P. 1, RADU E. NEGOESCU P IONESCU _ . PODURI ~ DIN BETON _ ARMAT EDITURA DIDACTICA $1 *EDAGOGICA BUCURESTI - .9814 PODURI PE GRINZI 4.1, ALCATUIREA SUPRASTRUCTURILOR 4.1.1, NOTIUNI GENERALE Suprastructurile alcdtuite din refele de grinzi se folosesc pe scard 4 in constructia podurilor din beton armat si beton precomprimat. lurile pe grinzi sint constructii simple, se executd usor, iar infra- ile au dimensiuni mici si se pot funda, de obicei, pe tipuri simple tii. Prin folosirea unor betoane de marci ridicate si a armaturilor ‘ta rezisten{a, prin adoptarea unor sectiuni economice, a unor scheme corespunzatoare, precum si prin alegerea unor procedee moderne cutie, se obtine o competitivitate ridicaté a suprastructurilor pe in raport cu alte tipuri de poduri. esitatea acoperirii unor deschideri tot mai mari a impus trecerea suprastructurile dalate, cu consumuri ridicate de beton si solicitari tante produse de greutatea proprie, la suprastructurile pe grinzi, mina intr-o masuré importanta betonul situat in zona intinsa si o a din betonul comprimat situat in imediata vecinatate a axei neutre ajunge astfel la o sectiune transversala, in care se mentin in zona Portiunile in care se monteazA armatura carcia i se asigura con- de acoperire si de conlucrare cu betonul. cliunea transversala astfel obtinutd, aledtuitd din grinzi T cu placa comprimata, are greutate proprie redusd, iar capacitatea sa por- jicata asigura preluarea unor solicitari importante ; de aceea, este eresterea apreciabili a deschiderilor podurilor pe grinzi, in con- nico-economice avantajoase. a ‘ ad : 4.1. Trecerea de la suprastructuri dalate la suprastructuri pe grinzi : ucturd dalats: b — suprastructur& pe grinci; 1 — porfiuni de placa suprimate,SS ee ts Fig. 42. Blementelc principale ale unui pod de gosea pe grinzi : 4 — print principale: 2 — antrtogze: 3 — plack tn consold: 4 — plach eavoasbi Pig, 43. Suprastructura podurilor de ale ‘erat: salt seem pe hatte ste ge impan: J plac in congoia; «= ante ‘selon see" pant 4 = Tangri 7 Ptravent; BS paeapae Suprastructura unui pod pe grinzi este aleatuita dintr-o rejea de grinai principale gi transversale (antretoaze), din placa carosabila si piaca tre= tuarului (fig. 4.2). La podurile de cale feraté cu cuva de balast (lig. 4.3, a) se previd tim= pane laterale si plici de troiuar in consola, far la podurile cu calea reze mata direct (fig. 4.3, 6), placa superioara este scoasd in consol pentra eulatia personalului' de intretinere. Antretoazele, placa carosabilA si placa trotuarului formeazé Impreund platelajul cdi. Acesta are rolul de a sus fine calea, de a imbunatati repartizarea transversa:d a inedredcilor si a asigura conlucrarea spajiald a intregil refele. Podurile pe grinzi pot fi clasificate dupa mai multe criterii; astfel= © Dupat schema static’ se pot realiza : — poduri pe grinzi simplu rezemate ; — poduri pe grinzi continue ; — poduri pe grinzi simplu rezemate, cu console ; j — poduri pe grinzi cu consoe si articulatii (Gerber) ; 7 oduri pe grinzi Incastrate in culee, solutie ce reprezintd 0 Va rianta de tranzitie clitre podurile pe cadre si este tot mai putin ado {in prezent, 444, Sectlunile transversale ale podurilor pe grinc!.© Dupa modul de aledtuire a sectiunit transversate : — poduri pe grinzi late (cu sectiune drept- unghiularg, fig. 44, a) “— poduri pe gtinzi in forma de T (fig. 44, 0); poduri pe grinzi in dublu T (cu bulb, fig. 4.4,¢); —poduri pe grinzi cu buzunar (figue ra 44,0); “ime gina eosetate su 0 cant vaica (figs 44), cu doud sau mai multe casete ig. 45. Pod pe erinsi cu clea (Fig’ 44,9), cu o casetii si perete median Ee (fig. 4.417), cu casete avind pereti inclinati (fig. 44,9) i — poduri pe grinzi cu sectitini speciale (fig. 4.4,h i ), utilizate mai rar, care urmaresc realizarea unor efecte estetice deosebite ale podurilor. © Dupa pozitia citi : — poduri pe grinzi cu calea sus ; poduri pe grinzi cu ealea jos (fig. 4.5), adoptate in special la podu- rile de cale ferats, urmarindu-se reducerea inaljimit de constructie. © Dupit modul de execugie : — poduri pe grinzi executate monolit, cu ajutorul unor egafodaje, sau prin turnare in consola, pe tronsoane, fara esafodaje — poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ; — poduri cu executie mixtd, la care 0 parte din elemente sint prefa- bricate, iar celelalte se executa monolit, prin turnare directa pe santier ; — poduri integral prefabricate si montate in amplasament, procedeu modern, cu avantaje tehnico-economice deosebite. © Dupa tipurite de armiturt utilizate : — poduri cu elemente care folosese armatura moale, obignuita ; — poduri pe grinzi armate cu earcase sudate ; — poduri din beton precomprimat, care utilizeazii armatuti de inalté rezistenta, pretensionate ; — poduri cu armatura rigida. : Podurile pe grinzi executate din beton armat si beton precomprimat pre- zinta importante avantaje economice si de ordin constructiv, de aceea au un domeniu extrem de vast de utilizare, pentru o gama intinsa de deschi- deri, de Ja deschideri mici s1 medii (10-15 m), pind la deschideri foarte mari (80—100 m). Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate ofera posibilitati de folo~ site a unor metode moderne de constructie, imbinate cu procedee rapide de executie a unor lueriri de constructii-montaj. Totusi, uneori se impune executia monolité a unor poduri, asa cum este cazul unor lucrdri cu ca~ . racter de unicat, aflate la distante mari de uzinele de prefabricate, pentru care costul utilajelor de transport, montaj gi al drumurilor de acces ar fi ridicat. De asemenea, executarea tor poduri cu deschideri mari §i foarte mari, sau avind suprastructuri deosebite este mai avantajoasa in Variante mondlite. 