Vous êtes sur la page 1sur 31

Curs 10 – Arhitectura Contemporana

Diversa  si  inovatoare,  arhitectura  ultimelor  2  decenii  este  foarte  puternic  bazata  pe  concept,  studiul
contextului,  utilizarea  ultimelor  tehnologii  si  trenduri  care  se  pot  schimba  de  la  an  la  an  si
influientata  de  modul  nou  de  lucru  in  domeniul  proiectarii,  asistat  de  computer.

Foarte  succint  vor  fi  prezentate  directiile  arhitecturii  contemporane:

Minimalism

Minimalismul  sau  stilul  minimal  a  fost  un  curent  de  gandire  important,  care  a  inspirat  diverse
domenii  artistice,  de  la  literatura,  arhitectura,  pana  la  muzica  electronica.

Radacinile  minimalismului  din  arhitectura  sunt  in  arhitectura  moderna,  in  creatia  unor  arhitecti  ca
Mies  van  der  Rohe,  care  promova  economia  de  forme  intr­o  compozitie.  Acesta  adoptase  ca
inspiratie  pentru  creatia  sa  dictonul  “Less  is  more”  adica  in  traducere  “Mai  putin  inseamna  mai
mult”.  Intr­adevar,  Mies  van  der  Rohe  a  fost  arhitectul  modern  care  a  atins  maximum  de  expresie
compozitionala  folosind  minimum  de  elemente  formale.  Datorita  acestui  lucru,  el  s­a  transformat  intr­
un  exemplu  pentru  urmatoarele  generatii  de  arhitecti  iar  minimalismul  formelor  a  devenit  o
provocare  de  urmat.

Insa,  adevarata  perioada  a  minimalismului  in  arhitectura  este  cea  incepand  cu  1990,  deschizatori  de
drumuri  fiind  scoala  Japoneza  de  arhitectura  in  paralel  cu  anumite  grupuri  de  arhitecti  din  Europa  de
Vest  si  America.

Arhitectul  Tadao  Ando  a  fost  poate  cea  mai  mare  personalitate  si  surpriza  a  anilor  80­90  in
domeniul  arhitecturii  din  Japonia
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tadaoando­azuma.jpg)
Casa  Azuma,  Osaka,  Arh  Tadao  Ando,  1976,  Sursa  foto:  http://veredes.es/blog/wp­
content/uploads/2013/05/En­1976­Tadao­Ando­finaliz%C3%B3­la­construcci%C3%B3n­de­la­Azuma­House­
Osaka­openbuildings.com_.jpg  (http://veredes.es/blog/wp­content/uploads/2013/05/En­1976­Tadao­Ando­
finaliz%C3%B3­la­construcci%C3%B3n­de­la­Azuma­House­Osaka­openbuildings.com_.jpg)

Tadao  Ando  a  fost  la  origine  un  executant,  pe  cont  propriu,  in  domeniul  constructiilor,  autodidact  in
tehnologia  betonului  armat.  El  a  reusit,  impreuna  cu  echipa  sa,  nu  doar  sa  execute  ci  si  sa  faca
design­ul  unor  lucrari  spectaculoase  rezidentiale,  fara  sa  fie  absolvent  de  facultate  de  arhitectura
sau  al  altor  institutii  de  invatamant  superior.

Modul  sau  de  a  gandi,  proiecta  si  executa,  in  deplina  armonie  cu  tehnologia  lucrarilor  de  beton
armat  l­a  facut  imediat  celebru  si  foarte  cautat  in  Osaka.  Ca  orice  adevarat  maestru  japonez,  Tadao
Ando  era  in  cautarea  perfectiunii  in  domeniul  sau  de  activitate.  El  nu  era  doar  in  cautarea
perfectiunii  tehnologice  a  suprafetei  decofrate  de  beton  armat  care  datorita  calitatii  putea  sa  ramana
aparenta,  ci  era  si  in  cautarea  armoniei  si  esteticii  formelor  sale  pe  care  le  gandea  de  la  zero,  pana
in  cel  mai  mic  detaliu  tehnologic.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tadaoando­koshino01.jpg)
Casa  Koshino,  Arh.  Tadao  Ando,  1981.  Sursa  foto:
http://lichtecht.de/fileadmin/Bilder/Projekte/Architektur/lichtecht_3d_Ando_Koshino_01.jpg
(http://lichtecht.de/fileadmin/Bilder/Projekte/Architektur/lichtecht_3d_Ando_Koshino_01.jpg)

Tadao  Ando  a  fost  un  adept  al  betonului  aparent  ca  textura  a  suprafetelor  verticale,  in  tehnologia
cofrajelor  modulare  bazate  pe  tiranti.

