29.03.

2016

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

CODUL FUNCIAR

Parlamentul adoptă prezentul cod.

Capitolul I
DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Articolul 1. Obiectul Codului Funciar

(1) Obiectul prezentului Cod Funciar sunt relațiile funciare din Republica
Moldova, indiferent de domeniu de activitate, tip de proprietate a terenurilor, formă
organizatorico – juridică aplicată în scopul utilizării.
(2) Procesul de reglementare se referă strict doar la complexul relaţiilor funciare
care fac obiectul prezentului cod şi sunt actuale intereselor sociale şi economice ale
societăţii.
(3) Scopul prezentului Cod funciar este de a selecta relaţiile funciare care sunt
necesare de a fi reglementate şi formularea normelor juridice respective.

Articolul 2. Obiectul relaţiilor funciare

(1) Obiectul relaţiilor funciare este fondul funciar al Republicii Moldova
în calitate de resursă naturală limitată.
(2) În cadrul legii fondul funciar va fi exprimat în terenuri fiecare dintre care va
avea un statut juridic determinat.
(3) În calitate de obiect al relaţiilor funciare fondul funciar (terenurile) include:
a) categorii de destinaţie;
b) categorii de folosinţă;
c) hotare şi limite.
(4) Hotarul terenurilor va stabili răspîndirea drepturilor şi a obligaţiilor. Limitele
se vor referi la fenomene şi procese.

Articolul 3. Categorii de destinaţie

(1) În funcţie de destinaţie, terenurile Republicii Moldova sun divizate în
următoarele categorii:
a) terenuri cu destinaţie agricolă;
b) terenuri destinate construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor, altor scopuri
speciale;
c) terenuri destinate fondului forestier;
d) terenuri destinate fondului apelor.
(2) Principiile formării categoriilor de destinaţie sunt următoarele:
a) necesitatea socială şi economică a includerii terenului la categoria respectivă;
b) posibilitatea materială şi financiară a subiectului de a utiliza terenul la
categoria respectivă;
1
 c) capacitatea (calitatea) terenului de a realiza necesităţile sociale şi economice.

Articolul 4. Subiectul relaţiilor funciare

(1) Subiecţi ai relaţiilor funciare pot fi persoanele fizice şi juridice autohtone şi
străine.
(2) În dependenţă de categoria de destinaţie a terenurilor dreptul subiecţilor în
relaţiile funciare poate fi limitat.

Articolul 5. Conţinutul relaţiilor funciare

(1) În cadrul codului funciare relaţiile funciare vor include următoarele drepturi
şi obligaţiuni:
a) relaţii de dispoziţie (dobîndire, înstrăinare, gajare, impozitare, alte drepturi şi
obligaţiuni);
b) relaţii de gestiune şi administrare (transmiterea unor drepturi de administrare
sau gestiune unei alte persoane decît proprietarul, inclusiv posesiune);
c) relaţii de folosinţă (respectarea normelor, recomandărilor, altor metode de
influenţă asupra procesului de utilizare a terenurilor).

CAPITOLUL 2
PROPRIETATEA FUNCIARĂ

Articolul 6. Proprietatea asupra terenurilor

(1) Proprietatea funciară reprezintă o categorie socială care se manifestă în
cadrul relaţiilor funciare reglementate.
(2) Terenurile în Republica Moldova sunt de proprietate publică şi privată
(3) Proprietatea publică asupra terenurilor include:
a) proprietatea publică a statului din domeniul public şi privat;
b) proprietatea publică a unităţilor administrativ – teritoriale din domeniul
public şi privat.
(4) Dreptul de proprietate asupra terenurilor proprietate publică a statului din
domeniul public şi privat este a Guvernului.
(5) Dreptul de proprietate asupra terenurilor proprietate publică a unităţilor
administrativ teritoriale din domeniul public şi privat aparţine consiliilor respective
(raionale, municipale, a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, săteşti, (comunale),
orăşeneşti).

Articolul 7. Conţinutul dreptului de proprietate asupra terenurilor

(1) Proprietarul de teren, indiferent de tipul proprietăţii are dreptul:
a) să înstrăineze terenul cei aparţine conform legislaţiei în vigoare;
b) să transmită cu drept de folosinţă, posesiune (gestiune, administrare) unei alte
persoane fizice sau juridice, terenul cei aparţine;
c) să utilizeze terenul cei aparţine conform legislaţiei în vigoare;

2
 d) să modifice categoria de destinaţie sau de folosinţă a terenului conform
legislaţiei în vigoare.
(2) Conţinutul dreptului de proprietate este influenţat factorul limitării terenului
ca resursă naturală.

Articolul 8. Dobîndirea şi înstrăinarea dreptului de proprietate asupra

terenurilor
(1) Dreptul de proprietate asupra terenurilor poate fi dobîndit prin vînzare –
cumpărare, schimb, donaţie, hotărîrile definitive şi irevocabile a instanţelor
de judecată de către persoanele fizice şi juridice autohtone şi străine (cu
excepţia terenurilor destinate agriculturii) în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
(2) Obiect al dobîndirii – înstrăinării poate fi terenul înregistrat în modul stabilit.
(3) Dreptul de succesiune (moştenire) a terenurilor neînregistrate va fi dobîndit
după înregistrarea lor.
(4) În lipsa moştenitorilor dreptul de administrare, (gestiune, posesiune) a
terenurilor va trece la autoritatea publică locală.

Articolul 9. Dreptul de proprietate privată asupra terenurilor cu destinaţie

agricolă
(1) Dreptul la proprietatea privată asupra terenurilor cu destinaţie agricolă
poate fi dobîndită de persoanele fizice şi juridice cetăţeni ai Republicii Moldova şi a
persoanelor juridice autohtone.
(2) Persoanele fizice şi juridice străine, apatrizii, care au devenit proprietari de
terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului forestier, vor înstrăina terenurile
dobîndite în termen de un an.
(2)a Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru în termen o 30 zile calendaristice va
informa autoritatea publică central în domeniul agriculturii privind persoanele fizice
şi juridice străine, apatrizii, care au devenit proprietari de terenuri cu destinaţie
agricolă sau ale fondului forestier.
(3) Înstrăinarea între vii a terenurilor poate fi efectuată doar către subiectele care
au dreptul de a le dobîndi.
(4) Dacă persoanele care dobîndesc dreptul de proprietate asupra terenurilor care
nu le pot avea în proprietate, n-au înstrăinat terenurile în termenul stabilit, instanţa de
judecată, la cererea autorității publice centrale în domeniul agriculturii, poate
dispune, înstrăinarea acestor terenuri şi remiterea sumei obţinute către fostul
proprietar, cu reţinerea cheltuielilor de înstrăinare.
(5) De la data dobîndirii și pînă la întrăinare, impozitarea terenurilor deținute de
către persoana juridică care nu întrunește condițiile stabilite la alin. (3) se efectuează
potrivit unor cote majorate, în modul stabilit de legislația fiscală.

3
 Articolul 10. Limitarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
agricole
(1) Orice persoană fizică cetățean al Republicii Moldova, împreună cu
soțul/soția și copii lor minori, poate dobîndi în proprietate terenuri agricole a căror
suprafață totală nu poate depăși 1/10 din suprafaţa totală a terenurilor agricole din
hotarul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi respective dar nu mai mult de
400 de ha.
(2) Poate dobîndi și deține în proprietate terenuri agricole persoanelor
juridice autohtone, al căror capital statutar nu conţine investiţii străine, inclusiv şi
veniturile provenite din investiţii străine şi reinvestite în Republica Moldova.
(3) Orice persoană juridică care corespunde criteriilor stipulate la alin. (2),
împreună cu alte persoane juridice afiliate, poate dobîndi în proprietate terenuri
agricole a căror suprafață totală nu poate depăși 10 000 de ha cumulativ, inclusiv:
a) 500 de ha în limitele unei unități teritorial administrative de nivelul întîi;
b) 5 000 de ha în limitele unei unități teritorial administrative de nivelul al
doilea;
(4) La autentificarea notarială a actelor juridice privind înstrăinarea
terenurilor agricole persoana fizică sau persoana juridică care dobîndește în
proprietate terenurile agricole înstrăinate este obligată să semneze o declarație pe
propria răspundere privind respectarea limitărilor stabilite la alin. (1)-(3), potrivit
modelului aprobat de Guvern.
(5) La înregistrarea în registrul bunurilor imobile a actelor juridice privind
înstrăinarea terenurilor agricole registratorul din cadrul oficiilor cadastrale teritoriale
va solicita declarația semnată potrivit alin. (4).
(6) Agenția Relații Funciare și Cadastru va prezenta trimestrial autorității
centrale în domeniul agriculturii informația despre proprietarii terenurilor agricole
care au depășit limita de suprafață stabilită.
(7) Dacă în termen de 1 an de zile, din data înștiințării despre încălcările
depistate nu va înstrăina surplusul de suprafață, instanța de judecată va dispune
înstrăinarea în condițiile prevăzute în alin. 4, art. 9.

Articolul 11. Obligaţiunile proprietarului de terenuri

(1) Proprietarul de teren indiferent de tipul proprietăţii are următoarele
obligaţiuni:
a) respectarea hotarelor terenului care stabilesc dreptul de proprietate,
integritatea bornelor de delimitare a hotarelor;
b) respectarea categoriei de destinaţie a terenurilor, inclusive a terenurilor
agricole de calitate superioară;
c) respectarea obligativităţii înregistrării dreptului de proprietate;
d) modificarea categoriei de destinaţie cu respectarea normelor stabilite de
prezentul cod;
e) neadmiterea acţiunilor care ar aduce la degradarea terenului aflat în
proprietate;
4
 f) respectarea dreptului de vecinătate a proprietarilor vecini;
g) neadmiterea acţiunilor care ar afecta cantitativ, calitativ terenurile vecine;
h) aplicarea măsurilor de protecţie a terenului de poluări (cu substanţe chimice,
radioactive, deşeuri managere, scurgeri de ape impurificate, îngrăşăminte minerale,
pesticide, organisme bacteriologice şi parazitare, alte poluări prevăzute de legislaţie);
i) aplicarea măsurilor de ameliorare conform planului de utilizare a terenurilor
aprobat de consiliul local (combaterea eroziunii, respectarea zonelor de utilizare,
preîntîmpinarea alunecărilor etc.);
j) respectarea obligaţiunilor asumate în baza actelor juridice;
k) alte obligaţii.
(2) Nerespectarea regulilor de utilizare a terenurilor de orice tip de proprietate
sau neluarea de măsuri în vederea protejării acestuia atrage aplicarea sancţiunilor
prevăzute în Codul contravenţional nr.218 din 24.10.2008.
(3) Responsabilitatea în faţa legii referitoare la folosirea raţională a terenurilor,
în cazurile transmiterii terenurilor în folosinţă, posesiune (administrare, gestionare)
este dusă de utilizatorul oficial al terenului.

Articolul 12. Particularităţile privatizării terenurilor

(1) Privatizarea reprezintă un proces de trecere fără plată a terenurilor
proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale în proprietate
privată.
(2) Terenurile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ -
teritoriale pot fi privatizate în următoarele cazuri:
a) construcţiei caselor individuale de locuit de către familiile nou formate;
b) privatizării terenurilor proprietate publică a statului destinate agriculturii;
(3) Familiile nou formate pot obţine de la consiliile locale, un teren de
dimensiunile respective în scopul construcţiei casei individuale de locuit, doar o
singură dată.
(4) Terenurile proprietate publică a statului cu destinaţie agricolă, pot fi supuse
privatizării în baza unei legi speciale.

Articolul 13. Particularităţile legalizării dreptului asupra terenurilor

aferente construcţiilor privatizate
(1) Proprietarul construcţiilor privatizate este obligat să legalizeze regimul
juridic al terenului aferent construcţiei prin cumpărare sau prin încheierea unui act
juridic (contract) de utilizare în scopul deservirii construcţiei (superficie).
(2) Proprietarul terenului aferent construcţiei privatizate este obligat să
legalizeze relaţiile cu proprietarului construcţiei în conformitate cu normele
prezentului cod funciar.
(3) Suprafaţa terenului aferent construcţiei privatizate se stabileşte în baza
documentaţiei de urbanism sau, în lipsa ei, a construcţiilor analogice.
(4) Valoarea terenului este estimată de Legea cu privire la Preţul normativ şi
modul de vînzare cumpărare sau, la decizia părţilor, la valoarea de piaţă.
(5) Plata conform contractului de superficie, cu excepţia celor prevăzute de
5
legislaţia în vigoare, nu va depăşi media pentru localitatea respectivă.

Articolul 14. Înstrăinarea dreptului de proprietate

(1) Dreptul de proprietate asupra terenurilor este protejat de Constituţia
Republicii Moldova.
(2) Înstrăinarea dreptului de proprietate poate fi efectuată benevol sau forţat.
(3) Înstrăinarea benevolă de la dreptul de proprietate este efectuată cu
permisiunea părţilor printr-un act juridic.
(4) Înstrăinarea forţată de dreptul la proprietatea funciară poate fi efectuată
conform Constituţiei doar pentru o cauză de utilitate publică cu dreaptă şi prealabilă
despăgubire, în modul stabilit de Legea nr. 488 din 08.07.1999 exproprierii pentru
cauză de utilitate publică.

