Un virus este o particula infectioasa ce prezinta atat caracteristicile vietii cat

si ale non-vietii. Virusurile sunt diferiti de plante, animale sau bacterii in

structura si functia lor. Nu sunt celule si nu se pot replica singure. Virusurile
se bazeaza pe o gazda pentru producere, reproducere si supravietuire. Desi de
obicei au numai 20-400 nanometri in diametru, virusurile sunt cauza multor boli
umane, inclusiv gripa, varicela si raceala.

Unele virusuri cauzeaza cancer

Anumite tipuri de cancere au fost legate de virusurile canceroase. Limfomul
Burkitt, cancerul de col uterin, cancerul hepatic, leucemia celulelor T, sunt
exemple de cancer care au fost asociate cu diferite tipuri de infectii virale.
Majoritatea infectiilor virale, totusi, nu provoaca cancer.

Nu toate virusurile au membrana

Virusurile au un invelis protector de natura proteica, numit capsida. Capsida si
genomul viral alcatuiesc nucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un
invelis exterior de natura proteica numit pericapsida, peplos sau anvelopa virala.
Prezenta sau absenta unei anvelope este un factor important in modul in care un
virus interactioneaza cu membrana gazdei, cum intra intr-o gazda si cum iese din
gazda dupa maturizare. Virusurile pot intra in gazda prin fuziune cu membrana gazda
pentru a elibera materialul lor genetic in citoplasma, in timp ce virusurile fara o
membrana trebuie sa intre intr-o celula prin endocitoza.

Entocitoza este procesul de internalizare de catre celule a unor macromolecule,

particule sau chiar a altor celule. Materialul extracelular este inconjurat
progresiv de catre membrana celulara care apoi formeaza o invaginatie inspre
interiorul celulei si apoi se desprinde, formand o vezicula endocitica ce contine
substanta ingerata.

Exista doua clase de virusuri: virusul ADN si ARN

Virusurile pot contine ADN monocatenar sau dublu catenar ca baza pentru materialul
genetic al acestora, iar unele contin chiar ARN monocatenar sau dublu catenar. Mai
mult, anumite virusuri au informatia lor genetica organizata ca fire simple, in
timp ce altele au molecule circulare. Tipul de material genetic continut intr-un
virus nu determina numai ce tipuri de celule sunt gazde viabile, ci si modul in
care virusul este replicat.

Un virus poate �hiberna� intr-o gazda ani de zile

Virusurile au un ciclu de viata impartit in mai multe faze. Virusul se ataseaza mai
intai la gazda prin intermediul proteinelor specifice de pe suprafata celulei.
Aceste proteine sunt, in general, receptori care difera in functie de tipul de
virus vizat de celula. Odata atasat, virusul intra in celula prin endocitoza sau
fuziune. Mecanismele gazdei sunt utilizate pentru a replica ADN-ul sau ARN-ul
virusului. Cand virusul ajunge la maturitate, membrana externa este lizata pentru a
permite noilor virusuri sa repete ciclul.

Exista o etapa inainte de replicare, cunoscuta sub denumirea de faza lizogena sau
inerta, ce are loc doar intr-un numar limitat de virusuri. In timpul acestei faze,
virusul poate ramane in interiorul gazdei pentru perioade lungi de timp fara a
provoca schimbari aparente in celula gazda. Odata activat, totusi, aceste virusuri
pot intra imediat intr-o alta faza in care apare replicarea, maturarea si
eliberarea. Virusul HIV, de exemplu, poate sa ramana latent timp de 10 ani.

Virusurile infecteaza celulele animalelor, plantelor dar si bacteriile

Virusurile pot infecta atat celulele bacteriene cat si cele eucariote. Cele mai
cunoscute virusuri eucariote sunt virusurile animale, dar pot afecta si plantele.
Aceste virusuri de plante au de obicei nevoie de ajutorul unor insecte sau bacterii
pentru a penetra peretele celular al unei plante. Odata ce planta este infectata,
virusul poate provoca mai multe boli care de obicei nu ucid planta, ci provoaca
deformari in cresterea si dezvoltarea plantei.

Un virus care infecteaza bacteriile este cunoscut ca bacteriofag. Bacteriofagii

urmeaza aceleasi cicluri de viata ca si virusurile eucariote si pot provoca boli in
bacterii si le pot distruge. De fapt, aceste virusuri se replica atat de eficient
incat pot distruge rapid colonii intregi de bacterii. Bacteriofagii au fost
utilizati in diagnosticarea si tratamentul infectiilor cauzate de bacterii precum
E. Coli si Salmonella.

Unele virusuri utilizeaza proteinele umane pentru infectarea celulelor

HIV si ebola sunt exemple de virusuri care folosesc proteine umane pentru a infecta
celulele. Capsida virala contine atat proteine virale cat si proteine din
membranele celulare ale celulelor umane. Proteinele ajuta la �deghizarea�
virusului.