De  asemenea,  pentru  a  pune  in  valoare  textura  naturala  rezultata  la  decofrare,  el  a  incercat  sa  faca
un  design  de  asa  natura  al  formelor  incat  suprafata  sa  fie  luminata  aproape  tangential  de  lumina,
asa  cum  se  poate  vedea  in  imaginea  de  mai  jos  de  la  casa  Koshino.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tadaoando­koshino02.jpg)
Casa  Koshino,  interior,  Arh.  Tadao  Ando.  Sursa  foto:  http://www.pinterest.com/pin/8233211791087803/
(http://www.pinterest.com/pin/8233211791087803/)

Fiind  pasionat  de  lumina  si  intelegandu­i  importanta  in  perceperea  formelor  arhitecturii  sale,  Tadao
Ando  a  continuat  sa  experimenteze  cu  forma,  suprafata  si  lumina  in  lucrarile  sale  si  poate  cea  mai
spectaculoasa  lucrare  a  sa  in  acest  sens  este  Church  of  Light  (in  traducere  Biserica  Luminii).
spectaculoasa  lucrare  a  sa  in  acest  sens  este  Church  of  Light  (in  traducere  Biserica  Luminii).

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tadaoando­churchoflight01.jpg)
Church  of  Light.  Arh.  Tadao  Ando,  1989.  Osaka,  JP.  Sursa  foto:  http://www.mimoa.eu/images/20083_l.jpg
(http://www.mimoa.eu/images/20083_l.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tadaoando­churchoflight02.jpg)
Render  HDR,  UWA  al  unui  model  al  Church  of  Light,  Sursa:
http://www.cgarchitect.com/content/portfolioitems/2013/12/89977/church_of_light_large.jpg
(http://www.cgarchitect.com/content/portfolioitems/2013/12/89977/church_of_light_large.jpg)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tadaoando­churchoflight03.jpg)
Render  al  unui  model  3D  Church  of  Light  fara  tavan,  pp  descendenta.  Sursa:  http://www.evermotion.org/vbulletin/attachment.php?
attachmentid=23000&d=1203698729  (http://www.evermotion.org/vbulletin/attachment.php?attachmentid=23000&d=1203698729)

In  aceeasi  perioada  a  anilor  ’90­2000,  in  Europa,  arhitecti  ca  Alvaro  Siza  practicau  in  paralel  o
arhitectura  minimalista.

La  momentul  respectiv,  genul  arhitectural  al  lui  Tadao  Ando  sau  Alvaro  Siza  era  citat  ca  fiind
Regionalism  Critic  fiind  privit  ca  o  forma  de  modernism  critic  tarziu  mult  mai  creativ  decat  cel  al
anilor  50­60,  insa  in  prezent  majoritatea  vocilor  vorbesc  despre  acest  tip  de  arhitectura  sub  numele
de  Minimalism.

Alvaro  Siza  a  fost  si  este  in  continuare  o  mare  personalitate  a  arhitecturii  europene.

Printre  operele  sale  se  afla  Pavilionul  de  la  Lisabona,  o  constructie  extrem  de  simpla  si  paradoxala
prin  faptul  ca  desfasoara  o  placa  enorma,  curba,  supusa  la  eforturi  aparente  de  intindere  deasupra
unui  spatiu  gigantic.  Dupa  cum  se  stie  betonul  armat  nu  rezista  la  intindere,  asa  ca  de  fapt  structura
unui  spatiu  gigantic.  Dupa  cum  se  stie  betonul  armat  nu  rezista  la  intindere,  asa  ca  de  fapt  structura
placii  curbe,  desi  este  de  beton,  nu  lucreaza  la  intindere  ci  este  pur  si  simplu  purtata  de  multe
cabluri,  ascunse  in  interiorul  ei,  pe  care  a  fost  practic  turnata.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­minimalism­alvarosiza­p.jpg)
Pavilionul  de  la  Lisabona,  Alvaro  Siza.  Foto:
http://1.bp.blogspot.com/_LNgADCyUEDU/R4JvF0Yt2WI/AAAAAAAAAJ0/HYbMER3s9wk/s1600­h/IMG_4533.JPG
(http://1.bp.blogspot.com/_LNgADCyUEDU/R4JvF0Yt2WI/AAAAAAAAAJ0/HYbMER3s9wk/s1600­h/IMG_4533.JPG)

Alvaro  Siza,  asemeni  lui  Tadao  Ando,  a  manifestat  un  puternic  interes  pentru  arhitectura  betonului
aparent,  insa  creatia  sa  este  extrem  de  diversa  si  substantiala.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­siza002.jpg)
Tolo  House,  Arh.  Alvaro  Siza.  Foto:  http://ozonedesignlifestyle.files.wordpress.com/2013/09/casa­tolo­00.jpg
(http://ozonedesignlifestyle.files.wordpress.com/2013/09/casa­tolo­00.jpg)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­siza003.jpg)
Intrarea  de  sus,  dinspre  strada,  in  casa  Tolo,  foto:  http://www.inspirefirst.com/wp­
content/uploads/2012/04/tolo­house­5.jpg  (http://www.inspirefirst.com/wp­content/uploads/2012/04/tolo­
house­5.jpg)

Arhitectura  bazata  pe  concept

Conceptul  este  ideea  de  baza,  care  ii  serveste  ca  sursa  de  inspiratie  creativa  artistului.  Asemeni
artei  moderne  si  contemporane  in  care  artistul  nu  se  limita  la  a  copia  si  reda  realitatea,  la  fel,
arhitectii  contemporani  isi  materializeaza  ideile  intr­un  mod  superior,  uneori  criptic,  alteori  descriptiv.
De  fiecare  data  insa,  in  prezent,  o  arhitectura  de  calitate  are  la  baza  o  idee  exceptionala  dublata  de
capacitatea  arhitectului,  celorlalti  proiectanti,  executantilor,  finantatorului,  de  a  o  materializa.

