Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
si Prut
Contractare PHARE
Autoritatea Contractanta Autoritatea de Implementare Beneficiar
UNIUNEA EUROPEANA
PHARE 2005/017-690.01.05
“ 2009 “
Master Plan
Cuprins
Cuprins ................................................................................................................................................. 1
2
10.0 Planul de investitii .............................................................................................................. 249
Cuprinsul anexelor
Anexa Titlu
3
Curprins Figuri si Tabele
Figura 2-1 Relieful bazinului hidrografic Prut-Barlad 10
Figura 4-1: Bazinul hidrografic Prut-Barlad 43
Figura 4-2: Modele de precipitatii 1970-1993 (Sursa: Institutul National de Meteorologie din Romania) 47
Figura 4-3: Analiza daunelor la inundatii in anii 2005, 2006 si 2007 49
Figura 4-4: Distributia daunelor istorice in Romania 51
Figura 4-5: Curba de fragilitate pentru un dig de pamant lat de 8 m 56
Figura 4-6: Diagrama fluxului de informatii si decizii 62
Figura 4-7: Compararea crubelor de crestere 73
Figura 4-8: Interfata modelului DHI 78
Figura 4-9: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Prut 79
Figura 4-10: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Barlad 79
Figura 4-11: Extinderea sectiunilor transversale existente pe raul Prut 80
Figura 4-12: Extinderea sectiunilor transversal existente pe raul Prut 81
Figura 4-13: a) Sectiune masurata; b) Sectiune extrasa din DTM; c) Sectiune masurata combinata cu sectiune din DTM
82
Figura 4-14: Exemplu de geometrie in modelul “a nu face nimic” 84
Figura 4-15: Exemplu de geometrie in modelul “mentinerea lucrarilor existente” 84
Figura 4-16: Scorurile riscului asupra vietii din analiza MCA 90
Figura 4-17: Riscul pentru proprietati comerciale si locuinte din analiza MCA 91
Figura 4-18: Riscul pentru agricultura din analiza MCA 92
Figura 4-19: Riscul pentru monumente istorice din analiza MCA 92
Figura 4-20: Principalele zone cu risc social la inundatii 93
Figura 6-1: Efectul diferitelor schimbari asupra riscului la inundatii (Hall s.a., 2003) 137
Figura 8-1: Perioadele de revizuire a Planului de Management al Riscului la inundatii 180
Figura 8-2: Componentele unui plan de management integrat al riscului la inundatii 208
Tabel 3-1: Institutii implicate in managementul riscului la inundatii 21
Tabel 3-2: Acte legislative care reglementeaza atributiile specifice ale institutiilor pentru managementul riscului la inundatii
26
Tabel 3-3: Principalele institutii implicate in managementul riscului la inundatii si atributiile specifice 28
Tabel 3-4: Prevederile legislative reprezentative 31
Tabel 3-5: Surse generale de fonduri pentru implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii 32
Tabel 3-6: Cadrul finantarilor UE disponibil la nivelul Romaniei 34
Tabel 4-1: Caracteristicile demografice ale teritoriului in spatiul hidrografic Prut-Barlad (Sursa: Planul de Management al
Spatiului Hidrografic Prut-Barlad) 44
Tabel 4-2: Principalele asezari omenesti din cadrul zonei studiate 45
Tabel 4-3: Companii zona studiata 45
Tabel 4-4: Frecventa celor mai mari 10% evenimente inregistrate (ani). 46
Tabel 4-5: Stare de grad si probabilitatea de rupere 57
Tabel 4-6: Gradul mediu al digurilor 57
Tabel 4-7: Faze de Management si Evaluare a riscului la inundatii 66
Tabel 4-8: Lista celulelor 67
Tabel 4-9: Centralizator al datelor hidrometrice de pe rauri 70
Tabel 4-10: Aplicabilitatea distributiei Gumbel pentru statiile hidrometrice selectate 72
Tabel 4-11: Evaluarea evenimentelor istorice 75
Tabel 4-12:Conditiile la limita de aval 85
Tabel 4-13: Test de sensibilitate a rugozitatii albiei 85
4
Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor 87
Tabel 4-15: Numarul de oameni afectati de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 95
Tabel 4-16: Numarul de proprietati afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 96
Tabel 4-17: Numarul de afaceri afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii 97
Tabel 4-18: Zona 1 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (afluentii Prutului de nord) 103
Tabel 4-19: Zona 2 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (bazinul hidrologic Barlad) 104
Tabel 4-20: Zona 3 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (sistemul Prut)104
Tabel 4-21: Rezumarul daunelor economice directe – principalele 9 celule 105
Tabel 4-22: Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii 106
Tabel 4-23: Probleme cheie si oportunitati de mediu Error! Bookmark not defined.
Tabel 5-1:Tinte prioritare ale Axei 5 126
Tabel 5-2: Standardele curente de protectie (Sursa: Apele Romane si MMDD) 127
Tabel 5-3: Obiectivele regionale cu risc la inundatii 129
Tabel 5-4:Masuri potentiale asociate riscului la inundatii 130
Tabel 5-5: Obiective si tinte 134
Tabel 6-1: Aplicarea sistemului de suport decizional 140
Tabel 6-2: Aplicarea managementului bazinului 143
Tabel 6-3: Aplicarea solutiei: stocare in campia inundabila 144
Tabel 6-4: Dezvoltarea acumularilor 145
Tabel 6-5: Retragerea controlata din calea inundatiilor 145
Tabel 6-6: Aplicarea de lucrari de protectie riverane 147
Tabel 6-7: Aplicarea de mariri ale capacitatii de transport a albiei 148
Tabel 6-8: Aplicarea canalelor de derivatii 148
Tabel 6-9: Criterii de mediu 152
Tabel 6-10: Implicatiile noilor masuri 157
Tabel 6-11: Strategia propusa pentru atingerea obiectivelor si tintelor 159
Tabel 7-1: Masuri de management al riscului la inundatii 166
Tabel 7-2: Scenarii de management al riscului la inundatii 167
Tabel 7-3: Sumarul analizei economice a zonei 1 (sistemul nordic) 170
Tabel 7-4: Sumarul analizei economice a zonei 2 (sistemul sudic) 171
Tabel 7-5: Sumarul analizei economice a zonei 3 (sistemul Prut) 172
Tabel 7-6: Sumarul al rapoartelor cost / beneficiu – tipuri se solutii potentiale 173
Tabel 8-1: Perioadele de timp 1,2 si3 ale FRMP 182
Tabel 8-2: Procesul de planificare strategic si implementare a FRMP 182
Tabel 8-3: Institutii responsabile pentru elemente ale FRMP 210
Tabel 8-4: Surse de finantare pentru managementul risculuila inundatii 213
Tabel 9-1: Rezumatul costurilor unitare 248
5
Terminologie si abrevieri
Mai jos este prezentat un sumar al terminologiei si abrevierilor care au fost folosite in acest proiect.
6
mdMN metri desupra Marii Negre
U.M. Unitate de Masura
STAS Standard National
D/S Aval / Downstream
U/S Amonte / Upstream
CBA Analiza Cost-Beneficiu
MCA Analiza Multi-Criteriala
Mld. miliarde
TVA Taxa pe valoare adaugata
BNR Banca Nationala a Romaniei
CAPEX Cheltuieli de capital
OPEX Cheltuieli de operare
EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului
SEA Evaluare Strategica de Mediu
SCI Ariile de interes comunitar
SPA Ariile special protejate avifaunistice ( Specially
Protected Area)
1.0 Abstract
In continuare sunt descrise intentia si scopul fiecarei sectiuni ale acestui Master Plan
7
Capitol Sectiune Continut
4 Analiza situatiei curente Descrie stadiul actual sub aspectul inundatiilor, in bazinele
hidrografice ale raurilor Prut si Barlad.
Prezinta un rezumat al studiilor de hidrologie, hidraulica,
topografice, geografie, consecinte sociale, economice si
evaluarea impactului asupra mediului intreprinse in scopul
elaborarii Master Planului.
Ilustreaza pericolul cresterii riscului la inundatii in viitor.
8
2.0 Contextul proiectului
Acest Master Plan a fost comandat ca urmare a seriei de inundatii din anii 2005, 2006 si 2007.
Aceasta a fost o serie deosebit de grava in timpul careia nivelele de avertizare pe rauri au fost
depasite in mod frecvent si pe tot mai multe zone din bazinul Prut-Barlad.
In urma inundatiilor din 2005 au fost alocate fonduri pentru a reconstrui infrastructura de aparare
la inundatii sub autoritatea Administratiei Nationale “Apele Romane” de la bugetele urmatoare:
Fondul de interventie;
Credite externe acordate de catre Banca de Dezvoltare a Consiliului European;
Fondul de mediu.
In plus, programul de investitii al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru anul 2005 a
finantat 186 proiecte de protectie impotriva inundatiilor.
Intensitatea distructiva a inundatiilor de mai sus a subliniat necesitatea unei abordari integrate si
durabile pentru gestionarea riscului la inundatii, pentru a reduce severitatea unor viitoare daune
produse prin inundatii.
In anul 2007 MMDD si Apele Romane, Directia Apelor Prut, a comandat acest proiect, Master
Planul Prut-Barlad, care urmeaza a fi indeplinit in acelasi timp cu Master Planul pentru Strategia
Nationala.
Raul Prut colecteaza apele partial din Ucraina, Moldova si Romania. Raul este granita geo-
politica dintre Romania si Ucraina si, de asemenea, intre Romania si Republica Moldova. In
prezent, Ucraina si Moldova nu sunt state membre ale Uniunii Europene.
Acest Master Plan aliniaza, de asemenea, cu frontierele geografice ale Planurilor bazinale si
termenele de timp ale acestor Planuri.
9
Figura 2-1 Relieful bazinului hidrografic Prut-Barlad
10
2.2 Prezentare generala a inundatiilor recente
Cele mai grave inundatii din 2005 au avut loc in perioada aprilie-septembrie a anului, cand s-au
atins limitele istorice cele mai ridicate. Suprafete mari au fost inundate conducand la decese si
daune severe ale infrastructurii.
76 de persoane decedate;
1,734 localitati afectate;
94,000 case si gospodarii distruse;
656,000 ha de teren agricol au fost serios afectate;
986,000 km de drumuri judetene si comunale afectate;
5,600 km de drumuri nationale afectate;
246,600 km de strazi afectate;
26,500 km de drumuri forestiere afectate;
9,100 de poduri si podete afectate;
238 km de cale ferata, retele de apa, energie electrica si telefonie afectate;
630 de diguri si alte lucrari de protectie impotriva inundatiilor au fost grav afectate
necesitand lucrari de urgenta;
daunele totale estimate au fost de 1,5 miliarde Euro.
Inundatiile au condus, de asemenea, la multe decese si daune economice in 2006. S-au
inregistrat cele mai mari niveluri ale apelor din ultimii 100 de ani. Cele mai afectate zone au fost
comunitatile situate de-a lungul fluviului Dunarea. Inundatiile - in special cele cauzate de inundatii
fulger – au afectat bazinele hidrografice ale raurilor Siret, Prut, Jiu, Mures si Banat.
11
Directiva UE privind inundatiile
Directiva Europeana privind evaluarea si managementul riscurilor la inundatii (2007/60/EC din 23
octombrie 2007) (Directiva Inundatiilor) este elaborata pentru a asigura suport statelor membre in
prevenirea inundatiilor si limitarea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane, mediului,
infrastructurii si proprietatii..
Directiva Inundatiilor a intrat in vigoare la 26 noiembrie 2007 si statele membre au 2 ani in care
sa transpuna Directiva in dreptul intern. Directiva Inundatiilor prevede ca statele membre sa se
pregateasca pentru urmatoarele evaluari pentru Comisia Europeana:
Statele membre trebuie sa aiba ca obiectiv ajungerea la o stare ecologica si chimica buna in
apele interioare si de coasta pana in 2015.
In 2005, MMDD a aprobat Planul Operational Sectorial de Mediu (POS) in cadrul CSNR. POS
este cadrul de alocare a fondurilor CE in Romania in sectorul mediului. Axa prioritara 5 din POS
este fluxul de finantare care aloca fonduri de coeziune, pentru reducerea riscului la inundatii
fluviale in Romania. Principiile din POS sunt construite pe principii de durabilitate si sunt
destinate sa alinieze procesele romanesti de management al mediului cu directivele si prioritatile
UE.
12
Acest Master Plan, prin urmare, doreste sa se alinieze cu directivele si prioritatile UE si cu
strategiile nationale din Romania sub CSNR si POS de Mediu.
Scopul acestei initieri este de a stabili o abordare comuna, sau un ‘Master Plan’, pentru
coordonarea riscului la inundatii pe teritoriul Romaniei. Masterplan-uri secundare pentru bazine
individuale vor corespunde cu principiile acestei strategii nationale.
Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate la raurile mai mari. Afluentii mai mici pot avea
unele lucrari de protectie impotriva inundatiilor, in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in
stare naturala.
Intregul sistem este conceput in jurul analizei extremelor statistice ale datelor privind nivelurile
istorice inregistrate la statiile hidrometrice. Maximele anuale ale debitelor din inregistrarile istorice
sunt analizate si se fac prognoze despre inundatiile extreme.
13
Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate sa reziste acestor evenimente
extreme. In general, structurile de retinere a viiturilor, cum ar fi digurile, nu sunt concepute pentru
a fi depasite, ele servesc la retinerea apei din viituri mai degraba decat la reducerea riscului de
inundare.
In conditii naturale, cu toate acestea, bazinele hidrografice, raurile si luncile inundabile sunt
sisteme complet integrate. Exista sinergii importante intre acestea, care difuzeaza volumul de
apa si de energie a apei in timpul inundatiilor.
Cadrul actual legal si institutional din Romania separa managementul raurilor de managementul
luncilor inundabile si de managementul bazinelor hidrografice. Raurile, luncile inundabile si
bazinele hidrografice sunt tratate drept entitati separate si sunt administrate de institutii diferite.
Fiecare institutie are obiective, cerinte legale si cadre de finantare diferite. Acest lucru impiedica
desfasurarea proceselor hidrologice si sinergiilor naturale.
Acest Master Plan demonstreaza ca exista consecinte semnificative care decurg din aceasta
separare a sinergiilor naturale si proceselor hidrologice care ar trebui sa aiba loc. Consecintele
cheie ale abordarilor curente ale bazinelor hidrografice, raurilor si luncilor inundabile sunt:
14
Managementul actual al campiilor inundabile impiedica depunerile naturale de
sedimente pe luncile inundabile, ceea ce reduce fertilizarea naturala a terenului
arabil.
Vulnerabilitate la inundatii
Comunitatile mici din amonte sunt mai vulnerabile la riscul de inundatii cu victime
omenesti, ca urmare a ratei rapide de scurgere a apei de suprafata si a lipsei de
sisteme de avertizare a inundatiilor. Nivelurile economice scazute in comunitatile
rurale reduc, de asemenea, capacitatea lor de a raspunde si de a se recupera dupa
inundatii.
Orasele de la ses, mai mari, sunt mai vulnerabile la daunele economice cauzate de
inundatiile concentrate in campiile de ses, largi si plate. Aceste comunitati au o mai
mare capacitate de avertizare la inundatii si sunt capabile de evacuari.
15
2.4 Obiectivele Master Planului Prut-Barlad
Acest Master Plan este pregatit in numele Autoritatii de Implementare Apele Romane, Directia
Apelor Prut-Barlad, aflata in Iasi, Romania. Functia Master Planului este atingerea urmatoarelor
obiective
16
Asigurarea suportului tehnic in vederea managementului riscului la inundatii fluviale
in cadrul "Planului de Amenajare al Bazinelor Hidrografice" (PABH)
Este recunoscut faptul ca acest Master Plan nu este un document statutar in acest moment. Cu
toate acestea, se propune ca recomandarile si strategia conturate in acest Master Plan sa fie
incluse in "Planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH)" pentru bazinul hidrografic Prut-
Barlad.
Cand se produce aceasta, Master Planul va deveni un document viu, care va fi actualizat regulat
(la fiecare 6 ani), cu noi date pentru a oferi indrumari in desfasurare cu privire la managementul
riscului la inundatii.
Mai multe ghidari cu privire la selectia tintelor, strategiei si optiunilor potentiale sunt incluse in
sectiunile 5, 6 respectiv 7.
17
3.0 Cadrul institutional si legislativ
3.1 Introducere
In acest moment Romania se afla in plin proces de implementare a cadrului legislativ existent la
nivelul UE in domeniul apei si al managementului riscului la inundatii. In realizarea acestor
demersuri, este necesara restructurarea si reorganizarea organismelor cu rol in implementarea
acestor prevederi legislative.
Institutia Rolul
CONSILIUL Organism consultativ, pe langa autoritatea publica centrala din domeniul apelor, aflat in
INTERMINISTERIAL AL subordinea Consiliului interministerial pentru agricultura, dezvoltare rurala si mediu. Este
APELOR alcatuit din reprezentanti ai: MM, MAE, DAE, MAN, MFP, ME, MAPDR, MTI, MSP, MAI,
MEC, ANAR, ANPM, AFM, GNM.
MINISTERUL MEDIULUI Autoritatea centrala in domeniul apei, care stabileste strategiile si politicile de mediu si
management al apelor la nivel national.
COMITETUL Organism cu rol consultativ pe langa autoritatea centrala din domeniul apelor, MM, in
MINISTERIAL pentru componenta caruia intra persoane cu putere de decizie, experti si specialisti din aparatul
situatii de urgenta propriu al ministerului si din unitati aflate in subordinea sau coordonarea acestuia, cu
generate de inundatii, atributii in gestionarea situatiilor de urgenta, generate de inundatii, fenomene
fenomene meteorologice meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice, poluari accidentale. In
periculoase , accidente la componenta Comitetului sunt cooptati si reprezentanti ai altor ministere si institutii cu
constructii hidrotehnice si atributii in acest domeniu.
poluari accidentale
ADMINISTRATIA Institutie publica de interes national care coordoneaza si raspunde de modul de folosire
18
Institutia Rolul
DIRECTIA APELOR Institutie sub autoritatea ANAR care administreaza apele din domeniul public al statului
PRUT (DAP) si infrastructura de gospodarire a apelor, precum si infrastructura sistemelor nationale de
veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate in
bazinul hidrografic Prut-Barlad.
INSTITUTUL NATIONAL Unitate componenta a ANAR, singurul institut national de specialitate in domeniul
DE HIDROLOGIE SI hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor. Intre atributiile majore detinute se
GOSPODARIREA regasesc: cercetarea si dezvoltarea activitatilor de hidrologie, hidrogeologie si
APELOR (INHGA) gospodarire a apelor, constituirea si actualizarea Fondului National de Date Hidrologice
si Hidrogeologice.
MINISTERUL Atributii realizate prin directiile si serviciile sale in domeniul imbunatatirilor funciare si in
AGRICULTURII, domeniul impaduririlor si perdelelor forestiere de protectie.
PADURILOR SI Autoritatea centrala in domeniile: agricultura, consolidarea proprietatii funciare,
DEZVOLTARII RURALE imbunatatiri funciare, silvicultura, dezvoltare rurala, optimizarea exploatatiilor si
(MAPDR) conservarea solurilor.
ADMINISTRATIA Institutie care functioneaza sub autoritatea MAPDR, care in calitate de concesionar al
NATIONALA PENTRU lucrarilor de imbunatatiri funciare din domeniul public al statului are ca obiect principal de
IMBUNATATIRI activitate administrarea, intretinerea, repararea si exploatarea lucrarilor de irigatii,
FUNCIARE desecari-drenaje, combaterea eroziunii solului, indiguiri, baraje si altele, inclusiv
apararea impotriva inundatiilor si gheturilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
accidentelor la constructiile hidrotehnice din amenajarile proprii.
REGIA NATIONALA A Institutie sub autoritatea MAPDR care are ca scop gospodarirea durabila si unitara, in
PADURILOR ROMSILVA conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor de regim silvic, a
fondului forestier proprietate publica a statului.
19
Institutia Rolul
MINISTERUL Autoritatea centrala indirect implicata in gestionarea riscului la inundatii prin alimentarea
FINANTELOR PUBLICE cu fondurile necesare de la bugetul de stat si prin aprobarea investitiilor pentru
constructia hidroenergetica.
COMITETUL JUDETEAN Organism format din Grupuri Tehnice de Suport pe diferite domenii de activitate avand
PENTRU SITUATII DE secretariatul tehnic asigurat de ISU. Atributiile specifice tin, in principal, de coordonarea
URGENTA raspunsului operativ si interventia in situatiile de urgenta.
20
Institutia Rolul
CONSILIUL LOCAL Autoritate a administratiei publice locale, care asigura, intre altele, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local privind: situatiile de urgenta; protectia si
refacerea mediului; dezvoltarea urbana; podurile si drumurile publice.
COMITETUL DE BAZIN Organism consultativ si deliberativ infiintat la nivel de bazin hidrografic format din
reprezentanti ai: MM; APM; MSP; ANAR; utilizatorilor de apa, ONG-uri; OJPC; Institutiei
Prefectului, CJ, Primariilor din teritoriul bazinului hidrografic.
21
3.2.2 Atributii Specifice in Domeniul Managementului Riscului la Inundatii
Atributiile specifice pentru managementul riscului la inundatii ale institutiilor evidentiate mai sus
au fost extrase in urma analizei urmatoarelor acte normative, inclusiv a actelelor care le-au adus
modificari si completari.
22
Institutia Acte legislative
23
Institutia Acte legislative
24
Institutia Acte legislative
25
Institutia Acte legislative
Tabel 3-2: Acte legislative care reglementeaza atributiile specifice ale institutiilor pentru
managementul riscului la inundatii
In cadrul prezentei analize, pentru fiecare dintre aceste institutii au fost identificate si clasificate
atributiile specifice in 4 categorii functie de tipul de interventie, dupa cum urmeaza:
Tabelul de mai jos prezinta o sinteza a rolurilor si atributiilor institutiilor evidentiate mai sus.
26
Atributii specifice pentru managementul riscului la inundatii
1
Atributii realizate prin intermediul institutiilor subordonate
2
Desi eceste atributii nu sunt explicite in regulamentul analizat, activitatile de combatere a eroziunii solului (CES) au fost, in mod traditional, in responsabilitatea ANIF
27
Atributii specifice pentru managementul riscului la inundatii
Prefectul •
Tabel 3-3: Principalele institutii implicate in managementul riscului la inundatii si atributiile specifice
28
In concordanta cu cele prezentate in Tabelul 3.3 de mai sus principalele relatii
interinstitutionale, reglementate in acest moment la nivelul Romaniei pot fi reprezentate conform
urmatoarei diagrame.
Reglementare si Coordonare
Consiliul Interministerial al
Apelor
Ministerul Mediului
Ministerul
Situatiilor de Urgenta
Internelor
Administratia Nationala
Ministerul Sanatatii
“Apele Romane”
Publice
Rol major Prevenire si Aparare
Regia Nationala a
Padurilor “Romsilva”
Societatea Comerciala de
Producere a Energiei
Electrice Hidroelectrica
Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Locuintei
Ministerul
– planificare teritoriala
Transporturilor si
Infrastructurii
Comitetul de Bazin
29
Managementul riscului la inundatii cuprinde o gama larga de masuri care nu pot fi
responsabilitatea unei singure institutii. Succesul in abordarea acestui domeniu depinde de
coordonarea sistematica, consultatii periodice si procese de luare a deciziilor in comun cu
privire la aspectele importante intre diferitele ministere si agentii implicate, intr-un cadru
strategic agreat la nivel national.
Punctul de plecare pentru o abordare de succes este corespondenta masurilor propuse prin
prezentul Master Plan cu institutiile responsabile de implementare a acestora. Rezultatul
acestei analize este prezentat in Anexa 2
Procesul de evaluare trebuie aliniat cu obiectivele de mediu pentru Directiva cadru pentru apa si
realizat prin consultarea cu detinatorii de interese.
In Romania, cadrul legislativ relevant pentru managementul riscului la inundatii este reprezentat
de un numar semnificativ de acte normative. O atentie deosebita a fost acordata in special
aspectelor legate de managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene
meteorologice, accidente la lucrarile hidrotehnice.
Tabelul 3.4 enunta cele mai importante reglementari relevante in managementul riscului la
inundatii in Romania.
30
Nr. Crt. Act normativ
Principalele reglementari ale actelor normative evidentiate in tabelul de mai sus se regasesc in
Anexa 2.
31
Tabelul 3.5 prezinta sursele generale de fonduri – conform prevederilor legislative in vigoare –
ale institutiilor cu rol major in implementarea masurilor de reducere a riscului la inundatii
(prevenire si protectie).
fonduri proprii.
Tabel 3-5: Surse generale de fonduri pentru implementarea masurilor de reducere a riscului la
inundatii
Prin acest program sunt finantate proiecte care sunt legate de managementul
Autoritati locale si apelor. Se pot astfel aborda problemele provocate de: seceta, reducerea riscului
regionale la inundatii inclusiv masuri de aparare impotriva inundatiilor; restaurarea zonelor
umede; introducerea practicilor de management al bazinului hidrografic, si
implementarea fragmentelor Directivei UE cadru apa care nu au caracter
obligatoriu; amplasarea unor sisteme unitare de alarmare timpurie in caz de
incidente care ameninta viata umana.
33
Beneficiari Fonduri europene nerambursabile
“Avand in vedere faptul ca, pentru moment, cadrul institutional propus in strategia nationala nu
este finalizat, puteti prezenta in acest capitol situatia existenta, actorii implicati in acest sector si
responsabilitatile lor, legile si strategiile existente.”
Urmare a acestei instructiuni, concluziile de mai jos ar trebui luate in considerare doar cu scop
orientativ si trebuie modificate ulterior adoptarii Strategiei Nationale:
34
Responsabilitatea cu privire la managementul riscului la inundatii este impartita
intre diverse institutii sau organisme. In aceasta situatie, este dificil sa se
coordoneze in mod eficient resursele, interventiile, datele si informatiile.
Activitatile de prevenire a inundatiilor constituie o mica parte din domeniul de
activitate al autoritatilor responsabile de reducerea riscului la inundatii.
Cadrul institutional nu prevede o organizatie responsabila cu coordonarea
institutiilor cu rol operational in vederea reducerii riscului la inundatii (cu scopul
eficientizarii).
Legislatia romaneasca abordeaza reducerea riscului la inundatii fara sa existe o
corelare stransa intre diferitele acte legislative; sunt dispuse reglementari clare in
vederea gestionarii situatiilor de urgenta insa nu acopera unele tipuri de masuri de
reducere a riscului la inundatii
In cazuri specifice, de exemplu raul Vamasoaia, nu sunt respectate reglementarile
privind zona de protectie a raului (albia raului in proprietate privata).
Ca raspuns la concluziile mentionate, avand in vedere contextul national de reducere a riscului
la inundatii, au fost facute urmatoarele recomandari.
35
Actiunea 2: Consolidarea Comitetelor bazinale si cresterea gradului de implicare in
managementul riscului la inundatii
Actiunea 3: Consolidarea rolului autoritatilor judetene in punerea in aplicare a strategiei de
management al riscului la inundatii
Actiunea 4: Organizarea si gestionarea unei retele de circa 3 000 de agenti locali de inundatii
la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (sub controlul Inspectoratelor pentru Situatii de
Urgenta, in colaborare cu Directiile de Ape ale Administratiei Nationale "Apele Romane")
Prevederi legislative
36
4.0 Analiza situatiei curente
4.1 Descrierea zonei studiate
4.1.1 Cadrul bazinelor hidrografice Prut-Barlad
Bazinul hidrografic Prut-Barlad ocupa o suprafata de 18.187 km2, acoperind 7.66% din teritoriul
Romaniei. Bazinul hidrografic al Prutului ocupa pe teritoriul Romaniei 10.967 km2, iar bazinul
Barladului 7.220 km2.
