UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI

Specializarea Contabilitate si Informatica de gestiune
-CENTRUL TERITORIAL PLOIESTI-

CONTABILITATEA DECONTARILOR
CU CLIENTII

STUDENT:
MATEESCU CRISTINA

PLOIESTI
2008
 CUPRINS

1. Prezentarea firmei

2. Obiectul si metoda contabilitatii

2.1 Obiectul de studiu al contabilitatii

2.2 Metoda contabilitatii
2.3 Documente contabile si justificative

3. Introducere in contabilitatea Clientilor

3.1 Structura creantelor

4. Contabilitatea decontarilor cu clienti

4.1 Contul 411 „Clienti”

4.2 Contul 418 „Clienti-facturi de intocmit”
4.3 Contul 413 „Efecte de primit”
4.4 Contul 416 „Clienti incerti”

5.BIBLIOGRAFIE
 1.Prezentarea firmei

Societatea a fost infiintata in anul 1990, ca unica întreprindere limitata GEDEON

RICHTER ROMANIA S.A. cu sediul in Targu Mures si are foarte multe filiale si care
este in asociere cu alte societati.
Societatea intocmeste situatiile financiare simplificate si nu s-a abatut de la pricipiile
contabile generale.De la inceputul activitatii de activ si de pasiv au fost exprimate in
moneda nationala.
Metoda de amortizare folosita este metoda liniara, are un capitol social subscris si
varsat in valoare de 6.000 lei, reprezentand 600 parti sociale a 10 lei fiecare, detinute de
cei 4 asociati si este in totalitate capitol privat conform statutului societatii .
Structura organizatorica contine doua mari grupari:
1.Structura de conducere, in care sunt incluse conducerea la nivel superior si
compartimentele functionale, unde procesele de management sunt prioritare sau se
creeaza conditiile necesare pentru exercitarea lor de catre managerii individulali sau de
grup din esalonul superior.

2.Structura de productie, care cuprinde subdiviziuni organizatorice la nivelul carora se

exercita cu prioritate procese de executie ce dau existenta obiectivului de activitate al
firmei.
Conform Contului de profit si pierdere la 31.12.2006, societatea a inregistrat o cifra
de afaceri neta de 9.925.519 lei si un profit net de 2.601.746 lei.Ambele valori sunt mult
superioare fata de cele inregistrate la sfarsitul anului 2005, deci societatea este in progres.
 2.Obiectul si metoda contabilitatii

Obiectul si metoda contabilitatii

Contabilitatea face parte din evidenta economica.Evidenta economica reprezinta un
sistem de inregistrare,de urmarire cantitativa,calitativa si valorica a activitatii si
fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp si loc.Ea ocupa un loc
central in sistemul informational si constituie o parghie deosebit de importanta in
conducerea activitatii economice.Pentru a-si indeplini rolul,ea trebuie sa fie clara, precisa,
simpla si tinuta la zi.
Evidenta economica cuprinde trei forme:
1. Evidenta operativa
2. Evidenta statistica
3. Evidenta contabila

Contabilitatea furnizeaza cele mai multe si importante informatii ale activitatii

manageriale si constituie principalul instrument de cunoastere, gestiune si control al
patrimoniului unitatii si activitatii desfasurate,ocupand locul central in cadrul evidentei
economice.

Contabilitatea are doua functii importante:

1. Functia de reflectare, oglindire fidela a patrimoniului si proceselor economice
care au loc, de gestiune si control al patrimoniului unitatilor si al rezultatelor
obtinute de catre acestea.
2. Functia de informare cu date certe, a conducerii unitatii patrimoniale, cat si a
asociatilor, actionarilor, bancilor, organelor fiscale, clientilor, furnizorilor,
altor persoane juridice sau fizice.