CAPITOLUL 3
PROCESUL DE REGLEMETARE A RELAŢIILOR FUNCIARE

Articolul 15. Conţinutul procesului de reglementare a relaţiilor funciare

(1) Procesul de reglementare a relaţiilor funciare include următoarele:
a) formularea normelor reglementare a relaţiilor funciare;
b) identificarea terenurilor concrete la care se referă normele juridice formulate;
c) stabilirea autorităţii publice de monitorizare şi control în reglementarea
relaţiilor funciare;
d) aducerea la cunoştinţa fiecărui proprietar despre obiectul relaţiilor funciare
reglementate;
e) monitorizarea situaţiei şi aplicarea măsurilor forţate.
(2) Eficacitatea procesului de reglementare a relaţiilor funciare va depinde de
formularea corectă a normelor de reglementare stabilite.
(3) Statutul juridic al fiecărui teren şi normele de reglementare sunt stabilite de
planul utilizării terenurilor adus la cunoştinţa fiecărui proprietar.

Articolul 16. Metode de reglementare a relaţiilor funciare

(1) Procesul de reglementare a relaţiilor funciare în ansamblu va include
următoarele metode:
a) metode restrictive (restricţii stabilite de legislaţie în procesul de utilizare a
terenurilor);
b) metode administrative, de gestiune, posesiune (metode aplicate de către
proprietar sau administrator, gestionar, posesor în procesul de utilizare a terenurilor);
c) metode stimulatorii (subvenţii, investiţii, facilităţi fiscale şi alte facilităţi în
utilizarea terenurilor).
(2) Metodele restrictive sunt obligatorii iar respectarea lor este monitorizată în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Măsurile forţate se referă la cazurile de
nerespectare a normelor stabilite de lege.

6
 (3) Metodele administrative sunt executate de proprietar şi se referă la
determinarea corectă a managementului.
(4) Metodele stimulatorii sunt executate prin implementarea politicilor de stat de
către autorităţile publice în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 17. Cadrul instituţional (articolul poate fi amplasat în dispoziţii

finale şi tranzitorii)
(1) Reglementarea eficientă a relaţiilor funciare poate fi efectuată doar în
condiţiile cunoaşterii detaliate a situaţiei dintre subiecţi şi obiect.
(2) În scopul monitorizării situaţiei, efectuării controlului asupra respectării
legislaţiei în vigoare, elaborarea propunerilor de aplicare a măsurilor forţate Guvernul
va crea Inspectoratul în domeniul relaţiilor funciare şi geodezie – autoritate publică
centrală în domeniu.
(3) Structura Inspectoratului va fi stabilită de Regulamentul aprobat de Guvern

Articolul 18. Competenţa Parlamentului

De competenţa Parlamentului ţine:
a) aprobarea terenurilor, proprietate a statului, cu regim special;
b) declararea interesului statului asupra terenurilor proprietate privată şi asupra
terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale de interes public şi
de interes privat.

Articolul 19. Funcţiile Guvernului în procesul de reglementare a relaţiilor

funciare
(1) În conformitate cu prezenta lege Guvernul are următoarele funcţii:
a) de proprietar asupra terenurilor proprietate publică a statului;
b) organizare a procesului de reglementare (monitorizare, control asupra
respectării legislaţiei în vigoare).
(2) În scopul organizării procesului de reglementare a relaţiilor funciare
Guvernul are următoarele funcţii:
a) elaborarea şi promovare a politicilor unice de stat în domeniul utilizării
fondului funciar, ameliorării şi conservării solurilor Republicii Moldova;
b) aprobarea Programului de acţiuni anuale privind consolidare (reparcelarea)
terenurilor;
c) aprobarea anuală, a situaţiei funciare la 01 ianuarie a indicilor generali ai
cadastrului bunurilor imobile al Republicii Moldova (registrul terenurilor);
d) organizarea procesului de monitorizare asupra respectării legislaţiei funciare
de către:
- gestionarii terenurilor proprietate publică a statului de interes public şi interes
privat;
- gestionarii terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale
de interes public şi interes privat;
- proprietarii privaţi;
e) efectuarea exproprierii în baza Declaraţiei Parlamentului de „interes naţional”
7
asupra terenurilor:
- proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale de interes public şi de
interes privat;
- proprietate privată;
f) modificarea categoriei de destinaţii a terenurilor proprietate publică a
statului, precum şi a terenurilor agricole de calitate superioară cu nota de bonitate
mai mare de 60 puncte, după suspendarea de către Parlament a “regimului special”.
g) aprobarea tarifelor pentru evaluarea terenurilor proprietate publică a statului
pentru scopurile în care se exclude posibilitatea aplicării metodelor evaluării de piaţă
h) informatizarea deţinătorilor de terenuri despre normele juridice necesare de a
fi respectate;
i) administrarea terenurilor proprietate publică a statului de interes public şi
interes privat.

Articolul 20. Funcţiile consiliilor raionale, municipale, şi unităţii teritoriale

autonome Găgăuzia în procesul de reglementare a relaţiilor funciare.

(1) În scopul reglementării relaţiilor funciare consiliile raionale, municipale,

unităţii teritoriale autonome Găgăuzia au următoarele funcţii:
a) crearea condiţiilor de respectare a legislaţiei în vigoare de către deţinătorii de
terenuri indiferent de tipul şi forma proprietăţii:
- informatizarea proprietarilor despre drepturile şi obligaţiunile deţinute;
- coordonarea deciziei proprietarului de modificare a destinaţiei terenului, de
suspendare a regimului special al terenului;
b) organizarea controlului asupra respectării legislaţiei în vigoare:
- crearea şi organizarea activităţii serviciului local de monitorizare control
asupra folosirii raţionale a terenurilor;
- aplicarea metodelor (economice, forţate) de reglementare a relaţiilor funciare;
- informatizarea proprietarilor despre drepturi şi obligaţiunile purtate;
- elaborarea propunerilor administrative şi penale conform legislaţiei în vigoare;
c) aprobarea indicilor generali a cadastrului bunurilor imobile raional,
municipal, al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
d) exproprierea terenurilor proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale pentru cauză de utilitate publică de interes raional,
municipal şi a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, se va efectua în modul stabilit
de Legea nr. 488 din 08.07.1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
e) aprobarea limitelor intravilanului localităţilor din componenţa raionului,
municipiului, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în baza planurilor urbanistice
generale de dezvoltare a localităţilor aprobate de consiliile locale;
f) elaborarea propunerilor privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-
teritoriale;
g) administrarea terenurilor proprietate publică a consiliilor raionale,
municipale, şi unităţii teritoriale autonome Găgăuzia de interes public şi interes
8
privat.

Articolul 21. Funcţiile consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti şi

municipale în procesul de reglementare a relaţiilor funciare
(1) Funcţiile consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti şi municipale în procesul
de reglementare a relaţiilor funciare sunt următoarele:
b) crearea condiţiilor favorabile de respectare a legislaţiei funciare în vigoare;
c) monitorizarea şi organizarea controlului asupra respectării legislaţiei în
vigoare ce ţine de folosirea raţională a terenurilor;
d) elaborarea propunerilor privind stabilirea sau modificarea limitelor
intravilanului, în baza planurilor urbanistice generale de dezvoltare a localităţilor
aprobate de consiliile locale;
e) aprobarea concepţiei şi programelor sociale de construcţie a locuinţelor pe
terenurile intravilanului;
f) aprobarea terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul unu ce ţin de domeniu public şi cel privat;
g) determinarea limitelor zonelor funcţionale în cadrul hotarelor administrative
destinate construcţiilor, zonelor verzi etc.;
h) elaborarea propunerilor de modificare a hotarelor unităţilor administrativ-
teritoriale;
i) adoptarea deciziilor, privind conservarea terenurilor agricole respectînd
dreptul de proprietate privată;
j) aprobarea cadastrului bunurilor imobile (registrul funciar) sătesc (comunal),
orăşenesc;
k) exproprierea terenurilor proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale pentru cauză de utilitate publică de interes local în modul
stabilit de Legea nr. 488 din 08.07.1999 exproprierii pentru cauză de utilitate
publică;
l) adoptarea deciziilor cu privire la trecerea gratuită sau contra plată, stabilită
conform programelor sociale de construcţie a locuinţelor, aprobate de consiliile
locale, în proprietatea cetăţenilor a terenurilor proprietate publică a unităţii
administrativ-teritoriale, destinate pentru construcţia caselor de locuit ce nu
constituie blocuri, a anexelor gospodăreşti, în corespundere cu Legea 121
04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi cu Legea
nr.1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a
pămîntului;
m) adoptarea deciziilor privind trecerea în conformitate cu cerinţele
normativelor tehnice în construcţii, iar dacă aceasta nu este posibil, potrivit
suprafeţei reale a terenului aferent construcţiilor, terenurilor aferente caselor de
locuit cu două sau mai multe apartamente privatizate care nu constituie blocuri în
proprietatea comună a proprietarilor de apartamente, proporţional suprafeţei
privatizate de fiecare, în corespundere cu Legea nr.913 din 30.03.2000
condominiului în fondul locativ;
9
 n) adoptarea deciziilor privind transmiterea potrivit cerinţelor normativelor în
construcţii a terenului aferent blocurilor locative în folosinţă sau în proprietate
comună în condominiu, în corespundere cu Legea nr.913 din 30.03.2000
condominiului în fondul locativ;
o) modificarea categoriei de destinaţie a terenurilor proprietate publică a unităţii
administrativ teritoriale de nivelul unu;
p) calcularea compensaţiilor prevăzute de excluderea terenurilor din circuitul
agricol pentru terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
q) administrarea terenurilor proprietate publică a consiliilor săteşti (comunale),
orăşeneşti şi municipale de interes public şi interes privat.
r) alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Exproprierea terenurilor poate fi efectuată cu acordul proprietarului. În lipsa
acordului – prin instanţa de judecată.

CAPITOLUL 4
SISTEMUL LEGISLATIV ŞI INFORMAŢIONAL AL PROCESULUI
REGLEMENTĂRII RELAŢIILOR FUNCIARE

Articolul 22. Noţiuni generale

(1) Reglementarea relaţiilor funciare este efectuată în baza unei informaţii
detaliate şi veridice.
(2) Procesul de reglementare al relaţiilor funciare este deservit de următoarele
registre:
registrul (cadastrul) bunurilor imobile;
registrul (cadastrul) terenurilor agricole;
registrul (cadastrul) edilitar;
registrul (cadastrul) fondului forestier;
registrul (cadastrul) apelor;
alte decizii ale Guvernului.

Articolul 23. Registrul bunurilor imobile.

(1) Registrul (cadastrul) bunurilor imobile, reprezintă un sistem unic
multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor,
de estimare a valorii acestora.
(2) Registrul (cadastrul) bunurilor imobile va acumula analiza şi pune la
dispoziţia solicitanţilor informaţia despre întreg fondul funciar al Republicii după
următoarele criterii:
- categorii (subcategorie) de destinaţie;
- tipuri de proprietate;
- deţinători de terenuri;
- teren agricol de calitate superioară.
şi a bunurilor amplasate

10
 (3) Informaţia din registrul (cadastrul) bunurilor imobile este utilizată în
procesul implementării şi ţinerii cadastrelor de specialitate.

Articolul 24. Registrul terenurilor agricol

(1) Registrul (cadastrul) terenurilor agricole reprezintă un cadastru de
specialitate şi este ţinut în conformitate cu o lege specială a cadastrului agricol.
(2) Deţinătorul Registrului (cadastrului) terenurilor agricol este autoritatea
publică centrală în domeniul agricol.

Articolul 25. Registrul (cadastrul) edilitar

(1) Registrul (cadastrul) edilitar (construcţii, instalaţii, amenajări) reprezintă un
cadastru de specialitate şi este ţinut în conformitate cu legea cadastrului edilitar.
(2) Deţinătorul Registrului (cadastrului) edilitar este autoritatea publică centrală
în domeniu construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor şi autorităţilor publice locale.

Articolul 26. Registrul (cadastrul) fondului forestier

(1) Registrul (cadastrul) fondului forestier reprezintă un cadastru de specialitate
şi este ţinut în conformitate cu legea cadastrului forestier.
(2) Deţinătorul Registrului (cadastrului) fondului silvic este autoritatea publică
centrală în domeniul silviculturii.

Articolul 27. Registrul (cadastrul) apelor

(1) Registrul (cadastrul) apelor reprezintă un cadastru de specialitate şi este ţinut
în conformitate cu legea cadastrului apelor.
(2) Deţinătorul Registrului (cadastrului) apelor este autoritatea publică centrală
în domeniul apelor.

