Drogurilegi adolesce

n+a
Rispunsryi la lntrebirile
pirinfilor

ffi*.a..," -',
it
i1
. ' it r'
'i'
\
\
\
'' r'' '" :ff
'{'"/'f
L.*' . -Pr \\'

ffi
&r*

$y*vAo
 incepdndcu anii '92-'93, mergindpe o panttrconstantascendenti
gi ajungdndin interval de un deceniusd inregistrezeproporfii
semnificative.Fenomenulseconcentreaziin marileorageale firii:
Bucuregti(undesuntestimaficca24 000deconsumatori deheroind
injectabiltr,de exemplu),Timiqoera,Arad,Constanfa, Oradea,Baia
Mare,SatuMare,Cluj, Iagi.Iar caurmarea cereriidin ce in ce mai
crescute,nu au intdrziat sI apartrgi incercdrilede producerea
drogurilorpe plan local. Suntintrunitetoatecondiliile pentrua se
puteavorbi de existenlauneipieleintemea drogurilor,cu filiere de
distribuJiebine organizate,cu o ofertl consistenti (heroind,
marijuanagi haqiq,ecstasy,amfetamine,cocain[ etc.),cu un grup
de ,,clienti"din ce in ce mai numerogi qi din ce in ce mai tineri.
Iatd un singur exemplu ilustrativ pentru amploarea
fenomenului:un studiurcalizatin l999,la nivel nafional,in rdndul
elevilorde l5-16 ani a relevatcd,9.So/odintre ei auconsumatdroguri
ilegalecel putino dati, iar22o/o (celmai ridicatprocentdin Europa)
s-auimbitat cel pulin o dati pdndla aceastd vdrst5(ESpAD,lggg).
,,Studiulnalionalprivindconsumuldetutun,alcool gi droguriilicite
ESPAD20A3,caresedesfdgoartr la intervalede 4 ani in peste30 de
tiri europene gi sereferdla adolescenfii de 16ani carefrecventeazi
cursurilede zi in institufiile de inv{[m6nt postgimnazial,arati,c6
drogurileinjectabile(heroina)se consumdin propo4iede 0,3o/o in
anul2003fald de 0,2Yoin1999,ceeace setraduceprintr-unsporde
cre$terede 50%o. StudiulESPAD2003indici o prevalentIa consu-
mului de tutunde 64%o, inregistrAndu-se fatdde anul 1999,un spor
de cregterede ll%o.in privinfaconsumuluide alcool,in anul 2003
procentuladolescentilorutilizatori de alcool a fost de 8g% fat6 de
8i,S%oinanul1999.Consumuldemarijuana/hagiq s-adublatin anul
2003(2,6%)fa16de 1999(1,3%).Consumulde substanfe inhalante
a inregistratin 2003un sporde cregtere de 32%fat6de l99g (1,7%
in anul 2003 fatf de l,3o/oin 1999). Consumul de ecstasys-a triplat
in 2003 fafd de 1999 (0,60 in 2003 faJd de 0,2o/oin 1999).
('onsumul de amfetamine s-a dublat in 2003 (0,4%) fafl de 1999
(0.2Yo5.*z
Cine?
Media de v6rsti a consumatorilor de droguri este in continud
scildcre (de la 18 - 22 de ani in 1997 la 15 - 18 ani in preze.nt).
Spccialigtii au constatcu stupoarecd qcolile generaleau devenit un
punct de ahacfie pentru distribuitorii de ,,rnoarte albi". Numdrul
hitictilor consumatori este in continuare mai mare decdt cel al fetelor,
dc6i tendinJa de reducere a decalajului este evidentd (un raport de
.l : I in 1996, un raport de 2 : I in prezent). Consumatorii provin din
ftx(o rnediile sociale.CaracteristicaesentialI insi este aceeaa prove-
rricnfci lor din medii familiale problematice: familii in care stirile
lcrrsionatesau conflictuale sunt dismiluate, ascunse(dar ele sunt
reccpttrte,intuite, tohrgi, de citre adolescenfi),familii in care aceste
nltlri sunt evidente, violente chiar, familii destrimate, familii in care
corrsumul de alcool, tutun, medicamente etc. este unul normal,
ohiqnuit.in fiecare dintre aceste,,rnedii", tdnIrul nu regdseqterepere
nccurizante,echilibrate, coerenteoat6t de necesarepentru o buni
tlczvoltare a personalitiifii sale. Absenla comunic5rii, ori o comu-
rricurcI'als6,carenu pune degetulpe rana din sufletul adolescentului,
rugrnvcazbstareade rupturd dintre el gi p[rinfii lui. Luand in discufie
rrivclul dc instruire al consumatorilor,s-a observatcd acestaestemult
rrrh nivclul tinerilor de vdrstdsimilari. Performanleleconsumatorilor
xunl g,rilv afectate de gradul de dependenti, de frecvenJaconsumului,
rlc dttrrrta de timp petrecut in anturajul propice consumului. Majori-
' rhlc errrrunicatc de citre chestor gef, prof. miv. dr. Pavel Abraham, Preqedinte al Agenliei
Nelirrulc Antidrog, la finalul conferintei "Prevenirea conzumului de drgguri in gcoala
rrrrrArrcmcd".
aprilie 2005.
 tateadintreace$titineri seopresccu studiulla primeleclasede liceu.
Mulfi dinte cei carereu$escsddepxqeasciaceststadiuseorienteazd
cdtneinstitufii de invtrtim6ntprivat, acoloundetaxelede gcolarizare
(achitatede clte plrinli), prevaleazd,in fala unor exameneexigente.
De ce?
Consumulde droguri este strAnslegat de problemelede
viaf6, de intrebfuile,de cdut[rile adolescentului qi ale t6nlrului.:
vdrsta lor estepropiceunortensiuniinterioaremajore.Studiilede
specialitate, privind profilul psihological consumatorului, converg
cdtre o concluzie care nu trebuie str scape nicicdnd atenJiei
pdrintilor: tanfd consumatorprezintdo structur[ psihicl fragild,
marcattrde lipsl de increderein sine,puternicegi repetateaccente
depresive,prezenldstresantda sentimentuluide insecuritate(de
undenevoiade siguranfd,deinfelegere,de,,gagc6,. impreunlcu cei
la fel cu el), absentia unui sistemde valori care sI il ghideze,
absentda unui ,,scopin viaJi" pentrucaresI merite sd se lupte,
lipstrde vitalitate,,,plictiseald",dorinftr,uneoriexprimatl violent,
de a-i fi confirmattrgi respectatdpropria personalitate(carenici lui
nu ii esteclard),impulsivitate,intolerantdla valorilecelormai mari
ca el, ori celui care,de-ovdrsttrcu el fiind, nu e din ,,gaqca.,lui.
De ande?
Prietenii sau cunogtinlelegi distribuitorii de droguri sunt
,,sursele"de alimentarepentru consumatori.4pentru toli cei care
3 intr-un studiu efectuatde clbe organizaJia
"Salvafi copiii,', in 2001, in rindul liceenilor
bucuregteni,se arati: aproape40% dintre elevii chestionapispun ctr au inceput sd consume
droguri pentru a fi la fel cu prietenii lot 29.25%o, din curiozitate, 26.92yodn alte motive
(plictisealtr,pentructrpartenenrllor €stegi el consumator,pentruc6 li s-af6cut o fbrstr,dar apoi
le-apl6cut),24.4%o pen&ucalnareaunor suferintepsihice savf.oice,23.4o ca formtrde protest.
I conformaceluiagistudiuamintitmai sus,principalii
firmizori 9i inifiatori in consunulde droguri
au fost: in 74.2% di,ocazuriprietenii sau cunogtintele,pestell% la suttrdin cor*umatori gi-au
procuratsubsian{ele din apropiereagcolilor,7.52%din banri ti discoteci,iar 7.13%depe terase.
vor str infeleagd fenomenul consumului trebuie sd fie clare doud
fucruri: traficul serealizeazd dupd reguli extrem de clare gi de dure,
locul de plasare hebuie sd aibd o anumiti ,,atmosferi". Nu oricine
poate distribui stupefiante. Este nevoie uneori sI treci prin
.,examene" extrem de dure, in care !i se testeaztrcu s6nge rece
increderea, seriozitatea, motivatia, abilitatea (gmecheria), capaci-
tutca de reaclie la pericolul de a fi prins etc. Pe de altd parte,
rlistribuirea de stupefiante in apropierea sau in incinta locurilor
publice, nu este nici pe departe intdmplItoare. Cei care v6nd gtiu
lirlrtc bine cdnd vor gi ce vor cei care cumpdr5. S-a constatat,
hrrniloar[, o legdturl extrem de clard intre tipul de muzicd ce se
nrculttr intr-o anumit[ loca]ie 9i drogul solicitat. tn discoteci gi
clrrhuri,adolescenliisunt convinqi, de exemplu, cd este o,cool"sd
r'onsumi ecstasy, cocaintr sau amfetamine, care iti sporesc buna
dispozifie, vitalitatea. Este vorba de stupefiante care stimuleazd
rristcmulnervos central. De aceea,in astfel de locuri, ritmul muzicii
housc, rock, trance sau rave este susfinut cu aceste genuri de
rlttpcliante: dispare senzatia de obosealtr, corpul devine mai
rczistont, mai ascultdtor, egti extrem de bine dispus, te lagi mai
rcgrctlc Ai pentru mai multd vreme angrenat in atmosferd. in
locnfiilo in care se ascultljazz, consumatorii preferd substanlecare
trrhihl activitatea sistemului nervos central: marijuana sau heroind.
$r irrtr<r situafie, gi in cealaltd, consumul de droguri este asociat cu
ctl rlc ulcool.
Cum recanoastem?
Simptomatologia consumului de stupefiante este, de
uhrt:ci. clartr, bine definitI. Asta nu inseamnd ci ne este ugor sd
ulrrervtrmsituatiile in care copilul nostru,,a consumat". Ochii roqii,
It lluli, grupileledilatate pot indica un consum de cocain6; pupilele
nrtr1()rutcindictr un consum de heroind sau canabis; consumatorii

care pizeazd. au nasul afectat de cuperozi gi eczeme; consumatorii
de ecstasy au o agitalie sporitd (danseazl, se miqci in ritmul
muzicii pe care tocmai au ascultat-o); cei care consumd canabis
sunt extrem de vorbirefi; apatia se instaleazdla cei care consumi
heroind; schimbirile brugte de comportament, de ritm al vorbirii,
sunt de asemenea,un indiciu al consumului. Celor intrati in sevraj
le sunt caracteristiceanxietatea,nelinigtea nedefinitd, iritabilitatea,
tremurul muscular asociatcu senzaJiade,piele de gdini.,, secrefiile
lacrimale gi nazale abundente.Se observd cd acestesimptome pot
fi ingelltoare: se poate confunda o simpli rlceali (ochii rogii, care
l6crimeazd",nas care curge, apatie) cu un consum de droguri. Daci
nu existl o preocuparepermanentda pdrintelui in ceea ce privegte
viafa copilului (anturaj, preferinfe, modalitdfi de petrecere a
timpului liber, administrare a bugetului personal etc.) gi o comu-
nicare susJinut[ cu el, posibilitatea de a se ingela este extrem de
mare, cu consecinJenefastepentru familie.
Iatd numai o parte dintre aspectele acestui fenomen cu
implicatii sociale majore. Multe dintre ele sunt abordatein volumul
de fald. Trebuie refinut insd un lucru fundamental: nu existd relete
infailibile. Se impune sd ne inform[m cu atenJie.Se impune sd gtim
de ce, cdnd, unde poate consuma copilul nostru. Dar, nu se poate
uita cd, in calitate de pirinte, trebuie sd avem trei mari gi obligatorii
calit[fi: tact, rdbdare,deschiderecdtre sufletul celui cdruia i-am dat
viatd.
Nicolae Ploscariu
u
II -*---v----
IITRODU C I R [
"f,llc foarteteamdcd atuncicandva ajungela liceu vaincepesa
consumedrquri pentrua fi in rdnd cu ceilalfi.'
,,Cefac dacdgdsuc riarbd, la el in camera?'
,,Aveaun aer ciudat cAndsa intors acasdvineri noaptea,mai
tdrzludecatpromisese.Dela o wemevinemereutArziu,"
"Probabilca l-a mogtenitpe tatal luil in familialor tofi fumeazdgi
beaul'
"Aveatreiani cind m-amdesparlitde tatil lui; cind mergein week
endIa el, are voies faca tot ce wea!"
Pentru majoritatea pdrintilor, adolescenfa propriilor
t'opll este un motiv de nelinigte. Di simt nevoia sd fie
fnformafi gi sd poatd avea o pozifie fafd de schimbdrile
lre care le observi la copilul lor. De multe ori, aceste
rt:hfmbdri se fac in mod firesc, fdrdprea multe ciocniri
nl frfra ,,cnze"; altddatd, pdrinfii au impresia cd sunt
lfrlnql intr-un virtej din care nu mai pot iegi. Pe ldngd
lrnnsformdrile fizice, psihologice gi sociale pe care le
ollscrvd, mai existd un fenomen tot mai prezent in
at lrtalftate 9i in viafa adolescenfilor: drogurile" Prezenfa
ktr gl consumul tot mai mare de droguri sunt atestate de
elirtlstlclle recente. Drogurile 9i adolescenta, iatd o
t oltrblnafie care riscd sd devind explozivd 9i in fata
r irr:lil grarin[iise simt nu de pufine ori neputinciogi.
A<:castdcarte vi se adreseazd voud, pdrinfilor; celor
r art: <lorlfl sa fiti mai informafi pe aceastd tema. Nu este
vorha clespre un tratat despre adolescenfd sau despre
tltr4lrrrl, avem mai curdnd de-a face cu o berie de
t2
rdspunsuri la intrebdrile pe care continuafi sd le punetl
de weo cincisprezece ani celor care ii asistd pe tinerii
toxicomani. Toate intrebdrile se referd la adolescenld,la
substanfe, la depistarea consumului gi Ia felul in care
putefi interveni.
trxistd oare solutii miraculoase pentru prevenirea
consumului de droguri 9i toxicomania la adolescenti?
Din nefericire, nul Cu toate acestea, dacd suntefi la
curent cu noile informafii in materie gi cu experienta
altor pdrinfi, veti putea inainta mai ugor impreund cu
adolescentul pe cdrdrile uneori abrupte ale relatiilor
familiale.
Aceastd carte nu confine nici,,adevdrul-, nici ,,releta'
miraculoasi. Dar vd va 4iuta sd reflectafi gi ulterior sd
actionati. Intervenfia umand presupune nuanfe: doresc
ca aceulstd carte sa vd 4iute sa gasifi propriile refete gl
propriile dozdrt.
l5
Dnsrnr
ADo [[$ CE i l TI
O da$ dldt --
st b wmul x,hlmWIl
Faceti un efort 9i puneti-vd in urmdtoarea situatie:
Intro buna dimineatd, dupd un somn lung 9i odihnitor,
vA trezlti brusc. Avefi o senzafie ciudatd, vd simfifi altfel,
dar nu vd putefi da prea bine seama de ce. CAnd va dafi
Jos dln pat, nu vd mai puteti coordona nici gesturile, nici
paOll, nici mersul, intr-un cuvint nici o migcare. in fata
ogllnzll din baie, vedefi o persoand pe care nu o mai
recunoagtefi: are un fel de eczemd,pe fatA, trasdturile ii
runt schimbate Si, una peste alta, chipul din oglindd nu
are nlmlc atrdgdtor. Qind incercafi sd vd exprimafi sonor
eurprlza, nu vd mai recunoaSteti nici glasul, vocea nu vd
mal ascultd, € sau prea pifigdiatd sau prea groasd. Vd
repezlfl atunci inspre bucdtirie pentru a incerca sd vd
Itmurlfl aceste schimbdri punAnd tot felul de intrebdri
Celorlaltl membri ai familiei. Dar unii vd vor spune cd o
tA treaca, cd nu e nimic, cd vi se intdmpla un lucru
normal; altii vd vor spune sd nu ii mai deranjafi cu grijile
voastre,' vor exista Si unii care nici nu vor voi sd vd
art:ulte. ?Andla urmd, vd intoarceti in camerd cu dorinta
tle rr vd trage pdtura peste cap, de a nu mai vedea nimic,
cu rperanta cd nenorocirea va trece de Ia sine. gi
dlntrodatd va amintiti cd tocmai in acea dimineafd urma
ri Incepetl o noud activitate, intr-un mediu nou, cu multe
lrcrioane necunoscute: QROAZNIC!
r4
Iatd intro formd condensata Si caricaturald ce trdiegte
copilul vostru la adolescentd. Inevitabilele schimbdri se
pot produce in mod armonios, fdrd ca el sau familia lui sa
fie afecta[i de aceastd ,,cnzd a adolescenfei". pentru
majoritatea adolescenfilor este o perioadd in ceire ei
devin tot mai autonomi Si mai competenfi. in schimb,
existd gi unii adolescenfi pentru care aceeagi perioadd
este resimtita ca o cnzd intensd gi nu se sfiesc defel sd ii
facd pe cei din jur partaSi la problemele lor. Indiferent de
situafie, pentru pdrinfi, adolescenfa propriilor copii este
intotdeauna un motiv de nelini$te.
in aceastd perioadd, copilul vostru incearcd sa igi
gdseascd un echilibru si o stare de bine. in schimb,
strategiile gi caile pe care le va urma pot deveni uneori
incercdri dificile pentru el gi pentru antur4iul lui. Sa
vedem deci, pe scurt, cum se prezintd adolescenfa
astdzi.
@re sunt plnctpalele provocdrl ale adole,scentel?
Adolescentul se schimbd in primul rdnd pe plan
fizic: activitatea hormonald se intensificd, apar primele
menstruatii Si primele ejaculari, evenimente ce pot fi
traumatizante chiar dacd sunt cunoscute dinainte.
Odata cu schimbarile hormonale apar acneea, cregterea
mdinilor gi a picioarelor, formarea sdnilor 9i a goldurilor
la fete, modificarea vocii 9i largirea umerilor la baiefi. pe
scurt, adolescentul se trezeqte cu un corp care nu mai
este cel al unui copil, ci unul care se transfoymd,,deve-
nind curdnd corpul unui adult; va trebui deci incet, incet
sd se obignuiascd cu el gi in acelagi timp sd invefe sa il
aprecieze.
l5
'l'ot in aceastd perioadd au loc schimbdri sociale gi
1rsi l r< rl ogl i ce.Tata S i mama su nt dr dguf i, dar . . . E
rrronrr:ntul desprinderii. Una dintre provocdrile majore
1,r'nlrrr aclolescent constd in dezvoltarea autonomiei gi a
lrrrlr.p<tnclenfei;pe scurt, el trebuie sd afle ce vrea sd
rfrvirr:r in viafa. Pentru a se desprinde, el trebuie nein-
rlolr'lrrir: sai invete sd se afirme gi sd se deosebeascd de
lr('r:roirrrcle de care este legat. $i acestea nu sunt nici
r"r'rirrii, nici antrenorul de hochei, ci propriii sai parinfi.
lr,' ,rit i rliscutiile, sfidarea $i chiar impotrivirea fatd de
, ,'i ( ir'(: au datoria de a-l asista $i educa. Este gi o
g,r'rlrr.f<l.l in care prietenii, grupul, ,,gaqca" Si idolii ocupd
rrl kr< <lin ce in ce mai irnportant in viata copilului, pdnZi
rrrlr .rl.tl incdt pare uneori cd o ocupd in intregime.
l).rr r:ste $i vremea experimentdrilor, a incercdrilor
,fr' lol lr:lul. Adolescentul are propriile lui pdreri, iSi
, \ l,r irrr.ro1>iniile;$i este cu atdt mai interesant sd experi-
rrrcrrtczir.u cdt este vorba despre ceva int er zis. . .
lllrlcnll, grupuL sunt totul pntu ell
-ga7@'
I' ri ctt:ni i sau,,ga5ca" ocupd l o cul cel m ai im por t ant
rr lrcrio.t(la adolescentei deoarece tinerii se regdsesc
,1,.u prirrtrc cei de o seamd cu ei. Poate fi securizant gi
ltrrl.,tltor s:r gasegti la prietenii tai asemindri gi afinitail.
Ill,| r .r pirrinfi, suntem inclinati sd credem ca prietenii
'i.ur ..ll.rt(il" ocupd un loc prea mare in viata copilului
rrrr',ff rr. lirr.lrentru *l fert de exagerdri, suntem nevoifi sa
r,l tl rr' nr ( i l nevoi l e l ui i ntense de r elalii am icale sd nu
,rl , r f r' ./r' l otu$i desfdgurarea unei viet i de f am ilie cdt m ai
,rtnroni ().tsocu puti nfd.
l6
hrd nu nd e aflul lrne,LEa sJnhnluf ffi & multl
Aceasti aflrmatle este auzitd in mod frecvent la
pdrintll care au lmpresla cd nu-gl mal recunosc copllul
pe care p6nd mal lerl il legdnau cu atita duloSle. insd
adolescenta este o perioadd de marl schlmbdrl 9l e
normal ca bdlatul sau fata voastrd sd experlmenteze
alte moduri de a fi, de a face, de a gindi. Nu ultafl,
totuOl, cA acest ,,necunoscut'- care loculegte acum in
casa voastrd - are gl el marl diflcultitl in a se recunoagte
pe el insugl 9l a-glgdsl proprille repere. Flfl slgurl insd ci
dupd aceastd perioadd de prefaceri vetl regdsl foarte
probabll la copll valorlle pe care i le-afi sadit cand era
mal mic. in deftnitiv, agchla nu sare niciodatd prea
departe de poml $a constatat, in contextul prevenlrll
toxicomaniel, cA este important sa I se transmlti copl-
lulul incd de la na$tere valori sollde gl durablle care vor
reapdrea odatd cu incheierea perloadei de transformdrl.
lreDnile&mA am&a,In lrnod/ul
fu eae *hnhaclL * frtrf,c
calufd alqe mudu?
Adolescentulincearcd sd fie dlferit de pdrintii lul. in
acest sens, prefeflnfele lul in materle de muzlcA,modd
sau aspect fizlc rlscd sd fle dlvergente de ale voastre.
Vor apirea, fird indoiali, deoseblrl Sl intre gusturlle pe
care le ave[|. Ce,l de fdcut cu aceste dlferente? Este
impoftant, in prlmul rind, sd vi aduce[l aminte de
proprllle alegerl cind eratl adolescenfl Sl sd vd punefl
intrebiri in legdturi cu valorile la care aderati ast4zl ca
pdrln$. Ce vd place 9i ce nu vd place?Ce suntetl dlspugl
sd tolerafl? Este lmportant si menfinefl legdtura 9l
schlmbul de oplnii cu adolescentul;prlntro comunlcarc
dlrectd putefl face un schlmb de pdreri in legituri cu
t7
gxrzl[llle fiecaruia. in aceasta perioadi a viefii, este
csr:ntlal sa acordafi o importantd deoseblta acestor
nrorncnte de comunicare.
Dc asemenea, trebuie sd va manifestafi interesul
f ,rfit <le muzica pe care o ascultd copilul, faldde stllul lui
vt:stlmentar sau sensul pe care il are pentru el numdrul
rk: <:crcei pe care ii poartd in ureche. DeSi ati discutat
frrrfr:ftrng, ati schimbat pdrei, iar adolescentul Si-a
rrrsllnut cu fermitate punctul de vedere (fara indoiala,
rrrrrrl<fln punctele lui fortel), anumite negocieri eiueazd
fl .rlunci parinfilor nu le ramdne decdt sa impuna
.ilnlnltc limite rezonabile, incercdnd, totu$i, sa ilna
r ont gl de alegerilecopilului.
l.ir rrrma urmei, e de preferat sa trdieSti cu un ,,punk"
r rr p,lrul rosu care comunicd efectiv cu parinfii lui decat
I u un copil care se imbraca pe gustul parintilor Si se
lfrrrrfr:(:um vor acegtia, dar care intrerupe orice contact
l tr r'1. lar daca muzica lor nu va place, cdstile sau
rkr;rrrrllcvd vor asigura supraviefuireaauditival
lllhn cu un rentlment du@ camen, ful nu mal face Frtc
illn cm nonffi, aderrutltpdebnWil
( .rrr<l1>ldti[ichiria sau ratele casei sau apartamen-
Irrlrrl rrr care locuiti, este normal sa aveti anumite
lrllp'rrlt: lap de cei care locuiesc sub acelagi acoperig
rl r,l v.l asigurafi cd aceste exigenfe sunt respectate.
Irrt,t cxlllcn[a nu inseamna intransigen[a. Nu uitafi ca
fr,ll,rfrrl s.ru fata voastrd, are nevoie de spafiu, de
si de libertate,in mdsura in care acest lucru
Irrtlrrrlt.rlr:
rrrrffrrrllr'.rziiIibertatea celorlalti. De aceea,este bine sa
Irrrl.rll<rr r:i conditiile viefii in comun, conditii acceP
lrrlrlh' pr:ntru ambele parfi; sa va impunell in mod
 18
unifateral conditiile nu este cu sigurantd, cea mai bu
strategie.
De pilda, copilul ar putea hotdri sd nu-gi pund hain
la locul lor,. dar va trebui sd igi asume Fi consecintele:
aibd singur grija care sunt hainele murdare si care ce
curate, si nu le dea la spdlat inutil pe cele curate, sd nu
se pldngd daca blugii favoriti nu sunt curafi pentru a
doua 2i... Dacd nu-gi respectd promisiunile fdcute va
sd se ocupe singur de spalatul hainelor lui; cu timpul, va
invdta cd este de multe ori mai profitabil sa respecfl
regulile jocului dec6t si le infrunfi.
De fiecare datd cdnd adolescentul incalcd o intele-
gere prealabild, trebuie sd intervenifi. inca o datd:
comunicarea gi negocierea sunt esenfiale.
lln telefon mobll? O llnle telefonld petwnaldt SI mal ce?
Trdim intr-o societate in care circulafia informafiei
pare a fi o condifie a supraviefuirii. Adolescentul do-
regte desigur sa profite de avantajele tehnologiei pentru
a pdstra legaturile cu lumea inconjuratoare - in acestcaz
cu prietenii lui. Trebuie sd distingem aici intre dorinfa,
nevoia gi necesitatea tAndrului de a fi permanent
,,conectat". in definitiv, nu are dec6t 14 sau f b ani gi are
destul timp inaintea lui! Apare 9i o altd problemd, de alt
ordin: mijloacele lui financiare sunt la indllimea
,,nevoilor" lui afective? Copilul va cregte mai armonios
dacd va invdfa sd trdiasca in limita mijloacelor de care
dispune gi sd respecte termenele.
Flrye de mlne, md evltd" se tzolead de fatnlllel
Adolescenfa este o perioadi a viefii in care vrei sd te
l9
rernarcl, sd faci lucrurile altfel Si, mai ales, sd cunogti
nol modurl de a trdi, sd auzi 9i sd infelegi idei noi. Este
rfe ilccea normal ca adolescentul sd se distanteze intr-o
onrecare mdsurd de parinfii lui. in schimb, deoarece
I'nr:cparte dintr'un sistem familial, va trebui ca mdcar sd
rlen sl sa primeascd informatii despre el. Sarcina
llarlnlllor este si se asigure ca Si el menfine acest
r ontact. Ciisiti-va timp sd participafi aldturi de el la
rnrelc activitdti care ii fac pldcere Si discutati apoi
rlesprc timpul petrecut impreund. intr-o atmosferd
d(lccvata sl comunicarea devine mai simpld.
Clnc ennduceln cftA?
f)enrocrafia este modalitatea cea mai bund pentru a
lgestlona un sistem familial: fiecare are dreptul la propria
olrlnle, igi poate exprima acordul sau dezacordul dacd
nre o altd pdrere. Trebuie insa sd fim realiqti: o demo-
rrrufle functioneazd numai in misura in care existd
r onduc:itori care obliga la respectarea regulilor. intro
lrrrrrllleparintele ocupd rolul de conducitor.
Afl avut gi voi, de-a lungul vietii, contacte cu diferiti
rr'lrrczentanti ai autoritatii: parintii, profesorii, patronii,
lxrlltlstii. Cu c6!i dintre acegtia ali avut relalii bune? in
itr {:citgi ordine de idei, incercafi sd vd aduceti aminte de
r,rtr: ori situatia a degenerat? Va veti aminti desigur de
r r'lc cloud situatii extreme: dictatorul care nu era dispus
'r.l asculte, dorind sd vd domine modul de a fi gi geful
rl.rb care nu $tia cum sd vd indrume, ldsdndu-vd sd
l,rr:ell ce vreti. Linia directoare a comportamentului fatd
rk: propriul copil trebuie sd se situeze intre aceste doud
t:xtrcme.

