Ce simpatie organicti intre sufiet si natura !
Proportia si n'Asura o glsim la Greci pinA si
In conceptiile cele mal abstracte, filosofice. De
exemplu in moral. Ce e virtutea ? 0 medie pro-
portionall intre doä extreme, intre doA defecte.
Carajul, o medie proportionalA intre lasitate si te-
meritate ; cumpatarea, o medie intre dott excese,
intre abuz i complecta abstinentA. i acest geniii,
ce privea total prin categoria masar ei, il vedem
dezvoltind india clara stiinta armoniei, a nu-
merilor : geometria prin EUCLID, aritmetica
prin PITAGORA ; li vedem concepind universal

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea VIII. Pedagogia la Greci. 157

ea ceva alcaluit din proportii i mäsurA, ca o

armonie ; il vedem dezvoltind muzica, astrono-
mia, ca derivate ale matimaticel. Si unde ga-
sim eugettitori earl sa ajung.1 la atita rafinare
In conceptia mAsurel, pinA a vedea in toate nu-
mere, ea Eleatii, cari puneait fondul luerului
in n u m r ?

Astfel e natura acestui popor ; astfel e orga-

nizatia armonicA. i echilibratA a celei mai feri-
cite alcatuiri suflete$ti din cite a aratat istoria
omeniril pin& azi.
Nu mat incape îndoialä cà vom gAsi in cul-
tura acestui popor. exempla multe de invä,tat
imitat, in ce prive$te $i conceptia de vieatd, $i
alegerea mijloacelor pentru realizarea idealului
vietil. 5i, Iii vederea acestul ideal al vietel, in
seopul realizArii lui, a contribuit la Greci, ca la
ori-ce Popor, ca mijloc de capetenie, educatia,
formarea individului in mod intentionat prin
influente sisteniatice asupra facultittilor luí fi-
zice $i psiliice.
Vom vedea cart ati fost mijloacele lor educa-
tive, vom arAta mai intii practica educativit a
poporului grec $i apoi ideile teoretice de peda-
gogie ce ivit in reprezentantii eel mai
inalti ai acestul geniti atit de strälucit.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX.

EDUCAVA LA WUXI.

llijloacele generale pentru educatia armonick a tru-

pului i sutletulni gi mnas tic a, muz ele, orb es t ri ca.
Gimnas tic a. Exercitiile fizice, jocurile in onoare,
Inca. de pe timpul lui OMER. Un citat din Odiseea Din
moravurI, jocurile se organizeazii in institutiI de Stat;
maï intAi la Sparta.
Educatia la SpartanY,conditionatii de trebuintele
publice ale statului. Ltcum:.
La Ateneenlaimnaziul.

SiI.cAtAm a ne da seamA cum aft reusit Grecii

formeze acei oameni asa de armonic dezvoltati
si-n ce priveste corpul si-n ce priveste spiritul.
Mijloacele de educatie sufleteascA si corporalA le
gAsim organiza te in doA-treì institutil principale.
Pentru corp sad pentru educatia trupeascA gA-
sim gimnastica; pentru educatia sufletului gA-
sim toate artele, cuprinse sub titlul general de

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Educalla la Greci. 159

ocupatiile muz e l or. In ocupatia muzelor

nu numal artele propria zise, dar si stiinta.
Intre muze i gimnastica gasim o alta insti-
tutie intermediara, impartasind atit caracterul e-
ducatiei fizice cit si al educatiei spirituale, a-
nume orhestrica salí arta dantului. In arta
dantuluY se afla la origine, intrunite, pe lin-
ga, dant, poezia, muzica si mimica, arta de
a exprima prin miscarl, gestar', prin intreaga
infatisare a corpului, sentimente, gindirI anu-
mite. Orhestrica era ded un complex de arte.
Ceva din gimnastica si mimicit, apoi muzica,
strins legata ca poezia, faceat parte integranta
din orhestrica.

G-imnastica avea de scop la Greci, aceea-ce

trebue sit aiba de scop ori-ce exercititi fizic
intarirea corpulul si agilitatea luI. Ca un re-
zultant al acestor do, efecte, urmeaza armonia,
ritmul miscarilor si gratia generala a corpulul,
frumuseta fizica a formelor.
Inca din timpurile omerice intilnim la Greci
preocupatia serioasa de exercitii corporale. Pe
timpul lui OMER, exercitiile nu sint organizate
in institutil de stat, dar sint intrate in mora-

www.dacoromanica.ro
160 Partea I. Istoria pedagogiet la cet veda.

vurile Grecilor. In cartea XXIII din Piada

putetf vedea descrierea j6curilor de. intrecere
ce s-ati dat in onoarea hit PATROCLE: aler-
intreceri Cu carele ori pe jos, pugilat, etc.
Astfel de jocurf erail in onoare, i omul ce n-ar
fi fost in stare s& se intreacg, intr-unul din a-
ceste exercitii, era priva ca inferior, ca incult.
Ca stt vedem oil de inritidticinate eraii aceste
deprinderf si ce mare important& dedeati Grecif
acestor manifestärf fizice, sä citim din Odisea,
cintecul VIII, (versul 97 sqq,) si vom vedea
jocurile de intrecere ce s-ati dat in onoarea luf
ULISE.
Ulise, ca s nu-si tradeze durerea, isi ascun-
sese .capul in manta si plingea.
ALciNoti. II zareste plingind i, ca sa-1 dis-
traga, se adreseaz& ctitr& fruntasf,

Ascultatl, fruntas1 si sfetnicf af Pheacieni-

lor, acuma ne-am slturat inima de mancarea cea
de opotrivl si de lyrA, care este tovarasa strà-
lucituluf ospat ; de acum dar se esirn si sl cer-
cara toate jocurile, ca strAinul cind s-ar intoarce
acasa, sA povesteasc& prietinilor sAi., cit intre-
cem pe ce1-1-altì si la lupta ca pumnul si la
lupta dreapta, si la s'ariturf si la picIoare.
Ast-fel zicind, merse inainte, i ef iì urmaii.
Crainicul dar spinzura de mili duioasa lyrti,
luá, de mili& pe Dernodoc si-1 scoase din pa-
lat, si-1 (lacea pe aceeasf cale, pe care mergeaii

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Educa,ya la Greci. 161

si cei-l-altl fruntasI aï Pheacienilor ca sa pri-

veascá. jocurile. Se pornirá dar sa mearga la
adunare, $i (lupa ei urma mult norod, cu miile.
Incepura dar s'a se scoale tinerI ntultf si voinicI.
Se settla Acrometi si Ocyal si Elatreft $i Nauteft
si Prymnefi, $i Anchial si Eretineft i Ponteti si
Proreti i Thoon $i Anabesinett $i Amphial, fiul
lut Polynett Tectonida ; se scu1 i Euryal cel de
opotriva ca omoritorul de oamenl Ares, si Nau-
bolide, care dup.' nepátatul Laodamant, era cel
mal frumos (Entre top" Pheacienif $i la chip si
la trnp. Se sculará si cesi tref fif nepatati a lul
Alcinon, Laodamant i Min. si Clytoneti cel de o
potrivti cti zeif. mal intiiti se cercara la pi-
cloare ; se intinsera dar drumului de la semita'
de pornire, $i toti impreuna zburail cu grabire,
colbaind prin cimpie. Dintre el dar cel mal bun
la. alergare era nepátatul Clytoneft. $i ca cit ca-
tirif merg inaintea boilor, Cu atita el alergind
inainte ajunse la popoare, lar el ramasera ina-
poi. El. apol se cercara' si la trinteala cea du-
reroasa ; in aceasta 'taras' Euryal intrecea pe toti
cei mal. virto$1. lar la sa'ritura cel mal tare din-
tre top' era Amphial. Iar la dise cel mal tare
dintre tott era Elatrett, lar la lupta en pumnul
Laodamant, bunul fift a lui Alcinoft.
Dar dupft ce tott îi inveselisera mima cu jo-
curile, le zise lor Laodamant, fiul hit Aleinoft:
HaIdeti, prietenl, sa-ntrebám pe strain, daca,
;stie $i a invatat vre-un joc ; cael nu este rail
niel la chip, niel la soldurI, niel la pulid, niel
sus la amindott nilnile $i la ceafa sa cea ta-
pana si la spinarea sa cea mare; niel chIar ti-
nereta nu-I lipseste, dar a fost zdruncinat
multe rele. Cacl nu cred sa fie alt.e.eva mal rail
11

www.dacoromanica.ro
162 Partea I. Istoria pedagogieï la eel vechi.

decit marea ca se zdruncine pe un om, chlar daca

ar fi si prea tare.
lui, pe de alta, parte, II rttspunse Euryal si-i.
zise
Laodamante, foarte cum se cade al vorbit
vorba aceasta. Tu acuma dute 0-1 pofteste si
spune-i vorba.
Iar fiul cel bun a lui Alcinott, cind auzi a-
ceasta, se dus i statu la mijloc i zise catra
0 dysseti :
Ian aide si tu, tata sträine, cearcä din jo-
curl, daca cum-va tii vre-unul. Dar trebue
sà tii ceva jocuri; cad uu-I mal mare slava pen-
tru un our pina cind traeste, decit aceea ce face
cu picioarele si cu rninile sale. Dar aide cearca,
risipeste grijile din sullet. Tar drumul
n-are se mai intirzie mult, ci acuma si corabia
itt este trasti in mare si tovarasii-Si sint gata.
$i lui raspunzind, II zise mult iscusitul
Odysseil :
Laodamante, de ce mit indemnasi la aceste,
cirtindu-ma ? Am in minSile mele griji mai multe
decit jocuri; care mai inainte am suferit foarte
multe si multe am räbdat, lar acuma sad in a-
dnuarea voastra, avind trebuinSa de intoarcere
acasa i rugind pe craiä sl pe tot poporul.
Iar lui, pe de alta parte, iï raspunse Euryal
ocari pe fata:
AI drept, straine, cad niel nu te Iaa de
vre-un om care se pricepe la niste ast-fel de jo-
curl, precum sint multe intre oarnenl, ci de un
om, care umblind intr-o corabie err nitrite band
de vislasi, este mai mare peste corabierii, cart
sint i negustori si sine socoteala marfil, 0 in-
grijeste de merinde si de cistiguri ripitoare; niel
nu sameni a luptator.
www.dacoromanica.ro
 lirelegererea 1X. Eduealia la GrecY. 163

malt iscusitul Odysseii, ultindu-se clitoris la

dinsul, if zise
Prietene, n-ai vorbit frtunos; sameni a om
nesocotit. Ast-fel zeill nu der' toate darurile la
totl oamenil, nicl chip, nicl minte, iìicï darul
vorba ; cad unul este mal slab la chip, dar Dam-
nezati II impodobeste fata cu vorbe, si cel-l-altl
se uita la el cu placere ; lar el vorbeste fara sa
se-neurce cu o stiala blinda, i straluceste intre
cel adunatl, lar chid umbla prin oras, oamenil
se MIA la el ca la un dumnezail. Altul Iaras1
la chip este de opotrivit cu nernuritoril ; dar nicl-
o placere nu intovaraseste vorbele Inf. Asa si
tie, chipul-ti este foarte frumos si niel Dumne-
zati n-ar putea faca alt-fel ; de minte insa
esti o lepadatura.
atitat inima in lubitul metí piept, vor-
bind nu dupa cum se cade. Ett insa nu sint a-
giamift la jocuri, dupa cum spui tu, ci cred
eram intre co' dintiiii, pina chid ma incredeam
In tinereta mea si in miinile mele. Acura insa
sint cuprins de nenorocirt si duren l ; cad milt
am suferit si ill razboaIele ca oamenii si in tre-
cerea tristelor valuri.
Dar si ast-fel, desi am suferit multe rele, voih
cerca din jocuri; ead vorba ta mi-a muscat ini-
ma si m-ai atitat, vorbind.
Zise si ca mantaua sarind, lua un dise mat
mare si mat gros si nu mal putin tapan decit a-
cela, pe care-I aruncail Pheacienii, masurindu-se
intre el. Pe acesta dar invirtindu-I, 1-arunca din
Opium sa mina i peatra zbirnai ; si de repeju-
ilea petrel se pitulira, la &dint Pheacienii eel
Cu vislele lungI, barbatil eel vestitt in corabil;
peatra usor fugind din mina, zbura pe deasupra

www.dacoromanica.ro
164 Partea I. Iqoria pedayogiei la ce i vechl.

semnelor tuturora. $i Athena, asamAnindu-se

trup cu un om, puse semuul, zicea si-1 numea.
i un orb, straine, pipaind, ti-ar putea de-
osebi semnul ; pentru-ca niel-decum nu este a-
mestecat cu multimea, ci en mult cel tan. Tu
dar nu te teme pentru acest joc; nimene dintre
Pheacient nu-1 va ajunge, niel nu-1 va intrece.
Ast-fel zise; lar dumnezeescul Odysset, cel
mult indrAznet, sa-nveseli, bucurindu-se cà va
vedea in adunare un tovarAs bine-voitor. $i a-
Wad incepu sA vorbeasca cu multa usnrinta
tre Pheacient :
Pe acesta ajungeti-1 acuma, tinerilor. In-
data apoI cred ca ved(' arunca si altul salí atita
sail inca mal. mare. Iar dintre cei-l-alti pe ort-
cine-I indeamua inima si sufletul, vie aict sa cer-
ce, pentru-ca prea m-ati miniat, salí la lupta cu
pumnul, sail la trinteala, satt la picioare, nu ina
tin mare uici-decum, vie ort-care dintre Phea-
cient, afara numal de Laodamant; caci el iint este
gazda; cine s-ar lupta cu gazda sa ? Negresit
fArit de tilinte si om de nimica este acela, care
s-ar masura la jocurt. cu gazda sa intr-o tara
straina ; cact trebile sale numai ist strica.
tre irisa nu fug el-dar de nimene,
nu-1 despretuesc, ci vroesc sti-1 vAd si sa ma
masor cu el pe Uta. Cact cite jocuri sint intre
()amen), la nici-unul nu sint rAfi. $tift bine sa
mannese arcul cel bine razaluit ; i asi fi cel
tin't care asi nimeri pe un om, daca asl da cu
arcul in multimea oamenilor dusmani", ciliar si
daca foarte multi tovarasl ar sta linga mine, si
ar nimeri bine ea arcul la oameni. In adevar
tamal: Philoctet md intrecea la arc in tara Trole-
nilor, ciad 1101 Acheif (ladeara en arca'. Iar din-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Educalia la Grea 165

tre oamenl, citi acuma sint pe pamint

si mgninca pine, zic ca eti sint Cu mult cel mai
tare. Cu oamenif de mal nainte insa nu voit sit
ma masor, niel cu Ercule, nid ca Echalianul Eu-
ryt, carl chi'ar si ca nemuritoril se masurati
la arc.
De aceea afar si indata muri marele Euryt,
nicl n-ajunse pina la bAtrinete in palaturile
sale; cad maniindu-se Apollon il omori, pentru-
ca-1 poftea sit se mascare la arc. i en lancea
daft atita de departe, eft nu poate ca sageata
(lea un altul. Numal la picIoare ma tem sit nu
ma-ntreaca vre-unul dintre Pheacieni; cacI foarte
twit ni-am domolit in multele valuni, pentru-cii
n-aveam destulà mancare in corabie ; de aceea
mi s-aft taIat lubitele mele picloare.
Ast-fel zise; lar el toti ramasera muti de ta-
cere. Numai insa Alcinoti iI raspunse zise
Straine, fiind-ca cele ce vorbestl intre not
nu sint lucrurl neplacute, ci vroestf aratl
barbatia care te insoteste, miniat pentru-ca a-
cest om te esindu-ti inainte in adunare,
fil incredintat ea niel-un muritor, care ar sti sit
ocitri'
gindeasca drept in mintile sale, nu ti-ar despre-
tui bArbatia.
Dar aide acuma, asculta voila mea, ea sa. spui
si la vre-un altul dintre erol, eind al petrece la
masa in casele tale, linga nevastA-ta i copiii tal,
aducindu-ti aminte de darul nostru, ce fel de lu-
crurl ne da si noità JoIe necontenit Wei, din
stramosl. Citef nu sintem pumnasl vestiti,
luptatori, ci alergam lute cu picioarele i smtem
eel mai bunl in corabif i tot-deauna ne plac os-
pitturile si chitara si jocurile si straIe schimbate
si bäl calde si paturI calde. Dar aide, 60* sin-

www.dacoromanica.ro
166 Partat 1. Istoria pedayogiei la ce), veda.

teti cei mal" bunl jucAtorl dintre Pheacienl, ju-

casi ca sA aIbA se povesteascl strAinul la prie-
tenil sAl, ciud s-ar intoarce acasA, ca cit intre-
cem pe cel-l-altl la plutire .1i la picloare $i
joc $i la cintec. SA meargA dar indatA cine-va
$i sA aducA luI Demodoc duloasa lyrA, care se
aflA unde-va in casele noastre.
Ast-fel zice Alcinoii cel de o potrivA ca zeil,
si crainicul se porni st aducA duioasa lyrA din
casa craiulul. Iar ce' zece ale$1 dregAtori ob-
$te$ti, carl puneati la cale toate cele privitoare
la jocurl, se scularA top. $i netezirA locul de joe
$i largira frumoasa adunare.
Veni i crainicul de pe aproape, aducind luI
Demodoc (Iuloasa lyrA. Acesta dar se puse la
mijloc ; lar in jaral Mi se scularA -$i se a$AzarA
flAcki in tioarea tineretel, priceputl la joc, $i in-
cepurA sA batA din picioare hora cea dumnezA-
iascA ; lar Odysseil privea mi$cArile sclipitoare
ale picioarelor $i se mirA in suflet ').

Din acest citat se vede marea insemnätate ce

puneail Grecii pe exercitif flzice $i pe jocuri.
incA, pinA in epoca hit OMER., jocurile se prac-
ticA de popor numal ca pornire libera, pAstratA
de obiceiuri, intratA in moravurl. Se injghebeazA
in onoarea vr-untif oaspete, vr-unul mosafir ;
sArbAtori, in onoarea 1w-tu-mi erott mort in luptA.
Dar, putin cite putin, se organizeazA in instan-

1) OMER, Odyssea, tradueere in proa. de 1. cAnmaw,

1876 ; pag. 85 qq.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Educalia la Greci. 167

tu t de stat. i, acela dintre statele grecesti,.

care dete mai de timpuria o intocrnire insemnatk
jocurilor i exercitiilor fizice, a fost Sparta.

Daca ne amintim imprejurarile istorice,

CRI'l se aflaa razboinicit Dorieni in sudtil Pelo-
ponezuluiinconjurati de &Ismaili, traind ca bi-
ruitori, putin numerost, in o tara plina de vraj-
ma1 biruiti, dar inca doritori de neatirnarein-
telegem numai-decit pentiu-ce trebuia O. se or-
ganizeze sistematic mai intil, la dinsii, mijloa-
cele de intarire a corpului si a barbatiel eroice.
Spa rtanil trebuiail sa stea vednic gata de
ca niste soldatt in taberele de razboiii.
Aceasta era conditia lor de vieata, nationalg.
Trebuiaii or sa fie organizati militareste, or sa
piara. i nu nurnat o parte din natiune sa fie
armata, ci tot poporul.
Ce alt iniiloc poate dicta instinctul de conser-
vare unui popor mic, inchis de toate partile de
dusinani, pe cart si i-a facut singur or i-a primit
daruiti de soartel? decit acesta : sit fie militar
dela Ink pinit, la mare, vecinic armat, gata de
lupta, si or-ce ocupatie deosebita ar impune
indivizilor, in parte, diviziunea muncel sociale,

www.dacoromanica.ro
168 l'a,dea I. Ist ori a Pedallogid la ce veda.

toti sit aiba in coman o indeletnicire obsteasca :

armele. Popoarele miel, daca vor sA traiasca,
trebuie sa fie, mal inth de toate, p o p'o a re -ar-
ma te. Atund, ca i acum. Azi, desigur, pe
lIngA razboiul ucigator al sabiel. $i glontulul,
s-a intetit si razboiul economic al auruluI, care
îi lasti vieata, dar 41 iea neatirnarea i denmi-
tatea. In contra noultil perico!, popoarele micl
moderne mal trebnie sa se pregateasca si in alt-
fel : O, fie, pe-lingit popoare-armate : arma t e
m un cito are.
Necesitatea de Stat a luptei fära ragaz a dat
directia si tonul intregef vieti politice, tuturor
manitestarilor publice la Spartani. Potrivit ca
scopul conservaril nationale, s-ail organizat si
reglementat drepturile si datoriile si activitatea
cetatenilor cu privire la avere, la \data, la ca-
satorie, la educatia copiilor.
Numele lul L1CURG (cam pela 850 a. Ch.) e
legat de legile cari ah cirmuit vieata politica
sociala a Spartanilor din cele mal vechi

Legenda spnne ca, voind sa se prepare mal

bine pentru sarcina mareata de reformator si le-
giuitor al taril sale, LICURG, fiii de rege, bar-
bat intelept si cinstit, pleca in strainittate, spre
a vizita si studia asezamintele i legile altor

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Eclacatia la Gred. 169

tart maf vechf decit Sparta si a lila dela ele

pilde si invataminte. Astfel calatori el timp de
10 ani prin Asia-Mica ì prin insula Creta.
In legile ce dete tarif sale, LTCURG voi
faca sa nu mai fie asa mare deosebire de ave-
re fare cetateni. El intelese ea, daca in tara
sa unit vor fi prea bogati, lar altif n-or avea ce
minca, o sa se intimple fel-de-fel de turburart,
de asupriri i ritzvratirf, si cetatenif n-or sa fie
uniti, deci statul va fi slab si fata, de pericolele din
gall. De aceia, imparti pamintul in parti egale,
dind la totl Spartanif la fel cite-o bucata de
pamint, si tot cam asa si periecilor 1).
Nimeni n'avea dreptul sa-si instraineze
mintul, vinzindu-I ori darnindu-1 ; si, ca
nu-sf risipeasca nimeni averea in ospete luxoase,
s-a hotarit ca totf cetatenii sa minince la un loe
la o masa comuna, din aceleasi bucate, contri-
1) Spartann avuserrt lupte cu Akan pentru ocuparen
locurilor. Altail, parte aft fugit, parte art ramas supust
rebiti sub numele, uniI de Haar", MO de PerieeK Hi-
lotiI eraft acel Alial, earl se luptaserti, maï mult pentru
neatirnarea lor. Ei deveniserrt robi, proprietate a sta-
tului spartan, impartitl pela diferitil cetiitenl aï SparteI,
earl aveail dreptul punii, la or-ce fel de munci, dar
nu erart stitpinI pe vieata lor si nu puteart niel li-
bereze. Periccii erati taranl liberI, earl plittiart biruei
foarte marl' tti ca toate acestea nu aveart drepturl poli-
tice; nu puteaft lua parte la adunrtrile Spartanilor.

www.dacoromanica.ro
170 Partea I. .litoria Pedayogier la ca veda.

buind fie-care cu partea sa la cheltuiele mesa.

Bucatele erel foarte simple. Se obiclnuia mal
ales un fel de zeaind neagrä, gatita din carne
fiearta in singele animalulul si data, ca sare si
en putin otet... ca sa o faca mal gustoasa. Dar
asa de gustoasa era zeama asta neagra a Spar-
tanilor, incit strain nu se putea impaca ca
ea. Tocmat asta dorea i L1CURG, sh, nu se Poata
lipi strainil de tara luí. Pina atunci prea tre-
cusera si se perindasera prin Sparta tot felul
de negustorl strainl, aducind ea el nu numal
luxul, dar si obiceittrl de traiii lenes si molesit.

LicuRG s-a gindit ca viitorul tarel luí va fi

asigurat, numaI daca s-o ingriji mai ales de
cresterea copiilor si de formarea tinerimil. Ce-
ea-ce trebuia mal intilil de toate, era sa se faca din
Spartani ()amera voinici i vitejl, siintitosi si cu-
rajosl la lupta, asa ca, dusmanil stie de frica.
De manca cimpuloI si de meseril s-or ocu-
pa periecil si robii. Spartanii, insa, sa, fie si sa,
ramie ostenI vinjosi si indrasneti, rasboinicf si
t'ara teama de duren.' si de moarte. De aceea,
cum se nastea vr-un copil schilod, se arunca
pe muntele Taiyet, ca sa se prapadeascit ; lar pe
cel-laltI ii incercali mal intil, daca, sint sanatosi
or mi, scaldindu-1 inteo bale de vin tare. Nu-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Edueatia la Greel. 171

maI cet-ce vor scapa ca vieata din o astfel de

scaldittoare, meritit sit traiascit si sa fie crescutI.
Acestia ritmineaft, pina la 7 ani, in paza i ingri-
jirea mumelor, carl trebuiaft sa nu-I cocoloseasca,
sa nu-1 faca pläpinzI, ci sa-I poarte si vara si
iarna tot, ca un fel de imbritcaminte si sa-I de-
pinza a rä,bda de .frig si de caldurit, spre a se
Apoi trebuia invete de miel cu
carea simpla. Daca vre-unul aVea prea mare
poftii de mincare, i se recoman da sit-si complee-
teze portia din furat, dar sa nu fie prins. Cind
il prindeaa, il bateati, nu ea a furat, ci ca a
fost prins.
Cind implinea copilul sapte anl, era lnat dela
parintl si cresent la un loe ca toti copia' de seama
lui, luatl asemenea dela cei-lalti cetatent Acolo
traiatt ,si se jucati intre ei ca niste frati. Toatit
zuna alergail, sarilla, se luan la lupta, faceaa
gimnastica. Umblati imbracati usor, descultl
cu capul gol, ea sa se intä,reasca. Noaptea
afara pe paie, t'ara astermit i fitra inveli-
toare. Zitia trebuiaa sit se scalde in apele En-
rotuluf. Cite-odatti., ca deprinda cu nevoile,
nu le da niel ait bea niel sa manince mal multa
vreme ; si eI se intreceati j'Are el : cine pote
rabde niai mult. Alte oil, din nimica toata, ba
chiar din adins, ii loveafi en vergeatia or en bi-

www.dacoromanica.ro
172 Par/ea I. lstoria pedagogic'," la ce i vechi.

ciul, ca sà-I invete Cu durerile. Bhietii se intre-

ceail care maI de care s'a sufere mai multe nu-
iele, fan& sit plingh, fàrà sh scoatit niel-un ti-
pet, Rini sh facA nicI-o strimbatura or vre-un
gest de durere.
La virsta de 18 anI tinerif Spartani, astfel e-
ducat', intrail in armatä, in care serviati pink'
la virsta de 60 de anI. La 30 de anl se cAsh-
toriail ; nu mincat ca nevestele la un In, ci a-
cestea mincat acash ca copiil, lar barbatil la
masa comunh. Ca militan, se pregateatl mereii
de bataie, de credeal cà tooth. Sparta nu e decit
o tabAni saii o mare cazarmA. Se privia Cu
ochl bunt ca acestl tinen militarl sit faca noap-
tea cite-o excursie de vinAtoare omeneasca, sa
ucida sclavi, ca sà se itivete a omori omul
fricA. Un fel de manevre singeroase. Cind ve-
nia vremea sA plece la rasboiii, apof atund era
toatO lumea a lor, de bucurie. Asta a$teptail $i
Veseli, cu coroane pe cap, gAtiti ca de sar-
bAtoare, in haine ro$iI, ca sh nu se cunoascei sin-
gele cind or fi ranitl, zburatt la luptA, in zgo-
motul surlelor salí al buciumului. Nu stint
ce va sa zicit a se da indäntt dinaintea vrajma-
sului. Mumele, cind le Wean scutul là plecare,
le ziceati nurnal atit : Ca el, sail pe el !".
qi femeile &aft voinice, cad i fetele erail

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. liducalia la Gred. 173

cate tot ca baietii, numai 111 jocuri si alergarl, sa-

riturl, aruncari eu lancea. Astfel, copiil Spar-
tanilor, nascutl din mume sanatoase si din tap'
puternici, apoi inclemnati si obligati- mered la dez-
voltarea fortelor trupestl, ajunsera en timpul cef
mat' viteji si mai luptacl oamenl din tot Pelo-
ponezul.
Despre partea spiritului, copiil Spartanilor nu
captaii multa invatatura. Eratt invatatl doara
sa fie modestl, sa respecte pe batrinl si sa vor-
beasch scurt si ca inteles. De aceea a si ramas
de atunci pina azi zicatoarea : cutare «vorbeste
laconio , adica scurt si cuprinzator.

143xercitiile gimnastice ale Spartanilor tindead,

en cea mai mare minutiozitate, sá intareasca
sá dezvolte tot' muschif corpulul. Astfel, am WI.-
zut in pasajul citat din Odissea cum Fe a c i en ii
analizad fie-care parte a corpulul lui uLISE, ad-
bratul, pulpele, gitul, ceafa,
Toate erati ca intentie dezvoltate prin anumit
exercitiO. Asa se producea admirabila armonie a
corpulul Ion. XENOFON, vorbind de Spartani, spune
ca ei slut cel mal saniltosl din totI Green; si ca
printre el se gasesc barbatil eel" mat frumosl si
femeile cele mal frumoase.

www.dacoromanica.ro
174 l'artea I. Istoria Pedagogieï la ce

IV.

La Spartani gasim dar, inca din vreme, orga-

nizate sistematic exercitiile corporale ; i, la In-
tiia Olimpiada, ele apar deja intocmite gata.
Decind apoi a inceput obiceiul jocurilor publiee
nationale si intrecerile de tot felul intre tot"
Grecii, in intruniri regulate ; decind aft inceput
jocurile olimpice, pitice, istmice, nemeice, corin-
tice, exercitille s-ati intins pretutindeui, unde era
un oras grec, i devenira institutil de stat. Exer-
citiile fizice, (Hare earl' cele mat' obisnuite eratt
alergarile, fie pe jos, ori ca carul, intreceri de
aruncare cu lancea, arcul, sat" intrecerf de sa-
riturf, °A de lupta dreapta, out cu pumnul (pu-
gilatul), se ridicatt la 24 feluri deosebite si a-
jung treptat, treptat sti fie patronate i ingrijite
de stat. Statul insusi tea iii ingrijirea sa speci-
ala educatia fizicà a tinerilor, inca mat' inainte
de a se ocupa de educatia intelectuald. Grama-
tica, muzica, tot ceea ce intra in educatia spiri-
taint, s-a lasat la inceput lu sarcina si grija par-
ticulara a familiel.
S-aft instituit astfel gimnazil pentru educatia
pentru gimnastica ; si dupa cit-va timp se
gasiati gimnazif in toate orasele G-reciel. Pre-
zenta tutu' gimnazitt intr-un oras, era semnul ea

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Educatia la G-reei. 175

orasul era Grec (TAINE). In Atena, pela 700 a.

Ch. se intemeiaza cel intil. In timpul lui
Lom se gtisiail vre-o trel gimnazii mar' si alte
cite-va mal miel. Aci tinerii isi petrecean timpul
dela 16-18 anl, aci se adunati cetatenii, ca s'a se
intilneasca, sa stea de vorba, sa priveasca joeu-
rile de intrecere ale tinerilor. La mijlocul acestor
gimnazil, de ordinar de forma patrata si asezate
pe linga un riü, se rezerva calea de alergare,
terenul de lupta ; si, de jur-imprejur, scaune pen-
tru privitori, alee de platanT impodobite cii sta-
tue de zel. Tineril venalii sa se exerciteze,
condust de monitori i repetitorI. i aceste e-
xercitil ale lor, diudu-se imprejurarile de spec-
tacol public, deveniaa adesea concursurI serioase
de intrecere. Pentru ea tingrul sil fie primit, la
aceste concursuri de intrecere, trebuia sa depuna
un juramint, care tinea local unul certificat de
asta-zi, cum ca zece hurí, fama intrerupere, s-a e-
xercitat in diferite intreceri i jocurl in earl
voia sa concureze. Totl eraa supusi prealabil
la un regim sever. Se cerea o manca de exer-
cita la ore regulate i mult ; se cerea sa inta-
reasca muschii cu apa rece ; sa se fereasca de
escitatil ; sa pazeasca o abstinenta indelungata.
Toata aceasta ginmastica dietetica ducea la un
rezultat stralucit, la producerea acelor Modele

www.dacoromanica.ro
176 _Parka I. Iltoria pedagogiei la cei

perfecte ale artel, la producerea atletilor de forte

fabuloase. Nu se spline de unullon cd pu-
tea sa ridice pe timen'. taur f sa opreasca
cu mina un cal' din fuga? Nu se spittle de un
altul, Crotoarianul Telos, ca putea sa fad, inspill-
mintatoarele sArituri de 55 picioare, pe car.' nu
le executa nici omul earpe de azi ? Acestea sint
prodncte ce iesiad din linie, se punead in relief
prin extraordinarul lor ; dar si media era inca
destal de respectabila. Si nu se considera ca
ceva special unei anumite profesif. Priu aceeasi
scoala de educatie fizica ad trecut oamem cele-
bri in alte clirectii de activitate. PLATON a fost
celebru atlet. EURIP1DE a cistigat un premid de
intrecere. soFocLE, cel mai frumos copil al A-
tenei, se fame cunoscut ca excelent dantuitor
ca voinic luptator. Semnul cetateanului grec
liber era sa poseada aceste calitati. Am \rant
in citatul din Odissea ce jignit s-a simtit
cind i s'a spus ca nu samana a luptator ; si, clesi
batrin, a tinut uumai-decit salt dovedeascit ap-
titudinile. Este cunoscut, apoi si tipic cazul lui
AGESILAU, care, ca sit incurajeze pe Greci in o
luptit contra Persilor, a fost destul sa desbrace
catI-va prizonieri in fata armatel ; si armata,
vazind acele corpurl urite, slitbanogite, MIA vla-
ga ale dusmanilor, s'a artincat la luptit cu un

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IX. Educatia la Greei.' 177

corp inzecit si ea o siguranta nespusa de in-

vingere.
Asa dar pentru frumusete i agerime era cul-
tivat i admirat corpul la Greci; i acest ideal
devenise o achizitie sufleteasca comuna poporu-
lul intreg. Dar acest ideal popular a patruns
in constiinta filozofilor. Asa, gasim îa dialogul
Charmides a luí PLATON admiratia filozofilor
pentru voinicul Charinides,apologia frumnsetei si
fortel fizice.

E lucru natural, Charmides, ca tu sa-i intrecl

pe toti, eaci nimeni din cel de LO n'ar putea,
cred, sä arate usor dok case in Atena, din a ca-
ror alianta, O. se poata liaste cine-va mal frumos
*i niai bun decit din alianta acelor familii din
care ai esit tu. In adevar, familia ta despre ta-
tal Mí, aceea a lui Critias fiul lui Dropide, a fost
laudata de Anacreon, de Solon si de alti poeti,
ca eminenta in frumuseta, in virtute si in toate
celelalte bunurI, in care omul pune feritirea.
tot asa familia mama tale. Cacl nimeni, dupa
cit se zice, nu s'a aratat inal faunos si mal lila-
ret decit unchiul tan Pirilamp oil-eind era tri-
mis in ambasada la marele rege salí la alt-cine-
va pe continent. Si aceasta, casa, nu se lasa in
nimio mal' pe jos decit cele dintiT. Nascindu-te
din astfel de parintl, e natural sA fil Intimi in
toate ; si mal' intil, dupa tot ce se vede, (lupa
infatisarea ta exterioara intreaga, Senmpe copi-
le a luí Glaucos, mi se pare ca tu nu dal de ru-
sine pe niel unul din stramosil Ud".
12

www.dacoromanica.ro
178 Partea I. Istoria pedagogiel la ce Y vechY.

Si socRA-re. zicea de Chaxmides: mi se pa-

rea admirabil pentru tale si frumusete. Cit ni
se parea astfel noa, nu e de mirare ; dar
am observat ca si dintre copa niinenï nu se
uita, in alta parte decit la el, chiar cei mal
miel, si ca toti Il priviail ca pe o statua de zeft.
Iar Charefon adauga : Chipul lui frumos e, nu-I
asa, Socrate ? Ef bine, daca s'ar desbraca chi-
pul n'ar maI insemna nimic, atit de frumoase
sint formele lui intregl" 1).

1) TAINE, Philosophie de l'art en Grece, ehap. III, § 2.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X.
EDUCA.TIA. LA. GRECÌ (Urmare).
-I I I I I I-
I. AnalogiI concrete intre institutiile moderne si in-
tilnirile nationale ale Grecilor la Olimpia nu existit Gim-
naziul modern i cel antic n'au comun decit numele.
Institutiile pentru educatia fizica, dupa modelul anticitrt-
A imposibile in Evul media, din cauza conceptiel de-
osebite de vieatil, dorite In Evul modern, dar ne-rea-
lizate. Educatia moderna influentata Inca de ascetizmul
medieval. Prioritatea absoluta a sufletultfi asupra corpu-
Intelectualizmul.
Miscarea pentru propasirea educatiei fizice in
rile moderne. Anglia, in frunte, se apropie de norma
educatiei grece: Intrecerl publiee intre scoll.Germa-
nia, in al doilea rind: Tarnverein.Miparea din Fran ta.
Orchestrica, compusrt din elemente luate din edu-
catia fizica si din muzica. Artele coprinse In orchestriert.
Poeful grec comparat cu cel modern.
Coprinsul notiunii muzicä. Artele i tiintele ve-
nite din izvor supra-omenese, dela muze. In muzicii
deci tot ce se referia la cultura spiritulut
Coprinsul culturel generale elementare la AtenienY.
Muzica proprirt zisit Efectui educativ al instrumentelor
muzicale. Chitaristul.Scrisul si cetitul. Grama-
tistal §i scoala" lui primitiva, ca local, vitala ca functie
ceruth de trebuintele mediului. Ce valoare rela-
tiva are localul in alciltuirea unei Factorri e-
sentiali ai scoalei. Puterea ce atragea Itunea in scolile
grece: trebuinta culturalii a societatil, intrecerea invata-

www.dacoromanica.ro
180 Partea I. Istoria pedagogier la ces veelti.

torilor in libera concurenta. -Coprinsttl invataturii variiud

dupa cerintile intereselor cetatii". Lectura i memorarea,
legilor i poetilor.
Retorica, centrul invatitmintulta. Din necesitatea
de-a invata sistematic mijloacele und verbiri influente
asupra oamenilor, apar gramatica, dialectia, reto-
rica.SofiVY.
Caracterul dezinteresat al inviltamintulta elin.
Dez vol tare a, ca atare, nu pentru o cadera. Cultura
generalli. Pornirea spiritultd grec catre polimatie.
Treptele de invatiimint prin carI trecea tineri-
mea la Greci. Pina la 7 ansi. Dela 7 ani inainte, pina la
20 ani. Sclavul profesor. Invätamintul superior i special.
1X. Organizarea invatamintulitY ca institutie de stat,
in Alexandria.

I.
Vieata moderna nu ne prezintit exem-
plu concret, care stt semene en intiluirile
nale dela Olimpia saft cel putin ca gimnaziul
grec. Numai prin imaginatie trebule sä reconsti-
tuim, din date istorice, acele institutii. Sä ne
inchipuim c. ar fi o zi fixti pe an sail la citi-va
aut odata, cind Rorninif din toate partile s'ar
aduna la un loe mal central, sa zicem Sinaia,
bunioara, saft Brasov, si s-ar aduna ca sa pe-
treacit, nu pentrn alt-ceva : niel pentru tirg, niel
pentru bilcifi, niel pentru sfaluirl de interes na-
tional, itici ca sa discute cum ar face mal bine,
ea sal) ajangit adata, si cit de curind, tinta u-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. liduralia la Greel. 181

nirif tutulor inteun stat mare. Pentru nimic din

toate aceste interese practice, si vital nationale
ci ea sit petreaca : sa se intreaca la lupta dreap-
ta, la sariturl si alergarI, la joe, la hora, la chi-
tece si chiote. Si Transilvaneanul si Bucovineanul
si Basarabeanul i Banateanul si Rominnl din re-
gat, din Moldova, din Muntenia, din Oltenia, totI
in costumele lor nationale, deosebite dupa loca-
litate, cintindu-st pe rind doinele si legendele
lor, desfa'surindu-sI energiile lor sufletestI i tru-
pestl, in ochii multimiI, in aplauzele i strightele
de ura ale natiunit intregIIata privelistea care
s-ar asemana Cu acele intrunirI nationale ale
Grecilor vechi la 01 im pia, Corint, etc.
Si pentru intelegerea gi m n azi ulul ce a-
nalogie sa vit arat in timpurile moderne P Nu
gasesc niel-una. Tot prin inchipuire sa constru-
im aceasta institutie. Mal intil, trebuie s-o spun,
nn are absolut niel o asemanare gimnaziul grec
cu ginmaziul modern, decit nurnele. G-imnaziul
nu era o cladire inchisa, acoperita, avind salt de
unde sit se gramadeasca elevil in band,
ca sa invete din carte multe si de toate, sub
conducerea dascalnlul prea invatat". Gimnaziul
grec era o grädimiä. Inchipuiti-va Copoul nostru,
cut aleea principala dela mijloc rezervata tineri-
lor ce se intrec la alergare; in locul monumen-

www.dacoromanica.ro
182 Panca .1. Istoria Pedagogiet la ce t veclet.

tulul, spatiul rotund, lásat liber pelara sArituri,

lupte, etc. ; prin aleele laterale, la umbra arbo-
rilor îualì, plimbindu-se tot ce ati Iasil mal dis-
tills $i mal cult, lumea venitá sA se vazh, sA se
intilneaseA, sA vorbeascA, sa discute, sa afle non-
tAti, sá asculte vre-o teorie filozoficA, vre-o
lAmurire asupra vietiI, asupra fericiriI, asupra
lama, asupra scopulai si originif luerurilor. BAn-
cile; insirate de-o parte si de alta a aleel princi-
pale, ocupate cu privitori, nerAbdatorI sA vazA,
ca la cursele de azi, cine invinge, cine ajunge
mal jai' la steagul pus ea semn la capAtul sta-
diulul de intrecere. Iatá gimnaziul grec. Aci,
sub cerul liber, s-adunaii i atletil, si artistil,
filozofiii, $i tineril $i bAtrinif ; lar preocuparea de
-capetenie erati jocurile si exercitiile. fizice, pen-
tru unti ca pArtasl activl la ele, pentru altil ea
privitorl si judecAtorl.
Institui de felul acesta na s-ati mal pomenit
multA vreme, de atuncl, in omenire. E v ul me di A,
stApinit de conceptia lugubrA despre vieatA, des-
pre pornirile si puterile ei firestI, a despretuit
corpul, ca locas al ispitel si slAbiciunilor ome-
nestl. Dei conceptia modernA, incepind dela Re-
na$tere muna, a cAutat .sA se apropie tot mal
Mult de naturalizmul antic ; -dei pedagogia noá
a inzistat si inzista mereft asupra insemnAtAtif

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. lielecealia la Gred. 183

educatiel fizice, si H. SPENCER. a Visit pentru

oropsirea ef cuvintul energic de pdcat fizic, to-
tusf timpul nostril nu ne poate infatisa inch
exemplul unef institutif, care sa se asemene, prin
cultivarea si cultul" public al fortelor fizice,
cu gimnaziul grec, scoala suprema a tariel, fru-
musetef si agerimei trupesti. Traditia ascetis-
muluf medieval nu sf-a perdut Inca puterea cir-
nmitoare. Societatea moderna, cu toatä, inainta-
ta ef teorie a vietif, se conduce in edUcatie tot
de ideia prioritatif absolute a sufletuluf asupra
corpuluf. i inca, cel putin dad, armonia paria-
la a culturef sufletestf ar fi desavirsita. Dar si
aci, dezvoltarea unilaterala a inteligentel impe-
dica izvodirea aceluf echilibru complect, care se
na.ste numaf din armonica exercitare a tutulor pu-
terilor sufietestf. Aceasta insa e deja o critica
mat subtila a practicif educationale moderne ; ce-
ea-ce izbeste maf evident, e relativa neingriji-
re de substratul material al lintel omenest1,o
trasatura caracteristica a educatief moderne, care
o pune, in asta privintit, mal pe jos de cea antica.
II.
Numai doar A nglia face intru cit-va esceptie.
Dintre toate titlile Europei moderne dinsa ne
infatiseaza mat malt educatia fizica a tinerimif

www.dacoromanica.ro
184 Partea I. 191oria pedagogid la cel vechl.

ca preocupare nationala de interes public, social.

Ba inca, pe cind in alte partf se ande mima" de
sumen:1j intelectual, Anglia e singura tara care a
fácut sa se atiza odata $i de surmenajul fizic. Exer-
citiile fizice se prezinta $i la EnglezI, ca la Gre-
cif antici, ca caracterul emulatief intrecerilor
publice. Lumea vine sa vaza care $coala, san uni-
versitate l'ese invingatoare, bunioara., la cursele
cu barca.
Dupä Anglia, in al doilea rind, trebuTe sit pu-
nem Ger»tania, ca tara unde grija de educa-
tia fizieá, a tinerimif a prins radacini si a deve-
nit populara. Negresit, nu ca in Anglia, cu no-
ta pasionanta ce de$teapta spectacolul sportuluf
public. Dar e de, ajuns sa spunem ca, gimnastica
$1-a gasit formula de organizare practica in o
institutie germana ea Turnverein-ul, ea O. se in-
teleaga ce adinc a pätruns $i in poporul ger-
man ideia $i necesitatea intaririi fizice a corpn-
luf. i, ce e mal caracteristic, atit de mult
intrat in moravurile Germanuluf societatile de
gimnasticä.", incit, or-unde s'ar afla o mica co-
lonie germana, apare indata $i un Turnverein.
Prezenta une societati de gimnastica, inteun o-
ra, d'ara din Germania, la nof spre exemplu, e
semn aproape signr cit in acel ora $ se gase$te o
colonie germana. Astfel in Bucure$ti, in Tai, etc.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. 1.'ducap'a la Greer. 185

Tot astfel, prezenta unul gimnazití, in anticitate,

era semi ca ora.çul era populat de Greet'.
Dintre tarile mari, civilizate, Fra na sta mal
la 'Irma in privinta educatiel fizice. Dar i aicl
ideia patrunde. 0 liga nationalti de oameni de
coalit, in cap cu JULES SIMON, s'a injghebat
pentru intinderea i organizarea exercitiilor fi-
zice. Chestia se dezbate meren. Studit compara-
tive asupra sistemelor de intarire corporala se
publica mereji. Interesnl i entuziasmul, deocam-
data in regiunea teoretica a ideilor, cre,te. $i e
de crezut, ca, dindu-se temperamentul espansiv
zgomotos al Francezului, cum va patrunde spi-
1.4111 noti al educatiei fizice in Franta, propa-
ganda in favoarea lui va face pasi gigantic): in
Europa moderna. Ce e sigur, este di atunci nu
va intirzia a strabate gindal acesta i la not,
cari sttim sufletqte in legatura culturala mai
intima tot eft Franta.
Cind ne-astimparul va fi general i se vor cau-
ta pe intrecute mijloacele mai potrivite pentru a-
tingerea scopulni educatieI fizice, mintea se va
intoarce din noii spre timpul, cind in omenire
s-a atins, in asta privinta, idealul : la poporul
clasic al Elenilor. Poate ca societatea moderna
va gitsi forme nout, .mijloace proprii ; dar va a-
vea, en sigaranta, mult de cistigat din cunoa,-

www.dacoromanica.ro
186 Partea 1. Istoria pedagogieä la cei vech.r.

terea spiritidui adinc al metodei generale, intre-

buintate de antid in realizarea magistrala a u-
na' idel, in fata cAreia nof, modernii, stAin ea
niste incepAtorl.
SA vedem, maI departe, celelalte forme insti-
tuite pentra complectarea educatief armonice la
Greci, orehestrica si muzica.

Orchestrica coprindea in sine pArtI si din

gimnasticA, din exereitif curat corporale si din
muzicA. Prin m uzi ea nu se intelegea numal cea-
ce s-a asociat in spiritul nostru de acest termen,
adicá succesiunea melodieft i combinarea armo-
nicA a sonurilor vocale san instrumentale. A.ceas-
ta era numai o parte. Notianea muzicA" era
mult maI extinsA, coprindea poezia, artele toate
si stiintele, adicA toatA cultura spiritului.
Asa cá orchestrica, in care intra dantul din
partea gimnasticel, precum i mimica, apol poe-
zia si muzica, era un compozit de elemente
luate si din educatia fizicA si din educatia spi-
ritualA proprift
Orchestrica era mal intil o compozitie de mal
multe arte. In adevar, poeta!, ()data, cut poezia,
compunea si muzica dupA ritmul poeziei, care, la

www.dacoromanica.ro
 Prelegarea X. Bdticalia la Gred. 187

rindul satt, varia dupa sentimentele satt ideile

exprimate, si facea sa varieze en dinsul si mis-
carea de expresie a mimicel si dantului. In or-
chèstrica, avem o poezie eintata satt declamata,
jucata i mimata. i anume, mal liitil jucata"
in senzul cel mat complect al cuvintului. Chid
se recita o poezie, o insotiall de eintec fie din
voce, fie din instrument, si, in acelas timp, co mis-
call de reprezentatie mimica si cu miscall de
dant. 0 parte din orchestrica se ponte compara
opera de azI, in care poezia e eintata si mima-
ta, nu insa si dantata. Baletul e ceva epizodic
in opera, nmi o parte constitutiva a el. Daca ne
am inchipui o opera, uncle poezia sit nu fie lla-
ma! mimata si 610.0,, dar si dantatil, am a-
Yea o imagina mai complecta de orhestrica Gre-
eilor. lata un exemplu de evolutia artelor in is-
toria culturei omenesti. La inceput contopite in-
tr-un tot unitar, apoi, treptat despartite, dife-
rentiate, individualizate in arte speciale.
Poetul la Greet' cumula in sine si poezia si
arta cintarif si a mimarii, dar si a dantulul. Ca-
sa poetulul era, in adevar, un mic conservator".
Aid veniatt tinerii ca sa invete nu numal poezia,
dar si diferitele evolutii ce trebue sa observe
in carsul dantului, care raminea sa fie a poi mai
de aproape condus de corifeul" dantulul.

www.dacoromanica.ro
188 Partea I. Ietoria Pedagogid la ed vechl.

In timpul nostru nu putem gasi, niel in a-

ceasta, o analogie a poetulut la Grect Nn ne
putem inchipui Un ALEXANDRI, saa EMINESCU,
cintindu-s1 i jueindu-st poeziile, san conducind
cortil si dantul. O parte din funetittnea poetulul
grec o gasim numat in poetul popular, in improvi-
zittorul cintaret, in lautarul pe dispare. Unta-
rulcare nu e si n'a fost totdeauna, la noI, nu-
mat decit tiganadesea compune cintece popu-
lare, pe cart le reciteaza, insotindu-le de o me-
lodie. Ni s'a intimplat sa vedem astfel de ca-
zurl, in cari se reciteaza poezia populara, loso-
tind-o de o melodie din vioara; reeitarea se facea
intr'nn ton de chitare, i povestia faptele unul
hatilue. Asa ne putem inchipui pe Demodoc, cind
recita ispravile lui Ulise, cintindu-le pe lira.
Reprezentitrile orehestrice, date pe la sarbatort,
se savirsiaii de tineril cei maI alest din cetate,
din cel mal frumost si exereitatl. In Sparta luati
parte la ele tot poporul, in cea-ce se numeste
gimiiopedil. Dela copit pina la batrint, totl cin-
tati din poezie cite-o strofa corespunzatoare
virstet. Marina ziceaa : am fost °data plint de
curaj si de putere". Iar tinerit, cintind, raspun-
deati : dar nof sintem inca, daca voesti
Iar copia urmati : si noI vom fi ()data, si
inca si mal mult". (TAINE Op. cit.)

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. Educatia la Grea. 189

IV.

Scopul educatiet muzelor", al educatiet spiri-

tuale, era a de§tepta i dezvolta in om senzibili-
tatea intelectuala pentru arte i tiij4e; a de-
tepta i dezvolta in om facultatea de a primi,
intelege i a aprecia bunurile intelectuale co-
mune. ARISTIP exprima ideia aceasta Cu umor:
rezultatul . coalef §i al instructiet trebute sa, fie
cel putin, dar neaparat, de a face pe tinar
nu stea pe piatra statulut, ca o alta piatra.
A pune pe om in stare sa, inteleaga §i st sim-
ta placere la un cintec, a pricepe frumosul
placerea in o opera de arta, a-1 pune in stare
sa se indeletniciasca cu vieata intelectual a co-
muna a natiunit, nu a face un specialist intr'o
ramura satt alta, a-I da o c ultur g eitera I a,
lata, sarcina culturet muzieet". Se numete cul-
tu r a ontizicei", pentru-ca, toate artele i toate
$tiintele se considera ea venite dintr'un izvor
divin, dela muze. Astfel, amintirea trecutulut
îl avea o muza, pe Memne, $i pe Klio, lima is-
toriet; asen:enea tiinta despre stelele cerului era
inspirata de alta muza, Urania. Apoi tiinta in
general, sail totalitatea cunqtintelor, era perso-
nifica,ta intr'o alta muza, Poliwatia. Dect cul-
tura intreaga era un dar al muzelo r. De aceia

www.dacoromanica.ro
 190 Partea I. Istoria pedagogia la ce ï veda'.

invAtarea lor era ocuparea ca m uz e 1 e, si cul-

tura lor se numia muzicti".
Cind vorbim de cultura muzicei", in acest unte-
les, trebule sà ne gindim mai rnult la A ten ie 71i de-
cit la Spurtani. Atenienil se fAleait ca aceastA
parte a educatiel, si tu. drept cuvint. Spartanul
nu .se simtia m'agulit cind i se da epitetul de
muzical", ci acela de aptirAtor al statuluI. Ate-
nienil adAugaril, la cultura fortel fizice si pe a-
ceea a muzelor. La S p art an I gasim exercitiile
dantul ; lar poezia nrunai intru-cit stà in lega-
tara cu acestea. 14Tharte putinl invàtaìí elemen-
tele unef culturl spirituale, chiar a ceti si a serie.