CAPITOLUL 5
PLANIFICAREA, ADMINISTRAREA ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

Articolul 28. Generalităţi

(1) Planificarea, administrarea şi utilizarea terenurilor reprezint un complex de
acţiuni (măsuri) de reglementare a relaţiilor funciare consecutive, bazate pe principiul
utilizării terenurilor ca resursă naturală limitată.
(2) Procesul de planificare, administrare şi utilizare este construit pe drepturile,
funcţiile şi obligaţiunile autorităţilor publice şi a proprietarilor (utilizatorilor) de
terenuri.

Articolul 29. Planificarea utilizării terenurilor

(1) Planificarea are următoarele niveluri:
11
 nivel naţional;
nivel regional (provincie, raion);
comunal (sătesc);
deţinător de terenuri.
(2) Planificarea utilizării terenurilor la nivel naţional este efectuată pe un termen
de 20 -25 de ani. Planul utilizării este aprobat de Guvern. Conţinutul Planului include
dezvoltarea conceptuală a utilizării terenurilor în dimensiunile raioanelor.
(3) Planificarea utilizării terenurilor la nivel regional (provincie, raion) este
efectuată pe un termen de 15 – 20 ani. Planul utilizării terenurilor nu va contrazice
nivelul naţional şi va fi aprobat de consiliul raional, municipal, a unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia.
(4) Planificarea utilizării terenurilor la nivelul comunei (satului) este efectuată
pe un termen de 10 ani. Planul utilizării nu va contrazice nivelul raional şi va fi
aprobat de consiliul local.
(5) Planurile de utilizare raţională a terenurilor sunt elaborate de către instituţia
publică abilitată în comun cu autoritatea publică a unităţii administrativ teritoriale
respective.

Articolul 30. Administrarea utilizării terenurilor

(1) Administrarea utilizării terenurilor reprezintă un complex de acţiuni scopul
cărora este realizarea planurilor de utilizare la toate nivelurile.
(2) Procesul de administrare include:
- repartizarea resurselor materiale şi financiare în conformitate cu planurile de
utilizare;
- stabilirea preferinţelor (privilegiilor) fiscale;
- subvenţionarea;
- stimularea investiţiilor.

Articolul 31 Utilizarea terenurilor

(1) Utilizarea terenurilor reprezintă un complex de acţiuni efectuate de către
proprietar (utilizator) în conformitate cu legislaţia în vigoare şi respectiv planul de
utilizare a terenurilor elaborat în hotarele comunei (la nivelul comunei).
(2) Responsabilitatea informatizării utilizatorului de teren (proprietarului,
deţinătorului cu drept de utilizare) este a autorităţii publice locale.

Articolul 32. Consolidarea terenurilor

(1) Consolidarea (reparcelarea) terenurilor reprezintă o parte componentă a
procesului de panificare, administrare şi utilizare a terenurilor, un complex de
acţiuni organizatorice, juridice şi tehnice, întreprinse în scopul optimizării
condiţiilor sociale şi economice (spaţiale), în scopul utilizării raţionale .
(2) Consolidarea terenurilor este efectuată în baza unei legi speciale.

Articolul 33. Principiile consolidării/reparcelării

12
 (1) În cadrul procesului de consolidare/reparcelare sînt respectate următoarele
principii:
a) benevol;
b) necesitatea economico-socială;
c) transparenţa activităţilor;
d) protecţia mediului.
(2) Consolidarea/reparcelarea terenurilor se va efectua doar în cazul unei
necesităţi economice a proprietarilor de terenuri agricole.
(3) În procesul de consolidare/reparcelare a terenurilor, interesele unui
proprietar nu contravin intereselor comunităţii în ansamblu.
(4) Proprietarii de terenuri vor adera la procesul de consolidare/reparcelare a
terenurilor agricole, conducîndu - se de interesul economic personal.
(5) Acţiunile întreprinse în procesul consolidării/reparcelării vor fi aduse la
cunoştinţa tuturor proprietarilor.
(6) Orice acţiune de consolidare/reparcelare a terenurilor va fi efectuată cu
respectarea principiului protecţiei mediului înconjurător. Acţiunile cu impact
ecologic vor avea la bază proiecte ştiinţific fundamentate şi vor fi controlate de stat.
CAPITOLUL 6
MODIFICAREA CATEGORIEI DE DESTINAŢIE

Articolul 34. Noţiuni generale

(1) Modificarea categoriei de destinaţie a terenurilor reprezintă un drept al
proprietarului de teren şi include trecerea argumentată a terenului de la una din
categoriile stabilite la articolul (3) la altă categorie de destinaţie.
(2) Nu se va considera modificare a categoriei de destinaţie construcţia
obiectelor de deservire a domeniului:
construcţiile de deservire a domeniului agricol pe terenurile agricole;
construcţiile de deservire a domeniului forestier pe terenurile fondului forestier;
construcţiile de deservire a fondului apelor pe terenurile fondului apelor.
(3) Modificare a categoriei de destinaţie a terenurilor se va considera înscrisul
în Registrul bunurilor imobile la rubrica „categorie de destinaţie”.

Articolul 35. Terenuri cu destinaţie agricolă

(1) Terenuri cu destinaţie agricolă reprezintă spaţii terestre care corespund
principiilor de clasificare (necesitate, capacitate, posibilitate) şi sunt utilizate în
cadrul acestei categorii.
(2) În scopul reglementării relaţiilor funciare terenurile destinate agriculturii prin
cadastrul agricol, sunt divizate în:
terenuri productive şi neproductive;
terenuri agricole de calitate superioară;
terenuri amenajate (irigate, desecate, ocupate de sere);
zone sanitare si de protecţie.

13
 36Terenurile productive
(1) În funcţie de categoria de folosinţă, terenurile productive se clasifică în:
a) terenuri arabile;
b) plantaţii viticole;
c) plantaţii pomicole;
d) pepiniere viticole şi pomicole;
) plantaţii de arbuşti fructiferi;
e) păşuni;
f) fîneţe;
g) perdele de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă;
?) terenurile ocupate de culturi de plante energetice lemnoase
) Altele
(2) Deţinătorii de terenuri cu destinaţie agricolă sînt liberi de a alege categoria
(subcategoria) de folosinţă (arătură, plantaţii multianuale, fîneţe, păşuni) şi
sortimentul de culturi agricole, cu excepţia celor interzise de legislaţie, în funcţie de
necesităţile personale, dacă nu există restricţii impuse de legislaţie pentru protecţia şi
conservarea terenului în condiţiile procedurii de plantare şi casare a plantaţiilor
multianuale.

37 Terenurile arabile
(1) Folosirea raţională a terenurilor arabile prevede valorificarea lor în
conformitate cu pretabilitatea şi exploatarea în regim de eficacitate sporită,
asolamente, irigare, desecare şi este subordonată prevenirii proceselor de degradare
(eroziune, alunecări de teren, dehumificare, înmlăştinire, salinizare, compactare ş.
a.), conform proiectului de organizare a teritoriului.
(2) Proiectul de organizare a teritoriului este elaborat, la comanda
deţinătorului de terenuri, de întreprinderi publice sau private autorizate în domeniu şi
este coordonat, în problemele de interes comun, cu autorităţile administraţiei publice
locale.
(3) Terenurile arabile se împart în următoarele subcategorii de folosinţă:
a) arătură curată
b) terenuri pîrloagă;
c) pajişti cultivate;
d) legumării;
e) răsadniţe.
(4) Pîrloaga presupune efectuarea unui minim de acţiuni tehnologice de
prelucrare a terenurilor, stabilit de autoritatea publică centrală în domeniu, pentru a fi
menţinute într-o stare bună.
(5) La solicitarea proprietarului, decizia de trecere la subcategoria pîrloagă, pe
un termen de 1-2 ani, este adoptată de către consiliul local, conform alin. (4).
(5) Decizia consiliului local poate fi atacată în instanţa de judecată
(6) Terenurile pîrloagă nu sînt supuse impozitării.

38 Terenurile ocupate de plantaţii horticole

14
 (1) Folosirea terenurilor ocupate de plantaţii viticole, pomicole şi de alte
plante multianuale are loc în conformitate cu proiectul de creare a plantaţiei de vii,
livezi şi a altor plantaţii multianuale.
(2) În condiţiile cînd o plantaţie viticolă sau pomicolă este repartizată mai
multor deţinători, aceştia din urmă vor respecta condiţiile unice de folosinţă a
plantaţiei horticole pe întreaga perioadă de exploatare, conform normelor stabilite.
În caz contrar, deţinătorii vor fi sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare.
(3) Plantaţiile de vie se împart în următoarele subcategorii de folosinţă:
a) vii nobile;
b) vii hibride;
c) plantaţii cu hamei;
d) pepiniere viticole;
(4) Livezile se împart în următoarele subcategorii de folosinţă:
a) livezi intensive şi superintensive;
b) plantaţii de arbuşti fructiferi;
c) plantaţii de duzi.

39. Fîneţele şi păşunile

(1) Păşunile includ terenurile înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial,
prin însămînţări la intervale de 15-20 de ani şi care se folosesc pentru păşunatul
animalelor.
(2) Fîneţele sînt aceleaşi terenuri ca şi păşunile, cu excepţia că producţia
vegetală este cosită.
(3) Fîneţele şi păşunile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale
sînt utilizate în interesul populaţiei, potrivit destinaţiei lor.
(4) Schimbarea modului de folosinţă a fîneţelor şi păşunilor proprietate publică
a unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează cu acordul locuitorilor acestora.
(5) Fîneţele şi păşunile pot fi folosite şi contra plată, în modul stabilit de
consiliul local, mijloacele acumulate urmînd a fi utilizate în scopul ameliorării
acestora.
(6) Păşunile se împart în următoarele subcategorii de folosinţă:
a) păşuni curate;
b) păşuni împădurite;
c) păşuni acoperite cu pomi fructiferi;
d) păşuni cu tufărişuri.
(7) Fîneţele se împart în următoarele subcategorii de folosinţă:
a) fîneţe curate;
b) fîneţe împădurite;
c) fîneţe cu pomi fructiferi;
d) fîneţe cu tufărişuri.

40Terenurile neproductive
Terenurile agricole neproductive includ următoarele categorii de folosinţă:
a) terenuri ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice;
15
 b) amenajări piscicole;
c) drumuri tehnologice şi de exploatare agricolă;
d) platforme;
e) spaţii de depozitare;
f) depozite care servesc procesului de exploatare a terenurilor agricole.
g) terenuri neproductive prin degradare, dar spaţial amplasate în interiorul
terenurilor productive;
) terenuri ocupate de structuri de primire turistice de tip pensiuni turistice;
) alte terenuri, pe care sunt amplasate obiectele de infrastructură, necesare
proceselor tehnologice în agricultură.

Articolul 41. Terenurile agricole de calitate superioară

(1) Terenuri agricole de calitate superioară reprezintă:
a) spaţii netede de podişuri;
b) culmi largi situate pe versanţi cu pantă de pînă la 3 grade şi cu notă de
bonitare mai mare de 60 grade;
c) terenuri agricole irigate (desecate);
d) terenuri de cercetare.
(3) Se interzice modificarea categoriei de destinaţie a terenurilor de calitate
superioară cu excepţia cazurilor:
- amplasării obiectelor liniare (drumuri, linii de telecomunicaţii, linii de curent
electric, conducte);
- amplasării obiectivelor de exploatare (a petrolului, gazelor), construcţiilor
necesare pentru deservirea procesului de producţie;
- amplasării obiectivelor de producere a energiei electrice din cea solară,
eolienă, necesare pentru deservirea procesului de producţie.
(4) Construcţia obiectelor de protecţie a terenurilor destinate agriculturii (a
stratului de sol), ameliorative, forestiere etc. nu este considerată modificare a
categoriei destinaţiei.
(5) În cazurile excepţionale menţionate mai sus excluderea din circuitul agricol
poate fi efectuată prin hotărîre de Guvern.
(6) Deţinătorii de terenuri de calitate superioară, indiferent de proprietate, sunt
informaţi de către autorităţile administraţiei publice locale despre amplasarea şi
statutul juridic al acestor terenuri prin planurile de utilizare a terenurilor.

42Terenurile amenajate
Din punctul de vedere al amenajării, terenurile destinate agriculturii se
divizează în următoarele subcategorii de destinaţie:
a) terenuri irigate;
b) terenuri desecate.

43Terenurile irigate
16
 (1) Organizarea şi exploatarea terenurilor irigate se realizează, respectîndu-se
condiţiile de exploatare optimă a sistemelor de irigaţie, desecare-drenaj, de prevenire
agravării hidrofizice ale solului şi a fenomenelor erozive.
(2) Deţinătorii de terenuri din perimetrul sistemului de irigare vor respecta
condiţiile comune de exploatare, stabilite printr-un acord comun autentificat de
secretarul consiliului local în modul stabilit de legislaţie.
(3) Dreptul la utilizarea resurselor de apă pentru irigare din acumulările de apă
construite special în acest scop este prioritară faţă de alte folosinţe şi este eliberat
deţinătorilor de terenuri arabile, în modul stabilit de legislaţie.

