TURISMUL IN FRANTA

CUPRINS

- Tema abordata: Politici publice/macroeconomice pentru turism,

strategii, programe/subprograme nationale pentru turism, masuri si
actiuni guvernamentale in turismul din FRANTA

1. CAPITOLUL I – TURISMUL IN FRANTA

2. CAPITOLUL II – ADMINISTRATIA TURISMULUI IN FRANTA

3. CAPITOLUL III – DESCRIEREA POLITICII, STRATEGIEI,

PROGRAMELOR SI MASURILOR IN TURISM

4. CONCLUZII SI PROPUNERI – POLITICI, STRATEGII, PROGRAME

PENTRU TURISM, BENEFICE PENTRU ROMANIA
 CAPITOLUL I: TURISMUL IN FRANTA

Franta este si ramane una dintre cele mai importante destinatii ale lumii, datorita
diversitatii atractiilor culturale, istorice, culinare sau de divertisment. Cand te gandesti la Franta, ai
imaginea Turnului Eiffel, a castelelor de pe Valea Loirei, crestele inzapezite ale Alpilor. Timp de o
mie de ani, Franta a dat startul dezvoltarii in Europa, mostenirea acelor timpuri regasindu-se in
fiecare zona: catredalele gotice din partea de Nord, bisercile traditionale din Centrul si Vestul
Frantei, castelele de pe Valea Loirei, la care se alatura vestigiile altor timpuri apuse: ruinele
romane din Sud, pesterile pictate din zona Dordogne. Franta a fost numita „ le deuxičme pays de
tout le monde”: a doua tara a fiecaruia dintre noi. Si-a capatat acest renume deoarece ramane una
dintre destinatiile despre care s-a vorbit si s-a scris cel mai mult. Este o tara plina de distractii si
diversitati de tot felul: culturale, culinare, sensuale etc.

Francezii se considera cei care au creat stilul gotic din arhitectura si ca frumoasele
catedrale sunt mostenire in piatra. Incepand cu Evul Mediu, creatorii de palate pana la creatorii de
statii de metrou s-au inspirat macar putin din modele nascute in Franta. Monumentele spun
povestea unui taram care s-a format, sau care a fost format in timp de catre ridicarea si caderea
conducatorilor si imperilor de pe timpurile stravechi, o tara care a fost scena si motivul unor batalii
sangeroase. Franta a intrat in noul mileniu ca parte dintr-o Europa mai unita ca niciodata, dar a
ramas, si intotdeauna va ramane, de nedescris, neschimbata, frantuzeasca.

Cu siguranta, Franta va satisface toate gusturile, pentru ca a transformat intr-o

adevarata arta fiecare actiune a vietii cotidiene: a manca, a bea, a te imbraca, a te plimba sau doar
a fi. Tocmai din acest motiv, sezonul estival creste oportunitatile turistice, facand posibila o
calatorie perfecta.

Franta este cea mai mare tara din Europa de Vest, avand ca vecini mai importanti
Germania, Italia, Spania si Belgia. De asemenea, are iesire atat la Marea Mediterana, cat si la
Oceanul Atlantic si la Marea Manecii.

Sezonul propice difera in functie de tipul de turism care doreste a fi practicat. Pentru cei
care iubesc turismul litoral, sezonul dedicat inotului dureaza din mai pana in octombrie pe tarmul
mediteranean si din iunie pana in septembrie pe litoralul atlantic. In privinta turismului montan,
sezonul de ski din Alpi dureaza din decembrie pana in aprilie, in restul anului putand fi efecuate
drumetii montane. Turismul cultural poate fi practicat tot timpul anului, iar toamna este
recomandat sa se viziteze intinsele podgorii al Frantei.

Capitala Frantei este Parisul, iar orasele importante ale Frantei sunt: Nisa, Marseille,
Lyon, Nantes, Grenoble, Toulon, Toulouse, Le Havre.

Franta este tara care detine o notorietate foarte mare in privinta turismului. Aceasta se
constituie inr-o destinatie de top, foarte populara.