V.

In cultura generalA elementarà a A t enie-

nilor intra scrisul si cititul, lectura si memora-
rea textelor, apoi cintecul i muzica. Muzica o
invata Grecul de mic, in mod practic, la chi ta -
ris t. Credinta generala era di ritmul are o in-
fluentà asupra sufletulul, dindu-i o mtisurit, o
dispozitie armonicA. Mai tirzill se adaugh si e-
ducatia teoreticA.
Cunostinta tonurilor si influenteI lor deosebite
ajunsese la o l'afinare remarcabilä. Se gitsise
mi,ilocul de a distinge anurnite influente i efec-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. Edacatia la Gree. 191

te ale diferitelor tonuri dela instrumente diferi-

te. Astfel flautul se considera ca un instrument
ce tulburá sufletul, vara, asupra lul adinciml de
jale, arund, asupra inteligentel non l patimi,
strid, armonia interna. Lira ca $apte coarde,
din contra, se considera ea un instrument mal'
propriti pentru educatie.

Scrisul si cititul se predati, ca si nutzica,

In sean particulare, eral lasate in grija familiel,
care isi trimetea copia sà invete la un gramatist.
Statul nu organizase seoli pentru ráspindirea
aeestor cunostinti elementare, dar obliga pe pA-
rintI sà ingrijaseá a da copiilor prilejul de a in-
N'ata sá, serie, sà citeascá, sà cinte si sA practice
un mestesug. Obligativitatea nu era sanctionatil,
ea in zilele noastre, prin amende ; ci párintelui
neglijent i se lila dreptul d'a pretinde copiilor
sA-1 intretinti, si sa-1 ingrijeasel, la bittrinete.

Seolile particulare inflintate si conduse de gra-

ntatiKi nu trebule sá, ni le inchipuim, ea s c olil e
noastre de azl. La o scoalá, de azI, cel dintii lu-
cru ce cauthm este o cládire pr oprie. Negresit,
o seoalá, in esenta el, e aleAtuita din altf faetorl
mai esentialf decit ediflciul. Invatatorul .si elevul
sint primele elemente indispensabile ale unei

www.dacoromanica.ro
192 Partea I. Istoria Pedagogid la ce i veeki.

scoli. Ar fi in adevar extraordinar a ne inclii-

pui o scoala, tara. unttl din aceste doa demente,
sara a presupune cá, se poate neglija unul din ele
in favoarea unui al treilea element, de importan-
derivata si -secundara, cum e localul. Desi-
gin' si acest al treilea factor isi are insemnatatea
lul. Dar a zice : ca sa al scoala, trebuie sa, al
intif local, intelegindu-se prin aceasta adesea
un palatsi apoï... etc., e a uita ca adesea ma-
rile scoli culturale, miscarile directive ale dez-
voltaril unid popor, s-ati nitscut In conditiile
cele mal mizerabile din punctul acesta de vede-
re al localu lui. CetitI cum descriia GHEOR-
GHE LAZAR j ELIADE localul dela S-tul Saya
unde genial national semana, prin gralul lor,
deile ce trebuiaü sa aprinza flacara patriotizmu-
luf si a culturei pur rominestl. Din palatele
RtrAlucite ale localurilor noastre scolare, aparute
ca prin farmec catre sfirsitul veaculul 19-lea, ce
minunt mal uimitoare luat avint catre iz-
vodirea idealulul ? Intiinl factor, si cel hotaritor,
in o scoala, este sufletul dascaluluï. El malta
coboara, el desteapta, si adoarme spiritele, fie in
palate, fie in cocioabe.
Gramatistul elin invata pe copii scrisul si
ce titu 1 in chitimii, in dughene, in stradit, pe
ande putea si pe ~le almea. Destul de primitiv,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. liclacalia la GrecY. 193

negre§it, din acest punct de vedere. i daca

ne gindim ca ace§ti dascalt n'aveatt niel ma-
car localurt splendide, ca sa atraga lumea, ne
minunam de puterea ce mina familiile catre per-
soana lor, cind tim ca din partea statului in-
sug indemnul era as,a de platonic". Ce fortá
putea sa fie aceea, decit trebuinta cultural sim-
tita de o societate in adevar culta ? i fiind-cit
gram a t4tii nu eraft indicatt i ale§I in mod
oficial de stat, cit de serios trebuia sa-§i fi dat
ei osteneala de a se distinge i a ;,e intrece intre
din§ii prin rezultate plauzibile, ea sa atragft a-
supra lor privirile familiilor interesate in-
credinta copiit in miinile celor maI destoinici
dascali ! Un profesor al statului, dupa-ce a ob-
tinut ca osteneala o catedra, indeplinind preala-
bil conditiile puse de stat, nu mal e tinut, pen-
tru pastrarea pozitiei ci§tigate, sa se incordeze
mereft In lupta de intrecere ca colegil. Propa-
Orea me§tqugulul saft didactic §i educativ nu
se datorete concurentel, dect unor imprejuraril
externe; sociale, ci numal pornirii §i imboldiril
subiective, personale, deci unor conditii de. or-
ganizare sufieteasca. Firqte, conditiile subiective
sint cele principale. Dar, cind la ele se adau-
ga i cele obiective, fortele sufletW1 se inzecesc.
Aceasta inzecire de energie trebuie sa ni-o
13

www.dacoromanica.ro
194 Patea I. Istoria vedagogid la cei veda.

inchipuim in desfasurarea activitatii dascalilor

greci, in acele scoli primitive ca instalare si
organizare exterioara. Ca sä, infloreasca intre-
prinderea lor privata, era necesar s raspunzit
unei trebuinte publice. i vedem acest adevar
ilustrat asa de limpede in directia ce lua co-
prinsul de cun o stinte oferit °data Cu invata-
rea cetitului, bunioara. Lectura mi se exercita a-
supra und material indiferent. Se citeati si se me-
morail lucruri interesante pentru cetate". Cre-
ta ni:1 s. e. ii cetiaa si isi memoran legile lor,
cari de altminteri eraü puse si pe muzica si se
cintaii. Lac e d emonil, immul räzboinice. A t e-
nienii si una si alta, si legl i imnurl.
Se punea mare grijä, in lectura, pe cetirea cu
ton si expresiva. Ca, mai intii de toate, cetirea
trebuia O, se faca t'Ara piedica, limpede, cursiv,
aceasta se intelegea dela sine. Asa de estetic
suna lectura lor, chiar in chor, incit unui stra-
in i se parea o adevarata muzica.
La Atena se mal cetiati fabulele lui Esop, dar
mai ales lijada i Odisea luf o MER poetul natio-
nal grec, considerat de top ca formatorul si edu-
catorul Eladei, in ce priveste si conceptia despre
om si aceea despre lume. Chiar PLATON, care,
de altminteri, nu prea se uita prieteneste la po-
eti, in genere, considera astfel pe omER. E

www.dacoromanica.ro
 .Prelegerea X. Echa-alfa la Greei. 195

usor de iuteles, deci, pentru-ce OMER se cetia si

se memora asa de sirguitor inca in invatamin-
tul elementar. Hrana sufieteasca de idei, con-
ceptii si sentimente, impodobirea mintiI ca for-
mele frumoase ale limbei literare alese, justifica,
negresit, invatarea pe de rost a creatiilor poe-
tice, de cari stralucesc Riada i Odisea.

VI.

Muziea, scrierea i eetirea, cu memorarea, al-

catniafi baza dementara a invatamintului cerut
de trebuintele culturale generale ale poporului
grec si oferite de invatatorii particulari. La a-
cestea s-a adaus in curind si desemn?d, cenit ase-
menea de trebnintele practice si estetice ale u-
nui media, ande la tot pasul rasariati opere de
arta plastick, statuï, monumente, tablouri. In
epoca de inflorire a civilizatiei eline apar in
invatamint stiintele mal înalte, matematica, sti-
infele naturale, filozofia ca toate ramurele ei,
cu deosebire retorica, in serviciul careia toate
eraa puse.
Fie-care mare perioadit culturala istorica si-a
dezlegat in mod particular si caracteristic pro-
blema pedagogica de organizare a studiilor, care
se cunoaste sub numele de concentrare a

www.dacoromanica.ro
196 Parlea I. Istorat pedagogid la ce year.

lor inteo unitate arm onicl. Baza concen-

trdrin si armonizarin o dti preocuparea sufle-
teascit centralA a epocen si a poporului de care
e vorba. In Evul mediti vom gasi bunioarA
teologia; In timpul Renasteril studiile clasice u-
maniste ale antichitAtin; la non, in toiul destep-
Min noastre nationale din secolul al 19-lea, a-
cele studii, earl serveati tendintelor de afirmare
a neamului rominesc, istoria §i filologia, polari-
zate spre ideia conducAtore a idealulun national.
La Grecil anticI, in epoca lor de inflorire, cela-
ce ocupa. parcPi, punctul central al personaIit-
tu i preocupArilor timpului, e puterea unmitoa-
re, cu efectul orbitor al vrajef ce exercitA asu-
pra omului, asupra multimin, farmecul cuvintulun,
luminat de acel logos intern al discipline)." dia-
lectice. MAestria vorbirin, care aducea si tira lu-
mea pe urmele until GORG1AS, din loe în loe,
care dAduse lui PERICLES ascendentul supra-na-
tural, olimpic", asupra contimporanilor, era o
fortl aductitoare de glorie si putere, si corespun-
dea perfect dispozitiilor organice ale spiritulul
grec. Retoric« ajunsese astfel sä concentreze
In jurul stal i sa absoarbit in sine toate izvoa-
rele intelectuale. de seamti ale civilizatien e-
line, in scopul social de a da putinta ridichrin
d'asupra semenilor si stApinirea si conducerea lor.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. Edeteatia la Gred. 197

Sof4tilor se datoreste prefacerea in ocupatil

stiintiflce a indeletnicirilor menite sA dea vor-
birii si gindiril o tacticd sisternaticd.si vederea
until efect sigur.

Astfel ii lnard nastere ì devenird obiect de

invdtdmint : gramatica, retorica i dialectica. Si
chid vorbim de aceste »discipline" ca obiecte de
invAtdmint, sd nu ne inchipuirn acele sterile, plic-
ticoase i obositoare insirdr1 sistematice de reguli,
ce at servit mal tirziti in scolile euro pene, nu ca
sa dea o putintd reald mai insemnatd de exprimare
a gindiriI, ci spre a timpi spiritul elevilor, cu invd-
tarea lor pe de rost, fdrd acea cdldurd a vietii in-
telectuale, care se intretine numaI prin consti-
inta unei ne-intrerupte legAturi evidente dintre
stiintd si puterea practica ce o dd §tiinta bine
Inteleasd si aplicatd la trebuintele omului. Nu.
Sentimentul ce desteaptd In noI amintirea despre.
invdtarea gramaticil si retoricei in scoald, e de-
parte de pornirea ce atrdgea sufletul tineretului
grec antic spre aceste studil. Astfel s'ar potrivi
apetitul si efectul nutritor, produs, cind ni s-ar
oferi la mask fructe imitate in carton, cu acela
cind ni se prezintd, chiar fructe naturale. Primele
pot 041 aducd desigur numal o stricare de sto-
mac, cel maI putin o indigestie ; cele da'l doilea te

www.dacoromanica.ro
198 Partea I. Istoria peclagogial la ce t veda.

hramesc. Grecul antic venea sa invete gramatica

si retorica, asa cum ne-am duce, bunioarA, uol
invatAm a innota. $i metoda de preciare a aces-
tor dexteritAtl intelectuale corespundea, negre-
sit, scopulul lor firesc, tirmarit de altminteri
de cel ce venia sa le invete. Regula teoretica
era nedespArtita de exemplul concret si viti al
dascalului însui, precum si de exereitiul cores-
punzAtor al elevilor, pentru aplicarea practica a
regulel. À invitta elocuenta numal din regnlele
abstracte de retorica, e cum al voi s. invetl in-
notatul numai din carte si din teorie. La cea
dintil ocazie, eind vel voi sa te arnnci ca sit innoti
in valurl, te innecl, en toata stiinta teoretica a
natatief.

VII.
De altminteri, caracterul invataturel in ge-
nere, la Eliní, avea aceeasi calita te etich de de-
z i n ter es a re, ea si educatia fizica din gimnaziti.
Nu numal-decit pentru o anumita carieril pozi-
Uva se cauta cultura mintii, prin ocnpatiile si
disciplinele cuprinse in categoria muzi c el, dela
cele mal simple pina la cele mal complexe ; ci
pentrn dezvoltarea energiilor firestl ale sufietu-
luí, ca atare, si pentru-ea aceastA expanziune de
folla in indeletniciri uimitoare era o trebuinta

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. Edacalia la Gred. 199

individualit, inspiratit de cerintele culturale ale

mediulul social. Astfel la noI, azi urmeaza,
bunioara, studiul pianului la Conservator o mal-
time de diletante, cari invata muzica, flind-ca
se pare o necesitate, nu profesionala ci
ceruta de moda, numai ca sa stie a executa, ca
oare-care maestrie, bucati de muzicà in familie,
cite-odata ciliar la un concert public, nu numal-
decit pentra cistig proprift, ci mai ales in sco-
purl de binefaceri.
multa vreme in Grecia, caracterul acesta de
dezinteresare il avea elijar i activitatea invata-
torilor. Nu pentru cistig profesail, ci de pla-
cere si pentru onoare. Cind, pentrn intiia °ara.,
soflstil ai inflintat invatamintul Cu plata, s'a
produs in sufletul Grecilor un sentiment de repul-
zie. Cam aceeesi impresie ar produce parca,' ciliar
azi, dupa atitea secole de invatamint salariat,
anuntarea une conferinte" publice cu plata, nu
iii profltul vr'unei societa41 de binefacere, nu in scop
filantropic, ci in profitul propriii si declarat al
conferentiarului. 1"-?`i aceasta, flindca lumea la nof
e demnit deprinsit ca ideia ca un conferentiar
sa nu cistige nimic material din mune,a pusá
in tinerea unei conferinte publice. Aceasta era
la inceput deprinderea re,ntru toate felurile de.
invataturi la Greci.

www.dacoromanica.ro
200 l'artea I. Istoria pedagogiel la vecki.

Cultura, pe care o cauta Grecul, nu avea ca-

racterul restrins al pregatirit pentru o anumitg
carierit. Cultura in toate directiile, cultura ge n e-
iata ce auta spiritul lui, insetat de yiata
activa i pornit catre polimatie"pornire veche,
pe care conducatorif culturet eline aft dorit chiar
sit o mat tempereze. OMER batjocurqte pe cel
care invata multe i de toate, fail a adinci ni-
mic: fact multe, dar pe toate prost". HER ACLIT
se ridica fäi i direct incontra polimatief: po-
limatia nu formeazg spiritul". Adevar ce se poate,
§i e. bine, sa se repete adesea i azi. Nu
multimea cuno§tintelor face valoarea inteligen-
telor, ci insemnatatea loi, uzul ce se face de
ele, i, mat ales, forma rea spiri tu 1 al cu a-
j u to rul I or. DWeptarea gustulut pentru
§i c4tigarea unor deprinderi logice in eau-
tarea adevarulut, pretuiWe mat mult §i e de
un folos mat sigur §i mat durabil, decit indopa-
rea cu fel de fel de cuno0inte indigeste, cart
sfarma sub greutatea lor mintea copiilor, i pot
sa se uite. De alt-fel, fail multà pagubg ; ba e
o fericire, adesea, ca se nita.
VIII.
Sà vedein, in scurt, treptele in mersul generai
al instructiel tinerilor greet :

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. liclacatia la Greel. 201

M'a la 7 ami copilul sedea in familie. Era

läsat in ingrijirea mantel, dar mal des pe mina
sclavilor. Institutia guvernantelor e mult mal
veche de cum se crede. La Aten ieni se recru-
tail guvernante dintre spartane, cart aveati re-
putatia de bune ingrijitoare de copil.
Dela 7 ant incepea educatia atara din fami-
lie. In Sparta tatAl de familie lua pe copil la
ospetele publice. Il incredinta in paza m'uf ce-
tatean, pentru exercitiile corporale; acest supra-
veghetor public era intovArAsit de alt1 oament,
inchrcatl cu legAturt de nuele, cu cal-1 bateati.
La Atenient, dela 7 ant se incepea altA e-
ducatie, scrierea i citirea in scolile particulare,
la gramatist. DupA aceastA treaptA, urma in-
vAtarea muzicet, tot in scolt particulare, spe-
ciale pentru aceastá. ramurA. Apoi tinarul in-
cepea stt urrneze scoala de retoricA si grama-
ticá, un fel de invAtAmint secundar, intermedi-
ar intre invAtAmintul elementar al scrisulut si
cititulut i intre invAtAmintul din scolile filo-
zofice. Dar nu era. acelas om ce da invAtAmin-
tul grainaticei si al retoricei. Gramatica avea
scoala sa specialA, unde veniait elevit ce stiaii
citi si serie. DupA-ce terminati scoala gramaticel,
sati chiar in acelas timp, se duceati copiii sit as-
culte si pe retort in scoala lor proprie. eind se

www.dacoromanica.ro
202 Partea 1. Istoria pedagogiO la ce veda.

obtineaa aceste cunostinte, copilul era condus de

pedagogI mal departe. Pedagoga' erati sclavif,
cari un erati bunl de alte trebI ; daca un sclav
isl rupea o mina, bunioara, si nu mal' era bun
de altceva, Il faceati supraveghetor de copil, de-
venia pedagog", un titla putin onorific, ba
ohiar de insulta. Acest sclav ctilauzia in ginuia-
ziti pe tinarul ce'sI complecta acolo educatiafizica,
in exercitiile de cari am vorbit.
Cind tinárul avea trebuinte intelectuale ina
inalte, urma in scolile deschise de filozofl. La
20 de ani, de ordinar, se termina educatia com-
plecta. In scolile filozofilor putea sa intre ori-ciner
faya anumite cunostinte prealabile. PLATON cerea,
totusI cunostinte de matemateci. coalele. filozofice
nu eraa,cum litt era(' de altminterl nid celelalte
institutil de stat ; si nu venia niel-o nenorocire
din cauza asta. Ba, dacä statul intervenia citeoda-
ta, facea mai mult rMt, prin inriurirea relativ mioa-
pa a oamenilor politicI in materie de evolutie soci-
ala atit de complexa. Asa e cazul lul PITAGORA si
al luf SOCRATE. PITAGORA, pentru-ca alcatu-
este invititamintul superior in mod mal sistema-
tic, in o asociatie organizata ca regalf, a des-
teptat banuell in stat, care a luat masurl si a
Wat ca scoala filozofului sit fie distrusa. De a-
semenea SOCRATE si-a atras pedeapsa si perde-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea X. Etlacalia la Greei. 203

rea vietif pentru invataturile sale atit de folo-

sitoare societatil i pe cari °amena' politici le
confundati cu altele. In secolul IV se ja hota-
rirea ca filozof sA nu mal deschiza
ara invoirea consiliului i a poporului. AtuncI
filozofii parasesc Atena i nu se reintorc, pina-ce
nu se abroga acea mäsura, retrograda.

IX.
Organizarea invatamintului, ca institutie de
stat, ja dezvoltare tirzia in cultura greacii. i o
gasim mai sistematizata in Alexandria, in sec.
IV, in celebrul muzeit alexandrin, care avea o
intocmire din cele mal interesante. °amena' de
tiinA din toate ramurile formati o corporatie
compusa din 100 membri, cari aveal in pa-
latul muzeului locuinta, intretinere ; mincaii in
comun, aveaii la dispozitie tot ce le trebuia pen-
tru tiinta, o biblioteca vasta, unde se gaseaft
toate operile serse in diversele ramurt i in
toate limbele; avean pentru fizica aparate; pentru
astronomie, instrumentele necesare; pentru
tele naturale, o gradilla botanica, o menagerie.
La dispozitia ion se punea din be4ug hirtie,
toate rechizitele - de scris i cop4ti. Nici-o grija
nu mai aveafl oamenii aceia, decit sA, luereze

www.dacoromanica.ro
204 Partea I. Istoria pedagogiei la ce i vecld.

pentru adevAr i tiinta. Dacd ne-am inchipui

azI o astfel de institutie de stat, ni s-ar parea
o utopie de vizionar. i iat-o in fiinttl, realA in
muzeul din Alexandria, pe timpul PTOLOEl-
LOR, la 322.
Cea-ce a fost °data o realitate, nu mai poate
sti fie nici-odatti In viitor ?

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI

TEORIILE PEDAGOGICE LA MIMI

_
SOF1711. SOGRATE. PLATON.

SofiViY. Ce voiatt sá invete sofiVir. Retorica

r.
si Virtutea. Teoria cunostinteI si morala sofiVilor.
SOCRATE.Lupta in contra sofistilor. Ironi a so-
craticá. Metoda euristicá. Folosul eI in inviitämint.
Dezvoltarea spontaneitätg mintale. Utilitarismul pedago-
gic. Educatia moralä, individualii.
pLATox.Cel maI complect sistem de educatie
an ticitätiI. Cum defineste PLATON educatia. P erfectia
ca scop al educatiel. In ce constit perfectia sentimentului
vointeI.Cariera viitoare influintind directia operei edit-
cationale. Mijlocul general de formare : practica.
Educatia de s tat, in vederea intereselor publi ce
ale societätii. Clasele sociale, dup., valoarea naturalä a
oamenilor, nu dupii Origine. Tendinta socialii a refor-
mei lui pLAToN nu e retrogradii, ci aristrocaticel.Aris-
tocratia meritului. Clasele sociale isto rice si naturale puse
in acord, prin selectie artificialii bazatil pe selectia natu-
rald.Utopia" RepubliceY lui PLATON.
Cum vrea P LATON sii, realizeze idealul sää social
prin educatie de stat. Cele trei categorii de oamenI: in-
dustriasI, rezboinici si cirmuitorI, fie-care cii o e-
ducatie adiiptatä fanctiunil lor sociale. Educatia copiilor
miel pinli la sase ani comunii. Doicele i dadacele, func-

www.dacoromanica.ro
206 Par/ea I. Istoria pedagogid la cd veda.

tionare ale statultif. focal, importauta lui educativii. In-

muta,bilitatea regulelor joculuI, pentru deprinderea res-
pectulul legilor stabilite.
VI. Educatia spiritulul. Alegerea m u z ice i ipoeziei
in vederea intluentil educative. pLATom in contra poeziel,
mal ales dramatice. Puterea de sugestie a poeziei. Inriu-
rirea el moral il atirnil de criteriul etic al scriitorului,
simtit din moda] cum înfatieazä binele ;Li (DicKEss)
Indiferentizmul moral deprima sufletul dezorienteazft
(zoLA).

Prelegerile trecute ne-ati aratat care era prac-

tica pedagogicit, educatia aplicatit a poporulul
grec. Poporul grec vechitt insa â dezvoltat si o
te orie a ed u cat le f. Nu s'a marginit spiritul
ager, fierbind de spontaneitate geniala, al Elinu-
numal la practica dictata de imprejurarI ; ci
a catat sä rationeze acea practica, a catat sa
dezvolte un ideal si sä realizeze acest ideal prin
mijloace rationale si rationate. Decl la poporul
grec nu avem numai educatia ca product al
obiceiurilor, ci si o educatie rationatti.
Cel ce dezvolta, pentru intiia oarit, un ideal
de educatie, scos dintr'un intreg sistem de gin-
diri asupra omului, vietil, lumil, societatii, e PLA-
TON. inainte de el gtisim, negresit, educatorI
competentI, maistri in arta educatief, oament carl
tiatl incotro merg si stiati sa'si aleaga mijloacele
potrivite pentru atingerea scopului; avem pe SO-
FISTI i pe SOCRATE.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. SoMiY. 207

I.

SOF1STII urinah un program determinat in in-

fluenta Ion practica educatoare asupra poporului
grec. Lumea tia ce cauta venind la din01,
gáSia la din01 tocmaï ce cAuta. voiatí
sa invete pe om mijloacele cele mal' apte pentru
influentarea societatii, adica voiatt sä dea ar-
gumentele cele mal' puternice i mijloacele stra-
luche de expunere ; voiaü sä invete pe oamenli
retorica. Cu aceastA arta so fis tu i cutrierail orase-
le, ca s-o raspindiasca la d'O' mat multt ()amen
Si top: cetatenii se grabian a veni sä asculte
pe un PROTAGORAS, pe un PRODICUS, etc, ca
admire mitiestritele lor discursurl.
So4til se mat dedean ca invatatoril
intelegindu-se, prin virtute", insinirea ca care
se puate ridica un om mal presus de ceilaltl.
Dar invatatura sofi,sti/or a degenerat. Virtuozi-
tatea lor de a argumenta pentru ori-ce chestie,
*i in or-ce seta, a chut intr'o betie ametitoare
de vorbe. Semnul degenerarit intelectuale s'a
manifestat in pretentia lor de a vorbi in aceea
chestie i pro §i contra, cu aceea, folla de ar-
gumentare. Si, cii, boala era ara leac, se putea
intelege din alta' pretentie i mal izbitoare : de a
intemeia procedarea lor pe o teorie filozofica.

www.dacoromanica.ro
208 Partea I. lstoria pedagogia la ce i vede):

In ce prive$te adevärul, aveati o teorie a cuno$-

tintef ; in ce prive$te binele, o doctrinä, mo-
mia proprie.
In teoria cuno$tintei, sustineati eä nimio un e
adevärat, safi cd totul e adevärat. Ceea-ce fie-
care percepe din lumea externä, prin simturile
$i ratiunea sa, aceea este adevärat p entra din-
sul, i fie-care are dreptate cind sustine or-ce.
O mal este mäsura tuturor lucrurilor."
In ce prive$te momia, soNtif sustineati cá, nu
este un criteriti al bineluf $i al rä,uluf. Ca binele
are o acceptie ca totul particularä ; cd bun e ce-
ea-ce folose$te cuiva, ceea-ce place. Decit, acela$
lucra, bun pentru until, este raii pentru altul ; in
cit revenim, ea $i in chestia adeväruluf, a zice
cä avem atitea criterif ale bineld $i räuluf citf
indivizi sint, $i ea, $i in moralä, omul este masu-
ra tuturor lucrurilor".

SOCRATE (469-399 a. Ch.) a fost pared in-

truparea instinctuluf de conservare al civilizatief
eline, ridicat incontra ametitoarelor doctrine ale
SO ?Mor. Niel mi se putea o fortä, maf sigura
incontra infnmuratelor pretentif ale talentelor
minare $i admirate, reprezentate prin GORG1AS7

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Socrate. 209

PROTAGOR AS, PRODTCUS, etc., decit modestia

räbdätoare si blajinä, dar totodatä muscatoare
si nemiloasä a acestuf spirit solid, sanktos, adinc,
care venia, cu aer de elev smerit, sä invete dela
S ofi s ti aceea-ce numai el singur stia mal Mina-
ra decit toti muritoril timpului. Din ciocnirea
stiintel luI profunde, dar ascunse, eu superficiala
fanfaronadä desartit a sofistilor, iesia acea ironie
arzittoare, care cauteriza adinc in spiritul public
cangrena fAcutit de molima negustorilor de so-
fizme. Trebnie sä fi fost un spectacol ne-inchi-
puit de instructiv, sa vezi, cind in piatä, cind
ìn grädina pnblicá, pe SOCRATE la luptä dialec-
tacticoasä, cu cite-un sofist de frunte, si
Greca roatá, imprejurul lor, ascultind atenti la
intrebärile din-ce-in-ce mal interesante ale filo-
zofuluf si la räspunsurile tot mal incurcate ale
sofistului, pinä cind acesta, scos din ritbdärl, dat,
pe fatä cA nu stie ce spune, pleca farios, ocArind
pe SOCR ATE pentru mania MI d'a tot intreba
descoase si de a nu läsa pe om s. vorbiasck
pe neresuflate, in discursurI lungi si pompoase.
Ce haz trebuie sä fi fAcut publicul de aernl naiv,
modest si serios al marelul ginditor, care, prin
cite-va intrebäri intelepte, punea in dezordine
si pe goanä, armata de silogizme si de sofizme a
celul mal iscusit retor !
14

www.dacoromanica.ro
210 IJartea I. Istoria pedallogiei la cei vechi

SOCRATE n'a dezvoltat, ce e drept, o teorie

complecta a educatiei ; dar lumea a invatat
dela el o me toda, pedagogica admirabila, a-
ceea de a conduce, prin intrebarl, spiritul al-
tuia la gasirea adevarulul. El este intemeieto-
rul euristicei, o parte esentiala din arta di-
dactica, de care avem atita nevoie in invata-
mintul nostru secundar, pentru dezvoltarea s p o n-
t a ne it ti I mi n tal e. Nu e nimic mai nepotri-
vit, ca procedare didactica, in colile secundare,
decit a perora, de pe catedra, asupra unuf su-
biect, In monologan l universitare, lasind spiritul
elevilor sa te asculte pasiv i sà primeascá de
a gata adevarul. SOCR ATE, in metoada ce
poarta numele salí, ne-a invatat cum sa facem
ca insui spiritul auzitorului sa gasiasca ade-
varul ce voim sä i-1 spunem. Ceea-ce gase*te
mintea noastra, proprie, ni se pare mai luminos,
ca.cl raspunde une' trebuinte mintale simtite, ne
instrue0e mal desävirit, se sapa maI adinc in
memorie, inca i mal insemnatajuta
la dezvoltarea fortelor noastre de achizitie min-
tala, prin exercitiul pus in cautarea adevarulut
Daca pedagogia n-ar fi invatat, prin so-
CRATE, decit invederarea mijloacelor didactice
de a mari spontaneitatea intelectuala a elevilor,
numele marcial intelept atenian ar trebui sa

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Socrate. 211

figureze in lista intemeietorilor stiintel noastre.

Dar mal ayer!' de adunat cite-va idef pedago-
gice instructive, raspindite de SOCRATE in in-
vataturile lui, pe carl le-a cules PLATON i XE-
NOFON.
Criteriul conducator in cautarea adevarul uf
stiintific i in alegerea cunostintilor ce merita
a fi comunicate ahora, este u tilit a t ea. Sti-
hita, a carel' aplicare la viata nu se invede-
reaza, nu inerita sa ocupe spiritul omului. lar
din totalitatea tiinteì, in genere, atit sil, se co-
munice In invätamint, cit poate folosi in viata
practica. Din aritmeticci, din geometrie, din as-
tronomie sa se dea atit, cit e trebuitor pentru
calcul, pentru masuratul ~intuid, pentru cu-
noasterea timpuluf. -

Educatia moralit propriti zisa, care ridica pe

oamenf deasupra semenilor, sta, dupit SOGRATE,
in cistigarea puterif de a rezista la apetiturile
senzuale, la foame, sete, etc. Cel-ce'si sta,pi-
neste slábiciunile sale proprif, va fi in stare sa
cirmuiasca si pe ceilalti oamenf. Stapinir ea
de sine, pasa, ca temelie a educatief morale, ne
dovedeste, inca. °data, ck in morala greack partea
esentialk aproape excluziva, era morala indi v i-
d ual a', spre deosebire de ceea-ce etica moderna
studiaza sub numele de moralit so ci al ti.

www.dacoromanica.ro
212 Partea I. Istoria pedagogid la cd veda.

De altfel, deoSebit de aceasta, ideile ]ni so-

CRATE asupra educatiel, mi ne daft un sistem
complect de pedagogie.

Cel mat complect sistem de educatie din cite ne

prezintA istoria pedagogief antice este, incontes-
tabil, sistemul unitar, admirabil alcAtuit din ve-
den t geniale de spiritul strAlucit al Mt PLA-
TON (428-347 a. Ch.). Cetind astAzi cugetArile
acestut fermechtor poet al gindirif limit filozo-
fice, parca descopert misterioasa carte a destine-
Ion omenirit, istoria anticipatA a directiet ce a
tins $i Uncle sA iea evolutia educatiel practice in
genul omenesc. Prin darul Int extraordinar de
clar-vedere divinatorie, PLATON este, bunioarA
in ]3epublica Int, mat modern, a$ putea zice mat
contimporan cu not, decit multi pedagogt, cart
gindesc $i scriti in anul acesta 1892.
Sistemul hit a de$teptat cea mat calda admira-
tie, dar $i cea mat inver$unatA criticA. Se cu-
noa$te ca a intervenit in mersul lumif ca fortA
vie $i activa, ajutind unele curente, impedicind
altele, in lupta de adAptare a societAtilor la con-
ditiile lor de viatA normalA,
SA vedem sistemul (le gindiri al I ) PLATON,
cu privire la educatie.

www.dacoromanica.ro
 Preleyerea XI. Platon. 213

Mai intii, cum define.$te el educatia ? 0 for-

mula complectii, dar vaga, e ca educatia are de
scop a da i sufletului si corpului per fectia
de care sint capabile.
E vaga, fiindca nu se spune ce trebuie sà, in-
telegem prin perfectie. Dar multe din defini-
tiile de prin pedagogiile de azi nu sint mai pre-
cize. T'Ara cit viata complecta" a luI H. SPEN-
CER e mal lamurita i explicita decit p erfec-
tia" la" PLATON ? Negreit, din studiarea ama-
nuntita a sistemultil de gindire spencerian se
poa,te extrage, la arma urmel, o determinare
mal circumstantiata §i cuprinzittoare a vietei
complecte" ce se imue ca scop al educatiei.
Tot aa speram c voin izbuti sa facem
pelara precizarea formulei la" pycroN. Din
confruntarea altor dolí, definitii, gasite in dialo-
ga' Legile", poate vom intregi continutul de
'del al scopului educatiel, indicat in termenul
perfectie". Negre.5it, aci vom fi nevoiti a re-
curge putin la proced.area interpretarii", §i a-
ceasta e tot,d'auna o intreprindere periculoasa
pelara un istoric. Caci se ponte intimpla sti &t'in
frazelor autorului un inteles dup. dorul nostru,
substituind ideilor MI pe ale noastre. De alt-
minteri, de acest pericol n'a sc,pat nimenl, din
citi ail studiat antichitatea, ba na numai antichi-

www.dacoromanica.ro
214 l'arma I. lytoria peclagogier la ce veda.

tatea, ci chiar autora' modernl mal insemnatI.

Citi interpreti a avut Hamlet al lul SHAKES-
PEARE sal% Faust al lul GOETHE ? ;;;i dad, no
e absolut sigur care din tilmaeirI oglindeOe ai-
doma gindul autorulul, t'ara cea ma" mica aba-
tere, de ce n'ar fi permis a vedea lucrurile di-
rect, iar nu prin prima mintii altora
In definitia din Legi," PLATON ne sprine ca
educatia are de scop a armoniza ratiu n ea
cu deprinderea, a face ca sentimentele de in-
bire, uva, frica., veselie, intristare, sa stea in acord
ea rea-ce trebuie sä fie, in aa mod inca sil, te
simtI, t'ara sa-ti dai seama, Iii armonie ca ratiunea.
Ce e drept, in aceasta definitie se atinge nu-
mal o parte din sarcina intreaga a educatiel, a-
nume formarea sentimentulul §i vointel ; despre
formarea inteligentel §i a corpuld, un se pome-
nete nimic. Dar, in partea atinsa, &ira deja
amplificaren prime" definitil generale §i vogl.
Stim ceva mal mult i mat precis, anime : cum
se va realiza perfectia cu privire la sentiment
vointa :acordindu-le cu ratiunea.
In alta definitie PLATON spune, in mod gene-
ral, ca educatia are de scop a da individuluI
prin jocurl, amuzamente, pregatirea necesarit pen-
tru eariera la care e destinat, pentru profesiu-
nea pe eare voiete siti o exercite. Daca, bunioaril,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Platon. 215

e destinat s1 devinA nu razboinic, va trebni

fie deprins de mic la calarie, la intreprinderl cura-
joase. Punind scopul, PLATON vedem cA. are grija
a indica si mijlocul pentru realizarea MI. Si mij-
local asupra caruia insisth si revine, este acela
al practicel, acela de a da deprinderf prin
exercitarea cu lucrurf chiar. Na e destul sti, se
spuna doar copiluluf: fa asa saii alt-fel ; ci s i se
dea prilejul chiar de a fac e ceea-ce trebuie siti
stie si sà poatit face.
In ce priveste educatia specialrt a inteligentet
pentru o cariera., trebuie iaritsi un exercititi
asa fel, ca sti se produdi o inclinatie pentru a-
cea activitate.
IatA, vederile generale privitoare la s cop u 1
educatiet si m ij1 oa cele de a-1 realiza.

IV.

Dar cine sit faca, educatia ? In mina cui va fi

data, formarea omului, dupti acest ideal ? Cine
se va ingriji sa-1 dea perfectia trupeascA si
sufleteasca ? La aceasta intrebare gasim in
PLATON un raspuns, care si azi alimenteazit dis-
cutiile cele mat aprinse in materie de educatie..
pLA-roN e pentru e ducati a de S tat, nu pentru
edncatia In familie. Copiii, viitoril membrii

www.dacoromanica.ro
'216 Par/ea I. Istoria pedayogiet la ce r matt.

unei comunitati, vor trebui sk fie formati in ve-

derea interesului societAii organizate, statului.
-Stem], ca atare, are drept a da fie-caruf membru
din societate functiunea, care va conveni mar biae
interesuld public. Statul e marele educator ; el
trebuie sEL aiba in mink controlul Si aplicarea mij-
loacelor pentru indeplinirea s.copului san, care
este a face pe fie-care membru sa se bucure de
binele obs,tesc, rezultat din uormala functiune
generala a tuturor.
Dar, atunci, la ce se va reduce rolnl familiel
si al parintilor ? La atit : sEL dea copii societa-
til. Din momentul cind copiii afl venit pe lame,
sint ai statului. Societatea it creste i ii for-
meaza, ea sa-11 fie folositori ei.
Aceste idet ale lui pLA-roN aEL stirnit furtunl
de protestari si de aplauze. Cine ar sta sa a-
dune tot ce air dezlantuit ele in cugetarea orne-
neasca ? Ar fi interesant, dar nu e locul
Relevam doa invinuiri mai obisnuite.
Din faptul dEL PLATON vorbeste de de osebi -
rea educatiet dupa clase de oameni, s-a
scos concluzia cà este reactionar. Pe nedrept.
Na i s-a inteles &dui. In fond, nimic mg de-
mocratic si progresist decit ce doreste el. Cla-
sele .0inenesti, dupa carï iï intemeiaza PLATON
deosebirea de educatie, nu sint clasele istorice)

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Plat on. 217.

artificiale, intemeiate pe conditil de nastere si

origine., Nu ; ci clasele naturale, izvorite din
deosebirea fireasca de aptitudint .naturale. In
limbajul lul metaloric, in fie-ce om Zeul a pus la
nastere un element deosebit unii. aur, in al-
tul argint, in al trellea arama, si asa maI de-
parte. Fie-care se naste ca un grad si un' fel
deosebit de genia, talent, dispozitil. Inegalita-
tea naturalä, a oamenilor face din ef clase natu-
rale deosebite, dupä asemanarea graduld si fe-
lulul lor de aptitudinI innascute. Aceste clase
nu se confunda ca cele stabilite prin legI si o-
biceitni. La temelia lor stä o cauza organica,
determinad, de constitutia sufietului si a corpn-
lui. i adesea superioritatea fireasea nu cores-
punde cu cea traditionala. Unul poat.e sa faca.
parte din clasa intiia socialà, duph legi si obice-
inri, si sa alba in natura Ini ca element consti-
tutiv arama", sa faca parte din clasa de jos,
dupa natura. A pune in acord aceste doa felurl
de clase, cele istorice en cele firestl, iata. o mare,
o geniala ideie de indraznet reformator social.
Dar va sa zica aceasta a fi reaetionar" ? Aris-
tocrat, da, este PLATON in tendintele fui re-
formatoare ; dar voieste sa intemeieze aristocra-
tia meritului in local aristocratiei de nastere si
traditie. Va sa zica aceasta a fi reactionar ? Din

www.dacoromanica.ro
218 Partea I. Igtoria pedagogiei la cei rechY.

contra, progresist $i democrat ; cae' iubire ade-

varatit $i larga de popor insemneazA, a nu des-
pretui geniul nitscut in bordeie, ci a-I face loe
cu respect, ca unui trimis al ceruluI, sa se urce
catre culmile sociale, unde II imping puterile $i
dispozitiile launtrice, puse in el de Zei, $i a
indruma astfel evolutia societittii mai repede spre
tinta eI bioIogic, punind selectia artificialA in
serviciul celel naturale.

Scopul e nobil $i mAret. Cum se va realiza ?

Prin stat $i in stat. Statul este provedinta, nu
supra-natural, ci supra-omeneasca, ce va regula
clasele omene$ti, dupA valoarea $i natura lor
particulara, $i va dispune formarea lor in vede-
rea diferentierii lor fire$ti $i a scopurilor deose-
bite in viata $i mersul societAtii.
Cite sitgeti nu s-ati fria $i in contra acestei
cugetari platoniene ! S-a shigat : tiranie ! Na-
busire a indivhlnlui ! Utopie !
Nalou$ire a naturel individuale, tocmai cind se
propune, cel putin in piincipiü, respectul desavir-
$it al pornirilor $i predispozitillor firegi ale
oniulul ?
Utopie ? Epitetul se adreseaza citeodata in
contra intregei scrieri a lul PLATON, unde se
dezvolta aceste idei, Republica sati Statul,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Platon. 219

se formuleazà adesea de oamenI carl n-ati cetit

cartea sad no-si dad sama de intelesul cuvintuluI
utopie". Silitf sa-1 defineasca, abia pot spune
c,eva mal de seama decit ca : utopia" e o ideie
admirabila, dar nerealizabilä.
Nerealizabil in natura lucrurilor, in fon-
dul careia abia zitrim ca prin sita, ar fi ceva
absolut contrar legilor naturale. Las la o par-
te chestia, intru cit ceva ea total nenatural"
opus diametral naturei, mal poate fi admirabil".
Dupti-ce analogie si Cu ce facultatI 1-am aprecia ?
E sigur, insa,ca, ceva, care se realizeazit ca incetul
si tîrziú, nu mal poate fi considerat ca nerealiza-
bil" si prin urmare niel ca utopie". Dar educa-
tia este az1 mai toatti, in miinele Statului. Fa-
miliile isi incredinteaza copiil dela virsta de 7-8
ant în grija educatorilor pregatiti si platitl de
Stat, carI influinteaza asupra sufletului copiilor
dupd, niste norme prescrise de stat. Ba exista ten-
dina de a se organiza si institutii de Stat pen-
tra,crest6rea copiilor mal miel de 7--8 ani, in
asa zisele g rcidia de copa.
V.

Dar sA vedem cum vrea PLATON sa-si realizeze

idealul social prin educatie de stat.
DITA PLATON sint trel categorilnutrel clase-

www.dacoromanica.ro
220 l'artea I. Istoria vedagogiel la ce l ved.

de ottmenl Unil, carl lacreazg pentru intreti-

nerea societatii, pentra producerea mijloacelor
materiale de traift ; altif, carl lucreazg pentra a-
pgrarea si conservarea societatit de pericolele
ce-1 amenintä existenta ; in fine, altiI, carI urmg-
resc adevgrul si binele si cata sg-1 realizeze
lume si in conducerea oamenilor.
Cel dintil sint in dus t ri asiI ; (TI de al doilea
razboiniciI; cei de al treilea sint cirmuitoriI.
P LATON Cu deosebire se ingrijeste de cirmui-
torl si räzboinicl. Dar in-ce mod voeste el
sä, aiungtt la formarea acestor categoril de
oárueni, carl isl ati un rol determinat in socie-
tate, dela o etate oare-care, anime decind in-
cepe diferenfiarea intre indivizl, decind se in-
cepe -adicg pronuntaiTa aptitudinilor fie-cgraia rr)

Cum se liaste copilul, e luat din familie, dat

in paza, ingrijirea i aläptarea unor dold, faite-
tionare ale statulut. Aceste doici aft primit deja,
prealabil, o educatie specialg in vederea sco-
paluI ce sint chemate sà realizeze si aft pres-
criptif ce trebuie sà indeplineascg in shijba lor.
Dgdacele, ne-avind altceva de lucra decit
vazg de copii, dupä niste regule si norme canos-
cate, se vor ocupa mal mult i mal cu pricepere
de cresterea lor decit mamele de tamilie.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Platon. 221

In aceste prime institutil de stat ale lui P LATO

stail copiii pitnti la sase ani ; sint ingrijitI fizi-
ceste; instinctele rele sint comprimate in intere-
sul societätil ; si calituzirea se face de timpuriti,
pe baza unor principit psihologice, pe cit permi-
te stiinta timpuluI. Aceste functionare, dedate la
ingrijirea copiilor miel, isf aleg singure dintre
ele 12 femei, ca inspectoare. Cind copia ajung
s. poatti, juca, sint condusI la local din
jurul templulul, si acolo, subt paza doicelor, carl,
la rindul lor, sint supraveghiate de inspectoare,
se joaca totf la un loc. Se stabilesc astfel in-
tre e.1 relatii sociale inca de miel ; simpatia se
exercittt pe un teren mal intins omenesc, si iea
(lela in ceput forma mai general socialA.
Peste totl functionarif educatid se afla unul mal
mare, care ar corespunde ca ministrul instructi-
el de azI. Acesta e ales din ceI mal aptl in ale
instructiei si educatiel ; are sarcina cea mai
importantA si cea mal grea din stat, pentru-cti tre-
buie sà descbiza ochil asupra intregei opere de eclu-
catie, sti apretieze si sd indrumeze otul. Dela di-
rectia pe care o va da el educatiei, va atirna
evolutia intregef societtitl. Cäci, duptt-cum plan-
ta, daca e pusA dela inceput intr-un medid favo-
ra'oil, iea o directie frumoas in cresterea el,
tot asa si omul va avea, in dezvoltarea sa, o di-

www.dacoromanica.ro
222 Partea r. Istoria pedagoyier la ce . veda.

rectie corespunettoare educatiei ce va primi in

intiia etate a vietet

PinA la ease anï, copiif de ambele sexe staft

in comun. DupA aceea, incep exercitil corporale
deosebite mai sistematic ; pentru bAetI, bunioarA,
lupta, dantul, etc. De abea la 9 anI cere
PLATON si se inceapA eetirea si scrierea. PinA
atunci copiii isi vor intAri corpul in exercitil
jocuri, supraveghiate de femei.
Joeul este unul din instrumentele cele mal
interesante de educatief. P LATON iubeste si re-
comandA jocurile, fiind-cA intelege importanta lor
educAtoare. Dar, cu privire la ele mal recoman-
drt un lucro, care meritA sti fie meditat. El sfit-
tueste ca copiil sA nu introducA niel- o modifi-
care in jocurile ce lise dati, sA se deprindA
a pAstra ceea-ce att invAtat odatA si sA nu do-
riascA Prin schimbArl in jocurI, spiri-
tul copiilor s-ar deprinde a cere mereti noutAtI
si d'Id vor fi maturi, nu se vor mai supone usor
legilor stabilite.
IatA o recomandatie, care nu prea parea ne-
cesarA, dindu-se spiritul extrem de conservator al
copiilor in respectarea legilor jocului. Dar moti-
vol este si mai curios: sA se evite .deprinde-
rea de a cere, la maturitate, schimbArl in Jegile

www.dacoromanica.ro
 Prelegerect XI. Platon. 223

stabilite ale Statulul. Mai inainte de a osindi a-

ceste dispozitii pedagogice, trebuie sa le intele-
gem. PLATON avea in minte natura asa de mo-
nestatornica si rebela a neamului sail, care
nu se impaca usor cu autoritatea omene.ascil.
Sit nu uitam apoi adevarul : ca egile sin t
temelia sta tel or. Schimbarile dese in legi
aduc slabirea credintei in tritinicia lor, fac de
se clatina primejdios cladirea totala a ordinei
in stat. Deosebit de asta, mai trebuie sà adau-
gam un motiv luat din psihologia personala a
reformatorilor : PLATON crede in idealul sah; si,
daca voeste WA, nu se schimbe nimic din alcatu-
irea statului, e pentru-ca statul e creatia sa
artist sociolog. Reformatorii sint porniti
tre intoleranta, dupa izbindapractica a ideilor lor.
Dela 9 ani, copiii incep a avea o educatie
muzicala, in intelesul antic al cuvintului, adicä
literara, stiintifica, artistica. Toate acestea tre-
buiesc acute atragatoare, cad PLATON nu vrea
pedepse si silnicie in pedagogie, ci invatamint
interesant.
In privinta ntuzicei, cere sa se dea aceea
care formeaza caracterul ; ori-ce mu-
nu
zica, ci humai aceea care inspira curaj, dispretul
dureril si cel putin, care are de scop a calma
individul, iar nu a'l tulbura.

www.dacoromanica.ro
224 Parea I. Istoria pedagogiei la eel veelli.

Acelas lucru cere PLATON §i dela poezie pu-

ne, cu drept cuvint, mare pret pe cele dintil bu-
c4' de lectura poetica ce le face un om in vieata,
caci pe baza acestor Intil impresii sufletesti
se va forma caracterul copildui. De aceea PLATON
e foarte sever cu poetiI, pe care ii supune unei
riguroase ; si cel mai aspru criticat, e tocmai
cel mai mare dintre toti, oMER. Cad, zice PLATON,
crun se poate s se dea copilului ca idealuri niste
zei, ca eel din OME zei intriganti, ordinari,
Cind astfel de idealuri se infatiseaz.' subt for-
ma cea mal atragatoare copiilor, la ce trebuie sa ne
asteptärn ? i daca îi descarca revolta sa
mult in contra WI OMER, e tocmai pentru-ca, o-
mEP, e mare, si decl puterea lui de sugestie mai
periculoasa.
Poetii adesea mägulesc nedreptatea, facind pe
un onl nedrept sà. reusiasca in planuri in-
semnate i desteptind admiratia pentru ener-
gia si iscusinta lul. Aceste idei se sugerea-
za e,opiilor de mici si le inspira porniri catre
astfel de caractere. Dar poetii pot asemenea
inalta si imblinzi inimile oamenilor.
S-a zis Ca PLATON dä afara din statul lui pe poe-
ti ; aceasta e drept, numai intru cit se rapoarttl, la
poetil ce nu intrunesc conditiile until criteriti moral.
Poetul care vrea s intre in sanctuarul educatiei,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XI. Platon. 225

trebuie sà fie supus la un examen sever, la un

control serios. PLATON cenzureazà ne-indurat
toate Millie ce se pun in minA copilulul i le
inlaturà pe cele anti-morale si anti-sociale. E
hotarit s,i cu desavirsire in contra poezief dra-
pentru-ca are o putere de sugestie mai
mare. Daca se reprezinta pe scenä, °amen' Ili,
copilul, fttrA vole, tinde a-I imita.
Rigoarea luI pLAToN, neconditionata, este exce-
siva. Impresia moralit a unel drame atirnit
malt dela modal si imp1ejurt4ile in cad e pre-
zentat subiectul pe scena. Daca poetul arata,
rArd ca ceva respingator si de dispretuit, a-
fund sugereaza, in sufietal privitorilor pornirea
de a'l evita. Cind imisà reprezinta, vitial asa fe!,
cà ne face sa,-1 dorim, atunci, design'', arta de-
vine un adevarat mijloc de prevertire a caracte-
ruluf. Sentimental etic ce a condus pe poet in
zugriivirea personajelor, se infiltreaza, involuntar
in mima mastrti, mat' ales in o inimA neprevenita,
si neinarmata ea principif entice. Paterea aceasta
de sugestie observati-o, bunioara, in antorif mo-
Astfel d. ex. in DICKENS Si GEORGE ELIOT
se gasesc si caractere bune i caractere rele ; dar
cum se resimte de tainic modal inalt moral
in care autorul priveste caracterele ce descrie,
mod, care, in lipsa altift criteriti de apretiare,
15

www.dacoromanica.ro
226 Parlea I. Istoria pedagogiel la eel reeld.

se impune cetitorului. i, desigur, opera de

arta este o curath otrava sufleteasca, nu 1111Mal
chid ne prezinta Mal sub o infatisare placuth,
dar chiar cind ne lash indifereitri asupra luï.
Cind ZOLA infatiseaza natura omeneasca atit de
obiectiv, Melt nu ne insufla niel simpatie, niel re-
volta pentru niel-un caracter, face rah ; cad
spiritelor neformate, carora le lipseste un criteriti
hothrit, poate intimplator, conform organizmuld
psihofizic individual, sä, li se sugereze sim-
patie tocmai pentru un caracter rhh. Negresit,
e permis scriitorulul sh zugrAviasch realitatea
cea mal hidoash ; dar atund sa fach a se simti
dezgustul luI, si al or-caref naturl normale, pen-
tru acea tichlosie hida.
Duph modul cunt priveste si pretueste artis-
tul caracterele, va fi apreOat insusl din punct
de vedere moral.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII.

_,
PEDAGO GIA. IX L PL ATON (Urmarel.

