Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Barna Oana
Avangarda
– orientări, reviste, reprezentanţi –
2
Constructivismul, este o mişcare artistică influenţată de futurism, apărută în Rusia. Direcţia
constructivismului este reprezentată de revista CONTIMPORANUL, care apare în 1922, sub
îndrumarea lui Ion Vinea şi Marcel Iancu. În această revistă se publică Manifestul activist către
tinerime, în 1924, redactat de Ion Vinea. În paginile revistei apar şi câteva poezii ale lui Ion Barbu.
Altă revistă constructivistă este PUNCT (1924), care va fuziona cu CONTIMPORANUL în 1925.
Constructivismul propune o nouă formulă estetică prin care se încearcă armonizarea artei cu spiritul
contemporan al tehnicii moderne.
Suprarealismul (<fr. surréalisme= supra+realitate), o altă orientare avangardistă, a fost iniţiat
de poetul francez, Guillaume Apollinaire, şi denumeşte o mişcare literar-artistică, promovată apoi de
poeţii Lautréamont şi Alfred Jarry. În artele plastice suprarealismul a fost reprezentat de pictorul
Salvador Dali. Pe plan artistic, suprarealismul propune o tehnică a surprizei prin sabotarea
(=împiedicarea) universului imagistic şi metaforic, „hazard obiectiv”, „delir metodic”, exploatarea
fenomenelor onirice, iar în pictură metoda „paranoia-critică” (a lui Salvador Dali). În anul 1924,
Breton publică primul Manifest al suprarealismului.
În literatura română, suprarealismul a avut mai mulţi adepţi şi a fost cultivat cu succes de
către: Urmuz, Ilarie Voronca, Saşa Pană, Geo Bogza (primul scriitor român, autor de reportaje
literare), Tristan Tzara, ulterior au aderat Gellu Naum şi Virgil Teodorescu. Direcţia suprarealismului
poate fi remarcată în 1928, în revistele: URMUZ, condusă de Geo Bogza şi UNU, editată de Saşa
Pană.
Termenul suprarealism presupune ceva ce transcende realitatea (visul), fiind influenţaţi de
psihanaliza lui Freud. Scriitorii au apelat la tehnica dicteului automat (procedeu care presupune
notarea necenzurată a oricăror gânduri ce ne trec prin minte în legătură cu subiectul abordat, scrierea
spontană, jocul absolut liber al imaginaţiei), dar şi la promovarea visului, a stărilor halucinatorii,
sondarea subconştientului, spiritismul, hipnoza. Poeziile suprarealiste ilustrează atotputernicia visului
şi puterea de creaţie a autorului.
Cele două direcţii, constructivismul şi suprarealismul, se unesc în integralism sau sintetism (în
denumirea lui Ilarie Voronca), ilustrat prin revista INTEGRAL, apărută în 1925 şi condusă de Ilarie
Voronca.
Alte reviste avangardiste: 75 H.P (1924, cu un singur număr), ALGE (1930), LICEU (1932),
VIAŢA IMEDIATĂ (1933, număr unic), etc..
Fără îndoială că scriitorii români care prin scrierile lor avangardiste au modernizat literatura
română rămân: Tristan Tzara, Ion Vinea, Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Saşa Pană, Gellu Naum,
Ilarie Voronca.