Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Diversa si inovatoare, arhitectura ultimelor 2 decenii este foarte puternic bazata pe concept, studiul
contextului, utilizarea ultimelor tehnologii si trenduri care se pot schimba de la an la an si
influientata de modul nou de lucru in domeniul proiectarii, asistat de computer.
Minimalism
Minimalismul sau stilul minimal a fost un curent de gandire important, care a inspirat diverse
domenii artistice, de la literatura, arhitectura, pana la muzica electronica.
Radacinile minimalismului din arhitectura sunt in arhitectura moderna, in creatia unor arhitecti ca
Mies van der Rohe, care promova economia de forme intro compozitie. Acesta adoptase ca
inspiratie pentru creatia sa dictonul “Less is more” adica in traducere “Mai putin inseamna mai
mult”. Intradevar, Mies van der Rohe a fost arhitectul modern care a atins maximum de expresie
compozitionala folosind minimum de elemente formale. Datorita acestui lucru, el sa transformat intr
un exemplu pentru urmatoarele generatii de arhitecti iar minimalismul formelor a devenit o
provocare de urmat.
Insa, adevarata perioada a minimalismului in arhitectura este cea incepand cu 1990, deschizatori de
drumuri fiind scoala Japoneza de arhitectura in paralel cu anumite grupuri de arhitecti din Europa de
Vest si America.
Arhitectul Tadao Ando a fost poate cea mai mare personalitate si surpriza a anilor 8090 in
domeniul arhitecturii din Japonia
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tadaoandoazuma.jpg)
Casa Azuma, Osaka, Arh Tadao Ando, 1976, Sursa foto: http://veredes.es/blog/wp
content/uploads/2013/05/En1976TadaoAndofinaliz%C3%B3laconstrucci%C3%B3ndelaAzumaHouse
Osakaopenbuildings.com_.jpg (http://veredes.es/blog/wpcontent/uploads/2013/05/En1976TadaoAndo
finaliz%C3%B3laconstrucci%C3%B3ndelaAzumaHouseOsakaopenbuildings.com_.jpg)
Tadao Ando a fost la origine un executant, pe cont propriu, in domeniul constructiilor, autodidact in
tehnologia betonului armat. El a reusit, impreuna cu echipa sa, nu doar sa execute ci si sa faca
designul unor lucrari spectaculoase rezidentiale, fara sa fie absolvent de facultate de arhitectura
sau al altor institutii de invatamant superior.
Modul sau de a gandi, proiecta si executa, in deplina armonie cu tehnologia lucrarilor de beton
armat la facut imediat celebru si foarte cautat in Osaka. Ca orice adevarat maestru japonez, Tadao
Ando era in cautarea perfectiunii in domeniul sau de activitate. El nu era doar in cautarea
perfectiunii tehnologice a suprafetei decofrate de beton armat care datorita calitatii putea sa ramana
aparenta, ci era si in cautarea armoniei si esteticii formelor sale pe care le gandea de la zero, pana
in cel mai mic detaliu tehnologic.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tadaoandokoshino01.jpg)
Casa Koshino, Arh. Tadao Ando, 1981. Sursa foto:
http://lichtecht.de/fileadmin/Bilder/Projekte/Architektur/lichtecht_3d_Ando_Koshino_01.jpg
(http://lichtecht.de/fileadmin/Bilder/Projekte/Architektur/lichtecht_3d_Ando_Koshino_01.jpg)
Tadao Ando a fost un adept al betonului aparent ca textura a suprafetelor verticale, in tehnologia
cofrajelor modulare bazate pe tiranti.
De asemenea, pentru a pune in valoare textura naturala rezultata la decofrare, el a incercat sa faca
un design de asa natura al formelor incat suprafata sa fie luminata aproape tangential de lumina,
asa cum se poate vedea in imaginea de mai jos de la casa Koshino.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tadaoandokoshino02.jpg)
Casa Koshino, interior, Arh. Tadao Ando. Sursa foto: http://www.pinterest.com/pin/8233211791087803/
(http://www.pinterest.com/pin/8233211791087803/)
Fiind pasionat de lumina si intelegandui importanta in perceperea formelor arhitecturii sale, Tadao
Ando a continuat sa experimenteze cu forma, suprafata si lumina in lucrarile sale si poate cea mai
spectaculoasa lucrare a sa in acest sens este Church of Light (in traducere Biserica Luminii).
spectaculoasa lucrare a sa in acest sens este Church of Light (in traducere Biserica Luminii).