I. La ce se reduce plingerea ca sistemul de educatie

ul lui pLATus distruge individualitatea.
11. Educatia 1 u p tit t o r u 1 u i. Alegerea poeziilor si mu-
zicei la vederea efectului lor educational. Educatia este-
tica prin inriurirea directil a contactului cu opera de arta.
Formaren luptfitorului desrtvirsit, prin dezvoltarea su-
&tidal si corpului. In ce scop sii se dea exercitiile cor-
porale.
H. Educatia cirmui to rilor de oamenl. Fiinte de
Tinta: intelepciunea, sapientia. Inspiratia activitiltii
lor luatii din lutuea ideilor. Mijlocul de a prttrunde in lu-
mea ideilor. Matematica, astronomia, muzica rationatrt.
Dialectica, la urmii, ca sinteza.
IV. Poate matematica sit pregAteascri spiritul la inde-
plinirea sarcinei de eirmuitor? Ce deprindere lasil in spi-
rit ocuparen cu matematicele. Insuficienta proceddril
deductiilor matematice in fata coinplexitätii fenomenelor
sociale. Pentru Intelegerea lumii si fenomenelor ei Con-
crete, se cere cunoasterea proprietiitilor specifice ale lor,
deosebit de raf3orturile abstracte de spatiu, numar, etc.
Exemple luate din aplicatiile practice ale ingineriei i ar-
bitecturei; din stiintele fizico-chimice. Care dintre stiin-
tele cosmologice pregateste mai potrivit spiritul pentru
intelegerea fenomenelor sociale. Cunoasterea speciala
socio log iei si stiintelor spiritulta nu se poate suplini

www.dacoromanica.ro
228 Panca I. ktoria pedagogiet la ca veda.

prin niel o tiinta cosmologicit, pentru indrumarea cutre

chemarea de cirmuitor de oameni.
V. Cultura filozoficrt, la urmrt, ca incheiere a intregei
educatii. Filozofului se envine dreptul i i se impune da-
toria de-a conduce lumea, indreptind-o dupit modelul
pro totipurilor perfecte din lumea ideifor.
Incluiere. Cual s'a nhscut în spiritul lui rimroyf hiela
educatiel de stat. Sugestii din medittl social-istorie al
natiunil sale.

T.

Maree filosof reformator atenian, ale dirul

ideïs,i azi misa, lumea, a croit genialul plan de
educatie, Cu o unitate si ca o impunAtoare intindere
de perspectivA ce ne umple si azi de admiratie.
PLATON voia ca statul, stapin atot-puternic,
suflet colectiv ce intruneste toate fortele soci-
ale, sa' dea si planul i directia educatiei, si
sä, facä, selectia socialit sistematica, dind fie-
cArui membru un rol in societate, dupä, natura
Rolurile membrilor in societate sä, fie alese
din doä, puncte de vedere : din punctul de ve-
dere al utilitatii sociale si din acela al capa-
individuale. Aceste doh considera-
tii, una sociala, alta individualà, se vad ciar
figurind in cugetarea luI F'LATON.
Se intelege de aicf cit de nedreaptti e acn-
zarca cá PLATON voia sá. jertfeascá, pe

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII Peclagoflia lea _Maim. 929

i di vid st at u I la In general, plingerea

ch se jertfete statulul individul, e bazatä
pe neintelegere sail pe rea credintä. Cind omul
societätil tributul de fortli i capaci-
tate, dupa felul cnin l'a creat natura i in
mäsura in care l'a inzestrat, aceásta nu se poa-
te considera ca jert fi re, ci ca o normalA futic-
tiune social-omeneasat. Intr'un caz, mal ales, se
poate vorbi de jertfire" : ciad un oin e abatut
dela menirea sa naturalä i indreptat, prin silu-
ire, in altä directie de activitate, in care nu
poate fi as,a folositor nicl lul, nid altora ; atund
e o perdere adevarata, nu numal individualä ci
chiar sociala. Am väzut cà invinuirea acestel ur-
märi nu se potriveVe sistemulul lul PLATON.
Doriuta lui PLATON e tocmai de a da mem-
brilor din societate acea directie de manifes-
tare activä, ce comportä cu natura individului
interesele societätil ; de a nu se hotari rolul in-
dividulul in stat dtipa clase sail caste istorice,
ci dupa categoriile naturale. Aceste categoril
sint, dupä el, de trei felurl: categoria oarneni-
ion ce produc bunuri materiale, categoria luptà-
torilor i categoria oamenilor insarcinatl cu darea
dreptätiI, a cirmuitorilor. Pentru educarea aces-
tor tref categoril, statul are dreptul sä se in-
grijiascä. PLATON nu trateazä decit de educatia

www.dacoromanica.ro
230 Partea I. Istoria pedagogio la ca rec.&

celor doa categorii mai superioare,, a razboinici-

lor *i a cirmuitorilor.

Am vazut o parte din cerintele lul pentru for-

marea razboinicilor. De indata-ce incepe copi-
lul a citi *i a scrie*i aceasta abia la 9 ani-
i se da educatia muzicala, in senzul antic : edu-
catia artistica, prin lectura poetilor, prin inva-
tarea muzicei. Alegerea poeziei *i a bu-
catilor muzicale se va face in vederea tot-d'a-
una a scopului special al formarii acestei cate-
gorii de oameni, a razboinicilor. Nimic ce ar
mole*i sari slabi curajul nu e permis, n'are in-
trare intre mijloacele de educatie a vitejilor a-
para,tori ai tarn. Poetii, ce nu s'ati gindit sa
serie pentru acest scop, sint inlaturati, precum
*i acei ale caror cintece duioase, molatice, adorn'
vointa, Wilma sufletul, agita patimile. Muzica
poezia eroica, saü ce] putin pedagogica", iata
ce trebue pentru cre*terea luptatorilor.
De altfel, pentru educatia artistica, PLATON
1111 cere informatii *i. comunicari t e or e t i c e. P r o-
ductiile artel, atit ale artei plastice cit *i ale
poeziel i muzicei, sa formeze atmosfera ambianta
a tinarulul. Cele mai frumoase opere ale tutu-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia lat 231

ror artistilor, sit inconjoare pe finar. Prin con-

tactul continua cu creatiile artel, sufletul lui O, se
adapteze la conditiile masurei, proportiei, armo-
frumosultil. Asa ca mal tirzitl, cind tina-
rul incepe slt-st dea sama de fi-311nel* natura
asupra sufletulul, sit aiba deja in sine un crite-
rift format, duptt care sá aleagit ce e bun, sit
respinga ce e rail, in mod spontan si firesc.
II venia foarte usor luí PLATON sa propina,
pentrn Grecia de. acum 2000 anf, mijlocul aces-
ta al educatiel estetice,- prin contactul zilnie
cu productiile frumoase ale arta Cum 1-am
putea urma nol din Rominia, chiar in veacul
al 19, Ottre stirsit ? Ce opere de arta am pune
sub ()chi' tinerimil romine ?". In ce locurI de
concerte sit o dncem, ca sit asculte muzica
tatoare si frumoasit ! Unde sint muzeele ?

Dripa-ce s'ar face astfel educatia artistica, ce

mal ramine pentru complectarea m'estera unuI
razboinic ?
Ritmîne tocmat cea-ce formeaza caracteristica
propritt zisa, a razboiniculut : intarirea corpului,
cistigarea agerimil si voiniciel. fizice.
PLATON illZiStA mult asupra acestor doa,' fe-
inri de edncatii : asupra educatieI muzicale, ar-
tistice, literare, i asupra celel fizice ; una tara.

www.dacoromanica.ro
232 Partea I. Istoria pedayogid la ce?' veda.

alta produce fiinte unilaterale. Cultura 'iterara

formeaza spiritul; dar, daca corpul s-a neglijat,
omul nu se va buoura poate mult timp de te-
zaurul cistigat prin imbogatirea spiritulut Daca
apof numal corpul a fost educat, omul va fi, de-
sigur, puternic, viguros, dar if vor lipsi acele
insusirf ce-1 fac partas la viata sociala cultura-
la a timpultd.
O simpla forta fizicä brutala mi e demna de un
om intreg. Exercitiile fizice n'afi de scop uumaI
intarirea corpuld ca atare, puterea fizica. Nu acea-
sta da biruinta in lupta, ci sufletul care o parte in
miscare, curajul. DecT, in prima linie, tinta chiar
a gimuasticel e a da tara sufleteasca necesara
erouluf. Pe Miga lupte si jocurf, pLA-rosi re-
comanda astfel tactica razboinica, un fel de
manevre de lupta cu armele, cu arcul, etc. ; pre-
cum si vin atoar ea. Aceste exercitif iulesnesc
deprinderea prevederif in actiune, stapiuirea
sine, stapinirea pornirilor patimase, cari slabesc
barbatia viitorului luptator.

Mai deosebit ì ca maf multa predilectie

ocupa P LATON ca educatia clasel cirmuitorilor,
acelor oameni, carf vor avea o inriurire practica
asupra societatii, si vor inclrepta evolntia so-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia ltti Platon. 233

ciala catre un ideal. PLATON, uegrOt, nu pri-

meste pe orf-cine sa fie educat pentru o astfel
de menire. Pentra o functiane social a asa de
Malta, se cere o natura, de elita, tot ce e mai
distins, aurul" societatif ; se cere ca °mal,
destinat a cirmai pe altii, sa aib in firea sa,
dela zel, elemental constitutiv cel mal superior,
naurul", dapa-cum räzboinicii posedail elemental
de argint"; de aceia PLATON nicl nu le-a dat aces-
tova o callara intelectuala adinca. Ornalal, insa,
destinat a conduce societatea catra o tinta, i se
cere, desigur, o natura si o cultura, superioara. El
reprezinta ratiunea sociala, dapit-cum laptatoral
reprezinta vointa sociala. Idealul vointeli e cu-
rajal ; si aceasta era tinta educatief razboinicilor.
Idealni ratiunii e intelepciunea, sapientia ; si a-
ceasta va fi scopul educatid cirmaitorilor.

Ce pregatire cere PLATON sa se dea viitora-

lui &n'altor de °amera 9 Nu atit educatia este-
tica-literara ; aceasta e ceva secundar, si na prin
ea se vor forma calitatile naturale ale cirmacialul
intelept. Acestul om superior trebuie sà i se
dea putinta de a privi in lumea supra-senzibila
a ideilor, ande se gasesc prototipurile si mode-
lele perfecte ale tuturor lucrurilor, fiintelor
ideilor din lumea senzibilà, in care traim,

www.dacoromanica.ro
231 Parka I. Istopia pedagogid la ad vecla.

din omenirea, pe care cirmuitorul e chemat s-o

calauziascii. Ca sit tie cum *i incotro s-o con-
clude, are nevoie sit albä ochil atintitI asupra
idealurilor din regiunea noumenului, de unde
va cäpata inspiratil *i intuitil supreme.
Dar ca sä, potI intra in regiunea ideilor per-
fecte, trebuie sa al, mal jail, calitatea inerentä
a intelectulul, care-ti dä, dreptul, *i *tiintele ne-
cesare carl itl deschid drumul la dinsa.
Carl' vor fi acele *tiinte, vor inlesni intelec-
tului apropierea de lumea ideilor, de acea lume
de uncle viitoini cirmuitor de oamenI va lua modele
*i regule de conducere ? PLATON n-a gäsit, fire*te,
mai potrivite decit tocmal acele *tiinte, call, pe tim-
pulnl, ocupah locul Intil, in at e matie el e. Acestea
s'aft constituit, in adevär, cele dintil sub forma per-
fect *tiintifica Ele ocupä in ierarbia *tiintelor, du-
pa. AUGUSTE COMTE, locul intil. $i dup.-cum prin
simplitatea lor logicit, ocupä locul intil in fami-
lia *tiintilor, tot astfel *i in programa studiilor
*colare : prima *tiintä ce s-a dat prin coil, ca
disciplinä riguros cerutä pentru cultura serioasä
a mintil, a fost matematica. Nu e de mirare cä
PLATON, care avea o admiratie nemärginitä, pen-
tru aceastä, *Uinta, sg, se fi gindit a forma din
ea mijlocul de pertectionare a inteligentel, in
scopul de a-I da putinta sä se inalte pinit in re-
olunea lumil Mellor.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia lea Platon. 235

Aritmetica, geometria, astronomia i muzica te-

oretica saü ~saca, hita ce trebue sa fie cupos-
cate de cei destinati carierei inalte a cirmuirii
de clamen
Dar aceste stiinte sa se invete ca mijloc de
cultura generala, necesara pentru pregatirea spi-
ritului la intelegerea mal departe a mmii, iar
nu ca mijloc pentru viata practica ; a invata
s,tiintele spre a le folosi in viata practica, ar
fi a le scobori la scopuri si preocupar' infe-
rioare, a le scadea din prestigiul si' demnitatea
lor clasica, nobila, a dezinteresarii intelectu-
ale pure. Geometria trebuie studiata in adinci-
mea ei teoretica propriil zisa, na ca sä inviltam
a masura pamintul, ci ca sa intelegem raportu-
rile mai rafinate, ideale, ale lucrurilor, ale po-
zitiilor in spatifi, ale proprietätilor geuerale
iar aritmetica, na ca sa ne servim la facerea
operatiilov zilnice -de calcul, ci ca sä ne forman'
spiritul la legile proprietatilor celor mal' ab-
stracte ale lucrurilor, adica acelea ale spatiului
si timpului, cari sint elementele cele mal" genera-
le ale perceptiilor noastre, i materialul pe care
se ridica geometria i aritmetica.
A str onomia, asemenea, va trebui predata, ca
sä, stim sà privim cut pricepere frumusetea cerului,
ca sà putem admira ea °chi" mintil cea-ce vedem

www.dacoromanica.ro
236 Par/ea I. Isloria pedayogiel la cer vecki.

en ochif fi zi ci. Studiul astronomiel, deprinzind pe

om a se nita in sus,spre cer, vaindrepta, crede PLA-
ToN, natura omulni spre inAltimea idealulm. Dar
pentru aceasta, melt odatA, trebuie sh iuvAtilm
a vedea in naturn et" spiritul, nu numal ca o-
chid ; trebuie slt ajungem la admiratia in t elec-
tu a 1 n, care se naste, na numaf din cunoasterea
corpurilor cerestI si a mischrilor lor vizibile, ci si
din cunoasterea raporturilor matematice dintre ele.
Aceeasi conditie de rationalizare slt aibn
si invntAmintul muzicci. Nu e destul pentra
un cirmuitor de oamenl sA cunoascA muzica nu-
mat' din practicn, asa cum ar fi permis unuia din
clasa luptAtorilor, unnI diletant, ci sh cunoascA
ratiu nea efectului muzical, proportia matema-
ticn, raporturile determinate, pentru produce-
rea armoniei ; sA cunoascn efectul fie-cArul mod
muzieal asupra omulnisi conditiile producerri
sá cunoascn acustica.

mat' trebuie ceva pentru complectarea edu-

catiel conducntorulnI de oameni. Mai trebuie
dialectica, parten cea mai inaltn a culturel
spiritului. Dialectica se va preda tot-deauna in
urma celorl-alte cnnostinte ; ea va trebui sn
formeze coronamPntul culture' intelectulut De
aceea PLATON recomanda ca aceastn ultimn po-

www.dacoromanica.ro
 Prelcgerea XII. lAdagogia lai Platon. 237

baba a spirituluf sa nu se (lea decit la virsta

de 30 anl. Cu ajutorul eI, spiritul va sintetiza
toate cuno-,stintele obtinute dela celelalte
; si va privi asupra lumii de cunostinte,
cum privim de pe un pise inalt asupra lama' in-
cunjuratoare. Nu e in stare sa se ocupe ca
dialectica, cine nu poate privi, dintr'un punct
inalt de vedere, multimea lucrurilor, ca 041
ale unuf tot, s,i cine nu vede particularul in ge-
neral si generalul in particular. A ggsi cea-ce
e coman in multiplu si disparat, aceasta e o
proprietate a spiritului filozofic, destoinic sa con-
temple idealurile in lumea Menor.

IV.

Cum spera pLA-rom cá"., prin aceasta cultura

intelectuala, se vor pregati oamenif a intelege
tot mai bine societatea, spre a sti cum s-o in-
fluenteze, si incotro s-o conduca la ideal ?
Mittematica, ca toate ramurile sale, geometria
aritmetica, astronomia, acustica, poate forma oa-
ment de stat? Sint in stare aceste stiinte sa a-
dapteze intelectul la natura fenomenelor socio-
logice? sa-1 faca sit priceapa varietatea com-
plexa a formelor vietel sociale, in miscarea lor
mai nehotarita decit mis,carea valurilor manI ?

www.dacoromanica.ro
238 Parlea I. Iqoria pedagogieY la ce)' vech).

Obiectia aceasta s'a fácut lui PLATON ea multa

dreptate. Designe i-ar fi qor luI PLATON sil
se apere, luindulf refugiá in lumea ideilor, prin
mijlocul dialecticei.
Cine posea dialectica, posedá tiinta perfecta,
ctici are la indáminá, cea mal inaltá facultate,
facultatea miraculoasá de a sta in relatie directá
cu tainele din lumea ideilor, unde se glisesc pro-
totipurile pertecte ale tuturor luerurilor de pe
pámint, prototipal ideal al omului, al statului,
al societätef ; unde se glisesc tintele
cele mai potrivite pentru conducerea lumii.
Nu e destul? Nu e tot? Ce-I maI trebuie unui
om sit ,tie ?
Atita numal eh', din nenorocire, mu-
ritor, afará doar de p LA-roN, n-a avut parte
sá. ajungd a contempla direct acea lame a ideilor.
or-cit ne-ar povesti genialul filozof-poet cá.
sutletul nostru a vázut ()data acea lume a idei-
lor, de unde luat origina, §i cit dupa-ce a
parásit-o, spre a se cobori in lumea senzibilil in
care traim, a uitat total ; i cá, numai in con-
tact cu lucrurile, sufietul nostru recunoWe in co-
pie imperfecta ceea-ce a contemplat in Malea supe-
rioará a ideilor, si cil astfel, prin dialeticil, ne
ridicam din nott in acea lume,nu gásim in a-
ceastá explicare decit miturl, basme, poezie
nu ne multumqte setea noastrá de adevár.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia lea Platon. 239

Nu numai asupra luí PLATON at] produs mate-

maticele iluzia, c descla mintii lumea intrea-
ga a cunostintelor i daft facultatea de a des-
lega si pricepe tot felul de probleme ; dar si
azi tot mai domneste aceasta iluzie. $i azi se
crede eh' spiritul, format in disciplina rigida a
stiintelor exacte", capata destoinicia de a pa-
trund.e mal signr in tainele nebuloase ale lumii
si vietii.
matematicele formeaza spi-
r itul, dar Il fornìeazà ca deprinderea adeva-
rurilor evidente, ca intemeerea convingerii pe pro-
be neclintite, ca deductii riguroase de cunostinti
sigure, trase din alte cunostinte neindoioase. E a-
devarat, matematicele daft un mare ajutor tutu-
ror celorlalte stiinte; nu numai celor cosmologice,
dar si celor noologice.
Dar oare matematicele sa formeze spiritul
pentru intelegerea complectasi adecuata a fenome-
nelor sociale, a acelor fenomene atit de complexe,
atit de proteiforme in miscarea lor variata, cari al-
eatuiesc viata sociala? Pe ce elemente i ope-
ratii se bizuesc ele spre a pregati mintea sa prin-
da in formule fenomenele acestei vieti? Pe axio-
mele matematice, pe raporturile simple ale punc-
telor si liniilor geometrice, etc. ? Dar in lumea
fenomenelor sociale nu mai gasiti nimic analog

www.dacoromanica.ro
240 P a rim I. 1st° ria pedagogier la ce i vecla,

liniilor si figurilor geometrice. Un oin nu e asa

de simplu ca o linie, nid asa de usor de inteles
ea an raport de spatiu. lar un rapor t inter-
h um an, un fenomen social, nu are seaman in
privinta gradultd de complexitate.
Matematicile se ocupa eu proprietatile cele
mai generale si abstracte ale lumii ; desbraca
luerarile de proprietatile ce constitue esenta lor
concreta, le desbraca tocmai de ceea ce intere-
seaza in special pe naturalist, pe psiholog, orsi pe
sociolog ; elimineaza acele elemente, acei factorl,
cari influenteazit si determina natura si rapor-
turile fenomenelor vietel social() ; deprind spiri-
tul ca abstractii.
De aceea, ori-cit de importante sint matema-
ticele pentru exereitarea spiritului de obste, ele
asigura, ea si logica, numai forma generala a
functiunilor spirituld, nu adapteaza, mintea la
complexitatea labirintiforma a problemelor con-
crete ale realitatif vii. Ginditi-va, bunioara, la
stiintele practice ce se sprijinesc mai direct pe
matematici. Niel ele nu se marginesc numai
datele matematicelor. Ingineria si arhitectura
aü nevoe negresit mai mult de matematici. Ca
arhitect, trebue sa cunostI ne-aparat aceste
stiinte. Dar numai atit ? Dar proprietatile con-
crete ale lucrurilor, calitatile materialului eu

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia lte Platon. 241

care vei lucra in arta arhitectonica, acea a gra-

dului de rezistenta, etc., se pot deduce din axi-
omele matematice ? Nu trebue pentru cunoas-
terea lor o culturà s peciala, deosebitti, de
cultura generala a matematicel
e de comparat un conducator al societatil,
nu reformator al omeniril, un arhitect social,
et' arhitectul ce minueste materialul brut al u-
neI sa-i fie destul sociologului, ar-
hitectului social", care voeste a croi si realiza
un ideal de viata pentru societate, numal cu-
noasterea matematicei, cind unta arhitect simplu,
de materii moarte, i se inaI cere, pe 'high ea-
noasterea matematicelor, si cnnoasterea speciala
a proprietatilor materialului cu care lucreaza
Aceiasi observatie se poate face si c hi mis-
tului si fizicului, cind i se da pe mina desle-
garea unei probleme so ci al e.
Dad. vre-una din stiintele cosmologice se a-
propie, prin spiritul saii, de calitatile necesare
unui oui de stat, apoi aceasta e numai stiinta vie-
tii, biologia. Biologia se ocupa ea fenomenele
datorite, jocului schimbator al mai multor fac-
tor'', variati si variabili. Cine a patruns natura
fenomenelor biologice, e relativ mai pregatit a
intelege fenomenele vietei sociale.
Dar, desigur, pentru intelegerea desavirsita a
16

www.dacoromanica.ro
242 Ralea I. Istoria pedagogia la ce I veda.

acestora, tot mai trebue o cultura speciala mal

inaintata, dupa rangul de complexitate ce'l ocu-
pa i sociologia in familia erarhica a $tiinte-
lor concrete.
Deci sà risipim iluzia ce ar putea produce teoria
lui PLATON asupra noastra. Cultura matematiceI e
negre$it escelenta in educatia mintala, dar e cu
totul insuficienta pentru formarea unui o m de
s t a t. E zadarnic i copilarese refugiul in dialectica
$i in cultura generala a logicei ; pentru formarea
cirmuitorilor trebuiesc cuno$tintl anumite soci-
ale $i biologice. In m'asura in care spiritul lor
va fi inarmat cu astfel de cuno$tinte, vor
raspunde i din$ii meniril lor. Pe timpul luf PLA-
TON , tiintele sociale nu prea ere" dezvoltate.
ARISTOTEL serie, ceva mal tirziu, un tratat d.e
Politicci, unde expune mai multe teorif asupra
statului, asupra guvernamintuldi, cristalizind in
erudita sa opera cea-ce poate se gásia raspin-
dit, i oare-cum in aer, in Grecia veche.
Dar cea-ce e $i niai surprinzator e ca PLATON
nu s'a gindit a da omuluf de stat, cel putin cul-
tura istori ea. Istoria facuse deja progrese la
GrecI ; totu$I. Platon nu pretuie$te marele fotos
al istorieI in formarea spiritulul.
V.
La virsta de 35 anl, Unan], menit a condu-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia lea Platon. 243

ce pe semenil sal, isf va incbeia educatia. De-

la 30 ani pink' la 35, va studia dialectica.
Mai de vreme e periculos : spiritul nu prinde bine
ideia, i tineretea impetuoasa, confundä a filozofa
ca a discuta : contrazice, se joaca cu ideile,
a vedea bine cuprinsul si urmarile lor.
Dela 30 pina. la 35 auI e perioada potrivi-
ta pentru cultura filozofi ca. Chid inteo orga-
nizare de educatie, nu se invata a citi i serie
inainte de zece anI ; alud copilaria era atit de
frumoasti si placuta; cind tineretea era un para-
dis al vietel, nu se 'Area de loe prea tîrziü, ca
la 30 ani, ca mintea matura $i exercitata, sa se
abordeze problemele aride ale filozofiel si sh se
caute inaltarea spre lumea ideilor. ()data ajuns
In aceasta lume superioara, omul ce a contem-
plat-o, e obligat de stato obligatie morala-
saV intoarca privirea dela lamina idealuluI
tre intunecimile vietef din lumea senzibila ; sa
se faca om, ca ceilaltI oamenI ; sa intre in mij-
local semenilor ; si, purtind in minte chipul per-
fectieI, sa cate a reforma, dupà modelul eI, lu-
mea concreta.. Personificind republica, PLATON
pune sa impute aceluia care s'ar abate dela a-
ceasta datorie : Ti-am dat toate mijloacele ca
sa te duct si sa ne aduci stiri din regiunea, unde
nu ori-ce om se poate ridica. i acum, trebue
sa realizezi idealurile vkute acolo.

www.dacoromanica.ro
244 Partea I. Istoria pedagogiel la cei vechi.

Aceasta sarcink obligatorie a cd.rmuitorulul fi-

lozof, incepe dela 50 anI in sus.

Aceasta e in scurt schita planulul educatief

dup. PLATON.
Statul, Leviathan a luf Hob b es, e marele zed;
el hotdreste destinele individuld ; la legile lul,
date in vederea bineluf tuturora, se. supun totf
membrif societntii. Educatia in vederea binelul
statului se face ; si se face de organe determi-
nate, functionari numitf de stat si pregatitf de
stat pentru asemenea ocupatif. $i fie- carui in-
divid i se da cultura proprie naturef luí, tot pen-
tru folosul societAtif, spre a'sf putea indeplini
mai bine rolul pentru care e creat. De mic, dela
nastere, pinä la moarte, individul apartine statu-
WI, parte spre a fi educat pentru trebuintele
statuluf, parte spre a intoarce acestuia, prin ac-
te, beneficiile primite in perioada educatiel.
Chid acest ideal de educatie, care azi e adesea
intimpinat ca epitetul de utopie", s'a unscut in
geniul luI PLATON, nu era nimic maf malt decit
un pas mai departe dela real. PLATON vdzuse
statul spartan i educatia spartand, o realitate,
dela care putea capata o sugestie in directia
planului san filozofic. Nu mai trebuia decit o
tematizare, o coordonare mat perfectd de mijloa-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagoyia lu Platon. 245

ce, cum se intimpla in genere lucrurilor i fe-

nomenelor sociale, cind tree prin geniul unuï eu-
getatorca stt se nasca un sistem unitar si con-
secuent de reformä inaintata. Astfel, dindu-se
toate elementele subiective si objective, se ex-
plica cum s'a nascut $i crescut acest plan teo-
retie de educatiune. PLATON luase sugestif in a-
celas senz, nu nurnal dela statul spartan, dar si
dela o societate organizata de PITAGORA in Italia
mare. $i acolo existase in miniatura -un stat
constituit pe baza vietel in comun. Astfel, elemen-
tele adunate din observatiile si meditatiile sale,
s'att adunat si ad crescut in mod natural si spon-
tan si ad dat nastere acelui vis filozofie, care
totusi pare a se realiza treptat in omenire.
\Tom vedea c ARISTOT, la care ne voin a-
dresa in prelegerea viitoare, spirit mal pozitiv si
mat treaz, cata maf mutt a intelege realitatea, cauta
maI mult sa,'sf dea sarna de c e ea- ce es te si ce
a fost, ca contemplator obiectiv si critic al re-
alitatel, decit a intra in curentul evolutiel si vie-
teI, spre a influenta miscarilesi a dicta tendintele
actuale ale societateI in care traia. Dar de aceia
niel n'a anticipat, ca PLATON, directia si idealal,
catre care merge incetul cu incetul lumea.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII
PEDAGOGIA LUI ARISTOT

1. Asemiinitirl i deosebirl generale intre vederile pe-

dagogice ale lui Aniso.r i PLATON. Directia clasica
si
11. Baza sociologicii a pedagogieI lui AnisToT. Con-
ceptia lui teleologicìi. Scopul final: fericirea. Cum
se realiseazit fericirea? Activitatea ratiunii si rationali-
zarea functitinilor vietei omenesei: Nirtutea.
Cum se obtine virtutea? Deprinderea: valoarea
el pedagogicti.
Scopul educatiei. Educatia, o afacere stat. Cum
va ingriji statul de factorul inniiscut si educational
al virtutil?Amestecul statuluI in conditiile ce procre-
are a omulni. Perfectionarea raseI umane prin casätoril
reglementate de stat. Concesii fficuta familiei in opera
educatieI. Inconsecenta, teoretieh. Antagonismul celor doii,
principii: educatie de stat si de familie. Directia pe care
o lea, mersul educatiei sociale in chestia aceasta.
Pentru-ce constiinta modernii intimpinii cu _aversiu-
ne ideia amesteculul statulu: in viata familiel si indivi-
dului. Efectul statului mare si monarhiel absolute: L'état
c'est moi". Efectul crestinismulul asupra liberäril consti-
intei si desvoltfirff individualitátii omenestl.
Teoria liberala (LocKE,st,ixozA) si absolutistit
(HOBBES) a statulusi.
Inconsecenta teoreticii a lul ARISTOT en privire la

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XII. Pedagogia lu Aristot. 247

conceptia educatieI de stat. Cum sustine valoarea edu-

catiei in familie? Desvoltarea mai complectä a in di vi du a-
thtli In fainilie. Conditiile ca educatia in familie sk-s1
producii efectul necesar. Dragostea parinteasek si activi-
tatea pedagogick sistematick. Dol conditil esentiale pea-
tru piirinti ea educatori: pregAtire sau simt pédagogic
d es tu l ti mp pentru ompatia Cu cresterea consecven_
t'A a copiilor Necesitatea socialli a educatorilor speciali.
Nu se poate cultiva individualitatea in scolile publice ?
Cliestia numrtrulul elevilor din o elasa, o chestie peda-
gogicii i financiara'.
VII. Organizarea practick a educatiel, dupk. ARISTOT.
Mal intiI de toate, educatia corpuluI plinft la 5 anI,
clusiv. Scopurile i mijloaeele educatiel. Gimitastica, de-.
seninul, uu pentru c.arieiií. Notiunea e d u ca i ei liberale"
s au general e. Scopurile acestel edueatiI. Complectarea
si Indreptarea cuprinsului notiuni educatie general' in
conceptia moderna. Mu zica si efectele el educationale.
Virtutea superioark, dianoetick,".

I.

AR1STOT (384-322 a Ch.), discipolul divinului

PLATON §i educatorul marelui ALEXANDRU al Ma-
cedoniei, intemeietorul scoaleI peripatetice in A-
tena in care îi profesa principiile plimbindu-se
sub cer liber cu scolaril, in gradinele Lykeion
ARis-ro-r, calauza gitidiril filosofice a omeniril in
tot timpul evulul medift, a practicat arta edu-
catiei in imprejurart exceptional de felicite si a
gindit asupra ei cn un interes tot asa de

www.dacoromanica.ro
 248 Partea I. Istoria pedagogio la ce vecla

$i stralucitul sà profesorde care se deose-

be$te, insa, in unele privinte.
Admite, negresit, ca $i PLATON, ca e du catia
apartine statulnl. Aceasta era, de altminteri, o
ideie care apartinea timpului sail $i natiunif eli-
ne in genere. Nu imparth$e$te insa niel credinta
metaflzica fundamental a maestrului sàfl despre
existenta unef lumi supra sensibile, alcatu-
ite din idet de sine statätoare, niel admiratia exa-
gerata a lui pentru influenta educatoare a
matematicelo r. Ba inca, in practica sa de e-
ducator, de a$a putina consideratie se bucurafi a-
ceste $tiinte, incit pe ALEXANDRU MAKEDON niel
nu l'a invatat de-loe geometrfa, sub cuvint ca din
studiul acesta nu cistigh nimic caracterul °mini;
dar l'a invatat ;3tiinfele naturale, ,$i mal ales, l'a
familiarizat cu poemele lui OMER, fara, a se
teme, ca P LATON, de inriurirea periculoasa a
poetulul.
De sigur, efectul iesit din atingerea unui suflet
tinar cu lumea inchipuita a poezief nu atirna nu-
mat de cuprinsul acelel inchipuiri, ci $i de natura
sufletului, care primeste din toate excitatiile lu-
mii mai cu samà tot ce se potrive$te cu natura
si pornirile sale innascute. Daca tinarul ALEXAN-
N

DRU MAKE;DON nu se despArtia de Eliada lui

OtE i vedelt in ACHILE modelul saii de imi-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia laY Arisiot. 249

tat, e *i pentru-ca in firea viteazulul cuceritor

al OrientaluI triaü apucaturile miniosuluI eroti
al lui oM E R.
De altfel ARISTOT, ca *i PLATON, atit in teorie
cit si in practica educatiel, punea pret mare pe
gimnastieci i inuzied, pe elocuentd, dialecticci po-
liticci. Prin faptul ca lasa departe in umbra ma-
tematicele, ca mijloc de educatie, i insista asu-
pra poeziei, pedagogia Stagiritului prezinta mal
putin caracterul realist i mal hotarit pe acela
al directiel clasic e, in intelesul modem al cuvin-
intrebuintat azIspre denumirea unuia din cu-
rentele principale ale. organizaril invatamintulut

Sistemul saft pedagogic si-1 clade*te ARisTor,

ca *i marele satt maestra, pe o baza sociologica
politica. Omul este o finta sociala. Puterea ce
sta deasupra lui e s ta tu I, care hotare*te functi-
unile i scopurile activitatii sociale. futre modu-
rile de manifestare ale vietiI sociale, este *i e-
ducatia ; ded o teorie complecta a vietiI *i func-
tiet societatil, determinind scopurile sociale
mijloacele pentru realizarea lor, artitind tot ce
contribuie la sanatatea *i bulla stare publica,
trebuie sa trateze. *i despre educatie, despre mij-

www.dacoromanica.ro
250 Partea I. Istoria pedagogid la ce vechi.

loacele de formare a munid §i a cetateanului.

Aa ca teoriile pedagogice fac parte din tiinta.
societatii §i practicarea lor din viata societatii.
Filosofia politica socialit a MI AR1STOT e ca
total teleo1ogic. Societatea, statul, ca stat,
are un scop in activitatea i functia sa. De a-
semenea or-ce finta, in viata sa, i or-ce pro-
fesie sociala deosebitd. Omul, pe HITA scopul
special al profesiunif sale sociale, mal are unul,
ca om.
Care e scopul ultim al statuluf i al indivizi-
lor ce-1 compun, scopul suprem, in fata caruia
toate sint mijloace, i care se cauta pentru sine,
nu ca mijloc pentru altceva mai presus de el ?
Acest scop final e feri cirea. ARISTOT este eu-
demonist. Fericirea e scopul ultim al vietil, al
societatii, al omulu1.
Cum se realizeazd fericirea ? In ce consta ea
pentru individ ? Dupa-ce arata, in Etica sa, toate
ritspunsurile relative la b un ut suprem, lidia, la
cauzele obiective ale fericiril, vila b in el e suprem,
adica la natura psihologica a fericiri1, A R isro-r
se oprqte la parerea ca fe ricirea sta in ac-
tivi ta t e, i anume in functiouarea cele' mal'
malte facultati, care constitue caracteristica pro-
prie a fiintef omene0,1, ca atare. Cact, dupa-cum
fie-cure profesinne specialit exista in vederea u-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia lai Aristot. 251

net anumite functiuni i trAie$te din indeplinirea

scoptilut existentel sale, tot astfel $i omul are
pe ptimint o functiune de indeplinit, ca om, $i
pentru indeplinirea acesteia trebuie desf4uratA,
activitatea unef facultitti proprit, care aduce ca
rezultat fericirea, scopul vietit omeneKi.
Si care este acea functiune proprie omulut,
din activitatea cAreia rezultà, realizarea sco-
pului vietif ?
Functiunile vietit de nutritie, vie tit vegeta-
tive nu pot sg, fie. Acestea nu sint particular
omene$tf, ci sint comune tuturor fiintelor, dect
$i plantelor. A träli numat pent,ru a trA,i nu poate
fi scopul vietil. Das Leb'en ist der G iiter hüohste
nicht, zicea mat tirziu SCHILLER.
Niel s'ensibilitatea nu e ceva specific ome-
nesc. Sensibilitate ail $i animalele. Ca izvor de
fericte, aceasta ar fi tot a$a de jos ea i ani-
malitatea.
Ceea-ce e propriti omulul, trebuie sA tie o facul-
tate superioarA a sufletulut, $i care nu se aflA
in coman la animale, plante $i om. Aceasta e
ratiunea.
In activitatea ratiunif stit malta fericire re-
zervatti, omulut, $i din functiunea acestet facul-
041 ìl iea na$tere virtutea. Virtute i ratinne e
tot una, dupa AR ISTOT. A fi virtuos, e a fi inte-

www.dacoromanica.ro
252 Partea I. Istoria pedagogieY la ce l vechi.

lept, adick a avea ratiunea de caläuz'a in acti-

vitate. Si deci, a fi virtuos e a fi fericit, concluzie
la care ajunge mai tirziu SHAFTESBURY i alti
moraliti modern".
linde intervine ratiunea in functiunile vietil o-
menestl, se naste fericirea. Sufletul are dok fe-
lun de functiuni, unele inferioares en sibilita-
.

tea; altele superioarerati un e a. Cind inter-

vine ratiunea in functiunile sensibilitätil si con-
duce pornirile, supunindu-le ordinei, rezultatul
final si atunci e tot fericirea. Din armonizarea
dorintelor iese o virtute. Dar cea mai inaltà vir-
tute, si deci isvorul cel mai insemnat de ferici-
re, rkmine tot activitatea ratiunii.

Cum se realizeazit tericirea ? Intrebarea se

poate formula acum astfel : cum se obtine vir-
tu t ea. E un dar al nature' ? Se naste omul cu
dinsa ? In cazul acesta, n'ar mai fi nevoie de inter-
venirea nimänui, ca a,jutor si ckläuza pentru a-
tingerea idealulul. A FR ISTOT e de Were ck, vir-
tutea nu e innkscutit ; dar ck natura nu e niel
protivnick el ; din contrà, II prezintit oare-care
puncte de plecare, ce pot servi la nasterea, cres-
terea si formaren virtutil. Deci, germenul vir-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia laY Aristot. 253

tutiiil gasim chiar in natura ; dar pentru des-

voltarea lui, i pentru trecerea WI din stare vir-
tuald in stare actuald, mai trebue ceva: ed u ca-
ti a. Omul devine ceea-ce este, zice marele gin-
ditor, prin natura, deprindere si instructie.
Cele doa din urmit alcatuiesc educaia, care tre-
buie s pregateasca sufietul pentru invataturile
moralitatil".
Iata aratate aci i importanta i cuprinsul edu-
catieI. Edueatia coprinde, in intregimea sa, do a ca-
tegorii de indeletniciri: comunicarea de cunostin-
te, care se adreseaza intelectului, i formarea de-
prinderilor. Iar scopul ultim este mora lita tea.
Care din aceste doa feluri de inritiriri, instruc-
tia si deprinderea, contribue la formarea virtutii ?
Instructia ? Nu. Luminarea inteligentif cu a-
devarurl indrepteazit spre bine numai pe eel in-
zestrati din natura ca porniri morale puterni-
ce. In cazul acesta, instructia moral nu face
decit sä, calauzeasca apucaturile bune innascute
cari cer sa functioneze, ca o trebuinta fireas-
cä a sufletului. Pentru formarea virtutil, insa,
in genere, trebuie de pr i n d er e, care se cistiga,
prin ex e rci tii. Exercitiul schimba puternic fi-
rea oinula, schimbh chiar pe cel carI n'au din
fire porniri hotarite spre bine si asupra carora,
desigur, instructia morala ar raminea fail erect.

www.dacoromanica.ro
254 l'artea I. Istoria pedagogieY la ce 7 vecla.

Teoria luí ARISTOT asupra exercitiului e eh se

poate de intemeiata si de adevarata. El cauta
sa o sustina prin diferite fapte si consideratil.
FA'Arä exercititi, niel talentul nu se fixeaza in desfa-
surarea sa fireasca. Artistul, mesterul, ca sti ajun-
ga artist, mestei, trebuie sä, se formeze prin exer-
citil. Fara exercitit, omit talent ar avea cine-va
la mazica, bunioara, tot nu isbuteste a cinta din
flaut si a deveni flautist. Tot asa si ca virtutea.
O actiune savirsita odata ajuta pe om a face pe
viitor mal usor altit actiune de acelas fel, si
contribue la cristalizarea caracteralul inteun
numit fel. Un act de curaj face pe viitor
capabil pe om de alte fapte curajoase. Cine isf
cumpaneste odata poftele i trebuintele, ajunge
a doa oara mai stapin pe sine, si mal cumpatat.
Astfel se invatà virtutea : prin deprinder e.
In acelas sens vorbia HAMLET mainel sale 1);
Abtine-te in noaptea aceasta : asta iti va da
un fel de ajutor, ca sä indurf mat usor absti-
nenta de miine ; cea urmatoare va fi si mat a-
para. ; caci: obiceiul poate sa prefaca aproape
urmele naturel »
IV.
Formarea tinerimil este o afacere a statului",
afirma i ARis-roT, dupà magistral stta PLATON
1). Actul III, Scena IV.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia Aristot. 255

Si statul trebuie sä se ocupe cu tot seriosul de

aceasta sarcina, cad' cele maï bune leg' nu fo-
losesc nimic, data cetatenil nu sint educati mo-
ral $i intelectual". lar scopul educatiei este
faca ratiunea a domni peste simturf", adica
virtutea.
Complect formulat scopul educatiei, dupä, A-
Ris-ror, este : a recunoaste frumosul, a invata
tot ce este necesar si folositor $i a face ratiu-
nea sit domneasca peste siniturr. Dar partea in-
tija a scopului, sa nu se lea in inteles par si
exclusiv estetic. In termenul $i in notiunea
frumosului." la G-recY intra $i nota practica,
nota etica.
Statul, avind sarcina educatiel, trebuie sit in-
grijeasca de formarea virtutilor, pentru realiza-
rea fericirif tutulor: Dar conditiile virtutilor
sint : dispositia naturala, exercitiul $i instructia.
Dec' statul va cauta sa recurgä, la mijloacele
necesare pentru asigurarea tuturor acestor con-
earl' se reduc la doh' fac torul in nits cut
$i educatia.
Sa asigure conditia factoruluI innciscztt ? Ce pu-
ter! discretionare se vor acorda statului pentru
acest scop ? S'ar parea ca, in privinta asta, nu
vom gasi debe la AR1STOT un rigorism de stat
mat sial) decit al 10 PLATON. Asa ar fi, daca

www.dacoromanica.ro
256 Partea I. Istoria pedagogiel la eel" vecla.

AR1STOT ar fi tras, pina la sfirsit, toate conse-

cueutele gindiril sale esentiale. Dar, fie din lip-
s& de curaj intelectual, fie din o prudenta prac-
tica de care nu se ingrijain sborul sat, genia-
lul sal maestruARISTOT face traditief si asa
zisulul bun simt" niste concesil, earl distrug u-
nitatea logica a sistemuluI si ji due la insecuente
si contrazicerl.

In adevar, sa vedem cum da el statului pute_

rea de a se ingriji de cele trel conditil ale virtu-
: deprinderea, instructia si dispositia naturala ?
Ca statul sa asigure de mai inainte dispositif
naturale bune, ca sa infiuenteze asupra factoru-
luI innaseut, trebnie sa se amestece in chiar con-
ditiile de procreare a omulul. Alegerea genito-
rilor, alcatuirea castitoriilor, reglementarea im-
perecherilor, fixarea virstel permise pentru pro-
creatie, hotarirea numärulul copiilor, etc., toate
atirna de interesele si vointa statului. Statul
exercita, in fundamentala ordine a progenerarii
umane, aceeasi functie, pentru propasirea rasel,
ca si zootechnical pentru imbunatatirea raselor
animale. Statul are si dreptul si datoria sa in-
grijeasca de perfectionarea neamuluf omenese.
ARISTOT fixeaza celor doa sexe virsta la care
pot incheia imperecherea casatoriel : 18 anI pen-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia lui Aristot. 257

tru femeie, 37 pentru bArbat ; mal de vreme de

aceastd virstd, copia ndscuti n-ar fi sdnatosI,
precum si maI tirziti de 53 ani.
Numdrul copiilor trebuie asemenea sa fie
botara duph interesele statulta. Cei conceputi
peste nurndr sa fie nimicit1 prin avort legal. Le-
giuitorul sh nu se uite la simpatiile inguste
si la skibiciunile firestl ale pdrintilor fatd de
copiiI lor, ci la scopul ultim al fericirli. Copii1
nestindtosl sh se suprime : .H«rt sein" al lui
NIETZSCHE ridicat la indltimea nnuI principiti
de stat.

Pind aci parca AR1STOT ar mentine ideia ab-

solutistd a statulul platonian. Atotputernicia
Leviathanulul aristotelic se amestecd tot asa
de intim in viata privatd a familieI si a in-
dividuluT.
Dar, ciad vine vorba sa aplice principiile a-
cestea In practich, sh orgauizeze si sd pulid in
lucrare mecanismul real al educatlel, STAGIRITUL
se abate dela calea indicatit in premisele fun-
damentale. Dupd-ce preciseazd pind si ce ali-
mente sd se dea copiilor : laptele este cea
mal burla si naturald brand," ; dupa-ce prescrie
cum trebuie a-1 obisnui cu frigul, spre a-1 intdri,
decreteazh apoi cà, pind la 7 anl, copilul sà pri-
17

www.dacoromanica.ro
258 Partea I. Istaria pedagogieY la ce i vecla,

measca' educatia in famil ie. i imparte grija

cresteril copiilor intre mama si tata : mama sti
vaza de hrana si ingrijirea copiluluI, iar tata de
instructia i educatia
Concesia Matta familiel ridicà In picioare un
alt principiti, care contrazice pe ce! d'intiï. AR ts-
Tor nu cauta sa le pupa de acord. Si, dela
ele singure, nu se impaca impreuna. Ori prin-
cipiul educatieI de st at, ea toate urmitrile
trase din atotputernicia statuluI in materie de
educatie ; orl principiul ea familia si gruparile
sat" corporatiile sociale, in nanntrul statulul,
MIA dreptul i datoria educatiel. A le admite
pe amindoa, este a le Mica pe rind, dud pe unul
cind pe altul, in practica', ; iar, din punct de ve-
dere teoretic, a cadea mereti In inconsecuente
logice si a nu sti nicIodatä, dupa, care norma
criteriti sà te pronuntI in chestil de principil
si in cazan l determinate din viata i evolutia so-
cialg. Cad, dacá lasI familiel sarcina de a in-
deplini, in materie de educatie, un program a-
numit de studil, hotarit din autoritate de stat,
ai distrus autonomia Propria zisa a familiei
a corporatiel or-care, insaxcinate cu opera de e-
ducatie ; iar, dad, lavi familiile si corporatiile
de capul lor, sá lucreze in cimpul educatiel in-
dependent ea totul de principiile i tendintele

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII Pedagogia lai .Arisiot. 259

generale ale statului, nimicesti ideia autonomie"

si autoritatil statului, si ridicl alaturea si poate
chiar d'asupra lui, altà autoritate ; creezi stat sat"
state in stat.
Cele doA principil sint deci inconciliabile, si
toate inconsecuentele teoretice, precum si nea-
junsurile practice decurg deacolo, cà sint amin-
dott in functie socialA in acelas timp. Totusi, se
poate intrevedea o directie unitara in mersul lu-
crurilor. Fära a impArtAsi ideia lui HEGEL des-
pre panlogisrnul universal, se pare cA, natura pro-
cedeaza in mod logic, scoate concluzii in mod
practic, prin evolutia sa, din niste premise ex-
perimentate in imprejurari anterioare, si elimi-
neaza treptat pe unul din cele doa principil
antagoniste, dind treptat ascendent si stäpinire
dreptului social si general asupra celui indivi-
dual si particular.

V.

Pentru-ce azi procesul acesta pare a intimpi-

na mal multa rezistentA constienta decit in ve-
chime ?
In constiinta sufletului modern pare, in ade-
vAr, pentru cel mai multi, stranie ideia interve-
niril statulul In viata si actiunile particulare ale

www.dacoromanica.ro
260 Partea I. Istoria pedagogid la ed vechi.

indivizilor, ba unit o considera contrail propa-

*it morale $i sociale. Pentru-ce ? Ce schimbarf
a suferit sufletul omenesc, in evolutia social,
ca s priveasca mat nefavorabil o ideie, ce se
parea a$a de naturalä, in vechirne ?
Intre alte cauze, doà experiente istorice in-
semnate aft contribuit la desvoltarea individuali-
tatilor de sine statä'toare, desfacute din strin-
sa legatura organica a statulut antic.
ivIal întii insu$I felu 1 statulut modern, spre
deosebire bunioara de cel grec. Statul grec se
reducea, ca dimensit la un oras, la o cetate. Pe
o palma de pamint, cit Grecia veche, se ridicati
$i traiatt aproape atitea state cite orase. Cetti-
tenif unut stat grec, ca cel spartan satt atenean,
se cunosteati mat' totl "mil cu altit, personal $i
pe nume. Intr-o astfel de cetate", opinia pu-
blica e tirana. Omul nu se poate mica in voie
$i de capul lui, färä tirea si apretiarea con-
cetatenilor". Or-ce pas e vazut, cunoscut, dis-
cutat. Omul uu-$I apartine luI, ci comunitatif,
legilor, obiceiurilor, datinelor. Individualitatea
lui se $terge $i se perde in supunerea la regula
generala de viatit, pe care MI aä primit-o din
ca o lege flreasel..
Ne putem face o ideie aproximativa de aceasta
tiranie a statulul grec, gindinclu-ne la viata o-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia lui Aristot. 261

raselor noastre de provincie, unde personalitAtile

Cu greti isbutesc a se emancipa, chiar azI, de
jugul obiceittrilor locale, de trebuinta de a par-
ticipa la felul vietif obstesti, manifestate in a-
numite petreceri, preocupArt, credinte, impuse si
apArate Cu rigoare de gura ltunit". Mult
liber in miscArile sale se simte omul in orasele
mart Locuitoril aceleias1 case adesea nu se
cunosc intre dinsif, in tot cazul trAiesc ca strA-
int unif de altit ; nu-si tin socotealA de ce fac,
ce gindesc, de unde vin, cind se'ntorc, cind se
scoalA, ce mAnincA, de ce nu se'nsoarA, cite rin-
duri de haine al, etc. Doar in pArtile marginase
ale orasulul, in mahalale", mai poate comuni-
tatea socialA sA punA astf el de stApinire pe mis-
carne individuluI. MA gindesc la mahalalele
Bucurestilor, unde, de altfel, o mahala nu cu-
noaste pe alta. In marile capitale europene
individul e si mal gren de cuprins in lanturile
spiritului comunal.
SA punem, in local cetAtit moderne mari, s t a-
tul modem ma re, si se va vedea si maI usor
cum se immultesc imprejurArile ce favorizeazA
emanoiparea i desvoltarea individualitAtit.

Aceasta insa ar explica, poate, numat pentru-

ce ar fi mal grett azf ca statul sA tina in mii-

www.dacoromanica.ro
 262 Partea I. Istoria pedagogid la cei vecla.

nile sale tot asa de strins multirnea cetatenilor

sal, ca si statul antic. Dar de-ce ideia" iuter-
veniril statulul in viata particulara desteapta a-
tita repulsie ? Negresit si din cauza neplaceril
ce resimte o personalitate, deja desvoltatit,
cind i se restringe sfera libertatif sale. Dar si
din alta cauza.
In statul antic mic domnia, ca si In orasele
miel de provincie, publicul, poporul, puterea re-
lativ anonima si impersonalä, democratia. In
statul modern mare puterea s'a concentrat, la in-
ceput, de regula., in miinile unef persoane, unul
monarh. Constiinta acestef situatil istorice s-a
esprimat in formula lui Lunovic xiv, Regele-Soa-
re al Frantel : L'état c'est moi."
Capriciul si tirania anonima si impersonala a
tutulor, si a nimand in parte, sint desigur mal
suportabile decit ale unuI anumit muritor. Dem-
nitatea omeneasca nu se simte calcata in mili-
dria sa, cind e lovita de o forta oarba, obiec-
tiva, fatala, ca natura.
Qontopirea autoritatil statulul- cu a unul sin-
gar om a Wat sa ramina, multa vreme, in spirit,
confundata ideia intervenirii statuld cu ameste-
cul vointiI personale si arbitrare a unid orn in
afacerile de familie si particulare ale celorlaltl
oamenl. i aceasta confuzie isi produse efectul

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedayogia lai Aristot. 263

sail de repulsie chiar $i dupa-ce, in locul voin-

te' monarhulul absolut, s'a pus 1 e g ea, ca espre-
sie iinpersonala a vointel tuturor, a tarii.
Desigur ca, treptat cu adaptarea spiritelor la
noua forma de guvern representativ $i constituti-
cual, $i treptat cu normalizarea cinstita $i sincera
a functionarii acestul regim de guvernamint, re-
pulsia pentru intervenirea statulul in reglemen-
tarea vietil individuale va scadea, mal ales fata
$i cu propa$irea neintrerupta a sentimentulul
solidaritatii omene$ti in alcatuirea organismuld
social ; i teoria, care reduce rolul statulul la
acela de simplu supraveghetor de ordine" al
membrilor sal, nu'$11 va mal avea poate atit de
mult ratiunea de a fi.