120 Realizirile spectaculoase pe p!an mondial si national dobindite prin ‘procedeu!l de executie in consola a suprastructuril podurilor din beton pre~ comprimat au contribuit in mod hotarit la lérgirea si mai accentuata a do. meniului de utilizare a podurilor pe grinzi, ducind recordul mondial a deschiderii la 229 m (podul peste rul Potomac la Washington — anul 1972), 4.12, ALCATUIREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE ALE PODURILOR PE GRINZI Sec{iunile transversale ale podurilor pe grinzi ru loua mati categorii a Hes ee es See = sectiuni cu profil deschis ; = seciuni casetate. Suprastructurile avind sectiuni cu profil deschis se aledituiese mai des iu urmétogrele doud tipurl de dispoitit ale grinzio : = rel grinzi formate din grinzi principale gi grinzi transver- sale (fig. 46, si b); Psion oo ter — relele complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzi fransversale (antretoaze) si grinzi longitudinale secundare {tg 45,c) Aceste tipuri se referd atit la podurile de sosea, cit §i la unele poduri de cale feratd, in special la podurile cu calea jos, la care distanta Intre sTinzi‘e principale este mare (5,50—6,00 m). Stabilirea numarului de grinzi principale si a distanfel intre ele, de- terminarea elementelor geometrice ale grinzilor (Iniltimea, latimea), ale gerea grosimii plicilor se fac din considerente tehnice si economice, pe baza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint deschiderea si latimea podulul, schema statied a grinzilor principale, indl- fimea de constructie impusi, modul de execujie (monolit sau prefabticat), materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton armat sau be- ton precomprimat) ete, hm bom — L 4 Bar Ve Fig. 46. Tipuri de rojele pe grinzi 12n‘Studiul tehnico-economic stabileste numaru! optim de grinzi, in con- aiftile date. tn mod curent, pentru podurile de sosen executate’ monolit, avind latimea parti carosabile de 7,80 m, rezultA 0 solutie economica pen tru conditiile tarii noastre cu dowd grinzi principale in sectiune transver~ sala, in timp ce pentru acelasi pod realizat cu grinsi prefabricate, numarul optim al grinzilor este de patru. Pentru podurile de cale feratd, alegerea numarului de grinzi in sectiune fransversald este simplificatd de faptul 4 cireulatia convoaielor se face pe 0 cale fix, De aceea se aleg de obicei sectiuni cu doua grinzi. In aceste conditii solicitarile date de incircdrile permanente si mobile se transmit simetric celor doud grinzi. Doar solicitdrile produse de actiunea. vintului sau a fortei de serpuire pot modifica intr-o anumiti masurd aceast repar- titie egald, Insi aceste forte nu intervin decisiv in dimensionarea grinallor. Dispunerea simetricd a grinzilor in raport cu axa cali ferate de pe pod conduce la admiterea ipotezei ca solicitarile din grinzi produse de inektca rile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce inal- fimea de constructie, se adopt sec{funi ale podurilor de cale ferata cu patru grinzi, dispuse’simetric cite doua sub axa fiectrei gine. Aceasta so. lutie nu este economicé, conducind 1a cresterea consumului de beton ¢i de armatura si in plus, creeazé incertitudini cu privire la repartitia trans- Yersald a incireirilor. De aceea, cind se urmareste o reducere important a inalfimii de constructie pentru podurile de cale feratd, se recurge la co- borirea nivelului caii la mijloe sau jos. Dispunerea grinzilor in sectiune transversal hotiirdste grosimea plicii, fin concordanta cu deschiderea de calcul a acesteia. De accea, recoman. darile din literatura referitoare la determinarea numarului de grinzi au 9 importanta orientativi deoarece fiecare variant are avantajele $i dez- avantajele ei Se disting dows tendinte actuale tn literatura de specialitate cu privire Ja numérul de grinzi principale fn sectiune : una care recomanda tn nu: mar redus de grinzi (de obicei doud) si o placa de grosime important, care conlucreazd cu grinzile principale sf alta, care recomanda un mumit mai mare de grinzi cu dimensiuni mai reduse si o plac& mai putin puternica Varietatea de alcituire a podurilor pe grinzi este mult mai mare, tipu file de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Pe baza acestor moduri de aleituire se pot face totugi, unele precizari in legdtura cu domeninl de Seoperite a deschiderilor si recomandéri privind schemele statice, mate- rialele de executie etc. Astfel, podurite pe grinzi late se utilizeazi in mod curent pentru ac: Peritea unor deschideri mici (6—12 m), in cazul simplei rezemiri ; la so. Iutiite eu grinzi continue, deschiderile pot atinge 12—15m (fig. 47,0) Utilizarea grinzilor late la constructia podurilor cu deschideri mai mari este condifionati de reducerea greutatii proprii, de aceea se previd goluri in interiorul lor. Podurile pe grinzi late se preveazd Ja execiitie mono'ita, att datorits greutatii proprii importante, cit si relative! usurinte de exe. cutare a cofrajelor si de dispunere a armiturilor. Podurile cu grinzi T sau dublu T (cu bulb) se utilizeazd pentru deschi- derite cuprinse intre 15—35 m la podurile de gosea si 10—30'm, 1a podu- tile de cale ferati (fig. 4.7, si c). Pentru aceste deschideri se folosese de obicel grinzi simplu rezemate din beton armat sau din beton precompri- mat. Pentru deschiderile mari se folosesc fie grinzi simplu rezemate exe- eutate din beton precomprimat, fie grinzi continue din beton armat sau 122 Being capers ya Srna) shag pt o po nn on a e Pig. 47. ‘Tipuri de-seetiunt transversule ale suprastructurilor cu urine! beton precomprimat, De asemenea, la podurile de sosea se folosese destul e frecvent scheme statice cu grinzi cu console. Tn marea majoritate a cazurilor, grinzi‘e simplu rezemate se execit prefabricat, in timp ce grinzile ‘continue sau cu console se executa monolit. Pentru alcituiri ale sectiunilor transversale ale podurilor de gosea ca in figura 4.7,d sie, armate cu carcase sudate, létimea grinailor poate fi destul de mica (i/b—-5—8), de aceea grinzile se mai numese si grinzi cu ere subjiri. Dacd armatura este realizata din vergele separate, latimea @rinzilor trebuie sa fie mai mare (h/b=2,5—4), Pentru podurile de cale ferata, latimile grinzilor in T sint cuprinse intre 40 si 80cm, in functie de mirimea deschiderii, si trebuie si permita ayezarea vergelelor necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare pe maximum trei rinduri, asi- Gurindu-se distantele intre vergele recomandate de prescriptiile in. vigoare. Pentru deschideri mai mari (peste 25 m la podutile de gose. | Feduceril greutifii proprii a grinzilor monolite, se adopt o latime varia- bila (fig, 4.4, d) realizindu-se grinzi cu buzwnar, Latimea minimi by se menjine in zona central a deschideril si se sporeste, in una sau dowd tuepte, pind la ]afimea maxima 6 in zona reazemelor, pentru a se asigura Breluarea satisfacitoare a eforturilor unitare principale de intindere. Acceasi ingrosare a inimil se realizeazé gi la grinzile din beton precom- Primat (cu bulb), de la 18cm in zona centralé, pind la litimea bulbului (be reazeme). aes La suprastructurile cu inaltimea de constructic limitatd, pe lingd spo tires ‘Afimii peretilor (inimflor) grinzllor, se poate trece $i la er important a litimii tAlpilor inferioare sati la prevederea unei pl Hoare continue (fig. 4.7, }). : La podurile pe grinzi cu console sau pe grinzi contintie cu deschideri mari (30—50 m) se folosesc sectiuni dublu TT sau sectiuni casetate cu pe- ‘eti grosi cu raportul h/b=3—5 (fig, 4.7, f). 