In conditiile economiei de piata, o parte din informatiile contabile devin

transparente.Ele privesc situatia patrimoniala, rezultatele si situatia financiara, relatiile
unitati cu terti si sunt produsul contabilitatii financiare.Cealalta parte a informatiilor
contabile sunt confidentiale, privesc numai conducerea unitatii si sunt produsul
contabilitatii de gestiune.Separarea celor doua categorii de informatii contabile genereaza
dualismul in contabilitate.
Pentru a-si indeplini functiile, contabilitatea trebuie sa satisfaca anumite cerinte:sa fie
organizata si condusa in mod corespunzator normelor legale, sa fie tinuta la zi, sa fie
clara si precisa, sa cuprinda date complete care sa fie furnizate la timp conducerii unitatii
si celor interesati in cunoasterea rezultatelor obtinutesi gestionarea patrimoniului.
Dat fiind importanta contabilitatii, atat pentru conducerea activitatii unitatilor
patrimoniale cat si pentru indeplinirea datoriilor fata catre bugetul de stat si a altor
obligatii, ea trbuind sa fie condusa si organizata dupa principii unitare pe intreaga
economie nationala.La noi in tara, prin Legea contabilitatii nr. 82, din 24 Decembrie din
anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi si alte acte normative elaborate de
Ministerul Finantelor, sunt stabilite normele generale si unitare de organizare si
conducere a contabilitatii generale, obligatorii pentru toti agentii economici, persoane
fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.
 2.1 Obiectul de studiu al contabilitatii
Obiectul de studiu al contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a
bunurilor mobile si imobile, a disponibilitatilor banesti, a titlurilor de valoare, a
drepturilor si obligatiilor unitatilor patrimoniale, precum si miscarile si modificarile
intervenite, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute, in urma operatiunilor
patrimoniale efectuate.
Unitatea patrimoniala este o colectivitate care dispune de un patrimoniu si desfasoara o
activitate specifica ei.Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale si banesti
exprimate valoric precum si relatiile determinate de formarea si micsorarea permanenta a
acestora;care da nastere la drepturi si obligatii.
Din punct de vedere al componentei, elementele patrimoniale se impart in:
-Elementele patrimoniale de tipul activelor imobilizate:imobilizarile
necorporale(cheltuieli de constituire si de cercetare, concesiuni, brevete si alte drepturi si
valori asimilate), de tipul imobilizarilor corporale(terenuri, cladiri si constructii speciale,
masini si utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizari financiare(titluri de participatie,
creante imobilizate).
-Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din:stocuri(materii si
materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.);mijloace banesti, creante(clienti, debitori) si
alte elmente de tipul bunurilor si relatiilor care se gasesc in activul posedat la unitati.
-Elemente patrimoniale de tipul relatiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii(capital
social si individual, prime legate de capital, fond de rezerva, fond de dezvoltare,
rezultatul exercitiului, alte fonduri) si ale datoriilor(imprumuturi si credite, furnizori,
creditori, obligatii de plata catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale catre
salariati, actionari sau asociati si alte persoane fizice sau juridice) care formeaza pasivul
unitatii exceptand sursele de provenienta ale elementelor de activ.