A doa esperienta istorica, prin care a trecut

sufletul modern $i a inlesnit evolutia
alitatii, este cr e$tinismul.
Religia la Greci $i la alte popoare antice era
o afacere de stat ; cultul, o functiune publica.
Cine nu m'Altea sacrificil, jignia vointa colectiva.,
se rasvratia incontra legilor, ofensa fati$ socie-
tatea $i statul. Cum sa se gindeasca omul,
din ce necesitate, sa-$1 iea rolul de batjocoritor
public al cetätil sale ?
Apare in istorie religia cretina $i; pentru in-

www.dacoromanica.ro
264 Partea I. Istoria pedagogia la ea, veda.

tija oara, se rupe legatura dintre constiinta in-

dividuala i legile pozitive ale statului. Cresa-
nismul, in afara de stat si pe d'asupra lui, zi-
deste o nona comunitate sufleteasca j'are oameni,
o cetate ideaTa d'asupro cetatilor pamintesti, un
stat intemeiat pe iubirea si fratia universala, im-
paratia cerurilor.
Or-ce om, deosebit si indiferent de legaturile
lui de cetatenie catre vre-o stapinire, poate sä
aspire si sä faca parte din marea, sublima, ce-
reasca imparatie ideala a credintei, iubirii, spe-
rontei. Da. Cezarului ce-i al Cezarului si lui
ce-I al lui D-zeti". Dar ceca-ce se cerca
sä se dea lui D-zeti, se lua din ce se (ladea ina-
inte tot Cezarultti, statului. Individul isi deli-
mita astfel opera personalitatii sale in contra au-
toritatii statuluf, luindu-si dreptul credintei sale
libere, afirmindu-si neatirnarea constiintei sale
intime de or-ce putere din afara.

Astfel s-a facut ca putinta teoria social-politi-

ea, formalota, de LOCKE §I SPINOZA, CA, statului ar
partin mime a c tele cetatenilor ; ideile i cre-
dintele sint de domeniul sacra si inabordabil al
constiintei individuale.
Unita ca inriurirea sufleteasca a esperientei
statultd mare si personal despotic, cucerirea

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia led Aristot. 265

constiintei libere, datoritä crestinismului, a inta-

rit sentimentul individualitatii in suiletul mo-
dern si a marit aversiunea fata cu ideia inter-
venirii statului pentru reglementarea vietii in-
dividuale in societate.
Totusi, inca dela inceputul evulul modern, alit-
turea en conceptia teoretica a statului liberal,
care reduce rolul autoritätii numai la a pazi pe
indivizl sa nu's" faca ran unit' altora, s-a ivit
conceptia absolutista, formulata de HOBBES,
care da statului dreptul de a regula, pia, in a-
mänuntimi, raporturile dintre indivizi, in scopul
de a realiza cea mai mare cantitate de fericire
a celor mai multi, si in interesul unei mai regu-
late si normale evolutil sociale.
mersul lucrurilor se face in directia a-
cestei idel. Statul se intereseaza de educatie,
de igiena publica, de cal de comunie,atie, de
industrie, comert i agricultura, de asistenta pu-
blica : face ospicii pentru batrinl, pentru bol-
navi, se amesteca in tocmelele dintre proprietarf
tarani, immalteste si perfectioneaza mijloacele
de relatie intre cetäteni prin telegraf, telefon,
posta, etc.
Astfel se observa adesea o contrazicere intre
teoria, ce domneste azI asupra statulul, si evolu-
tia reall a functiunii statului.

www.dacoromanica.ro
266 Partea I. Istoria pedagogiei la ceY vechi.

VI.

E si mal isbitoare contrazicerea, ciad se con-

stata in conceptia aceluiasi ginditor despre stat.
In ARISTOT, care crede necesar sä tacit con-
cesil realitatii, cautind sa justifice unele proce-
dari de fapt ale timpului san, gasim paren .' con-
tradictorii chiar in acelas capitol. Pe deoparte
sustine ca educatia trebuie sa fie egala pentru
toti si sa fie facuta de stat, de oare-ce iniluenta
paterna e mai slaba decit a statulul; apoi, mai
jos, in acelas capitol, spune ca ceea-ce nu poate
legea, va face familia, si ca ceea-ce nu se in-
deplineste de stat, se va indeplini destul de bine
de familie. Pentru ce ? Pe ce isi intemeiaza a-
ceasta' credinta ? Pe cuvintul cA : parintele
inbeste copiii, si iubirea dicteaza mijloacele ra-
tionale de educatie !
Pe aceasta cale, AR.ISTOT merge chiar departe.
Cercetind conditiile educatiei in famine, if des-
copera calitati superioare ; hare altele, aceea ca
poate studia de aproape pornirile particulare ale
individualitath copiilor si starui asupra ion, mat
malt decit educatia colectiva de stat.

Incontestabil, aceasta e o justa observatie.

Individualitatea ur patea fi mat bine cunos-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia liti Aristot. 267

cut, inteleasa si influentata in familie. Dar, daca

de fapt e mat bine patrunsa in tainele ei psiho-
logice si mat rational condusa, aceasta e alta
chestiune, si atirnti, de imprejurari. Chid parintif
sint inzestrati ca tact psihologic si talent peda-
gogic, nu mal incape indoiala c resultatul influ-
entei lor asnpra copiilor va fi superior, ca pro-
dus educational. Dar simpla iubire pä,rinteasca
nu le va harazi, ca prin farmec, aceste daruri.
Dragostea adesea orbeste pe parinte si-1 face sa
nu vaza defectele copiilor, or, ce e i mai
sa le vaza ca niste calitati. In privinta mijloa-
celor de infiuentare, dragostea sfatueste mat de-
graba rasfatul, alintarea, indeplinirea tutulor
poftelor si capriciilor copiluluï. i asta e mijlo-
cal cel mai sigur de a-i strica" si a sadi in
sufletul lor cauza nefericirif loi viitoare.
Dar, deosebit de aceasta, un pàrinte, orcit de
escelent pedagog ar fi, sat ar putea fi, ca
poata ajunge la scopul sarcinei sale, ii trebuie
ceva : timp de inriurire sistematica si per-
manenta asupra copilului. In cite cazuri se in-
deplinesc aceste do a conditii : ca pärintele sa fie
si educator capabil i sit aiba i destul timp dis-
ponibil, spre a se ocupa de educatia copiilor sal
Mai nicl-odatti, saü excesiv de rar.
Din cauza aceasta, societatea organizatti a re-

www.dacoromanica.ro
268 Partea I Istoria pedayogiet la cei veda.

curs la mijlocul de a incredinta educatia copiilor

In grija permanentA a unor oameni fAcuti safi
pregátitl special pentru functiunea aceasta. Pro-
fesoril, educatorii publicI, orientati i exercitatl
In arta pedagogicA, servesc astfel de organe so-
ciale ale educatiel.
Sh fie exclusA oare, in acest sistem, putinta
de a culloa0e individualitatea si de a exercita
asupra ei o inriurire anumita ? Aceasta atirnA
de numArul elevilor unel clase, mal ales in coa-
lele de copil mici. In genere numArul elevilor
trebuie sa stea in raport invers cu virsta.
Dar chestia aceasta se desleagA, in practica,
adesea IIU dupA cerintele educatiel, ci dupA im-
prejurArile economice ale statului. Din chestie
pedagogicA, devine financiarA.

VII.
SA revenim la sistemul de educatie al luí A-
Risror spre a'l complecta.
,De oare-ce corpul omului e in finta inainte
de suflet, trebuie asemenea sa ne ingrijim de
dinsul mal intii". Asttel, pinA la cinci ani, numai
jocuri, iniFAri libere, exercitii fizice, iatA ce tre-
buie copilulul. Dela eh-id ani inainte e timpul sA ne
ocupan de sAdirea virtutilor. Virtutea inferioarb

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia lui Aristot. 269

cumpatarea, armonizarea si disciplinarea place-

rilor si poftelor (virtutea eticci"), va putea in-
cepe si mal de timpuriii, negresit mi in mod te-
oretic, ci prin deprindere ; virtutea mal superi-
oara (idianoetica"), prevederea, dela seapte allí in
sus tot, in mod practic.

ARis-ro-r imparte vieata omulul in perioade de

cite 7 ant, dind fie-caref perioade o lucrare a-
numita. In primif sapte auï copilul 'Amine in fa-
milie. In a doa si a treia perioda, ping, la 21
anI, primeste educatia i instructia si afara din
familie.
In ultima perioada se (la instructia superioa-
ra. Carl sint mijloacele acestel instructil ? AR1S-
TOT nu le spune. Dar se intreaba (in Politica
lui, cartea 7-8) : cari vor fi s co purile mal im-
mediate ale educatiel si mijloacele el ?
Scopul mal immediat este a da tinerimil cba,-
ce este folositor si virtutile : cumpatarea, in-
telepciunea, prevederea. Asupra curajuluf
nu insista.
Mijloacele ? Pentru virtute, am spus deja: d e-
prinderea. Din fraged.a copilarie, prin exerci-
tifi, din practica nu din invataturl teoretice,
va implinta stapinirea de sine.
In ce priveste educatia mai departe, si cultu-

www.dacoromanica.ro
270 Partea I Istoria pedagogieY la ce Y vechY.

ra complecta, a omuluf : scrierea, citirea, ginizzas-

tica, muzica, poezia, ritmica, deseninni sau pictura.
De gimnaRticd, AR1STOT zice ca. e necesarg, si
nicf nu ma:I e nevoie a-I demonstra insemngtatea
Se raporteaza" la convingerea intinsa si generalg
a timpulul. Ba citeodatä cautg, para. a maf po-
toli putin pornirile neamuluf saii -ctitre exercitil
corporale, earl', la Beotienf desfigureaza omul, lar
la Spartani Il fac feroce. Observg ca. curajul nu
sta. in cruzime si ferocitate, ci in blindetea
sprijinita pe puterea leuluf.
Despre desenzn, ca si despre celelalte ramurl
ale artef, spune ca, nu trebue sa. se invete numat
In vederea une cariere speciale.

Se pane astfel inceputal unel notiunI, care cu

timpul s'a desvoltat, si-a luat diferite numirf
notiunea culture' liberale" sau generale, in
punere ca cea profesionalit. Liberalà" s'a nu-
mit din comparare cu invgatura ce se da oame-
nilor ne-liberl, robilor. Acestia trebuiati sa. cu-
noasca. o meserie, spre a fi maf de folos stApi-
nilor. Sttipinif aveati nevoie de indeletnicirf peu-
tru ocuparea timpulul liber, de care dispuneaii,
nu pentru folos, nu pentru vre-un cistig. Decf
cultura lor generala., sail, dupa. terminologia ve-
che, liberalà, avea doa scopurf :

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedayogia lai Aristot. 271

al: face capabill s inteleaga si sk guste

productiile diferitelor arte ;
sä le dea mijlocul de a-sI ocupa, cu acele
destoinicit estetice, timpul liber al vietiI lor libere.
Numai sclavului II este dat a munci pentru
vieatä. Liberul, care transforrnd cultura In mijloc
mercantil de cistig, devine sclav. Cultura gene-
ralä are de scop numal sk desvolte facul-
tätile i sa ne orienteze in arte si stiinte,
sä le aprofundeze pentru aplicarea i folosirea
lor in vieata.
Li c e el.e noastre nu urmä.resc acelas scop ? Nu
functioneaza dupä, aceiasl normä finalä ? Cel pu-
tin Green vechi aveati robif, cari munciati pen-
tru altil, ca sä lase stapiuitorilor patina de a
träi nu din mind, si de a nu munci spre a träi,
ci sä se delecteze de existentd, in farmecul ce
räspindesc muzele asupra vietel libere de or-ce
grije. AzI robul a dispärut si munca a devenit
o datorie pentru totl si o onoare. Cultura
generalä trebuie sá aibä de scop a destepta in
fie-care aptitudinile speciale pentru o activitate
profesionalä oare-care. Cunostintele i orientä-
rile generale in toate ramurile din programul
invätämintulut secundar, trebniesc astfel predate,
ca sá trezeaseä in fie-care puterile vil, cu
l'a inzestrat natura, spre a servi in vieata so-

www.dacoromanica.ro
272 Partea I. Istoria pedagogiei la ce veda

ciala de organ special si diferentiat al propasi-

rel obstestI. Pe 1111g a cultura generalit si o dat
cu ea si prin ea, siti pregateascä i sa se adap-
teze sufletele la viata practica si la aspiratiile
ef ideale.
E chestie nu numaf de program, ci mal mult
de metoda, si, mai presus de toate, de spiritul
dominant si conductor in intreaga functionare
a mecanismuluf scolar. Toate fortele didactice
trebuiesc indreptate constient spre aceiasl tinta'
clara : aplicarea cunostintelor solide la proble-
mele si trebuintele vietei sociale de azI, desvol-
tarea simtultil real al practicitatii si desvol-
tarea sentimentuluf ce da constiinta puterif
lui asupra naturel, prin stiinta.
Cine iese din norrnele complecte ale vietil mo-
derne si se margineste numal la cultura gene-
rala de integrare sociala, fara cea specialá, de
diferentiare, care-1 face destoinic a munci in o
directie anumita, pe terenul intins al vietif, de-
genereazd spre faza existentelor p arazitare in
complexul organismului social.
Cultura generala si o meserie speciala,
jata formula moderna a vietil complecte si e-
chilibrate.

Muzica are, si dupa ARISTOT mare inriurire

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIII. Pedagogia lai Aristot. 273

asura sufletului si un rol educativ insemnat.

In fie-care fel de ritm se distinge o influenta.
anumita. Un ritm aduce sufietului melancolie,
altul dà curaj, altul moleseste. Ritmul frigian
entusiasmeaza ; cel donan calmeaza. Pe acesta
recomanda, in special, Ams-ro-r. Prin repetire
esercitil, sentimentul desteptat de un anumit
ritm muzical, da sufletulul dispositia relativ per-
manenta a caracterulul. Tata de ce muzica devine
mijloc de educatie i pentru ce in special modul
doric poate duce la 'filistea stapiniril de sine,
adicá, la virtutea etica.

Cit despre virtutea superioara a inteligentel,

virtutea dianoetica", ARisTor o considera ca
un scop dará, din tinta directa a educatorultil.
Ea rezulta din combinarea totala a cunostinte-
lor variate si a esperientelor de tot, felul, si nu
se cistiga decit tirzitt in vieata, dupa-ce opera
propriu zisit a educatiel inceteaza si incepe ap-
Iicatia el multipla la cazurile concrete, neprevá-
zute, ale vietel, in perioada de desvoltare si de
functionare a ratiunil. Educatorul pune numal de
departe si t'Apoca temelia acestei virtutl, care
se naste, la timpul s'al', din normala activitate a
ratiunii, sub forma de prudenta i intelepciune.
ls

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV.
EDUCATIA LA ROMA(

Trebne amintitacaracteristicageniuluI roman

pentru intelegerea i explicarea sistemuluI de educatie
la Romani. TreI note caracteristice esentiale 1) Disposi-
Or positive practice. 2). Cultura de imprumut
sub influenta geniuluI grec. 3). Caraeterul cosnropolit;
inchegarea notiunii humanitas."
Manifestiírile geninlui praetic al Romanilor.
cAT0N, reprezentantid spiritultif roman. Ce cunotitinte ar
merita 86 fie cunoscute, dupii el. D reptu 1, a grieul tura
medicina, istoria nationalk tiinta ritsboinluf,
Scopul i rolul practie al acestora. Invatarea mate ma-
ticilor, tot din punctul de vedere al practicitiltii. A-
seminea studiul a s tro no miei. Respingerea muziceI
ca ne potrivita Cu dernnitateatii gravitatea omului serios.
In ce limite si conditi1 e ingAduitil cunoaterea literatu-
rei
Matematica privitA ca mijloc de exercitare a
spirituluI in argumentare, folositoare after de a convin-
ge, elocventel. (QurprrimAN). Filosofia interesana din
punctul de vedere al folosuluI practic, pentru retoric5,
drept,
Retorica i gramatiea. Fireasca desvoltare
a tiintel oratorieI la Romani. Faptul surprinAtor,
gramatica, dei tiinUi abstractk pasioneazA, spiritul
oamenilor culti, la Romani, explicabil prin caracterul.

www.dacoromanica.ro
 l'relegerea XIV. Educalia la Romala. 275

de fin p r u in u t al culturei romane. Nevoia de a inviita

sistematic o limbit streinä pentru insusirea culturei de-
pase In eaoriginea stiintei gramaticale. Grecomania'la
Romani, fenomen istoric comparaba cu galomania Eu-
ropei moderne. Invkarea limbei streine, inainte de cea
materna.
V. Cieniul autoclidactic i compilativ, desvoltat
din earacterul derivat al culturei romane. Polimatia la
Roinani. Deosebirea ei de cea gàsit la Greci.

I.
Pentru intelegerea educatiei la Romani, e
necesar i interesant sa schitam, in trasaturi ge-
nerale, caracteristica proprie a geniului a-
cestui popor. Din pornirile i dispositiile adiad'
ale uaturel etnice decurg,ca niste concluzii
cesare din premise neclintite, toate manitestari-
le culturale i creatiile spirituale ale unui po-
por. Spiritul ce a domnit in coli1e Romanilor,
in educatia lor practica, i in pedagogia teore-
tica, in aspiratiile lor catre ideal, e conditionat
de caracterul sufletesc i de trebuintele lor cul-
turale, in legatura cu imprejurarile istorice ale
evolutiei omenesti. Cunoscind acel caracter si a-
cele imprejurari, determinara i intelegem direc-
tia in care se misca sistemul de invatamint .51
de edacatie la Romani. Faptele istorice particu-
lare, prirnesc lumina esplicaril cauzale din fixa-

www.dacoromanica.ro
'276 Partea I. Istoria pedagogieY la ce, vecla

rea principiilor, cari au lucrat, ca tendinte ge-

netice, la incoltirea i desfas,urarea lor.

'fret note esentiale meritA sa se insemneze, ca

puncte de plecare in caraeterizarea generala a
culturei i locului istoric al geniulllt roman.
Poporul roman s-a aratat ell un caracter
eminamente pr ac tic i pozitiv, In opunere cu
dispoziiile estetice i ideal artistice ale geniulut
grec. Din aceasth pornire adinca a firii romane,
ist vor ha na0ere §i esplieare toate productiile
manifestArile mat particulare i originale ale
spiritului roman, in special coprinsul i directia
activitAtii lui pedagogice.
A doa nota caracteristicti., in vista intelec-
tuala a Romanilor, e ca cultura lor nu a tost,
ca cultura greaca, bunioarà, un product organic
spontan al geniuldi propriti, ci imp r u mu tata
din productiile altui spirit. Cultura romana a
fost, in genere, un reflex al inteligentel eline a-
runcat asupra inteligentef romane. In sistemul
istoric al civilizatiei omene0i, spiritul roman joadi.
rolul de satelit intelectual al geniului grec. Pe-
chid geniul grec strAluce0e prin sine, din lumi-
na sa proprie, civilizatia Romanilor prime0e lu-
mina i vieata dela a,cest soare al culturef eu-
ropene. Caracterul el: de civilizatie de i in pr umut

www.dacoromanica.ro
 Preleyerea XIV. lidelealia la Romant. 977

prezinta insuOrf i ne-ajunsuri cari se resfring

asemenea asupra coprinsulul i directiel ce iea
teoria i practica educatiei.
3). Alta nota, de o importanta culturalál uni-
versala, este ca, pentrn prima °ara in istoria o-
me.nirif, la Romani se incheaga i apare notirmea
cosmopolitismului iumanitatii olasteti.
Ne aducen' aminte cum Grecul, in esclusivismul
kit etnologic cultural, considera ca barbare" pe
toate popoarele ce nu vorbian limba lui. Ideea
de om", iii intelesul strict i complect al cu-
yintulul, parca' munal Ini ii apartinea, ca un a-
ponaj particular al luf. De altminteri, maI fie-
care popor se considera pe sine ca singurul demn
de a fi.5;i represinta umanitarea ca atare. Notiu-
nile de om" si omenire" formasera evolutia
lor fireasca desavir;sita. In mintea fie-carul po-
por se injghebaserit din notele particulare pro-
Ni] aceita popor ; experienta istorica a contopi-
rii ideilor in o unible, care sit tearga
sa elimineze notele particulare limitative de deo-
sebire intre ele, nu se facuse inca. Notele co-
mune, constitutive ale omenirii in genere, nu
e;isera in relief cu precizie.
Procesul acesta psihologic al intunecarii parti-
cularului prin intarirea notelor comune, pentru al-
catuirea 110tillilit umanitatii", s'a sähririt in isto-

www.dacoromanica.ro
278 Partea I. Istoria pedagogid la al' vechi.

rie mal hotarit prin si la Romani. Spiritul, care a

el aborat aceastA ideie, va infatisa, desigur, iii desfä-
surarile lui culturale, insusiri, ce se vor manifesta
destul de limpede in directia si coprinsul miscArit
sale pedagogice, atit in teorie cit si in practica.
SA vedem mal de aproape, si in parte, fie-care
din accste trei caracteristice ale spiritului si cul-
turei romane.

G-eniul practic al Romanilor nu se vede in-

tiparit numai pe operele de importantA utilitara
evidenta, cum ar fi drumurile lor, atit de solide;
podurile, atit de maestru cladite ; monumentele
lor arhitectonice, atit de durabile ; apeductele
si atitea lticrAri insemnate de utilitate practica;
ci se vede ciar in toate manifestarile spiritului,
chiar in acele productii de un caracter mal ide-
al, ce aù incoltit, si tul intiorit in atmosfera
turalA a geniului roman, ca niste emanatii spi-
rituale ale lui : toate se caracterizeaza prin con-
vergenta lor cAtre utilitatea practica, tòate
tintesc catre multumirea unor trebuinte vitale,
oil se conditioneazA si se orienteazA dupà a-
cest scop.
Acest spirit si aceastA tendinta generala

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV. Educatia la Romani 279

pozitivitate, care alcatueste legatura de mike,

principiul organic de sistemizare al tutulor pro-
ductiilor si manifestarilor culturale ale poporu-
lilt roman, se constatti mai lamurit la acele in-
teligente, carí aft reprezentat directiile ideale
ale timpulni.
CATON Censorul" e considerat ca quintesen-
ta geniului roman in una din fazele epocei re-
publicane. Spirit practic si conservator, tinind la
formulele traditionale ale vietii romane, el rezu-
ma in sine nu numai caracteristica i tendinta
de conservare a geniului roman, dar si cultura
intreagA a timpului Wt. Era o minte enciclope-
did,. Dupa spusa Jut cicERoN, citise si asi-
milase tot ce se scrisese pinit la el, si insusi a
scris despre multe si de toate. In eruditia luI ec-
lectica, se condusese dupA;criteriul selectiv al prac-
ticitatii. Cetise, ii asimilase si scrisese, negre-
sit, numai ce credea el ca meritti sit se cunoasca,
pentru folosul ce aduce omulul in viealA. Sim-
bolizeaza caracterul geniulut roman.
intrebarn dar, ce cunostinte crede el ca
merita sa fie stiute i raspindite? Ce stiinte ar
merita sá fie invatate in fine de or-ce Roman ?
Cate ar fi coprinsul prograinului de studii dupa
CATON ?
Waspunsul il extragem din Origines. Drep tul,

www.dacoromanica.ro
280 Parea I. Istoria pedagogiei la cei veda.

agricultura, medicina, istorianationalti si

stiint a räsboiului, iatä, ce merità si trebuie
sä stie un Roman.
Intentia si rolul practie al acestor stiinte este
usor de invederat. Popor de agricultort si de
rAsboinici, ale cäror cdpetenii minuiati deopotri-
vä plugul si spada, trebuia sä se indrepteze cit-
tre stiintele carl luminafl preocupatiile lor domi-
nante. Dacä se dä, incà dela inceput, importan-
mare istoriel, aceasta se face ca mijloc de
intärire nationalä in lupta neintrerupta ca cele-
lalte nearnuri. Instinctul de conservare, intins
pina, la forma de instinct de dominatie, insufla,
si cultul amintirilor istorice si culta' apuchturi-
lor räsboinice. Stápinirea lumii, simtitä ca o tre-
buintä salleteascA, fAcea parca' parte din condi-
tiile organice de existentä a firif romane. Se
considera ca menirea naturalä a poporului roman.
Tu reyere imperio populos, Romane, memento
dicta constiinta etnicá, prin glasul poetului na-
tional. viRG1L esprima astfel legea pornirilor ca-
racteristice ale poporului
dreptul era fatal sä se desvolte, ca o con-
ditie fireasca, de cirmuire a omeniril, ca un mij-
loc de ordine in baosul popoarelor invälmäsite,
cärora spada romank le-a Wat legliturile de co-
eziune si de organizare, le-a sfärtimat legea. A

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV. Educaga la Bomani. 281

cunoaste si studia dreptul, era pentru poporul

roman tot asa de necesar, ca si minuirea viteazä
si isteatà a armelor. Cu arma ucidea, ca dreptul
asimila prada in fiinta sa colectivä idealtt. Stu-
diul räsboiultil, istoriei i dreptulul se tin si se
sustiil unul pe altul.
E tot asa de natural cä se yecomanda studiul
lor, ca si acela al agriculture' si medicine".
Caracterul practic al acestora nu e maI evident,
decit Mudd, se raporteaza la conservarea mate-
rialä a poporului, pecind cele dial" al in ve-
dere, in parte, si conservarea idealä : hies-
nesc fanctiunea mai superioarà de relatie in lu-
mea omeneascA, nu numai pe cea simplä de 1111-
tritie. Intru cit, insä, toate tind direct la scopul
ultim si mare al conservitiril si afirmaril in vieath,
insusirea lor de cunostinte practice este incon-
testabilä.

Ce se intimplit atund cu stiintele de un carac-

ter ma" abstract teoretic, ca matematicele,
bunioard ? Sint inläturate ea totul ? Nu ; dar
supuse principiulut riguros al practicitittif. Mai
intAI, o observatie generalä : geniul roman n'a
dat lumif nicl-un matematic mare. Niel spiritele
cele mai culte nu simteaft pentru aceastä stiin-
tá de raporturt generale si abstracte, decit o foarte

www.dacoromanica.ro
282 Partea I. Istoria pedagogiei la ce, vechi.

slabä inclinatie. Pare& ar fi un antagonism fi-

resc intre dispositiile social-etnice ale spiritulut
si cele matematice pure. CATON cerea sä se in-
vete din aritrnetieá numal cit foloseste omu-
110 in vieata de toate zilele, cunostinta elemen-
tail a calculului, a operatiilor simple ; din geo-
metrie, tot asa de putin cunoasterea figurilor
trebuincioase, in parte, la iutelegerea mäsurärit
si hotarnicirit päminturilor. Astronomic? Da, sä se
invete, insit desigur nu in intelesul cerut de PLATON
pentra Oita spiritelor cirmuitoare; mal degrabä, as.a
cum recomanda SOCRATE invä'tarea el, din pullet
de vedere al tolosulul practic: spre a da agriculto-
rului putinta de a cunoaste, dupä semnele ceru-
schillibärile climaterice, in bine sau ráu, te-
nomenele atmosterice, in genere ; salt' naviga-
toralul, pe mare,. pentru caläuzirea in cAlatoriile
lul pe orizonturl fárá semne de orientare. Studiul
astronomiel pentru intelegerea märetel arhitec-
turl cerestl, pentru admirarea frumusetil nemär-
ginite a cosmosulni, nu intra in mintea Int
CATON.
Ce sti mal zicem de niuzica, pe care G-recii o
cultivaserä in practica si o aprofundaserà in te-
orie pinä a descoperi raporturl numerice intre
sunete si a o aseza in rindul stiintelor matetna-
tice cA-rom respingea, curat i simplu, muzica,

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV. Bclacalia la R oman, 283

en totul. Un om, care in loe sa munceasca pa-

mintul or sa se lupte, sta. si 6110., e un perde-
vara. Numal robil: aft datoria s.-si desvolte ta-
lentul pentru amuzarea stapinilor. Pe
un demn cetatean roman, om liber, menit a su-
pune si &Ind popoarele, e nepotrivit si rusinos
si-1 vezi tinind o lira in loe de spada, si des-
ehizind gura sa cinte in loe sa porunceasca. Bar-
bat gray, el trebuie sit se ocupe cu lucruri se-
rioase si folositoare.
CATON facea o mare concesie cind Ng-A(11-6a sit
se cunoasea ceva si din literatura greac A. Dar
nu Mffi numaT insincere, non perdiscere. SaTt a-
rund»! putin ochii pe scriierile celebrilor poet1 si
prozatori aril, asa de curiozitate, cum te-ai abate
o clipa din drum, ea sa vezI echilibristica maeastra
a until jucator pe fringhie, intorsaturile unui sal-
timbanc, ca. sa ai ideie, si sa nu ramil prea de tot
mirat, chid se va desehide vorba in junl tau de
astfel de mini-math'. Si despre minunatiile literare
ale geniuluY grec incepuse dela o vreme A, se vor-
beasca tot mat mutt. Admiratia pentru creatiile
poeziei dine devenise o modA, la care se nita u-
rit spiritul recalcitrant al asprultfi Censor, dar
pe care silintele luI conservatoare nu o puteaft
desfiinta cu total]. cA-roN se vedea nevoit a
permite tinerimii sä, nu ramina de tot streina de

www.dacoromanica.ro
284 Partea L Istoria- pedayogia la co veciti.

literatura greaca, dar if recomanda, totodata, sa

nu's1 pearda prea mult timp cu dinsa, ci sa se
uite la ea repede si de sus, ca la o curiositate
iese in cale si ti se impune, dar care nu
merita sa te: faca a'tI uita indeletnicirile serioa-
se si de capetenie, earl alcatuesc misiunea ta
in vieata.

S'aft gäsit, negresit, si printre Romanl unif

cart incercara sA, destepte interesul pentrn stu-
diul stiintelor mal abstracte si dezinteresate,
ca matematica si filosofia. i mijlocul intrebuin-
tat pentrn acest scop cultural, interesant prin el
insusf, ne dovedeste inca °data geniul practic
al rasel. VARON i QUINTILIAN aü proceclat
aceasta, ca niste eminentl pedagogl practicl.
cantat sa lege de stiintele si interesele intele-
ctuale dominante, nouile raninrI de cunostinte,
relativ streine si farti interes. Nn s'au marginit
numal sA demonstreze, cA, bunioara, mate mat ic a,
daca nu le place, e tocmal din cauza ea nu cauta
o aprofundeze mal mult, si sa vaza raporturile mal
complicate dintre ideile ce o compun; ci aü mers
mal departe si drept la tinta.
quINTILIAN a furat atentia Romanilor si i-a
impacat cu studiul matematicelor, spunindu-le

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV. Edueatia la Romani. 285

studiul lor da spiritului aptitudini i puterl mira-

culoase in arta, la care rivniati i dinii ca Green,
de asubjuga si conduce pe oament prin cuvint, arta
vorbiril convingatoare si miscatoare, elocnenta.
Mintea care se hraneste si se intareste cu
rationamentele juste ale matematicei si se exer-
cita a trage concluzil logice din niste premise
date, prinde puteri de argumentare, ea cart ui-
meste si invinge spiritul auzitorilor.
Mijlocul acesta, de a lega o cunostinta
sat mai putin interesanta, de alta veche sau mat'
interesanta, poarta numele in Didactica de co-
r el atie, si are de scop a estinde asupra
rilor mat putin atritgatoare sati indiferente inte-
resul deja cistigat pentru alte lucruri, prin un
fel de contagiune sufleteasca sau reslatire afec-
tiva a until interes vital, pe care HER.BAR.T O nu-
mia Vielseitigkeit des hderesses. Din instinct di-
dactic asocia QU1NT1LIAN studiul maternaticei de
interesul cunoscutt al Romanilor pentru elocitentd.
Era si mat' evident interesul lor pentru stiin-
ta dreptului. Si, cind aü inceput sa se ocupe
ma' serios cii filosofia, a fost din momentul
chid au intrevazut folosul ce'l pot trage din ea
pentru aprofundarea dreptului; elect ca mijloc
pentru altceva, nu pentru ea it-IMO. Cel putin
trebuia O. se vaza folosul filosofiet in priceperea

www.dacoromanica.ro
286 Par/ea I. Istoria pedayoyid la eel veda.

si conducerea vietil, in dobindirea fericirii. Ast-

fel, ceea-ce a desteptat mai malt interes iii spi-
rani roman, a fost filosofia practicA, morala.
Filosofia, se privia, dar, sail ca una din po-
doabele i fortele talentulul oratoric, saü ca is-
vorul de inspirare si de lumina al adevaratului
jurisconsult, care intelege ratiunea adinea, si spi-
ritul legilor, spre deosebire de legist, care vede
interpreteaza finta lor positivh in aplictiile
practice obisnuite ; sau, in sfirsit, filosofia
se privia ca o caliluzA a vietii: philosophic', vi-
tae dux. Intre acel car): au pledat pentru filoso-
fie in acest sens, figureazA numele unnt CICE-
RO §i SENECA.

IV.

Totusi gAsim si la Romani desvoltindu-se in

mod surprinzator o stiintti de un caracter mat
mult formal si abstract, gramatic a.
ret ori c a era in bunele gratil ale Roma-
nilor ; dar aceasta nu ne mir. atit. Retorica,
stiinta elocuentef, teoria care arata mijloacele de
efect ale oratorului, era natural sa atragO spi-
ritul unui popor, unde trebuinta de a domina
si cirmui prin arta vorbiril s'a manifestat
dela inceputul vietil lut politice. Chid a luce-

www.dacoromanica.ro
 l'relegerea XIV. Edacalia la .Romant. 987

put sa se cunoasca teoria acestei arte, care mai

(le care a alergat sA afle cu lacomie retotele
practice mai bune, spre a-1 a,juta sA capete or
sa-si perfectioneze maestria de a subjuga audi-
toril, sugerindu-le convingerile si sentimentele
sale proprii. E lo cit e n tei, ca scop, se plecan
toate cunostintele, toatii e ru d iti a, ca mijloc.
lar elocuenta insa-si servia ca mijloc instinctu-
hiï de dominatie, asa de puternic la Romani.
E deci usor de vazut pentru ce reto ri c a
a putut sa-si iea la Romani un loc de onoare a-
taluri de agricultura, medicina, jurisprudenta.
Dar gr am atic a ? Ce interes putea sit des-,
tepte inteun sidra asa de practic si de pozitiv ?
este constatat cA Romanii ocupat de a-
ceasta stiinta abstracta a formelor i legilor lim-
be): mai mult decit Grecii. Pe litiga specialisti,
se citeaza oameni de o cultura, intinsa ocupindu-se
serios de gramatica. VARRO serie vre-o 21 de
carti de chestii gramaticale. LuciLlus, poetul sati-
ric, se indeletniceste cu ameliorarea ortografiei.
Chiar CESAR, in toiul rasboiului galic, in mij-
locul si sgomotul armelor, gaseste timp sil, se
ocupe cu chestii de gramatica. Genialul om
41e stat si de arme, care se manifestase ca isto-
ric, scriitor si orator de frunte, iï muncea mm-
tea sti precizeze functiunea verbelor si sa caute

www.dacoromanica.ro
288 Partea I. Istoria pedagogisi la cei

un nume pentru al seaselea caz, care nu avea

temen $i pe care l'a numit ablativ '). Aceasta ne
aminteste pe FREDERIC CEL MARE7regele filosof,
care lacea versuri in momentele entice ale marilor
iu batalii. Dar caracteristic pentru FREDERIC e
ca dinsul i$1 pretuia maI mult filosofia $i ver-
surile lui slabecarI aveatt nevoie de mina 11.1I
VOLTAIRE spre a se tine pe picioaredecit stra-
lucitele luI campanil incoronate de biruinta 2). Nu
credem ca Si CESAR sa fi pus mal mare pret pe
lucrarile lui de eruditie gramaticala, decit pe
succesele lui politice $i strategice. Totu$1, fap-
tul ea se trudia cu ele e simptomatic pentru
preocuparile spiritulul roman.
In acela$ inteles e insemnat $i cazal impara-
tuluI cLAuDiu, care se ocupa sa afle semne spe-
ciale pentru aratarea tutor anumite stmete (y, ps
1, sunet intre o $i a).

Cum se explica aceasta pasiune pentru studit

gramaticale, care se 'lltinde ca o moda $i se ga-
ste oglindita $i in literatura $i in spiritul (16-
minant din $coli ?
Raspunsul il gasim in faptul cä, cultura r o-
m al] a nu e organic desvoltata, ci in inane parte
1). O. WILLMANN, op, cit., I, pag. 184 sq.
MACAULAY, Essays: Frideric C. M."

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV. Educalia la Romani. 289

o dultur î mprumut a t A, transmis spiritulul

roman prin intermediul uneI limbi s traine.
Pentru prima oará, se vede un popor nevoit sá,
invete mal hotarit si sistematic o limb& strlina,
ca organ al une)." culturi superioare, pe care vo-
ieste O, 'si-o asimileze. Ca sa o pAtrunza in
adincimile finetil de gindire si in nuantele de
inteles ale formelor si combinkrilor de cuvinte,
trebuia sä studieze de aproape spiritul limbef
eline, in el insu-si san in comparatie ca parti-
cularit&tile limbei latine. Astfel se simte
trebuinta cercetarilor gramaticale mal serioase.
Romanii incep a se ocupa in mod sistematic
si metodic de limba greaca, de pela jumAtatea
secolului II. d. Ch. In timpul republicel, limba
greacA era limba aristocratiel ; sub imperin, a-
junsese cá, trebuia s'o cunoasc& or-ce Roman
cult : jaca acelas rol ca limba francezä. in secolul
al 18-lea in Germania san la noi, in secolul 19-lea.
Si atuncl, ca si azI, phrintiI, luatl de curentul
timpului, mergean ca rivna si cu zelul asa de
departe, cä isi punean copiil s invete intil lim-
ba strein& la moda, si apol cea materna. Pri-
mele vorbe ce articulad copiii Romanilor cultl,
sus pusI, ori ea dare de mina, erail grecestl.
Studiul limbei proprii, limbei latine, se facea re-
lativ tirzift. QU1NT1LIAN, care releveazA acest o-
19

www.dacoromanica.ro
290 Parea I. Istoria pedagogier la ce veda.

biceia pagubitor geniului roman $i originali-

tatii lui etnice, n'are curaj sh se ridice pe
t'ata i de-a-dreptul incontra-I, $i sa ceara in-
toarcerea la ordinea fireasca : inviitarea Mili
a limbel materne i apoi a celei straineci
multume$te a sustine cà invatarea limbei latine
sà urmeze, cel putin, immediat $i mai curind dupa
a limbei grece. Atit de mult se inradacinase
credinta in dreptul acesteia la prioritate

V.

Din caracterul adventiv al culturel romane isi

trage explicatia $i alta imprejurare de istorie
culturala. La Romani, pentra india clara se a-
rata un gen noft de straduinte literare, gentil
autodidactic sau cOmpilativ. Lacomi de cu-
no$tinte folositoare, Romanii le culegeaii pe in-
trecute din cimpul cugetarii ce se deschidea bo-
gat inaintea lor prin studiul limbei eline. Cine
cunoa$tepentru a da un exemplu din literatura
moderna recentacartile lui LUBBOCK: F'erici-
rea de a grài i Intrebuinfarea ciefil", or
Vom Baume der Erkenntniss de RAUL V.
GlZYgICI, 41 face o ideie concreta de ce va sa
zica gentil eompilativ, in care eruditia variata a-
rata drurnul ce _a luat un spirit in cautarea mij-

www.dacoromanica.ro
 Peelegerea XIV. Educatia la Roman'i. 291

loacelor de instructie proprie. Cu privire la o

anumitA ordiné de idel, se adunA din diferiti
scriitort capitole, fragmente, maxime, aforisme,
fapte, &dirt i se pun la un loe, sub un ace-
la general, färA. altO unitate vizibilA decit
firul psihologic al unitAtif de interes intelectual
d.ominant. Era firesc lucru ca poporul roman,
care n'a desvolt.at tiinta din substanta proprie
intelectual, sA cante a'e intregi cunoeintele
necesare, compilind productiile altuf spirit etnic.
CATON poate servi i in privinta asta ca re-
presentant clasic al neamulul MA. Dar exem-
-plal cel maT caracteristic il gAsim in PLINIU CEL
BXTRiN, care culege din sute de scriitorf ex-
tracte relative la astronomie, geografie, antro-
pologie, zoologie, botanick medicink metalurgie,
mineralogie, istoria artel. AUL. GELLIUS, ase-
menea, face o compilatie enciclopedicA de bu-
literare i tiintifice, urmArind contient
nu scop didactic. In acela scop CELSUS, in
enciclopedia sa, culege pentru colï curio-
tinte relative la retorick la drept, mora-
vuri, rAsboiä, agriculturA i medicinA. N'a ajuns
pinO la noi decit cele relative la medicinä.
ARA compilatie, destul de cunoscutä, e care
a servit mult in colile Evulul medifi, este Sa ti ri-
con al lui MARC1ANUS CAPELLA. Intentia origi.

www.dacoromanica.ro
292 Partea I. Istoria vedagogid la coi veda.

nalá, ce se vede ca a alanza spiritul autorului in

alcatuirea Satiriconulia, este de a imprumuta
polimatiei un caracter hazliü, doar va face astfel
erudita lui compilatie maI atragatoare si mai
accesibila. Dar, ca toata personificarea stiintelor,
cu toata silinta de a le infatisa ca fiintedu interese,
cusfere de actiune, cu raporturi personale intre ele;
ca toate ca, din partea lui Febus, daruieste Filolo-
gìei servitoare, pe cele seapte artes liberales,
mijloceste o castitorie bizara intre Filologie
Mercur, nu isbuteste s. goneasca plictiseala
din indigesta sa opera, ci dea cel mult ae-
rul une glume nesarate.

Ce e de retina, ca liota particulara a carti-

lor didactice la Romani, e pornirea lor invede-
rata catre polimatie.
*i la Greci am gasit pornirea aceasta catre
polimatie, si ne aducem aminte ca, inca demult,
s'a ridicat in contra el HOMER Si HERACLIT. Dar
acolo era revarsarea in afara, pe toate caile po-
sibile, a prisosului de energie genial original
ce clocotia inteun spirit, care isi cauta mani-
festarea pornirilor innäscute, prin activitati si
functiuni sufletesti proprii, aparute pentru prima
()ara in lume, si legate intre ele prin unitatea
izvorului coman de forta productiva. Polimatia

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XIV. Educatia la Romanï. 293

Romanilor n'are acelas caracter de unitate or-

ganica primordial, datorit numai unitatif adinci
a causel genetice. Totusi, nu e adevarat cä e lip-
sita ca totul de un principifi unitar, ca e anarhicit,
fail un scop statornic, catre care sa tinda to-
talitatea cunostintelor. E drept cä ceea-ce le or-
ganizeaza si le uneste nu este ideia filosofica a
muff sistem de gindiri, dar ceva tot le uneste,
unitatea tendintelor practice. Toate
cunostintele se cauta si se invata pentru un in-
teres practic, pentru elocventa si drept, bunioarit.
Vora vedea, Insa, cum se naste din pornirea
polimatiei enciclopedice, autodidactice si compi-
lative, caracteristica Romanilor, acea dezbinare
intre carte si scoala, deoparte, i intre vieata de
alta parte, discordanta care nu se gasia la Greci,
discordanta fatala pentru dezvoltarea ulterioara a
invatamintuluf, si care facea sa strige con.,sti-
inta pedagogica prin glasul lilt SENECA : non
seholae, sed vitae disei»uts

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV.

Hamanitas, connotind coprinsul logic al ideii ge-

nerale de o in. Intelesul didactic in definitia lui
in timpul Renaçterif ; in epoca moderna : la ilEitinEu.
Noul humanism.
Caracterul cosm op o li t al culturel si ;coala roma-
ne : humanitas nu ca apanaj al una popor, cum mo-
nopolizasera Grecii.
HL Cine ingrijea de educatie i instructie. Familia.
Controlul statului asupra invatamintula privat. Sub im-
periii, profesorY salariatí de stat ; privilegiile lor.
Conditiile de admisibilitate in clasa profesoralil.
Caracterul moral si elocuentä.
Ce se invata in scoalele romane. Educatia
invatamintul in famili e, pe timpul de. intlorire al aces-
teja. Educatia politica. Cele 12 table. <Prin vieatil, pen-
tru viata». Villas romana.
Decäderea i disolutia familiel pela sfirtOtul re-
publica i sub imperiii. Viata i interesul sufletesc
femeii graviteaziti in M'ara de centrul familia : talentele
literare, etc. Luxul i risipa. Timpul Mesalinef i al la
JUVENAL. Desfriul moravurilor si satira.
In locul familiel, e o ala, ca institut de educatie.
Legea bio-sociologica de transfert funcional dela o
institutie in decitidere la alta ce se desvolta, ca o necesi-
tate a vieta sociale. Pedagogul grec si selavul pedagog.
Trel grade de invititamint. Ce se invatiti in lack
prima treaptiti de invatanaint. Ce era sciintia tririalis.
villitimintul din a doa, tre,apta ; la literatas.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Educalia la RomanY. 295

Invkämintul la grammaticus. Inviitfonintul superior

special. Carierele. Indrutnarea practica' ucenicalft,
orientarea teoretic5, in cariora legilor, oratoriei, filosofiel.
Scolile retorilor grecI i romani. Pentru ce acestea
din urniti erail maI rtiu viizute. Deosebirea dintre techni-
ca retoricli a celor dort, scoli.
Cum se naste, la popoarele Cu civilisatie de
mitatiune, discordanta intre stiintiii vieatii, intre
si 'trebuintele vitale ale societkii. Cunostintele ca organ
necesitr de adaptare la mediii, la inceput. i popoarele
ce dezvoltri o civilisatie proprie, ajung la dezacord iutre
forma si fondul culturei. Deosebirea intre acest dezacord
acela al popoarelor cu civilisatie de imprumut.Apli-
catil la noi.
Cite-va precepte pedagogice pstrate dela Ro-
ta:mi, si denme de re-amintit. Non scholae, sed vitae dis-
cimas. Non multa sed multhum. Mens sana in corpore
sano. Oportunitatea indrumiiril lor in meeanismul vietii
noastre scolare.

I.

Din notele caracteristice geniului roman, in-

dicate in prelegerea trecutA, i cari ará.-
tat dominind productiile literare si influentind cu-
getarea i activitatea pedagogica, am vkzut mal
de aproape dott : p ozitivitatea spiritului si ad-
ventivitat ea culturei.
A treia, tot asa de importantà, am spus cA este
acea tendintA de cosmopolitism, care s'a forma-
lat in espresia humanitas.

www.dacoromanica.ro
296 Partea I. Istoria pedagogid la ce) vechY.

Tradus literal in romineste, .cuvintul ne duce

Cu mintea la acea dispositie morala, a sufletului
care se numeste iubirea de oameni, um an it at ea.
§i la Romani a insemnat la inceput humanitas
acest lucru si era sinonim cu grecescul philanthro-
pia". Dar, in circulatia lui culturala,, intelesul cu-
vintului a evoluat. In sufletul roman, care a vA-
zut atitea state azind sub loviturile energiel sale,
si a privit i comparat la un loc fel de fel de
oamenl, de opotriva, plecati inaintea vointei sale,
a trebuit sa se inchege treptat ideia generalit a
flintel omenestl. Din amestecul de oamenI, nea-
popoare, potolite de autoritatea rOmana,, in-
desindu-se, prin exemplarele lor mal insemnate,
In stradele cetatii stApinitoare, a trebuit sa,' se de-
gajeze treptat notele comune i esentiale ce con-
stituesc caracterul general al naturel omenesti ;
si humanitas a trecut ca semn verbal pentru a-
iltarea nu until sentiment, a illbirii de oameni, ci
unei idei, a ideii sau notiunil noul de om.
De aci n'a fost departe pina, la insemnarea pe care
a mat-o cuvintul humanitas si o pstreaz i azi
in materie de invAtamint si de scoala,, cu oare-
earl nuante i oscildri de inteles. Pela coprinsul
constitutiv al naturei omenesti proprift zise, a
trecut sa" designeze mijloacele educative destina-
te a isvodi in om coprinsul acelei ideale hunza-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Edacatia la RomanY. 297

nitas. AU L. GELLIUS, VOrbilld de definitia obi§nui-

td a humanitatii" la Romani, spune cd, prin a-
ceasta eI inteleg educatia i instructia in artele
liberale" : nos eruditionem institutionemque in bonas
artes (humanitatem) dicinzess. Bonae artes", tra-
duse adesea prin arte liberale", sint dupd espli-
carea lui G ELL1U S acele indeletnicirl §i deprin-
deri, cari dezvolta in om adevaratele pornirl, dis-
pozitii i facultati curat omene§ti §i fac din el
un om, in deplinul inteles al cuvintului : quas,
si nceriter percipiunt appetuntque, ii sunt maxi-
me h u manis s i»z i"
Tot in acest inteles fundamental l'ad intrebu-
intat §i modernii, dela Rena§tere incoace. Deosebi-
rile, importante pentru istoria directiilor pedago-
gice, constad in coprinsul acelor cunollinte §i in-
deletniciri, cari s'ad crezut, in diferite epoce,
sint mai capabile sá realizeze tipul perfect al hu-
manitatei. Negre§it, deosebirile s'ad pronuntat
mai adinc, de indatd, ce s'ad scos chiar din ideia
principala despre tipul perfect al umanitatil
Desf4urarea acestor coale i directii pedago-
gice, nliscute din curentul general al culturei tim-
pului, e la locul sdu in istoria §coalelor §i teo-
riilor pedagogice moderne. In treacdt, numal a-
tit voiti pomeni deocamdatd, cit se aplica la fixa-
rea intelesului obi§nuit. In timpul RenWerii, ha-

www.dacoromanica.ro
298 Rolm I. htoria pedagogiei la ceI vechY.

manismul consta in studiarea i cultivarea limbi-

lor i literaturilor antice. Tirzid, de pela mijlocul
secolului 19-lea inainte, mai ales, dupit dezvolta-
rea deplina a literaturilor moderne, a inceput a
se privi §i acestea ca mijloc pentru realizarea sco-
pului humanist, care era tot una en cel clasic. in
opunere ca realismul pedagogic.
Intre altii, in secolul 18-lea reprezintA aceastA
directde HERDER, in Germania. In uman it ate
.5,i pen tru umanitat e trebue, zice el (in 1788),
sA fie transformata. mintea i mima noastra,
ceea-ce formeazti astfel, este stud ium humanitatis".
lar cunqtintele ce alcAtniesc acest studid ar fi,
dupa, HERDER : limba, scrierea, cuvintarea, isto-
ria, filosofia i matematica, tiintele frumoase can
perfectioneazd tinerimea, adicit humaniora in in-
telesul nobil al anticilor". i precizind rezultatele
psichologice ale culturei humaniste sau clasice,
HERDER Acestea dad intelectulul nostru
justeta, §i siguranta, purtaxii nolstre principit, me-
morief noastre un deposit folositor de cuno§tinte
experiente ; imaginatiei noastre ii dad un zbor
nobil pe d'asupra mersulul banal al vietii de toate
zilele i dau vorbirii noastre precizie i cuviinta,
o placuta armonie i dibacie de a vorbi i scrie
ce se cuvine despre or-ce Meru §i despre or-ce
afacere a vietii 1)
0E1i1J1us pa dog og ische Sclenift en, p. 47 ; al 40

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Edttcalia la Roniani. 299

Termenul humaniora" il vom gási si in or-

ganizatia invatamintulul nostru, in prima juma-
tate a secolulul 19-lea.
O insemnare i inseinnatate nona, se poate ve-
dea acordindu-se, in timpul din tirilla, humanismu-
lui, considerat nu identic ca clasicismul, ci ca o for-
ma, noria de alcatuire si indrumare a invatamintu-
lul, anume : ca desteptare si exercitare a sentimen-
telor moral-sociale de solidaritate interhumana,
prin adincirea s,tiintelor ce se ocupa de a dreptul cil
organizatia, viata i miscarea societatilor, si en
sufletul si pornirile inimei omenestl, precum istoria,
stiintele sociale, psichologia, etc. Noul humanism
nu pune ca tinta de urmarit mal presus de or-ce,
ea rezultat necesar si datorit al mecanismuluI sco-
lar, cultura clasic prin literaturele antice
salí moderne, cultura Merara rafinarea gustulul
pentru formele Merare frumoase, dezvoltarea sen-
timentelor estetice, si imaginatiei artistice. Ci, de-
osebit de acestea i maI presus de ele si or-ce, noul
humanism, humanismul proprift zis, pune i ur-
mareste armlnizarea pornirilor si intereselor in-
dividuale Cu interesele i aspiratiile totuld soci-
al, stringerei legaturilor ideale de simpatie si
solidaritate uinaiiìt, trezirea si intarirea senti-
volum din ,,Bibliothekpiidogogischer Klassiker",
Langensalza, llermann Beyer u. ti.

www.dacoromanica.ro
300 Parka I. Istoria pedagogiei la ce l vecla.

mentului de subordonare fa tti cil scopurile supe-

rioare ale societatil, in prima linie prin studiul
stiintelor moral-sociale i filosofice, dar mai ge-
neral, prin modul de a propune studiul or-direi
stiinte din programul s,colar 1).