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tadaoandochurchoflight01.jpg)
Church of Light. Arh. Tadao Ando, 1989. Osaka, JP. Sursa foto: http://www.mimoa.eu/images/20083_l.jpg
(http://www.mimoa.eu/images/20083_l.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tadaoandochurchoflight02.jpg)
Render HDR, UWA al unui model al Church of Light, Sursa:
http://www.cgarchitect.com/content/portfolioitems/2013/12/89977/church_of_light_large.jpg
(http://www.cgarchitect.com/content/portfolioitems/2013/12/89977/church_of_light_large.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tadaoandochurchoflight03.jpg)
Render al unui model 3D Church of Light fara tavan, pp descendenta. Sursa: http://www.evermotion.org/vbulletin/attachment.php?
attachmentid=23000&d=1203698729 (http://www.evermotion.org/vbulletin/attachment.php?attachmentid=23000&d=1203698729)
In aceeasi perioada a anilor ’902000, in Europa, arhitecti ca Alvaro Siza practicau in paralel o
arhitectura minimalista.
La momentul respectiv, genul arhitectural al lui Tadao Ando sau Alvaro Siza era citat ca fiind
Regionalism Critic fiind privit ca o forma de modernism critic tarziu mult mai creativ decat cel al
anilor 5060, insa in prezent majoritatea vocilor vorbesc despre acest tip de arhitectura sub numele
de Minimalism.
Alvaro Siza a fost si este in continuare o mare personalitate a arhitecturii europene.
Printre operele sale se afla Pavilionul de la Lisabona, o constructie extrem de simpla si paradoxala
prin faptul ca desfasoara o placa enorma, curba, supusa la eforturi aparente de intindere deasupra
unui spatiu gigantic. Dupa cum se stie betonul armat nu rezista la intindere, asa ca de fapt structura
unui spatiu gigantic. Dupa cum se stie betonul armat nu rezista la intindere, asa ca de fapt structura
placii curbe, desi este de beton, nu lucreaza la intindere ci este pur si simplu purtata de multe
cabluri, ascunse in interiorul ei, pe care a fost practic turnata.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10minimalismalvarosizap.jpg)
Pavilionul de la Lisabona, Alvaro Siza. Foto:
http://1.bp.blogspot.com/_LNgADCyUEDU/R4JvF0Yt2WI/AAAAAAAAAJ0/HYbMER3s9wk/s1600h/IMG_4533.JPG
(http://1.bp.blogspot.com/_LNgADCyUEDU/R4JvF0Yt2WI/AAAAAAAAAJ0/HYbMER3s9wk/s1600h/IMG_4533.JPG)
Alvaro Siza, asemeni lui Tadao Ando, a manifestat un puternic interes pentru arhitectura betonului
aparent, insa creatia sa este extrem de diversa si substantiala.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10siza002.jpg)
Tolo House, Arh. Alvaro Siza. Foto: http://ozonedesignlifestyle.files.wordpress.com/2013/09/casatolo00.jpg
(http://ozonedesignlifestyle.files.wordpress.com/2013/09/casatolo00.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10siza003.jpg)
Intrarea de sus, dinspre strada, in casa Tolo, foto: http://www.inspirefirst.com/wp
content/uploads/2012/04/tolohouse5.jpg (http://www.inspirefirst.com/wpcontent/uploads/2012/04/tolo
house5.jpg)
Conceptul este ideea de baza, care ii serveste ca sursa de inspiratie creativa artistului. Asemeni
artei moderne si contemporane in care artistul nu se limita la a copia si reda realitatea, la fel,
arhitectii contemporani isi materializeaza ideile intrun mod superior, uneori criptic, alteori descriptiv.