In sezonul estival, turismul litoral pune monopol pe rivierele franceze. Cea mai
cunoscuta este Coasta de Azur, de pe litoralul mediteranean, care atrage milioane de turisti anual.
Aici se gasesc statiuni de renume international, ca Nice, Saint Tropez, Cannes, Monte Carlo, Saint
Raphaël, Antibes, Menton, Grasse. Tot pe tarmul mediteranean, se gasesc noi sectoare de plaja
amanajate sub forma renumitelor “coste” : Côte du Maure, cu statiunile: Le Lavandou, Le Canadel,
Hyéres; Côte d’Azur Varois, cuprinde statiunile: Bandol, La Ciotat, Sanary sur Mer, Cassis; Côte
d’Ametist, detinand statiuni ca: Narbone, Sčte, Le Cap d’Agde, Gruissan, La Grand Motte, Port
Camargue; Côte Vermeille: Port Barcarčs, Canet, Banyuls, Callioure.
 Cea mai cunoscuta este Coasta de Argint, care se intinde pe aproximativ 200 de km de la
granita cu Spania pana in nordul tarii. Cuprinde statiuni importante, precum: Biaritz, Soulac-sur-
Mer, Arcachon, Mimizan. Insa, cea mai mare atractie de aici o constituie dunele de nisip – cele mai
mari din Europa, cunoscute sub denumirea de “Lande”. Cea mai inalta este “Duna lui Pilat” (Pyla
sur Mer) de 115 m inaltime, dar si statiunea Arcachon, datorita faptului ca detine unul dintre cele
mai mari porturi de iahturi din lume. Regiunea Bretaniei este cunoscuta printre iubitorii litoralului
cu tarm inalt, cu golfulete, care ofera o priveliste de vis, iar in nord, in zona Normandiei, statiunile
cunoscute sunt: Deauville si Trouville.

Franta detine de asemenea o bogatie neasemuita – Alpii, cu cel mai mare varf din
intregul lant – Vf. Mont Blanc de 4807 m. Aici s-au dezvoltat primele statiuni montane, fiind primii
masivi descoperiti si exploatati, inca din perioada 1765 – 1880. Primele forme de turism dezvoltate
aici au fost cel balnear si cel lacustru, pe malul marilor lacuri glaciare de aici. Astfel, acum exista
statiunile dedicate turismului lacustru, cum ar fi Evian-les-Bains si Thononne-les-Bains pe malul
lacului Geneva, Annecy pe malul lacului Omonim, Aix-les-Bains pe malul lacului Bourget. Totusi,
monopolul in cadrul turismului montan este detinut de statiunile dedicate practicarii sporturilor de
iarna, create in patru generatii, pe loc gol “ex-nihilo”: Chamonix, Maribel, Val d’Isere, Alpes
d’Huez, Courchevel, Les Deux Alpes, Tignes, Super Tignes, Morzin-Avoriaz, La Plagne, Les Arcs,
Isola, Isola 2000, Flain. Amenajarea acestora este la cel mai inalt nivel, numarul de partii al fiecarei
statiuni fiind in general de peste 50 (statiunea La Plagne detine 107 partii), iar al instalatiilor de
transport pe cablu fiind de asemenea impresionant (de exemplu, Les Trois Valees detine un numar
de 455, iar Chamonix detine 307 instalatii de transport pe cablu). Capacitatea de cazare a unei
statiuni din Alpii Francezi ajunge si la 40 000 de locuri.