Ceea-ce este caracteristic pentru spiritul roman, e

tendinta cozmopolitä, care fäcea c humanitas, sail
cultura ce da," omului calitatea idealä i demni-
tatea de membru al societätii omenesti, nu se re-
zerva esclusiv pentru Romani, ci se acorda or-
criii si se astepta dela dinsul, indiferent de
neam si origine, sä poatä realiza si reproduce in
finta lui tipul humanitatil. Dispare deosebirea ce
o ridicasera, Great intre dinsii, ca fiinte superi-
oare, si ne-greci, numiti barbari", si se formeaza,
notiunea intinsii de oameni" cari coprind de o po-
trivä, macar in germen, humanitas, independent de
natia or statul cärei ar fi apartinut fie-care in parte.
In toate pärtile imperiului se deschideafi si in-
&Hail scoff pentru izvodirea umanitatir . In Ga-
lia, Spania, Britania, Asia, pîn i in Orient, cul-
1) Sa se va,zA representat acest principiil de organiza-
re seolarit i minitrit In modul de predare a diferitelor
obieete de studiu in Curs de Pedagogie de 1. G;iv;i-
ivEscu, Bucuretdi, 1899, pag. 323-334.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Educaia la Romani. 301

tura romanaìi intindea razele, umaniza" si ro-

maniza sufletele, dind oamenilor, ce veniati la d'in-
sa, calitatea ce-i Atea demn1 de a figura in sta-
tul si societatea Romanilor. Amintesc, ca dovada,
numai scolile celebre din Spania, carl ari dat lu-
mil pe un SENECA §i 1111 QU1NT1LIAN.

O intrebare ne vine inainte : cine in gr ijia de

educatie si instructie? In sarcina i in mina
cui sta deschiderea i conducerea coIiIor, invata-
mintul i humanizarea ?".
Pina la imperiti aceasta a fost o afacere par-
ticularci, privata, 'mi o afacere de stat. Fami-
lia, prin invatatorl particularf, ingrijea de edu-
catie, nu ins ftrt oare-care supra-veghere din
partea statultil, ciliar in timpurile cele mai vechi.
Daca nu gasini scoli propril ale statului, daca nu
gsim institutii culturale ca profesori numitl
platitI de stat, gasim totusl functionari publici
cari cantad sA vada ce se face in inviitamintul
familiel si in scolile dascalilor privatt Acesti func-
tionarl sint censoril. Cenzorii au inchis multe
scoli conduse de strainI, de filosofi greci ; au in-
chis chiar scoll deschise de Romani, asa zisele
scoli ale retorilor romani.

www.dacoromanica.ro
302 Partea I. Iqoria pedagogie la ce i vechi.

Dar in ce priveste cuprinsul invittamintului

metodul de propunere, personalul didactic, acestea
eraa ca total lasate in voia libere! dezvoltari si
concurente. Statul nu se ingrijia nici de
formarea, nici de alegerea, nici de sustinerea per-
soanelor ce dadeati invatatura, nici de obiectele
de predat, intra cit acestea eran consacrate
traditie ; si nimene nu indraznea sa se abatit dela
norma generala.
E cunoscut numele celuI mai celebra invatator
privat, care avea o scoala proprie, unde parintit isi
puteatt trimete copii, sa invete i sa se formeze.
Acesta e SPUR1US CAR.VILIUS (pela 250 a. Ch.).
Nu trebue sa, se creada, insa, ca numai dela SPLI-
RIUS CARVILlUS a inceput scolile publice parti-
culare ; ci mult mai inainte de dinsul se gases°
probe de existenta lor.

Statul intervine direct si sistematic in alcatui-

rea si cirmuirea invatamintului numai sub impe-
rill. Si nu dela inceputul imperiului. Nici CE-
SAR, nici AuGusr nu s'aft ocupat de astfel de
chestit ca tot dinadinsul. Aft incurajat literele, aft
sprijinit i protejat pe scriitorl. Aceasta e un me-
rit, negresit, destul de mare in fata istoriel cul-
turd. Dar acela, dela care incepe o era nouä, mal
ales pentru istoria scoalelor in genere. este int- .

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Edacafia la Romani. 303

päratul VESPASIAN, care a tinut sceptrul in a

doa jumätate a secolului I d. Ch. (69-79 d. Ch.),
*i dela care all ramas memorabilele cuvinte, zise in
ultimai minut al vietii : un impärat trebuie stt
moarä in picioare !"semnul energiei esceptio-
nale, de care a dat dovadä cit a träit i a cir-
muit. VESPASIAN face din profesoril colilor mai
inalte functional." ai statului, asigurindu-le exis-
tenta din fondul tezattruluf imperial. Däscitlimea
inträ in alcatuirea socialä de stat, ca un organ
ea o functie bio-sociologicA necesarä in viata or-
ganizmului social. Se poate fixa astfel, in a doa
jumatate a sec. I d. Ch., inceputul unei evolutil a
breslei profesorale, care e mai importantä de re-
tinut, decit faptul, destul de interesant de altfel,
ca intre cei car" au inaugurat noua stare de lu-
erne' a clasel däscäle§ti a fost
Dela VESPASIAN pinä la CONSTANTIN CEL MARE,
se vä'd treptele repezi pe cari s'a ridicat ordinea
invätätorilor, ca slujba§f ai statuluï. Na trece o
sutä de anI, i, sub ANTONIN PIUL (care a domnit
pela 138-161 d. Ch.), ajunge a fi declaratà o cla-
sä priviligiatá, nici därl sä nu dea, nici ser-
vicia militar sä nu facä, nici-o obligatie impovä-
rktoare sà nu-i apese ; singura lor indeletnicire
In stat sä fie invätitmintal. Co, ma" Inaltà treaptä
In sfera .drepturilor o atinse clasa privilegiatä. a

www.dacoromanica.ro
304 Partea L !stork pedagogia la ce

profesorilor in prima jumatate a secolului IV,

cind CONSTANTIN CEL MARE decreta ca persoa-
na lor sa fie inviolabila.

Atitea drepturi trebuia sa aduca, dupa ele in-

datoriri. S41, cautat a se ingradi cariera didacti-
ch, punindu-se conditii celor ce voiati sA intre
ea. Si credem, cA desigur doritorii nu lipsiag
de-loc. Din contra, cine n'ar fi aspirat sA faca
parte din o clash, asa de bine vazuta,
si sacrosanctä ? Conditiile cerute nu gilt tocmat
de ordine technic didactica. Sint conditii generale
cari, indeplinite, nu folosesc numal invittatorulut
Se cerceta, bunioara, purtarea candidatului in
genere, vieata si felul reputatiel ce si-a cistigat.
Mai special, in legatura, mai directa ca scopul
natura activitatil lui profesionale, era conditia e-
lo cv entel,conditie de sine inteleasa pentru un
invittamint, in care se urmaria in prima linie toc-
mai elocventa. Dar ce cuno.stinte se presupuneail
pentru ncandidatii" la daschlie ? Cum se dovedia
posedarea b? Ce atentie se da WO technice ?
Nu stim nimic. Edictul lui JULIAN, aflat in Codi-
cele Teodosian (XI II, 3, 5) si reprodus de KARL
SCHMIDT I), s,i de alti istorici, nu vorbeste nimic
1) Op. cit. I, 878. onagistros doctoresque excellere o-
portet moribus primum deinde facundia".

www.dacoromanica.ro
 P relegerea XV. Educatia la Romani 305

despre acestea. Spune numai ca sä nu se me pri-

meascä, in clasa profesorilor decit a,ceia pe carf
va gäsi demni consiliul i anime curiales optimi.
Dar dupri. ce norma ? Dupä, ce criteriO. ? Aceasta
ne-ar fi interesat s tim. A determina conditiile
de morara, de stiintit, de capacitate pedagogicA, de
pregatire specialä cerute pentru sarcina de educa-
tor, e c0a, mal hotaritoare informatie pentru ca-
racterizarea spiritului i adincimil pedagogice, pre-
cum i prevederif politice a unei täri i unel e-
poce. Si tot atit de importantrt este grija aceasta,
din punct de vedere practic, pentru un reforma-
tor social. Ea primeazIt ; desi, adesea, vine mal
tirzift in centrul de interes al preocuprtrilor po-
litico-scolare.

V.

Ce se in vata in scolile romane ? A doa in-

trebare, dupá, cine inväta, trebuie sä fie tot-
d'atina aceasta. Programul studiilor i indeletni-
cirilor un& scolI caracteriseaza, negres,it, in pri-
ma linie, felul scolii, dar adesea i felul spiritu-
trebuintelor, precum i mersul culturel unui
popo'..
Pinä la imperiti, intrebarea noasträ se rapor-
teaza, fires,te, la invätämintul particular si din
familie. 20

www.dacoromanica.ro
306 Partea I. Istoria pedayogie la ca vecki.

In timpurile patriarhale, inca inainte de re-

publica, pe-cind se pla'madiatt virtutile eroice ale
poporului cuceritor, cind institutia familiet era in
perioada et clasica de inflorire, educatia se facea,
desigur, innauntru cerculut inchis si sacra al fa-
millet, si consta din calauzirea si inriurirea prac-
tied a parintilor. De instructie sistematica nu
putea fi vorba. Abia daca se invata, farit nici-o
metoda rationala, scrierea, cetirea, calculul. Dar
nu se uita sit se invete ceva de mare insemna-
tate i foarte caracteristic pentru spiritul roman
legile statulut ; se invatati cele 12 table, dic-
tate de geniul politic al poporulut roman (in sec.
V-a Ch.), cum au fost, pentru Evret, tablele lul.
Alois E dictate de Jehova.
Copilul se orienta in legile si mecanizmul sta-
tulul nu numat prin invatarea pe de rost a celor
12 table ; ci din intuitie i practica. De mic era
dus de tatal sail pretudindenI, pe unde avea afa-
cert. Asista in for la discutit publice. Intelegea
si invata, din vazute si din practica', vieala sta-
tuluf i datoriile sale de cetatean. i tot asa si
pentru celelalte indeletnicirt i destoinicit carac-
teristice poporulut roman : agricultura si razboiul.
Baiatul se gasia pretutindent linga tatal saa.
Il insotia ca plugul la amp, mergea Cu el la
ospatul unlit prietin si in sala unde tata-sau ti=

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. liducatia la RomanY. 307

nea sfa,t. Pe aceastit cale era instruit in cultura

cimpului i in arta razboiulta, in cart se incheia
vieata tinärului sati popor, §i se dezvoltä p r in
vieata pentru vieata. Familia Il forma om
pr acti c, care nu se ingrijia de forma Did in
persoana lui nicl in vorbire, ci de caracter, de
cuget, de pricepere in serviciile statulut sau in
mesteFiguri i lucrul pdmintului" 1).
Daca ar fi sä fixam scopul educatieI in fa-
milia in aceasta epoca eroich, am zice ho-
tarit di era virtus romana, care se obtinea nu-
mat' prin ajutorul educa ti el, in intelesul strict
al cuvintului, nu prin mijloace teoretice, prin
instructie rece i pedanta ce se adreseaza numal
intelectuld. Virtus romana, forta sufleteasca su-
prema, care ducea la suprematia i stäpinirea la-
mil, era concentrarea marilor virtuti personale §i
morale : cumpatarea, curajul, prevederea i inte-
lepciunea practica, izvorul cumpanirif drepte §i al
purtarii chibzuite i hotarite in cuget, neclintite
fara preget in sä,virOre.
prin ce insuOrI pregatitoare trecea sufietul
tinar ca -sa ajunga la acel ideal barbátesc !
lntre podoabele tinarului virtuos straluciati : mo-
destia i pudor. Pe fondul carat al lor creteaft

nr. XAlir SCHMIDT'S, Geschiate de). Piidagogik,

1, p. 762, editia din 1890, publicatii de DITTES HANNAUK

www.dacoromanica.ro
308 Patea L Istoria pedagogie), la ea veda.

infloriati in sufletul cetateanului : statornicia (con-

stantia), seriositatea (gravitas), vrednicia si ono-
rabilitatea (honestas) i acea tinuta demna in toate
imprejurarile vietiivirtus 1)."

VI.

tot asa, cu oare-cari adaugiri si perfectio-

nari, se ulna educatia in famine si in timpii de
glorie al: republicei, 'Ana' se slabira, se dezlegarä
si in mare parte se desfacura legaturile strinse,
ale familiei, si isi perdura caracterul lor de
sfintenie.
Inca de pe timpul republicei incepu sa fie o
raritate cavil CORNELIEI, care isi punea copiii,
pe cell doi GRCC1A i ingrijirea lor mai presas
de podoabele si sculele pretioase cu cari se fa-
leafi alte matroane. Interesul sufletesc al matroa-
nelor se departeaza tot mat mult de centrul vie-
tii familiel, si graviteaza in afara si spre alte
preocupan i cleat educatia copiilor. Dorul de a
straluci in societate prin talente, de a atrage a-
tentia, a destepta admiratia, unele prin spirit,
stiinta, literatura, muzica, altele prin mode, lux,
cochetarie, aventuri, stapineste tot mai tiranic

1) lbid, p. 763.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Edacalia la Romanr. 309

suiletul femeii romane. Legile in contra luxului,

legile Fannia (161 d. Ch.) si Orchia (181 d. Ch.)
In contra risipei nechibzuite i lacomiel necum-
patate la ospete, legi incapabile s opreasca pe
panta istoriei curentul disolutiel morale, sint sim-
ptomatice pentru caracterizarea timpului ce a
simtit nevoia sh se agate de ele, ca de o scindu-
ra de scapare in naufragin. Cit a mal scapat de
inne,c in timpul republicei, s'a cufundat in adin-
cul virtejului ametitor de sub imperift. Vine vre-
mea mESALINEI, ca simbol al destrabalarii si des-
incoronat si idealizat. Legile, ca stavile,
nici nu se mal concepeati. Numal biciul de foc al
satirei se mal' auzia plesnind si lovind, pina, la
singe, vitiul ce se rasfata fArà rusine i fárh fri-
ca. mARTIAL, JUVENAL jean locul censorilor de
alta data, ; glasul lor tuna, vorba lor usutura.
Dar varga satirei lor fa,ce asupra societatei, a-
proape acelas efect ca vergelele lui xep,xEs asu-
pra valurilor mAnI. Riul era otravit dela izvor.
Izvorul trebuia curatit, desinfectat. lar izvorul
fusese educatia in familie.

In istoria educatiel la Romani, ca in multe alte

cazan i istorice, se vede inca, o dovada de iustinc-

www.dacoromanica.ro
310 Partea 1. Istoria pedagogieä la ceI

tul de conservare morada, a societatilor, a po-

poarelor. Cind o institutie nu.si mal indeplineste
o functie de interes vital pentru societate, se in-
firipeaza, alt organ social pentru indeplinirea sco-
pulul biologic neglijat.
Familia romana nu'si mai indeplinia rolul de
institut de educatie. Societatea nll putea sa lase
viitorul moral al generatiilor tinere la voia in-
timpla'ril. Trebuia sa le departeze de contaginnea
pernicioasa a familiet, intrate in descompunere si
putrefactie, i sá incredinteze sulletele lor une'
calauzirI mal sigure si mal destoinice. Treptat
scaderea etica a familieï, intra in actiune
vMit i maI larga, c oal a, ca institutie priva-
ta, la inceput. Oameni, cari isI faceati din eres-
terca i ingrijirea copiilor, din invatarea si edu-
carea lor, o meserie speciala, adunati, in 1,chim-
bul uneI renumerarl, pe copiii familiilor, ce ga-
sial in aceasta oferta de servich o descarcare de
gnu l nepotrivite cu dorintele i putinta ion.
Ca intermediar intre scoala, departata, de cer-
cul familiei, i intre educatia familiel data de pa-
rinti, apare p e dago gul. Acesta era luat adesea
dintre sclavii mal destepti. De cind insa a patruns
cultura greach in Roma, vedem, ca regula, in fa-
miliile romane, pedagogï gr e cl, carl insotiail pe
tinerl in toate partile, Ii invátail greceste, 11(111-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Educalia la Rontan'i. 311

ceati la teatru, luind loe linga dinsii,

ziati in stiinta, literatura si vieata, ca niste Men-
tor' nedespartiti. Devenise o moda ca or-ce fa-
milie mat cu vaza, sat' care tinea sa' treaca in
Nine ca atare, sa'si aiba pedagogul suíuí grec, tot
cam asa cum a fost i la noi odata,, pe timpul in-
tluentei grecesti, dupä' care a urmat epoca infiu-
entel franceze, ca aluviunea sa de pedagogi fran-
cez", aluviune din care a mat' ramas moda, gu-
vernantelor sträine.

VIII.
Ce se inviita in scolile particulare?
Am putea deosebi trel grade de invatamint,
dupit terminologia moderna : primar, secundar si
superior.
In treapta cea mai elementara de scoll, numi-
te ludi, jocutri", se inväta cetirea, scrierea, cal-
culul, cunostinte carora li se da epitetul de tri-
viales. Termenul acesta se mai intilneste mai tir-
zifi, in Evul media, sub foima trivium, pentru
cele trei obiecte de studii mai obisnuite, grama-
tica, dialectica ,si retorica. Se- intrebuinteaza si
azi, dar nu pentru scoll si invatamint. De mide
si cum a inceput la Romani sa se aplice la stiinta
ce se da in scoli, fie acestea chiar elementare ?

www.dacoromanica.ro
312 Partea 1. lstoria pedagogid la cel veda).

Numirea s'a luat dela locul unde eran ase-

zate scolile. Ca si negustorif, cari cauta sa'0:
aseze pravaliile mal' in vaza, in punctele de in-
tilnire al mal multor strade, tot asa si dasealit
isi alegean pentru scoala lor raspintiile, pietele,
uncle se inerucisiati doa-trei strade, trivi«. De aci
si stiinta lor elementara se chiema seientia
Mara de scriere, citire, calcul, se invata in
lucli legile celor 12 table, sentinte si proverbe
in versurt. Dasealul acestet trepte de invatamint
se numia literatas.

Cam pela 12 ami se termina scienti« trivialis,

se incepea stuclii mal inalte, in a doa treaptit
de invatämint, la literatas. Aci se citeatt si se ex-
plican scriitorit, poetit, se invata bimba gread,
gramatica, in toate partile el. istorie : se incepean
exercitii in arta elocventel.

IX.
Dar toate aeeste studit se continuar' si se per-
fectionan la grammaticus, in cea-ce am numi not
azt, poate, eursul superior al invatamintulut se-
cundar. Aict un se incheia invatamintul superior
propriti zis : se puneat numal temeliile lui, drept
vorbind. De aci incolo se deschidean perspective-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Edacatia la Romani'. 313

le cultureï inalte, aprofundarea une) ramuri de

cunostinte si indeletniciri omenesti, in vederea
unel specializari, care sa dea putinta i indrep-
tatirea unei activitati rodnice in societate, sa dea
o cariera.
De aci incolo tinarul, deja imbracat in toga vi-
rilis, avea inaintea sa atractia pr o fesiun il or
hotarite, ciar diferentiate in functil sociale a-
gricultura, razboiul, jurisprudenta, ora-
toria, p ol it i c a. Pentru toate gasia orientare, in-
stractie si pregatire speciala, care pentru cele mai
multe, consta in calauzire practica si ucenicie de
pe linga un profesionist. Pentru drept si elo c-
v enta, se aflatt si profesori special). cari le pre-
del ca obiecte de studii anumite. De asemenea,
se intelege, pentru filosofie. Re t oril mat ales
se distingeatt prin multimea scolilor. Grecii si
Romanii se intreceail care maI de care sa arate
mat' multe mestesuguri si mijloace de a deveni
cineva orator, adica, dupa tendinta lor, om care
sä vorbeasca, despre or-ce lucru, frumos si con-
vingator, potrivit cu locul, ca imprejurarile pre-
zente, cu chestiunea si cu auzitorii. Se da aten-
tie gesticularil, intonarii, pina si imbracamintei

X.
Este interesant faptul ca opinia critica a so-
cietatii romane, representata in special prin cen-

www.dacoromanica.ro
314 Parfet& I. lqoria pedagogiet la cet vecht.

ingaduia maï degraba colile retorilor gred

decit pe cele latine. De ce oare, ? Din coprinsul
until edict, al censorilor DOMILlUS AENOBARBUS
LIC1N1US CRASSUS, gasit in Sueton, reiese ca
pared n'ar fi de demnitatea Romanilor sa se o-
cupe cu astfel de invataturï. Cad Inca din
timpul stramoOlor ni s'a hotarit ce trebuie
invete tinerimea §i ce fel de §coli sa frecvente-
ze. Aceasta noa, intreprindere, care contrazice
obiceiul i datoriile, nu ne place §i no aprobam...."
Ca toate-acestea, §colile retorilor ad fost i aft
urmat a fi foarte frecuentate ; i, daca retoril Ro-
mani se bucurara de o reputatie mat inferioara,
era maï ales din cauza calitatiï inferioare a
retoricel oferite de din§it amatorilor. In colile
retorilor greci nu se da numai retorica pura §i
goalä, ci i tiind, cunqtinte de fond, filosofie.
invatad pe discipolif lor cum sa produca
efecte teatrale, prin intonatie, gesturï, mimica,
prin caderea togeï la timp. Dar acestea nu se
considerad ca fondttl insus,1 al elocventeï. Great
avusera doar pe un DEMOSTENE, gloria neintre-
cuta, a elocventeï lor, §i din acel model i izvor
etern de putere oratorica nu invatatt numaï lim-
butie dearta, frazeologie ametitoare, efecte sce-
nice, declamatie uoara, ; ci invatad cum sa, lumi-
neze i sit convinga spiritul prin idel i argu-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Edtteap'a la _Roma. 315

mente, cum sä, zguduie sufletul prin miscarea sen-

timentulul si patimelor adinci, cum sit ritscoleascl
inimele si mintile prin consideratil inalte i seri-
oase ale lucrurilor si chestiilor ce ating vieata
si soarta omeneascä. Nu tinuse doar in respect
Demostene pe Filip al Macedoniel, cit 10 armate,
numal ca gesturI si ca declamatie seacit.

XI.
care nu dezvoltaserä din spiritul lor
propria nid teoria niel' arta elocventel, si care
at gasit la altil modelul ideal admirat de dinsil,
aü facut si el ce face orce om saïl popor imita-
tor ; all rämas orbitt de aparente, de superficial,
att confundat anal dintre mijloacesi anum e pe
cel mal bittätor la °chi, dar secundar--cu scopul
si fondai elocventei i aü fäcut din retoricit o scoa-
lit de gesticulare, de frazeologie seacä, de meste-
sugiri si trucan l tipice, carf, se invatail färä fo-
los pentru dezvoltarea individuluI.
alune' s'a dat nastere, pentru india oarà in
istoria culturel, acelui deza c ord nefir es c in t r e
stiintä si vieatii, intre scoalit i trebuintele
vitale ale societittif, cb4m.,ord care apare s,i se
accentueazä in toate civilizatiile de imprumut si
importate de aiurea.

www.dacoromanica.ro
316 Parlea I. Iytoria pedagogia la ce i veeld.

In tara sa de origine, unde cunostintele si o-

rientärile at crescut ca organe necesare in lupta
pentru existentä, cultura se iveste ca mijloc bio-
logic de adaptare la niste imprejurä,ri, a caror
realitate se impunea prin MOO atingere si a-
mestec sensibil si neintrerupt cu. vieata. E a-
cord perfect intre functiune si organ; intre cu-
prins si forma. Mai tirziit, se poate întìmpla, in
aceasi tarä,, ca organul, forma, sä nu mai co-
respunzä trebuintei ; ca functiunea
sä, scab,' ; fondul; coprinsul, sä, se altereze
facä inutil saft impropriit organul corespunzAtor,
ca mijloc biologic de adaptare. Aceasta e o faza
mor&logicä la care sint expuse fiintele vii, i de
care nu sint scutite niel societätile omenesti, in
formele lor culturale. Dar, la civilizatiile de imita-
tie, acest dezacord se stabileste din capul loculut.
Pe-cind la tärile cultureI de origine, sti-
inta este, sail cel putin a fost la inceput, cu
necesitate o putere realä, si se arath inveclerat
ca atare ; la tärile cu civilizatie de imitatie, sti-
inta, formele culturale, importate de aiurea, nu
corespund unui fond real coexistent sail chiar
preexistent ; acesta se asteaptit sà vinä in urma,
dad, se poate.

Rominia modernä a suferit si suferä inca de

O parte insemnatä din zvärcolirile
acest rtitt.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. _Educa!» la .Romani. 317

noastre culturale aft de scop de a crea un cu-

prins si un fond real formelor culturale aduse
de-a gata, si ded goale, din civilizatia apuseana,
a da o functiune vie si adecvata organelor so-
ciale, institutiil or, importate de aiurea.
O altä" tinta de urmarit ar fi fost, poate, a crea
dela inceput, din fondul si pentru euprinsul su-
&teso existent, formele si organele sociale po-
trivite natura noastre proprif ; a dezvolta o cultura
si o civilizatie proprie, dupa inspiratiile geniu-
luf etnic si dupa aspiratiile nationale, cu ajutorul
experientei noastre si calauziti de s p ir i tul si
me t o da experientelor omenirii mai luminate.

R o in anli aü procedat astfel pentru unele din

formele culturale, create de-a dreptul din sub-
stanta geniului propriti, ca fete noui si note ori-
ginale in desfasurarea progresiva a naturef o-
menesti pe pämint. Pentru altele, insa, ati cazut
In ispita imitatiei, orbitY de strälucirea altui
genift, care a rasara pe cerul culturei inaintea
lor si le-a luminat calea. Din amagirea lor s'a
nascut acel dezacord, macar in parte, intre scoala
vieatä, care facea pe SENECA sa le aduca aminte:
Aron seholae, sed vitae dischnus"maximA didac-
tica, ce nu trebuie s'o uit.im niel noi.
Popoarele moderne, mai ales cele asa zise ti-

www.dacoromanica.ro
318 Parlea I. I$toria pedagogief la ceY vechi.

nere", aft mal dese ocazii sa cada in gresala vietii

de imitatie a Romanilor, ba inca, une-ori, Cu mult
mai nechibzuit.
Procedarea lor aminteste cite-odatii. pe a cele-
brului si hazliului cavaler dela Mancha, care,
In dorul de a se purta i trai dupa felul cavale-
rilor medievali, nu se hotara odata sa se scoale
de jos, cind l'a trintit Rosinanta, piuk-ce nu'si re-
capitula in minte întìinpMrile analoage ale ilus-
trelor lui modele si ce-ait fa.cut dinsele in astfel
de imprejurari.
Cazul lui DON qui.rorr ne amuzeaza, insa,
mai putin cind Ii intilnim la popoare.

XII.
Sa na sfirsim studiul educatiel la Romani
rara,' pomenim, pentru memorie, inca vre-o ci-
te-va maxime pedagogice, tot asa de intelepte
de ades citate de moderni, ca si maxima lui
SENECA de mai sus.
Un precept pedagogic, care merita sa fie ne-
contenit i en staruinta. repetat profesorilor nos-
tri i scris ca motto conducator pe or-ce carte
scolara si pe portile scoalelor noastre, este acel
prudent sfat didactic al lui PLiNiu : non multa, Re(1
multumput in bine ! Ce perfect se complec-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XV. Editcatia la Roman)-. 319

teaza maxima lul P L1N1U Cu aceia ami SENECA :

non scholae, sed vitae diseimus Alegetf lucrur1
cunqtinte folositoare, earl' serves° omulul sa'0
indrepteze situatia lui paminteasa i sa-1 cala-
uzeasca in vieata, alegetf ce e mal important pen-
tra lumina inteligentei §i pentru stapinirea natu-
ril, i dati-le in soon lamurit, atragator, placut !
Nu Ira perdeti in amannnte secundare, inutile,
pedante !
Jata ce ne invata intelepciunea pedagogica a
Romanilor, in bunul ion simt practic.
Daca la acestea maI adaugam tot a§a de des
citatul aforism al MI JuvENAL : inens sana in co).-
pore sano, recomandat de LOCKE ca principiul su-
prem al educatieI, complectam, in fret limit marl, di-
rectiunile esentiale ce ne inspira familiarizarea cu
gindirea pedagogica a stramoOlor no§tri, i ea-
noqterea mat de aproape a lipsurilor noastre de
mi. Nu e de prisos a spline ca e d uc at ia fi
in adevaratul inteles al cuvintuluï, nu §i-a ga-
sit inca timp sa, patrunza in activitatea efectivä
a coalelor noastre. O ora doa de gimnastica pe
sapta' mina, prevazute in program, e o derizie de
educatie, nu educatie.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea XVI.

FEMEIA I COPILUL LA. GRUA' SI LA. ROMANit.

I. N o tit e b ibliografice relative la isvoarele de con-

sultat pentru studiarea pedagogiel la Creel i la Romani.
Fazele prin earl a trecut conceptia despre femeie,
pina la Creel si la RomanI.Femeia ca servit, la popoa-
rele clasice. La SpartanI, servind intereselor statulul ;
Atenienl i RomanT, servind barbatulul.
La Spartan.); educata ca producatoare de vii-
torl eetititenY, voinicI apitrittorl ai statuluï.
La Atenienï: menajerit si servit a barbatuluL
Gospodinel instructie deosebitiL Menirea
lucreze pentrn casi i sit placiti stapinulut Het air ele.
La Romani. Lepadarea cop iilor de sitiracie salt
numaI de economie. Columna lactaria.
Si t uatia f em ell. Matroana in educatia de familie.
Cultura greacit, aducind p e dagog ul in familie ,
lasit femeia flírá ocupatie serioash in familie. Lipsa unel
directil prevkittoare in educarea femeri pentrn alte
deletnicirI serioase in societate.
Gindirile liii PLATON in «chestia femeii».
carel tiinte omenesti locul i functia socialä, indicatit de
aptitudinile sale firestI. Asemitnare si deosebire de na-
turit intre oamenI, bitrbatI i femeI. Dupit ce se cunote,Ite ?
indeletnicire in stat nu apartine bitrbatulut ca
bitirbat, sad femeil ca femeie». Talentele i dispositiile
aproape egal distribuite la cele doll sexe.

www.dacoromanica.ro
Preleg. XVI. Femeia i copilat la Greet fi la Romani. 321

I.
Incheind schita generald, a educatiel la popoa-
rele clasice ale antichitatit, maï inainte de a trece
.1a espunerea con ceptiilor lor despre copil
si despre educatia specialtt a femeii, yobü
adauga cite-va note bibliografice relative la
izvoarele de consultat, pentru studiarea mat ama-
nuntita si documentatit a teorief si practicei e-
ducationale la Greci i Romani.
La Greci.Deosebit de operele deja pomenite
ale 1111 PLATON (Statul sau Republica si Legile)
ale 1111 AR1STOTEL (Politica), informatil teoretice
.si practice despre educatie se gAsesc in Cirope-
pedia i Memorabilele luf XENOFON, in Nopfile
atice" ale ha GELL1US (pela 150 d. Ch.), in scri-
erea liii DlOGEN LAERTUL : Viata si ideile filo-
sofilor nai nsemnati" (pela 220 d. Ch.). Apoi
scrierea : Despre educatia copiilor" atribuitA, lui
PLUTARCH (100 d. Ch.) ; Satira lut LUCIAN
Anacharsis _sail despre gimnazii" ; i luerarea
liii F1LOSTRAT : Despre gimnastice.
Deosebit de aceste izvoare, cari trateazA direct
despre educatie, estragem date interesante pentru
istoria pedagogiei din poett i istorici carï di a-
tins indirect chestit relative la educatie, prectun
OMER, ARISTOFAN, PLUTARCH.
21

www.dacoromanica.ro
322 l'artea I. Istoria pedallogia la cel vechi.

La Ro m ani.Dupa epoca din istoria romana

ce voim sa studiem, avem mal intii pe CATON
CEL 13XTRiN (234-149 a. Ch.) si pe TERENT1U
VARON (pela 60 a. Ch.), amindoi pentru epoca
republicel, primul in Praecepta ad filium, al doi-
lea in tratatul sait de liberis educandis i in en-
ciclopedia sa cuprinzind Artes liberales. Penttu
epoca imperiului, avem pe OLIINTILlAN (35-95 d.
Ch.), cu insemnata lui opera Institutio oratoria
apoi scrierile autorilor Grect : GELL1US, D'OCIEN
LAERTUL, PLUTARCH.
La acestea se adauga, negresit, isvoarele indi-
recte ale istoricilor, poetilor, oratorilor, cari
tratat, in treacat, chestii de educatie, precum
C10ERON in de oratore, de officiis, de natura d e-
°ruin ; SENECA, TAC'T ("11 de oratore), PL1N1U CEL
BATRiN, MARCU AUR EL1U apoi TERENTILI, P LA-
UT, JUVENAL, etc.

Cit despre studil integrale despre teoria si prac-

tica educatiel la Greci i Romani, nu voia insira
multe. Ala marginesc a reaminti operele deja re-
comandate, cele donà mari enciclopedii pe-
dagogice ale lui scHmto P\EIN. Geschichte
i

der Peidagogi.i.: de KARL SCHM1DT, "Edad/7.- de o.

W1LLMANN, etc., in articolele si capitolele relati-
ve la aceste chestii.

www.dacoromanica.ro
Preleg. XVI. l'emeia i copilal la Gree i la RomanY.

Cunoastem care era situatia femeilor si a co-

piilor la stilbatici si la popoarele orientale vechi. 1).
Nu este intimplatoare i capricioasti, ci fiece-
sarti si intemeiatti apropierea intre soarta copii-
lor si a femell in istoria omeniril. Si copiif si
femeile ad avut, dela inceputul societatilor ome-
nesti s,i pina azY aceiasi soarta. i asttizi fenie-
ile puse, chiar de oament culti, pe acelasi
picior de egalitate, cu copiii. Nu sint ambele ca-
tegorii de fiinte considerate i azi ca minore ?

Situatia lor a fost ursita' sa treaca prin

mal multe faze. Faza cea mai inferioara a
fost aceia a unuì animal domestic ; diva, stadiul
animaiitatii gasim stadiul instrumentului de man-
ca, de bogatiejaza economicti a servitufii. La po-
poarele orientale, atit femeia cit si copilul sint
considerati ca instrumente de cistig. Copiii mal
ales sint priviti ca masini de muncii, de profit
pentru tatal de familie : si femeia avea intru atit
importanta, intru cit dedea btirbatilor aceste mij-
loace de nunca si de cistig : copiii.
treia faza, ceva mal superioara. o gasim
antichitatea clasica, la Greci si la Romani. Aci
1 Vezi prelegerile anterioare.

www.dacoromanica.ro
324 Partea I. .18toria pedagogiei la cei vede i.

femeia, in trasaturl geuerale, daca nu mal este

con siderata intocmal ca un instrument economic
de cistig, este totusl considerata ca ser v a, deci
In definitiv tot ea mijloc, dar pentru un scop
ceva mal putin trivial si injositor ; este serva
barbatului la Atenienl, mai ales, si la Romaul
este serva st at ului la Spartani.

Spartanii, gratie conceptiunil rigide i marete

de stat, din care faceal un scop pentru viata fie-
caruf om, ne dfl in antichitate exemplul unul
popor, care, daca intrebuinteaza pe om ca mij-
loc, il intrebuinteaza, j'usa, in definitiv, pentru un
scop inalt, pentru un in ter es general.
Se poate distinge aceasta, insemnata caracteri-
zare a fazelor culturale in istoria omeniril : o
faz a este cu atit mal Malta, ca cit finta omeneasca,
in genere, tara, deosebire de rasa si de secs, e
considerata ca scop in sine ; salí, daca e pusa
in raport Cu alte scopuri sociale superioare, se
cauta totdeauna o armonie intre trebuintele
aspiratiile colective si cele individuale. Se ca-
uta a se pune in acord natura si rezortul vietii
individuale cu legile vietil sociale.
De aceasta conceptie se apropian Spartanii,

www.dacoromanica.ro
Preleg. XVI. l'emeia i copilul la Greel i la Romani. 395

'in parte. Zicem in parte. pentru-c, dei se ja

ea scop si se considera ca tinta ultima ceva asa
de superior ca statul, totusi nu ne putem astepta
dela Spartani sa alba o ideie mat inalta des-
pre natura si drepturile morale ale individuluI,
incit st cante sa armonizeze trebuintele indivi-
(Wm cu aspiratiile generale ale societatil. A-
ceastA ideie o gasim formulata, ea un deziderat,
de PLATON, in teorie ; in practica nu se afla
realizata.
La Spartani numal partial. Copilul dela nas-
tere era considerat ca un viitor cetatean, ca un
mijloc peAtru activitatea socia] à, pentru apara-
rea statuluI. Daca, prin calitatea nativa, se vedea
cti nu era menit pentru acest seop, copilul era
nimicit ; daca indeplinea eonditiile prealabile, era
educat in vederea acestul scop ultim.
Femeile, de asemenea, ca producatoare de vii-
tori cetatenI, eran educate ast-fel ca .0. fie in
stare sa dea indivizi robusti, puternici, meniti
ai indeplini bine sarcina lor de aparatorl ai
statuluI. Primeall o educatie fizica sistematica,
facean exercitil gimnastice, luan parte la dantul
public, tie separat fie in comun cu barbatii.
La Atenieni nu mal gasim acea consecventa
practica, asa de evidenta la SpartanI ; nu mal
vedem asa de bine scopul ultim al intregel pro-

www.dacoromanica.ro
326 Panca L Istoria pedagogie)! la ce)

cedari de educatie publica. Tot ce s'ar viral putea

spune in general, in asta privinta, ar fi poate cä
se cauta acea-ce se numeste cultura g en erala
frumoas A, atit pentru spirit cit i pentru corp.
Tendinta aceasta se gaseste insa in moravu-
rile orasului Atenian, nu se formuleaza ca o lege,
In jurul careia sa graviteze toate mijloacele
institutiile de educatie i activitate publica a
statului. Eitos, moravurile i traditiile iesite din
dispozitiile organice ale spiritului atic, el dicta
felnl i directia educatiei.
Femeia la Atenieni nu avea acea menire la,-
murit precizata, in vederea lltiIit4ii statului; ea
la Spartani : nu i se da vre-o educatie speciala,
chibzuità ca mijloc pentru realizarea unui scop
social, cum era, bunioara la Spartani, existenta
apararea statului. Femeia la Atenieni era o
men ajera, si servä a bärbatului, un mijloc de
amuzame,nt, un agrement al vietii lui. De a-
ceea niel nu i se cerea sa, se priceapa la altceva,
decit la gospodarie, sà tie sä faca ce trebuie
case', sa toarca, etc. Alta culturd, vre-o stiinta
mai deosebita, nu. La ce i-ar folosi barbatului,
daca ar sti femeia faca fimmoase figuri re-
torice ? Daca e vorba sà ingrijeasca de vre-o
figura frumoasa, apoi aceasta se intelegea (lela
sine ca trebuia neaparat sà fie figura ei proprie.

www.dacoromanica.ro
Preleg . XVI. Fenteia i copilla la G red i la Roma. 327

Cind natura nu fusese destul de darnica sal"'

mestera, in estetica chipului une! femei, interve-
nia numal decit, i cu prisos, arta, spre a drege
imperfeetiile si a isvodi frumusetea
Ateneencele eratt in adevar maestre in arta
de a se face frumoase. Ii indeplineal astfel una
din datoriile lor : de a placea stapinulul, bar-
batulul.
In arta de a placea, insa, eral"' intre femel u-
pele carl se specializaserä cu dinadinsul i isi
facusera o menire exclusiva a vietil, o adeva-
rata profesie. Acestea erati. h e t airel e. l'ara
a cadea niel in rindul josnic al precupetelor or-
dinare de itibire, dar,. in acelas timp, cu alure de
viata destul de libera, spre a iesi din cadrul tra-
ditional al femeil gospodine, h et air el e, tara
legaturl fixe de familie, ocupatt in societatea a-
teniana un loe particular ; alcatuiatt cea-ce s'ar
patea numi un Demi-Monde al antichitatil eline.
Intre ele se gäsiatt femei carì straluciati nu n11-
mal prin frumusete i spirit, prin elegan i ta-
lente artistice, dar i prin o instructie serioasa,
prin o distinctie de maniere alese, care facea
eä societatea lor era cantata cltiar de oamenil
cel mal de seama al cetath. In Salonul" lor se
întilniafl filosofil timpului si oamenii politici, oa-
menil de stat, artistil, oratorii. SOCRATE fre-

www.dacoromanica.ro
328 Partea I. Iytoria pedagogia la ca vede,.

cuenta casa acestor prietene"ctici hetaira nu

inseamna altceva etimologiceste ; iar PERICLES
alege pe una dintre ele de sotie, pe nobila
ASP ASIA. In mijlocul unrif popor de artisti si de
filosofi, popor inamorat de frumos si de armonia
vietii, era natural sa se desvolte o astfel de
clasa de t'eme', preotese ale cultuluI intelectual
estetic, cari sa inftitiseze inteun ecbilibru maI
senzibil formele multiple de manifestare ale tre-
buintelor sufletesti, ce miscati viata adincti a
straturilor sociale superioare.
Alaturl cu femeile supuse regulelor obstestI,
si despre carI DEMOSTENE zicea cà sarcina lor
este de a pazi casa si de a inmulti ~mi co-
piilor, se ridica astfel in societatea greach o alta
categorie de femel, cari se impartasesc din apa-
najul cultural, destinat exclusiv barbatulm. Nu
doar ca celorlalte femeI, ara exceptie. nu
da niel o instructie ; dar cele mal invatate dintre
dinsele stiati doar sa serie, sa citeascit iar cind
invatati si sh cinte din gura sail cu chitara. se
zicea ca aft atins idealul celeI mal complecte e-
ducatil.

V.

I n I?om a gasim pentru femeie o situatie, care

se deosebeste intru cit-va de situatia femeif

www.dacoromanica.ro
l'reley. XVI. I emeia ;;;i copilal la Gred v* la Romani. 399

Atenieni, dar in trasaturi generale se aseamana.

La Romani, ca ,si la Greci, femeia era serva
barbatului.
Barbatul, mat' intii ca tata de familie, vestitul
pater familias, de care s'a asociat ideia
teribile, avea un drept foarte mare asupra co-
piilor, drept consacrat de moravuri i de legi.
Cele 12 table conservatt obiceiul lepädäril
cop iil or. Dar sa observant o deosebire intre
principiul dela care porniatt Romanil in lepa-
darea copiilor §i intre principiul dela care por-
niatt Spartanil. Spartanii expuneaft pe copii, it
intru cit nu emit adaptabili la scopul
general al conservaril statulai. La Romani nu
se aruncah numal copiii infirmi, ci chiar din cei
sanato0, totdeauna cind mijloacele materiale ale
tatä,lui de familie nu permiteati conservarea
ingrijirea untfi numar mai mare de copii. La
Spartani nu putea sä existe o asemenea lege. Pro-
prietatea individuala neexistind, fondurile comune
se intrebuintaft in folosul tuturor. Era destul
sa se nasca un copil viguros, pentru ca sa, i se
respecte dreptul la viata. La Romani, uncle pro-
prietatea individuala, era strict ingradita de legi
§i, fires,te, marginita cantitativ, limitele ei condi-
tionah negreOt §i dreptul la viata al individului.
Cine, din intimplare, venia in lume i deschidea

www.dacoromanica.ro
330 Partea I. htoria pedagogics?' la ce l vecla.

ochii in o famine sarack putea inchida cit

de grabnic, pentru vecie ; nemerise ratt acolo
nu se gasia nimic pentill el la banchetul vietel.
Lepädarea copiilor era la Romani un obicei,
practicat deci si din motive de economie. A-
vea o celebritate destul de trista plata, unde se
gasiail merea copil aruncati, si unde se ridicase
Colemma lactaria, ca simbol al destinului el.
Acolo espuneaa copiii lor acele familii cart voiait
sa'sf economiseasca putinele lor mijloace, pentru
un tram mai comod i mat liber. Circulatia in
piata fiind mal mare, se putea intimpla mal llsor
ca veun om milos si mai .cu dare de mina, sk
se indure de bietil desmosteniti, i sk-i la, sit-i
creasca.
De altfel, reducerea copiilor din motive econo-
mice nu-i o caracteristick exclusiva a vietei ro-
mane ; este o consecventd logick in practica unei
organizatii si unel Agri sociale antimite ; orl-unde
si ori-cind se vor gäsi aceleasi conditil de or-
ganizatie i functiune sociall, se vor ivi aceleasl
fenomene istorice. Restringerea sistematicit a
numarulul copiilor in familil, cum se practica in
unele tari ale Europel moderne, in Franta, Ger-
mania (Zweikindersystem), etc., dovedeste a-
ceasta lege sociologica. i apol nici nu gasim
la Romani, vre-o conceptie despre viata copiilor,

www.dacoromanica.ro
Prelty. XVI l'emeht i copilla la Grecr ;;i la Romaiti. 331

asa de j'Imita cum o gasim azi, cel putin in teorie, in

*lile cele mal culte ale tarilor civilizate, acea
conceptie despre copil ca de o folla sociala la-
tenta, pe care arta educatiei are sa o cultive si
sa, o dezvolte, ca pe un dar al naturei, nepretuit
de tolositor pentru propäs,irea societatil.

VI.

In ce priveste s itu ati a femell la Romanl,

dei sta ne-aparat tot asa de jos, ca la Atenienl.
totusi rolul el in familie e deja mal important.
In educatie, bunioara, ca toata insuficienta ma-
terialulul de cunostinte si a metodulul, cu toata
necunostinta rationalä a scopului educatieY, fe-
meia influenteaza cresterea copiilor.
Daca educatia bäetilor era lasatit mal exclu-
siv calauzirit barbatulul, tatalul de familie, fetele
ramineafi in sarcina matroanei. Fara
matroana adesea se ocupa destul de serios si de e-
dncatia biietilor. Se cunosc exemple de oament dis-
tinsi in istoria romana, cari datorit
lor superioare influentel venite (lela muma
lor. Matroanele ajunsera sä inteleaga si sa simta
importanta sarcinel lor de educatoare. Una din
ele, coRNELLA, nu considera oare aceasta sar-
cina ca cea mal Malta onoare si glorie a femeii ?

www.dacoromanica.ro
332 Partea I. Istoria peda yogier la ceV vechY.

y".
Dar cazan f de felul acesta alcatuiesc stralucire a
vremurilor vechf. Atuncl moravurile, simple si sa-
nátoase, ale vietif de familie permiteati matroane-
lor sa se ocupe si de educatia copiilor, pe-linga
celelalte treburf ale casei. Cind insA, mal tirzin,
cultura greacti, patrunse in Roma si pedagogif
grecf intrara in familiile Romane, matroanele ga-
sira prilejul a se supune unei mode, ce le scutea
de-o grea indatorire si le Iba timpul mal liber
pentru petrecerf si usurinte, aspru zugrAvite de
satirici si istorici.
Zadarnic un CATON, i altil ea dinsul, Vara sa
poata, opri curad prefacerif sociale, se opuneel
la veleitatile de falsA, emancipare a femeilor.
El ati inteles destul de bine, in felul lor reacti-
onar, crt femeia trebuia sä ramin'a ce a fost
asa curn a apucat d.ela stramosf, si s lucreze si
sa se manifeste in directia in care s'a manifestat
din timpurile vechf, ca sti se pastreze si societa-
tea romana i statul roman ne atins si nevatamat.
Dadi alaturi cu un CATON s'ar maI fi gasit,si
alte spirite politice me preva'zatoare, carf sa fi
inteles din vreme ande ajunge societatea umana,
cind nu dä, ne-apttrat femeil un rol social serios
dacA, spre a se hilatura aceste urmarf, snr fi gin-
dit sa se d.eschidA t'en-len norti perspective de ac-

www.dacoromanica.ro
Preleg. XVI. I'emeia i copilal la G,ec 4 la RomanY. 333

tivitate folositoare, si, in loeullasat din neno-

rocire tot mat golal ocupatiilor de familie, s'ar
fi gindit sa-1 dea o indeletnicire publica in soci-
etate, in stat ; atone" desigur ca locrurile, in
evolutia lor istorica, n'ar fi ajuns acolo unde
vazut istorici i satiric" Romet Insa a-
ceste urinal'i nu se puteati vedea de niste capete
ingradite in lanturile traditiel. i, din inaltimile
eugetaril mai inane, sint rare spiritele ce arunck
In opositie evidenta ca traditiea i credintele
niste premise din cari sä traga, cm
euraj intelectual, concluzil practice departate de
indeletnicirile obisnuite.
O astfel de energie mintala avusese inainte
PLATON.
Dar cesa ne mai plingem cä, petimpul lui c ATo N
E3XTRiNUL, 1111 saü gasit teoreticianY, car" sa sus-
tina, o alta directie in educatia si activitatea
and chiar azi aceasta chestiune este inca
litigiu, nerezolvatk i intimpina, si azi, chiar in
teorie, multelar in practica i ma" multedi-
ficultatI in dezlegarea !

VIII.

din punct de vedere pedagogic si social,.

PLATON s.a pronuntat pentru o egala indrepta--

www.dacoromanica.ro
334 l'artea I. Istoria pedayogiet la cei vecla,

tire si indatorire a barbatuluì si a femeii, pentru o

egala destoinicie a lor.
Sit citäm textual argumentele mareluI ginditor
al antichitätii. i e nevoie sa le citam, ca .0, se
vaza cit de incomplect si inexact se mentionea-
za PLATON, in istoria educatiel femeii, numai ca
un bizar nascocitor al comunismuluI sexual, in
care femeile i barbatii ar trail d'a-valma, farä
legaturi si deosebirI de familie. 1) Noroc cit scri-
erile luI PLATON nu aft dispärut inca, si ca i le
putem consulta (le-a dreptul, spre a-i descifra
oindirea.
Primul principiu, pus inamte de PLATON. 2) e
cit or1-ce fiinta sa fie la. locul de functie
social a pe care i-1 dicteaza aptitudinile si
natura sa proprie.
Al doilea principia, care in aparenta, dupa-cum
(,Din aceastä. lege 0 din celelalte de mai inainte
rezultii, crez, lucro! nriniiton
,Care» ?
Ca toate aceste femeT sil fie commie tuturor aeestor
barbati, si niel-una sit nu träiase atiume impreuna
niei-unul, i ea 0 copiii sit fie comuni tatil sa
cunoascii copilul, si niel eopilid pe tatill
,Aceasta de,teapta mai mare nedumerire, in ce pri-
vete putinta
Eit crez, ziseiú, MI in ce privet:te folosul desigur nu
poate fi niel-o indoialit eiS. ar fi o foarte bine-fficatoare
institutie aceea cit i femeile F.1 i copiii sä, fie in coman,
daca ar fi en utinta. Lisa, in ce prive.;te posilAitatea,
ei, de asta inhindoiese foarte malt. (tu,.yros, S'tattel, V).
Statztl, cartea V.

www.dacoromanica.ro
Preleg. XVI. Feweiai copad la Greci i la liomani. 335

observa insusi PLATON, sta in contrazicere cu

cel dintal, este ca,: de oare-ce totl in divizi I,
femeile i barbatil, trebuie sa conlucreze la ace-
las' scop, totl trebue s aiba aceiasI cultura.
par contrazicatoare aceste principiI pentru-ca
cel dintil cere ca fie-care finta sg fie la locul ce'I
indica organizatia sa proprie, de unde ar urma
ca &ludí sa i se dea o educatie deosebita con-
forma en rolul naturei sale, ce pare a fi altul
decit al barbatului ; iar al doilea principia cere
ca toti indivizii sa alba aceeasi cultura.
Dar PLATON isi pune problema : E femeia,
prin natura el, in stare a conlucra ca barbatul
in toate afacerile, in niel-una safi numal in u-
nele ?
se intreabg : ce va sg zica natura identi-
ca salí diferitit si dupa ce se cunoaste ? Saa. in
termenii luI propril
Ce notiune ne facein despre natura deose-
bita si asemuita, si la ce ne raportam cind des-
tinam ocupatil deosebite celor cu natura deose-
bita si ocupatii asemeni celor ca natura. aseme-
nea ?"
Dupa ce s'ar cunoaste deosebirea de natura si
deci de capacitate speciala intre bgrbat si femeie ?
Dupii faptul ca femeia naste, iar barbatul nu ?
Or dupa indeminarea lor speciala in anumite o-
cupatil ?

www.dacoromanica.ro
336 Panca I. Istoria pedallogia la eel vechi.

