Am fost tentată mult să caut trei femei care să se definească prin viaţa lor, prin ceea ce au dorit ele

nemăsurat de mult. Ceva care să fie ca nişte sindroame. Am pornit de la ceea ce sunt - dincolo de
geografii, de timp, de sex, de cultură - cele trei mari dorinţe ale oamenilor : puterea, iubirea şi banii.
Desigur că una dintre aceste trei dorinţe este cea mai puternică, dar ea nu le anulează pe celelalte, ci
doar le face mai palide. Cea mai puternică este dorinţa care le-a dominat viaţa. Şi le-am găsit...

Putem numi aceste dorinţe ale lor dimensiuni ale vieţii. Astfel, pe cele trei femei le putem defini, în
termeni de dominantă, ca femei unidimensionale. Fără îndoială că există şi bărbaţi unidimensionali.
Am spus că aceste dorinţe sunt dincolo de sex.

Dar, discutând acest subiect cu prietena mea Antoaneta Taneva-Nandriş, ea a rămas pe gânduri şi,
după un timp, a găsit o a patra dimensiune. Aventura. Mai precis, cazul unei femei - repet că şi un
bărbat poate face aşa ceva - care îşi doreşte să aibă mai multe vieţi în aceeaşi viaţă. Această femeie
nu este însă multidimensională. Mai degrabă viaţa ei este o sumă de fire împletite, ce formează un
fel de şnur.

Aşa se face că celor trei femei li s-a alăturat o a patra, în acest fel, putem spune că cele patru vieţi sau
poveşti de viaţă sunt patru sindroame: al banilor (bogăţiei), al iubirii, al puterii şi al aventurii.

Cele patru femei se aseamănă prin intensitatea dorinţei lor, prin înverşunarea cu care au dorit să-şi
trăiască viaţa pusă în slujba unui câştig personal. Totuşi, cele trei femei unidimensionale formează o
triadă care se deosebeşte de cea de-a patra femeie. De ce? Pentru că ele au vrut o viaţă anume, pe
când cea de-a patra a vrut mai multe vieţi, mai multe versiuni, sau alternative, sau opţiuni. Această a
patra femeie, mereu neliniştită, mereu dezlănţuită, a realizat în viaţa ei ceea ce astăzi numim vieţi
sau identităţi virtuale. Numai că ea nu a trăit aceste vieţi în imaginar, ci chiar în realitate. Un curaj pe
care mă întreb câţi dintre cei care îşi etalează în virtual o identitate dorită l-ar avea pentru a putea
trece în realitate. Câţi dintre aceştia încearcă să-şi rezolve frustrările, fantasmele în virtual,
necoborând în viaţa reală? între real şi imaginar e o distanţă. Dar este oare şi o frontieră? Poţi oare să
evadezi fluierând şi să te întorci în realitate, în viaţa reală fără nici o mişcare a sufletului şi a minţii,j
într-o absolută inocenţă?

Cea de-a patra femeie, care exprimă sindromul aventurii, a împins imaginarul în real, trăind vieţi
reale multiple. Cu o singură limită, imposibil de depăşit: vieţile nu puteau fi simultane. Această
femeie intra în scena vieţii ei schimbându-se mereu, cu alte dorinţe, cu alte patimi, cu alte vise, cu
alte amăgiri, cu alte iubiri... Am putea spune că ea a făcut pactul cu aventura, că a trăit în realitate, pe
când toţi cei pe care îi vedem astăzi, oamenii de acum, că se aventurează doar în virtual nu au făcut şi
nu.fac acest pact.