Cateodata  privitorii  inteleg  cu  usurinta  conceptul,  alteori  il  intuiesc,  si  alte  dati,  unii  dintre  ei  nu  il  pot
identifica  sau  explicita  la  nivel  logic  prin  asociere  directa.  Oricare  din  aceste  situatii  poate
reprezenta  arhitectura  conceptualista  de  calitate.

Calitatea  conceptului  tine  direct  de  cultura,  intuitia,  inspiratia  arhitectului.  Calitatea  lucrarii  fizice  si
apropierea  sau  departarea  acesteia  de  conceptul  initial  tine  de  perseverenta  arhitectului  dar  si  de
toti  ceilalti  colaboratori.  De  obicei  intelegerea  conceptului  de  catre  beneficiar  este  unul  din  factorii
cheie  care  asigura  materializarea  acestuia.

Termenul  de  concept  se  utilizeaza  in  toate  domeniile  designului,  inclusiv  arhitectura,  pentru  a
desemna  reprezentarea  virtuala  a  unei  idei  atragatoare.  Multe  din  aceste  idei  raman  doar  virtuale,
nematerializate,  cateodata  se  fac  unicate,  cum  ar  fi  in  domeniul  auto  (concept­car),  insa  arhitectura
prin  excelenta  este  o  stiinta  a  unicatelor  in  domeniul  cladirilor.  Arhitectura  este  printre  putinele
discipline  care  depaseste  usor  faza  de  concept,  materializandu­l.
Conceptul  poate  fi  formal,  compozitional.  structural,  ideatic,  simbolic  sau  derivat  din  context,  iar
acest  ultim  caz  va  fi  descris  ulterior.

Spre  exemplu,  in  imaginea  de  mai  jos  putem  observa  o  compozitie.  Aparent  sunt  2  paralepipede,
unul  ca  baza  si  al  2­lea  suprapus  la  90  de  grade,  oarecum  instabil.  Este  conceptul  formal  imaginat
de  arhitect.  Adevarul  formal  si  chiar  si  volumetric  sau  spatial  este  altul,  insa  privitorul  lectureaza  si
intelege  cu  usurinta  conceptul  primar  de  natura  formala,  cele  2  paralepipede.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­concept­formal­pedrohouse­vrv.jpg)
Exemplu  de  concept  formal:  Casa  Pedro,  VDV  Architects,  Buenos  Aires,  Argentina,  2013,  foto:  http://familiarch.com/pedro­house­
vdv­arq/  (http://familiarch.com/pedro­house­vdv­arq/)

Conceptul  unei  cladiri  nu  este  unic  si  uniform  raspandit.

Spre  exemplu,  pentru  aceeasi  casa,  arhitectii  au  imaginat  un  spatiu  deosebit,  in  spatele  riflajului  de
lemn.  Acest  spatiu  este  in  acelasi  timp  spatiu  interior  si  exterior.  Conceptul  este  de  aceasta  data
unul  complex,  compus  din  mai  multe  idei:

–  Arhitectura  ecologica,  co­existenta  intre  mineral  si  vegetal

–  Spatiu  intermediar,  nici  total  afara,  nici  total  inauntru

–  Paralepipede  virtuale  verticale  sectioneaza  elementele  de  suprafata  orizontala  schimbandu­le


natura.

– Armonie  de  lumina  directa  si  lumina  difuza


–  Planuri  orizontale  minerale,  reci  vs  plan  vertical  din  lemn,  cald

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­concept­spatiu­pedrohouse­vrv.jpg)
Concept  deosebit  de  gradina.  Casa  Pedro,  VDV  Architects,  Buenos  Aires,  2013.  Foto:  http://familiarch.com/wp­
content/uploads/2014/07/53c36b72c07a8099e10000b6_casa­pedro­vdv­arq_portada.jpg  (http://familiarch.com/wp­
content/uploads/2014/07/53c36b72c07a8099e10000b6_casa­pedro­vdv­arq_portada.jpg)

Un  alt  exemplu  de  concept,  de  aceasta  data  structural,  este  Tod’s  Building,  proiectata  de  arhitectul
japonez  Toyo  Ito.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tods01.jpg)
Tod’s  Building,  Tokyo,  Arh.  Toyo  Ito,  2004.  Sursa  foto:
http://i802.photobucket.com/albums/yy303/blogcitio/ARQUITECTURA%20MUNDIAL/ToyoIto­TiendasTods1.jpg
(http://i802.photobucket.com/albums/yy303/blogcitio/ARQUITECTURA%20MUNDIAL/ToyoIto­TiendasTods1.jpg)