Daca genul barbatesc i cel femeiesc se deosi-

besc in vre-o arta or altit indeletnicire, vom zice
ca trebuie sà recunoastem intre cele doh' sexe acea-
sta deosebire ; daca insa se va parea ca ele numaf
prin aceasta se cred deosebite, adic in taptulca fe-
meile nasc, iar barbatul produce, vom zice c nu e
dovedit debe prin aceasta ch femeia i barbatul
se deosibesc intre ef, cu privire la aceia de care
vorbim (adica functia sociala, in activitatea sta-
tulm) i vom sustine mat departe ca si conduch-
torif si femeile lor ar trebui sit se ocupe cu ace-
la s lucru".
Foarte just, zice el".
Vom constringe decl pe protivnicul nostril sh
ne dovedeasca in ce arta set indeletnicire, ce a-
partille organizarif statuluf, natura femeif nu a
aceiasf ca a barbatulifi, ci deosebith".
De sigur".
Haide, ritspunde, if vom zice. Nu crezi oare
ca se cunoaste ch unul e facut pentru ceva, iar
altul nu, dupd-cum ullul invath usor acel lucru,
altul greh unul, duph putina invatatura, desco-
pere insusf foarte usor ceva in calea celor in-
vatate ; celalt, chiar dad, i se dh multa invata-
exercitih, nu tine macar minte ce a in-
vatat ; pe unul Il sustine forta corporala la munca,
altuia if este protivnick ? Nu este acesta oare

www.dacoromanica.ro
Preleg. X VI. Femeia i co pilal la G-rect i la .Romani. 337

semnul dupa care se cunoaste, daca cine-va e

potrivit sail nu pentru o indeletnicire anumita"?
lar mat departe PLATON conchide : Multe fe-
met sint in unele privintf ma' destoinice decit
barbatif. In rezumat insa, WA' cum sta lucrul.
Niel o functie din cele ce se indeplinesc
stat, amicul men, nu apartine ba'rbatului ca r-
bat, saii femeif ca femeie ; ci, intre amindoii fe-
lurile de fiinte, dispositiile naturale sint cleopo-
triva impartite, s,i femeia poate tot asa ca si bar-
batul sä ia parte la toate activitatile ; in total
insa femeia e maf slaba decit barbatul".
$i mal departe : sint femef cu dispositif catre
medicina, altele nu ; unele catre muzica, altele
nu ; unele ca'tre gimnastica, altele nu ; unele in-
telepte, altele nu ; unele curajoase, altele nu
unele bune pentru apararea statuluf, ca si barba-
tii, altele nu".
Decf, la naturf egale, ocupatif egale.
Tocmaf ceea-ce se practica de obicein e contrar
nature!, ear nu coja ce se propune", incheie
PLATON.
Ca sà persifleze po eel carì cauta deoebi-
rea de natura si de aptitudine naturala in alt-
ceva, decit in deosebirea inclinatiilor si des-
toiniciilor probate la lucru, PLATON ja un exem-
plu hazlin : Daca vedem un ciobotar chel, oare
9-)

www.dacoromanica.ro
338 Partea I. Istoria pedalloyiei la ce, veda.

ch el ia lut il aratA dt e apt pentru aceasta arta

sari alt-ceva ?"
Ceea-ce arata ea, o fiintg, e aptá pentru o vo-
catie, este numai existenta facultittil necesare
la indeplinirea acelet chemärt. Iar existenta fa-
cultatit se dovedeste numat prin functionarea
manifestarile ei reale.
Nu se va trag.,e de aicl, negresit, numat-decit
concluzia, ca acolo, unde acele manifesta'ri nu
se arata, facultatea natural A corespondentil, nu
exista : cact aceasta poate n'a fost pusa' in con-
ditit necesare de functionare. Din insuficienta
manifestarilor stiintifice, culturale in genere, ale
,sexulut slab", nu se va trage, desigur, cu jus-
stete conclusia une inferioritati firestl, fatale
iremediabile a femeii, ci va trebui sa se atragA
mal degrabA atentia asupra conditiilor inegale,
in cal.): s'ari desvoltat de veacurt facultatile
sufletestt.
Pe acest teren noh, discutia iese din marginile
chestiet asa, cum o formulase antichitatea, prin ge-
niul liii PLATON.

Ne oprim aci, admirind inaltimea de vedent

la care s'a urcat, prin PLATON, mintea ome-
masca in humea vecbe. Conceptia despre va-
barca femeii in societatea limalla, asa de ingust
vitzubt si atit de umilitor practicatA, se ridica, in

www.dacoromanica.ro
Preleg. XVI. Fonda i copilul la Gred 6i la .RomanY. 339

constiinta luminoasit a unui ginditor, la o strain-

cire de cugetare senintt si dreaptti, care scap& an-
tichitatea clasicit de o condamnare absolutA,
servA de orientare veacurilor urmAtoare in dru-
mul lor nesfirsit cAtre progres.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA

1STORIA PEDAGOGIEI MODEM

CURS TINUT M UNIVERSITATEA DIN 1A$I

in anul ;:colar 1900-901.

---

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea

FOLOSU ISTO Et PEDAGO(IEr

E mai bine siti se inceapa studiul pednogici eu i s-

to ri a teoriilor s,i institutiilor de educatie ori cu partea
sistematica ? Ce trebuinte cauta sa multumeascii acest
curs de istoria pedagogie). Complectarea pregatirii pen-
tru cariera didactica. Element de cultura, gene-
rala. Parerile liii s. n, \VI LLIA 31S i imunuirr st.ExcEit
Chestiile de educatie in scolile noastre. Pr o gra in el e
an aliti e e ale invatamintulul secundar din 1899.
Necesitatea cintoteril istoriei pedago-
giei pentru cultura gen erala. Argumente din isto-
ria cultureT noastre. 1) Sistemul Bell-Lancasterian
in inviitamintul no stru primar, pela 1830. Din ce necesi-
tati aa recurs BELI, si LxuasTER la procedarea inva-
tamintuluI mutual. BELL in India. LA NCASTER in Lon-
dra. 2) Alt exemplu : Raportul catre Domnitor al Mitropo-
litulni sr. MATE. Ccrerea de a se propune ;tiinta nu
mal in 1 im ha clinii. Pentru ce ? 8colile catolice ale
Icznitilor si protestantismul in raport Cu cultura noastra.
lstoria culturei generale td a pedagogieI, necesara
pentru interesul de a ne intelege institutiile noastre i de
a ne orienta in metoda de a utiliza experienta altor na-
tiI. Curentele culturale straine la noI. Culi' se ponte
grei iu imitarea institutiilor altor popoare, daca mi se
are in vedere istoria temeinica a dezvoltaxiI acelor in--

www.dacoromanica.ro
344 Parlea II. Istoria pedayogiei moderne.

stitutil din necesitititile i stitrile sociale ale timpulul.

zul porniril In contra studiilor filozofice diu li-
ceele noastre. Filozofia in Germania in prima jumit-
tate a sec. 19-lea; tendintele actuale.In cé conditii fo-
lose;te imitaren. Exemplul dat de u. L. CHAMBERLAIN.
Care trelmie sit fie azi directiva culturet noastre
Interesul pur teoretic hi studiul istoriel pedagogiel

I.

Se discuta, adesea, daca e mal metodic a se

incepe cursul de pedagogie cu expunerea siste-
matica a teoriilor pedagogice ori eu istoria lor.
E o discutie de putin interes.
In ambele cazuri, fie ca vom incepe cu partea
dogmatica a tiintei educatiel, expunind proble-
mele pedagogice in inlantuirea br logica, spre
a trece apoi la dezvoltarea lor in timp ; fie cd se
incepe cu evolutia ideilor i teoriilor dela ince-
put pina azi, i se arata apoi, in sistem, faza
actuala a cugetaril pedadogicec4tigul intelec-
tual e de-o potriva de mare.
In cazul intiiii, se da mintii un criteriti de a-
pretiare a trecutulaï, deci putinta studiului cri-
tic a dezvoltarii teoriilor pedagogice, fiindca, se
cunoate, dela inceput, in mod sistematic, atit pu-
nerea chestiilor cit i solutia lor mal plauzibila. In
cazul al doilea.se urmitrete treptat nas, terea §i dez-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea I. l'olosta Istoriei Pedagogiei. 345

Toltarea conceptiilor pedagogice, atit in ce pri-

vete sistemele cit i aplicatiile practice; si ast-
'el se cistigä convingerea eh' cugetarea noit, ridi-
cindu-se din studiul comparativ §i din amendarea
celor anterioare, are la temelie intreaga esperi-
entä i dezvoltare dinnaintea eI i poate servi
mai sigur de baza activitätii, in noile impre,jurart
ale limn.

Acest curs de istoria pedagogiel il consider,

mai intii de toate, ca o complectare in orienta-
rea profesional ä a acelora ce se pregatesc
pentru cariera didacticd. 0.'4 ce poate ori-
enta mal direct, in aceastit ramurä., decit per-
curgerea, in decursul veacurilor, a desvoltaril con-
ceptiilor pedagogice, cautarea la obirsie a pro-
blemelor de educatie, asa cum s'att ivit in dife-
rite timpuri itärI, i cunoasterea solutiilor pro-
puse de spiritele cele mat' alese ?
In al doilea rind, cunostinta teoriilor si a in-
stitutiilor pedagogice se poate considera, insa,
ca un element necesar al culturil generale.
Aceasta este §i pärerea 1111 SAMUEL G. WILLIAMS,
un distins pedagog din Statele-Unite ale Ameri-
deci din o tara ce nu exceleazA prin idea-
lism fantezist, ci prin spirit sever de practici-
tate. In darea de samä ce o face despre modul cum

www.dacoromanica.ro
346 Partea L Istoria pedayogiei ntoderne.

se invata pedagogia in Statele-Unite, 1) S. G. WIL-

LIAMS, profesor la Universitatea Cornell din I-
taca, îi exprima' regretul: 1° ca nu se infiinteazä,
mal degraba un curs special i separat de istoria,
pedagogie", atit de fiecesar pentru intelegerea
culture' generale a timpului : O. 2° di cei cart nu
se destind carieril didactice, nu se cred nevoitI,
pentru complectarea culture" lor generale, a urma
cursurile ce se tin asupra tiinteï educatiel.
Dec" in consjiinta practicului american s'a nas-
cut credinta cá pedagogia trebue privitg ca
dud parte din tiintele constitutive ale cul tu-
rei generale.
Cum s'ar putea intemeia aceasta afirmare ?
Voiti arta argumentarea until ginditor supe-
rior, tot de rasa anglo-saxonaHERBERT SPEN-
CER. In scrierea Despre Educatie, in pri-
mal capitol, uncle trateazit de tiintele cele
mai folositoare, H. SPENCER. face o erarhie a
valorilor diferitelor tiintì, dupa gradul in care
contribue fiecare la adaptarea multi" la via t a
comple eta. Aceasta viatä, complecta s'ar rea-
liza, ciml toate fortele ornuhul ar fi desvoltate in
vederea rolulul lor biologic. Si, natural, acele
tiinte vor fi in primal rind esentiale, car" vol.

1) _Educational Review, Aprilie 1592.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea L I'olosta 141».iet Pedagogiet. 347

avea de scop mentinerea vietil, ca atare, in pri-

nml rind, adica stiintele biologice, stiintele
turii,stiintele exActe, matematica, mecanica, etc.
In al doilea loe, vin stiintele ce servesc adap-
tarii omului la functiile vietii sociale. Dintre a-
cestea, cele mai fundamentale ar fi menite sa. adap-
teze omul la functiile vietii de famil i e, prin arta
de a .si educa copiii. Dar, in realitate, sistemul de
educatie de azi e alcatuit astfel, Oí, nu se po-
meneste nitnic tocmai despre conostintele rela-
lative la scopurile si mijloacele de a educa.
Daca, din vre-o intimplare, nar raminea din
civilisatia noastra si n'ar ajunge la posteritate
alta, turna, decit o gramada de carti clasice satt
teancuri de compozitil ale colegiilor noastre, in-
mirarea, unui anticar viitor, cind ar
vedea c nimic nu arata, in acele hirtil i Mili,
elevii, cari se serveart de ele, vor trebui vre-o
data sá, aiba copii.Bun ! si-ar zice el, asta
trebuie sa. fi fost o programa, de studii pentru o
scoala de celibatari. Yaz ca se da atentie la
multe lucruri, mai ales la priceperea operelor
ramase dela popoare ce nu mai dar
nu gasesc in toate acestea niel' o aluzie la arta
de a creste copiii. Nu se poate ca acei oameni
sa, ti fost asa de lipsiti de bun simt, incit ski fi
ramas nepasittori fata, de preocuparea care implica

www.dacoromanica.ro
348 Parlea II. INtnria pedagogier vzoderne,

cea mai grava raspundere. Deci, fara, indoiala,

asta era programul de studif al vr'unuia din or-
dinele lor calugaresti !" 1).
Persiflarea lui SPENCER e reusita si meritata.
Dad, este adevarat ca, in organizatia actuala
a societatii, familia e o institutie fundamentala,
daca e o conditie normala, pentru om in socie-
tate a fi tata saii mama de familie, e, de sigui.,
absurditatea cea mai izbitoare sa se omita, din
cultura generala, cunostintele cele mal: esentiale
elementare privitoare la arta de a creste, in-
griji, educa si instrui copill.
Ce argument mal convingator pentru intemee-
rea afirmatiel ca stiinta educatiei trebuie privita,
ca element necesar al culturei g en erale ?

La nof nu s'al.' atins chestiile de educatie decit

in coliIe speciale pentruformarea corpul ni didactic.
Sintem, insa, pe cale de a le introduce, dei spo-
radie si nesistematic, elijar in colile de invatit-
mint general. Cercetind noile programe de studii
pentru scolile secundare, observam, bunioarii,
obiectul psihologiel, mal" la fie-care capitol, pre-
ocupatii pedagogice. Se cere sa se trateze unele

1) De l'Éducation; trad. franeezii, editia F. Alean,

din 1897, p. 46-41.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea L Folosul Ito,je. Pedagogiei. 349

functiunl si stärì sulletesti si din punctul de ve-

dere al dezvoltärii si educatiei lor 1).

Acestea sint consideratii ce privesc niaì mult

folosul cunoasterii teoriilor generale pedagogice.
Ce legitimeazä, insä, necesitatea ist ori p e-
dagogiei pentru cultura generalä ?
Vom lila argumente din vieata noastrA cultu-
rala.
Nu mai repetäm ideile incontestabile ca, fárfa
cunostinta istoriel, nu putem intelege prezentul,
un derivat al evolutiel trecute ; dar, mal in spe-
cial, nu putem intelege f apt e concrete din viata
culturei n o as tr e, färä cunostinta istoriei pe-
dagogiei, a teorlilor si institutiilor de educatie,
In genere.
Nti-f mult timp de-cind, la noi in tara, era ras-
pindit in invätämintul primar sistemul asa nu-
mit lancasterian, ce consista in invätämint mu-
tual : institutorul punea pe elevi sä se invete
nil pe 001, lar el it supraveghia. Acest sistem
s'a introdus la no' cam pela 1830. Gäsim
1) Programe de studii pentret scoalele secun-
dare, 1899 p. 54-57. Astfel : educa,tia atentief, cultura
niemorief, educarla shnturilor, educatia rationamentului
judecatil, etc.

www.dacoromanica.ro
350 .Partea II. Ixioria pedagogics, moderne.

Altaicle parlamenta re ale koznaniel un re-

ferat al Eforiel scoalelor din Bucurestl catre ob-
*teasca adunare din timpul lui KISELEFF. Re-
feratul e urmat de un proect de lege pentru
organizarea invatamintulut, unde se yorbe*te ex-
plicit cd. in clasa I si a II-a primartt m et odul
ya fi lancasterian
Pentru ce legiuitorul (lela 1832 se refera toc-
mat la acest metod Cine a fost LANCASTER ?
Istoria generala a invatamintului in Europa ne
lamureste lucrul si ne face sa intelegem po-
triyirea armonicä, dintre metodul lancasterian
necesittitile vietil noastre (lela 1832.
Procedarea inyAtamintului mutual a fost mai in-
tu intrebuintatti de un alt pedagog englez, de BELL
De aid si mumele de metod Bell-Lancaste-
rian, sub care e cunoscut si amintit de ordinar.
BELL (1753-1832) fusese trimis ca profesor
de fizicti la Madras, in India, uncle a intemeiat
o *coalA pentru orfant; copit at soldatilor englezI
de acolo. coala se populg repede si ajunse
MIA' 200 de copit, numdr enorm pentru fortele
lui ; iar inyAtrttorit, luati ca ajutoare, gasiati ce-
rintele i dorintele lui BELL imposibile i rds-
pundeaft stereotipic la toate propunerile : cu a-
1) Tomul III, apiirut in 1892, pag. 189.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerect L Folosal INtorie't Pedagogic,. 351

ceasta nu va merge". Ca sa nu-si desfiinteze scoa-

la, BELL alese atunci pe elevil cei mat' inteli-
genti, inat silitori i bunt', puse mai mart' pes-
te colegii lor, dindu-le sarcina de a'i instrui. Ast-
fel recurse de nevoe la sistemul monitorilor" si
Ta procedarea invatamintului mutual.
Sistemul se transplanta, cu inventatorul sari, in
Anglia, uncle de altminteri LANCASTER, in acelas
timp, il descoperise, din aproape aceeasi necesi-
tate ca i BELL : din necesitatea de a da instrue-
tie until numitr de elevi prea mare pentru fortele
didactice, de cari dispunea.
LANCASTER (1771-4838), un quacker inimos,
deschisese in Londra (1798) o scoala pentru co-
pii saraci, pe cari propunea invete, pe pret
ettin, cunostintele elementare : scrierea, cetirea,
calculul. Copiiì cursera cu sutele la scoala lui
LANCASTER : si a,cesta, ca sa nu fie nevoit sa'si
aducti alte ajutoare, cad n'avea cu ce sa-i
teasca, cauta si el de nevoie refugiul la sistemul
inatamintulut mutual.
Succesele acestui sistem, in floare pela stir-
situl secolului, 18-lea s'ati trimbitat in toate tari-
le, si orl-unde se gasira aceleasi conditii : lipsa
de forte didactice set lips& de mijloace banesti,
el aparu ca un leac didaetico-economie al situ-
atiel. In aceleasi conditil ne aflam si ï Of : 1111fiti

www.dacoromanica.ro
352 l'artea II. Istoria pedagogiei moderne.

copit de invAtat, lipsh de mijloace didactice. Sis-

temul Lancasterian ne convenia, si ded s'a intro-
dus in legea de organizare a scoalelor.

Alt exemplu.
(4hsim iii celebrul Raport catre Domnitor al
Mitropolitului STAMATI, dela finele secolulur al
18-lea (1792-4803), un capitolal IVce pare ne-
explicabil, daca nu se cunoaste istoria invata-
mintnlui si a culturei din Europa, mar ales o-
riental.
In acest capitol STAMATI vorbesteIdespre
càiiï ,,epistimurilor", profesorii de stiinte, si sus-
tine ct o Academie fail epistimuri e ca o cash
fhrit ferestr" 1). Dar stiintele nu se pot preda in or-
ce 'had, nu se pot preda in limbile evropenestr"
francezit ori italianaci numal in lirnba propritt
zisit a stiinteielin a 2). De aceia si dascalul
epistimurilor" trebue sh fie elin. Nurnal de ne-
.S'erbarea ,!colard dela IaV, Acte tti Docu-
mente publicate de A. D. XENOPOL i U. EnnteEANt; hug
1885, p. 194.
2) ,Dar sint HMI carI zic : bine, s adtteem epistimu-
rile, insti, in limbile evropenet;ti : dar eft intimpin pre a-
ceqitt en putine, cì dasciilii dela Academia din Cheting,
ditpa-cum zice staritul Evglienie, lii locul limbii latinettti
sa stAtitiaft sit pue pre limba elineascii asupra parodisiril
epistimurilor, t)i aceasta pentru-ca nid-o 1imb. alta nu poa-
te ca dinsa at,a potrivit i lamitrit sì almaceascii, cele ce se
parmlosesc in epistimuri si in metqetmguri». (ibid. p. 195).

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea I. Folosal IstorieV Pedagogiei. 353

voie mare s'ar admite sa se paradisascA episti-

murile" in limba francezA. De limba OH", de limbo,
maternA, de limbo, romineascA nicl-o vorba 1).
Un mitropolit al MoldoveI, vorbind de invAtA-
mintul public, sa arate atita dispret pentru limba
si cultura tAriI luï!
Ca sA intelegem ce gravitate se cade sA se a-
tribuiascA acestuf capitol din Raportul mitropo-
Multi" s-rAmA-ri, trebue sA stim in ce fazA de
cultura generala se afla spiritul nostru public pe
atuncl. DupA-ce scApasem de influenta slavonA,
in sec. XVII, a inceput sa patrunzA influenta cul-
Writ eline, care a crescut asa de puternic in prin-
cipatele romine, incit lash si Bucurestil ajunse-
sera doA centre ale culture' eline in Orient.
Eram mindri, fireste, de aceastA dezvoltare a
culturiI eline la no' ; gloria si strAlucirea el se
revArsa asupra taxi"' noastre. i R aportul e
un document elocvent despre aceastA situatie is-
toricA. Chid vom analiza treptat mersul dez-
voltArif scoalelor, vom vedeA fazele prin earl a
trecut cultura elinA la nol pink' sA ajungA la
acest grad.
SA mal cAutAm si alte exemple, de dovada folo-
1) Drept aceea dar dascaltà epistinutrilor se cere
a fi elin. Iar nefiind acest fel, dapd-cum ca ado:drat se
cere, atanci fie de alta Umbel sfilosofal, paradisínd
'Inaba frantuzascti".Ibid. 23

www.dacoromanica.ro
354 l'artea II. Istoria pedagogid moderne.

sului adus de istoria pedagogiel si a culture' ge-

nerale in intelegerea faptelor si evenimentelor
vietil noastre nationale ?
tim billliOarit ett §i MIRON COSTIN si croni-
carul uR.EcHIE si-at" luat invatatura in scoalele
iezuite din Polonia. Nu e si acesta un punct
important de legatura intre cultura noastra i cea
europeana ? Nu e natural sä ne intrebam : ce si cum
invata tinerimea in acele scoff ? Cu ce spirit si
in ce directie ?
mai departe, ca. DESPOT VODÀ a infiintat
la Cotnari o scoala, in care a adus strain' ca
SOMMER, PEUCER, ginerele luI MELANCHTON, re-
presentanti ai culturif protestante. Ce cauta acest
spirit protestant in o scoala publica, intemeiata
de un domn al tarii ? Nu cumva spiritul catolic
al Iezuitilor si protestant al MI SOMMER. Si PEU-
CER. etc., gasit la nof terenul de lupth ?
Nu se aud aid cumva repercutarile luptelor reli-
gioase din occident ?
Istoria scoalelor noastre, precut"' si istoria in-
stitutiilor de educatie europeanti, se leagä fatal
de dezvoltarea culturit generale a timpului. De
aceea, cursul nostru de istoria pedagogiei Il vom
pune in legatura cu istoria culturii in genere.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea L fi'olosul Istorieï Ped«gogiel. 355

Din felul exemplelor mate pentru ilustrarea

afirmatiilor noastre, se mat vede spiritul de a
pine in centrul interesului istoric viata sufie-
teasch a neamului nostru, dupa-cum in istoria po-
litica trebuie de asemenea sit privim, sa studiem
si sit descriem evenimentele din punctul de vede-
re al interesului nostru etnic, luat ca centra 1).
Tara noastra n'a fost asa .izolata de mersul
mii, cum s'ar phrea, dupa unele carti s,i manuale
istorice. Nici nu putea sit traiasca izolata, chiar
de ar fi vrut. Omenirea formeaza, un organism care
se influenteaza, in toate partile lui, de o schimbare
savirsita intr'un punct. Ori-cit de del:di-tap ne-am
presupune in Orient, tot ail ajuns pina la noi on-
pulsatiile vietil intelectuale din occident.
Deci, ca sit ne intelegem pe noi insine, trebue
sit ne ridicam ca cercetarea la obirsia si condi-
tiile vietei culturale din Europa. Geneza si ra-
tiunea multora din institutiile noastre ìi gasesc
minina in acele studii.
Am fost din timpuri vechi, si inch' mai sintem
1) Acest dezvoltat i intiírit cu exemple
in preteele dela fstoria Evalui viediìe 0 1st or ja
Evalai modern, mantude pentru cursul secundar, elabo-
rate insele din acest punct de vedere ; precum tsi in C ups
de Pedagogie.

www.dacoromanica.ro
356 Partea II. Istoria pedagogid moderne.

in o bina parte, satelitif unei culturi straine. Se

cunosc fazele mal' de capetenie ale eyolutiei noas-
tre. Lunga epoca a influentei s'ayune abia in-
cepe sa scaza, dupa caderea Constantinopolului,
spre a rasa loe inriuririi grece, care se stir-
seste abia la inceputul secolului al 19-lea. Dupa,
inriurirea elint. incepe o epoca cu yeleitati de
proprie dezvoltare, slaba insa s,i contrabalantata
de o noria influenta strainä, de cea franceza. In
literatura, in viga, in moravuri, pretutindeni
domneste, in secolul 91-lea, g a lo ma ni amotiya-
ta, negresit, de formele unei ciyilizatii superioare.
Abia catre stirsitul yeacului al 19-lea, se clesem-
neaza, ca destula energie i preciziune, incepu-
turile unei culturi proprii rominesti.
In graba noastra de a ne da infatisarea cul-
turei dominante, nu ne-am oprit sa, alegem ce se
potriyea si sä schimbam ce nu se potriyea cu.
noi. Am luat, din garderoba internationala, hai-
nele croite pentru alta talie i ne-am imbraCat
In pripa cu ele, ca copii cari incearca, hainele
ca sa se joace de-a oamenii mar'.
N'un luat numai constitutia, nascuta din sbu-
ciumarile vietil politice ale tarilor occidentale --si
ale carel veden i si prevederi, intrecind esperienta
noastra politica, ne pun problema de a lupta pen-
tru adaptarea morayurilor si suiletului nostru la
cuprinsul lor.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea I. l'olosal It oriel Pedagogieï. 357

Yam luat numal legile de temelie, legile fun-

damentale ; ci am luat §i leg' secundare, pind
dispozitii §colare. Chiar cartile didactice, scrise
pentru German", Austriaci, Francej",--manuale
de gramatic i istore, fdcute pentru spiritul,
pentru trebuintele §i tendintele altor Or", le-am
bat, le-am tradus s,i introdus tale-qua/e in .$coale-
le noastre. De aid o dezorientare, ward de in-
teles.

N-avem nevoie sä, cautam mult, ca grtsim e-

xemple, de toatd mina §i importanta, despre mo-
dul cum am cdutat sdimittm. in grab d, institu-
ii1e§i formele culture' straine.
De-ce bunioard, la 1887 s'a manifestat deodata
tendinta de a scoate inv.d.tarnintul filosofi-
ei din programele scoalelor secundare,
tendintd care a adus, in cele din urma, la 1898,
suprimarea eticei 9 Pentru-cd in programele
coalelor germane lipsia filozofia. i pentru-ce
fusese pus, altd datd, invdtdmintul filosofie" in
scoalele noastre? Fiindcd se gtisia in programul
scolar al altei tdr", ce servia mai mult de model
pe atundFranta.
Mai inainte de a imita, insd, o stare culturala,
trebuie studiata ist or i ce:Ae. Nu e destul sd vedem
numal resultatul mictrii istorice, concretizat in

www.dacoromanica.ro
358 Partea IL Lytoria pedagogiei moderne.

o institutie : ci sa cercetitm i fo r t e le ist o -

rice carf i-atA dat nastere, dad. vrern sà ajungent
la intelegerea si justa ef apretiare.
In Germania, in prima jumAtate a secolulu" al
19-lea, a bAtut un current anti-filozofic ; filozofia.
ca'zuse -in discredit, din cauza metodef si doctri-
ne' speculative, representate de HEGEL, mat ales,
ce inchidea ochif in fata naturif si se mnitumia
deductille ratiunef pure. In scoalA, i-a luat ion/
filosofief cu incetul filologia, una din stiintele de
predilectie a timpuluï.
Sistemul hegelian, insti, care compromisese filo-
zofia, a cazut sub loviturile sarcasmuluf lui scHo-
PENHAUER i s'a priibusit din ciocnirea ca geniul
stiintelor desvoltate. i, azI. spititul filozofic s'a
schimbat ; azi filozofia germand, indrumata de
SCHOPENHAUER si de influenta empirismulul en-
glez, si-a recistigat importanta, si-a reluat tronul
,si cirma engerárif moderne ; dar nu si-a recucerit
incA, negresit, toate pozitiile perdute revendi-
carea, bunioarti, desAvirsitit a locului Mil in pro-
gramele scolare rAmine ind, o chestie de timp.
Institutiile, se schimbA, mai anevoie ; dar cind
1111 TH. FECHNER, un LOTRE, WUNDT, PAULSEN,
GIZYCK1 se numesc fruntasif filozofief germane,
nu mad remine filozofia va intra
triumfal in toate drepturile ei de mat inainte. Azi
nu ma' e 'lief un pedagog mai insemnat german,

www.dacoromanica.ro
 Preleyerea I. IWositl .18torici Pedayogier. 359

care sa nu vazit ca e o gresala lipsa filozofiel

din programele scoalelor germane si sa nu ceara
introducerea
Ideile, cind devin convingerile dominante ale cu-
getatorilor unel epoce, se urca la gradul de forte
ist °rice. Ele creiazä, prefac, distrug formele so-
ciale, institutiile culturale. De spiritul i mersul
lor trebue tinut sama, cind voim sa distingem ce
e viti si ce e putred in starea culturala a unel tarI;
iar cind voim, mal ales, s'o luam de model, pre-
cautia aceasta se impune.
cunoaste mal de aproape teoriile si curen-
tele pedagogice, e a ne lanutri asupra ratiunii
de a fi a institutiilor si a ne forma un criteria,
dupa care sa, deosebim ce merità sa, se imite si
ce nu, din organizatia existenta a altor societatl.
Unele instituth, dei exista, traes° numai
virtutea unul habitus, untri refiex social. lip-
site de viata internit ce le-o da constiinta ori-
ginli si necesitatil lor functionale. Cit timp cores-
punde unei trebuinte, care i-a dat nastere, institu-
tia este un organ vifi in corpul social cinc' ne-
cesitatea inceteaza, institutia e pe cale de nimi-
cire, dei poate sà mal dureze, in virtutea u-
net inertif. Cine ar mai lita-o de model, tocmal
in acea fuá, de decadere, daca i-ar cunoaste a-
(Ene situatia si soarta ?

www.dacoromanica.ro
360 l'artea II. lstoria pedagogiel moderne.

Cunoscind in mod rational d ezvol t ar ea in-

stitutiilor pe baza ideilor si trebuintelor
ce produs, se poate vedea i scopul lor, si
se poate prevedea une-ort moartea lor, alte ori
schim b area lor, adesea se poate prevedea, in fine
chiar 'taste rea altor institutil noul, in viitor.
In materie de sociologie practica, e un pericol
sa se imite viata altut popor, de ale Mimi con-
ditit istorice, culturale i sociale ne deosebim eu
totul. A imita popoarele Mtrine, fara a mal ba-
ga de seama deosebirea dintre not si ele, si fara"
a cunoaste de aproape si exact modul lor de a
fi si de a lucra, e o ratcire, asupra careia ne
face atenti un sociolog strain, HOUSTON STE-
WART CHAMBERLAIN) In sfaturile ce ne dä cu
privire la chestia asa de agitata a da'rit drep-
turilor la Evret 1).
1) latiti ce zice ir. si'. CHANIBERLAIX, bUlliOarr17 de ar-
gumentul erti, dupA-mun AnglieI nu i-a fikut niel-un
clarea drepturilor la OvreY in masiti, tot a?a, n'ar fi peri-
culoasiti procedarea aceasta niel pentru Rominia. E chiar
copilaresc lucru a deduee a., de oare-ce o mitsurà poli-
ticA, cum este aceea a acorditiriI drepturilor la Ovrei, nu
produce niel-un räü mal adine i ruai durabil intr-o taril
ca Anglia, a care1 famine regalrti stii pe tron de no:ti sute
de aid, a ciíreI legislatie attuall, ig are ritiditeinf adinci
inteun trecut tot atla de indepiírtat F,;i care s'a desvoltat
neintrerupt in aceastil lungiti epocA, lute° tarii in care
traditia e a'a de puternicA, incit lucrurile nou'i trelmie
se potriveasei cu cele vechi spre a fi primite, este
zic ridieol, a decide citi aceewg masurii trebuie consiliatA
statului romin. Chiar dacA proporpa evreilor in am-
bele state ar fi aceen1".

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea I. Folosul Istoriei Pedagog le). 361

Din studiarea critica a institutiilor culturale

straine, cistigam convingerea ca ceia ce e demn
de imitat dela alte natif nu e pur i simplu o
institutie ca atare, ci principiul et de viatti,
inet oda de adaptare a tarif si societatiì ace-
leia la conditiile de traifi. Cati atunci, chiar daca
conditiile sint schimbate dela o tara' la alta, me-
toda insa de a se inspira dela ele, de a tine sea-
ma de conditiile fizice, economice, etnologice, ale
poporului, ramine aceeasi.

IV.
Daca ne-am inchipui, ca H. SPENCEP,, ca un
viitor istoric ar cauta sa-si dea seama de me-
toda inteligentä cu care ne-am adaptat la condi-
-tiile n oa str e de viata, acel istoric, väzind siste-
miii de. invatamint, in care mi se vor-
beste decit de stiintt. de cunostinte teoretice
mt se ingrijeste decit de dezvoltarea inteligentel
foarte putin de celelalte puteri sufietesti
Iar (Eta ar fi sa se imite in mod inteligent pro-
cedarea AnglieI, ii. sT. CHAMBERLAIN amintetste crt AH-
gua a eliminat in masa, pe tofi Evreil in 1290, cit un
primit pinii la 1657, in tot timpul consoliditril el ca stat,
crt abia in 1723, adicit mal mult ca 500 de anl (1110
Intemeiarea regatulul englez, i abia dupit o consolidare
durabilií a proprietittiT rnrale, poporul englez a acordat
Evreilor dreptul de a cumpiira proprietitiO. (N oaa
Romina).

www.dacoromanica.ro
362 Porteo II. Istoria peclogoyie) moderne.

trupesti, ar zice poate ea', bunioara, din punct

de vedere fizic, generatia noastra n'ar fi avut
nimic de dorit cA baetit uostri aft fost a-
tlett prin nastere, si nu mai aveail nevoie de
esercitii fizice, ca sa se dezvolte ; i ca, asemenea,
din punctul de vedere al practicitatil, al utili-
zad.' cunostintelor in viga, Rominif nu aveaft
nevoie sa fie orientati : din nastere dìnii aveaft
pornin irezistibile catre munca productiva, si a-
plicarea ideilor la trebuintele vietii se facea in
mod instinctiv si infailibil. Tezaurele ascunse in
calitatile inerente ale bogatului ion pamint,
subsolul lor plin de comort virgine, toate eratt
cantate, gasite, exploatate Cu o sirguintit, pricepere
si prevedere politica teintrecute ; industria, agri-
cultura, comertul infloreati perfect in societatea
noastra, i copilul prindea din familie si gustul, si
indeminarea, si orientarea prealabila in toate in-
deletnicirile vietit economice ; asa ca si tara si
statul i familiile emú.' putrede de bogate.
Respingerea acestor - concluzii ar duce la o
apretiare putin tavorabila a directiei noastre cul-
turale de azi.
Dezvoltarea energiilor fizice I sufletesti, si
crearea deprinderilor i indeletnicirilor econo-
mice, cari sA scoata la iveala avutiiile ascunse
ale tarit si sa le dea viata necesara pentru

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea I. l'olasul Istoriei Pedagogie,. 363

inaltarea noastrA economicA, jata carI trebue sà

fie preocupArile centrale si dominante ale tim-
pula', si directiva culturel noastre.

V.

Din istoria teoriilor si institutiilor de educatie ale

tarilor inaintate in civilizatie, vom extrage negresit
multe invätAturi i sugestif pr a c t ice. Dar, cite-
odatO vom, uita interesul practic ; si, profitind de
perspectiva istoriculai, ne vom delecta spiri-
tul in contemplarea adinca a evolutiel culturei
omenesti, pentru ea insäsi. PlAcerea intelectualA
a cunoasterif si intelegerif lucrurilor prin cau-
zele lor firest", constituie, dupli contemplarea fru-
mosultil, una din acele izvoare de fericire cu-
rata, unul din acele inalte delicii sufletesti, can
fac viata demna de a fi trAita., elijar pentru un
pesimist ca SCHOPENHAUER.

1) Seminaral pedagogic universitar din LO, de

la infiintarea lui iii Noembre 1899, ;,4-a pus ca tinta, pe
care a urmarit-o statornic : pregatirea in acest sens a
viitorilor profesori pentru coalele secundare de cultura
generalii.
Vezi Seminarul pedayogic aniversitar din
dea rapoarte inaintate Ministeralui InstracUei pablice,
1. (;:iVANPISUUL, aparta in LO, tipogratia Grossu i M-
esen, 1900.
Pentru invittamintul primar rural, sub hupulsia
si,.lt A nrr. s'a inceput de mirilla o mieare accentuata
in directia sanatoasii i serioasa a prac ti cita ti i.

www.dacoromanica.ro
364 Halm II. Idoria pedayogiei moderne.

Daca e interesant i maret sa concept na§te-

rea lumilor §i sit urmarett cu mintea dezvoltarea
lor, cu cel mai mare cavint e de un interes
minant i impunator sa privett insu0 spiritul o-
menirif evoluind i desfaprindu-se, prin mani-
festarl multiple, in faze culturale tot mat inalte
§i mat complexe.
Iar din formele luì de manifestare, nu e nici
una care sa ne atraga mat' puternic i sá ne
ple sufietul de o curiozitate admirativa §i
respect religios, ca acea in care se infiripeazit
gindul unor forme superioare de vieatii. ome-
neasca §i se plitmitdesc puterile de izvodire a i-
dealului. Cugetarile asupra formaril omuliti, i
institutiile de educatie cart le realiseaza, sint
inspiratiile luminoase ce calauzesc fortele crea-
toare ale naturei ajunse la con§tiinta scopurilor
sale eterne, in genial celeì mat superbe fiinte
din cite et ie0t, precit ,tim. din laboratoral sad
nemarginit.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea II.
/AMUELE (URSULITI DE IST01114 PEDAGOGIEi
,
Precizarea intelesulta complect al cuvintuluI pe-
dagogie. Pedagogia, tiint practica, se ocupa Cu
teoria i practica educatiei, deci §i cu mijloacele de re-
alizare a scopului educatiel. Institutiile de educatie, o
parte esentialaa culturei timpului ; istoria lor i a ide-
ilor despre educatie, in legilturil necesara en toata cul-
tura generará. Raportul de influentii reciproca intre te-
oria ;4i practica educatid.
Delimitaren in timp a cursului de istoria ped a-
Decind va incepe §i unde se va opri.
sul teoretie nu ponte pune limite in timp, decit acola
unde intelegerea inceteazi. Interesul practic singur ponte
hotari mal precis intinderea in trecut a cercetarilor istorice.
Renzqterea ca punct de plecare : o cotitura de
drum in istoria culturel. Descoperirile de lumi noul fi-
zice si intelectuale. Revelarea civilizatiei el in e.
Admiratia frumusetilor trecutului si credinta,
ea id ealul e de citutat in trecut. Deosebirea funda-
mentala, in asta, privintii, intre Renater e tdEvul nie-
diu de-o parte §i epoca noastra de alta. Eruditia,
sudar modern, o caracteristica,a Rena0eriI, rit-
ma,sit pina azI in deprinderile institutiilor de educatie.
tntelectualismul si activismul in educatie. Antichi-
tatea nu pinten intelectul mal presus de activitate.
QufcK

www.dacoromanica.ro
366 Partea II. Istoria pedagogiei moderne.

Ala rämäsitrt dela Renastere: valoarea excesiva

atribuitä, literaturei in vieath si educatie. Efectul ocu-
piírii indelungate cu liinbile i literaturile clasi ce.
Realismul verbal, un derivat al eruditiel lite-
rare pentru necesitatea de a interpreta si intelege auto-
Metoda stiinteI din carte si din naturä.Mo-
tive speciale pentru noI de a Incepe studiul istorie pe-
dagogiel (lela epoca Renasterit

I.
ol osul istoriet pedagogiet 1-am artitat ca e
de do a felurt : 1) pr actic, fiind-cti ne invata a
ne cunoaste pe not insine si ne sugereaza mij-
loace de perfectionare din intelegerea civilizatii-
lor straine ; 2) t eor e tic, fiind-ca ne d posibili-
tatea de a privi omenirea in misctirile evolutiet
sale culturale.
Si fixam limitele si cuprinsul cursulut.
Cind formulam obiectul studiulut nostril astfel
istoria pedago gi el", trebue sa ne gindim ne-
aparat a margini si preciza mai intit intelesul
cuvintulut p edag ogi e", adic a aceita tot de
cunostinte, cu a carut istorie ne vom ocupa ; si a-
ol, fiind vorba de is torie", va trebui sa de-
limittim i intinderea in timp a cercetarilor noas-
tre ; dela ce epoca vor incepe si la care se vor
termina?

www.dacoromanica.ro
Preleg. II. Linatele Cursidta de Istorria Pedagogio. 367

ne ocupan' niai intii cu prima delimitare.

Auzind pentru prima oara apropierea dintre a-
ceste do a cuvintenistorie" si pedagogie
or-cine, cit de sumar ar fi orientat in ideile ce ele
coprind, ist va inchipui, desigur, cel putin atit
cit e vorba de istoria te o riil o r relative la educa-
tie, de istoria sistemelor pe dag; ogice, in di-
ferite epoce.
Dar, cine cunoaste mal de-aproape ce fel de
stiinta e pedagogia, va intelege numai-decit crt
trebuie adaogat ceva foarte hnportant la cuprin-
8111 intreg de idei ce desteapta repede, de ordinar,
in minte cuvintul p e dag ogie".
Pedagogia, daca e o stiinta, se deosibeste
prin ceva esential de caracterul altor stiinte, ca
psihologia d. ex.,- cu care e mai inrudita. Pe-
cind psihologia se ocupa' cii studiul fenome-
nelor sufietesti din punctul de vedere numai al
satisfaceril curiositatil noastre intelectuale si din
interes pur teoretic; pedagogia urmareste cunos-
tinta naturei omenesti si culegerea unor adevit-
numai ca mijloace pentru alt scop, pentru
scopul .special si practic al educatiei : spre a in-
fluenta,.pe baza lor, pe om in o anumita directie.
Prin aceasta pedagogia se asamanaeastiintele
practice, ca medicina, igiena, agronomia, etc.
Ea studiaza pe om in vederea untft anumit

www.dacoromanica.ro
368 Partea II. Istoria Pedagogiei moderne.

scop : spre a'l putea schimba dupa un plan si un

ideal determinat ; tot astfel medicina Ii studiaza,
nu ca fiziologia, spre a formula legi abstracte,
ci ca s. tie cum sä atace anumite abaten i dela
norma starif sanatoase, spre a produce o schim-
bare, in folosul vietii.
Daca pedagogia are asa directe i superioare
aplicatif la viata, e interesant s tim : cum
s'att facut acele aplicaiï in diferite timpuri, cum
s'a conceput scopul urmarit de educatie, i cart
afl fost mijloacele pentru realizarea luI, in dife-
rite taxi, la diferite popoare si in diferite epoce
Chiar din intelesul complect al cuyintului pe-
dagogie" reese cà nu va fi vorba de istoria nu-
mai a gindirilor teoretice relative la educa-
tie, ci va trebui sä ne interesam si de partea,
practica, de modalitatea ce s'a intrebuintat
pentru formarea °mini si de scopurile ce s'aft
urmarit.
Astfel se justifica si se explica adaosul paren-
tetic din formularea integralä a cursului nos-
Istoria teoriilor si a institutiilor de
tru :
educatie, in legätura cu istoria culturel
In genere".
Iii adevär, dad e vorba si de teo r il relative
la educatie si de institutii educative, de colla
le stadia din punct de yedere istoric, e a face poate

www.dacoromanica.ro
Preleg. II. Limitele Cursalaï de Istoria Pedagogieá. 369

cel mal important capitol din istoria culturii.

Teoriile i institutiile pedagogice ail stat tot-
deauna in raport de influentä reciproca' ; si am-
bele ati es,it din trebuinte simtite ale societatii.
Teoriile pedagogice, chiar atunci cind se pre-
zintd, ca deductii logice in legatura cu un sistem
absolut de gindirt filozofice (ca la PL ATON, bunioa-
l'a), Mí .totu§i" raporturi ca realitatile concrete ale
timpuluï, cuprind sugestii venite fie din institu-
tiile epocef, fie din gindirile altora. Ginditorii
se inspira din realitatea existenta in timpul lor,
cind cauta s'o amendeze. Ei vad i simt mal
bine decit ceilalti trebuintele ascunse in adincul
incontient al vietii etnice, §i le formuleaza ; iar
evolutia se indrepteaza incet catre tinta aratata
de dîiiii, se adapteaza la ea. Or-cit de utopice
s'ar Oxea gindirile lor, sint sugerate de modul
de a fi al societätii i aii o influenta asupra
devin forte transformatoare, forte de evolutie a
omenirif.
cugetarea teoretica asupra educatiei si in-
stitutiile de educatie fac parte integranta din cul-
tura unui popor. tiinta de a cre§te copiii nu e
maI putin importanta decit felul producerilor li-
terare, artistice, oil industriale. i toate statl in
legatura intima, ao ca intelegerea aprofundatit
a rumia din aceti factorf aï culturei presupune
24

www.dacoromanica.ro
370 Parlea II. I8toria redayogiei modernr.

cunostinta celorlalp. Mari le miscari de Mel ale

timpurilor, curentele culturale at influentat tot-
deauna reformele scolare. Institutiile de educa-
tie, schimbind mentalitatea generatiilor, schim-
bind caracterele, at" influentat la rindul lor asu-
pra directiei curentelor stiintifice, culturale. E
un schimb incontestabil de infiuente, care arata
istoria pedagogiei face parte, in mod neindo-
ios, din istoria culture' : o lumineaza si se lumi-
neazA din ea.
Aceastüt delimitare e relativit la cuprinsul si
felul ideilor si al institutiilor, cu istoria carora
ne vom ocupa.

If.
precizAm acum altit limita. De eind va incepe
undP se va opri aceasta, istorie a pedagogiel ?
Sfirsitul el, ca al or-carei istoril, nu poate fi
decit timpul de fatg, prezentul ; pentru viitor pu-
tem face profetii, istorie insä, nu.
Dar pentru trecut, dela care pullet vom ince-
pe ? Dela originea omuluf i societatilor ome-
nest" ? Incontestabil, si in societatea celularà
a familief primitive s'ar gsi urme de un fel de
educatie. N'ati existat, desigur, pe vremea a-
ceea pedagogi, teoreticianY, dar a existat o prac-
ticA de educatie, intentionatd, dei nerationatA.

www.dacoromanica.ro
Preley. II. Limitele CarsalaY de Istoria Pedayogia. 371

Vom incepe dar istoria decind stramosul antro-

poid s'a transformat in om ? Saft vom cauta e-
pocele cultnrale mareante din adevarata istorie
cultural & a omenirit : si vom incepe, natural, de-
cind se desemneaza istoria cultural & proprid zis a ?
Am avea atunct, in legittura cu cultura egip-
teand,, asilla* indiana, chineza, greadi ori ro-
mana', sà facem istoria educatiet la aceste po-
poare.
Acesta ar fi deja un mod mal' precizat de a ho-
tarnici istoria pedagogiet, in intelesul dat mal
sus.
Ar fi o mare multumire intelectual& in preo-
cuparea teoretica de a vedea aun s'ah lamirit
complectat ideile privitoare la adaptarea °mu-
lta la mediul social si fizic, cu ideile privitoare
la educatie cum s'ah dat generatiilor tinere ap-
titudint, de forta aproape a unor instincte, spre
a putea sà perziste.
Cact prin educatie omul isl intareste si com-
plecteazA ereditatea. Instructia data in scolt
transmite dela o generatie la alta experienta
mnenirit, acumulatd sub forma' de stiintd, in carti.
Tezaurele de cunos,tinte ce se gases° in marile
bibliotect ale oraselor civilizate, sint singurele
idet mostenite", idel ce nu se pot transmite
altfel decit prin scris. Acele biblioted, in cart

www.dacoromanica.ro
372 Partea 11. Istoria pedagogia moderne.

stati inchise i gramadite conchistele omului asu-

pra necunoscutului, asupra naturii, fac impresia
crierului marit, si mere' in crestere, al neamu-
lui omenesc.
Incontestabil, pentru un spirit al seculului
XX-lea e de un interes märet, a sta pe inaltimile
contemplärif istorice si a vedea cum creste pu-
terea de stapinire a multi' asupra naturh si cum
fie-care generatie cauta sä transmita generatiel
urmatoare aceasta putere, dupa-ce insasi a con-
tribuit -cu ceva la cresterea ei. Privirea carat
teoretica, ar fi, in adevar, rasplatita cu prisos
pläcerea intelectuala.
Dar sä ne amintim, cä cea mat urgentä pre-
ocupare si intentie a studiului ce intreprindem
e, alaturea ca acest deliciü teoretic, interesul
pr ac tic ce consta in a sti pentru a putea.
Deci, combinind indemnurile acestor doa in-
terese, vom face din ele criteriul dupa care ne
vom orienta, spre a delimita extenziunea cerceta-
rilor noastre Ill timp.
Interesul teoretic va dura ne-intrerupt, ori
pina unde se va intinde in trecut cercetarea.
noastra si or-cind vom obtine o satisfacere. a tre-
buintei de a sti. Spre a pune limite, va trebui
dar sit intrebam inter esul practic: ne vom
intinde numai pina unde va fi el satisfacut.

www.dacoromanica.ro
 eleg. IL Lhnitele Cursului de Ivtoria 1eda9ogieY. 373

Este o epoca' in mersul cultural al omeniriT, ce

se poate compara si reprezenta prin imaginea u-
net cotituri de drum. O schimbare de direc-
-tie asa de fundamentalá se indeplineste in mer-
sul omeniril, incit intreaga conceptie de viatA e
alta, tocmall cm, in o cAlatorie, cotind dupA un
n'unte, toatA privelistea e no, peizajul din na-
inte dispare si se deschide o noa cale, cu noi
perspective, cu mii dificultAti, ca no' agremente.
Aceastit cotiturA in mersul cultural o gAsim pela
jumatatea secolului 15-lea, in ceia ce istoria nu-
meste Renas,tere.
Ideile, tendintele Renasterii, adinc deosebite
de cele ale epocel precedente, aft stApinit in mod
excluziv omenirea timp de secole. Abia in seco-
liii 19-lea, de pela jumAtatea lui incoace, se
incepe in miscarea culturalA a omenirif, si in spe-
cial in directia gindirilor despre educatie, o schim-
bare ce pare a ne indrepta spre o noA cotitura
fundamentalA a istorief. Secolul al XX pare ast-
fel destinat a pune inceputurile unei a dona Re-
nastere.

SA precizAm prin citeva date, mal in strinsa

legaturA cu subiectul nostru, in ce consta cara c-

www.dacoromanica.ro
374 Partect II. INtoria pedagogiei moderne.

ter is ti ca inaugurata de cultura omenirit in tim-

pul Renasterit.
Vom alege mal ca seama exemple, in cart sa
se vada ca deosebire acele tendinte i idet, cari,
cea mal mare parte, sint incci in viata, ají inca
influenta. Accentuez pe cuvintul ineci, in scopul
de a sugera si ideia ca ele azi incep deja a se
cletina.
Este evident ca, daca se gasesc astfel de idef
si tendinte ce, traind inca in epoca noastra, ist
urca' origina in timpul Renasterit, aceasta va fi
un cuvint temeinic s'a ne hotarim a incepe isto-
ria culturii de acolo de mide incepe viga idei-
lor si tendintelor moderne.
Cind se descrie biografia unui om, punctul de
plecare Il formeaza de obiceiti data si îinprejurAri-
le lui. Pentru intelegerea insit mal apro-
fundata a omului, se cauta a se raporta ce se stie
mai caracteristic despre ascendentit lul.
Dar panta aceasta e alunecoasa. Totul e in tot";
si daca nu stil sa te opresti in cercetarea ascenden-
ta cauzala, ajungt, din venga in venga, la ori-
ginea lumit, la nebuloasa primitiva In adevar, si
Orintit omului trebuesc explicatt, prin mediul fizic
si social care i-a creiat ; trebue cunoscuta si des-
crisa natura fizica i cosmica a Viril' lor, condi-
tiile sociale si economice ale el iar pentru inte-

www.dacoromanica.ro
Preleg. IL Limitele Cursaba de Isloria Pedagogie`i. 375

legerea acelel societatY, trebne iarasi sa mergem

indarat spre fazele eI antecedente,--si asa mat
departe, la infinit.
Tot asa, pentru intelegerea omenirit moderne.
Fireste el e de fotos sa se cunoasca si starile
omenirii dinainte de R e n as t er e ; dar aceia sint
most si stramost morfi. Biografia proprie a o-
meniril de azi, a culturii existente, in care *i
din care traim, incepe dela Renastere.

Schimbarile marl ce all aparut in omenire pe

la sfirsitul secolului 15-lea si att dat caracteris-
tica noa mersulm cultural al omeniril, sint harte
insemnate. Orizonturi noi, tizice i intelectuale,
se deschid deodata. Pe-cind omenirea inainte
cunostea foarte putin din pitimintul pe care traia,
si era multumita si inconstienta de ignoranta el-
coLum e, VASCO DE GAMA deSellid perSpective
noi asupra pamintulut si datt nastere uneï not
stiinte geo gr afi a.
In acelas timp, .se intimpla alta descoperire",
de o influenta colosala asupra spiritului, aceea a
culturif antice, a literaturilor grece i romane.
Cact i aceasta se poate considera aproape ca o
descoperire nona.
Dupa caderea Constantinopolului, Greciï, im-
prastiindu-se in toate partile, aft venit si la nol,

www.dacoromanica.ro
376 Parece IL Istoria pedagogiel moderne.

foarte amestecati din punctul de veclere al va-

lorii. Att venit invätati $i negustori $i mal ales
calugarii, atra$1 prin asemänarea de religie, $i in
genere atra$1 cu totii de buna primire ce li se
facea in tärile pe earl le consideratt ca azil in-
telectnal $i material al lor. Dar multi s'att dus
negre$it spre Apus. i era natural ca, acolo, do-
rul lor de azil sa intilneascä dorul cultural
al occidentului. Erati cu deosebire bine veniti
raspundeati unor trebuinte suflete$ti, pe earl
din$il fatal le-aft atitat i mai admnc. Aduceaft
cu din$ii o lame noä. Sosirea lor a facut
cada de pe ochif Europe.' un vAl ce if ascun-
dea frumuseti de spirit, de civilizatie necunos-
cutefrumusetile antichitatif grece.
Adnogati la aceasta i descoperirea tiparului,
ce a intins cu repezicinne farmecul sufletesc al
noel. lumf de ides', i vom putea spune, designr,
cä ar fi fost destul aceste forte culturale insemnate,
ca sà ne expliclim, cum s'a dat na$tere unei COE-
ceptil noi despre viatä, despre om $i natura,.
Faptul cä a inflorit in trecut o civilizatie a$a
de splendida ca cea elina, pe care spiritele se-
colului 15-16-lea nu se oboseati sa o adinceascA
$i nu se satire"' sä o guste $i s'o admire, a facut
sä se inchiege in con$tiinta omenirii mai ltimurit
credinta ca idealul omenirii e in trecut, nu
in prezent, niel in viitor.
www.dacoromanica.ro
Preley. IL Limitele CarsulaY de Istoria Pedagogiel. 377

Atitudinea de privire indärät a omenirif mo-

derne o caracterizeaza in opunere cu atitudinea
spiritului actual, in exemplarele lui cele mal
distinse. Secolul 19-lea, ca deosebire dela jumä-
tatea Mi, a familiarizat spiritele cu ideia cä, ide
lul e in n aint e, iar in trecut sint formele simple,
inferioare, dela cari omenirea s'a ridicat spre
perfectie. Evolutionismul, in special, a dat
dovezile stiintifice, carl aïl intärit credinta c'ä per-
fectia e de atins de acum inainte, i cit idealul
nostru trebuia pus si cäutat in viitor, nu in trecut.
Din tendintile nebuloase ale formelor vieth,
se desemneazä, tot mal hotärit si treptat, forta ca-
läuzitore, ce croieste calea mal departe spre
Din aceste doä, modurl opuse de a privi lumea,
deriva multe caractere denme de notat.