De fiecare data insa, in prezent, o arhitectura de calitate are la baza o idee exceptionala dublata de
capacitatea arhitectului, celorlalti proiectanti, executantilor, finantatorului, de a o materializa.
Cateodata privitorii inteleg cu usurinta conceptul, alteori il intuiesc, si alte dati, unii dintre ei nu il pot
identifica sau explicita la nivel logic prin asociere directa. Oricare din aceste situatii poate
reprezenta arhitectura conceptualista de calitate.
Calitatea conceptului tine direct de cultura, intuitia, inspiratia arhitectului. Calitatea lucrarii fizice si
apropierea sau departarea acesteia de conceptul initial tine de perseverenta arhitectului dar si de
toti ceilalti colaboratori. De obicei intelegerea conceptului de catre beneficiar este unul din factorii
cheie care asigura materializarea acestuia.
Termenul de concept se utilizeaza in toate domeniile designului, inclusiv arhitectura, pentru a
desemna reprezentarea virtuala a unei idei atragatoare. Multe din aceste idei raman doar virtuale,
nematerializate, cateodata se fac unicate, cum ar fi in domeniul auto (conceptcar), insa arhitectura
prin excelenta este o stiinta a unicatelor in domeniul cladirilor. Arhitectura este printre putinele
discipline care depaseste usor faza de concept, materializandul.
Conceptul poate fi formal, compozitional. structural, ideatic, simbolic sau derivat din context, iar
acest ultim caz va fi descris ulterior.
Spre exemplu, in imaginea de mai jos putem observa o compozitie. Aparent sunt 2 paralepipede,
unul ca baza si al 2lea suprapus la 90 de grade, oarecum instabil. Este conceptul formal imaginat
de arhitect. Adevarul formal si chiar si volumetric sau spatial este altul, insa privitorul lectureaza si
intelege cu usurinta conceptul primar de natura formala, cele 2 paralepipede.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10conceptformalpedrohousevrv.jpg)
Exemplu de concept formal: Casa Pedro, VDV Architects, Buenos Aires, Argentina, 2013, foto: http://familiarch.com/pedrohouse
vdvarq/ (http://familiarch.com/pedrohousevdvarq/)
Spre exemplu, pentru aceeasi casa, arhitectii au imaginat un spatiu deosebit, in spatele riflajului de
lemn. Acest spatiu este in acelasi timp spatiu interior si exterior. Conceptul este de aceasta data
unul complex, compus din mai multe idei:
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10conceptspatiupedrohousevrv.jpg)
Concept deosebit de gradina. Casa Pedro, VDV Architects, Buenos Aires, 2013. Foto: http://familiarch.com/wp
content/uploads/2014/07/53c36b72c07a8099e10000b6_casapedrovdvarq_portada.jpg (http://familiarch.com/wp
content/uploads/2014/07/53c36b72c07a8099e10000b6_casapedrovdvarq_portada.jpg)
Un alt exemplu de concept, de aceasta data structural, este Tod’s Building, proiectata de arhitectul
japonez Toyo Ito.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tods01.jpg)
Tod’s Building, Tokyo, Arh. Toyo Ito, 2004. Sursa foto:
http://i802.photobucket.com/albums/yy303/blogcitio/ARQUITECTURA%20MUNDIAL/ToyoItoTiendasTods1.jpg
(http://i802.photobucket.com/albums/yy303/blogcitio/ARQUITECTURA%20MUNDIAL/ToyoItoTiendasTods1.jpg)
Planurile verticale ale fatadelor cladirii rezulta din suprapunerea unor copaci 2D, suprapunere cvasi
aleatoare, dar care creeaza o textura interesanta. Toyo Ito transforma simpla textura in structura
verticalperimetrala a cladirii. Avand deschideri mici, nu sau mai folosit stalpi interiori, planseele
fiind rezemate doar pe conturul in forma de L al cladirii.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tods02.jpg)
Conceptul care a stat la baza proiectarii Tod’s Building.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tods03.jpg)
Tod’s Building – sistemul de fatada vazut din interior. Foto:
http://c1038.r38.cf3.rackcdn.com/group1/building1552/media/041209_7.jpg
(http://c1038.r38.cf3.rackcdn.com/group1/building1552/media/041209_7.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10tods04armare.jpg)
Tod’s Building, In stanga sunt plansele de cofraj si armare a structurii atipice a fatadelor. Sursa: http://h2nl.tistory.com/68
(http://h2nl.tistory.com/68)
In imaginea de mai jos putem observa un exemplu de concept radical. Ideea de locuinta unifamiliala
In imaginea de mai jos putem observa un exemplu de concept radical. Ideea de locuinta unifamiliala
sau casa, reprezentata de forma banala, binecunoscuta, este multiplicata intro compozitie
interesanta. Rezulta in mod logic, un ansamblu de locuinte. Intradevar, este o locuinta colectiva,
sunt mai multe apartamente, fiecare avand 1 sau mai multe module, la care se accede printrun
sistem explicit de scari exterioare, parte a compozitiei.