Zona de nord si de est a spatiului studiat este delimitata de raul Prut, al doilea afluent ca
lungime al Dunarii (lungimea totala de 952.9 km), care formeaza granite intre Romania si
Ucraina pe o lungime de 31 km si cu Republica Moldova pe o lungime de 711 km. In partea de
vest si de sud este delimitat de bazinul hidrografic al Siretului.
Un plan care arata zona bazinului hidrografic, afluentii cheie si bazinele lor hidrografice precum
si principalele orase este prezentat in Figura 2.1 (sectiunea 2 din acest raport).
Relieful spatiului hidrografic Prut - Barlad apartine Podisului Moldovei si partii de nord-est a
Campiei Romane. Bazinul hidrografic Prut cuprinde:
Podisul Sucevei, care este limita vestica a bazinului. Aici se regaseste altitudinea
maxima din cadrul spatiului hidrografic studiat: 587m (Dealul Mare-Tudora).
Campia Moldovei, care este situata in totalitate in bazinul raului Prut. Are inaltimea
medie de cca. 150 m.
In continuare, de la nord la sud, se individualizeaza urmatoarele subunitati morfologice care
apartin atat bazinului hidrografic Prut cat si bazinului hidrografic Barlad:
4.1.2 Hidrologie
Bazinul hidrografic al raului Prut are in Romania o suprafata de receptie de 10.967 km2 (cca.
4,6% din suprafata tarii). Altitudinea medie variaza intre 130 m in zona centrala si 2 m in zona
de confluenta. Panta medie a bazinului este de 0,2‰. O caracteristica a bazinului hidrografic
Prut este forma alungita cu o latime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248
de afluenti codificati pastreaza acelasi grad mare de alungire si orientare paralela cu muntii
Carpati.
Pe teritoriul Romaniei Prutul primeste 27 afluenti, printre care: Poiana, Cornesti, Isnovat,
Radauti, Volovat, Baseu, Jijia, Mosna, Elan, Oancea, Branesti si Chineja.
Raul Barlad, cel mai mare afluent de stanga al Siretului, are un bazin de receptie cu o suprafata
de 7.220 km2. Bazinul are o altitudine medie de 211 m si o panta medie de 5‰. Bazinul
superior prezinta o asimetrie accentuata a sistemului spre stanga, iar cursul inferior este cvasi -
simetric. Raul Barlad aduna 144 de afluenti codificati cu o lungime totala de 2.639 km.
37
Ca o caracteristica a spatiului hidrografic Prut – Barlad, 80% din reteaua hidrografica este
formata din cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare (in cursul superior
aparand fenomenul de secare datorita perioadelor fara precipitatii) si 18% sunt cursuri
semipermanente, scurgerea inregistrandu-se numai in perioade cu precipitatii.
In bazinul hidrografic Prut-Barlad sunt 9 lacuri naturale, din care 7 in judetul Galati (Prutul
Inferior) si 262 iazuri. Cele mai multe acumulari se regasesc in bazinul Prutului (225) pe raurile
Baseu, Jijia, Bahlui si afluenti ai acestora. Numarul acumularilor este de 75, din care 49 sunt
complexe si au ca folosinta principala protectia impotriva inundatiilor. Cea mai importanta
acumulare din bazinul Prutului este Stanca-Costesti, cu un volum total de 1.400 mil mc.
4.1.3 Clima
In Romania clima este controlata de Muntii Carpati. Aceasta variaza de la cea temperata in vest
pana la cea continentala in est. Acest lucru se datoreaza asezarii si inaltimii muntilor Carpati,
care actioneaza ca o bariera in calea vanturilor umede ce bat dinspre Atlantic limitandu-le
influenta asupra zonelor vestice si centrale ale tarii. In plus Carpatii blocheaza si influenta
continentala a Campiei Ruse. In partea de sud-est Marea Neagra ofera o clima mai blanda si
mai umeda.
Tendintele climatice pe termen lung arata cum climatul e influentat de Oscilatie Nord-Atlantica
(NAO). Cele mai mari precipitatii apar ori in Decembrie si Februarie ori in Ianuarie si Martie
depinzand de indicele NAO.
Cu toate acestea, impactul ONA va varia in toata Romania, cu unii autori declarand ca nu exista
nici un impact in Podisul Moldovei, unde sunt situate cea mai mare parte a bazinelor evaluate in
acest studiu.
Clima din bazinul hidrografic Prut- Barlad este controlata de prezenta campiei ruse si a maselor
de aer est-continentale ce determina ierni reci cu vanturi uscate si puternice si veri, fie cu ploi
abundente, fie cu seceta. Factorii climatici principali pot fi rezumati astfel:
Schimbari climatice
Desi au fost facute anumite cercetari referitoare la implicatiile schimbarii climatice in clima
Romaniei exista totusi mai multe semne de intrebare decat de exemplu in Marea Britanie.
Asteptari ale schimbarilor climatice in cadrul studiului sunt variate si studii separate noteaza
doua optiuni posibile:
39
Cele doua confluente majore, ale Jijiei si Bahluiului cu Prutul si ale Barladului cu
Siretul, alcatuiesc o structura bidimensionala complexa. Ambele confluente sunt
campii inundabile largi si plate.
4.1.5 Geomorfologie
Folosintele terenului au accelerat eroziunea solului, care este estimata la aproximativ 1000 de
tone pe kilometru patrat pe an in bazinele hidrografice Barlad si Jijia. Totusi, marile lacuri de
acumulare din amonte au captat mare parte din aceste sedimente, reducand aluviunile din aval
si incurajand eroziunea ulterioara a malurilor vulnerabile ale raului. Sedimentele retinute in
lacurile de acumulare au redus considerabil capacitatea acestora, totusi, lacurile de acumulare
principale cu rol de atenuare inca mai reusesc sa cuprinda majoritatea viiturilor in bazinele lor.
Aceste impacturi geomorfologice vor ameninta, de asemenea, obtinerea unei stari ecologice
bune in conformitate cu Directiva-cadru privind apa pana la data tinta de 2015, considerand
conditia geomorfologica unul din parametrii de evaluare. In timp ce se acorda fonduri pentru
cursuri de apa puternic modificate (care necesita obtinerea unui potential ecologic bun),
dezechilibrul eroziunii si sedimentarea sunt larg raspandite in bazinul Prut-Barlad si o clasificare
a solurilor puternic modificate este putin probabil sa fie acceptabila.
Consolidare mal rau Sitna, jud. Botosani River bank consolidation on Sitna river, Botosani
County
Regularizare si indiguire rau Jijia in zona localitatii Chanel conveyance and embankments on Jijia
Golaesti, jud. Iasi river, near Golaesti locality, Iasi County
Regularizare si indiguire rau Jijia pod Carniceni- Chanel conveyance and embankments on Jijia
confluenta cu raul Prut, jud. Iasi river, Carniceni bridge – confluence with Prut river,
Iasi County
Regularizare Valea Boului, judetul Galati Chanel conveyance on Valea Boului river, Galati
County
40
Amenajare rau Jijia in zona Tiganasi, jud. Iasi Hydrotechnical works on Jijia river, in Tiganasi area,
Iasi County
Aducerea la clasa de importanta corespunzatoare Bring the embankment works on to the importance
a lucrarilor de indiguire pe raul Prut in zona Carja, class correspondent with the protected objectives
judetul Vaslui on Prut river, in Carja area, Vaslui County
Aparare impotriva inundatiilor a localitatilor Solesti- Protection against floods for Solesti-Vaslui-Secuia
Vaslui-Secuia, judetul Vaslui localities, Vaslui County
Lucrari de aparare de mal rau Barlad aval pod River side protection on Barlad river, downstream
Crasna Crasna bridge
Regularizare rau Vamasoaia, jud. Iasi Chanel conveyance on Vamasoaia river, Iasi
County
Indiguire rau Prut la Dranceni, jud. Vaslui – Lucrari Embankments on Prut river, in Dranceni – River
de consolidari de mal bank consolidation
Indiguire rau Prut in sectorul Albita-Falciu, jud. Embankments on Prut river, between Albita and
Vaslui Falciu, Vaslui County
Amenajare rau Tecucel pentru apararea de Hydrotechnical works on Tecucel river, to protect
inundatii a municipiului Tecuci, jud. Galati Tecuci city against floods, Galati County
Consolidare de mal rau Prut in zona localitatii River bank consolidation on Prut river, near
Horodistea, jud. Botosani Horodistea locality, Botosani County
Indiguire rau Prut pe sectorul Bratesu de Jos, jud. Embankments on Prut river, on Bratesu de Jos
Galati sector, Galati county
Consolidare de mal rau Prut in zona Baranca, jud. River bank consolidation on Prut river, in Baranca
Botosani area, Botosani county
Suprainaltare dig mal stang rau Jijia, amonte Embankment lifting on Jijia left river bank, upstream
confluenta cu raul Prut, jud. Iasi confluence with Prut river, Iasi County
Suprainaltare dig mal drept rau Prut in zona Sculeni Embankments lifting on Prut right river bank, near
si km. 70+200-77+600, jud. Iasi Sculeni area km 70+200-77+600, Iasi county
Amenajare rau Prut in zona localitatii Petresti, jud. Hydrotechnical works on Prut river, near Petresti
Iasi locality, Iasi County
Punerea in siguranta a acumularii Negreni si a Rehabilitation to ensure safety of Negreni and Calu
acumularii Cal Alb, jud. Botosani Alb reservoirs, Botosani County
41
Punerea in siguranta a acumularii Tansa Belcesti, Rehabilitation to ensure safety of Tansa Belcesti
jud. Iasi reservoir, Iasi County
Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra, Rehabilitation to ensure safety of Rapa Albastra
jud. Vaslui reservoir, Vaslui County
Consolidare de mal rau Prut aval de acumularea River bank consolidation on Prut river, downstream
Stanca, jud. Botosani Stanca reservoir, Botosani County
Bucurestiul este capitala si orasul cel mai mare al Romaniei. La recensamantul din anul 2002,
populatia Bucurestiului era de peste 1,9 milioane de locuitori.
In Romania mai sunt inca 5 orase cu o populatie in jur de 300,000, care sunt incluse de
asemenea in topul celor mai populate 100 de orase din UE: Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara,
Constanta, si Craiova.
PIB-ul este in jur de $264 miliarde iar PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) estimat pentru anul 2008
este de aproximativ 12.285$. Romania este considerata o tara cu o economie mediu dezvoltata
si este membra a Uniunii Europene din 1 Ianuarie 2007.
Totusi, incepand cu anul 2000, economia Romaniei a fost transformata intr-o economie cu
stabilitate macro-economica relativa, caracterizata prin dezvoltare, somaj scazut si inflatie in
declin. In anul 2006, in conformitate cu Biroul Roman de Statistica, cresterea PIB-ului a fost
inregistrata la 7,7%, una din ratele cele mai ridicate din Europa.
Datorita localizarii sale, Romania reprezinta o rascruce majora pentru schimbul economic
international din Europa.
42
Figura 4-1: Bazinul hidrografic Prut-Barlad
Datorita reliefului, si judetul Iasi se bazeaza pe agricultura. Industria este concentrata in marile
orase. Principalele ramuri industriale sunt: industria de software, industria chimica, industria
farmaceutica, industria metalurgica, industria textila, industria alimentara.
Judetul Vaslui a fost puternic industrializat in perioada comunista si detinea cel mai mare
complex industrial pana in anii '90 cand fabricile au inceput sa dea faliment. Astazi economia
este bazata pe agricultura, iar restul ramurilor sunt concentrate in mediul urban. Principalele
ramuri industriale ale judetului sunt: industria mecanica, industria chimica, industria alimentara,
industria textila.
43
In judetul Galati, datorita conditiilor naturale populatia rurala se ocupa cu agricultura si
pescuitul. Principalele industrii ale judetului sunt: industria metalurgica - 55% din productia
nationala de otel, industria alimentara, industria textila, industria constructoare de nave.
Asa cum se vede mai sus, vectorii economici din bazin sunt in mare masura agricoli. Cu toate
acestea, dezvoltarea comerciala se manifesta rapid.
4.2.4 Demografie
Populatia din aceasta zona este de cca. 2,196 milioane (din care 1.215.487 locuitori in b.h.
Prut). Densitatea populatiei este de cca. 112 loc/km2.
Tabel 4-1: Caracteristicile demografice ale teritoriului in spatiul hidrografic Prut-Barlad (Sursa: Planul
de Management al Spatiului Hidrografic Prut-Barlad)
In mediul urban traiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori rezidenti in 15 orase: Botosani, Dorohoi,
Darabani, Saveni, Iasi, Harlau, Targu Frumos, Husi, Galati, Beresti, Targul Bujor, Vaslui, Barlad,
Negresti si Tecuci.
In mediul rural, in cele 1360 de sate din spatiul hidrografic Prut-Barlad locuieste aproximativ
52% din populatie.
Iasi este cel mai mare oras din zona studiata fiind un puternic centru industrial si totodata unul
dintre cele mai importante centre universitare, de cultura, arta, traditie si spiritualitate din
Romania. A fost vreme de secole capitala Moldovei.
Botosani si Vaslui sunt vechi centre comerciale si agricole, aceste orase au fost martori ai unor
importante evenimente istorice si loc de origine pentru artisti, scriitori si muzicieni romani
celebri. In prezent Botosani si Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regionala, in
ceea ce priveste industria textila si prelucratoare.
44
Clasificarea oraselor mici si mari din cadrul zonei studiate poate fi identificata prin folosirea
informatiilor legate de densitatea medie a populatiei. Statisticile Nationale Romanesti au fost
folosite pentru a compara asezarile de tipuri diferite. Tabelul 4.2 prezinta tendinta generala.
Densitatea populatiei
Categoria asezarii Exemplu de oras/asezare
( pop. per Ha )
Aproximativ jumatate din totalul populatiei locuieste in asezarile definite drept majore si minore
iar restul populatiei locuieste in comunitatile rurale concentrate in jurul zonelor cu productie
agricola.
In orasele majore, cum au fost definite mai sus, aproximativ 80% din locuinte sunt apartmente,
in cele minore acest procent scade pana la aproximativ 55%.
Comert
Tabelul 4.3. prezinta numarul firmelor inregistrate in zona bazinului hidrografic si o aproximare a
numarului de companii pe cap de locuitor in diferite tipuri de asezari.
Asezare
minora 5,354 188,235 2.84
Asezare
rurala 5,520 1,315,522 0.40
Folosinta terenului
Studiul Corine Land Cover finalizat in 2000 imparte terenurile in tipurile: teren arabil si nearabil.
Datele relatate de localnici sugereaza ca dupa anul 1989 defrisarile au fost efectuate in regim
extensiv, avand drept scop extinderea terenurilor arabile si terenurilor acoperite cu pasuni. In
acest sens Raportul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Suceava, pentru
45
perioada 1990 – 2004, a inregistrat taieri rasate, doar in judetele Botosani si Iasi, in suprafata
totala de 540 ha (5.400.000 mp).
Pentru un studiu coerent si detaliat al folosintei terenului in cadrul acestui Master Plan nu au
fost disponibile date de detaliu ci numai date generice. Aceste date au fost corelate cu opiniile
culese de consultati in tipul vizitelor de teren si cu informatiile fragmentate culese din surse
publice.Anexa 10 prezinta distributia tipurilor de folosinta a terenului. Folosintele aratate in harta
sunt extrase de pe ortofotoplanuri.
Ploile scurte si de mare intensitate cuplate cu infiltratii reduse pe bazine conduc la inundatii
fulger in zonele din amonte. Schimbarea modelelor de folosinta a terenului in ultimii 15 – 20 de
ani au crescut frecventa si gravitatea inundatiilor in bazin.
Dorohoi Jija 51
Iasi 4 Nicolina 56
Tabel 4-4: Frecventa celor mai mari 10% evenimente inregistrate (ani).
Desi nu a existat un numar semnificativ de inundatii mari in perioada 1953-2006, cea mai mare
parte a evenimentelor observate au avut loc pe afluentii Prutului Superior.
In timpul studiului, in iulie 2008, au fost inundatii severe in partea superioara a bazinului raului
Prut, de la frontiera cu Ucraina pana la acumularea Stanca. Fluxul de date inregistrate pentru
46
acest eveniment nu a fost pus la dispozitie, dar imaginile prin satelit pentru unele din extinderile
inundatiilor din luna iulie 2008 au fost comandate de catre Administratia Nationala de
Meteorologie si Agentia Spatiala Romana si sunt disponibile on-line. Imaginile arata ca
suprafete mari au fost inundate in zona Radauti-Prut, majoritatea fiind in zonele arabile si de
pasuni, limitand astfel distrugerea zonelor urbane. Din moment ce datele observate nu au fost
puse la dispozitie pentru a fi incluse in acest studiu, frecventa de aparitie si, prin urmare,
gravitatea acestui eveniment nu pot fi comparate cu inregistrarile istorice.
Diferentele in ceea ce priveste locatia sunt ca Harlau este la limita de vest a bazinului in timp ce
Iasi este spre granita de est, separate de o distanta de aproximativ 60 km. Exista o diferenta de
altitudine de 105 m Iasi fiind situat pe teren jos (aproximativ 39m) iar Harlau este situat la o
altitudine mai mare (aproximativ 144m).
Diferentele intre mediile de precipitatii ale acestor statii hidrometrice sunt ilustrate in figura 4-2 si
descrise mai jos. In timp ce modelul pentru precipitatiile medii este similar in distributie si
marime, exista deosebiri cu principalele diferente care apar in luna mai. Aceste diferente pot fi
rezumate prin precipitatii medii lunare totale diferind prin 6 mm cu exceptia lunii mai cand Iasi
primeste 103 mm, comparativ cu 90 mm, la Harlau.
160
140
120
Rainfall Depth [mm]
100
80
60
40
20
0
0 2 4 6 8 10 12
Month
Figura 4-2: Modele de precipitatii 1970-1993 (Sursa: Institutul National de Meteorologie din Romania)
47
Exista mai multe diferente substantiale intre statii din punct de vedere al precipitatiilor maxime
in 24 ore, care spre deosebire de media precipitatiilor nu prezinta modele similare. In timpul
lunilor de vara exista diferente de 16 mm - 26 mm intre evenimentele maxime. In schimb, dupa
august, precipitatiile in Harlau devin mai asemanatoare ca model cu cele din Iasi.
Analiza arata ca exista un mare potential pentru evenimente intense de scurta durata la Iasi,
cum ar fi intre iunie si septembrie pentru perioada 1970-1993 cand precipitatiile maxime in 24
ore au fost de peste 100 mm. Cel mai mare dintre aceste evenimente a fost 136,7 mm
inregistrat in august 1970; acest unic eveniment reprezinta 88% din media precipitatiilor din
august pentru acest post hidrometric.
Eroziunea solului are o contributie majora la generarea inundatiilor fulger in zona de studiu.
Suprafete mari de teren au fost puternic erodate printr-o combinatie de procese: umane,
eoliene, araturi, pasunare si hidrologice. Solurile in aceste zone trebuie sa fie stabilizate si
revegetate, pentru a reduce inundatiile fulger si pentru prevenirea eroziunii solului la scara
larga.
Practicile agricole – araturile - duc la scurgeri rapide de apa de suprafata si la eroziuni. Aratura
perpendicular pe panta creeaza fagase pentru apa. Aceasta conduce la rate ridicate ale
raspunsului precipitatii - scurgere si eroziune crescuta. Aratura pe curbele de nivel impiedica sa
se intample acest lucru si incurajeaza infiltrarea apei in sol.
Arealul impadurit acopera, inca, suprafete importante in unele zone ale bazinului. Lipsa
suprafetelor ocupate de padure, in special in zonele de obarsie ale retelei hidrografice, face ca
regimul hidric al zonelor respective sa fie dereglat, retentia precipitatiilor de catre vegetatia
ierbacee existenta sa fie necorespunzatoare, iar scurgerea pe versanti a precipitatiilor din ploi si
48
din topirea zapezii sa se faca torential, ceea ce conduce la eroziuni de suprafata si de
adancime si la aparitia formatiunilor torentiale care transporta aluviuni si flotanti in emisari. In
acest fel influenta pozitiva a padurii s-a redus foarte mult in ultima vreme.
Aceste date au fost extrase dintr-un audit general cu privire la fenomenele meteorologice
petrecute in timpul anilor de mai sus. Se pare ca nu au fost documentate pierderi comerciale
specifice.
Dead Animals
Other Damages
0%
0%
Loss of Life
Hydrotechnical Constructions
0%
9%
Shallow Wells Electrical Networks
0% 0%
Dead Birds (domesticated)
0%
Water supply network
0%
Agricultural Land
8% Damage to Houses (non-
separated damages)
34%
Este de remarcat faptul ca daunele de mai sus s-au produs intr-o perioada considerata a fi cu
cel mai grav impact al inundatiilor de la evenimentele din 1970. Cele ce urmeaza sunt
prezentate ca o imagine de ansamblu a consecintelor importante ale inundatiilor precedente:
combinatie de vant, topirea zapezii si valuri de caldura intre 12 mai si mijlocul lunii
iunie;
209 de morti, 41000 de case avariate, 1000000 de acri de teren arabil inundate;
100000 animale inecate;
146 de fabrici au oprit productia si 400 de km de drumuri necesita reparatii;
37 din 39 judete afectate;
49
pagube estimate intre 500 mil. si 1 miliard de dolari.
2005 (susa: Wikipedia)
31 morti;
pagube estimate la aproximativ 1,5 miliarde euro;
1473 oameni evacuati din Iasi, Suceava, Botosani in 16 august;
2005 (susa: DAP Iasi, Rapoarte de sinteza pentru bazinele hidrografice Prut-Barlad)
1 victima;
pagube estimate la aproximativ 13,4 milioane lei;
5563 ha terenuri agricole inundate;
59,7 km de drumuri si 12 poduri avariate;
88 case distruse/avariate.
2006 (sursa: Wikipedia)
4 victime;
8512 ha de terenuri agricoleinundate;
312,6 km de drumuri si 68 poduri avariate;
2321 case distruse/avariate;
pagube estimate la 155,4 milioane lei;
Observatorul de Inundatii Dartmouth ofera o gama de instrumente care arata locatiile inundate
din 1985 incoace. Urmatoarele link-uri HTML si gif sunt interactive si, prin urmare, nu pot fi
incluse in acest raport, dar sunt puternic recomandate pentru revizuire, in paralel cu prezentul
raport.
Vedere globala
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/GlobalArchiveMap.html
50
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/GlobalFloods1985-2007.gif
Specific pentru Europa
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/Europe1985-2007.gif
Harti ale inundatiilor de la inceputul anului 2000
http://www.dartmouth.edu/~floods/2005109.html
Observatorul inundatiilor Dartmouth ofera o lista a evenimentelor de mai sus in forma tabelara:
http://www.dartmouth.edu/~floods/Archives/2008.xml
Proiectul Drace (http://drace-project.org/index.php/map/romania) ofera urmatoarele:
Figura de mai sus indica faptul ca numarul evenimentelor naturale periculoase a crescut de la 2
- 3 la aproximativ 25 pe an in ultimii 20 de ani. Graficul de mai sus, stanga, indica faptul ca
inundatiile sunt cele mai importante, ponderea evenimentelor legate de inundatii reprezinta
aproximativ 41%. Proiectul Drace subliniaza in special:
"Inundatiile au afectat cea mai mare parte a populatiei, cu cea mai mare pierdere economica
(3269,3 milioane de dolari SUA). Dezastrele hidrometeorologice au crescut constant, cu un
numar crescut de evenimente si victime (inclusiv decese si vatamari), in special dupa 1993. In
perioada 2004-2006 au fost inregistrate 24 pericole hidrometeorologice in tara."
51
4.3.5 Exemple de inundatii si daune istorice
Pragusirea podurilor
Energia mecanica mare din cauza prezentei digurilor de control a debitului si culeelor podurilor
duce la eroziunea albiei, destabilizarea culeelor si, eventual ruperea podurilor.
52
Inundatii la Tecuci in 2007
Scurgeri putin adanci dar rapide intre surse de inundare sau inundari ale zonelor joase
53
4.3.6 Evaluarea datelor referitoare la daune
Date oferite de un raport comun al MMDD si Apele Romane la inundatiile din 2005, 2006 si
2007 au evidentiat urmatoarele daune:
Trebuie remarcat faptul ca informatiile furnizate la trei ani de la daunele inundatiilor (2005, 2006
si 2007) se refera in mod semnificativ la mai multe date pentru infrastructura rutiera decat cele
prelucrate mai sus. Cu toate acestea, aceste date au fost prezentate in mod frecvent impreuna
54
adica "daune la 1 km de drumuri si 2 poduri mici", cu o valoare cumulata. Dezmembrarea a fost
dificila si, ca atare, datele deja separate au fost favorizate datorita sigurantei si increderii mai
mari.
Indreptarea raurilor si regularizarea sunt extinse pe intreg teritoriul bazinului si foarte putine
cursuri naturale de apa raman neschimbate.
Abordarea adoptata de Romania pentru a reduce daunele la inundatii este cunoscuta sub
numele de "Prevenirea inundatiilor". Raurile sunt regularizate in partea din amonte folosind
baraje si acumulari. Zonele inundabile de la ses sunt protejate cu ajutorul digurilor. Acest
aranjament este proiectat pentru a proteja comunitatile impotriva inundatiilor, pentru a sprijini
sistemele de irigare pentru agricultura si pentru a ajuta la furnizarea resurselor de apa necesare
pentru municipalitati.
Structurile de mai sus sunt, in general, aplicate raurilor mai mari care se incadreaza in
administrarea Apelor Romane. Afluentii mai mici pot avea unele lucrari de control al inundatiilor,
in functie de situatia locala; altfel sunt lasati in stare naturala.
Intregul sistem este conceput in jurul analizei statistice a datelor extreme legate de nivelurile
raului din perioadele anterioare, inregistrate la statiile hidrometrice. Sunt analizate debitele cele
mai mari, dupa care se intocmesc prognoze legate de inundatiile extreme.
Structurile de protectie impotriva inundatiilor sunt proiectate astfel incat sa reziste inundatiilor
amintite. In general, amenajarile pentru atenuarea inundatiilor, cum ar fi digurile, nu sunt
proiectate pentru a fi depasite; mai degraba ele folosesc pentru a retine apele inundatiilor decat
pentru reducerea riscului la inundatii.
Ortofotoplanuri;
Masuratori topografice;
Schite ale lucrarilor oferite de Apele Romane.
Anexa 6 arata hartile tuturor lucarilor.
55
din Marea Britanie ce coreleaza starea digului cu probabilitatea de colaps sub diferite sarcini
hidrostatice.
A fost adoptat un sistem din Marea Britanie pentru clasificarea conditiei, care clasifica starea
digurilor in 5 categorii de la 1 (bine) la 5 (foarte slab). Anexa 9 arata sistemul de clasificare a
starii.
Sistemul de clasificare este doar vizual. Nu este necesara o investigatie la fata locului. Apele
Romane au fost consultate pe deplin in timpul pregatirii masurarii starii lucrarilor de aparare
pentru a asocia cele mai adecvate grade de stare la toate lucrarile.
Curbele de fragilitate arata probabilitatea de aparitie a unei brese intr-un dig, sau acesta sa
cedeze atunci cand este pus sub diferite incarcari hidrostatice de la apa de inundatii. Curbele
de fragilitate arata probabilitatea de bresa si in cazul in care digul este depasit.