Planurile  verticale  ale  fatadelor  cladirii  rezulta  din  suprapunerea  unor  copaci  2D,  suprapunere  cvasi­
aleatoare,  dar  care  creeaza  o  textura  interesanta.  Toyo  Ito  transforma  simpla  textura  in  structura
vertical­perimetrala  a  cladirii.  Avand  deschideri  mici,  nu  s­au  mai  folosit  stalpi  interiori,  planseele
fiind  rezemate  doar  pe  conturul  in  forma  de  L  al  cladirii.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tods02.jpg)
Conceptul  care  a  stat  la  baza  proiectarii  Tod’s  Building.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tods03.jpg)
Tod’s  Building  –  sistemul  de  fatada  vazut  din  interior.  Foto:
http://c1038.r38.cf3.rackcdn.com/group1/building1552/media/041209_7.jpg
(http://c1038.r38.cf3.rackcdn.com/group1/building1552/media/041209_7.jpg)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­tods04­armare.jpg)
Tod’s  Building,  In  stanga  sunt  plansele  de  cofraj  si  armare  a  structurii  atipice  a  fatadelor.  Sursa:  http://h2nl.tistory.com/68
(http://h2nl.tistory.com/68)

In  imaginea  de  mai  jos  putem  observa  un  exemplu  de  concept  radical.  Ideea  de  locuinta  unifamiliala
In  imaginea  de  mai  jos  putem  observa  un  exemplu  de  concept  radical.  Ideea  de  locuinta  unifamiliala
sau  casa,  reprezentata  de  forma  banala,  binecunoscuta,  este  multiplicata  intr­o  compozitie
interesanta.  Rezulta  in  mod  logic,  un  ansamblu  de  locuinte.  Intr­adevar,  este  o  locuinta  colectiva,
sunt  mai  multe  apartamente,  fiecare  avand  1  sau  mai  multe  module,  la  care  se  accede  printr­un
sistem  explicit  de  scari  exterioare,  parte  a  compozitiei.

Structura  este  una  metalica,  bazata  pe  contravantuiri,  conformata  pentru  o  zona  cu  risc  seismic,
insa  structura  nu  face  parte  de  aceasta  data  din  concept.  Este  tolerata  pur  si  simplu,  ca  un  simplu
mijloc,  deranjant  dar  necesar  in  efortul  arhitectului  de  a  isi  materializa  ideea.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­concept­sou­fujimoto­
app­tokyo.jpg)
Mai  multe  locuinte.  Arh.  Sou  Fujimoto,  Tokyo.  Sursa  foto:  https://www.japlusu.com/news/new­
approaches­apartment­living­japan  (https://www.japlusu.com/news/new­approaches­apartment­living­
japan)

Contextualism  (sau  conceptia  bazata  pe  studiul  si  analiza  contextului,  adaptarea  la  context,  natura
contextului  sau  idei  date  de  context)
Situl,  sau  locul  pe  care  urmeaza  sa  se  intervina,  sa  se  proiecteze,  sa  se  construiasca,  trebuie
studiat  si  inteles  de  catre  arhitect.

Primaria  sau  autoritatea  locala  ofera  oriunde  in  lume  niste  reguli  de  construire  pentru  locatia
respectiva,  dar  acestea  au  indeosebi  natura  juridica,  poate  si  formala  sau  restrictiva.  Nu  pot  insa
ingradi  creativitatea  arhitectului  si  nu  sunt  emise  exclusiv  pentru  parcela  respectiva.  Situl  are  in  mod
sigur  si  alte  caracteristici,  o  panta  unica,  o  vecinatate  unica,  un  anumit  dip  de  cladiri  in  zona,  o
natura  speciala,  o  anumita  istorie  sau  pur  si  simplu  un  context  unic,  aparte,  din  toate  punctele  de
vedere.

Gestul  de  a  construi  intr­un  mod  generic,  fara  a  tine  cont  cu  nimic  de  natura  sitului,  fara  a  il
intelege  si  a  adapta  solutia  la  particularitatile  acestuia,  nu  reprezinta  doar  un  mod  de  a  face  risipa
de  bani  si  de  a  cladi  ceva  fie  plictisitor,  fie  nepotrivit,  ci  si  pierderea  unei  oportunitati.

Cu  cat  arhitectul  este  mai  inteligent,  inzestrat  cu  un  spirit  de  observatie  mai  ascutit,  dar  si  cu  o
cultura  generala  si  vizuala  mai  vasta,  cu  atat  el  va  putea  discerne  care  sunt  caracteristicile  unice
sau  favorabile  ale  sitului,  potentialul  acestuia  in  raport  cu  dorinta  clientului,  si  va  crea  ceva  deosebit
prin  faptul  ca  este  potrivit  locului,  gustului  clientului  si  bugetului  acestuia.

Cateva  exemple  de  baza  pentru  context  ar  putea  fi:

–  panta  terenului  si  relieful

–  forma  terenului

–  vecinatati,  constructii  apropiate,  forma  si  arhitectura  acestora

–  vegetatia  existenta

–  deschiderea  spre  strada,  spatiu  public,  peisaj

Alte  elemente  de  context,  mai  abstracte,  ar  putea  fi  cele  legate  de  cultura  locala,  arhitectura  locala,
traditii  constructive  in  zona

Desigur,  exista  aproape  intotdeauna  alte  elemente  de  context,  mult  mai  speciale,  unele  poate  unice
in  zona,  de  care  arhitectul  isi  leaga  demersul  si  logica  sa  creativa.