Turismul cultural are o veche traditie in Franta. Religia a jucat un rol deosebit de
important in aceasta tara, fapt oglindit in multitudinea de biserici, catedrale si complexe monahale
de aici, printre care cele mai importante sunt: Catedrala Nôtre-Dame din Paris, Catedrala din
Chartres, Abatia Saint Denis, Catedrala din Reims, Catedrala Sf. Petru si Pavel din Nantes,
Manastirea Mont Saint Michele – toate acestea avand atat importanta isorica, arhitectonica, cat si
culturala de renume mondial. Cele mai multe sunt construite in stilul gotic, aici fiind considerat
leaganul acestui stil arhitectonic. Castelele si palatele constituie un alt punct de atractie al
turismului din Franta. Valea Loarei este renumita pentru frumoasele sala castele: Blois, Amboise,
Chianon, Talcy, Castelul Chenonceau, Castelul Ancenis, Château de la Huardičre, Castelul Saint-
Maurice, Castelul Saumur, Castelul Serrant, Castelul Sully-sur-Loire. Dar aceste tipuri de edificii
culturale se regasesc pe tot cuprinsul tarii, in Normandia, in Bretania, in Alsacia sau in marile
orase care au avut functie politica. Foarte cunoscut este si Versailles-ul, impresionant prin
grandoare, lux, rafinament. O alta categorie de obiective destinate turismului cultural o reprezinta
pesterile cultice din perioada Paleoliticului: Tuc d’Audoubert, Les Trois Frčres, Cabrerets,
Cougnag, Font de Gaume, Les Combarelles, Rouffignac.

Parisul este un pilon important al turismului cultural din aceasta tara, printre cele mai
cunoscute obiective numarandu-se: Turnul Eiffel, Palatul Operei, Catedrala Notre-Dame.

O atractie inedita a Frantei o reprezinta Podul Millau, cel mai inalt pod rutier din lume.
Foarte important pentru istoria Frantei este si Monumentul Girondinilor din Bordeaux.

Turismul de sanatate se axeaza pe resursele hidrominerale si climaterice ale Frantei.

Detine ape oligominerale compleze la Evian, ape carbogazoase la Vicky, ape sulfuroase la Aix-les-
Bains. Statiunile balneare dezvoltate pe baza acestor resurse sunt: Aix-les-Bains, Vicky, Bride-les-
Bains (specializata in tratarea obezitatii), Molit-les-Bains (pentru recuperare si intretinerea
conditiei fizice), Divonne-les-Bains, Briançon.
CAPITOLUL II : ADMINISTRATIA TURISMULUI IN FRANTA

Turism receptor – 74,2 milioane turiști

Turism emițător – 1 milion turiști

Biroul national francez de turism este însărcinat cu promovarea turistică a țarii, care a fost
înființat în 1987.

Pe data de 1 mai 2009 ,,Atout France” devine structura însarcinată cu administrarea și

reglementarea tuturor activităților ce țin de turismul în Franța .

Noile programe de promovare turistică au ca obiectiv atragerea turiștilor străini ce provin

din țări precum Rusia, Brazilia, China, Korea de Sud , India și Mexic.

Campaniile de promovare au presupus nenumărate cercetări de marketing , precum și

crearea unui brand și a unui logo (Qualité France). Promovările au fost realizate în mare parte prin
intermediul parteneriatelor cu celelalte state.

Potrivit statisticilor întocmite de Ministerul Turismului din Franța, cei mai mulți dintre
turiști provin din Olanda, Elvetia, Spania si Europa de Est. Dar a crescut și numărul turiștilor
chinezi, de exemplu, circa 600.000 vizitând Franța în 2006. Această creștere se explică și printr-o
strategie de promovare : liderul chinez Deng Xiaoping și-a petrecut cațiva ani la Montargis, iar
astăzi autoritățile profită de această legitimare istorică. Dintre toate regiunile Franței, Languedoc-
Roussilon, la granița cu Spania și ieșire la Marea Mediterană, s-a dovedit cea mai populară, dar
nici Parisul nu și-a pierdut câtuși de puțin farmecul. Doar Muzeul Luvru a fost vizitat în 2006 de un
număr record de amatori de artă, peste 8.3 milioane, care au încercat să descopere măcar o parte
din comorile unice prezentate aici. Pe locul al treilea se situează din nou St. Tropez, o destinație
mereu aglomerată de cei care vor să se relaxeze în timpul verii.