44 Terenurile desecate
(1) Desecarea terenurilor se efectuează în scopul utilizării lor în agricultură,
stopării proceselor distructive (alunecărilor de teren etc.), protecţiei şi utilizării
construcţiilor, amenajărilor.
(2) Sistemul de desecare este proiectat în funcţie de particularităţile fizice ale
solurilor şi de regimul lor hidric.
(3) Construcţia sistemelor de desecare se efectuează în baza unui acord comun
între proprietarii de teren, autentificat în modul stabilit de legislaţie.
(4) Prejudiciile cauzate proprietarilor de teren în urma construcţiei sistemelor de
desecare sînt compensate de persoanele fizice sau juridice în favoarea cărora au fost
efectuate aceste lucrări, la preţ negociabil sau în mărimea stabilită de instanţa
judecătorească în baza raportului de expertiză.
(5) Autoritatea administraţiei publice locale aduce la cunoştinţa proprietarilor de
teren condiţiile utilizării sistemelor de drenaj.
(6) În procesul valorificării terenurilor desecate vor fi respectate toate condiţiile
impuse de utilizarea raţională a sistemului de desecare.

45 Loturile pomicole
(1) În calitate de subcategorie a terenurilor cu destinaţie agricolă, loturile
pomicole pot fi atît proprietate privată, cît şi proprietate publică a unităţii
administrativ-teritoriale respective.
(2) Loturile pomicole proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
sînt transmise în folosinţă cetăţenilor Republicii Moldova prin decizia consiliului
local, în condiţiile legii.
(3) Deţinătorul lotului pomicol proprietate publică a unităţii administrativ-
teritoriale dispune de dreptul de a-l privatiza, în modul stabilit de legislaţie.
(4) Pot fi în posesiunea şi folosinţa comună a tuturor membrilor asociaţiei
obiectele, instalaţiile, amenajările asociaţiei pomicole, cu excepţia drumurilor care
sunt în exclusivitate din domeniul public.
(5) Loturile pomicole privatizate, precum şi cele în folosinţă, sînt înregistrate în
condiţiile legii.
(6) La dobîndirea dreptului de proprietate asupra lotului pomicol, persoana
dobândeşte de drept şi obligaţiile membrului asociaţiei pomicole.
(7) Modul de atribuire a terenurilor destinate agriculturii din subcategoria
17
„loturi pomicole” este stabilit de Guvern.

451 Procesul de includere a terenurilor (loturilor pomicole) ce fac parte din

întovărăşirile pomicole în intravilanul localităţilor.

(1) Terenurile ce fac parte din întovărăşirile pomicole pot fi incluse în

intravilanul localităţilor la solicitarea adunării generale a membrilor
întovărăşirii pomicole sau a adunării generale a proprietarilor loturilor
pomicole ce au făcut parte din întovărăşirea pomicolă, prin modificarea
planului urbanistic general al unităţii administrativ – teritoriale, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(2) Autorităţile publice locale ale unităţilor administrativ – teritoriale, în
administrarea cărora se află terenurile întovărăşirilor pomicole, sau
care au fost atribuite ca loturi pomicole, vor decide asupra includerii
acestora în intravilanul localităţilor în baza prevederilor planurilor
urbanistice generale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare.
(3) Terenurile ce fac parte din întovărăşirile pomicole în intravilanul
localităţilor, sau care au fost atribuite ca loturi pomicole, se includ în
hotarele intravilanului localităţii, se consideră terenuri destinate
construcţiilor şi se utilizează pentru construcţii locative, cu condiţia
includerii acestora în planul urbanistic general al localităţii şi
proprietarii acestora, sunt scutiţi de achitarea taxelor pentru
excluderea acestora din circuitul agricol.
(4) Construcţiile amplasate pe terenurile menţionate în alin. (3) al
prezentului articol sunt supuse recepţiei conform legislaţiei în vigoare.
(5) Lichidarea s-au reorganizarea întovărăşirilor pomicole se va iniţia din
dată includerii terenurilor ce le gestionează în intravilanul localităţii şi
se va finaliza în decurs de 24 de luni.
46 Loturile auxiliare
(1) Din categoria terenurilor destinate agriculturii proprietate publică pot fi
atribuite loturi pentru ţinerea gospodăriilor auxiliare (arabil, fîneţe, păşune).
(2) Modul de atribuire a terenurilor din subcategoria loturi auxiliare se stabileşte
de Guvern.

Articolul 47. Compensarea pierderilor domeniului agricol

(1) Modificarea categoriei de destinaţie a terenurilor agricole, şi trecerea lor la
terenurile destinate construcţiilor instalaţiilor amenajărilor este însoţită de
compensarea pierderilor domeniului agricol şi fondului forestier (a resurselor
naturale limitate).
(2) Compensarea pierderilor cauzate de trecerea terenurilor de la categoria cu
destinaţie agricolă sau fondului forestier la categoria „terenuri destinate
construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor, altor scopuri speciale se efectuează de către
proprietarii de terenuri care au iniţiat modificarea categoriei de destinaţie.
18
 (3) Mijloacele financiare acumulate din compensarea pierderilor cauzate de
trecerea terenurilor de la categoria cu destinaţie agricolă sau fondului forestier la o
altă categorie de destinaţie sînt trecute la bugetele locale respective şi utilizate în
scopul realizării (finanţării) Programului de conservare şi sporire a fertilităţii
solurilor
(4) Tarifele pentru calcularea pierderile cauzate de trecerea terenurilor cu
destinaţie agricolă sau forestieră la o altă categorie de destinaţie sînt stabilite prin
Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308
din 25.07.1997.
(5) Trecerea terenurilor agricole la categoria de destinaţie fondul forestier sau
fondul apelor nu este însoţită de compensarea pierderilor domeniului agricol.

Articolul 48. Procesul de modificare a destinaţiei terenurilor agricole

(1) Modificarea categoriei de destinaţie a terenurilor agricole este efectuată în
baza dreptului de proprietate, folosinţă, posesie prin decizia proprietarului şi cererea
depusă de către proprietar, sau de reprezentantul legal al acestuia, la oficiul cadastral
teritorial, în scopul modificării înscrisului în registrul bunurilor imobile.
(2) La cererea depusă organului cadastral teritorial în scopul modificării
înscrisului (categoriei de destinaţie) în registrul bunurilor imobile proprietarul, sau
de reprezentantul legal al acestuia va anexa documente de argumentare (avize
pozitive):
planul amplasării construcţiei;
nivelul de calitate a terenului;
avizele pozitive de amplasare a construcţiei eliberate de către serviciile publice:
ecologice; incendiare; de urbanism.
(3) În condiţiile în care terenul cu destinaţie agricol are un statut juridic special
(terenuri de calitate superioară) modificarea destinaţiei se va efectua doar prin
suspendarea statului prin legea Parlamentului (prin derogare de la articolul …).
(4) Trecerea terenurilor destinate agriculturii la terenurile fondului forestier sau
fondului apelor este efectuată prin modificarea înscrisului în registrul bunurilor
imobile la cererea (decizia) proprietarului, sau de reprezentantul legal al acestuia
însoţită de avizul pozitiv al serviciului (silvic sau al apelor) respectiv.
(5) Nu este considerată modificare a destinaţiei terenurilor agricole şi silvice:
a) construcţia obiectelor auxiliare de ramură (depozite, frigidere destinate
păstrării produselor agricole, făţări, ateliere de reparaţie şi de păstrare a
mecanismelor, agregatelor agricole, fermelor zootehnice, inclusiv amenajările
piscicole, precum şi făşiile forestiere, iazurile de protecţie şi combatere a eroziunii,
drumurile care servesc activităţile agricole , instalaţiile de desecare, de irigare,
obiectivelor pentru prelucrarea producţiei de origine vegetală şi animală, producţiei
silvice şi piscicole, crescute de deţinător) şi structurilor de primire turistice de tip
pensiuni turistice.
b) includerea terenurilor întovărăşirilor pomicole, grădinelor în intravilanul
localităţilor conform planurilor urbanistice generale aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale;
19
 c) constituirea parcurilor industriale şi zonelor economice libere, în conformitate
cu legislaţia;
d) pentru prevenirea sau lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale,
catastrofelor şi avariilor tehnogene şi soluţionarea problemelor ce vizează securitatea
statului.

Articolul 51. Terenurile zonelor sanitare şi de protecţie

(1) Zonele sanitare şi zonele de protecţie se stabilesc pe malurile rîurilor şi altor
bazine de apă, staţiilor şi posturilor hidrometeorologice, în jurul zonelor şi obiectelor
industriale care emană substanţe, gaze nocive, rezervaţiilor, monumentelor,
ansamblurilor şi siturilor istorice şi arheologice, zonelor de construcţie a localităţilor,
terenurilor destinate fortificării sănătăţii, construcţiilor hidrotehnice, resurselor,
prizelor de captare şi de aprovizionare cu apă potabilă şi cu apă tehnologică,
apeductelor magistrale şi internaţionale, se stabilesc în baza documentaţiei de
urbanism aprobate conform legislaţiei.
(2) Regimul juridic al terenurilor incluse în zonele sanitare şi de protecţie,
delimitarea suprafeţelor, limitarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor sînt stabilite de
legislaţia în vigoare.
(3) Marcarea în natură a terenurilor incluse în zonele sanitare şi de protecţie se
efectuează prin semne convenţionale, conform unui regulament special aprobat de
autoritatea abilitată.
(4) Excluderea terenurilor afectate din zonele sanitare şi de protecţie din
categoria respectivă se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(5) Deţinătorii de terenuri indiferent de tipul proprietăţii, sunt informaţi de către
autorităţile publice respective despre amplasarea limitelor zonelor sanitare şi de
protecţie.

Articolul 52. Drumuri tehnologice şi de deservire

(1) În scopul desfăşurării eficiente a procesului de lucrare a terenurilor şi de
cultivare a plantelor în cadrul categoriilor de destinaţie sînt prevăzute drumuri
tehnologice şi de deservire.
(2) Drumurile tehnologice traversează şi deservesc terenurile unui singur
proprietar.
(3) Drumurile de deservire stabilesc legătura între masivele de terenuri şi
drumurile magistrale publice şi deservesc mai mulţi proprietari.
(4) Se interzice exploatarea drumurilor de deservire altfel decît cel de destinaţie.
(5) Atît drumurile tehnologice, cît şi cele de deservire în cazul epuizării
necesităţii lor, pot fi cumpărate la preţ normativ sau, la decizia părţilor, la preţ mediu
de piaţă de către personale care au exploatat aceste drumuri, pe axa drumului, şi
trecute în subcategoria terenurilor respective prin decizia Consiliului local
modificînd înscrisul din registru.

20
 Articolul 53. Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol
sau silvic
(1) Retragerea temporară a unor terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră, cu
excepţia terenurilor fondului forestier proprietate publică a statului, pentru
executarea prospecţiunilor geologice, a lucrărilor de cercetare arheologică, de
instalare a liniilor de telecomunicaţii, de transport electric sau a conductelor de gaz, a
reţelelor şi a sistemelor de canalizare, a apeductelor şi a altor instalaţii similare pe
terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de
autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul deţinătorilor de terenuri şi a
organelor de mediu din teritoriu.
(2) Solicitantul (persoana fizică sau juridică) retragerii temporare a terenurilor
din categoria cu destinaţie agricolă sau forestieră va întreprinde acţiunile necesare de
restituire a terenurilor în starea iniţială.
(3) În caz de necesitate a lichidării urmărilor avariilor şi a executării lucrărilor
de urgenţă, retragerea terenurilor se va efectua, indiferent de tipul proprietăţii, cu
acordul deţinătorului de teren, în condiţiile stabilite de Legea nr. 488 din 08.07.1999
exproprierii pentru cauză de utilitate publică sau de Legea nr.1384 din 11.10.2002 cu
privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.

Articolul 54. Repararea prejudiciilor cauzate deţinătorilor de terenuri

(1) Prejudiciile cauzate prin retragerea temporară a terenurilor, precum şi prin
limitarea drepturilor sau prin degradarea calităţii terenurilor, ca urmare a activităţii
persoanelor juridice şi/sau fizice, vor fi reparate integral, inclusiv beneficiul ratat,
deţinătorilor de terenuri care au suportat prejudiciile.
(2) Repararea prejudiciilor este pusă pe seama persoanelor fizice şi/sau juridice
cărora li s-au repartizat terenuri, precum şi a persoanelor fizice şi/sau juridice a căror
activitate duce la limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri în legătură cu
stabilirea zonelor de protecţie, a zonelor sanitare şi de apărare a obiectelor, la
degradarea calităţii terenurilor adiacente ori la folosirea lor în alte scopuri, la
diminuarea volumului şi a calităţii producţiei agricole, în condiţiile legii.