2.2 Metoda contabilitatii

Metoda contabilitatii cuprinde ansamblul de procedee si tehnici de lucru, folosite pentru
reflectarea si urmarirea in mod sistematic, exact si neintrerupt a patrimoniului unitatii, a
proceselor economice care au loc si a rezultatelor activitatii desfasurate.
Unele procedee sunt specifice contabilitatii: bilantul contabil, contul, dubla
inregistrare, inventarul, balanta de verificare, tehnicile de inregistrare, iar altele sunt
comune altor stiinte: documentele, evaluarea, calculatia, autocontrolul.Ele prezinta unele
trasaturi caracteristice si servesc la realizarea obiectivelor contabilitatii astfel:
Documentele sunt actele scrise, intocmite in momentul efectuarii operatiunilor economice
cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor.Dupa ce documentele au fost intocmite,
potrivit anumitor reguli,dupa ce au fost verificate si prelucrate, ele servesc ca baza de
inregistrare in contabilitate a operatiunilor patrimoniale si ele poarta numele de
documente justificative.
Dubla inregistrareconsta in inregistrarea concomitenta a fiecarei operatiuni economice
patrimoniale, in doua sau mai multe conturi diferite, intre care se stabileste o legatura
reciproca.Ea deriva din faptul ca orice operatiune economica produce o dubla modificare
in situatia patrimoniului unitatii.De aici provine si numele de contabilitate in partida
dubla sau dubla inregistrare.
Contul tine evidenta scrisa a fiecarui element patrimonial reflectand existenta si miscarea
lui in mod continuu.Contul are o anumita forma care permite inregistrarea in expresie
baneasca, in coloane distincte a existentei si miscarii elementelor patrimoniale.
Evaluarea constituie un element de baza a metodei contabilitatii, deoarece nicio
operatiune economica patrimoniala nu poate fi introdusa in circuitul informational
contabil, decat dupa ce s-a facut exprimarea ei in unitati valorice.
Calculatia reprezinta procedeul folosit in contabilitate pentru stabilirea costului
produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate, costului de achizitie, cheltuielilor
pe activitati, veniturilor si rezultatelor financiare.
Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit in contabilitate pentru constatarea
existentei, cantitati, calitatii si a valorii elementelor patrimoniale aflate in gestiunea
unitatii, atat cele proprii cat si cele apartinand tertilor personale, detinute cu orice titlu la
un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea isi pune mereu in acord datele din conturi
cu realitatea din teren.
Inventarierea are ca scop stabilirea situatie reale a patrimoniului unitatii, care se refera si
la evaluarea lor la nivelul valorii curente.
Balanta de verificare serveste pentru verificarea corectitudinii inregistrarilor in
contabilitate, se intocmeste la sfarsitul unei perioade, de regula lunar si precede
obligatoriu intocmirea bilantului contabil si rapoartele financiar-contabile.
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza oficial, in care sunt oglindite, la un
moment dat in expresie baneasca elementele patrimoniale ale unitatii, sub un dublu
aspect, al componentei si al surselor de provenienta.

2.2Documente contabile si justificative

Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate in
documetele contabile. Dupa modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului
informational, decizional, documentele contabile se clasifica in:

- Documente justificative
- Documente de evidenta contabila
-Documente de sinteza si raportari