123Pentru deschiderile mari gi foarte mari, 1a podurile de yosea (45—80 m) se folosese grinzi casetate cu pereti subtiri (Lig. 4.7, 9), varianti deosebit de avantajoasd. Podurile cu sectiuni casetate sau executat din beton ar~ mat, dar cel mai frecvent din beton precomprimat, atit in variant mo- nolité, elt si din clemente prefabricate, montate in consold $1 asamblate prin postcomprimare. La podurile de cale ferata care sustin un numar de doua sau mai multe linii este necesar sd se adopte, de asemenea, 0 sec~ fiune transversal puternica (fig. 4.7, h) cu mare rigiditate "a Incovolere si torsiune, avind un consum minim de beton armat i solicitdri reduse din greutatea proprie. La podurile de sosea, din modul de dispunere a grinzilor principale, a antretoazelor si eventual a grinzilor longitudinale secundare, revulta 4 placa trebuie si fie profectatd ca rezemata pe doua ‘aturi, dacd distanja dinire antretoaze este cuprinsd intre 2 si dr, unde r este distanta dintre grinzile principale, sau rezematd pe contur, daca distanja dintre antre~ Yoaze nu depayeste 2r (v. fig. 4.6, §i b). Astfel, in mod curent, daca dic- tanta dintre grinzile principale la podurile de sosea nu depageste 2.5 3,0m se recomanda alegerea unei asemenea distanje intre antretoaze ncit placa sd poatd fi considerata ca rezemata pe doua laturi, In situatia cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3,0—6,0 m), pentra a se putea menfine grosimea plicit in limite economice avantajoase, se re- comanda ca plicile sd se realizeze cu o rezemare pe contur, astfel ca antretoazele se dispun la distante mai mici de 2r. In figura 46,c supra. structura are si grinzi longitudinale secundare astfel ca deschiderea de calcul a plicti este redusi $i se poate mentine grosimea placii in limite obignuite (1215 cm pentru convoaie ugoare si 15—25 cm pentru convoaie }, fairs sa fie nevoie de o armare pe doua directil, far distanta inire antretoaze se alege relativ redusd (sub valoarea 2). La podurile de sosea, se adopt console de trotuar cu lungimi de 1,0—2,0 m (uneori se ajunge gi la console de 2,50 m). Distanfa dintre antretoaze nu poate fi stabilita numai dupa criterii de ‘ealcul 1 comportare a plicii, ci trebuie determinata gi in functie de rigi- ditatea de ansamblu a refelel. In cazurile curente, se admite ca antretoa zele dispuse la distante intre 4,0 si 6,0m asigurd o legitura bund intre grinzile principale, Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este abso Tut obligatorie. Latimea antretoazelor variazA la podurile de sosea inire 15 si 30cm, atingind uneori si valori de 40cm; litimea uzuala este de 20cm 1a aniretoazele precomprimate si de 25 em la antretoazele din beton armat. Inaltimea antretoazelor se alege pe criterii de rigiditate, urmarind obti- netea unei repartijii transversale eficiente. De aceea iniltimea antte- foazelor nu poate fi mai mica decit 2/3 din indltimea grinzilor principale Jn mod curent, este egald cu cea a grinzilor principale, mai putin 510 em Pentru incrucigarea armaturilor din antretoaze cu cele din grinai. De foarte multe ori, antretoazele de pe reazeme au aceeasi indlfime cu grinzile principale. La podurile de cale feratt cu calea sus, distanta dintre grinzi‘e prin- cipale nu depageste 200240 m, pentru a se realiza o transmitere cit mai directa la grinzi a incirearilor mobile. In mod obignuit, distanta din- tre antretoaze Se alege de 5—6m, pentru podurile la care calea reazemé Be Dalast sl de 48 m, pentru podurile cu calea rezemata direct, pe lon- gtine de beton armat. In aceste condifii, placa (avind grosimea’ de 20 124 time de constructie redusd. Inaltimea grinzil timea b adoptate si la unele poduri de cale feratd, asigurindu-se inserierea lor in fnditimea de constructie disponibi 25cm) se poate considera rezematé pe doua laturi. Dealtfel, placa la podurile de cale ferati fra cuvé de balast nu este solieitata practic din le mobile, acestea transmitindu-se direct la grinzile principale. ‘La podurile de cale feratd, latimea antretoazelor nu trebule si scada sub 25cm. Antretoazele de pe reazeme au 1a{imi mai mari (30—40 em), jar in eazul unor poduri cu grinzi ridicate, finalte, se pot adopta valori si mai 4.1.3. PODURI PE GRINZI SIMPLU REZEMATE 4.1.3.1. Poduri executate monolit. Podurile pe grinzi din beton armat, simpli rezemate, executate monolit se folosese, uzual, pind la deschideri de 30m, pentru podurile de sosea si cu deschideri intie 9 51 20m, pentru cele de cale ferati. Grinzile se executd cu indlfime constant, ca valori intre 1/7 si 1/14 din deschidere (si chiar 1/16 la podurile de sosea). Podurile de sosea pe grinzi late (fig. 4.7,a) simplu rezemate au o inal late este h= 45-45, Jar Ia .5—2) h. Solutiiasemanatoare au fost a, In scopul reducerii la minimum a inaltimii de constructie la podi ile de cale ferata, In R.F.G. au fost aledtuite tabliere pe grinzi cu calea jos. Astfel, in figura 4.8, a grinzile cu sectiuni dreptunghi e taje legate de cofratea simpla, dispunerea armaturii in grinzi, ancorarea farmituril pentru precomprimarea pid Cilatie impune distante intre grinal de 4,30——4,00 m, ‘Trotuarele executate in exteriorul grinzilor, la partea inferioara a tablicrului asigurd accesul ‘comod pe pod [a nivelul ati fare prezinté avan~ ete. Inserierea gabaritalul de cir- La Varianta de aledtuire din figura 4.8, prin evazarea grinzilor se Permite inserierea gabaritului de circulatie’ in conditiile mentinerii unei deschideri relativ reduse a plicii. Un alt avantaj al acestei variante 1 ‘eonstituie includerea trotuarelor in sectiunea activa a grinzilor Tn figura 4.9 este prezentat modul de alcétuire a unei suprastructuri pe grinzi simplu rezemate executate monolit, pentru un pod de 5osea. So- Tutia are doud grinzi situate la 5,00—5,50.m distanta intre axe, legate cu antretoaze la 4—-6 m distanta. Grosimea placii carosabile variaza intre 18 1 25m. Pentru realizarea pantei transversa‘e necesard evacuirll apelor pre borduri, placa se executa cu inaltime variabila. a Fig. 48. Poduri de cate feraté cu calea Jos a sectune dreptunghiviark: 8 — eu grins evarate 125Fig. 4.10, Alcdtuirea unit pod de vale ferati : toed Tomes 8 path Sustinerea trotuarulul se face prin plici scoase in consolé, care i agi tim A zona comprimata a beto rinzile principale pe completeaza zona comprimata a betonului din grinvile principale figura 4.10 sint prezentate elementele principale privind al b prez ntele principa'e privind alcituivea ‘unui pod de eile ferata simpld pe grinzi executate m i Hae cn wpld pe ge sutate monolit, simplu reze~ punerea armaturii intr-o grindé simplu rezemati a unul pod de fosea (fig, 4.11) se face tn conformitate cu diagramele infaguratoare de ‘iomente incovoletoare si forte taietoare, Irmiitura de rezistenf longitudinala este alcdtuita in totalitate din ote! de aceeagi marca. In mod obignuit, etrierii si vergelele longitudinale pre- Viaute constructiv se confectionear din OB 37. Vergelcle longitudinale le rezistenta se prelungesc peste reazeme cel putin 25% din cantitatea ne- Tate aie aA 4, a3 a ’ ¥ ? ron % = 4.11, Armarea une grinai simpli rezemate pentru un pod de soxea 126 ‘cesara din cimp si minimum dou vergele, iar la extremitajile cu reazeme mobile cel putin 30%, ancorindu-se in mod corespunztor, si anume : '— vergelele netede se prevad eu cirlige si se ancoreaza dincolo de rea zem ou 10d atunci cind armitura transversala se agazd constructiv si 15.4 ‘ind aceasta armatura rezulta din calcul (@ este diametru! vergelelor de ezistenta) ; — vergelele din PC 52 si PC 60 pot fi previizite cu indoituri ta 90° ale eapetelor. ‘Armarea transversal se realizeazi cu vergele inclinate si etrieri. Din armitura longitudinala se ridicd vergele 1a 45° (uneori 60°) fafa de axa elementului. Ridicarea acestor vergele poate fi inceputA chiar din sectiu- nile fn care armatura nu mai este necesara din calculul in sectiuni nor- male, la starea imitd de rezisten{S, sau la starea limita de obosea'a, pentru ‘podutile de cale ferati. Distributia vergelelor inelinate in lungul grinzilor Se face in conformitate cu diagrama infasurdtoare a forlelor taietoare, dar distanta dintre ele mésurata pe axa longitudinala a grinzii, nu poate de- psi inaltimea h a grinzii. Vergelele inclinate se disptin, pe'cit posibil, si. metric fat de un plan vertical eare trece prin axa longitudinala a grinzii, neadmitindu-se vergele flotante. Ancorarea vergelelor inclinate so asigura fn zone comprimate ale betonului, lungimea de ancoraj fiind cel putin 15 d pentru vergele netede si 10d pentru cele cu profil periodic. Indoirea ver- felelor se face dupi un arc de cere cu raza interioara de 10 d. Daca lungi- nea vergelelor nu este suficlenti, se rea‘izeaz innddirea lor eu sudura electricd. Se recomanda sd se execiite sudurd cap la cap, prin topire inter~ mediard. Daca se prevede innidirea prin suprapunere, zonele de supra- " punére vor fi plasate in zonele comprimate ale betonului. Restrictii deo- sebit de severe se impun la podurile de cale feraté, unde fenomenul de oboseali a armiturilor (mat ales pe portiuni sudate) este deosebit de intens. Pe fejele laterale ale grinzilor se prevad vergele longitudinale, care ax tolul de a reduce efectele contractiei betonului s1 ale momentelor de tor- siune. La grinzile cu indltimi mai mari de 70 cm se tecomanda ca aceste vergele sa fie cu profil periodic. Pe fetele laterale din zona intinsa a ini- mailor grinzilor (circa 1/3 din indlfime) se prevad vergele cu diametrul de 8—14 mm, asezate la distante de (8—12)d. Pe restul inaltimii se prevad vergele longitudinale de 6—10 mm diametru, la distante care sa nu depi- geasch 33cm. Se recomandé ca sectiunea totala a acestei armaturi de pe fetele laterale ale unei grinzi si fie de aproximativ 0,0015 bh, far la grin- Zile cu inimi subfiri 0,0025 bh (b — grosimea inimii; hk — inaltimea grinzii), Pe zona intinsé (1/3 din inaltime) se recomanda s4 se dispuna lateral cel putin 8% din sectiunea armiturii longitudinale de rezistenta. Etrierii rezultati din ca‘cul si cei previzuti constructiv, Impreund cu vergelele longitudinale trebuie 54 formeze o carcasa rigid, capabila si mentina pozitia din proiect a armiturii de rezisten{&. In fiecare colt al etrierului trebuie si existe o vergea de rezistenta sau de montaj. La grinzi, Intre dowd ramuri ale aceluiasi etrier pot fi cuprinse cel mult 5 vergele intinse, agezate pe un singur rind si cel mult 3 vergele comprimate. Dis- tanta Intre etrierii care cuprind vergele intinse nu trebuie si depiseasca 85 em sau 3/4 din inaltimea grinzii, Btrierii_care cuprind vergele compri- mate de rezistenta se asaza la maximum 15 d (d — diametrul vergelelor de rezistenta) sau 60 cm. Cind latimea grinzii depageste 40 cm, se prevad etrieri dubli (cu 4 brate) 127Paci armitura de rezistenti a grinzilor se executd din OB 37, se pre- vad etrieri la 10 om, eu diametrul de minimum @ mm pe lungimea dean. coraj a armaturii longitudinale, incepind de la capatul grinzil; De cele ‘mai multe orl, grinzile podurilor se armeaza cu etrier! Inchisi, 4.13.2. Poduri de sosea realizate cu grinzi simplu rezemate prefabri- cate. In aledtuirea podurilor cu elemente de rezistenta pretabriate ects necesar ca intreaga structura si fie segmentata in elemente de prefabe cate, in asa fel ca acestea sf poatd fi transportate si montate cu vehiculele Si dispozitivele existente in dotarea intreprinderilot specia:izate. Solujia de a se realiza intregul tablier prefabricat nu este posibilé decit in cazul per defelor sau in cazuri cu totul speciale. In aceasta solutie a fost execurat odul peste lacu! Pontchartrain, S.U.A. cu lungimea totald de 38,00 kia Podul a fost realizat cu travee simpiu rezemate, de 17,00 m lungime oi 10,00 m latime. Tablierele prefabricate au fost transportate pe api gi mont tate cu ajutorul unei macarale plutitoare (v. fig. 117) 413.21. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate mo- nobloe. Segmentarea suprastructurli unui pod se poate tace dupa dircetie longitudinala, transversala sau dupa ambele direct Segmentarea longitudinala reprezinti solutia cea mal simpla si este aplicata la podete si poduri cu deschideri medii, grinzile prefabricide ce intr-o singurd bucaté, cu sectiuni in forma de dublu T sau casetate, In acest mod au fost realizate in strdindtate poduri cu deschider! pind 1a aproximativ 65,00 m. In fara noastrd, deschiderea maxima realizata ecto de 49,00 im la podurile de sosea si de 26,00 m la podurile de cale ferats, Grinzile de 49,00 m ale viaductelor peste Dunire la Giurgeni-Vadel Od au ajuns la greutati de 1 400 KN (pe bucata), Th continuare sint prezentate tipurile de suprastructuri ale podurilor de sosea realizate cu grinci prefabricate In diferite perioade Suprastructurt reatizate din grinzt T juctapuse (Nig. 412) Dupa ce grin- ile se asaza una lingd alta, se realizeazd monolitizatea lor in dreptul astro toazelor. Monolitizatea se realizeaza fie prin imbinare uscata (fig. 419), care consti in sudarea unor plicute metalice fixate pe antretoazels grin ailor prefabricate, fie prin imbinare umeda, betonind portiun! din ache, foaze, in care pitrund musta{i a'e armatutilor sau inele din ofel-beten (fig. 4.14), Fig. 413. Imbinare uscata. 