Structura este una metalica, bazata pe contravantuiri, conformata pentru o zona cu risc seismic,
insa structura nu face parte de aceasta data din concept. Este tolerata pur si simplu, ca un simplu
mijloc, deranjant dar necesar in efortul arhitectului de a isi materializa ideea.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10conceptsoufujimoto
apptokyo.jpg)
Mai multe locuinte. Arh. Sou Fujimoto, Tokyo. Sursa foto: https://www.japlusu.com/news/new
approachesapartmentlivingjapan (https://www.japlusu.com/news/newapproachesapartmentliving
japan)
Contextualism (sau conceptia bazata pe studiul si analiza contextului, adaptarea la context, natura
contextului sau idei date de context)
Situl, sau locul pe care urmeaza sa se intervina, sa se proiecteze, sa se construiasca, trebuie
studiat si inteles de catre arhitect.
Primaria sau autoritatea locala ofera oriunde in lume niste reguli de construire pentru locatia
respectiva, dar acestea au indeosebi natura juridica, poate si formala sau restrictiva. Nu pot insa
ingradi creativitatea arhitectului si nu sunt emise exclusiv pentru parcela respectiva. Situl are in mod
sigur si alte caracteristici, o panta unica, o vecinatate unica, un anumit dip de cladiri in zona, o
natura speciala, o anumita istorie sau pur si simplu un context unic, aparte, din toate punctele de
vedere.
Gestul de a construi intrun mod generic, fara a tine cont cu nimic de natura sitului, fara a il
intelege si a adapta solutia la particularitatile acestuia, nu reprezinta doar un mod de a face risipa
de bani si de a cladi ceva fie plictisitor, fie nepotrivit, ci si pierderea unei oportunitati.
Cu cat arhitectul este mai inteligent, inzestrat cu un spirit de observatie mai ascutit, dar si cu o
cultura generala si vizuala mai vasta, cu atat el va putea discerne care sunt caracteristicile unice
sau favorabile ale sitului, potentialul acestuia in raport cu dorinta clientului, si va crea ceva deosebit
prin faptul ca este potrivit locului, gustului clientului si bugetului acestuia.
– forma terenului
– vegetatia existenta
Alte elemente de context, mai abstracte, ar putea fi cele legate de cultura locala, arhitectura locala,
traditii constructive in zona
Desigur, exista aproape intotdeauna alte elemente de context, mult mai speciale, unele poate unice
in zona, de care arhitectul isi leaga demersul si logica sa creativa.