3. Introducere in contabilitatea Clientilor

Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la creante si

datorii. Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de
exploatare, adica din acel domeniu care face obiectul principal al functionarii lor.
Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii productiei, respectiv realizarii
lucrarilor si a serviciilor si au in contrapartida venituri din exploatare.
Creantele inteprinderi fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de consimtamant
concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau
avand ca baza contractele incheiate. Creantele devin certe, sigure, in momentul
transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si
servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrarii bunurilor,
respectiv in momentul realizarii lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care
corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare in
patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata, adica
valoarea sau pretul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse
impozitarii. In cazul in care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de
netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia in care se acorda clientilor si
reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul
acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea
creantei initiale printr-o inregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se
acorda posterior printr-o factura de reducere.
Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare
la data efectuarii operatiunilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrarii
creantelor in devize si data incasarii lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli
financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.
Dupa perioada de timp la care se refera, creantele si datoriile se impart in:
-creante si datorii pe termen scurt, cu perioada de decontare mai mica de un an;
-creante si datorii pe termen mijlociu, cu o perioada de decontare intre 1-5 ani;
-creante si datorii pe termen lung, cu o perioada de decontare mai mare de 5 ani.
Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitatii de exploatare si
creantele asimilate, care au in contra partida veniturile din exploatare si conturile fara
incidenta asupra contului de rezultate si cuprind: creante comerciale; creante din
gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de valori reprezentand componente ale
trezoreriei; creante din decontari in cadrul grupului si cu asociatii, care mai sunt denumite
si creante in afara grupului de exploatare.
Pentru inregistrarea creantelor se folosesc conturi din clasa 4 „Conturi de terti” din care
face parte si grupa de conturi:41 „Clienti si conturi asimilate”.
Pentru evaluarea creantelor si a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli in functie de
factorul timp la care se refera: valoarea de inscriere cu ocazia intrarii in patrimoniu a
creantei sau a datoriei la valoarea curenta sau contabila; valoarea de inventar sau valoarea
bilantiera.
Evaluarea curenta, prin aplicarea principiului nominalismului, dupa care creantele sunt
inscrise in contabilitate la valoarea lor nominala de rambursare, iar datoria la intrarea in
patrimoniula valoarea ei normala de rambursare. Eventualele diferente ce apar in timpul
incasarii creantelor respectiv platilor datoriilor, vor fi evidentiate in contabilitate in
conturile de cheltuieli pentru diferentele nefavorabile, respectiv in conturile de venituri
pentru diferentele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creantelor si a datoriilor la valoarea care se
stabileste dupa valoarea de utilitate, in functie de loc si de preturile actualizate. Valoarea
de inventar a creantelor tine seama de posibilitatile concrete de incasare si pot exista
clienti in litigiu, debitori incerti, ale caror posibilitati de incasare sunt incerte.
Daca comparam valoarea de inventar cu valoarea contabila, putem avea trei situatii:
1. Egalitate
2. Valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, dar potrivit principiului
prudenteidesi putem incasa mai mukt aceasta diferenta nu o vom inregistra
 3. Valorea de inventar este sub valoarea contabila. Suntem nevoiti sa creem un
provizion pentru depreciere.
Evaluarea bilantiera se face cu respectarea principiului fidelitatii. Creantele sunt
inregistrate in contabilitate la valoarea lor nominala si din prudenta se constituie un
provizion pentru depreciere, atunci cand apare o pierdere probabila. Daca s-a constituit
provizionul la valoarea curenta, atunci se va deduce provizionul.
La creantele si datoriile exprimate in valuta, evaluarea de bilant se face la cursul valutar
existent. Diferentele de curs valutar se vor inregistra folosind conturile de diferente de
conversie de activ si de pasiv. Aceste diferente la inceputul exercitiului urmator se vor
relua.

3.1 Structura creantelor

Creantele comerciale sunt determinate de vanzarile de bunuri (produse, marfuri,
materiale), de prestari de servicii si de executarea de lucrari catre terti. Aici se incadreaza
clientii si conturile asimilate:
411”Clientii”
413”Efecte de primit’
416”Clienti incerti sau in litigiu”
418”Clienti-facturi de intocmit”
409”Avansuri acordate furnizorilor”

Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta sabilite pe baza de cambii,