Curbele sunt bazate pe geometria digului, precum si starea de grad. Acestea leaga starea de
grad cu probabilitatea de rupere.
Curbele sunt generate pentru mai multe tipuri diferite de diguri ca si constructie si stare.
Cercetarea este pe larg aplicata in prezent in Marea Britanie. Un exemplu de curba de fragilitate
pentru un dig cu o baza lata de 8 m este prezentat in Figura 4.5.
56
In general, curbele de fragilitate arata urmatoarele probabilitati de rupere atunci cand apa
ajunge in partea de sus a coronamentului:
Probabilitatea de rupere
Stare de grad cand apa atinge nivelul
coronamentului
1 0%
2 0%
3 0%
4 30%
5 100%
Starea fizica a digurilor din zona studiata folosind metodologia descrisa este dupa cum
urmeaza:
Lungimea aproximativa a
Judet Grad mediu
digurilor [km]
Analiza arata ca media digurilor in judetul Vaslui au o stare mai buna in comparatie cu digurile
din alte judete. In medie, la Iasi si Galati, digurile existente prezinta un risc moderat de rupere
(pana la 30%), ca urmare a starii tehnice.
Revizuirea conditiei lucrarilor arata ca multe din digurile adiacente raurilor sunt la stare de grade
3 sau 4 si sunt vulnerabile la urmatoarele forme de cedare:
In general, barajele care apartin AN Apele Romane au o stare tehnica buna, care nu prezinta
nici un pericol in functionare si, in special, in indeplinirea functiei de atenuare a inundatiilor in
majoritatea lor, cu mici exceptii, daca sunt necesare lucrari de restaurare a elementelor partial
avariate.
In cazul lacurilor cu valori ridicate de colmatare au fost facute propuneri de lucrari de curatenie
a sedimentelor, la care se adauga acumularea in amonte, pentru a reduce gradul de colmatare
al acumularilor existente.
Ar trebui notat ca retehnologizarea rezervorului implica mai multe lucrari nu doar inlaturarea
malului, si ca inlaturarea malului ar trebui sa apara cand exista aceasta necesitate din punct de
vedere structural si cand costul e justificat.
Studiul pentru evaluare a starii si performantei principalelor acumulari din zona de studiu este
prezentat in Anexa 9.
58
Eroziunea solului in bazin datorita practicilor de gestionare a terenurilor si depuneri
ulterioare in rauri;
Eroziuni ale albiei si malurilor care decurg din modelele de curgere schimbate
cauzate de modificari ingineresti ale geometriei naturale a raului.
Geometria naturala a multor rauri la ses este modificata substantial fie direct, prin intermediul
lucrarilor de inginerie, sau indirect, prin intermediul modelelor schimbate de eroziune si de
depunere.
O mica protectie la eroziune este oferita de poduri pe raurile mari acolo unde malurile sunt
gradual aparate de eroziune.
Coordonarea tehnica in timpul si dupa evenimente este oferita de catre structurile locale sau
regionale ale Administratiei Nationale Apele Romane prin doua structuri diferite: Centre
operationale pentru situatii de urgenta si Grupurile de suport tehnic.
Raspunsul de urgenta la inundatii in bazinul Prut-Barlad este coordonat tehnic de catre Directia
Apelor Prut, una din cele 11 structuri teritoriale ale ANAR.
Grupul de suport tehnic pentru situatii de urgenta la inundatii cuprinde reprezentanti din toate
domeniile implicate (managementul apei, agricultura, aparare, sanatate, alimentatie, transport,
autoritati locale si judetene).
59
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) care este direct subordonat
Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU). Ambele institutii sunt
administrate de catre Ministerul de Interne;
La nivel de judet ISU ocupa functia de secretar al CJSU.
Grupurile tehnice analizeaza situatiile, propun masuri de prevenire, de interventie, recuperare
iar CJSU are autoritatea de a decide si aproba masurile ce urmeaza sa fie puse in practica.
In judetul Iasi, de exemplu, inundatiile sunt printre cei mai importanti factori de risc.
Evenimentele majore nu apar foarte des, dar au consecinte si daune foarte grave. In plus,
lucrarile existente de aparare la inundatii au tendinta de a proteja marile rauri si afluenti, dar
lasa afluentii minori si orasele din apropiere fara protectie. Un sistem predictiv de avertizare a
inundatiilor este, prin urmare, singura cale de a asigura un cost redus si metoda de realizare a
reducerii daunelor survenite in aceste comunitati.
Mesajele de avertizare si informatiile hidrologice sunt emise de catre structurile teritoriale ale
ANAR. Acestea sunt bazate pe manualul de masuratori ale statiilor hidrometrice in timpul
inundatiilor. Cand nivelurile raurilor depasesc anumite praguri operatorul local al statiei
hidrometrice va contacta sediul judetean prin telefon. Analiza inundatiilor istorice este corelata
cu nivelurile de apa in amonte la statiile hidrometrice pentru stabilirea niveluri de alarmare si a
timpilor de deplasare.
ISU primeste avertismente hidrologice de la Sediul DAP al Apelor Romane sau de la IGSU prin
intermediul prefectului judetului. Fiecare mesaj de avertizare de inundatii contine detalii cheie
cum ar fi extinderea inundatiilor si codul inundatiilor.
Mai multe proiecte sunt in curs de desfasurare sau au fost recent finalizate cu scopul de a
actualiza si imbunatati capacitatea de anticipare si raspuns la situatii de urgenta generate de
inundatii:
60
utilizeaza echipamente raspandite in intreaga tara pentru a oferi informatii in timp
real cu privire la principalele evenimente meteorologice inclusiv prognoza
precipitatiilor.
Proiectul WATMAN este in derulare si isi propune sa furnizeze un management
integrat al apelor in toata Romania. La finalizare sistemul va utiliza datele obtinute
in cele doua proiecte de mai sus.
Diagrama de mai jos prezinta calea curenta a informatiilor si deciziilor active la nivel national si
aplicate in timpul evenimentelor de inundatii, meteorologice, accidente hidrotehnice (ruperi de
baraje, cedare de diguri) si poluare accidentala:
61
Figura 4-6: Diagrama fluxului de informatii si decizii
62
4.5.3 Diseminarea avertizarilor de inundatii
Principala sarcina a ISU este de a disemina atentionari catre toate autoritatile locale identificate
in zona de inundatii.
Pentru imbunatatirea sistemului de avertizare a inundatiilor si de difuzare exista pasi, cum ar fi:
alarme alectrice plasate in sate - activat de la Centrul judetean operational (din cauza bugetului
redus exista doar cateva); o noua structura institutionala CJCCI (Comitetul Judetean pentru
Conducerea si Coordonarea Interventiilor).
Toate autoritatile locale ofera centre operationale permanente in timpul evenimentelor si toate
resursele obligatorii prin lege.
Toate situatiile de urgenta la inundatii sunt administrate de DAP (de asemenea lucrari de
aparare impotriva inundatiilor). In astfel de situatii care necesita lucrari mari ISU poate sprijini cu
oameni, echipamente si pot fi implicate de asemenea si Ministerul Apararii Nationale si servicii
voluntare. Judetele vecine pot asigura sprijin, la cerere, prin decizia Guvernului.
63
4.5.6 Concluzii si recomandari
Actuala procedura de masurare, avertizare, diseminare si de management al inundatiilor trece
printr-o serie de institutii inainte de a ajunge in zona inundata. Exista putine echipamente
disponibile pentru a oferi informatii in timp real cu privire la principalele evenimente
meteorologice. Sistemul de avertizare si de informare este de cele mai multe ori bazat pe date
de intrare umane. Colectarea si inregistrarea datelor nu este bazata pe proceduri conforme si o
multime de informatii sunt de calitate slaba sau incorect inregistrate in bazele de date. La nivelul
judetului exista o comisie de aparare la inundatii, care identifica lucrarile de aparare la inundatii
si masurile de management al inundatiilor.
Avertizarea inundatiilor
64
Acest Master Plan foloseste toate procedurile ce urmeaza iar metodologia este conforma cu
Directiva inundatii a UE si metodologia “FLOODsite”.
Modelare
Modelarea hidrologica si hidraulica este intreprinsa pentru a defini fluxurile care intra in sistemul
de rau si apoi regimul debitului in cadrul sistemului de rau in sine. Vitezele si adancimile curgerii
sunt generate de modelul hidraulic si sunt folosite in modelele Economic si Multi-Criterial pentru
a defini un nivel de risc in intregul bazin.
Evaluarea economica
Pierderile datorate inundatiilor pot fi cuantificate in Euro acolo unde exista pagube fizice directe
si date corespunzatoare pentru evaluare. Aceasta metoda este de obicei combinata cu o
analiza cost-beneficiu si este evaluata pentru o lista de scenarii.
Pagubele istorice financiare sunt folosite pentru a analiza precizia pagubelor economice
preconizate. Frecventa si extinderea inundatiilor istorice sunt folosite pentru a analiza precizia
probabilitatii aparitiei unei inundatii.
Evaluarea multicriteriala
Pagubele produse la inundatii pot fi de asemenea cuantificate in termeni non-monetari pentru a
demonstra in sens mai larg consecintele inundatiilor care nu pot fi transmise in mod adecvat
numai de catre calculele economice.
Acest proces foloseste o serie de criterii (numite receptori) pentru a aduna, evalua si compara
riscul la inundatii in diferite parti ale bazinului. Acest proces este numit evaluare multicriteriala
(Multi Criteria Asessment - MCA).
Fazele initiale sunt folosite pentru a identifica, clasifica si stabili riscul prioritar la inundatii.
Fazele ulterioare sunt folosite pentru identificarea solutiilor. Master Planul adopta o vedere
strategica a riscului la inundatii de-a lungul bazinului hidrografic Prut-Barlad. Scopul acestuia
este sa identifice:
65
Faza Segmentu Modelul Mecanismul Detaliu Calitatea Aplicatia la
solutie
management l de raului de inundatii datelor fondurile CE
ului riscului inundare analizat solicitate
la inundatii
(Cea mai
buna=1,
cea mai
rea=5)
(foarte
general)
In acest stadiu sunt analizate 23 de rauri principale din bazinul hidrografic Prut-Barlad. Fiecare
rau este tratat ca una, sau in unele cazuri, cateva celule discrete. Celulele de rau sunt:
66
Celula Rau Celula Rau
1 Volovat 14 Birlad
2 Baseu 15 Racova
5 Sitna 18 Lohan
6 Miletin 19 Simila
7 Bahlui 20 Tutova
8 Bahluet 21 Zeletin
9 Nicolina 22 Berheci
10 Elan 23 Tecucel
11 Buhai 24 Garboveta
13 Prut – inferior
67
Este de remarcat faptul ca utilizarea acestor scenarii este necesara pentru cererea
si aprobarea finantarii din fonduri structurale UE.
Un al treilea scenariu de analiza a riscului la inundatii (in afara domeniului de aplicare a acestei
sectiuni a Masterplan-ului, dar evaluat mai tarziu in sectiuni) arata cum pot imbunatati noile
masuri de management al riscului la inundatii conditiile existente, comparativ cu masurile
existente de protectie impotriva inundatiilor:
68
Un raport hidrologic complet este prevazut in Anexa 3 care ofera detalii tehnice, tabele si
grafice ale procesului de modelare hidrologica.
Regimul ploaie-scurgere
Regimul ploaie - scurgere este un rezultat al interactiunii intre climat si teren, astfel incat
topografia, geologia, geomorfologia si interventiile omului prezentate in sectiunea 4.1 sunt la fel
de importante ca si climatul in procesul de stabilire a raspunsului la inundatii.
Factorii prezentati in sectiunea 4.1 conduc la scurgeri rapide ale apei de suprafata si infiltratii
minime. In timp ce unele resurse subterane exista, ele sunt mici si nu sunt bine conectate la
sistemul de drenaj de suprafata, prin urmare, exista debite mici intre perioadele cu precipitatii.
O mare parte din partea superioara a retelei de rauri este efemera cu debit mic sau deloc in
timpul perioadelor de precipitatii scazute. Actualul regim de utilizare a terenului a accelerat
scurgerea, combinat cu aceasta reducere a acoperirii cu padure si majorarea terenului arabil,
are efectul de a reduce timpul disponibil pentru infiltrarea si cresterea scurgerii de suprafata ca
rezultat.
Definirea bazinului
Fiindca exista diferente semnificative din intre bazinele hidrografice Prut - Barlad in ceea ce
priveste parametrii principali care influenteaza regimul inundatiilor, a fost considerata esentiala
o impartire a bazinului hidrografic Prut- Barlad in zone care au un regim al inundatiilor
asemanator. Prin urmare, pentru acest studiu, in special pentru derivarea modelului hidrologic,
bazinul hidrografic Prut- Barlad a fost impartit in trei bazine hidrografice:
Afluentii Prutului superior se intind pe o suprafata de peste 6,951 km2 si includ urmatoarele rauri
principale: Jijia, Volovat, Baseu si Bahlui. Rauri secundare sunt Sitna, Miletin, Bahluet, Nicolina
si Buhai.
Bazinul Barlad se intinde pe o suprafata de peste 7,220 km2 si cuprinde urmatoarele rauri
principale: Barlad, Sacovat, Vaslui, Crasna si Pereschiv. Raurile secundare sunt Racova,
Lohan, Simila, Tutova, Zeletin, Berheci, Tecucel, Garboveta si Chineja.
69
Raul Prut
Bazinul hidrografic al raului Prut se intinde de la Lacul de acumulare Stanca in nord pana la
Oancea in sud drenand o zona de 25049 km2 si cuprinde afluentii Prutului superior si raurile ce
se varsa dinspre Moldova.
Modelarea hidrologica a fost desfasurata in 2 faze, prima fiind bazata pe analiza statistica a
nivelurilor de inundatii istorice pentru a obtine nivelul inundatiei, si astfel extinzand, pentru
perioada de returnare necesara si interpolarea intre nivelul gabaritului raului utilizand DTM.
A doua, este bazata pe o modelare hidrologica cu un grad inalt al detaliilor. In scopul modelarii
hidrologice acest bazin hidrografic nu se extinde mai sus de acumularea Stanca pentru ca nu
au fost furnizate suficiente date. Acest lucru este deosebit de important pentru ca efectele
acumularii Stanca trebuie sa fie reprezentate.
Hidrometria raurilor
Apele Romane au oferit masuratori hidrometrice pe rauri pentru 93 de statii hidrometrice
desfasurate pe suprafata celor trei bazine hidrografice. Tabelul 4.9 arata variatiile temporal si
spatial considerabile atat in cadrul bazinelor hidrografice individuale cat si pe intreaga zona de
studiu.
Afluentii Prutului Bazinul hidrografic
Bazin hidrografic Raul Prut
superior Barlad
Numar de statii 40 44 7
hidrometrice
Perioada medie de 26 32.6 24.5
inregistrare (ani)
Perioada maxima de 54 53 44
inregistrare (ani)
Perioada minima de 5 9 4
inregistrare (ani)
Tabel 4-9: Centralizator al datelor hidrometrice de pe rauri
Datele legate de precipitatii disponibile pentru acest studiu variaza considerabil in reprezentarea
lor, in functie de locatie, cele mai generale fiind media lunara si maximele lunare pe 24 de ore,
cele cu cea mai mare acuratete fiind totalurile zilnice. Datele despre precipitatiile medii lunare si
maxime pe 24 de ore au fost disponibile pentru perioada dintre1950 si 2004 (in functie de statii),
in timp ce totalurile zilnice au fost disponibile pentru urmatoarele patru perioade :
70
Intre 31 Iunie 1996 si 30 Octombrie 1996.
Nu au fost disponibile date despre intensitatea precipitatiilor pentru acest studiu, totalurile
zilnice sunt datele despre precipitatii obtinute cu cea mai mare rezolutie.
Abordarea hidrologica
Este necesara o metoda de estimare a debitelor de inundatii pentru o serie de frecvente de
aparitie pentru orice locatie din bazinul Prut-Barlad. Mai multe metode hidrologice au fost
evaluate pe baza datelor disponibile. Diferite surse de date hidrologice si topografice au fost
cercetate si solicitate. Abordarea prezentata in aceasta sectiune a Master Planului este
considerata a fi cea mai pragmatica abordare cu datele disponibile.
Abordarea adoptata este de a folosi date istorice masurate pe rauri pentru a stabili relatii intre
debitele medii anuale (media celor mai mari debite in fiecare an) si caracteristicile hidrologice
fizice importante din bazinul hidrografic cum ar fi suprafata, panta si capacitatea de stocare.
Odata ce aceste relatii sunt stabilite, este posibil sa se masoare oricare dintre aceste
caracteristici fizice, in orice punct al oricarui rau din zona de studiu, si sa prezinte o estimare a
debitului mediu anual in locul respectiv.
Este apoi posibil sa se estimeze debitele de inundatii, altele decat media anuala de inundatii.
Datele inregistrate pe rauri au fost utilizate pentru a stabili raportul dintre media anuala la
inundatii, la inundatiile cu alte frecvente de aparitie necesare, cum ar fi de 50 ani si 100 de ani.
Aceste relatii sunt cunoscute sub numele de curbe de crestere care descriu modul in care
marimea inundatiilor creste cu evenimentele mai extreme. Curbele de crestere pot fi aplicate pe
intreg teritoriul bazinului hidrografic si, prin urmare, media anuala la inundatii oferita de ecuatia
de caracterizare a bazinului poate fi multiplicata pentru a oferi frecventa de aparitie solicitata in
orice locatie din bazinul hidrografic studiat.
Tabelul 4.10 ofera o prezentare a valorilor R2 pentru statiile hidrometrice selectate pentru
distributia Gumbel indicand astfel aplicabilitatea sa in acest studiu. O valoare R2 aproape de
unitate indica o corelare buna intre modelul statistic si datele AMAX actuale. Analiza
oportunitatii distributiri Gumbel pentru utilizare in acest studiu a fost experimentata pentru
fiecare statie. Pentru fiecare statie, valorile R2 au fost calculate aplicand variatia redusa Gumbel
prin trasarea pozitiilor pentru fiecare din valorile debitului AMAX, trasand acestea si ajustand
cea mai buna potrivire liniara, cu valorile R2 fiind calculate ca cele mai apropiate de linie.
71
Statie hidrometrica Rau Distributia Gumbel R2
Analiza tendintei statistice s-a realizat pentru statii cu o durata minima de inregistrare de 30 de
ani. Analiza tendintei arata ca exista atat tendinte semnificative cat si tendinte nesemnificative
in cadrul datelor AMAX inregistrate la statiile hidrometrice. Aceasta prezenta a tendintelor in
cadrul datelor nu sugereaza ca datele AMAX nu sunt adecvate. Tendintele includ:
Compararea distributiilor statistice au scos in evidenta existenta unor modele ale datelor.
Acestea sunt evidentiate mai jos in justificarea oportunitatii diferitelor distributii.
Efectele acumularii Stanca, sunt aratate in seriile AMAX, care are un pas ce arata cum
operatiunile procedurale regleaza debitul. Aceasta este o trasatura cheie a evenimentelor in
jurul unei frecvente de 2 ani cu efectele reduse in aval. Am interpretat aceasta caracteristica
drept rezultat al acumularii Stanca, care efectiv reduce varfurile de viitura sub o frecventa de 2
ani, cu o distributie naturala a inundatiilor ce se confirma mai departe in aval de acumulare.
In final, exista doar o mica diferenta intre distributiile Gumbel si Pearson III (Cazanesti, Bacesti,
Galbeni), in timp ce la altele au aparut diferente (Curteni). Intre timp la alte statii se observa o
scadere a varfului debitelor cu mai multe evenimente extreme. Aceasta este aratata prin
corelarea distributiei generale Pareto (Felidora).
Exista diferente marcate, in grupul de curbe de crestere, intre distributii. Distributia generalizata
Pareto nu este considerata potrivita pentru o analiza ulterioara pentru ca aceasta este limitata
de lipsa de date extreme AMAX cu efectele de atenuare a acumularilor pentru frecvente mari.
Astfel, acest lucru ar produce varful debitului estimat semnificativ mai mic decat cel care ar
putea fi de asteptat in realitate.
Sunt mari diferente intre oportunitatea distributiilor Gumbel si Pearson III pentru diferite statii
hidrometrice, cu una dintre distributii fiind mai potrivita decat cealalta la unele locatii, iar cealalta
fiind perfect potrivita pentru alte locatii. Aceasta variabilitate poate fi datorata erorii masuratorilor
72
in seriile AMAX si dupa o analiza a ambelor distributii s-a considerat oportun sa se foloseasca o
singura distributie si anume distributia Gumbel care ofera cea mai buna ajustare pe intregul
bazin hidrografic.
18
16
14
12
Q/QBAR
10
8
6
4
2
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Gumbel Reduced Variate
Estimarea QBAR
QBAR a fost estimat folosind o ecuatie de regresie ce leaga debitele medii inregistrate la
inundatii si caracteristicile bazinului hidrografic. Caracteristicile bazinului sunt trasaturi ale
bazinelor ce pot fi definite cantitativ, si au cea mai mare contributie in ceea ce priveste
anticiparea scurgerii incorporata in model. Trasaturile bazinului care au fost incorporate in
model sunt prezentate mai jos:
Suprafata;
73
Panta;
Lungimea cursului;
Lacurile de acumulare.
Modelele de estimare a inundatiilor au fost create prin multiple calcule de regresie ale
descriptorilor bazinali si QBAR observat pentru statii cu lungimi ale inregsitrarilor mai mari de 10
ani. O lungime a inregistrarilor de 10 ani a fost privita ca potrivita in urma testarilor, pe masura
ce statiile cu un numar redus de inregistrari pastrand in acelasi timp un numar mare de statii in
modelul de regresie.
Calculele multiple de regresie au fost facute folosind diferite seturi de parametri pentru a se
asigura ca au fost luati in calcul cei mai potriviti si aplicabili in viitor.
Factori de crestere
Factorii de crestere sunt aplicati la QBAR pentru prognoza frecventei de aparitie a debitelor la
inundatii. Factorul de crestere corespunzator a provenit dintr-o curba regionala de crestere care
poate fi rezumata drept o distributie a frecventei datelor standardizate masurate istoric. Curbele
de crestere au fost derivate din datele inregistrate la statiile hidrometrice. Analiza statistica a
curbelor de crestere derivate pentru fiecare statie hidrometrica arata ca diverse curbe de
crestere pentru fiecare din cele 3 regiuni ale bazinului se potrivesc cel mai bine cu datele, dupa
cum este aratat mai sus in sectiunea 4.3.2.; cele trei curbe regionale de crestere derivate sunt
descrise in anexa de hidrologie.
In timpul studiului, in iulie 2008, in partea superioara a bazinului Prut, de la granita cu Ucraina
pana la lacul de acumulare Stanca, au avut loc inundatii semnificative. Nu sunt inca disponibile
datele cu inregistrarile debitelor acestui eveniment, insa Administratia Meteorologica Romana si
Agentia Spatiala Romana au pus la dispozitie intr-o anumita masura imagini din satelit ce au
surprins inundatiile din iulie 2008 si care sunt disponibile on line. Deoarece nu sunt disponibile
nici un fel de date observate pentru a fi incluse in acest studiu, probabilitatile, si prin urmare
gravitatea acestui eveniment nu au putut fi comparate cu inregistrarile istorice. Totusi
interpretarea imaginilor din satelit este limitata la acele zone care sunt acoperite de acestea si
care sunt in general in afara zonei principale a acestui studiu care acopera bazinul Prut- Barlad
din aval de barajul si lacul de acumulare Stanca datorita disponibilitatii datelor din amonte, cu
cea mai mare parte a informatiilor despre inundatii provenind din zona din amonte de baraj in
zona Radauti-Prut. Imaginile arata ca portiuni intinse au fost inundate in zona Radauti-Prut, in
cea mai mare parte acestea fiind zone destinate permanent agriculturii si pasunilor, limitand
astfel pagubele la zonele urbane.
O diversitate de abordari de modelare au fost evaluate, fiecare dintre ele avand in vedere datele
disponibile si timpul. Desi realizata in 2 etape, modelarea a fost necesara pentru a indeplini mai
multe scenarii:
Etapa 1:
Evaluarea preliminara – O abordare larga "a nu face nimic" bazata pe analiza
statistica a debitelor de la statiile hidrometrice (se refera la descrierea Hidrologie
din sectiunea 4.7.1)
Etapa 2:
75
Evaluarile “a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente” – Bazate pe o
modelare mai detaliata urmarind identificarea zonelor cu risc ridicat;
Alegerea optiunilor si dezvoltarea solutiilor potentiale;
Evaluarea “lucrari propuse” – confirmarea aplicabilitatii solutiilor propuse.
Comentarii referitoare la aceste etape sunt prezentate mai jos.
76
Modelul de analiza multi-criteriala (MCA) a fost apoi desfasurat pentru a acorda
prioritate riscului la inundatii pe toate celulele. MCA a utilizat viteze si adancimi din
model pentru diferite frecvente de aparitie la toate punctele-cheie de risc in lungul
raului pentru a defini celulele cu risc ridicat din bazin pentru a fi supuse mai multor
evaluari detaliate.
A doua etapa de modelare
Rezultatele din screening initial au fost filtrate folosind MCA iar rezultatele au fost
analizate pentru identificarea celulelor cu risc ridicat la inundatii;
In celulele de risc ridicat au fost adaugate date topografice ale raurilor pentru a
mari detaliile din modelarea raurilor;
Detaliile suplimentare de la masuratori si investigatii intreprinse ca parte a acestui
proiect au permis luarea in considerare a prezentei digurilor – scenariul
“mentinerea lucrarilor existente”;
Detaliile suplimentare, din anchetele si investigatiile de mai sus, si de asemenea
din model, au crescut precizia si fiabilitatea rezultatelor modelului;
Doua seturi de date revizuite au fost propuse pentru celulele cu risc ridicat:
scenariile “a nu face nimic” si “mentinerea lucrarilor existente”.
Motorul de simulare hidrodinamica este verificat, poate fi extins, eficient, usor de utilizat. Include
capacitatea de a se adapta in mod automat pentru debit subcritic si supercritic. Structurile
hidraulice, cum ar fi deversoare, rigole sau poduri pot fi incluse si contine optiunea de a
combina cu Mike 21 pentru a produce un model dinamic integrat (1-D/2-D) al raului / campiei
inundabile.
Modelarea 2D este utilizata in cazul in care apar modele complexe de scurgere pe uscat, de
exemplu, la confluenta dintre raurile Barlad si Siret. Este nevoie de un model digital al terenului
de inalta calitate. Nu exista in prezent astfel de date pentru zona de studiu si astfel modelarea
2D nu a fost folosita in acest Master Plan.
Modelul Mike 11 poate fi, de asemenea, actualizat pe masura ce sunt disponibile date mai
multe pentru a integra rauri, zone inundabile, sisteme de canalizare si scurgerea de suprafata
prin orase.
Alte aplicatii care pot fi luate in considerare in viitor include prognoza de inundatii in timp real;
analiza ruperii barajelor; optimizarea operatiunilor la acumulari; evaluari ecologice si de calitate
a apei in rauri, acumulari si zone umede; transportul sedimentelor si morfologia raurilor.
77
Figura 4-8: Interfata modelului DHI
Recapitularea datelor
Pentru a asigura ca datele furnizate sunt adecvate pentru analiza detaliata a fost intreprinsa o
prima analiza a datelor. Modelul digital de teren (DTM), sectiunile cu geometria raului, fundalul
de cartografiere, cursurile de apa digitizate si datele fotogrametrice au fost transformate in
Sistemul National Romanesc, in proiectie Stereo 1970.