Dar nu doar cei interesați de cultură, istoria sau litoralul Franței ajung în această țara atât
de specială. Un procent important din numărul total de turiști este reprezentat de credincioșii
catolici, care ajung aici pentru a vizita mănăstirile și catedrale, destinașia cel mai des aleasă fiind
Lourdes, locul care a jucat un rol atat de important în istoria Bisericii Catolice franceze. În ultimii
ani nu mai puțin de 5 milioane de turisti au mers în pelerinaj la Lourdes, iar adaugandu-i pe cei
care au ales alte locuri sfinte se ajunge la o sumă impresionantă.

Asociații turism - ASOCIATIA GITES DE FRANCE RHONE ASOCIATIA

- Uniunea Națională a Turismului

Agentii Turism - Riviera France International, ATIL, Aparistravel, Enjoyfrance

 CAPITOLUL III: DESCRIEREA POLITICII, STRATEGIEI,
PROGRAMELOR SI MASURILOR IN TURISM

Cu peste 75 milioane de turiști străini în anul 2003, Franța este clasată ca prima destinație turistică
din lume. La aceasta se adaugă procentul important de francezi ce își petrec vacanțele în diferite regiuni ale țării.
Atractivitatea turistică se explică prin marea varietate de puncte de interes și prin numărul lor foarte mare la
care se adaugă diversitatea peisajelor, bogăția patrimoniului și climatul temperat precum și facilităților de acces
și a infrastructurii turistice și de transport aerian, feroviar foarte bine dezvoltate. Parisul și împrejurimile sunt
destinațiile cele mai importante, urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de
Azur și stațiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinații. În anul 2003
turismul a reprezentat 6,6% din PIB și a angajat aproximativ 700.000 persoane în activități direct legate de
acesta.
Cu marea varietate de peisaje si conditii climaterice ale Frantei, diversitatea sa
culturala, cu renumita sa bucatarie, toate aceasta au determinat ca turismul in Franta sa fie o
industrie importanta. Actualmente, turismul angajeaza aproximativ 7% din forta de munca si
contribuie cu aproximativ 8% la PIB. De precizat ca Franta este una dintre destinatiile turistice de
prima importanta a lumii, fiind vizitata de circa 80 de milioane de turisti straini.
Impactul inegal al turismului asupra diferitelor regiuni este trasatura cheie a acestei
activitati. Pe timpul verii un numar restrans de zone de coasta, indeosebi in Midi si Brittany,
primesc cea mai puternica afluenta de turisti, pe cand, in timpul iernii regiunile muntoase devin
destinatia preferata, in special nordul Alpilor, cu resorturi de ski precum Chamonix, Tignes, La
Plagne si Les Arcs.
Capitala administrativa, economica, politica, Parisul are o populatie de 2,2 milioane de
locuitori si aproximativ 12 de milioane de locuitori in zona metropolitana. Cu un PIB de 552,7
miliarde de euro in 2008, regiunea pariziana este una dintre cele mai bogate din Europa, PIB-ul
acesteia fiind la acelasi nivel cu cel al Olandei. Parisul reprezinta capitala cea mai vizitata din lume,
primind in total 27 de milioane de turisti in fiecare an.
Serviciile turistice oferite sunt: cazare, alimentatie, transport, ghid turistic, agrement, alte servicii hoteliere. In
ceea ce priveste agentiile de voiaj, in Franta exista 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80% din piata
franceza a turismului organizat. Se apreciaza ca 60% dintre francezi apeleaza la o agentie de voiaj pentru a le
aranja vacanta / calatoria.
Turismul de afaceri reprezinta aproximativ 10% din intrarile de turisti in Franta. In oferta mondiala
a turismului de congrese si conventii, Franta ocupa locul al II – lea, cu 757 actiuni, dupa S.U.A. cu 894 actiuni. Din
punctul de vedere al oraselor, orasul cu cel mai mare numar de reuniuni pe an este Parisul (cca 400 de intruniri /
an). Deasemenea, cele mai cunoscute orase – gazda ale targurilor si expozitilor sunt Parisul cu 6,2 milioane de
vizitatori, urmat de Milano cu 3,4 milioane de vizitatori si Bruxelles cu 2,5 milioane de vizitatori.
Turismul de sanatate. In Franta exista 108 statiuni termale si 112 stabilimente ce apartin Ministerului Sanatatii.
Patrimoniul termal detine 1.200 surse de ape minerale, adica 20% din capitalul termal European.