CAPITOLUL 7
Protecţia solului şi amenajarea terenurilor cu destinaţie agricolă

Articolul 55. Scopul şi acţiunile de protecţie şi ameliorare a solului

(1) Protecţia şi ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de
combatere a proceselor de degradare şi de poluare a solului, provocate de fenomene
naturale sau cauzate de activităţi economice şi sociale.
(2) Scopul protecţiei şi ameliorării solului include:
a) crearea mecanismului de evidenţă şi monitoring a calităţii solului;
b) preîntîmpinarea degradării şi distrugerii învelişului de sol, a altor urmări
negative cauzate de factorul natural, precum şi de cel antropic;
c) ameliorarea sau restabilirea calităţii solului degradat sau deteriorat;
d) combaterea eroziunii solului şi a alunecărilor de teren;
21
 e) prevenirea poluării solului cu substanţe chimice, biologice, radioactive,
produse petroliere etc.;
f) combaterea proceselor de dehumificare, salinizare, înmlăştinire, desecare
excesivă, compactare a stratului de sol fertil, de înrăutăţire a regimului trofic
(structurii solului) etc.
(3) Statul susţine efectuarea lucrărilor de protecţie şi de ameliorare a solului,
suportînd cheltuielile din fondul pentru realizarea Programului complex de
valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor.

Articolul 56. Obligativitatea măsurilor de protecţie şi de ameliorare

(1) Terenurile cu destinaţie agricolă sînt utilizate în baza proiectelor de
organizare a terenurilor sau a altor proiecte de amenajare a terenurilor (plantaţii de
vii, livezi, combatere a eroziunii etc.), care vor include măsuri obligatorii de
protecţie şi de ameliorare a solului.
(2) În cadrul proiectelor de organizare şi de amenajare a terenurilor măsurile de
protecţie şi de ameliorare se stabilesc în funcţie de complexitate, dimensiuni,
obligativitate.
(3) Măsurile de protecţie şi de ameliorare a solului stabilite pentru terenurile
unui singur deţinător vor avea un conţinut obligatoriu pentru acesta.
(4) Măsurile de protecţie şi de ameliorare a solului stabilite în complex pentru
terenurile mai multor deţinători, vor fi implementate cu suportul financiar al
autorităţilor publice, al proprietarilor de terenuri, din alte surse financiare.
Coordonarea acţiunilor, în asemenea cazuri, revine autorităţilor publice locale sau
centrale.
(5) Statul susţine acţiunile deţinătorilor de terenuri orientate spre protecţia şi
ameliorarea solului.
(6) Nerespectarea de către deţinătorii de terenuri cu destinaţie agricolă a
măsurilor de protecţie a calităţii solurilor şi nesesizarea autorităţilor competente
despre intensificarea fenomenelor de deteriorare a calităţii solului, a căror prevenire
şi combatere depăşesc posibilităţile deţinătorului după gravitatea consecinţelor, se
pedepsesc conform legislaţiei în vigoare.
(7) În condiţiile arenzii de lungă durată, responsabilitatea implementării
măsurilor de protecţie şi de ameliorare a solului revine arendaşului, dacă contractul
nu prevede altfel.

Articolul 57. Măsuri de protecţie şi de ameliorare a calităţii solului

În cadrul proiectelor de organizare şi amenajare a teritoriului sînt aplicate
următoarele măsuri de protecţie şi de ameliorare a calităţii solului:
a) teritorial-organizatorice;
b) agroameliorative tehnice;
c) silvoameliorative;
d) hidroameliorative.

Articolul 58. Măsurile teritorial-organizatorice

22
 (1) Măsurile organizatorice includ:
a) revederea structurii folosinţelor agricole şi silvice, în raport cu natura
proceselor de degradare, condiţiile de relief şi climă;
b) organizarea lucrărilor antierozionale;
c) amplasarea în asolamente a culturilor care protejează terenurile contra
eroziunii pe versanţi;
d) respectarea principiilor antierozionale de cultivare a plantelor;
e) dirijarea funcţionării tuturor sistemelor de folosire raţională a terenurilor;
f) organizarea corectă a teritoriului în conformitate cu limita ecologică a
landşaftului.
(2) Responsabilitatea aplicării măsurilor organizatorice revine deţinătorului de
terenuri.

Articolul 59. Măsurile agroameliorative

(1) Pentru fiecare teren, proiectul de organizare şi de amenajare a terenurilor cu
destinaţie agricolă include recomandării concrete pentru aplicarea măsurilor
agroameliorative.
(2) Măsurile agroameliorative sînt efectuate din contul deţinătorului de terenuri.

Articolul 60. Măsurile silvoameliorative

(1) Perdele şi plantaţiile forestiere sînt create în baza proiectelor respective, în
funcţie de condiţiile concrete ale terenurilor, ghidîndu-se de legislaţia în vigoare din
domeniu dat.
(2) Formarea terenului se înfăptuieşte ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de
necesitatea creării perdelelor forestiere.
(3) Măsurile silvoameliorative se efectuează, din contul bugetului de stat, din
contul proprietarilor de terenuri şi alte surse alternative.

Articolul 61. Măsuri hidroameliorative

Măsurile hidroameliorative (crearea şi exploatarea sistemului de irigaţie crearea
şi exploatarea sistemului de desecare-drenaj, etc.) se aplică în baza proiectelor
respective, în funcţie de condiţiile concrete ale terenurilor, în cazurile în care
măsurile teritorial-organizatorice, agroameliorative, silvoameliorative nu aduc
rezultatul scontat.

Articolul 62. Protecţia antierozională a solului şi combaterea alunecărilor

de teren
Acţiunile de prevenire, combatere şi protecţie a eroziunii excesive şi a
alunecărilor de teren includ:
a) identificarea terenurilor erodate, stabilirea categoriilor şi a gradului eroziunii,
inclusiv a alunecării terenurilor;
b) organizarea teritoriului în funcţie de măsurile antierozionale aplicate;
c) aplicarea asolamentelor şi a sistemelor antierozionale de culturi specifice în
benzi şi fîşii înierbate, aplicarea agrotehnicii antierozionale;
23
 d) înierbarea pantelor, transformarea terenurilor puternic erodate din arabil în
fîneţe cultivate;
e) crearea perdelelor forestiere, împădurirea terenurilor afectate de alunecări şi
puternic erodate;
f) efectuarea lucrărilor hidrotehnice de regularizare a scurgerii apelor pe
versanţi şi de corectare a cursului torentelor care ameninţă terenurile cu destinaţie
agricolă, localităţile, căile de comunicaţie, obiectele economice şi sociale.

Articolul 63. Conservarea terenurilor cu destinaţie agricolă

(1) Sînt supuse conservării terenurile cu destinaţie agricolă puternic erodate,
supuse în continuare pericolului eroziunii, dacă lipsesc alte metode de stopare a
degradării şi posibilităţi de înnoire a însuşirilor lor utile, precum şi terenurile poluate
radioactiv, chimic şi biologic, de pe care este imposibilă obţinerea unei producţii
biologic pure şi lipsesc condiţiile sigure pentru sănătatea, traiul şi odihna populaţiei.
(2) Pe terenurile conservate din cauza poluării cu substanţe toxice se interzice
activitatea economică (păşunatul vitelor, cositul etc.), cu excepţia cazurilor în care
este necesară îngrijirea lor.
(3) În cazul conservării terenurilor cu soluri degradate sau poluate fără vina
deţinătorilor, conservarea este susţinută de autorităţile locale din contul resurselor
bugetare. Proprietarilor de terenuri li se compensează pierderile cauzate de
conservarea terenurilor sub forma despăgubirilor băneşti sau prin acordarea unui
teren echivalent, în schimbul celui degradat, din fondul proprietăţii publice a
unităţilor administrativ-teritoriale, forma despăgubirii rămînînd la discreţia
proprietarului de teren.
(4) Necesitatea conservării este stabilită în baza proiectului de organizare şi de
amenajare a terenurilor cu destinaţie agricolă, a altor cercetări chimice,
bacteriologice, radioactive, la cererea proprietarilor sau din iniţiativa administraţiei
publice locale.
(5) Trecerea terenurilor în categoria „terenuri conservate”, stabilirea termenului
de conservare şi a condiţiilor concrete de îngrijire a acestor terenuri se efectuează
prin decizia consiliului local, în raza căruia se află terenul.
(6) Terenurile conservate sînt trecute într-o evidenţă specială în Cadastrul
agricol.
(7) Proprietarii terenurilor conservate sunt scutiţi de achitarea impozitului
funciar.

Articolul 64. Decopertarea stratului de sol fertil la efectuarea lucrărilor de

excavare şi construcţii
(1) Drept condiţie obligatorie a executării lucrărilor de excavare şi construcţie
este decopertarea stratului de sol fertil, păstrarea şi folosirea lui pentru restabilirea
fertilităţii terenurilor cu productivitate redusă şi recultivarea terenurilor degradate în
urma extragerii substanţelor minerale utile.
(2) Titularii care doresc să amplaseze obiecte pe terenuri cu sol fertil sînt
obligaţi să ia măsuri prealabile executării construcţiei obiectelor privind decopertarea
24
selectivă a stratului de sol fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care
să-l distribuie şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate
de autoritatea publică centrală în domeniu, în vederea punerii în valoare sau
ameliorării acestor terenuri.
(3) Depozitarea stratului fertil pe alte terenuri cu destinaţie agricolă se face
numai cu acordul proprietarilor acestora, fără plată pentru sporul de valoare astfel
obţinut şi fără despăgubiri pentru perioada de folosire a terenurilor.
(4) Se interzice decopertarea stratului fertil în scopuri comerciale sau folosirea
lui în alte scopuri decît conform destinaţiei acestuia.
(5) Nerespectarea condiţiilor de utilizare a stratului de sol fertil atrage după sine
sancţiuni în condiţiile legii.

Articolul 65. Recultivarea terenurilor cu destinaţie agricolă deteriorate

artificial
(1) Terenurile cu destinaţie agricolă, ale căror soluri au suferit schimbări cauzate
de necesităţi de construcţie, extragerea substanţelor minerale, efectuarea
prospecţiunilor şi explorărilor geologice şi de alte lucrări, urmează a fi recultivate.
(2) Persoanele juridice şi fizice care execută lucrări ce conduc la deteriorarea
stratului de sol fertil sînt obligate, după terminarea lucrărilor, să aducă din cont
propriu terenurile în stare utilă pentru folosirea acestora conform destinaţiei lor
iniţiale.
(3) Deţinătorul de terenuri va suporta cheltuielile de elaborare a proiectului şi de
executare a lucrărilor de recultivare a terenurilor degradate în urma lucrărilor de
construcţie.

Articolul 66. Amplasarea obiectelor de producere agricolă

(1) Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă dispun de dreptul de a construi
pe acestea sere, ferme zootehnice, depozite de păstrare a produselor, alte construcţii
necesare procesului de producţie agricolă, pensiuni agroturistice fără schimbarea
destinaţiei terenurilor, în baza documentaţiei de proiect aprobată şi autorizaţiei de
construire eliberate de autoritatea executivă a administraţiei publice locale.
(2) Obiectele construite, menţionate în alin. (1) al prezentului articol, trebuie să
fie prevăzute cu dotări pentru ocrotirea mediului înconjurător.

Sistemul informaţional al terenurilor destinate agriculturii

Articolul 67. Cadastrul agricole

(1) Cadastrul agricol reprezintă un Sistem Informaţional Agricol (SIA) în formă
textuală (descriptivă) şi grafică despre sectoarele de teren cu destinaţie agricolă, cu
sau fără construcţii, instalaţii, amenajări, plantaţii multianuale, ferme animaliere
amplasate pe ele, despre parametrii cantitativi şi calitativi, amplasarea spaţială,
valoarea economică, deţinătorii (proprietarii) de terenuri, formele organizatorico-
juridice, modul de folosinţă a terenurilor agricole.
(2) Cadastrul agricol include:
25
 a) elaborarea planului cadastral al terenurilor destinate agriculturii;
b) ţinerea registrului terenurilor destinate agriculturii;
c) evidenţa investigaţiilor pedologice şi agrochimice;
d) bonitarea solului;
e) informarea proprietarilor de terenuri agricole.
(3) Politica în domeniul cadastrului agricol este elaborată de autoritatea publică
centrală în domeniul agriculturii şi este implementată în baza regulamentului aprobat
de Guvern.
(4) Lucrările ce ţin de cadastrul agricol sînt finanţate din contul bugetelor de stat
şi locale.

Articolul 68. Monitoringul calităţii solului

(1) Monitoringul calităţii solului include controlul permanent asupra terenurilor
etalon selectate, pornind de la necesitatea determinării situaţiei obiective, stabilirea
evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor şi prevenirea
factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de combatere a
fenomenelor negative, în baza regulamentului aprobat de Guvern.
(2) Calitatea solului se determină în baza probelor şi cercetărilor pedologice,
agrochimice, bacteriologice, helmintologice, radiologice şi toxicologice de proporţii
şi detaliate, efectuate de instituţiile de profil şi stocate în banca de date a solului.