128 ere Fig. 414. Imbinare umedi, Suprastructuri realizate din gringi I prefabricate cu placa si antretoa- zele turnate ulterior (fig. 4.15). Acest mod de alcituire a suprastructurilor a fost adoptat in scopul reducerii numarului de grinzi si pentru a micsora greutatea proprie a elementolor prefabricate. Acestea sint previzute la Partea superioard cu. musté{i din otel-beton care se inglobeaz in placé, asigurindu-se astfel o bund comportare la actiunea combinatd a solicité- tilor de incovolere si forfecare, Suprastructuri cu grinzi I prefabricate si cu plici prejabricate mono- Utizate dupa montaj (fig. 4.16). Prin aceasta solujie s-a urmarit cregterea gradului de prefabricare, respectiv reducerea maxima a cantitatii de beton furnat pe loc. Monolitizarea se realizeazd prin betonerea unor zone de plac in dreptul grinzilor, in care pitrund mustitile din grinzi si cele din plcile prefabricate, Suprostructuri realizate din grinzi 1 prefabricate st cu portiuni de lac turnate ulterior (fig. 4.17). Aceasta solutie este practic generalizaté fn prezent in fara noastrd. In placa elementelor prefabricate se previd ar- mituri care ies sub forma de mustafi si se inndese prin petrecere cu ar- ‘miturile din zonele de placi monolite (fig. 4.18). Imbinarea antretoazelor se poate face prin sudarea vergelelor de re- istenja ale acestora (vergele situate atit la partea inferioard, cit si la Fig, 4.15. Suprastructurs ‘eagrinsl T pretabricate, plac 9" ankretoaze Ho 416. Supraseuctrs Ou grins t pretariate Si pier pretdricate = Soltate dup mona ip, 427, Suprastractri cu gringi T prefabricat si portiuni de placa tur ‘nate monolit 9 — Fodor gin Beton armat 129Fg. Arman pl carom wit ealda dees sec pretase inne anes partea superioard) si betonarea ulterioaré a acestor zone ale antretoazelor data cu betonarea plicii superioare (fig. 4.19). Tendinja actuala este ca legitura transversal Intre grinzi s4 se rea- lizeze prin precomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin pre- ‘comprimarea transversal a intregii suprastructuri (fig. 4.21). In afard de grinzile cu sectiuni in forma de T, I sau T cu bulb la par- tea inferioara, au fost realizate suprastructuri d® poduri folosind gi alte Fig. 4.10. Armarea antretoazclor In zonele betonate monolit. 130 Fig. 420. Solidarizarea grinzilor prefabricate prin precomprimare transversal. Fig. 421. Precomprimarea transversal Ia viaductele podulul peste Duniire la Giurgeni—Vadul Oi: 42. — eringh peetapeicata: 2 — amtcetoash turnath monolitt 2 — fascieule pentra. presomoe- nares plact'din 12 ia 38Gmt ¢~ tasclcule petra precomprimarce antrcoure: ain BD forme de grinzi cum ar fi Il, T sau sectiuni casetate (fig. 4.22), pentru fie- care din acestea existind posibilitati de monolitizare specitfice. © Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate monobloc, realizate in fara noastra. Primele poduri cu elemente prefabricate au fost executate din beton armat, cu armitura obisnuité, montate sub forma de Nergele separate saui cu armaturd grupata in carease sudate (cunoscute sub denumirea de carcase Matarov). In prezent, elementele prefabricate pentru realizarea podurilor se con- fectioneaza aproape exclusiv din beton precomprimat. Dintre lucrarile de poduri remareabile executate in fara noastra cu elemente prefabricate din beton precomprimat sint de mentionat viaduc- tele podului de sosea peste Dundre la Giurgeni—Vadul Ooii, dat in exploa. tare la sfirgitul anulai 1970 (fig. 4.23). Viaductele sint realizate cu grinzi refabricate simplu rezemate din beton precomprimat, avind deschiderea de calcul de 45,00 m. In sectiune transversald (fig. 4.24) tablierul este alei- tuit din 4 grinzi de 2,80m inaltime, asezate la distante de 4,30™m, Grin- ile au sectiunea in forma de T: la partea superioard talpa de latime 1,20 m, iar la partea inferioara bulbul de litime 0,70m ; grosimea inimii este de 0,18 m. Grinzile sint legate transversal atit prin antretoazele age- zate 1a mijlocul, sfertul si pe reazemele deschiderii, cit si prin interme- diul p'dcii turnate 1a partea superioard, intre grinai, Placa si antretoazele au fost precomprimate cu fascicule postintinse. Precomprimarea grinzilor s-a realizat cu ajutorul unor fascicule for- mate din 44 25 SBPI (Rs =16 500 daN/em’), prevazute la ambele capete cu ancoraje inel-con dublu, de tipul INCERC 100. Grinzile marginale au fost precomprimate cu 14 fascicule, iar cele centrale cu 13 fascicule, din ‘care in sectitinea de capat sint ancorate 8 fascicule, restul fiind ancorate Ja partea superioard a grin: astI a 30 0 rad 0-187 5a A poten. ici ft Bi Uy Ul wre Fig, 424. Sectiune transversalé prin viaduetele podului peste Dundire ‘a Glurgeni—Vadul Oil, J Fig. 4.22. Grinai pretabricate cu diferite forme ale sectiunli transversale Fig. 4.23. Podul peste Dundre la Gturgen!—Vadul Ot, Pig. 425. ‘Traseul fasciculclor grinzil_prefabricate precomprimate la podul peste ‘Dunare la Giurgeni—Vadul Oil: 1 — macioule 125 pentru precomprimarea plc; 2 — fascicule 9825 pentru peeeomprimarenIn figura 4.25 se prezint& traseul fasciculelor pentru grinda marginal ‘Traseul este curb, atit in plan vertical, cit si in plan orizontal. Efortul uni. tar maxim de control s-a considerat ox =12 500 daN/em*, reprezentind aproximativ 0,75R}. Pretensionarea fasciculelor s-a executat in doua tape, si anume — in etapa I, pe standul de turnare, s-au pretensionat primele 10 fas~ eieule (Cis—Cy) 5 — in etapa ‘a Il-a au fost pretensionate celelalte fascicule. Aceasti etapii s-a realizat dupa ce grinzile au fost montate i solidarizate prin exe- cutarea porfiunilor monolite din placa si a antretoazelor, si dupa precom- primarea transversal a pldcii si a antretoazelor. Precomprimarea placii fa realizat cu fascicule 12 @ 5 mm SBP I, asezate la distanfe de 35—40 cm, previzute la un capit cu ancoraj inel-con, iar la celalalt cu dorn, preten- Sionarea fasciculelor rea'izindu-se astfel de la un singur capat. Fasciculele au un traseu curb care si permité utmarirea diagramei inféguratoare de momente: in dreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, deci fasciculele sint situate la partea superioaré a plécit, iar In clmp momen- tele sint pozitive, deci fasciculele sint situate la partea inferioara a placi (v. fig. 4.21). © Proiecte tip de podurt de sosea pe grinzi simplu rezemate prefabri- ‘cate monobloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi intre 12 si 33m, in solufia eu grinzi prefabricate din beton precomprimat monobloc, ct armaturi postintinse. Pentru suprastructurile cu lungimi de 12—21 m projectul tip cuprinde doua variante, si anume — suprastiucturi cu gase grinzi in sectiune transversal, pentru su- prastructurite cu lungimile de 12, 15, 18 si 21m; — suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversala, pentru sti- prastracturile cu lungimi de 18 si 21 m. Solidarizarea transversal a grinzilor prefabricate se realizeazi cu o antretoazi in cimp si cu cite o antretoaza pe reazeme, armate cu otel- beton PC 52 sau precomprimate. Pentru suprastructurile cu lungimile de 24—33 m, proiectul tip pre- vede grinzi care si fie realizate prin preturnare pe antler, datorita di- mensiunilor si greutatilor mari ale acestora. In sectiune transversala se prevad patru grinzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu o antretoazd in clmp si cite una pe reazeme, executate din beton precomprimat. In tabelul 4.1 sint prezentate caracteristicile constructive ale supra- structurilor prefabricate din beton precomprimat monobloc cu lungimile de 12—33 m, iar in figura 4.26 este indicat modul de aleatuire a unei su- Drastructurt ‘eu grin! prefabricate mongbloe precomprimat, ew lungimes le 15m. Pentru a se asigura executia usoard si uniformizarea coftajelor, pro- iectele tip adopta, in general, aceleasi dimensiuni ale grinzilor, variabila find inaltimea grinzii si numarul fasciculelor pretensionate. Grinzile tip permit realizarea unor suprastructuri cu latimea partii ca- “rosabile de 7,80 si dowi trotuare cu latimea de 1,00m sau de 1,50_m. Suprastructurile cu lungimi de 12—21 m pot prelua Solicitarile corespun- Zind clasei E sau I de incdreare, prin armarea diferitd a plécii superioare 4 grinzii, prin modificarea numérului gi a alcatuirii fasciculelor de arma- turd pretensionata din grinzi. Suprastructurile cu lungimile de 24—33 m Sint proiectate pentru solicitirile produse de elasa E de incdrcare. 194 Tabelul 4.1 ‘Caracteristietle constructive ale suprastructurlor eu grinzl prefabrleate din veto Drecomprimat monobloe eu langimile de 123 m ware] ° | i= et aeae ana Be ks] inate) all: [tol aepasees ‘Numira) de grin! fm secftone tmeversta | 6 | 6 | a} e} «fel a}al apa Inaiyimea grinci- Jar, as | 0,95 | 1,25 | 1,05 | 1,40 | 1,25 | 1.60 | 2,25 | 1,90 | 208 Grentatea nei ies KN | soe | 195 | a5 | a6 | 207 | 200 | 977 | 4s | sas | 00 Material foloste | Beton : 12500 prefabrieat precompri- | Beton = B 400 prefabrieat| rat 9f'B400 monet ‘Preeomprimat $1, Ovel: SBP, PC52 yi OB37 B 400 monollt Fig. 4.26. Suprastructurd tip monobloc eu lungimea de 19,00. In tabelul 4.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibrei Superioare gi inferioare la grinzile monobloc, in sectiunea de la mijiocul deschiderii, In diverse faze de lucru. Aceste faze depind de procesul teh- nologie adoptat la realizarea grinzilor. In faza I se efectueaza pretensionarea unui singur fascicul, remultind pe intreaga sectiune eforturi unitare de compresiune, cu valori relatiy mici, in seopul eliberdrii intr-un timp eft maj scurt a spatiilor tehnologice. In ane‘Bforturi tn beton Ia fHhea superloar 1 tnferloar la grimal prefnbricate precomprimate monobloe, la mloeul desehidertt, In diverse faze* mall a Fat i Fame aa Tanne ie iE 5 z s g| 3 als a Is | aE i, é i 3 ea |e 1a i 4 iy aga. | 2 al 52 |22 5g HEH) y ii luis Bde | a i: o 3a ae te i ig ses) ES | Ed = 2| 4] 3 é a ElE |i 28g) $8 | 2e8| & Ef fics | a 7 Tere wee ee ee Grinds 1:1243-24)05 +2.9]—149 | +13,7] —1.2 | +10,0|_+2,6) +21,2) + 32,6) +921) 464.7 ‘etna Toe 12,00] 6 2 12,2] +.151,3| —22,7| +128,¢| —24.4|—18,2| —5.3| +80,7|—79,0|_+1.7 1 ue Be Oe de (2.124.2-20) 8S +19) —114) +539) “ira Tas ia) sas4a) —o9| 0: Grinda. (11244-2405 +2.8| 12,2 |+18,1]_ +5,9) arpa 79 ss00| 6 160} i814] ans) +300 | ego os oe Grinds 42005 429] —114) +83) al cons Tat rr ery ee err Grinda 4.2008 a, [11s 4969] 412 ad—t50| sana] sol gall wea [1800 | % 9 —s4{ +1000] —a00) +100 z Brel ce | osteo (2-2442-36)05 | 0, | 145) +262} +12 | + +1 +13, coal ie a. |4704|—s00| —52 | +20 =o, aaoal Gung | @nt4s0008 — | a, |—i54] raza] sta] +187 420) —118) 4214] 103] 4187 oan 790 13,00] _6 . 2 15,3] +179,7| —31,1] +148,6) —33.4) 4) i730] To T es 244430) 420-9) +09] 4501 +180 coat m9 ha 2 104) t1484|—s4a) +1944] —a4 Grinda 5.2085 $3.2] —133| 4280] +147] +10. om 4 aes a. | 19,0) +197,9] —40,2| +157,7| —414 a3 | 7.0 Grinda 43008 420 —s9] sae) 4147] 4100 4 nek |_| ie ae 19,8) +156,4] —34.2) 4122.2) —a1. Grinds 4.2695, +30) 8.6 +232) +14,6 +16,7) aa pall [2800] 9 z BP. | —16,2| +-179,8| —33.2} + 146.5] —35.1 aia | £3 Pe 2.24236 85 |e, |—s40l nor] 412 2a) +to9| +108) 4108] 4104 central ‘23.8 irae " o, | 47.41 —eo. 64! 11,1] 413921 15,2] 412401 —303 +38 * orturle de mtindere aw semnul negatty i 13712h 1 ma aia, \ iw ae. ¥ Es ! oo aoe Fig. 4.27. Suprastructur& pe grinzi prefabricate cu armaturd prelntins ‘aceasta faz grinda este ridicata de pe standul de turnare, astfel cd asupra ei actioneaza forta de precomprimare si greutatea proprie. In calculul sta~ rilor de eforturi se au in vedere pierderile de eforturi produse de frecarea fasciculelor pe peretii canalelor 51 cele produse de lunecdri si deformatii locale din ancotaje. In faza a Il-a se pretensioneaza si celelalte fascicule. La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de beton se au in vedere pierderile de tensiune la transfer, care pe linga cele din frecare gi blocare, includ gi plerderile de tensiune din intinderea succesiv a fasciculelor. De asemenea, se consider oi pind la faza de montaj se consumé aproximativ 35—40% din pierderile de tensiune reologice, provocate de relaxarea arma- turii pretensionate, contractia si curgerea lenta a betonului. tn faza a IlJ-a se toarnd betonul monolit in placa carosabila dintre grinzi. In aceasta faz se schimba caracteristicile geometrice ale settiunii, Sntruelt zona activa de placa cuprinde si portiunile de beton monolit. tn faza a 1V-a se executd: calea pe pod, trotuarul, parapetul, reali- zindu-se incarearea suprastructurii cu toatd greutatea permanenta. In aceastd etapa se iau in considerare diferentele de 60—65% din pierderile de tensiune reologice, plus eforturile produse de contractia plicit mono- lite. Este de observat cf, In aceast4 faz, in care actionesza toate incdrci- tile permanente, pe toatd sectiunea grinzii de la mijlocul deschideril se dezvolta eforturi unitare de compresitine destul de mari. Acestor eforturi Hise suprapun