Un  prim  exemplu  prezentat  este  de  context  al  unui  teren  in  panta,  care  il  inspira  pe  arhitect  sa  isi
adapteze  creatia  la  natura  contextului.  Cele  3  case  urmeaza  linia  pantei,  fiind  mult  mai  interesante
si  potrivite  locului  decat  niste  case  obisnuite.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­swee01.jpg)
3  Constructii  identice  pe  un  teren  in  panta  in  Suedia,  Arh:  Waldemarson  Berglund  Arkitekter,  Sursa  foto:
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­swee02.jpg)
3  Constructii  identice  pe  un  teren  in  panta  in  Suedia,  Arh:  Waldemarson  Berglund  Arkitekter,  Sursa  foto:
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­swee03.jpg)
3  Constructii  identice  pe  un  teren  in  panta  in  Suedia,  Arh:  Waldemarson  Berglund  Arkitekter,  Sursa  foto:
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­swee04.jpg)
3  Constructii  identice  pe  un  teren  in  panta  in  Suedia,  Arh:  Waldemarson  Berglund  Arkitekter,  Sursa  foto:
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)

Interiorul  este  de  asemenea  adaptat  contextului  pantei,  intrucat  spatiul  interior  la  caselor  este  si  el
structurat  spatial,  in  jurul  ideii  de  a  cobori  in  lungul  casei,  pe  scari  ce  urmeaza  panta  naturala  a
terenului,  parcurgand  astfel  de  sus  in  jos  intregul  spatiu  interior  care  culmineaza  cu  livingul  si  terasa
cu  belvedere.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­swee05.jpg)
3  Constructii  identice  pe  un  teren  in  panta  in  Suedia,  Arh:  Waldemarson  Berglund  Arkitekter,  Sursa  foto:
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­swee06.jpg)
3  Constructii  identice  pe  un  teren  in  panta  in  Suedia,  Arh:  Waldemarson  Berglund  Arkitekter,  Sursa  foto:
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)

In  exemplul  urmator,  arhitectul  a  preluat  contextul  arhitecturii  cladirilor  vecine,  forma  de  fronton  al
caselor  cu  acoperis  obisnuite,  utilizand­o  intr­un  mod  reinterpretat,  in  viziune  proprie.  In  acest  caz,
contextul  arhitectural  invecinat  devine  concept  formal.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­roof­dunehouse­jva­00.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­context­roof­dunehouse­jva­00.jpg)
Dune  House  –  JVA  Architects,  Sursa  foto:  http://www.archdaily.com/175734/dune­house­jva/dune_house1337/
(http://www.archdaily.com/175734/dune­house­jva/dune_house1337/)  Foto  de:  Nils  Petter  Dale

Contextualismul,  desi  extrem  de  important  pentru  arhitectura  ultimelor  decade  nu  este  insa  o  idee  a
sec  XXI,  el  existand  sub  diverse  forme  inca  din  sec  XX,  constituind  un  important  mijloc  de  critica  a
functionalismului  si  modernismului  care  promovau  o  arhitectura  generica,  autosuficienta,  rupta  de
context,  neadaptata  sitului.

Unul  dintre  cele  mai  vechi  exemple  de  contextualism  este  casa  Frey  II,  din  Palm  Springs,  SUA,
construita  de  arhitectul  Albert  Frey  in  1963.  Arhitectul,  din  respect  pentru  sit  si  pentru  peisajul
natural,  a  ales  sa  pastreze  stanca  existenta,  rezemand  literalmente  pe  aceasta  o  zona  din  acoperis.
Stanca,  parte  a  sitului,  devine  structura,  inchidere  si  punct  de  interes  si  decor  al  casei.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­freyhouse1963­01.jpg)
Casa  Frey  II.  Arh.  Albert  Frey,  1963!!!.  Sursa  foto:  http://www.jameshaefner.com/content/02­architecture/residential­exteriors/frey­
152_4­dc4.jpg  (http://www.jameshaefner.com/content/02­architecture/residential­exteriors/frey­152_4­dc4.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­
freyhouse02.jpg)
Casa  Frey  II.  Perspectiva  interioara.  Sursa  foto:
http://www.dorothygoldeen.com/blog/wp­content/uploads/2009/05/frey­house­ii­palm­
springs.jpg  (http://www.dorothygoldeen.com/blog/wp­content/uploads/2009/05/frey­
house­ii­palm­springs.jpg)

In  cazul  cladirilor  construite  pe  un  sit  in  oras,  intelegerea  si  studiul  contextului  urban  este  la  fel  de
importanta.

In  imaginea  de  mai  jos,  este  ilustrata  o  cladire  cu  o  arhitectura  extrem  de  retinuta,  parand  aproape
inexistenta  prin  comparatie  cu  cladirea  invecinata,  veche  de  peste  150  de  ani,  baroca  si  plina  de
personalitate.