Terenuri destinate construcţiilor, instalaţiilor,

amenajărilor

Articolul 69. Structura terenurilor destinate construcţiilor, instalaţiilor,

amenajărilor
1) Sînt stabilite următoarele subcategorii de destinaţie:
a) terenuri pentru spaţiul locativ;
b) terenuri pentru zonele industriale;
c) terenuri pentru transporturi;
d) terenuri pentru fortificarea sănătăţii:
e) terenuri pentru activităţi recreative;
f) terenuri pentru ariile protejate;
g) terenuri de valoare istorico-culturală;
h) terenuri pentru zonele verzi, de influenţă, sanitare şi de protecţie.
i) terenuri cu altă destinaţie specială.
(2) Modul de folosire a terenurilor din categoria de terenuri destinate
construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor, este stabilit de legislaţia în vigoare din
domeniul urbanismului.

Articolul 70. Modificarea categoriei de destinaţie „construcţii, instalaţii,

amenajări”
(1) Trecerea terenurilor destinate construcţiilor instalaţiilor amenajărilor la
26
terenurile destinate agriculturii fondului forestier sau fondului apelor, este efectuată
prin modificarea înscrisului în Registrul bunurilor imobile, la cererea proprietarului
sau a reprezentantului legal al acestuia în baza planului amplasării şi avizului pozitiv
al serviciului funciar, serviciului silvic şi al apelor.

Terenurile pentru spaţiul locativ

Articolul 71. Structura terenurilor pentru spaţiul locativ

Terenurile spaţiului locativ includ următoarele categorii de folosinţă:
a) terenuri pe care sînt amplasate case (clădiri) individuale de locuit sau clădiri
în care locuiesc mai multe familii, inclusiv clădiri cu mai multe etaje;
b) terenuri pe care sînt amplasate clădiri de deservire, ale căror funcţii
principale sînt prestarea serviciilor pentru populaţia din localitatea respectivă;
c) terenuri pe care sînt amplasate clădirile administrative ale autorităţilor
publice centrale sau locale;
d) terenuri pe care sînt amplasate clădiri (obiecte) de menire social-culturală
(grădiniţe, şcoli, case de cultură, teatre, muzee, cinematografe etc.);
e) terenuri pe care sînt amplasate obiecte (lăcaşe) de cult (biserici, cimitire etc.);
f) terenuri ocupate de străzi şi infrastructură tehnico-edilitară;
g) terenuri pe care sînt amplasate construcţii provizorii, instalaţii şi amenajări
aferente obiectelor enumerate în lit. a) – f);
h) alte terenuri preconizate, conform planului de amenajare a teritoriului
respectiv, pentru construcţii, instalaţii, amenajări pentru spaţiul locativ.

Articolul 72. Terenurile aferente clădirilor cu mai multe apartamente

(1) Terenurile aferente blocurilor de locuit şi construcţiilor, instalaţiilor auxiliare
se transmit, cu titlu gratuit, în proprietate comună a proprietarilor de apartamente şi
altor bunuri din condominiu, inclusiv cu destinaţie nelocativă, în corespundere cu
Legea condominiului în fondul locativ.
(2) Modul de utilizare a terenului pe care este amplasată clădirea cu mai multe
apartamente, alte construcţii, instalaţii, amenajări privatizate este determinată de
coproprietari.
(3) Dimensiunile, configuraţia terenurilor pe care sînt amplasate case cu mai
multe apartamente, alte construcţii, instalaţii, amenajări privatizate aferente lor sînt
determinate de planul general al teritoriului atribuit şi de documentaţia respectivă de
drept asupra pămîntului.

Articolul 73. Terenurile obiectelor (lăcaşelor) de cult

(1) Terenurile obiectelor (lăcaşelor) de cult includ următoarele categorii de
folosinţă:
a) construcţii, instalaţii, amenajări ale mănăstirilor;
b) construcţii, instalaţii, amenajări ale bisericilor;
c) construcţii, instalaţii, amenajări ale cimitirelor;
27
 d) construcţii, instalaţii, amenajări ale altor părţi componente ale cultelor
religioase.
(2) Terenurile aferente bisericilor şi altor construcţii de pe lîngă acestea se
transmit în folosinţă gratuită pe termen nelimitat proprietarilor sau gestionarilor
acestora
(3) Pentru amenajarea cimitirelor sînt utilizate terenuri proprietate publică a
unităţilor administrativ-teritoriale sau terenuri proprietate privată, în modul stabilit
conform unui regulament aprobat de Guvern.
(4) Mănăstirile, la fel ca şi alţi deţinători, pot deţine terenuri în cadrul altor
categorii de destinaţie (agricolă, fondul forestier, fondul apelor).
(5) La categoria de folosinţă „terenurile mănăstirilor” pot fi atribuite în
proprietate privată, cu titlu gratuit, terenuri destinate agriculturii cu suprafaţa de pînă
la 5 hectare, din contul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale.

Articolul 74. Amenajarea teritoriilor oraşelor şi comunelor (satelor)

(1) Autoritatea administraţiei publice locale execută complexul necesar de
lucrări pentru amenajarea teritoriilor oraşelor şi satelor (comunelor) în baza planului
urbanistic general al localităţii.
(2) Persoanele juridice şi fizice sînt obligate să păstreze plantaţiile verzi, să ţină
teritoriile atribuite lor în ordine, conform cerinţelor sanitare şi de protecţie contra
incendiilor, în corespundere cu planurile urbanistice generale ale localităţilor.

Terenurile pentru zonele industriale

Articolul 75. Structura terenurilor pentru zonele industriale

(1) Terenurile pentru zonele industriale includ următoarele:
a) terenurile pentru industria minieră;
b) terenurile pentru industria prelucrătoare.
(2) În cadrul terenurilor pentru zonele industriale sînt utilizate următoarele
categorii de folosinţă: construcţii de bază şi auxiliare, instalaţii, amenajări, căi de
acces, terenuri dobîndite în scopurile menţionate.
(3) Dobîndirea dreptului asupra terenurilor în scopul extragerii substanţelor
minerale utile se realizează în baza dreptului obţinut de folosinţă a sectorului de
subsol, respectîndu-se condiţiile de recultivare a terenurilor, conform proiectului
respectiv.
(4) Plata pentru folosirea terenurilor în scopul extragerii substanţelor minerale
utile se percepe sub formă de impozit, conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 76. Particularităţile dobîndirii drepturilor asupra terenurilor în

scopul extragerii substanţelor minerale utile
(1) Dreptul asupra terenurilor proprietate privată poate fi dobîndit de
întreprinderi în scopul extragerii substanţelor minerale utile, în modul stabilit de

28
Codul civil, legislaţia privind subsolul şi de prezentul cod, atît în proprietate, cît şi cu
drept de folosinţă.
(2) Terenurile proprietate publică a statului, atribuite anterior prin hotărîri de
Guvern, pot fi transmise în modul stabilit, pentru extragerea substanţelor minerale
utile , în folosinţa întreprinderilor, de către autoritatea publică centrală din domeniu.
(3) Terenurile proprietate publică a statului pot fi transmise, în modul stabilit,
pentru extragerea substanţelor minerale utile, în folosinţa gratuită a întreprinderilor,
la iniţiativa autorităţii publice centrale din domeniu, prin hotărîre de Guvern, dacă
legislaţia nu prevede altfel.
(4) Terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale pot fi
transmise, în modul stabilit, pentru extragerea substanţelor minerale utile, în
folosinţa întreprinderilor, în baza hotărîrii consiliului local, dacă legislaţia nu
prevede altfel.
(5) În cazul excluderii terenurilor din categoria de destinaţie agricolă sau din
categoria de destinaţie a fondului forestier, pentru extragerea substanţelor minerale
utile, se compensează o plată egală cu preţul normativ la capitolul (poziţia) respectiv,
la care se aplică coeficientul 0,2, dacă legislaţia nu prevede altfel, cu condiţia
recultivării şi restituirii terenurilor menţionate în circuitul agricol sau în circuitul
forestier după extragerea substanţelor minerale utile, în conformitate cu proiectul de
recultivare.

Terenurile pentru transporturi

Articolul 77. Structura terenurilor pentru transporturi

(1) La terenurile pentru transporturi se referă:
a) terenurile pentru transportul rutier (auto);
b) terenurile pentru transportul feroviar;
c) terenurile pentru transportul naval (fluvial);
d) terenurile pentru transportul aerian;
e) terenurile pentru transportul prin conducte;
f) terenurile pentru transportul electric;
g) terenurile pentru telecomunicaţii.
h) perdele forestiere de protecţie şi plantaţii de arbori şi arbuşti amplasate de-a
lungul căilor de comunicaţie (limitrofe drumurilor şi căilor ferate), care nu sînt
incluse în fondul forestier.
(2) În cadrul terenurilor pentru transporturi sînt utilizate următoarele categorii
de folosinţă: construcţii de bază şi auxiliare, instalaţii, amenajări, căi de acces,
terenuri libere pentru scopurile menţionate.
(3) Amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor pe aceste terenuri se
efectuează de deţinătorii de terenuri în baza proiectului coordonat cu serviciile
respective ale autorităţii publice.

Articolul 78. Terenurile pentru transportul rutier (auto)

(1) Terenurile transportului rutier includ următoarele categorii de folosinţă:
29
 a) drumuri publice;
b) construcţiile, instalaţiile şi amenajările, staţiilor de alimentare cu produse
petroliere, staţiilor auto, gărilor auto, spălătoriilor auto, centrelor tehnice de deservire
şi reparaţie, depozitelor, garajelor, parcajelor, parcărilor.
(2) Terenurile pentru drumurile publice, inclusiv cele aferente drumului public
sunt reglementate în Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22.06.1996
Articolul 79. Terenurile pentru transportul feroviar
(1) Terenurile pentru transportul feroviar includ următoarele categorii de
folosinţă:
a) terenurile ocupate nemijlocit de căile ferate, de comunicaţii şi acces cu
construcţiile şi edificiile aferente (terasament, poduri, tuneluri, viaducte şi alte lucrări
de artă, instalaţii de linie, instalaţii de semnalizare, instalaţii de telecomunicaţii
feroviare şi alte construcții ce servesc procesului tehnologic);
b) staţiile feroviare cu toate construcţiile şi edificiile gospodăriilor energetice,
de locomotive, de vagoane, de călători şi de marfă, de întreţinere a căii ferate, de
obiectele de semnalizare şi telecomunicaţii, de aprovizionare cu apă şi canalizare, de
plantaţiile de protecţie şi consolidare;
c) blocurile administrative, locative, social-culturale şi alte edificii cu destinaţie
specială pentru deservirea transportului feroviar, care sînt amplasate în zona de
exploatare a lui;
d) zona de exploatare şi protecţie pe lîngă liniile căilor ferate.
(2) Mărimea zonelor de exploatare este reglementată de actele normative în
vigoare.

Articolul 80. Loturile auxiliare

(1) Din terenurile destinate transportului feroviar pot fi atribuite, în folosinţă
deţinătorilor, loturi pentru ţinerea gospodăriilor auxiliare.
(2) Modul de atribuire a terenurilor pentru transportul feroviar la categoria de
folosinţă „loturi auxiliare” se stabileşte de Guvern.

Articolul 81. Terenurile pentru transportul fluvial

(1) Terenurile pentru transportul naval (fluvial) includ următoarele categorii de
folosinţă:
a) porturile, acostările specializate, debarcaderele împreună cu toate instalaţiile,
construcţiile de consolidare şi amenajările, construcţiile ce deservesc transportul
naval (fluvial);
b) gările, pavilioanele;
c) instalaţiile inginereşti, construcţiile serviciului tehnic;
d) instalaţiile şi plantaţiile de protecţie a malurilor rîurilor;
e) centrele de legătură (teleradio etc.);
f) construcţiile şi semnele de navigare de pe maluri şi alte instalaţii destinate
deservirii traseelor pe apă, centrele de reparaţie-exploatare, depozitele, bazele
tehnico-materiale;

30
 g) construcţiile social-culturale, alte obiecte necesare funcţionării normale a
transportului naval (fluvial).
(2) Pentru executarea lucrărilor ce ţin de transportul naval (fluvial) în afara
localităţilor este stabilită o zonă specială de teren cu o lăţime de 20 de metri de la
marginea apei sau de la bordura malului (în cazul malurilor abrupte în interiorul
teritoriului), care constituie o fîşie de coastă a căilor interne, fiind rezervată în
regim gratuit. Executarea lucrărilor pe această fîşie se coordonează, în mod
obligatoriu, cu organul de stat abilitat în domeniul transportului naval (fluvial),
autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi autoritatea administraţiei
centrale pentru gestionarea fondului apelor.
(3) În scopul protecţiei malurilor rîurilor navigabile şi a zonei speciale se
interzice aratul fîşiilor, defrişarea plantaţiilor forestiere, precum şi alte lucrări ce pot
condiţiona surparea malurilor.

Articolul 82. Terenurile pentru transportul aerian

Terenurile pentru transportul aerian includ următoarele categorii de folosinţă:
a) aeroporturile, aerodromurile, instalaţiile inginereşti (obiectele de dirijare a
transportului aerian, de radionavigaţie şi aterizare), terenurile serviciului tehnic;
b) organizaţii de intreţinere şi deservire a aeronavelor.