cele date de incircdrile utile. Starea de eforturi obtinuté pe seetiune trebuie si respecte condiftiile prezentate la paragraful 3.7. Dupa acumularea unei anumite experiente in domeniul proiectarii si al executirii podurilor de sosea cu elemente prefabricate din beton pre~ comprimat, s-a trecut la o diversificare a tipurilor de prefabricate. Astfel, Suprastructurile de 15 ; 18 gi 21m lungime se pot realiza in prezent cu @rinzi prefabricate din beton precomprimat de inaltime redusa (h. =1,00 m), cu 8 grinzi in sectiune transversal (fig. 4.27). Precomprimarea sectiunii de beton se realizeazé cu armiturd aderenta Preintinsd aledtuita din toroane TBP 12 cu 7@ 4mm, SBP. Distanfele dintre grinzi se aleg de 1,26 m si respectiv 1,24 m, in functie de marimea trotuaruiul si de modul de realizare a acestuia (monolit sau prefabricat). Aleituirea suprastructurit este conceputa f€ra antretoaze in cimp sau pe Yeazem, repartitia transversala a incdrcdrilor realizindu-se prin interme- Dats Patrttin Saste fein |executares urbe poctnidt morcitee ta nee ‘mai 34 cm sau 38 cm latime (v. fig. 4.27). Jn tabelul 4.3 se prezinta starea de eforturi unitare in beton fibrelor extreme ale unei sectiuni din mijlocul deschiderii grinzilor, pen- ‘tru diferite etape tehnologice si de incarcare, Se observa din coloana 9 cd 138 Tobetul 4.3 ‘hoton ta fbga superioard si inferionrd la grinci prefabrieate precomprimate monobloe, cu arméturl protntlnse oderente ‘it mje desehider, in diverse faze Blestur! = = : qos romor, |=| SI alg al als mete |"| 22 | $2 | SB | ab oe eee Bree eo * a/e)a]F ley? : = eis TS a = a = Soa lige | sels A] mn tte] 218] ele [ele |e |e <3 ae ee wom ls sie] si[s|s|e)e] zs warms (3) 8 [els /elelels eran he Pals ale pale acelin aa tise || 2 | 2 s/slelals a) Sreeren ieee oh ee Te e)e) S| S a glalalsalsalslals Aepsunsge |) 2/7 1217/2913) 217 eee | 3 i : et te et 1 3 9 > a . Epepeaan (ST Se ale | a ae ie moral S11 ELE lel als |e ‘ sola 2) 51513) 23) Sa] s g] euemmomotatee | 1S) E/E) ) 2/8 |e = Sa Sees Src Sy ee | gals ee E noomumel| = P(e) ts] e]e |e ; tT) alelels won lel 2 g\el/e|2|3 fiasco | peal AEN q = = Tiare | sweat at eonoet Lt i Fle] el 3 mom, |= FTslels ate ES (7132/7 a/2]2|2 CUPS ee aleforta de precomprimare produce (be sectitine si eforturi unitare nor- male de intindere in beton, dar care sint anulate de eforturile uni- tare de compresiune produse de greutatea proprie a grinzii. In sec- flunile situate in apropierea rea- zemelor, eforturile unitare nor male din greutatea proprie scad, existind pericolul fisurarii grinzii a partea superioaré, in faza de transfer. Se eviti acest neajuns prin scoaterea din Iucru a unor toroane (2 si 3) in zonele de rea zem prin distrugerea aderentei cu betonul. Aceste zone sint indicate fn figura 4.28, a, iar numérul de toroane si pozitia acestora, in fi- gura 4.28, . Acelasi procedeu este utilizat si in cazul fisiilor de dale cu goluri executate din beton precomprimat, eu arméturi pretensionate ade- rente. In figura 4.29 se prezinta schematic modificarea diagramei momentelor fincovoletoare _pro- duse de forta de precomprimare Np, comparativ, pentru doula grinzi, la una dintre ele aderenta find distrusi in zonele de reazem, Pentru unele toroane. 413.22. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabri- cate tronsonate. Realizarea podu- rilor de deschidere mare din grinzi prefabricate conduce la elemente avind dimensiunile si greutatea destul de mari. In cazul cind este necesar transportul lor la distante mari i in amplasamente care nu permit accesul mijloacelor spe- ciale de transport, realizarea po- 2044 20 ima 770 2,5) +3581 +966 2.5) +2.) + + Tabelul 43 (continuare) 17.) +109, | +32 | +014 42 | +550) 44 +65) —s: 0,4416 mi} 0.0706 mi? as 0.425 a | vi w 1 TL | +12 ; 3-33 : 22 | 33 Caractrsticlle grometrce ale econ 1} +256 ]+10.0) 4: roe ty { 33) 4177, | ~99, 4295 | 419, WOanelGr® tn. sectiune rans af aE BREED Faun an =137] +333 =15, +10) Jarea tronsoanelor in grinzi se realizeaza cu ajutorul fascicu- lelor de armatin! postintinge, cae tree prin golurile lssate Tn tronsoane (fig. 4.30). ef Tnainte de inceperea asamblixii tronsoanelor, este obligatorie veri- ficarea lungimii elementelor, © distantei dintre punctele de reze- mare $i a pozitiei canalelor pentru asigurarea unel bune coincidente si a continuitatii. Eventualele co- rectiri referitoare la lungimea to- tala a elementului se pot efectua +20] +166 | +410, 19) 140.8 asl 105 vs 0, : 15, A= 0.951 nt W, = OAT mt W, = 00754 ne —59,3] —208) +-160,7 sa +43, 05 | = =367 $2478 —208 2H Fa 1 af 77 505 2 250 durilor din elemente prefabricate implicé 0 serie de dificultati, In aceste situatii au fost utilizate grinzi prefabricate realizate din tronsoane de lungime relativ mica gi cu o greutate care si permiti transportul lor la locul construc- tiei cu mijloace auto obisnuite, prin variatia grosimii rosturilor, far ca acestea s depageasca limi- tele previzute in project. Grosi- mile rosturilor sint stabilite in funetie de procedeul de executie 51 de indl{imea rostului, la aproxima- tiv 1mm, in cazul executlel prin lipire cu’ résini epoxidice si de aes 1@ 2 Fig, £29. Diagrame de momente incovole- are la grea et armodtura preintinsh = dutrugerea aderetel; 8 — et adecenth fark dstugerea ere 141Fig. 431. Procesul tehnologie de realizare a grinzilor tronsonate. 15—40 mm, in cazul execujiel prin injectare, matare si turnare de mortar. Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folosit procedeul de matare a rosturilor cu mortar de marci superioar’, confec- sionat cu ciment cu intarire rapida. Pentru a impiedica aderenta intre fascicule si mortarul din rosturi, faseiculele se protejeaza cu mangoane din tabla. ‘Tronsoanele aduse de la fabrica (fig. 4.31, a) se asazi pe reazeme (ca- Jaje, platforme, fundatli) netasabile, care trebuie s4 permita scurtarea ele- mentului la precomprimare (fig. 4.31, 0). La asezatea tronsoanelor in pozitia de asamblare se asiguré continui- tatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stufuri de ta- lid (nerecuperabile) ; se executa eventuale sprijiniri pentru a impledica rasturnarea si a asigura forma elementului conform proiectului. In con- tinuare se mateaza rosturile, se introduc fasciculele in canale (fig. 4.31, ¢ sid) si se executa pretensionarea acestora (fig. 4.31, e). @ In tora noastré au fost executate multe poduri cu grinzi confec- fionate din tronsoane prefabricate, asamblate prin postintinderea fasci culelor. Astfel, grinzile de 30,00 m deschidere (fig. 4.32) folosite la construi- rea majoritatii viaductelor de pe noua varianté a drumului national nr. 6, pe sectorul Drobeta-Tr. Severin—Orgova, varianta construita ‘ca urmare a lucrarilor hidroenergetice din zona Portile de Fier au utilizat tronsoane cu lungime de 3,00m si greutate de maximum 50 KN, cea ce a permis transportul lor cu autocamioane obisnuite pind la locul de executie a po- dului, unde s-a realizat asamblarea lor in grinzi. ‘Pig. 432. Suprastructura viaductelor de pe DN 6 cu deschiderea de 90,00 m 2 — grind prefabricaté precomprimats folosh la reainarea supresiructuror; — sectune "univervalé pen Supeaseucert. 