Studiile efectuate, în legătură cu tendinţele dezvoltării tehnice, economice şi sociale au ajuns la

anumite concluzii ce au influenţă asupra fenomenului turistic. Este vorba de creşterea continuă a populaţiei pe
glob la peste 6 miliarde de locuitori, creşterea speranţei de viaţă la circa 80 de ani, ridicarea nivelului veniturilor
pe locuitor, creşterea duratei timpului liber ca urmare a automatizării procesului de producţie, urbanizarea
aproape în totalitate a populaţiei ocupate în industrie şi servicii, simplificarea mijloacelor de transport care vor
“reduce distanţele”. Toate aceste aspecte ne conduc spre concluzia ca turismul va reprezenta în viitor, în
aproape toate ţările lumii, o necesitate:obiectivă deoarece consumul de produse turistice se va transforma într-o
cerinţă resimţită din ce în ce mai mult de omul modern.
Activităţile turistice deţin o poziţie importantă în structura mecanismului economic şi au un rol activ în procesul
de dezvoltare şi modernizare a economiei.
Parisul îşi propune să crească masiv numărul de turişti chinezi în Franţa şi a decis să le acorde acestora vize în
termen de 48 de ore, începând cu 27 ianuarie, data la care se vor aniversa 50 de ani de relaţii între cele două ţări,
a anunţat luni ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, relatează AFP.
 'Peste 1,2 milioane de turişti chinezi au venit în Franţa anul trecut şi sperăm că aceste cifre vor
creşte masiv în următorii ani', a declarat ministrul francez, prezentând principalele evenimente care vor fi
organizate anul acesta pentru marcarea celor 50 de ani de relaţii bilaterale.
'Cu această ocazie se va lansa şi o campanie de promovare a turismului în Franţa, destinată publicului chinez', a
afirmat Fabius. 'Dorim să facilităm şi să amplificăm, cu aceste ocazii, schimburile personale între popoarele
noastre', a continuat şeful diplomaţiei franceze, adăugând că, în acest sens, începând cu 27 ianuarie, vizitatorii
chinezi vor beneficia de un proces rapid de obţinere a formalităţilor necesare sejurului acestora în Franţa, de
doar 48 de ore.
Până în prezent, termenul de obţinere a vizei era de circa zece zile sau chiar mai mult, în perioadele turistice de
vârf, menţionează agenţia franceză de presă.
Guvernul francez ca parte a strategiei pentru revitalizarea veniturilor obţinute din turism, a creat un
nou brand pentru ţara, brand ce include un nou logo şi un nou slogan. Obiectivul a fost stabilirea unui
puternice identităţii vizuale, care să poată fi utilizată în intraga industrie şi de a standardiza imaginea
Franţei în lume. Consilierii la planul de realizare al logo-ului au dorit ca acesta să fie izbitor, spiritual şi
generos şi să exprime trei trăsături care fac că Franţa să fie o ţară unică:

1. Libertate: independenta, creativitate, imaginaţie, îndrăzneală, spontaneitate, o multitudine de

posibilităţi
2. Autenticitate: istorie, patrimoniu, cultura, natura
3. Senzualitate: plăcere, dragoste, intensitate, pasiune, feminitate.
Design-ul aduce în prim plan o figură feminină fluidă, modernă, senzuala, atemporala şi de
perspectivă. Noua identitate a Franţei este dată de personajul legendar al revoluţiei franceze, Marianne.