Articolul 83. Terenurile pentru transportul prin conducte

Terenurile pentru transportul prin conducte includ construcţiile, instalaţiile,
amenajările (folosinţele) necesare exploatării normale a conductelor de apă, petrol,
gaze, etc. şi se folosesc în condiţii de servitute, prevăzute de Codul civil.

Articolul 84. Terenurile pentru transportul electric

Terenurile pentru transportul electric sînt terenurile în proprietatea, posesia,
folosinţa staţiilor electrice (hidro, termo, eoliene, solare), agenţilor economici din
sectorul energetic necesare funcţionării normale a procesului de aprovizionare cu
curent electric şi se folosesc în condiţii de servitute, prevăzute de Codul civil,
după caz.

Articolul 85. Terenurile pentru telecomunicaţii

La subcategoria terenuri pentru telecomunicaţii se referă construcţiile,
instalaţiile, amenajările necesare exploatării mijloacelor de telecomunicaţii şi se
folosesc în condiţii de servitute, prevăzute de Codul civil, după caz.

Terenurile pentru fortificarea sănătăţii, activităţi recreative, arii

protejate, terenuri de valoare istorico-culturală

31
 Articolul 86. Terenurile pentru fortificarea sănătăţii
(1) Terenurile pentru fortificarea sănătăţii sînt terenurile pe care sînt amplasate
obiectele de tratament natural (izvoare de ape minerale, nămoluri curative), în
condiţii climaterice deosebit de favorabile profilaxiei şi tratamentului şi sînt divizate
în următoarele categorii de folosinţe:
a) staţiuni balneare;
b) instituţii terapeutice.
(2) Modul şi condiţiile de folosire a terenurilor destinate ocrotirii sănătăţii sînt
stabilite de lege.

Articolul 87. Terenurile pentru activităţi recreative

Terenurile pentru activităţi recreative, din punctul de vedere al categoriei de
folosinţă, sînt divizate în construcţii, instalaţii şi amenajări pentru odihnă şi pentru
turism.

Articolul 88. Terenurile ariilor naturale protejate

(1) La subcategoria terenurilor ariilor naturale protejate se referă terenurile
proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care reprezintă
un spaţiu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentative şi rare,
desemnat şi reglementat în scopul conservării şi protecţiei tuturor factorilor de mediu
din limitele lui.
(2) Pe terenurile destinate ariilor protejate este interzisă activitatea ce vine în
contradicţie cu destinaţia lor specială. Retragerea de terenuri din fondul ariilor
protejate este strict interzisă, cu excepţia cazurilor cînd acestea îşi pierd valoarea în
urma calamităţilor naturale sau catastrofelor şi cînd nu mai pot fi restabilite. Ele sînt
retrase din alte categorii de destinaţie, dacă această destinaţie şi categorie de
folosinţă nu corespunde regimului de protecţie, stabilit pentru aceste terenuri.
(3) Regimul de administrare fondului ariilor naturale protejate de stat este
stabilit de Legea nr. 1538 - XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat .

Articolul 89. Terenurile de valoare istorico-culturală

(1) La subcategoria terenurilor de valoare istorico-culturală sînt trecute
terenurile construcţiilor, instalaţiilor, amenajărilor proprietate publică a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale împărţite în următoarele categorii de folosinţe
(obiecte):
a) rezervaţii istorico-culturale;
b) morminte;
c) parcuri memoriale;
d) ansambluri şi situri istorice;
e) monumente arheologice;
f) zone şi straturi cu vestigii arheologice;
g) complexe arhitecturale de landşaft;
h) obiecte geologice protejate.
32
 (2) În condiţiile în care construcţiile, instalaţiile, amenajările (obiectele)
menţionate în alin.1 se află în cadrul altor categorii de destinaţie, deţinătorii de
terenuri pe care sînt amplasate astfel de obiecte sînt obligaţi să asigure integritatea
lor, iar în caz de necesitate, să permită efectuarea lucrărilor de cercetare sau de
conservare şi să aducă acest fapt la cunoştinţa organelor administraţiei locale.
(3) Este interzisă orice activitate care contravine destinaţiei acestor terenuri. În
condiţiile în care, în cadrul altor categorii de destinaţie, nu se respectă regimul
stabilit pentru terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile pe care se află
obiectele respective, în modul stabilit de lege, vor fi trecute la categoria terenuri de
valoare istorico-culturală.

Terenurile spaţiilor verzi, de influenţă, de protecţie sanitară

Articolul 90. Terenurile spaţiilor verzi

1) Terenurile spaţiilor verzi includ terenurile intravilanului şi extravilanului
proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, care au funcţii de protecţie,
sanitaro-igienică, de fortificare a sănătăţii, de apărare a teritoriului localităţii de
eroziunea cauzată de apă sau vînt şi sînt calificate drept locuri de odihnă a populaţiei.
Aceste terenuri nu pot fi transmise în proprietate privată, ci doar în
folosinţă/arendă, locaţiune, etc. în scopurile ce nu contravin destinaţiei de bază
a spaţiilor verzi. La acestea se referă terenurile ocupate de construcţii, instalaţii şi
amenajări ce ţin de:
intravilanul şi extravilanul localităţilor urbane;
localităţile rurale;
zonele turistice şi de agrement;
reţeaua rutieră a spaţiilor verzi, linii parcelare şi linii de transport de energie
electrică, iazuri şi lacuri;
pepiniere şi plantaţii de arbori şi arbuşti decorativi;
construcţii şi instalaţii care aparţin gospodăriei spaţiilor verzi;
mlaştini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări, sărături, alte
terenuri neproductive

(2) Terenurile zonelor suburbane şi zonelor verzi se folosesc conform

proiectelor de organizare a acestor zone. Pe aceste terenuri sînt interzise construcţiile
şi amenajările incompatibile cu destinaţiile acestor terenuri.

Articolul 91. Zonele de influenţă ale întreprinderilor

(1) În scopul minimalizării impactului negativ asupra terenurilor (mediului) din
vecinătate, provocat de construcţiile, instalaţiile, amenajările ce aparţin
întreprinderilor de transport care elimină în aer substanţe şi gaze nocive, în jurul
acestor obiecte se stabilesc zone de influenţă, în funcţie de caracterul impactului şi
de normele aprobate de autorităţile publice centrale din domeniu.

33
 (2) Stabilirea (marcarea) în natură a limitelor zonelor de influenţă asupra
terenurilor este efectuată în mod obligatoriu de întreprinderea de transport, prin
semne informative speciale.
(3) Stabilirea zonelor de influenţă nu-i privează pe deţinătorii de terenuri de
drepturile asupra terenurilor ce le aparţin. La rîndul său, deţinătorii de terenuri sînt
obligaţi să respecte normele prevăzute pentru aceste zone.
(4) Proprietarii terenurilor amplasate în zona de influenţă a întreprinderilor
industriale, de transport, telecomunicaţii etc. dispun de dreptul la compensaţii
echivalente prejudiciilor aduse de aceste zone.

Articolul 92. Zonele de protecţie sanitară

(1) În scopul minimizării impactului negativ al mediului exterior asupra
obiectelor de tratament natural, terenurilor pentru fortificarea sănătăţii, ariilor
naturale protejate, monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, spaţiului locativ,
în jurul acestora se creează zone de protecţie sanitară.
(2) În limitele zonelor de protecţie sanitară se interzic activităţile incompatibile
cu normele impuse de cerinţele obiectelor menţionate în alin.(1).
(3) Limitele zonelor de protecţie sanitară sînt stabilite în conformitate cu
prevederile legislaţiei.
(4) Zonele de protecţie sanitară se indică în natură de către autorităţile publice
locale, prin semne informative.

Terenurile cu altă destinaţie specială

Articolul 93. Structura terenurilor cu altă destinaţie specială
(1) Subcategoria terenurilor cu altă destinaţie specială include:
a) terenuri pentru forţele armate;
b) terenuri pentru organele afacerilor interne.
(2) La categoriile de folosinţă a terenurilor cu altă destinaţie specială se referă
construcţiile, instalaţiile, amenajările care deservesc activităţile domeniilor speciale.
(3) Modul de repartizare şi utilizare a terenurilor pentru forţele armate şi pentru
autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor
Interne este stabilit de Guvern.
Articolul 90 prim. Procesul de modificare a categoriei de destinaţie a
terenurilor cu altă destinaţie specială
(1) Trecerea terenurilor din categoria terenurilor cu altă destinaţie specială în
altă categorie, se efectuează prin hătărîre de Guvern, după suspendarea
regimului special al acestor terenuri, în baza unui regulament aprobat de
Guvern.

CAPITOLUL 8
TERENURILE FONDULUI FORESTIER

34
 Articolul 94. Structura fondului forestierde

(1) Fondul forestier include următoarele subcategorii de destinaţie:

a) terenuri împădurite;
b) - terenuri pentru împădurire:
- terenuri destinate reîmpăduririi;
- terenuri destinate împăduririi;
c) terenuri afectate (destinate) gospodăriei silvice;
d) terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, alunecări de teren,
soloneţuri, drumuri tehnologice etc ;
f) terenurile fondului forestier încluse în fondul ariilor naturale protejate de stat
se administrează în conformitate cu Legea nr. 1538 - XIII din 25.02.98 privind
fondul ariilor naturale protejate de stat.
(2) În scopul împăduririi terenurilor pentru prevenirea eroziunii solurilor pot fi
folosite terenurile nefavorabile agriculturii.
Articolul 94 prim. Procesul de modificare a categoriei de destinaţie a
fondului forestier.
(1) Trecerea terenurilor destinate fondului forestier la categoria de destinaţie
„terenuri agricole” sau fondul apelor este efectuată prin modificarea înscrisului în
Registrul bunurilor imobile, la cererea proprietarului în baza planului amplasării şi
avizului pozitiv al serviciului funciar.
(2) În condiţiile în care legislaţia nu prevede altfel, trecerea terenurilor destinate
fondului silvic la categoria de destinaţie construcţii, instalaţii, amenajări se efectuează
prin modificarea înscrisului în Registrul bunurilor imobile, la cererea (decizia)
proprietarului, sau a reprezentantului legal al acestuia însoţită de avizul pozitiv al
serviciului (silvic sau al apelor) respectiv.
însoţită de avizele pozitive ale serviciilor publice: ecologice; incendiare; de
urbanism.

Articolul 95. Utilizarea terenurilor destinate fondului forestier

(1) Terenurile destinate fondului forestier proprietate publică de stat şi
proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale se folosesc de către
întreprinderile, instituţiile, organizaţiile gospodăriei silvice şi de alte întreprinderi,
conform destinaţiei silvice.
(2) Terenurile fondului forestier proprietate publică a statului pot fi folosite în
alte scopuri, dacă această folosire este compatibilă cu interesele gospodăriei silvice,
în baza hotărîrii de Guvern.
(3) Terenurile fondului forestier proprietate privată sînt utilizate în conformitate
cu legislaţia din domeniu.
(4) Relaţiile funciare în procesul utilizării terenurilor fondului forestier sînt
reglementate de Codul civil, Codul funciar, Codul silvic, alte acte legislative.

Articolul 96. Loturile auxiliare

35
 (1) Din subcategoria terenurilor destinate fondului forestier, pot fi atribuite, în
folosinţă deţinătorilor, loturi pentru ţinerea gospodăriilor auxiliare.
(2) Modul de atribuire a terenurilor din subcategoria celor destinate fondului
forestier la categoria de folosinţă „loturi auxiliare” se stabileşte de Guvern.

CAPITOLUL 9
TERENURILE FONDULUI APELOR

Articolul 97. Structura terenurilor destinate fondului apelor

(1) Terenurile destinate fondului apelor includ următoarele categorii de folosinţă
:
a) terenurile albiilor cursurilor de apă;
b) terenurile cuvetei lacurilor;
c) terenurile cuvetei iazurilor;
d) terenurile rezervoarelor de apă;
e) perdele forestiere din zonele de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă,
care nu sînt incluse în fondul forestier terenurile zonelor (fîşiilor riverane) de
protecţie;
terenurile zonelor (fîşiilor riverane) de protecţie;
f) mlaştinile;
g) terenurile pe care sînt amplasate construcţiile, instalaţiile, amenajările care
deservesc fondul apelor.
(2) Modul de folosire a terenurilor din fondul apelor este stabilit de legislaţia în
vigoare.
(3) Destinaţia terenurilor fondului apelor proprietate de stat este modificată în
baza hotărîrii de Guvern, dacă legislaţia nu prevede altfel.

Articolul 98. Drepturile asupra terenurilor fondului apelor

(1) Terenurile fondului apelor pot fi în proprietate publică a statului, proprietate
publică a unităţilor administrativ-teritoriale, proprietate privată.
(2) Persoanele fizice şi juridice pot deveni proprietari ai iazurilor antierozionale,
pot construi bazine de apă, instalaţii hidrotehnice, alte instalaţii şi canale amplasate
pe terenurile private.
(3) Întreprinderilor de stat le pot fi atribuite în folosinţă (gestiune) terenurile din
fondul apelor proprietate publică a statului în baza hotărîrii de Guvern sau
proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale în baza decizii Consiliului
primăriei, construcţiile, instalaţiile, amenajările respective.