Au fost masurate aproximativ 850 sectiuni transversale detaliate ale raurilor. Un raport al
studiului topografic este inclus in Anexa 5. Sectiunile au fost masurate perpendicular pe cursul
de apa, cu o latime de aproximativ 200 m si includ detalii ale digurilor in cazul in care sunt
prezente. Sectiunile transversale au fost inregistrate in detaliu in jurul statiilor hidrometrice,
inclusiv cu sectiuni in amonte si in aval; in plus sectiunile intermediare au fost luate, in medie,
cu o spatiere de 10 km desi in unele cazuri, distanta dintre sectiuni a fost de pana la 25 km.
Figurile 4.9 si 4.10 arata locatia sectiunilor transversale pentru bazinele Prut si Barlad, la scara
bazinului nu se poate face distinctie intre sectiunile individuale si sectiunile grupate desi figura
prevede ilustratii ale raspandirii sondajului de colectare a datelor.
In plus fata de sondajul de date topografice procurate special pentru acest proiect, au fost
furnizate de Apele Romane sectiunile transversale ale raului Prut colectate in anii 1980, dupa
construirea acumularii Stanca. Sectiunile transversale sunt trasate la aproximativ 2 km. Se pare
ca initial au fost produse 356; cu toate acestea numai 135 au fost predate. Figura 4.10
ilustreaza gradul de acoperire cu sectiuni transversale.
78
Figura 4-9: Localizarea sectiunilor transversale din bazinul hidrografic Prut
79
Key
Prut Reach 1
Prut Reach 2
Prut Reach 3
Modelul digital de teren (DTM) a fost furnizat de MESD si de Apele Romane la rezolutia de 80
m pentru intreaga zona de studiu, si la rezolutie de 20 m numai pentru zona de nord. Aceste
date sunt in mod clar de calitate slaba.
Este dificil de calibrat cu precizie DTM cu date topografice masurate in sectiuni, deoarece DTM
este de calitate slaba. Sectiunile transversale si longitudinale ale raurilor au fost comparate cu
datele DTM. DTM la 80 m s-a potrivit mai bine cu sectiunile masurate decat DTM de 20 m. DTM
de 80 m, a fost adoptat pentru intregul proiect, iar DTM de 20 m nu a fost folosit. DTM de 80 m
variaza semnificativ de la datele topografice masurate. Cu toate acestea, dat fiind ca aceasta
analiza este la scara bazinului, datele au fost considerate acceptabile.
Exista discrepante topografice in DTM. Talvegul raurilor a fost digitizat in AutoCAD folosind
datele de pe orotfotoplanuri si apoi importate in modelul MIKE. In unele cazuri, DTM indica
talvegul intr-o locatie diferita. Figura 4.12 ilustreaza rezultatele hartilor de inundabilitate pentru o
zona de la Prut. Se poate observa ca linia talvegului raului nu coincide cu zonele joase
inundate. Motivul poate fi migrarea canalului sau erori cu ale datelor din DTM. Ca atare, se
recomanda sa fie privita cu prudenta calitatea DTM-ului.
80
Figura 4-12: Extinderea sectiunilor transversal existente pe raul Prut
Date aditionale
Unele date GIS au furnizat detalii ale cursurilor de apa precum si unele caracteristici ale
terenurilor.
Un model existent SOBEK a fost oferit desi existau putine informatii referitoare la sectiuni
transversale in cadrul modelului. Au existat putine informatii cu privire la structurile hidraulice
cheie, cum ar fi baraje, acumulari, diguri, desi la evaluari la aceasta scara larga este destul de
comun sa se ignore aceste elemente. Influentele structurilor, cum ar fi acumularile si barajele
sunt incluse in cadrul evaluarii hidrologice.
Modelul hidraulic
A fost utilizat un model hidraulic 1D, la starea de echilibru, asa cum este prezentat in tabelul
4.7, in sectiunea 4.6.2. Acest lucru da in sine natura grosiera a datelor folosite in acest studiu.
Hidrografele nu au putut fi generate din cauza lipsei de date din precipitatii.
Avantajul folosirii suitei de utilitare DHI este ca modelul unidimensional Mike11 poate fi
combinat cu cele ale modelului bi-dimensional Mike21 pentru a produce un model dinamic
integrat rau / campie inundabila (1-D/2-D), atunci cand devin disponibile suficiente date.
Sectiunile transversale masurate pe rauri au fost incorporate in modelele de mai sus. Alte
sectiuni transversale au fost apoi interpolate pentru a asigura stabilitatea modelului si rezolutia
suficienta. Sectiunile interpolate au fost incluse cu o spatiere de aproximativ 1-2 km,
considerate suficiente pentru a rezolva instabilitatea numerica. Interpolarea sectiunilor implica
stabilirea schimbului liniar intre sectiuni in timpul alinierii punctului cel mai jos (talveg) din
sectiuni succesive.
Cele cinci modele hidraulice totalizeaza aproape 2000 km in lungime cu 33 confluente si 1250
de sectiuni transversale ale raurilor.
Figura 4-13: a) Sectiune masurata; b) Sectiune extrasa din DTM; c) Sectiune masurata combinata cu
sectiune din DTM
“a nu face nimic”;
“mentinerea lucrarilor existente”;
82
“lucrari propuse”.
Scenariul “a nu face nimic”
Debitele modelate sunt transportate in cel mai jos punct al sectiunilor canalelor si campiilor
inundabile.
Debitele ce ies din albie nu sunt atenuate pentru ca acesta este un model la starea de echilibru.
In abordarea “mentinerea lucrarilor existente” geometria modelului a fost modificata, astfel incat
scurgerea in afara albiei de banca nu va aparea pana cand digurile sunt depasite.
Acest lucru a fost facut prin cresterea inaltimii campiei inundabile, astfel incat inaltimea minima
a campiei inundabile este egala cu inaltimea malului sau lucrarii de aparare, fortand astfel ca
apele de inundatii sa ramana pe canalul principal, pana cand malurile / lucrarile de aparare sunt
depasite, a se vedea figura 4.14.
Pentru a corecta acest lucru, au fost revizuite curbele de fragilitate si puterea digurilor. Se
presupune, ca o data ce digurile sunt depasite, lucrarile de aparare vor ceda si ca adancimea
apei de inundatii pentru “mentinerea lucrarilor existente” va echivala cu optiunea “a nu face
nimic”; aceasta metodologie va permite incorporarea fragilitatii lucrarilor de aparare si permite
raportarea consecventa a adancimilor si vitezelor pentru analiza economica si multicriteriala.
Analiza lucrarilor de aparare confirma faptul ca multe lucrari ar ceda daca vor fi depasite de
apa.
Scenariul “lucrari propuse” este descris in sectiunea Error! Reference source not found. In
multe dintre aceste scenarii doar debitele sunt modificate pentru diferite frecvente de aparitie.
Modelul hidraulic nu are nevoie sa fie re-rulat pentru aceste scenarii fiindca intentia solutiilor
propuse este de a reduce frecventa de aparitie a evenimentelor de inundatii grave.
Descresterea frecventei de aparitie poate fi realizata prin diverse metode ceea ce inseamna ca
toate au un efect similar - se reduce debitul de la un anumit punct si pentru o anumita frecventa
de aparitie.
Deseori acest lucru este considerat in alt fel: ca acelasi debit apare mai putin frecvent. Acest
lucru face modelarea mai usoara fiindca aceluiasi debit ii este atribuita o alta frecventa de
aparitie si modelul este re-rulat.
In alte situatii sunt propuse masuri structurale reale. In aceste situatii, modelul este utilizat
pentru a proiecta inaltimi si lungimi de diguri necesare pentru a oferi protectie riverana
adecvata.
83
Figura 4-14: Exemplu de geometrie in modelul “a nu face nimic”
Modelele au fost rulate pentru o serie de evenimente anuale, inundatii probabile, inclusiv pentru
10%, 2%, 1% si 0,1%, care sunt echivalente cu frecventele de aparitie 1-la-10 ani, 1-la-50 ani,
1-la-100 ani si respectiv 1-la-1000 ani. Aceste debite variate sunt considerate pentru a acoperi
inundatii cu o serie de probabilitati, de la in cazuri extreme cu probabilitate mica la inundatii cu
un grad ridicat de probabilitate.
Conditiile la limita in aval ale modelului au fost stabilite presupunand panta normala sau
rugozitatea ce suporta un debit uniform. Tabelul 4-12 detaliaza parametrii relevanti pentru
definirea limitelor.
Distanta fata de
Rau Panta Rugozitate
confluenta din aval
84
-4
Volovat 7.4km 8.985x10 0.025
-3
Baseu 5.7km 1.302x10 0.025
-4
Jijia 14.0km 5.08x10 0.025
Rugozitatea albiei
Rezistenta in model este o aproximare a pierderii de energie a unui corp de apa, pe masura ce
curge pe o suprafata. Pierderea de energie a corpului de apa se modifica impreuna cu
rugozitatea suprafetei. In model, rugozitatea suprafetei pentru diverse utilizari ale terenului a
fost reprezentata de coeficientul de rugozitate Manning. Coeficientul de rugozitate a fost
selectat cu referire la valorile prevazute de Chow (Chow, 1959). Din cauza modelarii la scara
larga si a gamei de valori de rugozitate care pot fi intalnite in bazin a fost utilizata o valoare
medie a coeficientului de rugozitate Manning de 0,04 in intreaga zona de studiu, atat pentru
albia principala cat si pentru campia inundabila..
Testele de sensibilitate au aratat ca, in timp ce rapoartele din model se modifica in adancimea
si viteza inundatiilor, ca urmare a modificarii frecarii, in medie, modificarile nu sunt semnificative.
85
4.8 Rezultatele modelarii
4.8.1 Harti de inundabilitate
A fost folosit software-ul MapInfo GIS (Geographical Information System – Sistem Informational
Geografic), in combinatie cu extensia „Vertical Mapper Tool”, pentru definirea extinderii
inundatiilor pentru raurile din zona de studiu. Hartile de inundabilitate au fost produse prin
suprapunerea nivelurilor modelate ale apei peste datele din DTM. Odata definita, extinderea
inundatiilor a fost analizata de catre modelatorul hidraulic iar hartile au fost rafinate.
Hartile de inundabilitate sunt prezentate in Anexa 6 pentru probabilitatile anuale de 10%, 2%,
1% si 0,1% (corespunzatoare frecventelor de 1 la 10, 50, 100 si 1000 ani).
Adancimile si vitezele inundatiilor modelate pentru orase sunt folosite in analiza multi-criteriala.
In ceea ce priveste nivelul de protectie asigurat de digurile existente, se pot observa diferentele
dintre cele 3 judete, dupa cum urmeaza:
86
Tabel 4-14: Evaluarea standardului de protectie al digurilor
Analiza arata ca judetul Iasi are cea mai mare proportie de sectiuni care ar avea nevoie de
ridicarea standardului de protectie dar si cea mai mare proportie de sectiuni care protejeaza
pasuni sau paduri, zone care nu au nevoie de lucrari de aparare.
In judetul Vaslui standardul de protectie asigurat de diguri este mai mare, 75% din sectiunile
analizate furnizeaza un nivel de protectie mai mare decat cel identificat ca ar fi necesar.
Judetul Galati are cea mai echilibrata distributie intre standardul de protectie oferit de digurile
existente si cel necesar.
Diverse poduri au fost studiate in centre cheie de risc la inundatii cum ar fi Iasi, Birlad si Tecuci.
Conditia podurilor si rapoartele de performanta sunt prezentate in Anexa 11.
Performanta hidraulica
Modele de sine statatoare ale raurilor au fost construite la fiecare pod folosind software-ul de
modelare HECRAS pentru testarea performantei hidraulice. Acestea au fost sustinute de
fotografii pentru a alege setarile potrivite modelului.
Rezultatele modelarii arata ca nivelurile apei pentru evenimente de 1000 nu ating intradosul nici
unui pod. In acest caz, exista putine sanse ca un pod sa fie ridicat sau mutat de inundatii.
Evaluarea eroziunilor
Raurile arata dovezi de eroziune a patului albiei. Aceasta este deosebit de acut in cazul in care
digurile se intind de o parte si de alta a raului. Digurile cresc energia mecanica a apei,
determinand eroziunea albiei raului.
87
Modelul include numai riscul la inundatii de la raurile mai mari, se refera in mod
clar doar la o parte din cauzele riscului la inundatii, alte riscuri la inundatii pot
proveni din afluentii mai mici, apele subterane, apele de suprafata si
canalizari/sisteme de canalizare;
In afara de aceasta, precizia modelului este afectata de un numar mare de factori
complecsi si este dependent de ipotezele aplicate si de exactitatea datelor utilizate;
O serie de ipoteze si limitari cheie sunt enumerate mai jos:
• DTM-ul are o rezolutie de 80 m, care este considerata foarte slaba. Nu a
fost declarata precizia datelor si, desi ajustarea terenului a fost efectuata
prin compararea cu sectiunile transversale, cele doua seturi de date s-au
dovedit a fi nepotrivite. Ajustari a fost facute in DTM pentru a se calibra cu
datele din masuratori;
• Modelarea la starea de echilibru nu tine cont de atenuarea debitelor la
inundatii in bazinul raurilor care ar putea duce la o supraestimare a
extinderii inundatiilor.
Acest proces MCA foloseste receptori sociali si de mediu pentru a indica unde proiectele de
reducere a inundatiilor au posibilitatea sa fie rentabile din punct de vedere al costului. Aceasta
se realizeaza prin a produce scoruri ale riscului de inundatii pentru fiecare receptor care este
ulterior cantarit potrivit perceptiei detinatorilor de interese (evaluarea scorului inundatiilor)
asupra importantei lor in managementul riscului de inundatii. Suma scorurilor receptorilor, in
interiorul bazinelor, evidentiaza zonele bazinului care au nevoie de o interventie
corespunzatoare pentru reducerea riscului de inundatii.
MCA este utilizat pentru a directiona urmatoarele faze de gasire de optiuni si identificare de
proiecte/solutii pentru aceste zone cu risc inalt de inundabilitate.
MCA este folosit pentru a oferi o vedere asupra riscului social de inundatii care nu apare in
analizele economice conventionale si pentru a include aceasta viziune in identificarea
proiectelor in curs de desfasurare.
Etapa 1: Evaluarea preliminara a riscului de inundatii pentru a identifica zonele cu risc crescut
ale bazinului pentru a ghida viitoarele MCA si Analize Economice. Aceasta faza a fost bazata
pe modelare hidrologica la scara larga.
Etapa 2: Modelarea MCA cu un grad ridicat de detalii pentru a permite compararea paralela in
interiorul analizei economice. Aceasta faza a fost bazata pe modelarea nivelului hidraulic
regional a zonelor specifice din bazin identificate la Etapa 1.
Utilizarea acestor etape permite MCA sa ghideze selectia zonelor de risc inalt, oricare din
aceste zone identificate putand fi apoi confirmate in Analiza economica ca avand risc inalt de
inundabilitate. Aceasta asigura ca riscul social de inundatii este considerat impreuna cu riscul
88
de inundatii pur economic si corespunde cu ghidarea si miscarea industriei actuale spre
evaluarea consecintelor mai largi ale inundatiilor. Ex.: Acele consecinte peste scopul
conventional al analizei cost-beneficiu.
Apele Romane si MESD au fost solicitate pentru aceste date, cu toate acestea, in momentul de
fata localizarea activelor de mai sus nu a fost eliberata catre consultant. Recomandam ca
aceste componente de active critice sa fie incluse in evaluari ulterioare si luate in considerare
pentru protectia impotriva inundatiilor grave.
Desi ocupa un mic procent din suprafata terenului, orasele, orasele mici si alte asezari tind sa
fie bine definite.
Orasele mari sunt, de obicei, dens populate prin utilizarea mare de cladiri cu apartamente.
Asezarile minore tind sa fie mai putin dens populate cu un procent mare de sine statator.
Materiale de constructii in domeniile socio-economice scazute tind sa fie din caramizi din argila
si paie uscata la soare cu un strat subtire decorativ. Acest tip de constructie duce in sine la
deteriorari rapide in timpul inundatiilor.
90
Scorul riscului la inundatii - proprietati comerciale si locuinte
Prut inferior Jijia inferioara
Prut superior 1% 4%
2%
Jijia superioara
3%
Nicolina
10% Bahlui
Tecucel 47%
4%
Miletin
Baseu
2%
1% Barlad
26%
Figura 4-17: Riscul pentru proprietati comerciale si locuinte din analiza MCA
91
Scorul riscului la inundatii pentru monumente istorice
Bahlui
15%
Jijia inferioara Barlad
25% 10% Baseu
5%
Bahlui
15%
Jijia inferioara Barlad
25% 10% Baseu
5%
Este de remarcat ca riscul social la inundatii este diferit de riscul economic la inundatii, si ca
ierarhizarea zonelor cu risc social mai mare la inundatii, poate sa difere fata de zonele cu risc
economic ridicat discutate mai tarziu in acest Master Plan
92
Ranked Flood Score (Wieghted)
120000
Step Change
P i t Step Change
100000 P i
80000
Z
60000
40000
20000
Volovat
Prut - Lower
Racova
Bahlui
Vaslui
Berheci
Buhai
Birlad
Tutova
Elan
Zeletin
Nicolina
Miletin
Baseu
Sitna
Crasna
Lohan
Bahluiet
Prut - Upper
Jijia - Lower
Chineja
Tecucel
Jijia - Upper
Simila
7 14 4 13 12 3 9 23 6 2 20 16 22 19 5 25 11 8 15 17 10 21 18 1
Cell / Location
Figura 4.19 indica faptul ca onele inundabile joase situate pe raurile Bahlui, Barlad si Jijia
inferioara prezinta aproximativ 75% din riscul total socio-economic dintre cele 25 de celule de
rau studiate. Aceasta se datoreaza concentratiei mari a obiectivelor specifice dezvoltarilor
urbane pe zonele plate din campiile inundabile glaciare, bine consolidate.
Tabelul 4.15 rezuma numarul de persoane afectate de inundatii, la centrele cheie cu risc la
inundatii, folosind date ale populatiei prezentate in anexa 8. Scenariul “a nu face nimic”
identifica numarul total al persoanelor cu risc potential, daca digurile curente ar esua. Scenariul
“mentinerea lucrarilor existente” identifica numarul de persoane protejate de digurile din
prezent.
93
S-a presupus ca la inundatii mai mari de 50 ani, digurile vor ceda la un nivel suficient pentru ca
limitele inundatiilor in scenariul “mentinerea lucrarilor existente” la 100 si 1000 ani ar simula cele
pentru scenariul “a nu face nimic” la evenimente de 100 si 1000 ani.
Impactul acestei presupuneri este ca, in tabelele de mai jos, numarul de persoane, afaceri,
case, etc raportate ca fiind afectate este identic pentru coloanele de 100 si 1000 de ani in cadrul
scenariului “a nu face nimic” cat si “mentinerea lucrarilor existente”.
94
Tabel 4-15: Numarul de oameni afectati de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
95
Tabel 4-16: Numarul de proprietati afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
96
Tabel 4-17: Numarul de afaceri afectate de inundatii in centrele cheie de risc la inundatii
97
4.9.5 Cresterea riscului la inundatii
Prevenirea cresterii riscului de inundatii ia mai multe forme; oricum combinatia pentru
prevenirea noilor dezvoltari in campia inundabila (prin planificarea corespunzatoare de procese
de aprobare) si indepartarea treptata de la campiile inundabile (prin educatie si retragere
planificata) este solutia cea mai eficienta. Aceste masuri acorda cu precautie si fara regrete
principiile atasate de implementare a masurilor ce se ocupa de schimbarile nesigure ale
climatului.
Daca acestea nu vor fi urmarite si dezvoltarea este permisa a incepe in cadrul planului de
inundatii, va rezulta o crestere a riscului de inundatii. Urmatoarea figura demonstreaza o situatie
ipotetica in care urmatoarele presupuneri sunt luate:
180000
160000
140000
120000
Flood Score
100000
Growth
Present FRS
80000
60000
40000
20000
0
Baseu
Crasna
Prut - Lower
Lohan
Prut - Upper
Sitna
Elan
Tecucel
Vaslui
Berheci
Buhai
Bahlui
Birlad
Tutova
Chineja
Racova
Zeletin
Garboveta
Jijia - Lower
Bahluiet
Nicolina
Miletin
Jijia - Upper
Volovat
Simila
7 14 4 13 12 3 9 23 6 2 20 16 22 19 5 25 11 8 15 17 10 21 18 1 24
Cell / Location
Acest tabel arata ca celulele cu cea mai mare crestere sunt acelea in care deja exista un risc
mare catre populatie. Fara o planificare corespunzatoare si un control al dezvoltarii, acestea
reprezinta de asemenea zonele din bazin unde va aparea cea mai mare crestere a riscului de
inundatii sub presupunerile de crestere facute mai sus.
Ar trebui notat ca acesta este un test de senzitivitate ce demonstreaza efectul cresterii. Marja de
crestere, 5%, este un numar arbitrat si nu reflecta proiectiile statistice nationale deoarece
acestea nu se extind in acest moment la lungimea intreaga a perioadei de desfasurare a Master
planului.
98
4.9.6 Comentarii
Cum a fost mentionat mai sus, scopul MCA este de a oferi un nivel inalt de filtru pentru riscul de
inundatii. Doua procese sunt urmarite:
Aceste procese au fost comparate pentru a asigura avantajul numeric detinut de cativa receptori
ce nu au afectat in mod justificat predictia riscului.
Rezultatele intre cele doua procese au fost consistente, doar o celula fiind exclusa din categoria
de risc inalt (este notat ca datorita lipsei personalului si a companiilor comerciale potential
afectate, e probabil sa apara o paguba economica, Tutova a fost considerata ca avand risc
mediu). Aceasta indica robustitate in proces.
Pozitiile generale ale celulelor in identificarea riscului inalt au fost deasemenea considerate ca
fiind acceptabile bazandu-se pe discutiile cu Apele Romane (Directia Prut) si dezvoltarea
relativa, si populatia sa fie afectata in zone diferite.
99
4.10 Analiza economica
Un raport suplimentar evidentiind analiza economica si multicriteriala este prezentat in Anexa 8.
In prezent, sunt calculate numai daunele economice directe de la riscul la inundatii. Factorii sunt
utilizati de la evaluari de daune indirecte cunoscute, generate de inundatii in alte locatii.
Daunele medii anuale este un concept care prezinta suma medie ponderata a daunelor
asteptate in orice an dat. Aceasta valoare este apoi evaluata prin calcularea valorii nete actuale
peste un orizont de timp de 30 ani pentru a determina valoarea actuala a daunelor (VA).
In termeni practici - 100 € astazi valoreaza mai mult decat 100 € in 30 de ani ca urmare a
cresterii costurilor banilor (numita inflatie). Un calcul al valorii prezente aplica un factor de
reducere a valorii de peste 30 de ani pentru a gasi un echivalent in valoarea banilor de azi.
In practica, curbele daunelor medii anuale vor creste in orizontul de timp de 30 ani datorita
urmatorilor factori, in bazinul Prut-Barlad:
In prezent valoarea daunelor este, prin urmare, raportata in ipoteza, in care nu va avea loc in
timp, nici o crestere a AAD. Acesta reprezinta nivelul minim de daune care poate fi asteptat.
100
Daune indirecte – daune asupra proceselor, cum ar fi transportul.
Daune directe
Acest studia a analizat doar daunele economice directe cauzate de inundatii asupra:
cladirilor
culturilor si terenurilor agricole
cailor de comunicatie – drumuri
Principalul tip de dauna este proprietatea in zonele urbane si agricultura / transportul in afara
zonelor urbane. Regimul inundatiilor, in cadrul bazinului hidrografic pare sa indice o diferenta
mica intre adancimea inundatiilor intre diferite frecvente de aparitie.
Numai inundatiile cauzate de principalele rauri sunt evaluate la etapa de Master Plan. Nu se
incearca evaluarea riscului daunelor produse prin inundatii pentru afluentii superiori, nici de la
drenajul urban.
Sectiunile urmatoare evidentiaza modul in care sunt analizate costurile si beneficiile economice
si incluse in analiza economica globala a abordarilor diferite ale managementului inundatiilor.
Daune indirecte
Daunele indirecte sunt cele care au impact asupra caselor si afacerilor inundate.
Impacturile induse sunt cele simtite in afara zonei inundate si sunt datorate bunurilor si serviciilor
indisponibile, deoarece acestea sunt inundate.
Au fost prea putine date privind proprietatea comerciala in zona de studiu in aceasta etapa
pentru a putea cuantifica daunele indirecte.
Exista diferite metode cu care sa se aproximeze aceste daune, cu toate acestea, fara o lista
completa de servicii, utilitati, sectoare de piata, numarul de companii, marimea releveelor, date
de iesire ale afacerilor, costul intreruperilor serviciilor etc., nu este posibila calcularea acestor
despagubiri din principiile primare.
Acesti factori de ridicare, ce au fost aplicati, sunt bazati pe colectari extensive de date in cadrul
intelegerilor de a imparti si a combina datele. Aceste procese si sisteme nu sunt inca la locul lor
in Romania si pentru a oferi o evaluare a pagubelor indirecte rezultand din inundatiile bazinelor
Prut-Barlad, va fi necesara adoptarea multiplicatorilor de ridicare de mai sus.
Cresterile adoptate
101
Tabelul de mai jos prezinta indicii de crestere pentru tipurile diferite ale pierderilor in 3 tipuri
principale de asezari.
Deoarece majoritatea acestor numere sunt transferate din alte studii, este corecta adoptarea
unei valori conservative de 91% ca factor de actualizare al pagubelor indirecte pentru a tine
cont de consecintele mai mari ale inundatiilor.
1 la 10 ani (sanse de 10% de aparitie in orice an, aratata ca 0,10 in curba AAD)
1 la 100 ani (sanse de 1% de aparitie in orice an, aratata ca 0,01 in curba AAD)
1 la 1000 ani (sanse de 0,1% de aparitie in orice an, aratata ca 0,001 in curba AAD)
Inundatiile ce apar la mai mult de 1000 de ani vor avea un impact, dar acesta va avea impact
neglijabil asupra valoarii actuale a daunelor.
102
Valorile de mai jos includ daunele indirecte;
Riscul rezidual este definit ca daunele in fiecare scenariu, de exemplu riscul
rezidual ce ramane dupa retinerea si mentinerea digurilor este valoarea prezenta
neta a daunelor calculate dupa depasirea digurilor.
Tabel 4-18: Zona 1 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (afluentii Prutului
de nord)
103
Riscul economic Riscul economic
Celula de rau potential total probabil total
2,319,985,992 858,864,225
Total
Tabel 4-19: Zona 2 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (bazinul hidrologic
Barlad)
Tabel 4-20: Zona 3 – Rezumatul daunelor economice directe din riscul la inundatii (sistemul Prut)
104
4.10.6 Principalele asezari umane si riscul lor economic in zona de sud
Zona 1
105
Sistemul Barlad
Zona 3
Tabelul 4.21 rezuma daunele economice totale din zona de studiu. Scenariul ”a nu
face nimic” reprezinta valoarea totala a activelor si daunele cu risc potential la
inundatii. Valoarea actuala totala a daunelor potentiale este de aproximativ 4,591
miliarde de euro;
Probabilitatea de rupere (adica de a ceda, a lucrarilor de aparare atunci cand sunt
incarcate sub presiunea hidrostatica) este un factor important in riscul potential la
inundatii. Masuratorile starii lucrarilor de aparare arata ca au o probabilitate de
30% de cedare, atunci cand apa ajunge la coronamentul digului. Aceasta
probabilitate va creste pe masura ce lucrarea de aparare se deterioreaza;
Scenariul “mentinerea lucrarilor existente” presupune continuarea tuturor
cheltuelilor operationale. Acesta reprezinta scenariul protectiei oferite de digurile
curente. Valoarea totala a riscului rezidual din actualul aranjament de diguri este
de aproximativ 3,495 miliarde de euro;
Aranjamentul curent de diguri economiseste prin urmare aproximativ 1,095
miliarde de euro de daune economice.