Un prim exemplu prezentat este de context al unui teren in panta, care il inspira pe arhitect sa isi
adapteze creatia la natura contextului. Cele 3 case urmeaza linia pantei, fiind mult mai interesante
si potrivite locului decat niste case obisnuite.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextswee01.jpg)
3 Constructii identice pe un teren in panta in Suedia, Arh: Waldemarson Berglund Arkitekter, Sursa foto:
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextswee02.jpg)
3 Constructii identice pe un teren in panta in Suedia, Arh: Waldemarson Berglund Arkitekter, Sursa foto:
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextswee03.jpg)
3 Constructii identice pe un teren in panta in Suedia, Arh: Waldemarson Berglund Arkitekter, Sursa foto:
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextswee04.jpg)
3 Constructii identice pe un teren in panta in Suedia, Arh: Waldemarson Berglund Arkitekter, Sursa foto:
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
Interiorul este de asemenea adaptat contextului pantei, intrucat spatiul interior la caselor este si el
structurat spatial, in jurul ideii de a cobori in lungul casei, pe scari ce urmeaza panta naturala a
terenului, parcurgand astfel de sus in jos intregul spatiu interior care culmineaza cu livingul si terasa
cu belvedere.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextswee05.jpg)
3 Constructii identice pe un teren in panta in Suedia, Arh: Waldemarson Berglund Arkitekter, Sursa foto:
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextswee06.jpg)
3 Constructii identice pe un teren in panta in Suedia, Arh: Waldemarson Berglund Arkitekter, Sursa foto:
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
In exemplul urmator, arhitectul a preluat contextul arhitecturii cladirilor vecine, forma de fronton al
caselor cu acoperis obisnuite, utilizando intrun mod reinterpretat, in viziune proprie. In acest caz,
contextul arhitectural invecinat devine concept formal.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextroofdunehousejva00.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextroofdunehousejva00.jpg)
Dune House – JVA Architects, Sursa foto: http://www.archdaily.com/175734/dunehousejva/dune_house1337/
(http://www.archdaily.com/175734/dunehousejva/dune_house1337/) Foto de: Nils Petter Dale
Contextualismul, desi extrem de important pentru arhitectura ultimelor decade nu este insa o idee a
sec XXI, el existand sub diverse forme inca din sec XX, constituind un important mijloc de critica a
functionalismului si modernismului care promovau o arhitectura generica, autosuficienta, rupta de
context, neadaptata sitului.
Unul dintre cele mai vechi exemple de contextualism este casa Frey II, din Palm Springs, SUA,
construita de arhitectul Albert Frey in 1963. Arhitectul, din respect pentru sit si pentru peisajul
natural, a ales sa pastreze stanca existenta, rezemand literalmente pe aceasta o zona din acoperis.
Stanca, parte a sitului, devine structura, inchidere si punct de interes si decor al casei.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10freyhouse196301.jpg)
Casa Frey II. Arh. Albert Frey, 1963!!!. Sursa foto: http://www.jameshaefner.com/content/02architecture/residentialexteriors/frey
152_4dc4.jpg (http://www.jameshaefner.com/content/02architecture/residentialexteriors/frey152_4dc4.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10
freyhouse02.jpg)
Casa Frey II. Perspectiva interioara. Sursa foto:
http://www.dorothygoldeen.com/blog/wpcontent/uploads/2009/05/freyhouseiipalm
springs.jpg (http://www.dorothygoldeen.com/blog/wpcontent/uploads/2009/05/frey
houseiipalmsprings.jpg)
In cazul cladirilor construite pe un sit in oras, intelegerea si studiul contextului urban este la fel de
importanta.
In imaginea de mai jos, este ilustrata o cladire cu o arhitectura extrem de retinuta, parand aproape
inexistenta prin comparatie cu cladirea invecinata, veche de peste 150 de ani, baroca si plina de
personalitate.
Arhitectii Claus si Kaan au luat aceasta decizie deoarece, facand un studiu istoric, au concluzionat
ca in acel loc nu fusese o constructie de foarte mult timp. In memoria colectiva a cartierului, situl
era identificat ca acel loc in care nu exista nici o constructie, este un gol intre cladiri.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10contextualismkaan01.jpg)
Cladire la Amsterdam, Claus en Kaan Architecten, 1997, Sursa foto: http://acdn.architizer.com/thumbnails
PRODUCTION/cc/c3/ccc35293dc79fe08fe06b207ff20be0d.jpg (http://acdn.architizer.com/thumbnails
PRODUCTION/cc/c3/ccc35293dc79fe08fe06b207ff20be0d.jpg)
Dorind sa pastreze oarecum nealterata memoria locului, arhitectii au proiectat o casa atat de
discreta si transparenta, incat, intro oarecare masura, se pastreaza imaginea de gol in frontul
stradal.