Vd cunoa$teti calitatile Si defectele, aga cum
cunoagtefi gi caracterut copilului. tr important sa vd
dozali nuantat atitudinile: sa Stiti cirnd sd vd impunefi
9l
c3nd sd fifi ingdduitori. Copitut are nevoie sa Stie Si
simtd cine este autoritateain acea casd.Acest lucru il
linisti, dar ii va oferi 9i finta preferatd pentru a se afi
gi pentru a se opune unei figuri a autorita;ii.
@t smt de furyMultorcapddnte?
Va puteti imagina sau gtifi probabil ce se intdmpta in
. l'rlrlntele indeplinegte rolul de autoritate centrald in
mintea unui adolescent care vd pune autoritea sub
semnul intrebarii in fiecare zi, va contrazice si
sa gaseascd fisuri in argumentele pe care le aduceti
Si
rationamentele pe care le faceti. Este obligatoriu penl
un pdrinte sa Stie in ce situatie se afld. Ce pot atcel
gi ce nu? De ce? Care sunt valorile mele educative.i
ce cred ca educator? Care sunt limitele mele i
duale? Dar cele parentale? Cu cdt vefi fi mai congtiel
de rafiunife care vd. intemeiazd pozifiile, cu at6t vefi
mai in mdsurd sd le transmiteli mai clar copilului.
Este f9art9 important ca atitudinea pe care o aveli
_ ;rtltt nrrl<:rlnlA,iar in situafiile dificile cdutdm cai pentru
fie limpede: fiecare trebuie sa fie coerent cu sine,
partene-rul gi cu copilul care vd va cere cu siguranfd
vd justificati sau sd vd schimbafi opfiunile.
Poatn avea copllul meu op$nnt dtfeflte de ale mele?
Copilul nu trebuie sd gdndeascdin acelagi mod in
gdndesc parintii, cu at6t mai mult cu cat adolescenfa
o perioadd a afirmdrii de sine. pentru a impdca d
este suficient sa gasiti un mod de comunicare
fiecare sd cunoascd in mod clar pozilia celuilalt. in
2T
Innarul trebuie sd fie congtient de consecinfele faptelor
*rle gl pregatit sd Si te asume. in ceea ce vd privegte,
lrchule sd rdmdneti ferm pe pozitie Si sd luati mdsurile
r uvenlte daca regulile prealabil convenite sunt incdlcate.
IJC ludm drept exemplu gofatul. Un automobilist
;rlrrlr: sd respecte sau sd nu respecte wteza legald.
I lrrerlrl o respectd, alteori o depagegte; in acest din urmd
t:air, ;roate fi oprit de cdtre un polifist, carela rdndul lui
eirle uncorl intransigent, alteori dd dovadd de infelegere.
Vlaln copllului; a-l obliga sd adere la valorile parinfilor
prle Inutll, Iar a-l ldsa sd facd ce wea este la fel de nociv.
he;rlilm inca o datd: un bun dozaj rdmdne esential in
rlahlllrea llmitelor, in aplicarea sancfiunilor gi in
eprer'k:rca consecinfelor, atunci cind nu se respectd
obllgrrtllle ll ber asumate.
l*e tprrte teandcdvasfiefl dvafrdnltl
f'rrrlnr a invdtp. trebuie sd experimentezi, sd indrdz,
flpFll, sit faclgreq;eli,sd eguezi chiar. Te pofi intari uneori
:t lr rczolva, pentru a ne regdsi echilibrul. Pentru a-i da
r rr;rlfrrlrrflnsibilitatea de a dezvoltao anumitd toleranfd
la ltrr olrlort, trebuie sa il lasati si trdiascd unele frus-
llFrl, f:xpt:ricnfa dobandita il va ajuta sd igi asume in
tlt€l rl,r(: rrrasurdconsecinfele actelor sale gi sd devind
lttt arlrrllrrralresponsabil.
lflp eute atAtde teamd cd nu md mal lubqtel
( .trt(l sl)ul adolescenfd spui distanta. Copilul ar
;rrrfrn :r.t vil reprogeze ca l-ati respins, cd afi tdiat
22
puntife. Dimpotriva, chiar daca nu o aralA in mod
deschis, simte nevoia de a vedea ca il iubiti si va fl
intotdeauna bucuros sa va $tie aproape, plini de interes
pentru proiectele lui. tntre a-[i neglija copilul 9i a-l ur-
mairi pas cu pas exista cu siguranfa o cale de mljloc.
@Iew anenfte rcIedtnrc latotdamanle
inainte de a incepe examinarea directa a dlferitelor
substan[e vd oferim - sub forma de informafil, precum
9i sub formd de intrebari-raspunsuri - c6teva elemente
de reflectie despre toxicomanie, pentru a putea situa
aceasta problematica intr-un context mai general.
Care sunt thdotll carc pt crlntrIbul Ia dhtlnwrw liircwilbr &
a devenl totdaman?
Majoritatea studiilor qi cercetarilor arata ca anumitl
factori contribuie la diminuarea riscurilor de aparifie a
toxicomaniei la vdrsta adulta. Amintim cdtiva:
.o buna pdrere despre sine;
. capacitatea de afirmare personald;
.reugita Scolara,.
. familie in care comunicarea este adecvata;
.familie unita;
. famille in care regulile sunt clare;
.familie compusa din persoane care au, in ge-
neral, un bun echilibru personal;
. absenia problemelor de sanatate mentali la cel
doi pdrinfl;
.buna capacitate de stipinire a emotillor;
.familie cu o situafie financiard echilibrati.
23
Carc sunt factorll de rfrc, ce pt @nftlbul Ia apflfla
hulcomanlel T
Anurnitc situatii traite in copilarie pot predispune o
lx'rs().ura, a.junsa la vdrsta adulta, sa aiba probleme
lr.lgrrlc<tr:toxicomanie. lata cSteva dintre acestea:
' t:$ecuri scolare repetate;
.t:arcn[d aflectiva (agresivitate, inchidere in
slnc...),.
. urr pdrinte cu probleme de toxicomanie;
. traumatisme majore (abuz sexual, violenta...);
' lrrobleme de sanatate mentali;
' larnilie monoparentald;
. l)r(:a mare permisivitate sau, dimpotriva, rigidi-
tate excesiva cu privire la consumul de droguri;
. context economic dificil;
. t:onsumul timpuriu de droguri;
. frecventarea grupurilor marginale;
lrr:l>uieprecizat ca la originea apari[iei toxicomaniei
.rr',rll.t dc cele mai multe ori o combinafie de factori.
(:arc este pocent4Jul de tlnqi ansumdorl NevdrfiT
l.rtit, de exemplu, unele date care reflecta situafia
lurl< onrzrnieila tinerii din Quebec. Aceste date provin
rllrrlr un studiu al Comitetului permanent de lupta impo-
Irlv,rtoxicomanieit.
,,|'ineriiintre 15 Si 25 de ani beau mai des gi in
r ,rrrtitaf,i
rnai rnari dec6t restul popula[iei. De altfel, l2o/o
rllrrlrt:fetele Ei 2Oolodintre baietii din clasele mari de la
lk crr afirma ca se imbata des. Riscul de a avea pro-
lrk'nrt: cu alcoolul este in cregtere in Quebec. in plus,
24
tinerii bdutorl (intre 15 Si 24 de ani) sunt mai
tibili de a avea probleme psihologice.
32o/odintre tlnerii intre 15 9i 24 de ani sunt
derafi consumatori actuali de droguri llicite,
apreclate ca fllnd exceslv de conservatoare. La
adulta procentul consumatorilor de droguri este de So/o.
l5o/odintre baielii gi l9o/odintre fetete intre l2 si I
ani (vdrsta liceenilor) au consumat deja droguri ilici
7o/odintre baiefi gi 60lodintre fete consuma droguri
mod regulat. Consumul cregte pe parcursul liceului.
mult de o treime dlntre elevil din ultima clasd de
declard ca au consumat droguri.
intre 6 Si I Oolodintre adotescenfi pot fi descrigi
consumatori abuzivi sau persoane cu probleme
de substanfe psihoactive.
Aproape lolo dintre tinerii elevl gi-au injectat
droguri.
Conform unei anchete desfdgurate la Montreal,
treime dintre copiii strdzii au folosit deja droguri injec
bile. AceEtia consumi droguri precum cocaina, LSD
crack, de cinci pana la cincisprezece ori mai mult
totalitatea tinerilor.
La tinerii cu probleme din Centrele de ti
prevalenta pe parcursul viefii, cu referire la
drogurilor ilicite, se situeazd in jurul a 650/o,iar
un utilizator din cinci este consumator regulat.
tinerilor din Centrele de tineret care consumd in
regulat alcool 9i droguri este cam de patru ori mai
dec6t aceea a elevilor de liceu."
Cdndspri .@' qul automd.problerne?
Nu, dar adolescentultrebuie sd Stie Si sd
ci a consuma droguri este periculos. Binein[eles, ca
25
nrr lr irrzl, cel mai bine este sd nu te apropii de foc.
l'irrirrrl trebule sa fie informat despre consecinfele
lxrrlhlk: irle consumului de droguri. ln aceasti privinta,
lrrr4gr,rrrrclede prevenire a apari[iei Si raspindirii
Iork orrranlelsunt, in general, eficiente. Acelagi lucru se
;xrrrlr:sl)une si despre informafiile transmise de mass-
ttrt'rll.r,Aslgurafi-vdca incd de la virsta de I I sau l2 ani
lirr,lr ul cunoagte bine consecintele fizlce, sociale,
lrurrlll.rk:gl legale ale consumului Sidetinerii de droguri.
l'r'rrlru a fi sigur ca adolescentul este congtient de
tf rr rrrffc consumului de droguri, organlzall o disculie in
f rrrrrlffr:; toata lumea va profita de ocazie ca sa se puna
Lr r ur(:1ltcu noutalile din domeniu.
l)irr nu fiti naivi: cum adolescenta este o vdrsta a
rh'rr opr:rlrllor gi a curiozita[ii fafa de lucrurile interzlse,
rrlr' .rl)roape sigur ca adolescentul va face, totugi,
lr;x'rfcnfa consumuluide droguri. Vom vedea maitArziu
I d ,f (:xl)erimenta nu inseamnd neapdrat a fi dependent.
lfrc exlfia un anpumdor wlal de drqud su de alwt?
A<lolescentul poate si consume droguri la modul
rrr rcirtiv Si social, in acelagi fel in care sunt adulfi care
r orrsrnlra droguri cu moderatie. Daca cunoagte riscurile
r orrsrrrrrului,dacd este funcfional in mediul in care
Ir,lk'btr:,daca grupul lui de prieteni este de asemenea
Irrrrttl<lnal, iar el are o buni comunicare cu cei din
llrrrprrl lui, atunci este posibil sa fie un consumator
rrx l.rl <le droguri fdrd ca acest lucru sa aiba consecinfe
rrr,qlortr.Sa amintim totugi ca exista intotdeauna
lrosllrilitateaca un consum chiar minim de droguri sau
rlr' .rl<ool sa aiba repercusiuni importante (supradoza,
l rrllrozatoxica, accidentrutier...).
 29

l ntnsrlnr
REIENITOANE
rtt $uB$TilrT!

(,n pdrlnte, vd simfifi adeseori descumpdnit in fata

pvnntnfuful larg de substante oferlte tlnerllor. Dln cauza
Ittplelor pentru putere dintre bandele crlminale gi a
fttforrnntlllor dln media, aveJlde multe orl lmpresla ci la
l'tlt|lul flccdrul coridor de gcoald gl in spatele fiecdrui
t 0f rt(: df n parcurl, un vdnzdtor de droguri il agteapti pe
ttttllllul vostru pentru a-l isplti.
l,nnrarea pe piafd a substanfelor pslhotrope este in
lf,atrfrilncntd evolufie. Este aproape sigur cd drogurile
llo ( nre le-afl cunoscut in adolescenfd s.au transformat
fl r ll exlstd unele noi, la modd (Ecstasy,QHB sau gama-
hlthoxllrutlrat); altele gi-au pistrat denumlrea dar gi-au
|r hlnrb.rt compozifla chlmlci (mescallna vs PCP sau
lpttr ft'lldlna); existd Si unele care au astdzl o con-
| illrnllc mult mai mare (canablsul). Se poate vorbi de
mrnr(:n(:a despre noile infdfigdri pe care le ia uneori
fffdtrr ,ff(:oolufui: bere ugoara, .dry', bere artizanald,
,r rxrh.rs'. Pcntru a evldenfia produsul 9i a-l face mai
,lrrrr llv in ochii unei clientele foarte dlverse, se
fffflr.irz:l mult pe prezentare: culoarea (asemdndtoare
ttttrorl <u sucul de fructe), publlcitatea (vizdnd un
dnrrrrrll 11rrrpde clienti), forma (exlst6 o diferentd
rlrllor'.1intre a bea o bere de 54I ml sau una de 1,8
fffrf l trf chlar concentrafia (o bere de 4,8o/oalcool nu are
dr rLrgl t:f'cct ca una de 9olo).
26
Deoarece adolescenfa este o perioada de fluctua[ll,
este important, atit pentru parinfi, cdt 9i pentru copil, sd
igi puna frecvent intrebari cu privire la acest consum
social. Ce loc ocupa acesta? Cregte cantitatea 9i frec-
venfa consumului? Copilul igi pastreaza echilibrul exis"
tential? Din ce cauze consumd? Toate aceste intrebdri
vor da tdnarului, ca 9i parin[ilor lui, posibilitatea de a
vedea mai clar 9i de a reacfiona la nevoie.
@ * @n sptlrr,edary plnele etrpt'Ienfecu @tulle
cu alcnlul?
Din pacate, intdlnim tot mai des copii de I I sau 12
ani care au avut deja primele lor experienfe cu con-
sumulde drogurigi alcool. Presiuneacolegilor,impresia
cd sunt adulti, ca 9i disponibilitatea substanfelor sunt
factori favonzanli ai primelor experienfe cu drogurile.
Avem tendinfa de a face din copiii nogtri niste micl
adulfi. Sa nu uitam insa cd un copil este un copil: sii-l
lasam deci sd se joace, sa se distreze, sd,nu aiba nici
grija. Foarte cur6nd in viafa va trebui sa faca fafa u
responsabilitati de adult.
TWlIuma fae ry,,
Numarulconsumatoriloradolescenlide droguri9i
alcool a crescut semnificativ in ultimii l5 ani.
adolescentul are tendinfa de a-i imita pe cei de
vdrsta cu el, este important sa il ajutam incd din
rie sa se afirme, sd ia atitudine, sa fie capabil sa spu
NU. Este de altfel la felde important sd vd ajutafi copl
s6 aiba opfiunl in cunogtinli de cauzd in grupul lui
prieteni. Nu este mai pufin probabil ca frecventarea
27
llrrr.rl rrt:t:onsumatori sa-l facii 9l pe el sd renunfe. Dacd
lol crlr: Influentat, atunci e mai bine sa aleaga influen-
Irh' lrtrttr:.
de poplul
Sunl cu, u aduft, crn1gdrent meu onswnT
li.rlr: Inrportant sa fii congtient de propriul consum
rh. rlrr4lurl Sl de alcool. Sunt consumator de droguri, de
nk rxrl s:ru de medicamente? C6t de des gi in ce
r arrlllrrk:'/De ce consum aceste substante? Le consum
Itt 11rrr1rsau slngur? in ce imprejurari? Ce rost au ele in
vfdlrr rn(:a'l Care este povestea mea de consumatoft ?ot
rA lf lr:r copilului meu sd facd ceea ce nu reugesc eu
lnmrrrrl'/Vol fi astfel pentru el ilustrarea expresiei: ,,Face
tlff f tf f 'lf . nu ce fac eu"?
l',slr: lir fcl de important sa fiti atenti la deprinderile
Ut.nr:r.rl(:tle consum pe care le ave[i, pentru a sesiza
r,irr.ir:lt:, in caz ca ele exlsta. Sunt un cumparator
r otttprrlslv'/Am nevoie intotdeauna de ultimul gadget
;rr.rrlrrr l nra simfii bine? imi place sa intru intro
t rrrtr;x'tfffr: a consumului pentru a-mi dovedi valoarea?
Itrrl11r'stklrrcz bine viafa de consumator sau fac abuzuri?
( onrlu( .rrrtomobiluldupa ce am baut?Cumpar bilete la
lolrrlc rrr liccare saptamind gi frecventez cazinourile?
f''rlr lrlrrt' dc Atiut ca exemplul concret est mult mai
lnrlx,rl,urt 1rcntruun adolescent deqit toate discursurile
llrnro,rsc l)c care i le veti [ine.