Observatii din Tabelele 4.18, 4.19, 4.20, 4.21 si 4.22:
106
4.11 Evaluarea suficientei datelor
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
ECONOMIE
Fisier de Nu exista in acest moment nici un fisier de acest tip in Romania. Este
puncte - Baza recomandat ca aceasta sa fie dezvoltata de-a lungul timpului, pentru a
Nici una 4 4 16
de date cu permite interactiunea DTM, modelului si functiilor GIS in managemnetul
proprietatile inundatiilor pe bazin.
107
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
Au fost utilizate harti pentru a trasa limitele oraselor in GIS. Acestea
Harti ale combinate cu densitatea populatiei vor afecta datele de iesire referitoare la
Extinderea
armatei din oameni / locuinte / comert afectate. Cu toate acestea, orasele tind sa se 3 3 9
oraselor
1970 extinda spre exterior si cresterea dezvoltarii in cadrul campiei inundabile nu
va fi mare de obicei.
Datele sunt din anul 2000. In timp ce acestea sunt cele mai bune
Folosintele Corine Land
disponibile, datele sunt grupate si poate nu reflecta schimbarea utilizarii 2 3 6
terenurilor Cover
terenului.
DTM Client DTM cu grila de 80 metri utilizat pentru majoritatea lucrarilor totusi exista 2 3 6
DTM cunoscut de o mai mare precizie, dar necesita verificari de teren sau
108
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
manipulari fizice pentru a reflecta mai bine cazul real.
Evaluarea Din date Evaluarea initiala a limitelor inundatiilor folosite pentru analizele initiale
initiala a masurate la MCA si economice. Celule cu scor ridicat au progresat la evaluari detaliate.
3 2 6
limitelor statiile Impactul a fost negat de catre evaluarile ulterioare.
inundatiilor hidrometrice
109
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
HIDROLOGIE
110
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
asupra viiturilor.
Datele din precipitatii sunt limitate spatial si temporal fiindca au fost oferite
valori totale lunare pe termen lung doar pentru cateva statii din zona
Administratia
Precipitatii alfluentilor de nord ai Prutului, in timp ce pentru bazinul hidrografic Barlad
Nationala de 2 3 6
istorice nu au fost oferite date similare. Datele ce au fost oferite pentru zona de
Meteorologie
studiu au fost limitate la totaluri lunare pentru 2002/2003 la diverse statii.
Totusi, pentru ambele bazine hidrografice au fost oferite medii anuale.
111
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
Informatii Informatii de detaliere a locatiei si de proiectare a acumularilor / polderelor
despre Apele nu au fost oferite la inceputul studiului, cu toate acestea informatii privind
2 3 6
acumulari/ Romane locatia lor au fost oferite in timpul studiului. Aceasta a impiedicat o evaluare
poldere detaliata mai devreme a locatiei si a efectelor de atenuare a polderelor.
Descriptorii bazinali au fost obtinuti in principal din DTM, care nu este foarte
DTM MESD exact, aceste inadvertente ar putea influenta usor zona bazinului si alti 2 3 6
descriptori bazinali.
MODELAREA HIDRAULICA
112
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
Sectiunile masurate nu se intind in campia inundabila, DTM folosit pentru
Extensii XS extinderea sectiunilor. Mutari verticale ale DTM necesare pentru potrivirea 4 3 12
cu datele din masuratori.
Debite Derivate pentru formula empirica, nu au fost date suficiente din precipitatii
3 3 9
maxime si debite pentru a produce hidrografe
Peste 50% din Aproximarile intre sectiunile transversale ale raului au inversat nivelul liniar
sectiunile variat. In realitate inversiunea non-liniara a sectiunilor transversale, poate
transversale produce inversiuni mai mari sau mai mici ale nivelului raului.
3 3 9
ale modelului
interpolate
linear
Metodologia Nivelurile campiei inundabile ce sunt mai joase decat digul sau limita
“mentinerea superioara a malului au fost ridicate la nivelul malului sau digului. Nivelul
3 3 9
lucrarilor apei in rau a fost bun dar nivelul apei in campia inundabile a fost mai ridicat
existente” decat actualul.
113
Scor
Date Sursa Comentariu
Calitatea datelor Impactul datelor total
1 2 3 1 2 3
Impact sever
Impact mare
Presupuneri
Presupuneri
Presupuneri
Impact slab
limitatoare
eroice
brute
model (sectiuni transversale combinate, masurate si DTM ajustat) si DTM.
Calibrare si Modelul nu a fost calibrat din cauza lipsei de date potrivite disponibile.
2 2 4
verificare
114
4.12 Concluzii
Acest capitol analizeaza regimul de risc la inundatii din bazinul hidrografic Prut-Barlad.
Informatiile s-au obtinut din date extinse colationate, analiza, modelare computerizata, analiza
legata de literatura tehnica, consultari cu institutiile relevante si informatii orale de sprijin.
Riscul la inundatii este in principal comunicat prin harti de inundabilitate care indica extinderea
probabila a inundatiilor pentru diferite probabilitati de aparitie. Potentialele consecinte, situatii
critice sau inundatii sunt comunicate prin modele multi-criteriale si modele ale daunelor
economice. Numarul aproximat de oameni si cladiri afectate in centrele cheie principale de risc
la inundatii pentru diferite evenimente de inundatii sunt indicate numai in scop ilustrativ.
115
Digurile inaltate de-a lungul raurilor cresc energia mecanica a apei. Astfel sunt
erodate albiile raurilor pe perioada debitelor crescute conducand la erodarea
culeelor podurilor si prabisirea acestora.
Managementul digurilor
In general, digurile sunt, destul de sfaramicioase si sunt pasibile sa cedeze sub o
incarcare hidrostatica completa. Conditia lor medie corespunde nivelului 4
(insuficient). Un model pentru probabilitatea de rupere a digului, dezvoltata in UK,
arata ca digurile au o probabilitate de 30% de a ceda daca apa ajunge la
coronamentul digului.
Digurile se vor deteriora in timp crescand probabilitatea de rupere.
Apele Romane adesea consolideaza digurile utilizand membrane de polietilena in
timpul evenimentelor. Aceasta este o politica cu grad inalt de risc.
Amplasarea existenta a digurilor creste energia mecanica a apei. Astfel aceasta
transporta sedimentele de-a lungul albiilor raurilor in jurul culeelor podurilor si
conduc la prabusirea acestora.
Managementul raurilor
Cursul raurilor a fost corectat artificial prin taierea meandrelor si crearea de trasee
rectilinii ceea ce a determinat dezoltarea de noi zone de eroziune si depunere.
Managementul acumularilor
Acumularile, in general, au o stare tehnica buna a structurilor si sunt bine
intretinute; fiind capabile de a stoca si descarca viituri mari in conditii de siguranta.
Eroziunea determina colmatari importante in acumulari. Prin urmare, durata de
functionare reziduala a multor acumulari ar putea fi doar de cateva zeci de ani
datorita colmatarii. O alta consecinta este reprezentata de continutul total foarte
mare al solidelor dizolvate in apa din acumulari.
116
4.12.3 Efecte economice ale cadrului curent de management al riscului la inundatii
Modelarea economica a celor 25 de celule principale indica faptul ca pagubele economice
potentiale se ridica la aproximativ 5,120 mld. euro, in valoare actualizata. Cu toate acestea,
afluentii mai mici din zonele inalte cresc riscul economic total calculat.
Rapoartele elaborate in urma inundatiilor indica faptul ca populatia rezidenta de-a lungul
afluentilor mai mici din teritoriile mai inalte, sunt la risc semnificativ de la inundatiile fulger.
Lipsa unui sistem eficient de avertizare la inundatii in comunitatile din teritoriile inalte reprezinta
un impediment in vederea evacuarii si limitarii pagubelor. Urmatoarele observatii intaresc
concluzia formulata mai sus:
Populatia din satele mici din teritoriile mai inalte sunt mai putin instariti decat
omologii lor din asezarile mai mari de la ses.
Populatia mai saraca are capacitate redusa de a raspunde la inundatii.
Adesea ei au o voce politica mai slaba pentru a sustine cauza lor.
Orasele din zona de ses detin bunurile cu valoarea economica cea mai mare, supuse riscului la
inundatii (industria importanta si infrastructura majora), in consecinta inregistrand cele mai mari
pagube economice potentiale, directe si indirecte, in urma inundatiilor.
Aceasta evidentiaza concluzia ca pentru zonele inalte si respectiv, de ses sunt necesare
abordari diferite in managementul riscului de inundatii.
117
Ierarhia riscului la inundatii
Figura de mai jos rezuma distributia riscului la inundatii in principalele celule de rau din bazinele
Prut-Barlad.
120000
Step Change
P i t Step Change
100000 P i
80000
Z
60000
40000
20000
Racova
Miletin
Volovat
Nicolina
Baseu
Tutova
Sitna
Elan
Zeletin
Lohan
Bahlui
Birlad
Prut - Lower
Vaslui
Berheci
Buhai
Crasna
Bahluiet
Jijia - Lower
Tecucel
Chineja
Prut - Upper
Jijia - Upper
Simila
7 14 4 13 12 3 9 23 6 2 20 16 22 19 5 25 11 8 15 17 10 21 18 1
Cell / Location
Este demonstrat astfel ca zonele inundabile joase situate pe raurile Bahlui, Barlad si Jijia
inferioara prezinta cel mai mare risc la inundatii, dintre cele 25 de celule de rau studiate.
Aceasta se datoreaza concentratiei mari a obiectivelor specifice dezvoltarilor urbane pe zonele
plate din campiile inundabile glaciare, bine consolidate.
Desi amplasarea existenta a digurilor si a albiilor este proiectata pentru a reduce riscul pentru
aceste localitati, modelarea si evaluarea conditiei acestor lucrari demonstreaza ca aceste zone
sunt foarte vulnerabile, in situatia in care lucrarile de aparare nu sunt intretinute la nivelul
standardelor si conditiei corespunzatoare.
118
River Cell Locality Flood Risk
Bahlui Iasi 3%
Harlau 20%
Erbiceni 20%
Podu Iloaiei 20%
Barlad Barlad 5%
Tecuci 2%
Vaslui 1%
Munteni 5%
Negresti 5%
Zorleni 1%
Tutova 5%
Talpigi 20%
Tecucel Tecuci 2%
Tabel 4-23: Nivelul curent de risc la inundatii pentru principalele centre de risc
119
4.12.5 Marirea, in timp, a nivelului de risc la inundatii
Pagubele sociale si economice, estimate corespunzator riscului la inundatii, vor creste in timp
datorita urmatorilor factori:
Nevoi cheie
A. Reducerea vulnerabilitatii sociale
Vulnerabilitatea sociala in comunitatile din teritoriile inaltate ar trebui redusa prin:
120
Incurajarea mutarii populatiei cat mai departe de zonele cu risc ridicat la inundatii.
Imbunatatirea managementului bazinal pentru a reduce riscul la inundatii “la
sursa”.
C. Necesarul de date
Sectiunea 4.12 ierarhizeaza datele folosite in aceasta analiza conform cu calitatea existenta si
impactul acestor date asupra acuratetei rezultatelor. Urmatoarele date au fost in acelasi timp de
calitate slaba si cu un impact major asupra calitatii rezultatelor si ar trebui actualizate pe
perioada derularii lucrarilor de management al riscului la inundatii:
D. Sisteme suport
In sprijinul implementarii managementului riscului la inundatii, vor fi necesare servicii de sprijin
pentru a produce, compila, interpreta si apoi a furniza informatii centralizate catre practicienii
activi.
Avand in vedere datele disponibile si furnizate in cadrul acestui proiect, este recomandabil a fi
dezvoltate sisteme pentru a creea si intretine baze de date sau sisteme acoperitoare pentru:
121
5.0 Tinte si obiective
Acest Master Plan functioneaza la un nivel mai jos de nivelul tintelor si obiectivelor Uniunii
Europene si Romaniei. Cu toate acestea, este aliniat cu obiectivele si tintele politicii UE.
Strategia Nationala romanesca este in prezent in curs de revizuire, printr-un proiect paralel cu
acest Master Plan. Cu toate acestea, fiindca strategiile nationale au obligatia de a fi aliniate cu
cele ale Uniunii Europene si, prin colaborare cu echipa care lucreaza pentru Strategia
Nationala, acest Master Plan este, in general, aliniat cu obiectivele si tintele care vor fi propuse
la nivel national.
122
Statele membre au 2 ani in care sa transpuna Directiva in dreptul intern. Directiva Inundatiilor
prevede ca statele membre sa se pregateasca pentru urmatoarele evaluari ale Comisiei
Europene.
Desi este recunoscut ca inundatiile sunt fenomene naturale care nu pot fi prevenite, obiectivul
general stabilit de Directiva Inundatiilor pentru managementul riscului la inundatii este de a
"reduce riscul de consecinte negative, in special pentru sanatatea si viata oamenilor, mediul,
patrimoniul cultural, activitatea economica si infrastructura, asociate cu inundatiile."
Directiva UE privind inundatiile nu este inca transpusa in legislatia romana. Termenul limita este
26 noiembrie 2009.
Statele membre trebuie sa aiba ca obiectiv ajungerea la o stare ecologica si chimica buna in
apele interioare si de coasta pana in 2015.
123
Obiective generale:
Cresterea calitatii vietii umane prin intermediul reducerii daunelor la inundatii, dar
pregatiri daca apar astfel de evenimente;
Reducerea impactului masurilor de management al riscului la inundatii (in timp si
spatiu) asupra sistemelor ecologice;
Utilizarea corespunzatoare a resurselor pentru construirea, intretinerea si
exploatarea infrastructurilor si, masuri de reducere a riscului la inundatii;
Mentinerea bunei activitati economice (agricultura, industrie, afaceri, locuinte si
timp liber) in zonele inundabile.
Obiective specifice:
Obiective economice:
124
Prevenirea sau minimizarea impactului schimbarilor climatice asupra aparitiei
inundatiilor.
125
Dezvoltarea hartilor de inundabilitate, harti de risc de inundatii, planuri si masuri,
inclusiv informarea publica si educatia privind reducerea riscului la inundatii;
Asistenta tehnica pentru elaborarea de proiecte, management, supraveghere si
publicitate .
Obiectivele stabilite pentru Axa Prioritara 5 din POS Mediu 2007-2009 in domeniul inundatiilor
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Output
Rezultat
Aceasta axa prioritara va fi finantata din Fondul de coeziune a UE si va sprijini "a investitiile
care vor oferi un nivel adecvat de protectie impotriva inundatiilor prin imbunatatirea mediului
economic, ecologic si starea de conservare a regiunilor cele mai vulnerabile. Zonele tinta pentru
interventie vor fi selectate in conformitate cu strategiile relevante la nivel regional si national".
In timp ce POS Mediu abordeaza doar cursuri de apa nationale, administrate de Administratia
Nationala "Apele Romane", prin investitii specifice, PNDR (Planul National pentru Dezvoltare
Rurala) finanteaza interventiile asupra raurilor locale si mici predispuse la inundatii. De
asemenea, masurile de impadurire din PNDR vor asigura durabilitatea lucrarilor de protectie
impotriva inundatiilor.
126
Landuse / Defence Standard
Indicator
Folosinta terenului / Standard de protectie
Industrial
Transport
Terenul arabil are o valoare ridicata, in special in timpul perioadei de vegetatie, cu toate
acestea, cu mai putine persoane necesar a fi protejate, acesta nu ar trebui sa aiba o valoare
ridicata cum au zonele urbane dens populate.
Mari centre urbane tind sa aiba cea mai mare contributie atat ca numar de persoane cat si ca
activitati economice. In general, aceste centre sunt protejate de diguri sau canale proiectate. Cu
toate acestea, riscul rezidual este inca semnificativ iar riscul total, atunci cand se analizeaza o
incalcare a apararii, este de asemenea semnificativ. Acestor zone ar trebui sa li se acorde
prioritate maxima, datorita combinatiei de risc pentru viata si daune economice.
127
Terenurile cu valoare mica ocupate cu pasuni ar putea fi inundate in fiecare an, fara consecinte
semnificative.
In conformitate cu cerintele Directivei Inundatii, obiectivul general al acestui Master Plan este de
a preveni si de a reduce efectele negative asupra sanatatii umane, mediu, patrimoniu cultural si
activitatea economica asociate cu inundatiile in bazinele hidrografice Prut-Barlad.
Asa cum rezulta din analiza prezentata in capitolul 4, tipurile de inundatii si daunele provocate
de inundatii variaza intre zonele inalte si de ses. Prin urmare, sunt identificate obiective
specifice distincte pentru managementul riscului la inundatii pentru aceste doua tipuri de zone in
bazinele Prut-Barlad. Tabelul 5.3 rezuma obiectivele principale ale acestui Master Plan pentru
zonele inalte si de ses.
Objective
Zone inalte Zone de ses
specifice
128
* In acest context reimpadurirea include: amenajarea bazinelor hidrografice torentiale,
constand in impadurirea terenurilor degradate si corectarea torentilor.
129
Masuri adecvate in zonele
Masuri adecvate in zonele de ses
inalte
Prognoza si avertizarea
Harti adecvate de inundabilitate si de risc.
inundatiilor.
Prognoza si avertizarea la inundatii.
Protectie civila.
Pregatire si Protectie civila.
Informarea si educarea
capacitate de
publicului.
adaptare Informare si educarea publicului.
Planuri si actiuni pentru situatii Planuri si actiuni pentru situatii de urgenta.
de urgenta.
Politica de asigurare.
Politica de asigurare.
130
Masurile de mai sus sunt de natura complexa iar punerea lor in aplicare se bazeaza pe
implicarea multor actori. Prevenirea eficienta a inundatiilor si atenuarea efectelor acestora
necesita coordonare si cooperare intre toate partile implicate. Mai jos sunt ilustrate sinergiile
intre diferite institutii care joaca rol in gestionarea riscurilor de inundatii:
Consiliul Interministerial al
Apelor
Ministerul
de Urgenta
Nationala "Apele Publice
Romane"
Rol major in Prevenire si Aparare
Comitetul judetean,
Directia Ape Prut
Comitetele locale
pentru Situatii de
Urgenta
Ministerul Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii
Rurale
Consiliul Judetean,
Consiliul Local
Administratia Nationala
de Imbunatatiri Funciare
Ministerul Economiei
Regia Nationala a
Padurilor “Romsilva”
Societatea Comerciala
de Producere a Energiei
Electrice Hidroelectrica
Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Locuintei
Ministerul
Transporturilor si
Infrastructurii
Comitetul de Bazin
135
Tipurile de masuri adecvate pentru prevenirea si atenuarea inundatiilor in bazinele hidrografice
Prut-Barlad, precum si implicarea institutiilor responsabile pentru punerea lor in aplicare in
conformitate cu contextul actual din Romania vor fi discutate mai detaliat in capitolul 8.
O clasificare suplimentara "imediata" a fost adaugata pentru acele obiective care sunt necesare
pentru a permite planificarea strategica si obiectivele pe termen lung, mediu si scurt.
Intrucat cadrul national institutional si legislativ sunt in curs de dezvoltare, obiectivele stabilite in
acest Master Plan fixeaza etape interimare pentru masuri a caror punere in aplicare depinde de
noul aranjament institutional si legislativ (cum ar fi planificarea utilizarii terenului, codurile de
constructii, etc.).
Tintele care implica punerea in aplicare a acestor tipuri de masuri trebuie sa fie confirmate in
termenul de revizuire prevazut pentru acest document si atunci cand a fost implementat cadrul
de management al riscului la inundatii la nivel national.
Tinte: Tinte masurabile si clar definite care, prin completarea fiecarui pas, permit
alinierea cu obiectivele stabilite.
132
Perioada Obiective Tinte
133
Perioada Obiective Tinte
134
6.0 Strategia propusa
Strategia de management al riscului la inundatii, in bazinele hidrografice Prut si Barlad trebuie
sa permita realizarea urmatorilor factori:
Managementul riscurilor.
Prevenire si pregatire.
Interventie activa.
Prioritizarea actiunilor pe baza riscului.
Managementul riscului
Managementul raurilor si inundatiilor din Romania, intr-o mare masura, a fost un proces activ de
a oferi protectie pentru localitatile care s-au confruntat cu inundatii.
Abordarea actuala promovata de Directiva inundatiilor este de a reduce riscul la inundatii, printr-
o combinatie de prevenire, pregatire si masuri de interventie activa.
Propunerea este de a:
Prevenire si pregatire
135
Legislatia de planificare sprijina excluderea structurilor sau locuintelor noi din
campia inundabila (cu exceptia circumstantelor exceptionale).
Frecventa cu care structurile sau locuintele existente se pot astepta sa fie
inundate.
Lucrarile de protectie potentiale pe care le pot face pentru a proteja casa sau
afacerile de la daune.
Legislatia de planificare este un instrument puternic care poate fi folosit pentru a limita cresterea
viitoare a riscurilor la inundatii prin prevenirea constructii noi si re-construirea structurilor
existente sau locuinte in campia inundabila.
Acest aspect este destinat, de asemenea, sa angajeze publicul si de a-l informa asupra
riscurilor pe care le angajeaza viata si munca in zone care sunt predispuse la inundatii.
Interventie activa
Este responsabil sa se asigure ca, pe termen scurt, riscul pentru locuitori, afaceri si mediu sa fie
gestionat in mod corespunzator, prin intermediul solutiilor structurale si nestructurale.
Utilizarea legislatiei de planificare adecvata, din sectiunea de mai sus, va actiona pentru a limita
cresterea riscurilor la inundatii si, in functie de puterea respectivei legislatii, poate fi utilizata
pentru a reduce in mod activ riscurile la inundatii, prin mutarea comunitatilor departe de zonele
cu risc la inundatii.
Prioritizarea lucrarilor
Acest element se bazeaza pe introducerea managementului riscului prin asigurarea unui cadru
de decizie in care lucrarile de management al riscului la inundatii trebuie sa atinga rezultate
pozitive din:
Principii hidrologice
Evaluari de mediu
Raportul cost / beneficiu
Indeplinirea obiectivelor / tintelor strategice
Aceasta abordare recunoaste faptul ca diferite tipuri de inundatii, diferite tipuri de asezari si
diferite tipuri de comunitati necesita masuri diferite cu care sa reduca riscul cauzat de inundatii.
Concluziile trase din acest capitol vor avea ca scop abordarea obiectivelor din capitolul 5 si se
va aplica, prin urmare, optiunile individuale, din interiorul categoriilor de mai sus, pentru a
aborda obiectivele si tintele.
136
6.1 Managementul riscului
O abordare bazata pe risc pentru managementul inundatiilor este orientat spre a investi timp,
resurse si finantare in zonele din bazin unde exista cele mai bune relatii cost – beneficiu.
Figura 6.1 ilustreaza efectele pe care diferitele schimbari, inclusiv unele masuri comune de
management al riscului la inundatii, le pot avea asupra riscurilor.
Dezvoltare
Consecintele inundatiilor
necontrolata in
campia inundabila
Deteriorarea lucrarilor de
aparare
Risc la inundatii
actual Intensificarea precipitatiilor si
Lucrari de aparare furtunilor
si noi acumulari
Sensibilizarea opiniei
publice, avertizarea
inundatiilor si evacuare
Probabilitate de inundare
Figura 6-1: Efectul diferitelor schimbari asupra riscului la inundatii (Hall s.a., 2003)
137
Identificarea asezarilor critice acolo unde pagubele nu pot fi evitate prin aplicarea
practicilor curente sau acolo unde mentinerea practicilor curente nu este viabila din
punct de vedere economic
Asa cum a fost definit anterior, riscul este o combinatie a impactului cauzat de inundatii si
frecventa de aparitie a acelor inundatii.
Amenajare teritoriului incearca sa limiteze cresterea riscului care insoteste schimbarea utilizarii
terenurilor, inclusiv a dezvoltarii urbane si construirea de noi proprietati in zonele inundabile.
Aceasta se concentreaza pe zonele cu risc ridicat la inundatii si anume pe cele care sunt
expuse frecvente riscului la inundatii sau unde adancimea (si, prin urmare, impactul) inundatiilor
este severa.
Cu toate acestea, ele pot fi folosite pentru a oferi o limita cu privire la majorarea daunelor la
inundatii si pentru a oferi un beneficiu pe termen lung, prin evitarea daunelor.
138
Se propune ca modificarile la codurile romanesti din domeniul constructiilor sa asigure ca toate
cladirile in toate zonele de risc de inundatii au cel putin:
Acolo unde este posibil, ridicarea si mutarea structurilor in vederea scaderii nivelul
apei la inundatii pentru o anumita frecventa de aparitie
Construirea de bariere in interiorul si in jurul proprietatii
Impermeabilizarea structurii pentru ca la inundatii apa care se infiltreaza in
structura sa provoace pagube minime asupra cladirii si continutului sau
Mutarea accesoriilor sensibile si costisitoare (de exemplu, cablurile electrice si
prize) mai sus de nivelul probabil al apei la inundatii.
Masuri pre-incident
Activitatile proactive pre-incident asigura ca publicul, serviciile de urgenta si alte parti cheie
interesate sunt bine pregatite si pot actiona in mod rational si intelege informatiile privind
avertismentele de inundatii in timpul si chiar inainte de petrecerea evenimentelor.
Prognoza si avertizare
Sistemele de prognoza si de avertizare la inundatii ofera informatii catre cei care se ocupa de
managementul riscului la inundatii, autoritatile locale si serviciile de urgenta, informatii care sunt
ulterior difuzate publicului in timp util care sa permita intreprinderea de actiuni eficiente de
atenuare inainte de a ajunge viitura.
139
sisteme in timp real (pentru a ajuta la actiunile de lupta impotriva inundatiilor)
sisteme pe termen scurt (0-3 zile)
sisteme pe terme mediu (3-10 zile) (de ex. Sistemul European de Prognoza a
Inundatiilor)
Un alt avantaj este ca modelul poate fi folosit pentru a integra depozitarile si furnizarile de apa
necesare pentru resursele de apa cu cele necesare pentru managementul inundatiilor. Acest
lucru are avantaje majore in cazul in care o regiune este predispusa atat la inundatii cat si la
seceta.
Solurile impermeabile si raurile efemere din bazinele Prut si Barlad genereaza viituri fulger si
secete care ar putea fi gestionate in mod eficient, printr-un management integrat al apelor.
Abordare Aplicare
140
6.2.6 Repartizarea riscurilor
Asigurarile si alte impartiri ale riscului / instrumente de compensare faciliteaza recuperarea
economica si financiara a pierderilor la inundatii prin repartizarea platilor in timp si catre un
numar de oameni.
Se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele pentru a usura povara daunelor produse
la inundatii:
Aceste masuri sunt scumpe si este recunoscut din ce in ce mai mult faptul ca acestea pot avea
impact negativ asupra mediului.
Masuri structurale, cum ar fi un dig, ofera o crestere imediata a nivelului de protectie dar pot
duce la dezvoltare intensiva in lunca inundabila, care ulterior conduc administratorii campiei
inundabile la infrastructuri continui de aparare impotriva inundatiilor si crestere a potentialului
pentru daune in cazul in care structurile de aparare esueaza.