bilete la ordin, trate, waranturi, cec-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti in
contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit acordat de unitatile patrimoniale tertilor
si instrumente de plata.
Cambia este titlul de credit in temeiul caruia o persoana(emitentul) se obliga sa plateasca
neconditionat sau dispune sa se plateasca neconditionat de catre o alta persoana, la data si
locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia il desemneaza. Cambia este de doua
feluri:
-Biletul la ordin este o cambie eliberata de catre un debitor(tras) unui creditor(tragatorul)
prin care debitorul(trasul) se obliga sa plateasca neconditionat creditorului(tragatorului0
intr-un anumit loc si la o anumita data o suma de bani.
-Trata este o cambie prin care o persoana fizica sau juridicain calitate de
creditor(tragator), dispune unui debitor al sau(tras) sa plateasca o suma de bani unei alte
persoane(a treia) in calitate de beneficiar, la data si in locul stabilit o suma de bani.
Cecul este un inscris solemn prin care o persoana numita tragator(platitor) in baza unui
depozit de bani constituit in prealabil la banca devenita astfel tras, da ordin sa se
plateasca la o anumita data sau la prezentare o suma determinata unei terte persoane, in
calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parti.Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri
din carnetele cu limita de suma ca instrument de decontare, cecuri de decontare in
numerar a banilor de la banca, cecuri de calatorie si altele. In acest caz tragatorul este
persoana care dispune plata, trasul este acela care efectueaza plata iar beneficiarul este
persoana in favoarea careia se efectueaza plata.
Ca si in cazul celorlalte doua instrumente de plata, alaturi de biletul la ordin si trata,
cecul cuprinde urmatoarele elemente: denumirea de CEC, inscrisa in textul
titlului;ordinul neconditionat de a plati o suma determinata inclusa in textul tiparit al
formularului de CEC; numele aceluia care trebuia sa plateasca prin denumirea bancii pe
fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaza plata-locul desemnat alaturi de numele
trasului; indicarea datei si a locului unde a fost emis cecul; semnatura aceluia care emite
cecul, tragatorul fiind acela care garanteaza plata.
Warantul este recipisa primta de catre posesorul unei marfi depusa intr-un depozit, prin
care garanteaza efectuarea unei plati. Daca nu efectueaza plata nu poate ridica marfa.
Pana la scadenta efectelor comerciale putand interveni operatiuni de andosare si
avalizare, legate de circulatia lor.
Andosarea sau girarea reprezinta scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a
obligatiei de plata a noului debitor, fata de creditor. Daca un client emite un bilet la ordin
in care se stabileste „Platiti suma de la data de persoanei”. Daca acesta are nevoie de bani
mai repede decat data stabilita prin ordinul de plata il va putea folosi ca instrument de
plata daca face andosarea ordinului de plata. Daca pentru aceasta este necesar sa existe o
garantie a platii datoriei noului debitor catre creditor si se face avalizarea.
Avalizarea reprezinta garantia inscrisa pe cambie sau in afara acesteia de catre o
persoana fizica sau juridica care se angajeaza sa achite contravaloarea tranzactiei in cazul
in care niciunul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia
garanteaza pana la scadenta. Avalizarea se poatea face o singura data iar andosarea de
cate ori este posibil.
Pentru tras datoria inregistrata in conturile Furnizori Efecte de plata nu poate fi
modificata prin andosari si nicio inregistrarea nu face inaintea decontarii la scadenta sau
anularii efectelor. Tragatorul, beneficiarul initial, contabilizeaza andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin incasarea contravalorii lor de catre
beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei banci, in care caz se suporta o taxa
de scont pentru serviciile bancare. In acest caz bancherul cumpara efectele remitentului si
plateste acestuia imediat suma cuvenita valoarea scontata, retinand scontul dupa relatia:
Valoarea scontata=Valoarea nominala-Aigo
Unde Aigo=Scont+Comisionul variabil admisibil scontului
In cadrul decontarii efectelor comerciale poate interveni si situatia in care clientul
plateste datoria inainte de scadenta, iar furnizorul ii acorda un comision pentru incasarea
mai devreme a creantei.
Avansurile acordate furnizarilor reprezinta sumele platite acestora de catre clienti inainte
de derularea tranzactiilor pentru livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de
servicii.
Creantele din reclamatii, pagube materiale create de terti si alte creante de orice fel
nelegate de activitatea de exploatare propriu-zisa sunt asimilate activitatilor financiare
sau extraordinare si sunt inregistrate in contabilitate in categoria „Debitorilor diversi”.
 4. Contabilitatea decontarilor cu clientii

Evidenta sumelor datorate de clientii interni si externi pentru livrari de produse,

semifabricate, materiale, marfuri etc, lucrari executate sau prestari de servicii, sumele
platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul
conturilor din grupa 41 „ Clienti si conturi asimilate „.