Arhitectii  Claus  si  Kaan  au  luat  aceasta  decizie  deoarece,  facand  un  studiu  istoric,  au  concluzionat
ca  in  acel  loc  nu  fusese  o  constructie  de  foarte  mult  timp.  In  memoria  colectiva  a  cartierului,  situl
era  identificat  ca  acel  loc  in  care  nu  exista  nici  o  constructie,  este  un  gol  intre  cladiri.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­contextualism­kaan01.jpg)
Cladire  la  Amsterdam,  Claus  en  Kaan  Architecten,  1997,  Sursa  foto:  http://acdn.architizer.com/thumbnails­
PRODUCTION/cc/c3/ccc35293dc79fe08fe06b207ff20be0d.jpg  (http://acdn.architizer.com/thumbnails­
PRODUCTION/cc/c3/ccc35293dc79fe08fe06b207ff20be0d.jpg)

Dorind  sa  pastreze  oarecum  nealterata  memoria  locului,  arhitectii  au  proiectat  o  casa  atat  de
discreta  si  transparenta,  incat,  intr­o  oarecare  masura,  se  pastreaza  imaginea  de  gol  in  frontul
stradal.

Arhitectura  generata  pe  computer

Incepand  din  anul  1990  computerele  au  devenit  din  ce  in  ce  mai  raspandite  si  au  aparut  softuri  de
grafica  si  modelare  3D  iar  softurile  de  tip  CAD  au  fost  adaptate  lucrului  in  3D.

Tinerii  arhitecti  pasionati  au  gasit  imediat  surse  de  inspiratie  si  unelte  de  lucru  in  programe  cum  au
fost  3D  Max  sau  Autocad  3D  si  mai  apoi  in  softuri  specializate  ca  Rhino  3D  sau  Microstation.

Aproape  toate  softurile  importante  permiteau  scriptare,  care  putea  fi  facuta  de  catre  persoane  cu
cunostinte  de  programare,  si  prin  care  se  puteau  genera  forme,  meshuri,  suprafete,  elemente
modulare  in  mod  procedural,  automat,  pe  baza  unor  conditii  de  baza,  fara  ca  operatorul  sa  faca
manual  operatiile  de  proiectare.  Modificarea  parametrilor  initial  ducea  la  modificarea  imediata  a
rezultatului  final.  Generarea  automata,  prin  scripare  a  componentelor  suprafetei  care  urmau  sa
devina  elemente  constructive  ulterior  poarta  numele  de  arhitectura  parametrica  desi  se  foloseste  tot
mai  mult  numele  unic,  din  limba  engleza  de  generative  components  care  este  poate  mai  explicit.

Kunsthaus  (Muzeul  de  arta)  din  Gratz,  Austria  este  una  dintre  primele  cladiri  deosebite  realizate  prin
proiectare  cu  componente  generative.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­kunsthaus­gratz01.jpg)
Kunsthaus,  Gratz,  Austria.  Arh.  Peter  Cook  si  Colin  Fournier,  2003.  Foto:
http://1.bp.blogspot.com/­67FjPUWv3s0/UZ3_vnybqnI/AAAAAAAAKHM/jkMUA3kMbts/s1600/Kunsthaus_Nacht_Werner+Krug.jpg
(http://1.bp.blogspot.com/­67FjPUWv3s0/UZ3_vnybqnI/AAAAAAAAKHM/jkMUA3kMbts/s1600/Kunsthaus_Nacht_Werner+Krug.jpg)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­kunsthaus­gratz02.jpg)
Kunsthaus,  Gratz,  Austria.  Arh.  Peter  Cook  si  Colin  Fournier,  2003.  Foto:  http://www.graz­
cityofdesign.at/images_dynam/image_fullscreen_rotator/kunsthaus_c­paulott_web.jpg  (http://www.graz­
cityofdesign.at/images_dynam/image_fullscreen_rotator/kunsthaus_c­paulott_web.jpg)

Compozitia  beneficiaza  de  mai  multe  volume,  insa  volumul  dominant  este  remarcabil  prin  forma  sa
deosebita.  Imposibil  de  proiectat  cu  mijloace  conventionale,  acest  mesh  care  poate  aminti  unora  de
o  fiinta  imaginara  dar  care  in  definitiv  lasa  libertate  totala  de  interpretare,  a  fost  realizat  pornind  de
la  editari  succesive  ale  unui  mesh  initial,  bazat  pe  triunghiuri.

Desi  in  grafica  de  computer  se  lucreaza  cu  suprafete  triangulate,  arhitectii  au  ales  quad­urile  ca
expresie  finala  a  suprafetei  exterioare,  aceasta  fiind  realizata  din  placi  curbe,  vitrate,  sub  care  sunt
dispuse  corpuri  de  iluminat.  Sub  toate  acestea  se  afla  coaja  opaca,  hidroizolanta,  montata  pe
dispuse  corpuri  de  iluminat.  Sub  toate  acestea  se  afla  coaja  opaca,  hidroizolanta,  montata  pe
structura  triangulata.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­kunsthaus­gratz04.jpg)
Kunsthaus,  Gratz,  Austria.  Arh.  Peter  Cook  si  Colin  Fournier,  2003.  Foto:  http://museografo.com/wp­
content/uploads/2013/10/kunsthaus­graz­2.jpg  (http://museografo.com/wp­content/uploads/2013/10/kunsthaus­graz­2.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­kunsthaus­gratz03.jpg)
Kunsthaus,  Gratz,  Austria.  Arh.  Peter  Cook  si  Colin  Fournier,  2003.  Modelul  3D  al  meshului.  Din  prezentarea  autorilor.