STARTEGIA DE BRANDING:

La Conferinţa Naţionala de Turism din 2008 Hervé Novelli a lansat noua politică
(“Destination France 2020”) în domeniul turismului şi a prezentat alături de Christine
Lagarde logo-ul noului brand al Franţei.
Într-un moment în care sectorul turismului se confrunta cu noi provocări din cauza
intensificării concurenţei internaţionale şi apariţiei de noi modele de consum, Guvernul
s-a angajat să sprijine sectorul turismului, industria prima din Franţa.
Această politică ambiţioasă este destinată să consolideze poziţia Franţei ca lider
global şi creşterea contribuţiei turismului la creşterea economică şi crearea de locuri de
muncă. Este rezultatul unei munci în echipă, echipa cu peste 100 de profesionişti, multe
discuţii şi multe compromisuri .
Această politică, menită să pună turismul francez pe primul plan, se bazaeaza pe
trei priorităţi:
1.Îmbunătăţirea primirii turiştilor internaţionali, pentru a atrage o nouă clientela:
-Acces la toate zonele din Franţa
-O politica a vizelor mai rapidă pentru tarile-tinta (Rusia, China, India, Brazilia, Mexic).
-Imbunatatirea serviciilor aeriene în zonele turistice prin facilitarea accesului de companii
aeriene cu servicii „low cost”.
-Dezvoltarea şi formarea profesională a personalului de specialitate din turism.
2. Modernizarea turismului pentru a satisface noile cereri:
-Studierea unui parteneriat public-privat pentru a dezvolta platforme de marketing
-Modernizarea hotelurilor pentru a se potrivi cu noile standarde de ospitalitate şi cu
aşteptările publicului: O organizaţie va fi responsabilă cu acordarea de certificate de
calitate .
- Discuţii cu privire la definirea unei politici noi, de turismul social.
3. Crearea brandului Franţei
-Crearea unui brand unic, împărtăşit de toate părţile interesate, menit să să se
armonizeze imaginea Franţei în întreaga lume. Împreună cu un logo şi un slogan, acest
brand întruchipează valorile de ospitalitate şi de calitate din Franţa.
Hervé Novelli a prezentat de asemenea un plan de acţiune pentru a stimula turismul,
bazat pe 4 piloni:
Crearea unui brand, care îşi propune printr-o strategie de marketing, atragerea de
noi clienţi din întreaga lume.
Dezvoltarea regiunilor prin evenimente tematice, cum ar fi expoziţii sau evenimente sportive,
organizate pentru a stimula turiştii să vină în acele zone.
Reformarea sistemului de clasificare a hotelurilor şi crearea de noi hoteluri pentru turiştii care doresc
facilităţi de lux.
Îmbunătăţirea calităţii şi a serviciilor în materie de primire a turiştilor. În acest domeniu Franta este în
spatele Italiei şi Spaniei, conform unui studiu Ipsos 2007.

Recomandările studiului Grupului de consultanţă Boston (Boston Consulting Group)

Cucerirea de segmente cât mai mari din Europa de Vest, China, India, Brazilia, Mexic, Rusia.
Majorarea cheltuielilor per turist, prin crestera oportunităţilor pentru a reveni sau de a prelungi durata
călătoriei în Franţa (activităţi, evenimente)
Dezvoltarea turismului de afaceri.
Dezvoltarea turismului durabil, care să respecte echilibrul natural şi mediul de viaţă.
Mobilizarea tuturor actorilor, publici şi privaţi.

Ca rezultat al muncii cu profesionişti din industrie şi reprezentanţi ai guvernului, grupul de

consultanţă a făcut 37 de recomandări concrete în şase domenii-cheie: promovare, accesul la Franţa,
calitatea serviciilor, comercializare şi marketing, cazare, activităţi.