Incepand din anul 1990 computerele au devenit din ce in ce mai raspandite si au aparut softuri de
grafica si modelare 3D iar softurile de tip CAD au fost adaptate lucrului in 3D.
Tinerii arhitecti pasionati au gasit imediat surse de inspiratie si unelte de lucru in programe cum au
fost 3D Max sau Autocad 3D si mai apoi in softuri specializate ca Rhino 3D sau Microstation.
Aproape toate softurile importante permiteau scriptare, care putea fi facuta de catre persoane cu
cunostinte de programare, si prin care se puteau genera forme, meshuri, suprafete, elemente
modulare in mod procedural, automat, pe baza unor conditii de baza, fara ca operatorul sa faca
manual operatiile de proiectare. Modificarea parametrilor initial ducea la modificarea imediata a
rezultatului final. Generarea automata, prin scripare a componentelor suprafetei care urmau sa
devina elemente constructive ulterior poarta numele de arhitectura parametrica desi se foloseste tot
mai mult numele unic, din limba engleza de generative components care este poate mai explicit.
Kunsthaus (Muzeul de arta) din Gratz, Austria este una dintre primele cladiri deosebite realizate prin
proiectare cu componente generative.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativekunsthausgratz01.jpg)
Kunsthaus, Gratz, Austria. Arh. Peter Cook si Colin Fournier, 2003. Foto:
http://1.bp.blogspot.com/67FjPUWv3s0/UZ3_vnybqnI/AAAAAAAAKHM/jkMUA3kMbts/s1600/Kunsthaus_Nacht_Werner+Krug.jpg
(http://1.bp.blogspot.com/67FjPUWv3s0/UZ3_vnybqnI/AAAAAAAAKHM/jkMUA3kMbts/s1600/Kunsthaus_Nacht_Werner+Krug.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativekunsthausgratz02.jpg)
Kunsthaus, Gratz, Austria. Arh. Peter Cook si Colin Fournier, 2003. Foto: http://www.graz
cityofdesign.at/images_dynam/image_fullscreen_rotator/kunsthaus_cpaulott_web.jpg (http://www.graz
cityofdesign.at/images_dynam/image_fullscreen_rotator/kunsthaus_cpaulott_web.jpg)
Compozitia beneficiaza de mai multe volume, insa volumul dominant este remarcabil prin forma sa
deosebita. Imposibil de proiectat cu mijloace conventionale, acest mesh care poate aminti unora de
o fiinta imaginara dar care in definitiv lasa libertate totala de interpretare, a fost realizat pornind de
la editari succesive ale unui mesh initial, bazat pe triunghiuri.
Desi in grafica de computer se lucreaza cu suprafete triangulate, arhitectii au ales quadurile ca
expresie finala a suprafetei exterioare, aceasta fiind realizata din placi curbe, vitrate, sub care sunt
dispuse corpuri de iluminat. Sub toate acestea se afla coaja opaca, hidroizolanta, montata pe
dispuse corpuri de iluminat. Sub toate acestea se afla coaja opaca, hidroizolanta, montata pe
structura triangulata.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativekunsthausgratz04.jpg)
Kunsthaus, Gratz, Austria. Arh. Peter Cook si Colin Fournier, 2003. Foto: http://museografo.com/wp
content/uploads/2013/10/kunsthausgraz2.jpg (http://museografo.com/wpcontent/uploads/2013/10/kunsthausgraz2.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativekunsthausgratz03.jpg)
Kunsthaus, Gratz, Austria. Arh. Peter Cook si Colin Fournier, 2003. Modelul 3D al meshului. Din prezentarea autorilor.
Toate elementele cladirii in zona meshului, de la bare structurale pana la placi vitrate nonplane
sunt unicat, fiecare diferind cu putin fata de cele vecine. Comanda de executie a acestora a fost
generata tot automat, cu ajutorul scriptarii unei portari de la softul de proiectare catre softul de
executie al fabricii.