Toate  elementele  cladirii  in  zona  meshului,  de  la  bare  structurale  pana  la  placi  vitrate  non­plane
sunt  unicat,  fiecare  diferind  cu  putin  fata  de  cele  vecine.  Comanda  de  executie  a  acestora  a  fost
generata  tot  automat,  cu  ajutorul  scriptarii  unei  portari  de  la  softul  de  proiectare  catre  softul  de
executie  al  fabricii.

Palniile  de  la  partea  superioara  beneficiaza  de  asemenea  de  elemente  curbe  unicat,  fiind  poate
zona  unde  se  intelege  cel  mai  clar  unicitatea  elementelor  si  coerenta  de  continuitate  matematica  a
formei.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­kunsthaus­gratz06.jpg)
Kunsthaus,  Gratz,  Austria.  Arh.  Peter  Cook  si  Colin  Fournier,  2003.  Foto  in  stanga:
http://www.detail.de/inspiration/sites/inspiration_detail_de/uploads/imagesResized/projects/560_992­10294­downloadansichten­
Kunsthaus_Graz_01.jpg  (http://www.detail.de/inspiration/sites/inspiration_detail_de/uploads/imagesResized/projects/560_992­
10294­downloadansichten­Kunsthaus_Graz_01.jpg),  Foto  in  dreapta:
http://i575.photobucket.com/albums/ss197/designyearbook/Kunsthaus_Graz_1.jpg
(http://i575.photobucket.com/albums/ss197/designyearbook/Kunsthaus_Graz_1.jpg)

Matricea  curba  de  neoane  este  conectata  la  computer,  fiind  scriptata  sa  prezinte  pe  timp  de  noapte
texturi,  modele,  scrisuri  sau  orice  grafica  doreste  operatorul.

Conceptul  de  la  exterior  isi  gaseste  corespondent  si  in  designul  generativ  al  tavanului  curb  de  peste
ultimul  nivel  al  muzeului,  dupa  cum  se  vede  in  imaginea  de  mai  jos  din  timpul  unei  expozitii  de  arta.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­kunsthaus­gratz05.jpg)
Kunsthaus,  Gratz,  Austria.  Arh.  Peter  Cook  si  Colin  Fournier,  2003.  Meshul  curb  +  tavanul,  la  interior.  Foto:
http://s393.photobucket.com/user/diamond_soul/media/kg2.jpg.html
(http://s393.photobucket.com/user/diamond_soul/media/kg2.jpg.html)

Pentru  Olimpiada  de  la  Beijing,  China  a  acordat  proiectul  pentru  noul  Stadion  National  firmei  Herzog
&  de  Meuron  care  a  propus  un  concept  inspirat  de  structura  cuiburilor  de  pasari.

Intregul  proces,  de  la  fundatii,  structura,  inchideri,  acoperiri  a  fost  proiectat  cu  ajutorul  computerului
si  bineinteles,  structura  atipica,  unica  in  fiecare  loc,  nu  ar  fi  putut  fi  altfel  realizata.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­beijing01.jpg)
Stadionul  National  din  Beijing.  Arh.  Herzog  &  de  Meuron,  2008.  Foto:  http://visit2china.files.wordpress.com/2010/08/img_0621.jpg
(http://visit2china.files.wordpress.com/2010/08/img_0621.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­beijing02.jpg)
Stadionul  din  Beijing.  Imagine  din  timpul  executiei.  Foto:  http://www.technologyreview.com/sites/default/files/legacy/0111­
essay­d_x720_0.jpg  (http://www.technologyreview.com/sites/default/files/legacy/0111­essay­d_x720_0.jpg)

Proiectarea  de  tip  generative  components  a  fost  utilizata  cu  succes  si  in  proiectarea  cladirilor  inalte
de  tip  zgarie­nor,  intrucat  preocuparea  pentru  forma  acestora  a  facut  obiectul  multor  cautari  in
arhitectura  anilor  ’90­2000.

Solutia  propusa  de  Norman  Foster  &  Asociates  pentru  zgarie­norul  St  Mary  Axe  din  Londra  este
bazata  pe  un  mesh  structural  incrucisat  cu  generatoare  inclinate.  Generarea  acestuia  s­a  facut
conform  unor  functii    simple  de  scalare  si  rotatie  a  nivelelor,  insa  rezultatul  a  fost  unul  remarcabil  la
acea  vreme  si  este  si  in  prezent  o  imagine  iconica  pentru  Londra,  in  ciuda  poreclei  ironice  (Gherkin
/  Castravetele)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­stmarieaxe01.jpg)
Zgarie­norul  poreclit  “The  Gherkin”  (Castravetele),  la  Londra.  Arh:  Foster  &  Partners  Foto:  http://2.bp.blogspot.com/­
MSFxpcd9aYc/UBd16srnDpI/AAAAAAAABv0/U7e__2h4COU/s1600/30­St­Mary­Axe.jpg  (http://2.bp.blogspot.com/­
MSFxpcd9aYc/UBd16srnDpI/AAAAAAAABv0/U7e__2h4COU/s1600/30­St­Mary­Axe.jpg)