1. Cum să se promoveze oferta franceză în străinătate?

-Sporirea vizibiliatatii Franţei într-un mediu din ce în ce mai competitiv
-Identificarea pieţelor ţinta şi segmentarea stategiilor de comunicare şi promovare
-Adaptarea instrumentelor şi structurilor de promovare.
2. Ce acţiuni pot facilita accesul turiştilor în Franţa?
-Facilitarea accesului prin obţinerea mai uşoară de vize, companii aeriene cu servicii “low cost”
-Incurajarea turiştilor în explorarea şi descoperirea regiunilor
-Imbunatatirea accesibilităţii în centrele urbane.
3. Cum să se îmbunătăţească calitatea serviciilor de primire a turiştilor?
-Imbunatatirea imaginii turismului de afaceri
-Imbunatatirea imaginii de ospitalitate
-Incurajarea tinerelor talente de a se interesa şi de turism
-Imbunatatirea fluxului de trafic şi de recepţie la punctele de sosire.
4. Cum să fie distribuită oferta franceză pentru a răspunde noilor cerinţe?
- Coerenta activităţilor de marketing
-Corelarea ofertei cu aşteptările
-Diversitate a turismului
-Aparitia de structuri de primire pe întreg teritoriul.
5. Cum să se adapteze structurile de primire la cerinţele actuale şi viitoare?
-Renovarea celor deja existente şi creşterea ofertei de cazare
-Incurajarea investiţiilor în diferite tipuri de cazare
-Dezvoltarea unor oferte turistice regionale.
6. Cum să se creeze urgenta unei vizite în Franţa pentru turiştii străini?
-Pregatirea de evenimente tematice (culturale, sociale, de navigaţie etc)
-Corelarea atuurilor pe care Franta le deţine: patrimoniu, shopping, gastronomie etc.
-Accent pe patrimoniu.

Aşadar, dincolo de promovarea dialogului deschis şi direct între profesionişti şi reprezentanţi ai

guvernului, o serie de măsuri au fost studiate şi unele puse în aplicare în mod direct:
-Ministrul turismului,Hervé Novelli şi ministrul francez al economiei Christine Lagarde
au prezentat noul brand pentru turismul francez.
-Reformarea sistemelor de clasificare a pensiunilor, datând din 1986, a fost încorporată într-o
propunere de lege şi prezentată miniştrilor guvernului la sfârşitul anului 2008 şi reprezentanţilor
industriei la începutul anului 2009.
- În septembrie 2008, a fost realizată o campanie radio orientată spre tinerii lucrători pentru a
promova locuri de muncă în hoteluri şi restaurante.
-A fost pregătit un proiect de lege care să cuprindă seria de recomandări rezultate în urma muncii BCG
şi a guvernului francez.
CAPITOLUL IV:

România a fost o destinaţie căutată de turiştii externi şi a avut un turism intern dezvoltat care
s-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.
În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următorii
indicatori:
• 6,6 mil. vizitatori străini ;
• 6,9 mil. plecări ale turiştilor români;
• 607 mil. USD încasări din turismul internaţional;
• 2,13 % contribuţie la PIB, după metodologia Institutului Naţional de Statistică.
• La nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel & Tourism
Council), contribuţia turismului in P.I.B. este de 4,7%.
• 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;
• 1,2 % din totalul locurilor de muncă;
• Investiţiile din ramura "Hoteluri şi restaurante", în totalul investiţiilor din economie,
de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2003, cu niveluri maximale atinse în anii 1992 - 1,52%,
1995 - 1,68% şi 1999 - 1,41%;
În raport cu potenţialul existent în ţara noastră, şi comparativ cu celelalte ţări central şi est
europene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţele economice ale industriei
turismului.
Industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de
activitate si, în acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca precum si o sursa de
redresare a economiilor nationale.

In perspectiva mondiala, turismul si calatoriile vor fi alaturi de tehnologia informatiilor si

telecomunicatiilor cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifra de afaceri. Aceasta deoarece
serviciile turistice vor atrage în permanenta, indiferent de starile conjuncturale si mutatiile
intervenite în cererea turistica, un segment tot mai mare de populatie de pe mapamond.

Implicatiile dezvoltarii turismului si a valorificarii eficiente a resurselor turistice si a altora

conexe constau în :

- sporirea încasarilor valutare si echilibrarea balantei de plati externa;

- absorbtia fortei de munca si de redistribuire acelei disponibilizate prin restructurarea altor

sectoare economice ;
 - dezvoltarea si diversificarea sectoarelor economice furnizoare de bunuri si servicii pentru
turism ;

- cresterea economica si sociala la nivel local si regional si cresterea veniturilor populatiei

locale ;

- dezvoltarea durabila a zonelor rurale, protejarea si conservarea mediului înconjurator, a

resurselor turistice nationale, a traditiilor cultural-istorice ale tarii ;

- îmbunatatirea starii de sanatate a populatiei, educarea si cresterea nivelului de instruire

acesteia.