Palniile de la partea superioara beneficiaza de asemenea de elemente curbe unicat, fiind poate
zona unde se intelege cel mai clar unicitatea elementelor si coerenta de continuitate matematica a
formei.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativekunsthausgratz06.jpg)
Kunsthaus, Gratz, Austria. Arh. Peter Cook si Colin Fournier, 2003. Foto in stanga:
http://www.detail.de/inspiration/sites/inspiration_detail_de/uploads/imagesResized/projects/560_99210294downloadansichten
Kunsthaus_Graz_01.jpg (http://www.detail.de/inspiration/sites/inspiration_detail_de/uploads/imagesResized/projects/560_992
10294downloadansichtenKunsthaus_Graz_01.jpg), Foto in dreapta:
http://i575.photobucket.com/albums/ss197/designyearbook/Kunsthaus_Graz_1.jpg
(http://i575.photobucket.com/albums/ss197/designyearbook/Kunsthaus_Graz_1.jpg)
Matricea curba de neoane este conectata la computer, fiind scriptata sa prezinte pe timp de noapte
texturi, modele, scrisuri sau orice grafica doreste operatorul.
Conceptul de la exterior isi gaseste corespondent si in designul generativ al tavanului curb de peste
ultimul nivel al muzeului, dupa cum se vede in imaginea de mai jos din timpul unei expozitii de arta.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativekunsthausgratz05.jpg)
Kunsthaus, Gratz, Austria. Arh. Peter Cook si Colin Fournier, 2003. Meshul curb + tavanul, la interior. Foto:
http://s393.photobucket.com/user/diamond_soul/media/kg2.jpg.html
(http://s393.photobucket.com/user/diamond_soul/media/kg2.jpg.html)
Pentru Olimpiada de la Beijing, China a acordat proiectul pentru noul Stadion National firmei Herzog
& de Meuron care a propus un concept inspirat de structura cuiburilor de pasari.
Intregul proces, de la fundatii, structura, inchideri, acoperiri a fost proiectat cu ajutorul computerului
si bineinteles, structura atipica, unica in fiecare loc, nu ar fi putut fi altfel realizata.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativebeijing01.jpg)
Stadionul National din Beijing. Arh. Herzog & de Meuron, 2008. Foto: http://visit2china.files.wordpress.com/2010/08/img_0621.jpg
(http://visit2china.files.wordpress.com/2010/08/img_0621.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativebeijing02.jpg)
Stadionul din Beijing. Imagine din timpul executiei. Foto: http://www.technologyreview.com/sites/default/files/legacy/0111
essayd_x720_0.jpg (http://www.technologyreview.com/sites/default/files/legacy/0111essayd_x720_0.jpg)
Proiectarea de tip generative components a fost utilizata cu succes si in proiectarea cladirilor inalte
de tip zgarienor, intrucat preocuparea pentru forma acestora a facut obiectul multor cautari in
arhitectura anilor ’902000.
Solutia propusa de Norman Foster & Asociates pentru zgarienorul St Mary Axe din Londra este
bazata pe un mesh structural incrucisat cu generatoare inclinate. Generarea acestuia sa facut
conform unor functii simple de scalare si rotatie a nivelelor, insa rezultatul a fost unul remarcabil la
acea vreme si este si in prezent o imagine iconica pentru Londra, in ciuda poreclei ironice (Gherkin
/ Castravetele)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativestmarieaxe01.jpg)
Zgarienorul poreclit “The Gherkin” (Castravetele), la Londra. Arh: Foster & Partners Foto: http://2.bp.blogspot.com/
MSFxpcd9aYc/UBd16srnDpI/AAAAAAAABv0/U7e__2h4COU/s1600/30StMaryAxe.jpg (http://2.bp.blogspot.com/
MSFxpcd9aYc/UBd16srnDpI/AAAAAAAABv0/U7e__2h4COU/s1600/30StMaryAxe.jpg)
Constructia “Castravetelui” din Londra este nu doar o reusita a arhitecturii generative aplicata la
scara mare in arhitectura civila ci si o reusita a ingineriei structurale, intrucat firma ARUP a urmat
conceptul liniilor fatadei, concepand o structura eficienta cu elemente de asemenea, generate pe
baza arhitecturii inchiderilor. Practic atat triunghiurile de sticla, montantii si alte elemente ale fatadei
au fost generate prin scriptare, dar si elementele structurale au fost de asemenea generate astfel.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativestmarieaxe02.jpg)
Zgarienorul poreclit “The Gerkin” (Castravetele), la Londra. Arh: Foster & Partners Foto: http://www.greatbuildings.com
(http://www.greatbuildings.com)
Exemplul formal dat de zgarienorul din Londra este adoptat si la Barcelona, unde Arh Jean Nouvel
si echipa realizeaza o constructie asemanatoare din punct de vedere formal, dar cu un sistem
aparte de cursive/balcoane pe conturul fiecarui nivel, aparate de lamele de sticla tratata si cu o
schema de iluminare computerizata pentru timp de noapte.