Aceste procese sunt deja bine stabilite in bazinele hidrografice Prut si Barlad si ar trebui sa
continue in vederea mentinerii unei contributii importante la managementul inundatiilor si a
procesului de recuperare.
Cu toate acestea, decese indirecte pot fi cauzate, in special zonele cele mai vulnerabile, de
stresul la inundatii sau ulterior inundatiilor de boli cu transmitere sau de poluare in
aprovizionarea cu apa.
Abordare Aplicare
Aratura paralel cu curbele de nivel in locul araturii pe linia de panta. Teren arabil pe versanti
Managementul padurilor
142
Abordare Aplicare
Scoaterea zonele fragile de sol din utilizarea arabila si de pasunat. Zone cu eroziune ridicata
143
Stocare in campia inundabila
Abordare Aplicare
Zone umede
Coborarea nivelului digurilor curente sau introducerea de Zone umede naturale in campia
canale de intrare si iesire necontrolate inundabila
144
Abordare Aplicare
Acumulari noi
Acumulari existente
Retragerea controlata din calea inundatiilor este utilizata in cazul in care nu exista un caz
economic pentru a sprijini regimul existent de management al riscului la inundatii.
Abordare Aplicare
Mutarea proprietatilor departe de zonele cu risc la Zonele cu risc la eroziune prin prabusirea
inundatii malurilor raurilor
Reinstaurarea utilizarii terenului ca arabil, pasune, Zone urbane minore de-a lungul
zona umeda sau alta stare naturala raurilor principale
Trebuie remarcat faptul ca retragerea controlata din calea inundatiilor poate fi mai costisitoare
decat alte alternative, dar prezinta o metoda durabila pentru a scoate persoanele si bunurile,
prin urmare, daunele, din zonele cu risc la inundatii.
Este de remarcat faptul ca legile de planificare revizuite sunt un mod eficient de management
pe termen lung al riscurilor in campia inundabila si formeaza un element al retragerii controlate
la riscul de inundatii.
Retragerea controlata la nivel local ar trebui sa fie luata in considerare in urmatoarele conditii:
Localitatile sunt mici (<20 de locuinte, desi aceasta cifra este pur orientativa).
Consideratiile de mediu au exclus toate celelalte optiuni structurale si non-
structurale pentru a reduce riscul la inundatii.
145
De preferinta in cazul in care terenul este detinut in benzi orientate perpendicular
pe rau astfel incat proprietatile pot fi mutate la distanta de inundatii, fara
achizitionarea de terenuri noi, sau
In cazul in care exista o locatie alternativa in apropiere, care poate fi folosita pentru
a reinstala asezarea, astfel incat agricultura sa poata fi intreprinsa cu un efect
redus asupra vietii de zi cu zi.
Comunitatile care sunt afectate de inundatii in mod regulat sunt informate cu privire
la necesitatea de a trece de la locatia existente in locatia propusa, fie in avans sau
dupa urmatorul eveniment de inundatii.
Politica de mutare a satelor este utilizata pentru a preveni deteriorarea la inundatii,
nu pentru a oferi compensatii pentru cei afectati. Cu toate acestea, costul miscarii
ar trebui sa fie la zero costuri pentru proprietarul terenului - de exemplu, mutarea
inainte de inundatii ar necesita achizitionarea de terenuri si locuinte noi in
detrimentul autoritatii. Mutarea post eveniment de inundatii ar avea nevoie de
achizitionarea de terenuri intrucat costul de reconstructie ar fi in sarcina
proprietarului terenului oriunde ar fi fost construita locuinta.
Lucrarile de aparare riverane lungi pot afecta in mod semnificativ regimul de debit
sau morfologia raului principal.
Creste energia mecanica a apelor la inundatii.
Supraincarca nivelurile marite in canalizarile adiacente, provocand inundatii urbane
crescute.
Lucrarile de aparare riverane sunt cel mai bine utilizate la limitele campiilor inundabile la
distanta de un rau principal pentru a asigura protectie locala. Ele pot fi, de asemenea, folosite
pentru a furniza un nivel de protectie scazut pentru agricultura ca parte a optiunilor de
management al campiei inundabile.
Ca o ultima solutie, ele pot fi folosite alaturi de rauri principale prin orase in cazul in care alte
optiuni nu pot reduce in mod suficient riscul la inundatii. Cu toate acestea au nevoie de
programe de intretinere atenta pentru a reduce riscul de rupere sau depasire.
146
Abordare Aplicare
Infrastructura cheie
Aceste operatiuni pot avea probleme de mediu semnificative, dar au potentialul de a oferi o
reducere imediata in probabilitatea de inundatii.
Pericolul cheie al acestei abordari este ca aceasta afecteaza in mod semnificativ morfologia
raului, care poate crea noi modele de eroziune si inundatii.
147
Abordare Aplicare
Instrumentele cu care se pune in aplicare acest tip de sistem sunt in general limitate la
cresterea sectiunii transversale, dragarea si constructia de diguri sau canale de deviere/ocolire.
Derivatii
Derivatiile de rauri transfera apa de inundatii dintr-o parte a unui rau in alta parte a aceluiasi rau
sau dintr-un rau in altul. Ele functioneaza prin cresterea capacitatii hidraulice disponibile a
sistemului de rau. Au avantajul de a distribui energia si volumul apei de inundatii departe de
centrele de risc la inundatii. Zonele joase sunt cele mai potrivite locatii pentru a atenua
inundatiile ce ameninta un centru specific.
Mentinerea pantei canalului nou cat mai aproape de panta albiei raului original.
Reducerea fortelor hidraulice de forfecare la bifurcatii, coturi si confluente.
Daca aceste doua conditii nu sunt indeplinite, vor aparea schimbari morfologice semnificative a
regimului raului care ar putea crea noi modele de eroziune si inundatii.
Abordare Aplicare
148
Principiul 1 Acordarea de prioritate masurilor de management al riscului de inundatii,
care maximizeaza numarul de procese hidrologice naturale
149
Temele directivei Inclus in analiza? Criterii generale ale analizei
SEA
150
Temele directivei Inclus in analiza? Criterii generale ale analizei
SEA
152
Se propune ca masurile de management al riscului la inundatii sa fie luate in considerare cu
respectarea a doua cerinte generale:
Finalizarea unei SEA a bazinului pentru a intelege riscurile largi de mediu asociate
cu managementul riscului la inundatii.
Conformitatea cu legislatia UE si romaneasca cu privire la evaluarile de mediu si
anume realizarea EIA pentru studiile de fezabilitate.
Clarificarea criteriilor de baza in care SEA si EIA sunt necesare si in ce etapa a
ciclului proiectului. Acest lucru ar trebui sa fie emis de catre MESD catre toate
partile care iau parte la managementul riscurilor la inundatii.
Eficacitatea economica
Politica economica publica isi propune sa minimizeze:
Eficienta economica
Eficienta economica masoara cum se poate obtine cea mai mare reducere a PVD printr-o
investitie minima.
Optiunile care ofera economii mai mari pentru investitii mai mici ar trebui sa fie selectate in locul
optiunilor care sunt mai costisitoare, dar oferta economii mai mici.
Durabilitate economica
Masuri de management al riscurilor la inundatii nu ar trebui sa puna o povara prea mare de
responsabilitate economica asupra generatiilor viitoare.
Ar trebui evitate constructiile de dimensiuni mari cu capital si cheltuieli operationale marite, care
ofera beneficii economice minore. Ar trebui sa fie adoptat un amestec de solutii structurale si
nestructurale care ating eficienta economica inalta pentru costuri mici.
153
Masuri pentru eficienta si eficacitate
Se propune utilizarea urmatorilor indicatori economici pentru a aprecia scenarii diferite de
management al riscului la inundatii:
Capitolul 7 arata modul in care acesti indicatori economici sunt utilizati pentru a evalua diferitele
scenarii de management al riscului la inundatii, in bazinele Prut si Barlad.
Se recomanda ca:
154
6.5 Implicatii generale ale masurilor propuse de management al riscului
la inundatii
Managementul
Managementul Prevenire si Managementul Managementul
Implicatii campiei
riscului alerta bazinului zonei riverane
inundabile
Dorinta de a
actiona atunci
cand sunt primite
avertizari de
inundatii.
Dorinta de a
instala accesorii
noi si sa
construiasca noi
structuri care sunt
rezistente la
inundatii.
155
Managementul
Managementul Prevenire si Managementul Managementul
Implicatii campiei
riscului alerta bazinului zonei riverane
inundabile
Implicatii Potential pentru Implicatii pozitive Legislatie si suport pentru a oferi sistemele subliniate in
politice perceptia ca - reducerea Capitolul 8
administratia daunelor si de
abandoneaza avertizari si
comunitatile cu risc pregatiri marite la
la inundatii. inundatiilor vor
conduce, in timp,
la reducerea
riscurilor
existente la viata
si bunuri.
Necesitatea de a
adapta legislatia
de planificare
pentru a permite
refuzul dezvoltarii
in cadrul campiei
inundabile in
cazul in care sunt
disponibile
alternative.
Schimbarea
modelelor de
pasunat
156
Managementul
Managementul Prevenire si Managementul Managementul
Implicatii campiei
riscului alerta bazinului zonei riverane
inundabile
Implicatii Schimbari culturale Cerinta mai mare Schimbul de date in conformitate cu liniile directoare
institutionale semnificative de a interactiona prevazute in capitolul 8
necesare pentru a cu bazinul
imbratisa principiile hidrografic si de a Grupuri bazate pe comunitate pentru a educa si pune in
“Managementului oferi avertizari in aplicare noile modificari
riscului”. timp util
comunitatilor.
Nevoia de vointa
politica pentru a
aplica legislatia
de planificare
imbunatatita.
Finantarile primite
vor fi directionate in
zonele prognozate
cu risc ridicat si
evaluarea
prioritatilor / clasarea
vor forma baza
pentru cereri de
finantare
157
6.6 Concluzii si recomandari – Strategia propusa
Tabelul arata strategiile propuse pentru a indeplini obiectivele si tintele fixate in Capitolul 5.
Perioada Obiective Tinte Strategia de implementare
158
Perioada Obiective Tinte Strategia de implementare
159
6.6.1 Managementul riscului
Se propune sa fie efectuate urmatoarele:
Acolo unde este posibil, ridicarea si mutarea structurilor in vederea scaderii nivelul
apei la inundatii pentru o anumita frecventa de aparitie
Construirea de bariere in interiorul si in jurul proprietatii
Impermeabilizarea structurii pentru ca la inundatii apa care se infiltreaza in
structura sa provoace pagube minime asupra cladirii si continutului sau
160
Mutarea accesoriilor sensibile si costisitoare (de exemplu, cablurile electrice si
prize) mai sus de nivelul probabil al apei la inundatii
Propuneri vizand masurile de management al incidentei inundatiilor, dupa cum urmeaza:
Cautare si salvare
Servicii medicale pentru situatiile de urgenta
Asigurarea rezervelor de apa curata in situatii de urgenta
Igienizarea post inundatii
Trebuie remarcat faptul ca aceste masuri fac parte din bunele practici de management al
inundatiilor si cad sub autoritatea Directiei pentru managementul situatiilor de urgenta a MM si a
serviciilor de urgenta cum sunt politia, ambulanta si pompierii.
161
Managementul campiei inundabile
Ar trebui introduse trei tipuri de stocare:
162
Desi ambele regimuri de mai sus necesita rezultate hidrologice, de mediu si economice
pozitive, al doilea regim este mai frecvent si este cel mai realist, avand in vedere intentia de a
solicita finantare de la UE si din surse ale bugetului national.
Impactul hidrologic
Evaluarea de mediu (standardul minim fiind impactul neutru)
Raportul cost/beneficiu
Conformitatea cu obictivele si tintele.
Principiile cheie pentru evaluarea impacturilor de mai sus sunt sublinitate mai jos:
Principii hidrologice
Optiunile favorabile de reducere a riscului la inundatii vor respecta cel putin unul dintre
urmatoarele principii:
163
Principiul 2 Prioritizarea optiunilor care au efect asupra sursei inundatiilor
Principii de mediu
Se propune ca masurile de management al riscului la inundatii sa fie evaluate mai intai in
functie de doua cerinte generale:
Finantarea sa fie solicitata numai pentru proiectele care au raport cost / beneficiu
pozitiv si anume pentru care este obtinut un beneficiu mai mare decat costurile
suportate.
Beneficiul si costul sunt determinate ca valoare actualizata pe baza orizontului de
timp si ratei de actualizare specificate de UE.
164
7.0 Prezentarea si compararea scenariilor de optiuni de
management al riscului la inundatii
Acest capitol al Master Planului isi propune sa identifice mai multe categorii de masuri de
management al riscului la inundatii si beneficiile lor in bazin. Acest capitol isi propune, de
asemenea, sa ilustreze faptul ca masurile propuse sunt o suita de optiuni pentru interventie
activa in reducerea riscului la inundatii.
Aceste optiuni sunt aplicate la nivel de bazin si sunt mentionate in scop orientativ si ilustrativ.
Sunt necesare investigatii detaliate ulterioare pentru a confirma viabilitatea optiunilor prezentate
si, daca acestea sunt viabile, localizarea finala a acestor masuri propuse va trebui analizata pe
parcursul studiilor de fezabilitate.
166
Optiunile de mai sus au fost combinate pentru a oferi o gama de optiuni potentiale si pentru a
permite evaluarea beneficiilor pe care acestea ar putea oferi:
Scenariu de management
Descriere
al riscului la inundatii
A nu face nimic ( DN )
1
Mentinerea lucrarilor existente
2 (DE)
lucrari de remediere +
4
managementul bazinului
lucrari de remediere +
5
managementul campiei
inundabile
lucrari de remediere +
6 managementul bazinului +
managementul campiei
inundabile
lucrari de remediere +
7
noi lucrari de aparare pe maluri
lucrari de remediere +
managementul bazinului +
8
managementul campiei
inundabile +
167
7.3 Obiectivele modelarii masurilor de management al riscului la
inundatii
Scopul exercitiul de modelare a scenariilor este de a evalua eficicenta economica relativa a
diferitelor masuri de management al riscului la inundatii la nivel regional, cu accent pe influenta
urmatorilor factori:
Aceste harti reprezinta masurile propuse care ar crea in conformitate cu “viziunea” strategica a
bazinelor hidrografice propusa pe termen lung.
Acest Master Plan recomanda ca aceste masuri ar trebui sa fie puse in aplicare in conformitate
cu Planul de management al riscului la inundatii, prezentat in Sectiunile 8.0 si 10. Acest lucru va
implica definirea localizarii efective si forma acestor masuri pe masura ce datele
corespunzatoare devin disponibile si acordurile potrivite sunt puse in aplicare.
Consultatii
Toate masurile mentionate mai sus au fost discutate si convenite cu directorii SGA-urilor din
componenta Directiei Ape Prut.
Date
168
7.5 Designul general tipic al masurilor de management al riscului la
inundatii
Anexa 14 prezinta formele adecvate pentru masurile propuse de management al inundatiilor
pentru bazinele hidrografice Prut si Barlad.
Aceste modele reprezinta “viziunea” strategica a bazinelor hidrografice propusa pe termen lung.
Acest Master Plan recomanda ca aceste modele ar trebui sa fie implementate in conformitate
cu Planul de management al riscului la inundatii evidentiat in capitolul 8.
Pentru a evalua beneficiul larg derivate din managementul bazinului si al campiei inundabile,
modelarea hidrologica a prezentat variatii de debit ale raurilor pentru fiecare scenariu propus ca
o variatie cu privire la frecventa de aparitie.
169
Analiza economica (Mil € )
Scenariul de
Scenariul economic
management
1 2 3 4 5 6 7 8
Valoarea prezenta a daunelor la inundatii directe si indirecte ( PV FD ) 2,650 2,213 2,149 753 796 695 695 635
Valoarea prezenta a beneficiilor (daune directe la inundatii evitate ) ( PV FDA ) 437 501 1,898 1,854 1,956 1,956 2,015
Valoarea prezenta a costurilor managementului inundatiilor ( PV FPc ) 4 17 1,012 127 1,121 30 1,134
Costuri economice totale ( PV TC ) 2,650 2,217 2,166 1,764 923 1,816 725 1,769
Valoare prezenta neta ( NPV ) 0 433 484 886 1,727 834 1,925 881
Raport cost / beneficiu incremental ( IBCR ) 4.7 1.4 11.5 1.4 57.8 1.4
170
Analiza economica (Mil € )
Scenariul de
Scenariul economic
management
1 2 3 4 5 6 7 8
Costuri economice totale ( PV TC ) 2,307 852 668 861 836 886 855 885
Valoare prezenta neta ( NPV ) 0 1,455 1,639 1,445 1,471 1,421 1,452 1,421
Raport cost / beneficiu mediu ( ABCR ) 130.7 56.3 4.2 14.0 3.7 37.4 3.6
Raport cost / beneficiu incremental ( IBCR ) 11.0 1.0 1.2 0.9 0.9 0.9
171
Analiza economica (Mil € )
Scenariul de
Scenariul economic
management
1 2 3 4
172
7.8 Recapitularea analizei optiunilor economice
7.8.1 Rezumat al analizei cost / beneficiu
Raport cost - beneficiu
Incremental
Incremental
Incremental
Standard
Standard
Standard
1 A nu face nimic ( DN ) - - - - - -
173
7.8.2 Comentarii asupra recapitularii economice
In aceasta sectiune se aplica urmatoarele definitii:
Raportul cost/ beneficiu standard descrie eficacitatea solutiei si raportul cost/ beneficiu
incremental descrie eficienta finantarii pentru diverse optiuni.
174
Lucrarile de aparare de pe maluri au numai beneficii limitate, localizate si nu pot
oferi o solutie la nivel de bazin.
Acestea ar trebui sa fie modernizate si reconditionate numai pentru centrele
importante de risc pentru a evita pagube in cazul in care aceste structuri pot ceda.
Introducerea de stocari in campia inundabila prin celule de inundare controlate si
necontrolate pe terenuri cu pasuni in amonte de principalele centre cu risc la
inundatii va aduce beneficii in intregul bazin hidrografic.
Managementul bazinului este o masura pe termen lung, care prezinta relatii
economice pozitive. Cu toate acestea, ca urmare a raportului scazut cost /
beneficiu , va fi necesar sa se justifice acest scenariu pe baza evaluarii economice
pe termen lung (de exemplu un orizont de timp mai mare de 30 ani), precum si
consecintele mai largi ale imbunatatirii mediului si practicilor agricole imbunatatite.
Acesta are in vedere prioritatea proiectelor cu raport cost / beneficiu ridicat si a celor care sunt
esentiale pentru managementul pe termen lung al bazinului hidrografic.
In rezumat, reiese clar recomandarea scenariul “Mentinerea lucrarilor existente” in toate zonele.
Pe langa aceasta se aplica urmatoarele recomandari:
• Zona 3 nu prezinte beneficii incrementale mai mari decat costurile si, prin urmare,
optiunea favorizata este mentinerea lucrarilor de aparare existente.
175
Zona 1:
+managementul bazinului
A nu f ace nimic
1
0 20 40 60 80 100 120
Zona 2:
176
Mentinerea lucrarilor existente +lucrari de remediere
+managementul bazinului +managementul campiei inundabile
8
+managementul bazinului
A nu f ace nimic
1
Zona 3:
+managementul bazinului
A nu f ace nimic
1
0 20
177
7.9 Concluzii si recomandari
7.9.1 Optiuni propuse de management al riscului la inundatii
Tipurile de solutii investigate ca parte a acestui capitol au aratat ca:
178
8.0 Plan propus de management al riscului la inundatii
8.1 Introducere
Acest plan de management al riscurilor de inundatii (FRMP) ar trebui vazut in 3 parti:
Este notat ca fiecare perioada de 6 ani a FRMP, obiectivele, tintele si strategiile corespondente
vor trebui revizuite. Aceast fapt e demonstrat de diagrama de mai jos care arata ca:
• Strategia pe termen lung este un ghid perpetuu care continua sa ofere resurse pentru
scopurile pe termen mediu pana cand obiectivele pe termen lung sunt atinse. (2049 a fost
aratat ca o limita strict pentru scopuri demonstrative.
• Obiectivele si tintele stabilite pentru programul de lucrari pentru perioada 2 a FRMP sunt
emise pe baza obiectivelor si scopurilor stabilite in timpul perioadei 1.
• Actiunile programate de lucrari active pentru perioada 2 a FRMP sunt trasate din obiectivele
si tintele fixate in timpul perioadei 1
A se nota ca 2013 este sfarsitul primei perioade a FRMP pentru asigurarea alinierii cu Directiva
UE referitoare la inundatii si aprobarea Strategiei Nationale, SEA si a Planului Bazinal.
179
Figura 8-1: Perioadele de revizuire a Planului de Management al Riscului la inundatii
Rezultatele Capitolului 7 indica faptul ca masurile propuse pentru managementul riscului la inundatii sunt
potrivite pentru folosirea ca o suita integrata de masuri si vor oferi autoritatilor romane competente ocazia de
a oferi atat planificare strategica pe termen lung cat si actiuni pe termen scurt pentru a limita expunerea la
riscul la inundatii.
Cu toate ca masurile prezentate in Capitolul 7 intra intr-o serie de optiuni care conduc la intervaluri de timp
strategice, planificate si de lucrari active, acestea sunt discutate in continuare in acest capitol. Totusi unele
sunt discutate mai jos pentru a ilustra conceptul de mai sus:
Managementul bazinal este o masura care necesita cooperarea mai multor agentii
guvernamentale si acceptarea schimbarii de catre comunitate. Aceasta intra in
mod natural in prima iterare a FRMP ca un scop strategic care necesita
coordonare considerabila si planificare interimara inainte de a fi atins.
Managementul raului si campiilor inundabile implica eliminarea lucrarilor de
aparare curente, reabilitarea celor existente sau construirea de noi lucrari de
aparare strategice. Aprobarile pentru aceste lucrari nu pot fi obtinute in timp
suficient pentru a fi incepute imediat deoarece Evaluarea Strategica de Mediu si
Evaluarea impactului asupra mediului sunt cerute inaintea acestor lucrari. Aceste
180
lucrari se includ in mod natural in sectiunea de obiective si tinte curente din
perioada 1 a FRMP ce vor fi implementate in perioada 2.
In plus fata de lucrarile active de mai sus, exista lucrari nestructurale discutate in capitolele 5 si
6, ca de exemplu:
181
Perioada FRMP Scopul strategic Alegerea obiectivelor Lucrari active
global si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Este notat ca termenii de referinta pentru acest proiect necesita calculul preturilor propus pentru
2015. Aceasta necesita o suprapunere intre actiunile pe termen scurt din perioada 1 si 2 si
necesita o presupunere a lucrarilor care vor fi initiate in primii 2 ani din cea de-a doua perioada
a FRMP.
Asistenta tehnica
Masuri de implementare
Toate fondurile de coeziune trebuie sa arata o aliniere clara cu strategiile nationale relevante,
evaluarile strategice de mediu si Masterplan-urile.
Aprobari si actualizari:
Master Planul trebuie sa fie adoptat de catre toti detinatorii de interese si de catre
CE, daca finantare de catre CE este garantata
Finantarea de la CE poate fi acordata doar in aliniere cu Master PlanulFRMP
Master Planul trebuie dezvoltat cu date actuale si prin consultarea la fiecare 6 ani in
concordanta cu Directiva UE privind inundatiile. Este de notat ca prima perioada a
183
Master Planului este mai scurta de 6 ani pentru a permite alinierea cu termenul din
2013 pentru conformitate cu Directiva Cadru Apa.
Managementul riscului
Sunt abordate intai celulele de rau cu cea mai mare prioritate de risc la inundatii
Master Planul trebuie sa fie actualizat cu modelari locale ale inundatiilor de mare
calitate pentru a revizui cu eficacitate toate studiile de fezabilitate curente si lucrarile
de remediere
FRMP defineste ce studii de fezabilitate noi si achizitii de date sunt necesare.
Prevenire si pregatire
Masurile de prevenire si pregatire ar trebui sa inceapa cat de repede posibil, cu
toate ca este recunoscut ca aceste masuri au componente pe termen scurt, mediu
si lung.
Studiile si identificarile zonelor de risc crescut in interiorul bazinului sunt critice
pentru abilitatea de a controla dezvoltarea si ghidarea politicilor viitoare de
planificare si ar trebui sa fie investigate ca o parte a lucrarilor imediate.
Revizuirea codului constructiilor si tehnicilor de re-constructie de dupa inundatii ar
trebui revizuite cu prima oportunitate.
Prognoza inundatiilor/ sistemele de alarmare trebuie sa fie bazate pe sistemul
existent la nivel national si extinse astfel incat sa ofere avertizari specifice bazinului.
Interventie activa
Zonele identificate ca avand un risc mare la inundatii ar trebui selectate pentru lucrari active ce
limiteaza sau reduce riscul la inundatii prin:
Celule de inundare pe pasuni care ar trebui implementate cat mai repede posibil
Poldere pe terenuri arabile pot fi dezvoltate de-a lungul unei mari perioade de timp.
Managementul controlului eroziunii pentru beneficul intregului bazin care va trebui
sa fie implementat de-a lungul unei lungi perioade de timp, dar ar trebui sa inceapa
pe cat de repede posibil.
Schimbarea practicilor in ceea ce priveste aratul si pasunatul care vor lua un timp
considerabil pentru a fi adoptate si ar trebui sa fie implementate de-a lungul unei
unitati de timp mai mari
Retrageri controlate din calea inundatiilor; de asemenea aceasta ar trebui
considerata o optiune de ultima instanta.
Prioritizarea lucrarilor
Orice lucrari, implementari si asistente tehnice ar trebui focalizate pe zone de risc
foarte mare la inundatii.
In zonele bazinului identificate ca avand un risc mare, amplasamentele individuale
si zonele sub-bazinale vor fi luate in considerare pentru reducerea riscului la
inundatii bazat pe riscul total initial si beneficiul potential care poate fi castigat.
184
8.3 Planul de management al riscului la inundatii – prevenire si pregatire
Strategia introducerii acestor masuri a fost discutata in Capitolul 6 al acestui raport.
Aceste masuri reprezinta cheltuieli putine din partea guvernului si a organismelor responsabile
pentru managementul inundatii deoarece costul implementarii lor este sarcina proprietarului de
teren sau dezvoltatorului proprietatii.
Este de notat ca modelarea riscului la inundatii are un cost inital mare pentru a dezvolta
modelul, oricum, costul mentinerii acestui model poate fi pasat dezvoltatorului printr-o taxa de
actualizare necesara ca parte a procesului de aprobare al dezvoltarii.
185
8.3.2 Modificari in politica de planificare
Perioada FRMP Scopul strategic Alegerea obiectivelor Lucrari active
global si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
Acest deziderat poate fi atins prin evaluarea riscului la inundatii, cat mai curand posibil, in
procesul de planificare a dezvoltarii si considerarea acestuia in toate etapele, inclusiv:
186
In cadrul Master Planulului au fost identificate zonele de risc la inundatii pe principalele cursuri
de apa in bazinele Prut si Barlad. Orice dezvoltare propusa in zonele cu risc la inundatii ar
trebui sa fie supusa unei verificari in doua etape:
Zonele cu risc redus din campiile inundabile cu lucrari de aparare adecvate si proiecte
rezistente la inundatii
Zonele de risc mediu din campiile inundabile unde tipul amenajarilor de urbanism este
adaptat la inundatii si unde sunt amplasate lucrari de aparare corespunzatoare.
Planurile de evacuare trebuie sa garanteze integritatea vietilor omenesti.