Aceste implicatii constituie argumentul în modernizarea, relansarea si dezvoltarea

turismului românesc, date fiind urmatoarele :

A. Potentialul turistic natural de mare complexitate si valoare turistica ;

B. Patrimoniul cultural-istoric ;

C. Patrimoniul tehnico-economic.

D. Pozitia geo-turistica confera câteva avantaje prin : prezenta a trei componente naturale
definitorii în structura peisagistica si economico-sociala a tarii (M-tii Carpati, Dunarea si Marea
Neagra) ; functia de tranzit turistic, România asigurând legatura între tarile est-centrale, nordice si
estice cu sudul continentului si cu Orientul Apropiat si Mijlociu ; reteaua de drumuri europene cu
cele sapte artere rutiere si coridoarele europene N-S (IX) si E-V (IV), magistralele feroviare si fluviul
Dunarea care stabileste legaturile între tarile continentului si bazinul Marii Negre.

E. Infrastructura generala ;

F. Industria turistica ;

G. Industria calatoriilor ;

H. Existenta fortei de munca

I. Cadrul legislativ corespunzator, aflat în permanenta perfectionare pentru protejarea

mediului si a patrimoniului, asigurarea protectiei si securitatii turistilor, armonizarea legislatiei si a
sistemului informational în domeniul turismului cu cerintele sistemului comunitar.

Factorii defavorizanti ai turismului românesc în etapa actuala pot fi considerati :

 neîncheierea procesului de privatizare, lipsa fondurilor pentru investitii,

infrastructura
  generala, calitatea serviciilor, structuri turistice învechite, raportul calitate-pret,
agrementul si
 animatia reduse si sub nivelul competitivitatii europene, calitatea telecomunicatiilor,
nivelul
 educatiei si al formarii prefesionale, legislatia în domeniul turismului.
Estimarile OMT privind evolutia viitoare a turismului la nivel mondial sunt foarte optimiste.
România trebuie sa se concentreze pentru a valorifica optim patrimonial turistic de care dispune
printr-o diversificare, modernizare si adaptare permanenta a ofertei la nivelul cerintelor si mutatiilor
care se înregistreaza pe plan international. Perspectiva ca zona central si est europeana sa devina
în viitor un important pol receptor al fluxurilor internationale de turisti trebuie sa convinga si sa
stimuleze în acelasi timp România, în adoptarea unor masuri adecvate de integrare turistica.

In conditiile realizarii programului de restructurare si modernizare a ofertei turistice

românesti coroborata cu tendinta de crestere a sosirilor de turisti straini în aceasta zona, este de
asteptat ca turismul international al României sa cunoasca o revigorare si o crestere semnificativa
în special catre sfârsitul anului 2005.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezinta crearea unui produs

turistic national competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România si care sa
impuna acest domeniu ca activitate economica prioritara în cadrul sistemului economic national.

Atingerea acestui obiectiv trebuie sa conduca la:

_ Dublarea numarului de turisti straini la orizontul anilor 2010 si atingerea unui numar de
1.500 mii la nivelul anului 2007, precum si cresterea în consecinta a încasarilor valutare din turism,
de la cca. 600 mil. USD în 2006 la circa 1,0 mld. USD în anul 2007 si la 2 mld. USD la nivelul anilor
2010-2012.

_ Sporirea contributiei turismului la formarea PIB, de la 1,18% în prezent la cca. 5- 6% în anul

2007 (în tarile dezvoltate turistic, acest indicator ajunge pâna la 14%).

_ Satisfacerea cererii turistice potentiale interne si atragerea unui numar sporit de turisti
români pentru petrecerea sejururilor, de la 3.952 mii în 2006 la cca. 5.100 mii în anul 2007.

_ Sporirea contributiei turismului în cadrul veniturilor comunitatilor locale prin sustinerea

dezvoltarii turismului rural.

_ Crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca în sectorul turistic, peste cele
130 mii de locuri existente în prezent.