Este deci important sd avem cunogtlnte solide
legdturd cu substanfele dlsponiblle pe piata. Dar ele
reprezinta decdt un element dintr-un ansamblu
trebuie avut in vedere atunci cSnd vorbim despre
sum. Pentru a infelege mai bine situatia, sd
formula lui Einstein:
E (efect) = S (substantd) + | (indlvid) + C (context)
Astfel poate fi formulata una dintre legile fundz
tale ale toxicomaniei. Pentru a cunoaste efectul
substanfe trebuie sa ludm in considerare substanfa
atare (tip, cantitate, concentrafie, puritate, origi
percoana care o consumd (greutate, inalfime, stare
sanitate, sex, grad de oboseald), precum gi contextul
care se consumd (la un bal al absolventilo/? singur
camerd? ca urmare a unui conflict mEior?). Este
important si Stim ce substanfa a fost consumatd,
aceastd informatie nu vd va da suficiente lamuriri
legiitura cu situafia copilului.
Au fost publicate mai multe lucrdri de bund c
despre substanfele psihotrope (a se vedea bi
de la sfd$itul lucrarii). Am considerat totusi u[il
facem aici o scurtd prezentare a acestor substanfe.
@rc swtgrupe,b de suMnle flieop?
Substantele psihotrope acfioneaza in pri
asupra sistemului nervos central. Miliarde de
aclioneazd aici pentru a transmite informafiile
de la simfuri. Anumite substanle chimice (ne
tdtorii cum sunt dopamlna, noradrenalina,
nlna...), produse in mod natural de organismul
contrlbuie la transferul chimlc al acestor informafil.
5l
Al rrrrr| <.rindse consumd droguri sau alcool, acest
tlrlrrrr r orngrlcx de transmitere a informa[iei este
;rr.tfrrrfr,rl.tJncle droguri copiazd direct un neurotrans.
ntllrllor fl il inlocuiesc in sistem; altele stimuleaza
prtrxfrrrr.r'r..r
dc neurotransmifatori,iar o a treia categorie
lrfrxlrr',rr.l,rnurnifireceptoride semnale chimice.
l'trltrrr rlistinge trei mari familii de substante
;nlltoltopr::
rrcrl,rllvt:lc,care incetinesc activitatea sistemului
|tr'fv()s <:cntral,.
, rllrrrrrl.rntcle,care intensifica activitatea sistemului
ttr'rv()s c-cntral,.
. lrrrlrrr'lt:rtoitrele, care dezorganizeazl activitatea
rlrlcrrrrrlui nervos central.
\,1 r.x.rrrrlndmfiecare dintre aceste familii, precum gi
tr'h rrr.rl<rrnoscutesubstanfe care intrd in compozifia
hl, ,rrorrl.rnrl o atenfie speciala efectelor nefaste ale
f lrr irr'l,r <llntreacestesubstanfe.
lln r:c sc compune fanllla daflvelor?
llr rrrlrrl(lx'rc,vin,,,cooler',spiftoase)
, rr' prr:zintasub forma lichida;
\r. ( ()nsuma pe cale orala,.
.rrr', l:r inceput, un efect relaxant, euforizant, de
rr .lrlt:rc a inhibifiilor, de incetinire generalizatAa
I rrrrrlillor organismului,.
frr .r <lorraetapd, are un efect sgdativ mai accentuat;
rlr.r lrrl alcoolului se manifesta la cdteva minute
rlrrlr,l r:e a fost consumat: este absorbit rapid prin
32
sistemul digestiv 9i se rdspdndegte in tot organ
muf. Durata efectului vafiazd in funcfie de
tatea consumatd 9i de concentratia de alcool
produsului,'
.in Quebec, ca gi in alte pdrfi, legea interzice
zarea de bduturi alcoolice tinerilor sub l8 ani.
prevdzule amenzi pentru comerciantii care
aceasta lege dar, in realitate, intdlnim frec
minori intre 14 9i 18 ani care consumd
alcoolice in baruri fdrd sd fi fost controlati
intrarea in local (nimeni nu le-a cerut cartea
identitate pentru a le verifica vdrsta). Mai intAln
frecvent adulti care ,dau o mdnd de
cumpdrind alcool tinerilor. Nici parinfii nu ar tre
sd uite sd iSi mai verifice rezertele de vin sau
ar putea constata de pilda scdderea cantitd[ii de
sau gustul tot mai apos al votcii din bar.
Solvenlii(lipici,benzina,diluanti)
.se prezintd sub formi lichida, solidd sau ga
tub de lipici, recipient cu solvenfi, sticla de pl
cu benzind, cremd. de ghete, tub cu spray
Anumite produse sunt foarte populare: lipiciul
tuburi mici, benzina de la masinile de tuns
lichidul corector, dizolvantul pentru lacul de ungh
crema de ghete etc.;
'se consumd prin inhalare: se concentreazd
intr-o pungd de plastic sau de hdrtie gi se ins
profund de c6teva ori;
.au un efect fgarte rapid: amefeald., somnolen
vertij, senzalia ca egti intr-un vis etc;
'durata efectelor depinde de cantitatea consu
53
ql rlc llnrgrulcle expunere la substantele folosite (o
frrlrrrlirrt:sr;urtii va avea efecte mai mici decdt lO
frrlralilrl <:onsecutive);dacd, dimpotriva, linarul se
v,r fl,lsl intr-o incapere mai bine aerisita dupa
r orrnunr,cl'cctul va fi mai mic;
, nr erlr: substanfe se gdsesc in numeroase ateliere gi
lrr loirlr: nragazineleunde se vdnd articole de fierdrie.
lnm hlllnnlrlc sl somniferele
, ee ;rrr:zlntii sub forma de pilule (capsule, tablete).
('ele rnal cunoscute sunt Ativan, Halcion, Valium,
Xiilr,rx, Scrax, Lectopam, Dalmane, Restoril. Apartin
r nfrllclrlci farmaceutice a benzodiazepinelor (sau
Irrrrzo);
. fr' c()nsuma pe cale orald;
Irr lrrrrt:[le de medicament, efectul se produce la
f I 2O clc minute dupd ingerare gi se caracterizeazd'
grrfrrlr-o stare de relaxare, calm Si linigtire;
rfru'irlircfectelor variazd.Si in functie de cantitatea
r orrsrrmatd sau dacd intrd in interacfiune cu alt
rrr littlv;
Irrrrl fbarte periculoase in amestec cu alcoolul;
, .1((:slc medicamente se elibereazd.in mod obignuit
rfoirr cu reletd si se prescriu rar adolescenfilor.
Artli:l cd acestia sunt obligafi sd apeleze la far-
rrr,rrl:rfamiliei sau la vAnzdtorii ilegali. Sd notdm cd
,rrlolcscenfii nu sunt prea atra$i de consumarea
ir( (:slor produse.
I ll rl;frr't'/r'
,st' prezintd sub formd solidd (pudra, tablete) sau
llt lrldd. Cele mai cunoscute substante sunt heroina
34
(,,hero", ,,smack"), codeina (din siropul de tuse)
morfina. Toate trei sunt derivate ale opiumul
care, la rdndul lui, este un extract dintr-o
numitd mac;
. pot fi inghifite (tableta sau sirop), fumate (cristale
pnzate (pudra) sau injectate (pudrd diluatd
lichid);
. rapiditatea aparitiei efectului variazd in functie
felul in care sunt consumate (injectia intrave
produce un efect aproape instantaneu - ,,rush,
ingestia are un efect mai lent). Consumatorii
opiacee descriu adesea efectul obtinut ca o
de vis, de absentd (senzatia de a fi in alta
sunt cupringi de o senzafie de caldurd, se
foarte bine, durerea gi suferinta sunt mult
nuate;
.heroina se vinde gi se consumd in doze: o
reprezintd echivalentul a IllO dintr-un gram.
rece preful heroinei este destul de ridicat (cu
variafii de la un an la altul), nu este o su
accesibila pentru adolescenfi. pentru a
heroina cu regularitate ai nevoie de un venit
gi stabil sau egti nevoit si o apuci pe
criminalitdfii (furt, prostitufie, vdnzare de
Puritatea gi concentratia produsului sunt de mu
ori indoielnice, intermediarii modificdnd f
produsul inifial prin amestec cu alte substanfe
lactoza.In acest fel ei igi mdresc marja de profit;
.aceste substante se gdsesc de obicei la trafican
de la coltul strdzii. Prezenfa. tot mai evidentd
bandelor criminale gi cregterea suferinfei psihice
adolescentilor ne fac sd credem cd
substanfe vor fi din ce in ce mai populare.
55
r orrsrrrrratoriide heroina se gdsesc in marile centre
rrrlrriltt:.
I flllf rarrg,nnhlclroxibutirat
, le prr:zlnta sub formd lichida sau de pudra inodord
6l lrrslpldd (fara gust); se dizolvd usor in orice lichid
fir',l ir lalsa urme. trste denumitd in mass-media
,,rlrr4lulviolului";
.rnlr: consumatd adeseori involuntar, putdnd fi
.11il(:st(:cata cu alcool sau orice altd bduturd;
.rlt'clt:lc substantei sunt imediate gi se aseamdnd
r rr t t:lt: provocate de alcool, cu o singurd deosebire
Irrrgr<rrtantd: aparitia amneziei parfiale sau totale;
lro,rtr: provoca chiar un stop respirator;
In lrrnctle de cantitatea consumatd Si de concentra-
f lr', t:fcctele dureazd.de la cAteva minute la cilteva
( l | ( :;
lllrrrl fabricatd clandestin, substanta nu poate fi
l1.rsltalla traficantii de la coltul strdzii (acel,,pushef');
Irt:bule sa ai relatii speciale pentru a o obtine.
l'e gcurt, sedativele sunt substante care diminueazd
f rnrrlkrrr:rrca sistemului nervos central; ele induc o
tr.f r/,rll(: cle relaxare, de pierdere a inhibitiilor 9i, in final,
l qlrr(' <lc vis gi de absenta. Se numdrd printre cele mai
;rrrfr rrf<rirsedroguri: ele produc dependenfd fizicd, iar
dl urrrI t:tind sunt combinate cu alte sedative pot antrena
ut.tvr. (.onsecinfe fiziologice (stop cardiac sau respira-
lilt ),
Atrrnci cdnd in organism s-a instalat dependenfa
llrh,r, sc impune consultarea unui medic pentru a se
rh'r lrlt: <lacdeste necesarsevrajul medical. in gazul unei
56
dependente severe se impune spitalizarea.
situafie se intilnegte insd rar la adolescentul
Dln e se compune familta sfinuhntelofi
Stimulanteminore: cafea, ceai, ciocolak, bauturi
(cola),tutun
Toate aceste substanfe au un impact asupra
mului nervos central: ele sporesc activitatea ne
gicd a creierului, persoana care le consumd este
excitatd, mai stimulatd,; o altd consecinld este
zarea starii de veghe gi reducerea oboselii.
Stimulantemajore:cocainagi derivatelesale
. se prezintd sub forma de pudrd sau cristale. Den
mirea lor vanazd in functie de modul de
tare: ,,coke", pudrd, ,,crack", ,,freebase", piatrd;
.pot fi consumate in mai multe feluri:
(tablete), pizate (sub formd de pudrd),
4llr qlhn ulanlc m4jore:amfetaminele(,,speeds")
(sub formi de ,,cracK' sau ,,freebase") qi pri
injectare (pudra diluatd intr-un lichid);
. efectele se manifestd rapid (cel mai repede in
drogurilor injectate, mai incet in cazul droguri
inghifite), intre 5 Si 15 minute. Ele provoaca
impresie generali de excitatie, de forfa 9i
control. Toate sim[urile sunt mai ascufite: lumi
sunetele gi culorile sunt percepute mai clar gi
intens; cregterea ritmului cardiac este resimfitd
ea uneori. in general, consumatorii descriu sen:
lia ,,cdt sunt prezenfi, cu adevdrat prezenli
stapani pe situafie";
.durata in timp a efectelor vanazd: de exemplu,
un sfert de gram, efectul este de EO pindla 4b
37
tttlrttrlr:, O data trecutd starea de excitatie, se
Irrrldl(:irzd la consumatorul de cocaind o senzatie
tle oboseald profundd, o stare letargicd: acea
rFnrirlk: cle prabugire (acel ,,down") produsd de
..rohr'";
,fft rtrrr<l obignuit, unitatea de tranzaclie pentru
e('enl(: substanfe care circuld destul de liber este
grnrtrul (un sfert de gram, o jumdtate de gram). Ele
ll ntri41 pe adolescenfii dornici de experienfe, de
renrirlll noi $i, de asemenea, pe cei ce au o
lnt rt'rlt:rc scazutd in ei inSiSigi incearcd astfel sd o
llrr)rr:,rscd artificial. Preful acestor substanfe este
rle,llrrl rlc ridicat pentru un adolescent fdrd venituri
(lnlrc tlO si IOO de dolari canadieni gramul). Un
r lrrrrrrnrator regulat de cocaind trebuie sd aibd un
vrrrll pcste medie sau sd gi-o asigure prin activitafi
llrllitk:.
, rr lrrczinta mai ales sub formd de comprimate,
ffltttl rfenumite in principal ,,cristal" 9i ,,gfieafd";
'fr (:()nsumdpe cale orald;
, rler:lul pe termen scurt este asemdndtor cu cel al
r rx'irlnei: senzalie de forla, pierderea poftei de
tn.rflcare, insomnie. Pe termen lung, consumatorul
rlr. ,,spced" poate sd nu doarmd sau sd nu se
Irr,lrrt:trscdmulte ore, ceea ce va determina o stare
rlr r:puizare generald. Acest drog poate provoca gi
rrflr:t:lccte grave: nervozitate excesivd gi simptome
p,.rllrk:eaccentuate (de pilda, paranoia).
. rlrr:tul are o duratd variabild Si depinde de
r ,rrlllatea Si calitatea produsului;
40
. canabisul ca planta este foarte vivace: cre$te
balcoane, in lanurile de porumb, in poieni sau
pidure. Ydnzdtorti de canabis sunt Fi ei la fel
prezenfi: pe marile bulevarde, in gcoli, la
etc. Canabisul trece adeseori prin mai multe
pana 4junge in buzunarul copilului vostru:
tineri se ocupd de trafic impreuna cu prietenii
pentru a-Si finanta propriul consum. Mdsura
de vdnzare a canabisului este gramul. Adolescen
poate consuma un gram sau o jumdtate de gra
el cumpdrd 5,5 sau 7 grame sau - dacd nevoia
mai mare sau existd mai multi amici amatori -
uncie (2a de grame);
.astdzi, in Canada, in jur de 1,5 milioane
persoane consumd canabis din dorinta de a
recrea.
Ecstasv
.se prezintd sub formd de comprimate de forme
culori variate (un comprimat se vinde cu circa
canadieni); este un,,designer drug" sau un drog
sintezd;
. se consumd pe cale orald, in special cu
numitelor ,,raves"(chefuri) cu care
substantd este asociatd;
. efectul vanazd in functie de provenienta Si
modul de producere: ecstasy este un
specific, dar este realizat dintr-un amestec
substante diferite: amfetamind, haluci
analgezice Si MDMA (metilendioxi
Efectele sunt, in general, un amestec de
excitatie, relaxare, sentimentul de a fi mai
4L
trrtr:lcs Si de a-i infelege mai bine pe ceilalti.
'l'rr:bule spus cd unul dintre efectele cele mai
rcntarcabile ale cocainei este stimularea Si
rrst:u[lreatuturor simfurilor: aga se explicd in bund
nrilsurd muzica foarte tare gi ritmatd din timpul
;x:trccerilor (auzul), masajele colective (pipditul),
crrlorlle vii ale hainelor purtate de participanfi
(vilzul) 9i chiar folosirea produselor care stimuleazd
rnlrosul (Vicks, Tiger Balm). Ecstasy produce de
d$cmenea cregterea temperaturii corporale gi
rlcshldratarea organismului: consumul permanent
rlt: llchide in cantitdfi mici devine deci obligatoriu
;x:ntru participanfii la asemenea petreceri;
, rrrr studiu efectuat la Montreal in 1997 a ardtat cd
2,2oh dintre elevii de liceu consumaserd deja
c(:stasy.
llll xtu itcid
' st: prezintd sub formd de comprimate foarte mici
(rrrdrimea vdrfului unei mine de creion) de diferite
r ulorisau sub formd de sugativd (hartie impregnatd
r u o picdturd de L^SDlichid);
' s(: consumi pe cale orald (tabletd sau sugativd);
, l.SD este un halucinogen foarte puternic care
rnodificd sistemul perceptiv al consumatorului: el
gxlate avea halucinafii (vede sau aude lucruri care
rrrr sunt in realitate), poate avea tuiburdri wzuale
(gxrrefi care se migcd, podele care se onduleazd,
r ulori care igi schimbd intensitatea), poate resimti
variafii in percepfia timpului gi spafiului. Apa
rrumita,,trip" (cdlatorie) de acid poate dura intre 4
,rl 6 ore. Deoarece efectul este de lungd duratd gi
44
Ciupercile magice (musht
.se prezintd sub formd de ciuperci, umede
uscate (innegrite sau deshidratate). He provin
locuri naturale relativ calde si umede. Acum
ani, Mexicul era principalul exportator de
magice. Pot fi insa gi cultivate in apartament intr-
acvariu. Qrupurile de crimd organizatd.le cultivd
o scara foarte mare;
.se consuma pe cale orald: consumatorii nu
apreciazd gustul gi aspectul ciupercilor, dar trebu
sd facd un efort pentru a se ,,bucura" de efecte
lor;
.efectul dureazd,intre 6 $i 8 ore gi se aseamana
cel produs de L^9D (halucinafii, distorsiuni sen
riale, modificiri ale percepfiei spafiutui 9i timpul
. se cumpdrd pe stradd de la traficanfi.
Pe scufi, perturbatoarele modificd in mod semn
cativ funcfionarea sistemului nervos central. Ele prod
o perturbare a perceptiei realitafii: timp, spafiu, senza
Dfectele dureazd,mai mult decat la celelalte doud fam
de psihotrope. Consumul acestora are adesea conseci
fe negative importante: ,,bad trip", confuzie, su
Experienfa ne demonstreazd cd pe termen lu
ansamblul personalitd[ii consumatorului este
iritabilitate, simptome depresive, dificultatea de a
seama de elementele realitdtii.
@ oepmte spunedapre dryadle @necrrrtc
fldce?
Consumatorii drogurilor de performantd sunt tot
prezenli in salile de antrenament gi in cluburile
45
rle r'lllrl. Aceste droguri sunt in principal disponibile
;rrrrlrrr ini[ia[i, insd lipsesc sau nu prezinta interes
1rcrrlr rr nrajoritatea consumatorilor:
'st: prezintd sub formd de tablete sau sub forma
ll<:hidd (in flacoane). Cele mai cunoscute sunt
sl.rnozolol, nandronol, precum gi derivate sintetice
.rk: testosteronului;
' r(: oonsumd pe cale orald sau prin injectare;
r rltrsumate cu regularitate, ele duc la cregterea
rrr.rsci 9i a forfei musculare. Individul are o mai
rffirre rezistentd la antrenament. pe termen mediu
l.rrr lung efectele negative ale acestui tip de consum
,irrnt dramatice: acnee, infertititate, tulburari de
r r'gtere, accentuarea caracterelor masculine la
fr:rnt:i, micgorarea marimii testiculelor la barbafi,
,tlcctarea ficatului, tulburdri cardiace etc.
rc gasesc de obicei la trafican[i (din jurul salitor de
agxrrtsau din preajma sportivilor de performantd);
, lolosirea acestor substanfe este interzisa de
rllrsclmblul miScdrii sportive. in schimb, ingetdtoria
r lrfrrricd tot mai dezvoltatd,face din ce in ce mai
r ll I lt:ila depistarea prezenfei acestor produse.
l| srlc dependenBfrd&?
l flrlftruit sd primeascd regulat o anume substanfd,
+titlrul rl<:zvolti un tip de functionare gi de echilibru
elenrf,rl ( u prezenla acestei substanle in organism.
AftrrrrI r .rncf aceastd substanfa tipsegte se creeazd. un
rferr.rlrlfllrru fizic. Instalarea unei dependenle fizice la
lft I rlnslunator presupune doud elemente obligatorii:
rltrrrl,r r onsumului gi substantele Si cantitdlile consu-
rlnlr {rr.rlrrlaritate).
42
de intensitate destul de mare, existd consu
care fac ,,bad trips" (calatorii rete), prin urmare n
mai doresc sd resimtd efectul drogului (
anxietate, fric^a, panicd), dar sunt incapabili
renunfe la el. in aceste situafii, este indicatd r<
cerea stimulilor exteriori (lumind, zgomot). in
o prezenld linigtitoare 9i timpul necesar pentru
reveni la realitate (ca Si, o vreme, frica de
reincepe consumull). Cdteva ore, cAteva zile
chiar ciiteva luni consumatorul de LSD va
flash-back-uri: impresia, pentru cdteva secunde,
retrdiegte aceleagi senzafii ca atunci cdnd era
influen[a drogului. Aceste flash-back-uri su
temporare gi se manifestd mai ales in situatii
stres sau in timpul unor migcdri brugte gi rapide;
.LSD-ul se gdsegte foarte ugor gi la un pre! scaz
(intre 5 qi 5 $ canadieni tableta). pentru
cenfi este vorba de un drog ocazional, consur
mai ales in week-end deoarece, spre deosebire
canabis, el nu le permite sd fie funclionali ta
sau la serviciu. Perioada de recuperare fizicdt
psihica dureazd,doud, trei zile; in acest timp ti
igi spun ,,legume", ,,vegetale" sau,,celule,,, deci
pufin funcfionali decdt de obicei.
PCP(fenciclidina)
.drog chimic halucinogen care se inlilnegte f
in asociere cu alte substanfe: de multe ori serveste
,,inmultitor" (substanp adaugatd altei
pentru a-i mdri efectul sau pentru a spori
pentru cocaini sau heroind; face parte din
de ecstasy sau se amestecd cu frunza de canabis.
43
vlrrtlt: de asemenea gi ca LSD. Atunci cand este
v,1rr<lrrt pe stradi, se prezinti sub formd de pudra sau
f ,rIrft:lr:.Fenciclidina a inlocuit adevdrata mescalini
(,,rfr(:ss", praful ingerilor) care, la randul ei, provenea
frrfflirf <llntro ciupercd (,,peyoil,');
qr' ( ()nsuma mai ales pe cale orald (tablete,
hdrtie
rfr rrrllirtlvi) sau nazald (,,pnzat',);
rf rr'f r:k: sunt cele produse de LSD, fdrd a fi insd la
Irl rlr: lntense (dureazd aproximativ 5-4 ore): uni_
vr'tsrrl pcrceptiv al consumatorului este perturbat.
f'r'rrrk llcllna este o substanld chimicd mai greu de
rhrr,rl <k:cdrtLSD, uneori gi concentratiile dintr-un
rltrlgrrrlransport (,,batche")fiind enorm de diferite.
Ail',tsl,l substanfd poate provoca efecte secundare
ftr4frrrr:: trecerea la acte agresive, ,,bad trip',,
r orrlrrrfr:, dezorganizare. Din nefericire, acest diog
r.qlr rrtor <lc fabricat (in laboratoare clandestine) Si,
;rrhr lrlntilrc, ieftin, degi provoaca efecte halu-
r hrr4y'rrr.scrioase gi devastatoare. Se gdsegte tot
Iilrtl rh's .rrncstecatcu alte substanfe;
df r''t..l,t substanfd psihotropd se gdsegte la
tft{lurlt,rtt:irt"r'afican[itor de Ia colfut strazii. Tinerii
t lrrrrrrrr.rlori iSi vor alege cu mare atentie
| | ril| | tt'I || | | | <:trncl folosesc aceastd substanfa, pentru
rtrr'lr',r11rrrotivc ca gi atunci cdnd consumd LSD
I rfrrr*rf.r 1f Itrt r:nsitatea cdtdtoriei, recupe rarea fizio-
hr1;lrt 1l ;rsllri<a mai degraba lunga). in schimb, se
f r tl'1'rr'1rl()l trrtricles urme ale acestei substanle in
rltqlrrrl rt.r'il ce inseamnd ca tdndrul poate
. rftfhrrf f f,r 5l srrl>ortaefectele fenciclidinei fdrd ca
f il:lr ril t,t ll rl<lril acest IUCrU;
tillllrrrturll 5l lrrrlicanfiii folosesc frecvent termenul
fl r= E q l rrrrl rrr i r rl esemna a cest dr og.
 46
Ce ee dependenBplholqlce?
Dependenfa psihologica este starea provocatd
oprirea brusca a consumului unei substantepsihotr<
Odatd cu oprirea consumului, persoanamanifestdo
ocupare emofionald 9i mentald legatd direct de efecte
produse de substanfA: ea resimte o nevoie. acuti de
consuma din nou pentru a-giatenua suferinla.
@ &e revqlril de drqud?
Sew4iul este intreruperea folosirii unei substa
(droguri, alcool sau medicament), in mod brusc
treptat, urmatd de anumite simptome. Dupd cum er
doud tipuri de dependenfd, existd 9i doud tipuri
sewaj.
Seuqrul flzlc, in cazul ciruia se impune un exa
medical, reprezintd dezechilibrul bioiogic dintre
stantele pe care corpul le primea gi pe care nu le
primegte la un moment dat. Acest tip de sewaj ne<
asistenfd medicald gi trebuie uneori chiar susiinut
anume medicafie. Dar poate fi Si un simplu monr
nepldcut care poate fi depagit 9i fara ajutorul med
mentelor (,,cota turkey"): simptomele sunt ugoare gi
manifestd, de exemplu, sub forma unui tremur
extremit5filor la trezirea din somn sau prin transp
abundentd (diaforezd). Sevr4jut fizic se timi
adesea la aceste simpte manifestdri 9i mulfi
matori il suportd fard ingrijire medicald. Acest tip
sevr4i apare mai frecvent la consumatorii de ber
alcool, heroind.
Serrrqtul pslhologlo pe de altd patte, face apel
capacitdfile psihice ale individului; capacitatea de
47
tfaversa cloliul ulterior incetdrii consumului, capacitatea
dG a ,x:t:epta o perioadd de disconfort temporar (depri-
Ftatr, <rboseald,lipsd de interes, iritabilitate, nervozitate),
1,6;rarllatea de a accepta schimbari in deprinderile
t ullrlk'rrc.
frll unele su}rsfank malpedailw decdt altele?
ftubstanfele din familia sedativelor sunt mai
PGfl('uloaseatunci cdnd sunt consumate regulat gi in
€alllllirll mari; atunci apare riscul instaldrii unei
€C;renrlcngefizice. Pe termen lung, consumul crescut gi
fEgul,rt cle sedative poate produce efecte majore asupra
l[tetttului nervos central gi asupra sanatatii individului
flt0p rcspirator, stop cardiac...). La rdndul lui, consumul
efe hcrolna prin injectare antreneazd riscuri mari
fEf€tltoare la transmiterea anumitor maladii: HIV,
h:pattta. Pe termen lung, consumul problematic de
ll€ool are efecte devastatoare asupra ficatului. in
lflrult, combinarea anumitor droguri sedative poate
ilGa cf'ecte mortale asupra consumatorului. De altfel,
Bflt e r;onsum de droguri comportd un riscl Spre
€Gtnehlre de produsele vdndute in supermarket, in
€llul <lrogurilon provenienfa, cantitdtile gi concentratia
Itlnl varlabile necunoscute. Comerful cu droguri este
fnalttlr: cle toate, nu trebuie uitat, o afacere: dacd
Vittrrllorul trebuie sd modifice substanta pentru a-9i
t;xrrl lrrofitul, o va face fdrd indoiald! Traficantul este
lillrlerrul consumatorului in mdsura in care acesta ii
Atlttrc un cdgtig financiar.
Ircbuie sd finem seama gi de modul de consum:
fttkrrlrr:irde seringi de cdtre mai multe persoane atunci
*,alrff se consumd cocaind reprezintd un context mai
48
periculos decdt consumul de morfind cu
medicald.
DWud btl su &WwI uparc?
Canabisul are astdzi o concentratie de THC cu
mai mare decat canabisul anilor 70. putem gdsi
asemenea urme de PCP in canabis. Culturile h
nice de canabis fac ca acesta sd fie mai bine
9i... mai puternic. Cum se poate atunci vorbi
droguri ugoare?
Nu dn dqilt aIcaII
Doud greutdfi, doua unitati de mdsuri! Ca
avem de multe ori tendinfa sd fim mai toleranti fatd
consumul de alcool deedt fata de consumul de
Alcoolul este o substanfd ale cdrei efecte le cu
gi noi, pe care am experimentato deja 9i pe
probabil cd o folosim in continuare. Reactiondm
diferit, gtergem cu buretele, reducem reprogu
uneori 4jungem chiar sa facem gi glume cu t6
nostru pe tema ultimei lui befii. Alcoolul are insd,
termen mediu gi lung, efecte devastatoare
sanatafii adolescentului: oboseald cronicd, im
rea ficatului 9i foarte rar, in cazuri extreme,
tremens.
Alcoolul poate avea de asemenea grave
asupra viefii personale. Din punct de vedere psi
consumul regulat de alcool duce la o degradare
personalitdfii in ansamblul ei: scdderea stimei de
dificultatea de a controla emofiile, sldbirea relati
sociale. Trebuie sa rdmdnem vigilenfi fafa de consu
49
tlr ,rlcool al tinerilor nogtri; o bund cunoagtere, o bund
Crlrrr:irfiegi, mai ales, un bun exemplu sunt necesare
frnlru ca adolescentul sd facd alegeri judicioase.
:ii) nu uitdm, in sfdrSit, ci alcoolul la volan este una
tfftr cauzele principale ale mortalitdtii in riindul
5rkrk:scenfilor.
illmln suhele la adolwentul carc ansumd drqul?
llnele persoane riscd sa rdmdnd cu sechele
lnllrologice. In timpul consumului de psihotrope, se
;xrrrlr: decfanga la consumator o stare de dezorganizare
t err: sd facd necesard internarea intr-un spital de
fnlhlirtrie. Psihozele toxice sunt stdri care produc la
lAtr,truI consumator dificultdfi in mentinerea contactului
t'tr lr:alitatea: halucinatii, frici irafionale, angoasi gi
ar,rfr:tate etc. Aceastd situatie se amelioreazd. de cele
fltal lrrulte ori in cdteva zile sau in cdteva sdptdmdni.
lrr alte cazuri, consumul accelereazd. aparifia unei
lrrolrk:me de sdnitate mentala existentd.deja inainte de
fonhlrln (psihoza, schizofrenie etc.). in acest sens,
nrfrr'lnfia provocata de o dezorganizare majord a
lrrronalitatii unui adolescent poate conduce la suicid.
Yw tl lqallate dtqwlle?
l'.slc legalizarea solufia la problemele de care se
fovrsr: consumatorii de drogun astdzi? O persoand care
l;l r onstruiegte echilibrul existential in jurul unei
ltrlrrl.rnfe, legald sau nu, rdmdne dependentd de acea
lrlrsl.rnfd. Va fi aceastd persoand mai autonomd, mai
lrrrffrr<lependentd, mai echilibratd dacd substanfa este
lellirflzirtd? Dezbaterea pe tema legalizdrii ramdne
50
5l
deschisd. Sd amintim,_cu,titlu de
exemplu, cd alcoolul
fost interzis in Statele Unite o l""a p.rilada T
timp.
acetei perioade.nanOere'ii-cistitatorii
de I nrntBAni
nDrIRtToARI
11lll . ^
aprovizionat o intreagagenerafie.v aiiareaarcoorurui L A DI P I ST AR D
rejelen.r.t
-legala, Sf totusi numarui-consumatorit, --_-_T-
adevdrafi de alcoot este la fel de
-.r..
illtl <:um sa depistati consumul de droguri sau de
€ftonl lir propriul copil? in cazul alcoolului, semnele
Ittltl rrrirl cunoscute. Dar pentru droguri? Dacd nu
auftletl lhlmist specialist sau medic, detectarea formald
Lle trtt r:xercifiu dificil. Pentru a vd ajuta sd observafi
Flll rrior semnele consumului la thndr, vi sugerdm
titevn plste.