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativetorreagbar01.jpg)
Torre Aghbar, Barcelona, 2005, Arh. Jean Nouvel. Foto: http://tusse.pt/blog/wpcontent/uploads/2013/02/TorreAgbar.jpg
(http://tusse.pt/blog/wpcontent/uploads/2013/02/TorreAgbar.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativetorreagbar02.jpg)
Torre Aghbar, Barcelona, 2005. Arh Jean Nouvel. Foto:
https://www.flickr.com/photos/dicapua_franco/galleries/72157622432899406/
(https://www.flickr.com/photos/dicapua_franco/galleries/72157622432899406/)
Dupa 2008, odata cu criza mondiala, constructia de mari cladiri costisitoare, generate parametric a
fost sistata, desi erau foarte multe proiecte interesante in diverse faze, pentru unele fiind chiar
incepute lucrarile.
Faza de fascinatie pentru arhitectura generativa a trecut oarecum, insa instrumentul arhitecturii
parametrice / generative a ramas la indemana marilor firme de arhitectura, putand fi utilizat oricand
in viitor pentru constructii de ori ce scara si ori ce functiune, bineinteles, acolo unde bugetul o
permite.
O astfel de constructie, foarte recenta, la Beijing, a fost finalizata in 2012. Imaginile de prezentare
care urmeaza sunt reale, ale cladirii executata si date in folosinta, nu ilustrari ale proiectantilor!
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativegalaxysoho01.jpg)
Galaxy Soho. Beijing. Arh. Zaha Hadid & colaboratori, Foto:
http://www.huftonandcrow.com/images/uploads/ZH_Galaxy_Soho_001.jpg
(http://www.huftonandcrow.com/images/uploads/ZH_Galaxy_Soho_001.jpg)
(http://www.huftonandcrow.com/images/uploads/ZH_Galaxy_Soho_001.jpg)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativegalaxysoho02.jpg)
Galaxy Soho. Beijing. Arh. Zaha Hadid & colaboratori, Foto: Georgi Sokolov http://www.openbuildings.com
(http://www.openbuildings.com)
(https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/12/c10generativegalaxysoho03.jpg)
Galaxy Soho. Beijing. Arh. Zaha Hadid & colaboratori, Foto:
https://asiandesignrmit.files.wordpress.com/2014/03/428174271_640.jpg
(https://asiandesignrmit.files.wordpress.com/2014/03/428174271_640.jpg)
Referinte:
http://www.minimalisti.com/architecture/01/modernarchitectalvarosizavieira.html
(http://www.minimalisti.com/architecture/01/modernarchitectalvarosizavieira.html)
http://familiarch.com/pedrohousevdvarq/ (http://familiarch.com/pedrohousevdvarq/)
http://h2nl.tistory.com/68 (http://h2nl.tistory.com/68)
http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/
(http://freshome.com/2012/06/19/threeidenticalhomestakingadvantageofasteepslopeinsweden/)
http://www.archdaily.com/175734/dunehousejva/ (http://www.archdaily.com/175734/dunehousejva/)
Advertisements
Share this:
Twitter (https://cursarhitectura.wordpress.com/curs10arhitecturacontemporana/?share=twitter&nb=1)
Facebook (https://cursarhitectura.wordpress.com/curs10arhitecturacontemporana/?share=facebook&nb=1)
Google (https://cursarhitectura.wordpress.com/curs10arhitecturacontemporana/?share=googleplus1&nb=1)
() Like
Be the first to like this.