Articolul 99. Zonele şi fîşiile riverane de protecţie a apelor şi zonele

sanitare
(1) Zonele şi fîşiile riverane de protecţie a apelor, zonele sanitare se stabilesc
pe malurile rîurilor şi bazinelor de apă, staţiilor şi posturilor hidrometeorologice,
construcţiilor hidrotehnice şi de acumulare a apei, prizelor de captare şi
36
aprovizionare cu apă potabilă şi cu apă tehnologică, apeductelor magistrale şi
interraionale. ,
(2) Suprafeţele, condiţiile şi modul de folosire a terenurilor din zonele de
protecţie şi cele sanitare se stabilesc de legislaţie.
(3) Zonele de protecţie şi cele sanitare se indică în natură prin semne
informative.
CAPITOLUL 10
CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR
FUNCIARE
Articolul 100. Organele de stat împuternicite să exercite controlul de stat în
domeniul relaţiilor funciare
(1) Controlul de stat în domeniul relaţiilor funciare pe întreg teritoriul
Republicii Moldova se exercită în privinţa terenurilor proprietate a statului de
Guvern, iar în privinţa terenurilor unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor
proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice de către autorităţile executive ale
administraţiei publice locale
(2) În conformitate cu prezenta lege, funcţiile organelor abilitate cu controlul de
stat în domeniul relaţiilor funciare constau din supravegherea respectării de către
deţinătorii de terenuri a condiţiilor obligatorii şi a restricţiilor la exploatarea
terenurilor, prevenirea încălcărilor legislaţiei, formularea şi prezentarea propunerilor
de sancţionare fiscală, administrativă sau penală.
(3) Dispoziţiile organelor autorizate, emise în limitele competenţei lor şi
stabilite de prezentul Cod, sînt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri.
(4) Structura organelor abilitate cu controlul de stat în domeniul relaţiilor
funciare, funcţiile şi modul de exercitare a controlului de stat asupra respectării
legislaţiei funciare se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern.

Articolul 101. Drepturile Inspectoratul în domeniul relaţiilor funciare şi

geodezie
Inspectorul în domeniul relaţiilor funciare şi geodezie şi locţiitorii lui au
dreptul:
a) să adopte decizii de suspendare, din proprie iniţiativă sau la propunerea
organelor administraţiei publice, a oricărei activităţi, dacă aceasta contravine
legislaţiei în domeniul relaţiilor funciare;
b) să examineze materialele (dosarele) în legătură cu încălcarea legislaţiei în
domeniul relaţiilor funciare şi să transmită organelor de urmărire penală şi altor
organe de drept materialele respective pentru examinarea şi tragerea la răspundere
contravenţională sau penală, după caz.

Articolul 102. Atribuţiile Inspectoratul în domeniul relaţiilor funciare şi

geodezie are următoarele atribuţii:
a) să constate, să descopere şi să preîntîmpine contravenţiile administrative în
domeniul relaţiilor funciare;
b) să explice contravenienţilor drepturile şi obligaţiile lor;
37
 c) să întreprindă măsuri de profilaxie pentru preîntîmpinarea motivelor care pot
conduce la încălcarea legislaţiei funciare;
d) să examineze cererile şi informaţiile despre încălcările legislaţiei funciare;
e) să se conducă, în cadrul exercitării funcţiilor sale, de prezenta lege, de
instrucţiuni şi regulamente, precum şi de alte acte legislative şi normative în vigoare.

Articolul 103. Exercitarea controlului în domeniul relaţiilor funciare şi

geodeziei
Controlul în domeniul relaţiilor funciare şi geodeziei include acţiuni efectuate
de către autoritatea publică centrală în domeniu şi de autorităţile administraţiei
publice locale în scopul respectării de autorităţile publice centrale şi locale, de
întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile agricole, cooperatiste, precum şi de
întreprinderile mixte, persoanele fizice şi juridice autohtone şi străine, societăţi
necomerciale a Codului funciar şi a altor acte legislative ce ţin de relaţiile funciare.

Articolul 104. Obligaţiile deţinătorilor de teren privind controlul în

domeniul relaţiilor funciare şi geodeziei
Deţinătorul de teren prezintă inspectorului în domeniul relaţiilor funciare şi
geodeziei documentul de autentificare a dreptului asupra terenului. Dacă în registrul
bunurilor imobile nu este nici o înscriere cu privire la dreptul de proprietate asupra
pămîntului, deţinătorul prezintă informaţia ce se referă la categoria de folosinţă a
terenului.

Capitolul 11
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR FUNCIARE ŞI RĂSPUNDEREA
PENTRU NERESPECTAREA LEGISLAŢIEI FUNCIARE

Articolul 105. Soluţionarea litigiilor funciare

(1) Apărarea drepturilor încălcate ale proprietarilor şi/sau deţinătorilor de
terenuri se face pe cale judiciară.
(2) Modul de soluţionare a litigiului dintre părţi pînă la adresare în instanţă
de judecată poate fi prevăzut prin lege sau contract.
(3) Apărarea drepturilor funciare pe cale administrativă se face doar în
cazurile prevăzute de lege. Hotărîrea emisă pe cale administrativă poate fi atacată în
instanţă de judecată.

Articolul 106. Răspunderea pentru nerespectarea legislaţiei funciare

Încălcarea prevederilor prezentului cod și a legislației funciare atrage
răspundere civilă, contravenţională sau penală, în condiţiile legii.

Articolul 107. Încălcarealegislaţiei funciare

Sînt considerate încălcări a legislaţiei funciare următoarele acţiuni:
38
 a) abaterea neautorizată de la documentația de planificare teritorială și
urbanism de diferite nivele, proiectele de organizare a teritoriului, de ameliorare,
precum şi folosirea terenurilor contrar destinaţiei pentru care au fost repartizate;
b) neîndeplinirea obligaţiei de a aduce terenurile într-o stare care să asigure
folosirea lor conform destinaţiei;
c) neefectuarea acțiunilor tehnologice de igienizare a terenurilor deținute;
d) neefectuarea măsurilor de ameliorare și protecţie a solului contrar
degradării fizice, biologice chimice și radioactive, deşeuri de producţie şi menajere,
ape de scurgere impurificate şi altor procese ce înrăutăţesc starea solului;
e) degradarea stratului fertil al solului, decopertarea neselectivă şi folosirea
stratului fertil contrar destinaţiei;
f) nerespectarea condițiilor speciale de utilizare a terenurilor de orice tip de
proprietate inclusiv încălcarea regimului special de folosință a terenurilor (din fondul
ariilor naturale protejate de stat, inclusiv din rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile
naturale, rezervaţiile peisagistice, rezervaţiile de resurse, rezervaţiile biosferei, din
parcurile naţionale, din monumentele naturii, din ariile cu management
multifuncţional, din grădinile botanice, grădinile dendrologice, grădinile zoologice,
din monumentele de arhitectură peisagistică) care a condus sau ar putea conduce la
nimicirea sau deteriorarea acestor obiecte;
g) încălcarea regulilor de desfăşurare a activităţii economice în zonele de
protecţie a apelor;
h) cultivarea plantelor interzise de legislaţie;
i) construirea neautorizată a obiectivelor;
j) nerespectarea normelor ecologice, sanitaro-igienice, incendiare şi altor norme
în procesul de construcţie, întreţinere a clădirilor şi construcţiilor, instalaţiilor pe
terenuri;
k) nerespectarea condițiilor de suprafață maximă prevăzute de
prezentul Cod.
l) încălcara termenului de înstrăinare a terenurilor agricole dobîndite de către
persoanele care nu le pot avea în proprietate;
m) ocuparea nelegitimă în întregime sau în parte a terenurilor;
n) încălcarea termenului de reîntoarcere a terenurilor temporar ocupate;
o) falsificarea sau tăinuirea informaţiei despre fondul funciar disponibil;
p) instalarea samavolnică a bornelor de hotar, distrugerea sau mutarea lor;
q) Alte activități care afectează folosirea rațională a resurselor funciare și
încălcări a normelor prezentului Cod și a legislației funciare.

Articolul 108. Responsabilitatea persoanelor abilitate cu funcţii de

exercitare a controlului în domeniul relaţiilor funciare
Persoanele abilitate cu funcţii de exercitare a controlului în domeniul relaţiilor
funciare poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală în condiţiile
legii pentru:
a) nerespectarea normelor legislaţiei la exercitarea funcţiilor de serviciu;
b) folosirea funcţiilor de serviciu în scopuri personale;
39
 c) neîntreprinderea măsurilor de lichidare a încălcării legislaţiei funciare;
d) elucidarea subiectivă a rezultatelor controlului;
e) cauzări de daune statului, persoanelor fizice şi juridice în procesul
exercitării funcţiilor de serviciu.
Capitolul 12
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 109. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Guvernul, în termen de un an, va aduce actele sale normative în concordanţă
cu prezenta lege.
(2) Agenţii economici cărora li s-a atribuit în gestiune terenuri anterior datei
întrării în vigoare a prezentului cod urmează să încheie contractele respective, în
conformitate cu destinaţia atribuită.
(3) În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului Cod
întovărășirile pomicole organizate pentru administrarea terenurilor care au fost
atribuite în folosinţă cetăţenilor Republicii Moldova cu statut de loturi pomicole își
încetează activitatea.
(4) Prezentul cod va intra în vigoare la 6 luni din data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova.
(5) La data intrării în vigoare a prezentului Cod se abrogă:

1. Codul funciar nr. 828-XII din 25 decembrie 1991 (republicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 107, art. 817), cu excepţia articolului 12 şi
13 care vor fi aplicabile pînă la 31 decembrie 2018.
2. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 829 din 25 decembrie 1991
privind punerea în aplicare a Codului funciar (Monitorul Oficial, 1991, nr. 8);
3. Legea nr. 1322-XII din 9 martie 1993 pentru completarea şi modificarea
Codului funciar (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr. 003, art.
58);
4. Legea nr. 1356-XII din 18 martie 1993 pentru completarea articolului 12 din
Codul funciar (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr. 003, art. 60);
5. Legea nr. 369-XIII din 10 februarie 1995 pentru modificarea şi completarea
Codului funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 13, art. 133);
6. Legea nr. 421-XIII din 31 martie 1995 privind modificarea articolului 13 al
Codului funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 24, art. 279);
7. Articolul 3 din Legea nr. 788-XIII din 26 martie 1996 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.
40-41, art. 367);
8. Legea nr. 1202-XIII din 29 mai 1997 pentru modificarea şi completarea
Codului funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 43-44, art. 383);
9. Legea nr. 173-XIV din 22 octombrie 1998 pentru modificarea şi completarea
Codului funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.108, art. 656);
10. Legea nr. 528-XIV din 22 iulie 1999 pentru modificarea şi completarea
Codului funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 90-92, art. 460);
40
 11. Legea nr. 1184-XIV din 27 iulie 2000 privind completarea articolului 12 din
Codul funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 106-108, art. 775);
12. Legea nr. 528-XV din 11 octombrie 2001 pentru modificarea articolului 12
din Codul funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 131-132, art.
985);
13. Legea nr. 1006-XV din 25 aprilie 2002 pentru modificarea şi completarea
Codului funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 71-73, art. 573);
14. Articolul III din Legea nr. 240-XV din 13 iunie 2003 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.
138-140, art. 557);
15. Legea nr. 277-XV din 16 iulie 2004 pentru modificarea Codului funciar
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 132-137, art. 712);
16. Articolul 1 din Legea nr. 356-XVI din 23 decembrie 2005 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006,
nr. 21-24, art. 97);
17. Articolul 1 din Legea nr. 266-XVI din 28 iulie 2006 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.
126-130, art. 643);
18. Hotărîrea Parlamentului nr. 140 din 21.06.2007 privind completarea
articolului 64 din Codul funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.
94-97, art. 420);
19. Legea nr. 101 din 20.04.2007 privind modificarea Codului funciar (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 067, art. 307);
20. Hotărîrea Parlamentului, nr. 140 din 21.06.2007 privind completarea
articolului 64 din Codul funciar (Monitorul Oficial Nr. 94-97 al Republicii Moldova,
2007, art 420)
21. Legea nr. 131 din 23 decembrie 2009 privind modificarea şi completarea unor
acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 23-24, art. 35).
22. Legea nr. 209 din 16 iulie 2010 pentru modificarea articolului 39 din Codul
funciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 179-181, art. 614).
23. Legea nr. 108 din 11 mai 2012 pentru completarea Codului funciar nr. 828-
XII din 25 decembrie 1991 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 120-
125, art. 398) ;
24. Articolul I din Legea nr. 304 din 26 decembrie 2012 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.
48, art 150).
25. Legea nr. 157 din 28 iunie 2013 pentru completarea Codului funciar nr. 828-
XII din 25 decembrie 1991 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 161-
166, art. 520).

Preşedintele Parlamentului

41