ffn rnnf dpwile de c,arcumatofl in cazul ttneflIor?

ltlrrl rrrrrlfi autori gi cercetatori au definit consumatorul
Idevir,rt dc droguri gi alcool. in acest sens, pierre paquin,
tfH r1x'<lalist din Quebec, a conceput o tipologiez in
Ettltrol(l,rnta cu realitatea adolescenfilor consumatori pe
Hte o rrrkrlnesc majoritatea echipelor de specialigti in
|tfdr tft ,r lor. latd mai jos o variantd a acesteia, pornind de
lffof rtl,r rrrca practica din ultimii ani.
lltu t tutttnrratorul
sauabstinentul
f'.qlr vorba despre tdndrul care nu a consumat
lllt lurl,rt.l sau despre cel care a consumat dar nu mai
t.rlsunt.l. Cat timp trebuie sd treacd pentru a intra in
relr.11orl.rnon-consumatorilor? Unii tineri declard cd
Etll n(,n-consumatori... de la ultima lor experienta de
t,llrrr'.r lrccutdl Altii, adepti ai unor teorii vehiculate de
gf lllttllt: rle sprijin reciproc (A.A., N.A.), afirmd cd sunt

dependenfi Si ca vor fi dependenfi toati viafa. in
ce md privegte, apreciez cd poate fi conside
non-consumator un ldndr care a incetat consumul
trei luni ffdrd. recdderi). Perioada este relativ lu
pentru un adolescent gi trebuie ca in timpul acesta sa
inceput anumite schimbdri semnificative in stilul lui
viatd (activitdfi, prieteni, atitudine fatA de gcoald, re
cu parinfii).
Exploratorul
Deoarece tdndrul este curios si wea sd stie totul,
poate dori sd experimenteze consumul unor substan
diferite, precum gi variatele moduri de a le consu
Doreste de fapt sd le cunoascd gustul Si efectul.
etapd de explorare este prezentd la incep
adolescenfei (intre 12 Si 14 ani). Dste evident cd
sau doud incercdri sunt intru totul suficiente pentru
tindrul sd igi facd o pdrere clard despre ele. Dacd
un tdndr de 18 ani susfine cd dupd patru ani de consu
regulat este incd in cdutarea diferitelor falete
canabisului, atunci ne putem intreba dacd este
adevdr vorba despre explorare.
Consumatorulsocialsauocazional
Deoarece drogurile 9i alcoolul sunt
,,lubrifianti sociali" este normal sd fie prezente
unde oamenii petrec Ai se intalnesc. Consu
social utilizeazd substanta in scop recreativ: el ca
pldcerea, efectul, partea speciald a situatiei.
petrecerea terminatd, el i$i reia activitdtile obignui
fdrd consecinfe negative Si fdrd probleme. Dacd
privi la ceea ce se int6mpld la o petrecere in
55
falrlllc, vefi observa cd aproape nu existd masd fdrd un
;ult,rr cle vin sau de bere. in felul acesta, este de multe
Irrl rtritl uEor,,sd-ti dai drumul", sd discuti mai liber.
('unsunratoruI permanent
At:casti categorie de consumatori, mai greu de
tlellrrlt, cuprinde doud grupe: micul consumator perma-
nenl $l marele consumator permanent.
Flhttlconsumator
permanent
llste vorba despre adolescentul care consumd o
deli sau de doud ori pe sdptdmdnd, de obicei in week-
enrl, lll iSi alege un loc unde riscurile de a fi surprins
trrnl rninime. igi planificd in aSa fel consumul incit sd
htr irfb:l consecinte negative pentru el: fumeazd seara
devrr:me pentru a se putea intoarce acasd noaptea ,,cu
tlorrracul gol". Va alege substanfe care nu il dezechili-
blertza pe o perioadd mai lungd gi se va inconjura de
;ttlr:tt:ni care practicd acelagi tip de consum. trste de
Ittrrllr:ori vorba despre adolescenfi relativ functionali in
vlrrlir <le fiecare zi gi care reugesc sd-gi pldteascd propriul
t r,ltsurn. Se inlAmpld uneori ori ca mai mulfi tineri sd
;rtilt.l la un loc banii pe care ii au pentru a-gi putea
r rrrrrlrilra9i imparfi drogurile (,,quoter").
ll atr Ic consumatorpermanent
l'cntru acest gen de persoane, consumul ocupd un
hrr rlln ce in ce mai mare. Dste vorba despre adolescenfi
| ,ff (' (.onsumd de trei pdnd Ia patru ori pe saptdmdnd; la
rrrrsl nivel, consumul se intinde pe parcursul intregii
trlpl.lmdni. in acelagi timp, cregte gradul de risc: cu c5t
54
frecvenfa consumului este mai mare cu atAt cregte
de a suporta consecinte negative. Tdndrul care
in mediul gcolar se expune consecinfelor legale (u
judiciara, eliminare etc.). De asemenea, existd riscul sd
scadd capacitdfile de invafare (memoria puterea
concentrare, motivatia...) Si astfel rezultatele sale
vor fi tot mai slabe. Antur4iul lui este in general
din alti consumatori permanenti, iar o mare parte din
banii lui de buzunar se duc pe droguri, ceea ce ii
alte ieSiri sociale (cinema, cafenea etc.). Consumul
din ce in ce mai puternic ancorat in stilul sdu de viafd.
Supraconsumatorul
trste vorba despre adolescentul a cdrui viafd
invArte in jurul consumului. trl merge la gcoald pentru
consuma droguri cu amicii lui sau pentru a vi
droguri. Cercul lui de prieteni este constituit exclusi
din alfi tineri care consumd droguri la fel ca el.
prea pufin loc in viafa lui pentru activitafi care sd
includd posibilitateade a consuma droguri; dacd trebu
sa aleagd intre a merge cu prietena lui la cinema sau
consuma droguri cu amicii, decizia este luatd imediat
In plus, deoarece consumi zilnic, veniturile lui trebuir
sd creascd corespunzdtor: sau va gdsi un loc de m
bine remunerat sau se va apuca sd vindd droguri
a-$i finanta propriul consum. Cantitatea de su
consumate trebuie si ea sd creascd deoarece consum
este cotidian. Ajunge in punctul in care nu-gi
concepe viafa altfel decat intoxicat.
Ahuzivul
De data aceasta nu este vorba de frecve
consumului, ci de cantitatea de substantd consumatd.
55
( urrsumatorul abuziv este acela care consumd mari
t nlrtltati de substanfe sau le amestecd cu ugurintd.
ttogrul lui: sd se dezldntuie. Este tipul de consumator
urttlrcm", care incearcd sd se desprindd de realitate. De
nrrrllc ori, acest tip de consumator se folosegte de dro-
grrrl 1>entrua^gi controla emotiile, pe care altfel ar fi
Inrposibil sa le suporte: egecuri gcolare, rupturi amo-
forrsc, idei suicidare... Dste pufin apreciat de ceilalfi
lhrrrrlf iindcd intotdeauna trebuie dus acasd la terminarea
lrf rt:cerii, nu de pufine ori bolnav sau in cnze de pldns.
lixistd qi supraconsumatorul abuzlv. Acesta consumi
allrrk:rnari cantitdfi de substante. Avdnd o tolerantd mare
In tlrog, el trebuie sd mdreasca tot timpul cantitatea
f rtttsrrmatdpentru a obfine acelagi efect. Aga se face cd
Frfslil tineri care, drogiindu-se de dimineafa pdnd seara,
rorrsumd intre 4 gi 5 grame de canabis pe zi.
l').steimportant de notat cd in timpul adolescenfei
lArr,lrul consumator trece frecvent de la un tip de
( unrium la altul. El poate, de exemplu, sa€i restriingd
r orrsumul in timpul anului gcolar, pentru a-l intensifica
In llrnpul verii. Adolescentul poate de asemenea sd
{ f nrriume cantitdfi mai mari in perioade de crizd.
;rrsonald (despdrfire amoroasd, mutare in alta locuinfd,
rllvor[ al parinfilor...).
lia estegl ce nu &e normal?
Normalitatea este o nofiune greu de definit Si, din
rrrr',rstd cauzd,, e de multe ori pusd in ghilimele.
Irrtr .rdevdr,anumiti cercetdtori definesc normalitatea pe
lrirrir unor statistici generale, alfii o stabilesc in functie
rle valorile lor personale.
 57
56
supraveghetor de la Scoald de la prima lor incercare;
Dilema rdmAne intactd atunci c6nd vorbim despre altii se imbolndvesc de indatd ce au consumat droguri.
adolescentul consumator de droguri 9i de alcool' Unii 'l'otugi, in general, putem vorbi despre consum proble-
parinli considerd ci este rezonabil ca tinerii sd consume matic doar atunci cdnd copilul consumi cantitdti mari
poate
iun"ni" la sfdrgitul sdptamanii; altii considerd cd (atunci cdnd este mare consumator permanent, supra-
fi util un consum ,,exploratoriu- de droguri chimice' t:onsumator, consumator abuziv sau supraconsumator
adoles-
i"t"i"i- si parinti cdroia li se pare .normal" ca abuziv).
centul sd'consume in mod regulat alcool'
inainte de a afirma cd existd o problemi de consum,
Dste bine de gtiut cd pdrintele trebuie sd iSi Poatd trcbuie sd ludm in considerare mai mulfi factori: vdrsta
jusUnca si mentine pozilia pe carg o.!a faTdde consumul
'comunicarea irdolescentului, substanfa consumatd, cantitatea consu-
t"lil"i"i'sau. parinfilor cu propriul rnatd, frecvenfa consumului, contextul in care este
-lor
..pii"" n puternic influentatd de aceastd pozifie' lstfel' r:onsumatd substanta (cu cine, singur, in grup..'),
zero
un parinte care va adopta o pozifie.de toleranlA rrrotivele consumului, felul in care este procurat drogul
iitia. consumul de droguri 9i alcool-va determina un r:tc. Atunci c6nd consumul de alcool 9i de droguri este
ti-p".t"-ent mai ,,discret" al tAndrului in aceastd pri- r:ombinat cu alti factori de risc, potenfialul problematic
vinp. t a polul celdlalt se situeazd parintele foarte per- t.reste.
misiv care va avea dificultati in a interveni dacd tindrul
are probleme de toxicomanie. Acegti factori trebuie deci C-arcsunt lndlcllle ennsumulul?
iuati in considerare inainte de a defini ce este 9i ce nu
Cum ne ddm seama cd un adolescent consumd
este accePtabil in familie.
<froguri? Parinlii contacteazd adesea un specialist
Din punctul meu de vedere, a ldsa un copil sd olcrindu-i date parfiale despre consumul de droguri al
la modul ingrijorator nu poate fi in nici un catz copilului lor Si ii cer un diagnostic asupra unei persoane
"ot".r-e
o bund atitudine educativd. in plus, consumul este f r(: care acesta nu a vdzut-o niciodata. $ansele de a
if.gui, ., excepfia alcoolului la tinerii de peste 18 3li' crrnoagte adevdrul sunt la fel de mari ca 9i in astrologiel
C"""""-"f problematic reduce capacitatea de a invifa'
;bilitatile sociale ale copilului 9i nu ii permite Pentru a afla dacd tAnarul consumd droguri, este
;;.t;tba lrnl>ortant sd considerdm situatia in ansamblul ei 9i nu
iorrnarea unei bune cunoaqteri de sine'
s.t ne limitdm exclusiv la anumite simptome. Iatd citeva
lrr<liciicare pot sd vd semnaleze pericolul:
@nd devlne ansumul furytlloriloft
Se poate vorbi despre consum ingrijordtor utYlgi - obiectele gdsite: cind este vorba despre canabis,
loi[a de figard, pungulife tip ,ziploc" uitate in buzunare,
c6nd consumul incepe sa aibd consecinle negative' Unii
r rr[ite de bucdtdrie cu marginile arse, pipe mibi (chiar
tineri sunt pringi de polifie sau de cdtre un
58
artizanale), solutie pentru ochi iritafi, clegti mici, sticle
sau cutii de plastic gdurite la fund, de culoare maro in
jurul deschizdturii, lampita cu propan; iar ciind
vorba despre cocaind $i heroind, oglinzi mici, paie din
plastic, trusd micd de iqiectare;
- semnele fizice: ochi roSii, pupile dilatate, tulburarl
de vorbire, debit verbal modificat, tuse, iritare a gdtulu
uscdciune a gurii, urme de injectie, respirafie mirosi
a alcool sau canabis, haine cu miros de canabis;
- semnele compoftamentale: izolare tot mai
ventd, secrete, telefoane ciudate, schimbare a
de prieteni, inrdutdfire a situatiei qcolare, schim
vestimentare $i de tinutd, dificultati in respectarea li
telor impuse, tot mai dese absente de acasa, renun
la activitafi importante altddatd, disparitia de bani sa
obiecte din casd, discurs dezlAnat, pofta de
exageratd seara.
Nu uitafi: semnificativd este suma indiciilor. Este
fel de important sa lineti seama de lucrurile pe care
gtiti despre propriul copil.
tun unele bdnutell, dar nu sunt sW ce tebule M fac?
Contrar maximei care spune ,dacd nu egti sigur, n
te pronunfa", nu trebuie sd ezitafi sd avefi o discutie cu
adolescentul despre bdnuielile pe care le aveti in
legdturd cu consumul de droguri. Nimic nu poate ldmu
mai bine cum stau lucrurile. Dacd tdndrul nu
probleme cu drogurile, vefi fi linigtiti: profitati atunci
aceastd conversafie pentru a vd, reafirma pozilia ref
ritoare la consumul de droguri. Pe de altd parte, da<
adolescentul are probleme cu drogurile, existd ganse
vrea sd le discute. gi, in sfargit, dacd tdndrul are
59
blt:me de aceastd naturd, dar decide sd nu vorbeascd
rfr:spreele, va fi cel putin Ia curent cu bdnuielile pe care
lr: rrveti. Ar putea, in acest caz, sd-gi reduci consumul gi
rr,'t atenueze astfel efectele nocive pe car€ le are
r onsumul de droguri.
*l dtw jwnalul InAm, s*l enbobdl ptn camefi" M.t arcuft
convorbfulleteldonlce?
Pentru a afla sau a se linigti, pdrinfii sunt tentafi sd
Iofoseascd strategii ,,intruzive". Dar ce se va intiimpla
r,lnd veti descoperi informafia referitoare la consumul
Itrl cle droguri? Ce vefi face cu aceastd informafie? Ve[i
f f rn mdsurd sd o utilizali? Ve[i fi jenafi de felul in care
itll obfinut-o? Aceste strategii (cotrobaitul, spionatul...)
rfrf rr?i degrabd limite dec6t avantaje; ele conduc insi
t rr certitudine la curmarea raporturilor de incredere gi
r orrrunicare pe care le,afi construit de-a lungul anilor.
l).u:d sunteti conqtienti de necesitatea Si valoarea unei
lrrrrrccomunicdri intre pdrinte gi copilul sdu, mentinerea
rr|r:stei legdturi este imperativd.
l'entru a o pastra, respectarea intimitafii celuilalt
lslt: esenfiald. Pe de altd parte, lindrul va putea
nr l<:iind sd nege veridicitatea informatiilor, spunandu-vd
r,l r:ste vorba despre o fictiune, cd este povestea unui
lrrlr:lensau chiar un mijloc de avd testa discrefia!
Tlvbule M sbu de vorM cu pletenll lul?
(irupul este esenfial pentru adolescent, deoarece il
.qlrrtasd igi construiascd o identitate proprie. Daca veti
Iurlrrri sd interveniti pe liinga prietenii lui, ldndrul ar
Irrrlca reacfiona vehement reprogdndu-vd intruziunea.
 60
61
Efectul va fi dublu: in primul rand vefi pierde
increderea irsupra lui dacd ar trebui sd mai poarte Si fricile Si
lui Si, in at doilea rdnd, it vefi face si ie simta
riAicol in .rnxietdfile celorlalfi!
ochii prietenilor lui.
Daca vefi dori sd vd cunoaSteti mai bine copilul gi Ce infrebdrl frebute fi-l pw?
sd
Stiti mai multe despre prietenii lui gi despre consumul
lor: oferiti-le un loi in propria uo"&ai^a; in primut rdnd trebuie ales un loc, un moment, o
vefi putea irtmosferd propice comunicdrii; este total contraindicat
astfel sd-i observafi comportamentul in societate'Si
va faceti o idee despre interesele lui sa sd incepem o discufie despre problemele pe care le are
9i ale grr.rputri Oi; ou consumul de droguri de fafd cu bunicii, cu oaspelii
care face parte; veli avea astfel
9i posibidatea Oe a-i sau cu prietenii lui. pe de alta parte, este la fei Ae
aprecia 9i pe ceitatfi membri ai gruputui.
nepotrivit sd il mitraliem cu intrebdri cdnd se intoarce
rle la o petrecere unde ni se pare noud cd s-a drogat;
yI fry M md gandesctat ttmput1a,..su ce uowl iml poate doar dacd ne place sd monologim!
Eezdc
Este important sd punem copilului intrebdri directe.
A[i avut un tatdl alcoolic. Cel mai bun prieten
s-a Dacd avem indicii cd este consumator, trebuie sd le
sinucis din cauza consumului de droguri.
Sora numim! Iatd principalele aspecte care ar trebui abordate
este la a treia terapie pentru a-gi reiotva pronfemele"otrir'ri in timpul unei asemenea discufii:
legate de-droguri. Atri avut 9i voi in tinere[e probleme
cu .De ce consumd?
consumut d9 droggi,_probleme pe care te_ati
depASii.
copiii noqtri seamdnd de murte ori iu persoane .De cdnd consumi?
propriul nostru antur4i gi suntem din
deseori tentafi sd
proiectdm asupra lor temerile .Unde consumd?
si nelinistile noast.L. in
relatia cu copilul, trebuie sd distingem intre
emofiile ii . Cu ce frecvenfd consumd?
proiecfiile noastre, pe de o
flarte, si rearitatea
,,obiectivd". pe de altd parte. . Ce consumi si in ce cantitdfi?
Dacd tdndrut prezintd asemdndri fizice .Cu cine consumd?
sau
comportamentate cy persgane importante
din viafa Este un schimb de informatii 9i o discutie, nu un
noastrd, nu inseamna cd trebuie sd suporte gi
greutatea interogatoriu sau o anchetd gi nici inchizifie. Dacd veti
temerilor care ne apasa, doar fiindcd ne
este teamd sd aborda subiectul ca gi cum ar fi vorba despre un
nu o apuce gi el pe aceeagi cale a
consumului de interogatoriu, copilul se va situa probabil pe o pozifie
droguri. Adolescentul trebuie sd-9i ducd propriut
propria soartd: imaginafi-vd ce presiune corp, defensivd gi nu vefi avea posibilitatea de a vd informa in
s-ar exercita mod real despre consumul lui. Trebuie sd ascultati cu
62
mare atentie ce vd spune copilul; dacd vd vefi pierde
wemea blamdndu-I, judecandu-l sau condamndndu-I,
comunicarea cu propriul copil se va intrerupe pentru o
weme. Trebuie sa fiti deschigi, curiogi gi interesati de
povestea lui. Respectafi-i ritmut!
vlnde @u1?
Std mereu la telefon? Are convorbiri scurte in care
este vorba despre cantitdti sau bani? Are telefon mobil
sau pager? Existd o mare agitafie in anturajul lui? iSi
incuie camera cu cheia si interzice oricui sd intre? gi-a
schimbat stilul de viata (iegiri, cafenele, imbrdcdminte,
aparate audio 9i video)? Trdiegte peste posibilitafite
materiale pe care le are? Dxistd in casd obiecte legate
de vAnzarea de droguri (un cintar, pungulife tip ,,ziploc",
un carnet cu nume, numere de telefon gi sume)? in
acest caz, nu ezitafi si observati in continuare gi sd
punefi intrebdri,
Nu vorbse dffit dape a*a, nu re gEndge aqet U *at
Dacd tSrndrul nu vorbegte, nu trdiegte gi nu respird
decdt pentru 9i prin substanfa pe care o consumd,
existd o mare probabilitate ca el sd fie implicat in
domeniu. Ardtati-va interesul pentru ,,pasiunea" lui gi
incercafi sd deslugifi cauzele acestei ,,obsesii". incearcd
oare sd vd facd sa reacfionafi? Yrea cumva sa fie
interesant in ochii frafilor gi surorilor lui?
CInecorcwnd in adolwenfd va devenl brtoman mal tArdu?
Adolescenfa este o perioada de schimbdri, de
experimentari 9i de cdutdri: o perioadd in care totul este
63
fn migcare, in care nimic nu s-a cristalizat incdr.
(lonsumul de droguri in adolescenld poate
indeplini mai
rrrulte funcfii: cdutarea ptdcerii, controlul embtivita;ii,
Irnitarea altora, opozifia fatd de autoritate. in acest sens,
r:ste foarte dificil sd prevezi cu certitudine dezvoltarea
runeitoxicomanii la vdrsta aduttd. Se observd in schimb
o constantd la mqioritatea consumatorilor adulli de
<lroguri:tofi au inceput sd consume in adolescenti.
bpilul meu &e alcoollc sutartenman?
Cdnd vorbim despre alcoolism sau toxicomanie,
vorbim despre un stil de viald organizat in primul rdnd
rrr.jurulconsumului de droguri sau ae alcooli timp, bani,
lrrieteni, gcoald gi muncd. intdlnim foarte rar un tAndr
,rlcoolic sau toxicoman ,,pur', degi exista gi supraconsu-
nratori sau consumatori abuzivi tineri. Un lucru este insd
sigur: existd cu certitudine tineri rebeli, tineri in
srrferinfd, tineri aflafi pe calea toxicomaniei, dar pufini
lineri deja alcoolici sau toxicomani.
lldrtulrea de cdte pdflnfl &e un peficol?
Adolescenfa este o perioada de desprindere gi de
,rutonomie: este momentul in care vrei sa fii mare,
rcsponsabil 9i, mai ales, sd nu depinzi de mama $i de
tata. Dar parintii sunt mereu prezenfi, mereu acolo gi
de aceea trebuie sd invefe sd nu mai controleze totul si
sa accepte noua realitate, degi de multe ori au tendinfa
<le a-gi spori controlut 9i de a fi partaSi ta toaie
rnomentele importante 9i la toate deciziile copilului lor.
Atenfie! Prea mult este la fel de rdu ca 9i piea pufinl
'l'otuf este o problemd de
dozaj. Daca veli fi,-ca pdrinte,
omniprezent, cum va mai avea copilul posibilitatea sa
64 65

igi dezvolte simful rispunderii personale, capacitatea de
a lua decizii sau de a-gi asuma propriile responsabilitati?
De multe ori avem impresia cd deciziile luate de
copilul nostru sunt indoielnice, discutabile; este totugi
bine de Stiut cd o decizie gregitd luata de copil este mai
valoroasd decdt cea mai bund pozitie parentald.la care
nu aderd deloc. Un pdrinte trebuie deci sd igi joace rolul
in mod nuantat: la fel ca un antrenor sportiv, el trebuie
sd invete sd'gi lase jucdtorii sd joace in virtutea talentului
Si creativitdtii lor, oferinduJe in acelagi timp un cadru
general gi un stil dejoc.
Este gregit sd credem ci un copil de 12, 14 sau chiar
| 6 ani eJte ,r.t ,,mic" adult: el trebuie ghidat 9i incadrat'
Oradul de incadrare variazd, in functie de virsta
r:opilului: cu c6t este mai mare' apt este mai mult
"Y
loi pentru negociere 9i compromis. in schimb' cheia
,.uqit"i unei bune dozdri a interventiei parentale
rdmdne comunicarea: cu copilul, cu partenerul 9i cu
irnturajul Pentru a fixa valorile gi limitele' In plus' este
obligaloriu si ne analizdm periodic pentru a Putea
.uoiia impreund cu nevoile de autonomie ale copilului'

NqllJareacle ctuefifnfl este unpfial?

Ca parinfi, suntem adeseori coplegiti. Cdnd copilul
ajunge adolescent iar noi ,,am obosit sd-l educdm",
confunddm de multe ori abandonul cu reducerea
controlului. Cu stilul nostru de viatd frenetic (muncd,
timp liber, cuplu, familie), este tentant sd abandondm,
iar pentru a nu avea mustrdri de congtiinfid, ne spunem
cd, in definitiv, tinerii de astdzi sunt mai descurcdrefi,
capabili in mai mare mdsurd sd aleaga 9i sa igi asume
consecintele deciziilor lor.
,,Uite ce e in carnetul lui de note, dar il privegte dacd
nu std seara sd inve[el" ,,Dste corpul lui, dacd vrea sd
sLea treaz toatd noaptea ca sa vadi filme, va invdta
probabil intr-o bund zi cd e bine sd se culce mai
devreme." ,,D treaba lui dacd nu se trezegte ca sd
meargd la gcoald: sigur cd directorul va lua mdsuri." ,,
Nu-i nimic dacd nu wea sd cineze impreund cu familia,
va minca el pdnd la urmd."
 67

i
I IlTRIBARREfDRITOAftD
I
ruj]Ilull_n
V

Ce trebuie ficut odati ce am constatat cd avem un

copil consumator de droguri sau de alcool? Sd vorbim
sau si tdcem? Trebuie sd intervenim noi in$ine sau
trebuie sd cerem ajutor? Trebuie sd actiondm imediat
sau sd ldsdm timpul sd lucreze? Iatd cdteva variante
posibile in planul intervenfiei.