Zonele cu risc ridicat din campiile inundabile trebuie evitate pentru toate tipurile de
amenajari urbane, cu exceptia cazurilor pentru care exista aprobarea organului executiv
abilitat si sunt dispuse masurile de atenuare si protectie la inundatii
Pentru toate cele de mai sus, vor fi necesare dezvoltari pentru a demonstra durabilitatea si
conformitatea cu protectia vietii ca prioritate. Acolo unde dezvoltarile au primit aprobare, riscul
va trebui sa fie diminuat si controlat in tot amplasamentul, schema si proiectarea dezvoltarii
pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
Autoritatile responsabile ar trebui sa aplice abordarea secventiala de mai sus la fiecare etapa a
planificarii si sa solicite evaluarea la un grad crescut de detaliu acolo unde dezvoltarea este
planificata in cadrul zonelor cu risc la inundatii. Aceasta va asigura ca riscul la inundatii va fi
mentinut la un nivel acceptabil.
187
8.3.3 Educarea riscului la inundatii
Perioada FRMP Scopul strategic Alegerea obiectivelor Lucrari active
global si tintelor pentru
urmatoarea perioada
de lucrari active
188
incat sa faciliteze
evacuarea in timpul
evenimentelor extreme.
2 (2014 – 2019) Vigilenta comunitatii in Revizuirea planificata a Adoptarea planurilor de
ceea ce priveste riscul planurilor de evacuare evacuare si ansamblu
la inundatii si bazate pe previziunile si comunicarea
pregatirea pentru de crestere. acestora serviciilor de
actiunile cerute inainte urgenta.
si in timpul
evenimentelor de
inundatii.
3 (2020 – 2025) Vigilenta comunitatii in N/A Adaptarea la planurile
ceea ce priveste riscul de evacuare si
la inundatii si punctelor de
pregatirea pentru ansamblare dupa cum
actiunile cerute inainte au fost cerute, bazate
si in timpul pe cresterea asezarii.
evenimentelor de
inundatii.
Aceasta va trebui sa fie investigata la nivelul national al Romaniei si este mai presus de scopul
Masterplan-ului.
189
8.4 Planul de management al riscului la inundatii – masuri active de
interventie
8.4.1 Amplasarea masurilor propuse pentru interventia activa
Anexa 10 prezinta harti generale pentru managementul riscului la inundatii pentru intreaga zona
de studiu. Aceste harti prezinta locurile potentiale din fiecare amplasament unde ar putea fi
aplicate solutii structurale si nestructurale.
Fiecare dintre masurile potentiale evidentiate pe harti are un numar unic de identificare, iar
acestea sunt listate in Anexa 12. Anexa 16 ofera un program cadru si de costuri in care
masurile individuale din Anexa 12 pot fi luate in considerare pentru implementare.
Planurile au fost produse utilizand date ortofotografice, informatii din chestionarea lucrarilor si
hartile de inundabilitate. Urmatoarele tipuri de terenuri au fost cartate:
Teren arabil
Pasuni
Zone de eroziune
Orase si sate
Infrastructura majora
Managementul pasunilor
Scheme de atenuare
Protectii de maluri
Datele ortofotografice
191
8.4.3 Masuri nestructurale
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de Lucrari active
FRMP lucrari active
E1: Stabilizarea
E1: Masuri de control al
solurilor si
Reducerea eroziunii, reimpadurirea si eroziunii in:
revegetare in:
reconstruirea habitatului si protectia
Bahlui
biodiversitatii in bazinele critice. Bazinul Bahlui
Bahluet
Reducerea riscului la inundatii in Iasi Bazinul Bahluet
1
Nicolina
Bazinul Nicolina
Bazinul Nicolina
192
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de Lucrari active
FRMP lucrari active
Barlad
Reducerea eroziunii, reimpadurirea si E1. Stabilizarea
reconstruirea habitatului si protectia Crasna
solurilor si
biodiversitatii in bazinele critice. revegetare in:
Vaslui
Reducerea riscului la inundatii in Bazinul Bahlui
Racova
zonele de risc din aval in bazinele
Barlad si Bahlui Bazinul Bahluet
Simila
Bazinul Nicolina
Garboveta
Lohan
193
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de Lucrari active
FRMP lucrari active
Bazinul Barlad
F1: Instalarea si comisionarea catre:
Imbunatatirea avertizarilor de inundatii Bazinul Crasna
si diseminare in comunitatile Bazinul Bahlui
Bazinul Vaslui
2 vulnerabile din bazinul Barlad
Bazinul Bahluet
Bazinul Racova
Bazinul Nicolina
Bazinul Simila
Bazinul Garboveta
Bazinul Lohan
194
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de Lucrari active
FRMP lucrari active
E1: Stabilizarea
solurilor si
revegetare in:
Zonele de Eroziune
a bazinului Barlad
Zonele de eroziune
din bazinul Crasna
3 Reducerea eroziunii, reimpadurirea si
reconstruirea habitatului si protectia Zonele de eroziune
biodiversitatii in bazinele critice. din bazinul Vaslui
Va fi confirmat Va fi confirmat
Reducerea riscului la inundatii in Zonele de eroziune
zonele de risc din aval in bazinul din bazinul Racova
Barlad.
Zonele de eroziune
din bazinul Simila
Zonele de eroziune
din bazinul
Garboveta
Zonele de eroziune
din bazinul Lohan
195
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada de Lucrari active
FRMP lucrari active
Bazinul Barlad
Bazinul Crasna
Bazinul Simila
Bazinul Garboveta
Bazinul Lohan
196
8.4.4 Masuri structurale
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
197
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
C1. Restaurarea
raului pentru a Reducerea energiei Reducerea energiei
suporta celule de a apei din inundatii, a apei din inundatii,
Reducerea energiei a apei din restaurarea C1. Restaurarea restaurarea
inundare
inundatii, restaurarea profilului profilului natural al raului pentru a profilului natural al
natural al raului, decolmatare raului, decolmatare suporta celule de raului, decolmatare
Bahlui
inundare
unde e necesara, cresterea unde e necesara, unde e necesara,
Bahlui
habitatului malului raului si Bahluet cresterea cresterea
Bahluet
protectia biodiversitatii habitatului malului Nicolina habitatului malului
Nicolina raului si protectia Barlad raului si protectia
biodiversitatii Jijia inferioara biodiversitatii
Barlad
Jijia inferioara
198
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Definirea lucrarilor
Definirea lucrarilor critice
critice
Actualizarea
Definirea lucrarilor critice Actualizarea hartilor de hazard
Actualizarea hartilor de hazard hartilor de hazard
Reabilitarea lucrarilor cheie
Reabilitarea
pentru a reduce riscul la Reabilitarea lucrarilor cheie
inundatii pentru comunitatile lucrarilor cheie pentru a reduce
vulnerabile, din cauza ruperii pentru a reduce riscul la inundatii
sau depasirii riscul la inundatii
pentru comunitatile
pentru comunitatile
vulnerabile, din
vulnerabile, din
cauza ruperii sau cauza ruperii sau
depasirii depasirii
199
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Definirea lucrarilor
critice
Definirea lucrarilor
critice Actualizarea
Actualizarea hartilor hartilor de hazard
Definirea lucrarilor critice
de hazard
Actualizarea hartilor de hazard
Reabilitarea Reabilitarea
Reabilitarea lucrarilor cheie
lucrarilor cheie lucrarilor cheie
pentru a reduce riscul la
pentru a reduce pentru a reduce
inundatii pentru comunitatile
riscul la inundatii
vulnerabile, din cauza ruperii riscul la inundatii
pentru comunitatile
sau depasirii pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau vulnerabile, din
depasirii cauza ruperii sau
depasirii
200
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Reducerea Reducerea
B1. Amplasarea B1. Amplasarea
Reducerea riscului la riscului la riscului la
de celule de celule
inundatii pentru centrele inundatii pentru inundatii pentru
inundabile pe inundabile pe
cheie de-a lungul raurilor: centrele cheie de- centrele cheie de-
pasuni pasuni
a lungul raurilor: a lungul raurilor:
Jijia superioara,
Jijia superioara, Jijia superioara,
Jijia superioara, Jijia superioara,
Prut inferior,
Prut inferior, Prut inferior,
Prut inferior, Prut inferior,
Prut superior,
Prut superior, Prut superior,
Prut superior, Prut superior,
Tecucel si
Tecucel si Tecucel si
Tecucel si Tecucel si
Miletin
Miletin Miletin
Miletin Miletin
201
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Miletin Miletin
Definirea lucrarilor
2 Definirea lucrarilor critice
critice
Actualizarea hartilor Actualizarea
Definirea lucrarilor critice de hazard hartilor de hazard
Actualizarea hartilor de hazard Reabilitarea
Reabilitarea lucrarilor cheie lucrarilor cheie Reabilitarea
pentru a reduce riscul la pentru a reduce lucrarilor cheie
inundatii pentru comunitatile riscul la inundatii pentru a reduce
vulnerabile, din cauza ruperii pentru comunitatile riscul la inundatii
sau depasirii vulnerabile, din pentru comunitatile
cauza ruperii sau vulnerabile, din
depasirii cauza ruperii sau
depasirii
202
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Definirea lucrarilor
critice
Definirea lucrarilor
critice Actualizarea
Actualizarea hartilor hartilor de hazard
Definirea lucrarilor critice
de hazard
Actualizarea hartilor de hazard
Reabilitarea Reabilitarea
Reabilitarea lucrarilor cheie
lucrarilor cheie lucrarilor cheie
pentru a reduce riscul la
pentru a reduce pentru a reduce
inundatii pentru comunitatile
riscul la inundatii
vulnerabile, din cauza ruperii riscul la inundatii
pentru comunitatile
sau depasirii pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau vulnerabile, din
depasirii cauza ruperii sau
depasirii
203
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Reducerea energiei
Reducerea energiei apei la inundatii,
Reducerea energiei apei la apei la inundatii, restaurarea
inundatii, restaurarea profilului restaurarea profilului natural al
natural al raului, decolmatarea profilului natural al raului,
raului,
unde e necesara, marirea decolmatarea unde
decolmatarea unde
habitatelor riverane si protectia e necesara,
e necesara, marirea
biodiversitatii habitatelor riverane marirea habitatelor
si protectia riverane si protectia
biodiversitatii biodiversitatii
204
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Reducerea energiei
Reducerea energiei apei la inundatii,
Reducerea energiei apei la apei la inundatii, restaurarea
inundatii, restaurarea profilului restaurarea profilului natural al
natural al raului, decolmatarea profilului natural al raului,
raului,
unde e necesara, marirea decolmatarea unde
decolmatarea unde
habitatelor riverane si protectia e necesara,
e necesara, marirea
biodiversitatii habitatelor riverane marirea habitatelor
si protectia riverane si protectia
biodiversitatii biodiversitatii
Reabilitarea Reabilitarea
lucrarilor de lucrarilor de
Reabilitarea lucrarilor de
aparare riverane aparare riverane
aparare riverane pentru a pentru a reduce pentru a reduce
reduce riscul de cedare si riscul de cedare si riscul de cedare si
pentru a mari standardul de pentru a mari pentru a mari
protectie standardul de
standardul de
protectie
protectie
205
Perioada Scopul strategic global Alegerea obiectivelor si tintelor pentru urmatoarea perioada Lucrari active
FRMP de lucrari active
Definirea lucrarilor
critice
Definirea lucrarilor
critice Actualizarea
Actualizarea hartilor hartilor de hazard
Definirea lucrarilor critice
de hazard
Actualizarea hartilor de hazard
Reabilitarea Reabilitarea
Reabilitarea lucrarilor cheie
lucrarilor cheie lucrarilor cheie
pentru a reduce riscul la
pentru a reduce pentru a reduce
inundatii pentru comunitatile
riscul la inundatii
vulnerabile, din cauza ruperii riscul la inundatii
pentru comunitatile
sau depasirii pentru comunitatile
vulnerabile, din
cauza ruperii sau vulnerabile, din
depasirii cauza ruperii sau
depasirii
206
8.5 Planul de management integrat al riscului la inundatii
Figura 8.1 arata un exemplu al unui plan de management integrat al riscului care ar putea fi
folosit. Este bazat pe urmatoarele principii de baza:
Cand datele sunt sicontinui si folosite de parti diferite este mult mai greu sa se stabileasca un
sistem de management comun al riscului la inundatii.
207
National Ownership, Administration and Coordination National Ownership, Coordination and Review National Ownership and Coordination
Regional Operation Regional Operation Regional Operation
Local Stakeholder Committees Implementation
Topographic Data
Orthophoto Data
River Profile Data
Digital Terrain Model
Hydrometry
Rainfall Data
River Data
Groundwater Data
National Soil Management System Floodplain Management Plan National Integrated Water Management System
208
8.6 Sistemul de coordonare al investitiei
S-a propus ca rolul Consiliului Inter-Ministerial al Apelor sa fie directionat astfel incat sa
cuprinda o functie de coordonare responsabila pentru revizuirea soliditatii tehnice, de mediu,
economice si financiare pentru toate investitiile din managementul riscului la inundatii.
209
Masuri Institutii implicate
+ Planuri
8.8 Finantarea
8.8.1 Comentariile generale de la Banca Europeana de Investitii
„ EIB Flood Review: Faza a 2-a Ghid pentru pregatirea schemelor de management al riscului la
inundatii” noteaza urmatoarele (“FRM” insemnand Managementul Riscului la Inundatii ):
Comentarii generale:
si
„ Unul dintre principiile de baza care este universal valabil este ca FRM este un exemplu de
„bun public” – un serviciu care trebuie oferit de autoritatile publice, care nu este nici fezabil, nici
profitabil pentru a fi furnizat de agentii privati. Pentru acest motiv FRM este implementat normal
de organismele publice, care se pot finanta si sa isi recupereze costurile prin diferite metode...”
si
„Bugetele centrale si locale guvernamentale ( ex. Agentia de mediu din UK, care este
responsabila pentru FRM la nivel national, primeste un “Grant de ajutor pentru protejarea
impotriva inundatiilor” de la guvernul central, suplimentat de taxe si subventii de la administratia
locala pentru scheme de interes local.
Imprumuturi de la UE si alte surse regionale (ex. Banca Mondiala, EBRD, EIB sau
organisme regionale cum ar fi Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre)
„Cum e notat mai sus, o parte a armoniei FRM este utilizarea legilor, reglementarilor,
penalitatilor si inducerilor spre a convinge (constrange) agentii privati spre a-si modifica
comportamentul. In aceste cauze, costul FRM cade in sarcina partilor private, prin subventii
care pot fi folosite pentru a atenua povara financiara”
Utilizarea subventiilor publice ar putea fi si chiar o cale mult mai fezabila si avantajoasa din
punct de vedere al costurilor, pentru a atinge obiectivele FRM, comparat cu masuri care implica
implementarea din sectorul public. Exemple includ:
211
8.8.2 Surse de finantare propuse
Masuri Surse potentiale de finantare
Poldere pe teren arabil Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa
5), imprumuturi
Celule de inundare pe pasuni/paduri Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa
5), imprumuturi
Sistem de suport decizional Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa
5), imprumuturi
Lucrari de protectie de-a lungul raului Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa
5), imprumuturi, taxe ANAR
Marirea capacitatii de transport a Buget de stat, fonduri de coeziune (POS Mediu Axa
raului 5), venituri ANAR
212
Masuri Surse potentiale de finantare
+ Planuri
Ca rata de finantare de 80/20 va continua pana cel putin in 2019, moment in care
Romania va fi membru al UE de 12 ani si intelegerea de finantare s-ar putea sa se
schimbe.
Finantarea prin POS va fi de 10% din finantarile disponibile prin POS pentru perioada 1
si 20% in perioada 2. Finantarea aditionala in perioada 2 va fi amanata pentru
momentul in care se va detine un Master Plan completat si adoptat in avans in toata
Romania si prin urmare, capabil de a atrage mai bine fondurile Europene.
Fondurile de coeziune vor oferi finantare pentru Asistenta tehnica, Cheltuieli de Capital
si Cheltuieli Operationale
Masurile de control ale managementului eroziunii vor fi finantate din sursele din tabelul
8.2.
Masurile de Management al riscului la inundatii vor fi finantate din POS, axa prioritara 5
213
9.0 Analiza financiara
Costurile unitare folosite pentru a genera estimarile de cost sunt prezentate in Anexa 15 a
Masterplan-ului.
Asistenta - consultanta tehnica sau expertiza tehnica utilizata pentru a oferi servicii de
proiectare si documentare si, unde este aplicabil, instructaje si experienta in mod curent dincolo
de sfera de expertiza din cadrul organismelor de guvernare.
9.1 Introducere
Acest capitol prezinta:
214
9.2.1 Lista detaliata a FRMP 2010-2019
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Masuri suport
Date topografice
Administratia Nationala
Model digital al terenului Fonduri de Apele Romane / Bugetul
- 4,500,000 - 4,500,000 3,600,000 900,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Masuratori ale raurilor Fonduri de
- 3,000,000 - 3,000,000 2,400,000 600,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
Harti de inundabilitate 0 0 0
215
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Harti de inundabilitate Fonduri de
50,000 - - 50,000 40,000 10,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
Administratia Nationala
Harti de hazard Fonduri de
20,000 - - 20,000 16,000 4,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
Evaluarea strategica a
impactului de mediu si 0 0
consultari
Evaluarea strategica a Administratia Nationala
impactului de mediu si Fonduri de
100,000 - - 100,000 80,000 20,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
consultari coeziune, Axa 5
de stat
Evaluarea lucrarilor de
0 0
aparare
Administratia Nationala
Inspectarea acumularilor Fonduri de
400,000 - - 400,000 320,000 80,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
216
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Evaluarea lucrarilor de aparare Fonduri de
200,000 - - 200,000 160,000 40,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
Administratia Nationala
Actualizare Master Plan Fonduri de
100,000 - - 100,000 80,000 20,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
Administratia Nationala
Harti de hazard Fonduri de
20,000 - - 20,000 16,000 4,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
coeziune, Axa 5
de stat
217
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Actualizare Master Plan POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
100,000 - - 100,000 80,000 20,000 2018-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Evaluarea riscului la inundatii POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
20,000 - - 20,000 16,000 4,000 2018-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Harti de hazard POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
20,000 - - 20,000 16,000 4,000 2018-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Plan de management al riscului POS Mediu /
20,000 - - 20,000 16,000 4,000 Apele Romane / Bugetul 2018-2019
la inundatii Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Aprobarea si adoptarea
20,000 - - 20,000 20,000 Apele Romane / Bugetul 2018-2019
Masterplan-ului
de stat
Masuri structurale 0 0 0
B. Managementul campiei
0 0 0
inundabile
218
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Bahlui & Nicolina Fonduri de Apele Romane / Bugetul
1,399,000 - - 1,399,000 1,119,200 279,800 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Bahluet Fonduri de Apele Romane / Bugetul
1,006,000 - - 1,006,000 804,800 201,200 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Barlad Fonduri de Apele Romane / Bugetul
2,495,000 - - 2,495,000 1,996,000 499,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Jijia inferioara Fonduri de Apele Romane / Bugetul
1,743,000 - - 1,743,000 1,394,400 348,600 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Jijia superioara POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
877,000 - - 877,000 701,600 175,400 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Prut inferior POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
1,189,000 - - 1,189,000 951,200 237,800 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Prut superior POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
776,000 - - 776,000 620,800 155,200 2014-2019
Alte finantari UE de stat
219
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Tecucel POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
0 - - 0 0 0 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Miletin POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
838,000 838,000 670,400 167,600 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Constructia de celule de
inundare si acumulari
nepermanente pe pasuni
Administratia Nationala
Poldere in amonte de Podu 0 (Phare Fonduri de
16,000,000 - 16,000,000 12,800,000 3,200,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
Iloaiei TA) coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
0 (Phare Fonduri de
Poldere in aval de Podu Illoiai 11,000,000 - 11,000,000 78,800,000 2,200,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
TA) coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Acumulare nepermanenta la 0 (Phare 312,000,00 Fonduri de
15,000,000 - 15,000,000 3,000,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
Targu Frumos TA) 0 coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Acumulare nepermanenta pe 0 (Phare Fonduri de
2,000,000 - 2,000,000 1,600,000 400,000 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
Vamasoaia TA) coeziune, Axa 5 de stat
220
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Bahlui & Nicolina 11,191,200 POS Mediu / 2,869,800 Apele Romane / Bugetul
- 13,989,000 72,000 14,061,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Bahluet 8,052,000 POS Mediu / 2,037,000 Apele Romane / Bugetul
- 10,065,000 24,000 10,089,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Barlad inferior 19,957,600 POS Mediu / 5,157,400 Apele Romane / Bugetul
- 24,947,000 168,000 25,115,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Jijia inferioara 13,944,000 POS Mediu / 3,579,907 Apele Romane / Bugetul
- 17,430,000 93,907 17,523,907 2014-2019
Alte finantari UE de stat
C. Managementul raurilor
C1. Reconditionarea
malurilor raurilor pentru 0 0 0
celulele de inundare
Studii,proiectare, EIA,
0 0 0
aplicatii pentru finantare
Administratia Nationala
Bahlui & Nicolina Fonduri de Apele Romane / Bugetul
143,000 - - 143,000 114,400 28,600 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
221
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Bahluet Fonduri de Apele Romane / Bugetul
48,000 - - 48,000 38,400 9,600 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Barlad Fonduri de Apele Romane / Bugetul
666,000 - - 666,000 532,800 133,200 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Fonduri de Apele Romane / Bugetul
190,000 - - 190,000 152,000 38,000 2010-2013
Jijia inferioara coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Jijia superioara POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
48,000 - - 48,000 38,400 9,600 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Prut inferior POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
48,000 - - 48,000 38,400 9,600 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Prut superior POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
48,000 - - 48,000 38,400 9,600 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Tecucel POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
48,000 - - 48,000 38,400 9,600 2014-2019
Alte finantari UE de stat
222
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Miletin POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
48,000 - - 48,000 38,400 9,600 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Reconditionarea malurilor
raurilor pentru celulele de 0 0
inundare
Administratia Nationala
Bahlui & Nicolina 1,144,000 POS Mediu / 286,000 Apele Romane / Bugetul
- 1,430,000 1,430,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Bahluet 384,000 POS Mediu / 96,000 Apele Romane / Bugetul
- 480,000 480,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Barlad 5,328,000 POS Mediu / 1,332,000 Apele Romane / Bugetul
- 6,660,000 6,660,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Jijia inferioara 1,520,000 POS Mediu / 380,000 Apele Romane / Bugetul
- 1,900,000 1,900,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
0 0 0
223
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
D. Managementul lucrarilor de
aparare 0 0 0
Studii,proiectare, EIA,
aplicare pentru finantare 0 0 0
Administratia Nationala
Bahlui & Bahluet Fonduri de Apele Romane / Bugetul
203,000 - - 203,000 162,400 40,600 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Nicolina Fonduri de Apele Romane / Bugetul
- - - 0 0 0 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Barlad Fonduri de Apele Romane / Bugetul
1,278,000 - - 1,278,000 1,022,400 255,600 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Recalibrarea si imbunatatirea Fonduri de
598,000 - - 598,000 478,400 119,600 Apele Romane / Bugetul 2010-2013
digurilor critice coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Nicolina 1,624,000 POS Mediu / 528,000 Apele Romane / Bugetul
- 2,030,000 122,000 2,152,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
224
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Barlad - - - 0 0 0
Administratia Nationala
Jijia inferioara 10,224,000 POS Mediu / 3,323,000 Apele Romane / Bugetul
- 12,780,000 767,000 13,547,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
Recalibrarea si imbunatatirea POS Mediu /
- 5,980,000 358,894 6,338,800 4,784,000 1,554,800 Apele Romane / Bugetul 2014-2019
digurilor critice Alte finantari UE de stat
Studii,proiectare, EIA,
0 0 0
aplicare pentru finantare
Administratia Nationala
Bahlui & Bahluet Fonduri de Apele Romane / Bugetul
3,000,000 - - 3,000,000 2,400,000 600,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Nicolina Fonduri de Apele Romane / Bugetul
500,000 - - 500,000 400,000 100,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Barlad Fonduri de Apele Romane / Bugetul
2,250,000 - - 2,250,000 1,800,000 450,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
225
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Administratia Nationala
Jijia Inferioara Fonduri de Apele Romane / Bugetul
250,000 - - 250,000 200,000 50,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Renovarea acumularilor
critice 0 0 0
Administratia Nationala
Bahlui & Bahluet Fonduri de Apele Romane / Bugetul
30,000,000 30,000,000 24,000,000 6,000,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Nicolina Fonduri de Apele Romane / Bugetul
- 5,000,000 - 5,000,000 4,000,000 1,000,000 2010-2013
coeziune, Axa 5 de stat
Administratia Nationala
Barlad POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
22,500,000 22,500,000 18,000,000 4,500,000 2014-2019
Alte finantari UE de stat
Administratia Nationala
POS Mediu / Apele Romane / Bugetul
- 2,500,000 - 2,500,000 2,000,000 500,000 2014-2019
Jijia inferioara Alte finantari UE de stat
Masuri nestructurale
E. Managementul si controlul
0 0 0
eroziunii
226
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Bahlui & Nicolina 161,000 - - 161,000 128,800 32,200 2010-2013
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Bahluet 232,000 - - 232,000 185,600 46,400 2010-2013
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Barlad 1,327,000 1,327,000 1,061,600 265,400 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Crasna 579,000 579,000 463,200 115,800 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Vaslui 1,016,000 1,016,000 812,800 203,200 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
227
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Racova 55,000 55,000 44,000 11,000 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Simila 126,000 126,000 100,800 25,200 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Garboveta 25,000 25,000 20,000 5,000 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
Alte finantari UE Padurilor sau Administratia
Lohan 41,000 41,000 32,800 8,200 2014-2019
Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
4,031,50 Padurilor sau Administratia
Bahlui & Nicolina 16,126,000 806,300 16,932,300 12,900,800 Alte finantari UE 2010-2013
0 Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
228
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Regia Nationala a
5,789,00 Padurilor sau Administratia
Bahluet 23,156,000 1,157,800 24,313,800 18,524,800 Alte finantari UE 2010-2013
0 Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
4,075,00 Padurilor sau Administratia
Bahlui & Nicolina 16,300,000 815,000 17,115,000 13,040,000 Alte finantari UE 2014-2019
0 Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Regia Nationala a
2,485,00 Padurilor sau Administratia
Bahluet 9,940,000 497,000 10,437,000 7,952,000 Alte finantari UE 2014-2019
0 Nationala a Imbunatatirilor
Funciare/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare
Bahlui, Bahluet, Nicolina 700,000 - - 700,000 560,000 Alte finantari UE 140,000 intercomunitare/ Bugetul 2010-2013
de stat
Asociatii de dezvoltare
Barlad 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
229
FINANTARE Perioada de
Asistenta implementare
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%)
ROMANIA (20%) CE (80%)
Asociatii de dezvoltare
Crasna 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
Asociatii de dezvoltare
Vaslui 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
Asociatii de dezvoltare
Racova 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
Asociatii de dezvoltare
Simila 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
Asociatii de dezvoltare
Garboveta 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
Asociatii de dezvoltare
Lohan 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitare/ Bugetul 2014-2019
de stat
230
9.2.2 Perioada 1 a FRMP (pana la 2013)
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
Masuri suport
Date topografice
Harti de inundabilitate 0 0 0
231
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
Evaluarea strategica a
impactului de mediu si 0 0
consultari
Evaluarea strategica a impactului Fonduri de coeziune, Administratia Nationala Apele
de mediu si consultari 100,000 - - 100,000 80,000 Axa 5 20,000
Romane / Bugetul de stat
232
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
Masuri structurale 0 0 0
B. Managementul campiei
0 0 0
inundabile
233
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
Constructia de celule de
inundare si acumulari
nepermanente pe pasuni
C. Managementul raurilor
C1.Reconditionarea malurilor
raurilor pentru celulele de 0 0 0
inundare
234
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
D. Managementul lucrarilor de
0 0 0
aparare
235
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
Masuri nestructurale
236
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica
CE (80%) ROMANIA (20%)
237
Total Perioada 1 FRMP 161,258,100
EC Total 127,419,200
238
9.2.3 FRMP Perioada 2 (2014 – 2019)
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
Masuri suport
239
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
240
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
C. Managementul raurilor 0 0 0
Constructie si implementare
241
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
D. Managementul lucrarilor de
aparare (Reabilitarea si
0 0 0
actualizarea lucrarilor de
aparare)
D1. Reabilitarea si actualizarea
0 0 0
barajelor critice
Nicolina - - - 0 0 0
D2. Reconditionarea
0 0 0
acumularilor critice
242
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
Masuri nestructurale
243
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
244
FINANTARE
Asistenta
Obiect CAPEX OPEX TOTAL
tehnica CE ROMANIA
Asociatii de dezvoltare
Barlad 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
Asociatii de dezvoltare
Crasna 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
Asociatii de dezvoltare
Vaslui 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
Asociatii de dezvoltare
Racova 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
Asociatii de dezvoltare
Simila 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
Asociatii de dezvoltare
Garboveta 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
Asociatii de dezvoltare
Lohan 84,000 84,000 67,200 Alte finantari UE 16,800 intercomunitara
245
TOTAL perioada 2 a FRMP 159,705,801
EC Total 125,414,400
Lucrarile de implementare din primele doua perioade ale FRMP vor schimba profilul
riscului in bazin si vor necesita reevaluarea schemelor de prioritate conform cu
obiectivele strategice;
Criteriile de finantare se pot schimba de-a lungul timpului si este rezonabil sa se astepte
ca acestea sa ramane aceleasi pentru primele doua perioade, dar nu e rezonabil sa
presupunem ca acestea vor fi mereu la fel;
Obiectivele nationale si bugetele pot varia. Daca bugetele pentru apa si mediu cresc
atunci si intinderea poate creste, daca descresc si intinderea va trebui micsorata;
Lucrarile active propuse pentru a 3-a perioada a FRMP vor fi actualizate la fiecare
revizuire a Master Planului la finalizarea fiecarei perioade, 1 si 2. Previziunile bugetului
vor beneficia de precizie crescuta si de previziunile programului de lucrari peste timp.