Grupa 41 „ Clienti si conturi asimilate „

411. Clienti
411.1. Imprumuturi acordate membrilor asociatiilor(la cooperativele de credit)
413. Efecte de primit
416. Clienti incerti
418. Clienti-facturi de intocmit
419. Clienti-creditori
419.1. Clienti-creditori din operatiuni de mandat(la cooperativele de credit)

4.1. Contul 411 „ Clienti „

Contul 411 „ Clienti „ tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru
produsele, semifabricatele, materialele, marfurile etc, lucrari executate si servicii prestate
pe baza de facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a
bunurilor livrate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se
crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor si reprezinta
sumele datorate de clienti. In debitul contului 411 „ Clienti „ se inregistreaza:-pretul de
vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc, lucrarilor executate si serviciilor
prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin creditul conturilor:
701 „Venituri din vanzarea produselor finite”
702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”
703 „Venituri din vanzarea produselor reziduale”
704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”
705 „Venituri din studii si cercetari”
706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune, chirii”
707 „Venituri din vanzarea de marfuri”
708 " Venituri din activitati anexe"
4427 " TVA colectata"
4428 "TV A neexigibila" pentru livrarile cu plata in rate.
valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior si care abia acum se factureaza,
prin
creditul contului 418 " Clienti - facturi de intocmit "
la deschiderea exercitiului cu reluarea sumelor inregistrate la sfarsitul exercitiului
precedent ca diferente nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476" Diferente
de conversie – cont de activ "
la sfarsitul exercitiului, cu diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma cresterii
cursului valutar, aferent creantelor exprimate in devize, prin creditul contului 477 "
Diferente de conversie - cont de pasiv"
contravaloarea creantelor reactivate, prin creditul contului 754" Venituri din creante
recuperate"
valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate c1ientilor, prin creditul
contului 419 " Diferente de conversie - cont de pasiv "
In creditul contului 411 " Clienti "se inregistreaza:
valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate c1ientilor , prin creditul
conturilor: 512 " Conturi curente la banci ,,531 " Casa " contravaloarea efectelor
comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau prestatiilor facute, prin debitul
contului 413 " Efecte de primit " sume datorate de c1ienti rau platnici , dubiosi sau cu
care unitatea se afla in litigiu, prin debitul contului 416 " Clienti incerti "contravaloarea
bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, decontate pe seama
avansurilor primite de la c1ienti prin debitul contului 419 "Clienti - creditori" diferente
nefavorabile de curs valutar stabilite la inchiderea exercitiului, aferente creantelor
exprimate in devize, prin debitul contului 476 " Diferente de conversie - cont de activ
"reluarea la inceputul exercitiului a sumelor inregistrate in exercitiul
precedent ca diferente favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 " Diferente de
conversie - cont de pasiv "diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia
incasari creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665 " Cheltuieli din
diferente de curs valutar"valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire , primite
de la c1ienti , prin debitul contului 419" Clienti - creditori "valoarea sconturilor acordate
c1ientilor, prin debitul contului 667 " Cheltuieli privind sconturile acordate "
Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de c1ienti, deci creante fata de
acestia neincasate inca.
In mod obisnuit livrarea este insotita de factura, dar nu este tot timpul asa fiind si unele
exceptii. De aceea, trebuiesc facute eventualele regularizari care sa tina cont intre
decalajele existente intre livrari si facturari. Livrarile efectuate sau lucrarile executate si
serviciile prestate , inc1usiv TVA aferenta , pentru care nu s-au intocmit facturi , dar a
caror valoare este bine determinata, reprezinta venituri ale perioadei in care s-au facut
aceste livrari si trebuie inregistrate la creante intr-un cont distinct 418 " Clienti - facturi
de intocmit" care este un cont de activ
Exemple de operatiuni cu contul 411 "Clienti":
1. Cresterea ( nasterea ) creantelor
la livrarea produselor, cu facturi

411 = %
701
4427
la livrarea produselor fara facturi
 665 = 416
3.Diferentelor nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului
 476 = 416

4. Sumele incasate prin contul curent si prin card

5121 = 416
5311 = 416

5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferenta

% = 416
654
4427