Modele in brtwmanle
Intervenfia in toxicomania tinerilor este de datd
relativ recentd. Interventiile specifice destinate adoles-
centilor cu probleme de toxicomanie se practicd doar
de doud decenii. La inceput, ele erau identice cu
interventiile practicate in cazul adultilor toxicomani; se
considera cd adolescentul este intr'un anume fel un
mini-adult cu aceleagi nevoi ca gi acesta. De la o weme
insd, specificitatea adolescentei a fost recunoscutd iar
modelele teoretice au progresat.
Pentru a infelege mai bine interventiile specialigtilor in
cazul tinerilor cu probleme de toxicomanie, in cele ce
urmeazd, prezentdm pe scurt diferite modalitati de
abordare. Trebuie retinut ca nici o metoda de abordare
nu este in mod obligatoriu mai bund decat alta: ceea ce
conteazd. este rezultatul obtinut. Filozofia intervenliei in
cazul tinerilor cu probleme de toxicomanie este de multe
ori rezultatul combindrii mai multor zsemenea aborddri.
 68
69
Abordarea A.d.: consumul ingrijordtor de alcool gi de
droguri este o maladie. fersoaia afectata nu se Abordareain sensulreducertiefectelornegative: consumul
vindecd
niciodatd. Activitatea grupurilor de susfiner. .".-i-f--a r:ste decizia persoanei. Va trebui deci sd-gi adapteze
(Alcoolicii anonimi, Narcomanii anonimi <;omportamentulastfel incdt sa reducd efectele negative
etc.) se i,i"pi;;
din acest model. irle consumului: sa nu fure, sd nu imprumute seringi, sa
rru absenteze de la scoald etc.
Abordareamorala:consumul se datoreaza sldbiciunii
morale a individului. Numeroase ligi in favoirea
cumpdtdrii s-au construit pe acest model. A Servldi dlsponlblle
consuma
inseamnd a comite un pacht. Cun pot s*l qiun
Abordareasociatd:condifiile sociale actuale (sdrdcie, Dacd adolescentul vd mdrturisegte cd are necazuri
Som4i, familii desparfite, rasism...) it Oetermin.a-p-e sentimentale sau cd s-a certat cu un prieten sau cd are
individ sd consume. Consumul este astfel o clificultati cu o disciplina Scolard, ce veti face? Acestea
tentativa A;
adaptare la dificultatile sociale. sunt probabil subiecte care vd sunt familiare ca pdrinte.
Alordale psihologicatconsumul este un rdspuns Dar dacd vd va explica cd este suspendat temporar de
,. la un la gcoald pentru consum, este normal sd vd simfiti
tip de dezechilibru psihologic al individului
1aUuz,
violentd, respingere, rupturd...l. Consumul permite'astfei descumpdniti. Veti reactiona poate cu durere (,,De ce
supravietuirea persoanei. rni-ai fdcut asta?"), cu mdnie (,,Nu mai ai voie sd ieSi
timp de gase luni!"), cu dezamagire (,,Dupd tot ce am
Abordareasistemicd:consumul este un simptom facut Si eu, 9i tatdl tdu pentru tine!"), sau chiar cu
al
disfuncfionatitdlii familiei. prin consum, persoana nedumerire. Trebuie sd privim consumul aga cum
reaclioneazd gi incearcd sd-gi regdseascd privim orice altd problemd a adolescenfei. gi care ar fi,
echiribrur.
Consumul poate fi deci in acelas'i timp cea mai bund atitudine fafd de adolescentul consu-
9i .uuru, ii
efectul problemelor cu care se confruntd tn viatd. mator? Trebuie sd fim atenfi, sensibili la lumea lui, sd-l
Abordareabiopsihosociald:
persoana in ansamblul sdu ascultdm, pe scurt, sd fim prezenfi!
.
este perturbati (corp_spirit-relatie). Consumul latdt cdteva atitudini parentale care pot ajuta in
incercarea de a reface aparenfa unui echilib.r.. ""t;
frenuie asemenea situafii:
deci intervenit asupra iniregului ansamblu Oe
elemenie .n[i cat mai autentici cu putinfd: facefi sd coincidd
perturbate.
ceea ce simtiti cu ceea ce exprimafi. Nu incercafi sa
Abordareacomportamenfald:
consumul este un compor- pare[i un pdrinte ,,cool, care intelege totul, c6nd de
tament dobandit. persoana trebuie si gdseascd
noi fapt pe dinduntru fierbefi. Nu incercafi nici sa avefi
strategii de adaptare.
un ton despotic dacd de obicei sunteli conciliant;

ilFF"
70
7l
.respectati ritmul
copilului: uneori intrebarile gcofii sau in timpul mesei in familie nu favorizeazd
inchizitorii it fac sd se inchida in
Lt insuSi gi sd nu un schimb de informatii constructiv. Uneori este
mai comunice. Gdsifi un loc. un
_o_"nt propice necesar sd vd izolali gi sd creati un climat care sd
conversafiei 9i vedefi ce varezulta;
' nu asigure buna desfagurare a discutiei.
.ezitafi sd punefii intrebari copiiurui daca er se
aratd deschis 9i dispus sa discutei putefi Pe vremea cdnd copilul era mic ai plangea noaptea,
intrebdri directe rLferitoare fu sa-i punegi
15.,"r_ut tui (ce crafi aldturi pentru a-l linisti gi a avea grlja de et. Uai
substanfa consumd, ce cantitate, tArziu, cdnd a cdzut pentru prima oard de pe bicicleta,
.nu ezitati sd fac.efi Gt c. des...);
un pas inapoi oaca ui crafi acolo sd-i pansali genunchiul zdielit Si sd-l
depagifi de situafie: sa intervii itrnci "iintiti incur4iafi sd incerce din nou. Cdnd a avut primele
cand nu mai
infelegi gi nu te mai inlelegi poul"
fipetete. rovituiire. "u"a
consecinfe conflicte cu profesorii, erali alaturi de el pentru a-l r
ferestrelor, ameninfarile cu cele"puit"r"u usitor si
l^_..qili":. asculta Si incuraja. incercafi sa privili problema
consumului ca pe o importantd problemd de viald a
l
_uiurpr" pedepse
sau repetarea aceloragi intrebdri
nimeni, nici pe copil, nici p" parinti.
nu ajuta,pe copilului, care meritd toatd atenfia unui pdrinte. l
cdteva minute sau,de cdteva
sd se calmeze gi sd evite trecereaiu'u.t"
.ascultafi-l: ca pdrinfi,
"i"
O pauza de
p"._ite fiecdruia
agresive;
Suntin cea mal bund pdfie &.I$ut? 1
Dintotdeauna, parintii au fost persoanele cele mai
avem aOes-a tendinfa sii
9cupaln un loc prea mare in ptan verbat atunci cdnd
apropiate de copil pe plan fizic ai emofional. Aceastd l
copilut nostru poate. avea dificuttddl;
exprimarea gAndurilor sate. naceti
abfine, de a nu vorbi, pentru
articutarea gi
oe i"?
situare este in acelagi timp un avantaj Si un
inconvenient atunci cdnd copilul trebuie ajutat.
Deoarece ali ,,pldtmdtdit" copilul, sunteti gi cel mai in
l
"fonu
un spafiu in
care copitut sd se poatd exprima"-&"" misurd sa-i ,,simti[i" starea sufleteascd. Lucrurile se

'incercafi sd nu-l intrerupefi p".ni*Lnt

si astfer
disponibili la ceea ce are sh vd spund; *ii ii _.i simplifica dacd nu trebuie sd dai explicafii amdnunfite;
dar poate fi 9i foarte iritantd senzafia cd cetdtatt ne
l
..-itgti judecafi oe vatoire. D;;-a"drut9i evitafi sa ghiceste fdrd sdtspund sau sd ceard ceva. Dragostea pe
simfi.j-udecat gi condamnat l"ui"t" se va care i-o purtafi copilului poate deveni ambigua inti_o
posibititatea sd se exptice, p."ouuiiiiuiea
sa se inchidd in et insugi sa.rrit.
Si
de a avea
este mare
., orice pref sd
relatie de sprijin; distanta necesard pentru a vedea
fucrurile in ansamblu s-ar putea sa vd lipseasca
l
se deschidd in fala judecdtorifoi,, deoarece suntefi prea implicat emofional. Avefi in
sAi. Aveti
rdbdare gi ascuttati_t cdt Inai binei
.llegeti un toc
acelagi timp imaginea unui parinte-iubire 9i a unui
pdrinte-autoritate, iar copilul ar putea confunda cele r
si o
.ambianli lropice discufiei.
Cearta pe stradd. in fafacasei, in birJuf directorului doud roluri; ca gi parintele, de altfel.
u
I
 72

findnd cont d
lj:'T"il;;:;;;;:l:3,"::,"r9n"",ffi ,gff 73

ifli"ffi::'9t33'.: P:'t.anete;iri'l"rsane":XlH::
lnrt este pr€a greu sA htervin tl
eu insumll
deacord
eo
_un fro-i;;# lff : 1I,,,{[
#,,tLi,3g:."J* ,,Cdnd ii schimbam scutecele,
r lli
,i:i :irJ::.:; qn! nrerg"*-.r-."r
raorad;#;. 3: ::::"ffiii;
_no,.-ui' ;;
lll
3if;;!1," de. comunicare. c6nd trebuia sd.fiu samOatal
"f "J;,1":: jit""jdTLiB:T:I",l,r.U,liT:
rnediurui,,i,'lii",jio stadion, erala timita suport"lilrf"i ,"iu"" dimineafa, la iiiir
md 6
indop i.33" i.ouremeie ,J,"."fi1&t*1x,"; l
fffiL:i;fr.-unicemainiir "i'l"tlt"r"ugamaibine ",NUPrAsli{r
atcootul:NU, in-dinnni;
Unii parinfi sunt incapabili sd intervind
Mnltta WIAMI shnt qtute @pilun copilut cand afla ca.acesia.o;J;;;lupefiante. gi sii igi 4jute
Cu citeva generatii in rrrrni crrar. depagifi, prea imorica]i, pr""i i"i".]riuti se simt
era ovaroa," ;;,;,?tilil:#jlll: :Hff f il:tr,mT faca gesturi nebotrivitL. i,
preferabit sd vd inalizati
9i chiar gata sd
u"L""ta situafie, este
cotecrivitafiiavea ,a'1?"iunoagtefi
i#:pta spreceitarfi. personale. Dacd pdrintii "a Oi limitete
f"l31i: reatitatea?l*fy".!';;
sociald ;"l;il;;; trdiesc impreuna, celdlalt
in_dividuarismei auiosufi.i"nt guptutui poutg sa preiu
pannteteau dificuttiifi
in oiscuiarlu]loo,"_"tor Ji:: Insdambii parinti se sllt oepasfui, er pronrema. Dacd
T^"IbT.3l
ce consumuttui de_d-rogr..i '-6u;-u.oi:.&'ff: tegate lliuie sa dea dovadd
de modestie si sd. s: inorJftle'"irJ""r"rior
iJli..Jo,, de dorit primi, atAt ei, cat si ranar"i,;;nfi;fte pentru a
;"r;i;arredinr"-iri"
;li&}:'ftr':Jr"fii#ni;,?f "uu ""," care au nevoie.
CIneantpfieneill melln Intewenfle?
unchi.unprieren
de.ramirie
sau
t, i ifi"p;;p
Tofi adutfii ui t"tj tinerii de ta gcoala,
semn
i;;i"ffiq',:,:"q:,.::::lU,:ffi:
"" "3t",11.,TflT:i_lT
cativd pentru-1_3p."t'u [iflT; de prieteni, de ta ctub_ul
curent cu situafia lui tegata
din gruput tui
care sunt la
"p".tiu,-tllicei
ntur lg .L""i?.tiu" persoand? preocupafii de binele lui Oe-consrm gi care sunt
"THy ;H:ti !ff !o " copii,
t:.I?ti ca
iu-ifr,,nsea
el
mndcdnu
incearca aeuini intervenfie. Este de dorit ca
va sunt- aiiati potenfiali in
ta"a_r Ji n" de acord cu
autonom. pentru
"a
orolre-;Lil':,; 4jutorul propus. Nu cerefi C""ai-i_pf.area
si .; ;;;#,1 ": X1'^bi.d"1p1e oamenilor
:::::,a";;i.fiff;,i:..
-tata cu care el se inteleqebine; evitati
sa'spuneti

::ffiff :? conouiteie
;i ;
ffj",,.!",",*#
F;&ffi1;, ;. consum.
intr-u
avefi un copir care,consumd
ar putea duce ta rdcireau"."iiuuui
tuturor cd
droguri,'este o strategie
n :ire a relatriitorLu
"XX"fff
74
Unde frebule M cet rytlfln? t
in primul rdnd, trebuie sd stim pentru cine se cere
sprijin. Pentru copilul care a cerut sprijin parintilor?
f-eniru copilul care nu a cerut sprijin parinfilor? Pentru
parintele care doregte sd fie informat 9i indrumat?
i'entru pdrintele, ca persoand,, care gi.a pierdut orice
reper sl este incd sub influenta gocului produs de
aiarea vegtii? latd cdteva surse de sprijin disponibile
pentru ansamblul situatiilor expuse mai sus.
Medlnl ffnlar
Tdndrul va primi sprijin direct de la gcoald dacd se
hotdrdste sd ii ceard. Profesori, infirmieri, psihologi,
asistenti sociali, psihoeducatori, educatori specializafi
in prevenirea toxicomaniei sunt acolo pentru a-l primi 9i
ajuta sa-gi infeleagd mai bine situatia. Acestia sunt de
a-semenea gata sd--lajute sd facd schimbari in stilul lui
de viata, iar daca pdrinfii solicitd, ei pot sd le ofere
sprijin gi acestora.
ctr^*4
in Quebec s-au constituit echipe de tineri in fiecare
centru local de servicii comunitare (CLSC). Acestea sunt
formate din lucrdtori sociali, medici, infirmiere,
educatori specializafi care au dobandit o competenfi
deosebitd in cazul tinerilor. Aceste CLSC au 9i o linie
telefonicd, care se numegte Info'sdndtate, la dispozitia
tinerilor 9i a pdrinfilor. De fapt, ele oferd asistenti
psihosociald profesionali persoanelor care s-au
tonfruntat in viata lor cu probleme de dezechilibru.
75
Qrupurilede susfinerereciprocdpentruparinfr
Anumite grupuri de sustinere (Tough Love, Alanon,
Naranon) oferd servicii pdrinfilor care au copii
consumatori de droguri. Acestea sunt grupuri de
susfinere independente care permit parinfilor sd discute
despre situafia in care se afld gi despre strategiile de
interven[ie. Discufiile au loc numai intre pdrinfi, in afara
prezenlei unor cadre specializate. Dxistd gi organisme
(precum Parentraide) care oferd servicii cu scopul de a
denrolta anumite abilitafi ale pdrintilor.
Qrupurilede suslinerereciprocapentruadolescenfi
Qrupuri precum A.A. (Alcoolicii anonimi), C.A.
(Cocainomanii anonimi) Si N.A. (Narcomanii anonimi)
oferd servicii de susfinere in administrare proprie
consumatorilor adolescenfi. Aceste grupuri, care nu
sunt supervizate de cadre specializate, igi propun sd
obtina abstinenta totald a consumatorului.
Lucratoriide strada
AceSti asistenfi psihosociali lucreazd pe stradd gi in
parcuri, participa la viata copilului gi a grupului lui de
prieteni. Ei sunt de cele mai multe ori primii care ascultd
confidentele gi intrebarile adolescenfilor, ei sunt cei
cdrora tinerii le destdinuie suferintele prin care trec.
Atunci cdnd problemele privesc mai ales consumul,
acegtia ii indrumd adeseori pe tineri cdtre organismele
specializate in toxicomanie.
Centreleextemepentru toxicomanie
Aceste centre externe oferd servicii pe bazd de
voluntariat adolescentilor consumatori adevdrafi Si
 76

antur4iutuiacestora.
ptg.qrgnundiferitetipuri de 77
seMcii
i,taini,i?u,iiiil...r. rrecvenre asistentului, experienfa
$;l|;T".?::,;',fllo'^ murreintarr eu pe care o are gi
unui ordin pr"f"";^,il, t'.^'::: dacd aDartine
namitii il"il,il:J?-Tui
ia rn procesut tiimdduitori.;:1"r":'i':.".1#;:;XTLffli?'::
t".up"tl!..sdPtamdnale).
Centreleintemepentru toxicomanie
Estebtne se-d hCmtt
copllul int-un cer
Centrele inter Intemde terapre?
inainte de a trimite
:;."*".oJi:3l#"u,""n"?xl!";23
1it".,ii{;;;Jffi __ copirur uro.r*
schimbarea mediutui to,
ce uilia" oli,*
consumutuiingrijorator_d_e
d;.Sffi$ft;
a pune caDat
atcoot. Eteoferd
i.".:#:ln,]fi
iflfr',',!,i:"#:'f #";,-:'0",""f
l.j. 9: a re facesi, mai,1"". "',1
:XTTrlr:Hfir.1;, variabitii
iint,."ill sdptamdni
si un
coreste-sa o adopte p"ntir';:;i'i::,t_rtiei
"1ti,i",,1?31'..capacitarea
er
uuprobtemete'
pe care
a-;" jijii:*iT
p.ir,""""iur ;.Ti ff#?i?#='sd int.-,in
I Jn,ll'9'
Acestecentrl
.d".;;#;ieMcii
"f"13o" "lTffi;",i:::*mn;
famiriitor
conoui.tsiJ;;;?":*",h:lT";ff
c"s;'i ;L;t,,iareinvdra
rll:,:'"1'"#:lTf;:"copirut sd-si 't:qh.j::?,il
:? se gdseascdresursete.;;";#;:1;e.iaca.gradat si
eficient. ei a putea int"*"ili iili j,5j:,:::g*tilft
:iT^:':::iJ.i:.'Jfi
propus' tratamentul ffiitiLiX,[ care ii este
Programele
de sprtjinpentruangajali uu uu"u i'-u*i##:J-il'l
sanse de reusitd'
Pentru tinerii adulti consumatori gebure sd semnarez ;"
-----Jez sttuafia :^ Drecfla
ce dnerflora h ^:"": p€nhu protec'a

ir,1",oo"t"dffi g1,,:ff 3l';