IV.

In epoca noastrá, in special in functiunea scoa-

lelor, e de remarcat un ideal, ce nu s'ar putea in-
telege, de nu s'ar sti originea
Eruditia se pune maI presus de indeletnici-
rea activitätil, a s ti mal sus de a putea fa c e.
Asta e o tendintä, a spiritului mos,tenit dela Eenas-
tere, al cárui ideal era de a cunoWe an tichi-
tatea, spre a o imita in viata el, in manifestá-

www.dacoromanica.ro
378 Partea IL lstoria pedagogia moderne.

rile ei. Cu cit se cunostea mal inult trecutul stra-

lucit si glorios al civilizatief grece si romane, cu
atit cunoscatorul ei se considera ca ajuas mal a-
proape de perfectie. Ntunai in acel om se privia
idealul educatid atins, care se arata mai era-
dit, si cunostea literatura si cultura antica.
Ceva din acest ideal a ramas pina azi. P o-
im atia,, multimea cunostintelor, este pina' in-
timpul de tata, in intreaga Europa culta, crite-
rul dupä care se judecd adesea valoarea oameni-
lor si institntiilor de educatie. In scolf se invata
numai, sari aproape numal, carte, .$tiinta. Exame-
nele cauta' sk constate multimea cunostintelor.
recrntarea profesorilor se procedeaza, dupa aceiasl
norma'. Idealul care de f a p t se tinde a se realiza
in scoli, a fost dela inceputul evuluI modern formu-
lat ciar, pe t'ata : eruditia crirtil, sau niaI gene-
ral, tele e c tu al i s mil I excluziv, unilateral, ex-
trem.
O reactiune, t'ara indoialil, se pronunta deja.
Ce's plingerile in contra abuzuluf de cunostinte,
incontraincarcarii programelor de studil ? Ce's ce-
rerile de a se dezvolta putin si sentimentul, voin-
ta, activitatea practica, decit o renegare a idealu-
lui vechin, si ciutarea de a se formula unul non?
TotusT, in practica idealul veda continua.
Traditiile culturale sint ca deprinderile si obice-

www.dacoromanica.ro
Preleg. H. Lintitele Ciersalitl de Istoria Pedallogieä. 379

irle inradacinate in om ; nimic nu se preface

mat' grea decit actele habituale. Intelectul se
misca repede inainte, convingert teoretice not a-
lunga pe cele vecht. Dar practica anevoie se
adapteaza ideilor. Pideo meliora probo que deteri-
ora sequor poate spune, ca Medea, si epoca noastra.
ce este interesant de observat si de retinut,
e ca, tocmat aci sta, particularitatea, era sa zic ori-
ginalitatea modernilor : eruditie si in telectu-
alism. In aceasta cel putin, el nu imita antiehitatea.
Great si Romanit cereail uctivitate. Grecil n'aft
pus nict-odata idealul in ernditie Romanil numat
tirziti, si nu excluziv; in nici un caz 'fan idola-
trizat intelectul ca atare, dupa-cum observa dis-
tinsul pedagog englez Quicx, in opera sa Re-
formatorii educatiei".
4 fi cineva in stare sit reciteze din poemele
lut Omer, se privia in Grecia, cam privini not azt o
dexteritate placuta ; dar demnitatea ornulul invatat,
ca atare, nu exista in conceptia greaca. Unit din-
tre Romant, dupa-ce incepura sa studieze litera-
tura greaca, se faliaii desigur c tití bine gre-
ceste, si CICERO citeodata cita cu toate aerele u-
ntil pedant ; dar asa de solid era stabilit la Ro-
ma idealul contrar, al activist-I-mini', in cIt ni-
manta naì trecea macar prin gind sa punk' celalt
ideal mat presas de acesta,. Numat in epoca de

www.dacoromanica.ro
380 Parka II. Iytoria pedallogieï moderne.

decadere a imperiului, mai ales la Alexandria,

gasim acordindu-se onoruri omului invatat"
8i d'atunci a ramas asa de inradacinat acest
mod de a vedea si apretia lumea. incit il gasim
chiar azi, si inca in tara MI Quick, la un emi-
nent ginditor ca BAIN ! ?).
V.

gasim in timpul nostril, de asemenea, ca

trasatura caracteristica in coli, importanta domi-
nanta ce se da literaturilor, in genere, fara
a mai vorbi de importanta deOsebita, ce se da
in special limbilor i literaturii clasice.
aceasta e o ramasita a Renasterii. Val oarea re-
ala a acestor obiecte de.studiil o vom apretia treptat
si vom vedea eh e de intemeiata parerea c. lite-
ratura joaca un rol asa de mare in viata
cum se crede. E sigur, neaparat, di ea joacaun
mare rol, mal evident in viata tinerimii, biinioa-
r. tinara are si timp si inclinatie pentru
indeletnicirea ca lucra,r1 literare, de' imagin'atie.
Fie-care II poate aminti el, epoca, in care a
citit mat multa literatura, a fost in timpul cursu-.
Educational Reformers, London, 1890, p. 11.
In Sciinta educatieï, cap. III; p. 11-12;cap.
X, p. 78 etc. Trad. franc., apilmtil in Bibliothilue scien-
tifique internationale 1887.

www.dacoromanica.ro
Preleg. II. Li tnitele Carsalaï de Istoria Pedagogiet. 381

ha superior de licen si In primil am de Uni-

versitate. Mai tarzin, afara de putine escep-
tii, datorite carierii sau unor impulsii native,
viata celor mai multi se incatuseazg in ocu-
patiiie profesionale, cart' ingaduie mal totdea-
una foarte putin timp pentru delectarea en pro-
ductiile artistice, literare, ale timpului.
tocmai in epoca in care literatura poate a-
vea iniluenta mai decisiva asupra omulul, se pre-
zinta literatura clasica sub o forma
In conditii de munca obositoare i descurajatoare,
din care rezultg mal degrabg aversiunea decit
dragostea pentrti frumusetile asa de gren de a-
propiat si de patruns ale spiritului antic. Ping sa
se descifreze secretul simbolelor, in car' genialit
scriitorl grecl i romanl depus si invelit
&duffle i simtirile lor, se perde mai tot timpur
disponibil al duratel studiilor scolare iar dupa-
ce s'a ajunsdaca sa ajunsla putinta de a ceti
eu inlesnire clasicii in original, e tocmai timpul
eind, parasind s,coala de cultura generala si a-
bordind terenul carierilor speciale, mal
nu se mal gindeste la O. Citi din acestl fericitl
si hipotetici!cunoscatori ai limbilor clasice
aÎi fost vre-odatg surprinsi adineindu-se in lec-
tura absorbanta a poemelor MI Omer si Virgil, a.
discursurilor luI Ciceron ori Demosten,---in o-
riginal ?

www.dacoromanica.ro
382 _l'avisa II. Istoria vedagogia moderas.

Renasterea, punind cultura Merará' in prima

linie si dind-o inteun limbaj strain si mort, a
creat o traditie care a impedicat dezvoltarea
simtulai literar si a intirziat nasterea unei litera-
turi si une! cultari originale.

VI.

Invatindu-se literaturile antice, se cauta sa se

studieze lucrurile, de cari vorbiaft anticiï, numal
In scop de a intelege cuprinsul textelor co-
mentate.
De ad alta urmare pagubitoare.
A studia im lucru nu pentru el insusi saft pen-
tru foloasele aduse omulnI, ci ca sa se in t el ea -
ga ce serie un autor despre dinsul, aceasta e
felul de realism inaugurat de eruditia literara'
atit de slavita de Rena0ere, realism sc6lastic,
din care s'a derivat ltnl, numit de KARL VON
RAUMER realism verbal: studiul naturii nu
din natura, ci din carte.
Deprinderea de a studia natura nu pr in ob-
ser v atie directa, ci din carti, vine tot din
mania pedantä a eruditiei, care se refugiaza in
timbra linistitit si in aerul confinat al bibliotece-
lor si uita, orizontul descbis, larg, al studiului na-
turii, izvorul nesecat si vecinic al cunostintei.

www.dacoromanica.ro
_Preleg. II. Limitele Carsulai de Istoria Pedagogiei. 383

Abia incepem in timpul nostril sit parasim a-

ceste vechi apucaturi metodologice, sa ne depar-
tam de idealuI vechiti al eruditiei prin carte, si sa
privim natura direct, spre a o studia in ea
insa'si. In practica invatamintului nostru secun-
dar insä, tot n'apAtruns destul noul spirit, ca sa fie
in deobste cunoscut macar in principiile si ten-
dintele liii teoretice. Unii profesori de stiinte aft
ramas inca. si in practica si in teorie, la realis-
mul verbal al cartii. Se cunoaste ritspunsul tipic,
dat de un profesor de s,tiintele fizico-chimice, la
intrebarea : de ce nu face experiente pentru lamu-
rirea expunerii teoretice ? Elevii nu invata
experiente, dar inca cu experiente 1)"!
Ca sa studiem in geneza lor si intelectualismul
(lominant al vreMilor noastre, si abuzul de lite-
ratura, si fetisul eruditiei, i falsul realism ver-
bal al cartii, i atitea tendinte i apucaturi me-
todologice obisnuite, e de nevoie stt ne urcam la
obirsia lor.
Acestea ar fi motivele generale, ce ne-ar hotari
sà incepem cursul dela Renastere.

Avem insà si motive speciale pentru noi.

Dupä, caderea Constantinopolului, se deschide
1) Caz notat de 1)1. sp. liAnET, peeind era inspector
co lar.

www.dacoromanica.ro
384 Partea II. lstoria pedayogiei moderne.

la nol o era no, era influentel grecesti, care

se deosebeste de cea slavon i prin aceea, a e
o influenta in miscare, dinamica, pe-cind cea sla-
vona avea un caracter invariabil, de imobilitate
statica. Cit a durat inriurirea slavona, cultura
noastra a ramas aceiasi, acoperita numal de un
val. In timpul influentel grecesti, insa, se produc
schimbari mai sensibile, daca nu mal adinci,
se naste o miscare, un curent cultural, ce va tre-
bui caracterizat.
inca un cuvint pentru inceperea studiuluI
nostru dela Renastere. Din secolul 16-lea se in-
teteste reforma religioasti, care n'a ramas fara
influenta asupra noastra, anume asupra dezvol-
taxi]." limbil materne, si literaturil nationale. E-
fectul ef s'a produs pe cale indirecta, dar e in-
contestabil. Miscarea Jezuitilor apoi, o turnare de
reactiune a Reformel, si-a intins repercutarile
pina' in atingere cu spiritul publiculul dela noi.
Jezuitil si-ati cladit scolile pina, in Orient ; Me-
ya din ele ciliar in apropiere de tara noastra, in
Polonia, unde nobilimea romineasca se ducea sà.
se instruiasca.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea Ill.

SCURTA PRIVIRE ASUPRA MAXI

- 1141 I

I. Necesitatea de a arunca o scurt& privire asupra

petlagogieT Evului me diu. De ce aceasta epoca is-
torica poarta numele de mijlocie. Numele ce ar me-
rita dup5, cuprinsul caracteristic al vieti1 i culturiT. Pa-
rerea ha CHAMBERLAIN.
Individualitatea cultural& deosebita a RenasteriT
fata cu Evul media. Cele doil idealuri : antichitatea b5,-
antichitatea tinarä. Parerea lui F. PAULSEN.
Cultura EvuluT media inspirata £.4 condusa de
Biserica.1) coalele monaliale ; 2) scoalele catedrale
3) scoalele parolciale; 4) scholae palatinae.
Pregatirile cavalerilor. Armele, manierele, lite-
ratura eroica, fie populala, clasica SBA .orientala. Din
Tristan und Isolde a1111 GOTTFRIED VON STRASSBURG.
Invatamintul profesional. Bresle le. Respectul ca
rare se privia munca manuala. Religiozitatea meseriilor.
Obiectele de studil In scolL Limba latina; cinta-
rea ; artes sermocinales i artes reales ; trivium, §i quadri-
Vitt111.. Cele septe artes liberales. Ce insemna, s».
Theologia.
25

www.dacoromanica.ro
386 Panca II. Istoria pedaogia moderne.

Centrele culturale deosebite in apusul Europei.

Jurispruden ¡a (Bologna), Medicina (Salerno). Te-
ologia i Filosofia (Paris). Mijloacele de unificare a.
eunotintelor speciale din diferitele centre. Studentimea
profesorimea a mbulantiti. Reminiscente in Germa-
nia modernii. Necesitatea UniversitAtiT.
Intelesul primitiv al cuvintuluI Universitas.
Numele vechifi al institutief, ca atare. Stadium generale.
Normele de viatit ale corporatieI universitare. Cine pu-
tea face parte din Universitas. Conditiile de pregiltire
prealabilii. Paedagogium. Viata in comun. Collegia.
Facultatea de culturfi, generalii, care invilta septem
artes liberales sail facultas artium. Cele doä, grade : bac-
calarms i magister. Cunotitintele i examenele pentru ob-
tinerea lor. Biennium complere.
Metodul de preclare in universitilti. Espunerea a-
devArurilor deja stabilite, sigure, sacrosancte, dintetin a-
utor. ArttsToT, philosophies. Cetirea i interpretarea until
autor. Cum se distribuiail materiile de predat intre
magistri legentes.
Pfirtile componente ale preocupilrilor cursului
lectio si disputatio. Punctele de tratat in lecho.
XIII. Organizarea i importanta, discutiilor. Ce a
mai ramas din ele, azY, in universitiltile germane. Cauza
cilderri lor, dupä, PAULSEN. Cum s'ar putea reinvia. Oca-
ziacea maI nemeritil de-a se dezvolta la noi. S emin ar e-
le universitare. Seminarul pedagogic.
XIII. Mnemoteclinica prin versificare. Manualele. A LE-
XANDER DE VILLA DEI. Doctrinalele. Eruditia grama-
ticala in Evul-medifi.

I.

Am gasit destule motive pentru inceperea cur-

www.dacoromanica.ro
 Peeley, 111. &aria pricire astcpra Eraleti Media. 387

suini nostra dela R e n astere. Totusi ziceam ea,

dupa-curn pentru intelegerea biografiel unul om,
tot asa si pentru intelegerea unel perioade din
istoria omenirii, e necesarit o cunostintA, cit de
sumara, a antecedentilor imediatl. Astfel cá. o
scurta' privire retrospectiva asupra formel de cul-
tura', imediat precedentA Renasterif, asupra E -
villa I Media, nu va fi debe superflua.
Din comparatie cu trecutul se va vedea mal
la'murit forma deosebita, caracteristica, a Re-
nasteril.

E v ul Media se numeste de obiceiti perioada

dintre invazia barbarilor i caderea Constantino-
descoperirea Americel. Numirea cu-
rioasA de Evul mediu, i s'a dat pentru prima oarit
de scriitoril secolulul al 17-lea. Cum si-att in-
chipuit ei cit se potriveste acestei epoce epitetul
de mijlocie" ?
Denumirea e mal mult de ordine crono-
inlesneste doar impartirea omeniril
in epoce ; altfel, luatti mal in serios,
se arata
superficialá si un spune nimic despre coprinsul
caracteristic al epocif. Daca cercetam cuprin-
sul cultural, vedem ca mai de graba in Evul
Media stati implintate adinc inceputuril e, ra-
dä,cinele propril ale omenirif moderne. Mune.'

www.dacoromanica.ro
388 Partea H. Istoria Pedayogieá moderne.

incepe pläma,direa popoarelor noi. Amestecul bar-

barilor ca civilizatia greco-rornan i cretina
na0ere unei forme noi de viatä culturala, ce se
deosebe0e de antichitate chiar i prin regiunea,
geografica in care se desfas,
In insemnata sa opera, Die Grundlagen des
19-ten Jahrhunderts, H. ST. CHAMBERLAIN
stäruie0e, ca mult lux de argumente, asupra ideil
impartirea obipuitä a istoriei in evul de
mijloc" este arbitrara i ne-istorica. tragem
o linie la anul 500 0 alta la 1500 i dm acestor
1000 de ani numirea de evul mediu, prin aceasta
nu am desfacnt corpul organic al istoriei ea un ana-
tomist priceput, ci ciopirtit ca un mäcelar".
Linia trasa prin anul 1500, in special, strabate
toate pornirile i desvoltarile, con0iente i in-
conOienteeconomice, politice, artistice, tiinti-
fleeearl i azi alcatuiesc coprinsul vietei noas-
tre i se indrepteaza repede spre teluri i mai
departate". i daca vrea cineva sä, pastreze
or-ce pret notiunea §i termenul de evul mediu,
aceasta s'ar potrivi maI de graba epocil noastre,
ca secolul 19-lea incluziv. Cad semnul caracte-
ristic al timpului nostra este faza de tranzitie
de provizorat, lipsa total á de ceva definitiv, de-
sä.vir0t, incheiat ; stain in mijlocul" unel des-

www.dacoromanica.ro
 Prdeg. HL Scurtii privire astcpra Evulur Media. 389

voltari, deja departe de inceputul el" si probabil

inca, departe de sfirsit" 1).
Spre a inlesni intelegerea organica a istoriei,
H. S. CHAMBERLAIN propune sa se considere in-
ceputul unei ere nof istorice cam dela secolul
13-lea incoace. (1200). Daca cercetam, cind a-
apar evident primele semne sigue c. incepe
se produca ceva noh, o forma noa, de lume in
locul celei vechi in ruina si in locul haosului
dominant, trebuie sa spunem ca aceste semne ca-
racteristice se arata deja in multe locuri in al
12-lea secol (in Italia nordica deja in sec. 11-lea),
sporesc repede in sec. 13-lea,,secolul glorios",
cum il numeste F1SKE--ajung in sec. 14-lea si
15-lea la o splendida inflorire precoce pe terenul
social si industrial : in arta in sec. 15-lea si
16-lea : in stiinta, in sec. 16-lea si 17-lea ; in fi-
losofie, in sec. 17-lea si 18-lea." 2)

Ciliar daca s'ar admite aceasta impartire, tot

ramine timpului dela prabusirea lumil vecht si
pina la incoltirea unei vieti noi admitind ca
aceasta s'ar data din sec. 13-leaun loc pro-
11. Vol. 1, p. 10-11.
2) Op. cit., I. P. II.

www.dacoromanica.ro
390 Partea H. Istoria Pedayogier moderne.

prin deosebit in istorie. Cu ce nume ? Ar fi o dis-

puta de cuvinte i termint
Faptul incontestabil este, cd partea din istoria
omeniril, n'imita de ordinar Evul medite, n'a fost
lipsita de porniri originale. In adincul fermenta-
Hl Rima veclil, putrezite, i popoarelor nod, ames-
tecate en dinsa, aü incoltit germeni cari s'ad dez-
voltat treptat, aü apdrut sub forma 'loa deja ina-
inte de Re n aM ere, s'an accentuat ìnsá, negre*it,
In secolul 15-lea-16-lea, §i aft continuat
creased, in ramificatil infloritoare, necontenit pina
azi, aleatuind infloreseenta unel forme no' de
viga culturala, care nu incheiat inca evolutia.
Ceea-ce R en a t er ea datora, in asta privintd,
Evului mediu, nu e gred de dovedit, cu toate-ca
scriitoril secoluluf al 16-lea afectan un dispret
suveran pentru epoca dinaintea lor. Dar acest
fenomen de ingratitudine nu e unic Rena§terii.
In general, in muicrile culturale, o formula n'A, se
afirma in lupta,lovind, adesea orbqte i pe nedrept,
in formele anterioare din cari s'a nascut. Pruncul,
abia ie0t pe lume, i$I ncide genitorii, ca sit le o-
cupe local la soare §i la viata. In literatura nu
s'a vazut acela fenomen ? O *coalä, noa litera-
ra defaimind cu urgie pe cea dinaintea el ?
Romantismul nu gasia nimic demn de pastrat din
elasicism ; realismul la rindul Mil din romantism :

www.dacoromanica.ro
 Pt:eleg. HI. S'ettriti asapra Evithei Media. 391

si apol simbolismul din realism. Reactiuuile sint

totdeanna, la inceput, excesive si extreme.

Dar din chiar inversunarea luptei resulta ca

exista in luptatori constiinta deosebiril dintre el.
Constiinta aceasta exista, in or-ce caz, poate prea
dezvoltata, in Renastere fata de Evul
E drept c i o epoca s,i cealalta se aseamana
perfect in faptul ca amindoa, cauta sa traiasca
din o viata de imitatie. Idealul lor este antichi-
tatea clasica', cu ideile i manifestarile el'. Dar,
dupa-cum observa foarte just FR. P AULSEN7 pe
cind Evul medid are inaintea sa antichitatea
trecuth' prin toata gama civilizatiei, sle-
ita, ajunsa la oboseala vietii, crestinizata, satula
de placerile lumii aces, tia, intoarsa cu sufietul ca-
tre sperantele unei alte lumi suprasenzibile, can-
tind pacea i linistea in lumea aceasta, Renas-
terea se simtia atrasa de antichitatea tinara,
In vigoarea dezvoltarit instinctelor el de viata.
Nu doará ca avea vre-o afinitate mal mare E-
vul medid pentru modelul s'ad, antichitatea deca-
denta, decit pentru modelul Renasterii, antichi-
tatea in floarea vietil. Dar imita s,i el ce avea
mai la indamina, ce cunostea si admira. In reali-
tate, exista mai multa, deosebire decit asemanare
intre pornirile si trebuintele firestl ale popoare-

www.dacoromanica.ro
392 Partea H. Istoria Pedagogie): moderne.

lor tinere germane si cultura imbatrinita a lumii

vechI, convertite la crestinism. S'at crestinat,
nu e vorba, i barbariï, ademeniti de stralucirea
civilizatid ce le lila vazul si le umilia mintea.
Dar crestinismul lor era numal pe din afara
nu patrundea in suflet. Intre viata interna si
credinta marturisitä era o prapastie. Cuprin-
sul real al vietii evului media, zice PAULSEN,
nu sta in concordantit ea forma lui bisericeasca
In fond, el nu e de-loc obosit de lume si satul
de viata, ci plin de cerinte voioase" i).
Nepotrivirea intre cerintele organice sufle-
test)." ale timpulni noft si formele culturale
adoptate a ajuns treptat la constiinta si s'a ma-
nifestat in expresii energice de revolta, in mis-
carea Merará, a Renasterii. totodata se
descopere c, dascalul, antichitatea, a fost si el
()data tinar, i atund siiirtia i gindia altfel de-
cit la batrinete. i inainte se crinostea, desigur,
intru cit-va aceasta ; dar abia acum se pricepn
lucrul. i atunci intre popoarele apusene se pro-
duse o intrecere, care sa se lepede mal" curind
de formele crestine supranaturaliste, pe cart le
purtase evul mediu, in arta, literatura, stiinta,
sa imbrace pe cele clasice vechi. Cu acea sen-
1) Gesehiehte des gelehrten Unterrichts, II edi-
tie, 1896, vol. I. p. 8.

www.dacoromanica.ro
 Preleg. HL &aria' privirea asupra Evulta Mediu. 393

satie particularä de rusine i dispret ce apuca

pe purtatorii unei mode invechite, cincl baga de
sama aceasta, se arunca de graba vechia limbä.
vedija poezie, vechia s,tiintä si in local lor se pro-
cura latineasca clasica, versificatie clasica, forme
clasice de arta" 1).

O caracteristica fundamentan, a culturii

Evului-Medin e ca sta in deobste in o vizibila si
recunoscuth atirnare de biserica. Dupa-cum
toate stiintele, impreuna cu filosofia, se consideran
ca ancillaetheoloyiae, tot astfel toate institutiile
culturale filian si functionan sub epitropia bise-
ricii. Biserica le infiinta, le supraveghea, le da
substanta si directie.
Primele inceputuri de scoala le gasim astfel
in legatura strinsit ca ecclesia". Chiar cind
nu sint spatial in legatura cu ea, stati totusi
ill ne,tägaduità legatura spirituala. Ciad sint
infiintate de puterl mirene, civile, tot bise-
rica le inspira si le conduce.
S'ar putea distinge urmatoarele forme de scoli,
ca organe culturale ale bisericei.
1) $coli monah ale mincistirWi. Cele mal
1) PAULSEN, op. cit. I, p. 9.

www.dacoromanica.ro
394 Panca H. Lytoria Pedagogiel moderne.

vecht ail fost ale Ben edictinitor. In acest or-

din gdsim unele spirite cart aü avut, prin scrie-
rile lor, mare influentii in Evul Mediu, precum
ALCUIN, poetul $i consilierul hit CAROL-MAGNU.
ALCUIN infiintase la Tours, in legaturd cu o minds-
tire, una din acele $colt ce ati servit de model
urma$ilor.
In Germania, la Fulda, gäsim alt reprezentant
al Benedictinilor, pe RHABANUS MAURUS, C11110S-
cut sub epitetul de Prweeptor Gerinaniae (775-866)
El apartine sfirsitului sec. 8-lea $i inceputului
sec. IX-lea.
Benedictinilor se datore$te, in mare parte, in-
tinderea culturif in toata cre$tinatatea. Pela 1500
se cunosc nu mal putin de 37 de inn de minas-
tirì datorite lor. Orl-cit am admite cd nu Wee
mindstirile aveafi $colt, tot ne putern face o
idee de marea influenta ce au exercitat Bene-
dictinii prin institutiile lor.
Tot in categoria scolilor monahale intrd ne-
gre$it $i cele infiintate de Franciscant i Domi-
nicant (sec. XIII).
2) Deosebit de$cotile monahale, notdm pe cele
de pe-linga Episcopii, seolite eat edra le. 11) a-
ceste coli, elijar episcopil dedeati lectil. Pe-linga
oamenit din cler, mal ere". admi$I $i mirenit, ci-
vilii, sti invete pe copit insä, de ordinar, un mem-

www.dacoromanica.ro
 Preleg. HI. S'eruta priviie astyra Erttlat Media. 395

bru al clerului avea sarcina de a supraveghia

coliIe ; se numia scholasticus, scolaster, didasca-
lus, magiscola, cancellarius, etc. Scholasticus apare
inca din sec. VIII.
In fine qcolile parohiule, de pe-linga bi-
sericY, unde invatail copiiï cu un preot ori dascal.
Cam asa ceva vom gasi si la noi, ca inceputurì
ale invátamintului, dupit-cum vom vedea.
Tot sub influenta clerului, dei nu in lega-
turit directa ni Biserica orl Episcopia, eraft sco-
lile intemeiate de autoritatea civilft pelinga pala-
tul cirmuitorului : scholae palatii, scholae palatinae.
CAROL-MAGNU infiintase in Tours o astfel de
scoala, pe care o conducea ALcutN. Aceasta schola
palatina a fost mutata la Paris de CAROL RLE-
SUVOL, i combinindu-se cu scoala de Notre Dame
altele, a dat nastere niversitàii din Papis.

IV.

O inovatie particulara a Evului Media sha in-

stitutiile pentru cultura ca val eril or, aparute
ca un prodact natural. cerut de trebuintele cultu-
rale din acea epoca.
Pe-cind scolile celelalte pregatiaa in special pen-
tru den calism, pentru preotie, pentru serviciul di-
vin, trebuia sa' rasara din fondul de vitalitate al

www.dacoromanica.ro
396 Panca IL Isloriea Ppedayogie modette.

timpului si o institutie, in care s'A se formeze ce'

ra,ma0 in olnteasca vieata mireana extrabise-
riceasca.
Cavalerismul, cu formele sale de viata ce'0
aveati ratiunea de a fi in starea socialit a Evului
Media, a trebuit sa recurga la institutii anumite
de pregatire pentru realizarea tintei sale.
Nobilii isi incredintaft copiil lor unti alt nobil,
ca sA invete din practica serviciul menirif lor.
Pina la 14 ani tinarul termina faza inferioara a
ucenicief sale in cavalerism. De aidi. trecea in a
doa faza, ce purta deosebite numid : la Germani
Junger (spre a se deosebi de faza intiia Jung);
la Franceji, damoiseau,--§i care tinea pina la 21
de ani, cind indeletnicirile ce duceatt la insuOri-
le cavalerului, la vitejie, curtoazie, politete, ga-
lanterie, eran deja prinse i deprinse. i tinarul
devenia cavaler.
In acest timp, candidatul" invatase calitria, mi-
nuirea armelor, manierele, §i era orientat in poe-
zia epicti. a povqtilor, era orientat in poezia popu-
lara proprift zisa, in genere in literatura er o ica
ce lauda curajul i aventurile. Inspiratiile vite-
je§ti fie di se luaa din poezia populara a timpului,
orl din productiile literare ale Grecilor, set din
pove§tile Orientului, aduse de calatorii ce se in-
torceatt din expeditiile cruciate, formati cultura
inimeï viitorului cavaler.

www.dacoromanica.ro
 Preleg. HL &ruta p)./vire asup).a Evaltd Media. 397

Titlul de cavaler se conferia Cu un ceremonial

deosebit. Tinrul, dupit-ce indeplinise anumite da-
toril cerute de biserica in o perioada de post, ru-
gaciuni, grijanie, etc., trebuia s dea dovezi pu-
blice de curaj, de istetime, in aptitudinile 'uf de
cavaler. Un fel de examen public de capacitate,
urmat de consacrarea definitiva a titlului.
In poetii vechi medieval)" se gäseste adese-ori
descrisa educatia tinerilor cavalerii). Din ei
se poate estrage asemenea i normele dupti cari

1) 0. WILLMANN, in articolul sìtú Mittelalterliches

Bildangswesen din Encyclopiidi sches Handbuch der
Padagogik editat de W.RE1N, citeazit din poema lid
GOTFRIED VON sTit ~MG «Tristan und Isolde» o parte
interesantii, pentru isloria edncatiei in Evul mediu, din
care extrag urmatoarele versurl. E vorba de educatia
luI Tristan
La beide», TVanderungen
Darch Biicher und dura, Zungen
Verbracht 'e). sellar Standen viel
Mit jeder Art von Saitenspiel.
Ueber dies alles lernte e).
Mit dem Schilde und mit Speer
Fest und behende reiten,
Das Ross za beiden Seiten
Geschickt mit Sporen riihren,
Und frech zum Sin-unge fiihren,
Turnieren und laisieren
Mit Sche)zkeln sambelieren,
1Vohl schirmen, wacker ringen
Wohl laafen, tiichtig siwingen,
Daza auch schiesen den Speeresschaft:
Das that er alles nach seiner Kraft.
Aller Arten laiffisches Spiel
Uebte er wohl and konnte el riel.

www.dacoromanica.ro
398 Par/ea H. I6torl'ea Ppedclgoyie modeue.

se cauta sä. se indeplineasca cre$terea lbunä a

fetelor. In poema Trist«n und Isolde, scrisä,
pe la 1210 de GOTTFRIED VON STRASSBURG, se
aratä c ceca ce se urmäria in edncatia fetelorne-
gre$it in straturile sociale superielreera sa. le dea
a putinta de a escela mit den Händen und mit dem
Munde", prin Meru de mina $i prin cintece ; ceva
$tiintä de carte $i arta d'a stäpini un instrument mu-
zical, $i, mai presus de toate, die kunst, die lehret
schöne Sitten"morala, ca s p1aet lut
$i iatä ce impodobia pe o fatä bine cres-
cutä, dupä modelul Isoldei, de care poetul spune
ca era
Lliblich und schijn uncí rein zit Hut,
_Are Gebarde sus und gut,
un caracter drägut, läudabil $i curat$i o es-
presie dulce $i buna" 1).
V.

Cea-ce este caracteristic $i remarcabil, e ca ce-

remoniile acestea se cereati in Evul Media $i de-
la viitorif meseria$1, earl fAceatt parte din o breas-
la $i purtait numele de »2agistri, ca $i profesorii.
Spiritul Evuluï Media tinca par'cit sh arate ca
1) Encyclopiidisches Handbach der POduyoyik,
IV, p. 793.

www.dacoromanica.ro
 Preleg. ILL Scartii privire asetiva E calla Media. 399

manca manuala a meseriasulni nu e mat putin 0-

norabila decit cea intelectual.
Un ceremonial deosebit preceda introducerea
candidatuluI" in breslele muncitorimii, aceste orga-
ne ale trebuintelor economice sociale, carora cores-
pundeait, Ca sit fie unul primit in breasla i se cerceta
prealabil familia, purtarea anterioara, reputatia do-
bindita in lume ; si, dupit conditii serioase de ad-
misibilitate, i se facea o receptie solemna, spunin-
du-i-se, Cu grava demnitate,
ea' e admis ea sit
invete cum sa lucreze ca minile", ce sa faca
ca ele, cum sá intrebuinteze acest instrument mi-
nnnat dat omului de natura, cum sit se folosea-
scit de aceasta admirabila, conchista morfologica
a fiintef bimane; in lupta pentru vieata.
Ce sa faca ca minile ? Iatit promisiunea so-
lemna ce sa dedea celui ce intra in breasla.
Negresit cá, pelinga aceasta destoinicie, nu se
lasa la o parte cultura religioasa, se ingrijea de
formarea sentimentului, a caracterului, de educa-
tie. Ucenicul era dus regulat sa's1 indeplineasca,
la biserica, datoriile crestinesti.
Intre datoriile sale de meserias si cultul cre-
dintei se lega o apropiata inrudire. Respectul re-
ligios, ea care se intra in breasla, era aproape
acelas ca care se intra in casa domnuluT, la in-
chinacinne, i meseria isi avea, s'ar putea zice,

www.dacoromanica.ro
400 Partea II. Istoria Pedagogiei moderne.

cultul säu ; se privia cu evlavie. Ucenicul nu se

considera ca un instrument josnic aläturea cu no-
bleta superioarä a celorlalte functii sociale, in
serviciul si pentru fericirea cärora ar exista si
lucra. Cum se puttee' forme la primirea luí in
breaslä, se punea interes la formarea lui ca om,
nu numai ca mestesugar. Se da atentie deosebita
educatiel morale, educatiei fizice si estetice. Se
ingrijeati, in mod deosebit, de curätenia corpului,
punindu-se inainte, pentru justificarea el, un mo-
tiv caracteristic evului mediu : fiindcä aceasta,
face bine s,i sufletulut"!

IV.

S. revenim a.supra scolilor de cultura proprift

zisä, a mintii, sail la scolile de carte".
Ce se inväta în ele ?
Daca pregatiati mat toate pentru cariera bise-
riceascit, se inväta negresit in prima linie, ce
era necesar carierii eclesiastice, si anume mai
intii limba in care se fäcea serviciul divin, li m-
ba latin A; pe care trebuia s'o cunoascä ori-ce
membra al ecclesiei ; se inväta apoi, fireste, scri-
erea si, in fine, cin tar ea, care se executa in
biserich tot latineste.
Aceste trei cerinte de program scolar le gäsim
exprimate ìn Capitula rele 111I CAROL-MAGNU.

www.dacoromanica.ro
 Preleg. ILL Seurtc7 privire asupra Evaha Media 401

Dar, pe-linga acestea, un viitor pastor de su-

flete, ce aspira la regimen aninzarnm, irebuia sa ai-
ba i dibacia de a minui cuvintul", care stie
tinteasca drept la centrele de rezort ale simtirit
hotaririlor ornenestt, pentru cucerirea sufletelor.
Retorica i diale ctica aveati de scop inles-
nirea pretioaset abilitatt a cuvintulut. Impreunl
ca gr am ati ca, ele forme grupa studiilor numite
artes sermocinales, triviales ori rationales.
Lisa a cuvinta", ca s mist1 i sa convingt, nu
inseamna a spune vorbe goale, ci simbolurt de re-
alitatt. Deci retorica si dialectica trebuiati
nite si intarite ca sucul cunostintelor reale, pre-
date in artes reales : aritmetica, geometria,
astr on omia.
Cea din Irma impreuna cu muzica stat in le-
gatura strinsa ca elernentele necesare ale cultu-
rit clericale : studial muzicet pentru cunoas,terea
s,i deprinderea cintarilor savirsite in timpul ser-
viciuluf divin in biserica ; astronomia, pentru inva-
tarea calcululut, atit de complicat, al sarbitto-
rilor mobile.
Primele fret obiecte de studia : gramatica,
dialectica, retorica, alcatuiail la un loe trivium
si se numiau artes triviales. Aritmetica, geome-
tria, astronomia i muzica, format.' guadrivium
grupa de artes reales. Iar toate sapte impreuna
26

www.dacoromanica.ro
402 Partea II. Istoria Pedagogiel moderne.

compuneaft celebrul program de studift al scoale-

lor rnedievale : septem artes liberales.
Le gasim enumerate, de altfel, inca de pe tim-
pul Romanilor, bunioarft la Varon. Unii scriitori
le schimbt. doar ordinea. CASIODOR le insira
astfel : 1 Gramatica, 2 Retorica, 3 Dialectica,
4 Aritmetica, 5 Muzica, 6 Geometria, 7 Astrono-
mia.

Inca' o nota caracteristica pentru conceptia

Evului Media e intelesul cuvintuluI liberales.
Sintem departe de conceptia anticá a educa-
i liberale" a forma'xii omuluf prin dezvolta-
rea generala,, armonica. Liberales acum se iea in-
tr'un inteles marginit, strimt si pedant. Termenul
se raporteaza acum la liber, carte; artes liberales
sint cele sapte discipline ale cartin Spiritul a-
cesta bucheresc ne indica, dela inceput, care va
fi si meto da de predare.
Spre a complecta programul de studil, trebue
sa adaogim i teologia. Sa adftogim" e o expre-
sie nu numal nereverentioasa, dar si inesacta is-
toriceste. S'o punem in vid, d'asupra tuturor"
ar fi espresia justa. Evul 3/lediu ii exprima ideia
cultural á a raportului erarhic dintre septem artes
teologie printr'o imagine architectonica : sapte
coloane sustinind d'asupra stiinta suprema, theo-
logia".

www.dacoromanica.ro
 Preleg. IIL Seurtaprivire asupra Evuluï Mediii 403

Ar fi totust, o gresala de ne-am inchipui cg,

toatä stiinta Evulat Mediu se reducea exact la
cit era simbolizatä in imaginea celor sapte
coloane, cu teologia de-asupra.
In Italia se dezvoltaserä' centre de invätaturtl,
ande infloriatt i alte ramal-1 insemnate de cu-
nostinte : jurispruclenta la Bolonia, medici-
na la Salerno, in nordul Italiet, care statuse in
raporturt cu miscarea culturil arabe. Aceste cen-
tre erati tot asa de celebre pentru stiinta lor
specialä, ca si Parisul pentru filos o fie
.t eologie.
Trebuinta sinteticä, a mintit omenesti, manifes-
Jata in tendinta de unificare a cunostintelor, era
stinjinita de depAytarea centrelor specializate in
cultivarea unet stiinte. Mal' fie-care t'amura princi-
.pala a stiintei '41 avea capitala i resedinta sa ves-
lita in cite un oras deosebit din occident. Cine
doria s'a cunoascit mal' multe ramari de cunostinte,
trebuia s. alerge dela un centra cultural la al-
tul. Aceasta se prezinta, de-o camdatä, ca sin-
gurul mijloc de a le intruni in spirit. Astfel se
dete nastere acelet miscitei curioase de studentt,
can' mergeatt in cete dela un oras la altul, ca

www.dacoromanica.ro
404 Parka II. Istoria Pedagogla moclerne.

sa-si intregeaseä cercul cunostintelor, i circular].

In Occidentul cult ca un curent luminos de sti-
intä, ducind, dela o localitate la alta, impresia
si &him centrelor de invatäturä pe uncle trecu-
sera.
Studentimea ambula,ntä stabilia träsätii-
ra de unire dintre scolile inalte speciale din
Europa, si realiza i purta in sufletul sää acea
unitate ideal it a stiintelor, pe care omul a chutat
merefi s'o concretizeze inteun chip sau altul.
AzI numai in Germania mai vedem ceva ana-
log. Analogia este negresit depärtatä. Unitatea
stiintelor perfect realizatä in Universitätile germa-
ne cari adunä intr'un focal' strälucit totalitatea
razelor de lumina' ale mintii omenesti. Dar aces-
te raze, dupä geniile ce le reprezintä, strälucesc
cu o splendoare deosebitä la diferitele Universi-
tfiti, imprästiate prin vechile capitale ale ati-
tor state .ce alcAtuesc marea impärätie a Unitä-
tii germane. Spiritele, insetate de adevär, dorind
sä patrunzA in adincul naturil lucrurilor prin
cercetäri in toate directiile, aleargä dela o U-
niversitate la alta, .sit priveascit, lumea din pine-
tul de vedere al atitor celebritäti ce ilustreazä,
mal in fie-care oras insemnat, cite-o facilitate set
vre-o ramurä de stiintä. Dupä un semestru sail
un an de audiere la o Universitate, multi din

www.dacoromanica.ro
 Preley. IIL Scurtii privire asupra E vida) Mediu 405

studenti iï cer exmatricularea, si se duc de se'

imprástie, dupg, interesul intelectual particular, fie-
care la alta universitate, spre a's" complecta pre-
gatirea stiintificA speciala.

In Evul-Mediu s'a mal' incercat si alta cale,

spre a raspunde cerintei de cunostinte universele.
Invatatif, la rindul lor, plecal in escursii depar-
tate, cu bagajul lor de cunostinte, i mergean sa
ofere i in alte locurl stiinta lor specialá. Pe lin-
ga studenti ambulantI, apar, pentru aceeasi tre-
buinta publicá, profesor' ambulantY,
Centrele de culturit se prezentati, din acest
punct de vedere, ca niste mari piete ale inteli-
gente', unde se intilniati, intr'un comert ideal, spi-
ritele remarcabile ale timpuluI, venite din toate
pártile, spre a'si spune productele activitátil lor
muntale.
Dar negresit, i acest mijloc de unificare a
cunostintelor intr'un centru era imperfect. Stu-
dentimea ambulanta, dAscAlimea ambulantá con-
stituial fazele de pregittire ale aparitiel une" no"
institutil scolare, une" institutii din cele mal in-
semnate ce onoreazá Evul-Mediu si care a dat Eu-
ropei moderne putinta uriasá a unel permanente
cresteri de energie mintala, prin sporirea siste-
mafia, a stiintei.

www.dacoromanica.ro
406 Panca II. Istoria Pedagogiei moderne.

AceastA institutie este Universitatea; in ea

se adunA statornic totalitatea fortelor intelectuale
pentru cercetarea adevarului, in toate ramurile-
stiintel omenestI.

VIII.
Universitas" nu insemna la inceput, ca azi, no-
tiunea mal abstracta a totalitatil cunostintelor o-
menesti dobindite, culese si date de o institutie
destinata cercetaril colective a adevArulut, ci se
raporta la convietuirea la un loc a magistrilor si
scolarilor, a maistrilor i ucenicilor. C orp ora tia
universitara se compunea din clericl si din mi-
renl ; institutia era insä tot sub influenta bise-
ricef, servind in prima linie scopurile el.
Cele mal' vechl formatil culturale numite U-
niversita'tl" ait luat fiinta in Franta §i Italia,
In Spania i Anglia i apoi in Germania. U-
niversitatea din Paris se nascu cea dintil, pela
sfirsitul secolulul 12-lea. Prin secolul 12-13-lea
apitreail deja celebrele scoli inalte, organizate in
corporatii de Universitate, in Bolonia, Salern
Oxford, Cambridge.
Despre cele (loa din urmA HUBER 1) observa:
1) V. A. HUBER, Die Englischen Universitliten, J,
p. 57, editia 1839, Cassel.

www.dacoromanica.ro
 Preleg. HI. Scurtei privire asupra Evulta Media. 407

Ori-care ar fi ideia ce s'ar lega de espresia U-

n iv er sit at e, or-care ar fi indatoririle ce s'ar pre-
tinde unei academii saü ,coli inalte, de sigur, in
or-ce caz, Oxford 0 Cambridgecei dol °chi spi-
rituali ai regatului britanic, cum ad fost numite
ad cele mai intemeiate drepturi sa fie numara-
te intre cele mat vechi i mai insemnate institu-
tii de felul acesta. In Oxford gäsim dela sfir0-
tul secolului al 9-lea un organ al culturei celei
mai inalte, dup. criteriul i nevoia timpului ;
dela sfir0tul secolului 11-lea acest institut
tic primi, fara indoiala, o a4a, desvoltare, i in
privinta organizatiel corporative i in a activita-
tiitiintifice, Mat if revine in ace14 inteles nu-
mele de universitate, ca i celui din Paris. Dar
0 Cambridge, de0 aid abia dela inceputul sec.
12-lea se poate indica vre-o activitate scolastica
oare-care, trecu dela inceputul sec. 13-lea, linga
sora ei mai mare, in rindul Universitätilor".
Nu putem preciza totdeauna anume anul, chid
aü intrat in vieatä cele mai vechi Universitati, ca
organe ale spiritului epocel medievale. Inca' un
exemplu despre aceasta avem i in universita-
tea din Montpellier. i dinsa a avut o dezvol-
tare libera, spontand. Inainte de or-ce regulamen-
tare civila sau eclesiasticd, functional regulat trei
s:coale : de medicina sal ars physica, de drept
de arte, facultas artiu»z. Dupa datele stabilite prin
texte neindoioase, vechimea lor se urea cu
ranta pina la jumatatea sec. 12-lea. i s'au dez-
voltat repede, sub inriurirea niicttriï de idel

www.dacoromanica.ro
408 Panca IL Istoria pedagogie) moderne.

rebuinte ce se incrucisail intr'un medid ameste-

cat din elemente etnice deosebitegalice, grece,
i3omanesi pe unde au trecut Vizigotii si Sara-
zinii, s'au intilnit in afaceri comerciale Arabil si
negustorii din Lombardia, din Italia peninsulará
ti din Orientul depArtat. Prin Salerno si Nea-
pole stiinta greacá ; prin Spania, Baleare si me-
dicii evrei, stiinta araba, imbibatá de Aristot, se
°ferial curiozitátikr" 1). Si totusi abia la sfirs,i-
tul secolului 13-lea se consacrá definitiv ca coa-
là recunoscuta de autoritatea bisericeascA,
prin bula papará din 1289.
Ne vine mal usor sti stabilim cronologia exac-
ta', a institutiilor analoage create in Germania.
Acestea aU fost infiintate, de o datli si pe de-
a'ntregul, dupti un plan si o normá chibzuità de
mal inainte, dupit modelul celor mai vean din
Franta si Italia, unde pinä in secolul 14-lea mer-
gea lumea germaná, sa-si sature setea de tiin- ,

tA inaltá.
La jumátatea secolului 14-lea se intemeiaza
prima Universitate germana la Praga (in 1348),
In orasul d resedintá al impáratului (din casa
Luxemburg). A doa, care urmá, curind dupà Pra-
1) Universit6 de Montpellier. Lirret de l'étit-
di ant (1902).

www.dacoromanica.ro
 .Preleg. 11f. Scarlet' privire asupra Eviatei Aleditt. 409

ga, fu universitatea din Viena (1465), interneiata

de casa de Hob she rg 1).

VII.
termenul universitas nu era la inceput in-
trelmintat in inteles de institutie scolara, ci nu-
mal in inteles administrativ, pentru designarea
corporatiei profesorilor i studenti1or,nniversi-
1) Iatiti, afariti de cele de mai sus, dupiti vechimea da-
teI lor de intiintare, toate universitititile germane, chiar
cele intemeiate mai tirziii, dupiti Evul Mediu. Cele inehi-
se in parantez siut desfiintate.
Heidelberg, 1385 Wurzburg, 1582
(Köln, 1388-1794) Giessen, 1607
(Erfurt, 1392-1816) (Paderborn, 1614-1818)
Leipzig, 1409 Strassburg 1621, reinoititi 1872
Rostock, 1419 (Rinteln, 1621-18090
Greifswald, 1456 (Altdorf, 1622-1807)
Freiburg, 1457 (Osnabriick, 1630-1633)
(Ingolstadt, 1472-1800) (Bamberg, 1648-1803)
(Trier, 1473-1798) (Duisburg, 1655-1818)
Tiibingen, 1477 Kiel, 1665
(Wittenberg, 1502-1817) Halle, 1694
(Franckfurt a. 0., 1506-1810) Breslau, 1702; reinoitil 1811
Marburg, 1527 Göttingen, 1737
Kiinigsberg. 1544 Erlangen. 1743
(Dtillingen, 1549-1803) Minster, 1780
Jena, 1558 Berlin, 1809
Braunsberg, 1568 Bonn, 1818
(Helmstiidt 1576-1809) Miinchen, 1826
(Die Deatschen Universitiiten, IV. LEXIS, profesor
de "tiintele de stat din Göttingen. Studiul introduetiv
Wesen und geschichtliche Entwickelung der
deutschen rniversitiiten de FR. PAULSEN. -Vol. 17
p. 111).

www.dacoromanica.ro
410 Partea IL Isoria pedagogiei moderne.

tas magistrorum et seolariu»zcare se bucura de

anumite drepturi si privilegii, se vede si din
faptul ca institutia ca atare purta alt nume : sta-
dium generale. i se numia astfel fiindc coala
aceasta inaltä era destinatä pentru toatä lumea
crestinä, si pentru elend i pentru laicI, WA, de-
osebire de localitate i natie, i conferea titluri
si diplome, cari de asemenea eraft valabile in
toate statele lumii crestine.
Se mal numia, de sigur, studium generale i din
cauza coprinsulni de cunostinte enciclopedice pe
cari le propunea, Se puteail invAta acolo toate
felurile de cunostinte, si de toate gradele. Na
se puneati conditii riguroase de admitere. Cine
poseda deja cunostintele prealabile pregätitoare,
putea sä urmeze studiile mai inalte ; dad, nu s,tia
insä niel macar latineste, tot era primit i Mere-
dintat, atunci, unei sectiuni inferioare, unei scoale
incepätoarepaedagogiumalipite pe lingä uni-
versitat i destinate a da instructia necesarä ce-
ion nepreghtiti.
Se gäsiati astlel in corporatia universitarä mem-
bri de toate virstele : baetani, tineri, virstnici,
bAtrinl. i trAiad la un loc, in case zidite pe
lingä scoalä, cum stet inteo minästire calugärii
in chiliile lor, pe lingä o biseria Numele
collegia--a Minas pinä azi intrebuintat la

www.dacoromanica.ro
l'releg. .111. Setertd privire asupra Emita Media. 411

Universitatile engleze, Oxford i Cambridge, cari,

de altmintert, dintre toate universitatile Europet,
au pastrat mal mult tipul vechiti de organizare
si film:0nm al celor din Evul mediu : profesorii
studentil locuiesc impreuna, in colleges si halls,
intr.o comunitate calugareasca.
Top membrit corporatiet universitare vorbiatt
intre el nutnat latineste. Alta limba era interzi-
sa. Prelegerile, fireste, nu se tineati, de aseme-
nea, decit tot in limba

Dintre facultati, facultas artium se considera

ca treapta si faza prima, prin care trebuiail sa
treaca toti, spre a pi mal departe la facultati-
le speciale de teologie, medicina, drept, con-
siderate ca superioare. Facultas artium se numia
astfel, in ea se invatati cele septem artes
liberales, i faceo prin 'untare, in adevar, serviciul
cursuluf de cultura generala, alcatuia studin»z ge-
nerale in inteles restrins.
Din organizatia universitatil moderne, dupa
conceptia noastrit, facultas artium corespunde
facultatile de litere, filosofie si stiinte, la un loc.
saù ca cea-ce numesc Germanit philosophische Fa-
cultat, care de asemenea coprinde in sine cele
do a facultatt ale noastre de litere s,i stiinte.

www.dacoromanica.ro
412 Partea II. Istoria pedagogid moderne.

Ca sa aruncám o privire mal de aproape, dei

repede, asupra mecanismului invatamintulul su-
perior in universitatea medievala, vom alege, ne-
gresit, pentru cercetare facultatea artelor, care
ne intereseaza mal' direct.