143In sectiune transversala sint prevazute 4 grinzi de 1,80 m inaltime, age- zate la 2,70 m distanfa intre axele lor. Precomprimarea s-a realizat cu fascicule 36@5SBPI, in numar de 8 la grinzile marginale si 7 la cele centrale. © Proiectele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate Ia poduri de sosea cu lungimi de 24, 27, 30 si 33m. Suprastructurile au in Sectiune transversal patru grinzi principale si se pot adopta pentra létimi ale pirfii carosabile de 7,80m si doua trotuare de 1,00m sau de 1,50m atime. Grinzile se solidarizeaz transversal cu antretoaze din beton precom- primat: una in clmp si clte una pe ficcare reazem. In tabelul 4.4 se prezinta caracteristiciie constructive ale suprastructu- rilor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, iar in fig. 4.33 este indicat modul de aledtuire a nei suprastructuri cu grinzi prefabricate tronsonate de 30 m lungime. Tabetat 1.4 Carscterstetle constructive ale suprastmaetailor x grinc!protabricate din Beton precomprimat tronsonate ea lunglunlle de 2433 m9 Tinina mornin z|*| 3 meee... vias | as [ae Pamir gin cj naive fallen: foo ‘Inaitimea grincit m 160 | 1,80 | 1,80 7 [owson =| =|) Greutatea unui tronson EN 500 prerabricat precomprimat $1 B 400 monalit BPI, PC 82 sl OB 37 ‘Materiae tolosite | Simpliticéri importante ale lucrdrilor de cofrare se obtin in proiectele tip prin adoptarea accloragi dimensiuni si numér de fascicule pentru grin- zile cu lungimile de 24 si 27 m, respectiv pentru cele de 30 si 33 m. Astfel grinzile cu lungimile de 24 si 27 m se realizeaz cu tronsoane identice, avind indl{imea de 1,607, iar grinzile cu iungimile de 30 si 33. m au tronsoane identice, cu indltimea de 1,80 m. La grinzile cu lungimi di- ferite, dar de aceeasi indlfime, pentru a'asigura preluarea solicitarilor se stabileste in mod corespunzditor numérul de fire din fasciculele de arma- ‘turd pretensionata. Pentru executarea grinzilor este necesar ca precomprimarea si se efectueze numai dupa ce moriarul folosit In matarea rosturiior dintre tronsoane (mortar de ciment de marci 500) a atins reristenta necesaré. oa pretensionarea arméturilor se executa intr-o singurd etapa, cu excep- fia grineilor marginale ale suprestructurtior cu Tungimes de 33,00 m. fa 144 vedere si cele din greutatea proprie a grinzi Bape platforms de montare, Sfortrile totale tm Fig, 4.3. Suprastructurs tronsonatl tip cu Iungimea de 30,00m : faza de transfer, pe linga eforturile din precomprimare, trebuie avute in ‘ca urmare a ridieérii ei de ceasta faz sint foarte mari fibra inferioara si aproape nule Ia fibra superioara a grinzii (tabelul 4.5). Suprapunind starii de eforturi din incarcarile permanente eforturile produse de incdrcérile utile, rezulta 4 pentru incarearea cu convoiul Aso $i cu oameni pe trotuare, la fibra inferioard se obfin eforturi unitare nor male de compresiune de valori destul de mici, iar pentru incdircarea cu vehiculul Vio apar in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare si eforturi de intindere, dar cu valori reduse (mai mici dectt rezistenta la intindere a betonului R,), astfel incit nu existé pericolul fisurdrii grinzilor _ pentru Incarcarile de exploatare. 413.23. Poduri de sosea din grinzi simplu rezemate prefabricate fara fantretoaze, In ultima vreme la suprastructurile de podurl pe grinzi pref Dricate se remarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca Partijia transversala a incdrcdrilor mobile si se facd prin placa carosabilA " (fig. 4.34). Suprastructura cu doua grinzi prefabricate in sectiune trans- " Yersald prezinté unele avantaje la executie prin manipularea unui numar ~ mai mic de grinzi. Dintre dezavantajele acestei alcétuiri sint de mentionat —iniltimea de constructie mare (1,81m pentru grinzi de 27,00m Tungime) ; — greutatea grinzilor mai mare, deci difieu!tati de manipulare, trans- port si montaj mai importante ; — distanta intre grinzi find mare (5,50 m), rezulta solic tante in plac, ceea ce sporeste consumul de ofel-beton in plack. De asemenea, se evidentiaz tendinta de reducere a manoperei 1a be- toanele ce se toarnd monolit, prin inlocuirea cofrajelor clasice eu dale sub- iri din beton armat care se inglobeaza fn placa turnata ulterior (fig. 4.39) Pentru aceasta suprastructurd cu deschiderea de 31,00 m realizata eu doa i impor Ye — Podurs din Beton armas 145;Eforturi in boton Ia fibra superloart si inferioar 1a grinal profabrieate precomprimate tronsonate, Ia mijlocul deschideriiin diverse fare pea seta al HalHeee— 9 [a slg sige Rees Paap &/8 3 a8) x poe — m= is Fi] F[e8 AINE na aN Pima 3 iq Hache Stine ap—sa— ahah SSS | fo BR Hash. ait But ee [RF aa ee agaas Aah Aah q e3 2 i At 2 i, Fig, 4.35. Scctiune transversala printr-o suprastructura pe dou grinal tronsonate sf placa profabricata. grinzi in sectiune transversala tronsonate, s-au adoptat elemente prefabci- fate de placd foarte usoare, cu grosimea’ de numai Sem si cu nervuri la distanfe de 1,41 m. Elementele de placa reazemé pe grinzi si peste ele se toarni betonul monolit cu grosimea de 15—30 cm. Pentru o buna repar- titie transversal a incaredrilor, placa este precomprimati transversal. Se observa ca pentru echilibrarea Solicitarilor din placa au fost necesare con- sole de lungime mai mare, iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pre- tensionate cu care si se asigure continultatea suprastructurli dupa Intdri- tea betonului monolit. La suprastructurile cu mai multe grinzi, elemen- tele prefabricate de placa pot avea dimensiuni mai mici si nu mat apare necesard precomprimarea transversala. S-au realizat suprastructuri cu. placd prefabricata din beton armat de Tom grosime (fig. 4.36) peste care s-a turnat beton monolit de 18cm grosime. In figura 4.37 se prezintd tret variante ce se pot aplica pentru desehi- deri ceva mai reduse. Elementele prefabricate se asaz4 joantiv, decl nu mai este necesaré realizarea unui cofraj, flind inglobate in betonul turnat ulterior. 7