;:H:'""''li::#.':19r*a$;i;;';i:H,'::T',fl
rTe".,:"H*:f Legea privind
pentru-ia tlif tio"i,,p^t="!ecti1tinerilor a fost adoptata
ii1,{".ff ::.1
::nff:::#H}il:1',H::ilffi lFoa
siu"""i,'itl
ilj:i:TT'p::i;i+"t#i1ii:,i,j:fi
$:?""i,tr oll
-lu".l"'ft
cauza comoo.t"rr.--"-l',t^'j"1P". care le consumd.
-"c'u',I#ii:?l
Asistenliiin cadrulactivitfiii
lor private lg3pl'. oin lH : _p"
Exista asistenti specializafi
activitafiiitor private a,r;"t" care oferd in cadrul ff::ffi ra;:"flI[# -1'9oe1e'
"*l' i:. " generatizate'
s"-iur.u'
antur4jutui acestora.
ulii iu "'"ifri.J.,"r_u,oritor 9i 3,u.ngeaceasti .ti"'i[..'i1#:"#ilHtt:'"';
r?'-":tt3
altii nu. Trebuie sd ;';ifi"*" profesionatd,
cunoa$t"ti r"rrnuiil profesionald
a I
ff:Ti#:t""x,"T?aTF53ff
;: ffi:,.:xkUl
ori, decisii-ii""'"? a lStutig.ultima:ae ceremli;;:
cu echipade speciaristi
impiiJti'
78
79
in dosarul copilului. Este o cale utild acelor pdrinfi care ,, - Sunt sigur cd esti drogat! _ Nu, nu sunt! _ Ba,
egti! _ Nu,
se simt depaSiti de evenimente. Intervenfia Directiei nu sunt..." Asemenea discufii sunt sterile.
Nu este nici
face de cele mai multe ori sd existe un copil bdtut sau momentul cel mai bun pentru izbucniri gi
nervi; aOofes.
un pdrinte agresat mai pufin in statistici. centul nu este in mdsurd si inleleagd niii
Oimensi"""i
nici sensul lor. L.dsafi-l sd meargd i-a cutcare
sau sd se
AQwa retraga in camera lui, nu fdrA ;l informa
cd o discufie
serioasd va avea loc a doua zi, cAnd efectul
droguritor se
Cebebulesdtfac? va diminua iar el i:i va reveni la starea lui
obi$n"uitd.
Vrefi sd actionati cdt mai bine! Dar pentru a face
Ce sd fac cu oblectele sau substantele pe care le gisesc?
intr-adevdr acest lucru, existd citeva atitudini pe care
trebuie sd vi le insuSiti: Pregdtind hainele pentru spalat, din buzunarul
pantalon cade un sdculef congindnd unui
. evitati panica; ceva semandnd cu
.respirafi pe nas: citeva inspirafii profunde vd pot iarba uscatd. Cdutdnd-prin pod pentru a pregdti
bradul
de Crdciun. gasili o stictd piina trl tatlet'e
qiuta sd vedefi mai clar; cE"pre c"ie
. acceptafi realitatea: nu e bine sd negafi sau sd dati nu stiti nimic. Ridicand plafonur suspendat
din camera
copilului pentru a repAra instalagii electricd,
vina pe un alt adolescent; perifi un cdntar 9i^ o- pungd contindnO Oesco-
.incercati sd cunoagteti bine faptele inainte de a o puOra OL
culoare albicioasd. jntr-un Jertar, in spatele perechilor
reacfiona;
.punefi intrebdri gi precizafi faptele dacd este de ciorapi, gdsifi o frumoasd pipd artrlanatd
fotositd Ia
consumul de canabis. Ce faceti dupd aceste
nevoie; periri? desco_
.evitafi sd vd incepefi intervenfia in prezenfa altor
persoane care ar putea fi afectate de situafie Existd mai multe opfiuni, dar ceea mai importantd
(prieteni, alte rude, polifistul, directorul Scolii...). este sd reacfionafi. Strategia strutului poate
fi atractivd
siryi.putin deranjanta,d;r ea nu AucLra nimic, nu se
Ce fac daei se intoarce acasd drogdf rezolvd. nimic dacd trecem cu vederea
sau negam
descoperirea substantelor in propria cisa.
Dacd adolescentul se intoarce acasd drogat, trebuie Oe cele mai
multe ori, situatia se inrdutdflgte
evitata o discufie,,serioasd Si tensionatd" cu el atit timp Si mai tare. Iata Oecl
c6teva sugestii:
cat este in aceastd stare: capacitatea lui de gdndire, de
concentrare Si de atentie este considerabil redusd. Este . spunefi-i copilului ce descoperire
afi fdcut Si vedeli
important sd nu provocdm o confruntare nesfdrgitd al cum se descurcd,.
cdrei scop ar fi sd demonstreze cd. avem dreptate: .strdngefi obiectete gisite, punefi_le
intr-o pungd 9i
80
aruncati-le la pubela din afara casei: in acest fel
copilul nu va mai putea intra in posesia lor;
.informafi-vd copilul despre descoperirea fdcutd gi
dati-i un rdgaz pentru a se debarasa el insugi de
substanfele 9i obiectele gdsite;
.dacd nu se intdmpld pentru prima oard gi dacd, in
ciuda interventiilor anterioare, copilul refuzd, sd
accepte limitele pe care i le-afi impus, poate cd
trebuie sa mergefi sd discutati cu polifigtii. Acegtia
vor dori sd afle care este provenienfa substantelor;
dar vd vor spune gi ce urmdri sunt in plan legal in
urma demersului pe care tocmai il facefi. Deci,
inainte de a proceda in acest mod, este preferabil
sd vd preveniti copilul pentru a-i da posibilitatea de
a se corecta singur;
.dacd avefi o atitudine ,,liberald $i consumul
copilului nu vd afecteazd, putefi sd-l lasati sd-gi
pdstreze obiectele gi substantele necesare consu-
mului. Aceasti atitudine va transmite insi copilului
urmdtorul mesaj clar: ,,Noi, pdrintii Hi, iti tolerdm gi
acceptdm comportamentul!" Aceastd atitudine e
posibila, fdrd indoiald, dar o consider nefastd in
cazul unui adolescent consumator de droguri.
Nu pierdeti din vedere cd natura intervenfiei depinde
de ansamblul situafiei. Se intdmpld pentru prima oari
sau este o repetare cronicd a aceluiagi tip de compor-
tament? Ce posibilitate aveli de a duce la bun sfdrgit
intervenfia, rdmdnind in acelagi timp coerenfi? Care
este capacitatea tdndrului de a face schimbdri in
comportamentul lui ca urmare a avertismentului
pdrintilo/?
8l
La ce pedepse pot sa recwg?
Sancfiuni, blamdri, pedepse: acegti termeni nu sunt
prea bine vdzuli astilzi. Daci insd primili o amendd
pentru exces de vrtezd, comportamentul vi se modificd.
Dacd primiti un avertisment disciplinar la s"-i.iu,
randamentul va trebui sd vi se schimbe. Nu trebuie
negat cd pedepsele aplicate faptelor gregite mai au incd
i
un rol in procesul de educafie a copiilor.
Piind unde se poate merge? Bdtaia, pdlmuirea,
maltratarea,copilutui, toate sunt comportamente de
orlce pref (chiar dacd vd doriii acest tucru):
"yfd.cu nu nagte decat violenfd.
violenfa
/lr
i
Sanctiunile cele mai eficiente sunt cele legate direct
de actele comise. Astfel, in caz de intfurzie."] poate
reduce urmdtoarea iegire cu echivalentul in ""timp al
intarzierii. Dacd tindrur se intoarce acasd intoxicat, iar
ca pdrinte practicafi toleranla zero in acest domeniu,
putefi interzice complet urmdtoarea iegire. in
carrri i'
care consumul este legat de gestiunea banilor (furt din
iirl
casd, folosirea banilor de mdncare pentru cumpdrarea
de droguri...), putefi lua in consideiare reduceiea sau
suspendarea temporard a banilor de buzunar.
altd strategie constd in a-l intreba pe copil ce
ii
,O
pedeapsd crede cd meritd: copiii sunt uneori mai
severi rr
cu ei ingiSi dec6t pdrintii.
Tlebule sA tolerez consumul in case?
r
l
_ Depinde de limitele tolerantei personale. Unii parinfi
afirmd cd acceptd consumul in iasa pentru a_l-putea
supraveghea gi pentru a interveni in cazul unei urgenle
 a2
85
(supradozd,,,bad t.ip"). Attii iSi tasd
copilul
in casd din teamd sig Oin-i"c"p;aid; a sd consume . se va face de r6s in grupul
lui de prieteni: micul
de a interveni. protejat al lui tdticu Si mdmica.
Dupd pdrereamea, tolerdnd.on"r-mrl in
crsA, pari;ii;'ii
transmit copilului urmdtorul mesaj direct: Referitor la grupul de prieteni consumatori
acord cu consumutde.droguri ci &ea "ffit;;?; ai
si impticiu.eJ tdndrului, afi putei utitiza urm'atoaret strategii:
lTry l" ptanurite (t"gri- plrror_unta
sanatate f-jgat
izicdt,sallt{e nq1r.r scolara,
-;ld;: .Sapili-vri
nprouana limp _sa-vd interesafi de gruput tui de
rea sa, pdrinfii devin complici9roSi1.:41..
cri,,delincvenfa,,
prieteni: filozofia tor; stilul toi Oe via1a, imlraca-
centului 9-i ir priveazd de unu din ptaceriie adoles_ mintea;
perioade din viafd: sd se opuna auioritatii .invitafi-i acasd pentru a-i cunoagte
""""i.i
parentale. Si a le observa
comportamentul;
Da darprietenli lul consumril 'incercati sd infelegefi ce cautd de fapt copilul
vostru aldturi de ei: apartenenta, absenfajudeit
gi daca prietenii lui se aruncd in ii;
gi. el dupd ei? Dat fiin_d.faptufcj- f6ntand, se aruncd
putere...
aAorescenfaeste o .ggqi{i'.va timput necesar
din_ g.a diarogati cu ei, impdr_
p:':11141: iare rici paie
esreesenfiat. tdsiti-le temerite 9i ingrijorarile voastre fatd
se lmpune 911g.grurur
pozifionareactard a parintelui. de
su.nlefi..rgqponsabiti, c"-pilili; consumut tor. Exprimafi_vd cu limpezime
lfiitei;
de binerei"piirlri oi raf,tui EX personale fafd de aceastd problema;
prietenii lui consumd sau nu n-ar .dacd relatia cu ei nu este dec6t
trblui sd vd modifice
convingerile sau limitele personale. -De utilitard (obfinerea
altfel, ;t ;;ti de informatii, judecare...), ei vor reacfio"u
intalni cu- aceragi gen de intrenari gi vor incerca probabit sd vd
atunci cdnd vor ""g;tiu
evite. Adot""iZ"iii
aparea alte probleme arzdtoare, precum
buzunar, orele de i_egirecu prietenii, banii de apreciazd insd atitudinea transparentd luarea de
automobilul sau pozifie a unui ug"Jt, altul decit proprii Si
sarcinile menajere. pastrafi-va, deci. convingerilel tui p,irintr- iSi
vor putea astfet clarifica proprii relafie cu parintiii-
Sd-llznlez de grupul lut de prietent?
Ce M fac an banll lut de buzunar?
Despdrfirea unui adolesce-ntde grupul
lui prieteni
nu poate provoca decdt urmdtoarei"e rlacfii: de , Prima reacfie a.unui pdrinte cind afla cd banii de
buzunar ai copilului au slrvit Ia procurarea
de droguri
' vd va uri din toatd inima o bund sau alcool este de a nu-i mai da acesti
. vaevita pe viitor sd vdprezintenoiibucatd de weme; atitudinea cea mai bund? pentru un timp, poate
nani. fste
prieteni Oe-iriia cd da,
judecdfii voastre; rlar trebuie_sd Stiti .,i
.va invdta sd vd mintd: gl ,q: poate p.ocria^ Oro,Surifegi pi
igi va vedea prietenii, dar alte- cii: ofertele prietenilor: urrun"rri de
la"trafi.unii,
fdri gtirea voastra; cultivarea plantelor etc.
 a4
_ Adolescenfii au nevoie de bani pentru a merge la
cinema sau la schi, pentru a inchiria casete sau j6curi
video... A-i tasa fdrd bani inseamnd a-i handicapatitaae
prietenii lor. Dacd vd este teamd ca banii Oe nuzunar voi
finanfa consumul de droguri al copilului, cerefi socoteald
pentru banii cheltuifi: chitan[e 9i facturi. puteti de
.rsemenea, fdra sa-i mai dafi bani, sa achitafi direct
pentru serviciile gi bunurile de care are nevoie t6ndrul.
Cdnd vefi vedea ci tiindrul este din nou capabil sd,
gi ge-stioneze bugetul, vd vefi recAgtiga increderea in el.
Dacd il menfinefi sub controlul financiar al parinfiloa ii
vefi confirma de fapt incapacitatea de a fi indepenOent.
Sd-l Interdc intdlnlrlle, prMlegllte, acdvltdflle?
. Dacd tindrul depdSeSte limitele impuse, retragefi-i
privilegiile. Dupd cum am mai ardtat, iancgiunea "care
urmeazd, unui act poate constitui o pdrghie in provo_
carea schimbdrii: faptul de a te opri, de a masura
dimensiunile actelor tale, de a te indbi nu poate decdt
sd constituie un ajutor pentru copil.
Nu trebuie insd niciodatd uitat cd totul este o
chestiune de dozaj: intre o mustrare ugoard Si o bdtaie
incape o intreagd lume. Sd ne reamintim: cu un
adolescent excesul nu duce decat la exces. pdnd unde
trebuie,sd merg ca pdrinte cu ameninfarea pentru a fi
sigur cd mes4iut meu a fost infeles gi cd nu se produce
o rupturd in comunicarea dintre mine gi copil? inainte
de a-i internce copilului privilegiile, asiguragi-va cd sunteti
c99len1.
?i cu propria persoand, 9i cu partenerul de
viat?: trifi sigur cd sunteti capabil sa m6rgefi p6nd Ia
capdt cu hotdrdrile anunfate. Sd faci din cand in iind un
pas inapoi, daca ifi dai seama cd ai gregit, este o atitudine
85
pozitivd; sa fii nehotdrdt, insd, sd revii permanent
asupra deciziilor afecteazd serios creAibititatea $i
autoritatea parintelui.
Trebule sa{ confuolez orele de intoarcere a@? Iocurlle
unde se duce?
in raport cu comportamentul adolescentului nostru,
intrebare-a de pus este urmdtoarea. ce pot controla gi ce
este-in afaril puterii mele de control? Nu vefi putea, de
pilda,-sa-i fixgti agen$a cotidiand, ptecdrile 9i venirite,
grupul de prieteni. ln schimb, va trebui sd stabilifi
anumite limite care sunt esenliale bunului mers al vietrii
de familie. Dacd, de exemplu, tindrul wea sA fie
singurul care decide in legiturd cu programul sdu,
consecinfele vor fi grele pentru viala de iam]tie. Dacd se
intoarce acasd in mod obignuit la trei noaptea 9i pririnfii
nu pot adormi pdnd nu sosegte, in mod sigur aGgerea
sa va avea impact ursupra vietii de familie. Iar dacd
intoarcerile lui tdrziu in noapte duc la somn prelungit a
doua zi, impiedic6nd orice activitate inainte ae pr"anz,
este de dorit sd discutafi cu el ora de intoarcere icasd,
avdnd insd in minte nofiunea de dozaSgi de respect.
inceea ce privegte locurile frecventate de t6ndr qi de
grupul lui de prieteni, lucrurile stau altfel. Numai dacd
renunfali la slujba Si incetati orice activitate proprie ca
sd vd spionafi copilul v^eti qiunge sa gtifi eiact unde
merge adolescentul. Insd putefi, bineinfeles, sa-i
impdrtdgifi grljile 9i nelinigtiie, preocuparea faldt de
locurile pe care le frecventeazd dar, in ultima insianta,
rdmdne Ia latitudinea lui dacd merge sau nu in acel loc.
Rdmdne important insd sd-i spunegi cd va trebui sd_si
asume consecintele deciziilor sale.
88
in acelagi mediu gi in aceea$i situatie: gcoala in care
toata lumea consumd, prietenii, drogurile disponibile'
dificultatea de a mentine motivafia atunci qAnd este a$a
de ugor sd consumi. Pentru acegtia, o retragere tem-
poraia din mediul lor este indicatd: nu este vorba aici de
b terapie cu internare, in legdturi cu problemele lui cu
aroguiite. De multe ori tAndrul consumator nu a
deiroltat o mare dependenfd' frzicdt Si psihologicd' faldr
de droguri: o retragere de cdteva zile, fird contact cu
prietenli, cu obi$nuintele legate de consum' cu
imbientul lui cotidian gi, mai ales, cu substanta, il poate
ajuta sd se schimbe. Poate gasiti pe cineva in antur4iul
fimilial, cineva care si-l gdzduiasci cdteva zile, timp in
care schimbarea Poate avea loc.
Sd retinem cd Si familia va beneficia de aceasti
pauzd. Distanta oferd fiecdruia timpul neces'r pentru
a-$i controla mai bine emoiiile 9i a vedea mai clar ce
este de fdcut in continuare.
igt lnfluentr€zafrafil Pl surcrllel
Din momentul in eare aPare o problemd legatd de
consumul de droguri sau de alcool, este de dorit ca
membrii familiei s- fie pugi la curent cu situatia' in orice
caz, acest tip de problemd nu rimdne pentru multCl
weme un secret intr-o familie. Este suficient sd vd
alegefi cu grija cuvintele pentru ca toatd lumea sd
infJleaga: nu este necesar sd intrati in toate detaliile'
impartagindu-le tuturor copiilor voqtri situatia cteatA'
va ctarincaii fald de ei pozifia si limitele referitoare ld
consumul de droguri gi de alcool. incercali in acelagl
timp sd vedeti ce sentimente incearca copiii la aflaret
89
veStii cd fratele sau sora lor consuma droguri. Da[i
posibilitatea fiecdruia sd-Si exprime sentimentele
(teamd, incomprehensiune, furie...). in acest fel, toatil
lumea va fi la curent cu situatia 9i cu pozitia pdrintelui
fald de problemd gi fiecare dintre ei va avea o privire
mai limpede in legdturd cu propriul consum.
Cand este compromlsd de,ntoltmea,pl slguranta copllulul?
Un adolescent consumator adevdrat este mai pufin
,,pierdut" decdt un consumator adult. Nu trebuie deci sd
agteptati ca situafia sd degenereze gi ca siguranfa gi
denroltarea lui sd fie puse in pericol pentru a interveni.
Situafiile in care este recomandat sa vd adresafi
Directiei pentru protecfia tinerilor sunt urmdtoarele:
' absenteism gcolar notabil;
. inrdutdfirea semnificativd a rezultatelor gcolare;
. frecventarea unor camarazi delincventi;
. nerespectarea regulilor familiale stabilite;
.deteriorarea sdndtdfii (somn, pofta de mdncare,
greutate);
' mari variatii ale dispozitiei copilutui;
.insuccesul mai multor specialigti in rezolvarea
dosarului;
. mdrturia copilului referitoare la incapacitatea lui de
a mai depdgi situafia;
.starea pdrinfilor care sunt in pragul pierderii
controlului sau al renunfdrii.
Dacd hotdriti sd semnalati situafia copilului la
l)lrccfia pentru protecfia tinerilor, aveli grija sa-i
,rv<:rtizafi pe asistenfii sociali care se ocupd. de el;
,rt'r:9tia vor putea sprijini semnalarea, mdrindu-vd
86
Rolul unui pdrinte de adolescent este sa ii permitd
copilului sd experimenteze, sd se indepdrteze, sd facd
lucrurile altfel, dar fdrd sd se piardd.
Tlebule &l aveftlznz pe padnflt prletenllor lul cd este
consumator?
A expune erorile propriului copil in fafa parinfilor
prietenilor lui nu este cel mai nimerit lucru, mai ales
dacd nu-i cunoagteti prea bine. Dacd insd intretineli
relatii mai apropiate cu unii dintre ace$tia, vefi avea
posibilitatea sd vd verificafi impreund cu ei observatiile,
nelinigtile, preocupdrile. Lansand problema, veti fi in
mdsurd sd constatali daca gi ei sunt preocupafi de
consumul de droguri al propriilor copii.
Trebule s*,ml asum conseclnfele legale 9l flnanclare ale
faptulul cd el consumi?
in calitate de pdrinte, sunteti tegal 9i financiar
responsabil de propriul copil pdnd c6nd acesta impli-
negte 18 ani. Suntefi de asemenea responsabil pentru
dezvoltarea capacitdtii tui de a-gi asuma consecinfele
actelor sale. Cum se pot concilia aspectele legale gi cele
educative ale rolului pe care trebuie sa il jucafi?
Spunem incd o datd, totul este o chestiune de dozaj:
dacd parintele face prea mult pentru copil, acesta se va
deresponsabiliza, sprijinindu-se in toate doar pe
pdrinte; dacd pirintele nu face destul, copilul se poate
simti descur4jat gi respins. Distanla intre a face prea
mult gi prea pufin este micd: trebuie sd vd cunoagteli
bine limitele gi capacitatea copilului de a-Si asuma
consecinfele propriilor acte (capacitate care este diferita
a7
la 12 9i la 18 ani). in concluzie, copilul va trebui sd-gi
asume consecinfele ce decurg din deciziile pe care le ia.
Trebule s&l plftesc datorllle de consumator de drogurl?
Nu trebuie sa-i platifi in mod sistematic datoriile
acumulate la cel de la care cumpdrd droguri; in schimb,
dacd amenin[arile din partea traficantului sunt serioase
(periclitarea integritafii sale fizice), nu trebuie sd
rdmdnefi pasiv. In general, noi le recomanddm pdrintilor
sd fie mai degrabd fermi decAt toleranfi: prima reacfie a
unui pdrinte este, de cele mai multe ori, sd-l aPere pe
copil de consecinfele negative, dar aceastd atitudine nu
va duce la dezvoltarea autonomiei tiinarului.
in cazul in care vd hotardti sa plati{i datoriile de
consum ate copilului, trebuie sd vedeti, ca prim pas, ce
tip de araqjament puteti face cu el: imprumut cu
dobdndi pe bazd de semndturd, promisiunea de a
participa la activitafile gospoddreSti, renunfarea la
viitoarele cadouri de aniversare 9i de Craciun etc. Nu
ezitali sa faceti apel la cei din jur: uneori banii
imprumutati de la un unchi sau de la naqa copilului au
ganse mai mari sd fie inapoiati decdt cei imprumutati de
pdrinte. Dacd situatia se repetd, refuzali orice
aranjament chiar dacd consecintele par sd fie grave.
Este mai bine ca tdndrul sd treacd prin aceastd
experienfd grea decAt sd depindi de pdrinfi toatd viafa.
trrica poate fi terapeuticd!
lul?
Esf;eIndlcdd o rc@erc tempomd dln mdlul
Unii tineri reugesc cu mare dificultate sd-gi schimbe
comportamentul de consumatori adevdrafi dacd rdmin
 90
9l
lan_sele de a primi servicii rapide 9i adaptate situafiei. .sd faci sport;
Trebuie subliniat cd semnatirea situaliei .sd cite$ti o carte,.
ta Dir;]i;
pentru protecfia tineritor este o mdsurd . sd joci jocuri pe calculator;
extremd ,r,,
trebuie utilizatil decdt atunci c6nd toate celelalte "u." .sd mergi la cinema;
gi'au dovedit ineficienta inutilitatea. mdsuri
Si .sd studiezi Si sd-ti faci temele;
.si te indrdgostegti;
schimbarea gcom, o gcoaH privatd, internatur, . sa canti, sd dansezi,.
armata sunt
toate acestea soluflt? . sd muncegti, sa fii voluntar;
.sd filozofezi despre propria viatA;
Orice schimbare reald,vine din interior. Cdnd .sa ingrijegti un animal; -
cineva
decide sd consume, nu conte azd, cadrul ja"i . sd navighezi pe Internet;
oferit,
mijloacete pentru a-gi atinge scopul. S-u.on"tutat "u .sd cdtdtore$ti;
astfel
cd sunt la fel de mulfi consumatori in gcolile particulare . sa asculfi sau sd faci muzicd;
ca in cele publice. in ceea ce privegte mutatul .sa scrii;
la o attd
Scoald, in special in cadrul liieului, trebuie retinuf .sd mdndnci;
ca .sd'ti pese de cum arati;
evenimentul este aproape intotdeaun a
traumatizant
pentru adolescent: toate eforturile pe .sd-ti cumperi haine;
care le-a depus . sd visezi etc.
pentru a-gi alcdtui un mediu social
se ndruie: trebuie
sd-gi faca alfi prieteni intr-un nou cadru de
vialdgi acesi De multe ori, consumul de droguri devine un mod
efort este uneori suficient pentru a_i addnci de viafd deoarece este facil, a"ccesibil, u^rriil,
Aisconfortui
emotional gi a-l determina sa redevind un relaxant. Bucuria de a fi din nou stdpdni
consumator t p;;il;
adevirat de droguri. noastra_viafA nu apare de indatd ce am trot'arai sa ne
incercali sd stali de vorbd cu el inainte scnlmDam. lata de ce este bine sd avem la indemdnd
o
de a-i asemenea listd cu lucruri de fdcut, pe care consumul de
schimba mediul de viafd. Nu luafi nici o mdsurd
intr_un droguri ne-a fdcut sd le uitdm
moment de enervare; o decizie bine cantarita,
u""p.u
cdreia toatd lumea a cdzut de acord, are ganse Continuati aceastd lista! Faceli acest exercifiu
mai bune amuzttndu-va impreund cu copilul: cu siguranf a va aiei
de a duce la schimbdri reale gi durabile.
Sr et o mutlime de idei.
EdsH solufil alternadve la consumul de drogurl? Ce
.fe._<te preferat? Absflnenta completA sau un coruum
Ce altceva pofi face in adolescenfa conbold?
decdt sd
consumi droguri gi alcool? Iatd o intrebare care rdmine, din pdcate, fdrd rdspunsl
Unii tineri nu vor putea niciodatd sa consume fatri i avea
 92
95
probleme serioase, pe cand
altii pot rdmdne foarte bine .
functionali, desi consumd droguri Pot sdl obltg s6 comunlce?
cu iegularitate. pentru
unii pdrinfi chiar gi^numai pr6n""Ar* Pentru a comunica este nevoie de
cuvdntului drog doil Nu uitafi cd
este
Siabgtic.i, pe c6nd pentru altii,';iinqisi consu_uio.i] adolescenia este o perioadd Ae
i,aurari gi de experi,
canabisul ar trebui tqalfzat. mentdri si cd de cel,e mai multe
ori adotescentul are
Trebuie, de asemenea, refinut faptul aceleagi ganduri si face aceleasi tu.i".i
cd nu totul se de- prieteni. Deci, cu acegtia va vorbi si grrt rlr]
decide in adolescentd: mai rdmdne "u
despre cuceririle
to6p"rrt- schimbdri. sa.le,despre performanfele sale
Important cu adevdrat este ca A"a_i"a despre filozofia
fie constient de despre.utrimut specE;;
"p"niu", ta care a
consecintele actelo.r 9i alegerilor lu^i^!g-viata, asistat,
sale qi,-pe cat se poate, oespre profesorur de francezd iare
sd rdmdnd in echitibru Oe_i tunguiirt cam exagereazd,,
sate viefi. despre pdrinfii lui care sunt prea de
"gi tot ...
@rnwtwea . Nu-l putefi forfa pe copit sd comunice, dar
imporrant este
sa-ifaceii <repdrinre.Deci,
Nu vrea s&,rd vorbeasce.. chiardacdavefi uneori.imp.esifca
"l"o"iiti;;rifi ilonotogafi,
sa va transmitefimgs4iyliranariiapit. Fi[i trebuie
Adolescentul nu wea sd vd vorbeascd. convinscd
vorbi, probabil v-ar spune: Dacd ar r1agristra-inmi"te iotte iud
:gif"::l!ll
ca va putea decide u"trii
_dacd doregte sau "p"".
--- nu sa respecte
.,,Nu Ftiu ce sd-[i spun.. limitele pe care i le-afi
.,,Nu $tiu cum sd-[i ""-uniiii.
spun.-
. ,,Nu weau sd te rdnesc.- Tlebule s6.l obltgs{parflctpe la acflvttdfl
impreuna cu famllla?
. ,,t{i+- fricd de jud
ecata ta.. Este week-end si trebuie sd mergefi
. ,,Oricum, nu md asculfi.. Ia o petrecere de
famitie, la aniversarea a Zb de ani
.,,Oricum, tu ai intotdeauna i unui unchi. Copilul
dreptate.- va cere sd rdmdnd acasd. Ce facefii
. ,,Nu egti pregatit sd Raspunsut depinde
auzi spun.. copirutuiJ9"ga .ste'miJ ffebuie sd vd
Frumusefea comunicdrii constd
"" "_'"i_ii mso[easca),
"d_:-y_"_r:e. de nivelullui de ,""porr"obint"t. ip"ul"
in aceea ca ea nu fiarbd apa fdrd sd se-opareascaay,'Oegradul
este doar verbald. Observ.dndu_va
cofitul, ceea ce face, pe care "i
de incredere
reactiile lui c6rnd ii vorbifi, interesui it aveti in el (uttima oard cafo I_ati
sau dezinteresul jumiitate de cartier se aciuise kisatiingurl
pentru anumite subiecte, su.ntefi in su-usot,rrcasei voastre).
<Ieja in mdsurd sd ptiti Uneori, putefi face ararlamente * pari"lii
ce simte 9i gandegte. Dste oeci"roio"sitor prietenilor lui
sa fifi atenti la care vor accepta un chiriag pentru week-end.
comportamentul Si la reactiile copilului.
Este necesar sd mentineti o
anumitd unitate
famitia*i pentru a fi in .""i*l"u
tJfiili a facitita.astfet
94
95
comunicarea. Mesele sunt ocazii ideale pentru a vorbi .iXOnAZntlI: vorbifi despre
despre sine gi pentru a primi informafii despre ceilalti. subiectele tabu, sexul,
drogurile, dragostea, violenga, rasismul. V"inlii
Cdteva lucruri sunt de evitat: transformarea televizo.
despre lucrurile,,adevdrate" ;
rului in centru de atracfie al mesei, servirea meselor in .FITI CU ELr petrecefi momente
camerd gi servirea in mai multe serii. Cind este posibil, impreund gi desco-
perifi-va puncte comune.
facefi-vd timp pentru a elabora uh meniu mai ingrijit 9i a
decora mzrsacu citeva flori. Dacd programele membrilor
AbllltAfl parcntale
familiei nu coincid, gdsiti totugi c6teva momente pentru
a vd intdlni in cursul sdptamAnii. Ce sunt noflunile de confrol gl findtd?
Sd nu uitdm, comunicarea nu este numai verbald. in legdtura cu intervenfia, sa revenim o clipd
asupra
Activitatea este calea regald pentru stabilirea unei legdturi nofiunilor de control 9i timita ajutdndu_ne Ae
gi dezvoltarea unei relafii. Alegeti activitdfi care sd se o ategorie.
potriveascd tuturor membrilor familiei: dacd o activitate intr-o zi, Ministerele Transporturitor
$i al Justifiei,
place tuturon probabilitatea ca sd existe o comunicare dupd ce au consultat diferite 'st,rOii internafion
ale, au
intensd este mai mare. Nu ne$ljati actiunile in care redactat impreund un cod rutier. Degi nu u"
fosi Je
pldcerea Si rdsul sunt la mare cinste. Existi activitdli acotd asupra tuturor punctelor, au ajuns la un
consens,
specifice pe care le putefi face impreund cu adolescentul: astfel incdt acest cod sd aibd puteie de lege pe
toat-e
restaurant, schi, evenimente sportive. Ve[i pdstra astfel drumurile.
contactul cu el, ardt6ndu-i incd o datd tot interesul gi incepdnd cu acea zi, ministerul Transporturilor
importanta pe care le are in viata pdrintilor lui. -- a
afigat pe drumuri panouri indicdnd crar limitere
de
vitezd. Ministerul Justiliei, ta randul lui, i_a informat
Care sunt cele mal bune dtudlnl p€nhl a reugl comunlearea potitisti in legdturd cu regurile gi le-a cerut fe
cu adolesc€ntul ? sd vegheze'ra
aplicarea tor. in cadrul cursutui de conduc"..,
Ju."untii
.SA-L ASCUUIATI: faceli-vd timp pentru a-l asculta, au fost sensibilizafi in tegdturd cu aceste reguli gi
cu
a-l ldsa sd vorbeascd 9i sd se explice; sancfiunile ce decurg din nerespectarea lor.
. DVITATI SA-L JUDDCATI: condamndrile, lucrurile
in ciuda acestor eforturi, anumifi conducitori
impuse, acuzele nu ajuti comunicarea; nu au
respectat regulile stabilite. in unele cazun, politiqtii
.INTERDSATI-VA DE DL: deschidefi-vd inima gl n;
au fost coerenli in aplicarea regutilor; treqind
sufletul, asta vd va reintineri; uneori de