Constructia  “Castravetelui”  din  Londra  este  nu  doar  o  reusita  a  arhitecturii  generative  aplicata  la
scara  mare  in  arhitectura  civila  ci  si  o  reusita  a  ingineriei  structurale,  intrucat  firma  ARUP  a  urmat
conceptul  liniilor  fatadei,  concepand  o  structura  eficienta  cu  elemente  de  asemenea,  generate  pe
baza  arhitecturii  inchiderilor.  Practic  atat  triunghiurile  de  sticla,  montantii  si  alte  elemente  ale  fatadei
au  fost  generate  prin  scriptare,  dar  si  elementele  structurale  au  fost  de  asemenea  generate  astfel.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­stmarieaxe02.jpg)
Zgarie­norul  poreclit  “The  Gerkin”  (Castravetele),  la  Londra.  Arh:  Foster  &  Partners  Foto:  http://www.greatbuildings.com
(http://www.greatbuildings.com)

Exemplul  formal  dat  de  zgarie­norul  din  Londra  este  adoptat  si  la  Barcelona,  unde  Arh  Jean  Nouvel
si  echipa  realizeaza  o  constructie  asemanatoare  din  punct  de  vedere  formal,  dar  cu  un  sistem
aparte  de  cursive/balcoane  pe  conturul  fiecarui  nivel,  aparate  de  lamele  de  sticla  tratata  si  cu  o
schema  de  iluminare  computerizata  pentru  timp  de  noapte.

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­torreagbar01.jpg)
Torre  Aghbar,  Barcelona,  2005,  Arh.  Jean  Nouvel.  Foto:  http://tusse.pt/blog/wp­content/uploads/2013/02/Torre­Agbar.jpg
(http://tusse.pt/blog/wp­content/uploads/2013/02/Torre­Agbar.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­torreagbar02.jpg)
Torre  Aghbar,  Barcelona,  2005.  Arh  Jean  Nouvel.  Foto:
https://www.flickr.com/photos/dicapua_franco/galleries/72157622432899406/
(https://www.flickr.com/photos/dicapua_franco/galleries/72157622432899406/)

Dupa  2008,  odata  cu  criza  mondiala,  constructia  de  mari  cladiri  costisitoare,  generate  parametric  a
fost  sistata,  desi  erau  foarte  multe  proiecte  interesante  in  diverse  faze,  pentru  unele  fiind  chiar
incepute  lucrarile.

Faza  de  fascinatie  pentru  arhitectura  generativa  a  trecut  oarecum,  insa  instrumentul  arhitecturii
parametrice  /  generative  a  ramas  la  indemana  marilor  firme  de  arhitectura,  putand  fi  utilizat  oricand
in  viitor  pentru  constructii  de  ori  ce  scara  si  ori  ce  functiune,  bineinteles,  acolo  unde  bugetul  o
permite.

O  astfel  de  constructie,  foarte  recenta,  la  Beijing,  a  fost  finalizata  in  2012.  Imaginile  de  prezentare
care  urmeaza  sunt  reale,  ale  cladirii  executata  si  date  in  folosinta,  nu  ilustrari  ale  proiectantilor!

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­galaxysoho­01.jpg)
Galaxy  Soho.  Beijing.  Arh.  Zaha  Hadid  &  colaboratori,  Foto:
http://www.huftonandcrow.com/images/uploads/ZH_Galaxy_Soho_001.jpg
(http://www.huftonandcrow.com/images/uploads/ZH_Galaxy_Soho_001.jpg)
(http://www.huftonandcrow.com/images/uploads/ZH_Galaxy_Soho_001.jpg)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­galaxysoho­02.jpg)
Galaxy  Soho.  Beijing.  Arh.  Zaha  Hadid  &  colaboratori,  Foto:  Georgi  Sokolov  http://www.openbuildings.com
(http://www.openbuildings.com)

(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10­generative­galaxysoho­03.jpg)
Galaxy  Soho.  Beijing.  Arh.  Zaha  Hadid  &  colaboratori,  Foto:
https://asiandesignrmit.files.wordpress.com/2014/03/428174271_640.jpg
(https://asiandesignrmit.files.wordpress.com/2014/03/428174271_640.jpg)

Referinte:

http://www.minimalisti.com/architecture/01/modern­architect­alvaro­siza­vieira.html
(http://www.minimalisti.com/architecture/01/modern­architect­alvaro­siza­vieira.html)

http://familiarch.com/pedro­house­vdv­arq/  (http://familiarch.com/pedro­house­vdv­arq/)

http://h2nl.tistory.com/68  (http://h2nl.tistory.com/68)
http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/three­identical­homes­taking­advantage­of­a­steep­slope­in­sweden/)

http://www.archdaily.com/175734/dune­house­jva/  (http://www.archdaily.com/175734/dune­house­jva/)

Advertisements
Share  this:

 Twitter  (https://cursarhitectura.wordpress.com/curs­10­arhitectura­contemporana/?share=twitter&nb=1)

 Facebook  (https://cursarhitectura.wordpress.com/curs­10­arhitectura­contemporana/?share=facebook&nb=1)

 Google  (https://cursarhitectura.wordpress.com/curs­10­arhitectura­contemporana/?share=google­plus­1&nb=1)

()  Like

Be the first to like this.

Vous aimerez peut-être aussi