Se distingeaft doa grade de studii, ducind fie-

care, in urnia unul examen final, la un titlu. Pri-
mul grad se absolvea, de regula, cel mult dupa
do' ani de studiI acate mal ales asupra logicei, Cu
stiintele eI auxiliare din trivium, i asupra fiziceI,
in inteles mal larg, coprinzind stiintele naturale,
psihologia s,i metafizica. Titlul conferit, la incheie-
rea acestor studil de universitate, era baccalarius.
Al doilea grad consta in studii mai aprofunda-
te, in maI multi anl, de fizica i auxiliarele el. de
matematica, astronomie, etica s, i politica. Dupl,
examen se da tithil de magister artium, i se des-
chidea calea la magisterium, care se exercita. la
inceput, timp de dof anl chiar in universitate, in
cursul inferior pregatitor de bacalaureatl. Bien-
nium complere era .chiar o indatorire formala. la
care se lega candidatul prin jurdmintul depus in
momentul promotiei lul la gradul de magister.
Deci in decursul sederil sale in corporatia u-
niversitara, un membru trecea, prin trel faze
scolaris, baccalarins i mallister, corespunzind per-

www.dacoromanica.ro
 ILL Scartii privire asura Evulta Media. 413

fect celor trei trepte ale meseriasUlui in breasla :

ucenic, calla si maistru 1).
In timpul cit tinea bieniul, magistral isi arma
adesea studiile inferioare in facultatea de teolo-
gie sau in alta, facultate. Era student si profesor
de universitate, in acelas timp !

X.

Nu trebuie sa ne miram de acest fenomen di-

dactic, dei pare extraordinar. Impresia de extra-
ordinar, ha inca de itnposibilitate, vine din im-
prejurarea cä Il punem in cadrul ideilor noastre
actuale de student si profesor. Daca privim insa
modul cum se da in vti-tamintul in Evul
intelegem cum alcatuirea si functiunea 1111
ingaduia aceastä, ciudatiti aplicare a maxitnel do-
cendo discimus i acest fel de invatamint mutual
la universitate.
Profesorul de Universitate nu'si da mare oste--
neala sa para original niel' in fond, niel macar
In metoda. Straduinta lui nu era niel sa spuna
lucruri no!, resultatul cercetärilor sale propril, in
domeniul fizicel, matematicii, eticii, politicei, drep-
medicinel, si inca, mai putin in domeniul

I) Die Deutschen Universiteiten, op. cit., pag. 17,.

www.dacoromanica.ro
414 Par/ea Il. Istoria Pedagogiei moderne.

teologiei. Parca pentru teologie ne-ar fi mai u-

admitem atitudinea modesta a magistru-
lui, a carui misiune este sa spunk' doctrina exacta
din isvorul divin al cartilor sfinte §i din inter-
preta,' rile consacrate ale sfintilor parinti si ale si-
noadelor. Din toate ramurile studiilor universita-
re, teologia ne poate servi si azi de pilda vie a
modului cum se invat.a stiinta in Evul mediu.
Cu aceeasi sfintenie si evlavie i§upunere spiri-
tuala, ce arata teologal in fata autoritatil textului
scripturii, se pleca in genere profesorul universitar
medieval in fata autoritatil verinui autor antic,
care reprezenta stiinta lui speciald. Medical se in-
china in numele lui HIPOCRATE i GALEN, filo-
S0f111, adica magistrul facultatii artistice, in nu-
mele luI AR's-ro-r, ca si juristul in numele colec-
tiilor de legi romane or' ecleziastice, si intocmai
c a i teologul in nurnele bibliei si canoanelor.
In facultas artium, scrierile luí ARISTor for-
mar' temelia invatamintului filosofic, alaturea ca
.operele Mt EUCLID PTOLOMEU, pentru mate-
cosmografie si fizica. In realitate, pen-
tru filosofie, adevaratul dascal al Evului-mediu
,era AR1STOT: de aceea Ii i ziceatt scurt philoso-
phies, chid vorbial de el, fart" sa-1 mai numeascä.
Astfel, la o §coala, elevil vorbind de profes.orii
lor, spun adesea, in loe de mime proprii, numele

www.dacoromanica.ro
 Fraley. III. Scurtii privire astipra Evaitcá Media. 415

stiintelor representate de fie-care profesor : mate-

matica sau matematicul, grecul sau greceasca etc.
Magistral era in fond elevul servil al mania'
adeväratului magistru, al lui ARisTor. Treaba
luI se reducea doar la atit : s iea cartea magis-
trulal", s'o invete si s'o spunk in tocmall pe din
afarä ; sau, mai bine, s'o citeascl celor ce vor
sit invete i ei, ca dinsul, filosofia si tot ce-a scris
filosoful". A tine curs, a face lectie era tot u-
na ea a cetilegere ; de uncle prelegere" ter-
men favorit si az1 pentru lectil universitare.
A ceti insä o carte cunoscutä si prea canos-
catit si a repeta explicärile obisnuite la anumite
pasagil, nu era, fireste, deloc o sarcinä grea pen-
tru nimerft din citi dobindiserà titlul de magistri.
Ceva mai malt. Nu se simtia nevoia unel spe-
cializärl. De ce ar fi ma' grett de predat in chi-
pul acesta, adicii de a ceti altora, logica decit fi-
zica, bunioarä ? De aceea materiile de predat se
impärtiatt prin tragere la sortI intre tot1 magistri
legentes ai facultatii 1).

XI:
Doä pärt1 importante se disting in metodolo-
gia preditriT : lectio i disputatio.
In lectio se citea si se comenta textul.
1) PAULSEN, op. Cit. I, p. 32.

www.dacoromanica.ro
416 Partea II. I5toria Pedagogia moderne.

aveall cartile inainte, deschise, spre a unuttri lec-

tura si a nota interpretArile. Se cunoaste un vers
mnemotechnic, continind metodica intrebuintata,
mai ales in predarea dreptului.
Praemito, scindo, SUM7120, casumque fingo,
Perlego, do calesas, connoto, objicio.
Formula coprindea punctele de orientare in
procedarea lectiei :
Praemito: introducere, pregatire asupra par-
1i1 de explicat.
Scindo: diviziunea in parti.
&olmo : intelesul sumar al capitolulut de
explicat.
Casumgue jingo: presentarea unut cas Con-
cret, unut exemplu.
Perlego: dupà toate aceste preambule, se
citea si comenta.
Do causas: argumentele, pentru can se o-
prea la catare orI cutare inteles.
Connoto : note explicatoare, detall
Ohjicio: obiectiile, discutiile, controversele.

XII.
Partea cea mai plinA, de viatit a cursului era
ohjicio, ce sta in legtur ca disputatio.
Odatit pe sAptaminA se adune', in sala cea
mare, se. olarit cu bacalaureatii i magistrii, in

www.dacoromanica.ro
 Preleg. III. &arta privire asupra Evului Mediu. 417

mare tinuta, pentru disputatio. Un magistru, care

prezida desbaterile tinea o conferinta, apol pu-
nea teze. Ceilalti magistri le discutan, pe rind,
cu argumente pe cari bacalaureatii le analizan,
reducindu-le la forme silogistice, i Mutan sä, le
combata i sa sustink tezele. Scolaril mima" asis-
tau i aseultan. Cite-odata se organizan insa ;si
discuta, la cari luan parte s, colarii, sub prqi-
dentia i conducerea m'uf magistru sau baca-
laureat 1).

Se da, in genere, mare insemnatate acestor ec-

sercitii, i pe drept cuvint. Cu patina tiinta,.
bine asimilata s,i stapinita, spiritul ajunsese prin
exereitin la o ascutime de patrundere in adevar
laimitoare. i memoria i perspicacitatea eis,tigait
colosal in aceste manevre intelectuale, carl ce-
rean ca disputantif sA aiba gata, la indemina,
minte, faptele, cunqtintele, adevarurile ce-I ser-
vean in argumentare, si sä poata urmari §i des-
coase pe-loc, atund, immediat, lantul de consi-
deratil §i rationamente ale adversarilor. Nu iti
lasa timp sa iei note, sa deschizi cartï, sa, con-
Kilt" bibliotecile. Cit aveaf i cum aveaï in m'uta
momentan, atit patea" sA intrebuintezi ca arma
de aparare i de lupta.
1) Die Deutschen universitaten loc. cit.
27

www.dacoromanica.ro
418 l'artea II. Istoria Pedagogiei moderne.

Onoareasi reputatia ce inconjuratt isbinda a-

cestor duelurt spirituale, raspindeatt imprejurul
lor o atmosferä de respect si admiratie, pe care
stiati s-o mentinä si pe cale administrativä obli-
gatoare. Lipsa unui magistru dela discutit era
aspru pedepsit. Ca sä oMin dreptul la un ti-
tlu, trebuea candidatul sit fi luat parte la un mi-
mar hotärit de discutii.
In arena incAlzitoare i intAritoare a discutii-
lor säptaminale la universitate, att crescut asa
de prodigios fortele mintale ale unut DUNS SCO-
TUS, acel doctor subtilis, care era in stare sä, as-
culte, fara stt lea note, 200 de argumente, pe
rind, ale adversarilor, si pe toate sä le repete,
sä le rezume, sä le reduca la figuri silogistice,
sä, le desfaca si sä le spulbere, cu o agerime a-
metitoare de scamator intelectual.

Astä-zi, tinerimea universitarä are putine oca-

ba. la not nu are mal' de-loc, sä se exercite
In astfel de miscAri atletice ale gimnasticei min-
tale. In universitätile germane s'a pastrat doar
traditia unet discutil solemne, cu ocazia promo-
fiel la gradul de doctor. Dar totul se reduce la
o simplä formalitate. La sfirsitul lucrärit pen-
tru obtinerea titlului de doctor, candidatul formu-
citeva teze, in contra cärora se inscritt opo-

www.dacoromanica.ro
 Preleg. 1-11. &arta .2)rivire asupra EculaY Media. 419

nentii ce vin, in s,edintá publicli, in tata recto-

rului imbracat in mare tinutá, i opun argumente
pentru respingerea lor. Candidatul ráspunde si
inlatura obiectiile oponentilor acestia se declara'
multumiti, luminati si convinsi. Si atita tot.
Rar se intimplA i surprize : vr'un oponent
neprevazut din public, o discutie ca alurele unet
lupte adevárate. De ordinar, se cam stitt, mal
dinainte, argumentele candidatulut si ale adver-
sarilor lut. Sint dueluri fará, gloante, numat ca
iarba, pentru sgomot si pentrn teatru. Publicul
serveste numat ca decor scenic candidatului ce
iese totdeauna biruitor si dignus est pentru onoa-
rea suprema conferitA de universitate. Meritele
lul reale aü fost, de altfel, stabilite de mal ina-
inte pe alte cal si prin alte mijloace, mal' con-
forme ni noul scop ce'sl pune azt inainte activi-
tatea universitara.
Totust; e de regretat cà alcAtuirea învàtàmin-
tiilai nu di& ocazit mal serioase spiritulut
studentilor sit se fortifice in discutit contradic-
toril bine organizate.
E mai de regretat aceasta la not, unde discip-
lina discutiilor obiective, sustinute de argumen-
te si hranite cu fapte, lipsite de preocupar strei-
ne, de elemente emotionale, de consideratit su-
biective si de persOnalitAtt turburatoare, nu e a-

www.dacoromanica.ro
420 Parka JI. Istoria Pedagogiei moderne.

jutata macar de reminescenta searbada a unor

traditii invecbite, ajunse la un rece formalism de
ocazie, ca in Germania.
Singura institutie universitara, ce pare menita,
prin modul el de organizare i de functiune, a reparar
in parte acest mare ne-ajuns, credem ca e S em n a-
pedag ogic, unde studentii, ca practicanti, sint
obligati a lua parte activa la dis cutar ea lec-
tiilor de proba, Monte de colegi" lor la elasa
coalei de aplicatie alipita de Seminar.
PAULSEN, in articolul SäÜ citat mai sus
Das Wesen und geschichtliche Entwickelung der
deutsche)? Universittiten '), observind sca.deren obi-
ceiului discutiilor in universitatea germana, ga-
sete doh' cauze principale acestuI fenomen : 1)
faptul ea a incetat traiul in commn intre profe-
son i studenti, §i 2) cä nu mai exista azi, ea in
Evul-Mediu, un cod nediscutabil de adevaruri
creznte ca neclintite, la cart' sa se raporteze dis-
putantil, pentra sprijinul argumentarii lor i, la
nevoie, pentru tranarea definitiva a disci-100.
Nu vaz pentru-ce ar impedica incetarea acestor
doti cauze re-organizarea discutiilor pe baze noi,
moderne.
Nu vaz pentru-ce con. vietuirea ar fi indispen-
Publicat in Deutschen Universitaten a
vol. 1, p. 20.

www.dacoromanica.ro
 Preleg. HL Scurtii ìivir astilwa Ende(' Media. 491

sabiUt pentru o regulata intilnire sAptAminalti, des-

tinata discutiilor sistematice.
Nu vz, asemenea, pentru ce numai contra prin-
cipia negantem non est disputandum, dupa norma
Evalui-Mediti i nu s'ar pune, la urma urmei,
In locul principiilor discutabile, faptele de obser-
vatie E;:i de esperienta, ca ultim criterifi sigur, ca
adevaratul cod de orientare in discutie. Si a-
tunci *i-ar putea reface sistemul
sAti de intarire sufleteascA prin discutie
di in activitatea celor mal multe S e m in a rii in-
fiintate sati prevAzute ca posibile, prin lege,
pelingA diferitele §tiinte ale facultittilor.
Dar admitind eh' a doa conditie, ailtatA de PA-
uLsEN, ar fi negrqit o cauza de inlesnire §i de
propitOre in arta de a discuta, observ ca, in
special Se in in a r iii pedagogic, citläuzit de anu-
mite pniucipil hotArite in materie de educatie,
instrnctie §i vieat'a co1arA, indeplinete destul
de bine §i cerinta codului normativ, care servete
de linie ,de reper" i de sprijin in discutie.
XIII.
Mijlocul memorizarii prin regule puse in versuri
latinel.ti, de care se serviat magistri ca sì adu-
cA aminte punctele de vedere in predarea lectiei,
era intrebuintat pe o scarli intinsd in invlitamint.

www.dacoromanica.ro
 Partea II. Istoria Pedayogier moderitc.

Ca sa se tina minte, bunioara, regulele gra-

maticale, se recurgea la versurl latinestl. Toata
declinatia I, ca cazurile ei, o gasim astfel in
versurile
Rectis as, es, a tibi dat declinatio prima.
Atque per am ivopria guaedam pomintar Hel».aca.
Dans ae diphthongum genitivos atgue datirus,
ni servat guartus ; tamen a u aut e u reperimus
Cum rectos fit in a s rel in es cum dat a Graecus.
Quintus in a dabitur, post e s t'amen e reperitur,
.1 sexto ; tamen es quandam per e dure debes..

Acestea, i altele ca ele, se gasiaft in celebrele

manuale (manuale scolarium) elaborate in timpul
Evulul-medift pentru uzul scolarilor, adica al
studentilor. Una din cele mai vestite carti di-
clactice sint Doctrinalele lui ALEXANDER DE
VILLA DEL pentru gramaticA. In Doctrin «le ga-
sim impärtirea obicinuita a gramaticel in orfo-
logie, sintax i prosodie, admisä. si azi. Im-
pä'rtirea e .datorita autorilor medievall, ceea-ce
insemneaza c scolasticismul lor pedant n'a ra-
mas farit niel-un folos pentru. stiinta. Ba inca,
In ce priveste eruditia gramaticala, mai ales in
partea el filosofica, filologil moderni ramin uimitt
de admirare, l'ata de perspicacitatea spiritulttl ra-
linat in distinctil ingenioase, doveditä, la autorit se-

www.dacoromanica.ro
 Preleg. IlL &arta privire asuiwa Emita 3Ieditt. 423

colului 13-lea si 14-lea. Sintaxa lor e cu deose-

bire objectul admiratiei gramaticilor moderni.
Tata un obiect de studin, care a iesit in intregi-
me din inteligenta Evului-medin, i care gasit
si si-a pastrat locul in programele scolare mo-
derne, cu toate lovirile i urgiile scriitorilor din
timpul Renasterii. Ded valoarea Evului medin,
in o privinta', nu se poate identifica asa de re-
pede si visor, cii imaginea obisnuita a und pauze
de noapte, in mersul culturil moderne.
Asupra acestei chestii ne volt' opri mal m'IR
In prelegerea viitoare.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV.

V A. 'MAREA CULTURI1 i1EDIEVA LE.

Uui v e rs i ta tea, a treia putere cn1tiiraIì a Evulul

Mediii, aliturea eu papalitatea i imperiul.
considerat ea o epoeá de Intunerie. Limba lui «barbará»,
fiindeä, se deosebia de latineasea clasicii.
Ce va si' zici o limbä barbarliv ? Latineasca me-
(lievalii, un instrument de expresie adaptat trebuintelor
sufieteKi ale timpulta.
Atitudinea naivi fatit de limbele stritine. Espli-
carea ei psibologiell. Evolutia vi vieata limbajulul : adap-
tarea.
Limba EvuluI-Medin in exprimarea stlirilor sutle-
tevti emotionale. Lirica religioasa.
Dupi-ce se judeeä, valoarea culturali a una epoee
istorice ? Criteriul subieetiv-egoist i cel oblectiv-imper-
sonal. Obiectil impotriva pireril obiectiv-immanente a
lul PAULSEN. Mentinerea criteriulul : folosul durabil pen-
tru epoeele ulterioare.
Dolí criterii in masurarea valorilor culturale. kitiinta
puterea. Izvorul lor deosebit. Direetiile didactiee deose-
,bite, dupi-cum îi pun ea tinti inmultirea cuno;tintelor sau
.dezvoltarea fortelor psibice.
Ce ciuttim ea t'opios rimas dela Evul-Medht ? Cu-
mntinte ? Forte vi deprinderI sufletetI ?
coll pregititoare, de deprinderI vi aptitudini, en

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Caltarii Medierale. 495

rezultate apretiabile mal tîrziuí, nn ciliar in timpul dura-

tel exereitiilor.
Evul-Mediu, o coalii pregatitoare a talentulug, a
puterilor psildee. Exereitil multe en pulir' material
tific.Virtuozitatea mintalá a unui DUNS SCOTUS THOMAS
AQUINAS.
Reducerea multiplicitì4ii fenomenilor la o cauza
teologia.
Desvoltarea simtulni psiliologie-0 analiza con-
tiintei monda creçtinii.
Viata sufleteasea a multimil-0 micarea literariti
artisticii, deosebita i in :Jara cea

I.

Universitatea, fala Evulul-MediiI, se consi-

dera ca a treia folla culturala, alaturea cu im-
periul s,i papalitatea. Se si zicea : Italia are
pe papa, Germania pe imparatul, Parisulstu-
diul. Parisul avea pe atina' Universitatea cea
mal infloritoare, reprezentind filosofia si teologia.
O epoca istorica, din care a esit o institutie de
asa insemnata valoare pentru mersul civilizatiei,
merita sa obtina o nota bulla, farg indulgentA,
din partea istoriculd judicios si impartial.
Totus,i, sub inriurirea scriitorilor din timpul
Renasteril, adesea, cind se vorbeste de Evul Me-
spiritul parca vede inainte un tabla' intu-
necos, haotic, de stagnatinne si intuneric, de in-

www.dacoromanica.ro
426 Par/ea II. Istoria pedayogid moderne.

trerupere in mersul propasirii omenesti, ca o noap-

te de popas si de ratatire.

Cel dintiii litera de care a ris clasicul spirit

al antichitatif revenit pe lume, ca un strigoi
pretentios si sarcastic, in R en a stere, a fost uni-
ba de care se servia Evul-Meditt, o limba lati-
neasca proprie si particulara a lift'. Scriitoril
noi, cu simt istoric niai desvoltat si mai just, a-
pretiind imprejurarile vietii, coborindu-se cu mm-
tea in complicatiile reale ale epoceI, cauta cu
drept cuvint sä explice ciudateniile eI isbitoare
sa ridice de pe Evul-Medift norul de blam
de injurii ce s'a aruncat peste el, impedicind
privirea libera a meritelor
Negresit, limba latineasca a Evului medid
deosebeste de latineasca lilt' CICERO oil: TACiT.
*i in vocabular si in sintaxa presinta particu-
laritati, ce nu se gäsest in limba literara a au-
torilor clasici. Humanistii Renasterit, vazind cu-
vintele i constructiile neobisnuite latinestl ale
scriitorilor dinnaintea lor, ei, earl ìì puneaft
toata mindria si gloria in reinviarea stilului ei-
ceroniau, nu's1 putead stapini desgustul, dispre-
tul, revolta, indignarea. Aci ridead de el', si
batjocurean, aci se suparad i ttinatt in contra
lor, cantind sti-f desfiinteze, ca pe o mine a nea-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Caltarei Hedievaie 427

mului omenesc, o parodie si o profanare adusit

dealului inalt al clasicitatil pure. Epitetul cu care
ii infieran de obicein, era acela de b ar b Lim-
ba lor, in special, nu era cunoscuta (lecit ca bar -
bar a limbit a Evului mediu.

Dece b ar b ar a ? se intreaba cu drept mint

PAULSEN 1), unul din scriitorii moderni, cart ail
contribuit a face sa se priveascä Evul-Medin sub
o lumina mal putin nefavorabila si mai justa. Ce
va sa zica barbar" ? In special, chid se poate a-
tribui denumirea de barbarita unel limbi ? Oare
totdauna atunci and nu este identicit cu limba
latina clasicit ? Dar atunci toate limbile neolatine
ar fi barbare.
Barbara," ar fi mai degrabit o limba atunci,
poate, chid functioneaza ca instrument impropriii,
imperfect, stingaciti pentru exprimarea gindiril
chid merge alaturea cii intentia, pe care voeste
s'o arate ; dad nu e adaptata la scopul general
al limbajului.
Se aplica aceasta la limba Evuluì medin ? La
care aniline ? Cad in prima parte a acelei epoce,
Geschichte des gelehrten Unterrichts, p. 22
sq. Ed. 1853.

www.dacoromanica.ro
428 .Patea II. Isuieriea Pedallogiel moderne.

s'a scris i intrebuintat, ca si ín timpul liii CVLE-

RON o latineasen, aleasA, literara, clasica. Asa
ALCUIN in scoalele palatine. Avem atund prima
fazä de scolasticitate, de disciplinare a Evului
mediA in scoala de imitare a formei antice.
cind a crescut experienta luí pro-
prie, cind a inceput a elabora gindirl proprh, cind
ideile si cunos,tintele, ce nu se gäsiau exprimate
In literatura antica, s'ah inimiltit, atund s'ah cau-
tat, negresit, forme nol, .propril, de exprimnre
pentru idel no'. La trebuinte s,i imprejurnrI
nol intelectuale, a fost firesc sä se desvolte un
limbaj noh, un instrument de manifestare potri-
vit cu starea sufieteascä schimbatä. Aceasta e
chiar un principih al evolutiet, in genere : a -
daptar ea ; e clec,' si un principitl de viatä
limbii : adaptaren el la noi trebuinte spirituale.
Daca TAcir or cic ERON ar fi trált in Eval me-
dia i s'ar fi adunat ca s,coIarii, bacalaureath si
magistril la mesele comune ale colegiului inter-
nat de pelingä universitate si ar fi cautat si
comunice intimplarile, preocupärile, experientele,
dorintele, päsurile, bucuriile ce nu se potriviail
niel cu ale oamenilor antichitAtiI, niel cu ale ce-
lor din timpul Renasterii, desigur ca ar fi 'Taus
la un limbaj particular, deosebit, ca sa'sf destäi-
nuiascit un fond sufletesc ce nu'si gasia forran-

www.dacoromanica.ro
 Prelegrea IV. Valoarea CaUltra. Medial:ale. 429

larea adequatti in limbajul scriitorilor clasicl.

Chid se stringeafi in marea sala a universitatit,
°data pe saptamina, studentii $i profesorit in $e-
dinta solemnd destinata discutiet publice, $i se
aprindeaft la vorba, la lupta dialectica de argil-
mente, cu subtile distinctit logice, de uncle eraft
sä caute terment clasici pentru noile Met $i nu-
ante de gindire, pe cart anticif mi le avuseserä
(led nu simtisera nevoia sa le fixeze in cuvinte ?
Mintea lor se mica jenata in formele ramase
prea inguste, ale limbet clasice. Crescuse in o di-
rectie noua, neprevazuta $i trebuia or sa's,i ciun-
teasca organul intelectual dezvoltat, ca sa Inca-
pa in inveli$ul vechift, or sa largeasch inveli$ul
ca sa acopere toata substanta sufleteasca revar-
sata. Evul medifi a preterit solutia din urma, ca
or-ce fiinta normala in tendinta et. biologica de
adaptare la mediu.
Pentru idet not, a format crivinte corespunza,-
toare : substantia, essentia, existentia, quantitas,
qualitas, identitas, quiditas, hecceitas. Din ele, u-
nele ni se par a$a de indispensabile, incit e x s-
tenta" lor parca ar face parte esentialti" din
sub stanta" limbei $tiintifice $i filosofice. Ter-
menit calitate", cantitate", identitate" ni se
par a$a de necesari, Incit niel nu .$tim ce am face
färä. ei : ba chiar ni se pare ciudat cä antich

www.dacoromanica.ro
430 Parten JI. Isloria Pedagogic, Moderne.

s'att servit de ei. E un semn de stinAtoasa vi-

goare mintalä creatia lor.

§i de aceasta au ris humanistif ! E designr o

copilärie sä, rizi de vorba si de portul cui-va,
intru 61 nu depäseste marginile bunei cuviinte.
Numai copiii i naivitatea popular ä incultä fac
haz si nu maI pot de ris, cind aud pe cineva po-
cind vorbele cunoscute sali intrebuintind altele
din veun dialect. Pentru mintea neformatä, vorba
si ideia sau lucrul la care se rapoartä, sint a-
proape identice : se contopesc inteo unitate inch-
solubilä. Unel servitoare germane i se pärea toar-
te caraghioz dt Tisch se zice in romineste masd !
Repeta mereit cuvintul 7nasd, esclamind in hoho-
te : Nein, ah ! gott ! Nein ! A schimba numele u-
nut lucru, zice altfel decum se obisnueste, face
impresia aproape a uneI alteritrI aduse coprinsu-
lui constitutiv ; ca si cum l'aI transforma in alt-
ceva i totusi al pretinde di e acelas Meru.

Atitudinea Ren as teri I n'a fost, in asta pri-

yintä, debe serioasä i-a lipsit simtul istorie.
Asta nu ne mira. Niel secolul XVIII nu se
ilimurise înc asupra naturel fenomenelor de etno-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea. VI. Valoarea Cahewer Mediarale. 431

psihologie. Nu se credea oare pinä In secolul

trecut, ca" limba, religia, statul, eratt formatil vo-
luntare, intentionate, ale oamenilor, niste produc-
te iesite din ratiune, din premeditare, din con-
ventie omeneascit ? De unde era sä inteleagli Re-
nas,terea c limbajul, prin natura lui, e supus e-
volutiet, dezvoltarit, cä, in schimbare si adaptare
sta conditia MI de viatä, si cä, prin urmare,
Evului Media a dat probe de vitalitate, cind,
prin indelungata WI aplicare la obieetele si im-
prejtuitrile obisnuite, s'a moclificat corespunzator,
intocmal ca un organism yin, care ist modifica
firea si insusirile ea sh corespunzä unor conditit
not ale mediulut in prefacere ? Färti astä, readap-
tare de corespondentit continua, intre lumea su-
bieetiva si limn, din afarä, avem, ca urmare
nevitabilä, moartea.

IV.

ea era de vie latineasca medievalä, se vede

si din efectul emotional ce putea produce, la o-
cazit. Ntt servia numat ca instrument de minuit
en dibacie in serviciul inteligentii, nu stia srt o-
glindeasdi numai miscärile de idel i nuantele
fine ale gindirit, nu era numai limba filosofilor si
a stiintei. Putea sa pätrunza si mat adinc in su-

www.dacoromanica.ro
432 Parka Il Istoria Pedagogieï .3Ioderne.

flet, s atinga coardele simtirii, s emotioneze.

Ce mijloc intrebuinta mai ales biserica, spre a
sgudui si infiora constiintele si a le pleca smerite
inaintea maretiei tainice a divinitatii ? In ce
limba se ruga mill ha' D-zeh, s,i is' destainuia,
pa'surile adinci ale inimei lui ingrijorate si aba-
tute ? Poezia religioasa, Ce se revarsa ca o vrajá,
asupra spiritului in minutele de reculegere evla-
vioasä, a slujbei divine, cintecele de earl rasu-
nafl bolile inane ale catedralelorin ce limb&
ere' turnate ? Acel impozant Dies irae, de care
mai tirzih s'a servit G6THE cu atita instinct
artistic, spre a scoate efecte dramatice de cea
mat covArsitoare forta, in Faust, cite generatii
de crestini n'a infiorat, pina sä, vedem pe sarmana
Gretchen, sfarimata de desnadejde, ingenunchind
In biserica', sub apasarea accentelor lui solemne ?
din tot repertorul lirio traditional al studen-
Omit" europene, ce cintec atinge mat sigur i mai
repede rezortul sentimentalismului, ca vechiul si
vestitul imn de veselie macabra, ce s'aude si azi
intonindu-se in adunarile sgomotoase ale tineri-
mii germane
Gaudeamus iyitur, juvenes diem sumus ;
Post jueundam juventutem,
Post molest«m seneetutem,
Nos habebit humus !

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Caltara" Medievale. 433

V.

NumI propun sd mitt apologia Evultd-Mediti,

niel sd desvelesc spiritul de partialitate al isto-
ricilor ce Fall caricaturat in descrierea si ju-
decarea 14 dela Renastere ineoace. Dar, fi-
id vorba de valoarea culturala a unei e-
pod, nu ma pot opri de a observa : dupà ce c ri-
teriti se judeca indefinitiv merit ul un el. faze
ist orice a omenirif 9 Dupä c t ne-a ramas dela
ea, ca sa ne folosim in faza actual.a, ca e-
lement al vietii de azi 9 Dupa cum si-a indepli-
nit ea, in vremea eï, menirea fata ca imprejura-
rile date, si s'a folosit pentru ea de esperienta
proprie, de ideile si de formele institutiilor el ?
Dar care e acum valoarea anilor copilarief noas-
tre departate, fata cu maturitatea stapinitä de alte
gindurf si grip, calauzita de alte ederl despre
lume i vieata ?
Nu e otioasa cercetarea provocata de indoiala
despre ireductibila insemnatate a fazelor vitale,
ce alcatuesc, In succesiunea ion nerasturnabila si fa-
tala, sirul ne-intrerupt al dezvoltaril firestl ? Dela,
starea embrionara pina la eflorescenta roditoare,
ce faza se poate elimina ca superflua in seria
desfasur.Arilor biologice ? De care ne paten' scuti ?
28

www.dacoromanica.ro
434 Parten II. Istoria Pedagogiei Moderne.

Punind insa astfel chestiunea s'ar parea, poate,

ca recurgem la un argument capabil s tearga or-
ce diferenta de valoare relativa, si s desfiinteze
or-ce ierarhie de merit cultural deosebit intre e-
pocele istorice.
Aproape aceiasi obiectie s'ar putea aduce si
pareril Tul PAULSEN : Menirea istorieI este de
a intelege trecutul din aceea ce era el pentru el."
E nedrept sa masuram valoarea indeletnici-
rilor s,tiintifice numai dupd cit a pástrat din ele
o epoca ulterioara si dupa cit am putéa sí. ne
insusim acum nof din ele".
E de sigur o nebunie tbricht" a pretinde
ca un om sa, ti-Masca numal pentru altuI s,i o e-
poca numai pentru viitor". 1)
Dar aceasta niel' n'o pret in d e niment
Se constata numal ea unii oamenl traiesc nu-
mal pentru eI, ca °data cu moartea lor dispare
din vieata or-ce urme de existenta lor ; pecind
altil aft un principia de vitalitate mai larg
mal coprinzator, existenta lor se leaga de soarta
multimit s,i radiaza inprejur, pina departe, din
forta el biologica, fericirea. Nu doar cft acestia
traiesc numaI pentru altif ; ci, traind pentru eI,
traiesc pentru altil, si vice-versa, traind pentru
1) Op. cit., etlitia 1895, pag. 20. 21.

www.dacoromanica.ro
 relege).ea IV. l'aloa, ea Calturil Illedierale. 435

trAiesc pentru ; asa de armonic este or-

ganizata conditia lor de viata in legátura cu

conditia de viata" a societAtil omenesti.
tot asa pentru epocele istorice. Se constata
cd scapArArile culturale, iesite din strAduintele
uneia din ele catre progres, se intind mal' de-
parte in viitor, ca M'O de lumia, ce leagd in-
tre ele veacurile in o dezvoltare indelungatA.
Nit doar ca in t en ti on at un secol îï pune in
minte sà lucreze pentru viitor. Lucreaza pentru
el, desigur, mal intif de toate : pentru inlesnirea
vieth si imbunatgtirea traiulth, pentru largirea
orizontulut mintal, pentru adincirea izvoarelor
resti de fericire. Dar din strAdania a re-
zultat, inteun grad mal mare safi mai mic, si
pentru viitorime un principia de inlesnire a vie-
th, de liirgire a orizontului mintal, de adincire a
izvoarelor de fericire. Si, dupà gradul aceluf
rezultat pentru viitor, se mboarii, si meritul
istoric al epocei, in scara valorilor relative.
Si deci se poate mentine, t'ara aparentà de
absurditate, intrebarea : ce a ramas din E vul-
Medih, ca rezultat folositor pentru nob, cei de azi ?

www.dacoromanica.ro
436 Parted II. ktoria Yedagogia Moderne.

VI.

Cind voim sa masuram valoarea culturala a,

until om, in dol moduri putem proceda : saü cer-
cetain cit §tie, saü cit p o at e.
A ti nu e tot-d'auna a putea. Savoir c'est
pouvoir al pozitivismului se aplica sigur mai de-
graba omeniril, luate in intregime §i in abstract,
decit until individ. i nici chiar numai-decit o-
menirii dinteo epoca anumitä. Pentru-ca §tiinta
sá devina forta, mai trebniesc indeplinite multe
conditil. Cu principiile din maxime i aforisme
se intimpla ca i cu proverbele : nu oglindesc a-
devarul in totalitatea lui, ci numai in parte.
se gasesc mai totdeauna alte maxime i proverbe,
cari reprezinta alta lature deosebita, une-ori o-
pusa-, a realitatii.
Nu rare ori puterea e lipsita de esperienta ;
de cite-ori esperienta nu vine cind puterea
duce ? Zicatoarea franceza : Si jeunesse savait,
si vieillesse pouvait ! nu e potrivitä, numai indi-
vizilor, ci i epocelor istorice.
Incontestabil, aceste dog, insu*I, a
putea, se conditioneaza, saü mal just se inten-
sifica una pe alta. Putem cu atit mai mull, de
ordinar, ca cit tiin mat multe ; i, de asemenea,
*tim mat multe, ca eft puterea noastra de price-

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV Valoarea C'alturiï Medierale. 437

pere i de munca este mal mare. Dar ceea-ce

ne faee sá,' le despArtim in criterii deosebite, este
or-cit de intinse ar fi cuncntintele, ati alt is-
vor i alta conditie decit puterea : se datoreaza
esperientei, sint de origine empiricA, pecind
terea decurge mai obi,snuit din organizatie, e
conditionatá, de faetorul innliscut.

Mftrginind aci intelesul euvintului pu t ere, ea

dispozitie functionalà, la in te lig en t A, una din
facultittile" sufietuluI, deosebim inor in deolnte
un om ce exceleazá," prin inteligentA de unul ce
exceleazá, prin cumntinte. Cel d'intii e de. t e pt,
al doilea invatat.
In educatie, de asemenea se precizeazä, tot
mai Mmurit doa tendinte didactice cu privire
la facultatea euno*eril : una, mai veche, care
cautá,' grAmtidirea de cumntinte : directia
; i alta, care intrebuinteazA cuncn,tin-
tele, in prima linie, ea mijloc pentru dezvoltarea
formarea mintii : direetia formalii, educativä.
Dupft scop, se schimbá, i metoda de predare.
Polimatia se re alizeazá mai degraba prin proce-
darea espuneril ex cathedra i ascultárii pasive
din partea elevilor. Cre,$terea energiilor mm-
tale se realizeaza mai sigur prin gimnastiea in-
teligente! fácuta de elevi in cAutarea adevárulul,

www.dacoromanica.ro
438 Partea II. Istoria Pedagogia ilIoderne.

sub indemnul s,i conducerea profesoruluf, prin

procedarea euristic
Care din aste do k" procedari e de preferat ?
N'ar fi la locul el' o lunga demonstrare in fa-
voarea celef din tima. Atit merita sa se no-
teze : cunostintele particulare sint espuse la (loa
neajunsurf fatale : orl se uitA orl se contesta.
Ceea-ce ramine ca profit permanent, este fort a
psihica, ce s'a cistigat in cautarea lor. O in-
teligenta, exercitata si bine conclusa, poate or-cind
sa'sf refac i sa'si adune cunostintele ce-1 tre-
buiesc. Dreapta judecata a spirituluf disciplinat
merge drept la tinta cercetarif, sub imboldirea
iubirif de adevar i calauzita de bunele deprin-
derf ale cautarif sistematice.

VII.

Acum ni se usureaza sarcina de a räspunde

intrebarea : Ce n e-a ramas dela E vul-llediff ?
Vedem cä nu e zadarnica o precizare a inte-
lesuluf intrebaril. Ce vohn sA fi ramas ? Cu-
nostinte ? Forte ?
Cunostintele se uita set se contesta. Daca,
printre toman l bracuite" asezatf, ne vom osteni
sa suflam din ochelari colbul ridicat din cartile
veda ale Evuluf-Medifi, am gasi desigur unele

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Caltura llIedievale. 439

cunostinte llitate, bune poate a fi re-aduse in me-

moria noastra. Dar poate si contestabile. Cu ce
studif se recomanda evul acela ? Cu distinctif fine
gramaticale, cu tormele barbare" ale silogisticiT,
cu teologia ? Valort contestabile si contestate, va
decide un spirit, inaintat, eminamente modern.
Nu vom perde timpul sa dovedim ca simtul
istoric ar putea ajunge la alta concluzie, mal
putin absoluta. Niel nu vom alerga sa culegem
exemple de alte studit i cunqtinte, espuse poate
aceleiasi negatil entice. Vom schimba mal de-
graba, baza discutief.
Nu cantara anumite achizitii pozitive, anumite
rezu ltat e ale spiritulut de cercetare. Voim s'a
stim mi ce forte s'a ales inteligenta i sufletul
omenesc din straduintele culturale ale Evului-
mediti ? Cu ce insuOrI, cu ce aptitudinï, cu
ce deprinderi?

VIII.
Ati vizitat vre-o data o sala de gimnastica,
de tir *i de arme, vre-un cimp de esercitif mi-
litare sail de manevre, orf vre-o clasa, de canto
sah de piano la couservatorul de muzica, ? Spec-
tacolul ce ni-1 infatiseaza fie-care din ele difera
In cuprinsul material, dar toate se aseamana in

www.dacoromanica.ro
440 Par! ea IL Istoria Pedayogia Moderne.

ceva comun, toate tintesc nu la un rezultat con-

cret, imediat apreciabil, ci la dobindirea unei ap-
titudinf, capabile sa dud, pe viitor la rezultate
insemnate.
In hala de arme, vezi duelantI ce se ataca si
:se apara cu inversanare, (WO, toate regulele ce-
Tate de arta duelalui, in scopul de a suprima pe
adversar. Niel until insa din combatanti nu cade.
Exercitiul lor totusi le va da agerimea, ce va cal-
ca miine-poimine un om la pamint, de vect
Si ce vineaza tragaciul, care ocheste ea a-
Eta atentie un punct negra pe tabla de leian
atirnata in paretele sltlii ? Tinta e atinsa, maes-
'trill de tir striga bravo ! Dar n'a cazut niel
macar o vrabie. Nu face nimic. Dibacia, care in-
nemereste in punctul negra nefolositor, va triad
iniine-poimine o fiara salbateca, ori un dasman
pericalos.
Si ce isprava fac acei soldati ? Se invirtesc
mere' la dreapta, la stinga, se reped in contra
mutt inamic imaginar, il inconjoara in evolutil
tomplicate, se declara anii prizonierii celorlalti.
Nu e nimic serios. Sint colegi de cazarma. Se
joaca. Dar mine-poimine acele invirtiri, evo-
lutii, napustirf simulate vor fi eroicele asalturi
singeroase, earl vor hotari soarta unel tan in
fatala cumpana a vietii sari a mortii neindurate.

www.dacoromanica.ro
 Preleyerea IV. Valoarea Culta)* Medierale. 441

Sj daca intri in o clasa de muzica la Conser-

vator, ce eintece anoste sint acele obositoa-
re game §i solfegit, repetate pina" la despera-
rea anzitorulul doritor de melodit emotionante ?
Dar ateapta. Dupa citl-va ani de plicticoase
esercitit, vocea eintaretel va intona. en o pu-
ritate cristalina, in tremuratoare trilurt de pri-
vighitoare, arit ce te vor face sa vibrezt de pla-
cere din crWet pina in talpi i minele pia-
nistulut vor sbura pe clapele clavirulut, ea un
gind poetic, furind din atingerea lor armonit. ce
se raspindese in aer ea farmecul visarit negraite
al noptilor de vara scaldate in raze de luna.

IX.
Preferatl, negreit, ultima faza a desavir.5jrit
talentului, ce duce la rezultate apretiabile prin
ele insele. Nu ma indoiesc de asta. Dar scoala
pr emerg atoare ce formeaza facultatile .5i le
da acea destoinicie admirabild, en putere de in-
stinct, in minnirea efectiva a une' arte, nu in-
semneaza nimic ?
In toata istoria dezvoltarit omenirii niel-o e-
poca nu se poate asemui mai deplin eu o ,5c o ala
pregatit oar e a talentului, ea fa,za eulturala a
Evnlui medift. Materialul de cunMinte. de care

www.dacoromanica.ro
442 Partea II. Istoria Pedagogieti 31-oderne.

dispune, e eit se poate de saracut. Frinturf dintr'un

ARIsTor latineseniel macar intreg $i nid auten-
tic, in originaliata aproape tot temeiul
Dar cite exercitil ingenioase a $tiut sa. execute en
aceste note. Ce manevre sgomotoase, en aceste
arme ! Ce figuri acrobatice la aceste aparate ! Ce
variatif de. virtuozitate artistica pe aceste teme !
Cind vedem pe celebrul doctor subtilis din Oxford,
DUNS scoTu s (1274-1308), intrind in arena
discutiilor teologice dela Universitatea din Paris,
spre a sustine teza Franciscaniloreonceptia im-
maculata a SAO Fecioare, incontra Dominicanilor
ne fa,ce impresia unta atlet in luptele de circ, in-
cordinduli bratele, incolacite de musculatura
nervoasa, gata sa rastoarne in nisip zed de lup-
tatori vinjo$1.
Tinta discutiilor poate foarte bine sa ni sa
parà fara insemnatate in sine, ori sa credem
C a nu are pentru-noI, azI. Ce admiram este neo-
bi$nuita abilitate a spiritului. Nodurile ineilcite
ale celor 200 de argumente, aduse de adversari,
maistrul le prinde $i le tine bine minte pe sir,
sti le noteze. le desleaga, in forme silogis-
tice; le descoase $i le preface in nimic, in mij-
locul 1E111011H atente $i inmärmurite.
Cum s'a ei$tigat atita maiestrie ? In exereitif pe
teze de interes contestabil admitem. Dar ce

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Callara Medierale. 443

valoare are in sine punctul negru, ochit de trAgit-

tori in esercitile de tir ? FormeazA privirea vink-
torulni. Mintea ascutitk in rafinata deprindere
a distinctiilor fine, va prinde odatrt mal repede
adevärul, in ascunzAturile lui tainice.

Deocanidatk, iatk ac,ea minte executind, prin ge-

niul luI THO 'N AS AQUINAS (1227-1274), o prodi-
gioask figura de echilibristick, mintalA, ckutind
armonizeze filosofia aristotelick si doctrina crestinä.
cunostinta de izvor natural cu cea de revelatie
divinä, doa' lucruri inconciliabile i incompatibile.
Atita mestesug de subtilizare logicá. atitea
trucuri" de prestidigitatie dialectick, a stiut sa
intrebuinteze acest doctor angelicus, incit a isbutit
sä' dezvolte, prin interpretkri scolastice, din con-
ceptia monistk naturalistä' a filosofului", conse-
Chite metafizice din cari a construit sistemul du-
alist shpranaturalist al catolicismului ! Miracu-
loasa operä de artk s'a impus spiritelor. Siste-
miii THOMAS AquiN As serveste si azi de te-
melie filosofick, crestinismului catolic. Cktre sfir-
situl secolulai al 19-lea, din ordintil papel, s'a
intkrit oficial in scolile i institutiile dependente
de S-tul Parinte (1879) !
Läsind la o parte rezultatul, ca atare, nu e de
admirat puterea mintalk, care a invins atitea

www.dacoromanica.ro
444 Par/ea II. Istoria Pedagogiei 211 oderne.

greuthti in conStruirea unui sistem de gindiri, din

elemente asa de antagoniste ? 311a,dierea i agi-
litatea spiritului in unificarea disparatelor, in
armonizarea discordantelor, nu probeaza o scoalit
iscusita de finete si subtilitate, o scoalá estraor-
dinará de gimnasticá mintalá ? i elasticitatea do-
bindita prin exercitiul de apropiere e extreme-
lor, nu va folosi inteligentei in alergárile sale,
adesea cu obstacule, dupa adevarn1 etern ?

X.

Profesorul HARALD HÖFFD1NG, dela 13111^

versitatea din Copenhaga, vorbind despre meri-

tele EvuluI-Mediil 1), adauga, la cel dezvoltat mai
sus, alte doa, de o importantá cel putin tot asa
de mare. Le punem tot in categoria a chizi ti i-
lor functionale, dispozitiilor si energiilor cis-
tigate de sufletul omenese- din faza culturala a
Evului-Medift.
Primul este deprinderea sistematicit a spiri-
tului de a reduce multiplicitatea fenomenelor si
lucrurilor lumii sensibile la o unitate cauzala, con-
ditia psihologidi a originfi monis mului modern.

1) Geschichte der neu ven PhiloRophie, trad. germ.

de Bendixen, 2. vol., Leipzig 1895.Vol. I, p. 3, sq.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea Ir. Valoarea Cultarit Medierale. 445

Al doilea, deprinderea sufletului de a se in-

toarce asupra sa in observarea adinca si stator-
nica de sine insuO.

S'a adus Evului-Media invinuirea ea, mintea

luí prea s'a lasat in stapinirea teologiei. A.sa
este. Toate s,tiintele trebuiail sä se plece inaintea
reginel lor supreme. Nici-un semn de independenta,
individuala nu era ingaduit. Toate trebniaa sa
slujeasch, indeplinind supuse si credincioase sco-
purile suveranei, i nimic mai mult. Daca erati
pagine, se botezail. Baca' voiati sa insemneze
ceva, Mutaü sä aduca argumente in favoarea te-
zei sustinute de dogma cretina, sä, ante osa-
nale si sä, arza tamiie la altarul conceptiei mo-
noteiste a Crezului.
Problema, care a mistuit mai mult fosfor din
substanta cerebrala creierului medieval .si care
a dat nastere la aproape atitea solutif principale
cite si erezii, a fost ideia fundamentala a dogme
crestine : imitate% absoluta a fiintei divine, in ra-
port ea cele trei persoane : Total, Fiaisi S-tul Duli.
Nu ne importa aci, negresit, cum s'a in-
chipuit in concret acest raport si in ce se deo-
sebesc, din acest punct de vedere, Arian ismul_
Catolicismul, Ortodoxismul. Notam
ca straduintä, mintala natura problemei si directia

www.dacoromanica.ro
446 Partea II. Istoria Pedayoyiei Moderne.

in care se cerea o incordare specialA a spirituluL

Trinitatea si se identifice cu unitatea Unu 1 ui
D-zeA, ca ipostase ale luI,iatA chestia, forma-
latA pentru prima oarA precis si persistent. Lu-
atA ca exercitift intelectual, intrece in inAltime
tot ce preocupase inainte omenirea.
Pornirea naivA a spiritului de a se perde in
multiplicitatea lucrurilor i fenomenelor lumil in-
cunjurAtoare, n'a intimpinat in politeismul antic
decit un primitiv si slab corectiv. Multimea zeilor
zeitelor stind sub autoritatea lui Zevs, vointele
lor reduse la vointa unuia, tot negresit e o in-
cercare de deprindere a mintii cu unitatea
cosmice, incercare destul de insemnata, cind o a-
laturAm mai ales de conceptia politeismulul anar-
hie a unor religii asiatice.
Manca de a reduce totul, insA, la o singurä
cauzA, la un singur principhi de existentA
si de explicare, a folosit enorm spiritului omenesc,
ajutindu-1 sA se ridice la ideia stiintificA a unitatif
legilor universului, la conceptia monismuluI do-
minant in cugetarea filosoficA modernA.

XI.
Dar aceasta nu e incA tot folosul tras de su-
fletul omenesc din disciplina mintalA a Evuluï-
Medift.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Calt urii Medievale. 447

Ginditi-va ctun ii schimba omenirea cretina

In genere, vederile i apretierile despre viata si
fericire, tata ca acele ale antichitatil pagine. Feri-
cirea ornului nu mal sta in lumea aceasta, in vieata
paminteasca, ci In cer, in vieata viitoare si de veci.
Soarta intreaga a omulut atirna de constiinta
lui, de felul intentiilor, gindirilor, sentimente-
lor lui.
Virtutile fundamentale crestine sint : speran-
t a, credinta, iubirea. Cine spera, cine cre(le,
cine iubeste pe D-zeit, acela poate avea perspec-
tiva de a fi fericit in lumea vitoare. Dar cre-
dinta, iubirea, speranta sint fapte sufletestl ; si, ca
sil le cunostl, ea sa le al si sä ajungl la ele,
trebue sà te cobori in sufletu-ti proprifi, sa-ti e-
xaminezi starea constiintei tale interne. Asta nece-
sitate morilla a deschis omului perspectiva orizon-
turilor unel luntI nol, lumir subiective, sufletestI,
a dezvoltat simtul observatiei psihologice, Adin-
cirea de sine a misticilor are aceiasi importanta
pentru dezvoltarea simtulul psihologic, ca si dis-
tingerile i argumentarile scolasticei pentru dez-
voltarea simtulul logica zice HÖFFDING 1).
Nu e de mirare astfel, niel o intimplare, cà pri-
mul scriitor de ConfesiunI", creatorul psiholo-

1) Op. cit. I, p. 4.

www.dacoromanica.ro
448 Partea II. Istoria Pedago9ier Moderne.

giei subiective, a fost un scriitor ecclesiastic-

ST. AUGUSTIN (354-430), precursorul llif ROUS-
SEAU in genul literaturei autobiografice.
Cunoaste-te pe tine insu-ti" al luí SOCRATE,
nia-odatä n'a fost -mat cu grijä pus in practica.
Marturisirile crestinului in spovedanie afl obisnuit
spiritul s se'ntoarcA asupra sa. Un domenil noft
de fapte de observatie, se deschide investigatiel
Cimpul vietil sufletestf incepe a fi explorat din
ce-in-ce mai adinc si mat intins. Se pun astfel
cu incetul bazele unef stiinte nol. Psihologia,
pe temelia careia se vor inda stiintele moder-
ne morale, politice, sociale, is' adunä, materialul
de constructie al imposantulni saü edificiti,
Pentra obiectul nostril special, pentru peda-
gogie constatarea aceasta e de un interes si de-o
importantä capital. Stiinta e ducatiei nu se
putea constitui, färá afirmarea pozitivä si
a stiintel. sufletului.
Azi stiinta sufletului s'a afirmat pe deplin
Dar cud se datoreste isbinda el, in prima linie ?
Nu perfectionarii instrumentului de observare
internä ? Nu cunoasterii maf desävirsite de nol
insine ? Nu puterii sufletului de a se intoarce
asupra sa insuï ?
Aceastii putere s'a pronuntat si intä.rit in di-
sciplina imprimatä constiintei din timpul Evului-
Medit.

www.dacoromanica.ro
 Prelegerea IV. Valoarea Caltarri Illediavale. 449

XII.
apoï, cind e vorba sa ne facem o kleie com-
plecta de meritele Evulul-Meditt, e bine sí nu
se uite, ca, dará, si deosebit de cultura oficiala,
vibra in adinciml o vieata sufleteasca intensa, ce
nu's" gasia expresia in formele consacrate ale
stiintei i literaturei recunoscute.
Toatit cultura teologica universitara, scolara,
in limba latina, ce se intindea ca un strat su-
perficial de-asupra Europa occidentale, nu atin-
gea sufletul paturilor adincl ale poporuluY, nu fa-
cea parte intima' din viata sociala a multimii.
Pe-cind se specula si se discuta pela Univer-
sitati in latineste, pe-cind se ascutiait argatiile,
se plasmuiati categoriile. se M'urea,' silogismele
paralogismele ; pe-cind figurile pedante ale lo-
gice" formale, cu infatisarea lor barbara, 41 des-
fasuraii sgomotoasele lor manevre in jocurile di-
alectice ale scolastice"in adincimile constiintei
poporuluI clocotea o nolt
Coardele lire" nationale treinurafl atinse de
geniul poezie" si al muzicel populare. Rapsozil,
cintaretif, trubadurit cutrieraft lumea cu acor-
durile lor inspirate in carl ist cauta intruparea
melodica noul suflet al popoarelor moderne, in
forme 'iterare i artistice propriI.

www.dacoromanica.ro
450 Partea IL Istaria 1?e,dagogid moderne

In zumzet de preluditi timid se incercaii in-

strumentele ce vor rilsuna, tot mai multe si
mai variate, in acel crescendo impunittor al artei
moderne, care se intrece exprime mat inalt si
mat pios taina particular A a simtiril i vietei
popoarelor.
Pe aceastl cale vom intilni mai intilti i urmele
mal de seama ale dezvoltari neamulai nostru.

SKI.RITUL VOLUMULIJI

www.dacoromanica.ro