fa permisivitate la intransigeigd.. Iar conducdtorii
. EXPLINDTI-VApUNCTUL DD VEDERE: vorbiti-i despre au
<le.zvoltat strategii de conduiere care sa le permita
credinfele 9i opiniile pe care le avefi, folosind cu- sa
t:vite contravenfiile: bazdndu_se pe toleranfa polifigtilor,
vdntul,,eu"; incetinind acolo unde credeau cd se afla
ipnt.oi
"n
96
rutier, alegdnd rute mai pufin frecventate, pregatin9 o
serie de scuze plauzibile pentru a-l determina pe polifist
sd revind asupra deciziei sale...
Observdnd cd regulile nu erau intotdeauna respec-
tate, ministerele s-au gdndit la alte strategii: sd limiteze
mecanic limita de vitezd a fiecdrui tip de masind, sd
posteze politiqti peste tot unde s-ar fi putut comite o
infracfiune, sd scoati din uz toate vehiculele care ar
putea depagi viteza... Mergind in fata unui judecdtor
pentru a li se valida aceste strategii, celor doud minis-
iere li s-a respins cererea, deoarece carta drepturilor 9i
libertdtilor recunoa$te individului responsabilitatea de
a-gi geitiona cdt mai bine conduita auto. in acelagi timp,
judetatorul a recomandat ministerelor sd;gi precizeze
-bine
reglementdrile, sd le enunfe clar, sd discute despre
ele si sZ te faca cunoscute asociafiilor de conducdtorl
auto, asigurinduee de o mai mare uniformitate in
aplicarea legii de cdtre polifigtii lor.
Ca pdrinte, sunteti totodatd cel care defineste limita
Si cel Care o pune in aplicare. Este deci esential sd vd
definifi limitele ca Persozllld, limitele ca taIA sau ca
ma i,gi limitele ci un cuplu de parinti. Dupd ce afl
definit aceste limitari, prezentafi-le adolescentilor gl
anuntafi-le gi sancliunile la care se exPun dacd fac altfel.
Este momentul sd vd explicafi, sd le ascultail
incrimindrile si sd modificati aceste limite in cazul in
care socotiti cd este necesar.
Dste la fel de important sd vd asigurati ca aplicarea
limitelor se face coerent: dacd limita este de IOO km/h,
ea nu trebuie sdvaieze intre 60 Si l5Okm/h. Asemenea
unor polifigti, 9i parinlii pot inchide ochii uneori asupra
97
unor infractiuni; poate cd aceastd atitudine il va 4iuta pe
adolescent si infeleagd cd in vlitor va trebui sii se
administreze singur. Dar nu abuz.afi cu ingdduinta; pe
termen lung" s-ar putea ca tindrul sd se agtepte automat
la clemenfi din partea pdrinfilor. in sfargit, asigurafi-vd
cd nu punefi limite in viafa copilului, in ansamblu, cdci
ar fi vorba atunci de un adevdrat control.
A conhola, a neg$a a debl conbolul, pAne h cr puncfl
Fiecare situatie este atit de diferita de cealaltd incdt
este greu de definit o abordare universald. Mai mult,
este normal sd se inainteze prin tatondri, incercdri gi
erori, prin 4iustari intre neglijare 9i reducerea
controlului. Cel mai bun indicator rdmine funcfionarea
general satisfdcdtoare a familiei 9i a copilului in
ansamblul sectoarelor vietii sale.
Optand pentru o pozifie rezonabild gi confortabili,
ar trebui sd reugiti sd vd controlati nivelul stresului $i sd
vd facd in continuare pldcere sd vd intoarcefi acasd. in
caz de inconfort 9i stare proastd, nu ezitali sd stafi de
vorbd cu partenerul, cu prietenii sau cu membri ai
familiei care se confruntd Si ei cu problemele
adolescenfei. in anumite cazuri, apelarea la un
profesionist contribuie la clarificarea situatiei.
Ca pitrlnfl, nu cidem de acord arupra regulllor ce frebule
stablllte
Ca parinfi, necesitatea de a stabili Si de a mentine o
bund comunicare intre voi 9i copilul vostru constituie un
obiectiv major. Acelagi sfat se aplicd 9i cuplului
parental: pentru a se infelege, cei doi trebuie sd iSi
vorbeascd. Cuplul va trebui deci sd igi defineascd Si sd
98
negocieze cu rabdare limitele pe care le va prezenta
copilului. Evident, nu este intotdeauna ugor sd 4iungi la
un consens, pentru asta este nevoie de lungi discutii Si
negocieri. in unele cazun, este chiar posibil ca pozifiile
cetor doi sd difere in mare mdsurd; dacd se intdmpld aga,
spunefi-vd cd oricum nu putefi merge inainte singuri fard
si il perturbati si mai mult pe copil. Incercati sa vedeti
care este interesul acestuia Si adoptati limita care il va
4juta cel mai mult in dezvoltarea lui; este mult mai bine
sd oferifi o imagine comund ca pdrinfi. Mai mult, ca
pdrinti, trebuie sd aderati cu adevdrat la regulile definite;
in caz contrar, consecintele atit asupra copilului cat Si
asupra relatiei de cuplu vor fi foarte negative. Coerenta
gi angajarea sunt unelte esentiale p€ntru a vd indeplini
cu bine rolul de pdrinte al unui adolescent.
Partenerul meu (sau partenera mea) consumd
,,Fd ce spun eu, nu ce fac eu*, Pe parcursul nume-
roaselor intAlniri pe care le-am avut cu adolescentii, am
constat cd exemplul dat are o valoare cu mult mai mare
decdt marele discurs educativ. Daci sunteti un
consumator adevdrat (de droguri sau alcool) 9i incercati
sd-l impiedicati sd consume pe adolescent, este foarte
probabil ca el sd vd calce pe urme. A educa un copil nu
inseamnd doar sd-i vorbe$ti, ci mai ales sd fii coerent
intre ceea ce spui gi ceea ce faci. Dacd nu vd simtiti in
stare sA schimbati ceva in propriul consum, va fi dificll
sd-i cereti copilului sd facd acest lucru.
Ce oremplu fl dau eu?
Oprifi-vd si analizati-vd propriul stil de viafi actual:
99
.Duc o viafa echilibrata (familie, muncd, distractie,
somn)?
. Ce tip de consumator sunt eu (in raport cu alcoolul,
drogurile, loteria, cazinoul, bunurile materiale)?
.Care este viziunea mea zrsuPra viefii (pesimistd,
criticS, invidioasd, optimistd)?
.Ce fel de viatd sociald intrefin cu antura.iul meu?
.Care sunt legdturile mele cu familia de origine? Cu
familia socrilor?
. Md aflu intro stare de depresie permanentd?
.Vorbesc Si md comport violent in viatd?
.Ce relatie am cu autorititile?
Felul in care suntem ca Persoane aratd destul de
exact cum suntem ca pdrinfi.
Suntemdeepe#fl
Despdrfirea pdrintilor este o realitate cu care trebuie
sd trdim in societatea noastrd: aproximativ doud cupluri
din trei triiesc o rupturd. Multe dintre aceste cupluri au
avut copii care vor deveni adolescenti. Prima constatare
ce trebuie fdcutd este urmdtoareat chiar dacd nu mai
sunteti un cuplu de indrdgostifi, rdmdneti un cuplu de
parinti. Decideti sd vd despdrtiti de partenen $i nu de
copii. Sunteli pentru totdeauna tatal Si mama copiilor
vo$tri, iar asta va obliga sd mentinefi o legatura functio-
nald cu fostul partener.
Despdrfirile sunt deseori prost asumate de unul sau
de celdlalt, iar efectul asupra copilului este dramatic.
Simtindu-se sfdsiat intre un pdrinte 9i celdlalt, prins
ostatic, copilul devine foarte des arbitrul unui conflict
care nu este al lui. Mai mult, el trebuie sd triiascd
dezechilibrul unei noi realitdfi, pe care nu el a ales'o.
 roo
O legatura eguatd nu inseamnd cd nu trebuie sd
depunem toate eforturile pentru a reugi despdrfirea: sd
nu amestecdm ceea ce ne aparfine ca adulfi ranifi
(durere, furte, dezacord financiar, dezacord legal) cu
ceea ce ne apartine ca pdrlnfi, adicd incercarea de a
menfine o comunicare eficientd cu fostul partener. Sd-fi
iubegti copiii inseamnd sd fii capabit de concesii Si sa-ii
gestionezi ca un adult propriile conflicte amoro.rse.
Car€ e6te rolul tatdlul?
Pdnd nu demult, educafia copiilor revenea din oficiu
mamei. Da purtase si adusese pe lume copilul, ea avea
gi sarcina de aJ duce pdnd la deplina maturitate fizici
9i
psihologicd . Ea era prezentd acasd, in timp ce tatdl, care
igi revendica mai putin un rol educativ, se mulfumea cu
rolul de furnizor. Astdz| situafia a evoluat. Femeile sunt
foarte prezente pe piafa muncii, iar bdrbafii iSi dezvoltd
incet, incet gustul Si dorinla de a fi mai prezenli pe ldngd
copiii lor.
Wezenla tatalui gi,,diferenfa" pe care o aduce acesta
in dinamica parentali duce la o impdrfire a preocupd-
rilor gi a intervenfiei intre cei doi parinti, permifand 9i o
validare in caz de dubiu: doud capete fac mai mult
decdt unul.
Nu sunt slgur cd merg in dt€cfla cea bundl
Pentru a fi in stare sd mentineti limitele impuse
adolescentului, este necesar sd aveti sentimentul cd
mergefi in directia cea bund. Dacd trebuie sd cerelt
aplicarea unei reguli cu care nu suntefi de acord, putefl
fi sigur cd acest lucru vd va tensiona gi se va v'edea.
lol
Revizuifi-vd pozllia dacd nu sunteli capabiti si oferiti
ce
afi promis.
orice perso.and, aveti 9i puncte tari, 9i puncte
- -Ca
slabe. posibil sd vd simtiti stinjenifi "in'uneie
-Dste
domenii ale educatiei copilului. Admitefl acest lucru-Si
lasati-l pe part€ner sd faci intervenfiile necesare in
domeniul respectiv.
Anumite zone ale educaliei nu sunt prea atractive
nici pentru unul, nici pentru celdlalt dintre parinti- Oe
exemplu, ne place mai mult sd incur4iam copilul, in
timp ce aspectele punitive ale educafie-i nu pr"u
atrigdtoare. La nevoie, se poate face o impdrtiie ".i.,t
a
,,treburilor murdare", astfel incit copilul sd nu
{;"rigi"a
fqca u1 ctiv4j intre pdrinti, care nr', ar fi utii p6ntru
nimeni.
Nu mal pot se am irncredereln eII
. P_entrum4joritatea pdrinfilor de tineri consumatori
de droguri sau alcool, increderea in adolescent este
foarte ugor de gigrdyt Si foarte greu de recagtigat. C6nd
ne simfim netinigtifi sau trddali, cdutim mijloace de
control: sd Stim unde este, ce face 9i cu cine. Astfel,
daci ii anutdm adolescentutui iegiriie, dacd ii tdiem
banii de buzunar ori linia telefonicd pdnd la lg ani,
toate acestea pot fi linigtitoare pentru pdrinte; dar pe
termen lung, aceastd atitudine nu poate decat sa reduta
stima copilului, sd scurtcircuiteie legdtura existentd
intre pdrinte 9i copit 9i sd-i reduca posidintate, u.""i.riu
de a-gi dezvolta propriul autocontrbt. pdrintii nu stau in
spatele lui toatd viafa ca sd-l controleze: deci copilul va
trebui sd-gi reia controlul asupra propriei viefi
9i sa
L02
invefe sd-gi gestioneze comportamentele, asumindu-gi
consecintele care derivd din acestea.
Pd sA{ fotez&,fle acdv?
Adolescentul trebuie sa aiba o ocupafie principala
pentru a-si dezvolta competenfele profesionale, persG
nale Fi sociale. Mai mult, pentru a rdmAne sub
acoperigul vostru, el trebuie sd fie la gcoald, la serviciu
sau in cdutare activd a unei slqibe. Nu este acceptabil
si se trezeascd,la prAnz, sd-Si petreacd o parte a zilei
,,zapdnd' la televizor sau jucandu-se pe calculator
pentru ca apoi sd meargd sd stea cu prietenii pini
noaptea tArziu. Fiti fermi in aceastd privintd.
lncepe sn-ml fle nrglne, ca pdrlnte, cd vol avea un egec, ci mi
vol lzolal
A educa un copil este o intreagd aventurd! Trebuie
sd testdm, sd indrdznim, si experimentdm, sd chestio-
ndm Si, de asemenea, sd gregim. Nu este desigur ugor
sd trdim cu sentimentul egecului sau cu senzafia cd nu
am reugit atdt de bine cum am sperat. insd acest
sentiment al egecului poate duce un pdrinte in situatia
de a demisiona, cdnd de fapt situatia copilului impune
prezenla acestuia si investifia lui ca pdrinte. Dacd vd
simtiti cupringi de un sentiment de rugine, nu vd izolall
pentru cd nu sunteti singurul pirinte care are dificultitl
cu adolescentul.
Gasiti-va timp sa vorbiti despre situatia pe care o
trdifi cu propriul copil cu persoane in care avetl
incredere. De asemenea, putefi sd asistati la intilniri de
grup (propuse in mediul gcolar, in organizafii comunl-
l05
tare sau in centre de readaptare pentru toxicomani),
unde sd discutafi despre aceste probleme cu ceilalfi
parinti. in general, aceste grupuri de sus;inere 9i sprijin
reciproc se reunesc intr-un context lipsit de judecafi
negative.
Schlmbarea dorttd penfiu adolescent se poate produce
lnstantaneu?
in societatea noastrd sunt valorizate productivitatea
gi eficacitatea: trebuie sd actiondm repede, sd mdrim
cadenta, si asigurdm cu orice pret rezultatele. Cu toate
acestea, pentru schimbarea adolescentului, timpul este
un ingredient prefiios. Dste nevoie:
.de timp pentru a recunoagte existenfa unei
probleme;
.de timp pentru demararea unei schimbdri;
.de timp pentru ca ansamblul sistemului familial sd
se adapteze la schimbare;
.de timp pentru a modifica comportamentul de
consum al adolescentului,.
.de timp pentru a modifica toate comportamentele
asociate consumului;
.de timp pentru ca schimbarea sd se confirme, sd
se consolideze Si sd devind sigurd.
Timpul este astdzi o marfd rard dar necesard pentru
ca intreaga schimbare sd se instaleze gi sd se confirme.
Lasafi-l sd-gi facd treaba!
Adolescentul are deSul spaflu p€nftu a inndrtagl a cregte?
Pentru ca o plantd sd creascd 9i sd se desfdgoare,
este nevoie de spafiu gi de aer. O plantd aflatd intr-un
 J
l04
t0s
spaliu prea resfans nu poate 4iunge la deplina sa formd
gi mdrime, in ciuda tuturor ing4yirii-orpe cire .fuSrtL dacd
i te oferim. vi se pare prea puternlc
-dugmanul
pentru posibititatite-
fel se intampld Si cu copitul. Dorind prea mult sd-l de momenl, evit^ati-t.irt"ii
f,a reveniti atunci c6nd veti fi mai bine pregatit;
incadrdm, sa-l protejdm 9i sl-t supervizdm, il privdm de "J
, delegafi: dacd_sarcina
spatiul necesar pentru a se dezvolta. este prea grea, transmitefi o
parte din povard partenerului; '
Pentru a cregte, el are nevoie de spafiu: . rddeti: atunci.c6nd
este posibit, este mai bine sd
.pentru a fi singur; detensionafi situatia;
. vorbifi: este dificil sd funcfiona[i
. pentru a fi cu prietenii lui; bine cu un nod in
. pentru a fi cu iubita tui (iubitul ei); gat.
.pentru gestionarea propriilor indatoriri
(Scoala, Temed
munca);
. pentru a comunica, a spune ce simte, Ml.e teamd sil nu se slmtd ftusfrat dacd InteMnl
ce gdndegte;
.pentru a se ingela, aface gregeli;
. pentru a se cunoagte mai bine, a Numai prin intermediul frustrdrilor adolescentul
se descoperi. ^in.mdsurd va fi
sa invefe gi sd experimenteze rimitele
Cine spune spafiu s]une 9i pericol de a se pierde. efgrioqre. vainvdlaci daci d.e O.efturi tumii
Puneti-vd intrebdri, observafi, adaptafi_vd nevoilor inCiviOuafe,are
respecte limitele n*uL [" p,arintii sai.
copilului, fdrd sd uitafi de propriile timite atat ca pli :j*dflgllsd
vraganoastrd suntem constrdngi sa respectam ToatA
soand, cdt Si ca pdrinte. reguli gi pe
cei care le aplicd; profesori, Airectorii patroni,
proprietari. Este mai bine sd invdfdm potifigti,
Cum putem gesdona stesul? inch Oe hi";;p;;i
viefii.sd acceptdm ac-eastd realitate gi
frustrdrile pe czre
le aduce cu sine. Sd ne aaucem
Iatd cdteva sfaturi pentru *i ajuta pe parinfi l_irrt" cd una din
9i pe principalete provocdri are adoresc.ttt"i
adolescenfi sd facd fald conflicteloi Si stresutui: aceeade a se
opune pentru a se afirma. Fifi buni parinti ""t"
. strategia curfii supreme facefi asemeneajudecdto_ Si permiteti-fe
copiilor sd vind in contact cu autoritateal
mai tArziu, aupa
rilor, ascultafi rnai intai pledoariile (cerlri, justi_ v.oTdeveni adulti puternici, vd vor mul[umi
:e ca iaii iufiit
l.q.i, explicafii), apoi retragefi-vd pentru deliberari, destul pentru a le spune NU.
inainte de a anunfa, la sfdrgit, o d-ecizie unanimd;
. pasul inapoi,: reacfiile ,,la cald" nu Mie teamd sri nu fugd de.acase, sd nu
sunt intotdeauna deviM violent, s{ nu
cele mai bune, nici pe departe! Mai bine a$teptati furel
o weme inainte de a reacfiona;
. respirafi pe nasi aerul inseamnd viafd; Teama poate impinge la inacfiune,
. care favorizeazd
la rdndut ei statu quou1. Dacd nu
aciionati, de fricd sa
 F
'l
106
nu provocati fuga de-acasd, violentd sau furturi, copilul
va crede cd el este stdpinul situatiei, cd el domind. gi
poate merge pdnd la folosirea gantajului gi manipuldrii
pentru a vd strdnge cu ugar ,,Dacd nu md laSi sd ies in
seara asta, o sd fac scandal", ,,Dad nu-mi dai bani, am
sd gdsesc o cale foarte simpla sd fac rost de ei".
Chiar dacd aceste fraze nu sunt ugor de incasat de
un pdrinte, acesta trebuie sd le facd fafr, sd treacd la
actiune gi sd instituie conditii de intervenfie propice,
care sd-i permitd sd se menfind pe pozifii pdnd la capdt.
Gindifi-va la inconvenientele lipsei de acfiune gi la
avantajele interventiei; vefi infelege cd hotdrArea de a
acfiona este cea bund.
, Dimpotrivd, dacd dintotdeauna copilul a avut un
profil de ,,rege", la adolescen[a el se poate foarte ugor
transforma in ,,tiran", Uneori, pentru destituirea unui
dictator este nevoie de o loviturd de stat, ceea ce poate
produce stricdciuni. Dste insd preferabil ca un
adolescent sd invefe in aceastd perioadd a viefii lui
nofiunea de limitd: in felul acesta, va deveni un adult
mai responsabil, mai funcfional.
I'Ile teamd sd nu se slnudddl
Societdtile occidentale, printre care gi Quebec-ul, au
o ratA ridicatd a sinuciderilor in rAndul adolescentilor.
Ideile, gandurile legate de posibilitatea sinuciderii nu
trebuie in niciun caz tratate cu superficialitate. ArdLali-vd
deschiSi si disponibili dacd adolescentul va impartdgegte
gdnduri suicidare. La nevoie, apelati la un profesionist
sau, cel pufin, la liniile telefonice specializate care sunt
disponibile atdt pentru pdrinti, cdt gi pentru tineri.
t07
Nu este intotdeauna ugor sd deosebegti un veritabll
gdnd suicidar de o tentativd de manipulare. Fi[i atenflr
informafi-vd gi incercafi sd infelegefi corect situatla.
Nimic nu trebuie ignorat; qi nu va ldsafi silifi la
inacfiune.
Mle teamit se nu albd probleme de senftate mlntaHl
Aproape intotdeauna este dificil sa obtii diagnostice
clare gi precise in ceea ce privegte sdndtatea mintala a
unui adolescent, mai ales dacii acesta consumd droguri
sau alcool. Acest consum poate sd antreneze o pertur-
ba:re a functiondrii psihica obignuite. Din acest motiv,
psihiatrii pot ezita sd formureze un diagnostic inainte
ca
adolescentul sd inceteze orice consum-pe o perioadd de
timp, s-auvor pune un diagnostic rezeiat, agteptand sa
poata face o reevaluare.
Existd totugi citeva elemente observabile care vd,
pot determina sd consultati un psihiatru gi anume,
dacd,
in ciuda faptului ca a intrerupt consumul de cdteva
sdptdmAni, tindrul:
.resimte frecvent gi persistent efectele
substantei
consumate;
. aude voci, are vedenii;
.vorbegte incoerent,.
. are spaime irafionale, necontrolate;
. are reacfii, rdsete, gesturi nepotrivite;
.are nevoie si desfdFoare ritualuri,
ticuri pentru a
funcfiona;
. se izoleazd din ce in ce mai mult.
l 08
I'Iie t@trd Mnu qlwryem Ia bilalel
Introducerea de limite de cdtre parinti produce
uneori la copil reacfii fizice agresive. $i cum copilul nu
mai are 6 ani, nu mai puteti sdJ luafi de mdnd si saJ
trimitefi sd se mai gdndeasci in camera lui. De altfel,
nici chiar pdrintele nu este departe de a deveni violent,
ceea ce nu este deloc de dorit.
Daci weodatd vi se pare cd situatia scapd de sub
control, nu ezitati sd chemati polifistul: acesta are
competenfa necesard de a interveni in cazul persoa-
nelor dezorganizate fizic Si psihic.
Ilmltelefuteruenfrel
Pots*,1obllgpe copllsdseschlmbe?
Nu, dar nu trebuie sd suportafi consecinfele hotdrdrii
lui. Daci el decide sd continue consumul ingrijordtor de
droguri sau alcool, va trebui sd o facd intr-un context in
care nu va manji restul familiei. Stabilind limite Si
sanctiuni foarte clare in raport cu consumul, tdndrul va
trebui, mai deweme sau mai tArziu, sd se pozi[ioneze 9i
sd evalueze consecintele deciziilor sale.
in cluda lntervenflllor noastre, nlmlc nu se schlmbdl
Ca parinte, afi experimentat limitele, comunicarea,
atenfia speciald, controlul si totu$i nimic nu se schimbd.
Oare are consumul, pentru copilul vostru, un sens pe
care nu-l puteti inlelege? Poate afi fdcut prea mult, iar el
prea pufin? Oare contextul exterior il impiedicd sd facd
schimbdri? Vrea cu adevdrat sd se schimbe? Are nevoie
de o interventie mai energicd? A incasat suficiente
sanctiuni pentru a dori si-Si modifice comportamentul?
t09
. .Timpul poate favonza schimbarea, dar indulgen[a,
niciodatd. Evitafi sd reluafi mereu aceteagi strad;ii
interventie parentala daci ele nu funcfione aza.
G
iiieta_
tea, noutatea, inte-nsitateainterventiei pot proauce-un
deze.chilibru pozitiv la copil: vdzirndu_vd ieacfionand
diferit, poate va acliona Si et aiferit.
Ce pot face, in ulHmd Instant4 drcArefvzdsd se schlnbe?
Odatd ce afi incercat totul, trebuie sd acceptafi
ca
adolescentut sd dezvolte o toxicomanie? Dacd..iOefi
.i
da, puteti si avefi in vedere c, vefi trdi mai larziu
cu un
adult toxicoman, cu tot ce presupune aceasta: bani
de
cheltuit, datorii de platit, caugiuni de achitat, internari
in
centre de dezintoxicare, perioade de detenfie. Dacd
cre_
deti ca nu, trebuie mai intai sd recunoagtefi cd ali
capdtut disponibititafii parentate Si cd aveti nev6ie aiuns-6
de
ajutor din afard. Vefi putea apela la Directia pentru
protecfia tinerilor car.e, cu ajutorul tegii, se
va asigura cd
denroltarea gi securitatea Unarutui nu"sunt compromise.
lspecfut lqa
Copllul mel
3 depdglt r/arsta de lg ant. C,aresunt drepturlle
mele parentale gl care iml sunt indatorlrlte?
Teoretic, de indatd ce a 4iuns la lg ani, tiindrul
este
recunoscut prin lege ca fiind adult. Dl este in
mdsurd
sa-gr. exerc_ite drepturile gi apt sd beneficieze
de
rDenatea aterentd, dar fdrd sd o exercite in detrimentul
altcuiva. Dacd rdmdne sub acoperigul parinfilor
oOata ce
a 4juns la t8 ani, el este obtigat si reipecte regulite pe
care i le impunefi.
1 10
Care sunt leglle referltoare la copll in Canada?s
trxisti in primul rdnd o lege care tine de jurisdicfia
guvernului din Quebec: Legea privind protecfia tinerilor.
Aplicarea acestei legi urmdregte sd asigure tuturor
copiilor acordarea unor conditii de viatd favorabile, care
sd le permitd sd creascd in sigurantd. tra prevede
acordarea de sprijin Si asistenta copilului Si familiei lui.
trxisti 9i Legea privind tinerii contravenienfi, o lege
federald referitoare la tinerii intre 12 9i 17 ani care comit
infractiuni la Codul penal. Aceasta lege se intemeiazdpe
trei principii: protecfia societdtii, responsabilitatea
lindrului gi nevoile speciale ale tinerilor, datorate
faptului cd sunt minori. I'e4ea prevede clar ca lindrul
este responsabil de actele sale 9i cd trebuie sd igi asume
consecintele acestora: in consecintd, trebuie sd repare
prejudiciile cauzate. in temeiul acestei legi, precum 9i a
legii de reglementare a anumitor droguri 9i altor
substanfe, minorilor li se poate aplica Codul penal. Este
de retinut ci aceastd lege va fi in curdnd inlocuita de
Le4ea referitoare la sistemul penal pentru minori.
Ce prevede legea cu prtvlre la droguri?z
Legea care reglementeazd, drogurile Si alte substanfe
este aceeagi pentru adulti, ca 5i pentru minori. tra este
foarte clardz este interzisa producerea, importul,
exportul, traficul Si posesia pentru sine a oricdrei
substanfe ilicite. Prin trafic se intelege faptul de a vinde,
a da, a transporta, aliwa droguri sau de a fi complice la
una din aceste actiuni.
Pot exista diferente in aplicarea legii' in unele
districte judiciare, existd o toleranfd zero qi, prin
lll
urmare, au loc arestdri, in timp ce in altele se intervine
fdrd a se incepe urmdrirea penald, polifistul avdnd
putere discrefionara.
Ia ce se expune copllul dacd nu respecti lqe.rr?
Din momentul in care un lindr este retinut, dosarul
sdu este susceptibil de a urma doud cdi.
Prinna este programul de mdsuri in vederea
schimbdrii. Pentru a putea participa la acesta, ldnarul
trebuie sd se recunoascd responsabil de gestul sdu gi sd
fie gata sd colaboreze la repararea prejudiciilor. I se
propun, prin urmare, anumite mdsuri: muncd in folosul
comunitdfii, donafii, intdlniri de informare Si de
reflectie, mdsuri orientate catre victimd. Tdndrul va avea
un dosar social pe o durata de 2 anl incepdnd cu data
la care semneazd documentele.
A doua cale este Tribunalul pentru tineri, in cazul
unui t6ndr care are antecedente ingrijordtoare sau a
cdrui infracfiune imbracd un caracter grav. Daca tdndrul
este gdsit vinovat de cdtre judecdtor, acesta poate
ordona una din urmdtoarele mdsuri: munci in folosul
comuniti{ii, donatii, intalniri de informare Si reflectie, o
perioadd probatorie urmdritd sau nu de un asistent
social. Judecdtorul poate chiar dispune detenfia
copilului intr-un centru de primire. in acest caz, el va
avea un dosar judiciar (penal) pe o durata de la 5 la 5
ani, in funcfie de tipul delictului.
Dosarul il va urmdri pand la varsta addte?
Indiferent cd este vorba de un dosar,,social" sau de
un dosar,judiciar", trebuie gtiut cd nimic nu se gterge la
tt2
18 ani gi cd aceste dosare pot fi utilizate impotriva
tindrului dacd este din nou arestat. De exemplu, unui
tandr de 17 anl, care a fost arestat pentru trafic de
stupefiante 9i a prlmlt I an de perioadd probatorie, ii
poate fi consultat dosarul judiciar pentru minorl de o
curte judiciard pentru adulti pdna la virsta de 23 ani (17
ani + I an probatoriu + 5 ani dosar judlclar actlv = 23
ani).
Legea este astfel fdcutd inc6t un act sdvAr$it in ziua
precedentd implinirii v6rstei de 18 ani nu va fl judecat
in acelasi regrm legal (pentru minori sau pentru adulti).
in schimb, simpla posesie de droguri sau posesia in
scopul traficului poate avea urmdri atunci cdnd tdnirul
are deja 18 ani. in cazul simplei posesii de droguri,
dosarul poate fi utilizat p6nd la 5 ani dupd executarea
de cdtre adolescent a sentintei judecitore$ti. in cazul
traficului de droguri, dosarul poate fi utilizat pAnd la 5
ani dupd executarea sentinfei date de tribunal.
Ce gunt mundle in foloeul comunltffl?
Prin aceasta mdsuri, tandrul este chemat sd repare
simbolic rdul pe care l-a produs. trl va executa un
anumit numdr de ore de muncd gratuiti in folosul unuia
sau a mai multor organisme nonlucrative din oragul sdu.
Numdrul de ore de muncd este stabilit in functie de
gravitatea gi de numdrul de infractiuni.
in mod concret, tindrului i se cere sd facd diferite
munci pe l6ngd organisme care au nevoie de brafe
tinere gi vAnjoase: sd zugrdveascd intr'o casd pentru
tineri, sd intrefind un teren, sd spele pardoseala, sd se
ocupe de persoane in virstd sau de copii mici.
ll5
Obiectivul este de a-l determina sd reflecteze la faptele
sale gi sd facd fapte bune in jurul siu.
Ce reprednti o condamnare lnts'un c€ntsu de prlmlre?
in cazul Legii prlvind tinerii contravenienfi,
judecdtorul poate si hotdrascd ca adolescentul sd fie
definut intr-un centru de primlre. Dxistd diferite tipuri de
astfel de centre: inchise, semideschise Si deschise.
Aceste detentii permit protejarea societatii impotriva
comportamentelor copilului. Durata lor variazd in
funcfie de dorinfa gi capacitatea copilului de a-gi schimba
comportamentele preocupante. Libertatea lui este
restrinsd Si controlatd pe timpul gederii in centru, c6nd
beneflciazd de seMcii profesionale gi educative din
partea unui personal specializat format din: educatori,
psihologi, cadre didactice, asistenti sociali, specialigti in
toxicomanie. Tindrul poate primi 9i o sentintd cu
caracter discontinuu, adicd poate rdmdne in timpul
sdptdminii in mediul sdu de viati, dar merge la centrul
de primire de vineri pdnd duminicd seara.
Legea referitoare la protectia tinerilor ii da
judecdtorului posibilitatea de a-l orienta pe copil spre
un centru de primire deschis sau inchis, in funcfie de
nevoile sale: acesta poate prin urmare sd meargd la
scoald in exteriorul centrului 9i igi poate petrece weelr-
end-urile in familie. Va beneficia insd de aceleasi servicii
profesionale ca gi intr-un centru intern.
 115