246
9.3 Costuri unitare
Un sumar al costurilor unitare este prezentat in Tabelul 9.1
Costurile sunt construite dintr-o combinatie de proiecte istorice si costuri unitare de constructie
tipice provenite din salarii si costuri cu materiale.
OPEX – Cheltuieli operationale. Acestea acopera costul anual pentru intretinerea si operarea
masurilor la nivel anual. Tarifele unitare tipice pentru cheltuielile operationale includ:
Lucrarile de reparatie;
PVC- Valoarea actuala a costurilor. Aceasta reprezinta costurile unitare totale pe viata aduse la
costul zilei, folosite in analiza economica din capitolul 7.
Unitate
Obiect de (cost unitar ) (cost unitar anual)
masura
Date
Cost de
Lucrari de reabilitare la diguri (m) 130.0 € 1.0 € constructie
247
CAPEX OPEX Sursa costului
Unitate
Obiect de (cost unitar ) (cost unitar anual)
masura
Managementul bazinului
2
Cost de
Masuri de control al eroziunii (m ) 3.0€ 0.03 € constructie
Cost de
Poldere ( nr ) 7,500,000 € 3,000 € constructie
Managementul raului
Cost de
Parapeti de protectie la inundatii (m) 1000 € 15 € constructie
Cost de
Diguri pe malurile raurilor (m) 500 € 100 € constructie
248
10.0 Planul de investitii
10.1 Criteriile prioritare – Principii strategice
Prioritizarea masurilor va lua in considerare, pe langa eficienta si eficacitate, si ceea ce este
realizabil in orice perioada a FRMP.
Actiunile listate in FRMP prezentate in Capitolul 8 ar trebui prioritizate dupa urmatoarele principii
strategice:
Financiar
Sunt prioritizate acele masuri care obtin cel mai mare raport cost – beneficiu mediu
si incremental;
Dintre masurile care prezinta cele mai inalte marje de C/B, sunt prioritare acele
masuri care ofera cele mai mici costuri economice totale.
Riscul social la inundatii
Prioritare sunt ariile cu risc ridicat de inundatii (cu exceptia situatiilor prezentate la
punctul 5 “Financiar” din sectiunea de mai sus).
Comunitatile din zonele inalte au nevoie urgent de un sistem eficient de suport
decizional si de proceduri imbunatatite de avertizare a inundatiilor.
249
Politica
Zonele cu risc economic ridicat din bazin ar trebui sa fie prioritizate, cum ar fi bazinele Bahlui si
Barlad, pentru a maximiza beneficiile economice si a reduce riscurile sociale.
Zonele de eroziune sunt clasificate in doua categorii:1 ) eroziune severa pe vai abrupte pentru
afluentii din amonte; 2) eroziune usoara pe zonele mai inalte plate si o combinatie de
tratamente pentru aceste zone va fi necesara pentru a oferi beneficii.
Bazinul Bahlui este considerat a fi prima prioritate, deoarece Iasi este inconjurat de
afluenti cu panta mare, dintre care multi sunt captati in acumulari. Aceste acumulari
trebuie sa fie protejate de inundatii puternice si de sedimentare suplimentara prin
masuri de control a eroziunii pentru ambele perspective: securitatea si capacitatea
de stocare a structurii.
In plus acumularile trebuie sa fie inspectate, evaluate si reabilitate. Influenta
combinata a reabilitarii acumularilor si a managementului bazinului va creste
durata de viata a acestora si va reduce riscul la inundatii pentru Iasi cauzat de
ruperi sau deversari in timpul furtunilor majore. Deasemenea va prelungi
capacitatea resurselor de apa si va imbunatati calitatea apei din aceste acumulari.
Perioada 2 din FRMP:
SSD si managementul eroziunii solului pot fi considerate ca solutii comune pentru aceeasi
problema, care asigura reducerea riscului la inundatii a localitatilor din partea superioara a
bazinelor si ar trebui implementate impreuna pentru a optimiza beneficiile si eficienta investitiei.
Localitatile din bazinul Barlad, precum Barlad, Tecuci, Vaslui, etc. au o mare
contributie la daunele totale ale bazinului.
Celulele inundabile amonte de Barlad sunt implementate in perioada 2. Orasele
mai mici decat Barlad prezinta cele mai mari pierderi economice.
252
10.2.6 Managementul activ
Perioada 1 din FRMP:
Reabilitarea digurilor critice de-a lungul raurilor Barlad si Jijia Inferiora pana la
centrele cheie de risc la inundatii.
253
10.3 Planul de investitii
Valorile costurilor sunt exprimate in Euro, preturi curente anticipate pentru Decembrie 2013 pentru perioada 1 din FRMP, respectiv Decembrie 2019 pentru perioada 2 din FRMP.
3
Evaluarea preliminară a viabilităţii lucrarilor la Chiperesti a relevat faptul că inundaţiile din Iasi sunt cauzate în principal de constrangerile pentru debit reprezentate de albie si podurile din Iasi, şi nu de influenţele din aval. Investigaţiile intreprinse
pentru a devia o parte din debitul Bahluiului pe Jijia Veche şi, de asemenea, analiza unei soluţii de stocare, a arătat că nici o schimbare în aval nu ar fi la o scara suficienta pentru a afecta regimul de curgere prin orasul Iasi. Se presupune că acest
Studiu de Fezabilitate va ajunge la concluzia că aceasta optiune "nu este fezabila" şi, prin urmare, nu au fost alocate costuri în decursul primelor doua perioade de finanţare din FRMP.
254
Masuri suport
Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Fonduri CE(80%) FONDURI ROMANIA(20%)
OBIECT Asistenta Asistenta Perioada Perioada Perioada 1 Perioada 2
CAPEX OPEX TOTAL CAPEX OPEX TOTAL Sursa Sursa
tehnica tehnica 1 FRMP 2 FRMP FRMP din FRMP
A1. Imbunatatirea datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Date topografice
Model digital al terenului (inclus in SF-ul Administratia Nationala “Apele
- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
de mai sus) Romane”/Bugetul de stat
Masuratori topografice ale raurilor Administratia Nationala “Apele
- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
(inclus in SF-ul de mai sus) Romane”/Bugetul de stat
Harti cu folosintele terenurilor 0 0 0 0 0 0
Ortofotoplanuri de rezolutie mare pentru
Administratia Nationala “Apele
campiile inundabile (inclus in SF-ul de - - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
Romane”/Bugetul de stat
mai sus)
A2. Actualizare si aprobare Master Administratia Nationala “Apele
880.000 0 0 880.000 180.000 0 0 180.000 688.000 128.000 POS Mediu 192.000 52.000
Plan Romane”/Bugetul de stat
Harti de inundabilitate 0 0
Hidrologia fenomenului ploaie-scurgere Administratia Nationala “Apele
- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
(inclus in SF-ul de mai sus) Romane”/Bugetul de stat
Modelarea raurilor si a ruperii barajelor Administratia Nationala “Apele
- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
(inclus in SF-ul de mai sus) Romane”/Bugetul de stat
Harti de inundabilitate (inclus in SF-ul de Administratia Nationala “Apele
- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
mai sus) Romane”/Bugetul de stat
Harti de hazard (inclus in SF-ul de mai Administratia Nationala “Apele
- - - 0 - - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
sus) Romane”/Bugetul de stat
Evaluarea strategica a impactului de
0 0
mediu si consultari
Evaluarea strategica a impactului de Administratia Nationala “Apele
100.000 - - 100.000 - - - 0 80.000 0 POS Mediu 20.000 0
mediu si consultari Romane”/Bugetul de stat
Evaluarea lucrarilor de aparare
0 0
impotriva inundatiilor
Administratia Nationala “Apele
Inspectarea acumularilor 400.000 - - 400.000 - - - 0 320.000 0 POS Mediu 80.000 0
Romane”/Bugetul de stat
Inspectarea lucrarilor de aparare Administratia Nationala “Apele
200.000 - - 200.000 - - - 0 160.000 0 POS Mediu 40.000 0
impotriva inundatiilor Romane”/Bugetul de stat
Actualizare Master Plan 0 0 0 0
Administratia Nationala “Apele
Actualizare Master Plan 100.000 - - 100.000 100.000 - - 100.000 80.000 80.000 POS Mediu 20.000 20.000
Romane”/Bugetul de stat
Evaluarea preliminara a riscului la Administratia Nationala “Apele
20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 16.000 16.000 POS Mediu 4.000 4.000
inundatii Romane”/Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Harti de hazard 20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 16.000 16.000 POS Mediu 4.000 4.000
Romane”/Bugetul de stat
Plan de management al riscului la Administratia Nationala “Apele
20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 16.000 16.000 POS Mediu 4.000 4.000
inundatii Romane”/Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Aprobare si adoptare Master Plan 20.000 - - 20.000 20.000 - - 20.000 POS Mediu 20.000 20.000
Romane”/Bugetul de stat
TOTAL Masuri suport 880.000 0 0 880.000 180.000 0 0 180.000 688.000 120.000 192.000 52.000
255
Masuri structurale
Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)
OBIECT Asistenta Technical Perioada 1 Perioada 2 Perioada 1 Perioada 2
CAPEX OPEX TOTAL CAPEX OPEX TOTAL Sursa Sursa
tehnica Assistance din FRMP din FRMP FRMP FRMP
B. Managementul campiei Administratia Nationala “Apele
6.643.000 0 0 6.643.000 3.680.000 66.431.000 357.907 70.468.907 5.314.400 56.088.800 POS Mediu 1.328.600 14.380.107
inundabile Romane “/ Buget de stat
B1. Celule de inundare si
acumulari nepermanente pe pasuni
Studii, proiectare, EIA, aplicare Administratia Nationala “Apele
6.643.000 0 0 6.643.000 3.680.000 0 0 3.680.000 5.314.400 2.944.000 POS Mediu 1.328.600 736.000
pentru finantare Romane “/ Buget de stat
Administratia Nationala “Apele
Bahlui & Nicolina 1.399.000 - - 1.399.000 - - - 0 1.119.200 0 POS Mediu 279.800 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Bahluet 1.006.000 - - 1.006.000 - - - 0 804.800 0 POS Mediu 201.200 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Barlad 2.495.000 - - 2.495.000 - - - 0 1.996.000 0 POS Mediu 499.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Jijia inferioara 1.743.000 - - 1.743.000 - - - 0 1.394.400 0 POS Mediu 348.600 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Jijia superioara - - - 0 877.000 - - 877.000 0 701.600 POS Mediu 0 175.400
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Prutul inferior - - - 0 1.189.000 - - 1.189.000 0 951.200 POS Mediu 0 237.800
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Prutul superior - - - 0 776.000 - - 776.000 0 620.800 POS Mediu 0 155.200
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Tecucel - - - 0 0 - - 0 0 0 POS Mediu 0 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Miletin - - - 0 838.000 - - 838.000 0 670.400 POS Mediu 0 167.600
Romane “/ Bugetul de stat
Constructia de celule de inundare
Administratia Nationala “Apele
si acumulari nepermanente pe 0 0 0 0 0 66.431.000 357.907 66.788.907 0 53.144.800 POS Mediu 0 13.644.107
Romane “/ Bugetul de stat
pasuni
Administratia Nationala “Apele
Bahlui & Nicolina - - - 0 - 13.989.000 72.000 14.061.000 0 11.191.200 POS Mediu 0 2.869.800
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Bahluet - - - 0 - 10.065.000 24.000 10.089.000 0 8.052.000 POS Mediu 0 2.037.000
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Barladul inferior - - - 0 - 24.947.000 168.000 25.115.000 0 19.957.600 POS Mediu 0 5.157.400
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Jijia inferioara - - - 0 - 17.430.000 93.907 17.523.907 0 13.944.000 POS Mediu 0 3.579.907
Romane “/ Bugetul de stat
256
Masuri structurale
Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)
OBIECT Asistenta Technical Perioada 1 Perioada 2 Perioada 1 Perioada 2
CAPEX OPEX TOTAL CAPEX OPEX TOTAL Sursa Sursa
tehnica Assistance din FRMP din FRMP FRMP FRMP
Administratia Nationala “Apele
Jijia inferioara 190.000 - - 190.000 - - - 0 152.000 0 POS Mediu 38.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Jijia superioara - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Prutul inferior - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Prutul superior - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Tecucel - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Miletin - - - 0 48.000 - - 48.000 0 38.400 POS Mediu 0 9.600
Romane “/ Bugetul de stat
Reconditionari riverane pentru Administratia Nationala “Apele
0 0 0 0 0 10.470.000 0 10.470.000 0 8.376.000 POS Mediu 0 2.094.000
celule de inundare Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Bahlui & Nicolina - - - 0 - 1.430.000 - 1.430.000 0 1.144.000 POS Mediu 0 286.000
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Bahluet - - - 0 - 480.000 - 480.000 0 384.000 POS Mediu 0 96.000
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Barlad - - - 0 - 6.660.000 - 6.660.000 0 5.328.000 POS Mediu 0 1.332.000
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Jijia inferioara - - - 0 - 1.900.000 - 1.900.000 0 1.520.000 POS Mediu 0 380.000
Romane “/ Bugetul de stat
257
Masuri structurale
Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)
OBIECT Asistenta Technical Perioada 1 Perioada 2 Perioada 1 Perioada 2
CAPEX OPEX TOTAL CAPEX OPEX TOTAL Sursa Sursa
tehnica Assistance din FRMP din FRMP FRMP FRMP
Administratia Nationala “Apele
Bahlui & Bahluet 3.000.000 - - 3.000.000 - - - 0 2.400.000 0 POS Mediu 600.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Nicolina 500.000 - - 500.000 - - - 0 400.000 0 POS Mediu 100.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Barlad 2.250.000 - - 2.250.000 - - - 0 1.800.000 0 POS Mediu 450.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Lower Jijia 250.000 - - 250.000 - - - 0 200.000 0 POS Mediu 50.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Reconditionarea acumularilor Administratia Nationala “Apele
0 35.000.000 0 35.000.000 0 25.000.000 0 25.000.000 28.000.000 20.000.000 POS Mediu 7.000.000 5.000.000
critice Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Bahlui & Bahluet - 30.000.000 - 30.000.000 - - - 0 24.000.000 0 POS Mediu 6.000.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Nicolina - 5.000.000 - 5.000.000 - - - 0 4.000.000 0 POS Mediu 1.000.000 0
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Barlad - - - 0 - 22.500.000 - 22.500.000 0 18.000.000 POS Mediu 0 4.500.000
Romane “/ Bugetul de stat
Administratia Nationala “Apele
Jijia inferioara - - - 0 - 2.500.000 - 2.500.000 0 2.000.000 POS Mediu 0 500.000
Romane “/ Bugetul de stat
TOTAL Masuri structurale 15.769.000 35.000.000 0 50.769.000 3.920.000 122.691.000 1.605.801 128.216.801 40.615.200 101.288.800 10.153.800 26.928.001
258
Masuri nestructurale
ioada 1din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)
OBIECT Asistenta Asistenta Perioada 1 Perioada 2 Perioada Perioada
CAPEX OPEX TOTAL CAPEX OPEX TOTAL Sursa Sursa
tehnica tehnica FRMP FRMP 1 FRMP 2 FRMP
Regia nationala a padurilor sau
E. Managementul eroziunii Alte
393.000 39.282.000 1.964.100 41.639.100 3.169.000 26.240.000 1.312.000 30.721.000 31.740.000 23.527.200 9.899.100 7.193.800 Administratia nationala pentru
solului fonduri
imbunatatiri funciare / Buget de stat
E1. Stabilizarea solului si
0
revegetare
Regia nationala a padurilor sau
Studii, proiectare, EIA, aplicare Alte
393.000 0 0 393.000 3.169.000 0 0 3.169.000 314.400 2.535.200 78.600 633.800 Administratia nationala pentru
pentru finantare fonduri
imbunatatiri funciare / Buget de stat
Regia nationala a padurilor sau
Bahlui & Nicolina 161.000 - - 161.000 - - - 0 128.800 0 Alte fonduri 32.200 0 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Bahluet 232.000 - - 232.000 - - - 0 185.600 0 Alte fonduri 46.400 0 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Barlad - - - 0 1.327.000 - - 1.327.000 0 1.061.600 Alte fonduri 0 265.400 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Crasna - - - 0 579.000 - - 579.000 0 463.200 Alte fonduri 0 115.800 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Vaslui - - - 0 1.016.000 - - 1.016.000 0 812.800 Alte fonduri 0 203.200 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Racova - - - 0 55.000 - - 55.000 0 44.000 Alte fonduri 0 11.000 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Simila - - - 0 126.000 - - 126.000 0 100.800 Alte fonduri 0 25.200 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Garboveta - - - 0 25.000 - - 25.000 0 20.000 Alte fonduri 0 5.000 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Lohan - - - 0 41.000 - - 41.000 0 32.800 Alte fonduri 0 8.200 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Stabilizarea solului si Alte
0 39.282.000 1.964.100 41.246.100 0 26.240.000 1.312.000 27.552.000 31.425.600 20.992.000 9.820.500 6.560.000 Administratia nationala pentru
revegetare fonduri
imbunatatiri funciare / Buget de stat
Regia nationala a padurilor sau
Bahlui & Nicolina - 16.126.000 806.300 16.932.300 - 16.300.000 815.000 17.115.000 12.900.800 13.040.000 Alte fonduri 4.031.500 4.075.000 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Regia nationala a padurilor sau
Bahluet - 23.156.000 1.157.800 24.313.800 - 9.940.000 497.000 10.437.000 18.524.800 7.952.000 Alte fonduri 5.789.000 2.485.000 Administratia nationala pentru
imbunatatiri funciare / Bugetul de stat
Alte Asociatii de dezvoltare
F. Sistem suport de decizie 0 0 0 0 588.000 0 0 588.000 0 470.400 0 117.600
fonduri intercomunitara / Bugetul de stat
259
Masuri nestructurale
Perioada 1din FRMP Perioada 2 din FRMP FONDURI CE (80%) FONDURI ROMANIA (20%)
OBIECT Asistenta Asistenta Perioada 1 Perioada 2 Perioada Perioada
CAPEX OPEX TOTAL CAPEX OPEX TOTAL Sursa Sursa
tehnica tehnica FRMP FRMP 1 FRMP 2 FRMP
Studii, proiectare, EIA, aplicare
0 0 0 0
pentru finantare, implementare
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Barlad - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Crasna - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Vaslui - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Racova - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Simila - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Garboveta - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
Asociatii de dezvoltare intercomunitara
Lohan - - - 0 84.000 - - 84.000 0 67.200 Alte fonduri 0 16.800
/ Bugetul de stat
TOTAL Masuri nestructurale 393.000 39.282.000 1.964.100 41.639.100 3.757.000 26.240.000 1.312.000 31.309.000 31.740.000 23.997.600 9.899.100 7.311.400
260
10.4 Programul de investitii si fluxul de numerar
Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan
Perioada 1 din FRMP Perioda 2 din FRMP Cheltuelile anuale
Date topografice 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Model digital al terenului - 4.500.000 0 0 - 0 3.996.350 999.088 0 0 0 0 0 0
0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0
Masuratori topografice pe rauri - 3.000.000 0 0 - 0 1.011.080 1.516.620 505.540 0 0 0 0 0
0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0
Harti cu folosintele
terenurilor 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Ortofotoplanuri de rezolutie
mare pentru campiile
inundabile - 4.500.000 0 0 - 0 3.996.350 999.088 0 0 0 0 0 0
0 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0
261
Studii de fezabilitate imediate derivate din Master Plan
Perioada 1 din FRMP Perioda 2 din FRMP Cheltuelile anuale
Masuri suport
Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Cheltuelile anuale
Masuri suport
Cheltueli anuale
264
Masuri Structurale– Managementul Campiei Inundabile
Cheltueli anuale
265
Masuri Structurale –Managementul Raurilor
266
Masuri Structurale – Managementul raurilor
Cheltueli anuale
Bahlui & Nicolina 165.762 198.914 198.914 198.914 198.914 198.914 198.914 66.305 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bahluet 55.640 66.768 66.768 66.768 66.768 66.768 66.768 22.256 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Barlad 772.008 926.410 926.410 926.410 926.410 926.410 926.410 308.803 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Jijia inferioara 220.243 264.291 264.291 264.291 264.291 264.291 264.291 88.097 0 0 0 0
267
Masuri Structurale – Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor
Bahlui & Bahluet 3.000.000 0 0 - 0 0 326.768 490.15 490.152 490.152 490.152 490.152 245.076 0
0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Nicolina 500.000 0 0 - 0 0 54.461 81.692 81.692 81.692 81.692 81.692 40.846 0
0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Barlad 2.250.000 0 0 - 0 0 245.076 367.61 367.614 367.614 367.614 367.614 183.807 0
0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Jijia inferioara 250.000 0 0 - 0 0 27.231 40.846 40.846 40.846 40.846 40.846 20.423 0
0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0
268
Masuri Structurale – Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor
269
Masuri Structurale – Managementul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor
Cheltueli anuale
Bahlui & Bahluet 141.187 282.374 282.374 282.374 282.374 282.374 282.374 188.249 0 0 0 0
0 8.485 16.970 16.970 16.970 16.970 16.970 16.970 11.314 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Nicolina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Barlad 888.853 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.777.706 1.185.137 0 0 0 0
0 53.345 106.690 106.690 106.690 106.690 106.690 106.690 71.127 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Jijia inferioara 415.911 831.822 831.822 831.822 831.822 831.822 831.822 554.548 0 0 0 0
0 24.961 49.922 49.922 49.922 49.922 49.922 49.922 33.282 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
D.2 Acumulari Critice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
270
Masuri nestructurale – Managementul eroziunii solului
Lohan - 0 0 41.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Stabilizarea solului si
plantari 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bahlui & Nicolina - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.634.7
0 0 16.126.000 806.3000 0 16.300.000 815.0000 0 0 2.634.731 2.634.731 2.634.731 2.634.731 2.634.731 31
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bahluet - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.783.3
0 0 23.156.000 1.157.8000 0 9.940.000 497.0000 0 0 3.783.321 3.783.321 3.783.321 3.783.321 3.783.321 21
0 0 0 0 0 0 0 0
271
Masuri nestructurale – Managementul eroziunii solului
Cheltueli anuale
272
Masuri nestructurale – Sistem Suport de Decizie
273
10.5 Concluzii
10.5.1 Atingerea tintelor
Respectarea planului de investitii
Perioada Tinte
274
Respectarea planului de investitii
Perioada Tinte
275
11.0 Concluzii
Rezultatele modelarii bazinelor hidrografice, analizei multi - criteriale si evaluarii economice
efectuate in capitolul 4 al acestui raport indica implicatiile economice si sociale ale riscului la
inundatii.
Obiectivele, tintele si strategia prezentate in capitolele 5 si 6 ale acestui raport ofera o cale din
stilul existent de protectie impotriva inundatiilor la o abordare proactiva de gestionare a riscului
la inundatii.
Incremental
Incremental
Incremental
Standard
Standard
Standard
1 A nu face nimic ( DN ) - - - - - -
276
In rezumat, reiese clar recomandarea scenariul “Mentinerea lucrarilor existente” in toate zonele.
Pe langa aceasta se aplica urmatoarele recomandari:
Acesta include prioritatea proiectelor care prezinta raportul cost – beneficiu ridicat si cele care
sunt.
FRMP se bazeaza pe partea din fondurile disponibile bazinurilor hidrografice Prut si Barlad
dintr-o combinatie de surse, inclusiv Fondurile de coeziune a U.E., POS si surse
guvernamentale.
277
Tip de actiune Descriere
Asistenta tehnica
Implementare Actualizarea:
Masuri nestructurale
Masuri structurale
278
Tip de actiune Descriere
279
Tip de actiune Descriere
Asistenta tehnica
Implementare Actualizarea:
Masuri nestructurale
Masuri structurale
280
Tip de actiune Descriere
Perioadele FRMP de mai sus acopera intervalul 2010 pana in 2019. Costul estimat pentru
implementarea lucrarilor programate pana in 2019 este dupa cum urmeaza:
FINANTARE EC (80%)
OBIECT
Perioada 1 din FRMP Perioada 2 din FRMP Sursa
Studii de fezabilitate imediate
54.376.000 - POS Mediu
derivate din Master Plan
Masuri Suport 688.000 128.000 POS Mediu
Masuri structurale 40.615.200 101.288.800 POS Mediu
Masuri nestructurale 31.740.000 23.997.600 Alte fonduri
Total 127.419.200 125.414.400
281
FINANTARE ROMANIA (20%)
OBIECT Perioada 1 din Perioada 2 din
Sursa
FRMP FRMP
Administratia Nationala
Studii de fezabilitate imediate “Apele Romane “/ Bugetul
13.594.000 -
derivate din Master Plan de stat
Administratia Nationala
“Apele Romane “/ Bugetul
Masuri Suport 192.000 52.000
de stat
Administratia Nationala
“Apele Romane “/ Bugetul
Masuri structurale 10.153.800 26.928.000
de stat
Este recomandat ca acest Master Plan, si Planul de management al riscului la inundatii inclus,
sa fie acceptat ca un document viu si implementat in bazinul hidrografic Prut – Barlad ca un
vehicul pentru a reduce riscul la inundatii atat a locuitorilor cat si a economiei in zona bazinului
hidrografic.
282