i
I il C 0 N C tU Z IE
T-
. Iubitl-vd copilul.
.Ascultatl-|.
.Respectafi-l.
.ingradi$-i excesele.
.Avetl incredere in el.
.Nu acordati atentie excluslvd substanfei (droguri
sau alcool).
. Priviti-vd copilul in intregul lui.
.Fiti clari cu voi ingivd.
.Fitl coerenti cu voi in$ivi 9i cu partenerul.
.Convlngeti mai curdnd prin exemplu'personaldec6t
prln cuvlnte.
.indrdzniti si abordatl subiectele dlficile.
. Stabilltl-vd proprllle llmlte.
. Evttatt si vi concentratl Interventllle excluslv asupra
controlulul.
. Dafl copllulul dreptul si gregeascd.
. Dafi-vd dreptul de a gregi.
.Dati timp Si spatiu schimbdrii.
 lt7

I
Lt s t , ts uBr E c T l g
r .r,l0inn t n n n l R r L 0 R
r
DDSPRD
ADOLESCENTA
O etaryaflatA sub semnulschimbMi
Care sunt prlncipalele provociri ale adolescenfei?
Prietenii, grupul, ,,ga1ca'sunt totul pentru el!
Parcd nu mai e copilul meu, s.a schimbat atAt de
mult!
Trebuie si md amestec in modul in care se imbracd,
se tunde sau igi alege muzica?
Trdim cu un sentiment ciudab camera lui nu mai
face parte din casa noastrd, a devenit proprietatea
LUI I
Un telefon mobil? O linie telefonicd personali! 9i
mai ce?
Fuge de mine, md eviti, se izoleazd, de familie!
Cine conduce in casd?
CAt sunt de ingaduitor ca pirinte?
?oate avea copilul meu optiuni diferite de ale mele?
Mie foarte teami cd va suferi, cd va fi rdnit!
Mieste atat de teami cd nu md mai iubeSte!
CiltevaconceptereferltoareIa toxlcomanle
Care sunt factorli care pot contrlbui la dlmlnuarea
riscurllor de a deveni toxicoman?
Care sunt factorii de risc ce pot contrlbul la aparitla
toxlcomanlel?
Care este procent4iul de tineri consumatori aderairatl?
118
Cdnd spui ,,drog" spui automat,,probleme. ?
Poate exista un consumator social de droguri sau de
alcool?
Ce se poate spune despre primele experienfe cu
drogurile gi cu alcoolul?
Toatd lumea face aga...
Sunt eu, ca adult, congtient de propriut meu consum?
inrnnrAru RDFDBJToARD
LA sUBSTANTD
Care sunt grupele de substan[e psihotrope?
Din ce se compune familia sedativelor?
Din ce se compune familia stimulantelof?
Din ce se compune familia perturbatoarelor?
Ce se poate spune despre drogurile care cresc per-
ixrnnnAru RDFDRTToARE
formanfele fizlce?
tlodele in toxiamanle
Ce este dependenfa fizicd?
Ce este dependenfa psihologicd? Serviciidisponiblle
Ce este sevr4iul de droguri?
Dxistd unele substante mai periculoase decdt altele?
Drogurl tarl sau droguri ugoare?
Nu este decdt alcool!
Rimin sechele la adolescentul care consumd droguri?
Vor fl legallzate drogurile?
inrnnnAru BDFERIToABE
LA DEprsrAKD
Care sunt tlpurile de consumatorl in cazul tinerilor?
Ce este gl ce nu este normal?
C6nd devine consumul ingrfloritor? Acliunea
Care sunt indiciile consumului?
Am unele bdnuieli; dar-nu sunt sigur: ce trebule si
.'fac? : :
Sd-i citesc jurnalul intim, sd-i cotrobdi prirf cameri,
119
sd-i ascult convorbirile telefonice?
Trebuie sd stau de vorbd cu prietenii lui?
Mi face si md gindesc tot timpul 1a... sau ce ecouri
imi trezegte?
Ce intrebdri trebuie sdd pun?
Vinde droguri?
Nu vorbegte dec6t despre asta,,nu se gindegte decdt
la asta!
Cine consumd in adolescentd va deveni toxicoman
mal tArziu?
Copilul meu este alcoolic sau toxicoman?
Hd{uirea de cdtre pdrinti este un pericol?
Neglijarea de cdtre pdrinti este un pericol?
LA TNTERVDNTIE
Cum pot sa'l 4iut?
Sunt in cea mai buni pozitie sa-l ajut?
imi este prea greu sd intervin eu insumil
Cine sunt partenerii mei in interventie?
Unde trebuie sd cer sprlJin?
Dste bine sd-mi trimit copilul intr-un centru intern de
teraple?
Trebuie sd semnalez situafia Ia Directia pentru
protectia tinerilor?
Ce trebuie sd fac?
Ce fac dacd se intoarce acasd drogat?
Ce si fac cu oblectele sau €u substanfele pe care Ie
g3sesc?
t20 t2l

La. ce pedepse pot sa recurg? Abllttlfi prentale

Ttebule sd tolerez consumul in casd?
Ce sunt notiunile de control Si limiti?
Da, dar prletenii lul consumdl
A controla, a neglija, a slibi controlul, pdnd la ce
Sd-l izolez de grupul lui de prieteni?
punct?
Ce sd fac cu banii lui de buzunar?
Ca pdrinfi, nu cddem de acord asupra regulilor ce
Sdl interzic intdlnirile, privilegiile, actlvltdtile?
trebuie stabllite
Trebuie s&i controlez orele de intoarcere acasdl?
Partenerul meu (sau partenera mea) consumd
Locurile unde se duce?
Ce exemplu il dau eu?
Trebule sdl avertlzez pe pdrinfti prietenilor lui cd
Suntem despd4iti
este consumatof Care este rolul tatdlui?
Trebuie sd-mi asum consecinfele legale 9i financiare Nu sunt sigur cd merg in directia cea bund!
ale faptului cd el consumd? Nu mai pot sd am incredere in ell
TYebuie sd-i pldtesc datoriile de consumator de Pot sd-l fofiez sd fie activ?
droguri? incepe sd-mi fie rugine, ca pdrinte, cd voi avea un
Este indicatd o retragere temporard din mediul lui? esec, cd md voi izola!
iSi influenteazd, fralii gi surorile! Schimbarea doritd pentru adolescent se poate
Cind este compromisddezvoltanea gi siguranfa copi- produce instantaneu?
lului? Adolescentul are destul spatiu pentru a invdta si a
Schimbarea Fcolii, o gcoald prtvatd., internatul, cregte?
armata sunt toate acestea solufii? Cum putem gestiona stresul?
Existd solutii alternative la consumul de droguri?
Ce este de preferat? Abstinenfa completd sau un Temeri
consum controlat? Mi-e teamd sd nu se simtd frustrat dacd intervin!
Comunicarea Mi-e teamd si nu fugi de-acasd, sd nu devind violent
sd nu fure!
Nu wea sd-mi vorbeasc5... Mi-e teamd sd nu se sinuciddl
Pot sd-l oblig sd comunice? Mie teamd sd nu aibd probleme de sdndtate mintald!
Trebuie sa-l oblig sd participe la activitdfi impreund Mi-e teamd sd nu 4iungem bdtaie!
cu familia?
Care sunt cele mai bune atitudini pentru a reugi Limiteleinteruentiei
comunicarea'eu adolescentul ? Pot sd-l oblig pe copil sd se schimbe?
in ciuda interventiilor noastre, nimic nu se schimbdl
t22
Ce pot face, in ultimd instanfd, dacd refuzd sd se
schimbe?
Aspectullegal
Copilul meu a depagit vdrsta de 18 ani. Care sunt
drepturile mele parentale $i care imi sunt indatoririle?
Care sunt legile referitoare la copii in Canada?
Ce prevede legea cu privire la droguri?
La ce se expune copilul dacd nu respectd legea?
Dosarul il va urmdri pdnd la vdrsta adultd?
Ce sunt muncile in folosul comunitdtii?
Ce reprezintd o condamnare intr-un centru de primire?
t23
Rr s uR $B[r B L r o o I , t r r c I
Y
cafl
AUDERSEI) Marie"Jos€ et al. L'ado et les aufres. Paris:
Editions de la Martinidre, 1996. lO5 p.( flydrogdne)
AUDDRSEI) MarieJos€ et al. Ildroine, cocaine.,. voyage
interdlt, Paris; Editions de la Martini€re, 2OOl. lO0 p.
(Hydrog€ne)
BLIND, Ren€ et M. POOL. Mon enfant et Ia drque:
I'Indlspensable dialogue. Saint-Julien-en{enevois: Jouvence,
2OO1.111 p.
CLOUIIEB" Richard. Mieux vlvre avec nos adolescents.
Montr€al: L,eJour, 1994. l7O p.
CoMN6 PDRMANtrNT DE LUTTE A I,a ToxIcoMANIE.
Drques. savolr plus, risquer molns. Montr€al: Stank€, 2OOl.
157 p.
COMITE PERI'IAIIENT DE LUTTD A I,A TOXCOMANIE. T€
polnt sur Ia sltuatlon de Ia toxlcomanie au Qudbec en l'an
2OOO.Ylontrbal: CPLT, 2OAO. 2l p.
DEIAARAVD, Michel. Les ados: mode d'emplol d I'usage
des parents. Beauport: MNH, 1995. 96 p.
DBDYFUS,Antoine. La drque, quelles rtponses?Tournall
Casterman, 1997.47 p.
La drogue...sl on s'en parlalt? Qu€bec: Ministire de la
sant€ et des services sociaux, 1995. 15 p.
DUCLOS, Qermain, Danielle LAPORTtr et Jacques ROSS.
Lestlme de sol de nos adolescents: gulde pratique d I'intentlon
 Etienne Gaudet,psihopedagogde renume, conducede
d, ,
foarte mulli ani proiecte destinate studierii cauzelor
.,,t ' consumului de droguri in rdndul tinerilor, dar gi
(.|n _{
modalitifilor de prevenire, intervenfie ori readaptarela
qJ
*tt*,
H viaJasocialiacelorafectalideacestflagel.

Colectia OmuI de ldngd tine, pe care editura

Minerva o propune cititorilor incepdnd cu acesttitlu,
igi propune sd aducd in discufie problemele delicate
privind raporturile dintre pdrinfi gi copiii lor. Multe
dintre valorile la care subscriu tinerii sunt ori de
neinfeles, ori de-a dreptul gocante pentru plrinfi.
Multe dintre valorile care fundamenteazd, viala
plrinfilor sunt, pentru copiii lor, ori desuete,ori mult
prearigide qi constrdngitoare.Majoritatea conflictelor
dintre generatii are la bazd aceastd neinfelegere
reciprocd, aceastdneacceptarea valorilor celorlalli.
DacI se privegte comunicarea ca un pas vital in
stingerea acestor conflicte, solufiile practice de
depdqirea situafiilor delicate nu se vor ldsa agteptate,
iar armonia nu va intdrzia sdserestabileascd.
- Nicolae Ploscariu
ISBN( l0)r973,21-0756,1

9,Qo6
ISBN(ll): 978-971,21-0756
{)

Jillrililt t,',,i
ll i.rii;r.l''
il.
 UUIIIR Cuvdnt inainte
Y

--- Schimblrilesocialemajoredin Romdniaultimului deceniu,

cwANTinarmn datoratecontextuluigeopoliticintemational, dar 9i evolulieipolitice
....................
5 intcrne,auadusin discutieun fenomensocialcares-adovedita fi de
I NT RO DUC E R E .............. ........ I I o amploareingrijortrtoare:consumul de droguri. Includereattrrii
DE S pREA Do L E SC EN T A
............. ..............15 noastrepe ruta balcanictra drogurilor a luat completpe nepregdtite
O ebp allatdsubxmnul x,hlmb*ll, .......,........
ls societatea romAneasci.lNici unul dintresegrnentele sale(educafie,
Cdtevaanceptercferiturc ta toxlcomanle justifie,polilie etc.)nu a reacfionatpromptgi intr-unrnod
sf,ntrtate,
..,..,.22
corespunzitor.Nici chiar sistemul nostru de valori, atitudini,
imnpsAnr REFERTToARE
LA suBsrANTE................
.... 2s rncntalitiifi, nu a putut si absoarbtraceasti problemtrnoutr, sI ii
imnngAnt REFERTToARE,
l,R DEpts,rAnE......................
sI gtrseascd modalitnfiadecvatede rezolvare.
inrnnaAru REFERITOABE
LA NTERVENTTE
...............,..67 Tinira generafie,in schimb, aflat[ ea instrgi in plind
pcrioadtrde tranzifie,specifici adolescenlei (adictrint-o perioadi
tldelein toxhomanle
,... ,.,,....,,..
6Z gi
a ciuttrrii a descoperirii propriei identit6;i, a cunoagterii9i a
*rvlcll tllspnlblle ...............,......69 infelegeriide sine qi a celor din jur, a confruntirii cu probleme
4cfluna,...,,... ..,,,.78 cxistenfialegi cu nevoiavitaltrde a le rezolva),a reacfionatrapid.
Comunlcarca Lipsili, de celemai multeori, de infelegerea, de rtrbdareaadullilor
,,....,gz
dc a-i asculta,de fermitateaacestorain a propunesoluJiide viaftr
Abllltttlprentate ...............,......,.
95 coerente,tinerii au cedatmirajului retrageriiintr-o lume in care
Temei,..,.,.,..,. ... lO5 numai ei pot aveaacces,departede intruziunilegi agresivitatca
Aspctullqal ... tog cclor carenu suntde o vdrsti cu ei.
in conc1u2tE............... A9a se facecd, in numaicdfivaani, Romdniaa devenitdin
..... I ls punct de tranzit o importanti piaftr de desfacerea drogurilor.
LtsTASUB|DCTET.OR
gt A iNrnpgARtLoR..................rr7 Traficul,dar gi consumul,incepsi inregistreze valori semnificative
RES|.JRSE
B|BL|OGRAF|CE.............. .........r25
' aproximativ 8flo din cantitatesdc opiaccedBtinstc pictci europcnecircul! pe celc doul
NOTE......... ......t22 rutc balcanicc.fara noartl csie principalul tmnson al celci & a dou! rute: &ogurile vin din
'Iurcis. trac prin Bulgarir, inrf, in Rominir pnn punctclcNcgru Vodtr,VamaVeche.Giurgiu.
-
Bcchet,ies din larl in Ungaria,prin pnctelc Nldlac, BorVsauPeler, ajung,apoi, prin Slovocia
9i Cehia,la dcatimtia finall: Gcrmania.
58
. drogul se gdsegte la traficanfii de la
coltul strdzii
este consumat in primul r6nd de cdtre copiii str2
. uneori aceasta substanfd este utilizatd
de stude
care au nevoie de un supliment de energie i
sesiune pentru a-gi pregdti examenele.
Pe scurt, stimulantele sporesc activitatea sistem
nervos central: ele produc o stare de excitafie,
stimulare 9i de veghe, oferd un sentiment de control
de securitate personald. Consumate regulat gi in d,
mari conduc la dependenfa psihologica*gi provoacd
,,cravtng", adicd senzafia de lipsd la oprirea consum
Consecinfele unui consum abuziv d-e stimulante
destul de grave: paranoia, dificultali de concentra
oboseald excesivd, stdri depresive serioase (cunoscu
,down" al pudrei).
DIn ce re oompunefanltta pertwbatoarcIor
Canabisul
.aldturi de alcool, este substanta cea
mai popu
printre adolescenlii de astdzi. Canabisui are
mare numdr de denumiri. pentru cei mai v
marijuana, mari,,,marijeanne,,, iarba.
astdzi mai ales sub numete de ,,iarbd", el
prezintd sub formd de frunze, tulpini sau mu
uscafi. Canabisul se fumeazd (fumezi un trabuc,
amestec, o petarda...) sau se mdndnca (turt
pr{jiturete...). Se poate prezenta gi sub foima
cubulefe in nuanfe de maro inchis sau galben
acesta este hagigul care se fumeazd si et mdr
gi amestecat cu tutun. ylai rar, se poate prezenta
un ulei negru sau maro inchis; lichidut este int
39
pr' loifa de figard sau amestecat direct cu tutunul;
'r,rrrabisul prezintd o concentrafie variatd de THC
(lr.lrahidrocanabinol, substanfa care provoacd
clr'<[ul psihotrop). Uleiul de canabis are o concen_
f r,rflr: fbarte mare de THC, pe cand hagigul, una
prrllrr mai micd; extremitdtile plantelor (mugurii,
Irrrrlt:k: sau florile) confin cel mai mult THC, in
f lrrrlr t:c frunzele nu conlin dec"it foarte pufin. De
alllr.l, t:anabisul din euebec (,,euebec Cold,,)
llr.r.pr: sa fie apreciat de consumatorii internalio-
||*tll: tlt(]rucisarilede plante, metodele de cultivare
(ltrrlrrslv cultura hidroponicd, cu efect de mdrire
a
r rrrrrr.rrlrafiei de THC) au sporit cu 2|o/o
r urrr r:rrlra[ia de THC fald de ,,iarba', anilor 7O;
r.frr lrrl r:irnabisuluieste variabil: primele semne se
lfrcf,rfr..rzitla lS-2O de minute dupd prima inhalare
tl tr rrrcrrtin timp de o ord. trfectete cele mai
evlrllrrlc sunt o senzafie de bine, de linigtire,
rkrrlrrl,r rk: a rade,' in acelagi timp, vorbele sunt
drlr*.orl <l<:zlanate, debitul verbaf se incetinegte,
nr lrll qr. ntrosesc, pupilele se dilatd, giitul se iritd.
I'c nrii-.rrr;l<:r:cf'ectul scade, se remarta o ugoard
$i o mai mare pOftd de m6nCare.
Altlrr I r,trr<l r:ste consumat in exces o perioadd
-ilililtrtk.trl.i
htrlrlrrrrll.rl,t<l<:timp, canabisul produce o stare de
rf*=rrrrrl fv,rffr, 11<',ncralizatd:interesul pentru gcoala,
ntilnr il r; rrlrl, pricteni (cu exceptia celor cu care
r ilf tqtillt.l) tl p<:ntru diverse proiecte se reduce
elfttlllor 1l l,rrrilrtrl se infundd tot mai mult intr_o
€lar. rlr. l.trrrr:zr:ala. Canabisul devine central in
!ldl't 5illrt,troilsrrnratorului,acesta fiind incapabil
€a -rl flf 'ttlltrr.rt' vl;r[a in afara consumului (depen_
t f e l l l r l I n l l r o k r r l l <, i l ) ;